Untitled - upload.wikimedia....

'
, I% V,
p
'1'04
rl

MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
54042. Mari. Mclionar Geoprqfie.
AL
ROMINIEI
O.IIII.........

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMINA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE 1897
DICTIONAR GEOGRAFIC
ALCATUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETXTH PENTRU INVXTATURA POPORULUI ROMIN,
GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL,
DIRECTOR
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI
MARELE
AL
ROMÌNIEI
SECRETAR GENERAL AL SOCIETXTII GEOGRAFICE ROANE
VOLUMUL I.
1
,,,,,J,....W...
BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR-. BERZEI, 59
1898.
GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMTNE,
PROFESOR UN1VERSITAR,
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

MaiestatiI Sale
CAROL I, REGE AL ROMINIEI
Homa2iiit de cel n2a1 adinc respeck
§i eterna tecunoscinta.

PRE-CUVINTARE
eCitutatu-nT-au a p1in4 pmvila i invatátura lut
Platon, case poruncéSe : Non sama naif, sed et
Patria et amieis vivendum. Adecii : 1111 mima
pentru folosul t'ostra, ce ti pentru a Patriil ceva
slujim, polla prriatinilor jo s a l'Asa, sl nu
ne
eantemyr.
onumentala opera, al careia prita lrolum vede acum lumina tiparuluT,
este rodul staruintelor statornice i migaloase ale SocietatiI Geografice
Romine, in timp mal bine de 15 anl de zile.
In paginele imediat urmatoare, cititorul va putea alfa istoricul luerariT futreprinse,
diferitele incercárl fácute, multele greutag intimpinate, precurn si planul
si dispositiunea operel impreuna cu nutaele modestilor el colaboratorl.
Nu unul, nu doul orl ece, ci treIzed sunt aceia, cae maT mult de dragostea
lucruluI Imbolditl, de cat atrasI de niste mieI i neinsemnate premil banestI,
inchinat munca si stradaniele- lor, spre a inzestra fie-care judet al taril cu dictiot'Ami
saÂ1 geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinta lucrarea
ComisiuneI de redactie a Illarelut Dictianar Geografie al Bominiel.
Misiunea, asa de bine usurata, a acesteI Comisiunl a fost mal mult de a
contopi si prelucra bite° ordine strict alfabetica dupa un plan uniform, dictionarele
geografice partiale, adfiogInd, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo
unde s'a gasit de trebuinta. Ea s'a silit, pe eit a putut, sa tnlature urmarile firestI
ale unel colaboratiunI asa diferite In timp i'In persoane, si sa remedieze la lipsele
inevitabile ce decurg din colaboratiunea mal minora la una si aceiasT lucrare :
lipse, intre carl cea mal de eapetenie este unitatea de conceptiune si de executiune.
Comisiunea este departe de a-g face vf° iluziune. Ea stie, ca nutnal simpla
bunavoitita nu e de ajuns, spre a crea o linee opera; ea serierea de fata are tuvederate
lacune, erorl, nepotriveli de date si de stil s'ar fi putut da tablourI Statistice
mal complete, stiinte mal sincronisticef s'ar fi putut adaoga planurile ora-

VIII
selor maT insem.nate ; s'ar fi putut indica prin charta directiunile si curentele rimrilor,
situatiunea geografica. a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publicatiunea
cu peizajele frumoase ale natureT, cu monumentele publice, tipurile populare,
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea d'intlit ea sa le
recunoasca ; dar tot inteo vreme ea este incredintata, ea are in parte-1 pe tog barbatif
seriosT, earl stit cu ce greut4T se poate duce la capat o lucrare de acest
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de Indus,
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor dificultatl
Inca pe nedeplin invinse.
Pentru asemenea lucrarI enciclopedice, ce ail de scop ca sa presinte la un
moment dat imagina villa si reala a fortelor unel tall in toate ale eI manifestatiunl,
orl-ce traganare aduce, credem, mal multa pagnbil, de cat folos. Este mal bine de
a da la lumina cu un minut mal inainte, o opera, fie si mal putin desavirsita, dar reclamata
zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu intentiunea binevoitoare
de a umple lacunele si a rectifica erorileprin editiunT orf suplimente ulterioare,
de cit de a astepta anI peste anl, cu speranta de a face ceva mal bun si mal
desavirsit, iar la fine sa nu fact nimio. .11fai bine astdii un oti, de cdt Wine un boü,
zice proverbul batrinesc. Si chid vedem inceputurile modeste ale unor opere
enciclopedice devenite mal apoT celebre, cum sunt lexicoanele unul Rittert Brockhaus
oil Meyer, sat. cind comparam micul digionar topografic §i statistic (41 Rom&
niet, de vr'o 500 paginT in-8°, al lur D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 marT
vo. lume de cate 1000 paginl in-40, cit are sa ocupe 'Wank Diclionar Geografic, cind
mal departe, admiram conditiunile technice de executiune, earl fac onoare vechiuluf
Stabiliment grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra
de opera pornita din initiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obielnuit
al dictionarelor geografice publicate in alte tart. Pe and acele dictionare se reduo
mal adesea la o simpla nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice,
etnografice. si archeologice ; ea insus este o valoare nu numaT informativa, das si stiinpea,
din care se vor putea adapa tot hate° vreme : istoricul si geogTaful, politicul
s'i economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,
In scurt orI-cine ar voi, ca sa stie sat ca sa Invete ceva asupra trecutulul s'i presintelul
PatrieT Romine.
Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareluY Dic¡ionar,dac6 n.'ar fi de ea
simpla nomenclatura topica, care pentru prima ()al% se da aci in chip asa de complet,
continand aproape 30000 numirT, si totug istoria, ca si filologia, ca si
etnografia ar avea de gasit inteinsa comoara cea mal pretioasa de materiale necesare
in deslegarea atator probleme.
Se stie ea aceste numirT topiee alciltuese livreaua teritoriuba, ca gurile carT le-at

grait pentru inttiasl-clata a arautit de mult, fara s5, laso alte urme despre existenta
lor de al pe ele : batrine numirT de rfurf i pirae, de val, piscurT si muntl,
dealurI i campil, de sate si orase, numirl carT traes° neintrerupt In graiul natiunel
i sunt ab:tea marturil despre popoarele ce ail trecut "In curs de veacurl prin
valea Dunaril si Carpag. Si cum, apa trece petrele rdmIn, multe din ele staA inca ne-
Intelese, ca si tainita din .care luat obarsia.
In orT-ce caz, si pentru orl-ce alternativa, Marele Dictionar Geografic al Rominiel,
urmat poate mal tirzitl. de volume suplimentare, de tabele statistice rezum.ative
de un atlas geografic, va servi drept baza temeInica pentru orl-si-ce lucrare in viitor.
Cu asa incredintare Comisiunea, In numele Societatil Geografice Rol-111m,
cere voie si se 'ncumeta ca s Inehine cu adîiic i nemarginita recunostinta,
aceasta pirga modesta, nas3ut'a', i crescuta sub nobila i binefacatoarea impulsiune
a Aceluia, care n.0 este numaT Augustul urzitor si generosul protector al Institutiunel
noastre, dar este Intemeietorul Regatulut .Romfnilor. El este Acela care, prin batelepciunea-I
batraneasca i prin curagiu-I barbatesc, ne-a 'nvatat maT bine a cunoaste
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sá tim ceea-ce (Masa este; si cunoscind
mal bine ceea-ce dinsa este, s'o iubim mal mult i sa ne silini a fi si mal vrednicT
si de EL si de dinsa.
1 .Martie 1898.
64042. Mareta Mci tonal. Geografic.
c.534/e
II
Ix

INTRODUCERE
Istoricul 4MareluT Dictionar geografic» este insusY istoricul SocietAtir note geografice.
In anul 1875, Iunie 15, o noul Societate si-a vdzut fiinta tn tiara noastrA tarA. In aceastA ,zi
Mária Sa Domnitorul Carol, a pus bazele i a. inaugurat n fata unta numär de fruntasla ZiT, profetorT,
oamenI de stiintA, etc. constituirea, Societtifit geografice romine.
lat.& imprejurarile in earl s'a näscut Societatea noastrA geograficA Era in ajunul deschiderel unut
congres geografic international la Paris, si urma ca Rominia sa profite de buna-vointa initiatorilor
acestul congres, care ne invita a lua parte si nol la 'dinsul si a ne face cunoscutl
Märia Sa Domnitorul tinea foarte mult ea sä participe si Rominia la acel congres international.
Dorinta MArier Sale, in imprejurArile de atuncr avea o insemnAtate politicA deosebitA ; Alteta Sa RegalA
yoia sl aducä, o noul contributie la idealul general. independenta tgreT. Tinea Domnitorul Carol, nu
actul participArd in concertul stlintific international sa facä ca Europa sl-si indrepte privirile-T genetoase
asupra Rominier.
prin d. Titu Maiorescu, pe atuncr ministru de culte si instructie publicA, MAria Sa Domnitorul
provoca o adunare pregAtitoare, la care furä invitati a lua parte mal multT bArbatT insemnatT si cu dorul de tara.
D. Maiorescu comunica acester adunArl cestionarul supus congresulur international de cAtre
Societatea geograficA din Paris $ o invitl a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominier
la Expositia internationall a CongresuluT geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne desparia
de de epoca fixatA pentru deschiderea congresulta, era prea scurt si s'a vä'zut cA era imposibil a se
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrA la expositiunea geograficA sä. se poatA face
cu succes, in mod complet i demn.
Dacl nu puteam lua de astA datl parte la Congresul i Expositia geograficä internationalA din
Paris, Maria Sa Domnitorul a fost de pArerea, cA trebuia cel putin a ne pregAti pentru viitor ; aceastA
idee a fost primitA cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geograficA
permanentl, care sä lucreze pentru respindirea stiintelor geografice in tara i sl caute a face tara
mal mult cunoscutA in strAiratate. Se alese o comisiune care sA elaboreze un proect de statute ; proectul
propus deonor. d. Prof. V. A. UrechiA, fost ministru mal tirziä, s'a discutat in mal multe sedinte
pregAtitoare ; la 9 Iunie statutele SocietAtef se adoptará definitiv i la 15 Iunie, Maria Sa Domnitorul
prezidA India sedintA a SocietAter geografice romine.
Societatea geografic5. se puse pe mcm i incepu activitatea sub cele mal frumoase prevestirI,
cad înc sunt mal bine de 23 anT, 4e end ea publicA l3uletinul sag, In care sunt cuprinse atitea studir
importante, mentor% comunicArT, etc. ; s't tine conferinte urmArite de totT cu cel mal mare interes.

XII
Dar lucrarea cea maT Insemnata, datorita iniiative i activitatiT el, este fail indoialä elaborarea
dictionarelor geografice, din care s'a nascut acum Marele Dictionar geografic al Rominiet.
Ina de la inceputul anuluT 1882, conducatoriT Societatei a avut ideea pentru redactarea unuT
dictionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga i nedeterminata de
atuncf i sinteza Martini Dictionar asa cum se infatiseaza azT, e o mare deosebire.
Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orr-ce intreprindere. Un chestionar
incomplet de 19 intrebarT redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in
comitetul societater, a fost impArtit prin intermediul ministeruluT de interne in toate comunele din tara
gin dorinta d'a aduna stiintele cele maT arnanuntite pentru cunostinta tareT noastre».
La aceste intrebArT aveaa sa rAspundA primariT i invatatoril comunelor, Tar cu aceste stlinte societatea
avea de end sa proceada la alatuirea unuT «Dictionar comunal» pe cit se va putea maT
complet.
Dar in anul urmAtor 1883, dupa ce socretatea, geograficâ prirdisei gstiinte» de la vr'o 2500 comune,
d. George I. Lahovary, secretarul general al societateT, recnnoaste in raportul sag anual a gstiintele
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta maT tirzia cu stiintele
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboia, elaborindu-se cu
chipul acesta un gDictionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.
Insuficienta stiintelor provenita din totala lipsA de pregAtire a celor chematr sá rAspundA la
chestionarul intocmit de .Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sA parasesca lucrarea
inceputa i sa se indrumeze pe alta cale.
In acest scop, in sedinta adunareT generate_ din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostru
Vice-Presedinte, d. General Gh. iVlanu, al aruT nume Il gasim in tot-d'auna in fruntea misarilor culturale
serioase i cu resultate practice pentru tara, dintr'o impulsiune generoasa i laudabila dorinta de a vedea
propasind cunostintele geografice ale patrier, a instituit un premia de 7 000 leT pentru cea buna
prelucrare a unuT Dictionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notite istorice,
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numeluT lor, etc.
Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-ni!: Grig. Lahovary, acttialmente presedinte la malta
Curte de casatie, d. Anghel Dernetresctr i raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urmatorul
prospect continind conditiunile si detaliurile acesteT lucrar!; acest prospect 11 reproducem in extenso,
de oare-ce a servit de baza tuturor dictionarelor gepgrafice ce s'ati intocmit de atund incoace:
Acest Dictionar va coprinde descrierea judetuluT, pläilor, (ocoalelor, plaiurilor),
comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, atunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,
lacurilor, instne/or, muntilor, dealurilor, sesurilor i apelor minerale.
Descrierea judetelor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,
hotarele (naturale saa artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, muntif i riurile, productia
agricola, industriale si comerciale, a ailor de comunicatie, impartirea administrativa, judiciara,
militara si bisericeasa, precum i centrurile cele maT populate si mal productive.
La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sad catun) se va da :
Numele actual obicfnuit si oficial (in transcrierea foneticA) precum I numele ce
l'a mal avut In vechime.
Situatia naturala, fixindu-se pe riurl i muntT, precum í altitudinea for d'asupra
niveluluT mAriT, pe cit va fi posibil.
Populatia i etnografia (atit pe comune, eft $i pe sate si catune, dindu-se numarul
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).
Producerea agricola, industria/a si comerciall. Numarul vitelor pe comune, sate
$i cAtune.
Aratarea institutelor de culturA, de bine-facere, a fabricelor precum si a monumentelor
celor mal insemnate. Numarul bisericilor si a deserventilor, precum si h. scoaleIor cu
statistica
Istoricul comuner, aratindu-se evenimentele cele maT insemnate in istoria tarn carT
s'ail petrecut inteinsa.

Pentru elaborarea acestuT dictionar s'a dat raga.z concursurilor timp de un an, adica pana la
Aprilie 1885.
Paralel cu initiativa d-lur general Manu, el George Lahovary anunta in raportul sat' care adunarea
generala din IO Februarie 1885 ca se lucreaza la un dictionar geografic i istoric al Rominier.
In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe linga Buletinele SocietatiT din 1886 si 1887 sub titlu de
«Material adunat etc.» primele mustre spre a servi la facerea unuT mare dictionar geografie al RominieT.
La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generaluluT Manu, nepresentindu-se nicr
o lucrare pentru premiul de moo leT, coneursul s'a mar prelungit incä pentru un ani Cu speranta, ca cel
putin in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesantii.. Aminarea
lima n'a avut resultatul dorit, cacT nicT de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunct comitetul con-
'siderind greutatile unuT dictionar al intregeT tail, a redus, in tntelegere cu donatorul, la data judW
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiurl de cite 500 leT Le-care, pentru cea maT buna prelucrare
a until dictionar geografic, topografic si statistic a cite un judet din Rominia ; i S'a pus la concurs
judetele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dictionare se dete un termen pana la r Aprilie 1886,
end iardsY nu s'a presentat' nimenT sà concureze. La 14 Maiii insa" acelasT an, d. P. Condrea, institutor
in oralul Birlad si membru activ al Societilter geografice, &finite a lucrare intitulata : «Dictionarul geagrafic
al judetuluT Tutova» $i insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul
din judetele puse la concurs, totust a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacT a crezut ca onorabilul
donator nu a avut o predilectiune anumitA pentru acele judete. Comitetut a decis atuncT ca sa
se publice un noti concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concurentilor alegerea judetuluT
ce vor voi sa studieze i instituind iarasT 2 premiT de cite 5oo leT fie-care.
Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cad la termenul fixat, biroul societateT a
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc.
In seara de I Februarie x887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuner,
dete cetire plenuluT societate rezultatele cercetarilor, inteun lung si minutios raport, asupra patfu
manuscrise , cuprinzind dictionarele geografice ale judetelor Dorohoiti, Tecuciti, Dimbovita i Tutova.
Raportorul recunoscind ca de $i treT din patru lucraff ati merite egale, totusT în vedere ca nu
sunt de cit doua premiurr, propunt :
A se acorda premiul I de 500 leT autoruluT DictionaruluT judetuluf TutoVa; a se acorda premiul
II de 500 lef autoruluT dictionaruluT judetuluT Dimbovita; a se tipari cu spesele societater elaboratul judetulur
Dorohoiti, dindu-se autoruluT acestur dictionar un numar de exemplare tiparite, care O. reprezinte cel
putin jumatatea valoareT unuf premiti.
Desigilindu-se apoT plicurile cu numele autorilar se proclama ca premiar: I) d. Petru Condrea
revisor scolar, II) Dim. Condurateanu, directorul scold. primare No. 2 din Tirgovistei III) Nicu-Filipescu-
Dubati din Iasi%
Inceputul °data fAcut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale bund, mare si frumoasa, maT
cu seama avind sprijinul maT multor barbatT luminatT i insufletitT de patriotismul cel maT cald.
D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, trite° scrisoare ce o adreseaza societateT geografice,
ofera suma de una mie ler pentru urmarirea lucrareT Dictionarului Geografic acordindu-se premiT pentru
cele maI bune lucrar?, privitoare la doua sat1 treI judete, ce se vor maT prezenta in viitor la concurs.
Tot in sedinta de la 3 Februarie 1887, D-1 avocat Ion Fdtu declara ca si d-sa doneazd societatef
suma de leT cincT sute in aceleasT conditiunf i pentru acelas scop ca d-ni? general Manu i Dimitrie
Sturdza.
Conformindu-se dorinter domnilor donatorT,, biroul societAtei publica un no 0 concurs instituindu-se
treT premiI de cite 500 leT fie-care, pentru cel mat bun dictionar geografic, topografic si statistic pentru
orl-care judet din Rominia afara de judetele deja premiate.
Conditiunile de amanunt i cuprindere ramin aceleasT, iar termenul kentru depunerea manuscriselor
se fixeazd pang la i Decembrie 1887.
In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiti de 500 leT, pentru cel maT
bun dictionar geografic daca se va prezenta la concurs asupra judetuluT Romanati.
Concursul a -prins; si de asta data biroul societater a avut multumirea de a primi u lucrar?
pentru 9 judete, prezentindu-se pentru 2 judete cite 2 manuscrise.

XIV
Comisiunea insarcinata cu cercetarea elaboratelor pentru premiile «Sturdza» i Const. Poroineanu»,
compusa din D-ni! Dr. Baxbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihallescu si Gr. Tocilescu, a supus
prim raportorul el, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale.
Cele it manuscrise prezentate cuprindeati dictionarele judetelor Arges, Ialomita, last (2 manuscrise),
.Mehedinti, Putna, Prahova (2 raanuscrise), Roman, Romanatl i Tecucid.
Raportul cornisiuner examinatoare, inteun lung raport analitic, recomanda:
Pre,miul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autorulul dictionarului judetulul Arges, care s'a silit a
da societater o lucrare cit mai complecta, mal metodica i mal pretioasä asupra judetuluT Arges;
Premiul II «Dimitrie Sturdza» pentru dictionarul IasT, al caxur autor semneaza.: fassiorum ;
Pretniul II «Const. Poroineanu» se va imparti In doua: jumatate se va acorda autoruluT
dictionaruluT judetulul Roman plus i se va da si Ioo exemplare din opera sa tiparita; jar cea-l'alta
jumatate cu dreptul la acelas sume de exemplare, autorulul dictionarulur jud. R.omanati.
Desigilindu-se plicurile, s'a g,asit in acela al jud. Arges, numele d-ltif George I. Lahovar, secretasul
general al societateT. In acelas plic se afla i urmatoarea declaratie a d-lul Lab:wad. «Declar cá, da.ca
lucrarea mea va fi premiata, renunt la stuna fixata ea premiu spre a se institui Cu dinsa ui no0 premiu,
Iii aceleasT conditiuni ca cele precedente. Bucuresti Decembrie 1887».
Prin urinare premiul I de 5oo let s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dictionarul
judetului Arges; premiul II de Soo ler d-lui Const. Chirit.A, revisor acolar pentru dictionaxul judetulut
Iasi ; preraiul HL de 250 le i d-luT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru
dictionarul judetului Romanati ; i premiul IV de 25o lei d-lut Petru Condrea, autorul dictionarulut jucl.
Roman. D. Condrea a mat fost premiat in anul precedent pentru dictionarul judetuluT Tutova.
Pang acuma sunt deja sapte dictionare premiate i tiparite. Insernnat progres, siintr'un timp atit
de scurt.
Pentru anul urmator e instituit un not" premia de 500 1cL premiul «George I. Lahovari pentru
cea mat buná prelucrare a unur dictionar geografic afara de cele 7 judete deja premiate. AceleasT conditunl
ca in trecut, termenul de prezentare Decembrie 1888.
In sedinta adunarel generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu,
numele comisiuneT examinatoare da citire raportului säü asupra celor doua lucran ce s'au prezentat
la concursul din Ast an, dictionarele judetelor Braila si Vasluiu, conchizind a se acorda premiul d-luT Con st.
Chirita, autorul dictionandur Vasluiú. Cea-l-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca. d. Chirita, in anul
precedent a fost premiat pentru diet. judetului
Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera i d-sa un premiu de 500 leT pentru judetul Vlasca.
In adunarea generala din a. 1890 in urma raportultu d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d.
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetultu Viasca. Cele-l-alte ,trei elaborate: Braila,
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase.
D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites oferd In sedinta. 2-a a adunarel ,generale din 1890 cite 500
leT pentru a se premia: dictionarele judetelor Neamtu i Braila.
Mará de aceste doul premil, pentru anul urmator, a mal ramas si premiul «Ion petu de 500
lei; de asemenea si d. general G. Manu oferá un noü premill de 500 ler pentru dictionarul geografic al
jud. Teleorman.
Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din ean 3 pentru judetul Braila, cite 2 pentru judetele
Neamtu i Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judete: Teleorman, Buzau, Falciu, God, Ilfov.
S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dictionarul judetulur Buzaa; premiul II
d-luI Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul d-luT Const. I. Gheorghill, profesor, pentru
judetul Neamtu; premiul IV (ex aequo) sqo ler, a se imparti 'hare d-nir: Iulian Delescu, Basil pimitrescu
si N. T. Vilcu, autoriT dictionarelor judetulur Braila.
De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 leT ca
recompensa d-lor : Constantin Chirita (lasT) pentru dictionarul judetului Falchi; col. Vasilia-Nasturel pentru
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov ; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti.
M. S. Regele ordoná ea din -caseta proprie, sa se tipareasca in &la mil exemplare dictionarul
judetulut Buzatt, lar A. S. Regala Printul Ferdinand, institue un premiii de woo leT pentru judetul

Bacaù. Ast-fel Societatea geografica merge cu pag marl spre scopul ce urmareste. Pana acum sunt
premiate si tiparite 19 dictionare de judet.
Pentru 1892 societatea publica urmatoarele 6 concursurl:
Premiul I «Principele Ferdinand» (moo lel) pentru dictionarul judetuluT amintit ;
Premiul «Mihail Bals» (500 leT) pentru dictionarul judetuluT Tecuciù
Premiile «Dacia Rominia» à cite 5o0 lei ;
Premiul «Clubul Regal» de 500 lei;
Premiul «Maior Mares» de 5 oo lei ;
Premiul «Solomon Halfon» de 500 leT.
S'at prezentat 4 manuscrise pentru judetul Bacati si cite unul pentru judetele: Muscel, Covurluiu,
Botosani i Prahova. Comisiunea examinatoare a gasit bune si a premiat urmatoarele dictionare :
Judetul Bacati, de d-na Hortensia Racovita; judetul Muscel de d-nul C. Alexandrescu ; judetul
Covurluiti de d-nul Moise Pacu i judetul Botosani de d-niT V. I. Nadejde si I. Titu. Cele-l-alte manuscrise
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte.
M. S. Regele cu malta-I solicititudine pentru societatea geografica., institue pentru anul 1893 doul
premiT de cite r000 leT pentru cea mar bung. lucrare asupra judetelor Putna i Suceava; si tot ast-fel face
A. S. Regall Principele Ferdinand, pentru judetul Dolj.
Exemplele aceste frumoase venite de sus, gasesc imitatorT printre membrir eliter noastre intelectuale,
i manifestarT de cald patriotism Intimpina Societatea geografica pretutindenT. D. Al. N. Lahovari,
regretatul barbat de stat, propune un premiti de 500 leT pentru cea mal bunä lucrare asupra judetuluT
natal al familid Lahovari Maw; d. Tocilescu mar darueste inca 500 lei pentru judetul Constanta,
Eminenta Sa Parintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, moo leT pentru judetul Olt ; tot
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiti de I000 lei pentru judetul Prahova.
Pentru anul 1893, sunt publicate 'Inca 5 alte premiT de cite 5 oo leT pentru cele maI bune dictionare
geografice asupra judetelor Constanta, Ialomita, Tecuciti, Olt, Prahova, Putna, R.-Särat i Tulcea.
Premiul «Mihail Bals» pentru judetul Tecuciti, ramine de asemenea pentru acest noti concurs,
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicT o lucrare.
In total deer la sfirsitul anuluT 1891 sunt 21 judete cu dictionare i numaT pentru 12 ele lipsesc.
In adunarea generall a societateT din 14 Martie 1893, obtin premiI d. Const. Alexandrescu, pentru
judetul Vilcea (500 leT); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru judetul Suceava (woo leT) si d. I.
Provianu, institutor din CalarasT pentru judetul Ialomita (500 lei).
Un manuscris care s'a prezintat pentru judetul Constanta se respinge ca defectuos. La celel-alte
premir nu s'a prezin tat nicT o lucrare, premiile se mentin pentru anul urmator.
Se infiinteaza pentru sesiunea. din 1894, cind Societatea publicA urmatoarele concursurT
Premiul Majestatir Sale Regelui , pentru judetul Putna.
Premiul «Principele Ferdinand», pentru judetul Dolj.
Premiul «Episcopul Ghenatlie de Arges», pentru judetul Olt.
Premiul «Petru Stoicescu», pentru judetul Prahova.
Premiul «Clubul Regal si Grig. Tocilescu» (impreunate moo leT), pentru judetul Constanta.
In sesiunea aceleTasT adunart d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gradisteanu, deputat,
oferä amindo/ un premiti de woo leT, pentru dictionarul judetuluT R.-Sarat.
Ministerul Cultelor i Instructiuner Publice, ofera de asemenea woo let pentru dictionarul
geografic al judetuluT Tulcea.
Premiul Bals» se mentine pe anul urmator pentru dictionarul judetuluT Tecuciù'.
In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seama de lucrarile intrate la concurs,
propune :
A se contopi cele doua manuscrise prezintate pentru judetul Dolj i a se acorda premiul de
r000 ler d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil i d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea;
a se acorda premiul «Episcopul de Arges» d-lor C. Alexandrescu si G. Sfintescu, pentru
judetul Olt ;
a se acorda premiul Mihail Bals de woo leT d-lur Th. Ciuntu, pentru judetul Tecuciti ; si
XV

XVI
a se acorda premiul «Ion C. GrAdisteanu si Menelas Ghermani» de moo leT, d-lur Gr. G. DAnescu,
pentru judetul R.-SArat.
Pentru anul 1895, nu rAnfin de cit numar 4 din 32 judete la concurs si anume : Prahova, Putna,
Tulcea si Constanta.
Biroul a primit 3 manuscrise pentru judetul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.
Comisiunea examinatoare prin glasul raportorulur el d. Grig. Tocilescu, propune :
A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judetul Prahova de d-soara Paulina Brgescu,
d nir C. Alexandrescu si Ioan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 ler fie-cArur concurent ;
a se acorda premiul M. S. RegeluT d-lur Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorir dictionarulur
judetuluT Putna; iar pentru judetul Tulcea si Constanta, singurele ce mar rAmtnea fArA dictionare, a se
publica un noti concurs.
In sedinta din 2 Martie 1896, adunarea generan ascultA raportul comisiuner asupra uniculur
elaborat, un voluminos manuscris asupra judetulur Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia
d. Gr. G. DAnescu, autorul OA
In acelas timp pentru a termina si cu dictionarul Constanta singurul judet ce a mar rAmas,
plenul societAter decide ca tot d. DAnescu sA fie insArcinat a lucra pang la I Ianuarie 1897 dictionarul
judetulur Constanta, acordindu-i-se un premiti de moo ler pentru aceasta.
In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generall, d. Gr. DInescu se achitA constiincios de sarcina
ce i s'a incredintat, dupl cum se constatA din raportul d-lui Tocilescu.
Iat&-ne deer gata cu dictionarele geografice ale celor 32 de judete ale RominieT .
Opera pornità in 1886 e terminatA dupA 12 anT de muncl stAruitoare si neintreruptl.
Fie-care judet si-a cApb.tat dictionarul slii; Societatea GeograficA insA nu se opreste aci.
* *
*
In sedinta adunArir generale din ilia Martie 1896, s a numit o comisiune compusl din d-nir
George I. Lahovary, secretarul general al Socieatir, general C. BrAtianu de la Institutul geografic al armate!
si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insArcinarea esA facl toate lucrArile pregAtitoare,
esi. stabileasa norma cum are a se face contopirea diferltelor dictionare partiale, sl fixeze abreviatile
eintrebuintate, sA hotArascI materiile streine, care urmeazA a se elimina din dictionare, in fine, s5. ia
etoate mAsurile pregAtitoare pentru a face posibilA inceperea tipAririr marelur Dictionar in anul viltor».
Aceastd comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea eT era insl foarte anevoioas1 si difieultAtile
se ivirl chiar de la inceput.
Intr'adevAr materialul din care urma a se alcAtui si prelucra marele Dictionar Geografic, era
opera a 30 qi mar bine de autor!, si se intelege cA fie-care din acestr autorT avea limba sa, metoda sa,
specialitatea sa, care difereati foarte mult de la unul la altul, cu atit mar mult cu cit din acestr 31 de
autorI, flier jumAtate nu erati specialistr, profeson de geografie, iar ce!-raltr eraii amatorr; ast-fel cA fiecare
dedea o mar mare important& uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abtindeaz1
in detalil istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele art dat o mare importantl pArtir strategice
si militare ; iar altele aii reprodus legendele, basmele si cintArile, care sunt legate mar de fie-care
localitate in tara noasta si asa inainte.
Misiunea deer a comisiuniT era foarte gingasA ; ce sl scotT ? Si ce sA pAstrezT ? CAcr toate ari
interesul lor special. Mai ales la nor, unde avem lips1 complectA de serien f speciale, ca dictionare istorice,
arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dictionar pur si simplu geografic, care s'ar reduce
atuncr la o nomenclaturl de nume geografice, cum este dictionarul reposatulur Frunzescu. La nor,
o lucrare ca aceasta, care pentru prima ma se prezintä publiculuT sub aceastA forma, trebuie O. aibA
un caracter enciclopedic, dacA ne putem exprima ast-fel.
Istoria si geografia nu se puteati deosebi, una se complecteaa prin cea-l'altà, si ce sunt legendele
de &it o istorie popularA poetizatA de geniul natiunelor ; iar arheologia este istoria scrisA in pieatrA,
si la nor pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorier neamului
nostru : de aceea cu mare sfiald am forfecat partea istoricA si arheologica a dictionarelor judetelor.

XVII
O altA dificultate si prin urmare o lacura inevitabill in lucrarea de tal, este cestiunea impArtiril
administrative a judetelor.
Lucrarea dictionarelor geografice pe judete a durat vr'o zece, doi-spre-zece anr, si In acest interval
s'ail succedat 4 legT care ail modificat fie-care intinderea pläsilor si plaiurilor tArii. Ast-fel inainte de
1882 eraA 164 plds1 0 plaiurT ; la 1882 s'ail redus plA0le in mod provizoria ; la 1887 s'a adoptat o
alt1 impArtire, rAmiind in toatl tara 119 p16.0 0 plaiurI ; la 1892, o altA lege inmultqte pläsile 0 plaiurile
la 227 ; lar peste 4 anT, la 1896, se revine la impArteala din 1887, adicd la 119 p110 si plaiun. In
asemenea conditiunT este imposibil a se face o exactä arltare de pläsT, clef pAng. la terminarea tipäririi
dictionarulur, in anul 1900, este posibilA, ba chiar probabill, o noul sub-impArtire a judetelor in plAsi 0
plaiuff ; de aceea am adoptat ca norme impArteala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dictionarul
judetelor.
lar in ceca ce privete gruparea satelor 0 cAtunelor in com. rur., schimbarea fiind 0 maI frecuentg,
am urmat aceias regulA ca si pentru plAst Asemenea am pAstrat denumirile de hectare, fd la' fi
pogoane, ast-fel cum le-am gAsit in dictionarele partiale, clef pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult
ucrarea noastrA si prin urmare s'ar fi intirziat cu atit si tipArirea DictionaruluI general, dacä am fi flcut
conversiunea fAlcilor si pogoanelor. in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este maT nemerit a se pAstra
mAsurile vechI, cu care sunt incá obicInuite populatiile rurale ; iar pentru lucrArr stiintifice, lesne se
poate face conversiunea de care fie-care. Tot pentru aceste motive, am pAstrat diferitele provincializme
ce se intilnesc in limb5., precum : ias 0 iesäturd care la Moldova insemneazg heleftea, lac inic, jar iezdturd
este ceea ce in Muntenia numim jag sali canal derivat dintr'o girlA ; hirtop, pälimar, ciardac, prival
0 altele, care sunt tntelese astAzI de totT RomtniT. In privinta datelor statistice, ne facem toate rezervele,
0 este lesne de inteles pentru ce.
InsemnAtatea statisticir nu este incA priceputa la nor, cAcI alt-fel nu putem intelege fluctuatiele
la care este supusa aceastA institutie, atit de trebuincioasä.
De aceea vedem ca trite() zi serviciul se desfiinteazA, 0 in alta se retnfiinteazg ; sau se trece de
la un minister la altul, fOrä sä. fie vre-o ratiune plauzibill pentru aceste perpetue mutatiunI si schimbAn,
ast-fel cA, din nenorocire, un serviciti statistic, ast-fel cum este inteles in tArile occidentale, maT cl nu
existA la noI ; 0 datele statistice, ce bine rail sä string, pe apucate, de catre vre-un ef de serviciti
mat zelos, nu pot fi serioase. NoT am cAutat pe cit s'a putut a ne apropia de adevAr, dar este foarte
cu gred. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluf stat major diferä, in proportiunT colosale de
cele culese 0 publicate de Ministerul de Interne sail de AgriculturA, sub care se aflA Directia statisticA.
In ceca ce priveste ortografia numelor geografice, am mentinut sistemul fonetic, admis si de
Academie. La ceca ce am tinut mar mult, a fost a avea o ortografie uniformä, in tot cursul Dictionarulur
0 a nu schimba de la o fasciculä la alta, ortografia numirilor geografice.
Pentru Dobrogea am aplicat bine inteles aceeag metodA, de 0 poate une-ori ar fi trebuit sl
scrim alt-fel. SA sperAm el o datA cu aparitia Marelur Dictionar geografic se va introduce atit in cArtile
didactice cit si in actele oficiale, o ortografie simplä, rationald si uniformA 0 cd nu ne vom mal Intilni
cu Tirgul-Vester, cu Câmpul-Lung, cu Romnicu-Valcit, cu Batus-han, Buda etc.
CA nu se vor descoperi in aceastá lucrare eran, onzisiunt i chiar date eronate, nu putem lua
asupra noastrA ; dar cititorul sA fie indulgent i sA se gindeascl la toate greutAtile ce o asemenea compulsare
0 compilare prezintl, 0 la imensul material ce a trebuit sA studidm.
De alt-fel orT cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopediT streine, bunA oarA pe
Larousse, la Grande Encyclopédie, Brockhaus sail Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universalA a
lur tlysée Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe gre§elf, cite-odatA imposibile de evitat.
Inainte de a incheia aceastA prefatA, Comisiunea sine a aduce meritate multumirT la totT aceT
domnr si doamne, cad ne-ati venit in ajutor in lucrarea noastrA, trimitindu-ne notite asupra unor gre§e1I,
lacune, sail date eronate din dictionarele partiale, cit i Domnilor Scarlat Cocorescu 0 Mih. Canianu, cad
cu mult zel si inteligentA ne-ail ajutat la alcätuirea i prelucrarea materialulur AMarelur Dictionar geografic»
0 fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice.
840494 Meted. IlictiOriat deogfiViel In

XVIII
acum dupI aproape un sfert de veac de munca rocinicl, cind tn parte s'a realizat unui din
idealurile SocietAter geografice, nu putem de &it sá IncheiAm cu cuvintele statorniculuT raportor al comisiuneT
dictionarelor geografice:
«Nict odatel ca astd-st existenta politicd a Rominiet, n'a fost mal bine asig-urati i; dar in acelaft
qtimp nia odatd nu s'a cerut de la foriele el proprit mat mull; de aceea nu este scop mal nobil, ce
cSocietatea ,g-eograficti poate acum sd urnareascd, de cit acela de a ne da bilanjul exact al fdrit, de a
cartita mijloacele sale de tot felul, de a spune pa/riel noastre ceea-ce este, ca sei poatti dinsa inlelege
«,ri mal bine ceea-ce poate.c.

DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE
°Ala. AII SERYIT LA ALCXTUIREA
MARELUI DICTIONAR GEOGR AFIC AL ROMINIEI"
I. Arge§ de d. George loan Lahovari.
Bacati de d-na Hortensia Racovitl.
Botosanl de d-nii V. C. Nadejde §i I. Titu.
Bräila de d-ni1 I. Delescu, B. Demetreseu-
Oprea §i N. Yilcu.
Buzia de d. B. Iorgulescu.
Constanta de d. Gr. G. Danescu.
Covurluiti de d. Moise Pacu.
Dimbovita de d. Dim. Cdndurii,tianu.
DO de cf-rele Ana Cumbary Vi Ataxia
ianoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliii
Candrea.
Dorohoia de d. N. Filipescu-Dub5,11.
Filial de d. C. Cbirità.
Gorj de d. Col. Vasilit-Ngsturel.
Ialomita de d. D. Provian.
IasI de d. C. ChiritI.
Ilfov de d. C. Alessandrscu,
MehedintI de d. N. P. Spineanu.
Muscel .de d. C. Alessandx.dcu.
Neamtu de d. C. D. Ghiorghiu.
Olt de d-ni.1 C. Alessanclrescu §.1 G. Sfin-
tescu.
Prahova de d-ra Paulina Bratescu §i d-nii
C. Alessand.rescu §i I. Moruzzi.
Putna de d-nif Milmil Canianu §i Aurelifi
Caudrea.
R.-Sarat de d. Gr. G. Drmescu
Roman de d. P. Condrea.
Romanati de d. C. Locusteanu.
Suceava de d. Serafim Ionescu.
Tecuciil de d. Th, N. Cinutu.
Teleorman de d. P. Georgescu.
Tulcea de d. Gr. G. Ditnescu.
Tutova de d. P. Condrea.
Vasluifi de d.. C. Chiritit.
VIlcea de d. C. Alessandrescu.
Vlasca de d. Antonescu-Remul,

AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE :
Alessandrescu C.: Ilfov, Mused, Olt, Prahova
qi rilcea.
Brätescu Paulina: Prahova.
Candrea Aurelifi: Dolj Ili Fuina.
Canianu Mihail: Dolj §i Plana.
Chiritä Constantin: Falcig, /aft §i Vasluig.
Ciuntu Th. N.: Tecuciii.
Condrea P.: Roman §i. Tutova.
Conduratianu Dim.: Dimbovifa.
Cumbary Ana : Dolj.
Dinescu Gr. G.: Constanfa, Himnicu-Sarat §i
Tulcea.
Delescii lulian : Braila.
Demetrescu-Oprea B.: Braila.
Filipescu-Dubiù N.: Dorohoiii.
Georgescu P.: Teleorman.
Ohior&-hiti C, D.: Neamiu,
Ionescu Serafim D.: Suceava.
Iorgulescu B.: Bueclii
Lahovari George loan: Argef.
Locusteanu Const.: Boman*
Manoil Maria: Dolj.
Moruzzi I.: Prahova.
Nidejde V. C.: BotoFanl.
Nästurel-Vasiliti, Col.: Gorj.
Pacu Moise: Covurluiu.
Provianu D.: Ialomila.
Racovità Hortensia: Bacaii.
Reniu9-Antonescu: Vlaga.
Sfintescu G.: Olt.
Spineanu N. D.: Mehedinit.
Titu I.: Boto§ani.
Vilgu N.; _13rdila,

PREMIILE OFERITE PENTRU DICTIONARELE GEOGRAFICE
Majes/atea Sa Regele Carol I . Ler 2000
A. S. R. Principle Ferdinand * 2000
I. P. S. S. Mitrofiolitul Ghenaa'ie , 1000
General G. Manu s rsoo
Grigore G. Tocilescu * r000
Dimitrie A. Sturdza » r000
Fe/re Stoicescu i woo
Ministerul Instructiuner pdlice ) 1000
Cluául Regal s moo
Mih BalF
a r000ail
Grigore Cozaa'ini i 500
Societalea eDacia-Rominias , soo
loan Fatu i 500
Menelas Ghermani s 500
loan C. Grit dz;steanu s soo
Solomon Halfon i soo
Stefan Hefiites s 500
George Biz Lahovari s 500
Alexandru N. Lahovari i 500
Major Mare)s- s 500
Constan/in Poroineanu . i 500
Total 18,000 la'
Al. S. Regele a óine volt inca' a tipsiri cu spsele Sale, diclionarele judelelor
Buzdzi fi Suceava, lar A. S. Principle Moftenitor a platit imfirimarea
Diclionarelor jua'efelor Bacda fi Dolj.

IZVOARE,
°Alai AU POST CONSULTATE DE AUTORI/ DIFERITELOR DICTIONARE DE JUDETE :
Alessandrescu C. Geografia jud. Mused.
Geografia jud. Pima.
Geografia jud. Ilfov
Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agricultura
jud. Iagi, 1884.
Studiu statistic asupra populafiet jud. 141, 1886.
Analele Academia Borgne.
Antinescu Zaharia, Pharul.
Antonescu-Remu§, Podul peste Duntire gi portul
Constanta.
Apostolescu Dr. Isvoarele minerale sulfurbse de
la Strunga.
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Costa
(Neamfu).
Archiva gtiintificti gi literara, din Iagt.
Aricescu C. D. Istoria Revoluget de la 1821.
Istoria Cimpulungului.
Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominia, Ia§I, 1867.
Ancrescu Al. Teatru de operafittni austro-romtìne.
Aurelian P. S. Tara noastrti.
Babe § I. G. Din plaiul Pele.
Bälcescu Nic. Magazin istoric.
Istoria tut Mihaiii-Viteazul.
Bengesco Georges, Alexandre le Bon.
Bianu Dr. Higiena oragului Bucuregti.
Bilciurescu C. Mtintistirile f i Bisericile din Bominia.
Boldescu. Memoriul fi not* istorice despre ecolile
din Vlagca.
Boleac Cesar, Mind stirile inchinate.
Topographie de la .Rountanie, 1852.
Studil archeologice asupra Bornattatului «Cronica
Tradastrel».
Brezoianu Th. GPografia Rom:WA
Brezoianu loan, Vechile instituliuni ale Rominia.
64042. Mantle Dieflanar Goo9m.11o.
Brezoianu Joan, Mantistirile inchinate.
Buletinul Minist. Agricult. Comerc. gi Industria.
Buletinul Minist. Instructiet Publice.
Buletinul Societafii Geogr afice Romine.
Buletinul Societtitif de media gi naturaligtt.
Calenderu Dr. N. Raport de inspec(ie, 1888.
Calimah-Papadopol. Nottla istorica asupra oragului
Botogant.
Dundrea in literatura gi in traditiune, 1886.
Monografia asupra lui qtefan Glteorghita 'Ponta
Scrisori despre Tecucitt.
Convorbiri literare.
Cantacuzen Elisei, Haile stalistice despre mogiile
din Moldova, (gBuciumul» vol. I Ili II).
Canternir Printul, Descrierea Moldovet.
Cantemir Dr. Beiile de la Baltate0.
Carmen Sylva, Povegtile Pelegului.
Cazaban, inginer, Harta jud. lagi.
Chiru Constantin, Canalizarea riurilor.
Cobllcescu Gr. Cursul de Geografie al Rominiet.
Diverse chestiuni geologice.
Codrescu Th. Uricarul, colectiune de documente.
gBuciumul roman».
Noti(e statistice asupra mogiilor din Moldova.
Cogilniceanu Mili. Letopisetile Moldovet.
Comäneanu, Istoria Terii.
Cordea C. V. Conferinie asapra pescuitulttl.
Crapelian Ing. Harta jud. Prahova.
Creangi. Harta jud. Iagt.
Crivat N. Geografia jud. Tecueiu.
Dianu Floru. Note asupra instala(lundor de la
Manic.
Salinele nomine.
Drighicescu, Major. De la 0 rgova la Marea-Neagra
gi cbstele Mari de la Varna la Cetatea-Albcl.
IV

XXVI
Drfighici Manolache, Istoria Moldova 1857.
Encyclopédie (Grande), Mil Ladmirault.
Erbiceanu C. letona Mitropoliei Moldova
Fitu Anastasie, Descrierea giintrebuintarea apei
comune gi apelor minerale din Bominia.
Fig-uier Louis. La terre et les mers, 1864.
Fic§inetcu I. V. Geografia jud. Bacau.
Filip, ciip. N. Geografia militará asupra Oltenia
Fotino Dionisie, Istoria Daciei.
Frunzescu Dim. Dictionarul Rominia (Diet.
geografic fti statistic).
Gegii P. A. Calatoria acestuI misionar ungur
In Moldova la 1836.
Ghica loan. Convorbiri economicr, 1880.
Gorjan Colonel, Geografia jud. lifov §1 Prahova.
Grozivescu, Harta jud. Bomanati (topografica),
1886.
Guritä, cipitan A. Masivul Bucegilor.
Hasdeu B. P. Istoria critica a Rominie7.
Columna lut Traian.
Archiva istoricd a Bominia
letona toleran( religioase in Bominia.
Cuvinte din bdtrini.
Hue-Fernande, Le parole.
Hurmuzache Eud. Colectittne de documente istorice.
Ianescu, col. George M. Geografia militara a
.Rominiet.
Ienescu C. Geografia jud. Prahova.
Harlan P. Tesaurul de monumente istorice.
Ionnescu G. L (Gion), Rominia In secolul XVII:
sell* geografice.
Calatoriile lul Carol XII.
Ionescu Ion, (de la Brad), Descriptia jud. Dorohoiu
Mehedinti.
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Filcea
Ionescu, cäpitan N. Geografia Olteniet.
Lahovari George I. Material pentru un dictionar
geografic 1886, 1887.
Oltul (conferinta).
Dictionarul jud. Argeg, 1867.
Begatul Bominia statistica comparativa, Bucure§t1,
1881.
Hirtil vechi, publicate In g ConvorbirI literare
anil 1886-1894.
Genesa ogtirei rominegti, Bueure§tI, 1893.
Langeron, Conte de, Mémoires.
Larousse P., Dictionnaire Universel.
Laurian A. Treb. Magasin istoric.
Istoria Rominilor,
Lesviodax, Istoria bisericeasca.
Licherdopol I. P. Bucuregtit
Minciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii,
Galati., 1886.
Marini V. Disertatiunea istoriei entice.
Martian, .Analele statiRtice,anit 1861, 1862 gi 1863.
Melchisedec Episc., Cronica Hugilor gi a Episcopia
Notite archeologice asupra manastirilor din Rominia.
Papismul fi starea actual a bisericei ortocloxe.
Notite istorice asupra mandstirilor.
LOovenismul.
Cronica .Romanului gi a Episcopia
Mihäilescu N.
Mihäilescu St.
blic i primar.
Mihalcea I. C.
din jud. Ilfov.
Mumuianu, Geografia jud.
Geografia jud. Ilfov.
C. Statistica invatamintului pu-
Statistica invatamintulut rural
Musceleanu Preotul Gr. Monumente i inscriptiuni
istorice din Bominia de peste Milcov, Bucuregti,
1863.
Nicolau Lazir. Ilempatph rtig Bkmxtu, 1879.
Nädejde V. C. Geografia jud. Bologani.
Harta jud. Botogani.
Notice sur la Boumanie, publicata do comisiunea
romaul la expozitia universala din Paris, la
1867.
Obédénare, La Boumaine économique.
Odobescu A I. tra580 Ittyrreavbç.
Serien literaregtiintifice.
Antichitatile jud. Bomanalt, din Analele Academid,
1886.
Palla de G. Statistica invIgainintului rimar Urban
gi rural.
Pallade V. Statistica invatamintuluf public.
Parteni, Harta Bominia
Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria facuta
In Moldova de patriarchal Macarie din Antiohia,
descrist In limba araba.
Petrescu D. Geografia jud. Muscel.
Petrescu D. I. Buchetul.
Poni P. Apa minerala de la Manastirea Neamtu.
Analizarea apelor de la Piatra, de la Tazlat
de la Oglinzi.
Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud.
Vilcea.
Predescu Dr. St. Apele minerale de la Coact.
Pumnul Arune, Leptuariu .Rominese, (t. I. rt.
111.1V).
Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau.
aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor
minerale din jud. Neamtu.

SAghinescu V., institutor, Geografia fi harta
jud. Fcilciu.
§incai, Cronica Rominilor.
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane
rurale din Begatul Rominiet, otat In §edintele
de la 8 §i 9 Decembre 1888, Bucure§t1.
Sion G. Istoria politica fi geograficei a f aril.
§oimescu I. N. Istoria Rominilor din amindoucl
Daciile.
Istoria Romina.
Soutzo, Prince N. Notions statistiques sur la
Moldavie (Iassy, 1849).
Stefänescu Gr. Geologia.
Sturdza D. A. Explorapuni arheologice in Romanati.
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien
1796.
Tocilescu Gr. G. Istoria _Rominilor.
Dacia inainte de Romani.
Brazda lur Novac, conferintg. tinutti, la Societatea
geograficl.
Baporturi asupra citor-va mancIstiri, schituri fi
biserici din tara'.
Revista pentru istorie, archeologie fi filologie.
Cursul de istorie fi epigrafie la facultatea de
litere §i filosofie, (Bucure§t-1).
Urechie V. A. Operile lui Miron Costin.
Istoria Rominilor.
Istoria fcoalelor.
Studiu istoric asupra Romanatului fi bisericilor
din acest judet.
Vicärescu T. C. Luptele Rominilor in resbelul
din 1877-78.
Varlam Lates, Arh., Schitul Durtit. §i Muntele
Ceahlau.
Xenopol A. D. Istoria Rominilor, in 6 volume.
Diverse
Anaforaua din 1794 asupra intinderei tirgului
mofiei Botofani, ce se aflei in original in arhiva
primariei de Botofani.
Calendarul pentru Romini, 1853.
Condica Episcopiei Buzeiu.
Condica manastirei Banu §i a altor manastiri.
Corpus inscriptionum latinarum.
Curierul financiar, 1889.
Datele stafiunilor meteorologice Comindarefti fi
Dictionnaire général de biographie et d'histoire, Paris,
1866.
XXVII
i/ente cronici straine.
Expunerea situatiunei jud. Vlafca, pe 1888.
Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal multi
invatatoff.
Geografia tara, de Genilie, 1838.
Geografiile D-lor Gorjan, Mihaescu, Nitulescu, Alexandresou
i D-rei Dimbeanu.
Hrisoave 6 acte de proprietate vazute pe la mofnent.
Incercari critica asupra invaTdmintulut, 1887.
Indicator al com. urb. fi rur. din regatul Bominiel.
Ispisoace vechi de pe la proprietari.
Legea pentru organizarea -autoritatilor administrative.
Monitorul Oficial pe 10 anI in urma.
Recensimintele anilor 1885-1890.
ecensimintul copiilor in vrrtsta de §coalti, din jud.
Prahova ; lucrare special& de D. Fréddric
Damé.
Tabelele de rechizitii.
Tabelele indicind distantele hilometrice de la o
comuna la alta inauntrul fie-carut jud. al tara
Trompeta Carpatilor, 1671.
HArti :
Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic
al jud. Bacau).
Harta generala a Dunarei de la Bratla la Sulina,
lucratl de comisia Dunarean& la 1887.
Harta geologicil a tarii, ce se public1 acum..(Foile
relative la Romanati).
Harta instructier publice, publicatii de Ministerul
de Instructie, 1887.
Harta Moldovei, lucratg, de statul-major.
Harta Rominief, de Filipescu-Dubá.u.
Hartile Statului-major Austriac.
Harta Pirii-Rominefti,lucratd de Statul-inajor rusesc,
la 1833.
Harta vamalcl, lucrad de D. Gr. P. OlAnescu,
directorul vámilor din Ministerul de Finance,
1889.
Harta viticola f i filoxerica, lucratit de serv. filoxeric
din Ministerul de DomeniI, la 1888.
Informatiuni de la autoritäti:
Arhiva protopopiel din Muscel.
Arhiva Revizoratului, Dimbovita-Muscel.
Budgetul casal comunale al urbei Giurgiu, 1883.
Budgetul Eforiet Spitalelor civile, pe ultimil anI.
Budgetele fi expunerea situatiunei orafulut Caracal.
Budgetul veniturilor fi cheltuelilor jud. Vlafca, 1888.

XX VIII
Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumutatilor
din judet pe 1888.
Directia regid tutunurilor : lista pe comune de
numárul cultivatorilor i productia pe intregul
judet, pe 1888.
Informaflunt diverse de la Prefectura, de la Casierie,
comitetul permanent, revizorat §colar,
regiment, tribunal, protopopie, credit agricol,
primArie.
Ministerul culletor i instructiund publice : lista de
elevI ce at urmat in fie-care §coala rumia in
cursul anului 1888 i cîi trebue dupá lege
sa, urmeze Cu matare de felul §coaleI i starea
ei.
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padurilor
Statuhu din fe-care comuna din acest
judet (V1a§ca).
Pcklurile particulare supuse regimulul silvic.
Ministerul de interne : Indicatorul cel mal nou de
comune, coniribuabil 1i buclgete din bate judetele
.Regatulut Rominiel.
Mifcarea populatiunit tarit pe anul 1880.
Osebite cercetarl locale i culese prin invatatorl.
Protopopia din YlaFca : lista mi§carii populatia
pentru fie-care biserica din fe-care comuna, pe
anul 1888.
liegimentul al Y-lea de dorobantt din Giurgiu, lista
comunelor cu numarul soldatilor din fe-care
comuna.
Serviciul filoxeric din Ministerul Domeniilor : lista
de suprafata viilor ce exista in fe-care comuna.
Veniturile i clieltuelile, lnate dupa budgetele comunelor.
R ap orturl :
Raportul ComisiuniI Sf. Sinod 1889.
Raport general asupra pelagra 1888 (11a§ca).
Raport general asupra starii serv. sanitar 1878.
Raporturi economice ale legatiunilor i consulatelor,
1888.
Raporturi trimise de autmitatile diskictelor diferitelor
departamente : relative la populatiune,
la serviciul sanitar, la armata, la culte
instructiuue, la economia rural& a comunelor,
la productiune, la justitie, la drumurl, la distantele
kilometrice dintre comune §i la budgete,
Reviste :
Albina Romineasca, (1844).
Asachi.
Biserica, ortodoxa.
Buciumul Pietret
Buciumul romin.
Contimpuranul.
Convorbiri Literare.
Curierul romín, pe anii 1836 1848.
Foaia Rominismul.
Foaia §tiintifica literam.
Vestitorul.
Zimbrul, (1855).
Statisti ce:
Statistic:), Prefectura Buzau.
Statistica bisericeasca Biserica ortodoxa Romina
.
Statistica judiciara, a Rominia pe 1885-1888.
Statisticele oficia1e agricole de la 1859-1893.
Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892.
Statistica populatiunii ì vitelor date de catre
Comitetele permanente.
Statistica recrutarii contingentului 1888.
Statisticele voalelor pe diferiti
Statistica §coa,lelor rurale §1 urbano pe 1885 86.
Statistica §coalelor i populatiuniI colare din cancelarla
revizoratului pe 1890.
TablourI:
Tablot general al comerciului Rominia pe 1887.
Ta,blourile economice de la Camera de Comert
din Boto§anr.
Tablou de mo§iile i ecaretele domeniale, 1888.
Tablot de mo§iile sta,tului pendinte de Afluisterul
de Domenil.

jud. judet
pl plaza saù piafa
com. sat o comuna
com. rur comuna rural&
com., urb comuna urbana
cta. catun
s. sat
dr dreapta
st . stinga
Est
Vest
Nord
Sud
d. j. de jos
d. s. de sus
d. mj. de mijloc
supra. suprafata
kil. kilometri
PII.ESCURTÁRT
hect hectare
pad. padure
1311ri
alt altitudine
bis biserica
sf. sfintul
c. f. cale ferata
budg budget
ven. . veniturI
chelt .. cheltueh
fam. familil
loc. locuitorI
suflete
contrib contribuabilf
1. b lef, banf
v. a. n. ved acest numo
v. a. c. ved acest cuvint

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI
Aaron-Vodknandstire, j ud. IasT,
(vezr Aroneanu, s.).
Aaron-Vodä, sat, jud. Iasr, (vezr
Aroneanu, s.).
Abager, phig, jud. Tecuciù, izvoreste
din lipa cu acelas nume,
curge prin centrul c. r. Valea-
Rea si se varsa in partea dreapta
a riulur Berhecia, in raionul acester
comune.
Abager, ?Vd, situata in mijlocul
padurer numita «Codri-Vladniculur»,
proprietatea d-lur Constantinidi,
in satul Vladnic, c. r.
Valea-Rea, jud. Tecuciti.
Abagiu, pisc, c. r. Valeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Abazoaia,plidure, la i kil. E. de
s. Maldaresti, pendinte de c. r.
Negulesti, jud. TecuciiI.
Abazu, vale, In c. r. Baneasa, cat.
jud. Teleorman, incepe
de la cismelele cat.
unde este gura el, si se Intinde
pana in dreptul comunelor Bogdana
i Pirlita, unde este coada eT.
Abdulah, sat, jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuner
Osman-Faca ; este asezat in partea
septentrionala a p14er si
cea meridionalä a comuner, la
5 kil. spre S.-E. de catunul de
resedintd, Osman-Faca, pe ambele
malurr ale \raer Abdulah-
Deresi, inchis si dominat la V.
de dealul Osmancea, lar la 11s'Ara
de dealul Cuan-Deresi-Bair.
Are o populatiune de 75 fam.
Cu 314 suflete, a cal-0r ocupatiune
este agricultura si eresterea
vitelor.
Abdulah-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl. Constanta, c. r. Hasancea,
cat. Mametcea; se deschide
din dealul Musurat, merge
spre N.-V., pe litiga dealul
Cuan-Deresi-Bair, si pe Ruga' movila
Suci-Iuk-Berihi ; e taiata de
calea comunala Abdulah-Hagidiiliik
; se deschide in valea
Cuan-Dere.
Abdulah-Deresi, vale, in jud.
Constanta, plAi1e Constanta
Mangalia, pe teritoriul comunelor
rurale Hasancea, Ostnan-
Faca si Musurat i anume pe
acela al catunelor lor Mametcea,
Abdulah si Musurat ; se intinde
din satul Mametcea i pana. in
S. satulur Abdulah, tredind prin
satele Mametcea i Abdulah pe
la E. satulur Osman-Faca i printre
dealurile Cuan-Deresi-Bair,
Mametcea i Tekirghiol, trecind
pe Ruga satul Abdulah cu 2
kil. mar spre rasárit. Este talata
de drumurile comunale Abdulah-
Mametcea, Hasi-Diiliik-Abdulah
Hasi-Dtiliik-Musurat; este dominata
de virfurile Echitepe
Iuci-Iuk-Berichi.
Aburaman-Ahmet-Ciflic, tnofie
sall ferina. Vezr Ahmet-Abduraman.
Abra du, ruinele uner vechr cetatur,
situate Ruga satul Bratesti,
pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Acairac-Bair, a'eal, pl. Babadag,
jud. Tulcea, pe teritoriul
comuner urbane Babadag ; brazdeaza
partea de rasarit a plaser
cea de miaza-zi a comuner;
are o directiune de la N.-V. spre
S.-E. ; din el isT ia nastere piriul
Gealtai-Dere, alluent al pi-
54049. Maree Dictionar Geogrqfle. 1

ACALEA 2 AC-BALCIC-UBA
riuluT Slava ; este acoperit in
mare parte cu padurT earT apartia
comuneT Ciamurli-d.-j. ; pe
la poalele sale apusane trece
soseaua nationala Tulcea-Babadag-Constanta,
si pe muchie
merge drumul comunal Babadag-Ciamurli-d.-j.
; poalele sale
sunt acoperite de finete $i izlazurI.
Acalea, sail Acafic, Aralicifi, ostren),
tn Durare, situat in dreptul
comuneT Desa, pl. ampuluT, jud.
Dolj. Are pridure in intindere de
63 hect., proprietatea StatuluT.
Acar-Cula, pilla, pl. Isaccea,
pe teritoriul comuneT Balabancea
si pe al catunuluT Hancearca, jud.
Tulcea. El izvoreste din poalele
orientale ale dealuluT Amzalii, se
indreapta spre S., avind o directiune
de la N.-V. spre S.-E.,
curgind printre dealurile Hancearca
i Amzalti, i brazdtnd
partea despre miaza-zi a plaseT
cea apusanri a comunef; curge
prin padurT, esind la luminis numaT
aproape de varsarea sa
in piriul Taita, (dupd un curs
de 4 kil.), la vre-o 800 metri
mar sus de comuna Balabancea;
malurile sale sunt putin inalte,
dar pe alocurea pietroase
stincoase.
Acargea, sat, jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneT
Kiragi ; este asezat ìn partea meridionalä
a plaseT i cea centrala
a comuneT, la 3 kil. (in linie
dreapta), sail 6 kil. (pe drum)
la S. de catunul de resedintá
Kiragi. Este situat in fundul
vaer Acargea Kiragi), Inchis
la apus de dealurile Acargea
cu Virful Acargea I, (1o7
si Mezarlic-Bair cu virful Valali
(102 m.), iar la rasarit de dealurile
Kiragi cu virful Ulala (103
m.) i Acargea cu virful Acargea
11(103 m.). Suprafata sa este de
.6o hect. din carT 2 hect. ocupate
de vatra satulur cu 2 case.
Are o populatiune de 2 fam.
Cu 6 sufl., ocupindu-se Cu agricultura.
Painintul produce ()yaz si secará..
Satul este asezat la poalele
ripoasesaCi malurile stincoase ale
vZieT cu acelas nume; la rdsarit
de s. e un mic tuRiris. Pi-in s. trec
urmatoarele drumurr comunale
unul de la Valali trece prin s.
si merge la Sarighiol, un altul
de la Kirap.:i la Cadikiii, trece
pe la rásririt de s., si unul ce
merge prin vale catre satul Kiragi,
spre satul Sarighiol.
Acargea, vale, in judetul Constanta,
plasa Mangalia, pe teritoriul
comuneT rurale Kiragi
si anume pe acela al catunelor
sale Hoscadin i Acargea. Este
un alt nume dat vaeT Kiragi.
Tine de la satul Hoscadin pana
la satul Acargea, formind un
unghili drept, avind directia mal*
intiiil de la E. spre V. .si apoT
de la S. spre N.; are o lungime
de 21/2 kil. si este situata in
partea sudica a plaseT si cea
centrala a comuner ; trece prin
satul Acargea si pe la E. satuluT
Valali, printre dealurile Acargea
Hoscadin, este ti-lata de drumul
comunal Sarighiol-Valali,
iar pe ea drept merge drumul
Hoscadin-Acargea.
Acargea-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
comuneT rurale Kiragi,
anume pe acela al catunuluT sati
Acargea; se desface din poalele
vestice ale dealuluf Sarighiol, se
indreapta spre V., cu o direcie
de la E. spre V.
si se sfirseste in valea Acargea.
Are o indltime maxima de
To6 metri, pe care o atinge in
vtrful Sinir-Tepe-CadichioT; este
taiat crucis de drumurile comunale
CadichioT-Hoscadin-Kiragi
si Valali-Acbasi, fiind situat in
partea sudica a plasef i cea
centrall a comuner.
Acargea-Ceair,vale, in jud. Constanta,
o alta numire a vaeT Ciacaldere
; pleaca sub numele de
Dautlar-Biiitik din dealul Cesme-
Culac-Bair ; se continua sub cel
de Acargea-Ceair si in fine sub
ce! de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea
nume brazdeaza partea sudica a
plaseT Medjidia si pe cea rdsdriteana
a comuner Mamut-Cuius,
printre dealurile Acargea-Bair I
si Acargea-Bair II, taind drumul
comunal Alacapi-Mamut-Cuius.
E dominata de movilele Cazilgic-
Iuk si Acargea-Iuk.
Acargea-Iuk, inovild, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comuner rurale Mamut-
Cuius, in partea sudica a plaseT
cea rasariteana a comuneT,
pe muchia dealuluT Chacal-Bair ;
dinteinsa se desface spre
sarit dealul Acargea-Bair, iar
spre S. dealul Ciflic-Bair ; are
o inaltime de 155 in., dominind
vaile Acargea, Ciacal -
dere si un drum comunal Alacapi-Mamut-Cuius,
ce trece pe
la poalele sale ; este acoperita cu
verdeata. Aceasta mnovilA tinde
s'A dispara, fiind-ca locuitorif o
ara necontenit.
Ac-Balcic-Uba, moviM, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comuneT rurale Alacapi,
in partea rasariteana a pla.seT si
cea nordica a comunef; pe o
prelungire rasariteana a dealuluT
Docuzol-Bair ; are 59 m., dominind
vaile Hagi-Cabul, Kiostel
Docuzol, satul Kiostel i drumurile
comunale Docuzol-Kiostel
si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de
natura stincoasa, ca i dealul

AC-BAF 8 ACHANGI
pe care este asezata ; e acoperita
Cu verdeatá.
Ac-Baqi, sat, jud. Constanta, pl.
Mangalia, catun. comuner Sarighiol,
situat in partea meridionala
a plaser i cea centrall
a comuner, pe ambele malurr
ale valor Mangalier si Ac-Basi-
Culac, la locul lor de unire,
800 in. spre E. de catunul de
resedinta Sarighiol ; este inchis
de drumul Ac-Basi la N. si Hagilar
la S. Casele sunt miel, nu
tocmar frumoase si curate, asezate
Para ordine pe 5 sad 6 findurr
ce poarta numele de ulitr.
Intinderea catunulur e de 399
hect., din carI 54 hect. sunt ocupa.te
de vatra gradinile satulur.
Populatia totala e de 34 fam.
Cu 174 sufl., ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Ac-Ba§i, deal, ce face parte din
culmea Hazaplar, din pl. Mangalia,
c. Sarighiol, cat. Ac-Basi,
jud. Constanta, se desface din
dealul Casimcca, cu ò directie
de la N.-V. spre S.-E., mergind
printre valle Ac-Basi-Culac si
Viilor, dominind prin:inaltimea
sa de 72 m. valle de mar sus,
valea Mangalia, satul Ac-Basi,
drumul Cara-Omer-Mangalia si
Ac-Basi- Sarighiol- Capucci, drumul
FIazaplar-Mangalia ; e acoperit
cu finete si putine seiniindturr.
Accadln, sat, in pl. Isaccea, jud.
Tulcea, catun. comuner Alibeichioi
; asezat in partea sud-esticä
a plaser, i cea d. mj. a comuner,
la 3 kilom. spre N.-V. de
satul Alibei-Chioi, resedinta comuner,
pe ambele malurr ale
piriulur Accadin. Numele
e turcesc; vine de la ac-=--curat
cadin=cadiná., decT tradus ar
fi Cadina curata. Dealurile, carT
brazdeaza teritoriul saii (in forma
unur triunghiti neregulat cu
un perimetru de 36 kil.
3549 hect. supraf.), sunt: dealul
Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe
la V.; prelungirr ale dealulur Ciliculur
la N., Carcaman-Bair la
E., si Curu-Bair la S. Pirlul
Accadin 11 udä prin mijloc. Trec
pi-in S., afluentir sAI Kioserelic
si \ralea Cismeler In partea nordica,
valea Culac-Cizlar la E.
valea Biuluc-Cartalic la V.
Clima e sanatoasa. Pamintul produce
putine cereale, teritoriul
fiind acoperit cu padurr intinse si
pasunr bogate. Locuitorir in go
fam. cu 370 suflete sunt de 3
fclurT : RominT multI, Grecr putinT,
Turcr si mar putinr; Rominir
sunt venitr din Moldova
si pastreaza datinele tara lor ;
cele-l'alte natir sl-ad amestecat
moravurile. Satul are o origina
veche, locuit la inceput de Turcr,
asta-zr Rominir sunt in maioritate,
Turcir retragindu-se dupa
resbelul de la 1877. Drumurr comunale
la: Alibei-Chioi, Meidan-
Chioi, Orta-Chioi i Dautcea.
Accaclin, pirifi, In pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriele comunelor
Meidan-Chioi, Alibei-
Chiol (si al catunulur acesteia,
Accadin, de la care sr-a luat
numele). Sub numele de Valca-Cismeler,
izvoreste din dealul
Fundul-Burter, de pe teritoriul
comuna Meidan-Chioi ; se
indreapta spre miaza-zi, avind
o directiune generala de la N.
la S., trece prin. padurI, prin
satul Accadin, de unde incepe
a lua numele de piriul Accadin,
si dupa un curs de 12 kil., se
varsa in pirlul Taita, pe stinga,
in l'ata frumosulur deal Consul,
linga satul Alibei-Chioi; el bräzdeaza
partea sudich a plaser,
si a comuner Meidan-Chioi si pe
cea apusana a comund Alibci-
Chioi. Basinul sad, Cu o suprafata
de 50 kil. patr. (sad 5000
hect.), e cuprins filtre dealurile
Eni-Ormangic-
Tepe, Bostanariile i Fundul-
Burter la V., Cilicul si Caraman-
Bair la E. Afluentir principalT
sunt : pe dr. valea Biuluc-Cartalle,
iar pe st. valea Kioserelic,
unita cu valea Culac-Cirlar ;
malurile lur sunt ripoase in general.
Aceacovski, bral secundar al
Dunarer si in special al bratulur
Chilia, situat in partea rasadteana
a judetulur Tulcea si a
plaseT Sulina ; se desface din bratul
Chilia, ceva mar jos de hlserica
lipoveneasca din oraselul
Vilcov, asezat pe malul sting al
bratulur Chilia, (din districtul
Vficov, in Basarabia), se indreapta
spre rasarit, avind o
directiune generala de la S.-V.
spre N.-E., si se: deschide
mare. Are o lungime de 4 kil. ;
intre dinsul i bratul Serednar,
se afla. ostrovul Aceacovski. Adincimea
sa e de vre-o 3-4
metri; dar gura e de multe-orT
potmolita Cu nisip.
Aceacovski, insuld, in Basarabia,
districtul Vilcov, situata
In partea de S.-E. a tarir si
a districtulur. Tulcea ; e asezata
in bratul Chilia, si anume
t'Are bratele Aceacovski si Serednar;
are o forma lunguiata,
Cu o lungime de 3 kilom. si Cu
o tntindere de 250 hect.; apartine
Rusier; nu este productiva,
fiind acoperita numar cu nisip;
ea este formata de aluviunilc
continue ale bratulur Chilia.
Achangi, vale, In jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul co
mune rurale Sarighiol; se desface
din dealul Hagilar ; Indreptindu-se
spre rasara, trece

ACHEWLUI 4 AC-PUNAR
In Bulgaria; prin satul Achangi
din Bulgaria si dupa un drum
de 8 kil. se deschide in mare,
brazdind ast-fel partea sud-estica
a plaser si pe cea sudica a comuner;
este larga mult si acoperita
Cu pasune si finete.
Achesuldf mic afluent
al piriulur Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Achesului (Virful-), munte, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
Achim (Valea-lul-), vale, in c.
Vispesti, c. Valeanca, jud. Buzan',
incepe din coastele muntelur
Istritasi, se scurge in valea Naianca.
Acic-Suat, deal, in pl. Istrulur,
pe teritoriul com. Casap-Chioi,
jud. Tulcea. El este mar mult
o prelungire sud-estica a dealulur
Cara-Bunm, incepind desfacerea
de la virful Movila-lur-
Tincu ; brazdeaza Nord-Estul
plaser si al comuner, se intinde
pe lingl balta Zmeica, lasind
spre rasarit prelungirea numita
Dealul-Cale; poalele sale se termina
pe nesimtite pe malurile
pfriutur Casap-Chioi, carr sunt ripoase,
si pe ale baltilor Zmeica
si Sinoe; are ca ináltimr un vid
de 65 metri, altul de 45, altul
de 33 metri, altul de 29 metri,
toate puncte trigonometrice de
observatie de rangul al 3-lea
este taiat de un drum comunal ce
pleacä din Casap-Chioi sí merge
la niste diste (pescarir) pe marginea
bálter Zmeica; este acoperit
numar cu finete i izlazurr
i putine araturr.
Acic-Tepe, deal, in pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriul comuner
urbane Isaccea, situat in
partea despre N. a O.' ser i cea
apusana a comuner; el este punc-
tul culminant al dealulur Muntele-lur-Hasan,
caer are o ináltime
de 201 metri, si domina
asupra piriulur Acic-Tepe si asupra
orasulur Isaccea. Partea
sa superioara este stincoasa,
lar coastele i poalele sale sunt
acoperite cu padurr de stejarT ;
el este punct trigonometric de
observatie rangul al 3-lea; pe
la poalele lur curge pir. Acic-
Tepe.
Acic-Tepe, in pl. Isaccea,
judetul Tulcea, pe teritoriul
comuner urbane Isaccea ;
izvoreste din padurile Taita din
poalele dealulur Cocosulur, curge
pe lingA dinsul si pe la poaleIe
dealulur Muntele-lur-Hasan
Acic-Tepe, se tndreapta spre soare-rasare,
avind o directiune de la
V. la E.; curge mar india prin
padurr intinse i apor pe cimpie
dupa un curs de io kil.,
merge de se varsa in balta Capaella,
formind si o mica mlastina
la värsarea sa. El primeste
ca afluent, pe dr. Valea-Capacha.
Este taiat de dru murile
comunale Isaccea-Manastirea-
Cocos -Tiganca-Taita si de
soseaua nationala Tulcea- Isaccea-Mácin,
filtre ki/. 31 si 32.
Acidava, staflune romana, jud.
Romanatr, la soseaua veche, care
mergea de la Romula in susul
Oltulur, pana la Sarmisegetuza,
si de aci la Apulum.
Tabla lur Peutinger o indica
a5a:Acidava XXIV millia passuum,
departe de Romula la N.
Se aseaza de unir (Goos) cam
In fata Slatiner la Ganeasa sati la
Gradiste. D. Grig. Tocilescu insa
o aseaza cu siguranta la Ienusesti,
unde a constatat ruine
insemnate de castel roman si
caramizr cu inscriptir romane.
Miillenhorf foarte corect a observat
identitatea originara a
daciculur dava cu tracicul dama,
care se reduce la damas[sskr],
dam [in veda] = casa, zend: dema,
locuintd, greceste : adiLoç=-edificiu,
86.)p.x casa; latinesce:
domus. Prin scaderea lur a din
dava in e ajungem la deva
[ipa], care Sirk a dat nastere
lur Sepa, Cu semnificatie in limba
tracia de orar. De partea
I-ia a cuvintulur Acidava nu
se poate zice nimic sigur; de
si se cugeta la sanscritul accha
atuncr Acidava ar fi egal
Cu Bärenloch=locuinta ursulur
[Tocil. eDacia a R.» 241]. Drumul
roman ce trecea prin Acidava
este constatat prin urmele
vizibile ce ne-ad ramas i care
se continua spre Ponte-Aluti
mar departe in sus pana in Transilvania.
Acigosul, munte, in c. Brosteni,
jud. Suceava.
Acmonia, cetate daca, mentionata
de Ptolemeu ; unir o aseazä
gresit la Tumu-Severip, corespunde
municipiulur i mar tirziO,
colonier Drubeta.
Ac-Punar, sat, in pl. Macin, jud.
Tulcea, cat. comuner arjelarr,
situat in parteasud-estica a plaser
si In cea nordica a comuner, pe
ambele malurr ale piriulur Ac-
Punar-Dere, de unde si-a luat
numele ce insemneaza «tintina
curata», si la poalele dealulur
Amzalii. Locuitorir se ocupa, cu
agricult. i cu cresterea vitelor.
Are o populatie de 256 loc.,
din carT 186 sunt ortodoxr
70 mahometanT. In sat este o
geamie, nu este Inca biserica
romineasca, niel scoala. In acest
catun se gasesc 61 cal, 37 epe,
3 armásarr, 142 bol', 141 vacT,
2 talar, 1024 or, 32 berbecr,
51 capre, 8 tapr, 19 porcr
14 scroafe 894).

AC-PUNAR-DERE 6 ADAM
Ac-Punar-Dere, trîü, in pl.
Macin, jud. Tulcea, pe teritoriul
comuna arjelari, si pe
al cdtunulur Ac-Punar. El izvoreste
din poalele occidentale ale
dealulur Amzalii, se indreapta
spre S., avind o directiune de
la N.-E. spre S.-E., trece prin
mijlocul satulur Ac - Punar
dupa un curs de 4 kilom. se
varsa in piriul Iaila-D ere tn fata
dealulta Dijkadael-Bair si a piriulur
Domus- Culac ; malurile
sale sunt loase si la val-satura
sa formeaza tufarisurr cu
El Sr-a luat numele de la satul
Ac-Punar, pe care II uda.
Acre!, vez! Coltul-Acref, jud. Suceava.
Acrida, veche cetate in ruine, situata
aproape de varsarea Jiulur
In Dunaxe, in apropiere de c.
Grecesti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj.
Ada-Ghiol, lac, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul
comuner rurale Gargalicu
anume pe acela al catunulur ahman;
este situat in partea rasariteana
a pläser i cea sud-vestica
a comuner, la I kil. spre V.
de satul ahman, inteo scobitura
pe care o face lacul Tasaul
In partea sa nordica. De sigur
ca acest lac facea mar 'nainte
parte din lacul Tasdul i numar
In urma vre-unur cutremur s'a
deslipit. Pe la nordul acestur
lac trece drumul comunal ahman-Tasaul.
Este dominat de
virful ahman, care e la nord.
Adam, com, rur., jud. Tutova,
pl. Corod, la 29 kil. de Birlad,
se compune din satele
Adam (1340 1.), Cluesti (2501.)
Rust1 (Steicesti) (2101.), peste
tot: 186o 1., din carT 300 calugarite
1 surorT, 14 ovrer si 67
tiganT. Teritoriul acester c. este
udat de piriul Hobana, vare se
varsa in riul Birlad si de ptriul
Cetatuia care unit cu piriul
Becea se varsa in Birzota.. C.
Adam este resedinta subprefecturer
Corod ; are 5 bisericr, un
schit de calugarite (vez! manastirea
Adam), un ospicia de alienatI
i doud scolr, una de 131etr
si alta de fete.
BudgetuL acester c. pe anul
1882/83 a fost de 4170 1. 70b.
Adam; sat, in jud. Tutova, pl.
Corod, spre S.-E. de oras pe
piriul Hobana. Are 1340 loc.
(din carT 186 stia carte). Formeaza
o comuna (c. Adam) cu
catunele Steicesti si Cau es ti. (Vezr
Adam, c. r.).
Adam, sat, jud. Suceava, pl. omuzulur,
pendinte de c. Preotesti.
(Vez! Adamoaia).
Adam, fintiner, pe mosia Hiliseil-Galati,
c. Hilieü, pl. Cosula,
jud. Dorohoiu.
Adam, mahala, in comuna Seaca,
pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.
Adam, meburstire de calugarite,
lînga satul cu asemenea numire,
jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci
se lucreaza. sieacul. Numara. 300
calugdrite i surorr. Aicr la 15
Aug. este hramul manastirer, la
care vine multa lume. Pana In
anul 1885 era un ospiciii de alienatl.
Inainte de anul 1836 a fost
manastire de calugarl. Origina
acester manastirr este cuprinsa
in urmatoarea legenda: Pe la
1595 tul cioban, anume Adam,
ridica In apropiere de s. o
bisericuta de birne, cu patronul
tutulor sfintilor, unde se retrase
impreuna Cu altr calugarr
fonda ast-fel schitul ce poarta numele
sati. Cu vreme, bisericuta
distrus de Tatarr, iar icoana
Maicer-Domnulur a disparut din
biserica, l numar mar tirziù s'a
regasit intr'un copac din gradina
schituluT. Preotir, inconjuratT
de multa lume, miscatT de o
asemenea minune, au ridicat
sfinta icoanä din gradilla si au
reasezat-o in biserica ce se
reconstruise. Multr credinciosT
aü venit sa se inchine la
sfinta icoa.na, aducind darurr
In banT si scule ; ast-fel s'a
putut zidi o biserica mar mare,
In apropiere de vechea bisericuta,
in care s'a asezat icoana.
Pana la 1836, schitul era de calugar!,
lar in acel an s'a schimbat
in manastire de mala, cum
este pana astazr. Dupa aceasa
traditie urmeaza., ca atit manas-
Urea cit i satul i in urmà intreaga
c. ati luat numirea de
Adam, dupa numere ciobanuluf
calugär, intiiul intemeietor al bisericer
si al schitulur.
Adam, mofie, in jud. Tutova, pl.
Corod, c. Adam, proprietatea
statulur, arendata in ultimul period
cu 1. 8910 anual.
Adam (Cetatea -lui- ),
mare de piatra. Turcir ir zic Biserica-lur-Aa'am,
in jud. Tulcea,
pl. Sulina.
Adam, perdure, in jud. Tutova, pl.
Corod, c. Adam, in máxime de
peste 136 hect., proprietatea
statulur.
Adam, phia, (vez! Hiliseil-Curt)
s. c. Hilisen, pl. Cosula, jud. Dorohohl.
Adam (Vatra-minästirei -),
mafia Statulur, jud. Tutova,
pl. Corod, a apartinut schitulur
cu acest nume, arenda anuala
pentru periodul 1880/85 a
fost de 4800 1. Pe aceasta mosie
Se aula si o padure de 300 hect.

ADAM 6 ADAM-CLISSI
Adam, schit de maicT, jud. Suceava,
pl. omuzuluT, tine de
c. r. Preote0. (Vez! Adamoaia).
Adam-Clissi, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul comune!
Enigea; situat in partea
occidentall a p115er i cea sudvestica
a comuneT, la 3 kil. (in
linie dreaptA) spre V. de c5.tunul
de reedinta, Enigea. Este
situat pe ultimele ramificatiunT
sud.vestice ale dealulur Adam-
Clissi-Bair, care predomina
prin inaltimea sa, la 2 kil. spre
S. de monumentul Adam-Clissi.
Suprafata sa este de 505 hect.
dintre care 5 hect. sunt ocupate
numar de vatra satuluT cu 57 case.
Populatiunea sa este de 62
fam. cu 266 sufl.. ocupindu-se
in special cu agricultura §i in
general cu cre§terea vitelor. Majoritatea
locuitorilor sunt RomInT.
La N.-Vestul satulul se intinde
o pad., care este forman.'
din fagY miel, piticT, constituind
ast-fel maT mult un cring.
Drumul comunal Cherim-Cuiusu-
Enigea trece prin mijlocul satuluT,
iar cel de la Chioseler la
Arabagi trece putin pe la V.
satuluT. De la Adam-Clissi, mal
drept, pleac,1 inca un drum comunal
la Talaman. Pe teritoriul
comuna se afla ruinele une! insemnate
cetatT romane Civitas
Tropaeensium i a doul monumente
: Trofeul i Mausoleul,
inaltate de lmparatul Traian la
a. 109, d. Chr.
Adam-Clissi, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
comuneT rurale Enigea
anume pe acela al cAtunuluT san
Adam-Clissi; trece printre vaile
Uzum-Culac la V. Curu-Culac
Enigea-Alceag la E., pe sub monumentul
Adam-Clissi i putin
pe la rasaritul satuluT cu acela.g
nume, avind o directiune gene-
rala de la N.-V. catre N.-E.,
o inaltime medie de 150 m.; pe
culmea, san maT bine zis pe partea
sa vestica, merge drumul
comunal Adam-Clissi-Molceova-
Talaman; este situat in partea
nord-vestica a pla§eT i cea sudica
a comund.
Adam-Clissi. I. Monumentul triumfal
al Impdratulut Traian.
Acest monument este situat
la z kil. spre N.-E. de Tropaeum
Trajani pe muchia dealulur
Adam-Clissi-Bair, la 2 kil.
spre N. de satul Adam-Clissi ;
el a fost desgropat de catre
d-nul Grig. Tocilescu In ultimir
anT. AzT pare ca o movilä
inalta de 20 m. Construita dintr'un
miez de plata, al caruT
diametru este 32 m., lar circumferinta
de 102 m. Monumentul
in vechime a avut un
vestmInt de blocurT de plata
cioplitä§i cu frize i metope
ce representan in sculpturile lor
scene din razbolul Romanilor cu
paca'. Marginea superioara era
crenelata cu 30 pietre, ce avean
sculptate pe ele 30 prizonierT
principT dad, lar d'asupra, din
mijlocul acoperl§uluT, se ridica
pe o baza sexagonal'a' un traen
urja-, de 12 m. inaltime, pe al
caruT pieptar era representat
Traian calare calcind In picioare
pre regele Decebal. Coiful §i scutul
trofeuluT nu s'al gasit ; probabil
cä ati fost de metal i au
disparut. Dota grupe de cite
3 statue (4 barbatT, 2 femer)
marl se tnaltan la picioarele trofeuluT.
Pe una din fetele sexagonuluT
era sapata inscriptiunea,
pe care cu ajutorul fragmentelor
descoperite, d. Tocilescu a completat-o,
§i a constatat ca monumentul
a fost ridicat de Traian
In anul Io8 109 i inchinat
zeuluT Marte, razbunatorul. De la
trotuar pina la platforma mo-
numentuluT era o scara circulara
cu 8 trepte. O parte din pietrele
carT InvestmIntan edificiul cazusera,
din cauze necunoscute,
In jurul monumentuluT, i zaceati
acoperite de un strat de pamint,
pe care crescuse o padurice ;
altele eran risipite prin cimitire,
pre la ci§mele. Gasirea acestuT
Monument, precum §i a Tropaeulur
o datoram distinsulut nostru
arheolog, d. Grigore Tocilescu,
care dupa o muna, neobosit4
de zece anT a dezgropat o parte
din gloria str.lbunilor ;noWl.
Monumentala sa lucrare «Monumentul
de la Adam-Clissi»,
iT va constitui un titlu neperitor
pentru posteritate.
II. Altarul san Mausoleul,
indliat de Traian.
La 200 m. spre E. de monumentul
triumfal, d. Tocilescu
a descoperit resturile uneT alte
constructiunT de forma patratA;
cele 4 zidurT ale bazeT inalte 12
m., o scara cu 6 trepte, bucatT
de arhitectura, (arhitrava, frisa,
soclu i pilastril), i mar multe
piad cu inscriptiunT. Aceste inscriptiunT
ne arata el imparatul
Traian In acela., an 108/109 a
inaltat mausoleul in conoarea
memoria prea vitejilor barbatr,
carT an murit pentru patrie». Se
da lista generaluluT mort §i a
soldatilor carl au perit tnteo
batalle, ce probabil avusese loc
nu departe de Adam-Clissi. D.
Tocilescu crede, ca aceasta batalle
s'a dat intre RomanT i Dad
pre riflgä valurile luT Traian din
Dobrogea, i a ea figureaza pe
unul din baso-reliefurile ColumneT
Traiane : anume acolo unde se
reprezinta o batalle pe linga 3
valurT, i Imparatul Traian se
vede, calare urmat de garda
ca ajuta pre RomaniT
deja InconjuratT de barbar!
expu§T In perico!. Dupl d. Tocilescu,
mormintul avea ö 11111-

ADAM-CLISSI 7 ADlimETI
time de aproape 32 metri, Cu 3
etaju. d, in forma rug-ilor (rogi,
piren.), cae sub numele de Consecrationes
figureaza une-or/ pre
monedele imperiale romane, si
al caror tip a fost creat de faimosul
mormint al regeluT asiatic
Mausolus.
III. Cetate numita In vechime :
Municipium Tropaei, de la Constantin
cel Mare incoace: Civitas
Tropaeensium, in secolul al
VI, Tropaios.
La 1 kil. de Trae' si Mausoleti,
se aflä ruin ele une/ cet'IV
romane, intärita cu zidurr
si tumud si avind 4 partr. SIpaturile,
incepute acolo de d.
Tocilescu, inca din 1890 si continuate
fra intrerupere, ai.1 dat
la iveald insemnate edificir, din
car/ mentionam : a) basilica forensis,
b) basilica triiana, c) basilica
bizantina cu o critca sub
altar, si d) basilica cimiterialis.
Printre inscriptiun/ si sculpturr,
merita a fi citate : un trofea al
luí Constantin (2 m. 75 inalt),
inaltat d'asupra portiT principale
si inscriptia de fundatiune a cetate/
(an. 317), din care se vede
ca orasul luí Traian fiind darimat
de barbad, a fost reconstruit
«de la temeliT» de catre
imparati/ Constantin si Licinius
espre intarirea aparad/ graniter
imperiulur». Prin sapaturile sistematic
conduse de d. Tocilescu,
ese la iveala, nu numar orasul
Constantinic, dar si ruinele cela
anterior, si se poate spera, ca
Adam-Clissi va deveni adevaratul
Pompeji al Orientulur.
Adam-Clissi, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
comuner rurale Enigea si
anume pe acela al cAtunuluI
s'al Adam-Clissi, situata in partea
sud-vestica a pase/ si cea meridionall
a comuner, intinzinduse
dealungul dealulur Adam-
Clissi-Bair, de unde ti ia nasterca,
trece prin satul Adam-
Clissi ; drumul comunal Adam-
Clissi-Molceova merge prin mijlocul
Arad, lar drumul Urluia-
Enigea o tale pe la mijloc.
Ada-Tarla-Cula, pirig, 'in pl. Babadag,
jud. Tulcea pe teritoriul
comuneT rurale Babadag, izvoreste
din dealul Iaila-Bair, se indreapta
spre rasarit, avind o directie
generala de la S.-V. la N.-
E ; brazdeazd partea rasariteana
a pase/ si cea de miaza-noapte a
comuna, curge mar intiiu prin padur/
si apor prin cimpiä intinsa, si
dupa un curs de 2 kil. printre
dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe,
merge de se varsa in ezerul
sati balta Toprac-Chiopru, in partea
de miaza-zi a lur; la varsarea
s'a plantat de locuitoriT
din Babadag 1 hectar de vi/.
Adimesti, com. rur., in plasa
Marginea, jud. Teleorman. E
situata pe malul drept al riulur
Vedea, pe calea judeteana. Rosiod-Alexandria,
la distantä. de
5 kil, de orasul Alexandria, 32
kil. de orasul Rosiorr si 46 kil.
de Turnu-Magurele. Limitele sale
sunt: la N. riul Vedea, incepind
din hotarul c. Nanovu apuca
In susul riuluT pana in hotarul
comuna Buzescu ; la V. c. Buzescu,
trecind pe linga padurea
proprietater Mavrodinulur,
scoborind la S. prin Valea-Adamestilor
si apucind spre E. laxas/
pe hotarul c. Nanovu, atingind
si valea Nanovulu/ si mergind
pana in malul dulur Vedea de
unde am plecat.
Suprafata sa este de aproape
2600 hect., din care 2284 arabile,
150 hect. padure tufdris,
17 hect. vil', 50 hect. izlaz, 47
hect. flnete, 40 gradinr de zarzavat
si restul nisipiste formata
din revarsarile dulur Vedea. Te-
renul este ses, intretdiat in partea
despre S.-E. de valea Nanovulur
si in partea despre V.
de un mic deal acoperit cu padure.
Pe valea Nanovulur, in
partea despre S., creste trestie
si papura.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura si cresterea
vitelor.
Numarul vitelor e de x735 capete,
dintre care : mInzT, armasad,
caí si epe 189; vite cornute
mar/ 399; vite cornute miel'
Io16, porcT 123 si magad 8.
Solul destinat culture/ cerealelor
este destul de fertil. Cultura
sistematica nu se face de
catre locuitorr, ci numaT pe mg>
sia proprietate.
oseaua judeteana Rosiod-Alexandria,
o strabate in tot lungul
e/, de aproape 2 kil. precum
si diferite drumurT naturale ce
duc la locurile de aratura ale
lo cuitorilor.
Populatiunea este de 792 locuitod,
din cuí*: 196 sunt cap/
de fam., locuind in 237 case.
Strain/ sunt 61: 8 GrecT, 19 BulgarT
si 34 UngurT.
Din punct de vedere financiar,
c. are 185 contribuabilf,
din cad 1 o8 platesc impozitul
funciar, 157 calle de comunicatiune,
5 patente si taxa. proportionald.
Venitul comuneT este de
2973 ler, din care 1235 zecimí
comunale si restul din accize
si altele.
Numarul locuitorilor improprietarit/
dupa legea rural& din
1864 este de 96 pe o Intindere
de 284 hect. In ani/ din urma
s'al"' maT dat locud pe mosiile
Statulu/ din judet la citl-va din
locuitori/ aceste/ comune.
Comuna are o scoala mixta,
frecuentata de 37 elev/ si 4
eleve. Carte stiti 35 loc. Are
o singura biserica, cu un preot,
un eintaret si un paracliser.

ADÄMEM 8 ADINCA
Circiumr sunt trer. Locuintele
sunt cea mar mare parte bordee.
Traiul locuitorilor este neingrijit.
Frigurile bintue comuna in totT
anir.
Intemeierea acester comune
dateazA de pe la '836; ea nu figureazA
mar pe niel una din hArtile
geografice, de dit sub denumirea
de ovlreqti ; numirea
oficialA de AdAmeST ce poartA
astAzr, i s'a dat mar In urmA ;
loc. din comuna O de prin prejur
ir zic insä tot ol.rArqti, probabil
de la qovarul ce cre0e
abundent in valea Nanovulur.
Comuna actuall a fost populatA
pe la 1839 de locuit. adug in
silA de pe moOile ov5.re01 O
Icoana, foaste ale Mitropolier,
däruite orapilur Alexandria la
intemeierea lur (vezr istoricul acestuT
ora). Vechiul sat ovAre§ti
era situat pe coasta din
st. a dealulur; era foarte populat
i, prin mutarea locuitorilor
In Valea-Veder, s'a format o singura
comuna cu Adäme0i, care
era numaT un cAtun.
Mo0a ce poartA numele de ovAre0i
este proprietatea doamner
Paulina de Kotzebue, datA
fiindu-r ca dotA de cAtre pärintele
sAti, generalul Mavrus.
Multime de mAgurr o inconjoar5.:
MAg. Chiala, MAg.-Mare,
a Stupärier sati Stupinelor, a Sandulur,
a RAcitulur, a lur Opr4,
a Pencer sati Fetelor, a Cioarer
O MAg.-MicA. Mar toate sunt
situate in porteo. de S.-V. i
sunt continuarea mAgurilor ce
incep de la Dunäre (a se vedea
istoricul judetulul). InAltimea
lor variazA filtre 12-15 m.,
iar periferia lor este de 25-30
metri.
In anul 1871, aceastA c. a
fost alipitA de comuna vecinA Nanovul,
de care a fost deslipitA
in 1876, formind amindouA
comune osebite.
Adäme§ti, vilicea, in jud. Teleorman,
cunoscutA mar mult sub
denumirea de valea ovArqtilor;
inceputul er este la S.-E. c.
Mavrodin, de unde ja directiunea
putin spre V. O se impreunl
cu Valea-Nanovulur, pe
teritoriul comuner AdAme0i.
Adimoaia, sat, vezr s. Preute0i-
AdAmoaer, jud. Suceava.
Adämoaia, schit, in c. Preute0i,
jud. Suceava, numit schitul
Preuteqti, Brana O MAnAstioara.
AflAtor In satul Brana
pe t5rmul drept al pifiulur cu
acest nume. Infiintat la 1716,
de Ieromonahul Mihail, ceva
mar la deal, a fost mutat
unde se aflA acum la 1792 de
Ierosimonahul Kelsie. Are o
bisericA de lemn cu patronul
Adormirea Maicer Domnulur.
AdAposte0e ciad cAlugArr. Se
intretine din cele 40 fAlcr fAcute
danie din trupul moqieT Fundoaia,
de Constantin i Elena
AdAmescu.
Adä§ani, sat, In c. AvrImeni,
pl. Ba.5eu, jud. Dorohoici, 15 kil.
N. de tIrgul Saveni, reedinta
subprefecturer. Are 123 fam. 371
suflete. Aezárile sAtenilor sunt
parte bune. Biserica Cu patronul
Sf. Ilie are 1 preot, 1 cantor,
1 palamar ; frumwl ziditA li
incApAtoare, este fácutA la 1837,
de vornicul Iordachi Ciolac.
Calitatea plmintu/ur este in
mare parte bunl §i fertilA.
SAtenir improprietAritr aii 215
hect. de loe, lar proprietarul
moOer 1891 hect. cimp §i 14
hect. pAdure. Iaz este unul numit
al Ciolaculur (v. acest nume).
Piriul principal ce trece pe
mo0e este VolovAtul. Drumurr
principale sint: acel de la AvrAmeni
la SAveni §i acel ducAtor
la Dorohoiu.
Acia§anita, ldure, pe mo0a Mitocu,
c. Mitocu, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti.
Adinc, ias (hele0e5), de peste
pl. Muntelur, jud. BacAti, 1 0
hect. din c. MArgineqti.
Loc. scot multe peOe raer
din acest iaz.
AdInc (Izvorul-), isvor,h1. c. r.
Lapop, jud. BuzAti, incepe din
pAd. BrAdeanca i se unqte
cu izv. SArat, numit O Girarece.
Adine (Putul-), locuinfd izolatcY,
jud. R.-SArat, vezr Putul-Adinc.
Adinc, piriiaf, pl. Muntelur, jud.
BacIii, curge pe teritoriul c.
MAgire§ti, izvore0e din Iazul-
Adinc §i te varsä in piriul Moine0i.
Adinc, piriiaf, plasa TazlAul-desus,
jud. BacAtI, pe teritoriul
c. Nadi a; se vars1 in pirlul
Nad4a.
Adinc (PIrtul-), pirizl, izvorWe
din dealul Holm, de pe teritoriul
s. i c. PAItinipl, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti ; se varsA in 111
Prut.
Adinca, com. rur., in pl. Dealul-
Dimbovita, jud. DImbovita, la
18 kil. de Tirgov4te. AceastA
c. este situatA mare parte pe
sub coaste de dealurr i pe
vdr; lar o micä parte pe linia
oseler judetene, ce uneSe T'irgov4te
cu Ploe0i. In cuprinsul
acester comune in diferite directiunT
sunt : valea Coaster, valea
Unchia§ulur, valea °anca, valea
Sandulur, valea RAduculur, valea
Olarulur, valea Bisericer, valea
Voinqtilor, \ralea LupuluT i
Piscu-RaculuT. Prin raionul acesta
comune, curge piriul Pis-

ADiNCA 9 ADINCA
covul, peste care sunt trer podurl:
unul la $oseaua judetiana
$i dota in alta linie comunala.
Populatia acesteT comune este
de 911 loc. -rominT, ale caror
case sunt a.$ezate pe trer ulite :
Drumul-Ploe$tilor, Drumul-Gura-
Ocnie i Valea-Voine$tilor.
Locuitorir acester comune se
ocupà cu dogaria, fac : putinT,
01e1, hardae i alte vase de
stejar. ET se mar ocupa. $1. cu
agricultura. In comuná se cresc
animale cornute; pamlntul sea
produce pAdure, tufári i porumb.
In comuná este o biseria
intretinuta de enoriasr, o
$coala intretinutä de stat, o judecAtorie
comunall $i un $ef de
garnizonA. Aceasta comunä se
invecine$te spre E. cu ' com.
Ghirdoveni, pl. Filipe$ti, jud.
Prahova, precum i cu com. Haimanalele
$i cu mangstirea Margineni,
tot pl. Filipe$ti $1. jud.
Prahova, de carT se desparte
prin padurT, dealurT i vaí i cu
cae se une$te prin $oseaua judetiana
Tirgovi$te-Ploe$ti; spre
V. se tnvecine$te cu com. SAcueni,
de care se desparte prin
cimpie i cu care se une$te
iarl$T prin $oseaua judetianA ;
spre N. se invecine$te cu C.
Gura-Ocn iteT, despartindu-seprin
pAdure i unindu-se prin drumurI
vechiale; iar spre S.
cu c. Buc$iani, despartinduse
prin cimpie i unindu-se
iarasT prin drum vecinal. C.
Adinca are un venit de 2197
Copil cu etatea de $coala,
sunt cam 145, adica 71 ba.etT
$i 74 fete. Localul $coaleT este
noa, de zid $1. e cu primaria la
un loc. coala este fondata la
1838. Ea este mixta. $1 frecuentatA
de 30 pana la 40 elevT
$i eleve. coala. are 17 pogoane
de pamint.
Adinca, vu5sie, jud. Dimbovita,
54042. Mande Dictionar Geograjlo.
pl. DealuluT, apartinea Mitropolier
din Bucure$ti, iar in urma
secularizara averilor manasere$tf,
a devenit proprietatea
Statulur.
Adinca, jadintT, in c. Flore$ti,
pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Adinca, peia'ure, in jud. D'hubovisa,
care unita cu alta vecina.,
ce tine de c. Sa.cueni, cuprinde
peste 86,750 arir.
Adinca, trup din mafia Doagele,
jud. Teleorman (vea c. Dobrote$ti).
Adinca, vale (pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Bacat), in c. Dealul-Not.
Adinca, vale, pe mo$ia Dobirceni,
c. Dobirceni, pl. tefa.ne$ti,
jud. Boto$ani.
Adinca, vale, c. BAje$ti, pl.
jud. Muscel.
Adinca, vale, c. §uica, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt.
Adinca, vale, incepe din hotarul
mo$ier Preote$6, c. Oporelul, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt, merge paralel
cu Valceaua-luT-Iona$ $i se
varsa in valea Oporelul.
Adtnca, vale, c. Arice$ti, pl. Podgoria,
jud. Prahova, la poalele
dealulul Durduci.
Adinca, fr., se mal nume$te
Gornet, izvore$te din poalele
dealuluT Gornet, c. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova $1 se
varsa. In piriul SArAtelul pe tármul
drept, tot In raionul comuneT
Gornetul-Cuib. Se nume$te astfel
de la adIncimea ce a fAcut
apa in curgerea sa. Se mal nume$te
Gometul, pentru-ca, Incoajura
dealul cu acela$ nume.
Adinca,pir., incepe din pld.Nemteasca
pe prop. Furceni, pl. Nicole$ti,
jud. Tecucia, trece prin pAd.
Movileanca, continua. de la N.
spre S.-E. prin partea vesticA
a satuluT Sili$te pana aproape
de s. Condrea, c. Umbreare$ti,
unde se varsä in balta satulur.
AceastA vale mal poarta i numele
de eValea-Bitoiulur», cu o
fin tina numitA a Fin tina-BitoiuluT»
la 3 kil. in dreptul satuluT Podoleni.
Adinca, 'ir., c. u. Ocnele-Mari,
pl. Ocolul, jud. Valcea, se varsà
In riul Saratu, care uda c. Ocnele-MarT,
pe malul drept.
Adinca, vale, pe proprietatea Ca- -
caleti, a EforieT Spit. civile din
Bucure$ti, situata in pl. Marginea,
jud. Vla.$ca.
Adinca, välcea, pe mo$ia Doagele,
jud. Teleorman, incepe
dinspre c. Stoborl$6, se abate
pe linga. s. Meri$ani $i se pierde
in valea TecuciuluT. Serve$te ca
hotar natural al mar multor
mo$1T.
Adinca, lcea, In jud. Teleorman,
filtre c. Nanovul i mo$ia
orapluT Alexandria, spre S.-V.,
face parte din valea NanovuluT,
insg. poarta. nume deosebit
serve$te de hotar al mo$iilor
Alexandriel qi Mavrodin.
Adinca, välcea, In jud. Teleorman,
la S.-E. comuneT Piatra,
spre c. Viipara ; se pierde in
\ralea CalmatuiuluT. Pe dealul ce
poartä acela$r nume sunt situate
viile locuitorilor din comdnele
Piatra i Vii$oara, de cit-va timp
distruse $1 inlocuite cu arAturT.
Adinca, välcea, in jud. Vla.sca,
ce vine din sus de Bitcovenise
varsà in valea Clenita
In Bitcoveni-d.-s.
2

ADINCATA 10 ADINCATA
Adincata, com. rur., plasa Amaradia,
jud. Dolj, la 20 kil.
spre N. de Craiova si la 9 kil.
de resedinta plaser, c. Melinesti.
Situata pe dealul Icleanul, pe
malul drept al riulur Amaradia.
Se margineste la E. si S.-E. cu
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c.
Almajul si Bradesti, la N. cu C.
Negoesti si la S. cu C. Goesti.
Terenul comuner este accidentat
de dealul Icleanul, cu o inaltime
de roo. m. acoperit cu viT
cu semanaturr. Terenul este
campus din pamint negru, argilos
i nisipos. Comuna este
udata de fiul Amaradia, ce intra
pe la E. in c. i curge cu indreptarea
N.-S. Se compune din
5 cat. Adincata-d.-j., unde e
resedinta comuner, Pometesti,
Popeasa, Salciile i l'anclara.
In comuna sunt 2 bisericr
veohr de aproape wo de mi*,
din care una este facuta de Catinca
Fiscutoaia. Cea parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae in cat.
Adincata-d.-j., cea-l'alta filiall
in s. Pometesti, iarasT cu hramul
Sf. Nicolae. Serviciul acestor
bisericT se face de i preot
si de Z cintaretr.
In cat. Pometesti se afla o
scoala mixta ce functioneaza de
la anul 1834, avind un singur in-
Witator, fiind intretinuta de Stat.
Populatia comuner este de 282
c. de fam. cu 1099 sufl., din
care 584 barbatT si 515 femer.
Dupa felul ocupatiuner sunt:
670 agricultorT, 8 comerciantr,
4 de profes. lib., 85 muncitorT
si 32 servitori. titi carte 82
barbar. Dupa legea rurala din
1864 sint 192 loc. Improprietaritr.
Case sint 250, flcute din zid,
paiante, avind fie-care cite o
mica gradind. Doua case sint
vechr, boerestI: una facuta de
vistierul Badescu, lar cea-l'alta
de Manolache Fiscuta.
Suprafata teritoriu/ur comunal
este de 3809 pog. din care 2516
pog. pamint arabil.
Mosiile de pe teritoriul com.
se numesc Adincata i Pometesti;
aa o Intindere de 2516
pog. i daa un venit de 49081
ler. Mosia Adincata este data in
loturr. Mosia Pometesti apartine
Mosnenilor din acest cátun.
Padurile aa o intindere de
916 pog. din care : 458 hect.
tufAris. Alte spete sunt: cer,
girnita, alunT i fagr.
Mara de pamtntul arabil pe
care se seamana gnu, porumb,
orz, ováz, cinepa si putin in,
se mar gasesc loo pog. livezr
de prunr, dar carl sint
tite pe la casele oamenilor.
Locultorir comuner se ocupa
mult cu agricultura si cu eresterea
vitelor. Industria este putin
desvoltata, prea putinr loc, se
ocupa Cu cresterea gindacilor
de matase. Se lucreaza caramida.
Un om face 200-400 bucap*
pe zi i vinde miea cu 20
pana la 25 ler. O moara de
aburl se afla pe mosia d-lur
Zamfir Tecovicr.
In comuna sunt 7 circiumr
Cu boiangerir. El ti desfac productele
la gara Craiova. Duc
cereale, vite si importa cele necesare
pentru casa. Transportu/
11 fac cu carutele si Cu carele
pe soseaua judetiana Craiova-
Amaradia, lunga de 2 kil. Prin apusul
comuner pe dealul Icleanul
trece un drum vechia numit Dru.
mul Idean.
Venitul budgetar, pe anul
1893-94 a fost de 1. 2850.45
Chelt. aa fost de 2604.45.
Numárul Vitelor e de 1687
capete, din carT 519 vite cornute,
w000r, 46 casi 182 porcr.
Adlncata, com. rur., jud. Dorohola,
pl. Berhometele, formata din
satele: Acancata i Mitocul-Dra-
gotnirnet, cu resedinta prima/1er
In Adincata. La 29 kil. de MihailenT,
resedinta plasilor Berhomete
si Cosula si la 32 Id/.
de Dorohoia. Are o populatie
de 448 fam. i 1952 sufl. ;
bis., cu I preot, 3 cintaretr, I palamar
; I coala cu un invatator
si 62 elevT. Locuitorir posed
1174 hect. 40 ar. pamtnt; proprietarir
mosiilor 902 hect. 28
ar. cimp si 1790 hect. 24 ar.
padure. Budgetul comuner este
de ler 4220 la ven. si de ler
4196 la chelt. Vite maxT cornute
618, or 968, car 69, porcr
257 si stupT 110.
Adincata, com. rur., pl. Cimpu,
jud. Prahova.. Este situatA linga
14111 Prahova, fut.' un unghia ce-1
formeaza riul Cricovul-Sarat, varsindu-se
in Prahova, la 40 kil.
departe de capitala judetulur
si la 12 kil. departe de a plaser.
Comuna Adincata la inceput
a fost situata pe o coasta, mar
spre rásaritul comuna Mar t'irzia
locuitorir s'aa mutat linga
valea Prahover, care face stricaciunr
locuintelor lor. N'are
nicT un cat. alipit. Se maT numeste
de locuitorir vecinT
RasanT. Populatiunea comuna
e de 1575 loc. (805 barbatI,
770 femeT), in care intra si 7
fam. de tiganr-ferarT .si 4 fam.
de bulgarT, casatoritT cu romince
locale, ocupindu-se cu comertul
gradinaria.
ContribuabilI sunt 389; case
de locuit 250 si i bordeia.
In comtina e o singurà bis.,
de.servità dt un preot.
Locuitorli te ocupl cu agricultura
si tu cresterea vitelor. Er
desfac produsul muncer lor la
Ploesti.
In comuna sunt : 142 cal,
228 vacT, 9 bivolT, 649 bol, 12
capre, 1631 or si 245 porcr.
216 loc. s'a.0 improprietArit

ApiNCATA .11 ADINCATA
la 1864 pe mosia Adincata-RasanT,
cand li s'ají dat 1099 hect.
coala exista in comuna de
la 1872. Localul e proprietate
a comuneT. titi carte 79
barbatr si 6 femeT. In anul 1893
a fost frecuentata de 76 baetT
si 4 fete, din numarul de 150
copil (80 b. 70 f.), Cu virsta de
scoala. Cu intretinerea eT Statul
cheltueste 1080 Id anual.
In total comuna se intinde
pe o. suprafata de 2799 hect.
din carr 900 hect. izlaz, lar restul,
afara de 25 hect., pamint
de cultura.
StupT de albine sunt vre-o 26
in toata comuna.
Comerciul se exercita de 4
circiumarT. O sosealeaga aceasta
comunä cu com. Ciorani-d.-j. si
Ciorani-d.-s.
Se margineste la E. cu jud.
Ialomita, la N. cu comunele
Salcia i Ciorani, la V. cu riul
Cricovul-Sdrat si la S. cu rtul
Prahova, care o desparte de
jud. Ilfov.
Adincata, cdtun, tine de com.
Belitori, din pl. TirguluT, jud.
Teleorman. E situat pe valea
ce poarta acelas nume, la distanta
de 28 kil. de Turnu-Magurele,
de 16 kil. de Rosiorl
si 4 kil. de com. Belitori. Pe
lîngä marginea luT trece calea
judeteana Tumu-Rosiorl i linia
ferata Costesti-Magurele ; ambele
drumurT se impreuna in
dreptul garir Troianu, situata
la o departare de i kil. 200
m. de cat. Tot pe ad trece
vechiul val roman numit Troianul,
ale caruT urme se disting
foarte bine. Este populat numaT
de Io familif, care traesc
In bordee. Aci se afla si o casa
confortabila, care serveste de
conac al proprietatil.
AdIncata, sat, jud. Arges, pl.
Arges, pendinte de c. r. Bunesti,
(v. a. n.).
Adincata, sat, in com. Adincata,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia
Mi 327 fam. san 1308 sufl.
placuta situatie in infundatura
unuY hirtop, (valcea), adumbrit
de padurea de pe dealurile ce-1
inconjura. La 25 kil. de tirgul
MihailenT si la 32 kil, de orasul
Dorohoia.
Asezarile satenilor sunt in
mare parte bune, mal multe
cu livezT, restul cu gradine.
Proprietatea mosier este a
StatuluT; tnainte de secularizare
era a M-reI Teodoreni, din Burdujeni,
inchinata la SE Munte.
Biserica cu patronul Sf. Dumitru,
Cu I preot, 2 cintaretT,
palamar, este de lemn, mica
si vechie, facuta de gramada
satuluT. coala cu I invatator
si 62 elevr, n'are local propria
al sati.
Calitatea pamintulur mal mult
mediocra ca loe de padure.
In vechime mal tot trupul
acesteT mosiT era acoperit cu
padure mare, in care pe incetul
s'al facut curaturl, in urma locuinte
i apoT sat si locurl de
agricultura. Satenir-improprietaritl
aa 793 hect. 43 ar. pamtnt ;
lar proprietatea mosieT are 615
hect. 84 ar. cimp si 1074 hect.
15 ar. padure, parte baria.,
parte tirara. Intre esentele de
arborl domina: fagul, mesteacanul
i tejarul, iar pe piscurr
incepe a se ivi bradul.
PiraTe principale sunt : Valea-
Mate i Granicerinl.
PTeatra calcara si gresa se gaseste,
dar se extrage numar
pentru trebuintele locale.
Drumurl principale sunt : acel
de la Zvorastea la Burdujeni,
acel ce duce la trecatoarea
de la Itcanr.
Hotarele mosieT sunt cu ; Zvo-
rastea, Hantesti, Burdujenr, Mitocu,
Salcea si Bucovina.
Adlncata (Matee§ti-), numirea
data uneT partI din en. Mierea,
c. Gura-NiscovuluT, jud. Buzla.
Adtncata, a'eal, in com. Grajdana,
c. Lunceni, jud. Buzaa,
acoperit de padure i livezT.
Adtncata, deal, pe teritoriul com.
Zeicoil, s. Diaconesti, pl. Amaradia,
jud. Dolj, ce se asa din
dealul Radinesti , jud. Gorj,
despartinci piriiele Adincata
Viu, in tot cursul ion.
Adincata, fost metoh al Episc.-
Buzar', in c. Gura-NiscovuluT, c.
Cirlomanesti, jud. Bnzau.
Adincata, mofie, in com. Belitori,
jud. Teleorman, are intindere
de 420 hect., proprietate
a d-luT Dim. D. Bildirescu.
Pana in anul 1881 forma un
singur trup cu mosia Gongul,
de la care a rost deslipita prin
cumparare.
Adinc ata saa Mierea,pdeiure a
Statului pe mos. Gura-Izvorului
din c. Girlomanesti, c. Gura-
NiscovuluT, jud. Buzaa ; are 498
hect.
Adincata, frfrnü, afluent al Bah-
Iuiulur, in pací. Deleni, c. Deleni,
pl. Copula, jud. Botosani.
Adincata, pir, in c. Zeicoiti,
s. Diaconestii pl. Amaradia, jud.
Dolj, izvoreste din dealul Adincata
si se vana pe dr. riulur
Ploscuta, in fata satulur Diaconesti.
Adincata (Valea-),pirtit, incepe
de pe cimpia dintre mosiile Dorobantul
i Basesti, jud. Teleorman,
apuca 136 linga comunele

ADiNCATA 12 ADiNCATURA
arligati si Caravaneti, se 'kmpreuna
cu mar multe valcele
neinsemnate, pe dr. si pe st.,
trece apor prin cat. Adincata,
intra pe c. Belitori, unde se
impreuna cu valea Gongulur si
se termina in valea Urluiulur,
In dreptul comuner Belitori, unde
io are gura.
AdIncata, vale, in cat. Gura-Niscovulur,
c. Mierea, jud. Buzar',
ese din coline si se scurge in
riul Niscovul, filtre valle Nisipoasa
si Mierea.
Adincata, vale, izvoreste de la
E. comuner Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt, si se varsa in gira
Vetisoara, pe malul st., tot in
ralonul comuner Vata.
AdIncata, vale, c. Coltesti, pl.
Oltetu-d.-s., jud. Vilcea.
Adtncata, välcea, brazdeazä teritoria
comuner Ursoaia, pl.
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S.,
taie dealul Golasul O da in Plapcea,
pe partea st., in cat. Stanislavesti.
AdIncata, viilcea, uda teritoriul
comuner Ballnesti din pl. Jiuld.-s.,
jud. Olt, si se varsa in
lita Iminog, tot pe teritoriul acele!
comune.
Adincata-d.-j., sat, pl. Amaradia,
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66
fam. de 133 sufl. In comuna.
sunt 63 case si 2 bordee. Dota
din aceste case sunt vechr boerestr,
una facutl de Vistierul Badescu
si alta de Manolache Tisenta.
Copiir din aceasta comuna
urmeaza la scoala din satul Pometesti,
c. Adincata. In virsta
de scoala sunt 35 copir (21 baetr
si 14 fete). Stia carte 41 loc.
(37 barba! 0 4 femer). Are o
biserica parohiala cu hramul
Sf. Nicolae deservid de 1 preot
si 2 cintaretr. In sat sunt 9 ca!,
116 bol, 6 magarT, 155 o!, 73
capre.
Adineata-d.-j., mofie, pl. Amaradia,
c. Adincata, jud. Dolj,
cu o intindere de 2516 pog.
arabile, si un venit de 450811.
Este proprietatea Statulur.
Adtncata-d.-j., nutne ce a purtat
pana in anul 1873, comuna Adincata,
(v. a. n.), jud. Dolj.
Adincata-d.-j., peaure, pl. Amaradia,
c. Adincata, jud. Dolj,
In intindere de I 1 o '12 hect., pe
mosia Adincata. Felul arborilor
ce compun aceasta padure sunt :
alunr, fagr si emita, care predomina.
AdIncata-d.-j., silifte, in c. Adincata,
pl. Amaradia, jud. Dolj.
Adincata-Mici, vale, in jud.
Vlasca, care incepe din pad.
Camineasca si se scurge in apa
Calni5tea pe proprietatea Bila.
Actincatel, (Pirlul-), pe mosia Adincata,
c. Adincata, pl. Berhomeiele,
jud. Dorohoia, izvoreste
din dealul Mitoc, alt. 470 m.,
formeaza un iaz la esirea din
satul Adincata, primeste pe st.
&tul Ciacilir si pe dr. piriul
Poiana-Rosie, trece prin pad.
Hintesti si se varsa. in &tul
Valea-Mare (alt. 300 m.)
Adincatul, fitiii, pe mosia l'Altinisul,
c. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti,
AdInci,(Din-Valea-),firifi, curge
prin valea cu acelas nume
din c. Dobirceni, pl. Stefanesti,
jud. Botosani4
Adinci, (Valea-), firiii, izvo-
reste din coastele dealulur Predealu,
c. Opariti, pl. Teleajen,
jud. Prahova, si se varsa in piriul
Saratelul, tot in raionu/ comune!
Opariti.
Adinci, (Valea-), pirig, in plasa
/saccea, judetul Tukea, pe
teritoriul comunelor Tata si
Parkes ; isT ja nastere din dealul
Telita, nu departe de s. Telita,
face mal india un arc de
cerc, Cu deschizatura spre apus
si apor se indreapta spre miazanoapte,
avind o directiune generala
de la S.-E. spre N.-V. ;
curge printre dealurile Sarica
la apus si Comorir la rasarit;
brazdeaza partea nordica a pl.
si a com. Telita si cea apusana
a comuner Parkes ; dupa
un curs de 7 kil., facut numar
prin padurr, merge de se
varsd in balta Saon, trecind prin
stuferisul ce inconjoara aceastà
bala, si pe linga dealul Criglic
si manastirea Saon; pe o parte
din albia sa merge soseaua na
tionala Tulcea-Isaccea, intrediad
de drumurile vicinale Nicolitel-
Parkes si Telita-Parkes.
Adinci,(Valea-), ,ces, in c. Luciu,
jud. Buzati, limitat de un triunghiii
de movile avind baza m-ide
din s. si m-la mare, lar virful
consta din 3 m-le: Movilele Cu
cruce. E acoperit Cu semanaturr
de orz si mult stuf.
Adinci, (Valea-), ,ces, in c. Fintesti,
jud. Buzad, acoperit cu finete
§i vil mosnenestr.
AdIncit, (Valea-), vale, izvoreste
din raionul c. Valea-Lunga, pl.
Prahova, j ud. Prahova, si se varsa
in Valea-lur-Dan, tot in ralohul
c. Valea-Lunga.
AdIncatura, canal (prival), in insula
Balta, plasa Ialomita-Balta,

ADINCXTURA 13 ADJUD
jud. Ialomita, se intinde pe teritoriul
comunelor Dudesti si Fetesti.
AdincAtura, loc cu izvoare, pl.
TazlAul-d.-s., jud. Bacart, de pe
teritoriul c. Nadisa.
Adtnateaua, vale, in jud. Olt;
1ST la nastere din partea de N.
a c. Chita, pl. Vedea-d.-s.,
se varsa in piriul Ciorica.
Adtrici,(Piscul-Väet-),frumoasa
colina acoperitá cu padurr i vil
in partea nordica a c. Plescoia,
jud.
AdIncul, vezT Piriul-Adinc, jud.
Putna.
AdIncul, las, in marime de 41/2
hect. format de piriul Avrameni,
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa
Ba.seul, jmi DorohoiiI, in partea
de N. in hotar cu Avrameni.
Adtricul, firizi, in jud. Dorohoitl,
incepe din pad. Goroveiti, trece
prin s. si c. Virful-CimpuluT
se varsa in Siret, dupa ce primeste
ptriele: Humi i Arinilor.
Adincul,f rival, in despartirea comuneT
Gropeni, jud. Brälla, ?titre
Dunarea-vapoarelor i Dunareavechie
; uneste iezerul Babalic cu
privalul Lata.
AdtriculuI,(Finttna-),fintind, pe
mosia Dimaeheni, c. Dimacheni,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Adjud, (Ajud, Agiud) sari Adjudui-Not:1
sail Tirgul-Adjud,
com. rur. situata in jud. Putna,
pl. Racaciuni, la 460 5' 30" latitudind
N. si la 240 48' 20" Iongitudine
E.
Descrierea firicd. Comuna
Adjudul-Noil e asezata la limita
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro-
tusul, in apropriere de confluenta
luT cu riul Siretul.
Distanta luT de capitala judetuluT
e de 44 kil. spre N.
MarginileacesteTcomune sunt :
la N. Adjudul-Vechiti, la S. si
V. cu rtul Trotusul, care o desparte
de comunele Copacesti
Ruginesti, la E. Siretul care o
desparte de jud. Tecuciú, la S.-E.
c. Burcioaia.
Inaltimea AdjuduluT este de
118 m. to deasupra niveluluT
MareT-Negre.
Descrierea politicel. Populatiunea
comuneT, dup'1 recensamtntul
din 1890, e de 429 c.
de fam., cu 2171 sufl., din carT:
1040 barbatT i 1131 femeT.
Aceasta populatiune se tmpartea
ast-fel:
Dupa starea civila : 1197 neinsuratr,
din earl: 545 barbatT,
652 femeT ; 796 insuratT, din carT:
176 vaduvI, 96 bärbatT, 8o femeT
si 2 divortatT (I barbat
I femee).
Dupa nationalitate : 1385 rominT,
to grecT, 16 bulgarT, 75
ungurl, 3 rusT, 14 germanr, 3
italienT, si 665 diferite nationa-
MAT.
Dupa religie : 1414 ortodoxr,
109 protestantr, 614 mozaicr
34 armenT.
Dupa felul ocupatiuneT: 205
agricultorl, 98 meseriasT, Ito comerciantT,
52 profesiunT libere
si 76 servitorr.
tiü carte 7io persoane : 423
barbatT, 287 femeT.
Numarul caselor de locuit: 481
si 2 bordee.
Miscarea populatiuneT pe anul
1892 a fost : 25 casatoriT, 107
nasterT si 95 mortl. Excedentul
de nasterl a fost decT de 12,
adica 88,75 mortT la too na.sterT.
Cultul crestin ortodox e reprezentat
prin 2 bisericT: una
parohiall, cu hramul Sf. Dumitru,
cea-l-alta filiall, cu hra-
mul Adormirea. Cu intretinerea
acestora comuna cheltueste
pe an 2100 let IzraelitiT ag
er 2 sinagoge ad.
Instructiunea publica se preda
in 2 scolT, din care una de bletT
si una de fete. Cursurile lor le
urmeaza 8o copiT din earl: 51
baetT, 29 fete, din 289 (139
baetT, 150 fete) cu virsta de
scoall. Cu intretinerea lor comuna
cheltueste 2846 leT anual.
In anul 1884 s'a intemeiat
in aceasta comuna o societate,
cu numele «Solidaritatea», al
caruT scop este fructificarea
capitalizarea economiilor societarilor.
Serviciul medical se face de
doctorul plaser stabilit in comuna.
Tot acest medic este insarcinat
Cu cautarea bolnavilor
din spitalul comuneT, care are
to paturr.
Acest spital e intretinut de
c. si subventionat de jud. In
anul 1864 s'a deschis si o farmacie
de d-1 M. Vasarhely.
Comuna numara 402 contrib.,
adica I la 5.40 de loc. In anul
1886 eraa 409 contrib., lar in
anul 1869 erail numaT 332. -
Budgetul pe anul 1893/94 era:
VeniturT . . . . 34094.77
CheltuelT . . . 34049.44
Excedent . 45.33
Budgetul fond. drumurilor :
Veniturl 7196.56
Cheltuell . . . . 3180.
In altT anT, budgetul de veniturile
i cheltuelile comuneT, era:
In 188586 la ven. 32380,
0. la. cheltuelT 33380 ; in anul
1882/83 la veniturT 34716.42 si
la chelt. 32414.72; lar in 1868/69
la ven, 8883.
Adjudul-Nod are un biurod
de posta i telegraf si o static
de drum de fer (vezT Adjud
statie).
Descrierea economicd.Agricultura.-24ezat
in lunca Tro-

ADJUD
tu§ulur, Adjudul are un teritoria
foarte fertil, din care cauzd §i
cultivarea pdmintulur se face pe
o scard, relativ intinsd.
In C. sunt: 234 cal, 179 bol,
8 bivolf, 2 mdgarr, 97 or, 39
capre i 135 porcr.
Industria. In c. Adjudul-
Nou sunt urmdtoarele fabricr §i
stabilimente industriale mar insemnate
: i fabricd de fringhir,
4 de rachiu de prune §i de tescovina,
4 brutdrir, 4 cofetdrir,
io cardmiddriT, 3 tdblcdriT, 3
dogArir, etc. Mar mentiondm printre
diferitif industria§T: 8 fierarT,
I curelar, 20 cismarT, 30 croitorT,
etc.
Comerciul se exercitä de 141
persoane, din carT : 63 rominr, 63
israelitl, 9 armenr, 3 germanT §i
3 grecr. Ca stabilimente comerciale
mar insemnate numärdm :
27 circiumT, 2 cafenele, 3 birturr,
2 hotelurr, 13 lipscdnir, 8
bdcdnir, 6 bogasierir, 2 chiristigif,
etc. Comerciul cu cereale
este foarte activ ; 14 firme se
ocupa exclusiv cu desfacerea cerealelor
din Imprejurimr.
Se face bilciu anual la 23 Aprilie,
5 August §i 26 Octombrie.
Armata.In Adjudul-Nou e
re§edinta batalionulur al 2-lea a
regimentulur Putna, No. lo (de
infanterie), avind in garnizoand,
compania 7-a.
Ca'r de comunicalie. Calle de
comunicatie ale Adjudulur-Noti
sunt : i. oseaua nationala care
vine din Foc5ani, trece podul
de fer de peste Trotu§ §i inainteazd
spre nordul Moldover;
oseau a vecinald lungd de
4160 m., care '1 pune in legaturd
la N. cu Adjudul-Vechiti ;
caile ferate Adjud-T.-Ocna
Bucure§ti-Foc§ani-Pd§cani. AceastA
din urmd linie, traverseazd
Trotu§ul pe un pod lung
de 271 m.
Adjudul era o statie de cal
14
de po§tä pe timpul existenter
acestur servicia. Era a§ezat in
drumul ce duce de la Foc§ani
spre Bacan la 21 kil. de po§ta
Bere§ti. Avea 36 cal de po§td,
cdpitan, I ceau§ §i 9 surugir.
Pretul unur cal de po§tA varia,
dupd distantd, de la 2-4 1, n.
de po§td, fiind socotit cite 13 b.
de cal §i de kil., plus 50 b. de
fie-care po§tä pentru cdrutd.
Notite istorice fi arkeologice.
Tirgu/-Adjud a fost intemeiat de
serddreasa Ilinca Canta, pe mo-
§ia D-lur Bal§, in urma autorizatiunir
obtinutd prin hrisovul
din 15 Februarie 1795, dat de
Mihail utu, Domnul Moldovir.
Locuitorir din Adjudul-Vechiti,
ingrozitr de desele vdrsdri ale
Siretulur, pArdsirä incetul cu incetul
acea localitate, strAmutindu-se
in Adjudul-Noti (v. Adjudul-Vechiu).
La nordul acestur tirg se afta
mar multe movile din vremea
rdzboaielor lur Stefan-cel-Mare.
Adjud, stalie de dr. d. f. in jud.
Putna, pl. Racdciunr, c. Adjud,
pe linia MArd§e§ti-Bacdu (pusd
In circulatie la 13 Septembrie
1872) filtre statiile Pufe§ti (10.9
kil.) §i Sascut (13.7 kil.) la 94 m.
indltime d'asupra nivelulur mdrir.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 162470 L. 99 B.
Adjudul-Noil, parohie, jud. Putna,
pl. Rddiciunr, compusà din
comunele Adjudul-Nou i Bdrcioaia.
Biserica parohiald, cu
mul Sf. Dimitrie, se aflA in Adjudul-Nou
; lar din cele filiale
una in Bdrcioaia, cu hramul S-tir
VoevozT, §i alta in Adjudul-
Non, cu hramul Adormirea.
Adjudul-Vechia,com.rur. in jud.
Putna, pl. Raciciunr.
Descrierea fizicesi Comuna
Adjudul-Vechili e a§ezatd pe ma-
ADJUDUL-VECHIO
lul drept al Siretulur, la o depdrtare
de 3 kil. de sub-prefectura
pld§er 12.6ciciunT (Adjudul-
Non) §i la 47 kil, de capitala
judetulur.
Se mdrgine§te la N. cu C. Bere§ti,
la S. Cu Adjudu1-Noil, la
E. Cu 1-11 Siret, care '1 desparte
de judetul Tecucia, iar la V. Cu
c. Ureche§ti.
Indltimea acester comune d'asupra
nivelulur mdrer este de 135
metri.
Descrierea politia.Comuna
Adjudul-Vechiti se compune din
cdtunele Si§cani i Adjudul-
Vechiti. Primdria se aflá in acest
din urmd cdtun.
Populatiunea comuner, dupa
recensdmintul din 1890, e de
204 c. de fam. Cu 814 sufl., din
carr: 412 bArbatr §i 402 femer.
Acea.std populatie se impkrtia
ast-fel:
Dupd starea civila : 450 neinsuratr:
237 bArbatr §i 213 femer;
320 insuratr ; 43 vdcluvr
(14 barbatT §i 29 femel) §i un
divort,at bdrbat). Sunt totr rominr
i cre§tinr-ortodoxr. Dupd
felul ocupatiunir, sunt: 230 agricultorT,
2 meseria§r, 3 comerciantr,
5 profesiunr libere §i 5
servitorT.
Stid carte 34 persoane : 32
blrbatr i z femer.
Numdrul caselor de locuit 123,
han, 2 circiumr, moard.
Mi§carea populatiuner in anul
1892 a fost: 8 cdsdtorir, 29 na.5
ten, 33 mortr. Excedentul de
mortr a fost decT de 4, ceca ce
revine la 134 mortr la mo na§terr.
Cultul cre§tin-ortodox e reprezentat
prin 2 bisericr: una
parohiald Cu hramul SE Nicolae,
in cdtunul Adjudul-Vechit ;
cea-l'altd Hall, in cdt, Si§cani.
Pentru intretinerea bisericer parohiale,
comuna prevede in budgetul
er 435 ler anual.

ADJUDUL-VECHIO 15 ADJUDUL-VECHIÙ
coall nu se afla in comuna.
CopiT in virsta de a urma la
scoala sunt : 6o bletT
51 fete.
Numarul contrib. e de 171,
adeca i la 4,76 loc. In anul
1886 eraa 132 contrib., iar in
1869 erati numaT 120.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893194 era urmdtorul :
VeniturT . . 3470.13
CheltuelT . . . . 3430.74
Excedent . . 39.39
Budg. fondurilor drumurilor :
Venituff . . . 242.50
CheltuelT . . . . 242.50
aflate pe teritoriul comune!
sunt, dupa ultima numaratoare,
168 bol, 207 vacr, 26
cal, 644 or, 3 capre i 77 porcT.
Industria fi comerciul. Industria
AdjuduluT-Vechiti se reduce
la cea casnica. Comerciul
de asemenea e prea putin dezvoltat.
El se exercita in cite-va
eirciume, unde e in acela$ timp
si debit de tutun. Ca piata de
comercia serva tirgul Adjud.
Cal de comunica/le. Pe
lingl soseaua vecinala care pune
in legatura Adjudul-Vechia la
S. Cu cat. icani, cele-l-alte
cli de comunicatie ale AdjuduluI-Vechia
sunt soselele comunale
care-1 leaga la S. Cu Adjudul-Noa
(lungimea 4.160 m.),
la N. cu com. Beresti, paralel
Cu linia ferata, iar la V. cu
com. Urechesti, traversind
seaua nationala.
Notile istorice.Cea maT veche
mentirme despre Adjud ne
intimpina in conventiunea comercian.
din 1433 intre Domnul moldovenesc
Ilia i SasiT din Transilvania.
Originalul se aflä in arhivul
national din Sibiti (Tab.
Sax. No. 67), iar o copie in
«Exercitationes diplomaticae» de
Eder (Hermannstadt, 1802, mss.
in bibliot. evanghelica din Brasov
26, b, in 4). Iata pasaglul:
«eum dicti Cives [Cibinienses] ac
universi allí mercatores dictorum
Sedium [Saxonicalium] ant alter
evrumquandoqunque cum eorum
venalibus seu mercibus terram
dominii nostri [Moldaviensis]
subintravernit, extunc «in oppido
nostro Egyd halma computatis
eorum rebus venalibus de qualibet
marca dent quatuor grossos
monetae terrae nostrae protributo.»
D. Hasdeti sustine cA numele
primitiv al acestur °rasa era
«Movila lur AgIud-Egydhalmay,
iar Adjud n'ar fi de cit o forma
romineasca a luT Egyd, «Aegidius»,
un nume greco-latin,
care in veacul de mijloc se
obicInuia mult in Ungaria. (Etymologicum
magnum Romaniae»,
VOI. I, p. 513).
Din asezdmintul comercial al
luT stefan cel Mare, din 1460,
reese el Adjudul era pe acea
vreme un punct comercial pentru
transitul postavurilor din
Polonia prin Moldova spre Muntenia.
Tata. i pasagiul in care
se vorbeste de acest orasel :
. a kto povezeta sukuo
«do Basarab dati imet na go-
«lovnom myt6 u SoCavè ot
«grivnu tri grosi a u Roma-,
«nova tragu i u Bacovè i u
«Azuda i u Putnoru i u Vaslui
«i u Berlade i u Tekuel ot voza
«g zlati .
... cine va duce postavurl
gin Basarabia, va piad vaina in
«Suceava de grivna treI gro$T;
«lar in tirgul Romanuluf, in
4Bacdg, in Adjud, in Putna, In
«Vasluia, 'in Birlad si in Tecucia
«de car 2 galbenT (Arhiva
«istorica a RomanieT», tom. II,
p. 173.)
In a doua jumatate a secoluluT
al XVI-lea, Adjudul forma
un district a parte si era unul
din cele 24 districte ale Mol
dover. Aceasta o stim din «Su-
marul croniceT despre Tara
Moldoveneascay, scrisä in limba
polona in anul 1566 si publicata
impreuna cu traducerea romineasca
in Letopisetele luT Kogálniceanu,
vol. 111, p. 471 485.
«Powiat Hadziowski» e forma
polona in care ne da cronicarul
numele districtuluT AgIudulur
(Letopis., III, p. 484).
Adjudul a continuat sa formeze
un judet aparte si in secolul
al XVII-lea, judecind dupl
un document din 1631 in care
un anume Popa Pavel, se zice
a fi din judetul AdjuduluT (vezT
«Arhiva istorica a RomanieT»,
tom. I, partea I-a, p. 106).
In descrierea MoldoveT i a
tara RominestI facuta de cronicarul
Miron Costin in 1684,
in versurT polone, cintul al 3-lea,
se pomene,te de tirguprul Ad-
¡Lid ca localitate mal insemnata
in judetul Putna. («Arhiva»,
tomul I, partea I-a, p. 171).
In timpul luT Cantemir, Adjudul
41 pierduse din insemnatatea
luT, judecind dupa descrierea
ce o face acest principe
in scrisoarea Moldover.
De atuncT tirgusorul a seapatat
din ce in ce mal mult,
pana la sflrsitul veaculuT al
XVIII-lea, dind o mare parte
din locuitorT, ingrozitr probabil
de pagubele ce casunaa continua
varsarile SiretuluT se str5.mutara
mal spre miaza-zi cu
veo 3 kil., in localitatea numita
de atuncT Adjudul-Noa (v. a. n.).
Adjudul-Vechia, sat, in com.
Cu aceln nume, jud. Putna, pl.
Racaciunr. Asezat pe malul drept
al SiretuluT, la 3 kil. spre N.
de com. Adjudul-Noa. Ad i e
resedinta primarieT. Are o
parohiall cu hramul Sf.
Nicolae, Cu intretinerea careia
com. cheltueste 435 leT anual.
coala. n'are. CopiT in %Tinta. de a

ADJUDUL-VECHIt1 16 ADUNATI-DE-GIORMANE
frecuenta scoala sunt 79(43 baetl,
36 fete). Comunicatia in acest
sat se face prin poselele vecinale
i comunale, care'l pun in
legatura la S. cu satul Siscani
cu com. Adjudul-Non, la N.
cu com. Beresti, iar la V. cu
tirechepti.
Pentru cele-I-alte date, a se
vedea com. Adjudul-Vechia.
Adjudul-Vechill, mofie a Statulu/
in jud. Putna, pl. Ra.caciunT,
com. Adjudul-Vechiti,
fosa proprietatea manastireT
Mera. Ea se margineste de toate
partile cu proprietatile foaste a
d-luT Al. Balp, afara despre
partea de rasarit, unde se uneste
cu Lespezile. A fost arendata
impreuna cu aceasta din urma
mosie, care e asezata dincolo
de Siret in judetul Tecuciti, pe
periodul 1880-85 cu 19000
leT anual ; iar pe periodul 1885
95 cu 16500 leT anual.
Adjudul-Vechit, parokie, in
jud. Putna, pl. RäcaciunT, formata
din com. cu acelas nume,
avind ca singura bis. cea parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae,
in cat. Adjudul-Noti.
Adjudul-Vechit, padure a StatuluT,
jud. Putna, pl. RacaciunT,
pe teritoriul comuneT cu acelas
nume. Are o intindere de 8
hectare.
Adomireasa, deal, la N.-V. c.
Stanepti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
din care izvorepte valea cu
acelas nume si care se varsa
in riul Cerna.
Adomireasa, vale, jud. Vilcea.
Adruma, pise de deal, pe mosia
Horodistea, comuna Horodistea,
pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
Adunat-IstAu, mofle, in c. Mizil,
jud. Buzar'. (Vez! Istau).
Adunati, sat, jud. Arges, pl.
Galasepti, pendinte de c. r.
logi. (V. acest nume).
Adunati san Adunati-Negra§i,
sat, cu wo loc., jud. Arges,
plasa Galaseptl, face parte din
Negrasi. (V. acest nume).
Adunati, cdtun, c. Cazad, jud.
Dimbovita. (Ved Cazaci).
Adunati, cdtun, c. Pietropita, jud.
Dimbovita. (Vez! acest nume).
Adunati, vechia cdtun, pe care-1
formati actualiT locuitorT a! catunulur
Gradinari, pl. Sabaru, jud.
Ilfov, situat pe malul drept al
riuluT Argep. (Vez! Gradinari).
Adunati, cdtun, face parte din
c. Bucovul-Adunati din pl. si
jud. TeleormanuluT, are 130 loc.
si 34 contribuabilT.
Adunati-Bute§ti, comund ruraid,
pl. Glavacioc, jud. Vlasca.
(Vez! Butesti-Adunati).
Adunati-Copäceni, com. ruralä,
compusä din catunele Adunayi-
Copaceni, Beresti i Pirlita, situata
pe malul drept al riuluT
Arges in plasa Cilnistea, jud.
Vlasca, departe de Bucuresti
de 22 kil., de Giurgiu de 42
Idl., de resedinta papel' Ghimpati
de 24 kilom. se afld posea
comunala de 2 kil. pana da
in soseaua nationala Giurgiu-
Bucurepti.
In 1887 a fost populatie 211
contribuabill cu 632 fam. sat1
2 567 suflete.
Venitul comunal in 1888 a
fost 5217 1., chelt. 3392 le!.
In 1888 s'a cultivat de catre
279 loc, din c. suprafata de
1176 hect. 50 are cu vie. Produce
vin bun care se vinde la
Bucurepti sub numirea de vin
de Copaceni.
Exista o pcoala comunall
mixta cu 4 clase si cu un invatator;
casa este de zid damita
de fostul proprietar al mopieT,
d. PetrovicT-Armis. In 1888 a
urmat la pcoala 63 bletl, 22
fete.
In aceasta comuna sunt 3 bisericr,
din care 2 In Adunati-
CopacenT pi una in Edita. Biserica
parohiala este in Adunati
cu hramul Adormirea, cu
4 preotT si 6 cintaretl.
In 1888 era(' vite: 280 bol
si yac!, 50 cal, 720 oT, 130
porcT.
Depinde aceasta comuna de
Reg. 5 de dorobantl cu repedinta
in Giurgiu, de batal. 2,
comp. 8 cu resedinta in Calugareni.
Sunt 8 circiume. Case
de proprietar pi de arendap cu
paule i magaziI indestulatoare.
Bilciii la 15 August.
Adunati-Copficeni, cdtun, jud.
Vlasca, pendinte de comuna cu
icelas nume, situat pe malul
drept al riuluT Argep, departe
de Bucurepti 22 kfl., de Giurgiu
53 kil. (V. c. Adunati-Copaceni).
Este proprietatea d-luT PetrovicT-Armis.
Supraf. totala a
mosieT este de 1143 hect. 71
are; s'a dat la 122 loc. fostr
clacasT in 1864 461 hect. 51
ari, ramine 682 hect. 20 ari.
Din acestea sunt 60 hect. 42
ariT pad., si 158 hect. 22 ariT
vil, care produc vin bun.
In acest catun este o scoala
comunala, si o biserica cu
hramul Adormirea MaiciT Domnului
cu 2 preotT si 2 dascall.
(V. c. Adunati-Copaceni).
Adunati- de- Giormane, com.
rur. in pl. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la

ADUNATI-DE-GIORMANE 17 ADUNATI-DE-GIORMANE
20 kil. S.-E. de Craiova i la
23 kilom. departe de rqedinta
p1äer, Caciuläte§ti.
Comuna este situata pe esul
din stinga Pula i pe primul
platoii ce se inalta peste §esul
acestuI rig, la o depärtare de 2
kil, de apa JiuluI; platoul acesta
poartä numele comuna.
Se invecine§te la rasarit cu
c. Giorocul-Mare, la opus cu c.
Foi§orul, de care se desparte
prin riul ,Pul, la nord Cu comunele
Secuiul i Ghindeni, pl.
Ocolul i la Sud cu c. Roji§tea.
Terenul comunerprezinta citeva
ondulatiunI, casi pledind din
apa JiuluI se ridica spre rasarit,
avind icr i colo forma unta
amfiteatru. Intre aceste ondavotn
cita : Dealul-Baltilor,
pe care se afla a§ezat catunul
Adunati, Dealul-Modruzulla',
care formeaza Valea-ModruzuluI
(loc arat), Dealul-Viilor,
cultivat, Dealul-ElqteuluI plantat
Cu Vil. Entre aceste dota
din urma, se afla Valea-DrosuluI,
cultivata.
In partea de S. a comuna,
In central cat. Adunati-de-Giormane,
legate filtre ele printr'un
piriti lung ca de zoo m., §i care
le face sä comunice una cu alta,
se afla ni§te baltl; ele a(' o supraf.
ca de 200-300 pog. Apa ion
de prisos se asa in cel din urma
es al JiuluI, preumblindu-se adi
in toate directiunile, formind mal
multe baltace, smircurl
numite jiete, carI in dreptul
cat. Bratovoe§ti merg de se varsa
in Jiü. Toate aceste qiete» sint
pline cu pe§te, saü acoperite cu
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc.
Din baltile Giormane se scoate
anual 5000-6000 kgr. peste:
crap, tiuca, cosace, belbite, etc.
Comuna este udata 1. pe la
miaza-noapte de Jiil, care dupa
ce formeazd linia despartitoare
catre apus, se indrepteaza spre
miaza-zi, pentru a ajunge mar
curind Ia Bechet, unde se varsa
In Dundre. 2. de Pirlul-GioroculuI,
izvore§te din c. Cacaletul din
Romanatr, trece prin c. Giorocul-
Mare i patrunde prin miaza-zi
In raionul acesteI comune, infra
in pad. Statuld Bratovoe§ti
dupa ce cutreera pad. in toate
directiunile, formeaza la hotarul
catre Roji tea, balta Ochiul, apoi
intra in C. Roji§tea i se indrepteazá
de se varsa in Jiti ;
3. de Jietul, care se aliment, din
baltile Giormane, din debordarile
JiuluI i din miel izvoare ce
le intilne§te in cursul sati, curge
pe la poalele satuluI i pe la
picioarele primulur platal, merge
catre miaza-zi pana la marginea
paduref StatuluI Bratovoe0i ; aci
dupl ce formeazä mal multe
balp cu stuhurr, trestie, etc. se
indrepteaza spre Jiti. 4. de Piriul-
Morilor, care une-off prime§te
prisosul bAltilor Giormane, merge
in c. Roji§tea §i se varsa adi
in balta Strimba. Jiul are vad
in dreptul acesteI comune; piraiele
ati toate podurI pe teritoriul
acesteT comune.
Istoricul Comunei. Laind
fie-care 01-un in parte, despre
cat. Bratovoe0i se spune ca
acum 150 de anI in urma, tra.latí
pe acest loc trer salí patru
familiI, care 4/ petreceati vreata
mar mult in marea padure a
StatuluI numita Bratovoe§ti ; in
aceasta padure atit ace§tI locuitorI
cit i alti din comunele
vecine se ascundeati in timpurile
nepacInice ; mar pe urma. se stabilira
cu totul in catan; filtre
ace§tia se spune cá. se afla unul
Cu numele de Bratu, de unde
apoI a derivat numele catunulur.
Catunul Giormane, ce se crede
a fi existat mal inainte de anul
J743, IL trage numele (se presupune)
de la o veche familie
de germanI. Cat. Adunati-de-
Giormane s'a numit ast-fel fiind
format din locuitorl din catunele
de mal sus, dar mal mult
din Giormane. Catunele ce compun
ad comuna sunt acelea4I,
adica : Bratovoe§ti, care este
cat. de re§edintd, Adunati-de-
Giormane i Giormanele. Mult
timp s'a numit Bratovoe0, dupa
numele catunuluI de reedinta.
A fost unita cu comuna Giorocul-Mare,
avind rqedinta in
Giorocul.
In fie-care cat. se afla cite
o bis. :
Biserica din Bratovoe§ti
serbeaza. hramul Sf. VoevozI ;
este zidita la anul 1856 cu ajutoral
Principelur C. Bibescu
cu al locuitorilor satulur.
Biserica din cat. Adunatide-Giormane,
ca hramul Sf. Nicolae
zidita pe la 1840 de C.
Ghiurba, G. Giormaneanu, D.
adosa i aiçi locuitorr ; pe linga
aceasta bis. se afla i cimitirul
satulur, fiind la i kil. departare.
Biserica din cat. Giormanele
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
la anul 1753 de C. Poenaru,
proprietar aci. Toate bisericile
sint de zid.
Dol preotr oficiaza la cele
ti-a bis. succesiv, fiind ajutatI
de trer dascalI. Fie-care bis.
are cite o proprietate de 17 pog.
arabile, date dupa legea din
1864.
In com. se afla o coa16., in cat.
Bratovoe§ti, care functioheaza
din anul 1869. Este intretinuta
de stat i de com. i are t) proprietate
de 171/2 pogoane.
Populatia comund pe catune
In anul 1893 a fost :
Adunati-de-Giormane 787 suflete,
Bratovoe§ti 807 suflete
Giormanele 596 suflete: in total
2190 suflete.
Aceasta populatie locueF,Ite in
52 case i 310 bordee.
54042. Mareta Dictionar Geogrcuto. 8

ADUNATI-DE-GIORMANE 18 ADUNATI-StRBENI
Dupa legea din 1864 sunt 221
impaminteniff, iar dupa cea din
1889 sunt 69 insurater.
Media nasterilor pe ce! 3 anI
din urma. 70, a mortilor 69.
Populatiunea este stationara.
Frigurile bintuesc mult comuna.
Case sunt 52 in toatä com.;
iar bordee 310.
S uprafata teritoriuluT comunal
este cam de 14 miT pog. din
care 8048 pog. arabile, 800 pog.
fineata, woo islaz, 2000 10C §i
teren sterp, 2000 pog. padure.
Mosia Bratovoesti, cu puturile,
apartine StatuluT, inainte se numea
si Mandstiricea, din cauza
cà apartinea manastireT Horezul.
Arendatd, de la 1893 98, cu
42150 leT anual.
Suprafata Vinduta este de
1618 hect. 7955 m. p. Suprafata
Amasa este ca la 5433181.
Restul mosieT este al d-luT Costache
Dumba si al loc., cu un
venit de 71481 ler.
Statul are pädurea Bratovoesti
de 800 hect., care a apartinut
familiel Brincoveanu. Tot
in Bratovoesti este si acea a
d-luT Costache Dumba ce a apartinut
socruld sal Emanoil ; supr.
este de 75 hect. compusà din
stejar care predomina, frasin,
ulm, alun, jugastru si corn.
Viile, de 65 hect., se gasesc
pe mosia locuitorilor Mosneni-
Bratovoesteni ; produc vin rosu.
Pe mosia Statulut sunt 3 morí
de apa. (pe apa Giorocul). Stine
sint pe proprietatea StatuluT si
a d-lui Dumba, carT produc cam
la 6000 kgr. beinza.
Se &ese z calad pentru
fabricarea tuiceT din tescovina;
se fabrica. i caramida. Se lucreaza
de catre femeT tesaturT de bumbac,
in, ctnepa, borangic, etc.
Schimbul 1'1 fac cu orasul
Craiova i cu schela Bechet,
unde duc producte agricole, ani-
male domestice si de unde importá
unelte de munca, tmbracaminte,
precum: stamba, basmale,
postav, asemenea i incaltaminte.
Transportul 11 fac cu carele
pe soseaua nationall Craiova-
Bechet, ce strabate comuna pe
o intindere de 8 kil.
CirciumT sunt 5, i anume 2
in Adunati- de - Giormane, 2 in
Bratovoesti si una in* Giormanele.
Comerciantl sint
Budgetul comuna pe exercitiul
1893-94 este de 3239
ven. si de 2900,42 chelt.
Animale: vite cornute 400, o!
1480, cal 180, DOITT 120 i capre
84.
Adunati-de-Giormane, sat, pl.
Jiul-de-jos, comuna Adunati-de-
Giormane, judetul Dolj, cu 787
suflete, (469 barbatl si 318 feme1).
Este situat la 2 kil. spre
nord de Bratovoesti. In comuna
ami lo case construife din
cardmidä. si 90 bordee, construite
din pamint batut ingrada
cu nuele. CopilT din aceasta
comuna urmeazà la scoala
mixta din satul Bratovoesti (aceiasT
comuna) ce se &este la
o distanta. de 2 kil, de satul
Adunati - de- Giormane i &hit
In numar de i i baetl. In virsta.
de scoall sunt 59 copiT (38
baetT si 21 fete). Stiii carte 27
barbatl si 2 femeT. In acest sat
este o biserica de zid, fondata
la anul 1840 de Dumitru
bel(' i Dumitru Chimpa; are
preot i I ctntaret si serbeaza
hramul Sfintilor ArhanghelT
Mihail si Gavril (8 Noembrie).
In centrul satulur Adunati
sunt doua balv numite
Baltile-Giormanului, car4 comunica
futre ele printr'un mic
piriu, ce se scurge in Jia. Suprafata
fie-carel balti este cam
de 50 pog. i adincimea variaza
intre 4-5 m. Din aceste
baltl se scoate anual pana la
5000 kg. pe.ste.
Adunati-de-Giormane, piaban,
pl. Jiul-d.-j., juct. Dolj, c. Adunati-de-Giormane
pe care este
asezata tomuha cu acelas nume.
Adunati-Mo§fent, cdtun, ibrmat
numaT din mostenl, alipit de
catunul Calddrarui, al comuneT
StrimbehT, din pl. si jud. TeleormanuluT.
Are 391 loc. sl 48
contribuabill.
Adunati-NegraqI, . Actunati,
jud. Arges.
Adunati-Proviter, (Pralioviter),
sat, face parte din c. r. boina,
plalul Peles, jud. Prahova. In
sat sunt case, 2 circiumr Si 2
morí. Populatiunea este de 424
suflete. Vite in calun sunt: 6
cal', 96 bol si yac!, 27 0i, 7
capre i 68 porcr.
Adunati-Purcirenl, (vez! Purcareni,
jud. Muscel).
Adunati-Sirbenl, com. rur., pl.
Glavacioc, jud. Vlasca, situad pe
ambele coaste ale vareT yirhovuluT,
departe de Bucuresti cu
42 kit, de Giurgiu u 76
de resedirIta pasa', Obedent cu
23 kit.
Aceasta proprietate era a d-luT
dr. Carazisu; azT este in 'posesia
mostenitorilor 1u Spiridon
Cazoti. Cu un venit anual de
i0000 ler.
Are suprafad totall de 1230
hect.; s'aa linproprietirlt 90 loc.
la 1864, aa luat 326 hect., remine
904 riect. Din acestea Ste
pad. 160 hect.
Are o biserica si un preot cu
2 clndretr, cu Aramul Sf. Nicolae.
Este o scoala mixta cu 3 clase,
mi lun invaltor; la aceasta

4DPNATI-TEIULUI tQ AFTFrI
aü urmat in ¡888, bdetl 77,
fete i6.
In i 887 s'a cultivat 940 hect.
cu diferite cereale.
In 1887 venitul comunal era
de ler 2655, chelt. 2388 ler.
In acela§ an aa fost 133 contrib.
Cu 465 fam. saa 708 suflete.
Odinioara se cultiva mult tutun,
azr nu se mar cultiva. Pamintul
acester mosir este argilos,
sarac, convine multá apä i plesneste
la caldurr marT; se produce
tiault ovaz.
Aceastri comuna depinde de
Reg. 28 de dorobantT, cu resedinta
in Gaesti.
Prin comuna trece soseaua comunala,
care duce la soseaua judeteana
ce merge pe valea Drimbovniculur.
Sunt 3 circiumr.
Locuitorir sunt putin muncitorr,
casele lor sunt acute de
gard invelite cu cocenT ; prea
putine din ele sunt ipvelite cu
sindrill.
Vite marl sunt: 406 bol
vacT, 2570 or i capre, 800 porcr.
Acest s. s'a numit Adunati-
Sirbenr dupa nutnirea mosnenilor
Sirbenr de alaturr, cacr s.
acesta a fost o adunatura de
satenT venir aci inainte de 1802;
satul s'a marit sub protectia vechiulur
proprietar dr. Carazisu,
care, ca doctor al principelur
firbe,T, a putut sa adune pe
aceasta proprietate sateniT circumvecinT,
ce fugeaa de pe proprietatile
alaturate.
Mida la 21 Mar si la 8 Septembrie.
Adunati-Teiuldf, com. r., in partea
de N.-V, aplaselDum,brava,
jud. MehedintY, la distanta de
42 de resedinta judetuluT,
este situat pe culmea Brigleser
si valle Brailoiu ce comunica cu
val ea Albulestilor, si komanul
spre Bucsoreni. Formeaza comuna
cu catunul Brigleasa avInd
resedinta in s. Adunati-Teiulur.
Numarul contribuabilor este de
116, Cu 508 loc. in 171 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor ;
el posea. 19 plugurr, 30 care
cu bol, 5 cdrute si it8 stupT.
Are o biserica cu un preot §i
dor cintaretr. Budgetul comuner
este de 1179 1. la ven., si de
640 1. la chelt.
Vite sunt : 340 vite marT
cornute, 21 cal, 150 or si 196
rimatorl. Aceasta c. se margineste:
la rasárit cu c. Rucsoreni ;
la apus cu c. ; la
miaza-noapte cu c. Plopi, avind
o supraf. de I00 hect. pamint.
Locuitorir acester comune, parte
sunt mosnenT, si parte improprietaritT
dupa legea rurala. din
1864. Prin aceastä c. trece soseaua
judeteana. Tumu-Severin-
Dumbrava-Dolj, din care se ramifica
doul sosele comunale ce
o leagá cu com. vecine Podul-
GrosuluT i Baltati-d.-s.
Adunatul, vez! Niscovul-Adunat,
jud. Buzar'.
Afighinea,vale, in ju d. Constanta,
plasile Silistra-Noud si Mangalia,
pe teritoriul comunelor ru-
Tale Bairam-Dede i Cara-Omer ;
se desface din ramurile nordestice
ale dealulur Bair-Iuiuk si
din cele nord-vestice ale dealuluT
Caraomer indreptindu-sespre
miaz5.-noapte ; mal india cu numele
de Dere-Chioi, apor Alibi-
Chioi, apor Cala i in fine Afighinea,
trecind prin sateleAlibi-
Chioi, Cala i Bairam-Dede ;
inergind printre deolurile Bairam-Dede,
Curu-Bair, Sara-Bair
Alibi-Chioi la V. si dea1urile
Mezarlic-Bair, Mezarlic i Alibi-
Chioi la rasarit ; primeste pe partea
dr. valle Chiogherciu-Punar-
Ceair, Cula-Ceair i Chior-Dere;
are o directiune generala de la
S. la N.-V., fiind situat 'in partea
sud-esticä a pld§er Silistra-
Noul si a comuner Bairam-Dede
si in partea apusanä a plaser
Mangalia si a comuner Cara-
Omer.
Afiniqul, tnunte, in c. Brosteni,
jud. Suceava.
Afini§uluI(Coasta-),numire data
parta de N. a manast. Fetele
din com. Valea-Muscelulur, jud.
Buzaa ; e acoperita de pa.d.
afine.
Afini§ulul (Pirlul-), mic
afl. al pir. Chiril din c. Brosteni,
jud. Suceava.
Afinata, sat, face parte din c.
r. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Aci este si resedinta comuner.
Are o populatie de 212
10C. (95 barbatT si 117 femer).
Copir in virsta de scoall 13
(8 bletT si 5 fete). Este o bis.
de lemn reparata la anu11827.
Ctitorir i anul fondarer nu se
cunosc.
Cade in centrul comuner si
este udat de riul Cema si de
*tul Afinata.
Afinata, deal, c. Rusanesti, pl.
Cerna-d.-j., jud.
Afinata, pirig, se varsa in riul
Cerna, pe teritoriul comuner Rusanesti,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
dupd ce uda satul cu acelas
nume. El isvoreste din coastele
comuner.
Afrimeqti, cdtun de mosnenr, in
c. Malul din pl. i jud. Teleorman,
situat pe valea Cotmeni,
are 150 loc. i 2$ contrib.
Aftiti, lac, pe mosia Statulur Vo-

AFUMATI 20 AFUMATI
rona, c. Poiana-Lunga., pl. Siret,
jud. BotosanT.
Afumati, com. r., pl. Bäileti, jud.
Dolj, la o departare de 45 kil.
spre S.-V. de orasul Craiova,
si de ii kil, de resedinta
se', care este Bailesti; situata.
pe sesul DunareY.
Se invecineste la N. cu comunele
Intorsura si Silistea-Crucea,
la S. cu c. Coveiu si C. Catanele,
la E. cu C. Urzicuta si la
V. cu C. BourenT.
Comuna este cu totul easa,
prezinta lusa cite-va movile
anume : doua la miaza-zi numita.
una Movila-Turculur i cm-Palta
Movila-Descultanilor. Tre/ movile
la miaza-noapte : Movila-Brazdata,
Movila-Molier i Movilacu-
tir. O movild la rasa& numita
Movila-Boilor si una in
cat. Amzulesti, numita. Movila-
Bercevilor.
In comuna Afumati sunt treT
baltI: I. Alaturea de s. Afumati,
incepe din restul teritoriuluT acestuf
sat si se scurge in piriul
Baboaia din c. Urzicuta; aceasta
balta se numeste Brazdata. II. S5.raceaua
in S. pe limita catre c.
Catanele, are o supraf. de Io
pog. III. Balta Izvoarele. In elte-sT
trele baltT se gasesc pestl,
dar foarte
Istoric. Dupa cum spun hatrina'
din comuna., aceasta. com.
(Amzulesti) si-a luat numele de
la un anume pastor Amza, care,
venind cu turma sa aid, a pus
inceputul satulur, ce s'a numit
Amzulesti. Mal ttrziü Amzulesti
a fost despartita in doul de
catre proprietariT loca% dind
satelor nouä formate numele de
Amzulesti-d.-s., i Amzulesti-d.-j,
Mal tîrziü primul sat a luat
numele de Afumati. Numele acesta
de Afumati se crede, ca.
vine de la un zapciu ce venise
sa inscrie pe loc. la darea liu-
delor i despre care spun satenir,
el a fost afumat in casa
unuia din locuitorli satuluT. Innainte
de anul 1885, c. Afumati
avea ca cat. alipit c. vecina
Boureni. AzT se compune,
dupa cum se vede de mal sus,
din dota catune: Amzulesti
Afumati, care este si catunul de
resedinta.
In comuna. se afla o biserica,
care nu se stie de cine este
fondata; dar se cunosc reedificatoriT
sal (de la 1861-1863)
cal-1 sunt: fostir proprietarT locali
Iancu Teodor Iota, Stancuta
Paianu, Vasile Stanel, fost
arenda i mal multf satenr. In
a doua intrare a bisericeT se
gaseste urmatoarea inscriptie :
eziditu-s'a aceasta sfinta i dumnezelasca
biserica, unde se prAznueste
hramul SE cuvios Saya,
Sfinter cuvioase Paraschiva, SE
Ioan Botezatorul si SE Erarh
Nicolae, acum din non pe hotarul
d-lur Dinu Teodor Iota
Amzulesti d. s. unde fiind alergatort
si staruitorT din inceput
si pana in sfirsit cu alergatura,
cu dare de ball/ i altele, Preotul
Ilie Amzulescu, Iancu I.
Iota, Vasile Stanel, arenda.sul
Amzulestilor-d.-s., Cocoana Sancuta
Plianu, proprietareasa
Floarea Popos,
etc. (urmeaza numele inca a 36
loc. satenT), ajutind i totT loc.
dintr'aceste doua catune: Amzulesti
i Afumati si alt/ pravoslavnid
crestinT de prin orase
si sate, unde tnfrumusetindu-se
cu zugraveall, dupa cum se
vede, cu bine cuvintarea prea
SE-sale, D. D. Calinic, episcopul
Rimniculur-NouluT-Severin. In
zilele prea inaltatuluT nostru
Dotan Alexandru loan Cuza,
intiiul Domnitor al Principatelor-Unite
Valachia si Moldova
la leatul 1863, Octombrie 16.*
In serviciul bisericer se afta
un preot i 2 cintaretT. Biserica
are o proprietate de 17 pogoane
arabile, date dupa legea rurala
din 1864.
In catunul Afumati se afla o
scoala mixta construita de comuna..
Functioneaza din vechr
timpurT, si pe la anul 1863 a
fost asezata pe baze mal temeinice.
Este intretinuta de Stat
comuna; localul e in bung stare;
frecuentatä de 56 bg.etr si 6
fete.
Totalul populatiuner din c.
este de 264 fam. cu 1153 sufl.
din care 584 bArbatT si 569 femeT.
Dupa starea civilA, sint:
608 neinsuratT (310 bgrbatT
298 femer), 528 insuratr si 17
vkluvr (io barbatT Si 6 femeT)
tiü carte 69 barbatr si 8 fe
meT.
Dupa felul ocupatiund sunt :
88o agricultorT, 4 meseriasr, 9
comerciant/ si 3 cu profesiunr
libere.
Media anualä a nastexilor este
de 4.25, iar a mortilor de 3.25.
tolile ce bintue comuna sunt:
frigurile palustre.
Dupg legea ruralg, din 1864
sunt 135 loc., lar dupl legea din
1879 sunt 7 insurAter improprietAritT.
In c. se gasese 175 case
si 79 bordee, din care In AfumatT:
88 case de pgmint batut,
20 de gard si 5 de zid; total 113
case. In cItunul Amzulesti 46
case de pgmint batut, 3 de iid,
12 de gard si una de paiante.
Bordee sint 44 In AfumatT
35 in Amzulesti. NumaT 29 case
an pe linga ele cite o gradina.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 6993 pogoane, din carT :
Pamint arabil 6257 *pogoane;
Finete 293 pogoane;
Islaz 140 pogoane
Lac si teren sterp 55 pogoane;
Pg.dure 171 pogoane.
Mosiile de pe teritoriul comunal
se numesc: 1. Afumati,

AFUMATI 21 AFUMATI
2) Amzule§ti, i apartin d-lor proprietarl
Constantin C. Paianu,
Traian Djuvara, Theodor B. Davidescu,
Pache F. Iota, precum
4 d-ner Lucia Demetriades. In
trecut apartineail d-lor C. Paianu
Theodor Iota. Suprafata lor
este de 2581 pogoane; ven. de
96000 ler.
Se seamAnA pe ele grtil, porumb,
orz i meiti. O brani§te de
85 hect. 70 ari se afll pe mo§ia
d-lor Constantin C. Paianu, Traian
Djuvara §i a doamner Lucia
Demetriades, in at. Amzule§ti.
AceastA brani§te este impArtitA
futre proprietarir sus numitr
c1-va locuitorT din Amzule§ti.
Lemnele ce compun paidurea
sunt: Gorunul, salba-rdoale, etc.
Viile de 38 Va hect. apartin
locuitorilor atenT i produc vin
de calitate mijlocit.
In comuna Afumati se gAsesc
jo industria4 §i anume : in Afumati:
un cojocar i cincr fierarT
tiganT ; in Amzule§ti: I cojocar,
cizmar i 2 ferarr.
In* atunul Afumati sunt 4
eirciumr, lar in cAt. Amzule§ti
2. Comerciantr in toatA comuna
sunt 14, din care 6 ctrciumarl,
iar restul comerciantr de grine.
Locuitorir 41 desfac productele
la schelele Calafat i Bistret,
rare-orl la Craiova.
In schimbul grinelor se importa
din Craiova scindurr pentru
ingrAditul curtilor, mare can.
titate de unelte agricole, arute,
imbrAcAminte, lemarie §i fierArie
pentru constructia caselor, bordeelor,
magaziilor. Locuitorir se
duc la cele 4 bilciurr anuale din
unde cumpArá vite pentru
plugArie, precum §i cele pentru
industria casnicA. La Bistret
se duc pe drumul comunal vecinal
Afumati-Bistret, ce duce la
schela, care se aflA la o micä
depArtare de Bistret pe marginea
DunArer. La Calafat se
duc pe §oseaua comunall vecinalA
Afumati-Boureni-Maglavit
san pe calea jud. Craiova-Calafat.
La Craiova se duc pe
drumul vecinal-comunal Afumati-Intorsura-Radovan.
Comuna mar este strábAtutA
de calea feratA Craiova-Calafat,
la o miel depArtare de at. de
re§edintA.
Afarl de clile mar sus numite
c. mar este strAbAtutä de calea
vecivall coniunall Urzicuta-Afu.
mati-Bourenr ce trece de-alungul
§i prin centrul atunulur de re-
§edintA Afumati ; aceastä cale
are o lungime de 4 kil.
Venitul comuner pe 1893-94
a fost de ler 4294.50, iar cheltuelile
de leT 3968.47.
Vite cornute sunt 200, or
i8o, porcr 14.
Afumati, coin. rur., pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, situat.á laN.-E. de Bucure§ti,
pe malul st. al vdier Pasáruica,
distantA de 16 kil. de
Bucure§ti, lingA pací. Grdcli§tea.
Se compune din satele : Afumati
§1. Boltasi, cu o populatie
de 1667 loc. carr trlesc in 322
case.
Suprafata totall a comuner e
de 4157 hect. arabile. ProprietariT,
fratir M. i N. Dumba, aii
3075 hect. arab., §i loc. 1082
hect. arab.
Proprietarir cultivA 2400 hect.
arab. (150 rezervate pentru islaz,
525 hect. arab. pAcl.). Locuitorir
cultivA tot terenul fárl a rezerve
locurr de islaz.
Comuna numArA 301 contrib.
4 are un budg. de 6681 ler la
ven. i 6126 la chelt. In anul
1885 eraa 274 contrib.
Dintre loc. 358 sunt plugarr.
Ocupatia lor de cApetenie e agricultura,
cre§terea vitelor
cultura livezilor ; 38 ad diferite
meserir.
ArAtura se face cu 256 plu-
gurr : 239 Cu bol i 17 cu cal.
Locuitorir au 347 care §i
rute : 308 cu bol o 39 cu cal.
Viea se cultiva pe o suprafat5.
de 50 arir.
Comerciul se face de to
ciumarT §i i hangid.
Are o §coalA mixtá. cu care
Statul §i comuna cheltuesc anual
2734 leT, impreunl cu micile
alocatiunT ale comuner pentru
intretinerea el. Obicrnuit se
frecuentA de 23 bletr 4 9 fete.
NumArul vitelor e de 1258
vite marr: 181 cal i epe, 5 armAsarT,
580 bol, 91 vacr, 47 viter,
9 taurr, 71 bivolr §i 274 bivolite
i de 4428 vite 123
capre, 4163 or, 142 rimAtori.
Are un hele§ted i 3 ma§inr
de treerat cu
Dintre locuitorr 243 sint finproprietásitT
§i 164 netmproprietaritI.
In comunA sunt 49 streinT
de ambe-sexe.
AceastA comunA este In legAtur5.
cu Colintina §i Dasalul-
Creata prin §osele vicinale.
Despre infiintarea acester comune
gAsim din spusa celor 135trinl
urmAtoarele :
In. partea de N.-E. a comuner
Afumati era satul Nona, pe proprietatea
boerulur Nona, 1ingA
vAlceaua Nona, numitä azr valea
Strahova. Allturr era satul
Sac§ori, numit si Frumu§lca, pe
proprietatea une cocoane, numitA
Frumu§ica.
Boerulur Nona, proprietar pe
atuncr a uner bucAt1 de mo§ie,
pe care era satul Nona, fiind
silit de Ipsilante, (care avea
el ad i mar multe trupurr de mo-
§ie) a-Y vinde mo§ioara ce o avea,
pe un pret de nimic, boerulur
Nona i-ar fi scApat din
gur5. vorbele : «mar bine a§ da-o
de pomanA de cit pe nimic.»
Ipsilante nu prerde ocazia
in prezenta martorilor, carr att
auzit pe boerul Nona, face ac-

AFLMATI 42 AF1.1144CIORT
tele de danie si devine proprietarul
acelet mosir. In urma acestora
boerul Nona a fugit, nu
se stie unde.
Joita, o fatd crescutd de suflet
de Ipsilante, a primit din
partea acestuia, ca zestre, o parte
din mosie despre rásdrit, ce se
intindea pAnd. la Moara-Domneasca
$i indrilita de azi, dar
i-a rdscumpà..rato generalul Mavrui
proprietarul mosieT Moara-
Domneascd.
Aga Alecu Schina, devenind
ginerile lut Ipsilante, cact a luat
In casátorie pe fiica sa Maria,
a primit de zestre mosia Afumati,
alcAtuità din mal multe
tru purT, cu satele mal sus numite
i satul de la Podul-Ianculut,
compus din cite-va familit
de Bulgart. Cu acestia si cu
Rominit din satele pomenite maT
sus, Aga S china a format satul
Afumati, dupá cum se vede azi.
In urma acestora, intre anii"
1828-29, Schina mal aseazä in
s. Afumati alte familit de Bulgart
aduse de generalul Kisseleff
de peste Durare. Schina a
avut proces cu generalul Mavru
pentru cotropirea pArtet de mosie
dan'. de Ipsilante ca zestre
JoiteT, trisa Schina a perdut procesul.
Afumati, sat, pl. Bailesti, com.
Afumati, jud. Dolj, cu 840 sufl.
(414 karbatt si 426 J'eme°. In
acest sat sunt 113 case si 44
bordee; 88 case sunt fácute din
pdmint tatut, 5 sunt de cdrdmidd
si 20 de gard. Numat 29
case au gradina lor.
In sat sunt 6o6 cat, r000
vacT, 19 bivolt, 1700 ot, 7
capre si 302 porct.
coala din acest sat este
mixtá si a fost frecuentatd de
30 bIett si 3 fete din Afumati
si de i7 blett si 3 fete din
satul Amzulesti, com. Afumati.
Construirea localulut scoaleT a
costat 4390 let, din care judetul
a dat 1965 let si 71 banT, lar
restul de 2424 let 1-a dat com.
coala functioneazd din timpurr
mal vecht ; are i singur invd.tAtor.
In sat e o bis. parohialä
cu hramul Sf. Nicolae, deservitä
de I preot si 2 cintdrett.
Afumati, sat, din c. r. cu acelas
nume (v. a. n.) plasa Dimbovita,
jud. Ilfov, situat 'pe malul sting
al vdiet Pasdrea.
Biserica cu hramul Adormirea,
deservitá. de 3 preotT
2 cintdrett, a fost zidità de un
Cantacuzino, la a. 7144 (1636)
restauratà.' in urmd de Ipsilante.
Ad i erban Cantacuzino a zidit
o fabricd de postav. La anul
'530, sub Domnia lut Radu de
la Afumati, se dete, pe cimpia
din jurul acestut sat, o vestità
bätälie intre Romint i Turct, cart
intraserd in tara spre a aseza
in scaunul domniet pe Mehemet-Bey.
Alexandru Moruzzi Voevod
(1795) a fácut o fabricd de hirtie
la Afumati, i Icind 'T ati
venit mazilie, zice Dionisie Eclesiarcul,
ati pus-o in spinarea
mitropoliet de 'T ati dat suma
de pungl de bant geremea, zicind
cd mitropoliet 'T este de
trebuinta sd facä hirtie de tipografie».
Afumati, sat, face parte din c.
r. Ursi, pl. Oltul-de-sus, jud. Olt.
Are o pop. de 300 loc. Este
situat pe dealul Afumati. Aci
e o biserica ziciltä pe la anul
1870.
Afumati, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschiv, com. Chilieni, pe piriul
Micul-Pereschiv, la norg de satul
Chilieni. Are 147 loc. si 37
case. In acest mimar intrd
pop. cd.t. Rotdria.
Afumati, sat vechiii, in jud. Vilcea,
locul de nastere al lur Radu-
Vodd de la Afumati.
Afumati, cdtuq, (tirld), in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoruI comunet p.ncldret.
Afumati, cit. al c. Surdulesti
plasa si jud. Teleorman. Se considerd
ca o mahala a s. si nu
e trecutd osebit.
Afumati, staliune de dr. d. f. in
jucl. Dolj, pl. Balta, c. Afumati,
pe linia Craiova-Calafat (pusd
In circulatie la i Dec. 1895)
intre statia Portoresti (I0 kil.)
statia Bdilesti (14 kil.) la 52.84
m. inatime d'asupra niveluluI
naret. Venitul acestet statit pe
anul 1896 a fost de z8070 1.
45 b.
Afumati, deal, spre N.-F. de c.
Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu
directia dela N. spre S. In lun
gime de 2 kilom. i jum. Pe
el se cultiva tot felul de cereale
servä si de islaz.
Afumati, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. llfov.
Afumati, loc izolat, in coprinsul
c. cu acelast nume, jud. Ilfov.
Cade spre V. de vatra satulut.
Afuniati, numire vechie, a cit.
Bujore.sti din c. Antonesti, jud.
Teleorman, care se mal pdstreazd
i astAzt printre locuitort.
Afurnati, silifte, pl. Bdilesti, jud.
Dolj. c. Boureni.
Afumäcioara, sau Semeseasca
(CrAciuneasca), mosie in c. Boldesti,
s. GrAdistea, jud. Buzdu,
are 450 hect. araturt i islaz.
Afumiciori (Siliqtea-), fost sat

AFURISITI 23 AGAPTA
In c. Boldesti, jud. Buzar', situat
pe silistea GrOdisteT; în urma
invaziunilor rusestI din 1808 s'a
risipit; dup5. 1828 loc. intordindu-se,
s'ad stabilit in c. Grádistea
al c. Boldesti. Din aceasta
cauza, c. Gradistea poarta numele
de Gradistea-AfumaciorT.
Afurisiti, etItun, in partea de S.
a comuneT Scortarul-Noti, jud.
Braila, pe muchia ce separa lunca
BuzauluT de platoul nordic al
judetulur, linga drumul dintre
Roman si Constandinesti si la
patru kil. spre S. de Scortarul-
Nod. Vatra satulur este de 4
hect. avind 9 case cu 11 c. de
fam. salí 49 sufl. Animale sunt:
24 caT, 74 vite cotnute, 120 of
rimatori.
Afurisiti, movile, situate una la
S. si alta la S.-V. catunulur cu
acelas nume din c. Scortarul-
Noti, jud. Braila.
Agades-benisi, (v. Valea-AlbA),
sat In c. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Agafton, jud. Buzad, vezT A gaton.
Agafton, sat, in partea de S.-V.
a comuneT artesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani, are intindere de
16r hect. si populatie de 67
ram. Cu 267 sufl., 67 contrib.
Avind 51 vite cornute, 7 caT,
20 pote!, 250 'Ele stupT. In sat
se afla o circiuma, un comerciant
$i 2 meseria1.
Satul se zice cá.' s'ad format
din stolnicir servitorT al manastirei
Agafton, cu care se Invecineaza.
Agafton, deal, in partea de Nord
a manastireT Agafton, jud. BotosanT.
Agafton, inlindstire de calugaxite,
situata in padure, la E. de satul
Agafton, jud. BotosanT. Sunt
2 bis. tu 3 preotT, I diacon si
124 calugarite din carT 53 stid
carte. Imprejurul manastireT este
rezervata o intindere de 171
hect. pamInt pentru cultura.
Legenda spune ca sunt maT
mult de 100 anf, clnd pe locul
mangstireT era padure, un calugar,
numit Agafton, de la
foasta manastirea DoamneT, pogorindu-se
in padure auzi di'n
tr'un frasin un glas Ingeresc, si
Intorcinclu-se la al sal, spuse cele
auzite. In urma vre-o cig-va calugarT
aü taiat frasinul si arboriT
vecinT si ad cada o bisericutá
de lemn pe locul frasinuluT si
cite-va chiliT imprejur.
Calugarit insa n'au putut sta
mult timp alcI, cacT se zice c5.
ati fost alungatT de Olareasa din
familia Pisoschi, care s'a calugarit
si a adus in locul calugarilor,
calugarite de pe la manastirile
vecine, lar ea a devenit
staritd.
anul 1844 s'a maT cladit
o bis. cu hramul Pogortrea sf.
Duh, cu batir adunatT din milostenie
; lar k 1889 s'ad reparat
i zugravit din nod.
Aerul saltaos i pozitiunea
frumoasa a acester localitAtT
atrag multI VizitatorT in timpul
vera
Agafton, /M'Are a StatuluT, jud.
BotosanT imprejurul mangstireT
Agafton, in intindere de vre-o
20 hect. ; compusa din partile
numite : Mlada, Runcul i Hu-
Agaia, loc de isvoare, pl. MunteluT,
jud. Bacati, In apropiere de
cat. Agasul, de unde obirseste
pirtul
Aganim, deal, in plasa Mgcin,
j'ud. Turcea, pe teritoriul comu-
neT urbane Macin ; este asezat
partea apusana a plaser, si
in partea nordica a comunef;
el este mal mult o prelungire
orientan a dealuluT Orliga (din
com. Julia), si se intinde dealungul
grindulur Somova si a
glrliter CoticeruluT; are o Maltime
de la 80I0I metri; are
o directie de la N.-V. spre
S.-E. ; din el T.5T la nastere
plrlul Valea-Poper (afluent al
plriuluT Jijila) ; el comunica Cu
dealul Sal-aria de la rasaritul
sati, lar prin valea care le uneste
fnerge soseaua judeteana Macin-
Isaccea-Tulcea, i drumul comunal
Macin-Jijila; este Intret5.iat
de cite-va val' rIpoase; lapoalele
sale despre &lita Coticerulur
se In tind viile orasuluT
Macin, iar creasta i cele-l'alte
poale sInt acoperite cu pasunT,
flneturT si islazuri.
Agape, deal, numit ast-fel dupa
numele unuT vechiu locuitor razes.
Se afla pe teritoriul satuluT
Oteleni, c. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. Falciu.
Agapia, Petricani-AgapieT, jud.
Neamtu.
Agapia, sat, c. Filiorul, pl. Mijlocul-d.-s.,
jud. Neamtu, asezat
strimtoarea celor dota capete
ale muntilor Magura (Muncelul),
fortnate catre rásarit-m.noapte
de Dealul-Mare, iar catre
S. de thuntele Ciardacul, pe
mosia cu a sa numire, la 35 kil.
departare de orasul Piatra. Se
margineste la N. cu s. Vinatori-
Neamtu, la V. cu manAst. Secul
Sihastria, de carT se desparte
prin munir Ciungi, Arsita, Magura
si Dealul-Mare; la S. cui s.
Filiorul, de carT se desparte pi-in
muntele Clardacul; si la E. cu
s. Cehlaesti, de care se desparte
pi-in linie conventionall.

AGAPIA 24 AGAPIA
Are o populatiune de 240 fam.
carl se ocupa cu agricultura si
Cu cresterea vitelor.
Aceasta localitate este vestita
pentru tesaturile de sieac de tot
felul (rosid, cafenid, alb, etc.),
foarte fin lucrate; asemenea pentru
ciorapir impletitT din lira
alba tigae, carl sunt foarte mult
autati in comercia; tot aicT se
mal lucreaza mohairul, o mdtasa
fina, din care se fac camelaucele
(adica stergarul cu care
se imbrobod maicele, i invelitura
ce se vede la cAlugYarT si
arhiereT, pusa peste potcap si
atirnind pe spate). Numarul tesatoarelor
calugarite, pentru sieac,
e de 18. Mara de acestea, fe_
meile din sat lucreaza foarte
mult un fel de tesatura numita
catrintd.
In acest s. se afla dota scoll:
una de baetT, populata cu 68 de
elevT (bdetl) si alta de fete, populata
de 99 eleve, dintre carT
numal 24 ad urmat in tot cursul
anuluT.
Agapia, mänästire de calugarite,
jud. Neamtu, situata in cuprinsul
curbaturer muntilor Magura,
putin mal catre apusul satulul
Agapia; posea dota bisericI
znarr
a) Agapia-din-Deal (numita
Agapia-Vechie), cu hramul Minunea
SE Arhangheli, construita
in fundacul despre miaza-noapte
a muntilor Dealul-Mare i Magura,
precum si a pad. Agapia,
dupa cum se zice la 1585 (7093)
de Petru al IV-lea supra-numit
chiopul.
Aceasta data l'usa nu poate
fi tocmaT cea adevarata i cea
mal vechie, de oare-ce manastirea
pastreazä documente cu mult
mal anterioare aceluT an (7093),
precum si un hrisov al luT Bogdan-Voevod,
prin care la 7077
(1569), darueste manastireT Aga-
pia, mosia Grasi i Apa NeamtuluT;
decT, parere mal vrednica
de admis este ca. Petru-Voevod
a reedificat numaT sad a zidit
din nod aceasta mandstire, pe
urmele si locul unde fara indoiall
a existat vre-o locuinta
monahala. (V. Piatra-luT-Aron).
b) .Aga.pi a-din-Vale, linga cursul
apeT (v. Agapia, si in
mijlocul vaieT formate de ramura
MagureT, s'a zidit cu mult
mal tirzid de cea-l'alta (adica
dup5. 57 de anT, la Iunie 1642),
de catre Hatmanul Gavril, fratele
luT Vasile Voda, si sosia
luT Kneagina Liliana, dupa cum
se vede de pe inscriptiunea pusa
deasupra bisericer.
Din odoare sfinte insemnam:
o evanghelie in limba slavond,
imbracat4 in argint, data de
ctitora Kneagina Liliana, la anul
7154. Un aer de atlas rosid,
cusut numar in fir de aur, coroanele
sfintilor inconjurate cu
pietre ; deasupra este cusuta
cina cea de taina, iar imprejur
urmatoarea inscriptiune in limba
slavona : cLuind piine in sfintele
prea cinstitele si Miä de prihana
ale sale miinT, multumind
bine-cuvintind, a sfintit fringind
i dete sfintilor si apostolilor
s'E zicind : luatr i mincatT, acesta-T
trupul med, pentru ertarea
pdcatelor. Io Stefan Voevod.,
O bedernita de atlas, cusutd cu
sfintl i cu margaritare, scrisa
imprejur cu litere de fir in timba
slavona, ca e facutit de tefan-
Voevod, la Episcopia RadAutuluT.
O icoand, Maica DomnuluT,
peste tot cu argint, vre-o
ctte-va salbT de monede antice
de aur la git, diadema i alte
bijuteriT. O cruce mare de argint
poleita cu aur, data de
Vistierul Iordachi Miclescu la
1813. 0 poala la Maica DomnuluT,
de catifea rosie, cusuta
cu fir de aur, foarte bogata, da-
ruita de D. M. Atanasie Roset,
etc. Din acareturT citam :
"sir: 1. Geasi, cu catunul
Ballseni, din jud. Neamtu, data
de Bogdan-Voevod i D-na lur
Maria, la io Mala 7077 (1560).
Muntir i Silistea, din jud.
Neamtu, de Petru-Voevod-$chiopul,
la 7095.
Pindesti din jud. Roman,
de Petru-Voevod la 7095.
Tirgul-Non, din jud. Neamtu,
de Iestion Usmel la 7099.
Satul Filiorul s't Cehlaesti,
din jud. Neamtu, de Irimia
Movill-Voevod la 71 1 1,, asemenea.
Mosia Icuseni, din judetul
IasT.
Vicoleni, din jud
tot de Irimia Moya.
Negresti, din jud. Roman,
de Logofátul Lupu Stoicea, la
7111.
8. Pustiana, din jud. Bacau,
de Doamna Liliana la 7155.
IO. Cornauti, din tinutul Hotin,
de Safta, fiica HatmanuluT
Gavril, la 7176.
Comarna, din jud. Iasf,
de Mes Alexandru-Voevod la
7185.
Chiperesti, din jud. Ia$T,
de lonas Petrisor (de la 1863
aceasta mosie a fost data cu
embatic la SE Spiridon din IasT).
Balanesti, din jud. Te.
cuciti, luatl schimb de Egum.
Germano, de la Teodor Cantacuzen
pentru mosia Gosmani.
Boistea, cu o bucata de
loe, din jud. Neamtu, de Arch.
Chedeon.
Piriti-de-Rotovlestr si Inggresti
catunul, de Arhiepiscopul
Silvestru.
Poiana-luT-Ureche, din jud.
Neamtu, de loan Th. Calimah-
Voevod.
.17. 0 bucatä de loe in FocsanT,
cu bis. Sf. Dumitru, de
Setrarul Vicol.

AGAPIA 25 AGAPIA
Jumatate din mosia Brosteni,
din jud. Botosani, de schim.
Asineta *tirbatoaia, la 1836.
Biserica Cuvioasa Paraschiva
din IasT, de Vornicul Vasile
Rosset ; etc.
Podgorir (vil) : 20. La Nicoresti,
12 pogoane de vie, date
de Catinca Bogdaneasa.
La tifesti, 12 pog., de
logoatul Gheorghlta Sturdza.
La DragasenT, 3 pogoane,
de Efrem i Ioana.
La Cruel, 12 pogoane, de
Constantin Buca.
La VisanT, io pogoane,
de Lascarache Rosset, Biv vel
Vistiernic.
La Ursoiti, 3 pogoane, de
Elenca Palade.
La Cotnari, 3 pogoane, de
Scarlat Gr. Radu.
La Cotnari, 12 pog., de
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc.
Case: Mar multe dughene
In lag.
Manastirea Agapia prin pozitiunea
ei pitoreasca., frumoasä
strategica in acelas timp, fiind
imprejmuita de trer partl cu
muntl acoperitr cu imense padurT
de brazT, dar maT cu seamä
prin multele bogatir i veniturr
ce poseda, de multe orl si-a atras
privirile diferitilor navalitorI,
si in multe findurT a fost
ocupata si pradati de osti. De
una din acele ocupan l scrie I.
Neculcea ea' s'a intimplat in al
6-lea an al DomnieT luT C. Cantemir
(intre 1689-1693), navAlind
LesiT, cu craiul lor Sobieski, in
ara; iar la intoarcere a lasat ostr
In tetatea NeamtuluT, Suceava,
Secul, manastirea Armeneasca,
Agapia, ampu-Lung i Hangul
(v. «Vieata luT C. Cantemir» de
I. Neculcea). De altele jata urmatoarea
marturie :
«Adica Ieromonahul Egumen
Teofan, cu tot soborul de la sf.
manastire Agapia, scriem flor
64042. Mareie Dtationar GeogrOo.
top' marturisind cu acest zapis
al nostru, fiind sf. manastire Agapia
lipsita, si de multe ostI
straine stricata, i noT ne-avind
de unde sa dam, sA putem a ne
sindrili sf. manästire scos'am
un sat vinzator, anume orcani,
ce sunt la tinutul OrheiuluT, cu
vatra de sat si cu veciniT, i cu
locurT de helested l cu sandnic
Inteapa NistruluT, ca sa se afle
cine-va sA ne faca plata pe acel
sat, s'a ne putem ridica nevoile
noastre. Aflatu-s'ad dumnealuT
Duca, marele vistiernic i ne-ad
facut noua plata deplin pe acel
sat, carele serie mar sus orcani,
la tinutul OrheiuluT, drept
Soo de Id batutT gata, $i ne-a
facut dumnealur deplin plata in
minele noastre, de'naintea parintelur
Episcopulul Serafim de
Hui. i nor tij, pentru mal multa
credinta, am iscalit, i pecetea
sf. mandstirT noT am pus ca
se stie. Ghenar 7181» (1673).
(V. asemenea Tirgul-Neamtu).
Manästirea Agapia a servit
de azil monahilor (calugarY),
pana la 1803; in acest timp irisa
mitropolitul Veniamin Costachi,
vazind reaua tntocmire, precum
maT cu seama si unele fapte din
vIeata particulara a unor monahT,
i-a strämutat pe totI (15 cttf
eraù'), d'indu-T sub ascultarea egumenilor
de la alte manastirT
(Neamtul, Rica), iar In locul
lor, tot pentru corectiune, a stramutat
calugari%ele care populad
schitele: Prepodoamna din capitala
IasT ; Socola de linga. IasT;
VinatoriT, din jos de orasul Piatra;
Gircina, aproape de Piatra
(v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803),
dindu-le staritä pe schim. Nazaria,
care, retragindu-se la Varatic,
facu loe maicer Elisabeta Costachi
(sora mitr. Veniamin).
La 1815 (luna Mala), prin o
scrisoare a patriarhuluT de Constantinopol,
Evhetes, iscalita
de alt1 15 patriarhT, s'a dobindit
ertarea pacatelor si binecuvintarea
calugarilor stramutatl.
(V. Uric. II, p. 224).
La 1821, in timpul revolutieT,
a ars manastirea, lar parte din
calugarite s'ad retras, impreuna
cu starita Elisabeta, pana dupa
potolirea rezmeriteT, peste hotar
in Bucovina.
La 1834, murind starita Elisabeta
Costachi, s'a zidit schitul
cu hramul Nasterea DomnuluT,
cu i000 galbenT lásatT prin testament
de d'insa pentru acest
scop.
La 1844, s'a asezat Cu incuviintarea
lur Mihail Sturdza Voevod,
de catre mitrop. Meletie, un -
asezamint povatuitor (regulam.).
Numarul calugaritelor la stramutare
era foarte restrins ; cu
timpul insa a sporit, asa ca. la
1872 erad 490. Asta-zT sunt 355
de malee si 6. de surorT. Inainte
cea mal mane parte erad din
clasa bogad, sad mal bine zis,
a aristocratieT moldovenestI.
Manastirea Agapia a fost Inchinata
Mitropolier MoldoveY,
starea 2-a.
Agapia, mofle, in jud. Neamtu,
damita (impreuna cu muntil)
manastirer Agapia, prin hrisovul
din 24 August 7093 (1585),
de Petru IV chiopul i masita
mal tirzid prin diferite alte donatiunT
(v. Agapia, manastire).
Se megieseste cu mosiile Baltatesti,
Filioara, Varaticul i Topolita-Secalusesti.
De la secularizare,
apartine, cu veniturile er,
statulut
Agapia, peiduee, In jud. Neamtu,
situata pe mosia Cu aceiasT numire;
are o intindere de x726
hect. sad 3640 pog. E pusi in
exploatare.
Agapia, îrîa, 'in jud. Neamlu,
4

AGAPIA-VECHIE 26 AGXPIOAIA
cu opa foarte limpede (careia
calgtoriT iT zic i lacrima virgineT),
izvoreste din infundatura
ramurilor muntilor Mägura, c.
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul,
putin mar catre apus de manastirea
Agapia-din-vale; curge aproape
in hule dreapta spre rdsarit,
udind mandstirea Agapia
(pe partea despre miaza-zi a er)
satul Agapia (pe partea despre
miazá-noapte) in dreptul ca.ruja
esind din strimtoarea muntilor,
primeste pi-tul Filiorul (pe
dreapta), traverseaza apoT soseaua
judetiand Piatra-Neamtu
intre kil. 32-35, varsindu-se in
piriul Topolita (pe dr.), in fata
satuluT Topolita si a soseleT comunale
vecinale, ce duce din c.
Cracloani prin satele
-Topolita -Humulesti, dupa
un curs de 13 kil. socotit din
vîrful obirsier sale.
Agapia-Vechie, miindstire de
calugarite, in jud. Neamtu, (v.
Agapia-din-deal, mänastire).
Agaton, ruitte de bis. sapata in
seinca m. Crucea-SpataruluT, in
fata fostuluT schit de maicT Sf.
George, jud. Buzati. Are 5 m.
lungime si 4 latime. Partea de
stined, care acopere altarul, sta
inca, iar aceea care acopere restul,
s'a daramat. Stranile sunt sapote
in piatra, ale caror urme
se Arad numaT la paretele drept.
In altar, d'asupra proscomidieT,
se poate citi inca aceasta inscriptie:
«Pomenirea Neagoe Basarab.
«Pomenirea arhiepiscopuluT
Dosifteiti.
«Pomenirea monahier Teodora.
«Ponenirea monahuluT Agaton.»
Pe fereastra de E. a altaruluT
se gaseste o inscriptie posterioara
fondarel bis., din care se
mal citeste : «Florica . 7245»
(1737). La usa intrareT se Arad
resturT dintr'o inscriptie, devenid.
indescifrabila. Traditia zice
ca. acea inscriptie, daca se citea
de la dreapta spre sango., arata
locul unde se afla ascunsa o
mare comoard ; iar de la sanga
spre dreapta, arata pe fondatorT.
Comoara s'a gasa in 1865,
de niste caldtorT austro-ungarT,
intee grota, ce era sapata sub
biserica si a carel' gura era astupan
Cu o mare piatra. Starita
de la Sf. George conserva
acum lada in care a fost 'castrata
comoara. E probabil ca aci
fi fost unul din cazurile despre
care vorbeste incai in a sa
cronica. (Cronica, vol. III, pag.
53. Ed. II).
Din obiectele sacre ale acestel
bisericT n'a ajuns pana la
noT de cit o icoana., care se afla
la pardsitul schit Fundaturile.
Agaua, atun, pendinte de comuna
Stancuta, plasa Balta, judetul
Braila, situat pe malul verige!
Stoenesti. Se invecineste
la E. cu Dunarea-Vechie, la V.
cu ezerul Zatna. Are ioo suflete,
22 familiT. Acest catun a
suferit multe pradaciunr din partea
Cerchezilor, In timpul razboluluT
dintre RusT .si TurcT, de
la 1877.
Agapieni, sat, in com. Pipirig,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu
; este asezat intre culmile
despre E. al muntelur Cotnarelul
si a ramurelor carT se detaseaza
din muntele Halanca
(Halesia), i muntiT marginal
jud. Suceava, pe mosia statuld
MuntiT.
Vatra satuluT are o intindere
de 14 hect., 30 ariT; cu marginea
teritoriulur säü formeaza hotarul
jud. Suceava, megiesindu-se
cu satele Tarateni, Cujbeni,
Pluton si Dolhesti din aceeasT
com. (Pipirig).
Populatiunea sa se ridica la
104 sufl. sati 18 fam., carT se ocupa
mar cu searna cu cresterea
vitelor.
Terenurile acestuT sat fiind de
formatiune muntoasä i impropriT
agricultureT, locuitorir IT-au
angajat pamtntuff pentru cultivare,
in afará de raionul com.,
adicä tocmaT prin com. Pastraveni,
Timisesti, etc.
Numárul contribuabililor 18.
Numarul vitelor se urca la
831 capete, dintre carT : 22 bol,
14 yac!, 700 01, 20 cal, 30 rtmatorT
si 45 vite miel cornute
(vitef, juncT, etc.).
AgApieni, deal, linga satul cu a
sa numire in jud. Neamtu ; se
detaseaza din ram. Cotnarelul,
indreptindu-se in direct. N.-S.-E.
LocuitoriT zic Agapchieni.
Ag5pieni, pi« in c. Pipirig, pl.
de Sus-Mijlocul ; izvoreste din
ramurele muntilor Cotnarelul, in
partea hotaruld jud. Suceava,
curge pi-in satul Cu a sa numire
in jud. Neamtu, paralel
cu drumul natural ce uneste
acea localitate cu satul Cujbeni,
si se varsa pe partea stinga a
plr. Ozana.
AgApioaia, pilla, in plaiul
nie, jud. R.-Sarat, izvoreste din
culmea Cimpulungeanca, virful
Goicel, uda com. Valea-Salciel
In partea de apus, de la V. la
E., si se varsa in riul C11114111, pe
dreapta luT, mal jos de catunul
Valea-SalcieT, dupa. un curs cam
de 6 kil.
Agäpioaia, vale, in plaiul Rimnic,
com. Valea-SalcieT, jud.
rat, in partea de apus a el, pe
fundul careia curge piriul Agápioara.

AGAPIOASA 27 AGEMLER
Agäpioasa (ungureste Gyepeczepatak),
"fria, jud. Bacan, pl.
Muntelur, c. Brusturoasa, care
vine din Ardeal, curge de la N.
la S. pe granitA, unde se incarel
cu plrliasul Lupul si se
scurge d'a st. in pirlul Sula,
dupl un curs de 3100 m.
AgfiricioaeI (Valea-.), v. Popestilor
(Valea-), com. Miclesti, pl.
Crasna, jud. Vasluia.
Agästin, plasa Munteld,
jud. Bacla, care curge prin c.
ComAnesti si se varsl in riul
Trotusul.
Aga§ul, com. rur., pl. Muntelur,
jud. Baca'a, la o dista* de 8o
kil, de cap. jud.; infiintatl In 5
Februarie 1893, cu cAtunele Cotumba,
AgAsul, Sulta si Goioasa,
ce tineaa mar inainte de c.
Brusturoasa.
Agfi§ul, sat, pl. Muntelur, jud.
Bacla, al com. Agasul, situat
de-a st. Trotosulur, si pe piriul
Cu acela.sT nume, la poalele muntelur
Pietrosul si la o depArtare
de 4237 m. de cAt. Sulta.
Are 4 circiumr, I moarA si 4
fergstrare. Capr de fam. sunt 69,
suflete 378. Animale sunt : 19
car, 246 vite cornute, 49 porcr
si 81 capre. In vechime era renumit
pentru fabricarea brinzeturilor.
Aga§ul, vto,sie, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. AgAsul, aproxim.
de 15150 hect., proprietar Eug.
Ghica. Pe aceasti mosie se afll
pAdurea Pietrosul. Aci sunt 5
ferlstrare care dan multa cherestea
de brad si molift.
Agàul,phig, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. Aggsul, care izvoreste
din locul numit Agaia, de
pe muntele Pietrosul ; se varsA
d'a st. In Trotus, avind o lungime
de 9 kil.
Agä§ul, vale, jud. Bacla, plasa
MunteluI, c. Aggsul, pe teritoriul
satulur cu acelasT nume, In
care curge piriul ce-I poartA
numele.
Agemler, com. rur., putin insemnatl,
asezatä in partea centran
a jud. Constanta, la 42 kil. spre
V. de orasul Constanta, capitala
districtuluI, si in partea nordicà
a plIsir Mangalia, la 35 kil.
spre N.-V. de orAselul Mangar
lia, resedinta er.
Se märgineste la miazl-noapte
Cu comunele: Copadin (pl. Constanta
i Biulbiul (pl. Medjidia),
la miazd-zi cu com. Enghez, la
rAsárit cu com. Osmancea si la
apus cu comunele Kazil-Murad
si Carabact (pl. Medjidia).
Relieful solulur e accidentat
de culmea Enghez cu ramificatiile
sale ; principalele dealurr
carT o brAzdeazg. sunt : Culac-
Bair cu virful Sofular (128 m.),
la S.-V., Chedreanu (130 metri),
prin interior; trzun-Bair cu
ful Caugagi (150 m.), la N.-
Vest ; Arabi-Iuk-Bair Cu virful
Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi-
Alciala (128 m.) si Ciobanisa-
Bair, cu virful Copadin (123 m.)
la N.; Edil-Chioi-Tepe (130 m.)
la S -E. ; toate aceste dealurr
sunt acoperite de finete si semAndturr.
Movile sunt putine
farä insemnatate, fiind micr
tiniind a dispare.
Hidrografia este mar slab reprezentatà
ca orografia , cAcT
ape curgAtoare in adevAratul
sens al cuvIntulur nu existA, ci
numar niste vAT carT contin apl
toamna i primAvara dupa topirea
zApezilor ; aceastl usclciune
trebue atribuitl lipser de
pldurr, carT Intretin umezeala.
Principalele vAT sunt: Sofular, ce
trece prin satul Sofular la V.,
Musur-Cuiuk la S.-V., adiacentA
pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.-
V., Agemler ce trece prin satele
Agemler i Ciobanisa, si
valea Canara-D ere la rAsArit.
Suprafata totall a com. este
de 1985 hect. din carr 72 hect.
ocupate de vatra satulur cu grAdinele
si cu 66 case, restul de
1913 hect. impArtit futre stat
cu proprietarir carr aa 1553 h.
locuitorir ce posedl 360 hect.
Clima com. este excesiva, nefiind
adApostitl nicr de dealurr,
nicr de pAdurr ; verile sunt arzAtoare
si ernile aspre ; vintul
de N.-E. predomina; maladiile
o bintue des; ploae in cantitate
putinl.
CAtunele carT o compun sunt
tren Agemler, resedinta, in partea
räsariteanl, pe valea Agemler,
'filtre dealurile Ciobanisa-
Bair la N., Edil-Chioi la S.; Ciobanisa,
in partea centran, la I00
m. spre N.-V. de precedentul,
resedinta, pe vAile Agemler
Canara-Dere, tare dealurile Ciobanisa
la N. si Chedreanu, la
miazA-zi ; Sofular in partea sudvesticl
a comuner, la 4 kilom.
spre S.-V. de resedintd, pe valea
Sofular intre dealurile Cular-
Bair la apus, Chedreanu la N.
Casicci la E. Aspectul lor
n'are nimic caracteristic.
Populatiunea com. este urmltoarea
: 74 fam. cu 353 sufl.,
ImpArtitd ast-fel :
DupA sex 189 bArbatr, 164
femer.
Dupl stare civill : 205 necasAtoritr,
144 cAsAtoritr si 4
valuvr.
Dupl. instructie: 5 t.it carte,
348 nu stiu.
DupA cetAtenie : 280 cetAtenr
rominr, 73 supusT strAinT.
Dup5. religie : 15 ortodoxf,
79 catolicr si luteranT, 259 mahometanT.

AGEMLER 28 AGI-GHIOL
Dup5. ocupatiune : 73 agric.
meseriasT, I comerciant.
Dup5. avere : improprietaritl
29, neimproprietaritr 45.
Comuna n'are scoala, niel bilocuitorir
merg la satele
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt
Insa 2 geamir in catunele Agemler
i Ciobanisa.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
Agricultura, fiind in com. 73
plugarr, carT aa 34 plugurr (Cu
bol 24, Cu cal lo), 47 care si
carute (18 cu bol, 29 cu cal),
si I ma,siná de secerat.
Cresterea vitelor, al/1nd com.
7597 capete de vite, din carT :
153 car, 139 bol, i0 magarT,
7260 or, 35 porcr.
Comerciul e putin activ, se
face prin gara Medjidia la 38
kil. spre N.-V., si consta in
import de manufactura, instrumente
agricole, vin, i in export
de cereale, vite (ol), lina.,
brinzeturr, etc.
Budgetul com. e de 2761 1.
la veniturT, 1358 1. la cheltuelT.
CM de comunicatie ale com.
sunt : drumul mare Copadin-
Osmancea pe la rasarit, i car
comunale saa vecinale la satele
invecinate ca : 1. spre Osmancea
direct, 2. Mangana prin Osmancea,
3. Agemler, 4. spre
Enghez direct, 5. spre Sofular
direct, 6. Copadin direct.
Agemler, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. de resedinta
al comuna Agemler; situat in
partea vestica a plasir i cea
rasariteana a comuna, la
kil. spre V. de c. Osmancea
foarte aproape de cat. Ciobanisa.
Este asezat in valea Canira-Dere,
si este inchis de dealurile Ciobanisa-Bair
din spre N., Edil-
Chioi-Tepe din spre E., si Chedreanu
din spre S.-V. Are o
supraf. de 850 hect., dintre care
35 hect. arab. ; are 40 case.
Populatiunea compusa din Bulgarr
i Turcr, este de 38 fam.
Cu 206 sufl.; se ocupa aproape
nurnar cu cresterea vitelor. Din
Agemler pleaca urmatoarele drumurr
: unul spre rasara la Osmancea
; unul spre S. care se
desface in douà ducind la Sofular
si la Casicci ; altul spre
V. la Besoul si altul spre N.-V.
la Copadin.
Agentie,staliune de supraveghere,
In pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. r. Malcociu. E
situata in partea nordica. a pl.
si a comuner, la 4 kil. spre N.
de s. Malcociu, si la 3 kil. spre
N.-V. de cat. Perislava; este
asezat in dreptul miler cu No.
44, de unde bratul Sulina se
desparte de bratul Sf. Gheorghe,
In fata une! miel insulete mlastinoase
(de 10 hect.) ; este intemeiata
de comisiuneaDunareana,
pentru a supraveghia navigatiunea
bratelor Sulina si SE Gheorghe;
la apus de dinsa, pe malul
st. al bratulur Sf. Gheorghe
se afla o ridicatura de 4 metri
inaltime, acoperita cu verdeata
si care e punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea.
Aghi (Iazul-), numire data une!
partr din mosia Smeeni, jud.
Buzad.
Aghi (Iazul-), vad, peste riul cramatuiul,
in c. Smeeni, jud. Buzar',
lingä care se afla si o insemnata
movila cu acela. r nume.
Agia, baltd, pl. Cimpul, c. Ciuperceni,
jud. Dolj, spre S. de
Buicliu. Intindere de aproape 15
hect. Nu are scurgere.
Agigea, sat, in jud. Constanta,
pl. Constanta, cdt. comuna Techir-Ghiol
; situat in partea S.-V.
a plasir si a comuner, la 3 kil.
spre N.-E. de cat. de resedinta
Techir-Ghiol ; este asezat la 11/2
kil, departe de mare in partea
extremitatea S.-V. a loculur
Agiagea-Ghiol, la deschiderea
vailor Iuntacan-Dere S. si N. si
este inchis la N. de dealul
Lazmahale, la V. de dea1u1 Telegraf-Tepesi-Bair
si la S. de
dealul Agigea cu movilele Tuzla-
Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (5
metri). Populatiunea sa, care este
compusa din Sirbl i Turcr, se
ocupa aproape numar cu pescarla.
oseaua judeteana Constanta-Techir-Ghiol
trece prin s.
si din s. mar pleaca drumurr
comunale la Lazmahale i la
Hasj-Diuluk.
Agigea, bala, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul comune!
r. Techir-Ghiol i anume
pe acela al catunulur saa Agigea,
de unde i-a venit i numele de
Agigea-Ghiol; este situat in partea
S.-E. a plasir i cea rasariteaná
a comuner, la N.-E. 51
In marginea satulur Agigea si
la 212 kil, spre S.-E. de s. Lazmahale.
Este la marginea mara,
insa nu comunidi Cu ea, i este
inconjurata de toate partile de
aceste dealurr ; Dealul-Denis -
Ialasi-Bair la Nord, Telegraf-
Tepesi-Bair la V., si Agigea la
S. si in ea se deschid valle
Iuntacan-Dere I spre N. si Iuntacan-Dere
II spre S. In partea
vestica este acoperita cu stuf.
Din ea se extrage foarte mult
peste. Are 75 hect. intindere.
Agi-Ghiol, com. rur, situata in
partea rasariteana a judetulur
sudica a plasil Tulcea, la 15
kil. spre S.-E. de orasul Tulcea.
Numele salí e turcesc si e
luat de la lacul din apropiere,
numit Agi-Ghiol si care e sarat
si amar (agi = amar, ghiol =lac).
Se margineste la N. cu ora-

AGI-GHIOL 29 AGI-GHIOL
sul Tulcea, la S. cu lacul Razim,
la V. cu com. Cataloi i Congaz,
la E. cu com. Sari-Ghiol.
Relieful solulur este accidentat;
ca dealurr avem : dealurile
Ciatal-Tepe, Iamalac (218 m.) la
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare,
Dealul-cu-Cunund, Pietrosul
Dealul-cu-Pomr la V. si S.-V.;
ele sunt acoperite cu livezr
semanatuff; movill sunt numeroase
; filtre ele distingem : Movila-Hotarulur,
Ciobanilor i Toximiul
(115 m.) artificiale
acoperite cu verde*.
Ape sunt foarte putine : Valea-
Tulcer de la N. la S. trece prin
sat si se varsa in lacul Agi-
Ghiol ; Valea-Cazangia la S.-V.
Bältr sunt : Razelm la S. si E.;
Agi-Ghiol lînga comuna, amar
sarat, si ale clrur ape de curind
au inceput a fi intrebuintate
ca bar.
Clima In general e sanatoasa;
vinturile de N.-E. si de la mare
sufla des; ploaie putina, maladiile
sunt rarr.
Catunele carr o compun sunt :
Agi-Ghiol la N., resedinta, tina
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la
5 kil. spre S.; linga lacul Razelm.
Intinderea comuner este de
peste 3100 hect., din mil 215
hect. vetrele celor 2 sate, 1850
hect, ale locuitorilor, restul al
statulur.
Populatia este amestecata ;
elementele predominante sunt
Romtnir i Bulgarir. Sunt 365
familil cu 2078 sufl., din cal-l:
Rominr 295 fam. cu 1702 sufl. ;
Bulgarr 66 fam. cu 339 sufl. ;
33 Grecr i Ovrer.
Calitatea pamintulur este burla.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, 240 plugarr cu 188
plugurr. Vitele sunt in numär
de 3212 capete, din care 480
bol, 318 yací, 512 cal i epe,
1231 or, 180 capre, 445 rima.-
torl. Comerciul e activ si consta'
In import de coloniale si in export
de cereale i vite ; sunt 8
comerciantr.
Veniturile sunt de 1785 ler,
iar cheltuelile de 1620 1e1; cu
un excedent in plus de 165 la
Cár comunale sunt acele care
duc la comunele invecinate, la
Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Zebil,
Bestepe.
Bisericr sunt 2, una in Agi-
Ghiol cu hramul SE Voevozr,
alta In cat. Sabandgia tot cu
hramul Sf. Voevozr; ati cite 10
hect.; la fie-care e cite I preot
si I cintäret.
coll sunt 3, I de bäetr, alta
de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a
mixta in Sabandgia, fie-care cu
cite I invatator.
Agi-Ghiol, sat, in pl. Tulce a, jud.
Tulcea, cdtunul de resedinta al
comuna Agi-Ghiol, situat In partea
nordica, lingà lacul Agi-
Ghiol de la care Sr-a luat numele.
Intinderea satulur e de i6o hect.
Populatia e de 276 fam. cu 1576
sufl., din carr 1234 Rominr, 334
Bulgarr ; se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Agi-Ghiol, lac insemnat, In plisa
Tulcea, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Agi-Ghiol, situat
in partea sudica a plaOr i in
cea sud-estica a com.; el este
format de lacul Razelm sau Razim
si este alinientat tot de el,
asa ca secind Razelmul uneorr
seaca i Agi-ghiol ; are o
forma lunguiata, cu o lungimc
de 31 2 kil. si o largime medic
de 800 m., cu o intindere de
2'/2 kil. (sau 250 hect.); une-orr
seacä foarte mult si se reduce
intinderea la jumatate ; partea
sudicà apartine catunulur Sabangea
; pe malul apusan al lur,
si pe la poalele dealulur Pietrosul,
merge drumul com. Agi-
Ghiol-Sabangea, lar cel rasaritean
este limita intre comunele
Agi-Ghiol i Sari-Ghiol. In partea
nordica, el primeste Valea-Tulcer,
unitä cu valea Agi-Ghiol. Malurile
sale sunt in general inalte ;
apa sa este saratá, amara, si
pe fundul lur nomolul este amestecat
cu sare si cu iod in foarte
mare cantitate, asa ca sunt de
o putere exceptionala si, dupli
marturisirea und doctor, ele ar
fi mal tarr ca cele de la Lacul-
Sarat din judetul Braila. Baile
acestea sunt cunoscute numar
in jud. Tulcea, si de aci chiar
vin numar 50 60 familir ; nefiind
stabiliment balnear, vizitatoril
stati in satul Agi-Ghiol
apor, peste zi, off li se aduce
acasa apa, curatitä de noroiu,
cu care fac bar calde de iod,
orr se duc de 2 orr pe zi la
lac, fac bar red, se ung cu noroiul
iodo-sárat, il lasa de se
usuca pe dinsir cit-va timp,
apor intrá in lac de se curata
de el. Num ele sau vine de la
doul cuvinte turcestr : agi =
amar ;;;i ghiol = lac, decr tradus
ar fi Lacul-amar.
Agi-Ghiol, in pl. Tulcea,
jud. Tulcea, pe teritoriul /com.
rur. Agi-Ghiol ; este formata din
dota miel' pillase, ce izvorlsc,
unul din dealul Uzum-Bair,
altul din Dealul-Mare, se unesc
la poalele dealutur
se indreapta spre miaza-zi, avInd
o directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., brazdeazä partea
de miaza-zi a plasir si a com.
Malcoci, pe cea räsáxiteana a
com. Catalor si pe cea centralä
a com. Agi-Ghiol, i dupa ce trece
poalele dealulur Cau5u1-Mare
Dealulur-cu-Cununa, merge de
se varsa, dup1 un curs de 7
kilom., in piriul Valea-Tulcer,
de dreapta, chiar in interiorul
satulur Agi Ghiol. Pe valea sa

AGIOGLU 80 AHMED-ORMAN
merg doug drumurl comunale
Catalor- Agi- Ghiol si Malcoci-
Agi-Ghiol; malurile sale sunt
joase si acoperite cu verdeatg.
Agioglu (Iazul-I lar, aflgtor
din sus de satul Ortesti, c.
DrAggnesti, jud. Suceava, ocupa
o suprafatg. de 1200 m. p. din
mosia Giulesti. Contine peste :
caracuda, stiucd, clean, etc. si
raer.
Agioglu (Lunca-luï-), luna de
rachitg., in 5esul Moldover, mosia
Giulesti, din com. Drggdnesti,
jud. Suceava, in suprafatg. de
5 6 falcr.
Agioglu (Moara moarei",
pusg in miscare de apa razulur
cu acest nume, jud. Suceava;
aduce venit net 1500 1. anual.
Agiud, Ajud, jud. Putna, vezr
Adjud.
Agiudeni, sat fi com. rur.,
pl. Moldova, jud. Roman, spre
N.-N.-E. de orasul Roman.
Este alcgtuitg numar dintr'un
singur sat, Agiudeni. Este asezata
pe sesul Siretulur, tuteo
pozitiune joasg, din care cauzg
adese-orT, cind riul Siretul vine
mare, este supusg inundatiunilor.
Este la o departare de io
kil. de orasul Roman si de 13
kil. de Elisabeta-Doamna, resedinta
plásir, si e legatg cu amindota
prin sosele. Are o populatiune
de 249 c. de fam. (184
contrib.) cu 885 loc. din carT
2 tiü carte; sunt 255 case. Din
acestia 175 c. de km. (563 1.)
sunt Ungurf si 2 fam. Ovrer. Se
cultivg mult cartofir cu carr se
face comercig. Sunt 957 vite
cornute marr. Are o bisericg,
catolicg, de zid, fiicutg la 1881
Intretinutg in bung stare. Formeazg
o circomscriptie fiscald cu
com. TAmdseni. Venitul com.
este de 2078 1. anual ; iar cheltuelile
de 2059 1. In com. sunt
157 cal; 68 bol, 790 or si 202
porcr.
Agiudeni, mofie, In pl. Moldova,
jud Roman, c. Agiudeni, lingg
satul cu asemenea numire. Aceastg
mosie era din vechime a
mandstirer Trer-Sfetitelor (Trer-
Erarlir) din Iasr si mar pe urmg
a scoalelor, lar acum e vindutd
de ved de stat cu 235,100 1.
Agfrcia, sat, in com. Vadurile,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe malul drept al riulur
Bistrita. Terenurile sale sunt inclinate
spre S.-V. si pdturile
sale contin formatiunT cu sare,
greziurr virstate cu pAturr subtirr
de congloMerate, etc. Populatiunea
acestur sat se urca
la cifra de 244 sufl., saii 74 C.
de fam., carT trlesc In 73 de
case ; repartizindu-I pe categoriT,
avem dupg sex : 114 bgrbatr,
130 femer ; dupa starea
civilg : 118 necgsgtoritr, 100 cdsätoritI,
26 vgduvr; 5 .5tia carte,
239 nu stiti.
Locuitorir se indeletnicesc cu
agricultura si cu plutgria.
Numgrul vitelor este de 190.
Agircia, piriii, spre marginea c.
Doamna, pl. Piatra-Muntele; izvoreste
din munir Doamner (ramura
Cernegurel), in partea lor
despre N., curge in jud. Neamtu,
pe lingg satul cu a sa numire,
strgbAtindu-1 printre doug
culta de deal si se varsg futre
localitatile Cazaci i Agircia pe
dreapta riulur Bistrita.
Agrilor (Valea-), vale, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoriul satelor Stelnica si Maltezi,
are lungimea de 500 m. si
adincimea nu trece de 8 m.
Agudu (Lisce§ti-), ceitun, al c.
Vernesti, jud. BuzAti, i6o loc.
si 30 case. Avea intinse livezr de
duzr pang in anul 1863 si o
dezvoltatg cultura a viermilor de
mgtasg, ceea ce a contribuit la
schimbarea vechiulur sgt1 nume
Liscesti.
Aguzilor (Dealul-), pisc de deal,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacg.C.t, c.
Pgrincea, care se inaltg lingg s.
Pgrincea.
Ahmed (Prundul-luI-),
In Dungre, in dreptul satulur
Glrcovul, din pl. Balta-Oltu-d.-j.,
jud. Romanati, compusg din 3
bucAtI, numite : Surla, Cgtina
Gircovul, pe care se afig si o
pgdure de aproape 160 hect.
Ahmed (Movila-lui-),
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. rurale Calfa,
este situata in partea nord-est
a plAsiT i cea nordicg a com.,
la 2 kil, mar spre N.-V. de s.
Calfa ; este asezatg pe culmea
dealulur Ceemsi-Cubair, la extremitatea
sa de S.; avind o
ináltime de 223 metri, domina
satul Calfa, valea Chior-Dere,
valea Topolog-Dere, precum si
drumurile comunale Calfa-Orumbei,
Calfa-FAggra.sul-Noti si Rahman-Topolog
; este acoperità cu
verdeatg.
Ahmed-Abdurahman(Ciflic-),
mofie, in jud. Constanta, pl. Hirsoya,
pe terit, c. r. Ostrov si anume
pe acela al cgt. Olí Ahmed-Aiggr
de unde luat
numele. Are aproape 100 hectare
si se Invecineste cu ciflicul
Tas-Burun, care este la apusul
el; la S. se mgrgineste cu valea
Rost-Dere, lar la N. cu dealul
Sinar-Tastepesi.
Ahmed-Orman, pcidure, in pl.

AHMUDIA 31 Al-ORMANULUI
Isaccea, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. r. Orta-Chioi, situaba
in partea de miaza-zi a pla01
a comuna ; ea se intinde la
poalele rasaritene ale dealulur
Cizlar-Bair i cele nordice ale
dealulur Ghiobilche-Bair ; este
strabItuta de la N. la S. de drumul
com. Atmagea-Orta-Chioi ;
lar pe la poalele er nordice trece
drum. judetian Babadag-Macin ;
ea are o intindere de peste 200
hect., din care 6o hect. apartin
satuluT Orta-Chioi; esentele principale
sunt: stejarul i fagul.
Numele el vine de la cuvintele
turcetr : Ahmed, nume propriti
Orman padure ; decI tradus
ar fi : Padurea-luf-Ahmed.
Ahmudia, cdt., de vre-o i2 case,
situat in partea nordica a pl4if
Sulina, jud. Tulcea, i cea centrald
a com. Sfitofca, pe drumul
ce une*te Sktofca cu Periprava
; locul d'imprejurul säti
e acoperit cu nisip, i poarta
numele de Hasmacul-cel-Mare;
la inceput populatia era mahomedalla
; in urma razboiuluI de
la 1877, retras, i Lipoveni
pescad, in numar de 13 familiI
cu 52 suflete, a ocupat acest
sat.
Aigar-Ahmed, sat, in jud. Constanta,
pl. Hir§ova, cat. comuna'
Ostrov, este wzat in partea
de N.-V. a plaOr §i cea ra.sariteana
a comuna, la 61/a kil.
spre rasarit de cat. i rqedinta
Ostrov.
Este situat pe valea Algar-
Ahmed, la nordul pir. Algar-
Ahmed, inchis de dealul Sloirta..5-Tepesi
din spre N. PAmIntul
produce mar mult gria i ovaz.
Pe la rAsaritul acester comune
trece piriul Coium-Punar care
vine din jud. Tulcea i care se
varsa in &tul Aigar-Ahmed.
Prin sat trec drumurile comu-
nale, unul de la Ostrov trece
prin sat i merge la Coium-Punar,
altul pleaca la Orum-Bei
altul la Fagarawl-Nott. Locuitoril
se ocupa mal mult cu agricultura.
Aigar-Ahmed, vale insemnata,
In jud. Constanta, pl. Hiqova,
pe teritoriul com. rur. Orum-Bei
Ostrov ; se desface din poalele
sudice ale dealuluI Ghiolgic-Bair,
sub numele de \ralea_
Orumbeilor ; trece prin partea
sudica a satuluI Orum-Bel, avind
o directiune de la N.-E. catre
S.-V.; la virful Arman-Tepe 4I
schimbä numele in Valea-Pinga-
Dere, urm'ind aceeasf directiune
pana' in dreptul satuluI Fagaraul-Noti,
de unde îi schimbä
directiunea i numele, trece
pe la räsaritul encuita Ali-Murtazi
i pe la nordul satuluI Fagarawl-Noti.
De aci ja directiunea
spre N.-V. §i numele de
Aiglr-Ahmed (numele valer)
merge cu aceasta noud directiune
1 cu acest nume, pana la
satul Aiga'r-Ahmed, de unde ja
numele de Dereaua-RW i directiunea
spre apus, trecind pe
la sudul cifliculur Ta.5-Burun
pe la sudul ruinelor Ta.5-Burun
pe la nordul dealuluI RW,
§i se varsa. in Dunare la I kil.
spre N. de Movila-PopeI, dupa
un drum de aproape 25 kilom.
Prin aceasta vale curge un &l'a
destul de insemnat, care poarta
acelasI nume de Aigar-Ahmed.
Malurile sale sunt in general fipoase
§i foarte inalte, din cauza
terenulur care este foarte moale
§i pe care II roade &tul mereil.
Este situat in partea nord-vest.
a pla§iI, cea centrala a comuna
Ostrovul i cea nord-vestica a
comuna' Orum-Bei. Malurile sale
pe alocurea sunt pline cu bucatf
de padurr de o intindere
mal mult saa mar putin mare.
Ai-Orman, sat, in plasa Macin,
jud. Tulcea, cat. com. Coium-
Punar, a.5ezat pe ri'ul Ai-Orman
(Padurea-Ursulur, pe turce. te),
la 4 kil. spre N.-V. de re.5edinta.;
are o intindere de 550 hectare,
din carr 40 hect. vatra satuluf,
o populatie de 88 familif cu
444 suflete, ingrijitorr de vite.
Al-Ormanului (Valea-),
in plasa Macin, judetul Tul
cea, in partea de miazd-zi a
pla§iI; mai poarta i numele de
Picineaga, de la comuna Picineaga,
pe care o uda ; este for
mat, la izvorul sal', de dou;i.
Valea-Cirjilar, ce izvoraste
din dealul Ghiolgic-Bair
Valea-Capra ce ese din dealul
Ta0c-Bair. Valea-Cirjilar isvorete
chiar din jud. Constanta,
dar infra indatä in jud. Tulcea;
aceste doud miel pirirase se un esc
nu departe de izvorul lor .5i se
indreapta mal intir spre N.-V.,
trec pe la dota kil. spre S.
de com. CIrjilar i la 2 kil. spre
N. de satul Canat-Calfa, (al comuna
Coium-Punar), despartind
tot-de-odata i teritoriul acestor
dota comune, se indreapta apor
spre N., trece pe litiga satul
Ai-Orman, de la care 0-a luat
§i numele, pe la doua kil. spre
V. de cat. Hasanlar (al comuna
Cirjilar), se Indreapta apol spre
V.-N.-V., directie ce o tine pana
la varsarea sa in Dual-e; uda.
com. Picineaga la miaza-noapte,
§i merge de se varsa in Dundre
pe dreapta el, putin mal sus
de comuna Picineaga.
Cursul sati este mar bine de
25 kil, de lung §i prin aceasta
este socotit printre principalele
putinele fiurr ale pla§ir Macin
chiar ale jud. Tulcea; el este
repede aproape de izvorul sàO,
fácind 21/a m. pe secunda i mal
la vale de s. Ai-Orman to mic-
§ureaza iuteala, facind i m. i mal

AITAN-DERE 32 ALACAPI
putin chiar pe secunda., trece
prin padurr pänd la s. Ai-Orman
51 de ad i pana la vassare numaT
pe dimpie intinsa ; malurile sunt
in general ripoase.
Basinul san este cuprins In
partea despre N., (daca cuprindem
Inteinsul 51 pe acela al
rluluT Cerna, cu care se une5te
la gura sa) intre o linie, ce de
la gura sa trece prin mlastina
din fata, 5i pe culmile dealurilor
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascutitd,
Megina, Daiaman-Bair, Almalia,
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair,
Topolog la miazanoapte,
5i la miazal-zi intre dealurile
Ghiologic-Bair, Canat-Calfa,
Ghiun-Ghiurme5 5i Movila-
Cazacilor. Suprafata sa este de
220 kil. p. (salí 22000 hect.),
cuprinzind doua partí din cilla
ale plasiT Macin cu teritoriile
comunelor Picineaga, Coium-
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou.
AfluentiT sal* ceT mai insemflap'
sunt pe dreapta : valea
Canat-Calfa i alte maT multe
miel vAT repezT, ce pleacd din
dealurile Ghiun-Ghiurme i Canat-Calfa
; iar pe stinga valea
arpar, valea Hormular 5i piriul
Cerna, cel maT insemnat, unit
cu Valea-UlmuluT, valea Megina
5i valea Iaila. Fiind maT in totd'auna
cu apä, el fertilizeaza locurile
pe unde trece, dindu-le
o rodnicie, ce rar se intilne5te
in aceastd plasa.
Aitan-Dere, vale insemnata, in
jud. Constanta, pláile Constanta
5i Mangalia, pe teritoriul comunelor
rurale Tekirghiol i Musurat,
se desface din poalele
apusane ale dealuluT Tekirghiol,
se Indrepteaza spre miazl-zi,
avind o directiune de la N. catre
S., facind ast-fel hotar filtre pl.
Constar*. 5i Mangalia ; brázdeaza
partea sudica a pla5iT
Consta,nta, partea nOrd-vestica
a plä5iT Mangalia, partea apusana.
a comuna Tekirghiol 5i
partea nordica a comuneT 5i a
satuluT Musurat; are o lungime
de 4 '/2 kil.; este talara' de drumul
Tekirghiol-Musurat 5i Abdulah-Tekirghiol.
Aivalik-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, com.
Regep-Cuiusu ; se desface din
dealul Cara-Peretlic-Artasi, se indreapta
spre rasara printre valle
Regep-Cuiusu 5i Calaigi-Ceair,
tuteo directie generala de la
S.-V. spre N.-V., brazdind partea
de la miazd-zi a plá5iT 5i pe
cea nordica a comuneT; satul
Regep-Cuiusul e asezat la poalele
sale sudice; pe muchia sa
trece 5i hotarul Dobroger spre
Bulgaria; el sta in legatura cu
dealurile Sinir-Iol-Bair 5i Uzum-
Mese-Sirti ; are 120 m. Inaltime ;
este acoperit cu fineturT 5i padurT,
'filtre care insemnam padurea
Catana.
Ajiudeni, numire ce se mal da
sat. Agiudeni, din jud. Roman.
Alacapi, sau Alacap sail Alacapo,
com. rur., din jud. Constanta,
pl. Medjidia ; situata in
partea centraIa a judetuluT, la
24 kil. spre apus de ora5u1 Constanta,
capitala districtuluT, 5i in
partea rasariteana a pla5i1, la 12
kil. spre ra.sarit de ord5elul Medjidia,
re5edinta eT, pe valea
Carasu.
Se margine5te la rasarit cu
c. Omurcea, pl. Constanta, la
miaza-noapte cu C. Caratai, la
miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa
Constanta 5i la apus cu c. Bidbid
i ora5u1 Medjidia.
Relieful soluluT este in general
destul de accidentat de culmile:
Medjidia, Docuzol 5i Endee-
Cara-Chioi. Principalele dealurT
carT brazdeaza comuna sunt :
Docuzol-Bair cu Virful Docuzol
(108 m.) la N.-V. de satul
Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal
cu acelag nume la rdsdrit de s.
(cu virful Chiostel II 58 m.) ;
Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic-
Uba (59 m.) la N.; e prelungit
prin interiorul comuneT cu dealul
Chiostel cu virful Chiostel I, (76
m.) ; dealul Medjidia (90 m.) la
apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.)
tot la apus ; dealul Tasli Bair cu
vtrful Alcapo (83 m.) la rasara ;
dealul Gherme-Bair (79 m.) tot
la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58
m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52
m.) la N.-E. ; 5i dealul ancal
(56 in.) la N. Aceste dealurT
sunt acoperite mal toate cu
semanaturT i fineturr. Movilele
sunt numeroase 5i au servit ca
puncte de orientare ; principalele
sunt chiar virfurile dealurilor
amintite maT sus; ele sunt
raspindite in toate partile ; la
ele mal addogam movila Cara-
Chioi (31 m.) la rasara de satul
Alacapi, dominindu-I, precum 5i
valea sa.
Hidrografia este reprezintatd
numaT prin váT, carT au apa numaT
primavara i dupa ploile de
toamna. ; pAncipalele sunt valea
Carasu sau Medjidia prin
mijlocul comuneT, venind de la
S.-E. spre N.-V. ; ea poarta diferite
sub-numirT pe unde trece;
asa, ja numele de valea Caracuius-Dere
pana la s. Alacapt, de
unde ia pe-cel de valea Alacapt, 5i
In urma pe cel de Carasu sati Megidia
; ea este larga 5i malurile
ají amfiteatru ; in ea se deschid
valle Alacapo ce curge sub numele
de Horoslar-Ceair, de la
E. spre V.; valea Carataialceac,
valea Chiostel unita cu valea
Hagi-Cabul, toate pe dreapta ;
piriul Docuzol cu malurile m15.-
5tinoase, unit cu valea Docuzol-
Ceair pe dr. se varsd In balta
Medjidia sa0 Carasu; balta, Ca-

ALA CAP! 33 ALACAPI
rasu Cu vre-o cite-va insule se
prelungeste putin si pe teritoriul
comuneI spre V.; e acoperita
cu stuf.
Clima comuneI este riguroasa,
cu ved calduroase si ernI friguroase,
fiind expusa vintuluI
dominant de rasara; rare- off
vinturile aduc picor prin aceste
regiunI, totusI clima e destul de
sanatoasa.
Catunele carr compun comuna
sunt: Alacapi, resedinta, spre
S.-E., in valea Carasu, la intilnirea
el cu valea Horoslar-Alceac
; Chiostel in partea centrala,
la 61/2 kil. spre N.-V. de
resedinta, in valea Chiostel, nu
departe de balta Carasu; Docuzol
spre N., la io kil. spre
N.-V. de resedinta, pe piriul Docuzol,
'l'Are cele douI dealurI
Docuzol ; mal avem apoI tirlele
lur adula si Manase-Ieciu la
1/2 kil. spre N.-E. de s. Docuzol,
tot pe piriul Docuzol.
Instructiunea e reprezentata
prin i coala mixta de baetr
fete, cu Io hect. pamtnt, avind
invatator cu 69 elevI inscrisi
(40 bdetI si 29 fete), promovatI
37 elevr; scoala e in cit. Docuzol.
Sunt i 2 colT musulmane
alipite de geamiile din catunele
Alacapi i Chiostel.
Cultulreligios se exercita in& o
bis. cretina, cu hramul Sf. Dumitru,
avind io hect. pAnfint de
la stat, cu i preot, i paracliser
si I cintaret ; mal sunt 3 geamir,
In fie-care cat. cite una, avind
cite io h. pamint si cite i hoge.
PopuIatiunea comuna este de
318 fam. cu 1551 sufl., imparlita
in modul cum urmeazi :
Dupa sex : barbatI 830, femer
721, total 1551.
Dupa stare civill: necasatoritI
932, casatoritI 580, vaduvI
38, divortatI 1.
Dupa instructie: stid carte 51,
nu stiti 1500.
64042. Mangle Dictionar &cifraste.
Dupi. cetatenie : supusr streinI
7, cetAtenI rominI 1544.
Dupa religie : crestinI ortodoxr
1142, mahometanI 409.
Dupa ocupatiune.: agricultorr
259, comerciantl 8, industriasI
n'are, alte profesir 43, total 310.
ImproprietaritI 667, neimproprietáritI
II, total 678.
Contribuabill 310.
Suprafata comund e de 'o' 13
hect., din carI 68 hect. ocupate
de vetrele satelor cu 311 case,
9225 hect, ale locuitorilor,
820 hect. ale statulur cu proprietariI.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
Agricultura, fiind in c. 259
plugarI cu 161 plugurl, avind
25 ma.5inT de secerat, 4 masinr
de batut porumb, 134 grape de
fier, 176 care cu bol, 57 cdrute
cu cal, 142 puturI, (I in cimp)
si i pod plutitor (in Docuzol).
Industria este cea domestica,
simpla ; mar e in comuna, o
moarl de Niki- t (in Chiostel).
Cresterea vitelor este iardsI
o ocupatie principala ; sunt in
comuna 9 armasarl, 263 cal,
339 epe, iii mirar (total 813);
7 taurr, 775 bol*, 661 vacT, 391
viteT (total 1835); 7 magarI ;
597 berbecr, 6220 of, 2588 miel
(total 9405) ; 18 capre ; 268 pord ;
maT toate se exporta.
Comerciul este ficut de 8 comerciantI,
(7 carciumarT, i bacan);
e destul activ, se importa
masinI agricole, unelte de lucru,
manufacturI si se exporta cereale,
(orz, oviz, secara, ponimb),
vite, tina, brinzeturI; gara
cea maI apropiata este Murfatlar,
la 5 kil.
Budgetul e de in 5162 leI
la ven. si 3989 1. la chelt., cu
un excedent de 1173 1., sunt
310 contrib.
Cal de comunicatie sunt : c.
f. Constanta-Cernavoda, prin valea
Carasu, trece pe la 500 m.
spre V. de s., care n'are statie
saz' hala; drumul judetean Medjidia-Cara-Murat,
trecind prin
s. Docuzol ; drumurI comunale
ce uneall enuncie intre ele ca:
Caratai-Murfatlar, Tortanan
Docuzol, Biulbiul prin Murfat-
Turc, Medjidia direct, Constanta
prin Murfatlar, Omuscea-Hasancea.
Prin comuna., la V. si E. de
s. Alacapi trec valul de piatra
si cel de pamint ale luI Traian,
(vezI la judet).
Alacapi, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cit. de resedinta
al comuna Alacapi ; este asezat
in partea rasiriteana a plasir
cea estica a comuna, pe valea
Alacapi i Carasu ; este inconjurat
de dealurile Caraucic-Bair
la V. (73 in.), Horoslar-Bair (31
m. cu movila Cara-Chioi) la E.
Tasli-Bair (83 m.) cu movila
Alacapt. Are o supraf. de 2834
hectare, din carT 26 hectare ocupate
de vatra satulur cu 86
case.
Populatia sa e de 8o familir
cu 279 sufl., ocupindu-se cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
La V. de sat trece c. f.
Constanta-Cernavoda si un val
al luT Traian, iar la N.-E. alt
val al luI Traian.
Alacapi, movilä ins emn ata, in j ud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
si cat. Alacapi, pe muchia dealuluI
Tasli-Bair, la i 1/2 kil, de
sat, cu 83 m. inaltime, dominind
satul i valea Alacapi, valea
Carasu, catea ferata ; ded
un punct strategic important.
Alacapt, vale, in jud. Constan,
pl. Medjidia, in c. si cat. Alacap?,
vine din dealul Horoslar-
Bair, se indreapta spre apus,
trece prin satul Alacapi, printre
dealurile Tasli-Bair i Horoslar-
5

ALAII-BAIR 84 ALBA
Bair, i se dqchide in valea
Carasu ; e Mata de valul mare
de pamint al luT Traian.
Alah-Bair, deal, in judetul Constanta,
pl. Medjidia, pa teritoriul
com. Ta.5-Punar i anume
pe acela al cat. Ba1tage0 ; se
intinde pe la nord-estul satuluT
Baltagqti printre valle Sati-
Dere i Saragea-Dere, avind o
directiune general& de la S.-V.
catre N.-E. ; are o inaltime maxima
de 204 m. pe care o ajunge
in vIrful sau Saragea-Tepe. Este
situat in partea septentrionala
a pl4i1 §i a com.; Valle sale
sunt stincoase i prapastioase.
AlapetuI, canal, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
teritoriul comuneT Bordwani;
alimenteaza lacul Alapetul.
Alapetul, lac, in insula Balta, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, teritoriul
com. Bordwani; este alimentat
prin canalul cu acelag
nume.
Aläuta, mic a.fluent al ptriuluT
Sabasa, jud. Suceava.
Alb (Izvorul-), sat, in judetul
Neamtu. (V. Izvorul-Alb).
Alb, pilla, (v. Cracaul-Alb), pirtu,
in com. Cracaoani, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu.
Alb (Izvorul-), piria, (v. Izvorul-Alb),
in com. Buhalnita, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Alb pirio, in comuna
Hangul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, izvorqte din partea apusana'
a munteluT TableT (ramura
Ceahlaulur); curge spre
S.-V., formind in parte hotarul
TransilvanieT, pana la varsarea
sa in pir. Pintec.
Alb (Phiul-), phig, in c. Uscati,
pl. de Sus-Mijlocul, (v. Valea-
Alba, ptriu), curge in judetul
Neamtu.
Din inscriptiunea ce se afla la
manastirea Razboieni se vede, ca
locul unde s'a dat razboiul intre
TurcT i tefan-cel-Mare pe atuncT
se numea Piriul-Alb
a dat numirea v5.ier prin care
el curge Valea-Alba. Prin urmare
Vornicul Ureche gremte,
cind da' a intelege ca Valea-
Alba s'ar fi numit, pentru-cd
poiana unde a fost batalla, s'ar
fi nalbit de trupurile celor preritT
(Letop. tom. I. pag. 151).
Pe valea plriulur pe care inscriptia
Il numqte Piriul-Alb, in departare
de o ora de la satul
Razboienr, spre rdarit, tingd s.
Tupilati, se afla o catuna razeeascl,
care i astazr se numqte
Valea-Alba (v. manastirea Razboieni).
Alb (Pirlul-), pirin, in com. Vin.ltori-Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul,
izvorqte din muntiT Malura-
SihleT, curge spre N. in jud.
Neamtu; trecind pe la schitul
Sahastria, In dreptul caruia se
unqte cu Piriul-Negru. Numirea
sa provine din pricina ca scurgindu-se
pe terenurf friabile de
calcar, apele sale duc pu lberea
lor alba in mare departare (v.
Pirtul-Negru).
Alb (Isvorul-), ramurd de munir
(v. Isvorul-Alb, jud. Neamtu).
Alba, sat, in com. HudWi-Mari,
pl. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiù,
cu 273 fam., 1215 suflete.
satenilor sunt
mult bune. SateniT improprietaritr
au 408 hect., 18 arif pamint.
Alba, v. Razboienr, jud. Neamtu.
Alba, bala", intre bältile Lun-
guta, Ulmul i Rotunda, in partea
de S.-E. a com. StanilWi,
pl. Prutul, jud.
Alba, deal, numit i dealul Valea-
AlbieT, in c. r. VagiulWi, pl.
jud. Mehedinti.
Alba, deal, in plasa Ora4 i in
partea de miaza-noapte a com.
Odobeasca, jud. R.-Sarat, acoperit
cu finete i izlazurT.
Alba, fintind, pe mo§ia -Havirna,
com. Havirna, pl. Prutul-de-s.,
jud. Dorohoie.
Alba, j'inane-Y, pe mo0a Pomirla,
com. Pomirla, pl. Prutul-de-s.,
jud. Dorohoiti.
Alba, plidure, pl. MunteluT, jud.
Bacau, in com. Darmanqti.
Alba, fitrifi in c. r. Imoasa, pl.
Motrul-de-sus, jud. MehedintT,
trece in hotarul Corcove!.
Alba, pida, incepe din m0a
d-luT Vi4oreanu, com. Colone0,
pl. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge
de la N. la S. distanta cam 300
m., apoT face o intorsatura lar
la N. §i alta la S., i se unete
cu girla Gruiul-Mare, tot in raionul
com. Colone0:i.
Se nume§te Alba, pentru-cä
pamintul pe unde trece este alb.
Alba, pirig, pe teritoriul comuna
Racoasa, jud, Putna, plasa Z5.brauti,
cel maT mare afluent al
uOtei; e format din 3 &ale :
Alba, Limpejioara i Piriul-VirlanuluT;
se varsä in uOt.a., filtre
satele Racoasa i Gogoiul.
Alba,pirig, in pl. Ora., c. Odobeasca,
izvorqte din jud. R.-Sarat,
dealul Alba, se indrepteaza de la
N. spre. S., udind com. in partea
de miaza-noapte O. se varsa in

ALBA
riul Rimna, mai sus de catunul
Mahriul, dupa un curs de 7 kil.
Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte,
jud. Prahova.
Alba, vale, in com. rur. Vagiulesti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Alba, vale, in com. rur. Inoasa,
plasa Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.
Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud.
Neamtu.
Alba, vale, izvoreste de la V. de
comuna Predealu, plaiul Pelesul,
judetul Prahova, de sub
poalele muntelur Caraiman, curge
de la V. spre E. si se vana
In riul Prahova, pe tarmul dr.,
In dreptul cat. Busteni.
vale neinsemnatd, in plasa
Oras, c. Odobeasca, jud.
rat, in partea de miaza-noapte
a ei, pe fundul careea curge pirliasul
Alba.
Alba (Balta-), com. rur., jud.
R.-Sarat. (V. Balta-Alba).
Alba (Movila-), movild, judetul
Braila. (V. Bordeiul-Verde).
Alba, (v. Valea-Alba), loc izo/al,
in com. arligi, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Alba (Movila-), Movilä, in pl.
Borcea, jud. Ialomita, spre N.
de satul Calarasi-VechT.
Alba (Valea-), vale, pe care este
asezata c. Bucovat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj. si in care se. afla
cetatea Jidova. (V. a. n.).
Alba (Piatra-), cdtun al com.
jud. Buzar', situat futre
izv-. Posobeasea i Gortea. Are
230 lot. i 4 case.
Alba (Piatra-), in com.
Trestia, jud. Buzar', pe care o
desparte de com. Pirscovul.
Alba (Piatra-) saa Rupturile, izvor,
in com. °dalle, jud. Buzau,
incepe din c. Piatra-Alba si se
scurge in Muratoarea Posobestilor.
Alba (Ripa-), colina, in c. AMIzalesti,
jud. Buzar', facind hotar
despre c. Manesti. Este formata
din paminturT albe ; are putin
islaz pe poale.
Alba (RIpa-) saii Ruptura, colina,
in c. Laposul, jud. Buzar',
acoperita de huma si putina
verdeata.
Alba' (RIpa-), colina, in c. Vispese,
cat. Valeanca, jud. Buzar",
formata din paminturT albe.
Alba (Ruptura-), colind, in c.
Pändtaul, cat. Diculesti, jud. Buzar',
acoperita cu padure.
Albe (Pletrele-), colina, in c.
Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Buzar';
islaz de vite.
Albe (Pietrele-), munte, in com.
Gura-Teghi, cat. Lunca-VasculuT,
jud. Buzar', face hotar despre
com. Nehoias.
Albe (Pietrele-), sorghite de ape
miner., in care predomina sulful,
In c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vasculur,
jud. Buz5.a. Nu se poate
utiliza din cauza departarei
salbaticier locului.
Albeanul, sat, din com. rur. Pirlita-Sarulesti
(v. a. n.), pl. Negoesti,
jud. Ilfov, asezat in niste
locurr smircoase, spre V. de
Pirlita. Are o suprafata de 900
hect., proprietate a D-lui Ma.nciulescu,
din carr se cultiva' 450
ALBELE
hectare (175 ramin sterpe, 75
islaz si 200 hect. padure).
Comerciul se face de 2 eh-ciumarT.
Populatia lui e de 46 loc.
Numarul vitelor mal-Y e de 102,
si a celor miel' de 573.
Albeasca, sat, Cu 13 fam., jud.
Arges, pl. Pitesti, face parte din
com. rur. Galdsesti. (Vezi acest
nume).
Albeasca, movild artificiall, in
pl. Gradistea, com. Ciineni, jud.
R.-Sarat, Una catunul Plasoiu ;
pe dinsa sunt doul cruel de
piatra. Din batrinT se spune
niste ciobanT calatorind cu turmele
lor prin aceasta plasa, i poposind
a.ci, ati fost surprinsi de o
furtuna ; unul din el fiind trasnit,
cer-lalti ingropara, ir ridicara
aceasta movila deasupra
mormintului, precum si dota
cruel de piatra; ei numindu-se
Albulesti sau Albesti, i movila
a fost numitä de popor Albeasca.
AlbeI (Dealul-), a'eal, se intinde
la N. c. Osesti, pl. Stemnic, jud.
Vasluiu, despartind teritoriul
cestei com. de acel al comuna
Buda-Rafaila.
Albele, sat, plasa Tazlaul d.-j.,
jud. Bacail al com. Bru-sanesti,
situat in valea piriului Albelor,
la o departare de 7 loo, in. de
satul Barsanesti (scoala). In anul
1891, din acest catun, a urmat
numaT 2 bleti la scoall, din
22 copir in virstä de scoala.
Are o biserica de ritul ortodox,
cladita pe la 1863 de calugarui
Ioachinx ; este deservita de
2 cintaretT si de preotif satClor
de prin prejur. CireiumT are 2.
Capr de fam. sunt 93, sufl. 303.
Animale sunt : II cal, 214 vite
cornutc, 5 pord.

ALBELE
Albele, lac, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, se intinde pe teritoriul
com. Cocargea i Dudesti.
Albele, mo§ie, plasa
jud. BacAd, din com. Misanesti,
care avea pArtr rázesesti.
Despre aceastA mosie Th. Codrescu,
ne dA, urmAtoarele date:
(Buciumul Romin, anul I, 1875,
Pag- 34)-
«In amasa mosie erau razesr
Postelnicul Costache Ciocirlie
cu al luT, carT la anul 1840 s'ad
judecatpentru impresurarea pArtilor
lor din acel hotar cu casa
rAposatulul Hatman Constantin
Paladi ; ad pArtl si sfintele mángstirT
Berzuntul, RAducanul, Bisericani
i altT maT multT razesT
pArtasT in ea ; avea sat cu o
bisericA, un preot, doT dascAlT,
treT nevolnicT, dota vAdane, patru
slujba,sr volnicT, pe lingl
mosiile BrAtila, Poiana-Berzuntul
altele cu un numar de ro loc.»
Albele, trup de molde, nelocuit,
proprietate a statuluT, pendinte
de com. Tangirul, pl. CAlnisteT,
jud. Vlasca ; se arendeazá irnpreung
cu Tangirul i Miráml
pe pretul de 14700 ler pe fiecare
an. Alb ele are cu dinsa
trupurile Manaful si ialiul. Aci
este o pAdure cu suprafata de
400 hect. Depinde de ocolul
silvic Ghimpati.
In 1882 s'a improprietArit un
numAr de 19 loc. insurAter, luind
suprafata de 250 hect.
Albele, munte, situat la hotarul
TransilvanieT, in prelungirea m.
PietrAria Straja, pe cuprinsul
com. CAluggreni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu. Are o
inlltime de 1600 m. Se mal numeste
Obcina-Albilor.
Albelor (Piriul-), A-4 pl. Taz-
88 ALBENI
judetul Baca, care
izvoreste din muntele Pravila,
curge prin com. BArsAnesti
se varsä la s. Poiana, din com.
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta
TazlguluT-Mare, dupA ce s'a incarcat
cu apele piriia.suluT Preluca.
Albene$ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.-j., (v. acest nume).
Albeni, com. rur., din pl. Amaradia,
jud. Gorj, situatA la S.
plasiT, pe vAile alniculuT i GilortuluT,
precum si pe dealul
Prunestilor, la o distant& de
25 kilom. de capitala judetulur.
Se limiteazg la N. cu com. Bengesti
i Negoesti, la S. cu com.
Barzeiul-de Gilort, la rAskrit cu
com. Barzeiul-de-PAdure si la opus
cu com. Bobu.
AceastA com. se compune din
cAt. Albeni, Mirosloveni i Prunesti.
Intinderea sa este de aproape
2000 hectare, din carT 1500
ale loc., carT in cea mal mare
parte sunt mosnenT, iar restul
ale proprietIter ; din amasa suprafata.
: 335 hect. sunt pAdure,
998 hect. arAturT, 44 vir, 623
pA5une si lived. Are o populatie
de 320 fam., 1896 sufl., sunt
285 contribuabilT.
LocuitoriT se ocupg cu agricultura,
cresterea vitelor, cultura
viilor si a livezilor de prunT.
In amasa' com. sunt 4 bisericT,
dintre carT una de peste
500 ami; deservia de 3 preotT, 3
cintAretT; sunt 7 morl, 18 fintinT,
3 circiumr. Locuitorir posed
57 plugurT, 130 care cu
bol, i cArutà cu caT, 1116 vite
marT cornute, 89 caT, 9 bivoll,
968 oT, 489 porcT, 337 capre.
Venitul com. este de 1393
1. 33 b. si cheltuelile sunt de
1332 1. 44 b.
Prin comuna trec soselele :
Zorlesti -Albeni , Bengesti -Al -
beni ; riul Gilortul si piriul Calnicul.
Albeni, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacAli, al c. Valea-Seaca.
Se glseste situat lingl satul
Valea-Sacg (scoalg). Are 59 capT
de fam. i 211 sufl. Sunt 105
vite cornute i 35 porcT.
Albeni, cdtun, judetul Gorj, face
parte din com. Albeni (v. acest
nume); e situat intre riul alnicul
Gilort i chiar la confluenta ion.
Are 150 fam. cu sufl.,
134 contrib. ; 2 bisericT, cu
preot i I cintAret.
Suprafata sa totalä e cam de
1350 hect.
Are 7 fintinT.
LocuitoriT posed 512 vite marT
cornute, 33 caT, 380 or, 182
capre, 213 rimAtorT si 9 bivolT.
MaT posed 74 care cu bol,
35 plugurT si 17 stupT.
Notiie lstorice. In interiorul
acester comune, pe platoul numit
ampul-Mare, se afll mal
multe movile, in carT s'ad gAsit
ghiulele de tunurT, de unde ere-.
dinta cA ele ar fi servit ca for.
tificatiunT in timpul unor rezbele
petrecute acolo in trecut ;
iar pe sesul ce se intinde paralel
cu riul Gilort, spre apusul
comuneT, se aflA o ruing, ridicatA
peste 2 metri d'asupra soluluT
si In diarnetru de peste 20
metri, construitg din pietre
cArAmidA cu var, aci s'ad g5.sit
oseminte de om i diferite
obiecte de fier, precum: arme
vechT, roate de cdrute, etc. De
la aceastA ruin& spre S., para-
Je! cu Gilortul, se aflA sub sol
o cale asternutl cu pietre, pe
Ruga carT se aflg sfArAmAturl
de pietre i cArkmizT ; acestea
atestA cA ruina, ar fi fost un
monument, de la care pleca acea

ALBENI 87 ALBEM
cale spre S., pe ale carel laturI
se vede ea ar fi existat locuinte
omenestI. Nu se stie timpul
existenteI acestora ; se zice insa
cä acolo ar fi fost un oras,
poate chiar din timpul Romanilor.
Albeni, 7nofie, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Baca'', din c. Valea-Seaca,
parte a satenilor si parte a proprietarulur.
Albeni, pisc de deal, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, c. Valea-
Seaca, de linga s. Valea-Seaca,
sectia Albeni.
Albeni, vale, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacIti, c. Valea-Seaca, care
se inclinà spre pirful Valea-Saca.
Albert, deal, plasa Trotus, jud.
Bacati, situat in apropiere de
Grozesti; aci se gaseste sare la
supraf. pamintuluT.
Albert,peldure, (plasa Tro tus, ju d.
Bacail), din c. Grozesti.
Albe§ti, com. rur., in pl. ampulur,
jud. Buzati, situata la S.-E. de
orasul Buzati si la o distanta de
22 kil, de dinsul, pe ambele malurI
ale riuluI almatuiul. Limitele
sale sunt : La N., incepind
din movila CiovliculuT, se margineste
cu hotarul mosid Bentu
(com. Tabdrasti), Minzul si Caldarusea
(com. Cilibia), se intinde
pana in pilcul de padure
Tufele-Lupascu, de unde se
lasa in jos, limitindu-se spre
E. cu Movila-Popii mosia
Tuguiatul, pana. da In hotarul
mosiei Meteleul-Lipdnesc
la S. merge clt-va tot pe hotarul
mosieI Lipaneasca, apor
o ja pe hotarul mosier Rotunda-MitropolieI
(com. Bradeanu),
atinge putin mosia Margineanu-
Valeanca si se urca in sus, fi-
mitindu-se spre Vest cu hotarul
mosid BrOdeanu i Smeieni,
pana da in albia Calmatuiuld,
trece riul $i o ja pe hotarul
mosieT Maxenul-Virtoapele pana
In movila CiovliculuT.
Suprafata sa este de 5940
hect, din care 4669 arabile, 389
padurr, 173 fineata, 625 izlaz
si 84 loe sterp.
Proprietati mal insemnate, a-
Era' de pamintul posedat de loc.,
sunt : Albesti sati Cacaleti, Cotuna
sati altuna, Udati-Minzu
sati Salcianca, Udati-Minzu sal"'
Rasideasca, Udati-MarI sati Niculeasca,
Valeanca cu Tufele-
Cotund si Albesti-Statulut Terenul
e ses, accidentat putin
de malurile CalmatuiuluI ; pamintul
e fertil i accesibil tuturor
culturilor, mal cu seama
porumbuluI i orzulur ; se mar
cultiva: gnu, secara, meiti
rar rapita, precum si plante
din mica cultura, In specie cinepa.
E bogata in vite, care servesc
nu numar pentru muna.,
dar si pentru comert. Sunt 609
bol, 468 yac!, 214 vise!, 9 bivolI,
280 cal, 208 epe, 22
mine, 2870 o!, 2 capre, 5 asinI
$i 235 porcr. StupI 31.
Industria e limitata numar la
trebuintele casnice si in citva
la cultura viermilor de matase.
Cultura albinelor e neglijata,
fiind numai 31 stupi. Are
o moard cu abur! 5i 4 serle:
2 pe mosia Albesti si 2 pe mosia
Udati-Mart Com, e pusa in
contact cu Buzar, prin $oseaua
Albesti-Buzati, prin Tintesti, precum
si cu diferite com. circumvecine,
fie prin drumurI naturale,
fie prin vecinale-com.
Transportul productelor se face
prin gara Cilibia.
Aceasta com, e formata din
catunele .Albesti, COltunawl, Cotuna,
Udati i Lucieni. Popula-
tia sa este de 1580 loc. din
barbatI insurati 344, neinsuratT
37, vOduvI 6, baetT 379;
iar lema maritate 344, Ocluye
32, fete 438, care traesc in 310
case. StrainT sunt : 2 grecr
izraelit. MeseriasI sunt : 5 fierail,
I masinist si 4 dulgherr.
Media nasterilor e de 57, a deceselor
de 29, a casatoriilor de 9.
Populatia creste decr cu o medie
anuala de 28 sufl.
Sunt 292 contribuabili, din
carI 18 comerciantI, 17 romin/
si strain. Stabilimente sunt
17. Venitul caselor 1920 1,, taxa
proportionala 96 leI. Venitul
fonciar : 93240 1. Darea cailor
de comunicatie 1752 1. ; paten- _
ta 597.50; fonciera 1. 5367.60.
Total fiscal 1. 7717.10, perceperea
le! 771.71, judetene leI
2045.62 ; drumurT ler 857.21;
comunale 1. 2045.62; comerciale
1. 49.45. Total general 1. 13486
banI 81. Budgetul com. e de
5110 leI.
Com. are o scoala de baeti
in comuna Albesti frecuentata
de 35 elevr. Carte stiu 126
locuitort Are 2 biserici in catunele
Albesti si Udati : St Nicolae
i St Dumitru, cu 2 preotr,
2 cintaretI si I paracliier.
CirciumI sunt io. Casele locuitorilor
sunt curate si :construite
cu oare-care ingrijire.
Aspectul com. e placut, clima
sanatoasa, dar expusa vinturilor
si adesea secetei.
In padurea Albesti, situata
putin mar la S. de com. Albesti,
a fost in 1808 o crincena
lupa intre TurcI i Rust Fortificatiunile
ridicate in padure
se vad si asta-zi.
Albe§ti, com. rur., in partea de
S. a pl. Crasna, jud. Flciü, formata.
din satele: Albesti, Gura-
Albesti i tirgusorul Docolina ;
la o distanta de 26 kil. de ca.

ALBESTI 38 ALBE8TI
pitala judetulur, cu o populatiune
de 433 fam. saú 1906 sufl. din
care 422 contribuabill.
Intre loc. sunt vr'o 20 fam.
evrer, stabiliti n tirgusorul Docolina.
Pe partea de V. a com. trece
catea nationald i calea feratd.
Vasluiii-Birlad, i riul Birlad pe
hotar.
Are i coald si 2 biserici cu
preoti si 2 cintlieti.
Vite : 1247 vite cornute, 168
caT, 458 or o 566 porci.
Albelti, com. rur., in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, este
situad pe partea dreaptd a riuluí
Ialomita, intre com. Poiana
si Mdrulieni si se intinde din
riul Ialomita, pe cimpia BdrAgan,
pAnd maT spre S. de linia feratd
Bucuresti-Fetesti, pe o suprafatd
de 940 hect., din carT
so hect. pádure. Pe teritoriul
com. se afld patru mosiT : Buesti,
proprietate a statuluT, cu
4500 hect., fostd pendinte de
mAndstirea Cernica, arendad
pe periodul 1883-1893 cu suma
de 40100 lei ; Albesti cu
3700 hectare, Batalu cu 850
hect., si Zamfiroaia cu 400 h.
sunt propriedtr particulare.
Dupd legea rurald din 1864
sunt lmproprietAriti pe teritoriul
comunei 120 loc. ; 214 se
gdsesc fárd proprietAti,
Com. este formad din satele :
Albesti, Buesti, Batalu si Socoalele,
cu resedinta primárier
si a judecatoriel in satul Albesti.
Populatiunea in 1890 era de
2561 loc. cu 530 capT de fam.
si 2031 membri de fam., sau
1300 bArbatT i 1261 femer.
Dup. nationalitate : 2552 RominT,
5 Greci, 2 Bulgarl si 2
Germani. Dupd. religiune: 2559
crestinT ortodoxi si 2 catolicT.
Dupd profesiune : 638 agricul-
torT, 6 meseriasT, 17 comerciantI,
9 profesiunr libere, 20 muncitorr
si 20 servitorT. Cu stiind
de carte se gasesc 129 persoane,
iar 2432 nu stiti a serie
citi.
Vite : 56o cal, 400 bol, 2800
oT i 750 porci. Budgetul la venituri
era de 7806 1. si la cheltueli
de 6787 1. Instructiunea In com.
se predd in 5 scoale, din carr
o scoald de 1)5.0 si una de
fete se afld in satul Albesti, o
scoald de bdetT si una de fete
In satul Buesti si o scoall mixtd
in Socoale, avind 3 invdtAtorT
si 2 invdtAtoare.
Sunt doud biserici cu cite
patru preotT i patru entdretT,
patiti de comund. cu 620 leT
anual.
Pe la capaul de S. al teritoriului
com. trece ealea feratd
Bucuresti-Fetesti.
Albe§ti, com. rur., pl. Dimbovita,
judetul Muscel, 7 kil. departe
de Cimpulung. Este situatd pe
malul sting al riuluT Bratia si
pe valea numitd 4Strigoiuly.
Se compune din 2 cdtune :
Albesti i Cindesti, avind o populatie
de 894 loc. (462 bArbati
si 432 &me° cu 217 c. de fam.,
carr trAesc in 217 case.
Ad a fost tnainte vreme resedinta
plaiului Nucsoara.
Aceasd comuna se mdrgineste
la E. Cu com. Voinesti,
la V. cu com. Nucsoara, la S.
cu com. Godeni i la N. cu
munt.ir comunei Nucsoara, ne
maT fiind in aceastA directiune
niel o comuna pAnd la hotarul
Transilvanier.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura;
mare parte sunt pietrari,
dogari i scindurarT.
Er aü pentru trebuintele ion
casnice: 460 bol, 330 vacT, 16
taurl, 158 viteT, 1640 of i berbecT,
284 capre i 20 porcT.
Budgetul comuneT se urcd la
1917 1. ven. si 1824 1. chelt.
In jurul comuner se aflA 11vezT,
finete i pdd. acoperite cu
fag, mesteacdn, anin, plop, etc.
Are trei muntT: Boldul, Voivo da,
Obirsa, carT apartin numar acesteT
comune ; tu totT se afld
stine, unde se fabrica brinzA.
Rtul BrAtioara (v. a. n.) trece
pe la E. de cdt. andesti
Bratia pe marginea de V. a el.
Pe riul Brdtioara sunt in raionul
comuner 4 ferAstrae si
moard. ; lar pe Bratia sunt 13
ferdstrae si I moard. In aceste
ferdstrae se tae lemne de brad.
In cdt. Albesti loc. sunt mosnenT
i posedä pdmintul prin
mostenire, din mosT-strdmosT ;
lar ceT din eAt. andesti s'au
impropriedrit, in anul 1864, pe
proprietatea statuluT, Berevoesti.
Comuna se intinde pe o suprafatd
de 690 hectare. Printeinsa
trece soseaua comunald, care std
in legAturä cu orasul Cimpulung.
Bilciu la 15 August.
Are o bis. fondad de loc.
comuneT, deservid. de 2 preoti
si I cintdret; o scoall mixta.
Cu intretinerea scoaleT, statul
cheltueste 1404 1. anual.
In raionul comuneT sunt 3 izvoare
cu apd minerald, carl contin
mult iod, i 14 cariere de
piatd, din care se exploateazd
o piatrá de o structurd groso
land, dar cu bobul foarte strins,
in cit formeazd o piatrd excelentd
pentru constructiT i chiar pentru
sculpturd. Cu acest calcar
numulitic dela Albesti s'a construit
la inceput, si s'a restaurat
chiar acum In urmd, celebra
mAndstire Curtea-de-Arges. Piatra
de Albesti serveste azT la
constructiT de poduri i alte edificir.
La aceste cariere lucreazA
peste 100 lucrAtorT, ItallenT in
cea mal mare parte.
Catierele de plata de la Al-

ALBEVTI 39 ALBEgI
besti eral cunoscute i exploatate
'inca din vechime ; ast-fel
se stie ca mandstirea Curtir-de-
Arges, a fost cladita. de Neagoe
Basarab (la inceputul secoluluT
al XVI-lea) cu piatra din Albesti.
In Condica Visterier, 1694 (editla.
Aricescu), pag. 39, citim:
«23 '/2 tarea s'a(' dat pietrarilor
de la Albesti pentru niste pietre
ce ati 'Wat de treaba caselor
Domnestr
Pe locul numit Plaiul-Biserica
se zice, cá a fost asezat
in vechime s. Albesti. La Silistea,
loc izolat, se crede cá a
existat un sat, pe care l'ar fi
däramat Tätarir. Ata la Plaiul-
Bisericir, cit si la Siliste, se vad
ruine de bisericr.
Albe§ti, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, compusä. din 5 catune :
Linia-Mare, Craciunesti,
esti, Valea-Val-de-El i Valea-
Sed.
Este situata pe Dealul-Mare
Dealul-Mihdesti si pe valle:
Val-de-El i Gugu.
Are o populatiune de 1684
loc. (868 barbatT, 816 femer);
400 c. de fam., 380 contrib.;
sunt 372 case de locuit.
In comuna sunt douä. bis. (la
Gura-Seci i Val-de-El) deservite
de 3 preotr, platitr de com.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Sunt si
2 rotarl IO dulgherT. ET desfac
produsul mu [leer ion la Dragasani,
Cimpul-Mare i Dobrotinetul.
Locuitorir sunt mosnenT, M'ara
de 4, carT improprietarit la
1864, pe mosia Lereasca, dindu-li-se
io hectare. El el 30
cal i epe, 1027 or, 314 porcr.
Suprafata comuner e de 2900
hect.
coala dateaza cam de 55 anT.
Cu intretinerea el, statul cheltueste
anual To8o ler. titi carte
40 barbatI i L femee.
Cind recolta e bund, se fabricä
ad in termen mijlociu moo d.
1. tuica si 800 d. 1. vin.
Pamtntul nu e prielnic la toata
cultura. Sunt In comuna cam
140 merT, 8o perT, 300 duzI,
Too ciresT, 5000 prunr.
Comerciul se face de 6 circiumarT.
Veniturile comuna se
urca. la suma de 5132 Id si
chelt. la 5100 ler.
O sing,url sosea 'T inlesneste
comunicatia cu c. Cornatelul.
Girlele Seaca i Val-de-El mía
c. Albesti dela N. la S.
Se margineste cu comunele :
Cornätelul, Val-de-El, Poborul,
Radesti, Ibänesti i Urluiasca.
Aceasta comuna s'a infiintat
pe la anul 1700, din loc. venitr
de peste Olt, mar ales din Vilcea
i Romanati, padurile si valle
de aci servindu-le de ascunzatorT,
in vremurr de nevor.
Albe§ti, com. rur., in pl. Tirgulur,
jud. Teleorman, situatä pe
Valea-Vezer, la punctul unde se
impreuna aceastä vale cu Valea-
Burdei sali a Zbirglezer, la distanta
de 13 kilom. de Rosiori,
21 de Alexandria si 44 de resedinta.
Limitele sale sunt: la
N. comunele Dulceanca i Meri-
Goala, incepind din hotarul celer
d'intiiä, luind directiunea spre
V., printrevlicelele care formeaza
hotarul com. Meri-Goala, de adi
spre S. il formeaza albia Vezer
si piriul Baracea care o separa
de com. Peretul, sue la deal
spre E. pe hotarul mosier Parul-Rotund
, de unde apor se
injugä iardsT cu hotarul Dulcencer
spre N.
Comuna este asezata in& o
pozitiune foarte frumoasa, pe
deal, dominind toata lunca Vezer
spre Alexandria si Rosiori. In
partea despre apus, pe dealul
numit al lur Panait, in departare
ca de i kil, de comuna, se
vad i astazT urmele uner intariturr,
°corita cu sant, lunga ca
de 6o m. i malta de vre-o 3
m., pe l'higa care, cu ocaziunea
araturilor, se gasesc fragmente
de caramida, virfurr de sagetT
si arte unelte de rdzboili.
Suprafata sa este de 1120
hect., din care 570 arabile, 15
padure, 8o finete i livezr si 55
vil. Locuitorir improprietaritT
dupa legea rurala sunt in mimar
de 117, pe o intindere de
550 hect.
Numarul vitelor: 84 cal, 423
vite cornute marT, 1235 vite
cornute micr si 92 pOrcr.
Car de comunicatie are : soseaua
vecinall, care o pune
legAtura cu comunele Dulceanca
Nenciulesti.
Populatiunea este de 974 sufl.
din care 168 capT de fam., 27
neinsuratT si 7 vaduvr. Numarul
caselor este de 272.
Comuna are 208 contrib. ,
din care 129 platesc impozitul
funciar, 167 cale de comunicatie,
2 patenta si taxa propontionall.
Venitul anual al com.
este de 1705 ler, din care 586
zecimr comunale i restul din
accize i alte veniturr.
Biserica are un preot si un
cintaret.
Alb e§ti, sat, din partea de N. a
com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botosani, situat pe tdrmul sting
al Jijier.
Mosia se intinde pe valea Jijier
si dealurile din dreapta in stinga
Jijier, parte cimp, parte padure ;
are o suprafata de 3493 hect.
La suprafata satulur Albesti,
se numara i suprafata catunulur
Capul-Padurer din c. Buimaceni.
Are o populatie de 266 fam. cu
889 sufl.; are o biserica de lemn
cu I preot i 2 cintAretr i o
moara de apl. In acest catun
sunt 538 vacr i bol, 134 cal

ALBWrI 40 ALBEgI
marT i miel, 2096 oT, 140 porcI
si 8o stupT. Sunt 5 circiume, 7
comerciantl si 3 meseriasT.
Albe§ti, sat, pl. Ocolul, comuna
Simnicul, jud. Dolj, Cu 457 sufl.,
227 barbatT si 228 femeT, are
93 case si 16 bordee. Este situat
pe malul sting al AmaradieT,
la 3400 m. spre S.-V. de
imnicul-d.-s. In sat este o scoala
al caruT local este construit din
caramidä din fondurile comuneT;
functioneazä din 1889, avind un
singur invatator. Stiti carte 3
barbatT si 2 femeT.
In sat este o biserica fondata
de locuitorT, cu hramul Sfintir-
VoevozT, deservitä de un preot
si un cintaset.
LocuitoriT posea 25 caT, 105
bol si vacT, 4 bivolT, 104 of, 75
capre.
Albe§ti, sat, in partea de N. a
com. Albesti, pl. Crasna, jud.
Falciu, situat pe valea piriuluT
Strasdic; este resedinta comuna
Are o scoalä infiintata in anul
1868, 2 bisericT cu 2 preotT si
4 cintaxetl; una din ele are o
vechime de 200 anT, iar acea
de la cimitir e facuta in 1875.
Proprietatea mosier este a locuitorilor
vechT razesT, care se
ocupa' l Cu lucrarea viilor si a
livezilor.
Albe§ti, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomia, pendinte de com.
cu acelasT nume, este situat dea-lungul
coaster de N. a BaraganuluT
pe malul drept si la
departare de i kil, de riul Ialomita.
Pe teritoriul satuluT sunt
3700 hect. pamint arabil si 50
padure.
In acest sat se afta reved. primaria
com. Albesti si a judec.
comun., o bis, la care servesc
2 preotT si 2 cintaretT. Instructiunea
se precia in 2 scolf pri-
mare rurale, i de bletT cu I invatator
retribuit de stat si com.
de fete Cu i invatatoare
retribuitä de comuna.. Localul
scoaleT este construit de com.,
a costat 5000 1.; serveste atit
scoaleT de bletT cit i celeT de
fete.
In sat se afta o moará Cu aburT.
Albe§ti cu Scorte§ti, sat, in c.
Braesti, plasa arligatura, jud.
Iasi ; e asezat pe valea pirluluT
Ciorbolea (v. a. c.) ; e format
din dota razdsif vechT, al elrora
teritorin s'a alipit in urma
la mosia Brlesti (v. Braesti, s.),
Cu care asta-zT formeaza un singur
trup.
Are o populatie de 68 fam.,
Cu 276 loc. RominT, intre carT,
parte sunt de origine RusT romanizatl
; o bisericuta de lemn
aproape ruinata, care ar avea
o vechime de aproape peste 200
anT, de oare-ce se gaseste o carte
donata el de la 1706.
In partea despre V. de la biseria,
cam la 500 m., sunt treT
pietre marl cu inscriptiT slavone
nedescifrabile. Atit dupa inscriptiunT,
cit i dupa pozitiunea pietrelor
i dupa oasele ce se gasesc
in pa.mint se presupune ca
ar fi fost din vechime un cimitir.
In marginea despre S. a satuluT
se afla o velnita. de fabricat
rachiii.
Numarul vitelor se urca la
1296 capete, din carT : 443 vite
mar-1 cornute, 17 caT, 801 oT
35 rimatorT.
Albe§ti, sat, face parte din c. r.
Cu acelasT nume, jud. Muscel. Are
o populatie de 694 loc., carT se
ocupa, pe litiga agricultura, si
cu pietraria, dogaria i scinduraria.
Riul Bratia udd partea de V.
a acestur catun, care se intinde
pe o suprafata de 68o hectare
pamint, pe care locuitoriTil posea
din mosT-stramosT.
Aci este resedinta primarieT.
Are o scoall, conclusa de un
invatator normalist si o biserica.
(V. c. r. Albesti).
Albe§ti, sat, in partea de N.-V.
a satuluT Pietresti, plasa Stemnic,
jud. Vasluid, situat pe o
rtpa a dealuluT Albesti ; are o
suprafata de 400 hect., si o populatie
de 70 fam. sai.1 326 sufl.;
Biserica a fost zidita de obstea
locuit. la 1737.
Numarul vitelor e de 204 vite
marT cornute, 8o or, io capre,
40 caT, 40 pord i 50 stupr.
Albe§ti, stalie de dr. de f. in jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Albesti-Paleologu,
pe linia Ploesti-
Buzad (pusa in circulatie la 13
Sept. 1872), filtre statiile Valea-Calugareasca.
(5.9 Idl.) i Inotesti
(9.2 kil.), la 112.58 m.
time d'asupra niveluluT mariT.
Venitul acesteT statiT pe anul
1986, a fost de 82458 1. 72 b.
Albe§ti-Cacaleti, aitun de resedinta
al c. Albesti, jud. Buzati.
Are 770 loc. carT trAesc
In 156 case. Mal insemnat are
casele proprietater, apartinind
familiei Vernescu.
Albe§ti, cdttin al com. Trestioara,
jud. Buzan, 20 loc. si 8 case.
Albe§ti, deal, face hotar intre
comunele Idniciü i Albesti, pl.
Crasna, jud. Falciti.
Albe§ti, deal, in raionul com. Albesti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
pe care se cultiva. 3 hect. si 75
ariT vie.
Albe§ti, deal, se intinde spre E.

ALBWT 4i ALBETI-PALEdLOGti
,
de satul Albesti, com. Chetresti,
pl. Stemnic, jud. Vasluiti.
Albe§ti, inofie, c. Albesti, pl. Albesti,
jud. Buza, proprietatea Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti;
are o arenda. anuala (1886)
de 5000 ler.
Albe§ti, din c. Albesti, moyie, in
com. si cat. Albesti, jud. Buzati,
proprietatea statulur, pendinte
de Sf. George-No5. Are 748 h.
din care 642 arabile, 86 islaz
si 29 fineatl. In localitate e cunoscutl
mar mult sub numele
de Unguriul.
Albeqti-Caealeti, mo)sie, in com.
Albesti, catunul Albesti, judetul
Buzati, are 1412 hect. din care
1050 arabil, 92 padure, 220
islaz si 50 saraturr si sterpe.
Albe§ti, mofie, pe teritoriul com.
imnicul, jud. Dolj, pl. Ocolul.
A fost proprietatea scoaler Obedeanu
din Craiova, dar acum e
a statulur. A fost arendata pentru
periodul 1879/1884 Cu 3477
ler, 50 b. anual.
Albeq-ti, mofie, in com. cu acelasT
nume, jud. Teleorman, avInd
intindere de 570 hectare.
Facea parte din trupurile mosier
Peretul, de care a fost despartirá
in 1892 prin vinzare.
Albe§ti, mofie, In plasa Ocolul,
jud. Vilcea, proprietate a manastireT
Dintr'un-Lemn, care a
devenit proprietatea statulur In
urma secularizarer averilor mandstirestr
(1864).
Albe§ti, Valea-OrbuluI, Livedea-din-Pietrari
§i Grindeanu,
mo,sir ale statulur, foste
pendintr de schitul Dintr'un-
Lemn, situate in com. Pietrarid.-s.,
plasa Ocolul, jud. Vilcea,
care s'ad arendat, pe periodul
1888-93, cu 56o leT anual.
Albeqti, peidure in pl. Dumbrava,
com. r. Cosovatul, jud. Mehedinti
; are o suprafata de 2300
hect., proprietatea statulur.
Albe§ti, poftri, judetul Prahova,
statie de cal de posta., pe cind
functiona acest servicia in tara,
Ja 17 kil, departe de Ploesti si
la 18 kil. de Mizil. Posta Albesti
avea 40 cal, un capitan,
un ceaus (chihaia) si io surugir.
Pretul unur cal de posta si de
kil. era de 13 b. si se mar platea
cite 50 banr de fie-care posa
pentru caruta (1868).
Albe§ti-Brateqti, com. rur., jud.
Arges, pl. Arges, la 10 kil, de
resedinta plasir (Curtea- de-Arges)
si la 35 kilom. de Pitesti.
Se compune din satele : Alb.-
Pamtnteni (350 loc.), Alb.-Ungureni
(360 loc.), Bratesti (346
loc.) si Dobrati (354 loc.), peste
tot 292 contribuabilT Cu 1410
loc. din carr 22 TiganT, pe riul
Arges in -apropiere de orasul
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericr
deservite de 5 preotr, 3 cintaretT
si 2 paracliserT, o scoalá
mixta si 5 circiurnr. In aceasta
comunà se mar aflä casele fostilor
proprietarT, una zidita de
Dr. Marsil (1830) s'i alta de tefan
Burchi (1859). Budgetul com.
pe anul 1882-83 a fost de 1885
leT, iar pe anul 1887-88 de
2523 ler la veniturr si de 2111
ler la cheltuelT. Numárul vitelor
In intreaga com. ati fost in 1887
de 3529 capete, din care 916
bol si vacr, 84 cal, 1888 or, 120
capre si 521 rimatorr.
Albe§ti-de-Mur, com. rur., pl.
Cdcov, jud. Prahova, situatá pe
loc ses, tina riul Cricovul-S1rat,
la 20 kil. departe de capi-
tala judetulur si la 7 ldl. de a
plasir.
Se compune din 2 catune :
Albesti-de-Mur si Vadul-Parulur,
cu o populatiune de 1082 loc.
(545 barbar si 537 femer), in
care intra si 3 fam. de TiganT
fierarT; 250 c. de fam. si 197
contribuabilr.
In comuna sunt doul. bisericr;
una la Albesti-Mur, prefleuta. in
1892, Cu hramul Sf. VoevozT
si alta in Vadul-Parulur cu hramul
Sf. 111e.
Locuitorir se ocupa numar Cu
agricultura. Produsul muncer il
desfac in orasul Ploesti. El ail
77 cal si epe, 63 vacT, 1454 or,
afara de boir trebuinciosT la -
munca cimpulur.
LocuitoriT s'ad Improprietarit
In 1864 pe mosiile numite Poinareanca,
Margineanca si Vadul-
Plrulur.
' coalá nu este in comuna.
titi carte 40 barbar si nicr o
femee. Copir in virsta de scoall
sunt 116 (6o baetr si 56 fete).
Comuna se intinde pe o suprafatI
de 1255 hect.
Comerciul se exercitá in comuna.
de 5 circiumarr.
Veniturile se urca la cifra
de 9421 ler si cheltuelile la
3565 anual.
Albe§ti-de-Mur, sat, face parte
din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Cricov, jud. Prahova. In sat
sunt 95 case O o dirciuma. Populatiunea
este de 410 locuitorT.
Satenir au 12 caT, 150 bol, 4
bivolT, 668 or o 62 porcr.
Albe§ti-Paleologu, COM. rur.,
pl. Cricovul, jud. Prahova, numita
ast-fel dupl numele vechilor
proprietarr. Se crede cá dateazl
de vre-o 115 anT.
Este situata pe loc .es, linga
riul Cricovul-Sarat, la 20 kil.
departe de capitala judetulur si
104042. Mareta Dieltonar O eeurqfia. 6

ALBEVTI-PXMINTENI 42 ALBINA
la 4 kil, de a plasiI. N'are niel
un catun alipit.
Populatiunea comuneI e de
81I loc. (358 barbatI si 453 fem.),
in care intra si 5 familir de TiganI
fierad si 1 Grec.
CapI de familie sunt 174; contribuabill
141 ; case de locuit
172 O 6 circiumr.
In comuna e o singura biserica,
fondata la anul 1799 o reparatd
la 1892. Are urmatoarea
inscriptie : Cu vrerea tataluI si a
fiuluI si cu ajutorul SfintuluI Duh,
s'ad Inceput aceasta sfinta si
Dumnezeiasca biserica in satul
Albesti, ce se praznueste cu hramul
Adormirea Precistd si a
sfintilor doftorI Cosma si Damian
si s'ati ostenit cu toata cheltuiala
DumnealuI Barbu Vacarescu
Voevod si sotia sa Stanca
si cu fiir Ileana, Alexandru, In
zilele Domnulur nostru Ion Alexandru
Constantin Moruzzi Voevod.
Sfirsit, si luI Dumnezeu
lauda., 1799 August II».
Bis. e deservita de I preot.
LocuitoriI se ocupa numar cu
agricultura. El desfac produsul
muncer lor la Ploesti, gara Albesti
si Urlati. Ad I I ca, 34
epe, 130 vad, 5 bivolI, 791 oI,
245 pord, afara de boir trebuinciosI
la munca cimpulur.
113 loc. s'ati improprietaxit
pe mosia Albesti-Paleologu, la
anul 1864, dindu-li-se 471 hect.
pamint.
coala dateazd in comuna de
42 anI. Localul e proprietatea
cornund. Cu intretinerea scoaler
statul cheltueste anual 1566 1.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1471 hectare. Vin si
tuica nu se fabrica ad ; stupI
cu albine sunt 41.
Terenul cultivabil e prielnic
la toatä. cultura. In termen mediu
produce : 14700 hectol. gnu,
210 hectol. orz, 12600 hectol.
porumb.
Comerciul se exercita In comuna
de 5 dirciumarl.
Veniturile comund se urca la
2590 leT anual si cheltuelile la
2472 ler.
Comuna e strAbatuta de soseaua
nationala Ploesti-Buzati si
de soseaua judet. Urlati-Urziceni.
Se margineste la N. cu cat.
Valea-Mieilor (com. ValeaCalugareasca),
la S. cu cat. Cioceni,
la E. cu com. Urlati si catunele
Loloiasca si Magula si la V. cu
comunele Valea-alugareascA si
Albesti-de-Mur.
Albeyi-Parninteni, sat, pe riul
Arges, jud. si pl. Arges, pendinte
de c. r. Albesti-Bratesti,
(v. a. n.), are '00 fam. cu 350
sufl. si o bis, cu hramul Adormird,
deservita de doT preotr,
un cintaret si un paracliser.
Albe4ti-Sfoara, mofie a statuluI,
In com. cat. Albesti, jud. Buzan,
pendinte de episcopie (primitiv
de manastirea Berca); are 173
hect. din care 81 arabile, 72 islaz
si 20 fineata.
Albeyi-Tufele, mofie a statulur,
jud. Buzati, pendinte de episcopie
formata din dota sforT:
una a mAnastirer Banu si alta
a manastird Bradu, din care
cauza se numeste . si Bradeanca.
Are 740 hect, din care 705 arabile,
iar restul fineata si poenT.
Vinduta proprietarulur Cacaletilor,
cu care a incorporat'o si
a trecut'o de la c. Bradeanu la
c. Albesti.
Albeyi-Ungureni, sat, pe riul
Arges, jud. si pl. Arges, pendinte
de c. r. Albesti-Bratesti,
are 360 loc. s'i o bis., cu hramul
Sfintir Ingerr, deservita de
un preot si un cintaret.
Albeyi-Unguriu, mofie a statu-
luI, jud. Buzar', formata din 4
corpud: Albesti din c. Albesti,
Unguriu (Ojeasca), Magura din
com. Magura si Beilicu din comuna
Sageata. Se arendeazA impreuna.
Albeyi-Ziliyea, mofie, in c. Maxenu,
jud. Buzati, pendinte de
Banul, fosta proprietate a statuluT
si acum Vinduta in 122 lotud.
Ea face un singur corp cu
mosia Virtoapele-BanuluI, avind
impreuna 603 hect. VezI Maxenu-Virtoapele.
Albia, loc, numit ast-fel pe unde
curge dul Motru In c. r. VAgulesti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Albia, munte, formeaza hotar intre
c. Borca, jud. Suceava, si
Transilvania.
Albianu, localitate sdratel, In c.
Spinesti, Dealul-PoeneI, judetul
Putna, pl. Vrancea.
Albie, locuinlii izolatit, in plasa
Orasuld, com. Odobeasca, jud.
R.-Sarat, pe riul Ittmna ; ad e
un mic han.
Albie, numire vechie, data com.
si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat,
dupa forma si situatia lor pe
albia riuluT Rimna, care o udd
prin mijloc.
Albiilor (Pirtul-), mic afluent
al piriuld Borca, jud. Suceava.
Albin, izvor, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
Bacaii, linga satul LudasT, care
da nastere pIrliasuld Vararla.
Albina, sat, pendinte de com. r.
Degerati, din plasa Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti, situat pe marginea
soseleI Prunisori-Degerati.
OameniI din acest sat se ocupa.

ALBINA 43 ALBOTA
cu apicultura; ají peste 100
stupT.
Albina-Brustura, sdtifor, in
partea de V. a com. Armäsoaia,
pl. Racova, jud. Vasluiti, inconjurat
de toate par* cu dealurT.
Are 8 case si 8 fam.
Albina, deal, In c. r. Degerati,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Albina, deal, la V. de com. BIT-zesti,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
S'a numit ast-fel de la valea
Albina.
Albina, insulei pe Dunase, in pl.
Borcea, jud. Ialomita, in dreptul
com. Ciocanesti-Sirbi.
Albina, insuld in Dunare, in dreptul
satuluT Chiseletul, jud. Ilfov.
Albina, t'usuta' in Dunare, in fata
satuluT Surlari, proprietatea statuluT,
jud. Ilfov.
Albina, lac, in pl. Borcea, jud.
Ialomita, teritoriul com. Gildati.
Albina, loc izolat, com. Beleti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Albina, locuintel izolatd, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com.
Praja.
Albina (Ostrovul), pdriure a
statuluT, in intindere de 175 h.,
in jud. Ilfov. (V. analul-Dun'Arel,
padure).
Albina, pilla, (v. Valea-AlbineT),
com. Botesti, plasa Crasna, jud.
Falcia.
Albina, pichet pe Durare, No. 22,
jud. Ilfov.
Albina, pisc, com. Madulari, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Albina, pisc, pe creasta sirulur de
dealurT ce brázdeaza si inconjura
com. Costesti, pl. Horez,
jud. Vilcea. Acest sir de dealurT
se prelungeste pe toata partea
de E. a com., in stinga riulur
Costesti.
Albina, vale, in com. rur. Costeni-CovrigT,
pl. Vallor, jud. Mehedinti.
Albina, 'ir., in raionul com. Birzesti,
pl. Argeselul, jud. Muscel;
izvoreste din com. Vulturesti,
aceeasT plasa, si se varsa in riul
Argesel, la com. Voroveni. Uda
coastele de V. ale dealuluT cu
acelasT nume.
Albina, vale, in fata com. Voroveni,
pl. Argeselul, jud. Muscel,
spre V. de Dealul-PäuneT.
Albina, vtrf de munte, in judetul
Arges, pl. Lovistea, pe frontiera
despre Transilvania.
Albinari, cdtun, al com. Paltineni,
jud. Buzaa; 6o loc. si 16 case.
Albinari (Mosneni-), päd. particulara
supusa regimuluT silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Mosneni-Albinari, pendinte de
com. Aricesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Albinari-Curmatura, a'eal, pe
care e situad. com. Aricesti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Albinata, isvor, pl. Tazlaul-d.-j.,
jud. Bacail, de pe teritoriul comuneT
Tirgul-Valea:-Rea.
Albinele, loc izolat, com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. \alma.
Albiori (Piatra-), loc izolat, la
i kil. spre S. de vatra satuluT
Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil-
cea, numit ast-fel pentru cä este
foarte aproape de albia OltuluT,
batind apa chiar in el.
Al-Biserice, lac, zis si ipotul,
la N. de cat. Broastele, com.
Cimpina, plaiul si jud. Prahov a.
Albisenilor (Piriul-), pirita, In
com. Calul-lapa, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, izvord5te din
ramura despre S. a munteluT
Cernegura, curge paralel cu pi
riul Dunare si se varsá pe sanga
pirluluT Calul.
Albita, sat, in com. Drinceni, pl.
Podoleni, jud. Falciu, situat in
ses, pe malul PrutuluT, spre S.
de tirgusorul Drinceni, pe o suprafata
de 96 hect. si cu o Po
pulatie de 15 fam. si 66 sufl.,
locuitorT razesr.
Albtea, numire ce se da in secolul
al 17-lea pirlulur Albuia din
jud. Roman. Aceasta se constatä
dintr'un document de la
1615 Martie 24, unde se gäseste
trecut cu acest nume.
Albota, com. rur., din jud. Arges,
pl. Pitesti, la 14 kil. de c.
r. Bascovul-Flesti (resedinta subprefectureT)
si la 24 kil. de Pi
testi. Pe deal se afla resturile
unta castel roman. Se compune
din 3 cat. : Morlevesti (69 fam.
cu 200 loc.), Mosneni-Albotesti
(59 fam. cu 150 loc.) si Albota
d.-s. (38 fam. cu 150 loe.);
are in tot prin urmare 166 fam.
Cu 143 contribuabilT, sau 500
loc. din carT 4 fam. cu 16 loc.
TiganT si o fam. de GrecT. In
apropiere de com. curge riul
Teleorman. Com. Albota se invecineste
la N. cu com. Braduld.-j,
; la S. cu com. rur. Muscel
; la E. cu com. rur. Hintesti
si la V. cu com. rur. Podul-
Brosteni. Com. are 2 bisericf

ALBOTA 44 ALBU
vechT fácute de loc., o scoall
ruralA si 4 circiumT. Budgetul
com. Albota pe anul 1882-83
a fost la veniturT de 1078 1.
29 b. si la cheltuelT de 1069 1.,
lar pe anul 1887-88 de 1973
1. la veniturT si de 1511 1. la
cheltuelr. Numárul vitelor in c.
era in 1887 de 1499 capete, din
care 422 bol si vacT, 26 caT,
947 oT, 23 capre i 107 rimAtorT.
Albota, ved Valea-Orbulur, jud.
Vilcea.
Albota, sdtifor, in partea despre
N., a com. Roscani, pl. Turia,
jud. Iasi, cu o suprafatd de 259
hect. si o populatie de 3 fam.
cu 9 locuitorl.
Numaul vitelor e de 57 capete,
din carT : 46 vite marT cornute,
4 cal i 7 rimAtorl.
Albota, deal, situat la S.-V. de
com. Florul, pl. Mijlocul, jud.
Olt. Are directiunea N.-V. care
S.-E. si merge paralel cu dealul
Stircul. Printre ele curge piriul
Florisorul. La S., in marginea
Vede!, se aflA palurea Albota
(v. a. n.)
Albota, lac, pe malul drept al
CAlmaululuT, din com. Lacurezi,
jud. BrAila, la 3 kil. spre N.-
V. de satul Lacurezi. Ad a
fost t'ida Albota de la loc. cAreT
tire si-a luat numele satul Slujitori-Albotesti.
Locuitorir erail
slujitorT sati cAlaasT la isprAvnicia
din Focsanr.
Albota, pddure, cu intindere de
400 450 hect. Se afld la N.-
E. teritoriuluT com. erlaInestid.-j.,
plasa erbAnesti, jud. Olt.
In marginea de E. a palureT,
pe matca Vede!, mincindu-se
malul, s'a vAzut urme de zidAriT
foarte vechl.
La N.-V. de Albota, pe dealul
StirculuT, intre erbAnesti si
Jarcaleti, se vld incl ruinele
case! proprietaruluT Caracostea,
prAdatä i distrusä de
TurcT, la 1821, in timpul zavereT.
Mal multT locuitorT din com.
erIpAnesti, afirmA cl ati vázut,
la multi consAtenT, diferite
monede romane de argint, de
maimea uneT piese de 2 leT,
cu efigia luT Traian sati vreunuT
general roman, precum
monede de aram1 din secolul
al 17-lea.
Albota-de-Jos, mofie, in intindere
de 600 pogoane, din care
200 pogoane 1:sature, jud. Arges,
pl. Pitesti, proprietatea statuluT,
fost.1 pendinte de schitul
Tutana; este arendatA impreung
cu vatra schitulul Tutana i cu
trupul AlimInesti, pe periodul
1883 93, cu 24308 1. 70 b.
anual.
Albota-de-Sus, sat, pe apa Teleormanulur,
jud. Arges, plasa
Pitesti, pendinte de com. rur.
Albota, (v. a. n.); are 38 fam.
cu 150 loc., si o bisericA. In
acest sat este reved. PrimárieT.
Albota-de-Sus, mofie, in intindere
de 920 pogoane, din care
500 pogoane pAdure, jud. Arges,
pl. Pitesti, proprietatea statuluT,
fosa pendinte de schitul
Tutana.
Albote§ti, mofie, pl. MunteluT,
jud. Badil, din com. Podurile,
cu o intindere aproximativ de
300 hect., impArtitA intre sAtenT
si proprietarT. Acestia stApinesc
partea cea mar mare.
Albote§ti, fes, pl. MunteluT, jud.
BacAti, pe care se aflA satul
RusAlesti, din com. Podurile.
Albote§ti, silif te, pl. Muntelur,
jud. Baclii, in partea de N.-E. a
tirguluT Moinesti. Se vAd i urmele
une! bisericT.
Albote§ti-Peletiuci, mo,s-ie, pl.
Bistrita-d.-s., judetul BacIA, pe
com. Spineni, care avea patT
rAzAsestl: «in care mosie aveau
parte si Paharnicul Ionitl. Iura5cu
, zestre de pe cocoana
d-sale linea i Gh. TAtarul avea
271 stinjenT, i nepoatele sale Catinca
si Marghioala BAncilescu ;
dumnealuT Stolnicul Alecu Dumitriu
avea 130 stinjenT; erati
altT maT multI rAzesT in ea,
pe lingl mosiile Sttncesti, Sprinceni,
Calinesti i altele ; fArA
sat». (Buciumul Romtn, Th. Codrescu.
Anul I, 1875, p. 36).
Albu, deal, in c. r. Incoasa, pl.
Motru-d.-s., jud. Mehedinti, pe
care se aflA poiana SolzeT.
Albu, local/tate, in pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti, cunoscutA sub
numele de Hanul-AlbuluT, pendinte
de c. r. Pavaul.
Albu, piria, pl. Tazaul-d.-j., jud.
BacIii, care curge pe teritoriul
c. Tirgul-Valea-Rea si se vara
in riul Tazaul, pe sano.
Albu, pida, izvoreste din c. Cocoti,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti,
udA teritoriul comun6T Cocoti,
Izvorelul, Plopi, Podul-Gro.
suluT, unde la numirea de Va.
lea-VirtopuluT, apoT, maT jos de
Drfn cea.
Albu sati Pirlul-Alb, phig, ce
curge pe teritoriul comuneT
zantia, jud. Putna, pl. ZAbrAuti;
se vars1 in Vizantia-Mare. Are
izvoare de pAcurA si de apl
sulfuroasA.
Albu, vale, numitA i valea Al-

ALBU 45 ALCEAC-CULAC-PUNAR
buluI, jud. Mehedinti, pe unde
curge piriul Albu, i loc cultivabil
foarte fertil ; sine de teritoriul
comunelor Cocoti i Isvorelul.
Albu (Calul-), jud. Buzati, vezI
Calul-Alb.
Albu (Malul-), clit. al c. Valea
MusceluluI, jud. Buzad; 140 loc.
si 37 case ; e resedinta comuner.
Albu (Malul-), culme, in com.
Majetul, jud. Buzáli, c. Valea-
LupuluI, proprietate a mosnenilor
Tanasesti, din c. Pältineni.
Albu (Malul-), colla, in com.
Piclele, jud. Buzati, pe mosia
statuluI Sforile-BanuluI ; face hotar
despre c. Trestioara.
Albu (Malul-), colini, in c. Valea-MusceluluI,
jud. Buzar', formatä
din gips ; produce foarte
multe alune.
Albu (Malul-), milmistire, In cat.
Pandtaul, com. Begu, jud. Buzde.
Albu (Malul-), o frumoasa retezaturä
de munte in c. Trestia,
jud. Buzad, acoperitä de padure
si islaz.
Albue (Valea-), vale, In plasa
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin
care curge &tul Albuia. Aceasta
vale este cea maI mare din pl.
Siretul-d.-s.
Albuia, piria mare, ce curge prin
com. Bara i Doljesti, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman. Isvoreste
aproape de marginea de
N.-E. a judetuluT, la E. de satul
Curge de la Nord-
Est catre Sud-Vest si primeste
pe dreapta &fui Buhoanca, lar
pe stinga pirlul Velnitei,
&tul Poenele - d. -j., marit pe
stinga de pirlul Pricopul si acesta
pe stinga pe ptriul Stanita
$i pe piriul Calugarita, dupd
care apoI se varsa in riul Siret
de a stinga la S. de satul Rotunda.
Se numia mal inainte
Alblea.
Albuleqti, com. rur. mn partea de
N.-E. a plasiI Dumbrava, jud.
Mehedinti, la distanta de 53
kil. de la resedinta judetuluI.
Este situatd pe valea BiclesiuluI-Albulesti,
pe marginea sanga.
a piriuld ce vine de la Rieles,
si poarta numele de valea BiclesiuluI,
valea Albulestilor la
Piria matca \raid Piria, intrind
in jud. Dolj ia numirea de ValealuI-Petru.
Este formata din treI
catune i anume: Padina spre
miaza-zi, Dealul-Mare spre apus
Marceni spre rasärit ; avind
peste tot 242 contrib. cu 1190
loc. in 335 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. ati un pamint
fertil care le poate produce
de la 80o si pana la i000 oca
uta. Aci statul posea mal' multe
hectare de pamint, parte cultivabile,
parte acoperite cu padure.
Locuitorir posea 74 plugurl,
148 care cu boI, 23 carute
si 96 stupI. Are o biserica cu
un preot i 2 cintareO ; are o
sc. cu i invät. frecuentata de 44
elevI si 3 eleve. Budg. com. este
de 2121 le! la venit. i cu 1027
le! la chelt. Numarul vitelor in
aceasta com. este de 888 v. m.
c., 6o cal', 318 o! si 641 rima.torl.
Prin aceasta comuna, trece
soseaua comunala Plopi-Baltati,
Albulesti-Piria.
Albule§ti, sat, face parte din com.
rur. Birzesti (v. a. n.) pl. Argeselul,
jud. Muscel. Este desparta
de cel-alt catun (Birzesti) cu care
formeaza com. Birzesti, prin 1.1111
Argeselul. Ocupa partea de V.
a comuneT.
Are o populatie de 48 loc.
(28 barbatI i 20 femer) i numar
12 case.
Numele sail vine, se crede,
de la un cioban Albu, care a
avut senä pe acest loc.
Albule§ti, deal, in coin. rur. Al
bulesti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Albuleqti, vale, In com. rur. Al
bulesti, pl. Dumbrava, jua. Me
hedinti.
Albulet, tirld sau satit,or, la nordul
mosier Liscoteanca Eforier,din
com. Filiu, jud. Bräiia, ca
la 3 kil. spre S. de satul Bordeiu-Verde,
infiintatä de familia
satenilor Albulet. Vatra acestor
Orle este de 3 hect., are 7 case
si populatia de 7 C. de familie
sau 27 de suflete. Vitelc sunt :
16 cal, 4 cornute, 240 o! §i 5
p orcr.
Albuluf, vez! Fintina-Albuld, jud.
Neamtu.
Albului (Valea-), vale, in plaiul
Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E.
de com. Topesti. Pleaca de la
N.-E. spre S.-V. din dosul deal.
Ciunca, pe o intindere de 2 kil.
pana sub dealul Streaua, unde
da in Valea-Ciuresului, lasind la
V. dealul Streaua i la E. dealul
Ciunca.
Albutele, numire, ce se da uneI
partI din com. rur. Beleti, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Alceac-Culac-Punar, îruz, In
pl. Babadag, jud. Tulceaj pe teritoriul
comuneT Nalbant si al
catunelor Trestenic í Nalbant.
El izvoreste dintr'o prelungire
orientala a dealuluI Cilicul, se

.,,
ALCEAC-DERE 46 ALDENT
indreapta spre miaza-zi, avind
o directiune generall de la N.-
V. spre S.-E., brazdind partea
nordica a plasir si _räsariteana a
comuner; el curge printre dealurile
Biuiuc-Cara-Tepe si Chiuciuc-Cara-Tepe
de o parte ; Coci-
Tepe si Sari-Tepe de alta parte
spre rasarit; el are un curs de
io kil., i dupa acest mers numar
prin cimpie, merge de se
varsa in piriul Telita, pe dreapta,
la 2 kil. mar jos de satul Nalbant.
Numele se mar prescurteaza.,
rdminind numar Valea-
Alceac-Punar.
Alceac-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl Constanta, pe teritoriul
com. rur. Cara-Harman si anume
pe acela al cal. sati Cavargic. Se
intinde de la N.-E. catre S.-V.,
trece prin satul Cavargic i apor
se deschide in apa Casimcea.
Este coprinsä. intre Cara-Tepe
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair
(I 14 m.) la V. si este strabatutä
de mar multe drumurT comunale.
Alce§ti, cdtun, (v. Anesti), jud.
Mehedinti.
Alciuc-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl. Mangaba, pe teritoriul
com. rur. Hazaplar anume
pe acela al catunuluT san Carachioi.
Se intinde de la N. catre
S. d'alungul si pe la vestul dealulur
Cogea-Sirt-Bair. Este Mata
de drumul comunal Carachioi-
Gheringek. Este continuad la
N. de %ralea Kiivan-Alceak.
Aldama§, deal, plasa Muntelur,
jud. Bacan, com. Brusturoasa,
situat Ene. pasul Ghimes, in
dreapta riulur Trotus. Pe dina
lur se afla cladirile carantineT si
ale vanner ungurestr.
Aldama§, izvor, plasa Muntelur,
jud. Bacati, com. Brusturoasa,
de unde incepe piriiasul cu ace/asT
nume.
Aldama§, irîi, plasa Muntelur,
judetul Bacati, curge prin comuna
Brusturoasa, si se varsa
in dreapta Trotusulur, dupa ce
serva ca hotar despre Ardeal.
Aldea, deal, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
Bacati, de pe teritoriul com.
Bucsesti, despartind Tazlaul-Sarat,
de pirtul Cema.
Aldea, piala, In c. r. Albulesti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Aldeanu, pisc, pl. Tazaul- d. -s.,
jud. Bacan, din dealul Aldea,
c. Bucsesti.
Aldei, deal §i loc izolat in raionul
comuner Radesti, pl. Rturile,
jud. Muscel.
Aldeni, com. rur., in pl. Sldnic,
jud. Buzati, situata pe ambele
malurr ale Aula Sldnic, /a o
distanta de 23 kil. de orasul
Buzar'. Limitele sale sunt: la
E., incepe din colina Virful-Mare,
care o desparte de cat. Blajani,
mergind pe pl. acester coline
pAnd in hotarul mosier Zarnesti
(cat. Cernatesti); la S. continua
pe mentionatul hotar pana trece
riul Slanic, din sus de cal. caldaru§a
(com. Cernatesti), apor in
linie dr., o ja pe hotarul mosier
Manasia, pana da in mune.
Plescoilor ; la V., continua pe
pl. muncelulur Plescoilor pana in
muntele Moara-de-Vint si se
lasa pe pl. acestur munte pana
in hotarul mosier Baesti ; la N.,
continua putin pe zisul hotar,
apor se diriges pre viea Baestilor,
trece riul Slanic, linga cat.
Ciurciurele (com. Baesti), urc'd
muntele Ciuciurelulur prin vine
locuitorilor, atinge vatra catun.
Bilesti si ajunge in Virful-Mare.
Suprafata comuner este de
1498 hect., din care 781 arabile,
164 pad., 156 fineata, 198
izlaz, 4 lived, 57 viT i 138 loe
sterp. Mara de pamintul locuitorilor
are proprietatT mal insemnate
: Aldeni, Ddscalesti,
Manasia i Podeni. Terenul e
accidentat, prezentind o multime
de coline i val, totusr se cultiva:
gnití, porumb, orz si plante
din mica cultura..
Numarul vitelor este de 204
bor, 36 vad, 8 viter, 9 cal, 12
epe, 4 mind, Soo or, 68 capre
si 93 pord. StupT 15. Industria
e limitata la trebuintele casnice,
avind numar o moara de apa.
Comertul consta in desfacerea
lemnelor, tuicer i vinulur. Are
un erg la 27 Iulie. Cea mar importanta
cale de comunicatie
este soseaua judetiana Buzati-
Lopatari, prin Sapoca.
Comuna e formata din. 3 ca
tune : Aldeni saü Dascalesti, Ma.
nasia i Podeni. Populatia este
de 670 loc. din mil 748 barbar
insuratT, 13 neinsuratT, 4 vaduvr,
divortat si 192 baetr, lar femer
maritate 148, vaduve 18,
fete 746. ET &dese in 153 case.
StreinT sunt 3 grecr. Meseria§
este i cojocar. Media nasterilot
e de 28, a deceselor de 20 si
a casatoriilor de 8. Populatia
creste cu o medie anuala de 8
suflete.
Din punct de vedere financiar
c. are 132 contrib., din carT
comerciantr, 6Rominr si i strein.
Stabilimente 1. Ven itul castlor
600, taxa proportionall 12. Ve
nitul fonciar e de 30146; clarea
cailor de comunicatiune 792,
patente 85.58, fondera 1905.56,
taxa spirtuoaselor 196.31. Total
fiscal, 2979.45. Percep. 278.31;
judetene 554.23; drum. 199.11
cornunale 554.23; comerciale
6.42; total general 4571.75
Bu dgetul comun d'este de 941.72

ALDENI-DASCÁLEgi 47 ALEOR
Are o scoall in c. Aldeni,
frequentata de 32 elevl si I
eleva. Carte ser' 77 1. Are o
bis. Sf. George, cu i preot,
cintaret si I paracliser; o
ciuma si un bun local de pri-
Constructir mar inseranate
sunt cas ele proprietarilor.
Dupl traditla locala, o mare
parte din teritoriul acester com.
a fost in vechime proprietatea
unuia Aldea, de unde numele
de Aldeni, mar tirziti l'a cumparat
dascalul Vasile, de la care
'sr-a luat numele de Dascalesti.
In timpul lur Mateiti Basarab,
aceasta com. exista.
Tot dupa traditie, se zice, ca
ad i ar fi fost un sat tataresc ;
inteadever, vechile ruine dupa
malul dr. al Slaniculur (in fata
primarier) si un vechiti put, Putu1-Tatarulur,
pare a confirma
traditia.
Aldeni-Dascile§ti, cdt. de resedinta
al c: Aldeni, jud. Buzar',
situat pe malul sting al r.
SlAnic, are 270 10C. i 66 case.
Aldeni, colina, in 6. Vintila-Vodd,
cat. Sirbesti, jud. Buzar', acoperita
de semanaturr.
Aldeni, proprietatea statulur, in
circumscriptia comuner cu acelas!
nume, jud. Buzar', pl. Slanic,
are o padure ca de 200 pogoane.
Alde9ti, sat, pe piirtul Simnicul,
jud. Arges, pl. Topolog, a fost
alipit de com. rur. Budesti,
iar in urmä s'a alipit de c. r.
Blidari, are 53 fam. si o biserica
cu hramul Cuvioasa-Paraschiva,
cu un preot si un cintaret.
Alde§ti, sat, in com. Beresti, pl.
Horincea, jud. Covurluiù, asezat
m partea N.-E. a comuner, la
departare de vr'o 4 ki1. de ea;
cuprinde 122 case, cu 104 contTib.,
121 fam. i 491 sufl. Locuitorir
de aicr sunt totr RominT
razesr. Mar inainte cu citr-va anr,
Aldesti constituiaq' com. aparte,
de care attrnaU i satisoarele
Sipotele si Panasesti.
In acest sat e o biserica, ce
poseda 8 fálcr de pamint, provenit
de la satisorul Pan asesti
Aldesti, bisericeste fac parte
din parohia ProdAnesti, cu un
preof ajutor i 2 cintaretr. Asemenea
e o scoala mixta. (V. Beresti,
com.).
Alde§ti, sat, face parte din com.
rur. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Cade in partea de S.
a comuner. Are o populatie de
154 loe.
Alde§ti, sat, in pl. Siretul-d.-j.,
jud. Roman, com. Oniscani, spre
N.-V. de micul tirgsor Oniscani
si la i kil. departare de el. Are
17 capr de fam., 17 contrib.,
53 loc., din carY 4 §titi carte
18 case. Sunt 76 vite cornute
mar!.
Alde§ti, mahala, in com. r. Samarinesti,
plasa Motru-d.-s., jud.
Mehedinti.
Alde§ti, nzahala, din com. Breaza-d.-s.,
pl. si jud. Prahova.
Alde§ti, mofie, in pl. Siretul-d.-j.,
jud. Roman, comuna Oniscani.
Aceasta mosie apartinel. filtre
anir 1840-1850, impreuna cu
mosiile Sohodolul, Ruptura si
arlegi, Vorniculd Alecu Catargiu.
Alde§ti, numire vechie, a unuia
din trupurile de mosie, pe care
s'a infiintat orasul Alexandria,
jud. Teleorman.
Aldil (MfigUra-), magurd,
soseaua Caracal-Craiova, aproape
si in partea de N. a com.
ZInoaga, pl. Ocolul, jud. Romanati.
pirta, in plaiul Rimnic, com,
Chiojdeni,. jud. R.-Sarat, izvoreste
din dealul Cataut, uda comuna
in partea de miaza-zi
rasarit si se varsa in R.-Sarat,
la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT,
dupa un curs repede de 21/2 kil.;
face intru cit-va hotarul intre
com. Chiojdeni i Dumitresti.
Aldumireasa,pldure particularl,
supusa regimulur silvic, apartinind
de com. Gageni, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
AleculuI (Satul-), atta, alipit de
cat. Aliceni, din c. Zilisteanca,
jud. Buzaù. (V. Aliceni).
Aleia-Teilor, drum, vez! T'irnauca,
sat, pl. Herta, jud. Dorohoiù.
Aleonte, insuld pe Dunare, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
in dreptul com. Borduseani
spre V. de insula Balaban, are
lungimea de 3 kil. si este acoperita
cu padure de salcie si
Aleonte, plidure, in insula cu acelasT
nume, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, are 6c) hect.
de salcie.
Aleonte, pichet de frontiera, pe
Dunare, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, In insula cu acelasT
nume.
Aleonul, deal, cu vil i pAdure,
in com. rur. Batoti, plasa Blahnita,
jud. Mehedinti.
Aleor, munte, in com. Brosteni
jud. Suceava.

ALES
Ales, numire vechie, a cat. Caier,
din com. Buda, jud. R.-Sarat.
Alesi, locuinid isolatd, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov.
Ale§i, locuintrY isolatd, pl. Snagov,
jud. Ilfov.
Alesi-Ciocänesti, sat, face parte
din com. rur. Ciocá'neti (v. a.
n.), pl. Snagov, jud. Ilfov. Se
intinde pe o suprafata de 3597
hect. cu o populatie de 252 loc.
D-1 VI. Ghica, proprietar, are
2662 hect., din carT cultiva 944,
So rärntn sterpe, 484 rezervate
pentru islaz i 1154 pldure. LocuitoriI
ati 935 hect., pe carT le
cultiva, dará. de 59 carT ramin
s terp e.
Numárul vitelor marT e de
206 i al celor raid de 148.
Comerciul se face de i circiiunar.
Aci este un frumos palat al
D-luT VI. Ghica, nezat pe deal,
inconjurat de gradinT i movile
bine ingrijite, pe la poalele caruia
curge Ciorogirla.
Alesi-de-Tei, sat, jud. Argq, pl.
GA15.§e0, pendinte de com. r.
Tel. (V. a. n.).
Alesi-Pasärea, sat, pl. Dimbo,
vita, jud. llfov, face parte din
com. r. Pantelimonul-DobroWi
(v. a. n.). Cade spre N. de Pantelimon.
Are o suprafata de
1120 hect., din carT proprietarul,
D-1 C. C. Stefanescu are
Io6o hect. si locuitorir 6o, pe
carT le cultiva, fru-1 sa rezerve
locurl de finete.
Populatia satuluT e de 50 loc.
Comerciul se face de 2 circlumarr.
Numarul vitelor marT e de 32
a celor micT de 37.
Alesteil (Helesteti), izvor de
apa, pl. Jiul-d.-j., com. Roz4tea,
jud. Dolj, care se pierde in pamint.
Aletea (He1este4 /ac, pl. Ocolul,
com. jud.
Dolj, in N.-N.-E. com. Cosoveni-d.-s.,
lung de 150 stj. si
lat de 50 stj.
Alesteul (Helesteul), moard de
apa, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova,
jud. Dolj, pe mosia Domeniulur
CoroaneT.
Alevra, un ¿as, al morilor din pl.
OrasuluT, com. VirtiFoiti, jud.
R.-Sarat, ese din riul Milcov,
de pe dreapta luT, la apus de
cat. Rotarqti, trece prin acest
cat., i se varsà tot in Milcov
la rasarit de el (cdtun); II-a luat
numele de la un fost proprietar,
Alevra.
Alexa, peidure, pe mo§ia Plopeni,
jud. Boto§ani, com. Satu-Burdujeni,
pl. Siret.
Alexa, tipa, pe mola Mogw0i,
com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti.
Alexandra, izvor, pl. Siretul-d.-j.,
jud. BacAll, de pe teritoriul c.
Gioseni.
Alexandrei ?Vd stincoasa,
pl. Siretul-d.-j., jud. Baola,
de la Gioseni.
Alexandrescu (Lacul-lui-), helefteil
insemnat, in com. Vadul-
Sorqtilor, cat. Cbociçi, jud. Bucontine
mult pete.
Alexandri, sat, in pl. Fundul,
jud. Roman, c. Ciuture0i, spre
N.-V. de satul Ciuture§ti i alaturea
cu dinsul de care este
separat prin un mic piriia4. Este
a§ezat pe o mica pana. Are
J
ALEXANDRIA
46 capI de fam., 35 contribuab.,
186 loc., din carT 4 . ti5 carte
42 case. Sunt Loo vite cornute
mart Acest sat este infiintat
in anul 1878, prin improprietarirea
noilor insurater
numit ast-fel in onoarea poetuluT
V. Alexandri.
Alexandria, com. urb. in jud. TeleOrman,
resedinta pl. Marginea
§i pana. in 1892 a pldsilor unite
Calmatuiu-Marginea ; e situata pe
lunca riuluT Vedea i inconjurata
de toate partile de dealurT.
Rtul Vedea curge in partea des.
pre E. a orasuluT. Distanta acestuT
oras de la Zimnicea este
de 39 kil., de la T.-Magurele
de 46; de la Rosiori 32, lar de
la Giurgiu de 63 Idl.
Suprafata orasuluT este de 244
hect. 3209; stradele sunt drepte
foarte largl, lar intinderea ce
i s'a dat la formarea luT este
mal mare de cit a fost trebu-
'utä pana acum, multe locurl
fiind ramase inca virane.
Acest ora., este punct de intersectiune
al mal multor drumurl
: I. a caer nationale T
AlexandriaMtAne§ti ; 2. al callor
j udeten e Alexandria-Giurgia, Rosiori-Zimnicea,
i al drumurilor
mixte de la Pite§ti la Zimnicea.
Linia ferata Ro§iori-Alexandria
s'a inaugurat in Septembre
1895; iar linia ferata Alexan
dria-Zimnicea este inca In constructiune.
Arara de mo§ie, care este de
2500 hect. arabile, orasul mal
posea. padurea Bomboreasca
In intindere de 70 hect. si o
bran4te de 50 hect. la margl:
nea despre N.-E. a ornuluT, unde_
este locul de petrecere al 1ocui
torilor in timpul veril.
Dealurile inconjuratoare ale
orasulul sunt acoperite cu
gate plantatiunT de vil, a caror

ALEXANDRIA 49 ALEXANDRIA
intindere se urca. la 753 hect.
Vinul ce ele produc este de o
calitate excelenta, Insa nu se
poate conserva vara. Productiunea
vinuluT acestor va atinge
in uniT anT suma de 30000 hect.;
totusT nu este suficienta pentru
consumatiunea locala, ci se maT
introduc In oras vinurT si din
alte partT ale Viril'.
Populatiunea este de 11503
sufl., 5546 c. de fam. si 2110
contribuabill. Dupa nationalitatT
sunt : 9774 RominT, 928 SirbT,
685 BulgarT, 26 GrecT, 59 EvreT,
8 Germanr .$i 12 Austro-ungarT.
Dupa confesiunT, 11413 ortodoxr,
2 catolicT, 8 protestantr
si 59 mozaia.
Numarul vitelor : 10051 capete,
din cad 1552 cal, 64 magarr,
2772 vite cornute marT,
4673 vite cornute miel' si 1041
porcT.
Siguranta publica in oras este
incredintata unuT politaT, ajutat
de un comisar-director cu tra
comisad si altT agentr politienestI
inferiorT. Orasul e impartit
in treT despartirT : coloarea
de rosu, de galben si de albastru.
Cheltuelile intretinereT
politier sunt in sarcina com.
Administratiunea com. este conclusa
de consiliul com., compus
din 15 membri, avind ca delegatT
pe primar si doua ajutoare.
Pentru instructiunea publica
sunt treT scoale primare de 131etT
cu o populatiune de 364
elevI ; dota scoale de fete cu
137 eleve si un gimnaziti clasic
cu patru clase si 116 elevT.
In Alexandria este resedintd
de judecatorie de ocol, resedinta
circumscriptiuner I I. fiscale
si a batalionuluT al II-lea
din regimentul 20 dorobantl ;
are si un oficia telegrafo-postal
sí telefonic, al cdruT venit pe
exercitiul 1896 97 a fost in
total de 47012 1. 30 b. si anume
54042. Afarole Dialionar Geografie.
246 1. din telefon, 13390 1. 50
b. din telegraf si 33375 1. 8o b.
din posta.
Spitalul comunal-judetean are
25 paturl cu un medic si un
sub-chirurg. Are doua piete
marT, una pentru cereale, unde
populatiunea rurall din satele
de prin prejur .$i din judetul
Vla5ca vine In fie-ce Vined asi
desface productele si a se
aproviziona cu cele trebuincioase
si o alta piata unde este
concentrata vinzarea tutulor articolelor
de indestulare zilnica.
Ca constructiunT mal insemnate
are treT otelurT: Theodoru, Iacovache
si Paspale (cu o sala
de spectacole).
Dintre edificiile publice se
poate cita catedrala SE Alexandru,
o cladire mareata, inceputa
in anul 1875, dar neterminata.
inca.. Localurile primaria,
scoalelor publice si a altor
autoritatT lasa mult de dorit.
Orasul Alexandria prezinta o
deosebitä importantd prin insemnatul
numar de prävaliT si
prin comerciul intins ce face
cu locuitoriT satelor de prin prejur,
dupa valea VedeT, a TeleormanuluT
si din jud. Vlasca.
In anir 1853 si 1854 Alexandria
suferi si ea, cu intreaga
tara, greuatile ocupatiunilor
straine. Ad isT avea stabilite
armata rusa, depositele de aprovizionare,
spitalele, etc.
In timpul resbeluluT pentru
independenta din 1877, acest
oras a fost un centru insemnat
de aprovizionare a trupelor ru-
, sestT, si dind aceste trupe fusera
invinse, In luna August,
acel an, in ata PlevneT, de ostirile
la Osman-Pasa, spaima
se raspindise si printre populatiunea
din Alexandria, care Incepuse
a pdrasi ora5u1, apuclnct
calea catre muntT. Imparatul
Alexandru al II-lea, marele duce
Nicolae si Tareviciul IsT stabilira
pentru scurt timp cartierul
general In Alexandria si de aci
au trecut la mosia Dracea.
Cu ocaziunea sapaturilor ce
s'ati facut imprejurul AlexandrieT,
in interes arheologic, s'au
gasit diferite produse de olarie,
pe carr d-I Tocilescu le atribue
epoca pre-romane; asemenea
s'aa gasit si fragmente de
diferite unelte. Pe linga Alexandria,
d. Tocilescu a constatat
si existenta a dota valurT de
pamint, carr plecaa dela Olt si
mergeaa spre Frasin, la N. de
Giurgia.
Pentru comercia de cereale,
care a luat mare avint de vre-o
15 anT, s'aa construit in oras
multime de magazff ; desfacerea
cerealelor se facea prin portul
Zimnicea ; de la constructiunea
Enid ferate Costesti-Magurele,
mare parte din producte se transportaa
la Rosiori, pe unde se
aduceaa o parte din marfurile
destinate comerciula local, iar
o alta parte din marfurT se aducea
tot pe la Zimnicea, din
cauza eftinatatiT transportula pe
apa.; dar de la inaugurarea 1-amura
de linie ferata Rosiori-
Alexandria (Septembrie 1895),
transporturile se fac numaT pe
aceasta cale.
Cea mal mare parte din locuitorT
se ocupa numaT cu agricultura,
invoindu-se in dijma.,
atIt pe domeniul orasuluT, dt si
pe alte mosiT Invecinate.
Budgetul comuneT pe anul financiar
1890-1891 a fost la
veniturT de ler 252411 si la cheltuelT
tot atit ; in interval de 5
anT, veniturile aa sporit.
Comuna si odiseniT trag un
venit insemnat din bilciul anual
de la RusaliT, care se tine pe
dealul de d'asupra Veda, la marginea
orasuluT, l'higa soseaua Alexandria-Giurgiu
si unde sunt
7

ALEXA NDRIA 50 ALEXENI
construite gherete pentru comerciantI.
Acest bilciú incepe
in Dumineca dupl. Inaltare si
sine pana dupa RusaliT, intocmaI
ca i tirgul rnosilor in Bucuresti.
Bilciul AlexandrieT este vechiul
i istoricul bilciti al MavrodinuluI,
care la anul 1879,
din cauza deselor neintelegerT
ce se iveati pe fie-care an intre
comercianti si reprezentantiT proprietateT
MavrodinuluT, a fost
stramutat pe teritoriul comuneT
Alexandria, In conditiunT satisfacatoare
i avantagioase pentru
comerciantI si comuna.
In privinta industrieT, Alexandria
poseda : i moat% cu aburT,
tipografie, 4 brutariT, z fabricI
de luminarT, 2 ateliere mecanice
pentru reparatul masinelor agricole
; apor vin diferite cojocariT,
ateliere de confectionat haine tarAnestI,
cizmàrii, cgrutasT i alte
meseriT de mal mica importanta.
In anul 1875 s'a infiintat in
Alexandria o societate economica.
Teleormanul , al carer capital
trece astazI de 600.000 si
aduce insemnate servicir agricultorilor,
comerciantilor i orasenilor
din localitate.
Istoricul. Intemeierea acestuT
oras dateazä de la anul 1834,
dupa cum rezulta din statutele
coprinse in hrisovul DomnitoruluT
Alexandru Ghica. El a fost
populat de catre loc. venitT din
orasele Zimnicea si tirgul MavrodinuluI.
ComerciantiT si meseriasiT
din aceste localitAtT, neputindu-sT
exercita liberT comerciul
lor, au jaluit generaluluT
Kiseleff, aratlndu-I cA, fiind supusT
la taxe grele catre proprietarT,
precum si la daca, sunt
hotarltr cumpere o mosie
si sa intemeeze un oras. IncuragiatI
Ii proiectul lor, cumparara
mosia Brezoaia din jud.
lifov i flcura in urma schimb
cu Mitropolia, care poseda aci,
unde este astazT Alexandria,
mal multe trupurT de mosie. Se
dete comuneT numirea ce poarta,
dupa numele DomnitoruluT de
atuncT, Alexandru Ghica. Mosia
MitropolieT avea patru trupurr,
dupa cum se vede si in hrisov :
Vaaianca, Aldesti, Vdcaresteanca
si Negreasca. Pe teritoriul
acesteT mosiT se aflati pe
atuncr, doul sate : Bicteni pe
malul dr. al VedeT i Mitropolia,
pe coasta vaeT Nanovulur. Amindona
aceste sate s'ati contopit
In urma cu orasul cel not', in
care a si venit, mal erziti, o
mare multime de BulgarT de pe
la istov, in urma foculuT de la
1837, care a distrus acest oras,
precum si un numar de loc. din
Zimnicea. Colonia bulgara stabilita
in Alexandria a avut pand
in anul 1875 o vieata proprie a
sa. AtIt in viata sociala cit
In cea publica, BulgariT din acest
oras format' un element
deosebit in mijlocul populatiuneT
romine. In scoalele lor si In
gimnaziul ce intretineati, prelegerile
se fliceati in limba bulgara
i cea romina era facultativa.
Oficiul divin prin bis, tot
In limba bulgarl se fAcea. Immultindu-se
numarul scoalelor
romine i inlaturindu-se, dupa.
1875, limba bulgara, grape apoT
relatiunilor de inrudire si afacerilor
de comerciii si de interese,
procesul asimilatiuniT a
urmat treptat cu toate
populatiunea rurall este Inca
inapoiata in instructiune, urmeaza
si ea treptat curentul acesteI
asimilatiunT cu populatiunea
romind.
Alexandria, stalk de dr. d. fier,
in jud. Teleorman, pl. Marginea,
com. Alexandria, pe linia Rosiori-Alexandria
(pusa in circulatie
la 2 Dec. 1895). Departe
de statia Buzesti de 9.5 kil.
Statie finala; la 42.88 m. mgtime
d'asupra nivelulur marir.
Venitul acesteI statiT pe anul
1896 a fost de 215.363 1. 75 b.
Alexandroaia, plasa Sijud.
Bacali, care se
varsa in dr. RacatauluT, com.
Racatati.
Alexandroaia, îrîi7, plasa Siretul-d.-j.,
jud. Baal), ese din
izvorul Alexandra si se varsa
In Siret pe st., dupa ce udl. com.
Gioseni.
Alexandru, movild, spre S. de
s. Rominesti, c. Movileni, plasa
Copofi, jud. Iasi; serveste de
hotar intre mosiile Rominesti
si Tautesti ; e artificiala si are
o vechime necunoscutd.
Alexe, ciftun, la sudul satuluT Nazfru,
jud. Braila, din com, cu
acelasT nume. Acest cat. unit cu
cat. Jipa, formeaza satisorul PAtrana.
(V. a. n.)
Alexe mic aflucnt,
al CotirgasuluT, jud. Suceava.
Alexe (Poiana-luI-), p o i an , situata
pe loe boeresc in cuprinsul
padureT Negresti, corn. Dobreni,
plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Alexeanca, pitclure, in pl. OmpuluT,
jud. Ialomita, teritoriul
comuner Alexeni, este formata
din mar multe trupurT, avind o
supraf. de 60 hect. cu esenta
de stejar, salde, plop, ulm, anin
si jugastru.
Alexeni, com. rur., in pl. CtmpuluT,
jud. Ialomita, este situata
pe partea st. a riuluT Ialomita
si a pfriuluT Sarata, intre comunele
Manasia i Brosteni-nor.

ALEXENI 51 ALGHIA
Teritoriul comuner are supraf.
de 8 mo hect., din care a treia
parte este acoperit Cu pad.
coprinde tre! mosir apartinind
particularilor i purtind numirile
proprietarilor actuall. Dupa
iegea rurala din 1864, sunt improprietaritr
pe acele mosir 208
locuitorT.
Comuna se compune din satele
Alexeni si Pupazeni, avind
resedinta primarier si a judecatorier
in Alexeni.
Populatia, dupa recensimintul
din 1890, consta din 1583
loc., Cu 376 c. de fam. si 1207
membri de fam., sati 804 barbatr
.si 779 femer. Dupa nationalitate
: 1565 RominT, 7 GrecT, 7
BulgarT si 4 GermanT. Dupa religiune,
sunt: 1579 cre§tinY ortodoxr
si 4 catolicr. Dupa profesiunr:
397 agricultor!, 17 meserias!,
19 comerciantr, 6 profesiunT
libere, 36 muncitorr
15 servitorT. Din acestia stin
carte 77 persoane, lar 1506 nu
Populatia, in 1887, se ridica
la 2085 loc., care se compunea
din 425 barbatI, 385 femer si
1275 copir, san 350 fam. Rom'in!,
15 fam. sigan! si 6 fam.
Grecr. Numarul contrib. era 288,
din carT 9 facean comert Cu
producte, bauturr, etc., iar cerl'altr
se ocupan cu agricultura.
Vite: 300 ea!, 460 bol, 3000
or, 30 capre i 1500 porcr.
Budgetul comuner era la ven.
de 5564 le! si la cheltuelT de
4252 le!.
Instructiunea in com. sepreda
in doua scolT, una de baetr cu
un invatator retribuit de stat si
com. si una de fete cu o invatatoare
retribuita numar de com.
Localul de scoala, construit de
com. este in latina' stare si serveste
pentru amindoul. scoalele.
In com. sunt dota bis. la
carT servesc dor preotT i dor
dascalf, retribuitr din fondurile
comuna cu suma de 780 le!.
Prin com. trece calea judeteara
Slobozia-Urziceni.
Alexeni, sat, in plasa Cimpulur,
jud. Ialomita, pendinte de com.
cu acelasT nume, este situat de-alungul
malulur sting al riulur Ialomita,
mar jos de confluenta
riulur Sarata Cu riul Ialomita.
Se invecineste la V. cu satul
Pupazeni, de care este lipit,
la E. cu satul Brosteni-Nor, ce
se afli in departare de 2 kil.
Aicr se afla resedinta primaria
si a judecatorier comunale,
are i coall de baetT i i de
fete, cu I invatator si I invatätoare,
precum i i biserica la
care serve§te I preot si I cintaret.
Pe marginea de N. a satulur,
pe deal, trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.
Alexe§ti, sat, in partea de E. a
com. Borasti, pl. Fundurl, jud.
Vasluin, asezat pe dealul cu asemenea
numire. Are o suprafata
de 429 hect. si o populatie
de 6 fam. san 20 sufl.
Alexe§ti, attin, pendinte de c.
rur. Piclele, din jud. Buzan, plaiul
Pirscovul, Cu ioo loc., in apropiere
de riul Buzan, are o
biserica. (1882).
Alexe§ti, deal, formeaza marginea
despre E. a com. Borasti,
pl. Fundurr, jud. Vasluin, pe
coastele lur se afla putine padurr
i dota vi!, iar cam pe la
mijloc, unde-r mar ridicat, sunt
dota movile, una 'bala de vr'o
50 m. si alta de 40, de o vechime
necunoscuta.
De pe virful lor se vede intr'o
departare foarte mare.
Alexe§ti, deal, la E. com. Sla-
vesti, plasa Oltetul-d.-s., judetul
Vileea.
Alexe§ti, mahala, din com. Slavesti,
pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Alexieni, cdtun, al com. Slavesti
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
prin el trece soseaua comunall.
tefänesti-Valari.
Situat pe ses spre N. de c.
si la 12 kil. departare de T.-Jiu,
are o suprafata de aproape moo
hect., din can! 210 hect. padure,
180 arabile, 167 livezr prunr,
3 vie si 44o izlaz.
Are 26 plugurr, 16 care Cu
boT si yac!, I cu cal', 4 mor!
pe apa care trece in apropiere
de acest catun si 6
fintinT.
Are o populatie de 75 fam.,
6o contribuabilr, 259 sufl.
Produce aproximativ 500 hectolitri
porumb, IO hect. fasole,
io decalitri vin, 40 hectol.
10 decal. tuica si 3 kgr. dinepa.
Numarul vitelor este de 150
vite marl cornute, 292 or, 96
rimatorr si 6 cal.
Are o biserica cu I cintaret
si I scoala.
Alexoael (Fintina-), pe mosia
Hiliseul-Gafencu, com. Hilisen,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Alghia, baltd, In com. Cristesti,
jud. BotosanT, formata de piriul
Alghia.
Alghia, cleal, in partea de S. a
com. Cristesti, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Alghia, pirizz, jud. Botosani, izvoreste
din dealurile padurer
Unguroaia, curge pe pamintul
locuitorilor din Cristesti, com.
Cristesti, formeazá in cursul
san balta Alghia si se varsa in

ALGHI ANU 52 A LI-BEI-CHIGT
01'111 Unguroaia, comuna Cristesti,
pl. Cosula.
Alghianu saz' Albianu, pida,
ce uda teritoriul com. Poianca,
jud. Putna, pl. Vrancea ; se varsa
In Putna.
Algtiul, munte, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, cu virful de o marime
impozanta. Pe coaste este
paduros, lar pe culme cu pasunT
ce nutresc numeroase turme
de vite.
Algoioasa, /Vd stincoasa, plasa
MunteluT, jud. Bacati, pe teritoriul
com. Brusturoasa.
Ali-Bei-Ceair-Bair, areal, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comunelor Medjidia
Cocargea ; se tntinde tntre balta
Carasu i valea Biringi-Medjidia-Dere
de la virful Cara-Iuc
si panä la marginea occidentala
a orasuluT Medjidia, este strábatut
de soseaua judeteanä Molceova-Medjidia
si este situat in
partea meridionali a plasif
cea occidentala a comuneT Medjidia.
Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. com.
Cocargea ; este situat in partea
de miaza-zi a pläsiT s't cea de
rasarit a comuneT la 3 i/2 kil.
spre V. s't putin spre S. de orasul
Medjidia. Este situat in Valea-
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair,
la V. de valea Iuci-Culac, lar
la S. de dealul Congas-Bair.
Suprafata sa este de 1448
hect. din cal< 6 hect. le-a ocupat
vatra satuluT cu 18 case.
Are o populatiune de 24 fam.
cu 117 sufl., in cea mal mare
parte RominT, ocupindu-se putin
cu agricultura si mal mult
cu cresterea vitelor, majoritatea
fiind oT. Pamintul produce putin
°yaz si mal putin gnu. Prin
sat trece soseaua judeteana Molceova-Medjidia.
Se afla la sudul
baltd Carasu, la 2 kilom. spre
S. si este dominat de vIrful Cara-Iuc.
Ali-Bei-Chioi, com. rur., din jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea centrald a judetulur, la
30 kil. spre S.-V. de orasul
Tulcea, capitala judetuluT i in
partea sudica a plasiT, la 28 kil.
spre miaza.-zi de orasul Isaccea,
resedinta pläsir.
Dealurile, carT brá.zdeazà aceastá
comuna., sunt : Eni-Ormangic-Tepe
(259 m.) i Eschi-
Baile (265 m.) la apus ; Consul
(329 m.) cu prelung-irile sale, la
miaza-zi; Stamuni-Culac (221 m.)
Carcaman-Bair (170 m.) la ra.slrit;
Curu-Bair (242 m.), Muni-
Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Caracus,
Sersencula, Delictas si
Chiricicaral prin interiorul comuner
; natura acestor dealurT
este pletroasa in general, si acoperite
cu putina iarbd, afara
de vre-o cite-va acoperite cu
padurT. Movile sunt doul : Patrascu
(170 m.) i alta de 15 m.,
naturale i acoperite cu verdeata.
Riurile piraiele ce uda aceasta.
comuna sunt: Riul Taita,
ce o udä la miaza-zi putin; piriul
Accadin format din Valea-
CismeleT, unita cu Valea-Chioseraje
si primind ca afluentl
Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si
Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreapta
; apoT o nelnsemnatd Derea
(pifia) a satuluT Ali-Beikioi ; piriul
Accadin este alfluent al riuluT
Taita, dar atit el dit si cele-l-alte
putine-orr au apa In albia lor ;
cit despre vál ele sunt tot-d'auna
goale. O bala are comuna,
situata In partea despre rasarit,
apartinind statuluT; acoperita cu
stuf In cea mar mare parte, si
al carel venit statul Il arendeaza..
Clima comuneT este sanatoasa,
cu aer curat ; vintul predominant
este cel despre rasarit ;
ploile sunt rarT, mar cu seamd
vara; boalele ce bintue comuna
sunt tifosul provenit din raceala,
lar la copiT varsatul, frigurile,
pojarul, sunt frecuente.
Catunele, carT compun com.
sunt doud: Ali-Bei-Chioi, resedinta,
asezat spre S.-E., nu departe
de pirlul Taita; Accadin
spre central comuneT, pe pIrtul
Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de
catunul de resedintd.
Se margineste la miazd-zi cu
catunele Cineli (al com. Baskioi)
si Dautcea (al com. Ortakioi)
de care se desparte prin riul
Taita si dealul Consul ; la 1-1sarit
cu com. Nalbant i catunul
e! Trestenic, de care se desparte
prin dealul Carcaman-Bair ;
la miaza-noapte cu comunele
Telita i Meidan-Chloi; lar la
apus cu com. Balabancea, de
care se desparte prin dealul
Ormangic-Tepe i Eschi-Balic.
Suprafata comuneT este de
1570 hect., din carT 118 hect.
ocupate de vatra satelor (celor
doua); iar din rest 490 hect. apartin
locuitorilor si 962 hect.
statuluT. Suprafata totala e 4030
hectare.
Populatiunea com. este compusa
din RominT, GrecT si TurcT.
Sunt 245 fam. cu 922 suflete;
copif in virsta de scoall 78 (42
bletT, 36 fete) ; lnsuratY sunt 208;
neinsuratT 22; vaduvr i vaduve
25. Obiceiurile lor sunt grecestl,
amestecate cu cele turcestT. ImbracAmintea
lor consta din sucmane
de fina lucrata i vapsita
In casa, flanele, pantalonT largf,
caclulT de piele de oaie, palarir.
La Turd, pantaloniT de la genunchT
in jos sunt strimtY, spintecatT
de la pulpa in jos si fria-

ALI-BEI-CHEOI 53 ALI-BEI-CHIOI
inte ; in cap poarta cealma. Rominif
din cdtunul de re$edinta
sunt putini $i se poarta nemte$te,
ceI din catunul Accadln
sunt multi, venitI din Moldova
$i poarta costumul national moldovenesc.
Calitatea pämintutui : este un
pamint argilos, amestecat cu
putind huma. Se seamáná: gnu,
orz, secara, meia i pdpu$oi ;
inului $i rapitei le-ar prii, dar
locuitorif nu le seamanä. Padurile
ocupa 2000 hect., izlazul
460 hect., apartinind pe
din dota statului $i locuitorilor.
Ocupatiunile locuitorilor sunt :
Agricultura, avind i io plugurr;
cre$terea vitelor, comuna posedInd
: 3406 capete, din cari 280
bol $i yací, 400 cal* i epe ;
1500 or i berbed, 900 capre
tapI, 26 bivolI i bivolite, 300
porcI. Industria e reprezentata
printr'o moara Cu aburT, pentru
gri$. Comertul consta
In importul lucrurilor trebuincioase
i in exportul de vite $i
cereale ; sunt in comuna trei
comerciantr, circiumarr.
Ali-Bel-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cät. comund
Cara-Omer, este a$ezat in partea
sud-vestica a pla$ii $i putin cam
centralá a comund, la 6 kil.
spre N. de cat. de re$edinta,
Cara-Omer. Este situat in Valea-
Ci$1eI sati Ali-Bei-Chioi, inchis
la rasarit de dealul Mezarlic,
lar la apus de dealul Sari-Bair
si Alibi-Chioi.
Suprafata sa este de 720
hect., din care i hect. este ocupat
de vatra satului cu 4 case.
Are o populatie de 5 fam. cu
30 sufl., ocupindu-se in cea mal
mare parte cu cre$terea vitelor
$1 mal cu seama cu a oilor.
Prin sat trec drumurile comunale
Calfa-Chioi-Cara-Omer ;
Mamuzli-Ghiuvenli . A cest sat s'a
format in urma distrugerei vechiului
s. Ali-Bei-Chioi, de cdtre
Cerchezr, irisa s'a a$ezat mal la
N.-V. de vechile urme, pastrind
numele vechiului sat. Este dominat
de movila Ali-Bei-Chioi,
care este la nord-estul sàü si
are o inaltime de 163 metri;
movila artificiala ce a servit de
punct de observatiune.
Ali-Bei-Chioi, sat, in pl. Isaccea,
jud. Tulcea, com. Ali-Bei-
Chioi ; este a$ezat In partea Sud-
Estica a pla$iI, $i in cea de
miaza-zi a comuna, la 3 kil. spre
S.-E. de s. Accadln; este cat.
de re$edinta al comuna Teritoriul
satí are forma a doul trapeze
neregulate, cu un perimetru
de 33 kil. de lungime i Cu
o Intindere de 1500 hect. din
cari 70 hect. ocupate de vatra
satulur; are ca dealurI: Consul
la S.; Stamuni-Culac $i Patra$cu
la rasarit, Curu-Bair la Nord;
Eschi-Balic la apus. Rtul Taita
'1 udà la miaza-zi, cu afluentiI
sal: pirlul Accadin prin mijloc,
dereaua Ali-Bei-Chioi la rasara;
clima e sanatoasä, expusa
vintului de E.; are o populatiune
compusa din Greci $i RominI:
155 fam. cu 558 sufl. Pamintul
este roditor, dar adese-ori seceta.
bintue$te ; se cultiva porumb,
raen $i gen. Are o $coala la
care vin i copiI din s. Accadin,
o bis. veche. La miazd-zi drumul
judetean Macin-Babadag,
drumurile comunale, la comunel e
invecinateMeidan-Chioi,Nalbant,
Orta-Chioi-Telita. Este fimdat la
1833 de ni$te loc, din satele invecinate,
plecatI de frica impozitelor.
Obiceiurile populatiund
sunt grece$tr, majoritatea fiind
Gred, amestecate cu obiceiurI
turce$tr; Rominir se poarta ca
in tara transdanubiand, de
oare-ce sunt veniti de curind.
Budgetul, consta in 3000 leI
ven. $i chelt., ce se string din
contributii, acsizurl, amenzi, obor
comunal, morl, marcatul masurilor;
totu$I ven. sunt intrecute
de chelt.; com. are 2'0 contrib.
CAI de comunicatie sunt: calea
judeteana Babadag-Mácin, ce
trece pe la S., apor drumuri comunale
ce duc din Ali-Bei-Chioi
la satele Cineli, Balabancea,
Accadln-Meidan-Chioi, Coco$-
Telita, Trestenic- Frecatei - Tulcea
; Nalbant-Cataloi.
Comuna are o singura $coala,
Cu un invatator, fundata in 1884
de °Inda loc. O singura bis.
are com., fundata. 'in 1859 de
loc., cu un pteot $i un cintaret ;
slujba se face in limba greacä,
ceca-ce ar trebui indreptat.
Istorie. Satul este fundat in
1833 de loc.: Burlacu stefan,
Dumitru Ivanciu, Gumei
Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu,
Panait l'amase, Stoian $i Váleanu
Ilie. eintecele poporane sunt grece$ti
cu intonatiuni jalnice, din
pricina suferintelor jugului otoman
; versurile sunt pläcute, dar
neintelese, de oare-ce sunt amestecate
cu grecizme $i turcizme;
ele cuprind episoade din lupta
de la Sevastopol, jafurile Cerchezilor
i gon irealor de Ru$T, etc.
Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cara-Omer $i anume
la hotarul catunelor sale
Mamuzli $i Ali-Bei-Chioi ; este
continuarea dealului Mezarlic-
Bair $i se indreapta spre miaza-zi,
avind o directiune generalä
de la N. spre S.; se intinde
de-a-lungul $i la apusul vdilor
Cisla, Ali-Bei-Chloi $iDere-Chloi,
Cu o inaltime medie de 16o m.,
fiind acoperit mal numai cu pa-
$uni $i pe alocurea cite-va petece
de semanaturI. Este situat
intre partea S.-V. a pla$ir i a
comund.

Ali-Bei-Chioi, ruine, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cara-Ornen; sunt
ruinele unur sat distrus de nävälirile
Cerchezilor i Bazabuzucilor.
N'a mar ramas de cit
niste darimaturr, insa un alt sat
Cu acelasT nume s'a construit
la 11/2 kil. spre N.-V. de ruine.
Aliboca-Suhatu, girid, in plasa
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Chilia-Vechie ; se desface
din lacul Baciu, ja o directiune
spre N., formeaza. lacul
Tihac ; de aci se indreapta tot
spre rasarit, primeste in sine pe
partea dreapta, varsaturile piraTelor
ce nasc din lacurile Pepurnicul,
Pesceanul i Cimpoaia;
brazdeaza partea apusaná a pasiT
i sudica a comuner, dupa
un curs lung de vre-o 14 kil.,
merge de se varsa in balta
Ghiolu-Batacu, pe care o pune
in comunicatie ast-fel cu baltile
Postal-, Tihac, Baciu, Costin-
Ciuc i Costin ; printr'o edita,
ea comunica cu gina Iacob-Suhat
; ambele sale malurr sunt acoperite
pana in departan nemasurate
cu stufurr intinse.
Aliceni, atan, al com. Zilisteanca,
jud. Buzau, situat impreuna Cu
com. Suditir pe mosia Slobozia,
din care cauza poarta i numele
Slobozia ; are un bun teren
agricol pe malul drept al riulur
Cilnau. Populatia sa e de 480
loc. si mo case.
Aliculac-Bair, a'eal, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul
com. Cara-Harman si anume
pe acela al cdtunulur sau
Cavargic. Este coprins futre valea
Aliculac-Derea, Alciac-Derea
si piriul Casimcea, avind o directiune
generará de la E. catre
V. Are o inaltime de 114 m.
dominind valle sus numite
54 AL1MAN
satul Cavargic in apropierea caruia
se afla.
Ali-Cul ac-D ere, A-1% in foasta
plasa a Istrulur, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. Cogealac, îT ja
nastere din dealul Cascalac-Bair,
din poalele lur despre miazd-zi,
se indreapta spre soare-apune,
avind o directiune de la N.-E.
spre S.-V., ese din jud. Tulcea,
infra in plasa Constanta, a jud.
Constanta, pe teritoriul comuneT
eremet, trece pe la poalele dealulur
Ali - Culac-Bair, unde primeste
ca afluent pe dreapta, apa
Ali-Culac, i dupl un curs de 8
kil. tot prin cimpir merge de
se varsd in piriul Casimcea, pe
stinga lur, la I kil, mar jos de
satul eremet ; malurile sale in
jud. Tulcea sunt joase, iar in
Constanta sunt ripoase.
Ali-Culac-Dere, vale, in ju d. Constanta,
pl.. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Pazarli i anume
pe acela al cal. sati eremet.
IsT ia na.stere din dealul Cascalic-Bair
(Tulcea), se indreapta
spre S. avind o directiune generará
de la N. catre S.-V., face
hotarul intre comunele Cara-Harman
i Pazarli, trece pe la rasäritul
satulur eremet i apor
se deschide in apa Casimcea.
Prin mijlocul acester vAi curge
mica apa Ali-Culac.
Ali-Facht, sat, In foasta plasa a
Istrulur, azT Babadag, jud. Tulcea,
cat. com. Casimcea, situat
in partea nordica a comuner, pe
malul drept al piriulur Casimcea
sau Tasdul, la 4 kil. spre N.
de resedinta. Intinderea e de
970 hect., din care 18 hect. vatra
satulur; populatiunea in majoritate
musulmana si se ocupa
cu cresterea vitelor.
Ali-Fachi, deal, in basta plasa a
Istrulur, azr Babadag, jud. Tulcea,
pe teritoriul com. Casimcea
si al cat. Ali-Facht, care i-a dat
numele, el este o prelungire
occidentald a dealulur Ciaric-
Cairac, se intinde de la N.-E.
la S.-V., de-a-lungul piriulur Suflaru,
izvorul pirlulur Casimcea,
facindu-r malurile malte, pietroase
si stincoase, fiind si el
prin multe locurr stincos ; are
virfurT tnalte de 312 m., altul
de 281 m., ambele puncte trigonometrice
de observatie de
rangul al 3-lea. La poalele sale
despre miaza-zi sé afla. ruinele
Saxan-Culer; prelungindu-se prin
dealul Saxan-Cula ; iar la poalele
despre apus se aflä asezata o
parte din satul Ali-Fachi ; el este
intretaiat de drumurile comunale
: Casimcea-Caildere, Casimcea-Caildere-Eschibaba,.Ali-Fachi-Caildere.
In partea rasarit.
este acoperit cu vi-e-o 120 hect.
padure, iar restul este coprins
numar cu pasunT i putine fin*.
Aliman, com. rur.,jud. Constanta.
pl. Silistra-Noul.
Se gaseste a.sezatä in partea
apusand a judetulur la 77 kil.
spre V. de ora.sul Constanta,
capitala districtulur, i in cea
nord-estica a plasir, la 46 kil.
spre N.-E. de ora.selul Ostrov,
resedinta ocolulur; comune in
vecinate cu &usa sunt: Mirleanu
la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la
9 kil. spre S.-V., Rasova la io
kil. spre N.-E., Cuzgun la
kil. spre S.-V., Caraulic la 13
kil. spre S.-V.
Forma hotarulur san este neregulan',
seamana cu aceea a
unur corn sati un dreptunghiu
alungit, lungimea lur este de
35 kil., tar intinderea sa totalg
este 241/2 kil. p.
Se margineste la miaza-noapte
Cu com. rur. Rasova din plasa
Medjidia, de care se desparte

ALIMAN 55
prin gira Venga; la rásarit tot
cu aceasta comuna, despartinduse
prin balta Vederoasa cu prelungirile
er Limpezisu, Sarpu
Valea-Polucci, la miazá-zi cu comuna
rurala Beilicu, de care se
separa prin dealul Chior-Buius ;
iar la apus cu comuna rurala
Mirleanu, despartindu-le dealul
Zbreia.
Relieful solulur este in general
putin accidentat. Dealurile :
Polucci (80 m.) la S., Chior-
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia
([15 m.) la N.-V., se gasesc
pe hotare i trimet pe teritoriul
comuneT numar ramurr si prelungirT;
prin interiorul comuneT
avem dealul Catita (94 m.) ce
domina satul Aliman; ele sunt
acope'rite cu semanaturf si finete.
Movilele sunt putin numeroase,
printre cele 7 ce are comuna,
insemnam : Movila-Sapata
(105 m.) la V. de sat, dominindu-1
si Comoara (115 m.) la
N. linga ruinile satulur Muzait.
Apa, care uda comuna, este
Dunarea, sail mal' bine zis bratul
Venga la miazá-noapte, formind
ostrovul Huzun-Ada, acoperit
cu pietri i nisip si a carel jumatate
rasariteana apartine comuner
si inchizind intre dinsa
si balta Vederoasa o intincIere
de teren (loo hect.), acoperit
cu iarba buna. pentru Ostia.
Valle sunt: Polucci-Ceair sail
Urluia la hotar Tiitiiliic-Ceair la
S. si S.-E. ce se deschide ca
cea precedenta în balta Sarpu
sati Vederoasa, trectnd si prin
sat; valea Catita la miazá-noapte,
prin interiorul comunef, deschizindu-se
în balta Vederoasa.
Baltr n'avem pe teritoriul comuner,
avem insa la hotar, balta
Vederoasa cu prelungirile er sudice,
Limpezisu i Sarpu, acoperite
cu stuf i insule plutitoare
(a se vedea cuvintul Vederoasa);.
malul lor apusan din spre co-
muna este inalt i stincos, mal
cu seama linga sat si la coltul
sud-estic.
Clima comuneT, vara, de si temperata
prin apropierea DunäriT
si a baltilor, iarna in schimb este
aspa; vintul de N.-E. si viscolele
o bintue mar tot timpul
in lunile geroase ; ploae cade
in destula cantitate, frigurile bintue
comuna din pricina exalatiunilor
nesanatoase ale baltilor
inconjuratoare.
Suprafata comuner este de
2448 hect., din carT 105 hect.
ocupate de vatra satuluI cu grgdi
nr si Cu 125 case, restul de
2343 hect. apartine tot locuitorilor.
Comuna este forman. dintr'un
singur eitun, resedinta Aliman,
asezat in partea rasäriteana a
comuner, pe o pozitie frumoasd,
inalta pe malul báltef Vederoasa ;
casele sunt miel, neregulate si
ulitele sunt intortochiate.
Populatiunea tota1á e de 203
familif cu 575 suflete (300 barbatf,
275 femel).
Dupd starea casatoritT
322, dintre carT : 175 ba.rb. si 147
femer. NecasatoritT 224, dintre
carT : 112 barbatI si 112 femeT.
Vaduvr 28, dintre carr: 12 barbatI
si 16 femer. Divortat
barbat.
Dupa. instructie : carT stia a
scri si citi 91, din carT : 83 barbatT
si 8 femer. CarT nu stiti
484, din carr: 217 barbatf
267 femer. Dupa cetatenie: cetätenT
RominT 567, din carr : 300
barbatf si 275 femer. Dupa religie,
ortodoxf 575, din carT :
300 barbatr si 275 femef. Dupa
profesiI: agricultori 192, industriasT
2, comerciantr 6, diferite
profesir 3, total 203. Dupa avere
: 192 improprietaritT, decr
totr. Contribuabilf 203.
In ceea-ce priveste calitatea
pamintulur, com. din cele 2448
ALIMAN
hect. are 167 hect. pamint neproductiv
(case, baltf i drumurT)
si 2281 hect. loe productiv,
din carT : 2012 hect, loe
cultivabil, ro hect. loe necultivabil,
io8 hect. loc izlaz, 46
hect, loe vir, 105 hect. loe padure.
Ocupatiunile locuitorilor sunt :
Agricultura : fiind in com. 129
plugarT, carT au 73 plugurf, 6 care
cu bol, 124 carute cu cal, I trior.
Pescuitul se face mar ales in
balta Vederoasa. Cresterea vitelor,
avind com. 3602 capete
de vite, din carI: 155 cal, 597
bol, 2 mágarl, 2560 oT, 150
capre, 130 porcr. Industria e
cea mar simpla, domestica; sunt
in comuna 6 industriasI (fierarT,
tabacarT) si 6 morT de vint. Comerciul
se face prin gara Cerna-Voda,
la 28 kil. spre N.-E. ;
consta in import de manufactura,
unelte agricole, si cu exportul
de cereale, vite, lina, etc.
Budgetul se compune din veniturr
de 2077 ler si cheltuelile
sunt de 1593 ler, raminind decT
un excedent in plus de 4821.;
sunt 103 contribuabilf. Ce de
comunicatie sunt reprezentate
numaT prin dota comunale
vecinale ce duc la satele apropiate
ca la Mirleanu, Rasova,
Polucci. Biserica este una singura.
in comuna, cu hramul Adormirea
-Maicif-Domnulur (la 15
August). Ziditä si intretinutä de
comuna, cu preot, I paracliser
si I eintaret, - are si 10 hect.
pam. de la stat.
coala. este una mixta rurala,
infiintata de stat cu i invatator
si 95 elevr inscrisf, din carT :
48 baetr si 48 fete ; mar are si
lo hect. pam. de la stat.
Aliman, deal, in pl. Rimnic, jud.
R.-Sarat, se desface din culmea
Cimpulungeanca, brazdeazä partea
de apus a comuner Valea.

ALIMANUL 56 ALIMÄNETI
Sacie!, §i se sflr§We linga riul
Cilnaa; el este acoperit cu
nete §i ima5.
Alimanul, deal, la E. com. Vidplasa
Ocolul, jud.
Separa aceasta com, de orasul
Rimnicu-Vilcea.
Alimanul, trup din mafia StatuluI
Bogdana- Nenciu1W.i, pe
care s'ají improprietarit in anul
188o un numar de 36 insuratel
s'a mar vindut in urma §i in
loturr locuitorilor. Este situat in
partea de E. a comuneT Bogdana
spre mo§ia Ulmeni, jud.
Teleorman, lar casele de locuintä
ale insurateilor s'a(' clädit
la capul din spre E. al comuner
Bogdana, unde formeaza ca un
catun osebit.
Alimanul,plaia, pendinte de com.
Dragoqti, jud. Gorj, are o taltime
aproximativa. de 400 m.
Vara serva de p5sune vitelor.
Alimanul sau Aliman-Mirtati,
In Dunare, in fata satulur
Bistretu, plasa Balta, jud.
Dolj, este proprietatea StatuluT.
Alimanul- Mirtati, insultI, in
Dunare, pl. Baile0, c. Bistretu,
jud. Dolj, este proprietatea Statulur.
Alimine§ti, com. sur., pl. Jiuld.-s.,
jud. Olt, situatà pe coasta
culmea dealulur din st. Iminogulur,
la o distanta de 25 kil.
de capitala jud. §i la 5 kil, de
rewdir4a.
N'are niel un ca.t. alipit i o
populatiune de 1560 loc. (795
barbatT i 765 femer), 350 contribuabilT,
300 capT de fam., 250
case i o bordee de locuit.
O legenda spune, cá cu 300 de
anT i maT bine, satul acesta era
a§ezat Cu vre-o 3 kil, mar spre
S.-E., linga Calmatuia, cam in
mijlocul Boianulur, in locul numit
azT Virtopul. Inteo zi de
Paste, navalind Turca fara veste,
pe cind lumea era inca in bis.,
satul fu pradat i lumea macelarita.
Cîçi aa putut sal:a s'aa
ascuns inteo pad. din apropiere
lingl tirla unur cioban bogat,
dupa unir Turc, numit Ali saa
Aliman. Noul s. s'a numit apor
Alimane§ti.
Afara de treT fam. de Tiganr,
Bulgar, 2 GrecT i I Ungur,
totT loc. sunt Rominr §i singura
Ion ocupatiune e agricultura. Meseria.5T
sunt numar: 2 cojocarT,
abagiu, 3 rotar, 3 cizmarr
Romtnr fierarT l CmplarT
strainT. ET desfac productele
lor la Slatina, Caracal
Turnu-Magurele.
Teritoriul comuner se intinde
pe o supraf. de 1750 hect. Locuitorir
in majoritate sunt mesnenr.
Numal 15 s'au improprietarit
dup5.1egea rurala din 1864.
Productiunea agricola e mediocra,
din cauza soluluT argilos
§i a reler culturr. Recoltele sunt
mal des bintuite de mana
secetä.
Locuitorir posea : i8o bol,
95 yací, 13 bivolr, 120 cal
epe, 2000 or, 55 capre.
In raionul comuner sunt 2 bisericr:
una vechie, aproape ruinata,
cladita pe la anul 1780
alta nota, deservite de trer
preotT platitT din budgetul comuner
§i din ven. cultuluT..In
com. mar e §i o moara cu aburT.
coala s'a infiintat pe la i88o,
insa a functionat cu multe
lung-T intreruperT, pana la 1889,
de cind s'a, desfiintat, neavind
local. tiü carte 100 barbatT
'o femer.
Bauturr spirtoase nu se fabrica
in com.; viile insa, carT
ocupa o intindere de 63 hect.,
produc 175 hectol. vin.
Gindacr de matase se cultiva
In mica cantitate ; stupT sunt
foarte putinr. Cinepa i inul, de
ar isbuti foarte bine, fiindu-le
solul destul de favorabil, sunt
putin cultivate.
Comerciul se face de 5 ch.ciumarT.
Veniturile i chelt. comuneT,
dupa ultimul budget se lidicä
la suma de 4700 leT anual.
Comuna n'are de cit o osea
In interiorul saa, care o leaga
la N.-V. cu Izvoarele. La E.
S. se intinde cimpia Boianulur
Cu tarinile locuitorilor, pe care
sunt a§ezate mar multe magurr
lacurr: Magura-V4er i Lacul-
TurculuT, M5.gura cu-Cruce,
gura-luT-Cioc, lacul Speteza, etc.
Se limiteaza la N. cu cat.
Vilcelele, com. Barcane,ti, la
N.-V. alipita cu com. Izvoarele ;
la E. se intinde cimpla Boianulur
pana in Cahnatuiu.
Alimäne§ti, deal, judetul Olt,
format de malul sting al pirlu-
Iminogul, pe care e situata
comuna cu acest nume, plasa
Jiul-d.-s. Acest deal formeaza
inarginea de N.-V. a platouluT
numit ampia-Boianulur.
Alimane§ti, deal, in raionul com.
AlimanWi, plasa Jiul-d.-s., jud.
Olt, pe care se cultiva 45 hectare
vie.
Alimfine§ti, deal, situat in partea
de E. a com. Izvoarele, pl.
jud. Olt, pe stinga
Iminogulur, formeaza un ir cu
Badia la N. i Parvaneasa la S.
Se numWe ast-fel, fiind-ca pe el
este asezata comuna cu acest
nume.
Alimäne§ti, mofie, proprietatea
statulur, in jud. Argq, pl. Topologul,
pendinte de schitul Tutana.
Aceasta mo§ie impreund

ALIMÄNESTI-CIOFRINGENI 67 ALIOR
cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s.,
ati fost arendate pentru periodul
1882-83 Cu 1. 26035 anual;
iar pe periodul 1883-93 cu
24308 1. 70 b. anual.
Alimäne§ti-Ciofringeni, cont.r.,
pe rlul Topologul, la vr'o 8 kil.
de com. rur. Tigveni, resedinta
sub-prefecturir Si 27 kil. de Pitesti,
jud. Arges, pl. Topologul,
se compune din urmátoarele sate
: Alimanesti-d.-s., Braditesti,
Burlusi, Ciofringeni-Parninteni,
Ciofringeni-Ungureni, Duculesti,
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu
si Schitul-Mater, avind peste tot
587 fam. CU 2352 sufl., 7 bis.,
In Burlusi, Ciofringeni, Duculesti,
Ghibesti, Lacurile, Piatra
si Schitul-Mater, 1 scoala primara
rurala si 3 circiumI. Budgetul
com. pe anul 1882-83 a
fost de 2608 1. 24 b. la venit.
si de 20011. la chelt. Prin com.
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arges-Rimnicul-Vilcer. Dupa o
publicatie oficiala din 1887,
aceasta com. numára. 417 contribuabilI
si are un budget de
5729 1. la venit. si de 5634 la
chelt. In com. era in 1887 un
numar de 1167 capete vite marT,
108o boT, 87 vacT si caT si 1593
capete vite marunte, 575 oi,
206 capre si 815 rimatorT.
Alimane§ti-d.-j., sat, din judetul
Arges. (V. satul Gabrieni).
Alimäne§ti-d.-s., sat, pe apa Topologulur,
jud. Arges, pl. Topologul,
face parte din com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest
num e).
Alimine§ti-Poenari, com. rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Arges,
pl. Topologul, la 13 kil, de com.
rur. Tigveni, resedinta plasir si
la 22 Icil. de Pitesti, se compune
din satele : Ciauresti, Ga-
brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti,
Poenari (Moara din Siliste) si
Tomulesti, avind in tot 246 contrib.
cu 1239 loc., din carT 15
TiganT. In com. sunt 4 bisericI,
In Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si
Poenari, si 2 colI primare rurale.
Budgetul comund pe anul
1882-83 a fost de 1897 1. 72
b. la ven. si de 1290 la chelt.,
lar pe anul 1887-88, a fost de
3037 1. la ven. si de 2896 la
chelt. In intreaga com. erati in
1887 un numar de 839 capete
vite marT, 811 bol si vacT, 28
cal* si 488 capete vite mdrunte,
50 or, 30 capre si 408 rimatorI.
Alimpe§ti, com. rur., din pl. Amaradia,
jud. Gorj, situata in
partea-I de ra.särit, pe ambele
malurT ale riulur Oltetul, la o
distanta de 40 kil, de capitala
judetuluT, limitata la S. cu Corsorul,
la N. cu com. Sirbesti, la
E. cu com. Milostea din jud.
Vilcea si la V. cu c. Zorlesti.
Se compune din 2 catune :
Alimpesti si Beresti.
Are o suprafatá de aproape
400 hect., posesiunea loc, care
sunt mosnenr; din aceasta suprafata
20 hect. padure, 7 hect.
vie, wo hect. aratura, lar restul
de 273 h. livezr si pasune.
Locuitorir posea. 20 plugurI,
39 care cu bol, 1 caruta cu cal,
452 vite marT cornute, 5 cal,
to capre, 43 pord, 178 oi, 2
morr si 1 circiuma.
Are o populatie de 123 fam.
cu 500 sufl., din carT I IO contribuabilT,
20 soldatr dorobanti
cu schimbul.
Locuitorir se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor, culti-
Varea livezilor de prunI, etc.
Prin comuna trece riul Oltetul,
ale cdruI malurT, cel dupd
dreapta se chiama Dealul-MuereT,
iar cel dupa stinga, Dealulniel.
Tot prin comuna trece si soseaua
vecinala Polovraci- Corsorul.
In com. sunt 3 mol% 12 fintinI
§i 75 stupI.
Venitul comuna este de leT
776, lar chelt. de 1. 713.
In com. sunt 2 bis., I preot
si 2 cintareti.
Alimpe§ti, cdtun, jud. Gorj, face
parte din com. Alimpesti (v. a.
n.), este situat pe ambele malurr
ale OltetuluT.
Are o suprafata de 340 hect.,
calitatea pamintulur este mediocra.
Are 79 famifir cu 268 sufl.,
din carl 73 contrib.
Locuitorif posea 16 plugurT,
34 care cu bol, 376 vite marl
cornute, 3 cal, ii6 oT, 6 capre,
32 rimatorT.
Ca drumurr de comunicatie
sunt : soseaua comunall Alunu-
Poenari, ce trece prin mijlocul
catunuluT, apoT un alt drum de
comunicatie ce trece peste Dealul-MuereT,
si care din cind in
cind se transforma in osea,
poartd numele de soseaua vecinala
Albeni-Zorlesti ; mal* sunt
si alte potecT de cal si de picior,
ce leaga acest catun Cu
maT multe sate din jud. Vilcea.
In acest catun se mal gasesc :
2 morT, 4 fintinT si 1 circiumd.
Catunul maT posea si I bis.
cu I preot si I cintaret.
Ali-Murtazi-Ciflic, mofie, in j ud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. OrumbeT si anume
pe acela al satuluI Pagarasul-Noti
; are 8o hect. dintre
carT cea mal mare parte sunt
cultivabile, iar restul pasunI ;
prin aceasta mosie trece drumul
OrumbeT-Fagarasul-Noti.
Alior, bala, pe mosia Baluseni,
com. Fintinele, pl. Siret, jud.
64042. Marele Dielionar Geogrqfic. 8

ALI-PAA 58 ALMAJUL
Botosani, cu o suprafata de 7
hect. ; e bogata in pestr.
Ali-Paga (Terenul-luI-), o intin
dere de pamint in suprafata
de 120 hect., situat in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. rur. Lipnita si pe
acela al cat. san Coslugea, in
partea de miaza-zi a cat. linga
valea Almaliculur, dominat la
miaza-zi de movila Caragea (149
m.), lar la miaza-noapte de movila
Coslugea (119 m.), este acoperit
cu tufaxisurr, livezr
In coltul nordic, cu cite-va cringurr;
si-a luat numele de la
fostul er proprietar Ali-Pasa, care
locuia in satul Coslugea.
Alistan, tintina; pe mosia Putureni,
com. Cotusca, pl. Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiti.
Alingele, Giosetul i Muschia,
pdclurl particulare, supuse regimulur
silvic, pendinte de com.
Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Almajul, com. rur., in pl. Jiul-d.-s.,
jud. Dolj, la o departare de 15
kil. spre N.-V. de Craiova si
la 15 kil. departare de resedinta
pláii, Filiar.
Situata pe sesul si pe dealul
numit Almajul.
Se margineste la N.-V. cu comuna
Cotofeni-din-Dos, de care
se desparte prin piriul Almajul,
la S. se tnvecineste cu com.
Isalnita, de care se desparte
printr'o linie conventionala ; la
V. ea com. Mihaita, de care se
desparte prin riul Jiul, lar la E.
cu comunele Adincata, Goesti,
Maldesti i Izvorul.
Terenul comuner este accidentat
de dealul Almajul cu o
inaltime de 94 m. aproximativ
si dota movile inalte de 6m., despre
carT barba' spun ca servia0
de streje in timpul razboaelor.
Comuna este udata de riul
Jiul, ce o desparte de comunele
Cotofeni-din-Dos si Mihaita, avind
in comuna, directiunea NV.-
SE. In aceasta comuna., Jiul
primeste &fui Almajul, care ja
nastere din Valea-Meteulur si
care se varsa in 14111 Jiul, linga
hotarul dintre comunele Cotofeni-din-Fata
i Almajul, are acest
pîrîü directiunea N. spre
S.; pe piriul Almajul sunt in
aceasta comuna. doua podete :
unul Ruga soseaua nationala si
altul lingA cea vecinald. In cuprinsul
comuner pe rlul Jiul sunt
dota vadurr de podurl umb15.toare.
Comuna se compune din trer
catune: Almajul-Birnici, care este
cdtunul de resedinta, Almajul-
Mosneni i itoaia.
In comuna sunt trer bisericr
si anume:
Una parohiala in cat. Almajul-
Birnici, fondata de clucerul Barbu
Pasnare la anul 1789, cu
hramul Mart. Barbu. Una in catunul
itoaia, fundata in anul
1819 de Dimitrie Medelnicerul-
Socoteanu, serbeaza hramul Sf.
Dumitru ; alta se afla in catunul
Almajul-Mosneni, fundata la anul
1865 de mosnenr.
Dor preotr i trer cintaretr slujesc
cu rindul la cele trer bisericr.
Cele dota sunt de
zid in buna stare, lar a treia
aproape in ruina. La fie-care
se gaseste scrisa pe piatra de
d'asupra user din tina, data
fonclarer, asemenea si numele
fondatorilor.
Bisericile din Almajul-Birnici
si itoaia ati fie-care cite o proprietate
de 17 pogoane arabile,
date in urma leger rurale de la
1864.
In comuna Almajul, in ea-unul
de resedinta, se afla o scoala
mixta, care functioneaza de la
1834 si este intretinutä de stat.
Localul construit din zid cu
cheltuiala comuner (4000 1.) este
in bulla. stare.
Populatiunea comuner este de
2125 loc. (1058 barbatr, 1067
femer).
Dup. legea rurala din 1864,
sunt 318 impamintenitr. Populatia
com. e bintuitä de frigurr.
In comuna se gasesc 457 case
si 4 bordee. Mar toate sunt construite
din zid i numar cite-va
sunt de bime si de nuele ; fiecare
are gradilla. In catunul de
resedinta se afla o casa boereasca
zidita in anul 1786, de
Dinca Almajanu.
Suprafata teritoriulur comunal
este de 4270 pogoane, dintre
carr 3740 pogoane pamint arab.,
240 finete, 560 izlaz , 5 pog.
lac, 175 pog. padure.
Mosiile de pe teritoriul comunal
sunt: Almajul-Birnici, Almajul-Mosneni
iSitoaia. Alta-data
apartineati d-lor Dincä Almajanu,
Iancu Socoteanu, Nicolae
Dobriceanu i mosnenilor. Azr
apartin mosnenilor, d-ner Elena
Conduratu, d-lur C. N. Mihail,
d-ner Elena Sefendache. Venitul
intreg al acestor mosir este de
75000 de ler.
Pe pamintul arabil se seamana
gnu, porumb, orz, ()yaz,
meiti, rapita, fasole i cartoff.
Padurea Mosneni in intindere
de 6o hect. apartine mosnenilor.
Padurea itoaia de 27 '/2 hect.
apartine d-lur C. N. Mihail. Padurile
sunt compuse din cer,
stejar, salcie, plop, etc.
Se lucreaza i cardmida.
Locuitorir îT desfac productele
ion in orasul Craiova, unde
duc grine i zarzavat si de unde
aduc obiecte pentru casa. Transporta
productele cu carele cu
bor, lar proprietarir cu trenul,
ce are statia la com. Cotofeni,
la 2 kil, departe de Almajul.

ALMAJUL 59 ALMALI-CULAC
Calle ce strabat com. sunt :
calea ferata, calea nationala ce
merge paralel cu calea ferata
cu Jiul ; are In comuna o Jungime
de 31/a kil.; calca vecinalà
ce duce de la com. Cotofenid.-s.
la comuna Isalnita, are o
lungime in comuna de 2 kil.,
calea comunall lunga de 5 kil.
CirciumI sunt IO §i anume :
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in
Almajul-Mosneni, 3 in itoaia.
ComerciantT sunt ro, totT cfr.ciumarT.
Vite cornute 286, or 167,
cal 71.
Almajul, deal, pe teritoriul com.
Izvorul, jud. Dolj, pli. Ocolul.
Almajul, pildure , pe teritoriul
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa
Amaradia, s. Almajelul, in intindere
de aproape 200 hect.,
apartinlnd mosnenilor.
Almajulpiria, pl. Jiul-d.-s., com.
Almajul, jud. Dolj, ia nastere
din valle MeteuluT, com. Brade0,
pl. Jiul-d.-s. si se varsa
in st. riuluT Jiul, tina hotarul
dintre com. Cotofeni-din-Fatä.
com. Almajul.
Pe acest Orla, ce curge in
directiunea de la N.-S., sunt
doua podete statatoare, unul
lîngäsoseaua nationald i altul
linga soseaua vecinald.
Almajul, pîruil, c. Cotofeni-din-
FatA, jud. Dolj, pl. Jiu1-6.-s., ce
se scurge in st. Jiulul pe hotarul
dintre com. Almajul si com.
Cotofeni-din-Fata.
Almajul, tes, pl. Jiul-d.-s., com.
Almajul, jud. Dolj, pe care este
situata com. Almajul.
Almajul-Birnici, sat, in c. Almaju,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
situat pe malul st. al piriuluT
Almajul. Are o populatie de 273
fam. cu 1179 sufl. Este resedinta
primaria In acest s. sunt
359 case si I bordein ; dintre
care una boereasca, zidita la
1786 de boerul Dinca Almajanu.
coala functioneaza din
anul 1834, este lntretinuta de
Stat, care a chelt. 4000 1. pentru
construirea el, localul fiind
de zid. tiri carte 46 barbatT si
2 femef. In sat este o biserica,
fondata de clucerul Barbu Pasnare
la 1789, care si azI este in
bund stare, are r preot si un
cIntäret si serbeaza hramul MartiruluT
Barbu. arciumT sunt 4.
Inainte de construirea huid
ferate, cind calátoria de la Craiova
la T.-Severin se fama cu
diligenta, era aci prima statie
avea o capetanie de posta cu
32 cal.
Almajul-Birnici, vtofie, judetul
Dolj, pe teritoriul satuluT cu
acelasT nume, apartinind d-neT
Elena Conduratu. Fusese mal
'nainte proprietatea luT Dinca
Almájanu.
Almajul-Mo§neni (Bogea), sat,
pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud.
Dolj, Cu 709 sufl., 365 barbatT
341 femeT, are 147 case, construite
mal toate din zid, afara
de cite-va, ce sunt construite
din gard cu pamInt batut. Aproape
fe-care casa are gradina
el. Copia' din acest sat urmeaza
la scoala mixta din s. Almajul-
Birnici ce este la o distanta de
500 m. tiú carte 44 barbatT
femee. In sat este o biserica
fondata in anul 1865 de mosnenir,
Preotul Stavarache,
fan Luminararu i Alexandru
Barbu ; aproape in ruina; are
un dintaret si se serveste de preotul
bisericer Almajul-Birnici.
arciumI sunt treT si comerciantI
tot treT.
Almajul-Mo§neni , pddure, pl.
Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Almajul-Mosneni,
jud. Dolj, in intindere
de 6o hectare, apartine
mosnenilor. Lemnul ce se gaseste
este: cer, emita, salcie,
plop si stejar, care predomina.
Almajului (Dealul-), deal, pe
teritoriul com. Almajul, s. Almajul-Mosneni,
jud. Dolj. E acoperit
cu finete.
Almalia, deal inalt, in pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriul
comuneT Balabancea si al cat.
Hancearca, este situat in partea
sudica a pläsiT i cea apusana
a comuneT; el este punctul
culminant al DealuluT-Tigancer,
si prin inaltimea sa, care este
de 375 metri, fiind i punct
trigonometric de observatie, rangul
al 3-lea, este pus in rindul
celor mal inalte piscurT din pl.
Isaccea i chiar jud. Tulcea ;
dominind asupra satelor Hancearca
iTiganca-Taita (ale comuna
Balabancea); de la poalele
sale orientale izvoresc piiaiele
i Carbunaria,
afluentl al piriuluT Taita, lar din
poalele apusane izvoreste pirlul
Valea-Megina, afluent al piriuluT
Cerna. Pe la poalele sale trece
drumul comunal Cerna-Hancearca-Tiganca.
El este acoperit
peste tot numaT cu padurT.
Almall - Culac, movild insemnata,
in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul comuna
rurale Lipnita i anume pe
acela al catunuluT säü Coslugea;
este asezata pe muchia dealuluT
Coslugea, In partea de miazánoapte
a plasiT i cea centrall
a comuneT, are o inaltime de 133
m., este acoperi.ta cu verdeata,
fost punct trigonometric de observatie
gradul 3-lea si domina
prin inaltimea sa, s. Lipnita, de

ALlvIALI-CULAC 60 ALMALtUL
care e despartit prin o distanta.
de i 2 kil., valea Almaliculur
ce pleaca chiar din poalele sale
nordice, drumul judetian Eze-
Chioi-Lipnita si drumul comunal
Lipnita-Coslugea ; la rindul
e dominata. de movila Caragia
(149 m.); tot printeinsa trece
hotarul dintre satele Lipnita
Coslugea. Terenul, pe care e
asezata aceasta movile este presarat
cu alte movile, filtre carT
avem movilele : Curdeli, Veli-
Chioi, Caragia, etc.
Almali-Culac, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
comuna rurale Lipnita
anume pe acela al cat. sau
Coslugea; se desface din poalele
razaritene ale dealulur Coslugea,
se indreapta spre rásarit, pe la
poalele nord. ale dealulur Uzum-
Bair i dupd un drum de 4112 kil.,
dupa. ce a brazdat partea de
miaza-noapte a plasir si pe cea
de N.-V. a comuna si a cat.,
merge de se deschide in valea
Coslugea pe dr., ceva mar sus
de deschiderea acesteia in ezerul
Oltina ; malurile sale sunt prearate
cu tufixisurr; printeinsa
merge si drumul comunal Coslugea-Satul-Nog.
Almallul, com. rur., in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul. Este
asezata in partea apusana a judetulur,
la 124 kil. spre V. de
ora.sul Constanta, capitala districtulur
si in cea apusand a
plasir, la 5 kil. spre V. de oraselul
Ostrov, resedinta el; comunele
invecinate cu dinsa sunt:
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E.,
Bugeacul la 8 kil. spre N.-E.,
orasul Silistra din Bulgaria la
7 kil. spre N.-E.
Se margineste la miazd-noapte
Cu com. urb. Ostrovul, de care
se desparte prin dealurile Ieralcea-Bair,
Trincovita si Carämida;
la rasaxit cu com. Girlita, separata
prin ezerul Girlita, la miaza-zi
cu Bulgaria, despartita prin
;ralea Rege-Deresi-Ceair, dealul
aimeselic-Bair i cu com. Eze-
Chioi, despartita prin valea Canara-Ceair.
Relieful solulur e destul de
accidentat si anume de culmile :
Ostrovul la miazd-noapte, reprezentata
prin dealurile Ieralcea-
Bair, cu virful Alrnaliul, 134 m.
la N.-V., dealul Trincovita, 92
m. la N., Cdramida 78 m. la E.
si de culmea Almaliul la centru
si miaza-zi reprezentata prin dealurile
Sari-Mesea-Bair I, II, III,
(102, 93, 84 m.) prin interior si
apus ; Belezlichi-Sirti, 114 m. la
S. Aceste dealurr sunt acoperite
in cea mar mare parte cu
pasunf i semanaturT. Ieralcea-
Bair are pe dinsul, pe coama,
ruine de forturr turcestr, ca Arab-Tabia
II si Gabrovita, iar
la poalele estice sunt sadite vil
ce dati un vin bun, vil carT de
alt-fel se mar gasesc si la poalele
nord-estice ale Sari-Mesea-
Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Belezlichi-Sirtt,
sunt acoperite cu
arborI izolatl si tufarisurr ce sunt
resturr din intinsele padurr de
odinioara. Movilele sunt putine,
insa au avut o importanta oarecare,
servind ca puncte de observatie
i dese-orr intarite spre
a servi ca puncte de aparare
ale Turcilor contra Rusilor ; principalele
sunt Arabei, 102 m., ce
are tinä ea fortul Arab-Tabia
pichetul romin No. 3, Gabrovita
115 m., asta-zr acoperite
cu verdeata.
Hidrografia este reprezentatá
prin piriul Almaliul, ce pleaca
din dealul Ieral-Ceca-Bair, se indreapta
mar intiiu spre N.-E.,
trecind prin satul Almaliu, apor
spre S.-V. si se varsa in lacul
Girlita, in partea Jul apusana,
dupa ce a brazdat nordul co-
muner ; malurile lur sunt in general
limite si ripoase, iar valea
sa poarta i numele de Beilic-
Ceair. Inteinsul se deschid pe
stinga, valea Trincovita, la locul
numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar
pe dreapta Iaguda-Ceair i piriul
Pampur-Ghiolg,iu ce vine din
Bulgaria; alte val* mar sunt
Rege-Deresi- Ceairla N.-V. de
hotarul spre Bulgaria, de la hiceput
i pana la Ibraim-Pasa-Cis me ,
valea Curu-Canara la S., ce se
deschide in lacul Gtrlita. Lacul
Girlita uda comuna la rasaxit ;
malurile lur sunt in general inalte
si stincoase ; inteinsul sunt bunT
pestr ce se consuma in localitate.
Clima com. este sanatoasa ;
ploae cacle in cantitate potriceea
ce face ca pamintul
sa fie destul de fertil.
Comuna este formata dintr'un
catun : Almaliul, mare si frumos,
asezat pe ambele malurT ale piriulur
Almaliul si pe 3-4 var
miel ce se deschid in el; inchis
la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair
Trincovita, la V. de movilele
Gabrovita i Almaliul, iar la S.
de Sari-Mesea-Bair II. Este un
sat bogat, cu case marr, frumoase,
bine ingrijite i a.sezate in ordine
pe trer ulitT paralele cu piriul si
vre-o 12 transversale ; fie-care
casutä are gradinita el; la apus
sunt vir intinse, ca i la rasarit,
lar numeroasele (25) morT de
vint inveselesc i mar mult aspectul
sau.
Suprafata comuner este de 24
kil. p. sau 3422 hect. sau 7000
pogoane, din carT 6o hect. ocupate
de vatra satulur cu gradinile
locuitorilor, avind 285 case,
decT un sat mare ; restul impartit
in tre locuitorT, carT au 2745
hect. si statul cu proprietarir ce
posea 17 hect.
Populatiunea totall a com.
este de 1590 sufl., care se imparte
dupa cum urmeaza: dupa

ALMALIUL 01 ALMA§UL
sex : 801 barbatI, 789 femeT,
357 capT de familir, 1230 alte
persoane, total 1590; dupa stare
necasatoritT, 444 bärbatT
434 femer, total 878; casatoritT :
326 barbatr, 326 femeT, total
652; vaduvr: 31 barbati si 29
femeT, total 6o; dupa instructie:
stiti carte 223 barbatT, 52 femeT,
total 275; nu stiti 579 barbatT,
737 femeT, total 1315 ; dupa cetatenie
: cetatenT Romîni 801
barbatT, 789 femeT; dup,a religie:
ortodoxr, 801 barba, 789 femeT;
dupa. ocupatie, 344 agricultorT,
5 comerciantT, I industrias, 7
alte profesa, total 357; contribuabilT
357 ; dupa avere: 304
improprietaritT, 40 neimproprietaritr,
total 344.
In privinta calitater pamintuluT,
suprafata com. se imparte
asad: 660 hect. teren neproductiv,
2752 hect. teren productiv,
din carT 2172 hect. teren
cultivabil (2162 hect. al locuitorilor),
16 hect. teren pecultivabil
(al locuitorilor), 415 hect.
teren izlaz (tot al locuitorilor),
159 hect. teren vil (din carT 152
ale locuitorilor).
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, cu 344 plugarr carT
au 164 plugurT, roo care cu
bol, 193 cärute cu caT, 5 masinT
de secerat, 3 trioare, 5 masinT
de vinturat, cultivarea
a celor 159 hect.; cresterea vitelor,
posedind com. 6308 capete
de vite, din carr: 353 caT, 846
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 capre,
22 porcT ; sunt i 24 puturT
(din carT I 7 prin sate, 7 pe cimp),
si 3 podurT statatoare pe riul
Almaliul.
Industria este cea simpla,
casnica ; sunt in comuna : 7
morT cu apa si 2 morr de vint.
Comerciul e destul de activ
si consta in importul manufacturilor,
uneltelor agricole i in
exportul vinulur, cerealelor, vi-
telor; sunt 5 comerciantT, totT
circiumarr. Comerciul se faceprin
orasul Ostrov, lipsind cale ferata,
care sa treaca prin com.
Budgetul comuneT e de 6366 leT
la venit. si de 3518 leT la chelt.,
raminind decT un exceden t in plus
de 2847 leT. Calle de comunicatie
sunt : un drum mare Ostrov-
Cuzgun ce trece pe la rasarit de
sat si din care se desface o ramura.
spre sat ; apoT drumurT
vecinale la Eze-Chioi i Gtrlita,
Bugeac, Silistra bulgara. Biserica
este una singurd, infiintata
intretinutä. Cu PD hect. pamint
de la stat, cu hramul Inaltarea-DomnuluT
i avind ca deserventr
2 preotT si I cintaret.
coalä este una, rurala mixta,
Intretinuta de stat cu I invatator
si o invätatoare, cu 68 elevT
inscrisf.
Almaltul, jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, udind teritoriile
comunelor Almaliul, Ostrov
Eze-Chioi. Izvoreste din poalele
rasáritene ale dealuluT Topci-Olu-Sirti,
se indreapta maT
tirzia spre N.-E., pana la satul
Almaliul, de aci spre ra'sdrit
pana la locul numit Cismeaua-
Ostrovenilor, de unde se dirige
spre S.-E., pana la värsarea sa
In ezerul Girlita. Curge printre
dealurile Ieralcea-Bair, Trincovita,
Caranvizi la N. si Sari-
Mesea-Bair la S. Lungimea luT
e de iz kil., avind in tot-d'auna
apa ce curge printre niste
malurT inalte i ripoase ; \ralea
sa maT poartä numele si de Beilic-Ceair.
Basinul sati care are o intindere
de 15 kil. patr. salí 1500 hect.,
e coprins filtre dealurile : Seracea-Bair,
Iapce-Bair, Caranvizi la
N., Topci-Olu-Sirti la V., Belezlichi-Sirti
la S., ezerul Girlita
la E., coprinzind coltul N.-V.
al plasiT Silistra-Noua, si in spe-
cial partea sudica a comuneT urbane
Ostrov, toatá comuna Almaliul,
care e asezata pe ambele
malurT ale sale si partea nordica
a comuneT Eze-Chioi. AfluentiT
sal sunt : pe partea dreapta
valle Gabrovita, Iaguda-Ceair si
piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, lar
pe stinga, valea Trincovita. Pe
valea sa merg drumurile comunale
ce duc de la Almaliul, la
comunele Eze-Chioi si orasul Ostrov.
Almare, deal i punct trigonometric
de observatie, in judetul
RomanatT.
Alma§ul, sat, in c. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, asezat
pe valea piriuluT cu a sa
numire, cum si pe coastele dealurilor
Almasul, BisericeT, Hircul,
Morilor, Cierilor, etc.
Este format din doua trupurr:
Cotuna-d.-j. i Cotuna-d.-s., carT
la un loc poseda. 96 de case in
carT traesc 396 sufl., sati 96 capT
de familiT romine si o fam. evreiascä.
Din tre acestia sunt 128 barbatí,
204 femer; 199 necasätoritr,
153 cAsatoritT, 33 vaduvT,
divortat i 7 nevolnicT; din
acestia numaT 26 posedá cunostintá
de carte.
Sätenif se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor, dar mal
Cu osebire Cu negotul poamelor
(fructelor), de care e imbelsugat
acest sat ; putinT se ocupa i Cu
exploatarea padurilor vecinase.
In sat se afla 2 bisericT cu 2
preotT si 2 eclisiarhT ; o scoala
comunala cu o populatiune de
47 elevT ; o moara situata la
marginea Cierilor si care apartine
proprietatiT ; 2 circiumT ; o
cladire cu 6 odaT ce servä. de
locuinta arendasulur; 5 ferastrae
(v. Almasul, mosie). Sunt 3 rotarT,
3 fferarr, I stoler.
Numarul contribuabilflor, 49.

ALMA§UL 62 ALMAJELUL
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin drumul ce da
In oseaua judeteana Piatra-
Neamtu, in dreptul kil. 7.
Numarul vitelor se urca la
454 capete, dintre carr: 40 bol,
42 yací, 28o or, ro cal, 25 rimatorl,
30 viter, i6 juncr, i taur.
Se povestete, ca in apropiere
odinioara ar fi fost o crincend
batalle filtre Rominr i Ungurr.
Almawl, deal, lingá S. cu acea§T
numire, servete de loc cultivabil
sätenilor, fiind situat pe partea
lor, i de hotar despre Negre§ti,
in jud. Neamtu.
Alma§ul,ma,cie, in com. Dobreni,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
este alcatuita din trer trupurr:
Horinteti §i Ro§cani,
carr impreuna se márginesc cu ;
mo0a Dobreni, la E.; cu SO.rata-Balaurulur,
la S.-E.; cu
cina, la S.; cu Cuejdiul, la S.-V.;
cu piriul i dealul Cuejdiulur, la
V.; cu Cracaoani, Poiana-Alma-
5u1uT, Negreti i Dolheti, la N.
Suprafata totala impreuná cu
trupurile i vatra satulur Almapl,
e de 1677 hect. 54 arir
(1178 falcr) ; lar numal a trupulur
A1ma.,,u1 e de 314 hect.
6o arir (220 rala), dintre carr
207 hect. apartin posesier, iar
restul de 107 hect., locuitorilor.
Teritoriul mo§ier e accidentat
de dealurile Bisericer,
Runculur, Curmaturile,
Ta14manul, Fericile, Lacurile,
Cosmenilor, Cierilor, Tiganca
etc., carl In mare parte sunt acoperite
cu padurr, presarate cu
poenT i poenite, ce poarta adesea
numirile dealurilor, orT
nurnirile: Poiana-Varniter, Imputitelor,
Lazurca, etc.
carl strabat terenurile
acester mo§ir sunt : Alma-
§ul, Marineser, Runculur, Piriul-lur-Barcan,
Molidulur, Po-
loboacelor, Ponorulur, Dosurile,
etc.
Patura cultivabila (supra-solul)
nu este tocmar priincioasa agricultura
; plantele ce se cultiva,
mar cu osebire porumbul, reu-
§esc grea, din care pricina se
cultiva mal mult prin gradinr,
lar finetele ocupa partea cea
mal insemnata a culturer, i se
deo6ibesc in finetele posesier,
cunoscute sub numirile speciale
de : finatul Vatavulur, fin, din
pir. Hirculur, fin. din MestecenT,
fin. din Pod4, fin, de la Fintlna-
Albulur, fin, de la Ro§canr, fin.
de la Poarta-Tariner, fin. din
Hirtoape, etc., i fin. locuitorilor
fin, de la Par, fin, de la NucT,
fin. de litiga Arini-luT-David-Balmu§,
fin, de la SpinT, fin, de
la Gh. I. Necular, etc.
Pentru exploatatul padurilor
sunt 5 ferastrae, purtate cu apA,
a§ezate la ora departare
de satul Almasul, cunoscute sub
numirile ferastraul N°. j al lur
I. N. a Sultaner, N°. 2 ferast.
de la Cioanca, N'. 3 ferast. de
la Rafaila, N°. 4 ferast. de la
Molid (acesta din 1887 se poarta
prin ajutorul uner locomobile,
de un timp insa nu mar functioneaza),
N°. 5 ferast. de la fabrica,
care a fost ars acum
se face din nou.
Alma§ul, pi« in jud. Neamtu,
izvorqte dintre o ramificatiune
a dealulur Tarnita Muncelul,
In spre marginea despre apus
a com. Dobreni, plasa Piatra-
Muntele, curge in directiunea
S.-E., treand pe la schitul
Alma.5u1, pana in dreptul kil.
7 al oseler nationale judetene
Piatra-Neamtu, de unde se ridica
catre N.-E., traversind §oseaua
judetiana Dobreni-Roznov, pe
la sudul s. Dobreni, in fata caruia
primind §i apele ptr. Negue§ti
(de a st.), se varsa in
pir. Cracaul, ducind cu sine
urmatoarele ptria.,e Dosurile
unit cu Calugarita, Piriul-Marinesa,Pirtul-Runculu
T, Piriul-lur-Barcan, Piriul-Molidulur,
PirtulToloboacelor, Pirlul-Ponorulur,
etc., (v. a. n.).
In prundul dus de curentul
acestur pifia se gasesc bolovanr
marT de grez carpatic vechia,
carr coprind cristale marT de
pirita cubica ; asemenea, bolovanr
de calcar silicios, cu cristale
miel de acela§T mineral (pirita),
insa in catime mal mica;
cum i bolovanT plinr de numulite,
din carr se aratA finta t'Orimulur
eocen, In sus spre obiria
Cu toate acestea,
minere de fier, prin localitate
imprejurime, nu se pot gasi,
dupa cum . s'a fost crezut de
catre multr, carT au cercetat aceasta
regiune.
Alma§ul, schit de alugarqe, situat
in catunul-d.-s. al s. Alma-
§ul, In corn. Dobreni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu ; este zidit
de catre Lupu Ba4 i Mo
nahul Rafall.
La inceput, se zice, era des
tinat pentru azilul calugarilor,
§i se intretinea din milostenir,
nefiind subventionat ; astAzT lima
este populat de 20 calugarite
avind drept starita pe malea
Suzana tefanescu, sora fostulm
Episcop de Roman, Melchisedec.
Serviciul divin este savir*it
de catre preotir schitulul
Horaita, ce se rinduesc s'aptaminal.
Alma§ulul, sat, ved Poiana Alma,uluT,
In com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Almäjelul, com. rur., a..5ezata in
partea de N. a pla§ir
jud. Mehedinti. Se marginqte
la rasarit, cu com. Dobra, la

ALMÀJELUL ALUNELE
miaz5-zi Cu com. VIddaia, la apus
cu com. Corlätelul si la miazAnoapte
Cu com. Slawma. Situad'
pe cimpie, la dista* de 46 kil.
de resedinta judetuluI, formeazd
com. singurä, avind 386 contrib.
Cu T800 loc. in 402 case. Ocupatiunea
loc. este agricultura
cre5terea vitelor. ET posedä
142 plugurT, 192 care, 16 cárute
Cu cal avind si 105 stupT.
Are o bis. Cu 2 preotl i 2
cintAretr, o coall cu un invAtator,
frecuentad de 29 elevI si
3 eleve.
Budgetul comuna este de
4520 1. la ven. si de 1893 leI
la chelt. NumArul vitelor este
de 1152 vite mari cornute, 51
caT, 450 oT i 504 rimAtorT.
Prin aceastá com. trece soseaua
comunalä Ragova-Vinjul-
Mare-CorlAtelul-Almájelul.
In partea de V. a comuneT
Almájelul se afla dealul numit
Dealul - BrincoveanuluT, zis astä-zI
i Dosul-Gropilor, unde se
víd urme de o ziddrie veche.
Relativ la acest deal si zidAriT
vechl, se povestete, de bdtrinT
din com. Almájelul, VlAdaia
Corldtelul, o legendA despre familia
domnitoare Brincoveanu.
Almäjelul, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
jud. Dolj, a.5ezat pe valea
AlmAjelul in st. riuluT
la 4 kil. spre E de Filia5i. Populatiunea
e de 27 fam. cu To6
sufl., 55 bArbatT si 51 femer.
Are 25 de case. CopiiT din acest
sat urmeazá la colile din
Filiasi, ce sunt la o depArtare
de 7'2 kil. Sta"' carte To bárbatI
i 3 femeT.
Almäjelul sati Almajul, sat, pl.
Amaradia, com. Melineti, jud.
Dolj, Cu 19 fam. i 85 sufl.; 45
bArbatI si 40 t'eme. E situad.
la 5 kil. spre S.-V. de MelinWi.
Are 24 case construite din zid
si din btrne. CopiiT din acest
sat urmeazá la scoala mixta din
com. Melinesti, ce este la o depärtare
de 5376 m. Stia carte
5 bdrbatT i i femee.
Almäjelul, dmpie, in com. rur.
Almäjel, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Almäjelul, colina, pe teritoriul
satuluT cu acela0 nume, com.
jud. Dolj, pl. Jiul d.-s.,
la poalele cäruia e valea Almájelul.
AlmAjelul, a'eal mare, in c. r.
Almájelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti
; este acoperit cu viT, ce
produc vinul renumit de Almájel.
Almäjelul, pi?* izvorWe din
dealul Fratostita, udd s. AlmAjelul,
jud. .Dolj, pe st., curge
paralel cu valea JiuluT si merge
apoT de se varsd In st. acestuT
ria, In fata satuluI Petruletul.
Almäjelul, vale, pe teritoriul comuneT
Filia0, s. Almajelul, jud.
Dolj,_plasa Jiul-d.-s., pe care e
situat satul Almájelul.
Altarul, unde a fost capela
militará in tabära de la Furceni,
la 6 kil. S.-V. de orasul
Tecucia .
Altarul, piidurice, in plasa Marginea-d.-s.,
jud. R.-Slrat, la 11slrit
de soseaua nationalä; azI
este exploatad.
Altfimu§ul, munte, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, formeazä linia
de despArtire intre riul D'hubovita
si rail Argwlul, impreunä
cu muntif Draxinul, Mära, Tefelega,
Preajma, Muntisorul, CApitanul,
PlAisorul, PravAtul si Mateiaul.
Alticioarele, pîrîz7, izvoreste din
poalele pAdurer ClAbucetul, si se
varsá in riul Teleajenelul, in raionul
com. MAneciul-Ungureni,
plaiul Teleajenul, judetul Prahoya.
Altoae (La-), loc izolat i punct
de hotar In com. Valea-Muscejud.
Buzäu.
Altoae (La-), loc isolat punct
de hotar in com. Mäne.,ti, jud.
Buzdti, pe plaiul Bercioae.
Altoaele, poiand, in pAd. statuluT
Barbu din com. Grájdana,
jud. Buzga.
Altoi (La-), loc izolat, acoperit
de livezT, in com. MAgura, jud.
Buzad.
Altu-Cucei, trup de plidure, a
statuluT, In intindere de 25 hect.,
formind, impreund cu trupul
CAtetul, pAdurea Cdtetul, situad
in com. Dozqti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea,.
Altatul, movild, pe mo0a Stiubeieni,
comuna Stiubeieni, plasa
Basen, jud. Dorohoin.
A-luI-Cristoiti, vie fi teren de
arciturd, in dealul Oltului, situad
in com. Prunderii, plasa
Oltul-d.-j., jud. Vlicea, foste peadinte
de Episcopia RimniculuT
; proprietätT ale statula
Aluna sati Alunul, 'fria, pe teritoriul
com. Strloani-d.-s., jud.
Putna, izvoreste din dealurile
VarniteT, udá satul Varnita
jos de care se vars1 in Susita.
Alunele, deal, situat pe locul sAtenilor
In fundacul din susul
satuluT Negresti, com. Dobreni,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;
servá de teren cultivaba.

ALUNEN! 64 ALUNIgIL
Aluneni, nume vechiti al cdtunulur
Sldmnesti, com. Mierea-
Birnici, pl. Amaradia, judetul
Dolj.
Aluni (Valea-cu-), pir., izvoreste
din raionul com. Valea-
Lungd, plaiul i jud. Prahova,
se varsd. in Valea-lur-Dan, tot
In raionul com. Valea-Lungd.
Aluni§elul,välcea, izvoreste de la
estul com. Pdrosi, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, uclA cAtunul Mijlocul,
se varsd in stinga amgrisoareT,
tot in raionul comuner
Pdrosi.
Aluniqul, com. rur, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt, compusä din trer
cAtune Alunisul-d-s., Alunisuld.-j.
i Dealul-Gruiulur.
Isr trage numele de la pirlul
Alunisul.
Este situatA pe malul riulur
Vedea, la 36 kil, departe de
capitala judetulur si la 5 kil, de
a pldsir.
Are o populatie de 990 loc.
(526 bárbatl si 464 femer), 270
capT de fam., 240 contrib. in
301 case de locuit.
In comuna' sunt doud. bisericr
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisuld.-j.),
deservite de trer preotr.
Locuitorir se ocupd numar cu
agricultura si cultura prunilor.
E/ desfac produsul muncer lor
la Slatina, Pitesti si gara Corbu.
Locuitorir din cdt. Alunisuld.-s.
si Dealul-Gruiulur sunt mosnenr,
iar ce! din Alunisul-d.-j.
s'ati impropriearit la 1864 pe
175 hect., impArtite la 46 loc.
Sunt in com. 35 cal si epe, 420
bol', 150 yac!, 1000 or si 240
porcr.
ToatA comuna se tntinde pe
o suprafatd de 160o hect.
Cu intretinerea scoaler statul
cheltueste anual 1404 leT.
carte 150 bArbatT si ii femer.
In termen mijlociti se fabricA
In com. 6000 decal. tuicd.
Inul i clnepa se cultiva prea
putin.
Sunt in com. 50 merT, 130
per!, 200 ciresT, 8o nucr. Un
hect. livede dd. 2 care fin.
Comerciul se face de patru
circiumarr.
Venitul comuner se urcd la
2040 1. 5i cheltuelile la 2035 1.
O osea inlesneste comunicatia
cu comunele Fdgetelul si
Spineni, precum isoseaua vecinalA
care inlesneste comunicatia
cu Poborul si Profa.
E udatd de riurile: Vedea,
Alunisul, Papcica si Budusluvesti.
Se mArgineste cu comunele :
Profa, Spineni, Ursi i FAgetelul.
Se crede cA aceastd comuna
dateazd din timpul lur Neagoe-
Basarab.
Aluniqul, sat, face parte din com.
r. Strimbeni, pl. VdrbilAu, jud.
Prahova.
ceitun, al com. Colti,
jud. BuzAti, situat pe malul dr.
al izvorulur Alunisul, are 130
loc. si 29 case. E renumit prin
chilibar i biserica sApatA in
corpul une! sena
Aluni§ul, ciitun, comuna Pietrari,
jud. Dimbovita. (v. a. n.).
Aluni§ul, dmpie, vez! Dealul -
Porcilor, deal, jud. Vilcea.
Aluni§ul, deal, In com. BrAdAtelul,
judetul Suceava , de sub
care izvoreste pirlul cu acest
nume.
Aluniqul, deal, in jud. Tecucid,
la S. si paralel cu valea Alunisul,
pe care o alimenteazd cu
apd pe timpurr ploioase ; alt.
363 m.
Aluni§ul, ginA, strAbate comuna
S trimbeni, plasa VArbildul, jud.
Prahova, de la N. la S., se
uneste cu gira Bertea i impreund
isT continua drumul pe mosia
Stefesti.
Aluni§ul, izvor de ape minerale,
In com. Colti, jud. BuzAti, cdt.
Alunisul ; contine sulf si magnesie.
Nu se poate utiliza din
cauza depArtArer, greuater drumulur
si a singurdtdter pozitiuner.
Aluni§ul, izvor, In com. Colti,
jud. Buzáti, cdt. Alunisul, incepe
din Polana-Corduner si se scurge
in izvorul Valea-Boulur. In
albia sa se gAseste adesea mult
chilibar.
Aluni§ul, fan/ de munir, in pl.
Vrancea, jud. Putna, servA de
hotar intrejud. Putna i R.-SArat.
Aluni§ul, no1ie, fostA a statulur,
in comuna Valea-Teanculur, jud.
are io hect. pAcl., fineatl
si vie. Egumenir Grecr ar manAstirer
Banul, de care depindea,
ridicaserä vinul de aicr la
un mare renume.
Aluni§ul, mofle, jud. Muscel, proprietate
a statulur ; apartinea Mitropolier
din Bucuresti. In anul
1878, venitul acester mosir era
de 1812 1., *1 a fost ipotecatA
pentru asigurarea biletelor ipotecare
emise dupa legea din
1877. Pentru periodul 1881-86
arenda a scAzut la 1450 1. anual..
Aluni§ul, trup din mosia statulur
Corbi, pe care s'ad improprietArit
locuitorir din cd.t. SecAturile,
comuna si plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Aluni§ul, munte, pe creasta cdruja
trece hotarul tntre c. Brosteni,
din jud. Suceava si Buco-

ALUNIVL 05 ALUNtTL
vina, avind 1347.5 m. altitudine
d'asupra niveluld marir.
Aluni§ul, fiiidure, in tntindere de
1390 hect., proprietate a statuluI,
jud. Muscel. Face parte din
marea padure Corbi, plaiul Nucpara,
formata din lo trupurI:
Preotesele, Bindea, Zanoaga,
Papaul, Rusu, Platica,
Alun4u1, Padurile i CrIngul,
avind toate o intindere de 17530
hect.
Aluni§ul, pirtg, izvorete de pe
teritoriul com. Fagetelul, plasa
Vedea-d.-s., jud. Olt, i se varsa
in 14111 Vedea, tn raionul com.
Aluni§ul, jud. Suceava, afluente
al omuzuluI-Mare, 1340
m. lungime.
Aluni§ul i Heroaia,proprietayi
ale statuluI, jud. Muscel, pendinte
de Mitropolia din Bucure0,
carI s'a(' arendat pe periodul
1886-96 Cu 1485 1. anual.
Aluni§ul, rancurci de muntI in
prelungirea catre E. a ramureI
Porfir, perpendiculara pe intinsa
irä a TareauluT, incepind de la
nodul ce-1 formeazä cu ramura
Nechitulur, in partea despre N.-
V. a schituld Nechitul, catre oblqia
piriuluI Malina, (afluent
din dreapta riuluI rapa) pana in
malul drept al riuld Bistrita,
marginit pe sub coastele sale
despre S.E. paralel, de ptriul
Mastacanoasa, iar din coastele
sale de catre N., se detaeaza
intrio alta ramura numita a Negule§tilor.
Este acoperit cu padurI, in carI
predomina arboriI de alun, de
la carI se pare ea luat chiar
numirea. In toata intinderea
sa strabate teritoriul com. Mes-
5;042. Marais Digtonar Geopreilla.
tacgn, din pl. Bistrita, judetul
Neamtu.
Aluni4u1, fost schit de calugarÌ
in com. Colti, jud. Buzaa, cat.
pendinte de Episcopia
Buzar'. Biserica e sapata in corpul
uneI imense stind de plata
N'are inscriptiunl. Traditia
il atribue o vechime de peste
T000 de anI. Are o legenda
identiea cu a schituluI N'amae0,
din judetul Muscel : «Un
cioban, care p4tea turma ad,
aude in somn o voce, care II
ordona sg. sape în coasta stincer;
el se supune, i dupa putina
munca gasete o icoana aMaicir-
Domnulur. LocuitoriI se alarmeaz5.,
maresc deschizatura
dad forma uneI bisericr, unde
depun acea icoand, care se conserva
§i astd-zr». Tot 'in aceasta
sencä sunt sapate i dota chi-
AzI serva ca bisericä de millocuitorilor
din Alunipl.
Aluni§ul, fost schit, în cat. Alunipl,
com. Strimbeni, pl. Val-hila,
jud. Prahova.
Aluni§ul, vale, com. Frfnce§ti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Aluni§ul, vale, com. Sirineasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vtkea.
Aluni§ul-aaTáne§ti, pliclure, in
com. Balane0, jud. Buzaii, pe
mo0a Cozieni-Tihule0, proprietate
a statuluT, pendinte de Episcopie.
E formata. din trupurile
Aluniul, Birza, Cozieni, Facaianca,
Mwasca, Talpiciti
Te4u1, formind impreuna un
corp de 416 hect.
Aluni§ul-de-jos, sat, face parte
din com. r. Aluniul, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt. Are o populatie
de 257 loc.
LocuitoriI acestuI catun s'ari
improprietarit dupa legea din
1864. Ad e o bis. zidita la anul
1810 de Preda Iepure, Barbu
Anghel i Cirstea-cel-Negru
§i reparata la anul 1877.
Aluni§ul-de-sus, sat, face parte
din com. r. Aluniul (v. a. n.), pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 576 loc. Locuitorif acestlif
cdt. sunt mosnenr. Aid
e o bis. ziditä la anul 1887 de
enoriag.
Aluni§ul-Mlajetul,pildure a statuluI,
in comunele Colti i M11jetul,
pe mo0a Mlajetul i Alujud.
Buzan, pendinte de
Episc. Buzan. E formata din
trupurile Aluniui, Fata-Mare,
Fini4u1, Ocolul-BordeiuluI-Savd,
Poiana - Corduner i Valea- cu-
Bordeele, constituind un corp
de 627 hect.
Aluni§ulul, ved Poiana-Alunipjud.
Suceava.
Aluni§uluI (Virful-), colinit, in
com. Blajani, jud. Buzad, acoperita
de padurr, vi! §i araturT.
Aluni§uluI (Pirlul-), firlu, In
com. Bogcldnesti, jud. Suceava,
avind lungimea cursuluT de 3000
m., impreuna cu Piriul-Plopilor
formeaza pirlul MoiR.
Aluni§ului (Valea-), vale, situata
la S. de ttrgworul StAni-
§e§ti, jud. Tecuciri, merge in direcia
E.-V. pana in valea DobrotforuluI,
in raionul com. Stan4eW
; alt. la obiqie 355 m.
la varsatura 190 m.
Alunul, com. rur., plasa Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea, compusa din
3 catune : Alunul, Igoiut
Este situatd pe valea riulur
Oltetul, la 6o kil, departe de
9

ALUNVL 66 ALUNULUI (MOVILELE-)
capitala judetulur si la 25 kil. de
Horez, resedinta pläir. Inainte
vreme, cät. Alunul forma o singura
com. si tinea de judetul
Gori; cät. Igoiul forma o singura
com. si cat. Bodesti apartinea
de com. Mateesti.
Are o populatie de 1294 loc.
(649 barbatr si 645 femer); 267
capT de fam., 263 contribuabill;
in 285 case.
In toata com. sunt 6 bisericr.
Locuitorir se ocupa cu agricultura,
pretraria, dulgheria si
rotaria. El desfac produsul muncer
lor la Craiova si Tirgul-Horez.
Locuitorir sunt mosnenr; 15
Impreprietarit la 1864, cind
li s'ají dat 33 hect. paniint. Er
art 45 cal, 258 boT, 195 vacr,
25 capre i 270 or.
Pe riul Oltetul sunt 5 morr
in raionul comuner.
In cat. Igoiul sunt maT multe
carien l de piatra. La locul numit
eGherghinoaia» se aflä
pamtnt o materie combustibild
sau carbunr de pamint, care materie
e in ardere continua de la
1886, pana acum (1892). Se gasesc
tn pamint straturr de scoicT
si inda S'a(' gasit i masele
de mastodontr, picioare de elefantl
petrificate.
coala dateaza in com. de
22 anT. Localul e bun si apartine
comuner. titi carte 174 barbatí
si 2 femer. Cu intretinerea
scoaler, statul cheltueste anual
108o ler, iar comuna 15 ler.
Femeile cultiva prea putinT
gindacr de matase. StupT cu albine
sunt vr'o 15.
In termen mijlociti se fabrica
1500 decal. tuica.
Toatä comuna se intinde pe
750 hect. pamint.
Terenul cultivabil produce
2500 hectol. porumb i 90 hectol.
gnu. Aproximativ sunt in com.
ca la 150 merT, 70 perT, 190
nucr; iar livezile dar' ca la 300
care de fin.
Veniturile comuner se urca
la 1384 L i cheltuelile mar la
aceiasT suma.
E brazdata de dealurile: Mateesti,
Turcesti i Berbesti, carr
o separa de comunele cu acelasr
nume i de dealurile: Colibilor,
Seciulur, Ciocanele, Corsorulur,
Brinzan, Rosul i Tutunarulur; e
udatä de valle: acata, CornetuluT,
Pretroasa, Laculur, Rosia
Aninoasa, d'ara de rtul 01tetul,
care o strabate de la N.
spre S.
Se margineste cu comunele
Mateesti, Turcesti, Berbesti,
vesti, Coltesti i jud. Gorj.
Alunul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasr nume, plasa 01tetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o
populatie de 561 loc. (287 barbatl
si 274 femel); iar ca populatie
scolara are 50 copir (29
baetT si 21 fete). Aci e resedintaprimArier
si scoala comuner.
In raionul acestur cat. sunt
3 bis.: una in Cornet, cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva fondata
la anul 1838 de VI. Deconesi,
I. Rosca, s. a. ; una in
Rosia cu hramul Sf. Dumitru,
fondata la anul 1803 de Postelnicul
Constantin ; si alta in
Podurr cu hramul SL Nicolae
fondatá. de D. Sutoiti. Catunul
Alunul forma in vechime o singura
com. si tinea de judetul
Gorj, apor s'a unit cu catunul
Igoiul i Bodesti i asta-zr formeaza
impreuna com. Alunul.
Alunul, d cal, pe teritoriul satuluT
Minjesti, com. Mogosesti, plasa
Stavnic, jud. Iai, numit ast-fel
de la padurea de alunr ce se
afta pe el.
Alunul, deal, la V. comuner S1Avesti,
pl. Oltetul-d.-s., jud.
Alunul, deal, la S.-E. com. Alunul,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea,
pe care se cultiva 31 hect. vie.
Alunul, pida, in c. r. Closani,
pl. Closani, jud. Mehedinti.
Alunul, firtg, pe teritoriul com.
Paulesti, jud. Putna, pl. Vrancea,
izvoreste din Muntisor si se
varsa in dreapta CozieT.
Alunul, îrîü, in plasa Ora.sulur,
com. Andreasi, jud. R.-Sarat,
izvoreste din virful Alunulur,
uda comuna in partea de rasara
si miaza-zi, si merge de
se varsa in riul Rimnicelul ; are
un curs repede i prapastios,
si nu s'a putut face morl pe
dinsul.
Alunul, trup de ddure a statulur,
in intindere de 125 hect.,
formind, impreuna cu trupurile
.Padina,-Seaca, Piraele, Mdgura-
Albu, Muntele-Neteda i Dosul,
padurea Costesti, situata in comuna
Costesti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Alunul, vale, in plasa Ora.sulur,
jud. R.-Sarat, in partea de miaza-zi
a comuneT Andrea.si; e
inchisa intre Dealul-Furului si
Virful-Alunului, lar prin fundul
eT curge torentul Alunul ; este
una din cele mar frumoase
din partea loculur, marginita
fiind de muntr inaltr acoperitr
cu padurr.
Alunul, vale, in com. rur. Balod.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Alunului (Poiana-), d ea/ , in pl.
drasulur, jud. R.-Sarat. (Vezr
Poiana-AlunuluT).
AlunuluI (Movilele-), dota movile,
in pasa Borcea, judetu

ALUNULUI (CULMEA-) 67 AMARA
troiul.
spre N. de satul Pie-
Alunului (Culmea-), f ir de dealurf,
in pl. Orasulur, jud.R.-Sarat,
se desface din virful Alunulur, intra
in plaiul Rimnic, face hotarul
fiare acest plaid si plasa Marginea-de-sus,
se scoboarà apor
printre riurile Milcov, R.-Sdrat
Slimnic, despartind basinurile
lor; trimete spre dreapta ramificatiunile
: Dealul-Lung, Dealul-Peletic,
Dealul-Tinos i Dealul-Costandoid,
printre afluentiT
riulur Rimna, apor Dealul-Streaja
Dealul-Nucilor, printre afluentir
Slimniculur. Virful principal
din aceasta culme este Alunul,
cu o inaitime cam de 550 m.,
care se afla pe teritoriul com.
Andreasi; are padurr i pasunT
intinse; inainte a fost punct tricronometric
de observatie, care
a servit statulur major austriac,
la facerea hartir tarir Ronfinestr.
Aluta, vezr Oltul.
Alvinesti, vale, in judetul Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
comuna Topalu, se desface din
poalele nord-vestice ale dealulur
Olacu i dupa un drum de vre-o
5 kil, se deschide in Dunare;
are o directie de la N.-E. spre
S.-V. Brazdeaza partea sud-vesdel
a plasir i cea sudica a com.;
este tiiata de drumul comuna
Topalu-Boazgicu.
Alzas, locuinlä izolatif, (v. Ata,
pichet), jud. Neamtu.
Amar, pirig, curge prin satul
Mindresti, com. Puteni, plasa
Nicoresti, jud. Tecucid, si se
varsa in pIriul Gerul.
Amara, com rur., in plasa Gradistea,
ltngä lacul Amara, jud.
R.-Sarat.
luat numele de la lacul
Amara, linga care e asezata.
istoric. Mar inainte se numia
SIobozia-Amara, probabil de la
permisia data locuitorilor ca sa-sT
faca locuintele lor aci.
Pana la anul 1864, tinea de
Amara si cat. Maraloid, care acum
e trecut la comuna Cfineni,
copiir din Maraloid, venead
la scoala din Amara.
Este asezatä In partea de
miaza-zi a judetulur, la 25 kil.
spre S.-E. de orasul R.-Sarat,
si in partea de apus a plasiT
Gradistea, la 8 kilom. spre V.
de Gradistea-de-sus, resedinta
Comunele cele mal' apropiate
de dinsa sunt: Slobozia-Galbenul
la 7 kilom., Balta-
Alba la 7 kilom., Ciineni la 8
kilom., Ghergheasa la 8 kilom.,
Drog la 9 kilom., Gradistea-dejos
la IO kilom. si Visani la 15
kilom.
S6 margineste la miaza-noapte
cu comuna Balta-Albá, de care
se desparte prin niste dealurT
ce inchid la S. lacul Balta-Albá;
la miaza-zi cu catunele Sdvaresti
5i Pläsoiul (ale com. Ciineni),
despartid pi-in valea piriulur
Viroaga; la rasarit cu com.
Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiti
(al com. Ciineni) i riul Buzad;
iar la apus cu comuna Ghergheasa.
Amara este o com. de cimp
si decT n'are dealurr importante
pe -teritoriul er, afad de malurile
piriuluT Viroaga ; lar ca
este Valea-Viroager.
Riurile suntmicLi lid insemndtate;
principalul este Viroaga,
care udd com. in partea de apus
Valea-Sälcier, care se varsa in
Viroaga pe teritoriul com. la S..
de cat. Amara; riul Buzad se
afla la 5 kil, spre miaza-zi de
comuna. Pe Ruga c. este marea
bala Amara, cu vi-e-o 600 hect.
suprafata si care se tntinde
in comunele Ciineni i Gradistead.-s.
si primeste in sine &tul Viroaga.
In comuna sunt i 34
puturr, Cu o adincime de la
8-10 metri.
Clima comuna este temperad.
si sanatoasa ; lama insa supusa
raceler vintulur de rasarit.
Comuna nu mar are alt cat.,
de cit cel de resedinta.
Suprafata comuner este de
2858 hect., din carT 38 hect.
ocupate de vatra satulur, 564
hect. proprietatea locuitorilor
1494 hect. ale statulur. Ca suprafata,
comuna este a 9-a din
plasa.
Populatiunea com. in anul
1892 era de 164 familiT, carT
coprindead 612 sufl., din carr
311 barbatT si 301 femer, aflindu-se
55 cu stlinta de carte,
si restul (557) fara stiinta de
carte ; dupa religie i nationalitate
: 602 RominT si IO streinT,
dupa starea civilä: 299 clsatoritT,
313 necasatoritl si 26 vaduvr.
Ca populatie, comuna e a
12-a din plasa.
Portul locuitorilor este comun
intreger plasT. (A se vedea la
plasa Gradistea).
In comuna e o singud biserica,
zidita in anul 1819 de un
egumen de la schitul Rogoz si
cu ajutorul locuitorilor Ionita
Gheorghe BrindusT, reparad de
locuitorT in 1844; are un preot
si un cintaret.
Comuna are o singur coala
mixta, fundad in 1882 de comuna,
cu I invätator.
coala e de nuele cu valatucT,
avInd ca pamint vre-o 8 hect.,
6872 centiarir.
Calitatea pamintulur este mediocra,
fiind compus din huma
argill. In privinta cultura, cele
2820 hect. ale comuner se divid
ast-fel: 2498 hect. pamint arabil,
137 hect. ima i 185 hect.
padure.

