.a ®I`

.a®I` :NU,L I Ng. 42;
A
15 SANI NU1Z1 I UL
ABONAMENTELE
NCE LA I SI
IN 111,13.13143C1 ALa cana Adminialratiunoi
IN TARA, CUa mandate postale.
Feutra t an 40 lei, 6 lupi e0 lei, 3 lune, 10 lei.
IN STSEINATATE, La tette &moisie postale
d:n Uniuna, pris mordete postale.
Contre 1 an ail le. é Ion/ 25 lo,.
LL PAE13, se gaseate termalul ou tarenl.
nu me r I, la Kioecul din ree Aeee.awetee lia
euleoardul SL Germain Ne. Ml.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACTIA
No. g, Plata Epbeoplal. No. 3
CUMPENA DREAPTA
0 RESPLATA MERITATA
FLIRTAGE!
PROCESUL D-LUI G. PANU
UN NOU IMPOSIT
FEMEIA MORTULUI
CUMPENA DREAPTA
Eri a Poet austinute, In capul ziarelui
nostro, teoria ça laeitatea noeat
in e de viné dace Regele n'a intrat
Ince pe calera dreaptá; ce nu trebue
ea ne aéteptem ça un eiréin eé
ariate mai multe. iubire pentru tara
noestró de cet inségi Rome nü ; In
fine ce sr trebui sé ne Indreptám
noi, Insiste de a dojeni pe Rage.
Cestii de a @ti data avem dreptate
sait nu, ter ' x!.; -r'+ er S., dace
aceste aie, -.die dace
aunt oportu , '..portanti,
proa arzetoe u fi dis -
cutati din t e6, ..e vedere.
Fie -ne pero t. .omplerta
ozi studiai d ri, i, -', to -va reilectiun
-, a t i III r tin ltd. --a marge
prude mai o .t. sent ia
care a aj uns ru d -nul
lancovescu.
Inainte - ... - turisetC
cit me uneac . , .aerea
sale In tea et :a de energie
ili de c I t. une in
tara noastrá. , Reminit
senteur 1. -. n. eunuci.
ceci un popor - ceintes
de virilitate, d .. ;t ,nasci,
de corseter, er , malt,
tir fi nimicít, . un govere
ça ace] d -tF... uumnezeiaacá
ne -a - anepreroc,'
ani incoar .. -te ade -
..-ít, nu avoir . - -. .cg unui pe
care 11 meritim
Sentem, de d .. . .. -e. Intr'o
adeverate stare _. . -.J, dar
in cal mal sied.. .' civil,
un reibet In cara Leligerenti,
Inarmat ai .
creslet, návele @l +v.vernarelui.
sein, Il bea iielte, il
schilodeete, fart . -ta se face
nimica poutre r mullumindu-se
cu pr . , , vagi qi
platonice. lai il I..:e. si de.
tnalnte. ln ce ta r, tat un
govern sé indrez'_ . , ,:n acest
guvern a ludrázn. a l'.. Inicar
un moment, In p .. ii a dispare
dinaintea i io i popolare?
La noi toute I. rasta
as Post Inghilite, . ois -
tuile. Prost sr fi p retrage
dinaintea ut de
Ingaduitoare, osa de
mìluetivó.... pentri , de
moarte.
Toate aceste cuna opozriis
t tacot mm ate
ere @el r pxalupla su er-
nului;'Da. 'seeeoa oposilia
singent e pira. +a:.,1 'l'r -- ue
Cu ratel Itegelui se se mare d°n,.see
a nu face réel? Trebue es t'è ir edtumim
Suverenulm tend n,a da eu
piciorul, pentru ci tu.. , sirene
de gal?
Noué, popor ténor rise
de, nitum nasuto, d o
cunaLlulto ultra libe,- erat
Stréin. Acel din urm
Ai lia dates sé aplia I.
. dojeni
Ceci simplet faptcó nu ne puteam
intelege asupra unes candidature ro -
mene e prao mit qi pria meschin
pentru a explica alien ares acaunelor
domnilor nostri pemintenf, In
favoarea unui stréin care nu facnse
nimic pentru e le merita. Si la 1858
s'ai pendus competitiuni eprige, tnfocale.
Tutusi din aceste competi -
tieni a exil douante lui Veda Cnza,
cáruia tncepem aé -t dam dreptatea
cuvenité, procedend pria aseménárt.
Dici, printul strein era e tnaiderat
de noi cu un fel do preceotor, de tutore
In cales constitutionalá, ça o
proptea menita a neigera primií paci
a pruneului roman la aceasta cale
necnnoacutá care se desebidea Innainte-i,
si care 'rebuta sé '1 duce
la toute ferietrile lumeeti si cerep'f.
Niel nu ne putes trece prin miete
ci Infátisarea ideali a unui domn
poule fi aceia a unui trentor bine
hránit, linut in bomba,, qi cernia
trebuie se meltemepti and ili manitacá
numeijum @tateafructelordin
gredine In toc de a le mince pe
beate. Ne, o mie de ori nu, un asemenea
ideal nu poste fi idealul vici
unui popor, voi nice mal malt, naci
unui rege.
Amarnie am gretit, rée ne am
ineelat , adose -ori. Fuarte adevérat,
si pletim Warta Lemme, cu priaoe
t hiar, aceste greeelt. Dar aceasta
nu e un cuvent pentru ça re
gale ab remet impasibd , qi se
astepte, pentru a vindec.t botta, ça
bolnavul sè fie in pericol de moine.
Acetiste atitudine, de si poule fi non -
elilutionale, e foute primejdioasa
chier pentru rege. Un monarh care
ar numera peintre etremoeii ab,
numerosi donnai binefacrtori ai acostei
Ieri, cari sr fi lésai o amintire
de iubire si de dragante cotre
poporul tor, amaci monarh sr putes
se fie cet de rée, sr putea sé nn
bige In seamá suferintele noastre si
se 'si estime urechile la gtrigátele
noeatre desnedejdnite, aetepthnd ça
forte lucrurilor ere réstoarne pe un
guvern, inainte de al intocui prin
altul.
Dar un rege, nos veni, ln aceasta
taré, originar dintr'o taré antipatfoà
Romenului, izvotit din aceasta
eorginte bastardi a domnisi consti -
tutionale, aceti domo e ailit se se
ocupe tu tot momentul de fericirea
poporului (tee, sé pipee in tot momentul
pulsai opiuiunei publice, se
fie abotnic de iubirea si reapeetnl
cetatenilur, ier nu de parade, pompe
militare, clediri de pelotari, cumpiraturt
de mosi,atringere de bari,
qi finiste pentru dénsul.
Caci, de la acest om, cere n'ara
radacjn. in taré, tara eéteapte malt
0 dinastie eu se intemeiaze cu decrete,
cu discursart, cu rationamente.
Ea prinde radacinì lneetnl
cu lacet ), si nu da ronde duce nu
e Inconjurata de reapectul, de increderea,
do iubirea tutulor. Snprimind
at ol din aceeti factore,dinastia
nu mai e poelbtle. Si de aceia,
noi care vrem cu ori ce pret o dinastie,
ori care o fi, credem ci da-
loris &astra cet mai gfints e d'a
pe Severan, eau etátit mai
muti asprime,cu cet se departeazá
mat muli do id ,-atei ejeeesar.
Se finem devi °empèse. dreaptá.
Se urmim lucrarea noaatra ce linde
la r, g' lierarf a si ta Imbnrbetarea
Ispiritelo -, la ridica ree carattorelon,
la redueteetsrea energie' cetefenesti
sl a faterei d,- munie in Rua:Alita. Se
ui cretini etici mustrarile, Met ais -
I eerile celer ce se vor opune scestei
I Inyc1rl.
. ee4:
DOUA E DI T I U N E www.4.7, a,p, ARRTIdE iee., uwl 1 ß8"
«.:-grrt.fltav,vva;.. V
U
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Dar tot -odete sé tratim pe Rege
in acolas mod.
Se nu -1 permitem se devie un pre -
1edinte de Republicá, D-nul Grévy
o R bun In Francia, dar la not
nu face. Cand faeem un pes, trebue
ca Regele só face ei el une', vi al
no se márgineasca a Inregistra pur j
si simple fluetnatiile politic« prodose
de un mecnnism fslsificat qi
strtmbat. lar de nu se conformó Regele
acestor d+rinti, este iarati datorio
notstra d'al sill re. faca de nevon
ce n'a vrut sé faca de voe.
Ca se ne rezumem, se eerem mule
foarte malt, prey molt do la popor,
sand vs trebui, qi asuma trebue.
Dar se face si N gale revo.
Alees A. Bals.
TELEGR AME
AGE NTIA LIBERA
Paris, 9 Mal.
eLe Journal de, Débats,. riot ca d -nu
Goblet e tined, la ba, nhetui exposthnoni
maritime de In le Havre, un limbagiu merad
rt damn. El a caractertsat etitudi-
Frannie' erstand ci ea este hatartta
apastre. naba vecinil et n Cantal pacmea
ni cu total defensiva. Mal a adeoget I
Ill acela9 limp el( tara era gata a fane
boato saorinciile pentru a respinga un
attic tejuet.
Aco«t limhegiu, adaoga ziere] eL »s Dé- -
htts, -va produce o impresie buse, In Europa.
New -*ak. 9 Met.
Se anunte oa cutremure cons'derahtle ,
ah avut toc In regiunea vacilla de Golful
Californie) @i ca o eruptiune vulcanite s'a
pendus la B+hisn°.
tiratele Montezuma,Grentdea 51 Gaze bon
not In parte distruse. Numéral victime
lor este considerabil.
Le Havre, 9 Mai.
Pané scum s'a Maltais mnertea a trelzeoi
emigrants marl er allah po vaporul Is
«Champagne.,. Tot! ah fost 'nanan.
Pelante, 9 Mat.
Archiepiacopnl Mgr. Banelti a fns] nnmit
d elegat al entuba Scaun la Cooslantinopole.
Berlin, 9 Mai.
Contele S'houvalo tr a sciait ail. Contenriii
tutor sgomotelor el va remania In
postal nad.
Pater abnrg, 9 Mai.
D. Nolidotf, ambanadorul Radai la Constontinoaole
, a unicat guvernnlul
sPO ça Poarta nu n'el o erjec', inno
contra proectulul de Imprumut al Regentel
bulgare.
Borna,9 AI ti.
Se anignra ça in curénd ronlele Solms
van numi ambasadorul Germanie' pe
tanga Quirinal.
Viens u9 Mai.
Se comunica din Londra si 'ut «Cerrspondenta
Politica., ça to slernle politica '
din aval orno eu tonte anigurarile date de
governa rxinta n more nelini5tr to priviota
bnlémplarilor die Asia centrala.
Guvermtt Indiilor a trimes oflreri sors
,raveghia cele ce se petrer pe platoul
Palale.
Risconta Oit'IZailor constitue tel mai
mare pericol pentru Abdu thora,, ili Intear.er
-a protegiatului rus Ey,tb pe tronul
Afgaani+tnnulul este ou.:aiderata ça
f0arte pos,btia.
Petersburg. 9 Mal.
Din tete 7 cundemnarl la mosrte pronu
tltale In conti., aU,ututori'or Tarulul se
credo ça numal tre] vor R exocet ate.
Viene, 9 Mai.
Imperatul a primit noto -el tulr'o audienla
mal !unge 1,e comete Aodrasey.
Puhl marea do (lament. loi raciale nu va
avea toc pentru ila se nu se mal pretungeaa0a
polemica de m e lato bn aceasta pestiuue.
Pe de a ta parte lires, to respunaul
ce d. Titra va da, cotre Pt aile seplamanai,
la lulerpelarea deputato. ut angor Irauyi,
preeedinlele notutti abul unger va lace
mal atolle rectincarl la asertiuttile prose!
°l'oicaae germane.
Viene, 9 Mai.
D. Tisza e lotit ait apre a ail intnlrge
cu miu6lrul arme /irae striant In pnviu ta
re ettisului da (saut tnterpelarit d lut
Iranyt cream ni peotl'u a nt bai texlul
diacursului de Inch,dere a IL tcltatagulul
unger.
Viena, 9 mal.
In ultimata gil) ad fuel In Bucovina mat
molte iocendiurl de !Muet. Padurile Vama,
Fraesin ti Curahumora ad fout e
proape distruse.
Pa 9 Maid.
Ziarul le ,,Temps.. d'astassurant a
teneurs caratteristica a alegerilor comunale
care é ad Saperait este neinebanda
inarcala de tonte optn,uni le renublicane
moderala in folaxul extremilor, droptet et
stingei, care a0 ce9tigat noua (orlo.
Paris, 9 Main.
«Morning Post, pretiude a sii cum ci
Anglia rel'uza de a tua parte la expoattfuea
un( versala din Paris.
Paris, 9 Maid.
Este inexact ça artera! Hyactnte sr R
murit, dupe cum se anuntale.
Lemberg, 10 Neill.
Ziarul «CZas. amata ea princtpele im-
prrtal Rulolph ni pri.ncipesa Stefanie vor
la 00 lange In Cracovie. Altetele for
iosi
mperiale vor potrete In G111(1a 9 aile el
01,01 se vor duce In Transilvania pe Bistrata.
Viene, 10 Maid.
SliN din Sona ana nti eventuata candidatura
a Itrineipelui Wilhelm de Nassau
la tro0ul Ougartet.
tori.icipele de Nassau este colonel de
Husserl te armaLa austriaca.
Viras, .0 Maid.
Neguciertle Incepute de delegai t Rogentel
ad de stop de a obtine de la soatetalea
drumuri or de fier de s'.at tantrisme ça se
ia nantira-as exploatarea liait Sotie -Zaribrod-
Vakarel.
Pesta, IO
«Corespondeola din Buda-Peal Moud, sta
ci d. I. Bra,.tanu a coman'cat tnstrcinalutte
de &tecert romeo ça delegatit rominl
vur,murge peste rate -va Mie la Viena apre
a retuoepe negocieriie.
AGENTIA
Viena, 9 Mai.
Camera deputatilor. Gaveront depone
un'prolecl de loge pentru p,elmlgirea de
un an a uspeasiun.l jur,ulm, lit dtetrictal
Cattaro.
Berlin, 9 Mai.
Reirhatagul a aprobat In a doua lectura,
Si faro niet o atoddtcare, convoi ,tunea
eumercial9 aditionala tuebeeata cu Ro- b
mamie.
Belgrad, 9 Mat.
Se credo eu nederea to Granea a Reginel
el a Priutulm Iirgal dia Serbia, va fi
de aproape nase aoptamaoi.
Bermaaatadr, (Sibiu) 9 Mai.
Confereuta romana a adoptai, tara des-
Indore motiunea presentada de d. Baben.
In virtutea acestel motiunl, programa poliliea,
atab.lita peule u periaadu net -tosa,
va fi conservara fera muddicatauue.
Programa sien OS Rotulien trebue ail
lupte coutre tend inte.or magh,arismului;
no ca aceste tendante sa' matdleata de
catrpantelle pantelle public° sed de ampli par-
Licularl.
ln tea ce privante Transilvania nt districtele
uagatb, s'a butant coussrvarea
sol abaulutr paaivilatt, Cu excepltuuea
In favoarea atatelalob r, Linde iateruaele
nationale, Sr ex,ge alcgarca de candidats
din tueste partida. Dut aceaeti esceyliuue
va te,-bui se fie aprouata mal tuté.0 Ae
comttetul central In lu delegare cu atuudism.mtabe
In coallatta.
S'a hotarlo tu urina ca o deputaliu ne sa
no Iuaarcu,ata de a merge se deeuua la
pietoare.e tro.mml , Liu m mu audum,
cate be relate.° renulutiultaalutta.
0 RESPLATA MERITATA
(n'ira In z.arut parisien La Défease Aa-
Impëratul Germanie( a content d lut
Ion Brananu, prezidentul Consiliuluí
Remanie], manne co.dou al Vuiturului
rofu ab Prudei. Aceasta Inulta dtatincflune
era datorita lato de mal multi
ant °mulet care s'a tacot, to patrie sa,
aparaturul ietereaelor po,ittce oie d -lut
de Sismale, cu paguua daini eaeior
reale ale nalluael, a ueatarnerel ili a
Ouourel sale.
Roman is a fort tol-d'euaa o tara simpatica
Frapfrl. C. le doue alate, cu tonta
Mme/ tarte gramte+or me, au totrettuut
repurturt de bang vecivatate st numat
hpan miel direcfu inte.igeulo a testprialla
ca aceste rupm'turl blu ti au tenotfo,mat
tu Autori active 1,e cere in0ueltta
Irelic -au @e vi, tu: u, politic al napune,
roman: le ur li Ianut uegrealt se
couture la manie& tor. Aceauto directiens
sane eu s'a gaalt bt Franta, a
15 RANI NUIVIERUL
o,N NOMN.
ANUNCIURILE
a neutu,
u oa,N,e-
Ln Parle; la Agence , Place de ta
boAge'
re Libre, eue abtee n' =ÁM
uere,
sereeanl. AUellee-lss rias, llana el marea
aeilenle.
Anuncien pe pag. IV, linfa N a snuvciurl
e, reclame pe pagina trois a lei
lei linfa
50 B. UN NUMER VECHIU.. 60 B.
ADMINISTRATIA
No. 8. Plata Epiacopiel. No. 8.
avut si are inca In Romania partisan(
numerofs pe care lupia si Invingerile
nei t a deacurajet, ceci ad Io inime dragostee
arzétoare a Patriel.
Este, In adevér, to Romania, un par
tid de patriote care se muphti, in numele
dreptulm ce are si merita °attenta d'a
O neelarnate, contra unui partid deve
nit puternic grin corupttune, prin mtnciun8,
partid compas dia top emmenit
care ail renuntat la priocìpiile si is opiniunile
loe, to suhimbut anal brevet
care le da, fera aim un fel de control,
drtptel d'a face tot ce'et poste permite
un om fsrecon fttinpt ili fera rueine.Acest
partid se chiama tal artidul guneraamental
tail colectivist; aim liberal,
nie! conservator; n'are all program
de cet ascultarea pativa la poruncile
ministrulut Presiet, ascoltare pe care
d. Bratianu o practichenza, multemita
maioritatet contplezaote ce 'Va custigat
In parlement, prie mijloace pe care
el eingur putes se le lncuviipteze el sé
le Intrebuinteee ili pe care le arecunoscul
lo public Intro sediate din celemat
memorabile pe care le -a teregistrat
vre o data anaiele parlamentare ale vie
noel feel.
Este folositor sé se @lie de ce este In
etere °out cavaler at Vu/guru/ni Rapt
ili ce litlun de 000are o tacervi. S'a Insercinat
singer cu aceasta. Lui Apriate
1884 d. loo Bratianu iritat de resistente
pe cere i'o opunea o Camera numita
de dénsul pi pana oleacea tot -d'auna
gueuse, ameniale de a'et da demiela
ili priment* aceste caviate: eAft
vénal d -tor cu cu toste desordinile cotniie.
cu tuate 'museletcle qi protesela
rcaadaloose, am lace; el am boat toata
réapenderea.o Dupeaceeeta spovedaaie
ministre radevi ne atepanul majorttetel
sale, i r Seoatul doctara ce d. Bratianu
se tenure de tncrederea tarie
Dure duca @t asta -ai, dace se ponte zite,
o oat fel de majontate complice a soul
om care a luit asupra -ft roepoaeaailiuti
internante, repreainta tara ?
Germania ette se -41 aleago alialif ;
de preferiufa ea se adreseazala cet mat
compromise Ii suatiue, Il ocroteete, b
°°&renna. Ea @tie ce se ponte mcrede to
devotamentul oamenilor care aeadop.
tat ca devina vorbe lui Tacit : Omnia
seroiliter pro dorninatione. Paterna ca
prof al serviltsmulus.
FLIRTAGE I
Azi dimineata d. I. C. Bratianu, pre -
sediute at consilium! de miaiftri, e'0
preti stat rima intea M.S. Regelut ria se'l
urne buna venire to capitala. D. Brlttanu
era cam jenat and Mirai. In
cabinetul regelul, mat ales Bind ca se
auzea o mierla cantand to gradine, @i
primai ministre se temei ea nu cum -
va aconits °bramito palare sé nu aduce
Suveraaulm amiuttn aeplecute.