AMARA 68 AMARA
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, avind pentru aceasta.
90 plugurr si o masinä de treerat;
cresterea vitelor, fiind in
com. 1859 capete, din carT 332
bol, 233 vacT, 145 cal, 123 epe,
926 or, 5 capre, 95 rimAtorT. Industria
in aceastá com. e simplà,
fiind cea domesticA. Comerciul
comuner constA in importarea
lucrurilor necesare pentru
tinere, constructiuni i lucrurr
manufacturale; i in exportarea
cerealelor, vitelor i pestelur, pe
care locuitorir 11 scot din balta
Amara si 11111 BuzIá. Transportul
se face prin gara FAurer (jud.
&Ala), la 17 kil. spre miazlzi.
In com. sunt 8 comerciantr
(5 Rominr, 2 Armenr, i Evreti,
din carr 3 sunt circiurnarT.
CAlle de comunicatie sunt urmatoarele:
oseaua comunal1
ce vine de la com. Ghergheasa
si trece printeinsa, spre a se
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul
spre Visani ; soseaua spre Balta-
Albd i Boldul ; drumul spre Slobozia-Galbenu
i Drog.
Budgetul. Comuna are 132
contribuabill; 2666 ler 42 b. la
veniturr si 2288 ler 27 b. la
cheltuelT.
Amara, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pendinte de com.
Slobozia, este situatA pe partea
de V. si in apropiere de lacul
Amara, de la care si-a luat numirea.
Acest sat este infiintat de
citr-va anT si are 190 fam. Rominf.
Aicr este o scoalà mixtA cu
un invAtAtor retribuit de com.
Locuitorir satulur se ocupl
Cu plugAria si vara inchiriazA
locuintele vizitatorilor laculur Antara.
Amara, bata' mare, in pl. Gradistea,
lingl com. Amara, jud.
R.-SArat, la 27 kilom. de R.-
Särat si la 3 kil, de riul Bu-
Mil, de care e despArtità prin
malurile lur inalte. Are o intindere
de 600 hect. ; se intinde
si pe teritoriul com. Clineni.
Din intinderea sa, 400 hect. apartin
statulur i sunt date cu
arena.. Ven. el este de 10000 1.
Intima se gAseste: crap, caracudA
i albisoarA, in mare cantitate,
care se vinde in R.-SArat,
Ploesti, Buzdti i chiar in
Bucuresti. Apa báltiT este sAratA;
ar putea deveni chiar apA medicinall
bund, dacA s'ar putea
Canaliza apele dulcr, cari se varsI
inteinsa, dindu-li-se acestora o
scurgere in riul BuzAti. Nu este
supusl usaciunir ca Balta-Alba,
de oare-ce are izvoare interioare,
pe lingA piriul de vara,
Viroaga. Pe malurile sale, mar
Cu seamil cel despre apus, creste
mula trestie i rogoz, din care
tAranir fac rogojinT, pentru el
pentru export.
Amara, deal, pe mosia Amara,
c. Movileni, pl. Copou, jud. IasT.
Amara (La-), han, In pl. Gradistea,
com. Amara, jud. R.-SArat,
pe drumul dintre Amara
Balta-AlbA, la 4 kilom. spre
miazl-noapte de Amara.
Amara, iaz, v. Buddiul, .piriu, c.
Movileni, pl. Copal, jud. Iasi.
Amara, lac, cu n'A minerall, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
este situat spre N.-V., la 5 kil.
de satul Slobozia i intre satele
Amara si Slobozia-Nouä.
Analiza acestur lac este aceasta
:
AnhydridA silicicA . 0.0033
sulfuricA. 28.8870
Clor 21.0870
AnhydridA carbon.
borla .JJ
n edeterminate
Sodiá 20.5970
Oxid de magnesiu . 10.8570
» calci . . 0.7160
Sesquioxid de fer
Potasiá
nedetermii tato
Lithiu
Materir organice
Aceste substante se pot grupa
in modul urmator :
Clorur de sodiá. . 34.749
Sulfat de » . . 18.935
)0 magnesia. 27.330
Carbonat de calciti. . 1.278
» magnesia. 3.669
AceastA analisl este fAcuta
numar aper, nu si nAmolulur laculur.
Apa, precum i nAmolul acestur
lac, de si nu sunt bine cunoscute
de medicr i prin urmare
niel' recomandate, si de si
nu s'a fácut niel o instalare pentru
luare de bar, totusr locuitoril
judetulur, din propria lor
initiativl intrebuinteaa cu succes
apa i nAmolul laculur. Suferinzir,
carr fac bAT in acest lac,
inchiriazA locuinte in satele Slobozia,
Amara si Slobozia-Noul.
Amara, mofie, pe teritoriul com.
Movileni, pl. Copou, jud, IasT,
formeazá un trup cu mosia Butuluc,
din com. PAusesti, plasa
arligAtura, (v. Butuluc). In aceastA
localitate nu sunt de cit
doul case s't o moard cu vaporT.
Amara, mofie a statulur, in pl.
Gradistea, in com. Amara, jud.
R.-SArat, are o intindere de 1679
hect., din carr 1394 hect. loc
arabil, roo hect. imas si 185 h.
pldure.
Amara, pei-dure a statulur, in pl.
Gradistea, com. Amara, judetul
R.-SArat, in intindere de t85
hectare; esenta dominantA de
lemn este salcia.
Amara, pirta, izvoreste din p5.-

AMARA 69 AMARADIA
durea Chircia 51 se varsa In lacul
Drac5ani, com. Drac5ani, pl.
Meletin, jud. Boto5ani.
Amara, pirig, v. piriul Budaiul,
com. Movileni, pl. Copal, jud.
Ia5i.
Amaradia, plath, jud. Dolj, numitá
ast-fel de la riul Amaradia
ce trece prin ea in directiunea
N.-V. spre S.-V.
Forma sa se poate asemana
-Cu un paralelogram lungit de
la N.-V. spre S.-E.
Se margine5te la N. cu parte
diii jud. Gorj, incepind din dr.
comuneI Valeni ; la E. cu jud.
Vilcea, pana in dreptul comund
Capreni din aceasta
La S. se margine5te cu pl.
Ocolul din acest judet.
La E. cu jud. Vilcea, de la
com. Valeni la N. pana in dreptul
comuneT Bizgarli, Romanati.
La V. se margine5te cu pl.
Jiul-d.-s., din dreptul com. Capreni
pana la com. Malaeasa,
din pl. Ocolul, despártindu-se
pe o mica intindere prin riul
Amaradia.
In privinta reliefuld, pl. Amaradia
se poate imparti in
doua regiunI : regiunea dealurilor
la E. 5i regiunea vailor la
V.; ambele regiud se intind in
directiunea N.-V.-S,-E. Dealurile
ce accidenteaza aceasta plasa
sunt : Dealul-MuieriI, ce se lasa
din culmea Zdnoaga, din jud.
Gorj, trece pe teritoriul acestd
printre valea Aula Plosca,
la V. 51 limita catre jud. Vilcea,
pana la izvorul fiuld Giarnartaluiul;
de aci pana In limita
de S. a pld5iI este strins
intre valle riuld Amaradia
V. i a riuld Giamartaluiul la
E. Catre S., i anume din punctul
unde riul Giamartaluiul trece in
jud. Romanati , Dealul-MueriI
se continua prin dealul Flore5ti.
Din Dealul-MueriI, se lasd spre
E. Dealul-Murgasuld, ce merge
de la N.-V. spre S.-E., ayind la
V. valea Giamartaluiuld, lar la
E. valea riuld Fratila. Atit dealul
dt 5i valle se prelungesc pe
teritoriul jud. Romanati. Pe limita
catre pl. Jiul-d.-s., se intinde
dealul Icleanul, ce este o
prelungire a dealurilor Andree5tilor
51 Prigorier din culmea
Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal
se continua prin Dealul-Mare,
ce desparte valea riuluI Amaradia
de valea piriuluI Almajel,
pl. Jiul-d.-s.
Tot din dealul Icleanul se lasa
dealul Chicioard, ce desparte
miel afluentI din dr. Amaradid
de alte piriia5e ce se varsa. direct
in
Terenul tertiar constitue solul
intregd
Pe teritoriul acestd pla5r curge
riul Amaradia ce intra in
aceasta pl. pe la com. Capreni;
1-1111 curge pe teritoriul acesteI
pla5T de la N.-V. spre S.-E.,
lasind in dreapta sa, comunele :
Capreni, Sloina, Valea-Bould,
Bodde5ti, Me1ine5ti, Goodeni,
Negoe5ti ; iar in st. comunele :
.Capreni, Mierea-Birnici, Negoe5ti
i Adincata. Din dreptul
comuneI Adincatase indrepteaza
spre S. curgind putin pe limita
catre pl. Jiul-d.-s. Riul Amaradia
prime5te riul Plosca pe stinga
ce vine din com. Grädi5tea, jud.
Gorj, uda. comunele Zäicoiú, Talpa5i
5i Amara5ti, cu directiunea
N.-S., dealungul Dealuld-Muerif
5i se varsa in Amaradia la s.
Amara5ti.
Pe dr. Plosca se incarcg cu
me multI afluentr, intre care se
numara Ploscuta (vezi cuy. Ploscuta)
pe dreapta.
Atit Amaradia, cit i Plosca,
primesc pe ambele malurT afluentI,
ce curg prin vál strimte
la izvor i largI cu cit se a-
propie de varsarea lor in aceste
riurI.
Aceasta plasa mar tine i de
basinul riuld Olt 5i anume de
afluentiI sal din dr. Oltetuld
numitI Fratila i Giamartaluiul,
caff trec in jud. Romanati.
Plaza Amaradia din punctul
de vedere administrativ e formata
din 18 comune 5i anume:
Adincata, Amara5ti, Balota, Bodae5ti,
Bulze5ti, Cdpreni, Goodeni,
Goe5ti, Meline5ti, Mierea-
Birnici, Murgaiú, Negoe5ti, S15.vuta,
Stoina, Talpa5i, Valea-
Bould, Vele5ti, Zeicoig. Re5edinta
sub-prefecturd este in c.
Meline5ti.
Populatia pläil Amaradia e
de 6131 C. de fam., cu 24984
sufl., din care 12617 barbatI
12367 femer.
Dupd starea civill, populatiunea
se imparte In: neinsuratI
13021 : barbatI 6787, femer 6234;
insuratI 10480: barbatT 5240,
femeI 5240; vaduvI 1471: barbatI
603, femer 868; divortatr
: barbar 8, femer 4.
Dupa nationalitatI, sunt: RomlnI
24933, sirbr 23, UngurI
14, EvreI 12, GrecI 2.
Dupa felul ocupatiund, loc.
se impart In: agricultorI 18206,
muncitorI 888, servitorr 260,
comerciantI 85, prof. liberale
84, meseria5I 82.
Dupa instructiune sunt: cu
5tiinta de carte 1721: barbatI
1567, femeT 154; fara 5tiinta de
carte 23263: barbatI 11050, femer
12213; la i000 loc. 5tia
carte 69: barbatI 63, l'eme' 6.
BisericI sunt 55, din care 21
parohiale i 34 filiale, deservite
de 22 preotI parohI 5i de 6
preotI supranumerarI 5i de 51
cintaretr.
scoli sunt 17 : zsde baetI, 2
de fete 5i 13 mixte, cu 15 invat'atoe
5i 2 invatatoare. Aa urmat
la 5coala, In anul 1892-93,

AMARADIA 70 AMARADIA
453 copir: baetT 399 si 54 fete.
Ati virsta pentru a urma la scoala
3356: 1798 blietT í 1558 fete.
Juriile comunale judeca pricinr
miel; tin de judecAtoria ocolulur
Jiul-d.-s., cu resedinta in
Numarul vitelor e de 43968
capete, anume : cal 284, epe
541, armasarT 25, minzr 104.
Vite cornute : bol 6415, vacr
3700, viter 1355, taurr 784, bivolT
27, bivolite 21.
OT si miel 190o7, berbecr
3397.
Porcr 155I, scroafe 1465,
vierr 51r, purcer de lapte 1597.
Capre 2463, tapT 185, iezr
446.
Magarr 6, cada 14.
Cu comerciul se ocupi ata
strainir cit i indigenir. La Cruset
si Negoesti se fac bilciurr
anuale. Comerciul Il fac mal
mult cu orasul Craiova, unde se
duc cu caree cu carutele pe
soseaua nationall Craiova-Tirgu-
Jiu. De asernenea se duc pe la
bilciurile ce se tin in comunele
maT sus numite ; vind mal mult
cereale, vite, cAramida, lemne, etc.
Calle de comunicatie 'ce strabat
plasa Amaradia sunt: calea
jud. Craiova-Ttrgu-Jiti, cu dota
podurr pe riul Amaradia, unul
la Adincata si unul futre Stoina
si Capreni; car comunale nesoseluite
i anume: Murgasi-Velesti
prin com. Balota, de unde are
un ambrasament spre Bulzesti.
Gaia-d.-j. de pe aceastA linie
este unja cu Goesti printr'un
drum, care, de la MAtaesti din
pl. Ocolul, duce la Negoesti, la
Goodeni, etc.
Un drum proectat duce de
la Bodaesti, de Ruga, Amaradia,
la Fratostita, din pl. Jiul-d.-s.
Inainte de 1892, pl. Amaradia
era unita eu pl. Ocol. Pl. Amaradia-Ocol
coprindea comunele :
Goesti, Adincata, Ne-
goesti, Amaresti, Mierea-Birnici,
Slavuta, Zeicoiu, Tilpasiti, Velesti,
Balota, Bulzesti, Murgasiti,
Goodeni Melinesti , Bodaesti ,
Valea-Boulur, Crusetu, Stoina
Capreni. In jurul orasulur Craiova
de asemenea erati: Izvorul,
Motoci, Mischi, Ghercesti, Pielesti,
Simnicul, Isalnita, Breasta,
Cernelele, Bucovatul, Balta-Verde
, Podan, Livezile , Glodul ,
Preajba , Malul -Mare , Sacuiti ,
Ghindeni, Cosoveni i Carcea,
toate in numar de 40 ce compuneati
plaisile unite Amaradia-
Ocol, cu resedinta sub-prefecturer
în Melinesti.
Localitatr istorice in aceasta
pl. sunt : Putineiul, com. Mierea-
Bimici, mide s'a dat batalia
dintre Mihaiti-Viteazul i TAtarir.
In jurul comuner Goesti, cat.
Muereni, se vad ruinele une
cetAtr romane, numitä de loc.
Cetatea-Muerir.
Amaradia, 'Las* este situata
In partea de E. a jud. Gorj.
Aceasta pl., pana la 1883, forma
plasa singurA, dar de atuncr s'a
unit cu plaiul Novad i formeaza
o singura plasA sub denumirea
plasa Novaci-Amaradia
Cu resedinta in cAt. Hirisesti din
plaiul Novaci, apartinind com.
Novaci.
Numirea de Amaradia
luat'o de la riul Amaradia, care
ia nastere din aceastA plasa, din
punctul de bifurcatie al dealurilor
Prigoria i Muerea.
Se margineste la N. cu plaiul
Novaci cu care se atinge prin
comunele: Ciuperceni, Bumbesti-
Piticu, Ciocadia, Blrzesti i Sirbesti.
La V. cu comunele: Voitesti,
BAlanesti, Pistesti-din-Vale
Pistesti-din-Deal, Budieni
asa din plasa Ocolul. La S.
Cu plasa Gilort prin comunele :
Curteana, Rogojeni, Pietrestid.-s.,
Piriul, Licuriciti, Adunati
Saca. La E. cu judetul R.-
Vilcer.
Relieful solulur acester plAsT
este, spre V. in partea riurilor
Blahnita i Gilortu, mal mult
ses, lar in partea de E. deluros.
Dealurile ce strAbat aceasta
plasA sunt: Plesa, al Jiulur, SAcelul,
Zorlesti, Prigoria i Dealul-Muerir.
Cel mal renumit platotz din
aceasta plasa este : Cimpul-Mare,
ce se ridicA filtre basinurile
Blahnita i Gilortu, spre N. de
Tirgul-Carbunesti. (A se vedea
la com. Albeni).
Clima acester plasr este temperatA.
Plasa Amaradia are o suprafa.tA
de 41800 hect. din carr
6025 hect. padure, lar restul
aratura, dealurr, vAT, livezr si vil.
Solul Amaradier este putin
productiv; izlazurile i finetele
sunt cele mar intinse; produce
cu toate acestea tot felul de
cereale.
Riurile ce strA.bat aceastA pl.
sunt : Gilortu, care este cel mal
voluminos, apor vin : Ciocadia,
Blahnita , Galbenul , (Bala- de-
Fier), Cilnicu i Amaradia.
oselele din aceastA pl. sunt
urmAtoarele :
I. oseaua judeteanA T.-Jiu-
Vilcea, care infra in aceastA
plasa mal la V. putin de com.
Copacioasa si trece pe la Scoarta,
unde se desparte in dota:
o ramura apuca spre S., iar
alta merge spre Vikea si trece
pe la Coliba.si, Bengesti-d.-mj.,
prin apropiere de Ciocadia, prin
arliger, Piticu, Zupesti, Poenari,
Ciuperceni, de unde apor intra
in Vilcea.
2. oseaua judeteand T.-Jiu-
Scoarta-Dolj, in aceastA plasa
este aceia.sr, pana la Scoarta,
de aci apuca spre S. si trece
In apropiere de com. Pojogeni,
apor trece prin

AMARADIA 71 AMARADIA
de unde putin mar la S. intra
in plasa Gilortu.
Sosele vicinale in aceasta pl.
sunt :
oseaua vecinala, care pleaca
din com. Ohaba, trece prin
Glodeni si Bisnegi de unde intra
in plasa Ocolul.
oseaua vecinala, care vine
despre Surupatr, j'Arà in aceasta
plasa mal la N. putin de com.
Magheresti-din-Deal, trece pe la
aceasta comuna, pe la Sacel,
de unde apor merge de da in
soseaua judeteana T.-Jiu-Vilcea.
S oseaua vecinall ce vine
de la Ciocadia i hita in aceasta
plasa mar la S. putin de aceasta
comuna si merge de da in soseaua
judeteana T.-Jiu-Vilcea.
Soseaua vecinall ce vine
despre Pietresti-d.-s., pl. Gilortu,
jara. in aceasta plasa mar la N.
putin de Pietresti-d.-s. si trece
pe la comunele: Stellnesti, Cojani,
alnicul, Albeni, unde se
desparte in doul ramurr; una
merge de da in soseaua judeteana
T.-Jiu-Vilcea, iax alta trece
pe la Calugareasa, Negoesti,
Poiana, Pojarul-d.-s. i Pojaruld.-j.,
de unde apor infra in pl.
Gilortu.
Sosele comunale in aceasta
plasa sunt
i.Soseaua comunala, care intra
din plasa Novaci in aceasta
plasa la comuna Piticu si trece
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro-
Seciurile i Poiana.
oseaua comunall, care
pleaca din comuna Poenari ; aceasta
osea trece prin Poenarile,
Sirbesti, Beresti, Alimpesti,
Nicoresti, Corsiorul i Peticia, de
unde intra. in Vilcea.
Soseaua comunalä, care
pleaca din soseaua vecinala Cojani-Albeni,
de la com. alnicu
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu,
Lujelesti, Comanesti-d.-j., Birzeiu-de-Padure,
de unde putin
mal la S. intra in plasa Gilortu.
In plasa este judecatorie de
ocol cu resedinta in Pietrestid.-s.
Este resedinta companier a VII
din reg. 18 dorobantr.
Locurr istorice sunt in com.
Albeni : Cimpul-Mare si In com.
Birzeiu-de-Padure, locul numit
Silistea.
Plasa are 25 comune :
Glodeni, Magheresti-din-Deal,
Sacelul, Cirliger, Sirbesti,
Corsorul, Zorlesti, Rosiad.-j.,
Prigoria, Negoesti,
Bobu, Scoarta, Copacioasa,
Pojogeni, Stefanesti,
Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-P1dure,
Poiana-Seciurile, Pojaruld.-s.,
Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s.,
Albeni i arbunesti.
Ca centre de desfacerr comerciale
In aceastä plasä sunt:
Pietresti-d.-s. i Tirgulnesti.
In acea,sta plasa sunt 22 de
scoll cu 1003 elevr inscrisr, din
carr urmeaza. cursurile 816 elevr
si 20 eleve.
Amaradia, Hl; izvoreste din c.
Seciurile, plasa Amaradia, jud.
Gorj, dintre dealurile Prigoria
Muerir, bifurcatiunr ale culmil
Zanoaga, curge de la N. la S.
udind comunele Pojarul-d.-s.
Pojarul-d.-j., Logresti-Mosnenr,
Logresti-Birnicr, Tindalesti, Coltesti,
Busuioci, Hurezani-d.-s.
Pegreni din judetul Gorj) dupa
care intra in jud. Dolj, pe la
com. Capreni. De ad isT schimba
directia catre S.-E. pana la S.
de com. Goesti, unde din non
schimba directia catre S.-V.
descriind un arc de cerc pana
in dreptul satulur Troca, com.
Cernelile, unde se aruncà in stinga
Jiulur.
In curgerea sa in jud. Doljiti,
uda pl. Amaradia pe la mijloc,
si parte din plasa Ocolul, treend
pe la ea-une/e Ulmetul,
Crusetul, Mierea-Birnici, Spineni;
Negoesti, Pometesti, Adincatad.-j.,
Malaesti, Milesti-d.-j., Floresti
si Albesti.
Volumu/ apelor sale, in partea
de sus este putin abundent,
din cauza fundulut nisipos care
face ca apa sa se filtreze in gaimtnt
; in josul cursulur srai insa,
incepe a-sr mari volumul prin
apele te primeste de la deosebite
izvoare. Fundul Amaradier
catre sorginte e nisipos, iar in
plasa Gilortulur este namolos
pe toata intinderea sa, de aceea
nu existá pe clima morr orr ferastrae,
din cauza ca in vreme
de plor arunca prundurr i distruge
tot ce s'ar gasi pe dinsa.
Amaradia prim este ca afluentr
In jud. Dolj:
In dreapta : piraiele Plopul,
com. Capreni ; Boul, Bousorul,
Mierea, com. Valea-Boulur;
l Mueristil, com. Mdinesti.
In stinga : ptraiele Amarazuia,
corn. apreni ; Valuta,
satul Crusetul; Valea-Mare, satul
Mierea ; riul Plosca, com. Amdre0.
Largimea medie a albier sale
nu trece peste 15 m., iar adincimea
variaza de la I m. la 2
m. maximum. De si seaca cite
o data. in timpul veril, totusr in
cursul säti inferior nu se poate
trece prin vad, din cauza ca
fundul albier este mlastinos.
Sapte podurl se gasesc pe Amaradia,
din care 3 in judetul
Dolj si 4 in jud. Gorj :
Podul drumulur de fier in
dreptul catunulur Troaca, lung
de II0 M., cu tablier metalici
la 25 kil. de Bucuresti, 'filtre
Craiova i Isalnita ;
Podul drumulul de fier intre
statiile Copacioasa i T.-Jia
cu 2 deschiderr de 15 metri
fie-care ;

AMARADIA 72 AMARUL
Intre acelea§T statiT pod cu
tablier metalic Cu o singurä deschizatura
de 15 metri ;
La kil. 348 un pod cu o
singura deschidere de 15 m. ;
La kil. 348 metri 912 tot
asemenea
Al "oseleT nationale Craiova-T.-Severin,
la satul 'pinito.;
Al oseleT judetene, care
leaga Craiova cu nordul judetuluT
la Negoe.,5tT.
La comuna Logreti-Mo.5neni,
jud. Gorj.
Amaradia, pi« izvorqte din
muntele Pleea, jud. Gorj, uda
plaiul Novaci li plasa Ocolul,
curge de la N. la S. prin cdt.
Stáne§ti, trece pe la E. de c.
Mwte§ti, sub numele de apa
Mwte0, uda comunele Ohaba
Glodeni, 4I indreapta apoT
cursul spre S.-V. pe la S. comuneT
VoetWi; aci primWe In
dreapta piriul Valeni ce izvore§te
din poalele plaiuluT Sclivia
5i care aduna apele piraielor Valea-GrululuT,
Inoasa i Pirlul-cel-
Mare ; din Voite§tT, ptriul Amaradia
infra in com. Balanqti,
strábate aceasta comuna in lungul
eT §i intra in com. Budieni,
de aci infrá in com. Pietretide-Varsaturl,
mergind a se vársa
In pi, in jos de com. Ia. i.
Amaradia-de-Apus, locuing izolatii,
in pl. Amaradia, judetul
Dolj.
Amaradiel (Valea-), pe mo0a
Cristineti, com. Ibaneti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Amarul, com. rur., in jud. Buzati,
pl. Tohani, la distanta de ora-
.51.11 BuzAti de 33 kil., situata injurul
laculuT Amarul. Limitele
sale sunt : la N., Coada-AmaruluT,
Valea-DragurreT li mal multe
pietre care o desparte de com.
GAgeni-Vintileanca ; la E., riul
Sarata, care o desparte de c.
Cioranca i hotarul mc*er Margineni,
zis treT movile, care o
desparte de com. Mihailqti ; la
S., hotarele m44leT Glodeanul-
Sdrat, Bolde0, zis O Moara-BirauluT,
Znagovul i Afumacioara;
la V., piriul Istati, care o desparte
de m(*a Fulga, jud. Prahoya.
Suprafata sa este de 668o h.,
din carT 4990 arabile, 280 fineata,
743 islaz §i 667 lacul Amarul
i teren sterp. Proprietati mal
insemnate coprinse in teritoriul
acesteT comune, sunt : Barbuleanca,
a statuluT, Amarul, dat in
loturT, Ciura, Sinaia (a Eforier
Spital.), Dulbanul, Movileanca,
Scortianca, Mis*, Sauleasca
Cretuleasca. Terenul sati e un
vast es intrerupt de movile
mal cu seama de cite-va ape
stag,nante, care formeaza lacurT,
smircurT O tufAr4. Cultura principala
e orzul §i porumbul, apoT
secara i gnu!. Ca industrie are
o moara de aburl O o stina pe
mo0a Scorteanca. Face comert
cu cereale, pe care le desface
la gara Mizil, cu care e legata
prin §oseaua vecinald Mizil-Cotorea
prin Casota, precum §i
cu alte drumurr naturale, din
care mar insemnat e drumul AmaruluT.
Vite are : 810 boT, 402 vacT,
230 viteT, 4 bivoll, 210 caT, 250
epe, 50 mina, 1754 ol, 7 capre,
I asin O 410 porcT.
Comuna e formata din catunele
: Amarul, Dulbanul, (Satul-
Noti), MiroO, Movileanca, Scorteanca
i Sinaia. Populatia e de
1690 loc., din carT barbatT insuratT
359, neinsuratT 3, vAcluvr
12, bletT 449; femeT maritate
359, vaduve 41, fete 467. El
traesc in 388 case. StrainT sunt
4 Austro-Ungarr. Meseria5T su nt :
I lemnar, 1 cizmar O 2 fierarT.
Media na#erilor e de 66.3; a
ruortilor de 48, a casatoriilor
de 18. Populatia cmte c u o
medie anuala de 23 sufiete.
Din punct de vedere financiar.
comuna are 31 I contrib'uabar,
din care 27 comerciantr
RominT. Stabilimente 13. Venitul
caselor 4800. Taxa propontionalg.
120; ven. fonciar 151344;
darea calor de comunicatie
1866; patente 664.15; fondera
12070.44. Total fiscal 14600.59.
Perceperea 1460.05; judetene
3120.50; drumurr 1385.65 ; comunale
3120.50; comerc. S0.25.
Total general 23737.54. Budgetul
comund e de 4420.91.
Are 2 coll in com. Amarul
i Miro0 cu un numár regulat
de 8o elevT. Carte t.iii 127 loc.
Are 2 bis. in com. Amarul 11
MiroO, avind ambele aceialT patronT:
SE Nicolae i SE Demetru.
Catedrala este SE Nicolae
din c. Amarul. Preotl sunt 2,
entaretT 2, paracliserT 2. Numarul
circiumilor e de io. Casele
sunt ordinare.
Comuna g-a luat nWere,
cam pe la anul 1840, in urmá.toarele
imprejurArT : cálugAritele
de la mdnAstirea TigIne0,
proprietare ale moOeT Amarul,
art inceput sa. dea locurT de casa
oamenilor de servida aT manastireT,
pe aceasta mnie. ProprietaxiT
vecinT, suferind de lipsa
bratelor, le-a(' imitat. Ap.: Const.
Scortianu, in anul 1842, a daruit
locurT de casa orT-caruT
muntean, ce s'ar stabili pe mo-
Oa sa Scortianca. Milla Cal.bunescu
a darult pe mo0a Movileanca.
Daniel Co1ib4ianu, arenda§
al EforieT Spitalelor, a
stabilit maT multI loc. pe mc*a
EforieT, Sinaia. Zinca DrAgulineasca
a vindut mo§ia Mis*
mal multor locuitorl claca§T in
1056, dind na§tere cAt. MiroO,
singurul care era populat mal

AMARUL (SUDITI) 73 AMXRX.STI
d'inainte, sub numele de Bajenari-CretuluI.
Se crede, ca prin teritoriul
acester com. ar trebui sA treaca
Valul-luf-Traian, ale caruI urme,
D-1 Schuchardt, in 1885, le-a
constatat pana in apropiere. In
valea Dulbanulur se gasesc multe
hirburI de p5.mint, pe carr loc.
le atribue' Tatarilor.
Amarul (Suditi), crYtun de rescdinta,
al com. Amarul, judetul
Buzad, situat pe tarmul de E.
al lac. Amarul. Are 6 io loe,
carr trAesc in 145 case. Printre
batrtnI se maI pastreaza numele
Suditi, ce-1 purta acest sat, pe
cind era supus manastirer Tiganesti.
Amarul, deal, formeaza malul
sting a1 piriuluY Galben, prin
dreptul com. CirligeT, pl. Novaci-
Amaradia, jud. Gorj ; mar la
vale se numeste, Ghionoiul.
Amarul, lac insemnat, in com.
Amarul; contine mult peste. E
format din apa ce se aduna in
santul soseler, din varsaturile
piriuluI Istau si ale Arad Dra.guna.
El se scurge sub forma de
viroage i da, maT la vale, na.stere
laculuI Boldesti. Capul saii
de N. poarta numele de Cotul-
Amarulur, iar cel de S. Coada-
AmaruluI.
Amarul, mofie a statulta, in com.
Amarul, jud. Buzar', pendinte
de Tigane§ti; are 600 hect.,
din carI: 450 arabile, ioo izlaz,
26 fineata i restul sterp. Acum
e incorporata cu mosia Glodeanul-Sarat,
cu care se arendeaza
impreuna.
Amarul,mo,sie, com. Amarul, jud.
Buzan, pl. Tohani, pendinte de
manastirea Sinaia, din jud. Pra-
hoya, proprietatea Eforid spitalelor
civile din Bucuresti; are
o arena anual de 5244 leI.
Amarul, vechie numire a cat.
Sinaia, comuna Anvarul, jud.
Buzai.
Amarului (Drumul- ), drum
vechig, jud. Buzaa, ce pune in
comunicatie comunele Amarul
si Baba-Ana cu jud. Prahova.
El formeazd hotarul intre maI
multe mosiI.
Amarului (Movila-), movild insemnatä,
pe mosia Amarul, jud.
Buzati.
Amazaua, vale, in pl. Borcea,
jud. lalomita, linga satul Roseti-
Volnasi i canalul Borcea.
Amficsine§ti, mofie nelocuita in
plasa Siretul-d.-s., jud. Roman,
com. Gadinti.
Amärä§ti, com. rur, pl. Amaradia,
jud. Dolj, la 34 kilom.
de Craiova si la 5 kil. de resedinta
plasiI, com. Melinesti.
Situata pe loe ses de ambele
malurI ale riuluT Plosca, si pe
costisea dealuluI Golumbul la V.
Muerif la E.
Comuna Amarasti se mArgineste
la N. cu com. Talpasiul,
.1a S. cu com. Godeni, la V. cu
com. Mierea-Birnici, lar la E.
cu com. Velesti. Limita Enid
de N. catre com. Talpasiul Incepe
din dealul Golumbul si tine
panl la riul Giamartaluiul.
Limita Enid de V. merge pe
dealul Golumbul i dealul Periul
, pana in Valea - Tarniter.
Limita linie/ de S. Vine din limita
Velestilor pana in riul Amaradia.
Terenul comuneI este accidentat
la E. de Dealul-Muerif
din case se lasa Dealul-Inalt ; la
V. se afla. dealul GolumbuluI ce
se continua prin Dealul-PeriuluI.
Aceste dealurr sunt cam de 200
m. inaltime; sunt acoperite de
padurI, tufarisurr si putine vil.
Intre aceste dealurI se gasesc
mal multe val, ?are care se numa'ea'
Valea-Balaciulur, Valea-
PeriuluI, valea Tatulesti, valea
Balcanul, valea Amarasti , valea
Apostul, Valea-cu-Meri, toate
la E.; la V. avem valea GolumbuluT,
Valea- Seaca, Valea-PlopuluI,
valea Aria, valea Maimanul,
valea Catules ti.
Comuna este udata de riul
Amaradia ce udd o mi& parte
din teritoriul acester comune,
trece la S. in comuna Godeni,
dupa ce a tdiat soseua Melinestilor.
Tot prin aceasta com.
curge riul Plosca, ce vine de la
N. din c. Talpasoiul, merge de la
N.-S. intre dealul Golumbuld
Dealul-MueriI si se varsa la. Amaradia,
chiar pe limita de S.
a acesteI comune.
Plosca are mal multe vadurI
si un pod intre catunele Flcasi
Plopul. Pe Amaradia se afla
un pod la Gura-Plostet Riul
GiamartaluiuluI face putin limita
catre comuna Velesti. Acest rili
are un vad l'are comunele ce
le desparte, Din dealurile GolumbuluI
i Muerif, se lasa miel
pirliase intermitente ce curg pe
valle cu acelasI nume ; ast-fel
pe stinga primeste Piriul-Balaciulur,
valea CAtulesti
, piriul Baicanul, pirtul
Valea-cu-Meri. In dreapta riul
Plosca prim este Piriul-GolumbuluT,
piriul Valea-Seaca, piriul
Plopul, piriul Maimanul.
Comuna a fost infiintata la
anul 1832.
Catunul de resedinta este Farcasiul.
Se compune din cinc! cat.
si anume : 1. Amarasti cu mahalale
AmArasti, Blicanul, Plotogi
51 Farcasanca. 2. Catunul
84049, M'arel* Diejionar Googrago. 10

AMARA5TI 74 AMXR4TI
Farcasiul Cu mahalale Farcasiul,
Petrache$ti sati Golasei i Plopul.
3. Cat. Golumbul cu mahalale
Golumbeni-Mosneni sati
Golumbelul. 4. Cat. Baicanul,
si 5. Cat. Golumbeiul.
In comuna sunt 5 bis., din
carT 2 sunt dgrimate si nu maT
functioneaza. Nu se stie bine de
cine sunt fondate ; reedificatoriT
insg. sunt loc. comuneT. Cea din
cat. Golumbul, mahalaua Golumbul,
a fost zidita la leatul
1816. Cele-l'alte 2 existente, adica
i din mahalaua Plopul, lar
cea-l'alta. din Amärgsti, sunt fgcute-
din birne. DoT preotT si 4
cintar' etT oficieaza succesiv la
cele 3 bis. existente. Biserica
din cat. AmArasti i cea din
Golumbul aii pamtnt arabil, dat
dupg legea ruralg. din 1864.
Se afla o scoala mixta in
cat. Fgrcasiul cu I invatator ;
scoala functioneazg de la anul
1840. Este intretinuta ata de
Stat cit si de com. coala nu
are local propriti, cacT cel ce fi
construise com. s'a darimat cu
totul. Cel inchiriat de com. este
de birne acoperit cu tabla.
In anul scolar 1892-1893, scoala
a fost frecuentata de 34 copiT.
Populatia comuneT este de
1368 sufl., adica 715 barbatI si
653 femeT. Dupa legea rurala
din 1864 sunt 198 impamtntenitT.
Casele sunt facute din birne
si din zid. Cele maT multe case
aú grading.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 17361 pog., din care :
8680 pogoane pamint arabil ;
2i70 pogoane finete ; 2170 izlaz ;
4340 pogda.ne padure.
Mosiile de pe teritoriul comunal
se numesc Amarásti,
casi si Golumbul ; ati o supraf.
de 8680 pogoane si dati un venit
de. 18684 le!; apartin d-lor
M. M. Leoveanu, Mihail Maras-
cu, Grigore I. Columbeanu si
clacasilor.
Se seamand pe ele griti, porumb,
orz, etc.
Padurile sunt :
Padurea statuluT, Golumbul, in
tntindere de 490 hect. Padurea
d-luT Leoveanu, numitg. Amarasti,
in intindere de 600 hect.
Padurea d-luT M. Marascu tot
In Amarasti cu o suprafata de
630 hect. Pgdurea mosnenilor
Farcasenr si GolumbenT, de 450
hectare.
In trecut, toate padurile erati
proprietatea Bibestilor si a MitropolieT.
Sunt compuse din fag,
jug,astru, corn, plop, cer, gtrnita,
etc. Predomina emita si
cerul.
Viile, cu o mica intindere, apartin
loc. pe a caror proprietate
se gasesc. Produc vin alb
de bung. calitate.
Livezile de prunT aveag inai n te
o intindere mar mare, dar din
cauza uscaciuneT ají ramas ca
la io hect.
O moarg de aburIse gaseste pe
proprietatea d-luT Columbeanu.
Se lucreazg. caramidd. Un om
face pana la 200 bucatT pe zi.
In com. sunt 3 circiumr:
in Amarasti, i in Farcasiul si
In Golumbul. Comerciantl sunt
3, circiumarT. LocuitoriT se duc
rare-orT cu productele la Craiova.
Se tine la RusaliT un bticiti
pe proprietatea d-luT Margscu
si se numeste hilciul de la Gura-
Plostei. Prin com, trece o cale
vicinalg, ce o uneste cu com.
Talpasiul. Diferite potecT serpuesc
pe dealurT si pe val.
Venitul budgetar pe 1893-94
a fost de 3243 1. 43 b.
Cheltuelile budgetare aii fost
de 2697 1., 89 b.
Vite cornute 515, oT 937,
porci 170, capre 220, ca! 45.
Amärä§ti,com.rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, compusg din 5 cgt.:
Amgrasti, Palanga, Gusoeni, Padina
si Verdea. tsT trage numirea
de la niste fugar! venitT de
la Amarasti-de-Ctmp. Data nu se
cunoaste.
Este situata pe ptraiele Pesceana,
Aninoasa, Verdea, Nemoiul
si Nevropita ; la 64 kil.
departe de resedihta judetulur
si la 16 kil. de a subprefecturel.
Are o popul. de 1630 locuit.
(810 barb. si 82o fem.), in care
infra si 6 familif de Tiganr ;
356 capT de fámilie; 267 contribuabilr
in 400 case.
In comung. sunt 4 bisericl: 2
In cg.t. Amargsti, una in cat.
Palanga si una in cat. Padina,
carT se intretin cu ajutorul enoriasilor.
LocuitoriT se ocupa parte cu
agricultura si viticultura, parte
cu dulgheria. Vinurile le desfac
maT la toate orasele din Oltenia
si Muntenia.
In comuna sunt 24 ca!, 288
boT, 121 yac!, 2 bivolT, 779 oT.
LocuitoriT sunt mosnenT.
tiri carte 79 barbatT si 5 feme!.
Cu intretinerea scoaleT statul
cheltueste anual 1080 leT si
comuna 50 le!.
plica se fabricl in termen
mijlochi 1000 decal.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
cam 1401 hect. Ad sunt, cu
aproximatie, 569 merT, 560 perT,
679 nucT, 465 ciresT ; iar livezile
dar' pina la 400 care de fin.
Venitul comund se urca la
1813 leT anual si cheltuelile la
1324 le!.
oseaua comunall de la N.
la S. inlesneste comunicatia filtre
com. Glavile si Nemoiul.
E brazdata de dealurile : Palanga,
Padina, Campul-TeiuluT,
Drumul-Oilor, Aninoasa, Poiana-
Lungg., Dealul-Mare, Brozba
Dealul-Verder si udata de vilcelele:
Nemoiul, Navropita, Ce-

AMÀRÄTI
tateaua, Aninoasa si Verdea.
La V. este mosia statuluT numita
Episcopia.
margines.te la N. cu com.
Glavile, la S. cu com. Nemoiul,
la E. cu com. Orlesti i Zavideni
si la V. cu com. Zavoeni
si Gusoeni.
Amärä§ti, sat, pl. Amaradia, com.
Amarasti, jud. Gorj, situata la
confluenta, piriuluT Plosca cu riul
Amaradia, la 5 kil. spre N.-E.
de Melinesti. Are 585 suflete,
310 barbatT si 275 femeT. Locuesc
in 145 case construite
parte din druetT (birne nedungite)
si parte din zid. CopiiT din
acest sat urmeaza la scoala mixta
din satul Farcasiul, com. Amarasti,
ce este la departare de
3554 m. tiü carte 23 locuitorl
dintre carl si 2 femer. In sat
este o bisericä parohiala construitA
de enoriasiT satuluT, din
btrne, avind hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT. Are proprietate
de 17 pogoane arabile dupa
legea rurala din 1864. Are
eintaret si se deserveste de preotul
bisericilor din satele Farcasiul
i Golumbeiul, pl. Amaradia,
com. Amarasti. arciumT
sunt 2.
Amirit§ti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilce.a. Are o
pop. de 502 10C. (250 barb.
252 fem.). Aci e resedinta com.
Copir in vrasta de scoala, 91
(47 baetT, 44. fete). Are 2 biseriel:
una fondatl de locuitoriT
comuna la 1886 si alta veche,
fondata tot de locuitorT.
Amitiíqti, deal, in raionul cofii.
Amarasti, jud. Vilcea, pe care
se cultiva 202 hect. vie.
Amärà§ti, locuinpi isolatd, plana
Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Arnärä§ti, mahala, pl. Amaradia,
com. Amarasti, satul Amarasti,
jud. Dolj.
Amärä§ti, vale, plana Amaradia,
com. Amarasti, satul Amarasti,
jud. Dolj.
Amäri§ti, pichet de grani0, pe
Durare, pl. Balta-Oltul-d.-j., judetul
Romanati, in dreptul comund
Potelul si insuleT Ibra, in
fata satuluT Ostrov, din Bulgaria.
Arnärä§ti-de-Jos, coin. rur. in
partea de V. a plasiT Balta-Oltuld.-j.,
judetul Romanati, formata
humaT din satul cu aceiasT numire
; se margineste la S. cu
mosia domeniala Sadova (Dolj),
la rasarit cu com. Bucinisul, la
N. Cu com. Avarästi-d.-s. (Godinelul),
si la apus cu Dobrotesti
; e departe de Caracal de
22 kil. spre S.-V., lar de Corabia
de 32 kil. spre N.-V. Terenul
pe care e asezat satul este
ses, i spre S.-E. se afla Magura-cu-Vita,
punct triangular, cu
125 m. inaltime d'asupra nivelulur
mariT.
Are 3492 locuitorT, din carT
1795 barbatT si 1699 femeT, 744
capT de familie, 1619 casatoritT
si 1875 necasat., 276 cu stiinta
de carte. Din cele 744 de familiT,
sunt 8 de TiganT, 2 de
GrecT, 2 de SirbT si I de Bulgarl,
lar restul de Rominr. Populatiunea,
robusta i muncitoare,
se distinge prin un port special;
se ocupa cu agricultura. In 1887
ati fost vite marT 1968, vite micT
2525, pord 359, etc. Casete
sunt maT toate bordee in pamint.
Budgetul com. pe 1886-87
a fost de 5914 1. la veniturT
5878 1. la cheltuell; contrib. sunt
418. Are o scoala primara mixta
de gradul II cu I invatator.
Sunt 15 circiumT, o moara .de
76 AMXRXTI-DE-SI.TS
aburT si 3 bisericT : S-tir VoivozT,
cladita la 1657 de monahul
Visarion; SE Nicolae, din
1675 si SE loan din 1865, Cu
3 preotT si 6 cintaretT.
Imprejurul satuluT se afla treT
magurT marT si una mica din
viemile vechT, de cind cu jidovir
uriasiT, si se mal poate observa
urme de saliste de sat in
treT locurT : la Salistea-Amarastilor,
PisculuT i Polovinele sati
Bucinisul, unde se gasesc olariT
caramizT mar-1 de Antilla, si
monede vechr de argint si aur,
sulite, pietre de risnita, cioburT
de oale groase i alte scule de
la oamenir de demult. Satele
Amarasti sunt infiintate de vreun
Amar san Amarascu (Amarasti,
familie nobila in Oltenia).
Posteritatea unuT Amar -AmarastiT
ir intimpindm printre aceT
boerT, pe carl la 1719 îl gasise
in Dolj administratia Austriaca,
Dragan A., Dumitrascu
A., Ilie A. si Const. Amarascu.
E aií fundat cite un sat pe
proprietatile lor, numaT in 01tenia,
de aceea Amarasti nu
sunt de cit peste Olt, in Rominia-Mica.
(Hasdeti, Afagn. Etymologicum
Romanice).
Amärä§ti-de-Sus, numele oficial
al uneT com. r. in partea
a plasiT jud. Romanati,
cAcT in vorbirea comuna
se numeste Godenelul. Se compune
numaT din satul cu aceasta
numire. Se marginaste la N. cu
Dvorsca, la V. cu Dobresti, la
S. cu Amaxasti-d.-j. si la E. cu
niste cimpil intinse, la extremitatea
carora e com. Rotunda.
Satul e asezat pe teren yes, si
e departe de Caracal de 2! kil.
spre S.-V. ; lar de Corabia de
34 kil. spre N.-V.
Dupa numirea comuna a satuluT,
in partea loculuT este si o
hora, tAlunel din Godinel» (vezT

AMXRAZUIA 76 AMUTLU-CULA
muzica in Hasdeu, Maga':. Etym.
Romania.),
Are o populatie de 1299 sufl.,
din earl 642 bArbatT, 657 femer,
354 c. de fam. ; 609 casiltoritl
si 689 necasAtoritr ; 188
cart' stici citi si iiii cad nu
stir' ; i 239 contrib. Ocuiiatia
locuitorilor e agricultura si cresterea
vitelor. In 1887 aú fost
vite marl 1420, vite mid I107
500 rimatorl.
Are 7 circiumr; casele locuitorilor
sunt cele mar multe
bordee de pamint.
Budgetul comuner pe 1886-87
a fost de 3232 la venit. si 3177
ler la chelt.
Are o scoala primara mixt1
de gradul II cu i invAtAtor
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-tir
VoivozT (1872), Cu 2 preotr si 4
cintaretr.
In cuprinsul comuner se aflä
ruinele unur sat vechifi numit
Polovinele, unde se gäsesc cuptoare
si caramizr marl' de Antina,
si mar e o tabard, Bucinisul, unde
s'a gAsit sulite, arcurr de fier,
etc. Tar In niste gropT s't santurf
din localitatea Bastelele s'a
gAsit unelte de fier i olArir.
Spre rasarit se afld o magurA,
Sapata. Prin aceste asezaminte
vechr, de care se spune cä ati
fost sate cu bisericr si care s'ati
stricat de Turd si Thad, prin
aceste mine, se gasese Ina monede
romane.
Amirizuia sat' Arnirizoaia,
izvoreste aproape de comuna
Piscoiú, pl. Gilortul, jud.
Gorj, din Dealul-Muerir.
Curge de la N. la S.-V., trecind
pe la Piscuiti, Hurezanid.-j.,
Cordesti si Bacesti, din jud.
Gorj, de unde infra apor in jud.
Dolj, pl. Amaradia, udind cat.
Bulzesti i Balosani si merge
de se varsa, in stinga Amaradid,
mar jos de Capreni-d.-j.
Afluentir sAT sunt piraiele Horga
i Judele.
Amärazuia, piriii, uda extremitatea
com. Gradistea, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea ; formeazA limita
intre aceasta comuna
comuna Tina si se varsa in rlul
Amaradia din Gorj.
Amäräzuia, vale, in pl. GilortuluT,
jud. Gorj, pleadi din com.
Piscolii, de la N. spre S., si dintre
Artanul i TAndAlesti, ambele
ramificarr din Dealul-Muerir.
AceastA vale isr ja numirea
dupa riul cu acelasT nume ce o
strAbate de-a lungul WI; pe
dinsa se afla situate comunele :
Horezeni-d.-j., Cordesti
si Bacesti.
Ambroze, fintind, pe mosia ipoteni,
com. CordAreni, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Amedia-Tabia, fort, de categoria
II, in jud. Constanta, pl.
Silistra-NouI, pe teritoriul comuner
urbane Ostrovul, asezat
inteo pozitiune foarte favorabill
intre valea Regederesi-Ceair si
dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape
de hotarul comuner Almaliu,
pe drumul ce duce de la Almath'
la Silistra; de ad i pAna
la frontiera Bulgarier nu este de
61 un kilom., lar pAnA la Almallu
sunt 3 kil. Este secondarul
fortulur Arab-Tabia, asezat
la un kil, mar spre N.-V. si este
secondat de care fortul Arab-
Tabia, asezat la un kil, mar spre
S.-E. El este apArat de o companie
a reg. 34 de infanterie,
care este cu sediul in Constanta.
Amet-Agi-Abdurahman, mofie,
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. r. iriul i anume
pe acela al cat. Terzi-Chioi.
Este asezat la poalele apusene ale
dealulur Arman-Tepe, la hotarul
judetulur Constanta cu judetul
Tulcea, in partea de rasArit a
plAsir si a comuner. Are 8o hect.,
dintre carr jumAtate sunt cultivabile,
iar restul pasune si finete.
Amorni, a'eal, pl. Jiul-d-s., com.
Salda, jud. Dolj, la poalele comuneT
Salda, cu InAltime de
aproape Ioo m.; este acoperit
cu pAdurr si vir.
Amorni, vale, pl. Jiul-de-s., jud.
Dolj, com. Salcia, pe care este
situatA comuna Salcia.
Amortitul, jud. Putna, una din
cele zece barierr ale Focsanilor,
situat5. la N. orasulur.
Amortitul, jud. Putna, makala
in FocsanT, despartirea
Amortitul, jud. Putna, fes de
75 hect. la marginea de N. a
Focsanilor ; sadit cu vil.
Amut-Bair, deal Insemnat, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur. Cara-Murat
; situat in partea centrala si
apusana a plasir i cea centrall
sudica a comuner. Se intinde
de la sudul satulur Cara-Murat,
se indreapta spre S. si se sfirseste
in valea Cioban-Dere. Are
o inAltime maxima de 104 m.,
pe care o atinge in virful Cara-Murat-Iuk
; mar are un virf
bait de 103 m. anume Cara-
Murat-Tepe si care este In opozitie
cu cel-lalt, cAcr pe dud
Cara-Murat-Tepe este aproape de
extremitatea sudica, cel-lalt este
la cea-lalta extremitate. De-alungul
acestur deal merge soseaua
judeteana Cara-Murat-Canara.
Amutlu-Culac, pfrig, in pl. Babadag,
jud. Tulcea, pe terito-

AMUTRIUM 77 AMZALtI
riul comuner Ciucurova, izvore$te
din dealul Periclic, se indrepteaza
spre miaza-noapte, avind
o directiune de la S.-V.
la N.-E., brAzdind partea apusana.
a plasir $i a comuna; el
curge numar prin padurr ; malurile
sale sunt inalte $i pietroase.
Totu$r pe albia sa merge drumul
vecinal Ciucurova-Hagi-O-
Iner. Dupl un curs de 3 kil.
lungimc, merge de se une$te
cu piriul Cai-Culac i amindouà
unite merg de se varsa in
Ba$-Punar (sati Slava ruseascA)
pe partea dreapta.
Amutrium, veche cetate romana,
pl. Jiul-d.-s., com. RAcari, jud.
Dolj, (vezr com. RAcari).
Amza, atun, in plasa Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, pendinte de
com. Ciulnita ; este situat la V.
In apropiere de satul Ciulnita.
Teritoriul satulur are suprafata
de 2000 hect. $i este
proprietate particulara, pentru
care se plateste fondera. 852 1.
Amza, pidure, pl. Jiul-d.-j., com.
Grindeni, satul Ostroveni, jud.
Dolj, pe mo$ia Ostroveni, in
intindere de 7 hect.
Amzacea, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangana; cat. comuner Edil-
Chioi, fiind situat in partea septentrionala
a plasir i cea meridionan
a comuner, la unirea
vAer Muratan cu valea Kiuvan-
Alceac ; este inchis intre dealurile
Amzacca-Bair la N. $i
Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele
acestur sat sunt foarte rAsletite
$i a$ecjate neregulat; numaT
in partea sa nord-vestica sunt
ceva mar adunate la un loc,
formind un grup a parte. Aci
locuesc Turcr, TAtarT i Sirbr.
Prin sat trec urmAtoarele drumurr
comunale : Cara-Chioi trece
prin partea orientan a satulur
si merge la Toprai-Sari ; de la
Biuiuc trece un drum prin centrul
satulur $i duce la Pervelei;
un altul de la Edil-Chioi duce
la Gherengic. Satul este l'ileonjurat
de o multime de movile;
ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la
V. Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iucler
i Pinar-Iuc. in partea sudvesticA,
pe marginea drumuluT
Mustafaci, se aflA cimitirul turcesc.
Suprafata sa este de 1400
hect., din carT 40 le ocupa vatra
satuluT cu 63 case. Populatiunea
este de,41 fam. cu 260
suflete, carr se ocupa cu agricultura.
Amzacea-Bair, dealinsemnat, in
jud. Constanta, plasa Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi
a.nume pe acela al cat. salí
Amzacea. Se intinde pe la nordul
satulur Amzacea i este inconjurat
de valle Amzacea-Dere,
Sinar-Dere $i Muratan, avind o
directie generan de la V. spre
E. Are o inaltime medie de 95
de in. cu o movila mar insemnata,
numitä. Eski-Iuc. Este situat
in partea centran a com.
cea septentrionala a pla$ir.
Este acoperit numar cu verde*,
pe care o pase vitele locuitorilor
Amzacenr.
Amzacea-Dere, vale, in judetul
Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Edil-Chioi
anume pe acela al satulur ski
Amzacea. Se desface din dealul
Meragi-Bair indreptIndu-se spre
apus; se une$te cu valea Sinar-
Dere, merge printre dealurile
Amzacea -Bair i Cerchez -Iuc -
Bair, trece pe la nordul satuluT
Amzacea $i pe la sudul virfulur
Balabanar-Tepe i se continud
cu valea Cealic-cu-Ceair ; este
taiatA de $oseaua judeteana. Am-
zacea-Uzunlar $i de drumul Amzacea-Osmancea.
Amzali, sat, jud. Constanta, pl.
Medjidia, cat. comuner Mamut-
Cuiusu ; este situat in partea
centrala a pl. i cea nordica a
com., la 12 kil. spre N. de cat.
de re$edintA Mamut-Cuiusu. Este
a$ezat pe valea Ghiaur-Amzali,
la 3 kil. mar spre S. de balta
Carasu i este inchis din spre
V. de dealurile Arinutlu-Bair $i
Uduamel-Bair, din spre S. de
dealul Amzalir-Bair, iar din spre
E. de dealul Cara-Durac-Bair $i
este dominat mar ales de virful
Hosu-Iuc din dealul Amzali-Bair.
Suprafata sa este de 2106
hect., dintre care 17 hect. sunt
ocupate de vatra satulur cu
case.
Populatiunea, care este compusa
numaT din Turcr, este dc
io familir cu 50 suflete, ocupindu-se
cu agricultura. Drumul
comunal Ivranes-Beilicul trece
prin sudul satulur.
Amzali-Bair, deal, in jud. Con
stanta, pl. Medjidia, corn. Mamut-Cuiusu
, cdt. Amzali. Se intinde
pe la sudul satulur AmzaliT
i printre \dile Ghiaur-Amzalir
Dermen-Culac i Pescera-
Ceair, avind o directiune generan.
de la apus spre rasara.
Are o inaltime maxin-ia de 127
m., pe care o atinge in virful
sàú Hosu-Iuc. Este acoperit cu
pa$une.
Amzalii, a'eal, in pl. Isaccea, jud.
Tulcea, pe teritoriul comuna
Balabancea $i pe aPela al. cat.
Hancearca i Balabancea. El
se desface din dealul David, se
indreapta spre miaza-zi, aVind
o directiune de la N.-V. la S.-E.;
brAzdeaza partea apusana a pl.
servindu-T chiar de hotar catre
pl. Macin i partea S.-V. a com.

AMZE-SAISI 78 ANADOL-CHIOI
Balabancea, desparti nd' o de com.
Cema (din pl. Macin). El se intinde
printre pir. Taita i Cerna,
lasind spre rasarit dealul Carapcea,
spre miazá-zi alt deal
Carapcea, spre apus dealul Cerna,
din el izvoreste ptriul Arcarcula;
si pe la poalele sale
occidentale curge riul Cerna.
Are ca inaltime un pisc de 330
m., un altul stincos de 250 m.,
un altul, dealul Cerna de 242
m. si altul, deaful Sut-Bair de
165 metri, toate puncte trigonometrice
de observatie rangul
al 3-lea. Este acoperit in mare
parte cu padurT, pe coaste tufárisurl
si pe la poale pasunI
intinse.
Amze-Saisi, deal, in desfiintata
pl. a IstruluT, azi Babadag, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. Casap-
Chioi ; el este maT mult o prelungire
a dealuluT Caranasuf. Are
o directiune generala de la V.
spre E.; brazdeaza partea sudica
a com.; ultimele sale coline
se intind si dispar pe malurile
piriului Casap - Chioi, ce
sunt cam ripoase si pe malul báltul
Sinoe si a prelungiriI acestela,
numita balta Sinoaia. Ca
Inaltime are un virf de 30 m. si
o ridicatura de 5 m. pe malul
baltiT Sinoaia, ambele puncte trigonometrice
de observatie de
rangul al 3-lea. Este acoperit in
cea maI mare parte cu araturT
prea putine finete.
Amzulesti, sat, pl. Bailesti, com.
Afumati, jud. Dolj, despre care
barrilla' spun ca-si trage numele
de la un pastor Amza, care aseclindu-se
cu turma aci, a pus
temelia satuluI, caruia de atuncI
in colo i s'a (lis Amzulesti. Are
508 suflete : 233 barb. si 275
fem. CopliT din acest sat urmeaza
la scoala mixta din satul
ce este la '000 m.
departare de satul Amzulesti.
Cu virstd de scoald sunt 29 131etT
i 40 fete. Stia carte 51 barb.
si 3 fem. Pe limita acestuI sat
cu satul Afumati, pl. Bailesti,
este o biserica. In sat sunt 46
case de pamint batut, 3 de zid,
12 de gard i i de paiente.
Se mar afla 100 caT, 200 bol
vacT, 767 or i 300 porcT.
In Amzulesti se gasesc 2 cizmari,
2 fTerarT, i cojocar. Sunt
2 circiumi in sat.
Amzulesti, branifte, pl. Bailesti,
coni. Afumati, satul Amzulesti,
jud. Dolj, in intindere de 85
hect. si 70 ariT, pe mosia d-lor
Constantin C. Paianu, Trajan
Djuvara si Luca Demetriadis.
Predomina gorunul.
Amzulesti, mofie, pl. Bailesti,
com. Afumati, satul Amzulesti,
jud. Dolj, cu 2581 pogoane arabile;
aduce venit anual de peste
60.000 leT; apartine d-lor C. C.
Paianu, Trajan Djuvara, Teodor
B. Davidescu. Apartinea in
vechime luí' C. Paianu i luT
Teodor Iota.
Amzulesti, nume, ce purta in
vechime com. Afumati, pl. Bailesti,
jud. Dolj.
Amzulesti, fost sat, pl. Bailesti,
com. Boureni, jud. Dolj.
Amzulesti-de-Jos, nume, ce purta
in vechime satul Amzulesti,
pl. Bailesti, com. Afumati, jud.
Dolj.
Amzulesti-de-Sus,nume, ce purta
in vechime satul Afumati, pl.
jud. Dolj.
Ana (Baba-), jud. Buzad, vezT
Baba-Ana.
Ana (Baba-), locuin0 izolatei,
plasa Negoesti, jud. Ilfov, com.
Vasilati.
Ana-Davila, izvor de afta' minerala,
in valea riuluT
jud. Vilcea, avind ca substante
fixe: Bicarbonat de magnesie, de
calce si soda (In mare cantitate),
iodur de magnesie i iodure alcaline
(concentrate), clorur de
sodiu (concentrat), clorur de
calce, sulfat de calce si sulfat
de soda (in mare cantitate), silicate,
fosfate i oxid de aluminiu.
Anadol-Chioi, sat important, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
cat. comuneT Palazul-Mare ; este
situat in partea rasariteana a
cea merdionala a com.,
la 4 kil. spre S.-V. de cat. de
resedinta Palazul, la 23 kil. spre
S.-E. de resedinta plasiT, com.
Caramurat si la 2 kil. spre N.-V.
de orasul Constanta, nu departe
de ¡azul Tabachria. Este inchis
la S. si V. de pietrosul deal al
Constanter, iar la N. si E. de
dealul Anadol-Chia. Are o intindere
totala de 2015 hect.,
din carT 91 hect. ocupate de
locuintele i gradinile locuitorilor
Cu 130 case.
Populatia intreaga este de 172
fam. cu 531 sufl., in maioritate
Turd si TatarT, carT se ocupa
cu agricultura. putin, mar mult
cu cresterea vitelor, aci se face
un important erg de vite in
primele zile ale luí Septembre,
unde se vind o multime de vite
din toate partile jud., fie pentru
comunele carT n'ati vite in
destul, fie pentru comertul exterior
al Constanter. Pamintul
produce orz, ovaz si secara;
griul reuseste putin, tot asa si
cele-l-alte plante. Prirl sat trece
insemnatul drum national Constanta-Babadag-Tulcea;
alte drumurr
carT pleaca din sat sunt
spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha-

ANADOL-CHIOI 79 ANDR4WI
sancea $i Horoslar. Un scriitor
grec, d. Papadopolu Vretos a
presupus ca ad i ar fi fost ora-
$ul Tomis; de sigur insa ca Tomis
trebue a$ezatä pe locul Constante!
de azI.
Anadol-Chioi, deal, in jud. Constanta,
pl. Constanta, comuna
Palazul-Mare, cat. Anadol-ChioI ;
se desface din dealul Constante,
se intinde spre räsarit, printre
lacul Siut-Ghiol, iazul Tableada
.5i lazul-Mare, PAcindu-I acestur
din urmä tarmul inalt i pietros;
e presärat cu movile ca Tabia-
Tepe, Ruga satul Anadol-ChioI.
Pe un cot al sal este a.$ezat
satul ; pe muchia lur trece drumul
Constanta-Tulcea, acoperit
cu semanauff $i la poale cu
gradinI de zarzavat ce alimenteaza
ora.$111 Constanta.
Analoage, vale, in partea de N.
a comuna Vutcani, pl. Mijlocul,
jud.
Analogul, sat, pendinte de com.
Colone$ti (v. a. n.), pl. StAni-
$e$ti, judetul Tecucia. Situat in
partea dr. a riuluI Zeletin, la o
distanta de 8 kil. N.-V. de t'irgu$orul
Colone$ti, re$edinta comuneI.
Acest sat a avut mar
multI loc. 7 asad nu are de cit
4 C. de fam. cu 23 Suflete, 3
fam. de TiganT i i romind.
Tigana se ocupa cu facerea
lingurilor, de aceea se numesc
glingurarTy. ET sunt .improprietaritt
Analogul, deal, la V. satuluT Analogul,
hotar filtre jud. Tecucia
$i Tutova, alt. 437 m.
Analogul, munte, pl. MunteluI,
jud. Bacati, de pe teritoriul com.
Podurile.
AncuteI(Podul-), toa', peste va-
lea MilcovuluI, intre proprie t. Colfeasca-Vacareasca
$i Obedeanca,
din pl. Glavacioc, jud. Vlara.
Andolina, vale, in plasa Borcea,
jud. Ialomita, teritoriul comuneI
Vara$ti. Aceasta vale, incepind
din lacul Boianul, are directia
spre N.-E in lungime de de
kil., dupa care se indreapta spre
E., unde are adincimea cea mar
mare, purtind numirea de Batalurile
; de ad i se indrepteaza
spre N., desfácindu-se inmai
multe ramurI, carI mic$orinduse
din ce in ce, se pIerd.
Andona, baltd, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacati, formata de Siret, in
dreptul com. Buhoci.
Andonia, rnocie, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. VindereI, proprietatea
statuld, arendata impreuna
cu mo$ia Tihue$ti in ultimul
period cu 2728 le anual.
Andonia, piídure, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Vinderer, in marime
de 5 hect., proprietatea
statuluI.
Andra§easca, »dure, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pe
teritoriul comuna Andra$e$ti;
are suprafata de 220 hect. cu
urmatoarele esente : ulm, Salde,
plop $i stejar.
Andrä§e§ti, com. rur., in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, este
situatA pe partea st. a riuluI
lomita, intre comunele Perieti
Ciochina. Teritoriul comund are
o supraf. de 12600 hect. $i se
intinde din riul Ialomita spre
N. pana in jud. Braila, unde, in
apropiere de acest jud., tot pe
teritoriul acesteI com., s'a infiintat
$i comuna Milo$e$ti. Coprinde
dota mo$iI: Andra$e$ti
cu 9755 hectare pamint arabil,
220 hect. pad. i maracinI
mo hect. bä1ti i mo$ia Orboe$ti
cu 210 hect. pamInt de al-aura
i izlaz, 200 hect. pad.
$i märacinT $i 100 hect. balti$.
Dupä legea rurala din 1864
s'ad improprietarit 170 loc.
neimproprietáritT se mal afla 38.
Se compune din satele Andra$e$ti
i Orboe$ti $i din cat.
Cadlna $i Bdlanica, avind re-
$edinta primarie $i a judecdtorier
comunale in s. Andra$e$ti.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuneT se urca
la 938 loc. cu 230 c. de falb.
708 membriT de familie, sau 479
barbatI $i 459 femeI. Dupa nationalitate:
931 RominI, 3 Gred
4 Bulgarr, totY de religie cre-
$tind ortodoxa. Dupd profesiunI :
273 agricultor!, 5 comerciantr,
7 profesiunI libere, 15 muncitorl'
$i 17 servitorT. Din ace$tia
$tiil carte 181 persoane.
Populatiunea comuneI se ridica
in 1887 la 161 familiI Romine,
5 fa mili! de Tigatir $i 3
familir de GrecI, salí 940 loc.,
din carT 303 barbatT, 260 femer
$i 377 copa. Numarul contribuabililor
era de 163, din caz-1' 9
se ocupar' cu comertul iar ce!.
l'altI cu cre$terea vitelor $i cu
agricultura.
Vite : 416 cal, 380 bol', 6160
oT, 9 asinT, 8 bivoli $i 738 rimatorl.
Budgetul com. era de 3205 1.
la veniturr $i 4347 la cheltuelI
In 1887.
Sunt doua bisericI la carI oficiaza
2 preotr $i 2 entaretI,
platitT de com, cu suma anualA
de 352 le.
Instructiunea se predl inteo
$coall primara mixta, de un invatator
retribuit de com. coala
are local proprid, construit de
comuna.
Prin comuna trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.

ANDRXETI
Pe teritoriul acesteI comune,
pe o intindere de 200 hect., se
aflA Fundata, lac cu ap5. minerall.
Ancifa§e§ti, sat, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, pendinte
de com. cu acelag nume; este
situat pe malul sting al riuluI
Ialomita, pe un mic grind inconjurat
de pddurr.
Ad este rqedinta primdrier
a judecAtorieI comunale. Are
o coald mixtA, cu un inviltdtor
retribuit de com.
Biserica este ziditA la 1821
pentru serviciul religios este
un preot i un cintdret.
Populatia satulur e de too
familif de RominI, 2 familiI de
GrecI i t de Tiganr.
LocuitoriI satuluI sunt plugaff
i posed 270 cal, 250 boI,
3450 oI, 8 bivolI, 6 asinI i 422
rimAtorI, ded in total 44o6 vite.
Pe lingd sat, pe marginea de
N., trece catea judeteand Slobozia-Urziceni
; lar spre N.-E.
se afld satul Fundata, cu apd
minerald.
Andeá§e§tilor (Valea-), vale,
in pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
situatd. filtre satul Andrdriul
Andrea§i, com. rur., in pl. Oralingd
riul Milcov, jud. R.-
Sdrat.
Istoric. PAnd la 1876, Andreai
facea parte din pl. Marginea-d.-s.,
de la 1876-1892
a flcut parte din Marginea-d.s.-Ora.5111,
iar de la 1892 dupd
impArtirea noud, face parte din
pl. OrapluT.
Este aezatd in partea de
miazd-noapte a judetuluI, la 59
kil. spre N.-V. de orapil Rimnicul-Sdrat,
11 in partea de apus
a pld.5iI Ora5uluI, la 17 kil. spre
V. de com. CotWi, reedinta
80 ANDREA1
Comunele cele mar apropiate
de Andreall sunt : Odobeasca,
la 14 kil. spre rdsdrit ;
Brcnteni la 16 kil., tot spre rdsdrit
; I.acul-luT-Baban, la 24 kil.
spre miazd-zi; Dumitrqti, la 32
kil. spre S.-V.; i Bisoca la 35
kil. spre V.
Comuna se marginete la miaza-noapte
cu cdt. Vulcdneasa
Valea-Largd ale com. Bra5teni,
de carT se desparte prin culmea
dealuluI Chicioara ; la rdsdrit cu
com. Odobeasca, de care se
desparte prin 01111 Valea-Neagrd
; la miazd-zi cu coin. Dealul-Lung,
de care se desparte
prin culmea Dealul-Lung; la opus
cu riul Milcov §i cdt. Andrea1.11-d.-s.,
al com. Mera, jud.
Putna, de care se desparte prin
Milcov.
Andrea5i este o comuna de
munte, i are multe dealurI importante.
Culmile: Alunulta, LaculuI,
ChicioareI i ScorinuluI,
o strAbat în toate directiunile,
prezintind urindtoarele dealurT
sati piscurI mal insemnate : Chicioara,
Poarta-ScomuluI, Papalog
la miazd-noapte ; Crucea-
CiocAneluluT, Tierna, Ariciul ,
Bursuc, Tiritul, Scoru, Mupnoaia,
Rima, la rdsdrit; Alunul,
Lacul, Spoata, Plcurele, Cinarul
sati Jinurul, Coltul-PorculuI,
GroapoLaculuI, Sorbul, Girbova,
Marul-Corni la miazd-zi, iar
la apus sunt Titila sal-1 Chitila,
Hotarul. Toate aceste
virfurI sunt stincoase ; putine
dintre ele sunt acoperite cu
pIdurI i mal putine cu
In privinta riurilor este bine
udatd. Riul Milcovul o udd in
partea de apus, precum i afluentul
sAti Pirtul-SdreI; piraiele
Vulcdneasa, Butucoasa i Valea-Larga,
toate afluentl al' Milcovulur,
o brAzdeazd in partea
de miazd-noapte; riul Rimna
afluenta sAI : Scorinul, Valea-
Neagrd unitd cu piraiele : Alunul,
Scorbul, Lacul,MArul-CorniI,
Pirlul Ciocrinel, afluente al piriuluI
Valea-Larga, o uda in
partea de rAsdrit ; apoI piraiele:
Jinurul, Girbova, afluentI al Milcovulu4i
Bursucul, Aluni§ul, afluentr
a/ RimniceluluT in partea
de miazd-zi udd comuna ;
in sfirOt, piraiele Titila
ambele afluente ale
MilcovuluI, o udd in partea de
S.-V.
Clima comuneI e foarte sAndtoasd.
Cdtunele carr compun aceastd
comund sunt urmatoarele : Andre4
, cAtunul de resedintA,
unde se aflA i coala, e a§ezat
cam in mijlocul comuneI, pe un
mic pîniia afluent al piriulur
Sdri ; Tiritul, la rasdrit, la IO
kil. spre E. de Andrea0, cdt.
de rqedintA, pe riul Rimna ;
Rimna, tot spre rAsdrit, la 61/2
kil. spre E. de cAt. Andrea.5i,
pe riul Irimna ; Titila, spre
la r kil. spre S. de c5.t.
Andreai, la poalele virfuluI Titila
; Hotar, spre apus, la 112
kil. spre V. de cdt. Andrea0,
pe riul Milcov; i cAtunaele Andrea.5111-Mic,
la miazd-zi, Andrea-
Ia miazd-noapte, i Andrea.5111-Muntenesc,
in opositiune
cu cel moldovenesc, la apus.
Suprafata com. este de 260o
hect., din carI 75 hect. ocupate
de vatra satelor, 81 hect. ale
locuitorilor, (date dupa legea din
1864), 2544 ale proprietAtiT particulare
i ale statuluT.
Populatia com. este de 112
fam., carl coprind 650 suflete,
din carI 331 bárbatT i 319 fem.;
dupg starea : 300 cdsAtoritl,
310 necIsAtoritl i 48 v5.duvr;
io titi carte (afarA de
copiii de la coa.11) lar restul
nu ; totI sunt RominI ortodoxI;
printre eT se mal aflA
RominI ardelenr.

ANDREA1 81
In comuna este o singura biseria,
Cu hramul Adormirea-
Maicir-Domnulur (15 August),
construita de locuitorr in anul
1891; are un preot $i un dintaret;
17 pogoane panfint.
Istoric. Mar exista in comuna.
o biserica foarte veche, de lemn,
faxa Inscriptiunr; niel bätfinir
nu $tia sa spuna de cine e Pacuta
; probabil el tot de locuitorr;
n'are preot i locuitorir
se duc la biserica din comuna
Mera (jud. Putna).
Comuna are o sin gura scoala
mixta, care ca local avea, pana
In 1892, o casa. de bime, cedata
pe timp nehotarit ; acum
s'a terminat cladirea facuta Cu
banirjudetulur ; are un Invatator
Cu 23 elevr, totr baetr.
Pamintul este mediocru, impropria
pentru agricultura, fiind
pietros stincos i prapastios, bun
numar pentru finete $i padurr.
Cele 2525 hectare ale comuner
se divid ast-fel : 120 hectare arabile,
cam vre-o 300 hectare
ima i Testul de 2135 hectare
acoperit cu padurT i locurr impracticabile.
Ocupati u nile 1Qcuitorilor sunt :
pupnä agricultura, ne avind pamint
arabil in mare cantitate,
lemnaria i dogaria. Cre$terea
vitelor nu e lasata mar pre jos,
cAcT sunt in com. 1587 capete,
din carr: 114 bol" 72 vacr, 109
ce, 48 epe, 1003 or, 16i capre
$i 8o rimatorr. Industria e simpta.,
avind ca ramura
Comertul comuner e neinsemnat,
consistind in export de lemne,
lina de or, i tn import
de cereale, spirtoase i lucrurr
de bacanie. Transportul
se face prin gara oräselulur Odobesti
(jud. Putna), la 18 kil.
spre N.-E. de Andrea4i.
.Car de comunicatie sunt numar
miel drumurr, carr, in timpurr
tirite de ploae, devin im-
54049. Manis Dishonor Geognitta
practicabile ; ele sunt a$ezate pe
marginea riurilor ; a$a sunt : pe
valea Piriulur-S arel, la Andrea$ul
moldovenesc ; pe valea piraielor
Vuldneasa i Valea-Larga, la
com. Bro$teni ; pe valea riulur
Rimna, la Odoba,sca, Dealul-
Lung, Cote$ti
rat; pe muchiile culmilor Alunulur,
Stoica Dealul-Ro$u, la
Bisoca, Jitia i Dumitre$6.
Comuna are 137 contrib. ; ven.
sunt de 1338 ler 12 ball]; lar
chelt. de 1338 1. io b.
Portul locuitorilor. Pe l'higa
costumul general al pld$ir Intregr,
satenir mar poartä cama$I
de bumbac $i de ciltr, peste
carr pun sumane, itarT; in cap
dejar, in picioare cipicr; femeile
poarta cdma$T nationale, sumane,
catrinte, in picioare cipiel',
pe cap concia $i $tergare.
Andrea§i, sat, in plasa Ora$ulur,
jud. R.-Sarat, dtunul de re$edinta
al comumer Andrea$i, a-
$ezat cam in mijlocul com. pe
pirIul Andrea4i; mar cuprinde
cdtunele : Andrea$ul-d.-s., Sorbul,
Catanoiul i Butucoasa; are
o intindere de 1200 hect., cu
o populatie de 51 familiT, cal-Y
cuprind 298 sufl. ; ad i se afld
$coala i biserica.
Se mar numea $i Andrea$ul
muntenesc.
Andrea§i (Dealul dintre Valea-Neigrä
§i-), deal, in pl.
Ora, jud. R.-Sárat, in partea de
apus a er, in com. Andrea$i ;
se intinde printre afluentir riulur
Rimna ; este acoperit cu putine
finete $i multe padurr.
Andrea§i igolatd,
in pl. Ora$ulur, com. Andrea$i,
jud. R.-Sarat ; asta-zr han pe
drumul spre Jitia, la 81/2 kil.
spre miaza-zi de catunul de re-
$edinta.
ANDREETI
Andrea§i, p1rui, in pl. Ora$uluT,
com. Andrea$1, jud. R.-Sarat,
izvoreste din Virful-Alunulur, uda
cat. Andrea$i i se varsa in riul
Milcov, dupa un curs de 3 1/2
kil., repede $i spumos. Valea
sa este frumoasa, s'abatid $i
acoperita cu padurr.
Andree§ti, com. rur., la S. de
com. Vladimir, din pl. Gilortul,
jud. Gorj si in directie S.-V. de
ora4u1 T.-Jiul, la o distanta de
44 kil.; se compune din catunde
: Andree$ti, Blindule$ti,
Pluscul-de-Apus, Plurul-de-Rasarit
$i Saseni ; se margine$te
la N. cu com. Sdule$ti, la V. cu
com. Bibe$ti, la E. cu com. Vladimir
$i parte din comuna CApreni
din judetul Dolj.
Situat pe $es, coaste i vilcele,
pe ambele partr ale riulur
Gilortul, are o supratata aproximativ
de 2067 hect., din carr
720 hect. padure, 742 hect. arabile,
533 hect. fin*, 24 hect.
vie, 28 hect. livezr de pninr $i
20 hect. izlaz.
Locuitorir sunt parte mo$nenr
$i parte improprietar' itr dupl
legea ruralä. din anul 1864.
Cu o populatie de 250 fam.,
1249 sufl., din carr 261 contribuabilr,
intre carT sunt i 5 fam.
de Tiganr.
Rominir in genere se ocupa
cu agricultura $i cre$terea vite-
Ior, iar Tiganir cu fieraria.
Numarul vitelor este de 645
vite marr cornute, 39 car, I I 15
oI, 251 capre, 315 rimAtorT.
Satenir aü I 13 plugurr, 4 can*
cu cal, 135 care cu
12 fintinT $i 15 puturT.
Calle de comunicatie de care
dispune sunt : $oseaua judeteana,
care trece de la N. spre S.
pe Una. cgt. Phwul-de-Apus ;
oseaua vecinalä care incepe din
$oseaua judeteana $i merge spre
E. in cat. Andree$ti, trecind
11

ANDREEM 82 ANDREIEM
riul Gilortul pe un pod de lemn
bine construit, de aci pe Valea-
DepluT in com. Vladimir ; o
alta psea comunala leaga cat.
Plu§cul-de-Apus cu comuna Bibesti.
Aceastä com. are o coall
primara, fondata. la anul 1884,
2 bisericI, z de zid facuta de
Const. Poenaru Bataiosul la anul
1839; iar cea-l-alta de lemn
fama la anul 1812; bisericele
sunt deservite de i preot i 2
cintaretI.
Andreesti, catun, rqedinta com.
cu acela§I nume, din plasa GilortuluI,
jud. Gorj.
Situat pe es §i coastd, are o
suprafata de aproape 86o hect.,
din carl 301 hect. padure, 300
hect. arabile, 225 hect. finete,
8 hect. vie, 10 hect. livezI de
prunI i 13 hect. izlaz.
Cu o populatie de 78 familif
cu 534 sufl., din caff 70 contribuabill,
intre aceste familir se
afla i 2 de TiganT.
Locuitorif sunt parte mo§nenI,
parte improprietAritI dupa legea
rurall. Er posed 35 plugurI, 2
cartne cu cal*, 40 care cu bol,
245 vite cornute marI, 13 cal,
405 or, 100 capre i 90
Cale de comunicatie din acest
ea-un sunt descrise la com. sa.
In cat. se gasesc z fintinI i 3
pututi.
Are o coalä primara', fondata
la anul 1884, i o biserica
de zid, fondata de Const. Poenaru-Bataiosul,
la anul 1839; deservita
de z preot §i I cintäret.
AndreI, iaz, pe mo§ia Hudqti,
comuna Hudqti, plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiii.
Andrei (Poiana-lui-), loc izolat,
In padurea statuluI Magura, din
com. Magura, jud. Buzau.
Andrei, meigurä, com. Dobridor,
pl. Cimpul, jud. Dolj.
Andrei, movilä, (v. Denteni, deal),
com. Dranceni, plasa Podoleni,
jud. aloja.
Andrei, movilä, (v. DorneI, Movila-),
com. Belce0, pl. Bahluiti,
jud.
Andrei, firig, se varsa in Cungrea-Mare,
pe tarmul drept, in
raionul com. CiontAgeti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Olt.
Andrei, vale, pe teritoriul satulta
Chi§careni, com. Sipotele, plasa
Bahluiu, jud. Ial, numit.O. ast-fel
dula numele unur om, care a
tinut in posesie mult timp aceasta
vale, renumita pentru bogatele
sale finete.
Andreiasca, fintind, pe mo§ia
Stanqti, com. Tureatca, plasa
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Andreia§ (Andrie§u1), numit
malinainte Sindrilari-Andreia.5,
sat, in com. Mera, jud. Putna,
pl. Gtrlele. E nezat In stinga
Milcovulur, nu departe de izvorul
luI, la poalele dealuld Andreiapl.
Populatiunea e de 695
locuitorr, carI stau in 205 case.
Cultul e reprezentat printr'o bisericä
parohiala cu hramul S-tiI
Apostoll. Are o coa1ä mixta
inteun local inchiriat. In acest
catun se afla o stinca de sare,
la locul numit Fata-Spumer, §i
micT izvoare de ape minerale
neanalizate inca.
Majoritatea satenilor se ocupa
cu facerea de vase, cofe, donitY,
din bradul ce-1 cumpara in
Vrancea.
Notile istorice. Satul Andreia.5
e foarte vechifi, datorete
numele unta vechirt proprietar
din Vrancea, zis Andre-
Intr'un document slavon din
1445, emanat de la Domnul
MoldoveI Stefan, fiul luI Alexandru-cel-Bun,
se pomenete
de un sat Andreia§, pe 1-tul Putna,
pe care Domnul 11 daruete
Banuld Oana Ureacli.
Andreiasul, munte, situat pe teritoriul
comuna Mera, jud. Putna,
pl. Girlele, proprietatea statulur.
Andreiasul sart Andreiesul,parohie,
judetul Putna, plasa
lele, coprinzind satul cu acelag
nume. Biserica parohiall situata
in acest sat are hramul S-tir Aposta'.
Andreiasul-de-Sus, sat, in pl,
cat. comuna Andrejud.
R.-Sarat, la 2 '/2 kil.
spre miaza-noapte de cat. de re:
edint,a Andreia0, pe Piriul-Sarel.
Intinderea i populatia sunt coprinse
in cat. de rwdinta.
Andreiasul muntenesc, numire
veche a comund i a cal.
jud. R.-Sarat, spre a sC''
deosebi de cat. Andreiwl
dovenesc (al comund Mera, jud.
Putna), pe partea cea-l'alta a riu
luI Milcov, 11 la o departare numal'
de 600 metri.
Andreiescul, deal, pe mo0a Culiceni,
com. Tureatca, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiii.
AndrelesculuI(Podi§u1-),p04
pe mo0a Crainiceni, com. Horodi§tea,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Andreie§ti, sat, in pl. Rimniculd.-j.,
cat. comuneT Drog, jud. R
Sarat, in partea de apus a cc>
mune, la 3 kil. spre V. de cat.
de rqedinta Drog, i in apropiere
de lacul Jirlati sati Drog

ANDRIENILOR 83 ANGHELE
este pe cimp intins ; are o intindere
de 4 hect. cu 87 fam.,
ce cuprind 392 sufl. In vechime
se numea Hoinari; numele de
asta-zT Il are de la un vechia
proprietar, Andreevicr.
Andrienilor, jud. Suceava, vezT
Bitcele-Andrienilor.
Andrieqeni, sat, in centrul com.
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi ;
situat pe podisW dealuluT Soci,
ce formeaza malul sting al sesulur
riulur Jijia. Suprafata teritoriuluT
e de 1430 hect., cu o
populatie de 171 fam. saa 647
loc. RominT, carT se ocupa cu
lucrarea pamintuluT si cresterea
vitelor; sunt i citI-va locuitorT
Evrel.
AicT este resedinta comuneT.
Are o bis. zidita in anul 1834,
Cu 2 preotr si 2 cintaretl si o
scoala infiintata in anul 1868.
Mosia este proprietatea statuluT.
Numarul vitelor e de 3011
capete din casi: 963 vite marl
comute, 1746 oT i 180 rimatorr.
Andrie§e§ti, sat, pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacati, cat. al com. Finenelele,
asezat pe dealul cu acela.sT
nume, la N. de Hemeius, resedinta,
de care este departat cu
doua. kil. Are case dese, printre
care o ctrciuma. CapT de fam.
sunt 36, sufl. i ii ; printre care
106 RominT, 3 TiganT si 2 EvreT.
In sat se numara: 3 cal,
90 vite cornute, 54 oT si 66
porcI.
Ancirie§e§ti, deal, plasa Bistritad.-s.,
jud. Bacaa, comuna Finanelele,
pe malul drept al Bistricioarer.
Andrie§e§ti, mofie, pl. Trotus,
jud. Bacla, care avea partl razesestl.
In aceasta mosie avea parte
si Hatmanul Alecu Aslan, d-na
Elenca Tudurusceasca si altI
multI razesT i partasT in ea, pe
Ruga moiile Casin i altele; ara
sat. (aBuciumul Romin», Th.
Codrescu, Vol. I, pag. 38).
Andrie§oaia, iaz, plasa Bistritad.-s.,
jud. Bacati, in com. Fintinelele,
avut in pestr si racT.
Andri§oaica, fosa proprietate a
fam. Dumitrascu Bratianu, com.
Racovita, pl. Riul-Doamner, jud.
Muscel, trecuta prin cumparatoare
in posesiunea d-lur Racoviceanu,
carele a ramas si ca
ctitor al bisericer din Racovita,
dupa moartea luT Dumitrascu
Brätianu.
Andronache, mofie uelocuitä, pl.
DImbovita, jud. Efov, face parte
din com. rur. Colintina-Fundeni
(v. a. n.). Este proprietatea D-luT
G. Nicolescu si are i6o hect.,
din carr se cultiva 148 hect.,
restul e izlaz si vie.
Androne, deal, 108 m. alt., la
3 kil. V. de com. Corod, jud.
Tecucia.
Androne, loc arabil, situat la V.
de s. Corod, in raionul com.
Corod, plasa Nicoresti, judetul
Tecuciu.
Androne§ti, mallaba, in com. r.
Padina-Mare, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Androni, deal cultivabil, pe mosia
Probota, com. Dolhasca, jud.
Suceava.
Andronic, hirtop, pe teritoriul
satuluT Onesti, com. ipotele,
pl. Bahluia, jud. Iasi.
Andruloiului (Poiana - ), loc
izolat, in padurea statului Valea-
Larga, comuna Viperesti, jud.
Buzaa.
Anei (Cimpia-), d'Ole, in jud..
Vlasca, pe proprietatea Strimba-d.-j.,
in trupul Ia.si ; are supi-afata
de 195 hect.
Anei (Vadul-), mofie neloculta,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov, fosta
proprietate a statu luT, actualmente
a D-luT Nic. Iacovache.
Anei (Valea-), vale, com. Starchiojdul,
plasa Teleajenul, jud.
Prahova.
Ami (Groapa-), vale, in coin.
Drajna-d.-s., pl. Teleajen, jud.
Prahova.
Ane§ti, sat, (y. com. rur. Izvorul-Anestilor),
jud. Mehedinti.
Anghel, vale, izvoreste din com.
Cetateni-din-Deal, si se varsa In
nul Dimbovita, pe malul drept,
in raionul comuneT Cetateni-din-
Vale, pl. Dimbovita, jud. Muscel.
In timpiT secetosT seacä cu
desavirsire.
Anghel, lac, pl. Jiul-d.-s., com.
Mirsani, jud. Dolj, lung de I lis
hect.
Anghel(Crucea-lui-), jud. Buzad
saa Crucea- de-la-Posada, cruce
si punct de hotar pe 1-tul Sghiabul,
filtre comunele Minzalesti
Lopa.tari.
Anghel (Valea-lui-), vale, in c.
Plescoiul, jud. Buzan; tl la nastere
din Virful-VirlanuluT, strabate
cat. Plescoiul, unde se uneste
cu Valea-Finttner si se scurge
in Mil fiuzati.
Anghele, sati for, pe mosia Slobozia-Sihleanu
din com. Scortarul-Noti,
jud. Braila, situata pe

ANGLIELEgi 84 ANGHELWI-TXMXpANCA
tarmul BuzaeluluT-Sec, de pe
lunca stInga, a riuluT Buzaii, aproape
de Crucea-Impuscata, la
7 kil. spre N. de s. Scortarul-
Vatra satuluT este cam de
2 hect., avind 2 case cu 7 loc.
Vite sunt: 6 cal, 6 vite .cornute
si 5 rimlítorT.
Anghele§ti, vezI Mateesti, jud.
Vilcea.
Anghele§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciunl.
Descrierea fizicd. Comuna
Anghelesti este situata pe pir.
Domosita, care trece prin mijlocul
er si pune in miscare 6
morl. Comuna e Inconjuratä de
padurT si ea inslisT e situata inteo
padure de pomT roditorl:
merr, perT, nucT, prunT, principala
resursá a razesilor.
Distanta de sub-prefectura plasiT,
Adjudul-Nou, e de 8 kilom.
spre S.-V., lar de capitala judetuluT,
de 45 kil. spre N.-V.
Marginile comund sunt : la
E. com. Ruginesti, la N.-E. com.
Copacesti, la N.-V. com. Cornatelul,
iar la S. coin. Paunesti, din
plasa
Descrierea politicd. Populatiunea
comuneT, dupa cel din
urtnä: recensamint din I890, e
de 142 capT de familie cu 520
sufl., din carT 271 barbatT si 239
femeT. Aceastä populatiune se
impartea ast-fel :
Dupa stare civila : 269 neinsuraff.
din carr 156 barbatT si 113
femer ; 204 insuratT si 37 vlduvr,
din carT 13 barbatT si 24 femeT.
Dupa nationalitate : 508 RominT
si 2 Ungurf.
Dupa religie : 501 ortodoxT,
2 catolid i 7 armenT.
Dupa felul ocupatiuneT : 162
agricultorT, z comerciantr, 5 profesitinT
libere si 3 muncitorT.
titi carte 19 persoane, din
carT 13 barbatT si 6 femeT.
Numarul caselor de locuit este
de 129.
Miscarea populatiuneT in anul
1892 aA fost : 3 casatoriT, 26 nastul,
27 mortT. Excedentul de
mortI a fost decr de 1, ceea ce
revine la 104 mortl pentru
nasterT.
Cultu/.Din punctul de vedere
bisericesc, comuna Anghelesti
face parte din parohia Copacesti,
avind ad o biserica fihala
cu hramul Sf. Gheorghe.
coalä nu se afla in comuna.,
Cu toate cá. sunt 71 copiT in
vrasta de a o frecuenta.
Comuna numara 95 contrib.,
adica I la 537 locuit. In anul
1886 erau 83 contribuabilT, lar
In 1869 erau 75.
Budgetul comuna pe anul financiar
1893 94 era urmatorul:
VeniturT 3659-91
Cheltuell . . . 3598.26
Excedent . 61.65
Budg. fondurilor drumurilor :
Venitul 232.
CheltuelT 225.
In altT anT, budgetul de veniturile
i cheltuelile com. era :
In 1868-69 la veniturT 1261,
lar in 1885-86 la veniturT '105
si la cheltuelr 1105.
Descrierea economicit.Agricultura.
Pamintul com. Anghelesti,
fiind pietros si rau, principala
resursa a locuitorilor sunt
fructele l cu deosebire merele,
cad se produc in mare cantitate.
Vitele aflate pe teritoriul comune(
sunt, dupa ultima numarätoare,
de 480 cap ete, din carT
115 bol, 138 vacT, 23 cal, 107
oT, 39 capre si 58 porcI.
Industria. In comuna Anghelesti,
industria e prea putin dezvoltata.
Pe linga cea casnica,
putem mentiona numaT ca stabilimente
industriale : 4 fabricT
de rachiu de prune si tescovina,
8 lemnarif si 2 lingurarir.
Comerciul e aproape nul. El
se exereita numaT de 3 persoanc,
in 2 circiumT.
Ca't de comunica/le. Comuna
Anghelesti e pusa in legatura
la V. cu Ruginesti prin o osea
comunala de-a-lungul pir. Domosita
i prin alte 2 sosele comunale,
la N.-E. cu Copacesti, lar
la S.-V. cu Päunesti, peste deal.
Notite istorice. Anghelesti pare
a-sT trage numirea de la vechiu-T
proprietar, paharnicul Anghel.
Anghele§ti, atto', tine de com.
rur. lupca, plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Anghele§ti, piidure a statuluT,
situata pe com. cu acela,sT nume,
jud. Putna, pl. RacaciunT. Se arendeaza
impreuna cu mosia Vitighesti,
fostä proprietate a manastirer
Rachitoasa. Se compune
din 2 trupurT : 1. Anghelesti, in
intindere de 250 fald (35S hect.)
si 2. Hlisa-de-la-Schit, in tritindere
de 30 falcT (42 hect.). Intinderea
totalä a pIdureT e decT
de 280 Miel (397 hect.). In pad.
se gaset,te stejar mal mult de
cit fag, mesteacan si plop.
Anghele§ti, poiand, com. Filipesti-de-Padure,
plasa Filipesti,
jud. Prahova, care serveste maT
mult de izlaz.
Anghele§ti, schit de maja, pe teritoriul
com. cu acelasT nume,
jud. Putna, pl. RacäciunT.
Anghelestl-Tämä§eanca, cdt.,
pendinte de com. Obedeanca,
pl. NeajlovuluT, jud. Vlascz Situata
pe platoul dintreValea-Bratilor
si Valea-DrimbovniculuT.
Departe de Bucuresti 36 kil.,
de Giurgiu 65 kil.
Proprietatea d-luT G. M. TItarescu.
Are suprafata totall de
297 hect. ; s'a dat la 33 loa

ANGIIEL1NEI (DEALUL-) 85 ANINIUL
improprietáritT in 1864, I 24 hect.,
räminind proprietAtiT 173 hect.
Are venit numaT 4000 leT.
Aci este o circiumg, case,
pátule si magaziT indestulátoare
facute de proprietarul actual.
Prin cátun trece soseaua judeteanä
ce duce la Obedeanca.
(VezT comuna Obedeni).
Anghelinei (Dealul-), a'ea4 jud.
Vasluiá pe a cáruia coastá de
E. se aflà o miel parte a satuluT
Stioborani ; Incepe de la N.
din Dealul-Popestilor, din com.
Miclesti, intrá pe teritoriul com.
tioborgni, pl. Crasna, si se termira
pe teritoriul com. Tanacul,
In sesul numit al Fintineld.
Anghelutä, a'rum, (v. Drumul-luT-
AnghelutA), com. Basesti, plasa
Mijlocul, jud. Fálciti.
Anghelutà, pod, in com. Ciurea,
pl. Codrul, jud. Iasr, peste ripa
Anghelutá, la satul Piciorul-LupuluT.
Anghine§ti, sat, pe malul drept
al riuluT Arges, jud. si pl. Arges,
face parte din com. rur.
Tutana ; are 310 locuitorI si o
bisericl.
Anichita, finthur, pe mosia Vaculesti,
com. Váculesti, pl. Cosula,
jud. Dorohoiii.
Anicuta, sorginte cu al:à minerala,
in Valea-TiseT, com. Olanesti,
jud. Vilcea, apá termalá,
cu temperatura de 140 R. (vezT
Etna-Anicuta).
Anei (FIntina-) , loc. izolat .5i
punct de hotar despre Prahova,
in pgd. Cislául, din com. Cisidul,
jud. Buzdá.
Anina, deal, in com. Solesti, pl.
Crasna, jud. Vasluiii, numit ast-
fel de la aniniT ce sunt in pàdurea
de pe el. Se intinde de
la V. la E., apoT intorcindu-se
spre S., se uneste cu Dealul-
RádiuluT, formlnd amIndoug un
fel de cetate naturalá.
Anina, se numeste partea dealuluT
despre Valea-RaculuT, spre
apus de lantul dealuluT ce se
intinde de la N. la S. prin com.
Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluiá
; i s'a dat aceastä numire,
fiind-ca pdmintul este nisipos, aninos,
dupá cum 11 numesc locuitoriT.
Anina, deal, judetul Vasluiu. v.
Holmul, deal, COM. Draguseni,
pl. Fundurile.
Anini (Lacul-cu-), cat. al com.
Pänátä.ul, jud. Buzg.ti ; 200 i0C.
i 63 case. I-se dä in genere
numirea de SlabiT.
Anini, 'pierna; com. Popesti, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Anini (Izvorul-cu-), sorginte de
ape minerale, in com. Chiojdul,
jud. Buzan, avutä. maT cu seamá
In sulf.
Anini (Valea-cu-), vale, in com.
Cisläul, jud. Buzad; incepe de
la Piatra-BufneT, udg. cismeaua
Ungureni si se scurge in riul
Buzáti, putin maT sus de mángstirea
Cisläul.
Aninl (Valea-cu-), vale, izvoreste
din raionul com. Valea-
Lungg, plaiul si jud. Prahova,
si se vara. in Valea-luT-Dan,
tot in raibnul comuneT Valea-
Lungd.
Aninilor (Dealul-), deal, plasa
Jiul-d.-j., com. Sadova, jud. Dolj ;
inalt de 35 m., are directiunea
de N.-S. si este sterp.
Anini§ul, com. rur., din plaiul
Novaci, jud. Gorj, situatg. la N.-
E. plAsiT, pe doul dealurl numite
Aninisul-din-Deal si Aninisul-din-Vak,
la o distantg de
34 kil. de capitala judetulur. DupA
un hrisov ce se gAseste la locuitorr
se crede a fi fondatA
pe timpul luT MateT Basarab.
Se compune din 2 cát. si anume
Aninisul- din- Deal si Aninisul
- din-Vale, si se limiteazá
la rg.sarit cu com. Novaci, la opus
cu com. Radosi, la S. cu
com. Ciocádia si la N. cu coamele
Gruiul, Väraticul si dealul
Jerdául.
Are o suprafata aproape de
1172 hect., din care 160 hect.
al-aura, 186 livezI, 384 izlaz,
440 padure si 2 viT.
PámIntul este de o calitate
mediocrg..
Populatia este de 223 fam.,
cu 641 suflete, din carT 179
contribuabilT. Venitul com, este
de 1425 leT ; lar cheltuelile de
1088.
LocuitoriT posea 39 plugurT,
63 care cu bol, 1 cArutl cu cal,
28 stupr de albine, 542 vite
marT comute, wo caT, 3 mAgaiT,
2022 01, 318 capre, 193
rimAtorT.
Prin com. trece plrlul Aninisul,
soseaua vicinalA Bumbesti
de-JiT-PolovracT.
In com. se mar aflA lo morl,
13 fintInT, 4 joaggre O 2 circiumT.
Com. are 2 biserid cu 1 preot
si 3 cintra-O.
Anini§ul, padure, a mosnenilor
d'aválmasT in com. Colti, jud,
Buzlá, catunul Colti-d.-s., are
8 hect.
Anini§ul, ptrig, jud. Gorj, izvoreste
din muna Rátunda ka Báileasa,
trece prin mijlocul com.
Aninisul, se impreunA in com.

ANINIVL-D1N-DEAL 86 ANINO4SA
Ciocadia cu piriul Carpinisul,
apor ast-fel unite se varsa in
&tul Ciocadia in dreptul com.
Ciocadia.
cdtun, situat
pe malul sting al piriuluT Aninisul,
face parte din com. Aninisul,
jud. Gorj, ocupind o suprafata
aproximativ de 390 hect.;
produce un media de 146 hectol.
porumb, ioo kgr. fasole, 70 kgr.
brilla., 150 hectol. säminta de
cinepa, 35 decal. vin, 50 decal.
tuica, 6 kgr. ceara din 13 stupT.
Populatia este de 74 fam., cu
213 sufl., din carr 59 contribuabilT.
Eiposedä 13 plug,urT, 21
care cu bol, i carutg cu cal,
65 cal, 1240 oT, 98 rimatorT
162 capre.
Catunul este udat de piriul
Aninisul, are si 5 fintinT.
Catunul are i biserica zidita
la anul 1884 de loe.; este servita
de I preot si 2 cintarett
atun, asezat
pe dreapta plriulur Aninisul, face
parte din com. Aninisul, jud.
Gorj, ocupind o supraf. aproximativ
de 782 hect.
Populatia este de 149 fam.,
cu 428 sufl., din carT 120 contribuabilT
; el posea 26 plugurl,
42 care cu bol, 360 vite
marl cornute, 782 oT, IoI porcT,
156 capre.
Catunul este udat de &tul
Aninisul ; are 8 fintinT, 4 joagare
si 7 morT de macinat.
Mara de soseaua descrisk la
comuna, in acest catun mal
este si o poteca ce trece peste
muntii Baileasa, Florile-Albe,
Coasta-CrainiculuT, la Timpa.
AninisuluI (Valea-), vale, In
com. Colti, jud. Buzati, cät. Coltid.-s.,
izvoreste din muntele Virful-OaeI
si se scurge in Valea-
Coltilor.
Aninoasa, com. rur.,jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, spre
N. de Tirgoviste la o departare
de 5 kil. Alta data aceasta
comuna era un simplu catun al
com. Viforita. Este asezata pe
lingä un mare deal cu vil, ce
poarta numele de Dealul-Aninoasa.
In partea de N. si E.
aceasta comuna mal are dealurile
ce se numesc Cornetul,
Ograzile si Fetile, ce sunt pline
cu vil, carT produc vinurI bune
si In marT cantitatT. In partea
de S. si V. comuna este inconjuratä
cu cimpie si produce porumb
mult. Aceasta comuna, care
nu are alte catune, se compune
din cincT ulite i anume: Mita-
Dreapta, Valea-Mare, Valceaua,
Marginea si Ulita-Fintiner, avind
peste tot o populatie de 700
sufl., de origina numal romind.
Prin com. trece un mic Ornas
ce se numeste Valea-Mare. Prin
partea de apus a acesteT com.
trece soseaua nationala
viste-Transilvania. Aninoasa se
invecineste spre rasarit si miazazi
cu com. si manastirea Vifodespartindu-se
prin dealurT
cu viT i unindu-se pi-in sosea
vecinala; iar spre apus si miazanoapte
cu com. Doicesti, de
care se desparte iar prin dealurT
Cu vil i prin cimpie i cu care
se uneste pi-in soseaua nationala
sus-zisa. Aninoasa are o scoala
si o biserica, Intretinuta de enoriast
'coala din Aninoasa este
infiintata in toamna anuluT 1889
si are un invatator, salariat de
stat, un local nou de zid, aproape
bun, dar cu primaria la
un loc. coala este mixta. Ea
n'are pamint. Copit cu etatea
de coalä sunt peste 70 in com.
Comuna are peste 150 contrib.
si un venit anual de 1320 leT.
Toamna se fac multe petrecerT
prin dealurile Aninoasel i VIforiter,
unde multI TirgovistenT
aü vil. De la Tirgoviste la Aninoasa
se poate merge in 20
minute cu trasura.
Aninoasa, com. rur., In pl. Gilortul,
jud. Gorj, la N. de com.
Turburea si la 45 kil. spre S.-E.
de orasul T.-Jiti ; se margineste
la S. cu com. Turburea si Groserea,
la N. cu com. Bibesti, la
E. cu com. Pegeni si la V. cu
com. Costesti-Daia din pl. Jiul ;
despartita prin Dealul- erpoaelor,
se compune din cat. Aninoasa,
Cornisani i Bobaia.
Situata pe sesul cu aceia.sT
numire si pe ambele 1)1111 ale
riuluT Gilortul, are suprafata de
aproape 2344 hect., din carT
700 hect. padure, 1010 hect.
arabile, 589 hect. finete, 20 hect.
vie, 25 hect. livezr de prunT si
6 hect. izlaz ; cam 950 hect. din
aceasta intindere apartine proprietaruluT
Negrea. LocuitoriT
sunt improprietariV dupl legea
ruraId din 1864.
Populatiunea e de 275 fam.,
Cu 1338 sufl., din carT 260 contribuabill,
l'Are carl se afla
2 familiT de Tiganr. Numarul
soldatilor dorobantl cu schimbul
In aceasta comuna este de 20.
Comuna are la veniturT 1. 2786
b. 89, lar la cheltuell 1. 2082
b. 55.
Locuitorir posea 67 plugurr,
134 care cu boT, 475 vite mal-1
cornute, 16 caT, 749 or, 63 de
capre, 543 de rimatorT.
Prin comuna trece o osea
vecinall, care o leaga cu C. Bibesti
despre N. si cu Groserea la
S.; douà sosele comunale, dintre
carT una o leaga cu soseaua judeteana,
iax cea-r alta cu cat.
Sterpoaia din com. Bibesti.
Are o scoall de bletr, fondata
la anul 1874.
Comuna are 2 bisericr, din
care i nu functioneaza, si alta
de zid facuta de proprietarul

ANINOASA 87 ANINOASA
Negrea la ¡886; in partea despre
N. a bisericer ce nu functioneaza
se af1á o cruce mare
de plata cu inscriptia : «Constantin
Basarab Voivod III», din
anul 1708.
In comuna se mal gasesc:
moara cu abur $i i herastrati ;
7 fintinr, 7 puturr $i 2 ci$mele.
Aninoasa, com. rur., pl. Rinrile,
jud. Muscel, situad la S.-
V. de ampulung, 12 kil. departe
de acest ora, pe ambele
znalurr ale 1-11.110 Bratia j riulur
Slänicul.
Se margine$te la Nord cu comuna
rur. Berevoe$ti-UngurenT,
la E. cu com. rur. Cote$ti, la
V. cu com. rur. Badesti $i la
S. Cu com. rur. Vlade$ti. La E.
$i V. este inconjurata de douà
marr padurT, proprietatr ale statulur.
Se compune din 3 cat. : Aninoasa,
Bro$teni i Valea-Sili$ter,
cu re$edinta in cat Aninoasa.
Intreaga com. are o populatie
de 1133 locuitorr: 565 barbatl
$1 568 femer, cu 269 capT
de familie, carl traesc in 266
case. Intre ace$tia sunt $i
familir de TiganT.
Numele saa vine de la padurea
de aninT ce a existat adi
In timpurile vechr, din care se
mal gase$te i azT o bund parte.
Ocupatia principala a locuitorilor
este agricultura. El au
1000 yací, 25 cal, 2700 or, 300
porcI, afana de boir de jug.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1455 hect.
Numarul contribuabililor e de
250. Veniturile com. in anul 1887,
eraa de 1083 ler i cheltuelile
de 1758 ler.
Prin comuna trece $oseaua
care o une$te cu Vade$ti $i Berevoe$ti-Ungurenl.
Este strabatuta de la N. spre
S. de 1.'1111 Bratia, care in mijlo-
cul satuluT formeaza o insula acoperita
cu legumr de tot felul.
In riul Bratia se varsa Valea-
Rugencer, Valea-Ciurarulur, Valea-Tiganier
$i riul S15.nicul, futre
comuna Vlade$ti i Aninoasa.
Pe 1-1111 Bratia, in interiorul comuner,
este o moad.
In partea de V. este rlul Slanicul,
in care se varsa Valea-
SilisteT, iar intre acest
nul Bratia sunt dota marT zavoaie
de aninT, despártite printr'un
prund i Dealul-Erjer.
Pamintul se poseda de locuitoff
prin improprietärire, dupa
legea din 1864, cind ati capatat
painint 204 sätenr. Mosia Aninoasa,
pendinte de Mitropolia
din Bucure$ti, s'a vIndut de ved'
la locuitorT ; iar trupurile ramase
nevindute s'at1 arendat pe periodul
1887-97 Cll 3600 id anual.
In comuna este r coalà mixta
$i 2 bisericr (una din ele e mänastirea
Aninoasa. V. a. n.).
Aninoasa, sat, jud. Arges, pl.
Pite$ti, pendinte de com. rur.
Biscovu-Fle$ti. (v. a. n.).
Aninoasa, sat, face parte din
com. rur. cu acelaqr nume, pl.
jud. Muscel, situat pe
malul sting al riulur Bratia. Adi
este re$edinta primaria
In partea de E. a satuluT e
o mare padure a statulur, care
11 desparte de com. Cote$ti.
Are o biserica deservid. de
2 preotT $i i cintaret (fosa ma.nastire)
$i o $coall mixta, care
dateaza din anul 1837, cu intretinerea
careia statul cheltue$te
anual 1242 Id.
Populatia lur e de 433 locuitoril':
222 bärbatr, 211 femer;
To capr de familie. Este udat
de mar multe v51, carT se varsa
in nul Bratia. Pozitia lur e placuta
i concura mult la frumu-
setea sa dealurile din juru-T, acoperite
Cu stejarT, mesteacanT
$i aninr.
Aninoasa, sat, face parte din
com. rur. Glavile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Este situat la E.
comuner i udat de valea cu a
cela$1' nume. Are o biserica de
lemn veche, in stare proasta.
Anul fondarer $i ctitorir nu se
cunosc. E la distanta de i kil.
de catunul Pesceana, unde este
$coala.
In acest cat., lîngA biserica,
e un izvor a carel apa lasa, pe
unde trece, un strat gros $i ro
$u ca $i rugina de fer.
Aninoasa, atun, alipit impreuna
Cu cAt. Ungureni de cat. Cislaul
al comuner Cislaul, jud. Buzau.
Aninoasa, ctitun, re$edinta com.
cu acelasr nume din plasa Gilortul,
jud. Gorj.
Are o suprafata de aproape
1074 hect., din carr 301 hect.
päolure, 500 hect. arabile, 250
hect. finete, ro hect. vie,
hect. Iivezr de prunr, $i 2 hect.
izlaz.
Are populatie de 209 famicu
1074 suflete, din carT 199
contribuabill, filtre ace$tia se
afla $i 2 familir de TiganT. In
cat. sunt 20 de dorobantr cu
schimbul.
Locuitorir poseda 30 plugurr,
54 care cu bol, 350 vite marT
cornute, io cal, 600 or, 40 capre
i 400 rimatorT.
Cale de comunicatie catunul
are i osea vecinall, care 11 leagä
cu com. Bilce$ti.
Are 2 bisericr descrise mal
sus la com. sa, precum i o $coalli
primará descrisa la comuna.
Cdtunul mal poseda moara de
abur i herdstraul, descris la com.
sa, precum $1 2 ci$mele $i 4
puturr.

ANINOASA 88 ANINOASA
Aninoasa, numire, ce purta in
vechime atunul i mosia artocleasca,
din com. Beiul, pl. Marginea,
jud. Teleorman.
Aninoasa, culme, din pl. Jiul, jud.
Gorj, in partea despre E. a com.
Costesti, vine despre N. in spre
S., unindu-se cu dealul comuner
Groserea, numit Cornisani, lar
la N.-E. se uneste cu al com.
Piscurile. AceastA culme de deal,
in toatA intinderea sa, in dreptul
com., este acoperita cu prunT
si vil*.
Aninoasa, deal, in com. Glavile,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, deal, in com. Amarasti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, izvor, in comuna rur.
judetul Buzau; ese din
muntele Salcia, trece prin catunul
Aninoasa, tale in curmezis
cat. Cislaul, unde i se d
numele de Cacicea si se varsA
In Iazul-Morilor, abatut din riul
Buzau.
Aninoasa, fosa mandstire de cllugarr,
jud. Muscel, metoh al
Mitropoliel din Bucuresti, acum
reclusà la biserica de mir, pentru
intretinerea careia se inscrie
anual in budgetul statulur, o
suma de 1070 /el.
AceastA manastire s'a fondat,
ca biserica de mir, de Clucerul
Pana Tudoran Vladescu i jupinita
sa Alesandra, la anul 7186
(1678) Septembre 20, sub Domnia
lur Duca Voevod, (v. condica
manAstirir la Ministerul de
Culte). Catre finitul vieter sale,
Tudoran Vladescu, fiind atuncr
aga, s'a calugArit, primind numele
de Tudosie Monahul. (V.
Aricescu, «Istoria Cimpulung. »).
Atuncr el prefacu biserica
de mir in manAstire de calu-
garT, cu zidurile de cetate, ce
se Arad si azr, fosa darimate pina
la pAmint i cu locuinte pentru
calugarT.
La anul 7328 (1730) Octombre,
Daniil Mitropolitul, care a
fost egumen la Aninoasa, a facut
manAstirir un turn i chili!;
iar egumenul Mihall Tartasescu
ir facu paraclisul, la anul 1778.
AstAzT totul e ruinat, afarl de
biserica.
MAnastirea Aninoasa avea mar
multe proprietatr insemnate, futre
carT i Piscul-Negoiulur, jud.
Muscel, lingA granito. Transilvaniel.
La 182f, in mAnAstirea Ani_
noasa, se intArirA mal multr ArnautT,
din cer fugitT de la DA:
gAsanr. Vr'o 24 din eT furA prinsr
si omoritr de Turcr, care apoir
detera foc mAnAstirer.
Aninoasa, mofie, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, proprietate a
statulur. Inainte de secularizare
apartinea Mitropolier din Bucurestr.
La anul 1871 aceasta mosie
avea un venit anual de
13900 ler si a fost ipotecatA,
impreuna Cu alte 380 proprietatr
ale statulur, pentru asigurarea
imprumutulur domenial de
78 milioane.
Pe periodul 1883 88, venitul
acester mosir a scazut la
suma de I0000 le! anual.
Aninoasa, padure a statuluT in
intindere de 750 hect., pendinte
de com. Aninoasa, plasa
jud. Muscel.
Aninoasa, pddure, supusA regimului
silvic, com. Valea-Mare,
pl. Riul-Doamner, jud. Mus_
ce!, compusl din stejar, fag,
carpen, jugastru, ulm, frasin
plop, avind impreunA cu trupul
de pAdure ampulungeanca, 75
hect.
Aninoasa, phig, pl. Amaradia,
com. Zalcoiul, jud. Dolj, izvoreste
din dealul RAdinesti (Gorj),
formeaza putin din unja de N.
a com., primeste pe stinga Stircul-Mare
si se varsA pe stinga
Ploscuter.
Aninoasa, .piria, izvoreste din
dealul numit Magura, la N. de
satul Pades, judetul Mehedinti,
trece prin Pade i imediat se
varsA in riul Motrul.
Aninoasa, pirta, izvoreste de sub
poalele dealulur MAgura, com.
Stroesti, pl. Horezul, jud. Vilcea,
í curgind spre V., prin
centrul com., se varsti in riul
Cerna.
Aninoasa,phig, com. Alunul, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Dupl
ce udA centrul com., avind directia
de la E. spre V., se varsa
lu riul Oltetul.
Aninoasa, poiand, com. Balcesti,
pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, vechig schit, in com.
Cislaul, jud. Buzar'. Din pric'ina
el se darAma, calugarirs'au retras
mar jos si dupA staruintele lor
pe Ruga Doamna Neaga, spune
traditia, ea le-a zidit un alt schit,
unde e acum manAstirea CislAul.
Traditia pare cä se intemeiza
pe un fapt adevarat, caer in
grAdina DascAlulur se vAd urme
de zidurr i oase de oamenr.
Oasele fiind de o deosebitA mArime,
ag dat na.stere alter eredinte,
anume, ca aci ar fi fost
ingropatT uriasr.
Aninoasa,piria, izvoreste din comuna
Jupinesti, pl. Riul-Doainner,
jud. Muscel, de la locul
numit Coada-Aninoaser, strabate
partea de V. a comuna Juptnesti
i intra pe teritoriul ca-

ANINOASA 89 ANINOASEI (VALEA-)
tunulur Valea-Nandri, comuna
Dirmane$ti. In ea se varsa vaile
Meri$uluT, Ca.panulut i Iepure.
Aninoasa, vale, com. Caline$ti,
pl. Cozia, jud. Vilcea.
Aninoasa, ptr, , izvore$te din dealul
Otasaul, de la N. comuneI
Genuneni, plasa Oltul-d.-s., jud.
Vilcea, $i se varsa in iazul mora,
forinat din riul Bistrita, tot pe
teritoriul com. Genuneni.
Aninoasa, pir., izvore$te din comuna
Glavile, pl. Oltul-d.-j., jud.
\alma, de la Ripa-Inalta, $i se
varsa in riul Pe$ceana, la com.
Amdra$ti.
Aninoasa-de-Mice§ti, pdartire a
statulut in intindere de 250 hect.,
jud. Muscel.
AninoaseI (Gura-), co,,. rur. In
jud. Buzau, plaiul Pirscovul, la
o distanta de 24 kil, de ora$ul
Buzau i situata pe malul sting
al riulut Buzan. Limitele sale
sunt : la N., incepe din Piatra-
Ro5ie $'t merge urcindu-se pe
plaiurt pana in virful muntelut
Botanul, pe hotarul pad. Floricica,
care o desparte de com.
Policiori; la E. se lasa in jos
de muntele Botanul, trece pe la
Haidinul, se urca pe movila Viforitef,
apot continua pe slemnea
muncelulut Rate$ti pata la
Poiana-Feter, de unde, tot pe
slemne, se indrepteaza spre
raturl $i de ad i spre riul Buzati
In dreptul cat. Satucul (com.
Cinde$ti); la S. merge pe albia
riulut Buzati pana la Plopit-lut-
Iarcoci, unde trece Buzaul i se
continua pe malul drept pana
la Salcia-Ro$ie in marginea pad.
Ungureul (com. Malura), pe hotarul
careia merge pana. la Ciuhai
la V., pleactt de la Ciu14,
trece riul Buzdu $i pe malul
454042. Manad Malionar asogrodlo
sting merge urcindu-se pana la
Piatra-Ciorter, de ad i la Putulfinputit,
la Mima $i apot iar in
Piatra-Ro$ie.
Suprafata com. este de 2680
hect., din carl 320 arabile, 982
padure, 284 fineata, 496 izlaz,
58 livezt, 37 vie $i 503 sterp.
Proprietatt mal insemnate sunt
Hotarul-Frasinul $i Rate$ti. Terenul
este foarte accidentat, fiind
format din coline $i val Cultura
pamintulut se face pe o
s cara mica $i numat p entru trebuintele
locuitorilor producind porumb,
orz $i putin alac.
Ca substante minerale are in
abundenta sare in muntele Botanul.
Industrie n'are de cit tesaturile
de mohair, scoarte, bete,
etc., ce se fac in manastirea
testi; iar comerciul consta mal
mult in transportare de lemne
desfacere de tiña. Comuna
e pusa in comunicatie cu ora-
$ul prin $oseaua vecinala Buzati-
Ru5iavetuI prin Maräcineni ; are
un vad la riul Buzad in dreptul
com. Satucul, prin care se pune
In contact cu soseaua judeteana
Buzati-Frontiera.
Vite are : 226 bol, 127 vacr,
36 vitet, 18 cal, 13 epe, 4 minzT,
980 or, 34 capre $i 28 porcI,
stupt 30.
Aceasta com. e formata diri
catunele: Baceni, Botanul, Gura-
AninoaseI, Ratesti, Titirligul $i
Viforita. Are 1260 loc., din cart
barbatt insuratI 215, neinsuratt
21, vg.duvY 13, divortatI 6, 1350
374; iar femet maritate 215, vaduve
65, fete 351; el traesc in
321 case. Straint nu sunt. Meste$ugarr
sunt 2 lemnaff, 2 cizmart
$i i fierar. Media na$terilor
e de 33, a deceselor de 27,
a casatoriilor de 8. Populatia
cre$te cu o medie anuall de 8
suflete.
Dinpunct de vedere financiar,
com. are 210 contrib., din cart
13 comerciantl Romtnt. Stabilimente
3. Chirla caselor 1540 let ;
taxa proportionala 44.6o. Venitul
fonciar let 344.99, Darea
cailor de comunicatie 1260 ler.
Patente 116 1. Fondera 1905.45.
Taxa spirtoaselor 680.6o. Total
fiscal 3962.05 Perceperea 328.15,
judetene 697.45, drumurt 227.15,
comunale 697.45, comerciale 2
Totalul general 5914.25. Budgetul
comuna e de 1522.53.
Comuna avea o $coala in manästirea
Rate5ti. Carte $titi 91
loc. Are 2 biserict de mir cu
2 preott, i diacon, 2 cintarett
$i i paracliser. Catedrala e Sf.
Nicolae. La acestea se adaoga
$i schitul Rate$ti. arciumt sunt
2. Locuintele sunt ordinare, citeva
mal bune, in catunul Gura-
Aninoaset (Cojanul). Are i niste
ruine numite Casa - Impardteasca.
Aninoasei (Gura-), sal Cojanul,
at. de re$edinta al com. Gura-
Aninoaser, jad. Buzar', situat in
varsatura Aninoaset in riul Buzar',
are 180 loc. $i 45 case.
Aninoasei (Muchia), colind, in
com. Pickle, cat. Joseni, judetul
Buzaa, acoperita de pad. de 186
hect., constind din 2 trupurt
Floricica $i Covergile.
Aninoasei (Valea-), loe izolat
frumoasa poiana in comuna
Valea-TeanculuT, judetul Buzan,
unde dup1 traditie, ar fi fost
un schit in vechime.
AninoaseI (Valea-), vale, in com.
Valea-TeanculuT, jud. Buzar', incepe
din poalele dealulut. Chilmiziul
$1 prin mijlocul comunel;
se impra5tie peste eimp.
AninoaseI (Valea-), vale, In comuna
Gura-Aninoaset, judetul
Buzaci, incepe din dealui Vi-
12

ANINOSUL 00 ANTINA
forita si se scurge in lita Buzad.
Aninosul, trup de padure, a statuluT,
in intindere de 896 hect.,
formind impreuna cu trupurile
Hotarasa (127 hect.) si Valea-
Urzica (240 hect.) pad. Modoaia,
situatá in com. Brosteni, plasa
Cerna-d.-s., jud.
Anino§ani, clitun, com. andesti,
judetul Dimbovita.
Aninoqita, deal, apartine com.
Sdulesti, jud. Gorj ; are directiunea
N.-S.-E.; este o prelungire
a dealuluT Cicoarea-luT-Iepure, se
termina la S. in Valea-Gilor-
Aninul, /ac, in coin. rur. Ciresul,
pl. Cerna, jud. Mehedinti.
In com. rur. Izvorul-
Onestilor, pl. Ocolul, jud. Mehedinti.
Anisaia, finitud, pe mosia Zamostia,
com. Zamostia, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Anita, atun, jud. Arges, pl. Pitesti,
face parte din com. rur.
Galdsesti.
Aniteasca, maña/a, numita.
Mahalaoa-Aniteasca, in com. rur.
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Antal, vale, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
cu izvoare de apa, continind
fier si pucioasa. In apropiere
sunt multe puturl cu pacura.
.Antalului (Valea-), deal, plasa
Siretul-d.-j., jud. Bacati, comuna
Tamasi, situat linga satul Chetris
; este acoperit cu padurT
si vil.
Antemireasca, mica perdure mosneneasca,
pe mosia Coca-Merelasca,
din com. Niculesti, jud.
Buzad. Are 36 hect.
Antemire§ti (Coca-), sad Coca-
Plinä, cätun al com. Niculesti,
jud. Buzad, situat pe malul st.
al izvorului Coca. Are 340 loc.
si 77 case.
Antile§ti, deal, pe care se afla
trupul mosier cu acest nume,
jud. Suceava.
Antile§ti, mo)sie, ará sat, in com.
Ciumulesti, jud. Suceava, avind
suprafata de Iso Mid, loc de
cultura. Este proprietatea malcelor
Epraxia, Olimpiada si Euxenia
Ganea. La 1745, satul intreg
Antilesti, la Suceava, a fost
dat de zestre de catre Ileana,
fata vornicului §tefan Ruset,
fiicei sale Maria, ( Uricariul de
T. Codrescu, Vol. XI, p. 227). Pe
la 1843 era a spatarului Vasile
Milo, formind un trup Cu Sp5.taresti.
( Buciumul Romin , I,
1875, p. 39).
Antim, vale, la N. comuneT
limänesti, plasa Cozia, judetul
Vilcea.
Antina, In districtul Romanati. La
satul Resca sau Recica, linga
riuletul Tesluiul, se allá urmele
unuT oras din epoca Romanilor,
pe care poporul il numeste Antina.
Deja in secolul trecut generalul
rus Baur ( Mém. sur la
Valachie 1778, p. 198), mentionind
Recica gvillage avec une
église et un pont sur le Teslui*,
ne spune ca: ton y trouve des
débris des anciens retranchements
. MaT tirzid, la 1818, o
mentioneaza Fotino (t. I, p. 153):
eXstrzva Po ithoiiletarpoo, alXi-
Owv tetpaXwvrips+ laTicrilauctop.6yo°,
1=1 iceptoxt TOO T67t06
ToútooMynat 'cok iixiopioug
Piritot, b ai-10 atpov 'Avvivez ...y
NimenT insa. facut cercetarT
ceva mal mult serioase Ja fata
locului inainte de colonelul Vladimir
Blaremberg, care la 1836
a descoperit la Antina, Inteo
movila., un sarcofag. Dura aceia
ruinele ad fost studiate pe rind
de Laurian i Boliac, de Papa-soglu,
de d-ni! D. Sturdza, Grig.
Tocilescu, V. A. Ureche si in
fine de A. I. Odobescu, care a rezumat
la 1878 in urmatorul mod
toate datele relative la cestiune.:
Comuna Recica saU Antina. Movila
Alexandru i alte numeroase
movile. Ruinele aparente
ale uneT intinse cetati Romane,
cu zidurile de piatra
caramida, etc. CaT romane cu
diferite directiunr. In sarcofage,
pe l'higa schelete, sunt vase,
ramasite de vestminte i ornamente,
si monede romane de
la Antonini pana la Sever. Altar
votiv al NemisideT, pe care
avem urmatoarea inscriptiune :
Nemesi victrici Iunius Caninus
evocatus ex voto posuit (Mom.
C. I. L.» ¡592); o dedicatie luT
Jupiter Tutar in urrnatoarea cuprindere
: gIovi Optimo Maximo
defensori et Tutatori Caius Iulius
Se... manus cumIuliaRufina conjuge
volum libentes posuerunt
stele funerare a Claudiei Amba;
eDis Manibus Claudia Amba
vrxit annos XX fecit in Dacia
annos V, Claudius Montanus,
emmunis ex numero Syrorum
Sagittariorum benemerenti paler
ejus fecit, ( C. I. L.* 1593) si a
Antonius Nicanoris, o stela
foarte frumoasá care se plstreaza
In Muzeul National
care este impodobita cu bustul
acelui personaj i cu frumoase
ornamente, sub care se poate
citi : «Dis Manibus, Antonius Nicanoris*
; lar restul este stricat
ca i plata. (Ved «Analele A-

ANTINA
cademieT Romine», t. X, sect. II,
pag. 332-5).
Cea ce dovedeste mal cu deosebire
marea insemndtate in vechime
a acestuI punct geografic,
este cä tocmar aci se uniati
ambele cär romane, carT plecaä
de la Dunäre spre CarpatT, una
din Celeiù, cea-l'altä din Izlaz,
ast fel el Antina forma un centru
de comunicatiune. $anturile
cetäteT care se vad, zicea
räposatul Laurian («Magazin istoric»,
II. 96), formeazä un poligon
Cu opt laturI, al cdruT diametru
mal lung face-aproape la
o mie de pa.sT. Riul Tesluiul
curge prin mijlocul cetäteT; in
unele locurr ale luT se af1ä un
strat de a/Amid, cea ce face
sä credem cd a fost constrins
in un canal, dar acum merge
dupl bunä pacerea sa färd vre-o
silä artificia15.. RominiT nostri
nu sunt oamenT earl sä mal
constringa riurile. Chiar la podul
cel zidit peste rill se uniati
cele doua drumurl de piatrd,
unul care venea de Izlaz i cell-alt
de la Celeiù i duceati care
miaz5.-noapte la Rimnic...»
O asemenea statiune nu putea
s5. fie uitatä pe tabla Pentingeriand,
itinerar oficial al tutulor
statiunilorluT Roman
in secolif III si IV; si s'a
bänuit de de mult, in adevdr,
cum ca anume aci a fost statiunea
Romula, care se mentioneazä
si de geograful Ravennat
sub formula de Romulas
Dacia...», pag. 450, ed. Acad.).
Aceastä banuiald s'a si verificat
prin descoperirea la Recica
a und inscriptiunT din timpul
luT Filip Arabul, unde localitatea
se numeste «Colonia Romula»
si se arat5. ca. «in anul
248 s'a construit un vallum in
jurul ziduld orasuld.»(«Anal. Academia
Romine», seria II, t. 8.
1886, pag. 14). DIm in intre-
91
gime aceastä inscriptie interesantä
:
«Imp. Caesar M. Iulius Philippus
Pius Felix invictus Augustus
tribumcia potestate y
Cos III pater patriae proconsul
et M. Iulius Philippus junior
imperator Cos II procos princeps
juventutis pater patriae
Pius Felix Augustus et Marcia
Otacilia Severa Sanctisima Augusta
nostra restitutores orbis
totius ob tutelam civitatis Coloniae
suae Romulae circuilum
rnuri manu militari a solo fecerunt».
Inscriptia se aflä in Muzeul
National din Bucuresti, si a fost
restabilitä i citità de d. Tocilescu.
Prin urmare, Romula
care era municipiu pe vremea
luí M. Aureliu si L. Verus, a
devenit colonie in timpul luí
Filip Arabul, pe la 248, si fiindc1
CarpiT, neam barbar, cu care
se lupta impäratul,
provincia, Romula e 'Maria cu
un mur ; iar de-asupra porter s'a
asezat piatra cu inscriptiune.
Din Romula sari Romulas, prin
trecerea luí 1 in n ca in seamän
Similem i chiar latineste
Ruminalis =Romularis: Rumina
nunc ficus, Romula ficus erat...
(Ovid, «Fast.» II, 411), s'a falcut
R6muna, de unde apoT numele
districtuluT Romanati, in vechile
documente RomanatT insemnind
literalmente locuitorT din Romuna,
cu acelasT sufix -atT= ates
prin care se forma latineste numele
etnic din numele unuT oras
cu finalul -na, de ex. Casinates,
Arpinates, Ravenates, Antinates,
etc. (Fidenates -um =
din orasul Fidena). Romanati
Romunales, cu un sufix etnic
curat latin netrecut in graiul
Rominesc, probeaza existenta
formeT Romuna saü Romunas
deja in epoca Romanä, pe ling5.
primitivul Romula cu etnicul
ANTINA
sää Romulenscs, ordo Romulensium
in inscriptiunT (Mommsen).
Dar de unde vine numele
Antina ?
Fotino sus¡inp.a, el pe lingd
Antina ar fi locuit poporul slavic
Antac saü Avtc., despre
ale cdruia lupte cu Imperiul Roman
Oriental, vorbesc Jornandes,
Procopiu, Teofilact i altiT.
Schafarik e(Slowanské starozitnosti
pag. 459, 462), a demonstrat
insa prin analiza tutulor
fintinilor istorice, cum ca tribul
Antilor, cunoscut numaT in secoliI
VI-VII, era asezat pe tarmul
Mära-Negre in regiunea
NipruluT, nu dincoace de Prut,
iar cu attt mar putin la capAtul
apusan al DacieT. Afard de aceasta,
chiar dac5. AntiT ar fi
inaintat intfun moment panä
aproape de Olt, totusT din termenI
etnicT, limba nu formeaz1
nicT odatd numirl topice prin
sufixul -ina. Dupl cum nu existä
Serbina, Bulgärina, Turcina,
Grecina, Ungarina, etc.,
tot asa din Antl nu se putea
naste Antina.
Cuvintul sunä de tot latineste.
Trecem cu vederea peste derivatiunea
propusd de Valliant :
Antina=Constantina («La Roumanie»,
I, 88) ; dar ne vom opri
o clipà asupra uneT alte etimologiT
mal discutabile. Incepind
de la Blaremberg, generalmente
se crede, c5. Antina este Antonina,
dui:4 numele impäratuluI
Antonin Caracalla (Xenopol, in
Tocil.,«Rev.», II, t. I, p. 292-3).
Netrecerea silab can» in vocalä
nasald obscur5. n'ar fi tocmar o
piedicä foneticd, cdcr in numirT
topice latine, initialul «a» derivä
une-orT din prepozitiune, ca in :
Admediam, Ad potens, Ad aquas,
etc., adicl Antina=Ad-
Antoniam , cu o contractiune
cam violentä, dar nu peste pu-

ANTINA 02 ANTINA
tinta. Exista insa o alta dificultate
mar speciald. Latinul Antonina
trebuia sa devina la RominT
Tira, dupa cum din «Vidin»
s'a facut «DiTu» ; i localitatT
numite Tira se si allá in
Rominia, ba chiar in Romanatr,
tocmaT pe calea Romana de la
Izlaz spre Resca. Fotino confunda
pe Antina, cu
cum le Tira:dupa. confunda
Vaillant «Antine ou Tia», de
sunt 2 puncte geografice
foarte depArtate unul de altul.
Tira poate fi Antonina ; dar
Antina, nu.
NumaT printr'un dublu -inna
s'ar explica conservarea finaluluT
in Antina. ET bine, in regiunea
unde Tabula Peutingeriana pune
pe Ro mula, tot acolo la Ptolomeu,
care ne da' nomenclatura
din epoca dada., se afla 'Ambova,
Arcinna. Unir archeologl o
cauta in Dolj ( RevistaRomana
1861, pag. 421) ; altiT in Gorj
(Goos, pag. 5 I), dar de-o-potriva
fära niel o proba, recunoscind
irisa unir si altiT ca era in 01tenia.
Antina, adica. Antinna,
fi-va oare numele cel vechiu dacic
al RomuleT, latinizat de catre
legionarT? Se stie ea in latinitatea
vulgarl -ei-§i-ti se confunda;
iar la Rominif din Banat
aceste grupurr fonetice se
confunda pana asta-zT. Prin Antina
= Artinna se justifica atit
conservatiunea finaluluT ina, precum
i nescaderea initialuluT a
la vocalä obscura, de oare-ce,
dinaintea luT r, el se pastreaza
tot-dea-una intact, fie tonic,
sau netonic. MaT ramtne o singura
intrebare. De ce oare -ra
trecut in -n- ? Ar fi foarte legitima
influenta finaluluf -n- pentru
a preface pe Artinna in Antina,
dupa pum s'a prefacut r
in I s in (Cununl».(Coronam
sseninogserenum», gminune»,
etc. Forma Antina totusT pare
a se fi nascut pe o alta cale.
Colonir rdmanT isT mal aducean
aminte de strabuna cetate Antinum
in Italia, astazI cività
d'Antino», nu departe de Roma
In tara Marsilor, i ast-fel numele
ora.suluT dacic a fost modelat
dupd o reminiscenta italica.
In scurt, Antina, din Artinna,
nu e o transitiune curat fonetica
datorita Rominilor din
epoca post latina, ci este o latinizare
din acele timpurT primitive
ale colonizarif, cind era
proaspatá in memoria legionarilor
nomenclatura topica din
Italia. Asa dar aceia.sT localitate
se chiama la Dad Arcina sad
Artina, latineste Romula sati
Romuna. Din termenul latin supravietueste
RomanatT = Romunates,
ca nume al districtuluT
intreg; din cel dacic Antina,
ruine ale vechiuluT oras la
coastele caruia maT trdeste abia
un satulet numit mal tirziu «Riusor
», slavoneste «Recica de
unde se scot pana astral acele
late si masive caramizT, carora
dialectul local al Romanatenilor
le-a insusit denumirea topica a
AntineT, zicindu-le caramizT de
Antina». Ba ceva maT mult ;
In Romanati populatiunea zice
cu acest sens chiar simplu
ramida-antina, la plural cara:
mizT-antina, ará adjectivul de».
Cuvintul Antina ajungtnd a exprima
o carámida de calitate
superioara ; ba chiar se imita
aceastá caramidá.
Romanati si Antina ar fi de
ajuns ele singure pentru a do
vedi nestramutata staruinta a
Rominilor in Dacia luí' Traian,
spulberind asa numita teorie a
luí' Rösler.
Daca neamul Rominesc ar fi
venit de peste Dunare abia in
secolif XII sau XIII, vre-o zece
veacurT In urma luT Aurelian,
atuncT de la cine oare ar fi cá-
pátat el o nomenclatura dacolatina
ata de pipaita ca Antina
si Romanati ? (VezT Magn. Etym.
Rom.», Hasdeu).
Aci prin Antina, punct central
si cu mare insemnatate, trecea
calea Romana, care in Tabla
luT Peutinger trece prin Drubetis
(T.-Severin), Amutrium, Castranova,
linie neexplorata si al
cara trased ar fi, se presupune
pe la Cacaleti (Romanati) spre
Brb.desti (Dolj), in care directiune
se observa. si multe ruine.
Pana acum Antina san cetatea
ce sta sub pamint la Resca,
nu s'a explorat sistematic, ci
s'a devastat am pu tea zice. Multe
cladirT din Caracal sunt construite
cu caramizT i pietre aduse
de la Resca ; iar antichitätile
gásite acolo s'el imprastiat
la diferitT particularT, in dauna
stiinter. Pe fie-ce zi taraniT descopera
cite ceva, banT, scule,
etc. ; lar d'id nu ad de lucru
scot la caramizT, formindu-sT depozite.
Toate zidirile din Resca
sunt din aceste caramizT, cdrora
legionariT RomanT, le au dat o
consistenta de piatra. Forma lor
e patrulatera mare, si poarta pe
fete diferite scrililiturr; unele au
litere.
Pe un fragment de marmura
gasit aci, la 1870, se vede un
cerb in fuga apucat in ghiarele
vulturuluT ; partea superioara
este spartá ; lar mar jos se citesteurmAtoareainscriptie:Turmasgada
Maximus Maximinus
et Julianus Maximinus ex voto
posuerunt . Hirschfeld publica aceastà
inscriptie considerind pe
Turmasgada ca zeitate locall
daca; Mommsen vede ad turma
Masgadoe ; lar d. Tocilescu
crede sá fie un geniu local, cicf
parerea luT Mommsen e putin
probabila.
In Muzeul National se afla
un sarcofag foarte artistic lu-

ANTICA (CALE-) 03 ANTONETI
crat si gasit la Resca tuteo
movilä ce s'a explorat; se mar
afla mar multe antichitatr de
metal si de lut, impreuna cu
multe din inscriptiunile ce am
dat mal sus.
Anticä (Cale-). In jud. Romanati
se observa la com. Celeiul,
pl. Balta-Oltul-d.-j., futre alte
antichitatT romane, si o cale asternuta
cu plateä aproape de
locul unde rasar din apa pe
rnalul nostru picioarele de piatra
ale unur pod pe Durare si
linga o cetate cu intariturr romane.
Urmele acester car se continua.
spre N., trecind prin Brastavatul,
Sludina, Devesel, Comanca
si la Resca se impreuna
cu un alt drum vechia ce venea
de la Izlaz, unde lar se observa.
intariturr i cetatr de pamint.
Calea de la Izlaz, numita, de locuitorl,
a TroianuluT, apuca mar
In finte dreapta pe malul apusan
al Oltulur prin satele Tia-
Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusanesti
(unde in o magua mare
ce s'a explorat, s'a gasit o frumoasa
stell cu doT ler culcatr
ridicata lur Aclius Valens),
Scarisoara, Gostavätul, Slaveni
(unde In o cetate patrata s'a
gasit tablele sculptate cu figura
zeulur Mithra cu inscriptia : (Soli
invicto Mithrae» si un altar: «ara
Solis ), prin Stoenesti (unde drumul
are 5 stinjenr si I palma
grosime), prin Fasca.s, Resca
(Antina), unde se unea cu calea
care vinea din spre Drubetis, prin
Castra-nova, apor prin Falcoiul,
Streje?ti, Vldduleni, Brincoveni,
Piatra, Tenosesti, Slatioara, Dranovat,
etc. si ese din Romanati,
suind cursul Oltulur spre Transilvania.
Drumurile romane, care mergeau
de la Izlaz si Celda la An tina,
nu sunt mentionate in tabla lur
Peutinger, cadnu eraa toatedru-
murile indicate in acea ing,usta
tabla din Orbis pictus. Curios
e ca dealungul acestor cal sunt
raspindite magurr i cetatr de
pamint.
Antita, loc izolat, com. Auresti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Antoce (Balta-luI-), baltd, in
partea de S.-E. a com. Slobozia-
Secatura, plasa Cosula, jud. Botosani
; e formata de piriul Cornaciul.
Antoceni, sat, pe mosi a cu acelasT
nume din com. Uidesti, plasa
Moldova-d.-j., jud. Suceava. Azat
pe albia piriulur al cartia
nume poartd, numara 6o case,
populate cu 56 capr de familie
saa 301 suflete, din carT 139
barbatT si 162 femer, (2 streinr).
Contribuabilr are 40. Vatra satulur
ocupa o suprafata de 2 falcr
si 371/2 prajinT. Biserica si scoala
din Forasti servesc acestur sat.
Mosia, proprietatea mo.stenitorilor
defunctulur Dimitrie Stamate,
e in suprafata de 16o Pala
din cari 130 cultivabilf si 5o fiflete.
ImproprietaritT, dupa legea
din 1864, sunt 28 mijlocasT
7 palmasT, stapinind 134 falcr,
6o präjinr. Singurul drum principal
e la Oniceni (400
Antoceni, mic afluent, al Piriulur-CroitoruluT,
din com. Uidesti,
jud. Suceava.
Antoceni, deal, pe coasta caruia
sta satul cu acest nume, jud.
Suceava.
Antofiloaia, sat, face parte din
com. rur. Rifovul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o populatie
de 66 loc. (32 barb. si 34 fem.).
Este situat pe tarmul drept al
rtulur Teleajenul. Ad e o biserica
fondatä la anul 1783, de cuvio-
il i Paraschiva CAplescu,
cu hramul Sf. Nicolae i reparata
de enoriasr la anul 1875.
Antohesti, sat, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacati, a.5ezat pe deal; e
resedinta com. Otelesti ; a.sezat
pe piriul Berheci i piriiasul Fundul.
Are o biserica, cladita de
locuitorT la 1815, si I circiuma.
CapT de familie sunt 94, suflete
362. Animale se numara : 29
cal, 223 vite cornute, 63 porcr.
Antohestilor (Dealul-), deal, situat
la marginea vesticA a com.
Colonesti, jud. Tecuciu ; separa
aceasta comuna. i jud. Tecuciu
de com. Antohesti, jud. Bacäu ;
are o altitudine de 500 m.
Antohi, tintina, pe mosia Mileanca,
comuna Mileanca, plasa
Prutul-de-j., jud. Dorohoiu.
Anton (Dealul-luI-), deal, la nordul
com. Brädätelul, judetul Suceava,
acoperit de lanurr,
Anton (Movila-luI-), moviM, in
com. ameeni, cät. SAcioara, jud.
Buzad, pe mosia Salcioara.
Anton, pod, peste Ripa-Grosulur,
linga satul Piciorul-Lupulur,
com. Ciurea, pl. Codrul, jud.
Iasi.
Antoneasca, sfoara de mofie, in
com. Lipia, jud. Buzau, face
parte din trupul Mircesti, proprietatea
mosnenilor, ceata Io
nita Turea.
Antonesfi, com. rur., in centrul
plasir Tirguljudetul Teleorman,
pe valea numita Tinoasa. Se
compune din patru catune : Antonesti
(resedinta), Cetatea,
fane§ti §i Bujoresti. Catunele
Cetatea i Bujoresti sunt situate
pe Valea-Tinoaser, lar cat.

ANTONEM 94 APA-NEAGRÄ
fanesti pe Valea-Ciineasca, in apropiere
imediata de comuna
Bivolita. Catunele Cetatea si Bujoresti
sunt departe ca de z kil.,
iar at. tefä.neti, se gaseste la
5 kil, de resedinta comuner.
Intinderea comunersi a catunelor,
dimpreund cu moiile aflate
pe dinsele, si cu pätninturile ocupate
de locuitorT, dupa legea
rurald, este de 3000 hect. Din
acestea 1069 sunt pamint arabil
izlaz, apartinind mostenitorilor
decedatulur Gheorghe Antonescu
; 465 hect. ale d-luT C. Po-
Mimos, la Bujoresti, si 515 hect.
ale d-lur D. Orbescu in catunul
Cetatea. Locuitorir improprietdritr
dupa legea ruralä pe cite
trele catunele sunt in numar de
128 loc., pe o intindere de 58o
hect. Restul este ocupat de
vetrele satelor. Se gasesc in
aceastd comuna si cite-va vir;
intinderea lor este de 55' s hect.
Mal sunt i vre-o 8 livezr cu
prunT. Populatiunea com. este
de 1138 sufl., din care 320 capT
de familir Cu 255 contribuabilr.
Solul este accidentat ; pe Valea-Tinoasa,
ripos i mlastinos ;
pe Valea-Ciinelur este mar regulat
Cea mar mare parte insa
este fertil si pe el izbutesc toate
semanaturile obicinuite.
Vitele sunt in numar de 3463
capete : 189 cal si epe, 705 vite
cornute marT, 2288 vite cornute
281 porcr.
Comuna Antonesti e situata
la 16 kil. de Rosiori si la 46
kil. de re5edinta judetulur, T.-
Magurele.
Budgetul comuner este de ler
2821 la cheltuelr si tot atita la
veniturr.
Catunul Cetatea forma comuna
osebita pana in anul 1884,
cind a fost alipit la comuna AntoneAi.
Sunt 2 coa.le mixte : una in
comuna de resedinta, la un loc
cu primdria, avind un invatator
si 49 elevr ; alta in cat. Cetatea,
Cu un invatator si 39 elevr. Bisericr
sunt doua : una in com.
Antonesti cu un preot si dor
dintaretr; alta in cat. Cetatea
cu un preot i un cintaret. Adi
este si o moard cu aburr si doud
elestae cu peste, formate prin
oprirea aper din pirlul Tinoasa.
Comuna Antonesti este legata
prin sosele vecinale cu catunul
Cetatea si comuna Radoesti la
N., cu com. Licuriciul la S., si
cu cdt. $telnesti prin comuna
Bivolita la E.; lar la V. cu c.
Dulceanca prin com. Licuriciul.
La nordul catunulur Cetatea
se afla o magura, careia ir zice
Mágura-Briestilor, în directiunea
comuner Radoesti.
Comuna Antonesti (pe atuncr
Bujoresti), a fost bintuita de
foamete pe la anul 1809, pe timpul
ciumer luT Caragea. Purta
mar lnainte numirea de Speriatul,
numire ce se aude i astd-zr
printre locuitorl. Pe mosia
Cetatea s'a gasit, in mar multe
rindurT, diferite specimene de
carie grosolana si primitiva, precum
si unelte de piatra.
Cesar Boliac, In descrierile
sale arheologice, numeste aceastá
cetate Tinosul, probabil dupd
piriul ce curge la poalele er;
iar descoperirile facute sunt considerate
si de d-1 Gr. Tocilescu
ca urme de asezamintele cele
mar vechr ale Dacier.
Antone§ti, mofie, situata in com.
cu acelasT nume, jud. Teleorman,
a mostenitorilor decedatulur
G. Antonescu. Are o intindere
de 1069 hect. Ca si comuna,
pe care se afla, a purtat
poarta inca numirea de Speriatul.
Antonoaia, tipa, com. Drajna-d.s.,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Antonoaei (Valea-), viroagd,
in com. Tintesti, jud. Buzar', se
scurge in lacul Bentul, Face hotar
despre com. Tabardsti.
Antonu, deal, pe mosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti.
Apa-Acra, obirsia pirita/II Mihailet,
din com. arul-Dorner,
jud. Suceava.
Apa-Bunä, pirtiaf, in partea de
S.-V. a comuner Corbita, plasa
Zeletin, jud. Tecucia, curge spre
E. si se varsd In partea dreapta
a Berheciulur ; Cu alt. 232 m.
la obirsie i I00 la gura.
Apa-de-Leac, j'India, com. Capul-Pisculur,
plasa Riurile, jud.
Muscel.
Apa-de-Leac, izvor Cu apa de
pucioasa, in com. Ocina, plaiul
Peles, jud. Prahova.
Apa-de-Leac de la Ion Nitu,
izvor, ce curge din coasta dealulur
luda-Mica, com. Provitad.-j.,
plaiul i jud. Prahova. Apa
din acest izvor se intrebuinteaza
de locuitorT pentru diferite boale.
Apa-Dulce, grld, izvoreste din
dealurile ce apartin com. Drajna-d.-j.,
plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, udd com. Predeal, pl.
Teleajenul, despartind-o de comunele
Ariceti si Surani, apor
se impreuna cu Orla Turburea
si formeaza riul Matita.
Apa-Galbenä, pfria, cu apa mi
nerald, In com. urbana Balade-Aramd,
plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Apa-Neagrà, sat, In plaiul Closani,
judetul Mehedinri ; Vine de
com. rur. Negresti ; este situata

APA-NTEAGRA
in partea de N.-V. a comund,
pe albia Aula Motrul. La Apa-
Neagra, mal sus de frumosul
pod ce este construit pe apa
Motrulul, legind soseaua comunata
Padesul-Closani cu soseaua
judeteara vecinall Baia-de-Arama-Severin,
precum si cu soseaua
ce merge la Tismana-T.-Jiti,
jud. Gorj, se impreuna apele
Bulba si Bribina cu Motrul.
Populatiunea acestuT sat este
de 18o sufl., In 47 case. LocuitoriT
sunt foarte muncitorri
sunt improprietaritT dupá legea
din 864 Ail 14 plugurr, 20 care
cu bol, 2 carute Cu cal, 150
stupT. Numarul vitelor este de
200 vite marr cornute, 16o oT,
20 capre, 8 cal si 6o rimatorr.
Proprietatea acestuI sat este
parte a statuld si parte a locuitorilor.
Apa-Neagrä, deal, in partea de
V. a comund Motoseni, judetul
Tecuciu. Pe panta acestuT deal
se afla situat satul numit Cdptalan'.
Apa-Neagrä, mofic, a statuluI,
tine de manastirea Schitul Balade-Arama,
In comuna Negoesti,
plaiul Closani, jud. Mehedinti;
are mal multe trupurT.
Apa-Neagrä, pddure, in partea
de V. a com. Motoseni, judetul
Tecuchi ; din padure izvoreste
pirlul cu acelasT nume.
Apa-Neagrä, izvoreste din
dealul DorofteI, jud. Tecuciu,
traverseaza satele Fundatura si
Frumuselul, unde se varsa in
pir. Frumuselul ; alt. la gura. 180
m., lar la obirsie 360 m.
Apa-Pietroasä, mic, pe teritoriul
comuner Gagesti, jud.
Putna, pl. Girlele, ce se varsa
in Putna.
Apa-Rece numit i Izvorul-Mare,
obirsia eriorul-Mare,
din com. Sarul-DorneT, judetul
Suceava.
Apa-Rosei, pridure particular5,
supusä regimuluI silvic, aflata
pe mosia. Genuneni, com. Genuneni,
pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Apa-Rosie, loc izolat, c. Genuneni,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Apa-Rosie, piria, Cu apä minerala.,
in com. rur. Degerati, pl.
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Apa-Rosie,pirig, in pl. Rimnicul,
com. Jifia, jud. izvoreste
din muntele Necule, udá
comuna in partea de apus si
se varsà in rlul Rimnicul-Särat,
mal sus de cat. Intre-Rimnice.
Apa-Säratä,numire data comu n er
rur. Sarata, jud.Buzall; v. Sarata.
Apa-Särata, jud. Muscel. Sub
poalele malusuluI, unde coborY
la Apa-Sarata, com. Cimpulung,
este un isvorel (stubeiti) cu opa
sarata., care se strecoara chiar
din vechia minà de linga Gradiste.
Contraccir de sare, dupavremI,
opreati pe locuitorT sá la apa
din stubeiti, sub cuvint cá aduc
pagubl intereselor lor. Cind cu
vizitarea ampulunguluT de Kisseleff,
locuitoriT se plinsera acestuia
i Kisseleff ordonl a se
ldsa In pace crestiniT sa la apa
sal-ata ca i pana ad. De la acest
izvorel sarat, localitatea s'a
numit Apa-Saratd.
Apa-Säratä, isvor, cu apä mineralá
ce contine sare, pucioasa
si fier, situat pe loc ses, In centrul
com. Breaza, plaiul i jud.
Prahova, apartintnd obsteT locuitorilor.
95 OEN1
Comunicatia la aceste surse
minerale se face cu inlesnire.
Sunt bune pentru reumatism.
Analiza chimica a apelor s'a
facut de rdposatul Dr. General
Davila.
Apa-Säratä, levar, cu apa saran,
in com. Tatarul, plasa Cricovul,
jud. Prahova, pe proprietatea
mosnenilor, situat pe deal. Este
departe de drumul de fier, insa
circulatia se face cu inlesnire,
fiind osea.
ApeI nu i s'a fa'cut inca
o analis5. chimica,
Apa-Saratä, levar, cu apa s5rata,
in com. Titireciul, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Apa-Sarata, mica' cu
aspa sal-ata, la V. com. Laical-
Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel, intre valea Valeanca si
valea GhermaneT, pe virful numit
Olarul.
Apä-Särata, mind de sare, jud.
Muscel, pe dealul de deasupra
bisericeI, unde e satul Apa-S5.rata.,
linga Gradiste, ale carel
urme se vad i astazr.
Aceasta salina se zice ca dateaza
din timpul Dacilor si Romanilor
i ca s'a astupat nu cu
mult inaintea luI Negru-Voda,
probabil saii din cauza ver-unuT
cutremur de pamint, san din
cauza slabireT loculuT. Traditia
spune ca Ocna s'a cufundat,
dupa vremI, fiind captusita pe
dinauntru si a esit apa d'asupra
; lar apa ce se stringe din
ploT in gura ocneT si se revarsa
peste livedea de de-vale
dà erbeT un gust sarat, din care
maninc5. vita RominuluT pana
crapa.
Apa-Vail-Poienii,phia, pl. MunteluT,
jud. Bacaa, com. Coma-

A PACRITEI (FINTINA-) 90 APOSTOLACHE
nesti, care obirseste din muntele
Leloita si din Chirigel,
se varsA apoT pe dreapta TrotusuluT,
la E. de satul Leloaia.
A PachiteI (Fintlna-), pe =isla
Concesti, com. Hudesti, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti,
Apahau§, fir de munft, pl. MunteluT,
jud. BacAti, com. Brusturoasa,
la S. de muntele Popoiul.
Apahau§, pildure, de brad, pl.
MunteluT, jud. Baca'', comuna
Brusturoasa, facind parte din
pAdurea Palanca, proprietatea
D-luT Dim. Ghica. Este supusA
recimuld silvic.
Apirätoarea, loc intdrit, pl. Siretul-d.-j.,
jud. BacIÙ, com. PAncesti,
la Gátisesti, pe malul sting
al SiretuluT, unde se vAd incA
urmele unor intAriturl vechr, cal-1
corespund peste apA cu alte intAriturl
de la Delureni, pe malul
drept, numite

APOSTOLACHE 97 APOSTOLACHE
una in cat. Apostolache, (vezI
Apostolache, schit), a doua in
ca.t. Mirlogea, fondata de Panait
Praporgic i reparan: de Dumitru
Caramanliu, la anul i 858,
si a treia in ca.t. Tisa, fondata
de enoriasir aceluI catun, in anul
1893. Toate aceste bisericI sunt
deservite de 4 preotkdintre carT
cel dor de la biserica din Apostolache
sunt platitI de stat.
Locuitorif se ocupa maT mult
cu agricultura. Meseria5I sunt :
3 cizmarI, 15 fierarI, 6 dulgherI,
4 zidarl. Loc. ati I I car, 7 epe,
88 vacI, IO capre, 762 d
398 porcI. Produsul muncer
desfac in orasele ; Urlati,
de-Munte i Ploesti.
In raionul comune; pe rtul
Cricovul-Sárat, sunt 4 morl.
Parte din locuitorr, i mal
ales cd din cat, Mirlogea, sunt
mosnenI ; s'au improprietarit,
dupa legea rurala din
1864, pe mosia statulur, end
s'au dat 368 hect. pamint.
coala functioneaza in com.
de la 1892. Localul e proprietatea
comuna tiu carte 27
bárbatI si 3 femet
Comuna are in raza eI ruinele
caselor mandstireI Apostolache,
din caff se mar vad beciurile,
facute cu despartiturr
ascunzatorl.
Comuna, cu izlaz, pamint de
muncä i padurI, are 618 hect.
Ad sunt mar multe izvoare de
apa, numite de locuitor/ La-Sa.raturi
i Pute-Rau, ce se intrebuinteazá
la Pacut bAT in timpul
verd.
In termen mijlocid se fabrica.
anual in comuna. cam 240 hectolitri
tuja. si 750 hectolitri
Comuna posea mal multe
cariere de plata si mine de sare,
dar nu sunt puse in exploatare.
Locul unde se gaseste piaträ
multà: se numeste VirEul-Pietrer,
ia.r acel unde exista sare, La-
Saráturi ; sunt pdzite de oamenr
pusI de stat.
Stupr cu albine sunt 76. Pamintul
e prielnic numar porumbuluT,
celor-l-alte cereale prea
putin.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 cIrciumarr.
Bilcid la 15 August si la 8
Septembrie.
Veniturile comund se urca
la suma de 3456 ler; cheltuelile
reprezintä aceeasI suma.
Se leaga cu comunele Gornetul-Cricov,
Podeni, Chiojdeanca
si Singerul prin sosele comunale.
E brazdata de Dealul-Cerbulur,
dcalul Mastanesti si de dealul de
sub Virful-Pietrer; de piscurile
Cerbulur, Bolocanul, Carutasulur
si Stiner. Toate aceste dealurr
piscurr se afla in partea de
N. a comuneI. Pe dealurr se
cultiva viI.
E strabatutä de eirlele Cricovul-Sdrat,
Chiojdeanca, Valea-
Pacurd si de vade: Säraturile,
Ghiezurilor, Pocita,PruniI-Mircer
Fintina.
Se margineste la N. cu com.
Singerul si la V. cu com. Podeni-NoI.
Apostolache, sat, face parte din
com. rur. cu acela5I nume, pl.
Podgoria, jud. Prahova. Are o
populatie de 285 loc. (136 barbatI
si 149 femel). Cade in centrul
com. si este resedinta eI.
Aci e schitul Apostolache, deservit
de 2 preotT,
Locuitorii s'ad improprietarit
dupa legea din 1864.
Apostolache, numire, data. uneI
partI din mosia arligul-Mic, comuna
Glodeanul-Cirlig, judetul
Buzau.
Apostolache, padure, a statuluI,
In intindere de 255 hect., pen-
dinte de com. Apostolache, pl.
Podgoria, juc1. Prahova, formad
din trupurile Lacul-Trestiatul
(35 hect.), Ursoaia (41 hect.),
Virful-PietreI (12 hect.), Valea-
Plcurd (150 hect.) si Racorelele
(17 hect.).
Apostolache, (Vatra-Schitulul-),proprietate
a statuluI, com.
Apostolache, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Apostolache, fost schit, in jud.
Sacueni, azI Prahova, pl. Podgoria.
Era metoh al manastird
Slobozia din jud, Ia1omia, inchinata
la minästirea greceasca.
Dohiarul, din tnuntele Athos.
Acest metoh a fost fondat de
comisul Apostolache, la a.nul
7103 (1595), care l'a inzestrat
cu n-laf multe mosiI i l'a pus
sub ascultarea manastird Slob
ozia,
Asta-zr acest schit este redus
la biserica de mir, si, pentru intretinerea
el, se inscrie anual in
budgetul statuluI suma de 22581.
Are urrnatoarea inscriptie
«Aceasta sfinta manastire din
vechime pe numirea mosieI ce
se numeste Mastanesti, se allá
ziditá din temelie de raposatul,
intru fericire, comisul Apostolache
si de Voichita, sopa sa,
la leatul dovedit pe pragul useI
bisericer 7103; iar inchinata la
sfinta mánastire Dohid din sí.
Agora, se dovedeste dupa hrisovul
luI Matheiti Basarab Voevod,
la leatul 7160, prin care
aratä. cA inchinä aceastä sfinta
manastire cu tot venitul er la
Dohiriul, unde este hramul sf.
Voivozr, iar acum in zilele Prea
InaltatuluI nostru Domn Barbu
Dimitrie tirbeiü Voevod, s'ad
preinoit prin osirdia, osteneala
Cu toata cheltuiala SfintieIsale
parintelur Ghermano Eromonah
Ploesteanul, aflindu se
54049. Manis Dittionar Goograle. 18

APOSTOUCHEANCA 98 APTI-IUC
nastavnic la acest sfint locas ;
pastrindti-se numai zidaria tea
ctitoriceasca fiind nedintita niclerT,
lar turlele cite trele si acoperisul,
timpla, jugrávitul
cu toate ale el* podoabe din 1Auntru
i afará s'aa facut din noti,
asemenea i clopotnita, aflindu-se
toate in cea mal proasta
stare, si aceste toate s'a.5 facut
cind se afla egumen la Slobozia,
Sfintia-sa parintele Gavril, arhimandrit,
la anul de la Christos
1850, luna August».
Apostolicheanca, mofie a statuluT,
jud. Buzar', pendinte de
Stavropoleos ; are 1320 hectare
mal toate arabile, afara de Lacul-cu-Stuf
si 6 hect. padurea
Tufele-Volner.
Apostolächeanca, mofie a statului,
in plasa ampul, jud. Ialomita,
teritoriul com. Gtrbovi ;
se mal numeste i Cotorca-Mica,
inainte de secularizare apartinea
manastirei Slobozia. Are
suprafata de 'oil hect. si a fost
arendata pe periodul 1888-93
eu suma de 30000 leT.
Apostul, vale, pl. Amaradia, com.
Amarasti, jud. Dolj.
Aprod, baltä, pl. Siretul-d.-j., jud.
Bacati, in com. Milesti, are o
intindere de 02 hect. pe Valea-Aprodului.
Aprod, deal, pl. Siretul-d.-j., jud.
Bacaa, pe teritoriul comuneI Milesti.
Aprodul-Purice, sat no/i, in com.
Raucesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, asezat Intre satele
Raucesti, Munteni, Trohinesti si
Preotesti, pe coastele dealurilor
ce se intind catre rasarit din
grupa Neamtului si a Oglinzilor.
Are o suprafata de 415 hect.,
290 fald, Cu o populatiune de
vre-o 30 familir.
AproduluI (Valea-), pidiab pl.
Siretul-d.-j., jud. Bacati, izvoreste
din dealul cu acelasT nume
se varsa in pIrlul Tamasi, dupa
ce s'a marit cu apele pirliasului
Dragul.
Aprozesti, sub-divizie a cat. Izvorul-Dulce,
din com. Gura-SarateT,
jud. Buzaa.
Aprozi, sat, face parte din com.
rur. Aprozi-NegoestI, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, situat la N. de
satul Negoesti. La V. este udat
de valea Aprozi, care formeaza
in dreptul satuluT o mica balta.
Ad este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
1842 hect., cu o populatie de
782 locuitorT. D-1 general G.
Manu, proprietar, are 1250 hect.
pe carT le cultiva, rezervind pentru
izlaz 40 hect. LocuitoriT au
592 hect. impreuna cu cele 22.
hect. izlaz.
Are o biserica cu hramul Adormirea,
facuta de raposatul
marele vornic loan Manu, la anul
1841, precum si o scoall
mixta, frecuentata obidnuit de
18 elevI si 3 eleve, cu intretinerea
careia statul si com. cheltuesc
anual 1870 la
Localul s'a construit de judet
in anul 1888.
Ad maT este si un helesteu.
Numarul vitelor marl e de
776 si al celor miel' de 1065.
S'au stabilit In sat 4 straini.
Comerciul se face de 2 drciumarT
i i hangiu.
Aprozi, baltd,jud. Ilfov. Vezi satul
Aprozi.
Aprozi-Negoesti, com. rur., pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situata pe
tarmul sting al xtuluT Arges, la
S.-E. de Bucuresti, distanta 45
kil, de acest oras.
Este formata din satele : A.
prozi, Frecati, Lacul-Cocorulul
si Negoesti, cu o populatie de
1235 locuitorT, carT traesc In
28! case si 12 bordee.
Se intinde pe o suprafata. de
5307 hect.
D-1 general Manu, statul si
D-na Elena C. Cornescu, pro.
prietarT, at1 4500 hect. si locuitoril
807 hect.
Proprietarli cultiva 2795 hect,
(200 remin sterpe, 105 sunt izlaz
si 400 padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul, rezervind peste
20 hect. pentru izlaz.
Comuna numara 270 contribuabili
; are un budget de 4192
leT la ven. si 4192 Id la chelt.
In comuna sunt 2 biserid, la
Aprozi i Negoesti, t coala
mixta, i moara cu aburT, I masina
de treerat cu aburT, i pod
statator.
Numarul vitelor marT e de
1222: 552 cal i epe, 13 ama
sarT, 264 bol, 318 vacT i vitei,
19 tauri, 13 bivoli, 43 bivolite,
si de 2292 vite : 9 capre,
373 rimatorT, 1910 or.
Dintre locuitorT, 265 sunt
plug-arT, i industrias, 39 au diferite
profesiuni.
Aratura se face cu 150 plu.
gurT, 67 cu boT, 83 cu cal. LocuitoriT
a.5 233 care si carute,
95 cu bol si 138 cu cal. Comerciul
se face de 6 circiumarl
si I hangiu.
Apsoarele (Odaia-), pddure a
statulul, in com. Tislaul, cat
Strejeni, jud. Buzati ; are 18a
hect. Face parte din marele corp
Bradul cu Sforile.
Apti-Iuc, deal, in pl. Istruld, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. Toc
sof si pe al cat. saa

ARA13AGI 90 ARABI-JUIUC
d.-j.; e asezat in partea de miaza-zi
a pl. si cea de apus a com.;
prin inaltimea sa, care este
de 170 in., domina asupra satelor
Rimnicul-d.-j. i Rimniculd.-s.,
ale com. Casimcea i asupra
\del pir. Derea-Dichli-Tas-
Alceac, fiind i punct trigonometric
de Aservatie rangul ;
din el se desface spre Nord-Est
dealul Iuci-Tepe-Bair, i, in spre
S.-V., dealul Kiuciuc-Chioi-Bair
ce seîntindeplintre pirlul Casimcea
i afluentir sar; piriul Rimnic
- Dere si Dere-Dichli - Tas-
Akeac ; este acoperit in cea
mar mare parte cu pa.sunr $i fiflete.
Arabagi, sat, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul comuner
Enigea, se gaseste situat in partea
apusana a plasir i cea nordica
a com., la IO kil, mar spre
N.-V. de catunul de resedinta,
Enigea; este asezat pe valea
Ceair-Arabagi, inchis la N. de
dealul Ciocan, iar la S. de dealul
Rabagi-Bair salí Arabagi-
Bair. Are o suprafata de 283
hect., dintre carr 9 hect. sunt
ocupate de vatra comuner cu
35 case.
Populatiunea sa este de 47
familiT, Cu 215 suflete, ocupinduse
in cea mar mare parte cu
cresterea vitelor. Maioritatea locuitorilor,
daca nu chiar totr,
sunt Turcr.
Casele sunt asezate putin mar
regulat de cit in alte sate, formind
niste strazr drepte. In partea
sa nord-estica se afla o bucata
maricica de padure de fagr
si la 2 kil. spre N. se afla virfu/
Ciocanul, care predomina tot
satul, avind o intime de 148
m. Drumul comunal Ma/ceova-
Rasova trece prin partea de r5.sarit
a satuluT, lar cel de la Molceova
la Vlak-Chioi trece drept
prin rnijlocul satulur; cel de
la Adam-Clissi la Rasova trece
prin partea vestica.
Arabagi-Bair sail Rabagi-Bair,
deal in jud. Constanta, plasa
Medjidia, pe teritoriul com. rur.
Enigea, i anume pe acela al
catunulur säú Molceova; se desface
din dealul Giatri-Bair; indreptindu-se
spre miaza-noapte
cu o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V., merge pe la
vestul satulur Molceova i tine
panä aproape de satul Arabagi.
Este acoperit aproape In
gime de padurr si este taiat
crucis de drumurile comunale
Molceova-Talasman i Adam-Clisi-Arabagi
; este situat In partea
vestica a plasir cea centrala
a comuner.
Arabagi-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul comuner Enigea si anume
pe acela al catunulur Arabagi,
i putin pe al catunulur
Molceova ; se desface din dealul
Giatri-Bair, indreptindu-se catre
miaza-noapte cu o directiune
de la S.-E. catre N.-V. Are o
inaltime maxima de 136 m.
este acoperit in cea mar mare
parte de padurr si merge printre
valle Diordingi-Orman si Arabagi-Ceair.
Dealungul sati trece drumul
Enigea-Arabagi ; este Wat transversal
de soseaua judeteana. Molceova-Talas
man.
Arabagi-Ceair, vale insemnata,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul comuner Enigea
anume pe acela al catunulur salí
Arabagi ; nu este alt-ceva de
cit un alt nume al \raer Ghiordungi-
Orman-Ceair, numepe care
II poarta de la satul Arabagi
si pana la deschiderea sa
In balta Baciulur ; sub acest nume
primeste, pe st/nga, valea
Ceraclar. Tot printeinsa merge
drumul coMunal ce duce de
la Arabagi la Rasova.
Arabi-Alciala, a'eal, in judetul
Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul
comuner Copadin. Se
desface din dealul BesoubDere
din puteo sa 'Je rAsárit ; se indreapta
spremiaza-noapte, avInd
directiunea de la S.-V. atre N.-
E., brazdind partea sudica a
plasir si a comuna; are 010A/time
de 137 m. Pe acest deal
se afla punctut trigontmetric
Copadin,. Catre partea sa de
rásarit se intinde valea Arabi-
Alciala ; este acoperit de verdeatI
I pasune si este taiat de
drumurile carr duc de la Copadin
la Sofular i Besoul.
Arabi-Iuc-Bair,deal, injud. Constanta,
plgile Mangalia i Medjidia,
pe teritoriul cotnunelor
rurale Agemler i Carahaei ; situat
fiind In partea irestipa a
plasir Mangana. 51 a. comuna
Agemler i in partea estica a
plasir Medjidia si a cornuner Carabaci.
Are o directiune genera/1
de la E. la V., avind o
ingtime maxima de 137 metri,
pe cate o atinge in virful 511
Arabi-Iuiuc, Este Wat de drumul
comunal Copadin - Sofular
si este acoperit de pasune.
Arabi-Iuiuc, moviM, jud. Constanta,
la hotarul plasilor Constanta,
Mangalia i Medjidia
la hotarul romunelor rurale
Copadin, Agemler i Carabaci.
Este asezata pe eulmea dealulur
Arabi-Iuc-Bair, si are o inaltime
de 137 metri ; este artificiala
acoperita cu verdeata; fost punct
trigonometric de observatiune
de rangul II-lea. Prin Inaltimea
sa domina valea Arab/-Alciala
drumurile comunale Copadin-
Sofular i Ciobanisa-Carabaci.

A RAII-TABIA 100 AR/IMIETI-130ERETI
Este situat la sudul pläSiT Constanta
si a comuner Copadin, la
vestul pläsif Mangalia si la estul
plasiT Medjidia.
Arab-Tabia (Fortut- ArabuluI),
forteireatd, fostá turceascd,
din partea sud-esticd a orasuluT
bulgar Silistra, pe muchia dealuluT
Ieral-Ceea-Bair, la z kil.
spre S.-E. de Silistra, la 7 kil.
spre S.-V. de ordselul Ostrov
(Silistra-Noug), si la 31/2 kil.
spre N.-V. de satul Almaliul,
dominind Silistra, i Dundrea.
Aceastá fortäreatà s'a luat de
cätre RominT, de la Bulgarr, in
anul 1882,
Arab-Tabia, picket, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nouä., pe teritoriul
comuna rurale Almaliul,
fiind situat in partea apusan.ä
a pläsiT si nord-vesticä a comuneT,
la 11/2 kil. spre N.-V.
de satul Almalitil, la 11/2 kil.
spre S.-E. de fortdreata Arab-
Tabia, la un kil. spre rdsärit de
hotarul BulgarieT, fiind asezat
intre pichetul Amedia-Tabia
Gabrovita.
Araci, poiand, com. Läpusata, pl.
Cerna-d.-s., jud. \Meca. E aproape
de Dealul-luT-Balan, pe
malul drept al vileT Popeasa.
Araci (Valea-cu-), vale, in com.
Grdjdana, jud. Buzati, ca't. Lunceni,
maT tot deauna e seacd.
Araclar ( Movila - Capitanu -
1110, movild, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Orumbei, ea.
Faggrasul-Noti. Fost punct trigonometric
de observatiune intiiul
rang, avind o ingtime de
188 metri, cu care domina' tot
satul Fagdrasul-Noti, situat la 2
kil. spre rdsäirit.
Arama (Protopopul), sat, in
partea de N.-E. a com. Belcesti,
pl. Bahluitl, jud. Iasi, asezat pe
valea dintre dealurile Arama
si Protopopul ; cu Ó populatie
de 58 fam., sati 318 sufl., Romira,
carT se ocupä cu agricultura
si cresterea vitelor. Are o
bisericd, cu 2 preotT i 2 dintäretr.
In marginea satuluT se aflà
un iaz.
Numi-Trul vitelor e de 545 capete,
din carT: 191 vite marT
cornute, 36 cal', 275 oT si 43
fimätorT.
Arama, deal, se intinde pe teritoriul
satulur Havirna, com. Havirna,
pl. Herta, jud. Dorohoiu.
Arama, munte, pl. Tazläul-d.-s.,
jud. Baca'ti, pe teritoriul com.
Solontul. Aci sunt izvoare de
apd feruginoasä.
Arama, punct insemnat, la N.-V.
de com. Stäncuta, plasa Balta,
jud. Brdila ; pe aci era alta
datá statiunea 2-a a vecheT postI
Aranghelul, estropiat de la Arhanghelul
(v. a. n.), jud. Vilcea.
Aranghelul, makala, apartine de
orasul Rimnic, jud. Vilcea.
Aranghelul sati Arhanghelul,
peidure a statulur in intindere
de 125 hect., situara' in raionul
orasuluT R.-Vilcea, plasa Ocolul,
jud. Vilcea.
ArapuluI (Movila-), movild, In
pl. Borcea, jud. Ialomita, este
situatà intre orasul Cällärasi si
s. Calärasi-Vechr.
Arapului (Muchia-), colind, in
com. VintilI-Voda", jud. Buzati,
Bodinesti. E acoperitä cu
iineatd 16 hect. pädure.
durea face un corp cu Bodincsti,
.Colnicele i Scorusul.
Arapului (Mägura-), inelgurd,
In com. Viisoara, pl. Marginca,
jud. Teleorman.
Arapului (Dealul-), deal, pe
mosia Leorda, coin. Costine$ti,
pl. Tirgul, jud. Botosani; in vcchime
se numea Dealul-luT-Lecache.
(V. a. n.).
ArapuluI (Mo vila-), movild, spre
E. de satul Leorda, com. Costinesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani;
se mal' numea $i Movila-TontuluT.
(V. a. n.).
Aratà, meigurd, situatà pe proprietatea
Cdmineasca, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca.
Aratoti, munte, in judetul SAcuenilor,
azT Prahova, proprietatea
stolniculuT Scarlat. Prin slemnea
acestuT munte este hotarul
futre Tara Romineascä. Ardealul,
dupä alegerea fäcutd la
1766, hI Domnia luT Scarlat
Vodä. Ghica.
Arämei (PIrlul-), ajluent al BistriteT.
Izvoreste de sub Baca-
Neagrà. Formeazà hotar intre
com. Brosteni, jucl. Suceava si
Bucovina, pe o intindere de 2450
etri
Aräme§ti, sat, pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Baca, com. Letea, situat
maT sus si foarte aproape (la
602 m.), de satul Letea, unde
e scoala, pe malui sting al BistriteT.
CapT de familie sunt 12,
suflete 47. Animale sunt: cal,
io vite cornute si 6 porcT.
Arame§ti-Boere§tI, sat, in jud.
Roman,'pl. Siretul-d.-j., comuna
Bahna, asezat pe ses, spre N.-E.
de satul Mina si la o depärtare

ARAME5T1RXZW 101 ARCACIUL
de 2 kil, de el. Are 53 capI
de familie, 5[ contrib., 165 loc.,
din carT 5 stia carte ; 43 case.
Populatiunea este numar nomina.
Sunt 228 capete vite marT. Are
o biserisa de lemn. Se mal numeste
si Liliac.
Arämesti-Rizasl, sat in plasa
Siretul-d.-j., jud. Roman, com.
Bahna, situat pe ses si spre E.
de satul Bahna si la o departare
de 500 m. de el. Are 30 capT
de fam., 28 contribuabilT, 107
loc ; din carT 14 tiu carte ; 24
case. Populatiunea este romina.
Sunt 198 capete vite mar-T. Are
o biserica de valatucT. Este legat
cu orasul Roman prin osea.
Arämile, canal, in insula
plasa Ialomita-Balta, jud. Ialomita;
se intinde pe teritoriul
comunelor Dudesti si Fetesti.
Aramioasa, vale, se intinde in
partea de N. a satuluT Cursesti-
Razesti, com. Cursesti, pl. Racoya,
jud. Vasluiu.
Arämoaia, vezT Borni5u1, sat in
com. Dragomiresti, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu.
Aramoaia, trup de sat, in com.
Uscati, pl. de Sus Mijlocul, jud.
Neamtu, situat pe valea
(Valea-Alba)., spre marginea
judetuluT Roman.
Aramoaia, deal, pe hotarul comuneT
Talpa, despre Dragomiresti,
jud. Neamtu ; este acoperit
cu padure.
Arämoata, lac, pl. Tazlaul-d.-j.,
judetul Bacau, pe teritoriul comuner
Ripile.
Aramoasa, pirig mic, ce traverseazd
teritoriul comuneT Pufesti,
jud. Putna, plasa uita,si se
varsa in Siret. Linia ferata Focsani-Pascani
II trece pe un pod
de 55 m. lungime.
Arämosul, pirîr, izvoreste din
paclurea cu aceiasT numire; are
directiunea de la N. spre S. si
dupa ce se uneste cu piriul
Panoasa, care izvoreste de sub
Dealul-Scaunelor, se varsa in
stinga pirluluT acovatul, in dreptul
loculuT numit Coasta-LunceT.
Arandelul, pîrîz. VezT Dimacheni,
sat si comuna., pl. Cosula,
jud. Dorohoiu.
Araturile, (leal, in comuna rur.
Menti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Aräturile, pichet de granild, pe
malul sting alDunareT, pe teritoriul
comuner rurale Bistrita,
din pl. Ocolul, jud. Mehedinti;
este al optulea pichet de granita
pe marginea Durare.
Arbasul-de-Sus, sat, dispirut acum,
jud. Arges, plaiul Lovistea,
in apropiere de frontiera; servea
in vechime de poteca i trecatoare
in Ardeal.
Arbanasi, loc izolat, situat pe
Valea-Gerului, la N. de fostul
sat Negrea, in raionul comuneT
Cillmatuiul, pl. Birlad, jud. Tecuciu.
Arbänasi, izvor, in com. Beciul,
jud. Buzau, incepe din Muntele-
Bodea, trece prin com. 5i cat. Beciul
5i se scurge in Valea-Baligoasa.
Pe malurile sale se gasesc
salze, ceva mar miei ca
cele din Pide, urme de pacura
5i ape minerale sulfuroase.
Arbanasi, altitudine 66
m., situata la 4 kil. S.-E. de
com. Calinutuiul, in jud. Tecuciu.
Arboras, deal, in partea de S.
a comuneT Ghermanesti, plasa
Podoleni, jud. Falciu.
Arboras, loc izolat, com. Mona,
pl. Podoleni, jud. Falciu.
Arbore, sat, pe dealul Arbore (al
titudine 232 m.) i dealul Mo
vilele-Catri (alti tu d ine .,258. m.),
la 9 kil. de com. Suhariul, de
care tine i unde se afla resedinta
primarieT; infiintat in 1878 de
noif improprietaritT, pe mosia
statuluT Suharäul, com, cu ase
menea numire, pl. Prutul d. s.,
jud. Dorohoiu. Cu o populatic
de 88 fam. 5i 362 suflete.
Arbore, iaz, din jud. Dorohoni.
VezT Saucenita, sat.
Arbore, ias. VezT Suharaul, sat
5i comuna., pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Arcaciul, deal, situat intre valea
Arcaciul i Valea-Luper, In raionul
com. Barce.a, jud. Tecuciu ;
continua pana pe teritoriul com.
Umbraresti, pl. Birlad. Altit. 64
m. la N. 5i 56 m. la S.
Arcaciul,loc izolat, in coin. Cetateni-din-Deal,
plaiul Dimbovita,
jud, Muscel.
Arcaciul, loc izolat, in partea de
E. a com. Barcea, jud. Tecuciu;
altitudine 53 m. Aci ni se spune,
ca a trecut 5i s'a adapostit turme
de oT, intelegindu-se sub
numele de arcaciu adäpostul oilor
(tirlä).
Arcaciul, vale, rara apa, incepc
din poiana FintInele in pad.
rasca, com. Barcea, jud. Tecuclu,
merge spre S. prin paclu
rea Barcea, se uneste cu Valea-
Robilor i Valea-BäsicuteT 5i se
varsà in pad. Torcesti.

ARCANI 102 ARCEsTI
Arcani, com. rur., in partea de
E. a com. Bradiceni, pL Vulcan,
jud. Gorj, i la distanta de
12 kil., directiune V., de orasul
T.-Jiu ; se compune din catunele:
Arcani, Cimpul-TomiT i Sanatesti.
Situata, pe sesul cu acelasT nume,
are o suprafata de aproape
2090 hect., din carl 1083 hect.
padure, 710 hect. arabile, 105
hect. finete, 92 hect, vil, i ioo
hect. livezI de prunT.
Cu o populatie de 362 familiI:
2287 suflete, cu 282 contribuabill;
din aceste familiT, sunt
de TiganT. Venitul com. este de
leT 1757 banT 23, iar cheltuelile
de leT 1685, banT 57.
LocuitoriT posea 106 plugurl,
17 carute cu cal, 147 care cu
bol si vacT (dupä obiceiul judetulul),
180 stupT, 1062 vite
marl cornute, 248 cal, 337 oT,
98 capre si 397 rimatorl.
Piriul Jalesul trece de la N.
la S. prin centrul acester com.
Ca drumurT sunt in aceasta
com. soseaua comunala care o
leaga Cu cat. sale Cimpul-TomiT
Sanatesti.
In comuna' sunt 14 morT pe
apa Jalesuldf, 41 puturf, 7 fintinI
si 67 pive.
Are o scoala fondata la anul
1847.
Comuna are 4 biserici, din
care 2 de lemn si 2 de zid, servite
de 3 preotl si 4 cintdretf.
Arcani, catun, resedinta com. cu
acela.sT nume, din plaiul Vulcan,
jud. Gorj, situat pe sesul cu acelasT
nutne, are o suprafatä aproape
de 780 hect., din carl
360 hect. padure, 270 hect. arabile,
45 hect. finete, so hect.
viT, si 55 hect. livezr de prunT.
Cu o populatie de 165 familia',
din carT 7 de TiganT; are 1031
suflete cu 145 contribuabilf.
LocuitoriT posea'. 68 plugurr,
II cArute cu cal, 75 care cu
bol i vacr, 80 stupI, 518 vite
marT cornute, 122 cal; 41 ni',
47 capre si 182 rimätorr.
Piriul Jalesul trece de la N.
la S. prin centrul acestuT catun.
Prin acest catun trece soseaua
comunala care 11 leaga.
spre N, cu cat. Sanatesti, iar
spre S. cu catunul Cimpul-TomiT.
Catunulare 2 bisericr de lemn:
una reedificata la anul 1858 si
alta fondata la 1838 ; serviciul
se indeplineste de 2 preoti
2 cintaretT.
Catunul mal posea' 6 morr
pe Va Jalesul, 35 pivT, 23 puturT
si 5 fintinI.
Arcani, deal, pe teritoriul satuluT
Rinceni, in partea de V.
a com. Rinceni, pl. Prutul, jud.
Falciu, in hotarul despre Malaesti.
Arcani (Macoveanca), mofie,
in com. Meteleul, jud. Buzau ;
are 1400 hect mal toate arabile.
Se seamana pe d'irisa numaT
orz i porumb, gnu foarte
putin.
Arcanul (Macoveanca), ceitun,
pendinte de com. Meteleul, din
jud. Buzau, pl. CimpuluT.
Arcanul, munte, in plaiul Vulcan,
jud. Gorj, situat spre N.-
E. de muntele Gura-PlaiuluT,
se prelungeste spre N.-E. ; pe
ramura acestuT munte numita
Gura-UliteI, este instalat pichetul
No. 3; este acoperit de bradet
de iarba.
Aci se afla o stina. ; pe dinsul
pase i vitele com. Fancesti-Pestisani
; este proprietate
a mosnenilor.
Arcerul, frumoasa creastä de
piatra in com. Minzalesti, jud.
Buzau, pe malul sting al riuluT
putin mal jos de punctul,
unde piriul ghiabul se varsa
inteinsul.
ArceruluI (Balta-), batel, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni, jud.
Dolj, spre S. de Lungulita. Intinderea
aproximativa 250 hectare.
Are pe.ste. Incepe la plchetul
Cinepa si se scurge in
Dunáre filtre pichetele Dervant
si Arcer. De Balta.-A reeniluT
tin mal multe wu-saturT, precum
anepa i altele, cu intindere aproximativ
de 70 hect
Arceqti, com. rur., in partea de
N.-E. a plasir Oltetul-Oltul-des.,
jud. Romanati; se compune
din : satul Arcesti (410 1.),
situat pe malurile riusorulur Beica,
la poaleie dealurilor Coco
vestilor i Secilor ; din Profeseni
(160 loc.), asezat pe marginea
soseleT nationale Corabia-Riul
VaduluT, pe ling-A riul Beica;
din cat. Plesoiul (186 loc.), asezat
tot pe osea.
Com. Arcesti e aproape de
linia ferata Corabia -R. - VilceT,
care aci are o statiune, Arcesti
; si e departe cu 16 kil. de
Bals i Cu 38 kil. spre N. de
Caracal.
Are o populatie de 1206 loc.
totl RominT, din carl : 592 barb.
si 614 fem.; 318 capT de fam.;
496 casatoriti si 707 necasat.;
56 carf stiu carte si 1150 carl
nu stiti carte ; si 240 contribuabilT.
Ocupatiunea locuitorilor e agricultura
si cre,terea vitelor.
In com. sunt 125 hect. vil;
vite marf sunt 770, vite micf
2030 si 348 rimatorT.
Are 9 stabilimente comerciale ;
casele locuitorilor sunt de birne
de lemn, d'asupra pamintului.
Budgetul com., pe 1886 87, a
fost de 2953 1. la veniturT, si
2923 1. la cheltuell.

ARCETI (COTUL-) 103 ARDEOANI
Are o scoala primara-mixta de
gradul II, Cu un invata'tor. Are
2 bisericr: Sf. Nicolae (1846),
si S-tiT VoivozT din Plesoid, zidita.
la 1615 de Ilie Fiesoianu,
cu 2 preotr si 3 cintaretT.
Arce§ti (Cotul-), cdt. al com.
Arcesti (v. a. n.), pl. Oltetul-
Oltul-de-sus, jud. Romanati. Se
mal numeste si Profeseni, are
610 locuitorT. E asezat linga, soseaua
nationala Corabia-Riul-
VaduluT.
Arce§ti, ftalie de drum de fier,
in jud. Romanati, pl. Oltul-des.,
com. Arcesti, pe linia Piatra-Olt-DrAgasanI,
(pusa In circulatie
la 13 Decembre 1886),
intre statia Piatra-Olt (10,5 kil.)
si Strejesti (I I ,6 kil.), la 132,55
m. inaltime d'asupra niveluluT
mara.
Venitul acesteT statil, pe anul
1896, a fost de 40,399 1. 88 b.
Archimandrita, peklure, a statuluI,
pe mosia Jugureni si Caldarusa,
din com. Jugureni, jud.
Buzan, face corp cu Nuci-GhidieT
i Gliza Caldarusea; are 256
hect. Depindea de S-tiT ApostolT.
Aceasta padure face tot de
()data hotar tare comunele: Fintesti,
Jugurcni, Laposul i Tisau.
Arcuda, sat, din com. rur. Popesti-Bicul
(v. a. n.), pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situat pe malul
drept al riuluT Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
178 hect., cu o populatie de 38
locuitorl.
D I H. Fundaleanu are 170
hect. si loc. 8 hect.
Proprietarul cultiva 132 hect.
(20 ramtri sterpe, 18 izlaz). Loc.
cultiva tot restul terenuluI.
Pod stdtitor pe Dimbovita.
Comerciul se face de 3 circiumarT
$i hangid.
Sunt 22 vite maff si 2 vite
miel.
S'au stabilit in sat 9 strainT.
Ardali-Ceair, vale, pe teritoriul
bulgaresc, care se deschide in
valea Terescondu-Ceair, sittiata
la hotare ; sine de com. Regep-
Cuiusu i anume de cat. Techi-Deresi.
Ardeiul, loc cu izvoare, pl. Tazjud.
Bacau, pe teritoriul
satuluT Ardeoani, de
unde isT are oblrsia pirlul Ardeoanul.
Ardele, virf de deal, situat In
ramura Domesnicul, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neatntu.
Ardele, schit ruinat, pe mosia.
Tarcaul, plasa Bistrita, judctul
Neamtu.
Ardelei, cea maT mare poiand de
lingàriul Teleajenul, in comuna
Maneciul-Ungureni, plasa Teleajenul,
jud. Prahova.
Ardeoanul, pir., pl. Tazldul-d.-s.,
jud. Bacad, care curge pe terit.
satuluT Ardeoani. IsT are obirsia
la localitatea numita Ardeiul,
si se varsa. in Tazlaul-Särat.
Ardeoanca, pda'ure, pl. Tazlauld.-s.,
jud. Bacan, pe teritoriul
satuluT Iliesti.
Ardeoani, com. rur., pl. Tazlauld.-s.,
jud. Bacad, la o distanta
de 37 kil, de capitala jud., al
cdruT teritoriu se intinde de la
Tazlaul-Sarat la Tazlául-Mare,
in locul unde aceste riurT confluea2a.
Este alcatuitä din 4
catune : Ardeoani, primaria, Hemeieni,
Iliesti si Marzenesti. In
statistica din 1873 gasim un cat.
mal mult : Valea-BejenieT, azI
siliste.
Comuna se margineste la E.
cu com. Scorteni i Nadisa, la
S. cu com. Tetcani, la V. cu
com. Leontinesti si la N. cu
com. Bahnaseni.
Piriia.sele Birzul, Mirza si Bejenia,
serpuiesc printre dealurile
Hemeieni, Prianul i Cristesti,
si se varsa in Tazlaul-Sarat.
Are o scoala mixta infiintata
la 1867, care functioneazä in
satul Ardeoani, intretinuta de
comuna.
Biseridf sunt 3 ortodoxe, cite
una in fie-care catun, deservite
de I preot si 2 cintäretT. Sunt
294 case de locuit si 6 circiumI.
Populatiunea numara 304 capT
de fam., cu 993 suflete, dintre
caxT 495 barbatI si 498 femeT.
Dupa nationalitate sunt : 933
RotalnI, 4 Bulgaff, 36 UngurT,
18 IzraelitT si 2 ArmenT,
dintre care 989 sunt de protectiune
romina, si 4 bulgara.
Dupa felul ocupatiuner sunt :
543 agricultorT, 7 meseriasT, 5
industriar sau fabricantr, 6 comerciantr,
16 profesiunT libere,
56 muncitorr si 28 servitorI.
tiù a citi i scrie 132 (2 femel);
nu stiu carte 861 (498
femel). ContribuabilT, dup. noul
recensemint, sunt 193. Dupa
legea rurala din 1864 s'au improprietarit
31 loc., cu 77 Tala
si 40 prajinT pamint.
Teritoriul comuneI are o intindere
de 1200 hect. Padurile
numarä. 85 hect. Proprietar mare
este Nicolae Haciu ; are o mosie
de 600 hect. ce I da un
venit anual de 10000
Viile ocupa o intindere de
14 hect., carT in 1890 au dat
302.40 hectolitri vin alb. Dupa
controalele divizieT filoxerice
(1891), viea lucratoare are
hect., cea nelucrAtoare 8 i4 hect.
Animale sunt: 68 cal, 477
vite cornute, 135 porcT $i 1069

ARDE() ANI 101 ARGE
oT, care apartin unuT numar de
15 proprietarr si care in 1891
au dat 30 kil. lind tigae si 1574
kil. lIna turcana.
StupT de albine sunt mo, care
in 1890 au dat 150 kil. miere
Io0 kil. ceara.
Totalul pamtnturilor de cultura'
este de 721.05 hectare.
Budgetul com., pe exercitiul
1891-1892, are la venituff leI
2796, bara 47, si la cheltuelI
leI 1948, ban't 21.
Teritoriul com. este strabatut
de calea judeteand Bacau-Moinesti-Palanca-TIrgul-Ocna
si cal'
vecinale spre comunele vecine.
Distantele : la Baca!, capitala
districtuluI, 37 kil.; la T'irgul-Ocna,
48 kil. ; la com. Tetcanr,
5 kil. ; la comuna Leontinesti,
5 kil. ; la com. Bucsesti,
9 kil. ; la com. Scorteni, resedinta
pläii, 9 kil.; si la com.
Bahnaseni, 7 kil.
Ardeoani, sat, pl. Taz15.ul-d.-s.,
jud. Bacau, resedinta com. cu
acelasT nume, situat pe soseaua
Bacau-Moinesti si valea TazlauluI-Sru-at.
Are o scoala mixta,
o biserica ortodoxa, clädita de
locuitorI pe la 1820, cu I preot
2 cintaretr; cIrciumI 5; capii
de familie 196, suflete 682. Animale
se numara: 37 cal, 271
vite cornute, 104 porcI.
Ardeoani, mofie, pl. Tazlaul-d.-s.,
jud. Bacau
Arde-PArnInt, plato, in catunul
Bustenari, com. Telega, plaiul
jud. Prahova. Pe acest platou
se af1á maI multe putuff de
Flacura. Pana. a nu se exploata
pacura pe aci, ab' ars infundat
diferitele gazuff din pamint, si
au izbucnit ca dintr'un vulcan,
arzind pamintul pe o mare intindere.
Acum tusa se exploa-
teaza o mare cantitate de Flacura
si de o buna calitate.
Areful, (v. Ariful), jud. Arges.
AreteI (Apa-), viroasit, judetul
Buzau, care incepe de Ruga
Moara-Episcopier si prin crivina,
se scurge in 1.1111 Buzau. AzI e
aproape necunoscuta, lusa, intr'un
hrisov al luI Mateiu Basarab,
se gaseste mentionata ca
hotar intre orasul Buzau si com.
Maracineni.
Argäsäle§ti, catun, al com. Gura-Teghir,
jud. Buzau, situat in
coastele muntelur Argasalesti
are 90 loc. si 23 case. Si-a luat
numele dupa Ivan Arg5.sela, cel
d'intliu stabilit aci
Argäsäle§tilor (Virful-), munte,
in com. Gura-TeghiI, jud. Buzau,
Intre Piatra-Arsa. si Podul-Grecilor;
e acoperit de padure.
Argea, deal, jud. Tecuciu, merge
paralel cu valea cu acelasI nume
in partea de E. a satulur
Argeaua si continua pana' in
satul Poiana.
Argea, pa-dure, situata in valea
cu acela.sr nume, jud. Tecuciu,
lingd satul Argeaua.
Argea, vale, cu pirlias, unde se
afla situat satul cu acelasI nume.
Se intinde pe Ruga malul Siretuluf,
directia N.-S., pana in dreptul
comund Poiana, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciu. Prin argea
locuitorir inteleg o scoborire ripoasa,
o vale mare.
Argeaua, sat, face parte din c.
Buciumeni, pl. Nicoresti, jud.
Tecucia. Situat pe valea SiretuluI,
pe poalele dealuluI Argeaua,
la ioo in. alt., futre Dea
lul-Cucuetilor i riul Siret. Are
o populatie de 20 capI de familie
cu 6o sufl., locuind In 15
case si 5 bordee. LocuitoriI totI
sunt TiganT. Acest sat este infiintat
dupa dezrobirea Tiganilor
; el' aü fost robI la logofaul
Costache Conachi ; in urma s'au
asezat In marginea padureI Argea,
platind si pana. asta-zI bes
man (embatic), pentru locul unde
sunt asezate casele si bor
deele. Ocupatiunea lor este facerea
covelitilor, fuselor, lingu
rilor ; parte se ocupa si Cu eresterea
vitelor, in deosebr a caprelor;
uniI lucreaza pammtul.
Argeaua, vale, vezI Argeaua, pir.,
jud. Tecuciu.
Argeaua-Mick atun, jud. Tecuciu,
la N. si pendinte de satul
Argeaua, pe poalele dealuluI Ar
geaua, la Ioo m. alt.
Argelele, munte, pendinte de com.
Bumbe.sti-de-JiI, jud. Gorj ; pe
dinsul pasunesc multe vite in
timpul
Argel ele (Virful-cu-) , colina
renumita in com. Balanesti, jud.
Buzau, face botar despre com.
Sibigiu.
Arge§, judel, asa numit dupa
riul Arges, care 11 udd in
mal toata lungimea luI de la
N. spre S.
Situalie i limite. Jud. Arges
este situat la N.-V, RominieI
si este un jud. de frontiera. El
se margineste la N. de catre
munti Carpati, care 11 despart
de Transilvania ; la S. cu jud.
Teleorman si Vlasca; la rasdrit
cu jud. Muscel, de care este
desparta in parte prin 1-tul
Doamner, si cu jud. Dimbovita,
de care este despartit in parte
prin riul Arges; la apus cu jud.
VIIcea de care este desparta

ARGE 105 ARGE
prin riul Oltul, si cu judetul
Oltul.
Topografie fi Orografie. Jud.
Arges este un jud. de munte
la N., de dealurT la mijloc si
de cimp la S. MuntiT apartin sistemuld
Carpatilor occidentalT;
el sunt acoperitT cu padurT si
coprind pAsunT insemnate. Poalele
acestor muntl formeaza podgoriile
judetuluf, carT sunt acoperite
cu vil. MuntiT ceT mal
inaltI din acest jud. sunt : muntele
Negoiul, din care izvoreste riul
Arges, in pl. Lovistea si care
are o indltime de 2547 m. d'asupra
niveluluT MariT-Negre; muntele
Craiul san Virful-Craiulur;
muntele Ariful si altiT. Jud. Arges
coprinde in tot 827 muntI
si piscurT, din care izvoresc ca
la 500 de riurT, girle si piraie.
Idrografia. Principalele riurT
ale acestuT judet sunt : a) Oltul,
care curge in partea apuseana
a judetuluT si U desparte de
jud. Vilcea; b) Argesul, care izvoreste
din muntele Negoiul,
pl. Lovistea si traverseaza jud.
aproape prin mijloc pana aproape
de Pitesti, de unde ja directia
S.-E. si desparte jud. Arges de
jud. Dimbovita; c) Topologul
care curge intre rlurile Olt si
Arges, paralel cu aceste ape si
se varsa in Olt, la s. Galia;
Cotmeana si Teleorman care
curg paralel si uda partile de
mijloc si de S. ale acestuT jud.;
Neajlovul care uda pl. Galasesti
si se varsa in Arges, la s.
Gostinari din jud. Vlasca.
Afluentir 'ArgesuluT in acest
judet sunt : Valsanul, care se
varsd in Arges la s. Merisani
(filtre Curtea-de-Arges si Pitesti)
si riul DoamneT, care se
varsa in Arges putin mar sus
de Pitesti.
LacurT nu are acest jud., iar
helestae putine si de putina importanta.
54049. Afarole Diego'« alegra/U.
Clima. Clima jud. Arges este
temperatä, mal' rece tn partea
de N., unde lama cade multa
zapada, si mar calda in partea
mijlocie si in partea de S. a
judetuluT.
Suprafala fi Populatia. Suprafata
jud. Arges este de 8704
mile geografice patrate sail aproape
480086 hect. (960172
pog.) cu o populatie de 167190
loc., ceca-ce dá.' aproape 35 loc.
la Ioo hect. Dupa catagrafia
facuta la anul 1815, sub Domnia
luT loan Caragea Voda, populatia
jud. era de 10744 fam., adica :
7382 birnicT; 18 postelnicT ; 46
neamurT; 50 mazar; 403 ruptasT ;
842 scutelnicr; 531 poslujnicT ;
231 slujitorI; 374 preotT; 289
diaconT; 279 ungurenT si 99
surugiI. Tiganir nu sunt coprinsT
in aceasta catagrafie ; in toata
tara Romineasca erau la aceasT
epoca 23300 salase sati famili.l.
La 1842 populatia jud. era de
85536 sufl., din carI 3566 sufl.
TiganT. In 1890 populatia era
de 177.714 suflete ; iar dupál
recensementul din an. 1894 de
190764 suflete.
Miscarea populatiuniI IntreguluT
jud. Arges a fost pentru
anul 1881 urmatoarea :
NascutT: 6153, din carr 24
EvreI; mortl: 3777, din carT 15
EvreT ; excedent de nasterT
2376, din carY 9 EvreT. Casatoril
1608, din carI 16 EvreT.
Agricultura. Principalele producte
ale acestuT judet sunt :
porumbul, a carta calitate este
foarte pretuitä in tara Romtneasca
propria zisa, grill, orz,
ovaz, secara, etc. Potgoriile dinprejurul
Pitestilor dad un vin
alb, foarte bun. PruniT se cultiva
in parte, si dati o tuica renumita.
Sunt in intregul judet
ca 2000 pogoane vil*, 17112 pogoane
livezr de prunT si 5291
stupT de albine (1886). Aseme-
nea judetul este bogat in poame
de tot soiul, intre care renumitele
cirese, cunoscute in comert
sub numele de drägdnele de
Pitef ti. Luncile Topolog-uluT si
ale Argesulur sunt cele mal
productive ; pasunile sunt foarte
bune si se cresc multe vite cornute,
maT ales or si capre.
Datele statistice oficiale pe
anir 1842, 1860, 1873 si 1884
specifica ast-fel numarul animalelor
:
In 1842: Cal si ep e, 2811;
bol, vacl si bivolT, 119780; oT
si berbecT, 93407 ; capre, 24711;
pord si scroafe, 44338; asinI si
catirT, 95.
In 186o: Cal si epe, 12634;
bol, vacT si bivolT, I 2 8155
oi si berbecT, 195411 ; capre,
39796; porcI si scroafe, 91573;
asinT si catirl, 102.
In 1873: Cal si epe, 7654
bol, vacT si bivolf, 57974 ; or si
berbecT, 122674; capre, 11202;
porcI si scroafe, 24708; asinl
catirT, 343.
In 1884: Cal si epe, 8214;
bol', vacT si bivolT, 86714: oT si
b erb mí', 141177; capre 9942
porcI si scroafe, 41970 ; asinT si
cattrI 119.
Statul poseda in acest judet
46 proprietatI (mosif), a caror
arena' era la 1882 de leT 246084
banT 72.
Industria. Ca i in cele-alte
judete din Romtnia, industria
judetuluT Arges este foarte sla-
1:4. Cite-va morT de apa si citeva
pive in nordul si in centrul
judetuluT, si cite-va morI cu aburT
in partea sudica a judetuluT
; mal multe poverne de rachiti
de prune (tuja) si putine
velnite (poverne maT sistematice
pentru fabricarea spirtuluT din
bucate), laca aproape la ce se
reduce industria acestuf judet.
In timpul din urma s'a infiintat
o fabrica de postavurT groase
14

ARGE 106 A1tGE
la Pitesti si un atelier de herestrae
cu aburT pentru exploatarea
lemnelor, de catre o societate
franceza, la com. Budesti, pl. Topologul,
proprietatea d-lor Lahovari.
In Olt si in afluentir
se maT obicfnueste, de catre
ganT aurarT, a se cauta aurul;
dar cantitatile aflate sunt asa de
minime, In &it nicr nu merita a
fi mentionate.
Comerciul. Comerciul principal
al jud. Arges consista mal
ales In cereale, poame, vin ,
rachiti, si mal cu osebire in
porcT, earl se cresc in batrinele
padurT ce acopera partea de
Nord a judetulur si se ingrasä
cu ghindä, jir si porumb. Exportatia
porcilor se face in Transilvania,
prin Turnul-Rosu. Comerciul
de lemne pentru exportatie
se face numaT la padurea
Budesti, mentionata mal sus, care
se exploateazä de o societate
francezd ; lemnele se due in
Francia.
Cdi de comunicalie. Calea ferata
Bucure5ti-Virciorova traverseazd
partea sudica a judetuluT
Arges, pe o Intindere de
73 kilom. Sunt patru statiunT In
acest judet : Pitesti, static principala,
Costesti, Stolnici si Burdea.
statiT secundare, aceste trei
din urma, in pl. Cotmeana.
Din Pitesti pleacd o ramura
de drum de fer la Curtea-de-
Arges ; iar din Costesti pleaca
o ramura prin Rosiorii-de-Vede
la Turnul-Magurele.
Ca sosele, judetul poseda :
seaua nationala Pitesti-Slatina ;
soseaua nationala Pitesti -Rim -
nicul-VilceT, peste Dealul-Negru;
aceasta osea de si votata inea
de la 1868 a ramas totu§i
in stare de proect si s'a inlocult
de fapt prin soseaua mixta
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rimnicul-Vilcif
(la podul de ffer la
Goran peste Olt). Ca osele
judetene, judetul poseda douä
sosele, care, plecind din Pitesti,
merg una spre Ihnita judetuld
Teleorman si alta spre limita
judetulur Vaca, Mara de acestea,
mal exista mal multe sosele
comunale i vecinale, carr
inlesnesc comunicatiile intre comune
intre sate. Ca cale fluviald
jud. Arges are la Vest
riul Oltul, care serveste la plutirea
lemnelor de brad din muntr
la vale spre Slatina i Turnul-
Magurele.
administrativd.
Judetul Arges avea la inceputul
veaculuT opt plasr si doua plaiurr.
Actualmente se afla impartit
In z plaiu si 6 plasT: plaiul
Lovistea (format din vechiul si
desfiintatul la 1834 plaiu Ariful,
si din plaiul Lovistea) cu resedinta
in comuna rurald uicT
si pla5ile Topologul, resedinta In
comuna rurald Tigveni ; Oltul,
cu resedinta in comuna rurala
Llunele; Argesul, resedinta in
comuna urbana Curtea-de-Arges;
Pitesti, resedinta la comuna urbana
Pitesti, care este tot-de-
°data si capitala judetuluT; Cotmeana,
cu re5edinta in comuna
rurala Costesti si Gald§qti cu
re,edinta in com. rurala Furduesti
(1888).
In anul 1882 si in mod provizoriu,
pang la o definitiva regulare,
s'a intrunit pl5ile Topologul
si Oltul inteo singurd plasa,
precum si plasile Cotmeana si
Galasesti.
In anul 1887, jud. Argesul
s'a impartit in 5 plag ; in a.
1892, piä.ile s'au inmultit la 0;
iar in anul 1896 s'a revenit la impartirea
din 1887, respectiv 1882.
Judetul coprinde 2 com. urb.
147 com. rur., formate din
760 sate i cat., avind in tot
3235! case, 341 biserici si
33438 familiT saa 167190 sufl.
Marca judetulur Arges este
un vultur, spre semn ca in acest
judet a fost odata Curtea
Donmeasca.
In ordinea eclesiasticd, j. Arges
face parte din Eparhia ArgesuluT,
judetelor Arges si Oltul,
al caruT scaun arhiepiscopal se
afla In Curtea-de-Arges.
In privinta militara, jud. Arges
face parte din divizia II-a
teritoriala', a carel resedintl este
In Craiova,
In ordinea judiciara, jud. Arges
are un tribunal de I-a instanta,
5 judecatorir de pace
si este de resortul Curtir apelative
din Bucuresti. In privinta
politica, judetul Arges (dupe
Constitutia din 1866) da 2 senatorT,
5 deputatT si 12 consilierT
judetenT lar dupd reviz. constitutir,
sunt 5 deputatT, 3 senatorI
i 12 consilierr judetenT.
Budgetul judetului Arges a
fost pentru anul 1882-1883, de
507215 1. 05 b. la veniturT
de 498885 1. la cheltuelf, dind
un excedent de 8330 I. 05 b.
Budgetele comunelor urb. si
rur. din intregul judet, pe acelasT
an financiar 1882 83, au
fost de : 562801 1.05 b. la veniturr
si de 550248 1. 14 b. la
cheltuelT, lasind un excedent de
12552 1. 91 b.
Mändstiri fi locurr Si:sew:ate.
Judetul Arges este bogat in hisericT,
marastiri i schiturT, asa,
afard de biserica episcopall a
CurtiT-de-Arges, renumita prin
admirabila sa arhitectura, mal
avem ca manastirI: ValeniT, Sta.
nisoara, Turnul, Ostrovul, Berisldvesti
, Scauneni , Roboaica,
Bradetul in plaiul Lovistea ; Bascovul,
Fedelesoiti, Jiblea si Goranul
In pl. Topologulur ; Tutana
In plasa Argesulur; BesteleT, Trivalea,
Stanca In pl. Pitesti; Cotmeana
i Flaminda In pl. °hula
Cele mar multe din aceste
manastirT i mal ales schitud

ARGE 107 AkCIÈ
sunt reduse astdzr la bisericT de
mir. Ca locurT istorice avem in
acest judet ruinele cetätif zise
a luT Negru-Vodd, RITA satul
Ariful §i alte ruine ale cetAtiT
Poenari, pe riul Arge§, in plaiul
Lovi§tea, ziditä, se zice, de
Vlad-Tepe§ la ahul 1462, intrebuintind
la aceastA zidire pre
boeriT earl vrusese sA-1 trAdeze.
Se aflA In apropiere de schitul
Turnul o mare tespede de
piatrA in forma une mese rotunde,
numitA de popor cMasaur-Traian»,
unde se zice el a
poposit inainte
de a intra in Transilvania §i
care a inspirat poetuluf nostru
national Bolintineanu populara
sa baladä : e Cea din urind
noapte a lul
precum §i artistuluT Aman, cunoscutul
sàü tabloti, care reprezintA
aceea§T scenA.
Tot in acest judet, dupl constatarile
d-luT Gr. Tocilescu,
avem pe malul sting al OltuluT
§oseaua romanA numitA «Calea-
TraianAl 0 care incepe de la
gura Oltulur §i trece in Transilvania.
CetAtT romane : RAdAcine§ti,
Tite§ti, Bivolari (Arutella),
Racovita-CopAceni (Praetorium),
ClIneni (Pons Vetus),
CApAtineni, Albota, Sdpata §i
urmele limesuluT roman, care
de la DunAre (FlAminda) trece
prin pasul Branulur in Transilvania.
Bilciurr. In acest judet se fac
la epoce fixe mal multe bilciurr
anuale, din earl cele mal
principale sunt : la Tirgul-DealuluT,
lingä Pite§ti ; (la Dumineca-
TomiT ; la SE Gheotghe ; la InnAltare
§1 la Duminica-Mate) ; la
satul Tutana, in ziva de 5 Iulie
la Curtea-de-Arge§, la SE Maria-Mare
(15 August) 0 la SE
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s.
Uda, la 15 August 0 la Tigveni,
la S-tif MucenicT (9 Martie).
Orafe principale. Ora § principal
0 capitala judetuluT Arge§
este Pite§ti cu 13730 loc. (1894)
Pite§ti este a§ezat pe malul
drept al Arge§uluT la 383 m.
inältime d'asupra niveluluT MAriT-Negre
sail la 196m.4 d'asupra
Bucure§tilor, dupA d. Gr.
tefAnescu, §i la 265m.75 dupd
d.: Cobälcescu. Curtea-de-Arge§
(484 m.) cu 4000 loc., a'a numitA
fiind cA aci a fost Curtea
Domneascä sag a doua re§edint&
a DomnitoruluT Radu-Negru-VodA,
dup5. Cimpulung.
vecht fi Bcirbajt iluftri.
Judetul Arge§ este leagAnul
mal multor familir vechT din
earl parte ati dispArut, parte
strAmutat re§edinta aiurea.
Ast-fel sunt : AlimAne§ti, BAdule§ti,
Balce§ti, Balota, Brätieni,
Budi§teni, Condee§ti, CornAteni,
Drägute§ti, DrAgoe§ti, Furdueti,
Meri§eni, Nenoe§ti, RAte§ti,
Socole§ti, Tig,veni, Värzari §i
altele.
Ca bArbatT ilu§tri nAscutr in
acest judet n'avem de cit pe regretatul
no-stru istoric Nicolae
Bälcescu, näscut in anul 1819, la
BAlce§ti (pl. Topologul) §i mort
la 1852 in Italia, la Palermo, §i
pe fratiT Dumitru i loan
nAscutT in Pite§ti, In primul
deceniä al acestut secol i earl
aú jucat un rol insemnat in istoria
contimporana a tAriT, de
la anul 1848 pänl in zilele
noastre.
Inväldmintul public fi firivat.
Jud. Arge§ poseda la 1896/97:
un liceä clasic cu 17 profesori
In Pite§ti, un seminar Cu 4 clase
in Curtea-de-Arge§ Cu 13 profesorr,
6 §colT primare urbane
(3 de bAetT §i 3 de fete), 159
§colT primare rurale i 5 institute
private ; In tot, prin urmare,
172 §col1 cu 234 profesor
earl se descompune astfel:
a) Un lima cu 17 profesorT;
Seminarul (fondat la 1839)
cu 13 profesorT 0 251 §colarT;
TreT §coale prhnare urbane
de bdetT cu 12 institutorT 0 565
§colarT; d) TreT §coale primare
urbane de fete cu 8 institutoare
0 298 §colArite ; e) 156
§coale prim. rur. mixte cu 161
invAtAtorT, §i invätAtoare cu
8690 §colarT, in tot ; f) 5 scoff
private cu 23 profesorT §i cu
162 §colarT (72 bAetT §i 91 fete).
Cultul. Mal toatA populatia
acestuf judet, afarA de putine
exceptiunT in ora§e, este de ritul
greco-ortodox. In tot judetul
sunt 370 bisericT, deservite de
391 preotT §i diaconr.
Statistica judiciard. NumArul
proceselor civile in anu11878 a
fost in numAr de 1440, din earl
numaf 356 s'ati judecat In cursul
anuluT, iar 1084 ail rAmas pen
dinte.
Procese de divort ali fost in
cursul anuluT 1878 in numAt de
143, din care numaT 12 s'ati judecat
in cursul anuluT.
In cursul atmluT 1878 judetul
Arge§ numAra 66 de condamnatI
pentru crime, care se aflau
internatT in deosebitele penitenciare
din tarA.
Penitenciarul judetean din ora§ul
Pite§ti avea la finele anuluT
1878 un numAr total de 72
arestatT, din earl 8 condamnatT
0 64 in preventie.
NumArul bolnavilor in penitenciarul
judetean a fost pentru
anul 1878 de 9.21 la 00 iar al
mortilor de 7.14 la 0o.
NumArul indivizilot prevenitT
§i judecatT de Curtea cu jutatf
Arge§-Muscel in cursul anuluT
1878 a fost de 82; lar numArul
prevenitilor din judetul Arge§
pentru afacerT corectionale a ibst
In 1878, de 2311.
Arge§, piasd, in judetul Arge§,
i§r la numirea dup5. riul Arge§

ARGES (EPISCOPIA-DE-) 108 ARGEsUL
care o ucla prin mijloc in tot
lungul el. Plasa Arges se margineste
la N. cu plaiul Lovistea,
la E. cu judetul Muscel, la S.
cu pläile Pitesti si Oltul si la
V. cu pl. Topologul. Aceasta
plasä mal este udatA in tot lun.
gui eT in partea despre rasarit
de riul Valsanul, care se varsa
in riul Arges, in apropiere de
com. rur. Merisani, din plasa Pitesti.
Intinderea totala a acester
plAsI este de 96484 pog. sati
48242 hect., din carr 36108 pog.
cultivabile, 26094 pog. padure
si 34282 pog. necultivabile. Statul
posea in aceasta plasa. 6
proprietäff cu un venit anual
de 61128 1. 70 b.; asemenea se
mar aflá in aceastá. plasa 42958
pog. padurr ale statulul. Plasa
Arges coprinde o com. urb. si
14 com. rur. formate din 104
sate si cdtune, avind 4337 case
Cu 19939 suflete i 16 bisericr.
Resedinta subprefecturer este in
orasul Curtea-de-Arges. Totalul
budgetelor comunale ale acester
plasr a fost, pentru anul 1882-83,
de 65149 1. 78 b. la venituff,
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelr,
din care 36951 1. 76 b. la veniturr
i 37904 1. 61 b. la cheltueli
priveste pe com. urb. Curtea-de-Arges.
Productiunea principalä
a acester plas1 este porumbul
i rachiul de prune. In
anul 1865 a produs 92 kile
grill, 8340 kile porumb, 141455
vedre rachiu de prune. Productiunea
acester plasI pe anul agricol
1886-87 a fost de 2181
hectolitri griti, 544 hectol. secara,
50485 hectol. porumb, 69
hectol. ovaz si 96 hectol. orz.
Arge§ (Episcopia-de-), s'a infiintat
la anul 1793, Dec. 13,
de catre Alexandru Moruzzi Voda,
dupä staruinta arhiepiscopulur
TariT-Rominestr, Mitropolitul
Dositheiti, punindu-se sub
ascultarea noulur episcop tot derul
din judetele Arges si Olt,
fixind resedinta la manästirea
de Arges ; tot-odata toate
acester manästirr au trecut
la aceasta noua episcopie, iar
episcopul de Arges avea rindul
sederer, dupa episcopul Buzaulur.
De aceasta episcopie depinde
un seminar fondat in anul 1839
de Alexandru Voda Ghica. Acest
seminar avea la 1880-81
un numar de 251 de seminaristr
Cu 9 profesorT.
Budgetul Episcopier-de-Arges
era 64192 1. pe anul financiar
1897-98, iar budgetul serninarulur,
tot pe acest an, era de
65679 ler.
Eftiscopir Argefuluf :
Iosif (1793-1820);
EariOn (1820-1823) ;
Grigorie (1823-1828) ;
Ilarion (a doua oara) 1828-45;
Samuil Sinadon, loc-tiitor,
(1845-1850);
Climent Gaiseanu (1850-62);
Neofit de Edesa Scriban,
loc-tutor (1862-1865);
Ghenadie I-iu, (1865-1868);
Neofit Scriban a doua oara
(1868-1873) ;
Iosif Naniescu (1873 1875);
II. Ghenadie II Petrescu (i Ian.
1876-21 Mar 1893) ;
12. Timus (1893- ).
Catedrala sati biserica cpis
copier ArgesuluI este cel mar
frumos monument din toatd tara;
a fost ziditä la anul 1518 de
Neagoe Voda-Basarab (v. Curtea-de-Arges
manastirea).
Argesul, ria, cunoscut prin repeziciunea
aper sale i prin frumusetea
malurilor. Este plutitor
pentru vase micr. Malul drept
al acestur riu este mult mar ridicat;
cel sting prezinta vedereI
un nesfirsit yes. In anticitate,
pe timpul luT Herodot, sustine
d. Gr. Tocilescu, pare a se fi
numit Ordesus, numire dada,
de unde in urma s'a fácut Argesul.
D. B. P. Hasdeti in Etymologicum
magnum Romaniae,
nu primeste aceasta denumire
si sustine cä acest nume ar fi
de originea armeana. E unul din
cele mal insemnate riurr din
Tara-Romtneasca propriti zisa.
El izvoreste din muntele Negoiul,
plaiul Lovister, jud. Arges,
uda jud. Arges de la N.
la S. trecind pe la V. Curtir-de-
Arges si pe la E. Pitestilor, apor,
dupa ce formeaza limita intre
judetele Arges i Vlasca pe
de o parte si intre judetele Muscel,
Dimbovita i Ilfov, pana la
satul Gostinari pe de alta, l'Ara
In judetul Ilfov, printre satele
Stoenesti i Malul-Spart i uda.
plasa Sabaru, pana in apropiere
de com. Cornetul. De ad i formeaza
limita naturala intre judetele
Ilfov si Vlasca, pana linga
satul Colibasi, apor apucä. spre
E., serveste de limita Intre pl.
Oltenita i Negoesti, pana aproape
de com. Curcani si dupa
ce face mar multe cotiturr, mar
ales ring com. Budesti, se in
toarce spre S. si se varsa in Dunare
laV. de Oltenita rur., in drep
tul Turtucaer din Bulgaria, dupa
un parcurs de peste 300 kil.
Afluentir Argesulur pe partea
dreapta sunt : Neajlovul i Gla
vaciocul, carr dupa ce au udat
putin jud. Arges, intra in jud.
Vlasca si unindu-se la Calugä
renT, se varsa in Arge, la satul
Gostinari.
In partea stinga Argesul, primeste
afluentir: Valsanul, care
uclä partea orientala a judetulur
Arges si se vara. in Arges, intre
Curtea-de-Arge i Pitesti, in
apropierea satulur Merisani, unde
se afla si un pod de fier ; Riul-
Doamner, care unit din partea
sting5. Cu Riul-Tirgulur i Ar-

ARGE (CURTEA-DE-) 109 ARGWLUL
ge$elul, udà partea occidentalä
a judetuluT Muscel $1 se vara.
in Arge$ la satul Ghimpati, dupä
ce a primit pe dreapta piriul
Ciorogirla; Dimbovita, care ese
din muntele CraiuluT, udä judetele
Muscel, Dimbovita $i Ilfov,
trecind pe la V. Tirgovi$teT $i
prin Bucure$ti i se varsä in Arge$
la satul Bude$ti, dupä ce a
primit pe sano, mar sus de
Bucure$ti, piriul Ilfovetul $i mal
in urmä apa ColentineT, care
merge paralel cu Dimbovita,
udind judetele Dimbovita $i IIfovul,
trecind pe la N.-S. de
Bucure$ti (Herästräu) $i se varsä.
in Dimbovita, lingá satul Tincranul.
Un alt afluent al Arge$uluT,
in parcursul säú in jud. Vla$ca
este Cdlni$tea, care se varsä din
jos de Comana, in dreptul s.
Falastoaca.
Arge$ul in parcursul sal udà urmätoarele
localitatT: Cetatea-luT-
Negru-Vodà, Corbeni, Mire$ti,
Vir$e$ti, Vii$oara, Curtea-de-Arge$,
Munize$ti, Brebiasca, Meri-
$ani, Rlducanul, Sine$ti, Pite$ti
$i CiocIne$ti (din jud. Arge$),
Bade$ti, Gole$ti, Caline$ti,
Gole$ti-Badef, Leudeni i Ciulnita
(din jud. Muscel); Petroaia,
Gherghe$ti, Mihale$ti $i Rege$ti
(din judetul Vlasca); Stoine$ti,
Malul-Spart, Ogrezeni, Grädinari,
Presiceni, Grädi$tea, Teghe$ul,
Ordoreni, Buda, Pope$ti,
Cornetul, Dáráti, Coliba.$i, Mitreni,
Oltenita-rurala, Oltenitaurbanä,
Balweni, Hobaia, Ciocanul,
Fälcoianca, Plopi, Buturu$eni,
Dragäne$ti, Ciumati, Cui-
$ari, Izvoarele, Hotarele, Crivetile,
Radovanul, Coadele, Bläte$ti
$i Chirnogi (in jud. Ilfov).
La Malul- Spart, Grädinari,
Persiceni, Där4ti, Copaceni $i
Colibasi se aflá podurr de vase
plutitoare.
Peste riul Arge$ sunt mal
multe podurT de fier pentru comunicatia
pe $osele, $i anume:
I) la com. Meri$ani (jud. Arge$)
pe calea nationalä. Pite$ti-
Rimnicul-Vilcer, un pod de fier
de 170 m. lungime ; 2) la Crov
(jud. Dimbovita) pe $oseaua judeteand
Giurgiu-Tirgovi$te, un
pod de fier de zoo m. lungime;
3) la satul Mihdle$ti (jud. Vla$ca)
pe $ os eaua Bucure$ti- Alexandria,
un pod de fier de 170 m. lungime
; 4) la Coplceni (judetul
Vla$ca) pe $oseaua Bucure$ti-
Giurgiti, un pod de fier de 190
m. lungime. Afarä de aceste,
maT sunt treI podurI de drum
de fier peste Arge$ ; I) pe linia
Pite$ti-Curtea-de-Arge$, la statia
Meri$ani; 2) pe linia Bucure$ti-
Pite;,ti, intre Gole$ti $i Pite$ti,
avind o lungime de 330 m., reconstruit
in anul 1881, in locul
celuI vechiu din 1872, distrus
In urma apelor marI, $i 3) pe
unja Bucure$ti-Giurgiti, filtre statiile
Vidra i Gradi$tea, de o
lungime de 150 m. reconstruit
in 1894 (cel vechia, din 1869,
fiind distrus de inundatiile din
1893).
Arge§ (Curtea-de-), stafie de
cal de po$te, pe vremea cind
exista acest serviciu la noT in
tara; pe drumul de la Pite$ti
la Rimnicul-VilceI intre statiile
po$tale Mänice$ti, 20 de kil. $i
Timocul, 14 kil. Avea 16 cal,
un cdpitan de poste, un ceau$
(chihaia) $i 4 surugiI. Pretul unid
cal de poste varia filtre 2 $i 4
ler nor, dupä distanta posteT,
fiind socotit cite 13 banT de cal
$i de kilometru, plus 50 banT
de he-care po$0, pentru cdrut5.
(1868).
Arge§elul, plasd, judetul Muscel,
contopitä cu pl. Riurile, de la
Aprilie 188z, de la care data'
formeazA o singurà plasa cu
plasa Riurile, avind re$edinta
sub-prefectureT in com. Stilpeni.
Aceastä plasä coprinde partea
din centru $i E. a judetuluT.
Se märgineste la N. cu plaiul
Dimbovita de care se desparte
printr'o linie curbä incepind din
jud. Dimbovita (la Est) $i ttecind
pe la N. de com. Boteni
Poenari, apof cotind spre S.
printre gara Furnico$i $i com.
Schitul-Gole$ti.
La S. se märgine$te Cu plasa
Podgoria de care se desparte
printr'o linie oblicl de la V.
spre S.-E. incepind din judetul
Dimbovita, $i mergind, pänä la
ora$ul Pite.$ti.
La E. se märgine$te cu jud.
Dimbovita $i la V. cu pl. Riurile,
de care se desparte fie prin
Hui Doamna, fie prin diferitele
muchiT de dealurl $i vaT coprinse
intre comunele Mioveni $i Piscani,
Davide$ti $i Tinteti, Voroveni
i Livezeni, Birze$ti $1
Stilpeni, Vulture$ti Räde$ti,
HirtieSi i Dräghiciul, Jugurul
Schitul-Gole$ti.
Are forma unuT patrulatcr neregulat.
Numele-i vine de la riul Arge$elul
care udä plasa in tot
lungul säti.
Imparfire administrativei. Plasa
Arge$elul se compune din
35 sat, carT formeaza 12 comune
rurale : Coliba$i, Mioveni,
Racovita, Davide$ti, Voroveni,
Birze$ti, Vulture$ti, Hirtie$ti, Boteni,
Jugurul, Poenari i Conte$ti.
Re$edinta pla$Ff, unità cu pl.
Riurile, este in comuna Stapeni.
Vechia 'm.01-fin- a pla"
Plaza Arge$elul, Sna la inceputul
secoluluT XVIII-lea, se 'finpärtea
in plasa Arge$elul-de-s.,
care coprindea comunele de la
Cote$ti pana la Rucar $i pl. Arge$elul-d.-j.,
care coprindea co-

ARGEgLUL 110 ARGEgLUL
munele de la Boteni pana la
Colibasi.
Orografia. Toate comunele
pläsiT Argeselul, afara de Jugurul
si Poenari, sunt situate pe
valea ArgeseluluT, avind de o
parte si de alta dealurT acoperite
cu padurT seculare si pomT roditorT.
Dealurile sunt pe icT-colea
ripoase, unele prapastioase si
terenul p'alocurea se surpg..
Hidrografia. Principalul riti
care uda aceasta plasa este Argeselul,
care trece pe Ruga comunele
: Boteni, Hirtiesti, Vulturesti,
Birzesti, Voroveni, Davidesti
, Contesti , Racovita si
Mioveni si se varsa in Riul-TirguluT,
la com. Colibasi.
Pe litiga riul Circinovul, care
udd partea de S.-E. a pläsiT, mar
sunt alte multe riusoare si vilcele,
carT brazdeazä plasa in
toate directiunile, si pe carT le
am descris la locul cuvenit.
Mifcareapopulafiunei pe anul
1889. In acest an s'al' fa'cut in
plasa Argeselul-Riurile 230 casatoriT
; s'au näscut 1352 copiT;
si au murit 1021 barb. si fem.;
decT un excedent asupra nasterilor
de 331.
S'au casatorit: 99 barbatT, de
la 18-25 anf ; 96, de la 25-36
anT; 27, de la 36-45 anT; 7,
de la 45-60 anT si 1 mal mare
de 60 anT.
Cu stiinta de carte : 8o barbatf
si 150 ara stiintä de carte.
S'au casatorit 54 femeT, de la
15-18 anT ; 130, de la 18-25
anT; 33, de la 25-35 anT; II,
de la 35-45 anT si 2 de la
45-6o anT.
Cu stiinta de carte : 21 fem.
si 209 ará stiintä de carte.
S'au nascut 687 bletT si 665
fete. Legitimr: 628 baetT si 619
fete. NaturalT: 58 baetT si 46 fete.
Au murit: 520 barbatT si soi
femeT.
Dupa stare civild, ati murit :
66o copa' si celibatarT, 248 insuratT
si märitate, 113 vaduvr
si vaduve.
Ocupalia locuitorilor. Pe linga
putina agricultura ce fac, loc.
se ocupa in special cu lucrarea
lemnelor de constructie, a vaselor
de lemn, cu fabricarea
varuluT si a tuiceT si Cu rotaria.
Aceasta plasá este fertila si ar
produce multe cereale daca terenul
sai1 n'ar fi ocupat in cea
mal mare parte cu padurT.
La Davidesti, comuna populata,
locuitoriT se ocupa cu lucrarea
lemnelor de constructie
si cu a vaselor de lemn. Pe dealurile
pldsif sunt multT pomr
roditorT, mal ales prunT.
Cei'ile de comunicatie. Plasa
Argeselul este strabatutä in tot
lungul sau, de la S. spre N., de
o osea bine executatä si bine
intretinuta., care placa din calea
nationala Bucuresti-Pitesti si
trece prin comunele : Vierosul,
Colibasi, Mioveni, Racovita, Davidesti,
Vulturesti, Hirtiesti, Boteni
si Jugund. Aceasta osea
merge pe malul sting al riuluT
Doamna, unit cu riul Tirgul,
apor pe malul sting al riulur
Argeselul pana la com. Racovisa,
de unde apuca pe malul
drept al ArgeseluluT, pana la
com. Hirtiesti, unde trece din
nou pe malul stlng al riuluT.
De la N. de com. Vulturesti
s'a executat o osea comunala,
care merge din soseaua principala
la com. Valeni, plaiul Dimbovita.
Instrucfiunea publica'. In fiecare
com. din pl. Argeselul este
o scoald mixta rurala deservita
de un invatator, afara de com.
Boteni, unde sunt doT invatAtorT.
In anul scolar 1883 84, numarul
elevilor din aceste scoale
se ridica la 357 baetT si 46
fete.
Cu intretinerea scoalelor statul
cheltueste 16471 1. anual.
Cultul. LocuitoriT plasiT Argeselul
sunt totT crestinT ortodoxT.
In aceasta plasa sunt 18
bisericT, deservite de 23 preotT
li 22 cintaretl. In fie-care comung.
este una sati doul biseriel
si cite unul sati mal multT
preotl.
Populafia. LocuitoriT comunelor
din pl. Arp,-eselul sunt in
numar de mol I, totT RominT,
afara de prea putinT Grecr si
BulgarT.
Producliuni. Plasa Argeselul
este bogatä in mine de carbunT,
inca nepetrificatT, si este
brazdata de dealurT acoperite
Cu poml roditorT, mal ales prunT,
din cal< se fabrica marl candtAtT
de tuja..
LocultoriT se ocupa cu agricultura,
rotäria, fabricarea varuluT,
lucrarea lemnelor de constructie
si a diferitor vase de
lemn.
n'Ad se fac semanal:ir:7e. In
plasile unite Argeselul-Riurile,
semänà'turile de toamna se fac in
lunile Septembre si Octombre.
Orzul si ovazul se seamana prima-vara
in Martie si pana la 15
Aprilie.
Porumbul se seamana primavara
in Aprilie si Maiu.
Secerisul griuluT si orzuluT
incepe de la 20 Iunie ; ovazul
de la IO Iulie.
Culesul porumbuluT se face
de la 15 Septembre pana la 15
Octombre de ordinar. LivezT
artificiale nu se seamana.
Mafint fi unelte agricole. In
anul 1888, ati existat in pl. Argeselul-Riurile,
urmatoarele masinT
si unelte agricole :
1 masina de semdnat, 3 de
secerat si cosit, 3 de treerat cu
aburT, 2 de treerat cu manej,
1 1 de vinturat, 5 de batut porumb
cu manivela., 895 plugurT

ARGEELUL 111 ARGETOAIA
de lemn san tArAnestr, 561 de
fier salí nemtestT, 35 scarificatoare,
3 grape de fier, I tAvAlug,
r masinA de ales sAminta, I
moarl cu abur si 6o morT cu apA.
Plasa Argeelulîn anul 1856.
In acest an Ostra el plasa Argeselul
avea 16 sate, 17 biseriel,
24 preotT, 5 diaconT, 25
boerT de neam, 13 mazilf, 12
patentad, 1349 tAranT contribuabilT,
carT &fi un venit nimestrial
de 12039 le! vechT
33 parale, 215 tigatiT contribuabar
carT dafi venit 10750 leT
vechl pe trimestru. Cu totif pllteati
anual 92552 leT.
De la mosiile locuite, nelocuite
i contributia drumurilor,
se incasa anual 24705 leT si 16
parale.
Avea 38 care cu 4 boT, 8
care cu 4, 6 si 8 caT, 628 care
Cu 2 boT, 5 care cu 3 si 2 caT,
2830 vacT i viteT.
In aceastl plas1 eral la anul
i86: 28 morT cu venit anual
de 13450 leT ; 3 piue cu venit
de 3200 leT, 68 povernT cu venit
8670 leT, 142 morarT i dulgherT,
12 cismarT, 22 ferarr.
Populatia plIsiT se urcl la
7241 locuitorT, din carT 3720
femeT si 3521 bArbatI.
A produs 14 kile §i
3038 kile porumb.
S'afi nAscut 267 copiT si
murit 122 de diferite virste.
Capitalul cutiilor sAtene in
fiintA, 592 Id si 38 parale,
luatT de visterie, la 1854, leT
975, parale 17. (Aricescu).
krge§elul, deal, care sl-a luat
numele de la riul Argeselul,
tre cAtunele Huluba i Valea-
Popir, pl. Riurile, jud. Muscel.
eirge§elul, izvoreste din muntele
Glinatul-Mare (sub ,PApusa),
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
curge in directia de Sud, udA
comuna NämAesti, trece pe la
Est de comuna Valea - Mare,
apoT ese din plaiul Dimbovita,
la comuna Matan, continuindulT
cursul prin plasa Argeselul
udind comunele: Boteni, Hirtiesti,
Vulturesti, Birzesti, Voroveni,
Davidesti, Contesti
Racovita si se varsA in rtul
Doamna, la comuna Piscani.
El primesce de aflueng pe Valea-CirsteT
pe partea dreaptA
Topolita-MateiasuluT pe partea
stingl, ambele in hotarul comuneT
NAmlesti.
Arge§elul-de-Jos, 'tasa' desfiintatA
din jud. Muscel. Ea coprindea
toate comunele de la
Boteni pAnA la Colibasi.
Arge§elul-de-Sus, plasd desfiintatA
din jud. Muscel. Ea coprindea
toate comunele de la
Cotesti pAnA la RucAr.
Arge§ianul,pidure a statulur in
com. Vispesti, jud. Buzad. Ea
a depins la inceput de Episcopia-de-Arges
, avind numele
MAguleasa si o intindere de 247
hect.; prin schimb a trecut la
Episcopia-de-BuzAti, care a unit-o
cu sfoara Bordusesti de pe
mosia si via, Istrita si sub numele
de Argesianul (MAguleasa-
Bordusesti), formeazA un corp
de 351 hectare.
Arge§ul, jud. BuzAti. VezT Argesianul.
Argetoaia, com. rur., pl. Jiuld.-s.,
judetul Dolj, la 44 kil.
de Craiova, si la 23 kil. de resedinta
plAsiT, comuna Filiasi.
SituatA pe dealurT si pe vál, anume:pe
dealulurile GrAdinAresti,
Novacul, Teascul-din-Deal, BA-
11cesti, Attrnati si pe valle Macrea,
Teascul-din-Vale si Racovita.
Comuna Argetoaia se mArgineste
la E. Cu com. Bralostita;
la V. Cu com. Pluta i Perla, din
jud. Mehedinti ; la N. Cu com.
Gura-Motrul din Mehedinti; lar
la S. Cu com. CernAtesti. Limita
lintel de N. incepe de la E. si
merge spre V. dupA ondulatiunile
piriuluT Racovita. Limita liniel
de S. merge spre E. dupA
ondulatia dealurilor BArboiul,
Tiul i CernAtesti. Limita linieT
de E. merge spre S. dupA ondulatiunile
dealurilor Racovita,
Salcia i CernAtesti l dupl vAile
Argetoaia, Racovita si Salcia.
Limita linid de V. merge spre
N. pe dealurile Milerul, Corbulur
si pe vAile Rogozoaia, Berbesul,
Malomnicul si Macrea.
Terenul com. este accidentat
de dealurile urmAtoare: Dealul-
GrAdinäresti, cu o lnáltime de
300 m.; Dealul-MacreT, cu o inAltime
de 250 m. ; Dealul-LeurdoaseT
cu o inAltime de 350m.;
Dealul-VIcArieT, cu o inAltime
de 200 m.; dealul Mierul ; dealul
Berbesul, care mal toate sunt
acoperite de pldurl saa vi!; Dealul-Teasculur;
Dealul-NovaculuT,
150 m. ; Dealul-Badcestilor ; D ealul-Argetoaia,
cu o inAltime de
500 m. ; dealul Atirnati, cu o
ingtime de 200 m. Toate aceste
dealurT tin de Dealul-PoroineT
din jud. Mehedinti.
VAile ce Intrerup aceste dealud
sunt: valea Oborul-BilciuluT,
Valea-MacriT, valea Arge,
toaia, Valea-TeasculuT, Valea-
LeurdoaseT, valea Briglesti, Valea-GiorcotinuluT
si Valea-BAra-
nuluT.
Comuna este udatA de &alele
urmAtoare: pir. Valea-BerbesuluT,
ce curge pe ;ralea cu acelasT
nume si se vars1 fri Jifi pe teritoriul
comuner Salda; piriul
Valea-MacreT se scurge in &la
Valea-BerbesuluT; piriul Leurdoasa
se scurge tot in Valea-Ber-

ARGETOMA 112 ARGETOAIA
besulur; pirlul Teascul-din-Vale
se scurge in gira Macrea; piriul
Argetoaia se scurge in valea
Macrea. Piriul Secul vine din
com. Secul din judetul Mehedintr
si se scurge In Valea-
Berbeulur; piriul Racovita se
pierde pe valea Leurdoaser; piriul
Brigleser se scurge In pir.
Argetoaia si In fine piriul Giorcotinul.
Se gasesc podurT In
cat. Cimpul-Crucer, in cat. Teascul-din-Vale
si In Valea-Salcil, pe
drumul spre Craiova.
In comuna sunt 14 fintinI,
25 izvoare si douä cruel de piaträ,
una in en. Teascul-din-Vale
si una in Macrea ; este cu neputinta
a citi inscriptiunile fiind
prea incurcate i aproape Cu
totul sterse.
Comuna Argetoaia a fost infiintata
la anul 1830. Cdtunul
de resedinta este Argetoaia-d.-s.;
inainte era cat. Gradinaresti. Se
compune din 13 cat, carr sunt :
i. Argetoaia-d.-s., care coprinde
sectiunea Macrea, este situat pe
pirlul Macrea si pe valea Macrea.
Inainte mahalaua Macrea
facea parte ca catun din com.
Argetoaia. 2. Catunul Gradinareasa
situat pe valea Argetoaia
la 2 kil, departe de cdtunul de
resedinta. 3. Catunul Argetoaiad.-j.
situat in acelasT rind cu
precedentul, la I kil, departe de
cat. de resedintd. 4. atunul
Teascul-din-Vale, in linie dreaptá
Cu No. 3, la 12 kil. de resedintä.
5. Teascul-din-Deal in
rind cu No. 4. 6. Leordoasa,
asezata pe valea Leordoasa, la
312 kil, de resedintd. 7. Racovita,
situat pe marginea padurer
Racovita i despärtit de Leordoasa
prin dealul Leordoasa,
la 412 kil, de resedinta. 8. Moaraampul-Crucer,
situat pe un mic
deal, intre valea Argetoaia
piriul Argetoaia de o parte si
valea i pirlul Brigleser de cea-
l'alta parte, la I1/2 kil, departe
de catunul de resedinta. Acest
catun coprinde mahalaua Iordachesti.
g. Cat. Bolocesti-Iordacheni,
in linie dreapta cu catunul
Moara-Cimpul-Crucer, pe
valea Briglesti la kil. de
catunul de resedintd. IO. Berbesul
despartit de precedentul
prin ogasul Coaca, situat in apropiere
de piriul care atinge
catunele Bolocesti-Iordacheni
Moara-Cimpul-Crucef, la 3' 2 kil.
de resedinta comuner. II. Cat.
Novacul situat pe platoul dealulur
Novacul, futre valea Briglesti
si valea Giorcatinulur la
312 kil. de catunul de resedinta.
12. Biranul situat pe valea Binanulur,
putin inclinat de la N.
spre S. 13 Attrnati, aproape
de cat. Bolocesti-Iordacheni.
In comuna se afla o biserica
fondata de ráposatul Clucerul
Ioan Argetoianul. In biserica se
gäseste urmatoarea inscriptie
Aceasta Sfintá si Dumnezeiasca
biserica a zidit-o clucerul loan
Argetoianul, pe jumatate, si paharnicul
Gh. Argetoianul a terminat-o.
Sfintele icoane sunt
fäcute de Paharniceasa Hinca
Buzescu, ce se afla in biserica.
S'a terminat la anul 1813, Octombrie
6. S'a zugravit la 1849
de al doilea, de D. Constantin
Argetoianul, fiul Paharniculur
Gheorghe Argetoianul, Octombrie
I2.» In serviciul bisericer
sunt 2 preotT si 2 cintaretr.
In cat. Argetoala-d.-s. se afla
o scoala mixta; pana in 1891-92
a fost scoala de baetr. Functioneaza
din 1891. Este intretinuta
de comuna; are un invatator
o invdtatoare. Localul de zid
este In buna stare.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 16 loc. ImproprietaritT.
Populatia comuner este de
2125 loc., cu 543 case si 135
bordee. Boala ce bantue com.
sunt frigurile. Statura locuitorilor
este mijlocie.
Suprafata comuner este de
4000 pog., din carr 3100 hect.
teren arabil, 300 pog. fineata,
lOO pog. izlaz, 500 pog. lac si
teren sterp, 1000 hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul comunal
sunt urmatoarele: i. Argetoaia-d.
- s. ce apartine Sta-
Suprafata vindutd este de
404 hectare. Suprafata ramasa
este de 137 hect. 4257 m. p.
Arendata de la 1893-98 cu
9500 ler anual.
2. Mosia Argetoaia-d.-j. ce a
partine D-luT Ion Alexandrescu ;
are un venit de 22000 1. anual.
Inainte, aceste mosir ai1 fost ale
fratilor Argetoianu.
Statul are o padure situata
tare catunele Atirnati, 'orachesti
si Mahalaua-Macrea. Padurea
D-lur Alexandrescu de
400 pogoane se afla intre cat.
Teascul - din -Deal, Racovita
Leordoasa.
Padurea statulur apartinea d-lur
Argetolanu, iar a d-lur Alexandrescu
apartinea d-lur Petre Obedeanu.
Ambele sunt compuse
din cer, Omita, gorun, fag, etc.
Finete in intindere de 300
pogoane. Livezile de prunr, in
intindere de go hect. sau 180
pogoane apartin locuitorilor.
Ville, in intindere de 1362
hect., apartin d-lur loan Alexandrescu
i locuitorilor improprietaritr
la anul 1864.
Aü fost dota morr de aburr
In comuna, din care una in Moara-
Cimpul-Crucer si cea-l-alta in cat.
Argetoaia-d.-s.
Se lucreaza caramida ; un lucrator
face 300-500 pe zi
le vinde cu 15-20 I. mica arsd.
Locuitorir Ii desfac productele
la gara Butoesti pentru Cra,
iova-Severin. Transportul productelor
se face cu carul
Cu caruta.

ARGETOAIA 113 ARGIMOCUL
In c5.t. Argetoala-d.-s. sunt
3 circiumI cu präväliï, in Gradinaresti
sunt 2 pravaliI, in Moara-
Cimpul-CruceI sunt 2 i in Teascul-din-Vale
3.
ComerciantI sunt 9.
Calle de comunicatie ce strabat
comuna sunt: Calea
Argetoaia-Piria, lunga de
5 kil. Calea vecinalä comunalä
ce duce la Tiuleni pe o lungime
de 4 kil. Calea comuna1á ce
duce la Balácesti (c5.tun) pe o
lungime de 2 kil.
Venitul budgetar pe exercitiul
1893-94 a fost de 39647.75.
Chel tuelile budgetare 3907.75.
Animale : Vite cornute 414,
or 320, capre 70, cal' 24.
Bilciu la 27 Iulie.
Argetoaia, deal, pl. Dutnbravad.-s.,
com. Cernatesti, jud. Dolj,
pe limita de N. catre comuna
Argetoaia; are directiunea de la
V.-E.; este acoperit cu tufarisurI.
Inaltimea sa este de 45 metri.
Trece si prin com. Tiul, pla,sa
Doljul d.-j.
Argetoaia, deal, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu
inaltime de 50 m. ; trece prin
satele Argetoaia-d.-s. i Argetoaia-d.-j.
Argetoaia, piria, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, izvoreste
din dealul Argetoaia,
§1 'se varsd in gira Macrea.
Argetoaia, vale, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, pe
care este asezat s. GradinIresti.
Argetoaia-d.-j., sat, pl. Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu
63 suflete, 32 barbatI si 31 feme!.
CopiiI din acest sat urmeaza
la scoalele din satul Argetoaiad.-s.,
ce sunt la o departare de
600 m.
5404C Manas Dictionar Cisogrcylc.
titi carte 5 barbatI i i femee.
LocuitoriT se duc Duminica
$i sarbatoarea sa asculte
serviciul religios la biserica din
satul Argetoaia-d.-s., plasa Jiuld.-s.,
com. Argetoala. Locuesc
in 19 bordee facute din pamint
batut si in 49 case, construite
parte din zid si parte din paiante.
Argetoaia-de-Jos, melle, pl. puld.-s.,
com. Argetoaia, s. Argetoaia-d.-j.,
judetul Dolj ; a d-luI
loan Alexandrescu cu ven, anual
de 22000 leI, intindere de 500
pog. arabile. In trecut apartinea
fratilor Argetoenf.
Argetoaia-de-Sus, sat, pl. Jiuld.-s.,
c. Argetoaia, jud. Dolj ; este
resedinta primarier, are 105 sufl. :
55 barbatI si 50 femeI. Locuesc
in to bordee si 50 case, facute
din birne, caramida si paiante.
In sat sunt doua scoll primare:
una de bletf si alta de
fete. tiu carte 21 barbatI si 5
femer. coala de fete fu nction eazá
din 1890 si are o invatatoare;
iar cea de bdetI functionea.za
din 1864, avind un invatator.
In sat este o biserica fondata
de Clucerul loan Argetoianu la
1813 i terminan.' la 1849 de
fiul sati C. Argetoianu. Sfintele
Icoane sunt daruite de Pallarniceasa
Ilinca Buzescu. Pentru
serviciul bisericer sunt 2 preotI
si 2 cintäretI. Circiumf sunt 3.
Argetoaia-de-Sus, mofie, plasa
Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, satul
Argetoaia- d.-s., jud. Dolj ;
a statuldf ; arendata de la 1893
pana. la 1898, cu 9500 leI. Intinderea
eI este de 538 hect., din
care a patra parte este data in
loturT.
Arghira, sat, pe mosia cu acelas
nume din cotn. Preutesti,
judetul Suceava. Este strabatut
de *Tul Arghira. Numara
case, populate cu 103 capr de
familie sau 458 suflete, din cae
230 bárb. si 228 fem. Din acestia
ii sunt strdinr. Are 115 contribuabilI.
Vatra satulur ocupa
o suprafatä de io ale! ¢1. 12
praj in!. Mosia e proprietatea d-luI
maior I. Giurescu, in intindere
de 500 falcI, din carr : 44o lid
cultivabile, 40 Miel padure
zo faler nefolositoare.ImproprietaritI
dupa legea din 1864 sunt :
7 mijlocir si 45 coda$T, staplnind
140 fálcr si 40 pr5jinI. Biserica
si scoala din Basaral4 servesc
i acestuI sat. DrumurI
principale sunt: la Dolhesti-Mari
(4 kilom.) si la BasarabT (i kil,).
La ¡830: cArghirir, la tinutul
Sucever, ocolul omuzuluI,
mo§le a dumi-sale MedelniceseI
Maria-Arghiroaia ; are un sat cu
un bejenarin - hrisovolit , cinc!
nevolnicr, doul vadane, sase
slujbasr-volnicI, un jidov. Pe linga
mosiile Platonesti, Manoli-
Vladesti, Basarabia i altele cu
un numar de 33 locuitorLy (Buciumul-Romin,
anul I, 1875, pagina
41).
Arghira, a'eal, in com. Preutesti,
jud. Suceava.
Arghira, las, judetul Suceava, in
suprafata de 15-20 ala', in comuna
Preutesti ; format de Somuzul-Mare.
Arghira, piz'dure, de diferite esente,
d'asupra satuluI cu acest
nume, jud. Suceava.
ArghiroaeI, se numeste o parte
a satuluI Iva'nesti, jud.
(v. a. n.).
Arghiqocul, lac, jud. Braila, despärtit
in doua, formind dou5.
lacurr unite in ostrovul Varsatuna
sati Maracinele din comuna
15

ARGIDAVA 114 ARIA-DE-ARAMA
Bertesti-d.-s.; unul numit Arghisocul-Mic
la N. si altul numit
Arghisocul-Mare la S.; intre
canalul Manusoaer si ¡azul
Varsatura.
Argidava, vechie cetate dacica
pe ruinele careia se pretinde, ca
este zidit astazr orasul Pitesti.
Argine§ti, sat, in plasa Motruld.-j.,
judetul Mehedintr ; tine de
com. rur. Gura-Motrulur.
Argintar, deal, in prelungirea
dealuluI Simion, Petera si Ruptura,
din ramura Viisoarer (prelungire
a ramurer muntilor Bistrita
si Cozia) ; formeaza linia
de hotar intre com. Gircina
comuna Pingarati, in judetul
Neamtu.
Argintar, firuiq, com. Gircina,
pl. Piatra-Muntele ; jud. Neamtu
izvoreste din dealul cu a sa numire,
ramura Viisoara, si se var
s'A pe partea dreapta a piriulur
Cuejdiu, dupa un curs aproape
neinsemnat atit prin volumul
cit i prin intinderea scursorir
apelor sale, chiar in timpurile
ploioase.
Argintaria, vale, plasa Trotus,
jud. Bacau, pe teritoriul com.
Manastirea-CasinuluI.
Argintoaia, mic cdtun, al com.
Dragotesti, situat pe apa Tesluiulur,
jud. RomanatI.
Argintoianu, lac, pe mosia Argintoianu,
comuna Risipiti, pl.
Ora.}ul, jud. R.-Sarat, lasat in
parásire dupd moartea proprietarulut
Argintoianu, mofie, in pl. Orasulul;
comuna Risipiti, jud. R.-
Sarat, in partea de apus a eI;
numita asa de la un proprietar
al er, Argintoianu ; azI este a
statulur.
Argintoieni, mic cdtun, al com.
Bosoteni, plasa Ocolul, judetul
Romanatr; e asezat aproape de
apa Tesluiulur si are 213 locuitorr.
Argova, vale, In plasa Borcea,
jud. Ialomita, se intinde din lacul
Mostistea spre Nord si formeaza
marginea futre judetele
Ilfov si Ialomita.
Argovei (Valea-), judetul Ilfov.
VezI Boncea.
Arhanghelul, mandsfire, in ju
dctul Vilcea, pl. Ocolul, in cir
cumscriptia comuner Vladesti,
o ora departe de ora.sul Rim
nic, pe valea Zdvoiulur in sus.
Dupa pisania aflata d'asupra inmánastirea
Aranghelul a
fost intemeiatä de jupin Stoica
Pirianu, vel-paharnic, la leatul
1721. In.urmä a trecut ca schit
sub ascultarea mandstirer Segar
cea si mar tirziu, impreuna cu
alte 3 metoace ale manastirer
ZlatarI din Bucurestr, a fost Inchinata'
PatriarhieI din Alexandria,
de catre Baneasa Maria
Mileasca si de un fost al er ginere,
Dositeia Brailoiu monahul.
Mar tirziu lusa clarimindu-se
acest schit, a fost reintemeiat
de Arhimandritul Sofronie la anul
i8ti. Biserica, mica si zidita
in stil primitiv, pare a fi
din timpul acesta. Ea a fost in
parte ruinata In urma unur cutremur
i reparata de catre ingriji
torul mändstirer (188 i).Vrednic
de luare aminte este mar ales
timpla. Intre cartile aflate
in bisericä merla a fi amintit
Apostolul de la 1684, un molitvelnic
i alte cartr carora le
lipsesc titlurile i cite-va for de
la inceput, intre altele : octhoich,
triod si cite-va minee, carr par
a fi foarte vechr.
Astazr mandstirea Arhanghelul
este redusä la bisericá de
mir si se intretine de stat.
Arhimandrita, pddure, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
tármul drept al riulur Ialomita,
teritoriul com. Fundul-Crasani.
Aria, cdtun, jud. Buzäü, plasa
Cimpul, pendinte de com. rur.
Cochirleasca, in apropiere de
apa Slatina; are 50 fam.
Aria, deal, pl. MunteluI, jud. Ba
cdu, pe teritoriul com. Vásiesti.
Aria, deal, pe mosia Horodistea,
com. Horodistea, pl. Prutul-d.
j., jud. Dorohoiu.
Aria, ( Aria - tigineasci loc
izolat in fundul Vaer-Vadulur,
com. Cernätesti, jud. Buzaii.
Aria, mofie, in com. Cochirlean.
ca, jud. Buzau, are 1160 hect.
din care : 1130 arabile, io padurea
Tufa si 22 ocupate Cu
tirla. Aceastä mosie e daruitl
de Toma Timpeanu pentru intretinerea
scoaler din com. Slobozia-Galbenul,
jud. Rimnicul-
Sárat.
Aria, frumoasä poiand, in pad.
statulur Izvoranu, din com. Grajdana,
jud. Buzau.
Aria-de-Aramä, se numeste locul
batatorit, in marimea une fatarr
de arie, ce se afil deasupra dealulur
Besleger, care desparte c.
Raducaneni de com. Mona, pl.
Podoleni, jud. Falda.
Credinta poporulur, despre Aria-de-Arama.,
este ca, cine umbla
pe acest loc, pierde cunostinta
de sine si ca ~lile cu un
vuet in cap, mar multe zile, ce I

ARIA-LUI-DINUTX 116 ARICETI
poate ameninta i vreata; d'aceia
multI cauta a se feri de acel
loe, cacT se zice ca trecatorii
sunt expusT a rataci drumul din
cauza ameteler ce le produce
locul. Prin alcatura cu picioarele
se produce un sunet ca de
un vas aramit.
pichet, cu No.
57, in plasa Orasul, com. M'udresti,
jud. R.-Sarat, pe lunca
Mindrestilor, la hotarul spre Moldova
; azi e loc izolat.
Aria -Tfitäreascä, localitate, in
partea de E. a com. Petrosani,
pl. Crivina, jud. Prahova, despre
care se povesteste, ca aci
ar fi tabarit Tatarif, pe timpurile
cind cutreieraii tara.
Aria-Veche, deal i podis. (Vezi
Dealul-Mare, com. Sirca, plasa
Cirligatura, jud.
Ariceasca, mofie, In com. Costesti,
jud. Buzar', cat. Budisteni,
315 hect. din care 54 pa.d.
Ea facea parte din mosia Balisoara
si i s'a dat acest nume
dupa proprietarul ei, poetul C.
D. Aricescu.
Arice§ti, cont. rier., pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Este situata in partea de E.
a riului Prahova, la 14 kilo m.
de Ploesti, capitala judetuluT
la 5 kil. de Filipesti, resedinta
N'are niel un catun alipit.
Partea de N. a com. se maT
numeste si Stoenesti. Are o populatiune
de 1158 loc. (546 b.,
612 f.), In care intra 21 fam.
de Tiganr.
CapT de familie sunt 268;
contribuabili 21! ; 256 case de
locuit.
In com. sunt 2 bisericT. Una
fondata la !I777 si poarta ur-
matoarea inscriptie : eAceasta
santa, biserica, s'a ridicat intru
hramul Sf. Prooroc Ilie i Sf.
Nicolae in zilele Prea Indltatului
nostru Domn Alexandru Ipsilante,
de robul lui Dumnezeii
Ilie Aricescu, cu sosia sa Neaga
si de robul luT Dumnezeu
Enache Vaca'rescu, vel Vistier
la 1777». Aceasta, biserica s'a
reparat la anul 1887.
A doua biserica, cu hramul
«Sf. Nicolae s'a fondat la anul
1811 de Nicolae i Masa Nenciulescu
si s'a reparat la anul
1880.
Pre Ruga agricultura, locuitoril
se maT ocupa si cu fabricarea
varuluT, in cuptoare miel,
pe care il desfac la Ploesti.
In comuna.' sunt 52 cal, 12
epe, 360 bol, 134 vacT, 681 oi,
323 poni.
In raionul comuna, pe un
iaz ce ja nastere din rtul Prahoya,
sunt cima morT dc macinat,
sistem primitiv.
Locuitorii, in numär de 177,
s'ají improprietarit dupa legea
rurala din 1864, pe mosiile d-lor
Rahtivan, fratiT Cociubey, , I.
Enachescu, P. Pätrascu 5i Toma
Vasilescu, clnd li s'au dat
543 hect. pamint.
Carte a inceput sa se invete
aci de prin anul 1858 si peste
vre-o doi anT s'a suspendat.
In anul 1872 s'a reinceput si
iarasT a incetat pana. In 1884, de
cind scoala functioneaza regulat.
titl carte 109 bärbati i ii femeT.
Cu intretinerea 5coald statul
cheltueste anual 1404 1.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1271 hect. pamint.
Se fabrica in termen media
135 hect. tuja.. Vil' nu sunt.
MaT toate femeile d'aci se ocupá
cu cultura gIndacilor de
matase. Produsul lor e cam 35.0
kilogr. gogosi. StupT cu albine
sunt 126.
Calitatea terenului cultivabil
e de o calitate inferioara, si nu.
pot reusi alte cereale de cit porumbul,
grIul si ovazul.
Comerciul se exercita in com.
in 5 circiumi. Bilciu la 20 Iulie.
Budgetul comuner prezintd la
veniturT suma de 3150 1. si la
cheltuelf 2995 1. anual.
O osea traverseaza com, de
la N. la S. inlesnind comunicatia
spre N. cu com. Nedelea ;
spre S. se uneste cu soseaua
judeteana PloestiTirgovistea,
inlesnind comunicatia cu Ploiesti.
Se margineste cu mosiile Nedelea,
Filipe.sti, Bratasanca
Dirmäneasca.
Arice§ti, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Prahova. Batrinif povestesc
ca pe locul numit «Siliste»
a fost un sat táltarasc,
Aricesti, unde se facea, si un
erg anual, «Dragaica», i ea
RomIniT, sub Negru-Voda, izgonind
pe TatarT, acel sat s'a
desfiintat si s'a format cel actual,
tot cu acelasT nume, locuit
de Romini.
Comuna este situata pe dea
lurile Pineanca, Albinari, Plaiul
i Cenusari, la 50 kil. departe
de capitala jud. i la 15
kil. de a pläsiT.
La inceput, com. Aricesti a
fost situata, pe locul numit «Siliste
, lar dupa, izgonirea Tata
rilor, locuitoril si-au facut case
pe dealurf i coaste.
Are o populatiune de 1473
loc. (710 b., 763 f.), in carT in
tra si 21 familif de Tigani.
CapT de fam. sunt 325, contribuabili
234 si case de locuit
302.
In com. sunt 2 biserici :
veche de lemn, ruinatä i cu
inscriptia nedescifrabila, si alta
cu urmatoarea inscriptie : Cu
ajutorul luT Dumnezeu s'au ri-

AKICE§TI 1113 ARTCIUL
dicat aceasta sfinta biserica din
temelie prin osirdia i cheltuiala
tutulor locuitorilor acester
comunr, intru cinstea hramulur
SI. Erarh Nicolae, Sf. Mucenic
Teodor Tiron i Sf. Ioan
Botezatorul, incepindu-se In a.
1865, in zilele Domnitorula
Alexandru Ion I. Cuza, si savirsita
In anul 1873, in zilele
Marier-Sale DomnitoruluT Rominier
Carol I, fiind Mitropolit
P. S. S. Nifon».
Aceasta biserica, e deservita
de un preot.
Mara de agricultura, parte
din locuitorT se mar ocupa cu
dulgheria.
In comuna sunt 6 car, 105
yací, 216 boT, 7 capre, 942 Oí
si 274 porcr.
Parte din locuitorr sunt mosnenr
; 133 s'au improprietarit la
1864 pe mosiile statuluT Caldarusanul,
Sf. Gheorghe-Nou si
parte la Mosneni, cind li s'au
dat 407 hect. pamint.
coala exista in comuna de
14 anT. Cu intretinerea eT statul
cheltueste anual 1566 ler.
tiu carte 86 barbatr.
In comuna. sunt dota gropT,
numite ale Genter, (pamIntul e
surpat drept in jos) unde spun
batrinir ca au fost in vechime
ocne de sare. Putin mal jos de
ad ese izvorul de apa sal-ata,
despre care vorbim mar jos.
E de observat at acele gropr,
In timpul ploilor torentiale, Inghit
apa cu un mare zgomot,
dind'o afara limpede si sarata.
Suprafata totala a comuner
Cu izlaz, pamint de cultura, padurr,
este de 2800 hect.
Ca ape minerale sunt ni: un
izvor de apa saratä ce izvoreste
de sub gropile Genter,
alte dota vine sulfuroase, intrebuintate
de locuitorr in contra
frigurilor. Aceste, vinisoare
sunt in prundul aper Sarata 5i
In marginea soseler ce se dirige
catre comuna Surani.
Facind 'media celor trer anT
din urma, vedem ca in com.
Aricesti se fabrica in termen
mediu cam 6160 decalitrir de
tuica si 694 decal. vin.
In comuna. se presupune a fi
sare in localitatile numite: Pe-
Vale, Groapa-Genter i in centrul
comuna (aproape de primarie),
in locul numit La-Saraturr,
pe care nu creste niel' un
fel de planta.
Gindad de matase se cultiva
numa pentru trebuintele familiare.
Stupr cu albine sunt 120.
Pamintul prieste la orr-ce cultura.
Dintre pomr roditorT sunt :
604 merr, 275 perT, 16o duzi,
430 ciresT, 428 nucr, 256 visinT,
215 persicT.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarr.
Veniturile comuner se urca
la 4556 ler.
Trer sosele vecinale blesnesc
comunicatia intre com. Aricesti
si comunele Tirlesti, Predealul
si Surani.
E brazdata de dealurile : Cenusari,
Pirsenari, Roncesti, Staiculesti
i Albinari-Curmatura. Ca
polea sunt : Poiana-Stiner, Fata-
CapreT. PiscurT: Pläväl,5indrila,
Tapul, Piatra, Bufner si CornAtelul.
Pe albia vaer Adinca se intinde,
cu directia de la S. la
N. santul numit Tataräscul (v.
a. n.). Poenik servesc de pasune
si pentru cosit.
E udata de valle : Aricesti ;
Pineanca, care curge filtre piscurile
Tapul si ; Adinca,
numita ast-fel din causa adincimer
sale si Girla-Sárata.
Se margineste cu com.: Tirlesti,
Carbune5ti, Surani si Predealul.
Arice§ti, a'eal, comuna Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Arice§ti, deal, comuna Arice5ti,
pl. Podgoria, jud. Prahova, pe
care se cultiva i lb) hect. vie.
Arice§ti, ptidure particulard, supusa
regimuld silvic inca. din
anul 1883, pe mosia Aricesti,
pendinte de comuna Aricesti,
pl. Podgoria, judetul Prahova.
Arice§ti, "d'Are a statulur, in intindere
de 1154 hect., pendinte
de comunele Aricesti i Filipesti,
jud. Prahova ; formata. din trupurile
: Durducul-Mare, Durducul-Mic,
Palanga i Lastarul.
Arice§ti, vale, com. Aricesti, pl.
Podgoria, jud. Prahova, prin care
curge apa sarata.. Izvoreste din
raionul com. Aricesti, din locurile
de cultura, curge de la E.
spre V. si apor se indreapta spre
E. esind din comuna.
Arice§ti-de-Jos, mahala, face
parte din com. rur. Aricesti, pl.
Filipesti, jud. Prahova.
Arice§ti-de-Sus, mahala, face
parte din com. rur. Aricesti, pl.
jud. Prahova. Ad e
resedinta comuna.
Aricioaia, vale, com. irineasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Ariciul, sat, in pl. Marginea-d.-j.,
cat. comuner Gulianca, judetul
R.-Sárat, numit ast-Idl de la un
pu t facut de un om numit Ariciu
; a.5ezat in cimp, in partea de
miaza-zi a comuner, la 5 kilom.
spre S. de cat. Gulianca ; are o
intindere de 25 hect., cu. o populatie
de 62 familiT, carT cuprind
321 sufl. ; 31 stia carte ;
are o scoall de baetT ce functioneaza
inca din 1864. Se numea
mar inainte i Putul-Ariciulur.
Ariciul, munte, in plasa Orasul,

ARICIUL 117 ARINI
com. Andreasi, jud. R.-Sdrat, in
partea de apus a er; e acoperit
cu finete. Aspectul sal e unul
din cele mar frumoase, cu pddurile
sale risipite si verzile sale
poiene.
Ariciul, vale, com. Vadul-Sdpat,
pl. Cricov, jud. Pi-aboya.
Ariciului (Movila-), movild, in
com. Smeeni, pe mosia Smeeni,
jud. Buzau.
Arie, deal, in com. Cacova, pl.
Ocolul, jud. Vilcea.
Arie (Sub-), pddure, in com. PIndtati,
cdt. Pldisorul, jud. Buzad
; 34 hect. Face un corp cu
pAdurea Dosul-Muscelulur si Talpa-Pdnátaulur.
Proprietate mosneneasc4.
Ariei (Pirtul-), qfluent al Bistriter,
jud. Suceava, avind lungimea
de 3500 m.
Arienilor (Piriul-), pirig, pe
mosia Hapier, com. Virful-Cimpulur,
pl. Berhometeie, judetul
Dorohoiu.
Ariful (Areful), sat i com. rur.
in jud. Arges, pl. Lovistea, pe
riul Arges ; are 193 contribuabilf
Cu 1175 loc. mosnenT, 540
case si 2 bisericl, din care una
foarte veche, una cu hramul Intrarea-in-Bisericd
si alta cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, avind
fie-care bisericá cite 2 preotT
si cite t cintAret ; are o scoald primard
rurald si una primará mixta
si 3 circiumr. Budgetul comuner
pe anul 1882-83 a fost de 1146
ler; lar pe anul 1887-88, a fost
de 3023 ler la veniturr si de
3823 leí la cheltuelT. Numdrul
total al vitelor a fost in 1887
de 1600 capete, din carr 450
bol si yací, 50 caT, 1040 or, 40
capre si 20 rimdtorl. In apropiere
de sat sunt ruinele cetAtir
luí Vlad Tepes. Ariful este
la 16 kil. de resedinta subpretecturiT,
com. uici, i la 69 kil.
de Pitesti.
Ariful (Areful), izvor cu apá de
pucioasd, in care predomina'
magnesia carbonicd, in apropiere
de satul cu acelasT nume,
jud. Arge.s, pl. Lovistea.
Ariful (Areful), munte, jud. Arges,
pl. Lovistea. In apropierea
acestuT munte izvoreste riul
Arges.
Ariful (Areful), p/aig, in jud.
Arges, cu resedinta in satuI Titesti.
Acest plaiu s'a desfiintat
la 1834 si s'a unit cu plaiul Lovistea,
formind un singur piala
sub numele de Plaiul-Lovistea,
cu resedinta subprefecturer in
com. rur.
Ariful (Areful), trecdtoare i pichet
de granitd, jud. Arges, pl.
Lovistea, (Id in Transilvania.
AH' (Virful-), poiand, in cdtunul
Platra, com. Bddeni-Ungureni,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Ariilor (Välceaua-), phig, se
varsd in valea Huluber, pe teritoriul
cdt. Huluba, com. Valea-Popir,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Ariraneasa, iaz, jud. Braila.,
pe tdrmul drept al DundreT-Vapoarelor
din comuna Gropeni,
pleaed din Iazul-Gingdrásoaer,
merge spre S. paralel cu Dundrea-Vapoarelor
si se uneste
iaritsr Cu Gingárdsoaia la hotarul
de S. al com. Gropeni.
Arina§ul, afluent al pir. Arinul,
din com. Dorna, jud. Suceavi.
Izvoreste din muntele Bacia.
Arinl (Grindul-cu-), grind sau
loc ridicat d'asupra stufulur inconjurdtor,
din pl. Sulina, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
Sulina ; are o formä lung,uiatä
Cu o directie generald de la
N.-V. spre S.-E.; se desface din
Grindul-Leter; este format din
doul corpurr, unul Grindul-cu-
ArinT pfoprid zis, si altul mar
mic, pe care se allá asezata
Cisla sati Tirla-lur-Manole ; intinderea
ambelor corpurr impreuná
este de 8o hect. aproape;
este Inconjurat de toate pártile
Cu stuf, afard de locul unde comunicd.
cu Grindul-Letei ; el este
asezat intre grindurile Chiserul
si Grindul-cu-Párul.
Arini, vezT Valea-Seacd.
Arini, vezr Costineti, sat, com.
Costinesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.
Arini, baila, pe mosia Sinauti,
com. Tureatca, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Arini, deal, pl. Muntelur, judetul
Baclu, pe teritoriul satulur Valea-Arinilor,
de-a-stinga Tazláulur-Sdrat
Arini, iaz, in partea de S.-E. a
comuner Slobozia-Secatura, jud.
Botosani.
Arini, loc izolat, in com. Piatra,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe partea stinga a riulur
Bistrita, aproape de gura pir.
Borzogheanul; aicr se allá o
scheld pentru plute, proprietate
a urber Piatra.
Numirea localitater vine de
la o micá pädurice (luned) de
arinT ce se afld. alaturr.
Arini, luncd de arinT (12 fdler),
In com. Dolhasca, jud. Suceava

ARINILOR (DEALUL-) 118 ARJOCI
Arinilor (Dealul-), deal, judetut
Suceava, pe culmea caruia trece
hotarul dintre mosiile Hirtopul
si Preutesti. E o continuare a
dealutul Tintea.
Arinilor (Piriul-) , mic afluent
al piriuld Racova, in comuna
Valea-GloduluI, jud. Suceava.
Arinilor (Pirlul-) , mic ajluent
al piriuluITabacaria, din comuna
Pascani, jud. Suceava.
Arinilor (Pirlul-), mic afluent
al piriutuf Suha-1VIica, jud. Suceava.
Arinilor (Pirlul-) , mic afluent
al piriulia PrisäceI, din comuna
Soldanesti, jud. Suceava.
Arinilor (Valea-), vale, in com.
Lopatari, cat. Luncile, judetut
Buzar', incepe de la Fundul-VaeI
si se scurge in riut Slanic.
Arini§ul, piriia,s, plasa Trotu - til,
jud. Bacaa, curge pi-in comuna
Doftana si se scurge in riul
Trotusul pe dreapta.
Arinoasa, sat, face parte din comuna
Gaiceana, jud. Tecuciu.
Situat la N. comuneI pe coasta
de V. a dealutuI Fagädaul, la
o departare de 18 kil, de resedinta
comuneT. Are o populatie
de 55 capI de familie cu 165
suflete. Acest sat nu este mentionat
in impartirea administrativä
de si se desparte de satut
Ghilavesti prin deatul Fagadaul,
BatriniI satulul spun, ca dateaza
cam de pe la jum. secolulut al
17-lea si call trage numele de la
un batrin, Arinosanu.
Arinoasa, piiiure, situata In partea
de N. a satulur cu acelas,
nume, pe dealut Arinoasa, jud.
Tecuciu.
Arinoasa, vale, in jud. Tecucia,
incepe din dealul Arinoasa, se
divide in doua.: valea Ghillvesti
spre S. si Arinoasa N.-V. ; continua
pana la hotarul judetutur
Bacaa. Pe aceasta vale se afla
finete si pasune. In fundul et
se afta situat satul Arinoasa.
Arinul, pirig, afluent al BistriteI,
jud. Suceava, izvoreste din Bada,
si in cursul sau de 6700 m.,
invirteste un ferastrau si ti-el
mod. Are de tributad: din
dreapta, pe Arina.sul si Piriul-
Cozanestilor, lar din stinga pe
Dretele si Piriul-UlmuluT.
Arinului (Pirlul-), unul dintre afluenfir
priuluI Moisa, jud. Suceava.
Arinului (Valea-), vale, situata
In raionut corn. Stefanesti, jud.
Tecucia, merge in directia E.-
V. Pe dinsa se fac semanaturi.
Arion (Valea-luï-), vale, In coin.
Cotul-CioriI, jud. Buzau, se continua
cu Lacul-luI-Mos-Marin, cu
apa Cotord si se scurge in riut
Buzan.
Arlone§ti-NoI, catun, com. Urlati,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Arione§ti-Vechi, cat., comuna
Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahoya.
Ad i e o bisericä fondatá
la anut 1819 Cu urinatoarea inscriptie
: c S' a zidit aceasta sfinta
biserica, cu patronut Sf. loan,
din temelie de robul, luT Dumnezea
Ion Arion la anut 1819 .
S'a reparat de primarie la anul
1877 si s'a invelit din noa la
anul 1891.
Arisoaia saa Pata - Ari§oaeI,
inunte, in pl. Vrancea, jud. Putna,
pe hotarut despre apus al jud.
Putna, de unde izvoreste Putna
despre apus si Naruja despre
rasarit.
Ariton, deal cultivabil, pe !nositie
Rusi si Forasti, din com.
Uidesti, jud. Suceava.
Ariton, tintina, pe mosia Corjauti,
com. Pomirla, pl. Prutuld.-s.,
jud, Dorohoia.
Arizan, deal, in partea de E. a
mosier Todireni, com. Todireni,
pl. Jijia. jud. Botosani.
Arjoci, atun, pendinte de com.
Godinesti din plaiul Vulcan, jud.
Gorj; situat pe sesul Cu acelasI
hume, are o supraf. de aproape
r58 hect. din mil 46 hect. arabite,
85 hect. finete, 15 hect.
izlaz, 9 hect. vil si 3 hect. livezI
de prunI.
Cu o populatie de 65 fam.,
318 sufl., 39 contrib.
LocuitoriI posea. 1 1 plugurl,
35 care Cu bol si vacT, io stupI,
102 vite mal-1 cornute, 23 cal,
8 ot, 28 capre .si 38 rimatori.
Pi-in acest catun trece soseaua
comunala, de la N. spre
S.; la N. ti leaga Cu cat. Godinesti,
lar la S., trecind peste
riuletul Tismana pe un pod de
lemn, 11 leagä Cu cat. Calcesti.
Catunul are 6 putud si 1
tintina.
Catunul are o biserica de lemn,
reedifican la anul 1828, slujita
de unul din preotiI de la Godinesti
s'i 2 dintaretT.
In apropriere de acest catun
se afla un loe numit Cazarmile
unde se yací urme de zidurf
vechT. Se zice ca acum 200
de anT, acest loe a fost ocupat
de Ungud, cad ad i aveaa o fortificatie
in contra Turcilor.
In cat. este o striintoare filtre
2 dealud numite Maslasul si
Chicioara ; pe aceasta vale trece
riutetut Tismana.

ARMAN-CEWE
Arman-Ce§me, pirta, in pl. Babadag,
jud. Tulcea, pe teritoriul
com. Atmagea si Ciucurova; el
este o parte din piriul Slava, care
poartd diferite numirr pe unde
trece, asa numele de Arman-
Cesme li tine aproape de la izvorul
slii, care are numele de
Sacar-Dere, si palnä la comuna
Ciucurova, de unde incepe
poarte apor numele de Valea-
Ciucurova. El izvoreste din dealul
Sacar-Bair, se indreaptà spre
r.1s5.rit avInd o directie de la
N.-V. la S.-E. brázclInd partea
sudicá a comuna Atmagea
cea apusang a comuna Ciucuroya.
Numar el singur are o lungime
de 7 kil. Curge mal numar
prin pdclurT, pe la poalele
orientale ale dealurilor Topolog
si Chirisliva. Primeste pe stinga
piriul Atmagea unit cu pir. Dulgherul.
Pe malul sla din stinga
merge catea comunal5 Ciucarova-
Atmagea-Orta-Chioi.
Arman-Tepe, deal, sau mar bine
zis vid' de deal, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
comuna rurale Orumbei si anume
pe acela al atunulur srtu
Fagara5u1-Nou. Are o inaltime
de 125 metri si dominá intreg
ciflicul Afillurtazi, precum si
toadi valea Pinga-Dere. Este
situat in partea de N. a pläsiT
cea centra1ä a comuner.
Arman-Tepe, deal,in plasa Istrulur,
jud. Tulcea, asezat tocmar
la hotarul dintre jud. Tulcea si
Constanta ; are o directiune de
la N. spre S. si ramificatiile sale
brazdeazä teritoriul comuner Casimcea
spre rasgrit, jud. Tulcea,
si pe acela al comund Terzi-Chioi
spre apus, judetul Constanta;
el se intinde printre
pidul Casimcea i afluentul sal
Valea-Cartal, sati Valea-Terzi-
Chioi ; vIrfurile sale cele mar
110
inalte sunt : Manca-Teche-Dermen
cu 137 metri, Manca-Chiuciuc-Chioi
cu 131 metri, Bostangi-Tepe
cu 128 metri i altele
mar micI; cele treI de sus sunt
puncte trigonometrice-de observatie
de rangul al 3-lea ; la
poalele luT sunt a5ezate satele
Terzi-Chioi i Chiuciuc-Chioi, iar
malurile piriurilor unde merg
prelungirile sale sunt inalte si
ripoase ; din el isT ia5 nastere
piraiele: Mandallc-Dere, Sastc-
Culac i Saslc-Corai, afluentr
pidulur Valea-Cartal ; este intretáiat
de drumurile comunale :
Chiuciuc-Chioi-Terzi-Chioi, Chiuciuc-Chioi-Cartal-Seleus,
Cartal-
Caciamac.
Armanul, v. Moara-Prefectulur,
sat, com. Ceplenita, plasa Bahjud.
Iasi.
Armanul, deal, pe mosia Concesti,
com. Hudesti, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoiu.
Armanul, luna, pe inoia Hintesti,
com. Hintesti, plasa Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Armanul-Urita, atun, (tirlil), in
plasa Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
teritoriul com. FrAtilesti.
Armanului (Dealul-), deal, in
partea de Est a comund Cucoreni,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Armanului (Fintina-), fintina,
pe mosia VIculesti, com. VAculesti,
plasa Co5u1a, jud. Dorohoiti.
Armanului (Valea-), vale, In
partea de Est a mosieT si com.
Cocorenl, plasa Tirgul, judetul
Botosani.
Armanului (Valea-), vale, pe
mosia HavIrna, com. Havirna,
ARMAENI
plasa Prutul d.-s., judetul Doro
hoiu.
Arma§ul, ripii, pe mosia Liveni,
com. Manoleasa, ph Baseu.
jud. Dorohoi5.
Arma5ului (Lunca-), luna, pe
mosia Liveni, comuna Manoleasa,
pl. Based, jud. Dorohoiu.
Armäsarul, loc, jud. Vilcea. De
la comuna Cornetul, Oltul curge,
formInd o muldme de cotiturr,
printre ni5te stind inalte
salbatice, desbrAcate de orI
ce vegetatie, de un aspect inteadevAr
infiorAtor. In acest
spatia se aflá cel mal greu pasagia
al drumuluI ce duce la
Sibiu, numit ArmAsarul. Acest
loc içl datorete numele uneI
semi de platra, care are asemdnarea
acestuI animal.
Armärni, conz. rur., in partea
de Est a pl. Crasna, jud. F111ciu,
la 21 kil, de capitala judetulur.
Situada deluroas5.. Suprafata
com. de i000 hectare,
cu o populatie de 290 familir
saü 605 suflete din care
T05 sunt contribuabilI. Este formad.
numar de satul ArmAseni,
numit din vechime Arma5u1,
dup5. numele unur vechiti ostean
; ast-fel este traditia. Situat
intre treI dealurI: Muncelul
spre Sud, JIdovina spre Est
si Crasna spre Vest.
Proprietatea m4eT este a locuitorilor,
fiind rAze5Y vechI. El
se ocup6., pe lingd agricultura
crqterea vitelor, cu cultura
villor §i a livezilor. In sat este
o biserick flcuta la 1870 de
ointea locuitorilor ; e servità de
preot i 2 dascall.
Veniturile i cheltuelele com.
sunt de leI 1050.
Vite cornute are 374, cal 78,
°I 450 i rimItorr 63.

ARMAENI 120 ARMA5EFFI
Sosele nu sunt, ci numal drumurr
naturale.
Armi§eni, sat, jud. Falciu. Ved
Armaseni comuna.
Arrni§eni, sat, in partea despre
apus a satulur Dumesti, plasa
Fundurile, jud. Vasluia, situat
pe coasta despre Sud-Vest a
dealulur Ringoaia.
Are o suprafata de 328 hect.
si o populatie de 42 familir saa
240 suflete.
Numdrul vitelor marT cornute
e de 188 ; -sunt 400 of.
Moia este proprietatea statulur
; a fost pendinte de manastirea
Aron-Vodd, &mata el
de un fost proprietar, Rosnovanu.
Arrni§eni, mofie, in pl. Fundul,
jud. Roman, comuna Bacesti,
'in marginea judetulur despre judetul
Vasluia. Se mar numeste
s't A-treia-parte (v. a. n.).
Armfi§eni, ftîrîti. V. Girbovatul,
piriu, com. Dumesti, pl. Fundurl,
jud. Vasluiti.
Arrna§eqti, com. rur. in partea
de Nord-Vest a plasir Cimpuluf,
jud. Ialomita. Teritoriul sla cu
o suprafata de 5350 hect. se
intinde de la rlul Ialomita spre
Nord, pe amindouà malurile piriulur
Sarata, pana in judetul
Buzdu; lar spre Est si Vest se
margineste Cu teritoriul comunelor
Urziceni si Jilavele.
Suprafata comuner coprinde
patru mosir : Armasesti-Nenisorr,
formata din trupurile Nenisori-d.-s.
cu
1150 hectare pamint de aratuna,
30 hectare padure si 20
hect. baltis; Dudeasca j trupul
Surdeasca-Glodoneasca, proprietate
a statulur, cu 290 hect.
pamint arabil, 20 hect. padure
si 40 hect. baltis; i mosia Surdeasca-Glodeneasca,
proprietate
particulara, cu 250 hect. pamint
arabil, 15 hect. padure si
35 hect. bales.
Dupa legea rurall din 1864
sunt improprietaritT pe teritoriul
comuneT 149 locultorT ; neimproprietaritr
se mal afla 27 locuitorT.
Se compune din satele Armasesti
i Radulesti si din catunul
Cacaleti, avind resedinta
primarier si a judecatorier comunale
in satul Armasesti. Inainte
se mal afla ca sat separat
Dudeasca, dar acum, uninduse
cu Armasesti, formeaza cu
acesta un singur sat.
Dupa recensemintul din anul
1890, populatia comuner e de
1374 locuitorr Cu 328 capf de
familie si 1046 membrir de familie,
salí 679 barbatf si 695
femeT. Dupa nationalitate sunt
1373 RominT si un grec, totT de
religiune ortodoxa. Dupa profesiunf:
338 agricultor!, 7 comerciantr,
io profesiunr libere
si 9 servitorT. Din acestia 201
titi carte, iar 1173 nu stia.
Populatia com. era in 1887
de 243 familif Rominr, 3 familir
TiganT i 2 familir GrecT, sau
1148 locuitorr, carr se compuneau
din 267 barbatr, 277 feme!
si 604 civil. Numarul contribuabilor
era de 193, din
carT 13 persoane se ocupaa cu
comertul de producte, bäuturf,
etc., iar ceT-1-altl cu cresterea
vitelor si agricultura, avind cultivate
: 1000 hectare gnu, 550
hect. orz, 350 hect. °yaz, 300
hect. secara, 1500 hect. porumb,
50 hect. meia, wo hect. fasole
20 hect. bostanarir. Pe Ruga
acestea se mar cultivaa tutunul
si cinepa.
Vite : 230 car, 700 bol, i800
oT, 500 porcr i io bivoll, saa
un total de 2240 vite.
Venitul com. se ridica la 4150
1., iar cheltuelile la 5547 1.
Instructiunea in com. se precia
In doul scoale primare mixte,
una in Armasesti, cu un tuyatator
retribuit de comuna si a
doua in Radulesti, cu un tuya-
Olor retribuit de stat si com.
Pe Ruga aceste scolT, se mal
afla si o scoala de meserir si
agricultura practica pentru bletf
si fete. Aceasta scoall s'a infiintat
in anul 1888, cu fondurile
lasate prin testament de Iordaclie
Ion Zosima, fostul proprietar
al moler ArmAsesti-Nenisori.
In aceasta comuna este un
spital infiintat i intretinut tot
din fondurile lasate de repausatul
Zosima.
Sunt dota bisericr cu dof
preotT i trer cintdretr.
Armär§ti, com. rur., pl. Cernad.-s.,
judetul Vilcea, n'are niel
un catun alipit, lusa e impartit
in 3 mahalale. S'a infiintat pe la
anul 1750 de unul Stan Armasul.
E situata pe valea riulur Cernisoara,
la 40 kil, departe de
capitala judetulur si la To kil.
de a subprefecturer.
Are o populatie de 495 loc.
in care intra i 2 familif de TiganT
; 135 capT de fam. ; 122
contribuabill si 170 case.
In com. sunt 2 bisericT: una
facuta la anul 1818, alta la 1834.
Locuitorir sunt mosnenT si au:
10 car, 126 bol', 190 vacr, 34
capre si 162 or.
Scoald nu e in comuna. Copif
in virsta d'a o frecuenta
sunt 50 (28 bletr, 22 fete). Stiu
carte 8 barbatf i niel o femee.
plica se fabrica pana la 1800
decalitri.
Comunicatia e aproape imposibila.,
din cauza el com. e lipsita
de sosele. Veniturile i cheltuelile
com. se urca. la 1000 L

AltMAETI
Se margineste Cu comunele :
Cirstanesti (la E.), Copaceni (la
V.), Madulari (la N.) si Modula
(la S.). E brazdata de dealurile:
Oilor, Copacenilor, Piscul-cel-
Inalt, Patnintul-Alb i Magura
udata de valle: ClinovuluT,
Ruginoasa, LaculuT, OlaruluT,
BuruluT, Magura i altele carT
toate se varsa ta riul Cernisoara.
Armi§e§ti, (in vechime Nenisori),
sat, in pl. CimpuluT, jud. Talomita,
pendinte de com. cu acelasl
nume ; este situat pe coasta
unuT mic deal, care formeaza
malul sting al pirluluT Sarata
spre N.-V. de satul Bdrbulesti.
Inainte d'a primi numirea de
Armasesti, satul se numea Nenisori,
numire pe care o poarta
astA-zr numaT o parte din mosia.
Armasesti.
AicT este resedirtta primarieT
si a judecatorier comunale.
Sunt in sat 70 familir romine,
î familie greacá sii de
Tiganr-
. Are : o biserica Cu un preot
dor cintaretT ;, o scoald mixta
Cu un invatator retribuit de comuna;
o scoala de meseriT
agricultura practica cu internat
pentru bletT i fete ; un spital
cu 8 paturT ; o 'mara cu abuff.
coala. de mesera' si agricultura
este zidita la 1884 de Iordache
loan Zossitna, pentru care
s'a cheltuit numaT cu zidirea
localuluT 170 mil L Deosebit de
scoall a maT construit si un
spital. Pentru intretinerea spitaluid
si a scoalef, repausatul Zossima
a constituit, ca dota, mosia
Nenisori-Armasesti, compusä
din trupurile Nenisori- d.-s. si
Nenisorird.-j., in máxime de 2854
pogoane 51 509 stinjenT patratT.
A ortnduit, prin testament, ca
Cu 5 'din 6 parti din venitul
mosier sa se intretie spitalul, iar
a sasea parte sa se intrebuinteze
pentru biserica iscoala ce
a cladit. Tot pentru intretinerea
scoala si a biserica a maT
lasat suma de 30000 1., precum
si o vie numita a Blrzatestilor,
compusa din 9 pogoane si 581
stinjenT patratT, ce se afla in
Bucuresti, Ilnga manastirea Vacaresti.
La scoala de mesera' si agricultura
practica functioneaza 14
profesorT, profesoare, maestri si
maestre. Sunt 40 eletif si 40
eleve, totT bursierT.
La anul 1639 a fost In acest
sat, numit pe atuncT Nenisori,
o lupta crincena intre Mateiu
Basarab, Domnul Muntenia
Vasile Lupul, Domnul MoldoveT.
Lupta s'a terminat cu victoria,
pe care Matein a repurtat-o
asupra lui Vasile Lupul.
Prin desele sapaturT ce s'au
facut in mar multe locurT pe
mosie, s'au gasit o multime de
case omenestT.
Pe frontispiciul bisericeT e inscriptiunea
urmätoare sapata in
piatra. cAcest sfint locas s'a
zidit la anul 1778 de capitan
Ioniçä Nenisor, in locul bisericeT
de lemn facutä de Logoatul
Dinu Ranete si care Nenisor a
inchinat biserica, la 1772, mosia
sa Surdeasca i Gloddneasca de
peste apa Sarata. Ajungind in
ruine s'a preinoit cu aprobatia
Sf. Mitropolif de catre mine
Paharnicu Gheorghe Zossima, ca
crestin cu rIvna catre cele sfinte
si proprietar al mosier Nenisori
pe care sta biserica, Cu douä
pru-tI de banT din venitul biserica'
si maT mult de cit o a treia
parte de la mine, spre pomenirea
sufletuluT rneu, precum se poate
vedea mar deslusit in condica
bisericiT, unde s'a trecut sub
iscálitura i pecetea mea toate
cite s'au facut a se sti ce zestre
are biserica. Lucrarea s'a
ARMA. OAIA
Inceput in anul 1859 si s'a M'irsit
b anul 1860, fiind Domn al
Viril, A, I. Cuza si Mitropolit,
Nifono.
Armä§oaia, com. rur., din pl.
Racova, jud. Vasluin ; se afla
in jos de com. Pungesti, pe valea
pirluluT Racova, la distanta
de 29 kil. de la orasul Vasluiu,
si la 4 kil, de com. rur. Pungesti,
resedinta sulaprefectureT.
E formata din satele: Armasoaia,
Silistea, Valea-luT-Nastase,
Rddiul, Bleaca, Vrsolea si Albina,
pe o suprafata cam de
3697 hect., din carT 520 hect.
padure si 2501 hect. loc de cultura.,
finat, imas, sunt ale proprietateI,
iar 1196 hect. ale locuitorilor.
Populatie de 24 fainilil
1292 suflete RominT,
din Carr 21 strainT, ocupinduse
cu lucrarea- pamintuluT si
cresterea vitelor ; el posed : 33
plugurl si 39 care CU bol, to
plugurT si 18 carute cu cal si
119 stupT.
Prin aceasta com., trece soseaua
judeteana Vasluiti-Pungesti.
Are 3 bisericr cu 2 preotT
si 4 cintaretT, o scoall si 3
Orciume; comertul se face de 2
RominT.
Budgetul com. e de 2477 1.
20 b. la veniturT, si 2469 1.
64 b. la cheltuell ; statul incaseaza
1602 1. de la 117 contribuabilr.
Vite: 290 vite mari cornute,
1157 oT, II capre, 52 cal* vi 18
rinatorT.
Armä§oaia, sat de resedinta in
partea de N. a com. Armasoala,
plasa Racova, jud, Vasluiti, situat
in marginea sosela Vasluin-
Pungesti si pe coasta dealuluT
Armasoaia.
Acest sat a fost mal inainte
pe valea dintre satele Corsesti,
5.40411. Mango Diolionar Geogra4o. 16

ARMEANUI, 122 ARMUTLIA
si Toporasti, pe care loc se afla
asta-zr o vie. De la 1864, cind
s'a acut improprietArirea locuitorilor,
s'a strAmutat pe locul
unde se afla asta-e. Dupd inscriptiunea
ce e sapata in lemn
in pridvorul bisericeT, se dovedeste,
ca satul si biserica, de
unde s'ad stramutat, ad fost infiintate
in 1798, si ca de atuncI
s'a numit Armasoaia, de la o
femeie proprietara, Arm4eanca.
Suprafata teritoriuluI este de
1358 hect., din carT 85 hect.
padure si 1116 hect. loc de cultura,
finat, ima ale proprietater,
lar 157 hect. sunt ale locuitorilor
; el posed ro plugurI i 15
care cu bol*, I plug si 3 cdrute
cu cal, precum si 5 stupI de
albine.
Are o populatie de 55 fam.
sati 182 suflete, o biserica cu 1
preot si I cintdret si o scoald
infiintatd la 1887, frecuentatA
de 28 elevI.
Numarul vitelor marI cornute
de 61; sunt 368 oI, 4 capre,
12 cal si 17 rimatorT.
Armeanul, pise al com. Mdlaia,
jud. Vilcea, (v. a. n.).
Armeneasca, mofie particular5.
de 243 hect. pe teritoriul com.
Bujor, plasa Prutul, judetul Covurluiu.
Armen!, sat, in pl. Marginea-d.-s.,
cat. comuneT Slobozia-Ciorasti,
jud. R.-Särat, numit ast-fel de
de la o colonie de ArmenI, ce
a disparut acum, romanizinduse
total. Este asezat pe partea
dreaptd a riuluT Rimna, la 2400
m. spre apus si miazd-zi de catunul
de resedintd Ciorästi ; are
intindere de moo hect., cu
populatie de 40 familiI, ce cuprind
169 suflete ; 9 stiu carte;
25 contribuabilr; are I moarä
de apl.
"..Mm.
Armenilor (Iazul-), lag, spre S.
de satul Valea-MosneaguluI, comuna
Lipova, pl. Racova, jud.
Vasluid, aproape de poalele dealuluT
Drdcoaia.
Armenilor (Odaia-), locuiurd
isolatil O pichet. V. Odaia-Armenilor,
jud. R.-Slrat.
Armenilor (Platoul-), plata,
pe teritoriul satulur Valea-Mosneagulur
din com. Lipova, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
Arminea nuluI (IZA diul-), pe rn osia
Hintesti, com. Hintesti, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Armut-Conac, deal, In pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriul
comunelor Telita si FrecateI; are
o directiune generala de la N.-
V. la S.-E., brazdind partea rasariteana
a p14iI si a comunel
Telita si pe cea apusana a comuneI
Frecatet El se hiende
printre piriul Telita si afluentul
sal' piriul Valea-Lunga, facindule
malurile putin cam ripoase,
lar la poalele luI sunt wzate :
manästirea Cilicul si satele Telita,
Posta si FrecateI; In partea
apusana a luI este acoperit
cu padurI in exploatare, lar in
cea r5.sariteana finetele si chiar
araturile abunda. El este intretäiat
de drumurile vecinale: Fre
cateI-Telita ; Frecater-Posta; Cilicul-Telita;
Telita-Samova, FrecateI-Somova.
Armutlia, com. rur., in pl. Babadag,
jud. Tulcea; situata in
partea centrall a judetuluT, la 36
kil. spre S.-V. de ora§ul Tulcea,
capitala districtulur, si in partea
nordicd a pl4iI, la IO kil. spre
N.-V. de orasul Babadag, resedinta
plasiI.
Numele sdu este turcesc, si
vine de la cuvintul Artnut =par
(copacid cu fructe) si decI tradus
ar fi la Parul sad Pereni.
Se margineste la miaza-noapte
si apus cu comuna Bas-Chioi,
la S.-V. cu catunul Slava ; la
miazd-zi si putin la E. cu teritoriul
orasuluI Babadag ; lar
la rasdrit cu catunele Satul-Nou
si Hagilar, ale comuna Congaz.
Dealurile carr brazdeazd aceastd
comuna sunt : Esil-Tepe,
79 metri, la N.-E. ; dealul Pietrosul,
187 metri; dealul Uzum-
Bair, 207 metri; Tasll-Bair, 312
metri, la apus, toate acoperite
cu padurr; dealul Asmalar-Bair,
192 metri; dealul Ta.,-Bair la ra.s,Irit
; dealul Balar-Bair ; dealul
Sacar-Bair ; dealul Cinghinea-
Daa, dealul Chireci-Bair, dealul
Traca-Burun O dealul Burun-
Caicula prin interiorul comuneI;
toate acoperite cu padurr. Movile
sunt : Movilele-Verzr la miaza-noapte,
E§il-Tepe la N.-E.,
movila Chislegic (Bisericuta); se
zice el in interiorul acesteI din
urma movile se afil ruinele una
bisericI crestine acoperita cu pamint
de catre Turd, dupa ce
ad omorit i pe calugaritele
ce se aflatt ad; la 50 m. spre
räsarit se afla un tunel zidit cu
piaträ si var de buna calitate,
ce se zice, el ar corespunde
tocmaI la Cetatea-luI-Eracle din
com. Enisala ; el s'a stricat si
s'a astupat; in movill, locuitorif
spun ca s'ar glsi batir multl,
iar altiI ca ar fi ascunse arme
de razboiu.
Apele call udA comuna sunt:
11'111 Taita prin mijloc, trecind
pe linga catunele Armutlia si
Camber, varsindu-se in balta
Toprac-Chiopru (o dependenta
a laculuT Babadag) ; afluentir sal:
Valea Ormangi-Cula si izvorul
Telita unit, cu valea Alceac-Punar
la N.; valea Cara-Cialic unita
cu valea Dere-Culac si Orta-Burun
la miaza-zi ; Sint-Dere

ARMUTLIA 123 ARNÀUTULUI (FINTINA-)
la räsarit. Ca baltI avem : balta
Toprac-Chiopru la ras'arit; i o
formatä de revdrsarile
Taita Miga satul Camber.
Catunele carI formeazä com.
sunt : Armutlia, cAtunul de resedintä
spre apus, pe malul drept
al riuluI Taita, la poalele dealulul
; Camber, la 4
kil. spre rasarit, tot pe malul
drept al riuluI Taita, la poalele
dealuluI Balar-Bair.
Intinderea comuna este de
9596 hect., din carr 56 hect. ocupate
de vatra satelor Armutlia
si Camber, 3204 hect. ale locuitorilor
i restul de 6336 hect.
pAclurr ale statuluI.
Populatiunea este amestecatä,
compusd din RominI, BulgarI,
TurcI, RusI, TiganT; sunt 194
familiI Cu 1029 sufl. ; 194 barbatI,
180 femeI, 171 copa in
virsta de scoall ; 296 insuratI,
135 neinsuratI, 22 vdcluvI ; 194
contribuabilf. Pe nationalitatI avem
: 242 suflete RominI, 502
Bulgarr, 15 RusI, ioo TurcI,
is TiganT.
Instructiunea se precia inteo
singura scoala fundatd in 1893
de locuitorI.
Cultul religios se exercita inteo
singura biserica cu hramul
Sf. 111e, zidita de locuitorr din
timpul stdpinireI turcestI, cu 10
hectare pdmint dat de stat, un
preot si, un cintaret.
O cupatiuni le lo cuitorilor su nt :
agricultura in Intliul rang : 189
plugurI cu 136 plugarI si 7 masinI
de secerat. Cresterea vitelor
: sunt 4510 capete de vite,
din carl 800 bol, 450 vacI, zoo
cal', 150 iepe, 2500 °I, 180 capre,
330 porcr. Industria este cea
simplA, domestica. Sunt cloud
morr pe rihl Taita. Comerciul
este activ si se face cu orasele
Babadag i Tulcea ; constd in
import de coloniale i manufactura
in sumä. de 3000 lel,
export de cereale si vite in suma
de 7000 leI; sunt 4 comerciantr.
Budgetul comuneI este la veniturI
de 3436 leI (axize, obor
de vite, marcatul masurilor,
etc.), si la cheltuelI de 3336
leI, rdmipind un excedent in plus
de Ioo leI.
Car de comunicatie sunt : soseaua
judeteana Babadag-Macin,
ce trece prin catune; apoI drumurI
comunale spre comunele
Bas-Chioi, Slava-Cercheza, Hagilor,
Satul-Noa i CataloI.
Comuna a fost fondata in secolul
trecut de catre l'Atad, carr
in urma razboiulur de la 1877-78
au fugit mar totr i au fost inlocuitI
de RomtnI.
Armutlia, sat, in pl. Babadag,
jud. Tulcea, cat. de resedinta
al com. Armutlia, asezat in partea
nordicä a plasiI i apusahá
a comuneI, pe malul drept al
riuluI Taita, la poalele dealuluI
Pietrosul. Se margineste la miaza-noapte
i apus cu com. Bas-
Chioi, la miazA-zi cu cat. Slava-
Cercheza, la rasarit cu cAtunul
Camber. Intinderea este de 5000
hect., din carI 40 hect. ocupate
de vatra satulul, 1960 hect. ale
locuitorilor i 3000 hect. apartin
statulur. Populatiunea este
de 5 neamurI : Romia RusI,
Bulgaff, Turcr si TiganT; io6
familiI cu 573 sufl.: RominI 231,
Bulgarl 232, Rus! 13, TurcI 52,
Tiganr 15; are o scoala cu un
invatator; biserica nu e, locuitoril
se duc in satul Camber
sau in com. Bas Chioi.
Armutlia, ritittele unta sat, din
jud. Constanta, plasa Silistra-
Noul, com. Hairam-Chioi. Sunt
asezate in valea cu acelasI nume,
la S.-V. pldsir i comuneI, la 112
kilom. distantA de hotarul Bulgari
Armutlia, vale, in judetul Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Hairam-Chioi
anume pe acela al cal. Demircea;
se desface din dealul Demircea,
índreptindu-se spre miaza-zi
si avind o directie N.-E.
catre S.-V. La o distanta de
2 kil. de deal se afla ruinele
Armutlia. Brazdeaza partea sudvesticd
atit a plAsir cit si a
comuna ; e acoperita mar mult
Cu padurr i putin cu pa§unr.
Armtlu-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Mamut-Cuiusu.
Este continuarea spre N. a dealuiui
terminindu-se
In valea Carasu, putin mal' la V.
de valea Ghiaur-Amzali. Are o
directiune de la S. catre N. si
o inaltime de 98 m.
Arnäut-Bostan-Dere, vale, in
jud. Constanta, pl. Mangalia, la
hotarul comunelor rurale Tuzla
Tatligeac ; se desface din poalele
rdsdritene ale dealuluI Tausan-Bair
; se indreaptd spre rasara
avind o directie de la N.-
V. catre S.-E. ; merge printre
dealurile Dermen-Bair i Baldarin-Iuc-Bair
si, dupa un drum de
51/2 kil., se deschide in lacul
Mangea-Bunar, dupd ce a primit
pe stinga \ralea Mangea-
Bunar ; brAzdeazA partea de rg.sarit
a pldsiI, cea de N.-E. a
comuna Tatligeac si cea de S.-
V. a comuneI Tuzla.
Arnäutul, deal, de la N. de satul
Rafaila, com. Buda-Rafaila, pl.
Stemnic, jud. Vasluiu; si-a luat
numele de la un ArnAut, care
a avut locuinta la poalele luI.
Acest deal are o inaltime foarte
mare ; de pe virful lur se va.d
m-tiI CarpatI cu piscul Ciahlaul.
ArnAutului (Fintina-), pe mo-

ARNÄUTULUI (MOVILA-) 124 ARNOTA
sia Concesti, com. Hudesti, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Arniutuldi (Movila-), movild
insemnata, in jud. Constanta, pl.
Medjidia, com. rur. Rasova, in
partea apusand a plasiT si sudica
a comuner; are o inaltime
de 137 m., dominind prin inaltimea
sa valea Ceairul-din-Mijloc,
Ba1ta-BaciuluT i drumul comunal
Rasova-Talasman ; decT
e drum strategic important.
Arnota, cdtun, cu 14 fam., jud.
Arges, pl. Pitesti, face parte din
com. rur. Cerbul (V. a. n.).
Arnota, mdmistire, jud. Vilcea,
situata pe un munte ce se ridica
in fata manastireT Bistrita.
Aceasta manastire s'a fondat
din temelie de Mateiu Voda Basarab.
Dupa legenda culeasa de D-1
Gr. Tocilescu din gura superio
ruluT manastireT, pdrintele Severianul
Marinescu, Mateid Vocla
ar fi cazut trite° crima, pentru
care trebuia sa. fie dus O. se
judece la Constantinopol. El,
aflind despre soarta ce-1 astepta,
a fugit pe sub muntl pana ce
a ajuns in acest loc ; aci pe atuner
era un lac mare si richid
muld. Mateiu s'a ascuns
dupä. richitd, asa ca TurciT, ce-1
urmaread de aproape, nu 1-au
maT putut gasi. Dui:4 aceea, el
adus martorT si s'a indreptat
la Constantinopole de vina
cu care era asuprit. In semn de
recunostinta, Voda hotari sa
faca o manastire pe locul acesta,
a scurs lacul i l'a umplut
cu bogse (carbunT) zidind altarul
chiar pe locul unde dinsul scdpase.
In pomelnicul manastireT, prefacut
si reinoit in anif din inceputul
lumer 7214, si de la
Chr. 1706, se citeste, arata D-1
Gr. G. Tocilescu, dupa care lua m
aceste k;tlinte, in raportul sau
care se gaseste in «Analele AcademieT
Romine», numele ctitorilor
carT de la inceput ad zidit
si au inaltat sfinta casa aceasta:
Io Mateid Basaraba Voevod
i gopjda ego Elena, Dan-
Stanca, Pahomie monah,
Salomia monahia, Pirvul, Radul,
Neaga, Preda, Catalina, Speia,
Vlasan, Marga, Ioan, Radu, Barbu,
Neacsa, Pasea, Datco, Voica,
Calea, erban, Harvat, Barbu,
Maria, Radu, Negoit, Mateiu,
Raduz.
In alt loc citim : «Dintru intimplarea
vremilor, din deasele
cumplitele rezmirite si din sta.biciunea
celor ce au fost mal
inainte chivernisitorT la aceasta
sfinta i Dunmezeiasca manastire,
ad ramas la mare pustiire i surpare.
La care intelegind prea fericitul
ctitor Dum. Constantin
Brincoveanul Vel Spatariu i fiind
la D um. baniT ce s'ad rascumparat
RuminiT in zilele luT Constantin-
Vodd, au dat talere 200 de s'au
lucrat cit ad fost banT, si la aceasta
inoire a sfinteT manastirT
au fost rincluit sfintia-sa prea
cuviosul parintele Kir Antonie
Archimandrit i dupa alte ostenelT
au ajutat si sfintia-sa cu
talere 85; pentru care s'au scris
aci ca in vecT O. se pomeneasca .
Aci se afla si pomelnicul familiilor
BrincovenT, LeurdenT,
GolestT si altor crestinT, earl au
facut danli manastireT.
In tinda bisericei se afil zugravit
Mateiu Basarab Voevod,
tinind biserica in mtinT, impreung
cu sotia sa Elena. Tot ad i se
afla portretele luT Jupan Danciu
vel Vornic, tatal luT Mateiu Voda,
al JupiniteT Stanca, muma
luT Mateiu Voda si al altor jupanT
ca Barbu, Radu, Vilsan,
Datco, Preda Spatarul si Jupiniter
Calea.
Timpla, destul de frumoasa, in
lema poleit i colorat, este bine
conservata. De asemenea si icoanele,
carT sunt, ca i timpla,
din timpul luT Mateid Vodä., cum
se vede din inscriptiunile de pe
dinsele. Usa bisericeT, frumos
sculptata in lemn de castan, a
fost Pacutd de Constantin Brillcoveanu,
vel logofát, inainte decT
d'a se urca pe tron. Aceasta
usa. a inlocuit o usa mal veche
din timpul lur Mateiu Basarab.
In tinda bisericer sunt 2 mori
nte
Mormintul lui Mateid Basarab,
de marmora alba, lung de
2 m. 35 cent. si lat de 88 cent.
de o executiune admirabill; opera
unuT artist grec, judecind
dupi. forma literelor inscriptiuner.
Se reprezinta in relief marca
Oren vulturul cu cruce, soarele
si luna de doul laturT, sub
ghiarele pasereT un coif. Sub o
coroana, aviad pe amindoua partile
trofee: za, iteagurI Cu cruce,
toba, trimbita, bucium, tolba cu
sagetf, arc; ciocan, halebarda,
tun de bronz i doul butoaie,
probabil tunurT de cires sau butoaie
cu praf de pusca.
Inscriptia surd ast-fel, precum
a tradus'o din slavoneste, d. Tocilescu
:
t Aci zace Mateiu Basaraba,
prin harul luT Dumnezeu,
odinioara stapin i voevod at
TareT-Rominesti, barbat prea intelept,
prea viteaz i milostiv ;
al multor bisericr i manastirT
intemeietor i inoitor, nicT °data
biruit in biruinte, vrajmasilor
infricosator, prietinilor ocrotitor,
al tariT sale inavutitor, carele
cu mare avutie i cu toad
imbelsugarea in pace si
a domnit doua-zecT si tref de
anT ; a adormit intru Domnui
In adincimea anilor, in anu11654,
in cinstite batrinete.»
Mormintul luT Danciul Vor-

ARNOTA 125 ARON (PIATRA-LUI-)
nicul, tata luT Mateid, este mal
simplu : o singurä lespede cu
inscriptia aceasta :
«AlcI zac oasele a crestinuluT
si bine credinciosuluI si a
noastrd ruda, jupanuluI Danciului
VorniculuT, Brincoveanul cdrui
prilejuindu-i-se moartea. in
Tara-ArdealuluT acolo i s'ad si
ingropat trupul in mitropolia
Belgradulur in cursul anilor i 600,
iar fiul &Id, prea luminatul Io
Mateid Basarab Voevod si domn
TdreT-Rominestr . . . trimis'au
pe credinciosul MdriT sale Dragomir
vel-Vornic de a adus oasele
de le-a ingropat inteaceastä.
sfintd Märastire Arnota, care e
ziditá din temelie de 1%411-la Sa.»
In tina mal sunt inca dota
pIetre mormintale cu inscriptiunT
sterse. Clopotele mIndstirer (2)
sunt date de Constantin Brincoveanul,
in anul 7208 (1700).
Ad i este o tintina veche, Fintina-Domneascd
(v. a. n.). mg.nastirea
n'are cAlugärT, ci se
administreazd de un ingrijitor
care oficiazd si serviciul divin,
ajutat de un paracliser si un
cintaret, plaitT de guvern.
MAndstirea Arnota a fost rgdical
restauratä in zilele luT Barbu
Stirbey-Vodd, in anul 1851,
adlogindu-se in fata bisericiT 12
apartamente izolate, destinate in
principiu pentru internarea condamnatilor
politicT. Spre onoarea
tdriT acest penitentiar politic
nu a fost niel o datd intrebuintat.
Dintre odoarele nanästireT,
mentiondm :
O cdtie de argint cu capacul
lucrat A jour, cu urmatoarea inscriptie
sdpatd in treT rindurr:
«Aceastä cdtie fostu-o-au fd.cut
rdposatul Mateiu Voevod cu
Doamna sa Elena, si o au dat
la sillita. Mdmästire la Arnota,
dar stricindu-se o ad preacut
Udrea amara, nepotul Doamner
EleneT, leat 7178 (1670).
Un disc de argint cu inscriptiunea
in dos : «Acest disc
fdcutu-l-au Mihail in zilele pdrinteluT
Pahomie Egumen si l'au
dat sfinteT MindstirT Arnota de
pomanä, leat 7193 (1685).»
cruce lucratd in filigran
de argint, cu inscriptiunea pe
buze din anul 1780: «Aceastrt
sfintà cruce s'a flcut de Egumenul
Filaret mändstiref Arnota.x.
alta cruce de argint frumoasä
cu inscriptiunea sdpatd
pe cotor in volumen: «Aceasta
cruce a cumpdrat'o Eromonahul
Grigorie si a ferecat'o si
depus'o la sfinta mandstire Arnota
in anul 7177 (1669)».
O cadelnità de argint cu capacul
lucrat a jour O cu inscriptia
sapatd pe partea dejos:
« Aceastd cddelnitd am &cut' o eu
Eromonachul Grigorie din Vrata
si am depus-o la sfinta mä.ndstire
Arnota, anul 7177(1669) .
copie de argint pentru luat
anafora cu inscriptiunea: «Aceastä,
copie o ad falcut Udrea
vel Cä.mAras, nepotul DoamneT
EleneT» .
cutie mare de argint fäcutd
la 1817 de Banul Radu Golescu,
avind in läuntru sfinte moa5te.
Pe tocul cutier se afld säpatä.
inscriptiunea : t Aceasta cutie
de argint cu sfintele moaste, in
numar de 27 bucAtT marT si
miel, ale sfinteT mAndstirT Arnota
din districtul Vilcea de 41
anT fiind dosità, acum glsinduse
de Pärintele Kesarie Egumenul,
cu cuvenita orinduiald s'a
si adus la locul lor la anul 1858
Ghenarie p.» Cutia a fost gdsità
la biserica Doamna B1.lasa
in Bucure5tT, si filtre alte
rimaste figureazd : o mind a sfinteT
Muceniec Marina si cite-va
oase din sfintir Filip si Mihail
Sinadon.
Arnota, culme de munte, judetul
Vitcea, porne5te din muntele
Cocorul si Breota. Se indrepteazd
catre S.-E. despartind riul
Bistrita de apa Costestilor i
se termina aproape de confluenta
acestor dota filia la Est
de com. Horezul. Piscurile cele
mal inalte sunt : muntiT ColtiT,
Bulla si Arnota.
Muntele Arnota este proprietatea
statulur si avea in 1878
un venit anual de 920 leT ; a
fost ipotecat impreund cu alte
proprietAtr ale statuluT pentru
emisiunea biletelor hipotecare,
In urma legiT din 1877. Pentru
periodul 1883 pira la 1888 ve
nitul acestuT munte a scdzut la
720 leT anual.
Arnota, vezI muntelc Arno ta,
mosie a statuluI, jud. Vilcea.
Arnota, pisc, pe culmea cu acelag
nume, jud. Vilcea, pe care
ti udd la Vest fiul Bistrita 5i
la Est ritil Costesti. Cade la S.
de piscul Buila.
Arnota (Vatra - Ministirei-),
jud.Vilcea, proprietate a statuluI,
arendatä pe periodul 1880-85
Cu 1200 leT anual.
Arnota, trup de pidure, a statuluT,
in intindere de 190 hectare,
formind impreund cu trupul
Scinteia, padurea numitä Muntele-Arnota,
situatl in comuna
Costesti, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Aron (Piatra-lui-), sanca, situatä
filtre manästirea Agapia-
Vechie si Agapia-Din-Vale, in
com. Filiorul, pl. de Sus-Mij
locul, jud. Neamtu.
Legenda-T atribueste urmatorul
fapt istoric: tAron-Vodd,
asa vorbesc oameniI bAtrinT si cd
lugariT de la mandstirea Agapia,
a fost slujind la un Mi-

ARONEANUL 126 ARPADLA
tropolit anume Nicanor, fiindu-r
nepot Mitropolitulur; i acel Mitropolit
fiind ctitor la mAnAstirea
Agapia cea vechie din deal, fiind
mAnAstirea zidità cu cheltuiala
ajutorul Doamner Elena a lur Petru
Rares Vodd, care Doamna a
fost fata lur Despot Craiul sirbese;
de aceea cu cheltuiala D-ner
Elena a prin osteneala acelur
Mitropolit s'a zidit mAnAstirea
Agapia-din-Deal, precum s'a zis;
fiind si Mitropolitul Nicanor
ctitor, mergea de multe-oil la
mAndstire de sedea i mergea
si nepotu-sän Aron Vod5.. De
aceea Aron Vodä de multe-orr
esia afarA de la mAnAstire la
plimbare, la o mandstioarl de
cdlugArite, ce era pe mosia m5.nAstirer
ce se chiamd Hilioara,
avind dragoste cu o cAlugärità
tindrA. Si asa esind Aron-Vodd
inteun rind la plimbare la Hilioara,
i intorcindu-se la mä.nAstirea
Agapia din deal, numar
ce s'a intilnit cu unchiu-sn, cu
Mitropolitul Nicanor, mergind
Mitropolitul afarA la mosiile
mInastirer, i s'au lntilnit la un
loc unde este drumul talat in
piatrA cu ciocanul ; de aceea Mitropolitul
sä fi bAtut pe nepotusan
Aron-VodA. Iar dupä aceea
Aron-Vodä s'a dus in tara UngureascA,
fugind de la unchiusä.u,
de la Mitropolitul ; si din
tara UngureascA s'a dus Aron-
Vodd la Tarigrad si s'a apucat
la oatnenT marT de slujit; si cu
vremea a esit Domn in Moldova
; i sa fi prins pe unchiul
sAu, pe Mitropolitul Nicanor,
sA-1 fie facut hadimb, sA-1 fi scopit
; caruia Mitropolit ir este
mormintul la mAnästire in deal;
si s'a fost sä,hästrit luind schimd,
zicindu-r din schimnicie Nil,
care asa scrie pe piaträ. de pe
morm1nt Schimnoje Nil. lar
acolo unde s'a intilnit Aron-
Vodá cu u nchiul sau Mitropo-
litul, art pus de aü sApat o sena
mare de platrA, scriind i istoria
pe piaträ., i deasupra incd ati
sApat ca sä. se cunoasch pe unde
a fugit ; care aceste semne sunt
de se si vad pánA ast5.-zI si se
chiatnä. acea stincl de piatrA,
Piatra-lur-Aron-Vodä. (v. cronica
lur I. Neculce). «O seam5. de
cuvinte ce nu sunt scripe in letopiset,
ce numal din 9m in om
s'ari auzit, cae s'au scris inaintea
domnier Dabijer VodA
decr cine le va crede bine va
fi, iar cine nu le va crede iarAsT
va fi bine ; cine precum ir va fi
voea, asa va face». (Amintirr din
o cAlAtorie, de C. Hogas, in Revista
Asachi a. III).
Aroneanul, sat, din com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
platoul dealulur cu asemenea
numire; pe o suprafatA de 2412
hect. si cu o populatie de 114
fam. sau 408 locuitorT.
In 1879, fA.cindu-se improprietarirr,
satul s'a mArit prin
infiintarea uneT nouA pArtr de
sat numit Aroneni.
In acest sat se aflä.: manAstirea
Aroneanul, ziditA de Aron-
VodA la anul 1594, intretinutA
de stat, Cu 2 preotr, I cintáret
si i eclisiarh; o scoalä infiintatA
la 1880, frecuentatd de 32 elevr,
avind un local construit in conditiunT
foarte bune.
NumArul vitelor e de 1815
capete, din carr: 552 vite mar!
cornute, 989 o!, 89 cal si 185 rimAtorr.
Ca fapt istoric petrecut in aceastA
localitate se inseamnä rAzboiul
urmat ,intre Stefänità-Vodl
i Constantin-VodA, nade
au fost infrintr Cazacir, carr aju
tau pe S tefänitd.
Aroneanul, deal, jud. Iasi, se
intinde de la N. spre S., de-a
stinga dealulur Sorogari, al arta
capAt despre S. se terminä. in
platoul Iasulur. Acest deal ce
are o inAltime insemnatä, se
las1 treptat in partea de E.,
formind valea satulur Rediul-
Aida ; in partea despre V., are
o ridicAturá dreaptA, in josul cA.reja
se aflA iazul Aroneanul, iar
pe platou e situat satul i mdnástirea
cu acelasr nume.
Aroneanul, las, situat la poalele
dealulur cu asemenea numire,
judetul Iasi, pe o intindere mare
; abondent in peste si stuhArir.
Aroneanul, infindstire, jud.
(v. Aroneanul, sat).
Aroneanul, piria, format din mar
multe izvoare, de pe teritoriul
satulur Aroneanul, com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi ; prime,te
in dreapta ptr. Liesti, formeazA
iazul Aroneanul, s't apor se varsd
In iazul Chic, de pe teritoriul
orasulur
Arpacinul, movild, in raionul comune!
Umbräresti, jud. Tecuciu,
altitud. 86 m.
Arpadia, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, cu 172 suflete,
92 bArbatr i 80 femer
legat de satul de resedintä Floresti
printr'o poteeä de car.
Case sunt 37 si bordee 2. Copiir
din acest sat urmeazA la scoala
mixta din satul Floresti, ce este
la o distantA de 3200 m.
carte 15 loc., din carr 13 bArbatr
si 2 femer. In sat este o
bisericA fondatA la 1805 de enorias!.
Este de lemn, are 17
pog. arabile proprietate, cedatl
in urma leger rumie din 1864;
serbeazä. hramul Adbrmirea-
Maicer-Domnulur.
Arpadia, islas, plasa Jiul-d.-s.,

ARPADIA 127 ARSACHE
comuna Floresti, satul Arpadia,
jud. Dolj.
Arpadia, mofie a statuluT. pl. Jiuld.-s.,
comuna Floresti, satul Arpadia,
jud. Dolj ; aduce venit
anual de 300 de le!; pe dinsa
se &este si padurea Arpadia.
Arpadia, piklw e a statulur, plasa
Jiul d.-s., comuna Floresti, satul
Arpadia, jud. Dolj, in intindere
de 863 hectare; se &este pe
mo$ia statuluT Arpadia. Este
compusa din cer, emita, fag $i
stejar ; acesta din urma pre-.
domina.
Arpadia, riulet, plasa Jiul-d.-s.,
comuna Flore$ti, judetul Dolj,
ce ese din dealul Idean $i care
se vars.t pe stinga GilortuluT, in
dreptul comuner Floresti, linga
Balta-EduluT.
Arpagiul, thtun (dril), in pIasa
Ialomita-Balta, judetul
comuna Larga.
Arpalic, deal, in jud. Constanta,
plasa Silitsra-Noua, pe teritoriul
comuneT rurale Caranlic; se desface
din dealul Sari-Iol-Bair ; se
intinde spre miaza-noapte, avind
o directiune general& de la S.-
E. spre N.- V., printre valle
Derinea-Ceair (sati Beilicul)
adiacenta sa, valea Cigneculac,
brazdind partea rasariteana a
pla$ir si cea centrala a comuneT ;
are 148 m. Ináltime, dominind
valle de maT sus, satele Caranlic
si Ciucur-Chioi, drumul judetean
Ostrov-Cuzgan, cel comunal
Caranlic-Ciucur-Chioi ; acoperit
Cu padurT si finete.
Arpalic - Iuk, movilä artificiala,
in jud. Constanta, plasa Mangalia,
pe teritoriul comuneT Mangala
i anume pe acela al satu-
Haidar-Chioi, in vecinatatea
caruia se afla si pe care II domina
prin inAltimea sa care este
de 73 metri. Este asezata pe
culmea dealuluT Ascilar i domina
prin inaltimea sa drumurile
carT duc de la Mangalia la
Ascilar si la Copucci prin Haidar-Chioi.
Arpezi, vale, pl. pul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, prin care
curge riul Arpadia.
Ars, v. Iazul-Ars, comuna Raducaneni,
plasa Podoleni, judetul
Falda.
Arsa, sat, face parte din comuna
rurala Valea-Calugareasca, pl.
Cricovul, jud. Prahova.
Arsa, movild, pe mosia Tautesti,
com. Borzasti, pl. Base', jud.
Dorohoith
Arsachesau Parapani, com. rur.,
compusä. din cat. Mari $i Parapani
sati Arsache, in plasa
Marginea, jud. Vlasca; situata
pe malul Dunarir in dreptul satuluT
bulgar Pirgos ; departe de
albia DunariT 4 kil., de Giurgiu
19 kil., de Bucure$ti 85 kil.,
$i de resedinta Stanesti,
17
Aceasta proprietate apartinea
dr. Arsache, de la care a trecut
la aT sal mostenitorT.
Suprafata intreger proprietatI,
compusá din maT multe trupurT,
este de 9554 hect. 3110 m. p.
si s'a estimat de Creditul fonciar
din Bucure$ti la cifra de
1600000 le!, avind ca ven. total
220000 le!.
Suprafata intregeT mosiT se
compune din : 4506 hect. locurT
de aratura, de 3603 hect. baltT,
fineatd i pädure de salcie si
tufá ; 1430 hect. s'a dat la 350
loc., fost claca.$T.
Comuna are un local de scoall
higenic i destul de bine intretinut,
facut in 1870 de Dr. Arsache.
In 1888 ati urmat 46 baetT
si 29 fete la scoala.
In dosul satuluT Arsache sati
Parapani se vad urmele uneT
cetatr vechT, färä sa se stie ce
nume are $i de cine ar fi fost
facuta.
In intreaga comuna sunt 12
circiumI.
Sunt strainT : 14 UngurT, ¡o
BulgarT, z German. Mara de BulgarT,
carr nu sunt meseria$T, cell'altT
sunt meseria$T ferarT, etc.
ConstructiunT maT insemnate
sunt : casa proprietater cu parc
frumos, situata in centrul satuluf;
casa de arenda$ cu patule,
magaziT, grajdurT, etc., toate facute
de cutind in marginea E.
a satuluT, de catre arendasul
actual, pe partea d-neT Olimpia
Em. Lahovari. Asemenea sunt
case, magaziT $i paule pentru
arenda.$1 si pe partile din Parapani
a celor-l'alp proprietarT.
Arendasul parteT d-ner Lahovari
se ocupa cu cresterea cailor
de rasa ungureasca.
Pe aceastá proprietate sunt :
Girla-Mare ce vine de la V. din
mo$ia Glojani si curge impreuna
cu Calmatuiul, Vedea si Teleorman
in Dunäre. Apor lacurile :
Richitele, Gtrla-Cornea, Girla-
StirceT, Caragioaica, lacul GrAdi$toiul,
Cetätioiul, Lacul-Mare,
al °ad, al PloaieT, al Cardmizilor,
Pletesul; mal sunt inca piriurT :
Cama, Girla-Broastelor, Scotusiul
si iovirna.
Petecile principale de padurT
sunt: Ostrovul - Greculur,
Repedea, Tosunul, Gradistoiul
i Stirciul ; maT toate sunt
de salcie si art supraf. de 500
hect.; mal este un pile de padure
de tufan, cu suprafata de
35 hect.
Serviciul filoxeric de la Ministerul
Domeniilor ne arad. cä. in

ARSACHE 123 ARSELE
1888 a fost in aceasta comuna
suprafata. de 25 hect. vie.
In 1887 erau ad i 418 contribuabilI
sal 494 fam., Cu 2255
suflete.
Venitul comunal in 1888 era
de 7644 1., chelt. de 5492 1.
In aceasta com. sunt 2 bisericT,
una la Parapani, cu hramul
Sf. Pantelimon ziditd de
d. Dr. Arsache la 1845, in
memoria uniculd sau fiti, care
s'a sinucis la Viena la ¡835, si
alta biserica cu hramul Sf.
Petru, ziditä la 1868.
La cea din Parapani sunt 2
preotl si 2 cintaretT ; cea-l'alta
din Balari are un preot si un
cintäret.
LocuitoriT sunt barnicT ; cu
multe vite fac multa si bulla
cultura., /e place bunul trola;
au case, parte zidite de caramida,
parte acate de pamint
tut amestecat cu paie; multe din
aceste case sunt ?tilinte cu tinichea,
altele cu olane, putine
din ele sunt invälite cu trestie.
Mal se vad inca pe alocurea
cite-va bordee, urme ale vechilor
locuinte, cace se obicinuiau
a se face pe malul DunareT.
La 1888 s'a cultivat 6000
hect. si aú produs aproximativ
50000 hectol. gnu, 60000 hect.
porumb, 12000 hectare ovaz,
12000 hect. orz, 60 hect. de
cinepa si cite-va hect, de meici.
Rapita nu s'a cultivat, gogosile
de mätasa se cultiva pentru trebuinta
casnica. Este in comuna
moara cu vapor care misa.
treI pietre. SateniT se ocupa si
cu pescuitul baltilor de pe aceasta
proprietate, care le procura
un nutriment abundent si
variat. Baiçile principale sunt :
Balta-StirceT, lacul Gradistea
Girla-Mare; acestea dati In termen
medid, afara de consumatia
locala In peste, rad si scoicT,
dar Inca peste 10000 kil, de peste.
Se face la 26 Iulie ale fiecdrur
an (Sf. Pantelimon) un
bilciti cu ocazia hramuluT aceleT
biserid, unde vin suferinzI din
satele circumvecine ca sa cada.
la darurr cu credinta de a se
tamadui, caer, zic eT, mucenicul
Pantelimon fiind fost doctor, are
darul tamaduireT.
LocuitoriT din aceasta comund
poseda 864 boT, 696 yací, 258
bivolT i bivolite, 297 caT, 13110
521 porcI.
Prin aceasta comuna trece
osea bine intretinuta, care
duce la Giurgiu si la Zimnicea
prin satele : Malul, Slobozia si
Petrosani. Se mal afla spre N.
de com. si Drumul-UntuluT, drum
vechiti pe unde treceau TurcT
din raiaua Giurg-iu ce stringeau
unt in judet.
Pe malul DunareT in circonscriptia
acesteT comune se afta.
6 pichete pentru pazit granita
despre Bulgaria.
Arsache sau Parapani, atan,
In jud. Vlasca, de la care si-a
luat numele com. de care depinde
; situat pe proprietatea
Parapani.
In 1884 s'a improprietarit 230
loe tullid suprafata de 1070 hectare.
Ad este o biserica cu hramul
SI. Pantelimon, ziditä. la
la 1845, Cu 2 preotl i 2 dintlretT.
Este scoala', case de proprietar,
osea. Sunt 8 circiumT.
Arsanca, sat, face parte din com.
rur. Mihaesti, pl. Oltul-d.-s., jud
Vilcea. Are o pop. de 94 loc.
(52 b. si 42 f.). Cade in partea
de V. a com. intre dealurile
Rogozul i Arsanca.
Ca pop. scolara are 14 copil
(7 b. si 7 f.). Este la distan ta
de I kil, de cat. Mihaesti, unde
coala. i primaria.
Arsanca, deal, la V. com. Mihdesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Arsanca, deal, la poalele caruia
este situatd com. Manastireni,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Arsanca, piria, jud. Vilcea, izvoreste
din dealul Finttna-cu-
Scaun de la V. com. Mihaesti,
pl. Oltul-d.-s., trece prin cat.
Arsanca, Rugetul i Tatarani
si se varsa in Olt, tot in raionul
com.. Mihae.sth
Arsfi (Piatra-), ruante, In e. Gura-
TeghiT, jud. Buzau, cat. Argasalesti,
pe malul drept al riuluT
BIsca-Mare, intre muntele
Cursele i Virful-TentiT ; culmineaza
in patru piscurT formate
din stincT colosale i acoperite
cu brad, pin, fag si mesteacän.
E foarte renumit pentru
vinatul de caprioare i ursT, carf
IsT gasese refugiul ad.
Arsä (Piatra-), pldure, in com.
Gura-TeghlT, jud. Buzau, proprietate
mosneneasca de 360
hect., care acopere muntele Piatra-Arsa.
b alte coline;
Arseanca i Cipreasa, priduri
ale statuluT, in intindere de 700
hect., situate in com. Birze ti,
pl. Ocolul, jud. Vileea..
Arsele, cal. al com. Nehoiasul,
jud. Buzad, situat pe malul sting
al riuluT Buzau, la spatele mosiel
Arsele; are 100 loc. si 23
case.
Arsele, izvor, in com. Nehoiasul,
jud. Buzau ; ese din muntele
Arsele si se scurge in riul Buzad,
la stinga. Cursul sati e repede
aduce bolovanT imensT si
strimteaza. foarte mult albia rluluT
Buzäü, in punctul unde da
inteinsul,

ARSELE 129 ARASCA
Arsele, munte insemnat, in com.
Nehoiasul, jud. Buzdti, situat la
vArsAtura riuluT Bisca-RosileT In
Buzga ; e acoperit de pAdure
fin eatb..
Arsele, schit, desfiintat si acum
in ruine in com. Nehoiasul, jud.
BuzAti, cAt. Arsele, inconjurat
de muntl stincosT, cu o pozitie
din cele maT frumoase. In jurul
ruinelor se gAsesc multe
vulpT.
Arsene§ti-Chelbe§ti, sat, cu 142
suflete (jud.5Arges, pl. Pitesti),
face parte din com. rur. Richitele-d.-j.
(V. a. n.).
Arsenia, mofie, pe munte Arsenia,
jud. Buzati, din care mosneniT
BrAesti posea. 360 hect., constind
din 157 hect. pOdure, restul
fineatA si izlaz, iar mosneniT
Goidesteni 40 hect. pAdure, afarà
de finete i izlaz.
Arsenia, munte insemnat, pe hotarul
comunelor BrAesti i Goidesti,
jud. Buzla, situat intre
Ivanetul i Crucea-SpOtaruluT ;
e acoperit de pilare si putinA
fineatl.
Arsenie, vale, jud. Prahova; izvoreste
de la N.-V., de sub
muntele ipdtu1, i se varsd in
riul Prahovita, pe malul drept.
Arsiminoaia, îruil mic, pe teritoriul
c. Negrilesti, jud. Putna,
plasa Vrancea ; se vars1 in
Putna.
Arsine§ti, izolat, In comuna
GrumAzesti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Arsi§tea i Zävoiul-de-Jos,trup
de pildure, a statulul, In intindere
de 15 hect., care, irapreunA cu
trupurile : StupAria (60 hect.),
TAtArani (20 hect.) si TrIsnea
(i5 hect.), formeazA pAdurea
Sevestreni, plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
Arsul, falä de munte, In plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Arsul, munte, (v. Pietrele-Arse),
jud. Mehedinti.
Arsura, sat, in com. GhermAnesti,
pl. Podoleni, jud. Falciu, asezat
in& o infundAturl a dealuluI Lohan,
deschisO numaT in partea
de S.
Suprafata teritoriuluI este cam
de 831 hect. ; cu o populatie
de 27 familif, sati 505 suflete
si wo contribuaba
Are o bisericä de lemn construitA
in 1870, deservia de I
preot si I dascAl.
Arsura, sat, in partea de N. a
com. Pihnesti, pl. Podoleni, jud.
cu o populatiune de 8
familir saii 69 suflete i 17 contribuabilT.
Pe marginea de N. a satulur
curge piriiasul Arsura.
Arsura, deal, plasa
jud. BacAti, de pe teritoriul comuneT
Tetcani.
Arsura, jlrîü, ja nastere din satul
cu asemenea numire, com.
GhermOnesti, pl. Podoleni, jud.
Arsura,ptrig, izvoreste de la locul
numit Fintina-BunA, din partea
de V. a com. Pihnesti, pl. Podoleni,
jud. FAlcitt, curge printre satele
Arsura, Pihnesti i Arsura ce
atirnA de com. GhermAnesti ;
spre Sud-Est formeazA hotarul
intre comuna Pihnesti ipatul
Ripele din com. Drinceni.
Se varsA la &lid Ripele pe
mosia Ripele.
Arsurile, ceitun, al com. Horezul
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat
pe ses, spre E. de comunA
si la 16 kil. departe de orasul
T.-Jiul ; are o suprafatl de aproape
120 hect., din care 26
hect. arabile, 24 hect. finete, 6
hect. vie, 35 hect. prunr i izlaz
si 29 hect. pAdure.
Cu o populatie de 80 familii,
374 suflete, din carT 69 contribuabilf.
LocuitoriT posed IO plugurT,
io care cu bol i vacT,
vite marI cornute, 8o oT,
44 capre, 16 cal, 8o rimAtorT.
CAtunul este strabItut de soseaua
comunall.
Camita mal are i bisericA cu
preot i i cintAret ; 5 fintinT.
Arsurilor (Piriul-), mic afluent
al piriuluT Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Ar§ani, atun, al comuneT Gruiul
din pl. Novaci, jud. Gorj, situat
In partea de N. a comuna pe
coastele dealurilor, ramificatiT
din muntl, si la stinga JiuluT;
are o intindere de aproape 60
hect., din carT 15 hect. arabile,
io hect. finete, 2 hect. livezT
cu pomI roditorT, 2 hect. vie,
I0 hect. izlaz, si 27 hect. pAdure
mare si micA in plaiu si
in munte, iar restul de 3 hect.
e vatra satuluT; toate sunt proprietItT
ale sAtenilor.
Cu o populatie de 40 familiT,
143 suflete, din carr 25 contribuaba
Locuitoril posed A 4 plugurT,
8 care cu boT, 212 V. m.
C., 4 cal, 300 oT, 110 capre, 20
rimAtorI.
CAtunul poseda i bisericA de
lemn ; slujba se face de preotul
comuner.
CAtunul mal are i &tia cu
apA i mal multe izvoare.
Ar§asca, ticket de granità, In
plaiul Closani, jud. .Mehedinti,
64042. Mara., Diolionar Googralk. 17

AR§ASCA 130 AR§ITA-CRETULUI
pe malul sting al aper Cerna,
la gura piriulur Ar§asca.
Ar§asca, pirta, in plaiul Clo§ani,
judetul Mehedinti; izvore§te din
muntif Culmea-CerneT 0 se varsä
pe partea stinga. in Cerna. Este
renumit pentru ca pe ad i coboara
in apa Cerna una din
potecile comuner Obir0a peste
munte.
Arpsca, oteca; peste munte in
Banat, ce pleacd din cum. rur.
ObirOa, plaiul Clowil, judetul
Mehedinti, trece pe la pichetul
Ar§asca, peste apa Cerna, in
Banat.
Ar§ita, unul dintre piriuluT
Moip, din comuna Bogdane0,
jud. Suceava.
MOO, deal, plasa Tdzlaul-d.j.,
jud. Bacati, de pe teritoriul
satuluT Deleni, din comuna
Draguge0i.
Aria, deal, pl. Trotwilur, jud.
Bacail, de pe teritoriul satuluI
Bogdana.
Ar§ita, deal, intre comuna Filiorul
0 comuna Vinatori-Neamtu,
servind de hotar natural
intre manästirea Agapia-Veche
Sihastria, din judetul Neamtu.
OameniT b4tina4 prin expresiunea
de cargiv nu Inteleg
alt-ceva, de cit un neintrerupt
'ant de coline verzT i inflorite,
expuse razelor soareluT, avind
In acela0 timp, o traganata
adinca inclinare, spre Sud-Vest.
Ar§ita, deal, pe care cre0e padurea
cu acest nume, judetul
Suceava.
MOO, munte, pl. TrotouluT, judetul
Bacati, pe teritoriul coround
Hirja.
Ar§ita, paWure, pe mo0a Si -
nauti, comuna Tureatca, plasa
Berhometele, jud. Dorohoiii.
Aria, pddure de fag, pe mo0a
Probota, comuna Dolhasca, judetul
Suceava.
Aria, unul dintre piscurile munteluT
Bourul, com. Bogdane§ti,
jud. Suceava.
Aria, pirliaf, ese din ramura
Cu aa numire, 0 se varsd dupa
un curs foarte scurt in 01.1111
Pintec, pe partea dreapta, cam
la 2 kil. mal catre Sud de pichetul
Pintec, in jud. Neamtu.
MOO, îruz, vezi Tureatca, sat
comund, plasa Berhometele,
judetul Dorohoiti.
Ar§ita, poiand, in padurea Turbata,
pe teritoriul comuneT TAtaru0,
jud. Suceava.
Ara, ramurd de ?flung, situata
spre Est de satul Hangu, pl.
Piatra-Muntele, cam la 4 ore
departare de sat pe sub poalele
CeahlauluT, in jud. Neamtu.
Forma sub care ni se reprezinta
e ca §i a uner secerr (semi-lune),
indreptata catre apus;
incepind recurbatura de la ra.sà'ritul
pichetuluT Pintec In dreptul
kilom. 120 al oseleT Prisacani-Bistricioara,
pana care sudul
piriuluT TerjoaseT, afluent al
PinteculuT.
Aria, vale, in comuna rurala
Matasari, plasa Vailor, judetul
Mehedinti.
Ar§ita-Ascunsa, poiand, in comuna
Dobreni, pl. Piatra-Muntele,
situata pe mo0a Alma,
jud. Neamtu.
Ar9ita-Mi§escu, munte, in co-
muna MalinT, (1082 m. alt.), jud.
Suceava.
Aria-Corhanei, plata, d'asupra
munteluT cu acest nume, din
com. Dorna, jud. Suceava.
Aria-Corni, munte, in comuna
MalinT, jud. Suceava.
Ar§ita-CretuluI, izvor de ape minerale,
situat inteo padure de
brazT i frasinT, unde strabate
omul prin o cal-are strimta, la
citT-va metri departare de partea
dreapta a piriulur Pintec, pe
cuprinsul com. Hangu, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Terenurile din care ese apa
sunt nisipoase i offezate sub
culmele despre S.-E. a masivuluT
stincos Ceahlaul.
Apa izvoruluT este limpede,
Ara miros, de un gust p4cator
la limba, 0 cam sarat. Cea Intiiii
analiza s'a facut, la 1833, de
catre farmacistul A. Abrahamfi;
iar a doua, la 1856, de catre
Dr. Th. Stenner, fiind pomenite
inteun articol al Dr. Caillat, publicat
In el'Union Médicalea, la
1853, co singura apa termala
a careea temperatura este uncata
la + 200 C.
Dup5. A. Abrahamfi, temperatura
s'a gasit de + 60R. cind
temperat. aeruluT era de + 15°R.
Greutatea specificA este egall
cu 1,003, continind in 7,680
grame apg : sulfat de sodl
2,755; clontrA de soditi: 2,311;
clorura de calce: 1,600 ; carbonat
de sodiii : 4,089; carb. de
calce : 2,888; carb. de magnezia
: 3,933; carb. protox. de fier:
0,100; : urme ; acid
silicic : 0,444; reina de plmint:
0,044; suma substantelor fixe:
18,106.
Dui:a Dr. Th. Stenner, temperatura
s'a gasit + 140,75 C. (in
acord cu determinarea Dr. Cail-

AR3ITA-INALTA
lat) ; greutatea specifica este
egall Cu 1,0036, continind : sulfat
de potasa (aceeasT catime
luata ca masura : 7,680 gr.) :
0,2 I 27 ; sulfat de soditi: 1,1743
clorura de sodiù : 0,2012; carbonat
de soditi : 5,6540; carb.
de calce: 5, I I 23 ; carb. de magneziti
: 1,1704 ; carb. protoxid
de fier: 0,1582;
urme;
acid. silicic: o,o811; resina de
pamtnt: inponderabil; suma partilor
fixe: 13,7642; acid carbolile
liber socotit in gr. : 16,7424.
Lasata in aer liber, apa acestuT
izvor arunca bulbucT plinT
de acid carbonic. Alta analiza.,
alara de acestea, nu este cunoscuta.
In diferite scrierT aceste
ape sunt tratate sub denumirea
de ape minerale de la Hangu.
Aria-inaltä, munte, in comuna
MalinT, jud. Suceava.
Ar§ita-la-fundul-HartoneseI,
munte, in c. MalinT, jud. Suceava.
Aria-la-Päduret, munte, in c.
Malini, jud. Suceava.
Aria-lui-Bran, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Ar§ita-lui-Macover, poiand, in
com. Madeiul, jud. Suceava.
Aria-luI-Toader, munte, in c.
Brosteni, jud. Suceava.
Aria-lui-Serbu§ca, munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
Aria-Mare, munte, pl. Tazläuld.-s.,
jud. Badil, de pe teritoriul
satuluT Schitul-Frumoasa.
Arsita-MagureI, munte, in com.
Malini, jud. Suceava..
Aria-Nemti§oruluI, munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
131
Aria-Nemti§oruluI, piria, tributar
NemtisoruluT, comuna MalinI,
jud. Suceava.
Aria-Paduretulul, unul dintre
pi scurile munteluT La- Coarne
din com. BogdOnesti, jud. Suceava.
Aria-Petroni, munte, in com.
jud. Suceava.
Aria-PinuluI, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Aria-Popil, munte, pl. MunteluT,
jud. Bacati, com. Brusturoasa.
Aria-PopiI, munte, in jud. Suceava,
com. M'Off, are 969 m.
alt.
Aria-Puciosului, munte, pe teritoriul
mosieT Borca, in com.
Madeiul, jud. Suceava.
Aria-Rea, nunte, pe teritoriul
mosiel Borca, avind 1269 m.
alt., jud. Suceava.
Aria-SdrenteI, munte, in com.
jud. Suceava.
Aria-nrcutif, munte, la hotarul
Transilvania, in jud. Neamtu
; situat intre curmdtura LazaroI,
de care se desparte prin
piriul Bolohano i afluentul acestuia
Foldtisztpatak, i muntele
Grindus, de care se desparte
prin &tul Tarcuta.
Inaltimea sa este de 1372
metri.
Ar§ita-Ungurului, munte, intre
com. Farca§a si Sabasa, judetul
Suceava.
Ar§itei (Pädurea-), pddure, pe
mosia Buda, com. Buda, plasa
Berhomttele, jud. Dorohoiti.
ARTANUL
ArqiteI (Plrlul-), v. Piriul-ChilieT,
jud. Suceava.
Ar§iteI (Plrlul-), mic afluent, al
piriuluf Cotirga§i, com. Brosteni,
jud. Suceava.
Ar§itei (Pirlul-), mic aftuent, al
piriuluT Holdita, com. Brosteni,
jud. Suceava.
Ar§iteI (Ph-1111-), mic afluent, al
piriului Chiril, com. Brosteni,
jud. Suceava.
Ar§iteI-Rele (PIrlul-), afluent,
al piriuluT Neagra-Brostenilor,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Ar§itele-Mutulul, dota dealurt,
in com. MAlinT, jud. Suceava.
Arta-Burun, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Hazaplar ; are o
directiune de la S.-V. catre N.-
E., avind o inaltime medie de
lo° m. si dominind com. lidzaplar
i catunele Mustafaci, Erebiler
i Cara-Chioi, precum
drumurile Hazaplar-Cara-Chiol,
Hazaplar-Erebiler, Mustafaci-Cara-Chioi.
Culmea luT este strabatuta
de drumul Hazaplar-Cara-Chioi.
Este acoperit cu flnete
semanaturl.
Artan, deal, pl. Amaradia, com.
Capreni, jud. Dolj, in legatura
cu dealul Idean din jud. Gorj.
Acest deal are o inaltime aproximativa.
de 350 m.; este acoperit
cu padurT si pe poalele lur este
asezata com. Capreni.
Artanul, ciltun, al com. Raci,
din pl. JiuluT, jud. Gorj, situat
In partea despre N.-V. a comuna
la 21/2 kilom. departare.
Poartá numirea sa din vechime.
E situat pe Valea-Racilor, filtre
dealul Ohaba, la V. si dealul

ARTANUL 132 A RTIARUL
Strimba la E. Are o suprafata
de 70 hect., din carr 5 hect. padure
si 16 hect. loc de cultura.,
finete i pasune, proprietate a
D-lur Sandu Urdareanu ; 40 hect.
arabile, i hect. vie si 8 hect.
prunT sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 62 fam.
Cu 321 sufl., din carr 60 contribuabilr.
Locuitorir poseda 6
plugurr, 8 care cu bol, 2 carute
cu cal, 47 vite marT cornute,
13 car, 93 of, 48 rimatorr
si 6 stupl.
Pe marginea despre E. a acestuT
cat., curge pir. Jiltul-Mic.
Prin el trece soseaua comunall,
care 11 pune in legatura la
N. cu comuna Ursoaia, din jud.
Mehedinti, si la S. cu comuna
so, Raci.
Are o biserica facutä de locuitorT
pe la anul 18 ro, servita
de I preot i i cintaret.
Catunul are i pu t 2 fintinr.
Artanul, deal, la V. comuner
nesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Artanul, loc izolat, com. Locusteni,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Artanul phig, plasa Amaradia,
com. Capreni, jud. Dolj, ce ese
din dealul Artan si se varsa
In dreapta riulut Amaradia, in
dreptul satulur Capreni-d.-j.
Artänelul, pirra, pl. Amaradia,
com. Velesti, jud. Dolj, ese din
dealul Rupturil e, satul Rupturile,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Velesti, si se varsä pe stinga
rfulur Geamartaluiul.
Artiri§ul, poiand, com. Dumitresti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
destinata pentru pasunea vitelor
locuitorilor.
Artina, numirevechie, a unuT tirg
ce se pilca pe mosia Orbeasca,
in jud. Teleorman.
Artagele, jud. Buzaa. (Vezr Artagul).
Artagul, jud. Buzaa, numire data
de locuitorr padurer ce acopere
muntiT Bota-Mare si Bota-Mica,
avind ca ioo hect, mare parte
brad, Esa. si mesteacan.
Artagul, pirla, in comuna Nehoiasul,
jud. Buzad; izvoreste
din muntele Poiana-din-Cale ; primeste
pe stinga afluentir: Valea-Ceper
si Artagelul si se varsa
in riul Buzau, la stinga, in apropiere
de Fata-Cheer. E foarte avut
in pastravr, si are mar multe
ferástrae la gura sa. Adese-orT
Ungurir s'au cercat a muta fruntaria
din Valea-Botelor pe albia
acestur piriu.
Artari, com. rur., In plasa Cimpulur,
jud. Ialomita, situata in
partea de V. a plasir, linga calea
dintre satele tefanesti si Condeesti.
Teritoriul comuna apartine
locuitorilor satulur, carT sunt
mosnenT dupa. legea rurall din
1864. Sunt improprietaritr numar
8 locuitorl.
Se compune din satele Artari
si Vlaiculesti, cu resedinta primarier
si a judecatorier comunale
in Artari.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuner este
de 1436 locuitorl, cu 380 capr
de fam., sati 746 barbatT si 690
femer, totT RominT si de religiune
ortodoxa. Dupa. profesiunT
sunt: 403 agricultor!, 8 comerciantr
; 5 profesiunT libere, 16
muncitorr si 12 servitorr. §tiu
carte 172 persoane.
Populatia comuner era in 1887
de 346 familir Romtni, 2 familir
GrecT si 16 familir TiganT, saa
in total 1539 locuitorr, din carT
din 365 barbatT, 357 femer
817 copir. ContribuabilT era('
284, din cae 3 faceati comercia
cu bauturT i producte, lar cell'alt1
nutria/ plugarie.
Vitele in coprinsul comuner
sunt 4045: cal, bol, or, capre,
bivoll si porcr.
Venitul comuna era in anul
1887-1888 de 3808 ler si cheltuelile
de 1402 la
Aicr sunt doua bisericr, avind
fie-care cite un preot si doT
dascalf, platitT de comuna cus
suma anuala de 480 ler.
Instructiunea se preda inteo
scoall primara mixta de un invatator
retribuit de comuna..
Artari, sat, in plasa ampulul,
jud. Ialomita, face parte din co
muna cu acelasT nume, si este
situat pe loe ses la mijlocul caer
dintre satele Condeesti i $tefanesti.
Se afta in apropiere de
l'atea Ileana, avind imprejur
multe padurr. Legenda spune,
cA satul poarta numirea de la
dor artarT , copad batrinT
grosT, cu trunchiurile impletite
carT prin marimea lor predominau
padurea in care satul s'a
format.
Aid este resedinta
si a judecatorieT comuner Artari.
Populatia satulur este de 256
familif Rominr, 2 familir Grecl
si 13 familir Tiganr.
Are o scoala mixta cu un invatato
r.
Biserica satuluT este zidita la
1875 si e deservita de dof preotr
dor cintaretr.
Artägelul, pirtia,r, in com. Neholasul,
jud. Buzad; lzvoreste de
la Golul-Teharauluf, din Laculcu-Matasa-Verde
i da in An.
tagul la Curmatura-Sasulur.
Artiarul, dmpie, in suprafata de

ARTIARULUI (VALEA-) 133 ASAN-BEI
85 hect. situatä pe trupul
din proprietatea Strimba-d.-j.,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
ArtiaruluI (Valea-), vale, incepe
din trupul Iasi pe proprietatea
Strimba-d.-j. i dà in
valea Gaveni, la hotar, futre Uzunul
si S trimba-d.-j., din plasa
alnistea, jud. Vlasca.
Arutela, cuvint format din Ad-
Rutelam, cetate romana pe ruinele
numite Bivolari (jud. Arges).
Arva, pirid, pe teritoriul comuneT
Mera, jud. Putna, plasa Girlele.
Se varsa in dreapta MilcovuluT,
maT sus de satul Ca'patanul. Primeste
ca afluent piriiasul Raiutul.
Arva-Seack pirig pe teritoriul
comund Mera, jud. Putna, pl.
Girlele.
Arva-Seack pitdure, pe teritoriul
comuna Mera, jud. Putna,
pl. Girlele, proprietate a razesilor
din aceastä comuna. Intinderea
cl, impreuna cu truputile
de padure; Cerbul, Zitia
si Pislea, e de 389 hect.
Arvat, loc de ardturd, pe hotarul
judetelor Tecucia-Tutova la 6 kil.
E. de comuna Negrilesti ; alt.
130
Arvate§ti, sat, tine de com. rur.
Igiroasa, jud. Mehedinti ; situat
pe marginea de N. a culmer
Dumbrava; are 120 familiT. LocuitoriT
au I I plugurT, 23 care
cu bol, 3 carute, 76 stupT, 176
vite marT cornute, 6o or, i z caT
s't 130 rimatorT.
Arvite§ti,pesidure, de 85 pogoane,
a statuluT, in pIasa Balta-Oltuld.-j.,
jud. Romanati.
Arvinte, deal, in com. Birzesti,
plasa Stemnic, jud. Vasluiu. V.
Ludesti-Buddiul, deal).
Asadiç-Orman, piidure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nouä., pe
teritoriul comunelor rurale Dobromir
i Ghivegea i anume
pe al catunuld Calaipci; are 75
hect. si este compusa de fagi
si curpenT. Este asezatä intre
dealurile Uzum -Mese - Sirti
Aslama-Sirtt, in partea meridionata
a plasiT i cea sud-estica a
comuneT Para-Chioi.
Asan, sat, face parte din com. rur.
Därasti, pl. Sa.barul, jud. Ilfov,
lìngàriul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
367 hect. ; cu o populatie de 659
locuitorT. FratiT Ghermany ati 122
hect. si locuitoriT 245 hect.
ProprietariT cultiva tot terenul
; locuitoriT rezervä din terenul
lor 49 hect. pentru izlaz
30 pentru cultura vier.
Are o biserica cu hramul Sf.
George, deservita de preot
si I cIntaret ; 4 poduri statatoare.
Comerciul se face de i
ciumar si 3 hangii.
Numärul vitelor marT e de
318 si al celor miel de 279.
S'a(' stabilit in comuna 6
straini.
Asan-Aga sati Bujoreanu, cdt.,
pendinte de com. Rasuceni, pl.
Marginea, jud. Vlasca, proprietatea
d-lor Filipescu si General
Ze fcari.
Are suprafata de I500 hect.,
din care 16o päd. S'a dat la
120 locuitorr fosa clacasT 306
hect.
Asan-Aga sal:1 Costieni, ceitun,
lipit cu Asan-Aga sail Bujoreanu,
care formeaza un singur sat
pendinte de com. Rasuceni, pl.
Marginea, jud. Vlasca, situat pe
loe ses in marginea de N.-V. a
plasiT la extrema vestica a comuneT
proprietatea d-lui stefan
si d-neT Smaranda Cristopolu ;
este asezat de-a stinga vaer
Are suprafata de goo hect.
S'a dat la 56 loc. fostf clacasi
suprafata de 168 hect. Are un
petec de padure cu suprafata
de 64 hect. ; ramine loe de afatua
836 hect.
Se arendeaza anual cu pretul
de 16000 leT. Este evaluata de
creditul fonciar rural din Bucuresti
la suma de ler 200000.
Pana la 1828, aceasta mosie
apartinea unuT Turc ce se numea
Aga-Asan, care sedea in Giurgiu
; avea i proprietatea Toporul,
care pe .atund era nelocuita.
Pe aceastä proprietate se afIri
Magura-lui-DirvasiO, de care se
zice «Dirvasiu a fost un haiduc
vestit, pe care prinzindu-1
stapinirea tariT, l-a osindit la
moarte. In magua se zicea pe
atund d. se afla cu1cu5u1, sau
vizuina unta sarpe mare, asa ca
speriase vecinatatile, si Domnul
%MI de pe atund ffigaluise
mare dar aceluT, care va omori
sarpele. Dirvasig ucise sarpele
si in urma acestor fapte i se
erta pedeapsa, (jud. Vlasca, de
I. Boldescu, pag. 17).
Ad este o biserica ziditá de
satenT la 1858, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de un preot si
2 dascall.
LocuitoriT sunt harnicT ; au
case de zid, cea mal mare parte
invelite cu olane i cocenT; sunt
cite-va invelite i cu tinichea.
Este o moara si o brutarie
Sunt case, paule i magazir indestuldtoare
pentru arendas.
In aceastä mosie, trece valea
Cringul-Frumos, ce o hotäreste
de mosia Letca-Veche.
Asan-Bei, canal, in pl. Ialomita-

ASANACHE 134 A SCUNSA
Balta, judetul Ialomita, comuna
Piva-Petrei ; desparte insuselele
Gisca-Mare i Gisca-Mica.
Asanache,jud.Putna.(Vezr BaltaluT-Asanache).
Asineasca, numire vechie, data
une portiunT de loc coprins
intre moiiIe Cimpulungeanca,
Homocioae i Petrachesti din
com. Niculesti, jud. Buzati. Asaneasca
acum e alipita Petrachestilor.
Asioani, mofe, plasa Muntelur,
jud. Bacau : «a d-sale Aga Nicu
Ghica ; pe tina mosiile Comanesti,
Vasäesti i altele ; fard
sat (Th. Codrescu, «Buciumul
Romino, An. I, 1875, pag. 43).
Asäul, sat, plasa IVIuntelur, jud.
Bacan, comuna Comänesti, situat
pe malul sting al Trotusulur,
mar in sus de confluenta
acestuia cu piriul Asaul. Face
un trup cu satul Straja, situat
tot de acelasr mal, la -apusul sati.
Are o scoala mixta si o biserica
ortodoxa, clAdita de loc.
la anul 1790, Cu I preot si I
cintaret. Circiumr sunt 13. Capr
de familie 285, suflete 1015. Se
gasesc 105 cal, 879 vite cornute,
195 porcT si 461 capre.
Pe teritoriul acestur sat se gasesc
izvoare de apa saratA, I
fabrica de cherestea cu abur si
15 herastrale de apl.
Asfiul, sat, plasa Muntele, jud.
Backt, comuna Valea-Arinilor,
situat la poalele muntelur Rotundul
si pe valea AsAulur, la o
departare de 15 kil, de satul
Lucacesti. Are o biserica, dadita
de Vasile Bintu la anul 1800,
Cu 2 cintaretr. CirciumI sunt 4.
CapT dc familie sunt 55. Animale
se numara: 17 cal, 184
vite cornute, 17 porcrsi 16 capre.
Asäul, ballet, pl. Muntelur, jud.
Bacail, pe teritoriul satulur AsAul,
din com. Comanesti.
Asfiul, munte, pl. Muntejur, jud.
Bacati, pe teritoriul comuner Comanesti.
Asäul, pilla, pl. Muntelur, jud.
Bacatt, care izvoreste din masivul
TarcAulur, &necio de granita,
spre-jud. Neatntu, curge de la
N.-N.-V. spre S.-S.-E. prin comunele
Valea-Arinilor si Comanesti,
pe care le hotarniceste
in mare parte in cursul san
inferior, si dupl ce se incarca
Cu Tarcautul, Petrosul si Stanistea,
se varsa in stinga Trotusulur,
Una satul Lunca-Asaul.
Are o lungime de 28875 m.
AsAul, schit, (vezr Lunca-Asaul),
azr liserica de mir, jud. BacAu.
Asäul, ,ces, pl. Muntelur, judetul
Bacäb, de la poalele muntelur
AsAul din com. Comanesti.
Asäul, vale, pl. Muntelur, jud.
Bacati, a piriutur cu acelast nume,
de pe teritoriul com. Comaneti.
Este foarte luna; incepe
la hotarul spre Neamtu
si se sfirseste in malul sting al
Trotusulur.
Ascilar, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuner
Gherengic, situat in partea rasariteanA
a plasil si a comuner,
la 2 kil. spre Sud-Est de resedinta,
Gherengic. Este asezat
pe malul drept al piriulur Tatligeac
; e inchis in partea sudica
de dealul Ascilar cu vtrful s'Ala
Coim-Ittiuc ; e dominat de movila
Cumarova, situata la 112
kiI. spre rasaritul sati si care
are o inaltime de 64 metri.
Suprafata sa este de 1511
hectare, dintre carT 37 hectare
sunt ocupate de vatra satulur
Cu 43 case.
Populatiunea sa compusa din
Turcr si Tatarr este de 42 familir
Cu 220 stiflete, ocupinduse
cu agricultura. Casele sunt
micr mal toate; numaT vre-o
cite-va sunt mar marT si asezate
foarte neregulat. Prin sat trece
soseaua judeteana Cuzgun-Mangalia,
si de aci pleaca drumurr
comunale la Copucci si la Ciuciu
c-Tattigeac.
Ascunsa, bala, plasa Cimpul, pe
teritoriul com rur. Salcea, jud.
Mehedinti. De ad i procura
locuitorir comuner itnlano papura
pentru facerea rogojinelor.
Ascunsa, curea de mofie, in comuna
rurala Salcea, plasa
pul, jud. Mehedinti.
Ascunsa, inidure, in coin. rur.
Salcea, pl. ampul, judetul Mehedintl.
Ascunsa, pl rl f, plasa Jiul-d. j.,
com. Calarasi, jud. Dolj, ce izvoreste
din dealul Ascunsa, judetul
Romanati, merge pe hotarul
despartitor intre judetul
Dolj si Romanati i apor
trunde pe teritoriul com. Calarasi
si se opreste linga niste
grAdinT, unde formeazd o mica
mlastina.
Ascunsa, fost sat, plasa
comuna Calarasi, jud. Dolj, care
s'a desflintat din cauza ca izvorea
apa prin casele oamenilor.
Ascunsa,sillfte, plasa Jiul-de-jos,
com. CAlara.si, in satul Calarasi,
jud. Dolj.
Ascunsa, vale, cotn. tirbesti,
plasa Oltetttl-d.-j., jud. Vilcea.
Se varsa in riul Pesceana, pe
teritoriul acester comune.

ASCUNSA 135 ATiRNATI
Ascunsa, vezr Ara-AscunsI.
Ascunsä. (Poiana-), cdtun, al
corn. MinzAleti, jud. Buza; are
6o locuitorT i 12 case ; e alipit
de atunut Slreni.
Ascunsä (Poiana-), izvor, In
com. MinzAle§ti, jud. BuzAti, incepe
din dealul cAt. Poiana-
AscunsA i se scurge in riul
SlAnic.
Ascunsä (Poiana-), micl proprietate
a statulur; 5 hect. f'tneatä,
pendinte de schitul G5.vanele
; in com. BIlInqti, jud.
BuzAu, at. Cozieni.
Ascunsä (Poiana-), mofie, in comuna
Minzále§ti, jud. BuzAti ;
are 360 hect. lived, curAturr,
finete i izlaz, precum O 1 1
hect. pAdure, pe virful Bumbanutur.
Ascunsi (Poiana-), mofie In comuna
ane5ti, jud. Buzlii, proprietatea
mo§nenilor Beldimdne0.
Ascunsi (Valea-), piria, in pl.
Isaccea., jud. Tulcea, pe teritoriut
comuner Luncavita i pe al
atunutur Luncavita; el izvorqte
din poatele orientale ale
dealulur Piscul, inalt qi tutuiat,
se indreaptA spre rIsdrit, avind
o directie de la S.-V. spre N.-
E. ; curge numar prin pAdurr,
prin locurr prApAstioase ; une orT
cursul i-se pierde printre erburr,
de unde i numele sAii de
Valea-AscunsA, brAzdeazI partea
apusanl a pld5iT .5i cea de miazlzi
a comuner, 51 dupl un curs
de 3 kit, merge de se vars1 in
pirlut Luncavita (san Izvorul-Morilor)
pe partea dreaptA, la vre-o
2-1 kil, mar sus de Moara-lur-
Trandafir ; curge pe la poatele
dealulur Oltoiul i Gogoncea.
Ascunsi (Poiana-), poiand, comuna
Tirle0, plasa Teleajenul,
jud. Prahova.
Ascunsul, dm pie, pe trupul Ia0,
In suprafatI de 1 6o hect., pe
proprietatea Strimba-d.-j., plasa
Ciln*ea, jud. Prahova.
Ascunsul, deal, pe mo0a Mitocul-Dragomirner,
comuna Adincata,
pl. Berhometele, jud. Doroholti.
Ascutit (Piscul-), pise de deal,
com. BAjeti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Ascutita, movild, la S. de com.
BrAstAvAtul, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Ascutita, movild san tumulus,
BITA satut FrAsinetul, comuna
Cezieni, plasa Ocolul, jud. Romanati.
Ascutita-cu-Colt, movild, intre
satut Potelut com. Grojdibodul,
pl. Balta-Oltut-d.-j., jud. Romanati
; are 61 metri altitudine
d'asupra nivelutur u-arel, i un
perimetru de 45 stinjenT ; e inattl
de 9 stinjenT §i are Virful rotund.
Aslama-Sritt, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouI, pe teritoriul
comunelor rur. Para-Chioi
i Dobromirul; se intinde de la
nord-vestut satutur Dobromiruldin-Vale
Ora la pAdurea Cojocarul,
trecInd pe la rIsaritul pàdurer
Asadic-Orman i avind o
directie generall de la N.-V. la
S.-E., fiind ast-fel situat in partea
meridionalA a p1101, cea nordvesticA
a com. Dobromirut §i
cea sud-estia a comuner Para-
Chioi; este acoperit cu pAdurr
O tu* are virful Dobromiruldin-Vale
cu 200 nietri.
Aslan, a'eal, la E. de satul Burdusaci,
pl. StAnimti, jud. Tecuela,
merge in directia N.-S.,
continuind cu Dealul-BalwluT
§i formind in mersul sda botarul
jud. Tutova ; alt. 379 m.
Aslan, (vezr Prajanul), pilla, comuna
LatAT, pl. Coula, judetul
Botop.ni.
Aslan-BeI, deal. (VezT Bei-Astan-
Bair.
Asmalar-Bair, deal in plasa Babadag,
judetut Tutcea, pe teritoriut
comuner Armutli i al
cAtunulur sIti Camber ; brAzdeazA
partea rAsAriteanl a pl4ir i
sud-esticA a comuner ; se intinde
printre pirlul Orta-Burup, afluent
al pirlutur Taita i valea Sinir-
Dere, ce se varsA in balta. Toprak-Chioprul
; el tasa spre miazA-noapte
prelungirea stincoasA
Taq-Bair, la rAsArit dealurile Iaila-Bair,
Ghel-Tepe, Ianki-Bair, §i
la miazl-zi dealul Carigidi-Bair ;
se ridicA la o inAltime de 192
metri, unde este O un punct
trigonometric de observatie rangul
3-lea ; este acoperit mal
tot cu pAdurr, parte in exploatare,
parte netliete ; numaT pe
la poalele sale se gAsesc fin ete
§i arAturr putine.
Mita, pirig, in plaiul Rimnicul,
jud. R.-SArat, comuna Jifia; izvoreste
diii munteleDeatul-Rw,
udà partea de apus a comuner
si se varsá in riul Rimnicul-
SArat, pe dreapta tul, HITA cltunul
Intr. e-Rimnice. Valea sa
este adina §i impracticabill.
Atficata, movild, pl. BailWi, comuna
SiNtea-Crucer, jud. Dolj.
Attrnati, com. rur. in pl. Marginea,
jud. Teleorman, spre estul
p/I4i1, situatA pe valea qi pe

ATIRNATI 136 ATIRNATI
ambele malurT ale rtuluT Teleorman;
are un catun, PutinteT.
Catunul de resedinta e pe
partea dreapta a riuluT Teleorman,
iar cat. PutinteT in stinga
riuluf, in departare de la Atirnati
ca de 21/2 kil., in partea
N.-V. a comund. Este strabAtutä
de doua val, Valea-Atirnatilor
i Valea-Putinteilor.
Suprafata el este ca de 4300
hect. Din acestea, 1550 pamint
arabil si 5 hect. padure apartin
d-luT G. Cantili ; 870 hect. pamint
arabil si 8 hect. padure,
pe mosia Putintel, sunt proprietatea
statuluT ; lar trupul de mosie
numit Foiasca are 587 hect.
In comuna Atirnati sunt improprietaritT
156 loc. pe o intindere
de 714 hect.; catunul
PutinteT are 82 loc. pe o Intindere
de 339 hec. vir are pe o
intindere de 136 hect..
Populatiunea comund este de
1592 loc., din carI 246 capT de
familie, i8 necasatoritT si 29
vaduvr. Contribuabill sunt 288.
StrainT sunt: 2 Gred, 19 BulgarT
i io UngurT.
Vite sunt: 3685, din carT 363
cal si epe, 718 bol si yací, 2396
vite cornute miel si 189 porcT.
Are o scoala mixta si douä
bisericT, una in com. Atirnati,
Cu 3 preotT si 2 cintaretT si alta
in cat. PutinteT, cu un preot si
dor cintaretl.
Pe apa Teleormanul este o
moara de macinat Cu 3 pietre.
Com. este strabatuta de calea
judeteana Alexandria-Giurgid,
care o pune in legatura cu
com. Putineiul din jud. Vlasca
cu orasul Alexandria. Prin
ca.T vecinale este legata cu com.
Pielea prin ratunul PutinteT la
N.-V. si cu comuna Storoblneasa
la S.
Imprejurimile com. Atirnati
aü fost teatrul multor evenimente
razb0inice. La anul 1596,
cind Mihaid-Viteazul izbuti sa
treaca Dunarea si ocupa mal
multe cetAtT turcestI de pe malul
drept, taja mal india 500 de
TurcT la satul Atiinati, pe apa
TeleormanuluT, care se afla in
drumul saii. In timpul razboiuluT
din 1877, trupele rusestr ad
poposit aci, unde era stabilit un
spital militar si diferite depozite
de proviziunT.
Com. Atirnati se afla de Giurgid
In departare de 41 kil.; de
Alexandria de 12, de T.-Magurele
de 50 kilom. si de Zimnicea
de 32 kil.
Bilcid la 3 Mala si la 29 August.
Attrnati, numire vechie, ce a purtat
odata com. Flan-linda, din
plasa CalmatuiuluT, judetul Teleorman.
Atirnati, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
pendinte de com. rur.
Geamana.
Atirnati, fost sat, pl. Ocolul, c.
Cernelile, jud. Dolj, inainte de
1875.
Atirnati, rest dintr'un vechiti
sat, alipit acum cu catunele Alexesti,
Dimulesti si Valea-LupuluT
de cat. Berca din com. Piclele,
jud. Buzau.
Attrnali, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia, jud. Dolj, cu upo de
suflete, 49 barbatI si 5i femer.
Are 12 bordee si 43 case.
CopiiI din acest sat urmeazá
la scolile din satul Argetoaiad.-s.,
carT sunt la o departare
de 1260 metri.
Stiti carte 3 barb. si i femee.
AtIrnati (Dragodana-), sat, pl.
Snagov, jud. Ilfov, face parte
din comuna rurala Bucoveni.
Cade spre N. de Buftea, pe
malul sting al riuluT Colintina,
la mica distanta de Buftea. Ca.
lea ferata Bucuresti-Ploesti si
soseaua judeteana. Bucuresti-Tirgoviste,
trec spre E. de Atirnati.
Ad i este resedinta primarieT.
Satul, impreuna Cu Buftea si
Flaminzeni, are 3458 hect. Proprietarul,
Principele Al. B. Stirbey,
are 2350 hect. si locuitoriT
io8 hect. Pe mosia proprietaruluf
se cultiva 1030 hect.
Populatia e de 441 locuitorT.
Are o biserica Cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot si
cintaretT. Biserica, ziditá pe
apa ColintineT, este foarte vechie.
Aci sunt 2 masinT de treerat
cu aburT si I pod statator.
Comerciul se face de 3 din
ciumarT i i hangid.
S'ad stabilit in sat 5 strainT.
Atirnati, sat, tine de com. rur.
Girla-Mare, pl. ampul, jud. Mehedinti
; Cu 135 locuitorT. Aci
se afla o balta cu mult1 pestl.
Atirnati, sat, face parte din com.
rur. oirnari, pl. Podgoria, jud
Prahova, unde se presupune a
fi sare.
Atlrnati, atun, al com. Scurtesti,
jud. Buzad; are 220 loe. i 48
case.
Attrnati (Bajenarit-Haralambie),
atun, al com. Clondirul,
jud. Buzad; are. 290 loc. si 61
case.
Atirnati (Cotige§ti-), ceitun, al
com. Gura-SAratiI, jud. Buzad,
cu 600 loc. si 137 case.
AtIrnati, ceitun, al com. Titu, pl.
Bolintinul, jud. Dimbovita.
Attrnati, certun (tirlO), In plasa

ATIRNATI 137 ATMAGE
Ialomita-Baltaf jude Ialomita,
pendinte de com. Ciulnita.
Attrnati sati Coläte§ti, cdtten, al
com. Cezieni, pl. Ocolul, jud.
Romanati.
Atirnati, mic clitun, al com. Greci,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat in spre apus de
satul Greci, In valea Oltulur, aproape
de mlastinele facute de
apa Cernelele.
Ad i se afla peste apa Cernelele
un pod al soseler vecinafe, care
uneste Vaduleni cu com. Greci,
si se mar poate observa si acel
val minunat, acea braza din
epoca preromana, numita a lur
Novac, care vine de la apusul
soarelur si se sfirseste la rásáritut
(V. Brazda-lur-Novac).
Attrnati, o despdrfire sail catun,
al com. Gura- PadineT , plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Attrnati, cätun, pendinte de com.
Ghimpeteni, judetul Teleorman.
Are o populatiune de 284 sufl.,
din carT 47 contribuabilr.
Attrnati, loc izolat, pl. Oltenita,
jud. Ilfov, com. Oltenita Rurala.
Attrnati, mofie, in com. Scurtesti,
jud. Buzau, cat. Atirnati ; are
350 hect., toate arabile.
Attrnati, mofie, in com. cu acelasT
mime, plasa Marginea, jud.
Teleorman. Are o tntindere de
1555 hect. si e proprietatea
d-lur Gheorghe Cantili.
Atirnati, ostrov, in pl. Hirsova,
jud. Constanta, sine de com.
Ghizdaresti si anume de cat.
Tichilesti. Este situat in partea
apusani a plasir i cea sudvestica
a com., putin mar la N.
de locul unde valea Cechirgea
54042. Nardo Diefionar fleogrqfia
se deschide in Dunare. Are o
suprafata de 130 hect. si este
acoperit cu tuferis si cu salcir;
nelocuit.
Attrnati, ostrov, pe Dunare, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
in dreptul satulur Vladeni; are
lungimea de 3 kilometri si este
acoperit cu pasunT si paclurr de
salde si plop.
Atirnati, pticlure, plasa Jiul-d.-j.,
com. Argetoaia, jud. Dolj.
Atirnati, piidure, in ostrovul cu
acelasr nume, in pla,sa Ialomita-
Balta, jud. Ialomia, in dreptul
satulur Vlädeni; are 60 hect.,
padure de salde si plop.
Attrnati, pichet de frontiera, in
ostrovul cu acelasi nume, jud.
Ialomita.
Atirnati, vale, pe mosia cu acela.sT
nume, din pl. Marginea,
jud. Teleorman; este o ramificatiune
din valea TeleormanuluT.
Prin aceasta vale trece soseaua
j u det. Alexandri a-Giurgi u .
Attrnati-de-Jos, sat, tine de com.
rur. Batoti, pl. Blahnita, judetul
Mehedinti ; are 8o locuitorr.
Atirnati-de-Sus, sat, in pl. Bahnita,
jud. Mehedinti, com. rur.
Scapau. V. acest nume.
Attrnati-MAgura, colintl, In com.
Beciä, jud. Buzau, pe \ralea Arbanasi
; acoperita de padure.
Atirnatilor (Dealul-), (leal, pl.
pul-d.-s., com. Argetoaia, satul
Atirnati, jud. Dolj, cu inaltime
de aproape 200 In.; acoperit Cu
padurr; se lasä din dealul Po
roinei, jud. Mehedinti.
Atmagea, com. rnr., In jud. Tul-
cea, pl. Babadag ; situata. In partea
S.-V. a judetulur, la 45 kil.
spre S.-V. de orasul Tulcea, capitala
judetulur, si in partea apusana
a plasir, la 30 kil. spre
V. de orasul Babadag, resedinta
Numele säu este turcesc si
vine de l at= cal iute sau de la
atma g6 soim repede.
Se margineste la miaza-noaptc
cu com. Orta-Chioi si catunul
er Dautcea, de care se desparte
prin valle Ghiubelca, Ca nara
Ceair i dealurile Canara-Ceair
si Dautcea ; la rasara cu com.
Bas-Chioi ; la miaza-zi cu com.
Ciucurova, de care se desparte
prin dealul Bac-Ceis si valea Dulgherul
; la apus cu comuna Cirjelari.
Dealurile cari brazdeazä com.
sunt : Sacar-Bair (Dealul-Plesuv),
Cu virful Atmagea, 315 m. la
apus; Topolog, la S. Cu 366 m.;
Taslic-Bair ; Hagi-Tepe, 322 m . ;
Cale-Bair si Ciubucluc-Bait la
apus ; Ghiubelca, Canara-Ceia
si Dautcea, 260 m., la miazanoapte
; dealurile Langer-Berg;
Runde-Pucla ; Iasi-Orinan, 276
metri , la rasarit ; Sivri-Tepe,
236 m.; Bac-Ceis si Cocargea la
miazd-zi. Movile sunt trei lingd
valea Regel, asezate spre S.-E.
tare Atmagea si Ciucurova.
Dintre riurile si piriurile ce
o ucla sunt mar insemnate : Sla
va- Cerchezeascä, afluentul sau,
valea Atmagea, ce trece prin
satul Atmagea, prin mijloc
rasara; valea Musafir-Culac, care
o ucla la miaza-noapte ; afluentul
sáí valea Bat-Ceis care o
uda la rasärit. Ca vAT avem:
valea Cocargea la rasarit, valea
Burlaculut, valea Dulgherul, valea
Coru-Dere (Valea-Seaca), Regel
si Silistea-Ciucurover la S.
si S.-E.
Intinderea rotala a comuner
este de 3563 hect., din cal-e 63
18

ATMAGEA 138 A-TKEIA-PARTE
hect. ocupate de vatra satuluI
gradinele e/, 1500 hect. pa.duil,
1300 hect. loc arabil, 500
hect. neproductive; 1427 hect.
padurile sunt ale statuluT, 927
ale locuitorilor.
atune afara de cel de resedinta
nu maT are.
Locuitorif sunt mal totT GermanI,
parte ProtestIntI, parte
Anabaptisti; fama' sunt 71, din
care I minina si I ovreasca, Cu
suflete 462, din caff 7 Rominr,
5 Ovrer. CopiI in virsta de scoala
99, din carI bdetI, 48 fete.
InsuratT sunt 64, neinsuratI 2,
vaduvT si vaduve ii. Imbracamintea
e aceea a orasenilor.
Calitatea pamtntulul este buna
; pamintul este negru i fertil.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
agricultura cu 67 agricultor! si
67 plug,urI, 6o vinturatoff de
griunte, 4 masita de secerat;
cresterea vitelor sunt 632 capete
de vite, din car! 60
52 epe, yací, 420 oI. Industria:
5 meseriasI, din caer 3
fieraff, I rotar si i timplar. Sunt
2 morI pe apa, I Cu cal. Comertul
activ: se importa instrumente
agricole, haine, bauturI
alcoolice, coloniale, ca: zandr, cafea,
cear, orez, etc., in valoare
de peste 3000 ler; se exporta
cereale si lemne in valoare de
aproape 30000 leI. E un singur
circiumar-bacan.
Budgetul e la ven. de 2884
la cheltuell de 2884 le.
aile de comunicatie sunt,
toate 6, vecinale i comunale:
1. spre Bas-Chioi ; 2. spre Orta-
Chioi ; 3. spre Dautcea ; 4. la
Macin, cu ramificatie la Cirjelari
; 5. la Topolog, cu judetul
Constanta, diflcilá; 6. la Ciucuroya,
maT huna ca toate.
Instructiunea se precia in
2 scoli: una, o gradina de copiI
micr, frcebeliana, in care
se invata mamar timba germana,
cu local separat ; o scoala mixta
romina, in care bimba germana
se precia de invatatorul comunitatiI,
cite o ora pe zi, fundatit
in 1870, refundata de stat in
1883. coala germana cu peste
20 copir, de ambele sexe, a fost
fundata. in 1884; are un 'luyatator,
ce functioneazä si la scoala
Cultul religios e reprezentat
prin 2 bisericI: una protestanta
fundata in 1864 de comunitatea
protestanta, fär veniturI, dar
Cu io hect. date de stat, cu
un preot si un diacon, invatatorul
german ; o capeld anabaptista,
zidita in 1870, fundatá
de catre anabaptistr, ara. veniturI
i pamint, intretinuta de
sectarif el, cu un predicator,
care este si peste toate capetele
anabaptiste din judetul Tulcea ;
serviciul religios se face de totI
cintind în cor.
lstoricul. Pe la anul 1848, maI
multe familir din Basarabia au
trecut In Tara Romineasca, iar o
parte din ele a venit in Dobrogea.
Neavind cu ce sa. se apuce
de agricultura, au servit i el
pe unde au putut, cu femeT si
copa', la TurcI. Dupa
anI economisind i citr-va banI,
au cerut pasei din ora..$111 Tulcea,
a li se da acest loc spre
a funda aci un sat nemtesc ;
aceasta s'a intimplat cam pe la
1868, i ast-fel adunindu-se, cae!
li s'au dat voe, vre-o 6o familiI,
au fundat satul, dindu-I numele
de Atmagea, dupa numele loculuI,
care era pe atuncr acoperit
cu padurr. In privinta etimologier
acestur nume, este indoiala;
sa fie de la at, ce inseamna
cal fugar, iute, de aceI
carY de alt-fel se gasesc prin
aceste locurI, sau de la almage
repede. Este curios
ca timpul ce a trecut de la plecarea
lor din patrie, ce! mar
multr fiind SasT din Transilvania,
a fost destul de a-i face
sa uite multe din obiceiurile si
deprinderile lor, pastrind numar
bimba, cam amestecata si ea, $i
religia.
Atmagea (Virful-), dealul cel
mar inalt din plasa Babadag,
unul din cele mar inalte din tot
judetul Tulcea i chiar din Dobrogea,
fiind al 4-lea in rangul
piscurilor celor mar inalte. El
este punctul culminant din dealul
Sacar-Bair i prin inaltimea
sa, care este de 399,9 metri,
domina asupra ptraelor Sacar-
Dere, Atmagea, Arman-Cesme,
si asupra comuneI Atmagea,
fiind i punct trigonometric de
observatie, rangul I. Este acopen
it mal in totalitate cu padurI
si numar putin la poale se afla
cite-va pasunI.
Atmagea, pi« in plasa Ba
badag, judetul Tulcea, pe teritoriul
comuneI Atmagea, careea
I-a dat i numele; el izvoreste
dintr'o prelungire orientala a
dealulur Sacar-Bair, din nordul
comunel, la apoT o directiune
de la Nord spre Sud, curge dealungul
dealuld Sacar-Bair, pe
sub poalele sale orientale, trece
prin mijlocul satulur Atmagea
si in sflrsit se varsä in ptriul
Arman-Cesme, sau Slava-Cerchezeasca,
numit si Ciucurova.
Primeste ca afluent pe dreapta
numal &tul Valea-Dulgher, ce
se varsa inteinsul putin maI
sus de gura sa. De alungu-I
merge calea comunala Ciucuroya
- Atmagea-Orta-Chioi.
A-treia-parte, sat, in plasa Fundul,
jud. Roman, com. Bacesti,
spre nord de tirgsorul Bace$ti,
si la marginea judetuluI despre
jud. Vasluiu, la o departare numal
de 250 m. de tirgusorul

A-TREIA-PARTE-DIN-ARM4ENI 139 AURETI
cesti. Este asezat pe malul drept
al ptriulur Toinar i aproape de
varsarea lur in rail Birlad. Are
26 capl de familie, 32 contribuabilT,
115 locuitorT, din care
stie carte si 31 case. Populatiunea
este numar romina. Sunt
117 capete vite marr. Se mal
numeste i A-treia-parte din Armaseni.
A-treia -parte-din- Armä§enI,
vezr Armaseni i A-treia-parte.
Atul, vechie numire, a pa-. Istaul,
din com. Mizil, jud. Buza.a.
Ata, pichet, pe granita Transilvania,
jud. Neamtu, situat in aapropiere
de piriiasul Ata-Mica,
Intre Obcina-Cepchesulur si Cherechavas.
Ata, pirtg, format din doui. izvoare
: Ata-Mica i Ata-Mare,
carT se unesc aproape de hotar
in jud. Neamtu. Cel
izvoreste din muntir Transilvanier,
intrind In judet printre
muntele Obcina-Cepchesulur
coastele Piciorulur-Cherechavas,
formind intru cit-va limita despartitoare
despre Transilvania,
adica de la pichetul Ata pana
la punctul cotat, cu ocasiunea
delimitarir hotarulur, 847 m.; cel
de-al doilea izvoreste tot din
muntil Transilvanier, intrind pe
sub culmele muntelur Piciorul-
Icoaner; traverseaza teritoriul
plasir Piatra-Muntele, pana la
rdsaritul Piciorulur-Cherechavas,
unde se uneste in& un singur
curs cu ptriul Ata-Mica; se strecoara
apor In directiunea V.-
N.-E., printre ramurile muntilor
Bourul i Crucea-Rosie (de-a
dreapta), si ramurile muntilor
Ata si Magura-SomuzuluT (de-a
stinga), pana la varsarea sa in
pirtul Tarcaul, putin mal in susul
despre gura piriulur Lap-
toacele, care vine de cea-l'alta
parte a pirtulur Tarcaul.
Ata, J'amura' de munir, pe teritoriul
comuner Pingarati, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situata
intre Piriul-Cheer i pidul
Ata, afluentr aT Tarcaulur.
Ata-Mare, pirliaf, (v. Ata, piriu),
curge prin jud. Neamtu.
Ata-Micfi, pirtiaf, v. Ata, pirtzl,
jud. Neamtu.
Att-Sadic, ruinele unur sat, in
pl. Silistra-Noua, com. Hairam-
Chioi, jud. Constanta, situate
pe valea Armutlia in partea sudesticl
a plasir $i a comuner.
Sunt asezate intre pichetul Att-
Sadic si pichetul Armutlia.
Audea, sat, 'in comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
asezat pe valea Pirfulur cu asa
numire si a ptriulur Hangu.
Are o populatiune de vre-o
600 suflete, dintre carT : 103
capr de familie (282 barbatT, 303
femer), din carT 46 carT 5tiii carte.
Locuitorir se ocupa cu plutarja
i numaT prea putin Cu
agricultura.
In acest sat se afla : o biserica
de lemn, cu I preot $i 2
eclesiard ; 3 fierarr, 2 rotarr. Comunicatiunea
cu satele vecine
se face prin un drum natural,
care incepind di ntre kil. 100 lOI
al soseler judetene-nationale Piatra-Prisaceni,
duce in susul vder
pirlulur Hangu pana la satul Boboteni.
Numarul vitelor se urca /a
760 capete.
Audea, a'eal, in prelungirea muntelur
Iurca, din comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Audea, A-tia); in com. Hangu,
pl. Piatra-Munte/e, .lud. Neamtu;
izvoreste dintre ramurele muntibor
Iurca (Giurga) i muntilor
Doamna, catre hotarul mosier
Baltatesti ; curge pe sub poalele
dealulur cu a sa numire, udind
satul Audea, In dreptul canfla
se si varsa:pe 'partea stinga a
piriulur Hangu.
Aurar, ved Bistrita, Ha, judetul
Neamtu.
Aurei, numire, ce se da una
partr din com. rur. Viadesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Aureilor (Pädurea-), pdarure,
com. VIAdesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Aureilor (Valea-), pfria, izvoreste
din padurea Cu acela$1
nume, strabate cat. Vladesti-
Paminteni, pl. Riurile, jud. Muscel,
si se varsa in riul Bratia,
in raionul com. rur. Vla'desti.
Aurel, ias, (prival), jud. Braila, futre
privaluI Filipoiul i Dunarea-
Vechie, com. Chiscani. Malurile
sale fiind ridicate servä de
drum prin bala ; el pleacd din
privalul Filipoiul mal jos de ginliciul
erbanulur, merge spre E.,
ocolind ezerul Dunarea-Vechie
si se varsa in Dunarea-Vechie in
dreptul satulur Turcoaia din Dobrogea.
Aurel, proprietate mosneneasca,
in com. Piclele, jud. Buzau; are
52 hect. vir, fineata si araturr.
Aure§ti, com. rur.,:pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa din 2 catune
: Silea i Auresti. Se povesteste
cum ca'sr trage acest
nume din cauza, ca vecbir el locuitorT
se ocupaa Cu auraria.
Este situata pe valea Oltulur
la 45 kil. departe de capitala

AURE.51I 140 AVERE$T1
judetulur, si la 8 kil. de a sub
prefecturer.
Are o populatiune de 485 locuitorl
: 252 barbatT i 233 femer,
in care intra si 5 familir
de Tiganr; 120 capr de familie
; io8 co.ntribuabilrin 118 case.
In comuna e Q singura biserica
fondata la anul 1881 cu cheltuiala
parintelur Vlasie si a D-lor
Nae Turanea., Gheorghe Croitorul,
Ton Trancà si altr locuitorf.
Locuitorif se ocupä cu agricultura
si viticultura si prea
putinT ca dulgheria. Er desfac
produsul munceT lor la Dragasani
si la Cimpul Mare.
Locuitorr au 167 bol, 47 yací,
42 viter, 4 cal, 24 capre, 248
or si 326 porcf. Locuitorir au
fost improprietaritr in numar
de 95 la anal 1864, cind li s'au
dat 314 hect. plmtnt.
Pe riul Oltul, in raionul com.,
sunt 4 morr.
Are o scoala ca a carel in
tretinere statul cheltueste anual
Io8o ler, lar COM. 30 le. tiu
carte 16 barbar.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 314 hect.
Sunt in comuna 98 merf, 79
perT, 68 nucl, 99 ciresT ; lar livezile
dan 12 care de fin.
Catea ferata Piatra-RImnic
calea judetiana traverseaza comuna
de la N. spre Sud ; merg
amindoua paralel.
Veniturile comuner se urca
la 1845 ler anual si cheltuelile
la aceeasT suma.
Comuna Auresti este brazdata
de dealurile Verzi i Zavoiul-Galita
si udata de valle Silea
1-1 Nisipoasa. Se margineste
ca riul Oltul, dealul Verzi, com.
Zavideni si com. Orlesti.
Aure§ti, sat, face parte din c. rur.
Aureiti, pl. Oltul-d.-s., j. VIlcea.
Aure§ti, deal, In raionul com. cu
acela.si nume, pl. Oltul-d,-s., jud.
VlIcea ; pe dInsul se cultiva. 58
hect. vie.
Aurora, sat, in pom. rur. Cujuirul,
pl. ampul, jud. Mehedinti ;
are aproape 200 familir si este
sat construit din nou.
Aurul, munte, pl. Trotusul, jucl.
Bacau, de pe teritoriul comuneT
Tirgul-Trotus.
Au§ul, vale, In judetul Olt ; izvoreste
de la Estul comuner Vata,
pt. Vedea-d.-s. si se varsa. In
gIrla Vetisoara, pe tarmul st.,
tot in raionul comuner Vata.
Avel, deal, com. Lungesti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Avere§ti, coin. rur., in partea de
N.-V. a plasir Crasna, jud. Faciu,
la 17 kil. distantd de capitala
judetular. Situatia teritoriulur
accidentata. E marginita la N. ca
comuna Armaseni, la S. cu Tabalaesti,
la E. ca Pahnesti,
la V. cu Botesti. Este formata
din satele : Averesti, Plopi
Rosiori, pe o suprafata cam de
1187 hect. si cu o populatiune
de 180 familiT sau 826 suflete
si 18o contrib.
Are o biserica cu I preot.
Numarul vitelor cornute e de
500; cal sunt 50, or 500 i poni*
220.
Avere§ti, COM. rur., in pl. Fundul,
jud. Rotnan, spre S.-E. de
orasul Roman. Este alcatuita din
satele: Averesti, (Averesti-Razasi)
i Golani (Averesti-d.-j.), Cu
resedinta comuner In p. Averesti-Razasi.
Este asezata pe
platoul ce desparte pirita Brateasca
de plr. Averesti. Este
situata la o depdrtare de 3' kil.
de Damienesti, resedinta
si la 14 kil, de orasul Roman.
legata cu amindoua aceste localitätf
prin osea. Are o populatiune
de 284 capr de familiT,
262 contrib., 1218 loc.1 din carT
56 stia carte ; sunt 341 case. 13opulatiunea
este romina, afara de
6 fam. de Evrer. Lopuitorif acesta
comunr se ocupa, pe Irriga
altele, i cu transportul de piatra
din dealurile acester comunr,
care sunt situate parte in partea
clq N.-E., cele mar mur in partea
de N.. Are o scoala mixta
2 bisericf, una de plata si
alta de lemn. Venitul anual al acester
comune este de 4963 ler
cheltuelile de 3686 ler. Aceastä
comuna tine de circumscriptia
fiscall Bratesti. Este formad.
mar toata de razesT.
Avere§ti, sat, In centrul com.
Averesti, plasa Crasna, judetul
Falcia, situat pe poasta ,dealuid
i valea cu asemenea numire,
cu q popqlatiuue de 98
familif, 480 suflete i 9a cantilbuabill.
Este resedinta comuna,
are o blserica yeche c9 i preot
si 2 dascalr. Locuitorir sunt razesr
vechr.
Avere§ti, deal, foarte inalt, jud.
Roman, cel mal inalt (Da tot
judetul lupa, Dealul-Marulu,r,
pietros, sitti4t lu Conl. Averesti,
plasa Fundul, sprp N.-E. de s.
Averesti-d.-s. La poalele acestur
(leal este a5ezat satul Avere§ticl.-j.
(Golaui). Se mal ;Jume te
Dealgl-Golanilor.
Avere§ti, 1(4- izolat, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele )ud.
Neamtu.
Avere§ti, ingqie, in pl. Fundul,
jud. goman, com. Averesti. Despre
aceasta mosie aminteste
document de la 1742, Februarie
2, cind Ghedeon, piscop de
Roman, se jelueste lur Const.

AVERETI 141 AVRXMENI
Mavrocordat c. niste partf din
proprietatea EpiscopieT de la
Averesti si de la Muncel, se impresor
de razesT.
Avere§ti, mofie, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat1 pe valea CracAuluT, intre
mosiile : BotAsti, Lelesti, Girovul,
etc.
A fost proprietatea manAstiriT
Aron -Vodá de linga Iai,
inchinata, PatriarhieT din Tarigrad.
Se mal numeste Slobozia-
Averesti.
Avere§ti, pi/Vial., ce curge prin
com, Avere;,ti, pl. Fundul, jud.
Roman, de la N. la S. si se
varsa in piriul Brateasca de a
dreapta aproape de satul Golani
(Averesti-d.-j.).
Avere0i, schit, in satul Averesti,
com. Cu asemenea nume, plasa
Crasna, jud. Falciu, infiintat in
1765, de catre un razes numit
Saya, din satul Averesti, care,
calugarindu-se, a infiintat schitul
pe rdzesia luT. Dar inainte
de a 1 sfirsi, l-a inlocuit in egumenie
un alt calugar numit Sofronie,
care a isprávit bisericuta.
Aceasta se vede din q carte
de danie facuta, schituluT de
catre niste rdzesT, prin care se
zice, ea in acel an s'a facut schitul.
Acest schit in urma, la 1789,
a fost inchinat EpiscopieT de
Husl i dupä secularizarea manastirilor
s'a, desfiintat rAmiind
ca bisericA de mir,
AVere§ti-de-Jos, numire, ce se
mal da satuluT Golani, din c. Averesti,
pl. Fundttl, jud. Roman.
Avere§ti-de-Sus, numire, ce se
mar da. satulur Averesti-Razesi,
jud. Roman.
Avere§ti-Räzel, sat, in plasa
Fundul, jud. Roman, com. Averesti,
spre S.-V. de orasul Roman,
la o departare de 14 kil.,
si la 31 kil. de resedinta plasil,
com. rur. Damienesti. Este
asezat pe piriul Averesti. Este
resedinta com. Averesti. Are
184 capT de fam., 182 contribuabilI,
790 loc., din carl 48 stiti
carte; staa in 228 case. Populatiunea
este rominA, afard. de 4 fam.
EvreT. LocuitoriT acestuT sat lucreaza
cArute ordinare si se ocupä
cu transportul de piatra,
pe care o scot din dealurile acester
com. Sunt 646 vite cornute
mart Are o scoará
si o bisericä de lemn. Este locuit
numaT de riIzesT. Se mal'
numeste si Averesti-d.-s.
Avram, deal, pl. Tazlaul-d.-j.,
jud. BacAtl, pe teritoriul com.
Sanduleni.
Avram, movild; jud. Braila, la
3' g kil. spre V. de satul Sancuta,
din com. cu acelasi nume.
Avram, vale, plasa Siretul-d.-s.,
jud. Baca.a, com. Filipeni.
Avram-Unchia§, movild, in pl.
Gradistea, pe teritoriul comuneT
Amara, jud. R.-Sarat; e asezata
in mijlocul unuT cimp intins; e
acoperitä cu verdeatä si din departare
pare ca o sentinela la
postul el.
Avrama,fintind, pe rnosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, judetul
Dorohoiti.
Avrämeni, com. rur., in pl. Ba-
.561, jud. Dorohoiti, formata din
satele AdAsIni, AvrAmeni, Borolea
i Zahoreni, cu resedinta
primArieT in AvrAmeni. Are 509
familiT si 1454 suflete; 2 bisericT
cu 2 preotT, 2 cintaretT si
2 palamarT; o scoald cu un in-
vAtator. E la Lo kil. de Saveni,
resedinta plasil si la 58 kil. de
Dorohoiu.
Satenif posea 558 hect. 56
arir pdmint, iar proprietarir 5106
hect. 23 aril cimp, 300 hectai e
76 ara' pAdure, 14 iazuff si 12
pogoane vie. Budgetul la veniturT
e de I. 5590 b. 89 si la
cheltuelT de le 3694. Vite marT
cornute 1131, cal 296, or 3924,
capre 3t, pord 490 si stupr 179.
Avrämeni, sat, in com. cu asemenea
numire, pl. Ba. ea, jud.
Dorohoiti, Cu 222 fam. sau 633
sufl. i o placutA situatie ; la Ic)
kil. N.-E. de T.-SAveni, resedinta
subprefecturiT, si la Ii kil.
de satul Mitoc. Asezärile sAtenilor
in mare parte sunt bune;
unele aü livezT, altele grAdinT.
Proprietatea mosieT este a fratilor
Isacescu.
Biserica cu patronul Sf. Nicolae
este mica, facuta din lemn
si tencuitA la 1852, din ordinul
fostuluT proprietar marele logofdt
Nicolae Andrer Milo.
Are o scoala cu I invatator.
Calitatea plmintulur este burla.
SateniT poseda 429 hect. 65 ariT
pamtnt; lar proprietatea 2864
hect. 39 aril cimp si 85 hect.
93 arif pAdure de stejar tinara.
IazurT sunt treT, dintre carT
mal mane este acela numit al
MiluluT, de 4 hect. intindere.
Livezr pe mosie sunt in douil
locurr, Cu diferitl pomT roditerT
si 4 pogoane vie.
Piraie principale ce trec pe
mosie sunt VoloyAtul i Bodeasa.
DrumurT, acel de la DarabanI
la Stefanesti, la Saveni, Dorohoiu
si Botosani.
Hotarele mosieT : Cu Ichirneni,
Sayeni, Sirbi, Liveni-Mitropoli el,
Tescureni i Adasani.
E de observat ca. familia Isdcescu
este una din vechile famili!
ale Moldover, Asa, la 1577

AVRÄMENI 142 AXINTELE
Februarie 5, manastirea Moldovita
din Bucovina, cumpara a
8-a parte din mosia Corlata din
tinutul Sucever, de la loan Isacescu.
La 1737, manastirea Iliesti
se intemeil de Iona.scu Isäcescu,
care ir dete mosiile Iliesti a 3-a
parte, Balaceanca, Iacobinesti a
4-a parte, Orasani jumatate, pe
linga Sasesoara.
Familia Milo este asemenea
vechia. Asa, la 1761, in timpul
Domnier lur Calimach-Voda, se
glsWe staroste de CernautT
Enache Milo, franc de origina.
( Letop. t. 3-a, pag. 246).
La 1769, cind tara era ocupata
de RusT sub generalul Elem,
in deputatia ce fu trimesa la
Imparateasa Ecaterina a II-a,
se afta si Enache Milo, bivel
Spatariu.
Pe cind republicele Venetier
Genever disputar' preponderenta
in Orient, multe familir
din aceste locurr se stabilira la
Constantinopole, In mahalalele
Pera si Galata. Din aceste familiI
italiene, trecura. in Moldova
Valahia, cu timpul, adusT de
Domnir pamintenT si fanariotr.
Intre a.sa familir era si Milo, pe
linga Alexandri, Cozadini, Cuza,
Negri, Romalo, Ventura, s. a.
Avrimeni, deal, pe mosia Sirbi,
com. Sirbi, pl. Ba.seul, jud. Dorohoiti.
Avrärneni, movild, formata In
hotarul mosiilor Avrameni si
Sirbi, din pl. Baseul, jud. Dorohoiu.
Aveameni, pirla, izvoreste de
pe teritoriul satulur i comuner
Avrameni, pl. Baseul, jud. Dorohoiu,
trece pe mosiile Sirbi
Hanesti si se varsa in pir. Baseul
din pl. cu aceeasr numire.
Avrätnenilor (Valea-), vale, pe
mosia Sirbi, com. Sirbi, plasa
Baseul, jud. Dorohoiti.
Avrime§ti, sta, in pl. Tu tova, j ud.
Tutova, spre N.-V. de orasul Birlad,
pe pirtul Valea-Mare. Are
772 loc., din carT 51 stiti carte,
193 case. Formeaza o comuna
(com. Avramesti) cu catunele :
Uricarr, Marasesti i Corobanesti.
Are in toatA com. 1351
loc., din carT 90 stia carte, 348
contribuabilI si 854 case. Se
cultiva viea pe o suprafata de
73,50 hect., si livezile cu prunT
pe o suprafata de 8,75 hect.
Cu comerciul se ocupa in toata.
com. 9 oamenT, din carT 8 RominT
si i Evreu, in lo stabilimente
comerciale, din carT 6 circiumr.
Teritoriul com, este deluros.
Intr'o padure din cuprinsul
acester com. s'a gasit monede
antice ce sunt donate liceulur
din Birlad. Are o scoall primara
de bletr si 4 bisericr. Contributiile
directe a loc. acester
com, se ridica la suma de 7223
L 42 b.
Avrärne§tilor, deal, la marg,inea
de S.-E. a com. Colonesti, pl.
SIOnisesti, jud. Tecuciu ; separa
aceastä com. si jud. Tecuciti de
com. Avramesti, jud. Tutova.
Alt. 370 m.
Avarne§tilor ( Pirlul-), vezr
Valea-Mare, pida, judetul Tutova.
Avreliuc, movild, in pl. Constanta,
jud. Constanta, in apropierea
si la N.-V. ora.sulur Constanta.
Are o lnáltime de 57
metri. Fost punct trigonometric
de observatiune de primul rang.
Imprejurul acester movile sunt
o multime de altele mar miel;
ea le domina pe toate, precum
i intreg orasul pana la
mare. Pe la räsaritul er trece
soseaua judcteana Constantd
Tulcea.
Avregul, munte, in jud. Arges,
plaiul Lovistea.
Avrigianca, pod, peste viroaga
Zagna, spre S.-V. de satul Vadeni,
jud. Bräila, ca la 312 kil.
Aci se impreuna viroaga Chiter
cu Zagna. El serva de hotar
intre- com. Vladeni si Cazasul.
Pe ad i trece drumul Braila-Galati.
La acest pod se intilnesc
mosiile : Slatina-Cimpineanca
Domeniul Brdiler.
Axinia, pirla, jud. Suceava, vez!
I3ugeoaia.
Axinte, deal, in COM. Plese ti,
jud. Suceava.
Axinte, izvor, pe mosia Mindresti,
com. Brehuesti, pl. Sirctul, jud.
Botosani , din care ese Pirml-
Popir.
Axinte, o parte din fesul Siretulur,
in com. Dolhasca, jud. Su-,
ceava.
Axinteanca, .ftdelure, in pl. Chnpulur,
jud. Ialomita, intre riul
Ialomita si satul Axintele; are
suprafata de ioo hect.; compusa
din stejar, ulm, salcie si paltin
In etate de io anT.
Axintele, com. rur., In pl. am.
pul, jud. Ialomita, situata in
partea de E. a plasir, pe malul
drept al riulur Ialomita, intre
comunele Fundul-Crasani, din pl.
Ialomita-Balta .si Frumusica. Se
compune din satele Axintele
Barbatescu.
Teritoriul comuner are supra.
fata de 3050 hect., din carT 160
hect. padure si coprinde patru
mosir particulare, purtind numele
proprietarilor. Dupa legea ru-

AXIMI ELE 143 AZAPLAR
Tala din 1864 sunt 135 loc.
improprietaritI, lar 109 nu sunt
improprietaritT.
Dupa recensamtntul din anul
1890, populatiunea comunei este
de 1317 locuitorr, cu 294 capI
de familie si 1023 membri de
familie. Dupa nationalitate sunt:
1308 RominI, 5 Gred si 4 BulgarI,
totr de religiune crestina
ortodoxa. Dupe profesiunI se
afta: 342 agricultorT, 3 meseriasT,
6 comerciantT, 3 profesiunI
libere si 40 servitorI. Din acestia
ioo persoane stid carte.
Populatia comuneI In 1887
era: 232 familir komInr, 5 familiï
4 familia GrecI,
o familie de UngurI si una de
IzraelitI, sad 1017 locuitorI cu
244 bárbatr, 244 femer si 529
copiI. Contribuabill se aflau 200,
din carI 14 RominI si 3 straini.
Loc. straim se ocupa cu comerciul
de producte, vite i bauturI,
lar ceI-l'altI cu agricultura.
Vite: 610 cal, 840 bol, 2410
7 capre, 16 bivolf i 300
pord.
Venitul comuner in 1887-88
era de 4247 leI i chelt. de
4331 ler.
Pentru instructiunea populatieI
este o scoala primará. cu
un invatátor retribuit de comuna.
Biserica s'a zidit la anu11823,
la care serveste un preot
doI dascalI; pentru intretinerea
el, comuna contribue anual cu
suma de 2401.
Axintele, sat, in plasa ampul,
jud. Ialomita, pendinte de comuna
cu acelasi nume ; este situat
la 4 kil. spre S. de riul Ialomita
s't inconjurat de treI partI
cu dealurl, ce sunt formate de
coasta riuluI Ialomita.
AicI este resedinta primarieT
si a judecatorid comunale.
Sunt 172 familir Ron:Lid, 5
familit TiganT si cite o familie
de Izraelitl, Grecr si UngurI.
Este. o scoala mixta cu un
invatátor retribuit de comuna
si o biserica la care serveste un
preot i doI dascall.
Axintoaei (Iazul-), vezI LupeniI,
com. Hudesti-Mari, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Azacliti, sat, in pl. Macin, jud.
Tulcea, cat. comuna Pisica, situat
in partea N.-V. a plásiI si
In cea apusana a comuner, pe
malul clrept al DundreI, la II
kil. in linie dreapta spre V. de
dit, de resedinta, Pisica. Vechiul
nume a tost Cazacul, pe care
Turca l'ad schimbat in Azaclid.
Dealurr nu are, pámintu/ fiind
jos si mlástinos. Dunarea 11 ucla
la apus, ca i girlele Tanase,
Hilerul si Zatoaca ; Combrea
Latimea la rasárit. BaltI sunt
Combrea, Plosca, Latimea i Mocanuld
la S. si rasarit. Locurile
ridicate poarta numele de grindurr,
asa avem : grindul \Táleanul,
Oalelor, Zatoaca i Latimea
; numaT ele sunt productive,
restul de mlästinI dau stuf;
numeroasele i intinsele baltI
dad peste destul de bun. La
miaza-zi este o pAdure, a Golaseilor.
Intinderea este de 4000
hect., din care 600 hect. loc
slnatos, 250 hect. pdclure, 1200
hect. lacurr si 1950 hect. m'AstinI
cu stuf. Populatia e de 78
fam. cu 215 sufl., top' Rominr;
se ocupa cu pescarla, agricultura
putina, cu 15 plugurI; sunt
4 circiumarI. Se exporta vite,
cereale i lapte. In sat e o scoala
mixta, fondatá. in 1886 de locuitorI,
cu o institutoare ; o biseria
zidita in 1834, C11 230 leI
venit i lo hect., cu un preot
si un cintáret. Sunt 3 drumurl'
comunale : la Tulcea, Pisica
Ghecet. Satul dore§te bune cal
de comunicatie; el sta in comunicatie
pe apa cu orasul Galati,
In fata caruia se afla asezat.
Azaplar, COM. rur., din judetul
Constanta, pl. Mangalia ; situatil
in partea meridionala a judetula,
la 18 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtulur,
sI in cea centrala a pldsir, la 20
kil. spre N.-V. de oraselul Mangalia,
resedinta er, pe un platou
al dealulur Arta-Burun.
Se margineste la miaza-noapte
cu com. Edil-Chic»; la rasárit
cu com. Topraisar ; la miaza-zi cu
comunele Sari-Ghiol i Chiragi;
iar la apus cu comunele Cara-
Omer i Enghez.
Relieful soluluI e accidentat
de urmatoarele principale dealurI
: Carasuluc-Bair (114 m.)
la N.-V. ; Cara-Sirtt (132 m.)
la apus, Cara-Iuiuc-Bair (130 in.)
la S.-V.; Tirpan (I r7 m.) si Hazaplar
(120 m.) la Cogea-Sirt-Bair
(l00 m.) la rasara,
Arta-Burun (I 7 prin centru ;
toate aceste dealurT sunt acoperite
ou finete i semanaturr.
Movilele sunt numeroase (34),
toate artificiale i servind ca
puncte de orientare salí observatir;
principalele sunt : Orta-
Iuc la N.-V., Cara-Chioauc (zoo
m.) la N.-E., Erebi-Ler (n4 m.)
la N.-V., MustafacMuiuc (126
m.) la S.-V., Hazaplar I (120
m.), Hazaplar II (i i6 m.), Casimcea
(150 m.) la S.; Iasi-
Iuc (117 m.), Ciatal-Iuc (125
m.) prin centru.
Hidrografia e reprezentatá
mal prin niste vAT carY n'ad apa
de eh primavara i toamna in
timpul ploilor celor marI; principalele
sunt : Enghez-Buiuc -
Dere formata din unirea vailor
Carasuluc-Ceair i Erebiler la
N.-V. ; Chiuvan-Alceac la N.-E.
Casimcea la miaza-zi.
Clima este aceea a platouluT

AZAPLAR 144 AZUGA
dobrogean ; in genere verile
sunt calduroase, ernile aspre,
vintul din spre rasarit predominind
mal tot timpul anuluT ;
ploT putine ; climat relatiV sanatos;
maladif rare.
Catunele care formeaza com.
sunt patru i anume : Azaplar,
re$edinta, spre miaza-zi, pe platoul
Arta-Burun ; Cara- Chioi,
spre miaza-noapte, la 4 kil. spre
N.-E. de re$edinta, tot pe platoul
Arta-Burun ; Erebiler spre
apus, la 4 kil. spre N.-E. de
resedinta, pe ;ratea Erebiler ;
Mustafaci tot spre apus, la 3
kil. spre N.-V. de re$edinta, pe
valea Mustafacl sati Erebiler.
Casete de $i adunate sunt insa
t'Ara regula, lipsite de gradinT
sau poni roditorY, rAü zidite $i
unele din ele ruinate.
Suprafata totala a comund
este de 10150 hect., din carT :
150 hect. ocupate de vetrele
celor 4 sate cu 204 case ; iar
restul I0003 hect. impartit intre
stat $.1 proprietariT can poseda
3600 hect. $i locuitorif carT ati
6400 hect.
Populatiunea intreaga a comuneT
pe anul 1895-96 se ridica
la 198 fam., cu 571 membri,
in total ded 769 suflete ;
iar In 1896-97 era de 920 sufl.,
in majoritate Turd i Tatart
In comuna nu este niel' o biseric5.
cretina; sunt 4 giamiT
cu cite un hoge i anume : 2
In cat- Azaplar, una in catunul
Cara-Chioi $i alta in cat. Erebiler.
coa1ä n'are comuna, de$1 nuraarul
copiilor de $coala este
destul de mare, ca la f20; copiiI,
carl pot, se duc la $colile
din satele Invecinate, ca Gheringec,
Ghelingic $i Biulbiul.
Din .cele 10150 hect. intinderea
comuneT, 150 hect. sunt
neproductive (casete loc.), i0000
hedt. sunt productive, din care,
dupa calitatea terenurilor: 4925
hect. loe arabil, din cari 3600
hect. ale locuitorilor, 2475 h.
loe necultivat, din care 2100
hect, ale locuitorilor, 2600 hect.
loe izlaz, din carT 700 hect. ale
locuitorilor.
Ocupatiunile locultorilor sunt
agricultura, fiind in comuna 131
plugarr, carl ati 48 plugurf (40
cu bol, 8 cu cal), 8 ma$inT de
secerat ; cresterea vitelor, comuna
avind 14015 capete de vite,
din carI: 447 car, 781 boT, lo
bivolT, 11650 oT, 56 capre, 31
porcl. Industria este cea casnica.
Comertul e destul de activ ;
se face prin gara Murfatlar la
38 kil. spre N.; se importa manufacturr,
vinuff, instrumente agricole
$i se exporta cereale,
vite (o1), Una, brinzeturT, etc.
Budgetul acesteT comune este
la ven. de 4918 leI; cheltuelile
se ridica. la 2176 leT, ramanlnd
decT un excedent in plus de
1742 ler. Sunt In comuna 135
contribuabilT. Calle de comunicatie
sunt: 1. drumul judetean
Medjidia-Mangalia, ce strabate
comuna prin mijloc, trecind prin
catunele Mustafact $i Azaplar;
2. spre Constanta direct; drumurT
vecinale sau comunale ce
unesc satele intre ele $i cu cele
mar invecinate ca spre Enghez,
spre Cavadar, ipre Sarighiol,
spre Cara-Ornen, spre Chiragi,
spre Acbasi, Topraisari, etc.
Sunt in com. 6 mori de vint
30 putun.
Azaplar, sat, in jud. Constanta,
plasa Mangana, catunul de re
sedinta al comuner Azaplar ; situat
maT mult in partea centrata
a pla$ir i cea meridionata
a comuna ; este a$ezat in
valea Dere-Alceac-Hazaplar $i e
Inchis la sud de dealul Hazaplar
cu virfurile Hazaplar I cu
126 metri $i Hataplar n du I i6
metri, iar la N. de dealul Arta-
Burun.
Suprafata sa este de 2200
hect. dintre carl 40 hect. sunt
ocupate de vatra satuluf cu 99
case.
Populatiunea sa, compusa InaI
ales din Turcr, este de 63 famili!
cu 451 tuflete, ocupinduse
cu agricultura i Cu cre$terea
vitelot. Drumurile care free
prin acest sat sunt urmatoarele:
$oseaua judeteana Cuzgun-Mangala
care trece pi-in Centrul sa;
tuluT, strabatindu-se de la nordvest
catre sud-est ; drumurile
comunale care pleaca dintr'insul
spre satele Erebiler, Cara-Chioi,
Topan i - Sari, Keragi, Copucci
$i Cara-Omer.
Azizie, sat, In jud. Constanta, pl.
Medjidia, catunul comuna Tortoman
;* situat in partea nordvestica
a pld5if i cea apusatil
a comuner, la 6 kil, spre apus
de catunul de re$edinta, Tortoman.
Este a.$ezat In valea Geabac-Culac,
intre satele Devcea
$i Geabacu si este inchis la N.
de dealul Geabacu-Bair, lar la
S. de dealul Oba-Bair. Suprafata
sa este de 1242 hectare,
dintre carT 18 hectare sunt ocupate
numaT de gradinf $i de vatra
satulur cu 34 case.
Populatiunea sa, compusa pe
jumatate din Romint este de
34 familir cu 151 suflete, ocupindu-se
mar ales cu cre$terea
vitelor. Fiind un sat no% are
casete mal marT, frumoase si regulate
bine. oseaua judeteana
Cerna-Voda-Medjidia trece pe la
sudul satulur; drumurr comunale
pleaca la Devcea $i la Geabacu.
Azuga, atan, re$edinto com'uneT
Predeal, plaint Pele., jtidetul
Prahova, in partea de N. a
reí, la 7 kil, de la hotar, unde
valle Pfahovita Azuga se bu-

AZUGA 145 AZUGA
preuna, formind riul Prahova.
Acest catun, ca i toata comuna
Predeal, este ocolit de muntI
traversat In lung si lat
de un sir neintrerupt de virfuri,
dealurr, piscuri i culnice, umbrit
cu pg.durI seculare, multa
vreme neumblate de picior de
om, udat de o multime de ape
cristaline, ce serpuesc unele linistit,
altele Cu o repeziciune
navalnica.
Azuga de azr, sad localitatea
unde apele Azuga i Prahovita
se intilnesc, formind valea PrahoveI,
s'a numit pana la anul
1881 Intre-Prahove, iar din acel
an, o data cu deschiderea
&el, s'a dat acesteI localitatl
numirea de Azuga, duph valea
ce din vechime poarta acest
nume.
Constructiunile ce se gasesc
la Azuga sunt : Casa Administratiund
Domeniilor CoroaneI,
casa os ; scoala, zidita din fondurile
bunuluI nostru Suveran ;
fabrica de ciment ; fabrica de
sticlarie ; gara si casa Blebea.
La poalele munteluI Sorica se
ridica cladirile fabrica de postav
si fabrica de salam.
Pe luncile Azuger se intinde
un sat nou, cu strade regulate,
compus din case frumoase
solide, pentru locuinta lucratorilor
fabrica de postav. Terenul
pe care este infiintat acest
sat, este dat de M. S. Regele,
proprietarul mosier, in mod grahit;
iar fabrica de postav, care
a &cut cu cheltuiala sa aceste
constructiI, vinde de vecI celor
ce voesc a se stabili definitiv aci,
case cu curtile lor, In pretul
costuluI i nutnaI cu conditiunea
d'a i se rambursa valoarea in
rate, pe termen de IO anI, ara
niel o dobinda. In sus, pe valea
Azuger, sunt fabricele de var
Aldasaro si Renard si in Susaiti
fabrica de cherestea Schiel.
8404t. Mareta DiOgiOnar GrOgnOICI.
Mara de luncile AzugeI, nu
sunt locurr proprir pentru aratura.,
ci numal de finete. Inainte
cu 40-50 anI, aci se cultiva
in si cinepa, cartoff si legume.
PomiI roditorr lipsesc cu
desavirsire.
Livezile i finetile sunt bogate
in plante graminee i leguminoase
din cele mal bune,
ceca ce da brinzeturilor de Azuga
o reputatiune particulara.
Padurile ocupa aproape intreaga
suprafata a teritoriuluI
comuneI Predeal. Relieful, altitudinea
si natura terenuluI,
convin aci numaI pentru vegetatiunea
forestiera.
Fagul formeaza specia dominauta
a padurilor, apor vine
bradul si moliftul, care a inceput
a fi mal rar, din causa. ca
exploatatiunile de pana acum
s'ají facut mar mult pentru extractiunea
luI.
Primele inceputurI de industrie
In Azuga le gasim pe la
anul 1830.
Un anume Aslan, venind din
Ruar, unde dupa cum se stie,
exista pe la finele secoluluI trecut
o fabrica de sticlarie, a infiintat
aci intre Prahova pe livezI,
la marg,inea padurer, cam
pe locul unde este astazI pichetul
de paza, o fabrica de
sticlarie. Aceasta fabricä n'a
putut functiona de cit 2-3 lunI,
raminind pustie, proprietarul
mosief, Banul Filipescu, a inchiriat-o
unuI bucurestean, 'abras
Lipscanul, care a fugit
inainte d'a incepe fabricatiunea,
fabrica ramanind cu totul in parasire.
Din lemndria cladirilor fabricet
de sticlarie 0-ai1 construit
mal tîrziü multr täranI din Azuga,
pe marginea soseler nationale,
casele lor, iar piatra silicatá,
adusa din carierile din
Azuga, muntiI Zamura, i alt
material brut, adunat de labras
Lipscanul, a trecut in posesiunea
fabriceI de sticlarie actuala, care
s'a infiintat la 188o, functionind
la inceput cu un cuptor. La 1881
s'a construit inca un cuptor sistematic
cu gaz aerian i la 1891
cel d'al treilea cuptor, cu foc
direct.
Produsele fabricer de sticlarie
sunt bine cautate pe pietele romine
si, sub regimul tarifuld
autonom, fabrica aceasta a fácut
insemnate progrese. Ea ocupa
actualmente 250 lucratorI, in
mare parte din Boemia.
La locul unde muntele Sorica
se scalda in apa Azuger, pe un
plato(' frumos umbrit de o padure
deasa cu arborl inaltI, este
fabrica de postav de la Azuga,
un mare stabiliment industrial,
cu cladiri impunatoare i cu masinI
multe si perfectionate. A
inceput sa functioneze la i Aprilie
1887.
Fabrica de postav intrebuinteaza
In fabricatiune numar fina
curata din tara si produce toate
tesaturile de riná cunoscute in
comerciul rominesc sub numele
de brasovenie. Ea ocupa in
permanenta un numar de 400
lucratorr de ambe-sexe, din carr
aproape jumatate sunt RominI,
iar cer-l'altI in mare parte SasI
din Transilvania.
La anul i885, inginerul E.
Erler a infiintat la Azuga, pe
mosia Sorica, o fabrica sistemaficá
de ciment romin.
La 1888, tot acest inginer a
infiintat pe Valea-Seacä o noul
instalatiune analoga', iar la 1892
a construit in muntele Piatra-
Arsa un cuptor sistematic pentru
var alb . Fabrica aceasta
ocupa In permanenta 70 hieratorI,
In mare parte Ro minI.
Acum vr'o 15 anI, d. Matela
Mocanu a infiintat la Azuga
o fabrica de cascaval, pro-
19

AZUGA 146 AZUGA
ducind anual pow kgr. caFaval
de buna calitate, cunoscut in
toate partile sub denumirea de
cawaval de Azuga.
La anul x877, d-1 Carol Scheeser
a infiintat aci o fabrica de
salami. Ea functioneazä regulat
Cu 5 ma0nf speciale i produce
salam de o calitate egala daca
nu superioara salamuluT de Sibiu,
precum 0 tot felul de carnull
afumate.
Azuga, stalie de drum de fier,
In jud. Prahova, pl. Pele, com.
Predeal, pe linia Ploe0-Predeal;
pusa in circulatie la 1 o Iunie
1879; intre statiile 13tWeni (3,7
kilom.) i Predeal (7,7 kil.), la
930,50 m. inaltime d'asupra niveluluT
marif. Venitul acesteT
statir pe anul 1896 a fost de
139080 1. 40 b.
Azuga, pirifi, izvorWe de la E.
de com. Predeal, plaiul Pele,
jud. Prahova, din muntele Fata-
Gavaner ; curge de la S. spre
N., face o curba pe la S. de
muntele Petricica, 'apoT la directia
spre S. pana la locul numit
Cheia-Azuger, de unde se
indrepteaza spre V. pana la
Azuga, unde se varsa in piriul
Prahovita, in fata munteluT So.
rica, nu departe de gara Azuga.
Pin Azuga primWe pe dreapta,
Va1ea-Limbl5elulu1 0 pe stinga
valle: Turcul, SteveT, Un_
ghia-Mica, Orjogoaia, Ceau§oaia,
Valea-CazaculuT i Urechia, afara
de altele mar micr.

Baarlic-Bair, deal, in jud. Consstanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Mamut-Cuius ; se
desface din dealul Cara-Dede-
Bair, se intinde spre miaza-noapte
tuteo directie generala de la S.
spre N., printre valle Pestera-
Dere, Petera-Ceair, Chioi-Deresi
si Cesme-Culac, brazdind
partea centralli a plasii si cea
de mijloc a comuneT ; se ridica
pana la 115 m. dominind valle
mal sus amintite, satele Mamut-
Cuius si Ibris-Cuius, asezate, unul,
cel d'intiiu la poalele sale
rasaritene, cel-l'alt la poalele apusane
ale luT ; pe muchia luT
se intretae maT multe dnimurT
comunale ce duc de la Mamut-
Cuius in diferite directiunT ; este
acoperit cu finete si putine sem
an aturr.
Baba, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., cat. com. Bdbeni,
asezat in partea de apus, la poalele
dealuluT Baba, pe pir. Baba.
Baba sau Räsuceni-Baba, cit.,
(v. Rasuceni-Baba), in judetul
Vlasca.
Baba, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., se desface din dealul
Ematica, se intinde printre
comunele Pardosi, Babeni si De-
B
dulesti, lasa prelungirile spre rasara:
Babeanca, Dedulesti, Fintina
-TurculuT si Doul-Coae ;
este acoperit cu paduri si pasunT.
Baba (La-), han, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., corn. Babeni,
pe drumul catre comuna
Dedulesti.
Baba, izvor, jud. Putna, care unindu-se
cu un altul numit Pietroasa,
formeaza piriul Pluce0,
pe teritoriul comuna cu acelasT
nume, pl. Racaciuni.
Baba, movi/d, in jud. Braila, la
500 m. spre V. de satul Scarlatesti,
din com. Fleasca.
Baba, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, com. Amara, in
apropiere de lacul Balta-Alba ;
punct trigonometric de observatie
pentru statul-major austriac
ca si pentru cel romtn, in
facerea hartiT TariT-RominestI.
Baba, viuchie de deal, in jud.
Prahova, com. Salcia, pl. Podgoria,
acoperitä cu pädure.
Baba, peidure insemnata in jud.
R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., com.
Babeni ; tine de circumscriptia
VII silvica., ocolul Babeni ; esenta
de fag si putin stejar.
Baba, piriti, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti ;
izvoreste din dealul Baba si se
varsa in riul R.-Sarat, mal' jos
de cat. Dedulesti.
Baba, pirhi, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., comuna Babeni ;
izvoreste din dealul Baba, udá
partea apusana a comund si se
varsä in riul R.-Sarat, ling5. eltunul
Bäbeni.
Baba, valcea, in jud. Olt, izvoreste
dupa teritoriul comuneT
Cornatelul, pl. Oltul-d.-s., si se
varsd in Valea-GuguluT, pe tal-mul
sting, tot in raionul comu
neT Cornatelul.
Baba-Alecu, ezer, in jud. Braila,
situat la E. de ezerul Ferteletul.
Baba-Ana, com. rur., in plasa
Tohani, jud. Buzau, la o distanta
de ora.sul Buzati de 41640
m., situata pe ambele malurT
ale pirluluT Istau. Limitele sale
sunt : La N. drumul ConduratuluT,
care o desparte de com.
Vintileanca, pe care merge pana
la movila Tittrligul, de unde o
ja pe hotarul mosier Schiopoae,

BABA-ANA 148 13A13A-DOBRA
pana da in drumul Amarulur ;
la S. drumul Amarulur si la V.
hotarul mosier Fulga din jud.
Prahova, pe care merge pana
In drumul Dumánoaia, atinge
putin hotarul mosier Degeratianca
si se indrepteaza. In Drumul-ConduratuluT.
Suprafata sa este de 4257
hect., din carT 2530 arabile, i0
padure, 784 fineata, 636 izlaz
si 297 smircurr si sterp. ProprietatT
rnaT insemnate sunt : Baba-Ana,
Baba-Ana-Istaul, Urletianca,
Gorgonelele, Schiopoaia
Calugareni. Se cultiva mal
mult porumb i orz. Terenul e
.es, mlastinos i supus adesea
inecurilor. LocuitoriT traesc numaT
din agricultura, ale care/ producte
le desfac la gara Mizil, cu
care comuna e pusa. In contact
prin soseaua vecinala Mizil-Cotorcea.
Are o casarie si 7 stine
pe mosia Baba-Ana si In lunca
Gorganelelor.
Vite are : 354 bol, 170 vacT,
105 vitel, 4 bivolT, 31 cal, 59
epe, 37 minzT, 3600 oT, 7 capre,
4 asinT si 237 porcT.
Aceasta comuna e formata
din atunele Baba-Ana-d.-j., Baba-Ana-d.-s.
si Gorganelele. Populatia
este de 820 locuit., din
cari barbatT insuratr 175, neinsuratT
9, vaduvr 8, bletT 200;
iar &raer mgritate 175, vgduve
19, fete 234. El traesc in 190
case. StrainT sunt 2 Ungurr
Grec ; meseriasT sunt 3 lemnarT.
Media na.sterilor e de 24,
a deceselor de 17, a casatoriilor
de i I; populatia creste Cu
o medie anuald de 6-7.
Comuna are 167 contribuabilT,
din cari 14 comerciantl RominT.
Stabilimente 7.
Comuna are o scoala in cat.
Baba-Ana-d.-j., cu o populatie
de 6o elevl si o eleva. Carte
stiu 62 loc. Are o biserica in
cat. Baba-Ana-d.-s., Adormirea,
Cu i preot, i cintaret si I paracliser.
arciumf sunt 6.
Inainte de 1830, acest teritoriu
era o vasta leasa de ma.rada
avind la Drumul-MargineanuluT
o circiuma, unde vindea
Baba-Ana, care a dat numete
seu intregeT comune.
Baba-Ana, deal, in jud. Prahova,
la V. de cal. Nucetul, comuna
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, acoperit
cu vil, si numit ast-fel
de la o vechie posesoare.
Baba-Ana, mofe, in com. Baba-
Ana, jud. Buzan, formata din
2 sforT: Gorgánelele si Dumanoaia;
are 630 hect., mar toate
arabile si o mica pad. (8 hect.)
numita. Ulmir-RaducanuluT.
Baba-Ana, pirc, in com. Monteorul,
judetul Buzau, acoperit
parte de padure, parte de vie,
plantata in sistem american,
putina livede de prunT.
Baba-Ana, riptI, In judetul Prahoya,
sub Virful-Comorilor si
dealul Baba-Ana, com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria. Terenul
fiind humos fuge spre vale, mal
ales in timpurT ploioase.
Baba-Ana, vale, in pl. Borcea,
jud. Ialomita, lingá satul Mihaid-Viteazul.
Baba-Ana-de-Jos, ciitun, al comuneT
Baba-Ana, jud. Buzad,
situat pe malul sting al piriuluT
Istaul si la o distantá. de 5800
m. de Mizil. E resedinta com.
Are 370 loc. si 84 case. De
dinsul e alipit í cat. Istaul.
Baba-Ana-de-Sus, celtut, al comuna
Baba-Ana, jud. Buzau,
are 270 loc. si 65 case. De dinsul
e alipit cat. Gorganelele.
Baba-Ana-Istäul, inoie, judetul
Buzad, fosa a statuluT, pendinte
de Mitropolie, acum vinduta
Incorporan. cu Baba-Ana ; are
654 hect. fineata, izlaz si putine
araturr.
Baba- A nghelin a, finilla, in comuna
Habudul, plasa Tirgsorul,
jud. Prahova, din care tsT ia
inceput riuletul Pribeagul.
Baba-Bair, deal, in pl. Mach'.
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
Coium-Punar (si pe teritoriul catunuluT
Coium-Punar) ; este o ramura.
a insemnateT culmT de
dealurT numita Ghiun-Ghiurmes ;
se desface dinteinsul si se indreapta
spre miaza-zi, avind o
directiune generala de la N.-E. la
S.-V., se intinde printre piraiele
Iugi-Dere i Coium-Punar. Satul
Coium-Punar este asezat la poalele
sale. Inträ si in jud. Constanta
prin prelungirea sa numita Sinir-Tastepesi,
ce merge de se termina
pe malurile inalte i ripoase
ale piriulul Aigar-Ahmet ;
ajunge la 125 m. mnaltime, fiind
si punct trigonometric de ob-.
servatie rangul al 3-lea, domi:
nind asupra satuluT i hanuluT
Coium-Punar. Este acoperit
partea de miaza-noapte cu
durT si la miaza-zi cu finete
araturT.
Baba-Boaga, sat, pl. Galasesti,
jud. Arges, face parte din co.
muna rurala Mozaceni. (V. acest
nume).
Baba-Chira, colinei, in comuna
catunul Calvini, jud. Buzad.
Baba-Dobra, canal, In insula
Balta, pl. Borcea, jud. Ialomita,
in dreptul satuluT Cocargea.
Baba-Dobra, colind, la com.
catunul Calvini, jud. Buzau.

BABA-DRAGA 149 BABADAG
Baba-Draga,deal, in partea sudestica
pe teritoriul comuner Foltesti,
plasa Prutul, judetul Covurluiti,
la departare de 33 kil.
de Galati. De la acest punct
calea judeteana, inceputá din
strada Traian a orasulur Galati,
se imparte in doua : linia Galati-Falciu
pe malul Prutulur si
Galati-Birlad prin mijlocul jud.
Covurluiti.
Baba-Ghicea, deal, pl. Tazlduld.-j.,
com. Barsdnesti, judetul
Bacau, situat pe teritoriul satulur
Caraclaul.
Baba-Ghicea, deal, in partea de
E. a satulur Cordeni, comuna
Ivinetesti, pl. Crasna, judetul
Falciu. Pe poala luT de V. si
pe sesul Crasner, e situat satul
Cordeni.
Baba-lene!, tintina O loe izolat,
In raionul cat. Sterianul-d.-s.,
com. Butimanul, plasa Znagov,
jud. Ilfov.
Baba-Ileana, deal, jud. Tecuciu,
la E. de satul Pogletul, comuna
Corbeasca; pe care se afla o
padure apartinind statulur. Din
acest deal izvoreste piriul Cotromantul,
care unit cu Ghilimenul
formeaza Pogletul.
Baba-Ioana-Vaduva (De 1a-),
loc izolat, judetul Prahova, cu
mar multr pomr roditorr, tufe si
salda', in suprafata de aproape
2 hect., situat in com. Pucheni-
Miel', pl. Crivina.
Baba-Ivana, vale, in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, teritoriul
com. Hagieni, formeaza
marginea viilor locuitorilor comune!.
Baba-Izvorul, »la, in pl. M'unicul-d.-s.,
comuna Dedulesti,
jud. R.-Sarat, izvoreste din dealul
Baba, uda partea de apus
a comuner, si se vars5., dupl un
curs repede, in ptriul Valea-Dedulestilor.
Baba-Lina, loc isolat, pl. Negoesti,
com. Vasilati-Popesti, jud.
Ilfov.
Baba-Lupa, _Tintina, pl. ampul,
com. Calafat, jud. Dolj.
Baba-Moartä, deal, pe mosia
Ivancauti, com. Paltinisul, plasa
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Baba-Moartä, lac, in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, in
apropiere de satul Gura-Ialomi
ter.
Baba-Nicula, circiumd izolatd, in
drumul Border, (astazr soseaua
judeteana Iasi-Vasluiu), pe teritoriul
com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi; dateaza de mult timp ;
locul este insemnat pentru multele
tilharir si omorurr ce se
Paceaa in timpurile mar vechT.
Baba-Nicula, poa', in soseaua
com. Ciurea, plasa Codrul, jud.
Iasi, peste Rosa (Oita).
Baba-Poenile, deal, in plaiul
Rimnicul, com. Danulesti, jud.
R.-Slrat; se desface din Dealul-
Danulestilor, brazdeaza partea
de apus a comuna, se intinde
printre rhil R.-Sarat si afluentul
sal.' Pirtul-Danulestilor ; este acoperit
cu padurT si intinse paun'f.
Baba-Rada, deal, pl. Balta, jud.
Dolj, pe care este situata com.
Zavalul.
Baba-Rada, lac, in jud. Braila,
situat la V. de com. Bertestid.-j.,
la 3 4 kil. departare.
Baba-Sanda, deal, in jud. Pra
hoya, in partea de N. a ca.t.
Cuibul, com. Gornetul-Cuib, pl.
Podgoria, numit ast-fel de la o
vechie posesoare.
Baba-Sanda, japse, in jud. Bra
ila, situata la N.-E. de ezerul
erban si la V. de Orzea, ezer
cu care se uneste; prin ea trece
Aurelul, canal.
Baba-Sanda, pirig, in jud. Pm,
hoya, izvoreste din poalele dealuluT
Cuibul, c. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria; curge de la N.-V.
spre S.-E. pe linga dealul si
izlazul Baba-Sanda, si se varsa
in girla Saratelul, in partea de
E. a bisericer din Cuib, tot in
raionul com. Gornetul-Cuib.
Baba-Sima, mofie, jud. Prahova,
a statulur, pe teritoriul c.
Fulga, pl. Cimpul. A fost pana
acum cite-va decenir, a manastirer
Stavropoleos.
Baba-Sorca, colina, in com. :?i
ca.t. Calvini, jud. Buzän.
Baba-Stanca, viroagä, ese din
Neajlov in dreptul moarer si se
varsä in Neajlov pe proprietatea
Babele, jud. Vlasca.
Baba-Zamfira, movild, in com.
Mihailesti, jud. Buzlii.
Babadag, plasd, in judetul Tulcea,
asezata in partea de mijloc
a lur.
i-a luat numele de la resedinta
sa, orasul Babadag.
Se märgineste la miaza-noapte
cu pl. Isaccea si pl. Tulcea, la
miaza-zi cu plasa Istrulur, la apus
cu pl. Macin si jud. Constanta,
lar la rasa& cu pl. Tulcea, lacul
Razelm si Marea.
Relieful san cuprinde doull
regiunr : esul ocupind 2/6 din

BABADAG 150 BABADAG
intinderea plasiT, i coprinzind
jumatate din marile lacurT si o
mica intindere acoperita cu stuf.
Dealurile ocupind 4r din suprafata
el, brazdind-o la apus, miaza-noapte
si miazA-zi. Cele mal
insemnate sunt : Culmea-BabadaguluT
cu virful Baba, 329 m.,
Topolog, Bas-Punar, Ciucurova,
Dautcea, Consul (323 m.). Cilicul
(405 m.), toate acoperite cu
intinse si frumoase padurl, numite
pAdurile Babadagulur.
Aceasta plasA este udatA la
miazA-noapte i prin mijloc de
riul Taita cu afluentil sAl piraele
Accadin i Telita ; Telita la asArit
; Slava-Rusg. cu afluentir
sal Slava-Cerkeza i Camena la
miazA-zi. Baltile sunt intinse
numeroase. Lacurile Razelm,
Babadag, Golovita, Zmeica
Sinoe comunica toate t'Are ele
si au o suprafata totala de 1800
kil. p5.tratT sau 180000 hect.
Sunt cele mal mar' din toata
Romtnia; produc peste chefal,
morun foarte cäutat.
Clima el este sanatoasa din
pricina padurilor celor intinse
si a aeruluT curat ce vine de la
mare, adus de continuele brize
dulcI ; plof potrivite, mar multe
ca in cele-l'alte plasT.
Intinderea totala a plasif este
de 1300 kil. pAtratT sau 13000
hectare, din care 3800 hectare
ocupate de vetrele comunelor,
25000 hectare ocupate de bAltr
si Io. neproductiv, lar restul dc
102000 hect. padurT si locurr
arabile.
Populatiunea sa este amestecata..
Bulgarir sunt in mal mare
numar dar cedeazg terenul incet-incet
Rominilor. Sunt 5000
familiT cu 20000 suflete, din
care 9000 BulgarT, 3000 RominT,
2000 Turcr-TatarT, 5000 RusT-
LipovenT, 1500 GermanT, restul
alte nattonalitatT, Greef, Ovrel,
Tigarif si Armenr.
Comunele carT compun aceastá
pl. sunt : Babadag, oras, resedinta
plAsir, in centru, nu departe
de lacul Babadag ; Armutlia,
com. rurall, cu catunele
Armutlia si Camber, in mijloc
pe riul Taita; Attnagea, la apus,
pe piriul Atmagea ; Bas-Chioi
cu cit. Bas-Chioi i Cineli, la
apus pe riul Taita ; Canlibugeac
cu catunele Canlibugeac si Pasa-
Cisla, la rasara, lingg. lacul Zmeica;
Caraman-Choi, la S.-E., pe
lacul Razelm ; Ciamurli-d.-j., cu
cat. Ceamurli-d.-j. i Cangagia,
la miaza-zi, pe piriul Slava-Rusg;
Ciucurova, (sau Slava-Cerkeza.);
Congaz, cu cAt. Congaz, Hagilar
si Satul-Nou, la E., pe ptriul
Talita; Enisala, cu cAt. Enisala
si Visterna, la rasarit, nu departe
de lacul Razelm ; Jurilovca
la S.-E., pe lacul Zmeica ; Nalbant
i Trestenic, la N. pe piriul
Tanta; Slava-Rusg. cu cat.
S lava - Rusa , Slava- CerkezA si
Teche, la miazg-zi i apus, pe
piriul Slava ; in total pl. are
com. urb., 12 com. rur., ce cuprind
19 sate.
S'au cultivat in pl. Babadag
37837 hect., din mil 28912 h.
cereale 5i 9125 hect. legume.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationalg Tulcea-Babadag-Isaccea,
soselele judetene
Babadag-Macin, Babadag-Jurilovca
i alte drumurT comunale
ce unesc com. intre ele.
Aceasta pl. cuprinde vechiul
mutesareffic turcesc al BabadaguluT,
cu re5edinta In orasul Babadag
; avea 24 com. rur.; dar
la 1892, din ele 8 au format
o nota plasa aceea a IstruluT,
iar treT s'au dat nougT p1d5T a
IsacceT.
Babadag, com. urb., in jud. Tulcea,
pl. Babadag, jud. Tulcea,
Ja 440 54' 55" latitudine borealA
si la 260 21' 50" longitudine E.,
situata in partea centralg, a judetulur,
la 35 kil. spre iniaza-zi
de orasul Tulcea, capitala districtuluT
si in partea rAsIriteanl
a plasiT, a carel resedintA este.
Numele san este turcesc 5i
vine din cuvintele: baba=tatA,
pkrinte ,51 dagh=munte ; adicg
tatal muntilor, caer se credea
el dealul, la poalele cgruia este
asezat orasul, este cel mal tnalt
munte sa0 deal din Dobrogea
intreagg..
Hotarul ski amAnuntit este
acesta plecind de pe malul
nord-vestic al laculur Toprac-
Chiopru de ling5. cAt. Satul-Nou,
se indreapa mal întîiu sprt
S.-S.-V., urcind valea Sini-Dei-e,
pe la poalele dealurilor Tas-Bair
si Asmatar-Bair ; urca in dealul
Cara.gidi-Bair, de unde o ja spre
apus pe muchia luí pata la
poalele dealuluT Tasli-Bair; d'aci
o ja spre miazA-zi, taie %ralea
Cari-Iol-Dere, urca in dealul
Carada-Bair, se indreapta spre
rasarit pe muchia luí, o la apor
spre S.-E., taind valle Hribescoi-Hara,
Sevaiova-Hara ; lar de
la poalele dealuluT Camena, o
la spre rAsarit, taie soseaua nationall
Tulcea - Babadag- Con -
stanta, la kilom. 47, tale %ralea
Gealtai-Deresi i ajunge la poalele
moviler Visterna, de unde
o ia spre miaza-noapte pe la
poalele dealuluT Bairac Bair, ,
printre dealurile Balta - Bair s't
Stuparul, spre Nord-Est urca
coboara dealul Culacula-Bair,
taie valea Ceairelor, dealul Calabalic-Bair,
trece pe la poalele
moviler Chiuciuc-Suhat, ajunge
pe malul laculuT Babadag, il traverseaza
oprindu-se pe malul
opus la cherhanaua satuluT Zebil;
de ad se Indreapta spre
N.-V.-V., taie lar lacul Babadag
dealungul, pargseste lacul, taie
soseaua nationala la kil. 30, b
ja pe malul sudic al baltir To-

BABADAG 151 BABADAG
prac-Chiopru i la Satul-Noti ajungem
de unde am plecat. Forma
lur este aceea a unur trapez
neregulat; lungimea perimetrulur
este de vre-o 110 kil.; iar
intinderea totalg se ridica la
120 kil. patratl (sau 12000 hectare).
Marginile. Se margineste la
miaza-noapte Cu comunele rurate
Zebil i Congaz, de care
se desparte prin lacul Babadag
balta Topra-Chiopru, la miaza-zi
cu comunele Ciamurli-d.-j.,
Canlibugeac i Jurilofca ; la IAsarit
Cu com. Enisala, iar la opus
cu comunele Slava-Ruseasca
Armutlia.
Relieful solulur tine mar numaI
de regiunea dealurilor, afarä
de lacul Babadag. El este brazdat
de urmatoarele dealurr la V:
Iaila -Tepe (138 metri), Ghel-
Tepe, Asmalar-Bair (132 metri),
Sanchi-Bair, mal toate acoperite
cu paclurI in partea nord-vestica
a comuner; deatul Caragidi-Bair,
Carada-Bair (253 metri), cel mar
inalt din aceastá regiune dominind
i asupra orasulur Babadag,
din spre apus ; Acairac-
Bair (t47 metri) la miaza-zi, acesta
ca i precedentele acoperit
cu padurr; dealul Bairac
cu virful Bairac-Bair (196 metri),
dealul Balta-Bair, Culacula-Bair,
dealul Molfa, Canara-Baba, Calabalic-Bair
la rasarit, acoperite
parte cu pacturr, parte cu fiflete;
dealul Sultan-Tepe (69
metri), dealul Cosiu-Iel (43 m.)
la miaza-noapte, acoperite cu
verdeata ; iar in interiorul comuner,
la Sud-Estul orasulur se
afla. deatul Orta-Bair i prelungirea
sa Coium-Baba (233 metri),
unul din cele mar frumoase
si din care o priveliste admirabila
se desfasura inaintea ochitar
: intinsul lac Razelm, Babadag,
Marea in zare, dealul Bes-
Tepe in N., Denis-Tepe in a-
pus, Inchid orizontul vederer de
pe acest deal.
Apele. Nu sunt pirturi insemnate,
ci numar niste val, mar
tot-d'a-una sed, de si curg prin
päduroasele dealurr ale culmer
Babadagulur (cad toate deaturile
enumerate mar sus, fac parte
din culmea Babadagulul); cele
mar insemnate sunt : Sini-Dere
Ada-Tirla-Cula, la Nord-Vest,
varsindu-se in balta Toprac -
Chiopru ; Tirla-Cula la miazanoapte
i Vatea - BabadaguluI,
cea mar insemnata (12 kil.), ce
trece prin mijlocul orasulur, se
varsä in lacul Babadag ; Valea-
Nucitor, ce o udä la rä.sarit,
Gealtai-Deresi, afluent al dui&
Slava, o udd la miaza-zi. Baltile
de pe teritoriul ei sunt : Iezerul
Babadag la miaza-noapte, care
apartine deodata i comunelor
Zebil i Enisala; balta Toprac-
Chiopru la N.-V., acoperita cu
stuf.
Clima comuner este din cele
mar sdratoase din causa vecinätätiI
muntilor acoperitI cu päduff
; nu este riguroasä ci
mult temp eratd ; vintul de la mare
suflä des 0 i-o räcore0e; pia
cad destule ; boale prea putine
bintue comuna.
Ora011 este a§ezat pe ambele
malurI ale väleT Babadagulur, la
poalele nord-vestice ale frumosuluI
deal Coium-Baba; are una
din cele mal pläcute pozitiunI;
pleat cä interiorul nu corespunde
cu exteriorul; ni§te stn.de
inguste, pietruite ca piatra
de riu; case miel, cu aspect trist,
unele darimate, aratind cä nu
de mult barbaria a plecat din
aceste locurI ; cum el ¡ma afarä
din oras, spre miaza-zi, pozitiunile
devin din cele mar splendide
; o osea frumoasä ce serpueste
printre paduroase dealurr,
ce par ca niste muntl ; o
racoare in timput verer din cele
mar placute, iata ce i-a stabilit
reputatiunea i atractiunea din
timpurile cele mar vechr.
Orasul are 350 hectare intindere.
Populatiunea este amestecata
; elementul predominant
sunt Bulgarir. Sunt 781 familir cu
3101 suflete; dupa cult.: 1744
ortodoxr, 5 catolicr, 219 armenr,
17 luteranr, 905 mahomedanr,
205 mosaicr; dui:4 origine: 590
Rominr, 1088 Bulgarr, 668 Turcr,
169 Thad, 47 Rusr, 19 Greer,
17 Germanr, 219 Armenr, 207
Ovrer, 72 TiganT. Instructiunea
se predä in douà §coale primare,
una de bletr cu doT institutorr
§i alta de fete cu dour).
institutoare. Cultul religios se
exercitä. in 3 bisericI ortodoxe,
geamiT, I sinagogl.
In Babadag e: un oficiu telegraf-po0a1
al cdruI venit pe a
nul 1896 97 a fost de ler 7199
banl 25, impartit ast-fel : telefon
ler 62,50, telegraf ler 1071,20,
pasta ler 4704,70; un spital rural.
Calitatea pamintulur este mediocra
; padurr multe ; se seamäna
porumb, meiü, ovaz si legume.
Locuitorir se ocupa cu
agricultura, cresterea vite/or, industria
nu e mar de loc. Sunt
la apus viile Carada, dad vin mediocru.
Comerciul, din lipsa de
car de comunicatie, nu e prosper
; se importa cele trebuincioase
unur oras, coloniale, manufacturale
si se exporta lemne, cer eale,
vite i Una. Budgetul este
la veniturr de 27915 ler si la
cheltueli de 26986 ler, cu 584
contribuabili. Cal de comunicatie:
soseaua nationala Tulcea-
Babadag-Constanta ; sosele judetene
la Macin, Jurilovca,
car comunale, la diferite sate.
Babadag e un vechiti oras. ()data
ajunsese capitula Dobroger,
concentrase in sine tot comerciul
peninsuler ; aci rezida
pasa guvernatorul ; avea gradinl

BABADAG 152 BABADA
frumoase, case cu aspect placut
; avea ca la 100.000 suflete.
Navalirea i jefuirea barbarilor,
lipsa de cal de comunicatie, l'a
fácut sa decadd. Cind se va face
catea ferata Tulcea - Babadag -
Constanta, atuncT poate ca sl-ar
reclstig,a intreaga insemnatate de
odinioara.
Babadag, lac insemnat, in judetul
Tulcea, :plasa Babadag, pe
teritoriul comuna urbane Babadag,
si pe acela al comunelor
rurale Zibil, Enisala si Congaz
; este situat in partea rasa:
riteana a plasir; este format
de revarsärile mareluT ezer Razelm,
de aceea apa luT este sarata
i amara. El are o forma
lunguiata-eliptica., cu o directie
de la N.-V. spre S.-E. Lungimea
sa cea mar mare, de la satul-Noù
pana aproape de Enisaia,
este de I I kil. i latimea
cea maT intinsa, intre Babadag
si comuna Zibil, este de 3 kil. ;
iar suprafata sa total& este de
16 ka. sati de 160o hect. La
apus el are doul prelungirl :
balta Toprac-Chiopru i Coada-
BaltiT ; lar spre rasdrit, intre el
lacul Razelm, un stuf lntins
mlastinos le desparte ; numal
la miaza-noapte de acest
stuf un fir de apa stabileste comunicatiunea
intre cele doul lacurT.
De multe orl apa Razelmulul
acopera in mare
parte stuful despartitor si o pinza
de apa le uneste. De o parte
si de alta sunt dealuti carl isT
sfirsesc ondulatiunile lor de verzile
malurI ale laculuT, asa la
miaza-zi avem dealurile : Calabalic-Bair,
Chiuciuc-Suhat,Molfa,
Canara-Baba, Sultan-Tepe, Cosiu-Sol,
Ghel-Tepe, Iaila-Bair ;
lar Denis-Tepe, Tugarlea-Bair,
Dealul-din-Fundul-GavanuluT la
miaza-noapte. Malurile sale sunt
in general joase, numal linga
Babadag, i mal jos de Zibil,
sunt cam putin ripoase; lar linga
Satul-Noti si Zibil sunt joase
mlastinoase. Daca, de la locul
unde balta Toprac-Chiopru
comunica cu ezerul Babadag,
ducem o linie dreapta spre
rdsdrit pana la Cherhanaua satulul
si de aci, spre miaza-zi,
o alta linie dreapta pana
la poalele virfulul Chiuciuc-Suhar,
avem lacul Babadag imparta
in 3 partí': partea nordicä
i prelungirea numita Coada-Baltir,
apartin comuna Zibil,
600 hect. 'in total; partea Sudvestica
i jumatatea orientalä a
prelungird, Toprac-Chiopru, apartin
orasulur Babadag 600
hectare; partea rasariteand, 300
hect., apartine comund Enisala
si numaT jumatatea occidentall
a batir Toprac - Chiopru, I 00
hect., apartine catunuld Satul-
Noti al comuna Congaz. Basinul
sau este cel mal insemnat
din judet, avind o intindere de
800 kil. i coprinzind mal toata
plaza Isaccea, partea nordica a
1316.01 Babadag, si o mica parte
din plaza Tulcea. El este compus
din marele basin al riulur
Taita-Telita, al izvoruluT Telita,
al piriuluT Babadag si al altora
mar mid. In ele se varsd: la apus
pirtul Taita unit cu Taita ;
la Nord izvorul Telita i Valea-
Cairacul, la miaza-zi Sini-Dere,
Ada-Tirla-Cula, Tasli- Cula, Babadag.
El este foarte productiv
in peste, ca chefal, stiuca,
somn, une-on i rnorun. Locuitoril
din Zibil, sat asezat pe
malul nordic, se ocupa cu pescaria;
ceT din Babadag mal putin.
Pestele ad pescuit se consuma
in Zibil, Babadag, Enisala,
Satul-Nod. Pe malul sau
de la miaz5.-zi are si cite-va vii,
mar cu seatnä la gura piriuluT
Babadag. De-alungul lui, in partea
de apus, merge drumul na-
tional Tulcea -Babadag - Constanta.
Babadag, pirig insemnat, in pl.
Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul
comund urbane Babadag ;
izvoreste din culmea muntilor
Babadagulur, si anume din dealul
PahotnicaT-Haral; se indrepteaza.
spre miaza-noapte, avind
directie generala de la S. V.
spre N.-E; curge printre dealurile
Orta-Bair , Coium-Baba,
Canara-Baba, Sultan-Tepe, de-o
parte, la ra.sarit ; i Carada-Bair,
Caragidi-Bair si Ianchi-Bair, dt
alta parte, la apus. De-o parte
de alta pana la podul Duva,
pe ambele malurT, se ridica dealurl
inalte i acoperite cu padurT;
de la podul Duva intra
in orasul Babadag, pe care B.
uda de-alungul, de la S.-V. la
N.-E. si dupa un curs de 9 kil.
se varsd in ezerul Babadag, in
partea sudica a Ir, avind la
gura sa de-o parte 1"1 de alta
viile orasuld Babadag. Printre
numeroasele val ce se deschid
ints'insul, mal insemnata este
acea a piriuluT Doruchi-Dere;
pe malurile sale merge soseaua
nationala Tulcea-Babadag-Constanta;
positlunile ce el strabate
sunt foarte frumoase.
Babadag-Iol-Iuc, cleal insemnat,
in pl. IstruluT, jud. Tulcea,
pe teritoriul comund Tocsof,
pe acela al catunulur san Ritnnicul-d.-s.,
la hotarul catre comuna
Beidant. El este punctul
culminant al dealulur Dudan-
Bair ; este cuprins tntre piraiele
Curu-Dere si Sarighiol-Dere; are
inaltime de 197 in.; este punct
trigonometric de observatie de
rang-ul al 3-lea si prin inaltimea
sa domina asupra satelor Rimnicul-d.-s.,
Rimnicul-d.-j. (ale co..
mund Tocsof) i Sarighiol (al
com. Beidant) ; pe culmea so

BABALtC 153 BABEI-DOBROAE (IZVORUL-)
trece limita dintre cele dota
sate, Rimnicul-d.-s. i Sarighiol.
El este acoperit Cu semanaturI
finete ; pe la poalele luI trec
drumurile comunale Tocsof-Sarighiol,
Tocsof-Beidant, Tocsof-
Potur-Hamamgi.
Baballc, iezer, in jud. Braila, la
sudul t'ida Noroaele din com.
Gropeni; comunica la S. cu iezerul
Risnitele, iar la N. cu Lata.
Baban (Lacul-luI-), com. rur.,
in jud. R.-Sarat, plasa Margineades.
Ved Lacul-luI-Baban.
Babanului (Dealul-), deal, in
com. Ceplenita, pl. Bahluiul, jud.
Iasi; se intinde de la V. spre
E., printre satele Ceplenita
Buhalnita.
Babanului (§esul-), les, in com.
Ceplenita, pl. Bahluiul, judetul
Iasi, intre satele Ceplenita
Buhalnita.
Babe, munte, in com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat intre schitul Tarclul
hotarul Transilvania.
Babel (Pirciul-), colina, in com.
Manesti, cat. Reghinesti, jud.
Buzau, acoperitrt de izlaz al mosnenilor.
Babel (Dealul-), deal, pl. MunteluI,
com. Vasilesti, jud. Bacati,
situat d'a stinga TrotusuluI si
linga satul Leorda.
Babel (Virful-), deal, In com. Ederile,
pl. Filipesti, jud. Prahova,
serveste de pasune vitelor loc.
Babel (Dealul-), deal pe teritoriul
comuna Negoesti, plasa
Vrancea, jud. Putna, despartit
de dealul Zeica, de pe acelasI
teritoritl, prin piriul Bahna.
64049. Nardo Dictioltar asoffrallo
Babel (Dealul-), .deal, in com.
Plesesti, jud. Suceava.
Babel (Dealul-), deal, se intinde
la sudul com. Ciortesti, plasa
Crasna, jud. Vasluiti ; pe linga el
trece soseaua Vasluiu-Iasi.
Babel (Fintlna-), tintina', pe
mosia Cordareni, com. Corda.reni,
plasa Prutul-d.-j., judetul
Dorohoiu.
Babel (Fintina-), fintind, in partea
de N. a satulur Craesti, jud.
Tecuciu ; contine ap foarte bulla
de baut.
Babel (Izvorul-), izvor. in com.
Nehoiasul, jud. Buzatt, ese din
Virful-Babel si se scurge in piriul
Bisca-Mare, mal' jos de val-satura
izvoruluI SurducuL
Babel (VIrful-), munte, in com.
Nehoiasul, judetul Buzau, 'filtre
muntele Poiana-din-Cale i piriul
Bisca-Mare (1240 m.).
Babel (Pietrele-), munte, in plaiul
Rimnicul, com. Bisoca, judetul
R.-Sarat, in partea de apus a
comunet ; are o inaltime cam de
1000 m.; e acoperit Cu ;
vara are sane de oI.
Babel (Valea-), parohie, formatä
din o parte din com. Cimpurile,
pl. Zabrauti, jud. Putna, avind
3 bisericI, din care una parohiala
cu hramul Sfintit Voivozt i alte
2 filiale cu hramurile Sf. Nicolae
i Adormirea.
Babel (Valea-), pe/dure, pe teritoriul
comuna Cimpurile, plasa
Zabrauti, jud. Putna. tntinderea
ei impreuna cu a padurei Piriul-
Sarat, este de 200 rala (284
hectare). Ambele padurf sunt
proprietatea d-lut Alecu Lupascu.
Babel (Piciorul-), pisc, foarte
inalt al munteluI Siriul, jud. Buzdu,
are 1345 m. inaltime ; se afld
d'asupra un mic platoli acoperit
de verdeata, de unde se des-
Pdsurä una din cele maI frumoase
privelisti.
Babel (PirIul-), pirig, pl. Siretul-d.-s.,
jud Bac5.li, care serpueste
prin com. Berbinc,eni, unde
uda Valeni. El ese din lunca
Valeanca si se varsa In Piriul-
Catuseanul.
Babel (PIrlul-),pîrîia, in com.
Tazaul, pl. Bistrita, jud. Neamtu,
izvoreste dintre ramurile dealurilor
numite Coasta-Tazlaulul,
catre apusul dealuluI Cociorva ;
curge in directiune rasariteana,
strabdtind, aproape de varsarea
sa in riul Tazlaul, soseaua judeteana
Dobreni-Moinesti, ling5.
kilometrul 43.
Babel (Valea-), pirtii, ce izvoreste
din Fintina-Petreanuluf,
jud. Putna, tia comunele Cimpurile
i Fitionesti si se varsa
In usita, la satul Cimpurile-d.-j.
Babel (Pirtul-), pirta, vezI Matiesei,
jud. Suceava.
Babel (Valea-), vale, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, c.
Hagieni.
Babel (Valea-), vale, jud. Prahoya,
izvoreste in apropiere de
muntele Virful-cu-Dor, comuna
Predeal, plaiul Pele; curge
de la V. spre E. si se varsa in
edita Urlatoarea, in raionul
cat. Poiana-Tapulur, si impreuna
In rlul Prahova, pe malul drept,
tot in cercul cat. Poiana-TapuluI.
Babef-Dobroae (Izvorul,), izvor,
in com. Cislaul, cat. Buda,
20

BABEI-MIRA (IZVORUL-) 134 BABELE
jud. Buzail; se scurge in riul
Cricovul.
Babel-Mira (Izvorul-),
in com. Pirscovul, cat.
jud. Buzati, ese din muntele Sc5.risoara
si se scurge in Izvprul-
Babele, com. rur., se compune
din cat. Glureni (Sterea in actele
oficiale) saa Danciulesti
Babele, in pl. Neajlovulur, ;ud.
Vlasca, pe partea stinga a apeT
Neajlovul, departe de Bucuresti
32 kil., de Giurgiii 49 kil., iar
de Obedeni, resedinta pláií, io
kil. Distanta Intre cátunele com.
este de 2' a kil. Numele com.
se _pare ca vine de la un schit
de calugarite batrine, care la 1775
era metoc si care se afla pe
aceasta proprietate. in el se retrageau
babele de prin satele
circumvecine si care inainte stápluma
mosia, pana ce s'a desfiintat
acel metoc si a trecut
mosia in stapinirea mitropolieT.
AzI apartine statului in puterea
leger din 1862, a secularizarif
averilor manastirestl.
In 1887 se afla ad i 293 fam. cu
351 contribuabilT, salí 1271 sufl.
Venitul comunal pe 1886 era
de 10639 1., lar cheltuelile de
9525 1.; in 1887 venitul era de
4303 leí lar cheltuelile de 3231
leT, si in 1888 venitul era de
4060 1. lar cheltuelile de 4024
L Impozitul total pe rolurT al c.
In 1888 a fost de 6831 1. 76 b.
Ad i se afla o scoala mixta
Cu 5 clase, conclusa de un invatator
la care, in 1888, a urmat
: 34 bdetT si 3 fete ;dupa
lege trebuia sa urmeze 40 baeti
si lo fete.
In com. este o biserica cu
preot i 2 cintareti; la aceastä biserica
in 1888 s'a oficiat 42
botezurT, i 1 cásatorif si 22 inmormintAri.
In intreaga com. s'a arat
1887, suprafata de 1130 hect.
cu diferite cereale.
Prin aceastä com. curge viroaga
Corbi care da in Neajlov,
viroaga Valea-Muerii care da in
viroaga Corbi, viroaga Baba-
Stanca i apa NeajlovuluT. Adi
este lacul Gisca.
Pe apa Neajlovului este o
moara.
In susul morir se zice ca a
fost la 1775, schitul sati metohul
Babele.
De aceasta com. tin padurile
Babele-de-deal i Babele-de-lunca,
arnbele de goo hect.
Pe aceasta proprietate trece
drumul Zimnicei sail al DoamneT.
Ad i este un pod ce se zice
podul DoamneT.
Mal trece prin comuna: vechiul
drum al Olaculur sau vechiul
drum al Craiover, drumul
MavrodinuluT ce merge prin
Rusi-lur-Asan.
Babele, ceitun, pendinte de com.
cu acelasT nume, situat pe partea
stIngä a apeT Neajlovul, in
pl. Neajlov, jud. Vlasca.
Proprietatea statuluT; fosta a
mitropolieT.
Are suprafata totall de 1750
hect. Are padure in doua trupurt
: Babele-de-deal, 750 hect.
Babele-de-luncd, 150, hect.
S'a improprietarit la 1864 un
numár de 64 loc. care ari luat
285 hect.
In acest cat. este scoala, primaria
i biserica. (V. c. Babee).
Babele, sat razdsesc pustiit, pe
teritoriul com. Gdgesti, pl. Girlele,
jud. Putna, asezat pe malul
drept al Putnel, ti-Are Vitanesti
s't Cucueth-de -sub -Magura. In
silistea lm se yací un mare numar
de nuci. Pe aci trece soseaua
judeteana Focsani-Bolotesti-Tichirisul.
Babele, canal, in insula Balta, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, in
dreptul satuluT Stelnica.
Bab ele, cornet p i e tro s, jud. Mehedinti,
pe soseaua Severin-Balta-
Baia-de-arama, intre hotarul c.
rur. Gornovita si Balta.
Babele, maT multe isvoare, pe
teritoriul com. Gagesti, pl. Girlele,
jud. Putna, care s'el captat
pentru alimentarea sistematica
Cu apa a orasuluT Focsani.
Babele, tnunte, in jud. Prahova,
la stinga muntilor Jepi, spre
valea IalomiteT, tnalt de 2060
m. d'asupra nivelulur Marei-
Negre.
Pe el parca sunt semanate o
multime de pietre, cari primavara
sunt acoperite cu un bogat
covor, format de o multime
de viorele albastre (viola
declinata), ce cresc pe ele si
carora poporul le zice Unghiafiasdre(.
Babele, d dure, in jud Vlasca,
depinde de com. Babele; proprietate
a statuluT; se compune din
doua trupurT: a) Babele-de-deal
in suprafatá. de 750 hect. compusa
din cer, Omita i stejar;
b) Babele-de-lunca in suprafata
de 150 hect. compusa din lemne
de sleati, cum : artar, jugastru,
frasin etc. Ambele depind
de ocolul silvic Ghimpati. Ati
inceput O. se exploateze la anul
186i cea de deal, si la 1866
cea de luncl.
Babele, in jud. Vlasca, fost schit,
situat in com. Babele
Babele, sana mare de piatra,
jud. Mehedinti, in virful muntelui
cu acelasi nume, in hotarul
comuna rurala Schela-CladoveT.
Se poate vedea de orl-ce treci-

BABELE 155 BABII (VALEA-)
tor, in partea dreapta a soseld
caleI ferate Turnu - Severin-
Virciorova. Despre aceste babe se
povesteste urmatoarea legenda,
care s'a transmis din tata in fiti,
numita legenda babel Dochia
a fiulul saz Dragomir :
«A fost o baba ce se cheuta Dochia,
care aves turme de ol sumedenic, cimpil
talase, mutO dealurl f't vil', pe care le
stiptnea. Aves fi un firt, ce se numea
Dragomir, i nori, femee bunä ; dar
baba fiind din tire cam rea, nu traia
bine cu nora-sa, cura fac mai toate soacreta
cu nurorile, i ca si-I gliseasci vira,
spre a o urt i fiul sdü Dragomir, a trimes-o
la rhl s spele douil fehni de Bina:
albä fi ltná neagri. Una albi s'o
faca neagri, fi pe ces neagrii s'o faca
albi. Nora-sa a &cut Iba alba, "magra,
lar Ilna neagra a tot spinat'o fl ea alba
nu s'a mal ficut, din care pricina, biata
'toril era tot mihniti. Intr'o zi pe cind
ea spala la Mi neagrii, D-zeti (unil zic
Sf Petru) a venit la ea fi a itntrebat'o :
de ce efff necajiti, fi tot spell la Itni..?
ea i-a spus ca a trimes'o sosera-sa sa
spele tina alba pana o lnegri fi pe ces
neagra pana o albi. Ea a ficut tina alba
neagra; lar pe a neagri o tot spall
nu se mal face albi.
Atunct D-zeu i-a dat o chiti. (buchet)
de ghiocel pe care si o duel soacra-seI;
i-a dus'o fi baba vazInd ghioceil a strigat
pe fiul sau Dragomir: cDragomire al
maichil 1 uite a hillorit ghloceil, a venit
primavara i nol nu am mal pornit oile
la multes. Nora-sa lar s'a dus la riu sa
spele Tina neagrii ca sa o faci alba. D-zeu
lar a venit la ea, hisi schimbat, fi iar
a Intrebat-o ce tot val la llna neagri ;
ea lar i-a spus eft a tairnis-o sosera-sa,
sd spcle nua nesga pruiti o albi.
Atunct D-zeu i-a dat o chita de fragt
coapte, s'o dual. soacrai. Ea i-o duse,
fi soacra-sa Dochia, VizInd fragile, iar a
strigat pe fiul Dragomir: «Dragomire al
maichb. I uite, s'au copt fragile, avenit vara,
noI nu am mal pornit oile la mente,
si le maburam«.
Atunci baba Dochia a luat pe ea
nona cojoace fi a plecat cu oile, cm fiel
san Dragomir la mente. D-zeu a potrivit
aluna, fi a pus freí zile de ale verel,
de era o caldera mare In cit baba abea a
atlas oile la mute; lar dupa treI zile a dat
ploae edidicici, spot o sloati de s'ail udat
toste cojoacele babel, fi ea le-a lepadat cite
anal, cite tuaul, pina a ramas numat cu
unul. Pe urma s'a pus un ger tare, de
Inghqa lemnele fi plesneali pietrele, si
baba n'a mal putut suferi gerul o a mers
la fiul suui Dragomir, care era de altä
parte, fi vii2Indu-1 i-a zis: «Dragomire al
maichil I Lumea moare i plesnefte fi tu
chnl in finaren Dar el era mort fi Ingheof
ce sloete de ghiafil la gura; apol
a Ingheiat fi baba Dochia ca oI ce tot,
fi s'a prefi'cut in loil de piatra fi se aflá
pind in zina de asta-z1, reprezentati In
acebt jude; prin sttucele numite Babele
din boldul Babele, muntele Matorapi
prin stincile numite Babele dintre com.
rur. Balta i com. rur. Gornovio.
De atuncI lumea a numit zilele de
la z fi pini. la 9 Martie «Babe«, numind
baba de la tutti Martie, baba Dochia,
lar pe ces de la nouá Martie, patru-zed
de mucen4t.
Legenda babel Dochia se povesteste,
atit de populatiunea
munteana din judetul MehedintI,
eh si de locuitorh muntent vechi!
cu nof, bine inteles de cez
de la poalele Carpatilor. Ea maI
exista si la RominiI MacedonenI.
P oporu I Ro m'in celebreazd prin
obiceiu, inca pana astazI, numele
Dochie la i Martie de ziva cuhioaseI
Evdochia, careea fi consacra
cele d'inth zile ate primIvereI
ast-fel numite Babele,
lar a noua zi, noug Martie, cind
se serbeaza Sf. 40 Mucenict sati
MartirI, copiI au obiceiul a bate
parnintul ca ciomege i topoare,
zicind vorbele :
Tuna ger fi
Si so facl vremea buna ;
Si pornim plugurile
Si brizdam mofille.
lar batriniz fac turte din Mina
de grill i porumb pe care le
impung Cu teava, le coc si le
maninca unse ca miere de stup
ceI mal betivI fin a bea 40
pahare de bautura, tuica satl
vin, in onoarea celor 40 de Martin.
Babele, vale, judetul Mehedinti,
numita i Valea-Babelor, in com.
rur. Ilfovatul, plaiul Cerna.
Babele-Mari, lac, in insula Balta,
jud. jalomita, pl. Ialomita-Balta,
teritoriul com. Dudesti.
Babele-MicI, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
teritoriul comund Dudesti.
Babe§ul, Zänoaga i Bratocea
(Muntii-), mofir ale statuluT,
in jud. Prahova, pendinte
de manastirea Znagov, care pe
periodul 1888-93 arendat
Cu 280o leI anual.
Babewl, munte, la N, de com.
Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, udat de
piriul Cheia la N. si piriul Babesul
la S.
Babe§ulaseidure a statului, in jud.
Prahova, in Intindere de 850
hect., pendinte de com. Tesila,
pl. Pelesul.
Babe§ul, pirig, in jud. Prahova,
izvoreste din muntele Babesul,
curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, in raionul comund
Maneciul-Ungureni, plasa
Teleaj enul.
Babetui, cdtun, al comund Panataul,
jud. Buza'a, Cu 14 locuitoil
si 3 case.
Babetului (Lacul-), /ac,rnic, in
com. Panataul, catunul Babetul,
jud. Buzau.
Babetului (Coasta-), ftddure, in
com. Panataul, jud. Buza, 8o
hect., face un corp cu Caldura,
Malurile i Nicioaia ; proprietate
mosneneasca.
Babff (Dealul-), deal, jud. Mehedinti,
in com. rur. Basesta.
Babii (Valea-), vale, in comuna

BABINA 156 BAC-CIAU
Fometesti, plasa Horezul, jud.
Vilcea.
Babina, lac, in judetul Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comuner urbane
Chilia-Vechie, situat in partea
centrall a plasir si in cea de
miazá-zi a comuner; comunica.
cu grindul Chilia-Vechie prin
Girla-Jidanulur, cu bratul Sulina
prin gira Lopatna si cu lacul
Matita ; partea sa de miaza-noapte
poarta numele de Saon ; este
inconjurat de toate partile cu
stuf ; are o suprafata de 2 kil.
pdtraV, 2000 hect.; pestele sdu
este bun si se exporta la Chilla
si Mahmudia, prin mar multe cherhanale
(pescdrif) de pe malul sa.a.
Babinilor (PIriul-), piria, In
jud. Bacäu, plasa Siretul-d.-j
comuna Milesti, izvoreste din
locul numit Infundatura si se
varsa in piriul Racataul.
Babinof (Bratul-). Unul din numeroasele
brate prin care bratul
Chilla se aruncd In mare ;
el in special stabileste comunicatia
intre bratul principal Chilla
i bratul Cernof. Este situat
in jud. Tulcea, plasa Sulina, comuna
Svistofca, in partea rasariteana
a plasir i a comuner
e lung de 5 kil. si pe ambele
sale malurr creste stuf ; la s'Abga
Im se inunde ostrovul Meslin,
iar la dreapta se intinde
ostrovul Ciornoi.
Baboesti, ciitztn, in judetul Olt,
pendinte de comuna Valea-Merilor,
plasa IVlijlocul, situat pe
coasta dealulur sting al Orle'
Plapcea, cam in centrul comuner,
futre Popefti i Parosesti.
Are 225 locuitorT, maT top' mosnenT.
Ad se afla scoala si primaria
comunei.
Babol, pisc, com. Balcesti, plasa
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Pe acest
pise se zice, c s'ar fi gasit
sparturr de oale, cardmizI,
monede romane, instrumente de
fler. Locuitorh povestesc, ca. pe
acest pisc a fost comuna in vechime.
BaboI, pirig, pl. Bailesti, com.
Urzicuta, jud. Dolj ; nu poarta
aceeasT numire In tot lungul lui.
Asa in N.-V. com. Urzicuta se
numeste piriul Urzicuta, i numar
in partea de S. a satultu,
unde se intilneste cu un alt piriu,
se chiama Babo'. Se varsà
in riul Dasnatuiul, pe partea
dreapta.
Baboiasa, iezer, in jud. Braila,
da In Scurtul, in partea de N.-E.
Baboiul, tnovilä, In jud. Braila,
numita i Carabg, la i kilom.
spre S. de satul Scortarul-Vechiu,
serva de hotar intre mosiile
Scortarul -Vechiu i Domeniul
Brailer.
In timpul Turcilor pe &asa
era spinzuratoare.
Baboiul, movild, in jud. Braila,
la r kilom. spre N. de satul
Strimbul.
Babotul, mahala, in corn. rur.
Prisaceau, pi Cimpul, jud. Mehedintl.
Baba, jud. Suceava, mic alluent
al pirluldi Sabasa.
Baba, punct de popas, sub poalele
muntelm Stinisoara, In jud.
Suceava, la gura pfriulur de la
care si-a luat numele. Aci sunt:
un han si cite-va case, instalatiurn
forestiere de ale DomeniuluT
Coroanet. Pe aci trece si
linia ferata pe care se transporta.
butuct din fundul Sabasel
la. Bistrita.
Babuci-Culac, vale insemnata,
in jud. Constanta, pl. Silistia-
Noua, pe teritoriul comunelor
sur. Dobromirul-din-vale
(anume pe acela al cat.
acesteia, Bazirgian); se desface
din partile rasaritene ale dealuluT
Smir-Bair; se intinde spre
rasdrit, avind o directiune generan.
de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea centran a plash,
pe cea nordica a com. Dobromirul-din-vale
si pe cea apusana
a com. Enisemlia; se Intinde prin
tre dealurile Bas-Punar, de o
parte, la stinga, i Chiuciuc-Hagi-
Ski, de alta parte, pe dreapta,
i, dupa un drum de 6 kil.
merge de se deschide in valea
Urluia, pe stinga, lingd satul
Bazirgian ; este dominata de
Virfurile Calaigi i Bazirgian ;
printeinsa merge si un drum
vecinal Dobromir-Bazirgian.
Bac-Ciaus, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul comunelor
Ciucurova si Atmagea;
este mar mult o prelungire occidentala
a dealului Pelitul, ce
se desface din virful Sivri-Tepe,
(alt. 236 m.) ; se intinde spre
apus, avind o directiune generan
de la N.-E. spre S.-V.; brazdeaza
partea apusana a plash
si a comunet Ciucurova si pe
cea rásariteana a comuner Atmagea
; se intinde printre piraiele
Dulgherul, afluent al val!
Arman-Cesme sau Slava-Cerkezeasca
; valle Jidini i Bac-Claus,
afluenti ai val' Bas-Chioi; pe muchia
sa trece drumul comunal Atmagea-Ciucurova
; se ridica pana
la o inaltime de 223 m.; din el
ja nastere piriul Bac-Ciaus, ce-1
uda poalele sale nordice ; In partea
de miaza-noapte are putine
padurt, iar poaIele, care merg
de se sfirsesc pe malul piriulul
Ciucurova, sunt acoperite cu
p4uni.

BAC-CIAU 167 BACAU
Bac-Ciaus, 'fria, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
com. Atmagea ; izvoreste din
dealul Bac-Ciaus, de la poalele
sale nordice, trece pe sub ele,
se indreaptl, spre rdslxit, avind
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E.; curge pe la poalele
dealultd Echili-Orman, unde
se uneste cu piriul Valea-Jidini,
amindoug unite sub numele
de Bas-Chioi merg de se varsl.
tn piriul Taita, pe dreapta lui,
putin mal' sus de satul Bas-
Chioi, lingá viile lui; cursul
este de 4 kil. (neunit cu Valea-
Jidini); curge prin pAclurt i livezi,
brIzdind partea apusanä
a pläiT i rlslriteanl a com.;
pe ma'ul säü merge drumul comunal
Atmagea-Bas-Chioi,
Bac-Cuiusu, sat, in jud. Constanva,
pl. Silistra-Noul, catunul
com. rur. Beilicu, asezat in partea
esticä a p1äii i a comuner
la 6 kiL spre de resedinta
Beilicu, pe ambele maluri
ale váit Bac-Cuiusu, la poalele N.-
V. ale dealultu Echi-Iuiue-Alceac.
Teritoriul sAu se mlrgineste la
N. cu com. rur. Mirleanul si Aliman
; la E. cu cdt. Polucci (al
com. Enige din pl. Medjidia),
la S. Cu com. urb. Cuzgun,
la V. cu cdt. Demircea.
Relieful sl.d este foarte acci-
Dealurt sunt : Chior-Cuius (alt.
121 m.) la N., Bac-Cuius-Bair
(alt. IOI m.) la V., si prelungirile
apusane ale dealurilor de pe
hotarul de rásl.rit : Polucci (alt.
78 m.), Azur-Culac-Bair (alt. 82
m.) i Echi-Iuiuc-Olceac, cu virful
Cuzgun (alt. 181 m.) ; ele sunt
acoperite cu finete i pl.cluff intinse
i frumoase; movile sunt
putine i neinsemnate.
Cursurt de apä nu are cdtunul,
ci numal väi intortochiate,
futre carI: valea Mirleanu la V.
adiacenta sa valea Bac-Cuiusu
prin mijloc, treeind prin sat,
Tiutiuluc-Ceair prin coltul N.-E.
Clima in general este friguroasd,
dar sdratoasd.
Intinderea totall e de 965
hect., din carI 56 hect ocupate
de vatra satulur i grddinI.
Populatiunea sa se ridicl la
5 fam. Cu 21 sufl., ocupindu-se
Cu cresterea vitelor.
Bac-Cuiusu-Culac, vale, saa alt
nume al vair Mirleanu, judetul
Constanta, nume ce-1 poartd de
la capatul säü i pana la satul
Bac-Cuiusu. Sub acest nume valea
se desface din poalele apusane
ale dealuluT Echiu-Iuiuc-01ceac;
se indreaptd spre miazànoapte,
avind o directie generala
de la S.-E. spre N.-V., brdzdind
parte& N.-E. a pläii, pe
cea orientalä a comuneI Beilicu
si pe cea sudicä i centra1ä a
cdtunuluI sda Bac-Cuiusu ; drumul
si-1 face numaI prin paclurf;
este tliatä de drumul judetean
Ostrov-Cuzgun ; ea este dominatd
de dealul Echi-Iuiuc-Olceac
anume de virful cel inalt
Cuzgun.
Bacalbasa, vechiti han salí ratos,
pe teritoriul com. Tulucesti,
pl. Siretul, jud. Covurluiti, pe
soseaua judeteang, la deplitare
de vr'o 12 Idl. de la GalatI.
Numele Ii are de la fostul proprietar
al mosier respective Bacalbasa.
De la acest punct, drumul
se imparte in doud, care
Birlad-Falda i atre Cuca.
Bacalul, deal, in jud. Fdlciu, pe
teritoriul com. Bazga, pl. Podoleni,
in partea de N.-V. ; a fost
acoperit cu paclure; acum e loc
de culturà.
Bacargic-Tepe, moviM, in jud.
Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Gargilacul, este
asezat pe culmea dealulul Moavind
o inlitime
de 35 metri, dominind prin
sa cltunul Gargilacul-Mic,
lacul Gargilacul, drumul ce duce
de la Cara-Coium la Chior-Cesme
si marea ; este punct trigonometric
de I-iul grad ; este
asezat in partea rgsáriteanä a
sudicA a comuna i rdslriteana
a cAtunului Gargila.cul-
Mic, de care se aflA departe cu
kil. ; este artificiall si este
acoperitä toatA cu verdeatd.
judef, numit ast-fel de la
capitala sa. Unul din cele 32
districte ale Rominiet, i unul
din cele 13 ale Moldovei, intinzindu-se
de la sesul Siretultu
pana in creasta muntilor CarpatT,Ia
hcrtarul täril spre Ardeal,
coprinzind valea de jos a Bistriter
i aproape intreg cursul
TrotusuluT. Teritoriul sIti de
411318 hectare se coprinde intre
46° si 46°,42' latitudine
intre 23042',35" si 24°,55'
longitudine Est. Lungirnile cele
mai marI ale judetulul sunt : in
senzul de la N. la S., mlsurat
pe merid. 24°,26',30 de 72000,
m., lar in sensul de la V. la E.,
mdsuratl pe paralelul 464, ',
30", de 92475 m.
Hotarele. Teritoriul sed se
mIrgineste: la N. cu judetele
Neamtu i Roman ; la N.-E. cu
judetul Tutova ; la E. cu judetul
Tecucia ; la S.-E. si S. Cu
judetul Putna; lar la Vest cu
Transilvania. Hotarele amlnuntite
sunt dupl cum urmeazl. :
a) Hotarul cu ju'd. Neamtu,
incepe in granita despre Ardeal,
aproape la 3750 m. la Nord de
muntele Ciuclomir ; apoi hotarul
merge in directie generall
cdtre E.; inconjoarà izvoarele
apet Caminca si ale apei AsAul,
de unde, in acest senz, aproximativ
la 2 r000 ni. hotarul ur-

BACA° 158
meazg pe piriul Coman (Piriul-
Negru) si cam la 25500 m. iar
incepe pe uscat ; la 29000 m.
strAbate apa Tgzlgul-Mare; la
30000 m., atinge hotarul despArtitor
intre plAsile Tazlgul-d.-s.
Bistrita-d.-s.; de ad hotarul
merge In senzul N.-E. pgng la
35000 m., de unde lar la de
odatg directia spre E. si la 41000
m. da in apa Bistrita ; apoI la
43000 m. trece prin calea ferata
BacAll-Piatra, i ceva maI
departe prin soseaua cu aceeasI
directie si in fine, la 45000 m.,
se terming hotarul cu judetul
Neamtu, la satul Piriul-Runcuunde
incepe a se hotgri cu
Romanul.
b) Hotarul cu judetul Roman
incepe de la atul Plriul-RunculuT,
trece in directia E.-N.-E.,
pe o distantg. de 5000 m.,
apot se duce spre E.; lar la
8000 m. taie catea feratg Bacdu-Roman
i inainte, la 9500
m., soseaua cu aceeasi destinatie;
urmeazä tot aceastg directi
e pana ce, la 13000 m. dá in
riul Siret ; apoi continua pe acest
n'u spre S., pg.ng la 19000
m., i strgbate Siretul in directia
esticä la 28000 m.; trece apa
piriuhu Odobul, pAng la 35500
m., unde se ggseste satul Fundul-Tutova,
judetul Tutova.
Hotarul cu judetul Tutova
incepe In directia S.-E., si se termina
las. Tigara-d.-j.,jud. Bacgu.
Hotarul spre jud. Tecucia
parunde cu un colt In interior
si apor apucä lar directia
S.-E., da' in apa riulm Berheciu,
i presintg inca dou,1
coltun spre V. De la satul Filiperu
se indreaptA limita spre
S. si dg in apa Fulgerisul si de
aci in directi a V.-S.-V., la 35300
m., unde da ta apa Siretului la
Dienet. Aci se terming hotarul
cu judetul Tecucli i lungimea
lui este de 35300 m.
Hotarul spre jud. Putna
incepe, de la Dienet de pe apa SiretuluI,
pe care o trece apucind
spre V., la 4200 m., i taie calea
feratg Focsani-BacAti si indatg
i soseaua tot cu aceeasI
destinatie ; de ad, dupg o lungime
de 12400 m., in dreptul
comuner Gropile, hotarul ia directia
S.-S.-E. pana la 26400
m., unde dg inte un piriia.s, pe
care-1 urmeazg pana la 28600
m., la vgrsarea luI in Trotus ;
apoI strgbate Trotusul, calea
feratg i cseaua Adjud-Ocna ;
de acolo hotarul urmeazg directia
S.-V. avind cite-va miel
deviatiunIpAng la poalele munte-
111 Clgbucul, de pe hotarul TransilvanieI.
Se noteaza aci cá. hotarul catre
judetul Putna, dupg ce trece
sesul Siretului, inträ in regiunea
muntilor, trecind prin
zgrile culmelor. Lungimea hotaruluI
este de 74100 m.
Hotarul spre Transilvania
incepe de la muntele Cldbucul, in
directie generall N.-N.-V., cu
multe deviatiunI ; la 6000 m. dd In
apa Casinul, prin pir. ClIbuc si in
jospe apaCasinul,apoIse urcdpe
muntele Coarnele, trece in muntele
Runcul-Alb si la i6000 m.
strgbate soseaua Onesti-Sgrata ;
se urca prin valea piriuluT Cernica
pe muntele Cernica ; apol
trece dealul BrezoT, si, la 24000
m., dg in piriiasul Pescarul, pe
care'l urmeazà in jos pana la
vgrsarea sa in riul Slgnicul, la
25300 m. ; de unde merge in
sus pe pirlul Cheche, la 26300
m. i apoI strgbate piriul Puful,
la 27500 m. La 31030 m. trece
prin muntele andrul-Mare
a.nclrul-Mic, la 33000 m. prin
Tiganca si Nemira-Mare i la
34000 m. dg in piriul Nemira;
apoI la vale la 39000 m. intrg
In piriul Berzguti ; apoi in jos
urmeazg pe acesta pana la 46000
m., unde dA In 011 trzul ; in
sus pe acesta, la 47250 m., si de
ad inainte, la 51000 m., trece
prin Piciorul-Oprejesculur i prin
curmAtura Muierusul, unde dg in
piriul Muierusul si apoI in piriul
Cgrunta i inainte, pAng la 53000
m., unde da in piriul Clobánas
si inainte in sus pe acesta pana
la 57300 metri de ad, urcinduse
pe zarea munteluI
trecind piscul, coboarà pe ofintar
la 61500 m. i inaintg In
jos pe acesta pana la 65000 m.,
unde da in piriul ; de aci
in sus pe acest la 73000 m.
pAng la piriul Aggpioasa si pe
acesta in sus pg.ng la 76600 m.
trecind culmea pe un picior
de munte numit Cherecbiuc, la
78000 kil. coborind, dA in piriul
Ciughesul, pe care-1 urmeazg.
In sus pana la 8-T000 m. ; de
aci strgbAtind zarea munteluI
Volea, apoI muntele Apahaus,
muntele Arsita-PopiT i muntele
Aldgmas din vira HausuluT pana
la 91000 m., dg in apa TrotusuluT
la pasul Ghimesul, si pe
acesta In sus, la 91300m., pana la
gura piriulut Ciudomir, urmind
iar in sus pana la 98000 m. la
poalele Ciudomirului - Mare, pe
care, mal trecindu-1, mal merge
In directia N. pana la 102000
m. la muntele Tarcgu.
Forma. Dacg de la gura piriuluT
Racgcluni In Siret ducem
o linie la satul Hirja de pe Oituz,
obtinem un paralelogram
ale cgrui laturT merg de la pasul
Oituzului la muntele Ciu
domir, apoi la satul Serbesti
lingg intrarea Siretului in judet ;
de acolo la satul RIcAciuni
in fine la pasul Oituzului. La
acest paralelogram se algturg
spre E. un sector de cerc a cgruI
coardl este apa SiretuluI
de la erbesti la Rg.cAciuni
spre S. un trapez cu laturile
paralele, care merg de la satul

BACALT 159 BACÀU
Gropile la pasul Oituzul si de la
esirea TrotusuluI din judet la
piriul Lipsea; laturile neparalele
sunt, pe de o parte lantul
Carpatilor, de la pasul Oituzul la
piriul Lipra si pe de altà parte
o linie care de la satul Gropile,
se coboara spre S.-E. paralel cu
riul Trotusul.
Configuraliuneatd rtmulur.
Regiunt. Parnintul acestui judet
se poate imparti in treI regiunI
Regiunea dealurilor din
stinga SiretuluI, de la hotarele
judetelor Tutova i Tecuciu pana
in valea sa, ocupind o intindere
de 57996 hect.
Regiunea sesurilor ce se
intinde'de la malul sting al Siretului
pana la o linie formatä
de soseaua Adjud-Onesti-Helegiul
i inainte In sus pe Tazldul
pana la Tetcani, apof pe soseaua
Bacau-Ocna pana ce da
in hotarul judetuluI Neamtu, in
apropiere de satul Balcani; aceasta
regiune ocupa o intindere
de 111672 hect.
Regiunea muntilor tine de
la linia mal sus descrisd i pana
la hotarul judetului spre Austro-Ungaria,
avind o intindere
de hect. 241650.
Idrografie fi orografie. Artera
fluviala cea mal insemnata
a judt.tului Bacau este Siretul,
care II strabate in partea sa
orientall. Toate apele secundare
ce-1 udä sunt afluen1.I
sub-afluenti ai Siretulm. Apele
acestui judet sunt de munte, cu
caracter torential in regiunea
muntoasa. and este seceta sunt
aproape uscate, dar indata ce
ploua, ele se umfla si se revarsa
fIctnd mar' stricaciunI ferastraielor,
podurilor, holdelor i chiar
locuintelor satestI.
Pe malul sting al Siretuluf,
In regiunea dealurilor, avem ca
afluenti ai lui:
I. pirtul Odobul.
Piriul-MoriI.
Racataul.
Dienetul.
Fulgerisul.
Tot 'in aceasta regiune insd, la
extremitatea ef orientalä., curg :
piriul Berheciul care dupa
ce primeste Blidariul, Rahova,
Viea-Popir, Ungureni , Runcul,
Bota, Piscul-Eaculur, Stanistea,
Troienita, Poenile i Ghirineasa,
se varsa in riul Birlad
piriul Dunavaul care se
varsa tot in riul Birlad.
Cei cinc' prinn afluenti dii ecti
ai Siretului sunt despartip de
cei doI ultimr, tributad al
printr'o serie de dealun
zise ale Birladulw, care prezintd,
pana in malul Siretuluf, la satul
Dienetul, urmdtoarele piscurI :
B Lidariul, Rahova,Viea-Popir, Ungureni,
Bota, Piscul-Lacului, Stanistea
, Troienita, Piscul-Popir,
Poenile i altele.
Din acestea se ramifica spre
Apus alte trel sirud de dealun :
unul desparte Odobul de Piriul-
Morii sau Valea-Mare, prezintind
piscurile: Tu tova, Tigara,
Trestia, Bobeica, Brusturosul
altele.
Al doilea desparte Racataul
de Valea-Mare i Siretul, prelungindu-se
pana la satul Gura-
Racklul, avind piscurile : Cucuieti,
Dealul-Corbului, Porcari,
Giurgiul, Dealul-Bisericil si altele.
Al treilea Or desparte Dienetul
de Fulgerisul cu piscurile
: Poenilor, Stilpul, Dealul-
Mare, Hämeiul i Dienetul.
Despre rasarit, servind de hotar
judetului Bacati, aflam o alta
ramificatiune de dealud, care
desparte Berheciul de Piriul-ZeletinuluI
i prezinta piscurile :
Bdiceni, Bainacul, Raiul, Spria,
Tarnita,Padureni, Petresti, Domnita
i Berheciul ; iar altul
mic ce se intinde 'filtre Berheciul
i Dunavatul, avind piscurile
: Coroiul, Clenciul, Magura,
Palanca si Dobriana.
In regiunea sesurilor se largeste
cimpia cae incepe de pe
malul sting al Siretului , prelungindu-se
pe malul sati drept,
unde se confunda cu a riulm
Bistrita, fiind-ca ultimele ramurele
ale muntilor Bistritef-Mari
se sfirsesc maI sus in judetul
Roman.
De la Bistrita i Siret in direcia
apusuluI se ridica tarimul
incetinel, uniform, si este d'abia
brazdat de catre mira piraie,
parte tributare Bistritei i SiretuluI,
curgind spre E., parte cu
scurgere spre V., in Tazlaul-
Mare i in Trotusul ; ele sunt
despartite la izvoare de slabele
ramificatiunI ale muntilor Tazlaulw,
cae venind din judetul
Neamtu, se prelungesc spre S.-
E., mal' intiiii t'Are Bistrita
Tazlaul-Mare l apor intre acesta
Trotusul pe de o parte, lar
pe de alta parte, spre Siret;
apoI ele pdrasesc teritoriul jadetuluI
spre a pdtrunde in judetul
Putna, cu numele de sirul
Ciortolomuluf.
Cele mal insemnate piscurI
ale acestei serii de dealud, cae
Imparte in doua sectium longitudinale
regiunearsurilor, sunt:
Pescareni, Opcina, Boita, Sacrie§ul,
Craciuna, Piatra, Casandra,
Capul, Dealul- ipotelul, Buda,
Comoara, Tiganul, Prajila,
Dealul-BuzeI, Andriesesti, Cornetul,
Chicerea, Capatina, Runcul,
Plesa, Tocila, Dealul-Manas-
Piscul-Stinir, Magura, Calugara
sati Dealul-Mare, Magura,
Sohodolul, Runcul, Trestia, Teleanca,
Bosoteni, Pietricica,
runta, Dealul-Nou, Dohotariul,
Plopul, Bradul, Timpoia,
Cleja, Ciungul, Piatra-Vinata,
Balaneasa, Magura, Ar§ita,

BACAL 1GO BACAU
Pesterea, Leordoaia , Mocirla,
Cirligatul, Tinoasa, Ciortanul,
Teteica, Mdgura, Ciresul,
lanul, Benea, Ciocanul si Bobeica.
De pe povirnisurile orientale
ale acestor culmI:
Bistrita primeste pe dreapta
I. Dragova.
Bilges&
Prejoaia.
Trebisul (Btrnat).
Negelul.
Piriul-Liuzilor, unit cu
BIltata.
Siretul primeste pe malul sda
drept, de la confluenta sa cu
Bistrita in jos piraiele :
Valea-Mare.
Cleja.
Valea-Rea.
Racaciuni, incdrcat cu apele
piriuluf.
Berindesti.
De pe clina occidentall a
siruluI de dealurl se duc:
In Tazldul-Mare, pe malul sdu
sting, piraiele:
Valea-Largd.
Comanul.
Valea-Rea.
DrAgugesti.
Br5tila.
Trotusul pe malul MAI sting,
de la confluenta sa cu TazIdul-
Mare, primeste numai un piriu
mal Insemnat :
Piriul-Mare, incArcat cu pirilasele
Unghiuluf
Piriul-Serboaiei.
Regiunea muntilor este str6.-
Wad In directia N.-V. spre S.-
E. de riul Trotusul, care, de
la pasul Ghimes si pAnd la judetul
Putna, primeste pe .stinga
piraiele :
Ciudomirul.
Caminca.
Sugurul.
Cracul-DrAcoi.
Agdsul.
Asdul.
Urmenisul.
Plopul.
Larga.
JO. CaracIdul.
. TazIdul-Mare, riti care curge
de la N.-V. spre S.-E. i prime§te
la rindul sdu, pe malu-I
drept, piraiele :
Piriul-Negru sa5 Coman,
cu o multime de subt afluen0 :
Luda.si.
Solontul.
Tazblul-Sdrat, pe care 11
primeste la Tetcani.
Cerna.
I 7. Piriul-Moreni.
18. Piriul-Chicera.
Pe dreapta primeste Trotusul
piraie multe, caff curg in vlf adincT,
transversale In raport cu
directiunea Carpatilor, i anume:
Popoiul.
Ciughesul, care primeste
pe stinga pirilasele :
Hausul
Voica.
Sulta, se scurge in Trotus
primind pe stinga plriiasul :
Agdpioasa, lar pe dreapta:
Solintarul.
Ciobdriasul, se vars5. in
Trotus inarcat cu piriiasele :
Cdrunta
io. Muierusul.
. Leloaia, afluent al TrotusuluI
ca :
Chiricelul.
Supanul, incArcat Cu
upinelul i cu :
Piriul-Socilor.
Piriul-Vdii-Malului.
Ddrindneasca, avind confluentd
la satul DArnanesti,
Uzul, care primeste pe
dreapta &aide :
Bdrzduti si
Piriul Izvorul-Negru, iar
pe stinga:
2 L Piriul-Piticilor.
22. Doftana, tributara Tro-
tusuluI, este fncarcata pe stinga
cu piraiele :
Cracul-cel-Mase.
Fundul-CiungetuluI.
SIdnicul se varsd in Trotus
in fata orasuluI T.-Ocna.
Oituzul, care se varsd la
Onestl si se incarcd pe dreapta
la satul Hex-Asti-du cu &hit :
Lesuntul.
Casinul, tributar al Trotusului,
care primeste pe stinga
pirlul :
Curita, iar pe dreapta piriul
:
Halosul-Mic.
Halosul-Mare, i ma' in
susul apei Pe:
CalAsdul 0 pe
Zboina.
Trotusul mai primestc pe
dreapta
Cdiutul-Mic.
Cliutul-Mare.
Din punctul de vedere oror
grafic, avem de observat, cd
erl alt unde-va in Moldova sirurile
man de muntr ale Carpatilor
oriental! nu intrd de la
hotar mal departe induntrul tare!.
Aceasta regiune muntoasa s'ar
putea impArp in doul printr'o
linie care ar uni satul Comdnesti
cu Tirgul-Ocna si acest
oras cu mdrastirea Bogdana.
Partea din dreapta a acesteI
linir spre apus cuprinde
ruff cu piscun a cdror inaltime
variaz5. intre 1400 M. 0
1600 M. ; ele isl ati cea mal mare
largime intre obirsia CasinuluT
tirgul Cdiutul, in linie dreaptd
de la S.-S.-V. spre N.-E. Inteaceastä
parte muntif sunt .strdbdtuti
In curniezis de cele doul
trecAtorT principale din valea
Oituzulm, la Poiana-Sdratd din
Transilvania, si din Valea-Trotusului,
prin Palanca si pasul
Ghimes, tot in Transilvania.
Intre acestea mar sunt hid
trei trecdton mal mici prin va-

BACA, 161 BACXt
lea UzuluI, a DoftaniI si a Slaniculul,
care de asemenea
bat in Transilvania.
In partea de la stInga a acesteI
unir, ultimele ramificatiunI
ale sirurilor muntoase cad repede
In valle TazlauluI-Sarat
ale Trotusului.
Cele maI insemnate siruri sunt :
In partea nord-vestica a judetuluI
se gaseste un masiv
muntos, care strabate i judetul
Neamtu pang In malul BistriteI
si al afluentuluI sail Bicazul, a-
\rind ca yid mal culminant Tarcaul-Mare,
cu 1668 metri, situat
la coltul Nord-Vest al judetuluI,
de unde se ramifica
doua sire : una ia directia spre
Sud, urmind granita jud. Bacau
spre Transilvania, numita Culmea
Ciudomir, cu virfurile Ciudomirul-Mare,
1681 m. si Ciudomirasul
pang In valea Trotusului
; iar alta, culmea Gosmeaprin
judetul Neamtu, aproape
de limita acestuia spre
judetul Bacau, cu directia spre
N.-E. In cea dintil naste :
Un sir, care din muntele
Ciudomirul-Mare, trece prin piscul
Ciudomirasul i apol se curma.
spre S.-E. pana in dreptul satului
Brusturoasa, de - alungul
vaeI Caminca.
ira numita Pietroasa, care,
din muntele TarcauluI, ja directia
S.-E. intre plraiele CamInca
i AsAul, cu virfurile : Socilor,
Socior (1335 Preutesele
(1345 in.), Pletrosul,
Muncelul (1296 m.), Danciul si
Gardul. Din aceasta_ sira se desprind
spre V. masivele Palosul
(1188 m.) si Macesul (1288 m.).
$ira Moinestilor, care naste
in com. Gosmeanul, jud. Neamtu,
si trece prin piscul Geamana
(1447 in.) la limita judetelor,
de unde se prelungeste spre S.
tare Asaul i Tazlaul-Sarat, prezintind
piscurile : Strigoiul (1248
64694 Mange Mt:limit Geogrqflo.
m.), Runcul-Stinelor (1274 m.),
Runcul-Rati (1221 m.), Tasbuga
(1156 m.) si Dealul-Santa, unde
sustine un podis pe care se aflg.
asezat tirgul Moinesti si unde
se gaseste i pasul Moinesti.
Din acest podis vira se continua
in directia spre S.-E. cu
Virfurile : Tarnita, Obcina-Berzuntulta,
Ursoaia, Ousorul, Dracoaia
si Dealul-Salinelor pani.
In Trotus la Tirgul-Ocna ; tot
din acest podis spre E. se ramifica
pe malul drept al Tazla'ulur-Sarat,
care satul Leontinesti,
muntif Gilea si Maloiul ; spre
S.-E. sira se prelungeste in directia
Onesti, terminIndu-se cu
dealul Perchiul.Toate acestea formeaza
o ghebositate cuprinsa
intre Trotus si cele cloud Tazlaud.
Din muntele Geamana se
desprinde sire muntoase numite
ale PietreI, printre Tazlaul-Sarat
si cer-l'altI afluentI ai Tazlaulur-Mare,
pana la satul Maghiresti,
trecInd prin virfurile:
Fruntea - Coman, Holmul - Geamana,
Uturele-Mic, Uturele (708
m.), (ambiI cuprinsI intre pirliasele
Solontul si Cucutel) si Piatra-Crapata.
c) Printre sirele din dreapta
Trotusulur, sunt :
$ira HausuluI, care sine
granita, de la piscul Voica in
sus, prin piscurile : Fagetul-Alb,
Apahaus, Aria,-Popoiul si
dama5u1, linga care se deschicle
pasul Ghimes de la Palanca.
Din aceasta culme, la virful
Apa.haus se intind treI picioare ;
lar din Fagetul-Alb si Voica
alte doua si toate despart afluenta
din stinga CiughesuluI.
Intre Ciughes si Sulta se
aflä masivul Cotumba (1220
care la granita trece prin muntil
Cherecbiuc, dintre Ciughes si
Agapioasa, se Indreapta spre
N.-V. pana in dealul Cotumba,
unde se largeste si ramificindu-se
In muntele Faltueanu, ce
se apropie de satul Sulta, se
lasa in Trotus la satul Cotumba.
$ira BordeT, de la E. m.
Pelisca (1329 m.), dintre Sulta
si Ciobanas, trece prin muntiI
Solintar, si se curma spre muntele
Carunta (1323 m.).
$ira dintre Ciobäna i Uz,
venind din Transilvania, trece
prin Piciorul-ObrejesculuI (1098
cu directia V. spre E. liana
In Trotus, prezentind virfurile:
Chinul, unde se despart treI ramure
: una trecind prin muntele
Lapus spre satul cu acelasI
nume ; alta spre satul Dana:
nesti si a treia spre satul Leloaia
cu virfurile : Leloaia (1048
Leloita, Bocna, Chiricel,
Goanta si Tasbuga.
Din Virful $andrul-Mare
(165o m.), $ira-OituzuluI,
care se indreapta. la N. spre Uz,
trecind prin piscurile $andrul-
Mic, Tiganca (1634 m.), Nemira-
Mare (1654 Farcul-Mare
(1654m.), Farcul-Mic (1346m.) si
Chilisca (1425 in.), de unde ese
Dealul-Mare, care desparte Uzul
de afluentele säú Piriul-Negru.
Din Farcul-Mare se bifurca
o sira, care merge in directia
rasdrituluI, spre satul Doftana,
despartind Uzul de Doftana.
Aceasta se bifurcd In sira Doftand,
care desparte Uzul de
pirlul Cracul-cel-Mare.
$ira SlaniculuI, care incepe
din muntele $andrul-Mare, trece
In muntir Chesches si Puful,
se Indreapta intre Doftana
Slanic pana la Tirgul-Ocna, prezentInd
piscurile : Ciresoaia i
Magura (717 in.).
Culmea Oituzulta, dintre
Slanic i Oituz, pleaca din Lunca-Pescarulur
si trece prin piscurile
: Cernica, Cerbul, Picio -
rul-BorvizuluI, Piciorul-PorculuI
Cropa (400 m.).
91

BACX0 162 BACk6
9. Sira Grozestilor, care pleaca
din Runcul-Alb, desparte Oituzul
de Casin ; din ea se ramifica:
JO. Magura - CasinuluT, care
trecind prin Runcu se indreapta
spre manastirea Casinulut
. Sira dintre Casin si Susita
(jud. Putna) face parte din
munir Zabrauti, incepe in muntele
Coarnele i arunca spre Casin,
sirele: Sboina-Verde, Sboina-Neagra
i Virful-RazboiuluI,
apoI Halosul-Mare i Halosul-
Mic, si trece in directia rasäsituluT
prin Ursoaia (718 ni.), si
Suiul, chiar pe limita spre jud.
Putna. Ultimele ramurT ale acesteT
culmT sunt dealurile : arpanulm,
GoronuluT i Bilca, prin
com. Caiut.
Clima. Situatiunea geografica
a jud. Bacau determina si clima
sa. Regiunea muntoasá ce
ocupa., catre apus, mal' bine de
jumatate din intregul judet, impiedicind
intrarea curentilor maT
calzI despre S.-V. fac ca clima
intregulur judet sa* fie mar riguroasa.
Cu toate acestea, vaile
pe care le formeaza apele Trotusuliff,
TazlauluT, a Bistriter
Siretulur, constituesc atitea canale
de ventilatiune, menite a
mai egaliza i indulci clima. Mijlociile
de temperatura ale celor
sase lunI din primavara si vara
anuluI 1886 comunicate de d.
Hepites, directorul InstitutuluT
meteorologic al Rominier, sunt :
Martie . . + 0.7
Aprilie . + 6.1
Maiu + 12.5
Iunie +14.1
Iulie + 16.4
August + 18.0
Temperatura medie a anuluI,
dedusa din observatiunile directe,
plus minima, a fost pentru
anul i888: Letea + 7 °.6 ;
Bucuresti -F 8°.5, dedusa numal
din observatiunile directe
de la 8 a. m., 2 p. m. si 8 p.
m. A fost dar mal friguros anul
la Letea i probabil si pe sesurile
jud. Bacau, de cit in Bucuresti.
Caldura cea maT mare a fost
la Letea in zilele de 27 Iulie,
2 si 3 August, cu + 360.
In Bucuresti, in ziva de 16
August cu + 36°.8.
Frigul cel maT mare a fost
Ja Letea in ziva de 2 Ianuarie,
cu 25°.
In Bucuresti in ziva de 4 Ianuarie
cu 300.5.
Diferenta intre extreme a
fost dar :
La Letea de 610.
La Bucuresti, de 67°.3.
In anul J888, temperatura de
300.5 a fost cea maI scazuta
din toate cite s'a observat de
la 1857-1892.
Diferenta maxima a temperaturel
care s'a observat in cursul
uneT zile a fost : la Letea
23°, in zilele de 4 si 5 Octombrie,
intre + 350 si + 12° si
intre 32° si + 90.
In Bucuresti 210, la 24 Septembrie,
intre + 25° si + 4).
Mijlocia armara a variatiunilor
diurne a fost, la Letea 110.8;
In Bucuresti, 110.4.
Mijlocia maxinielor :
La Letea + 14°.6; in Bucuresti
+ I4°.9.
Mijlocia minimelor :
La Letea + 2°.8; in Bucuresti
30.5.
Mijlocilie anuale ale observatiunilor
directe :
8 ore a. m. 2. p. m. 8.p. m.
La Letea + 70.7 + 120.4. + 70.6
In Bucur. + 70.6 140.1 + 80.8
Zile de inghet:
La Letea, inghet partial 53;
inghet total 64 zile.
In Bucuresti, inghet partial
76; inghet total 57 zile.
Zile de vara (adica zile in
care maxima a fost de 25 grade
si mal* sus):
La Letea, zile 105.
In Bucuresti, zile 113.
In cea ce priveste repartitiunea
vintuluT dupá directiunT, vintul
dominant la Letea in 1888
a fost, in timp de noud lunT,
cel de N.; numar in trer hin/
ali predomnit alte directiunT: in
Ianuarie N.-V. in Martie S.-V.,
si in Iulie S. Directiunea principalA
cu care Nordul isT disputa
domnia era cea de Sud.
AcelasT lucru 11 gasim irisa si
maT pronuntat, cind studiem roza
vinturilor pe anotimpurr i maT
ales pe anul intreg. Aci vedem
ca. Nordul domina Cu 38.I8° o
si cd imediat dupa aceasta vine
Sudul Cu 22. I 7 ; ast-fel in cit,
pentru intreg anul 1888, nu ram'in
de cit 39.65 ° o pentru toate
cele-l-alte directiunT principale
ale rozeT vinturilor ; 20 ° o din
acest rest vin de la N.-V., urmind
deschiderile formate prin
valle BistriteI, TazlauluT si TrotusuluI
in zidul Carpatilor, iar
12 °/0 vin de la S.-V.
Putem face oare-care rezerve
asupra concluziunilor ce ar voi
cine-va sa traga din datele comunicate,
cae nu s'au putut
avea in vedere de cit observatiunile
facute inteun singur an,
anume in anul 1888, care
sub raportul meteorologic s'a
prezintat in toata Europa ca un
an exceptional.
Se poate ?lisa trage concluziunI
asupra climeT, din observatiunile
anulur 1888, fiind-ca
se gasesc diferente sistematice
late observatiunile facute in acelasT
an si in Bucuresti, a cara
clima a fost studiata de d. Hepites
pe temeiul observatiunilor
facute in timp de 32 de anT, de
la 1857-1888.
Proa'acjimm. a) Minerale. Judetul
posedd o bogatie nemarginitá
in straturile de sare de pe
malul sting, al TrotusuluT for-

BACAt 168 BACXt1
mind corpul subteran al dealurilor
dui:4 acest mal, care este
de formatiune eocenica superioara.
Stratul ce se exploateazd
da anual 17000000 kilogr. sare,
care socotindu-se 9 lei suta de
kilogr. cum se vinde in localitate,
aduce statuluT un venit de
leT 1350000 (vezr Tirgul-Ocna,
saline). In multe partT la Grozesti,
la Dealul-Nou (Sdrata), etc.,
se gaseste sarea chiar la suprafata
panaintuluT.
In partea muntilor se exploateaza
pleura, din care se extrage
petrolul, maT cu seama
la Tetcani, Cimpeni (petrolul
galben pe Dealul-Pirjol) , Solontul,
Stanesti, Valea-Arinilor
(Tazaul), Moinesti, Comanesti,
Doftana, Tirgul-Ocna, Hirja ,
Man astirea Ca.sinul, etc. Pro ductiun
ea anuall este de 7000000
kilogr. petrol, acum vre-o 20
de anT nu da nicf sfertul din
productiunea de astazT.
Straturile de carbunT de pamint,
de formatiune mal noul,
lignita, care se gasesc la Brusturoasa,
Comanesti, Darmanesti,
Doftana si Caiutul (Ursoaia), nu
se exploateaza. Lignita de la
Comanesti, expusa si premiatä.
la Paris In anul 1867 cu ocaziunea
ExpozitiuneT din acest
oras, este de o calitate foarte
bung..
Ozocherita, sau ceara de pamint,
s'a gasit nu numaY la Moinesti,
la Solont, ci si in Valea-
SlaniculuT, aproape de T.-Ocna;
dar nu se exploateazd de cit la
Solont. Cele doua puturT de ozocherita
de la Solbnt dail 700
pana la 800 kilogr. pe saptämina,
care se transporta la Moinesti,
unde se rafineaza In fabrica d-luT
L. Löbel. Parafina ce se extrage
de ad i se vinde, cea galbenä,
cu 2 leT 50 b. kilogr. si cea
alba, Cu 3 leT kilogr.
Piaträ de var se gaseste la
Grozesti, din care se scoatp var
hidraulic de o foarte bund calitate.
Cariere de piaträ de var se
gasesc la Radeana, la Valea-
Seaca (c. Bogdana) si la Soiont,
care dad un var de o calitate
prea blind. S'a mal gasit un fel
de marmura (alabastru), in multe
localitatT dintre Tazläul si Siretul,
cea ce face sa se presupuna
ca exista blocurT marl subterane.
Gips se gaseste la locul numit
Domnita (v. a. c.).
.Apele minerale. In acest judet
se gasesc cele maf vechT
si maT renumite ape minerale
din tara.
Baile Slänicul , a caror exploatare
dateaza de la inceputul
secoluluT, urmeaza progresind in
fie-care an. Ele sunt alcaline, muriatice,
sulfuroase si feruginoase,
In numar de io izvoare; s'au
descoperit si altele, care nu sunt
Inca intrebuintate.
Baile Nastäsachi, din coastele
TirguluT-Ocna, contin aceleasT
elemente ca cele de la Sldnic,
cu micT diferente.
Bäile Sarata (Dealul-Nou), nu
departe de Bacau, contin sare
multa si iod.
Apele de la Tirgul-Ocna numite
Vilcica, ce se scurg de la
saline, sunt särate si iodurate.
Ape sarate numite in genere
Slatine, sunt aproape pretutindenT
in acest judet si aun me :
la Grozesti, Mängstirea Casinul,
Berzuntul, Solontul, Podurile,
Valea-Rea, Valea-Mare, Valea-
Arinilor, Luncani, Slobozia-Luncani,
Basesti, Magiresti, Schitul-
Frumoasa si Sänduleni.
Ape sulfuroase numite in genere
Puturoase, se gasesc prin
comunele Grozesti (Puturosul),
Gropile (Ruptura si Puturosul),
Magiresti (Stänesti), Solontul si
Cucuieti, pe Valea-TazlauluT.
Ape acidulate, numite in ge-
nere de popor BorghisurT, se
mal gasesc prin Valea-DoftaneT.
Pe teritoriul comuner Grozesti
s'ati gasit ape feruginoase,
la Hatman ; ape carbonice se
afld tot in aceasta comunä. la
dealul Albert; iar la Manara
sunt emanatiunT de gazurT si
apa, care tisneste din pamint
pana la o inaltime mare.
In comuna Vasiesti, pe piriul
Glodul, se gasesc izvoare, numite
de popor capa de gua»,
cacT are credinta cä. acele, ape
tamaduesc gua.
6) Vegetale. Clima racoroasa,
calitatea buna a soluluT, mal cu
seaml in sesul Siretulur, multimea
apelor curgatoare care
adapa vaile, toate acestea sunt
tot atitea cauze ce fac din jud.
Baca una din cele maT manoase
partr ale tareT. Pe linga calitatea
exceptionall a soluluf sä.ä, se
adaogd, precum vazurdm, bogatiT
naturale ascunse in muntI,
care insa numaT in parte sunt
exploatate.
Paminturile de cultura nu ocupa
nicT un sfert din intinderea
judetuluT, adica 97907,42
hect. din 411318,90 hect., intinderea
intreguluT judet.
La cimp se seamana mg mult
gnu rosu de Roman, pia de
Banat si orz ; la munte, porumb,
secara si ovaz de foarte bung.
calitate.
In judetul Bacau, prin introducerea
unor metoade mal bune
in lucrarea pamintuluT, prin intrebuintarea
crescinda a masinelor
agricole, se face plugarie
mare; iar, din cauza bund calitatT
a finetelor si a pasunelor,
animalele folositoare prospera,
asa c5. productul agricultureT
in acest judet, atinge cifra de
14000000 leT, dintre care numaT
9000000 pentru cereale si
alte plante.
In regiunea muntilor se afla

BACX/Y 164 nAcX1)
intinse pa5unT, care nutresc oile
caprele din judet.
Culturile cele mal bune se
pot vedea pe mosiile Finttnelele,
Spineni, Calugara- Mare,
Valea - Seaca, Faraoani,
ciuni, Gioseni, Horgesti, Dealul-
Mare , Ungureni , Parincea si
Petresti.
Cultura tutunuluT inflorea, Inainte
de stabilirea monopoluluT,
prin comunele Blagesti si Valealul-Ion,
care produceati tutun in
valoarea anuall de 150000 leTo.
Finetele sunt in unele locurI
putine si de proasta calitate,
din care cauza locuitoriT de pe
acolo isr desfac vitele pe preturl
reduse.
Cultura yid are in judetul
Bacau locurf binecuvintate, mar
cu seama in Tirgul-Ocna si pe
coastele dealurilor despre V. de
Bistrita. In anul 1890 viile ocupaii
o intindere de 3650,76 hect., si
au produs 1903,47 hectol. vin
negru si 85598,75 hectol. vin
alb; iar, dupa controlurile divizieT
filoxerice (1891), viea lucrätoare
ar ocupa 48,58'/2 hect. si
cea nelucratoare 248'2 hect. In
anul 1890 s'a maT fácut in district
14606 hectol. tided de prune;
750,58 hectol. rachiu de tescovial
si de drojdit ; 9930,58 spirt
de bucate si 14 hectol. otet de
vin.
Toti muntil din partea vestica
a judetuluT sunt Imbracatl cu
padurT seculare de arborf, parte
rasino5T, adica cu esente, ca: bradul,
moliftul i pinul, si parte
foio51, ca stejarir, fagiT, arinir si
mesteacaniI.
In partea estica, cele doua
rindurr de dealurT din dreapta
stinga Siretulul, sunt imbracate
si ele cu padurT de stejarl
si fagl; lar prin lund sunt:
plopT si rachitT.
Padurile Statulul din judet, in
numair de 23, dintre care nu-
mar 8 amenajate cu plan de exploatare,
ocupa o intindere de
61914 hect.
Casa Sf. Spiridon posedd 4
padurT, toate ingrijite i ocupInd
7184 !hectare, iar padurile
particulare mal intinse si
mar bine ing-rijite stint padurile
Doftana, Beleghetul, Comanesti,
Palanca, Glodisoarele, Ludasi,
Flocesti, Tetcani si Fintinelele.
Industria cherestelei de brad
si de molift a luat avint, favorizata
fiind de inmultirea soselelor
si a cailor ferate, si ast-fel
s'a si ra.spindit cultura sistematica
a padurilor.
Raposatul Print Schoenburg-
Waldenburg a intreprins pe mosia
sotiet sale, Fintinelele, o cultura
de padun sistematica, iar
dupd moartea printulur, s'a continuat
si se continua, de vaduva
sa, cu mare activitate. La Fintinele
s'au facut si se fac plantatium
noua de padure de brad,
molift stejar, din cele mat bune
esente. Aceste saditT sunt astad
foarte frumoase si progreseaza
invederat.
De altminten padurile sunt
mat toate amenajate si numar
brazil eel batrinI sunt supusr
taieriT, dupà sistema de grAdinarit.
Industria cheresteleT nu
ameninta existenta paduril de
brad, cacT exploatatoriT sunt indatoratT,
prin contractele lor, a
feri padurile de toate daramaturile,
adunindu-le in gramezT,
spre a le pazi de incendiu.
AstazT, de chid padurile au
dohindit un pret mal mare prin
calle ferate, atit Statul, cit
proprietarT, iau masurT
maT serioase pentru a le scapa
de foetid. Incendiile aü devenit
mult mal rare. Codrul mare de
brad era amenintat prin exploatarea
neregulatà din trecut. De
la crearea cailor ferate incoace,
exploatarea a Inceput a fi re-
gulata i vedem ridicindu-se tinerit
de brad in toate partile
cite nu ai fost arse in trecut.
Adevaratul inamic al paduril sunt
fácatorir de tele, care incendiaza
padurile, In mod sistematic, mal
in totf anir, in timp de seceta
spre a lati locurile de imas.
Padurile ocupa tn judetul Baal'
o intindere aproximativa. de
250000 hect. Multe din ele insä
sunt distruse prin ardere. Se
intimpld adesea ca facatorif de
rele sa le dea foc din mat multe
part' i atuncT totul este redus
in regiunr desolate.
Animale. Padurile seculare
si mat cu seama cele de pe
muntiT Comanestilor sunt foarte
bogate in fiare salbatice i vinaturT
de tot soiul, precum: urst,
lupT, risT (lynx), cerbT, caprioare,
mistretl, vulpi, cocost negri de
munte l glinusi ; in piraie sunt
pastravi, si în dun mreana,
lin, crap, stiuca, clean si ochean.
Vinatorea de ursT se face cu mare
pericol, mat cu seama iarna,
cind ursiT se retrag in barloage
(vizuinI). Acolo, intre stinci, se
duce vinatorul, se prezinta la
gura barlogului, provoaca pe urs
ca sà iasá i atund se intimpla
adese-orl lupta crincena, corp la
corp, intre animalul salbatic
vinator. Sunt vinatorI, destul de
curagiosT, care infra in vizuina
ursuluT, chid ursul nu vrea sa
iasa, i atund lupta urmeaza in
subterana.. La Comanesti s'a intimplat
epizode inspaimintatoare
la asemenea vinatorI, si chiar
nenorocirr.
Chid lemunte nu este ghinda
si cind nu se face niel smeura,
mincare favorità a ursilor, atuncl
aceste fiare neavind hrana la
munte, se coboarä prin luna luI
August din muntir eel marT, se
apropie de poalele lor si se hranesc
acolo cu porumb, ciad este
Inca in lapte. Pe mosia

BACACT 165 BACÄt
este o localitate, care se zice la
Pralea, In ultimele ramure ale
Carpatilor. Desisurile paduroase
de acolo dati ursilor adapost
sigur, i toamna e/ se aduná inteinsele
in mare numär. De
aceea localitatea este renumita
pentru vinatorile de ursT, care
insä se fac nu tocmar fard pelicol.
Se vede cd ursIT, fiind adi
la poalele muntilor, se simt nesigun,
i indatá ce väd pe vinätor,
Il ataca tot-d'auna.
Rish nu se pot vina alt-fel
decit prinzindul in capcane de
aer, fiind-c,1 risul, &Ind este gonit,
sare in copad tufosT si se
ascunde acolo. Gainusele sau
leruncir, care traiesc numal in
bradeturile de pe locun sese
sau din luncT, se ingina cu un
mic flueras de os, fabricat de
pucasiT mnii, Cu care imiteaza
asa de bine ciripitul pasarer,
incit pa,sarea vine zburInd repede
spre vinator, se pune jos, sub
brad, cite o data la citi-va pag,
ast-fel cade victima.
Recensamintul din 1890 a
dat urmätoarele cifre pentru animalele
domestice: Ca! 8287; 16
magarl; 82632 vite man cornute;
porcI 24078; capre 7737; of in
numar de 86962, care apartin
unul numar de 4404 proprietan
si care in 1891 au dat 2799
kgr. lind tigae, 901141/2 kgr. Iind
turcand, 52307 kgr. lînà amestecata,
si 6592 kgr. lina mita.
lar din laptele oilor se face la
munte, brinza de cosulete, de
burduf j cascavalurr (la Beleghet)
foarte bune.
In anul 1890 s'a,ti intretinut
In prisacT, 7247 stupT de albine,
care ail dat 1521,922 kgr. miere
si 5896.454 kgr. ceard.
Proprietatea. Pdmintul judetuld
Bacau coprinde proprietatT
marT, apartinind particularilor.
Printre proprietarif mall, in numar
aproximativ de 250, Cu mo-
siI mal intinse sunt : fratil Ghica
de la Comänesti, care impreunä
poseda 80000 flier impartitT astfel
: D. Ghica : Comanesti cu
Palanca ; Eug. Ghica : Aga5u1
cu Brätulesti ; G. Ghica : Larga
cu Ciobanasul ; principesa Al.
tirbey : Darmanesti cu Brusturoasa;
N. Ghica : Doftana cu Beleghetul
; principesa Schoenburg-
Waldenburg: Fintinelele, Girleni
Valea-S each' ; D. Lecca : D ealul-
Mare ; Caton Lecca : Pärincea;
Gh. Esarcu : Spineni ; Iorgu
Sturdza : Säucesti ; fratir Krupenschi
: Stänesti; fratil Braescu
i Gh. Cantili: Calugara ;
fratif Iurascu : Onesti cu Cetatuia
; Alisa Lecca: Gioseni ;
mostenitoriT luT Alex. Vidrascu :
Petresti ; N. Sterian : Filipeni ;
Alexandrina Cassu : Faraoani ;
Rosetti : Tetcani ; Societatea de
exploatare a petroleulur: Moinesti
i olontul ; I. Lecca : Ungureni
; D. Strat: Racataul si
o parte din Rdcaciuni ; Iunius
Lecca: Radomiresti i Viforeni ;
Lazu: Bahnaseni ; Furnarachi :
o parte din Räcaciuni si Coman;
Alex. Constantinescu, V.
Buzdugan, Mdi ia Sturdza; mostenitoriT
Col. Pisoschi, Hanuta,
totT proprietan pe mosiile din
com. Racäciuni ; Ana G-1 Catargi:
Caiutul; Gh. Strat: Horgesti
; Negroponte : mosia Grozesti.
Epitropia Caser Sf. Spiridon
din Iasi stapineste mosil pe teritoriul
comunelor Blägesti, Valea-luT-Ion
; in Tirgul - Trotus :
Slänicul; In Bogdä.'nesti : Rusi ;
In Tirgul-Ocna : Magura.
Statul sta'pineste mosiile de
munte : Ca5inul, impärtit inteun
trup cu padure i alte doua
fárá padure ; Bogdana si Heltin'
cu paduff. Mar sunt cu
durl mosiile : Laposul, Plopul,
Lucacesti, Lucacesti-Titesti, Frumoasa,
Pirjolul, Nasoiesti, Ce-
tatuia, Poiana, Tirgul Gloduri,
Prajesti, Hertiona sunt mosif de
&imp ; asemenea si Tisa-Silves
tri, Pancesti, cu padure si Letea
cu Silistele, parte din Ca
lugara i Letcani (Racova), fara
padure, care sunt destinate a se
parcela in lotun mid, care se
vor vinde locuitorilor fa'ra, pamint.
Mal sunt multe mosiT care
apartin razesilor märuntT.
Mosiile si acareturile judetu
luT sunt : inoiile Ilieti, Ripa-
IepiT i Chetris ; apo/ casele
Busuioc.
ImproprietaritI, in urma kgei
din 1864, aü fost 20181 locui
ton cu 72454,26 hectare pa.
mint In tarina si in vatra satuluT.
Insurätel s'ati improprietärit
1268 Cu 4080 raid pamint. Rufetasir
OcneT (v. a. c.) in numax
de 1602 posedä, 13442
hectare.
Industria. Judetul Bacau este
unul din judetele cele mal industriale
ale ValreT, cu un viitor
mare, de vreme ce in muntiT
saT sunt numeroase mine de tot
felul si patru ape man torentiale.
Dona industriT mad extractive
are judetul Bacati : I. a
sarei, in puterea monopoluld
Statulur, i anume la salinele de
la Tirgul-Ocna, care dan sare
de o calitate superioara celorlalte
mine de acest fel din tara;
2. a petroleuluf, care din cauza
abundenteT minelor de pacurd,
In multe localitatT din acest judet
a fa'cut sä se infiinteze peste
30 rafinarit, care pe ling ca
dati aproximativ 40000 hectolitre
petroleu pe an, mar dati parafina
(Mandstirea Casinul si
Moinesti) si alte extrase. Industria
petroleulur a progresat mult
In acest judet de chid s'a inceput
la Moinesti si Solontul o
exploatare de catre fostul proprietar
Theiler si care azi se

B ACAt 168 BACM"
urmeaza Cu activitate de catre
o societate straina. In 1885, Fernand
Hue, In lucrarea sa asupra
petroleuluT, ne spune cá aa
dat numaT 12000 tone.
Domeniul Solontul-Moinesti-
Tazlaul, care cuprinde peste 3000
fad locurT de imas, este cel
mar avut In teren petrolifer, in
ozocherita si lignita. Societatea
romlná pentru industria si comerciul
petroleuluT a extras cantitall
de petrol tot mar marl In
anir din urmà i anume dupa
cum urineazd :
1887 88 : 3300 tone titeiu.
1888 89 : 3700
1890 91 : 6215 )1.
Fabrica Theiler, din Valea-
Arinilor, a extras in anul 1890-
1891, din 5337800 kgr. titeia:
331 8000 kgr. petrol de lampa
10600 » sold de parafina
423069 » uleiurT
281222 » residua.
Inainte de anil 1858, cind s'a
instalat prima fabrica de petrol
de la Tetcani, de care niste
Evrel din Galitia, si la 186o
chid s'a instalat cea de la Moinesti
(Theiler) de catre Wolf
LazarovicT, pleura se ardea in
gropT deschise, pentru a o lipsi
de productele volatile, pe chid
pleura groasa ce ramtnea, era
singura intrebuintan In comerciu,
pentru ungerea carutelor.
Parafina se fabrica la Moinesti
numar din anul 1866, iar uleiul
de uns din 1887.
Alte industrif maT vedem in
jud. Bacaa, si anume :
O fabricà de hirtie la Bacai
(Letea), Infiintatà de o societate
romineasca, prin legea de la 17
Ianuarie 1881. In 1889, &Ind
s'a acordat fabriceT avantagiile
legeT industriale, fabrica avea
un capital de 2400000 leI i intrebuinta
150 lucratorT.
La Grozavesti, In localitatea
numita Iordacat, se aflà instalata,
de catre proprietarul mosieT Negroponte,
o fabrica de var hidraulic
i ciment, in valoare de
peste 150000 leT, pentru prosperarea
careia proprietarul a si
proiectat constructiunea unei cal
ferate pe Valea-OituzuluT.
sunt alte cloud fabricT de var
ordinar In com. Bogdana.
Pietre de moara, bune, se fac
la Comanesti.
Cardmida se fabrica in apropiere
de Tirgul-Ocna In satul
Plriul-Boghil, com. Tirgul-Trotusul,
unde in toate curtile taranilor
se vad barbatT, femeT
copir faclnd caramida.
FabricT mal marl de cardmida,
adica locurT unde se intrebuinteaza
lucratorT cu plata, sunt
la Tirgul-Ocna 4, atte cloud la
Back', lar una la Margineni-
Munteni.
In tot judetul sunt doul olaril,
la Bacau.
fabrica de sticlarie in comuna
Bogdanesti.
aka. industrie, care si-a luat
un avint colosal, gratie numeroaselor
cal ce strabat judetul,
este cheresteaua de brad si molift.
De acest fel sunt In jud.
Bacdu 3 ferestraie cu abur sistematice,
si peste 90 ferestraie
de apa, dintre care cele mal
multe pe Trotus, la Brusturoasa,
unde lucreaza compania
Goetz de la Galati.
Prin industriile cele mad, cata
sà notam 4 fabricT de spirt, care
lucreaza la Tetcani, la Findnele
(Hemeius), la Racova si la Margineni-Munteni,
care all dat, in
1890, 9930.58 hectol. spirt. MaT
este 0 o fabrica de bere.
Fabrica de spirt, Ellenberger,
care este situatcl pe teritoriul
comuneI Margineni-Munteni, la
3 kil. del:di-tare de orasul Bacaa,
pe un tatim ses, llnga calea feran
Bacaa-Piatra si pe malul plrlutuI
Trebesul, este construita
dupa sistema cea mal noul
produce alcool de 930 absolut,
inlesnind tot de °data ingrasarea
sistematica a unur numar
de 1500 capete de vite. Grajdurile
sunt sub un singur aco.
peramint, lucrate dupa cel mar
perfectionat sistem. Apa se cistiga
prin find& artesiane de la
adIncime de 138 m. In aceasta
fabrica se mal produc romurT,
coniacurT i licorud.
Rachin s'a scos In 1890 si
din prune (tuica) 146.06 hectolitri,
din vin 14 hectol. si din
tescovina. i drojdiT 705.58 hectolitri.
La Tetcani se fabrica
un rachia de masa anisonat, de
calitate superioara'..
Localitatile cu podgoriT renumite
se gasesc pe acolo unde
clima este mal dulce. Ele dan
un vin in genere alb cu gust
placut si se Oa pe comunele
Gioseni, Dealul-Mare, Tirgul-
Ocna, Tirgul-Trotusul, Bogdanesti,
Faraoani, Cleja, etc.
In aceastá grupa de industriT
alimentare intra i morile si anume:
o moara sistematica cu
turbina, 5 cu abur, 276 cu apa,
5 de Vint §i 3 miscate de animate.
Alte industrif sunt : 3 fabricT
de sdpun ordinar, producind
40000 kilogr. pe an; 4 fabricT
de lumInarT de sen ; 2 draste
saü piue pentru cergl; 2 de
postav (siac), in Bacati, i. peste
30 piue de batut sucmane
care bat 28063 metriT pe an;
4 dubaldrir sail tabacarir,
Bacan si Tirgul-Ocna); 3 fabricT
sistematice de lemnarie. Foarte
multa butnarie sau dogarie (butl
si felurite vase de vin, cofe, ciubere,
scafe i altele, toate din
lemn de brad) se face mal cu
seama in comunele Cleja, Paucesti
si Faraoani ; multe din
podgorille tareT se indestuleaza
Cu vase fabricate in aceste lo-

BACAil 167 BA ati
calitatT. In deosebite locurT se
lucreazd rotarie; carute se fabrica
maI cu seama la Moine5ti.
in comuna Nadi5a se fac cobze
foarte cautate de lautariT judetula.
Industria casnicci se compune
din tesaturI de lina, (cergI, laicere
5i sucmane), bumbac, cinepa,
in 5i matase (marame la
Tirgul-Ocna) 5i alte multe, c5.cr
taranul in genere 15i fabrica singur
aproape toate uneltele sale,
precum 5i lucrurile de imbracaminte.
Cu introducerea industriilor
manuale in 5coale1e rurale,
industria casnica va propA5i in
judet.
Centrurile de industrie mai
insemnate sunt: Bacau 5i Tirgul-
Ocna. Insa in acest din urma
oras industria pare sa fi dat
inapoT, cad multe din industriile
manuale de la penitenciarul din
acest erg, care au meritat atitea
laude, ai1 disparut i acum
nu se mal lucreaza de eft lingun
i bastoane de lemn, cutite,
satire 5i mid obiecte de piatra.
Pe la jumatatea secolula nostru,
se fabricau ad i pistoale
revolvere, lar din in 5i cinepa
se aceau pinza 5i fringhiT.
In scrierea «Notice sur la Roumanie»
publicata la r868, de
comisiunea insarcinata cu lucrarile
necesariT pentru expunerea
productelor romine la Expositia
universald din Paris de la 1867,
gasim urmatoarea relatie :
«Penitenciarul Ocna cuprinde
mal multe ramurl de industrie,
care se desfa5ura in profitul statuluT
5i in acelag timp al stabilimentuld
insu5I: se numara
o manufactura de pinza, de odgoane
(fringhiT groase de corabil)
5i de fringhiT, care este
exploatata cu ajutorul capitalurilor
private 5i care procura
condamnatilor mid sume la e-
5irea lor din inchisoare, contri-
buind a le ameliora dispozitiunile
morale. Cantitatea de cinepa
care s'a consumat anual in anif
1863-1864 este de 276721/2
ocale. Productiunea pinzeT s'a ridicat
la ro254 cotI. Cheltuelile
ocazionate aü fost de 176149
lei vechI 5i veniturile de 213663
lei vechI, cea ce da un beneficiti
net de 37513 la vechI 5i
in plus materialul brut 5i producte
in magaziï in valoare de
73544 leI vechT».
Comerciul. RominiI se indeletnicesc
cu munca cimpuluT
transportul cu carele, lar comerciul
se gäse5te mar tot in
miinile Evreilor, Armenilor
Grecilor din judet.
BilciurT se tin in urmatoarele
localitatI : la Baca(' de 2 orT pe
an, la One5ti de 7 off, la Tirgul-
Ocna de 4 orI, la Moine5ti de
5 orl, la Comane5ti de 4 orI,
la Darmane5ti de 4 orI, la Bogclane5ti
de 2 orl, la Radeana
de 2 orI, la Ca5in, cel maI
mare tirg, care tine de la 8-20
August, la Parincea, Glodurile,
Valea-Rea i Caiutul.
Comerciul interior se face la
aceste tirgurT cu cereale, vite,
cherestea i lemne de construetie,
pinze 5i pia, petroliti 5i pleura,
vin 5i spirt, sare i carbunT
de pamint, var i pietre
de morI 5i de constructie, etc.
Productele judetula adunate
mal toate la Bacati i Tirgul-
Ocna, precum la Moine5ti, oras
comercial din cauza productiuneI
petroleula, fac schimb cu
producte de ale Transilvanier,
prin trecatorile Ghime5u1, Uzul
5i Oituzul.
Administrafia. Judetul Bacla
este subimpgxtit in urmatoarele
pla5I (1892): plasa Siretul-d.-s.
cu re5edinta la Secuieni ; pl. Siretul-d.-j.
cu re5edinta la Parincea;
pl. Bistrita-d.-s. cu re5edinta la
Girleni , plasa Bistrita-d.-j. cu re-
5edinta la Valea-Seaca ; plasa
Trotu5u1cu re5edinta la Tirgul-
Ocna ; plasa TazlAul-d.-s. cu re-
5edinta la Scorteni ; plasa Tazlaul-d.-j.
cu re5edinta la Valea-
Rea ; plasa Muntela cu re5edinta
la Moine5ti.
In numar de 4 ail fost
5ile maT inainte de aceasta impartire
administrativa i anume:
plasa Bistrita-d.-s., plasa Bistrita-d.-j.,
plasa Tazldul-d.-s. 5i
pL Tazlaul-d.-j.-Trotu5u1. i mal
in vechI erati cinci p15.51,
plasa Tazlaul-d.-j.-Trotu5u1 forluau
douä plasY deosebite : pl.
Tazlaul-d.-1. 5i pl. Trotu5u1, care
maT in urma insa, dupa legea
din 1882, privitoare la reducerea
5i fixarea numarula subprefecturilor,
s'au contopit intr'una
singurd.
In anul 1896 cele 8 pla5I s'au
redus iara5I la 4 5i anume : Bistrita-d.-s.,
Bistrita-d.-j., Tazlduld.-s.
51 Taz1aul-d.-j.-Trotu5u1.
a) Plasa Bistrita-d.-s. s'a format
din comunele pläsilor Bistrita-d.-s.
i Siretul-d.-s. la care
s'a ma adaogat comunele : Slobozia-Luncani
i Luncani din
fosta plasa Tazlaul-d.-s., precum
comunele : Bacati, Calugara-
Mare, Dealul-Noti 5i Luzi-Cdlugara,
din fosta pl. Bistrita-d.-j.
b)Plasa Bistrita-d.-j. s'a format
din comunele fostelor pla5I Siretul-d.-j.
i Bistrita-d.-j., afara
de cele 4 comune din aceasta
ultima plasa, care s'ati alipit pe
lIngá plasa precedentä.
Plasa Tazläul-d.-s. s'a format
din toate comunele fostei
plasa a MunteluT la care s'an
alipit comuna Doftana din fosta
plasa Trotu5u15i comunele: Bahna5eni,
Bäsesti, Buc5e5ti, Leontine5ti,
Schitul-Frumoasa 5i
Solontul din fosta plasa Taz-
15,u1-d.-s.
Toate comunele fostelor
pla5r Tazlaul-d.-s. i Trotu5u1

BACAU 168 BACAU
(afara de Doftana) precum si comunele
: Ardeoani, Nadisa, Scorteni
si Tetcani din fosta
Tazlaul-d.-s., ad format plasa
cea mai mare cu numele Tazlau1-d4.-Trotusu1.
In jud. Bacau sunt &ma' comune
urbane si 87 comune rurale
coprinzind 405 sate sau
tune.
Budg-etul. Budgetul ordinar al
districtuluI pe exercitiul 1891-92
are: la veniturT lel 340497,35 si
la cheltuelT leT 323299,75; excedentul
este de leT 17192,60.
Budgetul extraordinar a zecimer
a treia adaoga ca la cheltueli
s'a trecut suma de leI
31859,10, procentele si amortizatia
imprumutulur de 450000
leT, lasind libera suma de lei
36451,89, pentru plata datoriilor
contractate cu construirea
palatuluI. Budgetul acesta dar
se prezinta cu 118423,36 la venitun,
si 118157,35 la cheltuelT,
lasind un escedent de ler 266,01.
Budgetul drumurilor se prezinta
Cu I 13984,99 leT la veniturI, CU
11026o la cheltuelI i lasa un
excedent de 3724,99 leT. Judetul
are angajat la creditul agricol
suma de 73675 ler.
Impozite. Acestea sunt : eltre
stat : car de comunicatie
174486; patente Id 29687,39;
fonciar lei 332565,84; licente
leI 111991,40; catre judet : dotal
zecimr ordinare ler 143912,57; a
treia zecime ler 71974,88; &ma
zecimI ale drum. 108877,87.
Serviciul sanitar. Personalul
sanitar al judetulta in anul
1890 s'a compus din : un medic
primar al districtulur, 4 medid
de plasa, dor medicr al oraselor
Bacad si Tirgul-Ocna, 9
moase, platite unele de stat
altele de comune, dintre care
2 Cu resedinta in Bacad, 2 in
Tirgul-Ocna, 1 in circumscriptia
I Cu resedinta in Moinesti, care
avea de vizitat 5 comune, I in
circumscriptia II cu resedinta la
Comanesti, avea 3 comune,
in circumscriptia III cu resedinta
la Valea-Rea, care avea
de vizitat 6 comune, I in circumscriptia
IV cu resedinta la
Onesti, avea 7 comune, si
In circumscriptia V, avea o co
muna; mar este si I medic veterinar
al districtulta.
Pe lingä acest personal se mar
adaogä medicir spitalelor si subchirurgiT
sad vaccinatorir lor.
Dui:a cum se arata in publicatiunea
oficiala din «Monitorul
No. 128 din Il Septembrie 1891,
numarul nascutilor din judet,
afara de orasele Back' si
gul-Ocna, in anul 1890, se ridica
la cifra de 5979 copir (315
baetI si 2827 fete), dintre carI
sunt legitimr 2962 baetT si 2616
fete, iar nelegitimr 190 bg.etT
216fete. RominT s'au nascut 3001
baetl si 2673 fete ; Evrer 137
MO', 142 fete ; altr strainT 14
baetr, I I fete. Mortalitatea a
fost de 5570 indivizr: 2863 de
sex barbatesc si 2706 de sex
femeesc.
In anul 1891 s'au numarat
6742 nasterr si 7615 mortI in
comunele rurale ale judetulta.
In orasul Bacäu avem pentru
anul 1890, nascutT 444, din car!
187 RominT si 257 Evrer. Copir
legitimI dintre RominT au fost
47 baetT si 77 fete ; Evrer 104
baetT si 117 fete ; nelegitimr RominT,
20 bletT si 33 fete; Evrel
15 baetT si 21 fete. Moasele ad
asistat la 49 lehuzir : 40 nasteff
fiziologice, 9 avorturr, 5 nAscutT
mortT. Mortalitalitatea a fost
printre RominT de 125 barbatI
si iio femeT; lar printre Evrer
108 barbatI si 105 femer.
In orasul Tirgul-Ocna s'au
naiscut 129 bdetr si 124 fete.
Moasele au asistat la 107 nastee
fiziologice, 4 patologice, 4
naster1 premature, II avorturr.
Mortr ad fost 240: 139 de
sex barbatesc si WI de sex femeesc.
Mortalitatea enorma a
fost intre copiir micr, de la nastere
pana la 5 anI.
Ajutorul medical gratuit s'a
dat la 9075 indivizT, dintre earl
3175 la domiciliu si 5900 la dispensariul
si anume : 4709 de medicir
plasilor, 1506 de medicir
oraselor, 3166 de medicir spitalelor.
Numarul copiilor vaccinatl este
de 7795, dar cu succes numaT
7028. RevaccinatI Cu succes 745,
thrä succes 22.
Pentru populatiunea saraca,
medicamentele s'au dat gratuit.
Judetul a mal venit in ajutor,
pe linga sumele alocate (6o
ler) de comune, cu 1000 ler pentru
ordonante gratuite si combaterea
epidemiilor, osebit ca a
mal cumparat o rnare cantitate
de sulfat de chinina, necesara
pentru combaterea frigurilor palustre
ce au bintuit pe o scara
intinsa.
&AWL a acordat suma de 500
ler pentru intretinerea a To paturI
in timpul verer, special pentru
pelagrosT, numarul lor fiind
mare.
Constatari de mediciná legall
au fost 1533, liberindu-se 37
acte pentru autopsir, 18 pentru
deflorarr, 319 pentru pldgr, 484
pentru contuziunT, 9 pentru constatarea
facultatilor mintale, 243
pentru scutirT de contributiunr.
Orb); In anul 1890 ad fost:
53 barbatr, 49 femeT ; surdorautr
: 70 bdrbatI, 46 femer ; crestinT
: 36 barbatT 13 femer. Miscarea
alienatilor raintall a fost:
ii barbatT,- 3 femer.
In intregul district sunt 5
spitale (589!):
Spitalul Pavel si Ana Christea,
Cu 29 paturT pentru barbatI
si 13 pentru femer. Are re-

BACÄt 169 BACM1
sedinta in orasul Bacaii ; este intretinut
din fondul Pavel si Ana
Christea, de judet si de stat, cu
o subventiune pentru intretinerea
a io patuff, spre a se cauta
pelagrosiT. Se administreaza de
judet.
Spitalul Izraelit, cu 6 paturT
pentru barbatI si 6 pentru
femeT. Are resedinta in orasul
&cal' ; este intretinut de comunitatea
Izraelita si administrat
de un comitet.
Spitalul Moinesti, cu To
paturT pentru barbatl si 9 pentru
femeT. Are resedinta In Molnesti
si este intretinut i administrat
de judet.
Spitalul Sf. Spiridon, cu 20
paturT pentru barbatI i IO pentru
femer. Are resedinta in T'irgul-Ocna,
si este intretinut
administrat de Epitropia caseT
Sf. Spiridon din Iasi.
Spitalul penitenciarulul Tirgul-Ocna,
Cu 12 paturT, intretinut
administrat de stat.
In intregul district sunt 4 farmaciT,
2 in orasul Baolu, I in
Moinesti i i in Tirgul-Ocna.
Pofta fi telegraful. BiurourT
telegrafo-postale Cu serviciul permanent
se gasesc : la Bacaa, Infiintat
In x856, luna Septembrie;
la Tirgul-Ocna, infiintat in 2
Martie, 1861; i la Moinesti, infiintat
in 8 Februarie, ¡871; pe
lInga care se mal adaoga, osebit
de cele de pe la statiunile
drumurilor de fer si de pe la
halte, un biuroa functiontnd numg
pe timpul veref la baile de
la Slanic.
Circulalia. Judetul Bacaa e
strabatut de urmatoarele cal:
1. Cilt ferate. a) Linia Bucuresti-Roman,
inträ in judetul
Bacla la satul Racaciuni, pe
care-1 lasd, dimpreunà cu statia
Racaciuni, la senga. Statia R1caciuni
se &este la 274 kil.
de Bucuresti, la Nord de Sas-
54594. Mareta Mafia:as Geopralo.
cut cu 16 kilom. si la Sud de
Bacaa cu 28 kil. Linia taie :
c. Racaciuni, l'Ara in Faraoani,
pe care se afld halta Faraoani,
com. Valea-Mare, comuna Valea-
Seacd in care se afla statia Valea-
Seaca, la stinga linieT, comuna
Rusi, si prin comuna Letea, ajunge
la statia Bac5.5, la 302
kil, de la Bucuresti. Aceasta
statie este departe de Iasi cu
cu 160 kil. si de Galati Cu 190
kil. (pe la Tecuciu).
Din comuna Bacari unja trece
in comuna Margineni-Munteni,
apol In comuna Osebiti-Margineni,
Finenele, 306 kil, de la
Bucuresti, unde se afla halta cu
numele Fintinele, precum i podul
de ffer de zoo m. in lungime
peste rlul Bistrita, apoT
prin comuna Ciumasul, comuna
Serbesti, comuna Beresti, de
unde linia intra in districtul Roman,
pe la comuna Galbeni.
Asa dar finja Bucuresti-Roman,
taie districtul Bacau, de
Ja kil. 270 321, pe lungime
de 51 kil., avind o statie
doud maT putin importante
: Ralcaciuni i Valea-
Seacä i doud halte: Faraoani
Fintinele ; si 34 cantoane pentru
päzitoriT linieT.
Linia taie soseaua nationala
Bucuresti-Roman la 298 kil. ;
soseaua nationalä. Bacaa-Tirgul-
Ocna la 301 kil. isoseaua nationah
Baclu-Moinesti la 303
kil. ; iar soseaua Bacau-Piatra
o trece la 307 kil. ; trece piriul
Negel la 302 kil. printr'un pod
boltit de platel., de 5 m. deschidere,
si trece pirlul Trebesul
la 305 kil. cu un pod de zo m.
In acest judet sunt douä. s'a%
paturT maT marl In pamInt : una
de 800 m. lungime l cu adincimea
maxima de 5 m. ; cea-
'alta de 1600 m. lungime cu
adincime maxima de 15 m. Cea
dintiT este aproape de Bacaa la
comuna Rusi ; cea d'a doua este
imediat dupa podul de peste
Bistrita. O a treia sapdtura mar
putin malta (3m.,50 maxim) este
pe comuna Beresti la 318 kil. ;
are o lungime de 1400 ni.
Statia Bacau are Inaltime d'asupra
MareT-Negre de 185 m. ;
statia Racdciuni este la 143 m.
inaltime, statia Valea-Seaca la
152 m. i haltele Faraoani la
147 metri si l'hiende la 182.
Punctul cel mai inalt al liniet
in acest judet este la 316 kil.,
unde se suie la 211 m.
In comuna Racaciuni, Siretul
schimbindu-sT albia ce avea cind
s'a construit Unja, a mincat tarimul
pe care se acuse linia,
ast-fel ca. a trebuit sä. se mute
finja in dou5. rindurT spre a hilatura
un accident.
Linia Bucuresti-Roman a fost
construita de Strussberg. Merge
ast - fel : Bucuresti - Buzdu-
Brái la-Barb o si-Marasesti - Bacau-
Roman, si a fost pusa in circulatie
la 1872. In urma s'a
&cut unirea directa' Buzaa-
Rimnic-Focsani-Märasesti, linie
care a fost construita de Stat
la 1881. Reteaua principald construita
de Strussberg a fost rascumparata
de Stat, la 1880. Linia
are suisurT grele de cite
10fl mm. pe metru.
b) Linia Bacla-Piatra pleacä
din statia Bacau i ajunge la
Piatra, parcurgind o distanta de
58 kil. Dacä considerara kilometragiul
de la Bucuresti, vom
avea pentru statia Piatra o departare
de capitala táriT de 360
kilom.
Linia Bacail-Piatra taie comunele
urmatoare in jud. Bacaa :
Margineni, Fintinelele i Girleni,
pe care se aflä. statia Girlenf
la 13 kil. departe de Baclu.
Din comuna Girleni .trece in
com. Racova i apoT in judetul
Neamtu, prin com. Buhusi.
22

BAcAu 170 BAcMJ
Linia Bacali-Piatra a fost construita
de stat i pusa in circulatie
la anul 1885. Aceastä
linie a fost construita cu material
mic. Depärtarea Intre sine era
mal mica de cit la liniile celel'alte
(Im'00, in loe de j.50)
si ata vagoanele cit i masinele
era(' micI, neputind circula pe
liniile cele-l'alte. De aceea, atit
pasagerif cit i marfurile, trebuiali
sa schimbe vagoanele in
statia Baca, daca aveau de mers
spre Piatra. Aceste schimbarl
de vagoane pricinuiau pagube
prin 1:lerdea de timp i cheltuell
de manipulatie, si de aceea
statul a decis ca linia sa se
transforme din ingusta in normalä.
Lucrarile s'ali hiceput In anul
1891 i s'au terminat. Linia se
largeste de o potrivd, de o parte
si de alta, si podurile, care toate
erau de lemn, fácut acum
de fier. Linia are suisuif bune,
maxima rampa 5 mm. pe metru
si tale judetul Bacali pe kil. 22.
Pe aceastä linie nu se afta cantoane
afara de cele din statie.
Linia taie soseaua nationala
Bacau-Moinesti la kil. 303, soseaua
Bacati-Piatra la kil. 312
si inca o data la kil. 324, trece
piriul Negel imediat la esirea
din statia Bacan, apor Trebesul
la kil. 304, printr'un pod de
lemn, acoperit si lung de 200 m.
Statia Girleni are inaltime d'asupra
m'arel de 198 m.
Linia Adjud-Tirgul Ocna
intra in judetul Bacau si trece la:
r. Calutul la kil. 267 de Bucuresti
; statia Caiutul si satul sunt
pe stinga unid.
Onesti la kil. 282 de Bucuresti
; statia Onesti si satul
sunt pe stinga linieI.
Tirgul-Ocna la kil. 294 de
Bucuresti ; statia Tirgul-Ocna 5i
orasul sunt pe stinga liniel.
Tirgul Ocna este departe de
Adjud cu 50 kil. i Adjudul de
Bacan Cu 58 kil.
Linia trece riul Trotusul, dupa
ce ese din statia Onesti spre
Tirgul-Ocna, pe un pod de fier
care serveste i pentru sosea ; de
aceea el este fäcut mal larg
impartit in dona. partí': in dreapta
trece linia ferata si in stinga soseaua.
Inälimile d'asupra mara su nt :
Cliutul 198 m., Onesti 199.70
m., Tirgul-Ocna zio m.
Linia a fost construita de stat
si s'a dat circulatier la 1884.
In constructie se g5.sete:
Linia Tirgul-Ocna-IVIoinesti,
are 2.8 kil. si trece prin satele:
Valcelele, Bogata, Doftana, Darmanesti,
Comänesti si Vasiesti,
trece peste Trotus, la 5 kil, de
la Tirgul-Ocna, printr'un pod
de fier de 8o m. lungime, apoT
peste 11'111 Doftana la io kil.
pe un pod de fier de 6o m.
lung-ime. Trece riul Uzul la Darmanesti
pe un pod de 120
metri lungime i apoI iar Trotusul
linga Comanesti la kil. 19
pe un pod de 150 m. lungime.
Mara de Tirgul-Ocna, are statiile
Doftana, Comanesti si Moinesti.
Linia ComAneti-Palanca.
Proectate sunt:
Linia Moine5ti-Tetcani, care
se va construi spre a se face
junctiune cu liniile ungurestl la
pasul Ghimes, si linia Onesti-
Iordacat.
Tot in acest judet proprietarul
Negroponte doreste sa
construiasca o linie ferata pe
mosiile sale si O. o lege cu
liniile statulur. Linia s'a studiat.
Statia de junctiune ar fi Onesti
si linia ar avea 22 kil. lungime,
trecind prin comunele Boganesti
si Grozesti, si terminindu-se
la piriul Iordacat, afluent
al OituzuluI. Aceastä linie ar
fi facuta pe valea Oituzulur, pe
care l'ar trece de mal multe
ar costa 4 milioane de le/.
2. NS'osele. a) Cal nationale :
calea nationald No. 9, Raca.ciuni-Bacati-Galbeni
: 54 kil. adica.
: Bacn-Galbeni 22 kilom.,
Bacau-Racaciuni 32 kil., total
54 kil.; calea nationald No. 15,
Bacaii-Buhus : 24 kil. ; calea nationala
No. 14, Cdiutul-Onesti-
Oituzul (Hirja): 54' kil. ; catea
nationala No. 26, BacAti-Orasa-
Onesti-Tirgul-Ocna : 65 kil. ; total
195 2 kil.
Pe calea nationalä No. 9, in
directia Bacati-Galbeni, este podul
de fer, cu picioare de piat'A
cubica, pe riul Bistrita, linga
ora5u1 Bacan. Pe calea nationald
No. 26, intre °rasa si Onesti,
este un pod de fier sistem
american, cu picioare de fonta
pe apa TazlauMare, anume la
Helegiul, un catun din comuna
Dragugesti.
Cal judetene soseluite in
cea mal mane parte: Bacau-Moinesti-Tirgul-
Ocna 75.060 kil. ;
BacaurParincea 26.439 kil.; Bacau-Birlad
25.800 kil. ; Tetcani-
Sanduleni 10.785 kil.; Valea Racataul
14.305 kil.; ipoteni Comanesti
1.773 kil. ; Vasiesti-ComAne5ti-Palanca
35.880 kil. ; Valea-UzuluI
19.980 kil.; Tirgul-
Ocna-Slanic i8 kil.; total 228.822
kilometri.
CaI vecinale : Onesti-Ca.5inul-Manastirea-Cd.5inul
14 kil.;
Grozesti-Bahna-Ocna 5 kil.; Ocna
Barsanesti- Gura - Val]. 11.280
kil.; Ocna-Slanic 20 kil.; Darmanesti-Poteca-UzuluI
3.600 kil.;
Moinesti-Poduri-Tetcani-Nadisa
20 kil. ; Scorteni-Luncani 8 kil.;
Mägiresti -S olon tul- Gura - S olontulur
13 kil. ; Calea-Taritel 3.203
kil. ; Scorteni-Batcani (j ud. Neamtu)
13 kilom.; Valea-luT-Ion-Podul-Lespezi
I0.800 kil.; SAuce$6-
Spineni-erbesti -Galbeni (jud.
Neamlu) 16 kil. ; Lespezi-He-

BACÀtT 171 BACXÙ
meius-Margineni - Mu nteni 8.600
kil. ; Blagesti-Buhusi 2.190 kil
Hemeius-Ciumasi-Beresti 13 kil.;
Cimpeni - Obirsia - Gloduri - Otele5ti
1 1 kil. ; Obirsia-Maresti-
Lunca 7 kil.; Lecca-PA'rincea-
Nanesti - Pancesti 12 kil.; T1ma5i
- Horgesti - Petresti 10.200
kil.; Petresti - Racataul 2 kil. ;
Fu ndul-Racaciu ni-Clej a - Faraoani-Val
ea-Mare-D ealul-Noil - CAW-
Ora 23.447 kil. ; Gropile-RIpile-
Racaciuni 9.700 kil. ; Valea-Rea-
Berzuntul-Poduri 11.6 kil.; Buhociul-Bibiresti
4.7 kilometri; total
250.427 kil.
d) Calle comunale in total aa
134.898 kil.
Populafiunea. Dupa ultimul
recensamint din 1890, judetul
Bacau numara 172496 de locuitorT.
D en sitatea populatiuner este
de 41 locuitorT pe kilom. patrat.
Acest numar se descompune
In 19200 populatiune urbana, cu
5591 capT de familie si 153296
populatiune ruralä, Cu 29494
capr de familie. Contribuabilr
sunt 35327.
Miscarea populatiuner, dupa
extractele matriculare, aprobate
de serviciul statistic de la 1891,
Iulie I si pAna la 1892, Iulie 1,
este : nasterr 6742, casatoritT
2974, mortr 7615. Excedent de
mortr 873. VIrsta de 100 de
anT o ating 29 barbatT si 27
femer, prin sate ; in orase 'lid
unul nu ajunge la asa virsta.
In raport Cu starea civila, in
populatiunea urbana gäsim, printre
9493 barbatT, numar 3517
insuratT, 394 valuvr si 15 divortatr;
iar printre femer, In
numär de 9707, nAritate sunt
3517, vaduve 1303 si divortate
25.
In sate: din 77230 locuitorT
de sex barbatesc, sunt 32931
InsuratT, 3786 vaduvr si 135 divortatT
; iar pentru femer, din
76646, maritate sunt 33933, VA.duve
5844 si divortate 126.
Dupa nationalitate, populatiunea
urbana se imparte in 9665
Romtnr, 1199 Ungurr, 7369 Evrer,
530 Armenr, 45 Gred,
629 GermanT, 20 Ru§T, 5 SIrbr,
18 Francezr, 55 ItalienT, 12 ElvetienT,
2 Turd, 36 BulgarT, in
total 19200 suflete.
Populatiunea rural1 se compune
din 123132 RomInT, 24715
Ungurr, 5197 Evrer, 47 Greer,
1 1 1 GermanT, 5 Rug, 5 Francezr,
58 ItalienT, I Englez, 35
BulgarT, in total 152296 suflete.
Dupa protectiunT loc. se impart
in pamintenT sub protectiunea
romtna, de care, afarä, de
Romlnr, tin si Armenir, Ungurir
si Evreir: 170883. Sub protectiunea
austro-ungard 590 AustriacT
si 601 Ungurr, germana
105, elenä 49, bulgara 54, rusä.
5, franceza 23, italiana 81, elvetianä.
12, engleza I, turca 2,
din alte state 89. Total 172496.
Dupa felul ocupatiunilor sunt
la orase: 900 agricultorT, 940
meseriag, 13 industriag sati fabricantr,
745 comerciantr, 842
profesiud libere, 671 muncitorT,
1224 servitorT, 9023 fära oeupatiY,
in total 14367. La sate
sunt : 90056 agricultorT, 1894
m eseriag, 358 industriag saa
fabricantT, 1622 comerciantr,
1362 profesiunT libere, 8377
muncitorT, 2493 servitorT, in total
106162.
La mijlocul secolulur nostru,
populatia judetuld era numar
de 140450 loc. si 28090 fam.,
din 2 ora.5e §i 2 tIrgurr (Bacdu,
Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotusul si
Moinesti) si 163 sate, impartite
dupa grade si profesiunT ast-fel:
ScutitT de impozite :
Boerr si fir de boeri 241, functionarT
Para rang 15, preotT si
ajutoare (clerul) 764, profesorT
si medicr 4, strainT 192, inten-
dent/ §i servitorl 770, privilegiatI
177, slujbag 1584, TiganT
de la manastirr 118, Tigani de
ar particularilor 300, soldatT 47,
slujitorT 204, infirmr 2830.
Clase contribuabile :
NegustorT si mestesugarr 381,
Mazilo-ruptasr 1976, taranT cultivatorr
16547, oamenT Para domicilia
fix 123, emigratT privilegiatr
677, Evrer 504, strainT
traficantr 125, TiganT de aT statului
6i i; (Soutzo: «Notions sur
la Moldavie», 1849).
Dupä cum vedem, cea mar
mare parte a populatiuner este
romlna, vorbind dialectul moldovenesc,
caracterizat prin indulcirea
sunetelor tarT, prin schimbarea
lur e terminal In i §i prin
intrebuintarea a unor alte cuvinte
pentru a desemna unele
obiecte. Se zice de pildd : aiasta
in loe de aceasta ; susit in loe
de sucit ; di pi colo in loe de :
de pe colo ; di undi, in loc :
de unde. Se maT zice : prostire
la cearsaf, pestela la sort, glod
in loc de noroia, ()mat la idpada,
oghial la plapomä., gavanos la
borcan, etc. etc. Taranh maT
schimba litera fin h: hier (fier),
si litera p in ch : chieptene ,
(pieptene), chiatra (piatra), Schineni
(Spineni).
Cultul. Cultul ortodox are
un numar de 125736 de adeptI
(RominT, Grem, BulgarT, Rug,
SlrbT).
Districtul Bacau, bisericeste,
depinde de eparhia Romanului.
Episcopul de Roman numeste
un protoierea si un sub-protoierea,
ambir cu resedinta in
Baal'', care la rindul lor insarcineaza
onorific preotr localnicr,
numitT proestosT, ca O. le ajute,
cite unul de fie-care plasa.
Administrarea generala, precum
si judecarea clerulur, se
face de catre consistoriul de
linga eparhia Romanulur.

BACn 172 BAc2III
Parohiile, dupà ultima lege
din 1894, sunt in numar de 99,
din care 6 in comunele urbane
(3 In Bacati si 3 in Tirgul-Ocna)
si 93 in cele rurale.
Bisericr sunt 211 active, 7 in
constructie, 12 inchise.
Opt bisericT sunt lntretinute
de stat si anumc cele a caror
avere a trecut in stapinirea statuluT,
care sunt : biserica Precista
din Bacaa, schitul Frumoasa,
biserica din Berzunt, bisericile
Precista., Raducanul si a
penitenciarulul din Tirgul-Ocna,
manästirele Bogdana si Casinul ;
lar doua, schitul Magura si biserica
de la baile Slanic, sunt
Intretinute de catre Epitropia
Sf. Spiridon din Iasi.
Cele urbane mal aa si veniturT
ale lor propriT, iar cele-l'alte,
de prin comunele rurale, sunt
intretinute de comune si de
enoriasT.
Deserventl aT bisericelor sunt:
139 preotT si 333 cIntareff.
Calugarl sunt 17, dintre earl
5 la schitul Magura si 1 r la
manastirea Bogdana.
In Analele Statistices. de Martian
(1863) gasim urmatoarea
relatie despre manastirele si schiturile
din districtul Bacati :
Neinchinate : Lapos cu 6 calugarr,
Asaul cu ir calugarT,
Saya cu 40 calugarite, Bogdana
Cu 24 calugarY, schitul Magura
cu 6 calugarT. Total 65 calugarT
$i 40 calugdrite.
Inchinate la Sfintele locurT :
Lucdcesti, Cimpeni cu 2 calugaff,
Frumoasa cu r calugar,
Plopul cu I calugar, Berzuntul
Cu 3 calugarT, Casinul Cu 4 callugarT,
Precista (Bacati) Cu 3 calugar!,
Precista si Raducanul cu
4 calugarT. Total 18 calugarl.
Cultul catolic numara In acest
jud. 32463 credinciosf, mai
rnult ca in orT-ce alt judet din
tarl.
Episcopul catolic de Bucuresti
are sub autoritatea sa, In
judetul Baca, do! vicarT : unul
se chiamd al Trotusulur cu resedinta
in. Tirgul-Trotusul. De acest
vicariat depind 4 parohiT :
cea din Tirgul-Trotusul $i cele din
satele cu Sacur: Darmanesti,
Pustiana si Grozesti. Al doilea
vicariat este al Bacauluf, cu
resedinta in Bacau. De acest
vicariat depind parohiT de prin
locurile locuite de CiangaT si
anume : Prajesti, Bacau, Liuzi-
Calugara, Valea-Seaca, Valea-
Mare, Cleja si Faraoani. BisericT
catolice sunt 62 active, 2
in constructie, deservite de 12
preotT, 54 cintaretT si eclesiarhT.
De acest rit tin UnguriT, In
numar de 25974, dintre carr
24775 prin maT mult de 8o sate.
Protestantir sunt in numdr
de 53. 0 singura capell protestanta
se gaseste la Fintinele,
construitä de räposatul Print Emil
Wittgenstein-Berleburg-Sain .
Cultul mozaic. Judetul Bacat"'
este unul din judetele, In
care numarul Evreilor este relativ
maT mic de cit in alte judete
ale Moldover. Ad sunt
13512 adeptT aT cultuluT mozaic,
pe dud in Iasi sunt 40862. Nu
au nicT o sinagoga, ci numar
scolf de rugaciunT (belferiT) cu
mar multr rabitif. In Tirgul-Ocna
s'a inceput cladirea une! sinagoge.
ArmeniT sunt din secta nestoriand,
in numg.r de 726 si au
doug. bisericT, deservite de 2
preotf, 3 cintaretT si 3 ecleseirht.
Cultul mahometan numara numaT
2 adeptl.
Instructiunea. Din populatiunea
Intreaga a judetulur, 772496
locuitorT, stiu carte : la orase,
barbatr 3989; femer 2040; in
total 6029 ; la sate, barbatT 7846;
femet 2915 ; in total 70767.
1. coll' primare. a) Instructiu-
nea populatiunef rurale se face
in 79 coll rurale, din care 7
sunt mixte, I de fete si 1 de
baetT ; ele ail fost frecuentate,
in anul scolar 1890-91, de
1554 bdetY si 300 fete ; total
7854, din 18526 copiT in virsta
de scoala.
InvatatorT si invatatoare aa
fost, in acelasT an, 80.
Localurile scoalelor sunt 44
construite de comuna, 4 de
particular!, 7 cumparate, 17 inchiriate
si 2 cedate comuner pe
timp hotarit.
In vatra satelor, apartinind
scoalelor, se gasesc 12,6633 hect.
paminturT imprejmuite 0 4,3494
hect. paminturT neimprejmuite.
In taring., scolile ail 224,5563
hect. pamint.
b) Populatiunea urband primeste
invatatura primara in io
scolT primare urbane, dintre care
6 de baetT (3 Bacau, 2 Tirgul-
Ocna s'i 1 Moinesti) ; 4 de fete
(2 Bacau, I Tirgul-Ocna si 1 Moinesti).
coalele de bletT au 21
institutor/ si 1134 elevT ; lar
scoalele de fete, 694 eleve si 14
institutoare. CopiiT in virsta de
scoall sunt In numar de 2422.
Din localurT, 3 sunt construite
de comune, In valoare de
8200o leT, 5 sunt cumparate si
2 inchiriate, toate de zid. Doug.
din ele sunt in stare buna, 4
bunisoare si 4 In stare foarterea.
2. colY secundare. Instructiunea
secundara se da blietilor
inteun gimnaziti clasic, destinat
a deveni licea, in capitala
judetuluT. In anul scolar
1891-92 a fost populat de 124
elevT, cursurile predindu-li-se de
catre 14 profesor!, dintre cad
1 1 titular!. Dintre scolarr, 57
s'ati promovat si 67 ati ramas
repetent7. Aa absolvit toate studi
ele 21 elevT. Fetele primesc
invatatura inteo scoala profesionala,
care a fost 3 anT ex-

BACM) 173 BACA°
ternat secundar ; in anul scolar
1891/92 a fost frecuentatä de
78 eleve, dintre care 8 s'ad retras,
6 ad rdmas repetente
54 s'art promovat.
Corpul didactic era compus
atuncr din 6 profesoare i acum
e compus din 8.
3. In capitald mar este o scoalá
privatä. de fete, coprinzind ambele
cursurT, primar si urban.
Martian, In Analele Statistice,
ne relateazd cá ad functionat,
in anul scolar 1861-62:
coale primare 5, dintre care
3 de bdetr si 2 de fete, cu
profesorT la bdetT i 4 la fete ;
iar elevr ad fost 456 si eleve 105.
In anul scolar 1862-63:
coale de bäetT 3, scoalc de
fete 2: total 5; profesorr dc
baetT 13, de fete 5: total 18.
Elevr 410, eleve 212 : total
622.
Cea d'intir scoald infiintata
in judetul Bacau a fost scoala
primard No. I din Bacäu (1839).
.7us1itia. In jud. Bacdd sunt :
(1894) un tribunal, in capitala
judetulur; o curte cu juratT F,
9 judecdtorir de pace, la Bacdu,
Tirgul-Ocna, Parincea, Secuieni,
Moinesti, Valea-Rea, Scorteni,
Valea-Mare i Girleni.
In anul 1891 au fost 57 indivizr
prevenitT la curtea cu juratt,
10D3 la trib.-corectionale ; s'au
dat 2717 cartr de judecatd; s'au
terminat 520 procese civile, 30
comerciale i 13 electorate; s'au
judecat 18 divortun.
Armata. In jud. Bacdti se
afldurmdtoarele corpurr de trup :
regiment de infanterie, care
inainte de noua organizare din
II Iulie 91, purta nutnele de
Regimentul 27 Dorobantr, apartinind
Corpulur 4 de armatd,
Divizia 8-a, Brigada 15 a Infanterie
; un escadron de cdldrasT,
apartinind Regimentulur 8 de
aldrasr, Corpul 4 de armatd,
Brigada 4-a Cavalerie ; o baterie
de artilerie.
Regimentul Bacán No. 27, se
compune din 3 batalioane (r
permanent si 2 cu schimbul), §i
un pluton afard din rindurT,
este condus de: i colonel, I
It.-colonel, 2 majorT, io cdpitanT,
12 locotenentr si 8 sublocotenentr.
Efectivul truper, dupd budget,
a fost in 1891 de 2440 oamenr.
Batalionul permanent si unul
cu schimbul ad resedinta la Ba-
; al 2-lea batalion cu schimbul
isr are resedinta la Tirgul-
Ocna.
Companiile din batalionul cu
schimbul ad urmätoarele resedi
nte :
I-iul batalion cu schimbul,
comp. I, II si III cu resedinta
in Bacdu ; comp. IV-a cu resedinta
in Pdrincea.
Al 2-lea batalion cu schimbul,
comp. I-a 5i II a, cu resedinta
in Moinesti ; comp. III a
si IV-a cu resedinta in Ttrgul-
O cn a.
Acest regiment dd oamenT,
carT pdzesc frontiera i temnita
districtulur.
Frontiera se pdzeste de 55
oamenI din trupa cu schimbul,
repartizatI la 13 pichete, alternind
in fie-care sdptämind cite
4 sergentT, 5 caporalr si 46 sold.
Intretinerea regim. costa pe
Stat (1891) anual, 1. 785298 b.
8i, repartizatr ast-fel:
Solde ler 283586.61 ; indemnitate
ler 315354; echipament
leT 33502.60 banT; imbrdcdminte
lei 131902.20 ; mic echipament
cazarmament ler 20853.40.
In anul 1891, din intregul district,
ad fost inscrisT pe tabloul
de recensdmint 1896 tinerr ; din
acestia ad fost examinatT 1086,
recrutatT in prezentd 794, recrutatl
in absenta 61, in serviciul
auxiliar III. Numdrul recrutilor
este maT mare deck numdrul
tinerilor inscrisT in tablou.
Etnografia fi istoricul jude-
- Locuitorir judetulur Bacdd
sunt, cea mar maxe parte,
RonfinT. Gdsim hied , printre
satenir agricultorT, i vechr colonT
de origina maghiard, pdstrind
pang acum limba lor si
religiunea catolicä. Apor, ca mar
in toate judetele tare], se alid,
printre locuitorir statornicr, Evrer,
ArmenT si TiganT. Populatiunea
romIna se compune din
Moldovenr, bastinasT al loculur,
si din Mocanr, venitY mar de
curind din Ardeal. Fie-care din
aceste ramure ìi pdstreazd ca
racterele sale etnice, in asa grad,
cA sunt sate intregT de sute de
familir de Ciangdr, can nu stiu
Ina. un cuvint romineste, spre
exemplu in : Faraoani, Cleja, etc.
Rominir mosnenT din partea
muntelur se deosibesc mat cu
seamd prin statura lor innalta,
spdtoasd, prin tara lor si prin
agerimea minter lor.
MocaniT, can de vre-un secol
incoace, ad venit O. se stabileased.
in acest judet, ocupa mar
cu seamd satele din vAile Oituzulur
i Casinulur. Et sT au pä
strat portul ardelenesc.
Colonistir Ungun se impart
in doua ramure : mar ?nth', sunt
numitir Ciangar (Czango Magyarok),
can din timpurr nememorate,
poate chiar inainte de intemeierea
principatulut Moldo
vet, locuesc basinul Siretulut,
pe malul drept si se intind de
la Lespezr, limita superioard a
lor, pana in dreptul Rdaciunilor,
limita inferioard. La 1420, Sigismund,
printul Transilvaniet,
autorizd pe un numdr mare de
SaxonT si de Szechlerr
seascd tara. Emigrantir se stabilesc
in Moldova, unde fura
primitT bine de Alexandru-cel
Bun. Et furd impartiO In 9 pa

BAarl 174 BACÄO
rohir, sub autoritatea EpiscopuluI
catolic de Baca". Parohiile
germane in urma ati disparut
orTs'ati contopit cu cele maghiare.
Printre Ciangal gasim multr cu
nume nemtesc, ca Schuster, Miller,
etc. Szechlerir (sau Sacuir)
s'aö asezat prin Bacati, stabilind
parohir la Faraoani, Calugam
(cu sucursale la Baca si
Barati), Grozesti (Cu sucursale la
Trotusul si Ocna). («Alexandre
le Bon», par E. Picot et G.
Bengesco, p. 44).
Sub raportul vorbireT lor,
se deosibesc printr'aceia, ea' nu
pot pronunta fi C, ci rostesc,
de pilda : se in loc de ce, §i si
in loc de fi.
AltT Ungurr sau Säcui, venitT
in Moldova pe la jumatatea
secoluluT XVII-lea i pi-in
al XVIII-lea, s'ati asezat pe mosiile
vecinase cu Transilvania,
pe valea Trotusulur i prin ale
afluentilor lur in dreapta.
Nu se poate sti cu siguranta
la ce moment au venit Evreil
sá locuiascd cu permanentä in
acest judet; dar se constata existenta
lor la Tirgul-Trotusul
In secolul XVIII-lea, cacT acolo
se gasesc morminte evreesti de
pe acele timpurT. Cer mar multr
insä au venit mar de curind,
call din Rusia, carT din Austro-Ungaria
(Galitia). Gramddirea
lor in timpir maT recentI
(1882-1887), a fäcut ca sute
de familh evreestr sa emigreze
spre a se stabili in Palestina ;
dar foarte multe din acelea s'ati
intors curind inapoT.
Cit despre TiganI, putem zice
ca, de la emanciparea lor din
robie, ei, din zi in zi mar mult,
se contopesc in populatiunea romineasca,
in cit caracteristica
statistica lor a devenit azT foarte
anevoioasa de facut, intru ctt
priveste judetul Baca(' in special.
In privirqa Armenilor, d. Xe-
nopol (In «Archiva Societater stiintifice
i literare» din Iasi, 1889,
No. i) constata ca, pe eind Genovezir
faceati comerciö in Wile
noastre despre sud si rasarit,
pe la gurile DunareT, ArmeniT
luasera aceiasI sarcina in Moldova,
unde el venise din Polonia,
din orasul Leopol. Gasim o biserica
armeneasel in Iasi la anul
1395. Cu zece anr mal inainte,
cucerirea ArmenieT de catre Sultanul
Egiptulur Saban, imprastiase
aceasta populatiune. Cit-va
mar in urma, la 1418, pe timpul
luI Alexandru-cel-Bun, 3000 de
familh armenestr, din cele alungate
din Armenia, printr'o cumnavalire
a Turcomanilor,
vin in Moldova si se aseaza in
partile sudice ale tarer, precum
in Cetatea-Albd, unde cu 3 anr
in urma, if gaseste Guilbert de
Lannoy, i in Galati; apor ir
vedem i mar sus, in orasele
Vasluiu, Iasi, Botosani, Dorohoiu
pana in Hotin i Suceava.
Bacaul, fiind un punct intermediar,
trebue sa fi avut i dinsul
partea sa din aceasta colonizare
armeneascd.
Un pasagiu din ziarul cA16.torier
Patriarhulur Macarie din
Antiohia, pe care îl vom reproduce
mar la vale, ne confirma
acest fapt, pentru secolul XVII.
ArmeniI din toata partea de sus
a Moldova se servesc, ca limbd
uzualä, de dialectul armenesc ;
numaI cer de curind venitT din
Constantinopol si asezatT ca negutatorT
in orasele Moldover-d.
j., intrebuinteaza intre
bimba turceasca (Prince N. Soutzo,
Notions statistiques sur
Moldavie , p. 52).
Dacä insa am voi sà aruncam
chiar si o privire retrospectiva
asupra locuitorilor judetultu Bacat',
dintr'un trecut departat,
apor referindu-ne in secolh end
popoarele barbare cutreerati
rile romine, putem, frträ totusT
de a ne sprijini pe documente
pozitive, sa recurgem la toponimia
cttor-va localitatI din acest
jude i sa tragem dinteinsa
dovezT, ca inteinsul ati locuit
odinioarä. Cumanir, de oare-ce
ad i se aflá i acum numirile topice
de Comanesti, Coman si
altele analoage; ea asemenea art
stat aci i Uzh, de oare-ce gasim
numirile de Uz i Oituz.
Dar localitatt din Bacau cu mult
mar numeroase dovedesc, pi-in
denumirile lor actuale, o inriurire
directa si statornica a popoarelor
slavone ; destul ne este sa
calm numirile Bistrita, Sohodolul,
Ciudomirul, Liuzir si altele.
Din epoca invaziunilor barbare,
daca nu si mar vechr, adica
din timpurr preistorice, cata
sa fie si numeroasele movile, ce
se vad in deosebitele partr ale
jud. Baca, si din care cea mar
malta si mar insemnata este,
fara indoiala, cea din comuna
Prajesti. Chiar la apus de orasul
Bacau, in dreptul locului numit
Dumbrava, si la Ilieti, comuna
Ardeoani, sunt movile marl si
altele mar mid. Despre aceasta,
ca i despre orr-ce alte movile,
se zice, cA ar fi vechr morminte.
Ipotezele, cd movilele ar fipuncte
strategice sau strejr, nu poate
fi serios sustinuta, de vreme ce
multe din movile i mar cu seama
cea de la Ilieti, sunt in.
conjurate, la distante nu prea
marl, de dealurile naturale, care
de sine formeaza puncte strategice
cu mult mar insemnate
de cit movilele construite de
mina omeneasca.
In fine, o a treia ipoteza este
aceea emisa de calatorul maghiar
P. A. Gegö, care a fost
trimis la 1836 de Academia,
din Buda-Pesta sä cerceteze pe
Ungurir din Moldova, si care,

BACX.1, 175
sustinind, cä CiangaiI sunt urmasI
al Cumanilor, pretinde
dilmele (movilele) ce se vad nu
departe de orasul Bacäü, sunt
vechi altare, unde Cumanii jert-
. feati zeilor, si cä acele dame sunt
numite ale Cumanilor. (V. «Foaia
pentru minte, inimä si literatura
din Bras o v , 1839, No. 43-46).
Istoricul complet al judetula
Bacau, incepind din timpurile
antice i pana in zilele noastre,
este gra de facut. Abia daca
se poate intruni vre-o cite-va
notiunr istorice atingatoare de
intregul tinut ; de altminten, maT
toate faptele cunoscute in istoria
tasa Moldova, ca petrecute in
acest judet, se rapoarn la cite
o anume localitate dintr'insul.
NoI ne-am impus de a le relata
pe scurt, acolo unde tratarn despre
fie-care localitate in parte
(ved Baca:0, Valea-Seaa, Trebisul,
Räcdciuni, Manastirea Casinul,
Onesti, Ghimesul, Tirgul-
Ocna, Borzesti si altele). Denumirea
generala a judetuluf, fiind
aceeasI cu a orasula ce-1 servä
de capitall, n'avem alt mijloc
de a o explica de cit referindu-ne
tot la ceea ce spunem despre
origina orasuluI, carele negresit,
din cauza situatiuna sale
mai centrale si mal* lesne de abordat,
a fost preferit tuturor
celor-l'alte localitätI ca resedintà
a autoritatilor.
Acolo, decf, asezat inca
de timpuritt centrurile de administratie.
De aceia, si cele dota
tinuturI din vechime, al Bacanla
si al Trotusula, s'ati unit in
vremurT alar nota, alegindu-se
orasul Baca ca resedinta. D. V.
A. Urechia, bazindu-se pe documente,
afirmà cd, pe la 1304,
inainte de venirea in Moldova
a lu/ Dragos-Bogdan, se afla
ad i un principat moldovean, cu
capitala in orasul Baca, care
poseda un palat princiar.
In timpul dinastia Comnenilor,
domnitoare in Constantinopole,
Ungurir erau atacati energic
de catre Bizantia pentru
prädaciunile si incursiunile
pe care le faceati in imperiul
de rasarit. In unul din aceste
atacurf, ne spune cronicarul Cinamus,
Greca' ati fost ajutati de
de o armata de Valachi (Rominf),
anul 1161. D-1 Xenopol
ne dovedeste, cá locuinta acestor
ValachI era chiar Bacaul,
intarind parerea luI si cu
turisirea una alt cronicar bizantin,
Nicetas Choniates, care
ne spune cá la 1167 Manoil
Comneanul, impäratul bizantin,
era sá fie omorit de un nepot
al sati, generalul Andronic Comneanul.
Atentatul fiind descoperit,
acesta fuge peste Durare,
si este prins de niste Valachr
din tinutul Bacaula i trimis
imparatula (A. D. Xenopol,
vol. I, p. 559-563).
Deci, dupa cronicariI bizantia,
Bacaul exista ca principat
locuit de ValachI, in acelas timp
pe eind aveati fiinta ducatele
luT loan, Tascas, Seneslaa, Lirtid
(Muntenia) si republicele :
Vrancea, Cimpul-Lung, Tigheciul,
Bolohodul (Moldova), din
sec. XII si inainte de desancore.
Inca de pe la anul 1401, sub
Domnia luI Alexandru-cel-Bun,
Episcopia latineasca, care mal
fnainte era asezata in Tirgul-
Siret, s'a mutat in Bacau, aflindu-se
acolo maT in mijlocul
lugarilor atolla (Sincd : « Cronica
Rominilor», ed. II; t. I; p.
593). Pe aceasta episcopie strdind,
multI din Domnif pamintenI
at1 daruit-o cu moii, cu
scutirr si privilegif de tot felul.
Spre dovada, se pot vedea multe
unce domnestl, cum spre exemplu
: al la Istrati Dabija-Voda
din anul 1662 (ved «Uricaruly
BACAO
T. Codrescu, vol. V, p. 230);
al luf Duca-Vodd, din 7 Iulie
1665 si acela din i4 Decembrie
1675, al luf Antonie Rosetti,
amindoul reproduse de
d. B. P. Hasdeil in scrierea sa:
«Istoria toleranta religioase fn
Rordnia», Bucurestf 1868, pagina
46 si 47).
Judetul Baau a fost adeseorf
teatrul luptelor dintre principii
Moldovel i al* ArdealuluI.
Il vedem citat ca atare, spre
exemplu, la 1467, in bataliile
dintre tefan-cel-Mare i Mata*
Corvin (vezr Cronica Ro
minilor», la anul 1467).
Cu doI seca* in urma, cronicele
Moldova (Miron Costin : « Letopisetul»,
cap. XVII i XVIII)
ne aratá, a o huna parte din
primele harte tare Vasile-Voda-
Lupu i antagonistul säu stefan-
Vodä-Gheorghià, ajutat fiind
acesta de oaste transilvana, trdmisa
de printul George Racoti,
petrecut, la anul 1643, prin
tinutul Bacan, intre capitala judetuluI
i satul Racaciuni, precum
si pe valea Trotusula.
In luna Septembrie, 1611, Radu-.Serban,
voevodul Munteniei,
dupa ce biruise pe Gabriel Batori
la Petresti, vazindu-se parasit
de ostasiI sal; se grabeste
a trece in Moldova ; de la Lunca-Mare,
aproape de Bacau, TatariT
trimisI de competitorul
sala Radu-Mihnea, il lag la goana
si .5erban-Vodà abia scapa
cu citI-va oamenI in erg la Suceava.
(Raportul lui Sigismund
Forgach in «Istoria Rominilor»
de A. Xenopol, vol. III, p. 444
si «Istoria Romina», de Gr. Tocilescu,
p. 116).
In fine, coborind inca, cu zoo
anY mal la vale, putem cita ca
un eveniment razboinic mal recent,
intrarea in judetul Bacau,
pe la pasul Oituzuld, a generalului
polonez Iosef Betn,

BACMY 176 BACÄÙ
pul una avangarde ungurestl ;
dupa ce batuse in ziva de 27
Iulie 1849, pe RusT la Szepszi
Szt - Georgy, a urmarit si in
vins °stile rusestI comandate
de generalul Moller, In apropiere
de Onesti ; dar nesimtindu-se
secundat, Bem a marginit
intru atita indrazneata sa
incercare in Moldova si de la
Tirgul- Ocna s'a retras peste
hotar, tot pe unde venise.
Despre contestdrile ce sta.pinirea
romineasca a avut adesea,
in trecut, cu Ungaria, totd'auna
gata a depasi granitele
sale spre a calca pe teritoriul
MoldoveI, avem, chiar de pe la
inceputul secoluluI nostru, dovezi,
care se ating de judetul
Baca.u. E un raport al stolniculuT
Ion Virnav, ispravnic de
tinutul Baclur care relateaza
visteria, la 8 Iulie 1804, in ce
fel Meuse SacuiT calcare pe teritoriul
judetuld la malul piriuluT
Ciughesula. (Vezt Uricarul,
lui Codrescu, vol. IV,
p. 90).
Cu un an mat inainte, administratia
visterieI intocmise pentru
Domnitorul Alexandru Moruzzi,
o condica foarte detaliata,
unde se aratá anume tot birul
ce se platea si tote scutirile de
care se bucurau diferitit proprietan
din intreaga tara a Moldova,
fie buierT, fie razesT, fie
bresla$T, fie calugarT de prin
manastin, fie negutatorT pamintea
si staid, fie chiar si Jidovi.
Intru ceea ce priveste tinutul
Bacau, impartit In ale sale sase
ocoale de pe atuncr ii anume :
Bistrita-d.-s., Tazlaul-d.-s.,
Tazlaul-Särat, TazIAul-d.-j.
i Trotusul, constatam,
el birurile se ridicati la suma
de la v.139811, parale 6o; iar
LiuziI, sau indiviziT scutitT de
bir sub diferite pretexte, erau
In numar de 1471. (VezT «Un-
caruly luT Codrescu, vol. VII, p.
288-300).
Nu mal putin interesanta pentru
cunostinta stareT acesta judet
este incercarea de cadastru
ce s'a facut la anul 1824, de
catre ispravnicul tinutula si altI
boierr, dupa o idula domneasea,
ca sä. se inscrie cite anume
mosiT se aflaa In acest judet,
spre a se avea in vedere la facerca
finula pentru menzilun
(postil)si neferI (jandarmT). (VezT:
Uricarul luT Codrescu, vol. V,
pagina 176).
Un alt document din 1834
ne aratd, cA dintre cele 138
asezaminte manastirestr, ce se
aflau pe atuncT In Moldova,
tinutul Bacau continea 13 si
anume : Mandstirea Tazlaul ,
schitul Pralea, manastirea
manastirea Berzuntul, schitul
Magura, schitul Buciumi,
schitul Asau, sch. NilatuluT (?),
schitul Laposula, schitul Savu,
manastirea Precista, mandstirea
Bogdana, manastirea Raducanul.
(VezI «Uricarul lui Codrescu,
vol. VIII, p. 231).
Insa, pe de alta parte, un raport
din anul 1838 asupra scoalelor
din Moldova, ne da trista
incredintare, ca in acel an, statul
nu intretinea Inca nict o scoald
In acel judet.
Cu doT anT mat inainte, misionarul
ungur Gegö vizitase
Moldova, unde i-se paruse,
vazlnd probabil multimea Ungurilor
din jud. Bacau, lucru
de altminten exceptional, ca
peste tot local nu sunt decit
UngurT, Ciangar si &Lea. Intr'o
statistica, Cu totul inchipuita, el
spune, cA in Moldova intreagd
sunt peste 55000 Maghiarr catolicT,
vorbind ungureste, lar
daca. s'ar numära i eel car/ at'
schimbat legea si graiul, apor
cel putin a patra parte din locuitoriT
Ord ar fi de origina ma-
ghiara. Din norocire, statistica
publicata la 1849 (pag. 67) de
Printul N. utu, restabileste
devaratul faptelor, aratind ca numdrul
tutulor catolicilor, nu
numar Ungurl, din Moldova,
era numaT de 44317, asa ca. nu
puteaö O. fi fost atit de numerosT
cu 13 anT maI inainte.
Pe lingd aceste notite istorice
foarte resfirate asupra judetulul
Bacau, credem, ca nu e fara folos
a aminti vre-o cite-va fapte biografice
si a spune, spre ex., cd
Bacdul a dat nastere cltor-va
din oameniT de frunte aT Moldova.
InsusT Marele tefan-
Vodà a fost nascut in Borzesti,
pe la anu11436 (Gr. Tocilescu,
«IstoriaRomina»); stefan Gheorghita.
Voevod era originar din
satul sat mostenesc Racaciuni.
SI addogam, ea doT din fruntasil
desteptareT noastre nationale, amindor
contimporanT cu no!,
sT-au avut. unul leaganul i cell'alt
mormintul, in jud. Baca,.
Ilustrul nostru poet Vasile Alexandri,
s'a nascut la 182f in
Bacau, iar Constantin Negri,
acel vrednic luptator, care a
combatut a$a mult pentru
meierea drepturilor politice ale
RominieT, si-a petrecut ultimele
zile si si-a dat sfirsitul in Tirgul-Ocna,
unde el se retrásese
la 1866. Mormintul lut se afla
In biserica Raducanul din acest
erg. AcestT corifeT al poporuluT
nostru din epoce cu totul diferite,
au 15.sat memoria lor vie
In jud. Baca unde, dupd cit se
vede, el au aflat min guen i Intlrin
in momente de oboseald».
Poate, ca i clinsit au soptit atuncT,
spre a-.T inviora sufletul,
doina ce o cinta Bacauanif de
pe malurile repezI $1 volburoase
ale Bistritel:
Bistritd, apa viie,
Du-mI necazul- in pustie;

BACMIT. 177 BACXU
Du-1 $i du-1 sá nu mat vie.
Dorule, vrAjma$ule!
Ce WI am putut sl-t1 fac ?
De-mi tot dal* mere' de had
Spre a incheia aceastA ochire
aruncatä in treacat asupra unor
fapte $i intimplArT ce, in timpul
de odinioarl, s'ati petrecut in
cuprinsul jud. Bacrai, vom reproduce
acum douà foarte interesante
ail de seamA despre
starea acestul frumos tinut, pe
la miflocul $i pe /a sfir$itul secoluluI
XVII-lea. Una va fi un
extras tipdrit pentru prima
oat% in limba romtnA din ziarul
calatorier ce Patriarhul Antio-
Macarie, a falcut, la anul
1655, prin Moldova, intorcinduse
din Moscova AceastA relatie
a fost scrisä zi cu zi, in
limba arabl, de Paul din Alep,
arhidiaconul Patriarhulur. Nor
dam ad i o traducere, dui:4 versiunea
englezA a luI Belfour
(tip. in Londra la 1834. Numai
parte din vol. I a acester clIAtoriI
a fost reprodusA de d. B.
P. Hasdeu, in «Arhiva istoricA ).
Textul ce noI punem subt ochiI
cititorilor rominI este din vol.
II-lea, partea VIII, cartea XV,
tratind despre Moldova. In sectiunea
I, care se incepe cu intrarea
Patriarhulur in ziva de
Sept. anul lumiI 7165 (1656)
in Ia$i, ni se spune cum noul
Voevod Stefan GherghitA din
RAcAciuni ir face o primire mult
ma( bunä deck cea care o incercase
cu un an inainte de la
precedentul voevod, Vasile Lupu
; apoI analistul Paul din
Alep urmeazA in acest fel, vol.
II, p. 318:
«Pe la sfir$itul lur Septembrie,
Beiul (Stefan GherghitA Voevod)
se porni intr'o calltorie de p1Acere
la Hui $i de acolo la Galati,
unde avea sä viziteze o
mAnIstire ce de curind se ell-
84594. Morale Dieflanar Chogrevto.
dise in apropiere de acest ora;
el luà agaiduialä de la stapinul
nostru Patriarhul, cl va veni
dinsul acolo. DecI Indatl ce
sosi la Galati, trlmise vorbA
stlpinulur nostru; iar vechilul
$1. boierif lur ingrijind sä ni se
dea trAsuff $i escortA, noI ne
pornir5.m din Ia5i, MiercurI in
ziva de 8 ale lunir Tegin el
Ewel, fiind intimpinatI la portile
de afarä cu obidnuita ceremonie.
AjunserAm maí intif la dealul
Frumoaser, unde este un palat
de piaträ; dar mal inainte de
a sosi de acolo trecurAm un pod
de piatrA, unde se petrecuse o
inclierare intre cel din urm/
Voevod (Lupu) i Beiul actual.
Acela fiind bAtut, fu silit sl-$1
caute adApost in tara Cazacilor.
Pe locul unde se petrecea
hircele mortilor 'inert se
puteat1 vedea». (Thallia dela Popricani
1653, intre Timu$ $i Stefan
GherghitA).
A doua zi sosirlm la orasul
numit Roman ; acolo sunt foarte
multe bisericr de piatrI, precum
$i o foarte frumoasA manitstire
cu numele Sfinter Paraschive.
E o c15.dire foarte frumoasà, inAltatA
de Alexandru Voevod, precum
$i o locuintA pentru Episcop.
In acest ora $ sunt $i inaf
multe case frumoase pe care le
stApinesc ArmeniI, care au tr1.suff
$i altele trebuitoare pentru
cAlAtorr. De acolo, pe drumuff
foarte rete $i dui:4 ce intilnirAm
girlä largl (Bistrita) pe care
trecurAm in luntre, ajunserAm
la un alt oras.
Numele acestuia este Baal"'
(Bakovi); inteinsul sunt mal
multe bisericr de piatrA. Din acest
loe, pe car foarte anevoioase,
trecind prin codri i prin
muntI, care semAnati cu ale de
prin Moscova, ha chiar i maI
sAlbatice, am sosit la intiiul sat
dintre cele stApinite de Beig ;
pe acestea el le primise mostenire
de la tatAl $i de la bunul
sau; ele sunt dintre cele mal
frumoase $i mal populate dintre
sate, ad fie-care cAtun are pe
el cite o casA boereascA $i cite
bisericl.
OrI-ce colt al acesteI tArI, de
la Roman pAnA la Foc$ani, e
acoperit cu ora$e $i sate, $i ele
sunt in a$a placute pozitiunr,
udate de finttnI $i riulete, in
cit nicI se poate spune. Din
toatl Moldova, acesta este tinutul
cel mal frumos $i mal tare
locuit. De la Roman pAnA sose$tr
in Foc$anI, e cale de cincr
zile. Tot in acea parte e $i hotarul
despre tara UngureascA,
unde locue$te multA tArAnime
säseascA, care este de lege
francA, adicA inchinAtorI Papa
$i at"' bisericr ale lor ; clef, dupl
cum ne-am informat, In Ungaria
sunt nenumArate secte i natiunI,
ast-fel in cit in aceeasI familie
se aflä maI multe religiunI,
tatAl bunl-oarä fiind de o lege,
nevasta de alta, lar copiiI luind
fe-care credintele care-1 place.
Craiul $i dregItoriI sunt Calvini$tI;
apArAtoriI cetAtilor sunt
Sa.$1. Mergind mal inainte, nor
aflarlm drumurl foarte grele $i
pratrunserAm in codri mal noroio$I
i mal sAlbaticI de cit
orr unde; lar In mijlocul tor furAm
silitI sA. dormim, neputindajunge
pAnA la conac. In acetimp,
noI deterAm drumul
vitelor noastre, ca sä pascA unde
vor voi i aprinserAm focurI, care
tinurA pAnA dimineata. AtuncI
adunindu-ne vitele purceserdm
inainte ; lar In ziva de LunI sosirlm
la unul din tirgurile stl
pinite de Belt i numit Bogdana
(Boghzini), precum se chiaral
$i mAnAstirea, pe care el a
zidit-o acolo. Aceasta este pe
un loc a$ezat intre muntI, pe
vale cu pAsunT frumoase, pe
28

BACAt) 178 BACAU
care de patru laturT le apara
inaltimile. Prin vale curge o girld
mare numita Trott)* (Tatrosh).
Ascultind poruncile BeiuluT,
nor ne-am lasat bagagele in erg
la Bogdana si am pornit fan.'
de sarcine in spre manastirea
BeiuluT (Casinul ?) care este mal
in laturT de erg. Ca sa patrunzI
inteinsa, trebue sá intri inteo
roviná ingustä care, atit in dosul,
cit si in fata mandstireT sau in
jurul eT, este singura trecere
pand la manastire. Indata ce
trecuräm dincolo de rovina
pe cind ne apropiam de manästire,
ne aflaram pe un cimp
verde nivelat i intarit prin prejur.
In mijlocul acestuT &imp sta manastirea
inconjurata Cu numeroase
fintinT de apa dulce. Beiul
ajunse inaintea noastra cu Doamna
sa si cu boerir insotitT de
nevestele lor.
Cu acest prilej se tinu acolo
o mare panaghirie sau serbare,
mar cu seama spre amintirea
Sf. Paraschive, fecioara bulgara
ale card moaste se afla in mä
nastirea lui Vasile Vocla (Trer-
ErarhT). A doua zi dupd sosirea
noastra noi slujiram leturghia,
de fata cu Beiul, inteo biserica
de lemn pe care o ridicase
aproape de mändstire, impreuna
cu cite-va chiliI spre a
servi pana &Ind se va savirsi
cladirea ce se zidea acolo. Dupa
leturghie petrecuram in ospete
pan& catre seara. Descrierea
manastirer este ast-fel : E inconjuratä
de un zid lat i inalt cu
patru turnurT, cite unul la fiecare
colt, afarä de clopotnita ce
este d'asupra portei. Toatä aceasta
clddire s' a inaltat in timpul
acesteI verf si se zice ca au fost
intrebuintatI la lucru mai mult de
800 Jancua (Ciangal) din aceste
locurr; dar cladirea bisericeT nu
este inca savirsita; ea este Inchinat4
celor doi VoivozT al ta-
bereT ingerestI SfintiT Mihail si
Gavril, precum si intregeT osti
cerestI. Beiul a trimis sä la pentru
aceasta manastire un istaticon,
de la Patriarhul din Constantinopol,
spre a o declara
Stavropigiacd, a o pune sub
stapinirea patriarhatuluT si a nu
avea nici °datä vr'o aka. inchinare.
DInsul ceru si de la
Patriarhul nostru un drept de
acelasT fel; lar prea Sf. Sa scrise
pentru dinsul un istaticon cu
acelasT scop, insotindu-1 cu blesteme
, anateme si cele-l'alte.
Pentru intretinerea manastirer,
Beiul ii darui maI multe sate
alte mosiT cu marT venituri.
In ziva de MercurT, Beiul se
porni si in sfirsit nor Ii urmaram
pdna la micul erg Bogdana.
Joi de dimineata, foarte de timpuriu,
Beiul tramise dupa stdpinul
nostru Patriarhul ca sa
aiba. cu Sf. Sa o intrevedere de
despartire; Patriarhul facu o ru
gaciune pentru dinsul si pentru
Doamna ; dupl aceea, Beiul se
porni la Iasi, lasind pe seama
noastra un c.apitan cu compania
sa, ca sA ne excorteze pana la
Focsani. In acea seara noT ajunseram
inteun erg stapinit de
un mare boer, al card nume
era Dabija ; acolo, dui:id poruncile
Beiulur, ni se ardta un mare
respect ; si dupa cum tot el
dorea, in ziva urmatoare nor
sosiram inteun alt tirgulet al
aceluiasl boer. Ad i era un palat
mare, asezat pe malul unuT riu
larg, de asupra unuT deal ?malt
si vesel; inteacest loc fugise
B-iul Stefan dui:a ce, pentru
India oara, fusese batut aproape
de Iasi de catre Timus si Cazach
luT. Ad i isT lug el resedinta
ca inteun loc apropiat si de
Ungaria si de Tara-Romineasca.
Totl se mirati, cum noT am putut
trece prin aceasta cale, pe
unde nimenT nu calatorise, niel
chiar dintre calugarT. Acel boer
(Dabija) avea la dinsul pe nevasta
SardaruluT saü capetenid
pe care de curind 11 ucisese
Beiul Vasile. Ea este din neamul
nostru si cunoaste obiceiurile
noastre, fiind urmasa lui
Petre-Voda care a trait in exil
la Alep.
Shnbata sosiram in Focsani,
unde deteram drumul cdpitanuluI,
tramitind printeinsul scrison
catre Beiù. Ad i o capitanie
de ostasr ne intlinpina din partea
Beiului Tarel-RominestI .
Iacä in fine cite-va extracte din
«Descriptio Moldaviae a Prin.
cipeluT Dim. Canternir, (tip. de
Societatea Academicii Romina,
tom. II p. 27) relative la tinutul
Bacau
Tinutul Bacau, peste care
este un vornic cu scaunul in
Bacau, erg situat inteo insula
a riului Bistrita, vestit pentru
abundenta merelor si a altor
fructe. Are un episcop catolic,
care se numeste de Bacau pentru
ca In tinuturile de pe ling
munte sunt multi supusT Moldoveni,
numiti catolicT, dupa
nationalitate si religiunea Ion,
pe care i-a asezat acolo Stefancel-Mare
dupd ce a batut pe
Mateiu, regele unguresc, i i-a
impartit pe la boeril sa.T. Este
de insemnat satul Cantemirestilor
din tinutul Roman (?) numit
Faraoani, al caruT locuitorT, mal
bine de 200 familir, sunt catobicisi
au o biserica de piatra
foarte creche; Ocna si Trotusul,
linga apa TrotusuluT, tirgurT memorabile
pentru salinele excelente
ce se gasesc imprejurul
lor. Pe alcI este intrarea cea
maI larga din Moldova In Transilvania.
in salinele de la Ocna nu e
trebuinta de niel o mlestrie
pentru curatit sarea, cad sapind
pamintul de un cot sau dol de

BAat 179 BACÄt
adinc, se gaseste sare prea curata,
care sa stravede ca cristalul
saa porfirul, nefiind amestecata
cu pamtnt cit de putin.
Si aceste saline niel odata nu
se sfirsesc, macar cä lucreaza
inteinsele multe sute de oamerif.
Pentru ca in locurile unde se
taie tablele sor' drobiI de sare,
se losa intr'un loc si intealtul
columne de acest cristal de sare
care sa sprijineasca pamintul
boltitura i sa alba loc de a se
lati vinele cele noI, si asa n'al*
boltile acestea atit se umplu de
sare, pana In 20 de ara, in cit
niel se cunosc ca aa fost desertate
vre-odatä. Si se gasesc
inteinsele une-orl pestT intregI
impreuna crescutI, care nu se
deosibesc de loe de pestir ca
firesti, care se prind prin riurile
de prin prejur. Pe Tazlaul-S5.rat,
nu departe de satul Moinesti,
curge, dintr'un izvor, pactara
cu apa amestecatä, cu care
se servesc t'arana pentru unsul
carelor si zic cä daca s'ar putea
bine scurge apa, ar fi cu mult
mar burla pentru trebuinta casa
de cit acea ce se scoate din
arborT».
Toate cite le-am spus in partea
descriptiva de la inceputul
acesta articol, aratä cita deosebire
exista intre starea actuala
a judetuluI Bacäu si aspectul
sal.' de acum 250 si 200
de an.I.
Marca jud. : Stinea cu bradet.
Bacäb, com. urb., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacau, este capitala jude-
ÇuiuT acelasI nume.
Acest oras este asezat
la ses, pe malul drept al
riuluI Bistrita, care-I spala marginea
rasäriteana, si se gaseste
la o distanta aproximativ de 4
kil, de varsarea acestd riu in
Siret. Esind din oras in directiunea
rasarituluI, dincolo de po-
dul Bistrita, malul Siretula este
la o departare aproximativa de
5 kil. Aci, /a Radomiresti, se va
construi de catre stat un pod
mare de fier, care actualmente
este in studiu. In partea de sus
a orasuld se scurg in Bistrita
apele pir. Birnatul (Trebisul)
ale ptriuluI Negelul, care 1I inconjura
toata partea de N., descriind
o incovoitura.
Bacaul e situat la 40).33'35"
latitud. boreala si 24.37'I5" longitud.
orientald, cu ora 1.38'29"
pe arad in Bucuresti este 1.35'5".
Bacaul se poate considera ca
inima Moldover; printeinsul se
pun in legaturä districtele din
N. tara cu cele de la S., prin
sosele nationale i printr'o cale
ferata. Se gaseste la o departare
de 302 kil. de Bucuresti,
16o kil. de Iasi, 190 kil. de Galati
si 58 kil. de Piatra. Altitudinea
d'asupra nivelula MareT-
Negre este de 161111.,2o.
Limite. l'atina orasuld se
märgineste la N. cu com. Margineni-Munteni,
la E. cu riul
Bistrita, la S. cu com. Letea si
cu comuna Calugära-Mare, la
V. cu com. Calugara-Mare
com. Margineni-Munteni.
Populafiunea. Dupa. recensemtnturdin
1890-91 se numara:
3911 capr de familie si 12675
suflete, dintre cara 6299 barbatt
si 6376 femeI. Dupa sex si stare
civilä, populatia se Imparte : neinsuratI
3815 barb. si 3249 fem.;
casatoritt 2156 bärb. si 2234
fem.; divortatI 8 barb. si 13 fem.;
vaduvi 284 barb. si 88o fem.
Miscarea populatia : 484 l'AscutI,
192 casatoritr, 381 morth
Stiu a citi i serie 4481 locuitori
i anume: 2861 barbatI
si 1618 femei. Dupa nationalitate
sunt : 5710 Romina, 6122
Evrea, 560 Germana, 485 Ungura,
218 Arment, 33 Grect,25_
Bulgan, 20 Rup, 20 ItalienI,
15 Poloa, 14 Francen, 12 ElvetienI
i i Turc.
Dupa protectiune : austro-ungara.
382 071 Austriact
Ungur°, elent j bulgara 23,
italiang 20, franceza 14, germana
13 si elvetiana 12 lar
restul e de protectiune romina,
coprinzind, afara. de Romint, pe
Armea, pe Ungun (476) si pe
Evra.
Dupa religiune : 5170 ortodoxr,
6722 mozaict, 1133 cotona
; Armea - Gregorient (ortodoxi)
218 si i mahometan.
Sub raportul ocupatiunilor se
deosebesc : agricultorr, mal toti
Romia, 299, meseriasr 604, In
mare parte GermanI, industriasI
saa fabricantI 5, comerciantI
(Grect, Evra i Armen° 604,
muncitorT 421, servitori 964,
profesiva libere 690, iar restul
fará ocupatie profesionald.
Marca orasula este o padure
de bradet cu un cerb.
Case, edified, bis. ,s i straa'e.
In orasul Bacau sunt 4 subimpartir";
sectia saa culon.
Casele sunt de caramida, dintre
care unele in stil modern,
foarte ales. Cea mat insemnata
cladire este Palatul Administrativ,
situat pe calea nationala
Bacda-Focsani, construit cu mij
loacele proprir ale judetulut si
anume din venitul zecimilor aditionale,
si terminat In 1889.
.Acest edificiu, care a costat
689900 leT, nu are un stil bine
pronuntat, dar cu cele dotà ale
sale caturI, cu ferestrele sale
foarte mati, cu cele tret intran,
Cu scara-I principala de piatra
masiva, cu balcoane de lespezI
de piatra ; apor inlauntru, cu coridoare
largI, salT spatioase, cu
un salon de ceremonia, luxos
mobilat, i in fine cu acopera
mintul sail in forma de mansarde
prezinta totusa un aspect
monumental. Inteinsul sunt iras-

13ACAti 180 13ACÄti
talate mat toate autoritdtile,
precum : Prefectura, Consiliul judetean
cu Comitetul sdu permanent,
Tribunalul, Judecdtoria de
ocol, Casieria generala, Posta
Teleg-raful, inflintat in oras la
1856, Creditul agricol, Serviciul
tecnic si Serviciul higienic al
judetulut. Architectul care a
executat lucarile a fost Filip Xezopol.
Liceul Principele Ferdinand
, situat pe strada judetiand,
air denumitá a liceulur «Principele
Ferdinand», este asemenea
o cladire frumoasd, construità de
stat, care s'a terminat la 1891
$1 a costat 220000 let.
Palatul public, care este construit
de comuna din excedente
in valoare de m0000 leí, cuprinde
o sald de teatru i cazarma
pompierilor.
Casa primariet este situata in
centru, alaturea cu Palatul Administrativ.
Gara, construita in
1870, este situatd la extremitatea
nord-vesticä a ora$ulur;
ea este o clddire frumoasd cu
doua catun i cu sah spatioase.
Gdzduirea In oras se face in doua
otelurr mari cu doua caturt numite
: Hotel-Central $i Europa,situate
pe strada principald. Mat
sunt si alte chic' hanurt de o
insemnatate secundard. De la
1891 incoace s'au facut trer localuff
de scoala: No. 2 de fete
si alta. de baetr, ambelepe strada
Corot $i No. .2 de bletr pe $oseaua
nationala Bacau-Ocna. Fiecare
din aceste 3 localurr au
fost cltidite de comuna Baal'
si constructia lor a costat cite
70000 ler.
Bisericele sunt în numdr de
opt $i anume:
i. Precista, fostd mandstire,
careia apartinea mosia Letea; e
a$ezata pe strada ce poartd numele
et, la Estul orasulut. Aceasta
bisericd este cel mat vechiu
monutnent al tirgulur; a
fost cldditd la 1472 de Alexandru,
fiul lur tefan-cel-Mare.
Sf. Nicolae, catedraiä, in
centrul ora$ulut, pe calea. nationald
Bacdu-Roman, cldditd la
1840 de cdtre enoria$T.
S-tir Impdratr, situatä. in
partea vesticd a ora$ulur, pe strada
Garb, chadita la 1845 de raposatul
Emanoil Krupenski i altir.
Sf. Ion, In centrul ora$ulur,
pe o ulicioard a stradet Busuioc.
Buna-Vestire, pe strada cu
acela$1nume, construità la 188o
de arhitectul ora$ulur de pe aatunct,
inginerul Iosef Szavloski,
cu mijloacele unul comitet particular,
la care Gh. Morariu $i
Gh. Manoliu au contribuit cu
sume mat marl%
Sf. Treime (cimitirul), afarä
din oras, pe $oseaua Bacdu-Focziditd.
de comuna la 1876.
Din aceste bisericr, 5 sunt
subventionate de comuna, iar
una (Precista) de stat si din
veniturile lor proprit. Sunt deservite
de 7 preott, i diacon $i
7 dascab. Catolich din Bacdu
au clddit intre anir 1845-1861,
pe strada Buna-Vestire, o bisesericd,
numità de popor BdrAtia,
la care clddire a contribuit $i
Impdratul Austriet, Franz Iosef
cu I000 florin'. De asemenea,
Armenir zidit la i85o,
pe strada Armeneasca, o biserica
mare, la care a contribuit
cu o sumä. de banr (200 galban.°
Mihail Sturdza, fostul Domn
al Moldover; fie-care are cite I
preot i I dasc5.1.
Evreir au cincr scoale (havre),
unde '$1 fac rugdciunile.
Geddina publica este situata
In centrul orasulut, pe calea Bacall-Roman,
si a fost flcutä de
rdposatul Dimitrie Kracti, pe
chid era prefect. In acest loe
de preumblare s'a asezat bustul
lui Vasile Alexandri.
In tot orasul sunt patru piete :
una cu hald, construitä pe timpul
cind Leon Sachelarie era
primar, $i alta, Piata-Vechie, pe
strada Mare; a treia, in fata cazdrmir
Pompierilor (casa Sion)
si alta pe calea Bacdu-Ocna.
Mal sunt doul cofetkrit, din
care una cu grldind.
Instare de constructi e sunt : cazarma
pompierilor si un turn (foisor)
pentru observarea incendiilor.
Canalul colector al apelor din
oras s'a dat iestimp (1893) In
antreprizd. Se trateazd alimen-
,
tarea cu apa din izvoarele de
la Bdrati-Mdrgineni, earl au o
altitudine de 30 m. In raport
cu orasul, si se gäsesc la 3' s
kit. depdrtare. Toate lucrdrile
de alimentare cu apa scur-'
gene a apelor vor costa 114000
ler. S'a proiectat a se construi
un abatoriu sistematic in locul
zalhanaler actuale de 11110 zd-'
gazul Bistriter; de asemenea se
va deschide un bulevard de
gara la bariera Cllugara, pe lola
cul viran al comuner.
In fata gdrir s'au construit
cazarmele de artilerie, compuse
din 19 pavilioane. In interiorul
ora$ulut circulä. trasurr cu dor
cal $i cu un cal.
Sunt 12 strade maxi, bine aliniate,
dar cea mat mare parte
nepavate, ci numar $oseluite
Calea Bacau-Roman, stradele:
Precista, Buna-Vestire, Busuioc,
Judetiand sau a Liceulur, GA.re',
Primdverer, Justitiel, Anneneascd,
Lecca, Bulevardul si calea
Bacau-Ocna.
Din cauza vintulut ce bate aproape
8 lunt pe an si a anevointel
cu care se aduce ap1
din Bistrita, ora$ul a avut a suferi
incendit marl, carr au distrus
strade Intregi, mar cu sea-,
md. din centru, unde casele fiind
aproape lipite una de alta, a
fost ad-se-orl cu neputintd de
a se localiza focul.

BACA 181 BACÄt
Imprejurimt. Privind In zbor
de pasare, observam cä vatra
ora5ulu1 se afla pe un loc $es,
a caret uniformitate nu este variatä
de nicI o ondulatiune a
tarimulut. Imprejurimile din contra
sunt accidentate $1 ele prezinta
pozitiunI frumoase ; ast-fel
la N., pe malurile pirtuluT Negelul,
se intind regulat brazdele
verzi de legume ale grädinariilor,
dincolo de care se zare5te
Lunca-luI-Rugina, plina de privighetorI,
apoi înälimile$i dumbrAvile
de pe mo$ia Fintinelele;
spre V. dealurile paduroase ale
Sohodoluld, alugärer $i Dealul-Nou
; la S. se vede Cimitirul
i frumosul parc La-Porumbarul,
de l'ingá fabrica de
hirtie Letea, devenit gradina de
petrecere a Bacaoanilor in zilele
de sdrbatoare; iar la E., dincolo
de Bistrita i Siret, culmile acoperite
cu copacI, de la Buhoci.
.,S'eoale. In acest oras se afla
urmatoarele $coale :
coale publice : Liceul clasic
Principele Ferdinand , infiintat
in 1867; este a$ezat in localul
sau propriu, cladit de Stat.
Cursurile sunt predate de 14
profesorI, dintre care II titular'
$i 3 suplinitorY, iar intretinerea
liceului se urca la suma de ler
54840 anual.
In anul $colar 189I--92 era
Inca gimnaziti $i a fost populat
de 191 elevI, dintre care 124
s'au pro movat i 67 au ramas
repetentI. In anul 1891-1892
gimnaziul a dat 21 absolventI.
Externatul secundar de fete
infiintat la 1890, a fost transformat
in $coala profesionala, cu
inceperea anuluI 1893-1894.
Trer scoale primare urbane
de bdetI. Ele au fost populate
In 1890-91 de 724 elevI $i Infiintate
: No. 1, la 1839, No. 2
la 1859 $i No. 3 la 1870.
Douai $coale primare de fete.
Aü fost frecuentate in anul $colar
1890-91 de 388 eleve $i infiintate
: No. j la 1858 $1 No. 2
la 1870.
Douä scoale private, una de
baetI $i alta de fete.
Mara de acestea, comunitatile
catolice si armene au cite
o $coalA mixtä., iar Izraelitir au
7 coale, numite belferiI. Evreir
a(' vrut sa faca pe seama lor
o $coala profesionalä de fete,
dar din lipsa de mijloace, au
facut numaI o $coala primard
de fete pe strada Busuioc, unde
se invad., pe ling-a limba romina
$i cea germana. Se mal
Invad $i religiunea mozaica.
In orasul Back' se AA cloud
tipografif : Tautu i Margulius, 5
librariI 5i i litografie.
Stabilintente sanitare. Spitale
se gäsesc doua : Spitalul Pavel
$i Ana Christea, Cu 42 paturI,
intretinut din fondurile donatorilor
al caror nume 11 poarta
$i dintr'o subventie anuall, acordata
de comuna. De la i Octombrie
1891 pana. la i Octombrif:
1892, s'au cäutat in acest
spital 596 b LrbatI $i 377 femeI.
b) Un spital izraelit cu ii paturI,
a$ezat intr'un local bun.
In tot ora5u1 sunt dotal. farmaciI.
Industria. Stabilimentele industriale
sunt : o moara sisternatica
a d-lur Cristea, cu tur-
bind, fosta moara. Meleca
alte morl de apa.; o fabricä de
cherestea Tenof & C-nie, care
se aprovizioneaza din padurile
judetelor Neamtu $i Suceava,
cu lemn de brad, transportat
pe plute pind in Bacau; o sapunerie;
o fabrica de apd gazoasa ;
o fabrica de luminarI de seu ;
2 caramiddrii; 4 tabacariI ; 2
fabricI de postavurI groase (saiac)
; 2 fabricI de oale de pamint.
Lemnaria se lucreaza mult in
acest ora. Afara de boloboace,
2
se mal fabrica paturI, dulapurI,
scaune $i mese, toate Cu un material
foarte bun $i cu pretuff
moderate. Asemenea, meseria$iI
ora$uluI se ocupa Cu ciobotarie,
croitorie, confectiunI de caciule
$i de cojoace. Femeile tes
in stative, (rdzboaie) matase, din
care fac borangicul ; pinza de
bumbac, de in $i de cinepd, pre
cum $i ldicere (scoarte de lina.).
Acest oras a participat Cu obiecte
fabricate Inteinsul $i anume
: vestminte brodate (sucmane)
$i icoane de argint, la
Expozitia din Paris, de la 1867.
In ora$ul Bacau sunt doua
societatt economice : cCarpatir»,
cu 97 membrir i cu un capital
de 56252 le $i a Functionari
lor PublicI , cu 56 membriI
$i un capital de 16030 Id.
Animalele. Dupa recensamintul
din 1890, se gasesc in ora-
$ul Bacati : vite bovine 784,
porct Too, cal 300, of 310 $i
capre 20. Pa$unatul vitelor se
face pe ima.5u1 tirguluI si pe locurile
de pa$une ale mo$iilor invecinate.
Proprietarir vitelor piatesc,
pentru suhat, proprietarilor
mo$iilor vecine. Pentru indestularea
publica s'au consumat, in
anul 1892/93, 3617 vite bovine,
10923 miel, oI, capre $i 1739
p orcI.
Comerciul. Comerciul este
destul de insemnat $i se face
maI cu seamá prin importarea
obiectelor de imbracaminte, mare
parte de proveninta austroungara.;
apol fierarie, alamarie,
sticarie, etc. Sunt dotal tirgurI
(iarmaroace) anuale : la 29 Iunie
si la 29 August. Ele se
in in partea estica a ora$uluI
; sunt i doul saptdminale :
Joia $i Dumineca. Pe piata de
pe $oseaua Bacau-Ocna se desfac
lemne de foc $i finete, precum
$i lingá biserica catolicd.
Se numarä. 35 debitantr de tu-

BACM1 182 BACX0
tun ale cdror dughene sunt in
acelasT timp si circiume.
Budg-etul. In anul 1891-92,
budgetul ordinar al comunef a
fost de 376116 ler 74 ball! la
veniturT si de 370072 leT 05 banT
la cheltueh. Budgetul drumurilor
avea 21200 lei la veniturT
si 21175 lei la cheltuelT.
Proprietatea. Suprafata orasuluT
Bacáa, ara de a se socoti
tarina imprejmuitoare si considerindu-se
ca limita a ora5uluT,
despre apus, reteaua principalá
a cäeT ferate, incepind de la soseaua
Bacálu-Ocna pana la piriul
Negelul i inainte pe acest
piriu si pe locul po5teT vechi
pana in Girla-Morilor, este de
34260.24 hectare.
La finele anuluT 1891, comuna
avea urmatoarea avere
primaria, 4 localun de scolT primare,
o casí linga scoala No.
de fete, un abator, o gradina
publica, un cimitir, o plata de
erg de vite, locul cu fabrica de
cherestea Tenof, o pral/dile in
strada Tavernilor, o piatä dc
victualiT, o piata deschisa. linga
cea de victualii, maT multe locurT
virane in plata zisa veche,
locurile cu grajdul cailor comunal!
i pentru depozit de furagiu,
casele foaste Sion-Mavromati,
3 localuff de garda de
bariera, tarina cu páminturile
de hranä si doud imasun.
Parte din teritoriul orasuluI
5i anume coltul sud-estic, Cu 364
case, cuprinde locurT situate pe
m3sia statului Letea, unde proprietariI
plätesc embatic ; lar
restul este loe gospod (domnesc).
Pe la anul 1823, veniturile
tirguluT, fiind rau administrate
5i neindestulatoare pentru intretinerea
ora5u1uT, tirgovetiT aa reclamat
Domnitoruld Ion Sandu
Sturdza, care printr'un hrisov
din 23 Tulle 1823, a alcatuit o
nota avezare de venit, in care
se poate vedea felul cum s'a
regulat atuncT proprietatea in
acest oras :
irCu mila lui Dumnezeil, Nol loan
Sandu Sturdza , Voevod Doma TreI
Moldovel. Se face stire cu acest hrisov
al DomnieI mele, ca Infitä.sindu-se
intea DomnieI noastre toatä obstia locuitorilor
tirgovetI din tirgul Bacgulut cu
jalbil. asupra alctuirei, ca dupg cererea
D-lor-Sale Boierilor de acolo, s'a fost
ficut de oras un venit obstesc tirgulul
acestuia, spre a se /nlesni in cele de obsteasca
trebuintli a tirguluI, care alatuire
s'a intarit si prin Domnescul Hrisovul
nostrn ce s'ail dat In luna trecutä
Martie a anuluI acesta 1823, ne-ail
aratat cil aceea asezare de venit nefiind
alcatuitil prin stirea i obsteasca invoire
a tirguvetilor i nicl cu chibzuirea ace
cuviincioasg dupa starea acestut tirg, le
cade cu multa greutate l cu asuprirea
ce mat simtitoare pentru unit, ficind rugaminte
ca sa ne milostivim Domnia-me,
lu locul acet asezaserI, sa Intarim acestut
tirg altil alcatuire de venit, carc
este ce primirea tuturur locuitorilor tirgovefi
i ce tosa obsteasca multamire.
Drept aceea Domuia-me incretinzindu-ne
asupra adevirulut aratärilor acestura
a jiluitorilor i Itnsusl voluta noastra
fiind ca o asemenea alciltuire de ve-
Bit obstesc al tirgulul sil fie In cit se
poate mal chibzuitä dupa btarea acestut
erg si cu obsteasca multamire a
tirgovetilor. fati prin acest al tiostru
Domnesc Hrisov intocmat dupa cererea
lor, care o am gasit $i n i intru tot
dreaptä, si cu cuviinçil, hotarim i, in
locul ceI mal' din nainte asezart de cutie,
cuprinbg. ptin Hribovul nostru de mat
bus pomenit, care prin acesta 11 nustim
si-1 oborim cu totul din fiintg, legiuim
tIrguluI acesta pomenit Baca, alcatuirea
aceasta mal jos insemnatil de cutie
de venit al obstief tirguluI, adeci
I. Mähälitul tirgulul, care si-1 ja dupg
rinduialg aceea ce se urmeaza si pe la
alte tirgurl, sau vinzindu-se cu anul,
In credinta ciutindu-se.
Cotiritul tirgulut sa fie iaras1 venit
al cutiet si de la tot rachiul, holerca
sail vinul ce se va vinde sail cu vurta
saft pe la crisme si pe la dughenI, sa
ja cutia cite zece parale de tot vasul
cind se va mesura, neavind voie vinzatoril
de a m'Asura vasele precum.nicl Insusl
crismariT la cgutarea socotelelor cu
apa salí alt-fel, de cit nema! cu cotul.
Casapia tirgului sa dee pe tot anul
cite cincI-zecT lel venit la cutia
macar orI-cine ar fi tiitoril ciísiipiel, dad
de ceea ce s'a obicinuit a se da la isprivnicie.
StrginiI ce vin cu marfurI de le
vind In tirg la iarmaroace si la Alelo
de tirg, s dee la cutie cite clol le! de
un car, si cite un lea de o cgruVit co
mara, oil de ce patio ar fi.
CeI ce vor cumpara acareturI de
ved' In tirgul acesta, orI s't cine ar fi,
si dee la cutie cite doI lel la sutil pe
toatii suma prettiluI cit va cuprinde curapärgtura.
Cel ce vor stringe perje de velniti
pentru negutätorie, s'ä dee cite zece parale
de toata mierta la cutia tirguluï,
faril pe acel ce vor stringe pentra trebuinta
rumia a caselor lor, care nu
sä se supung ce aceastä plata.
Off-ce strain va seni ca sa deschidi
dughiang noug in tirg, pentru
ce fel de alesveris, afara de tirgovetil
FLCCI veda, sä dee la cutie zece le!, ciad
va deschide dughiana, lar in urmg nu
are si se mal supuna cu aceasta plata.
Cel ce vor voi a prinde vre un
loe din noil din locul erguid, care nu
vor fi nict cu o pricing. sä se invoiasea
mal intlI cu epitropff =tia a tirgultu
pentru a plati un bezmiln hotarit la cutie,
tipa s aibli voie a prinde bocel si a
face binea pe dinsul.
Celf ce se vor rindui Cu pule de
la ispravni-ie In cercetarea negutitorilor
pentru pricinI de socotelI sau pentru preteluire
de venit i alte lucruri, sa dee la
cutie dot let de va fi pricina mica, lar
de pricirif maI marI sa dee si pana la
cinc! le! de o pricing.
lo. Din piatul ttrguluI s ia elida
venit de la toff sed ce vin cu marfurl
si orl-ce alte lucrurI de vinzare cite einct
parale de to, carul, iar cgpitanul
vame,i1 satí altil din zapcil
nu la nimica de la 'Amenes,
ca s'd lipscasca jafurile.
Strainil ce nu vor prinde ca
locuitorI tirgovett la havalelele
cheltuelele tirguluI, sa nu fie voluict
a intra ca sa-si faca aratura In tarina
pe locul tirgulul; si In toxina sg nu $e
intinda nimenea maI mult cu Inchidere
de loe, ce pe cit este astäzI taring ski
se insemneze cu pietre statornice de hotarg,
pentru ca s titule de-a parares
sloboda spre hrana locuitorilor
12. Toff cel ce vor lua lemne de foc
din padure de pe mot,ia tirgulul sa dee
cite zece parale de tot carel la cutis drgulut,
atara Insil de locuitorit ttrgovetl,
carI n'au sa se supuna ce aceasta

BACÄft 183 BACAO
13. Nimenea de ail Inainte sä nu fie
volute a maI da cuiva loc din locul
gulul, ce se atil slobod, fari stirea Epitropilor
cutiel si a toatä. obstea tftgovetilor,
iar acel ce s'ar Imputernici de sine
lute() urmare ca aceasta, orI cine ar fi,
sa se supuna a da straf, una sutä lei la
cutia tIrguluI si locul si se ia iarãsi ob-
çtese.
Acestea stint veniturile i privilegiile
care se legiuiesc ttrgulul acestaia al Baauto,
ca sa le alba de-a pururea nesmintitc
i nestramutate , si obstia ttrgovqilor,
alegtnd epitropt pe cine vor
socoti, °amen' de bunä 114elegere, i cu
frica ltu Dumnezeu, acei epitropl sa fie
Insarcinail cu tinerea cutlet sub pecetea
tirgulut i cu strIngerea tuturor acestor
venitart numat la cutie, precum i cu
cheltuirea din venitul cutiel, care are sa
se faca mum" pentru trebuinp obstestI
ttrgului 0 mat ea de adiusul peutru alcatuirc
de o çcoala obstcascä. a eirguluI,
in cit s'ar putea mat Incuviiutata spre
luvaiatura copillor tIrgovepor, fära niel
o plata de la sine, pentru ca sa se Inlesueasca
In acest chip si cei mat saract
Intra clçtigare de luv4aturt, iar mat
prisosind ceva la stifle, alara de trebuitqa
scoalci, aceea sa se Intrebuinteze
si In alto cheltuelt de trebuinta si de
havalelele tirg-ulut si a mosid tIrgului ;
datort fijad epitropft a da seama pe tot
anul de veuitul cutiel ce se va strInge
0 de cheltuelile facute, earl pururea au
sa urmeze dupa whits i dupa cea mat
obstee.sca primire a drgovepor i acea
suma cereettud-o obstia sa o si iscaleasca
(Its va fi buna i fari pricina
sa se dea iarast epitropilor ca sa se pue
In pastrare la epitropia cutlet Spre aceasta
dar s'a dat acest al nostru Domnesc
hrisov, tut:grit ea a noastra Domneasca
iscititura i pecete, ca sä. stea de
a pururea lu mina drgove0or ca o intaritura
statornica si In vecl nesmintita
asupra legiuirel acestor de met sus insemuate
obstestI veniturI i privilegiI a
poftind i pe luminap Donna,
fratii nostri, earl din pronia cereascii se
vor orindui In urma noastra, oblicluitort
pamIntultu acesta, nu numal sä' nu stramute
sau sminteasca ceva din aceite hotarlte,
ci mai virtos, ca pearl' o obsteasca
trebuinVi, sit adaoge cele ce se
vor mat gasi de cuvitiqa peutru a Domniilor
sale, In ved nesfirsiti laudit
fericitä pomenire.
S'au scris la scaunul Domniel mete
tit orasul 1a.i, bitru cea Domnie
a imastra la Moldova, In anul al doilea,
la leatul 1523, Iulie 23.
Isciilftt : No1 loan Sandu Sturdza
Voevod. Spre neschimbare. N. Dumitrascus
(L. S.)
Ne urmindu-se insa intru toate
dizpozitiunile acestuT hrisov, sau
dupa cum se exprima jurnalul
din 22 Maiu 1840 al boerilor,
negutatorilor §i cea-lalta
nepazindu-se buna-cuviinVi
§i facindu-se jignire celor spre
folos totimer proprietari localnici,
s'a Incheiat numitul jurnal,
prin care se institue anume persoane
ca s'a privegheze la al:4rarea
totimef proprietarilor §i
dreptarea celor de cuviintaz :
Milli 1840. Luna Mat 22. Boieril,
Negutatorit i cealanta obstic, accI ce
ne altim locaittici Tirgulul Baca'.
avem Insusirile i driturile proprietitiI
moçiet pomenitulut erg, In privire luind
cele pana acum urmate rinduielil, /am
toate dreptatile acestel propriet.W., nepaindu-se
buna cuviinçä, s'au Meat jigitire
celor spre falos tOmet proprietarI
localniel, earl mai din urraa nefficinduse
trebuincioasa stavilarisire, dupa ImprejurarI
ati sport jignire Inch s'a fa'cut
nesuferita ; decI clupl dreptätile de proprietarI,
precum suntem am cautat a ne
aduna unit cu altil si a ne congläsui
spre puliere la cale de a IntImpina relele
vätämäsI a proprieNei, stavilindu-le intru
toate ce ar putea sit mat aduca jigttire
0 a face IndreptärI necuviir4elor urmate
paint acum.
Asa tutrunindu-ne i socotindu-ne cu
de-arnauntal pentru toate cite trebuin,1
cer a-, i avea a Ion regularisire i buna
orinduialii, statornicita pe viitorime spre
curmare a tot fetal de catahrisurl, care
panä acum s'au Meat de catre aceI rail
tuartivi¡I In dreptatile proprietaft, Intr.°
unire ca mil am alcatuit urmätoarele
J. Am ales doI dintre Boierl si doi dintre
negutitorI, sub numire de ocrotitorl dreptäpor
proprietitlel, pe thigh.' care vor fi
doi si din cealantä ob,tie, supusI ocrotitorilor
spre lucrarea celur de trebuhqii
la apararea dreptatilor totimeI proprietarilor
i Indreptatea color de cuviintii.
2. Pentru cä la cele maI multe lucrai
ce cere trebuinça a sals0 domnft ocrotitorI,
este de cuviintrt de a se conglasui
mal cu mult, spre a se urma toate cu
orinduialä i teateinicie, care o a-
semenea adunare de deosebite madulart,
este cu neorinduiala de a se face cu care
cum se va gasi, ce am socotit de cuviinta
asa adica sä se aleagä ca ni;te deput4t
de catre totimea boerilor sise dintre dumnealor,
si de case totimea negutitorilor
säse dintre eI, precum si de catre cealantä
obstie proprietari iarasI diutre el
,ase, de a cä.ror ales1 nume Incheinduse
Jurnal sub a noastre iscaliturt se va
pastra la dumnealor ocrotitorn, dupa care
orl la ce trebuinta vor avea a conglasui,
li se va face cunoscut si se vor aduna
fitra a da smintealä lucrarel cu neadunarea
la vremea ceruta Insa and de la halmplare
nu se vor afla to0 ca sa se adune,
atuncl lucrarea se poate face si numat
cu jumaate din numarul alesilor, fijad
ace0ia or' si din care treapta, dar mat
Cu putin nu. Tot acestt ales' fiind camplectul
Intreg, adicä cel pupa piina la
jumältate au sa bicheie i seama cutiet
Domnilor ocrotitorI la Implinirea fiestecauia
an, si asa cu aceasta rtiiduiala
vor putea fi si toate lucrarile Domnilor
ocrotitori färä banuiala despre vre - o
parte.
Dumnealor Ocrotitorit, vor face patru
anume : Una pentru regularisirea
locurilor din tug spre cutmarea
catahriselor de Impresurare ; a doua Condica
pentru regularisirea locurilor de
hranä din tarina ; a treia Cundica pentru
veniturile ce se vor strInge din cele
harazite prin luminatul Ilrisov-gospod,
din anal 1823, precum i acele ce se
ver mal scoate de care Dumneidor ocrotitoril,
impreunä cu ale sale madttlai
a mal fi de cuviintä sit se adune
In folosul cuticI spre IntImpittarea cheltuelelor
trebuitoare pentru lucrarile temeinicilor
Imbunatátin a proprieta¡et ;
al patrulea Condicii pentru toate cheltuielele
ce se vor face din cutia
pentru care au D-lor ocrotitorit sa
dea sunlit curata pe fie-care an, fiind
toate aceste condici snuruite si legate
bine si pecetluite cu pecetea Ispravnieta'
si a Eforiel si a boerilor din madularI
ce vor voi sä pue pecetile lor,
rácIndu-se condicile cu cheltuiala din
cutie ; asemenea osebita hirtie, cer-
¡mall cItä va mergo In lucribile Insarcinatelor
Domnilor ocrotitorI, tot din cutie
are sa fie.
Incheinclu-se sama Ocrotitorilor
trecInd bairn peste cheltuiele urmate lit
maul acela, pentru acel prisos se va socott
de adunarea legiuitä mat sus, si se
va hotart sau sft se Intrebuii4eze Iii ceva
sau sa stee de rezervä pana dud se vor
mat aduna i satinet cu Intrunirea su-

BACAU 184 BACM
cotintni, sit. se hotiltrasca. ce sii se faca
cu acel baul pentru folosul obstet, Intelegtndu-se
la debatatie cu cuprinderea
hrisovulut din anul 1823.
Locurile din ttrg i mahalalele se
vor regularisi intru acelaii chip, adecii.
pe toti aceI ce vor avea locurl cu binale
din lnvechime si pia la trecutul
an 1823 facute, se vor märgini Intru aceeast
ce se vor fi gasind stapluindu-le,
daca tnsa nu se va atinge prin pasirea
hotarelor cuprinzatoare prin documenturl
de schimosire infrumuseterel tirg-ului,
strimtorind ulitile cu cuprindere de
mal mult loc, cact aceasta e tu dreptatea
Eforiet de a regularisi i pentru Inainte
a priveghia, si. masurIndu-li-se, cu
tinj Lind guspod, se vor trece In condicil
suma stinjinilor fieste-caruia loc, pe
numele proprietarulut sau, dindu-i-se
document de catra d-lor Ocrotitoril,
lar pentru locurile date de thg fara
banl, acelea care n'ail binale pe dinsele
si date tu vremea sus zisa pänä la 1823,
fiind-ci a uuor de asemeuea locurt, proprietariI
nu se gasesc locuind in acest
tirg, dar macar si acelor ce se gasesc
locuind alce, pentru c poate sa le fi
tiind spre spiculatie particularnice, lar
nu pentru neapirata lar trebuintii, vor
socoti d-bar ocrotitoriI impreuna cu osebitele
alese midularl i vor pune la cale
ce trebuie a regularisi pentru asemenea
spre mat bunul folos al obstiel.
Pentru locurile acele care de la
1823 si mcoace pani scum, fiind-ca toate
acele locuri s'au dat cu catahrisis de
catra acel rau ittaravitt, calcind legiuirile
DomnesculuI Hrisov din 1823, Iulie
23, care de la sine luind insusire de
Epitropt, impartit prin felurl de
rusferturI i cui att avut drepturt de a
i se da loe i cut n'au avut drept; pe
linga aceste apoI le-au dat i cit nu
li-au cazut pentru facerea asezireI unut
locuitor aid pentru un loc, in care ar
Incape trei i patru a.sezari, cu a carom
rea urmare s'au mat inchis si un putin
imas ce maI ramasese dcspre Bistrita,
pentra trebuiuto obstiel. Intru acesta
¡kind d-lor Ocrotitorii patrunzatoare carcetare
tuturor acelora, care aflindu-se cu
asemenea locurt, de catra cine il s'a dat
si ce rusfeturl au platit, i deslusind adevaral
pentru cite locurI se vor gasi
prinse si date unora i altora, ilia a
avea ditatorit tnsusirile legilor din Domnescul
Hrisov, i primitoril de lmplinitort
celar cuprinse prin el. Vor face un
izvod lamuritor de ditatorl ce s'ail luat
nedreaptl Insusire ca si. haritzeasci locurl,
de primitoril locurilor, de earl-
mea maximal si de suma priimitii rusfert
si sit faca chemare raidularilor cu
zi hotarita i precum s'a vorbit mat sus
ca cel mat putin sa fie la acea adunare
si incheie jurnal si sa iscaleascii fiestecare
intr'insul, s't sa se pue acel izvod
pe masa ace"( presas viitoare zi ca sa
se debitorisasca i si. se la In judecata
toate catahrisurile urmate cu darea acelor
bean i pentru doveditele
rusfert, tnc'aeindu-se jurnal se vor3mplini
de ocrotitorI prin ispravnicie de la
cutezatorI i se vor trece in condica aduniirei
folosurilor proprietatli , tot odata
se va Implini si cite una suta let
çtraf legiuit prin Hrisov. lar ca acet
care li s'ait dat locurile, se va urma a, a
adica acelor de au avut drept a li se
da loe de avezare, sa li se dee, socotindu-se
de completul madularilor ce se
va cuveui, platind acum prilmitorul loculut
betman ce se legiuieste prin hrisov
tu folosul curie' tlrgului, lusa numal
scum odata pentru tot-dauna, zar
nu si inainte, socotindu-se aceasta ca
un filotim dar nu bezmaluire, hiss =mat
cit loe se va cuveni, pe care i Se
va da si document de d-lor Ocrotitorit,
trecindu-i in coudica, dar prisosul va
ramtne In folo-ul obstiet spre largimea
imasului, sau se va da altura ce li se
va cuveni cu folosul cutlet ; iar dit pentru
acel care nu vor avea insusin de a
li se da locurt, si se vor gasi ca li-au
dat acole micar si cu binale, de ar fi
toate sa se la in folosul ob,tiet tirgului
ce are dritul propriefith, cu care d-ion
Ocr titorii vor pazi urmarea sus zisa
pentru prisosirile din locurile acelora ce
li s'au cuvenit a li se da i unit ca acestia,
care fara a nu avea drept de
pruprietan, i prin nedreptate s'au silit
a-st clstiga locuri, pe care si-au facut
bitiale, fijad-ca acole toate sa iau In folosul
obstiet proprietarilor, el Is' vor
cauta ort-ce pretentie vor avea Cu ace'
ce le au dat locurile cu necredinta, si
datatoml loculut se va strafui potrivit
cu cuprinderea Hrisovului.
Tot locul de hrana ce este lii arina
tirgului, se va masura cu Lighter
In primavara si vara aceasta, care se va
Imparti localiticilor proprietart de catra
Inginer in cuprinsul vidomastiet ce
d-lor Ocrotitorh vor da, la a caria lucrare
obstia tirgulut proprietara este datoare
a da din inceput si pana la isprävire
a tot lucrul ingineresc oamenit
trebuinciost, fina vre-o cerere de plata
de la cutie, decit numat inginerulut i
se va plati dupa tocmeala ce va avea.
So face tiut i aceasta, ca ingincrul are
imparta locul de hranit In pilxtile,
adica dind un rind de bucatI din local
mal bun si analoghicos, dupii buniitatea
si rautatea piraintulul i sa dee si diu
locul cel prost.
In lucrarea vidomastiei vor cerceta
d-bar Ocrotitoril cu pittrunzime pe
totl localnicil tirgovetl; lutti pentru
susirile proprietateI de i se envine a
vea loc de hrana i apoI frictnd un
vod de numele acelor i cltimea ctt Se
cuvine fieste-caruia, la presus viitoarea
zi a madularilor se va pune pe mag
spre a se debatarisi, ca duprt aceste potrivit
si. li se dee si lucrurile de hmnil,
facindu-se tot chipul de silinte, ca de
se va putea sa mat ramlie ceva ireas
ca sa lipseasca tot felul de strigan,
asa se va trece In condica, dupa care
d-lor Ocrutitorit vor slobozi i tidule
fieste-caruia pe numele sau de suma pl.&
jinilor ce i s'a dat pana la cea mat de
pe urma obstie proprietari, ca dupa
cele tidule sa-1 stapineasca locurile de
hrana fieste-care, firs tnsa a-1 putea danui
sau vinde ; cam care va cuteza
tru asemenea, locul i se va lua In folosul
obstiet si unul ca acela niel odinioara
nu va mat putea cistiga o asemenea
dreptate.
lar pentru aceI care, din intimplare
s'ar departe dc alce din tirg cu 1 cubits,
nu vor mat putea avea dreptate sa stapineasca
locul de hrana, ci va ramble
in folosul obstiet, care afam numat clud
locuitorul va Inchiria casele, care se vet
Inlocui de inchiriett, socotindu-se ea
piste locuiton, sunt In dreptate a stapini
pamtnturile ce va avea Inchiriitond
daca trisa ti va da, cleat numal atendí
se va lua in folosul cutiet, si mat eit,
dinadinsul a ob,tiet, adica: et Id oar°
care boier, din Imprejurart pentrn indelungat
vremelniceste, satt pentm mai
putin, povatuit de Imprejurart, s'ar duce
la vre-un. loe si casele le-ar inchiria de
Judecatorie, Ispni.vnicie, coala si alte
semene, attract locurile de hranit mitt
case, vor ramine In folosul obstiet pana
la intoarcere, adeca: sa se base pears
imas, mijlocind Ocrotitorit hichipuire prin
schimbare vremelniceasca ea sa se alatureze
de imas lasat pentru vitele ob del
tirgului. Asemene i pentru cm ce se
vor saVirsi din viata film a le ramble adevaratt
clironomi, atunct iara,1 locurile
de hrana, ce vor fi avut, vor rtuntne
folosul obstiel, Insa toate niste asemene
locur" pastrindu-le d-lor ocrotitort
dupa vreme sa se poata Intimpina din
tr'/nsele lipsa la care ar cene trebuinta
dupa dreptate a i se da.

BACMY 185 BACA/1
9. Ond oare-care din locuitorl, din
binale locuitoare si nu spiculätoare, precum
de pildä crisme, hanurl, dughene
alte asemenea se vor vinde de ved,
dupit trebuinta ce4 va Irtdemna, atuncl
acea binea locuitoare, dacä se va locui
de cumpärätor, vor avea dreptate a tine
si locurile de hranä ce va fi avInd viniätorul,
peste jo anl dadí va fi sträin
venit din alt orar sati sat si de va fi
crestin, (lar fiind de altä natie i sudit
nu va putea intra In locurile de hrana),
dar plín la vremea de io anl locurile
vor ram/ne In folosul obstieI; lar fiind
cumparltorul vcchiü tIrgovlit de lo anl
salí mal Invechit, atuncI va trage si locurile
vinzlítorilor, daca Insä nu va ave
alte locurl de hranä. de mal' Inainte, dar
avInd asernene loe de hrani, nu va maI
pute cere alt loc, i cu asa chip poste
ramtne proprietar cumpäritorul, i vhtzatorul
raralne stIrpit de dreptiltI pentru
tot-d'auna, iar la IntImplare de Inchiriat
se va aplicarisi la punctul maI sus al
8-lea.
Io. Locul, ce se va pute opri pentru
imas, se va pästra tot tuteo Ingrilditurá
cu cea-raltä tarini, in care cite o vitlí
salí mult douä, acele mal cu nevoe trebuitoare
pentru Indenrinare si hranil a
fieste-caruia din locuitoril proprietari, se
va primi a se puna, Insä a localnicilor
Cu pastor tocmit de obstie; lar mal multe
vite sil nu se Ingaduiasert a se 1:oiga 'in
acest imas mai %/Idos oI, niel pe cel din
afará de ima.s nu vor fi slobode a se
pmuna, !alai a localnicilor proprietarl
slobozenie o vor avea numal pe vreme
panii eInd se vor da oile In stinä, iar
apot altura niel tuteo vreme nu vor fi
slubode a se pasuna, bez de treI capre
ce poate sll le aibá unii pcntru trebuinta
de cura si aceasta pentru ca sa se posta
tnlesni hrana celor-ralte dobitoace a
proprietarilor.
Pentru cl proprietatea thgului
se gaseste impresuratä de catra megiesitele
mosil, intre care trebuinta cere
neapärat de a se scoate de sub impresurare
la a aína luerir' I, Osa a nu fi
InadinsI vechill stäruitori pänä. In sfIrla
(nu poate fi nimica adus Intru
De aceea d-lor Ocrotitora Impreunä cu
ale sale mäldul5.'rI, vor socoti a aleätui
niste destoiniel vechill de asemenea treacredinciosr,
cinstitl i harnicl lu
arora plata alcatuirel si cheltuelile
ce va cere trebuinta osebit a se mal
face, se vor da din cutia &gula.
12. 06 la ce lucrare va cere trebuima
a se aduna ale sale rnadularl, se
lmelege cl dupä forma mal sus zisä, se
va isali de toff elt1 se vor aduna In acea
zi presus fiitoare i dupii congläsuirea
ce va urma In totimea adunireI alese
cu d-lor OcrotitoriI, dad. nu va fi
unire In lmelegere i socotintl i vor fi
dezbinäri, atuncI socotintele se vor da
In judecatä i glasurile covIrsitoare adeverite
prin iscäliturile presus fiitorilor
aceleI zile, va ramIne temel Inca si de
la se pune /n lucrare, lar pentru ceI-
Isl va da socotintä pe care s'a Intemeiat
de nu s'a unit, si asa pe acele
jurnalurl, care se vor pästra cuprinderel
Ion fa'rä abatere lntru clt de putin, Intelegindu-se
dar mal lamurit cl aceste
adunitrI i congläsuiri, n'ail sI priveascä.
cälträ ala', de ett numal atea' apärarea
dreptimilor proprietäteI spre a se Imbunatäti
Intru toate.
Asa dar aceste fiind socorintele noastre
ce se cuprind In atitatele 12 puncturi,
spre curmarea a tot felul de catahrisuri,
care pänä acum a urmat Indreptittile
proprietatel, i spre a se lmbunltIçi
toate citträ care priveste buna
punere la cale a miel proprietät1 de mil
multI proprietad, precum si a dreptätilor
proprietarilor el, Incheilm acest jurnal
sub a noastre isaliturl, punere de
degete i pecetl, pe temeiul canora se
vor päzi nesträmutate toste cuprinderile
lul atit acum precum si in viitorime,
spre odihna localnicilor proprietarI si
nejignirea dreptatilor proprietatel.
tirmearii 46 iscilituff i 10 punerl de
degete.
Adeverite de Eforia orasului Bacau,
No. 3741 la z Tulle 18402.
Istoricul orafului. In privinta
punerer inceputuluT tirgulur sunt
mar multe legende, insa lipsesc
cu totul date sigure i docu.
mente pozitive. Dintre legende
vom alege pe cea care pare a
explica de °data, atit fundatiunea
originara a tirgulm, cit si
numele de Bacati. Aceasta este
si cea mar acreditata printre batrinii
din tirg si mar cu seama
printre Cianglir (Unguril) carr
populeaza sate intregr in acest
judet. Doud din aceste sate, CAlugdra-Mare
i Liuzi-Calugara
sunt chiar la poarta orasulur.
Dintre acestI Ciangar unir pretind,
ca in documente vechr de
ale paminturilor lor s'ar fi vor-
bind chiar de un oare-care Bako,
ungur din Calugara, care a pus
inceputul si a dat i numele
sAd tirgulur Bacati. Tata cum
spun er, ca-sr amintesc din batrinT
«Un oare-care ungur, din CAlugara
de loc, avea pAminturr
pana in apa Bistriter, adica
pe acolo pe unde azr e orasul ;
fiind dinsul un mare tilhar, a
fugit in Ungaria, unde a fost
prins i condamnat la moarte.
Precum se stie, pe atuncr condamnatir
nu era(' executatl, daca
primeaii O. fie calla (aceasta si
asta-zr se aplica in Rusia) un
timp oare-care ; acesta primi
dupa expirarea termenulur,
raminind liber, se intoarse iar
in Moldova la paminturile sale.
Ungureste calati se chiama
bako. Asa ca el ciad veril si
deschise o crisma pe soseaua
Romanulur, adica in capatul de
sus al viitorulur oras, toata lumea
o cunoscu sub numele de
crisma lur Bako. Crisma fiind
pe drumul principal al Moldover,
numele er de Bako deveni
foarte cunoscut, ca un punct insemnat
pentru toata regiunea.
Imprejurul e! ad inceput a se
vinde bucatr din paminturiIe lui
Bako ; asa s'a Iipit casa de casa,
s'a lungit ulita, i s'ad deschis
altele, care toate au luat si ele
numele de Bako».
Dupa legenda aceasta ar urma,
ca orasul actual sa se fi intins
treptat de la N. spre S.,
adica de prin mahalaua Rom anulur,
in josul aper ; aceasta
consecinta a legender este verificata
de fapt ; in adevar, de
cite orr se cearcä s5pAturT maT
serioase pentru vre-o constructiune
in partea din sus a t'irgulur,
mar tot-d'a-una se cià peste
temeliT, beciurf, adicä urtne de
cladiff anterioare ; din contra,
aceasta nu se intimpla niel' o
54694, Mar* Dicitonar Geosmtal 24

BACMJ 186 BACAt
data cu partea din jos a orasuluT,
unde solul pare a fi lipsit
de constructiunI vechT.
Acum doug sute de ami* aproape,
Dimitrie Cantemir ne
povesteste, eä orasul era situat
intr'o instila a rtuluT Bistrita
(«Descrierea MoldoveT , traducerea
romtna, tom. II, pag. 18);
lucru ce a putut sä fie cu putinta
pe acele timpurT, cunoscindu-se
de totl schimbarile capricioase
ale cursuluT riuluT.
Intru adeverirea acestd necunoscute
mutar*/ a riuluT, aducem
urmatoarele : «A fost obiceiu
ca sá alba. CatoliciT, locuitorl
in Moldova, un episcop
cu episcopia in erg la Baca.
Apa Bistritei a surpat biserica,
si de atuncT s'a mutat in tara
leseasca. Acum episcopul Stanislas
Iezerski, ce se numeste
al Bacaulul, venind si voind s'O
se aseze in tara, Voevodul i-a
dat poslujnicT de oamenT strainT,
pe care s11-1. a.5eze in satul Trebes
al Episcopier, ce este la
tirg la Bacau ; i-a mal dat Episcopid
si tot felul de alte
scutin . (Uricul lur Grigorie
Ghica, dat in 1741).
Chiar astazTpartile marginase,
de la estul i nordul podisuluT
maT ridicat al tirgulur, sunt
supuse la dese revarsan ale riulm
Bistrita, cind vine mare, precum
si ale celor doua piraie : Barnatul
i Negelul. Pentru apararea
acesteT 041 a orasuluT, de desde
revarsärT ale riuluT, s'a inceput
construirea unuT dig (zagaz), care
este pe jumatate neterminat.
Acest oras, din vechime, a fost
scaunul une! episcopiT catolice,
cu titlul Episcopus Bacovensis
, creata in locul celd de la
Siret in anul 1401, de catre
papa Bonifaciu IX-lea, avind o
mosie i astazI, sub stapinirea
embaticultn. In secolul al XVIlea,
aceasta episcopie fu unja
cu vicariatul apostolic din Tara-
Romlneasca, i titularul purta
titlul Episcopus Argensis et Bacovensis»
(cAlexandre le Bon
de Bengesco, pag. 62).
Din cele precedente se vede,
ca. pe la jumatatea secoluluT trecut,
Episcopia s'a tnutat in Polonia.
(Melhisedec, «Papizmul
biserica ort. in reg. RominieTz, p.
17). Prin secolul al XVI-lea era
la Baca(' o manastire franciscana,
care a fost distrusd de un foc.
In ora§ul Bacau, pe timpul
lur Alexandru-cel-Bun (1401
1433), care locuia adese-orT in
acest erg, trecea frontiera moldoveand,
i ad i se afla un stabiliment
de vaina, dimpreund cu
cite unul la Trotus si la Tazlau.
Postavurile de Orient, cu
destinatie pentru Brasov, se va.muiau
la &cal l Trotus.
La 1422, Alexandru-cel-Bun
a dat mandstiret Bistrita, jud.
Neamtu, vama de la Tazlau,
care depindea de cea din Bacan
si care probabil apartinea atunci
aceleiasi manastin. La 1456, Stefan-cel-Mare
confirma posesiunea
vamilor mandstirei Bistrita.
Despre numele ora§ulm Bacan,
despre Episcopia catolica
dinteinsul i despre vama ce
se afla acolo, trateazd si d. B.
P. Hasdeu, in tom. III din Etymologicum
Magnum Romanim»,
p. 2288-2294. Credem de mare
interes a extrage si a decopia
dintr'acea erudita notita, faptele
urmatoare : In privinta numeltn,
d. Hasdeu respingind pentru
dinsul o origina ungureascd, precum,
bine inteles, i ridicula luT
derivatiune din numele zeulur
Bacchus, pare a inclina catre o
etimologie turanica, ce s'ar afla
in relatiune Cu ocuparea tinuca
si a intregeT Moldove,
de Cumam, mai inainte de al
XII-lea secol.
D. Hasdeti vorbeste apoT de-
spre Episcopia catolica din Ba.
cau, pentru care citeazä hrisoave
de la Duca-Voda si de la Anton
Ruset, precum O. un pasa.
giti din Miron Costin, cu ur-.
matorul cuprins : Episcopul de
Bacan are titlul : al bisericilor
catolice din toata tara Moldovh.`
Autoritatea luT se intinde
supra Bug,iaculuT, unde locuesc
nu putim CatolicI, anume in Cetatea-Alba.,
In Tighina i in cele
sapte sate hanesti . (Vezi lista
Episcopilor catolid din Bacan in:
Bencö, «Milcovia , II, 24 35).
Tot asa de interesanta pentru
trecutul orasulin nostru este si
descrierea luT, facuta. la 1640, de
episcopul italian Marco Bandini
tiparita. in Kurz's Magazin
II, pagina 14: «Orasul Bacau
a fost Trae() vreme resedinta
Domnilor Moldovei, mal ales atunci
cind tala Margareta, fiica
Voevodultu unguresc Stefan din
Transilvania si prima sotie a lut
Alexandru-Voda (-1- 1410, sub
care Bacaul ajunsese la apogeul
inflorirer sale). Pe atuncT se inalta
in partea sudica a orasulur un
palat domnesc, care acum zace
in cenusa. Pozitlunea orasuluI e
cea maT desfatata, scaldat la
rasarit fiind de riul Bistrita, care
se revarsa cu violenta din munth
Ardealultn, la miazd-zi privind o
intinsa dmpie acoperita cu dese
sate rominest ; despre crivat
pana la CarpatT avind vestita
vale a Bistriter, numita ast-fe]
dupa riu, si in fine despre
pus, la departare de o leghe,
muntI i dealurT, intrerupte prin
val, cale de treT zile pana la
Transilvania. Aerul e cel mal
sanatos ; padurT frumoase prin
natura si prin arta, stejdrir,
fiare salbatice s't pasan multhne,
riurr pline de pet/ delidosT ne.
cunoscutl in Italia, apoi belpg
de vite, de grine, de poame,
unt i miere .

BACÄÙ 187
In fine, d. Hasdeti se exprima
Inteast-fel despre vama Bacaulur:
«In secolul XV, Bacäul
mar avea inca o alta insemnatate,
cea mar mare din punctul
nostru de vedere, fiind-ca, dupa
cum se vede, ea a lasat pana asad
o urind in graiii. Pana la
anexarea catre Moldova la 1475
a districtulurPutnei ( Letopiset»
I, p. 128), Bacaul era oras de
hotar despre Muntenia si chiar
despre Ardeal. Ad trebuia sa
se vamuiasca. marfurile. In traetatul
comercial cu Polonia, din
1407, Alexandru- cel- Bun zice
(«Archiva Istoricaz I, I, p. 13 I) :
a exportatiunir postavurilor la
Ungurr $i la Muntenr este sloboda
; anume pentru exportatiunea
munteneascä se va plati
in Suceava de la i grivna, 3
grog, $i apor la intoarcerea din
Valachia cu marf . de acolo, fie
piper, fie lira, fie orr-ce, se va
piad in Bacari de la 12 cintare,
112 rubia de argint...» si mar jos:
importatiunea cerer muntenestr
si brasovenestr e libera, platindu-se
vama de la o peatra de
ceara In Bacati i gro$
«Tot ast-fel suna tractatul comercial
cu Polonia din 1434
de la Stefan Voda. (Kaluszniacki
: «Dokumenta Moldavskio»,
Lwow, 1874, P. 25) si de la
Petru Voda din 1456 (ibid., p.
37). Despre depozitul marfurilor
straine In Bacati vorbeste un
hrisov al lur Stefan-cel-Mare din
1460 ( Arhiva Istorica» I, 2, p.
7) : «Orr-care negutator va veni
fie de off unde, si-si va depune
marfurile in Bacati, sa dea c5.lugarilor
(de la Taz15.11), vaina
cea mare de grivna, lar de mal-fui-He
trecatoare sa se Tea dupa
lege vaina de car adica o
vamuire mare, dupa valoare
o vamuire mica, dupl. greutate.
Un alt hrisov de la Stefan-cel-
Mare, din 1459 («Arh, Istor. I,
I, p. 114), ne arata in Bacdti
o autoritate judiciark compusà
din judecAtorr (suditi), avInd
la dispozitiunea lor globnicr
sine, agenti pentru executarea
sentintelor. Din acea epon s'a
nascut si a ramas in graiul rominesc
o locutiune proverbiald
foarte interesanta : a-sr gasi Bacaul
, pe care Cihac o traduce
prin : «trouver son diable», sau
«son bourreau», lar d. Saineanu,
prin: «Seinen Meister finden»....
ST-a gasit Bacaul»... si care vrea
sä zicapur i simplu: a mers pana
a dat de hotar, a ajuns la vaina,
a fost oprit i scotocit i a putut
sa mearga mar nainte. Nascut
in secolul XV, cind pe calatori,
inar ales pe negustori, ii ingrozeau
cele doua vamr, «mi-amn
gasit Bacaul , este un adevarat
monument istoric».
Reluind acum sirul evenimentelor
istorice, al caror teatru a
fost Bacau, vom aminti, ca la
1476, Bacaul d'impreuna cu alte
orase a fost pustiit, dindu-i-se
foc de Stefan-cel-Mare, in retragerea
sa la Valea-Albá (R52boieni)
d'inaintea Turcilor (Gr.
Tocilescu, Istoria Romina», p.
68). Orasul Bacalí, resedinta numar
a tinutulul din vechime,
ce-i purta numele, devine in secolul
al XVII-lea, capitala a doul
tinuturT alipite, al Bacaului $i
al Trotusulur.
Printre faptele istorice petrecute
aci, ga.sim urmatoarele :
a) «Pe timpul luptelor inver$unate
pentru Domnie dintre Gheorghe-Stefan
i Vasile-Voda, acesta
aflind despre uneltirile logofatului
Gheorghe-Stefan i c5. acesta
s'a inteles cu Racoti
cu Domnul MuntenieT Mater-Voda,
ca detroneze, tramite
pe Seculi si pe Iacomi, vatafr
de aprozr si pe Alexandru Costin,
cu carte domneasca, sa cheme
indata la Curte pe logofát.
BACEA
Acestia ajungind la Bacati sunt
intimpinati de strajile unguresti,
care-r la la goand Impuscindu-1
cu pistoalele, cade
mort.(«Letopisetul Moldover», t.
I., p. 300). lar tot in acel timp
(1653) Gh. Stefan, cind plecase
cu ajutorul luT Mater Voda sa
alunge din noti de pe tron pe Va..
sile Lupu, se muta cu temelia
oaster sale, de la Racaciuni la
Bacati, unde Ii sosi ajutor de la
Racoti II, pe Stefan Petki cu
un corp de Transilvaneni». ( Letopisetul
Moldover , t. I, pag.
318).
b) In anul 1712, in Bacan fu
prins, de catre Vornicul Manolache
Rosetti, fostul rege al Polonier
i rege al Lotaringier, Stanislav
Leszynski (a caruia fila
a fost sotia lui Ludovic XV),
care trecea drept ofiter din armata
suedez5.. El a fost predat
lui Neculae Mavrocordat, Domnul
Moldover.
La Bacau s'a nascut ilustrul
nostru poet Vasile Alexandri,
In anul 1821, la I Iulie. Dupa
toatá probabilitatea, din aceste
locurr a adunat el o buná parte
din comoara de poezir populare,
ce ne-a dat.
stafie de dr. d. f., jud.
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., comuna
Bacan, pe unja Marasesti-Roman,
pusa in circulatie la i Septembrie
1872. Se afil filtre statiile
Valea-Seaca. (i0 kil.) i Fintinele
(12.1 ldl.). Inaltimea d'asupra
niveluluT marir de 160.77
m. Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 758.319 1.
17 b.
Bacea, atan, in jud. Olt, pendinte
de com. Timpeni, situat
pe malul sting al Dorofeiulur,
3 kil. la N. de Timpeni, resedinta
comuner. Are o pop. de
700 loc., maioritate mosneni.

BACEA 188 BACIUL-P08TA
Cel mai insemnat intre dinOi e
Dumitru erbanescu, cu roo h.
arabile i 15 hect padure. El
posedA 200 boi, 170 vacT, 150
cal, 1700 oT, 150 porci i 2 mao-ari.
Aci se afla o bisericä cläditä
la 1857 de Ion BrurnuOd
Dumitru Serbanescu. E deservitá
de r preot §i
platitT de locuitori i de com.
Se zice ca. Bacea tT trage
numele de la un cioban, care
avea o stina mare, wzata In
acel loc, unde s'a format satul
maT tirziu.
Bacea, pi;-. mic in judet.ul Olt,
care se formeaza pe teritoriul
comunei Timpeni, cdt. Bacea,
pl. erba'nesti. Curge de la E.
catre V., prin mijlocul satului
§i se vars1 in Dorofeia pe stinga
lui.
Bachil (Lacul-), lac, in comuna
Nehoia§ul, cat. BaKeni, judetul
Buzad, pe muntele Dealul-Zmeului
; are mult pete, mal cu seam5.
soreascA §i purcoi.
Bacin, lac, In plasa Sulina, judetul
Tulcea, pe teritoriul comuneT
urbane Chilia-Veche, in
partea apusana a pläsiT si a
comunei; are o intindere de 30
hect.; este inconjurat cu stufiwri,
i comunica prin mici glrlite
cu lacul Maxinca, i bratul
Tatarul (o derivatie a bratuluf
Chilia) de care e format in revarsarile
sale ; pqtele säti este
putin cautat.
Bacin, lac, in judetul Tulcea,
plasa Sulina, pe teritoriul com.
urbane Chiba -Veche, 'in partea
S.-V. a p15.0 i a comuner;
el este mal mult o continuatie
a lacului Costin, cu care comunica.
prin Out Costinciuc ; lar
el formeazà la findu-T lacul Pos-
tar i Tihac, din care pleacA
Orla Aliboca- Suhatul ; comunica
i cu Orla Iacob-Suhatul ;
suprafata este de 80 hect. ; e inconjurat
numai cu stuf, pete
bun i In mare cantitate, fiind
bine alimentat de cele doud
crirle de mal sus.
Baciul sau Baciul-de-Sus, ah%
din com. Blejqti, pl. Glavaciocul,
jud. Vla§ca. O mahala din
acest catun este pe proprietatea
d-lui Ap. Grajdanescu cu
un venir anual de 10000 lei.
In acest catun este o biserica
cu hramul Sf. Ioan Botezatorul,
Cu un preot i 2 dascah; depinde
de parohia Baciul-Posta.
In acest cátun este .5coala
comunala i primaria. Sunt case
bune de locuit. OameniT muncitori.
Este situat pe coastele
apei Glavaciocul.
Baciul, balM insemnata in plasa
Medjidia, comuna Rasova, jud.
Constanta. Este situatä in partea
apusana a p14ii i cea centrala
a comuneT, intinzIndu-se de la
Moara-lui-Mamic, pana in dreptul
ruinelor satului Ghiol-Ra§ca,
printre dealurile Germelul
Mustana la apus i Dealul-Baciului
la rdsdrit. Are o lungime
de 6 kil. pe o largime maxima
de 1/2 kil. cu o suprafata de
1300 hect. Ea nu este de cIt
partea räsaritearä a marei balti
Alimon, cea apusand fiind balta
Vederoasa. Este acoperita In Intregime
de stuf, care este foarte
des. Valea Arabaji-Ceair se deschide
In aceastd balta, impreuna
cu valea Ceraclar prin partea
sa de sud.
Baciul, bdi de apä saratd, in jud.
Prahova, ce izvorasc din minele
de sare parasite. Sunt situate In
centrul com. urbane Slanicul,
plaiul Varbildul. Apele apartin
statului i se arendeaza de Directiunea
generala a monopolului
statului. Sunt situate in
regiunea unuT munte de sare,
ce domina asupra vederei Slanicului.
Comunicatia la bai se
face cu inlesnire prin gara Slanicului.
Apele sunt sarate i mai confin
iod in mare cantitate i fier.
Ele sunt bune pentru reumatism,
boale de t'eme, de pide, scrofule
i altele.
S'au facut analize calitative
de mai multi medid'; insa nu
s'aa publicat pana acum.
Baile sunt administrate de d.
Ion T. Popescu, care le cauta
In antrepriza, in asistenta d-lor
dr. Margulius i Argq,anu.
Baciul, loc cu izvoare, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. BrAtila, judetul
Bacau, pe teritoriul satului Gura-Van',
de unde oblr§ete pirlul
Gura-Vaii.
Baciul, vtunte, comuna rur. Rucdrul,
plaiul Dimbovita, judetul
MuKel.
Baciul, pa-dure, supusä regimului
silvic, pe muntele cu acelag nume,
proprietatea d-lui Anastase
a altora, pendinte de com.
Rucarul, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, In intindere de 250 hect.,
avind esenta dominanta molift.
Etatea el este intre 40 6o ani.
Se mtlrginqte la N. V. cu
Austro-Ungaria.
Baciul, piria, com. Rucar, plasa
Dimbovita, jud. Muscel.
Baciul, mic pîrîn, afluent al
muzului-Mare, In com. Dolhasca,
jud. Suceava.
Baciul-Posta, cifl. din comuna
Bleje,ti, pl. Glavaciocul, judetul
VlaKa, situat pe proprietatea

BACIULUT (DEALUL-)
Neamtu i Bleje$ti, a fratilor
C. i G. Oldnescu. Are un venit
anual de 50000
In acest cAtun, la 1864, s'a
ImproprietArit 75 locuitorI, luind
295 hect. Pe aceastA proprietate
este pAdurea Sinica in suprafatA
de 250 hect.
Inainte de a se face $oseaua
Bucu re$ti-Pi testi-Slatin a- Craiova
inainte de a se construi linia
feratä. Bucure$ti-Virciorova era
a 3-a po$tA satl statiune unde
se schimbati caiI de olac, ce
faceati cursa Bucure$ti-Craiova.
Aceasta a fAcut sl-T se zicA Baciul-Po$ta
ca sA se deosibeasca
de cele-l-alte cAtune cu numirea
de Baciul. (Ved com. Bleje$ti).
BaciuluI (Dealub), deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Rasova ; se
desface din Dealul-Malagenilor,
si anume din vtrful numit Movila-ArnAutuluI;
se intinde spre
miazl-noapte, avind o directiune
generall de la S.-E. spre N.-
V. ; brAzdeazA partea apusanä
a plA$11 $1. cea S.-V. a comund;
se Intinde de-alungul bAltil' Vederoasa
pAnA In DunAre. Are
o inaltime de 120 in. Este de naturä.
stincoasA $i are o multime
de vAI ripoase ; malurile DunArif
(Girla-Veriga) sunt inalte i ripoase;
la poalele N.-V. ale lta
se gäse$te izolatä. Moara-luI-Mamic.
Este acoperit cu verde*,
pd$unr $i pe ici $i colo cite-va
semAnaturI.
BaciuluI (Groapa-), loc izolat,
In com. MlAjetul, jud. BuzAti,
$1. punct de hotar despre com.
Colti.
BaciuluI (Izvorul-), izvor, in
com. CAne$ti, eitunul Nego$ina,
jud. BuzAu. E avut In substante
minerale $i mal cu seamä. In
sare. Incepe de la SArAturi, din
189
Fundul-VAir, $i se scurge in O-.
SärAtelul-BerciI, in com. Polidori,
cät. Scortoasa.
Baciului (Movila-), vioviM, jud.
Bacati, pl. TazlAul-d.-j., c. BrAtila,
pe teritoriul satuluI Ciortea.
Badack ved BAseni, iaz, judetul
Ia$1.
Badalar, movild insetnnatd, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul com. urb. Mangalia;
situatA in partea rIsAriteand a
plAp $i cea apusanA a comund,
1a4 kil. spre N.-V. de oras, pe
muchia dealuluI Mangalia, are
o InAltime de 67 m., dominind
cele 13 micI movile in mijlocul
azora se afIA, apor drumurile
ce duc de la Mangalia la
Cara-Omer i Medjidia ; a servit
odinioarA ca punct de orientare;
este acoperitA cu verdeatd.
Badalas, a'eal, pe coasta cAruia
e situat satul Bälteni, din com.
Hermeziul, pl. Turia, jud. Ia$i ;
numit ast-fel dupA numele unta
päzitor de botare.
Badea, mahala, comuna PArau-
$ani, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Are o populatie de 120 locuitoff.
Badeasa, sat, jud. Arge$, plasa
Pite$ti ; face parte din com. rur.
Borle$ti-VArzari. (V. a. n.)
Badel (Dealul-), a'eal, com. BAje$ti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
BadeI (Gura-), pichet, in jud.
R.-Sarat, pl. Ora$uluI. (V. Gura-
Badel).
BadeI (Valea-), pIrla, in jud.
R.-SArat, pl. Ora$uluT, comuna
Bro$teni ; izvore$te din Dealul-
Tlivlur; udA partea de rAsarit
BAGHIEI (GRINDUL-)
a comuner ; se varsA in !Ad Milcoy,
pe dreapta lur, trecind prin
cdt. Bro$teni.
Badei (Valea-), pir., izvore$te
din coasta numitA Valea-BadeT,
comuna Vlade$ti, plasa Riurile,
jud. Muscel, se varsA in
Valea-luT-Dan, pe teritoriul aceleiag
comune, i Impreunl
se vars1 in riul Bratia.
BadeI (Valea-), In jud. Vilcca.
(VezI DAroaia).
Badiului (CApita-), colin,l, in
com. Vintill-VodA, cAt. Bodine$ti,
jud. BuzAti.
Badragi, seItifor, in jud. Dorohoiti
; vezI Ru$ir-Ciomirtan, sat,
com. Zamostia, pl. Berhometele.
Badragi, a'umbrami de stejarT,
In jud. Dorohoiti, pe teritoriul
satuld Ru$1I-Ciomirtan, comuna
Zamostia, pl. Berhometele.
Bagdat, sat, in jud. BrAila, la S.
de com. Dedule$ti, pe muchia
maluluI sudic al viroageI Buzeelului-Sec,
la 2 kil, de satul Dedule$ti,
numit ast-fel dupA numele
proprietaruluI mo$iei. Vatra
satului este de 16 hectare,
avind 32 case si 3 circiumI. Populatiunea
este de 185 locuitorI;
animalele sunt : 88 cal,
190 vite cornute, 760 oi $i 50
porci.
Bagdat, In jud. BrAila, situatä.
la S.-V. $i pendinte de
com. Dedule$ti, pl. Ianca, proprietatea
mo$tenitorilor T. Bagdat,
cu suprafata 1800 hect. $i
venit 40000 lei.
BaghieI (Grindul-), grind, sau
loe ridicat deasupra stufului inconjurdtor,
in jud. Tulcea, pl.
MAcin, pe teritoriul comunei ur-

BA GIIIUL 190 BAIILU1UL
bane Mdcin (si pe al catunulta
saa numit Ghecet). Se desface
din Grindul-Ghecetului ; se lntinde
spre miazä-noapte, avind
o directiune generará de la Sud-
Vest spre Nord-Est ; are o formà
lunguiata, Cu o intindere de
4 kil. $i cu o suprafata de 8o
hect. ; are spre rasdrit o prelungire
numita Grindul-Pietrolului;
la miaza - noapte comunica
cu Grindul-SpinauluT, la Sud cu
Grindul-SpinauluT, OaeT si Clecea-Mare
; pe la Nord trece $i
Orla Spindul ce se varsa in
Balta-Latimei ; el este inconjurat
de toate partile numaI cu
stuf ; nu este cultivat, fiind put'in
cam pietros.
Baghiul, ;liante, in plaiul Closani,
jud. Meheclinti.
Bagiurea, sat, numit in vechime
Voicäuti, in com. Darabani,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu
250 familii, 932 suflete i situatie
placutd. Are veden intinse
asupra Basarabief si a Bucovinel,
pe podi$ul inalt $i parte
din costi$a dealuluI, ce domina
aupra Prutulta, pana la al caruja
mal se intind poalele dealulur.
Asezarile satenilor in mare
parte sunt bune, Cu livezT $i
gradinI ; proprietatea nu are a-
Biserica cu patronul Sf. Dumitru,
Cu I preot, 2 cintdreti
5i I palam. este mica, construitä.
din lemn i lipita, facuta de
satenT.
Calitatea pamintulul estebuna.
SateniT poseda 735 hect. pämint.
Drumurile principale sunt
spre Dorohoiu si Darabani ; spre
Baranca-Hude$tilor, catre Herta
$i Mamornita.
Vechimea satuluI este insemnata,
cacI documente vechI acum
de 300 anI trecutr, vorbesc
de acest sat. Din vechime, dupd
acte, satul avea doud partt deosebite
una de alta: Bagiureadin-Deal
$i Bagiurea -din - Vale,
dar prin sporirea populatieT acum
s'au impreunat.
In ograda caseI locuitoruluI
Gh. Vasilescu se afla o piatra
cu inscriptia urmatoare :
«1797, Noembrie 8. Ale au
impuscat TurciI pe Grigoras Cristea
Paharnicul, In vremea ciumeI.
Dumnezeu sä.-1 erte».
Jata legenda ce se pastreaza
in popor asupra acesteI intimpiad
:
eGrigora;, Cristea Paharnic, locuitor
din Sulim, era Ocola si avea poruncli
de la OcIrmuire, sä. ardí casete molipsite
de ciuma. In accl timp locuia, In
acest sat, capetenia une potcre de Turct
numit Hasan. Casa In care viemia Ha-
San a fost binuitä ca molipsita de ciumä,
flind-cä murise in ea o fatä. mart..
Acea fata primind de la un om care ¿acuse
de boala ciumeI, zoo id bant,
preml unor bT ce-I vinduse tatäl eI, se
zice cä. prin contactul bailaor, fata inboluavindu-se
a murit. AtuncI Grigoral.
Ocola.ul a pus de a dat foc caseI. Turcul
Haban aflindu-se de cea-Paltä parte
a Prutulul i vazind flacara foculul, a
alergat In grabä i gasind casa arzind
cu lucrurile din ea, Intre can eran i a
Turculm, acesta infuriat de minie a Inpucat
pe Ocola, care puse-.e s dea
foc caset So0a mortulut, auzind de accastä
IntImplare, a venit de la Sulim,
a ridicat i transportat cadavrul, inmormintindu-1
la Sulim ; iar pe locul undc
a cäzut mortul, a infipt crucca de piaträ,
cu inscrilnia de maI sus».
Bagolat, locuingt izolatd, in jud.
R.-S5xat, pl. Gradi$tea, comuna
Valcele, pe drumul catre comunele
Gulianca si Ciorästi ; nu
se stie de unde îl vine numele.
Bahline§ti, lac, in jud. Tulcea,
pe teritoriul com. urb. Mahmudia,
In partea nordica a p15.01' si a
comund ; suprafata 40 hect.; inconjurat
cu stuf ; se varsa in
girla Sondul; peste putin $i necautat.
Bahluetul, pirtg, ce curge prin
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Strunga. Izvoreste la S.
de satul MovileniT; curge de la
N.-V. catre S.-E. Uda foarte
putin pamintul acestei comune,
dupd care apoI trece in jud.
Iasi, unde se uneste cu un alt
pirlia$, tot cu numele de Bahluetul,
ce izvore$te din padurea
Vatcani, jud. Suceava. Prime$te
In sine, pe teritoriul jud. Iasi pe
pir. Sirca $i altele si apoT se
varsd, mal in jos de Podul-IloaeT
in 1.1'1.11 Bahluiul de-a dreapta.
Bahluetul, phia, izvoreste din
padurea Vatcani, jud. Suceava,
inträ. In jud. Iaqi prin partea
de N.-V. a com. Bdiceni, udind
o parte de la V. a pläsef Bahluiul,
pana la Tirgul-Frumos ; iar
de acolo toata partea de N. a
pläsir Cirligatura, $i la t1rgu$orul
Podul-Iload, se varsä. In
dreapta rluluT Bahluiul, dupd ce
primeste in cursul sàü mal multI
afluentI.
Bahluetul-Rece,piriu, ce trece
in jud. Suceava, prin satele Giurgesti
$i Costesti din com. Ruginoasa,
si, dupl ce formeaza
iazurile Giurgesti, Pretri$urile
Dadesti, si a primit, din stInga,
plraiele Dragoteni, Giurge$ti
Valea-BuneT, iar din dreapta
plr. Paunesti, trece In com. Dadesti,
jud. Jai, si se varsa in
Bahluia.
Bahluiul, plath, in partea despre
N.-V. a judetuluI Ia$i; $i-a
luat numele de la Ata Bahluiul,
ce curge prin mijlocul el; se
intinde de la N.-V. spre S., pe
dealurile si podisele dintre riurile
Jijia si Bahluiul, pe valea
BahluiuluT si pe dealurile i podisele
din dreapta rluluI Bahluiu,
pana In marginea despre
jud. Suceava.

BAHLUIUL 191 13AHLUIUL
Limitele. Se mà'rgineste la N.
cu jud. Botosani, incepind hotarul
din malul drept al riulur Jijia,
prin o linie maT mult dreapta,
inclinata spre S.-V. ; trece prin
marginea de N.-V. a comunelor
: ipotele, Ceplenita i Badeni,
pana in dreptul satulur
SticIaria ; la V. se margineste
cu jud. Suceava, incepInd hotarul
din dreptul satuluT Stielida;
continua pe marginea de
V. a com. Bddeni, lasindu-se
spre S. pe marginea de V. a
comunelor : Ceplenita, Cotnari,
Bdiceni, si pe piriul Bahluetul,
pana in marginea teritoriuluT
Tirgul-Frumos ; la S. se margineste
cu Tirgul-Frumos i plasa
arligatura, pana dincolo de tirgusorul
Podul-Iloaer; la E. cu
pl. Turia, din marginea jud. Botosani,
pana. in dreptul satuluT
Vladeni, din com. ipotele, avind
de hotar apa Riel' (ce curge
de la N. spre S.); iar din marginea
teritoriuluT satuluT Vlädeni,
din malul drept al riulln
JijieT, pleacà o linie dreaptd de
la E. la V., facind hotarul de
N. al plasir Copoul; de acolo se
lasa spre S., pe marginea de
V. a plasiT Copoul, tn malul
sting al riuluT Bahluiul, linga di-gusorul
Podul-Iloaer.
Aceasta plasa e formata din
comunele urmatoare :
I.Sipotele, cu satele :
tele, Iazul-Nou (ipotele-d.-s.),
Mitocul ppotele-d.-j.) ,
ieni, Chicareni-NoT, Chiscareni-
VechT , DraVinesti, Fintinele
(Cioara), Halceni, Iacobeni, Onesti,
Plugari, oldana si V15.deni,
in partea de N.-E. a plasir,
intre 1-tul Jijia si piriul Jijioara.
2. Badeni, cu satele : Badeni,
Fetesti, Zagavia, Scobinti,
Steclaria si Traisteni (Lupäria),
in partea de N.-V. a plasir, de-a
dreapta i de-a stinga riulm Bahluiul.
Ceplenita, cu satele: Ceplenita,
Buhalnita, Steclaria, Viriti,
Moara-PrefectuluT si Borosoaia,
la N.-V. plasiT, de-a dreapta
si de-a stirga riulur Bahluiul.
Cotnari, cu satele : Valea,
Dealul, Zlodica, Horodistea
Luparia, Zbereni, Hodura i Iosipeni,
in centrul $i partea de
V. a plasiT, de-a dreapta si de-a
stinga rtuluT Bahluiul.
Baiceni, cu satele: Baiceni,
Barbätesti, Cirjoaia, Coasta-Magurel,
Cucuteni, Zbereni, Secaresti,
Balosinesti si Dadesti, in
partea despre V. a plasiT, de-a
dreapta riuluT Bahluiul.
Belcesti, cu satele : Ciorani,
Valeni i Rusi sub numele
de Belcesti ; Ulmi-NoT, Ulmi-
VechT, Polieni, Liteni, Arama
(Protopopul) , Coarnele-CapreT,
Focurile (Praguri) si Munteni, in
mijlocul p1áiT, de-a dreapta si
de-a stinga riuluT Bahluiul.
Birlesti, cu satele Birlesti,
Erbiceni, Spinoasa si Totoesti,
la S.-E. plasiT de-a dreapta
de-a stinga riuluT Bahluia, si
Tirgusorul Podul-IloaeT, la
S. plasir, de-a dreapta si de-a
stinga riuluT
Suprafata teritoriuluT plasir
este de 74123 hect.
Calitatea soluluf e reputata
ca dintre cele mal bune i productive.
Clima variaza dupd pozitiunT,
ape si pädurT mal racoroasa in
partea de S.-E., din cauza
durilor. Aerul este curat si O.natos.
Dealurile. In aceasta plasd se
intind dota sirurT de dealurr
marT, de la N., pornind din jud.
Botosani; unul trece printre riurile
Jijia i Bahluiul, cu diferite
ramifican, formind doul
marT, iar altul pe dreapta Bah-
lui uluT.
Ramurile ce se dcsfac in diferite
directiunr, din aceste doua
sirun, formeaza : piscun, podise
si val', can toate ati numirile
lor, prin localitatile pe unde se
gasesc, ast-fel sunt :
In comuna Sipotele : Odaea,
Domneasca, Viisoara, Balusul,
Nucusorul, Novaci, Jireghea, Plugari,
Solovatul, Rediul, Mamáliga,
Iacobenilor, Gavriloaea, Tomulet,
oldana, Grajduri, Buhaeni,
Draganestilor, Vacel, BugheT,
Topala, Vládeni. Hilcenilor,
Berbecutir, Mitocul, ZugravuluT,
Urzicanilor, Calpagiul,
tele, Chiscareni, Coroleuca, Crucea,
Urzicani sí Vladoaia.
In comuna Badeni : Dealul-luT-
Voda, Bisericel, Hatei i Vintild.
In comuna Ceplenita : Babanul,
Galusca, Ureche i Petrosita.
In comuna Cotnari : Catelina,
Pici orul-Cateli n e T, Paraclisul, Zlodica,
Chiscovul, In eamanul, Furcilor,
MindruluT, Sarata, LitenceT,
Botul-MingalarieT , Chilia,
Luncer, Vulpoiul, Dumbrava,
Breazul, Hodura i Hritoaia.
In comuna Balceni : Piscul,
Valea -RaculuT, Horodistea, Pietrosul,
Naslaul, Sarata, Roznovanul,
Viisoara, Magura, Filipasul
i Cetatuia.
In comuna Belcesti Bahluiul,
RusiT-Ciorani, Ciomagul, More'
Lunger.
In comuna Birlesti : Norocelul,
MosinoaeT, PosteT, Moarm, RAdiul,
Nucusorul, Dorostei,
sBirleti,
Racea, TinteT, Vulturul, Hlin-
cea i Sarata.
Printre aceste dealun, se afla
un numar de izvoare si piraie,
carT in cursul lor alimenteaza
satele, valle i esurile cu apa
necesara; precum si un numar
de iazurT marT i miel, carT pe
lingA ca servesc pentru adapatul
vitelor, dar apoi produc stuh
si pescariT.
Dintre rturT sunt : Bahluiul si
Jijia.
Dintre plra;e: Meletinul, Stir-

BAHLUIUL 192 BAHLUIUL
leoca, Mitocul, PrAjanul, Comanacul,
Novaci, Rdcea, Fetesti,
Scobinti, Hatei, Luciul, Hucul,
Buhalnita, Hodura, Rdscana,
Cotnari, PAcurari, RAcea (Sirca),
Cirjoaia, Valea-RaculuI, Toleasa
(Valea-Orzer), Spinoasa, LungeT,
DorosteiT, Cama, Totoesti, Bahluetul
si Jijioara.
Drumurr. Plasa BahluiuluI,
este tesutA de un numAr mare
de drumurl comunale i vecinale,
carI leagA satele si comunele
intre ele. Cele maT principale
sunt :
Drumul Podul-Iloaei-Hir-
Ida ; incepe din tirgusorul Podul-Iloaet
; merge spre N.-V. pe
valea i malul drept al riuluT
Bahluiu, pAnd in comuna Belcesti
; de acolo pe partea stingd,
trecind prin satele Belcesti,
Hodura, Moara-Prefectulut, Ceplenita
si Bddeni, pana in marginea
tirguluI Hirlai din jud.
Botosani.
Drumul ce pleacA din tirgul
Podul-IloaeI, pe malul sting
al BahluiuluT, trece prin satele:
Birlesti, Erbiceni, Focuri, Coarnele-CapreT,
pana la Petrosita,
de unde se desface in doud ramurI:
una pleaca' catre Nord-
Est, in com. Sipotele, prin satele
: Chiscareni, Sipotele si Sodana,
pAnd in malul drept al
JijieI, de unde trece la Andriesani,
com. Epureni, pl. Turia ;
iar alta ramurA, prin Träisteni,
Onesti si Plugari, dind in soseaua
nationall din judetul Botosani.
Drumul ce pleacrt de la
Tirgul-Frumos, spre Nord, pe
tnarginea de Sud-Vest a plásit,
prin satele : Cucuteni, Bdiceni,
MAgura, Cirjoaia si la Cotnari,
se leagä Cu soseaua mixta.
Afard de aceste sunt dourt
drumurT marT unul mixt de la
Tirgul-Frumos la HirldA ; trece
prin comunele : Baiceni, Cot-
nari, Ceplenita i Badeni; altul
judetean, trece de la Nordul pldseT
Copoul in sus prin comunele
: Sipotele, Onesti si se leagä
soseaua nationald din judetul
Botosani ; iar pe o mica'
parte de la V. trece catea feratA
Podul-Iload-Tirgul-Frumos.
Pe cit este de bogat in productiunT
pdmintul pldsiI Bahluiu,
pe atit productiunea industrialä.
se aflá cu totul in urmd
; caer, afarA de 31 morT de
aprt, i de vint, io de aburT,
pentru mácinat alud, si o velnitd,
unde se fabricá rachiurI,
industria mare nu se mal' inseamnä
prin nimica alta.
Industria casnicd, in unele lototusT
se mentine prin
lucrul cinepei, a inuluT si a linef,
fdcindu-se diferite tesAtuff,
precum : pinza, toale, sumane,
scorturT, etc.
Prin scoalele rurale, in cite-va
localitatI, a inceput a se lucra
paldriI de paie si aceastá industrie
merge progresind din
an in an.
Comerciul locuitorilor consta'
in desfacerea cerealelor si a vitelor,
prin tirgurile din vecinatate:
Tirgul - Frumos
si Hirläu ; iar proprietarit
marT fac vinzdri de proiucte
in cantitatI insemnate cu straindtatea.
Vinurile i fructele sunt cautate
atit in tara cit si In afarl.
Populalia. In plasa Bahluiulut
se afta' o populatie de : 5471
familiT sau 25718 locuitorT, dintre
carT: 13110 sunt bArbatT si
12608 femeT ; din acestia: 22920
sunt RominT, 2633 EvreT, 19 GermanT,
13 Polonr, 13 UngurT, 6
Rus', 2 GrecT si i Lipovan.
RominiT in general se ocupa
cu agricultura si cresterea vitelor.
EvreiT, carT traesc cea maT
mare parte in tirgu5orul Podul-
IloaeI, fac comert cu bdcdnir si
lipscAniI. AltiT sunt mestesugarl
precum : croitorT, ciobotarT, fíerarT,
tinichigiT, stolerI, zidarI;
alta fac comert ambulant prin
sate cumpdrind : piel, vite, producte,
fructe, pdsdrI, brinzd, ouA,
etc. ; iar altiT sunt posesorT de
mosir; cer-l'altr strdinI se afld
In diferite servicit pe la mosiT.
Plasa Bahluiulur, unità cu CirligAtura,
se administreazd de cdtre
un sub-prefect cu resedinta
in tirgusorul Podul-Iloaer; are
sub administrarea sa opt comune
din aceastd plasd, cu 58
sate si un tirgusor.
Fie-care comuna e administratA
de un primar cu consiliul
comunal.
Pentru pricinele micI de judecAtY
dintre locuitorT, sunt instituite
judecdtoriT comunale, iar
pentru apelurI i pricinI maff,
judecdtoria de Ocol in Tirgul-
Frumos, care are sub juridictia
sa ambele plAsI.
Tot in Tirgul-Frumos se aflA
garnizoana militard, sub a d.reia
juridictie sunt sefiT de garnizoane
de prin comunele din
ambele pldsr.
Numarul bisericilor este de
35 (dintre carI una catolica), cu
33 preotI, 23 cintaretT si 27
eclesiarhI.
Numarul scoalelor e de 21,
Cu 21 InvdtAtorr si 3 invdtdtoare
si cu o populatie de 753
elevr si 18 eleve.
Bahluiul, sat, in com. RAdeni,
plasa Cosula, jud. Botosani, situat
in padure in partea de V.
a comuner RAdeni, pe piriul
Bahluiul, de la care si'-a luat §1
num ele.
E populat de Tigarn lingurarI,
carT au aicea maI mult o
sedere vremelnicA, cAcI, mal cu
seamd in timpul vereT, umbil
din sat in sat cu mestesugul ce
art. In timpul erneT se intorc

BAHLUIUL 103 BAHNA
inapoT si se ocupl Cu rotdria,
lingurAria, facerea de mangal,
etc.
Sunt 40 familiT, CU 163 SUflete.
Bahluiul, deal, pe teritoriul com.
Belcesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi ;
porneste din malul drept al riuluT
Bahluiul, prelungindu-se de la
N. la S. pe o intindere de 250
metri, avind ináltimea de 150m.
de la nivelul riuluT Bahluiul. El
este traversat de drumul, ce duce
la tirgusorul Podul-Iload.
Bahluiul,pirig, izvoreste din dealul
Runcul din pAdurea Storesti,
com. Storesti, pl. Copla., jud. Botosani
si curge prin pädure, spre
S.-E., mArginit de dealurr inalte
de ambele pArti ; el e format
din dota brate : Bahluiul si Humosul.
Humosul izvoreste in pAdurea
Deleni, com. Deleni, din Dealul-
Mare ; curge de le V. spre E.,
pAng pe mosia Viddeni, com.
Rldeni, unde se uneste cu Bahluiul;
udA satul Bahluiul, in pddure,
pe mosia Viddeni ; apoT in
directia S.-E., strAbate valea sa
prin codrit Deleni, uta satul
Pircovaci, apoT orasul HirlAu,
care e asezat pe stinga sa ; de
la HirlAu, ese din regiunea pádurilor
si intrá in regiunea d'IIpeanA,
inteun ses larg, pe teritoriul
jud. Iasi, pe la comuna
BAdeni, plasa Bahluiul.
Pe teritoriul judetulur Botosani
primeste din codril Deleni o
multime de piriiase, si anume:
Mägioara si Recea pe stinga, iar
VAcArita, RAcosul, Humosul, Tisa
si Pircovaci pe dreapta.
In j ud. Iasi, trece prin satui BAdeni,
unde primeste in stinga
piriul Luciul ; in com. Ceplenita,
primeste la stinga Piriul-Hatei
si la dreapta piriul Buhalnita ;
intre comunele Cotnari yi Bli-
ceni, primeste in dreapta piriul
Cirjoaia; trece apoT prin comunele
Belcesti si Birlesti, unde,
la satul Spinoasa, primeste la
dreapta Piriul-Huculur; iar in
mijlocul tirgusoruluT Podul-IloaeT,
piriul Bahluetul. In orasul
Iasi primeste la stinga CAcaina
si la dreapta Nicolina; de acolo
trece printre comunele: Hulboca
(unde primeste in stinga piraele
Casova si Valea-Lungel) si
Tomesti, primind aim, in dreapta,
piriul Humuletul ; in urml se
varsl in riul Jijiea linga coasta
dealuluT Doamnat intre comunele
Tutora si Tomesti, aproape
de satul Chiperesti.
In cursul sAti formeazA miel'
rezervoare de ap5. (iazurT), unde
sunt instalate morT de apA si
fabricT pentru bdtut sumanT. De
aceste se aflA maT multe in p5.dure
pe teritoriul comunelor
RIdeni si Deleni.
Bahluiul nu seacA niel odatä
si are pesti micT si gustosr, precum
si racT.
Bahluiul, podi f, in judetul Iasi;
este o prelungire a dealuluI
Bahluiul, intinzindu-se de la N.
spre S., pAnA la soseaua nationallPodul-Iload-Tirgul-Frumos,
pe o lungime cam de 3150
metri.
Bahluiul, vale, prin care curge
piriul Bahluiul, in judetele Rotosani
si Iasi.
Bahna, coin. rur. in jud. Roman,
plasa Siretul-d.-j., spre sud-vest
de orasul Roman, la extremitatea
judetuluT, la 22 kil. de orasul
Roman si la 21 kil. de resedinta
plAsiT. Este asezatä pe
ses. E formatA de cAtunele :
Bahna, ArAmesti-Boeresti (Liliacul),
Ardmesti-RAzasi, Bahnisoara
si Urzici, cu resedinta
com. in satul Bahna. Are 425
capr de familir, 429 contribuabili,
1460 loc., din carT 127 stiti
carte si 359 case. Toatd populaViunea
este minina, afarl de 8
familh Evref. Se lucreazA cArute,
roate $i Vesaturi alese de tina.
Sunt 1390 cap ete vite marr, Are
o $coall mixtl, care a fost fre
cuentan. in 1886-87, de 37 elevI
(36 bAeVT $i 1 fatA) din 68
inscri$T (66 bleVT qi 2 fete). Are
5 bisericT (2 de lemn si 3 de vllAtucl).
AceastA coinunA tine de
circumscriptia fiscall Galbeni.
Venitul anual al comuneT este
de 2709 leT, 41 b. si cheltuelile
de 2549 ler.
Este legatd prin osea cu ora$ul
Roman.
Bahna, sat, al com. BogdAnesti,
jud. Bacdu, pl. Trotusul, situat
pe piriiasul cu acelasT nume, d'a
stinga OituzuluT, la o depArtare
de 2685 m. de BogdAnesti.
La anul 1891, din acest cdtun,
ati urmat la $coalA. 6 bAeVT $1
I fatA, din 51 coph in virstA
de $coalA. CapT de familie sunt
56, suflete 288, dintre cazi: 229
Ungun $1 59 Rominf. RominiT
de ad i sunt de staturA inaltA $i
foarte voinicr. Animale sunt : 14
caI, 139 vite cornute, 3 porci
si 19 capre.
Bahna, sat, situat pe valea apel
Bahna, jud. MehedinVi, Vine de
comuna rurall Virciorova. Prin
satul Bahna trece drumul Virciorova
Bahna-Balta, din plaiul
Cerna.
Bahna, sat, in com. Girovul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, a-
$ezat pe valea $i podi$ul din
stinga al piriului Craclul, formind
limita comuneT despre pl.
de-Sus-Mijlocul.
Are o populaViune de 81 suflete,
dintre can 22 capT de familie,
sal"' 35 blrbaV yi 56 fem.;
54684, Manis .Dislionar Osopwle 25

BAHNA 194 13AIINA
dupa starea civild sunt: 38 peca:
satoritI, 39 CdSgtOritT, 2 vaduvi,
2 divortati ; in raport cu instructiunea
: 7 tiü carte $i 74
nu tiù. Case 27.
Locuitorir se ocupa cu agricultura
$i cre$terea vitelor. Terenul
este relativ cit se poate
de producdtor.
In acest sat se afla: o fierdrie, 2
rotdrir, 3 morr de apd. Vite sunt
In numar de 240.
Bahna, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., spre sud-vest de
ora$ul Roman, la extremitatea
judetulur, la 22 kil, de ora$111
Roman $i la 21 kil, de resedinta
plA5h. Este asezat pe $es. E re-
$edinta comuner Bahna. Are
144 capI de familie, 149 contribuabill,
509 loc., din carr 63
$tiu carte ; 135 case. Populatiunea
este 1-omita, arara de 6
fam. Evrei. Se lucreazd cdrute,
roate $i tesäturT alese de lila.
Sunt 438 capete vite mar'. Are
o $coall mixta., care a fost frecuentan
in 1886-87 de 37
elevI (36 bletf $i i fan) din 68
inscri$1 (66 bäetI $i 2 fete). Are
2 bisericT : una de valatum $i
alta de lemn deservite de dor
preotl. Este legan cu ora$ul
Roman prin osea.
De vechimea acestm sat aminte$te
un document de la
1752. Este de notat, cum cd a
cest sat apartinea jud. Neamtu,
de unde se deduce cum ea marginea
de vest a jud. Roman,
era mal aproape de ora$ul Roman
cum este in prezent. Din
acest sat era episcopul de Hui
Inocentie, (lupa cum se constata
dintr'o hotärnicie de la 1752,
de unde se vede, cd pe acele
timpuri acest sat era imparta
filtre 3 batrinI raze$I : Gelasie,
Neghitu $.1 Pavel.
Bahna sau Bahnita, denumire,
ce o da poporul satulur Gunoaia,
com. Rachitoasa, pl. Stani$e$ti,
jud. Tecuciti.
Bahna, baltd, in jud. Dorohoiti,
forman din scursoarea Siretulur,
pe teritoriul satului Baline$ti,
com. Zamo$tia, pl. Berhometele.
Bahna, a'eal,jud. Bacdu, pl. Trotu$ul,
com. Bogclane$ti, pe teritoriul
satulm Cu acelag nume,
situat d'a stinga Oituzultn.
Bahna, ia in com. Flaminzi,
pl. Co$ula, jud. Boto$ani.
Bahna, i.5vor de apd, pe teritoriul
comuner Valea-Sarif, plasa
Vrancea, jud. Putna, care formeaza
ob'r5ia piriului Säi ata.
Bahna, limiM de granild, intre
Rominia si Ungaria in judetul
Mehedinti. In urma unor
neintelegerr ivite in anul 1886,
'filtre locuitorir din com. rurala
Virciorova $i cer din Ungaria,
pentru terenul, care era neutru
intre Virciorova 5i Or$ova, s'a
stabilit, in paguba locuitorilor
Virciorovem $i a statuluI, prin
conventia de delimitare din anul
1887 ca, in loc de riul Cerna
ce urma sa fie limita 'filtre ambele
sate, sa fie Bahna granita
definitiva 'turna' la Virciorova,
intre Romtnia $i imperiul Austro-Un
g-ar.
Austro Ung,aria a flcut astfel
o calcare de teren in pamintul
tara romine$tr, mal* bine de
ono mil pog,oane. Sunt multe
hrisoave in satele limitrofe caer
dovedesc, ca inca din timpul
luT Mircea-cel-Mare, Domnul TariI-Rominestr,
a fost hotarul intre
Tara-Romineasca $i Austria pe
apa Cerna $i Baile-Calde (Mehadia),
$i chiar tractatul de la
Si$tov, din anul 1791, August
21, nutnete apa Cerna, limita
intre imperiul Austriac i Tara-
Romtneascd.
Bahna, rno,cie, judetul Bacau, plasa
Trotu$ul, comuna Bogane$ti,
despre care T. Codrescu
( Buciumul Romin , 1875, pag,
85) se exprimd ast-fel : «Aceasta
mo$ie a fost a Kneazulur Dimitrie
Cantacuzin, cutnparata la
1847, Cll pretul de 3632 galbenr
de la d-luI Cdminarul Spiridon
l'anden, ce o cumpdrase maI
inte de la d-lur Vornicul Scarlat
Miclescu, carele la anul 1841
siguripse$te pe cucoana d-sale
Ralu , nascuta Roset , cu aceastd
mo5ie, pentru vinzarea
mo$ier Borza de la tinutul Botosani,
ce o avea zestre, vinduta
catre Vorn. Iancu Giurgea;
iar acuma la 1853, aceasta mo-'
$ie, d-lur kneazul Cantacuzin o
vinde d-sale Sardarultn Manolache
Apostoliu in pret de 5000
g-,albenr. Are sat, 3 nevolnicI, 5
slujba$I volnicr, I vdtav, 4 vadane
; pe linga mosiile Groze$ti,
Bogdrtne$ti, Tise$ti $i altele, cu
un numar de 25 locuitorIo.
Bahna, mo)cie, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Impreuna cu un loc situat pe
motja Danesti, numit Cotul lur-
Simion - Ciobanul (ca de 312
falci), are o intindere pana la
49 I 12 hectare (343 2 filler).
Se invecine$te la N. cu delimitarea
din 1864 (pamintul pe
care s'au improprienrit insurdter!
satulur Bahna), $i cu mo$ia
Zide$ti ; la S. cu mo$iile Ivane$ti
Roznovul ; la E. cu Mdrgineni
$i la V. cu apa Cracaul, ce este
hotar despre mo$ia Roznovul.
Aceasta mo$ie se compune
din locurr de araturd $i finete,
avind o livede cu poni roditorr
$i dota morr, una pe apa
Cracdulta g alta in sat, precum

BAHNA 195 BAHNA-SCHITULUI
mal multe acarete. Mar inainte
vreme se arenda la un loc
(ca un singur trup) cu Gura-
Vdei-Turturesti ; la 1884 insà
a fost vindutá separat, prin inalt
decret regal, D-lui lord. Comanita,
pe suma de 214100 lef.
Se mai numeste si Troita, de
pe thnpul cind era pendinte de
manastirea Bisericani.
Bahna, mital de ciirbunt, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul, situata pe
teritoriul comunei Virciorova, si
la N. de aceasta comuna.
Minele de la Bahna au fost
puse in exploatare í exploatarea
lor a tinut pand la anul 1889,
clnd a incetat. Acum nu se
exploateaza la Bahna, de cit
piatra. Minele de la Bahna sunt
legate cu statiunea c. f. r. Virciorova
Bucuresti prin o cale ferata
ingusta, care merge la VI-ciorova
pe valea Bahnei pana
la minele BahneT. Din studiul
geologic ralcut asupra judetuluT
Mehedinti, de D. Sabba tera'nescu
i inginerul DrAghiceanu,
se dovedeste, el plaiul Cerna
plaiul Closani sunt foarte bogate
in toate felurile de mineraluri.
Bahna, perdure, jud. Tecucia, la
N. de com. Umbraresti.
Bahna, jud. Mehedinti, pichet de
granita, Intre Rominia si banatul
Temisoarei.
Bahna, pIrla, jud. Bacäú, plasa
Trotusul, com. Bogdänesti, care
uda satul cu acelasr nume si se
varsa d'a stinga Oituzulur.
Bahna, pIriia, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacau, care curge pe la
apusul comunei Sacueni si se
varsa In *tul Valea-Rea.
Bahna, pirla, izvoreste din iazul
Bahna, com. Flaminzi, judetul
Botosani ; curge prin partea de
S. si S.-E. a comuneT Uriceni,
pl. Cosula, si unindu-se cu piriul
Tulburea, se varsä. in Miletin.
Bahna, pilla, com. Calinesti, pl.
Siretul, judetul Botosani. VezT
Chiva, piriu.
Bahna, pira V. Budaiul, pirtu,
c. Movileni, pl. Copoul, jud.
Bahna, pIrla, judetul Mehedinti ;
izvoreste din muntele Baiul sau
Baia, trece prin satul Bahna, du p a
ce udd mai multe comune si sate
in drumul sau, pana la Vircioroya,
unde se varsa. in Dunarc.
Bahna, pîrlu. V. Caluiu;,u1, piriu,
jud. Neamtu.
Bahna, pirlu, pe teritoriul comunei
Negrilesti, plasa Vrancea,
jud. Putna, ce se varsá in stinga
Pu tner. Acest pida desparte deaul
Zeica de Dealul-Babel.
Bahna, pida, care curge prin judetul
Roman, plasa Siretul-d.-j.,
com. Bahna. Izvoreste de tinga
satul Ruptura; curge de la N.-V.
catre S.-E., trecind prin satele :
Galbeni i Buciumi si se varsa,
la extremitatea sudica a judetuluT,
in piriul Turbata, de a
dreapta.
Bahna, pirla, in comuna Sasca,
jud. Suceava, care se varsä. in
Bahna, pIrlil, in comuna Stolniceni,
jud. Suceava. Primeste
din dreapta pe Ciupesti, Pirlul-
Curtir, Pirlul-lui-Vas, Pirlul PietriT,
Piriul-lui-D. Zaharia, °prisanul,
Darabanul i Olariul ; i dupa
un curs de 2000 m. se varsd In
iazul proprietatiT.
Bahna, pIrla, izvoreste de sub
dealul BahneT, curge spre Apus
de satul Deleni, com. Ciortesti,
plasa Crasna, jud. Vasluiu,
se varsd in Vasluet la Podulde-Piaträ..
Bahna, proprietate a statulur, in
jud. Muscel, pendinte de mitro
polia din Bucuresti, care, Impreunä
cu Grigoreni, s'a arendat
pe periodul 1888-93, Cu
495 leT anual.
Bahna, res, in jud. Dorohoia, pe
teritoriul satuluT Horlaceni, comuna
Vaculesti, plasa Cosula.
Bahna, res, din comuna Sirca,
plasa Cirligatura, judetul Ia.si ;
se intinde din marginea Iazuluf
Lunganilor, pana pe malul drept
al piriuluT Bahluetul.
Bahna, res, in jud. Neamtu, care
se intinde catre sudul satuluT
Negritesti, comuna Roznov, pl.
Bistrita, pana in malul riului
Bistrita.
Bahna, vale. in com. rur. Vircioroya,
pl. Ocolul, jud. Mehedinti.
Bahna- Bote§ti, mocirld, linga
satul cu acest nume din com.
Brädätelul, jud. Suceava.
Bahna-lui-Manolache, °birria
pirizelur Glodurile, In comuna
Preutesti, jud. Suceava.
Bahna-lul-Vodà, baltd, judetul
Iasi, pe teritoriul satuluT Trifesti,
comunaHermeziul. Se zice,
ca luat numele de la An
ton-Voda, care avea o mica proprietate
pe aceasta mosie.
Bahna-Morilor, vale, in com.
Stolniceni, jud. Suceava, parte
cultivaba, parte fine.
Bahna-SchituluI, fine', pe se-

BAHNARI 196 RAFINITA
sul omuzuluT-Mare, in comuna
Dolhasca, jud. Suceava.
Bahnari, sat, in partea de N.-E.
a comuneT Munteni-d.-j., plasa
Crasna, jud. Vasluiu. Este situat
pe coasta dealuluT Merieni,
pe valea Bahnari i pe coasta
dealuluI Bahnari ; prin mijlocul
luí trece piriul cu acela5T nume.
Are o suprafata de 2937 hect.,
din carT 2566 hect. partea proprietaruluT,
lar restul de 171
hect. al locuitorilor. Are o populatie
de 148 familiT sau 432 suflete,
din carT i fam. EvreI cu
9 suflete.
In sat se afla o bisericg zidita
la 1860 de Stefan Angheluta,
fost proprietar, servitg de
preot i I cintdret.
LocuitoriT posea' 34 plugurT
So care cu
Vite sunt 802 capete, din caff
269 vite marT cornute, 433 of,
7 cal" .5i 95 rimdtorI.
Bahnari, sat, in partea de Est
a com. Radiul, plasa Stemnicul,
jud. Vasluiu, situat pe dealul
Bustea pe coasta de Est. Parte
din acest sat se allà pe teritoriul
com. Munteni-d.-j. Are o suprafata
de 819 hect. §i o populatie
de 90 amar sau 285
suflete.
Sunt 6o vite marT cornute,
200 °I, 3 caT, 7 rimatort §i 7
stupI cu albine.
Bahnari, dea I, pe a caruia coasta
e a5ezata o parte a satuld Bahnari,
comuna Munteni-d.-j., pl.
Crasna, jud. Vasluiu.
Bahnari, podif, se intinde la Apus
de satul Bahnari, comuna
Munteni-d.-j., plasa Crasna, judetul
Vasluiu.
Bahnari, vale, se intinde in partea
de Nord-Est a satulur Mun-
teni-d.-j., plasa Crasna, judetul
Vasluig.
Bahnariul, deal, din jud. Falcig,
in spre Nord-Est de satul
Stoie0, comuna cu asemenea
numire, pl. Mijlocul ; este acopen
it cu pädure l viile sgtenilor ;
se mal numete i Dealul-Viet.
Bahnariul, pidiere, in jud.
(Vezt Bahnariul, deal).
BahneI (Dealul-), deal, judqul
Tecuciu, situat la N.-V. de oraul
incepe din pgdurea
Frunceasca i continua spre S.-
E., in raionul orwilut Tecuciu.
Bahnei (Paclurea.),pda'ure, proprietatea
statuluT, jud. Muscel,
com. Vlädeti.
Bahnei (PIriul-), pi« in judetul
Dorohoiu, numit i Pirlul-
Scursurelor ; la na,tere din nite
mla5tine de pe lingd satul Lozna
; curge spre Sud-Vest, formind
Iazul-Nou, trece spre lezatura
moreT, unde face o cotitura
i se varsa in ¡azul llapa'.
BahneI (PirIul-), piriu, nutnit
ast-fel de la cu asa numire,
de pe teritoriul comund
Sole,,,ti, pl. Crasna, jud. Vasluiu,
de unde i izvorete ; strabate
acest es se varsd in Vasluet.
Bahnei (§esul-), f es, in comuna
Radeni, pe mi:0a Vlgdeni, jud.
Boto5ani ; se intinde de ambelc
partí ale piriuld Vlgdeni.
Bahnei (§esul-), fes, numit astfel,
pentru ca pamintul sag este
bahnos (m14tinos); se afla spre
S.-E. de Iazul-RaculuT, din com.
Micleti, pl. Crasna, judetul Vasluig.
Bahnei (Valea-), vale-, izvorete
din pgdurea statulul Bahna, comuna
Vkideti, pl. Riurile, jud.
Muscel ; sträbate cdtunul Prislopul
§i dupg ce primete ca afluent
valea Putina , se varsä
in riul Bratia.
Bahnele, mahala, in Foc5ani,
despgrtirea IV, care pang in 1863
forma o comuna ruralg deosebitd,
cu acest nume.
Bahnita, loc is'olat, la confluenta
piriuluIPetricelul, cu Piriul-SatuluI,
com. Store0, pl. Coula,
jud. Botoani.
Bahnita, phliaf, ce izvorete
dintre ramurile S.-V. ale culmeI
Mestacanul, com. Bargdoani, pi
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ;
curge in directiune N.-S., traversind
oseaua judeteana Piatra-Bozieni,
intre kil. 20-2 I
varsindu-se in iazul format de
scursoarea piraielor Turde0,
a., care e a.5ezat pe
terenurile ce vin catre miaza
noapte de satul Hirtopul.
Bahnita, pirhaf, in com. Bar
gaoani, pl. de-Sus-Mijlocul, jud.
Neatntu ; izvorete din culmele
dealurilor ce se scobor din ramura
Mestacanul, catre apusul
satuluT Bargaoani ; curge in di
rectiune N,-0., unindu-se cu
pir. Certieni, pe partea sa din
dreapta, la extremitatea despre
N. a satulut Bärgaoani, i formcaza
¡azul Breaza, in dreptul
satuluf Cu accea,I numire.
Bahnita, pirh7, in jud. Vasluiu;
ia na5tere din niste izvoare de
sub dealul cu asemenea numire;
curge spre S.-E. de satul Buda,
din com. Buda-Rafaila, i se varsá
in pir. Stemnicul.
Bahnita, vale, prin care curge
piriul Cu asemenea numire ; se

BAHRIM 197 BAIA
ab.' In partea de E. a satului
Buda, din com. Buda-Rafaila, pl.
Stemnicul, jud. Vasluia.
Bahrim, deal, In judetul Falda,
spre S.-V. de s. si com. Gura-
Bohotinului, pl. Podoleni ; este
o prelungire a dealului Voloca.
Baia, cont. rur. si sat in centrul plä.sil
Moldova-d.-s., jud. Suceava,
si cam in centrul judetulta. Se
margineste la E. Cu com. Fintina-Mare,
la V. cu Sasca, despartindu-se
prin semne conventionale,
coasta elesteulur si 1-1111
Moldova si la N. cu Falticeni
prin pirlul Buciumeni. Are forma
unur patrulater neregulat,
inclinat spre rlul Moldova. Perimetrul
comunei e In lungime
de 25000 in.
Formata dintr'un singur sat,
Baia, e populata cu 620 capI
de fam. ce numara 2570 sufl.
saa 1269 barbati si 1301 fem.,
din cari 154 Izraeliti. Contrib.
sunt 687.
Budgetul comuna pe anul
1892-1893 are la venit. 10843
lei si la chelt. 10807 lei ; lar
al drumurilor 1887 leT la venit
774 la la chelt. In toata. comuna
SU a : 133 cal, 420 bol, 446
vaci, 274 oI, IO capre, 323
porci si 200 stup. In comuna'
sunt 3 mori (2 pe Moldova si
una pe omuzul-B.liel) ; o fabrica
de spirt, a proprietatiI, ce
produce anua/ 5163 to litrurr, al
ca'ror pret pe loc e de 5 la
decalitrul, la care fabricä sunt
intrebuintal 6o de oameni; un
fierastrau primitiv, cu 2 pinze,
pus in miscare de apa adusA,
pe canalul VelniteI, din Moldova.
Mai sunt : 2 fierarl buril
Nemti i mai multi Tigant,
6 cizmari. Comertul acesta
comune e, ca peste tot locul
in acest judet, activ. Sunt
treI circiume si 2 cAsApil. Pe
lingd plugazia, cea mal mare
parte dintre locuiton se ocupa
cu fabricarea de: donite, cofite,
budle, putinI i alte fabricate
din brad, pe can le desfac pe la
lasi, Botosani, Dorohoia, Vasluia,
Roman, etc.
Altitudinea comund de la nivelul
marei variazA intre 400
700 m. E udatä. de 14111 Moldova
cu afluentii sal, din dreapta :
Bogata, Jerna si Miclausa, lar
din stinga: Recea,
Mari, unit cu
si doua iazurI.
Mosia e a mostenitorilor marchizei
Carolina de Bedmar. Suprafata
teritorialä a comuna e
de 3853 l'Ale], din carT 1728 padure,
1325 loe de cultura si. 800
netrebnic.
Lo cu itoril improprietariti dupd
legea din 1864 sunt : 35 fruntasI,
146 mijlocasi si 202 codas)",
stapInind 1346 rala
In apele comuna se gaseste
aproape tot felul de pesti de
riu i iaz; lar in padurr se adapostesc
mistretI, lupI, cdprioare,
etc. Sesul Bad e renumit
pentru fantul cä atrage mult
vinat de cimp.
La 8o3, «Baia-Bogata, a dumisale
Logofatului Constantin Bals,
avea 291 liuzI, plätind bir 4540
lei pe an, fiind i 25 liuzI de
cei ara bir». («Uricarul» de T.
Codr. VII, p. 249).
La 185o «Baia-Bog-ata la tinutul
Suceva, Ocolul Moldova,
mosie a räposatuld kneaz Alecu
Cantacuzino, are sat cu doua biseria,
cinci preotT, doI diaconT,
patru dascalI, un privilegiat,
patru-zeci i unu nevolnicI, 57
vadane, un vatav, 37 slujbasIvolnicI.
Pe l'higa mosiile Cotul-
Baia, Boroaia si altele. Numarul
de 326 locuitorl ». («Buciumul
Rom.» An. I, 1875, p. 87).
trage numele de la baia (mina
metalurgicA) ce se afla In vechim e
ad si din metalele scoase di n dea
lul i pirlul Bogata i riul Moldova.
Vatra satuluI ocupa su
prafata de 342 falci.
La 15 August, ziva hramuld
bisericeT, se face tirg si joc mare,
cu care ocazie satul e vizitat
de locuitorir de prin toate satele
invecinate si de tirgovetii
din FAIticeni.
Are o biserica zidita de Petru
Rares la 1532. aDupa intoarcerea
din Tara Ungureasca Petru
- Voda.- Rares facu biserica
din Baia . (Gr. Ureche, «Letop.»
I, p. 25). Biserica a fost zugravita
si pe dinauntru si pe din
afarri. Induntru se vad chipurile
luI Petru - Rares - Vodd, Elena
Doamna si a fiicer lor. Cu vre o
citr-va anY in urma s'a zugrAvit
din noa pe din @Sara. E servita
de 2 preotT i 2 cintaretT.
coala rurala mixta Cu un In
vatator platit de stat, s'a infiintat
la 1865 si e frecuentan' de
6o scolari.
In marginea N.-V. a satuluf se
aflá ruinele bisericei luI Stefancel-Mare
numite Biserica-Alba;
lar In grddina proprietatii se vad
ruinele une biserici ce poarta
numele de Biserica -Saseasca.
(V. a. n.).
Alte locurr mai insemnate prin
imprejurimi sunt : Cetatuia., lo
calitate pe un cap de deal, in
partea sudicà a satului, peste
rhil Moldova, numita, ast-fel pen
tru cà asa aù apucat-o si locui
toril de la mosT-stramosT. Se ba.nueste,
ca sub scoarta superfi
dalä de parnint, trebue sa fie
ziduri, iar bah-111ff povestesc, cd
aci ar fi ingropati banT in buti,
precum si alte odoare vechT.
In oborul primariei, in mai
danul (plata) comunei, la locui
torul Nicolae Radu, in livada
lui Costache Boz i alte localitati,
se &ese temeliI de ziduri,
de pivnite, de cladiri mal mult

BAIA 198 BAIA
sau mal putin marT, de sutera.ne,
etc. BatrInul Boz spune,
cä ar fi auzit de la parintiT saf,
ca In livada lor ar fi fost in
vechime o bisericä.
Drumurile principale sunt: la
FalticenT (7000 m.), la Sasca
(4500 metri), la Fintina- Marc
(7000 ni.), la Bog,-ata (3000 m.).
Din trecutul satulut. In vechime
Baia a fost un tirg mare
S i sc crede, ca aci a fost chiar
scaunul Domniel primulur descdiecator
al Moldovei, Dragos-
Vodä. Descresterea sa incepu
dupa mutarea autoritatilor la
Suceava. Unif cronicarT cred, ca
inceputul cetatiT Baia a fost pus
de niste olati tAsisderea.
firgul Baia l-au descalicat niste
olarI sag ; Olarie saseste se
chiamd Baia». (N. Costin. Letop.
I, pag. 84 si Apendice I,
p. 379). Orasul exista lnsa maT
inainte de descalecarea luf Dragos,
dupd cum aratd o geogsafie
ruscasca, anterioard anu-
Itif 1347 si se crede, cá ad, si
anume la Bogata, ar fi fost mine
exploatate de Romani ( Istoria
Rom. de A. D. Xenopol, vol.
I, pag.,. 244).
Din «Notita asupi a minelor
adresatä la 1832, Maiu 31, Guvernuluf
provizoriu rusesc, ce
administra atuncI Moldova, de
catre directorul scoaleI de arte,
Mihailic de Hodocin, extragem
urmätoarele : tNetägaduite dovezT
ale exploatatid minelor se
infatisaza la Baia, pe 1-11.11 Moldova,
din urmatoarele date si
argumente:
i. Pentru cä RomaniT dupa
numele anticel politiI Baia, asezatä.
lingä Neapole, unde sunt
ape minerale si metalun, la colonizatia
lor in Galia au numit
asemenea loe Baiona si in Dacia
pe acest temeiu au dat numele
de Baia la toate locurile
unde au aflat asemenea pro-
ducte. De aceia, in Ungaria
In Transilvania, mal toate minele
se chiama Banja (Baia),
dupä care RominiI au numit
moneta: banI, precum Italieniï
de astazI o numesc in chipul
urmator : Bajocco.
2. Baia, in Moldova, a fost,
In epoca vechie, politic insemnatä
si locuitä de Lingua si
SasI Transilvani, call nu puteau
fi alta de cit minen'. Aceasta
se adevereaza din ruinele aflatoare
astazI la Baia, din bisericele
si mormintele säsestr,
din cart, acel cu inscriptia din
anul 1652, este al until Lupu
Banariul, adica lucrator de barn;
de asemenea au fost si aproapele
sat Sasca, locuit de minen'
SasT. Se pare Inca, cä ei au dat
numele lor i tirguld Neamtu...
( Uricarul» de T. Codrescu, vol.
VIII, pag. 25).
In prima harta geograficä a
Rominid de Tacov Essler si
George Ubelin , publicata in
1513: Tabula moderna Sarmatiae
sive Hungariae , Poloniae,
Russiae, Prussiae et Valachiae.
E. Ptolemeo Argent :
1513 , Baia este omisa ( Arhiva
istorica de B. P. Hasdeu, I,
pagina 178-179).
Orasul Baia a fost locuit de
multi Sag. De asemenea intilnim
in Moldova Baia, Inca
de prin veacul XV-lea, ca locuita
de Sast . (A. D. Xenopol,
Ist. Rom.» II, pag. 233). Mar
multe documente pomenesc de
SasiT din Baia. Asa, In 1453,
Alexandru Voda harazeste manastireI
Probota intre altele
t si I-am dat, cu voia S:oltuzuluI
si Purgarilor de la Baia,
ca de la moara lor sa aiba a
lua manastirea noastra pe tot
anul cite 12 coloade (masuff)
de orz i 4 coloade de grill
fara niel o zabava ; lard daca
din Baia vor calca vre-o
data aceastä tocmcala, atund
acel S4i ne vor pläti 60 de
nuble argint ...» (tArh. Ist.» de
B. P. Hasdeu, I, p. 102).
La 1407, Alexandru-cel Bun
reguleazá taxele van-laic pcntru
marfurilc de import si export:
lard pcntru exportatiunea
postavurilor la Bistrita, in Ungana,
se va plati, in Suceava, de
la I grivra pang. la 3 grosI,
in Baia, de la i gTivnä Ora
la Ili: g-rosT, la Molcla.vita asemenea
si la Intoarcere din Ungana,
cu marfä de acolo, se va
plati de la un tarhat In Moldavita
pand la 2 grosi, In Baia
asemenea .
Cumpatind vite sau cirlanI
in Bacau sau in tirgul luT Ro
man sail* in Baia, sau in Neamtu,
sau in alte orase ale noastre, la
locul cumparä.tureI se va da
vaind : de la I vita t gro,
asemenea de la IO oi sau de
la I° porcI, sail de la '00 piel
de miel ; de la too piel de bou
pang. la I° gjos'i ; de la loo
piel crude pana la 2 grog .
Importatiunea jderilor ungurestT
e liberd, platindu-se yarmä
de la i grivnä. in Baia pana la
2 grog,... din care jderi fiber
este a se vinde numaI dupä ce
noi ne vom alege clt ne va
trebui ( Arh. 1st.» de B. P.
Hasdeu, I, p. 130 132).
Printr'un hrisov al luI stefan
Voda, din 31 August 1458,
se dä ceara de la toatc crismele
din Baia, mänastireI Moldavita.
(< Uricarul ) de T. Co
drescu, vol. X, p. 127).
In a.sezamintul comercial 11cut
de tefan-cel-Mare in Suceava,
la 1460, Iulie 3, se zice:
Cine va duce postavurT la Bistrita
sau la Ungaria, va plati,
In Suceava, de grivna 3 grosi,
In Baia, de grivna I 2 grosI...
iar intorcIndu-se din Ungaria
va pldti, de fie-care sarcina sou

BAIA
tgrhat, In Baia, 2 grosT ...» In
Baia se cumpgrati vite cornute
sau necornute. Exportatiunea
ceret inuntenestT e liberg, pl'Atind
vamg de fie-care piatrá de
cearg cite un gro s in Baia, etc.
Exportatiunea jderilor unguresti
e liberg, plätind vatrid la frontierg,
In Baia sag In Bacgu cite
un gros ...» ( Arhiva Ist.» de B.
P. Hasdeu, II, p. 173-175).
Mate( Corvin avea sg rdfuiascá
cu stefan o vechie socotealg,
acea a prgdgreT ArdealuluT.
El intrg. in Moldova prin
pasul OituzuluT, in 19 Noetnbrie,
1465, arde Romanul, se
indreaptd spre Suceava si ajunge
la Baia, in 14 Decembrie. Acolea
trebuind sg. poposeascg iaräsT,
spre a-VI odihni armata, mal ales
fiind vreme de iarng, el se Intgreste
In acest oras, in cit
fan chid Il atacg inteo noapte,
trebui sg-1 la cu asalt». Nu sunt
exacte decT cele ce spune Ureche,
cg Mater ar fi fost surprins
de stefan, pe chid tg
lAsase oastea fírä nicT o pazä
la bAuturT si jocurT». Dlugosz,
istoricul polon, care trebuia sg
cunoascg mal bine imprejurgrile,
de oare-ce era contimporan RegeluT
unguresc si D o mnuluT Moldova,
povesteste ast-fel aceastg
bgtglie: «Dupg ce a sosit Matias
Craiul in orasul Baia, si a intgrit
orasul (ad se temea
nIvglirea Moldovenilor) cu sansurf
si cu care, tefan-Vodd,
care se avezase cu oastea sa
intre riurile Moldova si rntauzul,
gindind cg a venit timpul
cind Cu putinT sg batg pe multi',
lAsind eau i sarcinele In tapedestru
si usor a venit
la Baia si aprinzind orasul din
vre o cite-va laturT, in 15 Decembrie,
noaptea, a nAvglit peste
UngurT, si a tinut bgtaia amestecatg
pAng In revArsatul zorilor.
Iarg clzind mult1 dintre UngurT
si muIï sodomindu-se In flacgrl,
Craiul Matias, ranit pe tra locurl,
ci nu de moarte, ca sg nu
ving in miinile Romtnilor, cu o
lecticä s'ati scos din locul bdtgir.
Partea cea maT mare a ostirilor
ungurestr venind la muntI, si
aflind drumurile ce se tdiase de
MoldovenT, ati ars carele si bo-
Otia, si ingropind 500 de bombarde,
ca sà nu se poatä folosi
MoldoveniT cu dinsele, au trecut
cu fuga In Ardeal. Prin facerea
de bine a until Romin a scgpat
Craiul Ungai id de nu s'a prins,
sau nu s'a tgiat, pe care Romin
tefan-Vodä l'a pedepsit
cu moartea, dupg ce a inteles
trAdarea luT. Spun cg r0000 de
Ungurr ati pierit In bdtaia aceia ;
steagurT militgrestI vre-o cite-va
s'au prins, care le-au trimes
tefan-Vodd, prin soliI sgr, in
semn de biruintg, CraiuluT Cazimir
. (A. D. Xenopol, «Ist.
Rom.» vol. II, p. 395-396).
Inainte de lupta de la RgzboenT,
orasul Baia fu ars pentru
a doua ()ark tot de tefancel-Mare,
impreunA Cu Iasul, Bacaul
si Romanul, pentru a ridica
ast-fel Turcilor putinta adgpostireT.
(A. D. Xenopol si
Gr. Tocilescu).
Baltazar de Piscia comunicind
PapiT (Scrisoare din Vratislavia,
1476, Septembrie 16) noutgtI
pg.tate de la 5 tinerI GenovezT,
earl' fusese luatT robT de Tura,
spune cg tefan-cel-Mare a ars
Vasluiul, Iasi, Bacgul, Romanul
si Baia. ApoT asind o garnizong
in Suceava, stefan avu o
luptg. cu TurciT inteo pgdurice,
la depgrtate de o jumgtate zi
de la Bagna («Columna luT Traian»,
p. 379).
Episcopul catolic Fra Bernardo
Quirini, In 1599, aratä. cg
Baia numgra la 3000 case. (A.
D. Xenopol. «1st. Rom.« III, p.
533).
199
BALA
In Baia se intimpld, pe timpul
Domnia luT Constantin Cantemir
Vodg (1685) lupta Hatmanulur
Velicico cu un podgeaz
mare de Levi. «.. Inteacea
vreme esit-ag Hatmanul Velicico,
cu putina oaste ce avea,
spre tinutul SuceveT, impotriva
a multe podgeazurT Lesesti ce
umbla de stricau in tara; Ositati
atuncT un podgeaz mare la
Bae, si s'au lovit Hatmanul Ve
licico cu dinsiT prea tare, eh
lovit pe Hatmanul dintr'un
sinet, de 'T-atí rupt zaua de pe
lingg grumaz. Velicico nAvalea
in rAzboiti singur cu sulita in
ming i altul l-au lovit de 'T-au
rupt spogirniceala de la frinl
caluluT i altul I-a0 lovit din sinet
dirlogul de la sea. i n'au
putut sg izbindeascg, $i au purees
Moldovenii In risipg ; si au
fugit Hatmanul Velicico, i multg
stricAciune aú fAcut acel podgeaz
Lesesc ; i alte multe podgeazurT
Lesesti loveau pe alte locurf de
stricati in tara.... » i mar la
vale : «Venise treT SirbT, aicT in
tara, sg slujeascg, cariT aceT
SirbT, mal nainte vreme fusese
chesggiT, anume Ilie i Stanciul
si Dimaiuruc; ispoveditus'au la
un cgluggr grec la Galati, tre
cind Dundrea ; i acel cgluggr
T-au pirit la Duca - Vodà de
le-au luat Duca Vodd 70 de
pungi de banT si multe odoare
scumpe; si pe urmg si-au Osit
vreme aceT SirbT, de s'au dus
in tara Leseascd; si acer au bdtut
pe Hatmanul Velicico la
Bae ; si fäceau multe podgeazurT
si rgutätT tgreT, cA erau oatnenT
foarte harnicT ; si aja. s'au In
emplat inteun podgeaz de T-au
impresurat rnultime de TAtarr .
(I. Neculcea, Letopis.» II, pag.
231).
In 1741, Baia era ?ilea tirg ;
dovadd un document din acel an,
in care se zice «Tirgovetir de

BAIA 200 BATA-DE-ARAMIt
Baia si hotarul tirgulur Bala).
( Uricarul» vol. I, p. 262).
La 1776, Iulie : «Comisara
Austriecesti si Turcesti pentru
delimitarea Bucoviner se intilnira
mar Intir in Baia unde 'T-ad
aratat plenipotentele si s'ad apucat
de demarcaciune». ( Uric.»
de T. Codrescu, vol. IX, p, 255).
La 1803: «Baia Bogata, a Dumisale
Logof. Constantin Bals,
avea 293 liuzI, platind bir 4540
1. pe an fiind si 25 liuzI de cer
fara bir . ( Uricar.» de T. Codrescu,
vol. VII, p. 240).
Muzeul National din Bucuresti
posecla mat multe petre
funerare Cu inscriptiunr latine
si germane referitoare la colonia
saseasca din Baia.
Baia, deili, jud. Tccuciu, se Intinde
de la Nicoresti, merg-c
spre S.-E. pana in sesul ora-
$ulut Tecuciu.
Baia (La-), localitate, in judetul
Prahova, comuna Opariti, plaiul
Teleajenul, unde este un izvor cu
apa minerald, ce contine sare
si pucioasd. Apa sa nu se intrebuinteaza.
de locuitort.
Batrinir spun, cá in acest loc
a fost odinioard mina de sare
aceasta se dovedeste prin urmete
podurilor si ale drumurilor
regulate ce duceau de la Baia
in toate directiunile.
Timpul cind aceastä mina se
exploata in regula nu se stie
ru siguranta, dar se stie ca pana
la anul 1803, orI-ce locuitor avea
voie sa la sare, In schimbul unet
ddrt anuale de un fuior de cinepd
sau de in si o gaina.
Baia, piriii, jud. Tecuciu, curge
la S. de satul Cositeni, comuna
Brand$esti. Se zice, cA 151 trage
numele de la un calugar nutnit
I3aia, care a facut si biserica
din Cositeni, unde este Ingropat.
Baia, vale, in com. rur. Rocsoneni,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baia, vale, In jud. Prahova, izvoreste
din dealul Malini, com.
Päcureti, pl. Podgoria ; curge
de la N.-E. spre V. si se varsa
In gina Turburea, tot In raionul
com. Pacureti.
Baia, vale, jud. Tecuciu, incepe
din satul Vizure$ti, merge spre
S., paralel cu dealul cu acela$I
nume si continua pana in proprietatea
Tecucenilor.
Baia-de-Aramä, com. urb., in
jud. Mehedinti, asezata in par
tea de N.-E. a plaiuluI Clo$ani,
la distantd de 61 kil, de orasul
T.-Severin; e situata pe valea aper
13ulba $i valea ora.$uluf, intre
dealurile Cornitul - Bail, dealul
Dochiciul, Dealul-Mare ; formeaza
comuna cu satele Tarnita, Dealul-Mare,
Mahalalele, Valea-Orasulur,
Zgindaresti i Ocneni.
Se margine$te la rasärit cu
com. Negoe$ti si satul Padesti ;
la apus cu com. Ponoarele ; la
miazd-zi Cu com. Comanesti
satul Pistrita ; $i la miaza-noapte
cu cornunele Maral$esti si Orzesti.
Aceastà comuna are 180 concu
1050 locuiton in
230 case. Ora.$1.11 Baia-de-Arama
$1-a luat numele de la minele
de arama ce erau puse
alta data in exploatare, si ale
caror ramasite se vad si pana
asta-g. (V. Ocnele si Baroaia).
Baia-de-Aramd este unul dintre
cele mal' bune debuseurr pentru
desfacerea cerealelor in plaiul
Closani. Mal' ales Dumineca,
cind locuitorir plasir se aduna
ad i spre a face tirguelile de
saptamind. Baia-de-Aramá este
re$edinta subprefecturet plaiulur
Closani, judecatoriet ocolulur
Bala-de-Arama, a companiei I-la
de dorobanti. Are o $.coald primara
urbana de baetl cu 2 institutorr
si o scoall primara urbana*
de fete cu i institutoare,
frecuentate de 120 elevi si 67
de eleve. Are localurI de scoald
in conditiunI foarte bune. Mar
ales localul scoalei de fete, construit
cu spesele d-luI proprie.
tar I. A. Protopopescu, din com.
rur. Strehaia, pl. Motrul-d.-j., in
anul 1892, cu suma de 12000
de ler si cldruita comuner Bajade-Aratna,
Intrune$te toate conditiunile
cerute unuI local propriu
pentru scoald. Are 2 biserid
cu 2 preotT si 4 cintareti.
Are 9 eirciumI. Un oficiu telegrafo-po,tal
al carur venit pe
anul fin. 1896 97 a fost de
leI 3058.34 si un spital, Cu
dal propriu, intretinut de judet.
In Baia-de-Aramd, industria tesdturilor
de liná. este foarte dezvoltatd.
Ocupatiunca zilnicd a
locuit. din Baia este comerciul
si agricultura. In comuna sunt:
14 plugurr, 20 care cu bol, 21
cdrute, 89 stupf. In acest erg
trec patru sosele : i judetiand,
2 vecinale i I comunald. Budgetul
comuna este de 6936 le'
la veniturr si de 6325 ler la
cheltuelt. Numarul vitelor In aceasta
comuna este de 316 vite
marI cornute, 50 cat, 89 or, 86
capre si 196 rimdtorr. La Baiade-Arama
se gdsesc ape minerale
i carbunr.
Pozitia cea frumoasd, intre
dealurr, a ora$ulur Baia-de-Arama,
$i eftinatatea vietic, in aceasta
localitate, face a fi recomandan
pentru vizitare si petrecere
in lunile de vara, ca loe
ce are o clima. dulce si placutd.
In Baia-de-Aramd se maI afla o
spiterie, iar in dealul Cojoeul
o fintind frumoasd, cu apa. bulla
de brtut, ce serveste pentru spitalul
din aceasta localitate, Apa

BAIA-DE-ARAMk 201 BAICANI
de la aceastA fintinA, ar putea
fi adusl In oras.
Baia-de-Araniä, mina, numitA
§i. Minele-Baia-de-AramA, in comuna
urbanA Baia-de-AramA, pl.
Clopni, jud. Mehedinti ; a fost
pusà in exploatare in mal multe
rindurr. Se crede, cä ceI dindiu,
carT ati exploatat aceste mine,
au fost Romanif, apoI mal
tirziu NemtiI, Ungurn O. Ro -
miniI. Proprietarul acestor mine,
principele Nicolae Bibescu, avoit
a le exploata cu concursul une'
societAtI, sub numele de «Societatea
exploatAreI minelor din
Baia-de-Aram5.», constituitl in
Paris. N' au inceput lucrArile pAnd
astl-zI; iar lucrArile incepute de
printul Bibescu in 1881, au fost
suspendate.
Actualmente, mina aceasta apartine
D-luI George Vernescu,
care a O inceput constructia
unuT drum de fer de intercs local,
pentru inlesnirea exploaarei
padurilor i minelor de la Baiade-AramA.
Baia-de-Aramä, munte, in pl.
Clopni, jud. Mehedinti, numit
O Cu linea - MunteluI- Baia-de-A -
rama, cu o inAltime ca la 800 m.
Bala-de-Aramfi, schit, in jud.
Mehedinti, numit §i Schitul-Baiade-Aramd,
cu o frumoasä m5.nAstire,
care prezintA oare-care
interes prin eleganta stiluluI interioruluI
slii. Toate clädirile acesta
sfinte mAnAstia din prejur
ce sunt fAcute de zid de piatrA,
sunt acum lAsate in pardsire.
Baia-de-Fier, com. rur., in jud.
Gorj, plaiul Novaci, la Nord-
Estul plaiulur, situat1 pe ambele
malurI ale plriulur Baia-de-Fier
ce se mai numqte i Galbenul ;
se limiteazA la E. cu com. Polovraci,
la V. cu Cernadia, la
54.594. Mando DicOionar GoogreVie.
S. cu Poenari, iar la N. se intin
de pAnA in piriul Latorita.
Numele I-ar fi venind, se zice,
de la fierul ce se extrAgea odatA
din aceasta localitate §i aceasta
se adevereSe §i prin urmele une!
fabricI aproap e dispArute. Se compune
din 3 cAtune §i anume :
Baia, Schodolul §i Neagra.
Are o suprafatA de aproape
11300 hect., din care 3 partIsunt
ale statuluI i I a locuitorilor,
casi sunt clAca$I improprietdritr.
Din numArul acestor hect. 800
sunt arAturA, 800 livezI, 5600
hect. pädure, 4100 hect. pApne.
Comuna are 254 familii, cu
1095 suflete, din carI 208 contribuabilI.
Loc. posedA 1077
vite mar! cornute, 163 caI, 4500
o!, 505 rimAtorI, 257 capre, 38
stupY, 50 plugurI, 6o care cu bol,
7 cArute cu cal. Venitul comune!
este de 1800 leI, iar cheltuelile
de le! 1789.
Prin comung trece piriul Baiade-Fier
(Galbenul)§i o osea, care
este in constructie O care merge
de la Bumbe$ti-d.-Jiù, la Polovraci.
Sunt 2 mor!, 42 fintinI, I
joagär, 4 circiumr. Comerciul se
face de 4 RominI i 1 Grec.
Comuna posea 1 $coall frecuentatA
de 34 elevI, din 45 inscrW
i 2 bisericI, deservite de
cite I preot §i 2 clnaretY.
Baia-de-Fier, ceitun, in judetul
Gorj, face parte din com. Baiade-Fier
; este asezat pe ambele
maitu-1 ale riuluI Baia-de-Fier;
se limiteazA la rdsArit cu cAt.
Schodolul, la apus cu apa Cernadia,
la Nord cu Piatra-Boii
(munte) $i la S. cu com. Poenari.
Cu o populatie de 181 fam.,
cu 770 suflete, din carI 16o
contribuabilI. Locuitorir posea.
32 plugurI, 42 care cu bol, 6
cdrute Cu ea!, 857 vite marI
cornute, 121 cal, 4050 o!, 195
capre, 385 rimAtorr O 38 stupI.
Prin centrul acestuI cAtun trece
piriul Baia-de-Fier.
Cdile de comunicatie ce trec
prin acest cAtun sunt : poteca
ce vine din muntI i duce la
Poenari O §oseaua vecinall Cernadia-Polovraci.
Din acest atun mal' es O
alte potecI, care suie la munte
O se despart in mai multe directiunI,
ducind la selle ; din acestea,
poteca principall este
cea care trece peste munir: Stanioara,
Galbenul, Urda i de
aci la Timpa (frontierA).
CAtunul mal' posea' 1 joagAr
pe proprietatea statuluI, 2 morI,
1 a statulur §i I a locuitorilor
§i 30 fintinI.
Proprietatea apartine locuitorilor
O statuluI.
Biserica este zidia de Arhimandritul
Dionisie Bnicescu.
In apropiere de aceastA comunA,
la 600 m. pe dreapta piriulur
Baia, este o pqterA, in care
poate infra cine-va in interior cu
o luminare, la oare-care distantd
de la gura el; de la un oarecare
loc nu se maI poate merge
inainte, cAcI se stinge luminarea,
de aceia petera a rAmas Ora
acum necunoscutd.
Baia-Verde, vez! CA.rbuneanu,
gura" de ocnii, in jud. Prahova,
com. Slänicul, pl. VArbilAul. Apaqine
statuld i contine sare
O iod.
Baia§i, sat, cu 120 loc., jud. Arge§,
pl. Lov4tea; face parte din
com. rur. Peripni, (v. a. n.); are
o bisericA cu hramul Sf. Dumitru,
cu un preot i un chitAret.
Baicani, trup de mofie, jud. TecuciA,
fostA proprietate a statului,
In com. Motwni. Aducea un
26

BAICUL 202 BAIRAM-DEDE
venit statuluT de 4961 Id; acum
s'a impartit la locuitorT.
Baicul, iaz, in judetul Braila,
care pleaca din canalul Mucuroaia,
de la N. tIrleT Cotul-GirleT,
pendinte de com. Bertesti-d.-j.,
merge spre N.-E. trece in com.
Bertesti-d.-j., pe la E. iezeruluT
Untea i apol da in iazul Vintoaia.
Baicul, vale, in pl. Borcea, jud.
Ialomita, situatä intre satul Roseti-Volnasi
si canalul Borcea ;
contine apa numaT cind Borcea
debordeaza.
Baidac, iaz, in jud. Dorohoiti,
vezT Tureatca, sat si com., pl.
Berhometele.
Baimaculul ( Dealul - ), deal,
jud. Tecucia, situat in raionul
com. Colonesti, pl. Stanisesti ;
se ramifica din zarea DobrotforuluT.
Bairac, a'eal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comuneT
urbane Babadag ; este o prelungire
orientala a dealuluT Orta-Bair
; se intinde spre rasdrit,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrala a plasiT i sudicá
a comunel ; se ridica pang la o
inaltime de 196 m.; este acoperit
In cea mal mare parte numaT
cu padurl ; pe la poalele luT trece
drumul comunal Babadag-Ciamurli-d.-j.
Bairac-Bair, virful cel maT tnalt
din culmea dealuluI Bairac, situat
in jud. Tulcea, in partea
centrala a plasii i cea de miaza-zi
a comuneI urbane Babadag
; are o inaltime de 196 m.
si este punct trigonometric de
observatie de rangul 3-lea ; domina
asupra drumuluT vecinal
Babadag-Canlibugeac asupra
van' Ceeliu-Chioi, ce trece pe la
poalele sale; e acoperit cu padurT.
Bairam-Dede, cow. rur., situata
in partea meridionala a judetuluT
Constanta, la 6 kil. spre S.-
V. de orasul Constanta, capitala
luT, i In partea tot sudica
a plasiI Silistra-Noua, la 60 kil.
spre S.-E. de orasul Ostrov, resedinta
plash.
Se margineste la miaza-noapte
Cu satul Bekter din pl. Mangalia,
la V. cu comuna Hairan-
Chioi ; la S. cu comuna Cara-
Omer si la E. cu com. Cazil-
Murad, ambele din pl. Mangalia.
Relieful soluluT e in general
putin accidentat de culmea Bairam-Dede
cu ramificatiunile sale.
Principalele dealurT sunt: Bairam-Dede-Bair,
cu virful Cogea-
Iuiuk (I 8o m.) la V., Mezarlic-
Bair (161 m.) la S.-E., Cazil-
Murad (164 m.) la rAsarit, Cune-
Bair (168 m.) si Malcoci-Mezarlic
(176 m.) la miaza-zi ; aceste dealurT
sunt acoperite cu finete,
pasunT i semanaturT. Movilele
sunt numeroase si gramadite
mar cu searnà in sud-vestul
satuluI Bairam-Dede; principalele
sunt: Cogea-Iuiuk (168 m.)
la V., Tasli-Iuiuk (178 m.), ele
ai1 servit ca puncte de orientare
observatie ; unele tind sa dispara,
fiind arate de locuitorI.
Hidrografia este reprezintata
numaT prin cite-va vE, cacr ape
curgatoare nu avem de loe; acele
vaT contin apa numar in
timpurile ploioase si primavara
; principalele sunt : Afighinea,
trece prin s. Bairam-Dede,
brazdind partea centrall a comuneT
; valea Chiogerciul-Punar-
Ceair la rasarit i Cricic-Ceair la
apus, pe hotar.
Clima comuneT din cauza lipseT
de padurT este cara aspra, cu
verT calduroase si iernT aspre ;
vintul de N.-E. sufla in continua
aproape ; ploaie cade in mica
cantitate.
Catunele earl o formeaza sunt :
Bairam-Dede resedintd, asezat
In partea nordica, pe valea Afighinea,
inchis la apus de drumul
Mezarlic-Bair ; Cialmagea in par.
teasudica, la 6 kil. spre S.-V.
de resedintä, pe valea Sarap.
cea, tntre dealurile Malcoci-Mezarlic
la Vest si Curu-Bair la E.
Suprafata totald a comunel
este de 6252 hect., din earl' 71
hect. ocupate de vatra celor 2
sate cu 169 case, iar restul de
6181 hect. impartit intre locuitorT,
care posedit 5123 hect., si
stat cu proprietarI carT au 1058
hectare.
Populatiunea totala este de
206 familiT Cu 927 suflete, carl
se impart ast-fel: dupa. sex:
469 barbatT si 458 femer ; dupa
starea civila : necasatoritT
519, casatoritT 369, vaduvI 39;
dui:a instructie : stiii carte 43,
nu stiii 884; dupa cetatenie
cetatenI RomInT 916, supusT
strain' 9, nesupusi strainr 2
dupa religie : Ortodoxr 152, CatolicT
9, Mahomedanr 760, LipovenT
6; dupa ocupatiune : 3 circiuman
i 309 agricultor!; dupa
avere : 107 cu proprietatI, 82
neimproprietaritI.
In ceca ce priveste calitatea
pamintuluT, cele 6252 hect. ale
comuneI se impart ast-fel :
71 hect. teren neproductiv
(vetrele satelor); 6181 hect. teren
productiv, din cad: 2731 hect.
loe cultivabil, (din car/ 170 hect.
ale statuluT cu proprietarT, 2561
hect. ale locuitorilor); 1870 hect.
loe necultivabil, (din cad 206
ale statuluT cu proprietarT, 1664
hect. ale locuitorilor) ; 1580 hect.
loe izlaz, (din earl 682 hect. ale
statuluT cu proprietarT, 898 hect.
ale locuitorilor).

BAIRAM-DEDE 203 BAIUL
Budgetul comuna este de
5843 leT la veniturl si 3423 leT
la cheltuelT, cu un excedent in
plus de 2420 leT. Sunt 318 contribuabilT.
Calle de comunicatie sunt :
drumul Ostrov-Mangalia, ce trece
prin sat, si drumurT comunale
catre Cazil-Mezad, Sevendie,
Dimircea, Haivan-Chioi, Docuzaci,
etc.
Su nt 7 geamiT, 6 in cat. Bairam -
Dede i i in cat. Ciacul-Argea,
Cu cite I pog. si lo hect., caer
maioritatea populatiuneT e mahomedana;
crestinh se duc la
slujba prin satele invecinate.
Bairam-Dede, sat, In jud. Constanta,
plaza Silistra-Nota, catunul
de resedintA al comuna
Bairam-Dede ; situat In partea
sudica a plasir i cea nordica
a comuneT pe valea Afighinea,
intre dealurile Mezarlic-Bair la
Est si Bairam - Dede la Vest.
Are o suprafata de 9708 hectare,
dintre care 64 hectare sunt
ocupate numaT de vatra satuluT
si de gradinT. Populatiunea
compusa din TurcT, RominT
BulgarT, este de 298 familiT, cu
908 suflete si se ocupa cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
Bairam-Dede, deal, In judetul
Constanta, plasa Silistra-Noua,
pe teritoriul comuneT i catunultu
Bairam-Dede, de unde i-a
venit si numele. Se intinde pe
la apusul satuluT Bairam-Dede,
de la movila Ciali pana la virful
Tasli-Iuiuk, avind o directiune de
la nord catre sud. Inaltimea sa
maxima este de 180 metri, pe
care o atinge in virful saa Hogea-Iuiuk.
Bairam-Dede-Bair, deal, in judetul
Constanta, plasa Medjidia,
comuna Caraboci ; situat
in partea nordica a comuneT si
a plasil, cu directia Sud-Vest-
Nord-Est si o inaltime medie
de 135 metri. Este acoperit de
pasunT si de semanaturf mal ales
pe poale. Din drumul comunal
Bairam-Dede-Caugagi, care raerge
paraleI si pe culmea apusana
a acestuT deal, dá un alt
drum spre rasarit, la Cazil-Murad,
care tac acest deal in dota
Baisa, sat, situat in mijlocul pldurer,
pe mosia Stancesti, comuna
Curtesti, plasa Tirgul, judetul
Botosani. Numara 18 familiT,
cu 6o suflete. Vite sunt:
4 caT, 3 vaci si 7 porci.
Baisa, deal, in partea de Est a
comunel Brehuesti, judetul Botosani
; este o continuare a dealurilor
din com. Curtesti si este
acoperit cu padure.
Baisa, piidure, care se intinde in
partea de Vest a com. Curtesti,
pe mosia Stancesti si parte pe
mosia Brehuesti, comuna Brehuesti,
jud. Botosani.
Baisa, pirig, izvoreste din p5.durea
Agafton si se varsä in
piriul Hliboci, pe teritoriul comunei
Curtesti, plasa Tirgul, judetul
Botosani.
Baisa, fes, prin carc curge pi-
1-1111 Baisa, pe teritoriul comuneT
Curtesti, mosia Agafton, judetul
Botosani; este productiv in
fineturi.
Baiul, numit i gDihamul , munte,
in jud. Prahova, com. Predealul,
plaiul Pelesul, care serveste
de limita intre judetele Prahova
Dimbovita, la Nord de muntele
Tirla-BerbeculuT. E inalt de
1598 metri d'asupra nivelulur
MareT-Negre.
Din jaiba boerilor Constan-
tin Cretulescu, Constantin Dudescu,
Medelnicerul Grigore Hrisoscoleu
i Bibica, sotia raposatuluT
Paleologu, catre Mihail
Const. Sutu Voevod, se con-
. stata urmatoarele :
Ca niste SasT din Rijnovul
TransilvanieT, in zilele luT
Alexandru-Voda, baza.t1 pe un
zapis al Id Mihaiti-Voda-cel-Viteaz,
care le dedese muntele
O. paseà cu oile, aa cerut luT
Alexandru Voda sa le intäreasca
actul, i acesta, dupa cercetarile
facute, a luat acest munte,
ca o mosie ce se af1ä domneasca
si a dat-o danie bisericeI
crestinestI din satul Rijnov.
CA s'a numit epitrop a1
munteluT Baiul, Stolnicul Dumitrache,
a orinduit pe unul, Ionita
Leabul din Brasov, ca sa
alba asta epistasie, sa \rinda
muntele cuT va vrea i baniT
sa-T cheltuiasca la trebile bisericeT
si pe tot anul 0.11 dea
socoteala la dumnealur Stol -
nicul.
Cä dupd moartea lui Leabul,
boerii aa reclatnat iara.sT
si ea' Domnul Mavrogheni a
orinduit pe Stefánica, ispravnicul
judetuluT si pe Mihalache,
vataf ot plaiul Prahova, cari
mergind la fata loculuT, din
marturiile ce a(' fost, s'a adeverit
spusele boerilor i li s'a
lasat muntil in stapinire.
CA la leat 1790, in vre
mea stapinireT Nemtilor, Sash
dind jaiba la Viena, aü venit
cu ordin aicT in tara, cind la
divan se afla Entenberg i s'au
judecat, probind boeriT de mal
sus, posesorif munteluT, ca raposatiT
intru fericire DomnT, n'aa
facut Cu totul danie niel biserice'
din Rijnov, nid Sasilor,
ara numaT iarba sa o pasea
cu oile.
Ca Cu toate reclamatiunile
boerilor, muntele Baiul, numit

BATUL 204 BALABANAR-TEPE
si Dihatnul, a ramas bisericei
romineA din Rijnov, cad asta
era dorinta fratilor Udriste
Toma Postelnicul, donatorI.
Baiul, in jud. Dimbovita,
care î,i ia nasterea din cuprinsul
comuneI Branistea, pl. Rolintinul,
trece pe linga comunele
Cornetul, Sardanul, Poiana-Lunga-d.-s.,
printre Ciorog,irla si Rastoaca
si merg-e de se varsa in
cea din tima, pe teritoriul judetuluT
Ilfov, intre com. Floresti
din Ilfov i Gaiseni din
Dimbovita. Baiul, la sorgintea
sa in com. Brani.stea, se numeste
Baerelul. Vezt : Branistea, Rastoaca,
Ciorogirla.
Baiului (Obcina-), ramurd de
munp, catre Sud-Vest de grupa
stincoasa a CiahlauluT, in jud.
Neamtu.
Bal-Bair, dial, In jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul comund
Ciamurli-d.-s., si pe al
catunuluT säu Caugagi ; el este
maT mult o prelungire nordica
a dealuluT Chiuciuc-Bair, cu care
stä in legatura prin culmea stincoasa
a Tas-Bairulur ; se intinde
spre miaza-noapte dealungul piriulur
Slava-Ruseasca, avind o
directiune generala de la S.-E.
spre N.-V.; la poalele luT orientale
se intinde o parte din satul
Caugagi ; spre rdsarit el se
prelungeste cu dealui Tasli-Bair;
pe la poalele sale apusane trece
drumul comunal Ceamurli-d.-s.
Babadag; se ridicd pana la o
inaltime de 125 metri si este acoperit
in mare parte cu paduri
; numai pe la poalele sale
se intind pb.sunT si finete.
Bal-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrul, pe teritoriul comunet
Ciamurli-d.-s., si pe al catunulut
sau Caugagi ; este mal mult
o continuatie sud-estica a dealulut
Tasli-Bair ; se indreptean
spre avind o clirectiune
generala de la N.-V. la S.-E. ;
brazdean partea de miaza-noapte
a plasir i cea de S.-E. a
comunet ; se prelungeste spre
mia.za-zi cu dealurile Eniceri
Cara-Burun ; cle cel d'intlitt este
clespartit printeo vale adinca si
prapastioasa ; pe poalele sale
curg-e piriul Slava-Ruseasca, pe
malta careia merge vechia osea
nationala Tuleea-Babadag-Constanta,
precum i drunutl comunal
Potur-I Jaman gi-Caugagi ;
in partea nord est.;ea este acopen
it cu pacluer puti n e, pe la poale
cu fincan si verdeata.
Bala-de-Jos, com. rur., In plaiul
Closani, jud. Mehedinti, asezata
in partea de mijloc, la distanta
de 42 kil. de orasul Turnul-Severin.
Este situata pe valea ce
incepe de la Bala-d.-s., si parte
pe deal ; formeaza com. cu cat.
Carsiul avind peste tot 145 contribuabilf
cu 800 locuiton, in
156 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea
vitelor. Calitatea pamintulur este
de mijloc. Aci se cultiva si pomi
multh Loc. poseda 31 plugurT,
68 care cu bol, 5 carute cu caT
si II 2 stupI. Com. are o biserica
cu un preot i dot cintaretT ; o
scoald cu i invdtator, frecuentan
de 36 elevr, si o circiuma.
Budgetul comuna coprinde : la
veniturT 894 leT si la chelt. 491
let. Vite sunt : 408 vite marI
cornute, 19 caT, 182 oT, 21 fimatorI.
Prin aceasta comuna trece
soseaua comunala Papesti-Iupca-
Giurgesti-Bala-d.-j. Comuna se
margineste : la rasärit cu com.
Iupca, la miaza-zi Cu com. Rudina,
la apus cu com. Bala-d.-s.,
si la miaza-noapte cu comuna
Crainici. Pe teritoriul er se afla
ape minerale (v. Cirsiul, deal).
Bala-de-Sus, com. rur., asezatä
In partea de mijloc a plaiulta
Closani, jud. Mehedinti, la 45
kil. de orasul Turnul Severin ;
este situan pe valea ce vine de
la Rieni, si duce la Bala-d.-j.
Formean comuna', cu satele Beresti
si Laturoasa i mahalalele
Zag-,oaicea, Valea PopiT, Ursoaia
Moristea ; avind peste tot 140
contribuabilT, Cu 750 locuiton,
in 152 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura, cre.sterea
vitelor si cultura pomilor. Calitatea
pamintulut este de mijloc.
Loc. poseda zo plugurT, 48 care
cu bol, 3 cArtite cu cal s't 160
stupt. Com. are 2 biscricT cu
preot .si 2 cintaretT; i coala
co i invatator, frccuentata de
27 elevi ; o circiuma. In aceastä
comuna, ea in toate comunele
de munte, se afla multt
si frumosI pomT roditort. Printeinsa
trece soseaua comunala
Craguesti -Rudina-Bala d. s.-Comanesti,
care o leaga cu soseaua
SeverinuluT si Baia de-Arama.
Vite sunt: 308 vite man
cornute, 162 or, 16 cal si 168
rimaton.
Dealurile mal principale din
aceasta comuna sunt: Dealul-
Ulmulut, Zagoaicet, Corhanulut,
OrniteT, Laturoaset si Moristet;
iar vade maT principale sunt:
Valea-Zagoaicet, PopiT, Pietret,
Chicioara, BratesuluI si Morister ;
sunt toate acoperite cu diferitI
porrn i vil, afara de Valca-Chicioarm,
care este acoperita cu
padure.
Balabanar-Tepe, movt7tY, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Edil-Chioi ; situata in partea
nordica a plasir si cea centrará
a comuna cu inaltime de 93
metri, d o minind satul Edil-Chioi,
valea Amzacea-Dere si dealul
Cerchezinc-Iiair ; a fost punct
trigonometric de observatie de

BALABANCEA 205 BALABANCEA
rangul al II-lea ; este acoperita
cu verdeata ; prin apropiere
$i pe la vestul sau trece $oseaua
judeteana Amzacea-Uzunlar.
Balabancea, com. run, in plasa
Isaccea, jud. Tulcea, situata in
partea apusana a judetuluI, la
13 kil. spre S.-V. de ora$ul
Tulcea, capitala judetuluï, $i in
partca sudica a p15.01, la 30 kil.
spre S. de ora,$ul Isaccea, re-
$edinta
Nutnele sau este o coruptiun e
a celuT dintîiú mime: Balaban-
Chioi, satul lui Balaban.
Hotarul amanuntit este urmatorul
: Plecind din virful dealulul
de asupra manastireI
Coem;u1, se indreapta spre
N. V., trece prin apropierea mdnastirir,
pe la poalele DealuluI-
Cuco$ului, pe muchia
pana in virful dealuluI
Gilmele -Insirate; in tot acest
parcurs a strabatut de-alungul
intinsa padure a TaiteT ; de adi
se indreaptá spre apus, coboara
In valea piriulut Luncavita, pe
care o Insote$te panä la confluenta
sa cu Luncavicioara, la
locul numit Podul-luI-Trandafir ;
se indreaptä putin spre S.-V.
$i urca in virful dealulut GogoanceI
; de ad, aproape inteo
linie dreapta, se dirige spre S.-
V., taie valea Luncavicioara ,
trece peste Dealul-FieruluI, trece
prin ValeaLupuluI, pe la poalele
DealuluI- tubeilor, se urca
In Dealul-luI-Negoiti , a cal-u'
muchie o urmare$te pana in virful
Almalia ; de aci, urmind aceasta
directie cu oare-carf cotiturI,
pe muchiile dealurilor
David $i Amzalli $i pe la poalele
lur Carapcea, ajunge in piriul
Taita, la 2 kil. mal jos de satul
Balabancea ; din acest loc, (urca
putin spre N. pe litiga piriul
Taita, pana aproape de satul
Balabancea), se indreapta spre
rAsdrit, pana la poalele dealului
Boclogea, deasupra com. Orta-
Chioi, de unde aporse Inclreapta
spre miaza-noapte, pe muchia
dealuluI Boclogea, pana da in
ruinele ValuluI-luI-Traian ; de aci
se indreapta spre N.-V. dealungul
acestuI val, pe care II parase$te
pentru a urca dealul Pirlita,
de unde apor se scoboara in
valea Pirlita, la locul numit Moara-Mänastird-Cocosul
; de aci se
indreapta spre N.-Est, urcind
In susul väii Pirlita, pana ajunge
In deatul Breazul, de-asupra viilor
Badila, de unde am plecat.
Forma luI este aceea a unuT
exagon $i a unui pentagon, unite
impreuna pe o muchie a lor ;
lungimea perimetruld este de
aproape 110 kil., iar interiorul
luT are o intindere cam de 60
kil. p. sati 6000 hect.
Marginile comuneI sunt acestea
: La miazd-noapte se invecine$te
cu com. urb. Isaccea,
de care se desparte prin dealurile
Breazul, Cadiul $1 padurea
Taita, $i cu com. rur Luncavita,
despartite prin valea LuncaviteT
$i dealul Gogoncea; la
miaza-zi cu com. Orta-Chioi ; la
räsdrit cu comunele Alibei-Chioi,
despartindu-se prin dealul Boclogea,
Meidan-Chioi, de care
se desparte prin ruinele Valulur-luT-Traian
i Nicolitel , de
care se desparte prin valea Pirlita
$i dealul Breazul ; la apus se
invecine$te cu comunele Greci,
despartitä fiind prin Dealul-luI-
Negoiti, Cerna, despartitä fiind
de aceasta prin dealurile David
$1 Amzalii i cu catunul Ac-Punar,
al comuneI Cirjelar, de care
se desparte prin dealurile Amzalii
si Carapcea.
Dealuri le. Este cea mai accidentatá
com. din toata plasa,
$i una din cele mal deluroase
din tot judetul ; dealurf sunt
foarte multe ; principalele sunt:
la miaza-noapte Dealul-BreazuluI,
Dealul-CadiuluT, Dealul-Coco$ulur
$i dealul Gilmelele In$irate,
toate acoperite de intinsa
padure a Taita ; la apus sunt
dealurile : Gogoncea, Fterul, tubeilor,
(407 Tiganca (309
m.), Dealul-luI-Negoiu (403 m.),
Almalia (370 m.), David (346
m.), Hancearca, Amzalii (250 ni.)
Carapcea, toate acoperite cu
pa.duff $i de natura stincoasa in
general ; la rasarit avem dealurile
: Culmea, Boclogea (280
m.), Geaferca, Co$1ugea, Finita
$i Taita, iaräg acoperite cu paduff
intinse $i frumoase, a caror
esenta principalä este teiul.
Riurile $i piraiele car/ o uda
in toate sensurile sunt nenumerate
; vom spune pe cele maI
insemnate. 113111 Taita, ce-si la
na.5tere din Dealul-CadiuluI, o uda
prin mijloc, treeind i prin satele
Taita, Tiganca, Hancearca
$i Balabancea ; afluentif sal ea numero$1
uda comuna In toate directiile,
a$a avem pe dr. Valea-
Cadiuld, Valea-TiganceI un AA cu
\dile Taita-Mica, Valea-LupuluI
Valea-Lunga, care o udä la
miaza-noapte ; valea Carbundria,
valea Sarap-Dere unita cu valea
David prin mijloc, valea Hancearca
i valea Acar-Cula tot
prin miljoc; pe stinga : valea
Co$1ugea la S.-E.; valea StipanuluI
i valea Holiukliu la rasa.rit
; valea Pirlita unita cu valea
Pirlita-Mica la N.-E. Toate
aceste riurI $i piraie au cursurr
repezI i mal tot-de-auna va, din
pricina pädurilor pe unde trec,
$i carl, dupl cum se $tie intretin
umezeald.
Clima este foarte sanatoasa.
$i curata ; vinturI bat din toate
partile ; ploI sunt mar dese ca
In alte ; $i de si une-orT nu
plota mult timp, totu$I niel o
data seceta nu e mare, din pricina
numeroaselor ptraie $i pa-

BALABANCEA 206 BALABANCEA
duff de carl e acoperit pamintul
ski.
atunele comunel asa sunt :
Balabancea, catunul de res edintd,
asezat la miaza - zi, pe malul
drept al piriulut Taita ; Islam-
Giaferca, spre rasara, pe valea
Coslugea, la 2 1/2 kil. spre Est
de catunul Balabancea ; Hancearca
in mijloc, pe malul drept
al riuluT Taita, la 5 kil. spre N.
de cat. de resedinta ; Giaferca-
Rusa, tot in mijloc, pe valea Holiucliu,
la 6 kil. spre N. de cat.
de resedinta ; Tiganca, la miazdnoapte,
pe malul drept al riuluT
Taita, la 8 kil. spre N. de cat.
de resedinta ; Taita, alipit de
linga cel precedent, formind impreunA
o aglomeratie ara separatie
fizica, ci numat administrativa;
mal sunt i locuintI izolate,
asa Moara - ManastireT- Cocosul,
pe valea Pirlita, la 9 kil. spre
N.-E. de cat. de resedinta
manastirea Taita, pe malul drept
al AA Taita-Mica, tot la 9 kil.,
spre N.-V. de catunul de resedintd.
Intinderea totala a comunet
este de aproape 600o hect., din
can 213 hect. ocupate de vatra
tuturor satelor ; 2777 hect.
apartin locuitorilor si 3223 hect.
apartin satulut.
Populatiunea este amestecatä.,
compusa din RusT, Romint, Turci
Evret, in care elementul predomnitor
sunt Rusii. Sunt peste
tot 206 familiT (104 ruse, 75 romine,
25 turcestr, z evreestI), cu
1265 suflete, (708 Rug, 434 RominT,
I 15 Turct, 8 Evret); 393
barbatr, 332 t'eme'; 295 insurati,
29 neinsuratT, 12 vaduvt. RominiT
locuesc in cátunele Balabancea
i Islam-Geaferca; Rusit
in cdtunele Balabancea, Hancearca,
Tiganca i Geaferca-Rusa;
Turcit in catunul Balabancea;
lar EvreT
Dealurile comuneT sunt pie-
troase. Din cele 60oo hect. pamint
al comuner, 2199 sunt locurt
arabile, iar restul de 3801
hect. pasunt i padurt mal cu
seama. Pe locurile arabile se cultiva
porumb, gnu, orz, secara,
cartoafe, dughie i °yaz.
Ocupatiunea principalä a locuitorilor
sunt agricultura si eresterea
vitelor. Sunt in comuna
575 agricultort Cu 56 plugurr ;
3141 vite din carT : 480 bol, 419
yací, 123 caT, 98 epe, 107 berhect,
1090 ot, 74 tapi, 460 capre,
150 porcI, 16o scroafe. Industria
este cea casnica. Sunt
cite-va mort pe apl. Comertul
nu e tocmat activ; exportul consta
in lentne i vite, importul in
manufactura i coloniale ; sunt
5 comerciantl circiumart in comuna.
Budgetul comuna este de
4100 let la veniturr. Cheltuelile
sunt de 3957 let, raminind un
excedent de let 143. Contribuabili
sunt 206.
Calle de comunicatie sunt toate
drumurl com.: asa este unul ce
uneste cAtunele Balabancea-Hancearca-Tiganca-Taita,
se duce la
manastirea Cocosul si la Isaccea;
altul la Orta-Chioi, un altul la
Cerna-Greci-Macin ; altul la Alibei-Chioi-Babadag.
E o scoala mixta in catunul
Balabancea, fundata in 15 Octombre
1891, de consiliul judetean,
cu un singur invatator ;
cu 30 elevI inscrist.
Sunt 4 bisericr crestine si o
giamie. Bis. din cat. de resedintA
Balabancea, fundata inteo
casa cerchezeascA in urma rasboiulut
din 1877 78, cu hramul
SfintiT Apostolt Petru
Pavel, un preot, ce serveste si
la catunul Islam-Giaferca, si un
cintaret, are si 5 hectare pamint
; o alta in cdtunul Islam-
Giaferca, cu hramul Acoperamtntul-Maicit-Domnulut,
fundata
In anul 1859, de o rusoaica din
satul Giaferca-Rusa, are un d'utaret
; o a treia in cdtunul Hancearca,
cu hramul Adormirea-
Maicit-Domnulut, la care vin
locuitorit din catunul Giaferca-
Rusa, caer aci nu este bisericl,
este foarte vechie ; la inceput
a fost mändstire calugäseasca.
atunele Tiganca si Taita n'el
biserica., dar locuitorit se duc in
manastirea Taita, la I kil, departare
spre Nord-Vest, unde
serveste preotul din Ha,ncearca.
Geamia din catunul Balabancea,
fundata, dupa razboiul de la a.
nul 1877, inteo casa cerche
zeascl, de catre Turcit locuitort
din cdtun, are I hoge, precum
i 5 hectare pamint date
de comuna.
Istoricul. Despre aceasta comuna
nu se stie mal nimic, nu.
mat ca a fost fundata de Turct,
peste cart aü venit inca din secolul
trecut Tigani, Rui i RomInt
din Basarabia. Dupd razboiul
de la 1877 78, Turca
fiind inving, incep sa emigreze
In Bulgaria si Turcia, lucru care
continua si astazt.
Balabancea, sat, in jud. Tulcea,
plana Isaccea, catunul comuna
Balabancea, situat in partea sudicä.
a plasit, si in cea de miaza-zi
a comunet, a carel resedintA
este, pe malul drept al
piriulut Taita, la poalele dealulut
Carapcea. Numele sau este
o modificare a vechiulut nume
Balaban - Chioi (satul lut Balalaban).
Teritoriul sal' are o intindere
de 960 hect., din care
6o ocupate de vatra satulut,
restul al locuitorilor. Dealurile
ce-1 brazdeaza sunt : Carapcea
si Amzalli (250 metri) la apus,
Giaferca (230 metri) la rasárit.
Riul Taita Il uda prin mijloc:
Se margineste la miaza-noapte Cu
cat. Hancearca i Giaferca-Rusl ;

BALABANI
la rasdrit Cu catunul Islam-Giaferca
; la miazd-zi cu comuna Orta
Chioi ; la apus Cu catunul
Ac-Punar (al comund Cirjelar)..
Populatia este de 81 familiI,
din care 30 romine, 25 ruse,
25 turcestI, i evreeasca, cu 387
sufí. (I 40RominI, 115 TurcI, 130
RO, 2 Evrel) ; se ocupa cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
Are o scoald, singura in comuna,
cu r invdtator. Are o bisericà
Cu i preot i I cintaret. De la
el pleacä drumurl comunale la
Hancearca, Giaferca-Rusd, Giaferca
- Turcd, Orta -Chioi, Ac -
Punar. Se cultivd in cdt. Balabancea,
gnu, meiu, porumb ; padurr
sunt in partea apusana.
Balabani, sat, face parte din comuna
rurall Boteni (v. a. n.),
plasa Argeselul, jud. Muscel.
Este situat la sudul comuneI
si are o populatie de 153 IocuitorI
(78 barbatr si 75 femei) cu
34 capI de familie.
Balabanul, deal, in com. ruralä
Bobaita, plasa Ocolul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Balabanul, insuld, pe Dunare,
in plasa Ialomita-Borcea, judetul
Ialomita, In dreptul satulur
Lateni; are lungimea de 4 kil.
si convine päsuni i pa'durI de
salcie si plop.
Balabanul, lac, in jud. Brdila, situat
pe lunca cu acelaT nume, la
V. com. Dudescu, pl. lanca; este
format din ploI si vara seacd.
Bala banul, luna, In jud.
spre V. de com. Dudescu, pl.
Ianca. Din malul eI despre sat
se ofera observatorulur o pldcuta
priveliste : gara Cires, comunele
Slobozia- Cires, Faurei,
Batogul, etc. Ea este productivd
oferd bune
207
Balabanul, moviM, jud. Tecuciu,
in raionul com. Negulesti, pl.
Berheciti ; este punctu/ cel mal
ridicat al dealuluI RaspopI.
Balabanul, munte insemnat, in
jud. Buzau, pe frontiera TransilvanieI,
la N. de Penteleu ; are
1670 metri indltime pd5un1
excelente.
Balabanul, munte, in jud. Prahoya,
la N. de coin. Maneciul-
Ungureni, plaiul Teleajenul, pe
care li udd riul Teleajenul
plrlul
Balabanul, nunzire vechie, a satuluf
Nisipoasa, in jud. Prahova,
comuna Hirsa, pl. Podgoria.
Balabanul , fiichet militar de
vara, jud. Buzati, pe frontiera
Transilvanier, la poalele muntelui
Balabanul.
Balabanul, pichet vedija de frontera.,
pe Dundre, in insula cu
acelasI nume, din jud. Ialomita.
Balabanul, popind mare, in jud.
Braga, pe malul viroager PuturosuI,
la r kil. spre. N.-V. de
satul Dudescu.
Balabanul, vale, cu putina apa,
in com. rurald Bobaita, plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Balabanului (Ripa-), ripd, jud.
Tecuciii, in coltul de N.-E. a
comuneIBoghesti, pl. Zeletinul.
Balaca, sat, in jud. Prahova, face
parte din com. rural' Scäeni,
pl. Podgoria. Are o populatiune
de 268 loc. (140 barbati si 128
Aci e o bisericà fondata de
familia Cantacuzino , la anul
1797, si refacuta la anul 1840,
de Grigore Filipescu,
Inainte vreme acest sat se
numea Valea-Cdpusestilor.
Balaca-Scaeni, in jud. Prahova,
proprietatea EforieI spitalelor
civile din Bucuresci, fosa pendinte
de schitul Tirgsor, com.
Scdeni, pl. Podgoria, in intindere
de 604 hect., din carr So
hect. suprafatä impaduritd
5 24 hect. terencultivabil i finete,
arendata pe periodul 1886 91
cu 5000 leI anual, impreund, cu
o moarä cu 4 roate de pe apa
TeleajenuluI.
Bala cali-Alcea, phig, in jud.
Tulcea, plasa Babadag, pe te
ritoriul comuner rurale Slava-
Ruseascä si pe al coin. urbane
Babadag ; izvoreste din culmea
Babaclagulur i anume din muchiile
lui Carada-Bair si din poalele
nord-rdsdritene ale l'A, se
indreaptá spre räsarit, avind o
directiune generala de la V. la
E.; cursul säti descrie un semicerc,
curgind pe la poalele dealuluI
Carada-Bair, pe linga viile de
la Carada, si pe la poalele
Caragidi-Bair, í dupd un curs
de 5 kil, merge de se varsa in
piriul Babadag, pe stinga, ceva
maI sus de orasul Babadag,
lingl podul Duva ; curge mal
mult prin padurI; pe muchia,
care margineste malul sting, merge
drumul comunal Babadag
Slava-Cercheza-Ciucurova.
Balad, stafie de drum de fer,
jud. Teleorman, pl. Teleorman,
com. Balaci, pe linia Costesti-
Rosiori, pusa in circulatie la
Ianuarie 1887. Se afla intre
tille Mirosi (8.7 kil.) i Beuca
(9.4 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI
mariI de 144.58 m. Venitul
acesteIstatiI, pe anul 1896,
a fost de 161224 leI 62 banI.
In aceasta garl se face insemnat
trafie de cereale. Cumpa..

BALACIUL 208 BALACIUL
ratoriT incarca ad i vara pentru
T.-Mägurele i iarna direct pentru
Braila. Aceastà gafa este
legatd pi-in sosele vecinale cu
comunele Balaciul si Gumesti.
Balaciul, com. rur., in pl. Jalomita-Balta,
jud. Ialomita ; este
situatä la marginea de Vest a
plasir, pe malul sting al riuluI
Ialomita, intre comunele Fundul-Crasani
si Sarateni.
Teritoriul comuna are suprafata
de 7141 hect., din cal-1 156
hect. padure si 30 hect. baltis
si formeaza io mosir, carr sunt
proprietatI particulare. ImproprietäritT
dupa legea rural din
1864, sunt 110 locuitorr si neimproprietaritr
68.
Se compune din satele: Balaciul-d.-s.,
Balaciul-d.-j., Crantosul
si din cdtunele (tirlele): Vla'sceni,
Titeica, Popescu, Vlasceanul,
Mutul, Cazacul si Musatul.
Resedinta primarier si a judecatorier
comunale este in satul
Balaciul-d.-s.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuner este de
805 locuitorr, cu 188 capr de
familie i 617 membrir de familie,
sau 417 barbati si 388
femer. Dupa nationalitate sunt:
803 Rominr si 2 Grecr, totT de
religie cretina ortodoxa. Dupa
profesiunI : 257 agricultorY, 7
meseriasr, I industrias, 6 comerciantr,
i profesiune libera., 15
muncitorr si 10 servitorr. Stiu
carte 68 persoane, iar 737 nu
stiu.
Populatia comuner in 1887,
era de 166 fatnilir 1:omitir, 12
familir Tiganr i 2 familir Grecr,
sau peste tot de 846 locuitorr,
din mil' : 203 barbar, 213 femer
si 430 copiI. Contribuabilf
erau 157, din caff 21 se ocupau
cu comerciul, iar cer-l'altr cu agricultura.
Vite: 815 bol, 477 cal, 1567
2 bivoll si 324 porcr, sau In
total 3185 vite.
Venitul comunei in 1887-1888
era de 3369 le'í si chelt. de
3460 ler.
Ad i este o scoald primarä
mixta cu 32 elevi si 4 eleve si
cu un invatdtor retribuit. Sunt
doud bisericI, la care servesc
dor preotT si 4 cIntaretr ; comuna
contribue cu suma anuala de 492
ler pentru intretinerea bisericilor
si plata personalulur.
Prin comuna trece calea judeteand
Slobozia-Urziceni.
Balaciul, com. rur., In judetul
si pl. Teleormanului, situata pe
valea Burdea, Intre comunele
Silistea-Gumesti la E., Dobrotesti
la S., Tecuciul-Kalinderu
la V., si cdtunul Cätelesti, care
face parte din comuna Tecuciul-
Kalinderu, la N. pirlul Burdea
strabate aceasta comuna de la
N. spre S., pe marginea satulur.
Pe dealul despre N.-E. se afla
catunul Padureti, pendipte de
aceasta comuna.
Atit catunul cit si comuna de
resedintà sunt asezate l'Are dealuer
si valcele ; valceaua Balacelul
vine despre com. Surdulesti
si Hodorogul despre com.
Zimbreasca.
Pi-in mijlocul comunet strabate
catea judeteand Turnul-Rosiori-
Strimbeni, care o pune In lega.turä.'
cu comunele Dobrote5ti si
Surdulesti, iar cu comunele Tecuciul
si Gumesti este legata prin
cal vecinale.
Pe linga localurile sub -prefecturer
si oficiul telegrafo-postal,
proprietatea judetulur, mar
este si acela al primaria si al
scoaler mixte, care a fost frecuentatä
In anul 1889 90 de
32 elevI. Bisericr are doua. : una
in satul Balaci si cea-l'altà in
cat. Pa'dureti, cu 2 preotr si 4
cIntaretr.
Populatiunea comuner este de
1130 suflete, din carr 1125 RomlnI,
3 GrecT, 2 BulgarI si un
Sirb. Din acestia 265 sunt capr
de familir; contribuabilr sunt
243.
Teritoriul comuner ocupa o
suprafata de 3280 hect. Din acestea,
2560 apartin mar multor
proprietari, dintre carr del' mal
principalr sunt d-nir Ghita Ioan
Cu 800 hect., G. Petraru, Dr.
Rimniceanu si altiI.
Locuitorr improprietdritI, dupd
legea rurald, sunt 156, peaproape
720 hect.
Comuna Balaciul este situata
la 28 kil. socotite pe calea judeteand
de la Rosiori; de la Alexandria
este in departare de
60 kil. socotite tot pe calea judeteana.
Terenul acestei cotnune este
mal mult ses si pi-ea putin deluros
si nu e tocmar productiv.
In partea despre Sud-Vest este
si o padurice sau braniste In
Intindere ca de 5 hect., proprietate
particulard. Se cultiva
griu, porumb si rapitd.
Locuitorii, cam saracaciosr, se
indeletnicesc nutria' Cu agricultura
; er sunt la infatisare serbeif
si bintuitr de diferite boale,
precum : frigurile, varsatul, pelagra
si altele.
Vite sunt : de 4449 capete,
dintre can 785 vite marr cornute,
194 cal', 25 magarl, 3240 col si
205 porcr.
Budgetul comuner este de
3735 lel la veniturr si 4482 leI
16 bant la cheltuelf.
Pe teritoriul acester cotnune
se tine bllciu in ziva de Sf.
Petru (29 Iunie), care dureaza o
saptamina., In care timp se face
comercia de vite, lemnärie
diferite articole de trebuinta casnica..
Are un oficiu telegrafie,
lntretinut acum de stat, si care
pana in anul 1889, a fost intre-

BALACIUL 209 BALACIUL
tinut de judet. Venitul oficiuluT
telegrafo - postal, pe anul fin.
1896-87 a fost de 7916 Id, 85
ban/. Companiile I-a si II-a din
regimentul 28 de dorobant/ stationeazd
aci.
Pänd la anul 1870 aceastá comund
purta numirea de Balaci-
PAdureti, astAzI poartd o singurd
nutnire: Balaciul. Ea este
resedinta pläsi/ Teleormanulur
si pänd In anul 1876, a stat alipitd
de comuna Surdulesti.
Dupd Dionisie Fotino, la anul
1785, Balaciul fdcea parte
din pl. Cotmeni; iar dupd impArtirea
administrativA din secolul
trecut, sub Domnia lu/
Constantin Mavrocorclat, fAcea
parte din plasa ce se numia, pe
atuncr, Mijlocul. La Balaci era
si una din cele 7 cdpianiI ale
judetuluI.
Numele acesteT comune il gdsim
si prin secolul al 17-lea. Pe
aci se afläil Intinsele domeniI ale
familieIBAIdcenilor, si Aga Constantin
BAIdceanu este cel care
a clAdit, la 1684, biserica ce existd
incd, destul de neingrijitd,
din nenorocire. La usa acesteI
biserict se gdseste urmdtoarea
inscriptiune: cAceastä. sfintd
Dumnezeiascd bisericd s'a zidit
din temelie de rdposatul ve!
Aga Constantin BdIdceanul, in
zilele prea fericituluT Ion Serban
Cantacuzino, tinmnd in disAtorie
pe prea iubita filed a Mdrier
Sale Domnita Maria, azi leat
7192, August 5, care bisericd
de atund i pang acum fiind
netencuitd, lipsindu'r i pisania,
am executat-o ad, am tencuit-o,
am zugrdvit-o, am pus si pisania
ell, Constantin BalAceanu vel ban,
impreund cu fiul mieä, DumnealuI
biv-ve! Hatman stefan
aceanul, i DumnealuI biv-vel
Aga Constantin BAl'Aceanul, i
Dumnealur vel comis Iancu BAlAceanul
si Dumnealur Grigorie
BAld.ceanul, spre vecinica pomenire,
in zilele prea fericitulu/
Domn Grigorie Dumitru Ghica
Voevod, la anul 1825, Decembrie
4».
In interiorul biserir se vdd
hied portretele e ,rilor, bine
zugrdvite i carI probeazd, cä. zugravul
a fost maestru de merit.
Cu toatd ziddria ef cea solidd,
aceastd bisericd e in complectd
mind i neingrijitd.
Tot ad, In fata bisericeI, se
Arad ruinele und clAdiri neterminate.
Din diferite documente istorice,
se constatä, cd. Aga Constantin
BdIdceanu ar fi voit sd-sl
clädeascd ad i palatul sãO, sd se
facd Domn i sd mute aci scaunul
Domniel", de oare-ce el gdsise,
cd la Balaci ar fi punctul
cel mal central al Ora. Neizbutind
a se face Domn, el a läsat
in pardsire clddirile ce incepuse,
afard de bisericd.
CA Aga Constantin Blaceanu
avea dorinta de a se face Domn,
rezultd si din cele scrise de istoricul
Dionisie Fotino, pe care_
11 citdm : 4( Constantin Vodd
(Brincoveanul), dupd ce a luat
&hide guvernuluI, a trimis curierI
ca sd intoarcá pe boeriI
ce rr trimisese erban-Vocid soli
cAtre impdratul AustrieI. Din
acestia, treI s'ati intors in tara,
lar Aga Constantin Bälä.ceanu,
ginerele luI Serban-Vodd,
mAnind in Transilvania, s'a lipit
pe lingd un vizionar general
austriac anume Haisler, carele
inchipuia ed. cu 4000 ostasI
va scApa Tara-Romineascd de
tirania turceascA. Constantin-
VodA auzind de aceasta i vdzind
tara Inconjuratä de peste
100000 Turd/ si 50000 Tdtarr, a
scris de doud or/ lur BalAceanu
ca sd abandoneze asemenea plan,
care nu putea sä. aducd de &it
stricdclune i peirea Ora; a scris
asemenea i generaluluT Haisler
ardtindu-I, cd planul sau este
nerealizabil si consiliile interesate
ale B115.ceanuluI erau nesocotite.
Aga BAläceanu nu renuntä
insd la proiectul sdu si numaI
imprejurarea cd TurciT au bAtut
pe AustriacT in Transilvania, i a
pus capdt. In acea bdtAlie a cd
zut si BAlAceanu, iar Constantin-Vodd,
i-a luat capul i l'a
trimis in tara de l'au ingropat
in mormintul pArintilor
Aceastd afirmatiune este confirmatd
printr'o scrisoare a luT
Constantin - Vodd -Brincoveanul
cdtre impdratul Leopold I, In
credintindu-1 despre fidelitatea
sa si rugindu-1 «sd nu creazd
calomniile luI Constantin Mildceanu,
care voia sd ocupe tronul
tdriI si care era cu totul
strdin de credinta cdtre tard si
de adevdr .
Scrisoarea se gArste in limba
latind in colectia Hurmuzachi si
poartA data de 2 August 1689,
din Cerneti.
Tot in aceastd colectiune se
gäseste si o scrisoare a postelniculuI
Mihaill Bljescul, cdtre
egumenul Macarie, in care se
vorbeste despre planurile luI
Constantin Brincoveanul. Din aceasta
scrisoare rezultd, caVodd,
pricepind cd Aga Bäldceanul e
inteles Cu generalul Haisler, voia
prinzd si pe acest din urmd
si piarzd dimpreund cu
15.ceanul. Scrisoarea poartd data
de 8 Februarie, 1690.
Balaciul, sat, face parte din com.
rur. Romanesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
207 loc. (112 bArbatI si 95 femel).
E udat de piraele asa
Trestia. Copir in virstd de
small i (7 13141 si 4 fete).
Aci e o bisericA ruinatA. Anul
fonddrir el nu se cunoaste.
44-14. dlarele Dlotionar Ocogra,110. 97

BALAClUL 210 BÄLANUL
Balaciul, pda'ure particularä, supusa
regimuluI silvic, apartine
com. Romanesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Balaciul, ftddure particulara, supusa
regimuluI silvic, apartine
com. Sldvesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Balaciul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amarasti.
Balaciul-de-Jos, sat, In plasa
Ialomi ta-B alta, j u detul Ialomita,
pendinte de comuna Balaciul ;
este situat pe rnalul sting si
Ruga apa riuluI Ialomita, in
dreptul satelor Copuzul si Crasani-d.-j.,
carI sunt pe tarmul
drept al riuluI.
Numirea de Balaciul-d.-j. i s'a
dat spre a-1 deosebi de satul
Balaciul, care este situat la
2 kilometri mai spre nord si
pentru care se si numeste Balaciul-d.-s.
Sunt in sat 72 familif RominI
si IO familil TiganI, carI se ocupa
cu plugaria si aa : 279 bol,
477 ol*, 130 porcr, 241 cal si 2
AicI se aflä o bisericl construità
la anul 1836, la care
serveste un preot si 2 dascalI.
Balaciul-de-Sus, sat, in plasa
Ialomita-Balta, judetul Ialomita,
pendinte de comuna Balaciul ;
este situat la 21/2 kil. spre N.
de riul Ialomita, pe o mica vale,
lingá calea judeteaná. Slobozia-
Urziceni.
Numirea de Balaciul-d.-s. i s'a
dat spre a-1 deosebi de satul Balaciul,
care este mal' spre sud,
pe malul stIng al riuluI Jalomita
si care se numeste Balaciul-d.-j.
Aicr este resedinta primárid,
a judecatorid com. si a fost si a
companieI a 6 de dorobantI din
regimentul 5 Ialomita No. 23,
care s'a mutat la Brosteni-NoI.
Populatia satuluI este de 84
fama( RominI, 2 familif TiganT
si 2 familil GrecI.
Are o scoald primara mixta,
cu 32 elevI si 4 eleve si cu un
invätator retribuit de comuna.
In sat se aflá o biserica, la
care serveste un preot si doI
cintaretf.
Balalia, flnthui cu apa ce contine
iod si pucioasa, in judetul
Prahova, pl. Podgoria, comuna
Pacuresti ; apa acesteI fintinI se
intrebuinteaza la baut.
Balamuci, sat, face parte din
com. rur. Micsunesti-Greci, (v.
a. n.) plasa Mostistea, judetul
Ilfov. Este situat la S. de Micsunesti-Marf,
Intre lacul Caldarusani
si riul Ialomita, in mijlocul
padurer Balamuci.
Suprafata satuluI e de 1150
hect., din carI statuluI apartin
711 hectare si locuitorilor 439
hect. Statul cultiva prin arendasiI
s'a 211 hect., 25 ramin
sterpe, 75 izlaz, 400 padure.
LocuitoriI cultiva. 225 hect., rezervind
pentru izlaz 214 hectare.
In raionul satuld e un lac,
care poarta numele de Coada-
LaculuI-Cáldärusani, numit astfel
fiind-ca este o parte din lacul
Caldarusani.
Populatia e de 319 locuitorI.
Comerciul se face de i hangia
si I circiumar.
Sunt 287 vite marf si 488
vite micI.
Acest sat s'a infiintat pe la
anul 1609 pe pamlntul Tatomirul,
o parte din mosia Balamuceanca,
lar la anul 1817 s'a asezat
pe locul unde e azI.
Are o singura biserica, facuta
cu cheltuiala locuitorilor, pe la
anul 1817. Materialul aceste bi-
serief s'a ddruit de Grigore Ghica,
de la Mavrodin.
In luna., spre N. de cdtunul
Balamuci, se afla o manastire
cam ruinata, numita Schitul, zidita'
pe la anul 1756, cu cheltuiala
luI Papa si Irina. La zidirea
acester manastirr, aa fost
ajutatI si de calugdrul Eromonach
Pimen.
In curtea acestel maraistirl
a fost pana la anul 1871 o
Inchisoare pentru facatoriI de
rele.
Balamuci-din-Deal, pidure a
statuluI, In Intindere de 50 hect.
pendinte de com. Micsunesti-
Greci, plasa Mostistea, judetul
Ilfov..
Balancea, 7110fie nelocuit5., in pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, teritoriul
comunef Bucul; are suprafata
de rozo hect., din carl
400 hect. padure.
Balancea, peYdure, in plasa Ialomita-Balta,
judetul Ialomita,
com. Bucul, cu suprafata de 400
hect. si cu esenta: stejar, ulm,
plop, salcie, anin si jugastru.
Balanul, sat, in comuna Mastaplasa
Bistrita, jud. Neamtu;
este asezat pe podisul cuprins
intre ramificatiunile catre rasarit
a culmelor Negulesti, lapa
si Alunisul si intre riul Bistrita,
la 15 kil, roo m. departare de
orasul Piatra.
Terenurile sale accidentate, In
partea despre V., nu sunt proprif
agriculturer.
LocuitoriI se indeletnicesc cu
agricultura si plutaria.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua judeteanaDobreni-Roznov-Moinesti;
prin un drum natural, care incepe
din dreptul kil. 24, al soseleI
precedente si duce prin

BALANUL 211 BALWIENI
satul Portgre$i la satul Mastaami;
printr'un drum care trece
prin satul Chintinici si da In
drumul Negulestilor.
Bälanul, ved Mitocul-lur-Balan,
cdtun, in comuna BältAtesti, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Bälanul, deal, in jud. Dorohoiti,
pe teritoriul satulur Teloasa,
com. Paltiniwl, pl. Prutul-d.-j.
Bilanul, ias, in partea de Nord-
Est a comuner Todireni, plasa
Jijia, jud. Botoani.
Bälanul, locuingi izolatii, plasa
Negoesti, spre Est de comuna
Preasna-Noug, jud. Ilfov.
Bälanul, luna, in comuna Salcea,
pl. Siretul, jud. Boto5ani ;
are o intindere de IO hect.
Bälanul, munte, in comuna Brosteni,
jud. Suceava.
Bälanul, pirtzl, pe teritoriul comu
ner Tichirisul, plasa Vrancea,
jud. Putna, ce se varsa in stinga
Putner.
Balar-Bair, deal, in jud. Tulcea,
plasa Baba. dag, pe teritoriul comuner
Armutli, si pe catunul
sati Camber ; el este o prelungire
nordicá a dealulur Tas1I-
Bair ; se indreaptg spre miazgnoapte,
avind o directiune generará
de la Sud-Vest spre N.-
E., brAzdlnd partea de miazgnoapte
a plaOr §i cea centralg
a comuner, fa'cind oare-cum
hotarul intre satul Armutli
Camber ; poalele sale se intind
pana in pirlul Taita; HITA el
si pe piriul Taita este asezat
satul Camber; pe la poalele lur
curge pirful Cara-Cialic i afluentul
säü Dere-Cula, care il inconjoarg
ca un semi-cerc ;
ful s'ají culminant atinge 247
metri 51 e punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea ;
lasg spre apus prelungirea numita.
Uzum-Bair; pe la poalele
nordice, trece drumul judetean
Babadag-Pas-Chioi ; pe la cele
apusene drumul vecinal Slava-
Cercheza; i pe la cele rasadtene
drumul vecinal Slava-Cerchezg-Camber
; este acoperit cu
padurr intinse si finete bogate.
Balasia, lac, in com. Simileasca,
jud. BuzAti, pe mo5ia Verguleasa
; contine peste, mar cu
seamg baboir.
Balasia, numire, data une p541
din mosia Verguleasa, comuna
Simikasca, jud. Buzad, pe care
se aflä lacul Balasia.
Bala§a, deal, acoperit cu padure
de fag, pe mo0a Probota, jud.
Suceava.
Balasa,poiand, din jud. Suceava,
In suprafatg de 200 m. pdtratr,
sub dealul cu acelag nume.
Balasoieni, com. rur., plasa Sabarul,
jud. Ilfov, situatg spre
V. de Bucurqti, pe tärmul drept
al riulur Arge, la 28 kil, departe
de Bucuresti.
Se compune din satele : Ba-
Bolovani si Hobaia, cu
o populatie de 1249 locuitorr,
carr träesc in 242 case
bordeie.
Pana la anul 188o, aceste trer
catune formai1, impreunä cu Ogrezeni,
o singura comunà cu
numirea de Ogrezeni-Hobaia, iar
de la aceastg data., repartizinduse,
a ramas a se administra in
parte Ogrezeni si In parte aceste
trer alune.
Se Intinde pe o suprafatA de
2145 hect.
Statul, d-nir V. Steriu, N. De-
lide, G. Mintulescu i Dem. TA
ndsescu, proprietarr, ad 1516
hectare si locuitorir 629 hectare.
Proprietarir cultiva. 601 hect.
(17 ra.mln sterpe, 162 izlaz, r
vie i 735 pgdure). Locuitorir
cultiva 577 hect. (25 ramtn sterpe
restul rezervat pentru cultura
vier).
Comuna numarg 264 contribuabilf,
cu un budget de 4166
ler la veniturr si 4016 ler la
cheltuelr. In anul 1885 erati 250
contribuabilf.
In comuna sunt 2 bisericr cu
2 preotr (la Balasoieni si Hobala),
i coalä mixtA, r moarg
cu aburr, 2 masinr de treerat
cu aburr, i helesteri i 2 podurr
stgatoare.
Numgrul vitelor marr e de
847 (190 cal i epe, 267 bor,
326 vacr si viter, 64 taurT) i de
890 vite micr (8 capre, 216 porcr,
666 or).
Comerciul se face de 6 eh-ciumarr.
S'ají stabilit In comuna. 13
strainr.
Dintre locuitorl, 277 sunt plugarr,
9 industriar, 20 ari .diferite
profesiunr. Aratura se face
CU 121 plugurr: 78 cu boT, 43
cu cal. Locuitorir ati 179 care
si carute : I 10 cu bol si 69
cu cal.
Improprietgritr sunt 154 loc.
si neimproprietAriti 158.
Balawieni stä In legatura cu
comuna 'Mitaya, printr'o osea
vecinalg terminatd.
Balasoieni, sat, face parte din
comuna ruralA cu acelag nume,
jud. Ilfov. Este situat la V. ele
Bucuresti, pe tärmul drept al
fiulur Arges. Ad este resedinta
primgrier.
Suprafata totalg a satulur e
de 870 hect, cu o populatie de
741 locuitorr, Rominr, cari se

BALAOIENI 212 BALCANI
ocupa Cu agricultura si cresterea
vitelor.
Din tot terenul, statul i d-1
V. Steriu, ati 488 hect. si locuitoriT
382 hect.
Are o biserica cu hramul Sf.
Dumitru, deservid de un preot
si 2 cintaretI si o scoalä mixta
frecuentad. de 24 elevI si
I eleva, cu intretinerea careia
statul si comuna cheltuesc anual
1632 lef. Localul, in stare
mediocra, s'a cumparat de judet
in anul 1887. Aci mal este
moara cu aburT si 2 masinI
de treerat cu aburi ; i helesteti
si i pod statator.
Comerciul se face de 4 circiumari.
Numarul vitelor marf e de
435 si al celor raid de 793.
S'ail stabilit In sat 13 strainT.
Acest sat s'a infiintat cam
pe la anul 1830, cind ati esit
la linie, de catre o proprietatareasä
cu numele de Masa,
care avea In stäpinire aceasta
mosie. Parte din acest catun
este asezat pe cimpia ce poarta
numele de Mata, nume ce vine
de acolo, ca in timpurile vechT
matca riuluT Arges a fost chiar
pe ad si ca proba este nisipul
In mare cantitate, ce se afla pe
aceasta linie, cu numirea de
Matca.
Biserica din acest sat s'a
d:t la anul 1830 de un proprietar
anume Tudosie.
Bala§oieni, padure a statuluT, in
intindere de 150 hectare, in
judetul Ilfov. (VezT Ogrezeni,
padure).
Bala§oieni-luI- Mihaiú-Vodä,
locuingi izolatd, plasa Sabarul,
jud. Ilfov, apartine de comuna
Balasoieni.
Balaurul, deal, foarte inalt in
pl. Corod, com. Baldsesti, jud.
Tutova, spre V. de satul BOlasesti.
Balaurul, drum vestit, prin jud.
Neamtu, care leaga pe o intindere
de 38 kil. Piatra,
Darmanesti, Sdrata-BalauruluT,
Dobreni, Podul-Precistei,
Oslobeni, CracOoani, Baltatesti
(s tati u n e bal neard), Humulesti
si Tirgul-Neamtulur.
Balaurul, fmntmnei, cu apa minerala,
in jud. Neamtu, situatä in
valea ce se intinde sub poalele
despre V. a dealuluT Balaurul,
pe teritoriul comuneT Gircina,
pl. Piatra-Muntele. Puterea minerala
a apel este slabd, si nurnaT
dupa atita se mal cunoaste,
cà contine in disolutiune mine.
ralurT, fiind-ca in depozitele noroioase,
ce se gasesc pe fundul
fIntinel, se constata formatiune
salifera, analoagä celeT din rnuntele
Cozla. Izvorul, asta-zi este
cu desavirsire parasit, si din
cauza aceasta tinde a se astupa
de tot.
Balaurul, rno,cie, in com. Cal-pinistea,
jud. Buzau. Are ¡zoo
hect. din care 660 date locuitorilor,
lar 540 amase proprietaruluf.
Balaurul, munte, in jud. Buzaii;
face hotar intre comunele Carpinistea,
Piclele i Policiori; o
mare parte dinteinsul cade pe
mosia statului Piclele-Banulur,
unde e a operit cu fineala si
semanat
Balaurul,pddure, in jud. Neam tu,
pe cuprinsul dealuluT cu a sa
numire; contine mult lemn de
stejar, care a inceput a se si
exploata inca din anul 1889.
Aceastä localitate este vestita
si pentru pradaciunile ce s'au
virit in timpurT, la drumul mare.
Balaurul, ramurd de dealurr,in
jud. Neamtu, situata la 6 kil.
departare de orasul Piatra; se
intinde in directiunea N.-S., formind
Bula de hotar intre comunele
Gircina, Dobreni i Caciulesti;
este traversata prin mijloc
de soseaua judeteana Piatra-Neamtu
; partea ce vine in
stinga acestui drum, cind merge
spre Tirgul-Neamtu, se mal numeste
i Sarata.
Balaurul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Negoesti, prin
care trece limita de S. catre
com. Adincata.
Balaarul-Mic (Bäläurelul), co
In com. Carpinistea, jud.
Buzau, ramificatie din muntele
Balaurul.
Balaurului (Gura-Vaii-), iavor,
in com. Carpinistea, jud. Buzau ;
ese din muntele Balaurul si se
scurge, la dreapta, in riul Si&
nicul.
Balaurului (Mägura-),miigura,
la hotarul dintre comunele Garagaul
i Necsesti, jud. Teleorman,
la N. celeT ; are o
inaltime ca de 20 M. i periferia
ca de 6o.
Balaurului (Muchia-), numire,
data uneT lungT serh de coline,
care despart com. Beciul de
com. Carpinistea, jud. Buzdu.
Balcani, sat, in com. Tazldul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
la 40 kil. 500 m. departare de
ora.sul Piatra, in drumul soselef
judetene Dobreni-Moinesti Oa
al. 48 kil. 500 m.); CU maxginile
sale formeaza hotarul despre
judetul Bacau.
Are o populatie de 235 locuitort,
care se tndeletniceste Cu
agricultura si cresterea vitelor.

BALCANI 218 BALDOVINEgI
In acest sat se afld o biserica
Cu I preot si 2 dascalr.
Inainte de secularizarea averilor
manastirestT, acest sat impreunä
cu mosia Cu aceeasT numire,
apartinea manastireT Taz-
Balcani, situata la capatul
despre S. al com. Tazlaul,
al plasir Bistrita si al judetulul
Neamtu, intre mosiile mdnastirilor
Tazlaul i Frumoasa,
formind, Cu marginile sale despre
hotarul despre judetul
Baca.u. Inainte de secularizare
atirna de manastirea Tazlaul,
inchinata. sf. Mormint ; iar
asta-zI apartine statulut. Are sat.
Balcani, vale, la S. de comuna
Moldoveni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, pe care curge
une-orr o mica apäsoara rupta
din Olt; e strabatutä de soseaua
Stoenesti-Izlaz.
Balcanul, deal, in com. Baleni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, spre
E., litiga drumul mare. E acopen
it cu padure.
Balcanul, podi1, in com. Ba.leni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, in
directie spre Putichioaia.
Balcec, insuld, in Dunare, jud.
Dolj, numitä in vechime Breasta.
Balcic-Iuc, movild, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Sarighiol,
cat. Hagilar ; situata in
partea de S. a plasiT si a comuneT;
cu o inaltime de I00 m.; fost
punct trigonometric de observatiune
de rangul al II; acoperitä
cu verde*.
Balciul, sat, in centrul com. Miroslava,
pl. Stavnicul, jud. Iasi ;
situat pe valea dintre dealurile
Nucul i Balciul; cu o popu-
latie de 34 fam. saa 188 loc. ;
are o biserica.
Sunt in sat 202 vite marI
cornute, 68o oI, I caprd, 30
cal si 62 rimatorr.
Balciul, phig, izvoreste din satul
Balciul, com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Ia5i, curge prin
Valea-UrsuluT si se varsa in piriul
cu asemenea numire.
Balciul, v. Focsoaia, podi , com.
Miroslava, plasa Stavnicul, jud.
Iasi.
Baldaran-Iuc-Bair, deal, In jud.
Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rurale Biuiuc-Tatligeac
; se desface din dealul
Tausan-Bair si se indreapta spre
avind o directie de la
Nord spre Sud ; merge printre
valle Arnäut-Bostan-Dere i Biujiuc-Dere
; nu este tocmat asa
de inalt, are inaltimea marinà
numaT de 63 m., cu toate acestea
domina valea Mangea-Bunar
comuna Biuiuc-Tatligeac ; bra.zdeaza
partea rasäriteana a plasir
cea nordicà a comunet ; este
acoperit cu semanaturt i pasune.
Baldaran-Iuiuc, movild, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, la hotarul
comunelor rurale Tuzla
Toprai-Sari, pe culmea dealuluI
Tausan-Bair, servä ca punct trigonometric
de I-ul grad, avind o
inaltime de 70 metri. Este virful
cel mal inalt al dealuluT Tausan-Bair
si domina prin inaltimea
sa com. Tuzla, vale Arnäut
-Bostan-Dere, Diujiuk-Derea,
dealurile Tausan-Bair, Baldarin-Iuc-Bair
i Dermen-Bair,
precum i drumurile Tuzla-Pevelei,
Tuzla-Buiuc-Tatligeac
Tuzla-Carli-Chioi.
Baldirnac-Ceair, un alt nume
al vdif Urluia, nume ce-1
treaza de la satul Urluia i panä
la satul Polucci, de unde ja pe
ce! de Polucci-Ceair, panà la
varsarea sa In iezerul Vede -
roasa (Sarpul) Sub numele de
Baldirnac-Ceair brazdeaza, in directiunea
S.-E. spre Nord Vest,
partea apusana a plasiT Medjidia,
jud. Constanta, si pe cea
nordicà a comuneT Enige, si primeste
ca adiacente, pe dreapta,
valle Uzum-Culac si Lusutunar-
Ceair, iar pe stinga valle Nastratin-Culac
i Cara-Aci-Abea ;
prin ea merge calza. Polucci-
Urluia.
Baldovine§ti, com. rur., in partea
de V. a plash Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati ; e situatd pe un
teren inalt si se compune din
satele : Baldovinesti (505 locuit.),
Gubandrul (435 locuit.), Tarbesti
(117 locuit.), insiruite spre apus
catre hotarul judetuluT si din
satul Pietrosul (350 locuit.) pe
tärmul seng al Oltetulut. E
departe de Caracal de 37 kil.,
bar de Bals de 6 kil. La sudul
sau se afla Dealul-ChilieT Cu
188 m. altitudine d'asupra nivelulut
mareT.
Are o populatie de 1407 suflete,
din car/ 724 barbatT si
683 femer; 329 capt de familie;
610 casatoritt si 796 necasato
ritT; 81 stiindcaxte si 287 contrib.
Locuitorir, totT Romint, se ocupa
cu agricultura. In 1887 s'a cultivat
310 hect. gria ; 420 po
rumb ; 30 °yaz si 20 hect. vil;
iar vite roan au fost 1647, vite
miel i8o6 i rimatorT 352.
Are 8 circiumI. Budgetul co
mune! pe 1886-87 a fost de
2717 leT la venit si 2665 leT la
cheltuelt.
Are o scoala primara mixtà
de gradul II cu un invatator,
in care aa urmat 18 elevi din 58
copit (40 b. si 18 f.) in virsta
de scoala.