Primele (raze echtmbate nitre interlocutori
turi cam rem. Regale mittue
grau muraturile, iar d. Brntiauu nu
proa stia cum sé desohiza porta tot
deapro aceste murature. Ba Intreba
mmiatea 1,e rage cum a petrecut to
previecte st Regelerespeudea r «bite».
Ba lutrebo Regale pu ministre cum a
poleacut la narice, si miuistrut réspuudea
: ,loca mai bioe.. Ba marlurlaeu
d. Brattauu Augustulm gad etepaa,
ca puce bumbac tu urechl card merge
la tare, ca ie nu receasca, ba réapundea
Auguatul deja numit ca regrets
d'a nu fi lust aceasi precaufiune.
aie liable.
Se vede° m0ó ce em®adoteiaterlocutorn
vruouú no deaehtza o verbe mal
sermoaaa, dar LU attau cum se Ioceepa.
D -l. Bratianu avea mire rione se alle
dutgura prtacipalutuiinteresetcum s'a
petrecut ce Ket,enrnusld de la lap, si
daca fulr'nde,er, merele murale de
tiare au voient teste ziarele (sfare de
Ruudu.a Liberd). buebeml de.., pea de
cale a .men Lur,tu, sl defuncta plaice
sConsiitufiunalulul din Bo. o@am au fuit
la sdever oserete M. S. cu scat im
petuositate de afecllaue cara iivoregte

2
asola" _ w
EPOCA 29 APRILIA
uielutindent den plepturale popoarelor
iubitoere de domnul lor. ter Regelai I1
venea se sica d -lut Bratianu : «Dulce
«decae, animaedieuidium mea e, dr ce nu
n'tf -al Mat ei d -ta parteadia .ceste peg-
.chepe festive. Una lie, una mie. Ar fl
«font socoteala dreapte,.
Dar uicl unuia au- tveoea se dascbize
vorba.
D -nu Bratianu sé alta la rege pe furie
pi ti veneti st) ria. Dar Gand privires
Regelut se tntorcea la d -nu Bratianu
&testa pleca ochit, tel stapenea
risul pi aerea M. S. retete pentru exploetarea
pedurllor, evitand Irisa d'a
vorbi de lemuul de soc cura se latrebuiaseaza
pentru fluera. La un moment
dot, conversatia arma In trentuzepte,
pi vorbmd de nu pria cine, Regale
sise: «Cet homme est du boisa... «Dont
on fait les Rdtes, edtoge repede d -nui
Bratianu, dar at tnropi numai de cet
pene la acht, dendu pt aeame de colo
sala necuviiote ce o comisese.
Regele cauta un mod subtire d'a lntroduce
o verbe de spirit deepre laCt pi
de a da peste pas depteptulut set can -
celar care nu se bagage tu battue.
Dar cancelarul, mal pehlivan de cet
ori and, Il simtea de departe ei lot totoreco
vorba, ape In cet Regele nu putes
sé placeze vorba de spirit pe care
de altminterea ñ o glaise tocA.
In aferpit d -nul Bratianu, dorind
d'a pupe capait acestei situatiunt, o lue
ta gel, sé tntoarse cetre rege pi II aise
ou lacrimile to ochl «Sire, am tole-
«rat flueraturl, morcovl, pi muratori
.acandaloase I Errta-mA pi ramai Oates,
procure o lai pi ea... la saoatoese.
Bonjour ».
Si o fierce.
tata adeverul. Din acea reese, preeam
cr alce V. N., ça inventivaile sia
relue de opozitie eue curate miacivat
pi ça aaordul foire Rege pi minietrul
aAd e mat mare de cal ori tend.
CRONICA
UN NOU IMPOZIT
Aceasta dele a anal non impozit pe
opocitie, e prea geniale pentru cu sa
fl putut api dio capul aefloanciar al
dita Nacu.
Vaciad cum ca bagatela nu li se echtlibreazaeu
nici un chip, membril
colectivilatet è ua edunet pi ad chibnuit
Ináintarea unut nod impozit, dar
aie care se'I plateaste mimai membri[
mal vadid al opozetiei. Gu chipul aceita,
'si ad aia Co'ectiviptit, vom echbibra
ugetul, ba poste vom aves pi un spar
a nivel mea -ce ne va permite sé sca-
'em cele - ['alte dart, el ast-fel sé ne
frestem qi popote,itatea.
Ile.& era miuunatt, dar cum èo
eue In practica 7
Dupe o maturo gindire lucrai lu ho.
tira set tel : Fie care calectivist, sed
ri {t -vu dinir'ingii, et alate personal eu
de lnjureturl plie and opoventol se
va apelpisi pi va merge ça aé'i team
socotrals. Atuncl colectivistul va face
ça sé fie palmait, va cere deepagubirt
civile iribunalulut pi mea-ce va api va
tmper(i pe den doué cu Statut,
A tout Seigneur tout honneur, focal
a fast tnsercinat ça aé'i deechisa Conul
Nichi Xenopolu, are 'pia pus obrej il
cu multa buna-vointa pe Altarul patrie!.
Al dollea la rand e venit regele, care
e post pua de colectivistt ça sa calato -
rensca pe le Berlin pi Viena, sein dea
tonte osteneala pentru a se compromite
ce doar à o lega cine -va de denaul.
Tot regele a Post tnsercinat ce sé
umple tolite visterie a statola[, el eu
un alt prete{, Cu ocazia afliutirel Mitropallet
die Iagi.
Guvernul credea la sigur ce se va tntempla
vre -un scandal la Iagi, dar cend
a ',Anet, ça opositia face gol tmprejurul
regelait, s'a Autant sai paie ea oamen!
carl sé huiduiasce pi apol jendarmii pi
comiearil se dea eurup In public ei se
peinte pe top cet cart var avec aparenta
cl sont mal chiaburi.
Aceasta e rd motivul pentru ce nu
'ml -a tacot mie aloi un protes
:risultale cele mal grosolane, pe r nd,
pe fie -care membru militant al upo
spie!, cetind In acelagi limp eu se fle
pi begat daca se paiate. Acest mem.
bru ai opozitiei dace va respunde, eul.ctivistul
are at'r toarne alto daza
pena
acume, tri toste ça 'mr -am rte amarnic
de rege, tact ad auzit ce sont saran
lipit.
Colectiviptil pot ça se tageduiescb lucrul,dar
cum se face cä drill to judecat&
ri ad font de cet: D -nil Balp pi Fdipeacu,
Dament cu parale, d. G. Paau, proprie
terul una ciar, la [cep d -iii Baie, Sen -
drea, Penescu, de asemenea Dament
ou dora de mena, iar anal ça fratele
Max, ça Bacon de la Lupin, ça subscrisul,
a am font superati Inca de lac cu
tot sangele réa ce am tacet intregel colectivit
/li, incepèsd eu cal d'IMAM dintre
colectiviptt: regele, pi sfirpind ea
cal dio arme: Aristid Pascal 7
Tot vorba mea.
Rada Tanddrd.
INPORMATIIINI
Ni se eerie din Iagi ei dintre per -
eoanele arestate eu ocasiunea ealatoriei
Regelut in a doua Capitale a Sa,
ed foot liberata, Duminice, Gheorghe
Papadopnlo, Gheorghe Popovici pi
Ion Al. Alexandreseo. CAtegi trai au
stat patri aile lucilie! fare sA se poeta
gasi eel mai min motte pentru jesti-
Iicarea arestatiunel tor.
Constantin Fanariu areetat pentru
ça lipea pe alita manifeste' opozltiunei
unite este detinut iaculpat
de un tncepul de reuolufiune!
Mai a lest areatat Mihai Varzerescu,
proprietor in Nicolina, om atimat
de loti cari 'I minent pi care tot
d'a -una s'a tiuut In afara de luptele
politice. Causa arestatiunei aeestuia
d sp r(ie s 5 n or drscoperit
un ...tep '.t evêr,d'de a. nia d'e ee atenta
la vitae Savers outil. Er a arestat
ca bannit de partes, In riceat
complot pe Cimilrio Chiper,
este ce el cites mae,ifeatul opozitiet
lipit pe poarta ograzei sale I
Gheorghe Vasilescu a fout aaemenea
pus la gros pi tndemnat de combattait
deapartirei a 2 -a se denunte
pe d. I. G. Ghiro, avocat, ce distrebue
arme pi lmpinge la rebetiune I
Comissrul despsrtirei a 3 -a n'a avut
de cet o erestatiune la antivol
sua, atea a lui Coatache lftodin invinovatit
de engama manifestala! opositiunei.
Cel mai grozav a foal comiserul
secretarut
d lut Nice Coeur Asien pi a pue
chier mena pe un r vo'ver ere trehuis
ob elojeases to sevêrpiree etentalului.
Ac. at revolver fires s'a dovedit
mat In arma ce apartine on ut
agent politieneee. Asupra acratul
cat ni se promit detatiuri nostime
tata atom qi numele egentilor
cari èau diatins mal molt prin celui
lor:
Comisarit de politic Harhsz (deep.
t -e), N. Botes (deep. e. 2-s) Sptridon
Neculae (deep. a 3 a) pi Diugheutde
(deep. a 5 o).
Arent din orme fageduise ce opocautul
cure va c/lca to deapartiree
lui nu ee va mai tntearce cu oasele
senetonse, ei s'a Haut de verbs.
Sa nu uetem'pr. evmmutantul s'rgentilor
de orne Zdrobicì (nu me pro -
destinat).
x
Candidatii opozitiunef is consiliul
judetean de lagi aunt, pentru colegiut
Dimitrie Roaettd, Constantin
Corjescu, Colonel Lange,
Alecu Balg, Emil M.vrocordat, Nicolae
Casimir, Gheorghe Sendrea pi
Dimitrie Lezerescu,iar pentru colegiul
al II-lea- d-nfl; Gheorghe Merzescu,
Alexeodru Holban, Grigorie
Macri, Alexandra Gr- Sutzn, Dimitrie
Grigorovini, C. M. D. Mlcleecu,
Constantin Machedon pi Eugeniu
Ghica-Budepti.
D. Hitrowo, mixstrul pleaipotentiar
al Russel, dupé o pedert de mai
multe zite la St. Petersburg urde a
test priimit In sudienla de M. S.