BALDOVINWI 214 BALGIULTJI (DEALUL-)
Are trei biserid : SE Nicolae
(I 86o), Intrarea in Biserica (1864)
si SE lije, cu 2 preotr si 6
cintasetr.
Baldovinesti, sat, jud. Braila,
com. Cazasul, pe muchia dealului
cu acelasi nume, la 3 1/2
kil. spre N. de satul Cazasul.
E situat pe o intindere, de la
E. spre V. de 3 kil. cu viT si
88 case prin ele. Cu 4 circiumI.
Are o populatiune de roo capI
de fam. sal' 387 sufl., din carI
196 bärbatI si 190 femei, 168
casatoritI, 216 necasätoriti, 57
carte. Animale sunt : 280
780 vite cornute, 1670 °I
si 8o rimatorr.
Baldovinesti, deal, jud.
care se intinde de la E. spre
V., in partea de N. a plasiI Vadeni,
separind lunca SiretuluI de
platoul nordic al judetului. Poarta
acest nume de la satul Piscul
din com. Izlazul, ca la 3 kil.
spre N. de orasul Braila. Merge
spre V., traversind comunele :
Izlazul, Cazasul, Nazirul i Cotul-
Lung pana dincolo de vadul
Malacov. Pe aceasta muchie se
aflä multe vil' si case, pe o intindere
de 789 hect. in com. Cazasul,
73 hect. in comuna Nazirul,
TO hect. in com. Cotul-
Lung si pe o lungime de 4 kil.
in com. Izlazul.
Baldovinesti, fostä mibuYstire pe
vremuri, in jud. Teleorman, a
carel bisericä se vede si astlii
In partea de N. a Ciolänestilordin-Deal,
in cea mar complectä
ruina. Biserica este cu totul izolata.
Zidäria el pare a fi fost
solida. Imprejuru-i se crede, c'a
fost asezat mal inainte satul
Ciolänesti. Mänästirea se afirma,
ca a fost zidità de un oare-care
Baldovin, de la care isr trage
si numele.
Pana acum anT se vedeail
imprejurul bisericeI urme
de locuinte, care acum ati dispdrut
cu totul, arindu-se pA -
mintul de catre arendasr, proprietarr
si locuitorr.
Baldovinesti, numire ce purta
malinainte Ciolanesti-din-Deal,
din pl. Teleorman, judetul Teleorman,
astäg mosia Statultif.
Baldovinesti padure
a StatuluI, in plasa Teleorman,
jud. Teleorman, cu o
intindere de aproape 300 hect.
Baldovinul, loc, in comuna rur.
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Baldovinul, pirliaf, afluent al
piriulul Ursoaia (v. a. n.) comuna
Mateesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Baldovinul, vale, in com. Fintesti,
judetul Buzati, renumitá
printr'o sorginta de apa sulfuroasä,
ce se scurge inteinsa.
Balea, Romani, Bräduletul
Ludeasa, padurt particulare,
supuse regimulur silvic, aflate
pe mosia Romani, com.
Rimesti, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Bäleasa, com. rur., in partea de
V. a pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, aproape de hotarul
Doljulur, situad. pe o vale numitä.
Bäleasa. Se compune din satul
Baleasa, 942 suflete, i catunul
Strimba, 170 suflete, Satul se
mai numea si Selisteni. E departe
de Caracal de 40 kil., iar
de Bals de 9 kil.
Are o populatie de 1112 locuitorr,
toti RominI, din carl:
578 b'árbatI si 534 femei, 242
capI de familie ; 501 casatoriti
si 611 necasatoritI; 35 Caristiä
carte si 1077 cari nu stiä
203 contribuabilf. Locuitorff se
ocupa cu agricultura si cresterea
viteldr.
In 1887, atI fost vite marT 3721
vite micI 450 si rimatori 150.
Are 4 dirciumI. Budgetul comund
pe 1886/87 a fost de
3450 lei la venit si 3405
cheltuelI. coalä nu este ; lar
bisericI sunt 2: S-tii Apostoli
(1878) si Buna-Vestire, in Strimba
(1856), cu 2 preoti si 4 cintarett
Balgiul, sat, in jud. Constanta,
plasa ifirsova, catunul
; situat in partea centrala a
plasiI si a comund, la kil.
spre rasara de catunul de resedinta
Eni- arai. E asezat in valea
Balgiul, pe malul drept al
piriuluI Haidar, fiind dominat
la Nord de catre dealul Balgiul
si la Sud de catre dealul
CapugiuluT cu virful salí Capugiul-Iuc,
care are o inältime
de 115 metri si este la I kil.
spre Sud de sat. Suprafata so
este de 1065 hect., dintre care
20 hect. sunt ocupate de vatra
satuld si de gradinr. Populatiunea,
a cArel maioritate este
formata de Bulgarf i Turci este
de 35 familiI, cu 161 suflete.
oseaua judeteand Babad ag (Tulcea)-Hirsova
trece prin parta
sudicd a satuluf. Drumurl comunale
'alead. la Karapelit, la
Garlici si la Eni- arai.
Balgiul-Mare, lac, in insula
Balta, teritoriul comund Dudesti,
plasa Ialomita-Balta, jud.
Ialomita.
Balgiul-Mic, lac, in instila Balta,
teritoriul comunei Dudesti,
plasa Ialomita-Balta, judetul Ialomita.
Balgiului (Dealul-), deal, in ju-

BAL11UTUL 215
detul Constanta, plasa Hirsova,
pe teritoriul comuner rurale Eni-
Sarai i anume pe acela al cdtunului
suí Balgiul. Se intinde de
la Nord-Estul satulur Balgiul,
din sesul Porumbistea, pAnd, la
piriul Haidar, cu o directie de
la N.-V. cAtre S.-E. Este situat
in partea centrald a plAsiT si a
comunei si este acoperit cu se-
mAndturT.
Balhutul, lac, in jud. Rimnicul-
SArat, plasa Marginea-d.-j., comuna
MAxineni, In partea de
rasdrit, format de revärsdrile
SiretuluT; produce caracudd ce
se consuma in comund.
Bali, baltii, in jud. Dolj, plaza
Cimpul, la N.-V. com. Dessa ;
are o suprafatd de 3 hect.
Bali-Iuc, moviM, In jud. Constanta,
partea sudicd a pläsif
Mangalia, comuna Caraomer ;
are o indltime de 182 metri
domina valea Dere-Chioi i dealul
Bair-Iuiuc.
Balica, iaz, in jud. Doroholii.
(VezTBrdesti, sat si coin., plasa
Cosula).
Balica, piidure, plasa Trotusul,
jud. Bacdti, pe teritoriul comuneI
Boganesti.
Balica, pildure, pl. Tazaul-d.-j.,
jud. Bacdtl, pe teritoriul comuner
TIrgul-Valea-Rea.
Balica, plasa Trotusul,
jud. BacAti, care se varsd d'a
dreapta Oltuzulur, dupd ce strdbate
comuna BogdAnesti.
Balica, pirtiaf, pl. Tazlánl-d.-j.,
judetul Bac5.0, ce izvoreste din
pAdurea cu acelasT nume si se
varsd In piriul Valea-Rea, la Girtariul.
Balicfil (Pirlul-), ftîrifl, judetul
Vasluiti; izvoreste de sub dealul
cu asemenea numire, trece
pe teritoriul satelor Golgofta
si IvAnesti, si se varsd In piriul
Racova, in partea de Nord-
Est a satuluT IvAnesti, aproape
de podul RacoveI.
Baliga, sat, in partea de Vest a
com. Todiresti, pl. Fundurile,
jud. VasluiA, situat filtre doud
dealurT, pe o intindere de 4
hect. si cu o populatie de 28
familii sari 112 suflete. Locuitoril
posea. 74 vite marr cornute,
8i of, 5 caT i I0 rlinAtori.
Balii(Piciorul-), ramifica/le, din
muntele Curul-Muntelni, judetul
Buzdti, ce se prelungeste
pänd la intilnirea piriuluT Siriul
cu riul Buzdu. In poalele sale
este izvorul sulfuros termal, numit
Lunca-färd-apadd.
Balif (Lunca-), fes, pe marginea
riuluT Sldnicul, in comuna
MinzAlesti, jud. Buzán.
Balinte§ti, com, rur., in pl. Horincea,
jud. Covurluitl, asezatd
pe valea Chineja, la depdrtare
de 75 kil. de la Galati ; se m5.1-gineste
la N. cu teritoriul comuner
Beresti, la N.-E. cu com.
Slivna, la S. cu BAneasa si la
V. cu Jordsti; e udatd de 01111
Chineja, de pirliasul Cioinagi
de Iazul-MiclesculuT sal-1 Chisteala-Vechie.
AceastA comund e formatä
din patru cdtune carT, in ordine
N.-S., sunt : Cioinagi, Balintesti
(resedinta), Ghibärteni si Pochiscani.
Dintre cAtune, cele
sunt depArtate de resedinta
comunald cu vr'o 80o m.,
iar Pochiscani cu 2 kil.
SAteniT de aicT sunt fostr
casi' improprietdriti. In intreaga
comund se gAsesc 165 case, lo-
1.3AL1NTETI
cuind in ele 137 contribuabili
sau 169 familii cu 700 suflete,
din carT 343 bArbatT, 357 femeT,
359 necdsdtoritr, 309 cAsAtoritl,
32 vAduvI, 8o cu tiintä de carte.
StrAinT sunt 2 familiT de Evrer
cu ¡o suflete.
Comuna Balintesti este cea
mal miel in privirea populatier
din tot jud. Covurluiu.
Suprafata teritoriuluT acester
comune este de 5146 hect., din
carr 4547 1/2 hect. apartin proprietAter
marr i restul sdteni
lor. Proprietatea mare e liupdrtitd
in patru mosiT cu acelag
nume ca al cdtunelor.
Plugaria i cresterea vitelor e
ocupatia principalä a locuitorilor.
Productia totald agricold. e
de 25911 hectolitri pe an ; recolta
mijlocie 3-4 chile pe hectar
; plugurr sunt 70, din cari 20
sistematice. CirciumT sunt 5. Femeile
lucreazd clnepd, lind
cultivd viermT de mdtase.
Vite sunt : 5 taurT, 388 boi,
355 vacT, 124 viteT si 26 caT.
Veniturile comunale se urcd
la 3119 leT 40 b. pe an i cheltuelile
la 2653 ler. DArile directe
catre stat, judet, comund si camera
de comerciu sunt de 6874
leT 16 batir.
Sunt doud biserici In aceastA
comund : SI. Gheorghe in Balintesti,
construitd din hirne in
1828; Ináltarea -DomnuluT in
GhibArteni, ziditd *in 1843 de
rdposatul Manolache eirjá. ; intija.
posedd pdmint rural (8 2
raid), a doua este intretintad
de proprietarul respectiv. Dupd
noua alcdtuire parohiald, com.
Balintesti formeazd o parohie cu
catedrala Sf. Gheorghe; i preot
paroh si 3 cintdretT.
coa.1ä este una singurI, mixtd,
cu 52 elevr inscrisT, din carT urmeazA
regulat 42; se invatd. in
ea si facerea pdldriilor de pae ;
de la 1879 a dat 8 absolventr,

BALINTETFI 216 BALOSINEgI
cael s'ad dedat parte plugariel,
parte meserlilor ; scoala n'are
pamin t.
Prin Balintesti trece calea veeinala-comunala
spre Beresti, pe
o intindere de 4 kil., i unja ferata
Galati-Birlad.
Balintesti, satul principal si resedinta
comuna cu acelasI nume,
pl. Horincea, jud. Covurluiu;
cu ro8 case ; are o biserica si
o scoalg. (V. Balintesti com.).
Balintesti, molie particular. de
321 hect., 'in comuna cu acelasI
nume, jud. Covurluid.
Balinti, sat, In jud. Dorohoiti,
din vechirne Balincea, in com.
Havirna, pl. Prutul-d.-s., Cu 109
fam., 393 sufl. i huna' situatie.
Aseza'rile satenilor sunt mare
parte bune, restul mijlocil, multe
cu livezul, putine gra'dine; iar a
stapinuluT mosieI, casa mica' de
valatucI, cu heiurI modeste, livezue
tinara i grading de legu
me.
Mosia a fost din vechime a
mánastireI Voronetul, din Bucovina,
däruita de Stefan-Voda-cel-Mare,
la 5 Aprilie 1457,
se stapini pana la 1785, cind
s'a vIndut.
Biserica, cu patronul SE Nicolae,
cu un preot, I cintäret
palamar, este de zid, facuta
din ordinul Vistiernicului Nicolae
Rosetti-Roznovanul, fost propri
etar.
Calitatea pamintuluI este huna,
e productiv i fertil.
Satenn improprietaritI posecla
183 hect. 31 ad pdmint si 1360
hect. so arI sunt ale proprietater.
Baseul, ce curge pe hotar, e
singurul pifia mal principal ce
trece prin sat.
DrumurT sunt: de la Radauti
spre Botosani ; de la Herta la
Saveni si spre Dorohoid.
Hotarele mosieT sunt cu : Stiubeieni,
Vorniceni si Tatardseni.
Balistera, localitate, în jud. Prahoya,
pe albia rîului Prahova,
com. Crivina, pl. Crivina, de unde
locuitoril scot si cara pietris.
Balita, vale, in jud. Prahova ; izvoreste
de la E. de com. Cornul,
plaiul Prahova, curge spre
S.-V. si se varsa. in [-Tul Prahoya,
In raionul cat. ampinita
si a orasuluI ampina. I s'a dat
acest nume, pentru ca la hiceput
a fost fácuta de un locuitor
anume Muta. Se zice ca apa
ce cadea dupa dealurI ineca gradina
acestuI om. El ca sa impedice
aceasta, a fa'cut un sant
prin gradina lui i l'a dus pana
In [-tul Cimpinita, ca ast-fel apa
ce venea de pe dealurI sa. se
scurga in rid. Cu timpul irisa
s'a format o valcea, ce acum e
foarte mare.
Balmäjul, munte, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti, acoperit
cu padurI de brazI, din care
se fabrica sindrila pentru acop
eri tul casel or.
Balmfijul, pi« izvoreste din
muntele Balmajul si se varsa In
apa Cerna in jud. Mehedinti ;
contine mult peste si anume
pastravI
Balomireasca saü Marianca,
moyie, com. Teiul, jud. Arges,
pl. Galasesti, proprietatea Eforiel
civile din Bueuresti
; are o arenda anuala de
800
Balomiresti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Bina, pe
malul sting al piriulur Albuia,
la o departare de i kil, de tirgusorul
Hila si spre N.-V. de el.
Este asezat pe platoul Bira. Are
34 capI de familie, 40 contrib
153 loc., din carT 2 stid carte
si 37 case. Populatiunea este
toata romlnd. Sunt 248 capete
de vite marI.
Despre acest sat se vorbeste
intr'un document de la 13 Ianuarie
1586, dat din Roman.
El purta si atuncI ca si acum
tot numele de Balomiresti. Tot
de acest sat aminteste si un document
de la [6[5, Martie 24,
dat din Iasi, prin care mal mult/
boerr marturisesc despre legalitatea
achizitiuneI teritoriale ale
marelur comis Demitriu Gola.
(cArh. 1st.» t. I, p. [58).
Balomiresti, mofie, In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Bita;
parte era razaseasea, iar parte
depindea mal Inainte de manas-
Urea Barboiul din Iasi, care era
supusa rnanastirer Golia si aceasta
inchinata la SE Munte
Vatopedion.
Balomirul, vellcea, in jud. Olt,
pl. Oltul-d.-s.; se varsa in Cungrea-Mare,
pe tarmul sting, in
raionul com. Ciomagesti.
Balomirul, viicea, In jud. Olt,
care se formeaza pe teritoriul
com. Perieti, plasa Jiul-d.-s., in
partea de apus ; curge catre S.,
trece pe teritoriul com. Mierlesti
i se varsa in Iminog.
Balosina, izvoreste'de prin
porniturile satuluI Ciortesti, comuna
Ciortesti, pl. Crasna, jud.
Vasluid, i unindu-se cu piriul
Serbesti, ce izvoreste din padurea
Serbesti, curge spre apus
de satul Serbesti si se varsa in
pirlul Vasluetul, la podul de la
Tarasi (Gura-Serbesti).
Balosinesti, v. Sacaresti, sezt, din
com. Bdiceni, pl. Bahluid, judetul
Ia,si.

BALOSINUL
Balosinul, lac, In com. Cdtina,
cAt. Motruna, jud. Buzlä, pe
culmea muntelur Balosinul ; i se
zice i Lacul-din-Virf.
Balosinul, mofie, in com. Valea-
MusceluluI, jud. Buzi.u. V. (Hotarul-Sibiesc).
Balosinul, mocie, in com. Nanovul,
jud. Teleorman, proprietate
a d-luI C. Atanasiu.
Balosinul, munte insemnat si
punct trigonometric, intre comunele
CAtina, PAtirlagi i Valea-
MusceluluI, jud. Buzdu, pe carr
le desparte.
Balosinul, numire vechie de com.
rur., ce era situatA In apropiere
de com. actual Nanovul, jud.
Teleorman, pe marginea Veda,
spre N.-E., unde se vede o mdgurd
mare, d'asupra cdreia se
gasea încà acum vre-o treI-zecr
de anI o cruce de plata albd,
inaltd ca de 3 m. si de o jumdtate
m. groasA, avind pe
ama o inscriptiune cu litere
chirilice, pe care nimenI nu s'a
interesat a o copia.
Balosinul, pcidure, in com. atina,
cdt. Motruna, jud. Buzdu;
face un corp cu sforile : Fatä.cu-Goruni
si Gorunisul, de 250
hect. Se numeste- de obiceiti PAdurea-atiner.
Balosinul, padure, In comunele
PAtirlagi i Valea-Muscelului,
jud. BuzAti, de 1140 hect., proprietatea
mosnenilor din ambele
comune. Face un singur corp
cu sforile : BrAduletul, Plaiulcu-Plopi
si Slemnea.
Balosinul-Mare, izvor, In com.
atina, cdt. Motruna, jud. Buzdti;
ese din muntele Virful-Stiner
i dri In riul Bisca-Chiojdulur.
4694, Morolo Dloponar Googro lo.
217 13ALOII VIRFUL-)
Balosinul-Mic, izvor, in com.
atina, cdt. Motruna, jud. Buzar',
ese din muntele Virful StineI
si dd in riul Bisca-ChiojduluI,
putin mal la vale de Balosinul-Mare.
Balosinul-Mic, peklure mosneneascd,
in com. atina, jud. Buzdu,
care face un corp cu sforile
Grddinile-LungI, Gorunisul,
la Cirlanilor i Virful-StineI.
BalosinuluI (Valea-), izvor, In
com. Valea-MusceluluI, jud. Buzdfl
; ese din muntele Balosinul
dupd ce primeste maI multe
izvorase, se varsd in pirlul Valea-MusceluluI,
sub numele de
Maloteasa ; contine sulf.
Balo § (Schitul-luI-), sat, in comuna
RAdeni, pl. Cosula, jud.
Botosani, In partea de V., aproape
de pir. Bahluiul, in pAdure.
Numele II vine de la schitul
Balo, acum desfiintat.
Are o populatie de 24 fam.
cu 70 suflete, locuitori Tiganf
lingurarf, carI plmint proprietate
a lor, ci numai o 5edere
vremelnicA , ocupindu - se
parte cu lucrarea
parte cu rotdria si lingurdria ;
populatia variazA din an in an.
Se afld 14 vite cornute, II cal
marI i miel', 20 porcI. (V. Balosul,
schit).
Balo§ani, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. apreni, situat
pe malul drept al piriuluI Amaradia,
la 4500 m. Est de CApreni-d.-j.,
de care se desparte
prin o prelungire a dealului Tinddresti
din jud. Gorj ; Cu 204
sufl., 104 bdrbatI i ioo femeI.
Copia din acest sat urmeazd la
scoala de bdetI si la cea de fete
din satul apreni-d.-s., coin. CApreni.
Numdrul scolarilor din acest
sat, pe anul 1892--93, a fost
de 8 baetr, iar al fetelor de 2.
Cu virsta de scoald sunt 13 bdetI
io fete. tiu carte 9 bArbatI
si I femee. In sat este o bisericd
de lemn, avind ca patron
Nasterea Malee' DomnuluI. Ca
proprietate, biserica are 8 12
hect. pdmint rural.
Circiuma este una singurd.
Comunicatiunea in acest crit.
se face prin soseaua comunal,
care o leagd la N.-E. cu Bulzesti,
iar la S.-V. cu soseaua judeteand
Craiova apreni, trecind
pe un pod de lemn peste Amarad
ia.
Balo§ani, baltd, jud. Dolj, plasa
Amaradia, comuna apreni ; se
scurge pe dreapta riulur Amaradia;
inteinsa se gdseste peste.
Balo§ani, deal, jud. Dolj, plasa
Amaradia, comuna apreni, pe
care este situatd com. Cdpreni.
Are o indltime de aproape 500
m. si este acoperit cu pddurt si
finete. Se lasd din dealul Icleanul,
jud. Gorj.
Balo§ani, peidure, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. apreni.
Balo§ani, pise, jud. Dolj, plasa
Amaradia, comuna Cdpreni, pe
dealul Balosani.
Balo§eni san Dumbrava, seclie
din satul Cimpeni, pl. Siretuld.-s.,
jud. Bacdu, com. SAcuieni.
Balo§i, deal, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti ; tine de teritoriul
comunelor Baia-de Araind si
Ponoarele.
Balo§ii (Virful-), colina, in comuna
Gura-NiscovuluI, cdt. SAseniI-VechI,
jud. Buzdu ; e aco
perla cu pAdurr si vie. Are un
pu t cu apd renumitA prin acele
locurI.
28

BALOUL 218 BALOTIASA
Balowl, deal, jud. Tecucid, la
N.-V. de satul Sälcuta; pe dInsul
se aflä pAdurea cu acelasI nume.
Balo§ul, munte, in com. CisIdul,
jud. Buzäú, acoperit de pddurea
Balosul, piidure, jud. Tecuciti, la
N.-V. de satul Sdlcuta, comuna
Valea-Rea. Balosul este denumirea
populará a numeluI Bals.
Balosul, poianif, in jurul schitului
jud. Botosani.
Balosul, schit, acum desfiintat ;
este situat pe mosia VIddeni,
com. Rádeni, pl. Cosula, jud.
Botosani, in pddure, sub niste
prd.pdstir in forma' de terase, pe
coasta de S. a dealuluI
A fost schit de calugdrite ;
astd-zI trisa nu se gäseste de clt
biserica aproape de ruina; iar
prin-prejur, in poiand, se vd.d
ruinI de case si beciurI, ceca ce
denotä cd a fost locuinte.
Nu se poate sti anul fondärel,
dar s'a desfiintat, se zice, de vre-o
30--40 anI in urmä, din cauza
unor intrie intre proprietarul
mosid si starita, iar catapeteasma
i podoabele dinduntru s'ad
adus la bis. din satul RAdeni.
Balota, stalie de drum de fier,
jud. Mehedinti. (VezI Palota).
Balota, deal, in pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti ; tine de teritoriul
comund Zegaia. De la acest
deal sl-a luat numele statiunea
c. f. r. Virciorova-Bucuresti-Palota,
numite de NemtI,
Palota», in loe de Balota.
Balota, mofie a statulur, jud. Dolj,
pl. Amaradia, comuna Velesti,
satul Balota-d.-s., arendatd dc la
1893 98 pe 1200 let anual. Pe
arca< t:". sunt 3 loturi (late
la locuitorf si une cete de mosnenI.
Balota, paro/he, formata din com.
Balota si din cdt. Balota-d.-s.,
pendinte de comuna Vele.sti, in
jud. Dolj. In parohie sunt 328
familiI, cu 1332 de suflete. Are
4 bisericI, trer de zid si una
de lemn, deservite de 2 preotI
cu 4 cintdreti.
Balota, plidure, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Velesti, satul
Balota-d.-s., in intindere de 500
de hect.; apartine statulur; este
amenajatá. Lemnul care predomind
este Omita. Face parte
din ocolul Bucovdt, circumscriptia
XVII silvicd.
Balota, trup de plidure, a statulur,
In intindere de wo hect., In
jud. Prahova, pendinte de comunele
Bätesti si Pucheni, pl.
Crivina, care impreund cu trupurile
Bodirlanul (263 hect.),
Vdcäria (25 hect.) si Pucheni
(150 hect.), formeazd. pddurea
Gura-Crivdtulut.
Balota, pise, com. Robesti, plasa
Cozia, jud. Vilcea.
Balota, virf, al culmer Paringul,
in jud. Vilcea. De aci se detasea.
culmea Paringul de culmea
Polovraci, care serveste de linie
despärtitoare filtre apele OltetuluI
si CerneI, pdnd la confluenta
lor.
Balota-de-Jos, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Balota, situat
in stInga plrluluT Giamartaluiul
la 6 kil. N.-V. de Murgasul si
la ii kil. N.-E. de Negoesti, cu
265 bdrbati si 213 femer, total
478 de suflete. Locuesc in II()
case, construite parte de zid si
parte din birne. In sat nu este
scoall; copii urmeazd la scoala
mixta din satul Busteni. Numirul
scolarilor este de 14 bdetl. Cu
vIrsta de scoalä sunt 45 bdeti
si 25 fete. Stid carte 8 locuitorl.
In sat este o bisericd de zid, cu
hramul Sf. VoevozI, deservitd de
preot paroh si de entaret.
Ca proprietate, biserica posedd
812 hect. pdmInt rural.
Comunicatia In acest cdtun se
face prin soseaua vecinald, care-1
pune in legdturd, la N.-V. cu
Balota-d.-s., iar la Sud-Est cu
Gaia-d.-s.
Balo ta-de-Jos, prIdure, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com. Balota,
satul Balota-d.-j.
Balota-de-Sus, sat, jud. Dolj,
plasa Amaradia, com. Velesti,
asezat in S. comuneI Velesti, pe
malul sting al piriuluI Giamartaluiul,
la 568o metri de com,
de resedintd. Are 197 suflete,
95 barbatT i ¡02 femeI, si 8o
case mar toate construite din
blrne. Copii din acest sat urmeazd
la scoala mixta din satul
Velesti, ce este la o depärtare
de 5680 metri.
Numdrul scolarilor, pe anul
1892-93, s'a urcat la 16 bleti;
cu virsta de scoald sunt 26 baeti
si 12 fete. Stiti carte 20
bdrbatT.
In sat este o bisericd de zid,
fondatd la 1782 de Caluda; serbeazd
hramul Sfintilor ArhanghelI
Mihail si Gavril. Are 8 hect.
proprietate, I cintAret si se serveste
de preotul satelor Velesti
si Rupturile, pl. Amaradia, com.
Velesti. O singurä clrciuml.
Comunicatia In acest cdtun
se face prin sosele vecinale
comunale, carr II pun in leglturd,
la N. cu Velesti, la S.-E.
cu Balota-d.-j. si la Vest cu
Spineni.
Baloteasa, sat, in jud. Dimbo-

BALOTE§TI 219 BALOTE§TI
visa, plasa Cobia, cdtunul comuneT
Pietroaia.
Balote§ti, com. rur., pl. Znagovul,
jud. Ilfov ; cade spre N. de
Bucuresti, la distantA de 25 kil.
de acest oras, intre valea Pociovalistea
i pAdurea VIAdiceasca.
Se compune din satele: Balotesti,
Cacaleti, Preotesti, Popesti-Petresti
i SAftica, cu 891
locuitorr, earl trdesc in 206 case
si 3 bordeie.
Suprafata totalA a comuneT
e de 3563 hect.
Proprietarif ail 2953 hect. si
locuitoriT 610 hect.
ProprietariT ati in raionul comuner
1590 hect. pAdure si 112
hect. rezervate pentru izlaz. LocuitoriT
cultivá tot terenul, rezervind
pentru finete 30 hect.
In comur.15. sunt 5 bisericT,
de fie-care cAtun cite una, deservite
de 5 preotl. Are o scoall
mixt1 ; o masinA de treerat cu
aburl, i pod stlator si 4 helestaie.
Comerciul se face de 9 circiuman
si I hangiti.
Comuna numarà 185 contribuabilT,
cu un budget de 4474
lcI la veniturr 0 4413 lei la
cheltuelT. In anul 1885 eraii 186
contribuabilT.
Dintre locuitorl, 206 sunt plugarT
si 6 au diferite profesiunT.
Ocupatia lor de cApetenie e agricultura
i cresterea vitelor.
ArAtura se face cu 107 plugurT:
95 Cu bol si 12 cu
LocuitoriT ati 161 care si
rute : 139 cu bol si 22 cu cal.
NuinArul vitelor e de 751 vite
man : 140 caT i epe, 370 boi,
173 vacT i vitei, 18 taurT, 50
bivolive, si de 1658
vite mid: 121 capre, 154 porcT,
1383 oT.
Imp roprietAri ti* sun t 115 locuitorT
i neImproprietAritT 107.
In comunA s'au stabilit 15
strAinT.
Balote§ti, com. rur., asezata in
partea de Nord a plasiT Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, la distantA
de 15 kil, de orasul Turnul-Severin,
situat5. pe valea riuluT
Topolnita, formeazA comuna
cu cAtuna Pirlagele, avInd resedinta
in Balotesti. Se mArgineste
: la rAsArit cu comunele
BAlvAnesti i Bobaita; la Sud
si Vest cu comuna Jidostita si
la Nord cu comuna Godeanul ;
iar la Sud si Est cu comuna
Izvorul-BirgeT. Are 135. contribuabilI
Cu goo locuitorr, in 142
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pAmintuluT este
mar mult pietroasA, alarl de
Valea-TopolniteT, care este ferdid.
Loc. posedI : 28 plugurT, 44
care cu boT, 4 cArute cu cal*
96 stupT. Com. are 2 bisericT cu
2 preotT si 4 cIntlretT ; I scoalA
Cu I invAt., fretuentatA de 42
elevT si 2 eleve. Are si o circiuml.
Budgetul comuneT coprinde :
la veniturT 2425 leT si la cheltuelT
1173 leT.
Vite sunt: 264 vite man cornute,
14 cal, 270 of si i6o ri-
mAtorT.
Prin aceastA comunA trece soseaua
vecinall Turnul-Severin-
HalInga-Balta-Baia-de-Araml.
Pe teritoriul comuneT Balotesti,
se af15. ruinele GrAdetul
si Martalogi.
Dealurile mal principale In
aceastA comunA sunt : Gr5.detul
Rosca, Cleinicul-Mare, Cleinicul-
Mic, Curila, Sfirleacul, Corneanul
si Cioaca-Turculuf. lar Valle mal
principale sunt: Valea-Stirbitei
la poala-GrAdetuluT si Valea-TopolniteT.
Balote§ti (Cacaleti), sat, plasa
Znagov, jud. Ilfov, face parte
din com. rur. Balotesti (v. a. n.).
Cade spre S. de Preotesti si are
aceeasi pozitie topograficA ca
Preotesti. Spre E. este un loc
mult zmircos, numit Ghioca.
Are o bisericA vechie, Cu hramul
Sfintul Niculae, care s'a
reedificat de curind de proprietarul
mosieT, d-nul loan N.
Lahovari. Biserica e deservitA
de i preot i cintAret. In comunA
este i helesteci. Scoala,
mixtl, e frecuentatA de 29 elevi
si 4 eleve. Cu intretinerea acesteT
scolT, statul i comuna chel
tuesc anual 2004 leT. Localul e
oferit gratuit de d. Lahovari.
Comerciul se face de 3 di-ci
uman
Populatia e de 408 locuiton,
dintre carT 9 sträinT.
Intinderea satului e de 1082
hect., avind d. Lahovari 820
hect. si loc. 262 hect. In corpul
mosieT sunt 440 hect. pAdure.
Pentru izlaz se rezervA so hect.
Locuitorit cultivA tot pAmintul.
In sat sunt case mad boerestr
si un parc foarte frumos.
Balote§ti, sat, in com. Diocheti,
plasa Susita, jud. Putna, situat
pe ptriul ZAbrAuti. In ce pri
veste populatiunea i cele-l-alte
date statistice ale acestuf sat,
a se vedea comuna Diocheti.
Cit priveste numele de Balotesti,
pe care-1 poartA satul,
el catd sí fie fundat de un a
nume Balota. Numele de Ba
lof5. ne intimpinA des in hrisoavele
vechT din Muntenia si
Moldova. Asa, la 1431, Alexandru-cel-Bun
hArAzeste un sat
luT BalotA i luT Oancea
«Materiaitaly diTa
pag. 34, op. Hasdeu, «Etymologicumy
II, 2379-2380).
Balotevi, mofie a statuluT, pe
teritoriul comuneT Diocheti, pl.
Susita, jud. Putna, fostA pro-

1ALOTE51I 220 BAL-SLATINA
prietate a inanastirer Mera. A
fost arenda.ta pe periodul 1876 86
Cu 8910 leI anual.
Balote§ti, itqdure mare, pusa acum
in exploatare ; sine de teritoriul
comuner Balotcsti, pl.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Balote§ti (Mera-), perdure, apartinind
mosie sta.t. Balotesti, jud.
Pana. Are o intind. de 1640 l'ala
si e Impartita in I I cantoane sau
trupurI: i. Berea-Balotesti de
1220 Lid ; 2. 19 paminturI de
60 falcI ; 3. 5 paminturt de 20
falcI; 4. 3 pamintuff de 14 falcT;
s. 2 pOmintuff de 12 falcI; 6. 1
pämint de 8 falci ; 7. Hlisele de
la Clipicesti de 90 falcI; 8. Valeni
de 150 ; 9. Voloscani
de 33 fáld; to. Nistoresti de
falce si II. Racoasa de 32 Lid'.
Balotile, lac, in insula Balta, judeul
Ialomita, teritoriul com. Dichiseni,
pl. Borcea.
Balotina, i-vor, In jud. Prahova;
udä. com. Sima, pl. Tirgsorul
si se varsa in riul Prahova.
Bal§, com. rur. i resedinta subprefectureT,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati. Mal' de mult se
numea Vulpeanca. Se compune
din satele: Bals (1500 loc.).
Gorgánasul (200 loc.), Spineni
(200 loc.) si Mainesti (121 loe ).
E situata pe un teren ses, pe
malul drept al OltetuluI, acolo
unde valea acestur riá capán
extensia cea mai mare, i aproape
de varsarea piriuluI Fratia
in Oltetul. E depOrtata de
Caracal de 32 kil. si de Bucuresti
de 210 kil. La Nord se
afld Dealul Chiliei, punct triangulat
cu 188 m. inaltime d'asupra
niveluluI marir, iar spre
E. se afla Dealul-Surulur, cu
aceeasf altitudine.
Bals este un tirgusor frumos,
strObátut de linia feran si soseaua
nationala Bucuresti-Virciorova
; are cladin frumoase
comerciul este viu. Sunt 26 stabilimente
comerciale. La importanta
acesteI comune contribue
ìi pozitiunca sa favorabilà
in valea fertila a OltetuluI.
In Bals este: reedinta mediculuI
plaii, resedinta une companiT
din reg. 19 de dorobantI,
care are cazarma sa ; un biurou
telegrafo postal al cOrm venit pe
anul financiar 1896 97 a fost
de 7418 lei 90 banI; un spital
rural ; o fabrica de spirt si drojdir
de bere.
Budgetul comund pe 1886 si
1887 a fost de 16423 le la veniturI
si 16044 leI la cheltuelI.
Are o populaie de 2021 locuitorr,
mar totI RominI, din carT:
1025 lArbatI si 996 femeI; 514
capI de familie ; 969 cdsOtoritI
1047 necasatoritI; 315 Cu
stiinn de carte si 1706 fara
stiinta de carte; si 439 de contribuabilf.
Vite marl sunt 1127, vite
micI 3600 si rimatorI 450.
Are o scoala primará de fete
de gradul I si alta de bdetT de
gradul I; cu cite 3 profesorI.
Ati urmat scoala 86 bäetI si
24 fete, din 155 (I ro bdeff si
45 fete) copiI in stare a o urma.
In Bals sunt 3 bisericI: Sf.
Dumitru (1760-7268), inceputa
din temelie de protopopul R.
Cazdnescu si terminan' de Sta'.
Trapezunda, vel ban al scau
nulur CraiovcI; Cuvioasa Paraschiva
(1824) si S tif Voivozi
(1810) cu 3 preoti si 6 cintareV.
In apropiere de Bals se afla
casele de pe proprietatea Mirila
a d-luI G. Chitu din Craiova.
Bal§, deal, in plasa Oltetul-01tul
d.-s., judqul Romanati, Intre
riul Tesluiul i Oltetul
este un deal populat si deseo..
perit. Dealul-Balsulur este escarpat
si acoperit cu padurI In
patea despre Slatina si foarte
dulce inclinat si clescoperit
partea opusà. Directiunea coamelor
sale 11 face sd aiba oarecare
importann, din punctul de
vedere militar, maT cu seamá
cind o armad s'ar retrage de
bund-voe sau silita, catre Slatina,
servind de pozitiune de
post-gardA.
Dealul Bals este un deal secundar,
cricI nu serveste de linie
despOrtitoare de afluentI directl
aI DunäreI, ci el desparte apele
unor afluenV secundan l aI DunOrer,
ca Oltetul i Tesluiul care
dau apele ion DunareI prin
mijlocirea Oltulur.
Bal§, Marure, jud. Tecuciu, la V.
de tirgusorul Ivesti ; are o intindere
de 30 fdlcr; apartine
d-lui M. Bals ; poarta si numele
de Livada-Bals.
Bal§, pIrIlal, jud. Tecuciu, in
partea de E. a com. Burdusaci;
curge spre V. si se varsa
Orla Deleni, com. Burdusaci.
Bal§, pod, pe apa Oltetulul, In jud.
Romanati, arenclat cu 3300 leI
pe an, asezat lingä. com. Bals.
Balq, schit, in judetul Romanati,
linga satul cu aceeasI numire.
Bal§, statie de di-. d. f., judetul
Romanati, pl. Oltul-d.-s., com.
Bals, pe finja Slatina-Craiova,
pusa in circulatie la 5 Ianuarie
1875. Se aflä intre statiile Piatra-Olt
(13 kil.) si Pelesti (16,i
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului
de 122.76 in. Venitul
acester statiI, pe anul 1896,
a fost de 95224 ler 92 bam.
Bal§-Slatina, ,vesca najionald,

BAWNUL 221 BALTA
jud. Romanati, foarte bine construit6.
(12 m. ldrgime). Porneste
din centrul orasuld S'atina cu kil.
185 (de la Bucuresti), trece cele
doua brate ale OltuluI, pe 2 podurI
de fier, urcd malul OltuluI,
lasa in dreapta cdt. Gäneasa,
strdbate sat. Cornesul, unde se
intretae cu $oseaua Rimnic-Corabia
(kil. 194), trece riul Cornesul
si urca Dealul-SaruluI, pe
a cara coastA se afld. kil. 200,
situat in mijlocul pAdureIMirila;
de la kil. 201, calea incepe a
scobori cdtre Bals, trece riul Bechetul
(Burluiul) ; la kil. 202 unde
se termind padurea, urcd un mic
deal si scoboard din noti; lasd
în dreapta satul Mirila ca la 800
m.; aci SA intretae Cu soseaua
judeteand din valea OltetuluT, aproape
de kil. 205; trece pe
lingd satul Teisul, traverseazd
dul Pengea, pe pod de lemn
lung de 30 m., lasd in stinga
statia Bals ca la 600 metri $i
ca kil. 209 intrd. 'in comuna
Bals, trece riul Oltetul, pe pod
de lemn de 64 m.; iar la kil.
211 ese din Bals, traverseazd
calea feratd si urcl pe culmea
dealulur Bal$, unde se afld kil.
212; la kiI. 213 trece din noù
catea feratd, urca adevdrata creasta
a dealulur Bals (kil. 215) ;
iar de la kil. 219 incepe a seoboli
în valea Teslui, trece riul
(16 m.), si, pe lingd statia Pielesti,
se indreaptd spre Craiova.
Bal§anul, vale, in jud. Dolj, pl.
Bailesti, care trece prin satul
Balta, plaset, in jud. Braila, situatd
In partea de S.-E. a judetuluI;
se Intinde pe toatä partea
sud-esticd a platouluI judetullir
si pe lunca Dundrer. Terenul
sdu ocupd si mare parte din
Balta-Dundrif, din tre Dundrea-
Vapoarelor si Dundrea -Vechie.
Aceasta plasd se numeste astfel
pentru cA cea mal mare parte
din teritoriul sau este situat pe
luncä si baltd. Se mdrgineste la
N. Cu plasa VAdeni ; la E. Cu
Dobrogea, de care se desparte
prin Dunärea-Vechie; la Sud cu
plasa CálmAtulul si jud. Jalomita;
la Vest cu plasa Ianca
cu plasa
Este forman.' din comunele
i. Berteti -d.-s., Cu satele :
Bertesti-d.-s. i Gura-CalmatuiuluI
si tirlele: Otmitul, Pdpurei,
Nedeicul $i Buste.
Bertesti- d. -j. Cu satele
Bertesti-d.-j., Gura-Girlute'f, Polize$ti
si : Tapa $i Dinisor.
Bordeiul-Verde cu satele :
Bordeiul-Verde, Druica, Crestezul,
Mototolesti, Spinul, Vlad
Coltica.
Ciadrul cu satul Ciaclrul.
Filiul cu satele : Filiul (Budisteanca),
Iarba-Dulce, Liscoteanca
(Cärdmidari), Liscoteanca,
Satnoeni $i Albuletul.
Gropeni cu satul Gropeni
si tirlele : Gingdrdsoaia, Pravátul,
Delea $i Noroaele.
Insurdtei cu satele : Insuratei
i Carag.ca.
Lacurezi cu satele : Lacurezi
i Padina (Fintinelele).
Mihaiù -Bravul Cu satele :
Mihaiti-Bravul si Cucuta.
ro. Osman cu satele: Osman,
Morotesti,Movila-VdmeI iImina.
r. Pirlita cu satul Pirlita.
Stancuta cu satele : Stdncuta,
Stanca, Podan, Cornul-
MaluluI i tirlele: Bändoiul, Marasi,
Stoinet i Agaua.
Valea-CinepeI Cu satul
Valea-CinepeI i t'ida Coceni.
Vizirul cu satele : Vizirul
Grozesti, Giurgeni, Bajani, Timpul,
Miele, Tdcaul si Cojocari.
Aceastä plasd are o suprafatä
de 157170 hectare, din care
140000 pentru semandtud, iar
restul pentru izlaz, vit i grddinI
ca zarzavat.
Pdmintul este mar putin productiv
ca in plAsileVadeni, Ianca
si CAlmAtuiul, din cauza cd este
mal nisipos.
Aceastd plasä este strAbdtutd
de muchia platould de nord, ce
vine din plasa VAdeni ; si merge
spre sud, traversind comunele :
Gropeni, Ciackul, Vi zirul i Stdncuta,
pAnd ce dA in lunca Cal
Muchia platould de sud vine
din jud. Ialomita, mergind spre
N., trece prin satul Mihaiu-Bravul,
pe la V. satelor Bertestid.-s.
si Bertesti-d.-j. pana la catunul
Podad, din comuna Stán
cuta, de unde ja directia spre
Vest. De aci pänd la satul Lacul-Rezi,
ia numire de Suvita.
De la Lacul-Rezi continud tot
spre Vest trecInd prin satele :
Insuratei, Caragica, Zavoaia, Dudescul,
Scdrldtesti, Fleasca, Jugureanul,
Ulmul i Rusetul.
In partea de E. se afid lunca
DundreI formatd de cele dota
brate: Dundrea-Vechie i Dundrea-Vapoarelor.
Pe aceastd luna
se formeazd mal multe canalurI,
privalurI si iezere, dintre care
cele mal principale sunt :
Canalurile: Manusoaia , Vil
ciul, Cremene, Paca, Stuparita,
Lata si Minoaia.
Privalurile : al Satului, Armineasa,
GingArdsoaia, Scheuca,
Dobrisan, BIndoiul, Zatna, VarsAtura,
Strimba, Venga- Stoenesti,
Mucuroaia, etc.
Iezerele Serban, Lunguletul,
Trufasi,Ulmul, Pestele, Huturele,
Rotundul, Pietrolul, Bustea, Nocanal,
etc.
Aceastd plasd, pe platoul de
Nord , are maT multe lacurr,
mal toate ca apd sdratd si avind
aceeag compozitie ca Lacul-S5rat,
de l'ingd
Apele curgatoare din plasa

SALTA 222
sunt : Dunarea -Vapoarelor
Dunarea-Vechie, care se despart
din jud. Ialomita si curg spre
N., una spre V. pe linga satele
Bertesti, Stancuta, Ciacirul
Gropeni, iar alta, pe sub poalele
muntilor din Dobrogea, spre E.
Comunicatia In aceasta
se face pe soseaua judeteana
Braila-Calarasi, care incepe din
orasul Braila si merge pand la
satul Vizirul. Asemenea comunicatia
se mai face si pe drumud
vecinale precum : drumul
Braila-Piva-Petrel, care intra
pl. la com. Gropeni, trece prin
satele Gropeni i Ciadrul, de
unde tine tot muchia platouluT
pana la Arama, unde coboard
muchia, continuind pe
luna Dundrei, trece Calmatuiul
lînga catunul Podad, apoT urea
platoul jud. de S. si, trecind prin
satul Mihaiu-Bravul, intra in judetul
Ialomita, la satul Luciul.
In aceast plasà sunt putine
vil, iar paduri de tufa este numal
una intre comunele : Pirlita,
Lacul-Rezi i Bertesti-d.-j., numitA
In schimb pe balta
dintre Dunarea - Vapoarelor
Dundrea-Vechie, in ostroavele
pe privalurile din com. : Gropeni,
Ciacirul, Stäncuta, Bertesti-d.-j.
i Bertesti-d.-s., sunt
mai multe paduri de salde,
chita 5i plop.
Pamintul produce tot felul
de cereale.
latá recolta anulur 1889-90:
351376 hectare, care ail produs
: gnu 21228 hectol.; secara
10327 ; orz 246510; porumb
65550; ovaz 33527 ; meT 31148;
cartoff 19200; fasole 51400; finte
440o; fin 190000 kilograme.
Industria in aceasta plasa este
putin dezvoltata. LocuitoriT din
comunele de pe linga Dunäre
fac cosurr de nuiele i rogojinT
de papura. In cea maT mare
parte din scoale s'a introdus im-
pletitul paiuluT, al papurd 5i al
nuielelor, fiind infiintat in com.
Vizirul un atelier pe lingá scoala,
In scop ca invatatorif sa capete
cunostintl in ce priveste lucrul
manual.
Populatiunea plasiT se compune
din 4380 capT de familie,
sail 19660 locuitori, din can
1896 stiti carte si 17764 nu stiii.
Sunt 3022 contribuabilT, 153
patentad RominT si 16 strain!.
Casa de economie numara. 280
librete de economie, cu 34000
let. In plasä sunt 1990 de satenT
improprietaritT dupa legea
din 1878; iar 1160 sunt neimproprietdritT.
In plasd sunt 14 bisenici, cu
18 preotI, 19 paraclised si 18
Scoale sunt: 12 de bletl, cu
68o elevr; ¡ï colT de fete cu
2150 eleve; 3 scoale mixte, cu
90 elevi si eleve.
Animale in plasä. sunt: 27323
vite cornute, din cad 10900 bol,
12000 vaci, 270 twirl, 3820 viter,
12 bivolT, 9250 cal, 70 mlgall,
52920 or, 6890 rimatod si
140 de capre.
Balta, p/asd, in jud. Dolj, numita
ast-fel de la numeroasele balti
ce se gasesc de-alungul Dunarii
In aceastä. plasa.
Situata pe malul sting al DunariT
si pe cel drept al Jiulur.
Se margineste la N. cu plasa
Jiul-d.-mj., de care se desparte
prin o linie conventionall, dusd
din Jiti, pana in Deznätuiul, de
la E. la V. La S. se margineste
cu Dunarea, din dreptul comuneT
Cima pana in malul drept
al Pula La E. se margineste cu
pl. Jiul-d.-j., de care se desparte
prin Jiu, din dreptul com. Padea
pana In Dunare.
La V. se margineste Cu pl.
Bailesti, de care se desparte prin
riul Deznatuiul, de la com. Ce-
13ALTA
rätul pana la com. Cima, iar
de aci este limita conventionala
ce taie balta Bistretul si ajunge
pana in Dunare.
Terenul acesteT plast este in
general ses, afará de cite-va dealud
miel, cu o inaltime cam de
15 m., ce formeazá malul drept
al JiuluT. Ast-fel se numara dea.
lul Comosteni si Dealul-Viilor.
Movile sunt foarte numeroase,
ridicate de oamenT, parte In zilele
noastre, iar cele maT multe
in timpurile vechT.
Intre acestea se numara Movila-Ostri,
ce e inaltata de pe
timpul Romanilor ; iar mal jos,
pe sesul Chischilati, se gaseste
un sant adinc in care se Al
risipiturf de caramidä antica sfäramata
i potmolita de namolul
Jiului ; acest sant s'a numit Cetatuia.
ApoT avem Movila-Mare,
Movila-Turcului, Magura-LupuluT,
Movila-VaiT, toate in comuna
Nedeia ; Magurelele, Caravanul,
Creminea, etc. in Goicea-
Mica ; Tirnova, Piciorusul, Turtita,
Magura-Ostri i altele multe.
(V. comunele din aceasta pl.).
Aceasta plasa este udata de
Dunare Ita S., care formeaza limita
despärtitoare catre Bulgaria;
de Pi la E., care o desparte
de pl. Jiul-d.-j. si care formeaza.
la Zaval o cascada de 2
m. inaltime; de Deznatuiul, care
in mare parte o desparte de pl.
Bailesti si care se scurge pe teritoriul
acesteT plasT In balta Nedeia.
Aceasta baltd se scurge
5i ea la rindul el' in Dunare,
precum i In Jiu. (V. Jiul i Deznatuiul).
In Intreaga plasa se
gasesc o multime de baltI, trite
care se numara Gighera, Balta-
CirneT, Sglavocinul, etc. In Duflare,
in fata acesteT plasT, se
gasesc numeroase insule, tare
cad se numard insula Copanita
ca mar insemnata. (V. cursul fluviuluT
Dunarea i comunele din

BALTA 223 BALTh
aceastä plasà, situate la Dunare).
Aceasta plasa. cuprinde 16 comune
si anume: Birca, Birza,
Cima, Comosteni, Gingiova, Gighera,
Giurgita, Goicea-Mare,
Goicea-Mica, Grecesti, Horezul-
Poenari, Macesul-d.-s.,
Nedeia, Valea-StanciuluT
Zavalul.
Inainte de 1892, pl. Balta cuprindea
comunele Ghidecinul,
Rastul, Negoiul, Catanele, Bistretul,
Plosca, Coveiul, Baile$ti,
A fumati, Urzicuta, Silistea-CruceI,
Cioroiasul, Intorsura, Lipovul,
Calopdrul, Segircea, Centul,
Giurgita, Birca, Goicea-Mare ,
Goicea-Mica, Cima, Macesul-d.s.,
Mdcesul-d.-j., Gighera i Nedeia,
toate in numar de 26, ce
compuneari pl. Balta cu resedinta
sub-prefettureT in comuna
Birca.
Plasa este strabatuta de urmatoarele
caT de comunicatie :
calea judeteana Craiova-Birca ;
calea comunall Segtrcea - Gighera,
Gighera-Bechet prin Zaval
si Comosteni ; calea comu-
Birca-Grecesti, Birca-Ctrna,
Goicea-Gingiovul, Goicea-Gighera,
prin Macesul-d.-j. i Nedeia;
calea judeteand Birca-Bistretul
si o multime de alte caT comunale
ce unesc comunele acestel
plasr cu cele din pläsile vecine
intre ele.
Resedinta sub-prefectureT este
In com. Macesul-d.-s.
Balta, fostä plath separata, de la
1834 pana la 1883, in jud. Ialomita.
In 1883 s'a unit cu pl. Ialomita,
formindu-se plasa Jalomita-
Balta. Cu noua reorganizare
administrativa, care s'a
pus in aplicare la 1892, s'a reinfiintat
plasa Balta i prin decisiunea
luan de consiliul general
al judetulur, in sedinta din 21
Iunie 1892, resedinta sub-pre-
fecturer acester plasI s'a hotarit
in satul Piva-Petrei si pl. coprinde
comunele : Cegani, Bordusani,
Fäcaeni, Gaita, Vladeni,
Chioara, Piva-PetreT, Giurgeni,
Luciul, Gura-IalomiteT, Hagieni,
Tinclareiu si Murgeanca.
Balta, plasel desfiintata, care coprindea
partea de S.-V. a jud.
Romanati ; isT trage numele de
la imensa balta Potelul; se compunea
din 26 com. rur.; avea
populatie de peste 30,000 locuitorr
si avea ca resedintá a subprefectureT
com. mur. Obirsia.
Observind pe o harta, se vede
cá limita, ce separa aceastä pl.
de pl. Oltul-d.-j., e acum forman.'
de unja ferata Corabia-Caracal.
Ea s'a contopit cu pl. Oltul-d.-j.,
cind subprefectura s'a mutat la
Corabia pentru ambele plasT intrunite.
Cultura pamintuluT in plasa
Balta se face dupa metoadele
cele maT noT, si apropierea de
Dunäre i portuff favorizeaza
mult agricultura si indeamnd
pe locuitoff a se ocupa temeinic
de ea.
Balta, com. rur., a$ezata in centrul
plaiulur Cerna, jud. Mehedinti,
la distanta de 40 kil, de
orasul Turnul-Severin. Formean
comuna cu satul Sfodea, avind
mahalalele Opriteasca, A niteasca
i Lazareasca. Este situan
pe valea TopolniteT, avind
o suprafan de 1650 hect. Se
margineste: la rdsarit cu satul
Runcsorul al comuneT affma, la
miaza-zi cu comuna Marga, la
apus cu comuna Ciresul si la
miaza-noapte cu comunele Gornovita
si Prejna ; avind peste
tot 174 contrib. cu 865 loc. in
202 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si eresterea
viteloìs Calitatea pdmintului
este, pe valea Topolniter,
fertild, lar pe dealurI mijlocie.
Loc. posedd : 24plugurl, 49 care
cu bol, I i cdrute cu cal si 452
stupT. Com. are 2 bis., cu 2 preotI
si 2 cintdretT ; o coald. Cu I
invantor, frecuentan de 36 elevI
si 2 eleve. Are si 3 circiumI.
Budgetul comuna coprinde : la
ven. 1242 ler, $i la chelt. 974
leT. Vite in aceasta comuna
sunt : 392 vite marT cornute,
30 cal; 603 or, 360 rimatorr
$1 zoo capre.
In comuna Balta este resedinta
plaiuluT Cerna. Prin aceasta
comund trece $oseaua vecinald
Halinga - Balta-Baia- de -
Arama.
Dealurile maT principale din
aceasta comuna. sunt: Perisorul,
Bordea si Cornetul-Bobic ; iar
vaile mar principale sunt: Cosustea
si Balta.
Pe teritoriul acesteI comune,
cu ocaziunea facerer unuI put,
s'a descoperit in pamtnt
bunT intocmaI ca cel de la Bahna.
Tot aci se allá, pe Valea-
BelteT, un izvor cu pucioasà.
La apus de comuna Balta,
In locul numit Ponoralul, se afla
morminte foarte vechI, ruinele
unuT templu, si alte pietre ce au
servit cd fundament de case.
Pe ad i se vad i urmele unur
drum vechiti, care duce pe vale
spre CarpatT. Se spune ca in
vechime a existat aci un sat,
care era in legatura cu alte sate
de peste CarpatT, prin acel drum
vechiu (?)
La rasarit de comuna Balta,
in locul numit Crira, in mijlocul
une padurT seculare, se afla
morminte cu cruel de piatra.
La miazd-zi de comuna Balta,
In iocul numit Natamcuia, a fost
hanul luT Tudor Vladimirescu,
carde a avut legaturT de comerci u
cu Nicolae Zoican, de oare-ce
Tudor a stat ca vdtaf de p/aiu
maT multi anT in satul Balta,

BALTA
Se povesteste despre slugerul
Tudor, ca era un om religios,
pedepsea aspru pe eel ce
nu veneau la biserica In zile de
sarbätoare. Asa ca °data, in ziva
de Sf. Gheorghe, cel mar notabil
locuitor din comuna Balta,
Anitescu, fiind-cä n'a venit la
biserica, dupd terminarea serviciulur
divin, din porunca slugerulur
Tudor, a fost adus i bägat
cu caput si cu infinite in
jug. Aceastá pedeapsä o aplica
tuturor locuitorilor de sub administratiunea
sa, de cite-off nu-T
ascultau poruncile.
Balta, dmpie, in com. ruralä
Balta, plaiut Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, colinä, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s.,
comuna Filiasi, satul Balta.
Balta, deal, pe teritoriul satulur
Andrieseni, com. Epureni, pl.
Turia, jud.
Balta, insulit, In jud. Ialomita,
situatä intre Dunare i Borcea;
se intinde in p1äile Borcea si
Ialomita-Balta, din dreptul orasulur
alas* pana in dreptul
satulur Piva-Petrel. Este cea mar
mare insula a RominieT, avind
lungimea de 90 kil. Latimea
cea mar mare este de 15 kit.
intre satele Fetesti i Cernavoda
din judetul Constanta. Insula
este compusá din cloud parti,
despartite prin can alul Riul numit
si Gura-Balii, in dreptul satutur
Socariciul.
Pe aceastä insula se aflä multe
padurr de salcie si plop ; pasunT
bogate, unde se nutresc
zect de mil de vite; balt1 pline
cu stufurT; lacurr i canaturr
(private), carT clan marT cantitätT
de peste. Este foarte bogata
in vinaturr: caprioare, iepurr,
mistretr, vulpr, lupT, vie-
224
zurT, vidre, etc., si pasan l ca :
lebede, babite, (pelicanT), callcocorT,
giste si rate salbatice,
becate, graurr, etc. Stupir
cu albine se cultivan inainte
pe aicr in mare numar.
Pe aceastä insula, intre satele
Fetesti i Cernavoda, este acum
calea ferata, care prin podurile
de pe Dundre i Borcea, leaga
capitala tarir cu Marea-Neagra.
Balta, lac, In com. Grabicina, jud.
Buzau ; ia nastere din izvoarele
ce es din Virful-Coci s't se
varsa in izvorul Grabiciner.
Balta, lac, in hotarul comuner
rurale Balta, din plaiut Cerna,
jud. Mehedinti, care se mar numeste
i Balta-Baltet; e format
de riul Topolnita.
Balta, lac, in jud. Prahova, la N.
de com. Balta-Doamner, plasa.
Cimpul, cu sorgintea tot in comuna.
Balta, mofie, In jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., comuna Filiasi; apartine
baronuluT Elie de Gliinek.
Balta, pädure, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., comuna FiIiai, satul
Balta; este amenajata si are 917
hectare suprafatä.. Esente: alun,
fag, frasin i ulm.
Balta, pichel de granitd, pe marginea
Dunaril, in jud. Mehedinti,
numit i pichetul BaltaleauluT.
Balta, fost pichet de granita, in
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, pîrii, in com. rur. Balta,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, ptrî, pe teritoriul comuner
Padureni, plasa uita, jud.
Putna, ce se varsa in Siret.
BALTA-ALBÄ.
Balta, vale, in com. rur. Balta,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti..
Balta, vale, pe teritoriul comuner
Colacul, pl. Vrancea, jud.
Putna, situata jos linga rtul
Putna, intre Tichirisul si Colacul.
Are un pdmint nisipos
fertil.
Balta, valcea, In jud. Ilfov. (Vezr
Ursoaia).
Balta-Alba, com. rur., In jud.
R.-Sarat, pl. Gradistea, pe pirlul
Viroaga-Balter-Albe.
luat numele de la lacul
Balta-Alba, linga care este asezat.
Este situata in partea de miaza-zi
a judetutur, la 22 kil. spre
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea de mijloc a plash,
la 8 kil. spre N.-V. de Gradistea-d.-s.,
resedinta plasir. Comune
invecinate sunt : Amara si
Slobozia-Galbenul la 7 kil., Ciineni
i Ghergheasa la 8 kil.,
Drogul la 9-kil.
Se margineste la N.-V. cu
Boldul, la N.-E. cu Vlicelele,
la S.-E. cu lacul Balta si la S.-
V. cu Ghergheasa.
Este o comuna de cimp ; nu
are dealurr, ci numar malurile
piriulur Viroaga, i icr-colea cite-va
movile risipite.
Piriul Viroaga o uda la miaza-zi
i apus, formind 2 midi lazurr
; Sarata o udd ma' la S.;
iar Varsatura-Balter-Albe intre
ele amindoul ; Hircin trece prin=
trinsa. Sunt In com. 31 puturr
(7 15 m. adincime).
Clima comuneT este variabila,
vara cu cäldurr marT si iarna cu
frig si viscole aduse de Crivat;
de alt-fel nu tocmai sanatoasa
din pricina mlastinilor.
Are un singur catun, cel de
resedinta.
Suprafata comuneT e de 1466

BALTA-ALBA 225 BALTA-ALBA
hect., din carT 666 hect. ale locuitorilor
(40 hect. vatra comuriel)
si 800 ale proprietateT pri-
vate.
Populatia e de 157 fam., cu
650 sufl.; dupg. sex: 318 barbatI,
332 femef; dup. starea ci-
397 casritoritT, 328 necasatoritI,
25 vaduvI ; dupa cultura.:
90 stid carte ; totr sunt
RominT ortodoxT.
Are o biserica cu hramul Adormirea
- MaiciT - DomnuluT, zidita.
in 1867, de loan Balacea
nu, cu sosia sa Anghelusa
mama luY; are 17 pogoane si
150 lel venit; are I preot,
dascal, I paracliser.
Are o Koala. mixta, fundata
in 1882, de comuna., de Constantin
Palosanu, cu I invatator
si 30 elevI inscrisf.
CalitateapamintuluT e mijlocie,
fiind nisipos si mult clisos. Comuna
are 1291 hect. arabile si
175 hect. imas.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
agricultura si cresterea vitelor.
Loc. au: 351 bm, 230 vacT, 160
cal, 120 epe, ¡cm 01, 91 rimatorI.
Industria e incepritoare; lar
comertul consta in importul de
brasovenh, coloniale, spirtoase
si export de cereale. Transportul
se face prin gara Rimnicul
Sarat.
Sunt 5 circiutnaff in comuna.
Sunt drumurI vecinale spre
Ghergheasa, spre Amara si un
drum ce da in soseaua jude-
Ieana Rimnic-Braila.
Comuna are 128 contribuabih.
Veniturile sunt: 2000 lef ; chelt.:
1845 lei, contributiunile sunt In
suma de 5420 let, 6o banT.
Balta-Albä, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Gradistea, cal. de resedinta
al comuneI Gradistea-d.-s.
si tot-de-odata i resedinta plasiI.
Este asezat in partea de Nord-
Vest a comuneI, pe malul
54694, Harem Digionar Geografto.
saritean al BalteT-Albe. Are o
intindere de 135 hect. si o populatie
de 128 familiI, cu 580
suflete ; 120 contribuabilI ; 70
stiutorr de carte ; top' Rominr
ortodoxI. Are o biserica si o
scoala a comuneT. Ad i e si stabilimentul
balnear. (VezI Balta-
Alba, bdi).
Balta-Alba, lac, In jud. R.-Särat,
plasa Gradistea, com. Gradistea-d.-s.,
proprietate a statuluT,
in intindere de I000 hect.,
Cu un venit de 27610 Id, producind
crap, obleff, ce se Vind
si se consuma in Buzàu, Ploesti,
Rimnicul-Sarat si in localitate.
Ddm ad i o descriptiune a BalteT-Albe,
facuta de poetul V.
Alexandri in 1847, si luata din
nuvela sa : c24 ore la Balta-
Alba», publicatri in «Rominia
literara», din anul 1855:
«Peste jumätate de ceas am
sosit inteun sat, alcdtuit din
bordee acoperite cu stuh si coronate
cu cuiburi de cocostirci.
Forma bizara a acelor locuinte,
prin carr se inalta o multime
de cumpenT de fintim, ca niste
giturI de cucoare uriase ; urletul
clinilor, ce alearga pe sub gardurt,
ciocanitul berzelor, carI isi
dau capul pe spate, la razele
luniT si inteun cuvint amestecul
acela de umbrá si lumina,
care da lucrurilor o privire fantastica,
mA ra'curä sa ma cred
in alta lume .
and ma trezh insa din acea
uhnire placutd, mg vana singur
In raijlocul uneT piete neregulate
si plina de spirn
Un ceas intreg am umblat
ca o naluca printre gardurile
satulur, cind sarind peste o vaca
calcad, in mijlocul ulith,
trezind vre-un cocos adormit,
care sdria speriat de pe gard
pe casa, cind impiedicIndu-ma
de jugul unui car lasat in drum,
cind ferindu-ma de a pica ¡ateo
finting..... Dar in zadar, niel
una din acele case nu avea infatisarea
de tractir si dupa o
lunga preumblare ramaseT incredintat,
ca acea ce cautam nu se
afla in Balta-Alba.
Dimineata pe la 8 ceasurr
mA treziT inteun vuet infricosat,
inteo harhabae infern ala
de sunete de clopote, de tropot
de cal', si racnete de oa
menT. Ce putea fi acel zgo -
mot ? Casele ardeau salí
o banda de salbaticT dusnaanT
dasera navala in sat ? . . . . Jumatate
speriat si buimacit de
somn, esiT iute afara cu pistolul
in mina, dar In loc de cele
ce gindiam, vezd plin de mirare
vre-o treT-zecT de trasurl
de toatd forma, briste, brasovence,
carete, calestI, toate inhamate
de cite patru, sase sau
opt cal, si toate indreptindu-se
in fuga mare catre o bala ce
sticlea departe la razele soarelur.
Acea balta era izvorul minunilor,
de care auzisem vorbind
la Braila, cu atita entuziasm.
Si asta nu trebue sA va. mire.
Inchipuiti-va, a doua zi o multime
de calestr europenestI ,
pline de figurT europenestr si
de tualete tot europenestr. Nu
puteam crede cd eram treaz,
si me credeam a fi l'ata la o
fantasmagorie nepriceputd, fantasmagorie
cu atit mal curioasa,
cit-ml infritisa tot soiul de contrasturT,
precum baloane de Viena
cu inhamaturT necunoscute
pe la noT, pdlariI de Franta cu
ilice orientale, frace cu anteriurT,
tualete pariziene Cu costumurT
straine si orientale. Mal
adaugatI la acestea pocnetele
rdcnetele postasilor, miscarea a
treT-zecI trasurT, ce se intreceau
29

BALTA-ALBA 226 BALTA-13
pe cimp, multimea cailor inhdmatI
la dinsele, clopoteif ce sunau
la Out lor.
MA porniI in urma trdsurilor...
Pe marginea unel bdItI late
zdriT de o datd un soiu de erg,
ce nu era th-g, un soiu de bilciu,
ce nu era bilciu, adunatura extra-ordinard
si o insirare de cortuff,
de casute de scindurr, de
viziuinI, fácute cu rogojinr, de
brasovence, de cal, de bol, de
oamenT, carl formad de departe
una din privelistele Cele maI originale
de pe fata pdmintulul.
Lingd o cutie de scindurI, unde
bogatul trágea ciubuc, se cidtina
de vInt o satrà de tolurT,
in care sdracul se pirlea la soare.
Aproape de aceasta se ridica
o cuscd de rogojinI lipitä de o
brasoveancd, ce slujea de odaie
de dormit. Mat incolo un car
mare acoperit de un Idicer, figura
ca un pat cu doud rindurr,
cici la rindul de sus, adica in
car, stau grdmdditI o femeie cu
treI copa, iar la rIndul de jos,
adied sub car, gdzduia barbatul
lmpreund Cu un cline
Inaintam ca o masind printre
acele minurn, oprindu-md cite o
datd speriat In preajma unor
trupurf de oameni, lungite goale,
pe marginea drumului, i minjite
Cu glod din cap pdnd. In
picioare ; acei nenorocitl erau
pdtimasi, ce inteadins se minjeau
cu glodul din baltd, ca cu
alifia cea maT vindecItoare.
Balta era plind de scalddtori
si vuia de rdcnete i de risete.
TotI din toate pärtile, bdrbati
femei, veneau de se aruncau
in apd, la un loe, cu o nepdsare
vrednicd de timpurile cele
mat nevinovate a lumet, si cu
o veselie, ce md Indemnd si pe
mine sd iau o baie .
. OOOOOOO
Formatiunea Balter-Albe este
aceasta : plraiele Härcdul i SArata,
venind marr In mal multi
d'arindul, au umplut dumbrava,
ce se afta la rdsdrit de com. Balta-
Alba ; apele scdzind, dumbrava
a amas, ast-fel se explica pentru
ce ea pe fie-care an scade
cu cite putin, dar scade, neavind
izvoare interne ; la inceput
era putin sdratd., dar evaporindu
se apa, sarea s'a depus in
sedimente. Chiar pe maluri se
poate vedea, pänd la oare-care
depArtare de lac, depozite de
sare, aratind locul pana unde
se intindea. Ea nu are scurgere,
de unde si numele el de baltd.
Un miros de oud. clocite este
semnul caracteristic al acestei
ape; totusi nu se strica niel apa,
niel aerul d'imprejur, din pricina
marei cantitAtI de sare ce
contine, care e un puternic antiseptic,
precum si din necontenita
primenire a aerulut de d'asupra,
de Vint.
Balta-Albfi, in jud. R.-Sarat, o
parte din lacul Balta-Alba, rezervatd
pentru bd.1, pe malul
ruja se afla si un stabiliment
balnear. Patimash ce vin aci, se
scalda intr'insa, ba o beau chiar,
dupa o destilare prealabild. Ea
este buna pentru boalele de piele,
reumatism, rachitism, viermI intestinalI.
Un litru de apa de aceasta
contine : 270.ocoo pdrti
clorurä de natrium, 23.0115 pdrtI
sulfura de natrium, 19.0185 acid
carbonic, 6.0321 clorura de magnesiu,
i 5.0218 partI clorura de
calce.
Balta-Andrei-Hoancä,
aproape de satul Roscani, pe
mosia Fintlnelele, com. Fintinelele,
pl. Siretul, jud. Botosani,
cu o suprafatd de 2 hect.
Balta-Arsi, sat, situat In pddurea
mosieT Bdiceni, spre V. de
Bdiceni, comuna Curtesti, plasa
TIrgul, jud. Botosani.
Numele sdri vine de la o bala
tárk apg, cu stuh i loziT, care
a fost arsd.
Acest cdtun este locuit de
16 familir Tiganr lingurarT, cu
70 suflete, ocupindu-se cu lucrarea
pdmintuluI i cu lingurdria.
Balta-Arsä, deal, in partea de
S.-V. a satuluI Bdiceni, comuna
Curtesti, pl. Tirgul, judetul Botosani.
Balta-Arsä, Meiefor, 'in mijlocul
pAdureT Cirjoaea, din satul Cirjoaea,
com. Bdiceni, plasa Bahluiul,
jud. Ia.si ; poarta aceastd
numire din cauza, cd acolo ar fi
ars un numdr de arborT; lar pe
locul ars, stringindu-se apd, s'a
format Idcusorul.
Balta-Arsä, in jud. Dorohoiu.
(Vezr Hutneni, piria, com. Dimdcheni,
pl. Cosula).
Balta-Bair, deal, jud. Tulcea,
plasa Babadag, pe teritoriul comuna
urbane Babadag; este
inat mult o prelungire sud-esticd
a dealuld Choium-Baba; se intinde
spre avInd o directie
generald de la N.-V. spre
S.-E. ; brazdeazd partea rdsäriteand
a pasit i cea de miazdzi
a comuneT; se intinde dealungul
piriuluT Valea-Nucilor,
se leaga cu dealul de la miazdzi
numit Bairac ; din poalele sale
sudice izvoreste piriul Cialiu-
Chioi, afluent al piriulur Mil-Vel-
Alciac ; ajunge pAnd la o taltime
de 280 m.; e punct trigonometric
de observatie de rangul
al 3-lea; pe la poalele sale orientale
si pe malurile piriului
Valea-Nucilor, merg e drumul vecinal
Babadag- Canli - Bugeac
este acoperit in totalitate numaT
Cu pldurr.

BALTA-BÄDALANULUI
Balta-Bädälanulul, mofie a statului,
foasta pendinte de Mitropolla
Moldova, aflatoare litiga
Galati, in partea sud-estica, si
apartinind comuneT Sivita, pl.
Prutul, jud. Covurluiti. Aceastä
mosie are baltd de pescuire si
pamtnt cultivabil. E arendata
cu 52000 lei pe an.
Balta-Biserice, ,ces in judetui
Falciu, in partea de S.-E. a comuna
Rasesti, pl. Podoleni. In
vechime se aflau alci cite-va case
si o biserica, carT formail un
raic satisor numit Rasesti.
Urmele bisericei se constata
prin locul cimitiruluT, unde se
vad si asta-zt mormintele si pietrele
de pe ele.
Balta-Bratesul, ?no fie a statultu,
foasta pendinte de Mitropolia
Moldovei, in com. Sivita, plasa
Prutul, jud. Covurluiu, formatä.
din 1500 hect. bala cu peste
si stuf, 3375 hect. arabile si
314'2 hectare padure; arenda:
96000 le' pe an.
Balta-Cailor, baltd, in judetul
Falciil, pe sesul JijieT, comuna
Isaia, pl. Podoleni, fortnata din
varsarea JijieT.
Balta-Ciocanului, batel, in partea
de E. a comunel Popäuti, pl.
Tirgul, jud. Botosani, pe mosia
statulut. Are izvor propriti.
Balta-Ciunguldf, baltd, in com.
ntra15. Gogosul, plasa Blahnita,
jud. Mehedinti.
Balta-Cimpulul, ballet', in jud.
Dorohoiu, formatä din varsarea
SiretuluT, pe teritoriul comuneT
Zamostia, plasa Cosula.
Balta- Cojocarului, baltd, situata
pe sesul SiretuluT, mosia
Fintinelele, com. FintineIele, pl.
227
Siretul, jud. Botosani ; are o suprafatä.
de 2 hect.
Balta-Cotuluï, iaa, pl. Bistrita
d.-j., jud. Bacdu, de pe teritoriul
com. Rackiuni.
Balta-cu-Arini, lac mocirlos, in
suprafatä. de 10-15 prajinT, pe
Dealul-Rotaria, din com. Valea-
GloduluT, jud. Suceava.
Balta-cu-Frasinul, mahala, in
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti;
sine de teritoriul comuna Strehaia.
Balta-cu-Peste, m /afilia , in partea
de S. a mosiet Cazarmaresti,
comuna Cucoreni, plasa Tirgul,
jud. Botosani, formata din izvoare.
Balta-cu-Peste, bala, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti,
Miga care se varsa Valea-Lunga,
pe st. GilortuluT.
Balta-cu-Salciile, baila, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea.
Balta-cu-Stuf, lac, in com. Tabaresti,
jud. Buzau ; se formeaza
din izvoare, ce vin de prin comuna
Tintesti si se scurge in
lacul Bentul.
Balta-cu-Stuf, lac, in com. Luciul,
jud. 13uzaii, divizat In Balta-
Mare si Balta-Micá.; ist ja nastere
de la Cotul-TiganuluT, din
comuna Tabaresti; adesea seacä
vara.
Balta-cu-tiucä, ballet, la S.-E.
de com. Dabuleni, plasa Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Balta-din-Mijloc, este una din
ramificatiunile lacului Sinoe. Ramificatiunea
meridionala, in forma
de gira, lunga de 8 kil., larga
BALTA-DOAAINEI
de 1 5 m., 'in jud. Constanta, plasa
Constanta, com. Cara-Harman,
are in cursu-T dota miel insule si
strabate nisipul Cara-Harman.
Balta-din-Sat, baila, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul, for
matá din plot.
Balta - DoamneI, com. rur., in
jud. Prahova, plasa Cimpul. Anul
infiintaret nu se cunoaste ;
se stie tosa pozitiv, cá s'a format
din ()amen' veniti ad i de
la munte.
Este situata pe tarmul sting
al riuluT Ialomita, avind la N.
lacul numit Balta ; se afta la 27
kil, departe de capitala judetulut
si la ¡z kil. de resedinta
plasii.
Se compune din 3 catune :
Balta-DoamneT, Lacul- Turculur
si Curcubeul, avind o populatiune
de 1273 locuitorf, din cari 645
barbatI si 628 femer, in care inträ.
si 12 fama TiganT, can se
ocupa cu caramidaria si vioara.
Cap' de familie sunt 273, contribuabili
241, case de locuit
262 si bordee 2.
In comuna sunt 2 biserici :
una in catunul Lacul-TurculuT,
fondata la anul 1871 si a doua
In Balta-Doamna, cu urmatoarea
inscriptie : Acest sfint $i
Dumnezeesc locas, prin indemnul
si ajutorul tutulor locuitorilor
comuna, s'a inceput din
temelie la anul 1883, Iulie i,
In zilele Prea S. Mitropolit Primat
al Rominier Calinic si ale
Majestatet Sale Regelur Carol
I, RegineT Elizabeta, proprietar
al Domeniului Coroana Gherghita,
care prin d. Administrator
kan Kalinderu a ajutat tnult
la lucrarea acestuT sfint locas,
precum asemenea si Cu ajutorul
d-lut I. Macedon, arendasul mosiel
Gherghita, si s'a terminat
In anul 1888, Martie io, in zi-

BALTAZOAMNEI 228 BALTA-LUI-FP.LIUTÄ
lele Prea S. S. MitropolituluT
Iosif Primatul Romtnier, de Arhitect
Calistrat monacul din manastirea
Caldarusani si de subsemnatul
zugrav Costache Popescu
din Mizil .
Aceste bisericT sunt deservite
de dot preoti.
LocuitoriT acestet comune se
ocupa mal mult cu agricultura
si putin cu olaria. Ei desfac produsul
muncet agricole la Ploesti,
iar olaria la Slobozia si BucurestT.
Locuitorit s'au improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
pe mosia statulut, cind li s'a
dat 560 hect. Onfint. Et au 152
caT, 481 vact, 2236 oT, 5 bivoll,
27 capre, 143 pord.
Carte a inceput sá se invete
aci de la anul 1862. Administratia
Domenielor Coroand, din
ordinul M. S. Regelut, a construit
ad i un local propriu pentru
scoald, care s'a frecuentat,
In anul 1892-1893, de 43 copiT,
din numarul de 151 copiT,
87 baet1 si 64 fete, in virsta
de scoala. Cu intretinerea scoale',
statul cheltueste anual Io8o
leT. tiu carte 104 barbatr si
6 femeT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 613 hect. Ad nu se
fabrica niel vin, nicT tuica. Gindacil
de matase se cultiva' in
mica cantitate. Stupi cu albine
sunt vr'o 65.
Pamintul e prielnic la toata.
cultura. Dintre pomir roditort
sunt: 32 merT, 13 pert, 248 duzT,
19 ciresi, 62 nucT, 347 prunr.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarT.
Bugetul comuneT se urca la
suma de 4000 leT anual.
O osea ir inlesneste comunicatia
cu. comunele Gorgota si
Tiganeti.
E strabatuta de riul Ialomita
la S., si de riul Prahova la N.
Tot in partea de Nord e lacul
numit Balta.
Se margineste la N. cu jiu]
Prahova ; la sud cu judetul IIfov,
de care se desparte prin
riul Ialomita ; la E. cu comuna
Gherghita si la V. Cu comuna
Potigraful.
Balta-DoamneI, sat, in jud. Prahoya,
care face parte din com.
rur. cu acelast nume, pl. Cimpul.
Numele sau se crede a veni
de la lacul cu acelasi nume, ce
se gaseste ad si de la doamna
Stanca, sotia luT Mihain-Bravul,
fosta proprietara a acestet mosit.
Balta-DoamneI, baltd, numita
$i Balta Prisacir, in judetul Suceava,
cu o suprafata. de 4 prajinr
si destul de adinca, pe coasta
dealuluT Peter, si in care, se zice,
ca s'ar fi inecat o Doamna urmarita
de Turcr sau Tatart.
Balta-Dracilor, baltd, din com.
Storesti, plasa Cosula, judetul
Botosani, asezata in padure, si
numita ast-fel, se zice, din cauza
ca oamenit nu se pot apropia
de dinsa ca sa'sr adape vitele,
fiindu-T malurile foarte mocirloase.
Balta-Dracului, balta, in jud.
Dorohoiu, in padurea Hudesti;
comuna Hudesti-Mari, pl. Prutul-d.-s.
Balta-fära-Fund, bala', plasa
Tazlaul d.-j., jud. Bacau, bogata
in pestI, situata in comuna Gropile.
Balta-FieruluI, vale, in comuna
Sascioara, plasa Mijlocul, judetul
Vilcea.
Balta - GaneI, pddure, 'nimia
dupa o bala ce este in mijlocul
er; se afla pe dealul Pis-
cul-Ganer, din satul Frumuscle,
com. Pausesti, plasa Cirligatura,
jud. Iasi.
Balta-JudeluI, baltd, in judetul
Romanati, aproape de schitul
Hotarani, plasa Ocolul, unde
art fost caramidariile Romanilor,
si unde s'a gasit chiar cuptoarele
lor.
Balta-Lati, Mita', in jud. Dorohoiu,
formata din pinol Silistea,
pe teritoriul comunet Tureatca,
plasa Berhómete ; mal
primeste si piriul Pietrosul ; se
scurge In Molnita.
Balta-Latä, baltd, formata din
varsarea rtulut Jijia, Intre satele
Luceni-Bacaloaier si Luceni-Sturzoaier,
din com. Sanca,
pl. Branistea, jud. Iasi.
Balta-LucaI, baltd, pe moia si
com. Fintinelele, pl. Sirctul, ju
detul Botosani.
Balta-lui-Asanache, suburbie,
in Focsani, despartirea. IV, numita
ast-fel de la o bala mica,
Cu aceiasT numire.
Balta-luI- Cficiulan, balta, In
com. rur. Burila-Mica, pl. Bahnita,
jud. Mehedinti.
Balta-luI-Dincä, baltd, pe mola
si com. Finan elele, pl. Siretul,
judetul Botosani ; are 1 hectar
suprafata.
Balta-luI-Dohatcu, balta, in ju
detul Dorohoit, In suprafata de
un hectar, formata din varsarea
Prutulur, Miga Radauti, plasa
Prutul-d.-j.
Balta-1u1-Fellutä, beata', pe mosia
si com. Fintinelele, pl. Siretul,
jud. Botosani ; are 1 hect.
Intindere.

BALTA-LUNIATM
Balta-luI-Haim, baltd, ?ti jud.
Dorohoitl, satul IvIncauti, com.
Rddluti, pl. Prutul-d.-j.
Balta-luI-Minciunä, iaz, in valea
cu acelasI nume, pe mosia
ttrguluI Htrlàü, jud. Botosani.
Balta -luí - Minciunfi, vale, pe
mosia HIrlaul, In partea de Est
a com. Hirldul, jud. Botosani.
Balta-lul-Picä, baltd, jud. Dolj,
pl. Jiul-d. j., com. Bechetul, ce se
formeazd din revArsdrile
Balta-luI-§oarec, baltd, In jud.
Dorohoiu, la Vest de satul Mileanca,
com. cu asemenea numire.
Balta-Lungä, numele unuI sat,
ce a existat mal inainte de a
se forma com. Cringeni, judetul
Teleorman.
Dupd ce s'a desfiintat, satul
locuitoriT s'au risipit, parte
din el au trecut la com. Beciul
din jud. Olt, parte au format
noul sat Cringeni.
Balta-Lungä, baltd, pl. Tazlauld.-j.,
jud. Baclu, pe teritoriul
com. Gropile.
Balta-Lungä, baltd, pe sesul Siretului,
formatä din debordarea
apelor, pe mosia si com. Finfinelele,
pl. Siretul, jud. Botosani;
cu o supraf. de 13 hect.
Balta-Maicilor, baltd mare, la
N. jud. Ilfov. Se intinde intre
E. pddurer Radu-Vodd si V. pddureI
TigAne§ti. Are o formd
lungdreatd serpuitd, Cu un cap
la S. si altul la N. si se varsd
in nul Ialomita la S. de cdt. Lupdria-Sdracineascd,
pl. Znagovul.
Se mal' numeste lacul
nesti. Pe malul drept al lacului
229 BALTA-NEAGR A
este mändstirea i satul Bdlteni;
iar spre Nord mändstirea Tiganesti.
Are 3 izvoare principale
unul la N. de Ciocanari, altul
intre Peris si Ciodinari i altul
spre E. de Peris.
Balta-Mare, baltd, formatd din
debordarea apelor SiretuluT, jud.
Botosani, pe mosia si com. Fintinelele,
pl. Siretul; are o suprafatd
de 17 hect.; e bogata In
peste.
Balta-Mare, baltd, formatá din
revarsdrile Prutului" pe mosia
com. Ostopceni, pl. Stefanesti,
jud. Botosani; are mult peste.
Balta-Mare, baltd, In jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu
o suprafata de 15 hect.; are
peste.
Balta-Mare, baltd, in jud. Dolj,
pl. Balta, com. Mdcesul-d.-j., cu
o suprafatd. de 70 pog. ; comunicä
in partea de E. cu balta
Nedeiul, prin Orla Craiovita si
se intinde spre Vest In mosia
Orna, sub numele de Balta-
Cirnel.
Balta-Mare, baltei", In jud. Dorohoiu,
pe mosia Suhardul, com.
Suhardul, pl. Prutul-d.-s.
Balta- Mare, baltd, in judetul
Fdlciu. (V. Siminesti, ses, com.
Vetrisoaia, pl. Prutul).
Balta-Mare, baltd, in jud. Iasi ;
se intinde de la N., pe sesul
PrutuluI, spre S., prin comuna
Hermeziul, pe lingd. satele Probota
si Cirniceni, din pl. Turia
continud pe esu1Ji,jieT, pana
aproape de riul Jijiia.
Balta-Mare, baltd, in com. rur.
plasa Blahnita, jud.
Mehedinti.
Balta-Mare, baltd, care ocupä o
suprafatä de peste 18 hect., in
com. rur. Gogosi, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Balta-Mare, bdltoaed, spre Est
de satul Lunca, din com. Pds
cani, jud. Suceava, avind o su
prafata de 298 m. p.
Balta-Mare, baltd, in com. Balteni,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Balta-Mare, girld, ce serveste
de comunicatie laculuI Sinoe cu
Marea-Neagrd, in jud. Con stanta,
partea de rdsdrit a pldsit Constanta
si a comunei Cara-Har
man ; are 9 kil. lungime ; e lar
gd. de 15 m. ; se deschide In
mare impreund cu Balta-din-MJ
loc, cu care se uneste, la locul
numit Gura-Buazulur, 6 kil. spre
S.-E. de satul Cara-Harman.
Balta-MarichiI, balta, in com.
rur. Gogosi, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Balta-Medeanuluï, ces, In jud.
Fdlciu ; se intinde spre N. de
satul si comuna Rdsesti, plasa
Podoleni; pe acest ses se afld o
bala.
Balta-Micä, baltd, jud. Dorohoiu,
pe mosia Suhardul, comuna cu
asemenea numire, pl. Prutul-d.-s.
Balfa-Micä, baltd, in com. rur.
Gogosi, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.
Balta-Neagrä, sat, face parte
din com. rur. Micsunesti Greci
(v. a. n.), pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat spre V. de Micsunesti-MarT,
pe tdrmul drept al
riulm Ialomita si la E. de pá
durea cu acelasI nume.
Suprafata totall a satuluI e
de 95 hect., cu o populatie de

BALTA-NEAGRA 230 BALTA-OLTUL-DE-JOS
129 loc., Romint, earl se ocupe.
cu agricultura $i cre$terea vitelor.
Tot terenul apartine loc.
Vite marl sunt 98 $i vite
mict 114.
Comerciul se face de i eirciumar.
Balta-Neagrä, baltil, In judetul
Ilfov, plasa Mosti$tea, 11'10 satul
cu acelaRT nume.
Balta-Neagrä, plidure, a statulur,
in intindere de 75 hect., pendinte
de com. Mic$une$ti-Greci,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Balta-Neagrfi, farina', pe sesul
sting al Siretulur, in com. Dolhasca,
judetul Suceava, despre
care se spune, ca mar nainte
forma o mla$tinä mare, in care
s'ar fi inecat atitia Turci, in eft
locul a crescut, s'a scurs si a
devenit cultivabil.
Balta-NiculuT, baltd, In jud. Falciu,
pe $esul dintre Prutet $i
Prut, la Girla-Vladicai, linga satul
Broscosesti, com. Stanile$ti,
plasa Prutul.
Balta-Nouä, lac, pe mo$ia Cosme$ti,
com. Soldäne$ti, jud. Suceava,
In suprafata de 75 pralim.
Balta-Nouä, lac, in suprafata de
4 prajim, pe $esul Siretultn, in
com. Stolniceni-Prajescu, jud.
Suceava.
Balta-Noua, mlaftind, acoperita
de stuf $i rogoz, In com. Lespezile,
jud. Suceava.
Balta-Nou'a, mofie nelocuitd, in
jud. Roman, plasa Siretul-d.-j.,
com. Cirligi.
Balta-Oarbei, baltd, In pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti; tine de
teritoriul com. rur. Strehaia.
Balta-Odfie, &ilia-, in jud. Dorohoiu,
la V. de satul Mileanca,
plasa Ba$eul, formata de piriul
Goleanca.
Balta -Oltul - de -Jos , plasel, in
partea de S. a jud. Romanati;
se nume$te ast-fel, pentru cd e
formata din desfiintatele :
Balta si Oltul-d.-j. Vechia plasA
Balta, se numise a$a, de la multele
baltr ce coprindea, intre care
maT mare e Potelul; avea resedinta
subprefecturer la Obirsia.
Plasa Oltu-d.-j., era a$a numitA,
pentru cä era situatá ling-d cursul
cel mar de jos al Oltulut,
in jud. Romanati avea subprefectura
la Izlaz.
Din jud. Romanati, ce are
forma until paralelogram, linpartit
in trei pld$T, prin 2 linir
paralele la bazA (DunArea), pl.
Balta-Oltul-d.-j. ocupd portiunea
de ling-a Dunare in partea de
jos a Oltulut.
Aceasta plasa are la rasArit
un hotar natural, riul Oltul,
care o desparte de jud. Teleorman
; in partea S. e despArtitA
de Bulgaria, prin fi. DunArea ;
la V. se invecineste cu pl. Jiuld.-j.
(Dolj) ; la N. cu pl. Ocolul
(Romanati), avind In aceste din
urna. 2 part' hotare artificiale
determinate prin impartirea administrativa
a comunelor.
Aproape de gara Vladila se
tae al 44° grad de latitudine boreala,
cu al 22 grad de longit.
orientala. Plasa Balta-Oltu-d.-j.
este cea mar mare din jud. Romanati,
mar mare chiar de cit
cele 2 luate impreura. Are o
latime de 22 kil. socotitá pe
unja ferata si o lungime de aproape
54 kil. socotita pe soseaua
ce merge din DabulenT
para. la Izlaz, prin satele de pe
marginea Dundrir.
Suprafata sa este de 170,849
hect., din 333,660 cit are intreg
judetul, i face parte din regiunea
sesuluI. Inclinarea terenulur,
spre Durare, e mar mica
ca in regiunea 'dealurilor, abla
este superioarA unur metru pe"
kil.; a$a Caracal e departe de
Corabia de 42 kil, si diferenta
de nivel s'a constatat a fi numar
de 52 55 m., ast-fel s'a
determinat, cu toatA exactitatea
posibild, cá inclinarea generala
a solulur in aceasta regiune nu
este mar mare de V".03 pe kil.
Ca altitudine observant, ca cele
mar inalte puncte nu ating cifra'
140 m. d'asupra nivelulta mariT,
dar nict nu se scoboara mar jos
de 20 m. Gura Oltulur are 19
m. d'asupra nivelultn mdrit, Izlaz
57, Selistioara 53 m., Corabia
83 m., Ascutita-cu-Colt de
la Grojdibodul 6o m., Maguracu-Vitä
de la AmArAsti 125 m.
Magura-Pancir de la Marotinulde-jos
138 m.
Teritoriul acestet pla..$1 se póte
imparti natural in 3 regiurn: a
Durarir, a Oltulur, si coltul dunelor
sau al nisipurilor, la N.-V.'
cu o fasie de sate in mijloc;
Dealurile sunt rarr si micT, in
citsesul doming. In toata plasa
cu micr ondulatiunT de teren.
Magurele $1 movilele sunt numeroase
i star' in$irate paralel
si de-alungul tarmulur septentrional
al Dunarel, In grupe de
3, 4, 5, pana la 16. Ele ail servit
fie ca puncte de observatie,
fie ca morminte oamenilor de -
demult sail din epoca romana,
cam ele apartin tutulor popoa-,
relor, care aü locuit pe pamintul
DacieT, incepind chiar din
epoca de piatrA.
In plasa Balta-Oltul-d.-j. sunt
bAltile Glodul si Vultoarea la S.
de Da.buleni, imensa balta Potelul,
care e inconjurata. de 7 comune,
$i care, pe o insula din
mijloc, mar are o balta, PlomIni.
Potelul comunica cu Durarea

BALTA-OLTUL-DE-JOS 231 BALTA-OLTUL-DE-JOS
prin gira Celeiul, care se termina
la Izlaz.
Insule, maI principale sunt,
incepind din spre Dolj: Domnita
Balap, Papadia-Mare, Papa.dia-
Mica, Ibra, Potelul, Dragovei,
Ciulnita, Chichinetele, Corabia,
Prundul-lut-Ahmed, Barda-PlopiI,
CalnovAtul, Renca, Izlaz, Chichinetele,
etc.
Terenul quaternar constitue
solul intreger plasI. La Corabia
are o grosime de ro im i materialul
scos din 4 cariere serva
la intretinerea $oselelor din
apropie' e. Terenurile quaternare
se continua prin Vadastra, Vadastrita,
Obir$ia, Bucini$ul, Amara$ti,
etc. Se mat disting cimpille
intinse de nisip, cu dealun
i coline, formate din nisipul
adus de Jiu $i transportat
de vintun pana. la Celariul, Soreni
$i Grojdibodul.
Clima e placutA, aerul sanatos,
iar vinturile acelea$I ca ale
intreger partt dunarene din tara.
Plasa Balta-Oltul-d.-j. e formata
din 40 de comune rurale
anume: Amá-
Apele-ViI, Brastavdtul,
Bucini$ul, Celariul, Celeiul,
Cilieni , Crusovul , Dabuleni ,
Dobre$ti, Gircovul, Ghizdave$ti,
Giuvara$ti, Gradinile, Grojdibodul,
Gura-PadineI, Hotarul, Ianca,
Izliceni, Izlazul, Jieni (Colul),
Marotinul-d.-j., Marotinuld.-s.,
Moldoveni, Obirsia, Orlea,
Poetul, Potlogeni, Rotunda,
Rusane$ti-d.-j., Seli$tioara, Joreni,
Studina, Tia-mare, Urzica,
Vadastra, Vadástrita, Vi$ina $i
Zvorsca, avind ca resedintá a su bprefecturet
COM. urb. Corabia,
port la Dunare $i statiune de
cale feratd.
Are o populatie de 62,505
loc., ceea ce vine cite 51/2 pngde
fie-care loc. Din ace$tia sunt
31,908 barbatI $i 30,597 femer ;
dupa religiune sunt 62,502 or-
todoxr i 3 catolici ; dupa nationalitate
61,459 RominT, 25
GrecT, r2 Bulgari, 5 SirbI, 2
GermanI, i Austro-Ungar si
Turc ; are 12,000 famila si 11,639
de contribuabilI. In 1888 au fost
3191 nAscuti (1545 barb. $i 1646
fem.), 3239 mortr (2080 barb.
1159 fem.) $i 1332 de asatoritY.
Case de locuit sunt 1757
bordee in pAmint sunt 11,148;
sunt 297 circiumI si alte stabilimente
comerciale, 282 cazane de
fácut racha', 6 mor' cu aburI,
2 cu cal $i 69 pe apl.
Biserice$te se administreaza
de protoiereul din Caracal. Are
55 bisericI Cu 77 preotI,
cintaretT $i 16 paracliseri. Are
37 de $coale : 25 de baetI, 2
de fete si ro mixte, Cu 44
inváltatorI, unde au urmat 1255
elevi (r 158 baetI $i 97 fete) ;
iar in Corabia se afla o $coala
urbana de fete Cu 2 institutoare.
Mara de juriile comunale,
carI judeca pricinI mal mici, este
in aceasta. plaza $i o judecatorie
de ocol la Corabia, pendinte de
tribunalul din Caracal. Mal inainte
de a se contopi cele douá
plA$I, era o judecatorie la Izlaz
alta la 01911-$ia.
In Corabia se afla i spitalul
de plasa, cu un medic, un subchirurg
si 4 infirmieri, Cu ro
paturi ; aci e re$edinta medicuha
de ocol $i a une moa$e ;
are si o farmacie.
Este un singur biurou telegrafo-po$tal,
la Corabia, afara
de ale cailor ferate, de unde se
expediaza posta rurald, de 3 ori
pe saptaming ; in comunele rurale,
primara impart corespondenta
dupa destinatie.
In aceastA plasa sunt 51 de
proprietari marI $1 14,840 proprietari
miel.
In ceea ce prive$te calitatea
pamintuluI, avem : 94131 hect.
pAmint arabil ; 10781 hect. izlaz
de pa$une; 3916 hect. livezt de
fin ; 267 hect. livezt de prunr;
200 hect. grAdinarir ; 5563 hect.
CU Vir ; 4041 hect. padurr, $i
43 hele$tae $i baltI pe o suprafata
de 5367 hect.
Vite maff sunt : 7496 cal; 8069
epe, 400 armasarI, 15843 bol,
14.859 vacr, 288 taurI, 1586 bivoll,
1624 bivolite, 50 catirI,
164 asinI, 97.561 or, 251 capre,
33.913 rimatort.
Cu comerciul se ocupa numai
strainif in special cu ro
merciul de cereale, Greca stabi-
V in Corabia i Caracal. La
Corabia se desface multimea
productelor. Foarte putine comune
de apus transporta cerealele
$i la Bechet, de unde
sunt pornite la Braila si Galati.
BilciurI la: DAbuleni, Izbiceni,
Cru$ovul, Studina, etc,
Plasa e strabatuta de la N.
la S. de o cale ferata $i de o
$osea. Linia ferata se termina
la debarcaderul portuluI Corabia
$i are 2 statiunt: Corabia
Vi$ina ; intra in aceasta plasd
de la com. Studina si are 26
kilom.
O osea, venind din Bechet,
trece prin Dabuleni, se continua
prin toate satele de Unza
balta Potelul, trece prin Corabia
i Izlaz $i duce la T.-Magurele
; alta pleaca din Izlaz $i
sue prin comunele de pe linga
Olt pana la Stoenesti.
Afara de aceste sosele $i de
aceea, care trece prin Rede, Dobrotesti
$i merge la Bechet, o
multime de alte drumurI naturale
inlesnesc transporturile.
Dunarea, hotarul de S. al
fiind $i al tara, este pAzit
de doro bantt, In urmdtoarele pichete
de granita. : Blana, Silvestrul,
Amara$ti, Broasca, Mircioica,
Despartirea, Culmita, Gradi$tea,
Dragovei, Orlea, Celeiul,

BALL A.-PLOPULUI 232 BALTA-1(0(;OJINA
al portuluI Corabia, Selistioara,
Gircovul, Plopir, Selistea, Verdea,
Izlaz si Gira.
Balta-PlopuluI, judetul BU7g11.
(VezI PlopuluI (Balta-), satt Cucuteni
Pirscoveni).
Balta-PopiI, baltd, pe mosia
comuna Fintinelele , plasa Siretul,
jud. Botosani ; are intindere
de i hectar.
Balta-PopiI, baltd, formatà din
värsarea Jijier, In satul Icuseni,
com. Stinca, pl. Branistea, ju
detul Iasi.
Balta-Popil, lac, in suprafatd de
I 00 präjinr, in satul Mitesti, comuna
Mirosliivesti, judetul Suceava.
Balta-Popii, lac, adesea sec, pe
sesul SiretuluI, teritoriul com.
Stolniceni, jud. Suceava.
Balta-Popii, mla,ctin, in suprafatd
de o falce, pe sesul SiretuluI,
mosia Cosmesti, comuna
Stolniceni, jud. Suceava.
schele, pe I3istrita,
in comuna Madeiul, judetul Suceava.
Balta-Porcului, sat, in judetul
Suceava, numit in partea sudicd
La-RusI, iar In cea nordia.
teni. Si maI nainte se numea
Valea-PorculuI, (v. docum., din
1663, in «Uricar.» de T. Codr.,
vol. X, p. 158). E afldtor pe mosia
si in com. Silistea, pl. Somuzul.
IsI trage numele de la
o baltd existentd in partea numita
Balteni, care altd-datrt se
zice, cä era scállatoarea mistretilor.
Asezat pe albia plriuluI
Cu acelasi nume, numárd 17 case,
populate cu 17 cap de familie,
sau 57 suflete, din carr 32 bar-
batI si 25 feme. Are 7 contribuabilI.
Vatra satului ocupa' suprafata
de 6 raid' si 40
(Despre mosie vezI Silistea).
ImproprietdritI (lupa legea
din 1864 sunt : 2 fruntasI si 8
mijlocasI, stdpInind 23 fdlcI si
45 prájim. Biserica si scoala
din Stirbdt serveste i acestui
sat.
Drumuri principale sunt : la
Stirbát 2000 metri si la Budà."1
tot 2000 metri.
Se spune, cA acest sat ar fi
fost format de niste calicI din
Galitia, veniti pe timpul unei
foamete.
Unif dintre oamenI stiu si acum
incd leseste i ruseste.
Balta -Porcului, bolla plasa
Trotusul, jud. Bacau, comuna
Hirja, formata de apele, ce se
adund la poalele munteluI Paltinis.
Balta - Porculul, plasa
Trotus, jud. Bacdu, com. Hirja,
care izvoreste din balta cu acelasI
nume si se varsa In Piriul-DobruluI.
Balta-Porcului, pirifi mic, afluent
al SuceveI, in jucletul Suceava.
Balta-PrisAcii, v. Balta DoamneI,
jud. Suceava.
Balta-Paiului, balM, In judetul
Dorohoiu, pe mosia Virful CimpuluI,
plasa Berhometele, formata
din varsarea SiretuluI.
Balta-RateI, cdtun, in comuna
Fä.urer, plasa Susita, jud. Putna,
situat pe Orla din partea dreaptd
a Putner, chiar in locul unde
se varsá in Putna. De la Balta-
Ratel, Putna se coteste, pardsindu-sI
cursul spre rdsdrit, apucind
spre S. pdrid la Rdstoaca,
unde se uneste cu Milcovul. Cdtunul
are o populatie de 342
suflete, carr locuesc in 76 case.
Are o bisericd fihialà, cu hramul
Adorrnirea. Scoala nu se afid
in sat. Copa In vIrstä de a o
frecuenta, sunt 18, din carI unii
urmeazá cursurile scoaleI din
situatä la o depártare
de 6 kil, de sat.
Balta-Ratei, mic lac, de 20 prd-
Pm, in pddurea Lupdria, din
comuna Valea-Glodulur, jucl. Suceava,
unde se gdsesc multe rase
salbatice.
Balta-Ratei, loc mldftinos, judetul
Tecuciu, in raionul com.
Cosmesti, pl. Nicoresti, *in jos
de podul Cosmesti.
Balta-RateI, pida, judetul Dolj,
plasa Jiul-d.-s., comuna Tintareni
; ese din coasta dealuluI
Floresti, curge de la E.-V. pe
teritoriul comunei Floresti, apoI
patrunde pe mosia Tintareni si,
in dreptul satulur Picu, se varsd
pe malul sting al riuluf Pul. Are
peste. Lungimea acestuf pirlu
este de 8 kil.
Balta-RädäcineI, baila; in jud.
Fdlciu, pe sesul dintre Prutet
Prut, la Girla-VIddicai, lingd satul
Broscdsesti, com. Stanilesti,
plasa Prutul.
baltd, In jud.
Fdlciu, In partea de N. a DealuluI-Rosu,
In sesul JijieI, com.
Bazga, plasa Podoleni.
Balta-Rece, lac, in com. rurall
Cernaia, plasa Motrul d. j., jud.
Mehedinti.
Balta-Rogojina, loe ,ces, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com. Negoesti,
pe care se intinde comuna
Negoesti.

BALTA-ROIE
Balta-Ro§ie, baltd, In jud. Doroholii,
pe sesul PrutuluT, in departare
de i kil. de la marginea
plc:lure)", pe teritoriul satuluT
Horbova, com. Mamornita,
plasa Herta.
Balta-Rujei, ntocirld, In padurea
comuneT Tatarusl", judetul
Suceava.
Balta-Rusulul, bczltd, in judetul
FAlcid, intre Prutet si Prut, in
partea de Vest a satuluT Condrea,
comuna Lunca- BanuluT,
plasa Prutul.
Balta-Stejarului, Fes, in jadetul
Falcid, In partea de Vest a
com. Salageni, plasa Podoleni,
linga. riul Jijiea ; cu o suprafata
de 15 hectare.
Balta-TeiuluI, baltd, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, la marginea
padureT Fintina -BodiT, din
com. Racaciuni.
Balta-Tiganului, baltd, pe mosia
si com. Fintinelele, pl. Siretul,
jud. Botosani.
Balta-Turcului, baltd, in partea
de Nord a comuneT Costinesti,
.plasa Tirgul, jud. Botosani.
Balta- TurculuI, (Movila-dela-),
monad, in partea de N. a
satuluI Dolina, com. Costinesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Balta-UrsuluI, deal, plasa Bistrita-d.-s.,
jud. Bacad, comuna
Margineni-Munteni.
Balta-Verde, cont. rur., in jud.
Dolj, plasa Ocolul, asezata pe
malul sting al Jiulur, la o depOrtare
de 5 kil. de Craiova.
Se invecineste la Est cu comuna
Preajba; la Vest cu comunele
Cernelele si BucovAtul,
84694. Mange Dieflonar Peografio,
233
de care se desparte prin ; la
N. cu orasul Craiova si la S.
cu comuna Podan. Limita de
N. incepe de lInga casele consululu)"
nemtesc, merge drept spre
V., trece Valea-FeteT, sue dealul
Popoveni, trece pe linga bariera
BechetuluT, de aci merge
spre N.-V., peste balta Geanoglu
si se indrepteaza spre V.
pana la bariera BucovatuluI. Limita
de S. incepe din punctul
numit Zalhanaua-luT-Sterie, pe
malul sting al JiuluT, merge spre
S.-E., pana la catunul Mofleni ;
de ad i se indrepteaza drept spre
E. pana la catunul Popoveni,
de aci o ja spre S.-E. pana la
podul de fier Jitianu, al cal&
ferate Craiova- Calafat, iar de
ad i spre E. trece pe linga catunul
Balta-Verde pana la punctul
Cornetul unde se termina.
Limita de E. incepe din punctul
caselor consululuT nemtesc ,
merge drept spre E. in plaiul
viilor, la mAgura de la Beucea,
de ad i se indrepteaza spre Sud,
pana in Valea-cu-Cornil; la in
lungul sad aceasta vale, drept
spre V. si dupa 400 metri se
Indrepteaza spre S., trece Valea-
Buduroaielor, de la Nordul satuluT
Preajba; de ad i se indrepteaza
spre V. pe drumul FAcailor,
coteste spre stinga, trecind
calea judetiana Craiova-
Bechet, iar de ad i tinteste spre
capatul de E. al linieT de Sud
In punctul numit Cornetul. Limita
de V. incepe din bariera
BucovatuluT, merge drept spre
S., pang la lunca Moftenilor ; de
aci o ia spre S.-V. si da drept
In Jill, in punctul numit Zalhanaua-luT-Sterie,
capatul de Vest
al linieT de Sud.
Terenul comuneT este ses si
&altos, din care cauzä si com.
s'a numit Balta. In mare parte
insa, comuna este acoperita Cu
nisipurf.
BALTA-VERDE
Comuna este udata. : i. de Atli
jiul, care atinge teritoriul acesteI
comune din punctul numit Zalhanaua-luf-Sterie,
trece pe linga
catunele Mofleni, Popoveni, Branistea
si Balta-Verde, pana in
punctul numit Cornetul ; 2. de
piriul Circea, ce izvoreste din dea-
Iul Circea, merge spre S.-V. si
se impreund Cu pirlul Facailor,
pe care se. afia clouä mor! numite
FICA merge drept spre
S. si se varsa in lacul Bizdina,
care la findul sad se scurge in
Jig ; 3. de piriul erca, care-sT
are izvorul in baltile Gcanoglu
de lingA orasul Craiova ; de la
V. merge spre E. prin Nordul
catunuluf Popoveni si se varsa
In Balta-ManastireT-Jitia; 4. de
piriul Popoveni, care pleaca din
Balta-PopiT, trece prin Vestul
catunuluT Popoveni si da In Jiu.
Peste Jid se MIa podul numit
Bucovatul, in marginea catunuluT
Mofleni; tot peste Jiú, podul de
fier numit Jitianul, In partea de
S. a catunuluT Branistea. Intre
catunul Mofleni i Craiova se afla
un pod peste 1311111 erca ; tot
pe erca se aflà unul intre Craiova
j catunul Branistea si unul
intre cat. Popoveni si Craiova.
Peste piriul Flea se afla un
pod in dreptul Morilor.
In comund se gasesc urmatoarele
lacurT: Bizdina la E. de
cat. Balta-Verde ; are scurgere in
Pd. Balta-ManastireI-Jitia, imprejurul
manastirer Jitia si a catunuluT
Branistea, se varsa in Jig,
la Estul catunuluT Balta-Verde.
Balta-Popil, la Nord de cat. Popoveni,
se scurge In Jiti pe la
Vestul catunulur Popoveni. Balta
- de - la- Fintiona- HanuluT- Chin -
tesculur, se scurge In pirlul
ca. Balta-Branistea, ce inconjura
cat. Branistea. Aceasta balta
contine putina apA, cite-va ochiurT
si pe intinderea sa creste
papura i trestle. LAtimea sa
BO

BALTA-VERDE 234 BALTA-VERDE
este de ioo metri, iar lungimea,
care are forma unuT arc de cerc,
este de 2 kil. aproximativ.
Comuna s'a tnfiintat la anul
1864. Se compune azi din 4 eatun
e : Balta-Verde, Branistea, Popoveni
si Mofleni. Catunul de resedinta
este Branistea. Alta-data
a avut re.sedinta In cat. Balta-
Verde, pana la anul 1891, cind,
construindu-se un local noti pentru
primaria din Branistea, s'au
mutat autoritatile, unde se afia.
asta-zI. Fatá de cat, de resedinta,
ast-fel sunt situate cele-
1-alte treT: cat. Popoveni este
spre N.-E. de cat. de resedinta,
cat. Balta-Verde spre S.-E. si
cat. Mofleni la V.
Pe la anul 1876, com. Balta
Verde era unja' cu com. Podan,
avind resedinta In Podan.
In com. Balta-Verde se gä
sesc dota manastirl 1. In cat.
Mofleni, numita Bocovatul Vechiu,
reparatà de stat la anul
1873; In serviciul manastirel se
afla I preot, I dintaret si I paraeliser.
2. Mdnastirea Jitia, in
Branistea, fondata la anul 1572
de catre Constantin Basarab ;
a fost reedificata la anul 1651
si reparan', la 1853 de catre calugarT.
In jurul manastirer Jitia
se vad ruinele chilielor ce apartineau
manästireT. In manastire
se gasesc inscriptil, dar
care nu aú putut fi descifrate
bine de catre locuitorT. In serviciul
manastireT suht 2 preotT,
2 cintaretI si un paracliser. Una
manastirea Jifia, ca.t. Branistea,
se vad dona. movile de pdmint,
in care, dupd spusa batrinilor,
se gasesc osemintele multor soldatl
RusT.
In comuna' se afla o singura
biserica, in cat. Popoveni, fondata"
la anul 1854 de obstia locuitorilor
i reedificata de comuna
la anul ¡892; are r preot
si I cintaret.
Comuna este strabatutä de un
drum vechiu, numit Drumul-SareT,
care plecind din jud. Vilcea,
de la Ocna, atinge teritoriul
acesteT comune in punctul
Casele-ConsululuT-Nemtesc ; de
aci merge spre S., trece prin
partea de N. -V. a catunuluT
Balta-Verde, i apoT merge ca
la 200 metri spre V., unde da
in soseaua judeteana Craiova-
Calafat, in dreptul poduluT de
fier.
In catunul Brariistea se afla o
scoala mixta, la care urmeaza
scolariT din toata comuna ; ea
functioneaza din anul 1849 si e
intretinutá de stat i domuna.
Scoala are o tarind de 819 hect.
Localul In zidarie e in buril
stare ; are un singur invatator.
Totalul populatiuner din comuna
este 1263 sufl., ast-fel impartite:
Balta-Verde 320 suflete,
Branistea 202, Pop oveni 403 si
Mofleni 338.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 162 locuitorT inpaminte
Dupa legea din 1879 sunt
9 insuratel improprietaritT. Populatiunea
creste in medie de
60 o pe fie-care catun. Boalele
ce bIntuesc mal mult comuna
sunt: frigurile, scarlatina si anghina.
Portul locuitorilor este
national. Femeile poarta vara
sorturi-fuste, pe cap cirpe albe
de bumbac, lar lama fuste de
lina groase, scurteicT, etc. Barbatii
poarta camasT lungT, haine
de dimie alba si cojoace frumos
brodate.
In toata comuna se gasesc
285 case si 16 bordee.
Suprafata intreguluT teritoriu
comunal este de 1850 hect. sau
3700 pogoane, din care : pamint
arabil 780 hect., fineata 550
hect., izlaz 300 hect., lac i teren
sterp 55 hect., padure 165
hect.
In comuna se afla doua mosif:
mosia numita Balta-Verde, ce
azT apartine statuluT, lar Inainte
apartinea manastireT Jitia; mosia
locuitorilor improprietaritr, la un
loc cu a diferitilor proprietati
din orasul Craiova ; impreuna
dati un venit de 4445o lei.
Deosebit, mosia Balta-Verde
da un venit de 144o0 ler. Aliana
de cat. Mofleni, de ambele
partr ale soseleT judetene
Craiova-Bucovat, se afla hinca
statulur numita Mofleni, cu o intindere
de 65 hect. In catunele
Balta-Verde si Branistea se ata
zavoaele Cu aceleasT numirT, ce
apartin locuitorilor, avind o suprafata.
de Too hect. In cat. Popoveni
se aflä un zavoiu de citeva
hect., ce apartine statuluT.
Padurile sunt compuse din stejar,
cer, artar, frasin, corn ;
predomina stejarul.
Viile, in intindere de ioo hect.,
apartin locuitorilor si se Osen
pe mosia statuluT Balta-Verde
si in Podan; produc vin ros
de calitate inferioara.
LocuitoriT acesteT comune se
ocupa mult cu agricultura. Plugurile
i uneltele de muna. vechT
au fost inlocuite prin cele perfectionate.
Atit pe mosia statuluT
cit si pe proprietatea locuitorilor
se seamana gnu, porumb,
orz, cinepa i °yaz.
Comuna Balta-Verde este una
din comunele, In care industria
este mal dezvoltata, mal ales
ca. este asezata in apropiere de
orasul Craiova.
Ast-fel, in comuna, In satul
M3fleni, se afla o mica fabrica.
de caramiddrie. Un om lucreaza
pana. la 600 bucatr pe zi i le
vinde cu 35-45 leT miea de caramida
arsa. Mal in toata comuna
se gasesc cazane de araml, pentru
fabricarea rachi uluT de prune.
Linga. cátunul Branistea, la
marginea JiuluT, se afld o mica
fabrica de cleT1 In care se scoate

FALTA-VERDE 235 BALTA-VIE
cleiul din carnurile luate de pe
piel de vite.
In catunul Mofleni, alaturT cu
podul BucovatuluT, se afla o
laptarie model, care da brinzä
alba, ca$caval $i unt de burla
calitate.
Pe mosia statuluT Balta-Verde
sunt doug, morT de apa, pe piriul
FacaT, la conacul mosieT.
In comuna Balta-Verde sunt
9 meseriasT, din carT 2 croitorT de
haine , in catunul Balta-Verde
2 croitorT i I cizmar in Branistea;
2 croitorT in Popoveni;
un croitor si un cizmar in Mofleni.
In comuna se gasesc 19 comerciantI,
dintre carT 2 circiumar!
in Balta-Verde ; 5 circiumarT
2 bacanT la cele 5 ctrciumT
si cele douä bleanil din cdtunul
Branistea ; un circiumar in catunul
Popoveni ; lar in Mofleni
8 circiumart, la cele 8 circiumI
ce se gasesc in acest din urma.
catun.
LocuitoriT isT desfac productele
ce consta din gnu, orz,
ovaz, meig, lapte dulce, iaurt
unt in mare cantitate, in orasul
Craiova. ET importa cele
necesarh pentru consumatia zilnica
i imbracaminte.
Linia ferata -Craiova-Calafat
trece intre catunele Branistea
Balta-Verde. Soseaua judeteanA
Craiova-Calafat, lungl, pe
teritoriul comuneT Balta-Verde,
de 4 kil., trece printre catunele
zise mar sus. Catea judeteang
Craiova-Bucovat, lunga in comuna
de 4 kil., trece prin catunul
Mofleni. Drumul comunal
Popoveni-Craiova, calle vecinale
Popoveni-Branistea si Branistea-
Balta-Verde, precum i Mofleni-
Brani$tea, ce unesc catunul de
resedinta cu catunele vecine,
trece prin comuna.
Militienil in comuna sunt 127,
rezervistT 24.
Venitul comuneT pe 1893-94
a fost de 5488 ler, 21 banT
cheituelde de 5268 leT.
Balta-Verde, com. rur., in plasa
Blahnita, jud. Mehedinti, la distantá,
de 40 kil, de orasul Turnul-Severin,
situat5, pe empie,
formeaza comuna singurd, avind
755 contribuabilr, Cu 820 loc. in
181 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea
vitelor. Calitatea p atnintuld este
de mijloc. Loc. posea.: 18 plugurT,
38 care eu bol $i 9 carute
cu cal. Are o biserica cu
preot si 2 dintaretT; in comuna
e o circiuma. Budgetul comunet
coprinde : la veniturT 2340
ler si la cb.eltuelf 988 lef. Numárul
vitelor in comuna e de 238
vite marT cornute, 27 caT, 206
or si 200 rimatorT.
O osea comunala o leaga
cu comunele Jiana i Flaminda,
unde se impreunä cu soseaua,
ce vine de la Gruia i mercre
la Turnul-Severin. In a-
-
ceasta comuna se afla o cimpie
frumoasa, ce se intinde $i pe
teritoriul comunelor vecine,
care poarta numele de Cimpia-
D eciuluT.
Are o scoala mixta.
Balta-Verde, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Balta-Verde, este
situat pe malul drept al JiuluT,
la 5 kil. de Craiova, e situat in
S.-Estul comunet BaIta-Verde.
Are 130 suflete, 148 barbatT
172 femeT. Locuesc in 73 case
$i 13 bordee ; dintre carr, 43
sunt de zid si 30 de paiante.
CopiiI din acest sat, urmeazä
la scoala mixta din satul Branistea,
ce este la o departare de
7500 m. Numärul scolarilor pe
1892-93 se urca la 12 bleti $i
5 fete. Cu virsta de scoall. sunt
48 baetT si 6 fete. Stiu carte
47 barbatT si 4 femeT.
Intre satul Balta-Verde si sa
tul Branistea, este mangstirea
Jitianul.
Prin partea de N.-V. a satuluT
Balta-Verde, trece Drumul-SareT
care de aci mal merge cu vre-o
200 m. spre V. unde da in soseaua
judeteana Craiova-Calafat,
la podul de fíen In acest sat
sunt 2 circiumr.
Balta-Verde, baltd, in jud. Dolj,
situata in partea de E. a comune'
Balta-Verde, pl. Ocolul.
Balta-Verde, baltd, in comuna
rurala Balta-Verde, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Balta-Verde, izlaz, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Balta Verde,
satul Balta-Verde, in intindere
de 500 hectare.
Balta-Verde, hindi a statuluT,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Balta
Verde, satul Balta-Verde, pe
mosia statuluT. Are intindere de
65 hect., si se gaseste alaturT
de satul Mofleni, com. Balta
Verde, de ambele partf ale
$oseleT judetene Craiova - Buc
ovat.
Balta-Verde, mofie a statuluT,
jud. Dolj, plasa Ocolul, comuna
Balta-Verde, satul Balta-Ver
de, arendata de la 1893 98 cu
12400 leT an. Inainte apartinea
mangstiret Jitia. Pe piriul Faca!,
de pe aceasta mosie, sunt 2 morT
de apd.
Balta-Verde, otivoifi, jud. Dolj,
plasa Ocolul, com. Balta Verde,
satul Balta-Verde ; apartine locuitorilor.
Balta-Vie, baltd, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni ; cu o
suprafatg, de 2 hect. $i cu adincime
de 2 m.

BALTACUL 236 BANII (MUCIIIA-C11-
Baltacul,girhy, in jud. Prahova ;
izvoreste din com. Filipesti-de-
Padure, pl. Filipesti ; trece prin
finete, curge spre S. si se varsa
in Orla Rosioara.
Baltacul, nu, incepe din riul
tinasul ; uda Pueni,
Prundul, din jud. Ilfov, vise varsá
in riul PoduluI - Zisu ; avind o
directiune dela N.-E. si o lungime
de 4 kil.
Baltagul, deal, se intinde in partea
de Nord a satului Delesti
din com. Pietresti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiu.
Baltinului (Gruiul-). (Vez! Gruiul
Baltinultu, jud. Neamtu).
Baltatul, mo,sie, a Statului, in
com. Hanul-Conachi, pl. Siretul,
jud. Covurluiu; arena 19.112 ler
pe an.
Baltati, phia, curge pe teritoriul
comunei tiobordnii, pl. Crasna,
jud. Vasluiu, pe sub poalele dealului
Liestii si se varsa in pirlul
Crasna.
BaltoI, vale, in com. Milostea, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Balul, firlu, in jud. Gorj, la N.
comund Novaci ; izvoreste din
muntele Balul, Austro -Ungaria,
si se varsa In Lotru.
Balu§e§ti, piriti, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Balusesti, izvoreste de la Est
de satul Mesteacdnul; curge de
la nord-est spre sud-vest; trece
prin satul Balusesti si la vest de
satul IucsestiT-d.-j.; se varsa in
pir. Ciolacul, pe dreapta.
Banatul-Olteniel. Dupa pacea
de la Passarovitz, la anul 1718,
dintre Austria si Turcia, aceasta
din urma ceda cele' d'intiiu
Banatul - Olteniei sau Valachia-
Mica, adicà toata tara d'adreptul
Oltului (coprinzind cele cinc!
judete Mehedinti, Gorj, Vilcea,
Romanati i Dolj), Domn al tarei
fiind loan Mavrocordat, fratele
lui Nicolae Mavrocordat, Domnul
Moldovei. La anul 1739, la
incheierea pacir de la Belgrad,
intre aceleasi dota puterT, Oltenia
fu retrocedata Turciel si reincorp
°rata cu Tara-Ro m'in easca. ;
ast-fel statu Oltenia, sub sceptrul
Habsburgilor, un timp de 21
de anT. Asta-zi inca se mai vorbeste
in Valachia-Mica., despre
Nemtii cu coada . Asupra acestei
epoce, publicat in
timpul din urma, o sumà de
documente de mare interes, culese
de Hurmuzachi i editate de
Academia Romind.
Banca, sat, In jud. Tutova, pl.
Tirgul, pe piriul Recea. Are
629 locuitorT, din carT 65 stiu
carte; i so case. Formea.7.5. com.
Banca cu catunele Ghermanesti
Fedesti. In toata comuna sunt
1499 loc., din carT 81 stiu carte;
256 contrib.; 355 case. Se cultiva
vie, pe o suprafata de 44
hect. Comerciul se face de 17
persoane, din cal-1 i I Romini,
6 Evrei, in 17 stabilimente. Are
o scoala primara de bäeti, o
statie de drum de fer si un oficia
postal, sucursala a celui
din Zorleni. Sunt in com. 3 biserici.
Venit. comuna sunt in
suma de 10,298 leT, 54 bani.
Banca, stalie de dr. d. f, jud.
Tutova, pl. Tirgul, com. Banca,
pe linia Birlad-Vasluia, pusa in
circulatie la 13 Noemvrie 1886.
Se afta intre statiile Zorleni 9.2
kil. i Rosiesti 11.2 kil. Inaltimea
d'asupra
69,97m.
Venitul acestei statil, pe a-
nul 1896, a fost de 39.864
6o banT.
Banca, fiada, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Damianul, pe lino
care trece hotarul de N. catre
comuna Cdciulate.sti, pl. Jiul-d.-j.
Bancea, pddure, pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Bacau, pe teritoriul com.
Faraoani.
Bancea, vale, pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Bacau, pe teritoriul com.
Faraoani.
Bancila, localitate, in jud. Prahoya,
com. Margineni d.-j., pl.
Banclului (Valea-), vale, in pl.
Cimpul, jud. Ialomita, teritoriul
com. tefanesti, desparte
jud. Ialomita de jud. Ilfov.
Bancoghiciul, deal, in jud. FAIciu,
n partea de Vest a com.
Vutcani, plasa Mijlocul.
Bancul, lac mic, In jud.
la 112 kil. spre N.-V. de satul
Vadeni; comunica spre V. cu
viroagele Siretelul.
Bancului (Movila-), movild, in
jud. Bráila, la 4 kil. spre Est
de satul Mihaiu-Bravul, pe lunca
Dunaril.
Bandea, proprietate a statuld,
pendinte de manastirea Cimpulung,
in jud. Muscel. S'a arendat
pe periodul 1885-95 cu 520
le' anual.
Bandrabura, loc cu izvoare, pl.
Siretul-d.-s., jud. Bacau, de unde
obtrseste pirlul Blidariul, din com.
Mardsti.
Banii (Muchia-cu-), muchie, in
com. Cislaul, cat. Barasti, jud.

BANITA 237 BANUL
Buzaii continuatie din muntele
Gilma. Se zice, ea aci ar fi fost
ingropatä o mare colmara, dar
nu se stie cine a gasit-o.
Banita, tezermic, in jud.
intre piriul Girluta i Tezerul
Gira - Mare din comuna BertestiT-d.-s.
Banita, numire, datä unel pArVf,
ca de 40 hect, din padurea statuld
Gavanesti-Cotul-Ciorii, de
pe mosia Gavanesti-Priviti, jud.
Buzar'.
Banitä (Movila-luï-),movild, in
com. Padina, jud. Buzail, numita
ast-fel dupa un mocan, Nitá Banitä,
ce-sl avea tirla aci.
Baniul, cdtun, al comunei Calaparul
d.-s., in judetul Gorj, in
partea despre N.-E. a comuneT
si la o departare cam de 5 kil.,
este situat in Valea-Racilor
are o suprafata de 65 hect., din
care 4 hect. padure si 36 hect.
cultura., fìnete i pasune, proprietate
a D-lor C. Saidac si
I. Scafes ; 18 hect. cultura, cu
2 hect. vie si 5 hect. prunT sunt
ale locuitorilor.
Are o populatie de 14 famicu
56 suflete, din carT 12 contribuabilr,
ocupindu-se cu munca
ctmpulur i cresterea vitelor.
LocuitoriT posea, 4 plugurT, 7
care cu boT, 6 stupi, 39 vite
marr cornute, 2 cal, 59 01 si 9
rimatorT.
Pe marginea despre V. a acestui
catun curge piriul Jil -
tul-Mic.
atunul e traversat de soseaua
comunall, ce vine despre
N. si care 11 leagá in acea parte
cu cat. Baniul al comunei Raci;
la S.-V. 11 leaga cu comuna sa
Calaparul.
In acest catun sunt 2 puOrf
§i I linda..
Baniul, clitun al comuneT Raci,
din pl. Jiul, jud. Gorj, situat in
partea despre S. si la 2 kil. departe
de comuna.. Numirea, se
zice, ir vine de la un vechiu
Ban, ce ar fi locuit in acea localitate.
Este situat in VaIea-Racilor
si are o suprafata de 25
hect., din carT, 4 hect. padure,
7 hect. loc de cultura, finete
pa.5une, proprietate a d-lui Leoveanu
; 12 hect. arabile si 2
hect. prunT sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 30 fam.
cu 200 sufl., din carr 25 contribuabilT.
LocuitoriT poseda 4
plugurT, 6 care cu boT, 2 stupT,
28 vite mari cornute, 4 caf, 38
of i 27 riml.tori.
CAtunul e strabatut de soseaua
comunala, ce vine despre
N. din com. Raci si se indreaptä
spre S., legindu-I cu cat. Baniuld.-j.,
ce apartine comuneT
Calapdrul-d.-s.
Pe marginea despre V. a acestui
catun curge ptrlul Jiltul-
Mic, pe care se gaseste un fäcau
Cu I alergator.
In catun se afla i biserica,
facuta de locui torT, la anul 1820;
Cu un preot si 2 cintaretT.
In catun se mal gaseste 2
puturT i i fintina.
Banov, atun, pendinte de comuna
Catunul, plasa Neajlovul,
jud. Vlasca. I s'a dat numele
dupa proprietarul moiei, Poicovnicul
Banov, care din ostirea
ruseasca a trecut in serviciul
ostirif rominestf, sub administratia
generalulur Kisselelf.
Banoviceni, mahala, in partea
de rasarit a orasuluT T.-Severin,
formatä din locuitoriT satuluT Banovita,
stramutatT in Severin.
Banovita, fost sat, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, asta-zr
desfiintat. Nu exista de cit biserica
de zid, la care merg locuitoriT
din satele Dudasi si Banoviceni
din Severin, fiind in
apropiere de dinsa, i ca fosti
locuitorr al satulur Banovita. Adi
se pretinde a fi fost locuinta
Banilor Severinului. Se pretinde
iardsT, ea Banoveti sau Banoviteni
nu puteau sa fie de cit
oamenii de incredere aT Banilor,
cariara le a fost daruita mosia ;
ei au luat numele de Banoveti,
adica oamenT aT Banilor.
Banta§a, vezI Ghida, a'eal, in jud.
Roman.
Banul, vezT Cacarazeni, sat, in
jud. Iasi.
Banul, insula, in Dunare, Cu 36
hect. padure; depinde de com.
Celeiul, jud. Romanati.
Banul, loc de izvoare, pl. Tro
tusul, jud. Bacau, pe teritoriul
comuneT Manastirea-Casinul, de
unde 4r are obirsia pîrîiau1 Calasaul-Mic.
Banul, loc izolat pe Berheciu,
jud. Tecuciu, in raionul comu
nei Gohorul, unde a fost iazul
moara numite a Banulut
Banul, mtindstire de calugarT,
orasul Buzau, jud. Buzk'u, fon
data in 1571, de vornicul An.
dronic, care a inzestrat-o cu mal
multe mosiT. In anul 1722, jupineasa
Adriana, vaduva vorniculuT
erban Cantacuzino, o
rezidi, insa mal 'nainte de a o
termina, se remaritä cu marele
postelnic loan Stamos, care, pen
tru cauza fanariotica, in frontispiciul
ce-1 pune bisericer, da
uitarei pe primul fondator si In
intelegere cu Nicolae Mavro
cordat, Domnul tasa, printr'un
hrisov din 1722, o inchina ma

BANUL 238
ingstireT Dusca, de la Tricale,
eparhia Larisa. Cu aceasta ocaziune,
biserica, pe tina,
el donatiune, pe lingá darurile
fácute de Mihaiti-Viteazul
si de altT DomnT, a mal primit o
parte din averea bisericei Brosteni,
precum i mal multe mosiT
ddruite din nou, In cit ajunse a fi
una din cele mal avute ale tareT.
Dupa secularizare a devenit
biserica de mir, i in 1884
a fost restauratä de Ministerul
Cultelor.
Inscriptiunea dupd frontispiciu
este aceasta:
Sfluta si Dumn ezeiasca biscrica aceasta,
al cáruia hram I3una-Vestire a NascatoareT
de D-Leu se prnueste, ne,tiinduse
de cine s'a zidit tntiiii si firtmlnduse,
D-el Adriana, care a fost jupáneasa
luI§tefan Cantacuzino vornic, dupti moartea
D-14 tndemnindu-se din Dumnezejasa
rtvni, a zidit-o din temelie si a Infrumusctat-o
ca zugrivealit pe dináuntru
In zilele raposatulut Domn loan Constantin
Voevod ; dura aceea, din voia
D-zen, casittorindu-se cu DI. Ion Stamos,
mare postelnic, en D-lul d'impreunK, ca
tImplä, en odájdil i ea alte odoare o au
Imp d bit, cu chilil primprejur o ail Intemeiat
si mi alte dobitoace si veniturt
o au inzestrat, ajutorind-o Cu hrisoave
si en mili domnesti, acum In zilele prea
Lrtalyttulul. siprea tr4eleptulul Domn loan
icolac Alexandru Voevod si o ail Inchinat
la Sf. mániistire, ce se nnmeste
Dusca. ande se práznueste Blagovesterdile,
spre vecinica pomenire a D-lor
g. párinvilor, fijad cursul anilor de la
Christos : 1722; lar de la Adam: 72309.
Dipticul: ePomelnicul fericivilor ctitorl
ai Sf. Minástin Banul din orasul Buzau,
Menta Italia de Andronic vistierul, fiind
cursul anilor de la Adam : 7079, lar de
la Christos : i57i..
gDomm : Mircea, Alexandru, Michael,
Alexandru, Gabriel, Rada, Alexandru,
Leon, Mateiu, Nicolae, Michaiti, Constantin,
Grigore, Mateiii, Consta.ntin, Michael,
Alexandra si Constantin.
eArhiereI tefan si Efrem.
eCtiton: Andronic, Adriana, erban,
Udriste, Musea, Calo* Mile, etc.
eAceste numirI ctitoriesti le am adune,
ce am putut gasi prin hrisoavele
zapisele de cumpliratorI i daniI, ce are
SI. Manastirei am scris aicl din po-
runca Sf. sale párintelul chiar Iacob Egumenul
ca In ved &tí pomeneascit. Anul
18329,
el). S. La acest pomelnic s'a avut In
vedere si cel vechiu al rattnästireI».
Dintre obiectele sacre, aflate
In aceasta biserica cu oare-care
importantá istorica, vom mentiona
:
O icoanä foarte vechie
de o frumoasa pictura, reprezentind
pe Malea DomnuluT, careja
i se da si puterea de a
face minunT. Elena Doamna, sotia
luT Constantin Brincoveanu,
fugind in Buzdti, puse sa o imbrace
cu argint, in anul 1697;
in anul 1819 vel stolnicul Alexandru
Vdcarescu a poleit-o
cu aur. Icoana are aceasta. inscriptie
:
eAceastä sfIntä icoana s'a ferecat de
Ilina luI Constantin Ni olae V evod 139,
sarab, egumen Paisie, la 7205, iar acum
s'a prefácut i poleit de D-lut vel Stolnicul
Alexandru Vacarescu egumen
Iosif archimandrit Christos 1819a.
O evanghelie damita de
Adriana, in 1716 si ferecata cu
aur, cu inscriptia :
eAceasta sfinta evanghelie e fitcuta de
roaba luI Dumnezeu Adriana, jupineasa
luI erban C nstantin y rnicul. 1716 .
Numirea Banu ce se da acesteT
bisericr e inexplicabila,
de oare-ce niel unul din ctitorir
ei n'a fost ban. Dintr'un hrisov
al luT Mihaiu-Viteazul din
1594, prin care da voe calugarilor
acestel manastirT sa faca
o moara pe apa BuzauluT, re-
2ulta, Cd pe atuncr era cunoscuta
sub numele de Buna-Vestire.
Intr'un hrisov al luT Alexandru
Ilias din 7137 (1629),
se numeste biserica luT Andronie
Vistierul cu hramul Blagovestenier.
Numirea dar de Banu
e de mal tirziu.
Sincar in a sa cronica serie:
gin auul 1546, C da Vornicul orInduind
sa se pule hotare : la Braila, la Giur-
BANULUI (DRUMUL-)
gin, la Turnu, pe care le luase Turcil
de la Tara-Romtneascti, In comisiunea
de delimitare a luat parte si un mare
ban; din care cauzrt hotarele acestor loculi
se numesc ale Banululs.
Biserica Banul, posedind citeva
proprietatT cu acest nurne,
precum : Odaia-BanuluT, Movila-
Banuluf, etc., de la proprietatT
e probabil, ca a trecut numele
si la biserica. TotusT intr'un hrisov
al luT Constantin Brincoveanu,
din anul 1710, dat mosnenilor
Mocesti, se vorbeste de
Enache, Banul de la Mocesti
intealtul de Vocla Banul (?) de
la Buzan. Poate, ca acest Vocla
Banul sa fi dat numele i bisericer.
Banul, sfoara de mofie, jud. Tecucid,
în raionul comuna Gohor,
fosta proprietate unuT boer, Banul
; merge din apa BerheciuluT
pana in muchia dealuluT Gohor-
Ireasca. In partea de V., pe Berheciti,
a fost un iaz cu moara;
asta-zT nu se Ad de cit varecare
urme ; locul poarta insa numele
de iazul i moara BanuluT.
Banul, numire prescurtata, data
cat. Simileasca-Banulm, saa CAramidaria,
din com. Simileasca,
jud. Buzla.
Banul, vale, numita i Valea-Banulur,
in com. rur. Bala-d.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Banul-FrIncu, numire, data de
locuitoriT une partT din mosia
Doamna-Balasa, din com. Mihailesti,
jud. Buzan.
BanuluI (Dealul-), deal, in com.
Stanesti, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Banului (Drumul-), drum vechiu
pe hotarul domeniului Giurgiu,
judetul Vlasca, ales la 1546

BANULUI (1.11RBOCA-) 239
cu ocazia delimitArif domeniuluI
despre vecinAtAtile de cAtre N.
Drumul s'a Acut de cAtre Mircea-Vodl-Ciobanul,
impreunA cu
Marele-Ban, de la care a l'Amas
numele de Drumul-Banulul.
Banului (Hirboca-), mofle, In
com. Vadul-Soresti, jud. Buzlu.
(V. Hirboca sau Blestematele).
Banului (lzvorul-), izvor, in jud.
Prahova ; curge din muntele CAlugArul,
com. Star-Chiojdul, pl.
Teleajenul ; ja directia N.-E. si
se varsA in Bisca-FArl-Cale, tot
in raionul com. Star-Chiojdul.
Banului (Mägura-), magurii, in
com. Putineiul, jud. Teleorman,
ridicatl pe timpul rdzboaielor
luI Mihaiu-Viteazul cu Turcit
Banulul (Moisica-), mofie, In
com. Zmeeni, jud. BuzAti. (V.
Moisica).
Banului (Movila-), (Bädeni-
Miluiti) cdtun, al comund Cioranca,
jud. BuzAu ; 390 locuiton
si 98 case.
Banului (Movila-), movild insemnatl,
In com. Cioranca, jud.
BuzAu ; face tot ¡le o datA hotar
intre mosiile BAdeni-Miluiti
Corneasca.
Banului (Movila-), mofie, in comuna
Cioranca, jud. BuzA5. (V.
Bldeni-Miluiti).
Banului (O dala-), cittun, al com.
Simileasca, jud. BuzAu ; are 220
loc. si 44 case.
Banulul (Odaia-), pidure, a, sta
tuluI, pe mosia Negreasca, din
com. Simileasca, jud. Buzar';
190 hect.
BanuluI (Platra-), pisc stincos,
In com. si cat. RusiavAtul, jud.
BuzAti, peste care e drumul la
muntele Bildea ; mal poartA numirile
de Coltul-Pietrer si de
Piatra-lur-Vilcu.
BanuluI (Plclele-),paa'ure a statuluI,
pe mosia Piclele-cu-Sforile,
din com. Piclele ; face un corp
Cu sforile de pAdure : Glodul,
CAlugArul si Malul-
Spart, din com. Cdnesti ; are
198 hect.
BanuluI (Pirlul-), phia, izvoreste
de la Fintina-PopiI, din
Dealul-BrAtenilor, pe teritoriul
comuneI DIngeni, jud. Botosani ;
curge pe lingl satul Dingeni
se vars5. in Jij'a.
Banulul (Podul-), pod vechiu,
pe soseaua nationald BuzAa-Ploesti,
In com. StIlpul, jud.
intre padurile Cringul si Balta-
PlopuluI.
Banului (Poiana-),poiand, com.
SlAnicul, plaiul VArbilAul, jud.
Prahova.
BanuluI (Särata-), pcidure a statuluI,
pe mosia SArata-Bugheni,
din com. Gura-SArater, jud. Buz511;
are 401 hect.
Banului (Sfoara-), numire, datá
pAdureIGlodul, din com. Cdnesti,
cAtunele Glodul i Petcari, jud.
BuzIu ; face parte din corpul
de pAdure Piclele-BanuluI; are
27 hect.
Banului (Sforile-), mo,sie a statului,
pendinte de mAnAstirea
Banul, in com. PIclele, jud. BuzAu
; are 830 hectare, afarA de
peste mo hect. pldurea
Banuld, i ii hect. vie, restul e
loe de arAturA, de flneatA i loc
sterp. Acum e vindutl si despArtitA
in 3 pArtI.
BARACUL
BanuluI (Sforile-), molle, in
com. Cilibia, jud. Buzdu. (V.
Movila-Oaei, v. Cilibia si tubeul-
Mosiilor).
Banului (Stupina-), izvor,
com. Oddile, jud. Buzdu. (V.
Stupinele).
BanuluI (Stupina-), loc izo lat,
In com. Pirscovul, jud. BuzAu;
formeazA hotar despre comuna
Trestia.
BanuluI (Val ea-), numire vechie,
a cAt. Zapodia, din com. Trestia,
jud. BuzAu.
Banului (Valea-), catun, al comuneI
B5.1Anesti, jud. I3uzAu ;
are 120 loc. si 20 case.
BanuluI (Valea-), numire,
une! partr din mosia statulur
Titulesti-Cozieni, din com. 135.-
Idnesti, jud. BuzAu.
BanuluI (Välcica-), valcea, jud.
Tecuciii; incepe din mijlocul
sfoard de mosie Banul si continta
spre E. In raionul com.
Gohor.
Baraca, lac, in judetul R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
a.sezat In partea de miazA-zi a
comuna, pe o poianä din culmea
CAtAutulur ; produce stiucA,
caracuda mAruntl, ce se vinde
si se consumá in localitate.
Baracesti, in jud. Prahova, numire,
ce se maI dd ctit. Cosmina
d.-j., plaiul
Baricul, movird, in jud. BrAila,
la un kil. spre V. de satul Dudescu;
servá de hotar filtre comunele
Dudescu i Slujitorif-Albulesti.
Baracul , vale, judetul Vlasca,

BARAICTARUL-BIANCA
ce ese pe proprietatea Visina,
merge pe la Vadul-StanchiI, prin
Corbi-Mari si da in Neajlov, pe
aceasta din urm5. proprietate.
Baraictarul-Bianca, in judetul
Prahova, proprietate a Eforiel
spitalelor civile din Bucuresti,
fosa pendinte de mändstirea
Brebul, com. Draganesti, plasa
Cimpul, in intindere de 1.352
hect., toate arabile si fineatá ; arendata
pe periodul 1888-93
Cu 20.768 leI anual.
Baraictarul-Brebul, sat, in jud.
Prahova; face parte din comuna
rurala Draganesti, pl. Cimpul.
Aci este o biserica claditä in anul
1852, de un calugar, pe cind
mo5ia apartinea de manastirea
Brebul.
Baranca, loc izolat, in jud. Dorohoia,
intre riul Prut si padurea
Hudesti, pl. Prutul-d.-s.
Ala se aflá niste cosere ale
proprietata mosieI si un pichet
pe frontiera.
Baranca, movileY, in judetul Romanati.
Baranca, pti'clure, in jud. Dorohola,
pe mosia Zamostia, com.
cu asemenea numire, pl. Berhometele
; se intinde din hotarul
Bucovina pana aproape de sat,
pe o suprafata de 1030 hect.,
si este situatá ata pe deal cit
si pe sesul Siretula; cu
multe esente de lemn, intre carT
domina stejarul.
Baranca, pida, in jud. Dorohoiu,
ja nastere din izvoarele:
Cojocasul si Rdutul, de pe mosia
Zamostia, comune cu asemenea
numire, pl. Berhometele, si dupd
ce primeste in cursul s'AA piraele
umaria, Stejeritul, Trifan,
Sorohanenilor si Putrida, se
240 BARATI
varsa in riul Siret, ce trece prin
marginea comuneT.
Baranca, tes, in jud. Dorohoiti ;
se intinde intre piriul si padurea
Baranca, de pe teritoriul
comuna' Zamostia, pl. Berhometele.
Baranea-Hertei, sat, in judetul
Dorohoiti, pe mosia Herta, comuna
Movila, pl. Herta, cu 6o
fam. 300 sufi. Asezarile satenilor
sunt parte bune cu livezT.
SateniT nu sunt improprietaritl.
Mosia are 524 hect. 14
un- cimp si 57 hect. 28 ar.
dure mica.
Piriul ce curge pe mosie este
Pietrisul.
Piatrà de zidarie se stringe
numaT pentru trebuintele locale.
Hotarele mosieT sunt : Tirnauca,
Herta si Pilipauti.
Baranga, canal, in insula Balta,
j'ud. Ialomita, plasa Borcea, pe
teritoriul comuna Cocargea.
Baranul, vale, jud. Vlasca, ce
iT zice si Crevedia ; vine din Pietresti
si mo5ia Vadul-Stanchir.
Baratca, loc zl-,olat, in comuna
Birgdoani, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, situatd pe partea
dreapta a soseld Piatra-Bozieni,
intre 23-24 kil. Sunt aci vre-o
3 case numaT, clrora locuitoriT
le zic curte, cu toata aparenta
ce au de a fi mal mult niste
hambare pentru pastratul grinelor.
Baratea, ce izvoreste din
podisele despre sudul satulw Birgaoani,
com. girgdoani, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, curge
In directiune sudica, traversind
soseaua judetiana. Piatra-Bozieni,
intre al 22-23 kil., si se varsa
pe partea stingá si in capatul
despre rasdrit al iazulul Bala.
neti.
Baratul, pildure, supusa regimuluT
silvic, pe mosia Muntele-
Baratul comuna Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, in intindere
aproximativa de 500
hect., cu un masiv des compus
din fagT, plopT si mesteacanT
spre virf putia moliftI. Este situata
in regiune muntoasa, cu
pante repezT, din carT se scurg
piraie. Se invecineste la Nord
cu Vdcarea, la Sud cu Bojorita,
la Est cu Riul-TirguluT si la V.
cu Boldul.
Baratii, sat, pl. Bistrita-d.-j., jud.
Bacáti, al com. Osebiti-Márgineni,
asezat aproape de Bacall
IsT trage numele probabil de la
cuvintul barat, denumire ce se
da superioruluT manastireT catolice
din Bacn, provenind san'
de la borat.frate pe ungureste,
sati de la Beratul turcesc ce
se acorda preotilor catolicI asezatT
in tarile noastre, care aveail
proprietatT nu departe in
tirgusorul Trebes. Aceste proprietatI
aU trecut in stdpinirea
bisericiT catolice din IasT.
V. Episcop. Melchisedec, «Papismul
si biserica Ortodoxa in
regatul RominieT», p. 28). In acest
catun se afla o biserica catolicä
foarte vechie, care este
deservitá de un preot din Baají.
Numärul capilor de familie
este de 90 si a sufletelor de
350. Sunt 2 circiumi. Animale
se &ese: 5 car, 152 vite cornute
si 44 porcI.
Barati, deal, pl. Bistrita-d.-j., jud.
Bacda, com Osebiti-Margineni.
Barati, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, com. Osebiti-Margineni,
de 234 ala. Despre aceasta
mosi e, Th. Codrescu («Bu.

BARASCA 241 BARCANELE
.ciumul romln», pagina 186), se
exprima ast-fel emosie a biserice'
catolice din Iasi. Are sat
cu o biserica, un dascal, un mazil,
un c'apitaier, patru vadane,
ir slujbasI volnicI; pe lingd mo-
Margineni, alugara si altele,
cu un numar de 44 locuiton
».
Barasca, vdlcea, in jud. Olt; lzvoreste
de pe teritoriul comund
Cornatelul, pl. Oltul-d.-s., si se
varsa in Valea-GuguluI, pe tarmul
sting, tot in raionul com.
Cornatelul.
Barba-Alba, haltd, jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Poiana.
Barba-Lata, nzo iM, in judetul
Braila, la S. de Slujitori-Albotesti,
plasa Calmatulul ; la 4 5
kil. de aceasta comuna.
Barba-Rasa, prival, In judetul
Braila, In circumscriptia Chiscani,
Intre D u n drea-Vap oarelor
Dunarea-Vechie.
Barbu, mdndstire de calugarite,
in com. Grajdana, jud.
catunul Miluiti, situata pe un
rasfatat platotiumbrit la S.-E.
de paduroase coline, iar la N.-
V. scaldat de incretitele unde
ale rluluI Ni§covul. A fost fondata
la 1662 de Barbu Vel...
sosia sa Despa. MaI in urma a fost
inchinata Sf. Mormint si a fost
metoh al manastireI Vacareti.
Dupà secularizare a devenit biseria
de mir. In anul 1871 schitul
de miel Sf. Gheorge, din
com. Boziorul, fiind amenintat
de izvoare, care mal' in urma.
la si darlmat, Episcopul Dionisie
a mutat calugdritele de la
Sf. Gheorge la Barbu si asa a
devenit lar schit, servind totde-odata
si locuitorilor din catunul
Leiculesti.
84594. l'arete Moftonar adollro"
Barbu, movild, in com. Caragelele,
pe mosia Tuguiatul, jud.
Buzau.
Barbu, pirita, pl. Trotusul, jud.
Bacau; curge pe teritoriul com.
Bogdana si se varsa in piriul
cu acelasI nume.
Barbu, ddure, a statuluT, pe
mosia Badeni -Miluiti, jud. Bu
zata; are 954 hect, precum si
cite-va locurI arabile, In com.
Graj (lana.
Barbu,poiand, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj.
Barbu (Lacul- lul-), baila' Intinsa,
in jud. Olt, pe teritoriul
comuna erbanesti-d.-s., pl. erbane0.
Barbu (Movila - luI.), viligurd,
spre rasarit de com. Visina, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Barbul- Mircea, eimp, in plasa
Dumbrava, jud. Mehedinti, com.
rur. Baltati-d.-j.
Barbului (Dealul-), deal, com.
HIrtiesti, pl. Argeselul, jud.Muscel.
BarbuluI ucla
com. Cireasovul, de la N. la S.,
face mal multe zig-zagurI, se impreuna
cu plraiele Porcul si Cireasovul
si se varsá in riul Olt, in
raionul comuneI Cireasovul, pl.
Oltul-d.-j., din care izvorWe.
Barbului(Reda-), vechie numire
a mafia Scheiul din com. Gherasen',
jud. Buzdu.
Barbului (Stupina-), loc izara
In com. Tisaul, cat. Leiculesti,
jud. Buzdu.
BarbuluI (Stupina-), vechie nu-
mire, a cut. Leiculesti, com. Tisaul,
jud. Buzau.
Barbului (Valea-), vechie numire,
a cdt. Barbuncesti, com.
Grajdana, jud. Buzdu.
BarbuluI(Valea-), vale, com.Po
pesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vlicea.
Barbului (Valea-), vale, pe pro
prietatea Pueni, plasa Marginea,
jud. Vlasca.
Barbului (Virful-), munte, in
com. Mlajetul, jud. Buzdu, in
tre 1.1%11 Valea Stanilei
si Valea-Larga ; are mal
multe ramificatil, acoperite cu
paduri seculare.
Barcaciul,pddure, a statulur, in
intindere de 253 hect., situatä
In com. Vaideeni, pl. Horezul,
jud. \Meca.
Barcan, deal, la V. com. Bunesti,
pl. Ocolul, jud. VIlcea. Nutnele
lur vine de la un om, Barcan, ce
se stabilise aci §i unde a trait
toata viata.
Barcanele,sat, face parte din com.
rur. Pausesti-Otasaul, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are, impreuna.
cu Vdleni, o populatie de 517
loc. (276 barbatT si 241 femel).
Cade in partea de N.-E. a comund
si este udat de rlul Otasaul.
Are o scoall frecuentata
de 17 copiI (9 baetl si 8 fete), la
o distanta de 2 kil, de ditunul
Urseresti. Locuitorir sal s'ají improprietarit
in anul 1864, pe
136 hect. pamint, pe mosia statuld
Bal canele.
Barcanele, pdclurice, a statuluI,
In intindere de 6 hect., pendinte
de com. Pluseti-OtAsaul, plasa
Ocolul, jud. VlIcea. Apartine
schituluI Dintr'un-Lemn.

11ARCEA 242 BARCEA
Barcea, com. rur., jud. Tecucid,
pl. Birlad. Compusd din 5 cdtune:
Barcea-Noul, Barcea-Vechie,
Dordsti, Dragdnesti si Podoleni.
Este situatd pe loc ses,
Valea-Birladulur, la 9 kil, departe
de capitala jud. si 8 la kil. de a
pldsir. Are o populatie de 1818
suflete cu 480 familii, din can
459 bdrbatr, 450 femer asaoriti,
30 bárbarf si 25 femer necasatoritr,
15 bd.rbatI i I° fe
mer vaduw, 490 bdeti si 358
fete. Ei locuesc in 502 case, acute
de gard.
Numdrul nasterilor pe anul
1893 94 a fost de 78, iar a deceselor
8i. Populatia a descrescut
deci in acel an cu 30/0.
Suprafata intreger com. este
de 13994 hect., din care 6292
hect. pdmint arabil, 280 Jinete,
2745 hect. izlaz, 375.7 hect. pddurr,
920 hect, loe sterp i 51
hect. vir.
Mosiile de pe teritoriul com.
sunt: Drägdnesti, Dordsti, Barcea
i Podoleni.
Terenul acester comune nu
este accidentat; prezinta un singur
deal : Dealul-Podolenilor,
care are o indltime de 50 m.
Acest deal este acoperit cu pddurr
si vil%
In comund se afld 12 Evrer.
Meseriasr sunt: 4 fierarI, i, lemnari,
I cizmar si 20 circiumarT.
Industria e mdrginitd la trebuintele
casnice. In satul Drdgdnesti
se aflä o moard de
apd cu turbind, arenclatd d-lui
Tache Anastasiu. Tot ad i se
aflá si un iaz sistematic. Budgetul
com, este de 8.337 lel*. Numarul
contribuabililor 425.
Comuna are 2 §colf: una in
cdtunul Barcea-Vechie si alta in
cdt. Drdgdnesti, ambele mixte.
Cea din Barcea dateazd de la
1865, lar cea din DrAganesti, de
la 1879. Ambele sunt intretinute
de comuna ; ad cite 17 hect. si 16
arir pdmint arabil. Localul din
cdtunul Barcea-Vechie este construit
de comund in anul 1891,
de zid, in stare bund ; cel din
Drdgdnesti este inchiriat.
Scoala din Barcea e frecuentatd
de 6o copir (58 bdetr si 2
fete) ; are i invdtAtor ; cea din
Drdgänesti are 25 copir (22 bdetr
si 3 fete), o invdtatoare. Copir
In virstd de scoald sunt 149 (70
bdetr si 79 fete). Stid carte 110
bdrbatr si 8 femer.
In comuna sunt 3 bisericr,
deservite de 3 preotT si 3 ctntaretr.
Locuitorr improprietdritI dupd
legea din 1864 sunt 364, iar
dupd legea din 1879 sunt 170.
MilitienT sunt 100, rezervistr 40.
In comuna se afld 2 calcad
de rachiu, una in Barcea
si alta in Podoleni, care produc
anual 150 vedre de rachiu,
fdcut din tescovind i drojdie.
Locuitorir isi desfac productele
in orasul Tecuciu i in tb.gul
Ivesti. Transportul productelor
Il fac cu carde cu boi pe
soseaua nationald.
CdT de comunicatie sunt : Calea
feratd Tecuciu-Ivesti, care
trece prin partea de rdsdrit a
satelor: Dragdnesti, Dordsti
Barcea Noud ; trece peste un
pod de fier apa Birladulur in
satul Drdgdnesti si peste un altul
la N. de Barcea Corozelul;
pe dinsa e statia Halta-Barcea,
la o depdrtare de Dordsti de 500
in.Soseaua nationald Tecuciu-
Galati, care trece prin satele
Drdganesti, Dordsti si Barcea-
Noud, pe o lungime de I0 kil.,
avind un pod de fier pe Birlad,
inainte de a intra in DrAgdnesti
si altul peste Corozel, intre
rdsti si Barcea.
Soseaua Barcea-Movileni, care
incepe din soseaua nationald, trece
prin Barcea Vechie, trece Birladul
prin un vad, dd in satul
Podoleni, se lidicä pe la asa zisul
Dealul-Hrube si ajunge in
Movileni ; are o intindere de
8 kil. oseaua Podoleni-Umbrdresti,
pe o intindere de 3 kil.
oseaua Barcea-Cudabli pe o
intindere de 12 kil. si cdile naturale
DrAgdnesti-Matca, in lungime
de II kil., DrAgAnesti-Cudabli,
de 15 kil.
Locuitorir : 8io bol, 544
vacr, 12 tauff, 161 cal, 103 epe,
21 armAsarI, 6 asinr, 6 bivolf,
4750 or, aceste impartite in 7
stinr, 3 pe mosia Dordsti si 4
pe mosia Drdgdnesti, care produc
anual 14000 ocale brilla In
com. sunt si i6o stupr.
Limitele com, sunt la N. orasulur
Tecucid, despdrtit prin o
linie conventionald, care incepe
din hotarul mosier Movileni ,
merge spre E., trece Birladul
pe lingI mosia Cernicari, pän&
la hotarul mosier Cudabli. La
Sudul comunei Umbrdresti, care
incepind prin o linie de invoiala,
din mosia Movileni, trece Birladul
pe lingdmosia Umbrdresti,
tine pAnd. in mosia Cudabli, jud.
Covurluiu. La Est com. Cudabli,
care formeaza si hotarul judetulur,
mergind spre Nord pdnd in
hotarul mosier Puteni. La Vest
com. Movileni, despdrtitA prin o
linie, care incepe din comuna
Umbrdresti, merge spre N. pe
lingd Movileni, pana in hotarul
mosier. Sturdza, care apartinea
orasulur Tecucig.
Com. este strdbdtutà de riul
Birlad care trece prin parta
de V. a satulur DrAgdnesti, desparte
satul Barcea-Veche de Podoleni
i in urmd trece in com.
Umbrdresti.
Mal este udatd. si de piriul
Corozelul, care vine de la Nord
spre Vest, trece catea feratd,
soseaua nationall, desparte satul
Dordsti de Barcea-Noul, intrd
in Barcea-Vechie i se vars1 in

BARCEA
BaltA. Acest pirld este periculos
priml vara si in timpurT ploioase,
cAcT vine foarte repede, rupind
podurile si stricind tot ce gAseste
in ca/e.
Com. de la anul 1874-76 a
,fost unitä. cu satul Matca i mahalaua
Cernicari , care ast5.-zT
tine de Tecuciu. De la acest
an s'a separat. Matca a fácut
o comunl a parte, lar Cernicari
a trecut la Tecucid. Comuna se
numea, pe acea vreme Cernicari.
Ca fapt istoric putem mentiona
urmatoarea intimplare : La
anul 1564, Alexandru LApusneanu
venea despre Galati, pentru a
2-a oarA Domn al MoldoveT. El
poposeste la N. de satul
ganesti, in localitatea numitA
D u mbrava - DrAgAn egilor Lä
pusneanu 1 intrase in Moldova
Cu 7 miT de SpahiT i Cu 3 miT
oaste de strinsurA, avind si poruncA
de la Sultan O. cearA.
de la Hanul TAtarilor ajutor.
El mergea avind allturi pe Vornicul
Bogdan, amindor calad
pe armAsari turcesti. AjunsT la
Dräganesti h intimpinarA boeriT
luT Toma-VodA.: Nornicul Motoc,
Postelnicul VeveritA, SpA.tarul
Spancioc i Vistiernicul
StroicT. ET se InchinarA luT LApusneanul,
dar nu-T sArutarA poala,
dupl cum era obiceiul. Bine atT
venit boerr I» le zise LApusneanul.
SA fiT MAria ta sAnAtos !»
rAspunserA eT. «Am auzit de hintuirile
taren?, zise LApupeanul,
«Si am venit sd o nfintui». Si nu
bAnuesti MAria. ta , zise Motoc,
«Tara este linistitA, pentru aceea
obstia ne-a trimis sA-ti spunem,
ca norodul nu te vrea, niel' te
iubeste i MAria ta sa te intord
inapoT . Lipusneanul aspunse
«De nu me iubesc eT, eu iT lubese
pre dinsiT ; si de nu me
vrea tara, eu o yola pe &risa ;
voiu tot merge orT cu voie, orT
243
ara voie». i ridicIndu-se cu oastea
sa aü mers grabnic spre
lar Toma Vod5. cu Vornicul
Motoc, cu Spancioc si Veveritä
ad fugit in Polonia la Liov,
unde Regele PolonieT trimise pe
hatmanul Crasinski $i le-au tiiat
capetele la totl, cAcT Layusneanul
cerea extrAdarea lor. (Letop.
t. I, pag. 219 $1 220).
Barcea, mo)sie, in com. cu acelasT
nume, jud. Tecucid, proprietatea
statuluT ; are 3152 hect.
pAinint arabil, aducind un venit
de 39000 leT. Inainte apartinca
mAnAstireT Dancu (Iasi).
Barcea, ftddure, judetul Tecucid,
proprietatea statuluT, in partea
de E. a satuluT Barcea. Are o intindere
de 90 raid', cu trupurile
Dealul de 6o fAlcT, strabiltuta
de Valea-BAsicuteT, Valea-Robilor,
Valea-Arcaciul si Lunca
de 30 fAlcT, la S. de sat.
Barcea, statie de drum de fer,
jud. Tecuciu, plasa Birlad-Nicoresti,
com. Barcea, pe unja
BArbosi-Tecucid, pusä in circulatie
la 13 Septembrie 1892. Se
aflá intre statiile Ivesti 9.5 kil.
Tecuciu 8.5 kil. InAltimea d'asupra
niveluluT mAriT de 31.59
kil. Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 20.768 leT
si 35 banT.
Barcea-Noui, sat, judetul Tecuciu,
face parte din comuna
Barcea. Situat pe ambele laturi
ale soseleT nationale Tecucid-
Galati. AicT e resedinta comuneT.
Are o populatiune de 55
capT de familie, cu 246 suflete,
carT locuesc in 54 case. titi
carte 18 bárbati si 3 femei. Comerclul
se face de 2 ctrciumarr.
Acest sat a fost Infiintat in anul
1881, in urma inundatiilor fAcute
de Birlad. LocuitoriX de
BARGILELE
aici ad venit din satele de prin
prejur, care au fost inundate.
Barcea-Vechie, sat, judetul Tecuciu,
face parte din com. Bar
cea. Situat pe malul sting al
riului Birlad. Are o populatiune
de 150 capT de familie Cu 564
suflete, locuind in 149 case. Stiu
carte 43 bArbati §i 3 femeT. Co
merciul ti fac 4 circiumarT si 2
bAcanT. Are o scoalA mixta cu
un invAtátor. AicT se afta biserica
cu hramul SfintiT-Voivozi.
Aceastá bisericl s'a zidit in
1796; la 1846 s'a reparat de
Iancu Malaxa si asa a durat
panA la 1882, cInd focul a dis
trus-o, ramiind numal zidAria.
La 1884 s'a refAcut.
Barchezil (Valea-), lavar, in
com. CAnesti, jud. Buzau, cAt.
Pácurile ; ese din munth UmbrA
relul si se scurge in pirIul SA
rafelul-BerciT; contine multá sare
in disolutiune.
Barcul, a'eal, In jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Helestieni.
Barcul, poiand, com. Ulmetul, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Barcul-Mare, baltd, in jud. FA1chi,
in partea nordicá a com.
Lunca-Banulur, pl. Prutul, la S.
de satul Foca.
Barcul-Urlatu, ba/td, In judctul
Falciu, in partea de N.-E. a
com. Lunca BanuluT, pl. Prutul,
intre satele Foca i Condrea.
Barda-Plopii, insuld, In DunAre,
intre comunele Gircovul i Izla
zul din jud. Romanati.
Bargilele, deal, situat Intre ramura
Petru-VodA. i Domesnicul,
com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.

BARGILELE 244 BASACAN
Bargilele, pirtiaf, ce izvoreste
dintre ramurile muntilor ce se
Intind catre S.-E. de satul Dolhesti,
com. Pipirigul, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu ; curge in
directiune spre S., pana la satul
Coroiul, com. Calugareni, pl.
Piatra-Muntele, uncle unindu-se
cu piriul aceluI sat, numit Coroiul
si cu pirlul Bulatan, formeaza,
Piriul-LarguluI.
Bariciul, movild, in jud. Braila,
ca la 12 kil. spre N. de satul
Sutesti si. de tarmul sting al
riuluf Buzau, pe muchia dealuluT
Suliganul ; serva de hotar
'nitre Sutesti si Rimnicul-
Sarat.
Barlanul, izvor O localitate, In
jud. Prahova, comuna Posesti,
pl. Teleajenul.
Barna, sat, judetul Tecuciti ; face
parte din com. Godinesti, pl.
Berheciu ; asezat la N. com. si
la N. jud., formind hotarul; despartit
de jud. Bacau prin Dealul-Fruntestilor
; e la distanta
de lo kil. si 800 m. de resedinta
comunei ; are o populatie
de 17 capI de fam. cu 70 sufl.,
locuind in 15 case.
Barna, huciu de pildure, situat
pe Pirlul-luI-Stahie, in comuna
Calul-lapa, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Barna, vale, numita si Valea-BarneI,
in com. rur. Dobra, plasa
ampul, jud. Mehedinti.
Barnari, v. Gura-Barnaruhn, jud.
Suceava.
Barnari, munte, In com. Bro5teni,
jud. Suceava, avind 1704 m.
alt. d'asupra niveluhn marli.
Barnarul, pilla, in com. Bros-
teni, jud. Suceava. Izvoreste de
sub Bada, curge de la S.-V.
spre N.-E. ; ucla teritoriul co.
muna pe o intindere de ii kil.
si, dupa ce a invirtit un fierastrau,
se varsa in Bistrita.
Baroianul, etit. al com. Sibiciuld.-s.,
jud. Buzau ; are 4 loc. si
I casa..
BaroianuluI (Izvorul-), isvor,
in com. Sibiciul-d.-s., jud. Buzau,
ese din coastele malurilor vecine
si se scurge in riul Buzau,
face hotar despre com. Mlajetul.
Baron, pirhi, pl. Znagovul, jud.
Ilfov ; se varsa In balta Znagovul,
la N. de com. Tincabesti.
Baron, vale, jud. Ilfov, prin care
trece piriul Cu acelasr nume.
Barose§ti, cdtun, in jud. Olt, pendinte
de com. Valea-Merilor, pl.
Mijlocul, situat in partea de Est
a comunei, in imediata apropiere
de com. Sinesti, pe coasta
dealuluT sting al Plapcd. Are
225 locuitori, mal top' mogienI.
Barosul, vale, in com. rur. Prunisori,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Bartosul, deal, jud. Prahova, cu
directia S.-E., in com. Ditesti,
plasa Filipesti. Pe dealun sunt
plantatI vil, prunI, nuci si merr.
Barza, sat, in apropiere de Olt,
cu 100 fam., jud. Arges, plasa
Topologul; face parte din com.
rur. Budesti. (V. a. n.)
Barza, cdtun, la Sud de com. Stoboresti,
din pl. Teleormanulul,
jud. Teleorman. Este situat pe
proprietatea statuhn numita Barza-Stobore5ti.
Are o populatiune
de 210 sufl., din carT 49 contrib.
In mazginea acestuT catun,
despre Hui Vedea, curge &tul
Barza, care se varsa in Vedea.
Barza, coastd, com. Madulari, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vlicea.
Barza, pise, In jud. Olt, la Est
de com. Cionagesti, pl. Oltuld.-s.
Serveste parte pentru cultura,
parte pentru pasunarea vitelor.
Barza, pirig, jud. Teleorman, ce
se varsä la poalele catunului cu
acelasT nume, in riul Vedea, strabatind
si prin paclurea statuld
cu acelasT nume.
Cursul luT incepe mat sus de
com. Mozaceni, s'i are ca afluent
pirtfasul Merisul, care incepe din
dreptul com. Stoboresti.
Barza, trup, din mofiile mostenilor
din cat. Burdea-Caldararul,
pendinte de com. Strimbeni, jud.
Teleorman. IT mal zice si Adu
nati-Mosteni.
Barza, vdleea, incepe de la Nord-
Vestul com. Stoboresti, jud. Teleorman,
si urmeazä cursul ptriulm
cu acelasT nume.
Barza-Stobore§ti, mofie, a statulur,
In pl. Teleormanulm, jud.
Teleorman. Cea mal mare parte
din aceasta mosie a fost vindutä
in loturT satenilor de prin
comunele invecinate.
Basa, munte, In com. Corbi, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Virful
sau poarta acelasT nume.
'Basacan, tnunte, jud. Bacau, pl.
Trotusul, pe teritoriul com. Doftana.
Basacan, plidure, jud. Bacau, pl.
Trotusul, pe teritoriul com. Doftana.

BASAMAC 245 BASARABI
Basamac, eleftett, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Preajba, In dreptul
caruia se impreung. Valea-Varzgriilor
cu Valea-lur-Ionicd, com.
Preajba.
Basarab, dmpie, in jud. Vilcea.
(VezT Tirsa).
Basarab, iaz, Cu o suprafata de
20 hectare, pe mosia Ripiceni,
comuna Movila-Rupta, judetul
Botosani.
Basaraba, sat, pe mosia Cu acelasr
nume, din comuna Preutesti,
plasa Somuzul, jud. Suceava.
Unir spun, ca primul descAlicator
al satulur ar fi fost un
cioban venit din Basarabia, de
unde si numele .satulur.
Asezat pe pirlul Duruitoarea,
din dreapta SomuzuluT-Mare, numara
165 case populate cu 170
capi de familie sad 68o suflete,
din carr 387 barbatr si 383 fem.
Din acestia sunt 27 strainT. Are
149 contribuabilr.
Vatra satulur ocupa suprafata
de 20 ale' si 25 prajinT.
Intre proprietariz vechr al mosiei
se tin minte Alecu Forgscu,
de la care a trecut la Smaranda
Rosetti-Balanescu, care o vindu
doctorulur A. Greceanu, de la
care a fost cumparata de actualul
proprietar Al. Grig. Bonache.
Moja e in intindere de
1300 fäld, din care 610 raid
cultivabile, 600 falcr padure si
90 falcr necultivate. improprietAriti
dupa legea din 1864 sunt
42 mijloc. si 48 codal, stapinind
266 Ale si 75 prAjinr.
Are : o biserica cu patrontil
Sf. Andrel, zidita la 1836 de
A. Forascu, improprietarita la
1864, cu 812 alai loc de cultura',
deservita fiind de un preot
si un cintaret ; o scoala rurall
mixtá infiintata la 1879, cu un
invatator plätit de stat, frecuentata
de 48 elevr.
Numarul copiilor intre 7-12
anT din raza scoaler e de 86
bdeti si 69 fete.
Drumurr principale sunt : la
Preutesti (3500 m.) si la Dolhe5ti-Marr
(5000 m.).
Pe la 1843, «Basaraba, la tinutul
Sucever, ocolul Somuzulur,
mosie cu partt si a domnier sale
Postelniculur Alecu Botez, zestre
de pe cucoana d-sale Ralu,
nascuta BasotA, si a clironomilor
tul Sandulache LApusneanu,
Negoita Radu si altir. Are sat
cu o biserica, 2 preotr, 2 dascalT,
13 nevolnicT, 8 vddane, ri
slujbasr volnicr, 2 Evrer ; pe
HITA mosiile Platonesti sau Manoli,
Arghiri, Preute5ti si altele,
cu un numgr de 45 locuitori.
(«Bucium. Rom.», an. Lia, pagina
226).
Basarabi, com. rur., jud. Dolj,
pl. Cimpul, la 84 kil. de Craiova
si la 4 kil. de Calafat, care
este resedinta plasir.
E situata pe malul sting al Dungrir
in fati. comunelor : Cosoya,
Stanotraul, Cutova si Chirimbec.
Se invecine5te la N. cu
comuna Poiana ; la S. Cu Dunarea
de asupra nivelului cIreia
terenul comuneI are o inaltime
medie de 7 m. ; la apus cu comuna
Calafat ; la rasarit cu cdtunul
Golenti.
Comuna este udata la S. de
Dunare. In mijlocul el se afla
o boira numita Comani, plina cu
pestT ; aceastá bala se scurge
in Dunare.
Comuna s'a format in anul
1880, in urma improprietäririlor
fácute dupa legea rurala din
1879.
Se compune dintr'un singur
cAtun numit Basarabi.
Se gAsesc In comunä urmele
une cetätr numita Hunia-Lun-
gA, ce se crede a fi facuta de
GermanT.
De asemenea atit in apusul
clt si in rasaritul comuner se
gAsesc tabii, santuff vechr.
Are o biserieg fondata de cltre
locuitorT. In tinda bisericer
se &ese scrise numele locuitorilor,
carT au fost delegatT pentru
stringerea de pe la sAtenr.
In servicial bisericer se afta' un
preot si dor cintaretT. Biserica
are o proprietate de 17 pogoane
arabile.
In comuna se afla o scoala
mixta, ce functioneaza din anul
¡884; este IntretinutA de comuna;
are o proprietate de 8
hect. ; iar in vatra satulur are
1 hectar. In anul 1892 93,
a fost frecuentata de 59 baetr
si 4 fete. In etate de scoala
sunt 158 loc. tiu carte 85, adica
78 bArbati si 7 femer.
Populatia comuneT este de 958
suflete, din care 477 barbatI si
481 femeT. Media mortilor este
de 43, iar a nasterilor de 52.
Case sunt in numar de 200,
facute din pamInt bAtut, au si
gradina. Bordee sunt 29.
Suprafata comuner este de
5635 pog. din care 4975 pog.
pamInt arabii, 300 fineata, 180
izlaz, 50 lac si teren sterp.
Mosia se nurneste Comani ; a
partine statuluT; are o supr. de
4975 pog. si este arendatá de la
1884-1894 cu 47000 ler anual.
Suprafata vindutA e de 1427
hect. 2589m.; suprafata rAmasg.:
394 hect. 0395 M. Azr s'a dat
in loturr locuitorilor improprie
tariti. Se seamana pe &risa gnu,
porumb, orz, mer, fasole, cinepa,
in, etc.
Viile de 520 pog. apartin lo
cuitorilor ; produceau vin ros,
dar acum sunt distruse de fi
loxera.
In comunà sunt douä mor'
de vite; 5 fierarr, 2 rotar', 2

BASARABI 246 BASCOVUL (POSTA-)
lemnaff, 3 circiumT si 4 comercian
ti%
Locuitorif 1$f desfac productele
la Calafat, unde se duc pe
soseaua judeteanA Craiova-Calafat.
In schimbul cerealelor importa
blane, cuie si cele necesare
pentru casa. Cu vitele se
duc la bilciurf.
La 4 kil, departe de comund
trece calea feratá, avind statie
la Golenti i Poiana; i oseaua
jud. Craiova-Calafat. O poteca
duce din sat la Dundre.
Venitul pe 1893-94 a fost
de lei 2131,38 ; iar cheltuelile
de 'el 1847,35.
Vite comute sunt 214, cai
16, of 48.
Basarabi, sat, pendinte de com.
rur. cu acelasf nume, jud. Dolj,
pl. Cimpul, situat la 4 kil. N.-E.
de Calafat.
Populatiunea e de 85 familii
Cu 346 suflete.
Are o bisericá parohialá cu
hramul Sf. Niculae, de zid, deservia
de i preot paroh cu 2
cintareti.
In sat se afta' o scoalä mixtl,
neavind irisa localul el
Copii In virstá de so:mil sunt
in numár de 151, 81 bletf
70 fete, din caer numaI 56, 49
baeti si 7 fete urmeazá. regulat.
Comunicatia in acest catun
se face prin soseaua judeteanä
Craiova- Calafat, care-I pune in
legátura. la N.-E. cu satul Golenti
si la S.-V. cu com. urbang
Calafat.
Basarabi, stalie de dr. d. f., jud.
Suceava, pl. o mu zul, com. Preote$ti,
pe linia Dolhasca-Falticeni,
pusá in circulatie la io Octomvrie,
1887. Se aflá intre statiile
Dolhasca, 13 kil. i Fálticeni,
11,5 kil. Ináltimea d'asupra nivelului
mariT de 2381611°. Veni-
tul acesteT stath pe anul 1896,
a fost de 8595 Id.
Basarabia, iaz, In suprafatd de
18-20 falci, in com. Preutesti,
jud. Suceava, format de Somuzul-Mare.
La iezátura sa este o
moara a proprietátir.
Basarabia, pddure de fag pe mosia
cu acelasi nume, In jud. Suceava.
Basarabilor (Magura - ), indgura-,
la Est com. Slobozia-Mindra,
din pl. Calmdtuiul, jud. Teleorman.
Bascovele, com. rur., pe apa cu
acelasf nume, jud. i pl. Arges,
la 19 kil. de Curtea-de-Arges,
tesedinta plásh si la ti kil.
de Pitesti, se compune din 13
sate si anume : Bunesti, Buzoesti,
Cioresti, Dragolesti, Grajdurile,
Lintesti, Bascove/e, Negoe$ti,
Pielesti, (resedinta
marief), Sandulesti, Ursoaia, Valea-Porculuf,
Virloveni i Zamfiresti,
avind peste tot 300 familif
Cu 1465 suflete, din can
io familif cu 38 suflete, Tigani.
In com. sunt 4 bisericT, din care
una este schitul Bascovul; cele-1alte
treT sunt in satele Grajdurile,
Lintesti si Pielesti ; o scoalá primará
ruralá si o circiumä. Budgetul
com. pe anul 1882-83 a
fost de 2364 lef 07 banT la veniturT,
si de 2363 ler la chel-
Dupa o publicatie oficialá
din 1887, aceasta com. numára
233 contribuabilf si are un budget
de 3258 leT la veniturf si
de 2944 lei la cheltueli.
Numárul vitelor era in 1887
de 690 capete vite marf : 640
bol i vacf, 50 cal, si 934 vite
márunte : 468 of, 466 rimäton.
Bascovelul, sat, pe apaBascovul,
cu 28 fam., in jud. Arges, pl.
Pitesti ;, face parte din com. rur.
Dráganul-Bascovelul, (v. a. n.);
are o bisericá cu hramul Top-
Sfintif, cu un preot si un chitáret.
Bascovul, sat, pe apa cu acelasT
nume, jud. Arges, plasa Pitesti,
pendinte de com. rur. Babana.
(V. a. n.).
Bascovul sau Bascovul, sat,
pendinte de com. rur. Pietroaia,
plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj,
situat pe o Orla a piriuluT Poi,
la 2 kil. spre N.-E. de Pietroaia,
unde e resedinta comuneT.
Populatiunea e de 95 familif,
Cu 445 suflete.
Are o bisericä parohiala cu
hramul Sf. Nicolae, deservitä de
un preot paroh cu un cintaret.
Ca proprietate, biserica posea
8 2 hect. pámint rural, plus un
venit de 6o ler anual.
Satul e lipsit de scoala. Copil
in virstA de a o frecuenta sunt
40; 17 bletT si 23 fete.
Comunicatia cu acest catun
e foarte dificilá din cauza terenuluT
accidentat, pe care se allá
asezat. Spre a ajunge la Pietroaia,
locuitorir din Bascov sunt
nevoltf a trece dealul, care desparte
aceste dota catune.
Bascovul, mofie particulará, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Pietroaia ; apartine satenilor.
Bascovul , pddure particulará ,
jud. Dolj, plasa Dumbrava d. s.,
com. Pietroaia, pe mosia Bascovul;
apartine sAtenilor.
Bascovul, phig, din jud. Arges ;
trece pe la satul si pe la schitul
cu acelasT nume, $i se varsa
in rtul Arges la N. de orasul
Pitesti.
Bascovul (Posta-), jud. Arges,

BASCOVUL
pl. Pitesti, India popa pe drumul
vechiti al posta de la Pitesti la
Cele-l'alte poste
creí: Topologul, Cocorul si Rimnicul.
Posta Bascovul avea (1850)
un numär de 36 eal.
Bascovulsau Bascovele (Schitul-),
cu hramul Intrarea-in-Biseria,
intemeiat de erban-Vodá-Cantacuzino,
in jud. si plasa
Arges, com. rur. Bascovele, in satul
Bascovul ; este schit de maici;
avea mat nainte 20 de cálugárite;
astral este redus la bisericd de
mir, i pentru intretinerea serviciuluI
divin, este tnscris, in
budgetul MinisteruluI Cultelor,
o sumä. de 1070 Id; are dor
preotr, un cintáret i un paracliser.
Bascovul-Fle§ti, com. rur., pe
apa Bascovul, 1a 15 kil. de Pitesti,
jud. Arges, pl. Pitesti ; se
compune din lo sate si cdtune,
anume: BrAileni-Animoasa, Florea,
Glimbocul-Flesti, Mica, PMsesti,
Roaresti, Soresti, Stejaretul,
Uiasca i Valea-Ursultd,
avind peste tot 480 case, cu
270 fin,. si 1685 sufl. In com.
sunt: 2 biserid, una in Gura-BascovuluI
si alta in Fleti, deservite
de doT preott, dot cintdrett sí
un paracliser ; o scoalá primará
ruralä. ; io circiume. Budgetul
comuneI pe anul 1882-83 a
fost de 2475 1. 96 b, la venitul-1
si de 1774 1. la cheltuell.
Dupä o recentä publicatie oficialá,
aceastá comuna numárá
255 contrib. si are un budget
de 3978 leI la ven. si de 3361
leI la chelt.
Numärul vitelor in anul 1887
era de 2754 capete vite marr :
2712 bot i vacT, 42 cal i 305
vite märunte: 60 oT, 35 capre
210 rimátorT.
Basta, deal, in jud. Falda, in
247
partea de E. a com. Ivunesti,
pl. Prutul.
Bastachi (Iazul-luI-), ias, se
afld la marginea de E. a satuluI
Moara-Grecilor, com. Munteni-d.-s.,
pl. Crasna, jud. Vasluiu
; numit ast-fel dupá numele
proprietaruluI. Este bogat in
peste i stuh; are si o moará
de apl pe el.
Ba§-Culac,vale, numele sub care
valea Tortoman II se deschide
din dealul Paspala-Bair, pe teritoriul
comuna Carol, cdtunul
Dorobantul , plasa Constanta,
jud. Constanta ; in partea vesticd
a pläsit, si cea apusanà a
comund ; se aflä intre dealurile
Biuiuc-Bair si Bilarlar si este
dominan.' de movilele Paspala-
Iuiuc si Biuiuc-Iuc pe dreapta,
Dere-Chioi pe stinga ; prin ea
merge un drum comunal, Dorobantul-Dere-Chioi.
Ba§-Chioi, com. rur. din judetul
Tulcea, pl. Babadag, asezatä in
partea centralä a judetulut, la
29 kil. spre S.-V. de orasul
Tulcea, resedinta judetuluT,
in partea apusand a pläiï, la
20 kil. spre N.-V. de orasul
Babadag, resedinta
Nutnele sdu turcesc vine de
la bas = boer i chioi = sat;
la inceput a fost Pasa-Chioi
prin corectiune a devenit Bas-
Chioi.
Hotarul amánuntit al com.
este urmlítorul: Pleend din virful
dealuluIConsulul, se dirige intr'
o directie generará spre miazázi,
coboará dealul Consulul, páseste
peste deaIul Dautcea, pentru
a ala. valea Musafir-Culac,
trece peste muchia dealuluI Iasi-
Orman, taie valea Bac - Ceius,
pentru a urca dealul Bac-Ceius,
si virful Sivri-Tepe; se indreaptä,
spre S. E., tai e Valea-Jidiner, urca
113A-CHTOI
Dealul-Jidinel, in Virful Cu acelasT
nume; de aci o ja spre rásárit oprindu-se
inteun vid al dealulur
Tasli-Bair; de unde se indreapta
spre N.-E., pe la poalele dealuluI
Tas1T-Bair i Uzum-Bair,
pana dd in drumul comunal Armutli-Ciucurova,
pe care 11 urmeaza
putin, pánA la poalele
dealuluI PIetrosul, de unde se
indreaptä spre miazd-noapte si
da in valea
satul Bas-Chioi; de aci o ia
spre N.-E., taie valea Ormangi
Cula, pe la poalele dealulut Ghel
Tepe, taie valea piriulur Telita,
la confluenta cu valea Alceac
Punar si urcá dealul Sari Tepe,
in virful Esil-Tepe ; de aci se
indreaptá spre N., pe muchia
dealulut Sari-Tepe, 0111 in virful
cu acela5I nume, de unde o
ia spre apus, taie valea Alceac-
Punar, pirful Taita, urca' si coboard
dealul Ghel-Tepe, urcil
dealul Stamuni-Culac, din virful
cäruia se indreaptá spre apus
sau mal' bine zis spre S.-V.,
taie plriul Taita, la confluenta
luI cu pirful Accadin, urca dealul
Consulul i ajungem de unde
am plecat. Forma teritoriulut
este in general aceea a unuI pdtrat
sinuat; lungimea perimetrulut
de 47 kil. ; iar intinderea
totalä a interiorulut este de 4677
hectare.
Com. se invecineste la miazànoapte
cu com. Nalbant; laN.-V.
cu com. Ali-bei-Chioi ; la apus
Cu cdtunul Dautcea (a comuna'
Orta-Chioi) si Cu comuna Atmagea
; la miazá-zi cu comuna
Ciucurova i cdtunul Slava Cer
chezeasa. (al comund (Slava
Ruseascá) ; la rasärit cc comu
na Armutli si Cu cdtunul Ha
gilar (al comund Congaz).
Dealurile carI o brázdeazá
sunt numeroase, unele de pia
trd, altele acoperite Cu pádtte
si vil; mal insemnate sunt : Sari-

13As-CHIOI 248 B4-CHIOI
Tepe (Usturoios) cu virfurile Esil-Tepe
(54 ni.) si Sari-Tepe
(72 m.), la N.-E. ; Ghel-Tepe
034 m.) la miaza-noapte ; Pietrosul
la S.-E. ; Stamuni-Culac
(521 ni.) la N.-V. ; Consulul, cu
2 virfurI (de 329 si 315 m.),
Tatar-Bai (Dealul-TataruluI), Dautcea
(260 m), Iasi-Orman (276
in.), Echili-Orman, Ciz-Bair (D ealul-Fetil),
Canara-Ceair (Dealulcu
Piatra-Rosie), la apus ; dealurile
Bac-Ciaus , cu virful Sivri-Tepe
(236 m.), Parcea-Daa
(deal cu o bucatá de padure),
Curt-Bair (Dealul-LupuluI), Cheres-Bair
(deal de var), Sari-Misilic
(deal cu tufe rosil), Orta-
Burun (Nasul-Tovarasulul"), Sara
Masa-Lie (Dealul-Usturoios),
Mara (Dealul-Gäurosul), dealul
Pariti (Dealul-Paralelor), Sipilgean
(Dealul-Izvorulur-de-Viatä),
la Sud si Sud-Vest. Colinele
sunt acoperite Cu pasunl ; ele
sunt : Accadin (Cadina-Alba), Uzum-Cairac
(Colina-Lunga), Begen
(Colina-Gindaculul), Caraul
(Deal-de-Paza.), Tatar-Bair (Collna-Tatarulul),
situate to ate in partea
apusanä a comunei; movilele
sunt toate naturale, ele sunt :
Esil-Tepe (Movila-Verde), Sari-
Tepe, la N.-E. ; Ghel-Tepe, (Movila-
Goala), Camanli - Vraiste,
(Movila-cu-Prundis), Tausan-Tepe,
(Movila-Iepurelul), Sivri-Tepe,
(Movila-Ascutita), la S. si
V., Nalbant la N.
Munk si piraiele carI o udd
sunt destule, insa mar toate sunt
niste val, earl n'au apa de eh
primavara, la topirea zapeziI.
Taita o uda prin mijloc ; afluentiI
sal de pe stinga o udd la
N., lar cele de pe partea dreapta
uda comuna la S., asa avem:
vaile Sipilgean, Bas-Chioi, formata
din valea Musafir-Culac,
continuatie a vailor Ghiubelca
si Canara-Ceair, unita cu valea
Bae-Ceius, primeste pe dreapta
valea Jidini, care uda com. la apus
; valea Ormangi-Culac si
piriul Nalbant saa Telita la IAsdrit.
MaI avem apoI vaile Ciucurova
la S.-V. ; Armutli (Valea-Parulur)
la apus, vale Begen
(Valea-Gindacului), si Cineli (Decoratia-lur-Ali)
tot la apus ; Zibileanul
(Valea-Pomenii), la N.;
Domus-Culac (Izvorul-Porculul)
tot la apus ; Moldovanschicula
(Valea - Moldoveanului), Giambas-Coanlic
(Prisaca- Giambasulul),
Cantal-Cula (Valea-Vulturu-
Jul), Ai-Cula (Valea-Ursului), Cara-Gula
(Valea-Neagra), si Curu-
Giadina (Valea-Uscata), brazdeaza
partea apusana a comuneI,
ma' cu seama. coltul S.-V.;
malurile lor sunt inalte, altele
joase ca al plriuld Taita. Lacurl'
nu sunt in comuna.
Clima comuner este sanatoasa;
aerul viu si rece ; vinturile pi edominatoare
sunt cele de miaza-noapte
si miaza-zi ; ploI potrivite,
rare-off seceta ; boalele
ce bintue comuna sunt : gilm,
diaree, tuse ordinara si convulsiva,
une-orI anghind difterica.
Catunele carI o formeaza sunt :
1. Bas-Chioi, (Satul-Pasel), eaunul
de resedinta, asezat pe malul
sting al riulul Taita, si la
poalele orientale ale dealuluI Tatar-Bair,
in partea Asdriteand a
comune1; 2. Cineli in partea
apusana a comuneI, pe malul
drept al riulia Taita, si la poalele
estice ale dealultu Consulul.
Intinderea totald a comund
este de 4677 hect., din earl 627
hect. ale StatuluI, restul de 4050
hect. ale locuitorilor ; din aceste
50 hect. sunt ocupate de vetrele
celor cloud sate.
Populatia in intreaga comund
este toata bulgareasca, insa vorbesc
romineste cea mar mare
parte ; sunt 348 familif cu 1677
suflete, 6106 barbatl, 623 femeI;
279 copir in virsta de scoala,
141 WO', 138 fete ; 903 insuratT,
553 neinsuratI, 12 vachivi ;
372 contribuabilI. 1VIoravurile §i
obiceiurile ion se apropie de
cele ale noastre, numaI in imbracaminte
difera. de Romini ;
a.5a, in loc de ital./ sau pantalonI,
poarta ciaesin turcest, se
incing peste rnijloc cu brit' de
ling ; au ilice, zabune, cojoace,
imurluce (sumane) ; in cap
poarta' si vara si iarna caciull;
in picioare poarta opiner in general,
cizme si ghete rar. Ferneile
umbla cu picioarele goale
si vara si iarna, numal Dumineca
si sarbatoarea pun papucl
si pantoff; poarta fuste de lina,
bete cu ciucun, scurteim, ilice
; pe cap se imbrobodesc cu
tulpane, barise de diferite culorl,
dupa ce fac mal intiiu un
conciu, peste care pun un fes
turcesc, mic si rotat si peste
acesta se acopera.; de fesun atirnä
nisce baerI cu parale turcestI
ce sunt legate sub barbie
; la git poarta salbe de leftI
si mahmudele.
Este o scoalä in catunul de
resedinta, Bas-Chioi, fundata in
1880 de obstia locuitorilor, cu
10 hect. pdmint, 2 invdtatori,
90 elevi inscrisr, in 1893-94,
70 baeti, 20 fete.
Este o biserica cu hramul
Adonnirea -Malcir -Domnultu ; a
fost facuta in anul 1844 de
obstia locuitorilor ; are 7 hect.
pe care le inchiriaza Cu 70 leI,
si Iv hect., pe care le cultiva
preotul pentru sine; bis. e desenTita
de 1 preot si 1 cintaret;
slujba o fac in limba bulgara.
Pamintul este in general argilos,
pupil calcaros si arinos
dealurile sunt mal toate pietroase
si acoperite cu padurI.
Din cele 4677 hect, ale comuner,
3760 hect. sunt locurI arabile,
292 hect. padure, 61 hect. flnete,
291 hect. izlaz, 273 hect.

131%. -CIITOI 249 BAS-PUNAR
teren neproductiv ; apartin locuitorilor,
afara de padurT silocurile
neproductive ce apartin
statulut
SI! scamanä in comuna: porumb,
grill, orz, °yaz, meiu, dughie,
borciag ; clnepa s1 in mal
putin.
Sunt 326 agricultorI, cari ati
253 plugurI de fier, I masina.
de secerat si 3 de Vinturat, 373
boIl 185 vact, 74 bivolt $i bivolite,
423 cal, 251 epe, 9 magan,
6317 oI, 113 capre, 465
porcI. Sunt in com. 2 morI de
vint, 2 mor' de apá ce mal ati
si cite o pilla fie-care. Sunt 12
meseriasI : 7 croitorr, 2 fierarr,
2 lemnart si I cojocar. Comertul
este foarte activ ; sunt 4 comercianti
: 1 manufacturar si 3
circiumart. Com. exporta. cereate
si vinurl in valoare de
too.000 Id, si importa articole
de 1:deduje si manufactura, in valoare
de peste 100.000 'el'.
Budgetul : Veniturile sunt de
5692 leI, 22 banT. Cheltuelile
sunt de 5422 leI, 30 banI, ramtnind
un escedent de 275 ler,
90 batir. Contribuabilf sunt 348.
Calle de comunicatie sunt:
Drumul judetean Babadag-Mdcin,
ce trece prin comuna., si
drumurile comunale, ce duc, de
la catunul de resedinta, la catunul
Cineli, la com. Ali-Bei-
Chioi, la comuna Nalbant, la
comuna Armutli, la com. Ciucurova,
si spre Satul-Noti-Babadag
; din acestea 2 sunt pietruite,
cele ce duc la Babadag,
cele-l-alte sunt naturale.
Istoric. Despre aceasta comuna,
din batan' se spune, ca
a fost intemeiata. de BulgariI, carI
ati venit din Basarabia, futre aniT
1828-1830 si s'aa asezat printre
Turcir ce locuiati aci pe acea
vreme. Turcir, vazind, ca numlrul
Crestinilor creste din ce in
ce, s'au ridicat si ati plecat in
04594. Mari!. bigionar afogralia
alte sate ¡oculte de coreligionarir
lor. Ca povestirf asupra
celor-l-alte locurI, n'avem de cit
asupra \rail Bac-Ceis, anume ca
pe valea aceasta a fost un sat
turcesc, al carel locuitort erau
scutitI de toate datoriile si darile
catre Stat. guvernul otoman
dindu-le pamint de muncä
gratis, aceasta in schimbul uneI
victora ce ef repurtasera asupra
Crestinilor ; el a fost desfiintat
probabil de vre-o emi
gratie.
Ba§-Chioi, sat, in jud. Tulcea,
plasa Babadag, catunul comuna
Ba$-Chioi, situat in partea
apusana a plasif $1 in cea nordesticä
a comunef, a carel resedinta
este, pe malul drept al
ptriuluf Taita si la poalele orientale
ale dealulut Tatar-Bair
numele sau este turcesc ; se
numea in vechime Pa$ - Chioi,
Satul-PaseI. Se margineste la
miazd noapte cu comuna Nalbant,
la miaza-zi cu catunul Slava-Cerchezeasca,
al com. Slava-
Ruseasca, la apus cu atunul
Cineli $i comuna Atmagea, lar
la rAsIrit cu comuna Armutli
si catunul Hagilar al comunet
Congaz . Dealurile, care br52deaza.
teritoriul sati, sunt : Sari-
Tepe la Nord - Est ; Ghel-Tepe
la Nord ; Tatar -Bair, Dautcea,
Echil-Orman, Iasi-Orman la apus
; Bac-Ceius cu vtrful Sivri-
Tepe la Sud-V.; Jidini, Pelitul
si Pietrosul, la miaza-zi. Riul
Taita II uda prin mijloc ; piraiele
Ormangi-Culac si Telita, la
rasarit; valea Bas-Chioi prin mijloc
; valle Musafir-Culac si Bac-
Cei$ la apus. Intinderea sa este
de 3797 hectare, din care 37
hectare compun vatra satuluI.
Populatia, toata bulgard, este de
272 familh cu 1297 suflete. Are
biserica si scoala comuneI. Pamintul
pe aci este productiv ;
se cultiva porumb, meiu, gt fu,
etc. Industria casnica si comertul
sunt active. Drumuff. comunale il
unesc cu cdtunul Cineli, cu cclmunele
Nalbant, Atmagea, Cincurova,
Babadag.
Ba§-Chiol, phig insemnat, in
jud. Tulcea, plasa Babadag, pe
teritoriul comuneI Ba$-Chioi, si
al celor dota catune ale sale
Bas-Chioi si Cineli ; este format
din doua Oraje : valea Bac-
Ciaus, ce izvoreste din dealul
Bac-Ciaus si valea Jidini, ce izvoreste
din dealul Jidini ; se unesc
amindoul la poalele dealuluI
Sivri-Tepe si, sub nume/e de
Ba$-Chioi, merge de se varsa
in ptriul Taita, ceva mal la apus
de satul Bas-Chioi. Curge
printre dealurile Bac-Cia.u$, Iasi-
Orman, Ciz-Bair si Cuzu Bair
de o parte, la apus, si dealurile
Jidini, Pelitul si Cuzul-Mare la
ra.sarit. Cursul sag este lung de
8 kil. si brazdeaza partea apu
sana a comuna s't a plasiT. Primeste
ca afluent mar insemnat
pe dreapta, piriul Musafir-Culac.
Pe valea sa merge drumul
comunal Bas-Chioi-Ciucuroya,
si pe aceea a piriulut Musafir-Culac
merge drumul veci
nal Atmagea-Ba. -Chioi.
Baq-Punar, sat, in jud. Cons
tanta, pl. Silistra Noul, cal. comuna
Hairam-Chioi. Este situat
In partea S.-E. a plash si cea
rasariteana a comuna, la 6 la
spre N.-E. de catunul de resedint.1,
Hairam-Chioi si la 2 i 2 kil.
spre N.-V. de cdtunul Bairam-
Dede. Este asezat pe valea Bas-
Punar, intr'un loe unde valea
devine putin mar larga si unde
malurile el sunt mg putin inalte
si mal putin stincoase. Este inchis
la rasarit de dealul Bas
Punar-Bair ; la N.-V. de dealul
Cesme-Bair ; la V. de dealul
82

BA-PIJNAR 250 BA-P1111AR
Tuzla-Mezarlic-13air si la S.-V. de
dealul cu virful sdu
Ciall-Perde, de 176 m.
Suprafata sa este de 1381
hect., dintre care 8 hect. sunt
ocupate de vatra satulvf si de
grldinI, cu 27 case.
Populatiunea sa, compusl mal
numat din Turcf, este de 16
familif, cu 78 suflete, ocupindu-se
maI mult cu agricultura.
Plmintul produce grill si ovaz,
In cantitate i calitate destul de
satisfIcAtoare. Casele sunt In
general miel, i inconjurate fiecare
de cite o curte destul de
mare cu cite o grldinA. Drumuri
comunale pleaca la Demircea,
la Bairam Dede, la Cozil-Murad,
la Becter i la Malcoci, mergind
fie care in directiuni opuse, intocmai
ca niste raze, care pleacl
dintr'un centru al une' circumferinte.
Ba§-Punar, sat, in judetul Constanta,
pl. Mangalia, cat. comuna'
Gheringec, situat in partea
centrall. a pl4h i cea meridionala
a comuneI, la 3 kil. spre
S.-E. de cl.t. Copucei si la 9
kil. spre S.-V. de cAt. Gheringec,
re§edinta comuna pe malul
nordic al lacultd Mangalia,
la locul unde se deschide Valea-
Viilor, pe drumul Mangalia-Cara-
Omer. Are 1025 hect. intindere,
din care 125 hect. ocupate de
vatra vechiuluI sat. Cel actual
e mult mal mic. Are o populatie
numaf de 7 familif Cu 30
suflete, ce se ocupl. cu agricultura.
Ba§-Punar, sat, in jud. Tulcea,
plasa Babadag, pe teritoriul comunei
Slava-RuseascA. E situat
în partea apusanA a plAsif i cea
vesticA a comuna la lo kil.
spre apus de cAtunul de resedintl,
Slava-Ruseascl, pe malul
st. al vlii Slava Ruseasa, la poa-
lele sudice ale dealuluI Ciucuroya.
Numele ski este turcesc
si vine de la bas = cap, punar
= finen/. ; tradus ar fi Canume
ce a luat
piriul Slava, la izvorul luI. Hotarul
sAu incepe din dealul Bas-
Punar, se indreaptI spre rdsdrit,
taie valea Chirisliva, urcl dealul
Ciucurova, se indreaptA apof
spre S.-E., pe muchia luI, pAnA
in dreptul cit. Slava-Cerchezd,
de aci spre S.-V., pe muchia dealulul
Ibrisiorul, pana da In piriul
Slava-RusA, de unde o la
spre apus, tale valea Ericli-Culac,
i urcl. dealul Periclic, paná.
la limita judetuluI, pe care o
urmeaza spre N., unde ajunge in
dealul Bas-Punar, de unde am
plecat. Forma sa este neregulata
; are 32 kil. lungime, pe o
intindere de 1838 hect. Dealurile
ce-1 brazdeazA sunt : Bas-
Punar, Periclic, la apus ; Dolama
la sud ; Ibrisorul la rdsärit
(241 m.); Ciucurova (335 m.)
la miaza-noapte ; toate sunt acoperite
cu päduri. Riul Slava-
Ruseascd, ce izvoreste sub numete
de Bas-Punar, li udI prin
mijloc. Pe lingI sat trec afluentir
: Chiri§liva la N.-V.,
Cai-Culac unit cu Amutlu-Culac,
la S.-E. si Ericli-Culac la S.
Intinderea cAtunuluf e de 1838
hect., din can 30 hect. ocupate
de vatra satuluI, 460 hect. ale
locuitorilor, 1348 hect, ale statuluI.
Populatia clitunuluf este
ruseascl; venia de curind, a
adoptat moravurile i imbacamintea
romineascA. Sunt 63 familil
455 suflete, din can
283 bázbatr, 172 femer; 6o copif
de scoall.; io insuratt, 14 neinsuratI,
7 vlduvI ; contribuabili
sunt 45. Are o coaIä mixta
fundatä In 1893 de loc. Este o
bisericA cu hramul SE Metodiu
si Ciril, ziditA in 1886 de loc.,
deservitl de un preot romln
un cintAret rus. PAmintul loculu/
este negru i pietros ; din el
1250 hect. sunt pldurT, 6o6 hect.
loe cultivabil. Locuitorh al 52
plugurl, 260 bol*, 320 cal, 195
of, 35 capre, 120 porcl; 3 mon
de apl. Budgetul este de 1700
leT la veniturI si 160o lef la cheltuelf.
Drumurf sunt cele comunale
ce duc la cAtunul de reedintl.
Slava-RuseascA, la com.
Ciucurova, la ciltunul Slava-Cerchezd,
la com. Topologul, din
jud. Constanta, la com. Atmagea.
Cerchezh au locuit aci mai
inainte de rAzbolul de la, 1877-78;'
la 1879 Cerchezh ati plecat
atuncr aa venit RomlniT ce azI
sunt in numAr de 4 familif cu
21 sufl. i Rusil, can mat inainte
locuial in satul Teche, ceva mal
jos de el, pe pirlul Slava.
Ba§ - Punar, , deal, in judetul
Constanta, plasa Hirsova, pe teritoriul
comund Topologul; face
parte din culmea dealurilor Babadaguldf
si e situat in partea
rAsAriteanä a plAsii si a comuna
Pe muchia 1m trece si hotarul
despArtitor 'filtre cele 2 judete
Tulcea i Constanta. Pleacl.
din nodul central Sultan-
Bair, si se indreaptl spre S.-E.,
printre vAile Bas-Punar si Chiri§livoi.
Are 294 m. inAltimc
este acoperit Cu pldurf
Ba§-Punar, fittia, in jud. Tulcea,
pl. Babadag i Constanta,
pl. Hirsova. Izvoreste din dealul
Sultan-Bair, din jud. Constanta,
dar infra repede in judetul
Tulcea, se indreaptl spre
rAsArit, avind o directie generall
de la N. -V. spre S.-E., curge
pe la poal ele dealuld Bas-Punar,
pl.nA la satul Bas-Punar, de unde
incepe sA poarte nuniele de Slava-Ruseascl.
Curge numaf prin
pldurf, prin locurI de toatl frumusetea.
Pe valea sa merge pi-

131q-PUNAR 251 BAEUL
torescul drum com. de la Topolog
(Constanta) la Bas-Punar
(Tulcea). Primeste ca afluentr la
pir. Amutlu-Culac unit cu Chai-
Culac. Lungimea sa e de 8 kiI.
Cursul &Id este foarte repede.
Bay-Punar, vale, jud. Constanta,
Silistra-Nouà si Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Omer $i Cazil-Murad, din plasy
Mangada, i Bairam-Dede $i Haram-Chioi,
din pl. Silistra-Noua.
Este una din principalele brate
care formeaza valea Urluia. Se
deschide din poalele nordice ale
dealului Cara-Omer, sub numele
de Dere-Chioi ; se dirige spre
miaza-noapte, avind o directiune
generan de la S.-E. spre N.-V.;
ja apor numele de Ali-Bei-Chioi,
trecind prin satul Ali-Bei-Chioi,
In urma pe acela de Afighinea,
intrind in pl. Silistra-Noud., unde
trece prin satul Bairam-Dede, de
unde ja numele de Bas-Punar ;
strabate satul cu acelag nume ;
l'Ara din nod in pl. Mangalia si
se uneste cu ;ralea Borungea,
satul Becter, al com. Caía-
Murad. Are o lungime de 15
kil. Dealurile printre care ea
merge sunt Buiuc-Bair, Ali-
Bei-Chioi, Sari-Bair, Curu-Bair,
Ba,iram-Dede, Ciali-Perde, Mezarlic-Bair
si Cisme-Bair pe stinga;
Iuci-Ghiolgiu-Bair, Ali-Bei-
Chioi-Bair, Mezarlic, Chazil-Murad-Bair,
Mezarlic-Bar si Bos-Punar-Bair
pe dreapta. Ea are aya
numar prima-vara, dupa topirea
zapezilor si toamna dupa plor.
Prin ea merge drumul comunal
Becter-Bas -Pu nar -Bairam -Dede-
Ali-Bei-Chioi-Cara-Omer.
Bay-Punar, mica vale, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Gheringec, cat. Bas-Punar. Vine
din dealul Copucei, trece pe la
rasarit de satul Bas-Punar si se
deschide in lacul Mangalia.
Bay-Punar-Bair, deal, in jud.
Constanta, plasile Silistra-Noul
Mangalia, pe com. Hairam-
Chioi, cat. Bas-Punar, de la carr
sr-a luat i numele, si com. Cazil-
Merand, ca.t. Terziveli. Se desface
din dealul Mezarlic-Bair, a
vind o directiune generan. de la
S.-E. spre N.-V. printrevaile Bas-
Punar, Cazimerad-Ceair i Borungea.
Are 167 m. inaltime, dominind
satul si valea Bas-Punar.
E de natura stincoasa; acoperit
cu tufärisurr si finete.
Bay-Punar-Strti, deal insemnat,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul comunelor
rur. Para-Chioi, Dobromirul-din-
Vale,Caranlic. Se desface din culmea
Sari-Iol-Bair, din care face
parte de la vtrful numit Calaigi ;
se intinde spre rasarit, avind o
directiune generan. de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea centran'
a plasir, pe cea sudica a
com. Caranlic, cea nord-vestica
a com. Dobromirul, si pe cea
sud-estica a com. Para-Chioi; se
ridica la 187 m. cu virful Bazirgian
; domina valle Babuci-
Culac, Cuiugiuc-Culac si drumul
judetan Lipnita-Dobromir ; este
acoperit cu finete i livezr.
Baya, jud. Braila, numirea ce se
da de locuitorT satulur Filipesti.
Se zice, cä un turc numit Basa,
pe timpul raialer, tinea suhat
avea tiriA aci.
Bayeul, plath, in partea de S.-E.
a judetulur Dorohoiu. ST-a luat
numirea de la piriul Baseul.
Terenul pl. este marginit : la N.
cu pl. Prutul-d.-j., de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Balinti,
Draguseni-Nichiteni, Avrameni,
Adasani si Liveni-Mitroponer,
din asta pl., despre mosiile
Tataräsani, Cordareni, Putureni,
Ichimeni, Ghereni si Mi-
tocul, din pl. Prutul-d.-j. ; la S.
cu jud. Botosani, de care se
desparte prin cursul Jijier,
pind de la varsarea Ibaneser in
ea, pe mosia Borzesti si pana
la hotarul mosier Plopeni-Jianul ;
apor prin hotarul mosier acesteia,
a Stiubeienilor, Vläsinestilor
Hanestilor, pana /a *tul Baseulur;
la Est cu Basarabia, de
care se desparte prin cursul
Prutulur, incepind de la varsarea
pirtulur Ghereni, dintre mosiile
Mitocul si Savenir - Mitropolier,
continuind pana la varsarea piriulur
din jos de satul Boldiso
rul; de acolo cu jud. Botosani,
de care se desparte prin hota
rul mosiilor Zahoreni si Baro
lea, pana la malul pirtulur Ba
seul ; la Vest cu plasa Cosula,
de care se desparte prin hota
rul mosier Borzesti din asta pl.,
despre mosia Tautesti din acea
plasa, incepind de la varsarea
Ibaneser in Jijia si apor hotarul
mosier Vorniceni din asta
plasa, despre mosia Vladeni din
acea plasa, iar de acolo inainte
cu plasa Prutul d.-s. de care se
desparte prin hotarul mosiilor
Cordareni iSipoteni din acea
plasa, de mosiile : Stiubeieni
Balinti din asta plasa.
Teritoriul plasir este de 61063
hect. 79 arir, din carr 655 hect.
94 arir sunt padure si 60407
hect. 85 arir cimp curat. Din
acestea, 87 5 hect. 76 arir sunt
proprietatea locuitorilor fostr
cal, improprietariti dupa legea
din 1864.
Dealurile se intind printre val
largr si manoase, ce sunt riurate
de Oraje. Ridicatura cea mare
este Geamanul de peste Baro
lea, pe a careia movill este pusa
piramida geodezica, corespunza
toare cu acele de pe Darabani
Ibanesti, necesara la ridicarea
planulur topografic.
Solul, in general, este de buna

BA.5EUL 252 13AgUL
calitate, aVind baza de nisip si
lut, cu destulá paturA de humg,
si formeazA un pAmInt vegetal
mAnos si fertil, afarA de
putinele pArtI ce sunt mal putin
fertile.
PAdurT cresc pe o intindere
de 655 hect, 95 ariT.
Apele sunt indestulatoare trebuintelor,
atit de acele stAtAtoare,
ca iazurile, dit si de acele
curgAtoare, ca Palde. Dintre 64
iazurT acum existente, pe deosebitemosil,
mai principale sunt :
Monastireanul, de 315 hect., pe
Stiubeieni ; Roznovanul, de 115
hect., pe HAnesti ; Ursul, de
71 hect., pe Plopeni-Jianul; Velniceriul,
de 57 hect., pe Odaia-
Bozia ; Fleondora, de 43 hect.,
pe Fleondora ; al Racilor, de 35
hectare, pe Vorniceni ; al CiolaculuT,
de 30 hectare, pe Adasani
; Podriggi, de 22 hectare,
pe Dräguseni ; al Manolesei, de
14 hectare, pe Domosani ; al SA
tulului, de 7 hectare, pe Podri_
ga. Cele mal principale piraie
sunt : Ba-seul, incepator de pe
Cristinesti, se varsA in Prut la
Ostopceni ; Bodeasa, IncepAtor
de pe Putureni, se varsä. in
Baseu la Slrbi ; Bodronul, incepator
de pe Horodistea si
Paltinisul, unindu-sT ramurele pe
Bivol, se varsä. In Prut, la Volonetul-Stroici
; IbAneasa, incepAtor
de pe Ibá.nesti, se varsA
In Jijia, pe Borzesti, drept Epureni
din judetul Botosani ; Novacul,
incepator de pe Liveni-
MitropolieT, se varsä. in Volovatul
la Hriteni ; Podriga, incepator
de pe Concesti , se
vars5. In Base'', ling1 SAveniT-
VolovAtul, incepAtor de pe Pältinisul,
se varsA In Prut la laturea
din sus a Boldisorului. RIurT
sunt douà : Prutul, incepltor
din Carpo.th GalitieT, intrA
In tara pe la Cotul-Boian si se
varsä. in DunAre ; Jijia, incepA-
tor de pe Hiliseul-Curt, se varsA
in Prut la Scoposeni, In jud.
FAlciu.
In pl. sunt 4542 fam. sail 17285
suflete. Din acestia sunt : 18
preotT, I diacon, 28 cintdretT,
21 pAlimarr, 8 InvAtAtorT si restul
sunt : proprietan, profesionistT
, meseriasT, comercianti
masa insA sunt agricultorT si viticultor',
Rominf ; o miel parte
sunt streinT.
Sunt 18 bisericr in plasd.
Intretinerea bisericelor in genere
se face de comune, lar a
unora de proprietariT de mosiT.
Aproape fie-care comund are
cite o scoalii, afarA de Birzesti
si Vlasinesti; sunt 8 scolT, cu
8 invatAtorT si 485 scolarT ; din
aceste 6 sunt mixte, 1 de biletT
si I de fete In Saveni. Intretinerea
lor se face de comune si
de stat.
Resedinta sub prefectureT se
allá in Sáveni.
Actuaba plasa (I890) este ImpArtita
in 9 comune rurale si anume:
Avrämeni, cu satele : A
d4eni, Avrameni, Barolea i;,i
Zahoreni.
Borzesti, cu satele : Plopeni-MarT,
Borzesti, Plopeni-
Miel, Podul-Stamater, Tau testi
si Vicoleni.
Draguseni, cu satele : D'Aguseni-d.-s.,
Draguseni-d.-j., Ichimeni,
Nichiteni si Podriga.
Manoleasa, cu satele : Boldul
-Rizasi , Domosani-Hriteni ,
Domosani Manoleasa,Fleondora,
Hriteni-Pancu , Hriteni-Stroici,
Livenh -Vechr-Metropolief, Sanca-Livenh-Nol,
Stroici, Serpenita,
Tescureni-Bagiurea, Tescureni-Timus,VolovAtul-Iacovachi,
VolovAtul-Stroicr.
SAveni, cu satele : SAveni,
SAveni-Tirg si Bozieni.
Sirbi, cu satele : HAnesti,
Sirbi si Glodoaia.
Stiubeieni, cu satele : ChiscAreni,
Cotul-Negru, Ibdneasa,
Odaia-Bozia, Petriceni si tiubeieni.
VIAsinesti, cu satul V1Asinesti.
Vorniceni,u c satul Vol,
niceni.
Veniturile comunelor din aceastä.
plas1 s'aä ridicat, in anul
1889, la 75255 lei, 6o banT
si cheltuelile la 65195 leT, 77
banr ; iar in 1890 veniturile ail
fost de 79258 leT, 98 bam si
cheltuelile de 61044 leT, 42 banT.
S'atl aflat In plasá in anul
1889: 10448 vite mar' cornute,
28841 oT, 75 capre, 2680 cai,
3914 pon', 12 catirl si 1121
stupl.
Ba§eul, sat, in jud. Dorohoiu, pe
mosia Hudesti-MarT, pl. Prutul
d.-s., cu o populatie de 96 fam.
Cu 459 suflete. SAteniT improprietAriti
au 280 hect. 69 ar.
pAmint.
Ba§eul, pi rill, izvoreste din pAdurea
de pe Cristinesti, comuna
IbAnesti, plasa Prutul-d. s., judetul
Dorohoiu, curge in jos pe
Ja Hudesti-MarT, HavIrna, Stiubeieni,
Vasinesti pAnA la Hanesti,
de unde intrA in jud. Botosani,
mal sus de satul Brateni,
strAbate comuna BrAteni,
satele S tefän esti si Bobulesti, si se
varsA in Prut, in dreptul satulur
Ostopceni, com. Ostopceni, pl.
$ tefánesti.
Este mArginit cu dealurT Oil
ce ajunge pe teritoriul comt nei
satul S tefánesti, de aicea intrA
pe intinsul ses al Baseului si
PrutuluT, prin care serpueste pAnA
la vársarea sa.
In jud. Botosani, Baseul trece
pe HITA satele: BrAteni-Slobozia,
Siliscani, Ratos-Apostol 'in dreapta.
si MihAlAseni, Odaia-MoseovieT,
(Odaia-Siliscani-RIzasi, Ne-

BAsEUL 253
grescu), l'Aun si Nästase In stinga,
toate In comuna Brateni ;
trece apor pe linga satul si t'irgul
Stefanesti si in fine pe litiga
Bobulesti, in dreapta.
Primeste pe stinga ptraiele :
Hodoroaia, S arata, Popoaia, cae
vin din vaile cu aceleasr nume.
Ba§eul, vale, prin care curge piriul
Baseul si pe care sunt asezate
satele comuna Brateni, jud.
Botosanr; este acoperitä de imasurr
si finete.
Ba§euldi (§esul-), .,ces, care 'incepe
din gura vair Popoaia si a
piriulur Popoaia, se intinde pana
In marginea satulur Stefanesti,
drgul Stefanesti, satul Bobulesti,
jud. Botosani, $i pana In Prut;
are o intindere foarte mare si
e ocupat de imasurr, unde se
cresc o multime de vite.
Pe marginea Prutulur sunt padurr
de salde si plop, si mar
multe Orle si baltr formate din
revarsaxile Prutulur si Baseulur,
foarte bogate In peste.
In aceasta parte, Prutul are
sesul cel mar jos, care adese-orr
e inundat de Prut si de Basea,
care il acoperä cu apa, de seamana
cu un lac foarte mare, mar
ales pritnavara.
Bata, sat, in jud. Roman, plasa
Siretul-d.-j., com. Sacueni, pe
malul drept al rfulur Siretul, aproape
de varsarea pir. Valea-
Neagra in el si spre S.-E. de satul
Sacueni si la o departare
de 3 kil, de el. Este asezat pe
ses inteun loe jos si mlastinos.
Are 47 capr de fam., 48 contribuabilr,
I94 locuitorr, locuind
In 39 case. Populatiunea este
numat romlnd. Sunt 83 capete
de vite marr. Locuitorir acesttu
sat, din cauza inundatiunilor,
la care sunt supusT in timpurile
ploioase, ati inceput a se
muta putin mal spre N., tot pe
malul drept al riulur Siretul, formInd
un alt sat, tot cu numele
de Basta.
Ba§turea, movild, In jud. Braila,
la 3 kil. spre sudul satulur Cazasul,
aproape de calea ferata
BrAila-Buzaa.
Batacla-Ba§a, deal, in judetul
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
comund rurale l'atar .si
anume pe acela al catunultu
Doerani, si jud. Tulcea, pl. Istrulur,
pe teritoriul com. Ciamurli-d.-s.
Se desface din dealul
Periclic, Indreptindu-se spre miaza.-zi
Cu o directiune de la N.
spre V. Dupä un drum de i12
kil, ese din jud. Constanta si
intra in jud. Tulcea, intinzindu-se
pana la catunul Hagi-Omer.
Are o inaltime de 350 m.,
iar la locul de unde se desface
din virful Doerani, are ináltimea
de 391 m. Este acoperit cu
putine paduri.
Batacla-Dere, vale insemnatä,
In jud. Consfanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul comunelor rurale
Siriul si Ghizddresti, si anume
pe acela al catunelor Capugi si
Tichilesti. Este un afluent al oir
Talasman-Culac, deschizindu-se
In aceastà vale tocmar in dreptul
sat. Tichilesti. Malul sdu de N.
este cu mult mar inalt si mar tipos
de cit cel de S. Are o directiune
de la rasärit spre apus,
tinind de la satul Capugi pana
la satul Tichilesti, si avind o
lungime de 5 kil. Brázdeaza partea
V. a .plasii, cea E. a comuner
Ghizdaresti si cea V. a comuner
Siriul. Este acoperita numar
Cu pasum.
Batacul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. urb.
Chilla Vechie, in partea de mia-
BATINUL
zd-zi a pasa si a comuner. Este
format de gira Aliboca-Suhatu/.
Are o Intindere de 20 hectare,
inconjurate cu stuf. Contine
peste putin, dar bun si clutat.
Batalul, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pendinte de comuna
Albesti, situat pe malul
drept al fiului Ialomita, pe linga
lacul Batalul, dupa care satul
poarta numele. Teritoriul satulur
are o suprafata de 800 hect.
si este proprietate particulara.
Aid se afla 24 familir Rotula
si I familie Gred.
Scoala si biserica din satul
Albesti servesc si locuitorilor
din Bataltd.
Batalul, cdtun, in pl. Ialomita-
Balta, com. Cosimbesti, judetul
Ialomita.
Batalul, lac, in pl. Ialomita-Bal
ta, jud. Ialomita, pendinte de
comuna Albesti ; litiga satul Batalul.
Bataluri, movild, plasa Oltenita,
jud. Ilfov. (Vezt Gumelnita).
Batalurile, vezi Andolina, vale,
jud. Ialomita.
Batca, fintinä, com. DrAgrasani,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Bate§ti i Pucheni, mofit ale
statului, in jud. Prahova, pen
dinte de manastirile Znagovul
si Tigánesti si cati pe periodul
1883-93 s'au arendat Cu 26000
leT anual, in plus lei 960 platd
de padurarr.
Batia, sat, in jud. Olt ; face par
te din com. rur. Vulturesti, pl.
Oltul-d.-s.
Batinul, ostrov, cu padure de sal
cie, in suprafata de 340 hect.,

BATIRETI
situat pe domeniul GiurgiuluI ;
depinde de ocolul silvic
jud. Vlasca.
Batire§ti, loe isolat, com. Glavile,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Batogele, iaz, in jud. Suceava,
In suprafatO de i12 ala din
josul satuluT Ruginoasa este
format de 01111 Dumbravita.
Batogul, comund rurald, judetul
Brdila, plasa Ianca, a5ezata
in partea de S.-S.-E. a laculuT
Batogul si la N. de 0.1111
Calmatulul, In departare de I
kil. Com. este asezatal inteo localitate
baltoasa, din care cauza
locuitorit sufera adesea de frigurT.
Se invecineste la Est cu Ionesti,
la S. si S.-E. cu Slobozia,
Ciresul si Calmätuiul si la N. cu
Filipesti.
Suprafata comuneT e de 6162
hect. si are forma unuT poligon
neregulat; e compusa din mosiile
Batogul si Coltica.
Populatia e de 862 sufl., din
cad 176 capT de familie, 121
can stiu si 741 can nu stiu
carte ; contribuabilT sunt 126,
patentad 8, tott RominT. Venitul
comuneI e de 3443 1. 85 b.
si chelt. 3412 1. 87 b. Sunt 76
satem improprietaritt si 61 neimproprietaritY.
Sunt 4 debite.
Vite sunt: 543 bol, 410 vacT,
19 taud, 223 viteT, 452 cal,
2757 or, 329 rlinatorT. Suhatul
vitelor e de 872 hectare. Comuna
are o biserica, ziditä. la
1852, cu cheltuiala locuitorilor ;
are I preot, un cintdret si I
paracliser ; cu patronul Sf. Nicolae.
In com, se afla un cimitir aara
din comuna spre Nord, I
scoala mixta, infiintata la 1852,
Cu 24 elevt si 4 eleve ; o moard
de aburT.
254
Drumuff : la Braila spre N.-E.
pe linga lacul Batogul, prin Bordeiul-Verde
si Silistrarul, 52 kil. ;
la Berlesti spre N.; la Filipesti,
15 kil.; la Buzati spre V. prin
tirla Mocanul si com. Strimbul
apor in jud. Buza.ti ; la Slobozia-Cires
spre S.-V., traversind
calea ferata FaureT-Fete5ti pe la
cantonul 8, distanta 8 kil. ; la
Dudescu spre S., prin proprietatea
locuitorilor peste Calmatuitt
drept la Dudescu, 5 kil. ;
la Slujitorif-Alboteti spre S.-E.,
apucInd spre dreapta pe hotarul
BatoguluT cu Ionesti, trece
Calmatuiul pe podul din dreptul
FiliuluT, apor viroaga Puturosul,
d'aci direct la Slujitorir- Albo -
testi, to kil., la Vizirul spre E.
prin Ione$ti, t'ida Liscoteanca
direct la Vizirul, distanta 21 kil.
Comuna s'a infiintat la 1824.
Pana la 1837 s'a numit Ciurari,
dupá meseria unora din locuitoa.
Numele de Batogul il poartá
de la 1837 incoace si probabil,
ca vine mal mult de la
Batog, peste preparat din crapul
ce se scotea in acel timp
dintr'o surpatura formata in mal
de apa Calmatuiulta spre S.-V.
de comuna', la distanta de 3-4
kil., unde se afla o moara.
Batogul, sat, in jud. Braila, la
S. com. cu acelasT nume, pe valceaua
ce traversa aceastA com.
si la 52 kil. spre S.-V. de orasul
Braila. Se crede cà acest sat
s'a lnfiintat la 1835 de cdlugasa
ce administrau mosia
nastireascá. Numit ast-fel dupa
numele familiel sateanulur Batog.
Vatra satuluf e de 67 hect.,
avind 101 case si 4 clrciumT,
2 mon de Vint, I moard de abur'
si o pravalie.
Populatia satuluT se compune
din 123 capr de familie sati 602
locuitorT, din can 296 barbatT
306 femet ; 226 casátoritt
BATOTI
361 necasatoritT ; 113 can stiO
carte si 489 carl nu stiu. Animale
sunt: 239 cal, 565 vite cornute,
2000 oT i 170 rlinatorl.
Batogrul, sat, in jud. R. - Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., cdtunul com.
Valea-RateT. E asezat in partea
de miaza-zi a comuneT, pe riul Cilnaul,
la 5oo metri spre Sud de
catunul de resedintd, Valea-Rater,
si are o intindere de 22
hect., si o populatie de 32 familiT,
care cuprind 106 suflete,
din carT 20 contribuabilt.
Batogul, atan, in pl. Ialomita-
Balta, com. Suditi, jud. Ialomita.
Batogul, lac, in jud. Braila, situat
la N. de com. Batogul, pl.
Ianca, in depártare de i ' a kil.
Are o suprafata de 90 hect.
Apa contine substante minerale.
LocuitoriT bolnavT de reumatism
i boale de pele, fac bli
se insanatoseaza ; asemenea se
vindeca prin saldare i vitele atinse
de rie si boale de picioare.
Batogul, in jud. BrAila,
pendinte de com. cu acelasT nume,
pl. Ianca; apartine EforieT
spitalelor civile; are 3600 hect.
CU venit de 26374 leI ; 1800
hect. apartin mostenitorilor Filoti
si aduce un venit de 10898
lef anual.
Batogul, vale, com. Ederile, pl.
Filipesti, jud. Prahova; se vara
In rlul Cricovul.
Batoti, corn. rur., in plasa Blahnita,
jud. Mehedinti, la distanta
de 31 kil. de orasul Turna-Severin,
situata la poalele dealuluT
Aleonul si pe marginea Dunarer.
Se margineste : la rasarit
cu mosia statulur Rogova,
pe care se afla situate comunele
RogJva i ScApaul, des-

BATOTI-MO§NENI 255 BAZANULIJI (VALEA-)
Ostia de acestea prin soseaua
vecinall Simian-Stirmina-Gruia;
la miaza-zi cu comuna Deveselul
; la apus cu satul Vranceade-Devesel
si la miaza-noapte cu
regatul sirbesc, de care se desparte
prin Durare. Formeaza
comuna cu catunele : Atirnati,
Securicea, Ostrovul-CorbuluT si
Batoti-Mosneni. Are 208 contribuabilT,
din 1050 locuitorT, locuind
In 251 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor;
parte dinteinsiT se ocupä si cu
pescuitul pesteluT din Dundre.
Pamintul este parte bun si parte
nisipos, dar produrtiv. LocuitoriT
poseda 52 plugurT, Ice care
cu boi, 16 cal.* cu cal si 46
stupT.
In aceastä comuna sunt 3 bisericT,
deservite de 3 preotT
4 cintareti ; o scoala cu I invatator,
platit de judet, frecuentar,.
de 28 elevT.
Budgetul comund coprinde
la veniturr 6410 leT, iar la cheltuelT
2534 leT. Sunt in comuna
671 vite marT cornute, 36 caT,
401 oI i 270 rimatorT. Aceasta
comuna este legata de soseaua
vecinala Turn ul-S everin-H i nova-
Gruia, printeo osea comunall
Locuitoril comuner rurale Batoti,
ca sA vinA mal repede la
orasul Turnul-Severin, trec Dunarea
pe teritoriul regatuluI sirbese,
sub dealul ce vine de la
Podvirsca spre Virbit si ce se intinde
pana in Durare; el coboara
la Cladova, pe unde iarlsr
trec Dunarea la Turnul-Severin.
Aceasta trecere o fac farl
nid o greutate, de oare-ce se
gasesc maT multT in legaturT de
rudenie cu locuitorif regatuluT
Sirbesc, carT prin aceste locurT
sunt totT Rominl.
In partea de Vest a comuneT,
pe marginea Dunarel, unde actualmente
se afla pichetul No. 7,
pentru paza frontiereT, se afla
niste ziddrir vechT, asemenea celor
de la Severin, de linga piciorul
poduluT luT Traian. Locul,
unde se afla aceste ruine,
se numeste, de locuitoriT comunelor
vecine, Cetatea. La aceste
ruine se vede venind, despre
Sud, un drum vechiii, asternut
cu cal-dalia., ce adesea
se gaseste in pamint, de catre
locuitorT, cind fac araturT cu
plugurile. Drumul acesta se numeste
de locuitorr drumul ceta.ter.
O asemenea zidire se vede
si pe malul opus al DunareT
partea sirbeasca.. In partea de
Est a catunulul Batoti-Mo5rieni
se afla un deal Inalt, al caruT
virf se nume$te de locuitorT Cetatuia.
Aci in vIrf se afla niste
redute In partea de Sud. Despre
aceste redute, batriniT povestesc,
cA avind razboiu TurciT
cu Muscahi, Turcir se aflau asezatT
In partea dreaptä a Dunarel,
pe o cImpie seasa ; lar
Muscalif pe locul Cetatuia. Incingindu-se
lupta intre dinsiT,
TurciT au fost ata de groaznic
batutT, in cit cadavrele ce au
ldsat pe urma ar fi servit de
hrana corbilor.
De aceea satul de aci ar fi
luat numele de Corbova ; lar
insula din Dunare numele de
Ostrovul-Corbulul.
La Cetätuia se gasesc ghiulele
i monede vechT in pamint.
Pe teritoriul comuneT Batoti
s'a gasit o serie de obiecte de
bronz, carT, dupa parerea domnuluT
N. Densusianu, ar fi din
epoca de bronz.
Batoti- Mo§nenl, ceitun, in pl.
Blahnita, jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Batoti.
Batoti, pichet de granig, pe marginea
DunareT, pe teritoriul com.
Batoti, jud. Mehedinti.
Batovul, cimp, numit i ampul-
Batovului, in com. rur. Iablanita,
plasa Dumbrava, jucl. Mehedinti.
Baur, movila-, In plasa lalomita-
Balta, jud. Ialomita, Ruga satul
Luciul. Legenda spune cd poarta
numele unu, general rus, care
isT concentrase trup ele pe aci intr'un
razboin ce RusiT au purtat
contra Turcilor, si de pe movila
observa pozitiunile turcestI
de la Hirsova.
Bazaci, mic ajluent, al oniuzuluT
Mic, trece prin com. Plesesti,
jud. Suceava.
Bazan-Cau§an, mofie particutara,
de 858 hect., in com. Be
resti, pl. Horincea, jud. Covurluiu.
Bazanul, podif, spre N. de va
lea cu acelasT nume, jud. Covurluiu,
la zarea dealului de E.,
formind hotarul intre comunele
Beresti, Prodanesti, Beresti-Merea
de o parte si Slivna de alta.
De alce, acelasT podis continua.
intre com. Slivna, Prodanesti,
Slivna - Ganesti i Slivna-Cavadinesti,
formind un fel de semicerc
in fundul vailor Slivna
Bazanul.
Bazanului (Padurea-), pda'ure,
aflatoare pe dealul rasaritean al
vale Cu acelasT nume, in com.
Beresti, pl. Horincea, jud. Covurluitl
; apartine razasilor din
Merea si Beresti.
Bazanului (Valea-), vale, in cuprinsul
com. Beresti, pl. Horincea,
jud. Covurluiu. Aceasta vale
incepe din padurea particularä
Cu acelasT nume si e seaca pana
aproape de satul Merea, din
aceeasr comung; de ad izvoreste
piriiasul Merea, care da

BALARGIAN 256 rAZIRGIAN
numele sau i vair ce se prelungeste
in jos.
Bazargian, sal, jud. Constanta.
(V. Bazirgian).
Bazatul, pi-dure, jud. Tecuciu,
la V. de satul Mindresti, In
raionul com. Puteni, plasa Nicoresti.
Bazdavan, lac, format de Gira-
Bou!, com. Ciumesti, jud. Muscel.
Bazga, com. rur., jud. Fátciu, in
partea de N.-V. a p1a5i1 PodolenT,
la 34 kil. de Husi. Se margineste
la N. cu comunele Covazna
i Cozia; la S. cu Raciucaneni;
la Est cu riul Jijia si la
V. cu jud. Vasluiu. Este formata
din satele Bazga i Rosul,
care formeazd un trup de rnosie,
In suprafata cam de 2150 hect.
Cu o populatie de 343 familiT,
1064 suflete, din carl 202 contrib.
LocuitoriT, afara de agricultura,
se ocupa i cu cultura
viilor si a livezilor.
VII sunt pe o intindere de
70 hect.; si 270 hect. sunt padure.
Budgetul comund e de
2381 le,' si 26 banT la venitun
si de 2057 Id la cheltuelr.
Sunt in com. 772 vite cornute,
115 caT, 1102 oT si 108
porcI.
Bazga, sat, in jud. Falda, in com.
Bazga, pl. Podoleni, pe valea
pîrîului Bazga. E asezat pe o colina,
In fata cdrula la S. se Imita
Dealul-GorguluI, acoperit cu
vil, livezT i padun. La V. este
Dealul-UrsoaeT, acoperit cu Vil
livezT ; la N., nu tocmaT departe,
Dealul-OfuluT, al caruT vîrf poartA
de DoT-Le!; 'filtre
S. si E. se inalta dealul Besleaga,
acoperit cu vil i livezT ;
iar spre E. se afla tirgusorul
ducaneni.
Pe marginea satuluT, despre
E., trece soseaua judeteana, care
suie dealul spre Cozia catre
jud. Iasi.
Suprafata vetreT satuluT este
de 49 hect., cu 15 hect. imprejurul
satulul pentru pa. unat.
Populatia este de 275 familii,
803 suflete, din carT 145 contribuabilI.
Aici e resedinta comune!.
In partea de S. a satuluT,
la poalele dealuluT despre
V., se intinde gradina cu
livada i casele frumoase ale
proprietatei, pe din fata carona
trece soseaua judetana. In centrul
satului se afla o biserica
de lema, Cu hramul SfintiT-VoevozT,
la care serveste I preot
Cu 2 dascalf. Aceasta biserica
a fost inttiu la Unghiul-Gradei,
mlsia Bohotinului, pe malul Jijiel,
de unde s'a adus la Rosu
si in fine s'a stramutat la
Bazga. Tot in sat se afta doua.
circiume; o moara de abur/ si
o velnita (povarna) cu dota caldad
mici pentru fabricat rachiu
din drojdiT, tescovina si prune.
Prin mijlocul satuluT curge piriul
ce vine din fundul Bazgar.
Productiunea viilor si a livezilor
este abundenta.
Pozitiunea locului este deluroasa.
La distanta de 500 metri
spre S. se afla tirgusorul Rdducaneni.
Iata. legenda despre numirea
infiintarea satuluI:
Numele satuluf de Bazga, ar veni de
la o fata, !lumia Basa, fiica Raboaet,
celí avea locuinm tu cetämia de de-asupra
satulul Mona, ce purta numele de
Cetävia-Doamnet. Sc zice c mo0a, pe
care se aílä. asta-zI satul Bazga, a fost
data de Raboaea, ca zestre fetei sale
Basa, la märitiful el co un fifi al luI Noorescu,
care era proprietar al urna vechiu
sat, ce se afta In partea. de Vest a 13azgel.
Intrupate la un loc, mcy;.iile au luat
numirea de Bazga.
Se mal poveste;te, ca Noorescu avea
pe lIngI dInsul un viteaz numit
care adesea se lupta cu TätariI el-I res-
pingea, c/nd fceai tnc.lcri pe proprietetes
sa.
Sub poalele dealului Mitocul, se afiä o
piaträ vechie, cu inscriNie nediscifrabilä,
despre care se zice ea aminte,te locul
unde Viteazul a fost ucis cu arcul
de clitre un Tetar, cárui, täindu-1 capta,
1-a luat ea semn. de Invingerea lui, iar
corpul i s'a ingropat unde-I semttul pietrel.
Aceasta piatra, se zice, e 4ezata
de loan Cornila, cumnatul lut Ionim Viteazul.
O alta versiune este, ca Ion* N'acula,
de i, a fost tnsketat, tns rezistInd durerilor
s'a retras la cetamia lloamnet Raboaea,
deasupra Mopet, unde a ,i murit.
Bazga, pria, In jud. Falciu ; izvoreste
din Fundul-Bazgar, com,
cu asem ene nu mire, pl. Podoleni;
curge prin mijlocul satuluT
si se varsl In pirlul Fundul-BohotinuluT.
Bazirgian sau Bazargian,sat,in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noul,
cat. comuner Enisenlia, situat In
partea rásariteana a plasiT i cea
nordica a comuneT, la 9 kil. spre
V. de satul Enisenlia, resedinta
comuneT, pe ambele malurT ale
vah Derinea-Ceair (sail Beilicul),
la poalele rásaritene ale dealuluT
Ciucur-Cuir si cele apusene ale
dealuluT Bazargian. Are case
frumoase. Intinderea sa totall
este de 401 hect., din can 102
hect. ocupate de vatra i grAdinile
satuluT.
Populatia intreaga e de 58
familiT, cu 291 suflete, ce se ocupa
cu cresterea vitelor.
Bazirgian, deal, in judetul Constanta,
pl. Silistra-Noul, com.
Enisenlia, cat. Bazirgian. Se desface
din dealul Cara-Arnat-Bair,
se intinde spre apus In directiunea
de N.-V., prin partea estica
a plasir, i cea nordica. a comune!,
printre valle Derinea-
Ceair (sati Beilicul) i adiacenta
sa Migeletul. La poalele sale
vestice e asezat satul Bazirgian,
pe care-I domina prin Inaltimea

BAZIRGIAN 257 BXBANX
sa de 112 ni. Este de natura
stincoasd, facind malurile \raid
Beilicul inalte i pietroase. E
Wat de drumul comunal Bazirgian-Cara-Amet.
Este acoperit
cu paclurT, tufarisurT i crin-
gurT.
Bazirgian, vale mica, in judetul
Constanta, plasa Silistra-Nourt,
com. Enisenlia, en. Bazirgian.
Se desface din dealul Cavele-
Burun, merge prin dealul Taili-
Sirti i Mezarlic-Bair, pi-in tufaxisurT
i paclurI, i dupd un
drum de 4 kil. se deschide in
valea Derinea-Ceair, linga satul
Bazirgian. Printeinsa merge un
drum vecinal ce duce de la Bazirgian
la Teche-Chioi.
13azirgian, virf de deal, in judetul
Constanta, plasa Silistra-
Noug, pe teritoriul comuna rurale
Dobromirul-din-Vale, situat
In partea centrala a plasiT i cea
septentrionala a comunel, la 3
kil. spre N. de satul Dobromiruldin-Vale,
pe una din ramificatiile
dealuluT Bas-Punar - Sirti. Este
punct strategic important, caer
dominá prin inaltimea sa, care
e de 187 m., valea Urluia, adiacenta
sa Babuci-Culac, satele
Dobromirul-din-Vale si Dobromirul-din-Deal,
drumul judesean
Ostrov-Hazarlic-Enisenlia,
cel comunal Pari- Chioi-Bazir -
gian. Este acoperit cu livezT
tuDirisurl, resturT din intinse padurT
arse si distruse.
Bibadea, peklure, pe mosia Tataresti,
din pl. Teleorman, jud.
Teleorman : are o intindere de
8o hect.; se allá futre comunele
Izvorul-d.-j. din jud. Arges, Bucovul-Adunati
si Rica, din jud.
Teleorman.
Babaita, com. rur., compusa din
catunele Calugarita i Malta,
0404, Marair Diclionar (bovralla
pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situatá
pe coasta stinga a val'
Clenita. Este departe de Giurgiu
de 54 kil., de Obedeni, resedinta
plasir, de 30 kil., de Bucuresti
de 72 kil., de Alexandria
de 40 kil.
In 1887 se aflaa in comuna
302 familiT, cu 427 contribuabilT,
din 2078 suflete.
Venitul comunal pe 1886 era
de 1. 13750, iar cheltuelile de 1.
12041; in 1887 venitul era de
L 13750, lar chelt. de 2495 1.;
in 1888 venitul era de 1. 10096
cheltuelile de 8153 1.
S'a cultivat in 1887 in aceasta
comunl suprafata de 1900 hect.
cu diferite cereale.
In comuna se alfá o scoald
mixta de gradul al 2-lea, conclusá
de un invatator ; localul
este sub acelasT acoperis cu al
primärid. In 1887 ati fost inscrisT
la scoala 21 baeti si 4 fete, din
56 ladetT si 24 fete in virsta de
scoala; in 1888 ati urmat numai
29 baetT si 3 fete, din 63
baetI si 42 fete, ce trebuiati dupä
lege O. urmeze.
In intreaga comuna. sunt 2
bisericT: una in Calugarita, alta
In Bálaita, cu 3 preotr si 3 dintaretT.
In 1887 s'a oficiat la ambele
bisericT 69 botezurT, 19 casa:toril
si 41 inmormintarT ; in
1888 la aceleasT bisericI s'a oficiat
8o botezurT, 24 asatoril
55 inmormintarf.
Impozitul total al comuneT a
fost pentru 1888 de leT 1882.
In 1888 s'a imprumutat la
creditul agricol din Giurgiii un
numar de 42 loc. din aceasta
comuna cu leT 5083.
Ad se cultiva tot felul de
grine : porumb, rapita.; se cultiva.
prea putin °yaz i meiti.
Nu sunt de loc pometurT.
Este si padure in suprafata
de 71 hect., compusa din treT
trupurT.
Catunele sunt departate futre
ele Cu 3 kil. I sunt unite prin
soseaua, ce duce pe valea Clenita,
la Frasinet.
In aceasta comuna se aflau
anul 1888: 696 bol si vacT, 20
bivolT, 205 cal, 2085 or, io
matorT, z mdgarr.
Locuitorif sunt harnicT, au
case bune, facute de gard, lipite
cu pamint si invelite cu cocea,
putine din ele sunt acoperite
cu sindrild. Sunt case, patule
magazir indestulatoare, pentru
aren das.
BAbaita, catun, pendinte de co
muna cu acelasr nume, situat
pe coasta stInga a apeT Clenita,
in marginea pIdOr Glavaciocul,
jud. Vlasca, despre plasa Calnistea.
Proprietatea mostenitorilor coloneluluT
Grig. Locusteanu.
Suprafata intregeT mosiT este
de 4910 hect., estimatá de credi
tul fonciar din Bucuresti, leT
676000. S'ari improprietarit la
1864: fruntasT 48, mijlocasT 87,
palmasT 35, in total 170; au
luat 780 hect.
Arenda anuall este 42000 1.
La aceasta proprietate se afla
treT petece de padure i anume :
Glunosul, cu suprafata de 40
hect.; Bilocul, cu suprafata de
16 hect. si Branistea, cu suprafata
de 15 hect. ; in total 71
hectare.
Este o biserica. Cu 2 preotT
si 2 dascalr.
coala in acest catun este la
un loc Cu primaria. Aci este un
!lúe heleste5 pentru adapat vitele.
Wabana, com. rur., jud. Arges,
pl. Pitesti. La 8 kil, de com.
rur. Bascovul-Flestil, resedinta
subprefecturil, si la 8 kit. de
Pitesti. Se compune din satele :
Babana, Bancilesti , Bascovul,
88

B.ABANA 258 BXBENI
Cringul-Ráa i Pleesti, avind
peste tot 109 contribuabilI, din
587 locuitorI; 2 bisericI deservite
de 2 preotI, 2 cintdretI si
2 paracliserI; o scoald primará
rurald si o circiuml. Budgetul
comuneT pe anul 1982/83 a fost
de 1139 1. 94 b. la veniturT si
de 1119 L la cheltuelT, iar pe
anul 1887/88 a fost de 1364
leI la veniturI si de 975 lef la
cheltuell. Pe teritoriul comuneI
curg piraiele Bascovul si Cotmenita.
In comuna erati in 1887
261 capete de vite marI (236
bol si vacr, 25 cal) si 240 capete
de vite mdrunte 040 oI,
30 capre i 70 rimdtorp.
aábana, sat, pe apa Cotmenita,
jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. cu acela4T nume ;
are 45 de familif Cu 275 loc. ;
o bisericd cu hramul Adormirea,
deservitd de i preot, i chitaret
i I paracliser ; o scoald
primará rurald. In acest sat este
resedinta comuneI rurale Bdbana.
aábanul sau Mäguricea, patata,
la S. comund Dobriceni,
pl. Ocolul, jud. Vilcea, unde se
zice cá ar fi fost in vechime o
bisericd atareascd.
Bäbanul, situatd pe malul
drept al pulla, intre satele Gura-
MotruluT i Mita, pl. Jiul-d.-s.,
jud. Dolj.
aábanuluI (Izvorul-), iswor,
In jud. Prahova; curge de la
N. comuneI Singerul, pl. Podgoria,
si se varsd in riul Cricovul,
tot in raionul comuneI Singerul.
Bäbänoaia, loc, pe clealul despre
E. al comuneI Viiwara, in
drumul spre Suhaia, jud. Teleorman.
Bäbeanca, deal, In jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. MIbeni;
se desface din Dealul-Babrdzdeazd
partea de apus
a comuner ; acoperit cu pddurT.
Bäbeanca, sfoard de melle, in
com. Tohani, jud. Buzdá, despArtitä
In doud : Bdibeanca-Bagdat,
80 hect., mal toate vie ; Bdbeanca-Pliniceanul,
40 hect., arabile
i vie.
aäbeanul, in com. Tohani,
cdt. Tohdneanca, jud. Buzdu,
de 130 hect., toate arabile.
Bdbeanul, doud trupurT de pdn'al
e particulard supusd regimulta
silvic, in intindere de 250
hect., proprietatea d-luIBdbeanu,
pendinte de comunele Salcia
Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahoya.
Bäbeasa, lac, in pl. Borcea, jud.
Ialomita, spre E. in apropiere
de satul Cacomeanca.
Bäbeni, com. rur., in jud. R.-Sdrat,
plasa Rimnicul-d.-s., pe riul
Rimnicul-Sdrat.
SI-a luat numele de la pddurea
statuluI Baba.
Este aezatä in partca de apus
a judetului, la 11 kil. spre
V. de oraul R.-SArat, si in partea
de rdsdrit a pldsiI Rimnicul-d.-s.
si la 7 kil. spre N.-V. de
com. Sgirciti, resedinta
Comunele invecinate de Blbeni
sunt : Jideni la 3 kil., Dedule§ti
la 4 kil., Slobozia la 9 kil., Buda
la 9 kil., Pardosi la Io kil., Danulesti
la ¡o kil.
Este o comund din regiunea
dealurilor. Dealurile, carI brdzdeazd
comuna, sunt : Muchia-
PucasuluI la apus, Tifna tot la
apus, Dealul-Vulturului la miazd-noapte,
Poiana-Málaiuld la
apus, Vinturoasa in centru, Baba
la S.-V., Bdbeanca in mijloc,
Huiul la apus.
Riurile car/ udd com. sunt:
R.-Sdrat la rdsdrit, de la N.-V,
la S.-E., Baba la miazd-noapte,
Recea la apus, Tiganul la miazd-zi,
BAltatul la Sunt
in com. 12 puturr.
Se mArgineste la miazd-noapte
cu com. Jideni, de care se desparte
prin riul R.-Sdrat; la apus
cu com. GrebAnul, de care se
desparte pi-in piriul Oreavul; la
N.-V. cu com. Dedulesti, de care
se desparte prin piriul Dedulestilor
; la miazd-zi cu comuna
Sgirciti, de care se desparte
prin dealul Vintureasa.
Clima comuna este sdnAtoasl,
vara rdcoroasd, iarna temperatA,
neexpusd vintulur la rdsdrit, aapostad'
fiind de Dealul-CotatculuI.
Cdtunele, carl compun aceastA
com., sunt : BAbeni, cdtunul de
resedintA, la miazd-noapte, pe
riul R.-Sdrat ; Driighesti, la S.,
la 500 m., tot pe riul Rimnicul,
Rdducesti, i mai spre S., la
kil., tot pe riul RImnicul.
Suprafata comuna e de 2547
hect., din carI 110 hect. ocupate
de vatra comuneI, 1097
hect. ale locuitorilor, 450 ale
propriet4iI private.
Populatia comuneI se compune
din 260 familiI, carr cuprind
1034 suflete ; dupd sex :
533 barbatI, 494 femer; dupd
starea civild : 521 cAsAtoritI, 416
necdsAtoritI, 67 vdduvI ; dupd
culturd: 50 stiti carte, 984 nu
stiti ; dupd nationalitAtI: 3 strdinI,
restul RominI.
In comund sunt 2 bisericI:
1. Una cu hramul Indltarea DomnuluT,
in cdtunul Bdbeni, ziditd
in anul 1703, in timpul luT Constantin
Brincoveanu, a sotieI
sale Doamna Maria, si a EpiscopuluT
de Buzdti Daniil, de
cAtre Dotie sin NicA; s'a zu-

BÄBENI 259 BÄBENI
gravit de Jupin Negoita Dedulescu
si familia sa, cu ajutorul
arhimandrituluT Nictare, in anul
1718. 2. Biserica din cat. Draghesti,
Cu hramul Adormirea-
MalciT-Domnulur, zidita In 1747,
a carel pisanie o dám ad: «Cu
vrerea TataluT, cu ajutorul Fiulut,
si cu darul SfintuluT Duh,
s'ara Inceput aceasta sfintl si
Dumnezeiascá biserica, si s'a('
zidit din temelie si s'ati tnfrumusetat
de DumneaeT Jupineasa
Maria Visteria, sotie a raposatuluT
de vecT, loan Dedulescu
si de fiul Dumnealor NeculaT,
in zilele prea inaltatuluT Domn
Constantin Mavrocordat si a Episcopulut
de Buzag, chir Metodie,
cinstindu-se hramul biserice/
ace$tia, intru cinstea si
marirea prea SfinteT de Dumnezeu
nascatoare si punirea Fecloaret
Mana si a Sfintuluf si
de minunT fdcator Neculae Miralechiu,
leat 1747». Cea d'indiu
biserica posedà o moara, donata
cu un venit de 800 leT,
iar a doua se, ingrijeste de locuitorT.
Comuna are o scoala de baetr,
fondata. de niste calugarT, cu I
invatator si 36 elevT.
Pamintul este 11111-untos, clisos
si nisipos. Sunt 250 hect.
loc arabil, 200 hect. irna$, 200
hect. padure, 40 hect. viT, 207
hect. fìnete, 200 hect. neproductiv.
LocuitoriT posea. 62 plugurT;
1066 capete de vite, din carT 282
boT, 58 vacT, 15 cal, 23 epe,
437 04 66 capre si 183 rimaton.
Industria loc. e simpla. ; se
ocupa cu (Agria. Sunt 6 comerciar*,
din carT 4 circiumarT.
Transportul cerealelor se face
prin gara Rimnicul-Sarat, la io
kil. spre S.-E.
Soseaua ce vine de la Rimnicul
Sarat-SgIrciti, trece prin
Comuna; o alta duce la Dedu-
lesti, Budajitia; a alta aplica
spre Jideni-Slobozia, Plainesti ;
si o a patra spre Greaban si
Putrida.
Sunt 207 contribuabill. Veniturile
sunt de 2521 leT 78 banT,
lar cheltuelile se ridicà la suma
de 2500 leT, 62 banT. Contributiunile
locuitorilor sunt de
4624 ler 42 b.
Cele 2 bisericl sunt zidite
de peste un secol si juma -
tate. Ca familit 1nsemnate este
aceea a Dedulestilor , de origina.
din com. Dedule$ti, carT
posedad mosit si in aceasta comuna
si a caror evlavie se
manifesta. des prin ridicarl de
bisericT si inzestrarea lor cu
mosiT si alte veniturr.
Bäbeni, com. rter., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa din 5 ditune
: Babeni-UngurenT, Babeni-
Romint, Valea-Mare, Valea-R1ioasa
$i Bonciul. Comuna trebue
sa se fi infiintat inainte de anul
1573, caer iacá. ce gäsim
intriun memorandum, despre facerca
unta iaz de moara din
apa BistriteT, memorandum publicat
de d. B. P. Hasdeu in
Cuvinte din Batrint , p. 23:
EAdica eil Evtemie Egumenul ot Bistrita,
cum sa se Oe ci am cheltuit pre
iazul de la moara de Babeni, In zilele
luT Alexandru Voda, aspri gata 3800 ti
lo vact graso O to di i 12 rintatort
grag O 4 bivolt i 200 de oboroace de
grill O alte bacate multe mIncfitoare
dedo l'am racut eil cu multa' trudi O osteneará
i am plfitit tot cu stinjenul de
au sapat printreg de In apa Bistritet, de
unde se 'incepe iazul pina din josul metohulut
; irisa (ira c'am platit am muncit
mult L cu ()amena miinastirel, ca sä
fie sfintet maniístin de hranii ; iar cine
se vor amesteca Inteacest iaz, sii fie
proclet de 318 parinti O de tot saborul
sfmteI mfiniistirt ; i care egument nu vor
sil tie acest iaz, sli le fie pirar de judecata
maica precesta ; O l'am sf rOt luna
Decembrie 21, leatul 7082 (i373)».
Este situata pe valea OltuluT
O pe riul Bistrita, la 20 kil. de
resedinta judetuluT si la 18 kil.
de a subprefectureT.
Mal de obicein locuitoriT comunelor
vecine numesc aceasta
comuna Ungureni.
Are o populatiune de 1460
locuitorr : 799 barbatT si 661 feme,
in care infra. si 20 familir
de TiganT; 290 capT de familie.
Locuiesc in 279 de case si 4
bordeie.
In comuna sunt 3 bisericr :
a) la Babeni-Ungureni, fondata
in anul 1864; b) la Babeni-Romlni,
zidita in anul 1832 si c)
la Valea-Mare, zidita in anul
1821, de clucerul loan Lahovari.
Locuitoril se ocupa cu agricultura.
Cer din Babeni-UngurenT
se ocupa cu cresterea oilor,
avind mar fie-care locuitor
clte un ciopor de oT, de la care
obtin brInza si 11na., cu care fac
comer. Mestesugarl sunt 12. El
desfac produsul muncer lor la
blIciul din Riureni.
In comuna sunt 160 cal, zoo
bol, 600 vacT, 20 capre i mar
bine de 2000 oT.
Pe un brat al riuluT Bistrita
sunt 3 morr in comuna.
LocuitoriT, in numar de 185,
s'el Improprietarit la anul 1864,
pe mosia statuluTBistrita-Babeni,
clnd li s'el dat 742 hectare
pamtnt.
Scoala dateaza de 52 de anT.
Cladirea e buna; e proprietatea
comuneT. Se frecuenta de 34
copa', 24 bletT si 1 0 fete, din
numärul de 174, 98 baetT si 76
fete, in virsta de scoala. Este
dotata cu 8 V2 hectare pamInt.
Stiu carte 570 barbatT si 30 femer.
Cu Intretinerea scoalm sta
tul cheltueste anual 2592 leT,
iar comuna 35 leT.
Stupi cu albine sunt 90,
carT dau 47 kilog. miere si 24
kilog. ceara..
Comuna, cu izlaz cu tot, are

BABENI 260 BXBENI-UNGURENI
3450 hectare. Tuica se fabrica
pana. la 1300 decalitri anual.
In partea de Est a comuneI
trece oseaua numita a OltuluT,
lar din comuna pleacd la Horez,
in partea de N.-V., o alta
osea care trece prin Frinceti,
Genuneni, Floreti, etc.
Veniturile comund se urca
la 3921 leI i cheltuelile la 3190
leI anual.
Mo0a Babeni s'a vIndut in
loturI i a fost cumpa'rata de
105 locuitorl.
Bäbeni, com. rur., pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea, formata din 3 catune
Bäbeni, Rudari i Birzani.
Este situata pe valle Oltetul
Cerna i pe dealul Babeni,
la 25 kil, departe de reedinta
judetulul i la 5 kil, de a subprefecturif.
Are o populatie de 705 loc.
(365 barbatI i 340 femel) ; 200
capI de familie ; 140 contribuabili.
Locuiesc in 200 case.
In comunal sunt 2 bisericI.
Cea din Birzani este ruinatä
ctitor are pe Mateiti Birzanu,
lar cea din Babeni s'a zidit la
anul 1812 de boerul Babeanu.
Sunt in comunA 50 me§teugari
dulgherf, rotar, croitoff
albierl. Ei desfac produsul
munceT maT la toate bilciurile
din Oltenia..
LocuitoriI al': 30 caT, 140 bol,
6o vacI, 106 capre, 220 of §i
250 pord. LocuitoriI sunt parte
mopenI, parte improprietaritI
la 1864, pe moOile mar multor
particularl.
Stiù carte 40 barb. i 7 fem.
Tuica se fabricä. in mica cantitate.
Livezile dar' ca la 300
care de fin.
E brazdata de dealurile: Surpatul,
Lungul, Poiana-cu-Frasinul,
etc. Veniturile comund se
urca la 1131 ler i cheltuelile
la aceea.5I suma.
Bäbeni, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., catunul de reedinta
al comuneI Babeni. Si-a
luat numele de la dealul i nunia
Baben'. Este wzat in partea de
rasärit a comuneI, pe malul drept
al riuluI Rimnicul-Sarat. Are o
intindere de vre-o 460 hect., cu
populatie de 134 familiI, cu
525 loe. ; 130 contribuabilT ; 40
carI tiü carte. Are o biserica
Cu 1 preot i 2 cintAretI coala
a comund.
Bfibeni, sat, face parte din com.
rur. Babeni, plasa Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
290 loc. (I 50 barb. i 140 fem.).
Ad i e rqedinta comunet Are
biserica ziditä la 1812 de
boeriI Bäbenï. CoplI in virstä
de coala sunt 59 (38 loaetI i 21
fete).
Bäbeni, stage de drum de fier,
jud. Vilcea, pl. Ocolul, comuna
Bábeni, pe Finja
pusá in circulatie la 20
Iunie, 1887. Se aflä intre statiile
Slavitesti (3.2 kil.) i Govora
(8.5 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI
marif de 197.35 ni. Venitul
acester statif pe anul 1896
a fost de 52.279 leI 59 banI.
Babeni, alt nume al cit. Loloqti,
comuna Popinzelqti, plasa
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat In stinga TesluiuluI,
aproape de unde acest fifí intra
in pi. Ocolul ; are 162 de locuitorI.
Bäbeni, deal, in raionul comuneI
Babeni, pl. Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea, pe care se cultiva u
hect. i 50 arir de vie.
Bäbeni, inanästire, in judetul R.-
Sarat, plasa Rimnicul-d.-s., comuna
Babeni, fundatä in anul
1703, in timpul Episcopulul de
Buzad Danill i luf Constantin
Brincoveanul, de Dotie sinNick;
s'a zugravit de Jupin Negoita
Dedulescu i familia sa, cu ajutorul
arhimandritulur Nictare,
In 1718.
Bäbeni, mofie a statuluI, pendinte
de mändstirea Bistrita, situata
in com. Babeni, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, care, pe periodul
1888-93, s'a arendat cu 6655
leI anual, afara de 319 hect.
parcelate in loturf la locuitorT.
Bäbeni, pda'ure, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., comuna Babeni,
pe dealul Baba, tinInd de
circumscriptia VII-a silvica, ocolul
Babeni. Are o intindere de
900 hect., din mil 300 hect
sunt proprietate particulara
600 ale statuluI. Are ca esente
de lemne : fag, jugastru, gorun
teiti.
Babeni, peidure, particularä §1 a
statulur, fosta pendinte de manastirea
Bistrita, situad. in com.
Balieni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
in intindere de 64 hect.
E formata. din trupurile Ebraia,
25 hect., Putreda, to hect., Zavoiul,
9 hect. §i Puntul-Bistrita,
20 hect.
Bäbeni-RominI, sat, face parte
din com. rur. Bäbeni, (v. a. n.)
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. S'a
numit Romini, spre a se deosebi
de Ungureni, populat cu
Rominf emigratf din Transilvania.
Are o populatie de 500 locuitori
(270 barbatT i 230 femel).
Ad i e o bisericä, fondata la anul
1832. CopiI in virstá de coall
sunt 67 (34 baell §i 33 fete).
Bäbeni-UngurenI, sat, face parte
din com. rur. Babeni, (v. a.
n.) pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 600 locui-

BÁBETI 261 13ABOETI
torT, 340 bArbati si 260 femer.
LocuitoriT acestuT sat ati emigrat
din Transilvania si de aceea
poartA numele de Ungurent
Ad e o bisericA fondatA la
1864 de locuitorT precum si o scoall.
CopiT in virstO de scoall sunt
77, 45 bAetT si 32 fete, din carT
urmeaza 18, 13 bletT si 5 fete.
Bibe§ti, mofie, in com. Pipirigul,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
situatA la extremitatea des-.
pre N.-V. a judetuluT, intre mosiile
Pluton, Pipirigul s. a.
A fost pendinte de MAnAstirea-Neamtulur
si inchinatO MitropolieT
din Iasi, starea ; astIzT
apartine statuluT. Are sat.
Bibiceni, com. rur., in partea de
Vest a plAsiT StefAnesti, jud. Botosani,
formatA din satele: Bábiceni,
BirsAnesti, Brosteni
Guranda. Are o suprafatA de
4971 hect., din carT 4464 ale
proprietarilor 51 507 hect. ale
locuitorilor.
Teritoriul comuner este deluros,
iar natura pAmintuluT lutos,
negru san galben, ocupat Cu
semAnAturT, finete i imasurT ;
lar in partea de N.-V. acoperit
Cu pIdurr, carf au o intindere
de 556 hect.; sunt i 14 hect.
vil, caz-1 produc 150 hectol. vin.
Are o populatiune de 972 suflete
sau 284 familh, locuind in
274 case ; sunt 263 contrib.
LocuitoriT sunt RominT si se
ocupO Cu agricultura si cresterea
vitelor.
Sunt 481 boT si vacT, io5 cal',
2024 01, 313 rimAtorT si 223
stupi cu albine.
Sunt 2 morI, una de apA si
una de abur.
Prin aceasta comuna trece oseaua
judetean5, pietruitO Boto-
§ani-§tefánesti.
Are 2 bisericr Cu 2 preotri
4 cintAretl; I coall a statului
Cu I invItOtor, 57 bOetT si 15
fete.
Budgetul comund e de 6645
leT la veniturT si de 6246 ler si
30 banT la cheltuelT.
Bäbiceni, sat, in partea de Sud
a com. BObiceni, pl. tefänesti,
jud. Botosani, asezat pe valea
si partea dreaptA a piriuluT Corogea.
Mosia are intindere de 1199
hectare si o populatie de 145
familiT, saii 375 suflete, din carr
185 bArbatI si Igo femd, locuitorl
RoniinT si citt-va EvreT.
Aid este resedinta comuner.
Are i bisericA, cu i preot si
2 cintlretI 51 o 5Coalà mixtd
Cu I InvAt'Ator, 57 elevI si 15
eleve.
Bäbiceni, deal, in com. old6.nesti,
pl. Miletinul, jud. Botosani.
Bäbiciul, com. rur., in pl. Ocolul,
jud. Romanati, situatO HITA
Olt, spre S.-E. de Caracal la o
depArtare de 18 kil. Se compune
din satele B'ibiciul-Mostenesc,
BAbiciul-Episeopesc (Bäbiciul -
d. -j. si Babiciul- d. - s.) si din
Preajba-de-CImp. Altitudinea terenuluT
este de Ioo in. d'asupra
niveluIur mAriT.
Are o populatie de 1646 locuitorT,
din carT 864 bArbati si
782 femd; 342 capi de familie;
766 clsätoriti, 88o necasatoritT;
54 Cu stiintA de carte si 1592
fárl stiintA de carte ; 339 contribuabill,
totT Romid.
Singurul mijloc, prin care locuitoriT
isT capAtO traiul, este agricultura.
Vite marT aü fost, In
1887, 1488, vite miel 3583 si
porci 269.
Are 8 circiumi si 2 bisericT:
Sf. Dumitru (1808) si S-ti1 Voivoz1
(1846), cu 2 preotT si 4 dintaretT.
coalA este. Budgetul co-
muneI pe 1886-87 a fost de
4275 1. la ven. i 4087 1. la chelt.
Ad se fac 2 bilciurT, pe proprietatea
statului, unul la 20
Iulie i altul /a 26 Octombrie ;
ambele tin cite 3 zile si se fac
din timpul hn Tudor Vladimirescu
(1817).
MaT multe mAgurl inconjurl
satul i aproape de Olt se observl
niste ruine, de sigur romane.
Tot pe ad trecea drumul
roman, care venea de la Izlaz
si, trecind prin Antina, ajungea
la Drubetis.
Bäbiciul, movild si puna trigonometric
de observare, la apus
de comunA cu aceeasi numire, in
jud. Romanati.
Babiciul-de-Jos, ca/un al comu
neT Babiciul, pl. Ocolul, judetul
Romanati. Se numeste si Babiciul-Episcopesc.
BAbiciul-de-Sus, cdtun al co
muner Babiciul, pl. Ocolul, jud.
Romanati. Se numeste si Babi
ciul-Mostenesc.
BA1300, loc, pl. jud.
Bacäu, com. DrOgugesti, subt o
costisO de deal de lingO satul
DrAgugesti.
Baboe§ti, com rur., jud. Arges,
pl. Lovistea. La 22 kil. dc re
sedinta subprefecturiT, com. rur.
§uici, si la 51 kil. de Pitesti. Sc
compune din 4 sate si anume:
BAboesti, Däesti, PAcalO i Simbotinul,
avind peste tot 210 fam.
Cu 1105 sufl. in comunl sunt :
2 bisericT, in Bdboesti si in Simbotinul
; o scoalA primará ruralA
si 2 circiumI. Budgetul com. pe
anul 1882-83 a fost de 920 1.
la venit si de 865 1. la chelt.
Dupl o publicatie oficiall
(1887), aceastA comunl numArl
190 contribuabilI si are un bud

BÄDOEsTI
get de 2030 leT la veniturT
de 1755 leT la cheltuelT.
Numdrul vitelor In 1887 era
de 374 capete vite mal-1, 325
bol si vacT, 42 caT, 7 bivoli
615 vite märunte, 430 ni, 50 capre
i 135 rimatorT.
BAboe§ti, sat, jud. Arges, plasa
Lovistea ; face parte din com.
rur. Cu acelasi nume.
Aici este resedinta primarier.
In sat este o biserick cu hramul
Sf. Nicolae, avind un preot
si un cintaret.
BAboe§ti, sat, in cuprinsul
cu aceastl numire, comuna
Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul,
judetul Neamtu. Este asezat pe
partea stinga a piraielor Pipirigul
i Minzatul, intre ramurile
muntoase ce se detaseaza din
Halauca, marginea jud. Suceava.
Terenurile sale se deschid catre
rasarit spre valea PipiriguluT
si sunt imprejmuite cu padurl
In exploatare.
Vatra satuluT are o suprafata
de 42 hect. 90 ariT. Populatiunea
se ridica la 502 sufl. sau
95 familii din 22 vaduvi, 6 nevolnicf,
un Evreu. ContribuabilI
sunt 95.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor ; dar
fiind-ca in aceste partl solul este
cu desavirsire improductiv, eT
au angajat locurl de cultura in
alte comune marginase si chiar
afará din hotarul judetului.
In sat se allá.: o biserica de
lemn, cu un preot si un eclisiarh
; o pilla pentru fácutul
sucmanilor; o moara de apa cu
o piatra; un fierdstrad sistematic
pentru exploatarea padurilor.
Numarul vitelor se urca la
2069 capete, din carT: 104 bol,
40 vacT, 1800 de 01, 30 caT, 35
rimatorT 5i 6o vite miel cornute
(viteT, juncI, etc.).
262 BÄCEASCA
Bäbu§a, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bacesti, spre S.-
V. de ttrgusorul Bacesti si la o
departare de 2 kil, de el. Este
pe pir. Babusa. Are 57 capT de
familie, 84 contrib., 223 loc., din
carT Io stid carte si 57 case.
Populatiunea este toata romina,
afara de o singurä familie evre-
Sunt 127 capete vite marT.
Are o biserica de lemn. Acest
sat este aproape de jur-imprejur
inconjurat de dealun foarte
in alte.
Babu§a, pirifi, ce uda jud. Roman,
pl. Fundul, com. Bacesti.
Curge de la S. spre N., trece
pe linga satul Babusa si, la N.-
V. de acest sat, se varsa in riul
Birlad de-a dreapta. Valea sa
este märginita de dealurT foarte
inalte.
aabuta, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Tulesti, spre N.
de satul Tulesti. Are 49 locuitorT,
din carl 2 . tiu carte ;
14 case.
Bficani,sat, in jud. Tutova, pl. Simila,
spre N. de Birlad, aproape
de confluenta pir. Bogdana cu
Simila. Are 245 loc., din can
33 stiu carte si 58 case. Formeaza
o comuna. (com. Bacani)
cu catunele Drujesti, Susani
si Vulpasesti. In intreaga com.
sunt 897 locuitorT, din can 69
stiu carte, 175 contrib. si 233
case. Se cultiva. viea pe o supraf.
de 13.25 hect. Cu comerciul se
ocupa 17 locuitorT, din can 15
Romim si 2 EvreT, cu 9 stab.
comerciale, din carT 2 circiumi.
Are o scoald primara de ba.evi
si un oficiu postal rural, sucursala
a celui din Zorleni. In comuna
sunt 2 biserici. Ale', la
anul 1692, in timpul domniel luT
Constantin Cantemir, s'au strins
fiir luT Gavrilita cu multY altr
boerT din tara de jos, la nunta
luT Ion Paladi, i aü facut juramint
cu totiT ca, sprijinitT de
Constantin Brincoveanul, sa se
duca la Poarta l sa starue sa
scoata din domnie pe Cantemir-
Voda i sa. puná in locu-T pe
unul, Vornicul VelicTco ; planul
lor a fost descoperit DomnuluT.
Bäcanul, vezT Tintava-Balasoaia,
pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Bäcanultif(Cotul-),numire data
uner partT din crivina aflata pe
malul drept al riuluT Buzad, jud.
Buzad, pe mosia Tabaresti, din
com. Tabaresti; are 30 hect.
BäcanuluI (Movila-),
in jud. Braila, la 5 kil. spre S.-
V. de satul Surdila-Greci.
Bficanulul (Sfoara-), mofie, In
com. Lipia, jud. Buzad; face parte
din corpul mosieT mosnenesti
Bancesti.
BAciläul sad Marine§ti, loc, in
jud. Bacau pl. Trotusul, com.
Caiutul, linga satul Caiutul.
Bacfirani, mahala, face parte din
com. rur. Virleni, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Bäcäranilor(Valea-), vale, spre
E. comuneT Virleni, pl. Cernad.-j.,
jud.
Baceasca, sat, face parte din
com. rur. Bailesti (v. a. II.), pl.
Riurile, jud. Muscel. Numele
vine de la gira Baceasca.
Are o populatie de 169 loc.,,
90 barbatT si 79 femeT, Cu 39
capi de familie.
BAceasca, (fria; izvoreste din
Dealul-d.-s., com. Balilesti, pl.
Riurile, jud. Muscel, merge catre

BÄCEASCA 263 Isii.CE1I
S.-E. si se varsa in riul Bratia,
In raionul acester comune.
Biceasca, pildure, 40 hect. fag
si stejar, etatea de la 160-200
anr. Apartine de com. Bälilesti,
pl. Riurile, jud. Muscel. E la 5
kil, departe de gara Stilpeni.
Arboril aii ad i o inaltime de
la 20-25 metri.
Biceni, ca/un, al comuner Gura-
AninoaseT, jud. Buzau ; are 170
locuitori si 43 case.
Biceni, cdtun, pendinte de comuna
Ursoaia, plasa Mijlocul,
judetul Olt, situat pe luna., in
dreapta Orle Plapcea si sub
surpatura Golasul.
Are aproape go locuitod, din
care 14 improprietaritr dupd. legea
rurald, si cer-l'alt1 mosnenr.
Er posea 40 bor, to vacr, 12
cal', 145 or §i 20 porcr.
Bfice§ti, com. rur., la S. de comuna
Cordesti, plasa Gilortulur,
jud. Gorj. Se margineste la N.
cu comuna Cordesti ; la S. cu
catunul Balosani, pendinte de
comuna Capreni, jud. Dolj ; la
V. cu comuna Pegeni ; la Est
cu comuna Zeicoiul, din judetul
Dolj. Ad i e si limita S.-E.
a judetulur Gorj cu judetul Dolj.
Numirea de Bacesti se zice ca-T
vine de la un baciu, ce in vechime
se afla cu oile in aceste
localiatr. Comuna se compune
din cdtunele : Bacesti si NI ahalalele,
Dealul-Varatic si Dealul-
Leulur.
E situata pe ses si coasta, pe
malul sting al piriulur Amaradia.
Are o suprafata cam de
700 hect., din care 200 hectare
padure, 250 hect. arabile, 200
hect. finete, 21 hect. vie §i 29
hect. lived de prunr. Produce
cam 1070 hectolitri porumb, 170
hectolitri gr'ti, 8o hectolitri fa-
sole, 700 kgr. lina, 11000 kgr.
fin, 86o decalitri vin, 380 decalitri
tuja..
Locuitorir sunt mosnenr. Populatia
e de 226 familir, 676 suflete,
din carr 210 contribuabilr.
Budgetul comuner este de ler
1139, banr 18, la veniturr si de
ler 1040, banr 94, la cheltuelr.
Locuitorir poseda 30 plugurr, 70
care cu bol*, 403 vite mad cornute,
13 cal, 604 oT, 32 capre
si 243 rimatorr.
oseaua vecinalä, care merge
spre comunele Cordesti, Hurezani-d.-j.
si Piscoiul, strabate aceasta
comuna.
In comuna sunt 12 fintinT si
4 Putuff
coala primara de bdetT, fondata
la anul 1856, e frecuentata
astad de 43 elevI si 2 eleve, din
67 inserid.
Comuna are si i bisericd de
zid, facutä pe la anul 1866, de
Dined Gulie.
Intre hotarele comunelor Bacesti
si Cordesti, se allá ruinele
une vechr bisericr de lemn;
oamenir batrinr spun, di ad in
vechime ar fi fost un schit de
calugarr.
Bace§ti, com. rur., in jud. Roman,
plasa Fundul, la extremitatea
de Sud-Est a judetulur,
pe 14111 Birlad si spre Sud-Est
de orasul Roman, la o departare
de 30 kil, de oras si de
28 kil, de resedinta plasil. Teritoriul
acester com, este foarte
accidentat. Formeaza o comuna
Cu catunele : Atreia-Parte, abusa,
tirg-usorul Bacesti, satul
Bacesti si Paltinisul, cu resedinta
comuner in tirgusoruI Bdcese.
Are 437 calar de familie,
510 contribuabilr, 1638 locuitorT,
din carT 225 stiu carte ; 430
case. Aceasta populatiune este
In cea mar mare parte romina, al'ara
de 109 familir Evret In-
teaceasta comuna se face larmaroc
saptaminal Dumineca si
2 iarmaroace anuale la 9 Martie
si 8 Septembrie. Se lucreaza
roate, carate, boloboace si fierul.
Sunt 920 vite mart. Are o scoala
primara de baetr (mixta pana la
15 Sept. 1887) care 'in cursul afluid
scolar 1886-87, a fost
frecuentata de 37 elevr, 25 baetr
si 12 fete, din 40 inscrisr,
27 baetr si 13 fete, cu un local
bun si o scoald de fete, infiintata
in anul 1887, Septembrie
15, pentru a doua oard. Are o
biserica de zid. Formeaza cu
com. Bozieni si Oniceni o circumscriptie
fiscala. Venitul anual
al acester comune este de
10141 leT, lar cheltuelile sunt
de 9669 ler. Este legata cu orau1
Roman prin osea.
näce§ti, tirgufor, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Bacesti, la extremitatea
de S.-E. si a com.
Bacesti si a jud. Roman, pe malul
sting al riulur Birlad si la
o depdrtare de 30 kil. 500 m.
de orasul R.oman si de 28 kil
de resedinta plasir. Este asezat
pe ses. Este resedinta com. Ba_
cesti. Are 229 cap. de fam., 510
contrib., 930 loc. din carT 210
tiu carte si 230 case. Aceasta
populatiune este compusa din
108 fam. Evrer si restul Romirn.
Multr din locuitorir acestur tirgusor
se ocupa cu comerciul.
Se lucreaza cartkte ordinare, roate,
poloboace si fierul. Se face
iarmaroc saptáminal Dumineca
si 2 iarmaroace anuale: la 9
Martie si 8 Septembrie. Sunt
239 vite mart. Are o scoala
primara de bletr (mixta pana
la 15 Sept. 1887), care in cursul
anulur scolar 1886-87 a
fost frecuentata de 37 elevi,
25 baetr, 12 fete, din 40 inscrisT,
27 baeti, 13 fete, cu un
bun local, si o scoald de fete,

BACE§TI 264 BADARAI
infiintatd, la i5 Septembrie 1887,
pentru a doua ciara. Are o bisericá
de zid. Este legat cu orasul
Roman prin osea. Pozitiunea
acestui tirgusor, la extremitatea
judetuluT, pe soseaua judeteand
Roman-Vasluitl, 11 face
ca sd fie cel maT mare si cel
mal comercial dintre toate
isr,usoarele din judet. AicT a fost
mar inainte resedinta pl. Fundid,
dar s'a mutat, fiind-cä era
prea departe de centrul
Bacesti, sat, resedinta comune1
cu acelasT nume, din pl. GilortuluT,
jud. Gorj. E situat pe ses,
pe partea sting'd a pirluluT Aindrázuia.
Are o suprafatd. de 376
hect., din mil roo hect. pdclure,
150 hect. arabile, ir hect, vie,
ro hect. finete si 15 hect. livezT
de prunT.
LocuitoriT sunt mosnenT. Sunt
168 familiT, Cu 486 suflete, din
care 160 contribuabilI, totI Rominf
i ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor. Locuitoril
posedg. 17 pluguff, 40 care
cu boT, 303 vite marT cornute, 9
caí, 400 of, 20 capre i 150 timdtorr.
Prin cdtun trece o osea vecinal,
ce vine din cdt. Bdlosana',
jud. Dolj, strábdtindu-1 in
partea despre V.
In cdtun sunt 7 fintinT si 3
puturr.
Are : i bisericd de zid,
scoal i niste ruine despre care
s'a vorbit la descrierea comuna
BAcesti, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bäcesti, spre N.
de tlrgusorul Bdcesti, formind o
continuitate de case cu acesta.
Este asezat pe ses. Are 114
capI de familie, 85 contribuabili,
319 locuitorI, din cari 4 tiri
carte, si 104 case. Populatiunea
este numaI romind. Sunt 378
vite cornute mati. Este legat
cu tirgusorul BAcesti si orasul
Roman prin osea.
Bacesti, silifte, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., com. Filia$1
Bachif (Piscul-),pisc, In comuna
BI.deni-PdinintenT, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Bacilä, vale, in jud. Vilcea. (VezT
Ddroaia).
Bacioiul, sat, face parte din com.
rural' Corbeasca, pl. Berheciul,
jud. Tecucid. Situat pe coasta
dealului numit Livadd. La o
distantd de 3 kil. si 150 m.
departe de resedinta comunet
Sat numal de TiganT, numitI,
de locuitorir din apropiere, UrsarI.
Are o populatie de 112
capr de familie, cu 412 suflete.
De curind statul a dat clte ro
prdjini pdmint arabil fie-cdsur
cap de familie ; in total 17 fdlcI.
Locuintele lor sunt, parte bordee
si parte case miel de gard.
NumaT iarna stati acasd, lar vara
lasd vre-un bdtrin salí vre-o
bdtrind in sat, iar ceT-Ialtr umbld
din sat in sat, ca nomaziT, lucrind
diferite unelte de fier, sad
tocmindu-se la munca cimpuluT,
sau umblind pe la diferite petrecerr
prin sate, parte din er
fiind Mutar-T.
nutnire data uner pArti
din at. Babetul, com. PAndtd.ul,
jud. Buzdu.
Bacioaia, carlea de picara, in
jud. Neamtu, situatd in dealul
cu a sa numire, ramura muntilor
CozleT, intre culmile Borzogheanul
si Cirlomanul. Se afld
pusd in comunicatiune cu orasul
Piatra prin drumul ce duce pe
lingä biserica Valea-VieT. Transportul
materialuluI exploatat se
face cu multa anevointd, din
pricina natureT terenurilor si a
drumuluT aproape impracticabil.
Bacioaia,.a'eal, in jud. Neamtu,
in prelungirea cAtre apus a munteluICozla.
(V. Bacioai a, carierd).
Bacioaia, pdelure, in partea de
Est a comuner Poiana-CirnuluT,
pl. Crasna, jud. Vasluid, la hotarul
cu satul Comarna, din judetul
Iasi.
BAcioiului (FintIna-), finitud,
in cdtunul Piatra, com. Bdcleni-
UngurenI, plaiul Dlmbovita, judetul
Muscel.
Bäclesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, comuna Sendresti,
spre Sud de satul endresti
Are loc. 264, din carT 2 stiCi
cante; 112 case.
Bäda, parte din satul Cozdnesti,
jud. Suceava.
Bäda, munte, In coin. Dorna, judetul
Suceava, parte acoperit de
pädure, parte cu pdsuni si finaturr.
Bädäräi, sat, in partea de N. a
com. Bivolari, pl. Turia, jud.
Iasi, marginea despre judetul
Botosani. Se numea din vechitne
Iugani (Lungani); 1114 mal in
urind, luat numele de 131-
(1AI-di de la o familie de rdzesI
asezatd. aicr. Are o populatie de
5i familii saa 157 locuitorI
o bisericd..
Prin sat trece soseaua judeteand
Iasi-Botosani
Proprietatea satuluT este rd:
zdseascd. Are putina pddure, vil
si livezI.
Numdrul vitelor este de 285
capete, din carr: 175 vite mal-1
cornute, 33 cal', 40 of si 37 fimatorl.

BÄDXRXI
BAcraräi, sat, face parte din comuna
rurald Ciomagesti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 156 locuitorr.
Bädäräi,ponor, in jud. Dorohoiti,
In partea de Vest a dealulur
Holmul, com. Vorniceni, plasa
Baseul.
Bädeanul, locuinid izolatd, in judetul
Tutova, pl. Pereschiv.
Bädeanul, sfoard de mofie, in
com. Pietroasa-d.-s., jud. Buzari,
a mosnenilor Badeni; are 103
hect., din can 50 padure. Vez!
Badeni-Pisculeni.
Bädäei (Opcina-), munte,"in com.
Brosteni, jud. Suceava, acope-
Tit de padure si pasunI.
Biclef (Virful-), virf, in jud. Suceava,
inalt de 1400m. deasupra
nivelulur mara. Formead hotar
futre comunele Bros ten i $i Dorna.
Bädeni, com. rur., in marginea
despre N.-V. a plasir Bahluiul,
jud. Iasi. Asezarea el' se prezind
sub doua forme : ca parte
deluroasa si ca parte clinpeand.
Partea deluroasa incepe din malul
drept al riulur Bahluiul, continua
spre S.-V. si este formad
din satele: Scobinti, Fetesti, Zagavia,
Sticlaria si parte din BAdeni,
avInd dealurile acoperite
Cu padurT, vil i livezr; lar partea
chnpeana, incepe din malul
sting al rtulur Bahluiul, continua
spre N.-E. si este formad. din
satele: LupAria, Petrosita si parte
din Badeni, prezintInd pe suprafata
delusoare si podise, acoperite
cu finete, imase $i araturr.
Suprafata comuner este de
9734 hect., cu o populatie de
609 fam. saii 2860 locuitorT.
Are patru biserici, cu 3 preotr,
6464 liareis Dicliosar Glogralio.
265
3 cIntaretT si 3 eclesiarhi ; doud
sC011 CU 2 inv45.torT si 90 scolarT,
din carr 66 1)&0 si 24 fete ;
o moard de apd $i doua cu vapor.
Prin mijlocul comuner trece
$oseaua mixta Th-gul-Frumos-
1-11rlati.
Budgetul eT este de 10222
leI, 20 bant la veniturr si de
10122 leI, 61 banI la cheltuelT.
Numarul vitelor din intreaga
comuna se urca la 8616 capete,
din carr 2319 vite marf cornute,
188 cal', 5416 or si 693 rimatort.
Bädeni, sat, cu 30 fam., judetul
Arge$, pl. Oltul, face parte din
com. rur. Dänicei. (V. a. n.).
Bädeni, vez! Fratile$ti, sat, in
jud. Ialomita.
Bädeni, sat, In centrul comuner
Badeni, pl. Bahluiul, jud. Ia$1,
situat pe ambele maltu-I ale rtulur
Bahluiul, intre dealurile Bisericer
si al Hater, pe o intindere
de 506 hect. Are o populatie
de 133 familia', saa 636
locuitort, RomInt, carl se ocupa
cu agricultura si cresterea vitelor.
Are o biserica zidid In anul
1845, de catre fostul proprietar
Pascanu, cu i preot, z cIntaret
$ii eclesiarh ; o scoald infiintata
In anul 1881, frecuentad
de 37 elevi; o moara cu vapor
si una de apä, pentru mäcinat
fá n 11. de grta i papusoia,
doua podurt mari de lemn peste
apa rtuluI Bahluiul. Mosia este
proprietate privad.%
Numarul vitelor este de 1145
capete, din carr 411 vite marT
cornute, 56 caT, 457 oT i 221
rimatort.
aádeni, sat, face parte din com.
rur. Badeni-Famintenr, judetul
Muscel.
Are o populatie de 468 loc.,
BXDENI
238 barbati si 230 femer, CU
117 cap' de fatnilie. Prin mijlocul
satulut trece Valea-Badenilor.
Aci este o biserica, zidita de
Stancia Bacioia si reedificad
mar ttrziu, deservitä de i preot
si i (lasca'.
Linga ca.'tunul Badeni este
Coltul-Bufniter, munte.
Bädeni, cdtun, comuna Runcul,
plaiul Dtmbovita, jud. Dimbovita.
(V. Runcul).
Badeni salí Secara-Priboiul,
cdtun, pendinte de comuna Zaddriciul,
pl. Neajlovul, judetul
Vlasca ; proprietatea Eforier spitalelor
civile din Bucuresti ; situad
pe coasta stinga a \raer
Neajlovulur.
Are venit anual 1500 ler. Suprafata
Mala a mosier este de
750 hect. S'ad impropriedrit, la
1864, 40 locuitorr pe 130 hectare.
Din acestea, 542 hectare
sunt acoperite cu padure si 78
hect, sunt loe de cultura..
Padurea se compune din Priboiul
382 hect. si Badeni i6o
hectare.
Prin acest catun trece soseaua
judeteana ce duce pe valea Neajlovulur,
atIt catre Bucuresti, pe
la Malul-Spart, citsi catre Giurgiti,
pe la Obedeni. (V. com.
Zadariciul).
Bädeni, frumoasa colina', in com.
Breaza, cat. Bädeni, jud. Buzau,
acoperita cu
Bädeni, mofie, in com. Breaza,
cat. Badeni, jud. Buzau, proprietate
In devalmasie a mosnenilor
Popesti. (V. Popesti).
Bädeni, mofie, in com. Pietroasa-d.-s,
judetul Buzda; are 530
hect. aratun, fineata i teren
din care se scoate piatra de
84

13ADENI 266 13ÀDENI-1'IETIWA SA
constructii. Proprietatea e divizatd
intre mosnenir, carT posedd
203 hect. si familia Alexandrescu,
care are 327 hect.
Bädeni, pddure, in comuna Pietroasa-d.-s.,
jud. Buz5.5 ; are 106
hect., proprietate a mosnenilor
a fatn. Alexandrescu.
Bädeni, pichet de granitd, In jud.
Dimbovita, despre Transilvania ;
dd pe la muntele Mioarele.
Bädeni-Miluiti, mofi e a statuluI,
jud. 13uzdä, compusd din sforile
imprd§tiate: Urzesti, Bugheni,
Glavesul sati Limpezisul,
Lipia, un loc de vie in
Carloindnesti si un loc infundat
la Zoresti, toate odinioard ale
schituluI Barbu, ce depindea de
mdndstirea Vdcdresti. Terenul
arabil, ca 1230 hect., parte s'a
dat insurdteilor, parte s'a vindut
si parte incd Il posedd statul
Impreund cu pddurea Barbul si
tindra pädure Lds.tarul-Miluiti-
Barbul, aflate pe teritoriul acesteI
mosiI, din comunele Cioranca,
Clondirul, Lipia, aringa
si Valea-TeanculuT.
numire, ce o mal
poarta mo,s-ia Bärbuleanca, din
com. Amarul, jud. Buzdu.
Bädeni-Miuleqff, pdclure a statuluT,
pendinte de comuna Vrdnesti,
pl. Podgoria, jud. Muscel,
in intindere de 22 hect.
Bädeni-PärnintenI, COM. t'UY.,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
la E. de Cimpulung si la 12
kil, departe de acest oras. Este
situatd pe ambele maluri ale riuluT
Dimbovita si pe vdile Bddeni
i Stoeneasca.
Are o populatie de 1349 locuitorT
(682 195.rbatI si 721 femer)
.cu 245 cap!' de familie.
Se mdrgineste la N. cu comuna
BIdeni-UngurenI, la S. cu com.
Ceateni-din-Deal, la E. cu jud.
Dimbovita si la V. cu orasul
Cimpulung.
Se compune din 3 cdtune
Stoenesti, 135.deni si Cotenesti.
Inainte-vreme purta numele de
Stoenesti si chiar azi se uzitd
mal mult Stoenesti de cit BAdeni.
S'a numit Bádeni-PdmintenT
spre deosebire de Bädem-Ungurent.
Este format din Rominii
venitI aci din Transilvania, crtrora
le zice in porecle si UncrurenT.
Locuitorif se mar ocupa cu
cresterea vitelor, facerea si transportul
cherestelei, al varulur
manufacturelor ca : pAnurd albd
si neagrá de lind, pinza, plocade,
procovite, scoarte, etc.
Produsul oilor (Hila si brInza)
se consuma parte in casd, parte
se vinde.
In jurul comunei sunt
cu finete, muscele, grAdini cu
prunT, dealud cu pdsuni de vite,
pädurt compuse din fag, stejar,
mesteacdn, jugastru, i la muntt
brazi. In raionul comunei sunt
7 munti : Priseaca, Fdgetelul,
Geabelea, Vijea, Tincava, Tibra,
Gruiul-Ursulut.
Riul Dimbov4a udd comuna
de la N. spre S. dimpreund cu
vdile Stoeneasca si Bädenilor.
In comuna sunt 9 ferdstraie, 4
mort i i piud,
Locuitorir sunt parte mosnenT,
parte s'aä Improprietdrit la 1864,
pe mosiile d-lor G. Stefänescu,
D. Cristescu si d-net Zoe Corndteanu.
Parte din locuitorr cultivd stupt
cu albine. Porumbul se cultiva
pe 30 hect. si tuica se fabricd
pdnd la 5000 decalitri.
Budgetul comuneI pe anul
1889-90 a fost de 2734 lerla
venit, si de 2732 leY la chelt.
In muntiT despre care am vorbit
mal sus, si care formeazd
un fel de semicerc in partea de
N.-E. si S. a comuner, se fabricd,
in intervalul de la 15
Mala pdnd la 15 August, casul.
Comuna are 3 bisericr: la Stoenesti,
BAdeni i Cotenesti, deservite
de 3 preotl si 4 cintaretl.
coala de bäeçl, cu intretinerea
cdreea statul cheltueste
anual 1512 leT, se frecuenta de
53 bdetT, din 181 in Virstd de
scoald. In cAt. Stoenesti, pendinte
tot de aceastä comuna,
este si o scoald de fete, frecuentat5.
de 27 eleve, din 95 in e.
tate de scoald. Localul scoaler
de bdeti serveste intregeI comune.
Localul scoaler de fete
din ditunul Slobozia s'a oferit
gratuit de d-1 C. Runcescu, invdtdtor.
Cu scoala de fete, statul
cheltueste anual 1404 lei.
Comuna inscrie anual in budgetul
säü pentru scoald 18o leI
si pentru cult 420 leT. Localul
scoale s'a clädit la anul 1856.
tiü carte 131 bdrbati si 21
fe m eT.
Istoria spune cd, la anul 1595,
Mihaiä-Viteazul aci s'a retsas, in
urma rezbelulur dela CdlugdrenT
si a asteptat ajutor de la Batori,
Domnul Transilvanier (vezr Stoenesti).
In cdtunul Stoenesti se
aflä munti de piatrd calcaroasd,
foarte bund, pentru fabricarea
varuluf. Tot in Stoenesti este
si Glodul, izvor cu apd minera15.
(v. a. n.), bund pentr u vindecarea
gusatilor.
Bädeni-Pietroasa, mofie a statuluI,
in com. Pietroasa-d.-j., jud.
Buzdi1, cAt. Ochiul-BouluT, pendinte
de mdndstirea Bradul. Are
800 hect., din care 702 pddure.
Bficieni-Pietroasa, mofie a statuluT,
in com. Pietroasa-d.-j., jud.
Buzdti, reunita cu sforile Un-

BXDENI-PISCULENI 267 BXDENI-UNGURENI
zeasca saú Mina; are aproape
300 hect. al-aun', fineatI cariere
de piatrA. Depinde de
Episcopia BuzAuluI g de mdnAstirea
Bradul.
Bädeni - PisculenT, pdclure, in
com. TisAul, jud. BuzAti, cAt.
Pisculeni. Are 850 hect., din care
foo curAturT. E compusA din sforile
Vilara, Negresti, BAdeanul,
Genesti, Moldoveni, Ivascul, Alexandresti,
Turculeasa i Popesti.
Se posedl de fam. Alexandrescu
In tovArAsie cu altI mosnent
Bädeni - Popestl, cit., al com.
Breaza, jud. ; are 480 1.
si 98 case; e renumit prin viile
sale.
BAcieni-Popestl, mofie, in com.
Clondirul, jud. BuzAii, face un
corp cu CAtinele de 330 hect.,
parte arabile, parte izlaz.
BAdeni-Slobozia, pddure a statulur,
in intindere de 2000 hect.,
pendinte de com. BAdeni-Ungurenr,
plaiul Ditnbovita, jud.
Muscel, formatA din 4 trupun:
Dealul-PietreT, 200 hect., Valea-
Stoenesti, 600 hect., Plaiul-BAdeni,
800 hect., si Fata-SatuluI,
400 hect.
Bädeni-Slobozia, proprietate a
statuld, pendinte de mAnAstirea
Cimpulung, in jud. Muscel. Pe
periodul 1885-95 s'a arendat
anual Cu 3000 lel.
Bädeni - Ungurenl, com. rur.,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
situata pe ambele tA.rmuff ale
riului Dimbovita, care o strabate
de la N. spre S. si la distantA
de 14 kil, de orasul Cimpulung.
Este resedinta subprefecturd
a judecatorid de ocol.
Sr-a luat numele de la caunul
vecin BAdeni si s'a numit Un-
gureni, pentru-cA locuitorii sal
aü fost Rominf veniti din Transilvania,
carora li s'a zis in
deriziune Ungureni. Are o populatie
de 672 locuitorl, 321 barbatT
si 351 femeI, cu 122 capt
de familie.
Se compune din 3 cAtune
Slobozia, Piatra si Lunca-GirteT,
si se margineste la N. cu
Dragoslavele, la S. cu Badeni-
PAmintenI, la E. cu jud. Dimbovita
si la V. cu orasul Cimpulung
si com. Valea-Mare.
Locuitorif se ocupa cu eresterea
vitelor. Una i brinza oilor,
parte se intrebuinteazA pentru
casa, parte se vinde nelucratd
saU lucratA ca kaine plocade,
sArld, procovite, etc.
In jurul comuneT sunt pAdurr
de fag, plop, mesteacAn, anin,
ulm, alun, paltin, jugastru si putin
stejar. Gradinf cu prunT sunt
putine. Este un singur munte,
Runcul.
Riul Dimbovita udA comuna
in tot lungul sati de la N. spre
S., si primeste pe dreapta, in
cercul com., Valea-Mateiasulur
si pe stingA Valea-RunculuI. Pe
apa riuluI Dimbovita este o
dirstA, 2 morI i z ferästrae.
Locuitorli comuneI ati fost
cläcasr i s'au improprietärit pe
mosia statulul Bldeni-Slobozia,
pendinte de mAnAstirea Cimpulung
si pe a d-luI Costea loan.
Pe teritoriul comuneI, la Mateiasul,
in cAtunul Piatra, trece
soseaua nationall Cimpulung-
FrontierA i oseaua judeteanA
Tirgoviste-RucAr. Un pod de
lemn, fAcut in anul trecut, leagl
com. BAdeni-UngurenI cu BAdeni-PAmintenI.
Stupf cu albine se cultiva' de
locuiton i produc anual
20 ldl, mere si 8 kil. cearl.
Porumbul se cultivA pe 50 hect.
TuicA se produce, d'Id se fac
prune, ca la 1200 decalitri.
In comunl este o singurl biseria,
fondatA de Logoatul N.
Stefanescu, in cAtunul Slobozia,
pe pisania cAreea se citeste urmatoarea
inscriptiune eAcest
sfint !leas s'a zidit din temelie
de mine, robul luT Dumnezeu
Nicolae Steanescu, biv-vel treti
logotätu Moldovi, cu toatA a
mea cheltuiall,. intru cinstea
slava Adormird Maici DomnuluT
si a SE Erarh Nicolae,
prin indemnarea si buna sfAtuire
a bunulur meu duhovnicese
pArinte Chirle Filaret Scriban,
egumenu mänAstirer Citnpulung,
de care sunt crescut,
sAvirsindu-se spre vecInica pomenire
a neamulu/ meu, cum si
a mal sus pomenitulul me0 plrinte
la anul 1831, August 15 ;
la 1869 s'a reparat de locuitorli
satulur.» AceastA bisericA este
deservitA de i preot si de i cintAret.
Budgetul comuneI prezintA pe
anul f889-90, la veniturI, suma
de 977 leT si la cheltueh 973 let.
Scoala, cu intretinerea clreea,
statul cheltueste anual 1296 lei,
se frecuent5. de 45 1310 si 9
fete, din numArul de 130 copir
cu etatea de la 6 12 anI, 6o
bdetT si 70 fete. Localul scoaleT
s'a clIdit la anul 186o.
Sunt 76 bArbatr, carr carte
si 26 femer, in total 102; lar
farà stiintä de carte sunt 245
bärbatT si 325 femeT, in total
570; 15ufo dinteinsir stiu decT
carte.
Com. contribue pentru scoalä
Cu 91 leT anual, lemne, catiT
la copiT, plata servitorului, reparaOT
si material didactic, si
pentru bisericl Cu go
. In comunA sunt cite-va izvoare
cu apA minerall, dar neanalizate
; iar la locul numit Runcul
se allá un izvor, de unde
iaü oamenir apl de leac, bunI
pentru vindecat. paraliziile, zic

BADENILOR (PLA1UL-) 268 13ÀDETT
el. In comuna este o fabrica de
var.
«Jumatate din satul Badeni,
(serie rap. C. D. Aricescu) cu
claca$T, cu muntiT i cu tot venitul
lor, l'a cumparat Mateiu
Basarab, de la unul, Coman Ina.5caul
$i de la fratiT luT, cdrora
fusese daruit de catre Alexandru
\Toda la anul 7132 (1624),
Iunie 24. Dupa cumparatoare,
Mateiu a orinduit ca toate dájdiile,
ce acest sat da la Domnie,
sub numirea de birul taleruluT,
de mierea cu ceard, de gäleata,
oerit, etc., sa ra.mlie pe seama
mandstireT CimpulunguluT ; iar
locuitorir astor sate se judecau
de judecatoriT (ispravniciT) pul
de catre manastire. Toate acestea
le adevereaza hrisoavele
din condica mändstireT.0
Badenilor (Plaiul-), ',Mi/7, com.
Badeni-PamintenT, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Badenilor (Valea-), vale, izvore$te
din muntir Geabelea
Vijea, trece prin mijlocul satuluT
Badeni, plaiul Dimbovita, in jud.
Muscel, $i se varsa in rlul Dimbovita.
Pe aceastä vale sunt 9
ferastrae $i 2 morT.
Bäde§ti, com. rur., pl. Nuc$oara,
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpulung,
25 kil, departe de acest
oras. Este situata pe malul
sting al riuluT Doamna.
N'are niel un catun alipit.
Aceasta comunä co de pe moja
statuluT Cu aceez,?T numire
$1 a fost proprietatea lul Nicolae
Basarab Voevod, care, la anul
1352, prin hrisov o darue$te
manastireT Cimpulung, precum
o dovede$te pisania dupá piatra
mormintall a acestur Domn,
piatra, care asta-zI nu se mal
gase$te, fiind poate astupata sau
stramutata din loc.
Se margineste la N. cu com.
Domnesti, la S. cu com. Retevoe$ti,
la E. cu comunele Aninoasa
i VIdde$ti si la V. cu
com. Petrosani, de care se desparte
prin riul Doamna.
Are o populatie de 849 loc.,
din car/ 25 TiganT, 449 femeT
$1 400 barbatT, cu 150 capT de
familie, carl traesc in 159 case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
cre$terea vitelor $i lemnada,
numaI de brad pentru
$ita.
Comuna numara 145 contribuabill.
Avea la 1885 un budget
de 1130 lei la venitun $i
1110 le' la cheltuelt. AzT venitul
comunel se urca la 1165 1.
venitun i cheltuelile la 1102 1.
Rîul Doamna trece pe la V.
comuner. In el se varsa. piralele
Caminitoaia la N., Voineagul
i Urzicarul in centru $i
Valea-Seacd la S. Aceste Oraje
strabat comuna de la E. spre V.
Din rinl Doamna se formeazI
un iaz aproape In tot lungul
comuna, pe care se afla o moara.
Intre iaz i nul Doamna se allá
o insula acoperitä cu padurT de
aninl, salcif i richita. Pentru
inlesnirea comunicatier, futre comuna
Badesti i Petnnani, peste
riul Doamna i iaz, s'a instalat
o punte mare de lemn.
Comuna are 565 hect. locurT
de araturd, fin* $i izlaz, Locuitoril
aü capätat pamint dup.
legea din 1864, clnd s'au improprietarit
112 locuitorT.
Mo$ia, fostä a statuhu, in Intindere
de 225 hect., s'a vindut
In loturT, la anul 1888, satenilor
din Bade$ti, Domne$6, Petrosani,
etc.
La nordul comuna sunt frumoase
livezT i tarine, maT ales
futre piraiele Caminitoaia i Voineagul
; iar la Sud este izlazul
comuneT.
In comuna este o singura bi-
serica vechie, de lemn, fondata
de niste calugarT, deservita de
2 preoti $i i dintaret.
Are o $coala, care s'a infiintat
la anul 1883, conclusa de un invatator
normalist, frecuentata de
45 copif, din 62 inscrig. Cu in.
tretinerea eT, statul cheltue$te
1242 leT anual. titi carte 69
barbatI si 30 femeI.
In comuna sunt 2 izvoare Cu
apa feruginoasa, numite de locuitorT
ape de leac. Porumbul
se cultiva pe 215 hect. $i prunele
dau anual pana. la 300 decalitri
tuica. StupT sunt 40, carT
da.6 160 kg. miere.
Bäde§ti, sat, face parte din comuna
rurall Vranesti, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
BAde§ti,ceitun, in com. rur. Mentildin-Fata,
plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Bäde§ti, atun, pendinte de com.
Mozaceni, din pl. Teleonnan, jud.
Teleorman. E situat pe valea
Cotmeni, In departare ca de 4
kil. de comuna Mozaceni i la
3 '2 kil. de com. Tufeni. Are
265 locuitorT, din can 54 con-
Bfide§ti, deal, 'in com. rur. Strehaia,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Bide§ti, deal, in com. Vrane$ti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Bäde§ti, mofie, in pl. Teleormanulul,
com. Mozaceni, jud. Teleorman.
Purta in vechinae numirea
de Mihaieasca, ce se mal
aude i astad. Aceastä mo$ie
forma un singur trup cu o alta
sfoara de mosie, situata in partea
dreaptá a dula Cotmeana,
careea ir zicea Dimbovita. Era6
ale manastireT Mihai6-Voda.

BÄDETI 269
Bädesti, piz'dure a statuluT, In intindere
de 400 hect., pendinte
de com. Bädesti, pl. Nucsoara,
jud. Muscel.
Bädesti, pa'dure, situatà in lunca
VedeT, jud. Teleorman, aproape
de cAtunul cu acelasT nume. In
aceastA pAdure se varsd rlul
Cotmeana in Vedea.
Bädesti, fost pichet de granitA,
In pl. Closani, jud. Mehedinti.
Bädesti, proprietate a statuluT,
in jud. Muscel, pendinte de mdnAstirea
Cimpulung; s'a arendat
pe periodul 1888-93 Cu 7000
leT anual. Aceastä mosie s'a vindut
de ved In 1889.
Bädia, deal, acoperit cu pAdure,
In partea de N.-E. a com. Izvoarele,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt.
Bädia, finilla de bdut, situatA
pe valea IminoguluT, la poalele
dealuluT cu acest nume, despre
teritoriul comunei Izvoarele, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt.
Bädia, padure, pe dealul cu acest
nume, situat la Nord-Estul comunei
Izvoarele, plasa Siul-d.-s.,
jud. Olt.
Bädia, vlrf de deal, com. Breazad.-s.,
pl. Prahova, jud. Prahova.
Bädica, ruine de manastire, pe
un deal inalt, in jud. Dlmbovita,
In forma de triunghiu de piramida,
in comuna Cucuteni, cdt.
Vileana d.-s. VizitatoriT bdilor
iodo-salifere din Vilcana, in ex
cursiunile ce le fac la Pietrari
Riul-Alb, trec mar tot-d'auna
pe sub inaltul deal, ce contine
ruinele mAndstireT
Bädicea, sat; face parte din com.
rur. Vasta, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatiune de 170
locuitorT. Cade in partea de N.
a comuneT si este situat pe Dealul-Ciurestilor.
Bädtcea, deal, in partea de S.-
E. a comuneT Vata, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt, lung de 700 m.,
pe care se cultivA orz, ()yaz, secara',
putine viT si in special
pru ni.
Bädiceilor (Lacul-), lac, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. MArsani,
cu suprafatA de 112 hect.
Badiceni, sat, cu 440 sufl. pe
apa Vilsanul, jud. Arges, plasa
Arges ; face parte din com. rur.
Malureni-BAdiceni. AicT este resedinta
primArieT, si o biserica
Cu hramul Intrarea-in-BisericA,
deservitä de un preot si un cintdret.
Are o scoald primard rurala.
Badiceni, sehit mic, Cu hramul
Sf. Nicolae, in jud. Arges, pl.
Arges, 11'10 satul cu acelasi nume.
Este redus la bisericd de
mir, deservita de un preot, un
cintdret si un paracliser i intretinutä
de comunä.
Bädiceni, cu o intindere
de 556 pogoane, din care 500
pogoane pddure, jud. i pl. Arges,
proprietatea statului ; are o
arendä. anuala (1877-1887) de
312 le'.
Badiceni-Pauleasca, mofie, Cu
o intindere de 695 pogoane, judetul
Arges, plasa Arges, proprietatea
Statului, pendinte: de
Schitul-Buhga ; are si 65o pogoane
pAdure. La 1877 avea
un venit anual de 799 leT si 35
banT si a fost ipotecatd impreuna'
cu alte mosiT ale statuluT
pentru asigurarea biletelor ipotecare,
emise in suma de 27 mi-
BADILA
lioane. Pe ultimul period, arenda
anualä a scdzut la 243 let si
36 banT.
Badicescul, deal, pe care este
situatd comuna Podeni- VechT,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Bädicul, isvor, in comuna M'inzAle3ti,
judetul Buza, cdtunul
Gura-BAdiculuT, incepe din Dealul-BAdiculuT
si se varsd in pirita
Badicul, mofie mosneneascA, in
comuna MinzAlesti, cdt. Gura-
BAdiculuT, judetul Buzdu ; are
8o hectare.
Bädiculdi (Dealut-), colina', in
comuna Minzdlesti, jud. BuzAti,
cdtunul Gura-BAdiculuT, acoperitä
de pädure i izlaz.
Bädicului (Dosul-), loc
In comuna MinzAlesti, judetul
Buzdu, cAt. Gura-BAdiculuT.
Badiculut (Gura-), cdtun, al comuneT
Minzalesti, jud. Buzdu,
situat pe malul sting al piriuluT
intr'o frumoasästrimptoare
; are 270 locuitorT si 43
case. De dinsul e alipit i elt
unasul
mofie, in comuna Pirscovul,
cdtunul Bädila, jud. BuzAu ;
are 2500 hect., din care moo
le posea locuitorif, iar restul
de 1500 formeaa. 8 sforT cu
suprafete diferite.
Badila, pilla, In jud. R.- Sarat,
plaiulRimnic; izvoreste din dea
lul DAnulesti, udd com. Danu
lesti, in partea de miazd-noapte
si se varsä in riul Rimnicul-Sa
rat, In fata cAtunultu Dedulesti.
Badila, podgorit de vil insemnate,
in jud. Tulcea, pl. Isac-

BADILA 270 BADUL4TI
cea, pe teritoriul comuneT urbane
Isaccea, situate in valea
cu acelasT nume, dintre dealurile
Breazul iTugulea, in partea
nordica a plash si cea de
miazd-zi a comuna La 2 kil.
spre apus se afla matastirea
Cocosul, care posea 14 hect.
dintr'insa i locultorli din Isaccea,
carl posea. restul. Are o
intindere de i io hectare si produce
4550 decalitri de vin, negru
maT cu seama. Drumul comunal
Isaccea-Balabancea trece
pe linga ea.
Badila, vale, in comuna Gura-
Niscovulur, esa. Saveni - Vecht,
jud. Buzan.
Bädila-Blestematele, cdtun, al
com. Pirscovul, jud. Buzan, Cu 3
sub-diviziunT : Badila, Balanul si
Valea-SäriT; cu 700 locuitorT
138 case. VezT Blestematele.
Bädila-Blestematele, mofie, in
comuna Pirscovul, judetul Buzau,
cat. Badila; are 550 hect.,
din care 380 padure, restul livezt,
fìneatä. i araturT.
Bädiloaia,numire, datä.uneT partr
din prYdurea statuluT Piclele-Banulut,
jud. Buzan, ce se intinde
in com. Canesti, cdtunul Gontesti
; are' 52 hectare.
Bäditesti, sat, jud. Arges, plaza
Topologul, pendinte de com.
rur. Alimanesti-Ciofringeni.
Bäditesti, sat, tine de com. rur.
Zagala, din plasa Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti ; este situat pe
dealul Zagala.
BädiIi, vil/cm, pe teritoriul comuna
Draghiciul, plasa Riurile,
jud. Muscel.
BäditoI, mahala, din com. rur.
Slavesti, plasa Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Bädiuti, sat, in comuna si satul
tefg.nesti, pe mosia Stefainesti,
jud. Botosani, pe malul drept
al piriulur Baseul, in marginea
de Sud-Est a tirguluT Stefanesti,
ca mahala san suburble.
Are o suprafata de 250 hect.,
pamint al locuitorilor improprietaritT
la 1864 si o populatie de
roo familiT san 419 suflete, din
carl 44 contribuabilr.
LocuitoriT sunt totT RominT
se ocupa cu agricultura si eresterea
vitelor ; su nt harnicT $i bu nT
gospodarT, au case bune
dinT imprejmuite cu gardurl.
Locuitoril poseda 122 vite
cornute, 18 cal marT si miel, 336
01, 89 porcT si 125 stupT.
In com, este o biserica cu
preot si 2 cintaretr.
Legenda atribue intemeerea
acestut sat luT Stefan Stircea,
vechilul luT Const. Palade, carele
la anul 1704, cind satul se
afla imprastiat pe sesul PrutuluT
l'ar fi mutat aic/.
In partea de Est a satultu,
peste piriul Baseul, se afla un
pod de plata foarte vechiu
care, spune legenda, ar fi facut
de Stefan-cel-Mare.
Bädivani, sat, numit in localitate
si Bazavani ; tine de com.
rur. Horesti, plasa Vdilor, jud.
Mehedinti, si este situat la S.-
E. de comuna Horesti; are 220
loe., i 40 case.
cdtun, al comunet
Nehoiasul, jud. Buzau, divizat
in Badirlegiul-Mic i Badirlegiul-
Mare, situat pe malul sting al
riuluT Buzar', in fata guriT piriuluT
Nehoiul ; are 260 locuitori
$i 54 case.
padure, in comuna
Nehoiasul, jud. Buzan, cat. Badirlegiul,
are aproape 8o hect,
Baduca, pise, pe dealul irea,
comuna Dobrotinetul, plasa 01tul-d.-j.,
jud. Olt.
Bäduleasa, sat, face parte din
com. rur. Funden- Gherasi (v.
a. n.), pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Suprafata batata a satuluT e de
320 hect. Cu o populatie de 59
loc. Proprietatea este a d luT N.
I. Gherasi, din care cultiva 220
hect.; restul este padure.
Comerciul se face de I Cit.ciumar.
Numarul vitelor marT e de
45 si al celor miel' de 433.
B5.duleasa, cdtun, pendinte de
com. Baneasa, din plasa
matuiuluT, jud. Teleorman. Este
situat pe deal, pe partea dreapti
a soseliT Turnul - Mdgurele - Rosiori,
pe cit timp com. Baneasa
este pe partea stingd, in vale.
Populatiunea e de 295 suflete,
din carT 68 contribuabilT. Are o
biserica, deservita de un preot
$i i cintaret. In anul 1890 s'a
infiintat o scoala mixta, care a
fost frecuentata de 15 elevl.
Circiumt are treT.
Biduleasca, melle, In comuna
Vispesti, jud. Buzad, despartita
in 3 sforT : Baduleasca, Cirjeneasca
i Narteasca ; 720 hect.
viT, araturT, fineatä. si padure ;
proprietate in devalmasie a mosnenilor
Vispesti.
aaduleasca, pdclure, in comuna
Vispesti, jud. Buzad'', pe mosia
Baduleasca; are 180 hectare.
Bädulesti, com. rur., plasa Cobia,
jud. Dirnbovita. Este asezata.
pe cimpie si in partea de
Nord se invecineste cu dota dea-lurT
inalte. Aceste dealurr inca

11.ADULWI
din vechime poarta numirea de :
Dealul-Mitu i Unchiasul-Mihaia.
Comuna se desparte de aceste
dealurr prin pIrtul Potopul. In
comuna sunt 854 locuitorr. Pafnintul
produce porumb mult.
Vite sunt putine. Pe deal este
multA padure. Sunt doua. biseriel
in comuna., intretinute de
enoriasT si o scoala., intretinuta
de stat. In Badulesti este o mare
moara de aburr si una de va.
Comuna se invecineste la 1-Asara
cu Gaesti i Gura-Foil ; spre
apus cu Valea-Mare, unindu-se
cu cite trele aceste comune prin
$oseaua nationala. Bucuresti-Pitest
; spre miaza-noapte se invecine$te
cu dealurile ; spre
cu com. Cringurile, cu care
se uneste prin soseaua comunala.
coala este frecuentata de 34
pana la 40 copiI de ambe sexe.
Comuna are un yenit de 1874
ler si are cam 200 de contribuabili.
Bidule§ti, sat, face parte din
com. rur. Rijletul-Govora, plasa
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 2 ro locuitorr.
Bidule§ti, mofie, in com. Fintest,
jud. Buzau. Are 650 hect.,
din carr 230 padure, restul vil,
araturr i finete. Proprietate mosneneasca.
Bidule§ti, rnoie, in com. Gageni-Vintileanca,
cat. Sdhatenid.-s.,
jud. Buzan. Are 18o hect.
aratuff, vii i inecurT. Mar *lilainte
facea un corp cu mosia
Tändaroaia.
Bficiuleqti, mo,vie mosneneascd,
in com, si cat. Tisaul, jud. Buzati.
Are 6o hect., din carr 49
padure, restul araturr i livezr.
Face un corp cu sforile de mo-
BuniT, Glogoveanul, RAilsi
Sarul.
271
Bädule§ti, peidure, in com. Tisaul,
jud. Buzatt Are 52 hect.,
din carr 4 hect. araturr, 1 12
hect. livezr si 4 hect. izlaz.
Bagasa (Schitul-), trup de pddure,
a statulur, in intindere de
325 hect., formind padurea Daesti,
situata. in comuna Pope$ti,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, im-
'preuna cu trupurile : Firijba,
Valea-Marculur, Valea-Calulur si
BrAtasanca.
Baiasca, izvor, in com. Aldeni,
jud. Buzati. Ese din muntele
Virful-Mare si se scurge in riul
Slanicul.
Bfie§ti, com. rur., plasa Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea, compusa din
3 catune : Turburea, Dobricea
Strachinesti.
Este situata. pe dealul Turburea,
pe piriul Dobricea, pe o
parte din dealul Gruiul si pe
riul Oltetul, la 50 kil, departe
de capitala judetulur si la 4 kit.
de a subprefecturer.
La inceput aceasta comuna
se compunea numar din 2 catune
: Dobricea si Turburea.
Mar pe urma s'a unit si catunul
Strachinesti, care inainte singur
forma o comuna.
Are o populatie de 771 locultor',
din carr 212 capr de famitie,
8o contribuabilr; locuiesc
in 212 case.
In comuna sunt 3 bisericr :
una in Turburea, care surpindu-se
din cauza unta cutremur,
a fost reziditá de locuitorr ; alta
In Dobricea, biserica veche de
lemn, unde se afla $i cimitirul
comuner ; lar la Strächinesti este
fostul schit Strächinesti, care
s'a inchis din cauza ca. e ruinat.
Maioritatea locuitorilor se ocupa
cu agricultura, viticultura
si arboricultura. Pu.tinr cu timplaria.
Mestesugarr sunt 38. Pe
riul Oltetul sunt 3 morr, in dreptul
comuner, si, pe pir. Dobricea,
este una care umbla nurnar
cind ploua si vine mal mare
piriul.
Locuitorir totT sunt mosnenr.
Copir in virsta de scoala sunt
1, bäetr 61 si fete 50. Cu intretinerea
scoaleI statul chel
tueste anual Io8o ler. tiu carte
6o barbar si i femee.
Stupr Cu albine sunt vr'o 20.
TuicA se fabrica putina.
Vatra satulur are 50 hect.
Cu izlaz cu tot, loe arabil $i
padure, pa.mintul ocupat de co
muna, se urca la 320 hect.
Venitul comunei se urca anual
la 1769 ler si cheltuelile
la 937 ler.
Comuna e brazdata de piscul
Malura, cultivat cu vil; dealul
Gruiul, Colina- Strachinestilor,
Turburea, Piscul- Martologulur
Dealul-Malaestilor. Este udata
de valle: Dobricea, a Galetari
lor, Iordache, a Martologulur,
a Turburer si a Vier, si de riul
Oltetul, care o ucla in partea
de V.
Se margine$te cu comunele :
Parausani, Rosiile, Romanesti,
Gradistea, Obislavul i Zgubea.
La N.-V. se alla mosia statulur
numita Budoiul.
Me§ti, com. rur., in p/aiul Slanicul,
jud. Buzdu, situata pe ambele
malun ale riulur Slanicul,
la o distanta de oras de 26 kilometri.
Limitele : la N., incepind
din muntele Balaurul, se
lag. in jos pe poalele sale, trece
riul Slanicul si merge pe ho
tarul pädurer Draghiciul pana
in mosia Balaurul ; la E. se invecineste
cu tnosia Balaurul
padurea Bagdat, com. Blajani ;
la S., incepe din pádurea Bagdat,
de la Valea- Nuculur,
merge in linie dreapta peste co
line pana in muebla Ciuciure-

IIXE5TI
lor, de unde se lasa in jos,
trece riul Slánicul si se urca.
drept in muntele Moafa-de-Vint ;
la V., incepe din muntele Moara-de-Vint
si pe culmea muchier
Piclelor merge pana in muntele
Balaurul.
Suprafata sa este de 1297
hect., din care : 584 arabile, 145
padure, 155 fineata, 158 izlaz,
5 livezr, 41 vii si 149 sterp.
ProprietatI mar insemnate sunt
Balaurul, Baesti, Ciuciurele
Poponetul, ale mosnenilor 135.esti
i Merei, si parte particulare.
Terenul e accidentat si putin
fertil; totu0 se cultiva: porumb,
gnu i plante din mica
cultura.. Calitatea vinului e inferioará.
Industria i comerciul
se marginesc la trebuintele casnice.
Calle de comunicatie sunt
anevoioase. In catunul Poponeti
este o moara pe riul Slanicul.
Numarul vitelor este de: 130
boT, 48 vacr, 26 viteT, 13 caí,
20 epe, m minzT, 80o oT, 51
capre si 80 pord.
Comuna e forman. din 3 catune
Baesti, Ciuciurele si Poponeti.
Populatia sa este de 600
locuitorT, din carl barbatI insuratl
125, neinsuratT 18, vaduvI
6, bletr 149; iar femel maritate
125, vaduve 16, fete 161.
Case sunt 126. StrainT nu sunt.
Media nasterilor e de 23, a deceselor
de 18, a casatoriilor de
6. Populatia creste cu o medie
anuala de 5 suflete.
Comuna are 119 contribuabili,
din carT 6 comerciantr, Ro-
Stabilimente comerciale
sunt 2.
Budgetul comuneT e de 1157
lei, 46 bani.
Carte stiii 43 locuitorT. Biseria
este una, in cat. Baesti,
cu hramul SE VoevozT, deservita
de i preot i i cintäret.
Numirea 1T-o datoreste vechel
cete de mosnenT, BaestiT.
272
Me§ti, cdtun al comuneT Blesti,
jud. Buzla ; are 290 locuitorT
58 case.
Bäesti, deal, in raionul comuneT
cu acelasT nume, jud. Vilcea,
pe care se cultiva io hect. 50
ariT vie.
aae0i, deal, comuna Romanqti,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bae§ti, mofie, In comuna.Bdesti,
jud. Buzau, de 132 hect., apartinind
mal inultor proprietarT.
Baesti, mofie, a mosnenilor Baesti,
in com. Baeti, jud. Buzdu ;
are aproape 350 hect. semana"turr,
fineata i izlaz, putine vi!
livezr.
Me§ti,pda'ure particulara, supusa
regimuluf silvic, apartine de comuna
Baesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Bäe§ti, vale, izvore$te din pa.durea
Grad4tea, si se varsa in
Riul-TirguluT pe malul sting,
dupa ce uda comuna Schitul-
Gole§ti, pl Riurile, jud. Muscel.
Bäesti, vale, ce se varsa in gira
Varbilaul, com. Varbilaul, jud.
Prahova.
Bäetelul, piruzT, izvoreste din
dealul Glodul, uda centrul comunei
plaiul Cozia, jud.
Vilcea, si se varsa. In Riul-Olt,
In dreptul OstrovuluT-BisericeT.
Se zice ca. numele sau ar veni
de la faptul, ca venind mare,
s'ar fi inecat in el un Meta
Are de afluent piriul Susula.
aägänaua, locuinid izolatd, In
jud. R.-Sdrat, plasa Marginead.-j.,
comuna Slobozia-Ciordsti,
spre rasara de ea. Ad e han
13XHMXENI.
pe drumul spre comunele Obilesti
i Martineti.
Bäganaua, si Urse§ti, peidure,
jud. R.-Satat, plasa Marginead.-j.
(Ved Ursesti).
Bägäul, sat, In jud. Fälciu, a5ezat
intre doul dealurr marr numite
Moisei i Zguret Face parte
din com. Oteleni, pl. Mijlocul
si se afla la distanta de 3 '2
kil, de satul de 1eeclintä. Are
o suprafata de 27 hectare
o populatiune de ii famili/ cu
38 suflete, din carT 1 1 contribuabilf.
LocuitoriT sunt raze4
Prin mijlocul satuluT trece piriul
MoiseT. Pe mosie se afta 4
hect, de padure si 5 de vie,
Are numirea de la pozitiunea
sa, fiind virit trae() lipa..
Bägesti, sat, judetul Arges, pl.
Oltul, Cu 140 loc. ; face parte
din com. rur. Uda-d.-j. Are o
biserica cu hramul Buna-Vestire,
servid. de un preot i un cintaret.
Bägiuleasa, mofie, in comuna
Pirscovul, jud. Buzati, cat. Badila,
avind 203, hect., din carT
105 padure.
Bigneni, numire, ce se da uneT
partT din comuna Vladesti, pl.
Riurile, jud. Muscel.
Bährnä§eni, mofie, jud.
pl. Tazlaul-d.-s.1 com. Bahmaseni,
cu o intindere de 600 hect.
Despre aceasta, T. Codrescu
(cBuciumul Romin», pag. 86) se
exprima. ast-fel:

BÄIINAENI 273 13AIINI0ARA
13ähnä§eni, com. rur. , judetul
Badil, pl. TazIdul-d.-s., situata
In valea piriuluT Solontul, a pl-
riiauiuI
i aceea a riu-
luí Tazldul-Mare. Este alcdtuitä
de 5 cdtune : B5hraseni, resedinta,
Borzesti, Pirjolul, Tdrita
sau Gura-Solontul i Cimpeni.
BAhndseni fac parte din ocolul
Taz16.111-d.-s., inca de pe
Ja 1803. Mosia Cimpeni a apartinut
md.ndstireT Agapia, din
jud. Neamtu ; iar mosia Balndseni,
maT intiiu BanuluI C. Miclescu
(Condica Liuzilor, in «Uricarul
luí Codrescu) i maT
dpoT a trecut in proprietatea
luT Aga Dimitrie Strat.
Comuna se mdrgineste la N.
cu comunele Schitul-Frurnoasa
Bdsesti; la E. cu comuna
Scorteni; la S. cu comunele Ardeoani
si Leontinesti si la V.
cu com. Solontul. Teritoriul sal*
este brdzdat de Dealul-CornuluT,
al-TdriteT i altele.
Are o scoald mixta, care functioneazd
din 1884, in satul Bdhndseni,
intretinuta de comund.,
in foarte rea stare, inteun local
apartinind comuneT. In 1891,
scoala a fost frecuentatd de 9
copiT, dintre carT o fatd. In anul
1879 s'a dat scoaleT 6 fálcT
si 40 prdjinT pd.mint in tarind.
Se gdsesc in com. 4 bisericl
ortodoxe, cu 2 preotT si 6 cintdretr,
si una catolicd ; 485 case de
locuit, rare in satul Bdhndseni
si adunate in cele-lalte sate, si
6 eirciumT.
Sunt 489 capT de familie, cu
1717 suflete, dintre care 7716
Romint i i Grec, totT de protectiune
romind.. Dupà felul ocupatiuneT
se deosebesc in: 390
agricultorY, 19 meseriasT, 5 industriasT,
7 comerciantr, 15 profesiunT
libere, 166 muncitorT si 20
servitorl. $titi carte 145 loc.,
dintre cati 7 femel; nu stiti carte
1572, dintre carT 830 femeT.
143D.. iranio Diojionar Geograpo.
Contribuabill, dupa noul recensämint,
sunt 304. Dupà legea
rurald din 1864, s'au dat la 197
locuitorT, 6o8 film si 29 prdjini
pdmint. La 1879, s'au improprietdrit
in satele Cimpeni
Pirjolul, 6 insurdteT, dindu li-se
15 fdlcI pdmint.
Teritoriul comunet are o intindere
de peste 2000 hectare.
Proprietar mare este Vasile Lazu
; are o mosie de 815 hect.
ce-I dà un venit aproximativ de
14700 leí. Statul are tnosia Pirjolul-Cimpeni
ce dà un venit de
peste 23000 leí si pAdurile
jolul- Cimpeni, Bähndseni , can
ocupa o suprafatd de 600 hect.
Societatea romina de petrol posea.'
128,40 hect., ce dau un venit
de 2100 leí. Totalul impozitelor
este de 881 let.
In aceastd comund sunt 4 fabricT
de gaz.Pdcura, care abundà
In teritoriul ei, se g5.seste mal
cu seamd. la Cimpeni, Pirjolul
Tdrita ; ea este galbend desk
chisd si se scoate din 23 puturT
de 50 stinjenT adincime,
dind fie-care cite 6 vedre pe
sdptätnind. Au fost odinioard
puturT carT, adincT numaT de 38
stinjenT, dedeau 3000 vedre pe
sAptdmina fie-care, adicd de too
de orT maT mult de cit cele actuale.
Densitatea päcuret de aci
variazd. intre 500 si 52° B.
Viile ocupa 1.50 hectare, care
la 1890, art produs 2 hectolitri
vin negru si 20.50 hectolitri vin
alb. Dup. controalele diviziet
filoxerice (1891) viea lucrdtoare
are 3 hectare, cea nelucrAtoare
hectar.
Totalul pdminturilor de culturd
este de 555.92 hect.
Animale sunt : 67 cal', 965
vite cornute, 155 porct, 97 capre
i 1138 oT, carT apartin la
40 proprietarT i can, la 1891,
au dat 2027 kgr. lînä turcand..
Budgetul comuna, pe exerci-
tiul 1891-92, are la veniturI
5760 leT, 20 barll si la cheltuelT
4640 leI, o6 batir.
Teritoriul comuna este strabdtut
de linia vecinald. Calea-TdriteT,
care, unind satele acestet
comune, duce la satul Gura-
Solontulur sau Tanta, punind
in comunicare satul de re5e
dintd. cu Leontinesti, Ardeoani
si Schitul Frumoasa.
Dista.ntele : la Bacdu, capitala
districtulut, 36 kil., la Scorteni,
resedinta plIsii, to kil. ; la comuna
Moinesti, 13 kil. ; la co
muna Schitul-Frumoasa, 22 kil. ;
la comuna asesti, 15 kil. ; la
com. Scorteni, 70 kil. ; la com.
Ardeoani, 7 kilom.; la comuna
Leontinesti, 15 kil, ; la comuna
Solontul, 4 kiI.
Bähnä§eni, din vechitne Plese5ti,
sat, jud. Bacdu, pl. Tazldul-d. s.,
resedinta comuneT cu acelasT
nume, situat pe apa Solontul.
Are o scoald mixtà si o biserica
ortodoxa, clddita de Aga
Dimitrie Strat ii deservitd de I
preot si 2 cintAretT. Sunt 2 circhita
CapI de familie sunt 105 ;
suflete, 339. Animale se numgrd
15 caT, 226 vite cornute, 35 porcT
si 5 capre. Pe teritoriul acestur
sat se gasesc 20 puturT de pd.
curd.
BAhnä§eni, pddure, jud. BacAlt,
pl. TazlAul d.-s., in comuna cu
acelast nume. Are o intindere
de aproape 700 hect. ; este fo
ioasd, continind si putin brad
si este supusä regimuluT silvic.
13ähni§oara, sat, in jud. Neamtu,
care pdnd la 1875, apartinuse
com. Silistea, din pl. Bistrita.
De la acel an insd, prin anumitd
lege, a trecut ca anexl la
com. Bahna, jud. Roman.
13ähniqoara, sat, in jud. Roman,
85

BXHNIWARA 274 13XICOASA
com. Bahna, plasa Siretul-d.-j.,
spre S.-V. de satul Bahna, in
marginea judetulur, la o departare
de j kil. 500 m. de satul
Bahna. Este asezat pe coasta
despre est a unur deal. Are 85
capT de familie, 88 contrib., 308
loc., din care i tie carte si 68
case. Populatiunea este numar
romina. Sunt 238 capete vite
marr. Acest sat tinea mar inaintea
de com. Silistea, jud. Neamtu.
Bihni§oara, pîruia,c, in jud. Neamtu,
spre marginea despre V.
a plasir de Sus-Mijlocul ; izvo
reste din ramura dealurilor Mesteacanul,
catre rasaritul satuluT
Ghigoesti; curge in directiune
sudica, traversind soseaua judeteana
Piatra-Bozienr, futre kil.
18-19; se varsa in pirliasul de
scursoare al iazulur Trudesti, ce
vine situat mal catre apus
este in legatura Cu iazul, in care
se vars5. piriul Bahnita.
Micanul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, comuna Amrasti ,
Cu 230 suflete, barbar si
114 femel:. Case sunt 99, construite
in mare parte din birne.
Copia din acest sat urmeazä la
scoala mixta din satul Farcasul,
corn. Amarasti. Numarul scolarilor
este de 5 baetr. Cu virst5
de scoala sunt 19 copir. Stiti
carte IO barbar. Este o biserica
construita din birne.
Etäicanul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amarasti, satul
Bäicanul.
Baicanul, vale, izvoreste din dealurile
de V. ale comuner Ursi,
plasa Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
varsä in gira Cungrisoara, tot
in raionul comuner Ursi.
Bäiceni, com. rur., in partea despre
S.-E. a pldsir Ba.hluiul, jud.
Iasi. Se intinde de la N. spre
S., de-a dreapta riulur Bahluiul
si de-a stinga piriulur Bahluetul.
Tot teritoriul el' este accidentat,
prezintind dealurr acoperite cu
padurr, var i podise.
E formata din satele : Bliceni,
Dadesti, Cucuteni, Zbiereni, Sacaresti,
Balosinesti, Cirjoaia, Barbatesti
i Coasta-Magurer, ce se
intind pe o suprafata. de 7500
hect. Populatia este de 505 familir
san 2258 locuitorr RominT,
carr se ocupa cu agricultura si
cresterea vitelor si parte din er
cu cultura viilor si a livezilor.
Are : 6 bisericr, cu 6 preotT,
8 cintaretr si 6 eclesiarhr ; 3 scolr
Cu 3 invatatorr si 96 scolarT, 65
baetr si 31 fete ; 6 morr de apa.
Budgetul comuner este de
11897 ler, 87 banI la veniturr,
si de II8o3ler, 8o banr la chelt.
Numarul vitelor este de 3925
capete, din carr : 1305 vite marr
cornute, 183 cal, 2093 or si 344
rimatorl.
Bäiceni, sat, situat pe coasta
dealulur Basaraboaia, in centrul
comuner Curtesti, plasa
gul, jud. Botosani. Are o intindere
de 1055 hect. i o populatiune
de 126 familir, CU 497
suflete, din carr I00 contrib.
Are o biserica, cladita in 1848,
deservita de un preot si dor
cintaretr.
In privinta intemeiereI satulur,
se povesteste, din batrinr, cä
cer d'intif locuitorT ar fi venit
aid din Basarabia, pentru care
numele satulur era odinioara
Basarabi, schimbindu-se in urma
In Baiceni, dupl numele uner
familir bogate, BaiceniT.
In acest sat se gdsesc 115
vite cornute, vacr i bol, 14 cal
marr i miel, 30 porci i 30
stupr. Se afla o circiuma.
Baiceni, sat, i resedinta cotnuner
Bliceni, din plasa Bahluiul, jucl,
luat numirea, spune
legenda, de la o baie de banT,
ce se zice el era din vechime
in aceasta localitate. E situat
in valea dealurilor de la Trer-
Movile, pe o suprafata de 1037
hect. (din carT 56 sunt padure).
Are o populatie de 73 fam.
sari 398 locuitorr de origina romina.,
carT se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor, cultura
vidor si a livezilor. Are o biseria
de lemn, care servea In
trecut de schit calugdresc ; Cu
preot, r cintaret si r eclesiarc,
o scoall, infiintata in anul 1883,
frecuentata de 20 elevr.
In partea despre apus a satulur,
la poalele dealulur Cetatuia,
se afla o tintina cu
sulfuroasa. (V. Puturoasa, ap5.
minerall).
Mosia Blicenr este, proprietatea
comuner Iasi; cedata de
catre Stat, d'impreunä cu alte
mo0, in pretul a io milioane
ler datorite comuna
Numarul vitelor este de 616
capete, din carr 178 vite marr
cornute, 54 cal, 314 0.1. i 70
rimatorr.
Bäiceni, mofie nelocuitil, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Helestieni, in hotar cu satul
Baiceni, din jud. Iasi.
Bäiceni, ldure, In intindere de
140 hect. pe mosia Baleen', comuna
Curtesti, plasa Tirgul, ludetul
Botosani.
Bäiceni, pisc de deal, jud. Bacari,
pl. Siretul-d.-s., situat pe limita
com. Odobesti, spre jud. Tutova.
Bäicoasa, îruI, j ud. Dolj, pl. Amaradia;com.TAlpa0,
pe dreapta
riulur Plosca; ese din Dealul-Nistoiulur,
de pe; teritoriul satuld
Nistoiul, comuna Talpa.sif

Emicom, com. rur., plasa Filipesti,
jud. Prahova, infiintata,
dupd cum spun batriniT, de Constantin
Ghica. Se stie pozitiv
el mosia a fost proprietatea lur
Mihaiti Viteazul si cä acesta a
dat-o mosnenilor PloestenT in
schimbul mosieT lor, clef aci,
la Ploestr, Mihaiti Voda hotartse
sa tnfiinteze oras din satul mostenesc
al Ploestilor.
Este situata pe malul riuluT
Prahova, la 17 kil, departe de
capitala judetulur si la 16 kil.
de resedinta plasir.
La inceput a fost situatä in
partea de N., unde asta-zr este
livada boereasca si cu timpul
s'a mutat aci,
Se compune din 4 catune :
Baicoiti, Cotoiul, Tufeni si Gageni,
avind o popu/atiune de
3257 loc. (1619 barbatT $1 1638
femeI), In care inträ si 6 familir
de TiganI.
CapT de familie sunt 797;
contribuabilt 782.
In comuna sunt douà biserid,
ambele in Balcoiù, una cu
hramul S-tur ImparatT, fondata
de proprietara Principesa Cleopatra
Trubetzkoi, ¡titre aniT
1838-1845; si a doua cu hramul
Sf. Nicolae si Antonie, purtind
pumele de Biserica-Hagica,
fondata de locuitorT, in anul
1872, neposedind niel o inscriptie.
Ambele bisericr sunt deservite
de treT preotr.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Parte
din er se maT ocupa cu chirigeria.
MestesugarI sunt 35: dulgherT,
dogarT si cizmarT. ET desfac
produsul muncer lor in orasul
Ploesti.
Constantin Ghica, biv-vel logoat
de Tara-d.-j., proprietarul
mosier, a obtinut la 5 Maiù 1792,
de la Voc15. Mihaiù utu, carte
Domneasca de slobozenie «ca
275
sa faca tirg pe mosia dumnealur
Baicoin, °datá pe saptaminä,
pentru alisverisul locuitorilor
partir loculur si pentru oaresrcare
folos al d-lur .
In comuna sunt 85 cal si epe,
1067 bor, 182 vacT, 15 bivoh,
3 capre, 1773 oT, 850 porcr.
Locuitorir s'ati improprietarit
la anul 1864, in numar de 6o°,
pe mosia PrincipeseT Cleopatra
Trubetzkoi, cind li s'ai.1 dat r600
hect. pamint.
coala exista in comuna de
la anul 1856. Localul e proprietatea
comuneT. Carte regulat
a inceput sa se invete de la
187o. In anul scolar 1892-93,
scoala s'a frecuentat de 102
copir (81 baetT si 21 fete), din
numarul de 257 copiT (129 bletT
i 128 fete) cu virsta de scoa/à.
Cu intretinerea scoaler, statul
cheltueste anual 4378 ler. titl
carte 410 barbatT si 20 femer.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2400 hect.
In raionul comuner, pe mosia
proprietarulur, este un izvor de
apa. minerala, care coprinde iod,
pucioasa, fier si sare. Din constatärile
facute, aceastá apa e
foarte buna contra reumatismulur
si pelagreT.
Sunt In comuna mar multe
puturT de pleura. Exploatatorir
lor sl-ati prerdut ad i capitalurile,
cad sapind la deschiderea gurilor
de puturr ati dat de sare
si aii fost nevoitr sa inceteze
ori-ce lucrare, cad pana la o
adincime de 40 metri ati gasit
straturT nestrabatute de sare.
Aceste locurr poarta numele
de saramurr.
Tuica se fabrica In comunä
pang la 2493 hectolitri, iar vin
prea putin.
Pamintul e putin prielnic culturer.
Comerciul se exercita in comuna.
de 1 i circiumarr.
Budgetul comuner se urea. la
6000 ler.
Mara de micile sosele din
interiorui comuner, una spre E.,
si alta spre V. pun in comunicatie
comuna Blicoiu cu comu
nele Tintea si Floresti.
In partea de N. a comuncr
e movila numita a Caprer.
Se märgineste la N. cu com.
Scorteni, la S. cu orasul Ploesti,
la E. cu com. Tintea si la V.
cu Floresti si Nedelea.
Motile istorice. Se stie, cl la
anul 1831, Iordache si Farm ache,
capii Arnautilor, earl se aflail
peste Olt, furà chematT la Bucuresti
de CaimacanT, ca, impreuna
cu Saya, sa pazeasca
capitala.
Ceata lur Iordache si a Id
Farmache se desparti la Slatina
In doul grupe : una se tndrepta
spre Bucuresti, pe la Pitesti si
Gaesti; cm-I-aka, tot la Bucu
resti, pe la Talpa si Vadul-Lat.
Aceste doul grupe de ArnautT
comisera in drumul lor jafuri,
pradind chiar bisericr.
Din Gaesti, Arnautir se indreptara
spre Tirgoviste, unde
cerura cu sila dela ispravnicr
banT si proviant ; ispravnicir fugira
noaptea calarr peste dealurr,
oprindu-se in Baicoin.
Duca, comandantul corpulur
de ostire din Ploesti, primind
din partea luT Ipsilante porunca
sa vie la Tirgoviste, in drumul
AA tabari la Baicoi a, lasind strejr
la Ploesti, ampina si Margineni.
Generalul Constantin Ghica,
unul dintre emigratif din 1822,
murind departe de tara lur, cor
pul sari a fost adus si inmormintat
la mosia sa Blicoifi.
Ad i e palatul decedater Prin
cipese Cleopatra Trubetzkoi, in
conjurat de o grading foarte fru
moasa.
Raposatul Cesar Boliac intreprinend
o calatorie in anul 1845

FIXTCOlt 27f1 BAILE$TI
a ajuns pana la Baicoiu, $i-$T
scrie impresiile in urmatoriT termenI
:
(Printeasa Trubetzkoi, care ne-a oprit
patru zile In castelul sir' din Baicortl,
ne-a fácut sk. vedem i cea mal
larga hori ce li poate cine-va Inchipui,
de cele mai frumoase táräncute, feto
neveste tinere, cu camkI lare de borangic,
cu máráml albe pe cap sail cu
cununI de florl pe cos4e, toate albe, toatc
rumene, toate cu ochff negri, jucInd o
boa gratioasá».
AicT la Baicoiti, a fost in anul
1859, sub Domnitorul Cuza,
cea intliu tabara a o$tirilor Romine$ti,
(MoldovenI i MuntenT),
sub comanda generalulut I. Florescu.
Micoiù, sat, face parte din cotn.
rur. cu acela$T nume, I. Filipe$ti,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 2511 loc., 1258 b.
si 1255 f. Aci e re$edinta comuna
stalie de dr. d. f., jud.
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Flore$ti,
pe Unja Ploe$ti-Predeal, pusä.
in circulatie la io Iunie 1879.
Se afla Intre statiile Buda (11.7
kil.) i ampina (14 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelulur
313,63 m. Venitul acester statiT,
pe anul 1896, a fost de 55977
leT, 21 banI.
cimpie, in com. rur. Albule$ti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baicolii, (leal, com. Bdicoiu, pl.
jud. Prahova, pe care
se cultiva. 6'2 hect, vie.
adicoiti, vale, in com. rur. Albule$ti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baicule§ti, com. rur., pe rlul Arge$,
jud. i pl. Arge$, la to
kil. de Curtea-de-Arge$, re$e-
dinta subprefectureT, $i la 20 kil.
de Pite$ti. Se compune din 3
sate : Baicule$ti, Mánice$ti $i Zigoneni,
avind In tot 196 contribuabill
din 1063 loc. In comuna
sunt treT biserici, cite una
in fie-care sat, doua $colT primare
rurale $i 6 circiumI. Budgetul
com. pe anul 1882-83 a
fost de 1879 1. 74 b. la veniturI
$i de 178$ 1. la cheltuelT;
lar pe anul 1887-88 a fost de
4083 1. la veniturI i de 4106 1.
la cheltuelT. Prin com. aceasta
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arge$.
Numarul vitelor a fost in 1887,
de 1097 capete vite mart: 1025
bol i vacT, 72 cal, $i 1094 vite
mdrunte : I8o of, 108 capre si
8o6 rtmatorT.
Baicule§ti, sat, cu 327 loc., pe
apa ArgepluI, jud. 5i pl. Arge$.
Face parte din com. rur. cu
acela$T nume. Are o biserica cu
hramul S-tit Ingeri, deservita de
un preot $i un cintäret.
Baicu§ (Moara-luI-), loc izolat,
in com. Mlajetul, càt. Intre-Sibicee,
jud. Buzau, unde se afld
mg multe izvoare cu ape minerale,
in care predomina pucioasa.
I$T iaü incepu tul in apropiere
de Piatra-LastunuluT $i se
scurg in Valea-Coltilor.
Baicu§ (Podul-luI-), loc izolat
in faimoasa fineata Rosila, din
com. Gura-TeghiI, jud. BuzLi.
Baila - Mare i Baila - Mica,
clealurr, in raionul comuneI Budi$teni,
plasa Podgoria, judetul
Muscel, printre carI trece un
mic pirlia$, numit Pietroasa.
Bäile-Nastasache, pitclure, in
jud. Bacau, plasa Trotu$ul, com.
Tirgul-Ocna, proprietatea d-luT
Botezatu. Este foioasa (fag i ste-
jar). Are o intindere de 14 hect.
$i este supusa regimuluT silvic.
Baile-Tatarilor, isolat, com.
Tei$ani, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.
Baileasa, munte, In jud. Gorj, la
N. comuneT Anini$ul, situat intre
muntir Rotunda $i Florile-
Albe. I$1 ia origina din gitul
Ple$ea $i se termina la dealul Gilortul.
Este acoperit mat mult
cu padure.
Bäile§ti, plasd, In jud. Dolj, numitä
ast-fel de la com. Bailc$ti,
re$edinta acesteT
Forma eI se poate asemana
cu un patrat.
Situata pe malul sting al Du,
nariT i pe malul drept al riuluT
Dasnatuiul.
Limitele sunt la N. pl. Dumbrava-d.-j.
i Jiul-d.-mj. Limita
catre plasa Dumbrava-d.-j. este
formatä de o linie conventionalä,
ce incepe din dreptul com.
Galicea panä la com. Peri$orul,
de unde, pana la com. Cerätul,
se margine$te cu pl. Jiul-d.-mj.
Limita de S. este forman'. de
Dunare, incepind din dreptul
com. Ghidiciul i pana in dreptul
com. Cima, pl. Balta. Limita
de V. este conventionall,
despärtind aceasta plasa de pl.
Cimpul. Are directiunea de la
N.-S., incepind din com. Galicea
pana In Dunare. Limita de
E. este formata de riul D'asnatuiul,
incepind din dreptul com.
Intorsura, pana la com. Giurgita,
pl. Balta, catre pl. Jiuld.-mj.
; iar de la com. Giurgita
$i pana la com. Plosca formeaza
limita despartitoare catre
pl. Balta. De la Plosca in jos
o linie conventionala, mergind
spre S. pana la Dunare, desparte
pl. Balle$ti de pl. Balta,
taind balta Bistretul.

BÁTLESTI 277
In Dunare, in dreptul acester
plasT este insula Galenul.
Terenul acester pläsT este 'in
genere ses, afara de miel dealux-1
ce se gasesc prin coltul
N.-V., unde se allá dealul Smärdacetiul,
ce stä in legatura cu
dealurile VIrtopul si Rudarul,
continuatiunr ale dealuluT Radovan.
Cu cit ne lasam spre S.,
cu atIta terenul este mar ses si
cind ajungem in regiunea sesului
DunariT, dam de regiunT
joase si baltoase. De-alungul
tärmuluT sting, se gasesc o multime
de movile, carT ail servit
ca puncte de observatiune In
timpul razboaielor de la 1818
1828 si 1877. In com. Bistretul
gasim movila Caravanul ; in Negoiul
: Coteiosul, arstir si Zavelca
; in Plosca: magurele Popiciul
i Strimtura.
Aceasta plasa este udata in
partea de S. de fluviul Dunärea,
care o desparte de Bulgaria. La
N. si de alungul Dunarei se intind,
ca si in pl. Cimpul, dune
dintre carT mar marT, sunt cele
din com. Rastul i Bistretul. Pe
limita de E., catre pläile Jiuld.-mj.
si Balta, curge riul Dasnatuiul,
Cu directia N.-S., care,
din dreptul com. Plosca, se indrepteaza
spre E. pentru a se
varsa in balta Nedeia, pl. Balta.
BaltI sunt: Rastul, Bistretul sau
Calugarul, la 4 kil, departe de
Dunare, Cilieni, Coteiul, Renea,
Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In
balta Renea se scurge gira Porumbul.
Aceasta plasä. coprinde 15
com. si anume Afumati,
Bistretul., Boureni, Catanele,
Cioroiasul, Coveiul, Galicea,
GaliciuTca, Giubega, Negoiul,
Plosca, Rastul,
Crucer, Urzicuta.
Comerciul se face cu Craiova
cu schela Calafat, unde loc. duc
cereale i vite, si de unde aduc
articole de manufactura, articole
coloniale, lernnarii penti u constructiunr.
Prin aceasta plasä trece calea
- feratä Craiova - Calafat, ce
trece prin com. Urzicuta-Afumati,
satul Boureni si com. Bailesti.
Calea judeteana Craiova-
Calafat trece prin aceastä. plasä
prin com. Giubega si Galicea.
Calea judeteand Craiova-Bistretul
trece prin Vestul com.
Plosca si se termina la com. Bistretul.
Din com. Bailesti pornesc o
multime de cal comunale spre
comunele vecine, precum: calea
vecina% Bailesti -Giubega, prin
Galiciurca ; calea vecinala Bdilesti-Plosca,
prin com. Coveiul,
Catan ele si Bistretul ; catea vecinala
Bailesti-Rastul; calea vecinalä
calea vecinala
prin com.
Afumati-Urzicuta; calea vecinala
Urzicuta-Giubega, prin com. Silistea-
Cruce, Cioroiasul, GaliciuTca
si Giubega.
Bäile§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Bailesti, situata. la 57 kil.
S.-V. de Craiova si /a 32 kil.
N.. E. de Calafat, longitudine
orient. 2 1 0,2', latitudine boreala
44),2, 15", pe loc .es, avind in
mijlocul säil o balta. Se limiteaza
la N.-V. si V. cu com.
Galicea-Mare, la S.-V. cu com.
Seaca, la S. cu comunele Ras.
tul si Negoiul ; la S.-E. cu com.
Coveiul si la E. cu com. Boureni,
la N.-E. si N. cu com. Silistea-Crucer.
Catre toate aceste
comune limitele sunt conventionale.
Limita de N. $i V., for
mata de teritoriul com. Galicea-Mare,
incepe de la N., din
drumul Bailesti-Craiova, merge
drept spre V. pana la Magura-
Cilieni de unde facind un unghiu
de 1000, si apucInd spre S.-V.
face o mica esitura spre V. si
BÄII FT1
merge de se atinge de teritoriul
catunulur Seaca, printr'un mic
colt. Aci face un unghiu de 85
gr. l apuca spre E., limitindu se
cu com. Rastul, pana la cringul
Bobintarulur, de aci spre N. E.
pana la magurele Coteiul si Negoiul,
apor spre N.-N.-V. cu com.
Boureni si Cu com. Coveiul si
la N.-V. cu com. Silistea-Crucei.
In aceasta comuna e rese
dinta plasir Bailesti.
Terenul er este cu totul ses.
In S.-E. comunei se afla o mica
gramadire de nisipurr aduse
de vinturr, careea se cautä a i
se pune stavila prin plantatir
de salcimr. Pe la mijloc e strä
batuta de valea BaIsanul.
In centrul comuner, cu direc
tiunea de la V.-E., se aflä o bala
numita. Cilieni, in forma de pot
coava, ce ia nastere de la ho
tarul mosier despre V., traver
seaza comuna de laV. la E., se
pierde in partea de S.-E. a mo
s'el' i reapare pe mosia vecina,
Coveiul. Suprafata acester baltr,
plind une-orT cu pe,ti, este de
33 de hect.
Comuna a fost infiintatd a
cum 200 de anT de doi fratr
Bratestr, proprietarT aicr. Mar
tirziu a fost risipita din cauza
razboaielor, dind nastere la doud
catune : Silistea si Bailesti. Aces
te dota catune s'au contopit
inteo singura comuna, numita
Bailesti, asezata dup. regula, de
catre Vodl. tirbeiu, pe locul ca
tunulur Silistea, pe la anul 1832.
Comuna s'a populat repede cu
locuitorir de prin satele vecinc,
pentru ca aci erau scutitT de
serviciul armater. Azr comuna
se compune dintr'un singur
tun numit Bailesti ; in vechime
se compunea din cdtunele Silistea
si Bailesti, ale caror urme se
vad spre S. E. de comuna.
In com. sunt 3 bisericr, fon
date de locuitorr, cu ajutorul

BÁILETI 278 BÄTLETI
proprietarulur $i al caritatir pubuce:
r. Biserica Sf. Apostolr, inceputd
la anul 1842 i terminata
la 1844.. 2. Biserica Sf. Nicolae,
inceputa la anul 1851 si
terminatá la 1853. 3. Biserica
Adormirea Maicir-Domnulul, inceputa.
la 1885 $1 terminatd la
anul 1887. Toate sunt facute
de zid. Din punctul de vedere
bisericesc, aceste locasurr sfinte
sunt impartite in doud parohir:
a) parohia bisericeT SI. Nicolae,
deservita. de 2 preotr $i 2
cintaretr; i b) parohia bisericelor
Sf. ApostolT $i Adormirea,
deservite de 3 preotT $1 2
clntareti. In tinda bisericet Sf.
ApostolT se gase$te inscriptia :
eLeatul 1844 Iunie 20, s'a isprivit
dc zugrivit. Zugrav D. Postelnicu Barbus.
In tinda bisericer Sf. Nicolae
de-asupra u5eT se gaseste scris:
eAceastä Sf. biserica s'a zidit din temelle,
la anul 1853, Cu cheltuiala
teneala locuitorilor din asta comuna, iar
la anu11874 fiind stricatä, s'a reparat prin
staruinta i ingrijirea preotulul Petre Dumitrescu,
fiind epitropi Iota Boiangiu
si Petcu Iota. 1874, Iunie 17..
In biserica Adormirea Maicer-
Domnulur, pe frontispiciul bisericer,
la dreapta $i la stinga
intrarer, pe dona lespezT de marmora.,
cu litere marr aurite se
aflä scris :
.Accast s1mnt bisericrt, care s'a Inccput
a cladi In 1885, Iulie 8, de catre
acett ctitorT ci top: &apl.
ten' i comunele vecine, lntre care alto'''.
d'intliu Mana Sa Principele
xandru Barbu tirbeiû i repausata Maria,
sopa Sa i pentru flit i fiicele MarieT
Sale: Barbu, Torgu, Eliza, Elena,
Zoo, Maria, Alexandrina i Ioana, Dumnezeii
sa-1 fericeasca pentru ajutond locaului
acesta. Adam Maier, Maria Maier
cu ctitorh. Preda Teodorescu si familia
sa, garant lucrare' acesteT sfinte
serict. Florea Rusu din comuna Goicea-Mare.
Planul fama de catre ingincrul
R. Litorezek, executat de catre ar-
chitectul Dimitrie tefan Maccdoneanul
si fiul salí Alexandru Dumitrescu, Duca
tefan, fratele arhitectulul i s'a terminat
la anul 1887, Septembric 5. CtitoriT,
al carora nunii mal jos arable sunt,
ati sfáruit i Ingrijit Cu alergatura i cu
privegherea pentru ridicarea din temelie
a acesteI sfinte zidirT, pela aceastii sfinfa.
clädire, spre binele i fericirea vie0I lor
si spre mhttuirea i odihnirea sufletelor
repausaplor parintl, fratT si aT lont (urmeazil
apoT numele locuitorilor).
In anul 1828, la 14 Septembrie,
s'a dat aci vestita lupa
intre Ru$T $i Turcr, In care numar
4200 soldar Ru$T Intre carT
era(' i pandurir RominT ar slugerulur
Solomon, sub comanda
generalulur rus Gheismar, invinsera
armata Turcilor, compusa
din 26000 de oarnenr.
Rusir ad fost victorio$T si ad
luat Turcilor i 24 de steagurr.
Tot in Bailesti a fost stabilit
cuartierul general al diviziuner
III, in razboiul romtno-ruso-turc
din anul 1877-78. Ad i stationaa
in permanenta regimentele
rr $i VII de linie, al IX-lea de
dorobantr si un batalion din regimentul
XI de dorobantr, bateria
VI din regimentul 1H $i
bateriile r, 3 $1 6 din regimentul
IV de artilerie $i un escadron
din regimentul V caldra$T.
In comuna Bailesti sunt dota
scoll, una de bäetr si una de
fete. coala de bletT functioneaza
din 1840, cea de fete din
1877; sunt intretinute de stat
$i de comuna.
Localul construit de zid e In
bulla stare. $coala de bäetT are
2 invAtAtorT, $coala de fete r
invatatoare. Ad fost frecuentate
in termen media de 162 elevr,
din 239 inscri$T. In virsta de
scoala sunt 610 135.0 si 427
fete. tit-t carte 1423 locuitorT,
din carT 1173 barbatT $i 250
femeT.
Totalul locuitorilor In comuna.
este de 6507, din carT, 3253 barbatí
i 3193 fetner.
Din acestia, 61 sunt strainT de
natiune : Austriacr, BulgarT
StrbT. Dupalegea din anul 1864,
sunt 739 locuitorr impäminte-
Dupa legea din 1879 sunt
22 insurater.
Populatiunea acester comune
se adaposteste in 1332 case si
6o bordeie ; casele sunt fácute
parte din paiante, parte de zid,
parte din gard lipit cu lut.
Suprafata intreguluT teritoria
comunal este de 12130 hect.,
din care : 11272 hect. pamint
arabil, 22 hect. finete, 750 lb
hect. izlaz, 33 lac $1 teren sterp,
52 Pa hect. padure.
In com. Bailesti se afla dona
mo$1.T. Una numita Bailesti, cu
o suprafata. de 7228 hectare,
da un venit anual de 300000
pana la 400000 ler, cind recoltele
sunt bune. AzT mosia Baile$ti
apartine Principelur Alexandru
B. $tirbeia. Se zice el
ar fi apartinut celor dor fratr
BrAtesti, carr ad pus inceputul comuneT
; de la acestia ar fi trecut
In stapinirealuT Constantin Vodä-Brincoveanul
; apoT, prin succesiune,
familier Bibescu si In
fine pe urma in familia Stirbeia.
Cea-1' alta mo$ie apartine locuitorilor.
Are o suprafata de 4044
hect. pamtnt araba si da un
venit de 161760 leT. Se seamanA
pe aceste dona mosir : gria, porumb,
orz, °yaz, meld, rapita
$i cinepa.
In S.-E. comuner este o plantatie,
in tntindere de 40 hect.,
situata. pe mo$ia proprietarulur.
Spre S.-V. se aflä. cringul numit
Brobintarul, cu o suprafata
de 121/2 hect. Plantatiile sunt
compuse din stejarr, plopT, salcir
si salcamT ; acestia din urma
predomina. In Brobintar, predomina
arbustul ale carur fructe
se numesc brobinte $i care servesc
la vopsitul stofelor.
Viile ad o intindere de 300

BAILEM 279 BA1MACULUI (VALEA-)
hect. Se gasesc pe mosia proprietarulur,
dar apartin locuito-
rilor.
Pe mosia proprietaruluT se allá'
o moarl cu aburr, sistem perfectionat,
unde se fabrica' diferite
calitdtr de filiad, gris, etc.
De asemenea si locuitoriT
cite-va morT cu vite. Se gäsesc
in comuna ateliere de timpldrie
si de fieräsie. LocuitoriT lucreaza :
funiT, sacT, cosurT pentru casa
rogojinT pe o scara mal intosa.
De asemenea se fabrica
de cdtre locuitorr tigle i cdr5.mida.
In comuna Bäilesti se gäsesc
35 meseriasT i anume : fierarT,
timplarT, cizmarl, cojocarT, croitoa,
tinichigil, dogarT si barbierT.
Sunt 93 comerciantI, dintre
carT 6 sunt strainT. arciumT
sunt 22 in comuna, iar bacaniT
4. LocuitoriT exportd productele
prin portul Calafat, schelele
Rastul, Negoiul i Bistretul. In
comuna se %in 4 bilciurT pe an
anume: la 9 Martie, la Sf.
Gheorghe, la Sf. Petru i la
.14 Septembrie. TreT se tin cam
in E. comuneT pe mosia proprietarulur
i unul la S.-V., pe
mosia locuitorilor. Productele
se, transporta cu carul, pe soseaua
judeteand. Craiova-Calafat.
Pe teritoriul acesteT com. trece
calea feratd Craiova-Calafat, avind
ca statie Bailesti, la i/2 kil.
de comuna.
Calle ce strAbat comuna sunt :
Calea vecinal . ce duce spre N.
la Craiova, lunga de 41/2 kil.
In com. Bailesti. Catea vecinall
ce duce spre Vest Ia Calafat,
lung5. de 5 kil. Calea vecinald
ce duce spre S.-V. la Poiana-
Lungd de 9 kil. in Bailesti si care
este nesoseluità. Calea vecinall
ce duce spre S. la com. Rastul,
lungd de 6 kil.; in CQM. nu este
In intregime soseluitd. Calea vevinald
ce duce spre E. la Bou-
reni, lungä. de 412 kilom., soseluita.
Contribuabili sunt 1243 loc.
Venitul comunei pe 1893 94
a fost de 16.486 leT, 34 banT,
cheltuelile de 15.190 leT, 73 banT.
Vite cornute goo, oT 280, caT
140, porcT 85.
In Bailesti se aflá un spital
rural construit de stat, functionind
de la ri Noembrie 1890,
cu 30 de paturl. Miscarea populatiuneT,
in acest spital in cursul
anuluT 1892, a fost de 677
bolnavr, 465 bdrbatr, 147 femel
si 65 copiT, dintre carT 34 bdetT
si 31 fete; consultatiunT gratuite
s'ati dat la 4648 barbatT si 3712
femeT.
Bäile§ti, statie de dr. d. f., jud.
Dolj, pl. Balta, com. Bdilesti,
pe linia Craiova-Calafat, pusà in
circulatie la r Decembrie, 1895.
Se afla intre statiunile Afumati
(14,2 kil.) i Motatei (12,8 Idl.).
Indltimea d'asupra niveluluT mg.riT
de 59,67 m. Venitul acesteT
statii pe anul 1896, a fost de
42.997 1., 20 b.
Baile§ti, sat, jud. Dolj, p/. Bdilesti,
comuna Bdilesti, resedinta
plä..511 Bailesti, este resedinta subprefecturel
si a primArieT. (VezT
comuna cu acelasT nume).
Bäile§ti, ballet, pe teritoriul comuneT
cu aceeasT numire, plasa
jud. Dolj.
Bäile§ti, mofle, jud. Dolj, plasa
Blilesti, com. Bailesti, in tntindere
de 7228 hect., aduce venit
anual de peste 300.000 leT.
Apartine Principelur Alexandru
B. tirbeiti. Se crede cä ar
fi apartinut fratilor BrOtesti, carT
al pus inceputul comuneT; de
la acestia ar fi trecut in posesiunea
lur Constantin-Vodd-Brin-
-coveanul, apoi in a fratilor Bi-
bescu si in fine in a Principelui
Alexandru B. tirbeiu.
Baimacul, sat, jud. Bacau, pl.
Siretul-d.-s., al comund rurale
Obtrsia, situat la poalele dealulur
Baimacul si pe piriiasele
Mirza i Glodul. Biserica este
cladita la 1873, de catre locuitori;
are 2 cintaretr. Capi de
fam. sunt I 5 sufl. 551. Animale
se Osen : 31 cal, 393
vite cornute, 181 porci si 14
capre. Locuitorii razesT aú case
curate, cu gradinf bine Imprejmulte.
Eiäimacul, deal, jud. Baca'', pl.
Siretul-d.-s., situat intre comunele
Obirsia si Gloduri.
Bäimacul, tnofie, jud. BacaU,
pl. Siretul-d.-s., comuna Obirsia,
cu o intindere de 491 falci,
apartinind locuitorilor razesi.
Despre dinsa, Th. Codrescu se
exprima ast-fel : mosie cu
parti i razaseasca, in care are
parte Dumnealui Pitarul Mihalachi
Eni, care la 1844 mal cumpla,
de la Vasile si Ion Roman,
lo st. de acolo, cite 44 Id stinjenul
i alti stinjenT, de la Ionita
si Anton Ciuperca; este
razes si Gheorghe Ursul i alti
mal multr razesT si partasi in
ea. Are sat, cu o biscrica, un
preot, cluT dascalT, un privilegit,
trer nevolnicr, una vIclanA;
pe lingä. mosiile Racataul, Vladnicul
i altele, Cu un numar de
30 locuitorTy. («Buciumul Rominv,
pagina 88).
jud. Bacla,
pl. Siretul-d.-s., com. Oblrsia ;
uda mosia cu acelasf nume
se varsa in piriul Berheciul.
Eläimacului (Valea-), vale, judetul
Bacati, pl. Siretul-d.-s., in
com. Obirsia,

liKIOASA 280 Bi\JE$TI
BAioasa, baltd, jud. Baca, pl.
Trotusul, com. Calutul, de pe
teritoriul satuluT Caiut.
Mi§escul, munte , in comuna MIlini,
jud. Suceava, avind inaltimea
de 1346 metri.
Bajani, sdtifor, in jud. Braila, la
N.-E. de com. Silistrarul, linga
drutnul de fier Braila-Buzau, la
5 kil, de com. Silistrarul, spre
N.-E. Suprafata vetreT satuluT
e de 8 hect., avind 16 case. Populatiunea
e de 17 capT de familie,
sau 87 suflete, din can :
36 barbatI, 51 femer, 34 casa"toritr,
53 necasatoritT. Animale
sunt: 40 cal, 130 vite cornute,
480 oT $i 20 rImatorT.
Bajan', sdtifor, tn jud. Braila, la
6 kit spre S.-E. de satul Vizirul,
pe muchia platouluT de N.
de pe lunca DunariT, Infiintat
de familia satenilor, numita
janir. Populatia : 52 capT de familie,
sau 212 locuitorT, din caff:
108 barbatr si 104 femeT ; 89
cäsatoritT, i ¡8 necasatoritT ; 32,
can stiu si 209, can nu $titi
carte. Animale sunt : 109 caí,
307 vite cornute, 740 oT si 36
rimatori.
Bajani,cdt., al com. Scurtesti, jud.
Buzau; 150 locuitorT ; 29 case.
Bajani, mofie, In com. Scurtesti,
cat. Bajani, jud. Buzau ; are 356
hect., mar toate arabile.
BäjänieI (Dealul-), deal, com.
Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Se mal numeste i Coasta-
Cioricer. Cade la E. de comuna.
Pe acest deal este situat o parte
din cat. Ciorica. Servä locuitorilor,
parte pentru agricultura,
parte pentru pasunatul vitelor.
E paralel cu 11111 Vedea i gira
Clorica si are o lungime de 30 kil.
Se crede, ca numele ti vine
de la bajenie, cacT, se zice, ca
ad i s'ati ascuns locuitorif, in
timpul zavereT, de frica Turcilor
si Zavergiilor.
BäjänieI (Drumul-), drum la
E. com. Vlaici, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt, care merge paralel cu
comuna, servindu-T de limita cu
jud. Arges. Se povesteste, ca
pe acest drum treceag o data
locuitorif Vlasceni, pentru a se
ascunde in muntr, de frica Turcilor
i ca asa de multe eraii
carele lor, in cit steteati bajenite
pe acest drum, de unde, se crede,
i s'a dat numele de drumul
Bajanif.
Directia acestuT drum este de
la S. spre N.
aaleasca, pádure, supusä regimuluT
silvic, in com. Bljesti, pl.
Rturile, jud. Muscel, In intindere
de 2220 hect., compusa din
stejar, fag, carpen plop si mesteacan.
Bajenari-Clondirul, numire vechie,
a cdt. Clondirul, jud. Buzati.
Bajenari-Cretul, numire vechie,
a cdt. Mirosi, din com. Amarul,
jud. Buzar'.
Waienari-Haralampie, numire
vechie, a cdt. Atirnati din com.
Clondirul, jud. Buzati, numit si
Mosia-PitaruluT-Haralampie.
akjenarilor (Izvorul-), isvor,
in com. Panataul, jud. Buzar',
cat. Corcoianul; incepe din Muchia-Predvalit
si se scurge in
Valea-PanatauluT.
Bajenarilor (Valea-), vale, In
com. Balanesti, jud. Buzati, cat.
Cozieni.
Bajene§ti, sat, cu 44. loe,, ¡ud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. Slatioarele.
Bajenia, surpdturd, com. Popesti,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
BAjescu, maulla', situata la N.-
V. de com. PIrlita, plasa
jud. Briila, la 2 kil. del:lar-tare.
Baje§ti, com. rur., pl. Riurile, jud.
Muscel, la S.-V. de Cimpulung,
34 kil, departe de acest oras.
Numele-I vine de la un vechiu
proprietar, Bajescu. N'are nici
un catun alipit.
Este asezata pe tarmul drept
al riuluT Bratia si are o populatie
de 833 locuitorT, 411 barbatí
si 422 femel, cu 152 capi
de familie, carT traesc in 184
case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor.
Numirul contribuabililor e de
154. In anul 1886, venitul comuneT
era de 1305 ler i cbeltuelile
de 1264 leT. Asta-zT, 1889-
90, venitul se urca la 1635 leT
si cheltuelile la 945 le/.
Riul Bratia udä aceasta comuna
in partea de E. si girla
Biji In partea de N. Pe Bratia
e o moara vechie si o povarna.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 445 hect. LocuitoriT, in
numar de 118, s'el improprietArit
pe mosia d-luT Barbu Belu.
In raionul comuner este o bisericä
vechie, zidita de Mares
Belu i deservita de 2 preoti
si I clntaret.
coala, care dateaza de la
1871, se frecuenta de 33 elevl
si eleve, din numärul de 93, in
virsta de la 6-12 am. *ti0
carte, 134 barbatT si 26 furia
Cu intretinerea scoaler, statul
cheltueste 1242 leI anual. In jurul
acester comune sunt livezT,
dealurr si padurT. Porumbul se
cultiva pe 264 hectare. Izlazul

BAJEM
comund e sapina de loc. in indiviziune.
Prune/e dad in termen
mijlocili 7856 decalitri tuica.
Loc. posea 436 bol $i vacl,
to cal, 150 rimatorT, 80 capre
$i 276 °I.
Bajesti, sat, plasa Dealul
catunul comuneT Vacare$ti,
jud. Dimbovita.
Bäje§ti, aitun, (tirla), in pl. Ialomita
Balta, jud. Ialomita, teritoriul
com. Ciulnita.
1:Mala, sat, jud. Bacaa, plasa Siretul-d.-s.,
al comuna Mdrasti,
situat la poalele dealulul MAgura,
in stinga pirlulur Duna
vdtul, la o departare de 1425 m.
de catunul Mare$ti-d.-s. ($coalä).
Cap( de familie sunt 86, su flete
396. Animale sunt 18 cal, 188
vite mari cornute, 81 pord
13 capre.
Miaja, iezer, in jud. Bralla, situat
futre Anneneasa i Dunare;
comunica la N. Cu catunul BO-
Mita i cu Brate$ul.
Mala, iezer, situat tina ostrovul
lapa, in jud. Bräila, la S.-V.
de 'iezerul Gisca.
Bálala, izvor, in com. Magura,
jud. Buzàü, catunul Ciuta. Incepe
de la Mangal, pa'durea PiclenceI,
$i se scurge in riul Buzati.
Balaia, japse, in judetul
Incepe din Filipoin, in partea
dreapta, merge spre Sud $i da
in Gemene.
Bälaia, localitate izolatei", in jud.
situata la intilnirea Dunarif
cu Vflciul, in dreptul comuner
Gropeni, plasa Balta.
Balaia -Lipieneasca, mofie, in
comuna Gheraseni, jud. Buzaa,
b431)4, Afarolo Plolionar Cisouralio.
281
de 354 hect., din can 260 arabile,
75 flneata $i 20 padure.
aálaia-Popesti, catun, al comune
Gheraseni, jud. Buzan; are
60 locuitorI $i 12 case ; de dinsul
e alipit i catunasul Trestianca.
Balaia-Trestianca, mofie, In comuna
Gheraseni, judetul Buzau,
catunul Balaia, de 500 hect., din
cari 350 arabile, restul padure,
fineata, stuf $i bälti$.
Balan, vezT Cotul-ltu-Balan, sat,
în jud. Roman, plasa Fundul,
comuna Iuc$e$ti.
Balan (Dealul-luI-), deal, jud.
Bacau, plasa Siretul d.-j., situat
pe teritoriul C0131. Racataul.
Balan (Dealul-luI-), deal, jud.
Baca], pl. Siretul-d.-j.. comuna
Gioseni, care face o vale limita.
Valea-10-Tache.
Balan (Dealul - lui -), numit $i
Gura - Cire$ulur, deal, si tuat in
partea de Nord a com. Sine5ti,
plasa Mijlocul, jud. Olt. Are directiunea
Nord-Sud si se intinde
pana la Potcoava, pe o distanta
de 6 kil. E acoperit cu semana:
turr si padun.
Balan (Lacul-lui-), com. rur.,
jud. R.- Sarat. (Ved Lacul-lul-
Balan).
Balan (Lacul-luI-), lac, in jud.
R.-Sarat, plasa Marginea- d.- j.,
comuna Lacul-lur-Balan, numit
ast-fel de la un fost proprietar
al san, loan Balanul. Se afld in
partea de apus a com. Produce
caracuda mar-unta $i $tiuca, ce
se vinde i se consuma in localitate.
Balan (Piscul-lui-), vhf; in se-
11ALANI
micercul de muntr, ce inconjoara
com.. Valea-Muscelulul, jud. Buzaa
; face hotar despre comuna
Mlajetul.
Balan (Pirlul-luI-), piria, in judetul
R.-Sarat, plasa Marginea
comuna Obile$ti. Este for
mat de izvoare de pe teritoriul
comuna Uda com. prin mijloc,
trece prin catunul de reedinta
$i se varsa pe partea dreapta
a riului R.-Sdrat.
Balan (Putul - lul-), loc isolat,
in com. Grajdana, jud. Buzdu,
In padurea Miluiti. Este hotarul
locurilor date improprietaritilor
din 1864.
alun, apartinind
neI Slobozia, din plasa Ocolul,
jud. Gorj. Este situat pe dealul
Polata, pe o suprafata cam de
125 hect., din can 50 hect. ara
bile, 30 hect. padure, 43 hect.
finete, izlaz $i livezI cu prunI $i
2 hect. vie, producInd aproxi
mativ 200 hectolitri fasole, 100
decalitri vin $i too kgr. ci
Are o populatie de 27 familii,
cu 120 suflete, din cati 20 contribuabilI.
Locuitorir posea 10
plugun, 20 care cu bor, 40 vite
marl cornute, 70 or, 30 capre,
50 rimAtori.
Prin acest catun trece apa
Cernadia.
Catunul are I moara $i 2
fintim.
Are $1 i bisericä de zid, de
servia de i preot $i I cintaret.
Balani, cdtun, apartinind comu
nei Pociovali$tea, din plasa No
yací, jud. Gorj, spre rasarit de
riul Gilort i la Sud de com.
Novaci. Are o suprafata de 250
hect. Se produce aproximativ
212 hectolitri porumb, 157 kgr.
fasole, 67 decalitri uicA 75 kgr.
86

BALAN1 282 BALAg
lina, 100 kgr. cinepa, 22000 kgr.
fin, 52 hectolitri gnu.
Are o populatiune de 1 1 familir,
cu 41 suflete, din carr io
contribuabilr. Locuitorir posea.
5 plugurr, I0 care cu bol, 60
vede marr cornute, 5 cal', 50 ol,
30 capre, 30 pord.
Acest catun, parte e proprietatea
satenilor mosnenr, iar parte
e proprietate particulard. Satenir
mar ati §i muntir Mohorul §i
Iezerul ce sunt parte acoperitf
cu padure, lar parte ple§uvr.
Bälani, deal, al catunulur Balani,
ce apartine comunei Sloboziadin
plasa Ocolul, jud. Gorj, situat
la N. cAtunulur. Este prelungirea
dealului Cuca. Are o forma
piramidall. Pe el sunt ville
livezile Cu prunr ale locuitorilor.
Bälani, deal, numit i Dealul-Balanilor,
in com. rur. Dragotqti,
plasa Väilor, jud. Mehedinti.
Bälanul, sat vechiti, in jud. Teleorman,
care a existat pana aproape
de punerea In aplicare
a leger rurale din 1864, sitdat pe
valea Orbeasca, pe malul sting
al Veda. Locuitorh acestur sat
s'ati irnpartit in urmä pe la comunele
Orbeasca-d.-j. O Orbeasca-d.-s.
Ad se linea pana acum
vre-o 50 de anT i un erg anual.
aálanul, sub-divizie, a cat. Badila,
com. Pirscovul, jud. Buzar'.
Bälanul, deal, jud. Baca'', plasa
Tazlaul-d.-j., pe teritoriul catunulur
Baldneasa. Face parte din
$irul dealurilor dintre Tazlaul-
Mare i Siretul.
aálanul, deal, In jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni, spre
S. de satul Oniceni.
Bälanul, fir de dealurt, avind
ca ramificatiunr spre E., In lungul
comuner Lapupta, in jud.
Vilcea, dealurile: Bere§ti, Sal-uleti
§i Lapu5oiti. Aceste 3 dealurf
traverseazd comuna de la
V. la E.
Bälanul, canal, In jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul comund
Turcoaia. Se desface din Dundre,
la vre-o 4 kil. mar jos de
com. Pucineaga, la mar intiiti o
directie spre räsarit, O apor, facind
un mare arc de cerc, merge
de se scurge, dupa un curs
de 6 kil., in iezerul Turcoaia, in
partea luI rasariteana. El brazdeazd
partea apusanä a pla§if
sudica a comuner, servind mar
in tot cursul sati ca limita intre
comunele Turcoaia O Satul-Noti.
Comunica cu Orla Apa-Noroioasä,
prin canalul Redeluia.
O alta scurgere a sa merge de
se pierde in stuful, care pe toata
lungimea II inconjoara.
Bälanul, iaz, in partea de N.-E.
a comund Todireni, plasa Jijia,
jud. Botosani.
Bälanul, lac inic, in jud. Braila,
la 3 kil. spre N.-E. de satul
Ciacirul, pe hotarul comunelor
Ciacirul O Gropenl.
aälanul, lac, In pl. Borcea, com.
Tonea, jud. Ialomita.
Bälanul, ostrov, cu padure de
salcie, pe domeniul Giurgiulur,
In suprafata de 50 hect. Depinde
de ocolul silvic Giurgiti, jud.
Vlasca.
B'älanul, pisc de deal, la E. de
satul Mindre§ti, com. Puteni, pl.
Nicorqti, jud. Tecucia.
Bälanul, pirSial, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d..s., com. llas4ti. Izvorqte
din Gleva i se varsa in
Tazar', dupa ce uda satul Balcani.
aálanul, fitrlia,s, jud. Bacail, pl.
Trotu§ul, care ese din Coasta-
Petr4u1u1 i se varsa in stinga
S15.niculur.
aälanul, vale, pe proprietatea
Stane§ti ; da in valea Pirjoleal
pl. Marginea, jud. VlaKa.
Bälanul-de-Jos, locizolat, pl. NegoWi,
c. Gurbanqti, jud. Ilfov.
Bälanul-de-Sus, loe isolat, pl.
NegoWi, com. Gurbanqti, jud.
Ilfov.
BAlanului (Movila-), movilä, in
jud. Bralla, la i1/ kil. spre S.,
V. de satul RuKtul.
aálanului (Movila-), movilä,
la N.-E. de com. Da'buleni, jud.
Romanati, aproape de hotarul
mo0e1 Sadova.
aálanului (Valea-), tes, in comuna
Glodeanul-Sarat, jud. Buzar',
acoperit de semanaturr.
Bälasa, ficidure, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, comuna Ograda.
Are o supraf. de 35 hect.;
cu esenta numar stejar.
aälasa, välcea, la Nord-Vestul ora§ulur
RoOori, jud. Teleorman.
Se desparte In dota ramurr:
una spre com. Basqti, cea-l-altA
spre comunele Mdgureni sati Ciocanul
§i Malddeni. I se mal zice
§i Valea-Ocarir.
aäla§a (Domnita-), insuM, in
Dunare, In dreptul com. Dabuleni,
§i alaturf de hotarul dintre
Dolj O Romanati.
aálaqi, finitud, in com. Slanicuf,
plaiul Nuqoara, jud. Muscel.

BXLAURUL 283 BXLXCEANU
Bälaurul, dmp, numif i Cimpul-
Balauruluï, in com. rur. Iablanita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bälaurul, deal, numit §i Dealul-
BalauruluT, in com. rur. Padina-
Mare, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
BirábAne§ti, sat, jud. Tutova,
pl. Corodul, spre S.-E. de Birlad
pe piriia5u1Ballbanqti. Formeaza
singurd o comuna,. Are
1350 loe., din carT 342 titl
carte, Cu 300 contrib. ; 349 case.
Se cultiva' pe o scara intinsa
viermiT de mama. Se cultiva viea
pe o supraf. de 158 hect., din
carT 950 hect. nelucratoare. LivezT
cu prunT sunt pe o supraf.
de 8 hect. Comerciul se face
de 15 oamenT, totTRominT, in 15
stabilimente comerciale, din carT
8 circiumi. Are o §coalä primara
de blet1 i una de fete. In com.
sunt 2 bisericT. Drumul judetean
Birlad-Galati trece prin acest sat.
Contributiunile directe ale locuitorilor
din aceasta com. ating
cifra de 8177 1. 96 b. Teritoriul
comunez este deluros. Pe unul
din dealurile acesteT comune se
&ese carierT de prund, cele
mar bune din judet.
aaTábäne§ti, pirtiaf, ce curge
prin jud. Tutova, pl. Corod,
comuna Balabane§ti i se varsd
In piriul Jeracat, de a stinga.
aáläceana, pî,1u, In jud. Suceava,
mic afluent al Suhal-MicT.
Efäläceanca, saz', pl. D'imbovita,
jud. Ilfov, la E. de Glina-Gherman,
situat pe malul drept al
rluluT Dimbovita. La N. e Inconjurat
de dealue ; iaz la E.;
pamintul e baltos. De aci riul
Dimbovita cote4e spre S. Acest
sat face parte din com. rurala
Bobe0i-Balaceanca.
Suprafata totald a satuluf e
de 1090 hect. cu o populatie
de 541 loc. Proprietarul , d-1
Eft. Diamandescu, are 850 hect.
locuitoriT 240 hect.
In sat e o bisericä, cu hramul
Adormirea, deservitä de I preot
cintäret.
Bäläceanca, mofie, pe care, la
anul 1864 s'ají improprietarit
parte din locuitorii comuner Ceptura,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Bäläceanca, pridure, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, comuna
Balaciurile. Are o suprafatä
de 150 hect. cu esentele :
stejar, ulm, salcie §i plop.
Báláceanu, com. rur., in jud.
R.-Sarat, plasa Rimnicul-d.-j.,
pe piriul Valea-BouluT.
Este a§ezata In partea de
miaza-zi a judetuluT, la 17 kil.
spre S. de ornul R.-Sarat, §i
In mijlocul pllOT
a cara reedinta este. Comunele
invecinate sunt : Galbenul
la 4 kil., Socariciul la 5 kil.,
Ghergheasa la 6 kil., Slobozia-
Galbenul §i Costieni-d.-j. la 7
kil., Sälcioara la 8 kil., Costieni-MarT
la io kil., Drogul
jirlaul la i i kil.
Se marginqte la miazd-noapte
cu com. Salcioara, de care se desparte
prin piriul Colacul-de-Piatra,
la rasarit cu comuna Ghergheasa,
la miaza-zi cu comuna
Slobozia-Galbenu, i la apus cu
comunele Socariciul i Costieni-
MarT.
Este o comuná de cimp, aezatä
pe malurile une! vdi;
dealurl nu are.
PrintrInsa trece piriul Balaceanu,
care este o parte din
piriul Valea-Boulul, i care formeaza
la nordul comuner helqteul
Bala' ceanu. Acest piriu se
varsd in lacul JirlAul. In co-
muna sunt 120 puturf (6to
m. adincime) i 2 fintinT.
Suprafata comuner este de
3000 hect., din carf 2000 hect.
ale locuitorilor. Din acestea 20
hect. sunt ocupate de vatra comune!,
i moo hect. sunt ale
proprietAtei private.
Populatia comuneT este de
326 fam., carT cuprind 1361 suflete;
dupa sex sunt : 689 barb.,
672 femeT; dupd starea civila :
346 casItoritT, 983 necdsatoriti,
32 vaduvr; dupa cultura: 76
Oiti carte, 1285 nu Oiu; totT
sunt RominT ortodoxl.
Comuna are o biserica cu
hramul Sf. Dumitru, fondata. in
anul 1861 de catre locuitorT, in
timpul luT Alexandru Cuza. Are
un venit de 610 le! i 52 pogoane
pamint ; e deservita de
2 preoti, I cintaret §i I paracliser.
In comuna este o coalä mixta,
fondata in 1892, de preoteasa
Dumitru Ene. Are i invatator,
154 elevi inscri0 (93 bletT §i
61 fete).
Calitatea pamintuluT este buna.
Cele 3000 hect, se divid astfel
: 2750 hect. pamint arabil,
205 hect. ima, 25 hect. finete,
20 hect. neproductiv (vatra comune).
LocuitoriT au 250 plugurf
o ma§ina de secerat ; 3189 ca
pete de vite, din carT 679 boT,
406 vaci, 340 caT, 178 epe, 1307
ar, 279 rimatori. Industria este
cea domestica ; in com.
se afla I cojocar, 2 plapamarT,
tImplar. Comerciul este destul
de activ, constind in importul de
lucrurile necesare pentru train
instrumente agricole, i in ex
portul de cereale i vite. Trans
portul productelor se face prin
statia Joita, la o departare de
12 kil. spre apus. In comuna
sunt 12 comerciantT, din can
RominT, i Evreu. Din aceOia

BALACEANU 284 BXLÄCETI
2 sunt bacanT, 9 circiumarT si
marchidan.
Calle de comunicatie sunt :
Drumul ce vine de la Rimnicul-
Sarat-Socariciul, si care se duce
spre FaureT, trecInd prin comunele
Slobozia-Galbenul, Galbenul,
Jirboiul si NisipurT ; acel cc
merge spre Gherghesa -Balta-
Alba ; un altul spre Salcioara-
Boldul-Nicolesti ; si al patrulea
spre Pirliti, jud. Buzat.
Comuna are 352 contribuabilI
; veniturile sunt de 5348 lei,
97 banT ; iar chcltuelile de 5290
leI, 5 batir; contributiunile comuneI
se lidia. la 8648 leT
75 banT.
Bäläceanu, deal , jud. Baca-1,
pl. Bistrita-d.-s., de pe marginea
comuneT Buda, spre com. Buhus,
jud. Neamtu.
Bäläceanu, lac, in jud. R.-Sarat,
plasa Rimnicul-d.-j., com.
Balaceanu, format din piriul cu
acelasT nume, in partea de miaza-noapte
a comund. Are 12
pogoane intindere, cu 300 lef
venit anual. Din el se scoate
crap, caracuda i albisoara, ce se
consuma mal mult in localitatc.
Balaceanu, pilla, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., o alta numire
a piriuluT Valea-Boultn ;
trece prin comuna Baläceanu.
VezT Valea-BouluI.
Bäläceanului (Valea-), vale,
In jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. rur. Groapa-
Ciobanulur, cat. Cadi-Cisla. Se
desface putin mar la Est de
Trer-Movile, indreptindu-se spre
N., cu o directiune generala de
la S.-E. catre N.-V. si dupa un
drum de 21/2 kil., se deschide
In Valea-CisleT, care sub numele
de Valea-BentuluIf se varsd In
balta Hazarlic-Ghiol.
Bäläcelul, firêia, jud. Teleorman,
format din izvoarele dealurilor
din dreptul catunuluT CAtelesti,
carI impreunindu-se cu
alte ape, imprejurul com. Balaci,
formeaza un mic destejí, nuMit
Hodorogul, care se varsä in
pirlul Burclea.
Bäläcelul, valcea, urmeaza cursul
piriuluT cu acelasT nume,
jud. Teleorman.
Bäläceni, parte din com. Rispile,
jud. Bacaa, pl. TazIdul-d.-j.; era
numita in vechime Balaceni. Aci
se afla o cetate pe dreapta TrotusuluT,
ale carel urme se vad
Inca si azT. Poporul zice, ca. aceste
intariti ají fost fácute in
timpul razboiuluT dintre Austriad
si TurcI, pe cind catanele
nemtestl purtati 4pdrul fa:cut
coada, intocmaT ca femeile. Pop orul
i-a numit Nemtif cu coada..»
Baráceni, in vechime numele conzUhet
Motatd, pl. Cimpul, jud.
Dolj.
Bäläceni, jud. Dolj, pl.
ampul, com. MotateT.
aálAcenil (Virful-), nzunte, injudetul
Suceava, com. Malini.
aálace§ti, com, rur., din pl. Ocolul,
jud. Gorj, spre S. si la 23
kil, departe de orasul T.-Jitt. Se
compune din 2 catune : VIrtul
Balacesti. Numirea se zice, ea
o are de la un fost Ban al CraioveT,
numit Baläceanul, care a
avut si proprietate aci. Este situat
pe loc ses si la V. com.
Cirbesti, In partea dreapta a
riuluT Jiul, in apropiere de Bistrita.
Are o suprafata. de 1367
hect., din carT 42 hect. padure,
112 hect. imas si vatra satuluI,
50 hect. fineata si 1162 hect.
cultura.
Arco Populatie de 969 su flete,
in 242 familT, din carT 23 TiganT;
150 contribuabilT. Veniturile comuneT
sunt de leT 1208, banT 54,
iar cheltuelile de leT 1204, bata
59. LocuitoriT posea. 20 plugurí,
56 care cu bol, 2 carute
Cu cal, 114 vite marT cornute,
o caT, 49 porcT si 15 or.
Prin comuna trece soseaua
comunala, care o pune in legaturl
la N.-V. cu comuncle Somanesti
si Stejerer, si la S.-V.
Cu com. Rosia.
In comunà se gasesc 6 puturT
si 4 cismele.
Comuna are o scoalä., frecuentará
de 25 elevI.
In comuna. sunt 3 bisericr,
deservite de 2 preotI si 4 chitaretf.
Spre S.-V. de catunul Virtul,
pe malul sting al riuluT Tismana,
se gasesc ruinele und cetatI,
care ocupa o suprafata aproape
de 2 hect. Zidurile, carT formati
laturile, se vad i acum, i in
cele mal' multe locurT isI conserva
inaltimea de 3-4 metri.
Constructia a fost ra'cuta din
cal-aflija. Pe lingl zid, In partea
din afara, pare a fi avut si sant;
intrarea i esirea in cetate, era
prinfdoua portI opuse, ale caror
urme se mal pot vedea si asta-zit;
india asezatä spre miazä.
- noapte, lar cea-l'alta spre
miaza-zi, ambele in directia riuluT
Tismana.
aalace§ti, jud. Dolj. (Vez1 Bolacesti-Iordacheni.)
Bäläce§ti, cittun, al com. Balacesti,
jud. Gorj. Este situat pe
loc ses, la V. comuna Cirbesti, In
partea dreapta a riuluI Jiul, in apropiere
de Bistrita. Are o suprafata
de 800 hect., din carl
42 hect. padure, 112 hect. pamune,
50 hect., finete si 596 hect.
arátura.

BXLXCESTI 285 BALXNEASA
Loc. pose& 12 plugurT, 30
care cu bol si vacT, 2 cgrute cu
cal, 72 vite mar! cornute, 6 caT,
25 porcT, 15 or.
Are o populatie de 600 suflete,
din carT 88 contribuabilT.
Are o scoalà frecuentata de
25 elevr.
Are 2 biserict de lemn, fondate
de locuitori, in anul 1790
deservite de I preot si 2 cin-
tgretT.
aal'ace§ti, vale, in com. Bglgcesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, pe
care e situat cgt. Virul. Aceasta
vale incepe de la N. si se terming
in albia Jiului. E limitata
pe partea dreaptg de dealul
Virtul.
Bäläceqtilor (Dealul-), deal,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna
Argetoaia, satul Bglacesti-Iordgchesti,
de 200 M. Este acoperit
cu viT si se lasä. din dealul Poroieni,
jud. Mehedinti.
Waracita, com. rur., asezatg in
partea de S. a pläsiT Dumbrava,
jud. Mehechnti, la distantg de
62 kil, de orasul Turnul-Severin.
Situatä pe clinpie i micT dealurT,
formeazd comung singurk
avind 4 mahalale, i anume : Mahalaua
Mitulestilor, Grgurestilor,
Florestilor i Popestilor. Are 261
contrib. din 1316 loc., In 352
case. Se mgrgineste la rgsgrit
cu com. Cleanovul, la apus cu
comuna Dobra, la miazg-zi Cu
comuna Prisgceaua si la miazgnoapte
cu comuna Gvardenita.
LocuitoriT posedg 41 plugurT, 73
care cu bol, 16 cgrute cu cal
si I 16 stupT. Comuna are o bisericg
cu i preot i 2 cintgreti;
o scoalg cu un invAtgtor, frecuentatg
de 43 elevI si 3 eleve
3 drciu ml. Budgetul comunei
coprinde: la veniturT 6704
leT si la chelt. 1141 leT. Numg-
rul vitelor este de 538 vite marT
cornute, 47 cal, 439 01 496
rimgtorT. Prin aceastä comung
trece soseauaTurnul-Severin-Rogova-Coratelul-Balgcita,
impreu
nindu-se aci cu acela care vine
de la Biclesul-Gvardenita. Prin
aceasta comuna trece si Brazda
saü Valul-luT-Traian, ce vine de
la Dobra i merge /a C/eanov.
Partea de miaza-noapte a comuneT
Balacita este udatg de
riurile DesnAtuiul-Mare si Desngtuiul-mic;
lar In partea de
miazg-zi este udatg. de Riul-Vadula
DealurT mal insemnate
sunt : dealul Gvardenita i dealul
Baläcita, tare care se formeazg
valea nunaita Valea-Mare.
In marginea comunel se aflg Lacul-Rosu.
Ad se face in fie-care
an, la sfirsitul luT Martie, un
bilciu insemnat. Com. Bal1cita,
inainte de 1864, purta numele
de Porcareata, de la porcariile
ce erati infiintate in acest loc,
si figura ca cat, la adevarata
com. Bata:cita, care asta-zI se
numeste Gvardenita, In loc de
Bälä cita, deal, in com. rur. Bgig.cita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bäläcuta, izvor, la na$tere din
partea de N. si V. a catunuluT
Balaca, com. Scäeni, pl. Podgoria,
jud. Prahova, de uncle
luind o directie dreaptg, spre
S., se varsg. In Iazul-FeteT. Numirea
si-a luat-o de la cgtunul
Balaca.
Bälälta, phlinf, pl. Siretul-d. j.,
jud. Bacgu, care i$T are izvoarele
pe teritoriuI comuner Ma
rgsti, In padurea Godovanul
se vara. In piriul Berheciu, dupg,
ce udg satul Valea.
MIMA numirevechie, a catunu-
luT Dumitresti d. s., din comu
na Dumitresti, plaiul Rimnicul,
jud. R.-Sgrat.
aá1ä1ä5 sau Iazul-Morilor, la
in jud. R.-Sgrat, plaiul Rhnni
cul, com. Dumitresti. Se des
face din riul Motnaul, trece prin
cgt. Dumitresti-d. s. unde sunt
2 Morr i se aruncg tot in riul
Motngul.
BAIäläil, lac, In jud. R. Sgrat,
plaiul Rlinnicul, comuna Dumi
tre$ti, in cdtunul de resedintg.
munte, in jud. Bacdu,
pl. Trotusul, com. Doftana, si
tuat mar sus de muntele Dra.
coaia, de-a stinga TrotusuluT.
aáráneasa, sat, pl. Tazlgul d j.,
com. Tirgul-ValeaRea, jud. Ba
cgu, situat pe piriul cu acelasr
nume, de-a stinga TazIguluT Ma
re, la o depgrtare de 2 kilom.
de scoala din tirg. Are o bise
rica ortodoxa., cu z cintaretT, ri
dicatg, la 1855 de defunctul G.
Condopolo, si una catolicg, ridicatà
de locuiton, la 1860.
CirciumI sunt 3. Capi de fa
milie sunt 99 CU 402 suflete.
Animale sunt : 35 caT, 222 vitc
cornute, 25 poni, 5 capre.
Bäläneasa, deal, plasa Tazlgul
comuna Tirgul-Valea Rea,
jud. Bacan, pe teritoriul satuluT
BlIgneasa. Face parte din .ira
dealurilor, ce desparte Tazlgul
Mare de Siret.
Bäläneasa, deal, pl. Siretul-d. j.,
jud. Bacgu, pe teritoriul satuluT
Leca sau Ungureni, din c. Lcca.
13filfineasa, iaz, pe mosia Finti
nelele, com. Fintinelele, pl. Sire
tul, jud. Botosani. Are o su
prafatg de 2 hect. Este format
din izvoare i raid piraie.

BXIINEASA 286 BXLXNEM
Waläneasa, mofie, cu pAdure in
exploatare, pl. TazlAul-d.-j., comuna
Tirgul-Valea-Rea, judetul
BacAti. Are o intindere de 364
hect., cu un venit anual de ler
10.900. Proprietatea d-lor Dumitru
i Panait Condopolo.
«Aceastd mosie cu pArtr
rdzAseascd, In care mosie are
parte si d-luf Costachi Roset,
Sf. mdriAstire Berzuntul,
nat5, la Sf. Munte Atos, in jos ;
lar din rAzesT sunt si Ion Radul,
numitru Aposticl, NeculaT Stingaciul
si altr mar multr rdzesi
pArtag in ea. Are un sat cu
o biseria, I preot, 2 dascAlT,
T privilegiat, 4 mazilr, 2 nevolflier;
pe 11110 mosiile Poiana,
°MR-Mare si altele, cu un numar
de 35 locuitorr.» (Th. Codrescu,
eBuciumulRom.», p. 89).
Bäläneasa, padure, situatä. intre
satele Ghionoaia si TdvAdAresti,
com. Vultureni, plasa Berhecili,
jud. Tecucili.
aáraneasa, pdclure, pl. TazlAuld.-j.,
com. Tirgul-Valea-Rea, jud.
proprietatea fratilor Condopolo.
Este populatà de the,
ulmi, stejari si carpern. Are o intindere
de 443 hect. si este supusA
regimulur silvic.
aálineasa, pirig, plasa
comuna Tirgul-Valea-Rea,
jud. BacAu, care izvoreste din
muntele Ousorul, curge de la
E. spre V. si se varsd de-a
stinga TazlAulur-Mare.
Bäläneasa, piria, plasa Siretuld.-j.,
com. Leca, jud. Baal' ;
obirseste de sub dealul cu acela$T
nume, se fricarcä cu pidiasul
Velnita si se varsA in piriul
RAcatAul.
BAlänelul, a'eal, situat intre comuna
Gropile, din jud. Bacau,
pl. Tazläul-d.-j. si com. Drägusani,
jud. Putna, pl. RAcAciunr.
Din trinsul lzvoreste pirlul Drägusani.
pisc de deal, pl. TazlAul-d.-j.,
jud. Bacdil, din culmea
Ciortolomulur.
aalineni, lac izolat, pl. Negoesti,
com. Preasna-Nouä, judetul
Ilfov.
aáránescului (Nucul-), izolat,
in com. BAlänesti, judetul
Buzg.li.
Bala'nesculuI(Odaia-), locuingt
isolatd, in plasa Marginea-d.-s.,
com. Obilesti, jud. R.-SArat, asezatd
in partea de miazd-zi, pe
mosia BAlänesculuT. Azr e han
pe drumul care comunele: MArtinesti,
Voetin i Bogza.
Bälänesculdi (Tufele-), loc izolat,
in com. Bäldnesti, judetul
Bäläne§ti, com. rur., in plaiul
Pirscovul, judetul Buzäü, situatä
pe ambele malud ale pirtulur SAratelul
- BAlAnestilor, la distantä
de oras de 43 kilometri.
Limitele sale sunt : la Nord,
incepe de la BlidArr si merge
la Crucea - Chiritä ; se lasá
In gura Ulmetulur, urcä pe malul
Lazulur, pand In Virful-Bosovelulur
si merge pe plaiurr
pAnd in Virful-Junculur, despre
comuna Boziorul ; la Vest incepe
din Virful-Junculur, merge
prin Virful-Tiser, Predealulur,
Cosmer, Virful cu - Argelele
ajunge In virful PanAtAulur, despre
comunele Sibiciul- d.-s., si
PAnAtAul; la Sud, Incepind din
Virful-Pdratäulur, se lasä. pe hotarul
mosier Mosesti, atunul Pietrarul,
pe care merge pand In
izvorul MurAtoarea-Posobestilor,
despre comuna Trestia ; la Est,
Incepe din izvorul MurAtoarea,,
urcl pe malul Zäpodier si merge
peste coline, pdnA in BlidAri.
Suprafata sa este de 29o0
hect., din care 386 arabile, 976
pldure; 381 fineatä., 398 izlaz,
186 lived, 5 vir si 568 sterp,
ProprietAtr mal insemnate sunt :
BAldnesti, MArculeasca, Moseasca
si Tihulesti-Cozienr, parte ale
statulur, parte in devAlmAsie ale
cetelor de mosnenr : Mosesti,
Mdrculesti, descendintl din Popa
Neagu si BAlAnesti, descendintr
din mosir lor : DrAgusinul si Tintea,
la cad se mar pot adluga :
Gr. Coloescu $1 G. MArculescu,
avind pArtr marT din proprietatea
mosneneasa.. Teritoriul acester
comune, fiind muntos, nu
permite altd culturA, de cit acea
a porumbulur. Industria e redusA
la trebuintele domestice 1 in
cit-va aplicatä la tesAtud, obiecte
de lemndrie si mar cu seamg.
made si fabricarea tuicer.
Are 5 tirgurr : la Mosr, 25 Martie,
23 Aprilie, 15 August si 8 No,
embrie, ce se tin in fie-care an
si cind se desfac. tuicA $1 vite.
Pe apa SdrAtelulur are 6 mod de
mdcinat porumbul, din care 2
sunt ale statulur ; o stinä pe
mosia Tihulesti, tot a statulur.
CAT de comunicatie n'are de et
albia duluT SdrAtelul-Bälänestilor,
care In timp de iarnä si mar
cu small, pe timpul ploios, impiedia
orr-ce transport.
Vite are: 447 bol, 175 vad,
43 viter, 26 c.aT, 21 epe, To mind,
I250 or, 107 capre 5i 280 porcr.
Stupr sunt 88.
AceastA com. e formatd din
atunele : BAIAnesti, Bercesti,
Bodromiresti, Cocirceni-Cozieni,
Fata- lur -Nan, Märculesti, Turburea,
Valea-Eper si Valea-BanuluT,
avind o populatie de 2050
locuitod, din carr: bdrbatr Insuratt
462, neinsurati 23, vl-

BÄLANE§TI 287 BALANE'rI
duvI 28, divortatr 5, baetr 486;
femer maritate 462, vaduve 87,
fete 497. Are 521 case. Sträini
sunt : 6 Ungurr si 2 Grecr.
MeserlasI sunt : 7 lemnarI,
timplar, 16 rotar, I fierar,
boiangiu i 2 cizmarT, la carr
s'ar mal putea adauga un mare
numar de taranr, carr trAesc din
cioplitul lemnelor pentru case,
doage $i roate. Media nasterilor
e de 72, a deceselor de 60, a casatoriilor
de I I. Populatia creste
cu o medie anuald de 12 suflete.
Din punct de vedere financiar,
comuna are 384 contribuabilr,
din cari 27 comerciantr Rominr.
Stabilimente TO. Budgetul comuner
e de 3060 ler si 46 batir.
Comuna are o scoalä in catunul
Cozieni, Cu o popula.tie
de 55 elevI si 3 eleve. Carte
stia 209 locuitorr. Are 4 bise-
: Cozieni-d.-j., vechia schit
si metoh al Episcopier de Buzdu,
cu hramul Sf. Treime; Cozienid.-s.,
cu hramul Adormirea Maicer-Domnulur;
Baldnesti cu Sf.
Voevozr i Cocirceni cu SE Teodor
i Buna-Vestire. Biserica catedrala
este Sf. VoivozI. Preotr
sunt 5, cintaretr 4 si paratliserI
4. CirciumI are 5. Casete loc.
sunt in genere bune si curate.
In timp de invaziunl, teritoriul
acesteI comune, mal cu seama
Valea- Bdjenarilor i Virful-Stiner,
au servit multora ca un
sigur azil. Numele pare a fi
luat de la un Balanescu,
ne intimpina des numirile : Nucul-B
atan esculur, Tufele-Baldnesculur,
etc.
Bäläne§ti, com. rur., in partea
de la N.E. a plasir Ocolul, jud.
Gorj, situata. pe malul drept al
piriulur Amarad la. E formata din
4 catune : BAldnesti,Pistesti, unde
este si resedinta, numit i Pistesti-din-Vale,
catunul Toropi si
catunul Viezuri. Se märgineste
la N. cu com. Voetesti, la Vest
cu com. Vadeni i Curtisoara,
la S. cu com. Petresti, catunul
Dragoeni, si comuna Budieni,
si la Est cu comuna Glodeni,
catunul Basnegi. Are o intindere
de 2000 hectare, din carI
260 hect. arabile, 315 hect. fiflete,
122 hect, vie, rIoo hect.
padure, 180 hect. izlaz i pomet
si 23 hect. vatra satutut,
a bisericer, a caser comuner si a
scoater.
Are o populatiune de 572
familit, cu 1136 suflete, din can
564 contribuabilr, tott Romint
ocupindu-se cu agricultura, eresterea
vitelor, sadirea vier, plantarea
pomilor roditort si lemnaria
simpla'. Locuitorit poseda :
64 plugurr, 133 care cu bol,
12 carute cu cal, 500 vite marr
cornute, 30 cal, 1430 or, 310
rimatort si 50 stupt de albine.
Apele ce udä aceastä com.
sunt : Amaradia, care vine din
comuna Voetesti ; Slastiul, care
izvoreste la picioarele dealurilor
Caloianul i Teretelul.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteana, care vine de
la T.-Jiu, atinge pasteo. de Sud
a comuner si trece la Est; soseaua
comunala, care o strabate
in toata intinderea el, viind din
soseaua judeteanä si o pune in
legatura cu comunele vecine,
prin soseaua vecinala Balanesti-
Glodeni i Bällinesti-Voetesti ;
mar sunt si alte drumurT ordinare
si potect, care o pun in legatuna
cu comunele i catunele
invecinate.
In comuna se gäsesc io puturt
si 17 fintinr.
Are 6 bisericT, intre caff 3
sunt de zid, slujite de 3 preotr.
Una este parohiala, care este
fondata de locuitorr, In anul
1882. Cele-l'alte cincr sunt fondate
: cea din catunul Toropi,
la anul 1845 ; cea din Pistesti,
la 1864. Aci mal este una de
lemn, cu data fondaret necunos
cutd. In cdtunul Balanesti mar
este inca una de lemn, cu data
fondarer de asernenea necunos
cutd ; reparata la Onul 1887. In
cdtunul Viezuri, fondata la anul
1850, de d. Grigore Saftoiul.
Comuna are un local de pri
marie si o scoall publica, fon
data de locuitorr, in anul 1887
frecuentata. de 39 elevt si 3
eleve, din 43 inscrisr.
Balfine§ti, com. rur., plasa Siuld.-s.,
jud. Olt, situata pe valea
Iminogulur, pe piriul Cotenita,
malut Oltulur, la 23 kil, departe
de capitala judetulur si la
7 kil, de re5edinta
Se compune din 2 cdtune :
Ballnesti i Malul-Rosu, cu o populatiune
de 1450 locuitorr, 828
barbatI si 622 &raer; 314 capt
de familie ; 294 contribuabilt, locuind
in 175 case, 130 bordee.
Mara de 2 familir igane, 2 Bulgarl,
4 GermanI si L_Grec, totT
locultorit sunt Romint.
Se spune, ca aceasta comuna
s'a intemeiat pe la anul 1795,
mar intliu pe valea Oltulur, in
locul numit Izlaz, de catre niste
locuitorr venitr aci de peste Olt,
dela Recica, Grojdibodul, Corabia,
etc. si asezatr pe pamintul
unurproprietaranume Balan escu,
dela care s'a si numit Ballnesti.
Mal tirziu, comuna fiind asezata
tn drumul mare Turnul-Magu
rele-Slatina, din cauza navalirilor,
s'a mutat pe locul unde se
afta azr. Mal erzia s'a intemeiat
si cat. Malul-Rosu, pe malul 01
tulur, de catre un proprietar numit
Dinu Ballnescu ; numele
si l'a luat de la un mal de pamint
rosu, care e in apropiare
azr acoperit Cu vil.
Mar tott locuitorir se ocupa
Cu agricultura, viticultura si cresterca
vitelor. Industriar sunt :

BALANETI 288 liA LANII§TI
2 cizman, 2 fierarl si 2 dulghen.
Solul, afara de cite-va partI
cam nisipoase, pe valea IminoguluI
si a OltuluI, e fertil. Se
cultiva tot felul de cereale si
putina cinepa si in. Cultura albinelor
e neglijat5.; nu sunt de
eft vr'o 40 stupl. Parnintul de
munch' are o intindere de I 200
hect. arabile si 8 de finete. Viile
se intind pe o suprafata cam
de 65 hect., iar pe valea OltuluT
se afla Zävoiul, aproape 50
hect. arabile de intindere. Livezile
dati aproape 20 care de
fin.
Cultura gindacilor de matase
produce ca la 40 klg. gogosl.
Aceste producte se desfac maI
ales la tirgurile din Slatina si
Caracal.
Locuitorii, in numar de 250,
s'aii improprietarit dupa legea
rurala din 1864. Elan no caI,
740 bol, 130 vacI, 20 bivoll,
168o oi, 6 capre si 140 porcl.
In comund e o biseridi deservita
de 2 preotI si 2 cintaretr,
plait' de comuna. Biserica
e situata în Baldnesti, fondata de
Pan. Const. Izvoranu, pe la anul
1820.
coala e infiintata cam de la
1857, dar mar regulat functioneaza
de la 1867. Cladirea e
proprietatea comund si e 'in butia
stare. S'a frecuentat in anul
1892-93 de 24 copiI, 23 b5.et1
i i fata, din numärul de
208 copiT, no 135.et1, 98 fete, in
etate de small. Cu intretinerea
ei, statul cheltueste anual 1242
leI. tiü carte 238 barbatT si 23
femer.
Comerciul se exercita. de 6
circiumarI. Se mar face si bildil
de 2 orI pe an, la Inaltare si
SI. Maria-Mare.
Veniturile comunel pe ultimul
exercitiu se urca la .2440 lei si
cheltuelile la 2181 ler anual.
oseaua judeteana leaga comuna
la N. cu com. Coteana si
la S. cu Viisoara. Teritoriul sail
e udat de la N. la S. de apele:
Oltul, Iminogul i Cotenita, cum
si de valceaua Adincata. Pe teritoriul
eI se afla 2 magurI insemnate:
Magura Mare si Magura-Balanestilor.
Se margineste la N. cu com.
Coteana, la E. cu Izvoarele, la
S. cu Maruntei, la S.-V. cu Viisoara
si la V. cu riul Oltul.
Ca fapt istoric se povesteste
numai, ca pe la anul 1821, trecind
pe ad pandurir lur Tudor,
cari apucasera drumul pe riul
Iminog in sus, ail jaluit pe proprietarul
Dinu Balacescu, si
fä.cut mad stricaciunf.
Bäläne§ti, sat, com. Curteni, pl.
Crasna, jud. Falciii.
Bäläne§ti, sat, in comuna Bargaoani,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, situat in dreapta soseld
judetene Piatra -Bozieni ;
formeaza coltul despre Nord al
careulur, alcdtuit de satul
top la V., satul Ghiläesti spre
S., si satul Dirloaca catre E.
Terenurile sale plane, sunt
continuare a \Tailor, ce se desfasoara
de la N.-S. si V.-E. a
comund, prezintind si multe locud
mlastioase.
Suprafata totall e de 950
hect. Populatiunea e de 300 suflete,
sail 69 fain., dintre carI
67 fam. rominestI 0 2 fam. evreesti,
13 vaduve si 8 nevolnicI.
Loc. se ocupa cu agricultura.
Numarul contribuabililor 150.
In acest sat se afla o biserica,
färà preot, ci numaI cu
eclesiarh.
Numarul vitelor se urea la
360 capete, dintre cad: 40 bol,
00 vacI, I 10 oI, 50 rimaton,
20 cal si epe si 30 vite mid cornute.
Comunicatiunea cu locurile ve.
cine se face prin un drum natural,
ce da in soseaua judeteana
Piatra-Bozieni, intre 22--23 kil.;
si un altul, ce trece prin satul
Bäläne§ti, sat, face parte din comuna
cu acelasI flume, din pl.
Siul-d.-s., jud. Olt. Are 1280 locuitorI
si e situat in partea de
E. a comunef pe valea Iminoguliff
i piriul Cotenita. E resedinta
comuner si are o biserica
zidita la 1820 i reparatA
la 1888. Vechil säi ctiton
fost Pan. Constantin Izvoranul
si sotia sa Salta; poartd hramul
S-tiI ImparatI Constantin
Elena si a Sf.Erarh Nicolae.
Ca populatie scolarä are 194
copiI, 102 bäetr, 92 fete, din
can' urmeaza la small g4, 23
bletI i i fata.
Bfiläne§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
plasa Marginea-d.-s., cdtunul comuner
Lacul-luI-Balean, asezat
pe piriul Balanesti, la apusul comund.
Ved Cocosari.
Bäläne§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Riinnicul, catunul comund
Dumitresti. Numit asa dupa numele
familier de razasI, Ballnesti,
ce ati locuit i locuesc ad.
E asezat in partea de miazanoapte
a comuner, linga catunul
de resedinta.
Bäläne§ti, sat, face parte din com.
Vultureni, plasa Berheciu, jud,
Tecuciii. A4ezat pe valea cu acela0
nume, e str5.baut de pirtul
135.15.nWi. La o distanta de 2
kil. i 200 m. departe de Vultureni.
Are o populatie de 17
capi de familie, cu 97 suflete,
locuind in 15 case. Comerciul
face un circiumar. Aict se afla
o biserica, cu hramul Adormirea-Maicer-Domnuluf,
care a ser-

BXLXNEsTI 289 BXLXNEsTI
vit ca schit de calugäsT ; in
urmä a devenit biserica de mir.
Nu se stie precis data fundärd,
gäsim insA scris pe biserica data
7267=1759. La 1834 s'a reparat.
Bäläne§ti, sat, face parte din
com. Giurgioana, pl. Zeletin, jud.
Asezat pe dealul cu
acelasT nume, la o depArtare
de resedinta comund de i kil.
si 240 m. Are o populatie de 42
capT de familie, cu 165 suflete,
locuind in 39 case. Aid se afla
o $coala mixta, care dateazA de
la 1870 si se frecuenta de 48
baetI, din numarul de 109 copa,
73 baetT si 36 fete. Comerciul se
face de un drciumar. LocuitoriI
sunt improprietaritT dupa legea
rurala.
Bäläne§ti, cit., in jud. Braila, la
E. de satul Urleasca, pe malul
drept al 'MI Ianca, in fata Movilet-Vame,
infiintat la 1859.
Suprafata vetreT satuluT este de
5 hect., avind 14 case. Populatiunea
e de 16 capT de familie
sati 83 locuitorT, din cari 47 barbatt
si 36 femeT, 30 cAsatoritT
si 53 necAsAtoritY. titi carte 2
loc, si nu stiti 63. Animale sunt :
63 cal, 202 vite cornute, 57 oT
si 42 rimatorT.
Bäläne§ti, cal', de resedintd, al
com. Balanesti, jud. Buzar'; 350
locuiton si 94 case. Are subdivizia
Tihulesti.
Bäläne§ti, cittun, al com. Balanul,
jud. Gorj. Are o intindere de
500 hect., din carT so hect. arabile,
6o hect. finete, 27 hect.
vie, so hect. izlaz i pomet, 297
hect. padure si 5 hect. vatra
satulut.
Are o populatiune de 199 facu
551 su flete. LocuitoriT
poseda io plugurT, 45 care cu
bol si 5 caxute cu cai, 190 vite
marI cornute, 16 cal, 630 01, 90
rimatort si 20 stupT Cu albine.
Apele, ce udA cat., s'au descris
la comuna sa. Calle de comunicatie
asemenea.
In Balanesti sunt 4 puturT
6 finen'.
BisericT sunt 2, slujite de I
preot paroh si i cintAret. Una
este de lemn, vechie, si una
de zid.
Bäläne§ti, d'hm, apartine de
com. Urbeasca-Horezul, pl. Horezul,
jud. Vilcea.
In acest catan se vede un izvor
cu apa de pucioasä.
Ad este o biserica fondatá,
dupl cum spune traditia, de un
arhiereä, cu numele de Stefan,
de origina din com. Rimesti,
pl. Horezul, nascut dintr'o familie
foarte vechie, numita Nanes.
Descendentf din aceasta
familie se mal gasesc si asta zI,
traind in com. Horezul.
Acest arhiereu, se zice, ca a
fost Episcop, ba chiar Mitropolit
al Ungro-Vlahier i ca fácind
niste greselt marI contra
canoanelor bisericesti, a fost ras
pe jumatate i izgonit din scaunul
episcopal. El a venit la locul
sal' natal si drept ispasirea
pacatelor, dispunind si de mijloace,
a pus temelia acestel biserie/.
Data fondaref, se spune,
a fi pe la anul 1496. Ea este
construid, dintr'un fel de plata
foarte tare si foarte poroasd,
numitá siga si care, combinata
cu var i nisip, s'a otelit
In deajuns, spre a fi putut sa
reziste. A stat maT multr ant
In paraginire, in cit, dupá cum
spun mosiT, traiton astazi, au
pomenit crescutT pe partea de
d'asupra bolteT eT plopt inaltr
de la 4-5 metri. A fost reparata
de mal multe on ; ultima
data la anul 1855.
Bäläne§ti, deal, in com. Tohani,
jud. Buzlu, acoperit cu vil, carT
produc un vin cu oare-care reputatiune.
Balane§ti, deal, pe teritoriul satuluT
Hiliseul, com. cu aseme
nea numire, pl. Cosula, jud. Do
rohoiu.
Bäläne§ti, deal, in raionul com.
Ballnesti, pl. Siul d.-s., jud. Olt,
pe care se cultiva 55 hect. 50
ariT vie.
Bäläne§ti, deal, satul Balanesti,
com. Giurgioana, jud. Tecuciu.
Se intinde in directia N. S.
1341äne§ti, deal, la V. comunef
Romani, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Bäläne§ti, iaz, jud. Neatntu, si
tuat la rasAritul satulut Cu asa
numire, com. Bargloani, plasa
de Sus-Mijlocul. Este format din
scursoarea baltilor ce se intind
catre apusul säú, provenite din
piriiasele Trudesti , Ghigoesti ,
BAlnisoara, Bahnita si altele, ce
se scobor din podisele si dealurile
despre V. a com. BargIoani.
In spre capatul sal.' des
pre E. maT este alimentat de
apele pirliasuluT Baranta.
Constantin Negruzzi in scri
soarea I-a : «Preumblare4, asea
mana acest iaz cu fintina Ipo
creneT, unde se scaldafi Muzele,
din pricina, ca in satul Bala
nesti, locuia pe atuncT fabulistul
A. DonicT.
Bäläne§ti, vtahala, face parte
din comuna Ganesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea.
Bäline§ti, mdgurd, pe teritoriul
comund Balanesti, plasa Siul
d -s., jud. Olt, cam la jutnatate
distanta filtre aceasta comuna
64694, Mar* Dtolionar eogrcyto. 87

BILXNEFTI 290 BXLANOAIA
Coteana. Nu se stie, dacd e
naturald san artificiald. Are o
circonferintà la baz5. de 124
metri si o inältime ca de 1,50
metri. Se presupune, cá. a servit
drept hotar tare aceste dota'
comune.
Bfiläne§ti, mofie mosneneascl,
In comuna Baläne,ti, jud. Buzlu-
Are 1220 hect., din care 415
padure, formatà din sforile: Teisul,
Valea-Eper i Birza, iar
restul fìneatd, izlaz si lived de
prunT.
Bäläne§ti, mofie, in jud. Tutova,
plasa Tirgul, com. Vinderei, pe
ambele malurT a piriulut Jevarät,
proprietatea statului, arendatä,
In ultimul period , cu 3480
le! anual.
Bäläne§ti, vezi Pomirla, pidiere,
in jud. Dorohoiti.
Balane§ti, pa-dure, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Vinderd,
de 13 hect., proprietatea statuluI.
aálfine§ti, pirtil, in jud.
plasa Marginea-d.-s., com.
Lacul -1u - Balan , izvoreste din
dealul Costandoiu, trece prin
c5tunul B515.nesti si se varsä In
riul Rimna.
Bäläne§ti, phifi, curge prin satul
cu acelasI nume, com. Vultureni,
jud. Tecuclu, si se vars5
In Berheciii.
Bälfine§ti, phig, ce curge prin
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Vinderer, prin valea cu asemenea
numire si se varsä in dreapta
pirliasulm Jevardt.
Bäläne§ti, vie, in com. Tohan,
jtid. Buzrtu, pe dealul Bälänesti,
de 90 hect.
Balane§ti (Sforile-) , numire,
datd und pärtI din mosia statuluT
Tihulesti-Cozieni, din com.
Baldnesti, jud. Buzau.
Balänepi-Du§mäne§ti, mofie,
in comuna si cdt. Tohani, jud.
Buzda, are 670 hect., din care
IO arabile, 512 VII, restul izlaz
sterp. Pe aceastä mosie e
dealul Balänesti, cu renumitele
vil ale locuitorilor din Tohani.
Bäläne§tilor (1211.11-), ria, ce-T
se mar zice i Riul-Rimestilor, izvoreste
din virful muntelur Roman,
proprietate a mal multor
mosnenl din plaiul Horezul. Curge
spre S. in jud. Vilcea ; udd
partea de N.-E. a comund; se
intilneste cu Luncavdciorul, aproape
de vatra comuneI Horezul
si se vars5. in Luncavät,
Vez! cuvintele Horezul i TI-51stan.
Bäläne§tilor (Särätelul-), riz7,
jud. Buzäti, vezi SArAtelul.
Bälänicä, atun, (tlrld), in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, comuna
Andräsesti.
Bälänoaia, bala, situatA in jucl.
Tecuciti, la V. de satul Homocea,
com. Homocea.
Bälfinoaia, movild vechie, pe
cimpia Burnazuld, jud. Vlasca.
Bälänoaia, com. rur., compusà
din catunele: Bäldnoaia, Cosoveni,
Nazirul, Oncesti, Turbatul,
Cantemirul si Ruica sati Buciumeni,
situat5. in tunca DunäriT,
pl. Marginea, jud. Vlasca ; departe
de Giurgiu de PD kil.
de Sanesti, resedinta plásiI, de
7 kil.
In 1888 avea 362 familif, cu
579 contribuabilT, sal1 2130 sufl.
Venitul comunal In 1888 era
de 11848 i cheltuelile de 8097
ler, 62 batir.
In comuna intreag5. sunt 4
bisericr; una, in clt. Bälänoaia,
clädit5. la 1845 de proprietara
mosiel Bálänoaia, Epitropia Sf.
Spiridon-Noti dinBucuresti, dupä
stäruinta fostuluI arendas Polihronie
; a doua, in caunul Turbatut
zidità la 1862, de locuitorY
; a treia, In Oncesti, la 1856;
a patra, in satul Cantemir,
cutà de locuitorI, la 1888. Ele
sunt deservite de 5 preotr si 6
cintiretf si tin de parohia B515noaia.
Are o scoald mixta Cu doud
clase, condusä de o invätätoare;
scoala a fost frecuentatä In 1888,
de 22 brietI si 2 fete.
Aci se aflä pärticele de padure
de pe proprietatea Bd15.noaia
: partea de la apus a satulul
a statuld,
durea de la cdtunul Cantemir
si pädurea de la Turbatul
Onceasca.
S'a Osa intr'o carierl de pietris
maT multe oseminte de fosile.
In 1888 era(' in comun5.: 570
bol si vad, 155 bivolI, 620 cal.,
2000 OT, 35 capre, I I asinI
340 rimAtorr.
Depärtarea cea mal mare a
unuia din cdtunele, ce constitue
aceastd comuna, de Giurgiti, este
de 13 kil., i cea mal apropiata
de 7 kil.
Bälänoaia, atun, pendinte de
com. Bállnoaia, pl. Marginea,
judetul Vlasca, situat pe lunca
GiurgiuluI, sub Dealul-Dundril.
Proprietate a Sf. Spiridon-Noii
din Bucuresti.
Are venit anual 1800o leI.
Supraf. mosid este de 1150
hect. La 1864 s'ají improprietärit
75 locuitorr, fostI clAcasI, 0.1
215 hect.
Are o bisericd ziditä la 1845

BALXN0AIA
de Epitropie, dupa stdruintele
vechiuluT arendas Polihronie, cu
hramul Sf. Gheorghe. La aceastS
bisericl servesc 2 preotT si 2
cintAretr.
Mar jos de satul Bäldnoaia,
trece vechiul Drum-al-Banulur,
botar dintre domeniul Giurgiulur
si aceastA mosie. Acest drum a
fost soseluit de armata ruseascA,
la 1878, cu ocazia räzboiulur cu
Turcif.
Acest cAtun este departe de
Giurgiti cu 8 kil.
Baránoaia, movilil vechie, pe domeniul
Giurgiulur, jud. Vlasca.
Bälänoaia, jud. Vlasca, petic de
peidure, de stejar, in suprafatä.
de 50 hect., aldturr de satul
BOlAnoaia, de la care si-a luat
numele.
Bälärie, vale, vezr CurmAtura-
BärärieT, jud. Suceava.
Baläril, com. rur., compusl din
cltunele Curuieni-d.-j. sati Gorneni,
Curuieni- d.-s., Chitia si
Stllpul, situate in pl. Cilnister,
jud. Vlasca, pe platoul d'intre
Neajlovul si Cilnistea. Distanta
de Giurgid e de 40 kil., iar de
GhimpatT, resedinta plAsir, de 6
kil. si 30 kil. de Bucuresti.
In 1887 erad ad 266 familiT,
Cu 236 contribuabili.
Venitul comunal in 1887 era
de ler 3750, cheltuelr 3128 ler.
Are o s coalà mixta' Cu 4 clase,
conclusa de un invAtAtor si la
care, in 1888, ad urmat 41 bAetr
§i 4 fete.
In aceastO comunl sunt 2 bisericT,
una in BAlAriT, alta in
Gormeni sati Curuieni, la ambele
servesc 2 preotT si 4 dascalT,
tine de parohia BälAriT. Distanta
cea maT mare intre atunele, ce
tine de aceast5 parohie, este de
II kil. In com. sunt 6 circiumr.
291
Balad', ccitun, pendinte de com.
M'AM', pl. Cilnistea, jud. V/asca,
proprietatea d-lur G. Vernescu.
In acest cdtun sunt 215 loc.,
improprietäritT la 1864, pe o suprafatá
de 675 hect.
Ad i este o bisericA, cu hramul
Sf. VoivozT, deservit'A de un
preot si 2 cintäreti, la care in
1888 s'ad oficiat 43 botezurr, 12
casOtoril si 25 inmormintAn.
Prin acest sat trece soseaua
judeteand, ce duce la Bucuresti.
Ad i este localul scoaler si al
primárieT.
Proprietarul are case cu grádinA
si elesteurr frumoase. Sunt
case de arendasT cu han mare,
magazir si pAtule indestulatoare.
Aci este lacul si mägura Grddistoiul.
(Vez.' com. Baláril).
Bäläril, afluí, pendinte de com.
Arsache, pl. Marginea, judetul
Vlasca, situat pe proprietatea
Parapani. Fostá a mOnAstirer
Radu-Voclà, pe la 1828.
Suprafata acestuI trup, tilainte
de a se contopi cu Parapani,
era de 1520 hect. Este
situat pe malul DunäriT, intre
Arsache si Pretrosani, departe
de Giurgiti de 24 kil. Printeacest
cáltun trece soseaua, care
merge din Giurgiti la Zimnicea.
In BálAril este o bis. cu hramul
Sf. Petru, zidita la 1868, de
locuitorir ; are un preot si 2 cintäretr,
In 1888 s'ad oficiat aci
21 botezurr, 4 cäsAtorir si 8 inmormintárT.
LocuitorT improprietAritT in acest
cltun, in 1864, ati fost 120,
cari ad /uat supraf. de 360 hect.
Aci, in vechime era o cetátuie,
de o oare-care insemndtate.
Bälärii, 1/dicta, ce vine din proprietatea
Letca-Vechie si dA In
Neajlov, in com. B5.1OriT, judetul
Vlasca.
BXLXETI
1361ä§ani, judetul Dolj. (Vez' BA
losani).
Bälä§eni, mofie, in jud. Neamtu,
fArl sat, situatA pe ling5. mosia
Manesti, in com. Petricani, pl.
de Sus-Mijlocul. A fAcut parte
din terenurile, carT alcAtuiau desfiintata
com. Boistea. Inainte de
secularizarea averilor mAnAstirestr,
a fost proprietatea mirals
tirer Agapia si inchinatA Mitropolier
din Iasi, starea II; ast5.-zr
apartine statulur. I se mal zice
si Grasi.
Bälä§e§ti, sat, in jud. Tutovo,
pl. Corodul, spre S.-E. de Bir
lad, la 15 kil, de acest oras.
Are 730 10e., din carr 52 stia
carte ; 205 case. Formeazä o
com., BAllsesti, cu cAt. Pupezeni.
In toatA com. sunt : 1051 loc.,
din carT 125 stiu carte; 215 contribuabilT;
286 case. Se cultivl
via pe o supraf. de 67,50 hect.
si prunir pe o suprafatA de 3
hect. Comerciu se face de 15
oamenr, din carr 12 Rominr si
3 strAinr, in 12 stabilimente comerciale,
din can 8 circiumr.
Are : o moarl Cu vaporr ; o
scoall primarä de bletr; 2 bisericr.
Contributiunile directe a
locuitorilor acester comune, sunt
de 13199 1-, 49 b.
aáli§e§ti, bala' miel, in judetul
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
comuner Pisica si pe al cAtunulur
sAti Azacliu, asezatl in partea
nord-esticA a plOsii, si sud ves
ticl a comuner. Este formatA de
o vársare anterioarA a DunAriT;
dar acum nu mar comunica Cu
ea. E inconjuratA de toate pArtile
numar cu stuf si in apropierea-T
de toate pArtile, se ridicA
Grindul-LAtimer, al VAlcanulur si
al Oalelor. E aproape sl disparl,
de oare-ce a inceput de mult
d. sece.

B.A.LX0IUL 292 BA.LcEsTI
Bäri§olul, ogaf, numit i Ogasul-
BalAsoiulur, in com. rur.Adunati-
Teiulur, pl. Dumbrava, judetul
Mehedinti.
Biläpiul, vale, com. Deleni, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt.
Bälätäul, baltd, In jud. Fdlciù,
numita i Podul-Oprer, in intin
dere de 15 hect., pe teritoriul
comunel Bunesti, pl. Crasna, in
partea de V. E bogatà in peste.
Erálate§ti, deal, la V. comuneT
Crlesti, jud. Tecuciu, formind
limita comuner. Continua spre
S. Cu dealul Benesti i Crdesti
pana la Gura-Crdestilor. Are o
lungime de 4 kil.
BATaurelul (Balaurul-mic), coin
com. Carpinistea, jud.
Buzad, acoperitä de fìneatä.
aratun.
mofie, In com. Carpinistea,
cat. Izvorul-Dulce, jud.
Buzati ; face un corp cu mosia
Izvorul-Dulce.
Biläuzul, pilla, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni
; izvoreste din dealul Flirboaca,
uda partea de apus a comuneI,
si merge de se varsa in
riul Cilnäul, mar jos de cat. Nisipeni,
al comuner Racoviteni.
Valea sa e frumoasa i malurile
sunt acoperite cu bogate semanaturr
In timpul verer.
Bälbaitoarea, loc intre muntele
Zmeuratul si Plaiul-Icoanel, com.
Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Walboca, fes, jud. Bacäti, plasa
Siretul-d.-j., com. Milesti, acopen
it Cu pasune.
adlc, lac. Cu peste, in partea de
S. a com. Cornetul, pl. Saba
rul, jud. Ilfov, in intindere a
proximativä ca de 4 hect.
Bälcani, sat, plasa Tazldul-d.-s.,
com. BasAsti, jud. Bacati, asezat
de-a stinga pir. Coman, la S. de
s. Bacani, care tine de com. Tazjud.
Neamtu, si la o depdrtare
de 4300 m. de satul
sasti (scoala). Are o circiuma.
CapT de familie sunt 55; suflete
114. Animale sunt : 4 cal, 90
vite man cornute, 5 porcr
o caprl. Are o moara de apd
si un frerastrai.
Bilcani, deal, pl. Tazidul-d.-s.,
jud. Bacau, imbracat Cu pddurr,
situat la N. comuner Bäsästi.
Bälcani, mo,sie, pl. Tazlául-d.-s.,
com. Basasti, jud. Bac5.0, numita.
si Balcani-Borsesti. Are o
intindere de 301 hect. si aduce
un venit de 3400 1. anual. Proprietatea
d-ner Ecaterina Gheorghiu.
Bälcani,fteklure, pl. Tazaul-d.-s.,
com. Basasti, jud. BacAti, cu o
intindere de ioo hect. Proprietatea
d-ner Ecaterina Gheorghiu.
Esenta, care predomina printre
arborir acester pOdurI, este bradul.
Aceastá padure este supusa
regimulur silvic.
Balcani, pirtiaf, jud. Bacäti, pl.
Taz15.ul-d.-s., com. Basdsti ; izvoreste
din com. Tazläul, judetul
Neamtu ; curge de la N.-V.
spre S.-V. si se varsO in Tazlaul-Mare.
Biloe§ti, com. rur., pe apa Topologul,
jud. Arges, pl. Topologul,
la zo kil. de Tigveni, resedinta
subprefecturei, si la 20
kil. de Pitesti. Se compune din
satele : Bälcesti, Giltofani, Linia-
Hanultu, Mdzararul, Rotáresti
Valea-Balceasca, avind peste tot
200 familiT, cu 774 suflete. In
comuna sunt 3 bisericI: in MIcesti
, GlItofani i Valea-Balceasca
; o scoalä primara ruralä.
Budgetul comuner pe anul
1882-83 a fost de 1767 ler, 6o
batir la veniturI si de 1732 ler
la cheltuelT. Aicr este resedinta
judecatorier de ocol Olt-Topolog.
In 1887, aceasta comuna
numära 183 contribuabilI i avea
un budget de 4621 leT la veniturT
si de 4346 ler la cheltuelf.
Numarul vitelor in 1887 era
de 248 capete vite marT, 211
bol i vacl, 37 cal si de 132
vite märunte, 75 or, 7 capre
150 rimátorT.
Bälce§ti, com. rur., plasa Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. N'are nicr
un catun alipit. Se numeste astfel
de la un bilciti ce se tinea
in vechime in aceasta localitate.
Este situata pe valeaPesteaner,
Dealul-Bälcestilor i Obrejia-01tetuluI,
la 75 kil. departe de
capitala judetulur si la 40 kil.
de a sub-prefecturer.
Ave o populatie de 1079 locuitorr
(556 barbatI si 523 femel)
In care inträ 4 familiT de Tigani
si 3 de BulgarT; 269 capI de
familie.
In comuna sunt 3 bisericr
una, cu hramul SfintiT-Ingerr,
fondata la anul 1885; o alta,
cu hramul Adormirea-Maicei-
Domnulur, fondata la anul 1871
si a treia, cu hramul Sf. Gheorghe,
fondata la anul 1864.
Ad i locuitorir se ocupa cu olana,
dulgheria, rotaria, empana
si boiangeria, cizmäria
cojocaria. Comerciul e destul de
dezvoltat, din cauza, cd aci se
face regulat un tirg saptaminal.
Locuitorir desfac produsul
muncer lor, atit la Craiova, Dra.
gasani, Riureni, cit si la tirgul
säptaminal.

BÄLCETI 293 BXLIDIMXNEASCA
Comuna are aproximativ 30
cal, 700 boT, 800 vacT, peste
300 capre 0 peste 3000 of.
Pe apa Oltetulta, In raionul
comuneT, este o singura moara.
Locuitorif sunt momenT, afara
de 41, earl s'atí improprietärit
la anul 1864.
$coala dateaza in comuna de la
1848. Localul e proprietatea comunel.
Se frecuenta de 37 copiT
(29 baetT qi 8 fete) din numärul
de 129 (68 bäetT 0 6i fete).
In virsta de coala. $fiti carte
155 barbatT i 5 femer. Cu intretinerea
coaler, statul cheltue0e
anual 15661., iar comuna Io6 lei.
LocuitoriT cultiva &dad de
matase, dar numaT pentru trebuintele
lor. In toata comuna
abia sunt vr'o 40 stupT Cu albine.
Tulcä se fabricá pe an cam
2500 decalitri. Vatra satuluT are
390 hect., iar cu izlaz Cu tot se
intinde pe o suprafatä de peste
2000 hect.
Prin comuna trece oseaua
judeteana, care merge spre Craiova,
trece prin comunele din
jud. Dolj : Bulzeti3 Murgawl,
Mätoci, Flore5ti i Craiova. Aci
se intilnesc CerneT, 01tetului,
Pe0eaneT i drumurile
vecinale de pe $asa §i din comuna
Gorunegi.
Veniturile anuale ale comuneT
se urea la 5917 leT i cheltuelile
la 5051 leT.
E brazdata de: Dealul-Bälcqtilor,
Ulicioiul, Piscul-lul-Baboití
Piscul-UlicioiuluT i udata de
piraiele : Aninoasa, Mijlociul, MAdulareasa
, Rachita, Blidereasa
§i Stupineana, 0 de riurile 01tetul,
Cerna i Pqteana.
Balce§ti, sat pe apa TopologuluT,
judetul Arm plasa Topologul.
Are 278 locuitorT 0 face parte
din comuna cu ace/asf nume.
In acest sat este leaganul fa-
milieT BlIce0ilor 0 ad s'a nascut,
la 1819, marele nostru istoric
Nic. Balcescu. In sat este
o biserica vechie, cu hramul Adormirea,
avind doT preotT, un
dintaret 0 un paracliser, 0 case
marT boereA zidite la 1828, de
rdposatul Iancu Balcescu.
Bilce§ti, cdtun, alipit com. arligeT,
din plasa Novaci-Amararadia,
jud. Gorj. Este situat pe
malul drept al GilortuluT, tntre
catunele Bengqti, Ciocadia, Piticul
i Pere0. Are o suprafata
de 840 hectare.
Cu o populatie de 6o familiT,
285 suflete, din carf 67 contribuabilT.
Loc. poseda 8 plugurl,
20 care cu bol, 2 cArute cu cal,
242 vite mart cornute, 41 cal,
223 or, 8 capre, 64 rimaton, 5
bivolT 0 30 stupT.
Catunul are o biserica, servita'
de preot i I cintaret ;
2 circiumT.
Balce§ti, deal, in raionul comunef
Bälceti, plasa Oltetul-d.-j.,
judetul Vilcea, pe care se cultiva
35 hect, vie.
aálce§ti, pildure particulara, supusa
regimuluT silvic, pendinte
de comuna Balce5ti, plasa 01tetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Bàldil (Valea-), vale, in com.
Gura-NiwovuluT, jud. Buzäü, catunul
Saseni-VechT; curge numaT
dupa pia
aálcilor (Dealul-), coliml, in
comuna Vintila - Vodä, judetul
catunul Sirbe0i, acoperita.
de padurT i araturl.
Balciuca, baltd, situatA in jud.
Dolj, la 2 kil. de Dunare, la
S.-E. de cat. Desa, pl. ampuluf.
Bälciului (Valea-), vale, pe pro-
prietatea Once§ti Cosoveni, pl.
Marginea, jud. Vla§ca.
Bälcoaia, ph* curge prin co
muna Epureni, plasa Prutul, ju
detul Falciu, 0, in sus de locul
numit Gura-Valí, se unWe cu
piriul arta.
Bälcoiul, insuld, judetul Dolj, in
Dunare, situata in dreptul ora
quluT Calafat.
aáloolul, frig, In judctul Bacau ;
izvorqte din poalele munteluT
Runcul i, dupa ce face hotar
?titre comunele BogdaneSi
Grozqti, se varsa d'a dreapta
Oituzuluf.
aálcuta, sat, in comuna rurala
Sascut, plasa Racaciuni, judetul
Putna, situat pe ptriul cu ace
lai nume. Populatia e de 486
suflete, can locuesc in 129 case.
Satul n'are nicT biserica, nicf
coala.. Din 117 copif : 69 bletf,
48 fete, urmeaza 30 bletl la
singura §coalä din comuna, afttoare
la $ascut. (Ved Sascutul).
Bälcuta, pirig, pe teritoriul comuner
Sascut, plasa Racaciuni,
judetul Putna, ce se varsa in
Siret, mal jos de satul cu ace-
1a.5T nume.
Báldäluiulul (MAgura-), vutgurd,
judetul Dolj, plasa Jiul
de-Mijloc, com. Lipovul, s. Li
povul-d.-s. (VezT Grindul Balda).
Bildeasca, mofie a statuluT, in
judetul Olt, fosta pendinte de
mandstirea Sarindarul, §i care pe
periodul 1887-97 s'a arendat
Cu 2750 leT anual.
Midi, vale, in judetul Vilcea.
(Vezr Bodi).
Bildimineasca, mofie, in com.

BXLMMXNEAS CA 294 BXLENT
Beceni, judetul Baza'', catunul
Oile§ti. (VezT Beldimaneasa).
Bäldimfineasea, vale, in com.
MinzaleSi, jud. Buzar', catunul
Sareni; se scurge in valea Poiana-Ascunsa.
Bäleaca, catun, pendinte de comuna
Naipul, plaza alni§tea,
judetul Vla§ca.
Bäleanca, numire, ce se maT da
mo0eI ilinsarul, din comuna Boziorul,
catunul Nucul, judetul
Buzau.
Baleanul, plasa Sabarul, judetul
Ilfov. (VezT Bolintinul-de-mijloc).
Bäleanul, deal, In comuna rurala
Samarinqti, plasa Motruld.-s.,
jud. Mehedinti.
Bäleanul- Mo§teni, jud. Ilfov.
(Vezi Bolintinul-din-Deal).
Baleasa, ciltun, apartinind com.
Negreni, din plasa Gilortul, judetul
Gorj. Este situat parte pe
§es, parte pe coasta §i pe malul
drept al pirluluT Negreana. Are
o suprafata de 206 hectare, din
carT 50 hect. padure, 40 hect.
arabile, 98 hect. finete, 9 hect.
vie, 7 hect. livezT de prunT §i
2 hect. izlaz.
Are o populatie de 43 familiT,
intre carT 2 familiT TiganT. Numara.
180 suflete; 20 contribuabilT.
LocuitoriT sunt mopenT, O
posea 9 plugurr, ro care cu
boT, 90 vite mur cornute, 2
cal, I ro oT, 5 capre 0. 40 rimatorT.
Piriut Negreana uda acest
catun §i §oseaua judeteana Craiova-Pietreti-d.-s.,
trece prin el.
Baleni, com. rur., in pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti, la departare de
50 kil. de Galati. E udata de
pIraiele Suhuluiul-Sec §i Suhuluiul-cu-Apa.
Se marginWe la
E. cu satul Putichioaia, com.
Bujor, la Vest cu Cudalbi, la
Nord cu Virlezi O la Sud cu
Cuca.
Are dona. catune: Baleni, reedinta
O Zagancea, aceastá din
urma situata ceva maT jos i In
partea nord-vestica a cele d'intul.
LocuitoriT sunt Romint, fc*I
claca0 improprietaritl la 1864,
afara de vr' o 20 lucratorr straint,
In serviciul proprietateT marr §i
de 2 familif de ArmenT comerciantI,
cu 12 suflete. In ambele
catune se afta 387 case, locuite
de 336 contribuabilT, fama* fiind
392 Cu 1.747 suflete, din carT
914 barbatI, 833 femeT; 891 necäsatoritT,
707 casatoritT, 149
vaduvI; 121 cu tiintá de carte,
1.626 fara.
Intinderea teritoriuluT acesteT
comune se socoate la 8065
hect., specificate dupá intrebuintare
ast-fel : 5741 hect. arabile,
776 ima.5, 858 padure, 321 finete,
114 vir, 51 vatra satuluT
§i restul pamint netrebnic. Din
teritoria, 1278 hect. apartine
satenilor, lar cea -1- alta parte
proprietateT marT, formatä din
dota mcOT cu ace1a.5I nume ca
§i satele.
Se seamanä in com. Bdleni,
cu deosebire: griti, secara, orz,
°yaz, paring §i. popu§or. Recolta
mijlocie pe hectar e de 4
chile.
Numarul total al vitelor e de
5.594 capete, §i anume : bol
677, vacT 404, juncT 54, junce
8, mlnzatr 124, minzate 145,
vitel 151 ; cal 85, epe 187; berbect
102, of §i capre 3.654.
Circiume sunt 8, pravalit cu
alte marfurT 2 ; masinT agricole
5, plugurt sistematice 40. Este
o moara cu vapor a proprietaruluT
mo§ieT Baleni, domnul
G. M. Cantacuzino, infiintata in
1864, §i care macina anual 3456
hectol.
Veniturtle comuner se urca la
7897 leT pe an, iar cheltuelile
la 7697.
In aceasta comuna, qi anume
in reedinta eT, este o singura
biserica, cu hramul Sf. Arhanghelt
(VoevozT), ziditá intre aniI
1870, Iunie i, §i. 1871, Noembrie
14, care are ca inzestrare
17 falcr pamInt. Dupa intocmirea
sinodald din 1888, com. Baleni
formeaza o parohie ; e deservia
de un preot paroh, 1
preot ajutor O 2 cIntaretr.
Are o coalä mixta, infiintata
in anul 1864, frecuentata de 58
elevI.
Bäleni sati Buleni, sat, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-s., al com.
Bu~i, situat pe dealul Buda
pe valea superioara a CernuluT,
la o departare de 800 m.
de satul Bucmti (coala). Are
o cIrciuma. CapT de familie sunt
31, suflete 95. Animale se numara
: 8 cal, 35 vite cornute,
I I pord li 31 capre.
Bäleni, salid principal O re§edinta
com. Baleni, pl. Zimbrul, jud.
Covurluiti, situat pe o colina cu
pozitie frumoasa. Are 322 contribuabilT
; 378 familiT cu 1699
suflete. Are o biserica §i o
coald.
Baleni, makala, in pl. Motruld.-s.,
jud. Mehedinti, com. rur.
Samarinqti.
Bäleni, mahala, In com. Crainiel,
plaiul Clo§ani, jud. Mehedinti.
Bäleni, mo,sie particulara, de vr'o
4000 hect., In cuprinsul com.
Baleni, plasa Zimbrul, jud. Covurluiti.

BILENI 295 BALETI
Bileni, peidure, in comuna cu acelasr
nume, jud. Covurluia.
Bäleni, ,ces intins, in comuna cu
acelasr nume, in directia drumulur
spre Pechea, jud. Covurluitt.
Bileni, vale, jud. Bacaii, pl. Tazlaul-cl.-s.,
pe teritoriul com. Bucsesti.
llialeni, vale, in com. rur. Samarinesti,
pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Bäleni-Cuca-Galati, drum vecinal
insemnat, jud. Covurluia,
ce trece prin dealul Poleitul, sträbatind
punctele : Baleni, Cuca,
Polobocul, Mogo, Poleitul, Ghibanul,
Marca, Traian, Baca!basa
si Galati.
Bäleni-MotroganI, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. (Vezr Domnesti-d.-s.).
ageni-Romlni, com. rur., plasa
Ialomita, judetul Dimbovita. Aceasta
comuna este situata pe
cimpie. Are un mare lac, ce se
compune din trer helestae, din
care se scoate multr pestr, raer
si scoicr. ampiile si ridicaturile
de pamint saa vilcelele din
jurul sal:1 poarta numele urmatoare
: Dealul-Plesia, Valea-
Babir, Valea-Lupulur, Valea-cu-
Epurr, Cimpia-Ciovlica, ampia-
Malulur, Lunca-Mare si Moviladin
-Polana-Frumoasa. Aceasta
comuna. are o populatie de 1625
locuitorr, Romín'', impartitr pe
cind ulite: Ulita-BisericeT, Ulita-
Rosetti, Ulita-Valter-Maracineanu,
Ulita-Carol I si Ulita-Emancipata.
Baleni are in raionul saa
riul Ialomita, ce curge in partea
de rasaxit a comuner si
piriul Piscovul saa Maresti (vezI
Adinca). Com. produce tot felul
de cereale si din anitnale are or
si vite comute. In Baleni-RominT
este: o moará de apa, o mare fabrica
de lita si o fabrica de
spirt, care exporta. in strainátate.
Prin Baleni trece soseaua
judeteana Tirgoviste-Butimanul.
Aceasta com. se invecineste la
rasdrit cu com. Maresti-Marcesti,
de care se desparte prin Jalomita,
la apus cu Baleni-Sirbr,
la miaza-noapte cu Bucsiani si
Flabeni si la miaza-zi cu com.
Cornatelul, de care se desparte
prin pädure. Are o biserica si
o scoall coala este mixta si
are un invatgitor. Localul este
bun, cladit anume pentru scoala,
de zid, spatios si higienic, si
cu primaria la un loc. coala
este frecuentata de 50-55 copir
de ambele sexe. In comuna sunt
peste 69 baett si 4e fete cu
etatea de scoala, Comuna are
un venit de 8090 ler si vre-o
370 contribuabilr. Scoala n'are
pamint.
Bäleni-SirbI, com. rur., in jud.
Dimbovita, vecina si aproape
lipita. de Baleni-Rominr. Este situata
tot pe cimpie. Are o populatie
de 1563 locuitorT, mat
totT de origina slavä, stabilitT
ad din timpurile vechr. In com.
este o biserica si o scoall. La
Baleni se face un mare tirg anual,
in ziva de 24 Iunie, adica la
Dragaica. Scoala din Baleni-Sirbr
este mixta si are un invatator.
Localul scoaler este noa, mare
si bun, construit in 1885, clddit
anume pentru scoald, si cu primaria
la un loc. Scoala este infiintata
la 1859. Ea este frecuentata
de 68-75 elevr de ambele
sexe. In comuna sunt preste 109
copir cu etatea de scoall. Comuna
are un venit de 3128 ler
si vr'o 276 contribuabilr. coala
n'are pa.mint.
Bälescul, munte, in com. Goi-
desti, jud. Buzau, situat aproape
de frontiera, intre riul Bisca Mica
si pirful Cilianos. Pana in 1888
apartinea Transilvanier; in urma
delimitarer a fost alipit de jud.
Buzaa.
Bälescul, munte, in jud. Gorj, la
N. com. Baia-d.-fier, proprietatea
statulur; este acoperit cu
padure.
Bfilescutul, munte, in COM. Gol
desti, ramificatie din muntele
Balescu, jud. Buzau ; e acoperit
de padure.
Bäle§ti, com. rur., din pl. Ocolul,
jud. Gorj, situata pe ses spre
S.-V. de com. Slobozia, la o
departare de 5 kil. de T.-Jiu.
Se compune din catunele Balesti
si Rasova. Are o suprarata
de 753 hectare, din carr:
449 hect. arabile, 202 hect. pa
dure, 2 hect. vie, roo hect. livezr
cu prunr si finete.
Are o populatie de 332 familir
cu 1446 suflete, din carT
277 contribuabilr. Venitul comuner
este de 466 ler 12 b.
cheltuelile de 1286 ler I° barff.
LocuitoriT posea. 90 plugurr,
1 6o care cu bol, 12 carute cu
car, 18 stupr, 650 vite marr cornute,
280 or, 22 capre, 12 cal
O. 648 rimatorr.
Apele ce uda comuna sunt:
Jiul, Susita, Iazul si Poloaga.
Comunicatia se face prin calea
judeteana Tirgul-Jia-Severin
si prin soseaua comunall, ce
merge prin c5.tune.
In comuna se gasesc 70 pu
turr, 2 fintinr si r moara.
Comuna are o scoala frecuentata
de 42 elevT si I eleva,
din 49 inscrisr.
Are 7 bisericr, din care 6
vechr de lemn si r de zid, toate
facute de locuitori si servite de
2 preoti si 4 eintaretr.

BALE§TI 296 13ALEWI:1
aále§ti, com. rur., In jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., linga balta
Lacul-Negru.
1*-a luat numele de la mosia
Balesti.
Este asezata in partea de mijloc
a judetuluT, la 18 kil. spre
E. de orasul R.-Sarat, si in partea
apusana a plasiT, la 24 kil.
spre S.-V. de com. Maicanesti,
resedinta pläiL Comunele invecinate
sunt : Ciorasti si Slobozia-Mihdlceni
la 7 kil., Martinesti
la ii kil., Puesti i Merina
la 4 kil., Bogza la 9 kil.,
Sihlea la 12 kil.
Se miirgineste la miazd-noapte
cu com. Bogza, la apus cu Voetinul,
la rasarit cu Ciorasti i Slobozia-Mihälceni,
la miaza-zi cu
comunele Nicolesti si Puesti.
Este o comuna de cimp ; n'are
dealuri.
Rturile, carT o uda, sunt: Slimnicul
si Cotatcul, spre miazanoapte,
carT se varsa in Lacul-
Negru, ce se afla la rAsaritul
comuneT ; Helesteul-cu-Balta la
miaza-zi, care se varsa tot in
Lacul-Negru. Sunt in comuna
ro puturl.
Comuna are un singur
cel de resedinta.
Suprafata comuneT este de
3600 hect., din carT ioo hect.
vatra comuneT, I000 hect. ale
locuitorilor, 2500 hect. ale proprietath
private.
Populatia comuna este de 302
familiT, cu 1167 suflete. Dupa
sex sunt: 592 barba!, 575 feme!;
dupa starea civild: 530
cAsatoritT, 600 necasatoritT, 37
vaduvi; toti sunt Romini ortodoxT.
Comuna are o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae si Buna-Vestire,
fundan. In 1830 de Alexandru
Ghica, caruia i se mal
zicea si Caciula-Mare si reparad
In 1882; in 1883 s'a zugravit
si s'a sfintit de Inocentie, Epis-
copul de Buzdu ; are 34 pogoane
pamint: e deservita de 2
preotT, I cintaret i I paracliser.
In comuna este o scoala mixta,
fundata in 1874 de comuna;
are i invatator si 62 elevT, din
carT 2 fete.
Calitatea pamintulur este mediocra;
mare parte din teren fiind
acoperit Cu mlatini. In privinta
culturir sunt: 2296 hect. loe arabil,
I154 hect. ima4, 20 hect.
padure, 30 hect. finete.
Locuitorir 420 plugurr, I
moara Cu abur!, I masina de
secerat; 2888 capete de vite,
din carT: 918 boT, 481 yac!,
165 cal', 2 magarT, 508 o!, 487
rimatorl. Industria este cea domestica.
Comuna are 5 potcovarr,
3 macelarr, ï brutar,
bogasier. Comerciul este activ
si consta in importul de coloniale
, vestminte , instrumente
agricole si in exportul de vite
cereale. Transportul productelor
se face prin statia Sihlea,
la 12 kil. spre N.-V. In comuna
sunt 9 comerciantr RomtnI, din
carT 5 circiumarr.
Calle de comunicatie sunt
drumurile vecinale : spre Rimnicul-Sarat,
Martinesti, 13ogza-
Sihlea-Pläinesti, Ciorasti, Slobozia-Mihalceni
i spre Voetin.
Comuna are 301 contribuabilf.
Veniturile sunt de 11555
le!, 97 banT, lar cheltuelile de
11489 le!, 37 Contribuçiunile
sunt de 16054 leT, 09 banT.
Ca loe istoric este balta Negru,
insemnatdpentru impacarea
tul Radu-cel-Frumos, Domnul
Munteniel, cu tefan-cel-Mare,
Domnul MoldoveT, cam pe la
anul 1479.
Bäle§ti, sat, spre Sud -Vest de
satul Cozmesti, din comuna Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti,
situat pe dealul i valea
Poiana, pe o intindere de 344
hectare, proprietatea razesilor.
Are o populatie de 120 familii,
sail 450 suflete, din carT 12 familif
de Tigani si 2 de Evrei.
Prin mijlocul satulur trece piriul
cu acelasi nume.
Numarul vitelor e de 380 vite
mar! cornute, 32 cal; 550 oT
150 rimatorr.
Are o biserica acuta de lemn.
Se spune, ca pamintul razasesc
din batrinT, se impartea in
doul. razasil : una a unur raza.
Dima si alta a unuia Picioroaga;
partea de pamint a lul Dima se
numea Domnesti, iar a luT Picioroaga,
Bälesti. Aceste rázasir
s'ati micsorat, prin uzurpare, de
catre calugáriT mandstirei Fistici.
Bale§ti, calun, facind parte din
comuna Balesti, plasa Ocolul,
jud. Gorj. Are o suprafata de
600 hect., din carl 150 hectare
padure, 369 hectare arabile, I
hectar vie, 80 hectare livezi cu
prunT si finete.
Are o populatie de 213 famili!,
Cu 917 suflete, intre carl
180 contribuabilT. Locuitoril aii
6o plugurr, Ioo care cu boT, 2
carute cu ro stupT cu albine,
500 vite marl cornute, 8 cal,
200 o!, 12 capre i 548 11mätorf.
Com. are o scoald frecuentad
de 42 elevI i i eleva, cu
invdtator.
Are 5 bisericf vechi de lemn
si z de zid, servite de 2 preotl
si 4 cintaretT.
In catun se gasesc 6o putud
2 finad.
Bäle§ti, deal, in partea de Sud
a comuneT Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud.
locuingt izolatd, judetul
Dolj, plasa Amaradia, situad
in stinga riuld Amarazuia, la
Sud de satul Bulzesti.

BX.LETI 297 BÄLILETI
Bale§ti, padure, in jud. R. - Sarat,
plasa Marginea-d.-s., com.
Billesti. Are 40 hect. cu esentg
salde.
Bäle9ti, PM, izvoreste din valea
Poiana, din partea de Vest
a satuluT Balesti, comuna Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiu,
curge prin mijlocul satului
si se varsa in clreapta piriuluT
Fistica.
Bälhac, deal, pe mosia Hirtopul,
com. oldanesti, jud. Suceava.
Bälicioasa, pirig, pe teritoriul
comuneT Racoasa, pl. Zabrauti,
jud. Putna, ce se varsg in stinga
usiteT.
aáligelul, numire, data mofier
Datcoiul, din comuna Tohani,
jud. Buzaa.
agigoasa, cuhne, judetul Buzda,
care incepe din Muchia-Deleni
si merge de sè uneste cu Muchia-BodiT,
din com. Beciul.
Bäligoasa, vale, jud. Buzar', ce
isT ia inceputul din Muchia-Deleni,
comuna Grabicina, strgbate
comuna Beciul si cla in
Saratelul-Bercir, in comuna si
cltunul Policiori.
aáligoasä (Tocha-), mofie, in
com. Beciul, judetul Buzar'. Vezi
Tocila-Bgligosi.
Bäligo§i, sat, in jud. Braila. Veif
Sto bozia-Ciresiul.
Bäligo§i, cdtun, al comuneT Beciul,
jud. Buzan. Are 280 locuitori
si 56 case.
Bällgo§i, mofie, de 2400 hectare,
proprietatea Doamner Eliza Rahtivan,
in judetul Brana; se mal
numeste si Slobozia-Ciresiul.
aáligo§i, mofie, in comuna Beciul,
judetul Buzau, cgtunul Baligosi.
Are aproape t000 hect.,
din care 200 arabile, restul pgdure,
izlaz, fineatà si sterp.
Bälileasca, pidure, supusä regimulta
silvic, comuna Balilesti,
plasa Riurile, judetul Muscel,
In intindere de 1500 hectare,
compusa din : stejar, fag, carpen,
mesteacgn si jugastru.
aálile§ti, com. rur., pl. Riurile,
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpulung,
la 25 kil, departe de
acest oras. Este situatá pe ambele
malurT ale riului Bratia.
Se rnärgineste la N. cu cona.
Golesti, la S. cu com. Bajesti,
la E. cu- com. Stilpeni.
Nurnele si '1 trage dela primul
proprietar, numit Barna, care
s'a stabilit aci, pe mosia ce-i
s'a dat de Domn, in urma unor
serviciT aduse tgrei. Acest proprietar
a adus din diferite pgrti
maT multI loc., de si-au fácut
case; iar locuitoriT din comunele
limitrofe numeaa aceastä adunare
Grupa-luT-Balila.
Se compune din 4 cgtune :
Balilesti, Rominesti, Valea-Mare
si Bgceasca si are o populatie
de 956 locuitorT, 499 barbar si
457 lema, Cu 229 capT de famine,
carT ti-dese in 210 case.
LocuitoriT din aceastg comuna,
ararä de munca cimpuluT, se mal
ocupg Cu fabricarea tuicer si luerarea
lemnului ce se exploateazg
din pgdurile comuneT. El
aa 173 yací', 223 bol, 275 capre,
171 porcI, 31 caT, 86 oi.
Comuna numárg 200 contrib.
Venitul er in 1889-90, se urca
la 1526 1. si cheltuelile la 15201.
In jurul comuneI sunt livezT
de finete si mai cu seamä de
prunr.
In aceastá comuna se gasesc
dotä seril de dealuri : una catre
V., prelungirea culmeT de muntT
si dealurr, ce merg printre riul
Doamna, de o parte, si riul Bratia
de alta; si alta serie, catre
E., prelungire a culmer de muntI
si dealun, ce merge pe de o
parte printre riul Bratia, iar pe
de alta printre riul Bughia si
Riul-TirguluT. Aceasta serie din
urmä se termina pe teritoriul comuna
inteo cimpie foarte intinsg,
avind un pamint propria
pentru orT-ce cultura; iar ceal'alta
serie de V. merge mal
departe cgtre S., prin comuna
Bgjesti, si se termina 'in comuna
Piscani ; pe la poalele el
trece riul Bratia unit cu riul
Tirgul.
Ambele seriT de dealurr sunt
acoperite Cu o multime de paduri
de fag, stejar, carpen, plop,
din care locuitorii fac sindrilà
pentru acoperamintele easelor,
aninT, paltinT si frasinT.
Riul Bratia strgbate comuna
in tot lungul el si primeste pe
stinga girlele Valea-Mare si Valea-PopiT
si de dreapta girlele BIceasca,
Valea-Satului si Valea-
Ciurei. Pe riul Bratia, in raionul
comunei, sunt 2 morr si 2
ferastrae, proprietati ale d Ion
tefan Stilpeanu si loan Cata
nescu. Arabele fierastrae taie tot
felul de lemne si produc anual
o cantitate de peste 3800 blanT,
ce se intrebuinteaza in comuna,
saa se exporta la tirgul sgptgminal
din Pitesti.
Comuna se intinde pe o suprafata.
de 809 hect. Mosia e a
locuitorilor, din mosT-stramosT.
ProprietarT marT sunt d-niT : tefan
Stilpeanu, I. CatInescu, Fageteanu,
George si Grigore Arsenescu.
oselele din aceastg comuna
sunt : a) soseaua comunalg, ce
vine de la S. din com. Bgjesti,
trece prin cgtunul Balilesti, pe
la marginea catunuluT Baceasca
54894, Maro& Maltona? &ogro" 88

EALILE§-11 298 BALINE§TI (BISEMCA-)
si merge mal departe spre N.
in com. Golesti ; b) soseaua comunala,
ce vine de la E. din
com. Stilpeni, trece prin catunele
RomInesti si Valea-Mare si
da in soseaua, care merge la
comuna Golesti. Ambele sosele
sunt legate tirare ele prin o a
treia ce pune In legatura ea-unele
Balilesti i RomInesti, catune,
ce sunt despartite prinriul
Bratia.
In comuna sunt 2 bisericI
o scoala mixta.
Comerciul se face de 4 hangiI.
Bälilesti, sat, cu 55 familiT, jud.
Arges, pl. Topologul, face parte
din com. rur. Tigveni. Are o biserica
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de un preot
s't un cintaret.
aálilesti, sat, face parte din com.
rur. cu acelasI nume, jud. Muscel.
Este situat pe malul drept
al riuluI Bratia.
Populatia lui e de 349 locuitorr,
181 barbatI si 169 femeI,
cu 77 capI de familie. Adi
e resedinta comuner.
Are o biserica, clddita la anul
1767 de locuitorif comune, carI,
tn timpul de fata, ca si in trecut,
formeazá o epitropie pentru
intretinerea eI. Ea este deservita.
de I preot i r dascat
cu intretinerea careea
statul cheltueste anual 108o le,
se frecuenta. de 48 copiI, din
nutnärul de 105 bdetI si 82 tete,
cu etate de la 6-12 anT. coala
s'a Infiintat pe la anul 1846, de
un batrin invatator, care, pentru
silintele ce-si da, de a raspindi
lumina in sat, era recompensat
de locuitorir comuner cu
o mica retributiune.
tiu carte 108 barbatI si 32
fetnet.
Satul e udat de la E. spre
V. de Valea CiureI i Valea-Sa-
tulul, carl se varsa, pe tarmul
drept, in riul Bratia.
Comerciul se face de 2 hangiI..
mo,rie. (V. Balteni).
BAline§ti, sat, In com. Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti,
pe tnalul SiretuluI, cu ii I fam.
si 437 sufl. Asezarile satenilor,
in parte, bunisoare cu gradine
si livezuI. Proprietatea mosier,
acum este a statuluI, iar inaintea
secularizareI, era a manastirer
Varaticul, lar din vechime
a MareluI Logofat loan Tdutu.
Satenif improprietaritI ati 438
hect. 21 arit in a lor dispozitie;
iar statul 443 hect. 95 arit clinp
si 455 hect. 23 aril padure tinara,
cu multe esente, In care predomina
fagul si stejarul. Pamlntul
este bun si fertil. Se gaseste
piatra, ata de cea calcarlcä cit
si de cea silicioasa.
Aid sA alla o biserica cu hramul
Sf. Nicolae, cu i preot,
2 cintaretI si I paramar; care
biserica, dupa cronice si inscriptie,
este facutä la 15II, de vechiul
proprietar al mosieI, Marele
Logofat loan Tautu. (VezT
linesti-Biserica).
Pifia principal este Verichia,
ce trece peste mosie.
Drumurf principale sunt: spre
Gränesti, spre Zarnostia i spre
Mihaileni.
Hotarele mosieI: Botosanita,
Rusi-Ciomartan, Bucovina si rIul
Siretul.
Balinesti (Biserica-), bisericd.
Acest monument interesant al
Moldover, din satul Balinesti,
comuna Zamostia, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia, memorizaza.
o epoca foarte distinsa in
istorie. Logoflatul Miron Costin
Printul Dimitrie Cantemir, in
scrierile lor zic ca : ediplomatul
MoldoveT, Marele-Logofat loan
Tautu, dupa ce a incheiat traetatul
de capitularea tareI cu
Poarta Otomana la 1511, trimes
de Bogdan stefan Voda; cu
banir ce dusese peche s si pe
carI Sultanul daruit lul, de
indata a facut in Constantinopol
palatul numit Bogdan-Seraitl, in
care era si capela cu patronul
Sf. Nicolae, lar la mosia sa,
linesti, din tinutul SuceveI, a
desavirsit biserica cu patronul
Sf. Nicolae».
Vornicul Urechie, In cronica
sa spune, ca.: «Bogdan stefan
Voda, feciorul lui tefan-cel-
Mare, trimes-a la hnparatia Turcilor,
pe Tautu, Logofatul-cel-
Mare, cu slujitorr i pedestrime
Darabani, de a dus birul zece
pungI de banI si s'a inchinat
cu tara, la Sultanul Soleiman.
Iar imparatia, de bucurie
mare cu dragoste i-au primit
si a daruit totI bana Tautului-
LogofatuluI-celur-Mare, i i-aa
adus In tara si s'a apucat cu
aceI banI de a zidit o biserica.
satul Bälinesti, pe Siret, in tinutul
SuceveI, care traieste
astazI». («Let.» t. I, pag. 179).
Aceastä biserica, construita
pe dealul de pe laturea dreaptá
a Siretultd, este, in afara, de
forma lungareata; cu fundurile
poligonale ; e temelia de piaträ,
malta de un metru de la suprafata
terenultif, cu dota findita
de pietre cioplite in par.
tea superioara ; peretil de caramidä
mare si tare; cimentul, Cu
muruiala calcarica ce formeazá
un bloc in total ; colturile toate,
de jos pana sus, de piatra mare
cioplita, precum i briul de sub
streasing de jur imprejur ; ferestrele
i usile incadrate cu piatrá
mare, sculptata in ciubuce ; tenculata
in genere a disparut,
dul e pretutindene gol, continInd
In trupul sati, din loe in loe,
olane zmaltuite, simetric asezate,

BXLIWARA 299
pe a carora fundurf, in bas-relief,
se vede marca Moldove,
adica: Zimbrul, Steaua, dor Delfini
0 o Femeie.
In läuntrul bisericel se vede,
ca peretil ail fost peste tot zugravitI,
cu chipurile sfintilor 0
tablourl sacre. Pe partea din
dreapta a pereteluT despartitor
coruluI de amvon, sunt zugravite
portretele Logoatuluf loan
Tautu, a sotieI sale Margareta
0 ale fiilor: Pdtra§cu, loan 0
Anastasia, in superbul costum
venetian, brodat cu aur, cum se
vede la portretele 0 a altor logofetI
marl, ce ar ldsa a se
crede. el a§a era uniforma demnitäter
ce ocupaa : cingatoarea
cu paftale in pietre scumpe, de asupra
mantia mareata, Cu minecele
despicate 0 gulerul de samur,
iar pe cap tocul, cu bro-
&fie de aur in arcade.
Pardoseala, in peristil, are zece
morminte, pe de-asupra cu lespezr,
de pe cad cu grea se pot
descifra acum inscriptiunile slavone.
Traditia poporana arata : ca
sub biserica ar fi o tainitä mare,
boltita, ce ar contine multe odoare,
a careea intrare prin predania,
era cunoscuta in vechime
numai unur batrin, carele muri,
fára a mal spune Ia cine-va
secretul. Find biserica deteriorata,
de vandalizmul paginilor,
cad Impunsera cu sulita icoanele,
s'a reparat in parte la zidire
0 catapiteazma, de catre
boerul Jignicer Irimia Bahrinescu
din Bucovina, proprietar al mo-
§id, la anul 1763.
Inscriptia pe piatra, a§ezata
in peretele din afara al bisericeI
0 Cu caractere slavone, este indescifrabila.
Abia s'ar putea cunoa§te:
6 Decem. 7007 (1499).
Eruditul 0 neobositul scriitor,
Episcopul Melhisedec de la
Roman, prin cartea sa : «Notite
istorice §i arheologice, adunate
de la 48 mänastin 0 bisericT
antice din Moldova , tiparita in
1885, la pag. 292-295, aratä
inscriptiile epitafice, care aa fost
copiate de pictorul Rucevschi
la 1882 0 depuse la Academia
Rominä §i call ar fi acestea:
«Acesta este mormintul
Panulul loan Tautu-Mare-Logofat
al Domnulur stefan cel Mare,
räposat la anul (7008) 1500,
Septembrie 28».
Epitaful lui Teodor, fiul
MareluI Logofát loan Tautu :
«Pan loan Täutu-Logoftit, infrumuseta
acest mormint fiuluT
sail Teodor, carele s'a mutat la
vecInicul loca, in anul 7002
(149), Septembrie 20».
Epitaful luI Petru, fiu tot
al Marelui Logofät Täutu :
«Pan loan Tdutu Logoat infrumuseta
acest mormint fluid
sag Petru, carele s'a mutat la
vecInicul loca, in anul 7002,
Septembrie 20».
Epitaful uner kneaghine, tot
din familia Log. Tautu :
«Acest mormint infrurnusetä.
Dragola TautulovicT, maicer sale
Kneaghiner Maria, care s'a mutat
la vecInicele loca§uff, in anul
7007 (1499), Martie 23».
Epitaful pe mormintul sotief
LogofatuluI Tautu :
«Acest mormint este al roabel
luT Dumnezeti Maria, Kneaghiner
panului Tautul-Logofat,
care s'a mutat la vecrnicul loca§
in anul (7008) 1500, Septembrie
29».
Epitaful KneaghineI Ange_
lineI, sotia Im Dragan 'Maul :
«Acest mormint infrumuseta
Dragan Tautul-Logofát, Kneaghind
sale AngelineI, care s'a
mutat la vecmicul loca§ in anul
7125 (1617), Mal 30».
Despre Dragan Tautul sa face
mentiune in hrisovul hu Irimia
Movila, din anul 1606, pentru
BXLOAIA
inchinarea manastirei Golia. El
figureazd acolo ca scrlitor al uriculuI.
Epitaful uner fete a Logo
fatuluI Tautu:
«Acest mormint este al roa
bel luI Dumnezea Vasilica, fata.
Tautulm-Logofdt, care a rapo
sat in anul (7003) 1495, luna
Septembrie 18, vecinica pome
nire. II facu 0 infrumuseta loan
Tautul Logoat».
Bäliwara, mo,rie, in com. Cos
te§ti, jud. Buzau, cat. Budi§teni,
de 160 hect., din care 15 pa
dure; e impartita in doul sforr,
de cite 80 hect.
Bälipara - GlodenT, mofie, in
com. Coste§ti, jud. Buzau, cat.
Budi§teni; are 80 hect. arabile.
VezT Budi§teni.
Baliteni, deal. (Vezi Tatäreni,
deal, din com. Telejna, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiu).
Balite§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Halare§ti.
Bailie (Dealul-), deal, jud. Ba
caa, pl. Siretul d. j., pe teritoriul
tirguluI Gloduri.
Bälmfie§ti,fost sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Adincata 0 ad
sili§te.
Bälmugeasca, adure, in jud.
Fälciu, pe o suprafata de i8'2
hect., in partea de N. a com.
Sallgeni, pl. Podoleni.
Eraloaia, lac, In com. Goide§ti,
jud. Buzau, cat. Ivanetul. Mal
inainte avea ap a ; acum e stuPári§.
aáloaia, mofie, in comuna Goide§ti,
jud. Buzau, cat. Ivanetul,
de 140 hect.; mosneneasca ; pa
dure 0 araturl.

BXLOASA $00 BXLTXRETUL
Baloasa, deal, la poalele caruia
este situat cat. Slatioarele din
com. Ocnele-Marr, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Baloasa., piriii, pe teritoriul com.
Naruja, pl. Vrancea, jud. Putna;
izvorete din muntele Sboina
se varsa in Näruja.
Baloiul, sat, jud. Arge, pl. 01tul,
pendinte de com. rur. Stoi-
EValolul, deal, la poalele cäruia
se aflä situata com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Bfiloiul, prIdure, de stejar, in suprafata
de 16 hect., situatä pe
proprietatea Bábaita, pl. Glavaciocul,
jud. VlaFa.
petic de pddure, de 15
hect., pe proprietatea Babalta,
l. Glavaciocul, jud. Vla§ca.
Bälos (Dealul-), deal, in pl.
Vrancea, jud. Putna; are mult
ghips, care inca nu e exploatat
lii mod sistematic; femeile, dupä
ce-1 ard, 11 disolva irt apa
intrebuinteaza la spoitul caselor ;
cojocarif se servesc de el la albitul
pieilor.
EValoqilor (Pirtul-), piria, pe teritoriul
p1aii Girlele, jud. Putna,
ce izvore0e din Magura i se
varsa în Putna.
lEral§icuta, petic de pädure, pe
proprietatea Zaverteni, in suprafata
de 200 hect., pendinte de
Zaverteni-GhimpenI, din ocolul
silvic Cirtojan, jud. Vla.5ca.
Balloara, sal, face parte din
com. rur. Madulari, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 287 locuitorI, 138
barbati i 149 femeI; ca popu-
latiune colara are 54 copiI, 28
blett i 26 fete.
BA1§ioara, deal, com. Madulari,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Bäl§ioara, vale, com. Lungeti,
pl. Oltul-d.-j., jud. VlIcea.
aál§ioara, vale, ce uda partea de
E. a dealulur cu acelag nume,
com. Madulari, in jud. Vilcea.
Numirea sa vine de la o baltd
san ba1t4ioard ce a fost inainte
vreme acolo §i apol a devenit
vale.
Bäl§oiul, sat, face parte din com.
rur. Gäneti, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Baltani, vale, jud. Dolj, pl. Dasnatuiul-d.-s.,
com. Carpeni, prin
care curge plriul Carpeni, aflat
pe tipa stinga a riuluI Dasnatuiul.
Bältanul, lac, in com. rur. Imoa.
sa, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Bälta§i, fost pichet de granitg, pe
marginea DunArii, in pl. Cimpul,
jud. Mehedinti, teritoriul
com. rur. Pristolul.
Bältana, mahala, in pl. Motruld.-j.,
jud. Mehedinti ; sine de
com. rur. Biltanele.
In partea de Est a
comuneI Brezoaia, plasa Znagov,
judetul Ilfov, loc foarte
mocirlos, wzat pe ambelc malurT
ale riuluI Ilfovatul.
Bältägeasca, localita. te, in judetul
Fälciú, unde a fost satul cu
asemenea nume. (Vez' Podi5u1,
deal, com. Base§ti, pl. Mijlocul).
Waltage§ti, .s.at, In judetul Con-
stanta, plasa Medjidia, catunul
comund Tas-Punar, situat in
partea nord-vestica a pla0I
a comuneT, la 81/a kil. spre N.
de catunul de rewdinta, Tas-
Punar. Este wzat pe valea SatiS
- Dere san Boazgicu - Dere,
fiind inchis la Vest de dealul
Zovol-Bair, cu virfut saa Zovol-
Iuiuc, care are 112 metri; iar
la Nord -Est de dealul Alah-
Bair, cu virful salí Saragea-Tuiuc,
care are 204 metri. Suprafata
sa este de 4287 hectare,
din care 17 hectare sunt
ocupate de vatra satuld i de
gradira. Populatiunea sa, compusa
mar mult din RominT
Bulgarr, este de 57 familiT, cu
250 suflete, ocupindu-se Cu crqterea
vitelor i cu agricultura.
Pdmintul produce tot felul de
cereale, dar mal' ales porumb
gnu. Drumurr comunale : unul
pleaca spre Nord i se ramifica
in dota ramurI, una ducind
la satul Capugi i alta la Ti-
; doud drumurI plena
la Boazgicul, unul la Tas - Punar,
altul la Chior-Cesme, altul
la Saragea i in fine, un altul
la Satis-Chioi.
aaltage§ti, vale, in partea de
Est a comuneI Vi1tote#1, plasa
Mijlocul, jud.
Bälfareata, parte din mafia oraplui
Alexandria, judetul Teleorman,
unde se afla o mara
de macinat pe riul Vedea.
Baltäreti(Po§tea-), atun, al comune!
Clondirul, judetul Buzau;
360 locultorI ai 76 case.
Bfiltäretul, sat, face parte din
comuna Cosmeti, plasa Nicor01,
jud. Tecuciii. E osezat pe
partea stingd a SiretuluI, la o
departate de i kit, de rqedinta
comunet. Are o populatiune de

BALTARETUL (CU POIANA-DRACINA) 301 BÄLTENI
66 capr de familie, Cu 3o4 suflete,
locuind in 62 case. Se
numeste ast-fel, pentru ea este
asezat pe un loc baltos, din care
cauza este des inundat de Siret.
BAltärctul (CU Poiana-Dracina),
tnofia statulur, jud. Do1j, pl.
Dracina- d.-s., comuna Tiul, arendata
de la 1887-97 cu 1606
ler anual. Suprafata mosier yinduta
celor 50 Iocuitorr, in 1885,
este de aproape 470 pogoane.
Baltäretul i Dracinul, peldurea
statulur, judetul DoIj, plasa
Dracina-d.-s., comuna Tiul. Se
gaseste pe mosia statulur Battaretul
i Poiana- Dracina. Are
o intindere de 170 hectare.Lemnul,
care predomina, este cerul
gtrnita; se mar gasesc fagr,
carpenT, frasinT, alunr, jugastri
artarr.
Baltaretuldi (Izvorul-), izvor,
in comuna Grabicina, jud. Buzaa.
Incepe de la Virful-CociI
se scurge in apa Grabicina.
Saltaria, lar, pe mosia Dolina,
comuna Costinesti, plasa Tirgul,
jud. Botosani.
Bältaul, bahnd, de-asupra satulur
Tolesti, judetul Suceava; obirsia
piriulur
Balteanca, lac, intre manastirea
Tiglne0i i lacul Cocioc, care
inconjurd catunul Balteni la N.-
E. si Sud, plasa Znagov, judetul
Ilfov.
Balteanu (Valea vdlcea,
pe teritoriul comuner Baltati,
pl. Mijlocul, judetul Olt. Curge
catre E. si da in Negrisoara, pe
partea dreapta, in com. Birci.
aálteanul, sat, in partea de Sud
a comuner Lunca-Banulur, plasa
Prutul, judetul Fálcia, situat pe
coasta dealulur Prutul, de a
dreapta Prutetulur. luat numirea
de la un batrin pescar,
numit Balteanul, care s'a asezat
ln aceasta localitate cel 'India,
in urmä cu vr' o 50 de anT,
chid nu era infiintat satul. Are
o suprafatá cam de woo hect.
si o populatiune de IO familh,
cu 37 suflete, din carT 7 contribuabi/r.
Mosia este proprietate
particulara.
Balteni, com. rur., din plasa JiuluT,
judetul Gorj, situata pe partea
stinga a jiulur i de-a-lungul
soseler nationale Filiasi-Pletrosani,
la Sud de Vladuleni ;
formeazd singura comuna.
Are o suprafata de 721 hect.
din earl 225 hect. Fddure, 45
hect. alaz, 100 hect. finete, 351
hect. arabile.
Numirea se zice ca o are din
vechime, de la un diacon numit
Bala.
Locuitorir posedd 37 plugurr,
744 care cu bol, 9 carute CU
cal, 865 or i capre, 170 porcr.
Venitul com. este de 1703
leT, banT 09, 'ar cheltuelile tot
de 1103 leT, banT 09.
Comunicatia in comunä se
face prin calea nationala Filiasi-
Pietrosani, care o pune in comunicatie
la N. cu Vaduleni,
iar la Sud cu Pestia.na.
Are o populatie de 872 suflete,
cu 169 familiT, din earl 22
TiganT; are 190 contribuabilT.
Are o scoala frecuentata de
29 elevI §i I eleva, din 32 inscrisr.
Are 2 bisericr, I de zid, fondata
la 1872 de locuitorr si alta
de lenan, fondata la anul 1821,
de Barbu Panescu.
In comuna se mar gaseste
moará de macinat, pe apa JiuluI,
a d-lui Dina Skileru,
2 Circiumi.
Bälteni, corn. rur., pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, situata pe amindota ma
lurile ale Orle! Iminogul, care o
strabate de la N. catre S., la
12 kil, departe de capitala ju
detultu si la 16 kil. de a plasir.
Se desparte in doul unir: Barbulesti
si Ghindesti.
Are o populatie de 1642 locuitorT
(831 barbatr i 811 fema),
din carT 325 capr de famale
si tot atftr contribuabilr,
locuind in 323 case si 2 bordeie.
TotT sunt Rominr si se ocupa
numar cu agricultura, afard de 3
Tiganr fierarr, r Bulgar bravovean,
1 Ungur timplar si
Austriac mecanic.
Comuna e foarte vechie ; mar
Inainte a fost unita cu Perieti.
Nu se stie data infiintarir
Legenda spune, ca sr-a luat numirea
de Ia o vale numita Bal
tata, ce se intinde in partea de
N. a comuner si pe care, in vechime,
se vedea adesea-orT umblind
o caprioara baltata. Prima
el' locuitorl sunt i ctitorT
al bisericer. Dupa numele lor
sunt numite i mahalalele comuner.
La 7864, s'aa improprietarit
86 locuitorT pe 95 hect. pamint.
Locuitorir aa : 179 cal si epe,
716 bol, 36 vacT, 1054 of si 86
rimatorT.
In raionul comuner se afla o
biserica fondata de mar multr
locuitorl. S'a reparat la 7872.
Este deservita de 2 preotT si
2 cintlreti, plaiti din fondurile
comuner.
coala dateaza act de la 1828
si a functionat cu intreruperr.
Localul actual s'a infiintat, de
comuna, la 1889, la un Ice cu
primaria.
Se frecuenta de 13 copir, din
numarul de 175, In virstl de
scoall. Cu intretinerea er, statul
cheltueste anual 1080 leI.
carte 163 barbatr si 2 femei.

BXLTENI 802 BXLTENI SAt TXTXRANI
Comerciul se face de 5 circiumari.
Ad i e si o moard cu aburr.
Budgetul comund, pe ultimul
an financiar, era de 2908 leT la
veniturT si de 2838 leT la cheltuelT.
Pdmintul e prea putin accidentat
si de burla calitate.
O osea comunala leaga comuna
Balteni cu Slatina la V.
si alta la S. o leagä cu Perieti
si toate cele-l'alte comtme situate
pe valea Iminogulul.
Valcelele mal insemn ate, care
strabat teritoriul coinuneT sunt:
Valceaua-Mica, Valceaua-cu-Lacul-cu-Carbune,
spre V.; Valea-
IminoguluT, care o traverseazd
prin mijloc ; Valea-IniveluluT
Vedita spre E., servind si de
hotar. Toate aceste välcele isT
iau nastere de la N. comuna' si
se varsa In Iminog mal la S. d.
Se lnvecineste la N. cu com.
Priseaca, la V. cu Turia, la E.
cu Potcoava si la S. cu Perieti.
Bälteni, com. rur., pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa din 4 mahalale.
Se numeste ast-fel, fiindca
este a5ezata filtre doua
Balta-Mare si Balta-Treaptulul.
Este situata pe valea riuluÌ
Cerna, la 6o kil, departe de
re5edinta judetulur si la 30 kil.
cle a sub-prefectura
Are o populatiune de 390
loc. (190 barbatT si 200 femel),
In care infra, si 3 famifir de Tigani
; 120 capT de familie ; 125
contribuabilf; locuesc in 120 case.
In comuna sunt 2 bisericl.
LocuitoriT se ocupa maT mult
cu agricultura. ET desfac produsul
munceT lor la : Craiova,
Rimnic, T.-Horezul, Gingulesti
Riureni.
In comuna sunt : 13 caT, 378
bol, 127 yac!, 130 of, 18 capre
si 150 porcT. Pe Axil Cerna, in
raionul comuner, e o moara.
Parte din locuitorT sunt mosnenr,
parte ImproprietaritT la
1864 cu 44 hect., pe mosia Balteni,
a statuluT.
CopiT in virsta d'a frecuenta
scoala sunt 43 (28 baetT si 15
fete). StitI carte 30 barbatT
I femeie.
O osea vecinald inlesneste
comunicatia intre aceastà comuna,
si comunele Ulmetul
Pojogi.
Este brazdata de dealurile :
Meiul, Piscul-Inalt, Gavanele
Cernelele i udata de valle: Iepurele,
Ocolitura, Gavanele
Riul-Cerna. In jurul comunel
sunt lacurile Caramida, Balta,
Treaptul si Padinile.
Bälteni (Momaia), sat, cu 160
loc., jud. Arges, pl. Topologul,
face parte din com. rur. Tigveni.
Ad i este o biserica vechie, facuta
de Ionita Balteanu, avind
hramul S-tu IngerT i deservita
de un preot si un cintaret.
Bälteni, com. rur., plasa Ialomita,
jud. Dimbovita. Ast'a'zr Balteni
este resedintl de com. rurala
si formeazá o comuna cu cätunele
Calugareni i Stanesti
are o populatie in total de 844
locuitorT RominT. Aceasta comuna
este situata pe cimpie
prin coprinsul el curg riurile IIfovelul
i Colentina, avind doul
podurT : unul pe riul Ilfovel
unul pe riul Colentina. In com.
sunt douà bisericT ; o scoall, Infiintata
In anul 1889, mixta., frecuentata
de 40-55 elevT de
ambe-sexe, avind un invatator.
Localul scoalel este cu al primariel
la un loc. In com. sunt peste
8o copiI de ambe-sexe in virstä
de scoala. Comuna are un venit
anual de 2950 leI i cam
vre-o 250 contribuabilT. Catunul
Stanesti a fost teatrul luptelor
dintre RominT i Turd pe timpul
luT Mihaiti-Viteazul (1595-1599),
impreuna cu alte sate si catune
din apropiere, Mavrodin i Boanga.
Aceasta comuna este legata
cu cele vecine prin sosele comunale
si se invecineste cu Bilciuresti
spre räsarit, cu Contesti
spre apus, cu Ghergani spre
miaza-zi i cu Cornatelul spre
miaza-noapte.
aálteni, sat, in partea de Sud
a comuneT Hermeziul, pl. Turia,
jud. Iasi, situat pe coasta dealulur
Badälas. Are o populatie
de 86 familiT salí 347 locuitorl.
Are o biserica zidita din piatra
la 1841, deservita de i preot si 2
dintdretI, i o velnita pentru fabricarea
rachiulul.
Prin mijlocul satuluT trece soseaua
judeteana Iasi-Botosani.
Numarul vitelor e de 717 capete,
din carT: 267 vite mar! cornute,
371 o!, 35 cal si 44 rtmatorr.
Bälteni, sat, face parte din comuna
rurald Cociocul, pl. Znagov,
jud. Ilfov. Cade la N. de,
Cocioc, intre padurea Radu-Voda,
Valea-Sticlarid i pädurea
Tigane§ti.
Are o suprafatä. de 1838 hect.,
cu o populatie de 248 locui-'
torT. Domeniultif Coroand apartin
1640 hect. si locuitorilor 198
hect. Pe Domeniul Coroand se
cultiva 50 hect. (6 izlaz i 1584
pädure). LocuitoriT cultiva tot
terenul.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita, de I preot
si 2 cintaretT.
Numarul vitelor marT e de
150 si al celor miel de 158.
Comerciul se face de 3 cir
ciumarT.
Bfilteni sati Tätirani, sat, face
parte din com. rurala Mihaesti;
plasa Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

liALTENI 303 BALTIsOAM
Are o populatie de 187 loc.
(95 barbatl si 92 femeI). Cade
in partea de S. a comunei, pe
malul Oltului si pe amb ele malurl
ale Ardid Arsanca. Pami ntul
säti, mal ales spre Olt, este
foarte baltos si din aceastä cauza
i s'a dat numele de Balteni.
Ca populatiune scolara. are 29
copii (II baetI si 18 fete).
Este la 3 kil, departe de catunul
Mihdesti, unde este scoala.
Bälteni, vez! Slobozia, pl. Sabarul,
jud. Ilfov.
Bälteni, cdtun, pendinte de comuna
Beciul, plasa Siul-d.-j.,
jud. Olt, situat sub malul 01tuluT,
in stinga Siuluf si la N.
de cdtunul Beciul. Are o populatiune
de 298 loc., din can
8o sunt improprietaritT dupa legea
rurala. Are forma unuI amfiteatru,
la poalele canija se intind
vil', pana in malul SiuluT.
LocuitoriI tin de parohia din
catunul Beciul, cu care se afla
in nemijlocita apropiere. Ad i e
localul de scoala.
Bältenf, vechie numire a at. Cotuciori,
jud. Buzati.
Balteni, statie de dr. d. f., jud.
Vasluiti, pl. Fundul, cat. Brodocul,
pe linia pusa
In circulatie la n Maiti 1892.
Se afla intre statiile Vasluia,
9.7 kil., i Birzesti, 7.5 kil.
d'asupra niveluluf marir
de 94.62'.
Venitul acestel statiT pe anul
1896 a fost de 17162 leT, 45 b.
Balteni, deal, se intinde la Estul
com. Laza, din plasa Racova
satuluI Balteni, din com. Brodoc,
pl. Stemnicul, jud.
Bälteni, lac, ce ir ja nastere din
sus de com. Cociocul, pl, Zna-
gov, jud. Ilfov si se prelungeste
spre E., pana in dreptul cat.
Ciolpani, de unde se intoarce
catre S. si apoI catre V., formind
cu chipul acesta o mica
peninsuld, pe care se aflä situatä
manastirea Tigdnes ti.
aálteni, loc izolat, com. Balteni,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bälteni, mahala, face parte din
com. rurala. Folesti-d.-s., plaiul
Horezul, jud. Vilcea. Cade in
centrul comuna, lingd riul Bistrita.
Bälteni, impreund cu sforile
si Ciupagul, lno,cie, jud.
Arges, pl. Topologul, proprietatea
statuld. Are o intindere
de 1373 pogoane, din mil 630
pogoane padure, si un venit anual
(1876-1886) de 7015 lel"
78 banT.
aálteni, melle a statulur, pendinte
de rndnastirea Horezul, situatà
in com. Balteni, jud. Vilcea.
S'a arendat, impreuna cu
trupurile ce-I apartin, cu i600
le! anual.
Bälteni, pialare a statuld, fosa
pendinte de manastirea Horezul,
situata in com. Pojogi, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, in intindere
de 96 hect., formata din
trupurile: Cardmida, 20 hect.,
Gdvanele, 20 hect., Valea-OcolitureI,
35 hect., si Valea-IepureluT,
21 hect.
Bälteni, fost schit, lingd cat. Balteni,
in jud. Ilfov.
Balteni, vale, in com. Balteni,
din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine
de la N., din spre Vldduleni si
se termina la extremitatea satulul.
Este formata de Dealul-
SuliteT.
aálteni, ved Balta Porcului, jud.
Suceava.
Bälteni-Capul-Riderif, sat, in
partea despre N. a com. Brodocul,
pl. Stemnicul, jud. Vas
luiu, pe o intindere de 151 hect.
Are o populatie de 35 familiT sad
168 suflete.
Numarul vitelor e de : 78 vite
mari cornute, 171 oT, 18 ca!,
45 rimAtorr; sunt i 40 stupT.
Bálteni- Deben', sat, in partea
de N.-V. a com. Brodocul, pl.
Stemnicul, jud. Vasluiu, situat
pe dealul cu asemenea numire,
pe o intindere de 144 hect. Are
o populatie de 37 familiT sau
167 suflete.
Are o bisericá zidita la r844,
deservita de i preot i I cintdret.
Bálteni-RipI, sat, in partea de
V. a com. Brodocul, plasa Stemnicul,
jud. Vasluiu, situat parte
pe coasta dealulur cu asemenea
numire si parte pe ves, pe o suprafata
de 1543 hect., din can
320 hect. padure, proprietatea
statuluT. Arco populatie de 132
familiT san 560 suflete, din mil
2 familii de Evrei.
Are o scoala IntretInuta de
comuna, infiintata la 1877 si
frecuentata de 37 elevi.
Prin acest sat curg 14111 Birlad
si piriul Stemnicul.
Bältinaqul, insug spre V. de
balta Greaca, formata de bra,
tele Giambracul i Mocaneasca,
jud. Ilfov. Vez! Greaca, balta.
Bältig (Movila - din-),
pe Dealul-Baltisuluf, in pl. ChnpuluT,
j ud. Ialomita, comjilavele.
Bältiqoara, ceitun, al com. Run
cul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat pe yes, spre N. de comuna.
Are o suprafata eam de

BXLTIWL 804 BÁLTATI
700 hect., din carT 155 hect. arabile,
354 hect. padure, 26 hect.
vie si 55 hect. livezi i prunT.
Are o populatie de 70 familiT
cu 379 suflete, din carT 58
contribuabill. Locuitoril poseda
20 plugurT, 50 care cu bol
vacT, 2 carute, Ir) stupT, 250
vite mari cornute, 345 oT, 240
capre, 16 caí si zoo rimátorl.
Catunul e strabraut de soseaua
comunala.
Teritoriul lui e udat de apa
Sohodolul, pe care sunt 4 morr
si i piva si de apa Baltisoara.
Are si i cuptor pentru facerea
varuluT ; 6 fintinT.
Intr'acest catun este r biserica
facutá de locuitorT i deservita
de i preot si i entaret.
Erálti§ul, sat, face parte din com.
rur. Ocina, pl. Pelesul, jud. Prahoya.
.1351ti§ul, lac, in jucl. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. NisipurT.
Este formata de revarsarile laculuT
Jirlad sau Drog ; in timpul
ploilor, e acoperit cu stuf, din
care se fac rogojinT.
BAlti§ul, vale, com. Ocina, plaiul
Pelesul, jud. Prahova.
Bälti§uluI (Dealul-), a'eal, in
pl. Cimpuluf, com. Jilavele, jud.
Ialomita.
Milita, sat, pl. Ialomita, cat. comuna
Frasinul, jud. Dimbovita.
Bältita, baltil, pe teritoriul comuneI
Vulturul, jud. Putna.
Malta, loe izolat, in com. Goidesti,
jud. Buzad, in apropiere
de ritil Bisca-Mica.
Baltita, mofie a statuluT, comuna
Manesti, pl. Tirgsor, jud. Pra-hoya,
pendinte de mandstirea
Viforita, care pe periodul i888-
93, s'a arendat cu 66o0 leI anual.
Baltita, mic afluent al piriuluT
Borca, jud. Suceava.
Bältita-Starita, mo,sie a statuluT,
pe care, la [864, s'ad improprietdrit
locuitoriT comuneT Manesti,
pl. Tirgsor, jud. Prahova.
Baltic, vale, pe proprietatea Razmiresti,
a Eforier Spitalelor Civile
din Bucuresti, pl. Marginea,
jud. Vla.sca.
Baltic, vale, pe proprietatea TrestenicuL
plasa Marginea, judetul
Vlasca.
Bältoaica, dad, in comuna rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Balata, sat, pl. Oltulta, judetul
Arges ; face parte din com. rur.
Cuca. Are ioo suflete.
Bältatul, deal, in com. Albesti,
in fata comunel Peretul, judetul
Teleorman, dincolo de Vedea,
pe tArmul sting al acestuT rid,
si pe prelungirea dealulur, care
se intinde intre comunele Meri,
Albesti, pana la Mavrodin.
BAltatul, mdgurd, in balta Su.
hala, in dreptul comuneT Viisoara,
jud. Teleorman.
Baltata, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
com. Valea-Seaca, jud. Bacan,
situat pe pirlul cu acelasT nume,
la o depärtare de 3 kil. de satul
Valea-Seacd. Are lo capi de familie,
cu 37 suflete.
Baltata, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
com. Rusi, jud. Bacad, situat
pe piriul cu acelasT nume, la o
departare de 16 kil, de satul
Rusi. Are o biserica ridicata in
anul 1858 de defunctul I. Giusc1
si la care serveste preotul din
com. Dealul-Nod ; o circiuinä.
CapT de familie sunt 24, cu 79
suflete.
Bältata, deal, plasa Bistrita-d.-j.,
coin. Rusi, jud. Bacau.
Balata, movild, jud. Bacati, pL
Bistrita-d.-j., pe teritoriul comuner
Rusi.
Baltata, jud. Bacad, plasa
Bistrita-d.-j., care udd satul cu
acelasT nume i se scurge de-a
dreapta Siretului, duprt ce uda
satul Baltata.
Bältata, vale, cdm. Beleti, plasa
Podgoria, jud. Muscel.
Báltata, vd lcea, pe teritoriul comuneT
Baltati, plasa Mijlocul,
jud. Olt ; are directiunea N.-E.
si da in Plapcea, pe dreapta el.
Legenda spune, cA si-a luat numele
de la un urs baltat, ce ar
fi locuit ad in vechime.
Baltata-Corbului, poiand frumoasA,
in munte, numità i Balta-
CerbuluT, in plaiul Cerna, jud.
Mehedinti ; insemnata pentru
multele certurT ce se intimpla
intre locuitorir austriacT, cu locuitorir
d'imprejur, pentru posedarea
acestuT teritorit.
Bältati, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Olt, situatä pe 6.11 Plapcea,
la 20 kil, departe de capitala
judetuluT si la to kil, de resedinta
Se compune din 3 catune:
Margineni, Slobozia i Baltati
Cu o populatiune de 1379 locuitorr,
657 barbatl, 722 femeT,
334 capT de famine i contrib.
Comuna e vechie. Date certe
despre infiintarea el nu sunt.

BA.LTATI 305 BALTA JI
Se dovedeste din niste zapise
vechT, cä comuna a fost locuita
numaT de mosnenT.
LocuitoriT, intre carT se afla
si 5 familiT TiganT, se ocupa numaï
cu plugaria si desfac productele
lor la Slatina si gara
Potcoava. Maioritatea, maT ales
ceT din Marginen', sunt mo$nenT.
ImproprietäritI sunt 88, pe
348 hect. din mosia Schitul Sopotul,
fosta metoh a EpiscopieT
de Arges. Ei posea 28o cal, 6o
epe, 280 boT, 200 vacT, Io capre,
1800 oT si 6o porcT.
Teritoriul comuna ocupa o
supraf. de 2.200 hect.,
In raionul comuneT sunt 5 biseria
din cal-1: 3 in Margineni,
1 in Slobozia si 1 in Baltati,
deservite de 4 preotT, platitT Cu
cite 8o ler anual, din budgetul
comunei si de locuitorT, prin diferite
invoelf particulare.
Carte a inceput a se invata
aci de la 1816; scoala s'a infiintat
cam de 50 anf si a func
tionat cu multe si dese intreruperT.
Regulat functioneazd de la
1886. Se frecuenta de 13 copii,
totT baetT, din numarul de 175,
103 bletT, 72 fete, cu virsta de
scoald. Intretinerea el costa pe
stat, 108o Id anual. tiCi carte
40 bärbatr si niel' o femeie.
Comerciul se face de catre
5 circiumarT.
Budgetul comuneT, pe ultimul
an financiar, prezintá la veniturT
3037 Id si la cheltuelT 2098 le'.
O osea vecinala, care trece
prin mijlocul comuneT, o leaga
la N.-V. cu com. Mogosesti, la
N.-E. cu Negreni, prin soseaua
nationalä, si la S. cu Potcoava.
Teritoriul comuneT e udat In
partea de V., de gira Plapcea,
care curge de la N. la S. si primeste
urmatoarele valcele: MItata,
Popesti si Mogoseasca, pe
dreapta; iar pe stinga: Plapcea-
Mica si Valea-Comilor, Valea-
ScoculuT si Valea Dicului. In par
tea de E. si de S.-E. curge piriul
Negrisoara, care primeste pe
dreapta,Valea-Popil si Balteanul.
La N. se lidia., de o parte
si de alta a girleT Plapcea, dona
dealuri: Mogosesti la N.-V. si
Piscani la N.-E. In acest deal,
cu directiunea N.-S., se afta pis
cul Iepurele.
La E. se prelungeste, de la
N. la S., Dealul Grecilor, care
limiteazd coin. Baltati de coni.
Birci.
Se limiteaza la N. cu com.
Mogosesti si Scornicesti, la E.
cu Birci, la S. cu Potcoava si
la V. cu coin. Turia, cdt. Va
lea-Mare.
Bältati, com. rur., In jud. R. Sa
rat, plasa Rimnicul-d.-s., pe ma
lul drept al riuluT R.-Sarat.
i-a luat numele de la mosia
Baltati.
Este asezata in partea apusanä.
a judetulur, la 2 kil. spre
Sud-Est de orasul R.-Sarat si
in partea rasariteana a plasii,
la 6 kil. spre Sud-Est de com.
Sgirciti , resedinta plasif. Comunele
invecinate sunt : Obiditi
la 5 kil., Jideni la 7 kil.,
Grebanul la 8 kil., Costieni-MarT
si Costieni-d.-j. la 9 kil., tubeiul
si Socariciul la io kil.
Se margineste la miaza-noapte
cu orasul R.-Sarat, de care se
desparte prin riul Rimnicul ; la
rasara cu Obiditi ; la miaza- zi
cu comunele Salcioara, Costieni-
MarT si Costieni-d.-j.; la apus cu
cat. Darimati, al com. Sgirciti.
Este o comund de cimp; nu
are dealuri; are insd. 2 irur-T de
movile departe una de alta de
1 l/s kil., pe drumul spre Costieni.
Riurile carT o ucla sunt: R.-
Sarat la miaza - noapte ; Iazul
Morilor, ce trece prin mijlocul
comunir. Are 3 puturT, 20 para
la 30 metri adincime ; apa se
mai aduce si din riul Rimnic.
Catunele, carT compun com.,
sunt : Baltati, cat. de resedinta,
la apus, pe riul R.- Sarat; Rubla,
la 2 kil. spre rasarit, pe
Iazul-Morilor, divizat In dota:
Rubia Mare si Rubia Mica.
Suprafata comuneT este de
3440 hectare, din can 40 hect.
ocupate de vatra comuniT, 1900
hect, ale locuitorilor, 1500 hect.
ale particularilor.
Populatia comuneT este de 737
familit, carT coprind 1985 su
flete ; dupa sex sunt : 737 barb.,
715 femeT ; dupa starea civill :
730 casatoriti, 1240 masato
riff, 15 vaduvi; 112 tiu carte;
totr sunt RominT ortodoxT.
Com. are 2 biserici : i. Una
In catunul Baltati, cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita In 1865 de
preotul stefan Rosescu, familia
sa $i Cu ajutorul locuitorilor
are 17 pogoane pamint arabil
si e deservita de 1 preot, 1 cintaret
si I paracliser ; 2. Biserica
din catunul Rubia, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, fondata In
anul 1867, tot de preotul $te
fan Rosescu si cu ajutorul locuitorilor
; are 17 pogoane pa
mint arabil ; este deservita de i
preot, I cintaret si I paracliser.
In com, este o scoala mixta,
fondata In anul 1854 de stat ; are
1 invatator si 56 elevI inscrisT.
Calitatea pamtntului este bun A.
300 hect. sunt loc arabil, ¡loo
hect. imas.
LocuitoriT posea.: 215 plugun
; 450 boT, 149 vacT, 75 ce,
32 epe, 1500 or 5í 30 rimaton.
Industria este simpla, cea domestica.
In comuna sunt : 4
timplarT; 7 morT de macinat, 2
cu abur' O 5 pe apl. Transpon
tul se face prin gara R.-Sarat
la 3 kil. spre Nord Vest. In comuna
sunt 13 comerciantl Ro
mim, totr circiurnarT.
54594 Manis Digionar geogrgilleh 89

BALTAT1 306 BALTATI
Cdile de comunicatie sunt :
1. oseaua, ce vine din orasul
Rimnicul- Sdrat, trece prin comund
si se indreapt5. spre FlureT,
judetul Buzdti, trecind prin
comunele Costieni - Mari, Balateanul,
Galbenul , Jirläul - NisipurT
; 2. iz)seaua, ce duce spre
Sdlcioara, Ghergheasa -Amara ;
3. Spre statia joita ; 4. Spre comunele
Obiditi, Mdcrina,
Ciordsti; si 5. Spre Sgirciti.
Budgetul. Comuna are 258
contribuabilI. Veniturile sunt
de 4500 leT, 65 banT,. iar cheltuelile
sunt de 3923 lef, 14 banI.
Contributiunile comund sunt de
11 .671 leT, 17 banï.
ffältati, conz. rur., in plasa
guluI, jud. Teleorman, la extremitatea
despre Vest a pläsiï.
Este situatá intre doud vdT, a
Vedef si a Bratcovului.
Se mdrgineste la Est cu comuna
Cucueti, la Vest cu comuna
Socetul (Neaga), la Nord
cu comuna Didesti, de care este
separatd prin Lunca-VedeI, si la
Sud cu hotarul com. Mihdesti,
din jud. Oltul.
De pe dealurile, peste care este
situatd, domind tot sesul de pe
Lunca-VedeI, pe care se afld insirate
comunele: Cucueti, Scrioastea,
Papa si orasul Rosiori.
Se compune din 3 cdtune :
Bdltati, resedinta, Bratcovul si
Gresia.
Catunul Bditati este asezat
pe malul drept al riuluT Vedea ;
cdtunul Bratcovul pe Valea-BratcovuluT,
de unde si-a luat
numirea; iar cdtunul Gresia pe
lunca dintre Vedea si Bratcov,
la o depdrtare de 21/2 kilometri,
spre Sud-Est.
Intinderea comuneT, impreund
cu a mosiilor aflate pe dinsa,
este de aproape 3500 hectare,
d'impreund cu pdmintul delimitat
locuitorilor, in anul 1864.
ProprietariI principall sun t:
mostenitorli Anton Puricescu cu
800 hect. pdmint arabil si 150
hectare pddure ; d-na Zoe Izvoranu
cu 533 hectare arabile
si 180 hectare padure ; d. general
E. Arion cu 252 hectare
arabile si 45 hectare pldure ;
d. dr. M. Tocitu Cu 296 hectare
arabile, cumpdrate de la
stat. Locuitorir improprietdritI
sunt: in Bdltati, 174 pe 720
hectare; In Bratcov, 132 locuitorT
pe 430 hectare, lar in Gresia,
31 locuitorI avind 107 hectare
arabile si rol/a hectare viI.
Terenul este fertil ; numaI o
mica parte este mldstinoasä.
cu prundis, pe Valea-VedeI.
Numdrul vitelor din comund
si cAtun este de 5029 capete,
din carI 1011 vite maff cornute,
219 cal', 12 mdgari, 3328 of,
20 capre si 399 porcI.
Budgetul com, in anul 1890
a fost de 8591 le, 69 banI la
veniturT si de 6504 leT, 6o banT
la cheltuelr.
Are: o scoald, care a fost frecuentatd
de 21 elevI; doud biseria',
una in comuna BdItati si
alta In cdt. Bratcovul cu sase
deserventI, adicd cite un preot,
un cintdret si cite un eclesiarc
de fie-care.
Comuna Briltati are sosele vecinale
spre toate cdtunele eT,
precum i spre coin. Socetul, de
care nu este despärtitd de cit
printr'o micd distantd de citI-va
metri, ast-fel cd un necunoscdtor
al localitatiI ar crede cá. Socetul
si BAltati sunt una si aceeasl
comund.
Din cdt. Gresia, o ramurd ca
de 3 kil, duce in soseaua judeteand
Rosiori-Urlueni i Rosiori-
Strimbeni.
La marginea despre apus a
Bdltatilor reapar urmele DrumuluI-luI-Traian,
care incepe de la
com. Fldminda ; acest drum insd
nu se mar vede de cit pe distantä
de cite-va sute de metri
indatä ce trece in jud. Olt,
dispare cu desdvirsire.
Spre N. de cdt. Gresia se aflA
o indgurd mare, scobitä la mijloe,
in privinta cdreea locuitorir
povestesc legenda luT Maias Purcdras.
Acest Malas Purcdras era un
urias, care, de pe indlthnea
gura, sprijinit in ciomagul sAti,
sdrea tocmaI la Nicopole, unde
isI avea iubita si de unde se
Inapoia la indgurd, sprijinit tot
in ciomag.
Mág una-luT-Maias-Purcdras are
indltime ca de 3 metri, iar periferia
el' este ca de 40 m.
Satul BAltati ca si cdt. Gresia
sunt foarte vecht Sub domnia
'uf Nicolae Mavrocordat acea
parte din pl. Mijlocul.
In descrierea Valahie, fdcutd
de Nicolae Lazdr in anul 1789,
11 vedem trecut sub numirea de
Báltesti, din eroare de pronuntare,
de sigur, si pus in aceeasl
plasd cu sat. Didesti, care este
In apropiere.
Cdt. Gresia pare a fi si maT vechiti
ca sat. Briltati; se zice d. pe
timpul luI Mihaiù Viteazul, ostile
erouluI 41 ascuteati aci sdbiile
pe gresiT. La marginea acestuT
cdtun se vdd IncA urmele und
intáriturr de pdmint, care are forma
unuI drept-unghiti; lungimea
el este de 90 metri i lAtimea
de 70 metri; din toate
se poate vedea cd a fost ocolitA
cu un sant de pdmInt, care acuin
s'a astupat. Intrarea intdriturel
se vede inca spre Prin
preajmd si in interior s'ati glsit,
in multe rindurf, unelte de
rdzboiti i monete.
Imprejurul satuluT erati, in secolul
trecut, pddurT seculare. BA1tati,
ca i alte sate de prin prejur
ari fost, in maI multe findurr,
pdrdsite de locuitorl, in

BÄLTATI
timplI invaziunilor sträine ; apor
s'a(' repopulat cu locuitorT venitT
din diferite localitatT ale tariT
mal ales de la munte i de
peste Olt. Parte din locuitorT
s'ad refugiat aci de la Dundre,
din jud.
Bältati, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
cat. de resedinta
al comuna Baltati. ST-a luat numele
de la mosia cu acelasT nume.
Este asezat in partea de opus
a comuneT, pe malul drept
al riuluf R.-Sarat, la o mica departare
de orasul R.-Sarat. Are
o intindere cam de 48 hect. ;
419 capT de familiT, cu 1095 suflete,
din carT 145 contrib.; are
o biserica, cu i preot, i cintaret
si o scoala.
Bältati, sat, In partea de S.-E.
a com. Stioborani, pl. Crasna,
jud. Vasluiti. si-a luat numele
de la o familie de locuitorT venitT
din satul Baltati, jud. Falcig,
care s'a stabilit aicT. E situat
la poalele
pe o intindere de 1569 hect.,
din care 429 hect. padure
897 hect. loc de cultura, finete,
ima.,, sunt ale proprietateT ; iar
243 h. sunt ale locuitorilor, carT
sunt in numar de 130 fam. saii
6so sufl. RominT, ocupindu-se
cu agricultura i cresterea vitelor.
Loc. posea. 42 plugurl i 30
care cu bol; precum si 20 stupT
cu albine.
Are : o biserica cu 2 dascalT,
Pacuta la 1735, de fostul proprietar
Veisa ; o moara cu abun
; 2 circiume ; i iaz.
Numarul vitelor e de 588 capete,
din carT : 266 vite marl
cornute, 32 cal, 250 or si 40
rimaton.
Bfiltati, critun, pendinte de com.
cu acest nume, pl. Mijlocul, judf
Olt, situat pe st. girleT Plapcea-
807 BXLTATI DE MIJLOC
Mare, in partea de S. a comuneT.
E resedinta comuna l are
o biserica zidita la 1890 de locuitorT.
BAltati, sub-divizie a eat. Mierea,
din com. Gura NiscovuluT, jud.
Buzau.
Bältati, deal, numit i Dealul Bal
tatilor, in judetul Mehedinti, pe
care sunt awzate cele 2 comune:
Baltati-d.-j. i Baltati-d.-s.
Bältati, mic izvor, In com. Beleti,
pl. Podgoria, jud. Muscel,
din care locuitoriT iau apa, buna
de leac, zic el.
Bältati, mofie, situatä in comuna
cu acelasi nume, din plasa
guluT, jud. Teleorman; are o intindere
de aproape 150 hect.
apartine la diferitT proprietaff.
Baltati, picket vechiu, cu No. 34,
catre hotarul Moldover, în apropiere
de ora5u1 Focpni, in jud.
R.-Sarat, pl. Ora5uluT, com. Virtescoi,
pe malul sting al duluT
Milcovul.
Bältati-de-Jos, com. rur., in pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti, la
distanta de 49 kil. de orasul
Turnu-Severin; este situata pe
vale si dealurl, avind o supraf.
de 3000 hect. cu o populatiune
de 218 contrib., din i 'o° locuitorl,
locuind în 320 case.
Se margineste : la E. cu comuna
Albulesti, la S. cu com.
Biclesul, la Vest cu com. Baltati-d.-s.
i la N. cu proprietatea
statuluT Strehaia. Formeaza comuna
cu catunele : Higiuf, Ursoaia
i mahalalele: Dealul-Mare,
Fata i Golineasa. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor.
Calitatea pamintului este latina.
Locuitorif posea,: 56 plugun,
120 care cu bol*, 16 carute cu
cal si zo8 stupr.
Are 2 bisericT cu 2 preotT
4 cintaretT; o scoalä cu i inva
tator, frecuentata de 30 elevf.
Budgetul comuner coprinde :
la veniturT 1444 ler si la chelt.
1141 leT. Numarul vitelor In a
ceasta comuna este de: 80o vite
marl cornute, 56 cal, 416 of
401 rimatorT.
Prin aceasta comuna trece so
seaua comunall Brigleasa Bal
Dealun mal principale In a
ceasta com. sunt : Dealul Mare,
pe care se afta situata malla
laua Dealul Mare si la ale cana
poale se afta mahalaua Ursoaia ;
Dealul HigiuluT, la ale caruT poa
le se afla mahalaua Golineasa ;
Bresnicloara ; Steaja.
Valle mal principale sunt :
Valea-Mare, Valea-Higiuluf, Va
lea-GolineseT, Valea Bresnicioa
reT si Valea-StejeT.
Bältati-de-Sus, com. rur., in pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti, la
o distanta de 46 kil, de orasul
Turnul-Severin, situad. pe Dea
lul Baltatilor. Formeaza comuna
cu satul Guira. Are 153 contribuabill
din 965 locuitorT, locuind
in 193 case. Ocupatiunea locui
torilor este agricultura si crq
terea vitelor. Calitatea pamtn
tuluT este foarte t'una. Loc. po
seda : 34 plugun, 71 care cu
12 cgrute cu cal ; 46 stupT.
In com. sunt: 2 bisericT deser
vite de 2 preotf si 4 cintaretf.
Budgetul comuna coprinde, la
veniturT 947 la 51 la cheltuelf
781 ler. Numarul vitelor este de :
526 vite man cornute, 216 or,
36 cal si 216 rimatorT. Aceasta
comuna este situata pe soseaua
Brigleasa-Baltati-Albulesti.
Biltati- de- Mijloc, fost cdtun,
in com. rur. Baltati, pl. Dum-

BXLTATI-VARZARI 8014 BXLTÄT4T1
brava, jud.Mehedinti ; acum este
alipit com. rur. BAltati.
Bältati-VArzari, mahala,in com.
rur. Baltati, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bältatul, hotar de pamint, in
com. rur. Glogova, plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Biltäte§ti, com. rur., in jud.
Neamtu, numita ast-fel de la
satul de resedinta al er. Ocupa
partea despre Sud si centrul al
celor douä extremitatT ale plasir
de Sus-Mijlocul. E asezata in drumul
soseler nationale judetene
Piatra-Neamtu, la 28 kil. departare
de orasul Piatra, pe dealurile
i vaile dintre piraiele VAraticul
i Cracaul. Se margineste
la S. - E. cu paminturile com.
Cracaoani, la N.-V. cu comunele
Buhalnita, Hangul, Filiorul
la N. E. cu Grumazesti.
Este formata din satele si catunele
: Baltatesti, Mitocul-lur-
Balan, Valea-Arinir i Valea-Seaea.
Are o populatiune de 2179
suflete, dintre can : 465 cap
de familie, sau 2135 suflete aflatoare
t'ata In com. si 17 absente,
la facerea recensamintulut
populatiel ; dupl sex sunt : 1091
barbatT, 1061 femer ; dupa starea
civila : 1108 necasatoritf, 915
casatoritl, 128 vaduvr, i divortat
; in raport cu instructiunea:
146 stiu carte, 2006 hu tiu ;
dupa virsta. : 573 copii sunt de
sex barbatesc, 503 copif de sex
femeesc ; dupl. nationalitati : 50
sunt strainf. Locuiton se ocupa
cu agricultura, cu cresterea vitelor
i Cu comerciul.
Dintre locuitorif improprietariti,
in 1864, sunt asta A*: 142
carT ocupa singun locurile lor,
238 din cer can ocupa locurr
ca urmasT, 2 stapinesc locurile
altora si 74, carl de si insuratT
si lucratorT de pamint, insa nu
au niel un fel de proprietate.
Solut se cultiva pe o intindere
de 1428 hect. 93 arif.
Ima.sul (suhatul) are o intindere
de 237 hect., nutrind 3236
capete de vite.
In aceasta comuna sunt 3
bisericr, in burla stare, intretinute
de comuna, din fondul de
700 Id, deservite de 2 preotr
4 cintaretf. Venitul fonciar anual
al päminturilor, ce apartin
acestor bisericr, se urca la
suma de 990 leT. O scoalá, cu
un invatator, este intretinuta de
stat.
Budgetul comunel este de
6861 lef la veniturr si 6825 ter
si 26 banT la cheltuelf.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana
Piatra-Neamtu, precum
si prin drumurile comunale, ce
dau in aceasta osea de la diferite
sate.
Budgetul drumurilor este de
746 le', 26 banf la venitun
740 ler la cheltuelf.
Bältäte§ti, sat, in com. Baltatesti,
pl. de Sus-Mijlocul, jucl. Neamtu,
asezat la 470 metri d'asupra
niveluluf niarif, in drumul soseler
judetene Piatra Neamtu, la
o departate de 28 kil. de Piatra,
de IO kil. de Neamtu si 38
kil, de gara Pascani.
Se numeste ast-fel de la mul
tele locurf mlastinoase, provenite
din bogatele surse ate izvoarelor,
can se afla pe cuprinderea
sa.
Terenurile sale sunt accidentale,
satul fiind imprejmuit din
toate partile cu dealurf, carr se
deschid in partea de catre N.,
prezintind, in formatiunea lor
geologica, patun carT apartin
gruper tertiare i probabil si sistemulur
miocen. S'au gasa calcare
si greziurr, prezintind cris-
tale romboidale, ce sunt cris.
tale de granat, precum i ghips
rosiatic caracteristic, i ghips salifer.
Cu siguranta Insl, nu se
poate preciza anume carur sistem
apartin, de oare-ce nu s'aii
gasit fosile. (Vezr «Anuarul geologic»,
III, 1888).
Populatiunea acestur sat se
urca la 340 locuitorr, carT se
ocupa, pe timpul verer, foarte
mult, cu comerciul productelor
animate, a pasarilor, etc. agricultura
i prea putin cu industria
si comerciul propriti zis.
In acest sat se afta resedinta
comunef, I biserica de
piatra deservita de i preot
2 eclisiarhI; o scoala, cu o populatiune
de 60 elevr. Ad e statiune
balnearl, cu 5 otelurT marr,
carf cuprind peste 8o de camere
; o farmacie; statiune telegrafica-postall.
In sat sunt 5 rotarT,
intre carT si I strungar ;
bArbier, etc.
Baltatesti, Impreuna cu satul
Minjesti, ati fost datf danie de
Barnovski i Vasile-Voda, manästirei
Hangul; iar mar tirziu
a fost mntàritä acea danie prin
hrisovuI tul Neculat-Voda-Mavrocordat
la 1715 si s'ati
nat, impreung cu manastirea
Hangul, Patriarhiel de Alexandria.
(Vezr Minjesti, mo.sie).
Asemenea se spune, ea acest
sat, itnpreuna. cu moiile BAltätesti,
Buhainita, Minjesti Cracdoani,
ar fi alcAtuit, in vremurl,
un cnezat.
BalOte§ti , stalie balneara, in
jud. Neamtu, lîngä satul cu aceeasT
numire, pe partea dreapta
a piriulur Sarata.
Izvoarele minerale din aceasta
localitate sunt cunoscute din
timpurr vechf; batrinir povestesc
ca le ag gasa sub forma
de fintinT, pe care le numeau
Fintinele-de-Slatina-R,ea, numire

BALTXTETI
ce se pAstreaza i pOná astä.zI
printre locuitorl.
Cef carT ail inceput
sa le cerceteze, sä le ingrijeascd
sä le curete, aü fost PrincipiT
Cantacuzin (din familia Cnejilor),
venitT din Rusia, unde träira
pana atuncr, spre a se stabili
Ei le-afi ingrAdit, atí deschis
izvoarele i ail cladit in apropiere
2 barace marl, u n de aft asezat OzT,
pentru scOldarea lor si a vizitatorilor,
ce le venead ca oaspetT
pe timpul veref (1810).
Nu trecu mult si se vesti
Ora de efectele bine-cuvintate
ale SlatineT-Rele de la Bältatesti.
VizitatoriT patimasT sporeati pe
fie-care an si se stabileafi prin
sat si vecinatate, unde Oran
apa cu vasele.
Pe atuncT erati numaT tref
fintini de slatina (saramura):
1. Olga, 2. Elena, 3. Gheorghe
saU Fintina-Cneazulur. Izvorul
al patrulea s'a descoperit mal
tirziu.
Cea d'intiiti analiza a apelor
acestea s'a &cut pe la anul
1839, de cltre dr. I. Cihac
provizorul Franz Hu mpel, cucare
ocazie s'a vazut cä. contin : acrime
carbonica, idro-sulfuricá i idroclorica;
apof soda, magnezie, potasa,
calce, fier si iod. Izvorul-
Cneazuhn era cel mar imbe4ugat,
dind peste too de oca de apa
pe minut ; temperatura apeT era
de 140 sub presiunea atmosferica
de 24°.
0 a doua analizä, i mal complecta
de eh cea-l'altd, s'a flicut
la 1856, de dr. Stenner. Cu aaceastä
ocazie s'a constatat, cA
boalele, carT erail combatute cu
succes prin bät, sunt: Poalaalbä,
guturaiul incuibat, umflatura
ghindurilor i alte boale scrofuloase,
reumatizrnul cronic, petele,
picingine, nodurT, besicute,
bube, limbricT, trinjf i felurite
boli nervoase.
809 13ALTXTEM
Mar tirziti baile s'au dat in
antrepriza particulara.
La 1870 stabilimentul de primire
a vizitatorilor era compus
dintr'o clädire de lemn, cu 24
de °dal, in forma de potcoavä.;
avind pe linga dinsele sase bucdtArir
si sase cabine pentru
feredee. Tratamentul boalelor
se fäcea ordinar, dupa prescriptiunea
arendasuluT, care pe acele
vremurT era un Evreti.
La 1878 s'ati cumplrat de la
Principele D. Stirbeiu, de d-1 dr.
D. Cantemir care a fä.cut, prin ajutorul
d-luT dr. Konya, o ultima
analiza amdnuntitä., schimbind
tot-odatá si numirile izvoarelor :
No. 1, Carol I; No. 2, Independenta
: No. 3, Elisabeta; si No.
4, Cuza-Vod5. (20 Octombrie
1885). Rezultatele acestei analize
sunt :
1. Izvorul Carol I: Apa este
limpede, cu un gust sarat-amar
cu o reactiune oare-cum acida.
Temperatura aper, la 20
Octombrie 1883, era de 70
C. Greutatea specificA : 12206.
In woo grame de apa Clor
143,7023, brom, 006i, anhidrida
sulfurica 5,8096, anhidrida
carbonicä. 0,1052, anhídrida silicicd
0,0064, soda 130,5079, potasA
0,1576, calcia 0,5265, magnezie
0,2828, protoxid de fier
0,0099, urme de iod. Grupind
intre dinsele aceste substante
in combinatiunile, in care se aflá
probabil, in apa, avem urmltorul
rezultat : Clorura de natrium
237,1435, bronmra de magnezie
0,0761, sulfat de potasä
0,2913, sulfat de calcia 1,2789,
sulfat de magnezie 23,3911, sulfat
de natriu 10,7111, carbonat
de fier 0,0130, carbonat de
magnezie 0,0368, fosfat de aluzniniii
0,0064, substantä organica
o,o166; suma substantelor
fixe : 272,9957. Acid carbonic
combinat cu carbonati
in bicarbonatT 0,0383, acid car
bonicliber 0,3561; suma totala a
pOrtilor constitutive : 263,3901.
POrtT constitutive nepondera
bile : iod i litiu.
Izvorul-Elisabeta : Acest iz
vor se afla la citl-va pasT de
Izvorul-Carol I. Proprietatile sale
fizice i chimice sunt aceleasY,
Cu deosebire in cantitatea saru
rilor. Temperatura, la 20 Oc
tombrie 1884, a fost de 6,50C., lar
greutatea specifica : 1,2033. A
naliza cantitativA : Clor 128,4962,
brom 0,0652, anhidrida sulfurata
2,6480, anhidrida silicica 0,0075,
soda 116,0105, potasa 0,1706,
calciu 0,1426, magnezie 0,3153,
protoxid de fier 0,0054. Grupin
du-le, avem urmatorul rezultat :
Clorura de natriu 211,9861, bromull
de magnezie 0,0749, sulfat
de potasa 0,3153, sulfat de cal
cid 0,8419, sulfat de magnezie
22,6036, sulfat de natriu 8,0814,
carbonat de fier 0,0072, carbonat
de magnezie 0,1132, fosfor
de aluminiu 0,0258, acid sill
cic 0,0075, substante organi
ce 0,0194; suma partilor fixe
244.0763. Acid carbonic com
binat Cu carbonati simpli in bi
carbonat 0,0620, acid carbonic
liber 0,3031 ; suma totala a pAr
tibor constitutive 244,4414. Parti
constitutive neponderabile iod,
litiu si acid sulfidric.
Izvorul-Cuza Voda.: Acest
izvor se afla aproape de celel'alte
doua. El se intrebuintca
za ca medicament intern. Apa
este sarata, in sarurr minerale,
limpede, cu un gust sarat amar.
Reactiunea ape este neutra.
Temperatura, la zo Octombrie
1884, era 70. Greutatea speci
cifica: 1,0148, Analiza cantita
tivri Clor 8,7323, brom 0,0094,
anhidridä. sulfuric5. 2,1743, anhi
drida carbonica 0,5527, anhidridä.
silicíca 0,0319, soda 8,1602,
potasa 0,1254, calcitl 0.4976,

BXLTXTE8TI 810
magnezie 0,5900, protoxid de
fier 0,0015. Grupind filtre dinsele
aceste substante, dat: dorurä
de natriu 14,4060 , sulfurá
de magnezie 0,0108, sulfat
de potasa 0,2318, sulfat de
calda 1,1902, sulfat de magn
ezie 1,0023, sulfat de natrifi
1,2125, carbonat de fier 0,0024,
carbonat de magnezie 0,5199,
acid salicilic 0,0319, substante
organice 0,0362; suma partilor
fixe 18,640. Acid carbonic combinat
in bicarbonat 0,2732, acid
carbonic liber 0,0053; suma partilor
in total 1.8,9225. Partr neponderabile
: strontiti, litiü i iod.
4. Izvorul Independenta, avind
multa analogie cu izvorul
Carol I, a fost analizat numar
calitativ.
Din analizele expuse, rezultd,
cA aceste ape minerale trebuesc
clasate in clasa apelor cloruratesodice,
i mar rees urmatoarele
concluziunr: I. cA aproape
a patra parte din apa., consista.
In clorur de soditi ; 2. caracteristic
pentru apa sarata din Baltatesti,
este marea lor bogätie
in sulfate, ceea-ce contribue mult
la valoarea lor terapeutica. Intrebuintarea
practica a acestor
ape poate servi: a) la inhalatiunT
i pulverizatiunr; b) la bar
gradate : calde i red; c) pentru
baut este numar acea din izvorul
Cuza-Voda..
Din apele minerale de la Baltatesti
se extrage prin evaporatiune,
o sare de coloare albacenusie,
numita sare minerala de
Baltatesti, care serva pentru bar,
si al-ara de aceasta o sare cristalizata,
cu un gust amar-sarat
Cu efecte purgative excelente,
numita: sare aterniala de Baltatesti.
A fost analizatá de d-nul
dr. Bernarth si a prezintat urmatoarea
compozitie : sulfat de -
sodiu 43,5 o gr., clorura de sodiu
o,88o gr., carbonat de sodiu
o,o6o gr., apl de cristalizatiune
54,490 gr. ; total 99 gr. 980%.
Asta-zr statiunea balneara Baltatesti
merge pe cale propasitoare
sub toate raporturile. (Vezr
dr. Al. aabner-Tuduri : «Studin
a,supra apelor minerale din
judetul Neamtu», 1890. Asemenea
dr. Cantetnir: «Baile minerale
de la Baltatesti», 1884;
idem «Asachi», revista, Piatra,
1884, No. 3, etc.).
Bältate§ti, mofie, in jud. Neamtu,
situata intre mosiile Vdraticul,
Cracaoani, Hangul s. a. A fost
proprietatea vistieruluT Ilie Cantacuzin,
apor mar tirziti a eneazulur
Gh. Cantacuzin i acuma
a PrincipeluT tirbeiti. Are sat.
Bfiltate§ti, mo,rie, din com. Braesti,
pl. Cirligatura, jud. Iasi,
pe care este infiintat satul
Valea-Oilor. Are o intindere de
862 hect., pämtnt foarte roditor.
Aceasta mosie este proprietatea
statulur.
Bältäte§ti,pirtiaf, c. B altätesti ,p1.
de Sus-mijlocul, jud. Neamtu.
aáltätanul, cdtun, tine de com.
rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
aaltatei, deal, spre apus, In comuna
Baleni, pl. Zimbrul, jud.
Covurluiti, intre piraiele Suhuluiul-Sec
si Suhuluiul-cu-Apa.
Bältätei, vale, corespunzdtoare
dealulur cu acelasr nume, in comuna
Baleni, pl. Zimbrul, jud,
Covurluiti.
Bilte§ti, sat, face parte din com.
rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o biserica
vechie, facuta de locuitorr. Anul
fondaser i ctitorir nu-1 se cunosc.
13XLU-SILVESTRI
Acest sat inainte de a se uni
cu Podeni-Vechr, forma o coni.,
cu catunul Izesti, si se numea
de locuitorT : Cireseanca, Sinaia,
Polini i Piscupia.
Bältile-din-Todire§ti,
in jud. Suceava, pe sesul drept
al pirlulur Suha-Mica.
aaltoican, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bá.l§ita, vale 51 mic ftrîd, carg
pe lingd com. Cimpeni, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanatr.
0 multime de alte val se pierd In
valea Balita, lar de-o parte si
de cea-l-altä se ridica dealul de
S. al Bal5ulur. Valea se termina
in Valea-OltetuluT, la com. Virtina.
Miura, a'eal, situat la S. de satul
Godinesti-d.-j., com. Godinesti,
pl. Berheciti, jud.
Balu§ sati Balo, sat, jud. Bacati,
plasa Siretul-d.-s., al corn.
Odobesti, situat d'a stinga piriulur
Odobesti, la o departare
de 2700 m. de satul Odobesti.
In apropiere de acest sat se
pradati odinioara de tilhart,
latoriT, ce strabateati soseaua Baca-Birlad.
In sat sunt 32 capT
de familie si 134 suflete. Animale
sunt : io cal, 134 vite cornute
si 24 porcr.
Balu§, deal, jud. Baca:U, pl. Siretul-d.-s.,
din com. Berbenceni.
Bfilu§ (Dealul-luI-), deal, pe
teritoriul satulur Iazul-Nou, din
com. ipotele, pl. Bahluiii, jud.
Iasi. Numit ast-fel, se zice, dupa
numele unur hot, ce-sT avea locuinta
pe el.
firofie, jud. Ba-

BX1.UsA
cau, pl. Siretul-d.-j., din com.
Odobesti, cu o intindere de 294
alcr.
nume, ce mar poarta sirtul
Balus, jud. Bacati.
Haluva, peiclure a statulul, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Jideni. Face parte din circumscriptia
VII-a silvica, ocolul
Bäbeni. Se intinde pe Dealul-
Cotatculur. Esentele principale
sunt: fag, jugastru si frasin. Intinderea
padurer este de 200
hectare.
Fralurni, com. rur., situata
partea de S. a plasir TirguluT,
jud. Botosani; se intinde pe un
teritoriti deluros si acoperit parte
cu padure.
Comuna se compune din satele
: Baluseni (Zosin), Buzeni,
Stanceni, Tocileni, Tqlbureni
si Zeicesti.
Suprafata comuner e de 8296
hectare. Are o populatie de 879
familir san 3200 suflete, avind
618 contribuabill.
Panintul este maT mult argilos,
avind coloarea bruna-cenusie
si in unele partí rosiatica;
este insá de calitate burla si roditor.
Intinderea locurilor cultivate
e de 2783 hectare.
In partea de Vest si Sud-V.
a comuna sunt prldurT de stejar,
carT se exploateaza i at o
intindere de 243 hectare.
Comuna e strabatuta de piraiele
Siena si Teisoara si are 2
iazurT marT : iazul Stanceni si
iazul Baluseni san Zosin, din
carT se scoate mult peste, stuh
papura ; sunt si 3 iazurr mar
Are 2 morr de aria, cu mar
multe pietre, la cele dota iazurr
marr.
Numarul vitelor e de: 7821)01,
311
762 vacT, 218 caT, 1984 porci,
2310 01, ii capre si 9 bivoh; 220
stupr.
Prin partea de Nord a comune!
trece calea judeteana pietruitd,
Botosani- tefanesti; asemenea
prin partea de Vest e
strabätutá de calea nationald
Botosani-Hirläri.
Budgetul comuneT e de 13445
leT la veniturr si 11649 le' la
cheltuelf.
Sunt 6 bisericr cu 4 preotr
si 9 dintdretT; 2 scoli CU 2 invatAtorT,
120 135.etT si 20 fete ;
13 circiume. Sunt 14 comerciantr
si 22 meseriasr.
aalu§eni (Zosin), sat, in partea
de Sud a comunel Baluseni, pl.
TirguluI, jud. Botosani, asezat pe
coasta dealului Zosin, in dreapta
piriulur Siena. Mosia are o suprafata
de 2373 hect. si o populatie
de 210 familiT Cu 795
suflete, avind 162 contribuabili.
Spre Nord de sat, pe valea
piriuluT Siena, se afid iazul
luseni, saú Zosin, bogat in peste,
stuh i papura. ; are o moarä
de apa; spre Est de iaz se aflá
gra'dinr de zarzavaturr, cultivate
de Bulgari, oarl vin aicr in totT
aniT i fac comert de legume
pe plata orasulur Botosani ; e!
intrebuinteazd apa din iazul Baluseni,
pentru irigatiune cu un
sistem de roti marT purtate de
caí. Aicr este resedinta prima.riel
comuner Baluseni. Are o
biserica cu I preot si 2 cintaretir
si i coalá, cu un invAtiltor,
frecuentatá. de 70 scolarT.
Num5rul vitelor este de: 5 lo
vite cornu te, 58 cal' mari si miel,
730 ot, u capre, 3 bivolr, 591
porcr, 70 stupI cu albine.
Sunt 8 meseriasT, 3 comerciantI;
2 circiumi.
BAlu§eni-Stamatele, sat, in partea
de Nord a comuneT Fine-
BALL Tl'I
nelele, plasa Siretul, judetul Bo
tosani, asezat pe loc ses. Are
o suprafata de 938 hect. si o
populatie de 281 familir saa 1446
suflete i 300 contrib. Locuitorir
sunt parte RominT si parte
Rusr; sunt i cite-va familif de
Evrer. Locuitorit se ocupa cu agricultura
si Cu cresterea vitelor.
Pe mosie se afla o mica pa
dure de stejarT de 13 hectare,
cite-va luncr, padurr de ra.chita,
la Siret. Se afla si o
moarä de apa pe &la morh ;
un lac numit Plisa; si baltile Alior,
Masca i Trestioasa, bo
gate in peste.
In acest sat se afll o bisecu
un preot i dor cinta
retT ; o scoald, a comuner, cu
un invatator si 49 scolarr. In
sat se &ese 471 vite cornute,
50 cal marr i mid, 1351 oT,
8 capre, III porcT si 275 stupl.
Se af1ä dor comercianti ; i t me
seriasT ; o circiuml.
aalu§enilor (Iazul-) sau Zosin,
ias mare, pe valea Sic
nei, in partea de Nord a satu
luT BAluseni-Zosin, comuna Bdluseni,
pl. Tirgulur, jud. Boto
sani. Are o Intindere de mo hectare
; din acest iaz se scoate mult
peste si mult stuh i papura; are
o moara de apa, sistem noti.
aalu§e§ti, com. mur., in jud. Roman,
plasa Fundul, spre S.- E.
de orasul Roman si la o departare
de 13 kil, de el, si de
9 kil. i 500 metri de resedinta
Teritoriul acester comune
este foarte accidentat si dru
murile in rea stare. E formata
din satele : Balusesti, Mestea
cani i Tabara, cu resedinta comune!
in satul Balusesti. Are
255 capT de familie, 240 contribuabilr,
1098 locuitorr, din
carT 2$ stiù carte ; 281 case.
Popa acesteT com, este com-

BAIU3E3T1 312 13XLUTA
pusa din RominT si Ungurr. Ungurir
sunt 107 familir, 470 loc.
Mar sunt li 2 fam. de Evrer. Se
lucreaza putin olAria. Sunt 622
capete vite marr. Are 2 bisericr:
una ortodoxa., de lemn, si una
catolica, de zid. Are o scoala
primara mixta, infiintatä in anul
1886, si care a fost frecuentatä
In anul 1886-87 de 45 elevr,
44 Metí si 1 fata.
Aceasta comuna tine de circumscriptia
fiscall Batrinesti .
Veniturile anuale al com. este
de 3228 ler si cheltuelile de
3228 le'.
Bilu§e§ti, sat, in com. Dochia,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
a5ezat pe podisele, ce se intind
In curbatura dealurilor Margineni.
Se margineste la Vest cu
satul Dochia, de care se desparte
prin culmea dealulul Margineni
; la Est cu satul Itrinesti ;
la Nord cu hotarul comuneT
Bargloani.
In acest sat sunt 25 de case,
populate de 20 de fatal]; sati
51 de barbaff, 52 femeT, dintre
carI : 56 necasatoritr, 36 casatoritr
si 1 1 vdduvr, totI razesT
ramasT aicT, in urma improprietareT
locuitorilor la Dochia.
Poseda : o biserica cu 1 preot
si 1 dasc'o'l ; un fferar si un rotar.
Numarul vitelor se urc5. la 55
capete : 18 bol, 22 yací, 6 caT,
5 rimatorT si 4 juncr.
Bälu§e§ti, sat, In jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balusesti, pe
malul drept a piriulur Balusesti,
spre S.-E. de orasul Roman si
la o departare de 13 kil, de el
sí de 9 kil. 500 ni. de resedinta
plasir. Este asezata pe coasta
despre S. a dealulur Balusesti.
Este resedinta com. Bälusesti.
Are 213 capT de familiT, 193 contribuabilf,
890 locuitorT, din casi
24 stin carte ; 234 case. Din
acestia, 107 familiT, 470 locuitorT,
sunt Ungurr §1 2 familir
EvreI. Se lucreazà putin oldria.
Sunt 591 capr vite marT. Are
o biserica ortodoxa, de lemn si
una catolica de zid. Formeaza.
Impreuna cu satele: Calugareni,
Mlgla, Negri, Poiana-lur-Iurasc,
Recea, Rosiori si Rusi din jud.
Roma.n, precum si cu satele Bogdanesti,
Buhociti, Prajesti si Satul-Non,
din jud. Bacan, o parohie
catolica, cu resedinta preotuluI
In satul Prajesti, jud. Bacan.
Are o scoala primara mixta, infiintatd
in anul 1886 si care a
fost frecuentata in anul scolar
1886-87 de 45 elevr, 44 Metí,
1 fete. Este legat de orasul Roman
prin osea. Se mar numeste
si Balusesti-Boerestr.
Balu§e§ti, a'eal, In jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balusesti, pe
coasta caruia este asezat satul
Balusesti. Acest deal face parte
din sirul dealurilor din stinga
Siretulur.
Bälu§e§ti, mofie, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balusesti. Avea
parte aicr mar inainte, pe
lá. 1840, si manastirea Neamtulur,
care era inchinata sf. MitropoliT,
starea I-iu.
aalu§e§ti - Boere§t1, vezr Balu.
sesti, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul.
Bälu§e§ti-MicI, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Dagita,
spre S.-E. de satul Daglta
si la o departare de vr'o 3 kil.
de el. Are 24 capT de familiT,
24 contribuabilT, 126 locuitorl,
dintre carT 1 1 stin carte si 37
case. Populatia este romina., aara
de o familie Evrer. Acest
sat linea pana la 1 Aprilie 1887,
de desfiintata com. Vovriesti,
care s'a alipit la com. Dagita.
Bälu§e§ti-Todire§ti, sat, pe mosia
Ruginoasa, com. Vascani,
pl. Siretul-d.-s., jud. Suceava.
Se crede ca-sI trage numele de
la niste pldurarr fugitT de la
familia Batus (Bals) si adapostitr
aci. E asezat pe ambele
coaste ale dealulur Ciumalul.
Numara 118 case, populate cu
156 capr de familie, san 515
suflete, din carr 252 barbatI si
263 femer. Din acestia sunt 5
Evrer. Are 124 contribuabill. Vatra
satulur ocupa suprafata de 53
falcr si 32 prajinI. Despre mosie,
vezI Ruginoasa. Improprietäritr,
dupa legile din 1864 si
1878, sunt 29 fruntasr, 6o mijlocasT
si 95 codasT, stapinind
356 PalcI si 70 prajinT.
Are o biserica de lemn, lipoveneasca,
5-6 familir dintre satenI
fiind lipovenI ImproprietaritT
ad. coala din Todiresti serva
si acestur sat.
DrumurI principale sunt: la
Bldilita, 2010 m., la Stroesti, 2
kil., la Harmanesti, 4 kil. metri
si jum.
Pe la 1850, «Balusesti, la tinutul
Sucever, ocolul Siretulur,
mosie a dumi-sale LogofatuluT
Costache Sturdza. Are un sat
cu dor nevolnicr, doua vadane,
un vatav. Pe linga mosiile : Crivesti,
Ruginoasa si altele, cu
un numár de 15 locultorr». («Buciumul
Romin», anul I, 1875,
pag. 42.).
Bälu§ului (Dealul-), areal, situat
la E. de satul Burdusaci, in jud.
Tecucin. Se afia pe litiga satele:
Deleni si Burdusaci. Merge pana
In drumul ce duce la Birlad,
unde incepe Dealul-Bucser, formind
hotarul spre judetul Tutova.
Baluta, cittun, tu com. rur. Ponoarele,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Are 30 familif.

BXLUTA 813 BANEASA
Bäluta, lac, in com. PAnataul,
cat. Plaiporul, jud. Buz511.
Bälutoiul, pirig ; izvoreste din
dealul Izvoarele, com. Zävicleni,
pl. Oltul-d.-s. pi se vara in riul
Oltul, in jud. Vilcea.
Bänäguiul, nfl, jud. Dolj, plasa
Jiul -d.- mj., com. Intorsura, pe
dreapt.1 piriuluI Dasnatuiul.
Bänärtäi, sat, pe Argep. Are 45
l'ala Face parte din com. rur.
Prundul, (vezi acest nume), jud.
Argep, pl. Pitepti.
Bänäresti, sat, cu 149 fam., jud.
Argep, plasa Pitepti. Face parte
din com. rur. Sapata-d.-j.
Bänäteni, numire vechie, a atunului
Gingiova, jud. Dolj.
Bänceasca (Drägaica-Veche),
cat. al com. Simileasca, judetul
Buzau, cu 560 loc. in 116 case.
Bänceasca (Iorguleasca-), mofie,
in com. Simileasca, judetul
Buzan, at. Banceasca ; fosta proprietate
a statuluT; pendinte de
Episcopie; logo hect., din care
390 s'a dat locuitorilor, iar 700
vindut. Aceasta are ca 500
hect. arabile, mare parte gil.dinT
de zarzavat, 140 fineat5.
60 crivina; renumita pentru vi
nat i niai cu seama pentru : be
cate, sitar, etc. Pe aceasta mopie
s'a cultivat i orez.
Bfinceasca-Crivina,padure, pe
mopia Banceasca, jud. Buzati.
(Vezr Banceasca).
Binceni, sat, In comuna Mamornita,
pl. Herta, jud. Dorohoiti,
cu 67 familir sa0 272 suflete.
Pozitia plAcuta. Apezarile
sunt parte bune, multe ati
restul gradint
64594 Manis Dialionar thogre"
Proprietatea mopiei este a EpitropieT
Sf. Spiridon din Iasi.
SateniT improprietdriti posedd
211 hect. 23 aril pamtnt ; iar
proprietatea mopid are 587 hect.
16 axil cimp pi 85 hect. 92 ara
padure.
Piriul, ce trece prin mopie, se
numepte Sanihaul.
Drumul principal e cel judesean
Herta-Mamornita.
Mopia se invecinepte cu : Hreat
ca, Molnita, Prutul i Sanihdul.
Bäncesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, comuna Voinepti, spre
S.-E. de satul Voinepti. Are 136
loc., din can 9 ptiti carte ; 33
case.
aäncesti, deal, pe teritoriul com.
Baneasa, plasa Prutul, jud. Covurluiu.
Incepe din Valea-B5.neasa
i merge spre Jorapti.
Bancesti, mofie mopneneasca, in
com. Lipia, jud. Buzail, are ca
6o0 hect. araturT, vil, fivezT
padurr. Se sub-divide in urmatoarele
sforT: Buducepti, Bani
cioi, Gogalniceanca, Glodeni, Pirocepti,
Pistrepti, Mdculepti
loan-Bacanul.
Bäncesti, sfoarit de mofie, in com.
Valea-TeanculuT, jud. Buzau, avind
70 hect. araturT pi vie.
Bäncila, numire, data uneT partT
din pddurea statuluT Vintild Voda,
jud. Buzati.
Bäncila, numele unuT cat., care a
apartinut comuneT Bolotepti, pl.
Girlele, jud. Putna. E situat, pe
Putna, la un kil, departe de satul
Balotepti.
Bancilä (Valea - luI- ), valcea,
care se formeazä pe teritoriul
comuna Milcovul, pl. Siul-d. s.,
jud. Olt pi da in riul Oltul.
Bäncileasca, padure, pe teritoriul
comuneT Balotepti, pl. Girlele,
jud. Putna, apartinind rA
zepilor de cat. Bancild. Are o
intindere de 29 hect.
Bäncilesti, catun, jud. Argep, pl.
Pitepti. Face parte din com. rur.
Babana. Are 8 fam.
Bfindoiul, padure, in jud.
situata in pl. Balta. Se margineste
din toate partile de Cimpul-BalteT.
Suprafata este de I
hect.; esenta ;
Bändoiul, prival, in jud. Braila;
incepe din Vilciu, mal jos de
catunu'l cu acelapT nume ; se indreapta
catre N. pi se vara in
jappa Rogozul.
Bändoiul, lînlJ, in jud. Braila,
pendinte de com. Stancuta, pl.
Balta; pe malul drept al VilciuluT,
mide incepe gura VerigeT-BandoiuluT;
Cu 88 sufl., 16 familif.
Bäneasa, com, rur., in pl. Prutul,
jud. Covurluiu, pe valea Chine
jei, la 64 kilom. de Galati; se
marginepte la N. cu com. Balintepti,
la E. cu Vladepti (cat.
Ropcani), la S. cu Bujor (cat,
Moscu) pi la V. Cu Jor5.pti.
Comuna aceasta, propriu zis,
n'are catun, ci numaT nipte simple
mahalale, odinioara deosebite,
azT aproape impreunate,
carI poarta numele de Baneasa,
Bucpeneasca, Fulgerepti i, putin
mal In sus, Slobozia-Baneasa. A
ceasta din urma, e singura re
cunoscuta oficial ca catun.
LocuitoriT de aicT, pi anume
din mahalaua Baneasa pi parte
din Fulgerepti, sunt razepT, iar
cei din Bucpeneasca i Si. BAneasa,
foptT claca,T ; capT de familie
345, Cu 1557 suflete, din
carT 625 barbati, 630 femeT, 654
neasatoritl, 523 casatoritr, 78
40

BÄNEASA 814 BÄNEASA
vaduvr, 243 stiä carte, 1012 nu;
strainT nu sunt, de cit doT EvreT,
ce %in pravaliT de bacanie i maruntisurT.
Teritoriul este accidentat
mult ; sunt dealurT, ripT si val*, prea
putin loc es; suprafata sa e de
3748 hect., din carT treT parff
arabile, 53 hect. padurT, 715
imas, 57 finete, 6o1 2 vil. In vatra
satuluT sunt padurT i luncT
de salde. ProprietaleT marT apartin
1591 hect. 24 arir, impartite
la tres mosiT Slobozia-Baneasa,Boereasca
si Bucseneasca.
(V. a. n.).
Numarul total al vitelor din
com. Baneasa e de 2135 capete,
si 'anume: 580 bol, 260 vacT,
70 minzatT, 8 minzate, 185 viteT,
8 cal i epe, 700 or si miel*,
30 berbecT, 50 tapT si capre,
Ioo rimatorr.
CirciumT sunt 4, si pravaliT
de alte marfurl 2; inorT de vint
4, ce produc anual cite 150-
200 leT; sunt: o masina agricola
plugurT sistematice io. Se cultiva
in mare parte : cinepa, inul si
gindacir de matasa ; albinele
putin.
Veniturile comuneT se ridica
la 6931 leT pe an, iar cheltuie
lile la 3519; darle directe in
total se cifreaza' la 7160 1., 16 b.
BisericT sunt 4: Buna-Vestire,
in mahalaua de jos Baneasa, zidita
la 1814; SE Atanasie i Chiril,
despre care, legenda spune, ca
ar fi existind din 1790, 'in Bucseneasca
; Prea-Cuvioasa-Paraschiva,
in Fulgeresti, din 1844;
SE Gheorghe, in SI.- Baneasa,
din 1803. Dintre acestea,
Gheorghe si SE Atanasie si Chiril
sunt inchise, fiind ruinate.
Toata. comuna Baneasa formeazä
o parohie, cu catedrala Buna-
Vestire, deservita de I para,
preot ajutor si 4 cintarets.
Are o scoall mixta, frecuen
tata de 45 elevT, din 75 inscrisT.
Prin Baneasa, pe o intindere
de 5 kil., trece catea vecinall
Bujor-Beresti; asemenea, cal vecinale-comunale
maT miel sunt :
spre Jorasti la V. de 7 kil.,
spre Roscani la E. de 5 kil.
Pe aicT trece si unja ferata Ga-
I ati-Birlad.
Legenda spune, ca numele de
Baneasa ar veni de la sosia unuT
Ban, careea h zicea Banoaia san
Baneasa; probabil, ca era proprietara
vre-uneT mosiT de aid.
Se maT povesteste din batrinT,
ca n Baneasa ar fi existat in
vechime un tirg mare. Povestirea
aceasta se intemeiaza pe
faptul, ca. cu ocazia sapaturilor
facute, s'ati gasit urme de caramizT,
oale, etc., de forma vechie.
aäneasa, com. rur., la extremitatea
de N.-E. a plasiT Calmajud.
Teleorman, pe valea
CalmatuiuluT, in partea stinga,
la vr'o treT kil. de com. Putineiti.
Este situata intre dealurile
aceler val' i intre soseaua judeteana
Turnul-RosiorT si com.
Salcia. Are treT catune Bäduleasa,
Sipotele si Iamandinul.
Jumatate com. Baneasa este
situata pe deal si jumatate pe
es; catunele Iamandinul si Sipotele
se aflä situate pe o alta
vilcea, numita a Sipotelor, tot
pe partea stinga a Calrnatuiuluf,
la o departare de 4 kilometri,
in partea opusä despre E. a
com. Baneasa; lar catunul BAduleasa,
pe coasta dealuluT Sipotelor.
Comuna Baneasa se invecineste
la N. Cu cimpia mosieT BelitorT,
la S. si S.-V. cu catunul
Cirlomanul, din com. Putineiti
mosia Putineiti, la E. cu mosia
Belitorr si la V. cu com. Salcia.
Catunele Iamandinul, Sipotele
Baduleasa se invecinesc la S.
°u crstin. Putineiti, la N. cu mo-
sia BelitorT, la E. cu com. Bogdana
si la V. cu com. Baneasa,
de care apartin.
Comuna Baneasa este udatä
in partea de V. si S.-V. de piriul
Calmatuiul si este asezata inteo
poziÇie foarte frumoasa, pe
coasta dealuluf. Catunele Sipotele
si Iamandinul, de asemenea
sunt asezate pe valea cu acelasT
nume, fo-rmind ca o grädina
naturala, inconjuratá mal de toate
pdrtile de dealurT, pe care
sunt plantate viT.
Populatia cornuner, dimpreuna
cu a catunelor, este de 1446
suflete, din carT 421 capI de familie
si 270 contribuabilr.
Numdrul vitelor din comuna
alune este de 5797 capete,
din carT 1112 vite marT cornute,
446 caT, 3750 vite miel cornute
si 491 porcI.
Budgetul acesteT comune este
de leí 3761.70 la venit. i 3759.80
la cheltuelT.
Are donä scolT, una in com.
Baneasa, si alta in catunul Baduleasa
; cea din Baneasa, Cu un
numar de 20 elevI, si cea din
Baduleasa, cu un nurnar de 15
elevr. Aceste scoll sunt dotate
cu cite 8'/2 hect. de pdmint
arabil. Are doul biserics, una
in com. Baneasa, si alta in catunul
Baduleasa, cu treT preotl
si treT cintaretT.
Comuna Baneasa se leaga cu
gara si comuna Salcia prin o
sosea vecinala, impietrita pe o
intindere de 21/2 kilometri.
Calea judeteana trece pe deal,
'filtre comuna Baneasa si cannul
Baduleasa. De la fe-care din
acestea pleaca cite o ramura de
sosea vecina% care se impreuna
cu soseaua judeteand. d
alta sosea. spre Putineiti, dupa
ce strabate catunul adornan,
ese tot in soseaua judeteana.
Drumul-luT-Traian trece prin
partea de Vest a catunuluT Ba

13ANE ASA 815
duleasa, venind despre Putineid,
luind directiunea catre catunul
Adincata, din comuna Be-
litori.
Pe coamele dealurilor comuna'
Baneasa, sunt multime de
magurT, din care unele ad mare
importanta. istorica. Ast-fel este
MAgura-ColunuluT sati a StrAinuluT,
in care s'ad gdsit diferite
monete ; magura Posirlia ;
MAgura-SerafimuluT, spre com.
Belitori, si altele.
Din poalele dealuluT
le, curg abundente izvoare de
apa, carT, dup1 ce udä livezile,
merg de se scurg in Calmatuiti,
formind un teren mlastinos.
Dealurile, pe carl sunt asezate
aceste c5.tune, poartä aceleasT
numirr, ca i catunele.
Teritoriul, pe care se afla asezata
comuna cu c'alunele
mosiile ce-T apartin, ocupa o
intindere de peste 4900 hectare
si se imparte ast-fel comuna
Baneasa cu mosiile eI 2050 hectare
; catunele Iamandinul,
Baduleasa 1845 hectare.
LocuitoriT improprietaritT
sunt : din Baneasa 153 pe 601
hectare, in catunul Baduleasa
53 pe 225 hectare, in catunul
ipotele 32 pe 125 hect. si in
catunul Iamandinul 38 pe 190
hectare.
Pe mosia statuluT ipotele-
Baduleasa ati fost improprietaritT,
la anul 1879, un mare numar
de insuratel, si vinzarea in
loturI a continuat i in aniT din
urma. Viile din aceasta comuna
si din catune, ocupa o intindere
de 921/2 hectare.
Terenul este de o bulla calitate
; pe dinsul sunt livezT intinse,
precum i izlazurT bune
pentru pasunat.
Mosia statuluT ipotele a fost
a mAnAstirel Vierosul, lar Baduleasa
a manastireT Schitul-
Trivalea . Catunul Iamandinul
s'a format in urma improprietArireT
insurateilor din anul 1879.
Bäneasa, conz. rur., jud. Vlasca,
compusa din catunul Baneasa-
Sf.- George, Baneasa- HagiuluT
sati Angelo, BAneasa-Brailoiu,
azT a d-luT Rizu, situata pe malul
drept al Dunarii, avind, in
jos, balta cu acelasT nume.
Suprafata tuturor acestor proprietAtI
este de 5238 hectare,
din care s'a dat in 1864, la 140
locuitorT, fostT clAcasT, suprafata
802 hectare.
Venitul Intreg al acestor mo
sil, in care intra si satul Gostinul,
este de 52000 lei.
In 1888, se aflau 177 contribuabilT,
245 familiT, cu 860 su
flete.
Venitul comunal, pe 1886, era
de 4272 lei, lar cheltuelile de
3489 la. In 1887, venitul comunal
era de 3470; iar cheltuelle
de 3178 leT.
S'a cultivat, in 1887, in intreaga
com., suprafata de 1500
hect. S'a produs mal' mult
porumb, pupna rapitä, ovaz si
m ad.
Se lucreaza rogojinT din papura,
ce se afla pe balta ; ele
se vind la Giurgiu, Alexandria
BucurestT.
In aceastá comunä se aflá o
bisericA, pe proprietatea d-lur
Rizu, la care oficiaza un preot
doT cintaretT ; depinde de parohia
Frasinul. In 1888 s'au oficiat
38 botezurT, 8 casAtoriT
22 inmormintArT.
Este o scoala mixta, cu 2
clase, bine construita, la care ad
urmat, in 1888: bdetT 36, fete 14.
In 1888 era cultimatä o suprafata.
*de 63 hect., 25 ariT cu
vie. Produce vin bun.
Este un pede de pAdure, a statuluT,
in suprafata de 69 hectare,
depinde de ocolul silvic
Giurgiu. Pe marginea satuluT
IBANEASA
trece oseaua judeteanA, ce duce
la Giurgiu. Asemenea trece so
seaua, ce duce la statia Baneasa;
drumul de fier Giurgiu-Bucuresti.
De Bucuresti este departe cu
53 kil., de Giurgiu cu 19 kil.,
lar» de StAnesti, resedinta
Mrginea, cu 22 kil. Prin com.
mar trece soseaua judeteana, care
duce la Pruntul- Comeni, unde
ese din judet i filtra in Ilfov.
Pe proprietAtile, ce depind de
aceasta com, se afla Lacul-Rosu ;
se maT afla lacurile Cotofana-
Mare si Cotofana-Mica; Moarta,
o viroagA ce desparte proprie
tatea Rizu, de domeniul Giur
giu ; Cracul-Domnesc, o viroaga,
ce ese din Moarta i da in Du-
!Tare ; Comasca, o alta viroaga,
ce ese din Dunare, in cresterea
el i da iardsT in Dunare, dupa
ce s'a unit cu Cacova.
In. com. sunt 6 circiumr.
In comuna sunt de asemenea
si 5 pichete de pAzit grinele.
Bäneasa, satul, sad maT bine zis,
mahalaua principall din comuna
cu acelasT nume, pl. Prutul, jud.
Covurluiu. (VezT Baneasa, com.).
Bineasa. , sat, plasa Dimbovita,
judetul Ilfov. Face parte din comuna
rurala BAneasa Herastrau.
Este situat la Nord de Bucurestr,
pe malul sting al riuluT
Colentina si pe calea nationall
Bucuresti-Ploesti, distantl 5 kil.
de Bucuresti. Este proprietatea
principeseT Hélène de Montes
quieu.
A fost proprietatea familieT
Brincoveanu. Are o frumoas1
padure, care servA ca loe de
preumblare, locuitorilor din Bu
curesti. In timpul luT VodA-Su
tu, apartinea boeruluT Nicolae
VIcArescu (Cocosatul). La t821,
Tudor puse sentinele la BA
neasa, pentru a ImpTedica fuga
boerilor.

BXNEASA 816 BANEASA-1-IERÄSTRÀ0
Numele sag, Baneasa, se datoreste
principeseT Baneasa Zoe
Brincoveanu, care intemeig acest
catun, pe la anul 1839.
Biserica, despre care vorbim
mar jos, este fondata de Eng.chita
Vacarescu. Ling biserica
se aflá ruinele mar* ale pala.
tulut fostuluI Domnitor George
Bibescu, inceput la anul 1848 si
ramas netertninat In urma evenimentelor
intimplate In acel an
si a abdicarit Printulur Bibescu.
Suprafata totala a satulur e
de 695 hect., apartinind principeser
de Couryal, din cad se
cultiva 180 hect., 350 padure si
165 rezervate pentru izlaz.Impreung
cu Darnaroaia i Grefoacele,
are 571 loc., Cu 126 contrib.
Aci este resedinta primariet
Are o biserica, cu hramul
Nicolae, deservita de I preot
si I cintaret. In sat sunt doug.
scoale : una de bgetr si alta de
fete, frecuentate de 28 elevl i 15
eleve. Cu ambele, statul si com.
cheltuesc anual 6o16 let. Localul
scoaler este in bune condltiunt
Bfineasa, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni, spre N.
de satul Giurgeni i la 3 kil. 500
m. de el. Are 9 capr de familie,
8 contribuabilt 88 locuitort din
cart I tie carte. In sat sunt
io case. Locuitorif ail 24 capete
vite mart Satul se maI
numeste si Slobozia-Sacaleni.
Bäneasa, altos, pendinte de comuna
Mihailesti, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca.
Bäneasa, stafie de drum de fier,
judetul Vlasca, pl. Marginea,
comuna Baneasa, pe linia Bucuresti-Giurgiu,
pusa in circulatie
la i Noembrie 1869. Se
aflá intre statiile Comana (18,1
kil.) i Fratesti (12.4 kil.). Inaltimea
d'asupra niyelulut marif
e de 84,18 m. Venitul acesteI
statir, pe anul 1896, a fost de
21677 let 25 banI.
Bäneasa, baltd, In jud. Vlasca,
ce tine de comuna cu acela,sI
nume. E situatg pe proprietätile
statulu/ si a d-luI Angelo, ambele
cu acelasT nume; i in josul
Giurgiulur. Provine din varsatura
Dunärit. Din ea se scot
cantitätt marI de peste si racI.
Baneasa, cleal, corespondentul
vale cu acelasI nume, din jud.
Covurluiu.
Bfineasa, fintimi, com. Tina, pl.
Mijlocul, jud. Vilcea.
Bäneasa, lac, format de Atli Colentina,
pe linga satul cu acelasI
nume, In jud. Ilfov.
Bäneasa, mofie nelocuitd, in pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, comuna
Poiana ; cu suprafata de
1500 hect., din carI no hect.
pädure, pentru care se pläteste
fondera 300 Id anual.
Bäneasa, me*, situata la S. de
satul Condrächesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti.
Bäneasa, pcidure, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialornita, pe tarmul
drept al riuluI Ialomita, teritoriul
comtinef Poiana; are suprafata
de Ho hect.
Bäneasa, pdclure particulara, pe
mosia Baneasa, com. Baneasa,
jud. Ilfov, In intindere de 200
hect. Portiunea de padure, din
interiorul linieI ferate a forturilor,
este supusa regimuluT silvic.
Bfineasa, pa-dure, supusä regimuld
silvic, comuna Glimbocelul,
plasa Podgoria, judetul
Muscel, avind impreund cu tru-
purile Goleasca, Dinuleasa, alceasca,
Tomeasca, Ghorlsoala,
Chiriceasca si Chiteasca, o Intindere
de 1350 hect. Padurea
e compusg din : stejar, fag, carpen,
jugastru, plop si frasin.
Baneasa, päclure, pe muntele cu
acelasi nume, supusa regimuluI
silvic, comuna Albesti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel. E In intindere
aproximativa de 450
hect., cu vegetatiunea activa.
Masivul e rar, avind ca esenta
principalä, fag si putin molift.
Virsta eI variaza intre 40 si
too ant
Se invecineste la N. cu padurea
Juptnesti, la S. cu statul,
la E. cu padurea Cernatul, la
V. cu muntele Papaul.
Baneasa., petic de pdclure, de
6o hect. pe proprietatea statuluI
Cu acelasI nume. E pendinte de
ocolul Giurgiu, jud. Vlasca.
Bäneasa, vale, care incepe din
teritoriul com. Beresti, pl. Horincea,
jud. Covurluig, si se terming
la satul Baneasa, com. ontonimg,
de la care si-a luat
aäneasa-Herästratí, com. rur.,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situata
la N. de Bucuresti, pe tgrmul
sting al rluluI Colentina si pe
calea nationala Bucuresti-Ploesti,
la 5 kit. departe de Bucuresti.
Se cornpune din satele : Ba
neasa, Damaroala, Grefoacele
Floreasca, Herastraul i Pipera,
cu o populatie de 2333 locuitort
cari trgesc in 565 case.
Suprafata totall a comund
e de 3363 hect.
ProprietariT art 258o hectare,
din cad cultiva 1560 hect., 470
rezervate pentru izlaz si 550 hect.
padure ; iar locuitorir au 783
hect., pe earl le cultiva, fára sa
alba locurr sterpe sag de izlaz.

. garl,
BANEASCA 817 PXNETI
Comuna are 246 contribuabilT,
cu un budget de 14.399 leT la
venitud si 11.716 Id la chelt.
Dintre locuitorT, 219 sunt plu-
12 industrial, 58 au diferite
profesiunr. Ocupatia lor
de capetenie e agricultura si
cresterea vitelor.
Aratura se face cu 133 plugurf
: 131 cu boT si 2 cu cal. LocuitoriT
ü 2i0 care si cdrute :
149 cu bol si 61 cu cal.
Comerciul se face de ¡7 cir-
ciumarT.
In comuna sunt 958 vite marT,
din carT: 186 cal i epe, 2 armasarT,
264 bol, 191 vacT, 40
viteT, 13 taurT, 76 bivolT si 186
bivolite; si 1365 vite micT, din
casi: 1254 oT, Z capre si 109 rimatorT.
ImproprietaritT sunt 140 loc.
neimproprietaritT 166.
In comuna 22
strainT. Aceasta comuna este asezata
intre Bucuresti i fort urT.
Bäneasca, ptrig, izvoreste din
dealul Carbunele si se varsä in
riul Argeselul, in raionul comund
Boteni, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Bänesele, isvor, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Cosoveni-d.-j.
Bänesele, jud. Dolj, plasa
Ocolul, com. Malul-Mare ; izvoreste
in apropiere de comuna
Cosoveni-d.-s. si se varsa in balta
Nicola (ved Nicola), pe teritoriul
comuneT Malul-Mare.
Bänesti, com. rur., plaiul Prahoya,
jud. Prahova, situata pe
loc ses si pe dealurT, aproape
de riul Doftana.
Aceasta com, se märgineste
la E. cu comuna Telega, la V.
cu riurile Prahova i Doftana,
la N. cu com. Telega, iar la S.
cu moja Bobolia.
Terenul comuneT este accidentat
de piscurile : Piscul cu-
Stina, Magura si de valea, numita
Valea-Rea.
Aceasta com. este udatä de
riul Doftana, pe care se aria un
pod, ce apartine jumatate acestd
comune i jumatate cat. Slobozia.
Com. a fost fondata de loc.
Cat. de resedintä, este Urleta. Se
compune din 2 catune: Urleta
si Banesti. In aniT 1875 si 76
cuprindea i catunele Bobolia si
Slobozia, pendinte azz de com.
Poiana. Pe teritoriul acester comune
se aflä silistea Banesti.
(V. Banesti, siliste).
Sunt douà bisericT, una in
cat. Urleta si alta In cat. Banesti.
Cea din Urleta a fost fondata
la 1843-44 ; ad este ruinata.
Cea din Banesti a fost zidita
la 1865-66. Sunt doT preotT
i doT cintä.'retT. Fie-care are
cite 17 pogoane, date dupa legea
rurala din 1874. Cea din
Urleta are hramul Sf. Voevod,
iar cea din Banesti, Adormirea
MaiceT DomnuluT.
In catunul Banesti se aflà o
scoall mixta, cc functioneaza de
la 1859 si este Intretinuta de
stat sí de comuna. Are un Invätator.
Localul de zid este in
burla stare. A fost frecuentata
de 94 baett si 4 fete. tiü carte
30 in Urleta si 40 in Banesti.
Populatia comuniT este de
1433 sufl., din case: in Urleta
sunt 104 barbatT, 94 femeT, 129
neinsuratr, 9 vaduvT si 113 fete ;
in cät. Bänesti sunt 209 barbatT,
220 femeT, 295 neinsuratI,
14 vaduvI, 242 rete. Dupa legea
ruralä. din 1864 sunt 218 improprietariti.
Dupa legea din
1879, sunt 35 insurateT, precum
si 118 cumparatori al mosieT
statuluT Banesti-Urleta.
In cat. Urleta sunt 150 case.
In Bänesti sunt 202 case. Unele
case sunt de zid, altele de nu
ele si paianta. Toate aa gradina.
In comuna sunt : 543 boT,
199 vacT, 115 viteT, 140 caT,
5 epe, 657 01, 20 capre i 23
porcT ; 40 stupT cu albine.
Suprafata intregulm teritoria
comunal este de 1122 hect., din
care 669 hect. pamint araba,
354 hect. fine* si 99 hect. pa
durr tufaris.
Mosia din com. se numeste
Urleta-Banesti ; apartinea statuluT,
care a dat-o in loturl
locuitorilor. Se seamänä gnu,
porumb i ova.z. l'Admite ad 99
hect., apartin locuitorilor si se
compun din tufa, alunT, plopl si
mesteacanT. Se gasesc 7 hect.
va, care apartin la I i locuitorT.
Se afla in comuna cite-va vel
nite, unde se fabrica rachia de
prune. In cat. Urleta sunt 6 meserias',
lar in Banesti sunt Io.
In Urleta sunt dota circiumT,
iar in Banesti sunt treT. Comerciantl
sunt cind, totT circiumarT.
LocuitoriT isT transporta pro
ductele la Ploesti i prin comu
nele, in care se %in bflciurT. Trans
portul il fac cu carele, pe soseaua
nationala si pe soselute,
carT Mi in comuna o lungime
de 9 kilometri.
Contribuabill sunt 376.
Bänesti, sat, jud. Arges, pl. To
pologul; face parte din com. rur.
Urluesti-Babeni. (V. a. n.).
Bänesti, sat, Cu 410 loc., jude
tul Arges, pl. OltuluT ; face par
te din com. rur. Stoiceni Plesoiti.
(V. a. n.).
Bänesti, sat, in centrul comuneT
Fintinelele, pl. Siretul, jud. Bo
tosani, pe sesul SiretuluT. Are o
suprafatl de 595 hect. si o Po
pulatie de 127 familiT, sad 405
suflete. In acest sat e o luncA
de salde si plop la Siret ; In

BitNE3T1 318
sat e o moarg de apd, la iazul
Vadulet.
Are I bisericá deservitg de 1
preot si 2 cintgretr. Numgrul vitelor:
1 1 8 vite cornute, 28 car
marl si micr, 16o or si 51 pord;
95 stupT. In localitate sunt 9
meseriasT si 3 comerciantr ; 2
circiume.
Bäne§ti, sat de resedintg, a colimner
Bgnesti, pl. Prahova, jud.
Prahova ; Cu 980 loc.; 202 case;
1 bisericg si I scoalg ; 3 circiumI.
Bäne§ti, sat, face parte din com.
Crgesti, jud. Tecuciu. E situat
in partea de V. a comuner, pe
valea cu acela.5T nume, la o depgrtare
de resedinta comuner
de 4 kil. si 300 m.
Are o populatie de 96 cap!
de familie cu 253 suflete, locuind
in 92 case. 5 du carte 18
bdrbatI si 4 femd.
Aci este o scoald, care s'a infiintat
in anul 1892, intretinutg
de comung. Se frecuenta de 51
copir, 49 bgetr si 2 fete, din numgrul
de 65, In virstg de scoalg.
Are o bisericg cu hramul S-til
VoevozT, fricuta de locuitorl la
anul 1872. Locuitorir spun, cá
satul are o vechime de 300 anr.
Bäne§ti, deal, comuna Bgnesti,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
pe care se cultivd 212 hect. vie.
Bane§ti, mofie, pe teritoriul com.
Banesti, pl. Prahova, jud. Prahova,
cu o intindere de 55712
hect., fostdproprietatea statuluT,
iar acum datà in loturr locuitorilor.
Se seamAng. pe ea: porumb,
ovaz si gnu.
Bfine§ti, mofie, in jud. Neamtu,
fgrg sat, cu pgrtr si rg.z15eascg ;
este situatd pe Bugg mosia Costisa,
In plasa Bistrita. 0 parte
apartinuse Bg.neser Smaranda
Crupenski.
Bane§ti, silifte, pe teritoriul comund
Bgnesti, plaiul Prahova,
jud. Prahova, numitg si Luncailistea,
situatg pe malul Prahover,
spre S. de confluenta, el
cu Doftana. Se spune, cl ad era,
inainte de venirea Tgtarilor, satul
Bgnesti ; si se povesteste cá
In ziva de Vinerea-Mare (Sf.
Paraschiva), dud sgtenir jucail
hora, de o datg s'aa pomenit
cu un potop de 'Marl, care
'T-au mgcelgrit pe totr, afarg de
4 familiT, care ati siat ascunse
In girlg, sub stufurr, 4 zile ; iar
dupg plecarea Tätarilor, acele
4 familiI au fondat actualul sat
Bgnesti.
Bänetului (Dealul - Bumba -
rul-), colinit, in com. Minzglesti,
jud. Buzau, ca. Sgreni; e acoperitg,
de tufgris si fineatg.
Bänick movild, in plasa OmpuluT,
comuna Barbulesti, jud.
Ialomita.
Bänica (Välceaua-luI-), välcea,
com. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Bänice§ti, trup de piidure, a statulur,
situat In comuna Cirstgnesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea;
In intindere de 32 hectare,
formind impreung cu trupul
Penca, pgdurea Cucesti.
Bänicioaia, numire, data uner
pgrtr din mofia Bancesti, a raw
nenilor din Lipia, jud. Buzati.
Bänoaia, vale, comuna Folestid.-s.,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Bänte§ti, sat, face parte din com.
rur. Mgdulari, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
/
BÄRÀCEA
de 586 locuitorr, 306 barbatT
si 280 femeI. Populatia scolarg
e de 77 copiT.
Bänute§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul; face parte din com. tur.
DrIgutesti-Sgpunari.
aanutä, deal, situat la V. de comuna
Priseaca, pl. Oltul d.-j.,
jud. Olt, Cu directia de la N.
la S. si Cu o lungime de isoo
metri.
Banutul, deal, in com. Ro5ia, pl.
Jiul, judetul Gorj. Incepe de la
N. comuneT, din cgtunul Rogojelul
si se terming In soseaua
comuneT, la locul numit Valea-
Rosier. Pe acest deal se aflg
plan tatiT de vil si prunr, pe coaste;
iar creasta e acopel it'd Cu pgdure.
Bfirangi, sat, cu 82 suflete, jud
Arges, pl. Oltul; face parte din
com. rur. Cremenari-Mo5nenr.
Bäranul, eimpie, in comuna rur.
Dedovita, pl. Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Bärariul, deal, in jud. FAlciu,
pe care se aflg viT. (V. Bunesti,
comung, pl. Crasna).
Bärasca, izvor, In com. Cislgul,
jud. Buzgil. Ese din munir Gilma
si Seciul si se varsä in Iazul-
Buzgulur, la Popa-Moise. In timp
de ploae, e foarte violent si aduce
mall pagube locuitorilor,
inecind lunca Cislgulur.
BAratul, munte, in com. rur. Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
situat la confluenta riulur
Tirgul cu riul Rlusorul.
BärAcea, &Utz", pl. Trotusul, comuna
Casinul, jud. Bacdii; izvoreste
din doug fintinr de pe te-

itX1CACEA
ritoriul catunulur Ca$inul $i se
varsa de partea stinga a pirlulur
Casinul.
Bäräcea,pirtii, uda com. Posesti,
pl. Teleajenul, jud. Prahova; se
varsa in piriul Zeletinul i impreuna
cu acesta, in riul Bisca.
Bäräcea, pSruzi, izvoreste din padurea
Dragane$ti-Tigania, din
pl. Tirgulta, jud. Teleorman,
se varsa in riul Vedea, in dreptul
comuner Peretul. Are pietris
foarte abundent (prund) i serve$te
ca hotar al maT multor
mo$ir.
Bäricelul, inovild, in jud. Braila,
la S. moviler Baracul.
Barfiganul, cimp Intins, In mijlocul
jud. Ialomita ; face parte
din plasile Borcea i Ialomita-
Balta $i este cimpul cel mar mare
$i mar productiv al Rominier.
Poarta. numirea de Bäraganul,
din riul Ialomita spre S. pina
In Valea-Rusulur, Valea-VisineT
Coasta-de-S. ; iar de la E.,
din canalul Borcea, spre V. pana
in Valea-Culcatilor si valea Dor-
Marunt, avind o suprafata (aproximativ)
de 250.500 hect.
Baraganul este un cimp Inclinat
de la N. spre S.- E. si
formeaza o continuare a elmpiilor
din jud. Ilfov si pl. Ompulur.
E intrerupta. la N. de dui
Ialomita, la E. de Borcea $i la
S. de Coasta - de- S. Inältimea
de la nivelul Märir-Negre este
in partea de N., in dreptul satulur
Slobozia, 62 m. 6o; in
mijloc, la gara Ciulnita, 54 m.
85; la gara Silistea, 51 in. 25.
Acest &imp a fost mult timp
un pustia, presarat de movile
acoperit de plante anuale, a ca.ror
inaltime serveart de ascunzatoare
fiarelor salbatece, $i pe
suprafata caruia se intretliati
319
drumurr, carr duceau de la satele
de pe Borcea, la cele de pe
riul Ialomita ; iar din distanta
in distanta se aflau locuinte izolate,
cart serveau calatorilor ca
locurr de adapost. In unele timpurl
ale anulur, BarAganul era
cutreerat de vitiator,' de dropir,
carr mergeaa in carute acoperite
cu coviltire, ce serveau de
ascunzatoare, singurul mijloc
spre a se apropia de acele
&arr.
Mar tirzia, acest cimp a inceput
a servi pentru papnatul
vitelor, formindu-se pentru acest
scop, din loe in loc, tire i astfel
pustiul a inceput a fi locuit.
Imprejurul acelor tire a inceput
a se semana cereale in
cantitate, a aror frumoasä
reusitri a atras plugarT din satele
de pe linga Borcea,
Ialom4a, din alte judete i chiar
din Transilvania. Acestr plugarT,
&chid bordeie si case mici de
nuele lipite si acoperite cu pae,
au format catune, purtind numirea
de tirle ; iar dinsiT ail luat
numirea de tirlasl, numire care
se da i asta-zr plugarilor, earl
cultiva. acest &imp. Acum, pe
Baraganul, se afla o multime de
tide, earl' prezinta aspectul unor
sate $i plugarir locuiesc pe aid
vara si adesea si iarna, aproape
pardsind locuintele ce le aveaa
prin sate.
Patura de pamint pentru cultura.
a Baraganulur, este formata
de un strat negru argilo-nisipos,
amestecat cu substante organice.
In partea de E. predomina
nisipul. A trecut prin doul faze
distincte, adia, mal inttiti
neexploatarea pe un timp ce nu
se poate preciza si apor pa$unatul,
carr sunt conditiunile cele
mar avantagioase, pentru ca un
pämint agricol sa fie cit de productiv.
Statul poseda pe Baragart 21
BÄRAGANLTL
mosiT, carr aduc un venit, ce
din an in an se mareste. Aceste
proprietati sunt : Petroiul,
Calarasi, Stelnica - Pirtani, Blagodeasca,
Buciumeni-Fratilestr,
Bobul sau Cornoaica, Caraxeni
sau Hagieni, Fundul-Crasanr, jegAlia
sau Deleanca, Bue$ti, Fetesti,
Prersica-Borduselul, Dichiseni,
Trimseani cu trupurile, Ber
lesti-Pope$tr, Ceacul, Gaita, CIlara$1-Vecht,
Suditi $i Pisculeasca.
Eforia spitalelor civile posea
4 mo$ii: Calara$i-Lichire$tf,
Dudesti, Popeni i Stolnica.
Pe clinpul Baraganulur, statul
a plantat, dupa toate cerintele
stiintet, pe mosia Trimseani, 250
hect. pldure de salclint; asemenea
plantatie, pe o Intindere
de 500 hect., s'a acut pe teritoriul
com. JegAlia si in curind
se vor mar planta moo hect.
pe teritoriul com. Hagieni. Cele
dota pAdurl d'intiia sunt in dez
voltare, ceca ce dovedeste ca
terenul i clima Baraganulur este
favorabill salcimulur. In curind
se va face incercare de a se
irnpaduri acest &imp Cu stejar.
Ape curgatoare i lacurr lip
sesc cu desavirsire pe Bailgan
; chiar apa de baut nu se
poate procura in unele partr ;
iar intr'altele se scoate Cu bur
duful tras de vite de la o adincime
de 25-30 metri ; ceea ce
a facut ca O. se prevada acum
citr-va ad in budgetul statulur,
suma de roo.000 ler, spre a se
fate studil pentru construirea
de puturT arteziene.
Pentru ca 131rAganul sa. fie
locuit inteun mod stabil, este
neaparata trebuinta de un sis
tem de canale de irigatiune
prin aceasta, pe pustiul de alta
data, vor inflori sate si ora$e
bogate.
Baraganul este strabatut de
trer cal ferate Bueure$ti Fetesti
ctt statille Dilga Mare, Ghim

BARÄGANUL 320 BkR4TI
pati, Ciulnita, Marculesti si Elena;
Calarasi-Slobozia, cu statiile
Silistea i Ciulnita si calea ferata.
Fetesti -Flurei, avind pe
Baragan statia Hagieni.
Mará de calea judeteana Calarasi-Slobozia,
cu osea nelmpIetrita,
cele-Falte cal de pe BarAgan
sunt drumurl primitive.
Istoria spune, ca Baraganul
a fost adesea loc de refugiil
si lupa al popoarelor, carI an
trecut san an ocupat tara pentru
un timp oare-care ; asa, in
anul 335 inainte de era erestina,
Alexandru-cel-Mare, regele
MacedonieI, trecind lineo
noapte Dunarea, pe la Silistra,
a surprins pe GetI, carI s'ati
Inchis mal intlin inteo cetate de
lemn, ce era construita de eI,
la departare de trer sferturI de
ceas de Dunare ; dar, neputind
rezista, luarl fuga pe cal, cu femeI,
cu copa' si tot ce avean
si se napustira pe cimpul
ganuluT.
La 597 dupd Christos, Petru,
fratele luI Priscu, general Bizantin,
trecu Dunarea pe la Transmarisca
(Turtucaia) ; ucide in
lupta pe Pirogost, voevodul Slavilor,
inainteaza in contra acestora,
carl populan in mare desime
locurile din partea de jos a riuluI
Ialomita, insa, ratacind treI
zile pe cimpul BaraganuluI, a
fost silit a se retrage.
La 1398, sultanul Baiazet, supranumit
i Fulgerul, intrind In
tara., trecind Dundrea pe la Silistra,
prada i ucide tot ce
intilneste in cale ; iar Mircea-cel-
Mare, cu 3000 Rominr, se intareste
In padurile dese, ce tan
mujan cimpul BaraganuluI, unde
armata turca isI facea miscarile,
si dupa mal multe llaguen, la
Rovine, batu pe Turd i ii sili
a se retrage peste Dunare.
Prin multe judete ale Van,
poporul tomln, da numire de
baragan, orI-caruI loe san cimp
mal intins i pastreazd in limba
mal multe zicatorI, ca : «Striga
ca pe Baragan ; merge ca pe
Baragan ; pare ca se afla pe Baragany,
etc.
Bäraganul, numire, pe care a
purtat-o satul Mihain-Viteazul,
judetul Ialomita, si care se mal'
pastreaza de populatiune.
Baräganul, deal, la N. comunel
Dobriceni , plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
aáräganul, luna, pe teritoriul
comuneI Leicesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Bäräganul, mofie nelocuita, a
statuluf, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, fosa pendinte de manastirea
Cernica. Are suprafata
de goo hect., din carl 20 hect.
padure, si este arendata pe periodul
1888-1893, cu suma de
15000 leI anual.
Bäräganul, poianä, com. Racovita,
plasa Riul-DoamneI, jud.
Muscel.
Bäräganul, pise, la V. de com.
Ciomägesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt. Serveste parte pentru cultura,
parte pentru pasunarea vitelor.
Bärfiganul, vale, com. Racovita,
pl. Rtul-DoamneI, jud. Muscel.
Bärfiganul, vale, izvoreste din
culmea Scarisoara, com. Folestid.-j.,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
si se varsa In riul Bistrita, tot
in raionul comuna
Bäräganului (Valea-), vale, in
plasa Borcea, judetul
Se intinde de ling5. satul Fatirel,
comuna Ulmul, spre N.-E.
tine pana la satul Valea-
Mare.
Bärägänolil, loc izolat, com. Purcareni,
plasa Riul-DoamneI, jud,
Muscel.
aäräne§ti, sat, face parte din
comuna rurall Rijletul-Vierosul,
plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.
Are o populatiune de 128 loc.
BAräne§ti, molde nelocuita, in
jud. Roman, plasa Fundul, comuna
Balusesti.
Barine§tilor (Piscul-), pisc, comuna
Rijletul-Vierosul, plasa Ve
dea-d.-s., jud. Olt.
Bäränoaia, deal, judetul Bacan,
plasa Tazaul-d.-s., din comuna
Basasti.
Bärätul, vii lcea, in plasa Teleorman,
judetul Teleorman, incepe
din padurea Cornetul aproape
de comuna Ciolanestidin-Deal
si se pierde in valea
Tinoasa, in dreptul comuneI
ragaul.
Bäräs.cul, cifmea, judetul Dolj,
plasa Jiul-d.-s., comuna Bralostita.
Bärä§ti, sat, face parte din comuna
rurall Bardsti - de - Vede,
plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.
A6 e resedinta comuneI. Cade
in centrul comund si are o populatiune
de 80 locuitorr. Este
situat Ruga riul Vedita.
Bärä§ti, sat, face parte din com.
rur. Maldarul, plasa Ved ea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune de
40 familir. Ad e o biserica in
ruina. Anul fondarn si ctitorit
nu i-se cunosc, pentru cA inscriptia
de d'asupra useI s'a
sters.

BIRXSTI 321 BAR4TI-DE-VEDE
Bärä§ti, sat, in judetul R.- SArat,
Rlasa Rimnicul-d.-s., cdtunul comuneT
Sgirciti, asezat in partea
de miazA-zi a comuner ; este sat
format de curind ; are o intindere
cam de 910 hectare.
Bärä§ti, sat, pe mosia spitalulur
Stamate, din FAlticeni, si a lui
Const. Mirza, din com. Ciumulesti,
plasa Moldova, judetul Suceava.
E asezat pe $esul sting al
Moldover. Partea de N. poartg
numele de BArdsti-Mirza, iar cea
de Sud BArdsti-Ganea. NumArl
Ioit case, populate cu I 17 cap!
de familie, saii 441 suflete, din
carT 220 bArbatT si 221 femdT ;
din acestia sunt 13 izraelitr. Are
121 contribuabilT. In acest sat
sunt 2 circiuml si 4 moriste, pe
apa $omuzulur-BAeT. Vatra satuluT
ocupä suprafata de 3 ala'
35 prajinT. AsezArile locuitorilor
sunt bunicele. Mar inainte
de Mirzesti, a fost proprietar al
mosier, Nicolae Beldiceanu, care
o cumparase de la Constantin
Ganea.
Ambele mosir ati intinderea
de 360 falcr, din carr 260 filler
loe de culturd, 4 filler pAdure,
30 fAlcI finat si 6o fAlcr loc neprod
u cti v. ImproprietAritY, d upa
legea din 1864, sunt 9 fruntasT,
To palmasT si 22 codasT, stApinind
64 fdlcr si 35 prAjinr.
Biserica si scoala din Ciumulesti
- Ganea serveste i acestuì
sat. Drumurile principale sunt :
la Fdlticeni 16 kil. i la DA:
gqeni i i kil.
La 1803: «BArAsci, a lur Ionità
Iamandi, avea mo liuzi patind
bir 134416x., («Uricarulx., de T.
Codrescu VII, p. 250).
In «Statistica mosiilor din Moldova»,
a lur E. C., publicatA in
«Buciumul Romin», 1875-77,
citim : «Calna, Costesti si Beresti,
toate inteun hotar, la tinutul
Sucever; mosie Cu pdrti.
rdzAseascd, in care mosie afi
parte si d-lor comisul Costache
Ganea, Fratir Mortunesti, d-lor
Constantin Hirlescu, Iconomul
Eftimie Stamate i ala'; pe ling5.
mosiile : CAmirzani, Ciomulesti
i altele, ara sat». («Buc.
Rom.x., An. II, p. 94).
Tot in «Buciumul Romin»,
anul I, p. 237, in aceeas1 statisticd,
mar citim : «Beresti, Calna
Costesti, toate inteun hotar,
la tinutul Sucever, mosie cu
pArti si rdzeseascA, pentru care
mosie la 7841, d-lur comisul Costache
Ganea se judecd la divan,
pentru de a se trage liniT pe
hartd despArtitoare de pärtile
d - lor - sale fratir Mortunesti si
Constantin Hirlescu. cu pArtile
ce ati acolo. Are parte si Sf.
Sa Iconumul Iftimi Stamate si
alt1 maT multr rdzesT i pärtasT
in ea ; pe lingd mosiile Boroaia,
Bogdrtnesti i altele, f1r5. sat».
Bärg§ti, aitun, al comuneT
judetul BuzAti ; 460 locuitorT
i ro6 case.
Bäräqti, peaure a statulur, in comuna
Cisld'ul, jud. BuzAt1, ca de
moo hect.; face parte din marele
corp CislAul cu trupurile.
Bärä§ti-de-CepturI, comund ruraid,
plasa Vedea- d.-s., judetul
Olt, situatA si foarte rdspinditA
pe dealurile si vAile riurilor Vedita,
Ceptura i Eiul, cam la
40 kil. del:al-tare de capitala
judetulur si la 4 kil, de a pläsir.
Se compune din 6 cAtune :
LIzAresti, Prodani, MAruntei,Virsesti,
Boroesti si Veteni, cu o
populatiune de 850 locuitori, in
care intel sí 3 familir de TiganT;
280 capT de familie ; 200
contribuabilr, locuind in 245 case.
Locuitorir se ocupd numar Cu
agricultura. Produsul muncer
desfac in orasul Pitesti. El
350 bor, 16o vacT, 20 cal i epe,
1700 of §i 175 porcr.
Locuitorir sunt mosnenT. Comuna
se intinde pe o suprafatd
de 900 hect
In raionul comuner sunt 3 biserier:
la LAzIresti, Veteni
Boroesti, deservite de 3 preotr,
plAtitr de locuitorr i comund.
Terenul cultivabil produce
cam 3000 chile porumb, 4000
chile griCi, 800 ováz si prea putin
orz. PAmintul nu e prielnic
la toatd cultura.
Sunt in comunA 470 pomT roditorT.
Comerciul se face de 2 circiumarr.
Veniturile comuner se lidia.
la 1969 ler anual si cheltuelile
la aceeasT suma.
Se mArgineste cu comuna BArAsti-de-Vede
la Est, Spineni la
Vest, Mereni la Nord si Vlaici
la Sud. Terenul sai e delos si
ripos. Se leagA spre Nord cu
comuna Mereni, prin o osea
comunalA si spre Sud cu Vlaici.
Bärfi§ti-de-Vede, com. rur., pl.
Vedea-d.-s., judetul Olt, situatA
d'alungul riulur Vedita, la 56
kil, departe de capitala judetuluT
si la 8 kil, de a plAsir.
Se compune din 8 cdtune :
Motoesti, Mogosesti, Blegi, BAriisti,
Chirci, PAvAloiul, arstesti
Plesesti ; cu o populatie de
2420 locuitorr, 1008 bArbatT si
1412 femer; 450 capT de familie
; 318 contribuabilT, locuind in
450 case.
Resedinta comuner e in cAt.
BárAsti.
Dupd cum se spune, aceastA
comuna pare a fi infiintatd, cam
pe la anul z800.
Afarl de agricultura., 40 locuitorT,
se mar ocupl cu cojoaria
i cizmdria. Produsul muncer
il desfac la Pitesti.
TotT locuitorir sunt mosnenr.
6489h. Marete Dtrpontar Geopralk. ti

BAR4TI-DOMIREM
Er ati : 8o cal, 480 bol', 100 vacI,
capre, 600 or, 400 porcI
6o iepe.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
1500 hect.
In raionul comune sunt 3
bisericI : la Motoesti, Blegi si
Plesesti, deservite de 3 preotr,
plätitI din fondurile comuner.
Scoala functioneaza, regulat,
de la 1879. Localul s'a dada
la anul 1847 si este proprietatea
comune. Se frecuenta' de 14
copiI, 13 baetI si i fato', din numarul
de 200 copir, 146 bäetI
si 54 fete, in virstä de scoala.
Stitl carte 600 barbatr. Cu intretinerea
scoaler, statul cheltueste
anual io8o ler.
In termen mijlociù, se fabrica
anual pana'. la 480 hectol. tuicd;
lar viile dati pana' la 32 hectolitri
vin. Inul i cinepa se cultiva,
mar putin insa.
Terenul cultivat produce in
termen mijlociü 6000 chile porumb,
5500 chile grill, 3000 chile
orz si 200 chile alela. Pamintul e
favorabil tutulor cereatelor.
Dintre pomr roditorI, se gasesc
ad: 2000 merr, 780 perI,
6500 duzT, 14740 ciresi, I000
nucI. Livezile dolí 300 care de
fin.
Comerciul se face de 3 circiumarr.
Veniturile comuner, dupä, ultimul
budget, se urca la 1476
ler si cheltuelite la 1366 le.
O osea comunala o pune in
comunicatie la N. cu com. Vata
si la S. cu com. Vlaici.
E brazdata de dealut Gruiul, ce
face limita filtre aceasta comuna
si com. Barasti-de-Ceptuir, cu
care se invecineste la V. si de
dealul Guinestilor, care este situat
intre cat. Barästi si Motoesti.
Directia lor e de la N. la
S. si pe ele se cultiva diferite
cereale.
E udata de apele: Vedita, Za-
322 BXRBkLENI
gasul, Marghia i Runcul si de
valle: Ulmul-Mare, Ulmul-Mic,
Strimba-Mare si Strimba-Mica.
Riut Vedita face in dreptul
scoater, o mare ocoliturá spre E.
apor revine jaral la cursul
de mar inainte.
Se mdrgineste la N. cu com.
Vata, la S. cu com. Vlaici, la
E. cu jud. Arges si la V. cu
com. Barasti-de-Cepturr.
aára§ti-Domire§ti, piidure insemnatd,
in jud. R.-Särat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Serciti. A
dat numele sati si satulur, ce se
formeaza, acuma. Face parte din
circumscriptia VII silvic5,, ocolul
Bäbeni. Are o intindere de
191 hect., din carr, i6 proprietatea
statutur si 175 apartin particularilor.
Esentele principale
sunt: stejarul i ulmul.
aärä§ti-Ganea, v. Barasti, jud.
Suceava.
aára§ti-Mirza, v. Bardsti, jud.
Suceava.
aärä§ti-Popii, sat, pe mosia cu
acelasI nume, din com. Boroaia,
pl. Moldova-d.-j.,4 jud. Suceava.
Asezat pe sesul dintre piriul
Risco, si Moldova ; numara 66
case, populate Cu 71 capi de
fam., sati 295 sufl., din mil 135
barbar si 160 femeI. Din acestia
sunt 7 izraelitr. Are 6o contrib.
Vatra satutur ocupa suprafata
de 5 fäld si 62112 präjinr. Asezarile
locuitorilor sunt de mijloc.
Mosig e proprietatea spitalulur
Stamate, din Ftliticeni, cumparata
fiind de decedatul proprietar
Iconomul Iftimie Stamate, de
la manästirea Rica. E in intindere
de 190 falcr, din carI 140
cultivabile si 5o t'ale prundis
nefolositor.
ImproprietaritI la 1864 sunt
31 palmar, stapinind 77 ale si
40 prajinr si la 1879 s'ali improprietdrit
inca. 8 insurater cu
24 ale.
Are o biserica., zidita de Iconomul
Iftimie Stamate, deservita
de un preot i 2 cIntäretT. Scoala
din Boroaia-Riscar serva si acestur
sat.
Intre 1841-1843 : cBarasti, la
tinutul SuceveI, ocolul Moldover,
mosie a Sf. Sale Iconom. Iftimie
Stamate. Are sat cu o biserica,
un preot, 2 dascalr, un privilegiat,
3 nevolnie, 12 vadane, 7
slujbasr volnicr, un vataf, 4 JidovI
; pe tina mosiile Boroaia,
Ortesti si altele, cu un
numár de 40 locuitor4. Si iarásr:
«Barästi, la tinutul Suceava, ocolul
Moldover, mosie a SE MI
nästiff Rica, inchinata Sf. MitropoliI,
starea I-a, pe tina mosia
Boroaia si altele, t'ara sat».
(auciumul Romin», An. I, 1875,
pag. 225 si 334).
Barbacarit, baltil, pe teritoriut
com. Faltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoit'l ; este formula din
vársarea Prututur.
aárbatul, deal, situat la E. de
com. Pirlita, in jud. Bräila, in
apropiere i in drumul spre Sancuta.
aárbatuluI (Valea-), vale, in
com. Plescoiul, jud. Buzle, incepe
de la muntele Moara-de-Vint
si da in valea Hotarasca.
aárbäcuti, delifor, pe teritoriul
satulur Mitocul, din com. Sipotele,
pl. Bahluiui, jud. Iasi.
aárbäläul, vale, la S. de saful
Belciuneasa, com. Cräesti, plasa
Stänisesti, jud. Tecuciti.
aárbäleni, sat, cu 20 fam.
Ioo suflete, jud. Arges, pl. 01tul,
pendinte de com. rur. Lku-

BÄRBXLOTETTI 823 BXRAXTETI
nele-d.-s. Are o bisericA Cu hramul
Adormirea, cu un preot
un cintAret.
Bärbälote§ti, sat, CU 200 loc.,
jud. si pl. Arges ; face parte din
com. rur. Cerbureni-Iasi. Are o
bisericA cu hramul InAltarea, avind
un preot si un cintäret.
Bärbärigeni, sat; face parte din
com. rus. Cermegesti, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 240 locuitorT, roo bärbatT
i 140 femeT.
CopiT in virstä de scoalà sunt
40, a bäetI si 22 fete, din can
urmeazA numar 3. E la distantl
de 600 metri de Chiricesti, resedinta
comuneT.
Aci e o bis. Anul fondärel
ctitoriT, nu se cunosc.
Bärbäteasca, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur. Bärbatesti.
(V. a. n.).
BArbätescu, sat, in plasa
jud. Ialomita, pendinte de
com. Axintele. Este situat pe
lunca si sub coasta riulur Jalomita,
la un kil, de riul Ialomita.
Numirea vechie a acestur sat
era MArAcineanca, luatA dupA
numele unuT fost proprietar al
mosier.
Populatia este de 6o fam. de
RominT, 3 fam. de GrecT si una
de UngurT.
Biserica i coala din Axintele
servesc i locuitorilor din
BArbAtescu.
Bärbätescu. (V. Coasta-BArbltestilor,
jud. Suceava).
Bärbäte§ti, com. rur., jud. Arges,
pl. Oltulur, la 34 kil, de
resedinta subprefecturiT, com.
rur. Tigveni si la 3 kil. de Pitesti.
Se compune din satele BArbAtesti,
BArbäteasca, Brinzesti,
CAtusea, Ciocesti, Linia-Tigani,
Piculesti i Redesti, avind peste
tot 125 contrib., din 654 loc.,
in care intrA 44 fam. de TiganT.
Are : o bisericA veche fAcutA de
locuitorr; o scoall primara. rurala
; o circiumA. Budgetul comune!,
pe anul 1882-83, a fost
de 931 leT, 38 banT la veniturT
si de 869 lei la chelt. ; iar pe
anul 1887-88 a fost de 2245
leT la venituri si de 2007 let la
chelt. Numarul vitelor era in anul
1887 de 315 capete vite
marT 300 bol i yac!, 15 caa
de 415 vite mArunte : zoo 04 15
capre si 200 rimAton. Aceastä
comun5. se mal num.este i BArbAtesti-Cotmener.
BärbAte§ti, com. rur., in partea
de Sud a comunet Piriul-Boia,
pl. Gilortul, jud. Gorj, spre S.-
V. si la o distantA de 37 kil.
de orasul T.-Jiul. Se compune
din cAtunele Bärbatesti, Socul
Curteana. E situatA pe Dealul-Barbätestilor
si malul drept
al Gilortulul. Are o suprafat5.
cam de 1560 hect., din carT 128
hect. arabile, 20 hect. vie, 30
hect. livezI de prunr, restul padure,
finete i tufáris, proprietate
a d-luT maior Gr. CAlinescu.
Produce anual cam: 1230 hectolitri
porumb, 50 hectolitri
2000 decalitri vin si 6000 deca
litri tuicl.
Are o populatie de 467 famili!,
cu 2190 suflete, din carT
337 contribuabilI. Locuitorh posedä.
5o plugurT, 117 care cu
I clrutl Cu cai, 576 vite marT
cornute, 742 oT, 341 capre, 574
rimAtorY si 6o cal. Venitul comune'
este de 1568 leI, 34 banT,
iar cheltuelile sunt de 1577
89 banT.
Riul Gilortul trece prin mijlocul
hotaruluT. Ad i este podul
de fier al Oler ferate T.-Jiul-
Filial. Comuna este traversatA
de soseaua judeteanA T. Jiul-
Filiasi ce vine de la N. legind o
cu comuna Piriul Boia. La E.
se leagA prin calea vecinalA cu
Viersani, traversind unja feratA
lingä gara BArbAtesti; la V. cu
Ticleni printr'un drum de care,
peste deal. In marginea de E.
a satului este statia BArbAtesti
a cAieT ferate T.
Comuna are 2 cismele de zid,
22 puturl cu cumpIng, si 8 iz
voare acoperite; 41 stupT.
Are 3 bisericr, una ziditA la
1849, alta in 1866, lar cea de
a treia in 1882; toate fäcute de
locuitori i deservite de I preot
si 2 cintAreti.
BärbAte§ti, com. rur., pl. Hore
zul, jud. Vficea. N'are niel un
cátun alipit. Dupl cum spun
numirea de BArbAtesti
i s'a dat dupA numele strAmo
suluT lor BárbAteanul, care s'a
stabilit cel d'intig aci.
Este situatA pe riul OtAsAul,
futre dealurile Dobriceni si Cos
testi, la 27 kil, departe de re
sedinta judetului si la 20 kil.
de a sub-prefectureT.
Are o populatiune de 1597
locuitorr (797 bArbatT i 800 femeT),
in care intrA si 6 familie
de TiganT; 471 capT de familie,
cu 360 contribuabili si 376 case.
In comunA sunt 6 bisericT
(impreunA i cu Schitul PAtrunsa)
Biserica Ernaticul, cu hramul
Buna-Vestire, care este pa
rohiall, fondat1 la anul 1780,
de: Iosif Eromonahul, popa N.
Gorovoiu, Samoa Eromonahul,
etc. ; biserica Mierlesti, fAcutl,
In anul 1776, de kir Macarie
Eromonahul i altil ; biserica
VAtAseasca, fondatl de stefan
VAtaful, la anul 1679, Cu hramul
Sf. Nicolae, in zilele luT stefan
Voevod Cantacuzino. Despre
cele-l'alte nu se cunoaste niel
anul fondAriT, niel ctitorh.

BXRI3XTEFTI 324 BXRIATETILOR (CULMEA-)
Pe lingd agricultura, locuitoril
se mal ocupa.: 4 cu dmplana,
6 cu rotaria, 2 Cu dulgheria,
2 cu cojocaria si 6 cu oaria.
ET desfac produsele muncer
Ion, la: Craiova, Caracal, Slatina
si in jud. Teleorman...
In comuna sunt: 64 boi, 390
vacT, 240 caT, 2060 or, 350 capre,
400 porcI; in total 3504.
In raionul comuneT sunt 12
morT.
Locuitorif totT sunt mosnenT.
De aceasta comuna apartin mun-
VI Piatra si Albul (Bulla).
Pe teritoriul comuner se gdseste
un fel de piatra, numita
trand, si un alt fel, din care se
fabrica. var.
coala exista in comuna, de
la anul 1845. Actualul local s'a
clac:lit in 1889. Cladirea e 1:tuna;
e proprietatea comuna Este frecuentata
de 13 baetI, din numarul
de 160 copiT, 79 baetT
si 81 fete, in virsta de scoala.
Stiu carte 178 barbati si 8 femeT.
Cu intretinerea scoalet, statul
cheltueste anual 1512 lef, iar
comuna 70 Jet.
and aniT sunt productivT, se
fabrica' pana la 3000 decalitri
tuica.
Toata comuna are 750 hect.
patnint.
Dintre cereale, se cultiva. aci,
nutnal porumbul.
O osea comunala leaga a
ceasta com. cu Dobriceni, spre
E. si Bodesti, spre S.
Veniturile si cheltuelile co
munet se urca la 1730 leT.
Comuna este udata' de riul
Otasaul si de urmatoarele val:
Dingati, Patrunsa, Vataseasca,
Bradul, Pon orul, Negoesti O
Gaina.
Barbäte§ti sau Bärbite§ti -
Cotmenei, sat, judetul Arges,
plasa Oltulur ; face parte din
comuna rur. Cu acelasr nume.
Are 150 loc. si o biserica. cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, cu
un preot si un cintaret. In acest
sat este resedinta primal-le.
Este si o scoalä primarä rurala.
aarbäte§ti, sat, in partea despre
apus a com. Bliceni, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe coasta
dealuluT Cu asemenea numire,
pe litiga care trece piriul Bahluetul.
Are o populatie de 25
familiT, cu 1 I I locuitorT.
Acest sat este intrupat in
mosia Cucuteni.
Numarul vitelor este de 269
capete, din carT : 74 vite raarT
cornute, 5 cal, 165 oi si 25 rimatorr.
lErarbäte§ti, ciltun, in jud. Gorj,
resedinta comunet, situat pe malul
drept al GilortuluT si sub
dealul Cu acelasT nume. Are o
suprafata cam de 700 hect., din
care 51 hect. cultura, 6 vie, 15
livezT de prunt; restul padure,
finete si tufaris. Pämintul, pe
vale, e fertil si produce anual
cam 500 hect. porumb, ¡o hect.
grIti, 600 decal. vin, 300 decal.
tuja.
Are o populatie de 171 familiT,
Cu 66o suflete, din carT
117 contribuabilf. LocuitoriT poseda
18 plugurT, 6o care cu bol,
I carutd, 216 vite mal-1 cornute,
267 or, 117 capre, 229 rimatorl
s't 16 cal.
Rita Gilortul ucla acest catun
de la N. la S.
Catunul e traversat de soseaua
judeteana. T.-Jiul-Craiova,
ce-1 leaga. la N. cu Socul, lar la
S. cu Pletresti-d.-j., la E. cu com.
Viersani, prin cale vecinalä.
Catunul are 12 puturr Cu cum
pana si 2 cismele de zid.
Are 1 biserica, facutd la anul
1866, de locuitort ; deservita de
I preot si 2 cintareti.
Bärbäte§ti, stalie de dr. d. f.,
jud. Gorj, pl. Gilort, cat. ,13dr_
batesti, pe linia FiliasI-Tirgul-
Jiulur, pusa in circulatie la 16
Ianuarie 1888. Se afld intre statiile
Bibesti, 10,4 kil. si Caxbunesti,
9.6 kil. Inaltimea d'asupra
niveluluT mdriT de 174,32ra.
Venitul acesteT statiT, pe anul
1896, a fost de 20.955 leT.
EVarbate§ti, detzl, in comuna Cu
acelasT nume, jud. Gorj. Are directiunea
N.-S., fiind o prelungiret,
a dealuluT Socul. Se ter-
mina la S., ringa com. Saulesti,
In Valea-GilortuluI.
135 rbäte§ti, deal, in jud. Iasi, pe
coasta caruia e situat satul cu
asemenea numire, din com. Miceni,
pl. Bahluiul.
BArbAte§ti, deal, in raionul comuner
cu acelasT nume, pl. tíorezul,
jud. Vilcea, pe care se
cultiva 50 ariT vie.
Bärbäte§ti, loc izolat, in comuna
Bodesti, plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Bärbäte§ti, mo,sie nelocuita, in
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Giurgeni.
Warbate§ti - Cotmenei, sat, in
jud. Arges. (V. satul Barbatesti).
aarbäte§tilor (Culmea-), culme
de munte, in jud. Vilcea; porneste
din' culmea Vinturarita.
Aceasta culme desparte muntele
Vinturarita de Piciorul-Motrulur,
separind riul Otasäul de
Govora (Birsescu) si se termina
in apropiere de Olt.
La S. de com. Barbatesti, aceasta
culme 'filtra in regiunea
dealurilor si poarta numele de
Dealul-Birsestilor, Birlogul, Curaturile
si altele.

BÄRBE8TI 825 liÀRBO I
Bärbe§ti, cdtun, al com. Stirbeiul,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat pe stinga Oltetulur.
Are 300 locuitorr, totr Romtnr,
cu 8o de familir. Are o
biserica, S-tir Voevozr (1850), cu
un preot si 2 eintaretr.
Bärbe§ti, in jud. Roman, numire,
ce se da mar de mult satulla,
Branisteni-d.-j., pe mosia,
care era a cronicarulur Miron
Costin.
Bärbe§ti, in jud. Roman. (Vez!
Birlesti).
Bärbe§ti, klisd de inofie, In jud.
Roman, plasa Siretul-d.-j., com.
Branisteni-d.-j.
Bärbiciul, deal, acoperit de pasud,
tina satul Stroesti, din
com. Vascani, jud. Suceava.
Bärbierul, prival, in jud. Braila,
situat in ostrovul Tapa. Incepe
din partea dreapta a Manusoaier;
traverseaza padurea Vulpasul si
da spre N. in iezerul Vulpasul.
Bärbinta, deal ; vez! Tatarani,
deal in com. Teleajna, plasa
Mijlocul, jud. Vaslulii.
Bärboasa, sat; face parte din
com. Oncesti, pl. Stanisesti, jud.
Tecuciti. Situat pe coasta dealului
StIrcul. Are o populatie
de 85 capT de familie, cu
288 suflete, in 83 case. Copa
in virsta de scoala. 50, 29
baetT si 21 fete. Comerciul se
face de 2 circiumarr. Aicr se
afla o biserica, cu hramul Nasterea
Malea Domnulur, zidita
de Popa Iosif, sati Iosup. A
doua s'a facut de locultorT, in
18t8, dupa cum se vede din
inscriptia, ce a avut de-asupra
user, si care s'a pus gresit si la
actuala biserica, care s'a facut
la 1844. S'a repaxat in 1874.
Locuitorh r-au donat 12 stinjenr
de pamint arabil. La distanta
de ioo m. de biserica, se
afla un rimnic cu peste, care
se numeste Rimnicul-lur-Popa-
Tosup.
Bärbolul, com. rur., In pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti, la distanta
de 68 kil., de orasul Turnul-Severin.
Este situata pe fata
dealulur, numit al Lupestilor; cu
pozitiune frumoasa, fiind udat
in partea de S. de pirlul numit
Valea-Corzulur. Mar e brazdat
si de ogasele Ochioiulur
spre apus, Barboiulur si Cepoestilor.
Formeaza comuna singura,
marginindu-se : la rasärit cu comuna
Tiul, pendinte de jud.
Dolj; la apus Cu com. Grecesti ;
la miaza-noapte cu com. Secul,
prin catunul Tiuleni, si la miaza-zi
cu com. Gogosi, de P.M.
Dolj. Are 189 contribuabilr, Cu
woo locuitorr, in 328 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pamintultn e foarte
burla.. Loc. posea' 42 plugurr, 77
care cu bol, 15 cdrute Cu cal*
si 6o stupr. In com, e o biserica,
desenrita de 1 preot si 2
cintaretr.
Budgetul comuner coprinde :
la venitun suma de 1079 le!,
lar la cheltuelr 942 lei. Numarul
vitelor este de: 563 vite marT
cornute, 47 caT, 436 o! 0. 401
rimatorT. Prin aceastä comuna
trece soseaua comunall Biclesul-
Corzul-Barboiul.
Bärboiul, deal, la V. de com.
Calugareni, pl. Cricovul, jude
tul Prahova.
Elgrboiul, tb./el; izvoreste din
partea de N.-E. a com. Calugareni,.
pl. Cricovul, jud. Pra-
hoya; curge spre S., face maT
multe zigzagurr si intrg in com.
Vadul-Sapat, pl. Cricovul.
aárbolul, ogai, in com. rur. Blrboiul,
din jud. Mehedinti, plasa
Dumbrava; se scurge in piriul
Valea-Corzulur si trece in Dolj.
aärbosul, trup de molie, a sta
tulur, In jud. Olt.
aärbo§i, sat, in com. Filesti, pl.
Siretul, jud. Covurluiu, In apropierea
garer cu acelasr nume.
Are 57 fara. cu 182 suflete. Are
biserica si o scoall.
Bärbo§i, com. rur., in partea de
N. a plasir Mijlocul, jud. Falda ;
formata din satele Barbosi si
Taetura-Barbosi, carT impreuna.,
formeaza o singurä moje, proprietatea
Domniter Elena Cuza.
Intinderea comunei e de peste
2000 hect., si cu o populatie
de 100 fam., Cu 293 sufl. si 79
contribuabilr.
Are o biserica ; o curte boe
reasca.
Prin com. trec 3 pirlaie : Moi
sie, Jzvorul si Pruna. Pildure se
afla in supraf. cam de 474 hect.
Budgetul comuner cuprinde
la veniturr 2371 ler, 35 batir, si
la cheltuele 2110 ler, 24 banT.
Vite mar! cornute 310, 162
or, 44 car si 55 porcr.
tiärbo§i, sat, In comuna Barbosi,
pl. Mijlocul, jud. Falciu, si carc
Impreuna cu satul Taetura Bar
bosi, formeaza o singura mosie,
fosa proprietate a fam. Cuza.
Se aflá situat futre doul dealurr,
sub padurea Barbosi. Din tntin
derea mosier (V. Barbosi, com.)
vatra satulur cuprinde 53 hect.,
iar ilocuitorir improprietAriV cam
476'2 hect. pamint. Numarul
locuitorilor e de : go fam., cu
253 sufl. si 74 contrib.

BARBOI 326 BXRBULEANCA
Aicl se allá: primaria, palatul
fostulur Domnitor Cuza, i biserica,
deservita de un dazcäl si
fácuta in anul 1797.
Prin sat trec piraiele: Moisie
i Izvorul.
In acest sat s'a nascut Alexandru
loan I. Cuza, Domnitorul
Rorninier.
aárbo§i, (vez! Dobrosesti), plasa
Znagovul, jud. Ilfov.
aárbo§i, numire, ce se da In vechime
satulul BrInisteni-d.-j. din
pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.
aärbo§i, stafie de dr. d. f, jud.
Covurluiu, pl. Siretul, com. Filesti,
pe unja Braila-Galati, pusa
in circulatie la 13 Septembrie
1872. Se allá: intre statiile Vddeni
(8,1 kit.) si Galati (12 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur
t'ir 7,4 m. Venitul acestel statir,
pe anul 1896, a fost de 63.410
lei, 50 batir.
aárbo§i, deal, in jud. Falciu ; se
intinde filtre comunele: Bdrbosi
Malaesti, pl. Mijlocul, pana la
satul Posta-Elanulur, de unde
formeazd ramura despre Valea-
Radiulur, care se prelungeste
pana. la marginea de Sud, sprc
com. Urdesti.
Bärbo§i, deal, in jud. Falda, pe
teritoriul satulur Ghermanesti,
com. cu asemenea nume, plasa
Podoleni ; in partea de Sud.
Bärbo§i, mofie particulard, de
56o hect., in com. Filesti, pl.
Siretul, jud. Covurluiu.
BArbo§i, mofie, in jud. Neamtu,
fd.rd sat, asezata intre
Radiul, Muncelul, s. a. in plasa
Bistrita. Apartine case! raposa
tulur vornic Sandu Crup enski.
Se zice, ca aceasta mosie ar
fi fost odinioara a lur Miron
Costin ; pdrerea insa. este cu desavirsire
eronata, de oare-ce e
numal o asemAnare de nume ;
adevaratir Barbo! aT Miron
Costin se numesc asta-e Brd.nisteni.
De aicr l'a rapit Dumitrasco
Macrin, vatavul de pahárnicer,
Impreuna cu lefegir,
l-a dus la Roman. Acum nu
mar apartine jud. Neamtu ; de
cind cu o delimitare a hotarulur
'filtre judete, a trecut la judetul
Roman.
aárbo§i, peldure de salcie, in judetul
Braila, ca de 2 hect. in
cotul format de riul Siretul, din
fata garei cu acelasr nume, din
jud. Covurluiu.
13k-bol (Podul-de-la-), pod, pe
Siret, linga statia dr. d. f. de
la Barbosr, jud. Covurluin, care
pana la construirea linier ferate
Marasesti-Buzati, dupa razboiul
din 1877/78, era cheia comunicatiilor
dintre Moldova si Muntenia.
Din punctul de vedere
militar, rolul acestur pod a fost
mare : cine dintre beligerantr
avea stapinirea lur, era sigur
de mersul inainte al trupelor
sale. De aci provenea, ca india
preocupare, ce ad avut-o totd'auna,
mar ales Rusir, in razboaiele
lor contra Turcier, a fost
d'air asigura trecatoarea pe acest
pod. Asta-zr, de si importanta
strategica a podulur de la
Barbosi a mar scazut, totusr ea
este inca destul de mare, fie
din punctul de vedere militar, fie
economic, fiind-ca leaga comunicatia
de uscat intre Galati si
Brdila si intre Braila cu Moldova.
Podul acesta este tubular, de
fier, de 246 m. lung, sprijinit
pe Io arcade ; opt dintre ele
ati cite 19 m. de deschidere, si
cele doua din mijloc, ati o lungime
de 47 m.
aárbo§i-Galati, varianrd de linie
ferata, menita a scurta cu
7 kil. curba dintre Bárbosi
Galati, care e de 19 kil., pe
cind distanta directa filtre Galati-Barbosi
e numar de 5 kil.
Aceasta varianta, lunga. de 4
kil., serveste i spre a departa
linia ferata de malul Bratesulur,
supus inteuna naruirer.Deviatia,
de la titila principala, incepe de
la distanta de 6'/a kil. de la
statia Barbosi si da in ea la
I 1/2 kil. de statia Galati. Intrarea
In oras se face printr'un tunel
din nordul Galatilor (Vadul-
UnguruluT), in lungime de 767
m. La fie-care cap al tunelulur
este cite o adincime pana la 18
m., jan ca lungime cea despre
Barbosi are 1357 m. i cea despre
Galati 474, reprezintind amindoua
un cub de pdmint de
aproape i00000 metri
Aceastá variantd, construita
In 1882, nu s'a putut intrebuinta
de indata, din cauzd ca talazurile
tlieturilor tunelulur, s'au surpat
mar Inainte. In 1890 s'a0
fácut nota lucrArr de imbunata-
Vd si rectificare, dupl carl s'a
dat tunelul, circulatieh
Bar bo§i-Ghermane§ff, mofe a
statulur, in jud. Ilfov, pendinte
de manastirea Caldárusani ; s'a
arendat, pe periodul 1885-95, cu
7000 le! anual.
aárbuleanca, numire, ce se mar
da pá'rter de mofie Badeni-Miluitr,
din com. Clondirul, jud. Buzau.
aärbuleanca, sfoard de mofie,
in com. Mere!, jud. Buzau, proprietate
a statuld, pendinte de
mandstirea Barbul. Are 30 hect.
aratura si vil, e rupta din trupul
mosier Poporul-Lipia. (Vez!
Pangratia).
aárbuleanca, numire, ce se mal

BÄRBULEANCA
dä. mafia Salcioara din com.
Smeeni, jud. Buzar,.
Bärbuleanca, rno,ie, in comuna
Amarul, cáit. Mirosi, jud. BuzAti,
tosta proprietate a statulur. Are
654 hect., din carT 580 arabile,
52 izlaz i restul sterp.
Bärbuleasca, moue, in com. si
cat. Largul, jud. Buzar,. Are 500
hect., mare parte arabile.
Bärbulescul, moviM, in judetul
BrAila, la I kil., spre N. de satul
Dedulesti, pe hotarul de V.
al com. Ianca, pe muchia BuzeeluluI,
pana unde se intinde
comuna Ciineni, din judetul R.-
Sarat.
Bärbule§ti, com. rur., In plasa
Cimpulur, jud. Ialomita, pe partea
stingd a riulur Ialomita. Teritoriul
acester comune are o
suprafata de 3300 hect., din carr
610 hectare pAdure. Se intinde
din riul Ialomita, spre N., trecInd
peste pIrlul Sarata, pana
in teritoriul satulur Cotorca, 'invecinindu-se
cu comunele : Urziceni,
Armasesti, Jilavele, Moldoveni
i Cosereni.
Cuprinde treT mosir, apartinind
la trer proprietarT, i dupa
legea rurala din 1864, sunt Improprietaritr
I I I locuitorr i neimproprietaritT
art mar ramas 49.
Se compune din satele : Barbulesti,
Posta si Ursari, ca resedinta
primarier si a judecätoriel
in Barbulesti.
Dupa recensemintul din anul
1890, pppulatia comuna este
de 1736 loc., din carT 369 capT
de familie, cu 1367 suflete, sal
808 barbar si 856 temer. Dupa
nationalitate. sunt : 1730 RominT
si 6 BulgarT, totT 'de religiune
crestina-ortodoxa. Dupl profesiunr:
342 agricultorT, 2 meseriasT,
4 comerciantl, 70 munci-
327
torr si Lo servitorl. Din acestia,
45 persoane stit, carte.
Dupa statistica din 1887, populatia
comuna era de 177 familir
Rominr, 93 farnilir Tiganr
si 4 familiT Austro-UngarT,
1323 locuitorr, din carr 339
barbatr, 358 femer si 626 copir.
Numarul contribuabililor era
de 211, din carT 6 se ocupar,
cu comerciul de bauturr,
proc/ucte, etc., lar cer-l'altr cu
agricultura, avind cultivate : 425
hect. gria, 170 hect. orz, 52
hect. ovaz, I i6 hect. secará,
770 hect. porumb, 39 hect. fasole,
8 hect. zarzavat, 170 hect.
finete si 56 hect. bostanarir.
Vite sunt: 576 bol, 137 car,
7 bivolT, II asinr, 344 rimatorr
si 1375 or.
Venitul comuneT in 1887-88
era de 3555 ler si cheltuelile de
4244 leT.
Instructiunea populatiei se
precia Inteo scoala mixta de un
Invätátor, retribuit de comuna,
la 20 elevr si 4 eleve.
Pentru cultul religios se afla
o biserica, la care serveste un
preot 2 dascAll, plAtitT din
budgetul comuneI.
Pe teritoriul comuner, In partea
de E., trece calea nationala,
sosea impietrita, Bucuresti-Urziceni.
Bärbule§ti, sat, in plasa CimpuluI,
judetul Ialomita, pendinte
de comuna cu acelasT nume. Este
situat pe un mic grind, pe malul
drept al piriulur Sarata, intre
acest piri5 i riul Ialomita
spre Vest de Urzicenr.
Ala este resedinta primaria
si a judecatorier comuner Bar.
buleti.
Populatia satulur consta din
124 familir Rominr, 93 familir
TiganI si 4 Austro-Ungarr.
Se afta o scoala mixta, cu un
invatator, retribuit de comuna
BÄRBULETUL
cu o populatie de 32 elevi
5 eleve.
Biserica satulur este construid.
la 1815, data care se conserva
In inscriptia d'asupra intrarir
si este deservid de i preot
si dor dascalT.
Sunt In sat: 428 bol, 121 cal,
3 bivoll, 1090 or, 2 capre, 9 asird
si 250 pord.
Bärbule§ti. (VezI Mateesti).
Bärbulesti, mahala, din comuna
Balteni, plasa Siul-d.-s., judetul
Olt, numita ast-fel dupa numele
unuia din primir fondatorT ar
comuner Barbu-Ghindea.
Bärbuletul, com. rur., in judetul
Dimbovita, plaiul Dimbovita-
Ialomita ; se compune din mar
multe va, ulite sa5 catunase,
precum: Ghemeleul, Valea - Tiser,
Centrul si altele, cu o populatie
de 1121 loeuitorT RominT.
Aceastä comuna este situad pe
dealurr si pe vár, carT se numesc :
Cetätuia, Ghemeleul, Virful - Iacovulur,
Virful - Comani, Virful-
Rtulur, Gorganul, Marul - Paduret,
Omul-Mort, Burenul, Saula
Virful -Teiulur. Prin raionul
acester comune curg /*alele :
Valea-Tiser, Valea -Barbuletulur
si Valea- Runcu, avind un pod
peste Valea-TiseT si un pod pe
Valea Runculur. Apor mar are
comuna si. dota Iacurl : Lacul-
Spataroiul i Lacul-Purcelica. In
raionul acester comune, pe dealul
numit Cetatuia, este un izvor
cu ap5. minerala Cu gust de pucioasa.
In Barbulet este o biserica,
tntretinuta de enoriasr
o scoala Intretinuta de stat. Ca
industrie, este o moara de apl.
Barbuletul se invecineste, spre
rasarit cu comuna Rtul-Alb, de
care se desparte prin dealurr
pline de paclurr i cu care se
uneste prin soseaua comunalA;

BÄRBUNCEASCA 88 BÄRCANELE
spre apus se Invecineste Cu comuna
Gemenea, din judetul Dimbovita
i Miclosani, din judetul
Muscel, de carr se desparte iardsI
prin dealue, acoperite cu
padurl, unindu-se cu Miclosani,
prin soseaua comunala, iar cu
Gemenea prin drum practic nesoseluit
; spre miaza-noapte se
invecineste cu comuna Pucheni,
judetul Muscel, despartindu- se
prin dealurr, val si padurI si unindu-se
prin drum practic; iar
spre miazd-zi se invecineste cu
comuna Pietrari, de care se desparte
iarAsI prin dealurI, OS si
padurI, dar cu care se leaga
printr'o frumoasa osea vecinala.
Scoala din Bärbulet este infiintata
in 1884 1885; e mixta
cu un invätator si e frecuentata
de 50 61 de elevI si eleve.
Comuna are un venit de 1298
leI si peste 250 contribuabilr.
Warbunceasca, vale, in comuna
Grajdana, jud. Buzar'; ese din
padurea Barbuncesti si da in
Niscovul.
Barbunce§ti, aitun, al comuneI
Grajdana, jud. Buzda ; are 6o
locuitorl si IO case ; sub-divizia
Glodeneni.
Warbunce§ti, mofie, in comuna
Grajdana, judetul Buzar', catunul
Barbuncesti ; proprietate a
statulur, pendinte de Episcopie.
Are 17 hectare arabile, din carI
ii s'aa dat locuitorilor.
Barbunce§ti-Zapodia, pisidure
a statulur, in comuna Grajdana,
judetul Buzaa, cat. Barbuncesti,
pendinte de Episcpie ; are 251
hectare.
Bärbunta, 'irga, ce udä teritoriul
comund Colacul, pl. Vrancea,
jud. Putna, si se varsa in
Putna.
Barbureaua, vale, comuna Stoenesti,
plasa Ocolul, judetul Vilcea.
Se varsa in riul Cerna, tot
In raionul acester comune.
Barbureaua, vale, comuna Dejoiul,
plasa Cerna-d.-j., judetul
Vilcea ; zvores te din Dealul-Scorosul,
creste maT cu deosebire
din ploI si se varsa in 1-11
Cerna.
Warbusa, vid' de munte, in dreapta
riulur Arges, judetul Arges,
plasa Lovistea.
Warbu§a, vechie suburbie, a orasuldi
Cimpulung, jud. Muscel.
Barbu§eni, mo"ie, ara sat, in
judetul Neamtu, comuna Radiul,
plasa Bistrita; asezata intre mosiile
RAdiul, Polobocul, s. a. Se
stapineste de catre clironomir
reposatuluI Sandu Crupenski.
Wärbu§or, piriz7, in judetul R.-
Sarat, plasa Rimnicul-d.-s., comuna
Pardosi; izvoreste din dealul
Ernatica ; uda partea de miaza-zi
a comund si merge de se
varsa, dupd un curs de 5 kil.,
In 1-'11.11 Cilnaa, pe partea stinga
a lul, maI jos de catunul Costomirul.
Barca, sat, face parte din com.
rur. Turia, plasa Oltul-d.-j., judetul
Olt. Are o populatiune
de 225 locuitorI. Aci e o biserica,
fondata la anul 1882, de
locuitorI.
Barca, inofie a statuluT, in judetul
Olt, fosa pendinte de In&
nastirea Plumbuita, care pe periodul
1886-96, s'a arendat cu
65oo leI, anual.
Barca, pcidure, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, linga satul
Fundul-Crasani.
Barca, (vezI Valea-Mare), pädure
a statuld, in jud. Olt.
Warcaciul, cätun, pendinte de
com. Gruiul, plaiul Novaci, jud.
Gorj, in partea de E. a comunef;
situat pe Valea-PiriuluI, numit
Valea-GruiuluI ; are o suprafata
cam de 105 hect., din
caff 40 hect. arabile, 25 hect.
finete, 7 hect. pomet, 2 hect.
vie, i6 hect. padure, hect.
izlaz si 4 hect. vatra satuluI.
Produce anual cam 8o hectol.
porumb, 350 kgr. gria, 350 decal,
rachia, 70 decal. vin si 50
kgr.
Are o populatie de 60 famicu
158 suflete, intre carI 30
contribuabill. LocuitoriI poseda
5 plugurr, Io care cu bol, 142
vite marl cornute, 13 cal, 154
°I, 27 rimatorr si 30 capre.
Catunul mal are 2 puturI.
Are si i biserica de lemn,
deservita de preotul din com.
Gruiul.
Warcaciul, (vezl Muntele-Valeanul-si-Barcaciul),
mosiI ale statuluI.
WarcaciuluI(Gura-), nunzire vechie,
a catunuluf Pometesti, din
com. Adincata, pl. Amaradia,
jud. Dolj.
Barcanul, iezer, in jud. Bräila, in
balta com. Tichilesti, intre privalul
Porcul i Filipoiul; comunica
cu privalul Porcul, in partea
de N.-V.
Warcana, pîruia,c, in partea de
N. a com. Rachitoasa ; curge
prin jud. Tecucia, spre S.-E. si
se varsa in Zeletin.
Warcanele, mofie a statuluI, situata
in com. Pausesti-Otasda,
plasa Ocolul, jud. Vilcea, fosa
pendinte de schitul Dintr'un

BXRCXNEASCA 829 BXRCXNEFTI
Lenin. S'a arendat pe periodul
1888-93, cu 638 leI anual.
Bärcfineasca sati Buc§iani-de-
Sus, ceitun. (Vez1 com. Bucsia-
ni-d.-s.)
Bircfine§ti, com. rur., in pl. Cimjud.
Ialomita; este situata
pe partea dreapta a riuluT Ialomita,
intre comunele Eliza-
StoenestI si Speteni.
Teritoriul comuneT se intinde
din riul Ialomita, spre S., coprinzind
lunca, coasta riulul si
cimpul ses, pana in teritoriul satului
Vlgiculesti si are suprafata
de 1875 hect., din carT 175
hect. padure, apartinind la doT
proprietarT. Dupd legea rurald
din 1864, sunt ImproprietaritT,
192 locuitorT i neimproprietdritT
13.
Se compune dintr'un singur
sat, situat la marginea de S. a
lunci1 i d'alungul coastei riului
Ialomita, in vecinatatea satelor
Speteni si Eliza-Stoenesti. AicT
este resedinta primarieT si a judecatorieT
comunale.
Dupa recensimintul din anul
1890, populatia comuna consta
din 1727 locuitorr, Cu 428 capi
de familie si 1299 membri de
familie, sati 859 barbatf si 868
femer. Dupl nationalitate sunt:
1703 Rominr, 15 BulgarT, i Grec
si 8 alte nationalitatr. Dupa religie
se afta: 1718 CrestinT ortodoxf,
6 Catolicf si 3 Mosaicr.
Dup. profesiunr se afta: 447
agricultorr, 5 meseriasT, 10 cotrierciantr,
5 profesiunf libere, 5
muncitorT si 25 servitorT. Din
acestia, 195 stiti carte si 1532
nu stiti.
Dupa statistica din 1887, populatia
comuner consta din 370
familli Rotula, 4 familiT Tiganl,
familie GrecT, i familie IzraelitT,
2 familif GennanI i r
UngurT, sati I504.1ocuitorr,
04394. Na,'.. Diolionar asogrOth
compusT din 354 barbati, 373
femer si 777 copii. Numarul contribuabililor
era'. 256, din can
33 se ocupau cu comerciul de
bauturT, producte, vite, etc., iar
cer-l'altI cu plugaria, avind cultivate
: 566 hect. gnu, 55 hect.
orz, 150 hect. ()yaz, 6o hect. secara,
450 hect. porumb, 75 hect.
menl, 200 hect. fasole, 5 hect.
viT, 5 hect. zarzavat, 30 hect.
bostanariT si 15 hect, pomi roditorr.
Vite : 385 cal, 408 boT, 3480
of, 43 capre, 8 bivolT si 585
porci.
Venitul comuneT, in 1887-88,
se urca la 3918 ler si cheltuelile
la 4701 lef.
Instructiunea se predg inteo
scoala primarà mixta., de un invatator,
retribuit de stat i comuna,
la 62 elevI si 43 eleve.
Localul scoaleT este in bund
stare si este construit de comuna.
AicT se afla o bisericg, cu un
preot i doT dascalT, platitT de
comuna, cu suma de 0.80 leT.
Bärcane§ti, com. rur., pl. Crivina,
jud. Prahova.
Dinteun docurnent de la Petru-Voda,
nepotul luT Mircea-
Vodl, din anul 1567, se vede
ca Petru-Voda intäreste, logoftulul
cumparatoarea mosieT
Biscanesti, de la un oarecare
Manea si 5 razoare de mosie,
de la un Avrut, din Ploesti.
Nu se stie, daca pe acea vreme
a existat sat.
N'are niel un catan alipit. Are
o populatiune de 502 locuitorT
105 capT de familie, 94 contribuabilI
si 127 case de locuit.
In comuna e o singurä biserica,
Cu hramul Adormirea MaiceI
DomnuluT, fondatä, la anul
1838, de Scarlat Barcanescu,
proprietarul rnosieT, deservitá de
un singur preot
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si parte cu ziddria. In
comunA sunt 40 cal, 65 vacT,
130 boT, 40 rimatorT si 2 bivolT.
S'ati improprietarit, la 1864,
dup. legea rurala, 91 locuitorT.
coala s'a infiintat la anul
1890. Localul e proprietatea d-luT
Scarlat Barcanescu si s'a frecuentat,
in anul scolar 1892-93,
de 43 bletT si 2 fete. Cu intretinerea
scoaleT, statul cheltueste
anual ro8o leT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 327 hect. pamint de
muncä si izlaz. Vin i tuicä nu
se fabrica.
Comerciul se exercita ir comuna
de 2 circiumarT.
P'aci trece soseaua nationall
Bucuresti-Ploesti.
In marginea comuna este e-
1e3teul Tatarani, din care ese
mar multe izvoare, ce se varsa
In riul Prahova.
Barcäne§tii com. rus'., pl. Siald.-s.,
jud. Olt, situata. pe valea
si amindoul malurile Iminogulur,
la 22 kil., departe de capitala
judetulur, fiind si resedinta plasir.
Se compune din 4 odtune :
Barcanesti, Greci,
Vilcelele-d.-j. Cu o populatiune
de 3324 loc., 1680 barbati, ¡644
femeT, din carT 769 capi de fam.
si 820 contrib., cu 580 case de
locuit si 50 bordeie.
_Mara de 14 familiT de TiganT,
parte fierarT, parte lautarT, totT
loc. sunt RominT, si se ocupa
excluziv cu pluggria.
Data infiintareT comuneT, nu
se stie. BatriniT povestesc, ca.
primiT fondatorT, ar fi parte popositT
aci din Oltenia, parte
descins din partile muntoase ale
Munteniel. Se crede, a fi foarte
vechie.
S'ag improprietarit, dupa legea
rurald, din 1864, 5o6 loc.,
dindu-li-se 15 t8 hect. El ati: 700
42

13ARCANEM 330 132IRC:iNEM
cal i epe, 800 bol, 300 yac!,
50 capre, 5000 01 i 1400 fimatorT.
Comuna se intinde pe o suprafatá
de 5450 hect.
Sunt patru bisericT, adica in
fie-care catun cite una. Cea mal
vechie e cea din cat. Greci. zidita
la anul 1819, de raposatul
Draghiceanu si Elena. Ele sunt
deservite de 6 preoti, 8 cintaretT
si paracliserT, platitT din budgetul
comuneT si de locuitorT.
Scoala dateaza ad cam de pe
la anul 1857, si a functionat cu
intreruperi. Actualmente sunt
doua: una in cat. Barcanesti,
infiintata de vr'o 7 anT, si alta
in cat. GLC1 pro,pridatt d-lor
fratr Kalinderu, infiintata de 3
anT. Amindoua cladirile sunt
bune. Ele sunt frecuentate de
45 elevI, din nuradrul de 323,
In vIrsta de scoala. Cu intretinerea
lor, statul cheltueste anual,
2268 leT. Stiti carte 200 barbati
si 15 femei.
Cultura albinelor numara cam
143 stupf. Cinepa si inul sunt
putin cultivate.
Comerciul se exercita de 9
circiumarT. In comuna, pe fina
alte mim stabilimente, se afld si
o moara de abur!.
Budgctul comunel, pe ultimul
exercitiu, prezinta la ven. suma
de le! 3015 si la cheltuelT 2713
im anual.
Comuna e strabatuta de soseaua
judeteanil: Slatina-Rosiori,
prin cdt. Greci, dela V. la E.
si de soseaua comunald Mierlesti-
Izvoarele, care o traverseaza de
a lungul, pe Valea-Iminogulur,
dela N. la S.
Pe teritoriul acesteT comune,
in partea de N.-V. trece Brazda-luT
Novac. In partea de N.,
pe malul drept al IminoguluT,
cat. Greci, se afla schitul
Greci, azi mai mult ruinat. In
dreapta si stinga Iminogulur, se
ridica cite-va dealuri neinsemnate,
cu directiunea dela N. la
Sud. «Linde sunt cultivabile, iar
altele sunt acoperite cu padurr
si finete. Dincolo de aceste dealurf,
spre E., se intinde Cimpia-
BoianuluT.
Mara de Valea-IminoguluT,
teritoriul acesteT comune e traversat
de urmatoarele piraTe
Cernatul, Valea-CaluluT, Valealur-Ispas,
Valea-!u!-Meila spre E.
si Liza, Valea-CiobanuluT, Valea-Grecilor,
Valea-Ustrucei, Tiganca,
Rudareasa, Tomirul-Mare
si Tomirul-Mic, spre V. Toate se
varsd in riul Iminogul.
Pamintul acesteT com. e maT
mult ses, mal ales spre E., in
Cimpia-Boianului, unde e maT
mult argilos i putin fertil ; in
cele-l'alte partT, e putin accidentat
si maT prielnic cultura cerealelor.
Comuna se invecineste la N.
cu Mierlesti, la E. cu Serbanesti,
la S. cu Izvoarele si la V. cu
Coteana.
Bärcane§ti, sat, in jud. Neamtu,
asezat pe coastele dealultif Pi-
Maui (Ticlaul), spre S.-V. de satul
Cindesti, in cat. Cindesti, pl.
Bistrita ; cu partea sa de cdtre
Sud formeazá hotarul jud. Bacad.
Are o intindere de 414 hect.
Cu o populatie de 548 sufl., sad
300 fam., io vaduve si 16 nevolnicr.
TotY sunt RominT, si
se ocupa cu exploatarea pamintuluT,
Cu plutaria si cu industria
primitiva.
Terenurile, carr alcatuesc cuprinsul
sad, sunt mult muntoase
si deluroase, prezintind In
formatiunea lor depozite calcaroase,
din care se extrage varul,
de o calitate mijlocie. Locurile
pentru agricultura sunt restrinse,
a5a ca semanaturile, sunt reprezentate
de abia prin: 71 hect.
61 arif de griti, 8 hect. 88 ariT
de secara., si aproape la nemica
alte culturT.
In acest sat se afta: o biserica,
cit un preot si 2 dascalT,
Intretinuti din fondurile comunale
; 2 Orara, 4 rotariT, fierarie.
Numarul vitelor se urca la
472 capete, clintre carT : 50 boT,
wo yac!, 200 oT, 12 cal, 50 rimatorT
si 6o vite miel cornute.
Comunicatiunea, cu satele vecine,
se face prin un drum natural,
care duce prin satul
desti.
Barcane§ti, sat, numit i Covec,
face parte din comuna ca acest
nume, plasa Siul-d.-s., jud. Olt.
Are o populatiune de 650 loe.
E resedinta comuneY s't posea
o biserica fondatá la anul 1843
si o scoalä, zidita de comuna.
Inteinsul sunt 80 locuitorT, improprietaritr,
dupa legea rurall,
pe 456 hect. din mosia d-lul
Alex. Izvoranu. Locuit. posea :
124 bol, 160 yac!, 30 cal, 800
of 5i 356 rtmátorT.
aárcane§ti, sat; face parte din
com. rur. Stancesti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 281 loc., 139 barbatl
142 ferneT.
Cade in partea de S. a comune!,
aproape de 1:1111 Cerna.
Aci e o bis., aproape ruinata. Copif
in virsta de scoala sunt 16,
8 baetr si .8 fete. E la distanta de
3 kil. de cat. Mijlocul, unde e
scoala.
Bärcäne§ti, sat, In com. rur
Gorunesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea.
aäreäne§ti sad Buc§iani-de-
Sus, ciltzin, pendinte de com.
Bucsiani, jud. Vlasca. (Vez! Buesiani-d.-s.).

BIRCXNEM
Bäreäne§ti, deal, in raionul comuneT
Barcane$ti, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultiva. 3
hect. vie.
Bärcäne§ti, pddure, jud. Bacau,
plasa Bistrita-d.-s., din comuna
Valea-luT-Ion.
Bärcäne§tilor (Dealul-), deal,
In comuna Stane$ti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea.
Bärchif (Vilceaua-), vlicea, intre
comuna Cetateni-din-Deal $i
Cetatcni-din-Vale, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Bärcuta, loc izolat, in jud. Dolj,
pe teritoriul comuneT Barca, pl.
Balta. E situat pe malul sting
al DesnatuiuluT, la i '/2 kil., la S.
de Barca. Ad, se vad urme de
zidurT foarte vechT.
Bärdänoasa, girlel, in judctul
Falciu. (V. Siminesti, comuna
Vetri$oaia, pl. Prutul).
Bärddnoasa, luna, in judetul
Falda. (V. Simine$ti, ves, com.
Vetri$oaia, pl. Prutul).
Bärdeasca, numire, data uner
sforr de mofie, proprietate a
mo$nenilor Lere$ti, din comuna
Catina, jud. Buzau.
Bardulca, ceitun, numit i Valea-
Perilor, in pl. Ocolui-d.-j., jud.
Mehedinti ; sine de comuna rur.
Timna.
Bäreana, sat, face parte din comuna
Rachitoasa, din jud. Te-
Situat la N. comuner, pe
coasta dealuluT Rachitoasa, la o
departare de 4 kil. 890 m., de
re$edinta comuna. Are o populatiune
de 65 capT de familie,
cu 268 suflete. TotT locuitoriT
sunt TiganT. El sunt improprie-
33E E:iROXOANI
täritT la 1864, cind s'a format 541 fete. Dupa starea civila :
$i satul. Mare parte din eT sunt 1185 necasatoritT, 1058 casa
desrobitT de la Rachitoasa. Lo toril, 154 vaduvT, 57 nevolnici,
cuintele sunt , parte case de 8 divortatT. Dupd instructiune
gard, $i parte bordee. Loc. se 147 $tiu carte $1 2258 nu stiu
ocupä Cu lemnaria i cre$terea carte. Dupd nationalitate : 7 fa
vitelor. In partea de E. a sa- miliT Evret $1 156 UngurT.
tulm, trece riul Zeletin
seaua, care duce la Colone$ti.
Bäre§ti, sat, pe \ralea Bareasca,
jud. Arge$, pl. Lovi$tea ; are 44
familiT $i face parte din comuna
rur. Cicane$ti.
Ware§ti, cdtun, al com. Morunglavul,
plasa Oltetul Oltul d. s.,
jud. Romanati ; situat pe tärmul
sting al riuletulur Burluiul, la
poalele dealuluf Cocore$ti $i Secilor.
Are 80 de familiT $i 380
locuitorT, o biserica, Sf. Nicolae
(1844), cu un preot $i 2 cintäretT.
Bargäoani, com. rur., in judetul
Neamtu, partea despre S.-E. a
pla$iT de Sus-Mijlocul, a$ezatä
pe valea, ce se intinde la vre-o
6 kil. mai catre apus de tirgul
Bozieni, in directiunea N.-S., de
comuna Talpa, pe o lärgime
bine de 2 kil., cum $i pe podi-
$ele, ce se scobor, de sub poalele
dealurilor: Certieni, Mesteacan
i Märgineni.
Se margine$te la E. cu judetul
Roman, comuna Bozieni
com. Bude$ti-GhicAT ; la S. cu
com. Margineni ; la V. cu o
mica parte din com. Dochia, cu
com. , erbe$ti i Dragomire$ti ;
iar la N. cu com. Talpa.
Este formata din satele : Balane$ti,
Bargaoani, Breaza, Certieni,
Dirloaca, GhilAe$ti, Maxime$ti,
Vladiceni i locul izolat
Baratea; cu o suprafata cam de
7160 de hect. Are o populatiune
de 2405 locuitorT, saii 639
familiT, din carl 1205 barbatT,
1200 femeT; copiT, 591 baetT
Dintre locuitorir improprie
taritt, in 1864, sunt astazT : I21,,
carl staptnesc in$i T locurile lor;
205, ca urma$1; 2 locurT amase
pe seama comuneT; 107 loc.
cae de $1 insuratT i cultivatorT
de parnint, dar nu au niel un
soiu de proprietate.
Cea mat mare parte a popu
latiund se ocupa cu agricultura,
cu cre$terea vitelor.
Solul este productiv, trisa se
cultiva numaT pe o intindere
de 2119 hect., $i anume: 560
hect. gnu, 171 hect. ovaz, 845
hect. porumb, 15 hect. cinepa,
12 hect. fasole, 390 hect. orz,
16 hect. livezr artificiale i r ro
hect. finete naturale.
Ima$ul are o intindere de Too
hect. 20 arir $i nutre$te 3121
capete de vite, dintre 404
bol, 784 vacT, noo de or, 299
rlingtort, 212 cat- epe i 322
vite marr cornute.
Budgetul comunel este de
6844 leT, la veniturT $i 5713 leT,
la cheltuelT. NumArul contribua
bililor, 807.
In aceasta comuna. sunt 7
bisericT orto doxe, dintre carT : 2
In stare de reparatiune, deservite
de 3 preolT $'1 5 eclesiarhT,
platitT din fondurile comunale,
cu 480 le'. Are o biserica cato
lica, fárá preot localnic ; 2 §coli;
4 morl de apa; o fierarie $1 4
rotaril.
Comunicatiunea, cu satele ve
cine, se face prin $oseaua ju
deteana Piatra Bozieni, care par
curge comuna, prin mijlocul sau,
dé la apus catre rasarit ; prin
$oseaua, care incepe de la locul
numit Baratea, (intre al 23 24

BARGÄt 832
kil. al soseleT precedente) si duce
spre nordul vdei prin satele Bar
gäoani, Breaza i Talpa ; prin soseaua,
ce se ramificä de la nor
dul satului Bargaoani si trece
prin satele Craeti i Bornis la
Dragomiresti, precum si prin
alte drumun 'marginase si na
turale, dintre diferitele localitatI.
Fondul drumurilor e de 1630
leI, 40 bani, la venitur" i 1090
leI, la cheltuelr.
Bärgäll, pîrîü, afluent al pîriukil
din com. Cristesfi,
jud. Suceava. Este format de
&alele Teilor si Sodomenilor.
Lungimea cursuluI sal' e de 1450
metri.
Bärgäil, pisc de deal, in jud. Suceava,
de-asupra satuluI Boureni.
Bärlani, deal, in com. rur. Balad.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Bärlädeanul-Vasile, pichet vechiu,
cu No. 89, catre hotarul
MoldoveT, in jud. R.-Sarat, pl.
Marginea-d.-j., com. Corbul, in
partea de apus a comuna.
Bfirläle§ti, sat, in plasa Tirgul,
com. Iepureni, jud. Tutova, spre
S. de satul Iepureni. Are 436
locuitorl si. 106 case.
Bärlogi, sat i com. rur., pe apa
Drimbovnicul, un afluent al NeajlovuluT,
jud. Arges, plasa Gala.sesti.
La 12 kil. de com. rur.
Costesti, resedinta subprefectureI
si la 47 kil de Pitesti. Se
compune din satele : Bärlogul
si Lesile, avind peste tot 215
contribuabili, cu 922 loc., din
can 16 Grecr si 14 Tigani. In
comuna este o biserica vechie,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de z preotI si i cintaret.
O scoall primara rurala.
si 5 circiumI. Budgetul comuneI,
pe anul 1882-83, a fost de ler
1653, banr 59, la venituri si de
1476 ler la cheltuelf.
Numarul vitelor, In 1887, era
de 713 capete vite marr: 585
bol si vacI, 118 cal', 4 bivolI, 6
asini, si de 2365 vite mal-unte:
2257 01 si 108 rimatorr.
Bärluiul, sat, face parte din comuna
rur. Ciumagi, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea.
Bärluiul, vale, care isl are sorgintea
la locul numit La - Fintina-Seacä.,
com. Ciumagi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, si se
varsà in riul Cerna.
Bärnärelul, tnunte, in comuna
Brosteni, jud. Suceava.
Bärnärelul, pIrlu, in com. Brosteni,
jud. Suceava; izvoreste de
sub Bada, curge de la V. la E.,
uda teritoriul com. pe o lungime
de io kil., si, dula ce invirteste
o moara, se varsd In
Bistrita, in dreptul satultli Crucea.
Drept Gura-Barnarelulur se
afla aruncat un pod peste Bistrita,
pod fäcut de M. S. Regele
si care leaga satul Crucea
cu Dorna.
Bäroaia, deal, plasa Amaradia,
com. apreni, jud. Dolj ; e acoperit
cu finete.
Bäroaia, mind de arama., in plaiul
Closani, jud. Mehedinti. Tine de
hotarul coin. rur. Marasegi. E situata
pe valea apel Brebina,
spre apus de com. Maräsesti,
in apropiere de com. Obirsia.
Gura mineI incepe din valceaua
Baroaia, si continua pe sub dealul
numit Cracul-Manel, unde
are rasuflatorile.
Mar jos, pe Valea-RiuluT, cum
se numeste in localitate apa Bre-
13XROIUL
bina, se vede si asta.-zi locul
unde aü fost instalate fabricile
pentru extragerea metaluluI. De
asemenea se vad i conductele,
säpate in piatra, prin care se
adudea apa la cusnita. (V. Cusnita,
vale, si Cracul-Manel).
Bäroaia, prival, in jud. Braila ;
uneste iezerul Tituloaia, din col
muna Vizirul, Cu canalul Vilciul.
Bäroiul, sat, face parte din com.
rur. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea. Are o populatie de 133
locuitorI, 75 barbatI si 58 femeI.
Ca populatie scolara are 19 copiI,
12 baetI i 7 fete.
Bäroiul, insemnata, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
comunelor Hirsova, Ciobanul,
Girlici, Sarai, Daeni
Ostrov. Este un canal al Du-
'axil, prin care se scurge o insemnata
cantitate de apa,
fluviul a crescut prea mult. Se
desface din Durare, de linga mahalaua
Varosi, a orasuluI Hirsoya,
se indreapta spre
noapte, avind o directie generala
de la S.-V. spre N.-E., aproape
paralel cu Dunarea-Vechie ; formeaza
si alimenteaza cu apa
baltile Girluta i Groapa-CiobanuluT
pe stinga, Cioroiul i Hazarlic-Ghiol
pe dreapta, largindu-se
ea insd§1 in forma de bala
la Nord de satul Girlici; dupa
un drum de 35 kil, se deschide
iar in Durare, la 2i/2 kil. mar
In sus de satul Ostrov, in dreptul
Moviler-PopiI. Largimea medie
e de 10-20 m. i adincimea
de 1-6 m. In ea, pe dreapta, se
deschid valle : Viilor, , Girlici,
Bertesti, Topirselul, Pino
Mosul. Dealungul säti merge
drumul judetean Hirsova-MAcit.
Intre ea si Dunare se intinde
stuf presarat cu baltl, Dealurile:
Ciobanul, Caraula,

BÀRSANUL 333 BXRSOIIIL
Villor, Dáenilor, Mosulur si Rosti
ridia Intru cit-va malul ski
drept, pe care se afll asezate
satele Ciobanul, Girlici i Ddeni.
Bärsanul, loc de isvoare, judetul
Baclu, pl. Tazlául-d.-j., de pe
muntele Braesti ; /oc de unde
tT la obirsia prtul Birsdnesti.
Bärsescu, rig. (V. Cacova).
Bärse§ti, com. rur., pl. Vrancea,
jud. Putna, situat pe ambele
malun ale Putner. In dreapta
111114 sub dealul numit Dumbrava,
e situat satul Bársesti,
lar in fata acestuia, pe malul
sting, e satul Topesti, asezat parte
sub dealul Curmáturi si parte
pe Muchia-Petrimanulur.
Distanta de capitala judetulur
e de 53 kil.
Márginile comuner sunt: la
N.-V. Negrilesti, la S. Seinesti,
Ja S.-V. Plulesti, la E. Colacul
Valea-SáreI, la S.-E. ..Poiana.
Aceastá comuná se compune
din cátunele Bársesti i Topesti,
avind resedinta in cel
Populatiunea acester comune ,
dupa recensdmintul din 1890, e
de 236 capr de familie, cu lo'
suflete, din carr: 568 bárbatr
si 533 lema'.
Dupa starea civilá sunt: 561
neinsuratr, din carr 320 bárbatr
si 241 femer, si 457 insuratI, 82
váduvi, din carr 20 bárbatr, 62
femer i i divortat. Dupl nationalitate
sunt: 1007 Rominr
4 Ungurl. Dupg. religie : 1097
ortodox! si 4 catolicr. Dupá felul
ocupa.Ouner : 229 agricultorr,
2 industriasi, 4 comercian% 3
profesiunr libere, 80 muncitorr
30 servitorr.
tiu carte 31 persoane, din
can 27 barbatr Si 4 femeI.
Case de locuit sunt 272.
Cultul crestin-ortodox e reprezentat
prin 2 biserict: una
parohia15., in satul Bársesti, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, cea-
1-ala filiala, Cu hramul Sfintii-
Voevozr.
Comuna numarä. 207 contrib.
In anul 1886 erau 212 contrib.;
iar in anul 1869 numaT 186.
Budgetul comunei pe anul financiar
1893 94 era urmátorul
: veniturr 2342 ler, 13 batir,
cheit. 2338 ler, 27 bani.
Podisul intins de pe malul
Putner, in care sunt tarinele
tenilor, are un pámint fertil, negru
la suprafatä i asezat pe un
strat argilos galben. Com. are
o intindere de 2300 hect., din
carr: 150 hect. cultivabile, 500
hect. livezr de fin, 1400 hect.
izlaz i restul vil i padurr.
Numárul cultivatorilor a fost
In anul 1893-94, de 218.
Instrumentele agricole, de cal-1
dispun cultivatorii din comuna
Bársesti, sunt 35 plugurr de
lemn, si o moará de apl.
Vitele aflate pe teritoriul comuner
sunt, dupa ultima numarátoare,
4347 capete, din carr:
244 bol, 252 vacr, 55 cal*, 3600
or, 50 capre si 146 rimáton.
In anul 1893 se aflau in comuná.
140 stupr de albine.
Sunt 4 circiumr si 4 fabricr
de rachiu.
Comunicatia in aceastá comuna
se face prin cár vecinale
comunale, care o leagl de
Tichiris (14 kil.), de Spinesti,
Poiana i Negrilesti.
Bärse§ti, sat, CU 120 fam., jud.
Arges, pl. Topologul; face parte
din com. rur. Cepari-Bársesti.
Are o biserick cu hramul Intimpinarea
Domnulur, deservitá de
I preot, I cintdret si I para
cliser. Are o scoa1g. primará ruraid.
Bärse§ti, sat, in coin. cu acelasr
nume, pl. Vrancea, jud. Putna._
E situat pe malul drept al Putnei,
sub dealul numit Dumbrava. Adi
e resedinta comuner. Locuitorir
se ocupa mar totr cu cultivarea
pámtntulur.
Are o biserica parohialá, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Bfirse§ti-Bercioiul, com. rur.,
pe apa ()huid, jud. Arges, pl.
Topologul, la 36 kil. de resedinta
plasir, com. rur. Tigveni,
si la 31 kil. de Pitesti. Comuna
se compune din 4 sate : Barsesti
- de - Olt, Bercioiul, Gáltofani
si Ruda, avind peste tot
215 contrib., Cu 796 loc., din
care 30 TiganT. In comuná sunt
3 bisericr, in Bársesti-de-Olt,
Bercioiul si Ruda. Are o scoall
primará ruralá si 4 &cima Bud
getul com. pe anul 1882 83 a
fost de 1914 ler, 46 banT la venitun,
si de 1773 ler la chelt.;
lar pe anul 1887 88 a fost de
3178 lei la ven. si de 2639 leT
la chelt. Numárul vitelor a fost
in anul 1887 de 465 capete vi
te mur: 420 bor i vacT, 40 cal,
5 bivoli si de 210 vite márunte :
50 or, lo capre i 150 rimAtorT.
Bärse§ti-de-Olt, sat, Cu 314 locuitorT,
jud. Arges, pl. Topologul
; face parte din com. rur.
Bársesti-Bercioiul. Are o bisericl
cu hramul Adormirea, deservitá
de i preot i I cintlret.
Bärsoiul, com. rur., jud. Arges,
pl. Oltulur, la 39 kil. de rese
dinta pld0, Tigveni si la 28 kit,
de Pitesti. Se compune din el
tunele: Bársoiul, Linia-Dealulur,
Linia Mijloculur i Timplari, avind
peste tot 223 contribua
din 854 locuitorr. Comuna
are trer bisericr si o scoall primará
ruralá. Budgetul comuna
pe anul 1882 83,a fost de 1218
lei, 40 banr /a veniturr, si de
1198 ler, la cheltuelr ; lar pe a

BÄRSOILL 834 BÄSÄsTi
nul 1887-88 a fost de 4040
leT la venituri si de 3889 let la
cheltuelr.
Numdrul vitelor era In anul
1887 de 344 vite mart, (332 boi
vacT, 2 bivolt i IO cal), si
de 538 vite mdrunte, (308 oT,
20 capre i 210 rimdtori).
Bärsoiul, sat, Cu 200 suflete, judetul
Arges, pl. Oltulut; face
parte din com. rur. cu acelasT
nume. Are o bisericd cu hra
mul Sf. Nicolae, cu un preot
un cintdret, s't o scoald primara,
rurall In acest sat este resedinta
comunet.
Bärfälu§ul, sat, In jud. Tutova,
pl. Paraschiv, com. endresti,
spre E. de satul $endresti. Are
264 loc. si 112 case. Aceastd
populatiune e socotitä cu aceea
din Bdclesti i Valea-CaseT.
Bartalu§ul, sat, in jud. Tutova,
pl. Tutova, com. Puesti. Are
416 loc. si 91 case. MaT inainte
satul se nu mea Mocani.
Bärtalu§ul, sat, in jud. Tutova,
pl. Tutova, com. Puesti, spre
S.-V. de tIrgusorul Puesti. Are
235 loc. si 6o case. Mal de mult
satul se numea Lingurari.
Bärtä§e§ti, sat, jud. Baca'', pl.
Siretul-d.-j., al com. Botesti, situat
pe dealul Rahova, d'a stinga
plriulut Rdcdtdul, la o departare
de 2300 metri de satul
Botesti. Are o circiumd. CapT
de familie sunt 43 Cu 157 sufl.
Animale sunt: 3 cal, so vite
cornute si 6 capre.
Bäruiul, lac, in plasa Borcea,
comuna Dichiseni, judetul talomita.
Bärväreata, baltd, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Mihdita.
BärAzutul, (ung. Bardocz-patak)
pirilaf, pl. Muntelui, com. Ddr
mAnesti, jud. Bacrul. Vine din
Transilvania, intrd in tard la
VAlcica-CapreT, se Incarcd cu piriiasul
Nemira, de unde rdminc
pe granitA 7 kil., pdnä ce se
varsA d'a dreapta In Uz, cur
gind de la S. spre N.
Bärzavoaia, cdtun, in pl. talomita-Balta,
comuna Larga, jud.
.Ialomita.
Bärzuica, cdtun, al com. Birza,
pl. Oltetul-Oltul-d.-j., judetul Romanati.
Se mal numeste si Seleste.
E situat spre rAsArit de
Blrza, se invecineste la E. cu
comuna Brdnetul.
Are 69 locuitorT. Altitudinea
terenuluT d'asupra nivelulut mdril
este de 13 m.
Bärzule§ti, sat, pl. Bistrita-d.-j.,
comunaDealul-Nou. E situat d'a
dreapta plriulur Turluiul,
la vale de satul Iazul. Satul numArd,
13 capT de familie i 32
suflete. Animale sunt : 5 cal,
18 vite cornute, io porcT si 2
capre.
Bärzuleti-Coman, mofie, jud.
Baca'', pl. Bistrita-d.-j., comuna
Dealul-Nou, cu o intindere de
56 t'ala
Bäsäráboaia, deal, pe teritoriul
satului Bdiceni, com. Curtesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
luat numele de la cea India familie,
venitA., se zice, din Ba
sarabia, care ,s'a asezat pe locul
satuluT Bdiceni. Acest deal se
prelungeste pe teritoriul satului
Ordseni, sub numele de Dealul
VieT i inainteazd si pe teritoriul
comunei Cristesti, sub numele dc
Muchia-Miletinulta.
Bäsä§ti, com. rur., jud. Bacdu,
pl. Tazlául-d.-s., situatA In valea
de sus a riului TazlAul-Mare.
Este alcdtuitd din 5 cAtune:
sAsti, resedinta, HAineala, Ludasi,
TimAresti i Bdlcani.
BAlcani, dimpreund cu mg
ndstirea Tazldul, in condica Liuzilor,
se gdsesc fcind parte din
judetul Bacai ; in urind ail fost
trecute In jud. Neamtu, rAmtnind
numaT o parte din MI
canT in jud. BacdO («Buciumul
Romín* si «Statisticap din 1875).
Tot in acele thnpurT, Basdsti
se gasear', alcdtuind o comunl
cu Schitul-Frumoasa; azt sunt
deslipite.
BAsdsti avea o mosie apartinind
parte SpItaruluT Spiridon
Pandele, iar parte rAzd.seascd, cu
7 EvreT, etc. («Buciumul Rombo»,
anul I, p. 227).
In «Chestionarul arheologics
al d-lui Odobescu, de la Acade.
mia romind, se vorbeste de dealul
Runcul-Feter si de locul numit
Chille, din acestA comund.
Teritoriul comunei se invecineste
la N. cu comuna Tazldul
(jud. Neamtu); la N.-E, cu
comuna si cAt. Valea-lui-Ion si
BlAgesti, la S.-E. cu teritoriul
comuner BIlindseni si la V. cu
com. Schitul-Frumoasa.
Rlul Tazaul-Mare strdbate de
la N.-V. spre S.-E. comuna, 11-,
stnd satele BAlcani s't Ludas'
pe dreapta, iar pe stinga satul
BAsdsti.
La E. se intind dealurile BAsAsti,
Dumca i Jghiabul, citelf
trele din seria dealurilor, care
despart Tazlául-IVIare de Bistrita
; la N. se afla dealul BAlcani,
iar la S. dealul BArdnoaia. Toate
imbrdcate cu pAdurT.
Are o scoald mixtd, care functioneazá
din 1866, in satul BAsdsti;
e intretinutd de comund,
inteun local in stare bunicícI,
In valoare de 2400 leT, ddruit
pentru tot-d'a-una comund. La

BAA§T1 335
1891, scoala a fost frecuentaba
de 17 copii, dintre care 2 fete.
Se gasesc: z biserici, una In
Basästi si alta In Ludasi, cu un
preot i 3 cintaretI; 453 case
de locuit, dese in Basasti
Haineala, rari In cele-l'alte ; io
eirciumi.
Populatiunea numara 461 capi
de familie, Cu 1544 suflete, dintre
cari 1536 Rominl si 8 Evrei,
de protectiune austriaca. Dupa
felul ocupatiunei se deosebesc
in 68o agricultor!, 20 meseriasi,
9 comercianti, 13 profesiuni libere,
300 muncitorr si 25 servitori.
titi carte 126, dintre
cari lo femei; nu .tia carte
1418, dintre cari 748 femer.
Sunt 279 contribuabili. Dupg
legea rurala, din 1864, la 192
locuitori dat 639 faldi pa.mint
in improprietarire.
Teritoriul comunei are intindere
de peste 5000 hect. Padurile
Dumca, Jgheabul, Balcani,
Basasti, Piriul-Codrului, Cornul,
Piciorul- arpelui si Brusturoasa-
Casoasa, ocupa o suprafata de
4000 hectare.
Intre proprietari sunt: Episcopul
de Buzati, Dionisie Climescu,
care are o mosie de aproape
292 hect., cu un venit anual
de 3465 lei, si Ecaterina
Gheorghiu, care are o mosie de
301 hect., cu un venit anual de
3400 lel.
Dupa controalele divizier filoxerice
(1891), viea lucratoare
ocupa 36 hect.
Animale sunt : 70 caI, 844
vite cornute, 147 porci, 23 capre
i roo6 or.
Stupr de albine sunt 104.
Totalul paminturilor de cultura
este de 824 hectare.
Budgetul comunei pe exercitiul
1891-92 avea la veniturT
9140, batir 78, si la cheltueh lei
4968, bani 57.
TeritoriuI comunel este stra-
batut de calea vecinald : Basasti-
Cimpeni-Gura- olontul Scorteni,
si de cal' comunale, care leaga
satele intre ele.
Distantele : la Bacau, capitala
districtului, 39 kil.; la com. Moinesti,
21 kil.; la com. Valea-lut-
Ion 74 kil.; la com. Blagesti 69
kil.; la com. Balmaseni 5 kil.; la
com. Schitul-Frumoasa ii kil.;
la Scorteni, resedinta plasii, 8
kilometri.
aásäiti, com. rur., in partea de
S.-V. a plasii Mijlocul, jud.
situata pe doua. dealuri, numite
Podisul i Dealul-Viilor, can
aì directiunea de la N. spre S.
Este formata numal din satul BAsasti.
Prin mijlocul sau, in partea
de jos, se deschide o scurgere
a piriului Manole, ce vine din
partea de N. a dealulm Podisul.
Suprafata teritoriului comuneI e
de 2145 hect., din can 433
hect. padure. Are o populatie
de 252 familii, Cu 928 suflete si
256 contribuabili.
Locuitorii din vechime au fost
mosneni irisa cu timpul au pierdut
mosia i documentele, fi.
indu-le, se zice, rdpite de catre
proprietarii megiesi.
Aceasta mosie, mar tirziu, a
venit in proprietatea Domnitei
Natalia Ghica, fiica fostului
Domnitor Grigorie Al. Ghica-
Voda, pana la 1883, cind s'a
vindut d-lui N. Juvara.
In acest sat se afla.: o scoala,
infiintata. in 1878, frecuentatd
de 42 elevi ; dota biserice, una
afara din sat, pe deal, fondata
la 1851 de Grigorie Al. Ghica-
Voda., si alta, ara inscriptie, dar
care, dupd spunerea batrinflor,
ar avea o vechime de 200 ad,
fiind facuta dupa. ce se stricase
un schit, care se afla In padure
Ja E. de. Drumul-lui-Angheluta.
Fie-care biserica are cite un
preot si 2 dascali.
liASA§TI
Budgetul la veniturr e de 3553
le!, iar la cheltuelf de 3154 ler,
65 bani.
Vite mari cornute sunt 6o8,
cal 8o, o! 683 si poni 285.
Bäsa§ti, sat, jud. Bacau, pl. Taz
laul-d.-s., resedinta comunet cu
acelasr nume. Basasti erau im
partitI In: Basasti Boieresti, BA
sasti-d.-s. i Basasti-d. j. (Stati
stica din 1875). Situat pe dea
lul din stinga Tazlaului-Mare.
Are o scoala mixta, o biserica
cu I preot i I cintaret, zidita
de locuitori, si 5 circiumi. Cap!
de familie sunt 162, si suflete
538. Animale se numara: 32
cal, 297 vite mari cornute, 64
porci si 14 capre.
Bäsä§ti, sat, in jud. Falciu. (Vez!
Basesti, com. rur., pl. Mijlocul).
Bäsä§ti, deal, jud. Baclu, plasa
Tazlaul-d.-s., din partea estica
a comunei Cu acelasi nume ; face
parte din sirul dealurilor, care
desparte Tazlaul de Bistrita.
Bäsä§ti, mofle, jud. Bacau, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, cu o
Intindere de 800 J'ala Pe aceasta
mosie se afla un izvor de ape
clorhicirice. Despre aceasta. mosie,
Th. Codrescu, se exprima
ast-fel : ( Buciumul Romin», pa
gina 227) ocu parti si razaseasca,
in care are parte casa
raposatului Spatarului Spiridon
Pandele; sunt si alti mar multi
razasi si partas' in ea. Are sat
Cu 2 biserici, 4 preop, 4 dascal!,
I privilegiat, 18 mazili, 2
capataleri, 20 nevolnim, 21 vadane,
25 slujbasi-volnim, i va
tav, 7 jidovi; pe linga
Vasaiesti, Rateni, Schitul Frumoasa,
i altele, Cu 180 loc.»
Bäsä§ti, Pelare, jud. Bacafi, pl.
TazlAul-des., din com. Eils4d.

BASEN' 336 13XSETI
Bäseni, sat, Cu 164 familir, jud.
Arges pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. Baseni-Stirci. Are
o biserica, cu hramul Cuviósa Paraschiva,
deservita de un preot,
un cintaret si un paracliser. Are
o scoala primara rurall.
Bäseni, iaz, in jud. Iai, in valea
dintre dealurile Nihaila si
I3odruz, format de piriul Baseni,
pe mosia Tigana0, com. Cirniceni,
pl. Turia.
Bäseni, phig, in jud. Iasi; izvoreste
din padurea podisuluT
seni, din com. arniceni, plasa
Turia; curge de la N. la S. si
formeaza iazul Thiseni, de pe
mosia TigAnasi.
Bäseni, poa'4, in jud. Iasi, pe care
se afla situat tirgusorul Camina.resti,
din c. arniceni, pl. Turia ;
este o ramificare a dealuluT Turia.
Bäseni-Stirci, com. rur., jud.
Arges, pl. Cotmeana, pe apa
Teleormanul, la 18 kil. de Coste$ti,
resedinta plasir, si la 31
kil. de Pitesti. Se compune din
satele : Baseni, Stirci-d.-j. i Serci-d.
- s., avind peste tot 221
contribuabili din 1030 locuitorT.
Comuna are doud bisericT, una
in Baseni si una in Stirci, avind
dor preotT, dor cintaretT
doT paracliserT, si o scoalà
primara rurala. Budgetul comuneT
pe anul 1882-83 a fost
de 2047 leT, 17 banT la veniturT
si de 1976 leT la cheltuelT ;
iar in anul 1887-88 a fost de
2026 leT la veniturT si de 2150
leT la cheltueli. Teritoriul comuneT
este udat de apele Teleormanul
i Teleormanelul.
Numarul vitelor a fost in 1887
de 360 capete de vite mari :
318 bol si yací, 42 cal, $i de
1210 vite márunte: 1020 or, ¡o
capre i i8o rimatorT.
Bäse§ti, com. rier., la extremitatea
de N. a plasiT CalmatuiuluT,
jud. Teleorman, lirnitrof cu judetul
Olt. Are un catun, Rata-
Tolceasca, infiintat, dupa anul
i88o, pe proprietatea statuluT cu
acelasT nume, din sporniciT insurater.
Este situat pe coasta
despre Vest a Calmatuiulur, iar
catunul Rata, maT sus de almatuiti,
pe loc ses, la o departare
de 3 kil, de comuna si la
altr tse' kil, de limita jud. Olt.
La N. se afla comuna Millaesti-d.-j.
din jud. Olt, la o departare
de 5 kil. ; la Sud com.
Dorobantul; la Est piriul almatuiul
; i la V. comuna Cringeni.
In departare, ca de 21/2 kilometri,
e piriul Calmatuiul, care
curge pe douä cracurT, carT se
impreuneazd aci j ja directiunea
la Sud, spre comuna Dorobantul.
La N.-E. comuneT se afla
un lac, numit Lacul-Ciocirlier.
Pe sesul acesteT comune se
gasesc inca treI lacurl : Brotaneasa,
Lacul-lur-Pirjol i Lacullul-Scarlat.
Intinderea comuneT, dimpre
una cu mosiile ce cad in raza
el, este de 5140 hect. Pe mosiI
sunt diferitT proprietarr, dintre
carT statul cu 3043 hectare ramase
pe seama sa, din can
230 hectare sunt padure ; irnostenitorir
decedatuluT C. Ionescu,
in catunul Rata, posea. 175 hectare
; preotul M. Bunesòu 183
hectare ; lar proprietarl
ari cite 50-70 hectare pamint
arabil.
LocuitoriT improprietaritT in
aceasta comuna sunt: pe mosia
Basesti 262, pe o intindere de
1158 hectare. Vine din coprinsul
comuneT sunt ca de 55 hectare.
Terenul este clasificat printre
cele de calitate superioard ;
este negru-vegetal si foarte productiv.
Padurea e impartita in 4 pil
curT i anume : a luT Dima, a luT
Marinescu, a luí Pirvan i cea
de a patra a Tufelor satí Branistea-Greculuf.
Populatiunea comuneT este de
2456 locuitorT, dintre carT in
com. Basesti sunt 355 capT de familie
si 307 contribuabilT, iar in
cdtunul Rata sunt 310 suffete
si 26 contribuabilT.
Numärul vitelor este de 2698
capete, dintre carT 201 cal', iepe,
etc., 762 vite marl cornute, 1095
oi si berbecT si 639 porcr.
Productiunea agricolá in anul
1890 a fost de 21000 hectolitri
300 orz, 00 °yaz, 12000
porumb i 400 hectol. cinepa.
Pe mosia statuluI sunt 80 hectare
pädure. Budgetul comuneT
este de 5701 ler, 30 banT la veniturT
i 5391 ler, 24 banT la cheltuell.
Are : o scoala cu un invatator
sI 33 elevI; doua bisericf, una
in comuna Basesti si alta in catunul
Rata, fie-care cu cite un
preot i doI dintäretT.
La extremitatea despre N. a
comuneT, unde este si conacul
mosiel, se gaseste o fabrica de
spirt a d-luT G. Millaressi; tot
ad se afld si o moara de macinat
cu aburf.
aile de comunicatiune sunt:
spre orasul Rosiori soseaua vecinalk
pe o distanta de 20 kil.;
spre com. Dorobanti si comuna
Cringeni tot sosele vecinale.
Imprejurul acesteT comune se
gasesc mal multe magure : Magura-Mare,
de 8 m. inaltime
50 metri la baza, Magura-Cornil,
Mdgura - ChiruluT i altele mal
micT.
Comuna Basesti isr trage numirea
de la vdlceaua Basa. Ea
s'a populat mal cu temeiu, pe
la anul 1800, de catre niste filocadí,
ce aü venit aci cu oile la
pasunat. Dupd ce s'a0 stabilit

BASEF11 337 BATATA.
acestia si el inceput sd formeze
satul, ati mar venit in urrnd si
al tr locuitorT de peste Olt ce
pribegeaiI, din cauza rdzmiriter
de pe timpul lur Pazvantoglu.
La acestia s'ají adlogat si citeva
cete de Bulgarr de prin prejurul
Plevner, carl s'ati impärtit
si la satul vecin, Cringeni.
In apropiere de Bäsesti, spre
N., era satul Bdcalesti, ale cdrur
urme se vdd i astä-zi; peste
300 gropI de bordee si locul
uncle a fost biserica, se gäsean
pänd acum citl-va anr.
Satul Blcdlesti fAcea parte
din judetul Olt, plasa Margina;
In nomenclatura comunelor din
1769 nu se vede trecut, fiind
considerat ca un cdtun de putina
importantd.
Tolceasca purta in vechime
numirea de Gilmeiul, iar o altd
parte din mosia statuluT apartinea
familier Ionascu, din Slatina,
care a ddruit mar multe
mosir, pentru intretinerea scoalelor
si bisericer din acel oras,
instituind pentru acest scop fondatiunea,
care poartd numirea
Ionascu.
Bäse§ti, sat, plasa Cobia, cdtunul
comuner Valea-Mare, judetul
are ca la 50000
ariI pddure, in raionul
Bäse§ti, mofie i locuintä izolatä
in plasa Corodul, jud. Tutova.
Basnegi, eiltun, apartiind com.
Glodeni, din plasa Amaradia,
judetul Gorj, situat pe loc ses,
pe malul drept al piriulur Amaradia
si in partea de N.-V. a
comund sale. Are o suprafatil
catu de 327 hect. din care 120
hect. arabile, 30 hect. finete, 40
hect. padure, 17 hect. vie, 116
hect. izlaz, 4 hect. vatra satulur,
toate apartinind locuitorilor.
Productiunea sa se urcd a-
64594, Manid »kif fosar Geogratio.
proximativ la 12 hectolitri porumb,
13 hectolitri grîü, 700
decalitri vin, 80 kilograme lind
9000 kilograme fin.
Are o populatie de 88 familiT
Cu 356 suflete, din carI 51 contribuabilT,
totI ocupindu - se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Locuitorir posedd 7 plugurI, 18
care Cu bol, 181 vite marl cornU
te, 225 °I, 8 cal, 50 rimdtorT,
40 stupr de albine, carf
dar] 50 kilograme miere si to
kgr. ceard.
Are i biseric1 de leinn, cu r
dintdret si deservitd de preotul
comuner Glodeni.
BA§curetul, cdtunaf, al comuner
judetul Buzad; are
16 locuitorI Si 4 case.
BA§ica, atun, In plasa Motruld.-s.,
judetul Mehedinti ; sine de
com. rur. Floresti.
}M'Oca, movild, in comuna Boldesti,
pe mosia Tdnddrica, judetul
M'Oca, movilet, in com. si cdt.
Cilibia, jud. Buzdii.
BA§ica-cu-BanI, movi la, in jud.
Brdila, la apusul sat. Insurdter.
Bfi§ica-de-la-Colini, moviM, n
com. si cdt. Glocleanul-Sdrat, jud.
Buzan.
Erá§icele, doud. mayal, aldturate,
In com. Boldesti, pe mo4a
caciovul, jud. Buz5.5.
Bä§icele, movi le, in com. Gheräseni,
pe mosia Gherdseni, jud.
Buzda.
BA§icele, movile, in jud.
situate spre V. de com. Tichilesti,
intre soseaua judeteand
Braila-C115.rasi i cdt. Ciucea.
Bi§icutele, baltit, in valea Dundrir,
pendinte de com. Malul,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Bä§icutele, 'M'Are de salde, in
suprafatd de 249 hect., pe malul
Dundrir, situata pe domeniul
Giurgiu ; depinde de ocolul silvic
Giurgiu, jud. Vlasca.
Bäqine§ti, deal, in comuna Fintesti,
jucl. Buzdti, acoperit de
vi/.
Ba'§ine§ti, vale, in com. Fintesti,
jud. Buzdti. Incepe de la Zävoiul
si se scurge In valea Persunari,
facind hotar despre comuna Jugureni.
Bataia, vezr Turnul, loe /L'oled,
in jud. Muscel.
Bätaia, praurice, in intindere de
5 hect., comuna Berevoesti-Ungureni,
plaiul Nucsoara, judetul
Muscel.
Wataia si Benea, peidurt partículare,
supuse regimuluI silvic,
aflate pe mosia Cucesti, pendí nte
de comuna CirstAnesti, pl. llorezul,
jud. Vilcea.
BAtaia, in jud. Muscel, fostä proprietate
a Doamner Chiajna, fiica
luT Radu-Vodd, pe care a da.
ruit-o mandstirer Radu-Vod5.. Aceastl
mosie a trecut mai tirziü
posesiunea man5.stirer din
Cimpulung, in schimbul une alte
mosir, numità Persiceana. Mlndstirea
din Cimpulung a stdpinit
Bdtaia pentru apropiere si mdrastirea
Radu-Vod5. Persiceana,
pentru acelasI motiv.
Legenda spune, cd Doamna
Chiajna a 15.sat, cu gurd de
moarte ca, mosia s'o ia sail Episcopia
de Arges, safi mIndstirea
Cimpulung, adicd aceea
care o va inmorminta. Murind
48

BkrA1A-MARE 338 132iT4TI
a luat-o calugaril de la Cimpulung.
Pe cind o transportan spre
oras, ar fi venit, se zice, si a.lugarii
de la Curtea-de-Arges,
si intilnind pe ceT din Cimpulung
in acest loe, s'ají luat la
batale. D'atuncT acest loc s'a
numit Bataia. InvingatoriI ¿in
fost calugarif din ampulung.
Bfitaia-Mare, petec de padure,
pe proprietatea Gradistea-d.-j., I
judetul Vlasca, situat in lunca
dintre riurile : Argesul si Cilnistea,
in fata manastireT Comana,
la 4'2 kilom. departare.
Fratif Tunusli arata in Istoria
Tarii, si d. Gr. Tocilescu confirma
in Istoria Rominilor» a sa,
c5. la anul 1765: «un corp de
armata de 16000 TurcT, inaintind
din Giurgiu spre capitala
Bucuresti, inconjura pe RusT in
manästirea Comana. Pirvu veni
ca sa-T scape, dar fu coprins si
omorit cu totT oameniT sal' (1770).
Turcil parasira. Comana s'i se
retrasera la Giurgiu : Generalul
rus Stoffeln, dupa ce-T batu aci,
intra in Bucuresti,.
Se &ese si azI urmele acelel
batallI; adese-orI säteniT
dan peste pintenl, sageti si oase
de oamenI.
Bitäioasa, lipa, com. Folestid.-j.,
plaitil Horezul, jud. Vilcea.
aatäiosului (Valea-), vale, izvoreste
din lipa cu acelasT mime,
com. Folesti-d.-j., jud. Vilcea,
trece prin centrul comuneI si
se varsa in riul Bistrita, in raionul
acester comune.
Bät'alia, deal, in jud. Mehedinti,
(V. com. Ciresul).
aatäreni, sat, face parte din com.
rur. Maldarul, plasa Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune de
70 fama.
Wafáringa, vale, in com. Pietroasa-d.-j.,
padurea Bradul-Berca,
jud. Buzan.
Bätfi§anca, vale, izvoreste din
raionul comuna Batasani, plasa
Cerna-d.-j., jud. Vilcea, si se
varsa in riul Cerna, tot in raionul
comuneT Bätasani.
Eratátura-Vacilor, loc isolat, in
com. Cislaul, jud. Buzan, pe
muntele Piatra-Bufner. E adapost
de vite.
BätätureI (Valea-), vale, in jud.
Muscel, ce se varsä in riul Argeselul,
pe teritoriul com. rur.
Davidesti, pl. Argeselul, de unde
izvoreste.
Bfitaturile, colina, in com. Vispesti,
jud. Buzau. Ramificatie
din muntil Istrita.
Bfitäturile, ieser, jud. Bräila, in
balta comuneI Vizirul, intre canalul
Vilciul si Dunarea-Vechie.
Erate§ani, com. rur., pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, compusa din
doul catune : Tarcanesti si Pielesti.
IsT are numirea de la valea
Bätesanca. Este situata pe
;ralea riuluT Cerna, la 65 kil.
departe de capitala judetulur si
la 20 kil. de Dragasani.
Are o populatie de 784 locuitorI,
387 barbatI si 397 femeT;
cu 184 capT de familie,
121 contribuabilf, locuind in 205
case.
In comuna, sunt 2 bisericT.
Anul fondariT lor nu se cunoaste.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
rotAria, butdria, cizmaria,
cojocaria si oldria. El desfac
produsul munceT lor la Craiova,
Drágasani, Balcesti si rareorT
la Caracal si Magurele.
Locuitorif sunt mosnenT, afara
de 18, carT s'an improprietarit
la 1864, pe mosia d-lur I. Otetelesanu
s'i carora li s'a dat 63
hectare. LocuitoriI an : 12 cal;
194 boT, 75 vacl, 388 OT O 159
rtmatorr.
coala exista in comuna de
la 1864. Cladirea este proprietatea
comuna Se frecuenta de
36 copiI, din numarul de 78 in
virsta de scoala. 'tit-i carte so
de barbatf. Cu intretinerea scoa-
16' statul cheltueste anual H 88
ler si comuna 40 la
Vatra satulur are 138 hect.,
lar cu izlazul 1000 hect.
Terenul cultivabil produce
pana la 745 kile de porumb,
grill'', orz si ()yaz.
In comuna e o osea comunata.,
care o leaga cu Margineni
la N., Pietroasa la S., si printr'insa
trece soseaua judeteana,
care leaga Maciuca cu Otetelisul.
Veniturile si cheltuelile comuneT
se urca la 800 leT.
E brazdata de dealurile : Rogojina
si Sociul la E.; Dealulcu-Viile
la V.; si udata de valle:
Rogojina, Silla, Sirbeaua, Valea-Mare,
Popa s'i Batesanca, si
de rIul Cerna, care-I tia partea
de V.
Se margineste cu comunele :
Madulari, la E.; Vasilati, la V.;
Märgineni, la N.; s'i Pietroasa,
Ja S.
Bäte§ani, deal, in com. Batesani,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, pe
care se cultiva 54 hect. vie.
Bäte§ti, com. rur., plasa Crivina,
jud. Prahova. Aceastä comuna
apartinea inainte vreme de pl.
Cimpul si se numea Rominesti.
Date sigure despre infiintarea
el nu sunt. In arhiva primarieI
se gasesc acte din anul 1828,
relative la comuna.
Este situata pe loe yes, la 'o
kil, departe de capitala jud. si
la 4 kilom. de resedinta plasil.

BXTEM
Se compune din z alune :
Batesti si Catunul-Moara, aviad
o populatiune de 767 locuitorT,
367 barbati si 400 femeT, in care
intra si 5 familir de TiganT.
CapI de familie sunt i7;
contribuabilT 16o; case de locuit
200.
In comuna e o singurA biserica,
cu hramul Nasterea-MaiciT-
DomnuluT, ce a fost, in trecut,
sub ingrijirea manastireT Tiglne0.
Anul cind s'a fondat, nu
se stie, fiind lipsita de orT-ce
inscriptie, dar se stie ca s'a reparat
la anul 1841. Este deservita
de un preot.
Afara de agricultura, 23 locuitorT
se ocupa cu caria. Produsul
munceT lor 11 desfac in
orasul Ploesti si In localitate.
LocuitoriT s'a(' improprietarit
la anul 1864 si in anul 1892,
pe mosia statuluT Bätesti, trupurile
Branciog- Poienile si BOtesti-PuchenT,
din carT li s'ati
dat in total 58o hect. ET ají:
96 cal" $i epe, 117 vacT, 7 bivolT,
54 capre, 547 of, 8 t4 porcI.
In raionul comuner, pe riul
Leaot, sunt 2 morT de mdcinat.
Scoala nu exista' in comuna
(1890). In virsta de scoall sunt
52 baletT si 4 fete. Stiti carte 18
barbatT si 5 femet
Toatl suprafata comuneT este
de 1080 hectare.
Tuica se fabrica 'in mica cantitate.
ilmintul e priincios numaT
porumbuluT, griului si ovazuluT.
Se cultiva s't putin meiti.
Un hectar da in termen media:
7 hectol. porumb, 14 hectolitri
grii, 71/2 hectol. ovdz, 7 hectolitri
meith Dintre pomT roditorl
sunt : 100 merT, 50 perT,
150 duzT, 20 cire$I si too nuci.
Comerciul se exercita in comuna,
de 3 circiumarT.
Budgetul comuneT prezinta la
venituri suma de 3496 leT, 33
banT si la cheltuell 2305 leT.
839 BXT1NE$TI
'oseaua com. Batesti - Brazi-
Pucheni - MarT o pune in legatuna
cu soseaua nationall Bucuresti-Ploesti.
E udata de riul Leaotul si
de riuletul Ograda, zis si La-
Fintina - RaduluT, rlulet ce se
varsd in riul Leaotul, In fata
bisericer.
Bke§ti, sat, face parte din comuna
rurala Batesti, plasa Crivina,
jud. Prahova.
Bäte§ti-Puchenf, pddure a statuluT,
in jud. Prahova, cu o intindere
de 538 hectare, formatà
din trupurile : Bodirlanul, 263
hect. ; Vicaria, 25 hect.; Balota,
wo hect., si Pucheni 150 hect.,
pendinte de comunele Bdtesti si
Pucheni, plasa Cricovul.
Bfite§ul, iezer, in jud. Braila, la
Sudul iezeruluT Bálaia, din com.
Gropeni.
Bätiasca, sat, face parte din comuna
rurala Vulturesti , plasa
Argeselul, judetul Muscel. Aci
este o biserica in buna stare,
cladita de curad. Loc. sar s'ati
improprietdrit pe mosia statulur
Batiasca, ce are peste 1500 hect.
Bfitiasca, proprietate a statuluT,
pe care, la 1864, s'au Improprietarit
locuitoril din catunul Batiesti,
comuna Vulturesti, plasa
Argeselul, jud. Muscel.
Batiasca-de-Est, pddure a statuluT,
In intindere de 600 hect.,
situata in comuna Vulturesti,
plasa Argeselul, jud. Muscel.
Bätiasca-de-Vest, pei'a'ure a statuluT,
in intindere de 358 hect.,
situata In comuna Vulturesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Batine§ti, com. rur., in plasa Su-
sita, jud. Putna. Comuna Batinesti
e situata in sempia de pe
malul sting al PutneT, ce purcede
din vale de la Tifesti si
merge pana in Siret. Canalul
de la Olesesti Incepe d'ahí', inainte
a servi de apa nu numaT
la morT, din carT 3 sunt in comuna,
dar si la udatul g/-Mi
nelor. Din Batinesti incepe re
giunea de ctmpie ; satele incep
a nu mai fi ca casete inconju
rate de vil si de pomi roditorT.
Distanta de capitala judetu
lur e de 15 kil., spre Nard, lar
de Odobesti de 12 kilom., spre
Nord-Est.
Inaltimea este de 102 metri
deasupra niveluluT mariT.
Comuna Batinesti e formatO
din catunele: Ba.tinesti, Igesti si
Patrascani. Inainte de noua impdrtire
administrativa din 1892,
aceasta comuna facea parte din
plaza Girlele.
Populatiunea comunei, dupa
recensamintul din 1890, era de
224 cap/ de familie, cu 855 de
suflete, din carT : 441 barbatT si
411 femeT. Aceasta populatiune
se impartea ast fel :
Dupa starea civill : 452 ne
insuratT, din carT: 245 barbatT
si 207 femeT ; 354 insuratr, 45
vaduvr, din can : 21 barbatT si
24 femeT; 4 divortatT, din carT :
1 barbat si 3 femer.
Dupa nationalitate : 832 Ro
minT, 1 Sirb, 2 Unguri si 20
de diferite nationalitatT.
Dupl protectiune : 852 RominT,
2 UngurT si 1 Sirb.
Dupa religiune : 832 OrtodoxT,
2 CatolicT, 1 Armean si
20 MozaicT.
Dupa felul ocupatiuner: 179
agricultorT, 19 meseria.g, 31 co
merciantT, 3 profesiunT libere,
go muncitorT si 14 servitorT.
Stiù carte 226, din carT : 212
bdrbati. $1 14 femer.
Numarul caselor de locuit 197

XT1NW'I 340 EATRNA
Miscarea populatiunet, in anul
1892 a fost' : lo casa.torit, 33
nasterT si 40 morti.
Cultul crestin ortodox e reprezentat
prin 2 biserict: una
parohiala, cu hramul SfintiT -Volvozt
; cea-l'alta filiala, cu hra
mul SI. Gheorghe. Ambele sunt
situate in satul Bátinesti. Pentru
intretinerea lor, comuna vine
in ajutor cu 200 leT anual.
Instructiunea se precia inteo
scoall mixta, situata in satul
Batinesti si care e frecuentata
de 35 coph, din Can: 32
1:40', 3 fete, din IoI in virsta
de secará.. Comuna vine in ajutorul
scoaleT cu 247 ler anual.
In comuna. sunt 187 contribuabilt.
Budgetul comund pe anul financiar
1893 94 era urmatorul :
Veniturl 4.728,93, cheltuell
4.727,22.
Pamintul comunet este parte
pietros si parte lutos, de coloare
inchisa. LocuitoriT seamanä
mal mult porumb de cit
cereale de toamna si de primavara.
Griul produce de la 20-2 5
hectolitri de hect.; asemenea
orzul. Recolta porumbulul
este cite o data. pina la 30 hectol.
de hect. Gradinile cu zarzavaturI
formeaza cu deosebire
resursa de cdpetenie a locuitorilor.
Mara de fasolea i mazarea,
pe care loc. le seamand in
porumb, se mal* cultiva cartoff,
morcovT, usturoiti si mal cu
searna. ceapa si varza.
Numarul cultivat. e de 129.
Instrumentele agricole, de carl
dispun cultivatorit din com. 131tinesti,
sunt : 2 masinT de semanat,
3 masInT de treerat, 5
de vinturat, 2 de batut porumb
si 3 masinT de batut porumb
Cu manivela, 22 plugun de lemn,
56 plugurT de fier, 12 grape de
fier i 60 care.
Vitele afiate pe teritoriul co-
muneT sunt : 1.094 capete, din
carT : 373 bol, 231 vacT, 90 cal,
300 oT, 15 capre i 85 porci.
Se mal afia in comuna 86 stupt
de albine.
Industria din com. Batinesti
e putin dezvoltatä. Are I fabrica
de rachiti, 5 de maturT,
vararle, I cizmarie si 3 morT de
Comerciul se- exercita de
12 persoane: 8 RominT si 4 IzraelitI,
in 12 stabilimente, din
carT : 8 de bauturT spirtoase
4 de bauturl i coloniale.
Comunicatia in aceasta comuna
se face prin soseaua nationala
Focsani-Bacati, care trece
prin partea de rasarit a comunet
i prin soselele vecinale
comunale, can' o pun in legatura
cu Odobesti si Tifesti.
Linia ferata Focsani-Marasesti
trece in apropierea eI.
O parte din familia Sturdza,
se gaseste, din vechime, ad.
Bätine§ti, sat, In comuna cu acelasT
nume, pl. itsita., jud. Putna.
E situat pe malul sting al
PutneT, in dmpia ce purcede
din vale de Tife5ti si merge pana
in Siret. E udat de Girla-Morilor,
care pune in miscare 3
morT ale locuitorilor.
Cultul e reprezentat prin 2
bisericT; una parohiala, cu hramul
S-tiI Voevozt ; alta filial,
cu hramul Sf. Gheorghe. Are
o scoall mixtA, intretinuta de
comuna. E frecuentata. de 18
copiI, din carI : i6 baetr si 2 fete,
din 49 in virsta de scoald.
Bätine§ti, parohie, formata din
comuna cu acelasr nume, plasa
jud. Putna, coprinzind 2
biserid, situate in satul Batinesti
: una parohiala cu hramul
S-tir VoevozT ; alta filiald cu hramul
Sf. Gheorghe.
movi/ä, la 11/2 kil.
spre E. de satul Bertesti d.-j.,
din jud. Bralla, pe tärmul drept
al privalulur cu acelast nume.
Baträgioaia,priva, in jud. Braila,
care uneste lacul Bertea, din
com. Bertesti-d.-j., cu pirlul Calmatuiul,
pe teritoriul com. Bertesti-d.-s.
Batni§ul, prival, in jud. Braila,
care uneste iezerul Batni§ul,
partea de E., cu iezerul Lebadoiul,
si partea de N. E. cu privalul
Ruptura-Bandoiul.
Bätni§ul, iezer mare, in jud. Braila,
in partea de E. a com. Stäncuta,
tare Vilciul Dunarea-
Vechie.
Batoaia, deal, In partea dc S.
S. V. a comuneT Ursi, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea.
Batoaia, vale, com. Ursi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bátoaia i§orle§ti, plana particulare,
supuse regimuluT silvic,
aflate pe mosia Ursi, com. Ursi,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Batrina, canal, (priva», in plasa
Borcea, jud. Ialomita, teritoriul
com. Varasti.
Bätrina, deal, al com. Stanesti,
situat spre E. de comuna., in
jud. Gorj. Incepe din com. Rugi
si se termina. in comuna urbana
T.-Jiul.
BatrIna, lac, In jud. Bráila, la
500 m. spre E. de satul Slujitori-AlbotestI,
sub muchia platould
de S. al judetuluT despre
lunca almatuiulul.
Batrina, mofie, pe care, la anul
1864, s'ati improprietarit parte
din locultoril comuneT Vadul-Sa-

BILTRNA, SAtT GHERGHEASA
pat, pl. Cricovul, judetul Prahova.
Bätrina sau Ghergheasa, mofie
a statuluI, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul d.-j., com. Ghergheasa,
in intindere de 3050 hect.
Batrina, movilet, in jud. R.-S1.rat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Socariciul,
in partea de räsairit, pe
xnalul drept al baltir Socariciul.
A fost punct trigonometric de
observatie al statuluI major austriac
si al celuI romin.
Bätrina, munte, In jud. Dimbovita,
aproape de granita, linga
Obirsie. Sub muntele Batrina
este manastirea Petera-Obirsier,
sub o petera. Aceasta suterang
este lunga ca de 1 so metri
si merge aproape orizontal sub
munte, din ce in ce micsorindu-se,
papa ce ajunge asa de
mica., in &it omul nu mal poate
patrunde. De acolo ese un
izvor de apa foarte limpede. In
aceasta petera saa grotä, la
20 pa4r de mandstire, este o
cruce, de la care nu potT inainta
mal departe, de &it numaT cu
luminarea. (V. Petera, schitul).
Bätrina, munte, in raionul com.
rur. Leresti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, situat la Nordul comuneI,
pe culmea Carpatilor.
BitrIna,pitdure, supusd regimului
silvic, pe mosia Muntele-Batrina,
com. Leresti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere aproximativa
de 400 hect., cu un
masiv des, compus din fag,
plop, mesteacan, spre virf si putin
molift. E situata pe pante repezT,
din earl se scurg piraie.
Se invecineste la N. cu BorcOsiul,
la S. cu Riul-Tirguld, la
E. cu Plaiul-luT-Patru si la V.
cu Piscanul.
841 EXTRNESTI
Bätena, pichet vechiu, de fron
tiera, pe Dunare, in pl. Ialomita
Balta, jud. Ialomita, in dreptul
satuld Facaeni.
Bätenä (Stina-), munte insemnat,
intre comunele Laposul si
Cisläul, jud. Buzau, acoperit de
pädurea statului Piscupeasa; face
parte din corpul Cislaul.
Bättineanca (Stimnicul-), pirtia,s,
care incepe din judetul
Prahova. Uda. com. Batrini, pl.
Teleajenul, de unde izvoreste
(si anume din muntele Virful-luT-
Tigan). Curge spre S.; trece pe
la E. de com. Posesti, si inträ
in jud. Buzau pe la Malul-PietreI
g muntele Carafte. Primeste
pe stinga gira Chiojdul, si izvoarele
Valea-Anh si Rotarea.
Se varsa in riul Bisca-Chiojduld
in com. Catina.
Pe aceasta ghla sunt 4 moil
pentru mdcinat.
Batrineanca, vale, pe care cur
ge gira cu acelasr nume, jud.
Prahova si Buzau.
BätrineI (Dealul-), deal, in jud.
Neamtu, grupui muntilor Tarca.ul-Mare,
com. Pingarati, pl.
Piatra-Muntele.
BitrInef (Dealul-), deal, in partea
de S. a com Cursesti, pl.
Racova, jud. Vasluiu.
aatrineI (Pirtul-), pirliaf, in
jud. Neamtu, ce izvoreste din
dealul cu a sa numire, situat in
fundacul format de muntil MAgura,
$omuzul, la V.; ramura
dealurilor CriveT, la N., si ramura
dealurilor PietreT, la S.
Curge prin valea lor, in directiunea
V.-E. pand la capatul
despre rasarit al celor douà
culmI, Criva si Piatra, in dreptul
carora se varsä pe partea stinga
a piriuluI Tarcaul, cam la vtio
3 kil. in susul satuld Tarcaul.
Bätrinele, deal, in com. Breaza,
jud. Buzau, pe mosia statuld
Sf. Gheorghe-Nou. E acoperit de
vil.
Bätrine§ti, com. rur., in judetul
Roman, pl. Fundul, pe malul
sting al riuld Siretul, spre S.-
S.-E. de orasul Roman ,si la o
departare de 20 kil, de el si de
5 kil. de resedinta plasiT. Este
asezata pe un teren accidentat.
E compusa din satele: Batrinesti
(Batrinesti-d.-j. si Batrinesti-d. s.),
Rocna si Spiridonesti, cu resc
dina com, in satul Batrinesti.
Are 192 cap de fam., 203 contribuabill
din 744 loc. din caii
44 stiu carte ; 177 case. Populatia
este rominä afara de 3
fam. EvreI. Se face comercia cu
vite s'i cereale. Sunt 683 vile
marl cornute. Sunt doua bisc
rim: una de zid si alta de lemn.
Are o scoall primara mixta, care
a fost frecuentata in a. i886 87
de 27 elevi, din 34 inscrisT. For
meaza cu comunele : Balusesti,
Damienesti, Iucsesti si Negri o
circumscriptie fiscala. Venitul a
nual al comund este 2802 let,
32 banl si chelt. de 2693 leT.
Este legata prin osea cu Ro
man. Are un pod plutitor pe
rtul Siretul, la cat. Spiridonesti.
BAtrinesti, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Batrinesti, la
coniluenta piriuld Valcelele cu
piriul Glodeni, spre S.-S.-E. de
orasul Roman si la o departare
de zo kil, de el si de 5 kil. de
resedinta plash. Este asezat pe
o coastä de deal. Este resedinta
comuneI Batrinesti. Are 71 capT
de fam., 83 contrib. cu 290 lo
cuitorI, din cad 25 stiu carte ;
66 case. Populatia este romind,
afara de o fam. EvreI. Face co-

BATRiNE8TI-DE-JOS 892 BATAN'
merciù Cu vite si cereale. Sunt
236 vite marl cornute. Are o
biserica de lemn si o scoala
mixta, care a fost frecuentata
in anul 1886-87 de 27 elevI,
din 34 inscrisT.
Acest sat mal inainte era cunoscut
sub numele de : Bätrinesti-d-j.,
(Batrinesti-luI-Burchi,
Batrinesti-Hermeziuld si Batrinesti-RazesI,
dupa nnmele proprietaruluI
mosia) si Batrinestid.-s.,
(Batrinesti-lul-D oni).
Batrine§ti-de-Jos, parte din satul
Batrinesti, jud. Roman, care
apartinea mal inainte familiilor :
Burchi, Hermeziul si me multor
razesI.
aatrine§ti-de-Sus, parte din satul
Batrinesti, jud. Roman, ce
apartinea mar de mult familia
vorniculuI Gr. Doni.
Batrine§ti - Guloaia (Zaharioaia),
sat, in com. oldanesti,
pl.Tirgul-Mil etinul, j ud. Botosani,
in panca de N. a comunel, pe
valea Dristea. Are o suprafatä.
de 1784 hect. si o populatie de
120 fam., sali 460 sufl., cu 114
contribuabilt.
Are o biserica cu I eintaret.
Se zice, ca. in Silistra de astazI
a locuitorilor, a fost in vechime
un sat cu numele Zaharioaia.
Numarul vitelor e de 213, din
carI: 98 cal marI s't miel, 1999
01 si 61 pord.
Batrine§ti-HermeziuluI, parte
din satul Batrinesti-d.-j., judetul
Roman.
aatrine§ti-luI-Burchi, parte din
salid Batrine§ti-d.-j., judetul Roman.
Bätrine§ti - Räze§I, parte din
satul Batrinesti-d.-j., judetul Rornan.
Bätrini, com. rur., pl. Teleajenul,
jud. Prahova, situata pe valea
Orla Batrineanca, la 60 kil. departe
de capitala judetulur si la
28 kil. de a plaiulul.
Asupra infiintara acesta comune,
legenda spune urtnatoarele
: Aceastá comuna s'a infiintat
de un bdtrin numit Chiojdul,
care s'a asezat aci Cu femeia
si doT copiI al sal. Pe cel
mal mare, tatal-sati l'a casatorit
si i-a dat ca zestre locul despre
miaza-noapte, unde s'a format
comuna Star-Chiojdul, Chiojdul
dupa numele baiatuluI si Star
.--- om cu avere ; lar pe feciorul
cel mic l'a instalat, dupä ce l'a
insurat, pe locul unde este ají
Chiojdul-Mic, salí Chiojdul-din-
Bisca, jud. Buzar'.
Ambii copil veneati O. vada
pe parintii lor, pe batrid, caer
ramasesera pe acest loe; de
aceea aceasta comuna s'a numit
Bätrini.
Legenda mar spune, ca batrinul
s'a stabilit ad inca din
timpul invaziunei Tatarilor, ba ca
chiar era Tatar. Cea ce se prea
poate, cacI mai toate numirile
topice din Chiojdul-Mare sunt
tatarestl. D-nul Macoveiti din
Chiojdul-Mare posea' o importanta
colectiune de hrisoave si
alte documente privitoare la
istoricul comunelor Batrini si
Chiojdul.
Comuna Batrini se compune
din 2 catune : Poiana-Mare si
cat. de resedinta Batrini, avind
o populatiune de 1598 locuitori,
733 b., 665 f., cu 533 capI de
familie, 283 contrib. Sunt 376
case de locuit si 176 oda si
bordee.
In comuna sunt doul bisericY,
deservite de 2 preotI, una reparata
la anul 1851, sí una facuta
din noil la anul 1866.
Locuitorii se ocupa cu eresterca
vitelor, lemnaria de con-
structir si parte din el, cu cultura
livezilor de prunI. Er desfac
produsul munca lor la Valeni-de-Munte,
Ploesti si Buceresti.
In comuna sunt : 141 ca,
595 bol, 235 vad, 276 capre,
1439 of si 275 pord.
Pe Orla Batrini, in raionul
comund, sunt 4 mori.
coala functioneazä in com.
din anul 1839. Localul e proprietatea
comuna si s'a frecuentat
In anul scolar 1892-93,
de 52 copli, din numarul de
301 in virstä de scoala. Cu in,
tretinerea scoala, statul cheltueste
anual Io8o la. Stiii carte
87 barbatT si 8 fema.
Comerciul se exercita in comuna
de 3 circiumarr.
Veniturile comuneT se urca la
3000 la si cheltuelile la 2800
le/ anual.
Nu are de eh o singura sosea,
ce merge din Star-Chiojdul
la Rincezi si Valeni spre Ploesti.
Comuna este brazdatd, in partea
de N.-E., de dealul Herul
si spre S.-V. de Paltinisul. Pe
ambele se cultiva cereale ; parte
servesc pentru &tete.
E udata prin centru de &la
Batrtneanca si de alte miel izvoare,
precum e Zmeurätul, carI
se varsa in Orla Batrineanca.
Se märgineste la N. cu muntiI
Transilvania, de care se desparte
prin virfurile: Virtejul, Ripa-Magaruld,
Topora si Zmeuratul
; la Sud cu comuna Posesti
si catunele Valea-PlopuluI
si Rotarea, de care se desparte
prin Girla-Stimniculd; la
E. cu com. Star-Chiojdul; la V.
cu com. Rincezi.
BatrIni, sat, face parte din comuna
rurala cu acelast nume,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Ad i e resedinta comuna.
Batrini,pichet de granita, in jud.

BA.TRINI 343 B'AZGAREI
Prahova, despre Transilvania si
trecatoare pe la muntele Breaza.
Batrini, p/ezia, jud. Prahova, pe
unde era pichetul si trecatoarea
Minieti, spre Transilvania.
EatrInul, deal,In com. Temisani,
din plasa Jiuluï, jud. Gorj, spre
S. de comuna. Incepe din locul
numit Groapa-Lupilor, merge
de-alungul comund spre S.; de
ad i inträ in comuna Dragotesti,
care apartine jud. Mehedinti.
Fratrinul-Izvoret O Ciudin, mofie
particulara de 156 hect., in
comuna Cudalbi, pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti.
Bfitrinului (Stina-), colla, in
com. Nehoiasul, jud. Buzaii, catunul
Bisceni.
Bfitrinului (Välceaua-), vdlcea,
in mosia Letca-Veche, care se
varsa in Valea-Plisulur, judetul
Vlasca.
Batrioara, vale, izvoreste dintre
muntiI Gilmeia si Comarnicul;
curge de la N.-E. catre S.-V. si
se varsä in rIul Prahova, pe malul
sting, in raionul com. Comarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
aatcoveni, com. rur., situata pe
coastele vad Clenita, la vestul
judetuld, in pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
Proprietatea SeminaruluI Nifon
ramasa de la fostul Mitropolit
Nifon. Inainte apartinea familid
N. Bätcoveanu. Aci mar
sunt civr-va mosnenT Petre Cioc
si altiI.
Suprafata totala este de 3200
hect.
S'a improprietarit la 1864 200
locuitorr, pe 600 hect.
Venitul anual al mosid este
de p000. lel'.
In 1887 se aflaa aci 174 contribuabilI,
din 748 suflete.
Venitul comunal in 1886, era
de 3410 leI, iar cheltuelile de
2225 leI. In anul 1887 veniturile
erau de 2410 ler, lar cheltuelile
de 1540 ler.
S'a cultivat in 1887 o suprafata
de moo hect. cu diferite
cereale, futre care mar mult griu
si porumb.
Este o biserica cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1857, deservia
de un preot si 2 cintaretl.
Este o scoall comunala mixta,
cu 6 clase, conclusa de un in-
\raptor si frecuentate de 32 baetI
si 8 fete, din numarul de 35
in vIrsta de scoala.
Este departe de Giurgiu cu
52 kil., de Obedeni, resedinta
plasiT, cu 27 kil., de Alexandria
Cu 25 kil.
Printeinsa trece soseaua judeteana
care duce prin Galetenul
si Frasinul.
Sunt : patru circiumr; o moa-
A. pe apa Clinita.
aátcoveni, sail Rindurica oil
Rotäre§ti, atun, pendinte de
comuna Talpa-Batcoveni, plasa
Glavaciocul, jud. Vlasca, proprietatea
d-luI I. Culoglu. Are
o suprafatä de 300 hect. Sunt 45
loc., improprietaritI la 1864, pe
o suprafata de 125 hect. Aci
ati si mosnenif Batcoveni partea
ramasa. lor. (VezI Talpa-
Batcoveni).
Bätcoveni sati Linia-Coastei,
makala, pendinte de comuna
Talpa - Batcoveni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea
d-luI N. Juga; in suprafata de
200 hect. Aci, in 1864, s'a improprietärit
30 locNitorY, pe o
suprafata de 86 hectare.
Bitcoveni, vale, ce vine despre
oriceti O da in Valea-CliniteT,
jud. Vlasca.
Bfitcoveni-de-Jos sau Gurgueti.
(Ved Gurgueti).
Bätcoveni-de-Sus, sa0 Talpaaatcoveni,
altun, pendinte de
com. Talpa-Bätcoveni, judetul
Vilcea.
Bäuca, pirifi, in jud. Suceava,
afluent al piriuluI Neagra aru
la Izvoreste din muntele Cali
manul. Are o lungime de 4
kil. In el se varsa, pe stinga,
pir. Baucuta.
Bäucuta,afluent al pirlulur Bduca,
din jud. Suceava. Are o lungime
de I kil. 200 In.
Bäzichita, loc, pe teritoriul comuneI
Isalnita, pl. Ocolul, jud.
Dolj, unde se gaseste pietris
bun din albia Jiului.
Bäzäläul, silifte de sat vechie,
pe proprietatea StAnesti, plasa
Marginea, jud. Vlasca.
Bazfivani, sat, in com. rur. Horasti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Bazivani, deal, in com. rur. Horasti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
BAzga, sat, pl. Siretul-d.-j., com.
Racataul, jud. Bacati, situat in
ralea Racataul, de-a dreapta piriultd,
la o departare de 900 m.
de satul Racataul. Are 1 circiuma.
Cap/ de familie sunt 54
Cu 194 suflete. Animale sunt:
14 ea!, 61 vite marI cornute,
31 rtmatorl si 34 capre.
Eazgfirei, com. rur., pl. Oltetul
Oltul- d. - s., jud. Romanati, situata
pe niste dealud marI, ling5.
apa Geamartaluiul. E formata
din Bazgarei-d.-s. si Bazgarel-

BXLGUTA 341 BECENI
d.-j. (170 locuitorl i 35 familil) ;
Prisaca (I r9 locuitorl i 35 familil),
i Simniceni (100 locuitorl
i 20 fama°. E departe
Cu 52 kil. de Caracol. si cu 21
kil. de Bals. Altitudinea terenuluT
d'asupra niveluluI maril e
de 200 m. Are 84 contribuabill,
cu 86 familiT, din carT : 2
de NemtI sl 2 de Tigani, iar
restul RominT, si o populatie
de 389 locuitorr, din carI 214
barbatT si 175 femeT.; 190 casa:
toritT si 199 nedisatoritT ; 20
Stiu carte.
Budgetul comuneI pe 1886/87
a fost de 1015 leT la veniturI
si de 1003 la cheltuelr. Ocupatia
locuitorilor e agricultura si eresterea
vitelor. In 1887 s'a cultivat
135 hect. cu gria, 102 Cu
porumb, 25 Cu orz, I Cu ovaz,
si 4 cu vii. Vite man aa fost
291, vite miel 457. Are o biserica,
Adormirea Moled DomnuluT
(i8oi), deservita de un
preot §i 2 cintaretl.
Bazguta, loc isolat, in jud. Falciu,
la stInga phluluT Bazga, comuna
cu asemenea numire, pl.
Podoleni. Se zice, ca aid ar fi
fost un mic satisor, care nu prea
de mult s'ar fi desfiintat.
Beceni, com. rur., in plaiul S1Anic,
jud. Buzar', situata pe ambele
malurT ale riuluT SlAnic, departe
de Buzau de 33 kil. Limitele
sale sunt : La N., incepind
din rnarginea riuluT Slanic, din
gura izvoruld Bodea, merge pe
acest izvor, spre V., pana In Muchia-CorbuluT,
de unde selasaspre
V. pe plaiul munteld Ocea, pe
care merge pana in muntele
ful-Mare si de ad i pa.na. In Muchia-ValeT-PutuluT,
despre com.
Beciul. La S., din Muchia-VAieT-
Putulm, merge pe plaiul muntela
Motoiul, pana In riul
linga izvorul Valea-VaciT, trece
Slanicul, urca pe Muchia-VAid-
Parulur si ajunge in muchia Gardoaia,
despre com. CArpinistea.
La E. continuä pe muchia Gardoaia
pana in muchia Dim iana,
despre jud. Rimnicul-Sarat,
de unde se curbeaza spre V.,
coboarA muchia Dimiana, mergind
pe plaia pana in albia
riului Slanic, in dreptul izvorulul
Gura-Bodh, com. Dimiana.
Suprafata acestd comune e
de 2106 hect., din carT 787 arabile,
389 pAdure, 148 fineatA,
553 izlaz, 16 livezT, IO vie si
212 sterp. ProprietatI mar insemnate
sunt: Beceni, Baldimaneasa,
Enacheasca, Enculeasca,
Margariti i Potlogea. Parte sunt
particulare, parte ale cetelor de
mosnenT : Becenir, descendintT
din mosul lor Popa Luca Beceanul
; Enachestir, descendintr
din mosul lor Enache Blanarul
mosneniI Potlogea, deseendint/
din mosul Chir Potlogea.
Teritoriul e foarte accidentat,
atit de coline, cit si de multele
vaT carI il strabat. Cultura principala
e porumbul i griul, mal
cu seamd cel de vara. Sunt livezT
de prum si de pasunat.
Din punct de vedere geologic,
malurile Slaniculd, prezinta aci
cel maT mare interes prin terenul
cu paludine in stratificatir
oblice, contiind foarte multe fosile,
precum : psilodontT, unio,
litoglifi, sferosiderit, etc.
Are o mica industrie cu cojocaria
i boengeria. Multa lemnarie
i vite se desfac la cele
6 tirgurl, ce se tin aci in fiecare
an, la : 20 Iulie, 6 August,
15 August, 8 Septembrie, 8
Noembrie si 26 Decembrie. Calea
cea mal insemnata de comunicatie,
e soseaua judeteana
Sapoca-Lop1tari, pe care irisa
circulatia se intrerupe, cind fiul
Slanic vine mare. Clima e sanatoasa,
apele rluluT SlAnic, prin
substantele ce le contin, usu.
reaza mult pe suferinziT, carT vin
in timpul venT ad i pentru baT
red.
Vite are : 175 boT, 121 vacT,
75 vitel, 14 cal, 13 epe, 7
mInzl, 2000 oT, 33 capre si 135
porcT.
Aceasta comuna e formata
din catunele : Beceni, Enculesti,
Gura-Och, Margariti, Ocea i 01avind
o populatie de 730
loc., din carT : barbatT insuratl
138, neinsuratl 21, vaduvl 9,
135.etT 204 ; lar femeT maritate
138, vaduve 32 si fete 188, carl
locuesc in 157 case. Meseriasi
sunt: 4 cojocarr, 2 lemnarl,
butnar, I cizmar, i boengiu
2 brutarr. Media nasterilor e de
25, a deceselor de 15, a casatoriilor
de 6. Populatia creste cu
o medie anuala de IO suflete.
Comuna are I II contribuabilI,
din carT i i comerciantY Romid
i i strain. Stabilimente
comerciale sunt i 1. Budgetul
comuneT e de leI 5113,20.
Are o so:mil in cat. Beceni,
populata de 39 elevI i 2 eleve.
Carte stia 86 loc. Are o biseriel
cu hramul: Intrarea in Biserica,
cu i preot, i cintaret
paracliser. Are 7 circiumf. E
resedinta uneT companiT de dorobantI
si a servit mal mult
timp de resedinta sub-prefectureT
plaiuluI Slanic. Casele locuitorilor
sunt in genere curate
si bine construite. Sunt de vazut
caselePerietianu-Buzda, carl,
prin stabilimentul lor horticol, a
trag multT vizitatorl.
Dupa traditie, numele acesteT
comune ar deriva de la unul,
Becea, care in timpir de invazif
si-ar fi gasit scaparea in padurile
de ad. Mal In urma ar fi adunat
si pe altl membri aT familieT
sale, ar fi zidit biserica la anul
1589 si ar fi fácut pe fiul
14uca preot. Din acest preot de-

DECENI 345 BECILETUL
rivA mosnenif BecenT, numitT
Ceata Preotilor. Dintfun chrisov,
dat de Matein Basarab, in
1663, prin care fixeazA hotarele
mal multor proprietn ale mlnAstird
Ot Menedecul (Vintill-
VodA), ce se invecina cu mosnena'
BecenT, rezultA, cA ceata
mosnenilor BecenT exista in acel
timp i isT avea proprietAyile
recunoscute.
Beceni, cdtun de refedintil, al comuneI
Beceni, jud. BuzAu, cu 260
locuitorT si 52 case. Are un comert
animat si inceputuri de industrie,
mai cu seamá. cojocArie.
Beceni, in coin. si cAt.
Beceni, jud. BuzAti, proprietate
mosneneascd. Are 320 hect., din
care 64 arabile, 57 pAdure, res
tul fine*, izlaz, livezi si sterp.
Se mai numeste si Ceata-Preotilor.
Beceni-de-Jos, numire ce se mal
dA mo,vier Cocorat;ti, jud. Buzán,
din coin. Cdrpinistea.
Bece§ti, sat, pe mosia cu asemenea
numire, com. Hreatca,
pl. Herta, jud. Dorohoiti, cu 49
familiT si 206 suflete. Biserica,
cu patronul Si. Nicolae, are
preot, 2 chitAretT si I palamar;
este micA, de lemn i tencuità,
flcutá. de San du Brahl
Calitatea pAmintulul este, in
parte, bunA. SAtenil improprietAritT
au 7 hect. 16 ariT pAmint;
iar razIsiT 555 hect. 65 ariT cimp
si 117 hect. 43 ara' pAdure. Piriul
ce trece pe mosie este Molnicioara.
Hotarele mosieT sunt:
Buda, Fundoaia, Hreatca, Godinesti
si Tirnauca.
Becheanul, valei ce incepe din
proprietatea Uzunul si se scurge
In Valea GAvaneT, chiar pe a
ceasta proprietate, jud. Vlasca.
64594, Afarola Dictionar eaogrgfe.
Becheni, cdtun, apartinind com.
Zorlesti, jud. Gorj. E situat la
partea de E. a com., pe Dealul
Muerii, avind o suprafatA cam
de 440 hect. Produce anual cam
128 hect. porumb, 75 hect. fasole,
130 decalitri vin, 242 de
calitri tuicd, 2 r6 kgr. linA, 39000
kgr. fin. Cu o populatie de 22
familii, 106 suflete, din cari 15
contribuabilT. LocuitoriT posedA
7 pluguri, 9 care cu boT, 86
vite mari cornute, 7 cal, 144
oT si 22 rimAtorT.
In catun sunt 6 t'inda ; cir
ciumá.. CAtunul are bisericA.
Becheritoiul, mahala, in judetul
Mehedinti, com. rur. Mata
sari, plasa
Becherul, deal, sub Virful - Dorului,
spre N.-V. com. Gornetul-
Cuib, plasa Podgoria, jud. Prahoya.
S'a numit ast-fel, pentrucá.
a fost locuinta unuT locuitor
becher, din cat. Gornetul, anuine
Samoil. Ad a plantat vie,
care si azi se numeste Via-Becherului.
LocuitoriT ir maT zic sí Bichelul.
Becherul, , in Dundre,
drept lacul Greaca, din jud.Ilfov.
Becherul, peidurice a statuluT, in
intindere de 15 hect., in judetul
Ilfov. (Vezi analul DunArer,
pAdure).
Bechetul, com. rur., in judetul
Dolj, plasa Julu d.-j., la 63 kil.
de resedinta plA,ii, com. Clciu-
SituatA pe malul sting al Du
nArer, in fata portuluT bulgAresc
Rahova.
Se invecineste la Nord cu co
muna Damian, la Sud cu Du
narea, la Est cu coni. CalAra i
si la Vest cu com. Grindeni.
Terenul comunei este cu totul
ses; nu se gAsesc de cit cite va
movile pe hotar, pe limitele de
Nord Est si Vest.
Comuna Bechetul este udatá. la
S. de DunAre, care are, in drep
tul ski, o lAtime de 1450 me
tri si o adincime de 30 tnetri.
Nivelul ski de asupra MrtriT Ne
crre este cam de 16 metri.
Comuna maT este udatA de
nul Jiul, ce se vArsa In DunAre,
chiar in dreptul satuluT cu ace
lasT nume, pinl acuin 15 anT.
Fundul albid sale, ridicindu se,
pe de o parte din cauza ramo
luluT depus de apele riuluT, pe
de ala parte din cauza nisipu
rilor aduse de vinturT, an silit
Jiulsa-i caute un alt drum, var
sindu-sT apele chiar in fata in
suld Copanita. Aci, pe malul
sting al Jiului, se gAsesc ade
Orate dune, carT nu an fost fi
xate, de cit cind locuitorii s'au
hotarit sA facA plantatiunT de
salcimT.
In com. Bechetul se gAsesc o
multime de bAlti, intre carT se
nutnárA: Balta-Luminoasá., for
matA din revArsArile JiuluT, si
tua.t5. in V. comuneT; are o lun
gime de la Vest la Est de 300
metri si are roo metri lAtime de
la N.-S. ; suprafata e de 30 kil.
pAtrati.
Lacul RAdanul in E. comunel,
format din izvoare si din revár
sArile DunArei ; este acoperit cu
stuh, trestie si papurl. Are o
largime de roo metri si o lungime
de 3000 metri.
Balta-luT-PicA e formatA din
revArsArile JiuluT. Balta-din Sat,
e formatl din plor.
Jiul se revars1 in timpurile plo
ioase i la topirea zApezilor.
Comuna Bechetul a fost kifi
intatA, la anul 1830, in urtratoa
rele hnprejurAff: Dupl termi
narea rezbeluluT din 1828, din
tre RusT si Turd, o parte din

BECHETUL 346
RominT, ce locuiah in Turcia (azI
Bulgaria), au trecut DunArea, in
Rominia, i s'ah asezat cu locuintele
lor, pe locul numit pe
atund Pichet, care era un punct
de apArare al dreT, drept Rahoya
BulgarieI. ApoT venirA locuitoriT
din alte pArti ale com.
ast - fel fundad comuna Bechetul,
care fiind port, a fa'cut, in
1874 mare trafic cu importul
mArfurilor pentru orasele Olteniel.
Portul comunei Bechetul se
numea inainte Schela-CiobanuluT.
Aci s'a bdtut Mateiu-Basarab
cu Turcii, dula cum aratà
inscriptiunea de pe mánAstirea
Sadova.
Bechetul a fost teatrul multor
lupte dintre RominT i RusT
contra Turcilor. Prima luptá este
acea purtatd de Mihaitl-Viteazul
la 1598, care, dupá ce se luptase
vitejeste contra Turcilor,
urcindu-se de la Nicopole spre
Vidin, se hotArlse intoarci
ostile pe la Rahova. De abia
jumAtate oaste trecuse, i incepu
un vint cu vifor, In cit
jumdtate a trebuit sA astepte
ro zile, panA sl se potoleascA
vintul.
Tot ast-fel ali pAtit i ostile
romine in 1877, cind din cauza
uner pide dese si a unur vint
viforos, ce batea asupra RahoveT,
ah fost silite sl pArAseascA
acest oras.
Pe la Bechet a trecut generalul
rus Geismar, la 1829, si a
ocupat Rahova. La anul 1877
Bechetul a fost atacat si jefuit
de Turci si de bande de Cerchezi,
care treceau Dundrea in
pentru a sAvirsi jafurI si
omorun pe teritoriul ronfin. Turch
nu s'ati sfiit atunci, ca sí
vira cu vapoare de rezbel, cu
nave cuirasate $i monitoare,
intre in apele si forturile romine,
sä ja cu sila, slepuri si vase IncArcate
cu gnu sub pavilionul
romín si ciliar strAin. Ast-fel ati
fAcut /a gura JiuluT, la Bechet,
unde soldatiT otomanT debarcati,
prAdati i ardeah cu petroliü
i pichetele
Romlnilor, in carI nu se aliar'
de cit doT san treT oamenT de
pazA, pe caff h mAcelAreali fl.r5.
mill.. Tot atund, la anul 1877,
s'ah asezat escadroanele regimentuld
I de rosiorl, patrulind
avind sub privighere malul
Dunárd.
and cu atacurile Turcilor de
la ii Mala 1877, la Bechet se
afla un batalion din regimentul
15 dorobantI, escadrorul Ilfov
din regimentui III cAltirasi, o
sectie din bateria III, regimentul
IV 'le artilerie, trupe fAcInd
parte din detasarnentul colonelului
Cantilli. Mai bine de 02
orA, dma tunurr romine, ati sustinut
cu vigoare lupta cu 12
tunun turcesti si focul nostru
nu s'a oprit de cit cind Turch
ati incetat pe al lor. Vaporul rusesc
ce stationa acolo, a putut
sd intre in apa JiuluT, dar din
cauza nisipurilor de la gura
JiuluT in Durare, se lnAmoli
inamich flcurd mari stricdciunT
avind o tinta fixA. La 17, 20
$i 21 Mala, artileria noastrA de
de la Bechet s'a luptat cu cea
protivnicA 1 cu bastimentele de
rezbel turcestT, care incrucisau
intre Rahova si Nicopole. La
24 Maiu, la Bechet, se afta regimentul
16 de dorobantI cu
un detasament la Ostroveni, pe
malul sting al Jiului, un batalion
din regimentul 15 dorobantY,
bateriile I si 2 din regimentul
IV de artilerie, regimentul VII
de cAlAra5i. NumaT la 14 Iunie,
la amiazI, incepe atacul cel mare
asupra Indririlor de la Rahova,
cind se distrug mal multe edi
fich si se dii foc cetAteT turcesti.
Actiunea tunurilor romine tinu
pAnA la 6 ore seara si fu atit
BECHETU1.
de vie, in cit sili garnizoana
turceascA a pArlsi orasuf Bombardarea
retncepe a doua zi,
dar TurciI nu ráspund ; numal
pe sead artileria turceascA rlspunde
viguros pAnA In noapte.
La 14 Septembrie se fAcu un
Inceput de atac asupra cetAtet
turcestI. Dupa ordinul ce-1 primeste
colonelul Sdniceanu, sl
atace Rahova, generalul Lupu,
comandantul corpuluI de observatiune
de la Calafat, primeste
ordinul sA sustinA pe malul sting
al DundreT, actiunea ce trupele
noastre de pe malul drept al DurareT
ayear' sl. intreprindA in contra
Rahovei. i intr'adevAr, dupá
ce remite comandamentul din
fata VidinuluY, colonel. Anghelescu,
se duce la Bechet, cu scop de
a ajuta atacul Indreptat asupra
Rahover. In. 8 Noembrie, Turca'
simtindu-se impresurati de toate
pdrtile pe malul drept, vAzind
miscArile de Imbarcare flcute de
trupele generaluluT Lupu la Bechet,
spre a-T lua In spate, de:
moralizatT de energicele atacuri
de peste zi, se retrag spre Ogost,
cdtre Lom-Palanca. Generalul
Lupu trece la Rahova, dula
ce Turcir pArdsised orasul.
In comuná. sunt 2 biserici,
din care una fondata la 1833, de
lemn, cu hramul Sf. Gheorghe,
azT cu totul stricatl. Cea-l-ald,
inceputd in 1861 i terminatA la
1870, s'a fondat de loc, comuneT
i serbeazd hramul Sf. Nicolae.
Are un preot si doi cintAreti.
In com. sunt freí' sea : una
de bletr una de fete si una
znixtA cu o singurà clasl. Cea de
bAetT functioneazA de la anul
1835 si are un invAtAtor. A fost
frecuentad de 70 bletT. coala
de fete functioneazA de la anul
188r, Octombrie ; are o invádtoare.
A fost frecuentad de
28 fete. InvAtAtorul si invAtltoarea
sunt plAtitT de stat, iar

BECHETUL at7 BECHETUL
cele-l-alte chelt., precum lemnele,
servitorii si localul, sunt in sarcina
comuna Scoala mixta functioneazA
de la I Aprilie 1890.
Localul de zid este in buna
stare. In 1892-93 a fost frecuentata
de 30 copii.
In virsta de scoala sunt 92
kletT si 104 fete in toata com.
tiu carte, 235 barbatT si 125
femeT.
PopulatiacomuneT este de 1169
suflete, din carT 48 strAinT si anume
: 6 Evrer, 2 GermanT, 4
UngurT, I Slrb, 25 GrecT si 'o
BulgarT.
Sunt 587 barbatT, 582 femeT ;
314 cap] de familie.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 146 imparnIntenitT, lar dupa
cea din 1879 sunt 82 insura.teT.
Case sunt 277 si bordee 25.
Suprafa,ta teritoriuluT comunal
este de 2040 hectare, din care
1440 hect. pamint arabil, 146
hect. fineata., 120 hect. izlaz;
44 hect. lac, 50 padure.
Mosia se numeste Bechet-CalarasT.
Afarä de pAmintul dat locuitorilor,
dupa legile din 1864
si 1879, apartine statuluT. Arenda
in total este de 127100
leT anual.
Inainte, aceastà mosie apartinea
schituluT Roaba.
PadurT se gAsesc pe mosia statuluT,
in intindere de 50 hect.
Pe Dunare sunt 5 ostroave, acoperite
cu 1:Mur!: Dracinul cu
too hectare ; Prundul-Gol 300
hect. ; Prundul-Non 30 hect., etc.
Po:1 apartinut si apartin statulul,
care le da in tau-e prin
licitatiunr.
Viile in intindere de 49 hect.,
se gasesc pe mosia locuitorilor
si produc vin rosu mediocru.
Se fabrica tuja.; cazane sunt
doua, miel, ce apartin locuitorilor.
Se tese pinza de in, cinepa.,
bumbac si borangic, numaT cit
trebue pentru casa.
Sunt : 2 ateliere de timplarie,
2 fierariT cu o rotarie si 3 fieran
TiganT. Sunt 5 fierarr, 4 timplan,
2 tinichigiT, 3 cizmarT si
2 croitorr.
CarAmida se lucreazá de la
400-600 bucal' pe zi si se vInd
dupa calitate intre 25 si 35 leT
miea.
Comerciul cel mare se face
In comuna., unde fiind si port,
are o mare activitate. Aci se
afld o capitánie de port, de
clasa 3-a.
In 1891 s'a perceput in vama
Bechetulul 20570 leT din importatiunT
in valoare de 316959 leT.
S'a exportat mdrfurT In valoare
de 5437686 leT.
Comuna este sträbatuta de
soseaua judeteana, ce duce la
Craiova, avind in comuna o lungime
de 3 kil. O cale comunala
lunga. de 2 kil. o leagd cu Ca.-
15.rasi la N.-E. si cu Ostroveni
la N.-V.
arciumT si Maui' sunt 26.
Comercianti sunt 63, din can
26 strainI.
In Bechet se allá un spital
cu ¡o patun, lntretinut de judet,
infiintat la anul 1882.
ContribuabilT sunt 265.
Ven. fonciar e de 37660 1. 12
b. ; ven. budgetar pe 1893 94
este de 41474 1. 6o b. ; chelt.
sunt de 40974 ler 22 banT.
Vite cornute sunt 475. Sunt
500 or, 70 cal si 140 porcT.
Imprejurul Bechetulur se vad
niste ruine vechT.
Odinioara, acest ora.sel purta
numirea de Ciobanul. Numirea
actuala de Bechet, insemneaza
pe ruseste pichet de granita ; de
aceea, pe hártile Statulur-major
austriac, localitatea este insemnata
cu Pichet.
Bechetul, corn. rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., judetul Romanati, situat
pe riuletul Burluiul (Beche-
tul). E inconjurata de dealurT
si are o altitudine de 50 metri,
d'asupra niveluld madi. E de
parte de 7 kil. de Bals si de 33 kil.
de Caracal. E in apropiere de
calea ferata si soseaua Slatina-
Craiova si de linia ferata Corabia-R.-Vilcea.
Se compune din
Bechetul-d.-j. (228 loc.) si Be
chetul d.-s. (193 loc.).
Are 84 de contrib., 119 capT
de fatnilie si o populatie de 421
locuitorT, din can : 220 bArbatT
si 201 femer; 225 casatoritY si
175 necasatoritT.
Budgetul com. pe 1886 87 a
fost de 759 1. la veniturT si 754
let la cheltuelT.
In anul 1887 s'a semanat 114
hect. Cu gnu, 126 cu porumb,
9 cu orz, 2 Cu °yaz, 7 ca secará,
2 cu cinepa si 26 cu vir.
Are o circiumá. coala nu
este. Are o biserica, Sf. Treime,
(1857); e deservita de 1 preot
si 2 cintaretT.
Bechetul, sat, jud. Dolj, plasa
Dasna.tuiul-d.-j., com. Calugareni,
cu 108 suflete, 63 bArbatT si 45
femeT. Locuesc in 24 case si 2
bordee. CopiiT din acest sat urmeaza.
la scoalá mixta. din satul
CaIugaref, ce este la o departare
de 1500 m. Au urmat regulat
la scoall, In anul 1892-93,
12 bletr. Cu virsta de scoala sunt
15 baetT si 4 fete. Stiu carte to
barbatT si 3 femeT.
Acest sat este asezat la 2800
m. spre E. de Caluglreni.
Bechetul, sat, jud. Mehedinti, in
com. rur. Pátulele, pl. Blahnita.
Bechetul, taita, situata la N. comune'
cu acelasY nume, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-j.
Bechetul, dea/, jud. Dorohoiti, pe
mosia Buhaiul, com. endriceni,
, pl. Cosula.

BECHSTUL 39 8 BEC 1UL
Bechetul, a'eal, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul d.-s., punct bun de
observatiune pe marginea DunareT.
Bechetul, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d. s., sine de
com. rur. Piatra Alba.
Bechetul, deal, lingá satul
gesti, In com. Pascani, judetul
Suceava.
Bechetul, locuinla izo/ata, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, com. Gura
Simila, aproape de varsarea pi
rluluT Horoeta, in Birlad.
Bechetul, mo,sie, com. Calugarii,
satul Bechetul, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j. Are Intindere de
400 pogoane. Apartine d-luT
Verbiceanu. Cuprinde pe dinsa
25 pogoane finete.
Bechetul, mo§ie, jud. Dolj, plasa
Dumbrava d.-j., com. CalugareT,
satul Bechetul. Are o intindere
de 250 pog. i apartine d lui
Calistrat StrImbeanu.
Bechetul, movild, situata. la E. de
comuna Ulmul, pl. Calmatuiul,
jud. Braila, distanta de 2 kil.
de aceasta comuna. Ad i era statiunea
poste' vechT la Braila-Bucuresti.
Servea Rusilor in campania
din 1877.
Bechetul, padure a statuluT, jud.
Dolj, com. Bechetul. Are o intindere
de 50 hectare. Se gasbste
pe mosia statului Bechetul.
Lemnul, care predomina, este
salcia.
Bechetul, pad., divizata sub trei
numirT : Bechetul, Paulesti i Firlita.
Se intinde pe dealul Bechetul,
de a stinga piriului Vascomuna
Poiana-CirnuluT,
pl. Crasna, jud. Vasluiu.
Bechetul-Calära§i, mofie a statultn,
jud Dolj, plasa Jiul-d.-j.,
com. Bechetul. Are o intindere
de 9455 hect. A fost arendata
de la 1893-98, Cu 127100 leT anual.
Inainte apartinea schitului
Roaba.
Bechetul-Calarasi, pildure a
statului, jud. Dolj, pe teritoriul
comunelor Bechetul i Caldrasi.
Face parte din ocolul Murta,
cireumscriptia XVII silvica.
Bechetul-de-Jos, cdtun, al comunef
Bechetul, jud. Romanati.
E asezat pe tarmul drept al
riuluT Burluiul (Bechetul). Se invecineste
la apus cu comuna
BobiceAi. Are 288 locuiton.
Bechetul-de-Sus, cdtuit, al comuner
Bechetul, jud. Romanati.
E situat la N. de Bechetul-d. j.,
tot pe malul drept al Burluiului.
Are 193 locuitort.
Bechi, poiand, com. Scorteni,
plaiul i jud. Prahova.
Bechianca, vale, coin. Mogosesti,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.
Bechir-Ceair, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag si pe teritoriul
com. Slava-Ruseasca. El este
mal mult o prelungire orientall
a dealuld Deolniuc-Bair, din pl.
IstruluT, comuna Ciamurli-d.-s.
Face hotarul intre aceste doua
plasi, despartind si com. Slava-
Ruseascä. de Ciamurli-d.-s. Se
intinde spre rasarit, avind o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. s't merge de se sfirseste
pe malul apusan i drept
al pirluluT Slava-Ruseasca. Punctul
sat' culminant are o maltime
de de 192 m. si este punct
trigonometric de observatie, de
rangul 3-lea. Pe la poalele luT orientate,
si pe malul piriului Sla-
va, trece drumul vecinal Cangagi-Slava-Ruseascd.
Este acoperit
cu padurr i putine fìnete.
Bechirul, cdtun (tirla), In plasa
Borcea, jud. Ialomita, comuna
Rasa.
Beciul, com. rur., in plaiul Slanicul,
jud. Buzati. E situata. d'alungul
vaei Baligosi, *kite° pczitie
foarte izolatà si la o distanta
de Buzati de 36 kilometri.
Limite: La Nord -incepe din
muchia Deleni, mergind spre
Vest peste plait'', pana In Muchia-lui-Cirlig
(despre comuna
-Niculesti). La Vest, din Muchialui-Cirlig,
se lag. in jos peste
Golul-Baligoasei, da in hotarul
mosiet Gura-Vaei, se urea putin
spre N., pe llnga apa Baligoasei
i iar se intoarce in hotarul
mosieT Gura-VaeT, pe care
merge pana in muntele Nego,
sina ; se lasa apoi In jos pe
hotarul mosiet Scortoasa, pana
In Muchia- atineT (cornunele
Grabicina si Policiori). La Sud,
din Muchia-atiner, printr'o limba
foarte ingusta de patnint,
merge in muntele Moara de-Vint
(despre comunele Piclele i Plescoiul).
La Est, din muntele Moara-de-Vint,
se indrepteaza spre
muchia Piva (despre comuna
Carpinistea) si se urea. continuu
prin muchiile Vizireanul, Beciul,
Galbeza, muntele Ocea,
muchiile CerbuluT i Baligosi ,
pana ajunge la FagT ; de ad
merge In muchia Deleni (despre
comunele Beceni i Gura
DimieniT). Suprafata sa este de
2631 hect., din carT 911 arabile,
304 padure, 552 fineata, 615
izlaz, 55 livezT, 13 vie si 180
sterp. Proprietati mal insemnate
sunt : Beciul, Baligosi i Tocila-
Baligoasa, a singurel cete de
mosnenT, aflati in aceasta comuna.,
numitT TocileniT, descen-

BECIUL 819 BECII11.
dentY din $erban Tocilä. Teritoriul
e muntos $i putin fertil,
11.1sà e important din punct de
vedere geologic. Aci se gä.sese
salzele de la Arbdna$1, pacurä.
$i alte substante minerale. Comunicatia
e dificilä. Anual se tin
douä. firgurT : la 14 Septembrie
i la 31 Noembrie.
Vite are : 280 bol, 315 Vad,
130 viteT, 20 caT, 5 epe, 3 mind.
3000 oT, 35 capre, too porcT $i
2 asint. StupT 75.
Comuna e formatä din cdtunele
Baligosi, Beciul, Tocila
Schitul, avind o populatie de
860 loc., din can : bArbatT insuratt
152, neinsuratt 37, vAduvT
2o, bletT 228; lar femet mgritate
152, vAduve 26, fete 245.
Et trAesc in 175 case. StrAinT
me$tesugarf n'are. Media na5terilor
e de 26, a deceselor de
19, a cAsItoriilor de 6, Populatia
cre$te cu o medie anualä.
de 7 suflete.
Comuna are 117 contribuabib
; 2 comerciantI. Venitul fonciar
e de 24514 leT; darea cailor
de comunicatie 702 leT; fondera
1386.70; taxa spirtoaselor
270.80; total fiscal 2381.50; perceperea
2 11.08; judqene 422.16
drum. 140.80; comunale 422.16
comerciale 1.6o. Total general
3579.32. Budgetul comuneT e
de lei 664.57'
$tiu carte 23 loc. BisericT sunt
&Id : una In Beciu $i alta in
Baligo$1, cu dor preotY i tre1
eintäretT. Biserica parohialà e
Sf. Nicolae.
Numele i s'a dat dupA pozitiunea
sa, fiind inconjuratä de
dealuri $i muntr inaltY, carl culmineazA
in Virful-ImprumutuluT.
Locuitorir stall prin vät. Numirea
Beciul, face a presupune,
cl comuna $i-a luat inceputul
in timpul invaziunilor, cind
ce se refugeaa In aceste vAT
izolate i acoperite de pAclurT
seculare, erau sigurr, ca n'aa
fie gäsitT.
Beciul, com. rur., pl. Siul d.-j.,
jud. Olt, situata sub malul 01tultu
$i in stinga Siuluf, la 55
kil, departe de capitala judetuluT
$i la 22 kil. de DrAgAne$ti,
re$edinta pla$11.
Se compune din 4 cAtune :
Beciul, unde e $i re$edinta comunet,
Bälteni, Birse$ti i$otinga
sau Smirdanul, cu o populatie
de 1096 loc., 540 barbatT
$i 556 femet, cu 411 cal:4
de familie, 421 contribuabilT, locuind
in 138 case $1263 bordee.
Comuna e foarte vechie. Legenda
spune, cà numele i l'a
luat de la un beciu zidit sub
pätnint, poate chiar din timpul
Getilor, care servea oamenilor
de loc de retragere in timpul
primejdiilor, $i mal ales pentru
pästrarea trofeelor i präzilor
luate de la inamid in
timpul rAzboaielor, dupä cum
spune d-nul Tocilescu : «Rdzboiul
$i prada erau indeletnicirile
obicTnuite ale Getilor. ET se retrAgeati
In timpun de primejdie,
cu tot avutul $1 cu vitele Ion,
In pe$terT i in scorburile muntilor.
Locuintele lor erau mal
tot-d'auna linga ape .
AltiT spun cA aceastá pe$terl
ar fi ziditA, sub casete tul, de
un vechia proprietar, numit Birsescu,
pentru pAstrarea vinurilor,
saa pentru scopul d'a se
adaposti in timpul rAzmiritelor,
unde se inchidea ca trite°
cetate. Birsescu, murind färA
mo$teniton, inchinä proprietatea
sa Sf. Mitropolir. BAtrinh mal
povestesc, cä parinth lor, de
multe on, in vremurT de restriste,
$i-au gäsit mIntuirea, ascunzindu-se
in acest beciu. Mal
la urmä, multA vreme a stat sub
stApinirea Turcilor.
In anul 1890, cu ocaziunea
säpäturilor la $oseaua comuna/1,
s'au gAsit rAm4ite din ziddria
aceluT becia.
TotT locuitoriT, afarA de 10
TiganT, i Bulgar i I Grec, sunt
RominT i se ocupä cu agricul
tura $i cultura viilor. Productele
le desfac la T.-MAgurele.
S'aa improprietarit 321 loc.
dupä legea ruralä din 1864,
end li s'aa dat 848 hect. ET au;
251 caT, 198 lepe, 35o boT, 116
vacT, 25 bivolt, 1900 oT i 160
parer.
Comuna se intinde pe o su
prafatA de 1788 hect., din Olt
Ong in CälmAtuiu. Plmintul de
culturä e mal mult $es i dc
luncl, nu tocmaT fertil, argilos
nisipos.
In raionul comuneT sunt 2
bisericT, deservite de 3 preotT,
4 cintaretT $i 2 paracliserT, plä
titl de comunä.
$coala functioneazA regulat
de la anul 1889. E frecuentatä.
de II copiT. Cu Intretinerea el,
statul cheltue$te 1080 leT. $liu
carte 26 bArbatt $i 2 femeT.
Se fabricä in comunä, in ter
men mijlociu, 90 hectol. tesco
vinA ; lar viile, earl ocupä o su
prafatä. de 112.75' hect. produc
1600 hectol. vin.
Stupt cu albine sunt 113.
Terenul cultivabil produce
8420 hectol. porumb, 8600 hcctol.
grill, 120 hectol. orz, 97
hectol. ovAz, 20 hectol. mein.
Comerciul se face de 4 cir
ciumari. Statul are aci 2 morT
de mAcinat pe apa Siulur.
Veniturile comuneT se ridica
la suma de 3400 leT i ch tu
elile la 3260 lef anual.
Comuna e legatä printr'o
sea vecinaIA, pe malul OltuluT,
la N. cu Birse5ti $i la S. cu
Dudul. Pe Dealul-OltuluT trece
$oseaua judeteanä Slatina -T.
Mägurele.
Teritoriul el e brAzdat de Dca

BEClUL 350 BEC1ULUÏ (DEALUL-)
lul-Oltuluï, care in partea de
N. si S.-V. e acoperit cu vif.
Pe valea OltuluT mal curge
Orla Siul, in care se scurg
girlele Pirlita si Piva, care formeaza.
balta Bratca. Intre Olt
si SRI se lidia zavoiul statuluT,
numit Bedul-Birseasca ; lar
intre Sití i amindoud laturile
girliter Piva, se intinde izlazul
statuluT, ca 48 hect. La E. de
comuna, pe Dealul-OltuluT, se
intinde un ses mare, cu locurT
arabile, pana in valea CalmatuiuluT.
Aceasta comuna se invecineste
la N. cu Birsesti, la E.
cu jud. Teleorman, la S. cu comuna
Dudul, si la V. cu 1.11.11
Oltul, care o desparte de com.
Scarisoara, din jud. Romanati.
Beciul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Siuld.-j.
E situat pe coasta si sub
malul OltuluT, in partea de S.
a comuneT. S'a numit ast-fel de
la un becia satí petera vechie,
ziditä ad, sub malul OltuluT,
in care ceT vechT se ascundeati
in timpul rdzmeritilor. E resedinta
comuneT si are o populatiune
de 360 locuitorl, din carr
130 improprietarit dupa legea
rurala..
Ad i se afla o biserica, cu hramul
SE Nicolae, fondata in anul
1877, de locuitorr, deservita
de 2 preotT i 2 cintaretT,
Pe piatra de pe use se citeste :
«Intrarea celor ce nadajduesc
spre tine ; intareste Doamne biserica,
care aT rdscumparat cu
scump singe al tati».
Beciul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
OrasuluT, comuna Vartescoi.
luat numele de la Beciul-Calugaresc,
ce se afla pe mosia
mistiriT SE loan din Focsani. E
asezat in partea de Vest a comunel,
la 4 kil. spre Vest de
catunul de resedinta, Rotaresti.
Are 15 hectare, cu o populatie
de ox familiT, Cu 404 locultorT ;
To contribuabilT. Are o biserica,
care e deservita de preotul
din Rotaresti.
Beciul, cdtun de resedinta, al comuneT
Beciul, jucletul Buzda, cu
340 locuitorT si 70 case. Are
subdiviziunea Arbanasi.
Beciul, deal, in jud. Iasi, com.
Buznea, cat. Cirligdtura. E numit
ast-fel de la un beciil, ce
este sub coasta luT rasariteana.
Se allá intre dealurile Horpazul
Lacatusele, prelungindu - se
pana de -asupra iazuluT numit
Buznea. Pe podisul luT, in partea
despre Vest, e situat satul
Buznea.
Beciul, deal, in raionul comuneT
Obilesti-VechT, plasa Negoesti,
jud. Ilfov. Incepe de pe teritoriul
comunei si are directiunea
de la Nord la Sud. S'a numit
ast-fel, pentru-ca pe el a avut
Constantin Brincoveanul, palat
la anul 1712. Acest palat, dupa.
ce Brincoveanul a fost dus la
Constantinopol, a cazut in ruine,
raminind numaT beciul de sub palat,
ale carta urme se Arad si astazT.
Pe acest deal Brincoveanul
a avut si un observator, de
unde privea in Bucuresti.
Beciul, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Bobaita, plasa Ocolul.
(VezT com. rur. Bobaita).
Beciul, a'eal, in raionul com. Beciul,
plasa Siul-d.-j., judetul Olt,
pe care se cultiva 112 hectare
si 75 ariT vie.
Beciul, insuld, in lacul Suhaia,
in dreptul comund Suhaia, judetul
Teleorman. LocuitoriT din
aceasta comuna isT pasuneaza
vitele in aceasta. insuld. Pe dinsa
se vad cite-va movile, carr n'ají
niel' o importanta.
Beciul, izvor, in com. Beciul, judetul
Buzatí ; incepe din mun_
tele Balaurul si se scurge in
valea Bäligoasa.
Beciul, loc, judetul Mehedinti, in
com. rur. Vinjul-Mare, catunul
Poroinita, in apropiere de padurea
Virciorova.
Beciul, mofie, in com. Beciul, judetul
Buzar!, de 1420 hect. Are
pacurä. S'ají sapat IO puturr,
dar produsul lor nesatisfacind
pe proprietarT, s'a abandonat explorarea.
Are sorgintI minerale
a caror scurgere, da(' terenuluT,
pe o intinsa suprafatä, o coloare
albastra - vinatd. Pe dinsa
se afla i salzele de la Arbanasi,
unde intensitatea gazelor
In fierbere, e ca si la salzele de
la Pide.
Beciul, mofie a statuluT, judetul
Olt. (Ved Barsesti).
Beciul, moviM, in pl. Ialomita-
Balta, comuna Sarateni, judetul
Ialomita. Pe aceasta movila se
vad mal' multe sapaturT neregulate.
Se povesteste cä ar fi
fost aci cind-va un sat tataresc.
Beciul, pidure, in jud. R.-Sarat,
plasa OrasuluT, com. Virtescoiii,
catunul Beciul.
Beciul-Tätaresc. (VezT Dealul-
Coteni, jud. Bacall).
Beciului (Dealul-), deal, in judetul
Roman, plasa Fundul, comuna
Rosiori, la Est de satul
Rusi. Se intinde de la Nord la
Sud. Partea despre Sud a acestuT
deal se numeste Cräcana.

BEC1ULUf (DOSUL-) 351 BEFIARCA
BeciuluI (Dosul-), peidure, pe
mosia Beciul, jud. Buzati, avind
41.7 hectare.
Beciului (Gura), padure, in judetul
Buzati, comuna Beceni, eltunul
Ocea ; proprietate mosnen
easca.
BeciuluI (Valea-), sat, in plasa
Marginea-d.-s., catunul comuneI
Slobozia, jud. R.- Sarat, asezat
In partea de Vest a comuna
Intinderea i populatia sunt socotite
in ale catunuluT Coroteni.
(V. a. n.).
BecluluI (Valea-), pädure, in
com. si cat. Policiori, jud. Buzad.
Are 16 hectare si se aild pe
mosia Gura-Vder.
Beciului virf, pe culmea
dealulur Gornetul, judetul
Prahova, com. Gornetul - Cuib,
plasa Podgoria. E numit ast-fel,
pentru-cà in vechime se fäcuse
aci de proprietarT niste beciud
pentru conservarea vinuluT. Acest
vid' este situat in paz-tea
de Vest a comuna si e acoperit
cu vie si padure.
Beciurile, loe izo/a!, pe tarmul
sting al riulur Suceava, comuna
Suceava, plasa Siretul, judetul
Botosani.
Legenda spune, ca pe acest
loc a fost biserica si case marT,
carl aü fost sfdramate de Tätarr.
Beciurile-Domnestl, subteranii,
jud. Bacati, plasa Trotusul, com.
manastirea Casinul. Are 3 metri
adincime. Se intrd inteinsa
printr'o deschizatura de piatril
din curtea foster manastirl. Beciurile
ati plafondul boltit si sustinut
de columne. In fundul acestor
beciurr, legenda spune,
era usa unur drum subteran,
aziastupat, care rOspundea pana
In pdolure, loc de retragere al
Voevodulur Gh. Stefan.
Becsani, sat, face parte din co
muna rurald Virleni, pl. Cerna
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu
latiune dc 350 locuitorT. Aci
o biserica reparata la anul 1850
Schitul-din -Dealul -Viilor, cc
tine tot de catunul Becsani, re
parat la anul 1864.
Beculesti, sat, judetul Olt; face
parte din com. rur. Ciomagesti,
plasa °hui-d.-s. Are o populatiune
de 278 locuitorT. In sat e
o biserica facuta din lemnele ce
era(' pe mosia manastirer Cozia.
Este lucrata de enoriasr si
s'a reparat la anul 186° de Ilie
Piscan, care I-a cumparat un
clopot si a invelit-o din nog.
Beculesti, atun, al comuner Cepari,
plasa Oltetul-Oltul-d.-s., judetul
Romanati. Se mar numeste
Beiculesti, pentru ca e situat
Ruga riul Beica. Are zoo locuitorT
si o biserica, Sf. Nicolae,
fondata in 1832 si deservitä de
un preot.
Begene-Ceair, vale, in judetul
Constanta, plasa Silistra-Noua,
pe teritoriul comuner rurale Ese-
Chioi . Este formata din unirea
a doug val mar micT : Punar-
Orman-Ceair i Chilege-Ceair,
ce pleaca amindoui din colinele
Cuciuc-Cainardjiulur, de pe teritoriul
bulgdresc al comuner Ese-
Chioi. Unirea se face chiar pe
hotarul Dobroger, spre Bulgaria.
Se dirige apor spre N., Tuteo directie
generala de la S.-V. spre
N.- Est, printre dealurile Tiumbet
- Bair si Tanas - Sirti, brazdind
partea sudica a plash i cea
rásariteana a comuner. Dupa
drum de 6 kil, se deschide in
valea Ese-Chioi, pe dreapta, la
2 id!. mar jos de satul Girlita.
Malurile sunt acoperite ca ver
deata. Prin vale merge un drum
comunal, ce duce de la Ese Chioi
la Garlita i Galia.
Begul, cdtun, al comuner Panataul,
jud. Buzau ; are 18o locuitorT
si 41 case.
Begul, iezer, jud. Braila, situat
In ostrovul lapa, la Sud - Vest
de iezerul Jegara. In el da Privalul-lur-Ian
cu.
Begul, izvor, in com. Panataul,
jud. Buzau, catunul Begul. Ese
din muntele Blidiselul si se
scurge in Valea-PanatauluT.
Begul, nunte, in comuna Panataul,
jud. Buzau, de 840 metri
inaltime. E acoperit mare parte
numar cu pomr si mar cu seatna
cu nucT.
Begul, villcea, comuna Stanesti,
plasa Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Beguleasa (Movilele-), doul
tnovile alaturate, in plasa lato
mita-Balta, comuna Slobozia,
jud.
Begulestilor (Virful-), munte,
In comuna Gura Teghi, judetul
Buzau, cat. Argasalesti. Aco
perit de fineata si alunis.
Beharca, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., comuna Cotofeni-din
Fata. E situat la 1500 metri
N.-V. de Cotofeni-d.-j., unde
e resedinta comuner. Cu 457
suflete, 197 barbatI si 260 femer.
Locuesc in 93 case.
In sat este o scoall mixta, ce
functioneaza din 1848, fiind in
tretinuta de stat i comuna. LOe
calul, construit din zid, este in
bulla stare. Are i invatAtor $i
2 salir de studiti. Sala I are o
suprafata de 48 ni. p. i sala

13E1-ASLAN-BAIR
II de 14 m. p. In anul scolar
1892 93 a fost frecuentata de
bo copir, 58 bleti si 2 fete,
anume : 16 bletr din Cotofenid.-j.,
21 bletT si I ata din Beharca
si 28 bleti i i ata din
Cotofeni-d.-s. Aú avut virsta
de scoall 56 baeti si 25 fete.
Stiu carte 68 barbatI si i femee.
Pe ad i trece soseaua nationala
Cralova-Tirgul-Jiu i linia
ferata Craiova-T.-Severin.
Bei-Aslan-Bair, deal, in judetul
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comunerMamut-Culus.
E situat in partea sudica a plasiT
si cea sud-vestica a comuneI.
Se desface din dealul Blulbiul
si se tntinde spre miaza-noapte,
inteo directiune de la S.-E. spre
N.-V. printre valle Bei-Aslan-
Culac-Dautlar spre rasarit si
Dichilitas-Dere spre apus. Are
127 m. in virful Cuciuc-Biulbiul.
E acoperit cu finete i semanaturl.
Bei-Aslan-Bair, deal, in jud .ttul
Constanta, plasa Medjidia, in
comuna rurall Biulbiul. Se intinde
spre apus, inteo directie
generala de la E. spre V., printre
valle Bel-Aslan-Culac-Dautlar
la miaza-zi i Odagi-Culac la
miaza-noapte. La poalele sale
sudice se gäsesc ruinele satului
Rosianu. Este acoperit cu semanaturr
i pasunT si are 15
m. tnaltime.
Bei-Aslan-Culac-Dautlar, vale,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul comuner urbane
Medjidia si pe acela al
comuner rurale Ciucluc - Biulbiul.
Este adevaratul nume al
vaer Dautlar-Biuluc-Dere. E indreptata
spre miazd-zi, cu o directie
de la N. V. catre S.-E. ;
merge printre dealurile Bei-As
lan-Bair, care se afla si la rA-
352
saritul si la apusul acester val
si se termina cu. malurile nordvestice
ale dealulur Oreen-Bair,
dupa un drum de 6 kil. In aceastá
vale se aflä si cat. Rosianu.
Este traversata in lung-ime
de drumul R(nianu-Mamut-
Cuius i Mata pe la mijloc
cruc4, de drumul Endec-Cara-
Chioi-Mamut-Cuius. Brazdeazä
partea sud-estica a plasir, pe cea
sudica a comuner Medjidia si
pe cea vestica a com. Biulbiul.
Bei-Bugiac, sat, in jud. Tulcea,
plasa Tulcea, catunul comuner
Sarinasut. E situat la 3 kil.
spre N.-E. de rqedinta comunei,
linga, un lac särat numit Saraturile.
Numele sda este turcesc
inseamna coltul (sati mosia)
Beiulur. Are 220 hect. intindere.
Populatia e de 110 familii,
Cu 448 suflete, din cae io6 Rominr,
342 Turcr, T'atad. Locuitoril
se ocupa cu agricultura.
Bei-Daut, com. rur., situata in
partea sudica a jud. Tulcea si
cea centrall a plasiT IstruluT,
pe ptriul Bei-Daut.
Se margineste la N. cu comuna
Ciamurli-d.-s.; la E. cu
comuna Potur, la V. cu com.
Casimcea i la S. cu comunele
Tocsof si Cogelac.
Face parte din regiunea dealurilor.
E brazdatä de urmatoarele
dealurT: Cene (284 m.), Cail-Dere,
Ciaric-Cairic (287 m.), la N.-
V. ; apoT dealurile Durale la N.;
Movila-Verde (100 m.) la E.; Peclic
(147 m.), Bair-Hagi-Avat la
S.; Gogea-Bair (192 m.), Sarighiol
(273 m.), Ghiurgeamric-
Caragea-Punar (289 m.) la V.
Aceste 3 din urrna sunt acoperite
cu padurr i tufarisurr,
cele-lalte Cu livezi si semanaturr
Apele, care uda com., sunt:
piriul Bei-Daut, de la N.-V. spre
S.-E. ; apoT afluentil, pe stinga
BEI-DAUT_
valea Calaigi la N.; pe dreapta
valea Ciarinci la N.-V. ; valle
Cail-Dere i dogea-Dere la V.
valle Culac-Alcea, Curt-Balic
Sarighiol-Dere la S.-V.; valle
Iurtli si Hagi-Avat la S.
Catunele care o formeaza
sunt: Bei-Daut, resedinta, la E.
pe ptriul Bel-Daut ; Cail-Dere,
la 7 kil. spre N.-V., pe ptriul
Cail-Dere ; Sarighiol, la 5 kil.
spre V., pe valea piriulur Sarighiol-Dere.
Intinderea comuner este de
5380 hect., din carT 270 hect,
vetrele celor 3 sate, 2920 hect.
ale locuitorilor, 1190 hect. ale
statulur.
Populatiunea este amestecata;
elementul predominant este cel
bulgaresc. Sunt 214 familii Cu
1107 suflete, din carT 270 barbatT,
234 femer si 603 copa
Dupl nationalitate avem : 33
RominT, 886 BulgarT, 161 Turcr,
8 Tätarr, 4 Evrer si 15 Tigatir
Calitatea pamtntulur e huna
pentru agricultura. S'a(' seml
nat 3441 hect., din cae :
1575 hect. Cu 12600 hectol.;
OrZ 1250 hect. CU 17500 hectol.;
ovlz 95 hect. CU 1420 hectol.;
porumb 285 hect. cu 570 hectol.
; meiti 35 hect. Cu 35 hectol.
; in 23 hect. cu 23 hectol.;
legume 8 hect. cu goo hectol.;
finete naturale 167 hect. cu
63460 kil.
Locuitorir ati ; 220 plugurl
vite in numh de 2027 capete,
din carr: 512 bol, 210 yac!, 18o
cal si epe, 1015 o! si capre,
¡lo porc1. Sunt 12 comerciantr.
Venitul comuner e de 4819
leT, lar cheltuelile de 4634 leT.
Sunt 201 contribuabilr.
Comuna e legata cu Potur,
Cogelac, Ciamurli si Casimcea,
prin cäl comunale.
ScolI sunt doul, tntretinute
de stat, cu 2 invatatorI, 92 elevr
inscrisr.

BEI-1)AL T 353 BEILI
Bisericr sunt 2: una In Bei-
Daut, cu hramul Aducerea mostelor
St. Nicolae ; a 2-a In Sari-Ghiol,
cu hramul St. Haralambie.
Bisericele ad ic) hect. pamint.
Sunt cleservite de cite un
preot si un cintaret.
Bel-Daut, sat, in jud. Tulcea, pl.
Istrul, catunul de resedintä al
comuner Bei-Daut. E asezat la
E., pe pirlul Bel-Daut. Are o
intindere de 120 hect. Populatia
sa este de 102 fatnitil cu
460 suflete, ocupindu-se cu agricultura
si Cu cresterea vitelor.
Bei-Daut, ptrlz, In jud. Tulcea,
Babadag si Istrul, si pe
teritoriile comunelor Bel-Daut
Potur si Ciamurli-cl.-s. Izvoreste
din dealurile de litiga satul
Ba5-Punar ; se indreaptá spre
avind o directiune generalá
de la N.-V. spre S.-E.,
descriind un mare semi-cerc. Este
format de cloua. piriiase Durasa-Cairac
i Cavaclac-Cairac. Udà
satele Testemel, Bel-D aut, ale
comuner Bei-Daut, Potur i Hamamgi,
ale comuner Potur. Cursul
s'Ad este de 20 kil. Malurile sale
pana la satul Bei-Daut sunt ripoase
i inalte, lar de aci, panä
Ja vArsare, curge prin cimpie,
brazdind partea nordicA a plä-
§ir Istrul. Curge printre dealurife
Iurtluc-Bair, Sari-Meselic,
Durale, Movila-Verde, Cara-Burun
la N.; dealurile Cesme,
Cail-Dere, Ghiurgeamric, Gogea-Bair,
Peclic, Dealul-Mare
Maadem-Bair la S. Basinul sad
este de 35 kil. p., coprinzind
partea nordicä a plasiT Istrulur,
cu teritoriul comunelor Bel-Daut
Potur, i partea sudica a pla.siT
Babadag, coin. Ciamurli-d.-s.
E coprins intre dealurile Dolama,
Cesme, Ciarle-Cairac, Caragea-
Punar, Sari - Ghiol, Hagi- Avat-
Bair i Maadem-Bair la S.; Cia-
64594. Mango Dief lanar M'agraria.
murli , Ciuciuc - Bair, Enicen ,
Cara-Burun la N. Afluentr prin
cipalr sunt : Dolojan, Calaigi si
Ciamurli-d.-s. pe stinga ; valle
Ciarinci, Cail-Dere, Dulgea, Sari-
Ghiol, Hagi-Avat, pe dreapta.
Bei-Orman-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nouti, pe
teritoriul bulgäresc al comuneT
Girlita. Se desface din dealul
Tamas-Sirti i anume din virful
Cuiugiuc. Se intinde spre miaza-noapte,
avind o directie generalá
de la N. spre S., brazdind
partea de miaza-zi a plasir
si a comuna Pe poalele sale
rasaritene trece drumul comunal
Girlita-Cuciuc-Cainargi, precum
si valea Cavac-Culac-Ceair,
care-1 desparte de culmea Garvan-Bair.
Are o inältime 145 m.,
dominind drumul si valea de
mar sus. Este acoperit numar
cu finete si tufaxisurr, resturr
din intinsele si frunioasele padurT
ce-I acoperea odinioara
care ad fost distruse prin o taere
nesistematica.
Beica, pädttre particularA , supusa
regimulut silvic. Apartine
com. Draganul, pl. Cerna-d.-j.,
jud.
Beica, nuu, izvoreste dintre dealurile
DrAganul i Gusoeni, jud.
Vilcea. Curge de la N. catre
S.-E. si se varsa in Olt, din sus
de com. Arcesti, jud. Romanati,
dupa ce uda. comunele MAdulari,
U5urei, Susani i Rlinesti.
LArgimea medie a 111110 in
timpul verer este de 3 m.; adincimea
de O in., 20. LArgimea
medie a albier este de 20 m.,
iar la Arcesti are 44ni. Fundul
contine numar nisip ; iar
tannurile ati o inAltime de la 4
pana la 5 m., i sunt foarte ripoase.
De la origine si pana la Ri-
mesti, valea este Ingusta, iar
d'aci inainte se lArgeste mult
atinge maximul &Id la Cocorasti,
de 2 kil.
Valea acestur rid este productiva.
In aceastä vale se aflA
o osea comunal, care uneste
Stupina cu Plesoiul. Un singur
pod de lemn traverseazá. Beica,
stabilit aproape de Arcesti, jud.
Romanati, care are o lungime
de 44 metri, si apartine soseler
nationale Piatra-Dragasani.
Primeste mar multr afluentr
de putina. insemnatate.
Se mar nume'ste si Beilia.
Beica, va/e mare, prin care curge
riul Cu acelasr nutne, jucl. Ro
manati.
(Vez! Beculesti, jud.
Romanati).
Bella. (Vez! Fistica, deal, jud.
Vasluiu).
Beili, deal, in jud. Tulcea, plasa
Tulcea, pe teritoriul comuna
Bes-Tepe, i anume pe acela al
cAtunulur sati Pirlita. E situat
in partea centran a plAsir si in
cea de apus a comuna Are o
directiune generan de la apus
spre rasArit. Se ridica paria la
o lnAltime de 197 m. E punct
trigonometric de observatie, de
rangul 3-lea, si domina asupra
satulur Pirlita, precum si asupra
bratulur Dunarir St. Gheorghe,
pe o mane Intindere. La poalele
sale nordice si pe malul
drept al bratuluT St. Gheorghe,
se intinde satul Pirlita. La rasarit
se prelungeste cu dealul
Chiuciuc-Beill. Din poalele sale
estice izvoreste piriul Turia.
Pe la poalele sale apusane
curg valle Curcusul-Mare si Sofular.
Pe la N. trece drumul
comunal Malcoci-Pirlita-Mahmudia,
pe la S. calea judefeana
45

BEILIC-CEAIR 351 BE I LICUL
Tulcea-Mahmudia, iar pe muchie
calea vecinall Pirlita-Sari-
Ghiol. El este acoperit numar
Cu finete si Cu putine semanaturr.
Beilic-Ceair, un alt nume al pi-
Hulla Almaluìl. UdA partea apusana
a pl. Silistra-Noua, In jud.
Constanta, si pe cea centran si
rilsAriteana a comuneT Almalla.
Se intinde de la satul Almalia
pana la confluenta sa cu 011.11
Pampur - Ghiolgiu -Ceair. Malurile
sale sunt inalte si ripoase ; jumAtate
apukanä este acoperita Cu
nisip ; malul sudic este acoperit
Cu vir frumoase. Este Inchis lntre
dealurile Trincovita si Sarl-
Mesea-Bair. Prin -valea sa raerge
drumul comunal, ce duce
de la Almalla la Ese-Chioi si
la iezerul Girlita.
Beilic-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
com. rur. Beilicul, Carau-
11c i Ghiuvegea. Se desface din
pantele sud-estice ale dealulur
Mezarlic-Bair, din apropiere de
s. Ghiuvegea. Se indreaptA mar
india spre miaza-noapte, pana
da de catea judeteana ce duce
de la Ostrov la Cuzgun. De adi
inclina putin spre rAsArit, pana.
lingá satul Bellicul, de unde o
ia spre N.-E. spre a se deschide
in lacul Mirleanu, in partea
sud-vestica nu mita lacul Beilicul.
Are o directiune generan*
de la S.-V. spre N.-E. Brazdeazà
panca centran a plasir
si a comuner Beilicul, pe cea
nordica a comuna Ghiuvegea
si pe cea apusana a com uner
Caranlle. Dealurile, intre care e
coprins teritoriul brazdat de a
ceasta vale si adiacentele sale,
sunt Calaurgina-Ciacal, Merchez,
ala, laV.; Mezarlic-Bair,
la S.; Ciatal - Orman si Hasan-
Oman la E. Are o lungime de
15 kil. Malurile sale sunt in
general joase $1 acoperite Cu
livezr si ¡Mete. Vaile adiacente
ale sale sunt : Ckla - Punar unita
cu Valea-lur-Ghencia, iar
pe dreapta, mar multe val ara
vre-o lnsemnatate. Este Matä
de doul drumurr comunale, ce
duc de la Ghiuvegea la Beilic.
Beilicul, com. rur., din jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua.
Este situata in partea apusand
a judetulur, la 85 kil. spre V.
de orasul Constanta, capitala
districtuluT, $i In cea de N. a
pla$ir, la 38 kil. de ora$ul Ostrov,
re$edinta ocolulur. Cotnu-
Dele invecinate cu &risa sunt :
Mirleanu la 5 kil. spre N.-E.,
Cuzgun la 7 kil. spre S.-E., Aliman
la 8 kil. spre N.-S., Caranlic
la 8 kil. spre S., Oltina
la 8 kil. spre V.
Forma comuner este aceea a
doul dreptunghiurr alipite. Lungimea
totall e de 44 kil., iar intinderea
totalA de 13220 pogoane
sati 6399 hect.
Se margine$te la miaza-noapte
cu jud. Ialomita, de care se desparte
prin Dunare ; la rasdrit cu
comuna rurala Mirleanu, de care
este despArtita prin lacul
leanu, $i dealul Chiorcuius, cu
com. Aliman, despartita filnd
tot prin dealul Chiorculus i cu
com. Enige, din pl. Medjidia,
despartindu-se de aceasta prin
dealurile Polucci, Uzun-Culac-
Ceair i Echi-Iuiuc-Olceac ; la
miazd-zi cu com. urb. Cuzgun,
de care e separata printr'o linie
conventionala i cu com. rur.
Caranlic, de care e separata prin
dealul Hasan-Orman ; iar la apus
Cu com. rur. Oltina, de care
este separatá pi-in dealurile 01tina,
Calburgina si Tuna-Orman.
Relieful solulur este in general
accidentat, afara de partea
centran., pe unde se intinde larga
vale numita Beilicul. Dealurile,
caer brAzdeazä teritoriul comu.
ner, sunt : Tuna-Orman ([ 17 m.)
si Calburgina (121 m.) la N.
N.-V., dominind Dunarea, lacul
Mirleanul i satul Beilicul; Hasan-Orman
(134 m.), dominind
satul $i valea Beilicul ; Cuzgun
(173 m.), dominInd valea Beilicul,
$i satul DunArea $i orawl
Cuzgun. Dealurile Chiorcuius
(121 m.), Polucci (72 m.), Uzun-
Culac-Bair (86 m.), i Echi-Iuiuc-
Olceac, cu virful Cuzgun (18r
se gasesc pe hotarul rasaritean
al comuner si trimet ramificatiile
ion vestice $i sud-vestice
sa brazdezei interiorul. Ele
sunt acoperite : cele de la N.
si N.-V. Cu fin* si setnanaturr ;
cele de la S. cu pasunT si tufarisurr;
cele de la rasarit cu padurl
intinse i frumoase. Movile
sunt In numAr de $ase, $i grAmadite
In partea nordicA, unde
se afla movila Calburgina (126
m.) pe hotar chiar, $1 in partea
sudica, unde este movila Cuzgun
([81 m.) in coltul sud-estic
al comuner ; ele sunt artificiale
si acoperite cu iarba ; aa servit
ca puncte de observatie.
Dunarea uda com, la miaza.noapte,
pe o distanta. de 4 kil.
Malul saii e destul de inalt, dar
nu abrupt $i piemos, ridicinduse
In pante putin escarpate. In
dreptul dealulur Tuna-Orman,
fluviul are una din cele maT minime
látimT (400 m.) pentru cursul
sla inferior. FormeazA un ostrov
de forma lunguiata (Lo hect.)
numit Talerul, acoperit cu sAlciT
si pietris.
VAile sunt numeroase : valea
Curu-Orman la apus $i S.-V.;
Bellicul prin mijlocul i sudul
comuner, amindoua deschizinduse
in lacul Beilicul ; cea d'a doua
are ca vAT adiacente, pe dreapta,
valea Demircea, ce trece pi-in
satul Demircea, unitA cu vales

BEILICUL 355
Voinea-Mare; valea Mirleanu cu
adiacenta sa pe stinga, valea
Bac-Cuius-Ceelac, prin partea
nordicA i rAsAriteanA a comunei,
cea d'a doua trecind prin
satul Bac-Cuius ; in fine valea
Tiutiuluc-Ceair, prin partea nordesticl
a comunei. Malurile lor, de
sunt inalte, nu sunt abrupte.
Ale celor din urml cinci sunt acoperite
Cu tura'risurI i pAdurf
intinse.
BAlti avem : Mirleanu la rásärit.
Apartine in intregime comunei
Mirleanu. Prelungirea sa
sudicA, lacul Beilicul (80 hect.),
e acoperità Cu stufi mik insule
plutitoare, in partea de rAsArit
a satuluI Beilicul.
Comuna se compune din treI
cAt.: Beilicul, resedinta, asezat in
partea apusanA a com., pe malul
apusan al laculta Beilicul, la poalele
nordice ale dealului Hasan-
Orman, intre deschiderile celor
doul vAi principale, Curu-Orman
si Beilicul. E asezat pe niste pante
ale dealuld, CII case frumoase,
bine zidite i asezate regulat
pe 15 uliti. Demircea e asezat
in partea sudicA a comuneI, la
4 kil. spre S.-E. de resedintA,
in ambele malurT ale vád Demircea,
lapoalele apusane ale dealului
si cele rAsAritene
ale dealului Cuzgun. Casele sunt
mid i a$ezate pe doul ulite
transversale ; in partea apusanA
sunt viile satului. Bac-Cuius,
sat mic, cu casele neregulate,
rACI zidite asezate icI si colo,
este situat in partea rásásiteanä
a comuneI, la 6 kil. spre S.-E.-
E. de resedintA, intre pAduri, pe
ambelemaluff ale vAei Bac-Cuius-
Culac, la poalele nord-vestice
ale dealului Echii-Ittiuc-Olceac,
si la cele rásAritene ale dealuluI
Bac-Cuius-Bair.
Suprafata totall a comunei
este de 6399 hect., din cari 127
hect. ocupate de vetrele celor
3 sate cu 169 case, lar restul
de 6272 hect., impArtite 'filtre locuitori,
ce posedA 5933 hect. $i
statul cu proprietarir carr au
339 hect.
Populatiunea totalA in 1896 era
de 268 fam. cu io68 sufl., impartitA
dupii cum urmeazd : 531
bärbatI, 537 femei; 575 necasatoritT,
448 asatorip, 45 vaduvi"
; 88 stia carte.
Dupà ocupatiuni sunt: 330 agricultorI
$i meseria.i, 5 circiumari,
6 diferite profesil.
Contribuabili sunt 391.
In ceca ce priveste calitatea
pdmintului, cele 6399 hect, ale
comuna se divid in:
282 hect. loc neproductiv, din
cari 127 hect. vatra satului, 57
hect. bálti, stuf, etc. ; 6117 hect.
loc productiv, din care : 3508
hect. loc cultivabil, 500 hect.
ale statului cu proprietarii, 3008
hect. ale locuitorilor ; 400 hect.
loc necultivabil, tot al statulur,
stuf, mlästine, etc. ; 230
izlaz al locuitorilor ; 935 hect.
pAduri, din cari 900 hect. ale
locuitorilor.
Budgetul comunei e la venituri
de 4375 ler si la cheltueli de
3053 lei, remAnind deci un excedent
in plus de 1331 lei.
CAÍ de coinunicatie sunt: un
drum mare ce vine de la Rasoya
prin Mirleanu, Beilic-01tina,
drumuri comunale la Oltina,
Aliman, Demircca i Cuzgun.
Biserid sunt douA, una in
Beilic cu hramul Sf. Haralambie,
a 2-a in cat. Demircea cu hramul
S-ta Treime, fundate de locuitori,
intretinute de comunl,
cu cite Lo hect. de la stat, deservite
de I preot, 2 paracliserT,
si i eintaret.
Scoald e una singura, rurall,
cu i invatator si i invatatoare,
cu 125 elevf inscrisT,
6o bäetT si 65 fete. coala are
¡o hect.
11EIL1CUL
Beilicul, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, cAt. de rese
dintá al comuna rurale Beilicul.
E sat frumos, bine aranjat, case
bine zidite, pe 15 uliti ce se
intretaie regulat. Este asezat pc
malul apusan al lacului Beilicul,
la poalele nordice ale dealulta
Hasan-Orman, intre vAile Curu
Orman si Beilicul. Teritoriul
se mArgineste la N. cu jud. Ialomita,
de care e despartit prin
Dunare; la E. cu com. Mirleanu
si clt. Demircea ; la S. cu co
muna urb. Cuzgun si cea rurall
Caranlic ; la Vest cu comuna
rurall Oltina. E traversat de
douA vAi laxe: Curu-Orman
Beilicul. Dealurile, can brAzdeazA
cAt., sunt : Tuna-Orinan (117
m.) ìi Calburgina (126 m.) la
N. si N.-V. ; Hasan-Orman, 136
m., la S.; Demircea, 126 m., la
E. Sunt acoperite cu finete
tufisuri. Movili sunt putine, artificiale.
Printre ele insemnAm :
Calbargina, 126 m., la N. - V.,
dominind satul. Dundrea udA
satul la N., pe o distantA de 4
kil., formind ostrovul Talerul, acoperit
cu salen*.
Intinderea totala e de 4563
hect. ocupate de vatra i grá.dinile
satulul.
Populatiunea este de 350 fa
cu 1°68 sufletc, ocupindu-se
cu agricultura.
Beilicul, sat, in pl. Borcea, pen
dintc de com. JegAlia, jud. Ja
lomita. Este situat pe malul de
V. al lacului JegAlia, peste care
este construit un pod de lemn,
ce pune in comunicatie satul
Beilicul cu Jegglia.
Are 60o locuitori, cu 200 bar
batí, 190 l'eme si 210 copir.
Scoala primará mixtá din Jegalia
serveste si loc. din Beilicul.
Biserica din acest sat este ziditA
la 1856, si este deservitA
de I preot i i cintAret.

BEILICUL 356 BEIUL
Beilicul, cdtun, al comuneI SIgeata,
jud. Buzad. Are 350 locuitorI
si 68 case. Ad se vad
inca multe urme din fortificatiile
ridicate de generalul Langeron,
In timpul razboiuld ruso-turc
de la 1808.
Beilicul, baltd mica, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, comuna
Beilicul, cdt. Beilicul, de la care
sI-a luat si numele. Este formata
de marea balta Mirleanu,
fiindu-I mal mult o prelungire.
Este situata. in partea nordica
a pld$il si a comuna, la rasarit
de satul Beilicul. Are 8o hect.
intindere, pupilä apd si mult
stuf. In ea se deschide valea
Beilicul.
Beilicul, canal (prival), in plasa
Borcea, insula Balta, jud. Talomita.
Curge pe teritoriul comunelor
Socariciul si Jegalia.
Beilicul, mofie, in com. Sageata,
jud. Buzad, proprietatea statu-
14 pendinte de Sf. Gheorghe-
Notl. Are ca 470 hect. si se
arendeazd impreuna cu sforile :
Unguriul si Ojeasca din com.
Magura, si cu sfoara Albesti,
din com. Albesti.
Beilicul, movild insemnata, intre
comunele Glodeanul-Sarat si Mihailesti,
jud. Buzad.
Beilicul, vale insemnata, din jud.
Constanta, plasa Silistra-Noua.
Este formata din reunirea mal
multor val' secundare: 1. Demircea,
ce trece prin satul Demircea
; 2. Derinea-Ceair, care
vine din Bulgaria sub numele
de valea Enisenlia, trece prin
satele Hazarlic si Enisenlia, de
unde la numele de Gheren-Ceair,
trece apor prin satul Bazirgian,
de unde ja numele de valea
Dcrinea-Ceair, care la rindu-I
primeste pe dreapta valea Migeleti,
prelungirea \da Tiutiuliuc
cu Cuciuc-Alcea ; 3. valea
Cuzgun ce trece prin oraselul
Cuzgun; 4. continuatia Arder Ceair-
Orman sati Iort-Culac ; pe stinga :
5. valea Teche-Chioi-Ceair, ce
trece prin satele Dobromirul-din-
Vale, Dobromirul - din - Deal si
Teche-Chioi si care e formata
din unirea vailor Medmedi-Culac,
Iucari-Mahala-Ceair, Uzun- Culac
; 6. valea Babuci-Culac ; 7. valea
Ciucur-Chioi, ce uda. satul
Ciucur Chioi ; si in fine 8. valea
Caranlic, ce trece prin satul
Caranlic. Totalitatea acestor val
cuprinde o suprafata de 68000
hectare, cu comunele rurale :
Beilicul, Caranlic, Cuzgun, Dobromirul,
Enisenlia si Hazarlic.
Este cuprinsä intre dealurile
Hasan-Orman, Distrail, Sinir-
Ban, Sinir-Iol-Bair si Uzun-Bair
la apus, Ghiol-Punar, Mulveracceuci,
Echi-Iuiuc-Orman si Demircea
la rAsarit. Valea principala
are o lungime de 48 kil.
si se deschide In balta Beilicul.
Toate vaile acestea nu ati apa
in permanenta, din cauza putinelor
ploI, si a terenuld nisipos,
cu toate padurile carl le
inconjoard de toate partile. NumaI
valle Cuzgun si Caranlic
ati, mal in tot-d'auna, apd. Prin
ele trec o multime de drumurr
comunale, ce unesc satele intre
ele.
BeiliculuI (Movila), moya&, pe
teritoriul com. Obilesti-VechI,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Are o
inaltime de vr'o 20 m. $i s'a
numit ast-fel, pentru cd. in vechime
ad i ayear' Turcir punctul
unde stringead vitele ce luati
de zeciuiala. (beilic) de la lociiitoril
tariI.
Beilicului (Movilele-), cloud movile,
in pl. Borcea, com. Jegalia,
jud. Ialomita, linga satul Beilicul.
Beiliculul (Valea-), vale, in pl.
falomi ta-Balta, com. Dor-Mdrunt,
jud. Ialomita. Este o continuare
a vdd Dor-Marunt.
Beiul, com. rur., jud. Teleorman,
In partea de E. a pläsiI Marginea,
la punctul, unde se impreund
valea VedeT cu a TeleormanuluI,
precum si riurile cu
acelasI nume, pe muchia dealuluI
despre E. Are trd cdtune:
Beiul, resedinta, Beiul-Sf.-Ecaterina
si Cirtocleasca, careea in
vechime tí zicea Aninoasa. Catunul
Beiul e situat pe malul
sting al flulur Teleorman, iar
Beiul-Sf.-Ecaterina este situat
In vale; da. artocleasca pe platoul
despre N. al com., in departare
de 1 tbi kil, de cat. de
resedinta,
Se invecineste cu com. Storoban
casa la S.-E., cu comuna
Cervenia la S., cu riul Vedea
la N.-V. si cu cimpla numitl
Burnazul la E.
Intinderea comuneI, dimpreuna
cu a mosiilor de pe &lisa,
este de 2950 hect. Proprietarl
sunt: D. C. D. Badulescu cu
670 hect. arabile ; statul, cu proprietatile
sale Beiul-Sf.-Ecaterina
517 hect. si artocleasca
340 hect. Din acestea 50 hect.
sunt acoperite cu padure.
Viile locuitorilor ají o intindere
de 83 hect. Terenul comund
este foarte priincios cultureI.
Populatiunea comund este de
1616 suflete, din care 284 capI
de familie si 172 contribuabill.
Numarul vitelor din comuna
si cdtune este de 3368 capete,
din cad 384 cal, 350 vite marl
cornute, 2149 of si berbed, 66
capre §i 221 rimatorr.
Productiunea agricoll in anul

BEIUL SAt BUCIUMENI 357 BEK1R-AGA-CULAC
1890 a fost de 9462 hectolitri
griti, 860 hectol. orz i 10750
hectol. porumb.
.Budgetur comuna este de ler
4914,21
la veniturT si de leí
4410,25 la cheltuelT.
Are : o scoal, frecuentatA de
41 elev1; o bisericA, In cAtunul
Beiul, deservia de I preot si
dintAret; o moarl cu aburT i o
pila de abate, pe apa TeleormanuluT.
Cu comunele Cervenia si StorobAneasa
se leagA prin cáT vecinale.
Cu catea judeteanA Alexandria-Zimnicea
prin osea
avind si un pod peste
14111 Vedea, numit Podul-Desulul.
Numirea comunel Beiul, se
crede, ar fi amas de la un
pasA turc, anume Zamet-Bei,
care se stabilise aci, pe la anul
1761.
Beiul sart Buciumeni, cdtun,
pendinte de com. Chiriac, pl.
Marginea, jud. Vlasca, pe proprietatea
Chiriac.
In 1864 s'atí improprietárit, in
acest catun 52 loc., pe o suprafatä
de 158 hect.
Se aflá o bis6ricA, deservitá
de i preot i 2 dintAretr, pendinte
de parohia Chiriac. In
1888 oficiat 57 botezurT, 9
cásátoriT si 25 inmormintArT.
Sunt 3 cIrciumr.
Beiulul (Movila-), moviM, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
pe teritoriul comuna rurale Cara-Harman,
i anume pe acela
al cAtunuluT sati Peletlia. E situatA
In partea nordicA a plAsif
apusana a comuner, pe muchia
dealuluT Peletlia. Are 136 m.
dominA piriul Peletlia, fiind la
2 kil. spre S.-V. de el.
Bejan (Movila-luI-), movild, pe
teritoriul com. Cudalbi, pl. Zimbrul,
jud. Covurluiti, pe mosia
numitA Vatavul, in spre V., la
Drumul-MatceT, jud. Tecuciu.
Bejani, trup din satul Humulesti,
com. Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bejanarilor (Drumul-), drum
vechifi, in jud. Tecucia ; incepe
din hotarul de S. al comuneT
Ivesti, traverseaza com. Bucesti,
Liesti, si se terminA pe teritoriul
mosiel erbánesti, comuna
Liesti.
Bejänärita, numire vechie a satuluT
MAIddresti, comuna Negulesti,
pl. Berheciti, jud. Tecuciti.
Bejenari, sat, com. Dracsani, pl.
Tirgul-Miletin, jud. Botosani.
Bejenele, vale, pl. Cimpul, com.
Piscul, jud. Dolj.
Bejene§ti, sat, in partea de S.-
E. a comuneT Laza, plasa Racoya,
jud. Vasluiü, situat pe
coasta dealulul Bejenesti.
Are o Intindere de 35 hect.,
din carT 8 hect. vie, si o populatie
de 8 familiT sati 32 sufl.
RominT. LocuitoriT posedä 3 plugurr,
4 care cu bol, I clrutl
cu caT ; 10 stupit cu albine.
Mosia este proprietatea sta-
NumArul vitelo,- este de : 24
vite marT cornute, 50 oT, 6 caT
si i8 rimatorT.
Bejeni, batid, pl. Chnpul, com
Piscul, jud. Dolj, cu o suprafatA
de Lo pog. ; are putin peste.
Bejenia, deal, pl. Tazlául-d.s.,
com. Ardeoani, jud. BacAu. Acoperit
cu prIclurT i finete.
Bejenia, deal, in jud. Mehedinti,
comuna rur. ovarna-c1.-j., plaiul
Closani.
Bejenia, pddure, de arbor, foiosr,
jud. BacAti, pl.. TazlAul-d.-j., in
com. Tirgul-Valea-Rea.
Bejenia, pddure, pl. TazIAnl-d. j.,
In com. SAnduleni, jud.
Are o intindere de 500 hect.
Numele sad vine probabil de la
faptul, cl ad i se ascundeau oamenil
pe timpurile de bejenic,
produsA de invaziile strAine.
Bejenia, pirig, pl. TazIgul-d.-s.,
com. Ardeoani, care isT are obirsia
la Scursura, jud. Baciu.
Curge pe teritoriul satuhd Ardeoani
si se vars1 In TazlAul
SArat d'a stinga.
Bejenia, ,ces, pl. TazIlul-d.-s., in
com. Ardeoani, judetul Baclu,
lingl satul Iliesti.
Bejenia, vale, jud. Baclá, plasa
TazlAul-d.-j., pe teritoriul satuluT
Mateesti, din com. SAnduleni.
Bejenita, pirla, jud. Mehedinti,
in com. rur. Orzesti, plaiul Clo
sani.
Bejgani. (VezT satul Larga, jud.
Ialomita).
Bekir-Aga-Bair, deal, in jud.
Constanta, plasa Medjidia, com.
urb. Cernavoda, In partea apusanA
a plAsir si rásAriteanA a comuneT.
Se desface din dealul
Oba-Bair, cu o directie spre S.,
pAnA In balta i valea Carasu.
E de naturl stIncoasA. Are I 4
m. In virful Cilibi-Chioi. Este acoperit
cu semAnAturT. Pe la poalele
sale sudice trece catea feratA
Cernavoda-Constanta. E d.iat
de drumul judetean Cernavoda-Medjidia.
Bekir-Aga-Culac, vale, in judetul
Constanta, pl. Medjid:a,
com. Tortoman, elt. Cilibi-Chici.

BEKTR-AGA-GILCAZAR 35R BELCEFFI
Vine din dealul Oba-Bair, sub
numele de Oba-Culac ; merge
printre dealurile Bekir - Aga -
Bair, la apus, pe dreapta, §i Cioccurac-Bair
spre stinga, §i se
deschide in valea Carasu, linga
statia Mircea-Voda. E Mata de
drumul Cernavoda-Medjidia.
Bekir - Aga-Gilcazar, vale, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. urb. Cernavoda. Vine din
dealul Bekir-Cuga-Bair ; se indreapta
spre apus pe la poalele
sudice ale Dealulur - TurculuT.
Prin interiorul comuneT se une§te
cu Valea-TurculuI §i formeaza
Valea-Cionelir, ce se deschide
In balta Carasu.
Bekter, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cal. comuneT rur.
Cazil-Murap, situat in partea apusana
a pld§iT §i a comuneT,
la 7 kil. spre N.-V. de cat. de
re§edinta, pe valea Borungea, la
locul de intilnire al acesteia cu
valea Ba.§-Punar 11 la poalele
nordice ale dealului Ba.§-Punar.
Are o suprafata de 520 hect.,
din carT 12 hectare ocupate de
vatra satuluT, Cu 53 case ; iar
populatia este de 6o familiT cu
227 suflete, ocupindu-se in special
cu agricultura.
Bela, com. rur., plaiul Ialomita,
jud. Dimbovita, situata parte pe
dealurT §i parte pe vár. Are in
apropierea sa : Piscul - Miercan,
Virful-TiculuT §i Valea-PopiT §1
este udata de piriul Bisdidelul,
care trece prin centrul comunei,
§1 de valcelele: Valea-MoriT
§i Valea-PlopuluT. Aceastä comunä
se compune din trei catune
: Bela, Nistore§ti §i Bro§teni-NoT,
avind peste tot o populatie
de 1 roo locuitorl Rom'in'.
Are : o moara de apa.; o
biserica intretinuta de enoria§T;
o §coala intretinuta de stat. A-
ceastá comuna se invecine§te
spre rasarit cu comuna Urseiul,
de care se desparte prin dealurT
acoperite cu padurl §i cu
care se une§te prin drum ne§oseluit
; spre apus Sc invecine§te
cu comuna Serbane§ti-Podurile,.
de care se -desparte iara.§T prin
dealurl §i val, unindu-se tot prin
clrurn ne§oseluit ; spre miazanoapte,
cu com. Besdeadul, de
care desparte prin piriul Bisdidelul
§i cu care se une§te prih
posea comunala ; lar spre miaza-zi,
cu comuna Virfurile, despartindu-se
de dinsa prin dealurT,
va §i padurT §i uninduse
cu clima prin drumurT rete
§i ne§oseluite. Scoala din Bela
este mixta, cu un invatator, §i
frecuentata de 42-50 elevI §i
eleve. Localul este cladit in 1885
anume pentru §coala, cu primaria
la un loc, de zid, acoperit
cu fer, pardosit cu du§umea
§i cu dota incdperT marT §i higienice.
Scoala n'are pamint. Comuna
are 1269 leT venit §i 180
contrib. In comuna sunt 57 baetT
§i 53 fete cu etate de §coala.
Belcea, sat, in partea de V. a
comuneT Costine§ti, pl. Tirgul,
jud. Boto§ani, pe mo§ia Costine§ti.
Cu o populatiune de 15
familiT saa 92 suflete. Satul, se
zice, e infiintat de vechiul proprietar
V. Arapu, care i-ar fi
dat numele dupa voe.
Belcea, deal, in com. Mironoslava,
pl. Stavnicul, jud. Ia§1, litiga
satul Proselnici.
Belcea, loc, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Ripile; e intarit
cu §anturT, care se vad inca §i
astazI pe teritoriul catunuluT
Slobozia-Mielulur.
Belce§ti, com. rur., in centrul pla-
§h Bahluiul, jud. Ia-§i. Este for-
mata din satele : Ciorani, Valeni
§i Ru§i, cu numele de Belce§ti
; Ulmi-NoT, Ulmi-VechT, Polieni,
Liteni, ,Arama-Protopopul,
Coarnele-CapreT, Focurile (Pragurí)
§1 Munteni. Are o suprafata
cam de 14286 hect., din
carT 286 sunt ..acoperite de apele
iazurilor. Are o populatie
de 1054 familiT sail 5137 locuitorT,
din carT : 350 suflete sunt
EvreT, 150 UngurT §i 300 Ru§T,
iar- cer-l-altr Rotula
Privind suprafata in relief a
comuneT, se vede formata din,
miel dealurT, val §i §esurT, carT
compun o regiune maT mult cimpeneasca.
Pamtntul produce tot
soiul de cereale §i. se compune
din pámint arabil, la o adincime
de aproape un metru ; maT
in jos se allá argila, calcar §*1
nisip.
Cultura griuluT §1 a pOpu§oiuluT
se face in mare intindere.
Ima§ele §i finetele sunt intinse
§i abundente.
In comuna sunt : cincl biseriel,
Cu 7 preotT, 8 cintareti §i
I eclesiarh; patru §coh, cu 4
invatatorI si o invatatoare, §i cu
o populatie .colara de 197 elevI
§i 34. eleve ; s mori de apa
§i 1 de abur!. Tot teritoriul comuneT
e pe mo§ia statultn.
Budgetul este de 56204 leT
la veniturT §i de 50937 le! la
cheltuelT.
Numarul vitelor se urca la
15453 capete, din can: 4910
vite marT cornute, 86o1 01, 561
cal §i. 1381 rimatoff.
Belce§ti, sat, din com. Belce§ti,
pl. Bahluiul, jud. Ia..§i, aledtuit
din trei catune : Valeni, Ciorani
§i Ru§i. E a§ezat in partea despre
N.-V. a comuneT, pe malul
sting al riulur Bahluiul, la o departare
de o ora de Tirgul-Frumos,
spre V., li de 2 ore de t'irgu§orul
Podul- Iloaer spre S.

13ELCETI 859 BELLIUGATA
Are o populatie de 418 familiI
salí 2071 locuitorI RominT, carI
se ocupa cu agricultura si eresterea
vitelor.
Este resedinta comuna Are :
casa de primal-le frumoasa ; o
biserica, Cu 2 preoff, 2 cintaretT
si un eclesiarh ; o scoalä de
baetT, cu 2 invatatorT, infiintata
la 1865, frecuentata de 92 elevl,
avind un local frumos si bun ;
scoala de fete infiintata in anul
1885, frecuentatä de 26 eleve.
In sat sunt patru morI de
apa' si una de aburI.
In marginea de S. a satuluI
se afla un pod mare, construit
din lemn, peste apa riuluT Bahluiul,
pe care trece drumul lateral,
de la Podul Load spre
Hir1511 (Botosani).
Numarul vitelor e de 5937
capete, din carT : 1974 vite marT
cornute, 172 car, 3297 01 §i 494
rimatorI.
Belce§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Cindesti, plasa Bistrita.
asezat pe sesurile i podisele ce
se intind in dreapta. rinluT Bistrita
si a pirlulul Radiul, spre
sarit de satul Socea, din com.
Socea, marginindu-se catre N.
cu satul Betesti-d.-j., iar catre
S. cu satele Vädurelele si Chidesti.
Are o intindere de 160 hect.;
populatiune de 54 suflete, sati
20 familiI, top' RominT de bastilla,
cae se ocupá cu agricultura
i plutaria. In acest sat se
afta un rotar.
Numarul vitelor se urca la
38 capete, dintre carr: 8 bol',
io vacI, 8 .ol, t cal, 5 pord si
6 viteI.
Belce§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschiv, com. Pogonesti, pe
piriul Tu tova. Are 107 locuitorf,
din carT 7 stia carte, si 27
case.
Belce§ti, mofie, 'in jud. Neamtu,
cu partT i razaseasca, fárá sat,
situata pe linga mosiile : erbesti-luT-Talpan,
din com. Talpa.
pl. de Sus-Mijlocul, si Tupilati,
din jud. Roman. In ea a avut
parte si manastirea Cetatuia de
linga Iasi, fiind inchinata Sf.
Mormint. La 1840 Stefan Lama.,
Stefan Lozonsky i alta' vind
o suma de stinjenT din acest hotar
LogoatuluI Stefan Catargiu,
carI se stapinesc i astazI de
urmasiT acestuia.
Belce§ti (Parte-din-), mofie, in
jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Cindesti ; n'are sat.
Terenurile din aceastä parte
contin depozite calcare. Prin
valle si apropierea riurilor se
gäsesc bolovanT marl de calcar,
pe carI locuitorir din imprejurime
ir aduna si din carT fac un
var de o calitate relativ
Vararif sistematice insä nu se
gasesc.
Belcicovul, plasa Negoesti, jud.
Ilfov. (VezT Dona).
Belcicovul, mofie a statuluT, in
jud. Ilfov, pendinte de Plataresti,
Apostoll i Stavropoleos.
S'a arendat pe periodul
1886-96, impreund cu trupul
Sohatul-Moara-Noud, cu 28400
leI anual.
Belci (La-), loc, jud. Mehedinti,
in comuna Yurald Imoasa, pl.
Motrul-d.-s.
Belcii (Dealul-), deal, jud.-Mehedinti,
in comuna rurala Negomirul,
plasa
Belcif (Mahalaua-), viahala,
jud. Mehedinti, cu 30 case. in
com. rur. Negomirul, pl. Vailor.
Belcina, gîrlá, pe proprietatea
Petrosani, jud. Vlasca. A fost
canalizata de RusT, la 1877, pentru
a putea transporta pe clima,
cu vase, cereale si a le duce la
Dunare, unde da gura el'. Aci,
in dreptul varsatureT el in Dunáre,
este un pichet, unde se
päzeste granita si unde se fac
InaraturT de bucate, in vasele
de pe Dunare.
Belcineanca, mic ceItun, al co
muna Bosoteni, plasa Ocolul,
jud. Romanati.
Belcineanu, fîntîneï, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea.
Belcineanu, 151rig, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., coin. Rozistea.
Belcineanu, /Vd, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Rozistea.
Belcioaei (Valea-), vale, com.
Podeni-VechI, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Belciú (La-), strimtoare fru
moasa, formata de stinci, in comuna
Minzalesti, jud. 13uzati, pe
apa Rîmniculul, aproape de muntele
Furul-Mare.
Belciugata, lac mic, in judetul
Constanta, plasa Hirsova, pe teritoriul
comuneT rurale Ciobanul.
E situat in partea apusana a
plasir i cea nordica a comuneI,
nu departe de malul DundreT.
Are o intindere de 25 hect., cu
o forma. curioasa, ce seamand
cu a unuT ,ciocan si a uncí nicovale
unite prin cozile lor. Produce
foarte putin peste si de calitate
mediocra.
Belciugata, jud. Olt. (Vezi Seaca
i Belciugata, mofie a statuluT).
Belciugata, zdvoifi, in valpa Ar-

BELCIUGATA-MARE 360 BELClUGUL
gesulur, pe proprietatea
distea-d.-s., plasa Cilnistea, jud.
Vlasca.
Belciugata -Mare, phi:1, judetul
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti.
Se varsa pe dreapta riuluT Tazluiul,
linga podul de fier din
satul Pirsani, com. Pielesti.
Belciugata-Mick pirhz, judetul
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti,
ce se varsa pe dreapta riuluT
Tazluiul, linga mosia d-luT Trutescu.
Belciugatele-Cojesti, com. rur.,
pl. Mostistea, jud. Ilfov, situata
la E. de Bueuresti, linga valea
Mostistea, la distan ta de 27 kil.
de Bucuresti.
Se compune din satele : Belciugatele-d.-s.,
Belciugatele-d.j.,
Cojesti $i Cindesti, cu o populatie
de 805 locuitorT, carT traesc
In 211 case.
Se intinde pe o suprafata de
3401 hect.
D-niT Dim. Bratianu, Fratif
Rasti, N. G. Marinescu C.
Cioflan, au 2760 hect. si locuitoril
64r hect.
ProprietariT cultiva 1816 hect.
(170 ramin sterpe, 75 izlaz si
699 padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Comuna numara 183 contribuabilT.
Are un budget de 3626
leT la veniturT si de 3625 lef la
cheltuelT. In anul x885 era(' 182
contribuabilT.
In comuna sunt: 2 bisericT, cu
2 preotf, (la Belciugatele-d.-j.
Cojesti); ïscoala mixta; Imoarä
cu abur', 2 masinT de treierat
cu aburT ; 5 helestaie.
Numarul vitelor marT e de
991 (400 cal si iepe, II arma.
sarT, 284 boT, 244 vacT si viter,
6 taurT, IO bivolT, 36 bivolite
si de 1974 vite miel (94 porcT,
1.880 o1).
Dintre locuitorT, 199 sunt plugarT
i 24 aA diferite profesiunl.
ArAtura se face Cu 94 plugurí
: 43 cu bol, 51 Cu cal.
LocuitoriT ati 156 care si carute:
57 cu bol, 99 cu cal.
ImproprietaritT sunt 127 loc.
neimproprietaritf rol.
Comerciul se face de 2 circiumarT
si hangia.
Belciugatele-de-Jos, sat, face
parte din comuna rurall Belciugatele-Cojesti,
pl. Mo'stistea,
jud. Ilfov. Formeazd un trup cu
Belciugatele-d.-s., avind aceeasT
pozitie topografied.
Se intinde pe o suprafata de
511 hect. cu o populatie de
297 loc. Fratii Rasti ati 300
hect. si locuitorif 211 hect.
ProprietariT cultiva tot terenul,
avind si o mica padurice
de 6 hect.
Are : o biserica cu hramul Adormirea,
deservita de i preot
si i dintaret ; 2 helestaie.
Comerciul se face de i hangiti.
Numarul vitelor marT e de
356 si al celor miel de 516.
Belciugatele-de-Sus, sat; face
parte din com. rur. Belciugatele-
Cojesti, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la E. de Bucuresti,
filtre Valea-Mostistea si Valea-
Sarul, linga catea judeteana Bucuresti-BrAila.
Ad i este resedinta primarieT.
Se intinde pe, o suprafata de
1000 hect. Are o populatie de
128 suflete. Familia raposatuluT
Dimitrie Bratianu are 892 hect.
locuitoriT 108 hect.
ProprietariT cultiva 562 hect.,
30 rdmin sterpe, 300 sunt padure.
LocuitoriT cultiva tot terenul
fard sa alba locurT de paune.
Are o scoala' mixta frecuentata
de 12 elevI si eleve, cu intretinerea
careea statul, judetul
si comuna cheltuesc anual 1374
leT. Localul scoaleT l'a oferit rap.
Dimitrie BrAtianu. In raionul
comuneT este un helested.
Comerciul se face de I hangiu.
Numarul vitelor marT e de
140 si al celor miel de 339.
Belciugoiul, lac, In ínsula Balta,
pl. falo mita-Balta, com. Stelnica,
jud. Ialomita.
Belciugul, sat ; face parte din
com. rur. Gherghita, pl. Clinpul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 520 locuitorT, 258, ba'rbati, 26z
femeT. Aci e o biserica cu hramul
Adormirea- MaiceT-DomnuluT,
zidita de enoriasf acum 75
anT.
Belciugul, sat, In com. Costieni,
pl. Biliesti, jud. Putna, situat pe
611 Rimnic, la intrarea sa in
jud. Putna. Are o populatiune
de 180 suflete, carT locuesc In
41 case. Satul n'are niel biserica,
niel scoala. CopiT in virsta
de a urma la scoala sunt 40,
din carT : 22 baetT si 18 fete.
Belciugul, sat, in pl. Marginead.-j.,
com. Maicanesti, jud. Rfinnicul-Sarat,
la apus, pe riul Rimnicul-Sarat,
la roso m. spre V.
de catunul Bolboaca. Are 8
hect. cu 56 familiT, 227 suflete.
Belciugul, citun, in pl. TeleormanuluT,
jud. Teleorman. Are o
populatiune de 579 suflete Cu
75 contribuabill.
Belciugul, deal, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Orodelul,
inalt de 14 m.
Belciugul, deal, jud. Falda, numit
ast-Idl de la forma sa naturala,
in chipul unuT belciug.
Se prelungeste din com. Berezeni,
printre comunele Bozia

BELQIUGUL sol BELD1MAN SCHITUL-LIA-)
Gage$ti, pl. Prutul $i se termina
in $esul Prutului.
Culmea acestur deal face hotar
futre ambele comune. Spre
partea de S. a dealulur, futre
mo$iile Bogdane$ti $1. Jurcani,
se ata Movila-lur-Dumitru.
Belciugul, helefteg, jud. Teleorman,
in catunul cu acelag nume.
Produce peqte mult.
Belciugul, lac, jud. Teleorman,
la N.-V. comuner Saelele ; servete
ca semn de hotar al mo-
$ier Saelele cu mo$ia statulur
Uda-Clocociovul, in directiunea
spre care se afla. un pile de padure
cu aceea$T numire.
Belciugul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, comuna urbana Mahmudia.
E numit a$a, dupa forma
lur. Are 60 hect. $i este
format de bratul Sf. Gheorghe,
Cu care comunica prin z miel
edite.
Belciugul, localitate, jud. Braila,
la N. de satul Cazasul, unde in
vechime ara fost tine cu acest
nume.
Belciugul, locuinfet izolatel, j ud.
Ilfov, pl. Negoe$ti, com. Gurbane$ti.
Belciugul, loc izokt, com. Gane$ti,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Belciugul, pichet vechig, cu No.
76, spre Moldova, in pl. Marginea-d.-j.,
com. Maicane$ti, jud.
Rimnicul-Sarat.
Belciugul, pilo A pdclure, jud.
Teleorman, in com. Uda-Clococlovul.
Belciugul, ruptura' a riulua Siret,
futre satul Vadeni si padurea
Barbo$1, jud. Braila.
16213. Afarole .1)4oliortar Geogrevlo,
Belciugul, vilcea, jud. Olt, care
da in Calmatuiu, in com. Sea..
ca-Belciugata, pl. Serbanesti.
Belciul sau Belcilovul, sat, jud.
Arge$, plasa Pite$ti; face parte
din coin. rur. Mogo$oaia.
Belciul, bala, b jud. Gorj, com.
Balteni, din pl. Jiulur. E formata
din riul Jiu[ i nu seaca
niel o data. Are o suprafata. de
2 hect. Din ea se prinde mult
pe$te.
Belciul, deal, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Bratila, de pe
teritoriul catunulur
Acest deal este situat d'a dreapta
Tazläulur-Mare.
Belciul, deal, la S. de com. CA
lugareni, pl. Cricovul, jud. Prahoya.
Belciul, phia, jud. Bacau, plasa
Tazläul-d.-j., com. Ripile, care
i$T are obir$ia din locul numit
Huitoarea. Curge pe teritoriul
catunulur Slobozia-Midului $i se
varsa in Tazlaul-Mare.
Belciul, ,ces, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Bratila, pe care
se afla movila Giurchea.
Belciuneasa, sat; face parte din
com. Craesti, pl. Stani,e$ti, jud.
Tecuciu. E a$ezat pe coasta dealulur
Marghiolul, in partea de
V. a comund, la o distanta de
re$edinta comuner de 7 kilo
metri.
Are o populatie de 42 capa
de familie, cu 151 suflete, can
locuesc in 40 case. Sunt 19
copra', 9 baetT $i lo fete, in virstä.
de $coala. Satul este strabatut
de un drum, ce se desparte
din $oseaua ce duce la
Stanise$ti $i se ridica spre V.
in sat. Este inconjurat la V.
de Valea-Marghiolulur $1 la S.
de valea Barbalaul.
Belciunul, sat, jud. Dolj, plasa
Jiu l-deMijloc, com. Foiprul. E
situat la 3 kil. de Foiprul. Are
227 suflete, 115 barbatT $i 112
femer. Locuesc in 78 case. Copiii
din acest sat urmeaza la $coa
la din satul $i comuna Foi$orul,
ce este la o departare de
7 kil. Nurartrul $colarilor pe
1892 93 a fost de 4. Cu virsta
de scoala. sunt 1,3 copir. Stiu
carte 6 barbatI. In sat este o
biserica cu hramul Adormirea-
Maicer-Doirmulur. Are 2 cinta
retI si I preot ce slujeste si la
biserica din Foisorul.
Comunicatia in acest catun
se face prin $osele vecinale $i
comunale, ea/1 li pun In lega
tura. la E. cu Foi$orul, lar la V.
cu $oseaua judeteana Craiova-
Bistretul l cu linia ferata Cra
iova-Calafat.
Belciunul, lac, jud. Dolj, plasa
Jiul-de-Mijloc, com. Foi$orul,
care se gasesc multi raer $i pe$tr.
Belciunul, locuinter isoiatd, pe
malul drept al Pululo. E situata
pe teritoriul comuner Foisorul,
1:J'asa Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.
Beldia, deal, acoperit Cu vi! $1
poineturr, com. Filipesti-de Pa
dure, pl. Filipe$ti, jud. Prahova.
Beldiman, d,al, pl. Tazlaul-d.j.,
comuna S'acidulen', jud. Bacau,
pe teritoriul satulm Sanduleni.
Beldiman, deal, b hotarul comune!
Curteni, pl. Crasna, jud.
Beldiman. (Veza Miroslava, las,
jud. Ia0).
Beldiman (Schitul-lul-), loe i-
48

BELDIMA.NEASCA 362 BELETI
zolat, in gura VaeT-ArinuluT, comuna
StAnisesti, jud. Tecuciti.
AicT a fost un schit, al caruI intemeietor
este Alexandru Beldiman.
AstAzI nu mal existá de
cit urme, iar cArtile i odoarele
bisericestI se gAsesc la biserica
din Slobozia-d.-j., comuna
StAnisesti.
Beldimaneasca, mofie, in comuna
Beceni, jud. Buzad, cu
190 hect., din carr 40 pAdure,
Valea-NuculuT i Gherghina, restul
arabil i islaz.
Beldimänoaia, padurice a statullir;
in intindere de 20 hect.,
comuna tefanesti, plasa
Doamnd, jud. Muscel. E compusl
din anin, plutä si salde.
Beleciugul, continuarea vesticA a
dealului Poduri, din com. 13ldanesti,
jud. Suceava.
Belectine, canal, in pl. Borcea,
linga satul Cacomeanca, jude-
Ialomita.
Beleghetul, sal, plasa Muntelui
com. Brusturoasa, jud. Bacau.
Era renumit maT inainte prin
fabricarea cascavaluluT, care purta
numele satuluT. AicT sunt
multe stine.
Beleghetul, deal, pl. MunteluT,
com. Brusturoasa, jud. Bacäd,
pe teritoriul satului Sulta, de
unde izvoreste piriul cu acelasT
nume.
Beleghetul sad BeIghetul, 1110-
§. i e, pl. MunteluT, com. Brustu
roasa, jud. Bacäü, proprietatea
luT Nicolae N. Ghica; pe ea se
afld padurea Carunta. Are o
Intindere aproape de 15000 hectare,
cu pddurea d'impreunA. Venitul
mosieT este de 70300 leT,
iar impozitele sunt (le 4218 le.
Th. Codrescu (oBuciumul Ropag.
232) se exprima astfel
: emosie in care are parte
d-lui Aga Nicu Ghica, care
la 1840, maT cumpära.
stinjenT de la Vasile Tisdscu;
ad parte si d-lor Dvornicerul
Iancu i Cäminarul Costachi Leondari
, dironomiT rAposatuluT
Banul Leondari, d-lul atrariul
Constantin Mari s si altI maT
mulIT razas1 si partasT in ea».
Beleghetul, phig, pl. MunteluT,
jud. Bada'', care izvoreste de
sub dealul Cu acelasr nume si
din muntele Muncel si se varsa
d'a stinga Trotusulur, dupa ce
a udat satul cu acelasi !fume.
Beleghetul, vale, pl. MunteluT,
com. Brusturoasa, jud. Bacdri,
formatä de pir. Cu acelasT nume.
Belegosul, loc coin. Calimanesti,
plaiul Cozia, judetul
Vilcea.
Beletinul, parriza', in com. ruralä
Isverna, plaiul Cenia, judetul
Mehedinti.
Beleteasca, mofie, in com. Piclele,
catunul Berca, jud. Buzad.
Are 350 hect. din carI 50 hect.
padurea Carpinisul, 15 hect, vie
restul arabil. Pe 4ceastä mosie
sunt si cite-va puturT de pleura..
Beleti, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Muscel, la S. de Cimpulung,
65 kil, departe de acest
oras si 25 kil. de resedinta
subprefectureT. Este situata pe
ainbele malurT ale girld Circinovul.
MaT inainte purta numele de
Beleti-Negresti.
Se compune din 3 catune:
Beleti, Negresti si Zgripcesti. Se
margineste la N. cu comunele
Davidesti i Voroveni, la S. co
comuna Priboeni, la E. cu comuna
Dobresti si la V. cu comuna
Conesti.
Are o populatie de 1438 locuitorr,
din carT 68o bärbati
758 femeT, Cu 353 capT de familie,
carT locuesc in 348 case.
Comuna numara 446 contribuabilf
si are un venit de 2479
leT anual.
Locuitoril acesteT comune, pe
linga agricultura, se mai ocupa
Cu rotaria, dulgheria si facerea
de care, pe carii le vind in judetul
Vlasca. Porumbul se cultiva
pe 145 hect. Prunele dad
anual cam 2500 clecalitri tuica.
Loc. ad 316 oT, 771 capre,
884 vacT si 363 pord.
In jurul cAtunelor sunt putine
viT livezi de prunT. Sunt padurT
de fag, stejar, carpen, etc.
' Girla Circinovul strdbate comuna
de la N. spre S. In ea
se varsd, pe teritoriul comuna,
piraele Valea-Dobrestilor, Len-
'tea si Valea-VaciI. Pe aceasta
Orla se gasesc cite-va morí si
ferdstrae, cae in timpul verei,
nu functioneaza din cauza lipsei
de apl. Peste Circinov este un
mic pod de lemn, din dreptul
caruia se despart soselele ce duc
spre Dobresti si Negresti.
Mosia e a locuitorilor din vreme
indelungata, irisa sunt citI-va
improprietäritT pe mosia statului
ampulungeanca, in toate
categoriile.
Intreaga comuna are aproximativ
920 hect. d'impreuna Cu
pddurile.
In comuna sunt 3 biserici, in
fie-care catun cite una, deservite
de 4 preotT si 3 cintilrett
cu intretinerea careia
statul cheltueste anual 1242 leT,
se frecuenta de 55 eled din
numarul de 140, in etate de
scoala. tifi carte 120 barbati
si 4 femer.

BELETI 363 BELIBON (FINTINA-L0-)
Dintr'un hrisov dela Radu-
Vacía Mihnea, din IO Martie
1623, rezultà cä «Tatul de la Beletip
si-a cumparat mosie aci,
inca din zilele lur Mihaiti-Voda
decI, pe acea vreme, dupa
cum se constata din actul de
Orzare de maI jos, exista satul
Beleti :
itAdea Rada, fata lui Vintili de Belet,
scris-am zabisul meil la mina Uchimea
Patru si la väru-rneil Tatul (fratele
varu-mcil Dragul, sa fiii de maria
credir0 la mina lor, s si 1,tfía
leam vandut partía Mía de mo;ila
si 'va aflah din hotarul Negre;telor pani
tuteal Priboiattilor, cita' si va gäsi, verl
In satu, vert In alta', yeti uscat, verI
cinpii, cata sa va afla verI de mojia
VerI de cumpirature, :,,i parte m'a de
mora td de vita dila Tiginestl cita' si
(va) afla pallé !rifa, si ficuti i desrá culá,
am datu dreptu bala gata ughi ii,
la accasta tocmcali fost'ail oamenI huid'
miraturita, anume : Tatul din Be10
Radul de colé, i erbtut de acolo, i
Statt Vatsful din Bucure;Ai
Dumitra,co paharnicul i ala0 fr4f care
Vor punc iscalihire mal jos, i arau scris
eu loan din Bre;41.
Eu Dimitraco piharnic (am subscris),
en Rada fata lut Vintilatt.
Vez! Cuvinte din Bätrini , de
B. P. Hasdeu, pag. IOI.
Beleti, sal; face parte din com.
rur. cu acelasI Mime, în judetul
Muscel. Cade in partea de
S. a coinuneI. Aci e resedinta
-comuneI.
Are o populatie de 430 loc.,
210 barbatI si 220 femeI, cu 126
capi de familie. Biserica din acest
cAtun s'a cladit cu ajutorul
locuitorilor.
Beleti, deal, in raionul comuna
cu acelasI nume, pl. Podgoria,
jud. Muscel, pe care se cultiva
5,50 hect. vie.
Beletoaica,piidure, supusä regimuluI
silvic, com. Beleti, plasa
Podgoria, judetul Muscel, avind
750 hect. impreuna cu trupul
de padure Goleasca. Esenta dominanta
: stejar si fag.
Belezlichi-Strti, deal, in judetul
Constanta, pl. Silistra-Noul,
pe teritoriul comunef rurale Almalta.
Se desface din dealurile
Bulgariei orientale, intra in Constanta,
pe la miaza-zi de piriul
Pampur-Ghiolgiu, pe linga pichetul
No. 8. Se indreapta spre
rasarit, inteo directie generala
de la S.-V. spre N.-E., printre
pirlul Pampur-Ghiolgia i valea
Curu-Canara. Brazdeaza partea
apusand a pla.it si cea sudica
a comunel. Are o 1114= de
114 m. si taie drumul Almaliu-
Ese-Chioi si Ostrov Ese-Chioi.
Face ripos malul iezeruluf Girlinga
care se sfirseste. E
acoperit de tufärisuri si pa-
su n1.
Belghetul. (Vezi Bcleghetul, nro.
jud. Bacau).
Belgunul, all. al com. Leoteti,
pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud. Romanati.
Situat putin mai la N.
de satul Lolocsti, pe soseatia
judeteanä, care merge in susul
Oltetului, pe malul sting, catre
hotarul judetului din spre Vilcea.
Beli-Boti, kan, in satul Motca,
jud. Suceava, numit ast fel de
la primul proprietar. Se povesteste
cä Doamna luI Mihail
Sturdza, proprietara moiel, trecind
o data si väzind cá un mojic
s'a invrednicit sa-si faca o
clädire asa de mare, ar fi scos
papucul, cu care ar fi lovit peste
gura pe Beli-boti.
Bella, riti, jud. Prahova. Ii la
nastere din muntir corn. Talea;
ucid partea de N. a cat. Gura-
Bel!, com. Breaza-d.-s., pl. Pra-
hoya, si se varsa in riul Pra
hoya, la locul numit Gura Belii,
la S. de com. Comarnicul.
Belibon (Fintina-lui-), in jud.
Neamtu, izvor de ape minerale,
situat la I kil. departare de T'irgul-Neamtu,
in suburbia Pomete,
pe piriul Corogenilor.
Apa filtrata este incolora, inodora
l cu un gust foarte sarat ;
lasata putin timp la aer, des
volta besicute gazoase de anhi
drida carbonica si in acelasi timp
se turbura, lasind un depozit
galben de sesquioxid de fier.
Densitatea este egald cu 1,1347
la temperatura de 150150.
Analiza can titativa raportata
la 1000 de grame de apa a
dat urmátoarele rezultate : Clor,
106,1 [32. Brom, 0,0168. Iod, urme.
Anhidrida sulfurica, 3,3070.
Anhidrida borica, o,0006. Anhidrida
silicicà, 0,01or. Anhi
drida fosforicd, .0,0025. Sodio,
68,5833. Potasio, 0,5046. Litiu,
0,0005. Calciu, 1,2287. Magne
ziu, 0,2021. Sesquioxid de fler,
0,0078.
Daca gruparn intre dinsele aceste
substante, in combinatiunele,
in carI probabil se afla in
apa, gasim ca 100 grame de
apa, coprind :
Clorura de sodia : 174,4394.
Clorurä de potasio, 0,5395. Bro
mufa: de magneziu, 0,0193. Io
dura de magneziu, urme. Sulfat
de potasiu, 0,4956. Sulfat
de magneziu, 1,0015. Sulfat
de calda, 4,0995- Carbonat de
calciu, 0,0522. Carbonat de litia,
0,0026. Carbonat de fier,
0,012 .Boratde magneziu,o,008.
Fosfat de calciu, 0,0041. Anhidrida
silicicd, 0,0 101. Suma substantelor
fixe, 180,6767.
Aceste ape fac parte din grupul
izvoarelor de la Oglinzi
ad fost analizate de d-1 Petru
Poni.