Csarul, va soci ln Bucurepti Dami -
nera viitoare. D -sa si -a tnterziat lnloareerea
sait Sind se ee Opreasca
ln drum, pi moi ales la Moacova,
pentru ahuri particolare.
x
Regele pi Regina vor placa la
Sinaie meine de dimreeata la 9
ceaseri ei un atei t. MM LL. nu vor
fi insolite decAt de d. pr. feet al palatulua,
de adiotantul de servitilo
pi de doamna de nnoare.
x
Regele pi ministri! s'alo Inters aseará
in Capi tala cu un tren special.
La gara de Nord colectivitatea nfsceala
ou beizadeaoa in cap aptepta
pe M. S. Pe strade, Entre gara pi
Palet, peeinteil cet&teua, lmpsrlili 1n
12 grupura, comandet Ile -care de un
comisar de publie, aralo postait din
diuturna In distante Inca de la 9 ore
pi la trecerea trasuret regale ab
striga[ uro, dar cani alati.
In rezumat planaire searbada.
x
Ni se apace ça d. general Ipälesru
a izbutit aé fie mutait de la Craiova.
D sa va fi munit comandant al diviziunet
de la Calati ln total d -lui
general Pencovici eare va lia, eu titlu
definitiv, comandamentul cor -
pului 1 -!lode armata.
x
Relativ la Intrunirea publics care am aauto
t'o In numéral ao,tru de ieri primim
urmAionnea comunicatome
Prie ]]nrn.,lele Romdnia, Epoca,
Il ei Ill el Distriotului
Ilfov, ca sa ee
t uneaacá in ziva de 29 Aprilie
1887 ora 4 p. m., la Clubut Unirea
pentru o tntelegere comuna En prevederea
alegerilorjudelene.
Motive eerioaee ne lndeamna sé
amanem intrunirea.
Gr. Arghiropols, D. Naumescu, C.
Toncouiceanu, I. Urdieses, G. Parfiriad.
Noile m'entantxevézute prin bugelul
suplilnentaral ministerulua de
rezbel poutre exercitiul curent an
vor reatizs negregit Mainte de zeee
Maió.
In pedida Consiliului comunal
cere va fi tinuta ad se va discuta
pi probabil se va resoles pi chestiunea
luminerel cu gaz a gradine[
Cipmegiu: Este negregit de trebeinte
ca aceasta gredine ee fie mai bine
luministe, dar luminarea cheiurilor
Dimhoviteì este Inn& mai urgent reclamate.
Nu ear putee at se faca
vorba gi de diosa?
PROCESUL DE PRESA
AL
D -LUI GHEORGHE PANU
(l!rmare)
Audlenta de acta -zl.
leri se permites mm mull sad mal
main lumel at itre to sale. Asta-xi
chierreporterulul ziaruioluuatre
Roeodnul am l'ocra apel, in numele
uustru cure ales; tort' Colegiului I,
insércinet
a tua notele din sale nu i s'a lesa!
intrarea libera.
Nu ne remAne de net a protesta In
contra acestei mésurl de care no pot fl
vinovatt de at agenlitpolitü care entra
pi es tu liberiate acolo ande nu ad niel
un rol.
La 12 qi 20 eedinta se deachidr.
Cei d'IntAM care is cuvante! e d-nui
Panu care propone:
AI dollea declinatorlu de coin -
pelinta.
Dupe ce oil reapins esceptiunea de
circo public[, el erat ça chier codal
pena) spana ça injurie Inaemneaea otacurl
aduse pentru nsrav eri nu bine
determinate.
lar ultregiul este atingerea onoerel
u01 functionar, de exempla and a'pl
spana ce io mite.
Ce calomnie nu cred ce putelt taxa
tele ce am apis ed, cum &tuner air tre -
bui aé'm, dal, vos se probes al tot ce
m spus este adevaret. Aceasta dace o
tacet!, fera oim o restriciie. o primeso,
dar atuncl. dupé cum spun comentetoril,
sé aduce la bara persoana
necompetinta pe cure a ridicolo art
Door. mee apératori, asta -z1 vid pi me
apes chier pe terenul d-voastre: admit
ca total: alegeri, revizuire, absolut total
s'a tacot fo tea mal strida legalitate
pi toluet ve ter at va declarad necompetenll,
pantie ait motiv pi sedata este
el faplul pentru care me acute d. procurar
nu cade sub prescriptia art. 77 ei
eub a altuio articol asuma carma d -v.
nu puffed judeca.
D. Pana citegte art, 77, pi se loteaba:
am atacat ed persoana Regelai sad pe
,*atol statului, ceci scoute doua lucran
s ant cu total alt -cave r
Constituli& zinc ca persoana regelul
esie inviolabilo, nu regele, met stuso;
sr apune o mcastruositate. Regele s
detroneeze fare ca at se aliaga person
na sa.
In Belgic s'a reaolvat pentru urinal.
Dare aceasta and s'a admis ca in car
de nebunie or de trama védete regeh
se peale
tara ce prin aceastf
sé se Mime persoana regemt.
$i dovade ce pi la not s'a !moles use
lateral, este en se apune a cate ioviolabile
al persiana Doamnei pi a Ili -
lur al.
Aga dace em admite ce regain or fi
cocoeat pi un zlar umorietic'pt-ar bate
foe de cocoa a sa, de sigur ea accosta
nr fl un atan In adresa sa peraooale.
Sed daca spuntnd ce e ovan, 'I -am fmbraca
In haine de avrei, sad dace am
desemna pe regios noastra, aga de
sftnta, m haine de baletista, aceasta
natural sr fi un atea personal.
Dar arum se vedem ce va se cien insulta,
injurie, pi aceasta, lestad alma.suveranuluf.
Cu toste aceetea pane in 1874 ea
nu as, fl palot st redit aceasta excepteune
de ^ompetinta.
Ipse le 1874 s'a fecal o dìstinctiune
nitre injuriile la persoana Regelai pi
atacurile la Suverao , la dreplurrle
sale conatitutionale.
Aceste din urina etacurt la 1874, In
arma violenlelor mailler de pe atuncl,
ad l'est private ce delict ei autoritatee
Oleosa pentru a judeca steel delict, a
Post curten cu juradd.
Prin armare pe de o parte sent injrzritle
la persoana Regelut care sé judeca
de tribunal pi atacurile to contra
actelor publice ale Suuerann /uì cere
suit de competinta juratilor.
Appt d. Pana serceteeze dace, ln arliebtet
(Imul Periculos a adresat injuit
pereoanel private a Regelut, or
dace a atacel purtares potina a Regelui,
Si se poste vedee aceasta chier
dintr o free., care resuma tot arlicn-
MI: Il faut se soumettre ou se démettre.
D. Pana arata ça n'a insullat pe
Rege. CAnd am zia ce e calant oemteascs
cend ulau prusian, ed am veut
se sic ci el aatistace cend iutereaele Auetriet,
CAnd interesete Germanie', pe
and data ap fi sia ça Regele e un ohter
prusian .pet dia grajdurile prou
stase, s'ar fi aie eu drept cuvent, ea
am insultai.
Ed am mai sis ce Regele s'a. dus In
Viena ça se dea conventia eu Austria.
Aceasta nu e o insulta ce, atuncl atm
api fi zis ça Regele s'a dus la Viena ça
se se dedea la fel de tel de desfatart
mergbod pe la balurl infecte ça sA peireae.
CAnd am sis cA , culpabilul tel mal
mare e regele» credete ça ed am aval
In vedere vre-e eacrocherie or vre ml
abus de tocredere 7
Vedete dar. d -lor magistrati, duce
aces[ artico) trebue sé entre In prima
categorie care copriude 'Murillo adresate
la persoana privali a Regeler
or in a doua categorie care are In vedere
atacurile la rolul politic al Regeler.
De accia va ter se vé declinali corn
petinte ceci nu nuotali judecetorii mol
naturel'.
Respuneul procurorului Dulap.
D -sa tncrpe mai !mai ea reluire fn disculiunea
de eri, In cara un goose err sa
a Vinte. r' 1 a -e epic d. Steteaau cam
tntrerupe ziend I «Stud it
tate zite ea puntai aceata
,t,
ri
FUMA ZIARULUI .EPOCA.
(84)
ALEXIS BOUVIER
FEMEA MORTULUI
PARTEA TRETA
X
Indoiala
De ce no mall degteptet ? sise
Genevieve supérala, presupunand ca
Wei neeuaoscut venea sé 't verbease&
despee Jeanne.
El a tutrebat to ce teas poste sé
va geseeaca pi a zis ca va vent asta
saura, pe la ciuet ore.
Bine, response Genevieve, moltumita
de a vedea efl are ce obseso ace[
om era Mainte de plecarea Iucretoarelor
eat -tel ca nu va fl » lagune and va
vele el, tact In sins eceia ti era frece
de or ce.
Aceasta visits schimba hoterbrea ce
loase de a se duce indete la comisar
sA istoriseaeca cele ce se doué trecura to adula de ollturl pi abeuel
portarita ti aise :
D -na Doyenne, m'am suit tntr'adins
ea se 'ti aduc o veste care de sigur
te interessate.
Ce tete 7
A venit asta- dimineata un um
care timp de doué ceasurl ne -a Intrebat
deepre d -ta.
Genevieva creztad ca tot lut Fernand
datore& acea visite, se rosi, dar venindu
-pi curerai In fire zise
Ce v'a lntrebat t
0 I e strania de tot.... Dar, de, fl
tad ce sail vedova ne -am gendit noi ce
trebue se fle. M'et tntrebat deepre pur -
tarea d -tale, ce oameoi vip.... cum traesti.
Am vécut not ca e vorba de vr'o
ensatorie. A I pot( sé Ill fera grija, Augustin
a spas deepre d -ta tot co gindeste
pi stil a el te elevaste aga cum
ti se cade. Am begat de seama et
pe and el vorbea, and auzea leudeodu-te,
persoana accia se bueure foarte
mull.
Genevieve era minunate. Pentru ce
Fernand lace asemeaea
petrecuse
BAS spue mal ru seams ca era convias&
ca copita ea era to meinels lui Fernand
qi de actea sé se is mésurl spre
el impedita sé piece pentru tot d'aune.
Portarita euro se enborese, entra din
sod on teen sama f;eaevievet ca roagte
sed spue ceva de o parte. Amie-
iaformatiuuf
deepre anse 7
Ce fel de om era ? tabrebe ea.