BELICIUL 364 BELITORI
Numirea populard. e Bcliboul.
Beliciul, arfe, pcndinte de com.
Finita, pl. Balta. Situate la E.,
pe malul sting al CalmAtuiulul.
Ad 6 familiT, cu 30 suflete.
Belii (Cariera-), carierd de piatrd,
in mosia Breaza, comuna
Talea, plaiul Pelcsul, jud. Prahoya.
Belii (Lunca-), luna, in directiunea
N.-E. si aldturr de com.
Horezul, jud. Vilcea. Ea a fost
ddruitd mAnastireT Horezul, de
un cAlugAr anume Beloiu, si a
fost incorporatd cu mosia Romani.
Belil (Valea-), vale, in partea
de E. a comuner Talea, pl. Pelesul,
jud. Prahova. Se varsa In
Valea-Taliel si hnpreund in riul
Pra.hova, pe malul drept, la N.
de com. Breaza-d.-s.
Belimoaica, cdtun, pendinte de
com. ZAddriciul, pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, situat pe panca
stingd. a Neajlovulul.
Belimoaica, petic de plidure de
stejar, In suprafatd de i8o hect.
E proprietatea statulur si depinde
de ocolul silvic Cirtojani,
jud. Vlasca.
Belina, insuld, In Durare, la S.-
V. comuneT Cioara, jud. Teleorman.
Este una din cele mal
importante pe distanta dintre
gura Oltulul pAnä la gura riuluT
Vedea, la limita judetuluT.
Intinderea er este de 23 hectare,
avind pe d'irisa zdvoid de
salcie.
In dreptul acester insule, pe
marginea DundriT, se afld pichetul
militar, care poartd numirea
tot de Belina.
Belita, ((cal gol, intre Cristesti
DrAguseni, jud. Suceava.
Belitori, com. rur., in partea de
E. a plAsir TirguluT, la limita
cu pl. Cd1mAtuiuluT, jud. Teleorman.
Este situatA pe Valea-Urluiulul,
la impreunarea acesteT
vAT cu valea Adincata. In toatd
lungimea sa e strAbdtutá de pirlul
Urluiul si udatd de apele
ce izvordsc din dealurile ce o
inconjoard.
TreT N'Al importante 10' au
gura lor pe teritoriul acesteT
comune : Valea-UrluiuluT, cea
maT principald; Valca-Epureasca,
ceva mar spre N.-V. de com.,
Cu un mic piriu ce da tot In
Urluid si cu o ramificatie, spre
rdsdrit, numitä Valea.SerafimuluT
; in fine Valea - Adincata,
care isT are inceputul in apropiere
de com. Dorobantul i cid
tot in Valea-UrluiuluT. Valea Adincata
are o ramificatie numitä.
Valea-GonguluT. Intre comuna
Belitori i cdtunul Dulceni
maT este o vdicea, cArela IT zice
Valceaua-LdganuluT. Piriul Urluiul,
alimentat de apele altor
piraie i izvoare, prezintA, in trecerea
luí prin comund, un volum
mar mare si este revArsat
pe o intindere mare, formind
mar multe elestaie, din cari locuitorh
scot peste, trestie s't
papurd.
Comuna Belitori are aldturate
dota cdtune: Adincata si Dulceni.
CAtunul Adincata se afld
situat la depArtare de 4 kil. la V.
de resedintd, pe valea ce poartd
numirea tot de Adincata; iar
cdtunul Deleni este situat pe
partea dreaptd a Urluiulur, la
o depArtare de 3 kil. spre S.-E.
atunul de resedintd Belitori
are o mare intindere ; este situat
pe arnbele malurT ale piriulut
Urluiul, cutn i in valea
formatd de dinsul.
Pe teritoriul comund se afla
mosia statuluT numitá. Cozia-Belitori,
pe care ad fost improprietdritT,
in anul 188o, un numAr
de insurAteT, pe 346 hect.
Mosiile de pe teritoriul acestel
comune apartin mal multor
proprietarT, printre carr sunt si
maT multT mosnenI. Intinderea
lor este de aproape 800o hect.
Proprietarr principall sunt : d-niT
M. C. utu, Leonida Paciurea
si Gr. Lahovari cu 6000 hect.,
din carT 4750 pdmint arabil, 65o
hect. pdclure, 560 livezt si izlaz
30 hect. vie. Apor vin locuitoril
mosnenT cu 250 hect. In
cdtunul Dulceni sunt 587 hect.
pdmint arabil, din care 5 hect.
pAdure. Mosia Dulceni este proprietatea
d-luT P. S. Aurelian.
In ca. Adincata sunt 420 hect.
arabile, proprietatea d-luT D. Bildirescu.
Terenul acestor mosh este
fertil.
Pe cursul UrluiuluT se gAsesc
o multime de grAdinT de zarzavat,
lar pe proprietdtile locuitorilor
se afld 93 hect. vil.
Comuna si mosiile de pe clima
ad ca limite : la N. mosia Rosiori-de-Vede
; la V. si S.-V.
moiile: Dorobantul, Cirligati
si Caravaniti ; la S. si S.-E.
Bdneasa, BIduleasa si
Pirlita ; la E. si la N.-E. parte
din mosiile Bogdana-Nenciulesti,
Piosca i Peretul.
Populatiunea comuneT si a cdtunelor
eT este de 2454 suflete,
din carT 586 capT de familie si
687 contribuabilf. Vite sunt 9380
capete, din carT : 605 cal, 2138
vite marl cornute, 5603 vite
cornute si 944 porcT.
Budgetul comuner este de leT
9177,87 la ven. si leT 7167,37
la chelt.
Are o scoald, inteun frumos
local, frecuentatd de 155 elevr.
Biserici sunt 2, deservite de 3

BELITA 865 BFLOTUL
preotY, 2 cintOretT si 2 paracliserl.
Sunt doul morT cu abuff, din
care una pArlsitä.
Calle de comunicatie, cu care
se leagl comuna sunt : de la
comuna Belitori, prin eatunul
Dulceni, la com. Pirlita ; spre
com. Peretul, pe deal, prin drum
vecinal si in fine cu calea judeteana
Turnul-Rosiori, printr'un
drum vecinal, care merge paraid
l cu Valea-UrluiuluT.
Sunt mg multe magurT : Mägura-de-Streajd
la S. comuneT,
Malta de 12 m. i larga. de 54
metri ; MOgura-Mare, spre V.;
Magura-Epureasca, in pädurea
numita. Epureasca ; Magura-Berbecelur
i altele. Spre eaunul
Adincata trece, pe o intindere
de- 3 kil., venind din
spre Dunäre, Drumul-lur-Traian;
lar la limita comuneT despre
Rosiori, se vä.d urmele une intariturT
de pämint, care a servit
si Rusilor, in rOzboiul de la
1812.
Satul Belitori Il gäsim prin
diferite documente din. secolii
din urmä. Origina numeluf luf,
dupa d. Gr. Tocilescu, este cuvintul
bellator.
In timpul reformer luT Constantin
Mavrocordat (174T), satul
Belitori se vede trecut tot
in plasa TirguluT; el era format
pe atuncT aproape numaT din
mosnenT.
In colectiunile Academief romine
se aflä. o jäluire a unuT
mosnean anume Vladu de la
Belitori (sud Belitori), purtind
data din luna Mail, 1794. Acest
Vlad se jalueste, catre Domnitorul
Alexandru Constantin Moruzzi,
in numele mal multor
mosnenT, cä, avind acolo mosie
stramoseascä, li s'a cotropit de
catre unul, Dumitru Polizu.
Belita, vale, jud. Olt ; izvoreste
de la V. de com. Negreni, pl.
Vedea-d.-j., si se varsä in &la
Negrisoara, tot in raionul comuneT
Negreni.
Beloaia, ,,unte, jud. Gorj, la N.
comunef Polovraci, proprietate
a statuluf. E mal mult acoperit
Cu pa.dure.
Beloianul, ci fmea, pl. Trotusul,
com. Hirja, jud. Bacäli, fäcuta,
de preotul Ionitä Beloianu de
la Sarata (Transilvania).
Belotul, com. rur., jud. Dolj, in
plasa Dumbrava-d.-s., situatä in
partea-1 de N.-E., la 22 kil, departare
de Craiova si la 5 kit.
departe de Sopotul, resedinta
plasiT Dumbrava-d.-s.
Comuna este asezatä pe dealurile
Belotul i Sirsca si pe Va.
lea-BelotuluT.
Se invecineste la E. cu com.
Predesti ; la V. cu com. Sopotul,
de care se desparte prin livezT
; la N. cu com. Rasnicul,
de care se desparte prin
dure ; la S. cu com. Plesoiul,
de care se desparte prin pämint
arabil.
Comuna este accidentatl de
dealurile Belotul i Sirsca.
Este udata de pirlul Belotul,
ce izvoreste din dealul Belotul,
curge prin valea Belotul, se uneste
Cu piraiele Sopotul si Gogosul,
si se varsä pe malul drept
al riuluT Obedeanca.
In vechime, comuna se numia
Mesdroaia si apol Pereni.
AzT este compusa din 2 sate si
o mahala, satul Belotul, sat de
resedinta, asezat pe dealul
lotul si satul Sirsca, asezat pe
dealul Sirsca. Mahalaua se chia-
mA
In comunä este I singura biserica,
fondatO in 1834 de medelnicerul
loan Poroineanu Este
In ruinl.
In satul Belotul este o scoala
mixta, ce functioneaza din anul
186o; este intretinuta de
stat. Localul construit din birne
este in buna stare. Are o
singurl sala de studiu cu un
invatator. In anul scolar 1892-
1893 a fost frecuentata de 22
copif.
Totalul locuitorilor se urea la
893 suflete (519 barbati si 374
femeT), din car! in Belotu 580 si
in Sirsca 313, locuind in i51
case.
Suprafata comund este de aproape
2640 pog., din care 2120
pog. pamint arabil, 390 pog. fineatä,
100 pog. padure si 30
pog. izlaz.
Mosiile al o intindere
1570 pog., Cu un venit anual
de 4000 ler i apartin d-lur I. I.
Gradisteanu in Belotu si locuitorilor
mosnenT in Sirsca.
PadurT se gasesc in intindere
de 30 hect. si tufarisurT in intindere
de 20 hect. Se gasesc
pe mosia d-luT I. I. Gradisteanu
si pe a locuitorilor.
Inainte apartinea d-luT I. Gradisteanu
i mosnenilor Stanesti
Caprioresti. Lemnul care se
gaseste este stejarul, ulmul,
carpenul, frasinul, jugastrul
cerul.
Viile, în intindere de 30 hect.,
produc vin bun rosu i apartin
mosnenilor.
LocuitoriT lucreaza caramida
pentru case, putind face un om
pe zi pänä. la 500 bucatI. Mica
arsa se vinde cu 16 Id.
arciumT sunt 2.
Comuna Belotul este unita
com. Sopotul i Predesti, prin
cite o osea vecinala.
ContribuabilI sunt 146.
Venitul comuneT pe 1892-93
a fost de leT 1668,09 l chelt.
de 1608 leT.
Vite mad cornute 314, of 240,
capre 28, caT 18,

BELOTUL 366 BENEO'l
Belotul, sat, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Belotul, jud. Dolj. E imprastiat.
Are 580 sufl., 371 femeI si
209 barbatT. In sat este o scoalä
mixta ce functioneaza din I86o.
Este intretinuta de stat.
Localul e construit din birne.
A fost frecuentata, de 15 copiI din
Belotul si io copiI din Sirsca.
Cu virsta de scoald sunt 24
de copiT.
Belotul, deal, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Belotul, jud. Dolj, pe care
este situat satul Belotul.
Belotul, pirig, plasa Dumbravad.-s.,
com. Gogosul, jud. Dolj.
Ese din Dealul-Grecestilor, jud.
Mehedinti. Ud5. comunele Gogosul
si Belotul si in apropiere
de com. Predesti, plasa Dumbrava-d.-s.,
se uneste cu plraiele
Gogosul si tefa'nelul, cu care
impreuna se varsa in riul Obedeanul,
aflat pe dreapta riulur
Jiu.
Belotul, vale, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Belotul, jud. Dolj.
Belu, tirld, jud. Braila, pc tärmul
sting al rIuluI Buzaa, fata
In l'ata cu satul Desirati, din comuna
Scortarul-Noa, la 3 kilometri,
spre V. de Scortarul-Noa.
BeluluI (Podul-), pod, pe riul
Doamna, in cercul comuneI ruralc
Piscani, plasa Rlul -Doamner,
jud. Muscel.
Belzeni, sat, in plasa si judetul
Tutova, comuna Dragomiresti.
Are 166 locuitorI, caer locuesc
In 43 case. Se lucreaza covetr,
lingurI, cause, etc.
Bencea, vidgurd, plasa Ocolul,
comuna Preajba, jud. Dolj, in
Plaiul-Viilor, asezata in partea
de Vest a comuneI Preajba, ca-
tre hotarul cu comuna Balta-
Verde, plasa Ocolul.
Benche§ti, jud.Vasluiti.(VezI Butucaria,
sat).
Benchiul, deal in partea de S.-
E. a satuluI Zlatunoaia, comuna
Zlatunoaia, plasa Tirgul-Miletin,
jud. Botosani.
Benea, loc, cu izvoare de ape sulfuroase,
judetul Baeaa, pl. Tazlaul-d.-j.,
de pe teritoriul comuna'
Ripile.
Benea i Bätaia, pZéduri particulare,
supuse regimuluI silvic,
aflate pe rnosia Cucesti, pendinte
de comuna Cirstänesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
BeneI (Dealul-), decil, judetul
Bacaa, plasa Tazläul-d.-j., com.
Gropile, pe teritoriul catunuluI
Capota, care desparte comuna
Gropile, la Vest, de comunele
Brätila si Ripile. Acest deal face
parte din vira dealurilor ce despart
Trotusul de Siret.
Benei (Ph-lul-),p1/177, plasa Tazlaul-d.-j.,
comuna Ripile, judetul
Bacaa, care curge pe teritoriul
catunelor Petrdscani si Paltinata,
prin Valea-BeneI si se varsa in
Trotus, d'a stinga, dupa ce s'a
incarcat cu pir. Paltinata-Mare,
Pirlul - UnghiuluI si Plriul-de-la-
Perja.
BeneI (Valea-), vale, plasa Tazlaul-d.-j.,
ccmuna Ripile, judetul
Bacaa, pe teritoriul catunuluI
Pältinata.
Bene§ti, com. rur., plasa Oltetuld.-j.,
jud. Vilcea, situata pe valea
riulur Oltetul, departe 75 kil.
de resedinta judetuluI si la 30
kil, de a subprefectureI. N'are
niel un catun alipit.
O traditie din gura batenilor
afirma', el pe aci ar fi pastorit
Bucur Ciobanul, fondatorul Bucurestilor,
oile sale si aceasta
inainte de anul 1362. d Aicr era
vi' fie, zic batriniI, Bucureftiz.
Cu toate cercetarile facute, nu
s'a putut descoperi timpul fondareI
aceste comune. Locuitorif
spun numaT el satul este foarte
ve chi a.
Are o populatie de 356 locuitorY,
189 barbatr si 167 fe.
me!, In care intra si 5 familif
de TiganI; 69 capI de familie;
77 contrib., locuind In 81 case.
Este o singura biserical cu inscriptia
urmätoare :
«Aceasta sfinta biserica, cu
hramul Sf. Treime si Sf. VoivozI,
in coprinderea celor ce
eraa serse, s'a zidit din temelie,
de mosul mea Barbu Otetelisanu,
fost vornic, incepind-o
In zilele stapinireI luI Carol al
VI-lea, imparatul Austriel si s'Avirsind-o
In zilele luI Constantin
Nicolae Voda, In anul 1746,
Septembrie 1. Irisa acum In zilele
Malla sale Carol I, Domnul
Rominid, Ea Grigore Otetelisanu,
fost mare agá., nepot
de fia al sus numituluI, ce sunt
nascut la anul 1786, Februarie
6, vazind-o ajunsa in proasta
stare, cae cutremurul, ccl mare
de la 1802 surpase multa tencuiala
din launtrul, strielnd si
chipurile sfintilor ce erau zugravite
; iar alte stricate de timp
si alte imprejurarI, am facut cu
ajutorul .luI Dumnezea cele ce
se arata. si am zugravit-o prin
ce! ma/ bunI pictorl din Craiova,
anume Isidor Selagianu si Costache
Petrescu, la care m'a ajutat
si nepotul mIed de var Costica
N. Otetelisanu, terminind-o
la anul 1868 si 82 a virstei mele».
Aceasta inscriptie este sapat5.
In piatra si cu litere poleite in
aun.

BENEST1
Loc. se ocupa cu agricultura
si mal mult cu. dulgheria. EI desfac
tot produsul munceT lor la
tirgul din Balcesti si la Craiova.
In comund sunt : 12 cal, 30
bol, 40 vacT, 150 oT si 8o porcT.
Pe riul Oltetul, in raionul comuneT,
sunt 3 morT.
LocuitoriT, in numar de 71,
s'ata improprietarit la anul 1864,
cind li s'a dat 210 hectare din
mosia d-luI Gr. Otetelisanu.
La 1821, in biserica Sf. Treime,
despre care am vorbit
sus, s'aa ascuns maT multe familiT
boere$tI de peste Oltet, de
goana luI Tudor Vladimirescu,
aci, fiind inconjuratT de panduri,
s'ají aparat cu arme din
turnul bisericeT, omorind maT
multT pandurT. In fine capitutulind,
pandurif aa ars mal' multe
icoane, facind foc in biserica.
Icoanele, putin arse, si casbuniT
icoanelor, se conserva inca.
Casele BenesculuT, la 50 metri
departe de biserica, aa, fost
locul cel maT principal de azil
in acel timp. Eraa pline de boerI
si baricaclate ere' toate inti a-
. rile. Boerii capitulind,aa fost maltratatI
de pandurT, carI aa decapitat
pe un profesor francez,
luindu-1 drept Gr. Otetelisanu.
Sosind ad, slugerul Tuclor a
spinzurat pe doT pandurT, ce se
Lcuse culpabilI de omorirea profesoruluT
francez ; iar capetele
pandurilor le-a infipt in tepf, de
o parte si de alta a porplor.
coala dateaza In comuna. de
54 anT. Localul e bun, construit
de d. Gr. Otetelisanu la anul
1838. Acum e proprietatea comuneT,
dupa legea din 1864 $i
are r hect. pamint in Orina,
Scoala se frecuenta de 4 copii,
din numarul de 43, 24 135.etl
si 19 fete, in virsta de scoald.
Cu intretinerea scoaleT, statul
cheltueste anual 1188 leI, iar comuna
,65 leT.
Vatra satului se intinde pe
20 hect. LocuitoriI clacasT ad
210 hect. lar proprietarul 1750
hect. pamint.
Veniturile comuna se urca
la 1050 leT anual si cheltuelile
la aceeasT suma.
Soseaua judeteana Oltetul, ce
vine de la Polovraci si merge
la Craiova, inlesneste comunicatia
intre aceasta comunä si altele.
In jurul comuneT Benesti sunt
comunele: Vasilati, la Est; Locusteni,
la Nord ; Cirlogani, la
Nord-Est ; tirbesti, la Vest ; si
Otetelisul, la Sud. In raionul comuneT
sunt : Dealul - FrinculuT,
Valea-FrinculuT , Poiana-luT-Cotocea,
Valea - Caselor i Valea-
JivuluT.
Benesti, sat, spre Nord-Est de satul
Tanacul, comuna Tanacul,
plasa Crasna, judetul
situat pe coasta dealurilor Palanca
si al Morilor, pe o intindere
cam de 1001 hect. din carT : 61
hect. padure, 16 hect. viT i livezi,
iar restul loe de cultura,
ima i finet. Are o populatie de
166 familiT salí 541 suflete, RominT,
din carI 9 EvreT i 2 TiganT.
LocuitoriT posea : 6o plugurT
si 6o care cu bol', 4 plugurT
cu cal si 6o stupi cu albine.
Ale o bisericà facutd din va.latucI
la 1862, deservid de
preot i i eclesiarh ; cite-va morI
de vint si 2 circiume.
Numarul vitelor e de 965 capete,
din carr: 332 vite marT
cornute, 300 oT, 33 cal si 300
11111amf.
367 BENGE1I
Benesti, deal, in raionul comuneT
Benesti, plasa Oltetul d.-j.,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
23 hect. si 50 ariT vie.
Bene4ti, M'Are particularl, su-
-pusA regimuluT silvic, pendinte
de com. Benesti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Benesti, vale, in partea de S.-E.
a satului Benesti, com. CrAesti,
pl. Stanisesti, jud. Tecuciti.
Benga, cdtun al com. Maruntisul,
jud. Buzati, cu 180 locuitorl
si 51 case.
Benga, izvor, in com. Mdruntisul,
jud. Buzar!, .cal.. Benga. Ese din
padurea Benga si se scurge in
riul Buza.a.
Benga, mofie a statuluT, in com.
Maruntisul, jud. Buzan, pendinte
de schitul Verbila, din jud. Prahoya.
Are mo hect., date acum
in su rateil or.
Benga, moviM, in com. Cara
gelele, jud. Buzar,.
Benga, pridure a statuluT, in com.
Maruntisul, jud. Buzar'; are 100
hect., din care 14 curaturd.
Benga, pädure, situad pe teritoriul
com. Timpeni, plasa erbanesti,
jud. Olt. De la aceasta
padure, se zice, catunul Timpeni-d.-j.
s'a mal numit si Benga,
Bengeasca (Särata-), mofie, in
com. Gura-SArAti, jud. Buzaa,
en. Attrnati. Are 620 hect. vil,
izlaz, i araturT si 15 hect., padurea
Ciungalanul, proprietatea
D-eT Olga Bengescu, n. Lahovari.
Bengesti, com. rur., in jucl. Gorj,
partea de N. a plasiT Amaradia,
situad., parte pe loc ses, in valea
GilortuluT, parte pe un deal
putin mal ridicat. E formad
din 4 alune, adica: Bengestid.-j.,
Bengesti-d.-mj., unde e si
resedinta comuneT, Bengesti-des.
si cAtunul Bircer. Se mArgineste
la N. Cu com. CiocArdia, la V.

13ENGILVfl 868 BEN1A
cu Sacelul si 13obul, la S. cu
Albeni si la E. cu CarligeT
Prigoria. Are o intindere cam
de 2400 hect., din cari 230
hect. arabile, 290 fin*, 25 hect.
viT, 35 hect. pomet, 160o padure,
198 izlaz si 22 vatra sat.
Are o populatie de 325 familif,
cu 1460 suflete, din carT
210 contribuabilT, totT RominT,
afara de vre-o 30 FrancezT, ocupatT
cu taerea padurilor, din
care lucreaza cherestea.
LocuitoriT posea.: 127 plugurT,
213 care cu bol, 13 carute
cu caT, 541 vite marT cornute,
T'o cal, 2724 of i 132 rimatorl.
Budgetul comunel are la venit
1244 leT, iar la cheltueli
1o80 le!.
Comuna este udata de apele
Gilortului si ale CiocadieT.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteana
prin soseaua comunall impiefrita,
care trece prin interiorul
comuneT si duce la com. Bobul,
catunul Mogosani, com. Sacelul
printr'un drum ordinar, care
pleaca din Bengesti, trectnd
prin com. Sacelul si peste Dealul-
urupatilor i intra in com.
urupati.
Comuna are : 4 morí pe riul
Gilortul, din carT 3 Cu cite 3
alergätorl 12 puturT cu cumpana.
si 5 finttnI.
Are I local de primarie
scoalä frecuentata de 36 elevi
si i eleva, din 45 inscrisT.
Are 3 bisericT de lemn facute
de locuitorii comuneT. Biserica
din catunul Bengesti-d.-mj., e
fondata la anul 1730 si a fost
reparata la anul 1822 de locuitorT.
Bisericele sunt deservite de
2 preotl si 4 cintaretT.
In aceasta comuna se Osen
niste ruine de zidurT, despre
carT locuitoriT spun ca. ar fi fost
o constructie a fratilor Buzesti.
Pe platoul Cimpul-Mare, la locul
numit Gorgani, sunt niste movile,
numite in localitate Metereze
i despre care se zice, ca
ar fi fost niste fortificatif.
Bengelti, deal, jud. Mehedinti,
In com. rur. Samarinesti, plasa
Motrul-d.-s.
Benge§ti-de-Jos, cdtun al comune!
Bengesti, pl. Amaradia,
jud. Gorj, pe malul sttng a riuluT
Gilortul si mal jos de confluenta
luI cu Ciocadia. Are o
suprafata cam de 800 hect., din
carT 8o hect. arabile, ioo hect.
finete, 15 hect. pomet, 8 hect.
vie, 500 hect. padure, 92 hect.
izlaz si 5 hect. vatra satuluf.
Are o populatie de ioo familiT,
cu 430 suflete, din carr 70
contribuabilT, totT RominT. LocuitoriT
posea 30 plugurT, 50
care cu bol, 2 carute cu cal,
154 vite marT cornute, 17 cal,
126 oT si 29 rimatorT.
In catun se afla I moara, 5
puturT i 2 izvoare.
Benge§ti-de-Mijloc, cdtun, resedinta
comuneT Bengesti din
pl. Amaradia, jud. Gorj. E situat
in valea riuluT Gilortul, ce-va
mal sus de punctul de confluenta
a lui cu Ciocadia si pe malul
drept al GilortuluT. Are o
suprafata cam de 600 hect., din
carT 60 hect. arabile, 8o hect.
finete, io hect. viT, 12 pomet,
30 hect. izlaz, 400 hect. padure,
8 vatra satuluT. Aceasta proprietate
este parte a locuitorilor
improprietaritT dupa legea rural&
si parte proprietareasca.
Are o populatie de 90 familil
cu 350 suflete, din carT 6o
contribuabill; sunt 30 FrancezT,
cuí sunt ocupatT cu taerea paduriT.
LocuitoriT posea 36 plugurT,
6o care cu bol, 6 carute
cu cal, 110 vite marT cornute,
36 cal, 2112 oT si 40 fimatorT.
In catun sunt 2 morr pe apa
GilortuluT, 2 puturT si I izvor.
Are I biserica deservita de
preot i I entaret.
In catun sunt localurile primal-id
si ale scoaleT.
Benge§ti-de-Sus, cdtun, al comuneT
Bengesti, pl. Amaradia,
jud. Gorj, la N.-E. catunuluT de
resedinta. E situat pe un loc
mal ridicat, mal sus de punctul
de confluenta. al GilortuluT cu
Ciocadia, i tntre aceste ape.
Are o suprafata cam de 600
hect. arabile, 6o hect. finete, 7
vie, 8 hect. pomet, 400 hect.
padure, 70 izlaz i 5 hect, vatra
satuluT.
Are o populatie de 70 fainicu
340 suflete i 40 contribuabilT.
LocuitoriT poseda 28
plugurT, 58 care cu boi, 5 carute
cu cal, 116 vite marT cornute,
21 cal, 183 oT si 28 rimatorT.
In catun sunt 2 puturi
izvor.
Benghea, lac, in insula Balta, pl.
Borcea, com. Cocargea, jud. Ialomita.
Benghiul, 'rival, jud. Braila; incepe
din Privalul - luT - Stancu.
Merge la S.-V. de se varsa in
Dundrea-MacinuluT, la Bechetul-
Iglita.
Benheci, pa-dure, in 'cartea de E.
a comuneT Tudora, jud. Botosani.
Se intinde pe Dealul-Mare
si vAile de prin prejur.
Benheci, pda'ure, in partea de
S.-V. a comuneT Trusesti, plasa
Jijia, jud. Botosani, in intindere
de 300 hect., proprietate a statullir.
Se exploateaza si e compusa
din stejar, teiu, frasin
jugastru.
Benia, izvor, in com. Chiojdisl

BENIA
din-Bisca, jud. Buzan, pe hotarul
Prahover ; se scurge in valea
BrAdetul.
Benia, loc zzolat i fes intins,
'filtre muntele Bradetul, din jud.
Buzau, Valea-Teiulur i Valea-
StubeuluT, in com. Chiojdul-din-
Risca, pe hotarul despre jud.
Prahova.
Benil (Gira-), girld, comuna
Valeni, plasa Podgoria, judetul
Muscel.
jud. Prahoya;
izvoreste din Dealul-Gruiulur,
com. Star-Chiojdul, plaiul
Teleajenul. Ia directia S.-V. si
se varsa in gira Chiojdul, tot
In raionul com. Star-Chiojdul-
Benil (Valea-), vale, com. Golesti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Benil (Valea-), loc de finele,
jud. Prahova, la E. de catunul
Cuibul, com. Gornetul-Cuib, pl.
Podgoria, ce se intinde pana
in dealul Baba-Ana si Dealul-Nucetulur.
Benil (Valea-), vale. jud. Prahoya,
uda partea de E. a cdtunului
Cuibul, com. Gornetul-
Cuib, plasa Podgoria, de unde
izvoreste. Curge de la N.-V.
spre S.-E., primeste Valea-Glodulur
si se vars1 in piriul Nuceteanca,
la localitatea numita
Podul-FrinculuI, com. Gornetul-
Cuib.
Benii (Virful-), loc izolat, in comuna
Strimbeni, plaiul VArbilatí,
jud. Prahova.
Bentul, cdtun al com. Tabaresti,
jud. Buzau. Are 530 locuitorT,
In 112 case.
Bentul, lac, situat la N.-V. de
65923 Mande DIO iolutt Geografli%
369
com. Batogul, judetul Braila.
Se formeaza din ploi si din topirea
zapezer. Vara seaca.
Bentul, lac, in com. Tabare5ti,
jud. Buzau, la marginea
Buzau. 10' ia na5tere de la Baltacu-Stuf
si se scurge in riul Buzdu.
Convine mult peste.
Bentul (Dudeasca-), mofie, in
coin. Tabaresti, cat. l3entul, ju
detul Buzau. Are 2200 hect.,
din caer 980 arabile, 152 pa
durea Cotul-Bentu , 200 izlaz,
300 fineatd i restul stuf si sterp.
Bentul-Sirbilor, adincdturd sau
gdvan, jud. Teleorman, pe mosia
Viisoara, in marginea riulur
Calmatuiul, la S., intre comunele
Liza si Viisoara.
Bentului (Valea-), vale, in jud.
Constanta, plana Hlrsova, pe
teritoriul comuneT rurale Cioba
nul, in partea apusanl a plasir
cea sud-esticd a comuner.
Este formata din valea Cisla, ce
pleaca din poalele apusane ale
dealulur Cardi-Cisla si din Valea-
BAlaceanulur, ce vine din poalele
vestice ale dealulur Muslul.
Cea d'india trece prin satul Cadi-00a
i amindoud, unindu-se,
merg printre dealurile Cadi-Cisla
la rásarit si Caraula la apus. Taie
drumul judetean Macin-Hirsova,
si se deschide In lacul Hazarlic-
Ghidl, in partea sudica a la
Benta, loc izolat, pe teritoriul
satulur Epureni, pl. Prutul, judetul
Fälciu, In partea de E.,
in valea de la confluenta piraelor
Cira i Balcoia, alaturea cu
Piscul-lur-Voda.
Din traditiune si spusele 13Atrinilor
se nareazA-despre acest
loc urmatoarele :
Aici odinioarà a fost tlrg secuese pi
dupii o invaziune a Titarilor, atIt tirgo6
BENTUL
vqit ctt locuitort, lucratort
de pamint, au parasit locuintele i s afi.
ascuns In partea despre Hu,I, mide pe
atunci eran codri seculart; iar Tatarit
gasind ttrgul nelocuit, i-a dat foc. Dula
retragerea I atarilor, locuitorit v ind
gul ars lecul pustiit, au ramas In partea
liu,ilor, unde fugiscra, fiind mal la
adapost priu codri. In nona lor apzare,
parte din Seca' se ocupan cu camtpia,
ast-fel localitatea s'a numit Ffu,i, de
la cuvintul maginar husit, care inseamnK
carne. Apoz, cu Incetul s'a format ora,u1
Locuitorit Ungurt afla i In Iiu,i
In satul Cornh-Luguri, se trag din
vechil locuitorI, stramutap de la Belga,
in aceste localitap.
Ca probabil cá acestr locui
torr se trag din vechii Secuenr,
ne incredinteaza un vechiu o
biceiu traditional al locuitorilor
catolicr din Hu0' i Corni,
carr °data in fie care an, la Q
zi hotarTtA, vin cu preotul in
aceasta localitate i fac rugaciunT
pentru sufletele mortilor,
ingenunchilnd pe locul unde ar
fi existat biserica ; iar dupa ter.
minarea procesiuner se retntorc.
Timpul cind a existat acest
tirg nu se cunoaste de batrinr,
lar daca versiunea e adevarata,
ca dupa arderea lur a urmat
Infiintarea orasulur Husr, atund
nu mar ramine cuvint, ca vechimea
ir e foarte adinca.
Bentul, lac, in plasa Ialomita-
Balta, com. Sarateni, jud. Ialomita.
Este format *din apele provenite
din debordarea riulur Ialomita.
Bentul, lac, in plasa
Balta, jud. Ialomita. Este situat
filtre satul Dudesti i canalul
Borcea.
Bentul, ädure, in pl. Ialomita-
Balta, comuna Copuzul, judetul
Formeaz1 cu padurea
Odaia-Calugarulur, un trup de
130 hect., cu esenta stejar, plop
si salde.
47

BENTUL 370 BERBENCENI
Bentul, vale, in plasa Ialomita-
Balta, spre V. si in apropiere
de satul Fratile0, judetul Ialomita.
Are forma une potcoave
contine apa numal cind riul
Ialomita debordeazd.
Bentul, vale, in plasa Ialomita-
Balta, com. Cazdnesti, jud. Ialomita.
Contine apa numaI cinc]
riul Ialomita debordeazd.
Bentul-de-Sus, lac, In plasa Ialomita-Balta,
com. Bordusani,
jud. Ialomita.
Bentul-Mare, lac, in plasa Ialomita-Balta,
com. Bordupni,
jud. Ialomita.
Bentul-Mo§-Dobrick lac, in
plasa Ialomita-Balta, com. Bordupni,
jud. Ialomita.
Benturi, lac, in insula Balta, pl.
Ialomita-Balta, com. Bordusani,
jud. Ialomita.
Benturi, doul lacurr, in insula
Balta, plasa Borcea, com. ocariciul,
jud. Ialomita.
Beorlegic-Tepe, movild, in judetul
Clnstanta, plasa Hirsova;
pe teritoriul comuneI rurale Calfa,
pe muchia dealuluT Turbencea-Bair,
bn partea rasariteana
a plasif si a comunel, aproape
de hotarul judetuldf. Are 318
m. i este acoperitd cu verdeata.
Berarul, jud. Prahova. (VezI Berivoe).
Beräria, tnip, din Tirgul Ncamtu,
pl. de Sus Mijlocul, jud. Neamtu.
Berbecari saU Räsuceni,
pendinte de comuna Rdsuceni,
jud. Vla5ca.
Berbecari, vale, judetul VIaFa,
ce duce prin Rasuceni, de la
care sr-a luat si numirea de Rdsuceni-Berbecari.
Berbecarul, vtilcea. (VezI Burlistea,
jud. Teleorman).
Berbecel (Movila-lui-), movild
insemnatd, in com. ZiNteanca,
jud. Buzar', cdt. Hahnanalele, pe
'no& Ercari,
Berbecelul (11,15gura-), viligurd,
la S.-E. comuna Belitori,
jud. Teleorman.
Berbece§ti, nundre vechie, a satuluI
Stanilesti, jud.
Berbecul, movild, in com. Gavanesti,
lingA lacul Costeiul, judetul
Buzda.
Berbecului (Poiana-), loc
lat, in com. Nehoiasul, jud. Buzar',
cdt. Gura-SiretuluI, ratnificatie
din muntele Piciorul-BaliI.
Berbecului (Valea-), vale, jud.
Olt ; izvoreste de la E. de com.
Negreni, pl. Vedea-d.-j. Se varsa
in Orla Negri5oara, in raionul
com. Negreni.
Berbenceni,covt.rur.,jud.Bactig,
pl. Siretul-d.-s., situatd pe valea
piriuluI Odobul, care dupa ce
se incarca pe teritoriul el, cu
Girla-de-la-Valeni, se varsa d'a
stinga nIulul Siret.
Se compune din 5 Mune:
Berbenceni, Valeni sau Berbenceni-MicI
si Gura-DrumuluI.
Fundeni - Razasesti, Berben -
ceni-Razasesti i Chiticeni faceati
parte (1803) din jud. Roman, Ocolul-d.-j
. (e Con (lea Liuzilor., in
oUricarul. lui Codrescu, Vol.
VII, p. 280-283).
In Statistica din 1874, gasim
comuna alcatuita numaI din cele
(natal 3 catune.
Se invecineste: la N., cu comuna
Ciuturesti, jud. Roman, si
Cu com. Odobesti; la S., cu comunele
Sacueni i Prdjesti ; la V.,
Cu sectia Hertiona, din com. Odobesti
; la N., cu com. Poiana-
Iurascu, jud. Roman.
Scoall are, de curind infiintata.
Se numard 4 biserici
todoxe, deservite de 2 preotI si
2 cintaretT. Sunt 267 case de
locuit si 4 circiumI.
Populatiunea numard 271 capT
de familie si 996 sufl., dintre
carI: 980 RominT, 12 .IzraelitI
4 ArmenI, totI de protectiune
romina. Dupa felul ocupatiunir
se deosibesc: 512 agricultorI,
15 meseriasI, 2 comerciantI, 4
profesiuni libere, 17 muncitod
si 19 servitorI. 'Sub raportul instruefiuner,
gdsim 76 carI
citi si serie, din care 16 feineI,
920 carl nu stiti carte. ContribuabiliI,
dupd recensamintul
pentru periodul 1891-1896, se
ridica la 212. Dupa legea ruraid
din 1864, s'a(' improprietarit
9 loc. CU 22 fiacr i 40 pr:i-
Pul* pdmint in tarind,
Seinanaturile si recolta in anul
t890-189t aU fost: grki
1259,90 hectol., porumb 2313,40
hectol., Drz 924,50 hectol., ovaz
468,70 hectol., rapip 352,60
hectol., cin epa. 64,50 hectol.,
cartoff 7229,600 kgr., fasole
3614,800 kgr., mazare 8520,600
kgr., livadd natural', finete
296930 kgr.
Totalul paminturilor de cultura.
este de 873,33 hect.
Terltoriul comunal are o Intindere
de 1522,95 hect. Suni
5 proprietarI: Theodor Codrescu
are o mosie de 101,69 hect.,
cu un venit anual de 1635 ler;
Lascar Em. Lupa5cu are o n'o,
sie de 191,63 hect., cu un venit
anual de 3700 lel ; C. Davidescu
are o mosie de 60,87
hect., cu un venit anual de 140'2

BERBENCENT 871 BERBESTI
le!; Zamfira. Nacu are o mosie
de 211,87 hect. cu un venit de
4358 ler ; Petru Negel stapineste
82,94 hect. si are un venit anual
de 1720 le!.
Totalul impozitelor este de
906,12 ler.
Pacturile, care sunt marunte,
au o suprafatä. de 137 hectare.
Viile ocupa o intindere de 21,23
hect., care, in 1890, ati produs
15,20 hectol. vin negru i 620,80
hectol. vin alb.
Animale sunt 78 cal', 789
vite cornute, 139 porcr, 18 capre
si 278 of, can apartin la
28 proprietarT i carr, in 1891,
au produs 561 kgr. tina turcana.
S tup: de albine sunt 169, care
la 1890, au dat 654,537 kgr.
miere si 218,179 kgr. ceara.
Budgetul comuner pe exerci-
Vul 1891-92 are la venituri, 1.
3554 b. 29, si la chelt., 1. 1161
b. 23.
Teritoriul comuner este strabatut
de 2 cal comuna/e: una
prunduita, ce pleaca din satul
Berbenceni si trece prin Fundeni
; alta neprunduita, ce pleacA
din Chiticeni. Amincloud dar: in
catea judeteana, ce merge la
Baca.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului, 18 kit.; la com. Odobesti,
14 kil.; la comuna Sä
cuieni, resedinta pla.siI, 5 kil.
la Prajesti 1 i kil.
Berbenceni, sat, jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-s. i resedinta comuneT
cu acelasT nume, situat pe
piriul Odobul. Bisericr sunt z:
una cladita din vechime de ealugar!,
acum in stare de ruina,
si care a fost schit, si alta infiintata
la 1881 de locuitorr,
deservitd de un preot si un dascal.
Se gasesc z circiumr. Cap!
de familie sunt 84 si sufl. 360.
Animale sunt : 28 cal, 297 vite
cornute, 68 porcI si 16 capre.
Berbenceni, Bärbinceni sau
Berbinceni, vzofie, jud. Bacau,
pl. Siretul-d.-s., cu o intindere
de 900 fOlcr dimpreuna cu pa.durile,
care se intind prin com.
Cu acelas: nume.
Despre aceasta mosie extragem
: Mosie cu part: i razeseasca,
in care are parte
Medelnicerul Vasile Nacu, jara
din räzesr sunt Nicular Balaita,
Ionita Caldroiu, urmasir lur Condurachi
Ariton, Vasile Timofti
sau Moga, D. Damaschin, Ion
Lozinsca, Stefan Obreja, Ionita
Domescu j alth mar multT 21zesT
in ea; jara la 1843 Lupu
Damaschin, se judecä pentru
rescumpararea a r6 stinjenr din
ea, cu Medelnicerul Vasile Nacu,
fostul ginere al Paharniceser Catinca
Burchi. Are sat cu o bisericä,
46 mazill, I capatlier, 7
nevolnicI, 8 vadane, 4 slujbast
volnicr, i jidov; pe
Chiticeni, Fundeni, Hertioana
altele, cu un numar de 75
locuitorT». (Th. Codrescu, Buciumul
Romin , pag. 234).
Berbeni, fost picket de granita
la munte, in plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Berbeniceni, mahala, jud. Mehedinti,
in pl. Motrul d. s.; tine
de com. rur. Floresti, numita
Berbenita.
Berbeniceni, makala, jud. Mehedinti,
in com. rur. Dragotcsti,
pl. Vailor.
Berbe§ti, com. rur., pl. Oltetul
d.-s., jud. Vilcea. E compusa
din 4 catune: Damteni, Pasare],
Valea-Mare i Berbesti. Numele
satt, se crede, a veni dela Barbin,
un fugar, venit aci cam pe
la anul 1682, in timpul Domnie:
luI Serban Vocid Cantacuzin.
Neamului sau i s'a zis Berbi-
nesti si din ce in ce a ramas
Berbesti.
Este situata pe marginea riu
lur Titila, la departare de 54
kil, de capitala judetulur si la
IO kil. de a sub prefecturer.
Are o populatiune de 1736
loc., 870 barbatr si 866 femer;
250 cap! de familie ; 170 con
tribuabilI locuind in 304 case.
In com. sunt 4 bisericr: una
in Berbesti, acuta la anul I866;
a doua in Ddniteni, fondata la
anul 1854; a treia in Pasarer,
fondata la anul 1841 si cea din
Valea-Mare, zidita la anut 1845.
Toate sunt zidite Cu spesele lo
cuitorilor.
Locuitori: se ocupa in spe
cial cu agricultura. Mestesugarr
sunt : 4 dulgherr si 2 cizmarr.
Cea mar mare parte din lo
cuitorr sunt mosnent ; 12 s'aa
improprietarit la 1864, pe rnosia
statutur Berbesti, cind li s'ad
dat 49 hect. pdmint.
coala s'a infiintat in anul
1891. Localul e proprietate par
ticulara. CopiT in virsta de scoall
sunt 91, 54 bleti 5i 37 fete. Stiu
carte 42 barbatI si 5 femer. Cu
intretinerea scoaler, statul chel
tueste anual 1080 le!.
Tujca se fabrica cam 2500
decal. anual.
Intreaga comuna arc 525 hect.
Terenul cultivat produce cam
500 chile porumb i putin gnu.
In comund sunt 300 merT, 250
perr, 450 nucr, 200 ciresr; iar
livezile dau 200 care de fin.
Soseaua judeteana pune in
comunicatie aceasta comuna. cu
comunele Turcestr i Slavesti.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1300 leT.
E brazdata de dealurile : A
lunul st Balteni si udata de valle:
Rosioarer, Piriul Mire, Cadau e!,
si de riul Tiriia, care ucla centrul
comuner.
Se margineste cu comunele

BERBEM 372 BERCA
Turcesti, Pojogi, Badeni, Alunul
si la S. cu. Valea-StrimbeT.
Berbe§ti, sat, face parte din com.
rur. cu acelasI nume, plasa 01tetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o
populatiune de 425 locuitorI,
221 bärbatI si 204 femeT. Aci
e o biserica fondata la an. 1866.
Berbe§ti, deal, in raionul comuneI
Berbesti, plaiul Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
7 hect. 50 ar. vie.
Berbe§ti, mofie a statului, pendinte
de manAstirea Polovraci,
jud. Vilcea, care pe periodul
r886-96, s'a arendat Cu 2010
ler anual.
Berbe§ti, padure a statulur, in
intindere de 300 hect., l'esta
pendinte de manastirea Polovraci.
Situatä in comuna Turce.sti,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea,
si fermata din trupurile Ghigi
(200 hect.) si Valea-Rosiori
(roo hect.).
Berbe§ul, vale, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, prin
care curge Piriul-Berbesuluf.
Berbe§ului (Pirtul-), izvoreste
din jud. Mehedinti. Udd
teritoriul com. Argetoaia, trece
in com. Salcia, pl. Jiul-d.-s.,
jud. Dolj, unde se varsa pe epa
dreapta a riulur Valea-luI-Petru.
Primeste ca afluentr plraiele :
Leurdoasa, Macrea si piriul Secul,
ce vine din comuna Secul,
jud. Mehedinti.
Berbota§i-Orman, pe-idure, in
intindere de vre-o 18o hect.,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua., pe teritoriul atit rominesc
cit si pe 'el bulgaresc al com.
rur. Garvan. In partea de miaza-zi
a plasiT si a comuneT se
intinde pe ramificatiile orientale
ale dealuluT Garvan-Bair, printre
valle Culac-Punar-Ceair
Cara-Culac. Este strabatuta de
un drum comunal Ciuciuc-Cainargi-Cranova.
Esentele principale
: fag, carpen si tuaris.
Berca, sat de resedinpl -al com.
Piclele, jud. Buzati, cu 550 locuitorI
i 131 case. De dinsul
s'a alipit cdtunasele : Atirnati,
Alexesti, Dimulesti i Valea-Lupula
Berca, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-j., cdtunul comuneT
Padurea Berca a statuluT,
are 200 hect.; cu esenta salde.
Berca, loc arabil, jud. Tecuchl,
situat in partea de S.-E. a satuluI
erbänesti, com. Liesti, in
marginea padureT Hanul-Conachi.
Aceasta mosie este proprietatea
d-luT Gheorghiade. Se intinde
spre E. pana' in valea
mätuiulur si la S. pana. In proprietatea
d-luT Veron.
Berca, mr-indstire, In comuna Pidele,
cat. Berca, jud. Buzati, situata
pe un ¡Irak si strategic
pise, ce se ridica pe malul sting
al riuluI Buzati, d'asupra catunuluT
Berca. Ea a fost fondata
de Mihalcea Cindescu si sotia
sa, Alexandrina Cantacuzino, la
anul 1694. E insemnatä prin
arhitectura eT si mal cu searna
prin sculpturile in piatra de la
usa intrareT si de la coloanele
din mijlocul bisericer, carT sc
disting foarte mult prin armonia
formelbr si gustul ce a condus
pe sculptor. MaT multe coloane
de piatra, ce sustineall amvonul,
care s'a darimat, aü fost
profanate, puindu-se doua, ca
sa sustie cotlonul bucatárieT de
la Rema; iar dora, pe cel de
la Episcopie. Usile de la filtrare
sunt de stejar, sculptate cu o
mare maestrie ; in mijloc poarta
inscriptiunea : «Mihalcea , Vel
Stolnic Cindescu, Alexandrina
Cantacuzino».
Biserica a fost inconjurata de
un patrulater de zidurT tarl
de vaste palate, din care timpul
5i focul, n'a lasat de cit
ruine. Beciurile caselor se conserva
inca bine. Sunt demne de
vazut boltile si stilpiT ce le sustin.
Din beciurl pleacd dora
subterane boltite : una in partea
de E., care merge pana in
malul riuluT Buzar', distrusa in
mare parte, si alta spre N.-V.
in padurI, care abia se mai cuneaste.
Totul in fine denota., ca ea
a fost zidita de Cindesti, ca sa
le serve de cetate, unde sa se
peala fortifica si la pericol sa
fuga prin subterane.
Frontispiciul este acesta
«Cu vrerea Tatäluf, cu ajutorul
FiuluT si cu sporirea DuhuluT
sfint, ziditu-s'a din temelie
aceastä sfinta i dumnezeeasca
manastire, intru slava si lauda
a tot tiitoruluT Dumnezca, de
robul luI Dumnezeti Mihalcea
vel Stolnicul si de roaba luT
Dumnezeil Alexandrina Cantacuzino
sotul Dumisale i si ey
Mihalcea, Moise, erban si s'a
inchinat intru paza i fericita
sfintilor mal marilor cerestilor
VoevozT Michael si Gabriel, ca
sa fie D-lor vednica pomenire.
Slava luI D-zeri cela ce ne-a
ajutat dupl inceput de am ajuns
si sfirsitul. i s'ati zidit In
zilele blagocestivuluT domn
Constantin Basarab Voevod, la
anul 7202. flailiwe' 1694 Iunie 6».
Dipticul ctitorilor : Mihalcea,
Ana monachia, (se vede ca Alexandra
Cantacuzino, dupa. moartea
sotuluI el', a intrat in vleata
m o n achal a.), Mi halcea, C o nstantin
Voevod, Maria Doamna, Ma-

BERCA 873 BERCENI
telii Voevod, erban Voevod,
Palma, Vdriste, Ursu, etc.».
Aceasta biserica a fost metoh
al Episcopier Buzad, care administra
si averile sale. AzI e
biserica de mir. In casele ce ati
mal ramas este instalata o scoala
primara Cu 4 clase. coala a
fost Infiintatd de Episcopul Dionisie
in manastirea Nifon, cu
scop de a prepara pe fiiI
tenilor pentru seminariI. Dupa
moartea sa, scoala a trecut la
stat, care a mutat-o aci.
Berca, numire, ce se mal da mofiet
13acleni-Pietroasa din com.
Pietroasa-d.-j., jud. Buzati.
Berca, numire, ce poarta o parte
din mafia statuluI Piclele si Urlatori.
E numita de locuitorI
Piclele-Berca. Se afla In jud. Bu-
Berca, piidurice, parte din padurea
Hanul-Conachi, in partea
de E., pe teritoriul com. Liesti,
pl. Birlad, jud. Tecucia.
Berca-Bradul, mofie a statulul,
jud. Buzad. (Vez! Bradul).
Berca-Mierlari, mofie, jud. Buzaii.
(Vez! Mierlari).
Berca-Sfoara, numire, ce mg
poarta sfoara de mofie Albesti,
din com. Albesti, jud. Buzati.
(Vez! Albesti-UngurenI).
Bercarul, vad, jud. Braila, la
N.-E. de satul Cazasul, pe unde
coboara drumul de fier si drumul
muchia Baldovinesti.
Berareasca, pirliaf, afluent al
NerejuluT-Mic, In partea-I dreapta,
jud. Putna.
Bercea (Rusca-luI-), surpeiturd,
In malul OltuluT, jud. Olt, teritoriul
com. Gostavatul, pl: Siuld.-j.,
in dreptul c5.tunuluI Z5.noaga.
Berceluiul, baltd, jud. Teleorman,
formata din revarsarile
Duna'reI. Gura acesteI baltI, la
care sunt facute inchizatorI pentru
ca pestele sa nu poata fugl,
este In dreptul comuneI F15.m'inda
i poarta numirea de Veriga
; iar cind apele Dunard vin
prea mar!, ele se in tind pe lunca
dintre Dunare si Olt. Sunt anI
elnd apele Dunarel si OltuluI rev5rsate
de °data, inunda' tot acest
teren i chiar parte din soseaua
Turnul-Port.
In aniI ce! bunI se scot cantitatI
insemnate de peste din
aceasta baltd ; une-orf se scoate
peste 500000 kilogr. Varietatile
de peste sunt : crapul $i
stiuca mal cu osebire, salaul, linu,
carp.cuda si cega.
Berceni, com. rur., pl. Cricovul,
jud. Prahova. Inainte vreme apartinea
de plasa Cimpul si se
numea Moara-din-Cupe.
Este situata.' pe loc ses,
riul Teleajenul, la 7 kil, departe
de capitala judetuluI si la 15
kil, de resedinta plasiI.
Se compune din doua catune:
Berceni i CAtunul, avind o populatiune
de 712 locuitori, 413
barbatI, 299 falla, In care inhl
si 23 familif de l'Izara'.
CapI de familie sunt 60 ; contribuabili
140 ; locuesc in 154
case.
In comuna este o biserica,
construita din noci In anul 1891,
deservita de un preot.
LocuitoriI se ocupa numaI cu
agricultura. Produsul muncei
desfac in orasul Ploesti.
LocuitoriI, in numär de 117,
s'ají improprietarit la 1864, pe
mosia Berceni, dindu-li-se 430
hect. ETaü 30 cal, 189 bol', 118
vacT, 6 bivolT, IooT oT si 69 porcT.
In raionul comuneT, pe apa
Dlinbul, e o piva i o moara.
coala exista in comuna din
anul 1893. Localul e proprietatea
comuneI. Copa' in vIrsta
de scoala sunt too: 56 baetT
$i 44 fete.
Un hect. produce pana la T4
hectol. uta si 14 hectol. porumb.
Comerciul se exercita de un
singur circiumar.
Budgetul comuneT prezinta la
veniturT suma de le! 2538.54;
iar la cheltuelT de ler 1970.
Prin comuna trece o singurd
qosea, ce merge spre orasul
Ploesti.
E udata de 111.11 Teleajenul $i
de rtul Dimbul.
Berceni, sat, face parte din com.
rur. Bobesti - Baläceanca, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov.
Suprafata totall a satulul e
de zo6o hect., impreuna cu Bobesti.
Apartin d-luI proprietar
Gr. Balaceanu 820 hect. s't locuitorilor
240 hect.
Numarul vitelor marf e de
139 si al celor micI de 170.
Berceni (Bolintinul-Cotroceni-),
sat ; face parte din com.
rur. Bolintinul-din-Deal, pl. Sabarul,
jud. Ilfov, in apropiere
de riul Ciorogirla.
Se Intinde pe o suprafata de
599 hect. Are o populatie
570 loc.
D-1 Em. Baleanu i statul ail
337 hect. $i locuitorif 262 hect.
ProprietariT cultiva 22 hect.,
115 pldure. Locuitorif cultiva
tot terenul, rezervind 2 hect.
pentru cultura vieL
Are o povarna. Comerciul se
face de 2 circiumari si i hangiu.
Numarul vitelor mar' e de
291 si al celor miel de 469.
S'au stabilit in sat 29 stra'a

RERCEN1 374
Berceni, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Berceni, vale, ce trece prin com.
Blejesti, plasa Glavaciocul, jud.
Vlasca. (VezT coin. Blejesti).
Berceni-Dobreni, coin. rur., pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situatä. la
S. de 13ucuresti, pe un afluent
al riului Sabarul, la distanta de
13 kil. de Bucuresti. Sta in legatufal
cu Dobreni prin o sosea
vecinald. Este situata pe un
loc ses si o valceluse, care poarta
numele comuna
N'are niel un ca'tun alipit.
Se intinde pe o suprafata de
2417 hect. si are o populatie
de 887 locuitorr, carI traesc in
194 case si i bordeia.
D-I I. Pr. Dimitrescu are 1871
hect. si locuitorir 54.6 hect.
Proprietarul cultiva 1807 hect.
(5 sunt sterpe, 29 izlaz).
Locuitorif cultiva 502 hect.,
o sunt sterpe, 29 izlaz, 5 vie).
Comuna numara 183 contrib.
.si arc un budget de leT 34381a
veniturr si 3526 leT la cheltuell.
In anul 1885 eraa 170 contrib.
In comuna. e: o biserica cu
'hrainul Sf. Nicolae, deservita de
2 preotT ; o scoald mixta, frecuentata
de 16 elevl si eleve,
cu intretinerea careea statul
comuna cheltueste anual 1760
leT ; i masina de treierat, 2 podurT
statatoare.
In com. sunt 2 bälV.
Numarul vitelor e de 682 vite
marT : 183 cal epe, 316 bol,
184 yac! i viteT, si de 1281
vite 123 porcT i 1158 of.
Dintre locuitorT 207 sunt plugarT
si 5 aa diferite profesiunl.
Aratura se face cu 188 plugurT
: 177 cu boi i ii cu cal.
LocuitoriT aa 168 care
rute : 151 cu bol si 17 cu cal.
Improprietariti sunt 74 locuitorT
i neimproprietaritT 147.
Comerciul se face de 7 &irciuinarT.
Bercenilor (Movila-),
pl. Bailesti, com. Afumati, in
satul Amzulesti, jud. Dolj.
Bercenilor (Stufäria-), stufdrie,
plasa Balta, com. Macesuld.-j.,
jud. Dolj.
Bercestl, cdtun al com. Balanesti,
jud. Buzar!. Arc 18o locuitoff
si 40 case.
Bercesti, cdtun, apartine comunei
Cerradia, jud. Gorj. E situat pe
partea drcaptá a piriuluT Cernadia.
Numele ?I este dat de
Bercescu, fondatorul sda. LocultoriT
sunt venitT din comuna
Voineasca-de-Lotrul, pe la anul
1690. Are o suprafata cam de
1530 hect., producind aproximativ
350 hectolitri porumb,
172 kgT. fasole, 1205 litri tulca,
433 kgr. Una, roo kgr. cinepa,
2 kgr. ceard si 150000 kgr. fin.
Are o populatie de 17 fam.
cu 392 suflete, din care ioo
contribuabilr. LocuitoriT poseda
21 plug-urT, 3 cartite cu cal, 33
care cu bol, 148 vite mar.' cornute,
39 cal, 289 oil 8 capre,
to rimatorT.
Catunul are o biserica zidita
de locuitorT la anul 1835 ; 3
morT si 5 fintinI.
Bercii (Särätelul-), jud.
Buzail. (Vezr Saratelul-Bercil).
Bercioaia, in com. Milne3ti,
eät. Ciomagul, jud. Buzar],
acoperita cu padure si izlaz.
Bercioaia, mofie, in com. Manesti,
jud. Buzati. (Ved Mayra).
Bercioaia, locuinid izolatd,
comuna Domnesii, judetul
Musca.
3F.REASA
Bercioiul, sat, cu 222 loc., ¡ud.
Arges, pl. Topologul; face parte
din com. rur. Birsesti-Bercioiul.
Are o biserica cu hramul Top.-
SfintiT, avind un preot si un
cintaret.
Bercioiul, cu o ?Enluciere
de 1077 pogoane, din care cea
maT mare parte padure, judetul
ArgeS, pl. Topologul, proprietatea
statuluT i foasta pendinte
de manastirea Cozia. Are o arena'
anualä de 1200 leT.
Bercioaia, vale, izvoreste dupa
propriet. statuluT, numita Deal.
Curge prin comuna Domnesti,
plaiul Nuc!,3oara, jud. Musca,
de la V. spre E. Din an in
an ingrijeste pe locuitorT, prin
pagubele ce le face, maT ales
in timpiT ploiosT, cind devine
furioasd.
Berdila, vale, pl. Bistrita-d. s.,
de pe teritoriul com. Ciumasi,
jucl. Bacati.
Berea, deal, jud. Falda. Incepe
de la Ripa-Porcing, com. Hurduji,
pl. M jlocul, vine in partea
de V. de Elan, la o depOrtare
de I kil. Pe acest deal se face
cultura de cerealc.
Berea (Balotesti), tnip de pridure,
jud. Putna. (Vez! Mera-Balotesti).
Bereasa, com, mur., in centrul
plasif Mijiocul, jud. Vasluiti, la
28 kil, de orasul Vasluia ; i la6
kil. de CodAesti, resed.
Este situata pe treT dealurT: al-
BereseT, al-BotoaeT i Riscani,
carT se tin cu dealurile Cirlesti
si Bolati. Este formata din satelc:
Bereasa, Riscani, Cirlesti i Botoaia.
Are o suprafata. de 2145
hect., din carr 12 hect. padure
si 1416 hect. loe de cultura, fi-

BEREASA 375 BERENDWI
nat l imas sunt ale proprietata,
lar 709 hect. sunt ale locuitorilor.
In aceste 709 hect.
intra $i 8 hect. padure $i 2
hect. vie. Are o populatie de
216 familiI cu 636 suflete, futre
carl fam. Evrer. Locuitorif se
ocupa cu agricultura $i cre$terea
vitelor. ET poseda : 61 plugurT,
67 care cu boT, 6 pluguri
$i 26 carute cu caí,. precum si
70 stupf.
In aceasta comuna sunt: 3 bisericT
Cu I preot $i 3 cintaretT
2 iazurT ; 2 circiumr. Comerciul
se face de 3 RominT $i 2
strainl.
Budgetul com, e de 1780 leí la
veniturT si 1739 leT la cheltuelT.
Numarul vitelor e de 301 vite
marT cornute, 287 oT, 70 cal
$1 58 rirnatorI.
Bereasa, sat de re$edinta, la S.
de comuna Bereasa, plasa Mijlocul,
jud. Vasluiti. E situat pe
coasta dealuluT Bereasa, numit
al-Danestilor. Se intinde pe o
suprafata de 572 hectare, din
caff 7 hectare padure si 4 hectare
vie. Are o populatie de 124
familii, Cu 382 suflete, RominT,
raze$I si 21 EvreT. Locuitoril se
ocupa cu agricultura, cre$terea
rvitelor si putin cu cultura albinelor.
ET posea 42 plugurI
46 carute Cu cal, precurn $i 20
StUpr cu albine.
In acest sat este o biserica
facuta de ob$tia locuitorilor $i
deservita de I preot $i 2 da,scal.
Numärul vitelor e de 119
vite marT cornute, 4E cal, 115
oI $1 25 rimatorT.
Prin partea vestica a saltad
curge piriul numit al-Beresel,
care ese din iezi$orn1 de pe mosia
Ri$cani si se varsa spre S.
in apa Telejna.
Bereasca, jud. Prahoira. (Vezr
Tirgforeanca).
Bereasca, deal, jud. Ia$1. (Ved
Dealul-Mare, coin. Voinesti, pl.
Stavnicul).
Bereasca, mofie nelocuitd, in pl.
CimpuluT, comuna Condeesti,
jud. Ialomita.
Bereasca, pcidure, in pl. CimpuluT,
com. Condeesti, jud. Jalomita,
pe mosia cu acela$T nume.
Bereasca, pirîu, jud. Iasi; izvoreste
de sub dealul Voinesti, pl.
Stavnicul. Curge spre E., infra
in com. Mogo$e$ti, trece pe sesul
Vocotesti-MInje$ti, $1, dupa
ce se impreuna cu pirlul
je$ti, se varsl in iazul de la
Birca.
Bereasca-de-Jos, mahala, din
coin. rur. Ploe$tiori, plasa Tirgsorul,
judetill Prahova. MaT inainte
se numea Ploesciori-DimitriuluT.
Bereasca-de-Sus, máliala, din
coin. rur. Ploestiori, plasa Tirgsorul,
jud. Prahova. Mal inainte
se numea Ploestiori-ManastireT-
Märginenf $i Bereasca-Veche.
Berendeasca, mofie a statuluT,
in comuna Simileasca, judetul
Buzaii. (Vea Verguleasa).
Berendeasca,nwie, In coin. Tintesti,
jud. Buzda, de 580 hect.,
mal toate arabile ; apoT izlaz,
fineata si un mic pile de padure:
UlmiT.
Berendeasca
mo§ie, in comuna Tinte$ti,
jud. Buzar', Cu 320 hect.
arabile. Facea maT inainte un
corp cu Berendeasca. Are o mica
padure Cu 2 hect. : UlmiT,
Berendei, sat, Cu 31 familiT, judetul
Arge$, plasa Pite$ti ; face
parte din com. rur. Galasesti.
AicT este resedinta primarieT comuneT.
Berendei, vdlcea, judetul Olt, pe
teritoriul comuneT Corbul, plasa
Mijlocul. Ese din dealul Runcul
; curge catre S.-V. $i da in
Vedita, pe stinga el, Itngä catunul
Branistea.
Berendeiul-Noti, sat, jud. Olt ;
face parte din comuna Daneasa,
pl. Siul-d.-j. E situat pe Valea
OltuluT, futre Olt $1 malul drept
al SiuluT, la 3 kil. distantil de
Daneasa, resedinta comuna Are
o populatiune de 358 locuitorI,
din carT so improprietaritT dupti
legea rurala. Ad i e o biserica
zidita la anul 1743. Locuitorif
ati 170 vite marr cornute, 18
caT, 200 Or si 45 porcT.
Berendeiul-Vechiil, sat, jucletul
Olt, pendinte de com. Gostavatul,
plasa Siul-d.-j , situat
pe malul drept al SiuluT, la 2
kil. spre N. de Cioflanul, re$edinta
comuna'. Are o populatiune
de 420 locuitorT, 220 barbatr
$1 200 t'eme, din carI 30
sunt improprietaritT dupa legea
rurall. El posea upo vite finad
cornute, 19 cal $1 epe, 598 °I
si io8 porcI.
Aci se afla o biserica fondata
la anul 1859 de Mihail Comaneanu
$i reparata la anul 1893.
Berende§ti, sat, pe riul Arges,
cu 167 locuitorr, judetul Arge$,
plaga Lovi$tea, face parte din
coin. rur. Corbeni. (Ved acest
nume). Are o scoala primara
rurala, o biserica cu hrainul Adormirea,
deservita de un preot
$1 un cintaret.
Berendelti, sat, jud. Roman, ce
exista mal inainte in plasa
dova. Astit-zr este desfiintat.

BERENDWL 870 BEREFFI
Despre el, un document de la
1606, Mala 12, dat de Irimia
zice el l'a dat, impreund
cu satul SAbaoani, danie
manastireT Secul. El a fost asezat
dupa toata probabilitatea pe
sesul SiretuluT, la Est de satul
Sdbaoani, acolo pe unde curge
asta-zT piriul Berendisul, si unde
traditiunea locuitorilor de prin
prejur, pune un vechiti cimitir
ruinele une! bisericT cu acest
nume, Berendesti. El era locuit
de UngurT, carT de sigur la desfiintarea
satuluT s'al] mutat in
Sabdoani.
Berendisul, pirM, ce curge prin
plasa Moldova, comuna 'ramaseni,
jud. R ornan. Izvoreste din
marginea de Est a platouluT ce
separa basinul SiretuluT de al
MoldoveT. Curge de la Vest la
Est prin $esul SiretuluT si se
varsa in nul Siret, de-a dreapta,
la satul TAmaseni.
Beresei (Dealul-), deal, judetul
(Vez! Suranesti, deal).
BereseI (Dealul-), deal, pe care
se aflA satul Bereasa. din com.
Bereasa, plasa Mijlocul, judetul
Vasluiti.
BereseI (Pirlul-),.pfrig, ce curge
dintr'un mic iezisor, de pe mosia
Riscanilor, din comuna Berensa,
pl. Mijlocul, judetul VasstrIbate
teritoriul acesteT
comunT, trece prin partea vestica
a satuluT Bereasa si la sudul
comuna da in apa Telejna.
Beresti, com. rur., plasa Bistritad.-s.,
judetul Bacati, situata in
valea piriiasuluT Beresti si pe
dealurile dintre Bistrita i Siret.
Se compune din 3 catune :
Beresti, resedinta, Climesti, maT
sus si Padureni, mal la Sud de
Beresti.
Pe la 1803, cind s'a tntocmit
Condica Liuzilor, se afia in judetul
Neamtu, ocolul Siret, sub
numele de Beresti-ItestT. («Uricarul»
luT Codrescu, vol. VII,
pag. 272).
Se invecineste : la Nord cu
teritoriul comuna Galbeni, judetul
Neamtu, de gara areia
se indeparteaz5. cu 6 kil. ; la
E., cu teritoriul comuneT erbesti
; la S., cu sectia Bradul
(comuna erbesti) ; la Vest cu
teritoriul comuneT Racova.
Are o scoalA mixt1 in satul
Beresti, care functioneazA din
186o, Intretinutd de stat si asezata
inteun local clàdit cu valatucT,
inchiriat de coinund. La
1891, scoala a fost frecuentata
de 29 copiT, dintre caer 9 fete.
BisericT sunt 3, deservite de
preot si 4 cintaretr. Se numAra
370 case de locuit, dese,
si 7 circiumT.
Populatiunea numara 368 cap!
de familie si 1525 suflete, dintse
carr 1480 RominT, 34 IzraelitT,
9 Armen! i 2 UngurT, totT
de protectiune rominá. Dupà felul
ocupatiuneT se deosibesc in :
600 agricultor!, ti meseriasT, io
comerciantI, 25 profesiunT libere,
40 muncitorT si 31 servitorT.
citi si serie iii, dintre carT
femeT ; nu stiti carte 1414,
dintre carT 745 femeT. ContribuabilT,
dupa recensAmintul pentru
periodul 1891-96, su nt 323.
Semanaturile si recolta lor,
in anul agricol 1890-1891, a
fost :
Griti, 5104.10 hectolitri ; secara,
25.8o hectolitri; porumb,
10724.20 hectol. ; orz, 2175.80
hectolitri ; ovdz, 103.20 hectolitri
; rapitd, 430.00 hectolitri ;
cinepa, 64.50 hectolitri ; cartoff,
173510.400 kgr. ; fas., 3614.800
kgr. ; mazare, 774.600 kgr ;
vada naturala, finete, 54222 kilograme.
Totalul prtmtnturilor de cultura
este de 1149.72 hectare.
Dupd legea rurala din 1864
s'ati dat 129 flicT i 40 prajinT
pamint, la 38 locuitorr in improprietarire.
Comuna are o Intindere de
3661 hectare. ProprietarT marT
sunt : urmasiT luT Alexandru Catargiu,
care stApinesc o intindere
de 501 hectare, ce le da
un venit de 10000 leT anual ;
Ovanes Christea, care stdpineste
387 hect., ce dart un venit de 9000
leT pe an ; Mihail Costea Haret,
107 hectare, care-I dà 1700 leT;
urtnasir luT Gh. Rdzmerità, cu
i8o hectare si venit de 3000
leT ; Pr. C. Borcea, 95.28 hectare
i venit 2300 leT; si Dimitrie
Giosanul cu 50 hectare si
venit de 1800 ler. Impozitele
ating cifra de 1555 leT.
Padurile (cea maT mare parte
m'it'runt,1.) ocupa 410 hectare.
Viile ati 168 hect. si ati produs,
in 1890, 51.68 hectolitri
vin alb.
Animale sunt : 144 caT, 817
vite mar! cornute, 264 porcI
1328 o!, carT apartin la 21 proprietarT
i carT, in 1881, ati dat
2656 kgr. Una amestecata.
StupT de albine se gasesc 60,
care, in 1890, ati dat 232.380
kgr. miere i 77.460 kgr. ceard.
Satele acesteI comune sunt
legate 'filtre ele printr'o cale vecinall,
venind de la Ciumasi
care r5spunde printeo alta, comunall,
la com. erbesti, talud
calea ferata si soseaua nationala
Bacati-Roman.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 18 kil. ; la Girleni,
resedinta plasiT, 8 kil.
Budgetul comuneI pe exercitiul
1891-92 are : la venituri
leT 5245, batir 56, si la cheltuielT
ler 2885, banI 65.
Beresti, com. rur., plasa TazlAul-

BERETI 377 BERETfi
d.-j., jud. Bac, situata de-a
dreapta riulut Tazläul-Mare. Este
alcatuita din 4 catune : Beresti,
resedinta, pe valea pir. Strimbul,
Stroesti si Rominesti mal la N.,
Gura-CernuluT, la confluenta pirtulut
Cernul cu Tazläul-Mare,
si Prisaca, pe malul drept al
Tazläulut-Mare.
In condica Liuzilor gasim Beresti-RAzasestI,
iar in statistica
din 1874 mar gasim un catun,
Stejari-Mindri.
Teritoriul saa se margineste
la N. cu al comuna Tetcani,
la E. cu al com. Bosoteni, la
S. cu al com. Vanduleni (Versesti)
si la V. cu al com. Bucsesti
(Turluianul).
Teritoriu/ sail este uclat de
piriul Cernul, in cursul salí inferior,
de piriul Strimbul si de
Tazlaul-Mare si accidentat de
dealurile : Pravila, Varzari si
MatAciunilor.
Are o scoala mixta, care functioneazd
de la 188r, in satul
Beresti, intre-tinuta de stat, avind
un local in stare bunä, construit
de comuna. In anul 1891,
scoala a fost frecuentata de 32
copit, printre cart 6 fete.
Sunt 3 bis. ortodoxe, cite una
In satele Beresti, Stroesti si Prisaca,
deservite de 2 preott si 3
eintarett. Sunt 432 case de locuit,
dese in Beresti si Stroesti, rare
in cele-l'alte doua, si 4 dirciumi.
Animale sunt : 63 cal', 1013
vite mart cornute, 298 poreT,
27 capre si 858 ot, care apartin
la 62 proprietar/ si cart in
1891, ad dat 2287 kgr. Una
turcana. si 35 kgr. lina mita.
Productiunea recolter in anul
1890-91 a fost :
Gria 874 hectolitri, secará 99
hectolitri, porumb 4963 hectolitri,
orz 318 hectolitri, ovAz 952
hectolitri, cinepd 108 hectolitri,
cartofi 2100 kgr., fasole 3500
kgr. si finete 342000 kgr.
i5.5..m. Xara, Piclionar Ceogratie.
Suprafata intinderer pamintulut
de cultura' este de 1264.30
hectare.
Populatiunea numara 433 cap*/
de familie, cu 1732 suflete. Barbat/
sunt 862, femet 870, top'
Romini si de protectiune romina.
Dupa felul ocupatiunei sunt
1299 agricultort, 15 meseriasi,
9 comerciantr, 12 profesiunt libere,
32 muncitort si 23 servitoa.
titi a citi si a scrie 118
(12 feme1), nu stiu carte 1614
(858 femet). ContribuabilI, dupa
noul recensamint, sunt 356. In
anul 1864, s'a(' improprietarit
66 locuitorT, cu 196 falcr si 40
präjinf pamint.
Teritoriul comund are o intindere
de 1375 hectare. PAdurile
ocupa o suprafata de peste
300 hectare.
Proprietar este Constantin Tisescu,
cu o mosie de 591 hect.
ce-i da un venit anual de 11700
leT, si altr mai miel' precum :
I. Motet, cu o mosie de 36
hect. si un venit de r000 ler ;
G. Motet, 39 hect. si un venit
de rroo lei ; Vasile Gabor, 36
hect. si Jo8o leT venit; Vasile
S. Gabor, 37 hectare si 1200
lei. Totalul impozitelor este de
804 la
Vil sunt pe o intindere de
13 hect., si in 1890 au dat
233 hectolitri vin alb.
Stupt de albine sunt 98, cart
in 1890 au dat 68 kgr. miere
si tot atita ceaja.
Budgetul comuneI pe exercitiul
1891 92 a avut la veniturt
3113 leT si la cheltuell 2114 leT,
61 banr.
Comuna este strAbatuta de
cal vecinale comunale, care o
leaga cu comunele vecine si cu
soseaua judeteana : Bacau-Tirgul-Ocna.
Distantele : la Bacau, capitala
districtului 30 kil. ; la Tirgul-
Ocna 38 kil.; la com. Bucsesti
8 kil. ; la com. Sanduleni 6 kil. ;
la com. Tetcani 8 kil.; la com.
Bosoteni 3 kil. si la Tirgul Valea
Rea, resedinta plash, Ir kil.
Bere§ti, comuna ruralel, in pla
sa Horincea, judetul Covurluiu,
resedinta plasir Horincea, pe
valea Chinejei, la 82 kil. de
Galatt. Se margineste la N. Cu
Obirseni (jud. Tutova) si Lu
pesti, la E. cu Slivna, la S. cu
Balintesti si Jorasti si la V. cu
Vinderet si Radesti din Tutova.
Aceasta comuna e udata de pl.
raiele Horincea, in marginea rdsa'riteanä
a comuneT, Chinela, ce
izvoreste chiar de aict si de piriiasul
Merca. Are 5 catune : Merea,
Tirgul-Beresti, resedinta, Satul-
Beresti, Aldesti si ipotele,
toate apreape unele de altele,
arara de Aldesti si ipotele, car/
se &ese mat sus si departate
de resedinta comunala Cu 4 kif.
Mal' e apor lingl ipotele un
grupusor de case cu numele
Pandsesti, carr Irisa nu formeaza
catun a parte. Dintre catune,
T.-Beresti e infiintat de veo 50
anT, cele-l'alte sunt mult mal
vecht.
Locuitorit acestel com. sunt :
In T.-Beresti, bezmanarT, mat
mult Evrer comercianti si me.
serias', prea putinf Romint. In
cele-l'alte catune mal mult rA
zest si putint fostt clacasT, tott
Romini 'lusa, a caror ocupatie
principalä e plugaria si cresterea
vitelor. Numarul tutnror ca
selor din com. Beresti e de 692.
Contribuabilt sunt 527; familit
762 Cu 2922 sufl., din carT 1492
barbatT, 1430 t'eme', 1494 ne
casatoritT, 1240 casatoritT, 179
vacluvf, 9 divortatT, 325 tiind
carte si 2597 nestiind carte. Numarul
Evreilor din T.-Beresti e
de 78 familiT, cu 412 suflete.
Terenul de aici e cornpus mar
mult din dealurt si val; putinul
443

BEREVTI 878 tERE§TI
ses afiAtor e neroditor i acoperit
cu nisip. Suprafata intreagA
a teritoriulul se calculeazg
la aproape 3771 hectare,
ast-fel specificate dupä. futrebuintare
: 2661 pAmint arabil,
401 pAdure, 472 imas, 63 Jinete,
16812 vit ; restul vetrelc
satelor, teren netrebnic i ripT.
Din pAmint, 18 to hect. apartin
proprietAteT marT, impártid in
patru trupurt de mosiT : T.-Beresti
cu Tufele-luT -PAcuraru ,
Tercheleni-VoinestT - Bazan- Causan,
Voinesti-TaPeni i Cälugäreasca;
1961 hect. sunt ale sátenilor.
Se seamina de ordinar : gnu,
orz, ovAz, secará si pApusor. Productia
mijlocie totall se socoate
: Loop chile gritt, 1.800 secará,
1.8o0 orz, peste 2.000 päpusot
i 700 ováz. Recolta mijlocie
pe falce e: gritt, secará
orz 4 chile, pApusol pana la 5.
Fasole, bob, mazere, cartofY, varzä
i alte legume se cultivA indeajuns.
SAteniT se maT ocupl
cu viile, livezile, cárAusia, scoaterea
pietrer i diatul pádurilor.
MasinT agricole sunt 5; plugurT
sistematice 20; morl cu aburT
3 ; circiume 21, osebit de
alte prAváliT de bAcanie, lipsclnie,
etc. MeseriasT diferitT existá
cu deosebire in Tirgul-Beresti,
unde se afll si o fabricA de lum'Oil
de cearä. Femeile se ocupa
cu cultura gindacilor de mAtasä.,
a inuluT si a cinepeT. In resedinta
comunalá e o baie evreiascl
in bune condith, precum
si o miel bale rece la Manole
Dima, facud prin canalizarea
inmagazinarea intfun basin a
apeT unut izvoras din partea apusanA
a tIrguluT. In Tirgul-Beresti
se face bilciu sdptAminal
in fie-care DuminicA.
Vite sunt: 80o bol, 600 vacT,
200 cm I 600 01.
Veniturile comunale se ridicA
la 10049 leT 42 banT, iar cheltuelile
la 9046 ler, 12 banT. DArile
directe totale se urcl la
19762 leT, 68 banT.
BisericT sunt 4: Sf. Gheorghe,
in Tirgul-Beresti, care dateazA de
vr'o 30 anT; Sf. VoevozT in satul
Beresti, iarAsT nu de mult construid;
Sf. Nicolae in Merea si
Adormirea MaiceT DomnuluT, In
Aldesti. AfarA de biserica din
Aldesti, care are pAmint rural
si e alipitä de parohia ProdAnesti,
cele-l'alte bisericT n'ati
mint. Populatia respectiva formeazá
o singurl parohie, cu
catedrala Sf. VoevozT, i preot
paroh, I preot ajutor si 4 &intAretT.
Evreil ati in Tirgul-Beresti o
sinagogA.
colT sunt 4: una de bAetT,
douA mixte si una de fete. In
india, de bbletT, din Ttrgul-Beresti,
cu 40 elevT regulatT din
70 inscrisT, se invará i impletitul
pAllrfilor de paie. A doua,
de fete, tot in Tirgul-Beresti,
are 40 eleve, care urmeazä regulat,
din 45 inscrise. A treia,
mixd, in satul Beresti, are 21
scolarT regulatl din 54 inmatriculatI;
i aice se invad impletitul
pálAriilor. A patra, tot mixta,
in Aldesti, are 35 elevI tuscrisT,
din cati urmeazA regulat
12-15.
In com. Beresti, i anume in
Tirgul-Beresti, e resedinta uneia
din cele dota judecAtoriT de
pace rurale ale jud. Covurluiti,
precum i sediul mediculuT p1AsiT
Horincea.
Bere§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. RAcAciuni.
Comuna Beresti e asezatA pe
malul drept al SiretuluT. Distanta
de capitala judetuluT e de
51 kil. spre N., lar de resedinta
Adjudul-Noli, de 7 kil.
MArginile acesteT com. sunt :
la N. si N.-E. comunele Milidrisca
si Valea-SeacA ; la S. Adjudul-Vechiti
i Adjudul-Noti; la
E. Siretul, care o desparte de
jud. Tecucili ; lar la V. Sascutul
PAncesti.
Populatiunea comuneT, dupA
recensemintul din 1890, e de
221 capI de familie, cu 872 suflete,
din carT 418 bärbatI
454 femeT
Aceastä populatiune se imparte
ast-fel: Dupl stare civila
: 464 neinsuratT, din carl :
236 bArbatr si 228 femeT, 324
insuratT si 83 vkluvI, din carT:
20 barbatT si 63 femer.
Dup5. nationalitate : 828 RominT,
I Bulgar, 22 UngurT si 21
de diferite nationalitAtT.
Dupl religie : 829 OrtodoxI,
22 CatolicT si 21 MozaicT.
DupA felul ocupatiuneT : 154
agricultor!, 19 meseriasT, 6 comerciantI,
7 profesiunT libere si
46 servitorT.
titi carte 67 persoane, din
can: 64 bArbati si 3 femeT.
Numarul caselor de locuit in
aceastä comunA, e de 205.
Miscarea populatiuneT in anul
1892 a fost : 6 cAsAtoriT, 47 nasterT
i 34 mortl.
O bisericl parohialA, cu hramul
Sf. Pantelimon, se aflá in
comunA, care vine in ajutorul
eT cu 350 leT anual.
Instructiunea publicA se predA
inteo scoalA mixt5., frecuentad
de 19 copiT, din carT : 17
bAetT si 2 fete, din 102, 45 blell
si 57 fete, cu virstA de scoalA.
Comuna cheltueste cu futretinerea
eT 852 leT anual.
Comuna numArA 171 contribuabilT,
adicA I la 5.10 locuitorT.
In anul 1886 erati 147 contribuabilT,
lar In 1869 numaT 135.
Budgetul comuneT pe anul
financiar 1893/94 a fost urmltorul:
veniturT 4162,68; cheltuelT
3970,64.

BERETI.
In altt anT, budgetul de veniturile
si cheltuelile comuneI era:
In 1868-69 la venitud 3000
lef ; iar In anul 1885-86 la venitul-Y
3216 ler si la cheltuelf aceea.5I
suma.
Pämlntul comuner este bun,
priincios porumbuluT, dar mal*
ales grittIuT, care aduce 20-25
hectol. de hect. Cultura sfecleT
se face pe o scara foarte Intinsa.
In anul 1892, productiunea a
fost : grill 5191 hect. ; orz 4752 ;
porumb 4214; meig 1450; cartofT
7 mil. kgr.
Instrumentele agricole de carl
dispune comuna, sunt : 13 plugurl
de lemn si 64 de fier; 18
grape de fier, 9 tavalugurT si 54
care.
Vitele aflate pe teritoriul comuneI
sunt: 1114 capete, si anume
: 233 bol, 218 vacT, 85
cal, 300 or, 28 capre si 250
poni.
Numarul cultivatorilor a fost
de 152.
Se aflä in comuna 240 stupI
de albine, carT produc 120 kgr.
de miere si 18 kgr. ceara. Kgr.
de miere se vinde cu 8o batir,
iar cel de ceara, cu 4 la
Industria acesteT comune se
reduce aproape exclusiv la cea
casnica, maT totT sateniI ocupindu-se
cu plugaria. O moarä
de va e aproape singurul stabiliment
industrial.
Comerciul se exercita de 7
persoane (5 RominT, 2 IzraelitT)
In 7 stabilimente, din carT: 5 de
bauturr spirtoase, r de coloniale
si cereale si 1 de lemne.
Comunicatia acesteI comune,
Cu cele din finprejurimI, se face
prin sosele comunale si vecinale,
care o leaga. la S. cu Adjudul-
Vechiti, la N.-V. cu MIndrisca,
lar la V. cu Pancesti si Sascut.
In apropiere de Beresti trece
si soseaua nationall, care pleaca
din Focsani, spre nordul MoldoveT,
precum si linia fera.td
Focsani-Pascani.
Bere§ti, sat, jud. Bacdu, plasa
Bistrita d.-s., al comuner cu acelast
nume. Este resedinta com.
Are scoala. Biserici sunt 2, Cu I
preot si 3 dintareth Una din ele
este zidita la 1818 de Hagiul
Constantin Cali i restauratá
la 1843, si alta s'a facut de loc. in
1882. CIrciumt sunt 6. CapT de
familie se afla 224 si sufl. 907.
Animale sunt : 92 cal, 524 vite
cornute si 174 porcl.
Bere§ti, in vechime numit Strirnba,
sat, jud. Bacäti, pl. Tazlauld.-j.,
si resedinta comunet Cu acelasT
nume, situat pe valea pirluluT
Strimbul.
Are: o scoalä, la care, in 1891,
din acest catun, au urmat 17
baet.I si 5 fete, din 105 copiI
in N/11-sta de scoak ; o biserica
ortodoxa, clädita de locuitad si
proprietar, la 1827 si reparata
la 1874, deservita de 2 preotr
si 1 cintaret. arciumT sunt 3.
CapT de familie se gasesc 276,
suflete 1043.
Animale se numara.: 39 cal,
6 io vite cornute, 171 porcI si
13 capre.
Bere§ti, sat, jud. Dorohoiti, pe
mosia ZvorIstea, com. cu asemenea
numire, pl. Berhometele.
Cu 136 fam., 544 suflete. Biserica,
cu patronul Sf. Nicolae,
fära preot, Cu 2 cIntaretI, I palamar,
este din lemn si mica,
fácutä in anul 1800, de Vasile
Calmuschi.
Bere§ti, sat, in jud. Iasi, partea
de E. a com. Bosiea, pl. Branistea.
E situat intre riurile Jijia
si Prutul, pe o suprafata de 98
hect. Are o populatie de 21 familil,
cu 107 locuitorf, cad se
879 BERETI
ocupa Cu agricultura, lar in timpul
erner cu pescAria, Cu facerea de
rogojinT si cosciuge.
NumArul vitelor e de 304 capete,
din carr: 94 vite marr
cornute, 175 or, 13 car si 22
rtmatorr.
Bereyti, sat ; face parte din com.
rur. LApusata, plasa Cerna d. s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
542 locuitorT, 278 bArbatT si 264
femer.
Ad i e o bisericA, cu hramul
SE Nicolae, rezidita la anul 1885.
CopiT in virsta de scoala sunt
68, 29 bletT si 39 fete, din carr
urmeaza. 15, 9 bdetT si 6 fete.
Este la distanta de 02 kil, de
cAt. SArulesti, unde este scoala.
Bereyti, sat, jud. Mehedinti, In
plaiul Closani ; tine de conl. rur.
Rudina; este situat pe vale.
Bere§ti, cdtun, apartinind comu
ner Alimpiesti, jud. Gorj.
Are o suprafata de 6o hect.
Productiunea acestur cAtun se
sue la 215 hectol. porumb, 78
kgr. fasole, 542 decal. vin, 45
decal. tuicA, 93 kgr. lind, 100
kgr. cinepl, 9 kgr. cearl, 98
hectol. griti, 45000 kgr. fin.
Are o populatie de 44 fam.,
232 sufl., din carT 37 contrib.
LocuitoriT posea.: 4 plugurr, 5
care cu bol, 76 vite marT cornute,
2 cal, 62 or, 4 capre, II
rimAtorl §i 21 stupT.
CM de comunicatie sunt : soseaua
comunall Poenari, si un
drum de care, ce merge din soseaua
comunall spre rAsArit, treciad
peste Dealul-Tluzulur, la
com. Milostea de Vilcea, unde
dA in soseaua judeteanl.
Bere§ti, catos, pendinte de comuna
Adunati-CopAcenT, plasa
alnistea, jud. Vlasca, situat pe
coasta dreaptA a riulur Arges,

BERESTI 880 BEREVOESCUL-MARE
proprietatea d-neI PetrovicI-Armis.
Este osea comunald p'dnd
In soseaua nationald Giurgiu-Bucuresti.
E departe de Giurgiu
de 53 kil., de Bucuresti de 23 kil.
47 locuitorI improprietdritI la
1864 ati luat supraf. de 188
hect.
In acest cdtun sunt: 150 oT,
102 bol' si yací, 30 cal* i 40
rimatorI. Sunt 3 circiumI. (V.
com. CopAceni-AdunatI).
Bereqti, fost sat, care 1873, pl.
Amaradia, com. Sldvuta, jud.
Dolj.
Bere§ti, deal, jud. Mehedinti, in
com. rur. Bala-d.-j., plaiul
Bere§ti, deal, in jud. VlIcea. (V.
Balan).
Bere§ti, mofie, pl. Bistrita-d.-s.,
com. Beresti, jud. Baca, despre
care Th. Codrescu, («Buciumul
Romin», pag. 235) se exprima
ast-fel: emosie cu pdrtI rdzdsestl,
din care la 1841, rdposatul Log.
Lupusor Bals cumpard o sumd
de stinjenI de la cdpitanul C.
Fhores i d-luI Vornicul Alecu
Catargiu, cumpard stinjenI din
Beresti de la Gheorghe sin Ion
Stele, Niculae Pantiziu, Dimitrie
Ludu, cite 250 leI stinjenul
din Bd.dureni de la Gh. Stele si
aitii, cite 200 leI stinjenul; are
parte si d-luif Clucerul Haulicd
si dintre rdzesI sunt, din bätrinl,
Ion Ciolan, Saya Irimia
si kv, Polcovnicul Vasile Lichit,
Tdnase Tacu, etc. si altr
mar multr rdzesI i partasI In
ea. Are sat, cu 2 bisericI, 4 preotI,
diacon, 4 dascAlI, i privilegiat,
54 mazilr, 2 apdtdierI, IO nevolnicr,
15 vadane, I jidov ; pe
lingd moiile C1imeti, Litcani,
Ciumasi si altele ; numdrd 200
locuitorI».
Bere§ti, ntofie, jud. Bacdä, plasa
Tdzldul-d.-j., comuna Beresti, cu
o intindere de 600 facI, impdrtitI
intre mal multl proprietarI.
Despre aceasta Th. Codrescu in
«Buciumul Romin», pagina 236,
ne spune : «mosie in care avea
parte si SE mdnastire Berzuntul,
inchinatA Sf. Lavre, din muntele
Atos in jos ; pe la anul
1840, d-lul Aga Enachi Crupensld
cumpdrd 4 stinjenI din
ea de la preotul Toader V. On-
NicolaT Stancia, kan, Mihalache
si Maria sin preoteasa
Gafita, din barInul Porcescu ;
avea parte in ea si casa rdposatuluI
Cäminarul Toma Rafaild
altiI. Are sat cu bisericd, 2
preotI, 2 dascd1I, i privilegiat,
17 mazar, 13 nevolnicr, 8 VAdane,
3 jidovl ; pe litiga mosiile:
Nadija (Nadisa), Turluiul, Versesti,
Stroesti si altele ; cu un
numdr de 128 locuitorT».
Bere§ti,vtofie, nelocuitd, in plasa
Siretul-d.-j., comuna Galbeni, judetul
Roman.
Bere§ti, parohie, judetul Putna,
compusa din comuna cu acelasI
nume. Are o bisericd parohiald
cu hramul SE Pantelimon.
Comuna cheltueste cu intretinerea
O, 350 leI anual.
Bere§ti, judetul Bacdti,
plasa Bistrita-d.-s., care serpueste
prin comuna, ce poartd numete
sää si se varsd in piriul
Turbata.
Bere§ti-Sat, sat, in comuna Beresti,
plasa Horincea, judetul
Covurluiti. Este asezat ceva
sus de tirgul cu acelasI nume.
Are 211 contribuabilI, 284 famili!,
cu 1159 suflete. Mal* inainte,
impreund cu cAtuna Merea,
forma comuna aparte. Are o biseria.
si o scoalä.
Bere§ti-Tirg, tirgufor rural, cel
maI mare de acest fel din judetul
Covurluiti, In comuna Beresti,
plasa Horincea. Numard
107 case, asezate aproape in sir
.1i cele mal' multe lipite una de
alta, de ambele laturI ale uneI
strade, dupd modelul tuturor
tirgusoarelor rurale din tara.
Contribuabill sunt 173, familiI
194, Cu 844 suflete. Aproape jumdtate
din populatiune e compusd
din EvreI, carI se indeletnicesc
en comerciul. Mal lilainte
numaI T.-Beresti singur, forma
o comuna. aparte.
Terenul, 215 hect., pe care
e asezat Tirgul-Beresti, e supus
bezmanuluf (embatic). Actul in
virtutea cdruia se infiinteaa. acest
tirg, dateazd de la 15 Februarie
(pus insd in aplicare la
Septembrie), 1844. Proprietarul
&ría actual e Epitropia Case!
SE Spiridon din IasI, cdreia
i-a revenit in 1879, in urma daniel
facutá de catre Dimitrie Sucevanu,
fostul protopsalt al Mitropolier
Moldover i SuceveI,
cunoscut mal' bine sub numele
de Psaltul Dimitritd.
In T.-Beresti se aflä.: o bisericd,
o sinagoga, dota scolI, o
judecätorie de pace, un medic
de plasd, o baie, etc. (Ved Beresti,
comuna).
Berevoescul, tnunte, la nordul
judetuluI Muscel. Serveste de
limita a tdreT spre Transilvania.
Berevoescul-de -Jos, mofie a
statuluI, jud. Prahova, compusd
din doud bucdtr, in intindere
total de 45 hect., din car1 23
hect. Odure, in 3 pilcurr, numite
: Piscul - RunculuI, Poiana-
VätafuluI Cotul-cu-Plopi. Proprietatea
d-luI Naum.Papazoglu.
Valoarea el" e de 29000 le!.
Berevoescul-Mare i Berevo-

BEREVOESCUL-MIC 881 BEREVOETTI-PXMINTEN/
escul- Mic, munir', la nordul
judetuluT Muscel, intre riul
bovita si frontierd.
Berevoescul-Mic, pitdure a statuluT,
in intindere de 150 hect.
Apartine de munOT mändstird
ampulung, carT fac parte din
comunele Corbisori i Berevoesti,
plaiul Nucsoara, judetul
Muscel.
Berevoe§ti, pddure, in judetul
Muscel, supusd regimuluT silvic,
proprietate a d-lor D. Hristescu
si Tache Berevoescu, in intindere
de 150 hect., avind esentd
dominantd fag, lar pe coastele
expuse spre E. si stejar.
Berevoescul, proprietate a statuluT,
in jud. Muscel, pendinte
de mdndstirea Vierosul. S'a arendat
pe periodul 1888-1893,
cu 7550 lei anual. Ea coprinde
trupurile : Hirjea, NA"pirtianul,
Branistea, Plaiul -Lung si Piscanul.
Berevoeqti-PärnintenI, comuna'
rurald, plaiul Nucsoara, judetul
Muscel, la Sud-Vest de Cimpu-
Lung, 12 kil, departe de acest
oras. E asezatd pe malul sting al
riuluI Bratia, pe ambele malurl
ale pirluluT Valea-SatuluT si pe
dealul numit Otelul.
Se compune din 3 cdtune :
Berevoesti-PdmintenT, C4elul si
Bratia, cu resedinta in cdtunul
Berevoesti.
Are o populatie de 8 io locuitorT,
408 blrbatT si 402 femeT,
cu 195 capT de familie, carT
trAesc in 192 case.
LocuitoriT, pe lingd agricultura,
se mar ocupa cu facerea
de ulucI, fierdrie, cojocdrie
rotdrie j cu cresterea vitelor.
In comuna sunt: 703 boT i vacT,
117 capre, 97 pord, 55 caT
1771 oT.
In jurul comuneT sunt livezt
de prunf, padurT cu arbori, cu
esentele : fagT, mesteacdnI, anaif,
plopr, ulmI, carpenT, alunT
stejarr.
Riul Bratia, care se uneste
cu Brdtioara, mal sus de com.
Albesti, udd aceastä comund pe
partea de Vest si primeste ca
afluentI maT multe Oraje miel,
intre carr Valea- SatuluT, BAtrinul-Turnului
i Piriul-luT-Meild.
Valea-SatuluT o formeazd Piriul-
TirguluT si al-CiocanuluT.
Pe riul Bratia sunt 5 morT si
flerdstrdil, care taie bustem de
nuc i alte esente, ce se gdsesc
In pddurile din comund.
Comuna se intinde pe o suprafatd
de 4508 hect., din carT
508 hect. sunt fin* i ardturd
si 4000 hectare izlaz si páldure.
Mosia e a locuitorilor din vremurI
indepästate, afard de citTva
carT ad cdpAtat-o prin improprietdrire
si dot5..
Comuna numard 147 contribuabill
i avea, la 1887, un budget
de 1207 leT la veniturI si
1172 leT la cheltuell. In anul
1889 90, venitul comunei se
urca la 1409 leT i cheltuelile
la 1251 leI.
Numirea comund, de Berevoesti,
vine de la Bera, primul
locuitor care s'a stabilit ad, si
de PAmintenT, pentru cd locuitoril
nu sunt venitT din altA
parte, ci ndscutT si crescutT aci.
In raionul comuna sunt 2
sericT si un schit ruinat, edificat,
se zice, de locuitorir comunei
de atuncT, si in loc de servitorT,
paracliserT, cintdretT, etc.,
erad cálugärf carT servead,
pentru intretinerea lor, biserica
avea venit, fiind dotatA Cu proprietate,
de fondatorii eI. Mal
in urmd, murind dintre enoriasT,
fiiT lor s'ad retras din acea localitate
mal la sat si ad deldsat
biserica.
Calugdrit au stIpinit averea
bisericeT cit ad trdit ; apoT, dupd
moartea lor, s'a luat inapoT proprietatea
de mostenitoriT donatorilor
i schitul s'a ruinat. CAlugarif,
se crede, ar fi venit adi
de la schitul Ciocanul, care e in
apropiere. Nu se stie anul fonddriT
aceluI schit ; nu exista niel
o inscriptie sad pisanie.
Scoala, Cu intretinerea cdreia
statul cheltueste anual 1242 leT,
frecuentd regulat de 21 elevr
si eleve.
Pdmintul comuneT e bogat in
cdrbunT, carT nu se exploateazd,
nefiind bine formatT.
Ca locurr istorice gdsim in
comuna: Piscul-Turnului, Negru-
Voda' si Bdtaia. (VezT aceste
nume).
Mosia 131taia a fost proprietate,
se zice, a DoamneT Chiajna,
pe care aceasta a ddruit-o mdnästireT
Radu-Vodd. Mal tirziu
a trecut in stApinirea mAndstireT
Cimpulung, in schimbul mo -
sieT Persiceana.
Aceastd comund este coprinsd
futre comunele Berevoesti-UngurenT
la S.-E., Godeni i Mahalaua-Malul
la N. si Albesti
la V.
Pe teritoriul comunei sunt sosele
comunale, carT merg pAnd
in soseaua judeteand Cimpulung-
Curtea-de-Arges. Pe riul Bratia
este o punte, la Gura-VdieT-SafIcutd
de locuitorT. Aceasta
punte leagd toate comunele din
plaiul Nucsoara, cu ora.sul Cimpulung.
Berevoe§ti-Pärninteni, sat, face
parte din com. rur. cu acelasT
nume, jud. Muscel. Este situat
pe malul sting al riuluT Bratia
si pe ambele malurT ale VdieT-
SatuluT.
Acest sat fiind in centrul comune
i mal populat, este resedinta
autoritAtiT comunale.

BEREV0EM-1. NGURENT 382 BEREZENI
Are 2 bisericT de zid, una pe
Valea-Satultu si alta la Gura-
VaieT-Satulur. Cea de pe Valea-
SatuluT este edificatä de locuitort,
la anul 1862, pe locul uneT
alte bisericr, care data cam de la
la anul 1400; lar cea de la Gura-VdieT-Satului
s'a zidit de locuitori
la anul 1600. PisaniT nu
sunt. Ambele sunt deservite de
2 preotT si 2 dascalT.
Scoala, cu intretinerea cäreia
statul cheltueste anual 12421er,
se frecuenta de 21 elevT si eleve.
De la 1877, localul scoaler este
cu chirle, pentru el arzind vechiul
local, cladit ariume la t864,
nu s'a mal construit altul.
Populatia satuluT e de 68o
locuitorT, 340 barbatl §1. 340 femer,
cu 165 capr de famine.
Berevoe§ti-Ungureni, com. niplaiul
Nucsoara, jud. Muscel,
situad la S.-V. de Cimpulung,
12 kil, departe de acest
oras, pe ambele malurT ale jiuluT
Bratia.
Se compune din 3 catune :
Berevoe§ti-UngurenT, Manesti §i
Gamdcesti, cu re§edinta in Berevoesti.
41 trage numele de la un Berevoescu.
11 zice Ungureni pentru
ca ceT mal multI locuitorl sunt
venitT ad de peste muntl, din
Transilvania.
Are o populatie de 618 locuiton,
291 barbatr si 327 femeT,
cu 140 capI de familie, carT
locuesc in 142 case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor si cu
facerea cheresteleI. ET ati : 506
bol, vact si viter, 31 cal si epe,
170 porcI, 1847 01 l capre.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 449 hect., din carT
266 hect. teren bun de cultivat,
lar restul de 183 hect. impropriti
pentru oil ce cultura.
Numarul contribuabililor e de
130. In anul 1887, budgetul sad
prezinta la veniturT 956 ler
la cheltuelT 930 leT. In anul
1889-90, venitul se urca la
1902 ler i cheltuelile la 975 1.
In jurul comuneT sunt: livezT
Cu prunr, dealul Teisul, padurea
Sterminosul i muntir Näpirtianul
i Piscanul, ambil proprietatI
ale statuluT. Padurile contin
lemn de fag, stejar, ulm, frasin,
plop, carpen, alun si jugastru
; lar pe muntI sunt maT
ales brazT i moliftT.
Riul Bratia uda partea de E.
a cat. Gamace§ti si a Berevoestilor-UngurenT
si partea de V.
a cat. Manesti. Pe 1.11.11 Bratia,
In cercul comuneT, sunt 2 morT,
dintre care una functioneaza,
o pita in care se ingroasa dimiile.
In partea de N. a comuneT,
pe marginea Riusorulur, a
fost inainte vreme un sat mic.
Asta-e inca se vad in acel loe
urmele bisericeT, unde s'a asezat
o cruce si citT-va arborT.
LocuitoriI ati pamint prin improprietärire
; ceT din Berevoesti
si Gamace§ti pe mosia Vierosul,
ceT din Manesti pe mosia numita
Cimpulungeanca.
Statul are ad 2 mosiT : Herja
s't Batala, i intarcatoarele : Riusorul
i Rogodul, pe apa Riusorul,
Mäcelarul, Oboarele-cele-
Mari, Plaiul-Lung, Plesnitoarea,
Cheia §i Cindeasca, unde se allá
un izvor de apa minerala.
Prin comuna trece soseaua
Cimpulung- Curtea - de- Arge§ si
soselele comunale, mergind spre
S. la com. Aninoasa i spre N.
la com. Berevoesti-PAmintenT.
Spre E., pe teritoriul comuneT
Berevoesti-PamintenT, se liad
niste ruine vechT, unde se zice
ca a fost o cetate fondata pe
timpul Tatarilor. Acele ruine
sunt in locul numit Malul-VieT,
pentru ea aci aü fost odata viT.
In com, este o bis. si o scoala.
In partea de N.-V. sunt mine
de carbunT ; nu se exploateaza
nefiind carbuniT bine petrificatT.
Berevoe§ti-Ungurenl, sat, face
parte din com. rur. cu acelasT
nume, jud. Muscel. Are o populatie
de 411 locuitorT, 196
barbatT i 215 femeI, cu 95 capT
de familie. LocuitoriT s'ari improprietarit
pe mo§ía statuluT
Vierosul i ati 139 hect. pamint
bun pentru cultura.
RIul Bratia udä partea de E,
a acestuT sat.
Ad i este o scoala frecuentad
regulat de 24 elevr si eleve, cu
intretinerea careia statul cheltueste
anual 1242 leT. coala
dateaza in acest sat cam de la
1840. De la 1877-1886 a fost
inchisa. De la 1886 functio-
Laza regulat.
Biserica, care este de piatra,
s'a construit de locuitorT in locul
uneT alte bisericT de lemn.
Este deservita de i preot
dascal.
Berezana, sat, in plasa Tirgul,
com. Bldgesti, jud. Tutova.
Berezenl, com. rur., in partea
de S.-E. a plasir Prutul, judetul
Falciti, asezata pe sesul PrutuluT
In partea de E. s't pe dealurile
de la V., despre com. Rosiesti.
E marginita la N. cu com. Rinceni
si la S. cu com. Bozia.
Este formad din satele: Berezeni,
Vicoleni i Satul-Noti. Se
intinde pe o suprafata de 4433
hect. Are o populatie de 296
Cu 1155 suflete i 360
contribuabill , intre cal-1 sunt :
40 EvreT, 12 Unguri, 0 Bulgarl
i 7 ArmenT. TotT locuitoril,
afara de Evreif i ArmeniT,
se ocupa cu lucrarea p5.mintuluT.
Viea se cultiva pe o intindere de
37 hect. Padurea este mica.

BEREZENI 383 BERHECIO
Are: o scoald si douà bisericT;
un iaz i dota baltr cu peste.
Prutetul i Prutul iT udá marginea
de E.; Piriul-Musat marginea
de N. si Copaceanca marginea
de V.
Budgetul la veniturT de 6700
lei, la cheltuelT de 4400 leT.
Vite: 1324 vite cornute, 138
caT, 2123 oI i 226 porcI.
Berezeni, sat, judetul Fálciu, in
partea de N.-E. a comuneT Berezeni,
plasa Prutul, asezat pe
platoul Prutului. Suprafata mosieT
este de 2145 hect., Are o
populatie de Too familii, Cu 400
suflete i 125 contribuabilT.
Este resedinta comuneI. Are :
o scoall infiintata in 1862, frecuentatg.
de 20 colarT; o biserica,
cu I preot si 2 cintaretT,
foarte vechie. A fost restauratI
in 1884.
Acest sat e udat, In partea
de N., de piriul Musatul, in centru
de 0611 Berezesti si la E.
de Prutetul.
Satul Berezeni formeaza un
.trup cu satul Vicoleni, de care
se despare numaT prin ptriul Berezeni
ce trece printre ele.
Berezeni, baltd, numita si Bozia,
pl. Prutul, cornunele Berezeni si
Bozia, pl. Prutul, jud.
forman.' din dota glrle. Este bogata
in peste si stuf. Are o
suprafata de 2141/2 hectare pe
Berezeni, i de 2860 hectare pe
Bozia.
Berezeni, movilü, in partea de
N. a satului si com. Berezeni,
pl. Prutul, jud. Fälciti. Se zice
ca ar fi fost facuta la 1711, in
timpul razboiuluT de la Stanilesti.
Berezeni, pirtil, jud. Fakir' ; izvoreste
din Dealul-BalteI, trece
de la V. la E., de a curmezisul,
printre satele Berezeni i Vicoleni,
com. Berezeni, pl. Prutul,
si se varsa in girla Prutetul.
Berezlogi, sat, in jud. Suceava,
pe mosia cu acelasi nume, din
com. Lespezi. Asezat pe podisul
de d'asupra dealului cu acelasT
nume, e inconjurat de padurr
mal-1 de fag si stejar. Numara
io case populate cu 15
capT de familie saü 28 suflete,
din cari 18 barbatt si io femeT.
Din acestia sunt io strdinI. Are
14- contribuabilT. Vatra satuluT
ocupa suprafata de 2 falcI. Mo
sia, proprietatea d-lor Anghel
Valy si V. Teodorescu, este in
intindere de 886 falci, din can
126 cultivabile, 500 padure, 203
fines si 6o loc nefolositor. coala
biserica din Siresel servesc
acestui sat.
Berezlogi, deal, In comuna Lespezi,
jud. Suceava.
Berezlogi, mocie, in judetul Suceava;
are o suprafatg. de 520 falcf,
acoperite mar mult de padure.
Berezna, loc, In jud. Dorohoiu,
aproape de satul Dersca, com.
cu asemenea nutnire, plasa Berhometele,
unde se allá un sant
mare fäcut din vechime si care
are : 210 stinjenT, sal 468 metri
si 38 cm. in lungime ; 6 stinjenT,
sall 13 metri i 38 cm. in
lätime si 2 stinj enT sati 4 metri
si 26 cm. in adincime. Capatul
luT da la o parte in piriul Buhaiul
si la alta parte in piriul Buhäesul.
Pamintul din acest san%
formeaza un val pe malul apusan.
Atit acest val inalt inca
de 4 stinjenT sau 8 metri si 92
cm. cit i antul, este curmat
la mijloc spre a lasa loc de trecere.
De la acest val, spre Vest,
este o suprafatä plana cam
trata, ca de 72 hect., asigurata,
In fata, de sant si val, lar in
laturt, de pfraie i In fund, de
codru mare. Traditiunea spune,
el aicea era odinioara cetate
de aparare, avind la curmatura
p °arta.
Berghelul, baltii, care in tirnpul
revarsarer Siretului contine multT
pestr. E situatg. la V. de satul
Homocea, pl. Berheciul, jud. Tecuela.
Berghiul, vale, la E. de satul
Oncesti-NoT, comuna cu acelasT
nume, plasa Stanisesti, jud. Te
Berhechl, plasd, situata la N.-V.
jud. Tecuciii. Numele sla vine
de la riul Berheciu, care o stra
bate In partea de E. Aceasta
plasa mai inainte purta numele
de Ocolul-Po/ocinuluT.
Se compune din to comune:
Condrachesti, Corbasca, Corni,
Gaiceana, Godinesti, Homocea,
Huruesti, Negulesti, Ploscuteni,
Vultureni. Are 75 catune.
Are o populatie de 16290 suflete.
Limite : La N. jud. Bacad,
de care se desparte prin o linie
conventionala, ce incepe din malul
Siretulut, mergind pe Ruga
satele Marvila, Pogletul, Ghilovesti,
pana la N. comuna Godinesti
; la S. pl. Nicoresti ; la E.
riul Berheciu ; la V. Siretul.
Resedinta sub-prefectureT este
in Tirgul-Gliceana, comuna Gliceana.
Comune mar populate in aceasta.
plasä sunt Condrachesti,
Corbeasca, Gliceana, Huruesti,
Homocea si Vultureni.
Aceasta plasa e brazdata de
2 dealurT, care merg paralel Cu
Siretul si care poarta numele
satelor ce se AA pe dinsul.
Dealul, care incepe de la E. de
satul Pogletu/, merge in directia

BERHECIt 884 BERHECIUL
N.-S. l't se continua pana In
Dealul-Nicorestilor.
Este stabatua de Valea-
Berheciulur si de Valea-Polocinula
In aceasta plasa functioneaza
13 scolr rurale mixte cu cite un
invatator ; 12 coh dateaza mat
de mult, iar a 13-a In satul Gherdana,
com. Condrachesti, este
infiintata anul acesta. Aceste
scolT se frecuenta. de 1963 copit,
1007 baetr si 956 fete.
Are marr intinderr de padurT,
can parte sunt proprietatea statulur,
parte a d-lur Dimitrie
Sturdza, in com. Gaiceana.
In aceasta plasà viea se cultiva
pe o scara. Intinsa, dupa
cum se vede din acest tablou :
In Condachesti 89 hect. 50 arit ;
Corbeasca 138 hect.; Corni 101
hect.; Gaiceana 183 hect.; Codinesti
95 hect. 50 arir; Homocea
io8 hect. 75 arir; Huruesti
143 hect. ; Negulesti 76
hect.; Ploscuteni 3 hect. 50 ariT;
Vultureni 82 hect.
Plasa Berheciti e impartita in
17 par ohir: Parohia Ocheni cu
biserica parohiala S-tur Apostoli
din Ocheni, compusa. din Condrachesti,
Floresti, Fundoaia, Ocheni
si Palanca. Parohia Gherdana
cu biserica parohiala SE
Dumitru, compusa din Dragesti
Gherdana.
Com. Corbeasca are 2 parohir:
Corbeasca, cu hramul S-VI VoivozT,
compusa din satele : Corbeasca,
Fofaza, Pogletul, Bacioiu.
parohia Scarisoara, cu biserica
parohiala. SE Nicolae, compusa.
din Marvila, Rogoaza, Scarisoara
Porcaretul.
Com. Corni are 2 parohir : Parohia
Corni, cu biserica parohi
SE Nicolae, compusa din Cornid.-s.,
Corni-d.-j. si Giurgeni ; parohia
Tataresti, cu biserica parohiala
Inaltarea-CinstiteT-CrucT,
compusa din Costisa, Tataresti
Ungureni, deservita de preot
paroh si 2 cinaretr.
Com. Gainceana are 2 parohir:
Parohia Hutu, Cu biserica Cuvioasa
Paraschiva, compusa din
Hutu, Ghilovesti, Arnioasa, Z15.areasa
i Valea-Morii, deservia
de I preot i 2 cintaretr; parohia
Gliceana, compusa din ca.tunde
: Tirgul-Gliceana, Lunca,
Petroasa, Popesti si Recea, Cu
biserica parohiala S-ta Treime,
deservia de i preot paroh
un ajutor, cu 4 cintaretr.
Comuna Godinesti are 2 parohil
: Parohia Godinesti, compusa
din: Godinesti-d.-j., Godinesti-d.-s.,
Valea-LupuluT, Fratia
iTiganesti, cu biserica parohialädeservia
de un preot paroh si un
ajutor, cu 2 cinaretT ; parohia
Valea-Salcier, compusa din Medeleni,
Nastaseni, Poenele, Valea
-Lupulur, Valea- Salcier, Valea-Merilor,
Barna, deservita de
I preot cu 4 cfnaretr. Parohia
Homocea coprinde Homocea
Lespezi, biserica parohiall SE
Gheorghe, deservitá de i preot
paroh, Cu I ajutor si 3 eintaretr.
Comuna Huruesti are 2 parohiT
: Parohia Huruesti, compusa
din : Huruesti, Cdpotesti,
Dumbrava, arba, cu biserica
parohiala SE Gheorghe, deservia
de I preot si 2 clnarett;
parohia Sendresti, compusa din
Galesti, Nedelcul, Perchiul
Padlesul, deservia de i preot
si 2 cinaretr.
Comuna Negulesti are 2 pa-
: Parohia Blaga compusd
din : Blaga, Cauia-d.-s., Caldad.
-j. i Raspochi, avind biserica
cu hramul SE Nicolae, deservia
de I preot §I 2 cinaretr;
parohia MOIdaresti, cu biserica
parohiall Adormirea-Maicer
- DomnuluT, compusl din
Negulesti, Largaseni si M'Aida-
resti, deservita de i preot Cu
2 cintaretT.
Comuna Vultureni are 2 parohir
: Parohia Balanesti, cu biserica
parohiala Adormirea-Maicer-
Domnulur compusa din : Bala.
neti, Bodeasa, Gradesti, Dosofteiul,
Melescani, Tavaddresti si
Rugetlu, cu un preot i 2 cinaretr;
parohia Vultureni, compusa
din: Vultureni, Nazaroaia,
Dadesti, Deleni, Lichitiseni, cu
biserica parohiall Adormirea-
Maicer-Domnulur.
In aceasta plasa se afia. 2 sate,
numar de Ungurr : satele Ploscuteni
si Unguri, In comuna Galceana.
In fie-care din aceste sate
se afla cite o biserica catolica.
Riurile ce strabat aceasta
plasa sunt: Siretul, care intra
in judet la satul Marvila, comuna
Corbeasca, merge in partea de
V. a plasir, pana la Ploscuteni
intra in pl. Nicoresti. Polocinul
vine de la Corbeasca
se varsa. in Siret la Homocea,
si Berheciul in partea de E.
Cale de comunicatie mal insemnata
: oseaua judeteand Tecuciti-Gliceana
pe Valea-Berheciulur.
Berhecifi, stalie de dr. d. E, jud.
Tecuciti, pl. Berhecitl, com. Gobar,
pe unja Tecucid - Birlad,
pusa in circulatie la 13 Septemvrie,
1872. Se afla intre statiile
Tecuciti, 15,9 kil., i GhidigenT,
12,2 kil. Inaltimea d'asupra
niveluluT marir de 44,11".
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 91,629 ler 35 b.
Berheciil, l'ir de a'ealurt, jud.
Bacati, plasa Siretul-d.-s., de pe
stinga piriulur Cu acelasT nume,
intre com. Otelesti si Filipeni.
Berheciul (Briheciul), rid ; izvoreste
de sub dealul Ralul, pe
teritoriul com. Obirsia, jud. Ba-

BERHECIU 885 BERHOMETELE
cgii, unde se incarcA cu Baimacul.
Primeste pe san ga pifilasele
: Mirza, Glodul
care vin din com. MArg.sti ;
trece prin com. Tirgul-Glodurile
i Otelesti i apoI intrg
jud. Tecuciü, trecInd pe lingg
satele Tarnita, Taula, Lozinca,
Godinesti, Vultureni, Negulesti,
Corbita, Corcioveni, BrAhAsesti,
NArtesti-d.-s. $i Ndrtesti-d.-j. Primqte
pe dreapta urmAtoarele
Oraje : Reprivetul, Ggiceana si
alte ma micr pirliae, iar pe stInga
&tul Strimba i riul Zeletinul.
El curge in directia N.-S. pe
ovale intinsl si frumoasA, pe care
se face semAngturi i finete.
La capul dealuluT Corcioreni, face
o curbg spre E., se une$te cu
Zeletinul, trece soseaua nationala,
catea feratA Tecuciti-Birlad si,
dupg ce a parcurs plAsile Berhe-
Zeletinul, avInd de la intrarea
in judet si pAng la vArsare o
lungime de 70 kil., se varsA in
141.11 Birlad, in fata satuluI Negrilesti,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciá.
Pe dinsul se afll 2 morí
de apl. Are o albie de 3-4
m. si o adincime de 1-2 ni.
Lgrgimea vdei este in termen
medifi de 300 m. Primg-vara si
in timpurI ploioase se revarsg
pe intreaga vale, producind mari
striciciunI.
Berhechl, fes, plasa Siretul-d.-s.,
com. Tirgul-Glodurile, de-a lungul
piriuluI cu asa. nume, jud.
Berhoi, subdiviziune a cdt. Coca-
Niculesti, jud. Buzar', comuna
Niculesti.
Berhometele, plasei, in partea
de S.-V. a jud. Dorohoiti.
Márginele acestei p1151 sunt:
la N. plasa Herta, de care se
desparte prin hotarul mosiilor:
StAnesti j Tureatca din asta.
plasA, despre mo$iile : Mihoreni,
Culiceni i Tirnauca din
acea plasA ; la S. cu jud. Botosani,
de care se desparte prin
unja ce demarcd marginele dintre
aceste dota judete ; la Vest
cu pl. Cosula, de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Tureatca,
Dersca, Lozna, Virful-
CimpuluI i Ionasg.ni din astil
plasA, despre mosiele : IbAnesti,
Buhaiul , endriceni ,
Horláteni, Saucenita, Prelipca,
Goroveiul si BrAesti din acea
plasA; la V. cu Bucovina, de
care se desparte prin finja ce
hotAreste frontiera dintre ambele
aceste t'Ad.
Forma teritorialA a plasiI este
neregulatA, mal* mult lunggreatl,
In directia despre N. - V., cAtre
Sud-Vest, mal' ingustd la
partea nordicl de cit la cea sudicA,
si putin spintecatA prin
pärticica anghiularg, ce face Bucovina,
intre pirtul Molnita
rlul Siret , pIng la confluenta
lor.
Intinderea teritoriuluI plAsiI
e de 51668 hect. 76 ara, din
carT sunt: 14729 hect. 46 aril
pddure si 36939 hect. 30 aril
cimp. Aceste de pe urnart se
subImpart prin aplicarea legir
din f864, fostilor clacasI 15279
hect. 55 ariT, rAmiind proprietarilor
de mo$iI 21603 hect. of
ariT cimp curat, pe Miga 14729
hect. 46 aril pgdure.
Suprafata teritoriuluI In treger
plAsI, este accidentaa de multele
ramurI mici de dealurI, ce
se intind din coamele Inalte ale
dealurilor, catre sesul Siretului.
Plasa pare ca mArginitg, in mare
parte din lungimea eT, de sesul
dealulta, ce Infra din Bucovina
pe la Mitocul-Dragomirnei, din
dreapta vgeI SiretuluI si de sirul
dealuluI, ce intrA iarA-si din
Bucovina, pe la Mihoreni si Culiceni,
din stinga vdeT Siretulur.
Solul este in parte bun si
fertil, iar parte maI slab. Acel
de pe asezdturI si podisuri este
bine compus, avInd destul humus;
este bun, dar nu a$a fertil
ca acel din plA$ile de cimp ;
mimar acel de pe ses, avind
groasApAturA de aluvian-vegetal,
este mAnos si abondent ; acel
de pe unele costise si dealurI
cuprinde nAsip ici-colea, amestecat
cu putin prund, pe aiurea
Cu mal mult, jara la alte locuri
chiar marY blocurI stIncoase
de 'Mata.
PAduri in aceastA plasg sunt
din a stinga Siretultd inceptnd
de la Singuti, pe la : Tureatca,
Piriul-Negru, Dersca, Lozna,
ful-ampului i IongsAni, ce se
tin de la olaltd. Parte este 13Atriná,
cu marT arborI, si parte tindrA,
cu esente de fag, carpen,
stejar si frasin, ca predominante,
pe lingä ulmi, ter, plopi si altele;
iará din a dreapta SiretuluT, incepind
din hotarul BucovineT de
la Mito cul-DragomirneT, pela: Adincata,
Zvoristea, Gremesti, Zamostia
i HAntesti, carI formeazá
o continuatie neintreruptg, fiind
parte lAtrind, cu frumosT arborT,
iard parte tindra, In care predomina
fagul i stejarul si in
unele locurf mesteacAnul ; aproape
de frontierg catre Bucovina
se iveste bradul.
Dintre 20 iazurI acum existente,
pe deosebite mosir, cele
maT principale sunt: iscariul, de
¡o hect., pe Zvori$tea ; Baidac,
de 312 hect., pe Tureatca; Beizadelei,
de 20 hect., pe Dersca;
Ho' iban, de. 2 hect., pe Lozna ;
Tarinei, de 2 hect, pe Culiceni.
Din to.talul numAr al pIraielor,
maI mult orI mal putin marr,
cele mal principale sunt : Arsita,
incepAtor de pe Buhaitl, se varsg
in Molnita ; Baranca, incepAtor
de pe Zamostia, se varsd in Siret ;
Buhaiul, de pe Dersca, se vars1 in
55213. Karate Dic(tonar Gengrail2. 49

thitHULEASA 13tRI8LAVtSt
Iezer la Dorohoiu ; Ghilia, de pe
Dersca, se varsd In Buhaiu ; Humdria,
de pe Zamostia, se varsä in
Siret ; Leahu, de pe Zvoristea,
se varsd in Siret ; Meredeul, de
pe Mogosesti, se varsd in Siret
la Talpd; Negrul, de pe Tureatca,
se varsä In Molnita; Siretul,
riti, trece prin plasd ; Siretelul,
de pe Virful-CimpuluI,
se varsd in Siret la DumbrAveni,
jud. Botosani; Virichia, de pe
Botosanita din Bucovina, se vara
in Siret ; i Vlddeanul de pe
piriul Negru, se varsá In Molnita.
Populatia din plasa intreagd e
de 6190 fam. CU 24032 sufl.,dup
recensdmintul din 1890. Din acestia
sunt : 20 preotI, 41 cintdretI,
29 pdlämarI, 9 invätátorI
restul : proprietarr, profesionistI,
meseriasI, comerciantI, agricultorr
i viticultorT, Romim
si sträinI.
In plasd este un sub-protoered
; 33 biserici, din carI 3 vacante
de preotI si 2 inchise,
fiind in rea stare.
In plasa Berhometele sunt : 9
scolr Cu 9 invdtdtorI si 601 elevr;
din acestea 7 sunt mixtc,
de bdetT si una de fete, in Zvoristea.
Intretinerea lor se face
de comune i stat.
Aceastd plasd are 9 comune
rurale :
Adincata, cu satele: Adincata
si Mitocul.
Dersca, cu satele : andesti,
Dersca, Pirlul-Negru, Vitcani si
Vlddeni.
GrAmesti, cu satele Botosanita,
Grdmesti, Budesti si
Verpolea.
Hintesti, cu satul Hintesti.
Lozna, cu satele Cdlinesti,
Lozna si Talpa.
Tureatca, cu satele : Cdlieni,
Mihoreni, Pueni, Sinduti
Tureatca.
Virful-CimpuluI, cu satele :
Dobronduti-Hapii, Ionäsani, Maghera
i Virful-CimpuluI.
Zvoristea, cu satele : Beresti,
Buda, Dealul, Poiana, Pustala,
Slobozia, Stinca, Zvoristea,
erbálnesti i Vatra.
Zamostia, cu satele: BAHnesti,
Ciomirtan i Zamostia.
Toate aceste comune ad 32 sate.
Veniturile comunelor din aceastd
plasd ad fost, in anul
1889-90, de leI 68785, banI 66
si cheltuelile de leI 50823, banI
65; iar in 1890-91, del. 60505,
bani 75 la venit. si de leI 5008r,
barif 6o la chelt.
Numdrul vitelor aflate in cursul
anuluI 1889 a fost de: 7989
vite marI albe cornute, 13255
or, 117 capre, 1351 cal, 5180
porcI si 1540 stupT.
Berhuleasa, mofle, in com. Niculesti,
judetul Buzdd ; are 260
hect., din care 40 päduri.
Beria, vale, jud. Olt; incepe din
hotarul mosid Preotesti, cotn.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j. ; merge
spre S., trecind prin mosia mosnenilor
Oporeni, prin pddurea
Horezul i Deleanca, si se varsä
In rtul Tesluiul, la locul numit
Fulgoiul.
Beria-Mare, sat; face parte din
com. rur. Oporelul, plasa Oltuld.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
de 224 loc. Ad i e o bisericd
fondatd. de Sdrdarul Ion Deleanu _
si sotia sa, la anul 1842, Iunie 12.
Beria-Mick sat; face parte din
com. rur. Oporelul, plasa Oltuld.-j.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 128 locuitorI.
Berila, munte, com. Rucdrul, pl.
Dimbovita, jud. Muscel.
Berila, ädure, supusd regimulur
silvic, pe muntele cu acelasI
nume, proprietate a d-luI I. Bejan.
Pendinte de com. Rucdrul,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Are o intindere de I io hect., impreund
cu pddurea Piscul-Furcilor,
avind esenta dominantä
fag.
Etatea el variazd intre lo-
20 anT.
Berila, vale, in partea de V. a
com. Scdiosi, pl. Teleajenul, jud.
Prahova. Aceastd vale serveste
de finete. Aci se aflä un izvor
de apd minerald, care contine
pucioasd, si care se numeste
Fintina-de-Leac.
BerindeI, a'eal, jud. Mehedinti,
in plaiul Cerna; tine de terito
riul comuneI Iloritul.
Berindesti, sat, jud. Bacäü, pl.
Bistrita-d.-j., al comund Rdcaciuni,
situat aproape de hotarul
judetultd, spre Putna. Are
22 capT de familie si 8i suflete,
Animale sunt : 3 cal., 42 vite
cornute si 12 porcT.
Berislavesti, com. rur., pe apa
Coisca, jud. Arges, plasa Lovistea.
La 9 kil, de resedinta
subprefecturei, com. rur.
si la 5 kil. de Pltesti. Se compune
din urmAtoarele sate si cdtune
: Berisavesti, 120 fama ;
Stoenesti, Ioo familif ; Scdueni,
110 familif ; Robaia, 100 familir
i Enculesti, 87 familiI; peste
tot 507 familir Cu 1364 suflete,
din care 4 fiT de Tiganl. In comund
sunt : 3 bisericI, Schitul-
Berisavesti, Schitul -Scdueni si
biserica din s. Robaia; o scoald
primard. rur. ; o circiumd. Budgetul
comuneI, pe anul financiar
1882-83, a fost de 1061 leI la
veniturr si de 962 leI la cheltuelI.
Comuna numArd 205
si are un budget de contribuabilT 1839

BERISLXVEVTI 887 BERNEVICA
ler la venituri si de 1491 Id la
cheltuell.
Numarul vitelor ta anul 1887
era de 348 vite mari: 312 boli
vaci, 36 caT si 380 vite naarunte :
290 of, 90 capre i 'o° rimatorr.
BerislAvesti, sat, pe apa Coisca,
jud. Arges, plasa Lovistea. Are
o scoala primara rurala. Face
parte din com. rur. cu acelasi
nume. Satul Berislävesti numara
120 familiT si este resedinta
comunei.
Berisavesti, schit, cu hramul
Sfintif Tref-Ierarchi, judetul Arges,
plaiul Lovistea, intemeiat
de familia Berislavestilor, pe la
jurndtatea veacului trecut, prin
testamentul fondatoruluT, din 28
Octombrie 7269 (1761). Egumenul
acestuT schit trebuia
fie numit de catre Episcopul
dupa vremi al Argesulm si de
egumenul CozieT, pe linga care
se alatura si un membru al familieT,
ca purtator de grija. Din
veniturile schituluT se dedea anual
un ajutor spitalului Pantelimon,
din Bucuresti.
Actualmente, atit schitul cit
averea lui, sunt subt administratia
Eforiei spitalelor civile
din Bucuresti. Schitul Berisldvesti
posea 5 mosil. Pentru Intretinerea
serviciului divin este
un superior, un preot si un cintare
i se inscrie anual in budgetul
EforieT o suma de 2192 leI.
Berislévesti (Vatra
mofie, com. Berislavesti,
jud. Arges, plasa Lovistea, proprietatea
Eforiet spitalelor civile
din Bucuresti, pendinte de
schitul Berislavesti. (VezT acest
nume). Are o intindere de 3235
pogoane, din care 580 pogoane
padure. Arenda anuall a acesteI
proprietatI este pentru periodul
prezent de 3100
Berivoe, deal, in partea de Vest
a cat. Cuibul, comuna Gornetul-
Cuib, plasa Podgoria, jud. Prahoya.
E acoperit cu vir i numit
ast-fel de la un Voicu Berarul,
care era vier acolo. Parte
din acest deal se numeste Berarul,
parte Berivoe.
Berivoesti, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita, cdtunul
com. Mataeni.
Berjesti i Disculti, mofie, pl.
Trotusul, pe linga mosia Bogdana,
din comuna Bogdana, judetul
Bacau.
Berleasca, lac, In insula Balta,
plasa Ialomita-Balta, com. Stelnica,
jud. Ialomita.
Berlesti, sat, la N.-V. com. Ionesti-Berlesti,
in jud. Braila, la
hotarul de V, despre com. Batogul,
la 50 kil. spre S.-V. de orasul
Braila. Infiintat In anul
1849, prin staruinta fostilor proprietarT.
S'a numit ast-feI, dupa
numele fostuluf proprietar al mo-
sieT.
Aci este resedinta com. Ionesti-Berlesti,
pendinte de plasa
Ianca. Suprafata vetrei satuluT
este de 38 hect., avInd 72 case
si o circiuma.
Are o scoall mixtá infiintatI
la 1869, intretinuta de comuna
judet, l'ara local propriu ; este
frecuentata de 20 elevi si I O
eleve.
Populatia satuluf este de 90
capi de familie sau 394 suflete,
din care 89 cdsAtoritI i 305 necásAtoritr;
75 stiu carte.
Animalele din sat sunt: 150
caa, 500 vite cornute, r000 de
oT i roo rimatorr.
Berlesti, cdtun, jud. Gorj, pendinte
de comuna Scrada, plasa
Gilortului, situat pe s es si coastd.
Are o suprafata. de 1003 hect.,
din care 402 hect. padure, 260
hect. arabile, 300 hect. finete,
15 hect. vie, 18 hect. livezi de
pruni si 8 hect. izlaz.
Produce 800 hectol. porumb,
202 hectol. gnu, 45 hectolitri
fasole, 520 kgr. linà, 35 hecto
litri samintl de cinepa, 18200
kgr. fin, 1306 decal. vin, 1405
tuica.
Are o populatie de 121 familh,
cu 6io suflete, din cari iiø
contribuabill. LocuitoriT poseda :
37 plugun, 2 cdrute Cu cal; 57
care cu boT, 204 vite man cor
nute, To cal; 320 cn, 55 capre
si 132 rimaton.
O osea vecinala, ce vine din
spre Scrada, strabate CAtunul.
In comuna se gasesc 3 finttni
si 16 putun.
Catunul are i biserica de zid,
construitä de locuiton in anul
1889, deservita de I preot
2 cintdreti.
Berlesti, urme de sat, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
tarmul drept al riuluT Ialcmita,
In dreptul satului Ograda. Acest
sat avea 800 familiT, pe la 1830,
si se zice cà in urma uneT ciume,
satul s'a pustiit i locuitoriT rdmag
s'au imprastiat printialte
sate, purtind pana acum numi
rea de Berlesteni. Biserica satuluT,
care a stat mult timp In
toata intregimea, este asta. -zi
ruin ata.
Berlesti-Popesti, mofie a sta
tuluT, in plasa Ialomita Balta, comuna
Suditi, jud. Ialomita, fosta
pendinte de manastirea Slobo
zia. Are o suprafata de 14000
hect., din can I00 hect. padure.
Pe periodul 1883-1893 a fost
arendata cu suma de 62000 le!
anual.
Bernevica, ias, in jud. Neamtu,

BEROAIA 388 _ BERTWI-DE-JOS
comuna Talpa, plasa de Sus-
Mijlocul, asezat sub culmele dealuluT
Tarnita, pe valea ce se deschide
intre s. Hlipesti si Talpa.
In partea nordica este alimentat
cu apele pirtaselor Breaza
si Chiliile, ce es dintre dealurile
Borsenilor, lar despre A.sarit
prin 0111 Malesti se pune
In comunicatie cu pirliasul de
scursoare a iazulul Breaza, in
spre Omiceni.
Beroaia, vale, plasa Siretul-d.-j.,
de pe teritoriul com. Botesti,
jud. Bacan.
Bersä§ti, melle, Mil sat, judetul
Neamtu, pe litiga mosiile Bodesti-PrecisteT,
Corni, In plasa
Pi atra-Muntele.
Berta, pda'ure, jud. Dorohoin, in
suprafata de 82 hectare, a razesilor
din Ionasani, com. Virful-ampuluT
, pl. Berhometele.
Bertea, com. rur., plaiul Varbilaul,
jud. Prahova. Traditia locala.
spune ca s'a Infiintat acum
750 ani si cá, si-a luat numele
de la primul locuitor stabilit aci,
numit Bertelus.
Este situata pe valea riuluT
Bertea, la 30 kil. departe de
capitala judetuluT si la 2 kil. de
resedinta plaiuluT.
N'are niel un catun alipit.
Populatia sa e de 1303 loc., 620
barbatI, 683 femeT, in care intra
si 19 familiT de Tiganr.
CapT de famine sunt 502,
contribuabilT 497.
In comuna sunt doul bisericT
: una, cu hramul S-si! Aposta,
fondata la anul 1850 de
Vladaiul si altir; a doua, cu
hramul Sf. Treime, fondata la
anul 1830 de Popa Ilie l'i altiT.
Ambele sunt deservite de doT
preotT.
Dintre locuitorT sunt : 12 fie-
rarT, 7 dulgherT, ¡o rotar!. Produsul
muncer 11 desfac la orasul
Ploesti.
LocuitoriT sunt mosnenT; numal
37 s'ati improprietarit la
1864, cind li s'ati dat 310 hectare.
El an 43 cal, 29 lepe, 226
vacT, 232 capre, 1826 ol, 248
pord.
In raionul comuneT, pe riul
Bertea, sunt 8 morT de macinat.
Carte a inceput s5. se invete
aci de vre-o 70 anT. titi carte
186 barbatI si 31 femeT. CopiT
In virsta de scoala sunt io8
bletl si 14 fete.
Toata comuna are o suprafata
päinä la 4500 hect.
'plica se fabrica pana la 485
hectolitri.
Terenul fiind muntos, nu se
cultiva. de cit porumb, care produce
pana la 840 hectolitri.
Dintre pomi roditori sunt: 250
merT, 180 peri, 120 ciresT, 380
nuci. Livezile dati pana la 270
care de fin.
Comerciul se face In comuna
de 7 cIrciumarr.
Budgetul comuneT prezinta la
veniturI suma de lei 4000 si la
cheltuelT 3447 leT anual.
Comuna stä. in legátura prin
sosele cu comunele Stefesti si
Strimbeni.
Movild este: Maciuca ; pisc :
Paltinetul ; surpatura. : Coltul-
Paltinetultu ; toate servind pentru
pasune.
De la N. la S. com, este
strabauta de gira Bertea.
Se margineste la N. cu muntiT
Tesila, la E. cu comuna Stefesti,
la S. si V. cu comuna
Strimbeni.
Bertea, satipr, jud. Dorohoiu.
Vez! Ionásani, sat, com. VirfulampuluT,
pl. Berhometele.
Bertea, lac, jud. Braila, la E.
satuluI Bertesti-d.-j., pe tarmul
sting al plriuluT Calmatuiul. Comunica
cu acesta prin privalul
Batlagioala.
Bertea, jud. Prahova, fosta treatoare
ipichet de granita despre
Transilvania ; da prin plaiul
erban-Voda..
Bertea, vale, jud. Prahova ; izvoreste
din dealurile comuneT Bertea,
pl. Varbildul, intra in raionul
comuneT Strimbeni, acelag
plata, se impreuna cu gira Alunisul
si curge pe mosia Stefesti.
Berte§ti, mahala, judetul Mehedinti,
In com. rurala Samarinesti,
plasa Motrul-d.-s.
Berte§ti, vale, in jud. Consta*,
plasa ifirsova, pe teritoriul comune!
Daeni. Pleaca din partea
de rasarit a dealuluT Stanciul
si se indreapta spre apus, printre
Dealul-Viilor la N. si Dealul
- Girliciulul la S., brazdind
partea vestica a plasit si pe cea
sudica. a comuneT Daeni si cea
nordica a comuna Girlici, fácind
hotar intre aceste doua comune.
Ea sfirseste In privalul Baroiul,
la 1 t/2 kil. spre Nord de com.
Girlici. Malurile sale sunt In general
cam joase. Este Mata de
calea judeteana Girlici-Dleni.
Berte§ti-de-Jos, (Berte§ti-Polize§ti),
com. rur., pl. Balta,
jud. Braila, asezata. in luna si
pe malul drept al piriuluT CIImatuiul,
ce trece prin marginea
de S. a comuneT.
Se margineste la E. cu Dundrea,
la N.-V. cu Lacul-Rezif,
la N. -E cu Stancuta si la S.-E.
si S. cu Bertesti-d.-s. si Mihaiu
Bravul.
Suprafata com. e de 11200
hect. si are forma unuT poligon
neregulat.

BERTWI'I-DE-JOS 889 BERTEgl-DE-SUS
Populatia e de 1220 suflete,
formind 250 fan] ; 130 tal
carte. Contribuabilf sunt 198.
Venitul comuneT e de 3647 leT
cheltuelile de 3645 leT anual.
SätenT improprietaritr sunt 160.
Comuna are: 8 debite ì 9
circiumT; o moarl, CU 3800 leT
venit.
Vite marT cornute sunt 1640
(boT 759, vacT 608, taurr 16,
viteT 246 i i i bivoll) ; cal sunt
483, magarl 14, oT 6987, rimatorT
211 i capre 29. Suhatul
e de 500 hect.
Comuna are biserica zidita
la 1830 de proprietarul San-
Marin i de comuna, deservita de
preot, t cintäret, I paracliser.
Are o coalä mixta, infiintata
la 1857, frecuentatd de 26 baetl.
DrumurT: la Vizirul spre N.-
V., pe la movila Petroiul ; pe
la Cornul-MaluluT ; peste podul
CalmatuiuluT ; la Pirlita, 18 kil.,
la Polize0, spre N. i N.-E., trecind
Calmatuiul ; /a Berteqti-d.-s.
spre S.-E.; la Mihaia-Bravul spre
S., pe tina armanul mo§ieT Berte§ti-d.-s.
7 kil. ; la Padina spre
V., la Lacul-Rezir, spre N.-V.
la movilele : Petroiul, Gemenile,
Lunga, 9 kil.; la Gura-GirluteT,
spre E. Comuna are o piala.
De la 1864 1880, comuna
se numea Berte0-Polizesti
rqedinta era in Berte§ti. Acest
din urma nume, pe care poar-
O. de la 1880 incoace, pare ea
vine de la un iezer numit Bertea,
ce se formeaza la E. de comuna,
prin revärsarea DundreT.
In apropiere de com. era alta
data drumul vechiù al po§teT
Braila-Slobozia, numit Drumul-
OlaculuT. In räzboaele dintre
R41 §i TurcT, adesea comuna
a fost ocupan. de Ru0.
Berte§ti-de-Jos, sat, jud. Braila,
pe tarmul CalmatuiuluT, la un
cot pronuntat al acestuI
spre S. comuner cu acela§f nume,
la 52 kil. spre S. de ora§ul
Numit ast-fel dupa numete
laculuT Bertea, de la E. satuluT
§i de pe tarmul sting al
CalmatuiuluT. Suprafata vetreT
satuluT este de 32 hect., avind
120 case i 2 circiumT.
Are o coalä mixta infiintata
la 1857, acum intretinuta de stat,
frecuentata de 23 elevT, cu un
bun local propriti de gard. Biserica
din sat este ziditá de locultor/
i proprietar la 1842; e
lleservita de i preot, I cintaret
I paracliser. Populatia satuluI
este de 147 capT de familie,
cu 643 suflete, din carT 349
barbatr, 294 /eme'; 288 casatoritT,
355 necasatoritT; 113 tii1
carte.
Animale sunt : 302 caT, 641
vite comute, 4628 oT, 113 fimatorT.
Berte§ti-de-Jos, judetul
Braila, proprietatea motenitorilor
San-Marin; are 8203 hect.
Berte§ti-de-Sus (Otmfit), com.
rur., pl. Balta, jud. Braila,
zata in lunca, la E. de Dunare,
in del:al-tare de 3 kil. La N. el
trece piriul Calmatuiul. Se invecine#e
la S.-V. cu Mihaiu-Bravul,
la N.-V. cu Bertesti-d.-j., la
E. cu Dunärea. Suprafata com.
este de 6000 hect, Populatiunea
e de' 692 suflete, cu 135 capi
de familie ; titi carte 24. Contribuabill
sunt 96. Venitul com, e
de 2734 leT §i cheltuelile de 2723
leT, 64 barn. SatenT improprieta
riti din 1864, sunt 211 nelmproprietaritr
34. Comuna are un
debit i 4 circiumT.
Vite sunt : 334 bol, 593 vacT,
23 taurI, 190
308 cal', 1710
01 i 239 rimatorl. Suhatul vitelor
e de 500 hect.
Com. are i biserica, cladita.
la 1840 de Anghelache, fost a-
renda% cu ajutorul locuitorilor ;
deservita de i preot, I cinta
re t paracliser.
Comuna are o coala mixta.,
infiintatà la 1859, frecuentata
de 29 elevi.
DrumurT : la Mihaiu-Bravul,
spre S.-V., pe la punctul Grad*eT,
5 kil. ; la BerteSi-d. j.,
spre N.-V., prin proprietatea lo
cuitorilor, 3 kil. ; la Balta, spre
S.-E., panä in drumul ce vine
de la Mihaiu-Bravul la Balta
spre E., prin catunul Gura Cal
matuiului.
Comuna e infiintata de vr'o
100 de ani. Mal inainte a fost
mai spre E., la 4 5 kil., i purta
numere de Otmat. Din cauta
inundatiuner DunareT, locuitoriT
s'ají stramutat in locul unde
este asta-21.
Berte§ti-de-Sus, sat, jud. Braila,
in marginea de S. E. a comu
nei cu acelal nume, la 55 kil.
spre S. de oraul Braila. E numit
ast-fel dupa numele laculuT Bertea,
ce se afla intre satele Ber
Berte§ti-d.-j. Locui
toril cunosc acest sat sub nu
mele de Otmat. Prin partea de
N. a satuluT trece o viroaga, care
infra in sat de la V., §i ese prin
partea de E., apucind imediat
spre S. i trecind pe lingd Movila
Banculm, din com. Mihaiu Bra
vul, unde se desparte in dota
ramurT, pierzindu-se amindoul
in bAltiul din jurul laculuf Pe
troiul. Acest sat este infiintat
cam de 100 anT, in locul tfrIelor
numite Otmat.
Are o coalA mixta intretinutä
de stat, frecuentaM de 34 elevI.
Ea este infiintatä, de la 1859.
Are o biserica zidita la 1840
de Anghelache, fost arenda,
reparata de locuitorr la 1889;
e deservita de un preot, un cmn
taret i 2 paracliserT.
Populatia satuluT e de 89 capT

BERTETINACXREgI
de familie si are 361 sufl., din
care 190 barbatI, 171 femel ; 89
casatoritT, 275 necasa.toritI ; 54
stiil carte.
Animalele din sat sunt : 206
cal; 870 cornute, 2600 oT, 189
rimatorr. Suprafata satuluI e de
58 hect. Sunt 87 case si 3 circiumI.
Bertesti-Vficaresti, mo,cie, judetul
Braila, pe care se afla com.
Mihaiu-Bravul i Bertesti- d.- s.;
e proprietatea statuluI.
Berta (Plaiul-), frumoasä colina,
in com. Nehoiasul, jud. Buzad,
intre Poiana- CepiI i muntele
Tehgraul ; are fineata si padurl.
Bertof, baltd, judetul Dolj, plasa
Cimpul, com. Piscul, cu o suprafata
cam de 15 pogoane. Se
gaseste inteinsa foarte putin
peste.
Berza, sat, in partea de N.-E. a
comunet Ringhilesti, pl. Stefanesti,
jud. Botosani, situat pe
tarmul Prutului, inte o vale a-
Mosia se intinde din Prut
spre V., si are o suprafatä de
868 hect. si o populatiune de
39 familii sau 168 suflete, cu
32 contribuabilI.
Are i biserica cu i preot
2 cintaretl.
Tot la acest sat s'au numärat
locuitorli de la Odaia-Berza,
care e asezat inteo vale spre
V. de Berza, unde se aflg
casele proprietaruld mosid, eraldin
frumoase inconjurate de o
grading mare si bine cultivata.
Satul, se zice, e infiintat acum
I00 ani, de Gh. DonicI.
Pe intinsul acestef vaI se allá
multe baltI.
La mosia Berza s'a mal alipit
mosioara satuluI Gaureni, al careia
locuitorr s'ad stramutat in
890 BERZUNTUL
Berza. Pe teritoriul acestuI sat
se &ese : 309 vite cornute, 8o
cal marT i mid, 1297 of, 16
capre, 220 poni' si 6o stupt
Sunt 2 meseriag, 3 comerciantI;
o eirciumg.
Berza, deal, care margineste Prutul,
in com. kinghilesti, pl. Stefanesti,
jud. Botosani.
Berzef (Movila-), movilä, in pl.
Borcea, jud. Ialomita, spre N.
de lacul GaldtuI, HITA Valea-
BerzeT.
Berzei (Piscul-), pisc, com. Racovita,
pl. Riul-Doamnd, jud.
Muscel.
Berzei (Valea-), vale, in plasa
Borcea, jud. Ialomita, pe teritoriul
comunelor Ciocanesti-SirbI
Mihaiti-Viteazul,o continuare
a vAel Bitea.
Berzei (Valea-), vale, izvoreste
de la E. comund Bgesti, plasa
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, $i se
varsa in piriul Dobricea.
Berzuntul, com. rur., pl. Tazlaul-d.-j.,
judetul Bacau, asezata.
spre V. de Tazlgul-Mare,
parte In valea piriuluT Berzuntul,
parte pe dealurI. Se alcatueste
din 8 catune : Ghilea, pe
dealul cu acelasI nume ; Martinul,
pe deal ; Dragomirul, in vale,
mal la S. de acest din urma ;
Scariga, la confluenta piriului
Berzuntul cu Tazlgul-Mare ; iar
TazIdul sati Prajoaia pe malul
drept al TazIguluI-Mare, mar sus
de Scariga.
In condica Liuzilor, gasim
Berzuntul apartinind manastireI
cu acela$I nume. In statistica din
1874, se vede cä avea un catun,
Albile, probabil jumatatea satuluI
Albile din Barsanesti ; lar
Prajoaia i Dragomir lipsead.
Comuna se margineste la S.-
V. cu com. Doftana, la S. cu
com. Barsanesti, la E. cu com.
Valea-Rea, la N. cu com. Beresti
si la N.-V. cu comunele
Bucsesti i Podurile.
Piriul Berzuntul aduna toate
piriiasele si le duce in Tazlaul-
Mare. Ridicaturile sunt : Magura-BerzuntuluI,
?ir de muntI,
dealurile Ghilea si Martin.
Are o $coala mixta, care functioneaza
din 1865, in s. Berzuntul,
intretinutä de stat ; se afla inteun
local de zid, in stare bung,
construit de comuna.. Are 6 Miel
pamint in %afina' si 50 präjinI
in vatra satuluT. In anul 1891
scoala a fost frecuentata. de 28
copiI, printre carI 5 fete.
5unt 2 bisericT ortodoxe, una
in Berzuntul $i alta in Moreni,
deservite de 2 preotl, 4 cintaretT
si i eclesiarh, si o bisericg
catolicg in cat. Butucari. Sunt
590 case de locuit $i 12 circiumI.
Populatiunea numarg. 593 capI
de familie, cu 2149 suflete, bgrbatT
1072 j femel 1077.
Dupg nationalitate sunt : 1881
RominI, I Grec, 248 UngurI
19 Izraeliff, totI de protectiune
roming. Dupä felul ocupatiund
se deosibesc : 666 agricultorl,
24 meseriasI, 20 industriasi, 20
comerciantT, 16 profesiuni libere,
40 muncitorI si 16 servitorI. Stid
carte 51 bärbatI i Ii femeI.
ContribuabilI, dupg noul recensämint,
sunt 496. Dupä legea rurala.
din 1864, s'ad improprietara
406 locuitori cu 1316 fáld
$i 40 prajinI pámint. La 1879
s'ad dat, la 112 insurgteI, 280
l'ad in improprietarire.
Teritoriul comuneI are o in
tindere de 6400 hect. Pgdurea
statulul Berzuntul ocupa. 2472
hect. sad 1651 fälcl. Proprietar
mare este statul ; are o mosie
de peste poo hect. Inconjurg-

13tRZUN'TUL 891 BESDEADUL
toarea-mänästirer-Berzuntul, care
da statulur peste 11000 ler.
In aceastá comuna se gasesc
4 izvoare Cu apa sarata.
Viile ocupa o intindere de
5o hect., care in 1890 ail dat
500 hectol. vin alb. In comuna
s'a facut 19 hectolitri tuica de
prune.
Stupl de albine sunt 130, care
in 1890 aü dat 260 kgr. miere
si 195 kgr. ceara.
Animate sunt : 78 car, 1239
vite cornute, 132 porcr, 88 capre
si 987 ol". Oile apartin la
53 proprietarf si ail dat, in
189E, 1974 kgr. liná mitä.
Totalul parninturilor de culturä
este de 1837.72 hectare.
Budgetul comunef pe exercitiul
1891 92 are la veniturl
5070 ler, 86 banI si la cheltuell
3087 ler, 90 banl.
Comuna este strabatutd de
car vecinale comunale, care leagà
satele acestef comune cu Podurile
i cu Tirgul-Valea-Rea, de
pe soseaua judeteana.
Distantele : la Bacla, capitala
districtulur, 42 kil.; la Tirgul-
Ocna, 37 kilom.; la comuna
Tirgul-Valea-Rea, resedinta
sir, ii kil.; la comunele : Doftana,
33 kil.; Beresti, 23 kil.;
Sanduleni 15 kil.; Bucsesti 7
kil.; Podurile, i i kil. si la 0nesti,
27 kil.
Berzuntul, sat, pl. Tazlaul-d.-j.-
Trotusul, jud. Bacail, i resedinta
comund Berzuntul, situat
pe pirlul cu acelasr nume. Are
o scoala mixta, la care, in 1891,
aii urmat din acest catun 20
bletT si 5 fete, din 120 copir in
virsta de scoala. Biserica ortodoxa,
asezata intre acest sat si
satul Martinul, este fosta manastire
a Berzuntulur, deservita.
de 2 preotr, 2 cintaretT si I eclesiarh.
arciumr sunt 4. CapI
de fam. se allá 202, CU 663 sufl.
Berzuntul, mdndstire, pl. Tazlaul-d.-j.,
comuna Berzuntul, judetul
Bacáú, intemeiata de Bogdan-Vodd,
domnul Moldovei, in
1566-1572. Tot acest domn a
dat Sf. manastiff «dreapta
si mosie, jumatate de sat Ciofresti,
jud. Tecucia, si multe
salase de TiganT», (v. «Uricul
lur Bogdan Voevod» din 7078
(1570), Aprilie 20, pag. 163, in
Uricarul luf Tb. Codrescu, No.
X). Hramul bisericer era Adormirea-
prea - Curater-Näscatoarede-Dumnezeti-si-Pururea-FecioareI-Maria.
Asemenea i-a mal dat
manastirel si o bucata de loc
ce se numea Fundatura-Nadiser.
Acest loc este spre N. de Trebi$,
unde se cumpaneste apa
spre Bistrita.
Astazr, biserica foster mamaseste
transformata in biseflea.
de min
Berzuntul, mofie a statulur, cu
o intindere de 4000 hect., pl.
TazIdul-d.-j., comuna Berzuntul,
jud. Baca.a. Despre aceasta Th.
Codrescu, («Buciumul Romin»,
pag. 278), ne spune : «cu partI
si a Sf. mänastirf cu acest nume,
facuta acolo pe ea, inchinata. la
S-ta Lavra-Mare, de la muntele
Aton ; are parte in ea si d-lur
Comisul Costachi Crupenschi si
altir. Are sat cu 2 biserici, 2
preotr, 2 dascalf, 42 bejenaffhrisovolitr,
12 nevolnicI, 6 vadane,
20 slujbasr-volnicr, 3 jidovr;,
pe linga mosiile Poiana,
Baldneasa, Scariga i altele, cu
un numär de 200 locuitorr».
Berzuntul, pdclure, pl. Tazläuld.-j.,
com. Berzuntul, jud. Baneamenajatd,
cu o intindere
de 2472 hect.; cu arborl
foiosr.
Berzuntul-Mare, pirhi, pl. Tazläul-d.-j.,
jud. Baca('; curge pe
teritoriul comunef Berzuntul. I$1"
are obirsia de la localitatea nu
mita Birzul, si se varsa in dreapta
Tazaulur-Mare, la Scariga, dupa.
ce s'a incArcat cu pirliasele Dra
gomirul, Butucari, Puscasul si
Berzuntul-Negru.
Berzuntul-Negru, pirlia,s; pl.
Tazlaul-d.-j., comuna Berzuntul,
jud. Baca.a. IsT are obirsia de
la localitatea numita Neagra si
se varsa in catunul Scariga, in
piriul Berzuntul-Mare.
Besdeadul, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita - lato
mita, situatd pe valea Besdedelulur
si pe dealurr. Se compune
din treI catune : Besdeadul, RImata-Costisata
si Valea-Leurclei,
avind o populatie de 3000 lo
CUitOrr Dealurile din cuprin
sul com. si din apropiere stint :
Virful-Magurer-Marr, Virful-Run
culur, Virful-MaluluT,Virful-Coas
ter-Satulur, care sunt spre N.;
Virful-Magurer-d.-j., Virful-Fusarulur,
Virful - Gruiulul", Dealul-
Muscelelor, Virful-Urseiulur, Virful-cel-Inalt
si Virful-Voinef. va
sunt : Valea-Morir, Valea-Sarata,
Valea-luT-Cazan,Valea-Malurilor,
Valea - Corbultif, Valea-Coporodulur,
Valea-luI-Coman, Valea-
Birzil i Valea-Leurdel. Aceastä
din urma vale are : Virful-Brati,
Vîrful-irniTsi Virful -Vechiultn.
Prin raionul acester comune curge
piriul Besdidelul, cu afluentir
sal Valea-Coporodulur s't Valea-
Leurder. Tot in cuprinsul acester
comune este un izvor cu apa
de pucioasa i doul izvoare cu
apd sarata, numite saraturr. In
comuna se produc prune multe,
din earl' se fabrica tuica. Sunt
trer moristI pe piriul Besdedelul.
In aceasta comuna sunt trer biseder
si trer scol!: o scoall, de
baetT cu dor invatatorI, una de
fete cu o invatatoare si una mixta

BESDEDELUL
Cu un invatator. coala de baeti
cu dof invatatori i cea de fete
sunt in cat. de resedinta, Besdeadul,
in acelasT local; iar scoala
mixta este in catunul Valea-Leurde!.
Invatatorul din Besdead,
si invatatoarea, precum i cel
din Valea-LeurdeT, sunt platitT
de stat ; iar invatatorul clasa I
si II de la scoala de baeti din
Besdedel este platit de comuna..
In Besdead sunt treT marT locale
publice, cladite anume pentru
coalä, in 1869, unul in Valea-LeurdeT,
cladit in 1889 si unul
tot in Besdead, in care este
primaria, perceptia si toate serviciile
comunale. In comuna Besdeadul
sunt peste 350 baeti si
287 fete cu etatea de scoalä.
coalele sunt frecuentate de un
numar de 100-150 baetT
37-57 fete. Comuna are un
venit de 4351 leT si este una
din cele mal mar! si din cele
mal frumoase si mal bogate comune
rurale din judetul
bovita. In marginea comuneT, in
partea de Nord, este un mal
inalt, compus din strate subtirT
si in forma de piad de ardezie,
ce seamänd din departare cu
coardele unuT instrument muzical.
Acest mal minunat in toate
verile, este vizitat de persoane,
ce vin pe la baile Pucioasa. Pe
lingá drumul cel plin de poziii
vizitatorul admira,
dupd ce a sosit la Besdead,
nu numai marimea comunet
i frumusetea el, dar si situatia
loculuT pitoresc, care se
numeste Malul-de-Rasuna. Locul
poarta acest nume, pentru el
se produce aci un ecoil din cele
maT puternice si mal curioase.
Acest ecoti este produs de stra- .
tele maluluT zis Malul-de-Rasuna.
Bezdeadul se invecineste spre
Est cu comunele Ocina si Talea,
din plaiul i judetul Prahova,
de care se desparte prin dea-
392
luri marl i padure si cu care
se uneste prin drumurl practice ;
spre Vest cu cdtunulBuciumeni,
din comuna Tita, de care se
desparte printr'un deal, unindu-se
prin linie de osea comunata
; spre Nord, cu cat. Muscelul,
despartindu- se prin deal
si pädure ; lar spre Sud se invecineste
cu comunele Bela, Urseiul
i Virfurile, despärtindu-se
de cele din urma prin dealue
cu padurT, lar de Bela prin piriul
Besdedelul, cu care se uneste
printr'o huna osea comuna15..
Besdedelul, pirlig, ce izvoreste
din muntiT ce despart judetul
Dimbovita de judetul Praho\ra,
spre Est de comuna Moroeni.
Curge spre Sud, trecind prin comuna
Besdeadul, pe linga comuna
Bela, prin cdtunul Diaconesti,
pe lingd comuna erbanesti-Podurile,
si merge de se
varsd in partea stingä a IalomiteT,
la catunul Gura-Besdedelul,
in apropiere de fabrica de
praf de puscä de la Laculete si
in apropiere de comuna Branesti.
In Besdedel se varsä piriiasele
: Valea - CoporoduluT si
Valea-Leurdei, in raionul comunel
Besdeadul; Valea - Morii
Valea-PlopuluT, in raionul com.
Bela si altele maT mici. Besdedelul
este de o repeziciune mare
si in timpuri ploioase vine foarte
mare. Peste Besdedel este un
mare pod de piatra pe soseaua
nationald intre pulberaria armatei
si baile Pucioasa.
Besdedelului (Gura-), locuintrY
izolatd, jud. Dimbovita, la gura
piriuluT cu acelasT nume.
Besetca, judetul Iasi. (Vez! Prisacani,
pridure).
Besetcuta, jud. Iasi. (Vez! Prisacani,
padure).
BES-TEPE
Beslegiul, movilti, spre Vest de
comuna Celeiul, plasa
jud. Romanati, la mijlocul
distanter dintre com. Orlea
si Celeiul. Are 44 metri altitudine
de-asupra nivelului
riT ; este aproape de Dunare.
Besne§ti, numire vechie a unuI
trup din mosia Calomfiresti, din
plasa Marginea, jud. Teleorman,
proprietate a Calomfirestilor, pe
timpul luT
Besne§ti, numire vechie, ce purta
odinioard satul Surdulesti, jud.
Teleorman. Besnesti erati asezati
ceva maT departe de actuala
comuna Surdulesti.
Besnetul, vale, in plasa Borcea,
comuna Dichiseni, jude0.11 Ialonnita.
Be§-Tepe, com. rur., in judetul
Tulcea, plasa Tulcea. Situata
In partea rasdriteand a judetuluT,
la 24 kil. spre Est de orasul
Tulcea, capitala districtuluT
si in partea cen trata. a plasir, la
5 kil. spre V. de oräselul Mahmudia,
resedinta plaseT.
Numele sa.Ct si Fa luat de la
dealul Bes-Tepe din apropiere.
Cuvintul e turcesc si vine de la:
bef =ciad* si tepe=deal, colina,
si in adevar din deal se Malta
cinc! ridicaturT, cal-1 ati determinat
numele dealului si al satului
; inainte se mal numea Bes-
Tepe-Turceasca, in opozitie cu
Bes-Tepe - Romineasca, cari ail
devenit maT in urm5. oraselul
Mahmudia, raminind cu nutnele
de Bes-Tepe, satul de la Vest
de Mahmudia.
Lunghnea hotaruitg, care are
forma unui poligon neregulat,
este de 85 kit., lar intin,7.erea
totala a terenuluT cuprins inteinsul,
este de 125 kil. patrati
sati 12500 hect., in care intin-

BE-TEPE
dere intra i stufurile $i battik.
Se margineste la miazd-noapte
cu comuna urbana. Chilia-Vechie,
de care se desparte prin
Grindul-StipoculuI ; la apus cu
catfinul Prislova, al comund Malcoci
; la S.-V. cu comuna Sari-
Ghiol, de care se desparte prin
$oseaua judeteana, valea Curcusul-Mare
i Movila-CerdaculuI;
la miazä-zi cu catunul Caraibil,
al comuneI Sarinasof, de care
se desparte putin prin dealul
Cairacile; la rdsarit cu comuna
urband. Mahtnudia.
In ce priveste relieful soluluI,
(Iota part( din cind numaI, sunt
ocupate de pdmint solid cu dealun
var, restul e ocupat de
Dunare, girle, lacurT, ghiolue
stuf. Ca dealurI maI insernnate
avem : la apus Pirlita, la
miaza-zi de satul Pirlita, cu virfutile
Beili, 197 in., i Chiuciuc-
Beili, 114 m., acoperite in parte
cu jinete i cu semand.turr
in parte cu tufaris; la miazd-zi
dealul Cairacile, de natura stäncoasä,
intretdiat de o multime
de drumurl, cu o indltime de
deal, de 118 m., acoperit Cu finete
i pasunI; la rasarit Bes-
Tepe, de natura' pietroasä, cu
5 ridicaturl, in forma de dintI,
acoperit pe coaste Cu tufdris
putin i in colo cu pdsunr ; cel
mai inalt yid' al dealuluI Bes-
Tepe mdsoara 242 m., de la
care se intinde una din cele mai
frumoase privelistT, si un altul
are 215 m.
Movilele sunt foarte numeroase,
unele naturale, altele acute
de mina omuluI, pentru ingroparea
celor cazutf in luptele
dintre Turd, RusT, RominI, ce
s'ati dal in mare numar prin
aceste locurI. Cea mal insemnatd
este Movila- CeardaculuI,
care dupa cum o arata si numele,
ceardac=. pazd., servea ca
65218. Murcia Dicflottar Geograftc.
393
punct de observatie, cacI de pe
dinsa, 180 m., privirea se pierde
dincolo de Dundre prin stufurT
lacurT. Alte movile sunt ras
pindite in diferite OW ale comuneI
si mdsoara 6o ioo m.;
sunt acoperite cu verdeata. Pe
intinderea cea uniforma a stufuluT,
gäsim grindurile : Stipocul,
Ja N., cu ridicatura Stiplcul, 44
Rusca, pe lingd &la cu acelast
nume si pe care se afla
Tirla-luT-Nenu ; iar ca
tuff, carI ati servit ca puncte
trigonometrice, avem, lîng5. bratut
Sulina : Girla-Ciobanulut, de
3.2 m., la mila 34 si o alta de
2.5 m., la mila No. 38.
Comuna e destul de udata..
Mai intdia avem cele douà brute
ale Dundra : Sulina, la miazanoapte,
pe o lungime de 9 mile,
15 kil., de la mila 31-40, primind
Girlele CiobanultasiRusca;
Sf. Gheorghe, tot la miazd-noapte,
pe o lungime de 8 kil., de la
2 kil. mai jos de satul Prislova
pana la kil. maI sus de Mahmudia,
primind apele laculuT
Cara-Suhat. Intre aceste brate,
maT la N., avem girlele : Sondul,
la N. de bratul Sulina, primind
apele lacurilor Bahlinesti
si Fortuna ; Girla - CiobanuluT
tot la N. de bratul Sulina ; girla
Rusca, intre Sulina si Sf. Gheorghe,
cite-0 trele scurgindu-se in
bratul Sulina, cea dintiia hare
muele 24-25, a 2-a intre milele
34-35, a 3-a la mila 36.
Alte &le sunt : Litcovul, care
uneste gira Rusca, cu lacul Gorgova,
si se varsá in bratul Sf.
Gheorghe, in dreptul satultif Du-
; Marchelul, ce uneste
lacul Cara-Suhat cu Ghiolul-
Marchel si se varsa inteun m;c
sat ling/ satul Uzlina; Darnoiul,
4 kil. lungime, la S. de bratul Sf.
Gheorghe, din care se desface
cu care se impreuna, Inchizind
intre ele insula Latoca,
BE$-1EPE
mldstinoasa i acoperitä cu stuf
des. Mal sunt apoI 4 girle, carT
alimenteazd lacul Cara-Suhat cu
apa din bratul Sf. Gheorghe ;
alte io, carr se scurg pe malul
drept al aceluiag brat, intre lacul
Cara-Suhat i satul cu acelasT
nume ; o alta, care uneste
&la Rusca cu bratul Sulina,
deschizindu-se intre muele 32
33. In dreptul insuleI Latoca, de
180 hect., se mg aflä o alta mica
insulitd, de io hect., tot mIdstinoasä
i acoperita cu stuf. In
partea uscatà a terenulut comuneI
sunt mar multe vAT, carT
Wart apa, de at in timpurT ploioase,
toamna i prima-vara: Sofular,
unitd cu valea Curcusul-
Mare, se varsa in bratul Sf.
Gheorghe, linga satul Prislova,
brazdindpartea apusana a comuneT;
Valea- Lutuld-Alb, cu malun
humoase, unindu-se
chiar In mijlocul comund cu
vaile Chior-Culac i Turia, ucla
partea sudica si centrall a comuna
si se varsa. in &la airnoiul.
LacurI sunt multe : Bahlinesti,
de 50 hect., la miazanoapte
de gira ondul, in care
se scurge; Fortuna, de forma rotuna.,
al 3-lea lac mare al delteI
dundrene, dupa Gorgova
Rosu ; are 600 hect. si se scurge
tot in &la ondul ; Cara-Suhat,
de forma lunguiata, de 85 hect.,
la N. de bratul St. Gheorghe,
in care se curge prin 4 brate;
Litcovul, de 15 hect., la miazanoapte
de precedentul ; toate
sunt inconjurate cu stuf $i produc
marl cantitatI de peste.
Catunele, din cad se compune
aceastä comuna, sunt : Bes-Tepe,
re$edinta, asezata spre
la impreunarea a treI : Valea-LutuluT-Alb,
Chior-Culac
Turia; Pirlita, asezat spre apus,
la 6 kil. spre N.-V. de cat. de
re$edinta si la poalele nordice ale
dealuld Begli ; Cara-Suhat, de
50

BES-TEPE 391
pe malul drept al bratuluI Sf.
Gheorghe, sine de Mahmudia.
Intinderea totall a comuneT
este de 125 kil. p. sati 12500
hect., din carI 5321 hect. ocupate
de p5.mint ferm, iar restul
de 7179 ocupate de Dunäre,
girle, lacurI (I 100 hect.) si stufäsir
intinse (6079 hect.). Din
pämintul ferm, 270 hect, sunt
ocupate de cele 2 vetre ale statuluT,
4603 hect. apartin locuitorilor,
147 hect. sunt viI, IO hect.
ale biserice/, IO hect. ale scoaleI,
si 100 hect. loe neproductiv,
al statului.
Populatiunea e compusä din :
Rominr, TurcI, Tätarl, BulgarI,
RusI, ArmenI si EvreI. Sunt
266 familiI, cu 1345 suflete, din
carI: RominI 16o familif, cu 816
sufl. ; Bulgari 50 familir, cu 248
suflete ; TurcI si T'Atad 18 facu
89 sufl. ; RusI-Lipoveni
35 familiI, CU 181 SUfl.; I Armean,
I Grec, 7 EvreI.
Instructiunea se predä tuteo
scoall mixtá, aflätoare in cät.
de resedintä, Bes-Tepe, fondatà
In 1882 de /ocuitorr; are 20 hect.
pamint, cite IO hect. in fie-care
cAtun, ce-I aduc un venit de
120 lef anual. coala este in
bunä stare; are un invätätor plätit
de stat ; in 1893-94, ati fost
84 elevI inscrisl, 63 RominI, 19
BulgarI i 2 Evrei.
In comunä sunt 2 bisericI ortodoxe
: una in Bes-Tepe, cu
hramul Sf. Dumitru, fondatà de
locuitorI la 1860 ; are un venit
de 450 leI anual, provenit din
vinzarea luminärilor si din contributiunile
benevole ale locuit.,
precum i io hect. pämint ; are
preot, I cintäret si I paracliser.
Are ca filialä a doua pe
cea din cätunul Pirlita, cu hramul
Sf. VoevozI, fondatä. de locuit.
in ¡869; e In bunä stare, si
are un venit de 520 lel, i io
hect. pämint ; e deservitä de
preot, I cintäret si I paracliser.
Mohamedanii aii o geamie, cu
un hoge, intretinutA de MusulmanI,
contribuind si statul cu
6o leI lunar.
Calitatea pämintuluI este bunä
in parte.
Se seamänä gnu, orz, päpusoi,
ovAz, fasole, in, cartoff si finte.
Din intinderea comuneI sunt
2330 hect. loe arabil, 145 hect.
ocupate de vil, cari produc pänd
la 725 hectolitri vin, 220 hect.
plantatif cu gradinI; restul de
2300 hect. aproape, sunt ocu-
. pate cu finete i päsunI, si pe
id Si colo (220 hect.), ocupate
cu tufarisurI, resturI din intinsele
pädurI devastate.
In comuna sunt : 150 plugarI
CU 120 plugurI. Vite sunt 4770
capete, din cari : 486 bol, 348
vacT, 130 bivolI, 79 cal, 19 epe,
4 asinl, 2760 oY, 80 berbecr,
66o capre, 15 tapT, 200 porcI.
Pescarla este una din ocupatiunile
principale ale Rusilor, mal cu
seamä din Indita. Pestele se transporta
la Tulcea. Sunt 14 mori
de vint. In com. sunt 4 comerciantI,
din carI 3 circiumarr si I
bdcan.
Budgetul este de 4500 Id la
veniturI si de 4000 leI la cheltuelI.
In comunä sunt 520 contribuabili.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteand Tulcea-Mahmudia,
ce trece prin Malcoci-
Pirlita-Bes-Tepe, san o alta variantä.,
de-a dreptul, Malcoci-Bes-
Tepe-Mahmudia ; apoI o multime
de drumuri comunale spre:
Mahmudia, Sarinasuf, Caraibil,
Sari-Ghiol.
Aceastä comunä. e fondatä In
secolul trecut de Turcr. Pe la
1835 s'a distrus satul din pricina
luptelor continue 'filtre RusI
TurcI i tocmal in 1856 a fost
reinfiintat de RominI i BulgarI.
BES-TEPE
Be-Tepe, sat, in plasa i jud.
Tulcea, cät. de resedinta al comuneI
Bes-Tepe. Asezat in par.
teameridionalà al comund, la incrucisarea
a 3 vál': Lutul-Alb,
Chior-Culac si Turia. Are o intindere
de 3500 hect., si o populatie
de 207 fama', cu 1063
suflete, din carr: 743 Romini,
221 Bulgari, 89 Turci i T'Atad,
3 ArmenI, 7 EvreI, carI se ocupa
cu agricultura si cresterea
vitelor. PAmtntul e de bunä calitate
si produce ovlz, Ola si
secará. In sat se aflá o bisericl
si scoala mixtä. a comuna
Be-Tepe, deal, In jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul comuneI
rurale Bes-Tepe si pe al comuneI
urbane Mahmudia. Are
o directiune generará de la V.
spre E., brAzdind partea centralä
a pläseI, cea räsdriteanä a
comuneI Bes-Tepe si pe cea apusanä
a com. Mahmudia. Aceste
doud comune sunt asezate pe
poalele dealuluI, una la apus
alta la räsdrit. Are 5 virfurl,
de unde i numele sAü (bes
cincI, tepe deal, virf), unul de
242 metri inältime, punct trigonometric
de ordinul r-iti, un altul
de 215, apoI unul de 209, un al
4-lea de 199 metri si cel mal
mic de 180 metri, cite-sl patru,
puncte trigonometrice de rangul
a 3-lea. Natura 10 este seacoasä
i vál ripoase sí präpAstioase
Il intretae. Pe la poalele
sudice merge drumul judetean
Tulcea-Mahmudia, lar pe la cele
nordice, calea vecinalä Mahmudia-Bes-Tepe-Pirlita.
Pe la poalele
sale apusane curge piriulBes-
Tepe. El este acoperit numal
cu pä.sunr. Dacl se urcI cineva
pe virful cel maI inalt, (242
metri) despre Bes-Tepe, are in
fatá o priveliste din cele mal
admirabile, maT cu seamä pe un
timp senin al dimineteI, sad al

]3E-TEPE 395 BE.50UL
sereT. In spre miaza-tioapte privirea
se pierde in intinderea
Ara marginT a delteT, de o suprafatä
verde deschisa, presarata
cu dungT sad panglicT argintiT,
pete de aceea0 coloare, spre
bratele Sulina, Sf. Gheorghe, numeroasele
girle i lacurT ; in spre
apus dealurile acoperite, earl cu
verdeata, earl cu semanaturT, 41
pierd ondulatiunile lor multiple
In zare; in spre miaza-zi se vede
intinsul lac Razelm, de dupa
n4te micT dealurT ; i, in departare,
pe malul de miaza-zi, se
vad dealurile Babadagulur, care
inchid inteo vale, ca o comoarä,
oraul ce-le poarta numele
; In spre räsarit, la picioarele
dealulul chiar, vez! orarlul
Mahmudia, care e ma mult un
sat mare de &it or4e1 in spre
apus, ca trite() punie Cu 3 coltuff
; se vede satul Be-Tepe cu
acoperiprile cenuOT de stuf invechit.
La poalele nordice ale
luT, earl privesc Dunärea, se vad
ruinele uneT bisericr cretine
resturl ale und taberT turcetf
(nu poate sa fie romana cacr
nu s'a gasit nicT o piatra cu
inscriptie latinä, nicT de alt-fe!).
La miaza-zi, in vale, dintre al
2-lea 0 i-iul virf al deaIultil, se
vede o mica scobitura in stincd,
in care apa de ploae nu se evaporeaza
tot-d'a-una 0 care e numita
de locuitorT Izvorul-TamaduiriT.
In partea de apus a virfuluT celuT
mare, tot inteo vale, s'a descoperit
o fintina, linga care s'a
gäsit o piatra' cu inscriptie romana,
necomplecta, ce se pastreaza
la primärie. Apa era adusä
prin conducte de olane,
carT ad oare-carT striatiunT pe
ele. Din munte la vale se sap,
pang se va da de capatul izvoruluT.
Se presupune ca è foarte
vechid.
Be-Tepe, piria, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, comuna Be-Tepe.
Este format din unirea a doua
micT VA!: Chior -Culac i Valea-LutuluT-Alb,
ce se unesc
chiar in satul Be-Tepe. Se indreapta
spre miaza-noapte, avind
o directie generala de la
S. la N. Brazdeaza partea centrail
a pl4eT 0 a comuneT.
Prime§te pe stinga piriul Turia
i dupd un curs de 4 kil.
se varsa in girla Dirnoiul (un
mic brat al canaluluT Sf. Gheorghe).
Pe malurile sale cele ripoase
sunt arzate vi! 0 merge
drumul comunal Be§-Tepe-Pirlita.
luat numele de la dealul
Be-Tepe, ale caruI poale
le uda.
Be§cher, locuinid ivolatd, in judetul
Tutova, pl. Simila.
Be§gule§ti, sub-divizie a at. Valea-CatineT,
jud. Buzad, din comuna
Catina, locuitä de descendintir
luT Ilie Bqgu, capitan de
potera pe la inceputul secolulur.
Be§icuta, loc arabil, situat la E.
de satul Calmatuiul, com. Calmatuiul,
pl. Birladulur, jud. Tecucid.
Acest loe se Intinde din
satul Calmatuiul pana in Valea-
Ceruluf.
Be§icuta, mahala, judetul Mehedinti,
in pla,sa Blahnita ; tine de
com. rur. Orevita.
Be§icuta-cu-Vizuinele,punctde
hotar intre mo0a statuluf Draganqti-Tigania
i mo0ile
doqti §i Räteasca, din jud. Teleorma
n.
Be§ieuta-Giamba§uluï, moví-
M, in jud. Teleorman, comuna
Putineiul, in partea despre
Be§ieuta-lul-Boboc, movild,in
com. Laceni, jud. Teleorman;
servete ca seran de hotar al
mo0eT locuitorilor improprietaritT
pe un trup de rno0e din aceasta
comuna.
Be§icuta-Mmuluï, magurd, in
com. Furcule§ti, jud. Teleorman.
Be§icuteI (Valea-), vale, judetul
Tecucid ; ese din padurea
Dorasca, com. Barcea ; merge
spre S.; se impreunä cu valea
Arcaciul i Valea-Robilor ; unite
merg pana in padurea Torce§ti.
Be§leaga, mode, la/as i pda'ure,
in coin. Nehoia5u1, jud. Buzau.
Be§lege. (V. Dealul-Be0egeT, comuna
Raducaneni, pl. Podoleni,
jud. Falciu).
Be§lil, numire data partiT de N.
a cdt. ghiabul, din com. Minjud.
Buzad, unde locuesc
o parte din movieniT Be0iI, derivatT
din eel' stabilitf in com.
ManeSi.
Be§IiI (Mäne§t1), at. de refediniel
al com. Manqti, jud. Buzau,
cu 250 loc. i 56 case. Numirea
luat'o de la moqnenii
stabilitI ad de vre-o 3 secole.
(VezT istoricul com. Maneqti).
Be§oul, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul com. rur.
Corabaci. E situat in partea meridionala
a plarT i a comuneT,
la 2'12 kil. maT spre S.-E. de
catunul de rerdinta, Carabaca.
Este arzat pe valea Cultimes-
Cea;ir, tocmaT la inceputul el §i
este inchis la N.-V. de dealul
Sirti-Curu-Bair, la N.-E. de dealul
Caula-Bair.
Suprafata sa este de 1450
hect., dintre care 15 hect. sunt
ocupate de gradinT 0 de vatra
satuluï. Populatiunea, compusa
aproape din TurcT, este de 36

13E6OUL-DERE 896 BETE8TI-DE-SUS
familii Cu 173 suflete, ocupindu-se
in special cu agricultura.
Panfintul produce tot felul de
cereale, dar mal ales °yaz, meiu
si secara.. Casele miel sunt asezate
foarte regulat, formind mal
multe strazi drepte. Drumuri comunale
vin de la satele invecinate
: Cangagi , Kazil-Murad,
Merdevenli-Punar, Ciobanisa si
Copadin.
Be§oul-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul
comunei rurale Copadin.
Situatä in partea apusana a comuna
Se desface din ultimile
ramificatiuni sudice ale dealului
Copadin si anume din dreptul
satului Copadin, se indreapta
spre miazd-zi avind o directiune
mal mult de la N. la S. Merge
paralel si pe la apusul dealului
Arabi-Alciala si formeaza valea
Alceac-Alcea. Prin mijlocul el
merge drumul comunal Besoul-
Copadin.
Be§teleiti (Schitul-), schit, cu
hramul Sf. Troita, jud. Arges, pl.
Pitesti, in com. urb. Pitesti. Pela
inceputul veacului intemeiat de
familia Besteleiu, care se afla
irunormintata. ala Biserica a fost
in urma, la anul 1862, reparata
de arhimandritul Policarp, Egumenul
manastirei Mihaiu-Vodä.
Schitul-Besteleiu era metoh al
manastireT Mihaiu-Voda din Bucuresti,
care era inchinata la
manastirea Simonopetra, din
no u n tele A thos.
La secularizarea averilor bisericesti,
schitul s'a redus la
bisericà de mir, avind doi preoti,
un cintaret si un paracliser. Pentru
Intretinerea cultului divin
se inscrie pe tot anul la budgetul
general al statului ( r 886 87)
o suma de 1788 lei. Biserica
este in bulla stare, dar casele
sunt in ruina. Intre cartile vechi
ale acestuT schit este o Evanghelie
greco-romina, din editia
Mitropolituluf Teodosie.
Be§teleifi (Vatra-Schitului-),
vicie, jud. Arges, pl. Pitesti,
proprietatea statului. Avea la
1878 o arendä anuala de 2709
lei, 78 bani.
Pe periodul 1880-85, arenda
acestel mosii a scdzut la 450 lei.
Be§teleoaia, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. si cat.
Bolovani.
Be§teloaia, pädure, in intindere
de 25 hect., com. Stefanesti,
pl. Riul-Doamnei, jud. Muscel.
E compusä din plute si salde.
Betegi, atun, pendinte de comuna
Bucovul-Adunati, din pl.
Teleormanului, jud. Teleorman.
Are 304 locuitorr si 69 contribuabili.
Betejanul, poiand, comuna Poenari,
plasa Oltetal-d.-j., judetul
Vilcea.
Bete§ti, sat, in corn. Socea, pl.
Bistrita, jud. Neamtu , asezat
pe apa piriului Rädiul, in coltul
despre N.-V. al careului ce formeaza
impreuna cu satul Belcesti,
spre S., satul Radiul spre
V. si satul Socea, spre S.-V.
Terenurile sale, In mare parte,
si mar cu deosebire spre partea
satelor Socea si Rädiul, sunt
calcaroase. Din pietre se exploateazä
un var de o calitate
superioard, care se cauta mult,
atit prin imprejurime, cit si pe
pietele th-gurilor d'ara de judet.
Vdrariile sunt foarte bine ingrijite.
Intinderea satului, impreuna
cu locurile vecina,e ce-I apartin,
e de 945 hect, (71 falci). Are o
populatiune de 320 suflete, sau
79 fatnilif, 3 vaduve, 5 nevolniel',
toti Rotnini, care se ocupa
cu plutaria si exploatarea pamintului.
Numdrul contribuab. e de 70.
In sat se afla.: o biserica, cu
I preot si I dascal, intretinuta
din fondurile comunale ; o moara
pe apa Radiului.
Numdrul vitelor se urca la
200 capete.
Comunicatie cu satele marginase
se face prin soseaua comunald
: Betesti-Rädiul si Betesti-Belcesti-VAdurele,
precum
si prin drumul comunal, ce
se intinde spre N., paralel cu
riul Bistrita si podisul, pe care
se aflä padurea Cätinul, pana
la satul Ruseni, comuna Mesteacanul.
Bete§ti, vtofie cu parti, comuna
Socea, pl. Bistrita, jud. Neamtu,
apartinind casei lui Manolache
si Iordache Crupenschi. Este situatä
pe l'higa. mosiiie Soci, andesti,
Vadurelele s. a. Odinioara,
a format un trup cu mosille Cotreanta,
Stanesti, Barbuseni, Sandresti,
Belcesti, Tirbeni (Tirdeni)
si Motocani. Astl-zi Insä, singura
aceastä mosie e despartitä
in trei : O parte apartine
10 Alecu Crupenschi, care aduce
un venit anual de 2500
lei ; o parte luí Sandu Crupenschi,
cu acelasi venit ; si a treia
d-nei Safta Crupenschi, cu un
venit de 6500 lel.
Numärul vitelor, can apartin
proprietarilor, se urca la 421 capete,
din cari : 24 boj, 9 yac!,
380 oi si 8 caí.
Bete§ti-de-Jos, trup de sat, comuna
Sacea, pl. Bistrita, jud.
Neamtu ; impreunä Cu trupul
Betesti-d.-s., formeaz1 satul Betesti.
Bete§ti-de-Sus, trup de sat, in

BET1Vil 397 BIANCA
comuna Socea, pl. Bistrita, jud.
Neamtu ; impreuna Cu trupul
Betesti-d.-j., formeaza satul Betesti.
Betivif,ier.er, situat in jud. Braila,
la N.-V. de Matoaele; fara. comunicatiune.
Betivul, popind lunga, judetul
Braila, la Loo m. spre N.-E. de
satul Rusetul, pe tarmul sting
al CalmatuiuluT.
Beuca, com. rur., pl. Teleormanula,
jud. Teleorman, pe Valea-Burdel,
la Estul plaseT. Se
mdrgineste: la E., cu comuna
Ciurari, din pl. TirguluT i cu
com. Ciolanesti; la S. cu com.
Dragsenei din pl. TirguluT ; la
V. Cu moiile Merisani, Dobrotesti
i Didesti ; iar la N. cu
com. Balaciul. Este asezata pe
dealul numit Cirja, pe platoul
Burdel, ce se intinde d'asupra
\raer Burdea.
In apropiere de comuna se
afia gura uneT valcele ce-I zice
Redea., care da in Valea-Burdel.
Prin interiorul comuneI trece
linia ferata Costesti-Magurele
putin mal la N.-E. comuneT se
af1á statiunea cu numele de
Beuca.
La N.-V. se afla un elesteti
format din apele Burdel si ale
izvoarelor ce curg din deal, numit
de locuitorI Lacul-Boerese.
Are un catun, Plopi, la S.-V.,
la o departare ca de 6 kil.
Populatiunea el este de 1184
suflete satl 303 capr de familie
cu 286 contribuabill. Vitele sunt
In numar de 5417 capete : 177
cal, 552 vite marI cornufe, 4491
vite miel cornute i 197 poreT.
Pe teritoriul acester comune
se afla mosia Beuca a d-luT General
A. Berendeiti, de I500 hect.;
o padure cu acelasT nume, de
300 hect., cu axborT numaT de
tufan ; mosia Plopi, a d-lta Constantin
Leventi, de 350 hect.,
dintre care 275 pAmint arabil
si 75 hect. padure. MosieT Beuca,
locuitoril if mal zic si Berendoaica,
dupa numele proprietaruluT.
Solul acester comune este
parte mlastinos, parte humos
si pe alocurea roscat, ceca-ce
li face greoiu la productiune,
cind nu este favorizat de ploT
maT abundente.
Ocupatiunea locuitorilor, pe
Ruga agricultura, este si eresterca
vitelor, in special a oilor.
Primävara mare parte dinteinsiT
se duc cu oile la Bucuresti salí
Craiova unde le laptaresc ; larna
se ocupa citi-va cu cojocaria.
Are un local de scoala la un
loc cu primiria, däruit de proprietar.
coala are un invOtdtor
si 25 elevr. Este o biserica
deservita de un preot si un
dasc5.1.
Ad se afla si o moarä cu aburT,
a proprietatiT, precum
o frumoasa casl de locuit, imprejurul
cáreia este o vie si diferite
plantatiunT, carT dati un
frumos aspect locuinter.
Budgetul com, este de 3315
Id la veniturI si 3269 leT, 78
batir la cheltuelI.
Comuna Beuca se leagá Cu
gara Beuca, cu comunele Dragsenei
si Dobrotesti cu com. Zimbreasca,
la 5 kil., i cu catea judetean5.
Rosiori-Strimbeni, 4 kil.,
prin drumurT vecinale.
In partea despre Est se afla
dota magua : a luI mos Dobre,
de 4 metri înaltá i 200 metri
periferie ; o alta de 5 m.
time, spre N., numita Mägurade-la-Lacul-Boeresc.
Prin imprejurimele comuna
Beuca s'ali gasit in maT multe
rindurT vase si unelte, de felul
celor descoperite la com. Zlinbreasca,
despre carT vorbeste d.
Tocilescu in scrierea sa (Dada
inainte de RomanT». Fragmentele
de vase si uneltele deseoperite
la Beuca, atí perfecta asemanare
cu cele de la Zimbreasca,
fapt ce se explica prin
apropierea acestor dona loca-
Beuca, stalie de drum de fier,
judetul Teleorman, plasa Teleorman,
comuna Beuca, pe linia
Costesti-Rosiori, pusä in circulatie
la Ianuarie 1887. Se 0ä
futre statiile Balaci, 9.4 kil., si
Papa, 9.6 kil. Inaltimea d'asupra
niveluluT mariI e de 122.26
metri. Venitul acesteT statii pe
1896, a fost de 58.93o le, 85 b.
Beuca, pädure, situata in com.
Cu acelasT nume, din plasa Teleormanulut,
judetul Teleorman,
proprietatea d-luT general Berendeiti.
Prin o parte din aceasta
padure trece linia ferata Costes
ti-Magu rele.
Bezdina, judetul Dolj. (Vezl Biz-
(fina).
Bezercul, iaz, judetul Dorohoitl,
format din piriul Iazul-Popilor,
pe mosia Broscluti, comuna cu
asemenea numire, plasa Cosula.
Bezianul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, comuna Velesti, de
unde incepe limita de S. catre
com. Balota, satul Balota-d.-s.,
pl. A maradia.
Bezianul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Velesti, prin
care curge pir. Cu acelasl nume.
Bezman, mofie particulara, de
179 hect., in com. Cudalbi, pl.
Zimbrul, jud. Covurluid.
Bianca. (Vezr Baraictarul, judetul
Prahova).

BIANCA 398 B1BIREFTI
Bianca, proprietate a EforieT spitalelor
civile din Bucuresti, fosta
pendinte de manastirea Brebul,
com. Draganesti, pl. Cimpul,
jud. Prahova. Este in intindere
de 362 hect., toate arabile
finete. A fost arendata pe periodul
1888-95, Cu 7000 leT
anual.
Bibanul, vale, numita si Valea-
BibanuluT, in com. rur. Slasoma,
plasa Dumbrava, judetul Mehedinti.
Bibe§ti, com. rur., in partea de
S. a comuna Saulesti, pl. Gilortul,
jud. Gorj, i la 47 kil.
directiune S.-E. de orasul T.-
Pa. Se compune din 2 catune:
Bibesti i Sterpoaia. E situata
pe ambele malurl ale GilortuluI
si pe valceaua Sterpoaia.
Are o suprafata cam de 65oo
hect., din carT 490 arabile, 3
hect. vie, 30 hect. prunet, iar
restul padure, tufaris, finete
ripe.
Are o populatie de 210 familiT,
cu 976 suflete, din carr i68
contribuabilT.
LocuitoriI poseda 6o plugurT,
2 cdrute cu cal, 88 care cu bol,
55 stupT, 335 vite marl cornute,
203 oT, 49 capre, 79 rimatorT
si 23 caT.
Riul Gilortul uda comuna in
partea despre E.
Comuna e traversata de soseaua
judeteana T.-pa-Filias], ce
o leaga la N. cu comuna Saulesti,
iar la S. cu comuna Aninoasa,
Mal este legata cu comunele
si catunele invecinate
prin maT multe sosele comunale.
Ca mijloc de comuni -
catie, mal are si linia ferata T.avind
ca statie maT
hpropiata, statia Bibesti.
Comuna poseda 2 cismele de
zid, 3 puturT cu cumpana. si 8
izvoare.
Are 2 bisericT deservite de
preot si 2 cintaretT.
Bibe§ti, cdtun, resedinta comuneT
Bibesti, din plasa Gilortul, jud.
Gorj. E situat pe ambele malurT
ale riului Gilortul si sub
culmea dealuluT Aninosita. Are
o suprafata cam de 1625 hectare,
din carT 135 hect. arabile,
14 hect. prunet, restul padure,
finete, tufaris si ripe.
Productia anuala e cam de
900 hectolitri porumb, 450 hectolitri
grlii si 2800 decalitri
tuica.
Are o populatie de 40 familir,
eu 240 suflete, din carT 30
contribuabilr. LocuitoriI poseda
to plugurT, I carutä cu cal, 15
care cu bol, 15 stupT, 70 vite
marT cornute, 78 QT, 22 rimatorT
si 7 cal.
Riul Gilortul trece prin mijlocul
hotaruluT, curgind de la
N. la S.
Catunul e traversat de soseaua
comunala ce o pune
comunicatie, la N., prin soseaua
judeteana Cu comuna
Saulesti, iar la S. se leaga
Cu comuna Aninoasa. De aci,
aceastä osea ocoleste Culmea-
Aninosita spre N., puind-o in
comunicatie Cu cat. Sterpoaia.
Catunul poseda 2 cismele de
zid si 3 izvoare acoperite.
Are o biserica, deservita de I
preot.
Bibe§ti, stalie de drum de fier,
jud. Gorj, pl. Gilortul, comuna
Andriesti, pe linia Filiasi-T.-JiuluT,
pusa in circulatie la 16 Februarie
1888. Se afla 'filtre statiile
Gilortul (14 kil.) si Barbatesti
(10.4 kil.). Inältimea d'asupra
niveluluT mariT e de 147 In.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 49982 1., 48 b.
Bibe§ti, deal, situat in partea
despre E. a comuna Piscurile,
jud. Gorj. Vine in prelungire
despre N.-V. si merge spre S.-
E. Este acoperit pe coama cu
paduri, iar pe coasta cu vil si
prunT.
El formeaza Valea-Piscurile
spre E., vale pe care este asezata
comuna Piscurile.
Bibica, vale, udä centrul com.
Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, si se varsa in girla Cungrea-Mare,
tot pe teritoriul comuneT
Dobroteasa.
Bibicel, cdtun, (tira), in pl. Ialornita-Balta,
comuna Cazanesti,
jud.
Bibire§ti, sal, jud. Bacati, plasa
Siretul-d.-j., comuna Leca. Este
aezat pe piriul Racatalul, mal
jos de confluenta piriiasuld Varnita,
la o depärtare de 4360
m. de Ungureni. Se povesteste
ca satul este fondat de un razes
bogat din Beresti (pl. Bistrita-d.-s.)
numit Bibire, care,
acum vre-o 200 de anT, a venit
în acest loc ce-1 avea de zestre
de la tata-sati, si s'a stabilit cu
ckf-va robT i cla.casT. AltiT spun
cä Bibire ar fi mostenit acest
loc de la un stramos al sati,
care a trait pe timpul luT Stefancel-Mare,
de la care primise locul,
pentru vitejia ce a arätat intr'un
rdzboiri. Are o biserica
construita de lemn, In anul 1719,
de batriniT mosnenT, si o circiuma.
CapT de familir se numara
107, suflete 425. Animale
sunt : 22 cal, 226 vite coinute,
106 porcI.
Bibire§ti, deal, jud. Bacati, plasa
Siretul-d.-j., comuna Leca, pe
teritoriul satuluT Cu acelasT num
e.
Bibire§ti, moie, jud. Bacati, pl.

B1BOLEA 399 BICA7LII
Siretul-d.-j., care dimpreuna cu
Botesti «avea pArtr si razdsasca ;
In care mosa ati cumparaturr si
d-lor boeriI Vornicul Iancu Giurgea,
Banul Anastase Ion, Caminarul
Coste Poliene, laxa din ra.zesI
sunt si neamurile *tiuculesc
Tabanese, Petre Galusca, etc.;
are parte si d-neI Stolniceasa
Ruxandra Negoaea, si altI
multl razesI si partasl in ea. Are
sat cu o biserica, 2 preotl, 2
dascall, 4 privilegiatI, 43 mazilI,
4 nevolnicr, 4 vadane, 4 jidovr ;
pe Ruga mosiile Milesti, Zlatari,
Dealul-Mare, Ungureni si altele,
cu un numar de 48 loc.». (Th.
Codrescu, «Buciumul RomIn»,
pag. 284).
Bibolea, deal, com. Tina, plasa
Mijlocul, jud. Vilcea.
Bica, baltd, jud. Dolj, plasa Jiuld.-j.
, comuna Caciuldtesti; se
formeazä din plor.
Bica, insuld, pe canalul Dunard,
in jud. Romanati, plasa Balta-
Oltul-d.-j., dependinte de com.
Ianca. Are io hect. pädure.
Bica, lac, jud. Dolj, pl. Jiu/-d.-j.,
com. aciulätesti ; cu peste.
Bica, ramificafie din muntele Istrita,
in com. Pietroasa-d.-j., judetul
Buzail. Are multa piatrd
de constructiune.
Bica-luI-Gherman, loc izolat,
plasa Sabarul, jud. Ilfov. (Ved
Bicul).
Bicazul, com. rur., jud. Neamtu,
In plasa Piatra-Muntele, asezata
pe ambele malurl ale riuluI cu a
sa numire, intre hotarul TransilvanieI
i muntele Cosmita.
Se margineste la N. cu com.
Hangul si com. Buhalnita ; la
E. cu com. Pingärati ; la V.-S. cu
Transilvania, de care in parte
se desparteste prin limita conventionald
naturala, iar in parte
prin piriiasele Chitirigul, Bicazul,
Ticosul, precum i prin muntiI :
Verde, 'vanos, Floarea.
Terenurile sale sunt muntoase
strabatute de lungI si adincI
printre care serpuesc o multime
de plrliase miel i repezr.
Este formata din localitätile si
satele: Bicazul, Chitirigul, Capa,
Cirnul, Cheile-BicazuluI, Crasna,
Firtigul, Floarea, Fundul-BicazuluI,
Gura-BicazuluI, Hamzoaia,
Izvorul-MunteluI, Märceni, Neagra,
Poiana-CorbuluI, Secul, Tasca
si Ticosul. Are o populatiune
de 2416 sufl., saú Ir ro capr de
familie, carr locuesc in 512 case.
Dup5. sex .sunt : 1094 barbatI,
1141 femeI; dupä starea civill:
891 necasatoritI, 364 capI de
.familie insuratI; 106 vaduvI, 40
väduve; 676 copiI sunt de sex
barbatesc, 564 coph de sex femeesc;
sunt 7 EvreI; 2038 sunt
ara cunostintä de carte si 168
poseda cunostintele elementare.
Din numäsul locuitorilor hnproprietaritI
in 1864, sunt astazI,
193 carT stapinesc locurile
lor; 84 stapinesc locurile ca urmasI;
un loc e päräsit i ocupat
de catre comuna. Dintre ce(
improprietaritI in 1878 sunt 125,
cati stapinesc locurile lor;
un loe e paräsit si ocupat de
com.; 62 sunt, carI de si insuratl
ì cultivatorl de pamint, nu
ab inca niel un fel de improprietärire,
piecum nicIprilejul de
a mosteni dupd urma parintilor
lor legitimI.
LocuitoriI se indeletnicesc cu
cresterea vitelor, plutaria i prea
putin cu agricultura, din pricina
ca solul nu prea este roditor,
prin faptul formatiund
sale, de natura muntoasa.
Imasul (suhatul), are o intindere
de 482 hectare, 26 aril, si
nutreste un numdr de 3752 capete
de vite.
Budgetul comund e de 8892
leI, IO banT la veniturT si 8249
ler, 74 banI la cheltuelI.
In aceasta comuna sunt 4
bisericr, trel in stare buna si
una rea, cu 12 servitorT platitI
din fondurile comunale cu 80o
de ler. Venitul fonciar al paminturilor
bisericestr se urca la
suma de 1792 leI. E o scoala, cu
invatator pida de stat. Sunt :
4 ferastrae cu 16 p1nzI, purtate
cu ap5. ; si 4 ferastrae purtate
Cu masina, la cae servesc 57
de lucratorI, in catunul Ata ;
16 ferastrae Cu 2 circulare de
al:id si 122 lucratorI in cat. Chitirigul
; 6 morr pentru macinat,
dintre cari 2 cu cite 2 pretre ;
o piva, pentru facutul sucmanilor,
cu 4 gdvane ; 2 schelI de
cherestigie; i caramidarie; 9 rotáril
; 7 circiumr ; un bogasier ;
o vamA (trecatoare) ; o garnizoana.
Comunicatia cu cele-l'alte sate
vecinase se face prin : soseaua
mixta Piatra-Prisacani ; prin soseaua
Bicaz-Trecatoarea, in Transilvania.
Fondul drumurilor e de 2300
leT la veniturI si 950 lei la cheltuelT.
Bicazul, sat, situat pe malul drept
al riulur Bistrita, jud. Neamtu,
la 24 kil. departare de orasul
Piatra, comuna Bicazul, pl. Piatra-Muntele.
Se margineste la S.-E. cu satul
Marceni, de care se desparte
prin piriul Bicazul ; la N. cu satui
Cirnul, de care se desparte
prin piriul Izvorul-Muntelur; la
E. cu Capa, de care se desparte
prin eta Bistrita.
Terenurile sale sunt bogate
In gresiurI, care se exploateaza.
(V. Cozmita, Stinca-VulturuluI,
munte/e Sima).

BICAZUL 400 BICHEFEI_
In acest sat se afid : resedinta
comuner; o statiune postald; 2 bisericl
; i schela mare de cherestea;
3 rotarif ; 3 morI de apa,
dintre carr 2 cu cite 2 pietre ;
caramidarie; I piuä Cu 4 gdvane
; o scoalä frecuentata de
86 elevï.
Numäsul vitelor e de 1350.
NuinirI vechi : Tirgusorul si
Ciungi.
Bicazul, izvor de ape minerale,
jud. Neamtu, in dreptul podului
al 4-lea, pe drumul ce duce de
la satul Bicazul, spre Chitirig,
pe partea stingd a ptr. Bicazul,
intre piraiele Tasca si al Neag-uluI.
Apa izvoreste in abundenta
contine hidrogen sulfurat in
miel catimr ; pana acum inca nu
i s'a fäcut analiza.
Bicazul, rizofie cu pàri, impreund
cu mosia Chitirigul, pe cuprinsul
comuneI Bicazul, plasa Piatra-
Muntele, asezata pe linga moslile
Potagul, Secul, Tarcdul, s. a.
In ea a avut parte si manastirea
Buhalnita, supusd bisericelf
Sf. Ilie din Ia.si, si inchinatri
Patriarhiei de Alexandria, precum
i manastirea Bisericani,
inchinata. Mitropoliei din Iasi,
starea II. Are sat.
Asad aceasta mosie apartine
domeniuluI Coroaner.
Bicazul, munte, in com. Bicazul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat ltngä satul cu a sa numire.
Bicazul, jud. Neamtu, numit
ast-fel, se zice, de la un
mtrzac tatriresc.
Izvoreste din muntir Tran silvaniel.
Intra In judet pe la punctul
n u m it Trecatoarea-Bicazuld, curge
in directiune N.-E., udind satele:
Chitirigul, Ticosul, Neagra,
Tasca, Marceni, si se varsa in
nul Bistrita, pe partea dreapta,
intre satele Bicazul i Gura-BicazuluI,
ducind cu sine si urmatoarele
ape ce primeste pe stirtga:
Chitirigul, Neagra, Tasca,
Piriul-NeaguluI; iar pe dreapta:
Secul-BuhalniteI si Pirtul-Griver.
Bicazul, schitifor, jud. Neamtu,
linga satul cu a sa numire, coin.
Bicazul, plasa Piatra-Muntele.
Bicazul, varnti, jud. Neamtu, la
hotarul Transilvanier, in comuna
Bicazul, plasa Piatra-Muntele ;
se mal numesie : Trecatoarea-
BicazuluI.
Bicazului (Cheile-), jud. Neamtu.
(VezI Cheile).
Bicazuluf (Cirnul-), jud. Neamtu.
(V. Cirnul-Bicazuliff).
Bicazuluf (Fundul-), j u d . Neamtu.
(V. Fundul-BicazuluI).
Bicazuhii (Gura-), jud. Neamtu.
(V. Gura-BicazuluI).
Bice§ti-de-Jos, sezt, in jud. Rimnicul-Sarat,
plaiul Rîmnicul, catunul
í comuna Dumitresti, In
partea de rásarit, la 4 kil. spre
E., pe riul Rimnicul-Sarat. Are
o intindere de 2550 hect. si o
populatie de 75 familiI, cu 286
suflete, din cari 68 contribuabilI;
17 stiti carte. Mal inainte se
numea Gurcari.
Bice§ti-de-Sus , sat, in plaiul
Rirnnicul, jud. R.-Sarat, catunul
comuneT Dumitresti, la rásarit,
pe riul Rimnicul-Sarat, la 3 kil.
spre Est de catunul de resedintä.
Are 1740 hect. Cu o populaye
de 182 familiI, cu 702 suflete,
din carl 161 contribuabill ;
89 stii1 carte. Are o biserica.
§i-a luat numele de la 'vechir räzesr,
Bicestif.
Bichelul. (Vez! Becherul, judetul
Prahova).
Bichelul, HA sub Virful-Comorilor
si spre dealul Baba-Ana;
com. Gornetul-Cuib, plasa Podgoria,
judetul Prahova. Terenul,
fiind humos, fuge spre vale, mai
ales in thnpurI ploioase.
Biche§ti, sat, face parte din comuna
Boghesti, plasa Zeletinul,
jud. Tecuciii. E situat pe coasta
dealulur cu acest nume i asezat
la nordul comunef, la o distanta
de 3 kil. i 500 m. de
resedinta comuneI. Are o po-'
pulatie de 67 capI de familiI,
290 suflete, carl locuesc in 64
case.
Copa In virsta de 5coalä sunt
17 (14 bletI si 13 fete).
Alei se afla o biserica, eu
hramul S-tiI VoevozI. Ea este
facutd de locuitorI in 1802. Deasupra
user, se vede data 1805.
S'a reparat la anul 1848.
Satul îT trage denumirea de
la un proprietar numit Bechiu.
Locuitorif sunt razesI.
Despre acest sat se istoriseste
urmatoarele :
Unde se afla actualmente satul,
erail doua miel sätulete:
Scrofeni si Váleana-Mare. Din
cauza ciumeI, murind o mare
parte din locuitorI, ceI ramal'
retras tu Boghesti-d.-s.
Batrinif mal' spun ca atuncT,
In sat nefiind biserica, locuitoril
iI ingropati mortif prin
dinT i maI multI la un loc, ceea
ce se constata si astäzT, glsindu-se
maI multe craniurI la
un loc.
Pe la 1627, dupa o danie
scrisa, ce se pastreaza si astill
de locuitorul Antohi Dorin din
Bichesti, o Armeancä, din familia
Balsestilor, , därueste a patra
parte din satul Scrofeni ca vad
de moara (ce exista i pana as-

BICHE l'f 401 BILARLAR-BA1R
tal' pe Zeletin), unuT nepot al
s'A Christea, din satul Girlesti,
jud. Roman.
Acest Christea si-a vindut
dania luT Bechiu, din cat. Frumuselul,
com. Muncel, care stabilindu-se
aid, a intemeiat satul
anda i-a dat numele de Bichesti.
Uricul de danie este scris in
slavoneste si se afld iscalitT :
Andreia Iocatan, din satul Scrofeni
si loan Negru, din catunul
Nafurdesti, sat care astazI nu
maT exista si care tinea de raionul
com. Muncel.
Biche§ti, deal, situat la E. de
satul Cu acelasT nume, comuna
Boghesti, jud.' Tecucia.
Biche§ti, jud. Tecucia, sfoard de
mofie, in raionul com. Gohorul.
Incepe din vafea BerheciuluT
pana in muchia dealuluT ipan.
Aceasta mosie a fost proprietatea
luI Bichescu ; in urma a
trecut prin vinzare la locuitoriT
din Gohor.
Bichil (Ripa-), localitate, in comuna
Salcia, pl. Podgoria, jud.
Prahova, ce serva pentru pasunea
vitelor.
Bich.11 (Valea-), vale, comuna
Racovita, plasa Riul-DoarnneT,
jud. Muscel.
Biftia, deal, cu directia de la N.
spre S. in com. Turia, jud. Olt.
Biftia, girld, izvoreste de la N.
de com. Turia, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are directia de la N.
spre S., taie catea feratá si se
varsa in ghla DIrjovul, tot In
raionul comuneT Turia.
Bighilin, deal, spre E. de com.
Bucovul, pl. Cricovul, jud. Prahoya,
case azI serveste de pa-
86218. M'arde Dictionar Geogralia.
sune pentru vite. Se numea
Plaiul-MoraruluT.
Bigiu§ca,pfrig, ce vine din Bucovina
si trece prin satul Pasatul,
comuna Buda, pl. Herta, jud.
Dorohoia.
Bila, cdtun, pendinte de comuna
Camineasca, pl. Cilnistea, judetul
Vasluia. E situat in valea
Cilni$teT. Si-a luat numirea de
la magura Bila, ce se allá pe aceasta
proprietate.
In acest catun este o biserica
de zid, cu hramul SE Troita,
la care slujeste un preot si un
entaret. Aci, in 1887, s'aa oficiat
56 botezurT, 8 caslitoril si 32
inmormintarr. Depinde de parohia
Pangäl.
Bila este situata pe valea Cilnistea,
inteun loc mocirlos. Pe
ad este soseaua judeteana ce
vine din Obedeni si duce la
Pangal. LocuitoriT sufer mult aci
vara de frigurT, din cauza miazmelor
exhalate de locurile smircoase
ramase in urma val-satura
Uniste'''.
Bilahoiti, deal, ce se inti n de la vestul
comund Deleni, pl. Crasna,
jud. Vasluia. Pe el se face cultura
de cereale.
Bilahoiù, pira V. MänästireT(PId'A),
din comuna Deleni, plasa
Crasna, jud. Vasluia.
Bilahoiù, vale, formata din prelungirea
dealulur cu aceasta numire,
in partea vesticä a comune/
Deleni, pl. Crasna, jud.
Vasluia.
Bilarlar, vechia numire a alunuluf
Dorobantul din comuna
Carol I (vechiul Dana-Chioi),
jud. Constanta.
Bilarlar, deal, In jud. Constanta,
plasa Constanta, com. Carol I,
catunul Dorobantul (saa Bilarlar).
E situat in partea sud-vestica
a plaseT si cea apusana a
comuna. E coprins intre valle
Buiuc-Culac-Dere la apus si Buiuc-Dere
la rasarit. Are 11.5 m.,
dominind satul Dorobantul, asezat
la poalele-T estice. E acopen
it cu semanaturT si finete.
Bilarlar, a'eal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Tortoman,
cdtunul Dere-Chioi. E situat In
partea nord-estica a comuneT,
intinzindu-se printre valle Tortoman
la apus si Dere-Chioi la
rasarit. Are 108 m. in vIrful Dere-Chioi,
dominlnd satul Dere-
Chioi, valle de maT sus si drumul
Dorobantul-Dere-Chioi. E
acoperit cu finete.
Bilarlar, movild, inalta de 129
metri, pe hotarul dintre plasile
Medjidia si Constanta, in jud.
Constanta, pe muchia dealuluT
Tuzla-Bair, la 5 kil., spre V., de
cat. Bilarlar, al comuner Dana-
Chioi. Dominead valea Sali-Bei-
Dere, drumul Dorobantul-Talasman.
E acoperit cu verdeata.
Bilarlar-Bair, a'eal insemnat, in
jud. Constanta, partea nordiel
a plaseT Constanta si cea sudica
a comund Pazarli. Se intinde
de la Vest spre Est, printre valea
Ester la Nord si confluentele
vdeT Catasul saa Medjidia
la S. si anume printre valle Tasliik-Dere,
Mangalia-Dere, Valea-
Lunga, etc., ce picad din poalele
sale meridionale. Are ca virtud
: Ghelingec-Tepe, 189 metri,
Bilarlar-Tepessi, 176 metri, Ester-Cara-Tepe,
177 metri. Dominead
valle de maT sus, satele
Pazarli, Ghelingec si Ester, drumul
Hirsova-Caramurat. Este de
natura sencoasa si acoperit cu
sernanaturl si finete.
51

BILARLAR-TEPESSI 402
Bilarlar-Tepessi, unul din 'at-furile
dealuluI,- In jud. Constanta,
pl. Constanta, comuna
Pazarli. Asezat cam in mijlocul
culmel, are 176 m. inaltime, dominind
satul Pazarli. E acoperit
cu finete i pasunr.
Bilavoiul, ptiliaf, ce curge prin
plasa Skillla, jud. Tutova. Izvoreste
de pe teritoriul comuner
Costesti, udá aceasta comuna
curgind de la V. spre E. si se
varsa in dreapta riuluT Birlad.
Bilciureasa, loc izolat, comuna
Pucheni, plasa Argeselul, judetul
Muscel.
Bilciuresti, com. rur., jud. Dimbovita,
plasa Ialomita. AceastA
comund este resedinta plaseI Ia-
Lomita. Se compune din treT c5.tune
: Bilciuresti, Socetul i Frecatei
si are o populatie de 2000
locuitorl. Bilciuresti sunt situatI
pe o cimpie frumoasd, pe malul
drept al Ialomiter, pe soseaua
judet. Tirgovistea-Butimanul. Se
produce cereale multe pe dimpiile
sale. Are o mare moard de
aburT i treT brutal-ff. In Bilciuresti
este : resedinta subprefecturel
; o judecdtorie de ocol ; 2
bisericT; 2 scol!, i de bäetI si i de
fete. §coala de fete este infiinp.ta
la i Decembrie 1889, intretinutà
din fondurile lasate
spre acest scop, prin testament,
de cAtre defunctul proprietar,
Chirità Vasilescu. Acest pios
Romin a läsat cu testament o
mosie de 90 hect. si mal bine,
precum i alte fonduff, ca sd
se clädeasca un mare local de
scoa1ä i sa se intretinä i unul
saü doT invätatorl saü invätätoare.
Prin neobositul concurs
al primuluT executor testamental-,
Ion Ciuflea, in vara anulur
1889, s'a si cladit localul, care
este din cele mal frumoase din
judetul Dimbovita, pentru care
s'a cheltuit peste 20000 leT, fdrà
a se ataca fondul. Acest local
are doul marT camere, una pentru
scoala de bletT, platitä de
stat si una pentru scoala de fete,
plätità din fondurile Chirita Vasilescu
; mal are o mare camera
pentru atelier de lucru i ma!
multe camere pentru bibliotecA,
cancelarie, director si servitorI,
precum si o mare intindere de
pämint pentru gralina, curte si
agricultura .practica. coalele
sunt frecuentate de vr'o 55-70
bletT si 23-40 fete. In com.
sunt peste 165 copiI de ambe
sexe cu etatea de small. Comuna
are 4522 leT venit. Bilciuresti
se invecineste la Est cu
com. Cornesti i Frasinul, despartindu-se
de ele prin riul Ialomita;
la V., cu Cornatelul; la N.
cu Dobra, Gheboaia si Finta; si
la Sud cu Cojasca, cu care se
uneste prin soseaua judeteana.
La Bilciuresti, in 1889, s'a infiintat
si o static telegrafo - postall.
plasd, in partea de S.-
E. a judetuluT Putna.
Plasa Biliesti se margineste
la N. si N.-V. cu plasa §usita ;
la V. cu plasa Girlele i cu judetul
Rimnicul-Sdrat ; la Sud si
S.-E. cu judetul Rtmnicul-Sarat ;
lar la E. cu judetul Tecuciti, de
care-I desparte Siretul.
Pl. Biliesti este o adevaratä pl.
de cimpie in toatd puterea cuvintuluT.Valea
eT este numaT ses,
pämInt intins intre Siret i Putna
intre Putna i Milcov. In acest
ses, riurile acestea si-aii säpat
o mated, prin care curge o
apa lin5. si blindä, ce nu aduce
de cit lut i nisip. Mar sunt in
acest ses baltT facute din izvoare
si rnentinute pe marl intinderi
de pämint, ast-fel cA apa, atit
de necesara vegetati uner, devine,
prin abundenta eT, vdtamAtoare,
silind ast-fel pe locuitorl sa se
gindeasc5. serios la sbicirea mldstinilor
si la secarea baltilor.
Muffle i piraiele, care udä
aceasta plasd, afarg de cele pomenite
maT sus, sunt : Rimna
pe teritoriul comunel Rästoaca,
unde se varsa in Milcov ;
nicul-SA'rat, care udd comuna
Costieni, dupa care da in Siret;
Leica, care udä comuta
eni ; Iezarelul i Girla-Morilor in
comuna
Plasa Biliesti se compune din
I I com., Cu 25 sate si un erg.
lata i numele acestor com.
Cu satele ce le formeaza :
t. Bilieti, Cu satele: Biliesti
Sasul, in partea de Nord a
Cgieni, cu satele : Calieni
Malurile, in partea de Sud-
Vest a pläser.
Costieni, cu satele : Belciugul
i Costieni, in marginea
de Sud a plaseT, despre Rimnicul-SArat.
Jorasti, cu satele: Jorasti,
Mindresti i Vindtori, in parka
de Vest a pl5seT, la marginea
plaseT Girlele.
Mircesti, cu satele : Mircesti,
Paraipani i Rädulesti, la
marginea de N. a plaseT, unde
se hotäreste cu plasa
Namoloasa, cu satele : Blehani,
Clucerul si Namoloasa, in
partea de S.-E. a pläseT, despre
judetul Tecuciti.
Nanesti, format din satul
NAnesti, in partea de Sud-V. a
plAseT.
Rdstoaca, formatA din satul
RAstoaca, in partea de V.
a plaseT, la confluenta MilcovuluT
cu Putna.
Suraia, cu satele : Butuceni,
Dimaciul, DumbrAvita si
Suraia, in partea de mijloc a
plaser.
IO. Tirgul Nämoloasa, format

din ttrgul Namoloasa, in partea
de S.-E. a plaseT.
1. Vulturul, cu satele : Bottrlaul,
Vadul - Rosu, Vulturuld.-j.
i Vulturul-d.-s., In partea
de mijloc a plaseT.
Populatiunea plaseT, dupa recensamintul
din 1890, este de
4140 capete de fam., cu 16032
suflete, din carT : 8177 barbatT
si 7855 femer. Aceasta populatiune
se impartea ast-fel:
Dupa starea civila : 7921 neinsuratl
(4236 ba'rbatT si 3685
femeT), 7429 insuratI, 628 va
duvI (199 barbatI si 429 femei)
si 9 divortatT.
Dupa. nationalitate : 15698 RodinT,
27 GrecT, 19 Bulgati, 7
UngurT, I Rus si 278 diferite
nationalitatr.
Dupa. religie : 15747 ortodoxl,
3 catolicT, 283 mozaicT si I armean.
Dupa felul ocupatiuneT: 4583
agricultorT, I 6o meseriasI, 6o
industriar, 277 comerciantr, go
profesiunI libere, 446 muncitorT
I31 servitorT.
tiü carte : 1431 persoane,
din carT 1276 barbatI si 155
femeI.
Numarul caselor de locuit este
de 3697.
Miscarea populatiunel in anul
1892, a fost: i6o casatorif, 686
nasterT, 676 morfi' si z divortat.
Cultul crestin,ortodox e reprezentat
prin 2! bisericT, din
carT: 12 parohiale i 9 filiale.
Dupa noua impartire a parohiilor,
pl. Biliesti cuprinde urmatoarele
12 parohii:
z. Biliesti, formata din com.
cu 2 bisericT : cea parohiala
in satul Biliesti, cu hramul
s-tir Voevozr; cea-l-alta,
cu hramul S-tiT VoevozT, in
satul Sasul.
2. alieni, formata din com.
cu acelasT nume, cu 2 bisericT :
403
cea parohiala, cu hramul Sf.
Gheorghe, in satul alieni ceal-altd.
filialá, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, in satul Malurile.
Jorasti, formad. din com.
Cu acelasr nume, cu 3 bisericT:
cea parohiala, cu hramul SE Nicolae,
in satul Jorasti ; cele-l-alte
2 filiale, una, cu hramu/ S-tiTVoevozT,
in satul Vinatori si alta, cu
hramul S-tiT ImparatT, in satul
Mindresti.
Mircesti, formata din com.
Cu acelasT nume, cu 2 bisericT :
cea parohiala, cu hramul S-tir
VoevozT, in satul Mircesti; ceafiliala,
cu hramul S-tiT Voevozr,
in satu/ Radulesti.
Namoloasa, formata din comuna
cu acelasT nume, cu I biseria.
parohiala, cu hratnul Pogorirea-SE-Duh,
in satul N'amoloasa.
N'Artesa, formata din com.
Cu acelasT nume, cu i biserica
parohiall, cu bramul Inaltarea-
DomnuluI, in satul Nanesti.
Rastoaca, formata din comuna
cu acelag nume, cu i biserica
parohiala, cu hramul SE
Nicolae, in satul Rastoaca.
Suraia, formata din o parte
din com. Suraia, Cu o singura
biserica parohlará, cu hramul
Cuvioasa - Paraschiva, in satul
Suraia.
Dumbravita, formata din o
parte din comuna Suraia, satele
Dumbravita i Dimaciul, Cu 2
bisericr: cea parohiall Cu hramul
SE Rie in satul Dumbra
vita ; cea-l-alta, filiall, Cu hramul
Adormirea, in satul Dimaciul.
o. Tirgul-Namoloasa, formata
din comunele Tirgul-NAmoloasa
i Costieni, Cu 2 bisericT:
cea parohiala, cu hramul Adormirea,
in Tirgul-Namoloasa; cea-
1-alta, filiall, cu hramul SE Treime,
in satul Costieni.
1. Vulturul, formatá din o
parte din com. Vulturul, cu 2
bisericT: cea parohiall, cu
mul Adormirea, in Vulturul-d.-j.;
cea-l-alta, filiala, cu hramul Soborul-SE-Ion-Botezatorul,
in satul
Vulturul-d.-s.
12. Vadul-Rosu, formata din
o parte din com. Vulturul, satele
Vadul-Rosu i Bottrlaul,
Cu 2 bisericT: cea parohiala In
satul Vadul-Rosu, avind hramul
S-tiT VoevozT ; cea-l-alta, Cu hramul
Sf. Nicolae, in satul Bottrlaul.
Instructiunea se precia in 9
scoll, din carT 2 de baetT, 2 de
fete si 5 mixte. Din aceste
scoli, 5 sunt construite de comune,
iar restul, parte sunt in
localurT Inchiriate, parte in localurT
cedate comuneT pe un timp
hotarit. Numarul copiilor, carT ad
frecuentat scoala in ultimul an,
ad fost de 437, 346 bletT, 91
fete, din 2043, 1097 baetT, 946
fete, cu virsta de scoala.
Plasa numara 3337 contrib.,
adica i la 4,80 locuitorT. In anul
1886 erad 2863 contribuitorT;
iar in anul 1869 numaT
2400.
Resedinta subprefectureT este
In com. Suraia, cat. Suraia.
In pl. Biliesti este o judecatorie
de ocol, Cu resedinta pe
linga sub-prefectura plaser.
Din punctul de vedere militar,
pl. Biliesti fiind asezata la
confluenta SiretuluT cu Putna,
este unul din punctele strategice
maT insemnate ale Romí.niel,
facind parte din finja de
forti ficatiT Focsani -Namoloasa -
Galati, care apará intrarea in
Muntenia.
Serviciul postal se face zanje,
fiind un biurod de posta in Suraia.
In Biliesti, pamintul este negru,
afara de marginea SiretuluT,
departare de la
2 pana la 3 kilometri de la
matca apeT, pe toata linia Sire-

1311-1E§TI 404 BILIETrI
tuluT. Se cultivá mal mutt porumb
de cit grit", cad pamintul
este mlastinos, tare, greti de lucru,
adica talpoS, dupa cum se
zice. Satenit i ceT-1-altt cultivatorT
ist fac semanaurile de toamná
pentru grîü, orz i ovaz in
luna tut August. Semanaurile
de primavara, pentru gnu, orz
si (Adz, in luna Martie. Porumbul
se seamana in luna Aprilie.
Secerisul griulut, orzulut i ovazulut
se face in luna Iunie. Porumbul
se culege in Septembrie.
S'a cultivat in 1892: grtti 3181
hect. 98 aril; secará 285 hect
91 aril; orz 556 hect. 66 aril ;
rapita 271 hect.; porumb 7669
hect. 83 aril; ovaz 25 hect. 6o
ariT; meiti 5 hectare 50 ;
ctnepà 8 hectare ; carton 5
hectare; fasole 5 hectare 50 ariT
; livezT de fin 4889 hect.
6o ariT.
Numdrul cultivatorilor a fost
de 2423.
Instrumentele agricole, de care
dispun cultivatoril din plasa Biliesti,
sunt : 5 m4nT de treerat
Cu abur, i de bltut porumbul
Cu manivela, 2 de Semanat, 5
de vinturat, 198 pluguri de lemn,
744 fier, 37 grape de fier, io
rarite. Sunt 4 mort de apd.
In pl. Biliesti nu sunt podgorit.
Vita se cultivá pe o intindere
mica si calitatea produsuluT et
e inferioarl produse
ale judetulut.
Albinaria e putin dezvoltata
in aceasta plasa. Putina productiune
serva abia la trebuintele
casnice. Din 396 stupt, s'a cules,
in 1892, 214 kgr. miere
33 kgr. ceara. Kgr. de miere
vinzIndu-se cu 75 banT, iar cel
cje cearà cu 3,50, s'a adunat,
din Vinzarea miereT produse, 220
leí.
Afarl de cea casnicä, industria
pla§el Bilie$ti e prea putin
desvoltatA. Sunt cu tOtUi 20 fa-
bricI de rachia de tescovina, 3
caramidarif, 4 fabricT de cherestrae,
I pita si 3 dogIril. Industria
rogojinariet e mal dezvoltata
i anume in comunele Biliesti,
Mircesti, R1stoaca si Suraia,
unde satenit ati papura
cu indestulare la indeminI. In
aceste comune sunt 105 rogojinlriT,
earl ocupl 220 de satent.
Productiunea anuala se ridied
pana la 6400 let. Facerea
maturilor ocupa si ea 15 fabricantl
satenl. Printre diferitit meseriast
at plaser Bilieti, putem
cita: 14 croitorT, 35 cizmarT, 25
fierart, 2 rotar, 6 brutart i io
cojocart.
Stabilimente comerciale in pl.
Biliesti, sunt : 36 de bluturt
spirtoase ; 7 de coloniale ; 31 de
bauturt spirtoase i coloniale ;
3 de manufactura si 75 diferite
stabilimente (brasovenie, boiangenie,
etc).
In pl. Biliesti comunicatia se
face prin sosele vecinale si comunale,
care leagl diferitele comune
intre dinsele. Siretul este
unul din mijloacele de comunicatie,
pentru transportul lemnelor
de constructie, care se face
pe plute, cart merg pänä la Galati.
BMW', com. rur., in pl. Biliesti,
jud. Putna, asezatä pe malul Siretulut,
in partea de N. a plaset,
la o distantä de 3 kil, de
sub-prefecturà', Suraia, si de 12
kit, de capitala judetulut.
Marginile comuner sunt : la
N. si N.-V. Mircesti, la S. si
S.-E. Suraia, iar la E. Siretul,
prin care e despartit de jud.
Tecuciti. Teritoriul comunet Biliesti
e udat, pe linga riul Siret,
de afluentiT acestuia, piraiele
Iezarelul i Girla-Morilor.
Biliesti e formata din satele :
Biliesti s't Sasul, cu resedinta in
cel
Populatiunea comunet, dupa
cel din urnA recensamtnt, e de
328 capt de familie, cu 1400 suflete,
din cart : 698 barbatt si 702
femeT. Ea se impartea ast-fel:
Dupa starea dyad : 669 neinsuratT,
(347 barbatt, 322 femel),
656 insuratT, 71 vaduvt, (20 barbatí,
51 femel), 4 divortatt (3
barbatT, i femee).
Dupä. natIonalitate : 1394 Romint
si 6 de diferite nationalitätT.
Dupä religiune: 1394 ortodoxt
si 6 mozaict.
Dupa felul ocupatiuner: 356
agricultorT, 15 meseriast, 9 industriag,
13 comerciantl, 3 profesiunt
liberate, 23 muncitort
15 servitort.
tiú carte : 87 persoane, (83
barbatt, 4 femer).
Numarul caselor de locuit e
de 303.
Miscarea populatiunet in anul
1892, a fost: 8 casatorit, 49
nastert si 48 mortl.
Are 2 biserict: una parohiall,
cu hramul S-tit Voevozt, in Biliesti
; cea-l-alta, filialä, Cu hramul
Sfintit Voevozt, in satul
Sasul.
Instructiunea publica se preda
inteo scoala mixta, construita
de comuna. Are o populatiune
scolara de 40 copit, 39
baett, i fatà ; numarul copiilor
Cu virsta de scoalä fiind de
203, 109 blet1 si 94 fete.
Comuna numära. 276 contribuabilT,
adica I la 507 toe&
tort. In anul 1886 era(' 235 contribuabilf,
iar in anul 1869 numaT
215.
Budgetul comunet pe anul
financiar 1893194 a fost la veniturt
de let 3463,16 si la cheltuelt
*de leT 3296,16.
Terenul comunet fiind de bal
nisipos, satenit nu cultiva
de cit porumb, care aduce abia
12 hectol. de hect.

Numarul cultivatorilor a fost
in 1892 de 193.
Instrumenteleagricole, de care
dispun cultivatorif din Biliesti,
sunt 14 pluguri de lemn, 35 de
fier i 118 care.
Vitele aflate pe teritoriul comuneT,
sunt dupa ultima numaratoare
1725, din care : 520
bol, 550 yac!, 155 ea!, 300 o!
si 200 pord.
In anul 1893 comuna numara
6o stupT de albine, carT aa produs
14 kil. miere si i i kil. ceara.
Atit mierea, cit i ceara produsd,
nu s'ati vindut, ci intrebuintat
pentru trebuintele casnice.
Mara de fabricarea rachiuluf
de tescovina, pentru care se
aflä in comuna 2 cazane, singura
industrie mal insemnata
este facerea rogojinilor si a m5,
turilor, baltile oferind satenilor
papura cu indestulare.
Sunt peste Ioo fabricanti de
rogojinT si 15 de matuff. Se
mal ab: si o moara de apl. Comerciul
se face de 5 persoane,
RominT, In 5 stabilimente : i de
1:latitud spirtoase i 4 de coloniale
si bauturT spirtoase.
Diferite sosele vecinale i comunale,
sunt in legdtura cu Biliesti,
de o parte cu Suraia, la
S., de alta parte cu Mircesti
la N.-V.
Bilie§ti, caltun de resedinta al comuneT
cu acelasT nume, pl. Biliesti,
jud. Putna. E situat pe
malul SiretuluT. Casele satuluT
sunt imprastiate in curaturile
de padurT, pe care le-aa starpit
si din carT aa ramas citT-va copacT
prin sat, care ne aran.' dispozitiunea
pamintuluT de a produce
padure. In Biliesti sunt
multi pornI roditorT de tot 'neamul
: merT, perT, ciresT, visinf
nucT. Roadele pomilor se vind
Cu preturT bune la Galati.
Are o biserica parohiall, cu
hramul S-tii Voevozr. Are o
scoala mixta, construitä de comuna,
in care urmeaza 30 copil,
din carT 29 bäetI i i ata.,
din 145, 75 baetT, 70 fete, co
virstä de scoala.
Bilie§ti, parohie, formata din comuna
cu acelasT nume, pl. Bi-
/iesti, jud. Putna, avind 2 biserie/
: cea parohiala, cu hramul
S-tiT Voevozi, in catunul
lieti; cea-l-altä, Rala, cu hramul
S-ti! VoevozT, In Sasul.
Bindule§ti, vdlcea, formati pe
teritoriul com. Väleni, pl. Serbanesti,
jud. Olt, cu directia
N.-E.; d'a in riul Vedea.
BineluI (Plalul-), plaig, la S.
de com. Tirlesti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, pe care se
aflä pädure i locuri de 1:d'une.
[Moca, rusa, jud. Teleorman, pe
care locuitorif din com. Saelele
urca i coboara dealul din spre
calea judeteana Turnul-Slatina
si unde se aftä i locurile de
muncä ale lor si ale proprie-
tata%
405 BIRCEI
Biolete, mdord, in comuna Segarcea-din-Deal,
spre N.-E., jud.
Teleorman.
Bira-Ba§ul, ostrov, de mica insemnätate,
in Dunare, pl. Silistra-Noua,
jud. Constanta, pe
teritoriul com. rur. Satul-Noa,
situat in partea nordica a plaseT
si a comund, apropiat maT
mult de tarmul ialomitean de
cit de cel dobrogean. Are 2 kil.
lungime, 400 ni. latime, o intindere
generala de 415 hect.
Aceasta instila e acoperita cu
salciT si richita.
mahala a com. rur. Al-
majelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Biräul, loc isolat, in com. Amarul,
jud. Buzad, pe marginea
piriuluT Istaul, numit adesea si
La-Moara-BirduluT.
Biräului (Moara-), movild, in
com. Amarul, jud. Buzaa, pe
mosia Dulbanul.
Bircei, cdtun, al comunel Bengesti,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat la N. comuner sale, pe o
colina de pe malul drept al Gilortului.
Are o suprafata cam de 400
hect., din car/ 40 hect. arabile,
50 hect. /Mete, 300 hect. padure,
6 hect. izlaz si 4 hect.
vatra satuluT.
Are o populatie de 65 fam.,
cu 340 sufl., din carT 40 contribuabilr.
Locuitoril posea. 33
plugurT, 45 care Cu bol, 161 vite
mar! cornute, 36 cal, 321 o/
si 35 rimatorT.
Catunul are o moara pe apa
GilortuluT; 3 puturT si I tintina.
Are i biserica, deservita de
preot si I cintaret.
Bircei, com. rur., plana Mijlocul,
jud. Olt, situatä pe ptriul Negrisoara,
la distanta de 23 kil.
de capitala judetulur ql la 12
kil, de a plasei.
Are o populatie de 854 loc.,
400 barbatl si 454 femeT, cu
202 capT de familie, 168 contribuabill
; locuesc in 202 case.
Nu se stie nimic pozitiv despre
tnfiintarea acester comune,
fiind foarte vechie. Locuitorif
sunt totT Rominr, si se ocupa
numai cu agricultura. Productele
le desfac la Slatina 5i gara
Potcoava. MaT totl locuitoril sunt
mosnenT i posea : 54 caT, 25
epe, 180 boT, 3o yac!, 1300 o!
51 195 porcr.

BIRCECL 906 HISERICA
Teritoriul comuneI se intinde
pe o suprafata de 950 hect.
In raionul säü, afara de putine
cladiff particulare mal insemnate,
se afla localul de coala,
primaria 0 o biserica Cu hramul
Sf. Nicolae 0 Ion Botezatorul,
rezidita la 1888. E deservita
de preot, plätit de locuitod.
Carte a inceput a se invata
aci maT de mult, dar §coala s'a
infiintat pe la 1872 0 a durat
pang' la 1876, cind s'a suprimat
§i reinfiintat la 1891. De atund
functioneaza regulat. Localul e
proprietatea comund. Se frecuenta
de 32 copir, din numarul
de 112 in etate de §coala. Intretinerea
er costa pe stat Io8o
lel anual. tiú carte 40 barbatI.
Gindacii de matase dali pana
la 50 kgr. gogo0. StupI sunt
23. Terenul cultivat produce anual,
In termen niljlociü, 7098
hectol. porumb, 4508 hectol.
1044 hectol. orz, 700 hectol.
ovaz.
Dintre pomI roditorT, s,unt :
150 merT, 75 perT, 350 dud, 24
cired. Livezile dart pana la 135
care de fin.
Comerciul se face de 5 clrciumarr.
Budgetul comund pe exercitiul
1892-93 s'a incheiat la
veniturI Cu 3765 leí 0 la cheltuell
cu 3661 lel.
Comuna se leaga printr'o §osea
vecinala la N. cu Negreni,
la S. cu Potcoava.
De la N. la S. e traversata
de pirlul Negripara. In dreapta
eI se inalta Dealul-Grecilor, lar
in stinga dealul Osica. A mindoul
sunt acoperite cu semanatud.
Comuna se invecine§te la N.
cu Negreni ; la E. cu cat. Ungheni,
la S. cu Potcoava 0 la
V. cu Baltati.
Birceul, a'eal, in comuna Bircei,
pl. Mijlocul, jud. Olt, pe care
se cultiva i hect. vie.
Bire§ti, numire, ce se da din vechime
satulut Ghiraqti, din judetul
Roman.
Birjar
plasa Ocolul, com. Mischi, judetul
Dolj.
Birone§ti, judetul Baal". (Ved
Blinzi).
&roil (MAnoaica-),prIature, spre
S. de com. Zanoaga, pl. Ocolul,
jud. Romanati.
Birul, a'eal, in partea de E. a
mo0eI Ma.nastirea-Doamnd, comuna
Curt4ti, pl. Tirgul, jud.
Botopni.
Bisagi-Lung, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul comund
urbane Chilia-Vechie, in partea
de apus a p14er i a comuna
Este inconjurat de toate partile
Cu stuf. Are o suprafata de 70
hectare. Comunica prin
miel cu lacurile Bisagi-Mic, Tatanir
cu gira Pardin. Are
pe§te putin i necautat.
Bisagi-Mic, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul comuneI
urbane Chilia-Veche, in partea
apusana a pl4eI 0 a comund.
E a§ezat ltngá lacul Bisagi-
Lung. Are 6o hectare. Este inconjurat
cu stuf i comunica
prin girlite cu lacurile Tatanir
Bisagi-Lung.
Bischiului (Poiana), poianit, comuna
Cote0, pl. Muffle, jud.
Muscel.
Bisdinul, lac, pl. Jiul-d.-s., com.
ScaeSi, jud. Dolj. Are o suprafata
de 25 in. i contine pe§te.
Se scurge in riul Jiul. Este a-
§ezat la N.-V. comund Scae0i.
Biserica, sat, jud. 0 pl. Argq;
face parte din com. rur. Malureni-BadicenI.
Biserica, sat, face parte din comuna
rur. Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 152 loc., 76 barbatI 0 76
femd. Are o §coalä frecuentata
de 20 elevr 0 eleve. Aci este
o biserica, fondata la anul 1812
de boierul aga Stefan Ganescu
reparata la anul 1854.
Biserica, inakala, in com. rur.
Peri, pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.
Biserica, pisc al a'ealulut Oltetul,
In partea de E. a comund ZAtreni,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Se numqte ast-fel pentru
pleacá tocmai din dreptul biserice
comund Zatreni.
Biserica, ramurd de dealurt, in
com. Buhalnita, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Biserica, surpäturä in malul 01tulur,
in dreptul catunuluI Zanoaga,
pl. Siul-d.-j., jud. Olt.
Serve§te locuitorilor a sui 0 a
cobori acel deal inalt i ripos.
Biserica sati Valea-Bisericel,
vale, in com. rur. Samarine0i,
plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Biserica, välcea, care se formeaza
pe partea de E. a teritoriultiT
comund Mierle§ti, pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt. Taie dealul despre raskit,
trecind pe lingá biserica
catunuluI Magura, i da in Iminog,
pe stinga.
Biserica, välcea, care se for.

B1SERICA-ALBA 407 BISERICA-SISEASCA.
meaza pe teritoriul com. Milcovul,
plasa Siul-d.-s., jud. Olt, si
se varsa in Olt, lInga. catunul
Milcovul - din -Vale. Pe aceasta
valcea, finja ferata Bucuresti-
Virciorova, dupa ce face un cot
catre S., plecind din gara Slatina,
apuca catre V. si pogoara
In valea OltuluT, pe care il trece
pe un pod de fier foarte solid
frumos, cel mal frumos poate
din cite a facut compania Strusberg
in Rominia.
Biserica-Albä, judetul Suceava,
ruinele une bisericT mar* zidita
de eroul MoldoveT, stefan
cel Mare, dupa lupta de la Baia.
Se alia in partea nord- vestica
a satului Baia, servind acum de
cimitir. Niel o inscriptie nu se
&este In juru-1. Zidurile i turnul
staa intregi, dar acoperamintul
i bolta sunt distruse.
LocuitoriT Ii serbeazä si astazT
patronul, Sf. Gheorghe, aductnd
fie-dare din ceea ce aa mal bun
din ale mincariT i bauturiT, ca
sá imparta la saracT.
Biserica-Arsä, silifte, jud. Dolj,
plasa Jiul - d.-j., comuna Grindeni,
satul Ostroveni, despre
care se povesteste cá in vechime
a fost un sat cu biserica pe
d'irisa, sat care a fost ars de
Turci, catre i8o6.
Biserica-Arsä, vale, jud. Dolj,
plasa Jiul- d.- j., com. Grindeni,
satul Ostroveni.
Biserica-Cetatea, ruine, In judetul
Tulcea, plasa Tulcea, pe
teritoriul comunei urbane Mah-
!india, la poalele nordice ale
dealuluT Bes-Tepe, In partea centran
a plasei si nord-vestica a
comuneT. Dupá unii locuitorl, ar
fi ruinele une vechT biserice ce
linea de com. Mahmudia; dupä
as fi resturT de intarituri.
Spre Vest inteadevar se vad
chiar urmele uneT tabere turcestf.
Biserica-din-Vale, ruine de biseria,
judetul Dolj, plasa Balta,
comuna Giurgita.
Biserica-Doamnei, bisericei in
ruind, in comuna si catunul Laposul,
jud. Buzaa. (Vezi Neaga,
saa Doamna-Neaga).
Biserica - Domneascä, vechie
suburbie, a orasului Cimpulung,
(1831), in jud. Muscel. Coprindea
toatä partea de la Boer
Urianu pana la Manastire.
Biserica-FloareI, jud. Tecucia,
vechie numire a tirgulur Ivesti,
resedinta sub-prefecturei plasei
Birladului.
Biserica- Gole§tilor, jud. Muscel.
(Vezi Schitul-Golesti).
Biserica-Lereasca, sat, judetul
Arges, plasa Pitesti ; face parte
din com. rur. Gavana-Valea-R ea.
Biserica- Logofátului -Täutu.
(VezT Balanesti, sat, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia).
Biserica-Säseascä, mine, spre
Est de satul Tirnauca, comuna
cu asemenea numire, pl. Herta,
jud. Dorohoia, despre care traditia
populara spune, cä in timpurile
batrine era acolo biserica
saseasca, inconjurata de un mare
sat si cä in apropiere se aflaa
marT case cu beciuri adincI, solid
zidite, a stipinuluI mc9ieT, din
cari beciuri ar mal fi existind
inca in pamint ; iar cavitatea ce
este acolo, ar fi locul drumulur
ce ducea la usele tarT de fier,
de cari ori - cine s'a incercat,
n'a avut putinta a se apropia,
si asa staa parasite in pamtnt.
Biserica-SAseasci, ruinele unei
biserici catolice aflatoare in gil:
dina proprietatiT din satul Baia.
judetul Suceava. Inaltimea zidurilor
ajung i acum pana la 9
metri. Inscriptif n'are.
Iata notitele ce s'a putut culege
relativ la aceasta biserica
Biserica-Saseasca a fost biserica
catolicä zidita de Alexandru
- cel - Bun pentru prima sa
sotie, Margareta de Lozont, o
princesa maghlara. din Transilvania,
fiica lui stefan de Lozont,
in care biserica dinsa fu ingropata
la 1410. 0 inscriptie mormlntala
scrisa in rune scandinave,
pomeneste pe (Catherina, anno
1485». (A. D. Xenopol, «Istoria
Rom.» Vol. II, p. 158 si Vol.
II, P. 234).
tefan Bathazaris, preot catolic
din Suceava, descrie papel
Clement VII memoriul si starea
bisericilor catolice din Moldova,
carT, din 24 de alta-data, aa mal
ramas abia 3-4 (Scrisoarea din
Iasi, 1604, Martie 30) : Quatuor
ecclesie videlicet : Cotnariensis,
Sochaviensis, Romaniensis,
Bauensis, certas vinerts Cothnarii
.habent quas Princeps
remias ad petitionem Dominorum
Polonorum nobis Praesbyteris
concesserat, ut quilibat nostrum
sue ecclesie decimam viui
accipiat». (B. P. Hasdea, «Columna
lui Traian», anul VII, tomul
I, p. 319).
Vito Piluzio, in ro Iul. 1682,
trimite catre Propaganda fide
o relatiune, in care descrie starea
catolicilor in Moldova. Despre
Baia zice : «Baia : Chiesa
di pietra con cinque Altari, paramenti
di diversi colori, calice
d'argento, croce di valuta 6o
scudi, tre campan(; haveva 9
vigne, adesso tre se ne coltivano
; 23 case, ma intendo ch'il
Popolo si a fuggito nei Mona.
Paroco il P. M-ro G-io B-atta

BISERICA-VECHIE 408 BISERICANI
Volpone da Fiorentino di so
anni, Religiosso d'ottime qualita».
(«Col. luY Traian», anul IV,
p. 261). (Baia : Biserica de piatra
cu cincT altare, ornamente
de diferite colorr, potirul de argint,
cruce valorind 60 scuzT,
tre clopote ; avea 9 viT, acum
treT nu sunt cultivate; 23 case,
dar aflu ca poporul ar fi fugit in
muntif. Paroh e preotul M-ro G-io
Ion B-atta Volpone, din Florenta,
de 50 anT, religios, de prea bune
calitatl).
In raportul adresatde catre
franciscanul Baudini, e-61re «congregatio
de propaganda fide»,
ca «Archiepiscopus Metropolitanus
Marcinopolitanus in partibus»,
insarcinat ca sä viziteze
bisericile si mandstirile din Moldova,
se serie despre Biserica
SIseasca : «In medio ecclesia
est Baptisterium cum uno acneo
candelabro; sub quo Baptisterio
jacet Margaretha illa, vere gemin
preciosa Moldavicorum Ecclesiarum
funa'atrix, cui hoc
Epitaphium ad cornu dextrum
alta ris in sanctuario adscriptum
legitur : Anno MCCCCX hoc
templum in honorem Beatissima,
M'aria virginis dedicatum,
ab lllustrissimo Principe Alexandro
Wajvoda adcatum est
una cum monasterio Moldaviensi
. cujus pix memoria conjux Margaretha
sub fonte Baptismatis
sepulta est, Requiescat in vita
aeterna resurectionem. Amen».
(Memor. Istor. ale Sucevei de
W. Schmidt, publ. In «Binele
Public», 18 Decembrie 1892).
Biserica -Vechie, deal, judetul
Falciti, pe teritoriul satuluT Ghermanesti,
comuna cu asemenea
numire, plasa Podoleni, spre S.
Bisericani, miindstire, judetul
Neamtu, la o ora. departare de
orasul Piatra, pe teritoriul co-
munei Pingärati, plasa Piatra-
Muntele. Este asezata pe un
munte inalt, acoperit cu imense
padurT de brad, intre muntele
Pietrosul spre Apus, dealurile :
CruceT, Grecul i Germanul spre
S.; filtre dealurile Simon, Virnava
si Metodica la Nord.
Aceasta manastire are aspectul
unel adevarate sihastrir; de
treI partI e Inconjuratá cu cladirl
de 2 etaje, a caror ziduff
foarte inalte se cunosc ca sunt
ridicate pe temeliile altora mal
vechT. Biserica se afla in marginea
curteT i cu zidul el din
dreapta formeazd inconjurätoarea
din afará a manastird ; in
aceasta parte ea n'are niel o
fereastra, i allturea cu zidul
se aflä o prapastie enorma, ceea
ce face peste putinta oil-ce apropiere
despre aceasta lature.
In coltul despre N. al curtei
se afla un paraclis de constructiune
placuta ; lar la cea-l'alta
extremitate (in colt) se afla un
observator foarte vechiii, dar
solid.
Manastirea bis. are o vechime
de 378 anl; este zidita la 7020,
(1512) insa dupa cum se vede
din pomelnicul el (in forma de
calendar), unde sunt trecutI totI
aceT carr aü daruit cite ceva bisericeT,
inceputul eT dateaza de
la 7006 (1498), prin sirguinta
staretuld Iosif-Ieromonahul si
a fost terminata numar de catre
tefan Voevod si Bogdan Voevod,
carT ati impodobit'o cu o
multime de darurT.
La 7028 (1520) stefan Voevod
cel Criar i-a daruit mosia
Branistea.
La 7040, (1532) in 18 Sept.,
Petru Rares in fuga sa spre
Transilvania, a nemerit aicea la
un sihastru duhovnic, care i-a
aratat calea spre tara ungureasca.
Drept recunostinta, Petru,
impreuna cu Doamna luT,
Maria, la 7043, (i535) a infrumusetato
din noti.
La 7140 (1632), Dumitrascu,
Ileana si Sofia Buhus, ati facut
zid imprejur si clisernita afara
de turnurl, prin osirdia Egumenulul
Partenie.
La 7127, (1619) Radu Voevod
i-a daruit mosia Popcesti.
La 7123, (1615) tefan Tomsa
i Doamna Axamina i-art
ddruit mosia Troita (Bahna),
precum si un rind de vestminte.
La 7138 (1630), Miron Barnowski
i-a daruit Poiana intre
vadurr, io bol si 10 stupT.
La 7142, (1634) prin htisovul
din 15 Martie a luI Moise
Voevod, i s'a redat satul
tori, daruit de Chirita Dumitrachi
Postelnicul. (V. Vinatori,
sat, comuna Vinatori-D u mbrava-
Rosie, plasa Piatra-Muntele),
La 7146 (1638), Ieromonahul
Iosif a ddruit un epatrahir de
matase verde, Cu opt sfintI, cusutl
Cu fir de aur si coroanä de
margaritar, incheiat cu 30 de
bumbI de argint ; pe d'insul este
inscriptiunea de danie, salsa
slavoneste.
La 7160 (1652), Eustratie Dabija
si Ecaterina Doamna
daruit o prisacI, stupT si un salas
de Tigarl.
La 7287, (1779) Iunie 3, Hagi
Saya, a facut i daruit manastird
o cristelnita de argint, pentru
sfintirea apeT, sculptata pe margine
si in mijloc cu botezul
DomnuluT, drept schimbul und
loc de circiuma, ce a luat de
la diaconul Iosif de Bisericani,
fiind Egumen Ieromonahul Ion
inscriptia danid e sapata cu !itere
romtnestT imprejurul vasultd.
La 9 August, in fe-care an,
se face pomenirea luT tef. Voevod,
Magdalena Doamna, Ruxandra,
Nastasia, Ganavra
Voevod (acesta din urtni
a daruit 100 galbenT in aur).

BISERICAN1
La 20 Itini0 1782, dupa inscriptia,
ce se afla In slavoneste
deasupra useI, aceastä bisericä
s'a prefacut din temelie, In zilele
luI Const. D. Moruzzi Voevod,
cu osirdia i cheltuiala ctitorilor
si a IeromonahuluI Iosif,
tgumen de BisericanI.
Mara din biserica., Enga usa
bisericei, este un mormInt, acoperit
cu o piatra mare, pe care
se aflä sapat o aquila cu doul
capete si cu o coroanä deasupra,
impreuná cu inscriptia romtneasca
: «Sub aceasta piatra, aceste
doua trupurl odihnesc, a
CatrineI, jupineasa luI Iordachi
Cantacuzino, vel vistier, care s'a
pristavit la 7187 (1679) si a
fiuluI lor, Toader, care s'a pristavit
In Tarigrad, la anul 7194
si s'a adus aid' de fiul säü, Vasile
vel spatar, secs de la Tarigrad
co cheltuiala fericituluI
Dumn Serban Cantacuzino Voevod
i Salta, jupineasa luI Toader
Vistier. Cu fiul /or loan,
care s'ati pristavit la anul 7182
täsind lumea aceasta, vesel s'a
mutat catre vecInica vIeata».
In launtrul bisericeI se mai
pastreaza: peste 20 candele de
argint, cincI eyangheliI sIavone
romlne, toate legate cu argint
; icoane asemenea; sapte
crud de deosebite maximI; chid
chivote frumoase, cu cite cincI
turnurI si multe alte vase pretloase,
darulte dupa vremurI de
catre diferitI credinciost
In cladirile manastireI se aflä
acum un penitenciar pentru corectiune,
populat de 285 in-
Numarul calugarilor servitorI
este astaii redus la patru, pe
and mal* inainte de secularizarea
averilor manastirestI varia
de la 30 in sus.
Bisericani, mofie a statuluT, judetul
Bacän, plasa
66213. Mareta Dirglonar Greografta.
pe teritoriul com. Tirgul-Valea-
Rea.
Biserici
tuucq al com. Valea MusceluluT,
hid. Buzau, alipit de cat. Manolesti.
Biserici (Movila-de-la-), movilii
Insemnata., In comuna Boldesti,
jud. Buzau, cat. Gradistea,
in apropiere de bisericl.
Bisericei (Balta-), baltd, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-Mare
; comunicä cu balta Gildaele,
aceeasI com., si lmpreuna se
scurg pe malul sting al r. Jiul.
Bisericei (Balta-), balM, jud.
Dolj, plasa Jiul-de-Mijloc, com.
Livezile ; cu trestie.
BisericeI (Dealul-), deal, judetul
Bacati, pl. Bistrita-d.-s., pe
teritoriul satulta Buda.
Bisericei (Dealul-), deal, jud.
Bacan, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul
com. Filipeni.
BisericeI (Dealu1-), a'eal, judetul
Bacan, pl. Siretul d.-j., pe
teritoriul com. Räcataul.
Bisericei (Dealul-), deal, in partea
de E. a mosief Juresti, comuna
Zlatunoaia, plasa Tirgul-
Milgtin, jud. Botosani.
Bisericel (Dealul-), deal, pe teritoriul
satuluI Birsanesti, com.
Blbiceni pl. Stefanesti, judetul
Botosani ; incepe de linga satul
Guranda si se intinde pana in
valea Birnazula
Bisericei (Dealul-), ramificalie
a Dealulut-Mare, di ntre sesul PrutuluI
si Valea-Parulut, com. MUtacani,
pl. Prutul, judetul Co-
409 BISERICEi DEALUL-)
BisericeI (Dealul-), deal, judetul
Dolj, plasa Dumbrava d.-s.,
com. Rasnicul, pe care se afla
asezat sat. Rasnicul Oghian san
BatrInul, com. Rasnicul. Este acoperit
cu tufarisurI si are o
inaltime aproximativa de 45 m.
BisericeI (Dealul-), deal, judetul
Dolj, pl. Jiul de Mijloc, comuna
Livezile, cu inaltimea a
prcodmativa de 80 metri, acoperit
cu padurI.
BisericeI (Dealul-), deal, pe teritorful
com. Isaia, plasa Podo
leni, jud. Mein, in partea de
S.-V. a satulut. Are aceasta nu
mire de la o biserica vechie ce
se afla pe el.
BisericeI (Dealul-), deal, jud.
Iasi ; se intinde spre Sud de la
satul Badeni, com. Badeni, pl.
Bahluiul, formind malul drept
al rtulur Bahluiul pana la satul
Ceplenita. Legenda spune ca
din vechime, acest deal era
acoperit co padurr marI nestrabAtute,
earl cu timpul s'an
stirpit; asta zt este acoperit Cu
vit, livea i Orin/. Pe coasta
tul despre rasarit, se afla biserica
si o parte a satuluI Bacient.
De pe culmea sa se scoate piatra.
BisericeI (Dealul-), deal In com.
rur. Cazanesti, pl. Motrul a. s.,
jud. MehedintI.
Bisericel (Dealu1-), deal, acoperit
cu vit, situat cam In bentrul
comund Calinesti, pl. Pod
goria, jud, Mused. In partea de
E. a acestur deal este cimitirul
comunet.
BisericeI (Dealul-), deal, judetul
Neamtu, linga sat. Almasul,
com. Dobreni, pl. Piatra Mun
tele serveste de loc de aratura.
52

BISERICEI (DEALUL-) 410 BISERICEi (VALEA-j
Bisericei (Dealul-), deal, judetul
Neamtu, in marginea satuluI
Ruginoasa, com. Bozieni, plasa
de Sus-Mijlocul; este numit astfel,
fiind-ca pe coastele sale se
día clAdita biserica satuluI.
Bisericel (Dealul-), deal, lung de
1200 m., in com. Rijletul-Vieros,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,
cu directia de la N. spre S. PAmintul
saa e prielnic la cultura
prunilor, i, ingrAsat, e prielnic
si la cultura griuluI, porumbuluI,
etc.
Bisericel (Dealul-), deal, judetul
Suceava, pe care stA parte
din satul Topile, din com. PAscani.
BisericeI (Dealul-), deal, pe care
se afla biserica satulur Miros1Avesti,
jud. Suceava.
BisericeI (Dealul-), coastii cultivabill,
linga satul HArmanesti,
jud. Suceava.
Bisericei (Dealul-), deal, situat
In raionul com. Podul-Turculur,
pl. Zeletin, jud. Tecucia.
BisericeI (Dealul-), a'eal, ramificare
a dealuluI Schelea ; se
intinde de la N.-E. spre S.-
E. prin partea sudica a satulur
Valea-OneI, din comuna Cosesti,
pl. Racova, jud. Vasluia.
Bisericei (Dealul-), deal ; se intinde
in com. Dumesti, pl. Funduri,
jud. Vasluia. Pe coasta
despre S. e asezat s. Dumesti.
Bisericel (Dealul-), (leal, pe proprietatea
StAnesti, pl. Marginea,
jud. Vlasca, numita ast fel, pentru
el se afta pe dinsul biserica
satuluI.
Bisericel (Pata saa Muchia-
CirbunesculuI, colind, In comuna
Calvini, jud. Buzan, cat.
Bisceni.
Bisericei (Gira-), ; ia nastere
dupa teritoriul comuner Jupinesti,
pl. Riul-Doamnel, judetul
Muscel, si se varsä in iazul
ce-1 formeaza riul Doamna pe
malul sACt drept.
Bisericei (Lacul-), lac, pe proprietatea
Silistea - Vechie, pendinte
de manastirea Cascioarele,
jud. Vlasca.
Bisericel (Mahalaua-), mahala,
pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-j.,
jud. Dolj.
Bisericei (Ostrovul-), ostrov, in
rtul Oltul, in dreptul comunei
Calinesti, pl. Cozia, jud. Vilcea,
numit ast-fel, pentru-cl este asezat
tocmaI in dreptul bisericeI.
Bisericei (PAclurea-), peOtre
de zelvoig, jud. Olt, situad. la
S. de Ghimpeteni, jud. Teleorman,
pe lunca riuluI Vedea, in
stinga eI, in dreptul com. Tetulesti.
Apartine bisericer din
cat. Ungureni, de unde se si
numeste PadurealBisericer.
Bisericel (Piscul-), 'in., la E.
de com. Ciomagesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Serveste parte
pentru cultura, parte pentru pAsu
n area vitelor.
BisericeI piria, pe teritoriul
plAseI Vrancea, judetul
Putna ; desparte Satul-Mare de
Vatra-SatuluI si se varsa in
stinga abata
Bisericei (PlrIul-), jud. Suceava,
mic afluent al piriuluT Sabasa.
Bisericei (Plriul-), phi/1 ; udä
partea de N.-V. a comund Ci
resiul, pl. Cerna-d.-s., jud.
cea, si se varsa in riul Cerna,
tot in raionul comuneI
Bisericel (Valea-), vale, judejul
Bac511, pl. Siretul-d.-j., com.
Nanesti.
Bisericel (Valea-), vale, ce coboara
din padurea satuluI Cociugeni
spre Albesti, com. Buimaceni,
Jijia, judetul Botosani.
BisericeI (Valea-), vale; se intinde
prin mijlocul satulur Dracsani,
com. Dracsani, pl. Tirgul-
Miletin, jud. Botosani.
Bisericei (Valea-), vale, in comuna
MAracineni, jud. Buzar',
cat. Matesti. E formatA din ploI
si se revarsa pe cimpl
BisericeI (Valea-), vale, intre
cat. Oasele, com. Cuca si com.
Baleni, pl. Zimbrul, judetul Covurluia
; apartine teritoriuld Balenilor.
Bisericei (Valea-), vale; izvoreste
din padurea numita Valea-lVfica,
strAbate cat. Vladesti,
pl. Riurile, in jud. Muscel, trece
pe linga scoalA i primarie si se
varsa in riul Bratia.
BisericeI (Vale a-), vale; izvoreste
de la E. comuneI Mioveni,
pl. Riul-Doanmer, jud. Muscel,
si se varsa in riul Argeselul, pe
tArmul sting, tot in raionul a
cesteI comune.
Bis ericei ( \ralea:), vale; izvoreste
din jud. Arges, dintre Dealul
- CatineI si Dealul- Dotarle',
strAbate com. PoenareY, plaiul
Nucsoara, In jud. Muscel, de la
V. spre E., trece pe lingl biserica
comuner, si se varsa

BISERICET (VALEA-) 411 EISOCA
riul Doamna, tot in cercul acestef
comune.
Bisericei (Valea-), vale; izvorete
de la locul numit Poiana-
Lacului, se impreunA Cu gira
GoleOlor, com. Gole0, plasa
Riurile, jud. Muscel, O se varsä
in riul Bratia.
BisericeI (Valea-), vale, com.
Gura VitioareT, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
BisericeI (Valea-), vale, jud.
Prahova. 4I ja natere din dealul
ScOeni, trece spre N. de biserica
ScIeni, pl. Podgoria, O
se pierde in pldurea Anghelache.
Curge numai in timpurl
ploioase.
Bisericei (Valea-), vale, com.
Poiana-de-VArbilAd, plaiul VärbilAul,
jud. Prahova, numitä astfel
pentru-cd pe aceastä. vale se
alía inainte biserica comuna
Bisericei (Valea-), vale, com.
°tina, plaiul Pelqul, jud. Prahoya.
Bisericei (Valea-), vale, in partea
de E. a com. Bolde§ti, pl.
Podgoria, jud. Prahova, nurnitä
ast-fel pentru cä in vechime a
fost pe acea vale o bisericl,
care s'a ruinat foarte de demult,
cadí niel unul dintre bAtrinI nu
tie a spune ceva despre ea.
BisericeI (Valea-), vale; incepe
din tipa oimuluI, com. Valea-
LungO, plaiul i jud. Prahova.
Are o directiune de la N.-V.
spre S. li se vars1 in Cricovul-
Dulce. S'a numit ast-fel de la
o bisericA, ce a fost in vechime,
pe platoul frumos ce se afll ad.
Bisericei (Valea-), deal, continuare
a muntilor Arnota, din
jud. Vilcea. V. Porcilor (Dealul-).
Bisericei (Valea-), vale; izvorqte
din Dealul-Popif O se vara.
in 1-tul Cerna, trecind prin
comunele MArgineni §i Cernad.-j.,
din jud. Vilcea.
Bisericei (Valea-), vale, ta com.
Titireciul, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
in depOrtare de '/4 kil. de
vatra satulur i spre N.
Bisericei (Välceaua-), viilcea;
izvorqte din raionul comuner
Dicule0, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea; se unqte Cu piriul TImAsoaia
i, impreund cu vAlceaua
Surcelul, se varsa in riul
Oltetul, tot in cercul comund
Dicule0.
Bisericile, loe izolat, In com. Goide§ti,
jud. Buzad, i punct de
hotar despre com. Lopatari.
Bisericuta, muchie, in com. M'inzOle0,
jud. BuzAd, i punct de
hotar despre judetul Rimnicul-
Särat.
Bisericuta, ruine, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
comund Jurilovca, pe promontoriul
limbeI de plmint, care
desparte iezerul Razelm de Marea-Neagrl.
AzI nu se vede aci
de cit sfarAmIturI de pietre fOrd
niel o regull rOspindite ; nu se
vede niel un fel de temelie. LocuitoriI
din Jurilovca spun el
ad i a fost o bisericutA rusA a
pescarilor din com. Jurilovca.
E O punct trigonometric de rangul
al 3-lea. Are 3 metri lilatime
O o frumoasa vedere peste
lac §i peste mare. Numeroase plsArI
de mare, larl albI, to ad lo.
cuintele printre sfárimIturI, O o
multime de rate sOlbatice se vld
imprejurul d.
Bisericuta, mine, in jud. Tulcea,
plasa MAcin, pe teritoriul com.
rur. VAcIreni, §i anume pe acela
al cAtunuld Garvan, pe o
ridicAturA de pAmint dintre girlele
Latimea li Glrla-Mare, in
partea nordicl a p14eI §i a comuner.
Nu se qtie sigur ce insem
neazA. Loc. zic, li e probabil, cA
sunt ruinele uner bisericI din& un
sat, ce odinioarl se afla acolo.
Bisoaicile, lac, In insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, com. Stelnica,
jud. Ialomita.
Bisoca, com. rur., in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, la poalele
muntelui cu acela0 nume.
i-a luat numele de la muntele
Bisoca.
Este apezatA in partea apusang.
a judetuld, la 51 kit. spre
N.-V. de orapl R.-Slrat i In
partea de apus a plaiului, la 23
kil. spre S.-V. *de com. Dumitrqti,
reqedinta plaiuha. Comunele
invecinate sunt : Jitia la 9
kil., Valea-SOIcir la 1 5 kil., Cimpulungeanca
la 16 kil.
Se mArgine§te la rAsArit cu
com. Imleqti din jud. Buzld,
de care se desparte prin muchille
Bisoca O Ulmuprul; la
apus cu com. MinzAleqti, tot din
jud. Buzad, de care se desparte
prin piriul Recea ; la miazl-noapte
cu com. Jitia, de care se
desparte prin riul Ritnnicul.
Este o comunl din regiunea
muntilor. Este brAzdatA la rAsArit
de muchiile: Ulmuprul, Duiul,
Piatra-CAtelel ; la apus, de
virfurile : Curcubata, Lacurile,
Piramida, Recea, Plequl, ellriile
Martin ; la miazg-noapte sunt
muchiile : Scropu sad Schitul,
indila, Piatra-Babe!, Piatra-Ple-
Of prin Carimbul qi culmea Peste-Rimnic
; la miazl-zi se glsesc
virfurile : Virful-luI-DrIgan
O Malul-CaluluI.

BISO CA 412 B1SOCA
E udata de numeroase piraie,
toate afluente ale riuluT Rimnicul-
Sara% care o strabat de la V. la
E., in partea de miaza-noapte ;
principalele sunt : Foltea, Gayanul,
Necoara, Ulmusorul i Boul,
la miaza-zi ; Sdratul si Recea-
Moldovanul, la miazd-noapte ;
Maluselul, Martin si Curcubata,
considerate ca izvoare ale riulm
Rimnicul, la apus; Purcelul, Särile,
Dulce, indi1a, la miazanoapte.
LacurT mal insemnate
ate : Lacul-din-SarT, Lacul luT-
D. Popa, Dobrin, Lacul-Limpede,
Vintill -Vo da, Lacul-de-la-
Poiana-din-Deal i Lacul-din-Negru.
Catunele carT o cotnpun snnt :
Bisoca, resedinta, la miazä-zi ;
Baltagari, la apus ; Sarile, la apus
; indila, la nord ; Recea,
la apus ; Lopatäreasca, la Sud;
Bisocuta i Poiana, la rasara.
Suprafata comuneT este de
10340 hect., din carI 200 hect.
ocupate de vatra satelor, 536
hect. ale locuitorilor, 9604 ale
particularilor, afán de padurT.
Populatia este de 326 familiT,
cu 1471 suflete. Dup. sex sunt :
769 barbatT, 702 femef ; dupa
starea 652 casatoritt, 746
necasatoritT, 73 vaduvI ; 118
stiu carte ; totT sunt RominT ortodoxI.
Sunt z bisericT : una de lemn,
fondata in 1835; alta de zid, cu
hramul S-tiT VoevozT, ziditä in
1883, de catre locuitorT; are un
venit de 168 leI si e deservita
de I preot, i (lascal si i paracliser.
Comuna are o scoala de baetT,
fondata in 1890 de locuitorT ; cu
I invatattn si frecuentan de
102 elevI.
Calitatea pamintuluT este mediocra.
Pamintul fiind pietros
stincos, este bun pentru pasunr,
contine multa sare.
Comuna are 460 hect. ara-
bile, 800 hect. imas, 8420 hect.
pädun, 12 hect. viT, 809 hect.
finete, 650 hect. neproductiv.
Locuit. ati : 30 plugurT; 5176
capete de vite, din carI : 260
boT, 280 vacT, 40 cal, 65 epe,
4253 oI, iio capre i 168 fimatorT.
Sunt 5 morT de apd, 17
fenstraie, 2 pive, I fabrica de
gaz, 3 chiristigiT. Sarea nu se
exploateaza. Comerciul este activ
; consta in import de cereale,
coloniale i in exportul vitelor
lemnelor ; transportul se face
prin gara Sihlea, la 45 kil. spre
rasarit. Sunt 12 comerciantI.
Calle de comunicatie, rele, din
cauza ca locurile sunt pietroase
prapdstioase, sunt : 1. drumul
spre comuna Jitia ; 2. spre
Minzalesti; 3. spre Särulesti ;
4. spre Andreasi, pe culmT.
Budgetul comuneT este de
3012 leT 27 banT la veniturT
de 2751 leT 13 banT la cheltuelT.
Com. are 332 contribuabilT.
Pe dealul indila se &ese
in mal multe lo cursi oase omenestT
ingropate in ordine ; la unele
se gasesc sagetT i cutite.
Däm ad o mica descriptie
luan din grao8o-Komemcbg, spirituala
lucrare a rap. A. I. Odobescu
:
«Pe o frumoasa zi de vara
ma odihnisem cite-va ore la schitul
Gavanul, o minunata Infundatura
in munti, cite-va colibe
si o bisericuta de btrne semánate
printr'o pajiste smaltuite
cu florl, pe care o incinge un
semi-cerc de inalte stincT pestrite,
ce poarta numirea foarte
nemerita de Curcubeata. De acolo
plecaiii calare, ca s'A merg
la Bisoca, sat in doug chipurT
interesant : mai india, de sub
dealul pe care el vade, izvoreste
Peceneaga, un piriti cu nume
pretios pentru etnografiT tare,
al doilea, pentru cä. in el traesc
si se prasesc ceT maT frumosT
barbatl din tot plaiul inconjurator.
Ca proba despre aceasta
din urma particularitate a satuluT
Bisoca, particularitate, care
mar ttrziii am putut s'o constat
in toatä intinderea el, aveam
cu mine drept carduza de
la Gdvanul pana acolo, un voinic
Bisocean, un fel de oaches
Apolon muntenesc, carele cunostea
ca in palma toate cotir
turile muntilor si se maT pricepea
si la multe altele, cae era
vinator, si cioban, si cosas,
cintaret la biserica, i cintaret
cu cavalul. Doamne iarta I
para-mi-se cä. mai mester era la
fluier de cit in strana, ba inca
stia sa spuna si basme de-ti era
drag sä-1 ascultt. .. .
«Cind ajunseram pe mucha
plaiultu ce desparte valle despre
Buzau de cele despre Ritnnic,
privelistea, din vesela
placuta ce era, se facu de-odata
marean.
«In spate aveam culmea intinsa
a Penteleului, starostele muntilor
din Buzar", si pe sub dihsul
se rInduiati, ca trepte ale uneT
scarT de uriasT, plalub RazboluluT,
muntif Neharnita, ambele
Muse, Macesul, Brezeul, Piatra-
Pene!, Carimbul si multe altele
mal asezate ; dar drept in l'ata
noastn, adapostite sub piscurile
semete ale FuruluT si ale
StejiculuI, se inaltati, ca niste
peretT surr si macinatI de-alungul
uneT perdele de bradet, stincele
Neculelor la poalele carora se
asternea, intocmaI ca un laicer
verde si inflorat, o poiana larga
desfatata.
«Inteadevar aI fi zis, cu balada
pastoreasca, ca acel picior
de plan este intocmat ca o gura
de raiu.
«Stam i ma uitam cu acea
uimire produsä adesea in nol
de privelistele neasteptate ce ne

BISOCA 413 BISTRA
izbesc vedcrile pe unele culmT
despartitoare de va.T.
(A. I. Odobescu, «Scrierl 'ite-
,
rare i istorice», Vol. III, pag.
172-174).
Bisoca, sat, in plaiul RimniculuT,
judetul R.-Sarat, catunul de resedintä
al comune Bisoca ; numit
ast-fel de la muntele Bisoca.
Inainte se numea Foltea-Sarile,
de la plriul Foltea-SariT, care o
uda. E asezata la Sud, la poalele
munteluT Bisoca si pe plriul
Foltea - Saril. Are o intindere
de 140 hect., si o populatiune
de 46 familif, cu 196 suflete,
din carT 46 contribuabilT ;
31 stia carte. Are o biserica deservitä
de i preot, r cintaret si
paracliser. Aci e si scoala comunal:a.
MaT coprinde si catunul
Poiana-BouluT-luf-Drägan.
Bisoca, izvor, in comuna Minzalesti,
jud. Buzda, catunul Sghiabul.
Ese din muntele Bisoca, se
uneste cu izvorul Säratelul
da in piriul Sghiabul.
Bisoca, sfoara de mofie a statuluT,
pendinte de schitul Gavanele,
jud. ; are 20 hectare
fineata.
Bisoca (Minzale§ti), mofie, In
comuna Minzalesti, jud. Buzda,
cat. Sghiabul, de 200 hect. : fineatd,
lived si izlaz ; proprietate
mosneneasca in devalmäsie, face
parte din mosia Minzaleasca.
Bisoca, mofie, in comuna Vintila-Voda,
jud. Buzati, constind
dintr'un frumos ses, situat In poalele
muntelur Bisoca. Are 300
hect., din care 34 padure, 21
arabile, restul fineata.
Bisoca, mofie, la Nordul plaiulul
Slanic, parte in judetul Buzau,
parte in R.-Särat. Are 11.000 hectare,
din care 6000 palure, i000
locurTde porumb, apqr flnete, izlaz,
etc. Aceastä mosie, de si
avuta in mine, din cauza departärel
i greu tate' drumului,
nu se poate exploata ingrijit.
Bisoca, munte insemnat, pe hotar,
intre juletele Buzau si R.-
Sarat ; are 973 metri inaltime.
E avut in mine si maT cu seama
de : fier (pirita), plumb, arama
pucioasä. Ad i sunt : Gropilede-Aur,
de unde RusiT In anul
1828-1836, ati scos foarte mult
aur. Dintr'o coasta' a sa : Piatra-CaItele,
ese piriiasul Pecenga,
al caruT nume ne aminteste pe
vechiT PecengT sau Pacinatf, cari
aa locuit aci. Probabil cA tribul
Pecenegilor-BisinT sà fi lasat
numele munteluT Bisoca, clnd
trecut pe ad i in tara OltuluT. Pe
un ses al saa, ascuns in paclure,
se vede inca o scara de zid in
spirala, care se lasa foarte adinc
in pamint, dar unde nu se poate
intra din cauza aeruluT grea si
a arbustilor, carT i-aa acoperit
gura. In apropiere se afla o piatra
cu inscriptiunT aproape indeserifabile.
D. Odobescu, vizitind
acest munte i neeunoscindu-1
importanta istorica archeologicä,
îl descrie numaT din
punctul de vedere al frumusetilor
fizice. («Pseudo Kincgheticos»,
pag. 231).
Formeaza masiv aparte, ale
caruT ramificatir se intind si in
plaiul Rimnic, din jud. Rimnicul-
Sarat, si in Slanic (Buzau) ; are o
fnaltime de 973 metri si e acopen
it cu padurr si pasum ; vara
se face pe el serie de oT. Alte
virfur/ sunt Veveritele, Cetatuia,
Vornicul, Papa, Ripa Alba,
Ghizdita, i altele.
Bisoca (La-), atunaf, sub-divi-
ziune a satului R.-Sa'rat, judetul
R.-Sdrat.
Bisoca (Spre-), deal, in judetul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Valea-SalcieT. Se intinde d'alungul
rmului Cilnaul. E acoperit cu
padurr.
Bisocuta, sat, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rlmnicul, catunul comune
Bisoca, asezat tot la poalele
munteluT Bisoca, la 21 kil.
spre Est. Are 290 hectare i o
populatie de 35 familii, Cu 202
sufletc, din carT 35 contribuabilT,
totT
Bisocuta, mwtte, rarnificatie din
muntele Bisoca, judetul Buzau,
pe hotarul jud. R.-Sarat.
Bisorca, deal, in fata comuneT
Virtopul, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj, ce se prelungeste de la V.
spre N.-E., pe o intindere de 3
kil. Acest deal este acoperit de
padure i tufaris.
Este proprietatea locuitorilor
din Virtopul.
BIsorca, vale, ce pleacà din capul
comunei Virtopul, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, de la E. spre
V. si trece in jud. Mehedinti,
pe proprietatea Glogoveanul.
BisroculuI (Dealul-), deal, com.
Breaza-d.-s., pl. si jud. Prahova.
Bistra, pirtial, format din doul
izvoare : Bistra-Mare i Bistra-
Mica, jud. Neamtu, ce es din
partea rasariteana a culmeT Heghesul,
grupa CeahlauluT, despartindu-se
unul de altul prin
culmea muntilor Bistra. Curge
in partea vestiel a judetuluT, formindu-T
hotarul despre Transilvania,
de la gura pirliasului Frinturile,
lingá muntele Fagetelul,
pana la gura afluentuluT san Bis-

BISTRA 414 BISTRETUL
trita, la coasta cresteT despre E.
a picioruluT ChiceruluT.
Bistra, ramurd de munit, ce se
detawaza din grupa Ceahlaulul.
VezT Bistra, pîrtia, jud. Neamtu.
Bistra-Mare, valea Bistra,
jud. Neamtu.
Bistra-Mica, pirilaf, valea Bistra,
jud. Neamtu:
Bistretul, com. rur., jud. Dolj, in
pl. Baile§ti, situata In partea de
S., la o distantä de 58 kil, departe
de Craiova §i la 20 kil.
departe de reFdinta pl. Bäileti.
Situatä la Dunare, in fata localitatilor
urmatoare din Bulgaria:
Cibrul-Palanca, mic or4e1
turcesc i satele CordosuluI
Van:nula, locuite in mare parte
de Rominr.
Se invecinete la N. cu com.
Afumati Cu o parte din Goicea-Mica,
plasa Balta; la S. se
mdrgine§te cu Dunarea; la V.
cu com. Catanele ; la E. cu com.
Plosca.
In comuna se gäse§te o movila
numitä Caravanul. Dune de
nisip se intind de alungul Dunarel.
Se gasesc urmätoarele baltl:
doul nurnite Bistretul, la 4 kil.
departe de Dunare, i balta Calugärul,
cu o suprafatä de 15
hect.
Comuna se compune dintr'un
cdtun, numit Bistretul.
La marginea DunareT, in l'ata
ord5eluluI Cibrul-Palanca, se yací
In comuna ruinele unor ziduri
numite Cetatea ; dupa monedele
gasite acolo, se crede, ca
dateaza din timpul lul Sever
Septimiu.
In comunä sunt doua. bisericT
: una inceputa la anul 1827,
terminat5. la 1832 de catre locuitorI
§i azI in ruina ; cea-
zidita, la anul, 1886 tot de
locuitorT. Ambele serbeaza hramul
la Sf. Nicolae.
Sunt dota scoli primare, una
de bletr i una de fete ; ambele
sunt sub acelag acoper4. Functioneaza
de la 1869. Sunt intretinute
de stat i de com. Localul
de zid este in buna stare.
coala de bletT are dol in-
\raptor); iar cea de fete o invatätoare.
In anul 1892-93 a
fost frecuentata. de 129 bletl.
Sunt in etate de coala 263 copiT.
titi carte I 16 locuitorT, din
carT 82 barbatI i 24 femer.
Populatia comuneT este de
2787 suflete, din carT 1425 barbatI
i 1361 femeI. ii sunt de
nationalitate greaca.
Dupa legea ruralä din 1864
sunt implmintenitI 283, iar dupa
cea din 1879 sunt 50 insurateT.
Case sunt 482, bordee 12.
Casete sunt facute din plmint
bätut, zid, caramidä i lemn.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 5850 hect., adica
2700 hect. arabile, 1500 hect.
finete, 550 hect. izlaz, 950 hect.
lac §i teren sterp, 150 hect. padure.
Mo0a se nume§te Bistretul;
apartine statuluI. Are 373
hect. arabile, ce sunt date in
arendá i aduce un venit de
65000 leI. Din mo§ia statulur
s a dat 1120 hect. in loturT.
Se seamana pe mo§ie : gnu, porumb,
orz, ovaz, i rare-orI meid.
Padure este una, de stejarr, numita
Bistretul, ce apartine statuluT.
Are o suprafata de 150 hect.
Viile ad o intindere de 152 hect.;
se gasesc pe mo§ia Bistretul, apartin
locuitorilor i dad vin bun.
Pe mo§ia statuluT se afla o moará
de aburr. Stine se gasesc tot pe
mo§ia statuluT. Se fabrica. brinza
ordinard. Meseria§T sunt 15, din
carI 12 fierarI §i 3 cizmarl. Este
schela la Dunare, cu care e legata
prin o osea. Are un biurod
vamal i serva de sucursala hlrouluT
vamal din Bechet. Bistretul
e legat de Craiova prin §oseaua
judeteana ce trece prin
ca, Postareti, Ceritul, S egarcea
§i livezile ; la N.-V. e legat co
Catanele prin o osea lunga de
io kil.
Contribuabilf sunt 499.
Budgetul este de 8174 lel,
29 banT la veniturI §i de 7912
lei, 17 banI la cheltuelT. Vite
cornute sunt 420, capre 48
cal 21.
Bistretul a jucat un rol insemnat
in timpul razboiuluT romino-ruso-turc,
din 1877-78. In
i8 Maid 1877, un deta4ament de
Turcf a pornit de la Cibrul-Palanca,
Incercind sa debarce aci;
a fost alungat de reg. la de
roOorT.
In lunile Iunie l Tulle din acela0"
an, se aflad stationate ad
doul escadroane din reg. 5 de
calara§T i reg. 6 de calara0
intreg.
Bistretul, balM, jud. Dolj, plasa
com. Bistretul. Are o
suprafata de 800 hect. E avezata
la 4 kil, departe de Dunare.
Bistretul, jud. Romanati, nume
mal vechid al mareI ÔIi41 din
marginea DunareT, numita acum
Potelul. Aceastä balta comunica
cu Dunarea i la apus (comuna
Dabuleni) i la Est (comuna Celeiul)
prin doua Ole, din care
una se numWe Ceteiul, i care
se impreuna cu Dunarea, tocmaf
la cat. Corabia-Vechle.
Bistretul, mofia a statuluI, jud.
Dolj, pl. Baile§ti, com. Bistretul.
Impreuna cu Balta, arendata
de la 1893-98, cu 6500o leI
anual. Suprafata mo§ier este de
373 hect. Era mal mare ; diateinsa
s'ad dat 1120 pog.

BISTRETUL 415 BISTRICIOARA
lomd. Panä la secularizarea averilor
bisericesti, depindea de
manastirea Tismana.
Bistretul, pticlure a statulur, jud.
Dolj, pl. Bállesti, com. Bistretul.
Are o intindere de 150 hect.
Este compusa numar de stejar,
$i se gaseste pe mosia statuluI
Bistretul.
Bistretul, iìiic schit, lingd com.
cu aceeasT numire, in pl. Bdile$ti,
jud. Dolj.
Bistretului (Brani§tea-), brafte,
jud. Dolj, plasa
com. Plosca, pe linga care trece
hotarul de V. catre com. Urzicuta,
pl. Bailesti. Face parte
din ocolul Piscul, circumscriptia
XVII silvicd. Are o intindere
de 40 hect.
Bistriceanca, tnovild de hotgrnicie,
jud. Dolj, plasa Cimpul,
com. Ciuperceni.
Bistriceanul, fihoig, com. Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Bistricioara, com. rur., judetul
Neamtu, la extremitatea despre
V. a plaser Piatra-Muntele, asezata
de-alungul piriuluI cu a sa
numire, pe muntiI i dealurile
ce formeaza grupa Grintiesulur,
In partea judetului Neamtu. Prin
marginele sale de catre apus
formeaza hotarul Transilvaniei,
de care se desparte prin cursurile
piriia$elor Prisacani $i Pintecul;
la S.-E. se inalta marele
masiv stincos al Ceahlaului, la
N. se afla com. Calugareni si
riul Bistrita.
Este formatl din satele : Bistricioara,
Grintiesul- Mic, Grintiesul-IVIaresiPoiana-Grintie$uluI,
impreuna cu ea:tunde : Pintecul
si Prisacani. Are o populatiune
de 1743 suflete, 865 barbati, 878
femei; 850 necasatoriti, 736 elsatoriti;
148 vaduvi, dintre cari
96 vaduve, 4 divortatT, 67 nevolnici;
322 copa de sex barbatesc;
364 copiI de sex femeesc ;
sunt 23 straini, dintre cal-1 9 familii
evreestf; 65 stiu carte.
Terenurile com. Bistricioa.ra
mai toate sunt intretesate de
ramuri muntoase, prezintind catre
granita, spre nordul satuluT
Poiana-Grintiesului, i intre cursul
pirtului Grintiesul-Mare, un intreg
sistem stincos, numit Pietrele-Rosii,
ce se desfasoarä pe
o mare intindere, in ramuri, sub
forma de greb1ä dintaa, spre
S.-V.; aceste dealuri sunt acoperite
cu imense padurT de brad,
din carr parte sunt puse in exploatare.
Locurile pentru agricultura
sunt restrinse $i aceasta mal
mult si din pricind altitudinei
si a formatiuneI solului; singura
cultura. care se face maT cu priinta
este a porumbuluI, ce 1cupd
o intindere de 200 hect.;
despre cele-l'alte se poate zice
cá mal nici nu exista in aceste
regiuni.
Locuitorir se ocupa cu plutäria,
agricultura si putin cu industria
primitiva. Dintre cei improprietaritI
in 1864 sunt 124
cari staptnesc locurile lor ;
142 ca urma$I. Un loc e parasit
$i ocupat de comuna.; un loc
sapina de catre altii; 16 sunt,
carI de si insurati i cultivatori
de pämint, nu aa nici un fel
de proprietate i nid prilejul
de a mosteni dupl urma parin-
Olor lor legiuiti.
In aceasta comuna sunt 3 biseria
deservite de 2 preoti
6 eclesiarhi, intretinuti din fondurile
com. Are: 2 Fa, cu cite
invatator ; o pita pentru facerea
sucmanelor, cu 4 &Talle
si o alta cu 2 gavane; 12 mori,
9 circiumi, 5 bacanii, 3 dulgherii,
3 fierarii, 2 cojocarii, 5 linarii,
7 ferastraie pentru exploatatul
padurilor.
Budgetul comund e de 12968
lel la veniturr si de 11921 lei
la cheltueli. Numarul contribuabililor
e de 500. Case sunt 342.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua mixta
Piatra -Prisacani, care strabate
comuna prin mijlocul el pe o
intindere de 18 kil.
Fondul drumurilor e de 2360
lei la venituri si de 2300 lei la
cheltuelf.
Ima$ul are o intindere de 450
hectare. Vite sunt 9243, din
cal-1: 437 bol', 770 vaci, 4628
oi, 96 cal, 276 porcT i 376
viteT.
Bistricioara, sat, comuna Bistri
cioara, pl. Piatra-Muntele, jucl.
Neamtu, asezat pe intersectiunea
vdilor Bistrita i Bistricioara,
in unghiul format de drumurile
Piatra-Prisacani si Bistricioara-Galul,
pe malul drept al
pIriului cu aceiasT numire, la 38
kilometri departare de orasul
Piatra.
Se margineste la E. cu muntele
Ciahlaul, ramurile secundare;
la N.-V. cu satul alugAreni,
de care se desparte prin
ramura muntilor Mdlu$tetul
Buraga; spre S.-V., in susul piriului
Bistricioara, cu satul Grintiesul-Mare.
Terenurile sale sunt deschise
joase catre N.-E., in partea
riului Bristrita, din care cauza
apele acestur Orla tnainteaza
inteo curbatura spre V., impinse
fiind in aceasta directiune si de
promontoriile dealului Hangul,
ce se ridica in fata satului, pe
malul salí sting. Suprafata vetrei
satuluI e de 95 hect., 5036
arii. Populatiunea e de 530 suflete,
sall 252 fama', 30 vaduvi,
101 baeti, 122 fete, 5 E-

BISTRICIO ARA 416 BISTRITA
vreI si 20 nevolnicI. Locuito;ii
se ocupa cu plutdria, cresterea
vitelor, industria mica si agricultura.
Numarul contrib. e de 175.
In acest sat se afla : o biserica
Cu I preot i 2 eclisiarhI;
o scoalá frecuentata de 89 elevI
; 2 oläril I cizmar ; i fíerastrai
sistematic pentru exploatarea
padurilor. Numarul vitelor
e de 2656 capete, dintre
carr: 150 bol, 250 vacI, 2000
cif, 30 cal, 96 rimatorT i 130
viteI.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua numita.
a TulghesuluI, sal:1 Piatra-
Prisäcani, ce este pietruita pänä
la satul Hangul, ducind prin
satul Rapclunita, si, in spre
Transilvania, tae la hotar muntif
Gherghiulur, (1265 metri) si
duce prin satele asezate pe valea
riuluT Bistricioara, la statiunea
balneara de la Borsec,
lar mal departe conduce in cimpia
GherghiuluI. Aceastä. osea,
din dreptul kil. 109, face legaturä
cu soseaua ce duce, prin
satul Calugäreni, la satul Galul,
si apoI, in susul riuluI Bistrita,
la Dorna din judetul Suceava.
Afará de aceste douä drumurT,
mai sunt cite-va potecI, (Entre
carI unele foarte grele, ce duc
in interiorul masivulul muntos.
Bistricioara, gîrM, judetul Baca,
plasa Bistrita-d.-s. Este un
brat al Bistriter, format prin dese
revarsdrI, care inchid un pámint
baltos pe stinga sa, intre dinsul
i Bistrita. Trece pe teritoriul
comunelor Finttnelele i Girleni,
despartind satul Girleni de
satele : Lespezi, Paladesti, Hemeiusi
i Racila si pe la comuna
rurald Fintinelele, unin
du-se cu Bistrita si cu pirtul
nat la Nord de BacH. Aceasta
Orla miscä multe morr, pentru
care cuvint se mal numeste Girla-
Morilor.
Bistricioara, mofle, jud.Neamtu,
situatá pe cuprinsul comuna cu
a sa numire, pe tinga mosiile Buhalnita,
Hangul, Poiana, Cälugareni
i altele. A fost proprietatea
KneazuluI Gheorghe Cantacuzen
; astazI formeazá trup
cu mosia Hanguldi si se exploateaza
la un loe de cätre d-niI
Gheorghe si Valerian Ciuntu.
Pentru transportul arborilor din
padurea din aceastá parte s'a fa'cut,
de catre arendasie, un drum
de fier cu 12 vagonete. Pentru
tliatul si fasonatul lemnelor
sunt 12 ferdstrae, la care servesc
51 lucratorI. Pe vara fierastraele
taie vre-o 1050 de plute.
Valoarea in banI ce posea. arendäsia
pe cuprinsul acesteI
mosiI este socotitä aproximativ
pentru averea mobiliard numaI
la cifra de 43600 leI. (VezI Hangul,
mosie).
Bistricio ara, pfrig, in plaiul Vulcan,
jud. Gorj. Ia nastcre de sub
muntele Piatra si curge de la
N. la S. Se varsa, in. riul Bistrita,
in hotarul com. Pestisani.
Bistricioara, pir177, izvoreste din
muntif TransilvanieI, intra in judetul
Neamtu, pe la satul Tölgyes
(Tulghes, trecáltoarea Prisacani),
in dreptul caruia primeste
din dreapta piriul Pintec,
iar din stinga pirlul Prisacani,
ce vin pe hotar ; strabate apor
teritoriul comuneI Bistricioara,
in directiune Vest-Nord-Est, udind
satele : Poiana, Grintiesul-
Mare, Grintiesul-Mic, in dreptul
carora primeste piriiasele Grintiesul-Mare
si Grintiesul-Mic
merge pana in marginea despre
Est a satuluI Bistricioara, unde
se varsa pe dreapta riulur Bistrita,
intre satul Calugareni
Rapciunita, aproape la al 105-lea
kil. al drumuluI ce duce spre
Prisacani.
Apele sale sunt micI, s't nu
pot servi niel transportuluI de
lemnariI.
Bistricioara, vale, jud. Neamtu,
situatä de-alungul pirluluI Cu a
sa numire. Incepe din dreptul
satulur Corbul (Hollo) din Transilvania,
trece hotarul i inainteaza
pana in valea riuluI Bistrita,
pe o intindere, in judetul
Neamtu, de 18 kilo metri si o lärgime,
care nu ajunge mal in nicl
o localitate maximul de 3 kil.
Satele i cätunele asezate pe
cuprinsul saa, sunt : Bistricioara,
Grintiesul-Mare, Grintiesul-Mic,
Po i an a-Gri nti esulur, Pi chetul-Pintec
si vama Prisacani.
Apele ce o uda, sunt : piraiele
Bistrita, Pintecul, Coromislele,
Piriul-Toaca.1, .Arsita-
Luncelor, al-GrasuluT, al-MorariuluI,
al-MordrasuluI, al-JidanuluI,
Prisacani, Bradul, Mägura,
al SghiabuluI, Grintiesul - Mare,
Grintiesul-Mic si Dranitire.
Bistrita, p/asd, jud. Neamtu, In
partea despre Sud-Est a judetuluT,
asezatá pe sirul muntilor
si al dealurilor ce se prelungesc
din trunchiul principal al Carpatilor
MoldoveI, in directiune
rasariteana, intre cursul riului
Bistrita si hotarul Transilvanid,
cum si pe valle, podisele i dealurile
ce se intind in directiune
Nord - Sud, de la rasiritul cursuhd
Bistritel pana in hotarul
despre judetul Roman, formind
In totalitate spre Sud linia marginasá
cu judetul
Se margineste la Est Cu judetul
Roman, de care se desparte
pi-in o linie conventionall
aproape dreaptä, care, inceptnd
din partea nordicl a satuluI Bircul,
teritoriul comuneI Silistea,

BISTRITA 417 BISTRITA
se coboarl in josul satulur Marginea,
comuna Buhus, in apropiere
de locul unde riul Bistrita
se alAtureazä de calea feratä,
marginea judetuld BacAti ; la
S. se mArgineste cu jud.
de care se desparte prin riul
Bistrita, in susul cursuld slá
pAnA la imbucAtura pirtuluI Cotreanta
; iar de acolo, urmind
curgerea in spre obirsia acestui
pirift, trece Finja de botar pe la
rIsAritul culmeI Lingurari i coborind
in josul satuluI Balcani,
teritoriul comuna Tazläul, intretae
soseaua judeteanA Dobreni-Moinesti
intre al 50-51
kil., spre gura pirliasuluI Nadadul,
pe care-1 urmeazA cAtre izvorul
säü, continuindu-se pe sub
culmile despre Sud ale ramurei
Nacladul pAná la muntele Tdrhlmarginea
Transilvania ;
la Vest se mArgineste cu Transilvania,
de care se desparte prin
unja de hotar ce duce plinä in
susul pichetului TArcuta ; la N.
se märgineste cu plasa Piatra-
Muntele, de care se desparte prin
culmile ramurilor Porfirul si Negulesti,
pAnA la gura pir. Calul,
precum i marginea despre N.
a satelor Slobozia I Negritesti,
din com. Roznov, de unde se
mArgineste cu pl. de Sus-Mijocul,
de eare se desparte prin o linie
conventiopald, ce trece pe la N.-
V. satelor Romini i Gosmani,
de pe teritoriul com. Silistea.
Impärfirea administrativa':
Aceastd plasä este formatl din
urmAtoarele comune :
Sil4tea, cu satele : Silistea,
Romini, Runcul, Bircul, Gosmani
si Birjoveni, in partea despre
Nord-Est a plAsa, intre pl.
Piatra-Muntele i jud. Roman.
Cosa fa, cu satele : Costisa,
saü Hirlecesti, Ciolpanul, Mocani,
Orbicul, Sberesti-d.-j.,
sati Sberesti-luI-Boian
MAnioaia san MArienest1, in
65213. dfarele Dictionar Geografte.
partea de centru-räsArit a plAsii
intre riul Bistrita i hotarul
judetuluI Roman.
Buhuful, cu satele : Buhusul,
erg, Buhusoaia, Bucure$ti-
Miel, Budesti, Marginea i Orbicul,
la Sudul comunei Costisa
si a pläseI, filtre judetul Roman
Bacaft.
Roznovul, cu satele: Roznovul,
Chintiniciul, Slobozia
Negritesti, in partea despre N.
a plAsei, de-a dreaptà si de-a
stinga rtului Bistrita.
Pocloleni, cu satele : Podoleni
i Durnesti, in centrul
partea despre Est a p154e1, intre
riul Bistrita i culmile despre
Est a dealuluI Orbicul.
Zdnefti, Cu satele : anesti,
Fauri-d.-s., Fauri-d.-j. i Traian,
In centrul prása, intre riul Bisfrita
i dealurile Negritesti.
7 .Alesteacdnul,cu satele: MesteacAnul,
Negulesti, BAlanul, S mirea,
Marginea, PortAresti, Valea-
Nechitului (Schitul-Nechitulul)
ovoaia, in partea despre N.
a pasa, intre riul Bistrita si ramurile
Carpatilor de peste hotarul
Transilvaniei.
Borlefti, cu satele Borlesti,
Ruseni si Puriceni, In centrul
pldsei, de-a dreapta riului
Bistrita.
Rddiul, cu satele :
MirAuteni i Polobocul (Jurcani),
in centrul plAsa, intre riul Bistrita
i ramura muntilor Dragva.
Io. Socea, cu satele : Betestid.-s.,
Betesti-d.-j., Soci-d.-s., Soci-d.-j.
i VIdurelele, in centrul
pldsei, de-a dreapta 1-luid Bistrita.
I. anclefti, cu satele : Cindesti,
Belcesti, Cotreanta, BArcAnesti,
Frunzefti i Tirdeni, in
partea despre S. a plAser, de-a
dreapta rtului Bistrita.
12. Tazidul, cu satele: Taz-
15.4 Frumoasa i Balcani, in
partea despre S. a plAsel, tare
ramurele muntelur Dragva, hotarul
jud. Baclá 1 hotarul Transilvania.
Suprafata teritoriuluI acestei
plAsI este strAbAtutA in toate directiftnile
de vre-o 32 de ramuri
muntoase, cu numiri ce variazA
adesea- dupä denumirea satelor,
a comunelor si a localitátilor, pe
unde se intind si care prezintl
In paturele formatiunilor lor, mal
cu osebire, gresiul dur, care dd
pietre foarte bune pentru constructiunI
; calcar, din care se
face un var de o calitate superioarl,
marne salifiere, pAturi
lungi salifiere, §chisturI lutoase
gresiuri de mdgurl, etc.
Grupa muntilor Cicu-Tarclul,
ocupl excluziv mar toatA aceastA
plasA i dintre piscurile cele mal
insemnate sunt : Simtiasul 1372
m., Has-Hausul 1555 m.,
i489 metri, Tarclul
1664 m., Cindomirul-Mare (la
hotar) 1681 m., Arsita-TArcutif
1372 m., etc.
RiurI sunt: Bistrita si TazlAul.
Piraie si O-liase: Calul, lapa,
MesteacAnoasa, Ulioaia, Nechizelul,
Nechidul , al-PoduluI, al-
Podetulur, RAdiul, Mirluteni,
Drag-va , Lingura, Cotreanta ,
Nahladul, al-Babel, al-Cociorvei,
Puciosul, Carplnul
, Brusturosul, Straja, Festiosul,
RAcill, al - CarpAnului,
al-Radului, Paramistea, Cracul-
Tapuld, TarcAul, Limpeziorul,
etc., impreura cu afluentii si
sub-afluentir Ion, in partea p15.seI
ce se intinde spre apus din
dreapta riulul Bistrita, apoi :
CracAul, CAluiusul (CAlniul), Plopese
, Orbicul, Bosculeasa, etc.
impreunä cu afluentir lor, In
partea pla$ei ce se intinde spre
risArit din stinga riulur Bistrita.
Calitatea solului atina dupg
pozitiunea, forma si altitudinea
locurilor, ast fel : munir sunt a-
58

BISTRITA 418 BISTRITA
coperitI Cu padurT de brazI, mesteacanT,
carpen!, fagT, etc., carI
daa, pentru constructiunT i alte
diverse trebuinte, un lemn de o
specie si calitate superioara, dar
a caror terenurT sunt cu desavirsire
improprir culturel plantelor
agricole ; podisele, valle si
sesurile, de si inguste, insa pre-
zintind in cea mal mare parte
terenurI nouT, formate prin tA-
erea padurilor si scoaterea
dacinilor, sunt inca nestoarsc
de puterea productiva, asa ca
pot fi inca' mult timp la nivelul
producereT terenurilor din
regiunile mar putin muntoase.
In toatá partea pläsei ce se
intinde catre apusul riuluT Bisfrita
se simte, din pricina muntilor
si a padurilor, o clima
mal asprd in titnpul erneT si
mal ra.coroasa pe timpul vereT,
de cit in partea despre rAsa.rit
si mal cu seama pe valea rluluT
Bistrita, unde predomina curentul
atmosferic N.-S.
Productiunea piase Bistrita
este foarte variata : terenurile
cuprinse pe dreapta riuluT Bistrita
i mal cu searna in spre
apusul Unid ce formeaza satele
: Negulesti, Mesteaca.nul, Valea-Nechiului,
Tazläul, Frumoasa
i Balcani, sunt acoperite cu
padurT vaste, din carT de abia,
de un timp incoace, aa Inceput
a se exploata, in raport cu intinderea
lor, parcele foarte m!cT,
dar carT pe l'alga ca indestuleaza
satele i tirgusoarele de
prin prejur, se exporta mult afara
din judet. Cu toate ca aceasta
regiune, din pricina configuratiuneT
sale naturale, este
improductiva ori-carer alte culturT,
totusI natura, in legea eT
de compensare, a inzestrat-o cu
bogatiile muntilor sal, ce contin
intre altele: pietre calcaroase,
din care se face var (cum
la satele : Soci, Betesti, Barca-
nesti, Cindesti, Frunzeni, etc.),
pietre de gresia dur, din care
se cioplesc lespezr pentru
dirT (cum la Negulesti, etc.);
schisturl lutoase, din care se
fabrica oläriile, caramidele, etc.
Despre räsdritul Enid acestor
sate insa, terenurile se intind,
aplecindu - se mal mult catre
valea BistriteT, si fiind formate
din podisurl, dealurT si val' cu
mult maT joase la nivel de cit
cele precedente, reprezintä regiunea
cultureT plantelor agricole
pe o intindere de 15583
hect. si 18 ariT, carT repartizate
dupa felul semanaturilor sunt:
2303 hect., 44 ariT griti; 1237
hect., 81 aril orz ; 1845 hect.,
55 arif °yaz ; 7540 hect. 63 aril
porumb; 341 hect., 71 arir secara;
172 hect., 72 arif hriscA ;
54 hect., 99 arir mazare; 6)
hect., 82 arif cinepä ; 33 hect.,
22 aril cartof1; 121 hect., 3
ariI fasole ; 2 hect., 88 arif in ;
i5 hect., 67 ara' meitl; 113 hect.
rapirá; 58 hect., 61 ariI paring;
1693 hect., 64 ariT finete.
Suhatul vitelor are o intindere
generará de 3151 hect.,
9 nutrind un numar de
22690 capete de vite.
Industria este bine reprezintata
sub toate formele d. Postavaria
(si maT cu osebire postavul
asa zis militar-ese), se lucreaza
in marea fabrica. a raposatuluI
colonel Eugen Alcaz
(linga tirgul Buhus), iar sateniT
se indeletnicesc cu facutul sucmanilor.
In comuna Tazlaul sunt
cusAtorI vestitT pentru asemenea
lucrar!. Flerdrir sunt 14, rotarli
34, virara' 22, mor! de apd 36,
fabricT de cherestea cu mal multe
ferdstrae 3, dintre cari' cele mal
sistematice sunt cele de la Negulesti
(ale d-luT Avram Juster)
si de la Mesteacanul (ale d-lur
Leon Bogdan), etc. Este o fabrica
de spirt, cum si cite-va
cazane; o fabrica de luminarl
de sea; o fabrica' de uleiti.
In raport cu intinderea sa,
plasa Bistrita are cele mal' putine,
precum si cele mal scurte
drumurT dintre toate pldsile intreguluT
judet ath din greutatea
ce intimpina lucratorif la sapatul
stincelor si nivelarea in parte
a terenurilor, cit i din lipsa
fondurilor banestI in carT se gasesc
comunele, judetul si diferitiT
exploatatori din pärtile
muntoase, asa ca maT toata reteaua
drumurilor este concentrata.
spre centrul i rasdritul
pläseI pe valea BistriteT. Cele
maT principale drumurI sunt :
Drumul national Buhus-
Roman care pleaca din ocolul
vitelor al tirgusoruluT Buhus
trece hotarul judetuluT pe la
hanul DonicT.
oseaua judeteand Buhus-
Roman, care incepe din marginea
despre N.-S. a tirgusoruluT Buhus,
'in dreptul ratosuluT (hanulul)
din vale, si strabate, in directiune
S.-N., teritoriul comunelor Costisea
i Silistea, cind de-o parte
cind de alta, paralel cu apa
OrbiculuT (pe care-lintretaie de
3 orI), trecind ast-fel prin satele
: Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s.,
Silistea i Romini, apoI prin
satele Gosmani i BIrcul, la rasaritul
caruia traverseaza hotarul
jud. Roman.
oseaua judeteana Roznov-
Moinesti, continuare a drumuluT
judetean Dobreni -Roznov-Moinesti,
incepe din marginea despre
N. a comunel Roznov,
dreptul kil. 19, trece prin satul
Roznov, traversind nul Bistrita,
intre al 22-23 kil. i merge
paralel cu &lista in directiune
N.-S. pana In dreptul satului
Ruseni, teritoriul com. Borlesti,
de unde se indrepteaza spre S.-
V. pana la kil. 36, unde iarasT
apuca finja dreapta spte S.-E.,

BISTRITA 419 BISTRITA
apoT direct spre S., trecind
prin satele Frumoasa §i Balcani,
fu josul cäruia tae hotarul despre
jud. Baca". Aceastä osea,
In aceasta plasa are o lungime
de 32 kil.
Drumurile comunale Buhw-
Mo cani ; Ro znov - Slobozia - Do -
chla ; Zdne§ti-Traian ; Podoleni-
Durne§ti - Romini, impreund cu
toate cele-l'alte drumur1 ce leaga
rqeclintele diferitelor com. cu
satele vecinw. (A se vedea drumurile
fie-careia com, la comunele
respective).
Osebit de cele alte drumurT
nationale, judetene, comunale,
maT este drumul mixt,
continuare a drumurilor Prisacani-Piatra-Roznov-Bacaa,
ce incepe
din marginea despre N. a
comuneT Roznov i str1bate Intregul
teritoria al pla.§eT, in directiune
N.-S.-E., trecind prin
satele Roznov, Zarne0, (Faurid.-s.
§i Fauri-d.-j.), locul izolat
Manioaia, satele Costip. §i Bu-
Calea ferata, Piatra-Bacati,
care in aceasta pl. are 3 ga.rT :
Roznov, Podoleni i Buhuq.
Fondul drumurilor prezinta la
venit. pe seama comunelor respective
suma de lel 22495, banT
42; lar la chelt. 16870 leT, 51
banT.
Populatiunea se ridicà la cifra
de 24574 de sufl., carf &dese
in 5751 de case ; dintre acetia
24511 sunt prezentI in satele
lor, iar 63 carT sunt dusT in afara
de cuprinsul comunelor lor.
Dupa sex sunt: 12226 barba!
§i 12348 femeT; dupa starea civila:
12510 necasatoritT; 10329
cap' de familie casatoritr; 1786
vaduvl, 39 divortatT; sunt 5922
copiT de sex barbatesc, 6071
copiT de sex femeesc; 1892 stra.-
InI; 22721, carT nu posea niel
O cuno§tinta de carte, numaT
1853 §tia corte.
RominiT se ocupa cu agricultura,
plutaria i comerciul; strainiT
se ocupa cu industria qi comerciul.
Dintre loc. improprietaritT in
1864, sunt : 1207 carT ocupA
locurile lor astA-zT; 971,
ca urma0'; 5 stapinesc locurile
altora; IO locurT sunt 1-amase pe
seama diferitelor comune. Dintre
ceT improprietaritY in 1878,
sunt astA-a!: 168, cu locurile lor;
13 stdpinind ca urmasT; 9 locuri
stapinite de comune ; iar
1250 de locuitorT, carT, de §i insuratI
i muncitori de pamint,
nu aa nicT un soia de proprietate,
precum niel perspectiva
de a mWeni dupa urma
parintilor lor legiuiti.
In pl. Bistrita sunt 29 de biserie!
ortodoxe, dintre carT 16
in stare bund, 13 in stare rea;
la aceste bisericT servesc 92
preotI i eclesiarhi, platiti din
fondurile comunaIe cu suma de
1. 7701, banT 74 J 720 1. din
fondurile Epitropiel Sf. Spiridon
din IaA osebit ca la unele comune
preotiT mal au angajamente
cu locultoriT de cite 2-4 1. de
nume pe an, lar altele beneficiaza
de clacile ce le dan loc.
pentru cultura terenurilor bisericqtT.
Venitul fonciar anual al paminturilor
date bisericilor se urca
la suma de 7245 le!.
In aceasta plasa. sunt 16 colT,
14 rurale in comunele rurale
2 urbane in tirgul Buhu§, dintre
carT io intretinute de stat
§i 6 de comune ; au 20 de invatatorT.
Rqedinta sub-prefecturer e in
tirgul Buhuq.
Serviciul sanitar se efectueazä
prin ingrijirea mediculuT de pl.
in ajutorul carilla este o farmacie
mare in tirgul Buhu§, cum
medicamentele depozitare pe
la re§edintele comunelor.
Bistrita, com. rnr., In pl. Ocoluld.-s.,
jud. Mehedinti, la distanta
de 12 kil, de orapl Turnu Severin,
situata pe doua. val* ce
se unesc. Formeaza comuna cu
catunele: Ierghevila i Porcina,
avind 286 contrib. din 1296 locuitorT
ce locuesc in 300 case.
Ocupatiunea locuitorilor este agricultura
51 cre§terea vitelor.
Calitatea pArnintuluT este destul
de burla. Loc. posea: 46 plugurT,
96 care cu bol, 12. carute
cu cal i 157 stupT. Budgetul
comuneT coprinde la venit. 3810
1. i la chelt. 2235 1. Com. are
2 bisericT, deservite de i preot
§i 2 cintAretI; 2 scoale cu 2
invatatorY, una in comuna Bistrita
i alta in cat. Poroina. Cea
din Bistrita este frecuentata de
24 elevI 11 2 eleve; lar cea din
Poroina-Ierghevita de 21 elevT
3 eleve. Are §i 3 circiumi.
Prin aceasta comuna trece §oseaua
comunala Gura-Bistriter-
Bistrita-Izvovul-Ane§tilor-BroscarT,
servind tot de-o-data i ca
prescurtare a §oseleT judetene
Dumbrava, cu incepere de la ea:
tunul Hotul i pand. la Gura-
Bistritei, unde se impreunà cu
oseaua nationall Virciorova-Bucure§ti.
In comuna se gasesc
foarte multe morí' de apl. In raza
comunei se &ese ruine vechT
romane i un drum vechia ce
duce spre comuna rurala Izvorul-Ane§tilor.
Bistrita, sat. (Vez! Pingdraciorul,
jud. Neamtu).
Bistrita. (Vez! Cirnul Bistriter, sat,
in com. Buhalnita, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu).
Bistrita, raid. halt?i a C. F. R.,
jud. Mehedinti, pe linia Virciorova-Bucure0,
situata pe alivia
de linga com. rur. imianuI, intre
gara T.-Severin i gara Palota.

BISTRITA 420 BIS:TAITA
Bistrita, drupie frumoasa, in comuna
rurall Bistrita, pl. Ocoluld.-s.,
jud. Mehedinti. Se intinde
para in Durare, si este posedata
de stat i loc, BistricenT.
Bistrita, cleal, jud. Neamtu, In
ramura muntilor Bistrita -Moldave
; face prelungire ramurelor
Viisoara i CozleT. In formatiu
nea paturilor se observa pdturT
salifiere, ca in Cozla, Mil sistema
cu conglomerate, carl se
prelungesc pana dincolo de Pingärati.
Bistrita, (leal, in com. Romani,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Bistrita, gurd, numita si Gura
BistriteT, pl. Ocolul-d.-s., judetul
Mehedinti, de unde incepe soseaua
Bistrita-Izvorul-Anestilor.
Bistrita, izvor cu apd minerald,
lingd manAstirea Cu a sa numire,
jud. Neamtu, com. Doamna, pl.
Piatra - Muntele. Are un gust
foarte amar, prin cantitatea mineralelor
ce contine in disolutiune.
(Vez! (Baile tare! noastre»
din (Rominuly 20-24 Iunie
1889, de Dr. Gh. CrAiniceanu).
Bistrita, mdndstire, in comuna
Doamna, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, zidita la inceputul veaculuT
al XV-lea, anul 1420 (6928)
de catre Alexandru - ce!- Bun,
care o inzestra cu multe sate,
mosiT i odoare scumpe, cumparate
din tinutul NeamtuluT,
nutul Sucever, tinutul IasT, de
peste Prut, de pe la codriT BiculuT
§I de prin alte Onuturf,
de pe la stapiniT mosinas1 ce
prin stramoseasca stdpinire le-au
avut (Vez! Gr. Ureche, c. IV,
asemenea Anafora obtesteT adunar
a MoldoveT, din 1817, pentru
felul proprietatilor in tara
din vechime).
Tot in timpul acestuf domnitor,
fiind mitropolit Chir Iosif,
care a mers impreuna cu Gh.
Tamblac, mare teolog, la soborul
al 8-lea din Constantinopol,
s'a trimis de catre Ana, mama
ImpAratuluT Paleologu si sotia luT
Emanuel Paleologu , Doamnel
Ana a luT Alexandru Voda, o
icoana a sfinteT Ana, maica prea
curateT Fecioare, ferecata i frumos
irnpodobita cu darurT imparatestr,
care a fost ddruita acesteT
mandstirT, pastrindu-se si asta-zI
ca facatoare de minunT. (Vez!
scrisoarea : Gheorghe Mitrop.
Mold. 1723 (Uricarul», tom. I).
La 1432 s'a ingropat aicT Alexandru
Voda. cel Bun.
La 1496 (7004) Iuliü 25, murind
Alexandru, fui ha Stefan
cel Mare, s'a ingropat linga stramosul
sau la aceasta manastire.
(Gr. Ureche, c. XII, «Letop.» I,
11 135)-
La 1546 (7054) Petru Rases
Voda zideste alAturea, in partea
despre N., o alta biserica,
care asta-zi iervá drept paracks,
facind i alte imbunatAtirI, dura
cum se poate vedea din urmatorul
Hrisov al Domnulur insusT:
( In numele Mal& si al FiuluT
si al Sf. Duh, Troita sfinta
cea de o finta si nedespartitá.
'ata eü robul DomnuluT meti si
stapin Isus Cristos Io Petru Voevod,
cu mita luT D-zeti domn
Moldovel, instiintare facem
cu acest hrisov tuturor m'Y li
se cuvine a vedea, orT citindu-se
vor auzi, care Domnia mea bine
am voit cu a noastra buna-voire
luminata si curata inima cu
toata voia noastra i ajutorul
luT D-zeti si am facut Domnia
mea pentru sufletul mosilor,
stramosilor i pArintilor DomnieT
mele, i pentru sandtatea noastra
si mintuirea sufletuluT si pentru
sufletul raposatilor feciorilor
nostri si a tuturor pravoslavni-
cilor crestinr i vecTnica odihnA,
am dat si am miluit si am Intarit
sfinta ruga MärastireT BistriteT
cu un sat anume Mojeti.
cu-Mon i cu tot venitul in tinutul
CovurluiuluT, i-am miluit
fiind-ca si eti am fost miluit
cind putin se pornise minia luT
D-zeri asupra mea, si pe tara
noastra a MoldoveI imparatul
Tarigradulur Suliman Sultan s'a
pornit, ca sa vie cu toata pu.
terca sa în pamintul nostru, pentru
päcatele noastre, lar maT
virtos ale mele.
(Atuncr am vazut ca nu voiri
putea sá le starl in potrivA,
lasind ostile mele, am fugit, si
am ajuns la manstirea BistriteT
si intrind In Sf. Biserica am cazut
la pamint inaintea sfintelor
icoane, si mult am plins, asisderea
i Egumenul si tot soborul
plingea impreuna cu mine
cu fierbintT lacriml, si am dat
ra'g5.duinta luT D-zeri l prea CurateT
luT Malee, el de ma volti
Intoarce iardsT la scaunul me0
cu bine si biruitor, atuncl din
temelie volt" inoi sfinta Manastire
a Adormirer Prea curateT
Fecioare, lar parintiT Inca ati
imultit ruga catre D-zeii, dind
multe laude, acind denie pentru
mine si dandu-le sarutare
am zis: (parintT sfintT, ruga! pe
D-zeri si ind ertatr», si m'am despartit
de dinsiT, s't m'am dus
prin locurf pustif, I am esit la
Iasi si cu mila luT D-zeti, si acoperamintul
Prea CurateT Malee,
si ruga tuturor sfintilor, biruind,
am luat iarasT scaunul
miel, si mi-am adus aminte de
agaduinta mea, si in data trimetind
am inoit din temelie sfinta
manastire, facind imprejur si zid
si pe de'nlauntru am impodobit-o
Infrumusetind cu o biserica
imparateasca AdormireT Prea
sfinteT Nascatoare de D-zeil la
Bistrita, si am miluit-o cu acest

BISTRIT k 421 BISTRITA
sat anume Mojesti cu tot venitul,
ca O. fie pentru sufletul mosilor
i strAmosilor nostri,
pentru sufletul pArintilor nostri
pentru mintuirea noastrA
a DoamneT noastre Elena si a
flor no$tri, i pentru sufletul
tuturor pravoslavnicilor crestinT
cad din veac aú räposat, sä fie
in vecT neclintit ; iar hotarul aceluT
maT sus numit sat sA fie
hotar pe unde din vechill s'a
stApinit, sä fie in vecT neclintit.
Pre care este credinta DomnieT
mele, NoT Petru Voevod $i credinta
prea iubitilor fil DomnieT
mele : Hies, stefan, Costandin,
credinta boerilor domnieT
mele : Ifrim Hurul, Borcea Vornic,
Sturza, Moghilä, PArcAldbiT
HotinuluT, Hurul i Miron, PArcAlab
NeamtuluT, Tomcea, Pärcälab
de Cetatea-A1b5., Petru Vartic,
portarul de Suceava, Iuru
spltar, Dan Vist., HrAbor Post.,
Hamzi, Pätrascu Paharn., Neagu
Stoln., Placsä Comis., si credinta
tuturor boerilor mal micT.
Tara dupg vieata noastrA cine
va fi domn In painintul nostru,
din neamul nostru sati din fecioriT
nostri, sati dintr'alt neam
orf-care va fi, pe-cine II va alege
D-zeti a fi Domn in primintul
nostru $i se va ispiti si
a strica dania noasträ $i
rirea i miluirea aceasta, ce am
fAcut la sfinta mänästire Bistriprecuin
serie acest Uric, unul
ca acela sä fie blestämat
de Domnul Dumnezeul nostru
Isus Cristos si de Maica Precista
si de 4 evanghelistT si de
12 VerhovnicT apostolf, si de
70 apostolT si de 318 pdrintt
de Niceea si de 24 proorocT a
lui partea luT cu luda
proclitul Arie si sá fie partea
luT cu Jidovir earl ati strigat
asupra DomnuluT nostru
Isus Cristos : singele luT asupra
noastrA i asupra feciorilor no-
stri ; iar pentru maT mare credintä
$i IntArire am poruncit credinciosuluT
boer al nostru Mateia$
logof. ca sA serie i pecetea
noastrA sA spinzure cAtre
acest adevArat Uric al nostru.
NoT Petru Rare$ Voevod, Ve
/eatu 7054 (t546).»
Cu toate acestea Insd la 1687
(7195), aceasta mändstire, to
tu$1 a fost inchinatA sfintuluT
mormint, prin urmAtoarea danie :
«Eti, Doamna Safta, DoamnA
a reposatuluT Gheorghe stefan
Voevod, ce a fost dintru mila
luT D-zeti Domn tdreT Moldover,
de'mpreund cu vArul metí Patra$co,
ce ati fost Pitar ficioruluT
Dumitrache Spataru, facem
stire tuturor cuT se cade a auzi,
cu aceastä carte i zapis al nostru
pentru rindul sfintet mlnAstirT
ce se chiamä. Bistrita la
tinutul NeamtuluT, unde este
hramul adormireT prea sfinter
Fecioare Mariei, ndsciltoarea luT
Isus Cristos, pre apa BistriteT,
din sus de tirgul PietreT, care
este zidità i flcutA de mosiT
nostril' ceT bunT i bAtrinT ; vdzind
noT cd art remas la mare
pustietate i grea stricare ca
s'atl schimosit si ati lipsit din
toate podoabele eT, si ce s'au
chemat : ve$minte scumpe, odoare
multe, si mo$1T bune
multT serbI TiganI ce au fost
dat si miluit si intärit de Domnul
Alexandru Voevod cel bun
bdtrin, carele este acolo astrucat,
dinpreunA cu Doamna
sa Ana, si cu coconiT seT i decT
si noT fiind dintre acet ctitot-T
batrinT i $tiind i dintre pärinçii
i vAzind multe daniT
carT sunt de la pArintiT no$tri
si acum lipsind acestea toate,
.i pustiindu-se de locuitoriT ceT
rAT carT ati locuit inteinsa : socotit'am
i noT aducind D-zeu,
pe Dumnezeescul si a toatA lumea
spAsuitoriti, prefericitul a-
les Dosoteiu, patriarchul al sfintet
cetAtT Ierusalimul, si väzind
$i altT ctitorT inchinind i alte
sfinte mAnästirT la sfintul si de
vieatd dAtAtoriu Mormintul luT
Cristos, inchinat am si noT a
ceastA sfintA mAnAstire anume
Bistrita, cu toate podoabele el
toate veniturile eT, ca sa fie
pomanA vecInicA la mormintul
lut Cristos; $i prin mina acestul
Dumnezeesc pArinte, ce mal
sus scriem, i urtnitorilor sí.sale,
in vecl sA se pomeneascd
mosiT nostri ctitorT in vecT, cer
marl si cel mal mid i sA ne
pomenim i noT cu dinsiT, 7195
(1687) Marte 4.*
In timpul dupl inchinare, in
fata bisericeT, era urmAtoarea
inscriptiune: «La aceastA Mina
mAngstire stäpin este prea sfintitul
Patriarch al Ierusalimulut
Kir Kir Kirilo, 1849, de la Sa
mos August 31 »
La 725r Aprilie 20, prin hrisovul
de miluire cdtre mAnastirile
inchinate Sf. mormint, Con
stantin Nicold Voevod, porunceste
sA se scuteascA i aceastä
mArastire de toatl desetina pe
toate bucatele ce-T vor fi drepte
ale el, si toate oile de gostinA,
si vadrAritul pe tot vinul, ce
vor avea drepte din viile mandstireT.
La 1826 Marte 22, prin anaforaoa
MitropolituluT Veniatnin,
semnatA $1 de Episcopit Gherasim
al RomanuluT i Meletie al
Hu$uluT, se nume$te aicT, ca Egumen
plmintean Macarie Ero
diacon. (V. «Uric. I, p. 215).
La aceastA mAnAstire nu se
gAsesc ornamente vechi, ci nu
mat o poall pentru mormint facut.A
de Gh. Asachi, cu inscriptia
: «Alexandru-cel-Bun, Orintele
patriet, 1432» ; $i un pomelnic,
in care s'a pästrat numete
domnilor vechl si ale familiilor
lor, pr ecum i portretele

BISTRITA 422 BISTRITA
luT Stefan-cel-Mare Voev., Petru
Voevod Rares, Elena Doamna,
Maria Doamna, Roman Voevod,
tatal luT Alexandru-cel-Bun, Alexandru-cel-Bun,
Ana Doamna.
Casele domnestr, facute de
Alexandru-cel-Bun, serva acum
pentru locuinta EgumenuluT; sub
ele se afkl o subterana, despre
care traditiunea spune, ea in
ea ati fost inchisT i decapitatI
47 de boerT, pentru ea' erati tradatoriT
tard i domnitoruluT.
Zidul, care incepe de la casele
egumenest1 si duce pana
la chiliile servitorilor, este facut,
dupa cum arata o inscriptiune,
din temelie, cu osteneala i cheltuiala
luT Iacov Arhimandritul,
Egumen manästird Bistrita, din
toata ramasita averer sale, pentru
sufletul sati si al parintilor
sal; la anul 1776.
Dintre veniturile acesteT manastirT
insemnam mosia Bistrita
i Plopusorul, jud. Neamtu ;
mosia Braina, cu satul, situat
intre mosiile Macsineni si Penelul
din ocolul SiretuluT, tinutul
Galatuluf; mosia Braniste,
din jud. Neamtu.
Bistrita, va/Osare, In jud. Vilcea,
fondata la inceputul secoluluT
al XVI, de catre patru
fratT BasarabestI, numitT Craiovesti
Barbu, Pirvu, Danciu
Radu. Reproducem cele maT de
jos, dupa raportul d-hrT Tocilescu
asupra acesteT manastirT : «Pisania
vechie de la bisericà nu maT
exista. Este irisa alta inscriptiune
de plata din anul 1683,
incastrata in zid sub clopotnita,
care 'I tine locul. Ea are coprinsul
urmator:
«Sfinta aceasta i Dumnezeiasca
manastire pomeneste a fi
zidita intiiti si den temelie de
Barbu Banul Craiovescu, carele
aicT i ingerescul cin al calugariel
mar pe urma aü luat, iar
dupa aceia reaua vrajmasie a
cruduluT Mihne Voda Dracea ce
ati avut pe dinsul, den lata pà*mintuluT
a o sterge silind cu tunurr
1 cu alte cinT zidurile i ati
spart. Insa Dumnezei cel-cl stricatele
dreage, slab ele intareste
desnadajduirile omenestf in
bund nadejde si fiinta le aduce,
acela lasat tiranica pohta
a MihneT a savirsi de tot, ci jara
Barbul Banul intramare si putere
dind, iara o at1 prefacut,
maT buná incá i maT frumoasa ;
si dupre aceia iara bundtatea
adinca intelepciune dumnezeasca
atitind tiind din rodul Barbulul
oameni marT si vrednicT, o ai.1
tinut si o ail päzit, precum
Preda vel Vorn. Brincoveanul,
In toatä vieata luT ati facut,
pre unde a(' fost cite ceva stricat
arr dres. Iará in aun* cestT mal
de pre urma cu mar mare osirdie
i maT cu mare cheltuialä
nepotul sari Constantin vel
tar, carde despre tot traginduse
da vechia dunga a Craiovestilor,
care si Basarabesti se
chiamd, si despre muma si maT
din bätrina i imparatésca casa
a Cantacuzinilor, vrind a raspunde
blagorodnieT i evlavieT
sale carea catre Dumnezeestile
lucrurT avea, multe ari intarit
multe ati infrumusetat, si den
noti ati facut la aceastä. Dumnezeiasca
i sfinta casa, &lid si lasind
precum i s'ati cäzut In
veac bun pomenire bunuluT
luminatuluT si neamuluT sati si
luT, savirsind aceasta in zilele
unchiulur säü, luT Ion S erban
Voevod cel tinar, si fiind egumen
Parthenie Eromonah, leat
7192, (1683) mesita Septembrie
12».
Constantin vel Spatar, care
a reparat manastirea, este viitorul
Domn Brincoveanul.
In biserica se pastreazä un tabloil
pe pinza, reprezentind ple-
carea luT Barbu Craiovescul la
mandstire, ca sä se calugareasca.
Barbu cu barba alba, imbracat
in costumul timpuluT, sine capul
plecat pe mina dreapta,.lar
mina stinga o tine la ureche in
semn de adio pentru toate cele
lumestI ; dupa dinsul vine un
tinär cu dulamd imblanita, urmat
de o ceata de alte 18 persoane,
tot In dulame rosil cu
blana, intreaga familie a CraiovWilor.
Pe pinza se citeste:
«Aceasta musama s'a scos dupa
cea vechie prin osirdia SfintieT
sale Parinteluf Kyr Gavriil, Egumenul
mändstireT Bistrita, anul
1830». Tabloul original nu
se maT pastreaza.
Picturile din interiorul biserice!
sunt toate moderne. La
stinga este portretul mural al
luT Barbu Craiovescul, intiiul fondator
al acesteT manastirT (1498)
si la dreapta se aflä portreful
luT Barbu Dimitrie tirber, principele
Domnitor, (1855).
Inscriptiunea pusa la intrarca
despre bolnita a clopotnitd ne
spune «Fiind ca aceastä manastire
Bistrita se afla in starea
cea mal ruinoasa, asa din
cauza aceasta a hotarit Mara
Sa Domnul Gheorghe Bibescu,
In anul 1845, darimarea acesteT
ruine, impreuna cu biserica, si a
se recladi precum exista In fiinta.
La 26 Septembrie, anul 1846,
s'ari pus temelia de MM. Lor
Domnul i Doamna, in prezenta
tutulor ministrilor i boerimeT.
In anul 185o si 1851, din pricina
evenimentelor, a fost intrerupta
aceasta cladire ; la anul
1852 incepindu-se iard$I lucrarea,
in anul 1855 desävirsindu-se
sfinta biserica, la 15 August,
in ziva SI. Mari!, s'a sfintit prin
Eminenta sa Parintele Mitropolit
D. D. Nifon in prezenta MM.
Lor Domnulul i Doamnd StirbeT,
si in luna luT Septembrie

BISTR1TA 423
1856, s'ají predat toate
gata. Proectele acestor cladirI
s'aa' alcatuit i executat de arhitectli
clddirilor manastirestI
Ion Shlater, Scarlat Benis si ajutorul
Iuliu Fraivald sub igu-
.menirea Plrinteld Gavriil Ar-
him In curte, rezimata de clopotnita,
este piatra funerará a luT
Pirvu Craiovescu, avind inscriptia
«In luna Aprilie, zilele 28,
repausat-aa robul luI Dumnezea
Jupan Pirvul, Marele Ban al Crajoyel,
in zilele blagocestivuld
Ion Moise Voevod, In anul 7037,
(1529)».
Se stie cä acest Pirvu era fratele
banuld Barbu Craiovescu.
fiul boeruld Neagoe.
Din odoarele mAnastireI insemnam
urmatoarele
Icoanele imparatestI, carI par
a fi din timpul luI Brincoveanu.
cruce de lemn ferecata in
argint, damita, de jupin Manta,
in anta 7072 (1564).
alta cruce mal' mare de
argint, din timpul luI Mateiù
Voevod, 7150 (1642).
cruce mica' de lema imbracata
In argint, din anul 1678.
cruce in Migran, din 1804.
Doua ripide de argint suflate
cu aur, identice cu cele de la
manAstirea Horezill, din 7193
(1685).
Doa sfesnice mal< imparate$6
de bronz, din 1710.
Anaforita de argint, suflata
cu aur din 1685, s. a.
In biserica se pastreaza si
moastele SE Grigore Decapolitul,
inteun frumos sicria de arginf,
lung de 1'45, facut de
Constantin erban Basarab
sotia sa Doamna Masa. Amindol
se reprezinta in relief pe
capac. Sicriul a fost lucrat In
Ungaria si a costat peste 1500
galbenI.
In clopotnita se afla 4 do-
pote, din cae/ 2 din 1497, adica
din anul fondatiund manastireI.
Intr'o amanita dintr'o aripa
a edificiuld, D-1 Gr. G. Tocilescu
a gAsit zacind in dezordine
120 manuscripte, din carI
72 slavone, 4 grecestI, 44 romtnegf
si 267 cartI Upar-Re, din
carI 131 slavone, 53 romine, 30
slavo ron-111.1e, 50 grecestI, 2 greco-romine
si I germano-rus, pe
care le-a depus la muzeul national.
In manastirea Bistrita a fost
instalata in timpul din urina, o
scoald de sub-ofiterr.
Manastirea se administreaza
de un ingrijitor, avind pentru
biserica personalul strict necesar.
Bistrita, culme de munte, in judetul
Vlicea, ce porneste din
muntele Cocorul , se indrepteaza
drept catre S., despartind
rIul Horezul de Bistrita si
se termina' in dreptul comuneI
Horezul. Are un singur pise mal
principal, muntele Cocorul.
Bistrita, padure, numita si Padurea-Bistritei,
in com. rurala
Bistrita, plasa Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti, proprietatea statulul.
Bistrita, 't'ir/are, linga mandstirea
cu aceia$I numire, jud. Neamtu,
pe mosia numita. Inconjuratoarea-MAnastirer-Bistrita,
teritoriul
com. Doamna, pl. Piatra-Muntele.
Are o intindere de 1221
pog. ; se afil pusa in exploatare.
Numirea vechie Vatra-Mdnastiret
Bistrita, M'arare, intre comunele
Resca i Falconi, pl. Ocolul, judetul
Romanati.
Bistrita, pida, jud. Neamtu ; izvo.
reste spre E. de piciorul mun
teluI Chicerul, din o ramificatiune
despre Sud a munteluI
BISTR1TA
Ceahlaul. E situat pe teritoriul
comuneI Bicazul, plasa Piatra-
Muntele. Se varsa in piriul Bistrita,
drept pe linia de hotar
despre Transilvania.
Bistrita,pirtiab in com. Doamna,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
E format catre obirsia sa din
doua izvorase: Valea-Mare si
Valea-Mica. Curge paralel Cu
drumul de comunicatie al manastird
Bistrita, traversind soseaua
mixta Piatra-Bicaz, filtre
kil. 61 si 62. Se varsa In riul Bistrita
linga schela numita SchelaluI-TAbon,
in fata satuld Bitca-
Doamner.
Bistrita. (Vez/ Sarata-BistriteT, judetul
Neamtu).
Bistrita, de la slavonescul
ce insemneaza apa repede,
jud. Suceava, Neamtu si Bacau.
10* are obirsia de sub muntele
Prislopul ce formeazAhotarul 'intre
Maramures si Transilvania.
La inceput poartá numele de
Bistrita-Aurie, de la aurul ce
alta data se s'Ala din nisipul
de pe albia el. UdA oraselele
Iacobeni, unde e o fabrica de
fier si un mare hait, (opritoare
unde se stringe apa, care inlesneste
mersul plutelor cind apa
e scazuta) si Dorna din Bucovina.
Intrind In tara la Gura-
Negrer, curge de-o cam data
de la V. spre E. si adapa comuna
Dorna pe o lungime de
14-18 kilom. La poalele Bogolinuld
(intre Coltul-Acre/
Cheel), trece in comuna Brosteni
si-s1 indrepteaza cursul de la
N.-V. spre S.-E., udind toate satele,
ce alcatuesc aceasta comuna,
pe o intindere de 34 kil.
formind 20 de serpuirI si 36
grindurI. De la gura piriuld
Neagra-Brostenilor i pana la
gura pifiuld Catelusa, pe o lun-

BISTRITA 424 BISTRITA
gime de 4 kil., formeaza hotar
intre comunele Brosteni
Mddeiul. De aci 1:d'aseste com.
Brosteni, strabate Madeiul pe o
intindere de 6 kilom. Formind
coturr marl si 8 grindue,
îl continua cursul In comunele
Borca i Sabasa, pe o lungime
de 4 kil. i in comuna Farca$a
pe o distan. de 12 kil, formind
hotar intre aceastà com.
si com. Calugareni din judetul
Neamtu. La Poiana-Popestilor,
trece in judetul Neamtu, face
ocolul CeahlauluT, udind comunele
Calugareni, Galul, Bicazul,
etc. si orasul Piatra si merge
de se varsa. In Siret, din jos de
Bacan.
In judetul Suceava, incepind
de la hotar, are de tributad,
de-a dreapta : pe Neagra-Sarulul,
Arinul, Ortoaia, Rusca, Osoiul,
Sunatori si Zugreni, in comuna
Dorna; &alele : BogolinuluT, Nitenilor,
al-luT-Mihaia, al-luT-Nacu,
al - Litulul, Scaricelel , Lespezilor,
, Barnarelul , Toancelor,
BarnaruluT, CapreT, Cdpriter, Caboaia,
Rosca si Neagra-Brostenilor
In com. Brosteni ; piraiele :
CaseT, Haleasa, oldanul, Lostuta,
MadeiuluT í Chiriaculur in
com. Mddeiul ; Cobuz, Borca,
Leonte, Taritenilor i Toplita
In comuna Borca; pidul Stejarul
In comuna Farcasa. De-a
stinga primeste piraiele : ArameT,
Chirilul, Opainestilor, FieruluI,
CaldareT, CaseT, Crucea, Sarpelul,
LesuluT, CiineluI, UrsuluT,
al luI Bortd, TiganuluT, Pusdra,
Holdita, Malulta, CaseT, Sfirbie,
FieruluT, Cotirgasul si Catelusa
In comuna Brosteni ; Pietroasa,
Puciosul, CirjeT si Ragajeni in
comuna Mädeiul; Sabasa in Sabasa;
plraiele: Tiflei, PinteT, al
luT-Gaina, SociI, Crucea,
casa, ArieI, Secatura si Crapaturilor
in comuna Farcasa.
Latimea Bistritei variaza. In-
tre 50-100 m., iar adincimea
intre 1-3 m. In verile secetoase
scade chiar sub un metru.
Iuteala cursulta variaza dupà
marimea apei. La sivoia e foarte
repede, pe clnd la genura (unde
apa e foarte adInca) si la beltY,
pare ca. abia se misa.. Albia
sa este stincoasa i prundoasa.
Cind iarna e grea, ingheata., sí
atuncT caldtoriile se fac cu
niile pe luciul eT. SloiT caratI
de dinsa primävara, la ruptul
gheteT, pricinuesc multe stricaciuni,
si nu o data s'aa väzut
gardurf, podurT, grinzT, case si
chiar animale, ca porcI, clinT,
tirite de sic:a la vale. Urletul
trosnetele, pe carl le scot sloiI
In mersul i grämädirea lor, adesea
sunt tot atit de puternice,
ca si bubuitul tunetuluI.
De cum s'aa curatit sloiT
pana. toamna, Bistrita e navigabila
pentru plute, usurind astfel
exploatarea padurilor. Pluta
e alcatuita din maT multe lemne:
gring, catargutT, catargele, dulapT,
etc., legate prin chingl sati
grinzl. Ea se ctrmueste cu dota
lopetT numite condeie. Primul
plutas se numeste cirmacia
cel din urma dalcaus. La oprirea
in schela se leaga de un
tarus, numit pociumb, printr'un
ginj (nuia rasucita.), numita cio-
Odie. ZecT de miT de plute luneca.
In fie-care vara la vale pe
luciul eT, ducindu-se peste m'ad
in alte tarT, ca sà se prefaca in
aur i sa imboggeasca tara. Iatä
de ce, cu drept cuvint, i s'ar
putea zice si la noI Bistrita-
Aurie.
Incorsetatä de muntr uriasT,
imbracatT saa gol, i stincT prdpästioase,
tot cursul salí infatiseaza
o mare variatie de tablourT,
care maT de care mal minunate.
Nimic mal frumos ca o
scoborire pe pluta de la Dorna
la Piatra, cale care, cind e apa
potrivita, se poate face in 18
pina la 20 ore.
Aproape fie-care localitate ce
tarmureste acest ria, ba chiar
fie-care stinca, isT are numele
saa, capatat in urma vre-und
intimplarY.
Pornind la Dorna pe pluta,
din schela de la Gura-Arinulul,
al pe stinga Buliceni din Bucovina,
mal la vale Ortoaia noasfra.,
ata. cu Gherghiteni si din
jos de ele, Rusca Bucovineana
se uita cu drag la sora eT de
dincoace. Dupa ce trecI Osoiul
(la nol) vin Sunatori In fata cu
Hirtoapa-Frumusica, de dincolo,
apoT Zugreni ata. In ata cu
Calinesti. Pana aci drumul e linistit
i calätorul are tot timpul
sa admire tablourile incintatoare
ce-1 inconjoara. Din cind In dind
dInsul mal arunca cite o privire
spre Pietrosul-ArdealuluI, alb de
ninsoare i prin Iulie. Dar am
ajuns inteo genune Aci apa e
foarte Una. In bungheturile de
bradet, cintaretiT veril cu multa
maestrie se intrec a ne desfata
cu cintecele lor. Inainte-ne insa,
cursul BistriteT se pierde, se inchide.
Nu vedem de cit fasia
de apa ce am lasat in urma-ne
incolo piramide i peretI de
stincI, cad se pierd in non.
armaciul face un semn dalcausuluI,
Ii scoate palaria, o pune
jos si peste dinsa nelipsitul topor,
inghite o dusca de holerca
(rachia), ca sä mal prinda la
inima, controleaza starea jugultif
si a condeiuluT, tg face cruce,
isT intepeneste picioarele si, cind
pluta e aproape sd se izbeasca
de stincl, ne vesteste Coltul-
AcreT. Aci, ce e drept, o lopatii
lace o vrealii. Pluta e rdpità de
curent, care o poarta ca pe o
jucarie. Plutasil IsT incordeaza
toate puterile, intrind in lupta
cu furia apeT.
Primejdia se compenseaza insa

BISTRITA 425 BISTRITA
cu prisos prin frumusetile ce
ne Inconjoarä. Continuind drumul,
trecem Colbul si inträm in
Cher, unde ni se aratä Piatra-
Puscatl si Piatra-VindtoruluT,
apoI Coiful, Scäricica si, ajungind
la cascada Moar,a-DraculuT,
am scApat de pericol. Mal la
vale vedem, In stinga, Pirlul-
ArgmeT, ce formeaz1 hotarul
din spre Bucovina, càcf pAnA
ad Bistrita servA de frontierA.
Dupl locul numit In-Pisc, urmeazä
pe dreapta, Pipereni,
si pe stinga satele Chirilul, Cojoci
si inträm In-Litu si apoI
In-CAIdare. Urmeazä. Izvorul-
RAil si, dupä. Dimbul-ColaculuI,
satul Crucea, Genunea-Crucer,
läsäin Pirlul-CruceI In sting-a si
BArnärelul in dreapta, trecem
pe sub podul ce Inlesneste comunicatia
destul de penibilä Intre
Crucea si Dorna, si tot scoborind,
pe cind in dreapta se inaltä.
falnic Barnarul, in stinga vedem
Bitca-luI-Tirslni, Piriul-SarpeluT,
al LesuluT, intriim in Balta-CiTneluI,
Clrligata si, 'filtre Dealul-
UrsuluT, pulA stincos de munte
pe care se vede Ingusta cale
In zigzagurT serpuind in sus ca
pe perete, si Barnarul, pätnindem
in Toance. Dupä ce am salutat,
nu cu putira fria., Piatra-luT-
Toader, ajungem la Gura-BarnaruluT,
unde sunt faimoasele
instalatiunI forestiere ale M. S.
RegeluT, dupa care urmeaa. satele
: Holda, Holdita, Brosteni,
In fata NegreT, Haleasa, Lungeni,
Cotirga.$i, Frasinul, Poiana-GisteT,
Mddeiul, In fatä cu Piritil-CirjeT,
Borca, in fata SabaseI,
Pirlul-Pinter, Stejarul, Färcasa
si, In fine, CrApAturilé, din
josul cäruia trece in jud. Neamtu.
La Crucea si Brosteni avem
de admirat localurile de scoale
acute danie de M. S. Regele,
la Madeiti, Borca si FArcasa, pe
cele construite de Administratia
55218. N'arde Diefionar Geogroatc.
Domeniulta CoroaneI. La Borca
nu ne e permis a trece, arA a
arunca o ochire si asupra bisericer
ziditä de aceeasr Administratiune.
Bistrita inträ in jud. Neamtu
, curgind de la apus cdtre
räsärit, prin dreptul loculuT Stejarul,
pänä la satul Popesti
(Pochesti), formind pe o intindere
de 5 kil. hotarul judetulur
Suceava; de-aicr coboarä' In directiune
S.-E. prin marginea comund
Galu si mijlocul comuneI
CAlugäreni, pänä Ia imbucAtura
cu plrlul Bistricioara, formind
vre-o 3 cotiturT marI : una intre
satul Galu (din stinga) si Topliceni
(din dreapta) ; a doua
in ata satuluT Roseni si a treia,
la satul Poiana-TeiuluT.
De la primirea pirlulul BistricioareT,
se indreaptà maT mult
cätre E., si in linie dreaptà, sträbate
teritoriul comuneT Hangul
si. Buhalnita, pAnd la satul Izvorul-Alb
(imbucritura piriulur cu
aceeasT numire), unde aclnd o
curbAturä mare catre Est (in
fata satuluIPoenari), isT schimbä
cursul direct spre S. pänä la
primirea (din dreapta) a pirliasuluT
CriveI, sati maT bine zis
pänä al-TurculuI, udind teritoriul
crit. Bicazul.
De la Gura-TurculuT se ridicä
direct cátre E., prin com. Fingdrati
, Vadurile si Doamna,
päná.' la Piatra, formind ast-fel
o enormä cotiturA spre vestul
munteluT Cozmita. Udá. orasul
Piatra In partea despre V. si,
din dreptul säti, scoboarà din
noti mal mult cätre S., urmind
pe prelungirea linieT si a cursuluT
ce l'a avut de la satul CAlugäreni
spre Izvorul-Alb. Trece
prin comuna VInätori-Dumbrava-Rosie,
Calul-lapa si Roznov,
unde inträ pe teritoriul
plAseT Bistrita, despärtind com.
Zänesti, Podoleni, Costisa si Bu-
husul (carI vin pe stinga sa), de
com. MesteacInul, Borlesti, RAdiul,
Socea si Cindesti ( din
dreapta), Ona la linbucittura
piriiasuluT Cotreanta, de unde, apucind
spre E., formeazg marginea
judetulur BacAu.
In general, exprimind geometriceste
formele cursulul acestuT
rIA, in judetul Neamtu, vedem:
a) cl alcAtueste un unghiu obtuz
deschis cAtre Nord (erestetul
spre Vest), cu laturile :
Galu-Bistricioara si Bistricioara-
Izvorul-Alb ; b) un unghiti drept,
cu laturile : Poenari-Piriul-CriveI
(cel India in comuna Buhalnita,
cel de al doilea in com. Bicazul),
si pirtul Criver-Piatra; c) o linie
dreaptä, ale direia extremitatT
sunt : Piatra Pirlul-Cotreanta.
Stratul albier sale e stincos
si e de remarcat, cl In multe
localitátl : Toancele, Piatra-luI
Osman, Piatra-DraculuT, etc. In
jud. Suceava si Cheile-BicazuluT,
la Moara-lur-Bocancea, in jud.
Neamtu, aceste stincI se ridicl
deasupra feteI apeT, periclitind
adese-orr viata si avutul plutasilor
si al diversilor exploatatorT,
care-sT transpoartä produsele,
din partea muntilor, pe cursul
riulur.
Apele BistriteT, de obicinuit,
sunt limpezT si recT ; coloarea
(prività in catime mare), e albastrA-verzue
; contine multe minerale
in disolutiune.
Afluentir siii din dreapta, in
jud. Neamtu sunt piraiele : Stejarulur,
Busumeni , Dreptului,
Tarnita, Zahorna, Rosenilor, CAlugäreni,
Bistricioara, (Cu sub-afluentiT
s5.1) Duräul, Räpciune,
Boura-FirtigT, Izvorul-Alb, S ecul,
Boului, Izvorul MunteluT, Dodeni,
Bicazul, (cu sub-afluentil), Crivei,
TarcAul (cu sub-aflentil), Oantul,
Vadurile, Doamna, Agircia, Cazacul,
Petro-Dava, VinAtori, Calul
(cu sub-afluentiT), lapa (cu
64

BISTRITA 426 BISTRITA
sub-afluentil), Mesticanoasa, Nechritul
(cu sub-afluentil), Radiul
(Cu sub-afluentii), Cotreanta.
Din stinga primeste ptraiele :
Razimul, Galul, Rachita, Corni,
Bostanul, Largula, RotaruluT,
Hangiul (cu sub-afluentil),
Braditelul , S cditul - BuhalniteI ,
Drutultil, Potoci, Botosul, Pin-
0.1.4 , Pingiri ciorul, Bistrita, B orzogheanul,
Iordanul, Cuejdiul
(cu sub-afluentiI), Cracaul (cu
sub-afluentil), Caluiusul (cu afluentiT),
Orbicul, $. a.
Cursul Bistriter mima/ in jud.
Neamtu, este de 125 kil. (din
280 kilometri).
In jud. Bacaii infra maT la
S. de Buhu$I. De la Piatra la
Bacail Ostreaza maT pretutinden/
largimea de 70 m. Adincimea
pe aceasta portiune nu
e nicaierT mai mica de i m.
In unele locurr, este $i de 3
metri. Valea acestur ria comunica
cu Transilvania prin pasul
Tulghe$ deschis de Bistricioara
i prin pasul BicazuluT
deschis de riul Bicazul, $i cu
valea Aula Moldova, prin $oseaua
Arde/ Sabasula.
Dimitrie Cantemir in cartea
sa: «Descrierea Moldova» se
exprima ast-fel : «Bistrita este
atit de repede, incit surpd cele
mal marl pietre din munte i le
duce cu sine» (pag. 7, tom. II).
Pestir care traesc in Bistrita
sunt : boistenT, blehitI, mrene,
clea, zvirlugT, grindele, zgravocr,
lipenT , chiscati si lostrite
; lar in afluentiI el, OstravI
si midhaT. Ultimul soiti
de pestT se gase$te rar $1 se aseamand
la pide si in felul
cu mantbsul de la $es.
Pe Bistrita sunt dota podurl
de fier, unul intre Girlea si Buhu$,
lung de 204 metri, cu 4
deschiderl ; altul intre Baca $i
Fintinelele, lung de 201.05 m.,
tot cu 4 deschiderr.
Bistrita, rIa, In plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Ia nastere de sub
muntele Oslea i curge de la
N.-V. la S.-E., lasind, In partea
de V., Gropurile - Boultd, munti/
Boul, Frasinul, Tarnita, Cracul-Lat
i Muntele-VirfuluT
spre E. muntiI Tigvele, Bulzul,
. Botul-rairaticula, Botul-Dealula-Lung
i Piva. Ese din muntr
intre catunele Frincesti i Gureni.
Uda in cursul sati, pe dreapta
: comunele Pestisani si Telesti,
lar pe stinga: com. Bradiceni;
trece apoi prin com. tpmanesti
si la catunul Virful,
dupa ce se uneste cu Jalesiul,
se varsa in Jiti. Are ca afluent/
pe stinga, pirIul Balti$oara si pe
dreapta Borostina.
Mijloacele de trecere peste acest
fifí sunt 3 podur/ de lemn :
I in Pestisani, in dreptul comuna'
oindnesti, al 2-lea tot aci,
facut cu lemne daruite de proprietarul
din localitate si al 3-lea
In dreptul catunula Buduhala.
Bistrita, rig; izvoreste din muntele
Briota; curge de la N. catre
S. in jud. Vilcea, pana la
com. Tom$ani ; de ad i se indrepteazd
catre S.-E. si se varsá
In Olt, pe malul drept, la com.
Babeni, cdtunul Riioasa, dupa
ce a parcurs o lungime de 50 kil.
Largimea medie a ape/ Bistrita
este de 6 metri, adincimea
de 50 cm. Iuteala curentula
3 m. Largimea medie a
albia este de 25 m. Fundul contine
pietris mare pana la Tomsani,
iar d'aci la vale, pietrisul
se micsoreazd din ce In ce, astfel
el la com. Babeni e mal
mult nisip.
De la originasi pana. la manastirea
Bistrita, valea riuld Bistrita
este foarte ingusta i foarte
adincd, prezintind aspectul
une/ mar/ crapaturr; iar de aci
la vale se large$te treptat si a-
tinge i kil, la com. Frincesti
3 kil. in dreptul comuneI Babeni:
Valea Aula Bistrita este
populata si productiva.
Peste fiul Bistrita sunt 3 podurr
de lemn : Unul la Fole$tid.-j.,
lung de 25 m., altul la
Frincesti, lung de 35 m., $i altul
la Babeni de 45 m.
Bistrita primeste 3 afluent/
maI principall : riul Horezul, pe
dreapta, $i riurile Otasaul i Coste$ti,
pe stinga. Acest riti uda
comunele: Tomsani,
Frincesti, Genuneni
$1. Babeni.
Bistrita, rlulei, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti. Se formeaza din
izvoarele ce vin din padurea
Bistriter, curge prin mijlocul comuna,
punind In mi$care 25
mor/ ale locuitorilor Bistricea
2 fabric/ de fina; apoI, dupä ce
serveste la udatul gradinelor de
zarzavaturI i cimpula, in timp
de seceta, se varsa in bunare.
Bistrita, fes, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s.,
pe malul drept al Bisprin
comunele Valea-lul-
Ion si Blagesti.
Bistrita, trup, In partea vestici
a orasulta Piatra, jud. Neamtu ;
cuprins futre mahalaua Precista
$i Prundul-Marata.
Bistrita, t/-u de mofie. (VezI:
Incunjuratoarea -Ma.ndstire -Bisfrita,
mosie, jud. Neamtu).
Bistrita, vale, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, pe unde curge
&tul Bistrita, i in care este
asezata com. rur. Bistrita.
Bistrita, vale, j ud. Suceava, Neamtu
si Bacati, formata de munti/
ce se intind pe ambele malurI ale
riulul cu a sa numire. Se intinde
de la hotarul jud. Suceava, com.

BISTRITA
Galul, in regiunea muntoasd,
unde prezinta o alternantä de
giturr i expansiunI. In giturI
de multe orI lagimea vaeI se
reduce la lárgimea albieI riului ;
iar in expansiunl ea trece de
kil. Cele maI principale largirl
ale väleT sunt la Hangul
Bicazul, confluenta.Bicazuld. La
S., de Piatra, valea se lärgeste
largimea sesului BistriteI variagintre
3-4 kil., i, impreuna
cu podisele marginase, trece peste
7 kil. pana. la 12 kil.
Cota sesuluI BistriteI la Hangul
e 491,22 m.; la confluenta
TarcauluI 396,35 m.; la Piatra
316 m. ; Ja Buhus 206,11 m. ;
la Bacati 161 m.
Satele i localitäile izolate,
asezate pe cuprinderea sa, in
jud. Neamtu, sunt:
Popesti, Poiana-FaguluI, Gura-Dreptulur,
Savinesti, Ursi, Galul,
Piriul-Galul, Ruseni, Poiana-
RAchitiI, Topoliceni (com. Galul),
Stejarul, Busumeni, Frumosul,
Dreptul, Roseni, Poiana-
TeiuluI, Poiana-Larg,uluI, Gura-
LarguluI, Calugareni (com. Cáilugareni),
Bistricioara (com. Bistricioara),
Capul-DealuluI, Rapciunita,
Hangul, Boura-Firtigi
(com. Hangul), Buhalnita, Strimptura,
Izvorul-Alb, Poenari, Secul-Buhalnitef,
Potoci, Botosul,
Chindi, Cirnul-BistriteT, Izvorul-
MunteluI (com. Buhalnita), Cirnul,
Olteni, Poiana-Carbunari,
Cojujna, Dodeni, Bicazul, Fetesti-Polana-Capsef
(com. Bicazul),
Gura-Tamal'', Strimptura, Straja,
Stejarul, Lunca, Pingaaciorul,
Petricica (com. Pingarati), Niteni,
Oantul, Preluca, Vadurile,
Maliciul (com. Vadurile), Viisoara,
Garata, Tabon, Bitca-Doamnei,
Agircia, Cazacir, Chindia
(com. Doamna), Piatra, oras,
Petro-Dava, Vdleni, Vinatori-
PfetriT (com. Vinatori-Dumbrava-Rosie),
Dumbrava
427
j., Savinesti (com. Calul-lapa),
Roznov, Chintiniciul (com. Roznov),
Gura-Mesteacanulur, Balanul
(com. Mesteacanul), Ruseni
(com. Borlesti), Frunzeni (com.
Cindesti); osebit de acelea carr
vin situate mai departe de cursul
riuluT, precum : satele Calul,
anesti, Podoleni, Fauri, Buciulesti,
Manioaia etc.
Valea BistriteI comunica cu
Transilvania: prin pasul TulghesuluI,
deschis de piriul Bistricioara;
prin trecatoarea BicazuluI,
deschisd de piriul cu aceeasT
numire, si pi-in diferite
poted de cal; iar cu valea Moldoven
prin gitul Pipirig-Neamtu;
prin soseaua Piatra-Neamtu, care
tae Cracaul ; prin soseaua Piatra-Bozieni.
ConsideratiunI militare. Valea
Bistritei, fiind locuita in tot
cursul ei, constitue o buna linie
de meadä pentru a supreveghia
drumurile i potecile, carI vin de
peste frontiera. Ea are si pretioase
defensive. Inteadevar, Valea-Bistritel
formeaza un defilea
lung de ioo kil. si usor de d!sputat.
Pozitiunile de oprire se
pot cauta in particular, la jonctiunea
vaer BistriteI cu soseaua
Subas - Cornul-Luncef. Retragerea
ar fi asigurata: spre Neamtu,
prin drumul Gitul-Pipirig-Neamtu;
pe dealul din fata Bistricioacu
retragerea spre Neamtu
pi-in drumul Hangul-Neamtu; la
Bicaz, saa mal jos imprejurul
Pietrrf, cu retragerea spre Roman
prin Bozieni, saa spre Bacla,
dupa imprejuraI. Unja BistriteI
are insa inconvenientul de
a putea fi intoarsa prin valea
MoldoveT si a Siretului; cu toate
acestea inteun caz de atac dinspre
apus, basinul Bistriter, prin
pasurile sale p utin practabile, prin
lungul i dificilul defilea, prin
caderea sa, In caz de invaziune
la Bacla, prea departe de tara
BISTRITA-DE-JOS
Romineasca (Valahia), constitue
o sectiune de al doilea ordin si
prin urmare va fi intrebuintata
de inamic mamar pentru a intoarce
in basinul TrotusuluT, care
prezinta avantagia din pricina
comunicatiflor mar bune, mar apropiate
i mar numeroase,
si din aceea ca atacul pe acolo
conduce la rezultate mal sigure.
Bistrita-de-Jos, plath, jud. Bacan,
ast-fel numita de la Alá Bistrita,
care o uda. Ea e situatä pe
valea BistriteT si a SiretuluT, pana
in zarea dealurilor, ce despart
apele acestor riurI de ale TazlauluI-Mare
si de ale Trotusulur.
Teritoriul plaser se margineste
cu riul Siret, de la Holtul pana
la gura piriulur Racacluni, catre
comunele Buhociul din plasa Siretul-d.-s.,
Tamasi, Gioseni, Racataul
i Pincesti, din pl. Siretuld.-j.;
la V. cu com. Nadisa din
pl. Tazlaul-d.-s. i cu comunele
Bosoteni, Sinduleni, Tirgul-Valea-Rea,
Dragugesti si Braila,
din pl. Tazlaul-d.-j.; la N., cu
comunele Fintinelele, Mdrgineni-
Munteni i Saucesti, din pl. Bistrita-d.-s.;
la S., Cu jud. Putna
cu comuna Gropile, din pl.
Forma sa este a unuT dreptunghiù
lunguiet, care are laturile
mici la N. si S., laturile mari la
V. si E., iar virfurile unghiurilor
in s. Holtul, s. Secaura, s. Capota,
si gura piriulur Racaciuni.
RAIL Bistrita inträ intriaceasta
plasa pe la orasul Bacla, pe
care lasindu-1 pe dreapta, curge
de la N. spre S. si se varsa. in
Siret mal sus de sat. Galbeni.
Siretul intrá la satul Holtul
face o curba, cu deschizatura
spre E., pe toata limita estica
a plaseT, pana ce ese din judet,
spre a curge pe limita judetelor
Putna i Tecudhu. Ambele aceste
riurI se incarca, pe malurile ion

BISTRITA-DE-JOS 428 BISTRITA-DE-JOS
drepte, cu o multime de piraie,
printre care cele mar insemnate
sunt: Birnatul, Negelul, aproape
secat, Bdltata, Valea-Mare, Cleja
Rdcdciuni, care curge chiar
pe limita pläsel spre jud. Putna.
Toate aceste pirale se scurg
din dealurile de la limita vestied.
Sunt foarte slabe ridicaturI
intre Siret I Bistrita, maI sus
de confluenta lor.
Clima se aseamAnd cu a celd
din pl. Bistrita-d.-s., dar in unele
locurr este chiar mar blindd.
visa dá strugurI mar dulcl si vin
mar bun. Pd.mintul este mal roditor
i in cereale, din pricina
revdrsdrilor dese ale Bistriter
si ale SiretuluI, care dupd
ce-sr retrag apele lor, lasä bdltoace
i Orle, precum si un ndmol
mlästinos.
Dupd vechia sub - impdrtire,
plasa Cu numele acesta se intindea
i dincolo de malul Siretuld
pdnä la limita esticd a
judetulur i avea resedinta la
Pdrincea. Comunele asezate in
aceastä parte a judetulur, in numar
de BD i anume : Botesti,
Gioseni, Leca, Milesti, Nänesti,
Pdncesti, Petresti, Rdcdtdul,
masi i Tirgul-Pdrincea, ati format
pl. Siretul-d.-j.
In aceastd plasd, comunele
sunt 8 rdmase din vechea
5 ce i s'ad addugat din cele
deslipite din plasa Bistrita-d.-s.;
in total decT 13. Resedinta pldser
este in Valea-Seacd.
Letea, cu 7 atune : Chisdta,
Cremenea, Domnita-Maria,
Letea, Radomiresti-d.-j., Radomiresti-d.-s.,
erbdnesti, situate
intre nul Bistrita i Siret si pe
malul drept al Bistriter.
Rufi, Cu 5 sate: Bältata,
Coteni, Furnicari, Izvoarele, Rusi,
situate la S. de Letea si paind
la confluenta celor cloud riurr.
Baciin, com. urb., situatd
de-a dreapta Bistriter, mar la N.
si la V. de cdtunele comuneI
Letea.
Osebili-Illeirgineni, Cu 4
sate: Barati, Gherdesti, Osebiti-
Mdrginenl, Sohodolul, situate la
V. de Bacàfi.
Calugära-Mare, cu satele:
Cdlugdra-Mare i Sohodolul, situate
la S.-V. de orasul Bacäti.
Liuzi-Cillugdra, Cu 4 sate :
Corhana, Liuzi, Negelul i Osebiti,
situate la S. de comuna
precedentä.
Dealul-Nog, Cu 8 sate: Birzulesti,
Coman, Dealul-Noti, Galdarid,
Iazul, Pietricica, Sdrata si
Talpa, situate la S. si S.-V. de
precedenta comund.
Valea-Seacel, Cu 6 sate: Albeni,
BdItata, Buchila, Floresti,
Galaeni si Valea-Seacd, resedinta
pläser, situate d'a dreapta Bistriter
si la S. de com. Dealul-Noti.
Valea-Mare, cu 5 sate :
Costita, Valea-Dragd, Val ea-d.-j
Valea-Mare i Valea-d.-s., situate
d'a dreapta BistriteT la S. de
comuna precedentd.
1o. Faraoezni, Cu un singur
cdt., Faraoani, situat la S. de
comuna precedentd.
1. Cleja, cu 3 sate : Cleja,
Valea-Rea, situate
la S. de comuna precedentd.
Riiceiciuni, Cu 4 sate: GIsteni,
Räcdciimi, Satul-Noti si
Teiusul, situate d'a dreapta Bistriter
si pe piriul Rdcd.ciuni.
Funaral-Rdalciuni, Cu 4
sate : Ciocani, Curm'altura, Fundul-Räcäciuni
Gisteni, situate
la V. de comuna precedentä, in
cursul superior al piriuluT Racdciuni.
In Valea-Mare este resedinta judecdtorieT
de pace, pentru toatd
plasa, afard de comunele Letea,
Rusi i Osebiti-Mdrginenr, care
tin de cea din orasul Bacdü.
Comunicatia Cu orasul Bacdti
megiese, se face prin
urindtoarele drumurr:
Calea feratd Bacdti-Adjud,
care pleacá din orasul Bacli1
spre S., tdind toate comunele
insirate pe malul drept al Bistritel
si al SiretuluI. Aceastä
linie are statiunI la Valea-Seacd,
Faraoani (haltd) i Rdicdciuni, de
unde intrd in jud. Putna.
Soseaua nationald, care de
la Baal.' se coboard paralel cu
calea feratä, tot pe malul drept
al Siretulur, si intrd in jud. megles
de la S., la satul Rdcdciuni.
Calea judeteand, care pleacl
din Bacdti, stedbate comunele
Letea si Rusi i apor trece Siretul,
de unde parunde in pl.
Siretul-d.-j. si duce la Tirgul-
Pärincea.
Calea nationald, ce plena
din Bacdti si duce prin Cälugdra-Mare,
la Onesti.
Calea judeteand, care din
Baca(' inträ numar deck in pl.
Bistrita-d.-s., pe la Märgineni-
Muntenr si duce la Moinesti
Tirgul-Ocna.
Mara: de aceste elf mar sunt
cele vecinale-cornunale, care despart
hare ele satele din aceastä
plasd.
Numdrul caselor din sate, impreund
cu ale orasulur Baal'', atinge
cifra de 8333, printre care
105 circiume.
Populatiunea rur. este de 5327
capT de fa.milie, Cu 20095 sufl.;
iar cea urband de 3911 capr de
familie, cu 12675 suflete. Total
9238 cap! de familie, cu 32776
suflete.
Dupd nationalitate si profesiune,
ea se imparte :
Populatiunea rur. in: 7276 RominT,
433 EvreT, 12387 Ungurl,
73 ArmenT ; 9818 agricultor!, 39
meseria0, 77 comerciantI, 72
profesiunr libere, 1074 muncitorT
si 257 servitorT. Populatiunea
urband: 5110 Rominr, 6122
EvreT, 485 UngurT, 560 Germaul,
218 Armenr, 33 Greer ;

BISTRITA-DE-JOS 429 BISTR1TA-DE-SIJS
299 agricultorT, 604 meseriasT,
5 industriasT, 604 comerciantr,
690 profesiunT libere, 421 muncitorT
si 964 servitorT. Totalul
populatiunilor, dupa nationalitate,
este: 12386 RominT, 6555
Ewer, 12872 Ungurr, 560 GermanT,
291 ArmenT si 33 GrecT;
iar dupd profesiunr: IoI18 agricultorT,
643 meseriasT, 5 industriast,
681 comerciantT, 762 profesiunT
libere si 1495 muncitorT.
tiü carte la sate 405 barbatr
s't 88 femei ; nu tir' carte 8719
barbar si 9030 femer; la oras
stiti carte 2861 barbatT i 1706
femer, nu stid carte 4000 bdrbatI
si 4194 femeT. Totalul celor,
carr stiti carte sunt de 3266
barbatT si 1706 femer, iar celor
cad nu stiti carte : 12719 barbatT
si 13224 femer.
Contribuabilr sunt 4367; improprietaritr
ati fost 2380 Cu
7513 aid si 812 präjinT.
Numärul parohiilor este de
9 Cu 27 bisericr filiale, deservite
de 6 preotl si 4 cintaretT ; sunt
si 16 bisericr catolice In comunele
rurale. (Pentru Baclu, vezr
descrierea orasuluT).
Scoale rurale sunt 9, care, la
1891, ati fost frecuentate de 184
baeff si 40 fete. N'ati scoale
comunele Valea-Mare, Faraoani,
Dealul-Noti, Cleja, Fundul-Racaciuni
i Osebiti-MarginenT, mar
toate locuite de Ungurr. Chiar
in cazul de se infiinteaza vre-o
scoala In acele comune, locuitorir
Ungurr nu vor sa-sT trämitä
copiT si ele se desfiinteaza,
precum s'a intimplat cu cea din
com. Cleja, infiintata in 1885
desfiintata in 1890, din lipsä
de elevr. Copiir Ungurr
sa citeasca in limba lor, cu preotir
catolicr.
Din punctul de vedere al economier
rurale, avem urmatoarele
producte In cuprinsul acester
plasr:
Paminturile de cultura in
cereale, legume, flnete i livem,
ad o intindere de I F231.16 hect.,
din aproximativ 31560.67 hect.
teritoriul intreg al plaser.
Padurile ocupä o suprafatä.
de 10309 hect.
Viile ocupa 177.304 hect.,
care ad dat, in 1891, 32465.08
hectolitri vin alb si 305.83 hect.
vin negru ; dupà controalele divizier
filoxerice, viea lucratoare
are o intindere de 1628 hect.
si cea nelucratoare de 6454 hect.
La 1891, s'a produs 399.64
hectolitri rachid si 28 hectolitri
tuica.
Animale sunt : vite cornute
10128, cal 1751, pord
5394, capre 1156, oi 9023, apartinind
aproximativ la 450
proprietarT, si care au dat, la
1891, linA igae 518 kil., turcand
4767 kil., mitä. 148 kil.
lind amestecat'd 11576 kil.
StupT de albine, la 1891, s'au
numdrat 597, care ad dat miere
1515.93 kilogr. i ceara 405.98
kilogr.
Budgetul comunelor din plasa
era In 1891-92 de 81287.77
leT la venituri si de 41720.81
ler la cheltuell.
Bistrita-de-Sus, plasd, jud. Bacad,
numitá ast-fel de la riul
Bistrita, care o uda de la N.-V.
la S.-E.; ea cuprinde partea cea
maT nordica a judetulur.
Teritoriul pläei acestia se
mdrgineste la N.: a) cu teritoriile
com. Condesti i Silistea
din jud. Neamtu, printr'o linie
care de la Valea-ltu-Ion merge
in directia esticd, taind apa BistriteT,
unja cad ferate si soseaua
Bacdti - Buhusi, pang la
Letcana; b) cu teritoriile com.
Galbeni, Neagra i Poiana-Iu.
rascul din jud. Roman, printr'o
linie incovoiata, ce taie calea feratä.
Baal-Roman, soseaua cu
aceeasT destinatie i apor merge
de la Letcana la erbesti ; la
E. se margineste tot cu jud. Roman,
de care o desparte riul
Siret, de la erbesti pana ma/
sus de Spineni ; apor malul
sting al Bistriter o desparte de
tom. Bogdanesti i Prajesti din
pl. Siretul-d.-s., de la Spineni
la Holtul ; la S. se margineste:
a) Cu pl. Bistrita d.-j., printr'o
linie sovalta, care trece de la
Holtul, in directie vestica, intre
com. Saucesti i Margineni-MuntenT
din aceasta plasa, si com.
Letea, Bacati i Osebiti - Mar
gineni din plasa vecina, taie
apele Siretulur, soseaua Bacati
Roman, apor strabate apa Bis
tritet pe la N. de orasul Bacad,
trece prin incrucisarea soselet
Bacau Piatra cu linia ferata Bacdu-Roman,
apor strabate linia
ferata Bacad-Piatra, termininduse
la Secatura ; b) de aci se
margineste cu pl. Tazlaul-d.-s.,
printr'o linie care, cu directia
tot spre V., trece printre com.
Fintinelele, Girleni, Buda si Va.
lea-hit-Ion din aceasta plasa,
com. Luncani, Slobozia-Luncani
Basasti din pl. vecina.
Aceasta plasa are forma unur
triunghiti culcat, cu baza la E.,
in albia Siretulur, de la er
besti la Holtul cu virful In
satul Valea-lut Ion situat la vestul
plasm
Mara de Atli Bistrita, care o
uda de la N.-V. spre S. E., des
criind o curba cu concavitatea
spre S.-V., plasa mal este udata
la E. de Siret, care formeaza
chiar limita si curge In directia
de la N. la S., descriind un arc
de cerc, cu convexitatea spre E.,
in dreptul plaser 8iretul d.-s.
Ultimele ramificarr ale dealu
rilor ce despart Siretul de Bistrisa,
ale caror var se apropie
foarte mult, fArá ca O. se intruneasca
alt unde va de cit numar

BISTRITA-DE-SUS
in plasa veciná de la S., se termina
la N. de limita judetultu
spre Roman. Jumatatea estica
partea sud-esticá a acestei
plasT sunt cu totul sese i cuprind
partea nordicä a sesului
SiretuluT ; iar la vestul plaseT se
afla. sesul Bistritel ; numai la S.
si S.-E. limita trece chiar prin
zarile dealurilor dintre Bistrita
Tazldul-Mare. (V. Bacau, judet,
orografie, idrografie si descrierea
comunelor din aceasta p/asa).
Clima este sanatoasa si dulce,
aerul tot-d'a-una premenit, din
cauza celor doul ape racoritoare.
Totusr, clima nu-vi pierde
caracterul sat" continental, fiind
ca verile sunt foarte calde
ploile repezT, iar ernile aspre
in cit riurile inghiata de pot fi
strabatute cu piciorul i cu carul.
Anotimpurile maT placute i maT
lungT, sunt primävara i toamna.
Inainte de noua impartire administrativa,
plasa era sub-im-
Ostia In 29 comune rurale si
orasul Bacäü, resedinta plaseT.
Comunele : Dealul-Noa , Calugara-Mare,
Liuzi-Calugara, Osebiti-Margineni
i Bacau s'ati trecut
In pl. Bistrita-d.-j. ; comunele
: Berbenceni, Bogdanesti, Buhociul,
Filipeni, Mara.sti, Obirsia,
Odobesti, Otelesti, Prajesti,
cu totul ii comune de dincolo
de Siret, ati format noua plasa
Siretul-d.-s.; si in fine numaT
doug. Luncani i Slobozia-Luncani
s'ati alipit de plasa Tazlaul-d.-s.
Cele 12 comune din aceastä
plasa coprind 47 catune :
i. Berefti, cu 3 sate : Beresti,
Climesti si Padureni, situata In
partea de N. a p16.5eT, la limita
spre judetul Roman.
2. .,S'erbe,s-ti, Cu 2 sate : Bradul
i erbesti, situata la E. de
cea precedentl pana in malul
drept al SiretuluT.
430 BISTRITA-DE-Sus
Spineni, cu 6 sate: Bogdana,
Cdtalesti, Cotul-Iurascu,
Peletiuci-d.-j., Peletiuci-d.-s.
Spineni, situata pe malul drept
al SiretuluT, la S. de comuna
precedenta.
Sducefti, cu 4 sate : Dospinesti,
Holtul, Podul-de-Fier
Säucesti, situata la S. de com.
precedenta, pe amb ele malurT
ale SiretuluT si in cotul ce el
face spre estul plaseT.
Ciumafi, cu 5 sate : Borleanu,
Ciuma5i, Fagetelul, Iliesul
i Itesti, la S. de comuna
Beresti, pana in malul sting al
BistriteT.
Racova, Cu 4 sate : Gura-
VäeT, Halmacioaia, Letcana si
Racova, la V. de comuna precedenta
si e asezata d'a lungul
maluluT sting al Bistriter si la
limita plaser spre judetele Roman
si Neamtu.
ApoT pe malul drept al Bistrite!
se intind de la V. spre
E. comunele :
Valea-lui-lon, cu 7 sate:
Boita, Cotreanta, Frunzeni, Pascareni,
Poiana-NegustoruluT, Tirzieni
i Valea-luT-Ion, situata la
V. pläser.
Bldgefti, cu i sat: Blagesti,
situata la E. de comuna precedenta.
Buda, cu 2 sate : Buda si
Sipotele, asezatä la E. de comuna
precedenta.
io. Girleni, cu 5 sate : Girleni,
resedinta plaseT, Lespezi,
Palddesti, Racila
Cu 5 sate:
Andriesesti, Fintinelele, Hemeiusul,
Secdtura si Trebisul, care
se intinde de la S.-E. comuneT
Girleni pana. dincolo de Bistrita.
12. Märgineni-Ilfunteni, cu 3
sate : Gherdesti, Märgineni-Munteni
i Valea-BuduluT, situata la
S. de comuna precedenta.
La Girleni este resedinta piaseT
si a judecatoriel de pace ;
numaf Säucesti i Margineni-
MuntenT depind de judecatorra
din orasul Bacati.
Aceasta plasa coprinde 12
parohiT i i i coale rurale. Comuna
Buda nu are scoala.
Pe marginea estica a plaseT
trec : calea ferata, cu halta Fintinelele
isoseaua nationald Baail-Roman,
cu podurT pe Bistrita
si din care se desprinde
soseaua Bacati-Birlad, care trece
pe la satul Holtul din aceasta
plasd, unde se gig. podul pe
Siret.
Tot de la Bacda patrunde
in aceastd plasa calea ferata
Bacaa-Piatra, cu statia Girleni in
aceastä pl., si sosea.ua nationala
cu aceeasT destinatie. Ambele cal
art podurT pe Bistrita trite Girleni
si Buhusi (jud. Neamtu).
La Margineni-MuntenT, trece
5oseaua Bac511-Tirgul-Ocna, pe
la sudul plaseT.
Mara de aceste caí, sunt cele
vecinale i comunale, care leaga
diferitele comune ale aceste"
p1a5T, formind sleahurT lungT.
Toate satele din aceastä plasd
au aproximativ 3358 case
de locuit, printre care 83 clrciume.
Populatia, care e de 17366
suflete, cu 4422 familiT, se imparte,
dupa nationalitate i felul
ocupatiuner In modul urmator:
14393 RomtnI, 468 Evre1; 2433
UngurT, 73 GermanT, 9 ArmenT
Greci ; 7503 agricultorT, 190
meseria5T, 5 industria5T, 115 comerciantl,
23 t profesiunT libere,
355 muncitorT, 297 servitorT.
titi carte 8i5 barbatI si 118
femeT.
ContribuabilT sunt 3480. Budgetul
comunelor din aceasta pl.
era in 1891-92 de 94924.12
Id la veniturT si de 46354.31
leT la cheltueli.
Numarul parohiilor este de
12, Cu 39 bisericr filiale, deser-

BISTR1TA-DE-SUS 431 BISTRITELMOLDOVE (MASIVUL-)
vite de 22 preotT i 38 cintaretT.
BisericT catolice sunt 4, deservite
de 4 preot1 $i 1 clntaret ;
e $i I biserica protestanta.
coale rurale sunt I I, care
in 1891/92 ati fost frecuentate
de 236 baetT si 144 fete.
Paminturile de culturà sunt
de 10413.00 hect. din 27259.14,
intinderea aproximativa a plasel.
Padurile ocupa o intindere de
11444 hectare.
Viile att 267.15 hect., care,
la 1891, ati produs 31204 hectolitri
vin alb si 6688 vin negru ;
dupa controalele divizieT filoxerice,
viile lucratoare sunt de
18712 hect. si cele nelucrätoare
de 1812 hectare.
In aceastá plasä se afla 2 velnite
(fabrice de spirt), care produc
5820.08 hectol. spirt.
Animale sunt : 9758 vite cornute,
825 caT, 2603 porcT, 84
capre si 7686 oT, carT ati dat
In 1891, tina' tigae 5298 kgr.,
mita 65 kgr., lar amestecata
9285 kgr. StupiT de albine, in
numär de 496, ati dat in 1891,
miere 3036.434 kgr., si ceara
1022.151 kgr.
Bistrita-de-Sus, plasd unitd. (V.
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu).
BistriteI (Mänästirea-), sat, la
2 kil. departare de orasul Piatra,
jud. Neamtu, in comuna
Doamna, pl. Piatra-Muntele, asezat
pe podisul, ce se intinde
In stinga riuluT Bistrita, sub
coastele dealurilor D oam ner, carT
se prelungesc catre E. prin grupa
dealurilor numita a BistriteT si
apoT a CozleT.
Terenurile sale prezinta in
mare parte formatiunea cu sare,
Cu aceleasi caractere semnalate
In muntele Cozla, ale caruT paturT
inclinate spre S.-V., par a fi
de o groshne colosala ; in rea-
litate insa nu este asa, si faptul
se poate explica usor printr'o
Incretitura deasa a depozitelor
si prin ruptura partilor superioare
ale cretilor de catre apele
märilor posterioare epoceT salifere.
Populatiunea acestuf sat se
urca la 596 suflete, sau 173 fa
miliT, intre care una evreiasca.
Sunt 288 barbatI si 308 t'eme;
dintr'acestia 284 sunt necasa
toritT, 262 casatoritT, 48 vaduvT,
2 divortatT si 21 nevolnicT. tiu
carte 83 persoane.
Originea acestor locuitori se
poate constata din diverse daniT
$i urice. La 1548, Alexandru
- cel-Bun haraze5te manastireT
Bistrita 31 de s5.1ase de TiganT
si 12 bordee de TätarT (v.
«Arhiva Istoricao, T. I, p. 120.
La 1572, loan-cel-Cumplit hitareste
manastireT Bistrita proprietatea
asupra 34 de TiganT
cu femeile si copia lor, carl eral
robT mal de mult. («Arhiva Istoric5.»,
pag. 133; de asemenea
«Columna-luT-Traian», 1877, p.
320). Desfiintindu-se robia, cea
mal mare parte a ramas populatie
stabilita locultif rinde s'ah'
nascut $i crescut $i unde aveau
amintirT de tinerete si familie.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
plutdria si cresterea vitelor.
Numärul contrib. e de 1 ro.
In sat se afla: o bis. deservita
de I preot si 1 eclesiarh; o scoala
Cu I invátdtor platit de stat,
in care urmeaza 5o elevT ; resedinta
autoritatilor comunale.
La poarta primasiei se afla o
tintina, cu acoperamtnt, care
dup5. inscriptia ce posedä, se
vede ca este flcuta. de Arhimandritul
Const. Ghenadie, fost
superior al manastireT Bistrita,
in anul 1674.
Numarul vitelor se urca la
510 capete: 120 bol', 90 vacT,
800 oT, 20 cal, mo rimatorT si
100 vite miel cornute.
Comunicatiunea cu sate/e vecinase
se face prin soseaua mixta
Piatra-Priskani.
Bistritel-Moldove (Masivul-),
masiv orografic, ce se 1ntinde
la Est si de-alungul muntilor
DorneT, GrentiesuluT, Ceahlaului
si a unei partT din masivul TarcduluT.
ande acestur masiv sunt
de o valoare foarte inegala
clina occidentall e foarte re
pede, din pricina apropiereT eresteT
de riul Bistrita si se termina
prin crac scurtI in acest da ;
clina rasariteana si sudica, mult
mal traganata, se termina prin
dealurT, a caxora reliefurT merg
descrescind pana. in sesul Moldova,
Siretulur si Bistritei din
jos de Piatra.
Linia de despartire a muntibor
de dealurile Bistrita se
poate considera aceia ce uneste
localitatile Piatra-Secul Baia ; la
Estul acestel liniT, drumurile se
inmultesc si pun in comunicatiune,
peste dealurT, valle Bistritei
si ale Moldover. Din acestea
sunt de notat : soseaua Piatra
Roman, prin Bozieni ; poteca
culmet Bistrita, care uneste
drumul din valea OstreT cu acel
din valea Cracaului ; drutnul de
la Neamtu, in valea Bistriter, prin
Pipirig ; si de la Neamtu la Hangul,
prin Cracaul-Negru.
In privirea geologica, d. CoblIcescu,
in calatoriile sale, a
observat di formatiunile acestor
muntT, incepind cu cele mal
vechT sunt : Cretacee, carT cuprind
depoziteIe Rossfeldice -
Greziul masiv de Godula $i Iam,
na, depozite cu Exogyra Cotumba
si Hierogliff ; Eocene, carT
cuprind Gresiurile de Sztrolka;
Oligocene, carr cuprind depozite
menelitice, depozite de Bonarowka,
Gresiul de magura. ;

BISTRITA-PLOPWRUL 432 BIUIUC-CARA-TEPE
Miocene, carT cuprind depozitele
salifiere; Pliscene, carT coprind
depozitele Sarmatice.
In privirea strategieT militare,
muntiT BistriteT Moldove, prin
panta lor occidentald, string Bisfrita
inteun defilea lung si usor
de disputat si ofera pozitiunT
de flanc pentru a supraveghea
comunicatiunea acesteT val, saa
a anfila debuseurile vlilor din
dreapta BistriteT. Prin panta lor
orientan, mamelonatd, brazdata
de val si comunicatiunT, muntiT
BistriteT olerá pozitiuni tactice,
carT permit uneT aparad bine
cuprinsa de misiunea el, a aduce
cea mat mare jena descindereT
prin valea MoldoveT catre
Roman. Drumurile paralele
cu valea Cracaulut ar permite
aparariT a se retrage spre Bac15,
care ar trebui intarit pentru a
asigura o bula rezistenta a. acesteI
aparArT.
Bistrita-Plopu§orul, mofie, a
manastird Bistrita, jud. Neamtu,
comuna Doamna, plasa Piatra-Muntele.
A fost inchinata
Sf. Mormint. Are sat.
Bitan (Pirlul-luT.-), mic a.fluent
al NegrisoareT, in comuna Brosteni,
jud. Suceava.
Bitchesiul, deal, jud. Bacan, pl.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul satuluI
Faraoani.
Bitii (Plaiul-), ramifica/le, din
muntele Tatarul-Mare, din judetul
Prahova, care culmineaza. la
Nord -Est in muntele Tatarul-
Mic si muntele Malta; el ocazioneaza
curmatura piriuluT Crasna,
din com. Chiojdul, jud. Buzan.
Biton, movild, la 3'2 kil. spre
Sud de s. Dudescu, jud. Braila.
Bitina-PArninteni,sat, face parte
din com. rur. Dragoesti-Bitinele,
plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la Nord-Est de Bucuresti,
linga balta formata de Valea-
Calugareni. In partea de Nord
si Sud are dealurI frumoase. La
Vest are padurea Bitinelele, inconjuratá
de locurr smIrcoase.
Aci este resedinta primarief.
Suprafata totala a satuluI este
de 888 hect. Are o populatie de
282 locuitorI, RominI, carr se
ocupa cu agricultura si cresterea
vitelor.
ProprietariT: General C. Bratianu,
Doctorul S. tefanescu,
Vera D. si stefan Ciocirlan, ati
900 hect. si locuitoril 188 hectare.
ProprietariT cultiva 488 hect. ;
115 ramin sterpe, 40 sunt izlaz
si 57 padure. LocuitoriT cultiva
tot terenul, rezervind 12 hectare
finete.
Are o biserica cu hratrml Sf.
Nicolae, deservita de i preot si
i cintaret. Este o masina de
treierat cu aburI, i helesteit si
1 pod statator.
Comerciul se face de 2 &irciumarl.
Numarul vitelor marl e de
317 si al celor micI de 750.
S'ati stabilit in sat 2 strainI.
Bitina-Ungurenl, sat, face parte
din com. rur. Dragoesti-Bipnele,
plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la Sud de Bitina-Pamtntenl,
litiga balta formata de Valea
- Calugareni. Pamintul este
baltos.
Suprafata totala a satuluI este
de 418 hectare. Are o populatie
de 882 locuitorr, Romini, carT
se ocupa cu agricultura si cresterea
vitelor.
Statul are 6o0 hectare si locuitoriT
218 hectare.
Statul cultiva prin arendasiT
sal 400 hect.; 125 ramtn sterpe,
75 izlaz. LocuitoriT cultiva 198
hectare, restul tl are rezervat
pentru izlaz.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Numarul vitelor marI este de
289 si al celor micI de 557.
Bitinelele, pdolure, plasa Mosti§tea,
jud. Ilfov, lingd satul Bitinelele
, inconjuratd de locuri
smircoase.
BitoiuluI (Fintina-)1 _Tintina, in
valea cu acelasT nume, in dreptul
satulta Podoleni, com. Barcea,
plasa Birlad, jud. Tecuciti.
Bitoiului (Valea-), vale, judetul
Tecuciti. (Vezr Adinca).
Biuiuc-Bilar-Dere, vale, in judetul
Constanta, plasa Medjidia,
pe teritoriul com. rur. Pazar%
si anume pe acela al catunului
Dorobantul. Este o continuare
a Oler Tasli- Iuc -Dere,
merge bitio directiune de la
Nord - Est catre S. - V., printre
dealurile Tuzla-Bair la Vest O
tilarlar la Est si dupa un drum
de 3 kil, se continua prin valea
Tasla-Iuk-Dere, brazdind ast-fel
partea sud- vestica a plaseT si a
comuna si cea vestica a catunuluT..
Este taiata de drumurile,
te merg de la Dorobantul la
Chior-Cesme si la Tas-Punar.
Biuiuc-Cara-Tepe, deal, in jud.
Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul
comunel Nalbant, si pe
acela al catunului Trestenic. Este
o prelungire orientalá a dealuluT
Cogea-Cara-Bair. Se indreap-
'd. spre miaza-zi, avind o directiune
generan de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea de
miazd-noapte a plaser si cea rasariteana
a comuna Se intinde
printre pirlul Valea-Cárbunarilor,
san pirlul Telita, afluent al
ptriului Taita, si afluentul sag

BlUIUC-CARTALiC 433 BlUIUC-ORMAN-BA
Valea-Alceac-Culac-Punar ; laza
spre miaza-zi prelungirea numi-
Ciuciuc-Cara-Tepe. Are
o Inältime de 177 metri. E punct
trigonometric de observatie, rangul
al 3-lea. Prin inaltimea sa
dominá asupra satuld Trestenic
i asupra Vad-Carbunarilor.
Pe la poalele sale trec drumurile
comunale : Trestenic-Frecdtei
; Trestenic-Po$ta ; Trestenic-
Cataloi. Este acoperit Cu fin*,
pa$unI i putine semanaturI.
Biuiuc-Cartalic, pi« in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
comuneI Ali-Bei-Chioi, $i pe
al catunuluI s'ají Accadin. Izvoreste
din dealul Eni-Ormangic-
Tepe ; se indreapta spre miaavind
o directiune generan
de la N.-V. spre S.-E.; brazdeaza
partea sudica a p15.5eI si
cea apusaná a comund; i dupa
un curs de 3 kil., facut jumatate
prin padurI i jumatate
prin o vale deschisä i acoperita
cu verdeata, merge de se varsa
in piriul Accadin, pe di-epta,
putin ceva mal' jos de satul Accadin.
Cursul sail este repede,
$i pe alocurea malurile sale sunt
inalte i pietroase.
Biuiuc-Ceral-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comuner Chioseler. Este
a$ezata intre dealurile Sari-Iuc-
Bair la N., Chiorcul-Bair i Muruarlichi-Bair
la V., Cuciuc-Ci$me-Bair
la S. Are forma und
albir, ai carel paretI ar fi dealurile
sus citate ; com. Chioseler
se afla inchisa in aceasta vale
larga i fertild, ce e mal toatà
acoperita cu semänaturi. Are o
directie de la N. spre S. $i brazdeaza
partea sudica a p1a5eI $i
cea nordica a comuner.
Biuiuc - Cogealac - Tepe, deal,
in jud. Tulcea, plasa Istrulur,
862111. Muele Dicjionar Goografie.
pe teritoriul comuneI Cogealac,
care $i-a luat numele de la el,
$i pe acela al catunuluI Cogea
lac, la hotarul catre com. Tocsof.
Este punctul culminant al dealuluI
Ca5calac-Bair, ce brazdeazä
partea sudica a pla5eI $i a
comund. E a5ezat la vre-o 5
kil. spre soare-apune de com.
Cogealac. Are o inaltime de
194,9 metri si este punct trigonometric
de observatie de rangul
I-iu. Prin inálltimea sa, el
domina asupra satelor Cogealac,
Tariverde, Tocsof $i Seremet,
din jud. Constanta, nefioind
de cit la 1' 2 kil. departe de hotarul
despártitor intre cele douil
judete.
Biuiuc-Dere , un alt nume al
vder Enghez, din jud. Constanta,
partea nord-vesticä a p14er
Mangalia, $i cea sudica a comuner
Enghez, nume pe care-1
poarta intre satele Erebeiler $i
Biuiuc-Enghez. Aceastà vale este
copri nsä. In tre d eal u rile En
hez, la ra'särit $i Dichili-Tasi, la
apus. Prin ea merge drumul
Enghez-Erebeiler.
Biuiuc-Dere (Valea-Mare pe rowine$te),
vale, In jud. Constanta,
partea apusanä a p15.$6 Constanta
$i a comuneI Carol I. Se
desface din dealul Bilarlar-Bair ;
se indreapta spre cu
o directie de la N.-E. spre S.-
V., printre dealurile Bilarlar pe
dreapta, $i Paspala-Bair pe stinga
; trece prin satul Bilarlar, sau
Dorobantul, $i se une$te, dupa
un drum de 7 kil., cu valea Tuzlaiub-Dere,
spre a forma valea
Tortoman.
Biuiuc-Dere, un alt nume al
vdet Vaivasin-Dere, ce brazdeaza
partea sudica a p15.$eI Medjidia
i cea nordica a comuna
Biulbiul, In jud. Constan-
ta. Se gase$te situata intre dealurile
Vaivasin-Bair la N. $i Odagi-Bair
la S. $i e taiata de drumul
direct Medjidia-Copadin.
Biuiuc - Iuiuc, moviki, in jud.
Constanta, partea nordica a plasei
Constanta si cea centran a
comuneI Caraharman, pe muchia
dealulw Gargalic,. la 3 ' 2
kil. spre S.-E. de catunul Peletlia.
Are 102 m. inaltime, dominind
pirlul $i satul Peletlia,
$i drumul Peletlia Caraharman.
E acoperitá cu verdeata.
Biuitic-Mezarlic-Bair, deal, in
jud. Constanta, partea meridionala
a pla$er Medjidia $i cea ra
sariteand a comuneT Cocargea ;
se desface din dealul Arta-Burum-Bair
; se intinde spre miaza-noapte,
inteo directie generala
de la S.-E. spre N. V., printre
valle Curt-Culac la rasarit,
Diordingi-Orman la miaz5. noapte,
Iai-Ceair la apus. Are 109
m., dominind satul Cocargea
Valle de maI sus. Este tdiat de
o multime de drumuri, acoperit
cu fìnete $i semänaturT. La poalele
luI se afla un mare cimitir
turcesc.
Biuiuc- Orman - Bair, deal, in
jud Tulcea, plasa Babadag, pe
teritoriul comuneI Enisala, $i pe
acela al celor doud catune ale
sale Enisala $i Visterna. Este
o prelungire sudica a dealuluf
Orta-Bair. Se intinde spre miaza-zi,
avind o directiune generan
de la N.-V. spre S.-E., brAzdind
partea sud-estica a pla$eI
$i pe cea de miazd-zi a comu
ner. Se intinde printre piriul
Mil-Vel-Alciac si afluentul sau,
valea Cheeliu-Chioi. Pe muchiasa
trece hotarul despartitor Intre
satele Enisala $i Visterna, precum
si drumurile comunale Visterna-Jurilovca
i Visterna-Can-
65

BlUIUC-ORMAN-CULAC 484 BIULBIUL
li-Bugeac. Atinge o inAltime de
180 metri, dominind asupra piraielor
mentionate mal sus. Este
acoperit in cea mat mare parte
cu pAdurT frumoase, $1 numal
pe la poale se aflA ceva finete $1
izlazurr, precum $1 tufAri$urT ce
apartin comuneT Canli-Bugeac.
Biuiuc-Orman-Culac, vale, in
jud. Constanta, partea sudicd
a plA$eT Silistra-Nota $i cea asariteanl
a comunel Regep-Cuius.
Se desface din poalele apusane
ale dealuluI Simtr. - Iol -
Bair, $1, mergind printre acest
deal la N. $i Uzun-Bair la S.,
se dirige spre apus, numaT prin
pAdurT $i se deschide in valea
Calaigit-Regep-Cuius.
Biuiuc - Osen -Bei -Tepe , vilf
de deal, in judetul Constanta,
partea rIsdriteand a pasa Hir-
$ova $i a comunef Calfa, pe
muchia dealuluT Sulugeac-Bair,
la 2 kililometri spre S.-E. de
satul Calfa. Are 243 m. li dominA
prin inAltimea sa satul Calfa,
pirlul Topologul, valea Sulugeac-Dere
$i drumul Calfa-
Dulgerul. La poalele sale sudestice
se \ad li azI ruinele sataita
Osen-Bel, azT Sili$tea.
Biuiuciu, l'aovad, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Nou5., pe
teritoriul comund urbane Cuzgun
$1 anume pe acela al cdtunului
sAil Cara-Amat, Este situatá
pe una din ramificatiunile
nord-vestice ale dealulur Mulver-
Acceuci, in partea rasdriteanA
a plA$eT si cea sud-esticA a comuneT,
la 2 kil. spre S.-E. de
satul Cara-Amat. Are o inAltime
de 183 m. E punct strategic important,
dominind satul Cara-
Amat, drumurile comunale Urluice-Cara-Amat
; Ghiol-Punar ,
Cara -Amat, Urluia-Nastradin ,
valle Sat-Culac, Cara-Aci-Alcea,
Cuiu-Culac $1 Diudiutliuc-Cucuciuc-Alceac.
Este acoperità numaT
cu pAdurr.
Biulbiul, emane', ruralei, din jud.
Constanta, plasa Medjidia. E
situatI in partea centralA a judetultli,
la 36 kil. spre S.-V. de
ora$ul Constanta, capitala districtuluI,
$i in cea meridionalA
a plA$er, la 16 kil. spre Sud-Est
de orA$elul Medjidia, re$edinta
el, tuteo vale ca o pilnie, dintre
dealurile Culac-Bair $1 Biulbiul-Bair.
Se marginete la miazA-noapte
cu com. Alacapi $1 Medjidia
(ora5u1) ; la miaz5.-zi cu com.
Osmancea (pl. Mangalia); la E.
cu com. Murfatlar (plasa Constanta)
$i Osman-Faci (pl. Mangalia);
la V. cu com. Mamut
Cuius $i Copadin (plasa Constanta).
Solul e accidentat de culmile :
Medjidia la miazd-noapte i Biulbiul
la miazA-zi.Principalele dealurT,
carT brAzdeaza com., sunt :
Medjidia (III m.) la N.; dealul
Tabia-Frantuzeasa (1 1 1 m.) la
N.-V.; dealul Odagi-Bair (127 m.)
la N.-V. ; dealurile Bei-A slan-
Bair I, Bei-Aslan Bair II (127
in.) la V.; dealurile Bair-Biulbiul-Chiuciuc
(130 m.) la S.-V.,
Ciobanisa Bair, la S; Mangalia-Culac
Bair la E.; Chiuciuc-
Murfat (89 m.), Cara-Acic-Bair
(112 m.) Endec-Cara-Chioi (I 21
in.) la N.-E. ; apor prin interiorul
comuneT (cAci cele precedente
sunt pe la hotarul el) avem dealurile
: Cara-Chioi-Bair (127 m.),
*eit-Iurtluc-Murfat (129 m.), Orcen-Mezarlic
(133), Orcen-Bair,
Sulmec-Patlagan, Chiuciuc-Biulbiul-Bair
$1 Buluc-Bair. Aceste
dealurT sunt acoperitP, casi cu
finete, carT cu semAnAturI. Din
distant5. in distantd, sunt numeroase
movile artificiale, printre
carT deosebim : Endec - Cara-
Chioi (112 m.) la N.-V., Cara-
Acic-Alcea (1 i 1 m.) la N., Ciatal-Tepe
(127 m.) la N.-V., Idres-
Ghermes (127 m.), Chiuciuc-Biulbiul-Nord
(127 m.) la V., Chiuciuc-Biulbiul-Sud
(139 ni.) la S.-
V., Curt-Baba-Iuc (93 m.), Endec-
Tepe (132 m.), Cara-Tepe (131
m.), prin mijloc $1 spre rAsArit.
Sunt 287 plugarr, carT art 347
plugurT (127 Cu bol", to cu cal),
1 ma$inA de treerat cu aburT,
1 nia.$1nA de semAnat, 9 ma$inT
de secerat, 6 ma$inI de bAtut
porumb, 113 grape de fier, 221
care $i c5.ruté (24 cu bol, 197
Cu cal), 3 ma$inT de vinturat,
I de cosit. Sunt 109 puturT
(106 prin sate, 3 pe cimp).
Locuitorir art 13264 capete
de vite, din carT : .571 caT, 1308
boT, 5 bivoli, 16 magan, 11297
oT, 31 capre $i 32 porcI.
Sunt 2 morT de vint. Comerciul
e activ; se face pi-in gara
Murfatlar, la 14 kil. spre N.-E.
$1 consta in import de ma$inT
agricole, manufacturT, bäuturl
spirtoase $i in export de cereale,
vite (bol; ol), linl. cu produsele
eT, brinzeturT, etc.
Budgetul e la veniturr de
6230 leí, la cheltuell de 3590 la
CM de comunicatie sunt : drumul
judetean Mangalia-Medjidia,
ce trece prin satele Biulbiul-Biuiuc
$i Endec-Cara-Chioi ; apoi
dru murT vecinal e spre satele : Cobadin,
Osman-Faci, Osmancea
direct, Murfatlar, Alacapi, Cochirleni,
Mamut-Cuius, Agemler,
etc., unind $1 catunele intre
ele.
Sunt in comuna* 7 geamiT cu
7 hogT, 4 in cltunul Biulbiul-
Mic, $i cite una in cele-l-alte
cAtune.
coalä este una singurA, mixta
rura15., in cdtunul Biulbiul-Mic.
Are ¡o hect. Cu 1 invätltor, 28
elevT inscri$T(17 lidetT $1 it fete).
Mal sunt 6 $colI musulniane, pe

BrULBWL-BUIUC-BAIR 435- .1111ULBIUL-MARE
lingg geamiT, 3 in cdtunul Biul
biul-Mic i cite una in cele-lalte
cdtune.
La 2 kil. spre N.-V. de Chiuciuc-BiulbiulsuntruineleunuTsat,
Ro$ian, distrus de mult ; la N.,
pe lingd satul Endec-Cara-Chioi
trece valul mic de paimint, anterior
celuT fd.cut de Traian.
Principalele vAT sunt : Biringi-
Medj idi a-D ere $i Ichi n gi -Med j
di a-D ere, la N.-V. ; Biuiuc-Dere,
Scid-Curt-Culac, Odagi-Culac
Bei-Aslan-Culac-Dautlar, la apus;
Ciobanisa-Dere, la S.; Sarapci-
Dere unità cu Ebe-Chioi-Ceair
la S.-E. ; Cara-Suluc-Dere si Serpla-Culac,
adiacente ale vder Carasul,
la N.-E. Ele el apd numaT
primdvara.
Cdtunele, carT o cornpun, sunt
patru : 1. Biulbiul-Biuiuc, re$edinta,
spre S.-E., pe platourile
Cular-Bair $i Biuluiuc-Biulbiul-
Bair ; 2. Biulbiul-Chiuciuc, la 3
kil. spre S.-V. de re$edintd, 'filtre
dealurile Orcean-Bair la N.-V.
Bair-Biulbiul-Chiuciuc la S.-E.;
3. Murfat-Chiuciuc san' Turc-
Murfat, la 5 kil. spre N. de re-
$edintd., pe valea Cara-Subecdea,
intre dealurile Chiuciuc-
Murfat i Endec - Cara- Chioi ;
4 Endec-Cara-Chioi, in partea
nordicd a comunei, la 7 kilom.
spre N.-V. de re$edintd, pe un
cot al dealulur Cara-Chioi-Bair.
Suprafata sa este de 123 kil.
pdtratT, sat112384 hect., din carT :
75 hect. ocupate de vatra satuluT,
Cu 237 case, iar restul impartitintre
locuitorT, carT ad 8863
hect., $i statul, Cu proprietariT,
3410 hect.
Populatiunea comuneT este de
331 fatal% cu 1458 suflete, impArtitddupd
cum urmeazd: dupd
sex : 783 bdrbatT, 675 femei ;
dupd starea : 803 necdsatoritT,
604 asatoritT, 51 vaduvT;
52 stiti carte, 1406 nu $titi.
Sunt 1419 cetd.tenT RominT,
39 supug strainT ; 434 crestinT
ortodoxT , 1024 mahometanT;
287 agricultori, 4 Comercian,
29 avind alte profesium.
Sunt 620 improprietariti, IO
neimproprietaritf.
ContribuabilT sunt 320.
Din cele 12348 hect. intinderea
comuna sunt: 75 hect.
vetrele satelor ; 12273 hect. teren
productiv, din carT : 7034
hect. loc cultivabil, 5814 al locuitorilor
$i 1190 al statuluT cu
proprietariT; 4926 hect. loc necultivabil,
2736 al locuitorilor
$i 1220 al statuluT cu proprietarir;
313 hect. izlaz al locuitorilor.
Biulbiul-Buiuc-Bair, deal, in
judetul Constanta, partea sudicd
a pld$eT Medjidia, i cea centralä
a comuneT Biulbiul. Se desface
din dealul Chiuliuc-Bair. Se
intinde spre apus, lineo directie
generan. de la N.-E. spre S.-V.,
printre $irul ulmec-Patlagan la
apus $i valea Ebe-Chioi-Ceair la
rdsärit. Are 142 111. $i domina
satul Biulbiul-Mare, asezat la poalele
sale rdsdritene. Este acoperit
cu finete $i semdnaturT.
Biulblul-Chluciuc, deal, in judetul
Constanta, partea sudicd
a pld.$eT Medjidia $1 a comuneT
Biulbiul. Se desface din dealul
Biulbiul-Biuitic. Se intinde spre
miazd-zi, lateo directie generan.
de la S.-E. spre S.-V., printre
vdile Nalciac-Dere, la apus, 11
Ebe-Chioi i Ciobanul, la rdsdrit.
Are 137 m., dominind satul Biulbiul-Cuciuc
a$ezat la poalele sale
nordice; e acoperit cu semá-
Biulbiul-Chiuciuc, vid' de deal,
inalt de 137 m., la i kil. spre
S. de satul Cu acela$T nume, pe
care II domina.. Este acoperit cu
verdeatä.
Biulbiul-Chiuciuc, mimad, in judetul
Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul comunei urbane
Medjidia. Este asezata pe culmea
dealului Bel-Aslan-Bair, avtnd o
ináltime de 127 metri. E vil-ful
cel mal inalt al acestuT deal
serveste de punct trigonometric.
Este asezat in partea de
S. a piase si a comuneT si domina
valle Dichili-Tasli-Dere si
B ei-Aslan-Culac-Dau dar, precum
si cat. Rosian i drumurile, care
trec pe la sudul sAU, ducind
de la Rosian la Mamut-Cuiusu,
si de la Rosian la Molceova.
Biulbiul-Chiuciuc, movild, in judetul
Constanta, sudul plAseT
Medjidia, pe teritoriul comuneT
rurale Biulbiul. Este asezata pe
culmea dealuluT Bair -Biulbiul-
Chiuciuc. Are o înaltime de 130
metri si serveste ca punct trigonometric
de a II a categorie.
Prin tnaltimea sa domina. comunele
rurale Chiuciuc-Biulbiul si
Copadin, precum si valea Nalciac-Dere
i dealul Copadin. Pe
Ja nord-vestul sdu trece drumul
Copadin-Ciuciuc-Biulbiul, pe la
S. trece drumul Copadin-Elibe-
Chioi si pe la rdsarit drumul
Chiuciuc-Biulbiul- Ciobanisa - A.
gemler.
Biulbiul-Mare, sat, 'in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul de
resedintä al comuneT Biulbiul.
Este situat In partea sudica a
plaseT, i cea sud-esticä a comuneT,
pe valea Serpla-Culac.
E inchis, la N. de dealul Culac-
Bair, la V. de dealul Biulbiul-
Biuiuc, si la S. de dealul Ebe-
Chioi-Bair. E sat adunat, Irisa
mic, Cu casele nu tocmaT bine
zidite. Are o suprafata de 2710
hect., din care 26 hect. ocupate
de vatra satuluT, Cu 46 case
gradinele locuitorilor. Populatia
este de So familiT, Cu 36

BIULBIUL-MIC 436 BEVOLARI
suflete, maI totI Turci, ocupindu-se
cu pdstoritul si agricultura.
De la el pleacà o n'ultime
de drumurT la satele invecinate.
La 2112 kil. spre N.-E. de el, se
väd ruinele
Biulbiul-Mic, sat, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, cätunul comune!
Biulbiul, asezat in partea
merdionald a plásei si cea sudvesticá
a comuna, la 3 kil. spre
S.-V. de catunul de resedinn,
pe sesul Sulmec - Patlagan, ce
este Inchis la N. de dealul Biulbiul-Biuiuc,
la E. de dealul Ebe-
Chioi, la S. de dealul Biulbiul-
Chiuciuc, si la V. de dealul Orcean-Bair.
Este maI mare si mal
bine ingrijit ca precedcntul. Are
o suprafatä de 3634 hect., din
carl 26 hect. ocupate de grädinele
locuitorilor vatra satului,
Cu 119 case. Populatia
este de 155 familii, cu 683 suflete,
in majoritate TurcT i Tätaff,
carT se ocupa cu cresterea
vitelor.
Bivolari, com. rur., jud. Iasi, In
capátul de N. al pläsei Turia,
In marginea de S. a jud. BotosanI,
situatà pe valea Prutului
intinzIndu-se de la N. spre
S., paralel cu rIul Prut. Terenul
sal se ridicd treptat spre partea
de V., si e acoperit de lanurI,
ogoare si imase, lar In
partea de E. pe ses pina in
marginea Prut sunt : finetele,
pä.durile si satele. Pämintul
produce tot soiul de cereale;
vi! i livezI sunt foarte putine.
Comuna este formatí din satele:
Bivolari (tirgusor), Bivolari
(sat), Buruenesti, Solonetul,
Tabdra-Mänästirei,
Cornul-Ncgru si Ridäräi.
Are o populatie de 821 fan'.
sat1 2873 loc., din cari peste
moo sunt EvreT. RominiI se ocupá
cu agricultura si cresterea
vitelor. In com. se alga: cincI bis.,
deservite de 3 preotï, 5 clnaretT
si 3 eclesiarcr; treI scoll cu 3 inväntorr
si o inväntoare, si cu
o populatie scolara de 148 elevi,
115 btletr si 33 fete.
Prin mijlocul comunei trece
soseaua judeteand Iasi-Botosani.
Buclgetul e de 11858 le! 48
banI la veniturI i ii8ir le! 72
bani la cheltueli.
Numärul vitelor se urca la
8800 cap!, din cari : 2596 vite
mar! cornute, 448 ca!, 4744 o!,
939 rlindtorT si 33 capre.
Bivolari, tirgufor, juil. Ia.si, Infiintat
In 1834. Se afld in partea
de S. a com. Bivolari, pl.
Turia, situat pe valea si malul
drept al riuluT Prut, la o clepärtare
de 43 kil. de orasul Iasi.
Prin mijlocul tirgusoruluT trece
soseaua judeteanä Iasi-Botosani.
Are o populatie de 338 familii
sati 1206 locuitori, din caer peste
t000 sunt EvreI, ocupinduse,
parte cu comerciul, parte cu
meseriile, ca : croitoria, ciobotária,
etc. ; parte fac comercia
ambulant prin satele limitrofe,
cumpärind : vite, producte, pasärI,
m'A', etc.
Acest tirgusor este resedinta
atit a comunei Bivolari, cit si a
pläsel Turia. Are: o biseria, zidita
la 1838 de familia Ghica,
si servitä de I preot si 2 cintdretI;
o scoalä de bäetI, infiintatd in
1865, frecuentan' de 83 elevi, cu
2 Invantorr ; o scoald de fete, infiintatä.
In anul 1881, frecuentan'
de 26 eleve. Se mal' afta:
aici: cancelaria comuner, a subprefectureI,
expe.ditia postalä,
cazarma dorobantilor pentru paza
frontierei si un spital judetean.
In margina de E. a tIrgusoruluI
se aflá casa proprietäter,
zidire mare si frumoasä.
Numärul vitelor e de 2672
capete, din carI: 324 vite marr
cornute, 141 cal', 2052 of, 33
ca.pre si 122 rimatoff.
Bivolari, sat, in partea de E. a
comunei DIngeni, pl. Jijia, jud.
Botosani, pe valea PirluluI-Hritculni.
Are o suprafatä de 1072
hect., din carI 52 hect. pädure,
si o populatie de 24 familii, cu
upo suflete, din carI 16 contribuabilI.
Are 2 iazuri pe Piriul-HritculuI.
In acest sat se aflä 89
vite cornute, 18 cal', 216 oI, 16
porcI; 16 stupY.
Bivolari, sat, jud. Iasi, com. Bivolari,
pl. Turia, care in vechime
se numea Bradul. E situat pe malul
drept al Prutulta, aläturea cu
tIrgusorul Bivolari. Are o populatie
de 129 familif, sati 471
locuitoff RomlnI, carl se ocupg
cu agricultura si cresterea vitelor,
, iar in timpul erneI cu
pescuitul.
Numarul vitelor e de 3022
capete, din cati: 837 vite mar!
cornute, 103 cal', 1667 o!
4r5 rItnátorI.
Bivolari, localitate, pe marginea
Oltului In jud. Arges, pl. Lovistea,
pendinte de com. rur.
Jiblea, aproape de mändstirea
Cozia, din jud. Vilcea. Numirea
localintri fi vine de acolo, cd aci
era mal' nainte bivoldria cäluolrilor
de la Cozia. AicI s'a descoperit
In timpul din urmä un
izvor termal foarte puternic, de
270 si In apropiere de acest
izvor s'a scos la luminá, In vara
anului 1887, ruinele unor
ro mane de piatrá cioplitä
de cdrdmizT, intocmaI construite
d'upe acelasT plan ca si baile
dezgropate in Italia. In ruinele
clklireI s'ad gdsit numeroase
färámaturr de oale si de sticlä
groasä, precum si mai multe
monede romane de aun, de ar-

BIVOLARI 437 BIVOLUL
gint si de bronz, toate anterioare
saü contimporane cuceririT
Daciel de RomanT. Apele minerale
de la BivolarI ad un viitor
asigurat, de oare-ce sunt
singurele in Rominia, care sa
fie termale.
Bivolari, mahala, in com. rur.
Glogova, plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Bivolarilor (Valea-), vale, pe
mosia Bivolari, com. Dirigen',
pl. Jijia, jud. Botosani ; se intinde
spre Sud de satul Bivolari
si e udata. de Pirlul-Hrit-
culuT.
Bivolarul, pisc, comuna Romani,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
Bivola§, pddure (vezT
padure), com. Pomirla, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
Blvola§, piria, la nastere de pe
teritoriul comuneI Hiliseul, pl.
Cosula, judetul Dorohoid ; trece
prin satul Hiliseul-Curt si se
varsa in 1.1111 Jijia.
Bivoläria, deal, com. Pascani,
jud. Suceava.
Bivoläria, poiand, in padurea
Deleni,. com. Deleni, pl. Cosula,
jud. Botosani.
BivolAria, poiand, in com. Pascani,
jud. Suceava, strabatuta
de 011111 Ermolia.
Bivoläria,vad, pe riul Calmatuiul,
la N.-V. com. Putineiul, jud.
leorman ; este punct de ho. tar
al paminturilor locuitorilor improprietariti
la 1864.
Bivoldria-Ruseasci,peidure de
fag si stejar, in com. Brosteni,
jud. Suceava.
BivolärieI (Välceaua-), valcea,
izvoreste din dcalul Baloiul, comuna
Surpatele, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, si, dupa ce se impreuna
cu Valea-SucetuluT, in
dreptul laculuT Vetelul, se varsa
in riul Otasaul, cam in mijlocul
comuna Surpatele.
Bivolile, com. rur., in partea de
N.-E. a plaseT Prutul-d.-j., jud.
Dorohoid. La 23 kil. de Saveni,
resedinta plasilor Baseul si Prutul-d.-j.
si la 45 kil. de Dorohoid.
Este formata din satele
Bivolul-Mare i Bivolul-Mic. Are:
360 familif, Cu 1262 suflete ; biseria.
Cu I preot, 2 cintaretT
I S'Un-lar ; I scoall Cu I invatator
frecuentatl de 32 elevI;
797 hect. 66 ariT pamint al loc.;
3948 hect. 81 ariI cimp ; 8 iazurI
si 4 pog. vie.
Budgetul com. in 1889-90
a fost de leI 3120, banT 40 la
veniturT si de leT 3043, banT 40
la cheltuelT; lar in 1890-91 de
leT 2922 la veniturl si de leT
2878 la cheltuelf.
Vite marT cornute sunt 86o,
oT 160o, cal 280, porcr 230 si
stupI 210.
Bivolilor (Lacul-), lac, in com.
si cat. Laposul, jud. Buzad. Are
multa trestie i iperig.
Bivolita, com. rur., in pl. TirguluT
pe valea CiineluT, jud. Teleorman
; are un catun Marita.
Se invecineste la N. cu com.
Virtoapele, la S., si in foarte
mica apropiere, Cu catunul tefanesti,
al comund Antonesti, la
Est cu hotarul com. Orbeascad.-j.
si la Vest Cu catunul Cetatea
al com. Antonesti.
Suprafata comuner, dimpreuna
cu a mosiilor aflate pe dinsa,
este de 1700 hect. Mosia Cu
acelasi nume apartine maT multor
proprietarI: D-1 C. Butcu-
lescu are 175 hect. arabile, 14
hect. padure si 15 hect. izlaz
finete. Statul posea 500 hect.
arabile, 300 hect. padure si 20
hect. livezT si /Mete. Din mosia
statuluT s'a vindut o parte locuitorilor
in loturT. In padurea
Bivolita se gasesc lemne de stejadea,
ulm, artar si altele.
Viile din comuna sunt in 'intindere
de 2912 hect. Solul
este negru-vegetal i foarte priincios
agricultureI.
Populatiunea comuneT dimpreunA
Cu a catunulur este de
558 suflete, din carT 177 capT
de familie si 136 contribuabilf.
Numarul vitelor din comuna
si cAtun este de 1772 capete,
din carT 385 vite cornute marT,
98 caT, 1183 of i 106 porcl.
Budgetul comund este de
3120 leT, 20 banI la veniturT
2257 leT, 75 banT la cheltuelf.
Are o scoala la care urmeaza
17 elevT; o biserica servita de
un preot, un cintaret si un paracliser.
Se leaga cu com. Orbeascad.-j.,
cu com. Calinesti si Cu
cat. Cetatea prin sosele vecinale.
Proprietatea statuluT a fost
a mandstiref Caldarusani. Cat.
Marita poarta si numirea de
Afu mati.
In apropiere de comuna, spre
N., este o magura malta de 7
m. i larga de 50 in., numita
Magura-luT-Teaca..
Bivolita, loc Lgolat, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, 'filtre satele Guija
Camarasul.
Bivolul, deal, jud. Iasi, in com.
Buznea, pl. Cirligatura, numit
ast-fel, fiind-ca pe el a existat
o velnita, In care se intretineau
mult1 bivolT. Acest deal este
scurt si se intinde din hotarul
judetuluT Roman, pana printre
dealurile Scaiul i Prosia.

BIVOLIJL 43F1 BIVOLUL-MIC
Bivolul, girlä, In jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comuneT
urbane Sulina, in partea de rasarit
a plaseT si de mijloc a comtineI;
servd de scurgere unta
raje lac (6 hectare) de pe malul
mareT in gira Imputita ; are
o lungime de 4 kil. i curge
numar prin stuf.
Bivolul, movilä mare, jud.
la marginea de Vest a satuluT
Surdila-Gaiseanca, lingä calea
ferata Faurer-Fetesti.
Bivolul-Dalia, munte, jud. Suceava,
tare comunele MAlini,
Boroaia si jud. Neamtu, avind
1534 metri d'asupra niveluluT
mariT.
Bivolul-Mare, ce se numeste si
Bivolul-Latesculul, sat, pe
mosia cu asemenea numire, comuna
Bivolile, plasa Prutul-dej.,
jud. Dorohoiti, asezat pe ambele
laturT ale piriuluT Volovatul.
Are o populatie de 200 familif
i 800 suflete. Asezarile
satenilor sunt mal mult bune ;
unele ati livezuT, altele gradine.
Biserica cu patronul Sf. Mihail
Gavril, servita. de I preot,
2 cintaretT, I palamar, , este
mica, de lemn i tencuita ; nu
se stie de cine si dind e fácuta.
Scoala, Cu I invatator si 32 elevT,
are un local bun fa'cut de
comuna. Calitatea pamintuluT
este mal in total burla. SateniT
improprietaritI ají 597 hect.,
75 arir; iar proprietariT mosieT
art 2846 hectare, 25 ariT cimp.
IazurT, pe intreaga mosie, sunt
7, din carT acel a luI Boldur
este mal mare, avind 8 hectare
63 ariT intindere, cu pestI
frutnost i racI bunT. Viea de
pe mosie este de 4 pogoane.
Piraie principale sunt : Volovatul
i Pustoaia.
DrumurT mal insemnate : acel
de la RAciduti, ce duce prin Mileanca
la Dorohoiti, i acel de
la Darabani, ce duce prin Putureni
la Stefänesti.
Hotarele mosieT sunt : Bivolul-Mic,
Darabani, Pältinisul, Ivancauti,
Horodistea, Radiul si
Racläuti.
Bivolul-Mic, ce se numeste
Lipan satí Spinoana, sat, jud.
Dorohoili, pe mosia cu asemenea
numire, comuna Bivolile,
plasa Prutul-d.-j. Are T60 fam.,
cu 462 suflete.
Calitatea patnintulur e mar In
totalitate huna_ SateniT lmproprietaritT
ati 197 hect., 25 ariT;
proprietarir mosieT ati 1102 hectare,
56 ariT. Iaz este unul de
mica intindere. Piraiele, ce trec
pe mosie, sunt Volovatul si Pustoaia.
DrumurT principale : acel
de la Mioreni la Mileanca,
acel de la Bivolul-Mare la
Cotusca.
Hotarele : Bivolul-Mare, Cotusca
si Mioreni.
La anul 1649 (7157) TatariT
CrimuluT , intorcindu-se de la
incursia ce facusera In Polonia,
intrara in Moldova si fäceati stricdciunT.
Vasile Lupu Vocia luind
cunostinta de aceasta, ordonal
la capitanT a lua ostirT, a lovi
hoardele talare si a le scoate din
tara. Intimpinind RominiT, pe
TätarT la satul BrItuleni, in Basarabia,
incarcatr de prazr
fi lovirä cu furie pe neasteptate,
calea si pe
la Läpusna, le luara. prazile si-T
alungara din tara. Hanul cu
mirzaciT se miniara i luind
invoire de la Turcl, se intelesera
cu Hmil, Hatmanul Cazacilor, si
in 165o (7158) intrara pe doua.
locuri in Moldova, raspindind
focul, pradarea, robia i moartea,
ca räzbunare. Corpul, ce o:pucase
pe la Soroca, coprinse
In drumul sati : Iai, Cirligatura,
Hirläul, Dorohoiul, Suceava, Cernauti
i Hotinul, devastind to.
tul, läsind pral in urna sa. In
asa grele imprejurärl, multe case
boerestI s'ati prapaclit, cind luara
pe jupineasa StolniculuI Miron
Ciogolea si pe Stefan Murgulet,
panfintean vestit al CernautuluT,
unde ati i pierit. (cLetop.» tom.
I, pag. 313 si 323).
La 1670 (7178) Octombrie
15, prin act formal, ocinile din
Pdrhauti i Mardtei, cu tot venitul
lor, al MareluT Armas Toader
Murgulet, din familia emigratä
in Polonia, si a juptnesel
luT, imparta intre Ionasc
Balus Vel-Pircalab i Tudose
Dubati Biv-vel-PircAlab. (c.Arh.
Ist. Rom.x. tom. I, pag. 248).
La 1681 (7189), Duca-Vocla,
In a 3.a Domnie la Moldova,
ca lacom ce era, scoase pe tara,
marr darT, care cu grele chinurT,
bataT i inchisorT se implineau.
Pentru aceasta, pe Vornicul
Toader Palade, Spatarul Tudose
Dubati i Spatarul Chiriac Sturdza,
1-arr pus in fiare la inchisoare,
la SeimenT, tinindu-I pana ce ad
platit asile; pe Vistiernicul Ursachi-cel-Bogat,
dezbracat gol,
l'a legat de un stilp in ger, pana
ce a dat 250 pungT de banl;
pe Vistiernicul Isar si pe Vornicul
Sipoteanu, dezbracap gol
unsT Cu miere, tinut legay(
de stilpT a-I m'inca mustele,
pana ce ciadurá baila.; pe jupineasa
luT Stefan BrAescu, a MedelniceruluT
Bucium si a Comisulul
Stamate, murindu-le boeril
de asa necazurT suferite, le tinea
ziva legate la puscT si noaptea
le da la inchisoare pe seama
seimenilor, pana ce ati platit
banil. In asa grele imprejurarT,
ati fugit in Polonia spre a sta
pana. in vremurl bune : Spatarul
Dubati, Stolnicul Neniu, Medelnicerul
Motoc, Armasul DrAgu-

BIVOLULUÌ (LACUL-) 439 BICUL
tescu, Logoffitul NicolaT Murgulet,
Medelnicerul Savin si C.
Sbierea. («Letop», tom. II, p. 23).
Bivolului (Lacul-), lac, pe teritoriul
comunel Saelele, jud.
Teleorman, la hotarul mosieT cu
acelasi nume ; se intinde pänà
spre mosia Uda-Clocociovul.
Bivolu/ul (Muchia-) san Dealul-Mare,
colina, In com. Grabicina,
jud. Buzdti, pe hotarul
cät. Manesti.
Bizdadelei (Casa-), (Beizadei.golattY,
In com.
Goidesti, cät. Virlam, jud. BuzAil,
pe malul sting al rluluf
Bisca-Rozilef, situatd inteo frumoasä.
pozitiune. Fostá a luf
Costache Ghica, vechig proprietar
al munteluT Penteleul.
Bizdadelei (Valea-), (Beizadelei),
vale, In com. Gura-SarAjud.
Buz5.0, care desparte
mosiile Brinzeasca, Bengescu
Nenciulesti-MosnenT; Incepe din
muntele Ciuhoiul si se scurge
In pirlul Särata.
Bizdadelelor (Putul-), (Beizadelelor),
loc isolat, in comuna
Gura-Sdratir, ea. Izvorul-Dulce,
jud. BuzAA. Are 3 puturl alAturate,
situate pe malul sting al
Arad Bizdadeaua.
Bizdina, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde, la E. de satul
Balta-Verde. Intr'Insul se varsä
pir. Circea, unit cu pir. FAcIile.
Acest lac se scurge in riul Jiul.
Bizighe§ti, sat, com. Fdurei, pl.
§usita, judetul Putna, situat pe
&la din stInga Putnei, la 5 kil.
spre N.-E. de FAurei.
Are o bisericA filialä, cu hramul
Adormirea.
Scoalä nu se aflä In sat. Din
Io copir, in virstä de a o frecuenta,
urmeazd 6 la scoala din
Fdurei.
Comunicatia se face prin sosele
vecinale, care leagd satul,
la S.-V., de Balta-RateT, la S.
de Fäurei, peste riul Putna,
la V., traversind linia feratä. Focsani-Adjud
si soseaua nationalä,
ce leagd Focsani cu nordul Molc/ovef,
de satul Grozesti.
Satul Bizighesti, cu vadurí de
moarä, pe girlele Putnef, i cu
viT, apartinea In 1776 lui Manolache
Bogdan, biv-vel Paharnic.
In 1803, satul apartinea VistierniculuT
Iordache Roset, dupä
cum vedem în condica liuzilor
facutA pentru Domnul Moruzzi.
Bizirichia, pätture, la N. comuna
Gherghita, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Bictieni, fost sat, jud. Teleorman,
Ia locul unde s'a format in urmA
orasul Alexandria. Mosia pe care
se afla situat satul purta acelasT
nume i tinea de Mitropolie.
Biclana, vale, in com. rur. Slasomatul,
plasa Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Biclesul, com. rur., asezatA, in
partea de mijloc a plAser Dumbrava,
jud. Mehedinti, la distanta
de 48 kil, de orasul Turnul-Severin.
Situatä parte pe Valea-BiclesuluT,
ce duce la Albulesti,
parte pe Dealul-BiclesuluT,
formeazA comuna cu satul Smadovicioara
i mahalalele Branistia
i Sälistimta.
Se märgineste : la E. cu comunele
si Albulesti ;
la S. cu comunele Corzul si Petra;
la V. cu com. Podul-Grosuluf;
la N. cu com. Adunati-
TeiuluT. Este resedinta pläseT
Dumbrava.
Aceastä comunä are 321 con-
tribuabilf, din 1855 locuitorf, locuind
in 44.1 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. Calitatea pämintuluT
este bunl. LocuitoriT
posea 65 plugurf, 126 care ca
bol, 16 cArute cu cal, 200 stupi.
Are : o bisericA, deservitA
de cu un ,preot i dof cIntäretT
; o scoald cu un invätdtor,
frecuentatä de 24 elevf si 2 eleve.
In com. sunt 5 circiumr.
Budgetul este de 2695 lei la
veniturT si 2590 leT la cheltuelT.
Vite sunt : 756 vite marT cornute,
41 cal, 506 of si 720 rimAtorf.
Prin aceastà comunä trece soseaua
judetanä, numitA Culmea-
DumbräveT, ce porneste din soseaua
nationall, in dealul Balota
si duce in jud. Dolj, strAbaltInd
pl. Dumbrava.
VAile din aceastA comunä. sunt:
FAgetul numit si Orasul-Fägetul,
Ogasul-de-la Minesti si Matca
sati Valea- Biclesuluf, care
este maT insemnata.
deal, acoperit parte cu
vif, parte cu pAclure si parte loc
de muna., In com. rur. Biclesul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Biclesul, vale, ce duce la com.
rur. Albulesti si pe care este
asezatä com. rur. Biclesul din
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bicul, numit si §endreni, sat,
jud. Vasluit, la E. si la 3 kil.
de satul Ipatele, de care se
desparte prin dealul Holciul.
Are, Impreunä cu satul Cioca-
Boca, care este aläturea, 1298
hect. si o populatie de 20.0 famili,
sal*" 680 suflete.
.LocuitoriT, se zice, sunt venitT
aja din Bucovina, de la un sat
numit §endreni.
Vite: 125 vite marT cornute,
400 oT, 5 capre, 22 caT, 30 rimatorT
i 40 stupT.

BiCUL 440 BILCA
Bicul (Bica-lui-Gherman), locuinpi
izolatä, pl. Sabarul, com.
Popesti-Bicul, jud. Ilfov. Ad sunt
asa numitele stdvilare. RIul Dimbovita,
la Bicul, se imparte In
trd: o parte alimenteaza filtrele,
caer indestuleaza conductele subterane
din Bucuresti, a doua
se transmite prin canal in Cioroerla
si a treia trece prin Bucuresti.
Bidilita, sat, numit si Crive§ti,
pe molla cu acelasI nume, din
com. Lespezile, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Suceava. Este strabatut de
pirlul de la care si-a luat numele.
Numard 103 case, populate
Cu 109 capI de familie, sau
453 suflete, din carr 227 barbatI
si 226 femd. Din acestia
sunt 15 stráinI. Contribuabill
sunt 110. Vatra satuluI ocupa
suprafata de 13 fiad, 75 prajinr.
Parte din rnosie e proprietatea
statuluI si parte a D-lor C.
Gheorghiadi, Gr. Andrei si E.
Vlahu. Are Intindere de 590 &id,
din carI 362 cultivabile , 6o
padure, 120 finet si resta' loe
nefolositor. Improprietaritt sunt
14 fruntasI, io mijlocasI i io
codas)", stapinind Izo ala Are:
o biserica, cu patronul Sf. Voezidita.
la 1841, servia fiind
de un preot si un cIntaret ; o
scoalä rurala mixta, cu un luya-
Valor plata de comuna si frecuentata
de 30 scolarI. Scoala
e Improprietärita Cu 5 hect., date
de arendasul mosier statulul.
La 1803: cArga.ti BorsoaeI ot
Crivesti numáraá 4 liuzI, pldtind
bir 48 leI pe an, la carI
se mal adaogati 65 liuzI, plátind
1076 leI bir anual, cer de
pe Hirtoapele a mandstird Probota».
(cUricariul», de T. Codrescu,
VII, p. 247).
Bidinta, pi« in com. Lespezile,
jud. Suceava. Izvoreste din pa.
durea Vladnicul; curge sub numele
de Piriul-RaculuI pana la
moara luI Gr. Andrei, de unde
ia numirea de Piriul-MoareI, continua'
cu acest nume pana in
satul Bidilita, de unde trece pe
sub o bitculi t'a', de la care se crede
ca luat numele, pe care-1
da si satuld. Dupá un curs de
4 kilom. se varsa in Siret, la
locul numit Coasta-Mare. Are
de afluent, din dreapta, Gherghina
si lar din
stinga
Bidilita, tes, al piriuluI cu acest
nume, acoperit cu padure si finet,
jud. Succava. Latimea sa
variaza intre 300-400 m.
Bll (Virful-luf-), milite mare,
gol si pietros, 'intre com. Colti
si Panataul, jud. Buzda.
Biidea, sub-divizie, a cat. Rusia-
Vatul, com. Rusiavdtul, jud. Buza.u.
aldea, izvor, in com. Rusiavdtul,
jud. Buzau ; ese din muntele
Biidea i da In valea Rusiavatul.
Are putind pucioasa.
rnunte, in com. Rusiavatul,
jud. Buzatí, pe malul sting
al riului Buzaá, acoperit de padure.
Pe coastele sale de N.-E.,
in 1821, a fost o crIncena lupta
filtre Turd si EteristI. Intr'o
gusa a sa e situat schitul Cirnul.
Putin maI spre N.-V. are un
drum sdpat in piatra, care duce
In com. Panataul si pe care traditia
Il atribue Doamner Neaga.
Biilor (Dealul-), colini, in com.
Panataul, cat. Valea - FinttneI,
jud. Buzar', formatá din stinci
acoperite de tufáris.
Bijul, girid, izvoreste din Dealul-
Turculur; uda com. Bajesti, }).1.
Riurile, In jud. Muscel, In partea
de N. si se varsa in riul
Bratia, pe tarmul drept.
Bijul, girld, udI partea de V. a
comund Golesti, piusa Riurile,
jud. Musca Izvoreste din Piscul-Stroisor,
aceeasI comuna, sisi
continua drumul prin com.
Bilbiitoarea, izvor, in comuna
Chiojdul-din-Bisca, jUd.' Buzar';
ese din munte Pitica si da In
izvorul 1311131itoarea-Mare.
Bilblitoarea-Mare, izvor, in comuna
Chiojdul - din -Bisca jud.
Buzau ; ese din muntele Pitica,
uda in zigzagurI una din cele
maI romantice poiene i, dupd
ce se uneste cu Bibiitoarea-
Mica i izvorul Pacurita, se varsà
in izvorul Päcura, in apropiere
de punctul Glura-Zmeuhu.
Mica, com. rur., In plasa Raclciuni,
judetul Putna, situatà pe
pIriul Cu acelasI nume, la o distanta
de 18 kil. de sub-prefectura
piase Adjudul -Nou i la
62 kil, de capitala judetuluI.
Marginele acesteI com. sunt:
la S.-E. Cotofanesti, la E. Cornatelul,
la N. Borsani, la V.
comuna Cdiutul, din jud. Bacau,
de care o desparte dealul Mica.
Comuna Inca n'are niel' un
catun alipit.
Populatiunea comuneI, dupa
recensamintul din I 89o, este de
139 capr de familie, cu 568 suflete,
din carr: 284 bärbatI
284 femer. Aceasta populatiune
se impartea ast-fel :
Dupa starea civila: 282 neinsuratI,
din carr : 144 barbatI
138 femer ; 270 insuratI ; 16
vaduvr, din carl: 5 barbatI si
femet
Dupa nationalitate : 567 RominI
i i Ungur.

BILCA 441 BiLCULUI (DEALUL-)
Dupd religie : 567 crestinr-ortodoxr
si I catolic.
Dupd felul ocupaviuner : 164
agricultorT, 2 meseriasT, 2 comerciantr
si 5 profesiunT libere.
tiü carte 12 persoane, II
blrbatT si I femee.
Case de locuit sunt 148.
In comund e o biserica parohialk
cu hramul Sf. Nicolae,
pentru intretinerea cdreia comuna
cheltueste 440 leT pe an.
coall nu se afld in comund,
de si sunt 102 copir, 45 bdetT
si 57 fete, in virstd -de a o frecuenta.
Din acestia 19, 17 bdetT
si 2 fete, urmeazä la scoalele
din comunele invecinate.
Comuna numIrd 118 contribuabilT,
adicd I la 4.81 locuitorT.
In anul 1886 eran 109 contribuitorT,
iar in 1869 erad 117.
Budgetul comuner pe anul financiar
103-94 era la veniturT
2957 ler, 58 banr, si la cheituelT
de 2956 ler, 57 banT.
In 1868-69 era la veniturr
de 1750 leT ; iar in 1885-1886
era la veniturr, 3396 leT si la
cheltuelT 3396 ler.
Teritoriul comuner Bilca, cea
maT mare parte arabil, este mar
cu seamd favorabil culturer porumbuluT.
Livezr de poni roditorr acoperd
o parte insemnatd din teritoriul
er.
Numdrul cultivatorilor a fost
ÌI1 1893 de 134.
El posea : 20 plugurr de
lemn, 47 plugurr de fier si 3
grape de fier.
Vitele aflate pe teritoriul comuner
sunt, dupd ultima numerdtoare
495 capete, din carr:
164 bol, 193 vacr, 120 cal si
18 porcT.
In anul 1893, 116 stupT de
albine ati produs 21 kgr. miere
si I i kgr. ceard.
Viile aü produs 726 hectol.,
in valoare de leT 10890.
6V3. Mando Dictionar Geografio.
In comund. sunt 8 fierdrir,
agrie, 5 pescdrir, 3 morr de
apd, 2 bAcdnir, ii circiume
un debit de tutun.
BilciurT periodice se fac la 29
Iunie. 29 August, 8 Septembrie
si 8 Noembrie.
Comunicatia in comund se
face prin soseaua comunald, care
pleacd. din Adju.d, mergind spre
Nord-Vestul judetulur. In apropiere
trece Erija feratd Adjud-
Tirgul-Ocna.
Mica, statie de drum de fier, judqul
Putna, plasa Rdcdciuni,
comuna Mea, pe unja Adjud-
T.- Ocna, pusä in circulatie la
22 Iunie 1884. Se aflä intre statiunile
Urechesti, 8.5 kil. i Cdiutul,
5.8 kil.
Indltimea d'asupra nivelulur
márir e de 14.4.16 m. Venitul
acester statiT, pe anul 1896, a
fost de 154605 ler si 95 banT.
alca, deal, jud. Baca'', pl. Trotusul,
situat d'a dreapta Cdiutulur-Mare,
din com. Cdiutul.
anca, deal, pe teritoriul comuner
cu acelasi nume, plasa Rdcdciuni,
jud. Putna. Situat pe
hotarul de V. al comuner, dealul
acesta o desparte de com.
Cdiutul, din jude;u1
Bilca, pilla, ce traverseazd comunele
Mica si CoOfánesti, pl.
Rdcdciuni, jud. Putna. Izvoreste
din Gropile-Buddiulur si din izvoarele
de pe apa Tulbure si
se varsd in Trotus.
Acest pida pune in miscare
6 morr, din carr 3 in Mica si
3 in Cotofdnesti.
alca, parohie, formatà din comunele
Bilca i Cotofdnesti, din
plasa Rdcdciuni, jud. Putna, avind
2 biserici : una parohiald,
cu hramul Sf. Nicolae, in Baca;
alta filiald, cu hramul Sf. Gheorghe,
in Cotofdnesti.
Bilca-Bor§ani, jul. Putna. (Vezr
Bilca-Plunesti).
Mica- PAuneqti, mofie a statuluT,
pe teritoriul comunelor Inca
si Plunesti, jud. Putna. Fostd
proprietate a mIndstireT Birnova.
Are o pdclure, in intindere
de 1840 fAlci, impartitd. in 2
cantoane: 1. inca - Borsani, cu
1480 Miel si 2. Paunesti, cu 360
Lemnul ce se scoate de
ad 'in mar mare cantitate este
fagul, dupd care vine mesteacdnul
i apor stejarul. Mosia a
fost arendatd, pe periodul I 880i885,
cu 6600 ler anual; lar pe
periodul 1885 --.-95, cu 4757 ler
anual.
Bîlcilor (Izvorul-), isvor, vine
din com. Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova i in raionul
com. Salcia, se impreund
cu izvoarele Ciuciurul, Oancea,
ainelur, Pdcurer, Stupina-Poper,
Burlacul i Vulpea i formeazd
&la Salcia.
Bilciul-Iancului, in jud. Vilcea.
(VezT Sutesti).
Biloiului (Finttna-), fîntîn, ju
detul Dolj, plasa Balta, com.
Gingiova, acutd de locuitorir
comuner, cdtre anul 1882.
Bilcul, deal, care se intinde dealungul
riulur Arges, spre comuna
Prisibeni-ButurugenT, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, la 21/2 kil.
departe de acest sat.
trup de mofie, nelocuit, pe
proprietatea mandstirer Cdscioarele,
pl. Neajlovul, jud. Vlasca.
Bilculul (Dealul), deal, pe mosia
Hirtoapele, com. Lespezile,

BILCULO (VALEA-) 442 BILDANA
jud. Suceava, parte cultivabil,
parte acoperit de padure.
Bilcului (Valea-), vale, la Sud
de cd.t. Ciocanul, comuna Grádinari,
plasa Sabarul, in jud. Ilfov,
care formeaza un fel de
cerc. Aceastd vale spre satul
FOlcoianca se numeste Salcioarele.
Vara seacd si este acoperitd
de trestie si rogoz.
Bildana, com. rur., pl. Bolintinul,
situatd la sudul jud. Dimbovita.
Se margineste la E. cu com.
CiocOnesti, jud. Ilfov ; la S. cu
com. TOrtasesti i Brezoaia, jud.
Ilfov; la V. cu com. Brezoaele
si Slobozia-Moara, jud. Dimbovita
si la N. Cu com. Vizuresti,
jud. Dimbovita.
Se compune din 2 cáltune :
Bildana si Fundata.
Casele ce alcdtuesc aceasta
comuna sunt asezate pe douti
rindurr de-alungul soseler nationale
Tirgoviste-Fundata.
Suprafata totalá a comuna
este de 1500 hect. Are o populatie
de 748 locuitorT, carT
träesc in 210 case.
E udatd in partea de V. de
Orla Ilfovdtul, cunoscutà aci sub
numele de Maarta i de Ilfov.
Paralel cu aceasta* gira i mal in
apropiere de com. curge viroaga
numitd VOIceaua-Omulur, care
izvoreste mar sus de com. B61teni,
jud. Dimbovita, trece prin
lielesteul Särdarul si se varsd
in girla Ilfovd.tul mal jos de comuna
Brezdea, la confluenta numita
Balcataciul.
In partea de N.-E. a cdt. BUdana
este lacul numit Gogu,
care in timpurT ploioase il mareste
cantitatea aper printr'o
vOlcea numità Barac, ce-1 pune
In comunicatle cu Orla Colentina,
de ling6. Vizuresti.
Resedinta comuner pana in
1896 era in cd.t. Bildana, lar de
atuncT s'a mutat in cat. Fundata.
Afarä de soseaua nationald
Tirgoviste-Fundata, care se impreund
cu soseaud nationall Pitesti-Bucuresti,
la esirea din cat.
Fundata, comuna mal* e strabatutd
de soseaua comunala Bildana-Brezoaele,
Incepind de la
punctul M'inca= i avind directia
de la E. la V.
In comuna e o scoala, care
s'a infiintat la i Septemare 1896,
si doua bisericr : una in cdt. BUdana,
sub numele de Mándstirea-Bildana,
cu hramul Adormirea
si alta in Fundata cu hramulIzvorul-Tamdduirer.
Aceastd
bisericä s'a zidit de decedatul
proprietar Mater Fundateanu ;
ruinindu-se insd, a fost reziditd
la 1815 de paharnicul Dumitru
Persiceanu, cAruia i s'a cuvenit
proprietatea vistierulur Mate!
Fundateanu, in urma casltoriel
ce a contractat cu fiica acestuia,
nume Sultana.
Mal tirziú azind in ruina a
fost rezidita din temelie de Pitarul
Nicolae i Ispravnicul Ion
Prisiceni, terminindu-se in anul
1845, pe timpul domnier luT
George Bibescu, mitropolit fiind
Neofit.
Comuna Bildana e situatà in
regiunea sesulur i pdmintul salí
este foarte prielnic agriculturer.
Produce cu imbelsugare: grití,
orz, ovlz, meiti, rapita, varzd, lucerna,
cinepd, secara', etc. Porumbul
se cultiva pe o suprafatá.
de 800 hect.
Din animalele necesarir gospodarle'!"
si lucrdrilor agricole
se cresc : bol, yací, or, rimdtorT.
Sunt in comund 40 bol, 130
yací, t000 or, 144 rimatorl
8o cal.
Partea de E. a comuner, pe
o suprafata de 300 hect., este
umbral de padurr, in carr pre-
dominl stejarul, ulmul, frasinul,
carpenul, artarul i teiul.
Locuitorii sunt parte mosnenT,
parte improprietdritf.
Inainte de 1815 aceasta comuna
nu era cunoscutO sub actualul
nume, ci sub numele de
Mosneanu.
Acest nume si l'a luat de la
un monean numit Midan, om
destept i vrednic, care avea
mare cinste chiar la Vocia Caragea,
si care l'a numit mar mare
in sfatul satulur. Sub numele de
Midan 11 gasim ca vechil al mosnenilor
in ocolnita mosiilor, fa..
cutd la 1820 de Clucerul Preda
Sdulescu.
-1311dana, vandstire, com. Bildana,
pl. Bolintinul, jud. D'hubovita,
asta-e ruinatd. In vechime
era ad i 0- mica bisericutd.
In anul 1827, proprietarul Popa
Gheorghe, eclesiarhul biserice!
Curtea-DomneascA din TIgoviste,
dupd cum adevereste
un vechiti document, in asociatie
cu Clucerul Costache Hiotu,
ati construit actualele chilir, instalind
ad, la anul 1831, 12 CaiU
gArite.
La sfintirea acester mdnAstirr,
spun batrinil ed a luat parte si
generalul Kiseleff, care a inzestrat'o
cu dota marT icoane lucrate
in mdrgaritar, ce stati in
finta i azI.
In anul 1834 Popa Gheorghe
Eclesiarhul, simtindu-se catre
sfirsitul vieter a trecut prin testament
mosia i ingrijirea mAndstire!
fiicer sale Elena, casAtorita
cu Slugerul POun Pascal, punindu-le
obligatie, cu afurisenie,
O. alba grije de mangstire, iar
la rindul lor urmasil lor O. faca
tot asemenea.
Murind Slugerul Pascal, sotia
sa, Elena, a reparat radical panastirea,
in anul 1861.
Prin testamentul din Tulle,

BILDANA 443 BtLTA
1873, Elena Pascal a transmis
mosia nepoateT sale, D-na Irina
Dr. G. Polizu, cu conditiune sä
intretinA mAnAstirea, lar cAlugAritele
sl fie inlocuite prin 5 femeí
bAtrine mirene, cArora sá
le procure cele necesare pentru
traT.
De la 1873-1887 mAnAstirea
a fost bine ingrijitl. Murind Doctorul
Polizu, ea s'a desfiintat,
cAcT mostenitorif, pentru eirea
din indiviziune all vindut mosia,
aii gonit cAlugAritele, dArimind
si chiliile lor.
AzT, din impozanta mAnAstire,
n'a ramas de cit ruina. Pe frontispiciul
bisericeT se maT poate
citi: «S'a ridicat aceastä sfintA
bisericA de robiT lur DumnezeA
Clucer Hiotu si Popa Gheorghe
Eclesiarhul bisericer Domnestr
din Tirgoviste si protopop a tot
judetul Dimbovita si de roaba
luT Dumnezeii Maria Presbitera,
spre slava si cinstea NAscAtoareT-de-Dumnezeil
si a MareluT-
Mucenic Gheorghe si a sfintuluT
Nicolae, in zilele puterniculuT
impArat a toatA Rusia Nicolae
PavlovicT, fiind MuscaliT in tara,
prin blagoslovenia P. S. PArintele
Episcop RimniculuT Kir Neofit,
fiind ocirmuitor al sfinter MitropoliT
cu P. S. PArin tele Mitropolit
Kir Grigore, ce din pizma
boerilor a fostizgonit in tara
MuscAleascA, s'a sAvirsit la leat
1831, Septembre 81).
Bildana, poiand, in comuna B5.jesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Bildani, pisc, com. Popesti, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bilhacul, cdtun, al com. Cotul-
CioareT, jud. BuzAti ; are 280 loc.
si 68 case.
Bilhacul (Lacul-Cfilugarilor),
lac, in com. Col.ul-CioareT, jude-
tul BuzAti, format din mal multe
basine, legate Intre ele prin viroage.
Are mult peste. E o continuare
din lacul Bentul ; se intinde
prin com. Cilibia si Cotul-CioareT
; se scurge in valea
Buzoelul, din jud. BrAila, com.
Vizireni.
Bilhacul, mofie, in com. Cotul-
Cioard, jud. BuzAti, cAt. Bilhacul ;
are 1200 hect., mare parte arabile,
restul lac, stuaris si
sterp.
BilhaculuI (Valea-), vale, acopeda
cu stufAris, in com. Cilibia,
pe mosia Stubeul, jud. BuzAti.
Mita, com. rur., judetul Gorj, in
plaiul Vulcan, situatA la N. comune!
Brädiceni si la 16 kil. directiune
V. de orasul T.-Jiul.
Se compune din cAtunele Mita
si Valea-Mare.
Are o suprafatA de 780 hect.,
din carT 220 hect. arabile, 148
hect. finete, 6o hect. izlaz, 92
hect. vil si 200 hect. lived de
prunr.
Venitul comuneI este de leT
II 1 i, banT 20, iar cheltuelile de
leT 990, banT 75.
Are 320 fam., cu 2320 sufl.,
din carr 250 contrib. Loc. posea
: 87 plugurT, 92 care cu bol
si vacT, 620 vite mar/ cornute,
95 cal, 2200 of, 70 capre si
278 rimAtorr.
Prin Bita trece soseaua comunall,
care o leagA cu cAtunele
sale, Balta si Valea-Mare.
In comund sunt IO puturT si
I fintinA.
Are: 1 scoall fondatA la 1838
si frecuentatä asad de 33 copir,
din 36 inscrisT ; 2 bisericT de
lemn, deservite de 2 preotT §i
2 dintäretT.
Bita, sat, pendinte de comuna
ruralA Filiasul, pl. Jiul-d.-s., ju-
detul Dolj, situat pe pirtul cu
acelasT nume, care se varsä in
dreapta Jiulur, in punctul unde
acest l'id face o cotiturä foarte
mare pAnA la satul Cotina. LArgimea
JiuluT e in acest loe de
85 metri, iar adincimea de 3,15
metri.
Satul Bilta e asezat la o depitare
de 5400 metri S.-V. de
Filiasul, unde e resedinta comune1.
Populatiunea e de 222 fam.,
cu 760 suflete.
Are o bisericA parohialA, construitA
din lemn, avind hramul
SfintiT VoevozT, fondata la 1820,
de locuitorT si deservitA de 1
preot paroh si un cintAret. Biserica
posedA 71/2 hectare plmint.
Satul e lipsit de scoall Copiir
in virstd d'a o frecuenta sunt
in numAr de 8; 38 bletT si 44
fete.
Comunicatia in acest cAtun se
face prin sosele comunale, carT
o pun in legAturl la N.-V. cu
Gura-MotruluT, din judetul Mehedinti,
la S. cu Cotina, iar la
N.-E., trecind Jiul peste un pod
de lemn, cu Filiasul.
Billa, ea- tun, resedinta comuneI
Billa. E situat la E. de cAtunul
Valea-Mare, din plaiul Vulcan,
jud. Gorj.
Are o suprafatl cam de 460
hect., din carf 130 hect. arabile,
128 hect. finete, 40 hect. izlaz,
62 hect. vil' si I Io hect. lived
de pruni. Produce in termen de
mijloc 1300 hectolitri p orumb,
23 hectolitri fasole, 1260 decalitri
vin, 790 decalitri tuicl, 800
kgr. brinzA, 2600 kgr. linA si
9600 kgr. fin. PAmintul este putin
fertil.
Are o populatie de 213 familif,
din carr 2 familiT TiganT,
1344 suflete, 163 contribuabilT.
LocuitoriT posedA 52 plugurT,

BILTA 444 BINDÄUL
60 care cu bol, 360 vite mar,
cornute, 54 cal, 1400 oI, 40
capre $i 155 rimAtorr.
Prin acest cAtun trece apa
Bita.
Este strAbdtut de $oseaua comunará,
ce vine din cAtunul vecin,
Valea-Mare, de la V. spre
E., $i se leagá cu $oseaua comunata
Runcul. Spre S. se leagA
cu comuna Arcani li BrAdiceni
prin drumurI ordinare.
In cAtun sunt 4 puturi.
Are 1 bisericA de lemn, deservita
de 1 preot li 1 cintAret.
Billa, piriii, izvore$te din Capul-
Oblqiei, din com. Mita., plaiul
Vulcan, jud. Gorj ; curge de la
N. la S., atingind com. Brddiceni,
pe care o Jasa in dreapta;
se varsA in Bistrita, ceva mal
sus de satul Tele$ti.
Billa, parohie, formatA din o parte
a comune Filiasi $i anume din
cdtunele Bata, Schitul si Racovita,
jud. Dolj. In aceastA parohie
sunt (100. bisericI : una.
parohiald, in cAtunul Mita $i alta,
filialà, in cAtunul Schitul. Ambele
biserid sunt deservite de
2 preoti li 2 cinaretr.
Billa, piria, pe teritoriul comuneI
rurale Filiasi, pl. pul-d.-s., jud.
Dolj. Udl satul cu acelasi nume
si merge de se varsA in dreapta
JiuluI, in punctul unde acest riti
face o cotithrl foarte mare pAna
la satul Cotina.
Billa, tipa, jud. Dolj, plasa pulcom.
Filia$i, satul Mita..
Biltanele, com. rur., jud. Mehedinti,
in plasa Motrul-d.-j., la
o distant& de 40 kil, de ora$ul
Turnul-Severin. Este situatA pe
vale, intre 2 dealurr paralele,
acoperite cu pAdur! seculare $i
e udatA de mal multe izvoare.
Are .,o pozitiune frumoasA.
Este constituità din $apte mahalale
$i anume : Belgeasa, MuscAleti,
Durloe$ti, urcani, Fluerari,
Popesti $i Schiopani, avind
peste tot 96 contribuabill cu
510 locuitorI, ce locuesc In 114
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura $1. cre$terea vitelor.
Calitatea pdmintulur e bund.
LocuitoriI posedà : 21 plugurI,
40 care cu bol', 5 cArute
cu cal $i 22 stupI. Comuna are
o bisericd, deservia de 1 preot
$i 2 cintAretI; o $coall cu 1
invdtAtor, frecuentatA de 20 elevI.
Budgetul comuneT la veniturI
de 790 le! $i la cheltuelI de 502
lei. Sunt 320 vite marI cornute,
i8 cal, 182 Or §1. 190 riniàtorr.
Prin aceastA comuna trece
soseaua comunal& Plopi-Blidarul
- B iltan el - Strehaia. Dealurile
mal principale din aceastd comunA
sunt: Cima, in partea de
miaza-noapte $i Dosul-Mare in
partea de miazA-zi.
Prin Biltanele curge piriul S1Atinicul,
ce se formeazA din izvoare
de pe coprinsul comuner
$i comunelor vecine $i care se
varsA in Husnita.
Comuna Biltanele $i-a luat
numele de la bdltile ce erati in
aceste locurr, inainte de a se
incepe cultura pdmintului. S'a
format in anul 1806. PAnä atuncI
locuitoriI se aflati stabilitl prin
conace, pe Valea-Cirner $i Dealul-CirneI.
Ei ati fost adunatI de vistierul
Nicolae Boboc, care $i-a
construit ad o frumoasA culA
$1 mal' pe urml a fácut $i o bisericA
de lemn.
Biltanele, mahala, jud. Mehedinti,
in plasa Ocolul-d.-j. ; tine
de com. rur. Igiroasa.
, Biltanele, pddure, in com. rur.
Biltanele, plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti.
Billa nul, canal, in insula Balta,
plasa Ialomita-Balta, com. Stelnica,
jud. Ialomita; pune In comunicatie
lacul Perianul cu lacul
Cobilcic.
Bilvänelti, com. rur., jud. Mehedinti,
in plaiul Cerna, la distanta
de 23 kil. de Turnul-Severin
$1 situata pe deal. Formeazd
comunA cu cAtunul CAline$ti,
avind 123 contribuabill,
din 784 locuitorr, locuind in 132
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura $i mal cu seamA
cresterea vitelor. El posedA 17
plugurl, 36 cal-e cu bol, 2 d.rute
cu cal $i 201 stupI. Budgetul
este la veniturI de 1613
leI si la cheltuell de 730 lei.
Sunt 216 vite mar! cornute, 7
cal, 6o oT, 140 rimAtorT si 140
capre.
Bincaci, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Negoe$ti, tliatl
de-a curmezisul de hotarul de
N. al comuneI Negoe$ti, cAtre
com. BrAde$ti, din pl. Jiul-d.-s.
Bindaul, mic lac, in com. Pa.
dina, jud. BuzAti, care mal tilainte
se trecea cu luntrea $i
avea malue foarte nisipoase.
Bindaul, movild insemnatd, in comuna
Padina, jud. BuzAti, ring&
lacul Binddul , numitA ast-fel
dupl Bindea-Mocanul, ce-$I avea
tirla aci. PAnA In 1832, in jurul
sAti, a fost vechiul sat Macoveiti,
care apoI s'a mutat parte mar
la S. $i a dat na$tere satuluI
Padina, parte la Trandafirul.
Cauza mutärer a fost pe de o
parte impilArile, lar pe de alta
miazmele emanate din lacul BindAul,
carr imbolnáveati pe locuitorr.

BINDEA 945 11iRCA
Bindea, munte, in comuna ruralä.
Corbi, plaiul Nucsoara, judetul
Muscel. LocuitoriT II zic Pindea.
Se numeste ast-fel, pentru-cg aci
se face paza graniteT. Virful sga
poartá acelasT nume.
Este unul din cele 6 pichete
ale judetuluT Muscel pentru paza
fruntarieT, la 40 kil, departe de
pichetul Gropile.
De aci ese izvorul, care lmpreuná
cu cel din Valea-Rea,
formeazA riul Doamna.
Bindea serveste de pichet dinainte
de 1856.
Bindea, piklure, k intindere de
482 hect., proprietatea statuluT.
Face parte din marea pAdure
Corbi, plaiul Nucsoara, jud. Muscel
si e formará din io trupurT :
PlAisorul, Preotesele , Bindea,
Zgnoaga, PapAul, Rusul, Plática,
PAdurile si Cringul,
avind toate o intindere de 17530
hectare.
Binde§ti, deal, in com. MArgineni,
plasa de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu. E situat la hotarul
despre comuna ZAnesti.
Binde§ti, iaz, in com. MArgineni,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neatntu,
situat sub poalele dealuluT cu
a sa numire.
Bira, com. rur., in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., spre N.-E. de
orasul Roman si la 16 kil, de
el. Este asezatA pe platoul Bira.
FormeazA o comung., com. Nra.,
cu cdtunele BIra (sat), Bina (tirg),
Balomiresti si Oteleni, cu resedinta
com, in tirgusorul Bira.
Are 415 capT de fam., 455 contribuabilT,
1865 loc., din cati 110
stiti carte ; 448 case. Se face aci
comercia cu cereale, vite i lucrurT
de prima necesitate. Sunt
1489 vite marr. Com. are 3 bis.,
dota de .zid si una de lemn.
FormeazA o circumscriptie fiscala
cu com. Boghicea i SU.nita.
Venitul anual al comunet
este de leT 6259, banT 99 si cheltuelile
de leT 5680.
Bira, sat, pl. Znagovul; face parte
din com. rur. Lipia-BojdanT, judetul
Ilfov. Este situat la N. de
Gruiul, pe malul sting al riulut
Ialomita. In partea de V. locul
e smircos.
Populatia luT e de 456 sufl.
Suprafata totalá a satuluT e
de 1025 hect., din carT 721 apartin
statuluT i 304 locuitorilor.
Statul cultivI prin arendasiT
sal 608 hect., 2 rAmin sterpe,
45 rezervate de izlaz si 66 sunt
pAdure. LocuitoriT cultivg. tot
terenul.
Comerciul se face de 2 cit.ciu
marT.
Numgrul vitelor marr e de
274 si al celor micT de 550.
tirgufor, jud. Roman, in
plasa Siretul-d.-s., spre N.-E. de
orasul Roman si la 16 kil, de
el. Este asezat pe platoul Bira.
Are 71 mg/ de fam., 6o contribuabilT,
407 loc., din carT 66
§tin carte ; 83 case. Sunt 93
vite marr cornute. Este o biseria.
de lemn. Bira este reresedinta
sub - prefecturel pllseT
Siretul-d.-s., si a comuneT
Bita. Tot aicT este si o judecAtorie
de ocol. Are un oficiti
postal-rural. Pozitiunea acestur
tirgusor in mijlocul pidsei si legarea
luT prin o osea cu orasul
Roman, osea judeteanA,
face sl fie al 3-lea centru comercial
in judet. In marginea
de V. a tirgusoruluT sunt case
marT ale proprietaruluT.
Bira, sat, jud. Roman, in pl. Siretul-d.-s.,
com. Rin.. Are 53
capT de fam., 45 contrib., 217
locuitorr, din carT 12 §titi carte ;
64 case. Populatia este compusl
din RomInT i EvreT. Sunt 403
vite marT cornute.
Bira, ftddure a statuluT, in intindere
de 40 hect.; formeazä un
trup cu pg.durea Gruiul, care are
450 hect. Este pendinte de comuna
Lipia-BojdanT, pl. Znagovul,
jud. Ilfov.
Rica, in partea de V. a
comunet Stttesti, pl. Oltul d.-j.,
jud. Vilcea.
Bira, p/aton, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Bira, pe care
este asezatA com. Era.
Biranul, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s.,
com. Argetoaia. Este situat
la o distantg. de 2 'ja kil.
de Argetoaia-d.-s., unde e resedinta
comund. Are 135 suflete,
68 bArbatT si 67 femer. Copiir
din acest sat urmeazA la scoalele
din satul Argetoaia-d.-s., ce sunt
la o depArtare de 2 '2 kil. NumaT
2 bgetT ail urniat, in 1892 93,
regulat la scoall. Cu v1rsta de
scoalg. sunt 8 bgeti si 4 fete.
Stiti carte 2 bArbatI. In sat sunt
6o de case si 14 bordee.
Blräiacul, cïtun, cu 20 familiT,
jud. Mehedinti, in plaiul Closani.
Tine de com. rur. Ponoarele
si este asezat pe deal, invecinindu-se
cu minele de la
Bdroai a.
In acest cAtun se gAseste o
fintinä cu apg. minerall.
Birca, com. rur., jud. Dolj, pl.
Balta, la 48 kil, departe de Craiova
si la ii kil, de resedinta
plAseT, MAcesul-d.-s.
Situatg pe malul sting al DasnAtuiuluT.
Se invecineste la N. cu com.
Giurgita, la S. cu com. Goicea-
Mica, la E. cu com. Horezul-

B1RCA 446 B1RDIGANT
Poenari si la V. cu com. Urzicuta,
cdt. Ionelele.
Terenul comuneI este compus
din humä si argil.
Birca este udatd de riul Ddsndtuiul,
ce trece prin vestul comuneI,
cu directiunea de N.-
S. Acesta primeste piriul Birca
In fata gureI riuluI Urzicuta.
FintinI sunt cele urmAtoare :
Fintina-lur-Popa-Mitreití,Fintina-
FintIna-luI-Voiu.
Dup. spusa barinilor, comuna
151 trage numele de la o familie
numitd Berculescu. La inceput
s'a numit Bircuta i cuprindea
cAtunul Goicea-Mic5., azI comund.
Se compune dintr'un singur
cdtun, numit Birca.
Birca, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
comuna Birca, situat pe malul
piriuluI Däsnätuiul, la 48 kil.
de capitala judetuluI. Are 1497
suflete, 777 bärbatIsi 720 femeI,
carI locuesc in 334 case si 190
bordee. In sat este o scoalà
mixtd.Pentru localul scoaleI s'ari
cheltuit 10975 leI. Cu virsta de
scoa15. sunt 8o bäetI si 91 fete.
Ati urmat regulat, in anul scolar
1892-93, 77 bbletl si 12
fete. tiú carte 178 bArbatI
18 femel. In sat este o singurà
bis., cu hramul Sfintli Dumitru
Gheorghe, fondata de un
grec, Hagi Enus, la 1801-1803.
Biserica e deservia de i preot
paroh, un preot supra-numerar
si I cintdret.
Aci se af1á i resedinta judecatorief
de ocol a pase! Balta
si un biuroti postal-rural, care
deserveste 27 de comune.
Clile de comunicatiune ale acestuI
cdtun sunt oseaua judetean5.
Craiova-Bistretul, carell
pune in legaturl la N.-E. cu
Cerdtul si la S.-V., trecind podul
de lemn peste piriul DAsndtuiul,
cu Bistretul.
Birca, baltd, din com. Mirosiava,
pl. Stavnic, jud. Iai, In care se
scurg mal multe &liase. Nu
seacd nicI o datd, si in timpul
eme/ nu ingheatà.
Birca, ias, In com. Mogosesti,
pl. Stavnic, jud. Iasi, pe mosia
Mlnjesti, format din mal' multe
piraie.
Btrca, circiumeI isolatd, in com.
Miroslava, pl. Stavnic, judetul
Iasi, pe teritoriul satuluI Cornesti,
lingä drumul Budesti.
Sirca, peidure a statuluI, in intindere
de 150 hect., pendinte
de com. Turia, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt.
Bircan, judetul Neamtu. (Vez!
Piriul-luI-Bircan).
Birca, deal, in raionul comuneI
Contesti, plasa Argeselul, judetul
Muscel.
Birck lac mare, pe dealui Cu acelasI
nume, com. Contesti, jud.
Muscel, avind o lungime de peste
120 M. i o latime de 8 metri.
Birchil (Valea-), vale, comuna
Ceateni-din-Deal, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Birchiule§ti, poiand, com. Bälce.7.ti,
plasa Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Bircioaia, in judetul Putna. (Vez!
Burcioaia).
Bircul, sezt, in capätul despre N.
al com. Silistea, si la extremitatea
despre Est a paseI Bistrita,
in jud. Neamtu. E asezat
pe valea din stinga piriuluI Orbicul,
filtre satul Hirtesti, com.
Mdrgineni, la Nord - Vest ; soseaua
Gosmani si Birjoveni, de
care se desparte printr'o curlturä
de dealurl, la Sud ; hotarul
jud. Roman la Est.
Are o suprafatà de 1072 hectarlI
si 50 arif (750 falcI), si o
populatiune de 435 sta, 99 blrbatI,
99 femeT §i 237 copir. Contribuabili
sunt 159. Fatnilli 163.
In acest sat se af15. : o biserica,
deservita de I preot si 2 eclesiarhr;
o suma ; o moarä pe
apa OrbiculuT. StrdinI sunt 4
EvreT.
LocuitoriT se ocupà excluziv
cu agricultura.
Vite sunt 441, dintre carT:
20 caT, 17 epe, 6o bol', 120
yac!, 144 or, 40 porcT i 40 vite
miel cornute.
BIrcul, pda'ure, pe cuprinsul
cu a sa numire, In comuna
plasa Bistrita, judetul
Neamtu. Are o intindere de 92
pogoane.
Bircul-Go§mani, mo,sie Cu pArtI,
jud. Neamtu, In plasa Bistrita,
situata filtre mo§iile Bunca, Birjoveni
§i Sili§tea. Pe cuprinsul
eT se af1ä satele cu aceleasI numirf.
MaI inainte vreme o parte
a fost sub pendenta Episcopiel
de Roman, lar ala parte apartinea
raposatuluT aminar Gr.
Alcaz. AstIzI este proprietatea
statuluL
Bircuta, nume, ce purta in vechime
com. Birca, jud. Dolj.
Birda, vale, in com. rur. Izvorul-BirzeI,
plasa Ocolul d.-s., judetul
Mehedinti.
Birdahan, las, in partea despre
Nord a DealuluI-Cismelel, in apropiere
de satul Cucuteni, din
comuna Cucuteni, plasa Stavnic,
jud. Iasi.
Birdigani, numire vechie, ce se

BIRDOCUL 447
mal dA si acum catunulut Vulturesti-d.-j.,
plasa Argeselul, judetul
Muscel. (Vezr Vulturesti).
Birdocul, poiand, comuna Brosteni,
plasa Cerna-d.-s., judetul
Vilcea.
Birgäoani, sat, in comuna Birgloani,
jud. Neamtu, asezat pe
sesul coprins futre dealurile MesteacAnul,
spre Vest si Certieni,
spre Est, precum si intre piraiele
Bahnita si Certieni, carI isi
unesc cursurile spre partea despre
Nord a sa.
Are o suprafatg de 1780 hectare,
si o populatiune de 814
suflete, sail 210 familiI, 40 Idduve,
20 nevolnici.
In acest sat se aflg: dota bisericl
ortodoxe, deservite de doT
preotI i doI eclesiarhT ; o biseria
catolicl, cu un &sal ; o
scoalg ; 3 rotdrir ; o fierArie.
ContribuabilI sunt 300.
StreinI sunt 135 Ungurl.
Mar inainte de a se uni p1Asile
De-Sus-Mijlocul, acest sat
a fost resedinta sub-prefecturd
plg5eI Mijlocul. Asad irisa a
t'Amas numar ca resedintA a autoritätilor
comunale. In localitate
se face iarmaroc la 23 Aprilie.
Vite sunt 1396, dintre carI
200 boI, 306 yací, 500 or, 140
pord, ioo cal i epe, 150 vite
miel cornute.
Birgioani, rnocie, situatA pe lingg
mosiile Bglänesti, Serbesti - luI-
Talpan, Prgjesti i altele, in comuna
Birgloani, plasa De-Sus-
Mijlocul, judetul Neamtu. Apartinea
PrincipeluI Stefan Vogoride,
care la 1840 a avut judecata
de impresurare despre mosia
Talpa.
Birjoveni, com. rur., in plasa Siretul-d.-j
jud. Roman, spre S.-
V. de orasul Roman si la o depArtare
de 16 kil, de el si de
15 kil. de resedinta plAseI. Este
asezatA pe culmea dealurilor, ce
desparte jud. Roman de judetul
Neamtu ; are o pozitiune frumoasd.
E formatA din satele Birjoveni
i PrAjesti, cu resedinta
comunel in satul Birjoveni. Are
166 capi de familie, Cu 123 contribuabilI,
din 575 locuitorI, 31
stia carte. Locuesc in 132 case.
Populatiunea este toat1 Roming
arara de o familie Evrel. Sunt
1490 capete vite marT. Are o
biserica de zid. Venitul anual
al el' este de 2175 lel, 34 banI
cheltuelile de 2142 leI. Este
legatA cu orasul Roman prin
sosea.
Birjoveni, sat, la extremitatea
despre Est a comund Silistea,
precum si a plAsei Bistrita, judetul
Neamtu, asezat intrio curbaturA
de dealuff, spre limita
judetuld Roman, care Il desparte
la N.-V. de satul Gosmani,
la Vest de satul Silistea si la
Sud de satul Runcul.
Intinderea teritoriulul sgri e
de 318 hect. (244 &Id). Are o
populatiune de 6 lo suflete, sau
184 familiI, Cu 174 bArbatr, 147
femeI si 289 copiI ; strAinI sunt
7 EvreI.
ContribuabilI sunt 162.
Locuitorli se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor.
In acest sat se aflA primAria
; o bisericA deservitg de
preot si 2 eclesiarhI ; o scoalg
Cu o populatiune de 48 elevI.
Numg.rul vitelor se urcg. la
1268 capete i anume : 15 cal;
28 epe, 220 bol, 212 vacr, 690
oI, 51 pord si 48 viteI.
Numireavechie a satuhu : Creteni-LipovenI.
Birjoveni, sat i resedinta comuneI
Cu aceeasI numire, in jud.
Roman pl. Siretul-d.-j., spre S.-
V. de orasul Roman si la o depArtare
de 16 kil. de el si de
15 kil, de resedinta plAsei. Este
asezat pe culmea dealurilor, ce
desparte judetul Roman de judetul
Neamtu si are o pozitiune
frumoasA. Are 119 capr de familie,
cu 84 contribuabih, din
374 locuitorI, 29 stli1 carte. Sunt
82 case. Populatiunea este numal
afarà numaI de
familie Evrer. Sunt 1050 vite.
Are o bisericd de zid. Este
legat cu orasul Roman prin
sosea.
Birjoveni, sat, in jud. Tutova,
plasaSimila, com. RAddesti, spre
Nord de satul RAdAesti.
Birla, com. rur., la Vestul plAser
Teleorman, jud. Teleorman. II
se mar zice si Birla-Selgreasa.
E situatA pe tgrmul sting al
riuld Cotmeana, intre comunele
MozIceni i Ciocesti-Mindra la
N. La V. se mArgineste cu riul
Cotmeana si la E. cu valea Tecuciulur.
Este compusg, din treI cAtune
Birla, resedinta, Podisorul la S.,
situat pe pirliasul Ceroaia, iSelAreasa
la N., tot pe valea Cotmena
O parte din acest sat, poartg.
i azr numirea de Dorobgntia,
rAmasl spun bAtrinir de
pe timpul domnier lui Mihaig-
Viteazul.
Pe lingA riul Cotmeana, care
udä partea vesticg, mar strAbate
comuna un alt ptruia, Ceroaia,
care udä partea de E. si de S.
a el; si se varsa In Cotmeana
tot in raionul com. Birla.
Prin centrul comuneT strAbate
oseaua judeteanA Rosiori-Stolnici,
din carl pornesc diferite
drumurI vecinale spre com. Mirosi
i cgtunele Podisorul si Seläreasa.

BiRLADUL 448 BÌRLADUL
Populatiunea este de 1456
suflete, dintre care 260 in eatunul
Podisorul, 966 in Bina si
230 in catunul Seldreasa. ContribuabilI
sunt 420.
Sunt in aceasta comuna 4 cojocarT,
j cismar, 6 fierarY si 8
lam
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura. Terenul nu este fertil,
din cauza särurilor ce conne.
Intinderea acester comune si
a catunelor sale este de aproape
1200 hect, din care 400 hect.
proprietatea mostenitorilor
Leann, si 25 hect. padure in catunul
Podisorul; 500 hect. ara
bile si 18 hect. padure, proprietatea
D-neI Felicia Papadopol,
in catunul Seläreasa. Pa.durile
de pe aceste mosiI contin numar
stejari i tufanI.
LocuitoriI improprietaritl, dupa
legea rurall, aú aproape
170 hect., numal in catunele Podisorul
si Selareasa ; eel din
Birla aik numaX, locurT de casa.
Are o scoall mixta, intretnuta
de judet, cu un invatator
si elevI; doul biserid : una
In catunul Podisorul si cea-l'alta
In com. Birla, deservite de treI
preoti i ase cintaretI. O moara
Cu abur functoneaz1 in com.
Seldreasa.
Budgetul comuneI este de Id
4083.44 la veniturr si 4081.19 la
cheltuelT.
Vite sunt 2500, dintre cad
358 bol i vad, 1828 ol si herbed,
135 cal i magarI i 179
porcI.
In aceastä comuna se gasesc
ruine vechl, ceea ce face pe locuitorr
sa creaza ca ar fi ascunse
inteinsele comorI si ti indeamnd
sä faca mal in totI anif sapaturI.
Originea acesteI comune este
foarte vechie. Locuitorir povestesc
cä ar fi intemeiatä de un
mos, Birla, de la care i-ar fi ra-
mas numere. O alta traditie
spune cA aceasta localitate si-ar
fi tragind originea de pe timpul
degaturiI luI Mihaiti-Viteazul».
Birla e trecutà printre satele principale,
in secolul trecut, dupa
catagrafia generala facuta sub
domnia luI Nicolae Mavrocordat.
A cest sat fäcea pe atuncI
parte tot din jud. Teleorman
plasa careia apartinea, purta numele
de pl. CotlIeni.
Birladul, plasd, jud. Tecucia, situata
in partea sudica a judetuluI.
IsI trage nu mete de la fin'
Birlad care o strabate de la
N.-E. spre S.-V.
Se comptine din 10 comune :
Barcea,Bucefti,Cdlindluiul,Funcleni,
Torcefti, Tuator-Vladimirescu§i
Umbrdreyti. Catune sunt 27.
Are o populate de 17575
suflete.
Se margineste la E. Cu jud.
Covurluiti, de care se desparte
prin rtul i valea GeruluI; la V.
cu riul Siret, ce o desparte de
jud. Putna ; la N. cu pläile Nicoresti,
Berhecia i Zeletin ; la
S. cu jud. Covurluiti, de care o
desparte prin o linie conventionald,
ce merge din satul Tudor-
Vladimirescu pana in Siret.
Resedinta sub-prefectureI este
In ttrgul Iveti. Pana in 1892,
chid s'a &cut noua impartire,
pl. Birlad a fost cind unita cind
separata de pl. Nicoresti, avind
un singur sub-prefect cu resedinta
in Ivesti.
In aceasta plasa. sunt 18 scoale,
din care 7 de bletI, 4 de
fete si restul mixte. Cea din
Ivesti i cea din Liesti ail cite
2 invätätorT.
Constructiile scolare sunt 3
de zid, iar cele-l'alte de gard.
Din aceste localuri, 5 sunt proprietatT
ale comunelor, iar cele
l'alte sunt inchiriate de comune.
In plasa Birlad se cultivd vie
in urmatoarele localitAtT :
Barcea, 51 hect.; Bucest, 133
hect. 25 aril ; Calmatuiul, 2 1 .2 5
hect.; Fundeni, 61.75 hect.; Ivesti,
39 hect.; Liesti, 163.25
hect.; Movileni, 79.75 hect.; Torccsti,
47.25 hect.; Tudor-Vladimirescu,
7 hect.; UmbrIresti,
122 hect.
Are 15 parohir rurale, fixate
de SE Sinod in 1894, care sunt:
Parohia Barcea, cu biserica
parohialä. S-ta VoevozI si SE
M. Arhidiacon Stefan, compusä
din satele : Barcea-Noug, Barcea-Vechie
si Podoleni, avind
2 bisericl, i preot paroh si 2
cintarell.
Parohia Draganesti, Cu biserica
parohiala S-tir VoevozI, compusa
din satele : Dorkti si Draganesti,
are o bisericl, i preot
paroh cintaret.
Parohia Bucesti, cu bis. parohiallAdormirea-Maicir-DomnuluI,
compusa din satele : Bucesti
si Vultureni, are i bisepreot
paroh cu 2 din-
Wet*.
Parohia Vultureni, cu biserica
catedrall S-tir VoevozT, compusa
din satele : Blajeri-d.-j., Diecheni
Vultureni, are j biserica,
preot paroh cu 2 dintaretl.
Parohia Grivita, cu biserica
catedrall S-tiT Voevozr, compusl
din satele : CAlmätuiul
Grivita, are i bisericà, i preot
paroh si 2 cintaretI.
Parohia Fundeni, cu biserica
catedrala Inaltarea - Domnulul,
compusd din satele : Fundeni
Lungociii, are 2 bisericT, i preot
paroh si 3 cintaretr.
Parohia Iveti, cu biserica catedrala
SE Gheorghe, compusa
din satele : Ivesti i Blajeri-des.,
are i biserica, i preot panoli
2 ctntdrdtT.
Parohia Liesti, cu biserica
catedrall Cuvioasa-Paraschiva,

BIRLADUL
compusä din satul Lie$ti, are
biserica, i preot paroh, i ajutor
$i 2 cintarett
Parohia $erbane$ti, cu biserica
catedrala Adormirea-Maicif-DomnuluI,
compusd dintr'un
singur catun, avind 2 bisericI,
preot paroh, i preot ajutor
$i I cintaret.
Parohia Movileni, cu biserica
catedrala S-tiI Voevod, compusa
din satele : Movileni-d.-s. i Movileni-d.-j.,
cu 2 bisericI, i preot
paroh, I preot ajutor $i 3 entaretI.
Parohia Torce$6, cu biserica
catedrala s-tir Voevod, compusa
din satele : Torce$ti i Catuna$i,
avind i biserica, I preof paroh
$i 2 cintäretr.
Parohia Tudor-Vladimirescu,
cu biserica catedrall S-ir Voevod,
compusà din satele Tudor-Vladimirescu
$i Hanul-Conachi,
avind i biserica, i preot
paroh, I ajutor i 2 cintaretI.
Parohia Sili$tea, cu biserica
catedrala S-ti1 Voevod, compusa
din satele : Con drea, Salcia $i
avind ibisericä, i preot
paroh $i 2 eintareff.
Parohia Umbrare$ti, cu biserica
catedrala S-tiI VoevozI, compusa
din satele : Umbrare$ti, Slobozia-Umbrare$ti
i Tama.$ani,
avind i biseria, I preot paroh
$i 3 cintäretI.
BIrladul, orar, plasa Tirgul, jud.
Tutova, a$ezat pe ambele malud
ale riuluI Birlad. Este pus
mal tot pe ves, afara de suburbiile
: Morile-de-Vint $i parte din
Cotul-Negru, care sunt pe dealud.
Ocupa o suprafata de 450
hectare.
Are o populatiune de 19451
locuitod, din cad: 9553 barbarí
$i 9898 femeI. tila carte 6291,
nu $tia 13160. Locuesc in 3926
case.
55213. Mari. Dietionar Geografic
449 BIRLADUL
LocuitoriI orasuluI sunt in
maioritate RominI; sunt citI-va
GrecI, EvreI i Bulgad.
Loc. se ocupa cu agricultura,
cre$terea vitelor, industria $i comerciul.
Cultura yid se face, in coprinsul
acesteI comune, pe o suprafatA
de 143 hect., din cad
11.25 nelucratoare.
Industriile, cad se practica
sunt: cizmaria, croitoria, cojoa.ria,
lemn Aria, fieraria, zidaria, etc.;
parte din loc. se ocupa i Cu
tabacaria, olaria, muingeria
fabricarea sapunuluI.
Are 7 mod cu vapor $i mal
multe de Vint.
Comerciul san este activ
II face mal mutt cu Galati, de
care se afiä. la o dep6'.rtare de
142 kil. Are 976 stabilimente
comerciale.
Acest ora $ serveste ca piatä
de desfacere a cerealelor, nu numar
din acest judet, ci $i a celor
vecine.
Are 4 piete.
Aid in fie-care an de la 20
pana la 29 August, se face cite
un iarmaroc, ce dateaza de la
anul 1863, pentru tot felul de
animale, producte i obiecte de
prima necesitate ; asemenea se
mal face $i cite unul saptaminal,
in fie-care Marti i MIercurI,
pentru vite.
Este statiune de dr. d. f. la
51 kil, de ora$ul Tecucii1 $i la
52 kil. de Vasluiti.
Poseda.: un liceü, Liceul Codreanu,
cu o biblioteca; un gimnazi('
real; o $coall normala; o
$coala de meserh pentru bletI;
una pentru fete; 6 $colI primare
de bleff, din care $coala
No. t s'a infiintat la 1831; 5
de fete ; 2 pensionate de fete ;
$i cite-va societatI culturale.
Are: un spital, spitalul Elena
Beldiman, Cu o inapere de 90
paturr; 13 bisericr, din cad cea
mal vechie (Biserica-Domneasa)
facuta. de Vasile Lupu, serve$te
de catedrala; 3 farmach; 3 tipografiT
; 5 librarir ; I teatru ; I oficin
telegrafo-po$tal; x casa de
credit agricol; z gradinI publice,
dintre cad, una situata in marginea
despre N. a ora$ultu, vechie,
mare $i frumoasa.
Cladirile publice cele mai principale
sunt : liceul, spitalul, $coala
No. 3 de ba.etl, etc.
Este divizata in 5 despartid,
Cu cite un comisar fie-care.
Este comuna urbana ; re$edinta
prefecturer a tribunaluld
jud. Tutova ; are 2 judecatoriI
de pace.
Contributiunile directe sunt
de 179126 ler, 12 bam. Veniturile
comuneI pe anul 1886 87
aü fost de 481017 leT, 78 bad,
din earl 28866 leI, 80 banI pentru
drumud ; in 1896-97 veniturile
ca $i cheltuelile aü fost
de 605064 leI, 59 banI.
Notife istorice. Ora.$1.11 Birlad
e unul din ora$ele a cdror vechime
dateaza dinainte de infiintarea
statuluT Moldovean. Pe
la inceputul secoluluT XII, cu
vre-o cite-va secole inainte de
desalicare, a existat in Moldova-d.-j.,
un mic stat, cu
ladul ca capitald, cu Tecuciul
Galatul ca ora$e principale
cuprinzind actualele judete
a TutoveT, a TecuciuluI $i a
Covurluiultif, cu partI din judetele
Vasluiu i Mehl. Statul
BirladuluI se marginea la S. cu
Dunarea ; la N. cu opcina ce
desparte apele Tutove de ale
SiretuluI, Bahluiulta i Miel; la
E. cu Prutul, la V. cu Siretul.
Dintr'un document, pe care
d. Ion Bogdan insI i contesta
de autentic, ar rezulta, ca acest
stat era pus sub suzeranitatea
regeluI GalitieI, formind o feudá
a acestur Rege $i cá avea la
aceasta epoca de principe pe
67

BIRLADUI. 450 B1RLADUL
Ivanco RotislavovicT, care se
intitula principe al BirladuluT.
Intr'un text al uneT cronice
ruse$tI, intilnim pentru
datA numele orasuluT Birlad. La
1174, principele de Susdali, Anminiindu-se
pe fratir RotislavicT,
trimise sA le spunl:
«de nu voitT sl facetT pe voia
mea, tu Rurice dute in Smolensk
la fratele tAii, iar tu Davide,
dute in Birlad, cdcr in tara
ruseascl nu-tl ingAduT sl star».
Deja pe acea vreme locuitoriT
de aci, eral RominT cre$tinT. In
sustinerea acester pArerr se aduc
dota mArturif contimporane
: una a luT Nicetas Choniates
din secolul XII, in care
se pomene$te de poporul Vlah;
iar a doua e o bull a pape(
Honoriu III, din secolul XIII, in
care se vorbeste de poporul
«Blacorum».
Cind anume statul BirladuluT
s'a alipit de Moldova, nu se $tie
cu preciziune. In 1374 alipirea era
un fapt indeplinit, de oare-ce vedem
pe Iuga KoriatovicI, Domnul
MoldoveT, datind un uric in
acel an, din Birlad.
Alexandru-cel-Bun, impArtind
tara in mod administrativ $i regulind
boeriile, a orinduit pentru
Tara-d.-j. un vornic mare,
numit Vornicul-BirladuluT, a
clruT resedintä era in tirgul
laduluT, unde-I gAsim tot astfel
si pe la 1628.
La anul 1422, vedem tirgul
Birladulurfiind un oras comercial,
cu un venit oare-care, cAcT Alexandru-cel-Bun
därueste vama
BirladuluT ca venit mAnAstireT
Bistrita.
In scrisoarea luT Ilies Voevod,
din anul 1434 (6943) Septembrie
I, cAtre Regele PolonieT,
se aratA conditiunile de pace
dintre Ilie i frate-sAti stefan,
promitind credintl Regelui \Tiadislav.
Ilies spune cä a dat fra-
teluT sAti: «.... din stAptnirea
noastrA strAmoseascA , anume
ora$ul Chilia cu vAmile i iazurile,
carT atirnA de acelasT oras
piata VasluiuluT, cu tinutul,
care atirnd de acea piatI si la
stlpinirea TutoveT, tirgul BirladuluT,
cu tot tinutul si morile
CovurluiuluT i plata TecuciuluT
cu tot tinutul..
La 1444, Birladul este ars
cu desdvirsire de TAtarT.
efan-cel-Mare, in a$ezAmintul
comercial ce-1 incheie cu trime$iT
Regelur Polonier la 1460,
Iulie 3, prevede anume ce taxe
sl perceapI la import si la export
vama BirladuluT.
Intre aniT 1550-1556 11 vedem
tirg mare cu 3 bisericT.
Prin acest oras era inainte
calea principalä filtre Galati-Suceava
si Galati-Iasi, cAcT Petru
Rare$, cind s'a intors de a doua
clara in scaunul domniel, la 1541,
pornind din Galati a poposit
aicT in Birlad la boerul säti Hura-Vornicul,
flcindu-T acesta mare
ospät $i cinste ; de ad i a plecat
Domnul prin Roman la Suceava.
EsteprAdat, la 1683, Impreund
cu o parte din judet, de cAtre
TätarT, sub conducerea luT Murat
Gherei, Hanul de Crimea ,
cind acesta se ducea din ordinul
SultanuluT sl inconjure Viena.
Asemenea este pr5.dat la 1686,
in timpul domnieT luT Const.
Cantemir, de cltre armata Po.
lonä condusä. de Sobieschi.
Pe la inceputul secoluluT al
XVIII-lea, Birladul avea o tetnnitä
i poate centralA pentru
partea de jos a MoldoveT, cAcT
vedem pe Nec. Mavrocordat, la
1710, cind venea sl se aseze
in scaunul domnieT, ea, in drumul
säti prin Birlad, s'a oprit
aicT i glsind temnita plinl de
oamenT, inchig din pricina datoriilor
cdtre Turcl, i-a judecat si
negdsindu-T vinovatT, i-a liberat.
Birladul este leagAnul vechil
familiT moldovenestI Kostake-
Epureanu.
Birladul, rM. Izvoreste din infundaura
a douà dealurr acoperite
cu pAdurT, situate intre
satele : Giurgeni si Valea-UrsuluT,
jud. Roman, plasa Fundul.
Ia nastere din douà micT izvoare
si curge mal india de
la N.-V. cAtrA S.-E. pánl la Hanul-Ciubota-Ro$ie,
de unde se
indreaptl spre E. Strdbate satele
Giurgeni $i Valea - UrsuluT,
pe la apus de cel
pe la rlsärit de cel al doilea,
trece pe lingA Hanul-Ciubota-
Ro$ie, satul Lunca, prin apropiere
de satele : Linsesti, Oniceni,
MArmureni, Ciorneiul, Pustieta,
Babusa, 'pe la S. de ergsorul
BAcesti si la o distanta
de 200 m. spre E. de acest
tirgusor trece pe teritoriul
jud. Vasluiti. De la izvor
pänI la Hanul-Ciubota-Rosie,
albia sa este foarte strimptA, de
oare-ce dealurile de a dreapta
de a stinga luT, sunt foarte
aproape unele de altele, ceea
ce a si fAcut ca in cursul
0111 la Hanul - Ciubota-Rosie,
sape o albie foarte adincA,
cu malurile drepte, asa cA niel
odatl apele acestuT riii Orla la
acest loc nu es din albie. De
la Hanul-Ciubota-Ro$ie, dealurile
incep a se depArta de cursul
säü, asa el. i malurile devin
maT miel' si adese-orT in timpurile
ploioase, fac debordärl.
Dealurile din dreapta luI sunt
de 2 orT mal marT, de cit cele
din stInga. esul prin care curge
incepe a se lArgi din ce in ce
de la Hanul-Ciubota-Ro$ie cAtre
tirgusorul Bázesti. Ambele malurT
ale acestul riti sunt plantate
cu rAchitf si $esul, prin care
curge, este acoperit cu finete.
Birladul primeste pe terit. ju-

BIRLADUL 451 1311211DEANUL
detuluI Roman, incepind de la
izvor, urmatora afluentl : ptrtui
Giurgeni, ptriul Ciubota - Ro -
piriul Sacalus, piriul Valea-lui-Ene,
&tul Trestiana,
riul Märmureni, Bozianca,
&tul Craiasca (Tomar), format
din piriul Chiselita, adaus
pe stinga cu pirtul Fodor si din
ptriul Zimbrul si piriul Garbovatul
pe sano; pirlul Goronul,
Piriul-OceI, ptr.
Pustieta i pir. Babusa pe dreapta.
Acest riii udä teritoriul jud.
Roman pe o lungime aproape
de 20 kil.
Daca tinem seama de pozitiunea
dealurilor, pi-in care curge
acest nfl pana la tirgusorul
Bacesti de terenul lutos prin
care s'a säpat albia sa si de
afluentif scurtI ce-I primeste,
apoI cu drept cuvint, putem
numim cursul sati pana la tirgusorul
Bacesti : cursul superior
al riului Birlad.
Din cauza micimeI apelor acestuI
rîü, locuitoriI marginasI
pana aproape de Bacesti, Il numese
Birladel i numaI de la
acest tirgusor in jos incep a-1
numi cu numele de Birlad.
Infra in jud. Tutova pe la
com. Costesti si ese pe la com.
Priponesti - d.-j., transversindu-1
prin mijlocul san de la N.-E.
spre S.-V.
El primeste in ordinea varsdreI,
in jud. Vasluiti, pe stinga,
piraiele : Sacovatul, Slavnicul,
Gabasna,
Vasluiul, Crasna i Idricea
pe dreapta : Stemnicul i Racoya
; in jud. Tu tova pe stinga
*alele : Recea, Trausul, Trestiana,
Jeravatul, Hobana,
zota, Birzotelul i Girbovatul,
pe dreapta pi-alele: Bilavoiul,
Buga, Horoeta, Simila, Tutova
Pereschivul ; in jud. Tecucid
pe stinga, piraul Cozorelul
si pe dreapta : Berheciul
Tecucelul. Se varsa in riul Siret,
de a stinga, la satul erbanesti,
jud. Tecuciu, dupa ce
uda jud. Roman, Vasluiu, Tutova
si Tecuciu.
Acest ria este inconjurat de
culme de dealue, ce sunt dispuse,
asa ca formeaza o elipsä
In jurul sati, din cae purced
culmI centripede, ce se prerd in
valea principala pe unde curge.
Cursul lui este foarte lin, dar viu,
largimea nu-I este mal mare
de 3 rnetri, pana la confiuenta
cu Vasluiul ; de aicr, pi-in afluence'i
primeste de a dreapta
si de a stinga, volumul apelor
sale se mal-este treptat
se largeste de la 10-20 m.
dincimea sa in partea dejos este
in general de '1/3 m., dar prezinta
value frecuente. Inaltimea sesului
prin care curge descreste
In modul urmg.tor : Podul de Piatra
de linga Vasluia are 84,11'09;
Podul-Doamnef 73,mi 1; la Birlad
58,m84; Gura-TutoveI 50,m39;
Ghidigeni 47,m74; Podul-Berheciuld
44,m35 ; la Tecucia 36,m16
si Ivesti 31,m85.
Lungimea sa în jud. Tecuciti
este de 53 kil.
Pe Birlad sunt 8 podue de
fier : I) 'filtre Barcea si Tecuciti,
lung, de 62,28 m., cu 3
deschided ; 2) Intre Birlad si
Zorleni, lung. de 42,5 m., cu
deschidere ; 3) intre Rosiesti
Crasna, lung de 42,45 m., cu
deschidere; 4) tot filtre Rosiesti
i Crasna ; 5) intre Crasna
i Munteni, de 42,45 m., cu
deschidere ; 6) intre Vasluiu
Balteni, de 42,45 m., cu o
deschidere ; 7) tot 'filtre Vasluiti
Balteni ; 8) intre Barsesti
Buhaesti, de 31,20 m., cu o
deschidere.
Birladul, stalie de dr. d. f., jud.
Tutova, pl. Tirgul, com. Birlad,
pe linia Tecuciu-Birlad, pusa In
circulatie la 13 Sept. 1872. Se
afla filtre statiile Tutova (15.0
kil.) i Zorleni (7.3 kil.). Inaltimea
de-asupra niveluld mariI
de 58.53tm. Venitul acestei statiI
pe anul 1896, a fost de 614694
leI 55 banr.
Birladul, priva', care uneste iezerul
Matita cu Veriga-Stoenesti,
In hotarul dintre comuna Bertesti-d.-s.
i Bertesti-d.-j., jud.
Braila.
Birladul, les, in jud. Fälcitl, cu
suprafata de 343 hect. Se intinde
in partea de S. a comuneI
Tirzea, pl. Crasna, de-a stinga
euluI Birladul.
Birladului (Dealul-), deal, la V.
de satul Munteni-d.-j., comuna
Munteni-d.-j., pl. Crasna, judetul
Vasluiti. Se prelungeste
in partea de N.-E. a comund
Brodocul, pl. Stemnicul.
BirladuluI (§esul-), tes, ce se intinde
pe tarmurile riuluI Birladul,
com. Birzesti, pl. Stemnicul, jud.
Vasluiti. Are o intindere de 750
hect. Este bogat in finete ; lar
pe wo hect. se cultiva porumb.
Birladuluï. (Valea-), vale, com.
Liesti, pl. Birlad, jud. Tecucia.
Are o lungime de 2 kil. si o
latime de I kil.
Pe aceasta vale a existat altadata
erbanesti-Vechi. Actual
mente se afla pe clima cu vil
si gradini pomI fructifee.
Sub numele de Valea-BirladuluI
se intelege in general tot
sesul ce-1 strabate riul Birladul.
Birlädeanul, deal, la V. de satul
Suhuletul, com. Suhuletul, pl.
Funduri, jud. Vasluiu. luat
numele de la un locuitor, numit
Birladeanul, care si-a cladit
casa pe virful acestul deal.

BrRLXDEANUL, 452 13IRLEM-UNGURY
Birlädeanul, vale, formata din
prelungirea coaster dealulur Bit.ladeanul,
c. Suhuletul, pl. Funduri,
jud. Vasluiti. Se intinde
spre S.-V. de Suhulet, si e bogatä
in pasune.
BIrlädelul, numire, ce se dà de
catre locuitorif marginasI, cursulur
superior al riulutBirladul,
jud. Roman.
arlädelul, girld, izvoreste din
jud. Tutova si se varsa in Siret,
la V. de erbänesti, com. Branistea,
pl. Siretul, judetul Covurluiu.
BIrlazelul-Vechia (Cfirabutul),
pirig, udä com. Neg-rilesti,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciu,
in partea N.-V. si se varsä in
riul Berheciul.
BIrle§ii, com. rur., jud. Iasi, in
partea despre S.-E. a plaser
Bahluiul, linga. tirgnsorul Podul-
IloaeT. E formata din satele:
Birlesti, Totoesti, Erbiceni si
Spinoasa, pe o intindere aproape
de 12000 h. §i are o populatie
de 502 familir salí 2375
locuitorr.
Aceastä comuna fiind favorizata
de intinderr marT de imase
si flnete, a dat loe und culturl
alese de vite cornute precum :or,
bol si vacr, de cea mar frumoasà
si mar cautatà rasa., cu
can se facea un comert intins,
pe la tirgurile de prin prejur,
precum si Cu strainatatea. Aceastà
cultura, irisa., a inceput
a se pierde din cauza scumpeter
pamintuluT, si din lipsa de export
a vitelor.
Pe teritoriul comuner, in partea
despre V., trece calea ferata
si soseaua nationall de la Iasi
Po dul-Iloaer spre Tirgul-Frumos ;
lar pe sesul Bahluiulur, prin mijlocul
comuna, este un drum co-
munal de la Podul-Iloaer la Belcesti.
In comuna sunt patru biseriel,
cu 4 preotr, 4 cintaretr si
1 eclesiarc ; douI scolI, Cu 2 invAtAtorr
si .8o elevr ; se mar afla
doud morr, una de apa si alta
de aburf.
Budgetul este la venituff de
12541 ler, 7 banT, iar la cheltueh
de 11600 leI, 85 banr.
Numarul vitelor se urca la
10389 capete din carT : 2354
vite marr cornute, 236 cal, 7212
or i 587 rimltorT.
Birle§ti, atun, jud. Gorj, apartinind
comund Bumbesti-de-JiI,
pl. Novaci. Situat pe loc ses, in
valea riulur Jiul, la sudul comuner
sale. Acest catun, inainte
de 1875, a facut parte din comuna
Tetila. Are o suprafata.
cam de 300 hect., din carr 135
hect. arabile, 125 hect. flnete,
5 hect. vie si pomet, 232 hect.
padure si 3 hect. vatra satuluI.
Are o populatie de 135 familir,
cu 538 suflete, din carl
112 contribuabilr, totr RominT
si ocupindu-se cu agricultura si
cresterea vitelor. Locuitoril poseda
15 plugurr, 30 care cu bol,
557 vite tuarr cornute, 50 cal;
509 or, 703 rimatorT, 87 capre
si 2 teascurr de vin.
Sunt in Birle§ti 2 puturr si 5
fintinI.
Are 1 biserica slujita de 1
preot si I cinta'ret.
Birle§ti, sat, din com. Birlesti,
pl. Bahluiul, jud. Iasi. Se compune
din douà miel satisoare
Cu aceeasr numire ; cel d'intiiä
e situat de-a stinga riulur Bahluiul,
si numárl 50 familiI, sal-1
250 suflete. Se zice el acest
satisor s'a infiintat cu vre-o suta
de anI in urma, de catre citeva
familir venite din pärtile de
jos ale Moldover. Al doilea sa-
tisor se numeste Birlesti-UngurT.
E situat in partea dreapta a
riulur Bahluiul si are 17 familiT,
sati 40 suflete. Locuitorir sunt
de origina Ungurr, adusr de fostul
proprietar Gh. Sturdza, cu
vre-o 40 de anr in urma, improprietarindu-T
dup5. legea din
1864. In acest sat se afta o bisericd
catolicä ara deserventr.
Intinderea mosier Birlesti e
cam de 3000 hect., din carf ca
la 300 sunt ale locuitorilor.
Numarul vitelor este de 505
capete, din cal-1: 182 vite marr
cornute, 45 cal, 250 or si 28
rimatorT.
Birle§ti, sub-divizie a cit. Buda,
din com. Cislaul, jud. Buzar!.
Birle§ti, sub-divizie a cit. Petrachesti,
din com. Niculesti, jud.
Buzaii.
Birle§ti, deal, din com. Birlesti,
pl. Bahluiul, jud. Iasi. V. Rediul.
BIrle§ti, fasta mofie, faxl sat,
jud. Suceava, acum formind un
trup Cu Harmanesti. airlesti-
Harmanestr, la judetul Sucever,
mosie a sf. Manastirl Irisen., inchinata
Sf. Mitropolir, starea I-a;
pe lingd mosiele Pascani, Hit.toapele
si altele, ara sat.» («Buciumul
Romin», An. I. 1875,
pag. 190).
Blr1e§ti-Burdu1e§t1, cdtun, pendinte
de com. Buzesti, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat in lunca,
pe ambele malurr ale Veder.
Are 293 locuitorI si o biserica
cu hramul Sf. Nicolae, zidità de
mar multr locuitorr la anu11837,
In zilele Domnitorulur Alex. D.
Ghica, Mitropolit fiind Grigorie.
BIrle§ti-UngurI. (VezT Birlesti,
sat, jud. Iasi).

BiRLOAGA 453 BIRNOVA I PIETRÁRTA
Birloaga, deal, la S. com. Genuneni,
plasa Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Birloaga, vdlcea; u da poalele dealulul
acelas1 nume si se varsa
in rIul Bistrita, jud. Vilcea.
Birloagele, mic afluent al piriuluT
Teiul, din com. Farcasa,
jud. Suceava.
Birloagelor
jud.
Suceava. Numit ast-fel de la birloagele
de ursT de pe albia sa.
Izvoreste din muntele Dealul-
Lat; curge de la N. la S.; uda
com. Neagra- aruluI, pe o lungime
de 1400 m. si se varsá
In pirita Neagra- arului.
Birloaia, deal, In com. Bodesti-
PrecisteI, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Birloaia , pirtaf, in com. Bodesti-PrecisteT,
pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se varsá in
piriul Cracaul.
Birloaica, moard de afta, pe piriul
Giorocul-Mare, pe teritoriul
com. Giorocul-Mare, pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Birlogul, com. rur., In pl. Ocolul,
jud. Vilcea. N'are nicT un
cätun alipit, insá este divizatä
in 2 mahalale : de sus si de jos.
Este situata pe ambele maluri
ale vaer Strlmba, la 20
kil, departe de capitaIa judetuluT
si la 13 kil. de a subprefectureT.
Are o populatie de 412 locuitorT
; 115 capT de familie ;
85 contribuabilT, locuind in 105
case.
In comuna sunt 2 bisericT :
una rezidita In anul 1826
alta la 1876. Pe linga agricultura,
locuitoriT se mal ocupa si
Cu vinzarea sal-a prin judetele
vecine. El ari 175 bol, 50 caT,
ro vacT, 180 porcr. TotT locuitoril
sunt mosnenY.
coalá nu exista In comuna.
Copa', in virsta d'a o frecuenta,
sant 59, 31 bletT si 28 fete.
titi carte 25 barb. si I fem.
In termen mijlociti se fabrica
anual pana la 2200 decal. tuica.
Pe tot teritoriul comunei sunt:
300 merl, 6o perl, 350 nucT,
100 ciresT, iar livezile daa circa
5o care marT de fin.
Soseaua comunall Birlogul
soseaua vecinala Strimba pun
in comunicatie aceasta comuna
Cu Pretrari-d.-s. i Pretrari-d.-j.
Veniturile i cheltuelile comuneT
se urca la 500 leT anual.
E brazdata de dealurile: StrImba,
Piscul-Inalt, Surpatura, Prisaca
si Bornaciul si este udatá
de valea Strimba.
In jurul comuna sunt locurile
StrImba i Mlaciul.
Btrlogul, a'eal, In jud. Vilcea,
prelungire a culmeT Barbatesti,
care, de la S. com. Barbatesti,
intra in regiunea dealurilor.
Birlogul, deal, in raionul comanef
Birlogui, plasa Ocolul, jud.
Vilcea, pe care se cultiva
hect. 50 arii vie.
Birlovita, gIrM, jud. Tecuciù ; se
formeaza. din Siret d'Id vine
mare; merge pe linga satele vechi:
Bucesti, Vultureni i Liesti,
si se varsa in Birlad, in fata satului
Liesti.
Vara adesea-orT seaca. Cind
Siretul vine mare, aduce mult
peste.
Birnä, pisc, pe dealul irea, com.
Dobrotinetul, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt.
Birnele, "iidure, jud. Bacatl, pl.
Tazlaul-d.-j., In com. Gropile.
Birnova, stalie de dr. d. f., jud.
Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea,
pe linia pusa in circulatie
la Mala 1892. Se afla
filtre statiile Grajduri, 5.1 kil.
si Ciurea, 9.9 kil. Inaltimea d'asupra
nivelului mara' de 245.73
m. Venitul aceste statir, pe anul
1896, a fost de 13.052 leT,
95 banf.
Birnova, vandstire, in satul Birnova,
com. Buciumi, pl. Codrul,
jud. Iasi, inceputd a se zidi de
Barnovschi-Voevod, In anul 1664
si terminata de Eustatie-Dabija-
Voda, care este si ingropat adj.
In turnul bisericeT de la poarta,
se afla un clopot, facut, la
1614, de Toma-Voevod. Se vede
ca a fost adus aicT de la
vre-o alta biserica mar vechie.
Mändstirea e bogatä. In odoare
i vesminte. De jur imprejur
este inconjurata de zidirT.
Casele din curtea bisericeT
sunt in ruina; in dota camere,
ce se mal conserva inca, se afla
scoala intretinutd de comuna,
infiintata la 1865 i frecuentatä.
de 31 elevI.
Manastirea este dintre acele
secularizate i asta-zr e sub ingrijirea
statuluT, avind 2 preotT,
entaret si I eclesiarc.
La 7236 (1728) fiind boald
de frigurT peste toata. Moldova,
s'a ridicat Grigore-Voda Ghica,
cu toatä curtea sa, i atl mers
la aceasta manastire, unde gasind
aer curat si apá burla, a
stat doul septaminr ; duFa care,
insdnatosindu-se de frigurile ce
avusese, s'a intors la Iasi.
In timpul sederer sale aicr,
a pus de a zidit casete ce erati
ruinate si a facut zidul de plata
imprejurul manastireI.
Birnova §i PIeträria, (V. Pfetraria)
sat, In com. Buciumi, pl.
Codrul, jud. luat nu-

BtROIUL 454 BtRSXNE$TI
mele de la mangstirea Birnova.
Satul este asezat la poalele dealuluT
Petraria. Are o suprafata
de 825 hect. si o populatie de
83 familiT san 454 locuitorl.
AicI se afla mängstirea Bit-nova.
In partea de S. a satuluT
este padurea Birnova, proprietatea
statuluT.
Numarul vitelor e de 478 capete,
din carT: 344 vite marT cornute,
66 oT si 78 rimatorr.
Biroiut, sat; face parte din com.
rur. Cirlogani, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
90 locuitorI, 50 barbatI, 40 femer.
Este la distanta de 1300
metri de resedinta comuneT.
Pe mosia din acest sat, fosta.
a D-lor Const. Margaritescu si
I. G. Cernatescu, s'an impropietarit
22 locuitorT la anul 1864.
Birsan, a'eal, in com. Mogosesti,
plasa Stavnicul, jud. Iasi. Este
acoperit de padure, si e proprietatea
statuluT. Peste el trece drumul
numit Binan, care merge
din satul Mogosesti la orasul
Iasi.
Birsana, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. aria, spre N. de
satul Cirja si pe riul Prutul. Are
624 locuitorI, din carT 42 stiu
carte, si 148 case. In aceastä
populatie se cuprinde si acea
din Hraniceni.
Birsanul, ciitun, din comuna urbana
Dragasani, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Birsäne§ti, com. rur., jud. Bacan,
plasa Tazlgul-d.-j. Este o
limba de pamint, care se intinde
piezis de la Trotusul, dincolo de
com. Tirgul-Trotusul, pana. la
Tazläul-Mare, pe malul drept al
acestuia. Comuna este alcatuita
din 5 cg.tune : Birsanesti, rese-
dinta, pe pirtul cu acelasT nume,
cu sectia Seuca ; Albele,
pe piriul cu acelasT nume ; Glodosul,
pe valea piriuluT Birsanesti,
ce are scurgere in Täzlan;
Brätesti, Caraclgul, pe valea pifiuluI
Caraclgul, cu scurgere in
Trotus ; Codrea.nu, sat non.
In condica Liuzilor gasim
Bratesti rIzasesti, Caraclaul al
Caminarulul Costachi Crupenski
; lar in Statistica din 1874,
gasim 3 catune maT mult : Harapul,
Livezile si Zebia.
Teritoriul comund se margineste
la E. Cu al com. Bratila
si Valea-Rea ; la S. cu al com.
Rtpele, si Tirgul-Trotusul ; la
V. cu al com. Doftana ; si la N.
cu al com. Berzuntul. Aceasta
comuna are un tarim foarte accidentat.
Ridicgturile sunt: Pravila-Dobra,
Magura si Scarusul.
Are o scoall mixta, care functioneaza
de la 1866, in satul
Birsanesti, intretinutä de stat,
intr'un acelasT local cu Primaria;
are 3 präjinT pämint in va
tra satuluT. La anul 1891 scoala
a fost frecuentatg de 43 baetl.
Sunt 4 bisericI, cite una in
cätunele Birsanesti, Caraclaul,
Brdtesti si Albele, deservite de
2 preotf, un diacon si 7 cinta.retT.
Sunt 630 case locuit si I I
circiumT.
Populatiunea este de 639 capl
de familie, cu 2376 suflete, din
carT 1325 barbatI si 1051 femeT.
Dupg nationalitate sunt : 2276
RominI, 88 UngurT si 12 IzraelitI,
totr de protectiune romind.
D up a felul ocupatiuniT sunt: 1147
agricultorl, 7 meseriasT, io comerciantl,
31 profesiunT libere,
753 muncitorT si 27 servitort
titi carte 77 persoane, nu stin
2299. ContribuabilT sunt 445.
Dupg legea rurala din 1864, s'al"'
improprietärit 329 locuitorT, cu
949 fila pamint.
Teritoriul comunel are o in-
tindere de 4039 hect. Padurile:
Pravila, Zebia, Boltun si Maguricea,
ocupa peste 1000 hect.
Semanaturile si recolta, in anul
1890-91, an fost : grin, 124
hectol. ; secara, 1472 hectol.;
porumb, 4992 hectol.; orz, 144
hectol.; ovaz, 5232 hectol.; ctnepg,
256 hectol.; cartoff 160
kgr.; fasole, 4500 kgr.; mazare,
4500 kgr.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1591.15 hect.
Viile sunt pe o intindere de
44.25 hect., care in 1890, an
produs 1345.20 hectol. vin alb.
Animale sunt : 92 cal, 1496
vite cornute, 222 porcT, 350 capre
si 1560 oT, care in 1891 art
dat 2335 kgr. ring turcand. Stupi
de albine sunt 192, care, la
1890, an dat 50 kgr. miere si
25 kgr. cearg.
Budgetul comuner pe exercitiul
1891-.92 a fost la veniturT de
lel 10545, banT 97, si la cheltuelf
de leT 3737, banT 90.
Comuna este strabatuta de
soseaua judeteana Tirgul-Ocna-
Bacan, prin Onesti, si de o cale
vecinala care o leagg direct cu
Tirgul-Ocna.
Distantele : la Bacan, capitala
districtuluT, 44 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 23 kil.; la com. Bratila,
7 kil.; la com Doftana, 18 kil.;
la com. Berzuntul, 23 kil. ; la
com. Valea-Rea, resedinta plaseT,
15 kil.; la com. Ripile, 18
kil., si la Tirgul-Trotusul, 19 kil.
Birshne§ti, sat, jud. Bacan, pl.
Tazlaul-d.-j., resedinta comuneI
cu acelasT nume, situat pe pir.
Birsanesti. Satul coprinde o sectie,
Seuca, in vale. Are o scoall
la care, in anul 1891, din acest
catun an urmat 21 copiI, din
121 in virsta de scoall. Aci se
afla o biserica ortodoxa, acial
de locuitorT, si deservitg de I
preot si de 2 cintaretl. arciumT

BIRSÀNETI
sunt 2. CapT de familie 191, Cu
676 suflete. Animale sunt : 21
cal, 433 vite cornute, 71 porcI
si 12 capre.
La opus de acest sat se afta
o siliste, unde se zice cá ar fi
fost vechiul sat Birsdnesti si a
locuitorir, de frica pAginilor, s'ar
fi retras in Adure, adica in locul
unde este actualul sat, in vechime
fiind acolo pAdure. In siliste
s'ati gdsit banT vechT de
aramd.
La nlarginea satuluT se yac/
zidurile uner bisericT la locul
numit La-Biserica-Pdräsitä.
Aceastd biserica c15.ditd de
Leon Crupenski, purta hramul
S-tilor Mihail si Gavril.
Birsäne§ti, mofie, com. Birs5.nesti,
pl. Tazldul-d.-j., jud. Badil.
Are 164 hect., si un venit
anual de 5000 leY; apartine cdpitanuluT
Arcadie
Th. Codrescu («Buciumul Rom'in»,
p. 225) trateazd despre aceastd
mosie ast-fel : «.. .mosie
cu pdrtr a d-luT aminariu/ Luçachi
Veiner, d-luT Comisul Costachi
Crupenski, casa rdposatuluI
Manolachl Crupenski i altiT. Are
sat, cu o biserick 2 preotr, 2 (lasca%
un privilegia% i cApAtAier,
6 nevolnicI, 4 vddane, 14 slujbasT-volnicT,
2 vdtaff ; pe lingd
moiile Tirgul-Ocnel, Poiana, Cazanul,
Zebia si altele, cu un numar
de 82 locuitorb.
Birsäne§ti, pädure de stejar si
fag, com. Birsdne§ti, plasa Tazldul-d.-j.,
jud. Bacdti. Are o intindere
de 300 hect. si este supusä
regimulur silvic.
BIrs'ane§ti, piritz, comuna Birsdne4i,
pl. Tazldul-d.-j., jud. Ba-
; curge pe teritoriul satuluT
cu acelal nume. 4r are obirqia
din localitatea Birsanul si se
varsa in TazlAul-Mare.
Birsäne§ti, vale, com. Birsdneti,
pl. Tazldul-d.-j., pe care se afld
situat satul Cu acelasI nume.
Birseanul sati Vulpea, munte
la N. cdt. Scurteti, com. Stefesti,pl.
VArbildul, jud. Prahova.
Birseasca, pa-dure a statuluT, in
intindere de 75 hect., situatl in
com. Vulturesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
BIrseasca, padure a statuluT, in
intindere de 600 hect., pendinte
de com. Beciul, plasa Siul-d.-j.,
jud. Olt.
Birsene§ti, sat, in partea de N.
a comuneT Bdbiceni, jud. Boto-
Situat pe valea piriuluT Corogea.
Are o suprafatd de 1209
hect. si o populatie de 52
Cu 234 suflete. Sunt 50
contrib uabilT.
Are o padure de stejar de
20 hect.
In sat sunt : 87 vite cornute,
34 cal, 372 or, 50 pord, 54
stupT. Sunt 8 meseriasT si 2 comerciantr.
131rseni, deal, numit i Dealul-
Birsenilor, in com. rur. Ciovirndsani,
pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinp.
B1rsescul, loc, in comuna rurald
Imoasa, pl. Motru-d.-s., jud. Mehedinti,
pe care este asezat satul
Berdesti.
Rirse§ti, com. rur., pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt, situatd pe valea 01tulul
i gira Siul, la 52 kil. departe
de capitala jud. i la i8 kil.
de Dragdnesti, resedinta pläser.
Are o populatiune de 906 locuitorl
(456 bArbatT si 450 feme),
231 capT de familie, din
carI 211 contribuabilr ; locuesc
in 149 case si 8o bordee.
455 BIRSEM
Comuna e vechie, compusd
numaT din mosnenT.
Locuitorif sunt totT RominT si
se ocupd numaT cu agricultura.
Sunt i 12 mestesugarT : 2 cojocarT,
3 dulgherf, 4 rotar,
fierar si 2 abagiT. Comuna se
intinde pe o suprafa0 de 3645
pogoane, sad 1823 hect., din
carT 39 sunt acoperite cu vil.
Produsele se desfac la T.-MAgurele.
In comuna este o bisericl deservitA
de I preot i i cintAret,
plätitT de locuitorI.
N'are scoalg.. Carte stid 64
bArbatl si 6 femeT.
Dintre pomT roditorT se gAsesc
: 98 merT, 74 perT, I I I duzr,
50 ciresT, 20 nucT i 40 prunl.
Comerciul se face de 5 circiumarT.
Veniturile comunel sunt de
4572 1. i cheltuelile de 3969 1.
O osea comunalk pe valea
OltuluT, leagl comuna la N. cu
Viespesti si la S. cu Dudul. Pe
dealul OltuluT trece soseaua judeteand
Slatina-Turnu-MAgurefe.
Teritoriul acesteT comune e
strabltut de la N. la S. de Dealul-OltuluT,
sub care e arzatd
comuna, prin care trece gira
Siul-Sec. Intre Olt si Siu se intind
zdvoaiele. Dealul e acoperit
cu viI, care dad in mijlocia
6-7000 hectol. vin pe an.
Comuna se mArgine§te la N. cu
Viespesti, la E. cu Beciul si la
V. cu riul Oltul.
Birselti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea, compusd, din 2 cdtune
: Birsesti i Buleta.
Este situatd pe riul Birsesti
valea Buleta, la 9 kil, departe
de resedinta judetuluT si la 5 kil.
de a plAseT.
Inainte de 1863, Buleta i Btrsesti
forma(' doul comune separate.
De la aceast5. data Buleta
s'a alipit de Birsesti si co-

BiltSETI 456 BIRZA
muna s'a numit Birsesti, dupa
numele proprietarilor.
Are o populatiune de 81410cuitorr
(4.25 barbatI si 389 femel)
; 167 capI de familie ; 156
contrib.; locuesc in 134 case.
In comuna sunt 2 bisericI, una
in Buleta si alta in Birsesti.
Locuitorif se ocupa cu agricultura
si chirigeria. EI ari 386
bol, 315 vacl, 260 oI, 30 capre,
20 cal* li 300 para
Pe rlul Birsesti, in raionul comuneI,
e o inoara de macinat.
Parte din loc. in numar de 163,
s'ati improprietarit in anul 1864,
cind li s'al-1 dat 6o8 hect., pe
mosia statuluI Govora si a altor
4 proprietarT Birsesti.
In raionul comuneI sunt cite-va
izvoare de apa minerald,
pe carr locuitorir le numesc In-
Säraturl.
coala nu e In comuna. Copa
in virsta d'a o frecuenta sunt
91, din carI numaT 4 urmeaza
la scoalele din comunele vecine.
titi carte 34 barbay si 4 femet
Cind timpul e prielnic se fabrica
7000 decalitri tuja.
Vatra comuna cu izlazul, are
1500 hectare.
In comund sunt 400 merI, wo
perl, 30 nucI. Veniturile si chel
tuelile sunt de 1498 leI anual.
E brazdata de dealurile : Ciobea,
Piscul-Rdrisul, Dealul-RizeI
l'i Chiciura, si udata de valea
Buleta si riul Birsesti.
Birse§ti, cätun, al comuneT Beciul,
plasa Siul-d.-j., judetul Olt,
situat pe vale, intre malul sting
al Siuld si Dealul-OltuluT, in
partea de N.-V. a comuna
Are o populatiune de 190 locuitorr,
din carI 50 sunt improprietaritl
dupa legea rurall din
1864. La E., pe coasta dealulur,
se intind viile ; iar la N. se afta
balta l'Hita. Aci se afla o biseria,
de a carel' parohie tin si
locuitorii din catunul *otinga ;
s'a zidit in 188j, de enoriasif
sal. Ea poarta urmatoarea inscriptiune
:
(Aceasta Mina si Dumnezelasca
biserica, ce praznueste hramul
NastereI.MaiceI-DomnuluI si
a S-tibor VoevozT, s'a zidit din
noii, in 1883 si s'a terminat in
1887, in zilele Prea ItaltatuluT
nostru Rege Carol I, si a sotieI
sale Elisabeta Regina si al Prea
S. S. Ghenadie de Arges, cu
blagoslovenia tutulor enoriasilor
din acest catun, si cu alte sate
invecinate, ajuttnd si preotul
Constantin si toatä obstea si s'a
zugravit de Costache Zugravu,
1887, Noembrie 8».
E deservita de I preot si I
cintaret, platitI de locuitorT si
de comuna.
Birse§ti, sat, face parte din comuna
rurall Birsesti, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Birse§ti, deal, pe malul OltuluI,
In raionul comuneI Birsesti, pl,.
Siul-d.-j, judetul Olt, pe care
se cultiva 38 hect. arabile si 75
ariI vie.
Birse§ti, a'eal, In raionul comuner
Birsesti, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.
BIrse§ti, deal, in jud. Vilcea, prelungirea
culmeT Barbatesti, care,
de la sudul comuna Barbate*ti,
intra In regiunea dealurilor.
Birse§ti sati Beciul, inofie a statulul,
jud. Olt, fosta pendinte
de Mitropoli a din Bucuresti, care,
pe periodul 1884-94, s'a arendat
cu 30000 ler anual, In plus
1200 leI plata de padurad si
confinistr.
Birse§ti sati BArse§ti, parohie,
formata din comuna cu acelasI
nume, pl. Vrancea, jud. Putna.
(V. Barsesti, com. r.) Are 2 biseria
una parohiala, Cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva in satul Barsesti
; cea-lalta filiald, cu hramul
s-tir VoivozT, in satul Topesti.
Birse§ti, rig, izvoreste din mal
multe piraie de la N. comuneI
BIrsesti, pl. Ocolul, si se varsa
in fiul Olt, in comuna Mihaesti,
jud. Vilcea.
Birsoiul, deal, com. Casa-Vechie,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Birteni, mofie a statuluT, in jud.
Romanati.
Birtise§ti, sat, jud. Roman, in
pl. Moldova, com. Botesti, spre
E. de satul Botesti si la o depastare
de 2 kil, de el. Este
asezat pe ses. Are 159 capI de
familie, 146 contribuabilT, din 589
locuitorr, din caff 50 tii"i carte;
locuesc in 145 case. Aceasta
populatie este compusa din 120
capI de familie (480 loc.) UngurI,
4 familif EvreI si restul
RominI. Are o biserica catolica.
Sunt 275 capete vite marl.
Se face bilciii anual, la 23 Aprilie.
Btrza, con:. rur,, jud. Dolj, in
pl. Balta, situata pe costisea, ce
margineste malul drept al Pulla.
In fata satuluI si pe malul
sting al Jiulul, se intinde padurea
statulul Glavaciocul. Este
tálala prin centru de soseaua
comunala vecinala, cu indreptarea
spre N.-S.
Se margineste la E. cu com.
Murta si Cu comuna Caciulatesti,
de care se desparte prin Pi;
la V. cu comuna Ceritul, de
care se desparte prin drumul
Nedeia ; la N. cu com. Padea, de
care se desparte printr'un hotar,
care, incepind de la drumul Ne-

BIRZA 457 RZA
deja, merge cu directiunea N.-
S ; la S. se mArgineste cu com.
Valea-Stanciulur.
Atit malurile JiuluT, cit si micele
ondulatiunT, pe care este
situatA comuna, ati o inAltime
ca de 15-16 m.
Comuna este udatg. de DA.
La inceput comuna s'a numit
Barza. Legenda spune cá numele
sAti vine de la imprejurarea
cä pe un copac secular de
mulff anT isT Meca cuibul o baza
Chiar dupa ce comuna s'a
stabilit aci, incá puiT sgr isT ayear'
cuibul In acest bAtrin stejar.
Mal tirziti a luat numele de
Birza. AzI comuna se compune
din dota cAtune, Birza, care este
si aluna de resedintg. i Tuguresti
spre N. de Birza, aproape
de Jul. Anul fonddreT
nu se cunoaste, dar se stie cl
pe la anul 1864, in urma improprietAririlor,
era mal" spre apus
de locul unde se aflg. azI. In
acest an s'a mutat mal spre rgslrit
pe proprietatea d-luT C.
N. Mihai 1, care apartin us e luT S Andulache
Clucerul. Pe locul unde
se afla inainte de 1846 comuna,
a rAmas l azI biserica, lingg
care s'a fAcut cimitir.
In comuná sunt dota biseriel
: una in Blrza si alta in Tuguresti
; amb ele serbeazg. hramul
SE Dumitru. Sunt fácute de zid
de SAndulache Clucerul, la anul
1813 cea din Birza, si la anul
1825 cea din SAndulesti. Ambele
aii cite un preot i cite un
cintAret. In urma lega cleruluT
s'a format o singurä parohie,
Cu un preot pentru ambele bisericT.
Se gAsesc in tinda ambelor
bisericT inscriptiT nedescifrabile.
Biserica din Tugure§ti
are 17 pogoane pgmint, dupa
legea din 1864.
In comung se aflA o scoall
mixt6., situatd afarA din sat, intre
cAtunul Birza gi com. Va-
66918. Manolo Dklionar angra"
lea-Stanciulur. Functioneazg. din
1873. Este intretinuta de d-1
C. Mihail.
Localul fAcut de zid a fost
fAcut cu cheltuiala (50000 leT)
d-luT C. Mihail si a altor particularT.
E foarte frumos construit,
in stil modern. Ambele
scolT se ggsesc sub acelasT acoperis.
coala are 4 sAIT pentru
clase; cincT camere pentru locuinta
InvAtAtoruluT i pentru
cancelarie. Are o imprejmuire
de 1250 hectare si o proprietate
de 17 pogoane. A fost frecuentatg.
pe 1893-94 de 136
bgetl si 34 fete si anu me : 46 bgetT
si 18 fete din Valea-StanciuluT,
46 bgetT si 9 fete din Birza, 26
bAetT si 7 fete din Tugure§ti.
In virstA de scoalg. sunt 89
bg.etT si 54 fete in Birza, 63
bAetT si 41 fete in Tuguresti.
titi carte 55 bArbatT si 8 femeT
In Bina; 18 bArbatT si 6 femeT
in Tuguresti.
Populatia comuneT se urcg. la
2396 suflete, din carT 1286 bArbatT,
1110 femeT; locuescin wo
case si 141 bordee.
Dupg legea ruralg. din 1864.
sunt 187 locuitorT impAmintenitT,
iar dupg legea din 1879
sunt 37 insurAter. Populatia
creste in medie de 12 pe ambele
cAtune.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 3335 hectare sati
6670 pog. ; din acestea 4670 pogoane
sunt ocupate de pAmint
arabil. Izlaz e prea putin prin
locurile impAdurite. Sunt 200
pog. izlaz l 9000 pogoane
dure.
Mosiile de pe teritoriul coin.
sunt: Birza, proprietate particulard,
cu suprafata de 3000 pog.
arabile iTugurqd, cu o suprafatA
de 1670 pog. arabile.
Birza, cu un venit de 47 mii
leT, este proprietatea d-luT C.
N. Mihail; a fost proprietate a
luT SAndulache Clucerul, supranumit
PieptAnarul.
Birza, com. rur., plasa Oltetul-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. Se
compune din satul Birza (500
locuitorT) si BArzuica, caruia ir
mal zice i Silistea, (69 locuitorT).
E situatl pe riul Oltetul, in valea
si pe tArmul sting al rluletuluT
Genge, departe 27 kil. de
Caracal si. 6 kil, departe de
Balsiul.
Are 130 de contribuabilT, 165
capT de familie si o populatie
de 569 locuitorT, din carT 15
Tiganr, lar restul RominT : 287
bArbatI si 274 femer; 263 cAs5.toritr
si 307 necgsgtoritT; 21
carte si 549 nu stiti.
Budgetul comuneT pe 1886 87
a fost de 1589 ler la venituri
si 1548 leT la cheltuelT.
Ocupatia locuitorilor e agricultura
si cresterea vitelor. Vite
marT aü fost 372, vite raid 450
porcI 140. Are 3 cIrciumr.
coalä nu este. Are o bisericl,
S-tul Nicolae (1852), deservitA
de un preot si 2 cintdretr.
Birza, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
comuna Birza, situat pe tnalul
drept al Pulla, la 2 kil. N. de
Valea.StanciuluT.
Aci e resedinta com. Mal
inainte satul Birza se compunea
din 2 mahalale: Birza si TugurWi;
dar azT Tugurqti formeazg
un cAtun deosebit.
Are o populatie de 1596 suflete,
872 blrbatI gi 724 femer,
locuind in 84 case si 74 bordee.
In sat este o gcoall de
bletr gi fete, situata la marginea
com., tu apropiere de com.
Valea-Stanciulur. Functioneaz5.
din 1884; este intretinutl de d.
C. N. Mihail. S'a cheltuit 50.000
ler pentru construirea localulur,
care este in foarte bunl stare. In
anul gcolar 1892-93 a fost fre-
68

BIRZA 458 BtRZEIUL-DE-GILORT
cuentatA de 136 1)10 si 34 fete,
din Birza 46 bletT si 9 fete, din
Tugurqd 26 bletI si 7 fete si
din Valea-Stanciulur 64 bIetI si
18 fete. Sectiunea bdetilor are
1 invAtAtor, si cea de fete o invaltoare.
coala are 17 pogoane
proprietate, de la satul
Tuguresti, com. Birza. Cu virstà
de scoalä sunt 89 bäetI si
54 fete. tiii carte 55 bArbatr
si 8 femer. In sat este o bisericA
cu hramul S-tul Dumitru,
deservità de I preot, care slujeste
si la biserica din Tuguresti.
Comunicatia se face prin sosele
vecinale si cbmunale, carr
pun satul in leg5turá la V. cu
Tuguresti, iar la S. Cu Grecesti.
Btrza, catan, jud. Mehedinti, in
plasa Ocolul-d.-s.; Vine de com.
rur. Pitulasi.
Blrza, colina', in com. BAldnesti,
ca. Fata-luI-Nanu, jud. BuzAti ;
face hotar despre com. Boziorul
si Trestia. E acoperitA de
pAdure mosneneascl.
Btrza, deal, com. Tiganqti, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Btrza, mofie, situatä pe teritoriul
comuna Birza, pl. Balta, jud.
Dolj, proprietatea d-lur C. N.
Mihail ; are 500 hect. pAdure
si 350 hect. vil.
Btrza, parohie, formatA de comunele
Birza si Valea-Stanciulur,
jun. Dolj. In parohie sunt
3 bisericr, toate de zid: una parohialá
in cAtunul Birza si 2
filiale in caunele Tugure§ti si
Valea-Stanciului. Trer preotr si
4 cintAretl deservesc aceste bisericr.
Birza, pddure, pe mosia Zap odia,
din com. Trestia, jud. BuzAti ;
are aproape 30 hect. intindere.
Btrza i TAlpiciul, numire data'
uner pArtr din pildurea statulur
Alunisul, din comuna BAlAnesti,
jud. BuzAtl. Face parte din corpul
Cozieni-tihulestr. Are 416
hect.
Btrza, pddure, jud. Dolj, plasa
Balta, com. Birza, satul Birza,
Cu o suprafatA de 900 pogoane.
Apartine d-lur C. N. Mihail. Inainte
apartinea lur Sandulache
Clucerul, zis si PieptAnarul. Se
compune din stejarr, ulmr si
girnitá.
Btrza-Palanca, pichet de granifd
, pe maginea Dunad, jud.
Mehedinti, in pl. Blahnita.
Birzan, izvor, in com. PopAuti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Btrzani, sat; face parte din com.
rur. BAbeni, plasa Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 225 locuitorr, 115 babatr si
1 io femer. Aci e o bisericA
ziditA de Mateiti Birzanu acum
e ruinatA. Ca populatie scola
rä. are 23 copa', io bdetr si 13
fete.
Btrzeasca, vale; formatA din 2
izvoare. Curge de sub dealurile
comund Vulturesti, unde poartA
numele de Ilale, si se varsA in
riul Argeselul, pe malul sting,
in raionul comund Blrzesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Birzel (Valea-), vale; izvoreste
de la N. com. Teisani, pl Teleajenul,
jud. Prahova ; se impreunA
cu Valea- Crucei, si amindouA
se varsd in valea Dragomirul,
care este un afluent al
riultfr Teleajenul. -
Btrzeiul, deal, jud. Gorj ; merge
din hotarul poener La-Fintina-OrbuluT,
despre rIsArit din com.
Negoesti ; trece pe lingl. Albeni ;
se intinde pAnA la Birzeiul-de-
Gilort.
Btrzeiul-de-Gilort, comuna' rurald,
situatA in partea de Sud a
comuner Albeni, plasa Amaradia,
jud. Gorj, si in directiunea
E., la distantA de 38 kil., de orasul
T.-Jiul. Este formatA din
3 cAtune : Birzeiul-de-Gilort, Leculesti
si Cilnicul. Are o suprafatA
cam de 2000 hect., din
carr 309 hect. arabile, 9 hect.
vie, 15 hect. lived de prunr,
restul finete, palure si tufAris.
Proprietatea d-ner Paulina MIcescu.
Spre Valea-Gilortului, pAmintul
este fertil, iar pe dealurr putin
productiv.
Are o populatie de 189 famili!,
cu 810 suflete, din carr
1 so contribuabilr.
Venitul comund e de 846
le!; lar cheltuelile de 842 ler,
47 batir.
Locuitorir posea 40 plugurr,
81 care cu bol, 655 vite mar!
cornute, 170 or, 377 capre, 303
rimAtorr, 43 ca! si 6o stupr.
Comuna este lipsitl de co
municatie practicabia; o miel
sosea comunalä, o pune in legatuna
la N. cu Albeni. La S.
se leagd cu Pojarul, prin drumurT
ordinare, care traverseag
dealurr si vAI foarte accidentate.
La S.-V., pe mabl drept al Gilortulur,
incepe soseaua comunald,
ce o pune in comunica-
%le cu teflinesti.
In comund se gäseste 1 moarl,
pe apa Gilortulur; 6 puturr Cu
cumpAnA li 20 izvoare acoperite.
Are 1 scoa.15., frecuentatA de
23 elevr din 47 inscrisr.
Are 5 biserid, din care una
este reparatA de defunctul General
Gh. Magheru, la 1857
este deservid, de 2 preotI yi 2
cintAretr.

BIRZEIUL-DE-GILORT 459 BIRZE$TI
Birzeiul-de- Gilort , ciUun, judetul
Gorj, resedinta com. cu acelasI
nume, din pl. Amaradia-
Novaci. Este situat pe dealurr
val, pe o suprafatá cam de
700 hect., din casi 103 hect.
arabile, 5 hect. livezT de prunr,
3 hect. vie, proprietate a d-neT
Paulina Macescu.
Are o populatie de 6o familir,
Cu 320 suflete, din carT 6o contribuabilT.
Locuitorir posea. 13
plugurr, 20 care cu bor, 191
vite marr cornute, 45 or, 140
capre, 98 rimatorT si 14 cal.
Gilortul curge pe la V. cat.
si in directiune de la N. la S.
Catunul nu este traversat de
nicr o osea, afara numaI in
partea de V., la scoborire, de
o osea comunald, care 11 leaga
cu comuna tefa'nesti. Comunicatia
este dificild, iar pe timpuf-1
ploioase devine aproape
impracticabila.
Are I scoald frecuentata de
23 elevr.
Are i biserica, deservita de
preot i I cintaret.
Blrzeiul-de-Gilort, deal, al comuner
cu acelasr nume, judetul
Gorj. Are o directiune N.-S.-
V. ; este o prelungire a dealuluT
Negoesti; ramificatiunile sale se
intind pana in Valea-Gilortulur.
Birzeiul-de-Pidure, COM. rUr.,
In partea de N.-V. a comuner
Licuriciul, plasa Amaradia, jud.
Gorj, si in directiune V., la distanta
de 39 kil., de orasul T.-
Jiul. Formeaza o singurä comuna.
Casele sunt raspindite la
distante marY, ast-fel cd nu pot
forma catune.
Comuna e situata pe dealurr
si val. Are o suprafata cam de
450 hect. din care 150 hect.
cultivabile, 13 hect. prunet, lar
restul finete, padure i tufaris.
Pamintul este putin fertil.
Are o populatie de 318 fam.,
cu 1230 sufl., din carT 303 contribuabilr.
Venitul comuner e
de leT 1673, banT 14, iar cheltuelile
de leT 1095, banT 91.
Locuitorir ati 15 plugurT, I earuta
Cu cai, 71 care cu bol, 20
stupr, 973 vite marl cornute,
746 or, 56 capre, 481 rimatorT
si 36 cal.
Comuna e traversata in partea
de E. de soseaua comunala,
ce vine de la S., din comuna
Scrada si o pune in comunicatie
la N. cu Birzeiul-de-Gilort,
la V. Cu Licuriciul ; comunicatia
este foarte anevoioasa din
cauza dealurilor prea escarpate.
Valle cele mar principale din
comuna sunt : Valea-Scaunulur,
Valea-Scurtulur, Valea-Jidovulur
Valea-Mare.
Dealurile cele mar principale
stint : Licuriciul-Ghigoiul, Dealul-Glavanilor,
Dealul-Mare, si
Dealul-Pojarulur, acoperite parte
cu padurr si parte cu locurT arabile
i livezr de fin.
In comuna se afla 3 puturT cu
cumpana i to izvoare acoperite.
Comuna are i biserica, fondata
la anul 180o, de 3 locuitorr
fruntasT ai satulur. Preotr
n'are. E deservitä pe rind de 3
preotr din comunele vecine,
de 2 cintaretr localr. Are o scoala
frecuentata de 30 elevr, din 35
inscrisT.
Pe locul defunctulur Constantin
C. Mutulescu si la locul numit
Silistea, de cite-orr se sapa,
se gasesc schelete intregr de
oameni, fara urma de cosciuge.
In aceasta localitate a fost o
batalle, sub domnia lur Mateiti-
Vodd-Basarab, pe la anul 1631.
Birzescul, _Tintina i loc izolat,
com. Bunesti, pl. Ocolul, jud.
Vilcea.
Birze§ti, com. rur., pl. Argese-
lul, jud. Muscel, la S. de ampulung,
situata pe ambele malurI
ale riulur Argesel. Distanta
de la aceasta comuná pana la
Cimpulung este de 23 kil. pe
sosea ; iar pana la resedinta
subprefecturer de 7 kil.
Se compune din 2 catune :
Birzesti si Albulesti. Se margineste
la E. cu com. Botesti,
jud. Dimbovita, la N. cu com.
Vulturesti, la S. cu com. Voroveni
si la E. cu com. Stilpeni
Livezeni.
Numele sati vine de la niste
ciobanT, dupd spusa locuitorilor,
din tara Birser (Ardeal), cae
s'a(' stabilit intiid aci cu oile.
Are o populatie de 546 locuitorl,
297 barbatT si 249 femer,
cu 99 capT de familie, can
traesc in 125 case.
Locuitorif se ocupa, pe litiga
agricultura si cresterea vitelor,
si Cu rotaria. In comuna sunt
40 stupT cu albine. Gindacir de
matase dati pana la 40 kgr.
gogosr.
Loc. ati : 18 cal, 75 vacr, 194
bol, 306 capre, 97 01 si 116
porci.
Comuna este strabatutd de
piraiele i vilcelele : Lentea, Radacina-Mica,
Radacina-Mare, Uliul,
Circinovul, Muerea, Birzeasca,
Pdtulul, Albina, Uluba, Ciomagul,
Catrina si Inul si de riul
Argeselul, careo strabate dela N.
spre S. In partea de E. e acoperita
cu livezr si padure, in
centru are izlaz, lar la V. lunca
Argeselulur, care merge pana in
valea Uluber.
Pozitia este dcluroasa. Com.
este strabatuta de urmatoarele
dealuri: Gruiul, Radacina, Circinovul,
Scarlat, Inul, Plesea,
Albina si Uluba si de urtnatoarele
piscurr: Brezaia, Lia i Ciomagul.
In raionul comuner este o singura
biserica, deservita de

preot i i dascal. Aceasta biseria
s'a construit de obstea
locuitorilor, la anul 1882, pe locul
uner alte bisericIfoarte vechr.
Ea se intretine de enoriasT
si din venitul bilciulur Sf. Nicolae,
ce se face la 6 Decembrie.
Scoala se frecuenta de 41 copir,
din 50 in virsta de scoald.
Cu intretinerea el statul cheltueste
anual 1242 ler. Localul
scoaler s'a cladit de obstea coinuner
in aniT 1859-60.
Stiu carte 114 bärbatT si 8
femeT.
In raionul comuner este o
singura moara vechie. LocuitoriT
comuneT sunt mosnenr. Comuna
are i lo contribuabill: si se intinde
pe o suprafata. de 350
hect. Are un budget de 825 ler
la veniturr (1887) si de 778 ler la
cheltuelt. In 1889 9o, venitul
comuner s'a urcat la 1477 ler
cheltuelile la 732 leT, in carT
intra si 1. 30 intrebuintatI pentru
scoalä.
In comuna sunt mal multe
velnite (poverni) pentru fabricarea
tuiceT.
Btrze§ti, com. rur., in centrul
despre N. a plaser Stemnicul, judejul
Vasluiti, la distanta de 18
kil, de orasul Vasluit si de 13
kil. de resedinta plaser, Negresti.
E situatä pe culmea i vaile formate
din (10uä sirurT de dealurr,
In a carora continuare se formeazA
sesul, prin care curge
riul Birlad.
Se compune din satele : Birzesti
- Ludesti, Birzesti - RdzesT,
Birzesti-d.-j. saii
Bamovschi, Muntenesti, Ludesti-Buddiul
cu parte din Codrul,
Tacmanesti (Calugareni) i Brahasoaia
(Calugareni-VechT), carT
sunt situate in dreapta riulur
Birlad ; lar in stinga din satele
Dobroslovesti (Balanesti) si Cantalaresti.
Se intinde pe o supraf.
460
de 3500 hect. pamint arabil,
500 hect., finete i imase, 380
hectare padure, 120 hectare acoperite
cu vil si livezr. Partea
de pamint arabila este subdivizata.
ast-fel: pe 250 hect. se
cultiva papusoiul, pe zoo hect.
griul, pe 150 hect. orzul, pe
109 hect. ovdzul, pe 50 hect.
sacara., pe 16 hectare legume,
iar cam pe 5 hect. se cultiva
cin epa..
Are o populatie de 390 familiT
sati 1980 suflete locuitorT,
din carr 7 familir, cu 25 suflete
Evrer.
In aceastä comuna sunt 5 bisericr
si o scoala.
Numarul contribuabilor e de
338, de la care statul incaseaza
2028 ler, iar al comerciantilor
16 RominT si 7 strainT. Vite
sunt : 1056 vite marI cornute,
1022 of, I08 cal, 60 finiatorT
si 94 stupr.
Budgetul comuner e de 3609
ler, 53 banT la veniturr si de 3609
ler, 40 banT la cheltuelf.
Birze§ti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea. N'are niel un cat.
alipit.
Este situata pe valea riulur
Otasaul, la 27 kil, departe de
capitala judetulur si la 20 kil.
de a subprefectureT.
Are o populatiune de 397 locuitorT,
168 barbatl si 229 femer;
97 capT de familie ; 77
contribuabilT; locuesc In 75 case.
Ad i e o singura. Jis. Anul
fondareT i ctitoriT nu se cunosc.
LocuitoriT se ocupa' numar cu
agricultura.A0 52 caT, 6o bol,
70 vacT si 22 or.
Pe riul Otasaul, In raionul
comuner, sunt 3 mol-1 de macinat.
Locuitorir totr sunt mosnenr.
Comuna e lipsita de scoald.
Copir in virsta d'a o frecuenta
sunt 49, 20 baetT si 29 fete.
BtIZZETI
Stiti carte 8 barbatI si niel o
femee.
Comuna are ca la 150 hect.
pamint.
Sunt in raionul comuner 50
merr, 45 perT, 200 nucT, 50 ciresr;
lar livezile dad wo care
de fin.
Sta in legatura prin sosele comunale
cu comunele : Bodesti
la N., Stoenesti la E., Pretrari
la S., Costesti la V.
Veniturile comuner se urca la
700 ler i cheltuelile la aceeasr
suma.
Brrze§ti, sat, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Dudesti-Cioplea. Are 180 hect.,
proprietatea D-luT D. Voreas,
si 32 locuitorT. In cercul satullir
se cultiva 12 hect. vie.
Birze§ti, sat, numit i Berdesti,
In comuna rurala Itnoasa, plasa
Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Birze§ti, sat ; face parte din comuna
rurall cu acelasT nume,
din jud. Muscel. Este despartit
de cel-l'alt catun (Albulesti), cu
care formeaza comuna Birzesti,
prin rIul Argeselul. Ocupa partea
din centru i de est a comuner.
Aci este resedinta comuner
si tot aci este biserica iscoala.
Are o populatie de 498 locuitorT,
269 barbatT si 229 femer.
Pozitia sa este minunat de frumoasa.
Birze§ti, sat de resedinta, in patea.
de V. a com. Birzesti, pl.
Stemnicul, jud. Vaslui0, situat pe
ambele malurr ale piriiasulur
Muntenesti, intre dealurile Corbul,
Preda-Birzesti i Ludesti-
Buddirt, pe o suprafata cam de
500 hect. Are o populatie de
152 fam. sati 600 sufl., Rominl.
Numele de Birzesti, l'a luat,

BtRZE§TI 461 13tStA
spun batrinil, de la Hatmanul
Birzu, fost proprietar in timpurile
vechT. Satul acesta, alta data
era format din 4 cätune deosebite,
carT se numeati : Ludesti,
Birzesti - RazesT, Birzesti - d. - j.
(Barnovschi) si Birzesti-d.-s.; asta-if
toate aceste sate formeaza
un singur sat cu numele de Birzesti.
Are o scoalä infiintata la
1865, frecuentata de 35 elevI
o biserica zidita de Vornicul
Constantin-Virnav, la 1846, In
locul alteT bisericT vechr de lemn,
a razesilor, care la 1847 a fost
=tata. in satul Dobroslovesti.
Prin mijlocul satuluT curge
de la N. spre S., piriul Muntenesti,
care la partea de S. a satulla
formeaza un iaz, pe o suprafata
de 6 hect.
Proprietatea locuitorilor räzesT
este de 740 hect. pamint.
Numarul vitelor este de 730
vi te marl comute, 6o caT, 200
OT, 50 rimatorT si 27 stupT.
Ca punct insemnat in acest
sat, este coasta dealuluT Ludesti-
Budäiul, spre E., unde se zice ea
ar fi existat un tirgusor numit
Ludesti. Pe acest loc, se gà."sesc
si astazI obiecte vechT,
astupate de pamint.
Birze§ti, stafie de dr. d. f., jud.
Vasluiii, pl. Funduri, com. Birzesti,
pe linia Vasluia-Iasi, pusä
In circulatie la 1 -iti Mala 1892.
Se afla intre statiile Balteni
(7.5 kil.) si Buhaesti (6.1 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT ma.rii
de 100.90 m.
Birze§ti, deal, in com. Birzesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. VezI
Ludesti-Budaiul, deal.
Birze§ti, deal, In raionul comuneT
Birzesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 50 ari/ vie.
Birze§ti, piidure, supusa regimu-
luT silvic, com. Birzesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel, proprietate
a mosnenilor Birzesti, in intindere
aproximativa de 1000 hect.
Este situata de ambele coaste
ale riuluT Argeselul si are ca esentä
stejar.
Se margineste la N. cu padurea
mosnenilor Vulturesti, la
S. cu mosia statulur Birzesti, la
E. cu padurea mosnenilor Botesti,
din jud. Dimbovita, si la
V. cu padurea statulur Radesti.
Se taie in devalmasie de locuitorT.
Birzii (Virful-), colind, in com.
Catina, jud. Buzar', pe hotarul
jud. Prahova.
Birzila, deal, in com. Pacureti,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Birzoe§ti, parte din satul Lungesti,
pl. Corod, jud. Tutova.
Birzoe§ti, pirisia,r, jud. Tutova,
ce izvoreste de la S. de satul
Lungesti si se varsa In piriul
Juravatel, de a stinga.
Birzota, fria, jud. Tutova, ce
curge prin pl. Corodul. Izvoreste
din com. Cotoroaia. Curge, in
forma de arc de cerc intors spre
S., de la E. spre V. Uda comunele
Cotoroaia, Certesti, Pochi-Dia
si Salceni si se varsa in
Birlad, de a stinga, spre N. de
satul Crivesti, dupa ce a primit
pe stinga pirlul Recea, unit cu
Cetatuia si Sälceni.
Birzoteni, sat ; face parte din
com. rur. Romani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 245 locuitorT, 119 barbatI
si 126 femeT.
E la o distanta de 3 kil. de
cät. Romani, unde e scoala si
primaria. Ca populatie scolara.
are 21 copiT, IO bletI si II fete. I
Birzote§ti, Neagota si Romani,
mofa ale statuluT, pendinte
de manästirea Bistrita, situate
in com. Romani, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Pe periodul
1888-93 s'ati arendat Cu 7100
lel anual.
Birzotelul, piriia,r, jud. Tutova,
ce curge prin pl. Corodul. Izvoreste
de pe teritoriul ca. Borodesti.
Ucla comuna Visureni,
trecind pe la V. de satul Visureni
si se varsa in Birlad, de
a stinga, la N. de cat. Crivesti.
Birzoiul, vale, la N. comuneT i
rinoasa, pl. Oltul-d.-s., judetul
\l'Ilma.
Birzotei, torent; izvoreste din raionul
comuneT Jupinesti, plasa
Riul-Doamner, jud. Muscel, si
se varsä. in Mil Doamna, pe
malul drept.
Birzul, loc cu izvoare, jud. Bacaa,
plasa Tazlaul-d.-j., pe teritoriul
comuna Berzuntul.
Birzul, loc cu isvoare, jud. Bacaii,
plasa Tazaul-d.-s., comuna
Ardeoani, pe teritoriul satuluT
Hemeeni.
Birzul, loc cu izvoare, judetul
Bacan, plasa Tazläul- d.-j., pe
muntele Magura-BerzuntuluT, de
unde isT are obirsia piriul Berzuntul-Mare.
Birzul, pirtiaf, jud. Baca, plasa
Tazlaul-d.-s., comuna Ardeoani,
care curge pe teritoriul satuluT
Hemeeni ; tsr are obirsia la localitatea
Birzul si se varsa in
Tazlaul-Sarat.
Bisca, cätun, al comuneT Chiojdul-
din - Bisca, jud. Buzati, cu
440 locuitorT si 99 case; are
subdivizia Pe-Bisca.

BISCA 462 BISCA-MICA
Bisca, stabiliment balnear, In comuna
Gura-Teghif, cdt. Lunca-
Pirciulul, jud. Buzda, la 88 kil.
de ora$ul Buzdii $1 situat pe
malul drept al riuluT Bisca-Rozild.
Este proprietatea d-lur Stefan
Bordnescu, Are un orizont
cam mArginit ; dar clima e dulce,
aerul curat, imbälsdmat de mirosul
brazilor, traiul e multamitor
i eftin. Se face cura de
lapte i zer, bar red, etc. Apropierea
de munti inlesne$te facerea
de escursiunI in una din
pdrtile cele maI frumoase ale
Ora
Bisca, viroagd, pe lunca SiretuluT,
in comuna Cazasul. Pleacá
din viroaga lärläul$i merge spre
S.-E., prin judetul Brdila, pe la
N. SatuluI-Nemtesc, pierzlndu-se
pe teritoriul comund Izlaz.
Bisca-Chiojduluï, com. rur., judetul
Buzar'. (Ved Chiojdul-din-
Bisca).
Bisca-ChiojduluI, rifi, In plasa
BuzAti, jud. Buzàü, format din
piraiele BIsca-cu-Cale i Bisca-
Mil-Cale, care se impreund la
poalele munteluT Ple$ea, pe hotarul
judetuluT Prahova, putin
mal sus de cdtunul Bisca. Acest
ria, care udd comunele Chiojdul,
atina, Calvini, desparte
apor comuna Cisläul de Mdrunti$ul,
atinge cdtunul Gura-BisciI
$1 merge de se varsd in Buz5.0,
11110 catunul Cisläul, in fata izvoruita
Cirnul. Prime$te mal'
multl afluentI, din carI mal insemnatI,
pe partea dreaptA, sunt :
izvoarele: Plopilor, Ciuciurul-luiT-
Serban, Ciocirlanul , Cdcicea,
SpdtArescul, Murdtoarea, Bdtrineanca
sati Stimnicul, Cdtina,
Zeletinul, Salcia, etc. ; iar pe
sango., incepind tot de la Nord :
Ple$cioara, Plcura , Stupina ,
Smdcini$ul, Lera, Corbul, Cep-
turawl, Valea - atineI, Valea-
Seacd- Mare, Valea-Seacd-MicA,
Valea-Humil, Braletul, etc. Cursul
s'a e repede i albia sa foarte
nisipoasd, de aceea este periculoasd
in timpurl ploioase,
volumul apelor sale cre$te foarte
mult. Malul drept e frumos, fiind
format numal din colme i muntI
acoperitT de pddurT, finete, livezI
i vie ; cel sting, in urma
tderd pAdurilor, s'a transformat
inteun vast prund ripos i nestabil,
incepind de la Toca, in
comuna MArunti$ul, pdnä in comuna
atina, din care cauza
comunicatia devine adesea di-
Bisca-cu-Cale,piria, ce izvore$te
din dosul munteluI Fata-Craiulur,
de la punctul numit Gdmdlia,
judetul Prahova. Curge spre
S.-E. pAnä la poiana din Capul-PisculuT,
comuna Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul; face o cotiturd.
spre Sud ; formeazd In
miel parte limita cu judetul Buida;
se impreund cu pirlul Bisca-fdrd-Cale,
la poalele muntelul
Ple$ea, putin mal sus de satul
Bisca, formtnd rlul Bisca-
ChiojduluI, care apor intrd in
judetul Buzar', unde se varsd
In riul Buzdti, lingd cdt. Cisldul.
Are de afluentr, in jud. Prahoya,
izvoarele: Tisa $i Condri.
In cursul sda formeazd mal
multe cascade. Calea pe albia
acesteT ape este foarte grea.
Pe aci Mihaiti-Viteazul $1-a
trecut o parte din armatd, in
Transilvania, la anul 1599, Octombrie
7.
In anul 1848, Ru$if ocupind
tara, ati grAmddit mula armatA
pe aceastd vale, fiind foarte priincioasä
pentru o invazie in
Transilvania.
Pe acest piriti, pe teritoriul
judetuluT Prahova, este un fie
rdstrdö pentru tliat cherestea.
Bisca-färä-Cale, pirifi ; izvore$te
din muntele Plaiul - PurcaruluT,
jud. Prahova; curge spre S.-E.;
face o cotiturd in comuna Star-
Chiojdul, plaiul Teleajenul ; se
indreaptd. spre Sud $1 dupä ce
se une$te cu pirtul Bisca-cu-
Cale, inträ in judetul
formtnd riul Bisca - ChiojduluT,
care se varsd in riul Buzdil. Are
de afluentI izvoarele Smeurdtul
$i Banul.
Bisca-Mare, izvore$te din
muntil Transilvanid (12.AcAuti);
se tndreaptd spre S.; atinge judetul
Buzda, putin maT la N.
de muntele Poiana-din-Cale, la
vdrsdtura izvoruluT Surducul ;
formeazd apoI limita de N.-E.
a judetuld, pAnd la intilnirea so
cu izvorul Pitac-Patac ; intrd in judet
pe la pichetul Ciocanul, u-
&lid la dreapta poalele muntilor
PAltini$ul, Podul-Caluld, Podul-Grecilor
$1Arsele $1 la stinga
ale muntilor Hosszukös, Cernatul
Cursele, la poalele cäruia se une$te
cu Bisca-Micd, la ci$meaua
Vi$anul, dind na$tere riuld Bisca-Rozild.
Prime$te mai mult1
afluentI, in judetul BuzAti, pe
dreapta : Surducul, Izvorul-Calulul
Fata-Mild, iar pe stinga:
Pitac-Patac, Risculita, Cernatul,
Izvorul - Mild, etc. E foarte avutá
in pdstrAvr.
Bisca-MicA, piria ; izvore$te din
Transilvania $i inträ in judetul
BuzAti pe la poalele muntelul
Giurgiu, la vdrsdtura izvoruld
Ciliano$, udind la stinga poalele
muntihr: Muele, Neharna,
Chilmiziul, Neharnita $i Rdzboiul,
cu ramificatiile lor ; iar la
dreapta muntiI : BAlescul,
noaga, Micldu$1.11, Piscunavl,
Piciorul-Caprif $i Cursele, la ale
cdrul' poale se une$te cu Bisca-
Mare $i dä na$tere riulur Bisca
- Roziler. Biscele sunt renu-

BiSCA-ROZILEÏ (BiSCENI) 463 BiSCII (GURA-)
mite in tara nu numaT pentru
rapiditatea, limpezimea i A.ceala
lor, dar si prin regiunile
indintatoare ce strabat.
Bisca - Rozilei (Bisceni), c -
tul:, al comunef Nehoiasul, judetuI
Buzar', Cu 430 locuitorT
si 80 case. Are multe fierdstrae
pentru fabricarea scindurilor.
Bisca-RozileI, rig, format din
Bisca-Mare si Bisca-Mica, carI,
dupa. ce ati facut ocolul masivuluI
Penteleul, cu ramificatiunile
sale, se unesc amindoul la
poaiele munteluI Cursele, la
unde izbesc cu mare furie
stinea de la Vadul-CornuluT. De
aci, riul se indreapta spre S.-V.,
sub numele de Btsa-Rozileli uda
in curmezis comunele Gura-TeghiT,
Goidesti, Nehoiasul i MI5.jetul,
printre muntif Virlam, Bizdadeaua,
Tigva, Fulgerisul, Brinza,
Costa-MoriT, Tainita, Gotesul,
Barbul, etc., la sting asi printre
Vadul-CornuluT, Rozila, Mälaele,
Tega, Paltinisul i Arsele la
dreapta. Se varsä. in Buzar' In
comuna Nehoiasul, cat. Lunca-
Priporulta, in dreptul punctuld,
unde era mal* inainte vama. Ambele
sale malurT sunt frumoase,
M'arä de cite-va stincT i terenuti
fugatoare pe dreapta, a-
Vind pozitiunT pitorestr, animate
de multimea lucratorilor din nenumaratele
fierástrae, situate de
alungul
Biscaceni, sat, in partea de E.
a comuneT Ostopceni, pl. Stefanesti,
jud. Botosani, situat pe
o coasta de deal, in forma de amfiteatru,
Ruga Prut.
Are o suprafata de 292 hect.
si o populatie de 92 familiT satz
373 suflete. AicT este o biserica
deservita de 7 preot si 7 cintaret.
Mosia Biscaceni, se zice, ca forma
in vechime, impreuna Cu Os-
topceni-RazasT, un singur trup,
dar pe urma s'a vindut de urmasiT
luT Balo.
Pe aceastä parte de mosie,
Ruga. Prut, a fost satul Istrateni,
care la 1853 s'a stricat de
Balo, din care priciná locuitoril
s'ají mutat in Biscaceni.
Se mal vorbeste ca Miga Prut
ati fost case marT vechT, dar ca.
risipit cu malul PrutuluT.
Vite in acest sat sunt : 93
vite cornute, 25 cal marI i miel,
460 oT, 40 porcI.
Biseeni, cdtun, al com. Minzälesti,
jud. Buzar', cu "90 locuitorT
18 case, situat de alungul maluluT
sting al riultif Slanicul, incepind
de la Grunj i continuindu-se
pana la SarT.
Biseeni, vechie numire a cdtunulut
Bisca-RozileT, din com. Nehoiasul,
jud. Buzar'.
Biseeni-de-Jos, cdtun, al com.
Calvini, jud. Buzar', Cu 430 locuitorI
si 708 case. De dinsul se
alipeste adesea, In datele oficiale,
com. Frasinetul i Olari.
Biseeni-de-Jos, mo,sie, in com.
Calvini, jud. Buzar', cu goo hect,
din care peste 200 padure, apoi
livezT, fineatd, mult izlaz
prundis. Se ja impreunä cu hotarul
Veresul.
Bisceni-de-Sus, cdtun, al com.
Calvini, jud. Buzar', cu 450 locuitorT
si 102 case.
Bisceni-de-Sus, mofie, in com.
Calvini, jud. Buzar", de aproape
7900 hect., din can 340 padure,
restul livezT, finete, izlaz, cura
turr si prundis. Proprietate mosneneasca
in devalmäsie. Se ia Tmpreuna
cu Ceta:tuja i Cerbul.
Bisceni-Säseni, bisericd insem-
nata prin frumusetea arhitectureT
sale, situata In cát. Bisceni-d.-j.,
com. Calvini, jud. Buzar'.
Are urmatorul frontispiciu
: cCu voia TataluT, fiuluT si
ajutorul sf. Duh, ridicatu-s'a acest
sft. locas intru lauda si
cinstea prea sfintuluT arhiered
cel din Mira LicieT, Nicolae facatorul
de minunT, pe vremea
prea inaltater imparatriter Doamna
Ecaterina Alexenia i luminatuluT
el marele cneaz Pavel Petrovicl,
pastorind norodul prea
Sf. sa Mitropolit a toata Ungro-Vlachia,
chir Grigore si in
eparhie päzitor Sf. sa Episcop
al BuzauluT, chir Cosma. lar de
zugravit s'a savirsit In zilele
inaltatulur Doma loan Alexandru
Ipsilante Voevod, prin osteneala
i cheltuiala DumnealuT
Pana. Tudor Saseanu, vataf de
plaiti, si s'a zidit din temelie.
precum se vede si s'a savirsit
in luna Maid 9, leatu 7735».
Aceasta biserica a fost totd'a
una de mir. E situata. pe o
colina inconjuratä de pädure.
Padurea taindu-se, mal multe izvoare,
si mal cu seamä. Braduletul,
o ameninta, daca nu-I se
va face o nouä plantatie, care
sa abata cursul izvoarelor.
Bisel (Intre-), frumos plata, ce
se ridica la poalele munteluT
Cursele, filtre Bisca-Mare si Bisca-Mica,
jud. Buzar'.
Biscianului (Seciul-), proprietate
mosneneasca, in com. Gura-
TeghiT, cat. jud.
Buzar', padure i finete.
Bisel (Dosul-), pddure, in com.
Mlajetul, cat. Stanila, jud. Buzar',
care impreuna cu sforile Pieuva
si Fundea, formeaza corpul
de padure Corlia.sul.
Bisel (Gura.), cdtun, al com. MI-

BiSCIT (GURA-) 464 13ITCA
runtisul, jud. Buzaii; are 280
locuitorT $1 62 case; e situat pe
malul sting al rluluI Bisca-Chiojdula,
la val-satura sa in Buzad.
Biscil (Gura-), numire ce se mai
da' mafia Valea-Seacl, din com.
Marunti$ul, jud. Buzad.
Biscul, deal, pe teritoriul com.
TabIlesti, plasa Crasna, jud.
Falciti.
Bisculita (Magura - Carpenului),
isvor, in com. Chiojdul-din-
Bisca, jud. Buzar'. Incepe de la
colina Magura-CarpenuluI $i dä.
in Bisca-cu-Cale.
Bisculita, izvor, in com. Chiojdul-din-Bisca
, jud. Buzati. Izvore$te
din muntele Stevia. Primeste
pe dreapta izvorul Carpenul
$i se scurge in Bisca-cu-Cale,
la poiana din Capul-PlaiuluI.
Bisculita, pilla, In com. Goide$ti,
jud. Buzar'. Izvoreste din
Transilvania; intra In judet, printre
muntele Hosszukös $i poalele
Penteleului $i merge de se
varsa in Bisca-Mare, putin mal
jos de pichetul Cocianul. Primeste
pe stinga mar multe izvoare,
din care mal' insemnate
sunt: Corliul, Sena, PorculuI,
Tisel, etc. Are multI pastravl.
Bise§ti, com. rur., jud. Mehedinti,
in pl. Ocolul-d.-s., la 27
kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe va.I. Formeaza comuna
cu catunul Budänesti-Cracul-Lung
si mahalaua Paise$ti.
Se margine$te la E. cu catunul
Racova, ce apartine comuna
Ilovdtul ; la S. cu com. Bobaita
$i Craguesti ; la V. cu com.
Balvane$ti ; lar la N. cu com.
Dllbocita. Are 184 contribuabili,
din 926 locuit., ce locuesc in 202
case. Ocupatiunea locultorlor
este agricultura, cre$terea vitelor
$i caratul lemnelor la ora-
$ul Severin. Pamintul, fiind muntos,
este putin productiv. Cea
mai mare parte este pietros, acoperit
cu padurl si pruni. Are
o biserica deservita de 1 preot
$i 2 cintareti ; o $coala cu I invatator,
pila de judet $1 frecuentata.
de 23 elevi.
Budgetul comunei : la venituff
1888 Id $1 la cheltueli 1299
leI. Sunt 588 vite marI cornute,
I I cal; 300 01, 234 rImatori si
217 capre. Prin aceasta comuna.
merge $oseaua comunal Prejneni-Bise$ti.
In Bisesti se afla un zid de plata,
care dovede$te urme ro mane ;
un cimitir, ale carui morminte
sunt fie-care ocolite cu piatra.
(vezi Gostila, movila.) Pe o ramificatiune
a dealuluI Razurelele,
se Arad ni$te metereze, sapate
in pamint, In forma de
cerc. Din acest loc, ochiul poate
predomina $oseaua Crague$ti,
pana la locul numit Braceva,
unde se impreund cu $oseaua
judeteana Turnul-Severin - T'irgul-Jiul.
Dealurile maI principale din
aceasta comuna sunt : Bucuresti,
Girdanul, Padisul, RAzurelele,
Domogletul, cu frumoasa
pozitie Budane$ti, acoperit cu
vil, Dealul-Mare, Culmea-LaguluI
$i Cioaca - Babel, inalta de
450 m. $i de unde se poate
privi fluviul Dundrea $i ora$ul Severin.
Val mal principale sunt :
Iazosti, a-Stancii, Feregosul, a-
Crivinei, a-PadesuluI $i a-Gil-danulur;
lar piriaie sunt : Girdanul,
Valea-Rea, Flgarasul, care
toate unindu-se la Budanesti,
formind plrlul Co$u$tita. Pe acest
pifia sunt mori de macinat.
Biscilna, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mj.,
com. Calopärul, cu 158
suflete, 82 barbati $1 76 femel,
Locuesc in 32 case si 2 bordee,
construite foarte putine de zid,
restul din paiante. Aproape fiecare
casa. are gradina de zarzavaturi.
Copiii din acest sat urmeaza
la $coala mixta din satul
Caloparul, ce este la 6 kil. $i
jum. departare. Ati urmat regulat
la $coala 6 baetI ; cu virsta
de $coall sunt 19. tiii
carte 2 barbati.
Bisclina, mofie, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul
Blsdina.
BIOnari, loc isolat, pe malul
drept al piriuluI Neamtu, In comuna
Petricani, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bita, vlicea, izvoreste de la E.
de com. Mereni, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt, $i se vars.1 in Orla
Eiusorul, pe tdrmul drept, tot
In cercul com. Mereni.
Mea. V. satul Lunca, din com.
Pa$cani, jud. Suceava.
alca, baila', pe teritoriul com.
Paltini$, pl. Prutul-d.-j., judetul
Dorohoiii.
Bitca, deal, jud. Bacaii, plasa Siretul-d.-s.
din com. Mard$ti.
Bitca, deal, jud. Bacal, pl. Trotusul,
com. Bodgane$ti, a carta
zare desparte la apus comuna
Bogdane$ti de com. Grozasti.
BItca, deal, judetul Bacati, plasa
Tazldul-d.-s. din coin. Schitul-
Frumoasa.
Bitca, deal, pe teritoriul satulth
Paltini$, com. cu asemenea numire,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoin
Bitca, numitA O Movila-Mare,
,

cA 465
movild, pe locul numit Rosnoveni,
pe teritoriul satuluI Hiliseul-Curt,
com. Hiliseul, pl. Copla,
jud. Dorohoia.
Bitea, movild, catre N.-E. de satul
liorodistea, comuna llorodistea,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu
a careia baza e de 4 hect.
suprafata, lar inaltimea ca de
90 m. Are forma piramidala.
Prin un git se impreund cu Dealul-SatuluI,
care se intinde in aceasta
parte ca un promontoria
catre Prut. Virful Mea este lat
asezat in partea sa interna,
cu marginele ridicate ceva si
aviad loc de esire spre V. In
aceasta asezaturä se vede locul
a douá sapaturI, cu resturr de
caramidá saa pamint ars si hirbuff.
Traditia popularä spune,
ca, din mare vechime, ar fi fost
aicI niste ziddrif in pdmint, ce
aa avut in ele multe odoare
scumpe, dar carl s'ar fi scos de
acolo ara sa, se stie de cine si
cind ; ca odoarele ramasese
de cind era acolo cetate, si pe
cind movila era cu mult mai
mare, nu asa redusd ca azI prin
ternurire i spalatul apelor. Costiple
er sunt foarte povirnite
laza a se vedea pe ele resturr
de cAramid, pamint ars si urma
uneI sapaturl. O altä versiune
a traditiei spune, ca odini-
°ara prin daramaturl s'ar fi ivit
urme de catacombe, oseminte
omenestl i zidárie cu grinzI de
lema innegrite cu totul. Se crede
cá daca s'ar sapa si mal luid.untrul
dealulur, peste care marea
patura de pamint n'a in gaduit a se
putea face cercetArr, s'ar gasi lucrurI
interesante. S'a gasit niste
sagetr de fier de rdzboiu, din
carl doua ar fi posedat i raposatul
Gheorghe Baltd, proprietarul
mosier. (Ved V. Al. Ureche,
in «Buletinul IntructiuneI Publice»,
din 1856-66).
7.218, Mar& Digionar thograftes
Mea, moviM uriard, de formatiune
naturala, pe baza stincoasä
de piatra. gresa. Se afld spre E.
de satul Radduti, plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiu, linga Prut.
Partea despre apa, perpendicu-
'ara s't stincoasa, opre5te curentele
Prutulur.
BItea, munte ripos, jud. Bacau,
pl. Trotusul, pe teritoriul com.
Manastirea-Casinul.
Mea, munte, jud. Bacati, plasa
Trotusul, coin. Tirgul-Trotusul,
din culmea Slänicul, situat
muntele Finete.
Mea, res, in partea de S. a satuluI
Podoleni, plasa Podoleni,
jud. Falciul.
Bltea-BolohAnoasä, munte, in
comuna Malini , judetul Suceava.
Mea-Busuioc, munte, in COM.
Brosteni, jud. Suceava.
Bilea-Cailor, pise de munte, pe
hotarul mosid Tarcaul, comuna
Pingarati, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. E situat 'filtre riul
Bistrita si piscul muntelur Murgociul.
BItca-CelaruluI, munte, in com.
Malini, jud. Suceava.
BItea-Chiriacului, munte, pe teritoriul
mosid Borca, in com.
Madeiul, jud. Suceava.
Bltea-ComorlI, munte, pe teritoriul
mosid Borca, in com.
Madeiul, judetul Suceava; are
1517 metri de alt. d'asupra nivelului
mariI.
munte, (1202.2 M.
alt.), com. Neagra-arului, jud.
Suceava.
Bitea-cu-TIr§I, munte, in com.
MAlini, jud. Suceava.
Bilea-de-Piatrà, pise., la extremitatea
despre V. a ramurd
muntilor Crucea -Rosie. Situat
pe hotarul Transilvanier, filtre
Poiana-Rosie si piriul Brates, pe
raionul plAser Piatra - Muntele,
jud. Neamtu.
Bitea-Doamnei, sat, in comuna
Doamna, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu (ved Doamna, sat).
Bitca-DoamneI, deal-platofi, judetul
Neamtu, in forma triunghiularl,
situat intre Muntir-
Doamnd, (ranaura CernegureI),
fatá in t'ata cu Piscul-CirlomanuluI.
Ad i se vdd incá si astd-zI ruinele
unul palat domnesc, despre
care se zice ca ar fi fost locuit
de refugiata Domnita. Ruxanda,
ñica bui Petru Rares, caro cind
voia sA mearga la mdnastirea
Bistritd, intindea peste apa riulur
Bistrita o purite de piele de
bivol.
BItca-DoamneI, a'eal, judetul
Neamtu, in ramura muntilor Cozla,
fata in t'atä cu dealul-platou
cu aceeasI numire si despartit
de dinsul prin riul Bistrita.
O legenda spune ca Domnita
Ruxanda intindea originalul
pod de piele de bivol, peste
amindoul aceste bitce. Aceasta
legenda, de sí se bucura de
multa crezare in marea parte a
populatiund bastinase, Jai e intemeiata
pe un fapt adevdrat,
cacI de la Bitca-Doamnd, din
ramura Cernegurd, pana la aceasta,
e o distanta aproximativa
de 800 m.
Mea -Foc§a, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
59

BI TCA-GARDURILOR 406 BITLANUL
Bitca-Gardurilor. VezT Gardurile,
stInd, jud. Neamtu.
Bitca-GAineI, munte, pe teritoriul
mosier Borca, in com. 1111deiul,
jud. Suceava.
Bitca-Gropilor, mutile, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-Hunei, munte, In comuna
Neagra- arulur, jud. Suceava.
Bitca-Lacurilor, pise, al muntdur
Migovanul, jud. Suceava.
BItca-lui-Chiriac, mutile, in comuna
Neagra- arului, jud. Suceava.
Bitca-luI-Moglan, mente, In comuna
Malini, jud. Suceava.
Bitca-lui-Tirsin, vzunte, 1263 m.
altit., in com. Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-Mihailetuldf, Intente, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-Muscalilor, munte, In comuna
Malini, jud. Suceava.
Bitca-Neagrä, loe en izvoare,
jud. Bacan, plasa Tazlaul-d,-s.,
pe teritoriul com. Schitul-Frumoasa.
Bitca-Neagrfi, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-Neagri, munte, In com.
Malini, jud. Suceava.
Bitca-Neagrä, pise de munte,
intre Rica-Mare si Slatioara, in
comuna Bogdanesti, judetul Suceava.
Bitca-Nutal, virful dealulta de
d'asupra satulur Uda, din com.
Tatarusi, jud. Suceava. \
Bitca-OpchioareI, munte, In comuna
Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-Popil, muntt, in com. Brosteni,
jud. Suceava.
Bitca-Popii, munte, 6o8 metri
altit., in com. Malini, jud. Suceava.
Bitca-RateI, munte, 1531 m. altit.,
in com. Brosteni, jud. Suceava.
Bitca-RujiI, eulme de deal, filtre
com. Tatarusi si Cristesti,
jud. Suceava.
Bitca-SähastruluI. Vezi Pidorul-Sdhastruld,
jucl. Neamtu.
Bitca-ScAunelelor, vitful mutetelur
Piqué, com. Bogdanesti,
jud. Suceava. Vezr Cerdac (La-).
Bitca-Spaimei. Vezr Corhana,
jud. Suceava.
Bitca-TAranului, munte, in comuna
Dorna, jud. Suceava.
Bitca-Tiganuluf, unul dintre piscurile
muntelui Cerlimanul, din
com. Neagra- arulur, jud. Suceava.
Bitca-Zmeilor, pise de deal, filtre
com. Cristesti si Tatarusi,
jud. Suceava. In snteranele si
prin bungetele padurilor de pe
acest pise se adaposteail alta'
data tilharr, carT, strAvestitI in
haine si la fete, purtind in cap
coarne si clopote, nIvaleati din
cind In clnd In satul Tatarusi,
de pradati. Ajunseserä cu cutezanta
pan'acolo, cä fetele cele
mar frumoase deveneati jertfa
Ion. De ad numele acestur pise.
Bitcari, sat, apartinind comuner
Nistoresti, plasa Vrancea, jud.
Putna. Are o populatiune de
250 suflete, carT locuesc in 64
case.
BitceI (Piriul-), mic afluent al
piriulur Stejarul, comuna III-cava,
jud. Suceava.
Bitcele-Andrienilor, ria'icifturr
de munp, jud. Suceava, de forme
conice, intre cele patru plraie
numite *erisoare, ce dad
nastere plr. erisorul-Mic, din
com. arul-Dornir.
Bitcele-FocseLpisrurr de mung
situate in ramura muntelur Varaticul,
catre sudul manastirer
Varaticul, In com. Filiorul, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Ele ail fost cercetate de d. CoblIcescu,
care a recunoscut, in
formatiunea paturilor lor, sistemul
de Bonarowska, iar de-asupra
acestuia adevaratul grez de
magura al lur C. M. Paul.
Bitcul, movild, la sudul moviler
Baba, com. Fleasca, jud, Braila.
Bitculesele, prival, intre canalul
Vilciul si Dunarea-Vechie, com.
Stancuta, jud. Braila. Pleaca din
Vilciu, 'filtre privalul Zatna s'i
ruptura Bandoiul ; merge spre
N.-E. pi-in Iezerul-Banisulur si
se uneste cu privalul Ozinca-
Vechie, aproape de Dunarea-
Vechie, lingä hotarul nordic al
com. Stancuta.
Bitea, vale, in pl. Borcea, jud.
Ialomita. Se intinde in parta.
de N. a laculur Galatuiul, spre
N.-V., unde se desface in mar
multe ve mar miel, luInd mal
multe directiunr.
Bitlanul §i Sfredelele-Bitlanului,
perdure, situata In plasa
Balta, jud. Braila. Se margineste
la E. cu iezerul Mrejarul, la Vt

BITLANULUI (MÁGURA-) 407 BLAGODEASCA
cu japsa Sfredelele. Suprafata
e de 6 hect. Are esentO salde.
Bltlanului (Mägura-), nagurii,
la N.-E. mosid Traista, com.
-Piatra, jud. Teleorman. E punct
despArtitor intre aceasta mosie
si mosia Suhaia.
BizdIna sati Bizclina, sat, pendinte
de com. rur. Caloparul,
pl. Jiul-d.-mj., jud. Dolj. Situat
pe malul drept al JiuluT, la 6
kil. S.-E. de Caloparul, unde e
resedinta comuna In partea de
S. a satuluI se afla satul Bizdina.
Populatiunea e de 40 familiT,
Cu 280 suflete.
Comunicatia in acest sat se
face prin sosele vecinale si comunale,
care-I pun in lega-Aura'
Ja S. cu Foisorul, iar la N.-V.
cu Glodul.
BIzclina, deal $i. punct trigonometric
de observatiune, (152 ni.)
litiga satul Cu aceeasI numire,
jud. Dolj.
Blzdina, lac, com. Balta-Verde,
pl. Ocolul, jud. Dolj, la E. satuluI
Balta-Verde; se scurge in
riul Jiul.
Blzga, in vechime Pädureni,
sat, pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
jud. Bacati. Situat pe malul
sting al Siretulur si la o departare
de 6 kil, de satul Horgesti.
Are i circiuma. Cal:A de familie
sunt 16, cu 59 suflete. Animale
: 37 vite cornute, 20 porci
si I capra.
Blzga, deal, pl. Siretul-d.-j., com.
Gioseni, jud. Baca.
BIzga, mofie, pl. Siretul-d.-j., pe
terit. comu. Gioseni, jud. Bacati.
Despre aceasta mosie, Th. Codrescu,
in auciumul Rominx., p.
231, se exprima ast-fel : cmosie
cu partI si razaseasca, in care
are parte si Sf. Episcopie a Romanuld,
casa raposatuluI Logofa
Toader Sturdza, care la
1843, cumpära de la Safta, fiica
raposatuluI AndreI Pepelea, 2
M'Id pamint ; sunt si altI maT
multf razesT si partasT in ea.
Are sat, 1 vataf, 4 slujbasI-volnid;
pe l'higa mosiile Parincea,
Milesti si altele, cu un numar
de 44 locuitorI» .
BIzoianca, lac, in pl. Borcea,
com. Maui, jud. Ialomita.
Bizului (Valea-), numire data
VaieI-Mitului, com. Tepul, pl.
Nicoreti, jud. Tecuciu.
Blaga, sat, judetul Tecuciti ; face
parte din com. Negulesti, plasa
Berheciti. Situat In centrul comuna
AicI se afla resedinta
comuna Are o populatiune de
68 capI de familie, cu 232 suflete,
locuind in 67 case. Tot
ad se afta si scoala mixta, care
dateaza de la 1868. Se frecuenta
de 32 copiI.
Are o biserica cu patronul
SE Nicolae. Ea este facuta de
preotul Gheorghe Cristea si Strat
Lupu la 1646; de atund si pana
astazI s'a reparat in '836 si 1862.
Are pamint donat de Eromonahul
Luchian.
LocuitoriI sunt vechI razesI.
Blaga, sat, in partea de Nord a
comuneI Poiana-CirnuluI, plasa
Crasna, jud. Vasluiti, asezat pe
valea si malul drept al piriuluI
Vasluetul, pe o suprafata de 888
hect., din carI : 286 hect. padure,
528 hect. loc de cultura,
finet, imas ale proprietater, iar
30 hect. ale locuitorilor. Cu o
populatie de 20 familiI, sail 113
suflete, locuitorT RominT, carI se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor. El' posed5. : 8 plugurr
si 16 care cu boY, precum si 32
stupI cu albine.
In sat este o biserica in ruine
si o circiuma.
Vite sunt : 85 vite marI cornute,
30 or, 4 cal si 20 rimatori.
Blaga, deal, in judetul Suceava,
com. Preutesti, mosia Hui, acoperit
de padure de fag.
Blaga, peidure, pe dealul cu asemenea
numire, .in partea de
Nord a comuna Poiana-Cirnu-
Id, plasa Crasna, judetul Vasluiti,
In hotar cu comuna Poienele,
din judetul Iasi.
Blaga, ptria, jud. Tecuciu ; izvoreste
din punctul numit Fundul-
BlageI ; trece prin satul cu acelas'
nume ; se varsa in Berheciu,
la punctul numit Gura-
BlageI.
Blaga, poiand, in jud. Suceava,
In padurea cu acest nume.
Blaga, vale, pleaca din capul comune
Piriul, plaiul Vulcan, judetul
Gorj, din partea despre
Nord ; merge in aceasta directiune,
lasind la Est Dealul-Mare,
iar la Vest Dealul Padina si Viezureni.
Blagea, loc cu izvoare, judetul
Bacau, plasa Bistrita-d.-s., de
pe teritoriul comunef Valea-luI-
Ion.
Blagea, silige, jud. Bacau, plasa
Bistrita-d.-s., comuna Blagesti,
unde era alta data. asezat satul
Blagesti.
Blagodeasca, mofie nelocuitd,
proprietate a statuluI, in plasa
Ialomita-Balta, comuna Chioara,
judetul Ialomita, fosta pendinte
de manastirea Margineni. Are

BLAHNITA 468 BLANA
tuprafata 5500 hect., din carT
3400 hect. bala, 100 hect. padure,
300 hectare izlaz $1. 1700
pamint arabil. A fost arendata
pe periodul 1885-95 cu suma
de 29100 ler anual.
Blahnita, plasd, judetul Mehedinti,
i$T la numele de la riul
Blahnita, ce o uda prin mijlocul
eT. Se intinde de la Vest
spre Sud, ocupind partea sudvestica
a judetuluT. Se margine$te
: la Est cu pla$ile Cimpul
si Dumbrava, la Nord cu plasa
Ocolul-d.-s. i Ocol-d.-j. , la V.
$i S. cu Dunarea.
Aceasta plasa este formata
din 21 comune $i anume
1. Balta-Verde, cu catunele
Balta-Verde i Atirnati ; 2. Batoti,
cu catunele Batoti, Sicuricea,
Ostrovul-Corbului i Batoti-Mo$neni
; 3. Bucura, cu
tunele Bucura, Via$ul i Smirdatetul
; 4. Burila-Mare, cu catunde:
Burila-Mare i Izvorul-
Frumos ; 5. Cu catunele
: Burila-Mica, Mileni $i
Straini-Deveselul ; 6. Cioroboreni,
cu cat. Cioroboreni ; 7.
Crivina, cu catunul Crivina ; 8.
Danciul, cu ca.t. Danciul ; 9.
Deveselul, cu catunele : Deveselul
$i Vrancea ; ¡o. Flaminda,
cu cat. Fldminda ; i i. Gogo$i,
cu catunele: Gogo$i i Ostrovul-
Mare ; 12. Gruia, cu cat. Gruia;
13. Izvoarele, cu cdt. Izvoarele
; 14. Jiana-Mare, cu catunele
: Jiana - Mare $i Pana- Vechie
; 15. Orevita, cu cdtunele:
Olteanca i Orevita ; 16. Patulele,
cu catunele Bechetul, Patulele
i Poiana-CioareT ; 17. Rogova,
cu cat. Rogova ; 18. Sca-
Out, CU ea. Sal:4u'; 19. Tigdnawl,
Cu cdtunele Tigdnawl
Hotlrani; 20. Vinjuletul, cu
catunele Vinjuletul i Porvinita;
21. Vinjul - Mare, cu cdt.
Vinjul-Mare.
Resedinta pla.$eT Blahnita se
afla in com. Flaminda.
Suprafata pla$ei Blahnita este
de 15200 hect., din care 3964
hect, sunt cultivabile, 1000 acoperite
cu padure, 5000 cu vil
$i restul necultivabile.
In aceastä plasa, statul poseda
5 mosif, ce dati un venit anual
de 167.720 ler.
In pl. Blahnita sunt 18 $coale,
$i 40 bisericT. Populatiunea
pidsef Blahnita este de 6043
contribuabill, din 32,046 locuitorI.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
cre$terea vitelor, cultura
viilor, i cei de pe marginea
Dunarei se ocupa i cu pescuitul
din Dundre.
In aceasta plasa se produce
porumb, gnu, secará., orz, ovaz.
MaT cu seama partea despre
Dunare fiind nisipoasd, produce
multa. secara. Dealurile renumite
din aceasta plasa, pentru
vinurile ce dati, sunt : Orevita,
Rogova i Vinjul-Mare.
Aceastä plasa are insemnatate
si din punctul de vedere
istoric. Mal multe lupte filtre
RomInT $i TurcI, i mal ales
lupte 'filtre Ru$T $i Turci, s'ati
dat ad i aniT 1853 si 1854.
Nu mal putin insemnata este
aceasta piad. $i din punctul de
vedere al ruinelor i antichitdtilor
romane ce posea in comunele
: Batoti, Crivina, Gogowl
$i Orevita.
Are un Inicia mal insemnat,
care se Vine in prima Duminica
a luneT luT Martie, i un altul la
In plasa Blahnita se afla 2
porturT la Dundre : Gruia i Izvoarele,
pentru inc5scatul cerealelor.
La Gruia se afla i o vaina.
Blahnita, piriti, jud. Mehedinti ;
izvore$te din dealul satului, Valea-HotuluT,
trece prin comu_
nele : Izvorul Ane$tilor, Broscari,
Rogova, Vinjulet, i dupa ce prime$te
in cursul säri *tul Opri-
$orul $i formeaza mal multe baltI,
se varsa in Durare.
Blahnita, rIulel, judetul Gorj; izvore$te
din muntele Muncelul;
curge de la N. catre S.-E.; strabate
plaiul Novaci ; intra in pl.
Amaradia ; se varsa, in Gilort,
maT jos de Petre$ti-d.-s., udind
Turbati, Maghere$ti, Coliba$ul
ComAne$ti.
Doud poduri de lemn, unul al
$oseleT judetene
$i al 2-lea al $oseleT judetene
T.-Jiu-Petre$ti-d.-s.,
nesc trecerea BlahniteT.
Blahnita primeste pe dreapta
3 afluenti Scoarta, Bobul
Larga, iar pe stinga Crasna,
tare uda. Dragoe$ti.
Blajul, sat, cu 65 loc., jud. Arge$,
pl. Topologul ; face parte
din com. rur. Tigveni. Are o
biserica, cu hramul SE Nicolae,
deservita de un preot i un dintaret.
Blajul, cdtun, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, in com. rur. Drago.
teti.
Blajul (Blaji), cdt. al com. Rusane$ti-d.-s.,
plasa Oltetul-Oltuld.-s.,
judetul Romanati, a$ezat
linga Oltet pe malul drept, pe
un teren cu o altitudine de 143'
m. d'asupra niveluluf tridriT. Are
40 familii i ioo loc. Are o biseria
S-tir InapdratT (1863), deservità
de un preot. Spre Sud
este $i o moarä cu abur!.
Bla§ul, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Ro$iuta, pl. Vailor.
Blajul, vale, in com. rur. Ro$iuta,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Blana, munte, jud. Dimbovita,

EILANA 469 131:AGEM
sus de Moroeni, pe dreapta riuluT
IaLomita. Acest munte este
acoperit cu padurT marl% Este
situat in plaiul Ialomita.
Blana, picket de :ramp, pe Duflare,
spre S. de Ddbuleni, intre
hotarul jud. Dolj si Romanati
; cel d'intiiii pichet, tricepind
dinspre Dolj.
Blänariul, deal, In com. Tomesti,
pl. Codrul, jud. Iasi; se intinde
de la V. spre E., pe partea
dreaptá a sesuluT Bahluiul, terminindu-se
in marginea despre
V. a satuluT Tomesti, unde formeazá
un pisc inalt numit Piscul-lui-Miron.
Pe ambele luT coaste
se afla viT i livezT, lar pe
poala de N.-E. trece soseaua
nationall Iasi-Tutora.
Blasova, allot, pe grindul Blasoya,
din com. Chitcani, judetul
Braila. Are 5 case i maT multe
bordee locuite de 50 locuitorT,
care se ocupa In special cu
scoaterea pietrer din munte.
Blasova, munte pietros, in lunca
DunareT, la cotul ce face Dunarea-Vechie,
intre privalul Aurel
ostrovul Iglita, din com. Chiscani,
judetul Braila. Aci este
o cariera importanta de piatra
de coloare vinata-cenusie, mult
cautata pentru pavagia. Se exploateaza
platra in mare cantitate
pentru pavatul strazilor
Bader.
Blägeasca saa Blägeni, pirta,
jud. Bacari, pl. Bistrita-d.-s.; izvoreste
din dealurile, care despart
riurile Tazlaul-Mare i Bistrita
i anume din locul Cu izvoare
numit Strabate
comunele rurale Valea-luT-Ion si
Blagesti si, dupa ce se incarca
Cu pirlul Girla-MoriT, se scurge
In Bistrita.
Blägeni. VezT BlAgeasca, judetul
Back'.
Bläge§ti, com. rur., pl. Bistritad.-s.,
jud. Baca. Numele si-1
are de la piriul Bldgeasca, ce
trece pe teritoriul comuneT, varsindu-se
in Bistrita pe malul
saa drept. Trec printeinsa
pirliasele Ciubota i Boita, care
se scurg tot in Bistrita.
Aceasta comund este asezatä
la poalele dealuluT din vira colinelor
ce despart riurile TazlAul-
Mare si Bistrita, si se invecineste
la E. cu comuna Buda,
la V. cu com. Valea-luT-Ion, la
S. cu com. Luncani, lar la N.
cu com. Buhusi, de gara careia
este legata printr'o cale vecinala,
soseluita, de 3 7 oo m., si de
care o desparte riul Bistrita.
Comuna este alcatuita dintr'un
singur sat, care poarta acelasT
nume. MaT inainte cuprindea
si cdtunele Buda si
care all fost in urma deslipite,
spre a forma o comuna a parte,
Buda.
Aci se afla proprietatea Bla.gesti,
apartinind epitropieT Sf.
Spiridon din Iasi, si care are
o intindere de vre-o 2608 hect.
si s'a dat in arena. Cu 27300
leT pe an.
coala este mixtd, intretinuta
de stat i asezatä inteun local
bun, de carämida, daruit pentru
tot-d'a-una comuneT, si care
functioneazä din anul infiintäreT
el, de la 7865. In vatra satulur,
scoala are 70 prajinT imprejmuite,
lar in tarina., 6 filer. Valoarea
localuluT este de 3500 leT.
In aceasta comuna sunt douä
bisericr, deservite de 2 preotT
si 2 cintaretT.
Sunt 1458 suflete, distribuite
la 400 familif.
Dupa nationalitate sunt: 7836
RominT, 66 EvreT, 2 UngurT, 2
GermanT si 2 Greci. Dintre a-
cestia : 1454 sunt de protectiune
romina, 2 de protectiune
austro-ungarA si 2 de protectiune
germana.. In 1873 nu eraa
de eft 4 Jidovr pe mosia Bagesti.
(VezT «Buciumul Romin». An. I,
pag. 284).
Sunt 672 agricultorT, 9 meseriasT,
I industrias, 8 comerciantl,
Cu 30 profesiunTlibere, 50
muncitorl si 46 servitorT.
tiü carte 119 persoane, nu
tiri 7339.
ContribuabilT sunt 296.
Dupa legea rurall din 1864,
s'a dat, la 322 locuitorr, 941
aid si 40 prajinT.
Padurea EpitropieT are o intindere
de 5018 hect.; are esenta
fag si stejar, cu care se face
negot insemnat, inlesnit fiind
de calea ferata din apropiere.
Viile ocupa o intindere de
8.75 hectare , i produc 266
hectol. yin alb. Blagesti si comuna
vecina Valea-luT-Ion eraa
renumite prin recolta tutunuluf.
Pang la stabilirea monopolului,
numaT ele faceati afacerT de
150,000 leT anual.
Veniturile comuneT sunt de leT
6583.45 si chelt. de leT 2994.95.
Teritoriul intregeT comune are
o intindere de 8506.39 hect.
Semanaturile si recolta lor,
In anul 1890-91, au fost: gnu
7 2 1.5 5 hect., 1973.70 hectol.;
secará 1.43 hect., 72.90 hectol.;
porumb 696.41 hect., 72624.80
hectol.; orz 57.20 hect., 1225.50
hectol.; ovaz 14.30 hect., 421.40
hectol.: cinepa. 2.86 hect., 25.80
hectol.; cartoff 2.86 hectare,
74459.30 kgr.; fasole 15.73 hect.
70844.400 kgr.; finee 489.06
hect., 7260076 kgr.
Totalul paminturilor de culturá
este de 1401.40 hect.
Vite sunt : 719 caT, 1266 vite
cornute, 261 porcf, 79 capre,
800 oT si 70 stopi de albine.
Departarea comuneT de re

BLAGEOI 470 BLXGOAEI (DEALUL-)
$edinta pla$eT Girleni, este de
13 kil., si de Bacati de 22 kil.
Bläge§ti, sat, jud. Bacan, plasa
Bistrita-d.-s., resedinta comuneT
cu acela$T nume. Acest sat era
a$ezat in vechime chiar In vale,
pe plriul Blageasca ; fusa dupl
defri$area padurilor $i deschiderea
paminturilor de cultura,
sau poate din cauza inundatiilor
dese ale piriulur, locuitoriT
ají parasit vatra vechiuluT sat $i
s'ail gramadit la pAdure, maT
la deal.
Satul are 340 case, 9 circiumT
$i 2 bisericT situate In centru,
una de carAmicla zidita la 1844
de cdminarul Angheli, grec de
origina; a doua de lemn, facuta,
se zice, de Diste calugarl, situata
in apropierea cela-Falte, dar
asta-zi in stare de ruina. Bisericele
sunt deservite de 2 preotT
$i 2 cintaretT. In acest sat se
afla o velnita sistematicA $i in
bunA stare, construita. de Alex.
MacarovicT, dar care nu functioneaza.
Bläge§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
TirguluT, spre E. de oras, pe piriul
Liscovul. Are 1231 loc., din
carT 49 stiti carte; locuesc in 203
case. Formeaza o com., Blage$ti
cu catunele : Igesti i Berezana.
In intreaga com. sunt 1741 loc.,
din carT 70 stia carte, 289 contribuabilT
si 410 case. Se cultiva
viea pe o supraE de 113 hect.
Cu comerciu se ocupa 9 persoane,
totTRominT, in 9 stabilimente
comerciale, din carl 3 circiumT.
Are o scoala primarä de bAetT.
In toata com. sunt 4 bisericT.
Contributiunile directe sunt de
8275 le!, 39 banT.
Bläge§ti, sat, pe mo$ia $i in comuna
PA$cani, jud. Suceava, pi.
Siretul-d.-j. I1 trage numele de
la un pescar statornicit mar
hiel pe acest loc. lisezat pe
$esul din stinga SiretuluT, la E.
si la o distanta de 3679 m. de
re$edinta comuneT. Numara 135
case, populate cu 135 capT de
fam. sati 508 suflete, din cati
255 barbatT $i 253 femeI. Din
acestia sunt 9 strainT. Are 121
contrib. Vatra satuluT ocupa suprafata
de 44 facT i 67 prajinT,
A$ezdrile locuitorilor, de mijloc.
ImproprietaritT, dupl legea din
1864, sunt 52 mijloca$T $i 19
codas!, stapInind 285 fälcT si 24
prajinT.
Are o biserica de lemn, cu patronul
Pogorirea-SE-Duh, clAditä
la 1800, de satenr, deservita de
I preot $i 2 cintaretT $i improprietarita.
cu 8 fald i 40
prajinT.
E o $coala de baet1.
Intre Päscani si Bldgesti sunt
aruncate dota podurT peste Siret,
unul de fier, pentru linia
ferata, $i cel-l'alt pe vase al
proprietatiT, care incaseazd taxe
de la treca.torT.
Linga BlAgesti se yací ruinele
une! bisericT vechT (v. Vascani).
Bläge§ti, bdltoacii, In jud. Suceava,
in suprafatA de 239 m.;
se afla in mijlocul satuluT cu acest
nume, din com. Pascani.
Bälge§ti, deal, in partea de N.-
V. a com. Bote$ti, pl. Crasna,
jud. Falda, paralel cu Dealul-
GoguluT.
BlAge§ti, iaz, jud. Falciti, format
de piriul Botesti, pe mo$ia Bote$ti,
plasa Crasna. (V. Botesti,
Bläge§ti, ntofie, judetul Bacaa,
plasa Bistrita-d.-s. din comuna
BlAge$ti, despre care T. Codrescu
(«Buciumul Romin», pagina
284) ne spune : «mo$ie
a spitaluld SE Spiridon din
Ia$i. Are sat cu 4 bisericr, 11
preotT, 3 diaconT, 8 dascalT,
privilegiat, I I mazar, 2 capataierr,
17 nevolnicT, 18 vadane,
48 slujbasT volnicT, 4 EvreT,
vatav; pe litiga. mo$iile Luncani,
Lespizai, ipotele i altele, cu
un numax de 240 locuitorT».
Bläge§ti, jud. Suceava: «Blage$ti
$i Fintina-Mare, la tinutul Suceava,
ocolul MoldoveT, mofie
cu pArtr si a d-sale Aga Alecu
Botez, iar la anul 1843, dumneaeT
cucoana Elenca, nAscutä.
Cantacuzin-Pa$canu, vinde frateluT
d-sale, Vornicul Dimitrie
Cantacuzin-Pa$canu, partea sa
de Fintina-Mare, Timpesti
Cotesti, cu vecTnic drit de 180o
care de foc i cherestea din
codrii Bder. Are sat cu o bitreT
preotT, un diacon,
doT dascAlT, cincT-spre-zece nevolnicT,
12 vAdane, ii slujba$TvolnicT,
un Arad, un Evreä; pe
linga. mo$iile Baia, Zahalea $'t
altele, cu un numar de 50 locuitorT»
( Buciumul Romin», an.
I, pag. 283). AstAzT e cunoscuta
sub numele de Fintina-
Mare.
Bläge§ti, pile-Jure, jud. Baclä, pl.
Bistrita-d.-s., com. Bläge$ti. E
situatA pe dealurT cu vai adincT
orientate, in general, de la V.
spre E. Cuprinde multe secti1
salí portiunT:
bure, Piriul-Tocilei, Prajoaia,
Ghilele, Ciubota, Christeni, Boteasca
i Valea-luT-Ion. Intinderea
sa este'de 5c118 hect. E proprietatea
EpitropieT SE Spiridon
din Iasi.
Bläge§ti, les, in judetul
Are o suprafata de 26 hect.;
se intinde In partea de S. a
s. si a com. Botesti, pl. Crasna.
BragoaeI (Dealul-), deal, jud.

BLÄJANCA 471 BLÄJERI-DE-JOS
Bacan, pl. Siretul-d.-s., pe teritoriul
comund Tirgul-Glodurile.
Bläjanca, movild, in com. Cernatesti,
catunul Sapoca, judetul
Buzan.
BlAjanca, sfoard de mofie, in
comuna Zilisteanca, catunul Slobozia,
jud. Buzad. Are o intindere
de 40 hect., din carT 20
arabile, 13 pädure si 7 vie, a
mosnenilor
Bläjanca, vale, in com. Brájani,
jud. Buzan; incepe din Dealul-
CornenciT, uc/5. comunele B15.jani,
Cernatesti si Märacineni si
se varsa in riul Buzad, putin
maT jos de catunul Matesti.
Bläjani, com. rur., in plaiul S'anic,
judetul Buzar', intre riurile
Slanic i Cilnati, de care se afla
la departare egall, si la o distanta
de ora s de 22 kil. Limitele
sale sunt : la Nord, dealul
Tintareni, saú Muchia-luT-DraghicT,
care o desparte de com.
Carpinistea ; la Est, Dealul-CornenciT,
care o desparte de comuna
Vadul - SorestI, colinele
Virful-Ieazulur i Cheia, care o
despart de comuna Zarnesti-de-
Unan, apoi dealul Flaminda,
care o desparte de comuna Zilistcanca
; la Sud, incepind din
Flilminda, merge la Tatärani,
trece pe la capul mosiilor Paicul
si Canela, ajunge in valea Buga
si de aci in Valea-UlmuluT, prin
care se desparte de comuna Cernatesti
; la Vest, urmeaza plaiul
Virfului-Mare, prin punctele Petroiul,
Valea-Blajencei, Nisipurile,
Virful-TitileT si Virful-StineT,
pana in Muchia -luT-DraghicT,
despartindu-se de comunele
Aldeni si Baesti.
Suprafata sa este de 1272
hect., din care 765 arabile, 261
padure, zo fineata, 54 izlaz, 5
livezT, 113 vie si 64 sterp. Proprietati
maT insemnate sunt :
Blajani (particulara), Tatarani-
SorestI, Potirnicheasca i Cubaul-Girbovi,
ale cetelor de mosnenT:
BlOjani, Potirnichesti
Rinciogi. Aspectul comuneT este
al unuT maret amfiteatru, unde
locuitoriT stati in vale, inconjuratT
de toate partile de coline,
acoperite cu cereale, pomi, viT
si livezi. Terenul nu e indestul
de fertil, din cauzä ca humusul
a fost tirit in vale de Osa
Vinul este de o calitate inferioara
vise consuma mai mult in localitate.
CaT de comunicatie aproape
lipsesc, afana de soseaua comunala
Markineni-Soreasca.
Vite sunt : 396 bol, 160 vacT,
68 viteT, 46 cal, 39 epe, 28
minji, 1300 01; 55 capre si 209
pord. StupT sunt 50.
Comuna e formatO. din c'dtunele
Blajani si Soresti, cu o populatie
de 1550 locuitorr, din
carT barbatI insurat1 315, neinsuratI
85, NracluyI 16, baetT 385;
lar femel maritate 315, vacluye
44, fete 300. Are 308 case. Sträini
sunt 3 Austro-ungarY. MeseriasT
sunt: 3 lemnarT, 3 butnarr
si 2 fierarT.
Comuna are 236 contribuabill,
din carT 19 comerciantI Romini.
Stabilimente sunt 3. Budgetul
com. este de 1516 lei
63 banT.
In BlajanT este o scoala frecuentata
de 53 elevr. Carte stiu
133 locuitorT. Sunt doua bisericT.
deservite de 2 preoti si 2
Catedrala e Sf. Nicolae.
CirciumT sunt 2. Locuintele sunt
in genere bune.
Dup1 traditie, primiT locuiton,
can s'an stabilit aci, an fost din
Blaj, de unde i numele de BlajanT.
Succesorii lor sunt ceata mosnenilor
BlajanT de astAzI. Unul din
acestI mosnenT, Soare, s'a stabilit
mal jos si descendintif saT
aí dat nastere catunului Soresti,
care s'a format in jurul schitubi
desfiintat din
vechime i in locul caruia s'a
ridicat biserica de mir a locuitorilor
din catunul Soresti.
Bläjani, cdtun de refediutd, al
com. Blajani, jud. Buzad ; are
1200 IOCUitOrr i 241 case.
Bläjani, sat; face parte din com.
rur. Marginen', plasa Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
274 locuitorT, 140 barbati si 134
Ad i e o biserica. Anul
fondareT i ctitorit nu se cunosc.
CopiT in virsta de scoall sunt
26, 13 660 si 13 fete.
Bläjani, deal, intre comunele Zilisteanca
i Blajani, judetul Buzan,
de 497 metri inaltime ; pe
dinsul se afla vie, ce produce
N'in bunicel.
Blajani, mofie a mosnenilor BlajanT,
din jud. Buzan. (VezT Tatarani
si Soresti).
Bläjani-Bagdat, mofie, in comuna
Blajani, jud. Buzau ; are
600 hect., din care 300 arabile,
150 paclure, 40 fineata si izlaz,
restul dat locuitorilor.
BlAjeri, jud. TecuciiI ; izvorqte
la E. de satul Tiganesti,
comuna Godinesti i curge in direcia
V.-E. La izvorul acestuT
pifia s'a gasit maT multe mlsele
de animale, din care una
de mal imea unui pumn.
Bläjeri-de-Jos, sat, judetul Tecucin
; face parte din com. Bucesti,
plasa Birlad. E situat pe
ambele partf ale soseleT nationale,
la S. de Ivesti. Are o populatiune
de 70 familif, cu 214
suflete.
AstazT satul este aproape con-

BLAJERI-DE-SUS 472 BLEBEA
topit Cu satul Diecheni i tirgul
Ivesti. Inainte de anul 1881,
satul era asezat pe vale, intre
riul Birlad si gira Birlovita, pe
un ses mlastinos i supus inun
datiilor. Mar multI batrinI spun
ca stramosif lor sunt venitI de
peste muntI, din Blaj. EI s'ad
asezat mal india pe deal, unde
se afla actualmente satul ; in
urma deselor invaziunl turcestI,
er s'ad retras tusa pe vale, Ruga
o padure seculara.
Ad avut si o bisericä facuta
dupl Infiintarea tirgulur
Biserica s'a facut de locuitorI.
A durat pana cind satul s'a mutat
In deal ; din acel timp s'a ruinat.
Bläjeri-de-Sus, sat, judetul Tecuciti
; face parte din comuna
Torcesti, plasa Birlad. Situat
pe loe ses, la E. de tirgul Ivesti,
departe de resedinta comuneI
de 300 metri.
Are o populatiune de 519 suflete,
din carI 129 barbatI
141 femef, 133 baetl i 137 fete,
18 vaduvT, 113 femeI maritate,
28 vaduve. titi carte 36. Locuesc
in 50 case. Copil in virstä
de scoala sunt 91, 44 baetl
47 fete.
Comerciul se face de 2 &irciumarI.
Satul este strabatut de soseaua
judeteana Ivesti -
tuiul; iar la Vest de calea ferata
Ivesti-Hanu-Conachi, ce desparte
satul de tirgul
Acest sat a fost unit cu Bidjeri-d.-j.
; dupa ce Ivesti s'ad
mara, eT s'ad ridicat pe deal, in
partea de E. a Ivestilor, fiind
chiar unit cu Ivesti. Locuitoril
ad aceeasI origina, ca si ceI din
Blajeri-d.-j.
Bläjerilor (RIpa-), tipa Cu piriti,
jud.- Tecucití, situata futre
satele Nazarioaia si Dadesti, comuna
Vultureni, pl. Berheciti.
Bläjoaia, pädure, judetul Bacad,
plasa Siretul-d.-j., pe teritoriul
comuneI Gioseni.
Blfijoaia, phi/1, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j.; curge pe teritoriul
comuneI Gioseni si se scurge
d'a dreapta SiretuluI.
Blänari, sat, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Dumitresti,
in partea de Nord a co
mune, la poalele dealuluI B11nari,
de unde are si numele.
Intinderea i populatia sunt socotite
in acele ale catunuld de
resedinta, Dumitresti-d.-j.
Blanari, deal, In jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Dumitresti;
se desface din Culmea-
Lupanului ; brazdeaza partea de
Vest a comunel ; e acoperit cu
padurl.
BlfinarI (La-), han, in judetul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Dumitresti, pe drumul, ce duce
la comuna Chiojdeni.
Bläneasa, loc arabil, jud. Tesituat
pe linga soseaua
ce merge din Tecuciti la Birlad,
in raionul com. TiganWi, pl.
Nicoresti.
BlfineseI (Valea-), vale, judetul
Tecuciti, situata la E. de satul
cu acelasI nume; merge fa directie
N.-S. Pe d'irisa se afla
drumul ce merge la Carlomanesti
(jud. Tutova).
Blänitä (Iazul-luI-), iaz, numit
ast-fel de la numele proprietaruldf.
Se afla in partea de N.-
V. a comund Deleni, din plasa
Crasna, jud. Vasluiti.
Blänoasi (La Stina-), sana, judetul
R.-Sarat, in plasa Marginea-d.-j.,
com. Gulianca, loc de
iernare pentru oile, ce vin de
la munte.
Bleaja, porgune din mosia statuluI,
numita Episcopia. E situata
in com. Plopi-Slavitestl,
din pl. CalmatuiuluI, jud. Teleorman,
futre Lunca-Oltuld
Dealul-Oltultif. Are o intindere
ca de 50 hect. si o padure de
cite-va hectare.
Bleaja, pirizi, ce uda com. Strimbeni-Blejoiul,
pl. Tirgsorul, judetul
Prahova. De la acest pida
si-a luat numele satul Blejoiul.
Blea§ca sati StIngaci, sat, spre
V. de satul Armasoaia, plasa
Racova, jud. Vasluiti, asezat intr'o
vale si inconjurat de dealurr,
pe o intindere de 1072
hect., din carI 214 hect. padure
si 428 hect. loc de cultura, finat,
imas sunt ale proprietater,
lar 430 hect. ale locuitorilor.
Are o populatie de 27 familiI
sad 242 suflete, locuitorI RominI,
carI se ocupa cu agricul;
tura si cresterea vitelor. EI posed5.
I I plugurI si 9 care cu
bol*, 4 plugurI si 4 carute cu cal,
precum si 36 stupI cu albine.
In acest sat este o biserica
ara deserventf. Sunt 2 circiumI.
Vite : 86 vite mari cornute,
40 oI, I I cal si 13 rimatorl.
Bleau (Mägura-lui-), mdgurd,
jud. Teleorman, In nordul comund
Ologi, hotar futre mosiile
Ologi si Secara de o parte,
si paminturile date improprietaritilor
din 1864, de alta.
Blebea, sat, in com. Petricani,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu. (V. Manesti, sat).
Blebea, deal, in ramura Grumazestilor,
com. Petricani, pl. de-
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

BLEBEA 473 BLEJEF1 SAO NEAMTU
Blebea, rnoie, jud. Neamtu. V.
Ocea-Blebea.
Blebea, mo,rie, pe apa NeamtuluT,
situata pe tina. mosiile Boistea,
Petricani, in com. Petricani,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu; are sat. Inainte de secularizarea
averilor mänästirestr,
apartinuse schituluT Vovidenia,
supus manastiref Neamtu si inchinat
Mitropoliel de Iai, starea
I-a. AstazI apartine statula
Blebea, peiclurice, pe mosia cu
a sa numire, com. Petricani, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Are o intindere de 150 hect.
Blebea, tirld, la sudul tirleT Gavetul,
din com. Scortarul-Noa,
jud. Braila, pe muchia platouluT.
Vatra tirleT e de 30 hect.,
avind 3 case si o moara de aburT.
Are ii locuitorT, carT posea
: 3 cal, io vite cornute, 106
oT, 5 capre i 40 rimatorT.
Blegani, plasa Trotusul,
com. Mandstirea-Casinul, judetul
Bacati.
Blege§ti, mahala, in com. rur.
Biltanele, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Blegi, sat ; face parte din com.
rur. Baresti-de-CepturT, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Este situat
in- partea de N.-E. a comuna,
si are o populatiune de 100 locuitorT.
In sat e o biserica, care
s'a construit pe locul celeI vechT.
Blegul, sat, jud. R.-SArat, plasa
Rimnicul-d.-s., cat. comuneT Racoviteni,
asezat la räsaritul eT,
pe piriul Blegul. Intinderea
populatiunea luI sunt socotite
in cat. de resedinta, Racoviteni.
Blegul, pirig, pl. Rlinnieul-d.-s.,
108111. Nardo Diolionur
com. Racoviteni, jud. R.-Sarat.
Izvoreste din dealul Blegul, uda
catunul Blegul si se varsá in
riul Cilnaul.
Blehani, sat, coin. Namoloasa,
pl. Biliesti, jud. Putna. E situat
pe riul Siretul, la E. de satul
Namoloasa.
CopiT in virsta de scoald
sunt 34.
Blehani, sat, pl. Marginea-d.-j.,
cat. comuneT Corbul, jud. R.-
Särat, asezat in partea de 11:
sarit. E mar mult o despartire
a catunuld de resedinta Corbul.
Intinderea si populatia ha'
sunt socotite in cat. Corbul.
Bleici, com, rur., pe apa SimniculuT,
jud. Arges, pl. Topologul.
La io kil, de resedinta
pläseT, com. rur. Tigveni si la
26 kil. de Pitesti. Se compune
din catunele : Bleici, Magura,
Opätesti, Popesti i Prodanesti,
avind 157 fam., cu 839 suflete.
In com. sunt 3 bisericI: in Popesti,
Prodanesti i Opatesti,
o scoará primara rurala. Budgetul
comuneT, pe anul 1882-83,
a fost de 1372 leT 95 banT la
veniturr si de 1336 leT la cheltuelT.
In BleicT sunt 165 contrib.
Numarul vitelor in anul 1887
era de 198 vite marl (275 bol
vacT, 23 cal) si de 250 vite
märunte (70 oT, 35 capre si 145
rimatorp. Prin comuna trece soseaua,
ce duce de la Curtea-de-
Arges la Rimnicul-Vilcir.
Bleici, sat, jud. Arges, pl. Topologul
; face parte din com.
rur. cu acelasT nume. Alei este
resedinta primaria.
Blejan (Mägura-luI-), magurd,
la N.-E. mosid Viisoara, spre
com. Gauriciul, jud. Teleorman.
Blejani, sat ; face parte din com.
rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., judetul
Olt. Are o populatiune
de 170 locuitorl. Cade in partea
de V. a comuner.
Blejani, sat ; face parte din com.
rur. Scundul, pl. Oltul-d.-s., jud.
\Meca. Are o populatie de 55
locuitorr. Este la distanta de
kil, de cätunul Padureti,
unde e .scoala. Are I biserica.
Blejani, cereal, la V. de com. Izvorul,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Pe el se cultiva prunT, vie si sunt
pasunT i padure. Are o lungime
de i kil. Se zice trage numele
de la un mos, ce purta
acest nume.
Bleje§ti saa Nearntu, com. rur.,
compusa din cat. Baciul-Posta,
Baciul-d.-s., Blejesti (Neamtu),
Fetele i Purani-Sf.-George saa
Cotorani, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca. Distanta pana la Giurgiu
e de 59 kil., iar pana la Obedeni,
resedinta plaser, de 16
kilom.
In 1887, ari fost in aceasta comuna
489 contribuabilI saa 493
fam., cu 2451 suflete.
Venitul comunal in 1886 era
de leT 8701, iar chelt. de 8625
leí;. in 1887 venitul era de leT
5483, lar cheltuelile de 3577 leT.
In acelasT an s'a cultivat, cu diferite
cereale, supraf. 3800 hect.
In aceastà com. sunt 2 bis. :
una la Baciul-Posta si alta la
Blejesti (Neamtu), la care slujesc
2 preotT si 4 cintaretT. Distanta
cea mal mare a catunelor din
aceasta parohie este de 9'/o kil.,
adica intre Neamtu si Cotorani.
Este o scoall comunala mixta
cu 6 clase in satul Blejesti, la
care, in 1888, ail urmat 30 bletr.
De aceasta comuna depind
padurile care apartin fratilor
C. i Gr. 011neseu Lacul-lur-
00

BLEJEFI'I 474 BL1DARELE
Ilie, 50 hect.; Sericul, 20o hect.;
GrAdina-lur-Bobe, 75 hect.; Ostrovul,
2 hect.; Fierea, 72 hect.;
Cotorani, a statulur, 250 hectare;
Baciul, a d-lur Grajdanescu, 50
hectare.
Prin Blejesti trece soseaua judetean5.
In aceasta comuna se afla o
moara de foc.
Vite sunt : 640 bol i vacT,
12 bivolT, 220 car, 2452 or, 40
capre, 3 asinT si 325 rimatorT.
Sunt 7 circiumf.
Bleje§ti, ccitun, compus din doul
mahalale: Blejesti-Neamtu si Blejesti-d.-s.,
ambele pendinte de
com. Blejesti, din pl. Glavaciocul,
jud. Vla5ca, situate pe coastele
vair Glavaciocul. Cea d'intlia este
proprietatea fratilor Olanescu,
cea de a doua a d-lur Grajda
nescu.
Locuitorr improprietaritr, la
1864, In aceste catune, aa fost
240 la Blejesti, a fratilor Olanescu,
cu 940 hect. si 125 ; la
Blejesti dlur Grajdanescu aa luat
350 hect.
In acest clitun se aflä o bideservita
de un preot si
2 cintaretr.
Aci sunt 4 dirciumr.
Bleje§ti-OsebitI, ceitun, pendinte
de com. Cozmesti, pl. Glavaciocul,
jud Vlasca. Aci este o bis., deservitä
de un preot si un dascal.
Apartine mosnenilor Blejesti.
Blejoiul, sat ; face parte din comuna
rur. Strimbeni-Blejoiul, pl.
Tirgusorul, jud. Prahova. Aci e
o biserica edificata, nu se stie
cind, i reparata la anul 1764
de catre o femee anume BIlasa.
Aceasta biserica avea i chilif
de jur imprejur, servind ca tnanastire.
Blejoiul, jud. Prahova,
linga fosta manastire cu acelasr
nume.
Blenclif (Movila-), mimad insemnat5.,
in comuna Mizil, judetul
Buzati ; face hotar despre com.
Tohani.
Bleojul, deal, situat intre s. Toflea
si Brahilsesti-d.-s., com. Brahasesti,
pl. Zeletin, jud. Tecuciti.
Bleotului (Dealul-), deal, com.
Stanesti, plasa Oltul-d.-j., jud.
Vilcea.
Bleoturile, trup din mafia statulur
Nenciulesti saa Parul-Rotund,
jud. Teleorman, vIndut in
anul 1885. Este situat pe teritoriul
comuner Nenciulesti si forma
mal inainte un corp intreg
cu mosia Parul - Rotund. Mar
poarta i numirea de Viesparul.
Blestematele, vechie numire a
dit. Badila, din com. Pirscovul,
jud. Buzati.
Blestematele, numire ce se mar
da mafia Hirboca-Banulur, din
com. Vadul-Soresti, jud. Buzar'.
Blestematele, vechia schit de calug5.rite,
In com. Pirscovul, cat.
Badila, judetul Buzan. Traditia
spune ca maicele de aci, prin
faptele lor atras blestemul
Episcopulur, care le-a alungat
si a inchis schitul, din care cauzä
s'a ruinat, de asta-zr nu-rse
mar cunosc niel* urmele.
Blestem'Atille, lac, In ínsula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Stelnica.
Blestemätiile-Mari, lac, In insula
Balta, plasa Ialomita-Balta,
com. Dudesti, jud. Ialomita.
Blestemätiile-Mid, kc, In in-
sala Balta, pl. Ialoinita-Balta,
com. Dudesti, jud.
Bleve§ti, numire vechie a subdiviziuner
Cetatea, ca.t. Carlomanesti,
com. Gura-Niscovulur,
jud. Buzaa.
Blezeni, vale, jud. VIIcea, (vezr
Porcilor Dealul-), continuare a
muntilor Arnota i Bulla.
Blidanul, deal, jud. Falcia, pe
teritoriul com u n er C °sin esti, pl.
Podoleni, pe sesul JijieT, In suprafata
de 2 hect.
Blidarele, com. rur., In pl. Orasulur,
jud. R.-Sarat, pe 0111
Valea-Bli d dril.
Este asezata in partea nordica
a judetulur, la 33 kil. spre
N. de orasul Rimnicul-Sarat,
In partea apusana a plaser, la 2
kil. spre N.-V. de com. Cotesti,
resedinta p1ase1. Comunele
invecinate sunt : Bontesti i Cimpineanca
la 2 kil., Brosteni la
4 kil., Faraoanele la 7 kil., Golesti
la 8 kil.
Se margineste la miaza-noapte
cu com. Faraoanele, de care
se desparte prin ptriul Pietrosul
la apus cu cotn. Bontesti ; la
rasarit cu com. Cirligele ; la miaza-zi
cu com. Cotesti, de care se
desparte prin pir. Valea-Blidarir.
Este brazdata In partea de
apus de ramificatiile dealulur
Perisorul.
Riurge carr o uda sunt neinsemnate,
formate de plor,
sed in timpul verer; asa sunt
Valea-Blidarir, ce o ucla la miaza-zi
; Valea-Merer, care o uda
la miazd-noapte. Mar sunt 5 putuff
(30-38 M. adincime) si 2
fintinT (TT O M. adincime).
Suprafata comuner este de 402
hect., din carl 50 hect. ocupate
de vatra comuna, 363 hect. ale
locuitorilor.

BLIDARI
Populatia comuner este de 93
familiI, cu 553 suflete : 277 barbatI
si 275 femer ; 398 cIsAtoritI,
109 necAsAtoritI, 46 vAduvT;
50 stia carte, 503 nu stia; totI
sunt RominI ortodoxI.
_
In comuná este o biserica.
vechie, cu hramul Sf. Niculae,
fundad in 1788 de locuitorr;
are un venit de 370 leI ; e deservid,
de I cindret si un paracliser.
Comuna are o scoala mixta,
inteun local inchiriat ; cursurile
se predaa de un invAtAtor plata
de judet ; sunt 49 elevI inscrisI
(1892-93).
Calitatea pAmintuluI este 'Duna,
maI ales pentru vie, fiind
constituit din argil, amestecat
cu putin nisip. Comuna are 5
hect. loc arabil, 2 hect. imas, 70
hect. padurr, 276 hect. vil, io
hect. neproductiv.
Loc. aii : 112 bol', 40 vacI,
15 cal', 9 epe, 30 of, I capra. si
157 rimAtorr; 20 plugurT. Sunt
2 timplarT, 2 marchidanI, 2 cizmarI
si 1 plApAmar.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale : Bontesti-Odotasca;
Cotesti-gara Cotesti; Faraoanele-Virtescoia
- Cimpineanca;
Cotesti-Popesti-PlAinesti si
.11.linnicul-Sarat.
Comuna are 121 contribua-
Hl. Veniturile sunt de 4708 la
09 banI ; iar cheltuelile de 4666
leI, 77 banT.
Elidan, com, rur., pe apa Simnicului,
jud. Arges, pl. Topologul,
la 16 kil, de resedinta p1AseI,
com. rur. Tigveni, si la 28
kil. de Pitesti. Se compune din
dota sate : Aldesti (53 fam.) si
Blidari (64 f.), avind peste tot
590 locuitorI. In com, este o
biserica., in satul Aldesti. Dupd
O statisticA din 1887, aceastä
com, are u 1 contrib. si un budget
comunal de 1335 ler la ve-
nit si de 1295 leI la cheltuell. A
fost mar inainte intrunid Cu comuna
Bleici ; in urmil s'au despdrtit,
formind fie-care o com.
deosebita..
NumArul vitelor era in 1887
de 192 capete vite marr: 18o
bol si vacT, 12 cal, si de 198
vite mArunte: 6o °I, 30 capre si
io8 rimatorr.
Prin comuna. trece soseaua,
ce duce de la Curtea-de-Arges la
Rimnicul-VilceI.
Blidari, sat, cu 44 fam. pe apa
Simniculuf, jud. Arges, pl. Topologul.
Face parte din com.
rur. cu acelar nume.
Blidari, cdtun, al comund Ohaba,
din plaiul Novaci, judetul Gorj,
situat pe dealul cu acelasr nume
si in partea de S.-E. a comund
de resedind. Are o intindere cam
de 200 hect., din carI 6o hect.
arabile, 85 hect. Jinete, 50 hect.
izlaz si padure, 5 hect. vatra
satulur, toatA, apartiind locuitorilor
0.1.eni.
Are o populatie de 18 fam.,
cu 85 de sufl., din carI 12 contribuabilI,
totI RominI, ocupinduse
cu agricultura si cresterea
vitelor. LocuitoriI poseda.: 3 plugurI,
7 care cu boi, 8 stupI, 50
vite marI cofnute, 2 cal $i 180 a
In cdtun se afla 3 puturi.
Blidari, izvor ; curge din muntele
Stejarelul, com. Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahoya;
ja directia S.-V. ; se varsA
In gtrla Chiojdul, tot in raionul
comunel Star-Chiojdul.
Blidari, locuinld izolatd, judetul
Dimbovita, in plasa Cobia.
Blidari, loc izolat, in intindere
de 6 hect., pendinte de com.
Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
pe mosia statuluI Iezera si Brazi.
475 BLIDARULUI (DEALUL-)
Blidari, pirM, jud. BacAu, plasa
Trotusul, com. Bogdana ; izvo
reste din padurea Bogdana si
se vara. in Trotus.
Blidari, silifte, jud. Baclu, pl.
Trotusul, pe teritoriul comuneT
Bogdana.
Blidarul, virf de deal, judetul
BacAu, plasa Siretul-d.-s., com.
Mardsti, care face parte din seria
de ridicaturI, ce desparte basi
nul pirlulur Berheciul, de al
riulur RAcAtAul.
Blidarul, pifia, jud. BacAa, pl.
Siretul-d.-s., com. MArAsti ; stdbate
mosia Valea-MAdsti si obirseste
in locul numit Bandrabura,
scurgindu-se in ptriul Du
navatul, pe dreapta sa.
Blidarul, cdtun, in jud. Mehedinti,
com. rur. Sllatrucul, pl.
Motrul-d.-j.
Blidarul, deal, in jud. Mehedinti,
in com. rur. Bala-d.-j., plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Blidarul, loc izolat, com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Blidarul, pfria, In com. rur. uita,
plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti ; se varsa in piriul
usita.
Blidarul, vale, in com. rur. tisita,
plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti, pe unde curge pt
riul Blidarul.
Blidarul, vale, in com. rur. Grosesti,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Blidarultif (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Talpasul,
ce se lasa. din Dealul-
/ MueriI. Este acoperit cu pAdurt

BLIDÄREA 476 BLÌNZI
Blidirea, izvor, In com. Balanesti,
catunul Fata-luf-Nanu, judetul
Buzar'. Ese de la Poiana-
Ursuld si da in Santelul-Ba
ldnestilor.
Blidärea, pddure mosneneasca,
in com. Balanesti, jud. Buzati ;
are 57 hect.
Blidäresei (Izvorul-), izvor, in
com. Magura , catunul Ciuta,
jud. Buzaa.; incepe din padurea
Ciuta si se scurge In riul Buzaa.
BlidärI (P e-), loc izolat, in com.
Boziorul, jud. Buzati, in apropiere
de padurea Bliddrea, pe
hotarul despre com. Balanesti.
Blidäril (Dealul-), colini, In comuna
si cdtunul Nehoiasul, judetul
Buzar', in apropiere de
piriiasul Bontul-Mic.
Blidäril (Valea-), vale, in comuna
Magura. E forman. din
Izvorul-Tocil i Izvorul- Cerbu-
14 care izvoresc din padurea Izvoranu.
Aceste izvoare, dupa
ce se unesc putin mai la Sud,
dati nasterea acesteT val, care
se scurge in riul Niscovul.
Blidireasa, loc izolat, comuna
plasa Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea.
Blidireasa, piriti, jud. Suceava,
mic afluent al Suhaf-Micl.
Blidireasa, piria, ce se varsa In
riul Muereasca, In raionul com.
Muereasca-d.-s., plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Blidielul,pisc, in com. Panataul,
cat. Begul, jud. Buzar', ramificatie
din muntele Bu; face
hotar despre com. Sibiciul-d.-s.
Blidnita, J'urca', numita i Furca-
mahala in pl. Ocolul,
jud. Mehedinti ; tine de com.
rurald Bistrita.
Bliojul, bala, formata din apa
niel', la S.-V. de satul Bosia,
pl. Branistea, jud. Iasi ; produce
stuh, papurd si are peste.
Blindesti, sat, din com. Cirniceni,
pl. Turia, jud. Iasi. si-a
luat numele, se zice, de la un
razes, numit Blindesteanu, care
a fost cel întîiü om, ce s'a asezat
pe locul numit asta-zi Odaia,
unde a existat india oara satul,
si din care sat acum se vad
numal urmele unuT vechia cimitir.
Inteadevar, pe la 1780,
in urma schimbulur de pamint
fäcut filtre locuitorl i proprietarul
mosid Camindresti, satul
s'a stramutat pe costisea dealuluI,
numit Dealul-SatuluI, In partea
de S. a comuneT, 'filtre satele
Cirniceni i tirgusorul Tiganasi.
Satul are o suprafata. de
803 hect. si o populatie de 35
familif saa 145 suflete. In Brindesti
este o bisericà facuta de
locuitorT in 1872, deservita de
preot si 2 cintaretI si o scoala,
infiintata la 188o, frecuentan.
de 35 elevI.
Numarul vitelor e de 320 capete,
din cal-i: 22-1 vite marl cornute,
23 cal, 8 oT i 68 rimätorT.
Blinde§ti, baltd, ce se intinde de
la satul Blindesti, com. Cirniceni,
pl. Turia, jud. Iasi, pe sesul
Jijier, paralel cu riul Jijiea, Cu
care se si uneste aproape de
Valul-luI-Traian.
Blindesti, iaz, spre N. de satul
Blindesti, com. Cirniceni, plasa
Turia, jud. Iasi.
Blindul, deal, jud. Bacda, plasa
TazlAul-d.-s., pe teritoriul com.
Nadisa.
apartinind comuneT
Andreesti, din pl. GilortuluI,
jud. Gorj, situat la N. de
catunul Andreesti, pe .ses si coasta
in partea dreapta a piriuluT
Desiul. Are o suprafatä. de 290
hect., din care Izo hect. padure,
90 hect. arabile, 70 hect. finete,
40 hect. vie, 5 hect. livezI de
prunl si i hect. izlaz.
Are o populatie de 45 fami-
BY, cu 121 suflete, intre cal-1 42
contribuabilf, totl ocupindu-se
cu agricultura si cresterea vitelor.
LocuitoriI posea. 20 plugurl,
i caruta cu cal, 25 care
cu bol, 70 vite marl cornute, 5
cal, 150 oI, 40 capre i 6o rimatorT.
O osea vecinala, ce vine din
spre catunul Andreesti, strabate
acest catun, indeptrindu-se spre
com. Vladimirul.
BlineseI (Dealul-), deal, jud. Tecuciä,
la E. de satul Slobozia-
Bläneasa, comuna Negrilesti. E
situat intre Valea-Blanesef si valea
Sarborsa.
BlInzi, sat, jud. Tecucia ; face
parte din com. Corodul, pl. Nicoresti.
Situat in centrul com,
strabatut de piriul 'Corozelul, e
departe de resedinta com. de .1
kil. Are o populatie de 129 capI
de familif, cu 640 suflete, carl
locuesc in 127 case. Are 120
contribuabilI.
Locuitora : 188 bol, 58 yací',
2 taurl, 41 cal, 23 epe, 3 atmdsarr,
2 asinT, 1 1 bivolf, 125
of si 16 capre. Intinderea satuluI
e de 3021 hect. si 59 arif.
Vatra satuluI are o suprafata
de 6o hect. si 20 axil, coprinzind
si un iaz cu o suprafatä de-
I hect. si 3 axil.
Satul are o scoalä, care dateaza
din anul 1892. E frecuentan,
de 42 copir, 38 13Aeti i 4
fete, din numarul de 102 copif,

BLINZI
54 bletl si 58 fete, in virsta de
scoala.
Are o biserica, cu hramul Adormirea-MaiceT
-Domnulur. Biserica
actuará este facuta de
Constantin Vidrascu, cu ajutorul
locuitorilor; celer vechr nu
i se cunoaste data fondarer.
Un pomelnic, ce s'a pastrat, da
data de 1836; in acesta ne inempina.
Safta Negri, fondatoarea
bisericer. La 1836 s'a rezidit
de Vasile Sturdza.
In biserica se afla mormintul
lur Constantin Sturdza si a fratelur
sati Vasile Sturdza.
Blinzi, fiddure, jud. Tecuciti, situata
la E. de satul cu acelasr
nume, com. Corodul. Este strabatuta
de Valea-PopiT si de valea
Radiul.
Blinzi si Bironesti, mofie, pl.
Siretul-d.-s., judetul Bacan. «La
1841, dumneaer, Sarddreasa Anica
Gorgos, se judeca cu casa 11:
posatulur tet.anica Roset, pentru
pamint din acest hotar» (Th.
Codrescu, auciumul Romin 2.,
pag. 286).
Blojesti, sat, jud. Arges, pl. 01tul
; face parte din com. rur. Valea-Ungureni.
Bluduresti, numire ce se da mar
inainte satulut Dagita, din pl.
Siretul-d.-s,, jud. Roman.
Blujdesti, deal, in com. rur. Orevita,
pl. Blahnita, judetul Mehedinti.
Boaca, sat, pendinte de comuna
rurala Carpenul, pl. Dumbravad.-s.,
jud. Dolj, situat la 112
kil. N.-E. de Carpenul, unde e
resedinta comuner.
Populatiunea e de 73 familir,
cu 346 suflete.
Are o biserica ae lemn, cu
477 BOARCA
hramul Sf. Nicolae, deservita de
preotul si cintaretir bisericer parohiale
din Carpen.
Din 50 copiT, 23 baet1 si 22
fete, in virsta de a o frecuenta,
urmeaza numar 12, JO bdetT si
2 fete.
Comunicatiunea in acest cät.
se face prin soseaua vecinald,
care 11 leaga la E. de catunul
Geblesti, iar la V. de Carpen.
Boaca, cdtun, jud. Mehedinti, in
pl. Motrul-d.-s. ; tine de com.
rur. Brosteni.
Boaca, izvor, jud. Buzäu, in comuna
Mag-ura, cat. Ciuta ; iese
din padurea Picleni si da in riul
Buzda.
Boaca, fitria, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Carpen,
ce izvoreste din dealul Gurguesti,
comuna Carpen, si se varsa pe
lipa stinga a fiulur Dasnatuiul.
Curge pe valea Bältani.
Boaca, vale, in comuna rurala,
Brosteni, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Boacsin, insuld, in Durare, drept
Oltenita, in jud. Ilfov.
Boalca, vale; izvoreste din dealurile
Pietrisul si Valea-Neagra,
com. Mihaesti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea; trece prin cat. Mihaesti
; formeaza balta Magura
se vana in piriul Arsanca.
Boalda, pirid; uda centrul comune!
Ciresiul, pl. Cerna-d.-s.,
si se varsa in riul Cerna, tot
In raionul comuna Ciresiul, judetul
Vilcea.
Boanga, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. comuneT Podul-Barbierulur.
Ad, si la catunele din
apropiere : StAnqti O Mavrodin, r
ari fost lupte intre Turcr si Ronihil
(1594.-1599). In apropiere
este padurea Rdcari.
Boanga, vale, in jud. Ilfov, prin
care curge ptriul cu asemenea
numire.
Se varsa in 1-tul Dimbovita,
la V. de Bucuresti, linga com.
Militari. Pamintul coprins intre
aceastá vale si riul Dimbovita,
e cu totul mocirlos. Imprejurul
acester val' sunt mai multe hectare
padure, impartite in 5 &IIIpurr.
Boangherul, movild, la S. de
com. Strimba, pl. Ocolul, jud.
Romanati.
Boanta, cdtun, al com. Preajbade-Padure,
pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat pe malul drept al
Tasluiulur, pe soseaua Caracal-
Preajba-de-Padure.
Boanta, bisericd, jud. R.-Sarat,
In plasa Orasulur, comuna Virtescoiti
; are o vechime de mar
bine de roo anT. V. Virtescoiti.
Boanta, mofie, proprietate a statulur,
cu 300 pog. padure, in
plasa Ocolul, jud. Romanati,
linga satul cu acelasT nume, si
punct de observatie de rangul
al 3-lea.
Boanta, sat, in com. Oniscani, pl.
Siretul-d.-j., jud. Roman, pe malul
drept al riulur Siretul. Are
58 capT de familie, din carT 58
contribuabilT. Loc. sunt 225, din
cari 6 tiCi carte. Sunt 39 case.
Loc. poseda 70 capete vite
mar!.
Boarca, sat, jud. R.-Sarat, in pl.
Gradistea, cat. comuner Dom
nita, asezat in partea de apus
a comuna, pe malul sting al riulur
Buzau.

BOARCA 478 BOAZGIC-DERE
Boarca, pdclure, a statuluI. jud.
R.-Sdrat, in pl. Gradistea, comuna
Domnita, catunul Boarca.
Are 37 hect.. Esente principale:
salcie, plop si singer.
Boarul, deal, in jud. Tecuciti,
pe partea de E. a satuluÌ Craesti,
continuare a dealuluI Aparatorul
; merge in directia N.-E., pana
In Dealul-SohodunuluT, comuna
Cräesti, plasa Stanisesti.
Boasic, ostrov, pe Dunare, in pl.
Ialomita-Balta,r jud. Ialomita, In
dreptul satuluT Bordusani ; are
padure si pasuni.
Boasic, pddure, in ostrovul cu
acelasT nume, pe Dunäre, plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, In
dreptul satuluI Bordusani. Are
20 hect. padure de salcie $i plop.
Boasic, pichet de frontierd, pe
Durare, in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, In dreptul satulur
Bordusani. Este situat in ostrovul
cu acelasT nume.
Boata, cdtun, jud. Mehedinti, in
plasa Motrul-d.-j.; tine de com.
rurala Bresnita-de-Motru. Are 42
familiT.
Boatca, sat, jud. Roman, In pl.
Siretul-d.-s., comuna Dagita, in
marginea de E. a judetuluT,
la o departare de 3 kil, de satul
Dagita. Are 20 capT de familiT,
din carl 20 contribuabilT.
Loc. sunt 95 ; eT locuesc in 23
case. Populatia este numaT romina.
Sunt 174 capete vite marT.
Boazgic sati Boa§cic, sat, in
jud. Constanta, plasa Hirsova,
catunul com. Topalul. Este asezat
in partea sudica a plaser
cea sud-estica a comuner, la io
kil. spre Sud-Est de resedinta
Topalul.
Teritoriul s'Ad se margineste :
la N. cu catunul de resedinta
Topalul ; la Est cu catunul Capugi,
al com. Siriul, i cu dtunele
Baltagesti si Tas-Punar,
ale comuner Tas-Punar, plasa
Medjidia ; la S. cu com. Seimenk
Mari; si la V. cu jud. Ialomita,
de care se desparte prin Dunare.
Relieful sati este accidentat
de prelungirile vestice ale dealurilor
Zavol- Bair, de 126 metri,
si Pinar-Bair, de 116 metri,
aflatoare pe hotarul de Est;
de prelungirile nordice ale dealuluT
La-Movila- GreculuT, de 96
metri. De la hotarul de Sud, ele
sunt acoperite Cu semanaturT
finete.
Movile sunt numeroase : Chergheligi-Iuc,
de ii6 m. si Boazgic-Tepe,
de 46 metri, la S.-E. ;
ele sunt artificiale i acoperlte
cu verdeatä.
Apele carT uda teritoriul saa,
sunt : Dunärea, la Vest, formind
trei ostroave : Boazgicul-Mare,
Boazgicul-Mic i Cala-Chioi, acoperite
cu sälcii ; piriul Boazgic-
Dere, ce trece prin centru
pe la Sud de d'Aun si se varsä
in Dundre, linga satul ce se gdseste
in fata ostroavelor cu acela$T
nume.
Ca val avem : Cala-Chioi, Canata
si Zavolul la Nord ; Valea-
Mare la S., pe hotar.
Intinderea totalä este de 3756
hectare, din carT 115 hectare
ocupate de vatra i gradinile
satuluT.
Populatiunea sa e de 180 familiT,
cu 667 suflete, a caror ocupatiune
principan este agricultura.
Boazgic I, ostrov, pe Dunare,
jud. Constanta, pl. Hirsova, comuna
Topalul; tine de dtunul
Boazgic, in t'ata caruia se afla.
Are o lungime de i '/2 kil. si are
o forma triunghiulara. Este situat
ta partea sudica a plaseT,
cea sud-vestid a comuner si vestid
a catunuluI. Este acoperit
cu padurT de salciT si din aceasta
cauza este si nelocuit.
In apropierea Jul se afla ostrovul
Boazgic H.
Boazgic II, ostrov, pe Dunare,
jud. Constanta, pl. Rirsova, comuna
Topalul, in fata catunuluT
Boazgic. Este putin mal mic ca
Boazgic I, avind o lungime de
aproape i kil. Are forma uner
len tile biconvexe ; este acoperit
peste tot cu stufisurT si padurl
de salcil. E nelocuit.
Boazgic-Bair, a'eal, In jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Topalul,
cat. Boazgic, In partea
apusana a plaseT si sudica a comuneT.
Se desface din dealul
Zavol-Bair; se intinde inteo directie
de la N.-E. spre S.-V.
printre valle Zavolul, Boazgic-
Dere si Dunare, ce-T fac malul
inalt i stincos. Are 89 m.;
domina valle de mal sus, satul
Boazgic, asezat la poalele sudvestice
ale luI si drumul Bala"gesti-Boazgic.
E acoperit cu finete
si semanaturT.
Boazgic-Dere, piriii insemnat,
in jud. Constanta, pläsile
soya i Medjidia, pe teritoriul
comunelor Sirin si Topalul, din
pl. Hirsova i Tas-Punar, din pl.
Medjidia. Este format din unirea
a doua Uzuncea si Satis-
Chioi; cea dintiiä plecind din poalele
sudice ale dealuluT Capagi,
cea de-a doua din poalele sudvestice
ale dealuluf Insiratele,
trecind $i prin satele Satis-Chioi
turc si romtn. Aceste val' se unesc
ceva maT jos de Satis-
Chioi romin, i indreptindu-se
spre intrio directie generan
de la N. spre S.-V. Piriul

BOAZGIC-TEPESSI
trece prin satul BIltagesti, unde
primeste pe stinga, pirlul Saragea-Dere,
ce trece prin satul
Saragea, la numele de Boazgic,
dupl un curs de aproape 20
kil., se varsa in Dunare, lingd
satul Boazgic.
Dealurile, printre care curge,
sunt : Erchesec, Zavolul si Boazgic
la apus ; Insiratele, Hosi-
Tepe, Pinar-Tepe i Movila-GreculuT,
la rasarit si miaza-zi. Prin
valea sa merge drumul Satis-
Chioi- Baltagesti - Boazgic - Terzi-
Chioi.
BOazgic-Tepessi, virf de deal,
alculmeT Movila-GreculuT, de 48
inaltime, pe hotarul dintre
plasile Hirsova si Medjidia, jud.
Constanta, la 4 kil. spre S.-E.
de satul Boazgic, dominind valle:
Valea -Mare, Boazgic i satul
Boazgic. Este acoperit cu pa-
.une.
Boazulul (Gura-), insulä, in Dunare,
in dreptul com. Izlazul, din
jud. Romanati. Se mar numeste
si atina. Are 26 hect. padure.
Depinde de com. Bircovul.
Boba, sat; face parte din com.
rur. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
360 locultorT i cade in partea
de S. a comuna, pe malul drept
al riuluTVedea si pe dealul Boba.
Ad e o biserica, fondata la
anul 1824, care are urmatoarea
inscriptie : Aceast5. sfinta
Dumnezeiasca biserica, ce praznueste
hramul Cuvioasa-Paraschiva,
s'a ridicat dintru
put de ro biT IuT D-zeti, Popa Stan
Duhovnicu, Andreiti, Ion, etc.,
in zilele luminatuluT Domn Ion
Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovenia
P. S. S. Grigore Argesiti
v.
Boba, deal, com. Fagetelul, pl.
479 BOBAITA
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o directie
paralela cu riul Vedea.
Pe acest deal sunt asezate catunde:
Fagetelul, Boba si Isaci.
Dealul serva locuitorilor pentru
agricultura si izlaz. Este situat
In centrul comuna.
Bobaia, catun, apartinind comuneY
Aninoasa, pl. Gilortul, jud.
Gorj. E situat pe ses si in partea
stinga a GilortuluT, pe o suprafata
de 575 hect., din carT
197 hect. plidure, 210 hect. arabile,
153 finete, 4 hect. vie, 8
hect. livezT de pru n/ si 3 hect.
izlaz.
Are o populatie de zz familiT,
cu 8o suflete, din carT 20 contribuabill,
ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor.
LocuitoriT sunt improprietaritT,
dupa. legea rurall din 1864.
ET posea. 15 plugurT, 35 care
Cu boT, 50 vite marT cornute,
2 car, 50 of, 30 capre i 50 r
matorT.
In catun se gasesc: I pul
3 izvoare.
Bobaita, com. rur., in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, situata
pe un loc ridicat, la distanta
de 18 kil. de «astil Turnul-
Severin. Formeaza comuna cu
catunul avind 148
contribuabilf, din 800 locuitorr.
Sunt 196 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si eresterea
vitelor. O parte din er se
ocupa cu dulgheria i croitoria.
Pamintul, parte este bun, lar par
te este pietros. Produce: porumb,
orz, secara, fasole, cinepa,
in si /Mete naturale. Locuitorif
poseda.: zo plugurT, 86 care cu
bol, 12 carute cu cal si 96 stupT.
Are o biserica, cu i preot si 2
cintarqf ; o coala, Cu I ?uvatator,
frecuentata de 48 elevT
si 2 eleve.
Budgetul comuneT coprinde:
la veniturT 1444 leT, lar' la cheltuelT
766 lei. Numárul vitelor
este de 688 vite marT cornute,
30 caT, 671 ol, 260 rimatorT
760 capre.
Aceasta com, se margineste
Cu comunele: Pitulasul, Balotesti
la apus ; la miaza-noapte cu Bal
vanesti si Basesti ; la rasarit cu
Craguesti ; la miaza-zi cu Calibasul.
Cu aceste comune este le
gata prin sosele comunale, iar de
soseaua judeteana. Severin-Tir
gul-Jiul este legata prin soseaua
c o mu n ala Malovatul- Birda Pitulasul
- Bobaita - Balvanesti , etc.
Deal, cele mal insemnate sunt :
Bobaita, Balabanul, Beciu/, carT
formeaza si valle: Balabanul, Valea-Seaca.,
Bobaita i Madvelita.
Ca locurT istorice in aceasta
comuna sunt de notat : Cetatea,
ampul-Mare i Beciul.
Cetatea este situata in partea
de S., cam spre E. la poale/e
Dealuluf-cu-Vil. Acest loc,
adicä Cracul Cetatea, are In partea
de N. o scobitura in forma
unuI crov mic ; lar in partea de
S., se ridica drept in sus, avind
o inhltime de aproape 6o m.
Deasupra acesteT inaltimT, se
afla o chnpie acoperita, parte
cu tufe mid de alun, si parte
acoperita Cu semanaturl. In partea
de N. este tdiat de soseaua
ce leaga comuna cu comuna vecina,
Colibasul. La facerea acester
sosele, in anul 1890, s'a
gasit in acest loe un schelet
de om, si, /higa dinsul, o monedá
de argint, din timpul
paratuluT Eliu Adrian, bine conservata.
Aci se vad si urme de
zidariI vechT. Tralitia spune ca
aci ar fi fost o cetate romana,
care s'a intretinut de catre locuitoriT
comuneT, carT se serveau
de dinsa in timpul navalireT barbarilor,
pentru a se retrage si
a se ascunde ad i si la Cracul-BecluluT,
cu femeile, copiiT s't avu-

BOBAITA 480 BOBE8TI-BXLXCEANCA
tul lor. Pentru a nu fi surprind
de barbarT, in cutreerarile lor
dupa jafurI , locuitoriI Bobai -
tent îi aveati de regula strejile
asezate pe Cimpul-Mare, loc ridicat,
cad strejI, la vederea acestor
barbad, ves teat pe locuitorr.
In com. Bobaita se gäsesc si
asta-zr obiecte din acele vremI.
Asa se maI aflá o piva (plug.)
pentru fabricarea dimieI, care
este sApatá in piaträ., avind maiud
tot de piatra. Aceasta piuá
se gaseste pusä ca semn de hotar
si nu indrazneste nimed a
o ridica, de frica a nu muri,
cad credinta pe aci este, cá cel
care o va ridica si muta din
acest loe, va muri pe data.
Pe Cracul-Balaban se spune
ea ar fi trecut un drum roman,
ale card urme se vad si pand
asta-zT. Asemenea urme se vä.d
si in partea de N. a comund.
Monede i obiecte primitive de
fer, se gasesc in aceasta comuná
s't acum.
Bobaita, deal, in com. rur. Bobaita,
pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Bobarul, loc izolat, com. Micesti,
plasa Riul-DoamneI, jud.
Muscel.
Bobarul, movild, in raionul com.
Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahow.,
acoperita cu pildure.
Bobe, p/aig, in partea de N. a
com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Se intinde
de la N.-E. la S.-V. Pe
el se allá finete s't locurI de
artitura.
BobeI (Dealul-), deal, jud. Gorj,
situat în partea de N.-V. a comund
Costeni, din plaiul Vulcanul.
Pe creasta acestuI deal
trece hotarul dintre judetele Mehedinti
i Gorj. Acest deal apartine
locuitorilor comuneI Costeni.
Parte e acoperit cu izlaz,
iar parte este stincos.
Bobeica, deal, jud. Bacati, plasa
Bistrita-d.-j., pe teritoriul comund
Rusi.
Bobeica, deal, plasa Siretul-d.-s.,
com. Märasti, facind parte din
seria dealurilor, ce despart Siretul
de ptriul Berheciul.
Bobeica, deal, jud. Bacäü, plasa
Siretul-d.-s., com. Berbeceni, asezat
pe malul sting al plriuld
Odobul.
Bobeica, deal, jud. Baal'', pl.
Tazaul-d.-j., pe teritoriul comuneI
Bärsdnesti.
Bobeica, deal, V. Dealul-Mare,
com. Sirca, pl. Cirligatura, jud.
Bobeica, deal, la poalele cäruia
e situat satul Lazareni, com.
Goldesti, pl. Branistea, judetul
Iasi.
Bobeica, munte, jud. Bacäti, pl.
Trotusul, pe teritoriul comuneI
Hirja.
Bobeica,pisc. Ved Dealul-Mare,
com. Sinesti, plasa arligatura,
jud. Iasi.
Bobeica, pîruia, jud. Bacan, pl.
Bistrita-d.-j.. pe teritoriul comund
Rusi ; se scurge in Bistrita.
Bobeicä (Dealul-luI-), deal, comunele
Curtesti si Slobozia-Secdtura,
jud. Botosani. (Ved Lebada,
deal),
Bobeici (Dealul-lui-), deal, ju-
detul Tecuciti, la E. de satul
Craesti, continuare a dealuld
Pojorita. Merge in directia N.-
S., pang in dealul Domnisorul,
comuna Craesti, pl. Stanisesti.
Bobeni, numire, ce avea in vechime
parte din satul Dracea,
din plasa Calmatuiuld, judetul
Teleorman, precum si un trup
din mosia Cu ace1as1 nume.
Bobescu, sat, in jud. Falciti, partea
de Vest a comund Epureni,
plasa Prutul. E situat pe o vale
strinitä, nu mita Valea-Bobestilor,
intre dealurile Lohanul si Draganul,
la distanta cam de 3 kil.
de satul de resedintd, Epureni.
Vatra satuluI are o suprafatä.
de 8 hect. si o populatie de 58
familiI, 192 suflete din carT 54
contribuabilI.
Locuitorif se ocupa cu agriculturA
si cresterea vitelor.
Prin sat trece piriul Lohanul.
Acest sat se aflä. pe proprietatea
statului, fosta mosie a EpiscopieI
de Hui.
Bobegti-Andronache, sat, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, la V. de
Glina-Gherman. Are o pozitie
placuta. Intre acest sat si Leurdeni,
pamintul e smircos. Face
parte din com. rurala Bobesti-
BIlaceanca si are 276 locuitorl.
Suprafata totala a satuluI este
de io6o hect. arabile impreuna
Cu Berheceni, apartinind proprietaruld
Gr. Balaceanu 820
hect. si locuitorilor 240 hect.
Are o biserica cu hramul Adormirea-Maicir-DomnuluI,deservita
de I preot i I cintdret;
si o scoala frecuentatä de 17
elevI, cu intretinerea cärela statul,
judetul si comuna, cheltuesc
x 66o la
Bobegti-Bàlaceanca, com. rur.,
pl. DimboviVa, jud. Ilfov, la

B0BE8TILOR (VALEA ) 481 BOBOCEI
de Bucuresti. Este situata pe
malurile riuluT Dimbovita, la distanta.
de 19 kil. de Bucuresti.
Se compune din 8 catune :
Balaceanca, Bobesti , Berceni,
Orla - Gherrnan, Glina - Macri,
Manolache, Potoceanca si erbanesti.
Are o populatie de 1596
locuitorI, carT träesc in 373 case.
Suprafata totall a comund
este de 4164 hect. ProprietariT
ati 3270 hect., din carr cultiva
3108 hect. (5 ramtn sterpe, 128
hect. izlaz si 30 hect. padure);
lar locuitoriT cultiva 894 hect.,
laxa s'A alba locurT pentru pasunea
vitelor.
Resedinta comuneT este in catunul
Glina-Gherman.
In comuna sunt 3 bisericI, deservite
de 3 preotI; I scoala
de baetT si 1 de fete, care functioneaza
inteun local oferit de
d. Eft. Diamandescu, proprietarul
mosieT Balaceanca.
Comuna numara 333 contribuabilI
si are un budget de 5273
leT la veniturI si de 5268 ler la
cheltuelf. In anul 1885 erati 267
contribuabilf.
Dintre locuitorT, 342 sunt plugarT.
Ocupatia lor de capetenie
e agricultura si cresterea vitelor
; 73 aa diferite profesiunr.
Aratura se face Cu 212 plugurI,
172 Cu boT si 40 cu cal. Locultora*
aa 275 care si carute,
194 cu bol si 81 mi cal.
Comerciul se face de 8 circiumarT
si 2 hangif.
Numarul vitelor marT e de
1141 si al celor miel de 2304.
Vite marT : 434 cal si epe, 7 armasarl,
476 bol, 134 vacT, 52
viter, 20 taurI, 17 bivolf si bivolite.
Vite micT : 6o capre, 164
porcI si 2080 oT.
Improprietaritl sunt 140 locuitorr
si neimproprietaritT 277.
Bobestilor (Valea-), vale, intre
dealurile Lohanul si Draganul, c.
55213. Marele Dictionar Geograjto.
Epureni, pl. Prutul, jud. Falciu,
pe care se afla situat satul Bobesti
si pe unde trece piriul
Lohan.
Bobica, deal cu vit, in plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti, pe teritoriul
mosieT statuluI Strehaia.
Bobiceanului (Valea-), vale,
pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, jud.
Dolj.
Bobicesti, com. rur., In rnijlocul
plaseT Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situatä. aproape de val.sarea
apeT Caluiului in Oltetul.
Se invecineste cu Oboga, Morunglavul,
Bechetul si Leotesti.
E departe de 37 kil. de Caracal si
6 kil. de Bals, si se compune din
Bobesti-d.-s. si Bobesti-d.-j. (roo
fam.), Govora (60 fam.), si Comanesti
(4o fani.). Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT mara
este de 120 m. Are 221 contribuabili,
245 capT de fam. si
o populatie de 987 loc., din
carI: 606 barbatl si 381 femeT,
419 casatoritI, si 568 necasatoritI;
36 stia carte si 951 nu stiti,
Budgetul comuner pe 1886-87
a fost de 2042 leT la veniturT
si de 2025 lel la cheltuelT.
Ocupatia locuitorilor e agricultura
si cresterea vitelor.
Are 600 vite marT, 1450 vite
miel si 288 rimatorI.
Are o scoall primara de gradul
I, cu un invatator, frecuentata.
de so de elevT, din 86 in
virsta de scoala ; o biserica, Cuvioasa-Paraschiva
(1848), deservitä
de un preot si 2 cintaretT ;
8 circiumI
Bobicesti, deal, incepe din partea
de N.-E. a com. Opariti,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Formeazä cu dealul Predealul un
unghiti obtuz; apoI se continua.
spre V. si S., formInd vlrfurile
Dogarul si Maclanul, unde se
termina. Pe acest deal sunt plantate
vil* si livezr de pruni.
Bobicesti-de-Jos, cdtun, al com.
Bobicesti, pl. Oltetul-Oltul d.-j.,
jud. Romanati.
Bobicesti-de-Sus, diluir, al com.
Bobicesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Romanati.
Bobicul, a'eal, com. rur. Balta,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti,
Bobiesti, mahula, com. rur. Pa
dina-Mica, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bobii (Valea-), vale, trece pe
la S. catunuluT Piscani, pl. Riul-
DoamneI, jud. Muscel ; merge
catre S. si se varsa in riul TirguluT,
pe malul saa drept.
Bobisoarele,baltd, com. Foltesti,
pl. Prutul, jud. Covurluiu, for
mata din varsaturile PrutuluI.
Bobisul, pirig, izvoreste din partea
de N. a com. uletea, pl.
M jlocul, jud. Falciu ; curge spre
S., pe partea de V. a comuna,
si, In jos de sat, se uneste cu
pIrlul De-pe-Vale.
Bobtica, deal, com. Birzesti, pl.
Stemnicul, jud. Vasluiu. (VezT
Ludesti-Budaiu, deal).
Boblegi, sat, cu 1o8 suflete, pl.
Galasesti, jud. Arges; face parte
din com. rur. Cersanile.
Boboaca, alt nume al cdtunului
Oltetani, com. tirbeiu, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati.
Boboasa, lac, plasa Borcea, comuna
Dichiseni, jud. Ialomita.
Bobocei, movild, situata in ra-
01

BOBO CEM 482 BOBO LIA
ionul comund Tore0, pl. Birlad,
jud. Tecucia.
Boboce§ti, numire, ce poarta yi
asad parte din com. Doagele, san
Dobrote0, din jud. Teleorman.
Boboceti era maI de mult timp
un catun, care facea parte din
satul Meriani. Astazi, din pricina
inmultird populatiund, formeaza
o mahala a comuna Dobrotqti.
Boboce§ti, deal, in com. rur. Izvorul-Birzei,
pl. Ocolul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Boboci, ape minerale, in comuna
Tohani, cat, Valea-Scheilor, jud.
Buzati, care izvoresc de sub dealul
DrAgaica O se scurg in Valea-
Scheilor.Pozitia loculuI e placuta
O sandtoasa, inconjurata din
toate partile de coline acoperite
cu viI, lived i padurT, avind in
ata un rasfatat es, pe care s'a
fondat o statiune balneara. Ele
ati fost proprietatea luI I. Craciunescu,
care, impreuna Cu toata
averea sa, le-a lasat pentru fondarea
§1 intretinerea une! colT
secondare in Mízil. Aceste ape
contin: sulf, magnezie, clorure
de sodiu, iod, sulfat de soda
§l carbonat de magnezie i se intrebuinteaza
cu succes pentru :
reumatizm, scrofule, boale de
piele O viciarea singelui. Apa
curge cu abundenta, din patru izvoare,
din care douaservá de baut
i dota de scaldat. Izvoarele aa
fost cunoscute din vechime sub
numele de: Fintina-de-Leac, unde
multi suferinzT veneaa A. bea
apa. In anul 1825, fura transformate
in statiune balneard, cea
d'intiiiiin tara, i in 1828, Domnul
Grigore Ghica, viind ad cu familia
i curtea sa, le asigura, pe
linga renume, numeroT vizitaton
RuOI, in timpul ocupatiunilor,
le-ati destinat pentru sol-
datiT bolnavi §i le adusera multe
imbunAtatirr, ceea ce contribuí
ca ele sa mearga prosperind
pana in 1866. AtuncI averea
lui Craciunescu trecind sub administratia
com. Mizil, com. nu
nu mal' ca le neglija, dar distruse
off-ce constructie i in scurt timp
filfa: pdrasite §i uitate. In 1885,
primaria incepu a le restaura,
capta apele i construí un otel.
Boboci, deal, in jud. Muscel, la
Nordul cornunel Jupine01, plasa
Riul-DoamneT, intre jud. Arge
O Valea-Copanului.
Bobocul (Zili§tea), cift. al comund
Cochirleanca, jud. Buzaa,
Cu 490 loc. §i pm case. Are
pendinte de dinsul catunav11 Parul.
Mai toti cartografiT confunda
baile Boboci Cu acest cat.
Bobocul, deal, numit i Curiacul,
com. Cimpina, pl. i jud. Prahoya,
care serva de pa§une §i
aratura..
Bobocul, stalie de dr. de f., jud.
Buzar", plasa ampulur, cat. Cochirleanca,
pe Unía Buzau-Maraeti,
pusa in circulatie la I 3 Iunie
188i. Se afla futre statiile Buzar'
(11.5 kil.) li Zoita (10.7 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelului ma-
AY de 121.30 m. Venitul acester
statiY, pe anul 1896, a fost de
48753 leT, 53 bani.
Bobocul, lac mare, la E. com.
TichilWi, aproape de Dundrea-
Vechie, jud. Braila, la N. iezeruluT
Serbanul, din comuna Gropeni.
Comunica in partea de N. cu
privalul Aurel, prin privalul Bobocul,
i in partea de E. cu iezerul
Serbanul.
Bobocul, prival mic, jud. Braila,
ce unqte iezerul Bdbocul cu
privalul Aurel.
Boboe§ti, ceitun, la N. comunel
PeOeana, jud. Gorj i alipita acestef
comune din pl. Ocolul.
Situat sub dealurile Pirisul O Oprianul,
are o suprafata de 270
hect., din care 190 hect. padure,
45 hect, arabile, 30 hect. finete,
4 hect. izlaz O 1 hect. lived de
prunT; pamintul e putin fertil.
Are o populatie de 50 fain.,
din care I de TiganT, Cu 282
suflete, din cal-1 17 contribuabilI.
Locuitorii sunt toti mwenT O
se ocupä cu agricultura O olaría.
Posea, 2 plugurr, 37 care cu
boT, 152 vite mad cornute,I0 cal,
72 of, 8o capre .5i. 70 rimatori.
Catunul e traversat de o osea
comunala, care are directiunea
S.-E. i care 11 leaga cu pseaua
comunala a catunului vecin,
Pe§teana.
In catun se gasesc 6 puturi
§i io izvoare.
Are 1 biserica de lemn, fondata
la anul 1824, deservid,
de 1 cintaret O I preot de la
cdtunul Pe§teana.
Bobolea-Bufna, vale, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Preajba.
Bobolea-Graur, fintind, judetul
Dolj, pl. Ocolul, com. Preajba.
Bobolia, sal, face parte din comuna
rurald Poiana, pl. O jud.
Prahova. Are o populatiune de
355 loc., 173 barbati i 182 feme!.
Aci e o biserica fondasta
la anul 1838 de staritul manastire!
Predealul. Locuitorif sal
s'al"' tmproprietarit la 1864, pe
mo0a statuld Bobolia.
Bobolia, mofie a statului pendinte
de manástirea Predealul,
judetul Prahova. Be periodul
1887-97 s'a arendat cu 4290
le! anual.
Bobolia, pildure a statuluT, in

BOBOLTI (VALEA-) 483 BOBUL
intindere de 5oo hect. formata
din trupurile: Bobolia (400 hect.)
si Tufarul (loo hect.) si pendinte
de com. Poiana, plaiul i jud.
Prahova.
Bobolii (Valea-), vale seack in
com. Grajdana, jud. Buzati.
Bo bonetul, moviM, jud. Braila,
situata la N. de com. Surdila-
Gaiseanca, pe hotarul dintre mosiile
Gäiseanca i Filipesti.
Bobonetul, nzovild, jud. Braila,
situata. la S.-E. de com. Fillpesti,
la o del:di-tare de 300 m.
de c. f. Braila-Bucuresti.
Bobowl, sat; face parte din comuna
Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciii. E situat intr'o groapa.
Prin sat trece Piriul-GloduluI.
Se alga la o distanta de 7 kil.
323 m. departe de Vultureni.
Are o populatie de 42 capr de
familie, cu 175 suflete, locuind
in 42 case. Copir In virsta de
scoala sunt : 28 copir, 27 bletr
si I fan.
Boboteni,seffifor, in com. Han gul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
asezat in fundacul ramurer muntilor
Hangul, Audea i Boboteni,
pe valea plriulur Hangul, In
dreptul confluenter pîrîiauluT cu
aceasI numire.
Are o populatiune de 87 de
fam. Cu 355 locuitorr: 162 barbap',
192 femei ; 186 necasatorip',
140 casatoritr, 27 vaduvr,
divortat ; nunaar iz stiti carte.
Locuitorir se ocupa cu agricultura,
dar mar cu seama cu
pluaria i exploatatul lemnelor
din padurile vecine.
Comunicatiunea cu satele din
prejur se face prin un drum ce
trece prin satul Audea.
Boboteni, deal, in ramura mun-
tilor Hangul, situat Iinga satul
cu a sa numire, com. Hangul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Boboteni, pirliaf; izvoreste de la
hotaxul comuner Hangul, jud.
Neamtu, din partea despre
din niste dealurI ce poartä aceeasi.
denumire. Se varsa in
stinga piriulur Hangul, in marginea
de sus a satulur Boboteni.
Bobul, coin. rur., jud. Gorj, in
partea de N.-V. a plaser Amaradia.
Ig are numirea de la valea
Bobaia. In vechime se numea
Dilmocul, de la numele unur
proprietar sirb numit DRmoc.
Cea mal mare parte din
aceasta comuna e situata pe loe
yes, pe rnalul drept al riulur
Blahnita si o parte pe costise.
Este format din 3 catune
mahala numita Raba. Catunele
sunt : Bobul, unde este si resedinta
comuner, Hdesti i Mogosani,
amindouä acestea la N.
catuner de resedinta. atunele
Bobul si Mogosani mar de mult
ail format com. impreuna pana
and, la 1875, ati fost alipite de
com. Scoarta. Comuna Bobul se
margineste la Nord cu com. Secelul,
la V. cu comuna Scoarta,
la S. cu catunul Colibasul, din
comuna Pojogeni i la E. cu
comuna Bengesti. Tot la Nord
mar atinge si com. Magheresti.
Are o intindere de 4781 hectare,
din cad aproape 2053 hectare
arabile, 1767 hect. fInete.
81 hect. vie, 391 hect. pädure
mare, 259 hect. padure marunta,
168 hect. livezr si pomr, 43 hect.
izlaz i 19 hect. vatra satuluI.
Aceasta proprietate apartine statulur,
satenilor, cad sunt improprietaritI
dupl legea rurala
proprietarilor : C. N. Mihail si
mostenitorir generaluiur Florescu.
Are o populatie de 288 con-
tribuabill, 320 familit, 1357 suflete,
dintre carr 2 familir de Tiganr.
Locuitorir poseda 57 plugurr,
2 carute cu cal", 119 care
cu bol, 774 vite maxi cornute,
57 cal, 1238 or, 326 riinatorr,
55 capre, 3 bivoli si 45 stupr.
Budgetul comuner are la veniturr
1613 ler, banT 29, iar la
cheltuelr 1567 ler, banr 44.
Apele, ce uda teritoriul acester
comune, sunt : Blahnita
piriul Bobaia, ce izvoreste chiar
din interiorul comuner, din partea
de N.-V. si se varsa in Blahnita,
la catunul Bobul.
Comunicatiunea se face prin
soseaua judeteana, ce vine de
la V., prin comuna Scoarta si
trece pe la S. comuner, Cu care
se leaga prin soseaua comunala
printr'un drum ordinar, cu
numele Balacianul, care plena
din centrul catuntdur Mogosani,
merge spre S.-E., trece apa Blahnita,
urca in Cimpul-/VIare, trece
peste soseaua judeteana si merge
la Pretresti-d.-s. (Tirgul Carbunesti).
Acest Balacian, se zice,
ca a fost capitan al /ur Mogos-
Vornicul.
In com. Bobul se gasesc 5
puturr si 8 izvoare.
Comuna are r qcoa/A publica,
In catunul Mogosani, frecuentata
de 31 elevr, din 40 inscrisr ;
4 bisericr : I fondata la anul
1729, alta la anul 1764, alta la
anul 1810, si alta care este cea
mar veche. Bisericele sunt deservite
de i preot, 3 cintaretT
3 paraclisen.
Bobul, cdtun de resedinta, al comund
Bobul, din plasa Amaradia,
judetul Gorj. Este situat
parte pe ses, .parte pe coasta.
Are o intindere cam de 2934
hect., din care 1371 hect. arabile,
1083 hect. /bete, 53 hect.
vie, 137 hect. padure mare, 168
hect. padure mica, 108 hect. po-

BOBUL 484 B013ULE;;TI
met, 18 hect. izlaz, 7 hect. vatra
satuluI.
Are o populatie de 150 familiI,
Cu 562 suflete, din carr
139 contribuabili. LocuitoriI posedd.
27 plugurr, 65 care cu bol;
2 afine Cu cal; 352 vite marI
cornute, 24 cal', 896 01, 832 rimg.torT,
9 capre, 3 bivolI si 32
stupI.
Cdtunul are 2 puturI si 3 izvoare,
precum si 2 circiumI.
Are 2 bisericT de lemn, de_
servite de 1 preot, 1 cintaret
§i I paracliser.
Bobul, sat, judctul Ialomita, in
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Chioara. Este situat pe
malul drept al rluluI Ialomita,
spre V. si lipit de satul Chioara.
Inainte purta numirea de Corneanca.
Este populat cu RominI
transilväneni. coala si biserica
din satul Chioara servesc si locuitorilor
de aid.
Bobul, sat. (VezI Odaia-Bran, comuna
Goldesti, plasa Branistea,
jud. Iasi).
Bobul, colina', in com. Mlgjetul,
catunul Topilele, jud. Buzgiu, acoperità
de pOdurea statuluI
MIdjetul.
Bobul, deal, pe teritoriul comuneI
Bunesti, plasa Crasna, judetul
Fdlciu.
Bobul, deal, numit si Dealul BobuluI,
in com. rur. Ciovdrngseni,
pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Bobul, deal, lingg com. Osica,
plasa Ocolul, judetul Romanati.
Are 144 metri de altitudine d'asupra
nivelulur mdrii. Este o ramurI
detasatd. din Dealul-Muerh.
Bobul, munte, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Bobul, ddure, in insula Balta,
plasa Ialomita-Balta, com. vadeni,
jud. Ialomita. Face parte
din trupul pgdurer VIOdeni o
are 50 hect. plop si salcie.
Bobul, petdure, in plasa Ialomita-
Balta, comuna Chioara, judetul
Ialomita. Are To hectare cu esente
plop, ulm si stejar.
Bobul, peidure, pe mosia Odaia-
Bran, com. Goldesti, plasa Branistea,
jud. Iasi.
Bobul, pilla, izvoreste din dealul
Bobul si unindu-se cu Piriul-Fundoad,
in centrul satuluI
si com. Bunesti, plasa Crasna,
jud. Fälcig, se varsd spre Sud
in pIriul Crasna.
Bobul, plaid Cu viz, numit si
Plaiul-BobuluI, In com. rur. Deveselul,
plasa Blahnita, judetul
Mehedinti.
Bobul, riulef, se desface din Valea-GrootisuluI,
curge de la N.-
V. cdtre S. si se varsä in riul
Teleajenul, pe malul drept, In
raionul com. Mdneciul-UngurenI,
plaiul Teleajenul, judetul Prahoya.
Bobul, vale, com. urband. Urlati,
plasa Cricovul, jud. Prahova.
Bobul, vale, jud. Romanati, care
trece pe 11110 dealul cu aceeasI
numire si se terming. in Olt.
Bobul (Muntele-), judetul Prahoya,
mofie a statului, pendinte
de schitul Izvoarele, care pe
periodul, anuluI 1888 1893,
s'a arendat cu 330 leI anual.
Bobul (Muntele), M'Are a statulur,
In devdlmäsie, in intindere
de 445 hect., situatd in plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Bobul-Mare, munte, la Nord de
comuna Mäneciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova, coprins
intre apa Stancea la N.-
E., si apa Bobul la S. Partea
sa de E. este udatd de riul Teleajenul.
Bobul - Mare (Muntele-), padure
particulard, supusä regimuluI
silvic irreg. din anul 1883,
pe mosia Muntele-Bobul-Mare,
pendinte de com. Mgneciul, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Bobul-Mic, munte, spre N. de
muntele Bobul-Mare, si din sus
de mängstirea Susana, comuna
Mgneciul-Ungureni, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, coprins intre
pir. Rogozul la S. si plriul Mogosul
la N. Partea sa de E. este
udatá de riul Teleajenul.
Bobule§ti, com. rur., in partea
de E. a pläseI tefOriesti, jud.
Botosani, lingl Prut. Se intinde
parte pe sesul Baseuld si Prutulta
si parte pe dealurr. E formata
numal din satul Bobulesti.
Are O supraf. de 2449 hect., din
carI 774 hect., apartin locuitorilor,
si o populatie de 236 familiI,
sau 1021 suflete, din carl
157 contribuabili.
Calitatea pdmintulta este bung.
Locurile de culturg au o intindere
de 1500 hect.
O parte din teritoriul comuneI
e acoperit Cu pgdure, din
care : partea de pdclure de stejar,
situatd pe dealuri In partea
de V., e de 77 hectare, si partea
de pädure de plop si salde
de pe lunca PrutuluI la E., este
de roo hect. Se exploateazg
sistematic.
Vite sunt : 335 bol', 244 vacI,
109 cal, 167 porcI, 993 a Loc.
ail 332 stupI Cu albine.
Comuna e udatà la E. de Prut
si de afluentul srai Baseul, care

BOBULUi (DEALUL-) 485 BOCLOGEA
curg in acelasI ses, iar la V. de
pir. Corogea. Are I moarä de
apA la Prut si 2 morI pe iazul
Corogea.
Satul Bobulesti e asezat pe
tärmul drept al piriuluI Baseul.
In partea de V"." trece soseaua
judeteaná Steancsti-Iasi, cu care
se leagA prin o osea comunalá.
pietruità.
Budgetul comund are la veniturI
3860 Id si la cheitueli
3715 leY, 74 batir.
In Bobulestl este 1 bisericd
de lemn deservità de 1 preot
§i. 2 cintäretI; o scoald, a statuld,
cu 1 invätator, frecuentatá.
de 37 elevr si 2 eleve ; 2
circiumT.
Bobului (Dealul-), deal, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul,
jud. Dolj, pe muchia cáruia trece
limita de N. cá.tre com. Scaesti,
pl. Puld.-s.
Bobului (Dealul-), deal, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Virtopul,
jud. Dolj, asezat la N. comunei;
are o inaltime aproximativa de
wo m. -si este acoperit cu fln
ete.
Bobului (Dealul-), deal, strdbate
partea de E. a com. Rosiile,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea ;
are directia de la N. spre S.
Boca, deal, coin. rur. Iablanita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Boca, deal, situat la V. de satul
Vultureni, com. cu acelasI nume,
pl. Berheciul, jud. Tecucia.
Boca, deal, in partea de E. a
satuluI Cursesti-Rázesr, comuna
Cursesti, plasa Racova, judetul
Vasluiti.
Boca, vale, com. rur. Iablanita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bocan (Dealul-luI-), deal, la N.
de com. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt, cu directia oblicA, inclinat
de la N. eitre S. si cu o
lungi me de 65o metri. E acoperit
pe coaste de pAdure ; pe coamd
se cultiva cereale si sunt pomI.
Se crede cA s'a numit ast-fel
de la primul locuitor, ce a fost
aci si care se chiema Dumitru
Bocan.
Boca na-Mare, colind, in com.
atina, cdt. Säticul, jud. BuzAu.
Bocancea (Moara-luI-), loc isolat,
com. Pingárati, (lingA satul
Streaja), pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. AceastA localitate
este cunoscutä. §i vestità pluta-
Olor mal' cu osebire, pentru cA
In albia riulur Bistrita, in acea
localitate, sunt niste sena foarte
periculoase, care, cind e apa
scAzutä, se vAd esite la suprafatä.
Bocanilor (Dealul-), nzunte, comuna
arul-Dorn el , jud. Suceava,
parte acoperit cu pAdure de
brad si parle cu fineturi.
Bocanul, deal, litiga satul Costesti,
com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Bocea, 'm'ami', in padurea Runcul,
com. Silistea, pl. Bistrita,
jud. Neamtu.
Boceni, sat, com. rur. Izvorclul,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Are 6o case.
Boceni, deal, com. rur. Orevita,
pl. I3lahnita, jud. Mehedinti.
Boceni, mahala, com. rur. Slasorna,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bocenilor (Plrful-), phia, pl.
Bistrita-d.-s., jud. BacAu, ce trece
prin satul Valea-luI-Ion si se
varsá pe stinga piriului Vrabia.
Boce§ti, sat, Cu 34 fam., pl. Pitesti,
jud. Arges ; face parte din
com. rur. DrAganul Bascovel.
Boce§ti, tnahala, comuna Valea-
LungA, plaiul si jud. Prahova.
Bochila, loc izolat, com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
BocIrna, munte insemnat (isoo
m.), in comuna Chiojdul- din-
Bisca, jud. Buzáu, si comuna
Drajna-d.-j., pl. Telcajenul, jud.
Prahova, in apropiere de frontierá,
intre piraiele Crasna si
Siriul. Face parte din catena Siriuld.
Are pádurr imense de
brad, fagI, si pAsunr, pentru care
sunt stabilite aci dota stinT. Pe
poalele sale de S.-E. este Lacul-
SiriuluI san Fetele. Proprietatea
mosnenilor din Star-Chiojdul,
jud. Prahova.
Boclogea, deal, in jud. Tulcea,
plasa Isaccea, pe teritoriul comunelor
Balabancea si Meidan-
Chioi. Se desface din dealtd
Pirlita. Se intinde spre miazA-zi,
avind o directiune generala de
la Nord-Vest la Sud Est. BrAzdeazä
partea rásáriteanl a plAset
si a comunet Balabancea si pe
cea apusanA a comuneI Meidan
Chioi, despArtind teritoriile a
cestor dota comune. Se intinde
parte printre piraiele Boclogea
i Taita; lar ramurile sale apu
sene se intind printre afluentir
orientalI al. pirtuluI Taita. Din
poalele sale apusane izvoresc
piraiele Valea-Holiucliu, a-Stipa
nultn si Coslugea, afluentI aI
Taitei. Iar din cele orientale ese
piriul Boclogea, afluent tot al
TaiteI. Dealurile, ce se desfac
dinteinsul, sunt : dealurile Co--

BOCLOGEA 486 BODAPROSTE
lugea i Geaferca. La poalele
luT sunt satele Geaferca-Rusa,
Islan-Geaferca si Orta-Chioi. Este
taiat de drumurile comunale
Geaferca-Nicolitel, Balabancea-
Alibei-ChioT si Balabancea-Meidan-Chioi.
Natura lui este stincoasa
pe culmI. E acoperit in
mare parte cu padurI.
Boclogea, pirifi, in jud. Tulcea,
plasa Isaccea, pe teritorlile comunelor
Meidan-Chioi i Orta-
Chioi. Izvoreste din poalele orientale
ale dealuluI Boclogea. Se
indreapta spre miaza-zi, avind o
directiune generala de la N.-V.
la S.-E. Curge de-alungul dealulur
Boclogea, i dupd un curs
de 14 kil, se varsä in pIr. Taita,
la vre-o 2 kil. spre rasatit de
satul Orta-Chioi, in fata satulur
Dautcea i Ruga. dealul Consulul.
Basinul sda este mic, cam de
18 kil. pätratI (1800 hect.). Este
coprins futre dealurile Boclogea
la apus, Finita la N. si Fundul-
BurtiI, Eni-Ormangic-Tepe, Eschi-Balic,
la rasärit. Ca afluentT
mai insemnatI, are valle Stupari
si Meidan-Chioi, pe stinga. Curge
prin padurT seculare si prin
livezI fertile. Malurile sale sunt
rlpoase In general. Pe el sunt
morr numeroase : TreI-MorI,
a-luI-
Iordache a-Cdlugärilor, etc. Pe
valea sa merg drumurile comunale
: Tiganca-Taita-Meidan-
Chioi. Este Mata, pe aproape
de izvorul sda, de ruinele Valului-lur-Traian.
Bocna-Mare saa Bogna, munte,
jud. Bacau, plasa Muntehn,
pe teritoriul comuneT Comanesti,
de-a dreapta Trotusuld si a
pirluluI Sipanul.
Bocna-Micä saa Bogna, munte,
jud. Bacaa, plasa MunteluI,
comuna Comanesti. E situat de-
a-stinga piriuluf Sipanul, fornilnd
o strinnoare, prin care
trece piriul.
Bocnita, deal. VezI Dealul-Mare,
com. Sirca, pl. Cirligatura, judetul
Iasi.
Bocsa, sat; face parte din com.
rur. Mäciuca, plasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 320 locuitorl.
Copil in virsta de scoala
sunt 6o, 33 baeti si 27 fete.
Bocsa e la departare de I ii2 kil.
de satul Oveselul, resedinta comune'.
Ad i e o biserica, cu urmatoarea
inscriptie :
Aceastä. sfinta. i Dumnezelasca
biserica, cu patronagiul Intrarea-in-Biserica,
mal inainte de
lemn, se ruinase si dindu-se jos
la 5 Martie, s'a fondat din temelie
de zid la anul 1884, dupa
staruinta d-lor EpitropI Radu
Mateia, Radu Rddulescu, Dumitru
Oprea, etc., in zilele Prea
Sf. sale ParinteluI Episcop Iosif».
Bocsa, vuilcea, spre N. comuna
Za'treni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea,
intre piscul Ciortesti (limita)
si Piscul-BurtiI. Numit astfel
pentru-cd in vechime eraa
gropr multe, unde se faceaa
carbunI de bocse.
Bocsoaia,fintinii, com. Gänesti,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Bocea, deal, in com. Mäciuca,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Bocea, vale; izvoreste din raionul
comunei Maciuca, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, si se varsä in
riul Cerna, tot pe teritoriul acesteT
comune, pe care o uda In
partea de V. Curge numaT in
timpurT ploioase saa cind se topete
zapada.
Boc§eani, sat; face parte din com.
rur. Ionesti-MinculuT, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 165 locuitorT,
93 barbatI, 72 femel.
Cade In centrul comuneI. E la
distanta de I kil, de cat. Obeni,
resedinta scoaleT. CopiT in
virsta de scoala. sunt 38, 23
baetI si 15 fete, din care urmeaza.
17, 12 bdetl si 5 fete.
Este strabatut la E. de calea
ferata i oseaua nationald. Are
o biserica zidita la anul 1743
de Mincu i Udrea Paharnicul,
in timpul domnieI luI Ion Mihail
Cantacuzin Voevod.
Bocul, munte, in com. Grabicina,
jud. Buzar', acoperit cu pädure.
Bocul,pddure, a statuluT, in com.
Grabicina, jud. Buzda, pendinte
de Poiana - MäruluT; are moo
hect.
BoculuI (Izvorul-), izvor, in comuna
Grabicina, jud. Buzdu ; incepe
din Cismeaua-BoculuI si se
scurge in valea Grabicina.
Bo cului (Virful-), numire dati
uneT culmt a munteiuT Umbrlrelul,
din com. Grabicina, jud.
Buzai.
Bodaproste, lac, in jud. Tulcea,
plasa Sulina, si pe teritoriul comuna
urbane Chilia-Vechie. E
situat in partea apusana a plaseI
si in cea sud-vestIca a comuneT.
Este format de revärsdrile bra-
Çului cu care comunica
prin doua miei glrlite. Mar comunicá
prin miei edite cu lacurile
Cablovata i Triozorul.
In interiorul sda sunt 4 miel insulete
acoperite cu stuf si a caron
suprafata totali este de 15
hect. Suprafata intregulul lac
este de 2.20 kil. (220 hect.).
Este inconjurat de toate par-

BODAE8TI 487 BODAETI
tile cu stuf. Produce mult peste
bun, care se exporta, prin
cherhanalele de ling5. bratul Sulina,
pe Sulina in sus, spre Tulcea
si in jos de Mahmudia.
Bodae§ti, com. rur., in pl. Amaradia,
jud. Dolj, situan In partea
de V. a comuneT, la 32 kil.
departe de Craiova si la 3 kil.
departe de Melinesti, resedinta
plasel. Limitele comuneT sunt :
la N. com. Valea-Boului', la S.
Melinesti, la V. com. Filiasi si
Fratostita, la E. com. Ama.rasti,
de care se desparte prin
riul Amaradia. Limita de N. 'incepe
din Dealul-FircasuluT, trece
riul Amaradia si apor ajunge la
coin. Fratostita. Limita de S.,
Cu directia de la E.-V., incepe
din dealul Tarnita, trece riul
Amaradia spre V., pAna in Valea
- AlmajuluT. Limita de E.
este forman de Dealul-FärcasuluT
si cea de V. de Valea-AlmajuluT.
Terenut com. este accidentat
de dealurile: Tarnita, FarcasuluT,
acoperite cn padurT si de Piscul-
Corbulur, acoperit cu vil. Pe
inaltimea ion se &ese cite-va
cariere de piatra.
Comuna este udata in partea
de E. de 14111 Amaradia, ce curge
Cu directia N.-S.
Populatia crede ca aceasta
comuna dateaza din 1822. Asta-zI
este compusl din treT sate
: Bodaesti, sat de resedinn,
asezat la E., Ohaba spre N.-V.,
si Valea-Muerir spre V.
In comuna sunt 3 bisericT.
Una se afta in satul Bodäesti.
A fost fondata de boeriT Vladoianu
si Bräiloiu si s'a reparat
In 1884, de generalul Fotino.
Are ca hram Schimbarea-la-Fata.
Biserica din satul Ohaba a
fost t'anta de locuitorT la 1843.
Are ca patron Cuvioasa-Paraschiva.
Biserica din Valea-MueriT
a fost facuta de locuitorT la
1847. Are ca patron Sf. Ioan.
Pentru serviciul bisericilor sunt
2 preott si 5 cintaretT. Dupa
legea rurala din 1864, ati fiecare
2 hect. proprietate.
In comuna, si anume in satul
Boclaesti, este 1 scoala mixta,
care functioneaza din 1882; e
Intretinutd de stat si comund
Are 1 invantor. In anul scolar
1892--93 a fost frecuentan. de
36 bdett.
Populatia comuneT se urca la
1100 suflete, din carT 581 barbatT
si 519 femeT. Dupa legea
rurala din 1864 s'ail improprietara
103 locuitorT.
Case sunt 266, construite cea
mg mare parte din 'Ame. Printre
cele de zid este una mare
boereascä, in satul Boddesti zidita
de boerul Brailoiti si reparan
in urma de d. general
A. Fotino, noul proprietar.
Suprafata comuner este de
4500 pogoane, din carT 2500
pogoane arabile, 1743 pogoane
pacture, 200 pogoane anean,
50 pogoane izlaz si 7 pogoane
teren sterp.
Mosit sunt 3, de fie-care sat
cite una, purtind numele satuluT
pe care se &este.
Pacluff sunt 3, dintre care cea
de pe mosia Valea-Muerit are
intindere de 600 pogoane si apartine
d-lut general A. Fotino.
Pe amindoul cele-l'alte mosir
se gäseste pacture, ce apartine
sätenilor. Felul arborilor sunt :
cerT, goma si stejaff.
Din cele 2500 pogoane arabite,
pe 160, sunt sadite vil, ce
apartin sätenilor si care produc
vin bun.
LocuitoriT lucreaza carämicla
pentru case. Pe mosia d-lut general
Fotino este o stina, unde
se face brinza de o calitate superioarl.
MeseriasT sunt 5, din carT 3
timplarT in Bodlesti si 2 dogarT
In Ohaba. Animale sunt : 900
vite marr cornu te, 1102 oT, 260
porcI si no capte.
CirciumI sunt 3, cite una in
fie-care sat. Comercianti sunt 3.
Prin comuna trece soseaua judeteanaCa'preni-Amaradia-Crajoya,
pe o lungime de 2 kil., si
3 sosele comunale : una ce vine
din spre comuna Melinesti, alta
din spre comuna Amansti si
afta din spre comuna Filiasi.
Contribuabili sunt 200.
Venitul com. pe anult892 93
a fost de 1887 le/ si 39 banT.
Cheltuelile pe anul 1892-93
ali fost de 1530 leT si 76 ball!.
Bodae§ti, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Boddesti. E situat
pe malul drept al Amaradiet.
Are o populatie de 217 sufl., 114
barbatT si 103 femeI. Locuesc In
50 case, construite cite-va din
caramida si restul de birne.
Printre case este una veche boereasca,
zidita de raposatul Brailoiti
si reparan de d-1 Genera/
Fotino.
In sat este o scoala mixta,
care, in anul scolar 1892-93, a
fost frecuentan de 36 copa', 7
bgetT din Boltesti, 21 din Ohaba
si 8 din Valea-MueriT. Cu virsta
de scoall sunt 30 copiT. tiu
carte 12 barbatI.
Este o biserica zidita cam pe
la 1843; serbeaza Schimbareala-Fata.
In tinda acesteT biseriel
se gäseste inscriptiunea :
cReparatg de d-1 General Fotino,
cu sotia sa Aretia. La anul
1884». Are 1 preot si 1 cintaret.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteanl, care leagA Cra.
iova de nordul judetuluT, punind
Bodaesti, In legatura la S. cu
Melinesti si la N. cu Crusetvl.
Alte dota sosele comunale H.
pun in legatura la N.-E. cu Tal.

B0D1kETI 488
pasul si la Sud-Vest cu Fra- pana la tirgul Stefäneti, in jutostita.
detul Botosani.
Bodfie§ti, mofie pe teritoriul co- Bodeasa, deal, pe mosia Comuner
cu acelasI nume, plasa dreanu, com. Mileanca, plasa
Amaradia, jud. Dolj. Pe dinsa
se afla 500 hect. padure si 25
Baseul, jud. Dorohoiti.
hect. vir.
Bodeasa, deal, jud. Dorohoiti ;
se intinde in partea de S. a sa-
Bodea, filtre com. Beceni tulur Avrameni, comuna cu as't
Gura-DimieneT, jud. Buzad, semenea numire, în hotar cu
acoperitä de izlaz si padure. comuna Bodeasa, plasa Baseul.
Pe culmea lur, In partea de V.,
Bodea, arca/; incepe din margi- in apropiere de hotarul mosier
nea satulur Lipovatul, pl. Cras- Draguseni, se aflä movila Borna,
jud. Vasluiü, si se termina toasa, in directia S.-E. movila
spre V., formlnd podisul Bodea. Fagaddul si in fata satuluT o
Bodea, islas, in com. Beceni,
alta movill
jud. Buzar'; incepe din munce- Bodeasa, deal, in hotarul dintre
lul Väier-Corbulur si da in 1-11.11 comunele Saveni si Bodeasa,
Slanicul, in fata valer Gura Dimienel.
pl. Ba5eul, jud. Dorohoiti.
Bodea, tidure, in com. Beceni,
catunul Margariti, jud. Buzar],
de 80 hect. arabile.
Bodea, piriPi, izvoreste de sub
dealul Bodea, curge prin partea
de V. a satulur Lipovatul, pl.
Crasna, jud, Vasluiti, si, aproape
de piriul Brosteni, se varsa in
01111 Butnariul.
Bodea, podif, jud. Vasluiu. (V.
Bodea, deal).
Bodeasa, sat, face parte din comuna
Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti. E situat pe valea
Bodeasa. Cade in partea dc V.
a comuner, la o distanta de 6
kil. si 25 m. Are o populatie
de 12 capr de familie, cu 38 suflete,
locuind in 8 case.
Bodeasa, deal, jud. Dorohoiti ;
incepe de-asupra satulur Bivolul-
Mare, din partea vestica; se
prelungeste prin com. Bivolile,
pl. Prutul-d. j., si trece spre S.,
Bodeasa, movilá, In partea de
S. a comuner Bivolile, pl. Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiü, pe dealul
Bodeasa.
Bodeasa, pildure, jud. Tecuciu.
E situatä pe prelungirea dealuluT
Bichesti, in raionul com.-
Podul-Turculur.
Bodeasa, piriti, ce izvoreste de
pe mosia Putureni, coin. Cotusca,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti,
dintr'un hirtop ; curge
peste maI multe mosil in jos,
pana ce se varsd in plrlul Baseul,
pe mosia Sirbi.
Bodeasa, pîrîü, jud. Tecuciti ;
izvoreste din padurea cu acelasT
nume, strabate prin centru
comuna Podul-Turculur, merge
in directia E.-V., si se varsa in
Zeletin, in partea stingd.
Bodeasa, vale, 'filtre dealurile
Bozieni i Bodeasa, In hotarul
comuner Saveni, pl. Baseul, judetul
Dorohoiü.
BODETI
Bodeasa, vale, intre dealurile
Bivolul i Bodeasa, com. Bivolile,
plasa P,rutul-d.-j., judetul
Dorohoia.
Bodeasa, vale, jud. Tecuciü, pe
care e situat s. cu acelasI nume.
Bodescu (Muntele-), pddure,
tinind de comuna Tulnici, pl.
Vrancea, jud. Putna. Este proprietatea
d-lur Dimitrie Nicolaide.
Intinderea eT este de 350 falcr.
Bode§ti, com. rur., in partea de
Nord a plaser Mijlocul, judetul
Vasluiti, la distanta de 35 kil.
de orasul Vasluiti si de 13 kil.
de Codaesti, resedinta plaser.
E situata pe mar multe dealuri
si val, parte acoperite de padurr.
Este formata din satele: Bodesti,
Borosästi, Tirgusorul, Bo-
1150 (Epureanu), Scinteia, Sasoya,
Radiul-Scinteia (Damacuseni),
Tufesti-d.-s, si Tufesti-d.j.
Se intinde pe o suprafata
5927 hectare arabile, din carT
749 hectare padure si 4124
hectare loe de cultura, fina'
si imas sunt ale proprietater;
iar 1054 hectare, din cari 286
hectare padure sunt ale locuitorilor.
Locuitorif posedä 81
plugurr si 108 care cu boT, II
plugurI 51 21 carute Cu car,
precum si HO stupT cu albine.
Comuna are o populatie de 533
capT de fam. san 1680 locuitorT.
Are 4 bisericT, deservite de
4 preotr o 6 eclesiarcr; o scoala
; doul morT cu vaporr, 3 de
apa; 3 iazurT; si io circiumT.
Comerciul se face de 13 RominT
si 14 strilinT.
Budgetul conluner e de 5074
ler la veniturl si de 4149 ler,
50 banI la cheltuell.
Numdrul vitelor e de 1232
vite marl cornute, 1289 oT, 36
capre, 180 cal si 140 rimatorr

BODE8TI 489 B0DE8TI
Bode§ti, com. rur., plaiul Horezul,
jud. Vilcea. N'are niel un
eatun alipit. Este situaa d'alungul
rluluT Oasäul, la o distanta.
de 25 kil, de resedinta judetuluT
si la 15 kil, de a sub-prefectureI.
Are o populatiune de 1570
locuitori, in care intra si 4 aman'
de TiganI; 315 cap.( de familie,
din carr 218 contrib.; locuesc
in 264 case.
In raionul comuna sunt 3 biserien
una cu hramul Intrareain-Biserica
cu inscriptiunea: «A.ceasa
santa si Dumnezeiascá
biserica, intru care se cinsteste
hramul Ovedenia prea sfintei de
Dumnezeti nascatoare si pururea
fecioarei Maria, care din temelie
e zidia din bun gindul
si cu toaa cheltuiala parinteluT
Chir Clement Episcopul RlinniculuT,
dimpreura cu Neofit prea
sfintitul päsinte Chir Antonie
Arhimandrit Egumenul BistriteT
s't cu parintele Chir Ilarion Arhimandrit
i cu popa Michu, nepot
prea sfintituluI Parinte Episcop
i cu Popa Nicolae, fratele
Egumenului Popa Gheorghe,
In zilele prea luminatuluT Ion
Grigorie Voevod, In anul 7248,
Octombre, 28 zile (1740)».
A doua bisericä., cu hramul
Sf. Treime, s'a zidit din temelie
si «impodobit si alte multe cu
cheltuiala cuviosului Eromonah
Chir Partenie, Egumenul manastirei
Stahaia, Pareonoh de Ma.nastirea
Fedelesoiul, in care si
egumen ají fost si s'a sfintit de
iubitorul de Dumnezeti Chir Inocentiu,
Episcopul RimniculuT,
case imprejur date zestre si slobods
sa fie si nesupuse de nimenT,
iar cine o va supune, orT
din neamul mieti san din neamul
pope luT Ion, care ati fost
ispravnic O. fie afurisitT de
318 sfintI parintl si O. fie la un
loe cu luda Vinzatorul, ceI ce
56213. Nardo Diefionar Geografía.
o vor inchina si nu vor tine legatura.
i s'a savirsit la anul
7240 (1732)».
A treia bisericä, cu hramul
Sf. loan, s'a zidit la anul 1826,
«in zilele luminatuluT Domn Ion
Grigorie Ghica Voevod, cu blagoslovenia
Prea S. S. parintelui
Chir Neofit, Episcopul RimniculuT,
de Popa Ion Codrea
altir».
Locuitorii comuneT Bodesti se
ocupä Cu agricultura, timplaria
crestereavitelor. Pro dusul munceI
îl desfac la Riureni si Jilava,
afaa de ce transporta in
judetele clmpene.
Locuitorii sunt mosnenT. Ei
ati 20 boT, 227 caT, 215 vacT,
12 capre, 40 ol si 247 porcI.
In comuna e o moará cu un
fierastrati sistematic, care aduce
un venit anual de 800 le/.
coala functioneaza regulat
de la 1870. Clädirea e proprietatea
comunei. Se frecuenta. de
23 copii, 22 1354 i i fatal, din
nuinarul de 159, 84 bäetT si 75
fete in virsa de scoala. *titi
carte 6o bärbatT si 6 femer. Cu
intretinerea scoald statul cheltueste
anual io8o leT, iar comuna
70 ler.
Stupl Cu albine sunt vr'o 35.
Cultura prunilor e foarte mult
räspIndita. Tuica, in termen
se fabrica 5000 decal. anual.
Cultura mentor si a nucilor
e mult dezvoltaa.
Vatra satulur are 300 hect.;
iar cu izlaz cu tot, intinderea
comuner se urca la 500 hectare.
oseaua comunalä ce trece in
directiunea S. si N. pune com.
Bodesti in legatura cu comunele
Birzesti si Barbatesti.
Veniturile si cheltuelile comuner
se urcá la suma de 1100 1.
anual.
E bazdatá de dealurile : Piesea,
Mäuricea, Piscul-Inf-Mocan,
Rosurile si udata de Curaturile,
Valea-Seacd si Ponorul,
si de rinl Otásaul, care o uda
curgind de la N. spre S.
Bodeqti, sat, numit si Bodesti-
Buhusoaia; este situat in drumul
ce duce de la tIrgul BuhusI, prin
satul Ciolpani, (com. Costisa), in
com. Buhusul, pl. Bistrita, jud.
Neamtu, spre partea dreapa a
piriiasulur Bosculeasa, intre hotarul
judetului Roman si dealul
Salistea.
Are o populatiune de veo 62
familiT, carT se ocupa cu cultivarea
pamintuluT, precum si cu
cresterea vitelor, putinT cu pluaria.
In sat se allá I biserica, deservia
de i preot si 2 eclesiarhI.
Numilrul vitelor se urca la 125
capete, i anuine: 43 boT, 35
vacT, 17 caT, 30 vite miel cornute.
Bode§ti, sat; face parte din comuna
ruralä. Posesti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 542 loc., 281 barbatí
si 261 femeT. Aci e o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe.
Bode§ti, sat, In comuna Spinesti,
plasa Vrancea, jud. Putna. Este
situat pe malul drept al PutneT,
inteun hirtop, spre Est si peste
deal de Spinesti.
Are o biserica Rala, cu hramul
Adormirea.
Satenil neavind in Bodesti loc
de tarind cu indestulare, se duc
la clmpie, unde isT fac semanaturile
de porumb. El se ocupa
si cu cardusia de dulapT si de
scInduri, pe care le latí de la
fierdstrae si le duc la cimp de
le vid.
Ion Ionescu, in cartea-I despre
agricultura judetuld Putna,
62

BODETI 490 130DE5TI-PRECISTE1
publica urmatoarea legencla privitoare
la satul Bodesti :
(0 femee numita Vrancioaia,
locuind aicT si de la care s'a
luat numele de Vrancea, avea
7 feciori, intre carT s'a impartit
pamintul Vrancer. Cel d'intiiu
a &cut satul Budesti, numit dupd
numele luT Buduescu, al doilea
Paulesti de la numele luT Paul,
etc. Se mal spune ca stefan
cel Mare venind In locurile acestea,
a fost primit de fecioriT
Vrancioad la muntele zis Masalid
- Bucur, unde este scris pe
piatra, numele lur §.tefan Voda.
si BucuruluT si ca stefan Voda
arfi daruit pardintul Vrancer feciorilor
Vrancioad, pentru buna
primire ce-I s'a facut .
Bode§ti, sat, b centrul comuna
Bodesti, din plasa Mijlocul, judetul
Vasluiti, situat pe Valea-
«Raza, avind in partea de Est
dealul Bodesti si spre Sud dealul
Radiul. Prin mijlocul satuluT
trece piriul Bodesti si prin partea
de N., piriul Rebricea.
Teritoriul pendinte de sat
are o suprafata de 548 hect.,
din cari 97 hect. padure si 332
hect. loc de cultura, finet, imas,
sunt ale proprietäteT, lar 127
hect. ale locuitorilor. Locuitori1
posea. 12 plugurl si 12 care
cu boT, 2 plugurT si I caruta
Cu cal, precum si 20 stupT Cu
albine. ET sunt in numar de 64
familiT, sail 209 suflete, din cari
dota familiI de TiganI. Este
resedinta comuneI. Are o biseria,
deservita de 1 preot si
I eclesiarh ; o scoald infiintata
la anul 188r, frecuentata de 31
elevI; o moara de apa.; 1 iaz ;
1 &duma.
Numaral vitelor este de 156
vite marT cornute, 12 caT, 160
or, 2 bivolite O 9 rimatorT.
Bode§ti, sat, face parte din com.
rur. Aluna, plasa Oltetul-d.-s.,
judetul \T'Ilma. Are o populatie
colara de 25 copiT. Ad i este o
biserica cu hramul SE VoevozT.
Anul fondareT nu se stie. S'a
reparat la anul 1862.
Acest catun, inainte d'a se
alipi la Igoiul si Alunul, apartinea
de comuna Mateesti, pl.
Oltetul-d.-s.
Bode§ti, fost sat, in com. Tatarusi,
jud. Suceava.
Bode§ti, deal, in comuna Lespezi,
jud. Suceava.
Bode§ti, deal, la Est de satul
Bodesti, comuna Bodesti, plasa
Mijlocul, jud. Vasluiil.
Bode§ti, pcIdure de fag, impestritata
cu alte esente, in intindere
de 200 Miel, ce acopere
dealul cu acest nume, din jud.
Suceava.
Bode§ti, 'ti-dure, proprietatea
mosnenilor Bodesti, plasa -Horezul,
judetul Vilcea, supusá regimuluT
silvic, in suprafata aproximativa
de 150 hectare.
Bode§ti, fir14, in com. Lespezi,
jud., Suceava, mic afluent al piriuluT
Conteasca.
Bode§ti, pis« izvoreste de sub
dealul Bodesti, trece prin mijlocul
satuluT Bodesti, com. Bodesti,
pl. Mijlocul, judetul VasluitI,
curge spre V. si se varsa
In piriul Dobrianul.
Bode§ti-Buhu§oaia, mofie, in
comuna Buhusul, plasa Bistrita,
judetu/ Neamtu ; se aftä asezata
filtre mosiile Carmanesti si
Costisa, Mogosesti si Litcani.
A fost proprietatea raposatuluI
Aga Alecu BuhusI. Are sat si
tirg.
Bode§ti-PrecisteL com. rur., in
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situatil pe podisele si dealurile
ce se intind la sudu1 comunelor
CrAcaoani, Grumazesti si Uscati,
marginindu-se catre Sud -Vest
cu comuna Dobreni, iar catre
Sud - Est cu comuna Cirligi si
Dragomiresti.
Terenurile sale sunt strabatute
In directiunea Nord - Sud
de apele CracauluT, precum si
de piriiasele Seaca, Birloaia, Odailor
si Breaza, ce se varsa In
Cracali.
Este forman' din satele si c-tunde
: Bodesti -Precistei, Odobeni,
Corni, Strimbi, Bordea si
Dumbravile. Are o populatie de
2810 suflete, saii 646 fama% carT
repartizatI dupa categoril, dar',
dupa sex : 1570 barbatI, 1440
femer ; dupa starea civila : 1488
necasatoritT, 1141 casatoriti, 179
vaduvr, 2 divortatT; dupa nationalitatl:
15 strainT; 162 stiti
carte.
Dintre locuitoriY improprietarit1
In 1864 sunt astazi : 178
carT stapinesc singurT locurile
lor ; 170 ca urmasT. Un loc este
pärasit si stapinit de com.
Solul este productiv si se cultiva
pe o intindere de 1711 hectare
: grill 231 hectare ; secará
5 hectare, porumb 551 hectare,
orz 168 hectare, ()yaz 292 hectare,
cinepa 18 hectare, mazare
5 hectare, livezT artificiale 12
hectare, livezT naturale 400 hectare,
cartofT 14 hectare, fasole
15 hectare.
SilteniT, pe HITA cultura pamintuluI
si cresterea vitelor, se
ocupa mult si cu tesaturile de
sucman, pe care le desfac prin
iarmaroacele ce se fac, atit in
localitate, clt #i prin imprejurime
si judetele limitrofe.
In aceasta comuna se afla
4 bisericT, una In stare buna si
3 In stare rea, cu 16 servitorT,

BODWI-PRECISTEI 491 BODRON
plAtitl din fondurile comunale
Cu moo de lef. Venitul fonciar
anual al pAminturilor acestor bisericf
se urc5. la suma de 1780
le. Sunt 7 morl de al:A., dintre
carI una o ingrije§te un preot
apartine bisericeT Sf. Spiridon
din Ia§f; 2 pive pentru fácutul
sucmanelor ; 4 dulgheriI.
Budgetul comund e de 8740
leI, 8o banI la veniturf i 8565
lef, 44 banI la cheltuelf.
Comunicatiunea cu satele megiqe
se face prin : §oseaua judeteanA
Piatra-Neamtu f drumul
comunal Bode§ti - Corni-arligi ;
drumul 0§lobeni - GrutnAmti,
precum i prin alte drumurI naturale,
ce leagä diversele localitAtI
intre ele.
Bode§ti-Precistef, sat, situat la
13 kil. depOrtare de orapl Piatra,
in com. Bodqti-Precistef,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Este wzat pe pod4ele ce
se intind de-a lungul Cracluluf,
mArginindu-se la N. cu satele
0§lobeni i DumbrAvile ; la S.
Cu satul Dobreni, de care se desparte
prin culmea dealuluI Prohalu
; la E. cu satul Corni, de
care se desparte prin o ala culme
de deal, ce e in prelungirea
dealuluf PAdurea-GrumAze0.
Are o populatiune de 1075
suflete, san 147 de familif : 949
de bArbatI, 1008 femer ; z025
'necAsAtoritf, 8 ro cAsAtoritI, 121
ArAduvI, i divortat ; 131 §tin
carte.
Locuitorif se indeletnicesc cu
agricultura, crqterea vitelor, industria
casnicA i comerciul. In
sat se lucreazä sucmane cu o
adevAratO indemAnare.
In acest sat se afiA : 3 bisericl,
dintre care una ziditO din
non cu spesele locuitorilor, pe
locul alteia, care fiind fAcutä din
lemn, ati strAmutat'o pe coasta
dealuluf din stinga §oselef Pia-
tra-Neamtu, servind la cimitir,
Cu 2 preotI i eclesiard; 2 pive,
dia carf una apartine Sf. Spiridon
din Ia0 ; 4 morl de apl;
3 dulgherif. Sunt 2 §colf, populate
Cu 76 bOetT i 98 fete.
Bode§ti-PrecisteI, mofie, in comuna
Bode0-Preciste1, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu,
zata pe lingI mo§iile Dobreni,
GrumIzeti, Cirligi, Bers4ti §i
Corni.
A fost dat5. danie mAnAstird
Precista din Roman, §i inchinat5.
Sf. Spiridon din Ia0. Are
sat. Mcnia Bode4i-PrecisteT, asta-zI
e impArtitO in dou5. trupurf,
dintre care unul e aren dat
Cu 26.000 de leI anual i altul cu
4400 lef anual.
Bodif (Valea-), vale; izvorqte
din dealul uvita ; primeSe de
afluentI valle: Poeniti, HanuluI,
Ditoiul i Piriul-Bildif i se varsá.
in urmA in riul Cacova, com.
Cacova, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Bodina, isvor, in comuna Trestioara,
cAt. Albeti, jud. BuzAu;
incepe din vatra cAtunuluf i se
scurge in SArAtelul-Bercif.
Bodine§ti, cdtun, al com. Vintilä-
VodA, jud. Buzan; are 170 locuitorl
§i 48 case.
Bodine§ti, , in comuna
Vinti15.-VodA , judetul Buzan,
acoperitl in mare parte cu pAdure.
Bodine§ti, mofie, in com. Vinti1A-Vodd,
jud. Buzdti ; are 150
hect., din care 30 pAdure; face
un corp cu Coca i Colnicelul.
Bodine§ti, mofie, in com. VintilI-Vodd,
cdt. Boldine4i, jud.
Buzln; are 360 hect., despArtitA
in treI sforl: Bodine0-Pi-
cleanul Cu 264 hect., Bodine0ilarca
cu 62 hect. §i Biserica-
Bodinqti Cu 34 hect.
Bodineqti-Butuceasca, numire
datA und pArtI din pAdure, ce
acopere colina Muchia-Arapului,
care face corp cu Colnicele
Scoru§ul din pAdurea Vintill-
VodA, jud. Buzln.
Bodirlanul, trup de peidure, a
statuluf, in intindere de 263
hect., pendinte de comunele BAte0
i Pucheni, plasa Crivina,
jud. Prahova. Impreunl cu trupurile:
VAcAria 25 hect., Balota
wo hect. §i Pucheni 150 hect.,
formeazA pAdurea Gura- CrivatuluT.
Bodromire§ti, ceitun,a1 com. BAjud.
Buzln, cu 90 locuitori
§i 20 case.
Bodron, mic sat, pe mo§ia Cu
asemenea numire, pe teritoriul
com. Mitocul, plasa Prutul-d.j.
jud. Dorohoin, Cu 33 famili!
i 98 suflete. Apartinea
mar inainte de trupul moOd
Crasnaleuca, dar acum se arendeazA
a parte. Proprietatea mo-
Oer este a D-luf Teodor Calimachi,
luatA ca dotá. prin cAs1toria
sa cu Principesa Zenaida
Moruzzi.
Calitatea pAniintultd este bunA.
SAtenif nu sunt inproprietOritf,
fiind acum din non adunatI
aicf. Mo§ia are 1085 hect.
31 arif cimp. Piriul, ce curge
pe hotarul despre Nichiteni, e
VolovAtul. Hotarele mo§ier sunt:
Crasnaleuca, Cotwa, Nichiteni,
Ichimeni i Ad4ani.
Bodron, firtu, jud. Dorohoiu,
incepAtor de pe Horodi§tea
PAItin4, com. cu asemenea numire,
pl. Prutul-d.-j. Unindu-se
ambele ramurf pe teritoriul co-

BODRUZ 492 BOGATI
muna Bivolile, se varsa in Prut,
la Volovatul-Stroici.
Bodruz, deal, pe teritoriul satului
Borsa, com. Roscani, pl. Turia,
jud. Iasi.
Boereasca, mofie particulard, de
233 hect., 24 arir, in com. Baneasa,
plasa Prutul, jud. Covurluiu.
Boereasca, piidure, plasa Cimpului,
com. Maiul, judetul Jalomita.
Boereasca, peldure, supusa regimulut
silvic, pe proprietatea Cu
acelasi nume, cal. Negresti, comuna
Belegi, pl. Podgoria, jud.
Muscel, in intindere de moo
hect., compusa din stejar, fag,
paltin, jugastru, carpen si mesteacan.
Boereasca, poiand, comuna Folesti-d.-s.,
plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Boereasch (Fintina-), fintind,
com. Tesluiul, plasa Oltul-d. j.,
jud. Olt.
Boereasca (Movila-), movild
insemnata, in com. Boldesti, jud.
Buzau, pe hotarul jud. Prahova,
In dreptul laculuI Fulga.
Boeresc (Dealul-), ramificalie
a dealulut dintre piraiele Covurluiul
si Suhuluiul, com. M'Astacani,
pl. Prutul, jud. Covurluiu.
Boere§ti-StrimbenT, sat CU wo
familir si 340 suflete, jud. Arges,
pl. Galasesti, &d'id parte din comuna
rur. Suseni. Are o biserica,
Cu hramul Inaltarea-Domnultn,
deservitA de 2 preotI si I
cintaret, si I scoala primard rur.
Boerilor (Drumul-), drum,care
incepe din soseaua Craiova Caracal,
spre apus de Radomir
si trece prin Zanoaga Si Leul.
Boerul-Dinu, poiand, com. Romanesti,
plasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Bogata, sat, jud. Bacaii, pl. Trotusul,
com. Dofteana, situat pe
malul drept al Trotusulur, la o
departare de 4 161, de satul
Dofteana. Are o biserica catolid.,
cladita la 1885 de locuitorr
si 2 circiumI. CapI de familie
sunt 57, suflete 220. Animale
se numara: 14 cal', I 18
vite cornute, 29 rimatorI si 4
capre.
Bogata, sat, in pl. Borcea, pendinte
de comuna Rasa, judetul
Ialomita, situat la sudul lacului
Galdtuiul, pe malul sting al canaluluI
Botul, spre V. si in apropriere
de satul Rasa, de care
se desparte printr'un git al lacula
Galatuiul, peste care se afld
un pod de lemn.
Populatia satuluT e de 89 familif
RominI si 40 familii TiganI,
in total 455 locuiton.
Aci se aflA o biserica, la care
serveste un preot si un dascal.
coala satului este mixta, cu
un invatator retribuit de stat
si comuna, si este frecuentata
de 49 elevI.
Bogata, sat, pe mosia Baia, In
com. Sasca, plasa Moldova-d.-s.,
jud. Suceava, numit ast-fel de
la minele de aur ce se aflaii aci
inca de pe timpul Romanilor.
Este asezat pe tarmurile riuluT cu
acelasI nume. Numara 140 case,
populate cu 154 capI de fam.,
salt 567 suflete, din carI 297
barbatI si 270 femet Din acestia
2 sunt str5inI. Are 113 contribuabill.
Vatra satuluI ocupa suprafata
de 70 falcI, 20 prajinI.
ImproprietaritI la 1864 sunt 26
mijlocasI si 45 codas', stapinind
216 Lid si 40 prajim.
Are o bisericA de lemn, cu
patronul S-tiI VoevozI, cladita
de locuitorr la 1840-1841 si
restaurata la 1868; e deservita
de un preot si dor cintaretI din
Baia. coala din Baia serva si
acestuT sat.
Drumurile principale sunt: la
Bala (1200 metri) si la Sinca
(2400 metri).
Bogata, deal, in com. Preutesti,
jud. Suceava, acoperit cu padure
de fag.
Bogata, pirig, jud. Bacau, plasa
Trotusul, com. Dofteana, care
curge pe teritoriul satuluI Bogata,
si se varsri in Trotus, pe
malul AA drcpt.
Bogata, pi« ce strabate satul
Cu acest nume, jud. Suceava.
Izvoreste din Culmca-Harjurilor,
curge de la N.-V. spre S. E.,
uda teritorlul comuna', pe o lungime
de upo kil., si se varsa
In Moldova, la vad, drept satul
Bala.
Are de tributan din dreapta :
Pirlul-BouluI, Paltinul, marit cu
Orín' Valea-Vacer si -piriul Talpa
; lar din stinga Bogatica si
Jincuta.
Bogati, una din com. rur., cele
mal despre apus ale jud. Dimbovita,
in pl. Dimbovita. Este
situad, spre apus de Tirgoviste,
tntre doua dealurT si pe o vale,
ce se intinde de la rIsarit spre
apus. Aceasta comun5. se compune
din cincr catune : Suseni
Cu 900 locuitorI, Bogatif cu
1746 locuitorI, Chitesti CU 963
locultorT, Glitnbocelul CU 218
locuitorI si S trimbul cu 92 locuitorr.
Peste tot Bogati are o
populatie de 3919 locuitorI Ro-

BOGXCIOAICA 493 BOGDANA
mira. In raionul comunet sunt :
Dealul- Sec, Piscul - Croitorultu,
Piscul-Boboacel, Dealul-Nou si
DAlgoaia. Piriul Glimbocelul curge
prin mijlocul comuneT si dealungul
sAti. Comuna creste vite
marT cornute si pe teritoriul sAil
sunt pAdurT, prea putin porumb
si vin mult. In Bogati
sunt cincT bisericT si o scoalA
mixta, cu dor invätAtorT, salariatT
de stat. Localul scoalet
este clAdit In 1887 anume pentru
scoalA, dar cu primAria la
un loc. coala este frecuentatä.
de 104-120 copit de ambe sexe,
din 225 bdietl si 250 fete in
etate de scoall. Comuna are
un venit. de 4375 ler. Bogati
se invecineste spre miaza-zi Cu
comuna Glimbocelul, din judetul
Muscel, ca care se leagA prin
'asea comunalä. Drumul de la
Tirgoviste la Bogati, fie chiar
si prin Dragomiregi, resedinta
pläseTDimbovita, este foarte impracticabil,
de oare-ce sunt numat
vAt, dealurT si pAdurT marT
de trecut Ora in Bogati si niel'
un petic de osea de la Dragomiresti
inainte. Comunele Botesti
si Bogati, din cauza izolAriT
lor de centrele administrative
si a pozitiet lor sAlbatice
si deluroase, se zice el au fost
cuibul a mat multor cApeteniT
de haiducT, precum : Radu Anghel,
Chiutä si altif.
Bogacioaica, trup de Ingle, acoperit
cu prunT s't pädure niAruna,
situat in com._ Tigänesti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Bogite§ti, sat; face parte din comuna
rurald Valea-Mare, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel. Este
situat pe dealul cu acelasT nume
si are o populatie de 744 locuitorT,
68 bärbatI si 76 femer.
Bogite§ti, deal, pe care se afld
situat cAtunul cu acelasT nume,
plaiul DimbovIta, jud. Muscel.
Bogatica, tnic afluent, al Bogater
(500 ni.) jud. Suceava.
BogAtii (Dealul-), deal, in comuna
Sasca, jud. Suceava. Partea
sudicA a acestuT deal e coptoritä
de o multime de gropf
carT, Sc zice, ar fi urmele minelor
de aur... (V. Ist. Rom.»,
de A. D. Xenopol, pag. 244,
vol. I).
Bogdan, sat. V. Veloseni, sat,
com. Epureni, pl. Prutul, jud.
Fälciii.
Bogdan, &tiple, judetul Vilcea.
IV. Porcilor, Dealul-).
Bogdan, deal, pe teritoriul satutti'
PAltinisul, comuna cu asemenea
numire, plasa Praia d.j.,
jud. Dorohoiti.
Bogdan, deal, in partea de V.
a comuneT Märgineni-d.-s., pl.
Filipesti, jud. Prahova. A fost
plantat cu vitä, care s'a distrus
din cauza filoxereT. AstAzT servA
pentru pdsunatul vitelor.
Bogdan, deal, la Nord de com.
MAdulari, plasa Cerna, judetul
Vilcea.
Bogdan, deal, la Vest de com.
Bunesti, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.
Bogdan, canal, jud. Ialomita, in
pl. Ialomita-Balta, com. Chioara.
Bogdan, canal, in insula Balta,
jud. Ialomita, plasa Borcea, comuna
Tonea.
Bogdan, iaz, In marginea de N.
a satuluT Focurile, comuna Belcesti,
pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Bogdan, loc isolat, com. Corbi,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Bogdan, inagurd, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni.
Bogdan, meterez, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni, din
care s'a bombardat in 1877 78,
orasul Vidin si vapoarele tur
cesta de rezbel.
Bogdan, munte, in com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Bogdan, ostrov, pe Dunare, in
jud. Dolj, plasa ampul, com.
Ciuperceni.
Bogdan,piidure, pe teritoriul comune'
Bogdanesti, pl. Trotusul,
jud. BacAu.
Bogdan, pichet, pl. Cimpul, co
muna Ciuperceni, jud. Dolj.
Bogdan, vale, ce izvoreste de la
poalele munteluT Gugutul, curge
de la E. spre V. si se varsä in
riul Prahova, pe tArmul sting,
in raionul com. Comarnicul, pla
iul Pelesul, jud. Prahova.
Bogdan, vale, ce izvoreste de pe
teritoriul com. Genuneni si se
varsA in riul OtäsAul, com. Sur
patele, plasa Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Bogdan (Iazul-lui-), iaz mare,
azI secat, pe teritoriul comuneT
Obirsia, pl. Siretul d.-s., judetul
BacAu.
Bogdan-Prosie O Potroci, mic
trup de tnofie particularA, de
143 hect., com. CrAesti, plasa
Zimbrul, jud. Covurluitl.
Bogdana, com. rur pl. Trotu
sul, jud. Baclu. Se alcAtueste
din 8 cAtune : RAdeana si Gu-

BOGDANA 404 BOGDANA
tinasul, in valea pir. Gutinasul;
Vranceni i Corbul, pe stinga
TrotusuluI; Bogdana, Valea-Seaca
(resedinta) i Livada, pe valea
ptriuluI Bogdana ; Girbovanul
i Marcesti sau Mircesti,
la vale, de-a dreapta riuluI Trotusul.
In condica Liuzilor gäsim btrbovanul,
Negoesti-RazesestI
Bogdana, a manastirer cu acelasI
nume ; lar in statistica din
1874, lipsea Märcesti.
Teritoriuf sati se margineste
la V. cu com. Onesti, la N. cu
com. Jevreni, la S. si la E. cu
com. Caiutul.
Comuna este strabatuta de
dealurile : Ciortolomul, Ruptura-
Vechie i Ruptura-Nona.
Are o scoall mixta, care functioneaza
de la 1858, in s. Bogdana,
intretinutá de stat; se afla
inteun local de zid, in stare buna,
daruit de arhimandritul Anton
Dumbrava, dimpreuna Cu 50 prajim
paraint in vatra satuluT. In
1891, scoala a fost frecuentata
de 17 coph, dintre carl 2 fete.
BisericI sunt 6: 4 ortodoxe,
cite una in satele Bogdana (fostä.
manastire), Gutinasul, Radeana
Girbovanul, deservite de 5
preotT, 6 cintaretl i i eclesiarh ;
2 catolice, una in Gutinasul
alta in Valea-Seaca, deservite
de preotul din Grozesti. Sunt
564 case de locuit i 15 dirciumI.
Populatiunea numara 572 cap'
de familie, cu 2030 suflete, din
carI 1069 barbatI si 961 femeI.
Dupa nationalitate sunt : 1748
RominT, 245 Ungurl i 37 Izrailitr;
2023 sunt de protectiune
romina, 5 austriaca si 2 ungara.
Dupd felul ocupatiunel sunt :
336 agricultorI, 12 meseriasi,
35 comerciantr, 40 de profesiunr
libere, 128 muncitorT si 70 servitorI.
Stiti a citi i scrie 115, din
carl 19 femeI, nu stiu carte 1915,
din carI 942 femeI; contrib. sunt
497. S'ah' improprietarit 380 locuitorl
Cu 1241 Miel pamint. La
1879 s'a dat la 60 insuratei 150
fälcr pamint in improprietarire.
Teritoriul comunel are o intindere
de aproape 8000 hect.
NumaIpadurile Valea-Seaca, Girbovanul,
Corbul i Bogdana ocupa
peste 4000 hect. Proprietari
sunt: G. DonicI, care
are o mosie cu un venit de
9400 leT, statul, mostenitoriI
luI Grigorie al Palaghitef, care
ati o mosie de 45 hect., si venit
1890 leT, Constantin Corbu cu
150 hect. si venit de i6o leI,
Em. DonicI, cu o mosie de 391
hect. si venit de 159321. si alta cu
venit de 1390 leT i Tulea Welt
cu 416 hect., si venit de 250001.
Se aflä dota morI de apa
una de vint, precum i cariere
de plata, de unde se scoate
mult var.
Totalul impozitelor este de
leI 2869,50.
Viiie ocupa 89.39 hect., care
la 1890 aq' dat 63.24 hectol.
vin negru i 632.35 hectol. vin
alb.
Animale sunt : 63 caT, 1194
vite cornute, 222 porcI, 68 capre
si 1927 ol, carl apartin la
i8o proprietarI i carI, la 1891,
ati dat 3854 kgr. liná turcana.
StupI de albine sunt 75.
Budgetul comund pe exercitiul
1891-92, are la veniturI
leI 14960, banI 23, si la cheltuel1
leT 4956, banT 90.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1162.51 hect.
Comuna este strabatutä de
calea ferata si de soseaua nationall
Adjud-Ocna.
Distantele: la Baca, capitala
districtuld 64 kil. ; la Tirgul-
Ocna, resedinta plaseT, 26 kil. ;
la com. Cdiutul 9 kil. ; la com.
Onesti 14 kil. ; la com. Jevereni
7 kil. si la com. Ripile 12 kil.
Bogdana, com. rur., in plasa TirguluI,
jud. Teleorman, situata
intre Valea-UrluiuluI i alta valcea
numin Vahea-GhioaneI. Se
invecineste la Sud cu catunul
Ulmeni, de la comuna Spatarei,
la Nord cu comuna Brosteanca,
la Est cu cimpia despre com.
Plosca si la Vest cu hotarele
dintre catunul Baduleasa si parte
din comuna Putineiul.
Are un catun, Brosteanca, care
pana la anul 1885 era comuna
separata si a fost alipita atund
la com. Bogdana.
Catunul Brosteanca este asezat
pe partea stinga a Vaer-Ur-
!ulula, pe deal ; Bogdana
spre Nord-Vest, pe aceeasT vale
si In aceeasT directiune.
Suprafata comund, cu toate
proprietatile aflate pe d'irisa, e
de aproape de 3100 hectare.
ProprietariT principali sunt :
Statul, cu mosia Bogdana-Nenciulesti:
1675 hectare arabile,
25 hect. padure si 120 hectare
vil, din care cea mal mare parte
s'ati distrus, lar parte aU fost
rascumparate de locuitorl; mostenitorir
aganescu, carT posea
aproape 400 hect.; D. Constantin
Ioanidi, care are 175 hect.
in catunul Brosteanca. Locuitoril
improprietariti dupa legea
rurall i maI in urma sunt 174
din comuna Bogdana pe o intindere
de 821 hect. ; lar din
c5.tunul Brosteanca sunt 65 loc.
pe 260 hectare. Mosia Bogdana-
NenciulestT tinca inainte de secularizarea
averilor manastirestr,
de manastirea Cozia.
Pe mosia Bogdana-NenciulestT,
s'ad mar i'mproprietarit In anul
1879 un numdr de 52 insuratel,
pe o intindere de 260 hectare.
Locurile ce li s'a dat pentru
case sunt chiar la marginea satuluT,
spre catunul UlmenT; trupul
de mosie, pe care aa fost

BOGDANA 4B5 BOGDANA
improprietaritI poarta num;rea
de Alimanul.
Populatiunea com., Impreuna
cu aceia a catunuluI, e de I66o
suflete, din carT 460 capI de familie
si 301 contribuabilr. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Numarul vitelor din com. e
de 4503 capete, din carT 1013
vite marI cornute, 469 cal, 2486
or, 6 capre i 529 porcI.
Budgetul comuneI este de la
6833 si 89 banI la veniturI si
de la' 6029 si 39 banT la cheltu
elI.
Are o scoald, cu 48 elevI ;
dota biserici, una In Bogdana
deservid de 2 preotT si 2 clntaretI
si alta in catunul Brosteanca,
deservid de un preot
un dascAl. Sunt doua morl, una
cu aburi si alta pe Valea-Urluiuluf.
Tot aci sunt i dona elestee,
provenite din oprirea apelor
Urluiuluf si din scursorile
apelor de izvoare ale dealurilor
invecinate. Viile de pe dealul
numit Heria erati °data renumite
pentru vinul lor ; acum insd
cea mal' mare parte din vil fiind
pAragina, nu maI produc vinurI
bune.
Comuna Bogdana se leagd cu
catunul Brosteanca Ì cu com.
SpadreT prin sosele vecinale.
Pe teritoriul comuneI Bogdana
sunt o multime de mAgurI
movile. La Sud-Estul el se afld
mIgura Gaunoasa care serveste
ca hotar futre mosiile Bogdana
Ulmeni. In timpul ocupatiuneI
armatelor austriace, la anul
1854, clnd statul- major al acestor
armate a ridicat planul
topografic al táriI, mAgura Gdunoasa
a servit ca punct trigonometric
principal ; iar pe timpul
razboaelor cu TurciI, a servit
ca punct de observatiune,
de oare-ce de pe aceasta magurä
se vede In toate directiu-
nile spre Dunare. Mägura- Ocnitelor,
se afla pe dealul numit
al Ocniter, aproape de catunul
Zlata de la comuna Dracea. Magura-Chiala,
la Sud-Vestul comuna.
Mdgurele i movilele numite
Insiratele incep de la hotarul
mosieT Bogdana spre catunul
Ulmeni si se tin lant pand
la cel-l'alt hotar despre catunul
$ipotele. Magura-UrsuluT se afta
chiar la mijlocul mosid Bogdana
; ad i loc. aü facut diferite
sapAturI, umblInd dupa comorT.
Din Dealul-Ocniter curge un
izvor de apa minerald, ale carel
calitatI i compozitiune chimica
nu sunt inca cunoscute.
Pe la inceputul acestuI secol,
In a doua a sa decenie, un pasa
turclsT alesese locuinta In aceasta
comuna' dimpreund cu slujitorif
10, pe dealul, pe care locuitoriI
Fati numit llena, ca. alegorie
fata de acel pasa, pe care II
considerar' ca pe o pasare A.pitoare
(herie).
Viile paraginite, se zice, cd
sunt sAdite chiar de acel pasa.
si locuitoriI, fiind-ca locul le inspira
spaimA, Fati numit Heria,
numi-re ce a ramas pana astazT.
Bogdana, sat, jud. BacAt1, plasa
Trotusul, al comuna cu acelasI
nume, situat pe plrlul cu acelasI
nume, inteun loc prea frumos.
Are o scoala mixta de
baetI, la care, in 1891, din acest
catun aü urmat 6 baetT,
din 28 copiI In vIrsta de scoalA.
Aci se afla o bisericA ortodoxa',
fosta manastire (vezI Bogdana,
mandstire), deservid de 3 preotI,
2 cIntáretI si a eclesiarh.
ciumI are 2. Se numará. 102
capI de familie si 376 suflete.
Animale sunt : 9 caí, 107 vite
cornute, 34 porcT i I capr5..
Aci avea mosie Domnitorul
Gh. Stefan. Cind Gh. Stefan-
Vodd cduta sa rdstoarne pe Va-
sile-VodA, dupa. ce sI-a luat ziva
burla de la Domn, spunIndu-I
ca pleaca la tara, ca-I este jupineasa
despre moarte, ajunge
la Bogdana, unde gaseste prin
potece oastea ungureascA, cu
Ioan Kemeny, care oaste, impreund
cu ajutorul oasta muntenestr,
ce sosea in acel timp
la RImnic, trebuia sa faca invazie
'in Moldova.
Bogdana, sat, jud. Bac511, plasa
Bistrita-d.-s., al com. Spineni, situat
filtre Peletuci-d.-s. si erbeti,
la o distand de 2775 m.
de cdtunul Cdtalesti, pe sesul
Siretulta. NumAra 13 capI de
familie i 56 suflete. Animale
sunt: 2 caT, 30 vi te cornute i II
porcI. Aci se intimpla foarte
dese revArsarI ale Aula
Bogdana, sat, In jud. Tutova,
plasa Simila, compus din dota
pArtl : Bogdana-d.-s. i Bogdanad.-j.,
pe partea dreapd a pirlului
i spre N. de Birlad,
asezat pe coasta de E. a dealulul
Are 448 locuitorI,
din carr 9 stiii carte si II I case.
Are I25,50 hect. vil si 50,50
hect. lived cu prunY. Formeaza
o com. (Comuna Bogdana) cu
catunele: Fintlna BlanaruluI, Su
ceveni si Similisioara. In intreaga
com. sunt 1972 locuitorT, din carI
125 stiti carte, 315 contribuabilI
si 514 case. Comerciul se
face de 15 oamenT, din carT
Rom'inr, 3 EvreI, r Grec, in I S
stabilimente comerciale, din can
drciumI. Se lucreaza rotaria
cdrutaria ordinarA. In cuprinsul
acestur sat este o moara cu
abur'''. Are o scoala primara de
bdetI. In toata com. sunt 3 biseria%
Contributiunile directe ale
locultorilor din intreaga com, se
ridica la suma de 11918 le,
Bogdana, miindstire, jud. Bacati,

BOGDANA 496
pl. Trotusul, spre S.-E. de satul
Cu acelasI nume i inconjuratg
de muntl i padurf. Ea este ziditä
pe la anul 168o, de marele
logoflát Solomon Birlädeanul, al
cdruI mormint se aflg In bisericg.
Fiind ddrimatg pe la jumgtatea
secoluld urmdtor, cglu-
Ora, In numgr de 24 pe atuncr,
au rezidit-o cu banl luatI din
vinderea, cgtre Episcopul de
Roman si cu voia Soborulul bisericesc
al Ora', a une pgrtI
din satul Plgsesti, com. Bgling'seni,
dgruit bisericeI de ctitorul
Solomon. Ea cuprinde si mormintul
luI Ion Cantacuzino, pe
a arel piaträ se afld scrise versurI
rominesti, si acel al capitanuluT
Mateig Lepgdatu, muntean,
ucis de tilharI la 1684. Aceastá
mgngstire se administreazá de un
superior si este deservità de
7 caluggrI, 2 preotI si I diacon.
Are in interior sculptuff
picturI fi-umoase si multe odoare
de aur si de argint, printre
care o evanghelie datg de
Mitropolitul Theodosie, care a
f9st furatg, si pe care Mihaig Racovitd,
Domnul MoldoveI, a rescumpgrat-o
si a dat-o inapoI mgngstireI.
Locul, pe care s'a zidit
mängstiri a, se chiamg Secdtura
si a fost dgruit de Solomon
Birlädeanul, cu o multime de moprintre
care si Bogdana,
fostä mosie a luI Gh. Stefan
Voevod (VezI Bogdana, sat).
De la secularizare, se intretine
cu o subventie de la stat de
4300 leI. (Melchisedec, eNotite
Istorice asupra bisericelor din
Moldova».)
Bogdana, a'eal, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-s., comuna Odobesti,
care desparte pirliasele Berheciul
si Odobul.
Bogdana, insuld, in Dundre, maI
jos de satul Ciuperceni, plasa
Cimpul, jud. Dolj. E compusä.
din 3 micI ostroave.
Bogdana, moue, jud. Baca'', pl.
Trotusul, com. Bogdana, a statuluI.
A fost In stgpinirea Episcopid
Romanulur. De la aceastä
mosie se ja o arena de
3500 16 anual.
Th. Codrescu (auciumul Ropag.
328), ne spune despre
aceastä mosie urmätoarele :
(Bogdana, Secgtura, Gäureana,
pärtI din Vladnici i Costesti,
la tinutul BacguluI, ocolul TrotusuluI,
mosie a S-te' mgrastirI
Bogdana, Inchinatä S-ter Mitropolif,
starea a 3-a, ce este acutí
pe acea mosie la 1798 (?)
de raposatul marele Logoat Solomon
Birkideanul si sotia sa
Ana, care art afierosit aceastg
mosie tot atuncI acesteI mängstirI.
Are sat cu dota bisericI,
4 preotI, i diacon, 4 dascglf,
privilegiat, II bejenarr hrisovolitT,
8 nevolnicI, 4 vgdane, io
slujbasI volnicI, I vAtaf, 2 EvreI
; pe lingg moiiie Rddeana,
Rdcauti, Negresti si altele ; cu
un numär de Ioo locuitort»
Bogdana, piidure, jud. Bacdg, pl.
Trotu5u1, comuna Bogdana, foioasA
i resinoasä., proprietate
a statuluI si fostà proprietate a
mängstireI Bogdana. Este amenajatg
pe o intindere de 1378
sag 1929 hectare.
Bogdana, firTh, jud. Bacgti, pl.
Trotusul, comuna Bogdana, care
curge pe teritoriul cdtunelor Bogdana
i Valea-Seacä. hl are obirsia
de la locul numit
ngtorultif si se varsä. in Trotus
pe dreapta, dupg ce se incarcg
cu piriiasele Barbul, Dohotariul,
Pirlul-Porculta si Valea-Seacd.
Bogdana, pida, jud. Tutova,
ce curge prin plasa Simila. Iz-
BOGDANCLUI (DRUMUL-)
voreste din comuna Bogdana,
dintr'o infunaturg de deal numità
Fundul-ArsiteI; curge de
la N. spre S. si se varsg in piriul
Simila de-a stinga, pe teritoriul
comund Bdcani, duph
ce primeste pe dreapta pirlul
Bogdanita. E numit i Bogdanul.
Bogdana, ,es, jud. Bacati, plasa
Trotusul, comuna Bogdana, pe
teritoriul cu acelasI nume.
Bogdana-de-Jos, jud. Tutova,
parte din satul Bogdana.
Bogdana-de-Sus, jud. Tutova,
parte din satul Bogdana.
Bogdana-Nenciuleiff, nuyie a
statulur, judetul Teleorman, in
plasa TirguluI, com. Bogdana.
Are o intindere de 1675 hect.,
dintre care 25 padure.
Bogdanul, sat, cu 150 locuitorf,
jud. Arges, plasa Pitesti ; face
parte din com. rurald Richiteled.-j.
Bogdanul, Ala, comuna Buda,
plasa Stgnisesti, jud. Tecucig.
Poartg acest nume de la izvorul
sgra. Din padurea statultd,
curge In directia V.-E. UdI satul
Buda si in partea de V. a
satuluI se vara. in Zeletin.
Bogdanul, judetul Tutova. V.
Bogdana, pirig.
Bogdanului (Drumul-), drum
vechiz i foarte scurt, judetul
Buzgg, intre orasele Buzgg
R.-Särat. Incepe din Gura-Cilngulta,
trece pe la Zoita si da
in Rimnic. Se crede de unir
cg acesta e drumul, pe care ar
fi mers trjmiil luI Radu al V-lea
intru intimpinarea luI Bogdan,
Domnul MoldoveT, care voia si
fac5. o incursiune in Muntenia

BOGDANULUI (EUNDENI-DE-LA-DRUMUL)
In anul 1307. («Cronicele Roniiniefo,
ed. II, vol. I, pag. I).
E mal probabil insà, cá acest
drum, legind Muntenia cu Moldova,
care purta in vechime numete
de Bogdania, s'a numit
din aceasta pricinä: Drumul-
BogdanuluT, adicá Drumul-MoldoveI.
Bogdanului (Fundeni.de-la-
Drumul-), sub-diviziune a at.
Fundeni-Cuculeasa, com. Fundeni,
jud. Buzar'.
Bogdäneasca, phia, pl. Siretuld.-s.,
com. Prajesti, jud. Baca/1.
erpueste de la E. spre V., si
se scurge pe malul sting al Siretuluf.
Bogdäneasa,pirig, jud. Suceava.
Izvoreste din Poienele-Gdinilor,
uclä. com. Bogdanesti, pe o lungime
de IO kil. si se varsä In
RIsca, din josul satulur Boganesti.
Contine peste: porcoseI
si clean. Cind vine mare desvalue
jet-colea carbunI de pamint.
Bogdänelul, pilla, pl. Dumbrava-d.
s., com. Brabova, judetul
Dolj ; izvoreste din jud. Mehedinti,
se incarca cu Valea-Repede,
cu care impreuna se varsa.
In riul Rachita, afluent al nului
Curge in directiunea
de la V. spre E., avind
3 vadurr si un mic pod in comuna
Brabova. La esirea din
aceasta comuna., se incarca pe
stinga cu plriul Pleana.
Bogdäne§ti, com. rur., pl. Trotusul,
jud. Bacau, situata pe valea
de pe malul drept al TrotusuluI,
pina In Valea-Oituzulut.
Comuna este alcatuita din catunele
: Bogdanesti, pe malul
sting al OituzuluI (resedinta) ;
Bahna, Pirganesti, Nicoresti, Sa-
55913. Marole Dialionar Geograflo.
997
tul-Nou si Tisesti, pe drumul
spre Tirgul-Ocna, Tuta, pe malul
drept al Trotusuld, la E. de
satul Pirlul-BoghiI si Fabrica de-
Se crede cä numele sAu ar
fi fost mat inainte Valea OituzuluI
i ca, pe timpul luí* tefan-cel-Mare,
i s'ar fi schimbat
numele in Bogdanesti, dupä numele
lut Bogdan, fiul luI
fan. In «Condica Liuzilor) (1802)
o gäsim cu numele Bogdanesti-
SafteTRuset, si in Statistica, din
1874, o vedem compusä numat
din 6 catune, acele de mal* sus
afara de Fabrica-de-Sticlä i Pirgaresti.
Teritoriul comuneI, cam ondulat
de dealurile Cretul, Buhoci,
Bogdänesti, Nicoresti, etc.,
se märgineste la E. cu com. Onesti,
la N. cu teritoriul com.
Tirgul-Trotusul prin Trotus, la
V. cu com. Grozesti si la S. cu
com. Casinul.
Piriiasele Cretul i Bahna uclä
teritoriul comund si se scurg
In Trotus ; lar piriiasul Curita,
care curge pe la marginea sa de
S., se scurge in Pirlul-Casinulur.
Are o scoalà mixta, care functioneaza.
din 1865, in satul Bogdänesti,
intretinuta de stat si avind
si 6 fillcI pamint in tarina
40 präjinI in vatra satulut La
anul 1891, scoala a fost fi-ecuentata
de 31 copiI.
BisericI sunt 4: una ortodoxa
in satul Bogdanesti, deservita
de 2 preotI si I cintaret ; 3
catolice, cite una in catudele
Tuta, Pirgaresti l Satul-Nou.
Sunt 645 case de locuit, in eltunele
Satul - Noti i Tuta, si
I I circiumI.
Populatiunea numara. 655 capI
de familie, cu 2786 suflete : barbatí
1411, femet 1375. Dupl
nationalitate sunt: 2684 Rominl,
Bulgar, 101 Ungun. Dupa. protectiune
sunt : 2684 de protec-
BOGDÄNETI
tiune nomina, 57 austriaca, 44
ungara si i bulgara. Dupl felul
ocupatiunit se Impart In: 1586
agricultor', 12 meseriast, 31 in
dustriasT, 12 comerciantt, 14 a
vind profesiunI libere, 10 mun
citon si 28 servitorT. tiu a citi
si serie 74 persoane (9 femeT);
nu stiu carte 2712 (1366 femeI).
Contrib. sunt 551. Dupa legea
rurala din 1864 s'au improprie
tärit 532 locuitorI, cu 1664 falct
si 35 prajinI pamint
Teritoriul comuneI are o in
tindere de 4302 hect. Padurile
ocupa aproape 1500 hect
Proprietan mar/ sunt : Fratit
Weisengrtin: au o mosie de 2402
hect., cu un venit de 30000 let
pe an, pe care au cumpärat-o
de la fratil Bogdan. Mosia Ti
sesti, cu o intindere de 235 hect.
venit de 6000 lei, apartine
AngeliceI Rosetti Tetcanu ; Epitropier
Sf. Spiridon din Iasi, care
la un venit de 4622 leI; Tasicäi
care are o parte
de 3000 let venit ; luI Ianos Gabor,
cu o parte de 40 hect., pro
ducind venit de 1200 Id.
Totalul impozitelor este de
2617 leI.
Se gäseste o fabrica de sti
chirle si un fierastrku de apa.
Viile ocupa o suprafata de
55.50 hect. care, la 1890, au
dat 65.99 hectol. vin negru si
1044.01 hectol. vin alb.
Budgetul comuneI pe exer
citiul 1891-1892 avea la veni
tun leT 18673, banI 77 si la chel
leI 36657, ball' 15.
Totalul paminturilor de cul
tura este de 1380.15 hect.
Animale sunt : 214 cal, 1349
vite cornute, 197 porci, 173
capre i 1845 o', carr apartin
la 74 proprietarr i carr la 1891,
au dat 34 kgr. huA igae, 3517
kgr. tina turcana, 625 kgr. linä
amestecata i Jot kgr. lina
mita.
63

BOGDXIIETI 498 BOGlAINIWI
Comuna este strabdtuta de
catea nationala Oneti-Pasul-Oituzul,
care are un pod mare la
satul Bogdaneti §i e legata prin
Groze§ti cu Tirgul-Ocna, prin
o cale vecinalä comunala §oseluita.
Distantele : la Baca, capitala
districtulut 58 kil. ; la Tirgul-
Ocna, reedinta. pla.,eT, 20 kil. ;
la com. Oneti 8 kil. ; la com.
Groze*ti 7 kil.; la com. Tirgul-
Trotu5u1 15 kil.; la com. Cainul
15 kil.
Bogdane§ti, com. rur, , pl. Siretul-d.-s.,
jud. Baca, asezata filtre
pirlul Odobul i Valea-Mare.
Se compune din 4 catune :
Bogdanqti- d. -j.,
Hertioana-Rdzeg , rqedinta,
Hertioana-SatuluT salí Hertioana-
Manastiret
In statistica din 1874 se g5.sqte
compusä din 3 catune :
Bogdane§ti, Hertioana-Raze0
Hertioana-MänästireT.
Se marginqte la E. cu com.
Berbenceni, la N. cu com. Poiana-luT-Iura.5cu,
la V. i S. cu
com. Praje§ti.
Are o §coala mixtä. in Hertioana-RazqT,
intreOnuta de comuna',
Cu 40 präjinT in vatra
satuluT i 6 raid pamint in ta-
Ana. Scoala este infiintatä la
i888; in 189! a fost frecuentata.
de to copiT (5 baetT §i 5
fete). Sunt 3 biserieT: 2 ortodoxe,
in satele Hertioana Ra -
zqT i Bogdane§ti-d.j., §i i catolica,
in Bogdänqti-d.j.
Sunt 212 case de locuit §i
circiuma.
Populatiunea numard 213 capT
de familie, cu 726 suflete, dintre
can : 576 RominT, 142 UngurT,
7 IzraelitT i i German,
totT insa de protectiune
Dupd felul ocupatiuneT sunt :
231 agricultorT, 4 meseria,T, I comerciant,
i5 cu profesiunT libere,
40 muncitori i 22 servitorT.
Stiti cal-te 49, dintre carT 6 femeT
; nu §titi carte 677, dintre
carT 354 femeT. ContribuabilT
sunt 146. Dupä legea ruralä
din 1864, s'ati dat la 87 locuitorT,
194 falcI §i 17 pr'ajinT pamint
in tarina , in improprietärire.
Intinderea comuneT este de
900 hectare.
Proprietar1 marT sunt : Eudochia
I. Lecca, cu o mo§ie de
516 hect., ce-T da un venit anual
de 9000 leT ; Stefan Ta'rtescu,
cu o mosie de 397 hect.,
ce-1 da un venit de 7200 leT pe
an ; Gr. Osmachi Teodoru, cu o
mo§ie de 64.75 hect. ce da un venit
de 2072 leT ; Eliza Mustea cu
48.43 hect. i venit de 1550 la
Totalul impozitelor este de Id
2632.10.
In aceastä comuná se gase.5te
padurea statuluT Hertioana, In
intindere de 1S hect., rara insemnätate,
i care apartinea manastireT
Casinul.
Vil sunt pe o intindere de
25.88 hect., care in 1890, au
produs 9.12 hectol. vin negru
778.24 vin alb.
Animale sunt : 68 cal, 417
vite cornute, 223 porcT, 5 capre
si 985 oT.
StupT de albine sunt 63, carl
/a 1890, ail dat 244 kgr. miere
§i 81.330 kgr. ceara.
Budgetul comunel pe exercitiul
1891-92 era la veniturT de
leT 2376, banT 83, i la cheltuelT
de lel 1248, banT 05.
Comuna este strabatutä de
caT comunale, carT o leagä cu
comunele vecine.
Distantele: la Bacati, capitala
districtulul 17 kil.; la Präjesti
3 kil.; la Berbenceni it kil.; iar
la Sacuieni, rqedinta pla§eT, 10
kilom.
Bogcläne§ti, com. mur., jud. Su-
ceava, situatà in partea de S.-
V. a pl4eT Moldova-d.j., spre
S.-V. i la o departare de 16
kil., de Falticeni. Se marginete
la E. cu FintIna-Mare, la V. cu
com. Mälini si Pipirigul din judetul
Neamtu, la Sud cu com.
Boroaia i jud. Neamtu i la
N. cu Baia i Fin tina-Mare. Are
forma unuT dreptunghiä inclinat
spre Est, Incepind din culmea
PlesuluT pana in §esul MoldoveT,
treT partI fiind munte
una cImp.
E formata din satele : Bogdänqti,
Rkca, Jahalea i Slätioara,
cu resedinta in satul, de la care
kT trage numele. Este populata
cu 1102 capT de familie, ce numara
3758 suflete, sau 1882
bärbatT §i 1876 femeT, din carT
56 Izraeliti, comerciantI. Contnibuabih
775 Are 3 bisericI:
In satele Bogdane§ti, Rkca
Slätioara, deservite de 4 preotT
§i 5 cintäretf §i o manastire,
Rkca, cu 14 cllugarT. Are
doua coale rurale, frecuentate
de 96 elevT. Budgetul comuner
pe anul 1892-93 avea /a veniturT
12589 ler, 73 banT i la
cheltuelT 12446 leT, 40 banT ; al
drumurilor la venit 3642 ler, 50
banT si la cheltuelT 2460 ler. In
toatà comuna sunt 310 cal, 1363
bol, 1322 vacT, 3041 or, 38 capre
i 336 porcr.
E strIbatuta de piral ele: Rica,
Rkcuta, Slätioara, Buftea, Budacelul,
Strimba, Bogdäneasa,
Tiganca, Bolohlnosul,
tinet Trestioara, Piriul-PlopuluT
Alunkul.
Cel maT lnalt munte e Plewl.
Mo§ia e proprietatea statuluT,
fosta a manastireT Rkca, careia
fusese facuta danie de Petru
Rare. Trupul Bogdaneti
pe Un-Tul luT Nicolae Mavrocordat,
era al vistierniculuT Nicolae
Cantacuzino. Letopisetul

BOGDÄNETI 499 BOGDXNE.F1
Moldovel ne spune aceasta : «Ilie
Cantacuzino, nepri eti,n DomnuluI
Tare, noú numit (Nicolae Mavrocordat),
din Tara - Leseascd
prin tara de odatä la satul luI
la Rogdänesti, care sat stä sub
muntl, apoI pe Oituz aü trecut
la Brasov». («Letopisetul»,
II, p. 72).
Suprafata teritorialà a comunera
e de 16810 hect., din care
13928 hect. pädure, 1544 hect.
loc de culturA, 333 hectare finete
si 267 netrebnic. Arenda
anualA a mosid e de 26310 ler;
lar pädurea de fag se vinde cu
170 lei hectarul.
Locuitorr improprietäritI la
1864 art fost 58 fruntasT, 235
mijlocasT i 281 codasI, stApinind
1961 fälcI.
In toatd comuna sunt 6 clrciume
si 5 dughene; 3 morl, cu
cite 2 pietre ale proprietäter
2 piue ale locuitorilor. Morile
aduc venit 4320 le pe an.
Instalarea celor 2 fierästrae,
cu cite 2 jugurI, din cAtunul Statioara,
proprietatea d-ltif David
Leibu Zaraful, a costat
20000 lef, Intrebuintindu-se in
servida 50 lucrAtorr. Capitalul
de exploatare e de 50000 la
Se taie cite 8700 metri ctibr
anual, vinzindu-se cite 28 leI
metrul cub pe loc.
Sub poalele munteluI Plesul
se aflä douä. frantranr bogate de
slatind, a cäror apä. pAnä maI
anir trecutI o intrebuintati locuitoril
la bucate, fiind foarte
sAratA; de cind cu monopolul
sdreI, statul interzice aceastä intrebuintare.
Locur/ mal insemnate in comunä.
sunt :
Mänästirea Rica; urmele unui
numit Bogoslovul ; spre
nordul satulur Bogdänesti, temelia,
pe care urma a se zidi
un alt schit, pe la 1853, de
Archimandritul Nionel ajutat de
altI calugArI; la-Cruce si la-HuscArie.
V. a. n.
«Bogdáne,ti, Petrilesti i Bogoslovul
inteun hotar, la tinutul
SuceveI, ocolul MoldoveI,
mosie a SE mändstirr Rica, inchinatä
Sf. Mitropolif, starea I.
Are sat cu o bisericA, deservità
de 3 preotI, 3 diaconI, 2 dascan,
20 nevolnicl, 19 vddane,
un bejenar hrisovolit, 20 slujbasI
volnicT, 2 jidovI; pe lingd
mosiile Boroaia, Baia, Ortesti,
Poiana, Priski si altele, cu un
numAr de 324 locuitorI. (Intre
1843-1845, v. «Buciumul Roturan»,
anul I, p. 329).
Bogdäne§ti, com. rur., plaiul Cozia,
jud. Vilcea. E situatä pe
dealul Boganesti, la nord de
Rimnic, pe malul drept al 01tuluI.
Acest sat este foarte vechiti
si se probeazA prin urmätoarea
delimitatiune, din anul 1608, publicatd
de d-1 B. P. Hasdeti, in
«Cuvinte din BltrinI», pag. 158:
eScris'am noT 6 boerI care am fost
hotarnicl si tocämealnic7 sfinteI mänästirT
la Cozia, Insä egumezi a fost pärintele
Pahomie; daca a avut pîr cu Sarkiz
de Bujorani, pentru cä.all avut Sarkic
ocinll dimpreunä. cu sfinta mänästire,
decT ne-ati luat egumcnul dimpreuna cu
Sarkiz pro rävase domnestl , decT noT
Incä. am mers pre cuvintul domnul nostru
de am cäutat si am alcat ocina satului
Bogdänesti de la Olt, decT am aflat pre
Sarkiz mostean, cäail fost cumpärat Sarkiz
Incä. din zilele Mihnel Voda, i i am
cäutat si cärtile luT Sarkiz ce au avut
de mosie, decT not Ina am fa'cut cartea
dc la mina noastrii la Sarkiz sä-.i tie
mosia pre ciirtI ce all avut, uiish am hoarlt
cimpul cu pädurea, de am fäcut ocinä
la Sarkiz z codriT, un codru pre
linees hotarul alimänestilor si am pus
plata dincoace de valea mart l sa
meargh acel codru din apa °India cu
'Aduna cu tot pänä la hotarul Mueresti,
si cel-lalt codru..., pro Mueresti si prin
pädure pre sleamea.... pc...., e pe Muereasca
pänä la MeriI-Girnulul.... alaturea....
Pläviceneasca pre decindea, si de
citre selistea Bogdanestilor unde pogoara
calca CaruluT do la Ruda si cu padurea
cu tot panä In hotarul Muere, ti, iar selistea
si o tie pe cumparaturt ,i le au
fust aleaba maT dinainte vreme de m ,teani
satuluI de s'au stiut partea Vhduteasca;
ci am ales sa tie Sarkis 2 part
si cu vadul morbo din seliste, lar o parte
de seliste despre malul Rosu, alaturea
cu valca In jos, care parte au fost a
Sirel, s aibä a o tinca CoLit-Attil; dect
noi acestI sase boerT, anumc Pirvu Logofät
ot Ruda, i Francul ot Potaro,ani, i
Anghel Comis ot Saracinesti, i Preda
Logofät ot 13/Ne1ti, i Ghiuca et Simbotin,
i Hud ot Daesti, not asa am ales
si marturisim co sufletele noastre i pealtru
credinta ne-am pus mal jos pecetile
ca sa se creaza: scris In luna April 15
zile, leat 7116 (16oS)s.
E la 9 kil. spre nord de re
sedinta judetulut 5i la 15 kil.
de a sub-prefecturel. N'are niel
un cAtun alipit.
Are o populatiune de 791 loadicA
380 bärbatI ?i 411
CapI de familie sunt 180 ;
case 179; contribuabilI 217.
In comunA sunt 2 bis. : una
fondatA la anul 1761 (7269) si
alta la anul 1784 (7292); cea
d'intliu de piralabul Ghcorghe,
Episcop fiind Kyr Grigorie de
la Rimnic ; a doua de jupin
Ion Rimnic, jupin Ispas Pitesti,
Preda Bujoreanu aga, Iordan
si Zamfirache din Bogcldneti,
Episcop fiind Kyr Filaret. Prima
s'a reparat la anul 1885 si a
doua la 1854.
LocuitoriI se ocupl cu agri
cultura si cresterea vitelor. Sunt
si 4 rotar' si 9 dulgherr.
In comunä sunt : 6 cal, 263
bol, 220 yací', 50 capre, 217 a
si 342 porcI.
Pe valea Muereasca d.-j., in
raionul comuneI, sunt 4 mort.
LocuitoriI sunt parte mo nenI,
parte improprietdritr. Celor im
proprietAritr, in numAr de 95,
li s'au dat 285 hect., pe mo iile
Bujoreanu, Episcopia, DincA Al
buletu si C. Carabelea.
Scoala dateazA in comunä. de
la anul 1830. Se frecuentä de

130GDXNE$TI 600 BOGDÁNETI
45 copii, 33 1:40 si 12 fete,
din numarul de 95, 53 biletT si
42 fete, cu virstä de $coalä.
tilt carte 31 barbati femee.
Cu intretinerea scoaleI, statul
cheltue$te anual 1188 leT.
StupT cu albine sunt 120.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 289 hect.
Veniturile comunei pe anul
fin. 1892-93 S'ad ridicat la 1670
leT si cheltuelile la 1190 let.
Pe la E. ei trece $oseaua nationala
ce duce de la R.-Vilcea
la granitä, la Riul-Vadului.
La sudul comunel e dealul
Limpedea si spre V. culmea Bogdane$ti.
Valea- Muereasca uda
partea de N. a comunei i valea
Turburoasa partea de S. In vatra
satului sunt 8 puturt si 5 fintinT.
Se margineste la N. cu com.
Muereasca-d.-j. si Calimanesti ;
la S. cu corn. Bujorcni ; la E.
Cu jud. Arges, de care se desparte
prin riul Oltul ; i la V.
cu com. Vlddesti si parte din
com. Muereasca-d.-j.
Bogdane§ti, sat, jud. Bacau, pl.
Trotusul, i resedinta comuneicu
acelast nume, situat pe malul
sting al Oituzulul. Se compune
din 3 sectii : Munteni, Deleni
si Slobozia. Mal inainte se chiema
Valea-Oituzului. Are: o .coa,
la mixta, la care, in 1891, din
acest sat au urmat 24 bäetT,
din 134 copiT in virstä de scoala;
o biserica ortodoxa, zidita de
jupineasa Salta Bogdaneasa la
1790, si &servia de 2 preott
sii eintäret. Are 5 circiumT. Capi
de familie sunt 318, suflete
1023. Animale sunt : 38 cal,
584 vite cornute, i8 porci si 142
capre. Litiga satul acesta se a
fla un pod mare de lemn, pe
apa OituzuluT, pe soseaua Onesti-
Poiana-Sdrata.
Bogdane§ti, sat, In partea dc
S. a com. Bozia, plasa Prutul,
jud. Fáciù, a$ezat pe sesul riului
Prut, la gura vaeT Copaceana.
Dupa traditiune, numirea satuluT
ar fi ramas de la numele
unuT vechia proprietar Bogdan,
ce s'ar fi a$ezat cel india in acest
loc.
Suprafata teritoriului mosier
e de 983 hect. 44 ariT, iar populatia
satuluT de 50 familii, cu 209
suflete i 40 contribuabilT, carT
pe litiga agricultura se ocupa
si cu Vit sunt pe 21 2
hect. Pe sesul PrutuluT se aflà
o balta si o Orla ; iar spre N.-
V. de sat, pe Dealul-lui. Belciug,
Movila-luT-Dumitru.
MaT in centru e iazul I3ogdane$ti.
Are o biserica, deservita de
un preot, facuta la 1840.
BogclAne§ti, sat, in partea sudica
a com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
jud. Iai, asezat pe un podis.
Are o populatie de 65 familiT
sau 305 locuitorT. coala
intretinutd de comuna si infiin
tata In 1830, este frecuentata
de 30 elevI. Are o biserica,
cuta la 1881 de locuitorT, deservita
de i preot i i cintaret.
Numarul vitelor e de 415 capete,
din carT : 263 vite marl
cornute, 52 oT, 43 cal si 57 fimatorr.
Bogcläne§ti, s-at, face parte din
com. rur. Gornetul-Cuib, plasa
Podgoria, jud. Prahova. Este situat
pe Valea-Bogdanestilor, sub
poalele Virfulut-Crucei si sub
poalele Vaier-Buzatultd. Are o
populatiune de 95 locuitorT.
In panca de E. a acestuT catun,
se presupune a fi mine de
plumb si pucioasd, lar In partea
de N.-E. se afla o intinsa
culme de piatra, care merge
pana in culmea dealuluT Nastasoaia,
care se numeste Cana-
raua-de-Piatra, i unde s'ar gasi
cea mar latina piatra de constructie.
Pana acum nu s'a pus
inca. in exploatare.
Satul Bogdanesti, se crede, a
fi infiintat pe la anul 1690, o
data cu catunul Cuibul, cae unul
dintre cei 9 mosT, carI formau
cat. Cuibul, la intemeierea
luT, certindu-se cu cer-l'altY, a
fugit de eT si s'a asezat inteo
vale, lulnd pentru sine teritoriul
aceleT vAi. Acel mos se numea
Bogdan, i dupa numele
luI s'a numit catunul Bogdanesti.
Acest catun ocupa partea de
N.-V. a comunei Gornetul-Cuib.
Este inconjurat la N. de Vlrful
de-la-Cruce si de Virful-Fasiilor ;
la S. si E. de livezT cu prum ;
la Vest de locuri sese, dupa
cate apoi vin padurr, carT merg
pana In comuna Gura-Vitioareh
Bogcläne§ti, sat, judetul Roman,
ce exista pe la 1569 si de care
pomeneste un hrisov a lui Bog
dan-Vocia, fiul lul Lapusneanul
din acel an, 28 Ianuarie. (V.
cCronicele Rom. , pag. 195).
Nu se stie pozitiv unde anume
si in ce loe era acest sat ; se
crede, ca era aproapc de satul
Scheia.
Bogdane§ti, sat, pe mosia si In
comuna cu acelasT nume, jud.
Suceava. Se crede ea-si trage nu
mele de la Bogdan al IV-lea Incrucisatul,
carear fi fost proprietarul
mosier si In timpul catuia
s'ar fi Inceput satul. Asezat pc
ambele tarmurT ale plr. Rica,
numara 438 case, populate cu
546 cap' de familiT, sali 1904
sufl., din carT 955 barbatI si 949
femeT; din acestia sunt 25 stralni,
EvreT comerciantr. Are 378 contribuabilT.
Vatra satuIul ocupa
suprafata de 298 falci si 26 pra.jira.
Improprietariti la 1864 sunt
35 frunt., 146 mij. i 104 cod.,

BOGDXNE5T1 501 BOGDANWI
stapinind 1136 falcI si 40 praj inT.
Are : o biserica de lemn cu
patronul S-tiT VoivozT, zidita de
locuitorir satuluT, deservitä de 2
preotf si 2 cintareff si improprie
Varita Cu 25 fäld teren de cultura.;
o sopará ruralá mixta, infiintata
de stat la 1858, cu
un invatator, si frecuentan' de
56 scolarI. Pe la 1865, in satul
Bogdänesti se afla sub-prefectura
plaser Moldova.
Bogdgnelti, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, in partea de N.-E.
a judetuluT, asezat pe coastele
a doud dealurT. Are 514 loc.,
din carT 59 stiä carte si 156
case. Formeaza o comuna, comuna
Bogdanesti, cu cat. Fol-
MIL Intreaga comuna are 693
loc., din carI 83 stiu carte. Sunt
129 contribuabilI i 213 case.
Are 48.50 hect. vii si 6.75 hect.
livezT Cu prunt. Comerciul se
face de 5 locuitorT, din carT 4
Romint si i Evreu. Are o scoala
primara de blett. In toata comuna
sunt 2 bisericT.
Bogcläne§ti, sat; face parte din
com. rurala Cirstanesti, plaiul
Horezul, jud. Vilcea. Are o populatiune
de 196 locuitorT, din
cari I00 barbati si 96 femer.
Are o biserica fondatd la anul
1662 i reparata la anul 1805.
O parte din mosia Boganesti
a fost cumpäratä si inchinata
manästireT Horezul, de parintele
Ion, egumenul manastireI
IIorezul.
Hrisovul lui Constantin Voda
Brincoveanul se exprima ast-fel:
jara a curaparat (parintele Ion)
o monte ce se chiama Bogd-tneti de pe
apa Luncavamlui, de la jupineasa Aspra
Poenareasa drept talare 66, care mo0e
o au dat manIstireI liotezul, ca sa-i fie
hrana. 7209 (I7oi)s..
Bogclänelti, sat; face parte din
com. rurala Tomsani, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcca. Acest catun,
unit cu Modarceni, are o populape
de 350 locuitorT, din
carT 150 barbatI si 200 femeT.
Aci e o biserica fondata la anul
1812 de Nicolae Lecca i Ba
dica Chiceanu i reparatä la
anul 1880.
Bogdäne§ti, deal, jud. Bacau,
plasa Trotusul, comuna Boganesti,
care face parte din vira
dealurilor ce desparte Slanicul
de Oituz.
Bogcläne§ti, enlute de deal, la
V. de com. Bogdanesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Bogdane§ti, deal, in jud. Tutova,
plasa Simila, coin. Bogdanesti.
Bogdäne§ti, iaz, in gura VadluT-Marcu,
format din pirlul cu
asemenea numire, pe teritoriul
satuluT Bogdanesti, com. Bozia,
plasa Prutul, jud. Falciu.
Bogcläne§ti, inofie, pl. Siretul
d.-s., jud. Bacaa, emosie cu pa.AT
si razeseasca, in care mosie are
parte si d-luT Vornicul Gheorghe
Dona, care, la 1842, mar
cumparä 43 stinjent de la Gheorghe
sin Ionita Ciocan, 6 stinjent
de la Costache Codaescu,
15 stj. de la Vasile Huiban, iar
din razesr maT sunt i Grigorie
Mustea, Sandu Ceapä i alti
mulV razesT si partasT in ea.
Are un sat cu o biserica,
preot, 2 (Jasa', 3 privilegiatt,
16 mazilf, un capataier, 3 nevolnicI,
lo vadane, 9 slujbasT
volnicr, i Evreu ; pe linga mosiile
Hertioana, Cautuseni, Poiana-luT-Iurascu
i altele, cu un
numar de 75 locuitorT». (T. Codrescu,
Buciumul Romin , pagina
329).
BogdAne§ti, mofie, jud. Bacart,
plasa Trotusul, comuna Bogdanesti,
ce apartine fratilor Weisengriin,
carT au cumparat-o de la
E. Bogdan. Despre aceasta, T.
Codrescu, ( Buciumul Romin»,
pag. 330) ne spune : amosie a
d-sale Logofeteasa Anica Roset
Roznovanu, clironomisita de la
fiul sau Manolachi Roset. Are
sat cu o biserIca, 2 preotT, 2
dascalT, I privilegiat, 3 mazilt,
13 nevolnicT, 8 vadane, 23 slujbasT
volnicT, un vataf ; pe litiga
mosiile Casinul, Poienele, Nico
resti, Filipesti si altele, cu un
numar de 225 locuitori .
BogdAne§ti, inofie a statulur, in
jud. Vilcea, pendinte de manastirea
Arnota, care s'a arendat
pe periodul 1888 93, cu 1550
leT anual. De la 31 Decembrc
1888 s'a Vindut de vecT.
Bogdäne§ti, pdure, jud. Bacau,
pl. Trotusul, com. Bogdanesti,
care se intinde si in com. Gi o
zesti. Proprietari : fr4iT Weisen
griin. Este foioasa : fag si stejar.
Are o intindere de 286 hect. si
este supusa regimuluI silvic.
Bogdäne§ti, pda'uriee a statului
In intindere pe 6 hect., pendinte
de com. Maldaresti, plaiul IIo
rezul, jud. Vilcea.
Bogdane§ti, pi'dul e particulara
si supusa regimulta silvic, aflata
pe mosia Bogdanesti, c. Cirsta
nesti, plaiul Horezul, jud. Vilcca.
Bogcläne§ti, jud. Bacau,
pl. Siretul-d. s., din com. Bog
danesti. El se varsa d'a stinga
Siretulut.
Bogdäne§ti, pfriti, ce curge prin
jud. Tutova, pl. Simila, comuna
Bogdanesti.
Bogcläne§ti, veïlcea, cc izvoreste

BOGDÄNETrI-DE-JOS 502 130GHENI
din cat. Bogdanesti, com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahoya,
de sub Canaraua-de-Piatra.
Curge de la N.-E. spre S.-V.
si la Sudul acestul cat. se varsa
in piriul Säratelul, tot in raionul
com. Gornetul-Cuib.
Bogdäne§ti-de-Jos, sat, judetul
Bacau, pl. Siretul-d.-s., in com.
Bogdanesti. Se afiä la o &partare
de i kil, de satul Hertioana
- RazesI. Ad i se gasesc
doua bisericI : una ortodoxa, zidita
la 1840, de Gavriil Osmachi,
si alta catolicd, zidita de locuitorr,
la 1867. CapY de familie
sunt 18 si sufiete 43. Animale
se numara : 14 caI, 13 vite cornute
si 8 porcI.
Bogcläne§ti-de-Sus, sat, judetul
Bacau, pl. Siretul-d.-s., al comuna
Bogdanesti. Se afla la o
dcpartare de r kilom. de Hertioana-Razesh
CapI de familie
sunt 213 si suflete 726. Animale
se numard: 21 cal', 170
vite cornute, 85 porcI si 5 capre.
Bogdäne§tilor (Dealul-). VezI
Dealul Lupuluï, jud. Suceava.
Bogdänita, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, spre N. de Birlad, pe
piriul Bogdanita. Are 262 locultor',
din carI 47 stit1 carte ;
166 contribuabilI ; 165 case. E
socotita in aceasta populatie
acea din Schitul-Bogdanita. Formeaza
comuna Bogdanita cu catunele
: Tunsesti-d.-j., Tunsestid.-s.,
Schitul-Bogdänita, Schitul-
Cartibasi, Coroesti i Gura-Vaer.
Intreaga com. are 999 loc., din
can 88 stiu carte ; 166 contrib.;
165 case. Are 36,75 hect. vil,
din carr 2,25 nelucratoare 5i 26,50
livezi cu prunI. Comercia se face
de catre io locuitorI, din carT 9
RominI si I sträin, In 14 stabilimente
comerciale, din carI o
circiuma. Are o scoala primara
de bäetI. In coprinsul acesteI
comune sunt 2 schiturI si 2 biserie!.
Aicr a fost, inainte de
unirea administrativa a plasilor,
resedinta subprefectureI
Simila.
Contributiunile directe ale locuitorilor
intregeI comune sunt
de 7035 leI, 98 ball'''.
Bogdänita, deal, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Bogdänita.
Bogdänita, mofie nelocuitä, in
jud. Tutova, pl. Simila, com. cu
asemenea numire, proprietatea
statuluT, arendata in ultimul period
cu 605 leI anual.
Bogdänita, M'Are, in jud. Tu.
tova, pe mosia cu asemenea
numire, in marime de 47 hect.,
proprietatea statuluI.
Bogdänita,pirlia,s, ce curge prin
jud. Tutova, pl. Simila, com. Bogdanita,
si se varsa in pir. Bogdana.
Bogdänita, schit, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Bogdanita, spre
N. de satul Bogdanita.
Bogdänita, larind, in partea de
S.-E. a cdt. Gornetul, comuna
Gornetul Cuib, pl. Podgoria, judetul
Prahova, pe care se cultiva
porumb, griti si ovaz. Restul
este acoperit cu padure seculara,
izlaz si putina flnete. Aceastä
proprietate, se zice, a apartinut
in vechime unuI locuitor
cu numele de Bogdan, pe care
a inchinat-o manastirer Cotroceni
si s'a vindut de Stat.
Bogea, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
com. Almajul, nume, sub care
se mal' cunoaste satul Almajul-
Mosneni.
Bogeni, mahala ; face parte din
com. rur. Dejoiul, plasa Cernad.-j.,
jud. \alma. Are o populatia
de 289 locuitorI, 150 barbatI
i 130 femeI. Se aflá in
partea de N. a comuna
Boge§ti, sat, Cu 41 fam., judetul
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Draganul-Bascovel.
Boge§ti, sat, in jud. si pl. Tutova,
spre N.-V. de oras pe apa
Tutova. Are 403 loc., din carI
30 stia carte si 124 case. Formeaza
comuna Bogesti cu catunele:
Tomesti, Perieni si Pogana.
Intreaga com. are 2388 /ocuitorf,
din carI 75 stiù carte ;
503 contribuabili; 621 case. Are
27,50 hectare vil si i hectar
livede de prunl. Comerciul se
face de 27 locuitorI, din carI 19
RominI, 7 EvreI i i strain, in
31 stabilimente comerciale, din
carI 19 circiumI. Are o scoalá
primara de bdetf. Pe aicI trece
soseaua judeteana Birlad-Bacau,
ce are un pod peste apa Tutovel.
In toata com. sunt 4 bisericl.
Contributiunile directe ale locuitorilor
intregeI comune se ridica
la suma de 19217 ler, 77 banI.
Boghea, deal, jud. Iai, in capatul
cäruia, despre S., se afia
satul Cornesti, com. Miroslava,
plasa Stavnicul. (VezI Focsoaia,
podis).
Boghea, lac, in insula Balta, jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
com. Dudesti,
Boghea, pda'urice, pe dcalul Boghea,
com. Miroslava, pl. Stavnicul,
jud.
Boghea, phia, jud. Iasi. (Ved
Teletul, pifia, com. Miroslava,
pl. Stavnicul.)
Bogheni, sat, pe piriul

BOGHETI 503
com. Rosesti, pl. Crasna, jud.
Falcia, pe o suprafata de 723
hect. si cu o populatie de
cu 28 suflete.
Boghe§ti, com. rur., pl. Zeletinul,
jud. Tecucia. E situata pe culmea
dealuluI ce tricepe din Isa'rtesti
$i continua In jud. Tutova. Este
la o distantä de 40 kil, departe
de capitala judetuld. Se compune
din 4 catune : Boghestid.-j.,
Boghesti-d.-s., Bichesti si
Chitcani.
Are o populatie de 361 capr
de familie, cu 1324 suflete, din
call 295 contrib., care locuesc
in 304 case.
In com. se aflà 2 biserici, in
Boghesti-d.-j. i Bichesti, deservite
de I preot Cu 4 cintäretI.
coala dateaza in comund din
anul 1866. Se frecuentatä. de 55
copif, 53 baetI si 2 fete, din numdrul
de 173, 95 bdetI si 78
fete, in virsta de scoald.
Numarul vitelor din comund
se urea la : 480 boI, 220 vacI,
24 caí, 33 epe, 1181 or §i 170
porcI.
In Boghesti se gasesc si 20
stupI ; 2 moil de apa.: una numita
a SulgeruluI si a 2 a a CoroiuluI.
Pe lingà acestea mar are
si i moard de abur si 2 de Vint.
Budgetul com. se urea la cifra
de 3084 la
Locuitorif îT desfac produsele
muncer lor la Tecucin sari
la tirgusorul Podul-Turculur.
Comuna e brazdatà de dealurile
: Bichesti, Boghesti si Chitcani.
E sträbatutä de riul Zeletinul,
care uda comuna in partea
de V., merge paralel cu soseaua
nationala. In riul Zeletin se varsá
piraiele Vlejulur i OluluI, ce
vin din partea de E. a comuna
Comuna este strabatuta de
mal multe drumurI mid naturale,
carI se unesc cu soseauaTecucia-Podul-TurculuI.
La mar-
ginea de N. a com., pe osea,
se aflà o velnita, unde se fabricd
cantitatI marl' de rachia.
Se märgineste la N. cu com.
Podul-Turculul, la S. cu Gohorul,
la E. cu jud. Tutova si la
V. Cu Valea-Zeletinula
Bogheiti-de-Jos, sat, jud. Tecuciti
; face parte din com. cu
acelasI nume. Situat in centrul
com., ceea ce a facut ca sa fie
resedinta com. Are o populatie
de 162 capI de familie, cu
656 suflete, locuind in 160 case.
Aid se afla scoala comund, care
se frecuenta de 55 copiI, 53
bletï §i 2 fete.
Biserica din acest sat, cu hramul
Sfintir-VoevozI, este ra'cuta
de locuitorI, in anul 185o, in
locul altd biseria care era facut,1
pe la 1774, dupä cum se
vede din o inscriptie, ce se gaseste
in Penticostaria.
Locuitorif sunt razesI vechI.
Satul se numea inainte Bulzesti.
Dintr'un uric de pe vremea
luI Stefan cel Mare, unce ce se afla
in pastrarea locuitorilor din
sat, aflam ca un oare-care Maxim
Staroste a vindut o parte din
Bulzesti luI Christea i descendentilor
luT.
Dintr'un decret al luI Vasile
Lupu, voevod, ni se arata chi
Christea i rudele sale ail cumpärat
bucatI de pamint din satul
Bulzesti :
Cu mila luf Dumnezeti
fan Voevod, Domnul pamintului
MoldoveI. tiut sa fie prin aceastä
foae a noastra intru auzirea
tutulor, pentru ca a venit
inaintea noastra, si la a/ nostri
boerI, sluga noasträ Maxim Starostele
i cu fratele lur Stan si
nepotul a luT, Sarea i nepotul
Dräghiciu, i nepoata Maria, si
Mafta, si Stan, si Anusca, si
stranepot a lor Cosma, i sora
luI, Dodia, i Wu- lor, Lazar, si
rl-DE-JOS
sora lui, Floarea, i Gherghina,
fiica el, Cristina, si ginerele
fratele luI, Negul, i vat- ton,
Ilie Vasile, si fi-ate a Ion Trifan,
si sora lor Neasca si varul
Fanta, fiul Stand, si fiu a lui
Toadir, fiu a lur Bora si aceste
surorI flied' Necsei Trojan, si
Luca, si fi-ate a ion Vanco, si
nepotul Danciul si sora a luI,
Anusca, i strdnepotul el, Radul,
si frate Oaniche, si Stancu,
si soil., Sara, si Cerne, si stra
nepoata ion Parasca, si sora ion,
Catinca Draghiciu, nepot a lor,
frate si surorI a lur Stan Bora,
nepotul Nicu dupa dinsil, de
a lor buna voe, de nimenea si
s'au vindut cu intrebarea tu
tutor, Ion drept Uric,
In vedenia, si inaintea DoamneI
noastre Stefan Voevod, o bucata
de pamint din Bulzesti din
hotarul de sus si jumatate din
fintina din jos, si a vindut slu
noastre Christea si strane
pot a lui Petru si stränepoata
Stana Cu 120 zloti tataresti slu
jele noastre Christea si Petru si
Stana aú plätit totI si au implinit
de sus stitea aratata, 120
zlotI tataresti in minele
noastre mare starostele.. . toate
numirile de la inceput, si de a
Ion buna voe s'au plinit plata
deplin, dindu le si de la noI in
tarirea slugilor noastre Christca
si stranepot lui Petru si ne
poata Ion, Stana, pentru o bu
cata pämint din Bulze, ti din hotarul
din sus si jumatate din
fintina de jos si le-am dat si de
la no! Uric a Domnief Noastre
tefan Voevod, atit pentru din
if eft si pentru fiul lor si nepotilor
si stranepotilor, adunat/
fiind toti credincio,ll boerii nostri,
credincios Pand, boer
credincios boer Andronaki,
credincios boer Negrila,
credincios boer Costin, credin
cios boer Condrea, infiintatorul

BOGHWCI-DE-ST.JS 504 BOGHICEA
satuluT Condrea, Nemes, credincios
boer Petic5., credincios boer
Toadir Novogoroski, credincios
boer Toadir Portar, crediticios
boer Sulgheroschi , credincios
boer SpAtar, , credincios boer
Sterga StolniculuI, credincios
boer Dorni Comis, credincios
boer Trotusanu i totI boeril
marT i miel ce s'a scris mal
sus, ca sa le fie vesnic Uric a
Domnier Noastre Stefan Voevod,
intr aceasta fac intArita si
spre credinta am spinzurat
pecetea noastrA.
Am scris ea M . . .
In 7030 (1522) lulie 4.
Dintr'un alt hrisov al luI Vasile
Lupu :
NoI Vasile Voevod, cu mila
luí Dumnezeti Domn trireI Moldove,
lata aa venit inaintea
noastrA i inaintea boerilor nostri
acest om anume Cristea din
aratind inaintea noastrA
niste zapise de pamint vechi,
de la Dumbrava, ce aü fost
Vornic mare si de la Ursu, ce
a fost iarasI Vornic mare si de
la Florea, din tirgul Birlad si de
la Miltiade Zaina, din Pescarle
si de la MacoveI, din Placintel
si de la Vlasie, din Bulzesti si
de la multl oamenI buni,
intru care seria si arat cum ca
acest Cristea a cumpdrat inaintea
noastrA 4 pAnfinturr la frunte
din piria si pâtd. in sat, cu
pdcluei i piriul tot venit din hotarul
satuluI Bulzesti, ce este la
tinutul TecuciuluI, de la Maria
SpAtarulut drept o vaca cu vitel
si 2 galben/ banI unguresti,
lar a mal cumparat socrusaa
Rafeia partea luI Obozoc,
cum se va alege din sat din
Bulzesti drept 400 de talen l banT
gata, si lar a mal cumpArat impreuna
cu Rafeia de la Nestor,
feciorul lur Bale, partea
luí ce se va alege din satul
Scrofeni, din a patra parte drept
90 de galbenI banI, i noI incredintindu-ne
de la Cristea, i-am
dat acestr banI pe aceste mosiI
; de la noI inca i-am dat
Uric si intAritura, ca altul sa. nu
se amestece.
Domnul ají zis de s'ají scris de Cristea,
In Ia01 la anul 7146 (1638)
(L. P.)
Boghe§ti-de-Sus, sat, jud. Tecuela;
face parte din com. cu
acest nume. Situat pe Dealul-
Boghestilor, despartit de Boghesti-d.-j.
pi-in o ripA, se afla
la i kil, departe de resedinta
comuna Are o populatiune de
39 capI de familie, cu 169 suflete,
locuind in 38 case.
CopiI in virstA de scoala sunt:
18, din carr 9 bdetr si 9 fete.
Boghia, sat, face parte din comuna
rurala Fauresti, plasa 01tetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 267 locuitorI, r45
bärbaíi 122 femeI. Scolarr sunt
33 copa', 15 baetI si 18 fete.
Aci e o biserica de lemn, construitA
cu cheltuiala locuitorilor.
Boghian, arca', in comuna Preotesti,
jud. Suceava, acoperit cu
padure de fag si pasunI.
Boghianul, p2ruz, izvoreste din
valea satuluI CorAclesti, judetul
Botosani, comuna Brehuesti,
uda. satele BAluseni i Banesti,
din comuna Fintinelele, plasa
Siretul i formeaza iazul VAduletul,
comuna Fintinelele.
Boghicea, com. rur., In jud. Roman,
plasa Siretul-d.-s., in marginea
de N.-E. a judetuluI si
spre N.-E. de orasul Roman.
E la o depArtare de ro kil, de
oras si la 5 kil. de resedinta
Formeazd comuna Boghicea
cu catunele : Causcni, Ghi-
deon, Mistra (Rogoaza), Slobo.
zia (Petresti) i Vadul-Vejer (Vadul-de-Arama),
cu resedinta cc-muna
in satul Boghicea. An
589 capi de famiiie, 622 contribuabilI,
2944 locuitorI,
carl 75 stiti carte ; 611 case.
Populatiunea se compune In cm
mal mare parte din RominT
TiganT ; afará de acestia
sunt 62 familiI, 153 locuitorl
UngurY i 13 familiI EvreI. Sunt
1605 vite marl cornute. Are o
bisel-lcá ortodoxa, de zid, i 2
catolice, de valatucl. Are o scoala
primara mixta, care, in cursul
anuluI scolar 1886 87, a fost
frecuentata de 40 elevI, 38 baetI
si 2 fete, din 45 inscrisI, 43
bletl si 2 fete. Venitul anual al
acesteI comune este de 5873
leí si cheltuelile de 5502 la Teritoriul
comuner este foarte accidentat
si e acoperit in cea
mal mare parte cu padurl. Este
legatä cu orasul Roman prin
sosea.
Boghicea, sat, jud. Roman, in
plasa Siretul-d.-s., com. Boghicea,
pe ambele malurI ale Brinluí
-VelniteI, afluent al piriuluI
Albuia, la N.-E. de orasul Ro.
man si la o depArtare de 16
kil, de el si 5 kil, de resedinta
plIser. Este resedinta com. Boghicea.
Are 964 capI de familie,
246 contribuabill, 783 locu-
Roe, din carI 42 stia carte;
locuesc in 172 case.
Populatia este romina, afara
de 62 fama', 133 locuitorl, Ungua";
in aceastä cifrA sunt cuprinsI
i Ungurif din satul Slobozia
i 5 familiI Dad. Sunt
in acest sat 902 vite marI cornute.
Are o bisericA ortodoxl
de zid si r catolica de valdtucr.
Tine de parohia catolicd Oteleni.
Are o scoala primará mixtd,
care in cursul anulul 1886-87

BOGHICESCUL
a fost frecuentatä de 40 elevI,
38 bletT si 2 fete, din 45 inscriT,
43 bgetT si 2 fete. Este legat
cu orasul Roman prin osea.
Boghicescul, sat, in jud. Mehedinti,
plasa Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. Glogova. LocuitoriT din
acest sat se ocupl in special
cu fabricarea oalelor de pämint.
BoghiI
jud.
plasa Trotupl, pe teritoriul
comuneT Tirgul - Trotusul,
care obireste din muntele Podeiul
si se varsA d'a dreapta
TrotusuluT, dupA ce a trecut
prin satul ce poarta acelasT
nume,
Boghileni, j u d. D o rohoiti , (V.
Pomirla, padure, com. Pomlrla,
plasa Prutul d.-s.)
BoghineI (Dealul-), deal, ce se
prelunge,te In partea de N.-V.
a comuneT Minjesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiu.
Boghiul, deal, ramificare a DealuluT-Mare,
comuna BrAesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi.
Boghiul, deal, in com.Mastaclul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu.
Boghiul, deal, jud. Olt; formeazá
malul sting al DorofeiuluT, la
S., pe teritoriul com. erlDlnestid.-j.,
pl. erlpAnesti. Are directiunea
N.-S., o lungime de 4 5
kil. si o inaltime de 10-16
metri.
Boghiul, pirliaf, in comuna Mastacaul
, plasa Bistrita, judetul
Neamtu; izvoreste din dealul cu
a sa numire, si se varsA in pirlul
MastAcAnoasa.
togna-Mare. (V. Bocna-Mare,
jud. Bac5.u).
65218. Mareta Diclionar aforra*.
606
Bogna-Micä. (V. Bocna MicA,
jud. BacAu).
BogolinuluI .piriu, a
fluent al BistriteT, In comuna
Bro5teni,jud.Suceava ; fonnbazd
cascada Moara-Dracului.
Bogoslovul, deal, ling5, satul Ca
lul, in com. Calul Tapa, plasa
Piatra-Muntele , jud. Neamtu ;
se aflA in prelungirea dealuluT
Horodi5tea.
Bogoslovul, parte din mofia
Bogdanefli, din jurul localitateT
cu acest nume, jud. Suceava.
Bogoslovul,piriiaf,jud.Neamtu,
ce izvoreste din dealul cu a sa
numire, curge paralel cu pirlia
sul numit Dundrea, s't se varsA
pe stinga plrlulur Calul, aproape
de satul Calul.
Bogoslovul, urmele unid schit,
inceput de Archimandritul Neonel,
pe la 1835, aflgoare
partea nordica a satuluf Bogddnesti,
jud. Suceava.
Bogza, com. rur., in pl. Marginea
d.-s., jud. R.-Sarat, pe riul
Slimnicul.
Este asezatä in partea de
mijloc a judetultn, la 19 kil.
spre N.-E. de ora,u1 R.-Sarat
si in partea rAsäriteanà a plaseT,
la 8 kil. spre rAsarit de P151nesti,
resedinta plAseT. Comune
invecinate sunt: Sihlea la 6 kil.,
Voetinul la 8 kil., Dragosloveni
la Ii kil., Timboesti la 14 kil.
Se mdrgineste la N. cu com.
Slobozia-Ciorlsti, la rAsarit cu
com. Märtinesti, la miazA zi cu
com. BAIAesti i Voetinul, la V.
cu Sihlea si PlAine5ti.
Este o comunl de cimp ; nu
are dealuri in interiorul comun ei,
numal vre o doug-treT movile la
apus.
BOGZA
Riul Slimnicul, o udA de la N.-
V. la S.-E. in partea de miazä
noapte si de mijloc. Sunt 92
puturT.
CAtunele, can compun aceastd
comunA, sunt: Caeata la opus
Retezati la rasArit.
Suprafata comuneT este dc
5523 hect., din carT 193 hect.
vatra comuneT, 1078 hect, ale
locuitorilor si 4252 hect, ale
particularilor.
Populatia este de 396 familiT,
cu 1791 suflete : 893 bArbati
898 femeT ; 743 casAtoritT, 953
necásAtoritT , 96 vdduvI ; 228
tiu carte; top' sunt RominT
ortodoxi.
Sunt 2 bisericT in comunA
una in cAtunul Bogza, cu hramul
Sf. Nicolae, zidità la 1854
de locuiton, servitA de i preot
si 2 cInt5retT ; a doua in c5.
tunuil Cdeata, cu hratnul Sf.
Gheorghe, zidit5 la 1838 de
Teodor Gorjan, are i preot
I ciritAreV; anabele sunt ingri
jite de comuna i locuitorT.
Sunt dota scolY mixte: una
In cAt. Bogza, fondatI in 1868
de locuitorT ; alta in cAt. CA
eata, fondat5. de stat în 1892;
are 2 invätAtorr §i e frecuentatA
de 92 elevT.
Calitatea pAmintulut este buril,
fiind compus din argil ameste
cat cu pAtnint negru. Comuna
are 4094 hect. pAmint arabil,
966 hect. imas, 287 hect. pa
durT si 76 hect. finete.
LocuitoriT au 115 plugurT
moarl cu aburT.
In comunl sunt 8813 capete
de vite, din carT : 862 bol, 602
yací, 124 cal', 250 epe, II a
sinT, 6700 oT, 4 capre si 260
rimAtorT. Sunt 5 cojocarT, 2 ciz
marT i I caretas.
Transportul se face prin gara
Sihlea, la 7 kil. spre E. Sunt
to comercianti, din cae 6 circiumarT.
64

BOGZA 506 BOHOTINUL
Caile de comunicatie sunt cA
ile vecinale : spre Plainesti ; spre
Sihlea, gara Sihlea ; spre Martinesti-CiorOsti
; spre Balani-MAerina
; spre Voetin-Rimnicul-S6.rat;
spre Obilesti.
Comuna are 530 contribuabilT.
Veniturile sunt de 6382 lei,
99 banT, i cheltuelile de 6304
leT, 61 bata.
Bogza, sat, jud. R.-SArat, plasa
Marginea, cAtunul de resedintA
al comunei Bogza, asezat In mijlocul
comuneT, pe malul sting
al riuluT Sllinnicul. Are III hect.
si o populatie de 190 familiT,
cu 940 suflete, 256 contribua-
; 147 sur' carte. Are o biseria
si o scoald.
Bogza, loc, pl. Siretul-d.-s., jud.
Bacda, pe teritoriul comuneT Odobesti.
Bogza, ripd, In pAdurea mosieT
SpdtAresti, jud. Suceava.
Bogza i Hirlia, pd'dure, plasa
Marginea-d.-j., judetul R.-SArat.
(V. Tu fele-liff-TIrgA).
Bogzani, cdtun. (VetT IonAsani,
sat, com. Virful-Clinpului, plasa
Berhometele, jud. Dorohoiti).
Bogzä§ti, loc izolat, comuna Uscati,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu.
Bogzeni, cdtun, cm. Chiojduldin
Bisca, jud. Buzdu, Cu 240
locuitorT si 65 case.
Bogze§ti, com. rur., pl, Siretuld.-j.,
jud. Roman, spre V. de
orasul Rotnan, situatA la marginea
judetuluT , la o depArtare
de 12 kil. de orasul Roman
si la i i kil, de resedinta
piase'. Este asezatd pe coasta
de E. a dealurilor ce despart
jud. Roman de jud. Neamtu-
Formeaz1 comuna Bogzesti Cu
cAtunele: ButnAresti, Cucosi (Uncesti),.
Ghinitesti, Giulesti-din-
Deal, si Uncesti,
cu resedinta com. in satul
ButnAresti. Are 405 capT
de familie, cu 1421 suflete, 220
contribuabilT. tiü carte 113 persoane.
Sunt 345 case. Populatiunea
este compusä. din RominT
si 7 fam. EvreT. Sunt 993
vite marT cornute. Are 2 biseriel
: una de zid si una de vAlAtucT.
Are o scoalA primara'
mixtd in satul Butnairesti. Venitul
comuneT este de 2600 leT
cheltuelile de 2548 leT.
Bogze§ti, sat, jud. Roman, in pl.
Siretul-d.-j., com. Bogzesti, spre
V. de orasul Roman si la o depIrtare
de 12 kil. de el si de
kil. de resedinta plOseT. Este
asezat la poalele dealurilor de
V. a judetuluT. Are 79 capT de
familie ; 54 contrib., din 297 locuitorl,
din carT 43 stia carte.
Sunt 71 case. Populatiunea este
romind, afarA de I fam. de EvreT.
Sunt 158 vite marT cornute. Are
o bisericA de valAtucT.
Bogzif (Piatra-), munte stincos,
in com. MIAjetul, catunele Topilele
si Dupd-Piatra, jud. BuzAti,
In care sunt 3 excavatiuni insemnate,
unde, dupl traditie, ar fi locuit
TAtariT, can' le-ar fi si sApat.
BogziI(Platra-), frumospiscstincos,
in com. Chiojdul-din-Bisca,
Bogzeni, jud. Buzan.
Bogzoi, sub-divizie a cät. Nemertea,
din Gura-Teghir, judetul
BuzAti.
Bogzoi, culme, a colinef }Ideanetul,
din com. Sibiciul-d.-s.,
jud. BuzAu, futre cAtunele BAscuretul
si Dr'ágonoi.
Bohari, sat CU 423 suflete, jud.
Arges, plasa Arges ; face parte
din com. rur. MAlureni-Bdcliceni.
Are o bisericA cu hramul Adormirea,
deservitO de un preot,
un clnaret si un paracliser.
Bohoghina, cdtun. (VezT IonAsan',
sat, coin. Virful-CimpuluT,
plasa Berhometele, judetul Dorohoiti).
Bohoghina, pddure, proprietatca
statuluT, in partea de N. a comunel
Bucecea, pl. Siretul, judetul
Botosani ; are o intindere
de 81 hect.
Bohorelul, cdtun, jud. Mehedinti,
In pl. Vällor ; tine de com. rur.
Dragotesti.
Bohotinul, conz. rur., in partea
de N.-V. a plOser Podoleni, judetul
FAlciü, formatd numaT din
satul Bohotinul, situat la poalele
dealurilor : Pletrisul, Chiriload,
Robul i Girnetul, can formeazA
un semi-cerc In jurul satuluT, avind
deschiderea care partea
de Nord-Est.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este cam de 1430 hect. Populatia
e de 283 familit, sati 105i
suflete, din carT 220 contribuabilT.
In com. sunt 14 familiT izraelite
si 4 catolice.
Despre numirea satuluT sunt
doul versiunT : intlia el SI-a luat
numele de la plriul Bohotinul, ce
trece prin comuna; si a doua
cl i s'ar fi dat acest nume
dupl numele unta' vechia proprietar,
numit Bohotineanul.
Acum 50 anT in urrod, aicT a existat
tirgusorul Boho tinul-Mare ;
In urtud tirgusorul s'a strAmutat
la ROducAneni, unde existA
astAzT.
In sat se aflA o coalrt infiintatä
fa 1879, frecuentatA' de
41 elevI ; o bisericA deservitA

BOHOTTNUL 607 BOTANA
de I preot si 2 dascAlT, fácutA
la 1852.
In curtea bisericeT se afiä o
zidire mdreatd, dar neisprävitä.,
pe care locuitoriT o numesc mAnástire
; ea dateazA de vr'o 70
de anT si este pe cale de ruinA.
Sunt 2 fabrice : o povarnA
pentru fabricarea spirtulul de
cereale, si alta de fabricat licorurT,
infiintatA la 1885.
Mosia Bohotinul forma din vechime,
un trup cu mosiile : Isaiea,
Gura-Bohotinului, RAducdneni,
Bazga, Cozia si Sdlägeni,
sub numirea de Bohotinul-Mare
fostA proprietate a Hatmanulur
RAducanul-Rosetti. AstazI se allá
divizatd 'filtre maT multT proprietarT,
parte din familia Rosetti.
Vite sunt : 431 vite marT cornute,
103 cal, 1433 oT, 289 porcT.
Bohotinul, sat. (Vez! Bohotinul
comunä., jud. FAlciu).
Bohotinul, deal, se prelungeste
intre comunele Mosna - RAduclneni
i Bohotinul, pl. Podoleni,
jud. Fatal, fácind hotar intre
ele. Este o ramificare a dealuluT
CetAtuia.
Bohotinul. iaz, format din piriul
cu asemenea numire, pe teritoriul
comuna Bohotinul, jud.
bogat in peste si racT.
Bohotinul, piria. (VezT Fundul-
BohotinuluT pifia, com. Bazga,
plasa Podoleni, jud. Fdlciu).
Bohotinul, platoz7, jud. Fdlcia ;
se intinde spre Sud pe dealul
Bohotinul, 'Ana la locul numit
Arboras. Pe acest platoil se afil
cea maT mare parte din pdminturile
de cultura ale vechilor
clAcasT din satul si com. Mona,
plasa Podoleni.
Boia, cdtun, apartinlnd comuneT
Pirtul-Boia, din plasa Gilortul,
jud. Gorj, situat pe dealul Boia
si pe partea dreaptA a riuluT Gilortul.
Are o suprafatA cam de 800
hect., din care 206 hect. arabile,
5 hect. vie, 8 hect. prunT,
restul finete, pAdure, tufáris, izlaz,
etc.
Are o populatie de 104 famili!,
Cu 360 suflete, din casi
70 contribuabi/T, toti Romini,
ocupindu-se cu agricultura.
LocuitoriT posea is plugurl,
22 care cu bol, 14 stupT, 209
vite marT cornute, 307 olí, 74
capre, 150 rimAtorT si 15 cal.
Aci se gdsesc 4 fintim cu
cumpAnä. si 5 izvoare acoperite.
Comunicatia in acest cAtun
se face printr'o osea vecinalA,
care il leagA cu cdtunul de resedintd
i printr'un drum de
care, care fi leagA cu comuna
Ticleni, spre V.
Este o bisericd, construitä la
1803 de locuitorT i deservitä.
de I preot si 2 cintIreti.
Boia, deal, apartine comunel Piriul-Boia,
jud. Gorj ; este o bifurcatie
a dealuluT Socul ; se terminA
la S. in valea GilortuluT.
Boia, lac, pe mosia Rddeni, comuna
RAdeni, plasa Cosula, judetul
Botosani, in partea de N.
a comunel, bogat in peste.
Boia, pîrîü, format de Boia-Mare
Boia-MicA, jud. Arges, plasa
Lovistea ; se varsA in Olt.
Boia, pise, situat pe teritoriul
comund Coteanca, plasa Siuld.-s.,
jud. Olt, in partea de S.-
V., pe malul OltuluT. Loc strategic
i punct de observatiune.
Se zice cà inteun rAzboiu rusoturc,
Turcir se asezaserl pe aceastA
inAltime, iar Cazad' se
intAriserá pe piscul numit de
atuncT Cazaci, mal la nord. BA
talla s'a dat apoT pe %ralea Birjovului,
la deal, si a fost atit
de cruntA, in cit s'ar fi infectat
valea de lesurile lor. (Vez! Puturoasa
i Cazaci).
Boia, stined, com. Otesani, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, in apro
pierea cdrela se &ese ape sul
furoase.
Boia, vale, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Melinesti.
Boian. (VezT Sbieresti d.-s., jud.
Neamtu).
Boian, deal, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. opotul, care
impreunl cu dealul Buciumul
formeaza Valea-Mare sau opotul,
prin care curge piriul pe
riodic opotul.
Boian, pichet de frontierd, No.
12, jud. Gorj. Se allá situat pe
clina S.-E. a muntelui Boian.
Poteca, ce se privegheaza din
acest pichet, trece pe la Coasta
luT-Rusu i apoT scoboarl in Va
lea-Gilortului, cursul cAruia urmeazA
pAnA la Novaci. Patrularea
futre Boian si pichetul a
ldturat, Mindrul, se face pe poteca
ce trece pe dealurile: Gdurile,
Piatra-Tliatd, Valea Gruiu
luT, a PiclesuluT si in fine pe
coasta esticA a munteluT Min
drul, pInl la muntele TártA
rAul, unde se allá pichetul
drul. Aceastá potecl poate fi
strdbltutA si de animale indr
cate cu samar.
Intretinerea se face cu greu
tate, lar comunicatia se intre
rupe iarna din causa zApezeT.
B oiana, padure, pe mosia Dul
ceni, din pl. TirguluT, jud. Te
leorman. Are 5 hect. si e si
tuatà d'asupra cAt. Dulceni.

BOTAN k 508 BOISOARA
Boiana, vale; incepe de la hotarul
mosier Brosteanca, spre comuna
Pirlita, jud. Teleorman,
trece pe 11110 catunul Dulceni
din com. Belitori si pe linga
proprietatile locuitorilor si se
pierde in Valea-Urluiulur, aproape
de satul Bogdana.
Boiana, valcea, Intre mosiile La
ceni i Calinesti sau Setrarul,
din pl. Tirgului, jud. Teleorman.
Boianul, p/atog ridicat i Intins
intre Iminog la V. si Vedea la
E., jud. Olt. De la Bdrcanesti
si Alimanesti, pand la Valenr,
distanta lui e de peste 20 kil.;
lar de la N. spre S., de la
Greci, com. Barcanesti, pana
la Seaca-Belciugata, de peste
25 kil.
Aceasta.cimpie, ata de intinsa,
e prea putin productivd, din cauza
pAmintulur sdu argilos, care
la secetd se usucd si crapl, pirlind
orT ce vegetatiune ; lar la
ploaie sine apa, formeaza lacun,
distrugind ast-fel recoltele. Izvoarele
de apà se gasesc la
marT adincimi. Stirpiciunea acestui
pamint a dat nastere
versurilor ce se aud pe la vecinT
:
Vaita-se prepelita,
Pe cimpul Boianului,
De dorul
Turme numeroase de oT
alte vite gasesc ad i un loe intins
i cu pdsuni abundente.
Cam in mijlocul acester cimpii
se vdd incA urme de zidirr
vechi, despre can, britriniT spun
ca se afta in locul unde In vechime
as fi fost un sat, anume
Musat. Altir spun cä s'ar fi numit
Virtopul. Si ca locuitorii au
fost jefuiti i taiatI de TurcT. CitT
au mar putut scdpa, s'au refugiat
in com. Alimanesti.
Boianul, vdlcea, situatd pe ten-
toriul comuna Comani, plasa
Siul-d.-j., jud. Olt. Se numeste
ast-fel, pentru cA izvoreste din
cimpia cu acest nume.
Boicul, mic alluent al pir. Suha-
Mare, com. Malini, judetul Suceava.
Boielazul, cimpie, com. rur. Ciresul,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Boielazul, ogez,v, coii. rur.
plaiul Cerna, judetul Mehedinti.
Boienisa, deal, com. rur. Prunisori,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
La poalele acestuT deal se
afla comuna rur. Fintina Domneasca.
Boieni§ca, deal cuya, com. rur.
Izvorul Anistilor, plasa Ocoluld.-j.,
jud. Mehedinti.
Boier-Ghitä, fi/lana, pl. Ocolul,
com. Mischi, jud. Dolj.
Boil-Negri, lac, jud. 13raila, in
marginea de V. a satuliff Sur
dila-Greci, ce comunicd In partea
de N. cu viroaga Faurei.
Boii-Negri, jud.
la 3 2 kil. spre S. de satul Bordeiul-Verde
si dé Liscoteanca
EforieT, pe hotarul dintre mosia
Bordeiul-Verde.
Boilor (Iazul-), taz., In jurul Falticenilor,
jud. Suceava, pomenit
in hrisovul satulur Padureni.
Boilor (Movila-), inoviM, plasa
BAilesti, coin. Afumati, jud. Dolj.
Boilor (Podisul-), podi1, jud.
Bacau, pl. Tazldul-d.-s., com.
Scorteni , pe teritoriul satulur
Grigoreni.
Boinita, pfrig; izvoreste din dealul
Hirsova, com. Hirsova, pl.
Racova, jud. Vasluiu. Ud'd par.
tea de Nord a comunei Poenesti
si se varsd in piriul Racoya.
Boireasca, batid, pe sesul comuner
Cdlinesti, plasa Siretul,
jud. Botosani.
Boireasca, batid, pe mosia Brehuesti,
com. Brehuesti, pl. Siretul,
jud. Botosani. Este formatd
din izvoare.
Boisoara, com. rur., aproape de
muntele Zänoga, jud. Arges,
plasa Lovistea, la 31 kil, de resedinta
sub-prefectura, comuna
rurala Sula, si la 79 kil. de Pitesti.
Se compune din 3 alune:
Boisoara (338 loc.), Bumbuesti
(55710c.) si Gdujani (546 loe.),
avind peste tot 403 familir ,
cu 1621 loc., din carr 22 Tigani.
In comund sunt trer biseriel,
cite una de fie-care cdtun ;
o scoald primará rurala ; 3 cfr.
ciume. Budgetul comuna pe
anul financiar 1882-83 a fost
de 14.40 lei, 82 banT, la veniturr
si de 1420 lei, 82 inri! la
cheltuelr.
Dup'd o publicatie oficiall
(1887) aceastá comuna numArd
289 contribuabili si are un budget
de 3729 ler la veniturr si
de 3474 ler la cheltuelT.
Numärul vitelor era in 1887
de 971 capete vite man, (740
bol i vaci, 23 1 cal) si 3225
vite márunte (2747 oT, 305 ca
pre si 173 rinaton).
Boisoara, sat, cu 538 loc., jud.
Arges, pl. Lovistea; face parte
din comuna rurald cu acelasT
nume. Aicr este resedinta primdrier.
In acest sat este o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae,
avind doi preotr si un cintdret.

BOI.50AR A-GXUJANI 509 BOITA
Boi§oara-GäujanI, COM. l'UY ,
jud. Arget, (V. Boitoara).
Boi§tea, sat, in com. Petricani,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neatntu. Este atezat pe coasta
despre S.-V. a dealulur cu a
ceiatr nu mire, filtre satele: Ocea,
Topolita ti Tolicea la Sud (situate
fiind In vale, sub coastele
dealulut); Petricani-d.-s. ti TIrgul-
Nou spre E.; Sacalutetti la V.,
Fabrica ti Blebea, de care se
desparte prin culmea dealulur
numit Padurea-Grati, la nord.
Citt-va anr in urma. pana la
1878, acest sat, impreuna cu
satele : Blebea, Fabrica, Grati,
Manetti, Plopi ti Schitul, au
format com. Boittea.
Populatiunea sa se urca la 18o
familir, care se ocupa cu agricultura
ti cretterea vitelor. In
sat se afla o biserica, cu un
preot ti del eclesiarcr ; o tcoala.
cu o populatiune de 52 elevt.
Comunicatiunea cu satele megiete
se face prin un drum comunal,
care vine de la Tirgul-
Nou ti clä in toseaua ce vine
de la Otiobeni, prin satele Grumazetti,
Ocea, Gumuletti ; precum
ti prin un drum natural
ce se cobeara prin Plopi la satul
Ocea, com. Humuletti.
Boi§tea, deal, spre E. de satul
Comarna-d.-j., com. Poeni, pl.
Codrul, jud. Iati.
Boi§tea, deal, jud. Neamtu, in
prelungirea dealulur Padurea-
Gratilor, coprins intre plriul
Neamtu, la Nord, ti piriul Topolita,
catre Sud. In parte serva
de loc de aratura.
Boi§tea, trup, (mahala) din com.
urb. Tirgul-Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neairlu.
Boi§tea, mofie, jud. Bacau, pl.
Trotutul, din com. Javreni Cu
parti ti razeseasca, in care motie
are parte ti casa fripesatulut
Logotat Raducanul Roset :
razett sunt Simion nbrauteanul
Cu fratir sar, dascalul Dimitrie
din Cdiut, Maria Macovioasa,
Christian, Movilian, etc. ti alti
razeT i partasT ln ea. Are sat,
cu o biserica, I preot, 2 dascal',
6 nevolnicr, 1 vadand, 3
slujbatr volnier, 1 vataf, 1 Evreu ;
pe 11110 motiile Helteiul, Borzetti
si altele, cu un numar de
75 locuitort . (T. Codrescu, Buciumul
Romln , pag. 333).
Boi§tea, mofie, Cu sat, in com.
Petricani, pl. de Sus Mijlocul,
jud. Neamtu, situata pe linga
mosiile Petricani, Blebea ti Grati.
A apartinut manastiret Agapia,
fiind inchinata Mitropolier
de fati, starea II-a.
Boi§tea,padure, situata In partea
despre N.-E. a dealulur cu a
sa numire, com. Petricani, plasa
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Boi§tea-Boiereasa, sat, jud.
Bacau, pl. Trotutul, al comunet
Javreni, situat la tes, mar jos
de cele 1-alte Boite, pe matul
sting al Trotutulut. Are o biserica
ortodoxa', Cu I preot ti 2
clntarett, cladita de locuitorr, pe
la I830. Circiuma este 1. Se
numara 48 capr de familie ti
167 suflete. Se gäsesc: 9 car,
151 vite cornute, 21 porcT §i 7
capre.
Boi§tea-Boiereasckpadure, in
jud. Bacau, pl. Trotutul, in co
muna Javreni, proprietatea d lut
Radu Rosetti. Este foioasa, de
fag ti stejar ; are o intindere de
143 hect. ti este supusa regimulur
silvic.
Boi§tea-Galin, sat, jud. Bacdu,
pl. Trotutul, al com. Javreni,
situat pe , esul Trotu utut, d'a
stinga rIutur ti la limita spre
jud. Putna. Capr de familie sunt
16, suflete 49. Animale se nu
mara: 8 cal, 14 vite cornute §i 2
capre.
Boi§tea-Galin, padure, judetul
Bacau, pl. Trotutul, in comuna
Javreni. Este foioasa, de fag ti
stejar. Are o intindere de 195
hect. ti este supusa regimulur
silvic.
Boi§tea-Räze§i, sat, jud. Bacan,
pl. Trotutul, al com. jävreni,
situat in stinga Trotu ulur, mar
sus de cele-l'alte Boi te. Capr
de familie sunt 30, suflete 95.
Animale sunt : 12 cal', 62 vite
cornute, 3 porcr O cite-va capre.
Poi§tea-Raze§i, paa'ure, judetul
Bacau, pl. Trotutul, in comuna
Javreni, proprietatea raze ilor
din comuna. Este foioasa, de fag
ti stejar. Are o intindere de 70
hect. ti este supusa regimulut
silvic.
Boita (inainte Boi§tea), sat, ju
detul Baca', plasa Bistrita d. s.,
al com. rur. Valea lur Ion, pe
piriul cu acela T nume. Aci sunt
io t'aman, cu 81 suflete. Se ga.
sesc In sat: 3 cal', 26 vite cor
nute ti IO 01. Departarea de la
retedinta comuncr este de 3 kil.
Boita, deal ripos, jud. Bacau, pl.
Bistrita d.-s., comuna Blage ti,
situat pe malul drept al Bis
triter.
Boita, piria, jud. Bacau, plata
Bistrita d.-s., care ese din dea
lurile ce despart Tazlaul Mare
de Bistrita ti se scurge intea
ceasta din urna pe malul sau
drept, dupa ce a curs parte pe
teritoriul comunet Valea lur Ion,

BOJA 510 BOLATÀUL
unde udä. satul Boita, i apoI
pe teritoriul comuneI BlAgesti.
Boja, sat ; face parte din com.
rur. Roul, jud. Ilfov. Se aflg.
la E. de Ro51.1, pe malul drept
al riulut Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatg. de
35 hect:, proprietatea lo cu itorilor,
carI cultivä. 30 hectare si 4 le
rezervä pentru izlaz.
Populatia luI e de 49 locuitorI.
Sunt 38 vite marI.
Comerciul se face de t cit.ciumar.
Bojdani, sat ; face parte din comuna
rurala Lipia Bojdani, judetul
Ilfov. Este situat la S.
de com. Gruiul, pe malul drept
al riuluI Ialomita. Locul coprins
intre partea de N. a satuluI
riul Ialomita este baltos, din
cauzA cä este mult aplecat spre
riu. La S. este padurea Balta-
NeagrA.
Are o bisericä cu hramul Sf.
VoevozI, deservitá de i preot
si i cintaret ; i moarä cu abun.
Populatia lut e de 495 sufl.
Suprafata totalà a satuluI e
de 1360 hect., din carI 1095
hect. apartin statulut si 265 locuitorilor.
Sta.tul cultivg prin arendasir
saI 620 hect.; 4 rdmin
sterpe, 52 izlaz si 419 pAdure.
Locuitorif cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 5 circiumarr.
Numárul vitelor man e de
206 5i al celor miel de 88.
Bojdoc, moviM, jud. Bráila, la
2'12 kil. spre S. de satul Jugureanul.
Bojeni, a'eal cu piiiure, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Bistrita.
Bojeni, Iezerul-Dobricea, padure
particulare, supuse regimu-
luI silvic ; apartIn comunet Sine5ti,
plasa Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Bojica. (V. FIirläul, com. urb. si
Pircovaci, sat, com. Deleni, pl.
Co5u1a, jud. Botosani).
Bojila, sat, com. Pope5ti, plasa
Cirligätura, jud. Iai, asezat pe
un pisc al DealuluI-Mare, inconjurat
de padurI, pe o intindere
de 417 hect., din carI 24 sunt
ale locuitorilor. Are o populatie
de 30 fam., cu 122 sufl.
Are o bisericl de lemn, fAcutd
la 1831.
Prin mijlocul satuld trece piriul
acovg.tul.
Numärul vitelor este de 147
capete, din carI: ro6 vite marI
cornute, 17 cal* si 24 rimdtort.
Bojinca, deal, jud. IaA pl. Turia,
o ramificare a dealuld Turia,
in partea despre S. a satulut
Perieni, formind hotarul spre
Cirneni.
Bojinul, sat, pl. Amaradia, com.
Mierea-Birnici, jud. Dolj, situat
pe malul drept al AmaradieI, la
500 m. N. de Mierea-Birnici.
Are 25 familiI, cu 98 suflete,
46 bArbatt si 52 femeI. Locuesc
in 26 case. Copia' din sat urmeazd
la scoala mixtà din satul
Cru5etul, com. Mierea-Birnici, ce
este la o depArtare de i kil.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteand, care leagä Craiova
de N. judetuluI.
Boj oiul, cdtun, al comuner Robänesti-d.-s.,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat in partea
dreapta a aper Täsluiulur; se
Invecineste cu Ciupuria i Golfinul
; are 243 locuitorr.
BojorIta, pcidure, supusd regimuluI
silvic, pe mosia Bojorita, co-
muna Leresti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere aproximativg.
de 400 hect.
Este situatA pe dealun, regiunI
muntoase, cu pante repez!,
mal cu osebire pe coasta
riuld Tirgul. Se invecineste la
N. cu Valea-Ursuld, la S. Cu
izlazul Leresti, la E. cu riul
Tirgul, si la V. cu Lalu.
Bolatului (Valea-), vale, ce se
varsA in riul Argeselul, in raionul
comuneI Boteni, plasa Argeselul,
jud. Muscel.
Bolatii, sat, in partea de N.-V.
a comuneI Bereasa, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiu. Situat pe se
sul piriulut i coasta dealuluI
Bolati, pe o suprafata de 358
hect. Are o populatie de 6 facu
26 suflete, locuiton RomtnI,
ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor.
Are 7 vite marr cornute, 4
caI si Io o!.
Bolatilor (Dealul-), deal, se intinde
de la N. la S., in parto.
V. a comuneI Bereasa, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiu.
Bolatilor izvoreste
din Iazul-Dracsenilor; trece
pe sesul Cirlestilor si al Bola-
Olor, din com. Bereasa, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiu ; curge de la
Nord spre Sud si, esind din comunä,
se vars1 in piriul Rebricea,
din jos de Ratosul - Cuzet.
Bolataul, deal, cam mldstinos, ce
se aflA spre Sud-Vest de satul
Ioneasa, din com. Ciumulesti,
judetul Suceava.
Bolataul, groapd, 'Ana cu apä,
jud. Suceava, com. Mädeiul ; nu
seacg niel odatg..
Bolätäul, pisc de ',mute, judetul

BOLÄTXUL 611 BOLDA
Bacati, plaga MunteluT, de pe
teritoriul comuneT Comänesti ;
face pat te din siral LaposuluT.
Bolätäul, pîrîü, afluent al plrlului
Borca, jud. Suceava.
Bolätäul- Mare, piria, in com.
Dorna, jud. Suceava; izvoreste
din Dosul-Hascei (munte), curge
de la S. spre N. si dupä un
curs de 4100 m. se varsa In
Bistrita. Are de tributar in
stinga, pe Orzäria.
Bolboaca, numire vechie, a comuneI
si cAtunuluT Mdicdnesti,
jud. R.-Sdrat, dupd numele uner
balti formate de riul R.-Sdrat
in revarsarile sale, l'ingd comima.
Bolboaca, gropi cu apa, formate
de cotiturile viroager Puturosul,
pe teritoriul comuneTPirlita, sub
muchia platouluT nutnit Sublta,
jud.
Bolboaqa, vale, in comuna Bolbosi,
din plasa Jiul, jud. Gorj ;
incepe de la V.; din com. Siacul,
judetul Mehedinti ; trece
prin comuna Bolbosi si se dirige
spre S. catre com. Ohaba.
Bolboaca, sal, in partea de Est
a com. Lipovatul, pl. Crasna,
jud. Vasluiu, asezat pe coastele
dealurilor : Bolboaca si PIetrdria
spre Est, pe o intindere de
197 hect., din carT 8 hect. vil.
Are o populatie de 47 familiT sau
203 suflete, parte RominT si parte
Rusnacl, ocupindu-se cu lucrarea
pamIntuluI i cresterea vitelor.
ET posedl 13 plugurT, 20
care cu bol si o cdrutà cu caí.
In sat sunt doug. circiume.
Numarul vitelor e de 72 vite
marT cornute, 20 oT, 8 cal si 40
rimatorr.
Bolboaca, baltd, in partea nordicd
a comuneT Brodocul, plasa
Stemnicul, jud. Vasluiu, situatd
in mijlocul sesului BdIteni ; este
de o adincime insemnatd. Din
ea isr la curs un pIrlias cu acelasT
nume, ce se scurge In riul
Birlad. Se mai numeste si Vesca.
Bolboaca, deal, se intinde de
la satul Bolboaca, comuna Lipovatuf,
plasa Crasna, judetul
Vasluiu, spre Est, in comuna
Deleni, unde se leagd Cu dealul
Deleni.
Bolboaca, pi« izvoreste din
Dealul- Delenilor. Curge de la
Vest spre Est, prin mijlocul satuluT
Bolboaca, com. Lipovdtul,
plasa Crasna, judetul Vaskiu,
prin padurea statuluT si dupa
un curs pe o distanta de 5 kil.
se varsä in riul Birlad, dupá ce
prime.ste drept afluentt
sele : Zizinca i Bolbocelul.
Bolbocelul, pîrîia,c, izvoreste din
dealul Pleträria. Curge prin partea
de Nord a satulur Bolboca,
comuna Lipovdtul, pl. Crasna,
jud. Vasluiti si M'ara din sat se
varsd in piriul Bolboaca.
Bolborosita, in jud. Dorohoiu,
ochin adinc, in suprafatä de 2
stinjenT diametru, cu izvoare de
apl cam cenusie, ce adesea-orT
bolboroseste. Adincimea nu s'a
sondat, dar se crede a fi mare.
Apa se scurge in piriias la
vale.
Bolborosoaia, pirla, in jud. Tutova,
plasa Pereschivul; izvoreste
din marginea nordica a com.
Prisecani. Udä aceasta comuna
si se varsa in piriul Peresdlivul,
dupd ce s'a incArcat Cu piraiele
Fintina-Nucului si Fintina-Trifulut
E numit si Bolbosoaia.
Bolbosoaia, pida, jud. Tutova.
(Vezi Bolborosoaia).
Bolbo§i, com. rur., jud. Gorj, pl.
JiuluT, pe tarmul drept al JiltuluT-
Mare, si la N.-V. comuneI °haba.
Formeaza singurd comuna.
Situata parte pe ses si parte
pe dealul numit Chirita, are o
suprafata. de 926 hect., din care
92 hect. padure, 200 hect. izlaz,
wo hect. fin* si 534 hect.
arabile.
Produce aproximativ 1096
hectol. gnu, 1156 hectol. Po
rumb, 16 hectol. orz, 2 hectol.
fasole, 294 decal. vin si 6400
decal. tuica.
Are o populatie de 190 familit,
Cu 1002 suflete, din can
Sirb si 15 Tigant ; are 320 con
tribuabilt.
Venitul comunel este de 1350
leT, iar cheltuelile de 1194.
LocuitoriT poseda 37 plugurT,
144 care cu bot si yac', 9 ca
rute cu cal, 449 vite marT cornute,
6o caT, 893 oT si capre
si 170 porct.
Comunicatia se face pi-in so
seaua comunal', care o pune in
legatura la E. cu com. Raci, la
V. cu Sura din Mehedinti, iar
la S.-E. cu Ohaba.
Comuna are 5 morT, din carT
una cu abur si 2 circiumi.
Are i coala frecuentata de
21 elevY, din 39 inscrisT.
Are 2 bisericT, i de zid si al
ta de lemn, construita de locui
ton pe la 1812, deservite de
2 preotT si 2 cintdreV.
Bolbo§i, mahala, jud. Mehedinti,
in pl. Motrul d.-s., com. rur.
Strlmtul.
Bolca, munte, la N. E. comuneT
Rimesti, plaiul Horezul, judctul
Vilcea. Serveste in tot d'a una
de suhat pentru viteIe marr.
Bolda, curs de apti, tri balta Su
hala, jud. Teleorman ; Incepe
din dreptul satulut Suhaia

BOLDAN (LA-) 612 BOLDEpsI
inerge pAnd. aproape de orasul
Zimnicea, unde se scurge In
Dundre.
Boldan (La-), poiand, In cat.
Slobozia, com. Badeni-Ungureni,
plaiul Dlmbovita, jud. Muscel.
Boldea, deal; se intinde la V. de
satul RAduesti, com. Pietresti,
pl. Stemnic, jud. Vasluiu.
Boldea, piria; udd teritoriul satuluI
Lipova - MAndstird, com.
Flirsova, pl. Racova, jud. Vasluiu,
si se varsti in pirlul Hirsova-Lunca.
Bolde§ti, com. rur., in plasa Tohani,
jud. Buzd.u, situatd pe ambele
malurI ale piriuluT Istaul si
pe frumosul platoul ce se lidicä
d'asupra laculuf Boldesti, la
o distantd. de Buzdu de 46 kilometri.
Limitele sale sunt: La
N. Incepe din hotarele mosiel
Fulga (Prahova), care, de la Movila-Boereascd,
intrd foarte mult
In jud. Buzdu, (3 kii.) facind un
unghiu ascutit, din care cauzd
comunicatia intre comunele Boldesti
si Baba-Ana se face prin
Prahova, si merge pe hotarul
Fulgit pAnA la Cotul-AmaruluT;
la E., incepind din Cotul-AmaruluT,
se lasä pe hotarul mosiei
Afumdcioara i Dulbanul , pe
drumul zis al-luT-Ghica, pdnd
dà in hotarul mosid CufurituI,
com. Glodeanul-Sdrat; la S., incepind
din capul Drumultu-lul
Ghica, merge pe la capul locurilor
locuitorilor SacienT, pana
in Valea-Cretuleasca, apol pe
vale in sus, pAnd in hotarul
mosier Cioranca, jud. Prahova,
de care se desparte prin Valea-
Tolii si Calmdtuiul-Vechiu ; la
V., incepind de la Movila-MuscdleascA,
dd In hotarul Fulgh, pe
care merge panä ce se inclrepteazA
spre Cotul-AmaruluT.
Suprafata este de 4780 hect.,
din care 3790 arabile, 520 izlaz
si 470 lacuff, viroage, stufdris
si sterp. ProprietaI mal insemnate
sunt : Boldesti, Znagovul,
Tdnddrica, RIncaciovul, Afumd.cioara
sau Semeseasca, parte ale
statuld, parte ale cetelor de mosnenT
stabiliti ad: Glrbesti, Bd-
Butuceanul, Stan Popa,
Paraschiv si Gr. Dinu. Terenul
e ses, insd malul drept al pifiuluT
Istdul si al laculuT Boldesti,
fiind putin mal ridicat, (9
metri), partea sud-vesticA a comunei
formeazá un alt ves, care
domind pe cel de la Sud-Est.
Productiunea principald sunt cerealele,
mar cu seamg porumbul,
apol orzul si griul. Are
peste in lacultu Boldesti, in jurul
caruia e si mult vinat,
cu seamá rate i gl5te sabatice,
semi, pelicanT, dropir, etc.
Are o stind, pe mosia Boldesti.
Comerciul consta In desfacerea
cerealelor. Cal de comunicati e
mal insernnate sunt : Bolde5ti-
Mizil prin Baba-Ana ; Boldesti-
Glodeanul-Saratul i Drumul-Itu
Ghica, prin Dulbunul la Amarul,
dar din cauza lipseT de piatrd,
In timp ploios, clnd
: Boldesti, Znagovul, Gradistea,
Bivolul, Topliceanu, etc.
debordeazd si transforma mal
toatd partea vesticd intr'un lac,
comunicatia devine foarte anevoioasd.
Vite are: 714 bol, 216 vacT,
150 viteT, 107 caí, 190 epe, 90
minjI, 3100 oI, 12 capre, 8 asinI
si 430 porci, afará de turmele
si cirezile ce vin din alte
pArttpentru pdsune.StupTsunt 48.
AceastA comuna e formatà din
cdtunele Boldesti si Gradistea,
avind 1130 loc., din can : bdrbatT
insurati 259, nelnsuratI 7,
vdduvI 15, 'DUO 288; iar t'eme
maritate 259, vdcluve 33, fete
168; &dese in 252 case. Strá-
inT sunt 2 GrecT. MestesugarT
sunt: 6 dulgherI, 2 cizman,
3 cojocarr, 2 fierarI si I croitor.
Media na,terilor e de 40, a dcceselor
de 20 i a cdsdtoriilor
de I 1. Populatia creste cu o
medie anualä. de 20 suflete.
Comuna are 210 contrib.,
din carT ii comerciantI Ronfini.
Stabilimente sunt 6. Budgetul
comund e de Id 3691.29.
Comuna are o scoald in cdt.
Boldesti, frecuentatd de 51 elevI
si 2 eleve. Carte stiu 114 persoane.
Are 2 bis., una In Boldesti
si alta In Gradistea, descr
vite de 2 preotI, 2 cintaretI
paracliser. Catedrala e cea cu
hramul Adormirea. CirciumT sunt
6. Locuintele sunt simple, afard
de casele si frumoasa grddind a
D-ner Elena Drosu dupa mosia
Tänddrica.
Localitate Cu oare care importantd.
istoricd e Silistea Gradistei.
(Vezi A fumdciori).
Bolde§ti, com, mur., pl. Podgoria,
jud. Prahova. Este situatd
lingd. riul Teleajenul si pe valle:
Rogojina, Scirnava si Vangele,
la Io kil, departe de capitala
judetulut sí la 19 kil. de resedinta
plAseT.
Se compune din 4 caune
Boldesti, LipAnesti, Seciul 5i
avInd o populatiune de
1882 loc., I012 bArbatf, 870
femer, Cu 560 capI de familie,
452 contribuabili, locuind in,
560 case.
In comund sunt 4 bisericT :
una in ipot, ziditá cu cheltuiala
Paharnicultu GheorgheBoldescu,
Postelnicului Anastase Calozisu
si altiT, la anul 1840; a doua In
Lipinesti, fondatd din temelie
cu cheltuiala d-lor Costache Lipdnescu,
Ion si Sultana Lipanescu,
fostI proprietarT, la anul
1810 ; a treia In Bolde5ti, fondatá
la 1812 de Gheorghe Bol-

BOLDETI 513 BOLDETI
descu $i a patra In Seciul, fondata
la anul 180i, prin contributia
locuitorilor.
Aceste bisericI sunt deservite
de treI preotr.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura $i creeterea
vitelor. EI desfac produsul
munceI lor la Ploe$ti.
Locuitorif sunt parte mo$nenf,
parte improprietaritI la
1864, pe mo$iile Bolde$ti, Lipäne$ti
$i pe mo$iile Eforief Spitalelor
civile, dud s'a dat 400
hect. la 105 locuitorr. ET at"' 37
caI, 22 epe, 218 vacI, 460 or,
57o pord $i boiT trebuinciosI
la munca.
In raionul comund, pe riul
Teleajenul, sunt 3 morI de mdcinat.
Scoala exista In comuna de
la 1886. Localul e proprietatea
bisericel din cat. Sipotul $i comuna
II plate$te chirie. 5coala
s'a frecuentat in anul $colar
1892-93, de 87 copiI, din carT
8o baetT $i 7 fete, din numarul
de 181 copiI, 121 bäetI $i 60
fete, cu virstä de carte. Cu intretinerea
$coaleI, statul cheltueste
anual 1404 Id. 5tiü carte
137 barbatI $i 36 femeI.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2000 hect. arabile.
Terenul cultivabil produce
cam 2100 hectolitri gr1O, 1400
hectolitri ovaz $i 6000 hectolitri
porumb. Orz, meici i rapita nu
se cultivä. Livezile dati 315 care
de fin.
Comerciul se éxercita In comuna
de 12 circiumarI.
Veniturile comuneI se urca
la 7653 Id $i cheltuelile la 6232
leT anual.
Diferite $osele pun In comunicatie
com. Bolde$ti cu comunele
Mägurele, Scaeni, Malae$ti
$'1 Podeni-VechI.
In partea de rdsärit, comuna
Bolde$ti e brazdata de dealul
65213. Harder Iliclionar Geografic.
Seciul, cu directia E.-S., plantat
cu vif i cu livezI de prunr.
Mara de Atli Teleajenul, com.
este strabatutd de vaile : Vangele,
a-Bisericel, Girlita, Rogojina
i Seirnava.
Se margineste cu cotnunele :
Podeni-VechI, Scaeni, Blejoiul,
Malde$ti i Magurelele.
Bolde§ti, clitun de re$edintä, al
comuneI Bolde$ti, jud. BuzaO,
cu 580 loc. $1 127 case. Are
sub-divizia Tandarica. E situat
pe malul de Vest al laculuI
Bolde$ti, in forma de amfiteatru,
ceea ce if da un aspect
placut.
Bolde§ti, sat, face parte din comuna
rurala Cu acela$1 nume,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Are o bisericä fondatä din temelie,
la anul 1812, de Gheorghe
Boldescu, fost proprietar.
Acest sat se maI numea Bolde$ti-VechI.
Bolde§ti, sett, In com. Väscani,
pl. Siretul-d.-j., jud. Succava.
E a$ezat in jurul unui iaz format
din izvoare. Numara 59
case, populate cu 58 capI de
Erna', saa 181 suflete, din carI
84 barbatI sl 97 femeI. Are 52
contribuabill. Vatra satuluf ocupa
o suprafata de 34 fälcI $i
76 prajinI.
Mo$ia, proprietatea d-lta General
Al. Radovid, e in intindere
de 497 hectare, din earl 429
cultivabile, 58 hect. pädure
io hect. sterp. ImproprietaritI
la 1864 $1 1878 sunt 16 frunta$1,
13 mijl. $1 to cod., staplnind
92 fad i 60 prajinI.
Are o biserica de lemn, cu
hramul Sf. Nicolae, ce nu mai
functioneazä, fiind ruinatä aproape.
Face parte din parohia
Vdscani. 5coala din IIarmane$ti
serve$te $i acestuf sat.
()data cu infiintarea acestur
sat s'a infiintat $i o velnitd.
La 1803: cBolde$ti a Paharniculd
Constantin Fe$tila, care
a clddit i biserica, numard 41
hug, Cu 584 le bir anual, al/Ind
$i 2 flue, din ceI f.rä bin>. ( Uricarul»,
de T. Codrescu, vol.
VII, pag. 247).
Intre 1843-45 : cBoldesti, la
tinutul SuceveI, ocolul Siretul,
mo$1e a d-sale PaharniceseI Anastasia
Fe$tild. Are sat cu o biserial.,
I preot, 2 dascalI, i nevolnic,
3 vadane, 5 slujba$I volniel,
i Eyre"' ; pe ling mo$iile
Balo$e$ti, Harrnane$ti, Ruginoasa,
Dragoteni $i altele, cu un
numar de 22 locuitorI». («Buciumul
RomIn», an. I, pag. 333).
Bolde§ti, deal, in com. Bolde$ti, pl.
Podgoria, jud. Prahova, pe care
se cultivá io hect. vie.
Bolde§ti, deal, parte acoperit cu
padure $i parte sterp, in com.
Väscani, jud. Suceava.
Bolde§ti, iaz, in satul cu acest
nume, In suprafata de i falce,
jud. Suceava.
Bolde§ti, lac, in com. Bolde$ti,
jud. Buzati. E format In mare
parte din scursoarea plriuluT Istaul,
care mal India se bifurca
In dotal ramurI : una dlnd na$tere
laculd Ainarul, iar alta laculta
Fulga (Prahova). Aceste
lacurI se scurg in formà de viroage
acoperite de stufari$ $i
merg de se reunesc in lacul
Bolde$ti, care apol se scurge
In pIrlul Sarata. Suprafata sa
este de 8 hectare, lar adIncimea
sa variaza intre 2 si 5
metri. Are mult pe$te, mal cu
seama bortoiù. Suprafata sa e
mar In tot-d'a una vizitata de
pasarf selbatice, precum : rate,
gi$te, sera' $1 pelicanr.
65

BOLDESTI 514 BOLDUL-CRETULEASCA
Bòlde§ti, mofie a statului in comuna
Boldesti, jud. Buzati, numita
in genere Rincaciovul. (V.
Rincaciovul).
Boldeqti, mofie in com. Boldesti,
jud. Buzar'. Are 1520 hect., maT
toate arabile, proprietatea rep.
Alexandru N. Lahovari, if zice
Lahomireasca.
Bolde§ti, pita'ure de stejar si fag,
ce imbraca dealul cu acelasT
nume, jud. Suceava.
Bolde§ti, fttrig, comuna Vascani,
jud. Suceava; izvoreste din satul
cu acelasi nume, formean
iazul din sat, invirtete 2 morT,
face hotar intre comuna Vascani
i Ruginoasa si se varsa
in Siret, din josul satuluT
Prime5te din dreapta :
Ciumalul, Rogoaza, HArmänesti,
Piriul-1u1-Curca i Piriul-TiganuluT;
lar din stinga piriul Puesti.
Boldicioaia, canal in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, com. Dudesti,
jud. Ialomita.
Boldi§orul. (VezT Boldul-RdzesT,
sat, com. Manoleasa, plasa Baseul,
jud. Dorohoiti).
Boldoveni, deal, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti.
Boldul, com. rur., in plasa Gradistea,
pe ptriul Viroaga, judetul
R.-Sdrat. *f-a luat numele
de la mosia Boldul. Este asezatà
in partea de mian zi a judetutuT,
la 17 kil. spre S.-E. de
orasul Rimnicul-Sdrat, i in partea
de N. a piase', la 13 kil.
spre N.-V. de comuna Gradistead.
s., resedinta plaser. Comunele
invecinate sunt: Balta-Alba la
6 kil., Ghergheasa la 7 kil.
Vilcelele la IO kil.
Se margineste la N. cu Ma-
crina, la E. Cu Vilcelele, la S. cu
Balta-Alba, la apus cu Ghergheasa
i SAlcioara.
Este o comuna de clmp; nu
are dealurT, ci numaT cite-va
movilI, ca Gorgana.
Pirtul Viroaga o uda la apus,
formind i balta Boldul. Are si
302 puturT Cu 5-7 metri adincime.
alune nu mal are altele, afan
de cel de resedintd.
Suprafata este de 6326 hect.,
din carT 170 hect. vatra comuneT,
1156 hect. ale locuitorilor,
5000 hect, ale particularilor.
Populatia este de 416 familiT,
carT cuprind 1860 suflete :
barbaff si 849 t'eme; 796 casatoritT,
1052 necasatoriff, 12 vaduvi
; 148 stia carte; toff sunt
Ron-1'bl ortodoxT.
Are o biserica, cu hramul
Sfinth ImplratT Constantin si Elena,
zidin in anul 1836, de proprietarul
mosiT loan Balaceanu
sotia sa Maria, deservita de
2 preotT §i 2 cintlretT. Are 51
pogoane cultivabile.
Are o scoall mixta, fondatd
in anul 1891, de catre locuitorT,
cu i invantor si frecuentan de
203 elevr.
Calitatea pamIntuluT este huna..
Comuna are : 5172 hect. arabile,
950 hect. imas. In privinta intinderiT
i producerir semanaturilor,
pe 1892, avem : 1148 hect.
gnu Cu 22.960 hectol. ; 908
hect. secan cu 55388 hectol. ;
1470 hect. porumb cu 29400
hectol.; 1449 hect. orz cu 29980
hectol.
Locuitorif aù 150 plugurT si I
moara Cu aburT. In comuna. sunt
3903 capete de vite, din caff :
725 boi, 325 vacT, 270 caT, 205
epe, 1980 01,250 rimatorT. Transportul
se face prin gara
rat. Sunt 30 comerciantf, din
carT I bacan si 12 circiumarY.
Calle de comunicatie sunt :
§oseaua judeteana Rimnicul-0biditi-Boldul-Braila
; Sälcioara-
Balaceanul ; spre Macrina; spre
Vilcelele-Domnita.
Comuna are 360 contribuabilT.
Veniturile sunt de 7425 leT, 75 b.;
cheltuelile sunt de 7231 leT, 20
banT.
Boldul, sat; face parte din com,
rur. tefanesti-Lipovatul, plasa
Dimbovita, jud Ilfov. Este situat
la S. de Stefanesti-d.-j,,
intre Bucuresti i forturr.
Se intinde pe o suprafata de
25 hect., proprietatea locuitorilor.
Are o populatie de 547 locuitorT.
Ad i este o mica bisericuta
facuta de Tigad.
Comerciul se face de 2 clrciumarr.
Numarul vitelor marT e de
9 si al celor micT de 112.
Boldul, helefte17, jud. R.-SArat,
in pl. Gradistea, com. Boldul,
format de ptriul Viroaga i acoperit
cu stuf. Produce caracudä
stiucd, ce se consuma de locuitorT.
Boldul, insuld, pe sanalul Durara
Are 50 hectare padure.
Depinde de com. Celeiul, plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Boldul, mahala, a orasului Caracal,
in partea de apus, locuita
de agricultorl i carausT.
Boldul, munte ; tine de comuna
Albesti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Boldul-Cretuleasca,priduee particulara.
E situan pe mosia Cretuleasca,
com. tefanesti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov. Portiunea
de padure din interiorul Dula'
ferate a forturilor este supusa
reghnuluT silvic.