A I uu om stranid de tot XI
Doue plimbarl ìa [rasura
Sdrobit prier dispretul lui Pierre,
plin de manie, dupe ce euzise ce tel
era femeie sa, Fernand ajuuse intr'o
atore cara cu grec se poste Inchipui. Ii
era cande pe el tosusi ce tunees misal
In tata lut Davenne. No'é putea ruelles.
miterea ce avea asupra lut omul
&cela. Fars voie lut fostul nid amie ll
domina, ti era satan.
Apoi se petrecuse un lucre ceudat pe
tare el nu 'I putea tntelege pi care merise
influente ce &vea Pierre &supra
lut. El transe rompra sa pease Meurt
de revolver fera al potra allege.
La ora &ceea a noptel, to atarea de
surexcitare ln care se ella, aceasta tl
tulburase peste masure. Aves el ataca
cu o umbra chier? Un miaut de liniste,
de gandire ar fi stricat tot ; dar nava
vreme sé cugete, to cet remase sub influente
acelor ImprejurOrl
un
mariner cart nu vorbeete ce Mate lumea,
care e erat ca dace si Injure la
tot minutul. Altmiutrelea
bun bidet, e
tacot caste bérbatulul mea pi plecand
da zie )
Lasa I lase I moguls, ue vom mat
vade..
nrflreett.
Pierre 7 Se mearga sé 'I denunte ce è a
tngropat de vie pentru ça al Mistreze
erogar avere& ce se cuvenea pi fanai
sale 7 De vreme ce el ee afin asta -zl
lar eu acea femeie delictul nu mal exista.
Se hotarA sé apteple un moment mat
bun pentru a se ocupa de Pierre ei
CAnd Pierre ear, Fernand ta redobAadi
tosta anergie stioaa 0e un cese ; la
sise cà va rageai pe Pierre mal tente.
Trebuia st a a hoterAre cet ma curend,
tact de asta data nu mai aves
arme contra dupmaoului sel ; eu un
cuvent, atesta putea sé 'I mardi. Appt
faya voie, in contra eforiarilor sale
femeia tul t4 rescumperaee o parte din
gregeela sa prin Impotrivirea el. Pierre
vétase aceasta, ceda ce 'I bucuraae ;
Fernand marea de cruda gaudiud ot
poste a criaba pi e ferlcet ce ea.
Dar ee putea face mima contra lut
Genevieva.
De o cam data voie sè rafle
pe Iza, pe care o lobes ea toste grepalele
aale, In cere ou voie sé creads. Se
botana sa mearge. la dansa, plia de amor,
sé -I spue eu o carta, ça aile tre -
cutul, ça vre& sé place eu dansa fo
streinetate unde ver putes trae bine
de u cam data se apol ln belpugul cal
mal mare, ceci uvea ce ce sé reca avere.
El va lia numele temei lut pi se
va asocia cu bétrenul Daniela.
Dupe ce puse la cale toste aceite ta
mintea sa, se arance pe pat pi toceres
se adosrma. Dar somnul nu vine la
cet cu coupteintele tulburete. Abia apre
ziva adormi eu Wei iseran gretil cara obosette
ln lot dea odihnì.
Und se degtepte tt fu (reca.... la aise
cá dace or fi Post In local lut Pierre, tu
acca dimneata chier sr fl trimis polena
la dupmaaul set. El dada din umere pi
ambi de mila. Asta '. fu recunopliula.
Se grabi se se ambrate, ou ce haine
sa de catit.., ei cu tea mai slegatila
ce uvea. l0 pose
porlofoliul tri buzuuer
si api. CAnd ajunae Mare se tacredinte
mat Initia ce nimem nu 'I urmarettu
apra apura apre bulevard, lue o tr(aura
gi ee dose ln strada Navarin
Piatra,. Dare care elustum &suina
glad d lui Panu, d. Audroo
nice cë nu poste sa existe
pe cere a fecut'a d. Panu
. ilegelul.
.. Poole fl privet alt -fel de
lila tictiune.
poste 8 privet de at cairn
Muta aemateriala.
ate moti ve l5 minute a ver-
. s' ve declaral competean.
aa,at.usuc:,an
J. d -lui loan Labovarl.
,icurue è a aratal tassa de
eel. Se ne temem m''ne
re a veni[ aut se eomp.i
t: din ajun (risate).
tosofl face distinctiune
sexe Doyenne In privinta
..r .. . t& ee veau divaintea upes
e , cita ce aetepta spre a o
r,..
el nu se mal Iodai de
doceulza.
Fernand re mima &transa ce Intr'un
tir = te. se joe dia [rasura. lutreba'
po porI clip- ,spre d -na Iza de Ziotaky;
es arate .ide anide. El urce scrile
O e la celui tullid pi tu primat de as
; Apt servitoare care promise cate -va
aile mat palote pe Pierre.
E t' -use se 'I dea cartea sa, ail
d -n .' ..'eta, pregatiodu -so sa
me rr
chi, o,..
zio ,.
_ . Fernand auferea toute
,,ri ; parfumurile Maren-
e se urcase la cap ;
plia ce fel pe se M-
M:,
tul.
., . m retes cl nave. carte,
cë - de Zintsky aé '1 prim
i c afacere grave pe care
o. m, uimanut.
-paru dmbind cu r -releun
toletes h - \tb fraael
rave pe cacé nti putea
-.ta lmprajurul lut pi pa-
,.o !
¡Va termes)
i

PUBLIC!? ATEA
ZIARUILUI
EPOCA"
Tiragte 8,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
pe pagina IV. lints I,
30 bent
Annnciuri si reclame pe pagine
l
III lisia 2leí. }
ntre persoana fisica, materiale, In carne
Si in Dase, 1i torre persoana j.iridica.
Daca n'ar exista aceasta discutmne,
de ce Iegiuitorul de Is 1874 nu e'er fi
multumit cu textele de lege ce existed
atuse' ?
Iat& de c fiind -ca se gesisera aunt
rament care Mee. .eä proa
!Waco Anton, Babara Anton era WWI
Regelul. 8i atunol acest rapt nu era pedepsit.
Legiaitorul (dupe experienti (acute)
a treat delictul la persoana Regelul.
Mal putea se fie alt -tel de atacan Injurioase.
SO putea ca sé se atece Regule
ca get al Statuluí, al s'a creatacest
non delict care sé pedepseste de jurar.
Totutl d. primal procurer, In fate
cu ateste argumente vine el zice ea
persoanaregeln este o finite materials
gi nedespàrtita.
Distinctivaea pecare o neaga primal
procurer, exista chiar in lege.
Dovada ea este aia, e ea se inglobeeze
tu fleetest articol, atacurile la
persoana Regelul si la persoana auvecaoiler
strain!.
Si pria aceasta sé prevede numai
Injuriile, tac! daca ar fi verba de criticile
la adresa rolubut politic al suvera.
aula!, or trebui se se pedepseaaca cu
acest entice], RomSail care arataca rolei
constitutional al suvorauilor stréiai.
Alta este a Injure persoana private
a Regelul, el alta este a ataca rolul politic
al Suveraa:bor.
D. Lahovari cite /te elite versar! ale
d -lu! Opran, de la casette, care star -
peste asa
Do tend c Carol I. nu mat attem rapatAb.
Aceasta, zice d -sa, intra In easel acela
care prevede role] politic ei Regeld!.
Citaste ca all tip de eajurit
.earls pmloass ttet ...
Presediotele, lice ca este destin cu stat
nu e novae so se citeaac& ma! melt.
D. Laharari. Acosta versent suet
elite die pans. fecund. a direetorulet
Monitorala( Oficial care bema! In ciao
tend d. Pane Brea condamnat In lips&
de tribunal, erea Ineltat la gradui de
cavaler al ordinulut Sieaoa Romdsiei.
D. Prim - procurer, protestease zicand
ea aceasta nee privaste pe d. Lahovari
D. Lahovari. Cu acetati men& cu
care strie aceule versure punea mane
pe decoratiunea Regelai.
Si pe °and pentru mutt mat pube sé
urmerelte d. Panai sé decoreaza d.
Oreeeanu.
D. Prim- procurer, protesta Mn not
li cere se se reatranga desbeterile.
D. Labovant, Ch enue un alt autor let
atat de important, care to Alegdlorul
Liber, scree aceasta:
Legalitalea fuse lac de lineare celar
mar tare.
Autore) aste d. Ciro Econome, pro -
-or la curtea de casatee.
e Nu poste fi bnorabila curte, de cat o
singer& dreptate ge dace. ar 0 deal,
n'ar fi nice una.
D. Prim- procurer, alce ca nedreptatea
exists la 1874.
D. Lohouari. Caid vas atétea end,
milatt, clad vez ca crocea care sé punea
pe prep[.' tnanimat al celer care ad
expirat pe c&mpiile Buigariel, sé pane
pe pieptul d -lui Orasene, am dreptul
sé me indignez.
Dar diatinctiunea care v'ara arétat
cl exist& to lege exista si In morale.
D. Pane putea fl mahnit daca ar fl
condamnat pentru elite Mantle scar -
bnase ca cale pe care vi le -am citit, pe
sand poste avea fruntea sue dace ar fl
condamnat pentru critica eoliths. ;toletic
al Regelul.
Eett ani condamnat de juatitle, eitt
moine risbuaat de isterie.
Juatìtia a condamnai pe ce! ce ad atacat
Imperial In Fracia; iar istoria a
spas ea bine all facet cal coadamnatl,
si ca dace glasul for area aacultat Franta
O'er fl ajunu la Sedan.
Istoria e o Malta curte de Gauche,
care causes& sentirtele nedrepte dale
In asemenea materie.
Pentru mine este o diatinctiene fntee
atacurile chiar violente ai tnjuriile ca
cale ce continea Romdnul care aice. el
Regele a Neaten nation si jumétpte de
la Eforia Spitalelor. Cad an erea verba
de taterese politice.
Hi aste o deosebire eu atacurile d -lui
Pane care sine ca regele a facet conventiunl
fatale cu streinil ei a saoriflcat
streiailor interesele ferii.
Sé suspends edinta li tribunalul
trace In camera de chibzuire.
Redesehlderea sedintel.
La redeschiderea ledintel pe la 3 ore
0 en sleet preledinlele citelte armatorub))
rnal pria care,
s ribunalul considerend Ca nu exista
Sl01 o deosebire !otre persoana private
stpersoana publica respinge exceptienea
aparan! u
A treia excepttune.
D. N. Blaramberg se Intreabe cum
trebue quaifloat faptul d lui Panai d'a
fl suns articolul mu/ per culos.
D. Pane alti leste articolul see eu
ni @te cavinte imprumutate lut Gambetta,
se soumettre ou se démettre, pi
care 'ei au sensu! stabilii, si nu mal
pot da lee la controversa.
Aceasta Insemneaza ca Reggile ar
trebui se face ce vrea tara or altminter!
seal is tárabutele.
CAnd ins -va arena. asemenea cavinte,
el poate fl un mare criminal,
care face personal net de rebvliune, or
prate fl un om care exprima sentimentul
general al [Ori[.
Si cine are dreptul d'a holed In seesata
privi n to ?
Ramat juratiï, represinlantit opioiunei
publice.
and d. Pana a upus il faut se raemettre
on se démetlre,d.ea ñ ainsultal;
tot ce á ar purea zice e ca a mdemnat
la resecala ; si acest (apt esce de compelinla
juratilor.
D. Blaramberg citeaze autori!, care
In mod (carte !impede lac o distinetiune
tetre insulte pi atacurile la stares
de Wore(! stabilita.
Tin cuvant ca eel al d -Ius Pans dace
trebue pedepsit nu ponte fi alt -tel tnvinovatit
de cat Hind ca ar avea de coop
se (astrarne pe Rege.
Et bine, art. 105, zice co ori ce crime
este judecata de juratl. Daca din contra
vent! sé vedeti In acest (apt nu o
crime ordinal% ci un delict politic , asemenea
lucrul e de competente juratilor.
Dcia résturnaree Regalm n'ar fl un
delict e ar trebui d. Procurer sé
mearga en a scola In cat sé zita ce
tetre atilt Regele aste odetiene In cat
chiar suprimarea but ar fi o lichens.
SO nu sé zice ca e sci verba mmmat
de insulse la peraosna Regelut. Ca se
fie o insulta ar trebui ca Regele all se
coboaro de pe piedestalul pe care sé
afta, si et fie un duel titre Regele ei
cetateanul Pane.
Regele n'ar avea nimic a clltiga din
ansaste interpretaliune.
Se creane o legenda cum ca Regele
nu vrea procese de presa nitre cat tl
privaste si nu urea se -il Niebun°.
D- voastra, sestet' pe cale a distruge
aceasta legenda, care e conforme cu
purtarea celer mai mari flier! ale istorteï
si conforme cu traditienile
aceateia.
Se nu trebue sé se Bistrasi aceasta
EPOCA 29 APRIL1E
Cere respingerea declinatoruluf.
Replica d -tail N. Fleva
SO restabilim putts principiile In aceasta
materie. Nu acusatia are dreptul
se Wilke ratite', Dec; est fel Wand,
no beige la juridiclia care e place. Tribunalul
are áe caiiflce faptul; citabile
nn sent de cat indicative iar ae atri
butive de jurisdirtiune, Mee Dallo..
Nu e de tagaduit co tot articolul,
tontine o idee politica Intr'Insul. Ministerul
public n'a fleet coni de ideea
principala, ei s'a begat mime de cateva
curiate isolate.
S'a vorbit de Majestetea Inoculai
nn trebuia s'o punnti In contact eu
magi strati! amovibili numih de denaul
N'a fist In mintea legiuitorulur de le
1874, idea dlul prim-procurer ; eact stunt
monarchia constitutionals sr fl
mat rea de cat regimul eel ma! despotic.
D -sa ioviob& pe Bello, care
despre inviolebilitatea regala termina
set fel
Principiul ria lost respectai ce Carol
I si cu Ludovic ai XVI -lea, el a lost
respectat eu Carol al X -leu ; Carol al
X -leu a cece[ dar a clout inviolahil.
D. Pane a scris ace' articol, pentru
ca or -care cetoteen are dreptul sé
deschiza debit regele! ; care nu trebue
sii asculte fumai pe lingusitoril din
dose] sad.
D. Pane a spas adeverul, si adeveul
verde regelui, In coavingeree co
daca nu se va supine, il foot se dé-
met, re. Coi este a juratilor. Cod nu
este drap[ ca s'a facet eu art. 24 o derogatiuse
In art. 105, dar articolul 105
s'a discutai dupa articolul 24.
D. prim - procurer lutrerupénd nice ca
50 purea face lucrul aceita cactlegiuiterul
glia aceasta.
D. Flora réspunde: Vrea sé zita d --e.
facet! din juridietiunea tribunalelor
dreptul tomaie li din curtea cu juratl
exceptiunea. Pe cited contrariul este
adeverat.
Daca ciac -va are to masa lui majestatea
tronului ei poeta sluji bene pe
Savona scoteh d- voastra, cand Vati
declina campetenta ,li ne et! trimete
Inantea juratilor.
Respuusul d -lui Blaramberg.
D. Blaramberg, sustine ça sci e numai
o afaeere politica, li ce noma! juealn
pot fi competent..
Vedete, zice d -se, d -loi magistrati ça
asta -zi sunteli magistrati pi- ça ma('
veti fi cetatenn ri dut,
legenda, In scope' d'a se satisface go- D -sa réspunde d -lui Pr'- -are
. Cad 'ml place a crede ca Re- Re- sustinea ça monarhia nu poate fl dis -
gele n'a veld el se se urmareasea d -nu culeta.
Pena proti) artimlele In contra sa, ci Chier Chateaubriand, partisan al
ca guvernel a vret se urmareasca pe dreptulut divin, zicea ça nu exista fa-
d. Pane pentru atacurile sale In contra milit divins.
guvernulm. Si Hind -el pentru aces[ Deosebirea pe cere am (.eeto prini-
motiv nu se purea urmlei d. Panai lnator la persoana Regelai este Made
iatea tribunalelor ordinare, guvernul juste.
s'a identifica' cu Regale li atacurile In bunt ourle acte personale ale Rege-
contra Suveraaului au lost un pretext. lul, si sont alte acte pe care Suveranul
Dar governo] se tosala dace crede le face eu persoana publics.
ca ve scopa aal -ial de atacurile noastre D -su arata asemenea coca aces[ pro
flied ce nicí sol ou acepam de nelegiui- ces se face mai mult rad de cat bine
rile d- voastra.
Dinastieï.
Noma! talea ce se va tua va fi alta. Si daca v'ali declina competeata sent
In lac de elueistt ca d. Pane veil avea convins ça protesa' nu s'ai item.Ina-
In presenta giranti- responsabili li spaintea juratilor.
dammi stipendiati.
Prie .cast tapi faceti un mare rad
chiar dinastie' Hohenzollern.
Pledoarla d -lui Peucesca St vedem es se zice despre Frederic
tel Mare stramosul Regelul nostro.
Aci este vorbl nu de un delict ordi- clic evavinrezice cola Prusia presa
uar, ci de un delict special care nu era cil devevlrgere libera si co sub a-
poste fi calificat de cat delict politic. mate domnieeu teste case lacuna mai
Arlicolul ()mal periculos e privitor multe resbelun, presa fu libera, gi li-
numai la atributiunile politice ale Remiter fu complecte In Prusia.
geld.
La no) assurasse se (scuse o legend&
Art. 105 din Con dìe, zice 'ornent ea de siam sestine[ un resbel, presa a
sDelictele politice si de prase stint ju- fast cil desavtrlire libers. Dar aceasta
decate de juratl
legend& e disaruse.
Las la o parte cuventul de pies., Asta -z! vedem tendidta nu nurnal d'a
flied ce suet doué friar! de delicte de se face protese de presa, ci procese de
presa. Dar Constibtia mal vorbeete prese sustrase de le adeveratit tor ju-
de delicte politice care nu pot O Indecetori.mese de cat la jurap.
Se trimete lnaintea tribunelelor un
Dac& acest lucre nu result& deatul delict, care daca e delict nu poste fl ca-
de clay din art. 24 care verbeste de teBcat de cet tndema la raserale,
persoana Regelait si de robai Severe- Dar d. Procurer a zia co d -sa nu s'a
cola, apelact nu mai poste filudoiale. convins crier puteabi verba de rescoala.
Aci se zice lemerit ce tot ce e politic In adevér, pane as! n'a fostréscoela;
se Demote lnaintea juratilor si In ea- dar noi dam vorbit de aceasta ci nusel
de fall nu poste fl verb& de cat de mat de lederne la rescoela de provo-
un delict politic.
care far& ecou de tecercare neisbutita.
D. Procuror a eitot cavinte ca catand Cuvintele se soumettre ou se démettre
nem(eascd, carman etc., si a cis recasts an un sens preds, un sees stabilii de
nu e insulta?
isterie. In privinta lut Gambetta.
Dar, d -tor, nu se poste se se ra- D. Panai la articolul san, mai invite
peasc° dintr'un articol tâta -un cuvent epozilla la actiune, o tndeamn& la rés -
care I1 colorease, sé se resuceasca In coalen
culare sens.
P tr aceste delicte, numal opiniu-
Pria cuvantul aulne prusian» a innea public& represintatl prie jurati ne
dicat ideia de avant -garda a unes domi- poile judeca.
nici! streine.
Chier daca un articol ar puisa fi incri-
Care este faptul principal In articolul si pentru Indemnare la roscoala
d -lut Pane t este ideia politics, fi pen- ei inat postee injueit la personne Regelul,
tee aceasta suet competinti juratl'. Si toluer Watt putes face alt - minier( de
daca faptul politic sate principal, el cat se vé declinati compelenta.
trebue no atraga dupe sine faptul de D. Blaramberg regga pe tribunal sé
mat mico importante.
'si doline competente, li tribunalul
Asa dar ve reg sé vé declinap com- trace In camera de chibzuire la 0 ore
petrnta ei se trimitet! afacerea Inaiatea gi nn sfert.
juratilor.
espunsul d -lui Procurer Redesehiderea sediulfi
Legiaitorul a trebuit se -it alba motivele
ca sé face o abetere de la dreptul
comen si sé crease un delict aparte
si mai esprit pedepsit .cola care consta articolul d -lui Pana exista expresiunl
a insulta pe Rege.
Legiaitorul de la 1874 a Inteles sé
la adresa Regelal.
sic& CO d'ace Imitate nu se mat prate a- mItatoare Urmnrea oedintei se agent& pe 8 ore
li jumetete diseara.
taca relu) constitutional al Regelul
D.sa sestina co art. 24 aduce o derogetiune
la art. 105.
D. Blaramberg, zice d -sa, a sustinut
co articolul Oasulpenieubas constitue ahalare
la revoie, It ca ala trebuia call - ULTIME INFOBMATIUNI
fleat faptul, aceasta flied de ordine publioa.
D. Panu, dupe d -sa, n'a voit sé faca
[metate.
La orale 7 far& un sfert tribunalul
reintr& In redima fi respinge exceptiunex
ridicate de apanare, sustielnd ce
Un membre influent al colectivitytei
a spurs unui amie al nostril eá
In ledinta de azi a Consiliulut Mi-
nistrilor, e'er fi vorbit foarte serios
despre o modificatiune a Gabinetelui.
Din alt izvor ins-a aflám CO ñ ar
fi lost vorba numai de o modiflcathine
,si cá s'ar fi disculat chiar retragerea
d-lui ion Brátienu.
SS vedem, ea sé credem.
Maine as judelnaintea sectiunei
a 4-a a tribunalului llfov pro
cesul d-lor Hall li Filipescu pentru
pálmuirea d-lui Xenopol.
Suntem positiinformáti cà d.
ministru al Justitiei a dat ordin telegrafie
parchetulu! de Iagl sé urmareascà
ziarul Bomba pentru ofens&
la persoana Regele!.
SS dea Dumnezeit sé Be adevératl
D. Dim. Capeleanu, prefectul de
Tutova a sosit eziin capitalá chiamat
de de d. Bràtianu càruia, precum
ario spas eri, uterine demislunea
sa in urma esecului suferit de
govern la ultima alegerecare a avut
loe in judetul sét.
Dupé o intrevedere eu primal ministru,
d. Capeleanu li-a retrae demisiunea
li va piece disearà la postal
sae.
Az! inca mai malt& paline dati[
eri la tribunalul de 11fov, 'apte comiser!
li a named- niiCoengiopulo,
Colvocoreanu, Rimniceanu, Anghelescu,
Gheorghiu, Ionesce li Radulescu,
agentü Melchin li M. Anghelescu,
dol ofiteri de jandarmi, trel
sergenti de alita si un nomee insemnat
de pacintci cetáteni, se tineat
chiar In sala gedintelor aectiunei
a 2 -a.
In sala pagilor perduti nu putea
sé se mites cine -va farà se etingá
pe un om al d -lui Moruzi.
Ar fi curioash de facet statistica
ceasoarnicilor gi al portmonetelor
disparate.
D. Mihail Kogalniceanu este alteptat
Viner! In Capitala.
Intre candidat partidului gu-
.,-rnemental to eonsiliul general de
"coy figureazá ti ateuitjatid Pascal.
Regele primit`zi in audientA pe
d. Ion Cart4eanu, primarul Capitalei.
dupI+J
Comitetul partlui Vainfef Na-
!wattle se intrunelte diseara sub preledintia
lui beizadea Miticà pentru
a hotyra dace este loe a se tine o
intrunire publicá In care sé se discute
candtdaturile la Gonsiliul judelean
de Ilfov.
Cu beate ea erose' Drágálani sate
acum legai prie drum de fer ça Bucurelti,
posta nu expediazà acolo
de cat patru curieri pe séptim&ny.
Pe de alta parte, servicial postal al
Rimniculm Valcea se face tot prie
Dràgasanisi prie urmare, asemenea
nume! de 4 ori pe septàmano, de li
Intra Pitegti li Rimnic deligentacirculeazà
in toste zilele. Esta destul
sé semnalárn acest rapt pentru ça
publicul sb vas& o -data mai molt i
neptia celar care se gasesc in capel
administratiunei poltelor.
Ni se apune ea, n orma rezultatelor
multumitoare ale noilor Incercári
eu tunurile eistem de Bangs
guvernul ar fi botterit sb adopte acest
sistem pentru viitoarele sale
cumpéràtori.
Un non proces la orizont.
D. avocat N. Vràbiescu stáruia
ezi pe la ora 12 sé introducá In sala
Triti. Ilfov sect. I . pe un reporter
al ziarulut i.Natiuneat insárcinat sb
is note in procesul de presi al dlui
Pane.
D. Vrábiescu este napea apostrofat
de un j7andarm care se da la o
parte And era verba se permitàintrarea
in sale. a ver -unui spira sat
comisar politienesc li se opunea
cared vedea date o figure mai spálatà.
D. Vrybieseu, niel una nidi doué,
de si el era insultatul, se vede che
mat la parchet far& mandat sat
alla forma, sub cuvént ca a ultra
gist pe un agent al politi!.
Se iutelege ca d. Vrybieseu aro
fuzat sé se presinte la parchet.
La 5 Mai se va da o representatie
extraordinary in gradina hotelului
Dacia pentru beneficial d -lui Valile
Alexandrescu, cu concersul urtillilar
Teatrului National. Programul
se compone din trel nostime comedic
; La Vila Regald, Oda to Eliza li
CAibriturl Romdruefli.
ULTIMA ORA
AGENTIA LIBERA
Lisabona. 10 Maid. Camera a adoptat
cu mare majoritate methane.
de fneredere le politica cabinelulut.
Ministrul afecerilor streine este lastreinat
cil interimul marinai.
Londra, 10 Maid. lerl a avec toc
deschiderea expositiunei americane a
ertelo( in ventiunilor si manufacturilor.
Doué sec! persoane asistae, la aceasta
ceremonie.
Parie, 10 Malo. Camera Deputa -
tiler a reiotrat In ordinea silel ei a In
retseoput discutiunea legal militare.
AGENTIA HAVAS
Paris, 10 Maid. D. Goblet va
conferí matee cu comisiuuea begetare.
Jurnalele se tem de dificullati .pentru
cabinet:
Edimburg, 10 Maio. Doctorul
Felkin, din oragul nostril, a primit de
la Ernie -Bel o scrisoare data[& dinWadela!,
0 Octombrie 1880Situatiunea era
atuse! satiafacatoare ; iar caravana de
ejutor trimesf din Uganda ionise.
Viena, 10 Maid. Arc hiducesa Maria-
Carolina, socia arch iducelet Renier
s'a Imbobnevit Hind alinea de o pee
monie. Cu toste astas aoaptee trecut&
era deatul de linigtila, . iar simptomele
boatel, n'au progresat de ierI.
Silistra, 10 Main. Regeatit 50 sosit
sci, venind de la Rusciuk. Caed se
Vor Intoarce la Sofia, vor trece prie
Tarnova.
Sofia, 10 Main. 100 de elevi din
scoala cadetilor ae foul promovati
Sub- l000tenentt.
Erato. Depela noastra din Sibiu,
comunicata as! dimineata trebue
se fie ant -(el rectiflcete Ie ullima
sa parte.
lu tea ce privesce Transilvania s'a
hotarat conservdrea nine! pasivitatI absolute
; aceast resolutiune s'a teat pentru
districtele ungare, cu esceptiunea
Ins. In favoarea acelor disiricte, unde
interesele partidelor nationale, ar exige
alegerea de candidap din ateste
partide.
(A. H.)
S U R Z E N I A
Recomendara cu tot dinadinsul persoanelor
lovite de surzenie. Microphone' auriicaler
Imperceptibil invent de D -nul
Doctor Maine din Paris. Aces[ precios instrument
c tic este aprobat de Academia
de Medicine din Paris p a obtinut
medalil de our In expositiunile
internationale din Paris si Anvers. El se
adepteaza la conductul auditif se pane si se
scoate dupe vue, permite de a lea perte la o
r lul
rebel Iuncpunile sale fi vindece sb8r-
covorbire generate. r da organelle
nliturile, Seposte zice despre microphonul
auricular ca el este peeve ureche cea ce
sont ochelarit pentru echit. Aceste resultate
suet dobendite fera remedli si fare operatiuni
nim upsrere stoic
padnecee. Sc primesce
franco prin polie p euna cu instructiunile
necesere tnmq@nd r n mandat popal
Pan un tek de (cinch nec) franc! le inventator.
D -nul Doctor Maine t40 Rue Legenden
Paris.
AVIS IMPORTANT
PACIENTR CARE VISITEAZA VIENA.
Dociorul Demetrio Bogliean, laureai al
faeuliatit de medicina din Berlin, allanduse
lu Viena, atoe0 consiliile Ci servitine
sale pacieutilor din Romania art doresc
sa consulte celebritatile medicale de sci,
enta sal
con ei asis lacenletde °peratiunl
D -r Desasetrin Hsgbean,
Wien. VIII. Schmidgasse. No. 15
A se adresa direct sae prin scrisoare.
DE VENZAREI°Pró°anedeB
a ereltl
nu trasera o ora si to minute ea
calen ferale..
Dorifore se se adreseze cales Plevnel
No. 57.
ANNUL FOARTE IMPORTANT
Subsemnalul proprietar al l'osblul magasin,
loan Pencovicl eu merle([ de Non-
¡mantes din Ste. Lipscanl No. 24 am -
aduce la cauoscinta onor. public
vii bogatet mele clientele cl de la Sta. George
a. c. am mula. aces! magasin In gesl-
I moil de hangs Politic sub firma,
Magasin la Babilonie* li ca vol vinde
eftin tot ca pana acme.
Bases pe ea numeroase clientela 0isem-
Rez respectos.
I. dloisescu
DE VEh°AgEmaterialaldinceaele
dinstradaBatilbNO.
tos a
adresa la .t imin}atratia ziarelui aEpooa.
,0 (fost Cask Foru) Doriteril se vor
I, á0IULESCU-NANOVEANU
ADVOCAT
Wu mutai te aceali Wade Slirbet -Vada
No. 30. (In fata innren Slater In Cilmigiu)
BOLELE SIFILITICE
Neputinla barbateaaea
Viodeca dupa cele mai pool metodo. radical
tara durare ei Impiedicare; duna xperianlo
de 17 ail. Specialist io beale lumegti
DR. THOR
Strad. Emig rat N,,.:' ,ntrarea din Catea
Corte!pelo trade el. voices!. Cunsultatiunl de
e diminuaie pans la e seam. Lac d'asleptere
.separa' pentru lie -sane.

4
J
w Ú
J .I
to
co
ó á
~ W
F. ¡
QI
O
CO
MÁSINI
DE
IMPLETIT
MIMIIM11110eerr:e1116101RPINRIIIMPeRrlaeaHs
- ú5
81101.4 814 APRILIE
DUMINECA LA 19 APRILIE 1887
i G
V -'.S:S a ,, l:J E C
No. 2. STRADA STAVROPOLEOS No. 2
CU TOTUL DIN NUOU ARANGIATA FOARTE ELEGANT
IN TOATE SERILE SO ARELE MUSICALE
CU ORCHESTRA NATIONALA SUB DIRECTA D-LUI ION IORDACHE
si un cQntaret care a fost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si placute
PESTE VIE IN BASIN se serveste a la mimd Se serraste In ori-ce oro mancnri raide st reel preenm si beulurile cele mal verilnbile alilitei d
palricienl castes{ a la Conslnntin RErm excelente en unhand si en bnlelira din renunnlla fabrica LI TIIEIi.
Spre n ofe.ri onor. A'lsiiretori o amosare deosebibr Ins-Wend o PIIPIC f1lIE dupe eel mal flou sisletn.
Vain ernlat niel eheltuell, niel osleneli, epee a midland pe onor, visitatori.
Cu distinsA StimA,
P. HURMUSESCU & ST. NICOLESCU.
mASINI
DE
IMPLETIT
DIN CEA MAI VEERE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA
Recomand m eu doe ebire
pentru femiiii aeeote marini eu care se pot inpielf:
GILETCE, FUSTE (I) TRICOURI
Tnlie ai Pantaloni (I) MANUSI, PLAPOME
CIORAPI
si
Renal etanalirl PALARII
rl I
.:lii`m1° Wi IBa lu Hepraaenlantlll'geverslil peutru Homa` Ìa e r Inulá:l:,i :
MEDALIE DE AUH
Viena 1003
torisntu de consitiu de ley get. si suin'u'itaty
DENTALINA
ensenla peutru gura
POCRERE VEGETAL. PENTRO DIRTI
ale
Dr. Si BONY
ST
salicylic
p
nl
redÌ pn tc
nvi Ó i i dá gßii°Pé
suet mei dals pe tredrereade
coeeú{s evn mires
piacut.
Preto); 1 flacon, de.ntalina s
L . eu pnibirl 9 ;ranc..
xINSIIINVSaO 40,11ENSPIPaINSINDIES
Á DRG` A. VIAND
fast lef de clinics la prajcsoru
1
I¡A{
Re
Galezotoski din Paris
iIIg D acnns°Ilati,iu p ton tosirdo SCHI, 1
hire si BIopal. CE si lace cpemliunì
de ue;res.e orul.ra.
1
Blca rile:. Strode Carol I So. 40.
de la nn le e -1 dupe eater i.
Ponton terse; dimin°ata de la s --e.
X1161111311511S94139.1611WEISSINCINX
DR- STAUCEANU
Y;atm-Amai so.
M. SCHWART Z
OPTIC
STnAOA CAROL I No. as
tutelar! cu abetaie cele mar fine, fax
briOull dupa endicaliuoile medicllor o.
00551f.
Conserve de toste nuantele pentru
int aa mitre. !, asemenea Ti tot felul
de Rt eumetre. Termometro si prado
medicale. Diferite mesure metrica etc.
cu preture loarte moderate.
RYSER et BRATEANU.
, aaV. NIIFa. a
ROXIERBAD
I. SLIME.;
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
,n:. Inr.
NATIONALA`
sOCIET.TE SENORA DF .SiGOR. IN WORN
Piml. a
Prima niiio
. . tl,000,U00 lei
i
land Je &gran d e pentru
lur de Takla.
rigors
Din care I,000 000 . ea
RESERVE DE PREMIA
sl
FONOUL DE RESERVA 1,100,000 LEI
e N.E -i IONALA" ASll:.t ist
fn con'rn Ioeeudlnlut,grindlOel apargesel
geatuurdor, iii ,; nt'., daunclor . t craw,
poet ',recur, + contr.
AwiguroM awupea rieles amnia] re poi
m rem cot ,+nardinnfie motet, pr,
cr ole, supra tietuie , toy re s- ia,.
Cannata pia. pana Ìa `finale. gnu
lu. ISM derite rename de rigid/ire
lusts 1u,w0,000 lei despxgubiri.
Reprewentaela general.
rada Smardan, No. fe
meeelinuea geeñe rala
airada rand o. .
LA ORASUL VIENA
c7a,,,`N.'A LA VILLE
ó
Z -i
D
fn
-n m
r
de
DEVIENNELib. Bsees
Recomandam onombilei montre clientele penn, lem si sollduale orme
toarele noutati:
Murarie pentru Oramos el Domai.
Fete de mass, servite si proseare de penca.
Olanda verilab. de Reigia si Rumburg.
Madapolam II-50010mm de toste cantatile
Bale(imile. tiste de olanda si de lino albe si colorate
Cide
budebu, de'Ian: e lde metaeecneee,
OBLIGATIUNI
SE JOCI FAIR SE PERII NICI-ODATASI'l', _ _ SE JOLI FARA SE PERZI NICI.ODATAI
::.Jtvtn tQ I
SE JOLI FABA SE PERZI NICI.ODATAI
Iou-Bñril4n arn+engde Mía
ni talbi,
N.
Plante, carnal e' de lane dupa
Menem,] profewurulnl De. G. Jaeger.
Galore s,rtime.tdeoraonte ultimo boon.
Correte fmntznreeti cu balane voritabile.
Treuwundl eumploele pentru Rdan4a.
Layette. G. ri peons. roFIL
T e spec s penwlonate, lelad
al few aloft.
Avem oneare a informa pe clientele Hessin ca a graset CATALOGS SOOTHE
ILUNTRAT SI VA FI THESIS ORLC111 VA FACE MILER..
LA ORASUL VIENA
CALE!, VICTORIEI, PALATUL =DACIA ROMANIA.
vie -t -vis de libraria 8oceo
.f,ASILRI1A
SE JOLI FARA SE PERZI NICI.ODATA I
Ì oto, r.{ ñ l l'libl+ce dn R F. Ungar oI, lo virloie0 u ib doorslnaepc ol ,r`,. á r°
barnea M aale imperiale Regale si Apos.o.ico.
Aceste obligatiuni de o siguranta indiscutabila vor participa Inca 1a99 trageri care
vor avea loc de 3 ori pe an la
1 IUNIE, i DECEME3RE, 1 MARTIE eto, ato.
in presenta delegatilor guvernului regal umgar si al publioului
ZATA IN DETAIL PIII1t EI.1: PRINCIPALE Ce: SE PO'f CASTIGA
O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR
1 prima de 2 0,1100 franoi \ 3 prime de 10.000 fraacl
-0 2,000
t . , 12n¡,00 00
i o fOf1,0 0 993 a 12f10
13 prime ., 40.000
35 :0,000 20 o a CO e
47 e s 20,000 e
f0 1111
t:dyoigul cCl met mir cii .arr Oeenre Wliga(iunatreb.ie negre}Ef 9e iaA dC , flnriml ualazi ai eA v! nrcA din an ín nn pana In
nnpPenec
,lllg.11e , th u cel i ca;tìg pì Purlil,dlimueul .,wir, o nbl gtie ni. e:t Inca fare i d .1 Iluiala pentru rcié
+ni al o eP d cnpilali 1 ì r .
Situata pe calea ferntA de Bud (prat treat, aocelpraI se ajunge de la Viene
In H 1/2 ore, de la Trie.t to 0 ore) BAI poi e- nice de 30 -31. R peblru ram fil
debile, consumatie sil,uea 20,000 hertol,.r. , foarle fil ace la pe egra, reumotisnie,
l,dl mrvoase, paralisia, dobilitelr, bon de fem-I, n 0010000liile,eaudalli
love-hile, bull crewel de rata, uri have! etc. Boon mare, lati de u -
more, si elegant molliate, I.r000m 9i bob de put ina, locuinle co
forlallr, (te Matti et Sep. eu 33 0/n mal Olio rositiuse mu,11044a l'darle l -la-
001*, promenade din non c,.netruile, C,m,lo' te de ape de heut din aunts,
roservovr de ape rem. Medico! heel: D co' sitter senile.- Dr. N. Alar,: hot -r
operatUr dm Viena (tana la finale Aprntie d..m chin; Ila \'Hen, I. Krug. r1 r.,ese
331. Prospects delai;ate Impreuua Cu la ilu' ile Ir mile lard s ei haul o dr estre
Direr Ito Bailor Romerbud Steiermark de p..1/8 la i Maio trebul accelerat
se °ideate ad
Tipografia Ziarulul bIpooa"
tre 1 m ilia r'g la a anAM1l . d s^blmboni o
m.til nostri
Vlndem Re-care obllgalie ori_innln purlìand semnwlura autorllatilor competiate Cu
YO frano) plaleti inledial
ZECE OBLIGATIUNI COSTA NUMAI 195 ERA NCI
BC pontodr a=emmra c inpernf0 oblìR+ttiiini pnt u Yd01ei pple.tìbili ì 14 plhti meneuale ae YL feC,neili0-caee.. Indata cn eo v r
Illati eel dtntal Yl frnnoicumpCrAtorul 'a peìmn numorele color fu ouligatiuot n le nelo 9ì va paMleiPa eingur la leageello pì
lelautate, primelor.
100 ebliGnliunl costa 2 200 fraud pintlbll{ in 11 platt mensuale de 200 franci
TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887
F'rima pala 400,000 franci in Hur
Urcarea aceslor obligalluni Hod aproape e'gura si Iaevitoblla nu vom putea mutt timp mentine preturlle nicoudlttaulle niai
e oralats.
u66
r adorn cererile intovara4ite de onto] obligntiunilor in bìlete de Winch, mandate-poatale, noun, eau timpre postalo din
toste lWile la
MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA (Austria)
NOTA. Primim bilet.le de bnucn si li mbrele romane un Iee IS b. doppi un franc.
Se ponte sols in Romáineste
m;