BOLDUL-RXZESI 515 BOLIN/ INUL
Boldul-Raze§i, sat, numit
Boldisorul, pe mosia cu asemenea
numire, com. Manoleasa,
plasa Baseul, jud. Dorohoiù, cu
9 familir sí 33 suflete. E asezat
pe malul PrutuluT, din sus de
varsarea pir. Volovatul. Malul
inalt al PrutuluT este aci stincos
si de pe el se vede foarte bine
sirul marilor blocurT pietroase
din partea stinga a. riuluT Prutul.
SateniT sunt insisr stapinif
mosieT, cacT satul este razesie
vechie. Biserica, cu hramul
Sf. Petru si Pavel, avind I preot,
cu 2 cintaretT i i 'Alamar, este
mica i vechie, de lemn facutä
de obstia razeseasca.
Calitatea pamintulur e parte
bund si parte slaba. ; catre Prut
unele locurl aü mult nisip, care
la secetä, impiedica fertifitatea.
Proprietatea mosieT are 148
hect., 77 ar. cimp.
Apele, ce uda teritoriul mosleY,
sunt: riul Prutul si piriul
Volovdtul.
DrumurT principale acel de
la Radauti la Mitoc, ce duce la
tefa'nesti s't acel ducator prin
Volovat la Botosani.
Hotarele riul Prutul, piraiele
Volovatul, Ripiceni si Särata.
Se vad in aceastä localitate
dota locurT cu urme de santurr
numite : Mormintele i anturile.
BolduluI (Culmea-), culme, aproape
perpendiculard pe culmea
Ghezera si care constitue un
platoti d'asupra orasuluT Cimpulung,
in jud. Muscel. O ramura
a CulmeT-BolduluT se prelungeste
spre S. prin riurile Bughea
Sora, pana la confluenta ion.
(VezT Ghezera, masiv).
BolduluI (La-Sfoara-), han,
jud.R.-SArat, in plasa Gradistea,
comuna Boldul, pe drumul spre
Obiditi si R.-Sarat.
BolduluI (Movila-), movilii, aflätoare
pe mosia Cudalbi, pl.
Zimbrul, judetul Covurluiu, pe
grindul sting al pirlului Gerul.
Boldurul, iaz. (V. Bivolul-Mare,
sat, com. Bivolile, plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiu).
Bolfosul, deal; se intinde pe teritoriul
satnluI Havirna, comuna
cu asemenea numire, pl. Herta,
jud. Dorohoiu.
Boli, deal, de-alungul caruia este
asezatd com. Ciumesti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel.
Boli, girla'; strdbate de la Vest
spre Est, com. Ciumesti, plasa
Riul-DoamneT, jud. Muscel, si
formeaza lacurile Bazdavanul
Rugina.
Boliac, deal, jud. Roman, in pl.
Fundul, com. Bacesti i Oniceni,
spre V. de tirgu5orul Bacesti.
Bolintinul, p/asä, situata in partea
de miaza-zi a jud. Dimbovita.
Aceastä plasä luat numele
de la vre-o sase sate cu
acelasi nume, ce sunt in apropiere
i carT acum se afla in jud.
Ilfov, pe malul riuluT Sabarul, cu
numele de: Bolintinul-din-Deal,
Bolintinul - din - Vale, etc. Plasa
Bolintinul se afla maT toata intre
riurile Dimbovita i Argesul,
afara de o mica parte despre
Sud-Est, care se intinde puin
si peste Dimbovita, pe malul
säú sting saü rasaritean. Plasa
Bolintinul se invecineste spre
Est cu plasa Ialomita, de care
se desparte prin riul Dimbovita
; spre Nord tot cu o parte
din pl. Ialomita si o mica parte
din plasa Dealul, despartindu-se
de aceasta tot prin Dimbovita ;
tot spre Nord se mai invecineste
i u plasa Cobia ; spre
Vest se invecineste cu o parte
din plasa Cobia, de care se des
parte prin riul Argesul ; spre
Sud-Vest si Sud se invecineste
cu judetul Vlasca, de care se
desparte larasr pi-in riul Argesul ;
spre Sud-Est se invecineste cu
judetul Ilfov, neavind nicT un
hotar natural. Plasa Bolintinul
este acoperita cu cimpiT intinse
si are o clima. calduroasä si dulce,
neavind munte i alt deal, colina
saá movild, de cit cite-va micT
valcele in partea de Nord, din
tre care mai insemnata este Va
lea- uta si un deal numit Dea
lul-Speriat.Pdmintul acestei plasT
este foarte productiv in cereale,
precum : grIll, porumb, meiu,
orz i °yaz ; in animale : bol,
oT l capre, precum si in
vinaturT.
In aceasta plasä se afla ti-el
fintinT cu apa mineralà, lingà pa
durea satuluT Gliseni, dintre
carI una este inchisa cu zid,
acolo se afla o cruce si icoana
MaiceT-Domnului, cu Izvorul-TamAduireT.
In plasa Bolintinul, se afta :
moara cu aburT in comuna
Bildana; o moara cu aburr, o
moara de apa sistem nou, o
fabrica mare de Palnä si gris si
mare fabrica de spirt, toate
acestea in comuna Cornetul, ca
tunul Boteni, pe malul drept al
DimboviteT ; o moara pe apa
Rastoaca, in comuna Gaiseni
moarä de aburT in comuna
Lunguleti ; o moara de aburT
in com. Potlogi-RuralT ; o moara
de aburT in com. Titu ; in fine
moarä de apa pe piriul uta,
in com. Vacaresti de Rastoaca.
Comuna urbana Potlogi Ur
banT i gara Titu, sunt centrele
de desfacere a cea mg mare
parte din cerealele ce produce,
nu numaT aceasta plasa, dar si
altele din apropiere.
LingA gara Titu este comuna

BOLINTINUL (SME A-VE CHIE) 516 B0LINTINUL-D1N-DEAL
Titu, care este resedinta pla5m.
Plasa Bolintinul este strabatutä
de doug liniI ferate : una principalä
Bucuresti-Virciorova, care
intra In plasa Bolintinul, trecind
riul DImbovita, intre catunele
Boteni si Salcuta, trece prin
Titu, gua principala, si, pe linga.
Costesti-din-Deal, intrá in plasa
Cobia. Alta linie ferata secundará
este Titu-Tirgoviste, care
merge spre Nord, trece Dim
bovita pe un mare pod in apropiere
de cgtunele Podul-Rizil
Besteloaia, intra in plasa Talomita,
apoT In plasa Dealul
merge la Tirgoviste.
Mara de calle ferate, plasa
Bolintinul este strabatuta si de
sosele marl i bune, precum :
soseaua nationala Bucuresti-Pitesti,
ce trece prin comunele Bildana,
Slobozia - Moara, Lunguleti,
Serdanul, Cornetul, Titu,
Costesti-din-Deal si merge ?tiainte,
spre Vest, in plasa Cobia ;
soseaua vecinald, ce trece prin
Podul - luI - Petrache, Branistea,
Titu, Cornetul i Odobe5ti.
Plasa Bolintinul are 2! com.,
din carI una urbana anume Potlogi-Urbant
i 20 rurale : Bitdana,
Branitea, Brezoaele, Cornetul,
Costesti, Crovul, Gaiseni,
Chine,ti, Lunguleti, Mgruntisul,
Odobesti, Poiana - Lunga - d.-
Poiana-Lunga-d.-s., Potlogi- Ru-
Produlesti, Romlnesti, Serdanul,
Slobozia-Moara, Titu si
Vacgresti - de - R astoacd. Peste
tot plasa Bolintinul are o populatie
de 30564 locuitorr. In
aceasta plasa este o judecatorie
de ocol i subprefectura, amindoua
cu resedinta in com. Titu.
Centrele mal populate ale plaseI
sunt : Crovul, cu patru
tune si Cu 3000 locuitoff: LunguIeti,
Cu 2760 locuitorI; Bra
Cu 2584 locuitorI ; Pot
logi-Ruralt, Cu 2482 locuitorI ;
Titu cu 1606 locuitorr in 8 cat.
In plasa Bolintinul sunt douä
manastirr: manastirea BIldana,
intretinuta din fondurile caseI
doctorulut Polizu si mandstirea
Gaiseni, intretinuta de Eforie.
Mara, de acestea mal sunt prin
diferitele comune 36 bisericI, intretinute
de enoriasI.
In aceastá plasa sunt dota
scoale de fete : una in Titu
una in Potlogi-Urbanr, precum
18 scoale mixte de fete si
bletT, cite una prin comunele :
Branistea, Brezoaele, Costesti,
Gaiseni, Ghinesti , Lunguleti ,
Poiana-Lunga-d.-s., Potlogi-RuralI,
Produlesti, Serdanul, Slobozia-Moara,
Titu, Vacgresti-de-
Rastoaca, Poiana-Lunga -
Cornetul, Rominesti, Odobesti
si Crovul. Din toata plasa Bolintinul,
numaI In comunele
runti5u1 i Badana nu sunt scolf.
Bolintinul (Spirea-Vechie),
nelocuitä, pl. Sabarul, jud.
Ilfov.
Bolintinul-AnastasesculuI. (V.
Bolintinul-Spiridon.)
Bolintinul-Cotroceni. (V. Berceni,
pl. Sabarul, jud. Ilfov).
Bolintinul-Cotroceni, pe-tetare a
statuluï, in intindere de 243 hect.
pendinte de comuna Bolintinuldin-Deal,
pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Bolintinul-de - Mijlo c (Bäleanu),
sat; face parte din com.
rur. Bolintinul-din-Vale, pl. Sabarul,
jud. Ilfov ; e situat
riul Arges.
Are o suprafatg de 1040 hect.
si o populatie de 1009 locuitorf.
D-1 Em. Baleanu are 6o6 hect.
locuitorif 434 hect.
Atit proprietarul cit i locuitoril
cultiva tot terenul, fa'rg
rezerve locurI de finete. Ad e
un pod statator.
Comerciul se face de 3 cfr.
ciumart
Sunt In sat 588 vite marI
573 vite miel.
In acest sat sunt case matl
boerestI ale familif Baleanulul
si o grading intinsa cu multime
de arborf fructiferI.
Bolintinul-din-Deal, COM. rUr.,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata
la V. de Bucuresti, in apropiere
de 1.11 Ciorogirla, la 23
kil. departare de Bucuresti. Sta
in legatura cu Poenari-Vulpescu,
prin o osea vecinald.
Se compune din satele : Bolintinul-din-Deal
i Berceni, cu
o populatie de 1717 locuitorT,
carI träesc in 341 case.
Se intinde pe o suprafatI de
1665 hect.
D-1 Em. Baleanu si statul au
923 hect. si locuitoriI 742 hect.
Proprietarit cultiva 768 hect.;
40 hect. sunt izlaz i 115 padure.
Locuitorit cultiva 703
hect., 73 ramin sterpe si 2 sunt
ocupate de vie.
Comuna numara' 314 contribuabilt,
carr dau un venit de
4489 leI la veniturT si 4406 la
cheltuelf. In anul 1885 erau 339
contribuabilf.
In comuná e o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita de
preot si 2 cintarett ; o scoalg
mixta frecuentata de 36 elevf
si z eleve, cu intretinerea carda
statul si comuna cheltuesc anual
1684 leT. Localul s'a construit
de judet In anul 1889, pe terenul
oferit gratuit de D-1Baleanu.
Mal are i moarg cu aburI,
moara de apa, i povarna,
zalhana, 4 tnasint de treerat cu
aburI, i pod statator.
Numgrul vitelor marI e de
905: 168 caI si epe, 272 bol, 387
yací i viter, 78 taud, si de 929
vite raid: 162 porcI si 867 oI.
Dintre locuitorI, 390 sunt plu-

BOLINTINUL-DIN-DEAL 517 BOLINTINUL-MONENI
garI, iar 13 ati diferite profesiunI.
Aratura se face cu 118 plugun
: 117 cu bol si I Cu cal.
Locuitorh ail 215 care si cdrute:
165 cu bol, 20 cu cal.
Improprietaritr sunt 234 locuitorl
si neimproprietaritI 175.
Comerciul se face de 4 circiumarI
si 2 hangiI.
S'au stabilit in comuna 43
strainT.
Bolintinul-din-Deal (Bäleanu-
Mo§tenI), sat; face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pl.
Sabarul, jud. Ilfov; e situat la V.
de Bucuresti, pe soseaua judeteanä
Bucuresti-Pitesti. Nu departe
trece rlul Ciorogirla.
Cu incepere de la 1 Noembrie
1890, in comuna Bolintinul
functioneazá un oficiu de telegraf
si posta usoara.
Aci era manastire de calugärT,
in timpul luI Mateiu-Basarab.
Consiliul judetean al jud. Ilfov
a hotarit infiintarea In com. Bolintinul
a unuI spital rural si d-1
Em. Baleanu a oferit 20,000 lei
pentru acest scop.
Ad i este resedinta primäriei.
Se intinde pe o suprafata de
1066 hect. si are o populatie
de 1147 locuitorI.
D-1 Em. Báleanu are 586 hect.
si locuitorh 480 hect.
Proprietarul cultiva 540 hect.
si rezerva 40 pentru izlaz. LocuitoriI
cultiva' tot terenul, afara
de 27 hect. caí< ramin
sterpe. Com, are o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservitä. de
I preot si 2 clntaretf.
Comerciul se face de 2 circiumarI
si 1 hangiu.
Numarul vitelor marI e de
620 si al celor miel de 565.
S'ail stabilit in sat 14 sträinI.
Bolintinul- din-Vale (Mo§neni-Drägoiul,),
com. rur., plasa
Sabarul, jud. Ilfov, situata la
V. de Bucuresti, pe malul sttng
al riuluI Arges si malul drept
al rlului Rästoaca, la 24 kil, departare
de Bucuresti.
Aci s'a nascut la anul 1826
(-i- 1873) Dimitrie Bolintineanu,
fost ministru al tarel sub Cuza-
Vocla, unul din poeth ceI mal
de frunte aI Rom'inief, care a
imbogatit literatura noastra cu
multe opere de valoare si earuja,
aci, pe locul unde odihnesc
ram5.sitele-I pamIntesti, i s'a
ridicat un frumos monument.
La 16 Martie 1821, Tudor
Vladimirescu, sosind la Bolintinul-din-Vale,
in drumul spre
Bucuresti, a poposit cu pandura
sal aci, de unde a trimis
o proclamatie catre locuitoriI din
Bucuresti.
Com. se compune din satele :
Bolintinul-Dräganeasca, Bolintinul-Mosneni,
Bolintinul-d.-mj. si
Malul-Spart, cu o populatie de
3261 loc., carI träesc in 685 case.
Se intinde pe o suprafata de
245! hect.
FratiI Dedu, mosneniI, Em.
Baleanu si statul au 1045 hect.
si locuitorh 1406 hect. Proprietarir
cultiva tot terenul, Ira sa
rezerve locur/ de izlaz.
Comuna are 655 contribuabilI
si un budget de 13032 le'
la venitun si 10121 le' la che!
tuelI. In anul 1885 erau 644
contribuabili.
In comuna sunt 2 bisericI;
una in Bolintinul-Mosneni si alta
In Malul-Spart, deservite de 3
preotI; si in cele-l'alte catune
este cité un preot pentru tre
buintele cerute de religie.
Are 2 scolI mixte, 1 moara
Cu abud, 1 povarna, 1 masilla
de treerat si 2 podun statatoare.
Numarul vitelor marl e de
1980, din can : 463 cal si epe,
653 bol, 860 vacI si viter, 4
taurr, si de 1617 vite miel : 408
porcI si 1209 or.
Dintre locuitorf, 722 sunt plu
garI, 53 industriasI si 17 au di
ferite profesiunI.
Aratura se face cu 210 plu
gua : 131 Cu bol si 79 cu cal.
Locuitoril au 466 care si ca
rute : 289 cu bol si 177 cu cal*.
ImproprietaritI sunt 354 loc.
si nemproprietariti 456.
Comerciul se face de 17 cir
ciuman si I hangiu.
S'au stabilit in comuna 19
strainr.
Peste rlul Rästoaca, intre Bolintinul-din-Deal
si Bolintinul
din-Vale, este un pod de lemn.
Bolintinul-Draganeasca, sat,
face parte din com. rur. Bolin
tinul-din-Vale, pl. Sabarul, jud.
Ilfov ; e situat futre riul Arges
si Sabarul. Pe aci trece soseaua
judeteand Bucuresti Pitesti.
Se intinde pe o suprafata. de
361 hect. si are o populatie de
750 locuiton.
D-nil fratt Dedu au 128 hect.
si locuitoriI 233 hect.
Attt proprietariT, cit si locuitoril
cultiva tot terenu, lfard sa.
rezerve locun de pasune.
Are I moara cu abun, 1 ma
silla de treerat si 1 pod.
Comerciul se face de 1 &irciumar.
In sat sunt 447 vite marT si
572 vite miel.
Bolintinul-Mo§neni, sat; facc
parte din corn. rur. Bolintinul
din-Vale, pl. Sabarul, jud. Ilfov ;
e situat lingl 111.11 Arges.
Ad i este resedinta primarieI.
Se intinde pe o suprafata de
300 hect., proprietatea mosne
nilor, si are o populatie de 494
locuitort
Are o bis., cu hramul Sfinta
Treime, deservita de 1 preot si
I ctntaret, si o scoall de bdetI si

BOLINT1N1 L-SPIRIDON 618 BOLOHANUL
una de fete, frecuentata de 83
elevI si 22 eleve, cu intretinerea
carora statul si comuna cheltuesc
anual 3823 ler. Localul
este proprietatea comund si se
aflä in bune conditiunI higienice.
Ad e o povarna.
Comerciul se face de ii &irciumati
i i hangiti.
Numarul vitelor marr e de
267 si al celor miel' de 238.
S'au stabilit aci 12 strainI.
Bolintinul-Spiridon, (Bolintinul-AnastasesculuI),
sat; face
parte din com. rur. Poenari, pl.
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
la S. de Poenari-Mosteni, pe tal-mul
sting al riului Rästoaca. In
partea de E. are locurI baltoase.
Se intinde pe o suprafata de
165 hect. si are o populatie de
170 locuitori.
D-1 T. Anastasescu are 68
hect. si locuitoriI 97 hect.
Proprietarul cultiva tot terenul.
Locuitorii rezerva 12 hect.
pentru izlaz.
Numärul vitelor marI e de
140 i al celor miel de 168.
Boliqtea, parte din fesul Siretullir,
in com. Dolhasca, judetul
Suceava.
Bolnita, cdtun, din jud. si pl. Argesul,
pe riul Argesul, pendinte
de com. rur. Flaminzesti, la N.
si in apropiere de mandstirea
Curtea - de - Arges. Probabil ca.
aicI era Bolnita, locul de ingropaciune
a parintilor monahr
Episcopid.
Bolnita, bisericd, linga mandstirea
Bistrita, jud. Vilcea ; zidire
vechie. Inscriptia de d'asupra
u5eI bisericeI este cea urmatoare
Acest pridvor zugravitus'au
din bun gindul DumneaeI
jupineaser Andriend Vorniceser
a Dumnealui Serban Cantacuzino
ve!-Vornic, in zilele luminatuluI
Domn Ion Constantin Basarab
Voevod, fiind egumen Chir Stefan
Eromonahul. Leat. 7218
(1710). Zograf Iosef Eromonah
Hranitey.
Bolnita, deal, ramificare a dealuluI
Movilitd, ce se prelungeste
de la N. spre S.-V.; se termina
satul Gäureni, din comuna
Scheia, plasa Funduri, jud. Vas-
; se numeste ast-fel pentru
ca pe el s'a facut °datá carantind
pentru vitele bolnave.
Bolnita, iaz, pe mosia Todireni,
cat, Todireni, pl. Jijia, judetul
Botosani.
Bolnita, ponor, pe teritoriul comund
Havirna, com. cu asemenea
numire, pl. Herta, jud.
Dorohoiu.
Bo1nita-de-1a-Mal, loc de vie,
avind pe el o casa si mal multT
arborr fructiferi, in intindere de
2 hect. 4413 m. p. Situat afard
din raionul orasuluI Rimnicul,
jud. Vflcea. Fost pendinte de
Episcopia RimniculuI si vindut
de stat.
Boloaia, numele unta vechiti sat
desfiintat. (V. Zapodeni, sat, judetul
Vasluiä).
Boloaia. (V. Chicerea, deal, din
com. apodeni, pl. Mijlocul, judetul
Vasluiu).
Bobean, pisc, la N. de com.
Apostolache, pl. Podgoria, judetul
Prahova.
Bolocanilor (Dealul-), deal, ce
se numeste ast-fel, se zice, de la
un om batrin, numit Bobean,
care a stat mar mult timp
Se intinde in partea de Est a
comund Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluia.
Boloce§ti-Iordache§ti, sat, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna
Argetoaia, situat la i kil, de
resedinta comunei, cu 104 suflete,
54 barbatI si 50 femeI.
Locuesc in 40 case si 9 bordee.
CopiiI din sat urmeaza la scoala
din satul Argetoaia-d.-s., ce este
la o departare de aproape
kil. In anul 1892-93 di urmat
regulat la scoald 3 bletI. Cu
virstä de scoalä sunt 4 bleti.
Stiti carte 6 barbatI.
Bolocul, schit de cälugarI, pe
coastele Magurel, de asupra satulur
Padureni, pl. Susita, jud.
Putna, la o depärtare de 4 kil.
de acest sat.
Bologai, sat, cu 238 loc., judetul
Arges, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. Stoilesti.
Boloharti, pildure, in com. Mogosesti,
plasa Stavnicul, judetul
Nu mita ast-fel de la bolovaniI
si prabusiturile, ce se afla
In ea. Este proprietatea statulut
ablohani, piria ; izvoreste din
padurea Birnova, spre Vest de
satul Todirel, com. Ciurea, pl.
Codrul, jud. Iasi. Curge spre
Nord in sesul Tinoasa. Se varsä.
In piriul Nicolina.
Bolohanul, deal, in partea de
S.-E. a comund Slobozia-Secltuna,
plasa Cosula, jud. Botosani,
numit ast-fel de la stinca
de plata., ce se afld pe virful sau.
Bolohanut (V. Movila-Micä, jud.
Suceava).
Bolohanul, podif, pe mosia Storesti,
com. Storesti, pl. Cosilla,
jud. Botosani.

BOLOHANULUT (PiRlIAWL-) 519 BOLOTETI
Bolohanuldi (Pirliasul-), pitlia,s,
in com. Bodesti-Precister,
plasa Piatra -Muntele, judetul
Neamtu ; se varsa in ptriul
Bolohanului (PIrlul-), mic afiliad,
al piriulur Sabasa, judetul
Suceava.
Bolohänisul, pichet,j u d. Neam tu,
pe hotarul Transilvania'. E situat
intre pichetul altea, Lazaroiti
si Tárcuta, aproape de
apa pirliasulur Cu aceiasT numire.
Bolohanisul, ramurd de dealurt
muntoase, jud. Neamtu, ce se
intinde din hotarul Transilvania,
in directiune estica, paralel cu
pîrlul Tarcuta si catre mijlocul
san se recurbeazä, scobindu-se
in unghiti, spre N.-V. Din aceasta
pleaca o noua ramura, ce
se intinde, indreptindu-se spre
riul Bolohanosu/. Pe extremitatea
eT se intinde apor tanaentalr.
o alta ramura. para-
lelä cu cursul ptriuluT Bolohdnosul,
asa ca privita in relief
aceastä grupa se reprezinta sub
feirma unur enorm K intors pe
dreapta (z). Inaltimea piscurilor
din aceasta ramurá ating
cota de 1300 m.
Bolohänosul, îruia,c, judetul
Neamtu, cäruia mar ti zice
Bolahanisul. Izvoreste din hotarul
Transilvania, filtra in judet,
indreptindu-se in directiunea V.-
F.., strecurindu-se printre curmatura
Lazaroiti (in stinga)
piciorul de nord al muntelur Arsita-Tarcutir
(din dreapta), apor
printre ramurile Bratesul si B )lohAnisul
(pe teritoriul comuneT
PIngarati), panä la schitul Tarcaul,
unde se varsa pe stinga
piriuluT Tarcaul.
Bolohänosul, thifi, afluent al
piriulur Moisa (3 kil.), judetul
Suceava.
Bolomireasca, sat, jud. Arge$,
plasa Oltulur, pendinte de com.
rur. Stoilesti.
Bolo§ini, vale, com. Racovita,
pl. Riul-Doamner, jud. Muscel.
Boloteasa, fin/bid, comuna Sutesti,
plasa Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Boloteasca, pddure, situatA pe
teritoriul comuna' Bolotesti, pl.
Girlele, jud. Putra. Are o intindere
de 69 hect. si apartine
razesilor din Bancila.
Bolotesti, com. rur., in pl. Girlele,
jud. Putna.
Comuna Bolotesti e situata
pe malul drept al Putner, Intre
Magura i Putna.
Distanta de la resedinta subprefectureT,
Odobesti, e de 12
kit. spre N., lar de la capitala
judetulur, 18 kil. spre N.-V.
Marginile acester comune sunt:
la N., peste riul Putna, Tifesti;
la N.-V. Gagesti ; la S. Jaristea
si Värsatura ; iar la S.-E. Odobesti.
Comuna Bolotesti e formata
din cätunele : Bolotesti, Capotesti,
Ivancesti, Purcelesti si Suhintea.
Catunul de resedintä. e
Bolotesti.
Populatiunea comuner, dupa
cel din urma recensamtnt, e de
330 cal:ir de farnilir, cu 1472
suflete, din carl : 734 bárbatT
si 738 femer. Aceasta populatiune
se impartea ast-fel :
Dupl stare civila : 851 nelnsuratT,
430 barbatT si 421 femer;
592 insuratT, 24 vacluvI, 8 barbatT
i 16 femer, 5 divortatr.
Dupa nationalitate : 1465 RominT,
i Grec, 2 Sirbr si 4 de
diferite nationalitatr. Dupd re-
ligiune: 1468 ortodoxr si 4 ArmenT.
Dupl felul ocupatiunir :
369 agricultorT, 8 meseriasT, 36
comerciantr, 7 profesiunT liberale,
158 muncitorr si 33 servitorf.
tiü carte 170 persoane,
16o barbatT i Io femeT. Numarul
caselor de locuit e de 377.
Miscarea populatiunir in anul
1892 a fost : 15 casatorif, 57
nasterr si 67 mortr.
In comuna sunt 5 bisericr,
din care una parohiala, cu hramul
Sf. Nicolae, in com. Bolotesti,
iar 4 filiale : In catunul
Purcelesti, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva ; in cátunul Capotesti,
cu hrarnul Adormirea; in
catunul Ivancesti , cu hramul
Sf. Gheorghe; in catunul Santela,
cu hramul InAltarea Dom.
nulur. Pentru intretinerea acestor
bisericT, comuna prevede in
budgetul er suma de 750 ler
anual.
In Bolotesti e o scoall mixta,
fondata de comuna si intretinuta
de d'irisa. coala e
frecuentata de 24 copiT , 14
bletr, ¡o fete, din 140, 63 baetr,
77 fete, citT an virsta de
scoalà.
Comuna numara 321 contribuabill,
ceea ce revine la z de
4.58 locuitorT. In 1886 eran 292
contribuitorT, pe cind in 1869
numar 269.
Budgetul comuner, pe anul
financiar 1893/94, era urmatorul
: veniturr 8o60 la, 04 banI
cheltuelT 8050 ler, 24 banT.
In anul 1885/1886 veniturile
cheltuelile comuner eran la
veniturr de 9186 ler si la che/tuel!
de 9186 leT.
Pamintul din comuna Bolotesti
este nisipos $1 argilos. 0amenir
seamang numal primävara
porumb, grill, orz i secara, elpatind
15 hectolitri la hectarul
de grill 51 20 hectolitri la porumb.

BOLOTEVrI 520 BOLOVANI
S'a semanat peste 2500 hectare
5i productiunea a fost de
s0000 hectolitri.
Instrumentele agricole de care
dispun cultivatoriT din Bolote5ti,
sunt : 2 ma5in1 de semanat, 2
de vinturat, 15 plugurl de lemn,
45 de fier, i grapa de fier
5 rarite.
Vitele aflate pe teritoriul comuneT
sunt 970, din carT : 347
bol, 166 yací, 66 cal, 296 oI,
3f capre i 70 por&
Cultura viteT in anul 1893 a
produs leT 62106.
In aceasta comuna., fiind Gin
la-Morilor, proprietaril ati veniturT
insemnate de la morile,
in numar de 9, cari umbla tot
anul, afara de lunile geroase.
Rachiul se face in 20 de fabricT.
Meseria5I sunt : 4 fierari.
Comerciul se face in 15 stabimente,
din carT de bauturi
spirtoase, 2 de coloniale i bauturT
spirtoase 5i 2 de coloniale
5i diferite marunti5urT.
Bilciil se face la 21 Maiti 5i
la 14 Octombrie.
Comuna e legata. de Foc5ani,
prin calea judeteanl Foc5ani-
Bolote5ti-Tichiri5u1, Muga de 18
kil., care o pune in comunicatie
la N.-V. cu Gage5ti; de comuna
Odobe5ti printr'o 5osea
comunall, lunga de zece kil. ;
printr'o alta osea e legan', la
V. de Jari5tea, iar la Nord de
Tife5ti.
Bolote§ti, catan, In comuna cu acela5T
nume, pl. Girlele. jud. Putna.
E situat pe malul PutneT, intre
Magura i Putna.
Are o biserica parohiala cu
hramul Sf. Niculae.
Catunul posedd o 5coala mixta,
ziditä de comuna., frecuentata
de 24 copii (14 bdetT, 10 fete),
din 140 in Virsta de 5coall.
Bolote§ti, tarokie, In comuna cu
acela51 nume, pl. Glrlele, jud.
Putna, formata din o biserica
parohiall, cu hramul Sf. Nicolae
In satul Bolote5ti, 51 din 4 filiale:
cea din Purcele5ti, cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva ; din Capote5ti,
Cu hramul Adormirea; din
Ivance5ti cu hram. Sf. Gheorghe;
5i din Scinteia, cu hramul Inaltarea-DomnuluT.
Cu intretinerea
lor comuna cheltue5te 750 leT
anual.
Bolovani, com. rur. jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, situata pe
o cimpie frumoasa, spre S. de
Tirgovi5te, In apropiere de fiurile
Ilfovul 51 Dimbovita i In
apropiere de 5oseaua nationala
Tirgovi5te-Fundata. Aceasta comuna
se compune din lase catune
Bolovani, Adunati, Cringasi,
Podul-luT-Petrache, Be5teloaia
i Brane5ti, 5i are o populatie
de 1484 locuitori RominT. La
Bolovani este o padure de aproape
105 hect. 500 ariT. In
raionul comuneT este un pod
peste Dimbovita, numit PodulluI-Petrache,
In catunul cu acela5T
nume si 2 podurl peste IIfov.
Mai la vale de Bolovani,
riul Ilfovul, din cauza inundatiilor,
Inca din trecut a fost despartit
in dona, de mina omuluT.
O parte din el 5i anume cea mal
mare curge la vale cu numele de
Colintina 5i trece cu acest nume
prin catunele alugareni,
Stoine5ti, Colacul, prin centrul
corn. Vizure5ti, In mijlocul cdreia
este un pod peste Colintina,
5i apoT intra in ju d. Ilfov. Cea-l'alt'a
parte a Ilfovulul, i anume cea
maT mica apucl spre dreapta la
vale 5i trece prin com. Conte5ti
sub numele de Ilfovul saii Pusnicul,
trece pe lingd comuna
Baiteni sub numele de Ilfovul;
peste acesta sunt doul podurT in
raionul acestei comune ; l'Ara in
plasa Bolintinul 51 trece tot cu
numele de Ilfovul printre comunele
Slobozia-Moara, ce se afla
pe malul sati drept, Podul-Bar.
bieruluT i Bildana de pe malul
sal:1 sting 5i se duce apoi la vale
In jud.Ilfovul. cdruia II da numele
sati, varsindu-se 'in Dimbovita
In Bolovani, locuitoriT se ocupa
Cu agricultura; aü5i o moara de
aburT.
In aceasta com. sunt 2 bisericT
5i o 5coald. coala din Bolovani
este mixta, fundata in
1862 5i are un invatator. In com.
sunt 138 copiT de ambele sexe
In virstä de coall, din cari 40
frecuenta 5coala. Localul 5coaleT
este cu primaria la un loc.
coala are 17 pogoane pamint.
Com. are 4607 leT venit i peste
340 contribuabilI.
Se invecine5te la rasarit cu
comuna Cornatelul, de care se
desparte prin cimpie i cu care
se une5te printr'o sosea vecino-comunala
; la apus se invecine5te
cu com. Ghine5ti 5i
Brani5tea, de care se desparte
prin riul Dimbovita, legindu-se
cu Brani5tea, printr' o frumoasa
5osea vecino - comunall; spre
miaza-noapte se invecine5te cu
comuna Baleni 5i cu catunele
Mircea-Vocla i Nucetul i spre
miaza-zi cu com.. Conte5ti.
Bolovani, sat mic ; face parte din
com. rur. Bala5oeni, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Are o suprafatä de
420 hect. 5i o populatie de 24
locuitorr. D-1. N. Delide 5i G.
Mintulescu ail 404 hect. 5i locuitoriT
16 hect.
Acest sat, panti la 1871, s'a
numit Bujoreanca, se zice, de
la floarea numitä bujor, care
cre5tea in mare cantitate in acel
loc. Dela 1870, putinT locuitorT
e5ind cu casele la linie,
zat satul pe lunca, unde erg'
numai bolovanI. Pdmintul de aratura
e pe deal.

BOLOVANI 621 BOLTA
Bolovani, stincoasd, in
com. Colti, cdt. Col ti-d.-s., jud.
Buzad.
Bolovani (Piscul-cu-), colind
stincoasd, in com. Wigura, jud.
BuzMi.
Bolovanul, deal, jud. Bacdd, pl.
Tazldul-d.-s., com. Bucseti ; face
parte din sirul dealurilor dintre
Tazirtul-Mare i Trotusul.
Bolovanul, deal, jud. Baca", pl.
Trotusul, pe teritoriul comund
Grozesti.
Bolovanul, deal, jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rurall Negoesti
; tine de hotarul statuluT
Padesul. Aci se grtsesc stincT de
piatrd, din carT se fac pietre de
moard, carT se vind cu pretul
de la 160 leT pInä la 300 leT
perechea.
Bolovanul, livede, in com. Slänicul,
plaiul Nucsoara, judetul
Muscel.
Bolovanul, loc izolat, in raionul
com. ComOnita, pl. Oltul-d.-j., jud.
Olt, unde se vb.'d ruinele uneT
vechT mAndstirT.
Bolovanul, loc i.rjolat, 1a sudul,
comuneI Robesti, plaiul Cozia,
jud. lacea.
Bolovanul mahala, jud. Mehedinti,
in plasa Ocolul-d.-s. ; tine
de com. rur. Maloretul.
Bolovanul, munte, jud. Bacn,
pl. Trotusul, din culmea OituzuluY,
de pe lingd muntele PAltinisul
si pe drumul la SIrtnic,
futre comunele 1-Urja i Tirgul-
Trotu sul.
Bolovanul, veilcea, comuna Provita-d.-j.,
jud. si plasa Prahova ;
se varsd in rtul Provita (Pro lovita),
tot in raionul comuner Provita-d.-j.,
de unde izvoreste.
Bolovanuluf (Poiana-),poiand,
comuna Popesti, plasa Cernad.-s.,
jud. VIlcea.
Bolovoaia, deal-plata, in prelungirea
ramureT muntilor Cernegura,
jud. Neamtu. E situat
in dreptul satuluT Vin dtori-Pi etri T.
In privirea geologicA, se observä
cd acest deal prezintd In formatiunea
paturilor sale schisturT menelitice,
cu infiltratiunT de gips ;
spre marginea vesticd a Vfil en ilor
pdturile acestuI deal ImpreunA cu
ale CernegureT dad pricina unuT
cret anticlinal (precu m form eazd
si pdturile CernegureT cu ale
PietricicAT). In susul culmeT, spre
apusul pisculuT Cernegura, apar
bancurr de conglomerate poligene,
compuse din boabe, carT
de ordinar nu trec de mdrimea
une nucT, si carT constad din
gresiurT oligogien ice si din quarturT
bine cimentate. Stratelc
de conglomerate se pleacrtspre
Sud, acoperind fata de miazd-zi
a culmer.
La o mica depdrtare, spre miaa-zi
de satul Väleni, toate depozitele
acestea dispar sub altele
maT nouà : marnele sal ifiere
superioare, carT conti uta a forma
sirurl de muntT (prelungirea CernegureT)
din dreapta riuluI Bistrita,
pAnd la gura pIriuluI Calul.
Bolta, COM. rur., jud. Dolj, in
pl. Amaradia, la 26 kil, de resedinta
pldseT, com. Melinesti.
Situatä pe valea Giamartaluiulur
si pe plrlul cu acelasT
nume, ea se invecineste la E.
cu com. Bulzesti, la V. cu
Giamartaluiul, la N. cu comuna
Velesti, la S. cu comuna Murgasul.
Terenul comuneT este acci-
dentat de doud sirurT de dealurT,
a cOror inlltime variazd
intre 300-350 de metri.
Comuna este udata la V. de
nul Giamartaluiul i curge in
directiunea N.-S., avind 3 vadurT
in dreptul acestel comune si 4
podurT : la Gura-Meilor, Gura-
LupuluT, in Gura-Fintinilor si
la Gura-Gardurilor.
Miel bältI fortnate de ploT
merg de se scurg in Giamartaluiu.
Comuna a fost infiintatd la
r865. Cdtunul de resedintd este
Busteni. Se compune din 4 cdtune
si anume : Balota-d.-j., Busteni,
Crucile si Gaia-d.-s.
In comund sunt 3 bisericT :
Una in cdtunul Gaia-d.-s., cu
hramul Sf. Dumitru, fondatO la
1848 de C. Brdaseanul ; alta in
cdtunul Crucile, cu hramuI Indltarea-DomnuluT,
zidita la anul
1753, de cdtre Praden Ciobanul;
a treia in cdtunul Balota-d.-j.,
cu hramul Sf. VoevozT,
Ja anu/ 1852. TreT cintAretT si
doT preotT oficiazd succesiv la
cele 3 bisericT. Biserica din Balota
are o proprietate de 12 pogoane
arabile.
In comund se allá, in cgt.
Gaia, o scoalä mixtd, ce functioneazd
de la i Noembrie 1893.
Este intretinutà de comtinl si
are un singur invAtiltor. Localul
este däruit de £1-1 Lica NedelcovicT.
Aü virsta de scoall 64 de
copiT; Sin carte 25 locuitorT.
Populatia comuner este de
1128 suflete, din carl 645 femeT,
Iocuind In 252 de case.
Dupl legea din 1864 sunt 194
improprietaritT.
Suprafata intregulul teritorid
comunal este de 9800 hect., din
care 960 hect. pdmint arabil,
345 hect. izlaz, 8495 hect. pddure.
Cele 960 hect. arabile apar-
55213. N'arel, Diclionar Geoprofic. 68

BOLTA-TiLHARILOR 622 BONDEA
tin locuitorilor improprietAritT la
anul 1864.
Padurile sunt Balota si Gaia.
Ele apartin D-lur Licá. Nedelcovicr
si Colonelulur Andronescu.
Padurile sunt compuse din cer,
emita, fag si carpen.
Viile In intindere de 30 hect.
aparti n locuitorilor improprietlriff
la 1864. Produc vin de calitate
mijlocie.
O moarà de aburr se afiá pe
niosia Balota.
Vite marr cornute sunt 567, or
650, porcr 108, capre 85, cal* 46.
Locuitorir isr desfac pro ductele
in orasul Craiova, unde se duc
pe' Drumul-Muerer si pe soseaua
Vilcea-Craiova.
arciumr sunt dou5., in catunele
Balota si Gaia-d.-s. Comerciantr
sunt 3, ctrciumarr.
Numárul contribuabililor se
urca la 155.
Venitul budgetar pe exerci-
Out 1893-94 este de ler 2363;
cheltuelile budgetare sunt de ler
1698.
Bolta-Tilharilor, peftere, intr'o
sena. din Dealul-Mare, in codrir
Deleni, pl. Cosula, jud. Botosani.
(Vezr amanunte i legenda,
descrise la Dealul-Mare).
Bolta-Tiganului, izolat, comuna
Auresti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Bolta§i, sat, la N.-V. de Afumati,
pe malul sting al vdier
Pasrtrea. Face parte din com.
rur. Afumati, pl. Dimbovita, judetul
Ilfov.
Are 205 locuitorr, totT Romira.
Boltunul, deal, jud. Bacati, pl.
din com. Birsdnesti,
care face parte din sirul dealurilor
de pe malul Tazlaulur-
Mare.
Boltunul, yVelure, judetul
pl. Tazläul-d.-j., din com. Bira.nesti.
BombeI (Dealul), munte pdfunabil,jud.
Suceava, 'filtre piraele
Serisorul-Mic i Serisorul-Mare,
din comuna Sarul-Dorner, avind
1032 m. de alt.
Bo mbore§ti,perdure, pe domeniul
orasulur Alexandria, jud. Teleorinan,
in intindere ca de 70
hect. Are lemne de tufan, ulm
si altele.
Bombotei, groapd mare, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova.
Bombita, deal, jud. Bacan, pl.
Siretul-d.-j., com. Botesti.
Bonaele (La-), loc izolat, in
comuna Mägura, jud. BuzAti, in
Odurea statulur Magura si Unguriu.
Boncea, 'HP', ce izvoreste din
judetul Ialomita, de la locul numit
Crucea-Badil si intrd in jud.
Ilfov spre E. de movila Obileasca.
Cursul sAti e de la N. spre
S.-E. In jud. Ilfov se numeste
Valea-Argover. Se vassá in balta
Mostistea, servind de limita, in
mica parte, intre jud. Ialomita
si Ilfov.
Boncea, vale, prin care curge
piriul cu acelasT nume, in jud.
Ilfov.
Bond, vechie numire a cdt. Muscelul-Tigan,
din com. Rusiavgul,
jud. Buza.
Boncilor (Izvorul-), izvor, in
comuna Rusiavdtul, judetul Bu-
; incepe de la Muscelul-Tigan
si se scurge in valea Rusia-
Boncilor (Muchia-), eolinci InsemnatA,
in coin. Rusiavatul,
cat. Muscelul-Tigan, jud. BuzAtt.
Bonciul, sat; face parte din Com.
rur. Bálteni, pl. Otilsdul, jud.
Vilcea. Are o populatie de 70
locuitorr, 38 blrbatr si 32 femer.
Se aflä la i kil. de cdtunul
Ungureni, unde este resedinta
primdrieT si a scoaler.
Bonciul, insuld, pe Dunare, in
pl. Borcea, in dreptul satulur
Roseti - Volnasi, jud. Ialomita;
are o lungime de 2 kil. si are
pAdure si plsunr.
Bonciul, lac, in pl. Ialomita-Balta,
com. Giurgeni, jud.
Bonciul, pddure, jud.
Bonciului (Virful-), colind, in
jud. Buzärt, com. BrAesti, acoperal
cu fineatl.
Boncul, virf de deal, com. t;trile,
pl. si jud. Prahova, numit
ast-fel, se zice, duptt numele
unur locuitor, Boncul, care se
stabilise aci.
BonculuI (Pfidurea-), ädure,
particulark supusa regi mullir silvic
hiel din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, com. Comarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
BonculuI (Valea-), vale; izvoreste
din dealul cu acelasT nume,
com. otrile, pl. o judetul
Prahova, curge spre S. de dit.
Osebitul ; se intilneste cu Valea-
Serbuloaia, formind riul Outpinita,
ce trece prin partea de
N. a com. urbane Cimpina,
se varsd in riul Prahova.
Bondea, munte, in jud.
com. Polciori, l'Are com. Gura-
VAer i Valea-Dragotnirulur; e

BONDOCI 623 BONTETI
a.coperit Cu padurea Bondrea, a
mosnenilor Negrosani.
Bondoci, sat, face parte din
com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
222 locuitori. Este situat pe dealul
Ciuresti.
Ad e o biserica cu hramul
Nasterea-Maicd-Domnului, ziditi
la anul 1885.
Bondoci, deal, spre E. de com.
Vata, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,
cu o lungime de 4 kil. Serva
pentru pasune, vil, semanaturI.
Are padure.
Bondocul, vale, plasa Oltenita,
jud. Ilfov ; curge lingd com. Crivetile
si se varsa In riul Arges.
Bondorica, vale ; izvoreste din
poalele padurei Grigorieni si se
varsa In riul Bratia, pe teritoriul
catunului Vladesti -Paminteni,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Bondrea. (Vezi Crivesti, sat, judetul
Tutova).
Bondrea, cdtunal, al com. Canesti,
jud. Buzar', alipit de cat.
Negosina. El purta in vechime
numele de Plopeni i Zarneasca.
Bondrea, atun, al com. Cezieni,
pl. Ocolul, jud. Romanati, situat
spre apus de Cezieni
linga apa TazluiuluI. E taiat
de soseaua, care trece din Caracal
spre Preajba. Are 246 locuitorl.
E legat cu Caracalul,
prin o linie telefonica de proprietarul
Cezienilor.
BondreI (Pirlul-), mic afluent,
al pirlului Farcasa, jud. Suceava.
Bone-Sirti, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Notd, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din dealul Hagi-Durac-
Sirti, ceva mal' sus de satul Ese-
Chioi, ce e asezat la poalele lur
sudice. Se intinde spre E. printre
valle Chiuciuc-Chessen-Ceair
Esechioi -Dere, cu o directiune
generala de la S.-V. spre
N.-E., brazdind partea apusana
a plaser si cea nordica a comuna
Ramificatiile lui nordice
se termina pe malul sudic al
laculuI Girlita. Are o inaltime de
112 m., dominind s. si valea. Ese-
Chioi. Este acoperit cu cite-va
päduri, tufarisuri putine vii
ale satuluI Ese-Chioi. Pe muchia
luI merge drumul judetean Al-
Bonghi§oaia, baltii, pe mosia
Fintinelele, com. Fintinelele, pl.
Siretul, jud. Botosani. Are o
suprafata. de 370 hectare.
Bontea, deal acoperit cu huceag,
pe mosia Manolea, jud. Suceava.
Dipute (Pe-), jud. Buzaa, numire
data teritoriului coprins intre
ptrîiauI Bontul, muntele
Monteorul i riul Buzaul.
Bonte§ti, com. ruralti, in plasa
Ora5u1, jud. R.-Sarat, asezata
pe &Tul Mera.
Se afla in partea nordica a
judetuluI, la 35 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
apusanà a plasei, la 4 kil.
spre N.-V. de com. Cotestl, resedinta
piase. Comunele invecinate
sunt: Blidari la 2 kil.,
Cirligele la 3 kil., Faraoanele la
5 kil., Budesti la 6 kil., Golesti
la 9 kil.
Se m argin este la miaza-noapte
cu com. Faraoanele, de care se
desparte prin Valea-Pietroasa, la
rasarit cu Cirligele i Blidarea ;
la miaza-zi i apus cu Odobasca,
de care se desparte prin Dealul-Cornitelor.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. Spre apusul el se ramifica
dealurile Deleanul si Perisorul.
Riurile, carI o uda sunt miel*
piraie, ca: Dalhautul spre miazanoapte,
Valea-Merel prin mijloc,
Dilgovul la miaza-zi. Are 5 puturI
(4 IO m. adincime) i 5
fintini (1-4 m. adincime).
Catunele cari compun comuna
sunt : Bontesti, resedinta, la apus,
spre &tul Mera; Dalhautul,
la 1700 m. spre N., pe piriul
Ddlhautul.
Suprafata comuna e de 2383
hect., din cari 250 hect. vatra
comuner, 1400 hect ale locuitorilor,
733 hect. ale proprietater
private.
Populatia este de 252 fami-
BY, cu 1092 suflete, din carT
568 barbatI si 532 femei; 377
casatoriti, 689 necasatoriti, 26
vaduvi ; 158 stia carte ; 2 sunt
strainI ; toti sunt ortodoxi.
In comuna sunt 3 biserid :
una, cu hramul Izvorul-Tamaduirei,
fondata in 1820, de staretul
Dionisie Arhimandritul
cu ajutorul locuitorilor ; a doua,
cu hramul Sfintii-Imparati, fondata
in 1840, de staretul Benedict
Archimandritul si de locuitorI;
a treia, cea din catunulBontesti,
cu hramul Sfintir-Voevozi;
zidid la 1625, reparad la 1779,
de staretul Eftimie, la 1809 prefacuta
de staretul Teoctist, la
1827 de staretul Dionisie, asa
cum se gaseste astazi. Biscrica
din Dalhaut este schit (vezl
ailhautul,:schit) ; cele din Bontesti
sunt deservite de I preot,
I dascal si i paracliser.
Comuna are o scoall mixta,
fondad in 1886 de locuitori, cu
invatator, frecuentad de 45
elevi.
Calitatea pamintului este mediocra,
fiind argilos i calcaros.
Comuna are 13 hect. arabile,

BONTEM 624 BORA
1500 hectare pOdurT, 623 hectare
vil'.
In comuna sunt 741 capete
de vite, din carr: 231 bol, 74
yac!, 38 caí, 16 epe, 162 cif,
18 capre §*1 202 rimatorl.
Locuitoril se ocupa cu fabricarea
vinulur O a rachiului.
Transportul se face prin statia
Cote0.i, la ro kil. spre Est.
In comuna sunt 41 comerciantr
(7 strainr), din carT i bacan
i 6 circiumarY.
CA/ de comunicatie sunt : drurnul
vecinal spre Faraoanele-VirteKoiù
; spreOdobasca; spre Cirligele
; spre Cote§ti-Pläine§ti-R.-
Sarat.
Comuna are 223 contribuabilf.
Venituri/e sunt de 8645 ler,
14 batir §i cheltuclile de 8428 lel,
8o banT.
Bonte§ti, sat, jud. R.-Sarat, In
plasa Orawl, catunul de reKdinta
al comuner Bontelti, aKzat
spre Vest de 0111 Mera,
la poalele dealuluI Periwl. Are
r000 hect. intindere o populatie
de 113 familiI, Cu 504 sufl.,
din carI 100 contribuabilT; 8o
§titi carte; totr sunt Rominr ortodoxi.
Are o biserica i o coa.1ä
a comuna
Bontul, cdtun, al comu neT Nehoiawl,
jud. Buzati ; are 270 locuitorT
§i 39 case.
Bontul, munte, in jud. Buzati, comuna
Nehoiawl, cat. Broasca,
pe mo§ia Jari§tea, acoperit cu
fineata, padure O izlaz.
Bontul, pirliaf, in jud. Buzar',
comuna Nehoiawl, cat. Broasca;
incepe de la Malul-CapreI §i da
in Buzati, putin mal la Nord de
alt piriu cu ace1a4T nume. Ambele
Bonte sunt avute in pAstravI.
Bonjul, phlia,s, in jud. Buzar',
comuna Neholawl, incepe din
Seciul-Pope! O da in Buzar', in
dreptul catunulur Muscelu§a.
Bonulul (Balta-), baltd, judetul
Dolj, plasa Jittl-d.-j., com. Rozitea,
pe moia d-ner N. Paianu.
Booveni-de-Jos, sat, jud. Dolj,
plasa Jiul-de-Mijloc, com. Foivn-ul,
situat la 3 kil, de com.
de reKdinta, cu 245 suflete, 123
barbatI i 122 femer. Locuesc
in 46 case, construite parte din
zid §i cele mar multe din paiante.
Copiir din sat urmeaza la
coala mixta din satul FoiKorul,
care este la o departare de 3
kil, de sat. Numdrul §colarilor
in 1892-93 a fost de 6 baetr.
Cu vIrsta de §coalä sunt 15 -
copir, 9 bAetI i 6 fete. S tiù
carte 6 barbatr.
E strabatut de dealurI.
Booveni-de-Jos, pddure particulata,
jud. Dolj, plasa Jiul-de-
Mijloc, com. FoiKrul, satul Booveni-d.-j.
Apartine d-Iur N. Gancea.
Booveni-de-Sus, sat, jud. Dolj,
plasa Jiul-de-Mijloc, com. Foi-
Krul, situat pe piriul Boul, la
40 kil. N.-V. de Craiova, cu
209 suflete, 107 bOrbatr i 102
femeT. Locuesc In 45 case. CopiiI
din acest sat urmeaza la
Koala mixta din satul FoiKrul,
com. FoiKrul, ce este la departare
de 4 kil. In anul colar
1892 93 art urmat regulat la
Koala 10 baetr. Cu vIrsta de
$coalä. sunt 18 copir, 12 baetr
i 6 fete. Stiii carte 6 barbatr.
Din cauza dealurilor din acest.
sat, comunicatia e foarte anevoioasa.
Booveni-de-Sus, pddure, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Foi-
Krul, satul Booveni-d.-s., in In-
tindere de 500 pog. Apartine
d-lur N. Gancea.
Bora, com. rur., in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita ; este
situata pe partea dreapta a riulur
Ialomita, filtre comunele Cosimbqti
5i Ciulnita.
Teritoriul comuner se intinde
din riul Ialomita spre Sud, pe
cimpulBarAganul, pana mar spre
sud de linia ferata Bucuregi-
Fete§ti, pe o suprafata de 4,094
hect. pädure, restul fiind locurI
de aratura, pa.wne li coprinde
trer trunir. Dupd legea rurall
din 1864, sunt improprietaritl
46 locuitorT ; 68 nu sunt Improprietaritr.
Se compune dintr'un singur
sat, in care se afla reKdinta
primaria §1 a judecatorier comunale,
11 este situat pe o inr,,
gusta luncl, sub coasta Ballganulur,
in fata satulur Slobozia,
cu care comunica prin dota
podurr de /emn. Inainte, comuna
se compunea din satele Bora-d.s.
i Bora-d.-j., numite ast-fel
dupa locul ce ocupar' in susul li
josul riulur Ialomita ; dar prin inmultirea
populatiuneT, cele dota
sate s'aù' unit, fornfind numar unul
cu numirea de Bora. Pendinte
de comuna mar sunt i urmAtoarele
5 cAtune (tire), situate
pe mo§ie, in câmpul BAraganul.:
Boziul, Duful, Harapu, Zlota-Vechie
i Olanita.
Populatia comuner este de
857 locuitorr, CU 200 cap! de
familie, 451 barbatI §i 406
femer. Dupa nationalitate sunt:
832 Rominr, 2 GrecT, 16 BulgarT,
4 Ungur4i 5 de alte nationalitAtl.
Dup1 religiune sunt : 855 crqtinr
ortodoxl 11 2 catolicl. Sunt
227 agricultor!, IO meserial,
ro comerciantI, 5 profesiunT libere,
So muncitorl l't 70 servitorI.
Din ace0a, 83 titi ca,rte.
Numarul contribuabililor era in

BORA
1890 de 138, din carT 14 se
ocupa(' cu comerciul de bäutufi,
vite, producte, etc. ; lar ceT-l'altT
cu agricultura §i cultivasera: 100
hect. gritä, 1000 hect. orz, 70
hect. secará, 80 hect. porumb,
500 hect. meirl, 200 hect. fasole,
2 hect. vil', 30 hect. zarzavat 5i
10 hect. bostänariT.
Vite: 84 bol, 270 caT, 1000
oT, 30 capre, 20 bivolT, 4 asinT,
130 pord.
Instructiunea se predä in doud
una de baetT, Cu 40 elevI,
avind un invatator retribuit de
stat comuna., i una de fete, cu
16 eleve avind o invätatoareretripula
de comuna. Pentru §coala
de bletT i fete, este un singur
local, construit de comuna'.
In com. este o biserica, la
care serve§te un preot i doT
dascall, platitT de comuna' cu
480 leT pe an.
Venitul comund, in 1887-88,
era de 4580 leT i cheltuelile
de 7419 ler.
Prin partea de S. a teritoriuluT
comuneT trece calea feratä Bucurqti-Fetqti
i pe marginea
de Vest a satuluT trece calca
judeteana Calása§i-Slobozia.
Bora, vechie numire a mofiel Macoveiti,
din com. Padina, judetul
Buzad.
Bora, munte, la N. de com. Novaci,
jud. Gorj, pe care s'e afla
pichetul No. 17, al companier 6,
din regimentul 18 dorobantI.
Bora, picket de frontierd, No. 17,
al companieI 6, din regimentul
18 dorobantT, jud. Gorj. Se afla
situat pe clima nordica a munteluT
Bora. Poteca, ce se privegheaza
de acest pichet, infra in
tara pe valea Lotrulur, apor urca
muntele Bora, pana. in apropiere
de pichet:; de ad i urmeaza coasta
sudica a munteluT Bora, pana la
525 BORANEM
coasta Benghia, pe care o strabate,
apoT trece pe coasta vesticà
a munteluf Papup., in fine
ia directia sudica panä aproape
de Florile-Albe, unde se bifurca,
o parte scoborind in Novaci.
Tot de la Papua pleaca
o poteca spre E. pana la muntele
Mu§etoiul ; de ad ja directia
spre S. pana la satul Baia-de-
Fier.Patrularea cu pichetul vecin
se face pe aceeag poteca pana
la §eaua formata de coasta Benghia
cu muntele Bora; de aci ja
directia N., coboarä valea LotruluY,
pe care o urmeaza pana
la muntele Timpa. Patrularea
de la Bora la Vidra se face
pe poteca ce scoboarä pe clina
estica a munteluT Bora pana'
da In valea LotruluT, trece acest
rlá i suie pe dealul Vidra.
Intretinerea potecilor e cam anevoioasä,
din cauza cadereT copacilor
i prabuOtureT pamintuluT.
In timpul erneT, comunicatia
devine imposibilä, din cauza
zapezeT.
Borahoiti, deal, pc teritoriul comuneT
Dränceni, pl. Podoleni,
jud. Fälciá.
Boränescul, piklure particularä,
In jud. Prahova, in intindere de 50
hect., proprietatea d-luT Andreiá
Boranescu, supusá regimuluT silvic
§i pendinte de com. Iordacheanu,
pl. Cricovul.
Boränescul, vale, jud. Brälla, la
N. com. Urleasca, aproape de
catunul Esna, pe care se formeaza
primavara un lac, ce seaca
vara.
Borane§ti, com. rur., jud. Ialomita,in
pl. CimpuluT, situatd pe
partea dreapta a rluluT Ialomita,
intre comunele Speteni i Coereni.
Teritoriul comuneT se intinde
din rlul Ialomita, spre S., pana
in jud. Ilfov, avind o suprafata.
de 2088 hect., din carT 291 hect.
padure ; coprinde cinc! mo.54,
apartinind la mal multT proprietarT.
Dupd legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT i 18 locuitorT;
neimproprietaritT su nt 71
locuitorT.
Comuna se compune din satele
Boranqti i Sinte§ti, cu re-
§edinta priinarieT 5i a judecatoriel
comunale in Borane,ti.
Populatiunea comund este de
1384 locuitorT, cu 280 capT de
familie, 673 barbatT i 71i feme!.
Sunt totT RominT i de religiune
cretina ortodoxa. In comuna
sunt : 295 agricultorT, 18
meseria§T, 2 industrial, 5 comerciantI,
3 cu profesiunT libere,
90 muncitorT i 25 servitorr. Din
totT locuitoriT, 611 §tiá carte.
Numärul contribuabililor este
de 213, din carT 12 persoane
fac comert cu producte, bauturT
vite, lar ceT-l'altT se ocupa
numaT cu agricultura.
Vite : 140 caT, 860 bol, 2600
ol, Ito capre, 26 bivolT i 66o
porcr.
Venitul comuneT, in 1887-88,
era de 2918 leT §i cheltuelile
de 4995 leT.
In comuna este o §coall primara
de baetT, cu 38 elevI, avind
invatator retribuit de stati com.,
o coalä de fete, cu 17 eleve,
avind o invatatoare piada de
comuna.
Sunt doud bisericT, la carT servesc
doT preotT §i patru cintaretT,
§ipentru intretinerea careia
com. are trecuta in budget suma
de 492 lef.
Boräne§ti, sat, in jud. Ialomita,
plasa Ci'mpuluT, pendinte de comuna
cu acela§! nume. Este situat
pe partea dreapta, la 2 kil.
de riul Ialornita, inteun loc frumos,
pe luncä i sub coasta. Se

BOR ÄSCUL 526 BORASTI
invedneste spre E. Cu satul Speteni
si spre V. Cu satul Sintesti.
Ad este resedinta primal-1er
si a judecatorier comunale.
Populatiunea este de 210 fam.
de RominT si lo familiT de Tiganr.
Biserica satuluT este construita
de curind ; e deservita de un
preot si dor dascalT.
Sunt douä scolT, una de baetT,
cu un invatator si alta de fete,
Cu o invOtatoare ; sunt frecuentate
de 38 elevI si 17 eleve.
Vite : 120 caT, 60o boT, 2000
oT, ioo capre, 16 bivolT i 500
porcT.
Boräscul, com. rur., din pl. Jiul,
jud. Gorj, in partea de N. a comuneT
Calapdrul-d.-s. si in valea
numita Bordscul. Se compune din
catunele Bordscul i Gura-MentiT.
Numirea o poarta din vechime
dupa valea cu acelasT nume.
Calitatea pämintuluT este mediocra.
Are o suprafata de 1300 hect.,
din carr 55o hect. padure mare,
400 hect. loc de cultura, finete
pasune.
Venitul com, este de 2092
leT, banT 52, iar cheltuelile de
leT 2091, banT 69.
Are o populatie de 356 familif,
cu 1620 suflete RominT
38 familiT TiganT rudarT, cu 167
suflete. Numarul contribuabililor
este de 344.
Comuna in lung este udatà
de plriul Borlscu, care se varsa
In Jilt, in com. Calaparul-d.-s. LocuitoriT
posea.: 65 plugurr, 195
care cu bol, io cdrute cu cal,
755 vite marT cornute, 61 cal,
1223 oT, 121 capre, 167 rimatorl
si 40 stupT.
Prin com. trece soseaua comunala,
ce vine de la V., despre
Strehaia, din jud. Mehedinti
o leaga. la E. cu soseaua comunala,
ce vine din com. Ohaba.
In com. sunt 2 facae cu cite
2 alergatorT pe riul Jiltul, care trece
spre E. de comuna la I kil.
departare. Sunt 20 puturT, 4 fintinT,
7 dirciumT, 4 pravaliT carT
vind bumbacariT i alte maruntisurI.
Comuna are: o primarie;
scoala, frecuentata de 59 elevT ;
3 bisericr, deservite de 2 preotT
si 3 cintaretT.
Borascul, ceituU, resedinta com.
Boräscul, din pl. Jiul, jud. Gorj,
situat pe valea Boräscul. Are
o suprafata de 1250 hect., din
carT 50o hect. padure, 400 hect.
loc de cultura, fineata si izlaz sunt
ale proprietarilor ; 230 hect. arabile,
8o hect. vil i 90 hect.
prunT sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 321 familil,
cu 1465 suflete RominT, si
3 farniliT TiganT rudarr, Cu 12 suflete.
Are 313 contribuabill.
LocuitoriT acestuT catun sunt
avutT si se ocupa cu comerciul
de porcT, cresterea vitelor.
munca cimpuluT. El posea: 59
plugurT, 180 care cu bol, io
carute cu cal, 645 vite marT
cornute, 55 cal., 1158 oT, 121
capre, 128 rimatorT si 30 stupT.
Are 2 facae, cu cite 2 alergatorT,
pe riul Jiul; I put; 7
circiumI; 4 prävaliT.
Are o scoala, infiintata la anul
185i i frecuentata de 59
elevI.
Are 3 bisericT, din carT 2 fa.cute
de locuitorI, una la anul
1820, cea-l'alta la 1841; cea d'a
3-a e facutä de d-nul C. Savoiu,
la anul 1875. Sunt deservite de
2 preotT si 2 cintaretT.
Boräscul, deal, in com. rur.
ceni, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
BorAscul, vale, pe care e situata
com. Borlscul, cu catunele Borascul
i Gura-MentiT, jud. Gorj.
Acésta vale vine din spre
din judetul Mehedinti si se termina
la extremitatea E. a comune!
Bordscul.
Borä§ti, com. rur., in centrul
seT Fundurile, jud. Vasluia, la
distanta de 41 kil. de orasul
Vasluiti, de 8 kil. de Negresti,
resedinta 1)144 situata pe val
si dealurT, printre carT curg maT
multe piraie ; este formata din
satele Borasti, Dragesti, Sofronesti
, Aleesti, Petresti
Iezerul, pe o suprafata de 2743
hect., din carT 672 padure, 19
hect., vie, iar restul loc de cultura,
finat i imas, Are o populatie
de 200 familii, satí 1082
su flete, locuitori RominT. ET se
ocupa cu agricultura si cresterea
vitelor, iar o miel parte cu cultura
vieT si a livezilor. ET poseda.
148 plugurT si 50 care cu
bol, 36 plugurT si 66 carutT cu
cal si 216 stupT.
Pamintul e fertil si produce
tot soiul de cereale ; valle sunt
bogate in finate si imase, lar in
cite-va lo calitatI su nt padurT
In comuna sunt 3 bisericl
o scoala.
Comerciul se face de 6 Ronihil
si 3 strainT.
Budgetul se urca la suma de
2881 leT, 20 banT la venituri
de 2826 leT, 92 banT la cheltuelT.
Statul incaseaza 960 leT de la
i6o contribuabilT.
Vite sunt 1130 vite marT
cornute, 1400 01, 19 capre, 203
cal si 294 rimatorT.
Borfi§ti, sat de refedinici, al comuna
Borasti, pl. Fundurile, jud.
situat pe dealurile Olariul
si al CuzeT, iar cea mal mare
parte pe valea Borästi, prin
care trece piriul Rapoda.
Are o intindere de 514 hect.
si o populatie de 165 familiT
sati 613 suflete, din carT 13 sunt

BORXTUL 527
Evrer $i 8 TiganT, iar restul Roraze$r
vechr, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea vitelor
$i parte cu cultura livezilor
a viilor. Er posea': 30 plugurr
$1 40 care cu bol, 8 plugurr
12 carute cu cal $i loo stupr.
Are o $coala, infiintatä. In anul
1881 $i frecuentata. de 40 elevr;
o biserica facuta. In 1802.
Pe teritoriul acestur sat se
afla $1 cite-va padurr miel.
Vite sunt : 250 vite marr cornute,
3 bivolr, 200 Or, 2 capre
60 rimatorr.
Boratul, iroor abondent de apa,
In com. Birla, jud. Teleorman.
Din acest izvor si din
alte varsaturr ele ape se formeaza
un ele$teti in acea comuna.
De la acest izvor i de
la elesteul ce el formeaza s'a
dat numirea mahalaler din aceasta
parte a satulur Birla,
carda ir zice Mahalaua-Boratulta.
Borca, com. rur., situata in partea
de S.-V. a pl. Muntele, jud.
Suceava, spre V. $i la o distanta
de 63 kil. de Fälticeni.
Se megie$e$te la E. cu com.
Sabasa, de care se desparte prin
riul Bistrita; la V. Cu Transilvania,
de care se desparte prin
coaina muntelur Albia ; la S. cu
comuna Farca$a, de care se desparte
prin Virful-Stejarulur $i
pIriul Toplita ; la N. cu com.
Madeiul, avind ca hotar pirlul
Chiriac. Are forma unul poligon
destul de neregulat.
E formata dintr'un singur sat,
Borca, impartit in trer mahalale:
Borca, Poiana-Borcir i Poiana-
Socir.
In toata comuna sunt 2 circiumr,
2 piue i un fierastrati.
Budgetul com. pe anul 1892
93, are la veniturr 5910 ler $i
la cheltuell 5852 ler ; lar al dru-
murilor la venit 307 ler $i la
cheltuelr 300 ler.
In comuna sunt 40 cal, 60
boI, 70 vacr, 1911 or $1 419
porcr.
E udata de Bistrita cu afluentir
: Chiriacul, Cobuzul,
Borca, Leonte, Tariteni i Toplita.
Muntir cer mar insemnatr
din comuna' sunt : Budacul, Intre
- Borcr (1634), Migovanul
(1499), Gemeni (1434), Ortoaia
(1562), Slopätul (1689), Ar$ita-
Rea ( 1269 ), Bitca - Stejarulul
(1350), etc.
Mosia face parte din Domeniul
Coroaner. Are o suprafata
de 17861 hect., din carI 1128
padure si 6583 cultivabil.
La 1864 511878 s'ají improprietärit
13 frunta$1', 70 mijloca$I
$1 35 coda$T, stapinind 441
falcr.
Locurile mal insemnate din
comuna sunt : Apele minerale
de la Borca ; frumoasa vedere
de pe Budacul ; marile cascade,
(peste 10m.) de la Cheile-Borcer
Pe coasta muntelur Intre-Borcr,
la o inältime de 1700 m., se
aflá un mic läcuFor cu apa
bihlitä incarcata de pucioasa
$i de un gust neplacut. LocuitoriT
ati ingradit acest lac, a
caruia suprafata e cam de 87
m. p. lar adincimea de '/2 m.
La 1803 «Borca-SociI a manastiriI
Slatina, avea 37 liuzI platind
bir 664 lerpe an». («Uricarulo,
de T. Codrescu, VII, pag.
255).
Intre 1843 1845 «Borca
Socea la tinutul Sucever, ocol.
MunteluI, mo$ie a Sf. Mitropolif
starea I. Are sat cu o biserica,
2 preOti, 2 dascalf, 15 nevolnicr,
IO vaciarle, 7 slujbag
volnicr, un vatav, un jidov; pe
lingá : Hangul, Sabasa,
Piriul-Cirjer $i altele, cu un numar
de 70 locuitorr». («Bucium.
Rom.», An. I, pag. 369).
BORCA
Borca, sat, pe Domeniul Coroaner,
jud. Suceava, formind singur
o comuna. A$ezat pe tal-mul
drept al Bistriter, e strabatut
de pirlul, de la care $f-a
luat numele cum $i de piraele
Chiriac, Cobuzul, Leonte, Taxiteni
$i Toplita.
Numara 193 case, populate cu
208 capr de fam. saii 838 suflete,
din carr 438 barbar si
400 femer (8 strainr Izraelitr).
Are 214 contribuabr. Vatra
satulur ocupa o suprafata de
290 Miel 66 prj. $1 34 sq.
In Borca sunt 2 bisericr:
una vechie de lemn, cladita de
locuitorr la 1830, in care nu se
mar oficiaza.; a doua de zid, Cu
hramul Sf, Apostolr Petru si
Pavel, zidita in 1891 de Administratia
Domeniilor Coroaner $i
zestrata cu toate cele necesare.
Aceasta biserica e servita de
I preot $i 2 cintaretI. Este o
qcoala rurall de baetY, cu un in-
%raptor platit de Stat, infiintata
la 1859, avind local proprii1, restaurat
cu totul la 1885 de administratia
Dom. Coroaner, care a
$i inzestrat-o cu un atelier de
timplArie$i strungarie, cu tot mobilierul
$i aparatele didactice
necesare, biblioteca, cheltuind
pentru aceasta $coall 8000 ler.
E frecuentata de 35 $colarr $i
improprietarita cu 6 Oler finat,
in virful unur munte, care n'aduce
de oh 40 6o ler anual,
fiind peste putinta a se face
vre-o cultura. $i neputindu-se
scobori niel finul de acolo.
coalä rurala de fete are o
invatatoare platita. de Stat ;
s'a infiintata la 1890; are un
local noti cladit i inzestrat de aceea$I-
administratie, cheltuinduse
$i pentru aceasta. 8000 ler.
E frecuentata de 2S-30 eleve.
Drumurile principale sunt : la
Madeiul (1500 m.) i la Sabasa
(250 ni.)

BORCA 628 BORCEA
Borca, sat, din com. rur. Zgubea,
plasa Oltetu-d.s., jud. \Tarea.
Borca, izvor de Oil
la 4 kil. de gura Borcer, pe
piria in sus, jud. Suceava. Pina
la izvor calea e ingusta i abia
se poate duce cineva cu caruta
pina acolo. Izvoreste din o stind.,
de sub poalele müntelur Budacul,
aflatoare pe tarmul sting
al piriulur Borca. Apa acestuT
izvor, luata proaspad, este 11mpede,
ara floare i miros si de
un gust foarte pldcut, acru si
cam sarat. Astupatä bine, se Ostreaza
neschimbata mult timp ;
iar läsata destupata se rasufla,
pierzind acrimea carbonica, care
fuge sub formà de bulbuceT
'asa o asezatura rosiatica de
oxid de fier. Cind temperatura
atmosfereir e de 170, a aper e
de 6o. Greutatea specifica este
de 1,0004. Izvorul da 6o litruff
tnteo ora. In 16 uncir de aceasta
apa, partT compacte se
afla: 25.215 carbonat de natriii,
0.500 protoxid de fier, 1.200 carbonat
de magnezie, 3.150 carbonat
de var, I.100 pamint de
cremene (silice), 0.035
7.500 sare, 0.270 se risipesc
prin lucrare=39,000.
In mo palmace cubice de
alca se afla 140 de acid carbonic.
Amestecind cu aceastä apa
vin bun, mixtura aceasta ia indata
o coloare rosie inchisa
produce o fierbere spumoasä,
care se sporeste, daca se pune
zahär pisat.
Acest izvor se aflá inteo vale
strtmta, inconjurata cu muntr,
unde razele soarelur se arata
Aceasta al:a* se.poate intrebuinta
ca bautura 1 in bgT.
Chipul intrebuintareT si boalele
la care poate fi aplicata, sunt
cele ale apelor feruginoase in
genere.
Ceva mar sus de acest izvor
(ro m.) se Arad ruinele caselor
de piatra, ce serveat de 135.T
Domnitorulur Mihail Sturdza.
Borca, firzz, jud. Suceava. Izvoreste
de sub Grintiesul-Mare,
despärtind acest munte de Cristisorul,
curge de la V. spre E.,
uda teritoriul comuner, careia
i-a dat numele, pe o lungime
de peste 12 kilom. si dupa ce
a invirtit 2 piue, 2 morr, un
fierastraii si a format un hait,
merge de se arunca in Bistrita,
in drep tul satuluT. In cursul
sati formeaza mar multe cascade,
dintre carT dota la Chef, in
inaltime una de peste io m. si
a doua de 5.50 m. Pe albia
Borcer se afla un canal al comp.
Goetz, pe care se dar' butucir,
In lungime de peste 8 kil.
Apa Borcer se deosibeste, prin
frumusetea, limpezimea si coloritul
er albastruiCi, de a tuturor
piraielor din jud. Suceava. Are
de afluentl din dreapta: Piriul-
Curmaturer, al-TableT, al-Albiilor,
Stegioara-Mica, Pirlul-Mare,
Zgheabul, Pirlul-Dcrdir, Bolataul,
al-Cirjenilor, BusmeiuluT, Secul,
al-Burcutulur-din-Dos, Zgcabul-
Säbasenilor, Pirlul-lliestilor, al-
Runculur, al-Ursulur, Zgheabul-
Pietrenilor i Bahlita; lar din
stinga: al-ZgheabuluT, Zgheabul-
HornuluT, al-Stinelor, al-Siragurilor,
Borcuta, al-Borcutulur-
din - Fata, al- Budaculur,
Zaharia, Stigioara, Slopatul (6
kil ), Cocazisul, Secul i Fundoaia.
Borcanul, lac mare pe proprietatea
Bucsiani-d.-s., pl. Neajlovulur,
jud. Vlasca.
Borcäne§ti, sat, in plaiul Cerna,
c. r. Rovatul, jud. Mehedinti.
Borcane§ti, sat, jud. Mehe-
dinti, in plaiul Cerna, c. r.
Borcane§ti, vechie numire,a cit.
Ciltesci, din c. Gura-SarAtii, jud.
Buzati.
Borcäne§ti, deal, in c. r. Ilovatul,
plaiul Cerna, jud. Mehe,
dinti, situat spre apus de com.
Borcä§iul, munte inalt, intre mun-
Iezerul si Oticul, aproape de
locul, unde izvoreste nul Dimbovita,
in jud. Muscel.
Borcea, ¡5/asa, in jud. Ialomita,
situata in partea de S. a judetulur.
SI-a luat numirea dupa.
Borcea, care o uda si care este
cel mar mare brat al DundreT.
Pana la 1832, judetul se afla
impartit in sapte plasT i plasa
Borcea se compunea din pl. Ciocanestilor,
pendinte pana atuncT
de jud. Ilfov si pl. Lichiresti,
care tinea de acest judet.
Plasa Borcea se margineste la
N. cu plasile Cimpul si Ialomita-
Balta, avind ca limita capatul
de S. al mosiilor din acele plasT
carT mosif se Intind mar spre
S. de linia ferata Bucuresti-Fetesti.
Limita despre S. si E. o
formeaza Dundrea ; lar limita
despre V., care desparte plasa
de jud. Ilfov, trece prin valea
Argova, lacul Mostistea, si merge
spre S. pana in Dunäre, tina
pichetul Intre-Grivale, din judetul
Ilfov.
Terenul acester pläsr este putin
accidentat si coprin de treT partr:
partea baltoasI, care o formead
lunca Dunärer si a Borcer; terasa
salí partea ce se afla intre
lacul Calarasi, bratul Borcea
coasta de S. a Baraganulur
In fine, dimpia salí partea de S.
a Baraganulur, coprinsa filtre limita
de N. a plasel Borcea
coasta de S. a Bdraganulur.

13ORCEA NO 13ORCEA
Prin aceasta pima curge Duarea,
care o uda de la apus,
din dreptul satuluT Ulmul, spre
rasarit, pana in dreptul satulur
Dudesti din pl. Ialomita-Balta.
Dunärea formeazä in aceasta
plasa,bratele:Borcea, Gura-BaliT,
Cacina, etc. si lacurile
maT principale : Sticlinul, Boianul,
Galatuiul, Caldrasi si Jegalia.
In aceasta plasa se afla o comuná
urbana si 19 comune rurale,
formate din 45 sate, si anume
I. Ceildrafi, oras, capitala judetuluT
i resedinta sub-prefecturiT
plaser Borcea.
Tonea cu satele : Cadina,
Roseti-ClacasT, Gambeta si Tonea.
Roseli-Volnag, format dintr'un
singur sat.
Dichiseni cu satele : Coslogeni,
Satnoeni si Dichiseni.
cu satele : Holtina
si Socariciul.
Yes-cilia cu satele: Beilicul
s't Jegalia.
Glidaul cu satele: Mirleanul
Gildaul.
Petroiul, format dintr'un
singur sat.
Cocargea cu satele : Buliga
si Cocargea.
Cdlara)si -Vecht, format
dintr'un singur sat.
Ceacul, format dintr un
singur sat.
32. Cacomeanca, format dintr'un
singur sat.
13. Rasa cu satele : Bogata,
Cunesti, Glavacioaca, Vaidomir,
Lefler si Rasa.
Ciocitne)s-ti- Sîrb2, format
dintr'un singur sat.
Ciocanefti-Märginent, format
din satele : Ciocanesti-PamintenT,
Gaunosi i Ciocanesti-
MärginenT.
KIM' fti, format dintr'un
singur sat.
65218. Marcie Dictionar Geogrqflo.
Ulmul, format din satele:
Nenciulesti, Bosneagul, Faurei
Ulmul.
Plevna, format din satele:
Valea-RusuluT si Valea-Mare.
Lufiani, cu satele : Valea-Seaca,
Hoinari i Lupsani.
20, Mihaia-Viteazul Cu satele :
Crucea-Giurchi, Furciturile,
si Mihaia-Viteazul.
Dupa recensamintul din 1890,
populatiunea plaseT, fara a orasului
Calarasi, este de 32347
locuitorT, cu 7414 capT de fam.
5i 24933 membriT de familie.
Sunt 16707 barbatT si 15640
femei. Dupa profesiunT se aft:
8667 agricultorT, 116 meseriasT,
17 industriasT, 237 comerciantT,
102 de profesiunT libere, 554
muncitorT 5i 543 servitorr. Din
acestia 3442 stia carte si 28905
nu stia.
Pämintul de cultura al pla-xT
este de douä. : pämint
negru argilo-nisipos, pe eimpul
Bdragan si terasa, care produce
cu abundenta gnu, porumb, orz,
melt, fasole, etc. si pdmint aluvian,
tri insula Balta si pe lunca
DunareT, a card productiune este
slaba. 5i adesea nimicita din cauza
inundatiunilor. In partea de V.
a plasei sunt padurT de stejar
si in insula Balta 5i pe lunca
DunäreT, intinse padurT de salcie
si plop, precum si mult stuf;
asemenea se mal aflä pasiunT
intinse, pe carT se nutresc turme
de oT, cired de vite, hergheliT
de cal i turme de porcT. Numarul
vitelor din plasa era in
1887 de 99310 capete; in 1888
se gaseaa 112364 capete.
Comerciul principal al plaseT
se face cu cereale, earl se exporta
prin portul Calarasi si
prin micile schele de pe Borcea;
comerciul cu vite se face
attt in interiorul &it si afara din
tara. Micul comercia Cu manufacturr,
coloniale, bauturT, etc. se
face in fie-care comuna. In orasul
Calarasi este in fie-care
an, de la rro Septembrie, un
mare Mein Cu vite si manufacturT
i, la 9 Martie, un WHO
numaT cu vite.
Cal de comunicatie sunt :
cane navigabile: Dunarea si Borcea
; calea ferata Ciulnita-Callrasi
cu ramura Calarasi-Port ;
soseaua judeteana. Calarasi-Roseti-Volna.si
isoseaua judeteana
Calarasi-Slobozia.
Venitul comunelor din plasa
e de 108019 leT si cheltuelile
din 103457 leT.
In Calarasi este un spital judetean
cu 50 paturf, pus sub ingrijirea
unuT medic si a unuT
sub-chirurg.
Instructiunea in plasa, afara de
oras, se preda, in 1887i in 30
scoale primare rurale, la 1288
elevI si 375 eleve, de 31 fnvltdtorT
i invatatoare, din carT
13 erati retribuitT de stat i 17
de comune .5i judet.
Pentru cultul religios se afla
35 bisericT, eU 108 deserventT.
Statul poseda in aceasta pima
22 de proprietati si anume :
Cunesti saa Rizeanca, Jegalia,
Faurei, Gaunosi, Varasti,
nesti (Mihaia-VodA), Ciocanesti
(Margineni), Dichiseni, Trimsani
cu trupurile, Bogata, Ceacul saa
Valea-PlopuluT, Lupsani, Uhnul,
Calarasi-VechT, Coslogeni, Curesti,
Calarasi (Marcuta), Petroiul,
táraganul, Cunesti (Radu-
VodA), Culcati (Nucetul) i Culcati
(Razvan).
Eforia Spitalelor civile din
Bucuresti poseda mosia Calarasi-
LichirestI.
Borcea, cel mal mare braf al
Minaret, judetul Ialomita,
sile Borcea sl Ialomita-Balta.
La &ma kil. spre E. de Silistra
si din dreptul orasuld Caspre
S. si in departare de
67

BORCEA 530 BORCICA
6 kil., Dunarea se desparte in
doul brate unul, cel mar mare
Il urmeaza cursul spre E., conservind
numirea fluviulur ; lar
altul mar mic, numit Borcea,
curge spre N. si N.-E., facind
miel cotiturT pana in marginea
Orasulur Calarasr, unde formeaza
spre E. un unghia drept.
Dupa ce primeste aci canalul
Jirlaul, prin care curge lacul CAlarasi
in Borcea, acesta curge
spre E. pana in dreptul satulur
Magureni, unde se desparte in
dota ramurr, apor in trer ramurr,
formind insula Trimsani. De
ad Borcea curge spre N.-E.,
apor spre N., facind un mare
arc, pana se varsd iarasT in Dun
are.
Intre satele ocariclul i Beilicul,
Borcea primeste alt brat
al Dunarer, numit Gura-Batir si
RAIL, care taie insula Balta in
doua partr. Din dreptul satuluf
Cocargea i pana la satul Dudesti,
Borcea se desparte in
doua ramurr, formind ostrovul
Rosul.
Punctul, de unde Borcea
ja curgere, se numeste Gura-
Borcer-d.-s., lar punctul unde se
uneste iarasT cu Dunarea, se numeste
Gura-Borcer-d.-j.
Lungimea Borcer este aproape
de mo kil ; latimea variaza futre
80-150 m; iar adincimea,
de la Gura-Borcer-d.-s. pana la
satul ocariciul, variaza de la
1-4 metri, cind apele sunt seazute
si de la ocariciul pana
la Gura-Borcer-d.-j., variaza de
la 5-8 metri, larasT &luid apele
sunt scazute.
Nivelul Borcer, ca si al Dunärer,
are ca limita in cresterea
descresterea aper 7.015 m.
Cind apele sunt in crestere,
Borcea este navigabila, pentru
vase de orr-ce capacitatT, de la
Gura-Borcer-d.-s. pana la satul
Magureni, unde se desparte in
dota ramurr , formind insula
Trimsani. De la satul
unde Borcea se uneste cu Riul,
pana la Gura-Borcer-d.-j., este
navigabilA in tot timpul anulur.
Malul sting al Borcef este dominat
de cimpul BarilganuluT. Pe
tarmul acestur brat se af15. portul
Calarasi si 16 comune, carT
sunt miel schele. Malul drept
Il formeaza insula Balta, care
maT adesea este inundat, din
care cauza pe ad nu se afla nicr
un sat.
Aü fnceput a se face lucrad
de dragare a canalulur Borcea.
Prin aceasta prima lucrare si
prin ducerea aper, in dreptul
satulur Magureni, pe un singnr
canal, Borcea devine navigabild
In tot timpul, pe toata lungimea
sa i comunele de pe malul acester
ape vor deveni porturr
importante.
Peste acest brat, Ruga satul
Fetesti, plasa Ialomita-Balta, se
afla un pod, care are picioarele
de piatra i suprastructure de
fier, in lungimea de 42 metri.
Se mar afla doua viaducte, unul
de 400 metri si altul de 150 m.
Acest pod, impreuna cu marele
pod de peste Dunare, servesc
pentru a pune in comunicatie
tara cu cele doua judete ale
sale, din dreapta Durare'.
Borcea, stafie de drum de fier,
jud. Ialomita, plasa Balta, com.
Fetesti, pe linia Fetesti-Constanta,
pusll in circulatie la 26
Septembrie 1896. Se aftä futre
statiile Fetesti (7.6 kil.) i Duare
(7.6 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulur marir de 17.07
m. Venitul acester statir pe anul
1896, a fost de 8836 ler,
85 batir.
Borcea, iezer mic, jud. Braila,
la N.- E. baltir din comuna
Chiscani, futre privalul Scurtul
si Dunarea-Vechie. Comunica cu
privalul Scurtul la S.
Borcea-de-Sus, plasä (desfijatata),
a jud. Ialomita( 892). Aceasta
plasa coprindea comunele
Ceacul, Cacomeanca, Rusi, Ciocanesti
- MarginenT , Ciocanesii-
SirbT, Väräti, Ulmul, Plevna,
Mihaia-Viteazul si Lupsani
are resedinta subprefecturer
satul Ciocanesti-Märginenr.
Borcea-de-Jos, plasel (desflintata),
a j ud. Ialomita ( 892). Aceasta
plasa coprindea comunele :
Tonea, Roseti - VolnasT, Dichiseni,
ocaniciul, Jegalia, Galdaul,
Pietroiul , Cocargea , Dudesti,
Fetesti i Stelnica si are resedinta
subprefecturer in satul
Borceasca, tno)sie nelocuitä, jud.
Ialomita, in plasa Ialomita-Balta,
com. Perieti, cu o suprafata
de 600 hect., din carT 19 hect.
baItis, pe lunca riulur Ialomita.
BorceI saa Borsel (Valea-),
vale, ce se intinde din satul Davidoaia,
com. Corlateni, pl. Cosula,
jud. Dorohoia, trece spre
Sud, pe mosia Corldteni, unde
se lmpreuna cu valea i esul
Miel. Pe ea se afla ¡azul cu asemenea
numire.
Borcesti, mofle, Borcesti i Oglindesti,
la finutul Sucever, pe la
1343-45 era mosie Cu pArtT, in
care ati partr Sf. manastire Probota,
inchinata Sf. Mormint, Sf.'
manastire a Neamtulur, inchinai.5.
Sfinter Mitropolir, starea
pe iîng moiile Oglindesti, SIvesti
i altele, ara. sat (tBuciumul
Rominv, an. I, pag. 370).
AstAzT se afla in comuna Draganesti,
jud. Suceava.
Borcica, prival, jud.

BORCIT (FINTINA-) 531 BORDEELE
In plasa Borcea, pe teritoriul comuneT
CAlArasi-Vechr.
Borcii (Fintlna-), /haba, comuna
Valen', plasa Podgoria;
jud. Muscel.
Borcii
izvor, jude-
BuzAti, com. PAltineni ; Incepe
din Valea-MunteluT-Nehoiul
peste BlidärT d'A in riul BuzAti.
Borcilä; vezi Burla, sat, in comuna
GorbAnesti, pl. Miletinul,
jud. Botosani.
Borcilä, yes, pe valea SicneT, comuna
ZlAtinoaia, plasa Miletitinul,
judetul Botosani, productiv
in finete si pAsiune.
Borcileni, sat, asezat pe coastd
de deal, la partea de Nord a
comuna oldàneti, plasa Miletinul,
jud. Botosani. §i-a luat
numele de la vechiul proprietar,
Gheorghe BorcilA. Are o intindere
de 286 hectare si o populatie
de 33 familif, sati T43
suflete.
Borcutuldi (PIrlul-din-fata-),
mic afluent al piriului
Borca, jud. Suceava.
Borcutului
mic afluent _al piriuluT
Borca, jud. Suceava.
Borcuta, mic afluent, al piriuluT
Borca, jud. Suceava.
Bordea, sat.. (VezfFoc§a, sat, judetul
FAlciti).
Bordea, trup de sat, in com. Bodesti-PrecisteT,
plasa Piatra-Muntele,
judetul Neamtu.
Bordea, deal; se intinde din comuna
Negoesti, plasa Stavnicul,
jud. Iasi, spre Nord-Est ; incoa-
jura toatA partea despre Sud
a comunelor Mogosesti i Ciurea,
in forma une liniT curbe ;
este maY peste tot acoperit cu
pAdurT. Din acest deal se desfac
alte ramificArT, ce strAbat
tot teritoriul comuner Ciurea in
diferite directiunT, numite : Piscul-B
order, al-CaluluT,Poiana-Cailor,
Pripoarele, MesteacAnul, Coloneata,
Palanca, Cazacul, Perjul,
Todirel, Popa-Vasile, Lopetile,
apte-TeT, Lunca, Voda, Prislcile,
Oita, NitAlea, StejArusul, Risetele,
Birsani, VArAticelul, santa
Piciorul-BordeT.
Bordea, deal, in partea de N.
a satuluT BorosAsti si a &guita
Ratesul-Epureanulur, din comuna
Bodesti, plasa Mijlocul, judetul
Vasluiti. Acest deal face hotar
futre judetele Vasluiti si Iasi.
Bordea, drum, jud. Iasi, ce trece
de la Nord la Sud peste dealul-BordiT
si prin PAdurea-BordiT
de la Iasi spre Vasluiti, printre
comunele Mogosesti, din plasa
Stavnicul si Ciurea din plasa Codrul.
Acesta era din vechime drumul
principal care lega comunicatia
tlreT de sus cu tara de jos a
Moldover, spre capitall. Pe acest
drum veneati hordele turcestl
i tAtArestI la Iasi si tot
pe acolea se atineati la Onda haiduciT
codrilor, vinind pe TurcT,
TAtarT si GrecT. Era mare pericol
cAlAtoria pe acest drum
in acele timpurT. Vitejia i indrAzneala
haiducilor ce tineati
potecile ati rImas proverbiale.
astAzI existl in popor zicltoarea
«ea la Bordea» sati «nu-I
la Bordea».
Bordea, hirtop, in comuna ipotele,
plasa Bahluiul, jud.
Bordea, trup de pädure a statuluT,
com. Apostolache, plasa
Podgoria, jud. Prahova. VezT
Tisa, mosie a statuluT.
Bordea, pädure a statuluT, in judetul
Prahova, plasa Cricovul,
care impreunA cu trupul Funddul-lui-Stan,
de 151 hect., formeazA
pldurea Tisa.
Bordea, pise, ce se inaltA pe cul.
mea dealuluT Bordea, com. Mogosesti,
plasa Stavnicul, judetul
Iasi. Se zice cA numele i s'a
dat de la un haiduc, care, pe la
1730, prAda i ucidea pe TurcT,
GrecI si TAtarT, ce treceati spre
Iasi. (VezT Bordea, drum).
Bordea, vale, in jud. BuzAti, comuna
Vispesti, cAtunulVAleanca;
incepe din muntele Istrita, se
scurge in Valea-PutineiuluT si
ambele unite, in pirita TisAul.
Bordeasca, sat, jud. R.- SArat,
plasa Rimnicul-d.-j., cItunul
com. Obilesti, asezat spre
Vest, pe piriul BAlanul, la 100
metri spre Vest de cAtunul de
resedintl, Obilesti. Are 1500
hect., si o populatie de 169
familiT, cu 753 suflete, din cari
225 contribuabilf ; 50 stiti carte;
tot/ sunt RomInT ortodoxf. Are
o bisericA.
Bordeasca, pädure, in jud. R.-
SArat, pl. Marginea-d.-j., comuna
Obilesti, cAt. Bordeasca. Are 16
hect. pAdure, fag, plop si alun.
Bordee (La-), loc izolat, in judetul
Buzlii, com. MIgura, in
pAdurea statuluT Ungureni.
Bordee (La-), pise, in jud. Bu-
Mil, com. Monteorul, pe hotarul
mosieT SArata-Banul, acoperit
cu pAdure.
Bordeele, sat; face parte din comuna
rurall Ileana - Sulimanul,

ItORDEELE 532 BORDEIUL-VERDE
plasa Mostistea, jud. Ilfov. Se
intinde pe o suprafata de 856
hect. si are o populatiune de 193
locuitorT.
D. I. C. Papadopolu are 790
hect. si locuitoriT 66 hect.
Proprietarul cultiva 590 hectare,
avind 200 izlaz. LocuitoriT
cultiva tot terenul.
Are 2 helestae ; t masinä de
treerat cu aburT, i moara cu
aburT, 2 podurT statatoare.
Comerciul se face de 2 circiumati.
Numarul vitelor marT este de
260 si al celor miel de 517.
Bordeele, deal, in com. rur. Orzisti,
plaiul Closani, judetul Mehedinti.
Bordeele, vale, care limiteaza
proprietatea Baciul de proprietatea
Mirsia, jud. Vla.sca. Incepe
din mosia Baciul si da' in Valea-
MilcovuluT.
Bordeele (Valea-cu-), vale, in
jud. Buzad, com. Colti, catunul
Alunisul, acoperita cu o sfoara
ca de 30 hect. padure, acind
parte din padurea statuluT Alunisul,
Se scurge in Valea-BouluT.
In timp de ploaie e foarte
violenta si aduce marT bolo-
vanT.
Bordeelor (Mahalaua-), mahala,
in partea despre Nord-
Est a orasuluT Piatra, judetul
Neamtu.
Bordeelor (Poiana-), patina;
In padurea Runcul, com. Silistea,
plasa Bistrita, ¡ud. Neamtu.
Are o suprafata de 6o stinjenT.
Bordei (Culmea-), culme, plasa
MunteluT, com. Brusturoasa, care
incepe in muntele olintar pe
granita si se curma pana in
muntele Garunta, filtre piraiele
ulta. i Ciobanasul.
Bordeiasa, iezer ; jud. Braila, situat
in partea sudica a ostrovuluf
Corotisca. Se uneste prin
japsa sa cu Dimuleasa.
Bordeilor (Piriul-), pirlu, uda
comuna Ciresul, plasa Cernad.-s.
si se varsd in riul Cerna,
tot in raionul comund Ciresul,
jud. Vilcea.
Bordea' (La-),poiand, catunul
Slobozia, comuna Badeni-Ungureni,
plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Bordeiul, deal, pe teritoriul satul&
i comunei Pàltiniul, Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoig.
Bordeiul, mica' insuld, in Dunare,
In apropiere de com. rur. Crivina
, plaza Blahnita, judetul
Mehedinti.
Bordeiul, deal cultivabil, in marginea
satuluT Bidilita, jud. Suceava.
Bordeiul-de-Sare, localitate, in
com. Podeni-NoT, pl. Podgoria,
jud. Prahova, numita i Magura,
unde se gaseste multa sare.
Bordeiul-TIlharuluI, loc izolat,
in com. Curtesti, pl. Tirgul, judetul
Botosani.
Bordeiul-TurculuI, deal, judetul
Mehedinti. (Vezi com. rur.
Lumnicul).
Bordeiul-Verde, com. rur., pl.
Balta, jud. Braila, asezata pe
yes. Se invecineste la S.-E. cu
Vizirul, la V. cu Ionesti-Berlesti,
la N.-V. cu Perisorul, la
N.-E. cu Urleasca si la S. cu
Filiul. Are forma unuT poligon
neregulat. Suprafata com. e de
9890 hect. Populatia e de 1328
sufl., din carl 318 capT de familie.
titi carte 204 persoane, nu stig
1124. Contrib. sunt 206. Venitul
comuneT este de 5584 leT
chelt. de 5531 leT. SatenT din
1864 improprietaritT sunt 107 si
neimproprietaritI 60. Are 4 debite
si 6 circiumT.
Pro ductia totala e 37380 hectol.,
din carT : 1390 grig, 29700 orz.
4200 porumb, 2090 °yaz. Vite
marT cornute 2271, din carT
boT 1053, vacT 816, taurT 50, viteT
332, bivolT 20; caT 701, magarT
15, oT 5169, rtmatorT 469 si capre
4. Suhatul vitelor are 1958
hect.
Comuna are o bisericA., ziditA
la 1869 de locuitorT, deservitO
de I preot, I cinaret i 2 paracliserr,
Cu patronul Sf. Dumitru.
Cimitirul e situat la sudul
comuneT. Are 2 scoale: una
de baeti sl alta de fete, prima
infiintata la 1863, are 41 elevl
a doua la 1879, 34 fete. In comuna
se afta o moara de abur'
si i de vint.
Drumuri : la gara ¡anca spre
N.-V.; la Perisor spre N.-V.; la
Braga spre N.E. prin catunele
Borta-Encel i Silistrarul, 40 ldl. ;
la Vizirul spre S.-E., prin tirlele
Groseni, 14 kil.; la Filiul, spre
S.-E., spre Movila-Olarulur, 9
kil., la Batogul, spre S.-V., prin
tirlele Filiul, 12 kil. ;, la Berlesti
spre V., pe la Crucea i Putul-
BoiT. In interiorul comuneT sunt
13 strade i frumoaseplantatiunl.
Comuna e infiintata pe la
1860, de catre Ion Avram
altii; lar numele provine de la
un bordeig acoperit cu iarbA, ce
era in drumul mare de la BrAila-
Bucuresti. Calatoril, ce poposeag
aci, ii ziceag «La Bordeiul-Verde».
Spre E. de com. la 5 kil.
departare, se afla un loe unde
alta data, se zice, ca a fost o

BORDEWL-IrERDE 683 BORDEN!
ceatuie fricuta de Ru$I la 1821.
Dinteinsa bombardati raiaua ViziruluI,
ce tinea de Turd ; se
vad i azI $anturile cetatuid.
Bordeiul-Verde, sat, in judetul
partea de E. a comund
cu acelasT nume, la 40 kil. spre
S.-V. de orasul Braila. S'a infiintat
pe la 1858 si-I s'a dat acest
nume, dupa un bordein ce
se afla pe movila din drumul
Filiul si pe care vara crestea
Suprafata satuluI este de 79
hect. Sunt 193 case, 7 circiumI,
o moará de vint, o moara de
aburI, o lipscanie; 7 stupf cu
albine.
Are o scoala de bletI, infiintata
la 1864, Intretinuta de stat
$i frecuentata de 65 elevI; precum
si o scoala de fete, infiintata la
1879, frecuentan' de 42 eleve,
intretinuta de comuna. Ambele
scoale an un local bun de zid.
Biserica zidita de locuitorT la
1870, cste deservita de i preot,
cintaretf si 2 paracliserI. Populatiunea
satuluI este de 223
capI de familie, cu 906 suflete,
din carI 461 bärbatI si 455 femel
; 399 casatoritI si 507 necasätoritf
; 291 §tia carte si 615
nu stin.
In sat sunt : 1229 vite marT
cornute, 417 caf, IO asinI, 3096
or, 4 capre i 275 rimaton.
Bordeiului (Dealul-), deal, judetul
Tecucin, situat pe tarmul
sting al riuluf Birlad, com. Tiganesti,
pl. Nicoresti. Merge in
directia N.-S. si se intinde pana
in Valea-StupineI.
Bordeiulul (Valea-), vale, in
jud. Buzan, com. Gura-NiscovuluI,
cat. Saseni-NoI; mar totd'auna
seaca.
BordeiuluI (Valea-), vale, co-
muna Singerul, pl. Podgoria, judetul
Prahova.
BordeiuluI (Valea-), vale, situatä
pe malul sting al Birladuld,
pe litiga dealul cu acest nume ;
continua spre S. pana aproape
de Ung-ureni, com. Tiggne§ti,
pl. Nicoresti, jud. Tecucin.
BordeiuluI(Välceaoa-),viacea,
situata in partea de E. a com.
Brebul, pl. si jud. Prahova.
Bordeni, com. rur., plaiul $i judetul
Prahova. Circula legenda
printre locuitorif batrinI, ca acest
sat s'a infiintat inca din
timpul luI Negru-Vodä, de unul
din osta$if acestuia, ramas aci
in urma uneI batalit ce Radu-
Negru a avut cu
Urme de bordeie tataresn
se cunosc i astä-zI prin padudurea
statuluT Misleanca sau Cocora5ti-Mislif,
in apropriere de
aceasta comuna.
Numele de Bordeni $i l'a luat,
se zice, de la bordeiul primului
locuitor, adicä al ostasuluf lui
Negru, stabilit pen tru prima-oara
ad, si a primit Cu timpul numele,
in loc de La-Bordeiu, Bordeiul,
pe acela de La-Bordeni, Bordeni.
Comuna Bordeni este situata
pe ambele tirmurI ale girlelor
Runcul si Mislea, ce curg printr'insa,
la 25 kil, departe de capitala
judetuluI si la 13 kil. de
resedinta
Se compune din 3 catune
Bordeni-Mari, Sirca i Bordenicu
o populatiune de 1318
locuitorI, 640 bärbatf si 678 femeI
; sunt 302 capI de familie,
272 contribuabilf i 310 case de
locuit.
In comuna sunt doud bise-
: una in cat. Bordeni-Mari,
avind urmatoarea inscriptie: g Cu
vrerea Tatalur i cu a Fiului si
cu ajutorul sfintului Duh, ziditu-s'a
din temelie aceasta sfinta
biserica de dumnealuI Pitarul
Sterie Bordeanu si de dumnealuI
Logofätul loan Bordeanu, frati
bunI si cu al altor pravoslavnicI
crestinf, In zilele Prea luminatuluI
nostru Domn Ion Alexandru
Dumitru Ghica Voevod si
In zilele Prea Osfintitului nostru
Mitropolit Kyr Neofit, In leatu
1841, Octombrie in 26».
Cea 'de a doua biserica s'a
fondat de enoria$T, cam de vr'o
100 anr. S'a reparat acum 60
ara, precum si la 1881.
Mal totI locuitorit se ocupa
cu agricultura. Me te$1.1gari su n t :
4 dulghen, 4 cizman, 2 rotarT,
2 zidarI. El desfac produsul
munceT lor la orasul Ploesti.
Top' locuitorif sunt mosnenI.
EI aü 260 caT i 30 epe, 150
vacI, Io6 capre, 40 ot si 273
pord, afara de boli trebuinciosi
la munca cimpuluf.
coala exista in comuna de 44
mi. S'a frecuentat de 25 coph
(22 b. 3 f.), din numdrul de 242
copil (119 b. 123 f.), cu virsta
de scoala. Cu intretinerea
statul cheltueste anual 1404
lel. titi carte 25 barbati si 5
femel.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1750 hect.
Tujca se fabrica cam 200
hectol. anual.
Panfintul nu e prielnic la toata
cultura. Terenul cultivabil produce
327 hectol. porumb, 1985
hectol. °yaz, singurele cereale
ce se cultiva adj. Dintre pomi
roditorI sunt : 1600 men, 1300
pen, 6o duzi, 'o° ciresi, 800
nud, 60.000 pruni, 200 vi;dni.
Livezile dau cam 100 care de fin.
Comerciul se exercita in com.
de 3 circiumarI.
Veniturile comunei se urca la
suma de 5900 lei i cheltuelile
la 4490 le'.

BORDENI 584
Comuna are $oselele: Bordeni-
Cocorasti-Mislea, Bordeni-Scorteni,
Bordeni-Bdicoia $i Tintea,
carI o pun In legatura Cu comunele
: Scorteni,
Baicoiti i Tintea. Prin com.
sunt stradele : Cazäne$ti,
n esti, a Primariel, a DealuluI, Mislencei,
Bazgani, Buzesti i Sirca.
E brazdatä de dealurile : Cimpoitorul,
Poiana-Picioarei i Virful-Dealulur,
toate trele acopeperite
cu vii, acum filoxerate,
si cu ponif roditorI, toate situate
in partea de N. a com.
Tot in partea de N. a com. sunt
dealurile: Divanul-
Ursului i Virful-Iconiter, acoperite
Cu padurl.
E strab atutd de girlele : Runcul,
Valea-Seaca, Sarata, Valea-Leurda
si Valea-Negri.
Se margineste Cu comunele:
Cozminele la N., Cocorä.$ti-Mislii
la E., Baicolii iTintea la S. si
Scorteni la V.
Bordeni, a'eal, com. Bordeni, plaiul
i jud. Prahova, pe care se
cultiva 45 hect. vie.
Bordeni-Mari, sat; face parte din
com. rur. Bordeni, pl. jud. Prahoya.
Are o populatie de 913
loc. (450 b. 463 f.). Inainte vreme
purta numele de Doftänetul-
Mare.
Bordeni-Mid, sat; face parte din
com. rurall Bordeni, plasa
jud. Prahova. Are o populatie
de 258 locuitorI (120 b. 138f.)
Locuitorif mar numesc acest catun
i Marginea. Inainte vreme
se numea Doftanetul-Mic.
Borde§ti, com. rur. in pl. Marginea-d.-s.,
jud. R.-Sarat, la poalele
Dealului-Bordestilor.
Este asezata in partea de mijloc
a jud., la 23 kil. spre N.-
V. de orasul R.-Sarat, si in
partea apusana a piase, la 8 kil.
spre N.-V. de com. Plainesti,
resedinta plaser. Comune invecinate
sunt : Dragosloveni la 5
kil., Tamboesti la 6 kil., Lacullur-Baban
la 8 kil., Urechesti
la 9 kil., Dumitresti la 7 kil.
Se magineste la N. cu ca.
Gura-Calitii (comuna Lacul-lui-
Baban), de care este desparta
prin dealul Costandoki; la miaz5.-zi
Cu Plainesti i cu Timboe$ti,
de care este despartit
prin Dealul-Timboestilor; la r5.sarit
cu Dragosloveni, de care
este despatit prin riul Rimnicul
; la apus Cu Dumitresti, de
care este despatit pi-in dealul
Turculetul.
Este din regiunea dealurilor,
brazdata fiind de ramificatiile
dealurilor Streja i Nuci, la V.
Riurile caff o uda sunt Rimna,
la räsarit, de la N.-V. la S.-E.,
cu afluentif sai Ciuciurele
Pirlul-Bordestilor. Sunt si 15
puturT (6-8 m. ad.), 10 find'II
(i-5 m. ad.), $1 i cismea.
Catune alte nu mai are, afara
de cel de resedinta.
Suprafata comunei este de
1055 hect. : 20 hect. vatra comuner,
500 hect. ale locuitorilor,
600 hect. ale Statului, 30 hect.
ale Eforiei Spitalelor civile.
Populatia e de 218 familii, cu
917 suflete ; 478 barbati, 439
femer; i8o casatoriti, 724 necdsatoritI
$i 13 vaduvi ; 140
$tia carte.
Are o biserica foarte vechie,
fundata, se zice, de o familie
domneasca (veziBordesti, schit),
cu hramul cAdormirea-Maicif-
Domnuluiv, cu i8o leT venit,
si deservitä. de I preot, I dintaret,
i paracliser.
Comuna are o $coala de baetI,
fundata in 186o de com.; are I
invatator si cu 56 elevi"
Calitatea p.amintului este bunicica,
terenul fiind negru-clisos.
BORDETI
Com. are 6o hect. arabile, 600
hect. padure, 360 hect. vil, 30
hect. finete, 5 hect. neproductive.
In com. sunt 26 plugurl ; 5 so
capete de vite, din cari : 178
bol', 41 vacI, 61 ca!, 6 epe $i 263
rimatort Se cultiva viea. Se fabrica
vin i rachiu de tesco-
Transportul se face prin
gara Gugestii la 9 kil. spre
sarit. Sunt 46 comercianti.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale : spre Du mitre$ti
spre Dragosloveni-Plamesti-garp,
Gugesti ; spre Lacul-Inf-Baleanu;
spre Slobozia-Rimnicul-Sarat,
Comuna are 198 contribuabili.
Veniturile sunt de 4690 lel
40 bani, iar cheltuelile de 4462
bel.
Pe cind proprietarif boerT ayear"
dreptul de a face table de
capitatie pentru clacasii din mo-
$1e, lar com. se compunea din
claca$T si mosnenf, ea se despartise
in doul: cea de claca$I,
Borde$tii-d.-s., cea de mosnenI,
Bordestii-d.-j. ; mar tirzia vaiind
el e nefolositoare aceasta
despati re, s'ad u nit iara$I in& un
trup.
Borde§ti, sat, jud. R.-Sdrat, in
plasa Marginea-d.-s., caunul comune
Timboesti, numit ast-fel
pentru ca °data facea parte din
comuna Bordesti. Se mal numeste
$1 Bordesti-d.-j., in opozitie
cu comuna sus-numita, a
carel pozitie e inalta. E asezata
in partea de apus, la poalele
Dealului-Nucilor, pe riul Slimnicul,
la 700 metri spre Vest
de catunul de resedinta. Are o
intindere de io hect. Populatiunea
e socotita in aceea a c5.tunului
de resedintä, Timboe$ti.
(V. a. n.).
Borde§ti, onofie, jud. R.-Sarat,
In pl. Marginea-d.-s., pendinte

B0RDE3TI
de comuna Borde$ti. $e intinde
la apusul comuneI. Ved Bude$ti,
comuna.
Borde§ti, piidure, jud. R.-Sdrat,
in pl. Marginea-d.-s., comuna
Bordesti, a$ezatä in partea de
opus a el, pe Dealul-Nucilor.
Depinde de circumscriptia VII
silvica, ocolul Varzare$ti. Are
o intindere cam de 1000 hect.
E situata pe mo$ia Borde$ti ;
apartine statuluT. Esente principale
sunt: stejar (600/0), fag,
plop, tela, ulm, frasin $i carpen.
Exploatarea este cam grea, locurile
fiind rele $i transportul anevoios.
Borde*ti, A-2, in pl. Marginead.-s.,
judetul R.-Sdrat ; izvore$te
din dealul Traistenlior, udd comuna
in partea de rasarit, trece
prin catunul de re$edinta
merge de se varsa 'in riul
arma, pe dreapta luT. Valea luT
este strimta. i tale in doul comuna.
Borde§ti, schit, jud. R.-Sdrat, in
plasa Marginea-d.-s. in comuna
Borde$ti. La intrarea in dreapta
sunt zugravitT, tinind in minT
biserica, urmatoriT: Jupirt Mänana
Voevod, Jupinita Maria,
Raducan, $erban, loan (fil),
Chiajna, Maria (fiice) ; iar in pomelnicul
bisericeI sunt pomenitT,
dulpä spusa preotuluI, urtnatoriT:
Constantin, Maria, Milla.,
Maria, Mira, Chiajna Fauna,
Stana, Anita, $tefan i Rada.
Din batripT se spune ca e foarte
vechie, acutd de un Domn, care
s'a fi adapostit inteun bordeiti,
Cine $tie de ce imp-rejurarT turburatoare
in tara, $i dup1 aceea
venind cu Doamna copiiI
aii zidit o biserica, inzestrind-o
Cu cele trebuincioase. Ad la inceput
a fost schit de calugarT,
Cu numirea Borde$ti. Chiar se
536
tin minte, ca fiind vèzute, patru
din chiliT $i o casa In curtea
bisericei, imprejmuita cu zid, din
care cea ma mare parte exista.
asta.zI. Acela$I Domn a mal
facut i biserica catedrald din
R.-Sarat, i biserica ce a fost la
Maxineni.
Borde§ti-de-Jos, sat, jud. Rimnicul-Särat,
in plasa Marginead.-s.,
parte din comuna Borde$ti,
$i in care erati numaT mo$nenI.
Borde§ti-de-Sus, sat, in care
$edeali numaTclOIca5T. Acum Borde$ti-d.-s.
i Borde$ti-d.-j. formeaza
comuna Borde$ti, jud.
R.-Särat.
Bordul, inunte, al comune: Dobrita,
jud. Gorj. Pe acest munte,
in partea de N. se afla padure
de brazT, in intindere de 5 hect.
$i padurI de fag, de aproape
aceea$T intindere.
Bordu§eani, com. rur., jud. Ialomita,
in plasa Ialomita-Balta,
situatá intre comunele Facäeni
$i Cegani.
Teritoriul comuneT se intinde
din Dunare spre V., coprinzind
o parte din insula Balta $i parte
din 13i-tragan, pana in teritoriul
comunef Hagieni, avind suprafata
de 15000 hect., din carT
10500 se afla in insula Balta.
Coprinde tref mo$if, apartinind
particularilor. D upa legea rurala
din 1864, sunt improprietäritt
128 locuitori; ne improprietdritT
mal sunt 131 loc.
Se compune din satele : Bordu$eani-MarT,
Bordwani-MicT $i
Sateni $i din cdtunele : Grindul-Pietrif
$i Movila-Cabalul, avind
re$edinta primarieT $i a judecatorieT
comunale in satul
Bordu$eani-Marr.
Populatia comuna este de
B0RDU3EANI-MART
1057 locuitorT, cu 363 capi de
familiT $i 1294 membri de familie
: 855 barbatT i 803 femeT.
Sunt 1471 Rominf, 7 GrecT,
Sirb, i Ungur, 2 Rug i 173
de alte nationalitAtT; 1483 sunt
cre$tinT ortodoxl, i catolic
175 de diferite alte religiuni.
Dupa profesiunT sunt : 394 agricultor!,
15 meseria$T, 14 comerciantr,
6 de profesiuni libere,
197 munciton i 51 servitorI;
247 loc. tiu carte.
Numárul contribuabililor era
in 1887 de 216, din carr 15 RominT
$i ro de alte nationalitatf.
Loc. se ocupa cu comerciul de
producte, vite i bauturT, iar cer-
1-alt1 cu plugaria. Ati cultivate :
500 hect. gnu, 600 hect. orz,
750 hect. ovAz, 250 hect. secara,
540 hect. porumb, 300
hect. meiti, 75 hect. fasole, 5
hect. linte, 5 hect. vil $i 500
hect. finete.
Vite : 1620 boT, 700 caT, 7700
or, Io capre, 15 asinT, 195 bivolT
$i 1300 porcI.
Budgetul comuneT in 1887-88
la veniturT era de de 4010 leT
$i la cheltuelf de 1424 leT.
Instructiunea se precia in dona
$colT primare mixte, la 49 elevi
$i 27 eleve, de dor invatatort,
din carT unul retribuit de stat
$i comuna, iar cel-l-alt numaT de
comuna.
AicT se olla doud bisericr, la
carT servesc do! preotT $i trei
cintaretT, platitT de comuna, cu
suma anuall de 492 le'.
Bordu§eani-Mari, sat, in plasa
Ialomita-Balta, pendinte de comuna
Bordu$eani, jud. Ialomita;
este situat pe tarmul sting $i
In apropiere de Borcea, care
continua rupe din terenul ce
formeaza vatra satuluT, a$a ca
locuitoriT sunt nevoitT, din aceas
ta cauza, a-$1' stramuta locuintele
din ce in ce mal departe

BORDWANI-MICI 536 B0RDWA1A
de tarm. Satul se invecineste la
S. cu Cegani si la N. cu Bordu$eani-MicT.
AicT este resedinta
Populatia se compune din 120
familif de Rotula, ¡O familiT de
TiganT, 2 familiT de GrecT s't 18
familil de LipovenT.
Biserica este zidita in 1850
si are doT preotI si doT cintaretf.
Este o scoala mixta, cu un
invdtator retribuit de stat.
Vite sunt : 800 boT, 250 cal,
1500 or, io capre, 120 bivolT,
3 asinT si 800 porcI.
Bordu§eani-Mici, sat, in plas a
Ialomita-Balta, pendinte de comuna
Borduseani, jud. Ialomita;
este situat pe tärmul sting al
Borcef si spre nord in apropiere
de satul Borduseani-Mari. Acest
sat este acum cu totul parasit,
din cauza ca apa BorccI rupe
din vatra satuluT, din care pricina
locuitoriT parte s'aa retras
in alte sate, parte in satul SA.teni.
Se afla 20 familii de RominT
si i familie de TiganT.
E o biserica departe de drmul
Borcer, zidin de catre proprietarul
mosieT.
Vite : 700 bol, 400 cal, 6200
oT, 50 biVOIL 2 asinT si 400 rimatorT.
Bordu§elele, com. rur , in jud.
Ialomita. pl. Ialomita- Balta, situad
pe partea dreapn a riuluT
Ialo mita intre co mu n ele Marsilieni
i Rasi.
Teritotiul comuner se intinde
din 14111 Ialomita spre Sud, pina
mal jos de linia cleT ferate Bucuresti-Fetesti,
pe o suprafata
de 7000 hect. si coprinde doua
Orezi, proprietate partiticulara,
i Pfersica saa Borduselele,
cu trupul Piscul-CarapanuluT,
proprietate a stattllui,
foasta pendinte de mardstirile
Vacaresti si Radu-VodA si arendata
pe periodul 1892 1893
cu suma de 32.050 Id. Dupa
legea rurala din anul 1864, sunt
improprienritr 147 locuitorl, neimproprietaritT
se mar afla '41.
Comuna se compune din satele:
Borduselul-Mare, Borduselul-Mic,
Pfersica si Orezi, avind
resedinta primaria si a judecatorieI
comunale mn Borduselul-
Mare.
Populatiunea este de 1550 locuitorT,
cu 307 capT de familie,
si 1243 membri de familie, 767
barbatI si 783 femeI. Sunt 1548
RominT i 2 GrecT, de religiune
cretina ortodoxa. Dupa profesiunT
sunt : 397 agricultorl, 9
meseriasT, 7 comerciantr, 7 profesiunI
libere, 36 muncitorT
29 servitorT ; 165 loc. stiil carte.
Numdrul contribuabililor in
1887 era de 196, din carl 5
RominI si 4 strainT, carI se ocupa('
cu comerciul de bauturT
producte, iar ceT-l'altl cu agricultura.
Vite : 405 cal, 610 boT, 2000
of, 5 capre, 2 bivolT, 5 asinf 5i
450 rimatorT.
Venitul comuneT se urca in
1887--1888 la 4193 leT si cheltuelile
dc 5107 leT.
Instructiunea se precia in 3
scolf primare mixte, de 3 luyatatorT,
din carT unul este retribuit
de stat si comuna, lar ceT
numaT de comuna.
Sunt treT bisericT, la carT servesc
3 preotT si 3 cintaretT; comuna
are prevazut pentru cult
suma anualA de 420 la
Bordu§elul-Mare, sat, in plasa
Ialomita-Balta, pendinte de comuna
Borduselele, jud. Ialomita;
este situat la 21/2 kil, de riul
Ialomita, pe tarmul drept, sub
coasta cimpuluT Bdraganul.
Acest sat este acum lipit de
satul Borduselul-Mic, cu care
impreuna poarta numirea
duselele. Se invecineste la Est
cc' satul Marsilieni saa Dilga-
Mare si la Vest cu satul PIersica.
AicT este resedinta primarieT.
Populatia satuluI este de 130
familif de RominT si 3 fama(
de TiganT.
Instructiunea se precia tuteo
scoala mixta, la 49 elevI si 2
eleve, de un invatator, retribuit
de stat si de comuna.
Este o bisericA zidin la 1856,
la care servesc I preot
cintaret.
Vite : 175 eaT, 250 bol, 700
oT, 5 capre, 160 rimatorí si 3
asi
Bordu§elul-Mic, sat, in plasa
Ialomita-Balta, pendinte de comuna
Borduselele, jud. Ialomita;
este situat la 21/2 kil. de riul
Ialomita, pe tarmul drept, sub
coasta cimpuluT Baraganul. Este
lipit acum de satul Borduselul-
Mare, cu care impreuna poarta
numirea de Borduselele.
Biserica si scoala din Borduselul-Mare
servesc i locuitorilor
acestuT sat.
Bordu§eni, sub divizie a. crit.
Coiteasca, din com. Sageata,
jud. Buzar'.
Bordu§e§ti-Mäguleasa, vechie
numire a pad. Argesianu, din
com. Maui, jud. Buzaa. VezI
A rgesianu.
Bordu§oaia, mofie injud. Buzafi,
com. rur. Mlajetul, cat. Valea-
SibiciuluT, cu 200 hect, mar toga
pietris si izlaz ; e proprietate
mosneneasca.
Bordu§oaia, munte, stincos, in
com. rur. MlAjetul, situat la gura
VaeT-SibiciuluT, jud. Buzar')
Bordu§oaia, sorginte de va mi-

BORETUL
nerall, in jud. Buzan, com. rur.
Mlájetul, cät. Valea-SibiciuluT.
Ese din Dealul-Gornetului si se
scurge tn Valea-Sibiciuluï, la stinga.
Contine fier, sulf si carbon
In abondentl. ; insl nu se poate
utiliza, din cauza dificulater drumuluï,
precum si a depArtareT lo-
calitAteT.
Boretul, vale, ce se varsà in riul
Doamna, In raionul comuneT
StAnestr, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Boretul, vdlcea, ce izvoreste din
Dealul-Tomestilor, teritoriul comuna
Buzesti, pl. Mijlocul, jud.
Olt ; curge aire S.-V., trece
prin cdt. Spalltei si se varsd
in Vedea, pe stinga e!.
Borghezului (P1r1ia§u1-), firlig,
in com. Mastaanul, plasa
Bistrita, jud. Neamtu.
Borleyti, com. rur., in centrul
pldseT Bistrita, jud. Neamtu, asezatà
pe podisele ce se ridicä
spre apusul si in dreapta riulur
Bistrita, cum $i spre rasarit
de dealurile NechiduluT, Scaunele
si CAtinul.
Se mArgineste la nord cu
com. Mastacdnul, de care se desparte
(in parte) prin ultimele
coaste ale dealului Drlganul ;
la rásdrit cu riul Bistrita, care
desparte de terenurile com.
anesti si de o miel portiune din
com. Podoleni ; la sud cu com.
Rddiul, iar la apus cu parte din
plminturile com. TazIlul si parte
din com. MastacAnul.
Este udatä de apele piraielor :
NechiduluI, NechizeluluT $i PoduluT.
Impreunä cu satele : Borlesti,
Ruseni, Puriceni, din care se
alcatueste, aceastä comunä are
suprafata de 4686 hectare si
populatiune de 1798 suflete,
55213. liarele Melionar Geografte.
637
dintre cari 410 insuratT, 140
neinsuratr, I13 vkluvI, 36 vaduve
; 296 copiT de sex bArbdtesc,
316 copif de sex femeesc,
102 nevolnici $i 21 strainI.
Dintre locuitoriT improprietiritT
in 1864, sunt astl-zI: 177
carT posea insisT locurile lor,
I 15 ca urmasf, unul care sapineste
locul altuia ; A locurT sunt
rAmase pe seama comuneT ; 59 de
persoane sunt carT n'ati incl
niel un soia de proprietate.
Principala ocupatiune a locuitorilor
RominT e agricultura
si plutlria ; a strlinilor comerciul.
Terenurile sunt productive,
cultivindu-se pe o intindere de
891 hect. 68 ariT, si anume :
191 hect. grill, 46 hect. secará,
51 hect. II arif hriscä, 424 hect.
97 arif porumb, 157 hect. 6o
arir ov52, 2 hect. meia, IO hect.
clnepä, 2 hect. cartofT, 25 hect.
fasole, 2 hect. mazAre.
Suhaturile aa o intindere de
hect., nutrind un num6x de 2275
capete de vite : 468 bol, 213
yac!, 1050 oT, 75 cal si epe, 322
fin-atoe, 147 viteT si juncr.
In aceastà comund se afll. : o
scoall, Cu un invAtAtor plltit de
catre stat ; 2 bisericT avind 7
servitorT : 3 preotT, 4 dascAlT,
intretinutT de comuna. Venitul
fonciar anual al plminturilor
bisericestI se urcl. la 890 le!.
In com. sunt 7 morT de apl..
Budgetul e de 5094 leT, 64
banT la veniturT si 5032 le!, 28
banT la cheltuelT. Numl.rul contribuabililor
e de 393.
Comunicatia Cu satele vecine
se face prin : soseaua judeteaná.
Roznov-Tazllul, care strdbate
comuna prin partea sa nordicl;
un drum comunal, ce duce din
marginea despre V. a comunei
la Negulesti ; alt drum, ce duce
spre N. in satul Mastacanul ; un
drum, ce duce in com. Radiul.
BORLE3TI
Borle§ti, sat, pe riul Argkes, jud.
Arges, pl. Pitesti, cu 74 familiT,
300 locuitorT. Are o bisericl
vechie, cu hramul Sf. Nicolae,
avInd un preot si un cintlret.
Acest sat face parte din com.
rur. Borlesti-Vlrzari.
Borleyti, sat, jud. Neamtu, situat
pe Valea - NechiduluT, in
drumul Dobreni-TazIlul, la al
30-lea kil., departe de satul Roznov
cu 8 kil. si de Piatra cu 21
kilometri.
Se mArgineste spre E. cu pldurea
atinul si satul Puriceni;
spre V. cu satele Sovoia si Mastaclul
; spre N. cu satul Masta.cInul
; spre S., in parte, cu satul
Valea-Nechidului.
Are o suprafatl de 3034 hect.
si o populatiune de 1292 suflete,
san 292 familif.
Contribuabilr sunt 299.
Este resedinta comuneT. Are o
bisericl, la care servesc 2 preotT
si 2 eclesiarcT ; o scoall, cu o
populatiune de 82 elevT ; 5 morl
de apl.
Numárul vitelor e de 988 capete
: 588 bol, 103 vacI, 270 o!,
31 caT li epe, 127 rimltorT, 79
viteT si juncT.
Numirea vechie: Nechitul si
Borilesti.
Borleyti, mo,sie, Cu pArtT rAzA-
3e§tr, situatl intre mo3iile Negre3ti
31 DumbrAvile, in com.
Borlesti, pl. Bistrita, jud. Neamtu.
N'are sat. In ea a avut parte
si yornicul Iordache Catargiu.
Numire vechie: Gligoaia.
Borle§ti, ingle, pe care e asezat
satul Borlesti, din plasa Bistrita,
judetul Neamtu. Este situat
filtre mosiile Polobocul ,
Mastaclmul si Tauri. Arendatl. ,
aduce un venit anual de 27000
le!. Arenda$111 posea 100 de bol
jugar!, upo vacI, 14 bivolT, 40
68

BORLETI 58 BOROATA
ca.T, 40 porcr, 800 or, 20 plugurI
de fier si TO harabale.
Inainte de secularizarea averilor,
o parte din aceastA mosie
apartinea mAndstire Tazaul si
a fost inchinatd. Sf. Mormint ;
ala parte, a luI Gr. Ursdrescu,
a fost cumpAratd de ved de cdpitanul
Saya Leustean.
Numire vechie : Nechitul.
Borlesti, pda'ure, in com. cu aceiasr
numire, pl. Bistrita, jud.
Neamtu, arendatd cu suma de
1053 Id, 97 batir, pe an.
Borleqti-Mitocul, pddure, jud.
Neamtu, arendatd cu 4031 leí,
pe an; e situatd in prelungirea
pAdurer Borlesti.
Borle§ti-Värzari, com. rur., pe
rlul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti,
la 9 kil. de BAscovul-Flesti,
resedinta sub-prefecture, si
la i' kil. de Pitesti. Se compune
din satele Borlesti si VArzari,
avind impreund 1 to familiT,
Cu 524 locuitorr, din care 21
locuitorI TiganT. In com. sunt :
doud bisericr, cu dor preotr si
dor cintAretr, una acutd de
Radu Vdrzaru si alta de ju- 4
pin Pavel Rdtescu, pe la luceputul
secolulur; o scoald primará
ruralk; 5 circiume. Budgetul
com. pe anul 1882-83 a
fost de 1099 Id la veniturr si
de 1076 ler la cheltuell.
Aceastd comund numArd. 89
contribuabilf si are un budget
de 1640 ler la veniturI si de 1329
ler la cheltuelr.
Numdrul vitelor era in 1887
de 405 vite mad : 390 bor si
vacr, 2 II+ --vo_i 1 i 13 cal, si 365
vite mdrunte: 150 or, 67 capre
si 148 rimAtorI.
Borliana, saii Burleanul, in vechime
Borlesti si Burlesti, sat,
jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-s.,
com. Cumiasi, cu case foarte
rare. Capr de familie sunt 12,
suflete 34. Animale se numArd :
4 cal, 12 vite cornute si 6 porci.
Distanta la resedintA, unde e
scoala, este de 4 kil.
Borlil (Dealul-), sat, cu 50 locuitorI,
jud. Arges, pl. Pitesti ;
face parte din com. rur. Samara.
Bornaciul, surpdturd, com. Birlogul,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Bornäceasca, numire data' de
tdranT mosiel Brosteni, din com.
Amarul, jud. I3uzdi1.
Borni, finitud, com. Roestl, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Borni§ul, sat, in com. Dragomiresti,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, asezat in crucisul drumurilor,
ce vin de la satul Dragomiresti
care satul Crdmesti,
com. Talpa, si de la satul Mastacdnul
la satul HIApesti, spre
marginea de E. a comuner.
Se rnArgineste la E. cu com.
Ta.lpa, de caxe se desparte prin
dealul cu a sa numire si prin
Dealul-Uscatilor ; la S. cu cdtunul
Mastaanul ; la V. cu satul
Dragomiresti ; la N. cu Uscati,
de care se desparte prin
limite conventionale.
Are o populatiune de vr'o
50 locuitorT, carr se indeletnicesc
cu agricultura, exploatarea
pAdurilor si prea putin cu eresterea
speciald a vitelor.
Numärul vitelor se urcd la
170 capete.
Numirea vechie: ArAmoaia.
Boroaia, com. rur., in plasa Moldova-d.-j.,
jud. Suceava, spre S.
si la o depdrtare de 14 kil. de
Fdlticeni. Se mdrgineste la E.
cu com. DrAganesti si Ciumulesti,
despArtindu-se de dinsele
prin riul Moldova s't semne conventionale
; la V. cu com. Bogddnesti,
avInd ca hotar piriul
Chilineasa, la S. cu com. DrAgdnesti
si judetul Neamtu, de
care se desparte prin piraiele
Tirzia si Bitca-Scdunelelor ; la
N. cu comuna Fintina-Mare, de
care se desparte prin piriul
Rica. Are forma unuI txapez
regulat, ale cdrur laturr paralele
sunt formate de riul Moldova
si culmea muntilor, inclinat fiind
spre N.-E. E compusa din satele
: Boroaia- Riscer, Bdrdsti,
Grosi, Moisa si Tirzia, cu resedinta
In Boroaia-Riscer.
E populatd cu 903 capr de
fa.milie, in totul 3523 suflete,
1765 bArbatT si 1758 femer,
din carr 113 Izraelitr. ContribuabilI
sunt 1026. In toatd comuna
sunt : 1 stoler, 4 cismarl,
2 cojocarf, 3 boiangir, 17 dulgherr,
1 tinichigia, I croitor, 12
dogarr, 7 fieraff, 3 olarr, 9 bacan',
I I circiumarI si I pitar.
Se afld in comund o moard
in BM-Asti, cu 4 pietre, Si o pita
pe piriul Rica, proprietAtr ale
spitalulur judetean Stamati. Are
5 bisericr, In satele Boroaia-Riscer,
BdrAsti, Moisa, Grosi si Tirzia,
deservite de 5 preotT si to
eintaretr si 2 scoale rurale mixte,
frecuentate de peste 110 elevr.
Numdrul copiilor 'filtre 7 12
anI din toatA comuna, e de 204
bdetr si 143 fete.
Budgetul comuna', pe anul
1892-1893, are la veniturr le!
7730 si la cheltuelr 7707 ler,
banI 83; al drumurilor 52141er
la venit si 40041er la cheltuelr. In
comund sunt 149 cal; 693 bol,
656 vad, 1446 01, 6 capre si
550 porcr. Altitudinea comu-
ner de la nivelul Engreí este de
355 metri.
E udatd de Moldova si de
piraele Rica, Seaca, Chilineasa
si Tirzia.

BOROAIA
Mosia este parte proprietatea
StatuluT, iar Bärasti si Boroaia-
NeamtuluT sunt particulare. Suprafata
teritoriala a comuna e
de 5064 hect., din care 1200
padure, 2933 hect. lanurT si fiflete
si 931 hect. sterp. Mar mult
de parte din teritoriul comuneT
este muntos ; restul, afarA
de mosiile Barasti si Boroaia-
NeamtuluT, carT sunt mal mdnoase,
e neprielnic agricultura.
Putin ea se seamana si rar se
intimpla de se culege o recolta
burra. Tarinele cultivate cu porumb
se ingrase. Alte semana.turT
cu care se indeletnicesc locuitoriT
sunt : ovazul, hrisca
pentru casa numal, cartoti, bob,
mazare si fasole. Pe linga plugarle,
unir dintre locuitorT se
ocupa' i cu fabricatul sindrileT
(draniteT).
Padurile comunei sunt numai
niste huceagurT de carpen, mesteacän,
lozie, salcie, foarte putin
brad si fag.
Principalele caT de comuni
catiune sunt : soseaua judeteana
Dumbravita - Tirgul - Neamtu (I
kil.) ; cea vecino-comunala. dintre
Boroaia - Bogdanesti (4 kil.) si
cea comunala Boroaia - RisceT-
Moisa 4'12 kil. Pe la 1843-45,
«Boroaia cu catunele : Tirzia,
Grosi, Poiana, Slatioara, Muntele-Hdlauca
i altele, la tinutul
SuceveT, ocolul MunteluT, mosie
a SE MitropoliT, starea L Are
sat, cu o biserica, deservid de
2 preotT, 2 diaconT si 2 dascali,
ii navolnicT, 18 slujbasT volniel,
17 vadane, 3 jidovT ; pe
'higa mosiile Baia, Borasti, Ortesti-cu-Boroaia-NeamtuluT
si altele,
cu un numar de 182 locuitori.»
(«Buciumul Romin», anul
I, p. 370).
Boroaia, deal, in partea de Est
a com. Buda, plasa StAnisesti,
jud. Tecucia.
539 BOROGHINETI
Boroaia-Nearritului, sat, in comuna
Boroaia, jud. Suceava, zs
si Nemteni, nuralt ast - fel de
oare-ce mosia a fost a manastire!
Neamtu. Asezat intre piraiele
Suca si RIsca, numara
89 case, populate cu 94 capT de
familie, salí 397 suflete, din carT
186 barbatT si 21 femel. Din
acestia sunt 96 IzraelitT. Are
78 contribuabilT. Vatra satulur
ocupa 9 falci. Mosia, proprietatea
d-neT Clara Eug. Singurof,
e in intindere de 170 l'ala, din
care roo ala cultivabile si 70
finet. ImproprietaritT, dupa legea
din 1864, sunt 28 mijlocasT
si 27 codas!, släpinind 179 Miel
si 40 prajinT ; la 1879 s'ají maT
impropriedrit 4 insurateT, Cu 12
Biserica si scoala din Boroaia-Riscer
servä si acestuT sat.
Boroaia-RI§ceL sat, in com. Boroaia,
jud. Suceava, numit astfel
pentru ca' alta- data apartinea
mandstireT Rica. Este resedinta
comuna. Asezat pe valea
piriuluT Seaca si pe sesul
dintre Seaca si Rica, numara
373 case, populate cu 436 capT
de familie sari 1622 suflete, din
carT 831 barbati 51 791 femei;
din acestia 28 barbatT si 4 femer
suntIzraelitr. Are 600 con tribuabilT.
Vatra satuluT ocupä suprafata
de 47 fälcT, 65 prajinT.
Parte din mosie e vinduta de
cufind in loturi si parte a ramas
statuluT. ImproprietaritT la 1864
sunt 37 fruntasT, 126 mijlocasT
$i 95 coda$T, stdpinind 945 falcY;
la 1879 s'ati improprietarit 44
insurateT Cu 132 fald si in 1889
s'arr vindut ro6 loturT mici a 5
hectare.
Are : o biserica, claditä de locuitori
la 1808, cu lemnul de
pe loc, cu patronif SE Petru si
SE Maria, deservid de 2 preotl
si 2 cintaretT ; o scoala rurala
mixta., cu un invadtor pila de
stat, tnfiintata la 1858; are ui
local de zid; e frecuentad. de
70
Se crede ca satul nu e mal
vechiu ca de 130 ad. Bate
niT spun ca. mosiT lor au venit
din Ardeal si ca. multY dintrc
el s'au botezat in urma ; decT,
multT dintre prima descalica
torT at BoroaeT au fost SasT, ca
si la Baia si la Sasca.
Drumurile principale sunt
soseaua comunall de-a-lungul
satulur, 4 kil. ; la Bogdanesti,
5 kil.
Borobane§ti, sat, in jud. $i pl.
ArgesuluT. (Vez! Dealul - Borobanesti).
Boroda, jud. Neamtu,
ce izvoreste din dealul Minteana,
ramura Balaurul ; curge in spre
dealul satula Gircina, pe teritoriul
comuneT Gircina, plasa
Piatra-Muntele ; se varsa de a
stinga pirtula Cuejdiul.
Borode§ti, sat, in jud. Tutova,
plasa Corodul, com. Pochi-Dia,
spre Nord de satul Pochi - Dia,
pe piriul Birzota. Aci se cultiva
tutunul.
Boroe§ti, sat; face parte din comuna
rurala. Barasti-de-CepturT,
plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. E
situat pe dealul dintre Ceptura
si Eiul.
Are o biserica, fondata la
anul 183 I., de Dumitru Popescu.
Boroe§ti, sat; face parte din comuna
rurala Miresti, plasa Vedea-d.-j.,
jud. Olt.
Borogea, sat; Vine de com. rur.
Peri, plasa Ocolul-d.-j., judetul
Mehedinti; e compus din Borogi
din-Dos si Borogi-din-Fata.
Boroghine§ti, sat, cu 185 locui-

BOROGI-D1N-DOS 510 BOROSEN1
torf, jud. s't plasa Arges ; face
parte din com. rur. Corbureni-
Iasi. Are o bisericä cu hramul
Sf. IngerT, deservitä de un preot
si un cintaret.
Borogi-din-Dos, mahala, in comuna
rurala Peri, plasa Ocoluld.-j.,
jud. Mehedinti.
Borogi-din-Fatä, tnahala, in comuna
.rurall Peri, plasa Ocoluld.-j.,
jud. Mehedinti.
Boroiul, pirifi; ja nastere din
balta arlaul, com. Pascani, judetul
Suceava, si se varsa in
piriul Iermolia.
Borolea, sat, jud. Doroholti, pe
mosia Cu asemenea numire, comuna
Avrameni, plasa Baseul ;
are 109 familiT, Cu 278 suflete.
Proprietatea mosieT este a
maT multor razesT, avind fiecare
partile lor deosebite. Biserica,
cu patronul Sfintul Gheorghe,
deservitä de i preot,
c?ntäre i i paramar, este de zid
solid, facuta, in 1848, de fostul
proprietar Gheorghe Marcu,
dupa spusa poporuluT si insemnarile
ce sunt, cae' inscriptie n'are.
Calitatea pamintuluT, in mare
parte este 'Duna. SateniT improprietaritT
ati 57 hect., 50 ariT ;
iar proprietarif mosieT ati 1461
hect., 88 ariT cimp si 143 hect.
75 ariT padure de stejar ttnara.
Iazurl sunt 4, intre carT mal
mare este acela numit Iazul-
MarculuT, avind suprafata de
hectar si 13 ariT.
Pe teritoriul acestuT sat este
dealul Geamanul.
Hotarele mosieT sunt: Strbi,
Hanesti , Sarata Zahoreni
Flondora.
Borolesti, mahala, in com. rur.
Greci, plasa Motrul-d.-j. judetul
Mehedinti.
Borongea, moviM, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
comuna Kioseler si anume pe
acela al catunuluT Borongea.
Face parte din dealul Mezarlic-
Borongea-Bair, al caruT vîrf cultninant
este, si are o inältime de
164 metri. Prin inaltimea sa domina.
toate dealurile, care sunt
imprejur i anume: Muuzuarliki-
Bair, Muuzuarliki-Alceac, Curu-
Giugiuc-Bair, Mezarlic-Borongea
care se afld la o departare de
2 '/2 kil. de movild. Pe la S.
movileT trece drumul de la Copadin
la Ghiol-Punar,
Borongea, vale, din jud. Constanta,
plasile Mangalia, Medjidia
Silistra-Noua, pe mil le desparte.
Este una din principalele
ramurT ce formeaza valea Urluia.
Se desface sub numele de Sintr-
Dere din poalele vestice ale dealului
MeragilBair si se indreapta
spre apus, avind o directie generala
de la E. spre V. Mal are
urmatoarele numief: Amzacea-
Dere,Cealic-Cum-Ceair,Agemler,
Sofular, Cultimes. Trece prin 14
sate, carl su nt ezate cind pe maburile
sale, d'Id in vale ; acestea
sunt : Edil-Chioi3Osmancea,Ciobanisa,
Agemler, Sofular, Merdevenli-Punar,
Besoul, Caugagi,
Carabaia, Kertic-Punar, Terziveli,
Bechter, Kioseler i in fine
Borongea. La 4 kil. spre E., se
uneste cu valea Demircea, pentru
a forma impreuna valea Urluia.
Valle adiacente ale sale
sunt: Pasa-Conac-Dere, Canara-
Dere,Kioreni,Arabil-Aceala,Colceac-Alcea,
pe dreapta; Kivan-
Alceac,Cadmuler-Alceac,Biui u c-
Enghez, Carasuluc, Kiucine-Enghez
, Musur-Cuiuc, Mangaci-
Ceair, unja cu Culac-Deair, Merdeven-Ceair,
Cazil-Murad-Ceair,
Bas - Punar (salí Afighinea)
Cricic-Ceair, pe stinga. Totalitatea
acestor val ocupa o in-
tindere de 48.000 hect. in par.
tea sudica a jud. cu teritoriul comunelor
: Osmancea,
Agemler, Enghez, Cavaclar, CazilMurad
(pl. Mangaba), Carabaia,
Kioseler (pl. Medjidia), Bairam-D
ede, Hairan-Chioi (pl. Silistra-No
u1).
Borosfi§ti, sat, in partea de N.
a com. Bodesti, plasa Mijlocul,
jud. Vasluiü.
Este situat filtre dealurile :
Poiana, Leselor, Livezilor i Vier.
Curgprin mijlocul satuluT piraele
Furniceasa i Mirzoaia. Are o
suprafata de 2664 hect., loe de
cultura, fina, imas, care sunt ale
proprietater i 215 hect., in care
intra. 28 hect. padure, ale locuitorilor.
Acestia posea 20
plug,urT si 30 care cu boT, 6
plugurT si 6 cdrute cu cal, precum
si 40 stupi cu albine. Satul
are o populatie de 93 fam.
sati 390 suflete, din carl 78 famiar
sunt de Romini, I de TiganT
si 4 de EvreI.
In sat se aflä o biserica, facuta
de vechiul proprietar, Manolache
Costache Epureanu, pe
la 1824, deservita. de I preot si 2
eclesiarcI. In padurea Borosasti
se afla o mica i vechie bisericuta,
numita Schitul-Borosasti ; aicl
In vechime locuiali calugärT; astà-z1
insa e maT mult o ruina.
Satul Borosasti forma pina la
1881 com. Borosasti, insa de
atuncT s'a alipit la satul Bodesti,
unde e si resedinta.
Mosia este proprietatea Epitrop.
Spit. Sf. Spiridon, din IasT.
Vite sunt: 268 vite rime cornute,
49 cal, 465 ol, 3 capre
32 rtniatorr.
Borosasti, tirgufor. (V. Ratesul-
Epureanu, com. Bodesti, plasa
Mijlocul, jud.
Boroseni, sat, pe mosia Ringhi-

BOROSET1 541 BORANI
lesti, pl. tefänesti, jud. Botosani,
situat lîngA Prut, la värsarea
piriuluf Corogea, inteun loc
ripos, numit Ponoara. Acest sat
e intemeiat pe la anul 1865, de
proprietarul mosieT, care dadu
voe la mal multr TiganT-lingurati
sa-sT facá bordee de locuit. Nume
le il vine de la cuvintul baros, ciocanul
cel grea Cu care lucreazI
fierarit Are o populatie de 42 fasati
161 suflete, TiganT
si parte Romint carT se ocupa
cu lucrarea pdmintuluT, lar in
timpul erneT cu facerea lingurilor
i covetilor (albiT) de lemn,
pe care le lucreazA din lemnul
pAclureT, de lingl Prut.
Inainte de anul 1864, eraii aicr
3 morT de ap5. pe Prut, din carT
astä-zI se mal vAdurme In apele
PrutuluT. Numärul vitelor este
de 6o vite cornute, 8 caT marT
si miel si 12 porcT.
Borose§ti, sat ; face parte din
com. rur. Sutesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie dc
222 locuitoil (109 b. si 1 1 3 f.);
si o populatie scolarl de 37 copit
Aci e o bisericA, cu hramul Sf.
VoevozT, din leatul 7330 (1822).
Pe perete, in dreapta useT, sunt
ctitoriT: Vasile Erodiaconul, Marica
Diaconeasa , Constantin,
Rada, Matelii Erodiaconul
Sanda Diaconeasa.
LocuitoriT spun cA aceastd biseria
s'a ars de TurcI la anul
1821 si s'a reconstruit de enoriasT
la anul 1823.
Borose§ti, deal, la V. comuna
Sutesti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Borosoaia, sat, in partea de N.
a com. Ceplenita, pl. Bahluiul,
jud. Iai, in hotarul despre jud.
Botosani, la o distantA de 20
kil, de satul de resedinta a
com. Are o populatiune de 20
familiT, sati 74 locuitort
Numärul vitelor este de 144
capete, din carT : 155 vite marT
cornute, 15 caI si 14 rimdtort
Borosoaia, deal, lingO satul Borosoaia,
din com. Ceplenita, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Boro§teni, atun al com. Pesesani,
in partea de N.-E. a acesteT
comune, jud. Gorj, situat
pe ses si pe dealul cu acelasT
nume. Are o suprafatI de 421
hect., din carT 130 hect. pOdure,
90 hect. arabile, 170 hect. fin*,
25 hect. izlaz si 6 hect. vie.
Produce in termen mijlociä
640 hectol. porumb, 16 hectol.
fasole, 30 decal. vin, 400 kgr.
brinza, 900 kgr. lînä, 2400 kgr.
cinepA i 96,000 kgr. fin.
Pdmintul e putin fertil.
Are o populatie de 103 familit
(din carT 3 de Tiganr), cu
480 suflete ; 109 contribuabilr.
LocuitoriT posedá 14 plugurt
3 cärute cu cal, 42 care cu bol,
304 vite marT cornute, 40 cal,
440 oi, 140 capre, 115 rimätorf
si 15 stupt
Prin cätun trece oseaua comunalä,
care il leagá la V. cu
com. Topesti, iar la S.-E. cu
cdtunul vecin, Pestisani.
In atun se gäseste I moard,
pe apa Borostina, si 6 puturT.
Are i bisericA de lemn, fondatd,
la 1832, de Egumenul $tefan
Arhimandritul.
Borovätul, pida, jud. Mehedinti,
in plasa Ocolul-d.-s.; curge prin
teritoriul com. rur. Virciorova
si se varsA in Dundre.
Borozan, mic afluent al Sascei-
Marr, in com. Sasca, judetul Suceava.
Borse§ti, sat, in com. Uscati, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
situat intre piriul Valea-A1131
Dealurile-Borsenilor (din ramura
dealurilor Uscati). Cu marginele
sale formeazA hotarul comuneT
despre Talpa. Se mArgineste cu
satul Uscati (trupul DrAmesti)
$i cu satul Totoesti, iar din com.
Talpa cu satul Thetura (cAreia
it mal zice si TIetura-Borseni).
Are o populatie de 6o familil
rAzdsestT, carT se ocupa cu
agricultura si exploatarea pldurilor.
Co mu nicati u n ea cu satele ve -
cine, se face prin soseaua judetianA
precum
prin drumurT naturale, ce duc
la c5.tunele Margin ea si Tletura.
Bor§, lac, jud. Tecuciti, situat la
E. de satul Corodul, lingl Drumul-Puturilor,
com. Corodul.
Bor§a, sat, din com. Roscani, pl.
Turia, jud. Iai, situat pe valea
si malul sting al riuluT Jijia,
pe o suprafatA. de 1863 hectare.
Are o populatie de 117 fam.,
saii 510 locuitorT RominT. Este
cel maT intins si maT populat
sat din comung. Are o bisericA,
Cu I preot si I cintAret, si o
scoald, infiintatA in anul 1865,
frecuentatA de 35 elevT.
Proprietatea satuluT apartinc
Epitropier Spitalului Sf. Spiri
don din IasT.
NumArul vitelor e de 1412
capete, din carT: 677 vite marT
cornute, 539 oT, 78 caT i 118
rimAtorT.
Bor§ani, com. rur., in plasa RAcdciuni,
jud. Putna, formatA din
satul cu acelasT nume.
Comuna Borsani este asezatd
pe ambele laturT ale piriuluT Baca,
nu departe de unde acest
Orla c15. in Trotus.
Distanta comuneT Borsani de
sub-prefectura plAseT, Adjudul-
Noù, e de 20 kil., lar de capitala
judetulut de 64 kil.

BOWNI 542 BORTENI
Marginile acesteT .com. sunt :
la N. riul Trotusul, la S. N'ea
Cotofenesti, la E. Cornätelul,
iar la V. judetul Bacaa.
Populatiunea comuna, dupa
cel din urma recensamInt, e de :
139 capl de familif, cu 551 suflete,
din carI: 274 barbati si
278 femd. Aceastä populatiune
se impartea ast-fel:
Dupa starea civila : 274 neinsuratT,
din mil 144. barbatI;
240 insuratI si 37 väduvr. Dupä
nationalitate: 551 Rotula Dupä
religie : 551 crestinI - ortodoxI.
Dupä felul ocupatiund : 512 agricultorT,
I meserias, 2 comerciantI,
10 de profesiud libere si 9
servitorI. 5 tia carte 37 (36 barbatí'
si femee). Numärul caselor
de locuit e de 128. Miscarea
populatiuniT in anul 1892
a fost : 9 casAtoriT, 27 naterr
si 39 mortl.
E o biserica parohialä, cu
hramul Pogorirea-Sf.-Duh, cu intretinerea
cäreia comuna cheltueste
Too leT anual.
Comuna n'are scoala. Copir
Cu vIrsta de scoalä. sunt 90,
din carI 52 baetT si 38 fete ;
din acestia numar 14 copa urmeaza
la scolile invecinate.
Numarul contribuabililor e de
113, adica, I la 487 locuitorI.
In anul 1886 eraa 104 contribuabill
; in anul 1889 eraa 185.
Budgetul comunds, pe anul financiar
1893194, a fost la venituri
de 2558 ler, 27 banI si la
cheltuelI de 2693 Id, 43 banT.
In altr ani budgetul de veniturile
i cheltuelile com. era:
In 1885-86 la veniturr 1777
leI si la cheltuell 1777 lel ; iar
in 1868-69 la veniturT 41151.
Teritoriul comund e acoperit
In mare parte cu lived de pomr
roditorr i mal' ales de prunI.
Numdrul cultivatorilor,ini882,
a fost de 132. S'a semanat 400
de hectare.
Instrumentele agricole de care
dispun cultivatoriT sunt: Io plugurl
de lemn si 36 de fier.
Vite aflatoare in com. sunt,
dupa ultima numaratoare, 913,
din carr: 97 bol, 107 vacI, 120
cal, 451 oT, 98 capre si 40 pord.
In anul 1892 s'a produs in
comuna, de catre 28 stupT de
albine, 18 kgr. miere, si ¡o kgr.
ceara.
Cultura viter in acelasl an a
fost de 7100 Id, producindu-se
in total 420 hectolitri vin.
Comuna Borsani e asezatä in
apropiere de soseaua si de unja
ferata Adjud-Tirgul-Ocna, care
Ii serveste ca mijloc de comunicatiune.
O sosca comunalä leaga Borsani
de Cotofänesti.
Bor§ani, parohie, in comuna cu
acelasI nume, forman dintr'o
biserica parohialä, cu hramul
Pogorirea-a-Duh, In satul Borsani,
jud. Putna. Cu intretinerea
eT, comuna cheltueste TOO
ler anual.
Bor§ani, trup de pddure, pe teritoriul
comund cu acelasI nume,
plasa Racaciuni, jud. Putna.
Face parte din mosia statuld
Bilca-Päunesti. Intinderea el, impreuna
cu trupul de padure
Mica, e de 1480 Miel*.
Bor§ani, coastd, comuna Tlrlesti,
plaiul Teleajenul, judetul Prahoya.
Bor§arul,pitig, pe teritoriul comund
Paltinul, plasa Vrancea,
jud. Putna; se varsä in abala.
Bor§eni. VezI Taetura, s at, in
comuna Talpa, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bor§eni. VezT Borsesti, judetul
Neamtu.
Bor§ere§ti, ciitun, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Stelnica.
Bor§e§ti, deal, in com, Uscati,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu. E situat spre hotarul
comund Talpa, in prelungirea
dealurilor Uscati.
Bor§e§ti, pddure, situata pe coasta
dealuld cu a sa numire, in
com. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bor§e§ti, V. Borsesti, judetul
Neamtu.
Bor§e§ti-Totoe§ti, mofie cupdrit
fi rdzefeascd. E situata pe l'alga
mosiile Negoesti (pe Valea-Alba),
Bornisul i Uscati, in com. Uscati,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu. Are sat.
Printre razesi sunt familiI de
origina foarte vechie ; asa se gasesc
din neamul Neculesc, Teofanesc,
Neguresc, Otesc, Licuresc,
Hotesc ; cum si din familia
rAposatuld Gh. Negulid, care
la 1840, maT cumpara un stinjen
de razesie de la Ilie
gäoanul.
Borta (Piriul-luï-), mic afluent
al Bistritel, in comuna Brosteni,
jud. Suceava.
Bortä (Piriul-luf-), mic afluent
al Moldovd, in com. Uidesti,
jud. Suceava.
Borteni, deal, pe teritoriul comune!
plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoia.
Borteni,phig, jud. Dorohoiti, numit
i Hergheligieni ; izvoreste
din Dealul-Mare, curge de la
S. spre N. si trecind pe 'alga
satul Probotesti, com. Tirnauca,
plasa Herta, se varsa in piriul
Pietrosul.

BORTEN' 548 BORVISUL
Borteni, vale, lingd dealul cu asemen
ea numire, pe teritoriul
satuluI Paltinisul, comuna Paltinisul,
plasa Prutul-d.-j., judetul
Dorohoiti.
Bortici (FIntina-lui-), izvor In
com. Cristqti, jud. Suceava.
Bortia (Pirtul-lui-), pirifi; izvoreste
din Fintina-lur-Bortica,
com. Criste0, jud. Suceava, si se
varsa. in Boura, la Podul-luT-
Anghel (500 m.)
Bortoasa, deal, pe mo0a Lupeni,
com. Hudesti-Marr, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Acoperit
cu padure. Si-a luat numirea
de la movila cu asemenea
numire, aflata de-asuprd-I.
Bortoasa, movilä, pe Dealul-Vier,
com. Manastireni, plasa Tirgul,
jud. Botosani.
Bortoasa, movild, pe teritoriul
satulur Hiliseul-lur-Gafencu, comuna
Hudesti, pl. Cosula, judetul
Dorohoiti.
Bortoasa , movilä. V. Movila-
Mare, com. Broscduti, pl. Cosula,
jud. Dorohoiii.
Bortoasa , movild . Vezr Simi-
Movilelor, com. Brdesti, plasa
Cosula, jud. Dorohoiti.
Bortoasa, movild. VezT Bodeasa,
deal, com. Avrameni, pl. Ba-
§eul, jud. Dorohoia. .
Bortoasa, movilä, in padurea de
pe dealul cu asemenea numire,
pe mosia Lupeni, com. Hudesti-
Mari, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiii.
Bortoaica, petic de peidure de
stejar, pe proprietateaVatra-MAnastirer-Glavaciocul,
pendinte de
com. Fferbinti, pl. Glavaciocul,
jud. Vla§ca.
Borugii (Dealul-), a'eal, in com.
rur. Pruniprul, pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Borul, citt, al com. Grajdana, judetul
Buzati, cu 140 locuitorT si
37 case.
Borul, deal, com. Ple§oiul, plasa
Mijlocul, jud. Vlicea.
Borul, mahala, din com. rur.
Ple03iul, plasa Mijlocul, judetul
Vilcea.
Borul,piklure particulara, supusa
regimulur silvic, apartinind comunei
Pardusani, plasa Mijlocul,
jud. Vilcea.
Borul, päa'ure particulard, supusà
regimuluI silvic, apartinind comaner
Plesoiul, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Borul, pädure particulara, supusd
regimului silvic, apartinind de
com. Pirieni-d.-mj., pl. Mijlocul,
jud. Vilcea.
Borul, vale, In com. Grajdana,
jud. Buzati ; incepe din padurea
Miluiti si se scurge in riul Niscovul,
lingd cat. Borul.
Borului (Dealul-), deal; brazdeaza
partea de V. a comunel
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea, avInd directia de la N.
spre S.
Boruldf (Valea-), vale ; izvorqte
de la E. de com. Cerasul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
curge spre S.-V. 0 se varsa in
riul Drajna, tot in raionul comuner
Cerasul, dupd ce udd
cdtunul cu acelasT nume.
Se zice ca, in timpul de de-
mult, aceste locurr fiind pustir,
s'a prins aci un bour, i ca
de aceea, mar tirziti, poporul a
numit valea ast-fel.
Borun-Bair, deal, iu jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul comuneT
Cirjelar, si pe al celor
cloud catune ale sale Cirjelar si
Hasanlar. Pare la primul aspect
a fi izolat, insa vazut mar
de aproape, se vede cà stä in
legaturd cu dealul Taslic-Bair,
fiind mar mult o prelungire occidentalá
a acestuia. Se intinde
spre apus, avind o directiune
generala de la S.-E. spre N.-V.,
0 se intinde printre pirtul Ai-
Orman si afluentir sal valea Homurlar
si valea Cirjelar, afluentr
al piriulur Ai-Orman. La poalele
lur nord - estice se intinde
o parte din satul Hasanlar, al
comuner Cirjelar. De natura pietroasa,
face ca malurile piriurilor
de mar sus sa fit Inalte 0
sencoase. Este acoperit in partea
superioara Cu padurr ; pe
coaste si pe la poale sunt finete
0 izlazurr; flume prin Aral
si pe malurile piriurilor sunt
cite-va livezT.
Borunul, girld, jud. Vlasca, ce
curge pe proprietatea Gdojani
si da. in Dunare, tot pe acea
proprietate. La gura er se afil
un pichet.
Borunul, ostrov, cu padure de
salcie, in suprafata de 26 hect.,
situat pe domeniul Giurgiu ; tine
de ocolul silvic Giurgiu, judetul
Vlasca.
Borusul, numire, ce se mar da
cät. Independenta, din comuna
Gherghita, pl. ampul, judetul
Prahova.
Borvisul, izvor, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Gropile, care

BORVISUL 544 BORZWII
curge din muntele Ruptura, nu
departe de gara Onesti.
Borvisul sati Borghisul, izvor,
jud. Bacn, plasa Trotusul, din
com. Tirgul-Trntusul, care curge
din muntele cu acelas nume.
Borvisul sati Borghisul, munte,
jud. Bacdtt, plasa Trotusul, coinuna
Tirgul-Trotusul, Iîngä satul
Slänicul.
Borzearica, baltel, jud.
pl. Tazlä.ul-d.-j., com. Ripile, pe
teritoriul cAtunuluT Borzesti.
Borzel (Dealul-), deal, judetul
Bacgi, pl. Tazlául-d.-j., comuna
RIpile, pe teritoriul cAtunuluT
Borzesti.
Borze§ti, com. rur., In pl. Baseul,
jud. Dorohoiii, formatA din
satele: Borzesti, Plopeni-Jianu,
Podul-StamateT s't Vicoleni, cu
resedinta primArieT in Plopeni-
Jianu, san Plopeni-Mari. La 14
kil. de Sáveni, resedinta pasilor
Baseul i Prutul-d.-j. si la 23 kil.
de Dorohoin. Are o populatie de
280 familiT cu 1250 suflete. Are
o bisericA, deservia de I preot,
cintäret si i pAlámar. Plmintul
satesc este de 393 hect. 16 ariT;
5057 hect. 13 ariI pAmint sunt
proprietaretT, cu I iaz i 4 pogoane
vie.
Budgetul comuner a fost, in
anul 1889-90, la veniturT de lel
4092 si la cheltuelT de leT 3992.
Borze§ti, sat, jud. BacAti, plasa
Tazilul-d.-j., al comuneT Ripile,
compus din 2 sectil : Borzesti-
Cldca§I si Borzesti-RdzesT, sau
Crucea-de-Piatrd, situat d'a drep
ta TrotusuluT, dincolo de calea
feratd si soseaua Bacda-Focsani,
la o depArtare de 4650 m. de
satul R ?pile. Din acest cdtun, la
189 r, aS urmat numar citT-va co-
pii, din ceT 38 in virstA de scoall.
Are 2 bisericT, dintre carT una
In sectia Borzesti-ClAcasT, clAditá
de Stefan-cel-Mare la 1493, deservia
de i preot si 2 dintAretT.
Pe zidul bisericeT se aflA o
inscriptiune in limba slavonA,
tradusd de rOposatul Episcop
de Roman, Melhisedec :
cEri tefan Voevod, cu mila luI Dumnezeil,
Domnul TäreI MoldoveI, i cu
prea iubitul suí fid Alexandru, am zidit
acest templu care este la Borze0:i pe
Trotu, Adormirea-Prea-S-tel -Niscitoarede-Dumnezeil,
/rara rugli sie-g i spre
pomenirea riposaplor intru santitatea
strImoOlor i p*Irinplor, In al 38-lea an
al Domnielp.
Aceastà inscriptie adevereste
c5. mosia Borzesti a fost proprietatea
lui Bogdan-Vodd, tat5.1
lui Stefan-cel-Mare, care si acesta
o avea de la strAmosiT
UniI spun c5. Stefan ar fi
ridicat-o In urma uneT victorif repurtatá
asupra TAtarilor. O altä
legendd spune cd Stefan ca copil
se juca odatA cu altI bAetT din sat
de-a rezbelul; pe Stefan II alesese
craiti ; bAetii formarä dou5.
tabere, tabdra romina i cea inimic5.;
dupA bdalie, si se intelege
dupd victoria armater romine,
aduserá legat la picioarele
craiuluT Stefan, pe comandantul
armatef inimice, fácut
prizonier; acesta fu judecat si condamnat
s5. moarA prin streang.
Pe dimbul unde se petrecea
jocul copiilor, era un nuc bdtrin,
ce-.T intindea groasele luT crengT
umbroase. De una din acele
crengT, bletiT acAtard, in glumd,
pe camaradul lor. Iatd insd cA
dinteun tufis sare un epure apucind
la vale ; copiiI se reped
si uitä in ardoarea lor pe condamnat.
Cind se intorc sub
nuc, care le fu spaima lor? Camaradul
lor era mort. Se zice
cA in urmA, Voevodul Stefan,
in atnintirea acestul episod ab.
tinereter sale si spre a ispdsi
pácatul comis, a ridicat pe acel
dimb, in locul nuculuT, biserica
din Borzesti. AceastA legendA,
povestia de rAposatul D. Dimitriu
Dinga, dintr'o vechie familie
bAstinas5. de BdcduanT, pare
a fi probabilA, cAcT aci, unde s'a si
ndscut, a copilArit marele Domn.
«In Borzesti s'a nAscut Stefancel-Mare
la 1436, din tatAl sAti
Bogdan, fiul maT mic al luI Alexandru-Cel-Bun
si mama so
Maria, numitA i Oltea, fiind-cA
se trAgea din familia Caloianu
de peste Olty. (Tocilescu, ahtoria
RomInilor», pag. 139). Biserica
este r011 Intretinut5.; zidurile
ei sunt crdpate. O alta
bisericl este In sectia Borzesti-
ROzesti sati Crucea - de -PiatrA,
lnAltatA de locuitorT la 1809. In
curtea acester biserici se aflä
cruce de p'atra, care a si dat
numele sectier.
arciumT sunt 3, 2 In Cruceade-Piatrd
si in Borzesti-CldcasT.
CapT de fam. sunt 94, sufl.
313. Animale sunt: 18 caí, 140
vite cornute, i 34 pord.
Ad i se aflA un han mare, chiar
in dreptul soselei, i casete vechT
ale rAposatuluT Vornic Vasile Alexandri.
Borze§ti, din vechime BorzestiluT-Maris,
sat, jud. BacAO, plasa
Tazlául-d.-s. al com. BAhnAseni,
situat In valea pirliasuluT cu acest
nume, la N. de satul BAhnAseni
si la o distantd de 2 kil. de
scoal5...
Are o bisericA ortodoxA, cIAdità
la 1850 de locuitorT ; i &ir--
CapT de familif sunt 63, suflete
195. Animale se numArA
27 caT, 151 vite cornute, 40
porcT si 91 capre.
Borze§ti, sat, in coin, cu asemenea
nurnire, pl. Baseul, jud.

BORZE5TI 595 BOSCOTENI
Dorohoitl, cu 98 familiI si 542
suflete.
Proprietatea mosier acum este
a familiei V. Baltá. ; iar din vechime
a fost a mAndstirel Dragomirna,
pdnd la 1785, cind s'a
vindut.
Calitatea pámintuluI este bund
in cea mal' mare parte.
Sätenii improprietäritI ati 64
hect. 69 ar. pdmint, iar proprietarul
mosiei are 796 hect.
38 ar. cimp.
Apele ce trec pe mosie sunt
Jijiea si Ibäneasa.
Hotarele sunt cu : Plopeni-Jianu,
TOutesti si Vicoleni.
Borze§ti, tnofie, jud. Bacdti, pl.
Trotusul, despre care Th. Codrescu,
(«Buc. Romin», p. 373)
ne spune : «Borzestii rdzesI, sat1
DiscultiT si PardscaniT, la tinutul
BacOuluT, ocolul Trotusului,
mosie Cu partí -si rdzaseascd,
din care mosie, la 1841, d. Mate
Popa, vinde 5 stinjeni d-sale
Pitarulur Stefan Codreanu, cu
pretul de 42 galbenT ; din razesi
mal sunt si Cdpitanul Constantin
Paladi, Ion Popa si alti mai
multi räzesi si pärta$I In ea. Are
sat, cu 3 nevolnicI, 3 vddane
pe lingd mosiile BorzIstil, Gropile
si altele, cu un numär de
25 locuitoriv.
Borze§ti, mofie, jud. Bac511, pl.
Tazläul-d.-s., in com.BOhmAseniI,
care ocupd o suprafatà de 340
l'Ola Despre aceastà mosie Th.
Codrescu serle: aBorzestii luí
Maris, PrOjästiT, MdzOnAestiT si
altele, la tinutul Bacdului, ocolul
TazIdul-d.-s., rnosie cu pArti
si rdzaseascl, in care mosie ati
pOrti d-lor apitanul Constantin
Maris, Luca Maris si altii.
Are sat, cu 2 priviligiatT, 2 mazilI,
5 nevolnici, o vAdanä. ; pe
lingA mosiile Solontii, CucuetiT
s'i altele, cu un nunar de 25 loe,»
OMS. Afarolo Dioitimar Qmprafi,
Borze§ti, mofie, jud. BacAti, pl.
TazlOul-d.-j., din com. Ripile, de
380 hectare, proprietatea d-lui
G. Em. Bogdan care ja un venit
de 17.000 leí. Despre aceasta Th.
Codrescu ne dà urmdtoarele notiuni
istorice : «mosie a d-sale
Vorniculul Vasil e Alexandri, iarà
mal inainte a fost a rAposatului
Vornic Stefänicä Roset, cu
carele la 1840, D-ei Särdäreasa
Anica Gorg,os ati avut judecatd
pentru partí din ea. Are sat
cu o bisericd, 2 preoti, 2 dascali,
2 scutitf, 2 bejenaff hrisovolitl,
3 mazili, 3 nevolnicI, 4
vtldane, 5 slujbasT volnici, 1 vdtav
; pe lingl mosiile BorzestiI-
Räzesi, Bogdana, Boistea si altele;
Cu un numär de 25 locuitorr.»
Borze§ti, peïdare, jud. Badal', pl.
Tazldul d.-s, com. BOhnäseni a
mosid cu acelasi nume. Este
foioasä si are o Intindere de 15
fälcI.
Borze§ti, pirilaf, jud. Bacdti, pl.
Tazläul-d.-s., com. Bähnlseni,
care se scurge d'a stinga Tazráului-Mare,
ling5. satul Pustiana.
Borze§ti-Claca§i. Vezi Borzesti,
din com. Ripile, jud. Baca.
Borze§ti-Wgzesi. Ved Borzesti,
din com. Ripile, jud. Bacdti.
Borzoaia, fiod, peste Piriul-IoaneI,
in satul Stincesti, com. Curtesti,
pl. Tirgul, jud. Botosani.
Borzoghean, culme muntoasii,
in partea vesticl a muntelui
Cozla, jud. Neamtu.
Legenda spune cl pe acest
deal s'a spinzurat popa Ghitä,
care n'a reusit in atentatul asupra
vietei lur Petru-Rares (v.
Valea-VieT).
Borzoghean, filaton, jud. Neamtu,
ce se intinde sub poalele
despre apus a muntelui Cozla si
a servit pentru asezatul lagaruluf
soldatilor pe timpul concentrArilor.
Borzoghean, phliaf,jud. Neamtu,
ce izvoreste din partea vesticä
a ramurei munteluI Cozla,
curge In directiune S.-V., trecind
prin mahalaua Valea-VieT,
(partea despre miaza-noapte a
ora5ulur Piatra) si pe platoul
cu a sa numire, vIrsindu-se pe
stinga riului Bistrita, filtre al
57-58 kil. al soselei mixte ce
duce spre com. Doamna.
Bosca, atan alipit comund Fräncesti,
din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de S. a
comuna pe ses. Are o suprafata
de 357 hect., din casi 8o
hect. pOdure, 118 hect. arabile,
120 hect. finete, 38 hect. izlaz
si 1 hect. livede de pruni. PAmintul
e putin fertil.
Locuitorii sunt mosnent Sunt
6o de familir, 266 suflete, din
carI 48 contribuabiii. Locuitoril
posea. 18 plugurT, 26 care cu
bol si vaci; 190 vite marr cornute,
14 cal, 310 oi, 58 capre,
170 rlindton 5i 7 stupr.
Prin acest cdtun trece soseaua
comunall ce vine din FrAncesti,
si care o pune in legatura cu
comuna vecing BrAdiceni.
Cdtunul are 2 morT pe apa
Bistrita si 6 puturi.
Aci e o bisericl de lemn, fondatl
la anul 1823; preotT si
cintOretI n'are ; serviciul se face
de preotul din comuna FrOncesti.
Boscoteni, sat, in partea de E.
a comuner Rldeni, pl. Cosula,
jud. Botosani, pe mosia Rldeni.
Este udat de piriul Boscoteni.
Satul are o suprafatl de 29
00

BOSCOTENI 546 BOSNEA
hect. si o populatiune de 32
fama salí ioo suflete.
Se zice cá acest sat ar fi fost
proprietatea unul räzes, care
l'a vindut si ca mal pe urma, s'a
alipit la Radeni.
Boscoteni, deal, jud. Roman, in
pl. Siretul-d.-s., com. Helestieni,
spre Vest de satul Helestieni.
Boscoteni, moue, fära. sat, 'in pl.
jud. Suceava. «Boscotenir
si OnceniT, la tinutul SuceveT,
ocolul SiretuluI, mosie a
caseT raposatuluT Alecu Sturdza
pe linga mosiile Via'deniT, PurcilestiT
i Stolnicena PrajesculuT
si altele, ara sat» ( Buciunaul
Romin», an. I, p. 373).
Boscoteni, pirtil, care trece prin
satul Boscoteni, com. Radeni,
plasa Cosula, jud. Botosani.
Boscoteni, podif, pe teritoriul
satulur Boscoteni, com. Radeni,
pl. Cosula, jud. Botosani.
Bosculeasa, deal, jud. Neamtu,
in ramura dealurilor numite a-
SilisteT, situate catre hotarul despre
jud. Roman.
Bosculeasa, pîr2iai, jud. Neamtu.
Izvore5te din dealurile
in apropiere de satul Mocani,
teritoriul comuneT Costisa,
pl. Bistrita, curge in directiune
N.-S., paralel cu drumul de comunicatiune
al satelor Buhusul-
Ciolpanul-Mocani-Runcul, pana
in dreptul cat. Bodesti-Buhusoarele,
pe teritoriul com. Buhusul;
iar de acolo se indreapta mar
mult catre V. prin partea despre
miaza-noapte a tirgusoruluT
Buhus, vársindu-se de-a stinga
piriului Orbicul, in unghiul format
de cele dou'a sosele ce
purced din tata RatosuluT-cel-
Mare.
Boselce§ti, sat ; face parte din
com. rur. Telega, pl. si jud.
Prahova.
Bosia, com. rur., in mijlocul plaseT
Branistea, jud. Iasi, situata
pe sesul PrutuluI, al JijieT si pe
coastele dealuluY Minzatesti. E
formata din satele Bosia, Marhonda
, Minzatesti , Beresti si
Ungheni, pe o suprafata de 1964
hect. Are o populatie de 264
familiI, saa 1376 locuitorI, RominT,
carf se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor, lar in
timpul erneI fac rogojinT si coscluge.
Mare parte din teritoriul
acesteI comune este mlastinos
din cauza inundareT PrutuluT si
a JijieT.
Are treI bisericT, cu 2 preotT,
2 cintaretr si 2 eclesiarcT ; o
scoalá; o moarä de aburT.
Budgetul e de 6717 leI, 73
banT la veniturT si de 6607 leT,
68 banT la cheltuelI.
Numärul vitelor se urca la
6247 capete, din carT : 1377 vite
marr cornute, 4247 oT, 172 caT
cal' si 451 rimätorI.
Bosia, sat, pe mosia Cu asemenea
numire, in com. endriceni,
pl. Cosula, jud. Dorohoin, cu IO
familiI, 40 suflete. Proprietatea
mosier este a D-luT Gh. Gherghel.
SateniT inproprietaritl, fiind
putinT a:casi' la aplicarea legeT,
aa 23 hect.; lar proprietarul mos'el
270 hect. 25 arif cimp si
28 hect. si 75 ariI pädure. Se
mal afla' o livadl cu arborr fructierr
si 4 pogoane vie.
Trec pe mosie trel Oraje :
Buhaiul, Strahova i Ghilinta.
DrumurT principale: acel de
la Lozna ce duce la Dorohoia,
acel de la Saucenita-Horldteni,
ce merge la Mihdileni.
Hotarele sunt cu : Toloaca-
TirguluT-Dorohoiti, Cobila, Strahoya,
Lozna si endreni-d.-j.
Bosia, sat, in com. Bosia, plasa
Branistea, jud. Iasi, pe malul
drept al riuluT Jijia, cu o suprafata
de 1096 hect. si o populatie
de 106 familiT, saa 632 locuitorT,
RominI, carT se ocupa
cu agricultura si cresterea vitelor.
In timpul erneT fac rogojinI
çi cosciuge, din papura ce
o string de pe ballT.
Este resedinta comuner. Are
o biserica, zidita in 1858, cu
preot, I cintaret si I eclesiarh;
o scoala, infiintatä. la 1867, frecuentata
de 23 elevT.
Numarul vitelor este de 3658
capete, din carl 6!0 vite. mar!
cornute, 2770 or, 84 ca! si 194
rimatorT.
Bosinceni, sea, in partea de N.
a comuner Uriceni, pl. Cosula,
jud. Botosani, situat pe o colina,
in stinga piriuluT Miletinul.
Are o populatiune de 53
saa 208 suflete.
Are o biserica zidita la anul
1842, cil materialul din biserica
desfiintatuluT sat Piciorogani, deservia
de i preot si 2 cintaretl,
si o scoala mixta intreOnuta de
judet si comuna, avind I invatätor
si frecuentata de 47 bletT
si 2 fete.
Satul s'a infiintat la 1830 si
numele l'a si luat de la locuitoril
ce l'ati populat, numitT Bo-
. sincenT, venitl de la satul Bosancea,
din Bucovina.
Numarul vitelor este de 391
vite cornute, 26 cal' marT si micI
si 406 or. Sunt 2 circiume.
Bosnea, deal, in com. rur. Vagiulescu,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Bosnea, vale, in com. Vispesti,
jud. Buzaa ; incepe din coastele
munteluT Istrita si se scurge in
valea Náeanca.
Bosnea, vale, in com. rur.

BOSTANELE
giulescu, plasa Vailor, jud. Mehedinti.
Bostanele, deal, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Sadova.
Bostanul. (VezI Lacul, ßirîi, in
com. Sirca, pl. arligatura, jud.
Bosta nul, pirloaf, ce izvoreste
din ramura muntilor cu aceeasI
numire. jud. Neamtu, strabate
teritoriul com. Calugareni, cam
catre hotarul despre com. Galul,
in directiune vestica,
sindu-se pe dreapta Aula Bistritä,
in cotitura ce acesta face
intre sa.tele Tapoliceni si Roseni.
Bostanul, t'amura' de a'ealurr, ce
se intinde spre marginea satuluI
Poiana-LarguluI, catre N.-V.
In directiune paralela in spre
obirsia PiriuluI - LarguluI, jud.
Neamtu, strabatind teritoriul comuna*
Calugareni. Cu extremitatea
sa superioara formeaza
marginea despartitoare a com.
Galul, unde se si uneste cu ramura
muntilor Pirvul.
Bostanelor (Valea-), pirin, torent
repede, din jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul comuner
Mita. Ií ja nastere din poalele
orientale ale culmeT de dealurI
numite Pricopanul ; se indreapta
spre miaza-noapte, avind
o directiune generall de
la S.-V. la N.-E. Cursul
descrie un arc de cerc, trece
prin padurea satuluI Jipa, pe
la poalele dealuluT Piscul-Dascaluld,
i dupa un curs de 4
kil, merge de se varsa in Valealijiler,
in partea stinga.
Brazdeaza partea centrala' a
pläseI i sud-rasäriteand a comuneI.
Curge mal india prin padurI
i apoI printre dealurI a-
547
coperite cu verdeata. Malurile
sale sunt in general inalte.
BostänSriei (Dealul-), a'eal, la
E. de satul Rachitoasa, com.
Rachitoasa, jud. Tecucia.
Bostänäriilor (Dealul-),deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
comunei Meidan-Chioi.
Este o prelungire spre miaza-zi
a dealuld Fundul-Burth ; se intinde
spre S., avind o directiune
generala de la N. spre miaza-zi.
Brazdeazä partea sudica
a pra'seI. Se intinde printre
Meidan-Chioi i Valea-Cismelei,
saa pirtul Accadin, afluenti
piriuluI Taita. Se prelungeste
la miaza-zi cu dealul Eni-Ormangic
- Tepe. Are o inältime
de 271 metri, prin care domina
asupra satultii Meidan-Chioi, ce
este asezat la poalele sale occidentale.
E punct trigonometric
de observatie de rangul al
3-lea. Pe la poalele sale si pe
muchia luI, trec drumurile comunale
Meidan- Chioi - Telita ,
Meidan-Chioi-Cocosul, Meidan-
Chioi - Tres tenicul i Meidan-
Chioi- Accadin. Este acoperit
numal Cu semanaturI si pasud.
Bostäne§ti, sat; face parte din
com. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecucia. Situat pe o vale,
la E. comuneI.
Are o populatie dc 12 capI
de familiI, Cu 30 suflete.
Bostäne§ti, firlu, jud. Suceava ;
izvoreste din satul Heresti si se
varsa. in &tul Stanistea, intre
Heresti i Christesti, avind lungime
de 400 m.
Bostinari, sat, Cu 25 familiI, judetul
Arges, pl. Oltul; face parte
din com. rur. Vitomiresti-Trepteni.
BOSOTENI
Bostucana, colinï, jud. Buzaa,
com. Piclele, catunul Joseni, acoperita
de padurea mosnenilor.
Bo§neagul, sat, in plasa Borcea,
pendinte de comuna Ulmul,
jud. Ialomita, situat pe partea
de E. a laculuI Mostistea,
spre S., la 2 kil. de satul de
resedinta, Ulmul, si la 4 kil.
spre V. de satul Vardsti.
Populatiunea satuluI este formata.
din 180 familif RominT, 2
famila Grecr si 5 aman' Tiganr.
Arco biserica claditd, la 1855,
deservita de 2 preotI si 2 dintdretr,
si o scoald primara mixta,
Cu un invatator retribult de comuna.
Vite sunt : 370 cal; 260 bol',
65o oI, 15 capre, 4 asinI, 68
bivolI si 320 rimAtorL
Intemeerea acestui sat se atribue
and Turc, venit ad i din
Bosnia, pe la inceputul acestul
secol. Stabilindu-se el mal* intila
pe locul, pe care este acest
sat, cu incetul aa venit de s'a('
stabilit aci i altI TurcI, BulgarI
si ArmenI; iar satul a primit numirea
de Bosniacul, care cu timpul
s'a transformat in Bosneagul.
Cu inceperea razboiuluI intre
RusI si TurcI, cea mar mare
parte din locuitorI aa parasit
satul, retragindu-se peste Dundre
; in urma s'a populat Cu
RonfinT, venitI de prin alte sate
de prin Bulgaria.
Bo§oteanul, deal, jud. Bacaa, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Bosoteni, pe
teritoriul satuluI Bosoteni.
Bo§oteni, com. rur., jud. Bacati,
plasa Tazlaul- d. - j., situata pe
deal si in valea riulul Tazlaul-
Mare. Este alcatuita din 2 catune
: Enachesti, resedinta, pe
malul Nadiser, si Bosoteni, pe o
ridicatura.
In Condica Liuzilor gasim mo-

BOSOTENI 548 BOSOTENT-DE-SUS
$ia Bo$oteni, apartinind medelniceruluT
Mihalache Rafaila ; lar
in Statisca din 1874 comuna
mal avea $i catunele: Vidra$cul,
atuncT re$edinta, Iazul i Bo$oteni
impartit in douà : Bo$oteni-
RAze$T i Bo$oteni-ParticularI.
Teritoriul sal se märgine$te
cu al com. Bere$ti la Vest, cu
al com. Nadi$a la Nord, cu al
com. Dealul - Noti la Est i cu
al com. Sanduleni la Sud.
Mara. de Tazlaul-Mare $i de
pIriul Nadi$a, mal este udata de
ptruiaul Finatul i brazdatä de
dealurile Bosoteanul $i
ni$ul.
In parea despre Vest a comune,
pe un loc $es $i pe malul
Tazlauld, se aflä o movilä
de vre-o 5-6 stinjenI, care se
crede a fi facuta din vremurI
foarte vechr. In spre Est se aftá
patru gropi ; aicI se zice cá batriniI
t$T ascundeati femeile, copiiI
$i averile, in timpul luptelor
cu paginif. Imprejurul acestor
gropI s'ati gasit sagetY de fier
ruginite.
coala s'a infiintat de curind
In catunul Enache$ti. Bisericr
sunt 3 : 2 ortodoxe, una In Enache$ti
$1 alta in Bo$oteni, deservite
de I preot $1 2 chitaretT
$i una catolica. in Enache$ti,
Sunt 315 case de locuit $1 3
ckciumT.
Populatiunea numard 361 cap"
de familie, cu 864 suflete : ba'rbatI
438, femeI 426. Dup. nationalitate
sunt : 820 RomlnI,
42 UngurI $1 z Izraelitr, totI
de protectiune romina. Dupa
felul ocupatiuner, se deosibesc :
730 agricultor', I meseria$, 2
comerciantr, 4 de profesiunI libere,
12 servitori. tiü a citi si
scrie 34, din carI 12 femer, nu
$titi carte 830, din carI 414 femeI.
Contribuabill, dupa noul
recensamint, sunt I6o. Dupa
legea rura.15. din 1864, s'ati fin-
proprietarit 22 locuitorI cu 67
fäld pamint.
Teritoriul comunel are o intindere
de 5450 hect. Padurile
Caliniqul i VArzari$ul, ocupa
383 hect.
ProprietarI marI sunt: T. Rafalla.,
care are o mole ce da
4000 leI; I. Tazlaoanul $1 G. Simionescu,
cu cite o mosie.
Viile ocupa o suprafata de 7
hectare $i in 1890 ari dat 280
hectolitri vin alb.
Totalul paminturilor de cultura
este de 788 hectare.
Animale sunt : 37 cal", 505
vite cornute, 63 pord, 16o of,
carI apartin la 7 proprietarI
carI in 1891, aü dat 220 kgr.
Una. turcana.
Budgetul comuneI, pe exercitiul
1891-1892, are la veniturl
lel 1893 $1 la cheltuell leI 1429,
ball! 33.
Com, este strabatutä de calea
judeteand Sanduleni-Ardeoani.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 27 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 40 kil. ; la com. Bere$ti,
3 kil.; la com. Sdnduleni, 6 kil.;
la com. Nadi$a, 4 kil. ; la com.
Dealul-Noti, 36 kil. ; la com.
Tirgul-Valea-Rea, re$edinta
lo kil.
Bo§oteni, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Romanati, situat in dreapta
aper Tesluiulur $i strabatutá de
o osea vecinala. E departe de
Caracal de 18 kil. $1 se com.
pune din satele Bowteni, 794
locuitorI, cu catunul Romina,
Belcineanca, Urieni,
$1 Argintoeni. Altitudinea
terenuluI d'asupra nivelulur
riI este de 16o metri. Are
155 contribuabilI, 200 capr de
familie $1 o populatie de 794
locuitorr, din carr 406 barbatr,
388 femer; 374 caskoritf i 420
necAs5.toritY; 40 stiti carte si 754
nu $titi.
Budgetul comuna pe '886/87
a fost de 2579 ler la veniturI
$i 2559 ler la cheltuelr.
Ocupatia locuitorilor e agricultura
i cre$terea vite/or. Vite
marI sunt 793, vite micI cornute
1394 $1 pord 339.
Are 6 circiume. $coala nu
este. Are o biserica Sf. Nicolae,
deservita de un preot i 2
cintaretr.
Bo§oteni, sat, jud. Bacálti, plasa
Tazlaul-d.-j., al comuneI cu acela$I
nume, situat pe un podi$
de pe stinga Tazlaulur. Are o
biserica ortodoxa., claditä la 1869,
de Caminarul Toma Rafaill, deservia
de i preot i entaret.
Capr de familie sunt 142, suflete
248. Animale sunt : 8 caT, 148
vite marI cornute $1 18 pord.
Bo§oteni, mofle, judetul Baca,
plasa Tazläul-d.-j., care a apartinut
raze$ilor, urmag at luI Boe
rescu, care o capata de la Alexandru-cel-Bun.
Despre aceasta
Th. Codrescu ne spune : gin
mo$ie are parte d-neI Cucoana
Elencu, sotia raposatuluI Caminarul
Toma Rafaila, nascuta Roset
; lar din razeg sunt i Ilinca,
fata lur Berila Simion Berna $1
Pintilie Berila $i altf razeg ; are
sat cu o biserica, deservita de
preot, 2 dascalI, i privilegiat,
13 mazili, 3 nevolnicI, 5
vadane, IO slujba$I volnicl,
vataf, i jidov; pe litiga mo$iile
Nadi$a, Turluiul, Stroie$ti, Tetcani,
Bere$ti, Ver$e$ti i altele
; cu un numAr de 55 locuitorI»
Bo§oteni-de-Jos, ceitun, al comune!
Bo$oteni, plasa- Ocolul,
judetul Romanati.
Bo§oteni-de-Sus, ceitun, al comuneT
Bo$oteni, plasa Ocolul,
judetul Romanati.

1300VEIUL 549 BOTEANUL
Bo§oveiul, numire ce se mal da
ountelui. Virful-Eper, dintre comunele
Colti i Balänesti, jud.
Buzad.
Bo§oveiul, numire data unerpehlt
din pddurea Boziorul, a mosnenilor
din com. Boziorul, jud.
Buzatl.
Bo§oveiuluI (Virful-), munte,
in jud. Buzati, com. Colti, format
in mare parte din stincr;
serva ca limita intre comunele
Colti, BalOneti si Boziorul.
Bo§teni, sat, numit i Busteni,
pe mosia si 'In comuna Päscani,
plasa Siretul-d.-j., jud. Suceava,
tragindu-sr numele probabil de
la bustenir ramal in urma täerer
padurer aflätoare pe acest
loc la infiintarea satulur. Asezat
pe dealurile Bosteni i Pietrisul,
(Tara-din-Deal) si sträbdtut de
Ocoaielor, , numOra 122
case, populate cu 140 capr de
familie , sail 538 suflete. din
carr 257 barbar si 281 femer.
Are 120 contribuabilr. Vatra
satuluI ocupá 16 flcT. Pentru
alimentarea satulur cu apa,
sunt 41 finen (Despre mosie,
vezr Pascani ). Improprietaritr
la 1864 sunt : 8o fruntasr, 6o
mijlocasr si 40 codasr, stäpinind
157 fälcr si 25 prajinr. Biserica
din Sodomeni serva si acestui
sat. Are o scoala comunald rurala
mixta, cu un invatator,
fiintata la 1883 si frecuentatd
de 30 elevI i posedind 12 präjinI
loc in vatra satulur. Copa
intre 7-12 anr din cercul scoaler
sunt 88 bOetr si 85 fete.
Drumurile principale sunt: la
Pascani 5 kil. si la Sodomeni
200 metri.
Bo§teni, deal, pe care se afiá
parte din satul cu acelasr nume,
jud. Suceava.
Botina, piria mic, jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-de-Sus, com. rur.
Malovatul.
Bo§uni, locuinfil izolatd, aproape
de Dunare, in jud. Ilfov.
Bota, sat, jud. Bacaii, pl. Siretuld.-j.
al comuner Leca, situat
pe coasta dealulur Bota, la o
departare de 1200 m. de Ungureni.
Are 26 capi de familie
si 136 suflete. Animale sunt
63 vite cornute si 2 porcr.
Bota, deal,jud. Bacäti, pl. Siretuld.-j.,
situat la N. de com. Parincea,
In spre com. Leca.
Bota, plidure, jud. Bacati, plasa
Siretul-d.-j., com. Parincea, pe
dealul Cu acelasi nume si din
care izvoreste pirliasul Zlätari.
Bota-Mare, munte, in jud. Buzäti
pe fro n ti era, In tre m u n tele Bo ta-
Micd i Poiana-din-Cale si piraiele
Crasnita si Artagul. E acoperit
cu pädure.
Bota-Mica, munte, pe frontierd,
intre Tabla- Cheer i muntele
Bota-Mare.
Bota-Pufuluï, munie, jud. Baca,
pl. Trotusul, corn. Tirgul-Trotusul,
din culmea Slaniculur, situat
la E. de Sandrul-Mare.
Botanul, cdtunaf, al com. Gura-
Aninoaser, jud. Buzau ; are 20
locuitorr i 5 case.
Botanul, munte, in jud. Buzdu,
com. Gura-Aninoaser. Punct trigonometric,
cu inaltimea de 780
metri. In localitate poarta numele
de Momiia-NeamtuluI. Are
multä. sare.
Botarul, sat, in plasa Ialomita-
Balta, pendinte de com. Perieti,
jud. Ialomita. Este situat linga
calea judeteanA Slobozia-Urzi
ceni, spre-N.-V., la 2 kil. de satul
de resedinta si la S., linga lacul
Cu apa minerala, Fundata sau
Särata.
Se mar numeste si Costei.
Acest sat este la 300 metri
spre V. de satul Bratescu, asa
ca scoala de aci serveste si locuitorilor
din Botarul.
Populatiunea satului se compune
din 20 familir de Rominr,
carr se ocupa cu plugaria si
vara 41 Inchiriaza locuintele vizitatorilor,
báilor laculur Fundata.
BotaruluI (Piscul-), pise, pe
mosia Meri, din plasa Tirgulur,
jud. Teleorman, la N.-V. ; este
semn de hotar intre mosia DragAnesti,
a statulul i mosia Meri.
Botasca, vale, jud. Bacau, plasa
Bistrita-d.-s., ce se Intinde prin
comunele Valea lui-Ion i Bla
cresti
Bota§nita, secfie, jud. Bacäü, pl.
Trotu5u1, com. Bogdana, a satulur
GIrbovanul.
Botcelor (Dealul-), deal, in
partea de Sud-Vest a comuner
Bobulesti, plasa tefanesti, jud.
Botosani.
Botcelor (Valea-), vale, intre
Dealul-Botcelor si dealul Cap
talan, in com. Bobulesti, plasa
Stefanesti, jud. Botosani.
Botea, lac mic, jud. Braila, la
kil. spre Sud de satul Gropeni,
pe lunca dreapta a Dux-lar-e;
comunica la N. cu lacul
Gagiana, printr'un prival.
Botea, pisc, comuna Mddulari,
plasa Cerna-d.-j., jud Vilcea.
Boteanul, tnunte, spre N.-E. de

BOTEANUL 550 BOTEM
muntele Gainatul, ale cgrur poale
le uda nul Dimbovita, judetul
Muscel.
Boteanul, peiclure, supusa regimulur
silvic, in raionul comuner
Rucarul, plasa Dimbovita, jud.
Muscel.
Botele, cdtuna,s, al comuner Paltineni,
jud. Buzai, Cu 240 locuitorT
si 53 case.
Boteni, com. rur., pl. Arge§elul,
jud. Muscel, la Sud de ampulung,
15 kil, departe de acest
oras. La Nord se mgrgineste
cu comuna Mataul, la Sud cu
comuna Hirtie§ti, la E. cu comuna
Valeni 0 la Vest cu comuna
Jugurul.
Se compune din 7 catune
Paminteni, Gogorani, Virtopol,
Cimpwrul, Balabani, Linia
Luncani.
Are o populatie de 1563 locuitorl,
din carT 796 barbatl si
767 femeT; 351 capr de familii,
carT trgesc in 348 case.
Este situata pe ambele malurT
ale rtulur Argeselul.
Locuitorir comund se ocupg
cu agricultura si cresterea vitelor
; putinI din el se indeletnicesc
cu comerciul. Parte se
ocupg. cu cojocäria, timplaria si
lemnäria groasa.
El cresc vite cornute.
In jurul comuner sunt livezT
de finete, de prunr, din carr se
fabrica. o tuica de cea mal buna
calitate. Sunt 2 dealurr: Paducelul
si Goarg4u1, pe earl se
aflà padurr de stejar, fag, mesteacan,
anin, plop si alun.
Stupir cu albine produc anual
500-600 kgr. miere si cam 120
kgr. ceara. Prunele produc in
termen media pang la 12000
decalitri
Riul Argeselul uda aceasta
comung de la Nord spre Sud.
In el se varsa. vane luda,
neasca, Bolatul, Greek Vanoaia,
Ulmeni i Gogorawa. Pe riul
Argeelul, in raionul comuner,
sunt 6 morT si i fierastrga, care
taie lemne de fag.
Cea mar mare parte din locuitorr
sunt mopenT din mo0strAmo0;
a treia parte s'ail
improprietarit, la 1864, pe moiile
G. VlIdescu, Dinica
Vladescu, I. Besteler, I. G. Visoiti,
Al. Vladescu, Anica Dimboviceanca,
Matein Prisiceanu,
si pe proprietatea mosnenilor
IlincA Puregret, Nitä Mitu
Pr. D. Bädescu.
Comuna se intinde pe o suprafatA
de 1578 hect. si numära
246 contribuabilT. Venitul comuner
se urca (1889-1890) la
2705 lel anual si cheltuelile la
2122 lei.
In comuna sunt micr izvoare
Cu apa feruginoasa, i altele Cu
gustul si mirosul pucioaser,
carbunT de pamint in mare can
titate, dar carT nu se exploateaza.
StraturT de asemenea carbunr
se vac' in diverse locurr ale comuner,
unde se presupune a fi
In marT cantitatr.
In partea de Nord a comuner,
pe tarmul sting al riulur Argerlul,
cam la 5 kil., este locuinta
izolata. Sili§tea, unde se zice cd
ar fi existat o comuna., pe care
ati devastat-o Tatarri kite° zi de
sarbatoare, pe chid locuitorir
erati la petrecere.
In comuna ati fost doua bisericr
micr, din cari una nu mar
functioneazd, ci serveste de camera
mortuarg a cimitirulur;
iar cea-l-altg, dupa cum se vede
In hrisoave, s'a zidit de doamna
Paraschiva Vladescu, si e acum
o ruing. Acum de curind s'a zidit
o alta bisericg frumoasg si spatioasa.
Scoala, cu dor invätätorT, se
frecuentg de 6o elevl i i elevg,
din numgrul de 66 bgetr si 69
fete, in \Fri-stä de coald. Cu intretinerea
el, statul cheltue§te
anual 2484 ler.
till carte 95 basbatI 0 12
femeT.
Boteni, sat, pl. Bolintinul, jud.
Dimbovita, catunul comuneT Cornetul.
Are o moara de apa, una
de aburr, o fabrica de faina
spirt.
Boteni, sat ; face parte din com.
rur. Hagiqti-Mariuta, pl. Mosti§tea,
jud. Ilfov, situat la N.
de Hagie0i.
Se intinde pe o suprafatg de
979 hect. cu o populatie de 271
locuitori.
D-1 Al. Popescu are 800 hect.
locuitorir 179 hect.
Proprietarir cultivä 400 hect.,
100 sunt sterpe, 50 izlaz 0 250
padure. Locuitorir rezervg pentru
izlaz 9 hect.
Are o biserica, cu hramul
Slur Voevozr ; i hcle§teti ;
pod stätätor.
Comerciul se face de i ch.ciumar.
Numarul vitelor marl e de
425 si al celor micr de 473.
S'aií stabilit in sat 3 strain!.
Boteni sati Naipul, cdtun, in pl.
jud. Vlasca. (V. Naipul).
BotesculuI (Odaia-) , locuinid
izolatä, jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Martine0, in
partea de rasarit ; azT e han pe
drumul Gulianca.
Bote§ti, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-j., aezata in valea
riuluT Racatäul. Se compune
din 4 catune Botesti sag Dealul
- Mare (rqedinta), Viforeni,
Bärtase0i i lapa.
Catunul Viforeni era alcatuit

130TETI
in vechime din 3 secta': Viforeni-d.-j.
(Viforeni-Braescu), Viforeni
(Viforeni-CapseT) si Viforeni-
RIzesi, carT, dupl cum
se vede in Condica Liuzilor
(«Uricaruly de Codrescu, vol. VII,
pag. 313) Mema parte din judetul
Tecucia.
Din aceasta comund maT facea
parte si satul Varnita, care
azI este alipit comuneI vecine
Leca.
Se margineste la N. cu com.
Säcuieni, la E. si S. Cu com. Leca
si la V. cu com. Buhociul.
Are o Koala mixta, care functioneazh
din anul 1889, ta satul
Botesti, intretinuta fiind de
comuna. In anul 1391, seoala a
fost frecuentata. de 18 copiT,
dintre carI 6 fete.
BisericI sunt 3: una in Rotesti
si 2 In Viforeni, Cu un
preot si 3 cintIretr. Se numara
338 case de locuit si 4 clrciumr.
Populatiunea este de 342 capI
de familie, cu 1206 suflete, dintre
caer 1155 RomInr, 28 IzraelitT
si 23 Unguri, top' de protectiune
roming. Dupa felul ocupatiuneI
se deosibesc : 864 agricultorI,
2 de profesiunT libere,
8o muncitorI si 60 servitorI.
Stia a citi i scrie 26; nu stia
carte ii80.
Contribuabill, dupd recensdmintul
pentru periodul 1891
1896, sunt 328. Dupa legea rurala
din 1864, s'ad improprietärit
78 locuitorT, cu 229 Bid si
40 prajinI, in %aria..
Teritoriul comuner are o intindere
de 4662 hectare. Locuitoril
posea 1302 hectare pamtnt.
Proprietaff marI sunt :
I. Dim. I. Lecca : are 1640 hect.,
Cu un venit de 29.354 leí; 2.
Iunius I. Lecca: are 1320 hect.,
cu un venit de 23.760 leI ; 3.
C. I. Capa: are 364 hect. arendate
pentru 4200 leT pe an ;
551
4. clironomiT def. Iancu Capa
aa 196 hect, ce claa 5500 ler.
Padurile ocupa 1170 hect., si
sunt : Dealul-Mare $i Viforeni,
Impartite ambele intre multI
proprietarI.
Viile ocupa 19 hect., carr In
1890 a(' dat 16 hectol, vin negru
si 668 hectol. vin alb.
Totalul pamtnturilor de cultura
este de 1072 hect.
Animale sunt: caí 102, vite
coi-unte 655, porcI 59, capre 22
01 552, call apartin la ro
proprietarI i carT in 1891
dat 36o kg. fina' amestecata.
StupT de albine sunt 130, carT
In 1890 aa dat 390 kg. miere
si 43 kg. ceara.
Budgetul comuner, pe exercitiul
1890 91, are la veniturI
leI 3045 si la cheltuell leT 2675,
banI 84.
Comuna este strabatuta de
calea judeteana Valea-Rdcataul-
Botesti, lunga de 21 kil.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 17 kil. ; la Parincea,
resedinta plaseT, 7 kil.
la com. SacuIeni 6 kil. ; la com.
Leca 7 kil. ; la com. Buhociul
12 kil.
Bote§ti, com. rur., jud. Roman,
in pl. Moldova, pe malul sting
al riuluT Moldova, spre nord de
ora$ul Roman si la o departare
de 22 kil, de el si de 23 kil.
de resedinta piase. Este alca:
tuita din satele : Botesti, Barticesti
i Nisporesti (Zapodia), cu
re$edinta com, in satul Botesti.
Are 435 capr de familil, 385
contribuabilI, 1561 locuitorT, din
carl 29 §titi carte §i 380 case.
Populatiunea este romlna, afara
de 120 capI de familiI (480 locuitori)
UngurI $i 6 familiT de EvreT.
Sunt 720 capete de vite marT.
Sunt 3 bisericI, una ortodoxa $i
2 catolice. Are o scoala primara
mixta, care in anul scolar 1886
BOTETI
87, a fost frecuentata de 28 elevI
(24 baetT, 4 fete), din 28
inscrisT (24 bAetY, 4 fete). Venitul
anual al comund este de
leT 2463 si cheltuelile de le!
2460. Este legata cu orasul Roman
prin soseaua nationala.
Bote§ti sail Dealu/-Mare, sat,
jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., al
comuneI cu acelasT nume. Este
situat pe Dealul-Mare, in dreapta
plrlulur Racdtaul. Are o scoald
si o bisericá cladita de Maria
G. Lecca si o circiuma. CapI
de familie sunt 119 si suflete
417. Animale se numara : 58
cal, 265 vite cornute, 33 porcT
si ro capre.
Bote§ti, sat, in com. rur. Patesti,
plasa Girlele, jud. Putna.
Este cel mal insemnat din satele
care formeaza comuna $i e
proprietatea razeOlor.
Are o biserica parohiall, cu
hramul Sf. Ilie.
Are 2 coli, din carT i de
bletI i i de fete. Cea de baetI,
construita de comuna, e frecuentata
de 23 baetI, din 34 cu vIrsta
scoala. Scoala de fete e frecuentata
de 18 fete, din 30 cu
vIrsta de scoala.
Vidrascu, familie moldoveara
razaseasel, se trage de aci si a
fost ridicata la boerie de Scarlat
Calimah.
Bote§ti, sat, jud. R.-Sarat, in pl.
Marginea-d.-j., catunul comuneT
Malurile. Si-a luat numele de la
un fost proprietar, Botescu. E asezat
in partea de rasárit, a comune!,
pe pliful Leica, la 5 kilometri
spre Est de catunul de
resedinta, Malurile. Are o intindere
de 14 hect., si o populatie
de 35 familiT, Cu 154 locuitorT,
35 contribuabill ; 9 stia carte.
Bote§ti, sat, in jud. Roman, pl.

BOTWI 552 BOT1Ì (VALEA-)
Moldova, com. Botesti, pe malul
sting al riuluI Moldova, spre
N.-N.-V. de orasul Roman si la
o depgrtare de 22 kil, de el si
de 23 kil. de resedinta piase.
Este resedinta comuner Botesti.
Are 142 capI de fam., 126 contribuabilI
si 525 loc., din carr
20 §titi carte si 116 case. Populatia
este numaf ronfing", afarg
de 1 fam. de EvreI. Sunt 129 vite
marT cornute. Se face iarmaroc
anual la 14 Septembrie. Are o
bis, de lemn si o scoalg primara
mixta., care in 1886-87
a fost frecuentan. de 28 elevI.
Este legat cu orasul Roman prin
sosea nationala.
Acest sat, cu mosia inconjurltoare,
apartinea, inainte de 1840,
VorniculuI Alecu Ghica, fiul LogofatuluI
Grigore Ghica. S'a vindut
la 1840, Cu 12000 galbenI,
Serdarului Vasile loan si Aggf
Dirnitrie Stan.
Bote§ti, sat, pe mosia Horodniceni,
din com. Bra.duletul, plasa
Moldova-d.-s., jud. Suceava. Asezat
pe dealul si valea cu acelasI
nume, la 3650 m. de Horodniceni
si lingd hotarul BucovineY,
numan 131 case, populate
cu 138 cap! de fam. salí
574 sufl., 299 barbatil si 275 feme*,
din carr 12 strainr. Are 150
contrib. Vatra satuluI ocupa 13
fälcI si 6o prajinI. Locuitorif se
ocupa cu plugária. Are o biserica,
cu patronul Sf. Gheorghe,
cladita din lemn la 1 8o 1 , de locuitorI,
deservitä de preotul din
Horodniceni si de 2 cintaretI. Are
o scoalg rurala mixta, infiintata
in anul 1892, cu un invatator,
platit de stat si frecuentan. de
40 elevi.
ImproprietaritI la 1864 sunt
1 fruntas, 18 mijlocasI, 58 codasI
si I I loc. cu cite 121/2 praj'A
stapinind 236 ala si 20
prAjinT.
DrumurI sunt: la Cornul-Lunen'
(8 kil.) si la Horodniceni (3650
metri),
La 1863, cBotesti, a clirosuluf
din Bucovina, aveaa 23 liuzY,
platind 376 leY bir anual. («Micarul»,
de Th. Codrescu, vol.
VII, pag. 252).
Bote§ti, cdtzznaf, al com. Pananul,
jud. Buzar', cu 6o locuitorI
si 12 case. Are sub-divizia MarAcini.
Bote§ti, a'eal, pe care sta satul
cu acest nume, jud. Suceava.
Bote§ti, mofie, jud. Bacaa, plasa
Siretul-d.-j., numin .si. Dealul-
Mare, pe Räcgtaul, despre care
Th. Codrescu ne spune : cmosie
in care aa parte clironomiI
räposater Päharnices el' Maria Leca,
d-luI Aga Costache Lupu si
Banul Dimitrie Lupu, care cumpara
vr'o citi-va stinjenr de la
C. Boboc, din batrinul Malina,
fata tul Stefan, Comisarul Teodor
Braescu tij din bätrinul Merisca,
Baronul austricesc Vladislav Boscan,
Stolniceasa Ruxandra Neguroaia
; lar din rgzesi sunt si
Alex. Fainaru, postelnicir Alexand.ru
si Costachi Bibiri,Enache
Bibiri din batrinul Toma, Dumitrachi
si Ilie Bibiresti, din batrinul
Sandru si Fatu, Vasile
Dopu, etc., si altr multI razesI si
partasf in ea; pe Ruga mosiile Ungureni,
Obirsia si altele ; fan sat».
Bote§ti, parohie, formatä:din o
parte din com. Patesti, satele
Botesti si Patesti, jud. Putna.
Are 2 bisericI: cea parohiald,
Cu hramul Sf. Ilie, in Botesti ;
cea-l-altg, filiala, cu hramul Sf.
Gheorghe, in Patesti.
Bote§ti, pdclure de stejar, linga
satul Cu acest nume, com. Brddatelul,
jud. Suceava.
Bote§ti, vechia pichet, cu No. 71,
jud. R.-Sarat, In pl. Marginead.-j.,
catre hotarul MoldoveY, in
com. Malurile. AzT e han pe
drumul catre Mäica.nesti.
Bote§ti, piriiaf, jud. Bacal, pl.
Siretul-d.-j., care udd satul cu
acelasI nume si se varsa in Raciltdul.
Bote§ti, vale, din satul Botesti,
com. Bradätelul, jud. Suceava.
Bote§ti-Slobozia, sat, in plasa
Marginea-d.-j., jud. R.-Sarat. V.
Slobozia-Botescu.
Botez (Codrul-ltfi-), pddure, de
diverse esente, in com. Ciumulesti,
jud. Suceava.
Botezatul, iaz. V. pirita Rogoza-Bujor,
com. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. Fdlcia.
Boteze§ti, pddure, pe teritoriul
com. Copaläul, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Botezului (Dealul-), deal, situat
in raionul com. Colonesti,
pl. Stanisesti, judetul Tecucia,
ramificat din Zarea -DobrotforuluI.
Botianca, vie intinsa, situad. in
jud. Tecucia, raionul com. Valea-Rea,
futre satele Nanesti si
Galbeni. Poarta acest nume de
la un calugar, care a fost proprietarul
eI ; astazT este proprietatea
d-luI Constantinidi.
Botica, ieser, jud. Braila, la sudul
laculuI Botea, din comuna
Gropeni.
Botif (Valea-), cdtun, al com.
Gura-Sal-4B', jud. Buzad, cu 790
loc. si 215 case, si cu multe
crame de vil.

BOTIT (V/RFUL-)
Bota' (Virful-), colind, in judetul
Buzati, comuna Valea-MusceluluT,
pe hotarul despre PA.tirlagi.
Boti§orul, prival jud. Ialomita,
in pl. Borcea, teritoriul comuneT
Ciocanesti-Margineni.
Botita , numire ce se mar da
tnuntelui Bota-Mica, jud. Buzdü.
Botita, pichet de varä, la fron-
Cera, judetul Buzan, in poalele
muntelur Bota-Mica, intre piche.
tele Cheia si Poiana-din-Cale.
Botoaca, moviM, in partea de
S. a satulur Cernesti, com. Z15.tunoaia,
plasa Miletinul, judetul
Botosani.
Botoaia, izvor, jud. Tecuciü, ce
tl ia nastere din lipa cu acelasr
nume, curge printre satele
Valea-Rea i Calimaneasa si se
varsa in partea stingà a fiuluT
Zeletinul, la puntul unde se aflä
hanul Tandsoaia.
Botoaia, rnovihl, in partea de E.
a mosier Todireni, com. Todireni,
pl. Jijia, jud. Botosani.
Botoaia, rpd, situata intre satele
Calimäneasa si Valea-Rea, pl.
Zeletin, jud. Tecuciü.
Botoaei (Dealul-), deal, pe teritoriul
satulur Vindtori - Siliscani;
se 'hiende spre S. de Vinatori,
com. Gorbanesti, plasa
Miletinul, jud. Botosani.
Botorani, sat ; face parte din
com. rur. Mäciuca, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 546 locuitorr. Aci este
o biserica cu urmatoarea inscriptie
gAceasta sfinta i Dumnezeiasca
biserica, ce se praznueste
55218. Arareis Die:limar Geograikt
cu hramul Sf. Nicolae, ce maT
inainte a fost de lemn, iar acum
s'a reinceput recladirea eT
de zid in anul 1871, in zilele
Inaltimer sale Domnulur Rominiel
Carol I, cu bine-cuvintarea
Sfintier Sale Parintelur Episcop
al RimniculuT, Niul Severin, Enochentie
Pitulescu i s'al' facut,
si s'ad infrumusetat precum se
vede prin osirdia si cheltueala
maT multor alergatorr a Dornnilor
Preotul Radu Smärandoiu,
Ilie I. Smarandoiu, etc.»
Botorani, deal, In com. Maciuca,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Botoroaga salí Ttrnava - de-
Sus, comund, in plasa Cilnistea,
jud. Vlasca. (Vezr Tirnava-d.-s.)
Botoseqti, deal, pl. Dumbrava-d.s.,
com. Seaca, jud. Dolj, din
care se lasä dealurile Covrea si
Velica. Are o inaltime de 50
m. si este acoperit cu padurr.
Botosul, loc izolat, in com. Buhalnita,
pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat pe malul sting
al riulur Bistrita, Ruga gura pirlulur
cu a sa numire.
Botosul, ramurd de muntf, ce se
intinde paralel cu tralul sting
al riulur Bistrita, jud. Neamtu,
in directiune N.-S., de la cru.
cisätura ramureT Potoci i Parul
(com. Buhalnita), pana la
Poiana-Cru-bunarulur, in jos, facind
legritura cu ramificatia rnuntelur
Cozmitä, de pe teritoriul
com. Pingarati.
Botosul, jud. Neamtu,
ce izvoreste din ramificatiunea
catre V. a nodulur format de
catre ramurile de muntr Potoci,
Botosul i Parul. Se varsa in riul
Bistrita, in partea despre S. a
satuluT Potoci.
558 BOTO8ANI
Boto§ani, judel, numit ast-fel dupa
capitala sa. Face parte din
Nordul Moldover, formind, o
parte din hotarul tarer si la E.
si la V.
Judetul Botosaril, este coprins
filtre 230, 50', 34" (gara Itcani)
25°,00'02" (satul Durnesti,
com. Ringhilesti) , longitudine
orientala (meridianul Paris) si
470, 20', 26" (orasul Hirldü)
470, 50', 47" (satul Boldul,
plasa Baseul, din judetul Do-.
rohoiti, pe Prut) latitudine boreald.
Judetul Botosani se intinde pe
Valea-PrutuluT,pedealuriledintre
Prut i Jijia, pe Valea-Baseulur
a Miel, pe valea i dealurile Sicner,
pe valea Miletinulur si a Bahluiulur
i dealurile dintre aceste
riurr, pe valea Siretulur si a Sucever
i dealurile ce marginesc
Siretul pe drcapta si pe stinga
si care se prelungesc din dealurile
Bucoviner.
La N., acest judet se margineste
cu jud. Dorohoiü, unde
incepe linia de hotar de pe malul
drept al Prutulur, din marginea
satului Boldul, jud. Dorohola,
care hotar merge in directia
S.-V., pana in valea Baseulur,
mar in jos de satul 1-1 -
ne§ti (Dorohoiti) ; de aicr tot
linia de hotar se continua spre
V., pana in Jijia. (d(i) la N. de
satul Iacobeni-Costeni, comuna
Ungureni, judetul Botosani ; de
aicr hotarul 11 formeaza riul Jijia,
paná la satul Calugafeni,
com. Manastireni, de unde iarasr
o linie de hotar, mergind spre
V., apor spre S. si iarAsT spre
S.-V. ajunge in riul Siret, trecind
pe la N.-V. de satele Cotargaci,
Costinesti si satul Bucecea
pana in Siret; de la Siret
linia de hotar, trecind peste riù
mal spre N. de satul Grigoresti,
com. Calinesti - Botosani, apuca
directia de V. si ajunge
70

TIOTOANI 554 BOTOANI
In hotarul BucovineI, spre S.
de satul Mitocul, jud. Dorohoia.
La V. se marginete cu Bucovina,
despartit printeo linie dc
hotar, care merge de la Mitoc
spre S. pana in riul Suceava
maT in jos de Itcani; de aicI hotarul
Il face riul Suceava, care
merge spre S.-E. pana la van
sarea sa in Siret. La S. se marginete
cu jud. Suceava §i jud.
incepind de la gura SuceveI.
Siretul formeaza hotarul
pdnä spre N. de gura Dolhasca;
de aicI micul pifia Turbata face
hotar natural, de unde Incepe
o linie de hotar prin codriT
Deleni, in directia S.-E. parill
in riul Bahluiul, la satul
covaci; de aid Bahluiul face
hotar natural trecind pe Haga
Hîrlüü; de la Hirlai, mal' In
jos de ora, incepe linia de hotar,
ce merge spre E., apoT face
un unghia mergind spre N.
N.-V. pe la fundul mo§iilor
laul i Deleni pana in riul Miletin
la satul Präjeni, com. Latai-Boto§ani
; de la Prajeni, unja
se indreapta spre E., trecind
pe la N. de satul Plugurile, din
jud. Iai, pana in valle Recea
§i Ruptura, pe moia Rauseni,
com. Comandarqti, jud. Botoani,
de unde unja de hotar,
fácInd maT multe curb e i Huir
drepte, merge spre E. i N.-E.,
ajunge in Jijia, la marginea sattfluI
Dragane§ti, jud. LO, de
unde Jijia formeaza botar natural
pana la marginea satuluT Pogorqti,
com. Comandare§ti din
jud. Botoani ; de aid, linia de
hotar, tinind aproape directia
N.-E. ajunge in Prut, llaga satul
Durne§ti, com. Ringhile§ti,
jud. Botopni, La E. se marginqte
cu riul Prutul, incepind
de la Durnqti pana la marginea
de S. a satuluI Boldul, jud.
Dorohoia.
Suprafata judetuluT Boto§ani
este de 285,579 hect., sati de
2855 kil. patr.
Forma acestuT judet, este
aceia a unuT exagon neregulat.
Infati.p.rea sa naturalà este urmatoarea
: douä. vAi marr, prin
care curg riurile Prutul §i Siretul,
apd §ase val maT miel, pi-in cari
curg riurile Ba.eul, Jijia, Siena,
Miletinul, Bahluiul i Suceava,
la Vest de Siret, despartite
fiind prin ase irurT de dealurT,
carT sunt o continuare a
dealurilor din Bucovina ; aa,
In genere, toate directiunea N.
V. spre S.-E. i trec in judetul
pentru a se continua cu
alte dealurT, sati a se pierde In
valle riurilor ce le despartesc. Inclinatiunea
soluluT cea mal mare,
este de la V. spre E., apoT vine
inclinatiunea de lallord la S.; anfindoul
combinate dan directia
apelor de la N.-V. spre S.-E.
Ast-fel, pentru a ne face o idee
exacta de diferintele de nivel,
sA luäm §esul SiretuluT, care se
aflä in partea de V. a jud.
esul PrutuluI, care Il marginWe
la E. i sa comparam cotele
citor-va puncte, socotite de asupra
niveluluT MäriT-Negi-e. A§a,
s'a constatat el la Grigore§ti,
din com. Caline§ti, §esul SiretuluT
are o inaltime de 249 m.,
pe clnd la confluenta VolovatuluT
cu Prutul, lingd satul Boldul,
jud. Dorohoia, sunt numaT 95 m.,
diferenta decT de 154 m., de
acest din urma punct, Boldul,
situat pe un paralel cu vre-o
20 kil, mal spre N. de cit paralelul
ce trece prin GrigorWi ;
apoT la Lespezile jud. Suceava
avern 206 m., iar la I3adarii,
jud. Ia5i, Ruga Durnqti pe Prut,
numaT 54 m. Alta vale tot atit
de apasata este valea BahluiuluT,
cari la Podul- Iloaief, jud. Ia§i,
abia are 39 m., iar la Hirläti,
jud. Boto§anT intrece peste 50
pana la 55 m.
Pämintul jud. Boto.9.nI este
mal mult deluros §i face parte
din sistemul general al dealurilor
dintre Prut i Siret. In priviina
caracteruluT fizic general
se disting treI regiuni:
Regiunea padurilor sati regiunea
dealurilor Siretulul
Bahluiuluï, carT coprinde
partea intre valea SicneT i a Siretulur
la V., compusl din dealurT
inalte, repezI i pietroase,
maI ales spre S., acoperite in
cea maT mare parte cu padurT,
vil i livezT ; natura prunintuluT
e ad pietros i argilo-calcaroasa.
Regiunea de cinip, care
coprinde toati partea dintre ;ralea
SicneT i Prutul, compusa §i
aceasta din dealurT, väT putine
inguste, dar maT ales podir
intinse, cu pAdurI §i viT p4ne;
ocupatd insa cu semänäturT intinse,
fineturI §i imaurT ; natura
pamintulur e aci argilo-nisipoasä..
Regiunea dintre Siret
Suceava, cuprinsa futre aceste
dota riurI, in general cu dealurT
mid, dar avind esurI intinse pe
valea SiretuluT i SuceveT; natura
pamintuluT e aci nisipoasa.
Dealurile ce strabat acest judet,
sunt ramificar din lantul
dealurilor, carT se intind din Can
patI, futre Siret i Prut Acest
sistem de dealurT se Imparte,
prin valea i riul Jijia, in dota
ramurl : una, a dealurilor din
stinga JijieT §i a PrutuluT i alta
din dreapta Jijiel pana in Siret.
Ramura din stinga Jijid, se
continua din jud. Dorohoia, intra
In acest judet impartita in
alte douà ramurT maT miel, prin
valea i piriul Ba§eul carr merg,
cea din stinga pe Ruga Prut
se termina la satul Sanca, com.
tefanelti, iar cea din dreapta
BwuluT, merge marginind Jijia,
ea in mal multe
coline prin prtrac §i vAT §i trece

BOTOANI 665 BOTOANI
In jud. Ia$T. Toate aceste ramurI
ocupa intreg terenul pla-
Olor Jijia i tefänesti.
Ramura dealurilor dintre Jijia
Siret se imparte lara$I In
doul ramurI prin valea i ptriul
Siena.
Ramura din stinga Si cneI i a
Jipa, este intretliatd de mal
multe vAI i plrae i formeazA
mal multe culmT: culmea dintre
piriul SicneI i piriul Ursoaia,
care se prelunge$te pana linga
iezerul Drac$anT; pe capAtul
acesteT culmI este tirgul Sulita.
Culmea dintre piriul Ursoaia
Dristia se prelunge$te pana la
satul Todireni, la varsarea Sicnel
in Jijia, filnd imparta:a' i aceasta
In alte douA culmI pe pirlul Cozancea,
care se varsd la satul
Cernelti in Sicna.
Aci gdsim mal multe dealurl
inalte, precum : Dealul-Mare, Tuguiata
i BabicenT.
Culmea dintre piriul Dristea
11. Jijia se prelunge$te pana. la
satulTru$esti. Toate aceste culmr
ocupa parte din plasa TirguluI
aproape intreg teritorul pläseT
Miletinul.
Ramura dintre Sicna i Siretul
se prelunge$te spre S. si S.-E.,
desfädindu-se in maT multe culmI
spre Siret saä Siena pana aproape
de satul Criste$ti la izvorul
MiletinuIuT, de unde se
desparte o ramurd, care merge intre
Miletin iSicna, ap of spre Jijia,
$1 se termina in jud. Iai la värsarea
Miletinuluì in Jijia. Din
ramura din dreapta MiletinuluI
se desfac maT multe culml spre
Siret, t'Are paraele Vorona $i
Turbata, culmI acoperite cu pàdurI.
Spre S. de Miletin, intre acest
piriu i Bahluiul, se rid;ca o
culme, cea mal inaltA, din intreg
masivul dealurilor jud. Boto$ani,
pietroasa, repede i acoperia cu
padurr foarte marT i care se In-
tinde de la N.-V. spre S., sub numele
de dealul Tencusa, Cerbatoarea,
Pieträri a $1. Deleni pana la
Bahluiti lingl.
Toate culmile dintre Siena $i
Siret, ocupa parte din teritorul
pla$el Tirguluf, plAFT Siretul
intreaga plasa Cosula, acoperite
cu semanAturT, dar $i cu
multe padurI i vil.
In dreapta SiretuluI se intind
ni$te culmI putin inalte, carl
sunt cele de pe urmA ramificatiunT
ale dealurilor dintre Siret
Suceava.
Aproape pe toate dealurile
marI i miel, din coprinsul judetuluI,
se vad semlnate nenumarate
moya Unele din ele, situate
pe virfurile celor mal Inalte
dealurT, pot servi ca puncte
de observatie, de unde veclerea
poate imbrati$a regiura tntregI.
A sta-zI servesc ca puncte geodezice
$i topografice.
Origina lor este foarte departata.;
nu se cunoa$te vechimea
niel a uneia; se poate sustine
prin analogie, ca i pentru toate
movilele din restul tare, el cele
mal multe ari fost ridicate de
popoarele ce ati locuit inaintea
noastrA $i de barbariT, ce s'au
strecurat pe aicI i carT, dupa
mArturiile istorie/, la moartea
regilor lor i chiar capitanilor
mari, le fäcea o movila cit mal
mare drept mormint, In carT
iT ingropa dimpreuna cu toate
odoarele lor, sacrificind In urmä
pe aceste morminte robiI, femelle
i caiI lor.
Mal taza", dupd spusele legendelor,
movilele ati setvit ca
puncte de observatie $1. de semnale
pentru a vesti intrarea in
tara a navalitorilor strAinI. Tot
legendele mal spun cA pe vafurile
mal multor movilI, se aflau
bAtutT in pamint stilpi sati catargurT,
pe carT ?I inveleati cu
paie, ir ungeati cu pleura $i
trebuinta cerea le dedea foc pentru
a prevesti pe locuitoriT din
partea loculd el vin nAvAlitoriT
si a e vremea de a se retrage.
Doua vAY marl strAbat jud.
in directia N. V. spre S. E. $1
anume Valea-Prutulur la E. qi
Valea-SiretuluT la V. Mal intinsl
este Valea-SiretuluT, care
se intinde toatä. pe teritoriul judetuluT,
pe cind Valea-PrutuluT
are partea sa dreapta nu mal
pe teritorul jud. i aceasta pe
unele locurl este foarte ingusta,
de oare-ce Prutul lasa $esul In
stinga $i curge foarte apropiat
de dealurile din dreapta.
Alte vAT sunt : Valea-Ba$euluI,
care de la satul Stanca, comuna
Satul.§tePäne$ti, se confunda
cu qesul Prutulul, pInA la
satul BascAceni, com. Ostopceni,
unde Baseul conflueaza cu
Prutul.
Valea Corogea, ingusta, are
mal multe iazurT; prin ea curge
nul Corogea.
Valea JijieI este cea mal lungA
vale din judet ; prin ea curge
nul Jijia, care strabate intreaga
pl. a Miel in tot lungul el.
Valle Dristea i Siena, in dreapta
JijieT, sunt strabatute de piraele
cu acela$T nume. Valea
Siena are o multime de iazuri
mart, precum ; iazul StAuceni,
Iazul-luf-Zosin i iezerul DrAc
sani,linga Sulita. Cu valea Sic
na, corespund in stinga i vaile
Teisoara, Strimbul i Cazancea.
Valea-Miletinulur strabate In
treaga plasa Co$ula ; e destul
de larga; are in dreapta Valea
Scinteer, Dodolea i Modruzul ;
lar in stinga Valea - PrajanuluT,
Novaci i Recea.
Valea - BahluiuluT, in gusta
marginal de aproape cu dealurr
paduroase nu se large$te
de cit in jos de Hirlal, dupd
ce trece in judetul Ia$i, unde
sesul este foarte intins.

BOTWNI 558 BOTOANI
Valea - SiretuluI si valea si
sesul Suceva spre frontiera despre
Bucovina, sunt cele mal
frumoase val..
Jud. Botosani estdudat de doua
dud mail : Prutul s't Siretul,
de 5 title micl: Baseul, Jijia, Sicna,
Miletinul si Suceava, de mal
multe pirae si piriiase, de 1 lac, al-
Dracsanilor, si vre-o 70 de iazurI.
Directiunea generala a apelor
este de la N.-V. spre S.-E.
si prea putine plrae curg de la
N. la S.
Facind acum descriptiunea
apelor, in ordinea asezaref lor
naturala, de la Est spre Vest,
avem :
a) Prutul, care uda toatá partea
despre E. a judetuluI, de la
satul Rapiceni, maT in jos de
Boldul, pana la satul Durnesti,
fácind In aceastl parte si hotarul
despre Basarabia. El este
cel mal mare rig din jud. Botosani,
alimentind cu apa necesara
toate satele de pe malul
saa drept si punind In miscare
mai multe moil de vb.', al caror
numar, mic astazI, era destul de
mare altä data.
Pru tul, curgind foarte aproplat
de malul sari drept, nu lasa
in aceasta parte a maluluI sail
destul de Inalt pe unele partl,
de &it poted si putine vadurl,
pe unde locuitoriI se folosesc de
apa sa. Apele PrutuluI, orI cit
de marl ar fi, nu trec peste
mal 'lid °data in aceasta parte,
afara numai de la satul StInca
pand la Ostopceni, unde sesul
fiind jos, se confundd cu sesul
BaseuluI si se acopere de apä,
chid se fac revassarile, cad fac
acest ses sä devie fertil in
produtiunea erber trebuitoare
numeroaselor vite ce se cresc
in aceste partI.
In tot lungul acestuI ses, si
pe malul Prutulur, se aflá o padure
de rachita si plop si maI
multe &le si baltr, care intretinute
cu apa prin revarsärile
PrutuluI si BaseuluI, produc
peste si papurd multa.
Prutul primeste in dreapta,
Baseul, care uda teritoriul comunekr
Brä.teni, tefänesti, Bobulesti
si Ostopceni si formeaza
in cursul sati cite-va iazurl, purand
in miscare si cite-va moil
Corogea curge prin Valea-
Corogea, formeazä mal multe
iazuri si se varsa in Prut, mai
in jos de Ringhilesti.
b) Jijia curge de la N.-V.
spre S.-E. in tot lungul plasel
Jijia, venind din judetul Dorohoiti.
Intretine numeroase sate
cu apele sale, atit pe dreapta
&it si pe stinga sa. Uda sesul
prin care curge si care e bogat in
finete si imasurI, care nutresc
numeroase turme de vite. Formeaza
mal multe girle s't iazurl
si pune in miscare mal multe
morI de apa. Jijia e bogata in
peste si racr gustosI, cu care
locuitorif se hraneso mal tot timpul
anuluI.
Jijia primeste in dreapta pidiasul
Dristea, care curge pi-in
comuna Trusesti si Sicna si cu
care conflueaza la satul Todireni.
Sicna udä. plasa Tirgului
si plasa MiletinuluI, formind In
cursul sati maT multe ¡azur! mad.
Trece si prin iezerul Dracsani.
Este bogata in peste si racr;
lar apele sale pun in mis care
mal multe morl de apa. esul
Sicnel se largeste, mal cu sea
ma dupa ce ese din iezerul
Dräcsani pana la Todireni. Acest
ses e destul de intins si ocupat
de imasurI si finete. Siena primeste
in stinga maI multe piraie,
precum : Teisoara, Ursoaia
si Cozancea.
Miletinul curge de la V. spre
S.-E., udind plasa Cosula si trechid
prin comunele : Cristesti,
Cosula, Copäldul, Uriceni si
Latai; trece in judetul Iasi si.
se varsa in Jijia.
In timp de secetä, apele sale
sunt miel, dar in timp de re-
\Tait-sari, apele sale acopera sesul
care este destul de bogat in
fineturI si imasurI. Miletinul pri
mete mal multe pi-ale, precum:
in dreapta Oneaga, Bahna, Tulburea,
Scinteia, Dodolea si Modruzul
; lar in stinga primeste,
Prajanul, Novaci si Recea.
Bahluiul si Humosul curg pi-in
padurea Deleni si, unindu-se,
trec pe MTS. Hirlai in judetul
Iasi.
c) Siretul este al doilea riti
mare din judetul Botosani; udä
partea de Vest a judetului, numita
pl. SiretuluI si curge pi-in
comunele Salcea, Dumbraveni
si Fintinelele pe dreapta, si CAfinest',
Brehuesti, Coi-ni, Poiana-
Lunga si Tudora pe stinga.
Inconjurat de paclurI pe ambele
sale tarmuri, el curge prin
sesul larg, peste care de multe
orI isr revarsá apele sale. Numeroas
ele baltIsi girle ce se aflä
PC lingd %Arm, se umplu in timpul
revarsärilor cu apa si pestI.
Terenul sesuluI sail este de natura
nisipos si prieste de minune
cultureI ovazultff si cartofilor.
Finetele s't imasul cresc in abundenta.
MorI de apa se glsesc
multe pe vadurile si girlele
Siretului. Acest ria primeste
pe dreapta mal multe
piraie, ca : Verona, Turbata si
Siretelul ; lar in stinga primeste
Suceava. Riul Suceava vine din
Bucovina, de la Nord-Vest spre
S.-E., s'i forrneaza hotarul natural
al judetuluI Botosani si al
tard despre Bucovina, curgind
pe lInga comunele Burdujeni,
Durnbraveni si Fintinelele si se
varsa. In Siret mal in jos de
Roscani, sat, in com. FintInelele,
din plasa Siretul.
Valea SuceveI este una din

BOTOANI 657 BOTOANI
cele maT romantice val, foarte
populata si destul de bogata.
Afará de acestea, maT sunt
si alte, ape care alimenteazä teritoriul
judetulur Botosani si acestea
sunt iazurile, intre care
vom enumara : iezerul Dracsani,
care ocupa locul india prin mlrimea
sa. Situat in pl. Miletin,
Ruga tirgusorul Sulita, el se
intinde, in sensul directiuneT
väeT Sicna, de la N.-V. spre S.-
E., pe o lungime de vre-o 7
kil.; lätimea sa variaza intre 400
metri pana la I kil. E bogat
In trestie si papura., asemenea
si in peste. Pe apele acestuT
iezer traesc o multime de pasarT
de aloa', sälbatice.
MaT sunt iazurile de pe valea
SicneI, precum: ¡azul de la Rachiti,
de la Stäuceni, de la
Zosin.
In comuna Trusesti este Iazul-Mare,
iazul Ciolpani, ¡azul
Lunca; in comuna Feredieni iazurile
Leahul si Nacu; In com.
Latai, iazul de la Valea-Rea,
Movila - PäruluT si Hranaciul ;
In comuna Cristesti, Lipoveni
si Tofaneasca; in comuna Fintinelele
este iazul Vdduletul.
In privinta formatiunel geologice,
terenul judetuluT Botosani
coprinde doud regiunT bine
deosebite.
India regiune, care coprinde
aproape intreg judetul, este formata.
din tärlmurile quaternare
saa diluvium, in care se pot deosebi
3 straturT. Diluvium vindt,
depozit amestecat cu pietre rostogolite,
numit huma, se gdseste in
putine localitatT si se gaseste la
baza stratuluT diluvium galb en ; se
poate observa pe coastele dealurilor
in fundul ripelor adincT ;
pe coasta dealului Pogoresti,
din comuna Comindaresti, la
Feredieni, in epa Cerbatoarea
si In alte partT, mar ales prin
ripT si ponoare. Diluvium gal-
ben este al 2-lea strat; compus
din argilä- silicioasa in mare
parte, se gaseste pe intinderT
mal' marT; acest strat are o
grosime pana la 50 m. si chiar
mar mult si se &este esit la
suprafatä in regiunea Padurilor,
In plasa Cosula mar cu seama.,
si pe coasta dealurilor reped
si ripoase, In diferitele partl ale
judetuluT, pe care stratul negru
nu s'a putut fixa fiind minat
de apl. Asemenea coline si maT
ales acelea expuse spre Sud,
sunt pozitiunile cele mar bune
pentru cultura villor.
Diluvium negru, numit si pamIntul
negru, are, grosime ce
arare-orT trece peste un metru.
Acest strat coprinde materiT organice
In mare cantitate si formeaza
terenurile cele mal productive
; ocupa cea mar mare
intindere din teritoriul judetului
si se afld pe stratul galben.
Acest strat in diferite c6mbinatiuni,
ca argilo-nisipos, argilo-calcaros
si nisipo-argilos, ocupa
toatä regiunea numita agricolä
saa cimpeana. Pe valle
si sesurile riurilor are o grosime
Cu mult maï mare, din cauza
depozitelor fácute de ape. A
doua regiune geologica e fozmata
din terenurile tertiare ; se
compune din argild, nisipurT,
greziurT si calcare. MaT bine
reprezentate se aflä in pl. Cosula,
prin dealul Tencusa, Cerbätoarea
si Pietraria, unde piatra
si greziurile se vad esite la
suprafatä pe marT intinderl, si
de unde se si exploateaza.: precum
in comunele Deleni, Storesti
si Slobozia-Secätura. De asemenea
terenurT se mar gasesc
In comunele Burdujeni, Brehuesti
si Dumbrdveni, din pl. SiretuluT,
unde se gasesc insemnate
cariere de piatra. Pe malul Prutullir
in plasa tefänesti, la satele
Sanca si Lehnesti, se vad
stinct la suprafata pamintuluT,
cum si in apa, de piatra calcaroasa,
care se taie si se pune
In varnite, pentru a fabrica varul,
cu care se face un comerciu
foarte insemnat in tefartesti.
Clima in general este sanatoas.
Regiunea dimpeana este
mai cälduroasä vara si mar expusa
vinturilor de la N. si E.
fiind lipsita de padurT si inclinata
chiar spre asprul vint, crivatul.
Regiunea padurilor este mar rdcoroasa
vara si maT putin expusa
vinturilor aspre ; mal cu
seama In centrele de populatiune
asezate in val si la poalele
padurilor In general, clima
este uscata. in vade lungT si
intinse toamna si primavara
clima este mal mult umeda.
Pentru a caracteriza mar bine
clima judetuluT Botosani, dam
aci datele statiuneT meteorologice
de al 2-lea ordin din comuna
Comindaresti si datele
statiunilor udometrice din Hitida
si tefanesti, pe aniT 1888,
1889 si 1890, statir infiintate
de Institutul Meteorologic din
Bucuresti :
Sta/iunea Meteorologicd din Cominddrefti.
Long. de la Greenwich 20051' E.
Latitudine . . . . 48° 30' N.
Altitudine de-asupra niveluluT
MariT-Negre 105 m.
Temperatura aeruluf.
MediT lunare pe 1889i 1890
d edus e din/lierz. + Min.+8a+ S.
Ianuarie . . . _903
Februarie . . 404
Martie . . . . 09
1889 st. n. 1890 at. n,
109
6°7
-I 107
Aprilie. . . I0°5 +1109
Mal 17.0 +15.5
Iunie 1905 +16.6
Iulie 2300 21.4
August . . 2103 22.6
Septembrie ¡3.2 ¡4.9
Octombrie. . 12. 3 + 8.7
Noembrie . . + 4. 9 + 5.2
Decembrie. . 5. 8 8.3
Mijlocia an. p. 1889 .+8°44
2. 7. 0 189o=+8°35

BOTWNI 658 BOTO§ANI
Cea maI Malta temperatura,
1889-1890, la 13 Iulie 1889=1-
38.1.
Cea mal scazutd temperatura,
1889-1890, la 18 Ianuarie 1889
=-29.8. Diferenta extremilor
este 67°9.
Gradele sunt date dupa. termometrul
Celsius si termometrele
sunt asezate la aer liber,
si la umbra, sub un aparator
de 2 m. d'asuprasoluluT cu iarbd.
Presiunea atmosferica (reclusa
la O grade).
Media anuluT 1889 . . =761.3
o 1890 . . =762.4
Ca mal inaltä. pres., 1889-1890,
la 28 Decembrie 1889, 785.3.
Cea mal scdzuta presiune,
1889-1890,1a 24Noembrie 1890,
737.6.
Diferenta extremilor . . 47.6.
Direcliunea vimulur fi aria lid.
Totrtlurl
pon tru
ThrectiunT 1888 1889 1880 8 ittil
N a bat. de oil 63 39 124 226
NE * 4 37 38 79
»48123 84 255
SE o 21 123 223 367
» 23 144 73240
SV 3 23 20 46
»87100 74 261
NV » » 18 156 222 396
» > 161 193 144 498
Vintul dominant este cel de la
N.-V. si opusul sati, de la S.-E.
Ploaia fi zilpada.
Comindaresti
888 188g 8;o 1890
Ianuarie 14.2 20.6 27.7 32.4
Febr. 23.6 38.6 3.9 6.7
Martie 11.8 31.0 39.5 27.1
Aprilie 47.5 45.0 2.7 0.0
Mar 53.6 32.3 61.8 71.0
Iunie 27.7 78.3 113.3 154.8
Iulie 34.3 17.1 35.5 91.9
August 88.5 75.3 35.6 25.5
Septem. 14.1 63.9 29.9 47.9
Octom. 27.9 98.4 44.2 42.7
Noem. 3.4 34.1 37.0 49.6
Decem. 25.5 18.3 12.7 16.6
Total. 372.1;552.9;443.8, 566.1
Proprietatea in judqul Botosani
este impartita ast-fel : proprietariT
marT ocupa intinderea
cea mar mare. Unele mosiT se
exploateazä bine si sunt inzestrate
cu cladirT frumoase si constructiT
agricole bine fácute, iar
In jurul proprietätilor sunt saditT
copad si vi/. Alte proprietatr
din contra, si aceste sunt cele
arendate, de care se gäsesc
multe, se exploateaza din punctul
de vedere numaT al cistiguluT
imediat. Statul posedä multe proprietätT,
toate arendate. In privinta
cultureT, de si sunt date
arendasilor instructiunT de catre
Minister, totusT se cultiva dupa
obiceiti. Ra.zesiT sati vechiT
mosnenT, ale cdror proprietay
sunt cele mal vechT, mosiT intinse
odinioara, ad fost cu timpul
incalcate, rupte bucata cu
bucata, pana ce s'au redus la
niste petice de pdmint. Locurile
de pe linga case si chiar
multe de la cimp, uniT le ati sadit
cu pomI roditorT i vil.
TaraniT improprietaritT prin
legca de la 1864 si de la 1894
incoace, sunt ceI mar miel proprietarT
si cer de pe urna Putinul
pämint ce-1 aS, 11 cultiva
in mod rutinar ; casele de locuinta
i imprejmuirile la unir
sunt in bune conditiunT si infrumusetite
cu gradinT de pomT
si legume.
Judetul Botosani are o intinderea
de 285,579 hect., din care
in anul 1889 s'a lucrat 107,959
hect.; restul de 177,620 hect.
coprinde teritoriul necultivabil
cum si pamintul läsat ca pirloagl
pentru anul viitor.
In judetul Botosani, In anul
1889, ati fost 38 proprietarI si
66 arendasT.
rata datele statistice relative
la repartizarea proprietateT in
general :
Statul posea. 8.775 hect. ;
comunele 1.415 hect. ; bisericele
2.423 hect. ; scoalele 1.617
hect. ; proprietariT marT posea
221.827 hect. ; razesil posea
3.032 hect. ; sateniI improprietäritT,
de la 1864 pana astazT,
46.490 hect.
De la 2000 h. in sus, prop. sunt 26
1500-2000 Xo IO
1000-1500 7t, 25
500-1000 X. X.
403- 500 »
3oo - 400 X*
14
9
X. II
200- 300 22
¡50- 200 !O
l00- 150 25
75- Ioo 5
50- 75 » ti
25- 50 24
io-- 25 68
5- lo » 4.484
Cu mal putin de 5 h. »11.566
Instrumentele i masinele akricole
care aS servit la munca
cimpuluT in anul 1890 : 7280
care de carat greutatT si recolta
cimpuluT ; 1414 harabale,
4457 PlugurT de lemn ale s'Atenilor
; 2990 plugurT de fIcr ale
proprietarilor ; 2 plugurT Cu abur
pe mosia Ringhilesti ; 3097
grape de ffer; 54 masinT de ales
samInta; 96 masinT de semdnat;
76 masinT de treerat cu
abur ; 2E masinT cu abur de bätut
porumbul.
Cea maT mare intindere a judctuluT
e ocupatä cu cultura cerealelor,
a imaselor si a finetelor.
Intinderea aproximativa a cultureT
cerealelor, legumelor, tuberculelor
si plantelor oleioase
a fost in anul 1889 1890 urtoarea
: cultura porumbuluT, pe
o intindere de 42408 hect.,
a griuluT, de 39323 hect., aorzuluT,
de 10005 hect., a rapiteI,
de 6267 hect., a ovazuluT, de
5187 hect., a secareT, de 2.130
hect., a cartofilor de 877 hect.,
a fasoleT, de 469 hect., a hriscaT

BOTWNI 659 BOTOANI
de 312 hect., a clnepeT de 236
hect., a mazereT, de r84 hect., a
trifoiuluI de 56 hect., a meiuluI
de 32 hect., a lintel de 29 hect.,
a bobuluI de IO hect., a anisonuluI
de 36 hect., a nohotuluI
de 2 hect.
Productiunea cerealelor a fost
In 1889 urmAtoarea : 927396
hectol. porumb, 625912 hectol.
grill, 196404 hectol. orz, 92154
hectol. ovd.z, 26102 hectol. secará.,
93634 hectol. rapita, 2711
hectol. hriscd..
Productiunea plantelor oleioase
a fost : 5253 hectol. clnepd,
87 hectol. in, 264 hectol. meia,
42100 kgr. anison.
Productiunea cartofilor, de
4764723 kgr.
Productiunea trifoiuluI, de 285
hectolitri.
Productiunea legumelor in
1889 a fost : 629147 kgr. fasole,
257206 kgr. mazdre, 76436
kgr. unte, 210 kgr. bob, 24
hectol. nohot.
Viile aa intinderea de 650
hectare si aa produs in 1889
16800 hectare. Vine cele mal*
Insemnate se gdsesc in orasul
Botosani, in Steanesti,
Storesti i Cosula. La munca
clmpuluT aa luat parte in 1889
21066 blrbatI, 12594 femeI
9310 copiT.
Pe lingA agricultura este
cultura vitelor care face bogAtia
judetuluI. Numdrul capetelor de
vite ce se cresc pe Intinsele
imase .finete din jud. Botosani,
este de 192573, din carT
71990 ale proprietarilor sí ale
arendasilor, iar 120583 ale locuitorilor.
Numdrul vitelor pe categoril,
atlt ale proprietarilor clt si ale
satenilor, sunt :
Vitele proprietarilor si arendasilor
: 198 buhai, 46 bivolT,
73 bivolite, 10283 bol, 5342
yac!, 2109 viteT, 164 armásarT,
1226 caT, 2 catirI, 14 mdgarT,
5467 porcI, 42124 oT berbecT,
403 capre, 902 epe, 405
1525 gonitorT, 1228 gonitoare,
278 sträinicT 202 strajnice.
Vitele sätenilor : 100 buhaT,
11 bivolT, 70 bivolite, 16011 bol,
13105 vacT, 7445 viteT, 357 armdsarT,
3714 caI, i catir, 10999
pord, 56778 oT i berbecT ,
2823 epe, 3405 minjI, 3415
gonitorI, 2823 gonitoare, 681
strAjnicl si 560 strAjnice.
Productul oilor este de 445825
kgr. ca s si 216313 kgr. ring.
Cultura albinelor este putin
intinsd. 11.324 stupT ad produs
23079 kgr. miere si 8688
kgr. ceard.
Cultura vermilor de matase
este aproape cu totul nelnsemnatd.
in jud. Botosani.
Cultura livezilor produce foarte
multe fructe alese i frumoase
si care se gdsesc in abundentA
In toate comunele.
Livezile artificiale sunt pe o
intindere de 350 hect. si aa produs
in anul 1889 peste 376410
kgr. fructe ; iar livezile naturale
sunt pe o Intindere de 19948
hectare si aa produs aproape
5725009 kgr. fi-ucte.
l'adorne, resurse foarte bogate
pentro proprietarI, satisfac cele
maT marT trebuinte ale lo cuitorilor
din judet; din ele se scot tot
felul de lemne pentru constructiunT
i foc, cu deosebire din pàdurile
din pldsile Cosula, Siretul
si parte din pl. Miletin. PAdurile,
de pe luncile PrutuluI si
ale SiretuluT bogate In loz, fa"chitä
saa salcie si plop, daa nuiele
pentru gardurI i alte trebuinte.
Intinderea totalä a pddurilor
este de 27234 hect., din care :
5001 hect. fag, 4343 hect. carpen,
6219 hectare stejar, 2390
hect. ulm, 754 hect. frasin, 118
hect. paltin, 468 hectare rdchitd,
341 hect. salcie, 2468 hect. plop,
541 hect. alun, 185 hect. mesteacdn,
3763 hect. teia, 20 hect.
sorb, etc.
In padurT se afld : cdprioare,
porcT sdlbaticT, lupT, jderr, epuri,
etc.
Rasele vitelor sunt cele localnice,
ast-fel : vitele albe sunt
de rasd moldoveneascd. Unir din
cultivatoriT marr aú vite de rasd
elvetiand si olandez5..
Oile sunt de treT rase bine
deosebite, i anume : turcane,
cu corpul bine fácut si cu tina
lunga si asprd, stogomane, cu
lina amestecatà cu perT grosT
lungI i altele cu perT mor, scurtI
si delicatT, i oile tigäi cu lina
lungd, creatd íi mlAdioasd.
Cele doud rase de la Inceput
formeazd maioritatea oilor, pe
clnd rasa din urmá este foarte
putin respinditd.
Din dealud si ape (plraie) se
scoate piatrd calcará pentru var,
piatrd de moard, piatrd pentru
zidirT isosele, nisip si prundis.
Cele maT principale carierT de
piatrá din jud. Botosani sunt :
La Slobozia-SecAtura, 2 carierT;
la FlAminzT, 2 carierT ; la Deleni,
carierd ; la Storesti, u carierd
; toate acestea in pl. Cosula
; la Salcea e i carierd si la
DumbrAveni 2 cariere.
Apele ce se Intind pe teritoriul
judetuluT Botosani, pe
lingä cd. alimenteazd satele, sesurile
i cImpurile, cu apa necesará,
Inlesnind vegetatiunea
plantelor i cresterea vitelor, ,
satisfac i alte trebuintr ale vietuireT
locuitorilor, producInd peti,
racT i scoicI pentru brand,
stuh pentru foc si pentru acoperitul
caselor si a ocoalelor,
papurd, din care se fac rogojinT,
cosciuge si se Intrebuinteazd
si la butndrie. Sunt 136
de iazurl, de unde se poate pcscui
aproape 137000 kgr. peste

BOTO.NI 560 BOTO§ANI
unde se poate gdsi 750 hect.
stuh s't 530 hect. papurd.
In privinta industrieT, jud. Botosan'
este bine reprezentat,
gratie sistemuluT protectionist si,
nevoieT, ce se simte de a dezvolta
si la noT aceasta ramura
importantä a bogatier sociale.
In primul loc este moral-hui, si
din pricina buner calan/ a griuluT
ce se produce pe cimpiile jud.,
prin perfection ama morilor,
carT sunt instalate dupa cele maT
nouT sisteme, aú dat un avint
mare fabricatiuneT de fainurT.
Ast-fel este recunoscuta in toata
tara i chiar in strainatate, reputatiunea
fá'iner din Botosani.
Numarul morilor din judetul
si orasul Botosani este de 84
morT de apa, 3 morT cu cal,
26 morT cu vapor si 3 morT de
vint, intre care morile cu aburi
din Botosani ocupa primul loc.
S'a macinat, in cursul anuluT
1889, 12669565 kgr. fainä de
gria i 2137600 kgr. Mina de
porumb.
Velnitele ají functionat In numar
de 6 si ail produs 368000
hectolitri spirt. La aceste velnite
s'a ingr4at peste 1000 vite.
In acest judet se maT inseamna
urmatoarele fabricr: 2 fabricT
de bere, 7 fabricT de sapun, 2
fabricT de otet, i fabrica. de vacs,
7 fabrica. de periT, 3 fabricT de
site, 4 fabrici de luminarT de
ser', i fabrica de sticle, la Storesti,
mar multe fabricT de b15.näriT
i cojocariT, 16 fabricT de
oale, mar multe .fabricT de a.ramida.,
fabricT de pastramurT,
prin care orasul Botosani este
vestit k toata tara, I scoalä de
meseriT Cu 4 sectiunT: clobotaria,
croitoria, lemndria si fferaria
si 4 tipografiT.
Sunt in jud.: 15 bancherT,
190 bacara, 5 brasovenT, 21 brutarT,
40 birjarT, 20 boiangii, 9
bragagiT, 32 barbierl, 24 brin-
zari, 6 argintarT, 6 alamarl, 5
armurierT, 5 abagerT, 6 agentl
de asigurare, 3 architectY, 42
avocatT, 8 case de schimb, 8
comerciantY de manufacturT, 25
comerciantI de grine, 19 de ling,
37 de vite, 2 de seurl, 5 de
mobile, 5 de gaz, 56 de f5.ind,
10 de sacT, 591 circiuruarT, 8
cafegiT, 15 comerciantI de portelan,
3 comerciantI de haine gata,
3 comerciantI de oase, II ceasornicarT,
9 caretasT, 5 ceapritzarT,
14 curelarT, 92 croitorT de dame,
82 croitorT de barbatT, 37 casapT,
3 cirnatarT, 53 cArAwY, 18
covalT, 18 comisionan, 337 ciobotarT,
212 cintaretT la bisericT,
7 ciurarT, i calldarar, 7 cofetarT,
9 covrigarT, 211 debitantT de
tutun 4 droghistT, i cuitar, 15
dubalarT, 4 dogarT, 2 dentistT,
20 doctorT in medicina, 3 doctor):
veterinarT, 7 diaconT, 3 depozitarT
de lemne de foc, 9 depozitarl
de lemne de trebuintg,
151 dulgherT, 7 farmacistT, 7
fringhierl, 49 fletar! i potcovarT,
2 fotograff, 14 galantarT,
sapätor de metal (graveur), 4
sapatorT in lemn (graveur), 19
hangir, 12 chiristigiT, 99 harabagiT,
9 chirurgT, 4 librarT, 32
lipscanT, 3 legatorT de cartT, 5
inginerT, 214 lautarT, 50 masinistI,
16 mindirigiT, ii moase,
15 moran, 7 pescan, 22 p61drierI,
7 otelierT, 42 olarT, 108
profesor/ (invatatorT i institutorT),
131 preoff,, 34 precupetT,
200 rotarT, 4 rabinT, IT sepcarT,
7 sipetarT, 37 sacagil, 86 samsarT,
103 stolerf, 3 strungarT,
4 tipograff, 32 timplarl, 26 tinichigiT,
12 telalT, I tocilar, 4
tapiterl, 2 t vaxarT, I varsator
metal, 96 zidarT, 23 zugravT, 42
zarzavagir.
Marä de acestia maT sunt
1384 functionarT la diferitele autoritatT
si 3990 servitorT si servitoare.
In judet este: o societate de
economie i imprumut, o soc.
comercial, o soc. de bine-facere,
o soc. filantropica, o societate
de ajutor mutual, 8 magaziT
cu fierdrie, 7 magazir cu
articole de moda.. Sunt in judel
14r bisericT.
Industria manuala, precum :
impletitul palariilor de paie, impletitura
lozilor, din care se
fac : panere, cosercI, scaune, etc.
fringheria, a inceput de un timp
a se introduce in mal multe
din scoale rurale, dar a prins
radacinT in primul loc in scoalele
din Bticecea, Dumbraveni,
in al doilea loc in scoalele din
tirgul tefanesti, din Corni, din
Burdujeni - tirg i altele, fringhieria
la scoala din Sfinta-Maria,
com. Ringhilesti.
Industria casnica, ca lucrul
cinepeT, inuluT, lineT, bumbaculuT,
din care se fabrica.: pinze,
toale, sumane, scoarte, saiacurT,
devine din zi in zi maT rara, din
cauza ca. agricultura, in acest
judet foarte cantata ocupa si
bratele femeilor de la tara.
In ra.port cu industria ruralg,
cea urbana a luat o dezvoltare
mal intinsa. Este o scoala de mesera*
in Botosanl, ateliere de
croitorie , ciobotorie , stofaxie,
fringhierie, ferärie, tinichigerie,
fabricl de bere, Mutua gazoase
si altele.
Articolele cu care se face cel
maT intins comer% sunt cerealele
i vitele. Dintre cereale
sunt : gilul, secara, porumbul,
orzul i ovázul; apoT rapita si
altele. Dintre vite : bol, vadf, oT,
cal, rlinatorT. Se vind piel, fina,
brinza., lemne , fructe, legume,
ete..
Pentru 1888 exportul pentru
judetul Botosani a fost evaluat
la 18,000,000 14; iar importul
la peste 3,000,000 leT
Desfacerea productelor p en tru

BOTO§ANI 661 BOTOViNI
strainatate se face mal ales pe
plata orasuld Botosani ; pentru
comerciul mic din judet sunt
tirgurile din Hirläti, tefg.ne0,
Bucecea, Burdujeni, Sulita
Frumusica.
Iarmaroacele inlesnesc mult
comerciul si se tin in anumite
zile ale saptamineI in tirgurile
enumarate. MaI important este
iarmarocul ce se face in Botosani
de la I--15 Septembrie,
in fie-care an.
Comerciul este mar intreg in
mina Evreilor ; RomIniI se indeletnicesc
maI mult Cu productiunea.
Pentru inlesnirea comunicatieT
sunt 4 felurI de drumuff :
Calea feratd: a) Linia principalg.
Bucuresti-Burdujeni, care
strabate judetul Botosani in partea
de Vest, si care linie leagá
tara si judetul cu Bucovina. Pe
asta cale avem de insemnat 2
gárl: Veresti i Burdujeni, unde
se fac incarcgrile si descara.rile.
b) Din linia principala,
anume de la gara Veresti, pleaca
o linie secundara la Botosani,
(oras) aviad pe aceasta cale inca
doug. garr: Bucecea-Tirg si Leorda.
c) De la Leorda pleacg o
altä ramura secundara la Dorohoiù
i c/) o alta ramurg de o
importantg foarte mare pentru agricultorI,
ramura Dorohoiù-Iasi,
pe valea JijieT, trecind prin mijlocul
jud. Botosani.
Calea Nationald. Ramura
de osea pietruitd, ce se prelungeste
de-alungul tareI, incepind
de la Mihaileni, jud. Dorohoiù,
infra in jud. Botosani la tirgusorul
Bucecea, trece apoI prin
comunele Cucoreni, Curtesti, orasul
Botosani, apor prin comunele
Baluseni, Cristesti, Cosula,
Copglgul, Fläminzi, Frumusica-Storesti,Hirlati,
si de aicI
in jud. Ia.i la Tirgul-Frumos ;
are o intindere de 81 kil.
111820. Mar* Molionar (logra"
Car Judetene.
Din orasul Botosani pleacg. 4
caI judetene : Una din Botosani
spre V., prin comunele
Curtesti, Brehuesti, Dumbraveni,
Salcea, la Burdujeni. Aceasta
cale are o intindere de 38
kil. 800 m. ; a doua pleac1 tot
din Botosani spre Sud-V., prin
com. Curtesti, Poiana-Lungg, la
Liteni-Marginea, jud. Suceava ;
are o intindere de 42 kil. ; a
treia pleaca de la Botosani spre
E., trece prin comunele Baluseni,
oldanesti, Trusesti, Bobiceni,
Durnesti, la Tirgul Stefanesti
; are o lungime de 46 kil. ;
alta, ce pleacg. din Stefanesti,
prin comunele Bobulesti, Ostopceni,
Ranghilesti si trece in
judetul Iasi, are o lungime de
24 kil. O ramurd ce pleaca din
Tirgul Bucecea pe sesul SiretuluI,
trece in judetul Iasi, avind
o intindere de io kil.; in fine,
calea judeteanä ce pleacg tot
din Botosani, spre N.-E., trece
prin comunele Mongstireni, satele
Onteni, Ungureni si se duce
in judetul Dorohoiti, la Sgveni;
are o lungime de 20 kil. ;
este calea nationala, care pleaca.
din Botosani la Radauti.
S oselele vecinale, carI pleaca
din ramurile enumerate in
diferite directiuni : Hirlda-Dolhasca
spre Siret; Talpa-Sulita ;
Ranghilesti-Albesti, etc.
Judetul Botosani este impartit
in 6 plasI, care, în ordinea
asezareI lor naturale de la E.
spre V., sunt ast-fel dispuse :
Pl.S'i`efeinesti, cu io comune,
compuse din 38 sate si
un erg.
Pl. Yijïa, cu 6 comune, avind
35 sate.
Pl. Mi letinul, cu 5 comune,
avind 32 sate si un tirg.
Pl. Tirgului, cu fl comune,
avind 45 sate si un oras.
Pl. Copla, Cu 12 comune,
avind 29 sate, un oras si un
tirgusor.
6) Pl. Siretul, cu ii comune,
avind 42 sate si 2 tirgurI.
Numdrul locuitorilor, ce traesc
in jud. Botosani, este de 30418
sati 150218 suflete, din
carr : 24417 familiI, sati 115062
suflete trgesc in sate si in tirgusoare
; lar 6001 familh,
35156 de suflete in orasele Botusara
si
Din numdrul total al locuitorilor,
41158 sunt barbatI, 45808
femer si 63252 copiI.
Dupgstarea civilg sunt : 54422
casatoritI, 85613 necgsatoriti
10183 vgduvI.
Dupa religiunI: 121623 ortodoxY,
23958 izraelitr, 981 lipovenI,
2758 catolicI, 144 gregorienI
si 754 de diferite alte religiunI.
Dupg nationalit. su nt : 109019
RominI, 23958 IzraelitI, 2356
TiganI, 2148 ArmenI, 1419 RusI
LipovenT, 1711 Germanr, 147
PolonI, 48 BulgarI, 44 UngurI,
34 Grect 22 Franced i i i Italienr.
Cu stiintä de carte sunt it6o9
si ara stiinta 138609.
Numgrul nasterilor, in anul
1889, ati fost de 5315 si al mortilor
de 4664.
Judetul are un budget de
200760 la, la veniturr, i '87079
leI, la cheltuelf. Budgetul drumurilor
e de 148505 leI, 36 banI
la venituri si 145489 le, 14
banI la cheltueli.
Se cheltueste suma de 35048
leT pentru intretinerea a 29 sea'
rurale si 2 colT de wieserir la
Corni iStefánesti.
Budgetele comunelor rurale
si urbane pe anul 1888-89 eraq'
de 1231763 leI, 72 banI la veniturI,
si 1211705 leI, 37 banT la
cheltuelI.
Serviciul sanitar in judetul
Botosani se face de medicul pri-
71

BOTWNI 662 BOTO§ANI
mar al judetulul, ajutat de 4 media
de pasT, 4 vaccinatorr, 8
moase plätite de judet si io platite
de comune ; 2 medic! sunt
veterinarT, 1 al judetulur si 1 al
zoner preventive, cu resedinta in
tirgusorul tefidnesti si 3 mediei
de spitale.
Este un consilili de higienI,
cu resedinta in orasul Botosani.
Pentru cdutarea bolnavilor
sunt 5 spitale : un spital in Botosani,
unul in Hirlai, si spitalele
din Tirgul- tefänesti si
Burdujeni sunt intretinute de judet
; mal este si un ospiciti in
orasul Botosani.
Pe lingd micile farmacir din
fie-care spital, se mal' aflä 4 in
orasul Botosani, 1 in Hirbri, 1
in Burdujeni si 1 in tefánesti.
Farmacir portative sunt pe la
fie-care comuna.
Afarà de medicul de judet, se
mal aflä un medic primar al orasuld
Botosani, 3 medid si 4
moase ale despärtirilor, pentru
serviciul populatia särace ; afarà
de acestia rnai sunt mediai
spitalelor din oras, precum
si ce! particular!, in numär de 20.
In orasul Botosani este un arest
preventiv, intretinut de judet
si in care ati fost in 1890
40 de detinutI.
LocuitoriI judetulur sunt in
cea mar mare parte ortodoxT.
Sunt 141 bisericT ortodoxe, 4
cimitire si un paraclis, Cu 350
deserventl si anume : 131 preoti.,
7 diaconI, 122 cinaretT si
90 eclesiarlif.
Afarà de acestea mal' sunt :
1 bisericl catolicd, 2 armene,
2 lipovenestT, 4 sinagoge marl
evreestI si 64 mal' micY.
Bisericile ortodoxe apartin eparhiei
mitropolia de Iasi. Capul
administratiunef bisericesti
In judet este protoereul.
Bisericile se intretin parte
de stat si parte, mal multe, de
comune ; foarte putine de epitropiI
si particular!.
Mänästirile din judetsunt : Vorona,
Agaftonul, Cosula, Teodireni
si Popäuti ; apoT schiturile
: Cozancea, Lacurile si S5.hästria.
Instructiunea primará nu este
destul de respindità prin toate
satele ; cu toate acestea, numärul
scoalelor publice de toate
gradele din intregul judet (numärindu-se
si acele din orase)
se urcá. la 107.
Dintre scoalele publice, 93
sunt rurale, 2 scolI de mesen!,
io scolI primare urbane si 2
secundare si anume : liceul «Laurian»
si externatul secundar de
fete.
coale rurale intretinute de
stat sunt 49, de judet 29, coprinzind
si cele 2 de meserii ;
17 sunt hit etinute de co nune.
Dupä felul ion sunt: 22 de
bäetr, 1 o de fete si 65 mixte.
Scoale urbane sunt 5 de bäetr
si 5 de fete.
Personalul didactic se compune
din 78 invätatorT, 17 invätatoare,
18 institutor! si 15 institutoare.
Scoalele primare rurale ali fost
frecuentate in 1890 de 3877 copa,
din carr 3247 bdeti si 630
fete ; cele urbane ati fost frecuentate
de 1575 copif, din carT
923 bletr si 652 fete.
Costul instructiuna primare
urbane si rurale din jud. Botosani
este de 261579 ler, o6 ban!,
din cari 126627 lei invätämintul
primar urban si 134952 la,
06 banI, invätämintul primar
rural.
Statul cheltueste 109785 ler
cu scoalele urbane si 58980 la
cu scoalele rurale ; judetul che!tueste
Cu scoalele intretinute de
el, suma de ler 27350, la care
s'a mal adaus ler 7698 scoalele
de mesera', cum si douä scolr
din noù infiintate; comunele cheltuesc
65098 le!, o6 bata, din
carT comunele urbane cheltuesc
suma de 16642 la, iar cele rurale
48456 la, o6 ball!.
Not4e istorice. Inainte cu mult
se numea tinutul Hirldulut, nu
tinut al Botosanilor, de aceea
cronica cea vechie a Moldova,
scrisl de cälugärii de la matastirea
Putna, intre anir 1466 si
1552, nu numeste intre cele 24
de tinuturr, din care se alcItuia
atund Moldova, tinutul Botosani,
ci tinutul Hirläli. (Vea cArhiva
Istoric5.», vol. III, p. i4).
Descrierea Moldova de Miron
Costin, la 1684, nu pune
'filtre cele 29 tinuturT, din care
se compunea Moldova, tinutul
Botosani, ci zice : «Tinutul Hirläti,
cu tirgurile Cotnari si Botosani».
(Vez! «Arhiva Istoria»,
vol. I, partea I, pag. 172).
Vodä. Cantemir la 1710, in
«Descrierea Moldova», nu pune
futre cele 23 tinutur! ale Moldover
tinutul Botosani, ci zice
si el : «Tirgul Hirldti, tirgul Cotnari
si tirgul Botosani din tinutul
Hirlai». («D escrierea Moldova»,
cap. IV, pag. 34, ed.
1861, Iasi).
Hrisovul luI Grigore Ghica,
din 28 Septembrie 7238 (1730),
dat luT Toader Calimah, vornicul
din Cimpulung,pentru satul
Stäncesti, zice : «Satul Stäncesti
de la ocolul Botosanilor» ; dar
hrisovul luI Constantin Mihail
Racovitd, din 28 Iulie 7259
(1751), dat de Ianache Calimah,
fiul celd de mar sus, tot pentru
Sancesti, zice : «Satul Stdncesti
de la tinutul Botosanilor». (VezT
«Columna luI Traian», No. 10
12, pag. 630-632, din Decembrie,
1882), si divanul Velitilor
boerT din Moldova, in räspunsurile
date generaluluI rus, baronul
Elmpt, la 1769, despre starea
Moldova, zice : «Tinutul

BOTO$ANI (ORA) 563 BOTO§ANI (0R4)
Botosani, din tinutul Hirlati are
un tirg, Botosani». (Vez! eArhiva
Romtna.», din Iasi, tom. I,
pag. 143, 1860).
Din acestea se poate zice,
judetul Botosani s'a infiintat intre
aniT 1730-1751.
Filipide la 1790 si Fotino la
1800, descriind Moldova si tinuturile
eT, numesc i inutul
Botosani i inutul Hirlati. Formo
zice : cTinutul Botosani este
mic i venitul salí este al domniel
; el are un oras cu acela$T
nume (Botosani), care vine in
al doilea rang dupa Iasi si este
oras de comercia al doilea dupa
Galati 0.
Sub portretul luT Scarlat Calimah,
din fruntea condice! sale
civile, tiparita la 1816, in Ia$i,
se vede pecetea cea mare a
domnid MoldoveT, in jurul careja
stati marcile celor 16 tinuturT
Moldovenestf i intre arcestea
se gaseste si marca tinutuluT
Botosani i aceea a tinutuluT
Tinutul HirlAti a avut finta
pana la 12 Februarie 1834, cind
cazu din toata inserhnAtatea sa,
tinutul Botosanilor luind toata
jurisdictiunea si a tinutuluT
HirlAO.
Boto§ani, ora); comuna urbana,
este capitala judetuluT Boto$ani.
Orasul Botosani este a.. ezat
In centrul pla'ser TirguluT, pe
un platoii intins i inclinat spre
Vest, care face parte din culmea
dealurilor ce se prelungeste
intre Siret j Sicna. Este unul
din orasele din vechime ale MoldoveT.
Se afla la 47°45'20" latitudine
boreala i 24 longitudine
estica.
Pozitiunea acestuT oras este
foarte frumoasa, fiind inconjurat
de padurT i viT ; mahalalele sale
suntimpodobite cu gradinTpline
cu arborT i sunt din cele maT
atragatoare. Aerul e sanAtos
clima temperad.
Acest oras se 'imparte in 4
despartir!: despartirea I vine in
partea de Nord-Vest a orasuluT ;
a II-a vine tn partea despre S.-
V. ; a III-a vine in partea despre
Sud-Est si in fine, a IV-a
vine in partea despre Nord-Est.
Fie-care din aceste despartirT se
Imparte in maT multe mahalale
strade.
Orasul Botosani, actualmente
ocupa o suprafata de 643 hect.
sati 450 falcT, arad de carT orasul
Botosani maT are un ima$,
pe care pase vitele tirgovetilor,
dupa anaforaua din 1794, cum si
niste locurT ale ora5uluT ; toate
sunt in suprafata de 1215 hect.
Populatiunea orasuluT este de
5268 familiT, Cu 31024 suflete,
din cae : 9509 barbatT, 15409
femeT si 6106 copiT. Numarul
contribuabililor este de 5610.
Dupl starea civila, populatiunea
orasuluT Botosani se imparte
in : 12293 casatoritT, 10508
necasatoritT, 2036 vaduvl, 199
divortatT i 6078 copa'.
In anul 1885 aü fost 1286
nasterl si 1093 mortl.
Populatia orapluT dupd natio
ialitatT : 13402 RominT, 14415
IzraelitT, 1910 ArmenT, 476 Germad,
12 FrancezT, 597 Rus! $i
LipovenT, 6 Italienr, 106 PolonezT,
18 Grea 26 Ungurl, 42
Bulgan i 14 TiganT.
Dupa religiunT : 14922 OrtodoxT,
13402 MozaicT, 1973 CatolicT,
347 LipovenT si 381 de
alte religiunT.
titi carte 10896; nu stiu
20128.
Ocupatiunea maioritatiT locuitorilor
este comerciul si industria.
Centrul orasuluT este populat
mal mult cu comerciantT
industria4, iar mahalagiiT se
ocupa mar mult cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
Numarul vitelor din comuna
este de 3050, din carT: 6 buhaT,
3 bivoli, 32 bivolite, loo bol,
314 vacT, 259 vitei, 18 atm Asaff,
342 cal, 346 rimatorI, 1250
berbed si ol, 82 tapT, capre
ezT, 98 epe, 87 mine, 6o goniton,
36 gonitoare, 35 strij niel
si 15 strijnice.
Productul oilor aflatoare in
Boto$ani este de vr'o goo kgr.
ca s 3740 kgr. tina.
In orasul Botosani se gasesc
146 stupT, carT produc anual
876 kgr. miere i 73 kgr. de
cead.
Numarul arborilor fructiferT
din Boto$ani e de peste 72b00.
Cu fructele se face un negot
tntins.
Comerciul consta: in cumparare
de producte agricole si vite
si desfacerea in parti micT pentru
localitate i in cantidtr MarT
pentru export ; in cumpararea
de marfun straine : in lipscaniT,
bacaniT, flerarif si altele, care se
desfac pentru trebuintele ora:
senilor si ale locuitorilor din
judet.
In ora$ul Boto$ani sunt vr'o
800 patentar!, care numar variazä
In cursul fie-card lunr.
Sunt 3 piete: piala TirguluT-
Vechiti pentru legume, fructe,
etc., toata asfaltad ; o piad frumoask
piata Sf. Gheorghe, unde
se afla o hala numaT pentru carne;
o a treia piad, a TirguluT-
Vitelor, piad mare, unde se fac
vinzarT i cumpararT de vite, fin,
etc. Pentru lemne de foc sunt
depozite pe mar multe strade,
iar lemne de constructiunT se pot
gag pe plata TirguluT-Vitelor si
pe un maidan mic, pe strada
GareT.
Pentru inlesnirea negotuluT
de vite, se fac iarmaroace saptaminale
in toate Miercurile, pe
plata TirgulNitelor. Iarmarocul
anual este acel de 15 zile, din

BOTWNI (012./W 504 B0T0$AN1 (01t4)
Septembrie, de la I-15 ale acester
hint
Industria mare este reprezentatä
prin urmatoarele fabricr:
7 fabricI de sdpun, 7 fabricT
fringhir, 3 fabricT de periI de
tot felul, 2 fabricr de teracota.,
fabrica de vax, 4 fabricr de
Iuminad de sea, 4 mod de abur
pentru fabricarea Miner, 7 fabrier
de carne conservata, (earl
si-aa Molt o specialitate din
ghiudemul lor), 14 dubaldriT,
fabrica de mobile si 3 fabricr
de site.
Morile de vapor macina pe
an 12140000 kgr. faina de griti
si 855285 kgr. faind de papusoia.
In Botosani sunt : 15 bancherT,
8 case de schimb, 44 bacanT,
5 bra.sovenT, 16 blänarT, 21
brutarr, 40 birjarT, 20 boiangir,
32 barbierT, 24 brinzarT, 8 comerciantl
de manufactura, 305
circiumad, 25 comerciantr de
19 de link 37 de vite, 2
de send, 5 de gaz, 56 de faink
io de sacT, 7 pescarT, io
cafegir, 5 vinzatorr de haine gata,
5 comerciantr de oase si i de
mate, it chiristigri, I I ceasornicarT,
6 argintarT, 5 alamarT,
caretasT, 14 curelarT, 5 abagir, 20
aftälarcarT, 90 zidarT, 92 croitorT
de femer, 82 croitorT de barbatT,
27 lipscanT, 22 pielarT, 14
magazir de fierariT, 7 otelierr, 19
hangir, 31 debitantr de tutun,
15 vinzatorT de porteldnarie si
sticlä, It restaurante, 21 vararT,
13 pinzad, 22 olad, 25 palärierr,
3 fotograff, 6 legatorT de
carp*, 25 dogarr, 33 timplarr,
23 zugravr, 14 mindirigiT, 42 cojocarr,
37 sacagir, 17 harabagiT,
53 cara.usT, 29 rotar, 76 samsarr,
5 chirurgI, 183 ciobotarT,
5 inginerT, 5 architectI, 45 profesori,
18 doctorr in medicina,
5 doctorr veterinarr, 49 zarzavagir,
20 tinichigir, 67 stolcd,
3 strungarT, 30 dulgherT, 63 MutarT,
37 avocatT, 4 mow, 5 depozite
de lemne de foc, 34 precupetr,
3 cofetarT, 2 covrigarT,
12 telalr; sunt 72 pensionad,
1345 servitorr si 385 functionarr.
Negresit cä sunt si mar multe
calfe de fie-care brang de comert
sail industrie.
Acest oras este legat cu judetele
vecine prin linia de cale
fierata : Botosani - Veresti - Burdujeni
si Botosani - Leorda-Dorohoia
; pen calea nationala cu
prin sosele judetene cu
Falticeni si Dorohoia.
Are o statiune mare de cale
fierata.
Stradele orasulur sunt bine
pietruite, Cu tr9tuare asfaltate
si sunt in genere curate si bine
lu mi n ate. In tin d erea stradelor e
de 96 kil., din care 6o kil. pietruite.
Se afla o sucursalà a BAncel
nationale, o sucursalá a credituluT
agricol, o casa de economie
si imprumut.
Veniturile comuner sunt de
473940 ler, iar cheltuelile de
473612 1eT; budgetul draniurilor
e de 338199 ler la veniturr
s't 330600 Id la cheltueli.
Serviciul sanitar al orasulur
se face de un medic-primar, 3
medicT secundad, 4 moase,
medic veterinar i 2 vaccinatorr.
In Botoo.ni sunt 13 bisericr,
anume : Adormirea-Maicer-
Domnulur (Ospenia), VoevozT
Mihail si Gavril, Sf. Spiridon,
Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf.
Nicolae, Intrarea-in-Biserica (Vovidenia),
S-tir Trer-IerarhT, Sf.
Dimitrie, Intimpinarea-Domnulur
(Rosset), Sf. Ilie, Cuvioasa-
Paraschiva i Pogorirea-Duhulur-
SfInt(Dumineca-Mare). Mar sunt
2 bisericT armene, I biserica catolica,
2 lipovenestr; Evreir aa
4 sinagoge mad si 68 mid ;
sunt 5 cimitire, din carr: 2 ortodoxe,
I armean, I lipovenesc
evreesc.
In Botosani sunt 28 preotr,
3 diaconT, 28 cIntaretT si 13 paracliserr
; 3 preotT armenT, I preot
catolic si 2 rabinT.
Numarul scoalelor publice in
Botosani este de 8, din cad: 4
scolI de baetT si 4 de fete.
Numdrul institutorilor este de
14 i al institutoarelor de 13.
Populatiunea coalelor de baetT
este de 88o elevr, iar a scoalelor
de fete de 646 eleve.
$coale secundare sunt: Liceul
gLaurian», externatul secundar
de fete si scoala de meseriT, cu
4 sectiunr.
Intre scoalele private sunt de
insemnat : coala Romino - Armeand,
de fete si scoala Romina-
Izraelita, de bletT.
Intre institutele de bine-facere
sunt de insemnat :
Spitalul mare, dependent de
Sf. Spiridon din Iasi ; ospiciul
comunal, intretinut de comuna
Botosani ; spitalul izraelit ; 3 societatT
de bine-facere.
Sunt 4 farmacir si 4 drogherir.
Zidirile publice mar insemnate
sunt : Palatul administrativ, unde
sunt urmdtoarele autoritatT : Primaria,
prefectura, comitetul permanent
si, inteo said spatioasa
din rIndul al II-lea, curtea cu juratr.
Acest palat a fost zidit de
I. Basotä.
Tribunalul, politia, casieria,
biuroul telegrafo-postal, z jude.
catorir de pace, cazarma reg.
16 de dorobantr, cazarma reg.
ii de calarasT si cazarma reg.
8 de artilerie.
Intre ell:Erik de scolT sunt :
Liceul, 2 scolr de fete si 2 de
bletT. Acestea sunt cladirT anume
pentru $coall, intrunind
toate conditiunile.
GrddinT publice sunt : Grldina
primArier, In jurul palatului

BOTO$ANT (ORA5) 565 130TO$ANI (ORA)
comunal, grddina Belvedere pe
Bulevard si una in partea de
S.-E. a orasula.
In Boto.sani sunt urmatoarele
societatT : O societate comerclan,
3 societätT de bine-facere
sucursalele de la 6 socienIT
de asigurare. Sunt urmätoarele
cluburr : clubul liberal, clubul
conservator, clubul comercial si
cel de lectura.
Sunt 4 tipografiI, 3 librarir
3 fotografir.
Intrarea ,si esirea din oras se
face prin 10 barieri si anume :
Batiera Suliter, Rachiti, Radauti
(Lipsca), Popauti , Dorohoid ,
Baisa, Manastirea-Doamne1, Curtesti,
Iasi i Teascul.
istorice. Orasul Botosani,
se crede, a fost din vechime
unul din orasele de frunte
ale M oldover, pentru pozitiunea
comerciul sati ; geograful Malte-Brun,
care seria pe la 1810,
zice : 4Botochani, ville très commerfante».
La 1856, Cezar Boliac seria
ca Botosani sunt : «une ville
très importante, et par sa population,
qui est de zoocx, ha-
Ntants et par son commerce avec
la Bucavine et la Gallicie».
In vechime, Bo tosani se numea
Tirgul-Botas, cum dovedeste vechea
sa pecetie municipall, ce
ni s'a pastrat pe o carte a tit-govetilor
de Bptosani, cu data
din 5 August 1670, despre judecata
Vornicilor de Botosani,
Gheorghita. Logontul i Dumitrascu
Vistiernicul, precurmatoare
prigonirer dintre Apostol
Traista i Calddruse, pentru un
loe de casa ce l'a avut Traistá
in mijlocul tirgula si care carte
se pastreaza in original in arhiva
statula din Bucuresti. Pe
acea carte, pecetia tirgulur are
ca marca un pdun cu coada intinsa,
i imprejur, dupd o cruce,
o inscriptie cu litere slavonestI.
Marca judetulur este o coasa,
inchipuind bogltia finetelor, lar
marca orasulur un palm cu coada
in ti nsa..
Epoca fondatiuner acestur oras
nu se stie cu siguranta ; insa
dupa actele vechr i dupa letopisetele
ce le avem, orasul Botosani
din timpurr departate isT
are inceputurile, de cel putin 5
secole, ci cam de pe la 1400.
Cronicarul Grigore Urechie, referi
n du-se la letopisetul cel vechid
moldovenesc, care coprindea vieata
domnilor Moldova de la
Dragos pdna la Petru
zice : serie letopisetul nostru,
cà in anul 6947 Noembrie 28,
intrat-a in tara oastea tAtArascA,
de a pradat si a ars pana la
Botosani, si a ars si tirgul Botosani.
Anul 6947 (1439) . (V.
«Letopisetul Moldover , tom. I,
pag. no, ed. Iasi, 1852).
Se mar poate sustine finta orasuluT
B o to sani la' 401, in& adevar
Alexandru-cel-Bun la anul
1401 a organizat ierarhia bisericeascä
si politiceasca a tare!
$i dupd cum ne incredinteaza
cronicarul Grigore Urechie si
tefan Logofdtul, care reproduce
cuvintele luI Urechie des
pre Alexandru-cel-Bun, adauga :
Dat-ad eparhier Sf. Mitropoll
aceste tinuturr : Sucedva, Neam
tul, Tirgul-Iasi cu tinutul, si Orheiul,
Hirläul cu Botofani i Orligatura».
(Vezr «Trompeta Carpatilor
din 1871, Martie, No.
899-904).
S'a sustinut cä orasul Botosani
?l-ar trage numele de la
hanul Tatarilor Batos-Kan, care
a navalit si a prddat, la 1240,
Polonia, Moldova, Valahia, Transilvania,
Serbia, etc., si s'ar fi
stabilit in Botosani. («Diet. topografic»
de Frunzescu i alp).
Aceasta nu se poate admite.
Mar sigur este ca Botosani si-a
luat numele de la unul, Bo-
tas, Botos saq Boa an, care
de sigur ca a fost proprietarul
acestet localitati si intemeetorul
tirgulur numit Ttrgul Botas. Se
stie cd In vechime nu era neam
boeresc in Moldova, care sa nu-sr
aiba numele sau imprumutat satuluT,
pe care ra fácut el intiid,
fiind ddruit de Domnir vechr al
Ord pentru vitejia sad slujbele
sale. ( Descrierea Moldova , p.
107, Capit. XIII, de Dim. Cantem1r).
Un uric de la $tefan-cel-Mare,
din 6996 (1487) Octombre T6,
si care se pastreazä in actele
Episcopia de Roman, dovedeste
vechimea famine Batas in Moldova.
Aceasta familie Botas,
Botosan, care a lasat numele
sad tirgulur Botosani, a fost o
familie de frunte in Moldova.
Doamna Itn Eremia Movill Voevod
(1595) era PAscuta Botan
si a avut un frate, pe boerul
Botasan, care la T6To a fost
pus in teapa de $tefan Voda.
Toma. ( Tezaur de monumente
istorice», tom. II, pag. 24, Bucuresti,
1863).
Numele de Botas este cuvint
vechiu moldovenesc ; Botas, va
sä zica, in Moldova, vita de vie
sadita de un an.
Aceasta familie, dupa. cum se
vede, era din Maramures, cacT
istoricul Samuil Budina Labacens,
in istoria cucerirei cetater
Sziget, capitala Maramuresulta,
la 29 August 1566, de catre
Soleiman, ne spune cä hare vitejir
ce au cazut in lupta era si
Petre Botos, voevodul pedestrimer
maramurasene.
Tirgul Botosani a fost pi-Mat
si ars de mar multe orT, la 1439
de 'Marl; la 1505, la 1509 si
la 1529 de PolonT ; la 1650 de
'ratan si Cazad. La 1500 orasul
Botosani suferi mult din cauza
Waller lur tefan-cel-Mare in
contra lui Albrecht, regele Polo

110TO5ANE (ORAS) 566 BOTOSANI (ORAS)
niel. (Vol. I, din «Letopiset»,
pagina 47-294).
Tirgul Boto5ani fAcea parte
In vechime din tinutul HirlAuluT.
In zilele Domnuld MoldoveT
Petru Schiopul (1570, 1581,
1584), Boto5ani fAcea parte tot
din tinutul HirläuluT, cum dovede5te
pretiosul «Catastih clA
cisle de tgranT de la toate tinuturi
51. curten1 51 vAtAjT 51 neami5T
i poph, scris de insu5T
Domnul Wei', care se gAse5te in
original in Arhiva AcademieT
Romine 5i in care Catastih se zice
Itinutul 1-1trlAu cu ocolul Boto-
5ani».
In una cAderei HirlduluT, s'a
ridicat Boto5ani i aceasta se
datore5te pozitiuneT ora5uluT Boto5ani
i insemnAtAteT negotuluT
sga. Un uric al Domnului Moldova,
Petru Schiopul, dat in
Iad, la 8 Ianuarie 1579 51 adresat
negutAtorilor marT 5i miel
de la Liow 51 din cele-Falte
pA41 ale CrAieT Le5e5tT, in privinta
iarmaroacelor 51 a vämeT
a5ezate in Moldova, zice: Domnia
mea a convocat pe totT negutAtorir
no5tri moldovinatT
pe boeriT de tarA, intrebindu-T
despre starea cea dintru laceput
a comertului nostru international,
5i ni-au rAspuns, cum
cA cel maT vechiti larmaroc in
Moldova a fost acel care se tine
In Boto5ani.» Acest uric l'a publicat
d-1 1-145dAti in anul 1862,
In «Arhiva Istoric5.», tomul I,
partea I, pag. 172-174. Din
toate acestea 5i din condica Logoatuld
Stefan, din 140 t, letopisetul
vechin moldovenesc din
1439 51 uricul luT Petru Schiopul
din 1579, dovedesc
gul Boto5ani 5i insemnätatea comerciuld
ski dateazA din vremile
cele de mult ale Moldova.
Dupl vechile hrisoave, Botosani
au zi de tirg Miercurea 51
8 larmaroace pe an i Ianua-
rie, 2 Februarie, 18 Mait1, 15
Iulie, 6 August, 18 Septembrie,
14 Octombrie 5i 6 Decembrie.
(Vezi iarmaroacele 5i ttrgurile
din Moldova, in Calendarul
pentru Romini», Ia5i, 1853). Dezobry
5i Bachelet scriti : oBotoczany,
commerce de vins avec
l'Allemagne. Foires très-importantes».
(Ved «Dictionnaire général
de biographic et d'histoire»,
tom. I, din 1866, París).
Foarte de demult, tirgul Boto.5ani
i cu imprejurimile sale,
fAcea parte din apanagiul DomnieT
MoldoveT, care se alcAtuia
din veniturile Boto5anilor, din
veniturile tirgulul Chi5inAt1, din
dArile Tiganilor domne5t151 din
venitul vAmilor. («Descrierea
Moldova», de Cantemir, capitolul
IV).
Tot Cantemir, la 1708, zice :
«Tirgul Boto5ani, ale cAruia venituff,
impreuná cu ale pArtilor
lui cele din imprejur, le trage
la sine Doamna, pentru a cgror
stringere este orinduit de cAtre
&ma un cAmAra5 al Doamner».
(«Descrierea Moldova», cap. IV,
pag. 34). Din veniturile Ban-
5anilor, la 1799, se dase miluire
unora mAnAstir1 sdrace cu hrisov
domnesc. («Letop.
tom. I).
Ora5u1 Boto5ani a fost ca apanaj
al Doamna pAnA la anul
1819, saU pAng. la 1830; In actele
vechi se nu mea tirgul DoamneT
(VezT« Descrierea Moldova
Cantemir, Cap. XII, pag. 214).
Pe la 1498, un numAr ca de
70000 Turd ati trecut prin Valahia
contra RusieT, pe la finele
luTNoembrie, ati pi-Mat Podolia,
Galitia 5i alte pärT, dar,
coprind de frig, vtlo 40000 at1
pierit, iar ca-l'alti ati scApat cu
marl greutAti in Moldova ; aicT
aU fost bAtutT grozav de Stefancel-Mare,
la Boto5ani, in cit de
abia un numar de 10000 ati pu-
tut a se intoarce inapoi acasA.
(Sincal, tom. II, din 1853).
La anul 7006 (1498), Stefancel-Mare,
pentru a pedepsi pe
PolonT, pentru incAlcArile lor, a
intrat cu armata sa in tara le-
5eascA, arse 51 prAdA tot, 5i intorandu-se
inapoT, a adus robi
ca vr'o t00000, pe cad iT a5ezä
ca locuitorT in Moldova. Dar nu
mult timp dupa aceasta, adicg.
la 7008 (1500), Albrecht voi sl-51
rAzbune pe Stefan-cel- Mare, 5i in
luna luT Martie trecu in Moldova,
prAdind tot ce-I e5ea inainte
Ong. la Boto5ani ; aicT Stefan
le e5i inainte 51 in ziva de
Martie 1500, armata polong a
fost bAtutA cumplit i aproape
desfiintatI. BAtAlia a avut loe
la Boto5ani. Mare parte din
armata lui Albrecht fu luatA de
Stefan ca prizonierg.. Pe prizenied
IT puse la plug i arg. Dumbrava
- Rode la Boto5ani, spre
pomenire, ca «sg. nu se maT acoliseascA
Led! de Moldova», cum
zice loan Niculcea, cronicarul
MoldoveT. Dumbrava s'a numit
ro5ie, cdd s'a udat cu singele
Le5ilor. (cLetop. Mold.», vol. II).
La 7012 (1504), Polonil, comandatT
de NeculaT Camenski,
palatinul CracovieT, cu 60000
cAlAretT, cAlcg. Moldova, ariind
bAtind tirgurl, holde de ora5e,
prAdg. Hìrlául,StefAne5ti 5í Boto5ani.
Bogdan, fiul luT Stefancel-Mare,
se repede cu oastea
sa din Suceava 5i, dupa mal
multe lupte, Moldovenii suntb5.tutT
la 4 Octombrie. La 23
Ianuarie 15w, se inapacl Bogdan
cu Sigismund, regele UngarieT
51 se inchee tractatul de
pace de la Camenita. (Ved a Cronica»
lui SincaT).
La 1560, Dimitrie Vi5novietzki
veni cu oaste cAzAceascg. 51 polonA
in contra luT Despot-Vocil
la B oto5ani. Dar oastea 1uTTom5a
bate d risipe5te pe Cazad 5i

BOTWINI (ORA)
PolonT la Vercicani, din tinutul
Boto sani i prinde pe Peasovski,
lar Visnovietzkineputind fu gi, se
ascunde tuteo capita de fin, la
marginea tirgulur Botosani ;
fu gasa, i dus legat la Toma
in firgul Botosani, de unde fu
pornit indata peche s la Sultan.
( Letopisetul Moldover», tom. I).
Prin Botosani, la 1663, Domnul
Valahier, Gr. Ghica, fugind
In Polonia, in Botosani, pierdut
o pereche de desagr Cu galbenT;
acestT banIati fost pierduti
de camarasul s'ad Istoc i ati
fost gasiti de Jora Vornicul de
Botosani. («Letop. Mold. », tom.
III si IV).
La 1684, luna Decembrie, a
venit la Botosani, cu armata sa,
tefan-Petriceicu-Voevod, esind
din Polonia si venind pentru a
doua °ara. Domn in Moldova.
In Botosani, hatmanul Cunitchi,
cu toata puterea cazaceascd, ocupase
orasul si stabilise aicT
cartierul sail general. De la Botosani,
Petriceicu a plecat cu
armata de Cazad i PolonT, contra
la Duca - Voevod, Domnul
Moldover, pe care J'a prins in
ziva de 23 Decembrie, chiar in
curtile sale de la mosia sa Domnesti,
din jud. Putna. («Letop.
Moldover», tom. II si III).
La 1691, Sobieski, regele Polonier,
veni in Moldova cu o
oaste puternica, in timpul luT
Constantin - Cantemir - Voevod.
Drumul sati a fost prin Botosani
; a mers pana la Tirgul-
Frumos si d'acolo s'a tntors Inapor
din cauza drumulur grai ;
mal bine de jumatate din armata
sa a murit de frig ; aceasta
a fost pe la 2 Noembrie.
(«Letop. Mold.», tom. II).
La 1711, Mihaiu Racovita Voevod
s'a fost inteles cu Petru I
al Rusier, ca daca regele Carol
XII al SuedieT, care se afla la
Bender, va Jara In Iasi, atuncT
567 BOTWNI ORA)
Rusil s'a.* trimeata un corp de
armata la Iasi i sa-1 prinda pe
Carol XII 1 Cu aceasta ocazie
sä treaca Mihaiti VodaRacovita,
cu casa sa cu tot, la Rusr. Pregátirile
acestea Racovita le facea
la Botosani ; aicr se gatea
in taina, tsT fácea potcoave la
cal si cärute. Pe acea vreme
D omnul Valahier, C. Brincoveanu
cu boerif Moldovea nemultumitT,
carT fugisera in Valahia,
denuntara Turcilor planul ,DomnuluT
Moldover i Mihaiti Racovita
fu prins de Ali-Bei, fu pus
In fiare, fu dus la Tarigrad
inchis la seapte turnurr. (Vezr
«Letop. Mo ldova», tom. II).
La anul 1616, t'Are Cotnari
Botosani, s'a desfasurat, pe la
finele lur August, una din dramele
cele mal cumplite ale istoriel
Moldover i PolonieT. Ala
s'a risipit pentru vecT casa lur
Eremia Movild, Voevodul Moldover
; aicT, la Dracsani, s'a robit
de Turd si TatarT, comandatT
de Sknider-Pasa, dupa mal
multe crincene batata, intreaga
familie a luT Eremia Movila. Tot
aicr s'a pus sfirsit, prin nimicirea
casa lui Eremia Movila, acelor
lupte groaznice i singeroase
dintre MoldoveniT, partizanl Movilestilor
unitl cu Polonir, contra
Moldovenilor unitT cu stefan-Toma,
cu Turcil, Tatarif,
Muntenir i Transilvanenir. In
aceste lupte a cazut atita lume,
In cit Kobierzicki, descriind aceste
batalir, zice ca Moldova
devenise mormtntul Polonia. La
toate acestea, dupa Miron Costin,
ar fi fost Elizaveta Doamna
cauza acestor lupte atit de nenorocite,
attt pentru MoldovenT
cit i pentru PolonT. («Letop.
Moldover», tom. I).
Grigore Ghica, Domnul Moldover,
din porunca Sultanulur, a
stat in Botosani IO zile cu armata
sa de 7000 de oamenI, a-
steptind pe Mustafa, pasa de
Hotin, ca sa plece impreuna, in
contra lur Addl Gherel. («Letop.
Mold. , tomul III, pagina
151, 15G; tom. II, pag. 464).
La 1788 izbucni rezbelul futre
Rusia si Turcia. Austria, care
era aliad Rusia, trimese un
corp de 20000 de oamenr in Bucovina,
sub comanda Principelur
Coburg. La 9 Februarie se
incepura operatiunile. Principele
Coburg intra cu armata sa in
Moldova si ocupa Botosani. Rezbelul
a urmat i in fine pacea
se incheil la Iasi, la 29 Decembrie
1790 i armatele Austro.
RusestI desertará. Moldova si
Valahia. («Ist. Romtnilor» de A.
Treb. Laurian, Bucuresti, 1869).
La anul 1821, in timpul eteriel
grecestr, boerir carT n'a(' volt
a face cauza comuna, cu eteristil,
ari pribegit parte in Rusia
si parte in Bucovina, unde nu
veneari eteristil de frica Nem-
Olor. La Botosani se gasea ispravnic
stolnicul Gr. Rizu, cu
dol comandirI al eteristilor, capitan
Balasu i capitan Pantazi
Spiru i cu ZOO mavroforT Cu
arnautr pentru paza orasului.
Boerir MoldovenT, nevoind a
face cauza comuna cu Ipsilanti
cerind de la Turcx ajutor
reintoarcerea vechilor drepturl
ale tara, tinea0 in judetul Dorohoiu,
inteun catun al Zvorister,
intilniri tainice si se punead
la cale a ridica satele si a porni
in contra eteristilor. Caminarul
tefanache Gherghel i paliarnicul
Gavril Istrat, pornindu-se
de la Zvoristea, au ridicat locuitoril,
in numar de aproape treT
mil, totT bine inarmatT, avind
steagurT, ce fluturau pe lana,
facute din bucati de materie
rosie, semn de razboiu si de
moar te.
Aflind Botosanenil de apropierea
lur Gherghel si a lur Is-

BOTOViNI ORA 568 BOTWNI (ORA)
trat, Cu atita pop or, se inarmarl
i eT, si mergind la Ispravnicie,
aft* luat administratia din
mina Rizulur, izgonindu-1 din tirg
puntnd prefect pe Petru Virnav,
care a pus strajr la toate
drumurile, spre a apara orasul
contra eteristilor ; iar eteristir
s'au filcut nevazutT din Botosani.
Gherghel l cu Istrati, cu oamenir
lor, ajungind catre mosia
Stancesti, aü tabärit pe sesurile
Siretulur, stind In asteptare 3
zile, pentru a le veni hrana si
povdtuirT de mers inainte din
Botosani, unde era(' adunati boerii
din toate satele. Dar neprimind
niel o inlesnire, oameniT
s'ati imprästiat fie-care pe la casele
lor, fara a face alt-ceva,
de cit slobozirea Botosanilor si
alupgarea eteristilor. («Istoria
Moldoverv, tom. II, Iasi 1857,
de Manolache Draghicr).
In Botosani se aflá mar multe
monumente religioase, de insemnItate
istoricä, precum :
1. Mänästirea Sf. Nicolae (Manastirea
Popauti, dupl numele
mosier, pe care se aflä situatä
proprietatea mänästirer, astä-zI
a statulur, spre bariera DorohoiuluI,
in dosul garer). Biserica
e inalta, de piatra, cu arcurr
boltr, ca toate mandstirile zidite
de Stefan-cel-Mare.
Pe peretele bisericer, alaturea
de unde a fost usa cea vechie,
este inscriptia slavoneasca, pe
piaträ., a lui Stefan- cel - Mare,
doveditoare cá aceasta biserica
a fost ziditä la anir 7004 (1496)
acea inscriptie : Io Stefan
Voevod, cu mila luT Dumnezeti
Domnul täreT MoldoveT,
fiul luT Bogdan-Voevod, a zidit
acest hram in numele celuT intre
sfintr, Parintelur nostru Arhierarh
i facatorul de minunT
Nicolae, la anul 7004, lar al Domnier
sale in al patru zecelea an,
luna Septembrie 30.»
In biserica, la dreapta, este
portretul lur Stefan-cel-Mare, zugravit
in uleiti, pe care este
scris : «Stefan-cel-Mare Domn
Iron al Moldover, care a domnit
la anul 1458 panä la 1504 Iulie
2, am zidit aceastä mänästire
precum se vede, la anul
7004 Septembrie 30v. lar la stillga
este scris : «Acest chip s'a flcut
la anul 1827, Februarie 4v.
La 7559,Voda-Constantin-Racovita,
vazind ca nu face copa,
se hotari sä dea parte din averea
sa la vre-o mandstire ; lata
ce zice cronicarul Moldover, Spatarul
I. Canta : «Era o bisericä
de piatra in Popauti, la Botosani,
facuta de Stefan-Voevod
cel batrin. Constantin Voda i-a
dat toate mosiile tati-na-sati lur
(«Letop. Mold. v,
tomul III).
Biserica Sf. Gheorghe, care
se aflä situatä chiar in mijlocul
orasuluT. De asupra user se citeste
urmatoarea inscriptiune in
slavoneste : «Elena Despotana,
doamna luT Petru Voevod, a
zidit acest hram in numele sfin.tulur
marelur mucenic Gheorghe,
in tirgul Botosanilor, in zilele
domnulur Io Stefan Voevod. Si
l'a savirsit la aniT 7049 Octombrie.
(«Letop. Mold. , vol. I si II).
Doamna Elena Despotana., e
sosia a dotta a lur Petru Rams
si fiica lur Despot, craiul
Sirbesc. («Letop. Mold.v, vol. I,
pag. 148). Aceastä biserica a
fost Inceputa a se zidi la anul
1541, cind traia sotui el Petru
Vodä. Rares, care a murit la
1546 si s'a sfirsit in zilele fiulur
sa'ii Stefan Voevod, care a
domnit de la 1551-1553.
Biserica Uspenia (Adormirea-Maicer
- Domnulul). Aceasta
biserica a fost zidita la anul 7060
(1552), de Doamna Elena Despotana.
Ltd inscriptia : Cu voia
tatalur l Cu ajutorul fiulur si cu
plinirea sfintulur Duh. lata
roaba Dumnezeulur mieti Domnul
Isus Christos, Elena Despotana,
doamna lur Petru Voevod,
fiica lur loan Despot Tamil cu
de bunä voia mea si cu bun
cuget, am zidit acest hram in numele
UspenieT (Adormirei) prea
sfinter stapiner noastre Ndsca'toarer-de-D
umnezea si pururea Fecioarer
Maria. Si s'ail sävirsit la
anul 7060 August 15».
Biserica a fost innoita de Mihail
Racovita Voevod, la anul
7233 (1725). Aceastä biserica
se mar numeste si biserica domneasca
a Uspenier i biserica
Doamner. (Hrisovul lur Alexandru
Moruzzi Voevod la i8o6 in
«Uricarv, torn. II).
In aceastä biserica se gaseste
un ceaslov tiparit la anul 1731,
Iulie 4, in tipografia sfinteiEpiscopir
de Minnie. Acest triod
este cumparat din venitul dughenilor
si s'a dat la Biserica
Alba, ce este hramul AdormireT-Maicer-Domnulur
(Maica Precista),
ca O. fie pomand, de Theodor
Stihi. De ad i se vede cd
biserica Uspenia se mar numea
in vechime i Biserica Alba.
In orasul Botosani, mar sunt
alte biserici vechr, dar cu
mult maT moderne ca acelea
enumarate mar sus. Data infiin-
Ord acestor bisericr, precum
orT-ce alte lamurirr, se gäsesc
In vechile hrisoave domnestr, ce
sunt in primaria de Botosani
care ail fost pästrate de d. Th.
Pisoski, nepotul raposatuluT Tudorache
Pisoski, unul din vechair
tirgulur Botosani, pe la
anul 1844.
In Botosani a fost in vechime
scoalä domneascl, care luase
io mare dezvoltare. Iata in pri-
Ivinta er si hrisoavele urmätoare
De la 7267 (i759), Decembrie
20, hrisov de la loan
Calimah Voevod, pentru infiin-

BOTOANI (ORA) 569 BOTO§ETI
tarea und scolT domnestI in
gul Botosani pentru invadtura
copiilor. In acest hrisov se hotAreste
i leafa dascaluluT scoalei
si tot aid titlueste pe ispravnicul
de Botosani, cVernic de
Botosaniy. (cUricarul», tom. II).
De la 1793, Septembrie 30,
hrisov de la Mihail C. Sutu Voevod,
prin care inchina biserica
Uspenid, la scoala din Botosani,
dind toate veniturile acesteT biseria,
adicà dughenI i orl-ce
ar mal avea, pentru intretinerea
scoaleT A a bisericer. Spre ajutor,
\Toda Sutu mar ddrueste
acesteI scoll din Botosani, 12(
scutelnicI. (gUricarul ), tom. II).
Din. 1796, Fevruarie 15, hrisov
de la Alexandru loan Calimah
Voevod, care intareste cele
coprinse in hrisovul din 1793
a lui Veda Sutu. («Uricarul»,
tomul II).
De la 1806, August 17, hri
sov de la Alexandru Constantin
Moruzzi Voevod, prin care
harazeste scoaleI din Botosani,
870 lei pe an, ca O. se dea dascalilor
elinestI si moldo_venestI,
asezatI spre invaltura publica,
peste venitul bisericei domnestI
a Uspenid, eare este legat la
scoalele acestea. i fiind-ca venitul
Botosanilor este al Doamnei,
sä se dea din acest yenit
al Doamnd la scoala din Betosani,
cite 300 lei pe an. («Micaruly,
tom. II).
Orasul Botosani a fost prada.
mal multor focurI, care in diferite
vremI aa consumat multe
case i chiar partT intregl ale
tirgului, dar din toate, cel mal
mare a fost incendiul din 3 Iunie
1888, care a consumat partea cea
mal frumoasa i principa1ä a orasuluI,
cum si biserica Uspenia,
catedrala. Urmele acestui incendia
se vad j astAzI.
In anul 1890, Septembrie 8,
in ora.sul Botosani, s'a asezat
16620. Mergo Dieffonar Geograffe.
statua de bronz a poetului Mihail
Eminescu, statua fAcutà si
adusa in oras prin staruinta studentilor
universitarr din tara. AceastA
statua s'a asezat pe plata
scoald No. i de baetr, zisa
plata Marchian.
Boto§ani, stafie de drum de fier,
jud. Botosani, plasa Tirgul, comuna
Botosani, pe unja Veresti-
Botosani, pusa In circulatie la
Noembrie 1871. Departe de
statia Leorda de 15.4 kil. Inaltimea
d'asupra niveluluI mara
de 139 m. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de ler
639321, banT 47.
Boto§anita (Tacul-), sat, pe
mosia cu asemenea numire, comuna
Grämesti, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia ; asezat
parte pe costisá si parte pe
ses, intre niste ghle; are 45 familif
si 185 suflete. Proprietatea
mosid a fost din vechime
a manastireT Putna, din Bucovina.
La 1785 s'a vindut partea
ce a ramas in Moldova, plstrindu-se
numai partea ramas5.
In Bucovina, care are aceeasi numire
si care a format pana la
anexarea Bucovinei un singur
trup.
Satenii improprietaritT ati 104
hectare, iar proprietarul mosieT
are 152 hect. cimp si 35 hect.
padure tinAra.
Piriul ce trece pe mosie se
numeste Verichia.
Drumuri principale sunt : acele
ce duc la Gramesti, la BAlinesti
i Rudesti.
Satul se invecineaza cu Balinesti,
Bucovina, Rudesti i Gramesti.
Boto§anita, deal, in jud. Dorohoia
; incepe din Bucovina, din
poalele Carpatilor, trece prin
satul Botosanita, com. Gramesti,
plasa Berhometele, apor prin comuna
Zamostia, plasa Cosula.
Culmea luT serveste de hotar
despre Bucovina.
Boto§e§ti, com. rur., in pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti, la o distanta
de 65 kil. de orasul Turnul-Severin
; formeaza comuna
cu catunele : Paja-din-Dos si
Paia-din-Fata. Este situad. la
limita de Est a judetului, pe o
vale frumoasa, inconjurata de
toate partile cu cimpiT intinse,
acoperite cu semanaturT, pAdurT
si miel dumbrAvr.
Se margineste : la E. cu comunele
Gogosul si Gogositade-Dolj
; la V. cu Baclesul, Corzul
i Balacita; la N. cu Grecesti
i Rusul i la S. cu Cleanovul-de-Mehedinti
i Seaca-de-
Dolj.
Are 355 de contribuabilf, din
1800 locuitorI, locuind in 350
de case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea
vitelor. El' poseda: 8i pluguri,
156 care cu bol si 38 carute
cu cal.
Are o biserica, deservita de 2
preotI si un cintaret, o scoall
Cu un invatator, frecuentata de
20 elevi si 2 eleve. Sunt 2
circiumT. Numarul vitelor este
de 1246 vite marI cornute, 79
cal', 1500 oI i 408 rimatorT.
Prin aceasta comuna trece soseaua
Gvardenita-Paia-din-Dos-
Botosesti. Are si alte sosele,
care o leaga cu comunele vecine.
Prin comuna trece piriul ce
vine de la Balacita, despartind
ast-fel comuna in 2 parti, trece
la cat. Gogosita-de-Dolj, se indreaptá
spre Jiü, in care se
vars5. la Breasta.
In partea de E. a comune
se afla o ridicaturä de pamint,
in forma de piramida, care dupa
spusele barinilor, este facuta
72

BOTÀNI 670 BOTEM
de haiducul Grozea, spre a se
apara de haiducul Micu. In partea
de N.-E. a acester ridicaturr
de pamint se afla o vale frumoasa,
avind cite-va izvoare Cu
apa curata, precum i frumoase
tufisurT, care poarta numele de
Valea-Miculur. In fatl sunt ridicaturl
de pamint. Spre S. se
afla niste poenT intinse i inconjurate
cu padurT, cae se numesc
Poenele-GrozeT. Aceasta ridicatura
de pamtnt poarta numele
de Cetate i imprejurul el se gasesc,
in timpul muncer, de catre
locuitorT, pietre, diferite obiecte
de fier si alte lucrurT.
Bot§ani, munte, in com. Pingarati,
plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat catre V. manastirer
Pingarati. Paturile sale con-
%in fier-peatra. (fer-limoneux, minérai
de fer d'alluvions) ce se
compune din fier, oxid, pamint,
apa si acid fosforic.
Botul, braj curgator al DunareT,
In plasa Borcea, jud. Ialomita;
curge spre Nord pe teritoriul
comuneT Ciocanesti - MarginenT,
trece in comuna Ciocanesti-Slrbr,
unde se uneste cu Cactna, git
al laculur Boianul ; apor merge
tpre E. si N. - E., trecind pe
lîngä satul Rasa si se varsa in
lacul Calarasi.
Botul-Calulul, deal, bogat in
imase ; se intinde spre V. de
satul Potingeni, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi.
Botul-Dealului, loc, jud. Bacad,
plasa Bistrita-d.-j., com. Letea,
de pe mosia erba.nesti, situat
aproape in linia podulur de fier
de pe Bistrita, construit din nori
si a podulur Siretulur. Este probabil,
i credinta populara atesta
aceasta, el Bistrita se varsa
mar inainte in Siret, in acest
punct, adicá Cu 18 kil. mar sus
de Galbeni (Valea - Seaca), varsarea
el de azT. Acum inca se
cunosc albiile ambelor ape, pe
carT taranir le numesc acum
Matca-Veche.
Botul-Mängäläriel, deal, aproape
de hotarul com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. Iai, despre judetul
Suceava. Se numeste astfel
de la mangalul (carbunT de
lemn) ce se Oxea acolo in timpurile
vechT.
Botul-Negre, deal, in comuna
Tazaul, plasa Bistrita, judetul
Neamtu.
Botul-Ostrovului, pichel de granita,
pe maiul DunareT, judetul
Mehedinti.
Botunilor (Pirlul-), firh7, jud.
Baca, plasa Bistrita-d.-s., de
pe teritoriul comuneT Valea-luTloan.
Bote§ti, comuna' rurald, in plasa
Dimbovita - Dealul , situata in
marginea apusanä a judetultif
Dimbovita, futre val' i dealurr.
In jurul acester comune sunt
numaT dealuff acoperite cu padurT
si lived de fin. Prin mijlocul
comuner curge un pirlias
spre Sud, mergind a se varsa
in .Arges.
Aceasta comuna se compune
din tref catune : Cindesti-din-
Deal, cu 323 locuitorT, Botesti,
Cu 776 locuitorT i Greci, cu 416
locuitorl. Peste tot comuna Botesti
are 1515 locuitorT, totT
RominT.
Aci sunt opt mod de apa.
un fierastrati de taiat scindurf.
In comuna sunt trer bisericr
si o scoala. coala este mixta ;
a fost frecuentata, in 1890, de
30 elevr si eleve si are un invatator.
In toata comuna sunt
peste 179 copir de ambele sexe
cu etatea de scoala.
Comuna are un venit de 188o
leT. Sunt 400 contribuabili.
Botesti se invevineste la E.
cu catunul Sturzeni, ce face parte
din com. Priboiul, de care se
desparte prin dealurr acoperite
cu padurr ; la V. cu comuna
Birzesti, din plasa ArgesuluT, judetul
Muscel ; la N. cu comuna
Valeni ; i la S. cu comuna
Dobresti, ambele tot din
jud. Muscel.
Botesti, com. rur., in partea de
N.-V. a plaser Crasna, judetul
Falciii. E marginal la N. cu judetul
Vasluid ; la S. cu com.
Tdballesti ; la E. cu comunele
Bradicesti i. Averesti si la V.
cu com. Gugesti. Pozitiunea teritoriulur
sail este variata, prezentind
diferite ATE, dealurr
dimburr. Este formata din satele
: Botesti i Portiseni, pe o
suprafata de 4551 hect. Are o
populatiune de 243 familiT, 1020
suflete, din carT 214 contribua-
bilT.
Are 3 bisericr, deservite de
preot si o scoala.
Budgetul : 2 800 ler la veniturT
si tot atita la cheltuelT.
Vite : 639 vite mal-Y cornute,
94 caí, 1845 or o 309 porcr.
Bote§ti, sat, in com. Botesti, pl.
Crasna, jud. Falda, situat pe
valea Botestilor, pe o suprafata.
de 2933 hect. si cu o populatie
de 170 familil, 700 suflete,
din carT 154 contribuabilT. Este
resedinta comuneT.
Are o scoala, frecuentatl de
35 elevr si o biserica.
D. iklexandru Negruzzi a infiintat,
in anul 1883, pe aceastl
mosie, o fabrica. de teracota, in
care functional 20 lucratorT ;
in anul 1889 a incetat de a mal
functiona, din cauza relelor dru-

BOTEBTI 571 BOUL
muff, care facead dificilá transportarea
produselor fabricer.
Mosia Botesti este malita in
teritoria cu 1164 hect., prin alipirea
partilor de mosir Plopi
Rosiori, loaste ale VornicuIur
Scarlat Rosetti, anexate la proprietatea
d-lur Negruzzi, prin
Bote§ti, sat, in com. Girovul, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu;
este situat pe va/ea Cracauluf,
filtre satele Girovul,Turturesti si
Doina, formind cu marginile sale
hotarul despre Vest al comunef,
despartitor de comunele
Doamna i aciulesti.
Are o populatiune de 217 su.
flete, sari 55 capI de familie,
carT traesc in 59 de case. Aceasta
populatiune se impartedupa
sex, in :109 balrbatf si lo8
femeT ; dupa. starea civill In:
Io6 necasatoritf, 96 casatoritr,
13 vaduvr si 2 divOrtati ; 21 SRI
carte, 196 nu stiti. Locuitorif se
ocupa cu agricultura.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin un drum, care
da In dreptul kil. 8 al soseler
Dobreni-Roznov ; prin un drum
care dà la satul Doina, prin soseaua
judeteana Dobreni - Roznov.
Bote§ti, deal, in partea despre
Est a satuluI Horle$ti - Domniter,
din comuna Cucuteni, plasa
Stavnicul, jud. Iasi. Se intinde
de la Nord, din locul numit
Voloaia, spre Sud si unindu-se
cu Dealul-Lunganilor, comuna
Voinesti, formeaza la Est sesul
CoranuluI.
Bote§ti, mofie, situatal pe linga
mosiile Lälesti, Girovul, Slobozia-Averesti,
in com. Girovul, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu.
Are sat. Arenda anuala e de
11100 ler.
Inainte de secularizarea averilor
manastirestf, aceasta mosie
a fost proprietatea manastirer
RI$ca .si inchinata Mitropolier
de Iasi, starea I. Asta2T
apartine statulur.
Bote§ti, prIdure, pe cuprinsul mo-
$ier cu a sa numire, judetul
Neamtu ; are o intindere de
vr'o 33 pogoane.
Bote§ti, ¡irla, izvore$te din Livada-Schituluf,
de pe partea de
mosit Porceseni, com. Botesti,
pl. Crasna, jud. Falciti ; curge
prin Valea- Botestilor, formata
de deaturile : Gugul, Blagesti
Dragulina si dupa ce tormeaza
pe mosie iazul numit Blage$tl,
se varsä in piriul Crasna.
Bottrlan, atan, in com. rur. Vulturul,
plasa Biliesti, jud. Putna.
E situat la Ola kil. de Vulturul-d.-j.,
catunul de resedinta al
comunef. Din punctul de vedere
eclesiastic satul face parte din
parohia Vadul- Rosca, cu biserica
filiala cu hramul Sf. Nicolae.
$coala nu se afla In sat.
Copir Cu virsta de scoall sunt
44, din carl 23 1354 $i 21 fete.
Botoaia, sat, in partea de Vest
a com. Bereasa, plasa Mijlocul,
jud. Vasluiti, situat pe dealul
numit al Botoael, pe o suprafata.
de 829 hect., din carT 686
hect. sunt ale proprietaruluf Co
lonelul de marina Emanuel Al.
Koslinsky, lar 143 hect. sunt
ale locuitorilor. Locuitorir posea
16 plugurr $i 14 care cu
bol si 5 carute Cu cal; 28 stupr.
Are o populatie de 24 familir
san 93 suflete, 'filtre carT 4 Evrer
i io TiganI.
Are o biserica falcuta de obstia
locuitorilor, cu I cintaret.
Se afla. 2 iazurT.
Numarul vitelor e de 65 vite
marl cornute, 20 car, 120 or
14 rimatoff.
Botoaia, deal, se intinde prin
centrul com. Bere-asa, plasa Mijlocul,
judetul Vasluiú, in directiune
de la Nord spre Sud.
BotoleI(Phlia§u1-).pirliabspre
hotarul satulur .Almasul, com.
Dobreni, plasa Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se varsa in piriul
Alma$ul.
Botului (Dealul-), virf de deal,
jud. Bacati, pl. Tazaul-d.-j., de
pe teritoriul com. Dragugesti.
Botului (Movila-), movild, situata.
pe Valea-Gerulur, in spre
S. de com. Cudalbi, plasa Zimbrul,
jud. Covurluia.
BotuluI pirtiaf, judetul
Bacaii, plasa Tazlaul-d.-j.,
de pe teritoriul comuner Dragugesti.
Boul, atan, in com. rur. Paunesti,
plasa .5u$ita, jud. Putna.
E situat pe piriul Caregna, mar
sus de Plunesti cu 3 kil. Are
o biserica, cu hramul Sf. Nicolae.
coalá nu se afla in sat.
CopiI in virsta de a o frecuenta
sunt 47, 25 bletT si 22
fete.
Boul, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s.,
de pe teritoriul comuneT
Scorteni.
Boul, deal, in jud. Gorj, pl. Gilortulut,
proprietate a locuitorilor
din Piscoiul, Horezani-d.-j.,
Cordesti T Bacesti. El este o
ramificatiune din Dealul-Muerer
si are o directiune de la N.-E.
spre S.-V., formind partea despre
E. a Arad Amarazuia.
Acestur deal ir se mar zice
Artanul.

BOUL 572 BOUL-ROW
Bou!, a'eal, ramificare a DealuluT
- Mare, de a dreapta piriuluI
Sacovdtul, pe hotarul despre
Sud al satulur Goesti, com. Sirca,
pl. arligatura, jud. Iasi.
Boul, a'eal, linga satul Calul, in
com. Calul-Tapa, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; prezinta.
renurT arabile.
Bou!, ramurd de dealurr muntoase,
in com. Buhalnita, plasa
Pi atra-Muntele, jud. Neamtu, detastndu-se
din grupa Ceahlaulul,
In partea sa despre Est ; se intinde
In directiune aproape perpendiculara,
pe cursul riuluT Bi
strita, In fata satuluI Potoci, aplecindu-se
apoI paralel cu acesta
pana la satul Cirnul - BuhalniteT.
Este marginita i cuprinsa
intre riul Bistrita la Est,
plasa BouluT la Vest si plasa
Izvorul-MunteluT la Sud-Vest.
Boul, gInid, izvoreste din com.
Vierosul, trece prin com. Izvorul
si la com. Gura-BouluI, pl.
Vedea-d,-s., jud. Olt, se varsa
In gira Vedita, la locul numit
Colintina.
Bou!, loc de izvoare, jud. Bacati,
plasa Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
satuluT Grigoreni.
Boul, movild, in jud. Braila, marginea
de V. a satultif Ianca
Bou!, noviM, jud. Braila, la S.
satuluI Ulmul.
Bou!, jud. Braila, situata
la, Nord de com. Chichinetul
formind hotar de mosie intre
com. Chichinetul i Ciocile.
Bou!, munte, din jud. Gorj, plaiul
Vulcan, spre N. de muntele
Gruiul-Negru, cu o intindere aproximativa.
de 1500 hect. In
partea de V. e poteca ce duce
la hotar. Din acest munte se
ramifica dealul Cuiul- PopiI, ce
cade spre E., proprietate a statullir,
pe care se afla brAdet,
padure de fag i pasune de vite.
Bou!, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, la hotarul dintre
judetul Mehedinti i Gorj. Cea
mai mare parte dinteinsul apartine
judetulur Gorj.
Boul, pida, izvoreste din raionul
com. MAneciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova, si se
varsa In 1-tul Teleajenul, pe malul
sati drept,' tot in raionul comuneT
Mäneciul-Ungureni.
Boul, pitig, pe teritoriul comuneI
Soveja, plasa Zabrauti, judetul
Putna.
Boul, pmnuz, izvoreste de la locul
numit Iazul-Draculul, de pe teritoriul
comuneT Poenesti, uda
partea de Est a satuluT Brosteni,
din com. Ivanesti, pl. Racoya,
jud. Vasluiti si se varsä
In piriul Racova, aproape de
satul Hirsoveni.
Bou!, prival, jud. Braila, incepe
din Dunarea-Veche s't dupa ce
trece prin tirlele cu acelasT nume,
da in iezerul Cirneciul la S.-V.
Boul, tIne, jud. Braila, pendinte
de com. Vizirul, situate pe malul
sting al Duna:1-6f - Vechr, la
confluenta privaluluT Boul cu
DunArea. (Pentru populatiune,
vezI cuvintul TacAul).
Boul, vale, in com. rur. Samarinesti,
plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Boul, valcea, pe teritoriul comuneT
Milcovul, plasa Siul- d.-s.,
jud. Olt ; se varsa in Olt.
Boul-de-Sus, sat, judetul Dolj,
plasa Amaradia, comuna Valea
- BouluI, gramada, cu resedinta
primarid. Are o populatie
de 473 suflete, 239 barbatI
234 femeT. Locuesc in 113 case.
In sat este o scoala mixta,
cu care s'ati cheltuit 4229 leI,
70 banT. FunctioneazA din anul
1890, fiind intretinuta de.
stat si de comuna. A fost frecuentata
in anul scolar ¡892-
1893 de 44 baetI si 2 fete,
12 baetI si 2 fete din Boul-d.-s.,
9 bdetI din Bousorul, 7 din
Urda, To din Mierea - Mosneni
si 6 din Crusetul. Cu virsta de
scoala sunt 28 baetI si 24 fete.
tiü carte 25 locuitorl.
Scoala are un singur invatator.
In sat este o manastire zidita
i reparata de enoriasil satultd.
Are 2 preotr si 2 cintaretI.
Boul- Legat (Piscul-cu-),
in com. Grajdana, catunul
Barbunce.ti, jud. Buzati.
Boul-Ro§u, sat, face parte din
com. Corbita, plasa Zeletinul,
jud. Tecuciti. Este situat pe un
deal lila% care poarta acelasT
nume, departe de resedinta comuna
de 7 kil. si 680 metri.
Are o populatiune de 138
suflete, cu 32 capT de familie,
locuind in 30 case. Locuitorif
sunt clacasI.
Boul-Rosu, deal, jud. Tecuciti,
situat in raionul com. Muncelul,
avind o inaltime de 200 metri
si o intindere de 1435 hectare.
Boul-Row, deal, situat In raionul
com. Corbita, plasa Zeletinul,
jud. Tecuciti.
Boul-Rosu, a'eal, la V. de satul
Cauia-d.-j., com. Negulesti,
pl. Berheciul,:jud. TecuciA.

BOUL-ROU
Boul-Ro§u, las, pe teritoriul comuner
BAbiceni, pl. tefánesti,
jud. Botosani.
BOul-Ro§u, movild, jud. BrAila,
la 21/2 kil. spre S. de satul Silistarul,
pe drumul de la Morotesti.
Boul-Row, movild, jud. BrAila,
la 9 kil. spre V. de satul Mihaiti-Bravul,
aproape de hotarul
din spre Cioara-Doicesti.
Bouleni, sat, cu 125 locuitorr,
judetul Arges, plasa Oltul ; face
parte din com. rur. DrAgutesti-
SApunari.
Bouletulul (Poiana-), poiand,
pe riul Teleajenul, com. MAneciul-Ungureni,
plasa Teleajenul,
jud. Prahova.
Boului (Dealul-), deal, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-Boulur,
pe care este situatA
com. si din care ese ptriul Bou!,
ce se scurge pe lipa dreaptA a
riulur Amaradia.
Boului (Dealul-), deal, se intinde
pe teritoriul comuner SAveni,
plasa Ba5eu1, jud. Dorohoiti,
paralel cu piriul Baseul.
BouluI (Dealul-), deal, prelungirea
Dealulur-Vacer, din com.
Sasca, jud. Suceava; formeazA
hotar filtre Sasca si Baia.
BouluI (Dealul-), deal, in com.
Mirosavesti, jud. Suceava; este
cultivabil.
BouluI (Dealul-), vtrf al munteluI
Monteorul (lantul Alunisul),
plasa Vrancea, jud. Putna, despártit
de muntele Furul prin piriul
Valea-Boulur.
BouluI (Iezerul-), iezer mic, ju-
573 BOULUI (BOTANA-)
detul Bräila, filtre iezerul Ulmul
DunArea-Veche din despArtirea
Gropeni.
BouluI (Izvorul-), cdtun, al comuner
Vintild-VodA, judetul BuzAti,
Cu 200 locuitorI si 46 case.
Boului (Izvorul-), isvor, in judetul
Buzlii, com. Vinti1A-VodA;
incepe din Bisoca si se scurge
in riul Sanicul.
Boulul (Mägura-), mdgurd, judetul
Bacn, din plasa TazlAuld.-s.,
com. Scorteni, unde, dupl
zisele legender locale, se incuibase
un boa sAlbatic. Ea este
situatà pe teritoriul satulur Pustiana.
Se zice cA boul ar fi fost
omorit de Maghiarr, spre a putea
scoate aurul ce s'ar fi aflat in
malgurA.
Boului (Mägura-), mdgurd, judetul
Dolj, pl. BAilesti, comuna
Silistea-Crucer.
Boului (Mocirla-), rnocirlcl insemnatA,
intre comunele GherAseni
i Zmeeni, pe mosia SArata,
judetul BuzAti.
BouluI (Mocirla-), mocirld, in
com. Vispesti, judetul BuzAti.
BouluI (Ochiul-), lac, in com.
MihAilesti, cAtunul MArgineanul,
jud. BuzAil ; se scurge in 14'111
SlAnicul.
Boului (Ochiul-) (Urgoaia),
cdtun, al com. Pietroasa-d.-j., judetul
Buzäü, cu 240 locuitorT
si 55 case. Are o insemnatA carierA
de piatrl. De aci incepe
urcusul pe virful muntelur Istrita.
Boului (Piscul-), colina; in judetul
BuzAA, comuna MAgura,
cAtunul Unguriul, in pldurea
statulur.
Boulul judetul
Bacld, plasa TazlAul-d.-s., comuna
Scorteni, care curge prin
satele Scorteni i Grigoreni. 41
are obirsia in locul numit al
Boulur, i, dupl ce se incarcA cu
ptriiasele Dragomireasa si Sirboaia,
se varsä d'a stinga TazlAulur-Mare.
Acest pirtü i-a luat numele,
dupA zisele legender, de la un
bou sAlbatic ce se ascunsese
tuteo mAgurA.
Boului judetul Baclu,
pl. Trotusul, din com. Grozesti.
Boulul (Pirtul-), ptrig, judetul
Dolj, plasa Amaradia, com. Valea-Boulur
; ese, din dealul Chicoralul
i se vars1 in dreptul
riulur Amaradia, in com. Melinesti,
la punctul Spineni.
BouluI (PIrtul-), mic afluent al
Bogater, lung de 800 m., jud.
Suceava.
BouluI pirtiai, in
comuna Buhalnita, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu ; este format
din dota izvoare, unul ce
ese dintre ramura Furciturile
(grupa muntelur CeahlAul), in
partea despre Est, si altul dintre
extremitatea despre Vest a
ramurer (culmer) numitA Boul
si a ramurer precedente. StrAbate
teritoriul comuner in directiune
V.- N.-E., vArstndu-se
pe dreapta riulur Bistrita, la locul
unde soseaua mixtA Piatra-
PrisAcani trece riul pe acea,stA
parte, in dreptul kil. 91, ceva
mar in josul satuluT Secul - Buhalniter.
BouluI (Poiana-), vale, in jud.
BuzAti, com. VintilA -Vodl, cAtunul
Sirbesti; incepe de la Bodinesti
si se scurge in riul SIAnicul.
Pe malurile sale se gAseste

BOULUI (POIANA-) 674 BOURENI
multa lignita, de o calitate superioarg..
Boului (Poiana-), poiand, la N.
de com. Comarnicul, pl. Pelesul,
jud. Prahova.
Boului (Valea-), sat, jud. Prahoya.
(Vez r Valea-BouluT).
BouluI (Valea-), catun, al com.
Colti, jud. Buzau, Cu 200 locuitorr
i 49 case.
Boului (Valea-), colini, in jud.
Buz511, com. Mgruntisul, catunul
Valea-Seaca. Din poalele colinelor
se incepe o vale cu acelasT
nume, care, in timp de ploaie,
se scurge in Buzar'.
Boului (Valea-), vale, in com.
Vinti15.-Vodä, catunul Sirbesti,
judetul Buzad; se scurge in riul
Slanicul.
BouluI (Valea), vale, in comuna
jud. ; izvoreste din
padurea Alunisul si se scurge
In Valea - Sibiciulur, putin mal
sus de catunul Intre-Sibicile. E
renumita pentru chihlibarul ce
se gaseste in albia sa.
Boulul alea-), vale, intre dealurile
Boul si al GlingrieT, pe
teritoriul com. Saveni, pl. Baseul,
jud. Dorohoiii.
Boului (Valea-), vale, udä teritoriul
cat. Goruna, com. Cocordsti-Misli,
pl. Varbilaul, jud.
Prahova si se varsd in valea
Burduza.
Boului (Valea-), vale, com. Mg:
gureni, plasa Filipesti, judetul
Prahova.
Boului (Valea-), 'fria, pe teritoriul
comuner Nerejul, plasa
Vrancea, jud. Putna. Izvoreste
din Dealul-BouluT i virful Monteorul
si se varsa in Zdbala, despartind
muntele Furul de Dealul-BouluT.
BouluI (Valea-), Ala, in plasa
Rimnicul-d.-j., jud. R.-Sarat; izvoreste
de pe teritoriul comuner
Racoviteni, plasa Rimniculse
indrepteazá spre Est,
trece prin com. Costieni-MarT,
unde primeste piraiele Grebani
Orzlneasea, apor pi-in comunele
Socariciul, Balaceanul, Slobozia-Galbenul
i Galbenul, purtind
pe alocurea i numele comunelor
pe unde trece, de pilca:
pirluI Costieni, B5.15.ceanul, etc.
Se varsa in balta Jirlaul saü Drogul,
sati Vaceni, dupä un curs de
mar bine de 28 kil. Malurile sale
sunt acoperite cu semanaturr.
Boului (Valea-), piria, in judetul
R. - Sgrat, plaiul
com. Bisoca. Izvoreste din piscul
Virful-Mare, uda partea de
N. a comuner si se varsä in riul
R.-Sdrat, pe dreapta lur.
Boului (Välceaua-), válcea, izvoreste
de la N.-V. de comuna
Comarnicul, plaiul Pelesul, judetul
Prahova, si se varsá in riul
Prahova, pe malul drept, tot in
raionul com. Comarnicul.
Boului (Välceaua-), (Vezr Valceaua-Porcilor),
deal, continuare
a muntilor Arnota i Buila din
jud. Vilcea.
Boura, deal, in com. Udesti, judetul
Suceava, parte cultivabil,
parte acoperit de padure de
carpen.
Boura, fir2u, in com. Cristesti,
jud. Suceava; izvoreste din Fintina
- Tilharulur, udg. satul Boureni
si se varsg. in Moldova,
(5620 m.).
Are de afluentl
Borda. (500 metri) Bargaul
(1450 m.) i Surda (1250 ni.).
Boura, localitate, la gura piriulur
cu acest nume, din com. Uidesti,
jud. Suceava.
Boura, j5îrîa, in com. Uidesti,
jud. Suceava, mic afluent al
riulur Tolestilor.
Boura, afluent al pirlulur Platonita,
jud. Suceava ; face hotat
filtre Manolea, Arghira i Dolhesti.
Boura-Firtigi, 'bija', in com.
Hangul; pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; izvoreste din muntif
grupel CeahlauluT, dintre ratnurile
Rapciunele i Obcina-Verde
(Firtigi), varsindu-se pe partea
dreaptä a riulur Bistrita,
satul cu a sa numire i in fata
gurer ptriulur Hangul.
Boura-FIrtigi, ramurci demuntr,
in grupa Ceahlaulur. Vezr Obcina-Verde,
jud. Neamtu.
BoureI (Dealul-), deal, in comuna
Dolhesti, jud. Suceava,
e cultivabil.
Boureni, com. rur., in pl. Bailesti,
jud. Dolj, situatä in par.
tea-T de centru, Ia 58 kil. S.-V.
de Craiova si la 8 kil. E. departe
de resedinta plaser
Situata pe sesul numit Boureni.
Se frivecineste la E. cu com.
Afumati, la V. Cu com. Bailesti,
la N. cu com. Silistea-Crucer,
si la S. cu com. Coveiul. De aceste
comune se desparte prin
hotarele mosiilor respective.
Terenul comuner este Cu totul
ses; nu se &este de cit o
mica movill numita Vivoranul.

BOURENI 576 BOURENI
Panä la anul 1885 a facut
parte ca catun din com. Afumati.
AzT se compune dintr'un
singur catun, cu resedinta in el,
numit Boureni. Pana la 1864
cuprindea catunele Amzulesti si
Afumati.
In comunà se aftá o biserica,
ce serbeaza hram la Sf. Nicolae
si la mucenicul Haralambie.
A fost zidita la anul 1885 de
obstea locuitorilor. Are 1 preot
li 2 cintaretl.
In comuna se afla si o scoall
mixta, ce functioneaza din 1886,
intretinuta fiind de com. coala
are un singur invatator. Localul
este noil, construit, la anul
1890, din cdramidd.
In anul scolar 1892-1893 a
fost frecuentata de 43 bleti.
Ari virsta de scoala 135 copa.
tit-i carte 70 barbati si 3 femer.
Populatia com, este de 1149
suflete, din care 558 barbatl si
591 femeT. Dupa legea rural
din 1864 sunt 2 impamintenitl
dupa cea din 1879 sunt 16 insurateT.
Case sunt 170. Bordee 30.
Suprafata comuneT este de
1950 hect., din care 1900 arahile,
50 izlaz. Mosiile, numite la
un loc Boureni, sunt impartite
intre cetele de mosneni BourenT,
epitropia Zoe Brincoveanu, d.
C. Vasilescu si d. Petre Guran ;
aa in total o intindere de 1950
hect. arabile, cu un venit de
59160 leT. Mosia epitropier apartinea
inainte familieT Brincoveanu.
Se seamana pe ele :
Ida, porumb, orz, oválz, meiù
si putind rapita.
Viile de 40 hect. se gase§c
pe mosia mosnenilor ; daii vin
rosu.
Se gäsesc In com. doT fierarl
si un brutar.
Vite cornute sunt 148, 01 119,
porci 18 si cal 9.
LocuitoriT isl desfac produc-
tele la schelele Bistretul saa la
Calafat ; el duc cereale si importa
lemne de constructie si
cele necesariT pentru casa.Transportul
ti fac cu carele pe calea
comunald ce duce la Bailesti si
la Afumati, avind o lungime de
15 kil. de la Afumati pana la
Bailesti. In comuna se gasesc
4 circiumT si 4 comercianti.
Contribuabilr sunt 248.
Venitul pe anul 1893-94 a
fost de 2847 leI.
Cheltuelile ati fost de 2340
ler.
Boureni, sat, pe mosia si in comuna
Cristesti, jud. Suceava.
Asezat pe dealurile Surda, Gura-
SurdeT, Bargaul si Capatina. E
stra.batut de plraiele : Surda,
Boura si Bargäul.
Numara 160 case, populate
cu 182 capi de familie saa 740
suflete, din carT 370 barbatT si
370 femei, (7 straini).
Are 128 contribuabilT. In sat
e o &duma..
Vatra satului ocupa suprafata
de 8-10 fiad.
ImproprietäritT la 1864 sunt
63, din carT 2 fruntasT, 26 mijlocasT
si 35 codasT, stapinind
169 falcI si 22 prdjini.
Drumuri principale sunt : la
Pascani 12 kil. si la Soci 3 kil.
Schitul Boureni serva de biseria
satuluT.
Vechimea satului reese din
urmatoarea legenda, pe care o
gasim in «Letopiset. tal-el», tom.
I, p. 83-84:
«Sá se fi indemnat Dragos,
zice, cu oare citT de ai sal din
Maramures si ali venit peste
muntI in chip de vinatoare si
ari gasa o fiara si gonindu-o
cu dula pana la apa Moldova,
si obosita fiind fiara, al:1 prins-o
In apa Moldovei, la locul ce se
chiama Boureni. Este o poveste
latineasca de zice: nu se pune
nume in dar. Fiara aceasta ce-I
zic bour, poate cä a fost zimbru
si pe numele fiarei se numeste
locul acel Boureni...».
La 1803, Iunie 26, «razesir
de pe mosia Boureni, de la tinutul
Sucevei se judeca pentru mosie
Cu vist. Grigore Sturdza». In acelasT
an Boureni-Rdzasestr numarati
20 liuzI, platind 280 leT
bir pe an. («Uricar.» de T. Codrescu,
vol. VI, p. 247 si VII,
p. 248). Pe la 1850 «Boureni
cu morile ZavuluT si Dobrulesti,
la tinutul Sucever, ocolul Siretului,
e mosie a fostului Domn
Mihail Sturdza. Are sat cu o biseria.,
deservita de 2 preotT, I
diacon, 2 dascalT, 1 privilegiat,
2 mazill, 5 nevolnici, 1 1 vadane,
1 slujbas volnic, 1 vataf,
si 4 jidovi ; pe l'higa mosiile
Miroslavesti, Cristesti si altele,
cu un numar de 20 loc. («Buc.
Romo>, an. I, p. 378).
Boureni, schit, lingd satul Cu acest
nume din com. Cristesti,
jud. Suceava, adapostind 4 calugar!.
Se crede ca infiintarea
acestuT schit se datoreste lui
Dragos, descalicatorul MoldoveT.
Pe stratul clopotulur celui mic
se vede data 1352, care poate
insa sa fie scrisa In urma., pe
cel mijlocia 1804, iar pe cel
mare se distinge: «X: R: PHI-
XOBA» si anul «1865».
Se mal spune ca schitul a
fost restaurat pe la 1610 de catre
Andries Munteanu, care l'a
inzestrat cu 70 falci pamInt de
cultura, Cu care, pe la 1817, si-ar
fi marit mosia familia Sturdza,
dind schitului In schimb cite
o subventie anuala. Traditia
mal spune ca ratacind un ca.lugar
prin padurile seculare de
prin imprejurimi, s'a Intilnit Cu
un 'Murar, care iT spuse ca
aude in fie-care zi tocind prin
acel loe si cautind a urmari lo-

BOURENI 578 BOZA
cul de u nde vine toaca nu ruar
ande nimic. Ambir se hotáresc
sa l'acä un schit, caer poate
asa e voia Domnulur, i isT dait
pe fatl averea, ce consta din
cite ioo ler de fie-care. Dar,
pe ciad se apucaserA de lucru,
sosi i Drago s - Vodg, care a_
flindu-le hotArirea, Ir ajutd cu
banT, aduse mesterT i schitul
lor atita de dorit, se filcu. Bisericuta
e de lemn.
Boureni, deal, acoperit de pg.dure,
de d'asupra satulur cu acest
nume, jud. Suceava, al cAruf
cel mar inalt pisc e Bgrggul.
Boureni, mo,cie, jud. Dolj, plasa
Bgilesti, com. Boureni, in intindere
aproximativA de 1900 pog.
arabile ; apartine familia Zoe
Brincoveanu; se gasesc pe dinsa
cete de mosnenr. Aduce venit
anual de 59160 ler. Inteinsa
mar aii parte si d-nir C. Vasilescu
si P. Guran.
Boureni, pädure, de diferite
acoperind dealul Boureni,
jud. Suceava.
Boureni, fes, jud. Dolj, pl. 13Ai-
1esti, com. Boureni, pe care e
situatg com. Boureni.
Boureni, välcea, jud. Suceava.
Boureni, ädure a statulur, in
intindere de 200 hect., pendinte
de com. Nucsoara, plaiul Nucpara,
jud. Muscel.
Bourul, virf de a'eal, jud. BacAti,
pl. Tazllul-d.-j., din com. Drlgugesti.
Bourul, virf de deal, jud. Bacgti,
pl. Tazaul-d.-s., din com. 131-
Bourul. (Vezr Tirnauca), pAdurea
comuner Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoiii.
Bourul, munte, in com. Boganesti,
jud. Suceava, avind ca
piscurT priacipale : Arsita, Piscul
lur-Let si Rusul. Este acoperit
de pddure de brad si fag.
Bourul, ramurä de munir, pe
mosia Tarcgml, pl. Piatra-Muntele,
judetul Neamtu, situad. in
spre hotarul Transilvanier, in
prelungirea cAtre V. a ramureT
Crucea-Rosie, intre cursul 0-luid
Ata la N. si muntele Meade-PiatrA
la S.
Bouruluf (Dealul-), deal, jud.
Tecucia, la S. de satul Puteni,
avind la E. Valea-TarneT, care
formeazI limita judetuluf Co-
Bourri, sat, in partea de S.-E.
de satul Solesti, com. Solesti,
pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat
parte pe coasta apusanä a dealulur
Nedia si parte pe coasta de
E. a dealuluT Onaca. Chiar pi-in
mijlocul satulur curge Piriul-Bousorilor.
Are o suprafata de 427
hect., din carr 318 hect. pg.mtnt
arabil, 86 hect. finat, 14 hect.
imas, 5 hect. pAdure si 4 hect.
vi!. Cu o populatiune de 132
familif, san 455 suflete, din carr
2 sunt EvreT, cer-l'altr Romtnr,
rAzesT, ocupindu-se in genere
cu lucrarea pAnfintulur.
In sat este o bisericA fAcutA
de locuitorT in anul 1842. Spre
V. de sat este o moará de vint.
Bou§ori, deal, care impreuna cu
dealul RAdiul, face limita in partea
de N. intre comunele Feresti
si DAnesti, plasa Mijlocul,
judetul Vasluin.
Bou§ori, pirtzl, numit ast-fel de
la satul Bousori, de unde i iz-
voreste, com. Solesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiú. Curge prin mijlocul
satulur, ja directiunea spre
S. si se varsA in pirlul
Bou§orilor (Valea-), vale, ?acepe
din satul Bousori, de unde
si-a luat i numele ; se intinde
spre S., printre dealurile Nedia
si Onaca din com. Solesti,
pl. Crasna, jud. Vaslui5.
Bouprul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Valea - Boulur,
situat pe malul drept al AmaradieT,
la 2 kil. spre E. de Bould.-s.,
unde e resedinta comuner.
Are 346 suflete, 179 bArbati
167 fem. Locuesc in 80 de case.
Copif din sat urmeazä la scoala
mixtg. din satul Boul-d.-s., ce
este la o depIrtare de I kilom.
Ati urmat regulat la scoall 9
bletr si 25 fete. Cu virsta de
eoalä sunt 24 baetr. tíü carte
16 locuitorT. In sat este o biseria
ziditl de enoriasT.
Comunicatla in acest catun
se face prin soseaua judeteang,
care leagl Craiova de N. judetuluf.
Bou§orul, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Valea - Boulur,
format din plor si izvoare ; curge
prin satul Bousorul.
Bou§orul, vale, com. Fata, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Se vara
In gira Boul, in raionul comuneT
Fata.
Bou§orului (Dealul-), deal, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com.
Valea-Boulur, pe care este asezatg.
com. Valea-Boulul si din
care ese piriul Bousorul.
Boza, M'a, pe teritoriul comuner
Valea-SArer, plasa Vrancea,
jud. Putna, ce se vana in Putna.

BOZDOC 577 BOZIENI
Bozdoc, deal, in jud. Braila, la
S. satului Ulmul.
Bozdoc, vale, jud. Braila, lingà
dealul cu acelasT nume.
Bozeni, vechie- numire a satuluI
Sateni, com. Borduseni, plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
BozgAelei (Valea-), vale, in judetul
Buzad, com. Magura, catunul
Scriptoarea ; incepe de la
Scriptoarea si se scurge In riul
Buzaul.
BozI (Valea-cu-), vale, in judetul
Ialomita, pl. Borcea, comuna
Cacomeanca.
Rozia, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Prutul, jud. Falda,
märginita la N. cu com. Bere-zeni,
la S. cu com. Rinzesti, judetulTutova,
la E. cu riul Prutul
si com. Falcid si la V. cu comuna
Gagesti. Este formad din
satele : Bozia, Bogdanesti si Odaia-Bogdana.
Are o Auprafatä
cam de 10257 hectare si o populatie
de 180 familiI, 720 suflete
din carT 150 contribuabilI.
Are o scoall, precum si 2 bisericI
deservite de 2 preotT si 4
dascalT.
In partea de E. a com. se
intinde sesul PrutuluT, pe o suprafata
cam de 5721 hect., din
carÌ ca la 3000 sunt acoperite
de Orle si ball, lar restul de
flnete si lundf.
Din baltI se scoate mult peste,
cu care se face un intins si manos
comert.
Mara de sesul PrutuluT, comuna
e brazdata in partea de
V., de la N. la S., de dealurI,
printre carT curg mal multe piriiase
si iazurT.
Budgetul la veniturT este de
3960 leT, iar la cheltuelT de
296! leT.
Vite marT cornute sunt 868,
caT 125, or 3002, porcI 216.
136zia, sat, tn partea de N. a
com. Bozia, pl. Prutul, judetul
Falcid, asezat pe platoul DealuluT-BisericeI,
la distand cam
de 5-L6 lcil. de 14111 Prut.
Are o suprafata de 7568 hect.
si o populatie de 103 familiT,
cu 423 suflete $i loo contribuabill.
LocuitoriT se ocupä cu agricultura,
cresterea vitelor si
pescaria. vil sunt pe o intindere
de 8 hect. Spre Prut, pe ses,
se afla 2 baltI marI ; prin sat
trec 2 pillase ; spre V. sunt
3 iazurT ; lar spre S. o movill
numita Cetatuia.
Este resedinta comuneT; are
o scoalä infiintata. in 1869 si o
biserica, deservid. de I preot,
facuta in 1859.
Bozia,baltei. (VezIBerezeni, balta,
jud. FAlcid).
Boziana, lar, din com. Gropnita,
plasa Copoul, judetul Iasi.
Poarta numele unuT locuitor, care,
in anul 1837, oprind scurgerea
maT multor piriiase de ploaie
prin o iezatura., a facut acest
mic iaz, ce serveste pentru adapatul
vitelor.
Boziana, vale, jud. Iasi, in partea
de N. a com. Gropnita, pl.
Copoul ; se numeste ast-fel de
la iazul Boziana.
Bozianca, sat, in pl. CimpuluT,
pendinte de com. Girbovi ; este
situat spre V. si in apropiere
de satul de resedind.
Populatiunea satuluI este de
31 familiT RominT, 2 familiT UngurT
s'i 1 familie GrecI ; in total
168 locuitorl.
Vite sunt : 64 caT, x35 bol,
250 oT si 193 porcT.
Acest sat s'a infiintat, in1833,
de locuitorT din judetul Buzad,
in numar de 25.0 familiT, dar, la
anul 1865, cea mal mare parte
dinteinsir s'ad retras in vechile
lor sate, spre a se improprietari
dupa legea rural& din 1864,
aicT nerecunoscindu-li-se dreptul
de a fi improprietaritT.
Bozianca, pilla, ce uda judetul
Roman, pl. Fundul, com. Bozieni.
Izvoreste din marginea de
N. a pl. Fundul, la S. de satul
Sacaleni. Curge de la N.-V. catre
S. - E., uda satele : Vadul,
Bozieni si Cuci s'i se varsà in
riul Birlad de a stinga, la V.
de ttrgusorul Bacesti.
Bozianca (Parte-din-), mofie
a statuluT, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bozieni, arendata
cu 22100 leI anual (1887).
Bozieni, com. rur., in capatul
despre E. al judetuluT Neamtu,
si despre S.-E. al plaser de Sus-
Mijlocul ; se margineste catre
N.-V. cu jud. Roman, satele arligul,
Dulcesti, Branisteni, David
si Valeni, de carT in parte se
desparte prin piriul Bretcanilor ;
la V. se margineste cu satele
Certieni si Bargloani, comuna
Bargaoani ; la S. cu com. Budesti-GhicaI.
Terenurile sale sunt accidentate,
cu inclinatiune generall de
la V. catre E., intrerupte pe alocurea
de dealurT, ce se ridica,
spre N.: in cine repezI, cu suisurT
anevoioase, carl ating inaltimea
de 290 m., acoperite fiid
coastele lor Cu padurl de
fag, carpen si In parte cu alunisurl
; spre V.: In povirnisurT
marT traganate, mar miel de cit
precedentele, formate din prundisurl
si presarate cu gropT, poene
cultivabile si padurl (huciurT)
; iar spre E. : in dealurT
stincoase, cu inclinalluni drepte,
45620. Mareta Dicfionar Geogra1t4 78

BOZIEN1 678 BOZIENt
maT mult goale, in care se gdsesc
cariere de piatra si de var.
Comuna Bozieni este formata.
din : Bozieni, tirg, i Ruginoasa,
sat, cu o suprafata de 2437 hectare
(1706 ala, 45 prajinT, lo
stinjenf), dintre carT actualmente
sunt cultivate numal 745 hect.,
39 ara', atingind in aun' din urma
maximul pOn5. la 1432 hectare,
852 m. p. (1000 falc1), impreuna
cu finetele i imasele vitelor.
Padurile ocupa o intindere
de 392 hect., 3528 in. p. (290
t'Oler).
Locurile inlästinoase, in care
se coprind cele 5 iazuri ce are
comuna, incepind de la izvorul
piriuluT Ciorini, in susul poduluT
de pe soseaua Piatra-Roman
mergind in jos pe valea Erzucan,
pana sub culmele munteluT
Stan, atl o intindere de
Io hect., 6739 In. p., (7 falcr,
36 prajinT, ii stinjenT patrati);
restul terenurilor e ocupat de
sate, tirgusor, luncT, val i locurT
necultivate.
Populatiunea comund este de
1542 suflete, sati 347 de familiT,
din carT : 766 barbatl, 776
femeT ; 837 necasatoritT, 6o8 cdsatoritT,
93 vaduvl, 4 divortatT ;
107 Cu stiinta de carte, 1435 ara
stiinta de carte; sunt 276 strainf.
Dintre locuitora improprietaritl
in anul 1864 sunt asta-zI :
56 carl stapinesc locurile
lor, 71 ca urmasT si 72 carT, de
insuratl i cultivatorT de pamint,
niel' un fel de proprietate.
Ocupatiunea de capitenie a
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. Ce! din Bozieni
si mal cu osebire sträiniT,
se indeletnicesc cu comertul
industria.
Cea maT mare parte a soluluT
acestei comune, este format
din terenurT noul, ramase propriT
agricultureT dupa Mema pa-
durilor, asa ca relativ sunt roadnice
i ara, ingrasaminte.
Cultura albinelor a fost odi-.
nioara infloritoare ; asta-zI irisa
e decazuta, asa ca. de-abia se
maf gasesc in tonta comuna
40-50 de stupI.
In aceasta comuna se afla :
douà cu 6 deserventl
(venitul fonciar anual al paminturi/or
bisericestf se urca /a suma
de 816 leT) ; o scoald, cu un invatator
platit de stat. Se maT
afla. 3 morT de apa, un cazan
pentru fabricatul rachiuluT de
drojclie, o pitarle, 5 ateliere de
croitorie, un atelier de ciobotarie,
un atener de stolerie pentru
obiecte de lux, un timplar,
un rotar, 6 lipscanir i mal multe
circiume.
Budgetul comunef e de 5866
leT la veniturf i de 5767 leT la
cheltuelf.
Comunicatia cu satele vecine
se face: prin un drum ce duce
de la satul Bozieni la Talpa prin
soseaua Piatra-Roman, care traverseaza
com. prin mijlocul el;
prin drumurile Bozieni - Ruginoasa-Homiceni
(com. Talpa)
Bozieni-B u desti-Ghicai
Bozieni, tirgufor, asezat 'in partea
din centru si cam spre S.
a com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, pe ambele
laturT ale drumuluT judetean Piatra-Roman,
la 27 kil. spre E.
de Piatra i la 18 kil. in spre
V. de orasul Roman. Este intemeiat
la 1840, de proprietarul
mosieT de pe atuncI, logofatul
Lupu Bals.
Impreuna cu vatra satuluT, Bozieni
are o intindere de 18 hect.
61 aril (12 falcl, 45 präjinT, 16
stinjeni) si o populatiune de aproximativ
timo suflete, dintre
carT ceT mal multl sunt Evrer,
apoT Romini, GrecT, NemtI
alte nationalitatl, carT se ocupa
cu comertul, industria si prea
putin cu agricultura.
In spre S., paralel cu tirgusorul,
se afla curtea proprietatiT,
cladire vechie, de pe la luceputul
veacului, asezata in mijlocul
une! livezr, ce are o Intindere
de 27 hect., 2360 m.
p., acoperita cu arborT fructiferf,
a caror fructe dan un venit
anual de la 500-600 le!.
Spre N., pe valea Cioranilor,
se afla o alta zidire mate, cu
case de locuit, facute din zid,
dar in stare clarapanatä, numita
velnita ; imprejurul acestora se
Intinde o Evada de vr'o 3 hect,
In ttrgusorul Bozieni se afia
o bisericä zidita de Teodor
Bals pe locul proprietátir; o
primarie fa'cuta in 1876; un
ficiti postal, cu serviciu zilnic.
Pana la 1883 a fost si o scoall
primara', cu invatator platit de
stat, avind si o subventle de
200 lef din partea comunel.
Pe Una acestea mal sunt:
5 ateliere de croitorie (3 pentru
barbatf, 2 pentru femel) ;
un atelier de ciobotarie ; un atelier
de strungarie (stolerie) ;
2 fieraril sistematice, dintre carl
una executá i lucra'rT de caretasie
(harabale, cdrute, etc.) ;
o casapie ; un cazan pentru fabricatul
rachiuluT de drojdie; 14
bacaniT, 16 lipscanif, mal multe
circiume si o pitarle.
Bozieni, com. rur., in pl. Fundui,
jud. Roman, spre S.-E. de
orasul Roman, pe piriul Bozianca,
la o departare de 25 kil.
de Roman si de 23 de resedinta
plaseT. Este formata din
satele : Bozieni, Buda, Crlesti.
Cuci - Iucsa (Bozieni - RazesT)
Vada, cu resedinta com. in satul
Bozieni. Are 364 capT de
familie, 497 contribuabili, 1600
locuitorT, din carT 58 5tiú carte ;
372 case. Sunt 1283 capete

130ZTENT 570 BOZTORUL
vite mar!. Are 3 bisericT doua
de lemn $i una de zid. Venitul
anual al comuneT este de le!
3300, lar cheltuelile de le! 3278.
Teritoriul acesteT comune este
Accidentat. Drumul, ce leaga comuna
Cu ora$ul, este rail i anevoios.
Bozieni, sat, pe mosia Saveni,
in partea de E. a tirguluT din
com. Saveni-, plasa Ba$eul, jud.
Dorohoiti. Are 50 familii, cu 150
suflete. Se aflá alaturea cu satul
mahalaua tirguluT Säveni.
teniI itnproprietaritT ati II() hect.
Bozieni, sat, in com. Bozieni,
plasa de Sus - Mijlocul, judetul
Neamtu, lingä tirgu$orul cu acela$T
nume, cu care aproape
se identifica.. Are o vechime
irisa mult mar mare de cit Bozieni-Tirg.
Bozieni, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bozieni, spre S.-
E. de ora$ul Roman, pe piriul
Bozianca. Este situat la o departare
de 25 kil. de ora$ul Roman
$i de 23 kil. de re$edinta
plamT. Este re$edinta com. Bozieni.
Are 74 capT de familie,
161 contribuabill, 318 locuitorT,
din carl 12 Stiti carte ; 78 case.
Populatiunea este romina, afara
nutnaT de i familie de EvreT.
Sunt 343 capete vite mar!. Are
o biserica de lemn. Acest sat
era cunoscut maT inainte sub
doul numirl : o parte se numea
Bozieni - Raze$T $i o alta
Bozieni-FundacesculuT.
Bozieni, deal, pe teritoriul satuluT
Bozieni, com. Saveni, plasa
Ba$eul, jud. Dorohoiä ; se prelunge$te
de la V. spre E.
Bozieni, deal, in com. Märgineni,
plasa de Sus Mijlocul, judetul
Neamtu. Serve$te de kie ara-
bu. LocuitoriT de prin prejurime
presupun ca aicT odinioara ar
fi fost vre-un sat oare-care, de
vreme ce gasesc urme de moluz
de case, cind dati cu brazdele
pluguluT maT afund.
Bozieni, a'eal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Bozieni.
Bozieni-Babusa, pidure mica,
proprietatea statuluI, jud. Roman,
pl. Fundul, com. Bozieni,
in intindere de 13 hectare.
Bozieni-Fundäcesculul, parte
din satul Bozieni, pl. Fundul,
jud. Roman.
Bozieni - Räzesi, parte din satul
Bozieni, pl. Fundul, judetul
Roman.
Bozif (Dealul-), deal, judetul
Braila, la S. satuluT Ulmul.
Bozif (Piscul-), pise, spre N. de
com. Dumitre$ti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt.
Bozii (Valea-), vale, jud.
lîngä dealul cu acela$T nume.
Boziorul, com. rur., in plaiul Pirscov,
jud. Buzar', situata pe ambele
malurT ale riuluT Saratelul-
Balane$tilor, departe de Buzdti de
48 kil. Limitele sale sunt: la E.,
incepe din muntele Dihna, hotar
intre comunele Pirscovul, Odaile,
BIlane$ti i Boziorul $i
merge urcindu-se spre N., pe
lingä catunul Posobe$ti, prin culmea
Socetuld, pana in izvorul
luga; trece pe la Piatra-Alba,
despre com. Odaile, urca pe
malul BreaziT i de aci in Coclinul,
de rinde se lasa drept
In matca Sdratelulut -Ballne$6,
merge pe matca SarateluluT pana
la Moara-Cabigareasca, catunul
Fi$ici; de aci se abate pe izvo-
rul GavanuluT, pana ajunge in
poiana Soimara, se lasa pe izvorul
Pirscovelul, pe care merge
pana in Valea-Cire$uluT, de unde
se dirige spre Poiana- cu - Lapo!,
pad. Nucul in linie dreapta
in Virful-MesteacanuluT, la Curmatura
; de aci la pe drumul
Fulgeri$uluT, ajunge la Copaciulcu-treT
-giuminarT, urca pe muchea
TanasoiuluT in virful CiopirtaculuT,
de unde lar in linie
dreaptä ajunge la Brusturl-HinsaruluI
; la N., din Brusturi-HinsaruluT
se lasa pe izvorul finsarul
; la V., din izvor, merge
In jos la Crucea de pe muntele
Preseaca, apoT pe plaiul Aluni-
$uluT, urca la muntele Martiria,
de unde se indreapta in lacul
SamaruluT, urca in Virful-Matarii
ajunge in muchea MusceluluT-
Carlimanescu; apoT, peste Valea-
MesteacanuluT $i Virful-BusoveiuluT,
sue in muntele Virful-JunculuT
; la S., din Virful-JunculuT,
se asa in jos, sue apoT In Vil-ful-LazuluT,
de unde coboara. pe
Valea-UrsuluT, pana in riul
ratelul-BalAne$tT, urca pe Blidari,
pe la Crucea- luT- Chirita, pana
ajunge in piscul ZapodieT; merge
pe piala pana la Fagetelul, de
unde se dirige in muntele
Acest hotar da com. forma
unuT triunghia, avind drept baza
muntiT Virful-JunculuI i Dilma,
lar drept vid (la N.) Curmatura-
Mesteacanulut
Suprafata sa este de 6597
hect., din care 374 arabile (curAturT),
4126 padure, 532 flneatg,
247 izlaz, Io8 livezT, 7 Vie Si
1203 sterp. Propriet6.0 mar Insemn
ate su nt : Sf. Gheorghe-Noti,
Vatra-SchituluT-GAvanele, Ulmetul,
Codral - StInea- LeuluT (ale
statulul); Hinsarul, Gote$ul
Nucul, formtnd cite trele corpul
zis Cantacuzinoaica (particulare)
Virful.Banulut, Poenile, Gornetul,
Virful-SamaruluT, Cornea-

BOZIORUL 5P0 BRABETI
nul, Mima, Stinciulea, etc. (ale
mosnenilor), afara de pamintul
dat locultorilor improprietariti.
Cetele de mosnenT, cae, posed5.,
sunt : Bozioreni, Scaeni si Posobesti,
descendinti dintr'un vechitl
mos Posobel.
Aspectul comuneT este foarte
muntos, lar muntiT, daca nu se
disting prin marime, atz in schimb
aci salbaticie infioratoare, ad i frumusetl
romantice. Cea mal mare
parte sunt stincosT, iar stincile
maT toate transformate in peter!,
din carT unele ati servit ca
bisericT, lar altele ca ascunzatorT.
Valle i izvoarele, ce strabat
acest teritoria, sunt nenumArate.
Terenul e impropriti agricultureT,
dar e avut in substante
minerale, mal cu seama
in fier, sare si o multime de
izvoare minerale, in care predomina
sulful. Multimea padurilor
a dat nastere uneT miel industriT
de lemnarie; mal cu searna
se lucreaza bine butoiase cu
doage de nuele pentru tuja.
Are 8 morfi din carr 3 ale statullir
si 2 stine : la Sf. Gheorghe
si la Lacuri. Comert mal nu
exista; se tin mnsä urmatoarele
tirgurl anuale, la : 20 Iulie (2 zile),
6 August si 26 Octombrie. Cal
de comunicatie n'are altele de
cit Valea-Sdratelului-Balanesti.
Vite sunt : 252 bol, 113 yac!,
92 viteT, 27 cal, 28 lepe,
minji, 1750 104 capre si
320 porci. StupT sunt 157.
Aceasta comuna e cea mal
numeroasa in catune Boziorul,
Buduila, Corneanul, Dunce§ti,
Gira, Gavagele, Geambasul,
Gorini, Gornetul, Gresia,
Nucul, Piatra, Posobesti, Rastul,
Riul, Scaeni, Sf. Gheorghe,
Ulmetul, Valea-Stefanului si Vavalugi
(2!) care se concentra in
3 mal importante : Boziorul, Posobesti
i Scleni. Populatia e
de 2270 locuitorT, din casi bar-
134 insurati 454, neinsuratI 53,
vacluvi 32, bleti 567; lar femer
maritate 454, vaduve 81, fete
629; loc. traese in 566 case.
Meseriasl sunt : 3 fierarT, 12 lemnati,
24 butnarT, 4 rotar); I zidar,
I cizmar, j cojocar
brutar. Media nasterilor este de
41, a deceselor de 35, a casatorillor
de 8.
Comuna are 333 contribuabilT,
din carT to comerciantl Romini.
Budgetul comuneT este de
2128 le.
Are o scoala, in catunul Boziorul,
frecuentata de 40 elevi
5 eleve. Carte stiù 187 locultorT.
Sunt 2 circiumI. Are 7 biserici,
deservite de 3 preotT si 7 dintaretl.
Catedrala e cea cu hramul
Sf. Maria, din catunul Boziorul.
Cele 7 biserici sunt in :
Boziorul, Posobesti, Scaeni,V5.valugl,
Riul, Vornici i Schitul-
Gavanele, arara de cele parasite
saii in ruine, din care maI
insemnate sunt : Fundaturile, Sf.
Gheorghe, Agatonul, carl inca
mal atrag pe calatoriT curiosi de a
vedea si admira frumusetea pozitiunilor,
In care aii fost zidite.
Nu mar putin demne de vazut
sunt pesterile : Iosif, Dionisie-
Torcatorul, Piatra-Gäurita, Crucea-SpataruluT,
etc. MuntiT acesteT
comune, fiind in mare parte
formati din salid calcaroase,
alt permis cu inlesnire a se Opa
intr'imil o multime de grote.
Aceste pesteri au servit mult
maT tîrziü loc de azil Rominilor,
carT in timp de invazii
gasear' scaparea inteinsele
earT, drept recunostinta, in pietatea
lor, le transformar' in bisericute.
Boziorul, atan de resedinta al
com. Boziorul, jud. Buzati, cu
120 locuitorT si 25 case ; de dinsul
se alipesc comunele Gira,
Rastul, Geambasul i Ulmetul.
Boziorul, mofie mosneneasca,
com. Boziorul, jud. Buzati; are
38o hect. curaturT, fineata
padurea Boziorul, care formeaza,
impreuna cu Poenile
Virful - BanuluT, un corp de 26
hectare.
BozioruluI(Virful-), munte stincos,
In com. Boziorul, jud. Buzati,
acoperit la poale, parte
cit fineata, parte cu padure.
Boziul, cittun (tira), in jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta, comuna
Bora.
Boziulul (Movila-), movild, in
com. Caragele, jud. Buzati.
Bozlutac-Iuc, movild , in judetul
Constanta, partea de E. a
pl4ei Constanta i cea de S.
a com. Techir-Ghiol, pe muchea
dealului Agigea, Cu o inaltime
de 48 m., dominind satul TES.
chir-Ghiol, llaga care se afla valea
Iuntacai-Dere i drumul judetean
Constalta - Mangalia. E
acoperita cu verdeatl.
Bozul (Muntele-), trup de pddure,
pe teritoriul comunei Naruja,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Intinderea luT, impreuna cu trupurile
de padure Fundul-Reghiului,
Hajma, Laposul §i Secatuna,
este de 5400 ala Este
proprietatea locuitorilor din comuna
Naruja.
Brabeti, sat, jud. Dolj, pl. pulcom.
Locusteni, situat la
4 kil. S.-V. de Daneti, unde e
resedinta com., Cu 712 suflete,
400 barbatI si 312 femei. Locuesc
in 15 case de zid i 165
bordee sapate In pamtnt.
In sat este o scoalä mixta,
ce functioneaza din I890. Are
o invatatoare. Este intretinuta
de comuna. In 1892-93 a fost

BRABETI 681 BRABOVA
frecuentata. de 65 copiT din Brabeti
si 6 din Loeusteni. Cu virsta
de scoalä. sunt 115 copir.
In sat este o biserica, fondata
in 1845 de Protoereul Constantirr
Sachelarie O altr locuitorT.
Este de zid si serbeaza
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Comunicatia in acest cdtun
se face prin sosele vecinale si
comunale, care fi pun in legatura
la N. cu Locusteni, la S.
cu Damianu, lar la Sud-Vest Cu.
Raetul.
Brabeti, sat, in com. rur. HorAsti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Brabeti, coitun, in jud. Teleorman,
com. Malul, plasa Teleormanulur.
Are o populatiune de
198 suflete si 37 contribuabia.
Brabeti, tno§ie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Locusteni,
satul Brabeti.
Brabova, com. rur., plaza Dumbrava-d.-s.,
jud. Dolj, situad. in
partea de la centru, la 31 kil.
V. de Craiova, si la 9 kil. de
resedinta pl., com. opotul.
E situata. pe ambele malurl ale
piriulur Bogdanelul, pe valea numita
Brabova.
Se margineste la N. cu com.
opotul, la S. cu com. Rachita,
la E. cu com. Pietroaia, la V.
cu com. Seaca.
Limita Enid de N. pleaca din
Drumul-Cernatulur, merge spre
N. cam ioo m., de unde se intoarce
spre V. si se termina
Ja poarta tariner catre Seaca.
Limita linier de Sud incepe
de la poarta tariner Rachita,
merge in linie dreapta spre N.,
pana ce da in Drumul-CernatuluT.
Limita liniel de V. pleaca
de la poarta tarineT Seaca si
merge pana. la poarta tariner ce
duce la Padure.
Comuna este udata de riul
Bogdanelul, care impreuna. cu
Valea-Repede, se varsa in piriul
Rachita, afluente al ObedeanuluT.
Piriul Bogdanelul primeste
pe stinga, chiar la esirea sa din
comuna, piriul Pleana. Pe Braboya
se afia un pod de lemn ;
are dona. vadurr in dreptul acester
comune.
Se spune cd comuna a fost
infiintata de 'un proprietar, care
fiind singur pe mosia sa foarte
paduroasa, ar fi adunat °amen!
din comunele vecine, dindu-le
loe si ajutoare pentru a se stabili
pe proprietatea sa. Pe atunci
comuna se compunea din
4 catune si anume : Brabovad.-I.,
Brabova-d.-s., Rachita si
Urdinita. AzT se compune din
3 catune si anume : Brabovad.-j.,
care este catunul de resedinta,
Brabova-d.-s. si Urdinita.
In comuna se afla o biserica
de zid, cu hramul Inältarea-Domnula,
ziditä la anul 1885 de locultoriT
comuner. Are un preot
si un cintAret.
Populatia comuneT e de 1254
suflete, din carT 975 barbatT si
879 femer. Dupä legea rurald
din 1864 sunt 254 locuitorT impdmintenitT.
Case sunt in numar de 420,
facute de birne, paiante sati cardmida.
In Brabova-d.-j. sunt 3
case marT boerestT ; douà ale
raposatulur Braboveanu si una
a luT Barbu Izvoranu. Toate casele
ail grädinT.
Suprafata teritoriulur comunal
este de 4800 pogoane, din
carr; 4003 pog. pamint arabil,
300 pog. fineata, 350 pog. izlaz,
6o pog. loc sterp, si 190
pog. padure.
Padurea numita Padina, cu
Cetatea saii Movila (cat. Brabova-d.-j.),
apartine d-ltir G. lzvoranu
; are o intindere de 140
pogoane. Pädurea Brabova, in
catunul Brabova-d.-j., cu o suprafata
de 50 pog., apartine fra-
Olor Geblescu.
Sunt compuse din: cerr,jugastri,
carpen!, fagr, frasi ni, girpite,
ulmI, etc.
Mosia de pe teritoriul comunal
se numeste Brabova ; are
un venit de r00000 ler anual,
si apartine proprietarilor : G.
Izvoranu, T. N. Izvoranu, G.
Constantin si fratilor Geblescu,
cumpdrata. de la raposatul Braboveanu.
Viile, in intindere de 25 pogoane,
apartin locuitorilor si proprietarilor
; se gasesc situate pe
proprietatI si pe impamintenirr ;
ele dati vin rosu.
Cariere de piatra. se gasesc
In catunul Brabova-d.-j. ; ele
se exploateaza In folosul soselelor
comunale.
In comuna se gasesc cladiff,
in care se fabrica pana la 50
decalitri tuica sail mafia.
Multr locuitorT lucreaza sacr
de cinepa, lar femeile tese pinza,
pe care o vid. Se gaseste in
comuna un atelier de fierarie.
Pc mosia Brabova se gäsesc
trer serle : dota ce apartin d-lur
G. B. Izvoranu, lar una d-lur
T. N. Izvoranu ; se fabrica. anual
pana. la 1203 kgr. brinza.
Vite cornute 271, or 149 si
ce 28.
In comuna sunt 3 circiume :
2 in catunul Brabova si i in
catunul Urdinita. Comerciantr
sunt 4.
LocuitoriT isT desfac productele
la Craiova si la schela Cetatea.
Transportul produselor fi fac
cu carele trase de bol sal cu
carutele, pe calea comunall ce
plecind din aceasta com., trece
pe la com. Plesoaia si Breasta,
pana ajunge la Craiova, avind
directiunea V.-E.
Mara- de aceasta cale comu-

BRABOVA 582 BRADM
nala, com. Brabova mal este
strábatuta de o cale comunal
ce o leaga cu Pietroaia la E.,
cu opotul la N.-E. cu Mona
Gogo$itul la V.
Contribuabill sunt 372.
In comuna se vad urmele a
doua vechT cetatT, av1nd forma
a doul movile, zidite fiind din
cardmida. de diferite marimT.
In cdtunul Brabova-d.-j. se
afla o $coald mixta, cu un invatator,
ce functioneaza din anul
¡888; este intretinuta de
stat.
In anul $colar 1892 93 a
fost frecuentata de 70 baetT.
Venitul budgetar pe exercitiul
1893-94 este de 2547 leT,
banT 83, iar cheltuelile sunt de
2078 leT, 53 banT.
Calle de comunicatie ale comuneT
sunt $oselele comunale,
care o leaga la E. de Pietroaia,
la N.-E. de opotul, iar la V.
de Mona i Gogo$ita.
Brabova, mahala, judetul Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca.
Brabova, vale, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Brabova,
pe care este sitdat5. comuna
Brabova.
Brabova-de-Jos, sat, jud. Dolj,
plasa Dambrava-d.-s., comuna
Brabova. Are 725 suflete, 391
barbatI $i 334 femeT. Locuesc
in 240 case. Sunt 3 case marT
boeresti, 2 zidite de raposatul
proprietar Constantin Braboveanu,
alta de Barbu Izvoranu. In
sat este o $coalä mixta, ce functioneaza
din 16 Octombrie 1888,
$i e intretinuta de stat. A fost
frecuentata. in 1892--93 de 70
1)10, din carT 34 bletr din Brabova-d.-j.,
24 bdetT din satul Urdinita
si 8 baet1 din Brabovad.-s.
Cu virsta de $coall sunt
46 1310 i 20 fete. tiü carte
15 barbal. In sat este o biserica,
facuta din spesele comuneT
Ja 1885. Serbeaza hramul
la Iaaltarea - Domnulur. Are
preot i I cintaret.
Comunicatia in acest catun
se face prin $oseaua vecinald,
care Il leaga la N. de Urdinita
prin $oseaua comunala, care
11 pune In legatura. la N.-E. cu
Pietroaia, iar la y. cu Mona.
Brabova-de-Jos, silifte, judetul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., comuna
Brabova.
Brabova-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Braboya,
impra$tiat, cu 62 suflete,
36 barbatT si 26 femer. Locuesc
în 16 case. Copiir din sat
urmeaza. Ja. $coala mixta din satul
Brabova - d. - j. In anul ecolar
1892-93 ail urmat la $coala
8 baetr. Cu virsta. de $coala sunt
14 baetf l 2 fete.
Brabova-de-Sus, silifte, judetul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s.,
com. Brabova.
Brad (In-), loc izolat, in com.
Magura, in padurea statuluT, judetul
Buzar'.
Bradul, sat, CU 78 familiT i 320
locuitorT, jud. Arge$, pl. Pite$ti ;
face parte din com. rur. Bradul-GeamOna
; are o bisericä Cu
hramul Buna-Vestire, deservitO
de un preot, un cintaret i un
paracliser.
Bradul, sat, cu 68 locuitorr, judetul
Arge$, pl. Lovi$tea ; fane
parte din com. rur. Racovita.
Bradul, sat, in jud. Bacaii, com.
erbe$ti, pl. Bistrita-d.-s., a$ezat
pe coasta dealulur din stinga
Bistritei. Are o biserica zidita
de locuitorr la 1866 ; 2 clr-
ciumf. CapT de familie se
sesc 70 $i suflete 204. Animale
sunt : 12 cal, 96 vite cornute
$i 33 porcI. Acest catun se afla
la o departare de 2300 m. de
re$edinta comuner, unde se ga...
se$te $coala.
Bradul, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Negri, pe malul
stIng al fluluT Siret, situat spre
N.-V. de satul Negri $1 la ï kil.
de el. Este a$ezat pe dealul numit
Stinca-BraduluT. Are 20 capi
de familie, 22 contribuabill, 84
locuitorT, din carT 2 §titi carte ;-
26 case. Populatiunea este numal
romind. Sunt 57 vite marl.
Are o biserica de lemn, care
mal tnainte era schit. Aid a
fost o scoall practica de agricultura.
infiintata, in 1870, de Ion
Ionescu de la Brad, dar care
asta-zT este desfiintata.. Aicr este
ingropat agronomul i economistul
Ion Ionescu (de la Brad),
nascut la anul 1818 i incetat
din vIeata. la 17 Decembrier anul
1891.
Bradul, sub- divizie a catunulul
Magura, din com. Magura, judetul
Buza.O.
Bradul, sub -divizie a catunulul
Valea-Rea, din com. Tisaul, judetul
Buzar'.
Bradul, batid, in jud. Bacal1, pl.
Siretul-d.-j., cona. Täma5i, din
stinga SiretuluT, avind scurgere
spre acest rtii.
Bradul, baltä, in jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., com. Tama$i, care
prime$te apele pir. Racova.
Bradul, deal, in jud. Bacan, pl.
Bistrita-d.-s., com. erbe$ti.
Bradul, deal, in jud. .Bacaii, pl.
Tazlaul-d.-s., la N.-V. de Dealul-

BR4Dt.IL 583 BRADUL (J3ERCA-)
CruceT, situat pe teritoriul comuneT
Schitul-Frumoasa.
Bradul, izvor, in com. Magura,
jud. Buzda ; ese de sub muntele
Ciolanul si se scurge n riul
Buzar'.
Bradul, loc izolat, n jurul comuna
Bujoreni, plaiul Cozia,
jud. Vlicea.
Bradul, müntTstire, frumoasä prin
trecutul sda, in com. Tisaul, judetul
Buzaa, pe malul sting al
riuluT Niscovul i aproape :de
varsatura VaeT-HalesuluT, situata
pe un rasfatat si strategic platal,
cu o pozitie tare si vederT
admirabile, maT cu seama in
partea de N.-V. Din datele aflate
ad nu se 'poate constata
timpul fondarer i primiT er fondatorT.
Frontespiciul de la intrare,
in mare parte, este rupt
sters, abia se mal* citesc cuvintele :
.... si fala a sfintuluT i mareluT
m Dimitrie mirotoni
vd. Pentru sufletul
si a parintilor
ale noastre sa fie pomenire. Io
MateitiVerevod leat (7150)1642».
In mijlocul bisericeT, sub policandru,
e o rozeta de piatra inconjurata
de o coroana, in care
e sa.pat : «S'a mutat oasele fericitilor
ctitorI . . . » Restul
sters, din cauza vechimeT si a
calcareT cu picioarele. Pictura,
de si reinoita. in 1844, a reprodus
exact, dupä atestatiunea batrinuluT
preot si a altor oamenT
localf, pe vechir ctitorr. Pictorul
fiind slab, figurile nu mar prezinta
interes, ci numaT numele
lor. Biserica e tinutd de jupin
Radu vel comis i sosia sa jupineasa
S ofica. Alaturea se vede:
Mihalcea vel comis, (probabil
Cindescu). Pe peretele sting se
Vad : jupineasa Neaga, jupin
Moise vel Spatarul, jupineasa
Stanca, sotia luí Moise, etc. Dipticul
contine urmatoarele nume:
Mihalcea, Petru, Radu, Sofica,
Moise, Neaga, Grajdana, (poate
fondatoareamanastirif Grdjdana,
care este in apropiere), Despa,
Moise, Despina, Ba1a5a, Christea,
Mateia, Bratul, Stanca,
Alexe, Dedu, Grigore i Arhiereul
Agapie (egumen grec). Biserica
e de o marime mijlocie,
in stilul bizantin, tusa nu numal
vechimea, dar si stilul, arata o
epoca anterioara luI Mateiti Basarab.
De jur imprejur e ¡ileonjurata
de o cetate, ale carta zidurT
groase de 0,85 c. m. formeazd
un patrulater cu lungimea
fe-caruT perete de la 50 6o
metri. In fata sunt 2 turnurI,
din care cel din coltul sting (despre
riul Niscov) este mal inalt
cu miel ferestrur, pe unde se
putea vedea departe 5i da cu
armele ; cel din coltul sting,
spremunte, servea ca clopotnita,
dar se putea intrebuintasi pentru
aparare. Peretir cetatiT sunt zidiff
intocmaT ca al bisericeT domnestI
din Curtea- de - Arges, adica
piatra incadrata in 2 3
rindurT de caramidd. Portile
marT, de lemn, Imbracate in plací
groase de .fier, in care se vad
urme de gloante si ghiulele, ceea
ce probeaza ca aci s'ad dat mal
multe lupte. Cert este ca aci
a fost luptä la anul 1821, intre
Turd i EteristiT, carT se
refugiasera inauntru. Dupa traditie,
aci se fortificad si tineati
lupte contra Domnilor tariT,
boerif din Buzaa. In anul 1689,
cind NemtiT aa ocupat tara,
Constantin Brincoveanu s'a retras
in Buzaa, iar pe Doamna
sa, impreuna cu alte jupinese
le aü asezat in aceasta manastire.
(VezT istoricul judetulul).
D-na Maria (Elena ?), drept multumire
ca a scapat, intre alte
fapte de pietate, a daruit aces-
tei bisericl cartile rituale, din
carl unele se conserva. si asta-zI
(Evanghelia din 1693). Proprietitile
mal insemnate ale acesteT
mankstirr aú fost : Tufele,
Bradeanul, Bradul i Berca, Badeni
sad Pietroasa, Pietroasa-
BadenT, etc. Mal tirzid a fost
inchinata manastirel Molivdokepasti
din Pogoniana. Cu secularizarea
a devenit biserica
de mir, si serva locuitorilor din
catunele Valea-Rea si Halesul.
In casele manastirer, de si in
ruine, s'a instalat scoala si primaria
comuneT Tisaul. La spa -
tele ziduluT de N.-V. se afla cimitirul
comuneT. Printre crucile
de aci se disting 5 de o insemnata
marime si foarte vechT,
(poate in memoria celor cazutT
In lupta de la i821). Piatra fiind
nisipoasa, s'a macinat de timp
si inscriptiunile aa devenit nelizibile.
Acum s'aa scos.
Bradul, rnofie, jud. Bacaa, plasa
Bistrita-d.-s., com. Serbesti; de
i6i fald.
Bradul, ?d'Are a statuluT, in comuna
Laposul, catunele Pietricica
5i Laposul, jud. Buzla ; face
parte din marea padure Bradul-
Berca ; are singura. 530 hect.
Bradul, numire ce se maT da
padureT Pietricica BadenT, din
com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzla.
Bradul, schit, com. Cheia, plaiul
Cozia, cdtunul Gurguiata, judetul
Vilcea, fondat de Eromonahul
Saya la anul 7292 (1784),
avind hramul Nasterea Sf. roan
Botezatorul.
Bradul-Berca, parte din peldurea
statuluT Bradul - Berca cu
Sforile. Bradul-Berca se afla in
com. Tisaul, cAtunul Halesul,
jud. Buati, si are 760 hect.

BRADUL (BERCA-CU-SFORILE-) 584 BRADULUI (VALEA-)
Bradul (Berca-cu-Sforile),pddure
a statuluT, pendinte de mlnOstirea
Bradul, in comunele TisAul,
Laposul i Pietroasa-d.-j.,
jud. BuzAti. Are 3508 hect., mare
parte secularl ; e formata din
sforile : Bradul, Bradul - Berca,
Doiceasca san NOrteasca, Prosca,
Gliza, Apsoarele, sforile Strejeni,
Fata-malta, PrOjeasca, Pietricica,
Laposul si Glodul. Arc
teren arabil, cu 570 hectare,
care se intinde pe teritoriul comuneT
Clondirul.
Bradul (Vatra - MAnAstirei-),
melle a statuluT, pendinte de
mAnIstirea Bradul, in com. TisAul,
judetul Buzan. Are ca 120
hect., din care 50 arabile, 20
fineatI, 40 izlaz si 4 vite.
Bradul-de-Jos, com. rur., pe apa
Drimbovnicu, jud. Arges, plasa
Pitesti, la 18 kil, de com. rur.
Bascovul - Flesti, resedinta subprefectureT
si la 24 kil. de Pitesti.
Se compune din satele :
Torovesti, Cotorceni, Oblesti,
Tufesti, Rotulesti si Bradul-d.-j.,
avind peste 220 familiT, Cu 850
suflete, din care 5. familiT de
Tigad. In com. este o bisericä
Cu hramul TotT-Sfintil, deservia
de treT preotT, un cintäret si un
paracliser ; o scoal1 primará rurail
si 2 circiuml. Budgetul com.
pe anul financiar 1882 83 a
fost de 990 leT, 12 batir la veniturI
si de 966 leT la cheltuelì.
Dupd o publicatie oficiall
(1887) aceasta comunA numar5.
141 contribuabilI si are un budget
de 1675 leT la veniturT
de 1429 leT la cheltuelT.
In anul 1887 se aflan in comuna
586 vite marl (555 bol
vacT, 31 caT) i 1660 vite
runte (1500 oT, ¡o capre si 150
porci).
Bradul-GeamAna, com. rur., pe
rlul Arges, com. Arges, pl. Pitesti,
la ¡o kil, de com. rur.
Bascovul-Flesti, resedinta subprefectura
si la 23 kil. de Pitesti.
Se compune din satele :
Bradul (78 familiT), Geamdna
(76 familiT) si VAtAsesti (76 famili),
peste tot 230 familir, cu
1273 suflete. In com. sunt 3
bisericT, deservite de 3 preotT,
3 cintaretT si I paracliser; o
scoald primará rurall si 4 &Irciume.
Budgetul comuneT pe anul
financiar 1882 83 a fost
de 1985 leT la veniturT si de
1885 leT la cheltuell.
Dup5. o publicatie oficiall
(1887), aceasta comuna numdrá
187 contribuabilT si are un bud.
get de 2081 leT la veniturT si
de 1517 leT la cheltuelT.
Nunidrul vitelor In anul 1887
era de 190 vite marl, (260 boT
vacT, 30 cal), si Ioo capete
vite märunte, (60 oT i capre si
40 rIm5.tori).
Bradul i Ezerul, plidurl, ale
statuluT, in intindere de 2000
hect., pendinte de comuna Oldnesti,
plaiul Cozia, judetul Vilcea.
Bradului (Izvorul-), izvor, in
com. Nehoiasul, jud. Buzan; ese
din muntele SiruluLsi se scurge
In riul Buzän, in fata munteluT
TeharOul.
BraduluI (Piscul-), pise de deal,
situat pe dealul DAdestilor, comuna
Vultureni, pl. Berhecin,
jud. Tecuciii.
Bradului (Pirlul-), phig, judetul
Baclii, pl. Trotusul, comuna
Tirgul-Trotus ; ese din muntele
Ciresoaia si se varsa d'a stinga
SlaniculuT.
Bradului (P1rlia§u1-), pirtiaf,
judetul Neamtu ; izvoreste dintre
ramurile muntilor Piatra-Rosie,
com. Bistricioara, plasa Piatra-
Muntele ; curge in spre S.-E,,
traversind soseaua mixta Bistricioara
-Prislcani, intre al t It
pana la 122 kil. si se varsi
pe partea sangá a pirluluT Bistricioara,
putin maT catre E. de
pichetul RuteculuT.
BraduluI (PfrIul-), pîrui, aflu.
ent al NegrisoareT, in comuna
Brosteni, jud. Suceava.
Bradului mic afluent
al Negrisoarer, in com. arul-
DorneT, jud. Suceava.
Bradulul (Pirful-), ßîrlü, mic
afluent al pirtuluT Neagra- aruluT,
jud. Suceava ; izvoreste din
muntele Çiribuc (roo() metri).
BraduluI (Platoul-), p/atog, pe
teritoriul satuld Valea-Caselor,
din comuna I.ipova, pl. Racova,
jud. Vasluit.
Bradului (Sfoara-), rnocie, in
comuna si cdtunul Tisául, jud.
Buzan, proprietate mosneneascl
si a fratilor Alexandrescu ; are
253 hect., din cal.. e 230 pOdure
si 23 fineata.
Bradului (Stinca-), deal, in judetul
Roman, pl. Fundul, com.
Negri, spre N. de satul Calinesti.
Este pietros i la poalele
luT curge rIul Siret. Pe acest
deal este situat satul Bradul.
Are vil%
Bradulul (Valea-), isvor, In comuna
Manesti, cltunul Reghinestf,
judetul BuzOn; incepe din
mosia Mayra si se scurge in riul
BraduluI (Valea-), pida, pe teritoriul
plaser Vrancea, judetul
Putna, ig la nastere din Dealul-

BRADULIA (VALEA-) 185 BRAGADIRUL
Bodestilor si se varsA in dreapta
PutneT, intre Poiana i Birsesti.
Bradului (Valea-), vale, com.
Mihdesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
Bradului (Valea-), vale, izvoreste
de la N. com. Nucsoara,
plaiul Nucsoara, judetul Muscel,
si se varsA in Valea-Morii. In timpul
vereT, clnd sunt cAldurl marl,
aceastä vale este aproape seach.
Braduluf (Valea-), vale, izvoreste
de la S. de com. Comarnic,
pl. Pelesul, jud. Prahova,
curge de la E. spre S.-V. si se
varsa in riul Prahova, pe malul
sting, spre N. de comuna
Breaza-d.-s.
BraduluI (Valea-),_ vale, uda
catunul Nistoresti, com. Breazad.-s.,
pl. si jud. Prahova ; are
directia de la E. spre V. catre
nul Prahova. Curge numal in
timpurI ploioase.
Bradulul (Valea-), vale, izvoreste
din dealul Costestilor, plaiul
Horezul si se varsa in rlul
OtAsaul, la S. comuneT Barba:
testi, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Bradului (Virful-), munte, in
comuna Goidesti, judetul Buzda,
futre Pentelea i Chilmiziul.
Bradului (VIrful-), peidure, in
com. Viperesti, jud. Buzàü, de
400 hect., proprietate mosneneasca.
Bradulul (Virful-), Jis', In sirul
de muntI Predealul - BuzanluT,
jud. Buzai ; face hotar intre
comuneleViperesti i TisAul;
are 663 metri inaltime si a servit
ca punct trigonometric; mal
tot e acoperit de pAdure.
Braduri, pisc de munte, jude-
asao. Mareta Dielionar Geografte.
tul Neamtu, catre hotarul jud.
Suceava, la E. muntelul Albele,
in comuna Gaiul, plasa Piatra-
Muntele.
Braduri, pirtiaf foarte mic, in
jud. Neamtu, com. Galu, plasa
Piatra-Muntele ; se numeste astfel
dupa muntele din care izvoreste;
se varsa pe partea stingA
a rlulul Bistrita.
Braga, izvor, In com. Minzgesti,
judetul Buzla ; ese din muntele
Macesul si pe la capul de N.
al munteluT Brazeul se scurge
In pirlul Sturdza.
Braga, padure, in com. Viuda-
VodA, catunul Schei, jud. Buzati
; are 27 hectare si face un
corp cu Fundul- SAreT, Plopul
Posteiul.
Braga, vale, In comuna Vintild-
VodA, cat. Schei, jud. Buzar';
se scurge in Valea - Pecenega ;
apa sa e tot-d'a-una turbure.
Bragadirul, com. rur., la extremitatea
de N.-E. a plaseT Marginea,
jud. Teleorman, situatä
in partea stingA a riuluT Vedea,
pe dealurile ce se intind spre
jud. Vlasca i in special pe dealul
numit Gorganul. Se invecineste
la N. cu com. Contesti.
la S. cu com. Bujorul din jud.
Vlasca i cu fluviul DunArea ;
la E. cu cimpia BurnazuluT, care
se intinde in jud. Vlasca si la
V. cu hotarele mosiilor Nasturelul
i Frumoasa.
Suprafata comuneT si a mosillor
de pe &risa este de aproape
14000 hectare, din carl
4000 pamint arabil, 3000 hect.
izlazuff i suhaturl, 2000 hect.
padure i zAvoaie i 4500 hect.
baltA. LocuitoriT improprieVa'ritl
la 1864 sunt in numar de 375
pe 1563 hect. vir sunt in in-
tindere de 214 hect., ale locuitorilor
i proprietatiT. Mosia Bragadirul
este una din acelea pe
care agricultura se face in mod
sistematic si cu multa Ingrijire.
Pe lingA cultura cerealelor, cresterea
vitelor ocupa loc insemnat.
Din balta numitA ScAesti
se scot marl cantitAtT de peste ;
ea se alimenteazd din apele DunAriT,
carT intrA prin canalul Pasarea.
La extremitatea de S. a
comuneT se afla un teren mlastinos,
numit Vetrigea, in dreptul
satuluI bulgAresc de peste DunAre
Vardinul si a riuluI Iantra
din Bulgaria.
Vastul domeniA al BragadiruluT,
d'impreuna cu balta i pldurea,
este proprietatea fratilor Mihail
i Niculae Dumba din Viena.
Populatiunea comuneT este de
2636 suflete, din carT 678 capT
de familie si 388 contribuabill.
Numdrul vitelor din comun5
este de 10704, din carT 835 caT,
2039 vite marT cornute, 6394
vite micT cornute i 1486 porcT.
Productiunea agricola a fost de:
t000 hect. uta, 820 orz i ovAt,
400 rapitá, 12500 porumb
si 4000 fasole.
Budgetul comuna este de leT
12174, banT 56 la veniturT 1-1 de
leT 9106, banT 87 la cheituell.
Are doul scoale, cu doT invAtatorl,
54 elevI si 8 eleve;
ambele scoll se gAsesc instalate
inteun singur local, arta de
proprietate. Are o singura bisericA
Cu dor preotl i dor
tAretl ; o moara de abur! si 5
circiumT. Locuinta proprietatir
este de un stil elegant, cu
din& foarte frumoasa.
Calle de comunicatiune ale
comuneT sunt : spre com. Contesti,
la com. Nasturelul si la
cele-l'alte comune de prin prejur,
prin drumurT vecinale.
Comuna Bragadirul, in formatiunea
et actuall, nu pare a
74

BRAGAD1RUL 586 BRAGX-BUNX
fi vechie. Este probabil ca aceasta.
comuna a fost formata
din satele Gorganul, Catuneasca
Sca.Wi, care le vedem figurind
in Nomenclatura satelor din
jumatatea secoluluT XVIII i carT
astazT nu mal' exista, Satul Scde§ti
a ramas numaT Cu numele,
nefiind populat. Ad i se afla astazI
magaziile proprietatiT Bragadirul,
precum i catun ele unde
se vinead pe§tele din balta Scaqtilor.
Satul Bragadirul se gasqte
tusá trecut in «Istoria» luT
Fotino, la inceputul secoluluf al
XIX-lea.
Bragadirul, sat, face parte din
com. rur. Straini-Dobreni, plasa
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
spre S. de Bucure§ti, pe malul
sting al riuluT Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
68o hect. ; are o populatie de
1392 locuitort
Proprietatea aproape intreaga
este a locuitorilor, de oare-ce
d. M. Gheorghiu are numaT vr'o
28 hectare.
Are o biserica cu hramul Adormirea,
deservid de 2 preotT
2 cintaretT.
Comerciul se face de 8 &irclumarT.
Numarul vitelor marI este de
78o §i al celor micT de 1120.
S'atí stabilit in sat 28 strainT.
Bragadirul, sat, face parte din
com. rur. Bragadirul - Bulgarul,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
la S.-V. de Bucurqti, pe
ambele malurT ale riulul Clorogirla.
Pi-in mijlocul satí trece calea
judeteana Bucure§ti-Alexandria.
Se intinde pe o suprafata de
679 hect., cu o populatiune de
763 locuitort
Din teritoriul satuluT,675 hect.
apartin d-luT Mariniescu - Bragadiru,
din carT cultiva 597' hect.,
75 iziaz, 2 vie, I padure. Lo-
cuitorir ati 304 hect., din carT
12 hect. rAmin sterpe.
Are o biserica cu hramul Sf.
Dumitru, deservid de I preot
§i 2 cintaretT, o §coall mixta,
frecuentad de 29 elevT i 5 eleve,
sub un acoperamint cu primaria,
construita de d. Marinescu-Bragadiru
, cu intretinerea
carda judetul I comuna
cheltuesc anual 1480 leT.
Ad este rqedinta primariet
pe apa Ciorogirla.
Are 2 podurT stadtoare, o
moara cu apa, o mare fabrica
de spirt, una din cele d'india
in tara, atit prin marimea el,
eh i prin productia spirtuluT,
cu care se face un mare comercia,
atit in tara cit i in straina.tate.
In aceasta fabrica s'a futrebuintat
in anul 1895-96 urmatoarele
matera prime : porumb
4590,300 kgr., grîü 724,000
kgr., diverse 916,400 kgr.,
in& de secara 302,100 kgr.
Pe Ruga fabrica, d. Marinescu-
Bragadiru tine adesea un
semnat numar de vite, mg ales
boT i yac! pentru ingr4at, din
materiile ce dmin de la fabricarea
spirtulta.
Intre Bragadirul i Cornetul,
pe locul numit La-Coceni§te, este
fabrica de tagua, tot a d-luT Marinescu-Bragadiru,
care s'a construit
pe ruinele alteia vechT.
Apa se aduce prin turbine, din
Ciorogirla.
Comerciul se face de i -di-ciumar
i i hangiii.
Numarul vitelor marT este de
315 §i al ce/or micT de 1209.
S'ati stabilit in sat 28 strainr.
Mo0a Bragadirul a fost proprietatea
raposatulur Colonel Nicolae
Em. Lahovari, de la mo§tenitorir
caruia a cumparaeo in
urma D. Marinescu, care a adäogat
numele moOT la numele
Bragadirul, fort, in. jurul Bucu.
rqtilor, jud. Ilfov.
Bragadirul-Bulgarul, com. rur,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situara
la S.-V. de Bucuregi, pe ambele
malurr ale riuluT Ciorogirla,
aproape de imbucatura acestuT
raí cu riul Rastoaca, I I kil. departe
de Bucure§ti.
Se compune din satele: Bragadirul,
Bulgarul i Cornetul-
Glogoveanul. Are o populatie de
1061 locuitorT, carl traesc
187 case.
Se intinde pe o suprafata de
1318 hectare.
ProprietariT : d-1 Dim. Marinescu-Bragadiru
i d-na Elena Miclescu,
ati 857 hect. i locuitoriT
461 hect. Proprietarif cultiva
734 hect., 118 izlaz, 2 vie §i
3 padure. LocuitoriT cultiva. tot
pamintul, afara de 18 hect, carT
ramtn sterpe.
Comuna numára. 183 contribuabilt
Are un budget de 4746
leT la veniturT i 4468 leT la
cheltuelT. In anul 1885 erati 13
contribuabilr.
In comuna este o singura biseria.,
la Bragadirul, deservid
de I preot ; o coala, mixta;
moad cu apa, i fabrica de spirt;
2 podurT statatoare.
Numarul vitelor marT este de
468: 77 cal §i epe, 7 armasarr,
287 bol, 83 vacT i viteT, 3 taun
T §i. I I bivolite, i de 1412
vite micI : 187 rtmatorT, 1225 d.
Dintre locuitort 179 sunt plugart
5 industriag, 114 diferite
profesiunT. Aratura se face cu
155 plugurT: 134- cu cal, 21 cU
bol. LocuitoriI aü 157 care §i
cdrute : 132 cu boT§i 25 cu cal.
Comerciul se face de 2 circiumarr
i i hangiti.
S'ati stabilit in comuna 28
strainT.
Braga-Bunä, tirid, jud. Brailaf

BRAHARIUL 587 BRALO8TITA
pe malul drept al privalului Dimuleasa,
din com. Gropeni, ca
la 2 kil, de unde privalul Dimuleasa
se uneste cu Stuparita.
Brahariul, pise. (Vezi Dolheni,
deal, com. Idriciul, pl. Crasna,
jud. Falda).
Brala, prival, jud. Braila; incepe
din Bandoin si se varsa in Termuroiti,
spre S.
Braina, sat, in comuna Independenta,
pl. Siretul, jud. Covurluiii,
in partea de N. si aproape de
resedinta comunall. De acest
sat sunt alipiisi parte din vechii
locuitorT al foastei calune
megiese Peneul, desfiintata azT,
din cauza inundatiilor Siretulul.
Braina numara 38 familiT, cu 177
suflete; are o biserica. Teritoriul
ce apartine acestuI sat e in intindere
de 642 hect. si ariT.
Bralo§tita, com. rur., in pl. Jiuld.-s.,
jud. Dolj, situata in partea
de S.-V. la 34 kil. N.-V. de
Craiova si la I0 kil. de resedinta
plaseT, comuna Filiasi.
Situata pe locul ses, numit Bralostita,
la E. pe valea Racovita,
pe dealul Corbul i Cotina, pe
dealurile Bralostita, Spaiongiul
Hunia.
Se invecineste la N. cu com.
Filiasi i Racari, de care se desparte
prin tiul Jiul; la S. cu Salcia
(com.), de care se desparte
prin padure ; la E. cu com. Tatomiresti,
despartita prin Jiul ;
iar la V. cu comuna Argetoaia,
despartita de asemenea prin padure.
Limita linieT de N. este
formata. de Jiul ; limita Enid de
S. este formata de dealurile Corbului,
Vllicoaia i Bralostita.
Terenul comund este accidentat
de dealurile Spaiongiului,
Cu o inaltime de 350 metri
acoperit cu semanaturi; de
Dealul-Dracului la Nord de precedentul,
si care ca i dinsul
se sfirseste pe teritoriul acestei
com.; de dealul Hunia, cu platoul
sati acoperit cu paclurT
care are o inaltime de 250 m.; de
dealurile Vlaicoaia i Vilceaua
la S. comund, cari se leaga cu
dealul Scdesti spre V. si se continua
prin dealurile Maeagul, Bralostita
i CorbuluT.
In comuna se afta. balta Ruptura,
acoperita cu papura.Incepe
din N. comunei si merge spre
E. in apa JiuluT; are in jurul salí
zavoiti de nuele.
FintinI sunt in numar de 3:
Fintina- luT - Lop ata, Cismeaua-
MezoiuluT i Cismeaua-de-la-Barascu.
Comuna este udata de
pirlul Racovita, care izvoreste aproape
de limita comuna Argetoaia,
merge de la V.-E. pana
In dreptul catunuluT Racovita,
de unde se indrepteaza. spre N.
pana in dreptul catunuluT Bralostita,
de unde o la iar spre
E., trece de se scurge in balta
Ruptura, care la rindul sati se
scurge in Jiti. Pe piriul Racovisa
se gasesc podete in dreptul
cátunelor Ciocanele, Corbul,
Cotina i Bralostita. Jiul se revarsa.
adesea-orl, rupind podetele.
Inainte comuna se compunea
din 4 catune si anume : Bralostita,
Ciocanele, Cotina i Ochisorul.
Azi se compune din
7 catune si anume : Bralostita,
care este catunul de resedinta,
Cotina, Ciocanele, Corbul, Fata-
RacoviteT, Ochisorul si Turcovesti.
In comuna se aflä o biserica,
fondata. de Constantin Argetoianu.
In tinda bisericeT se afla urmatoarea
inscriptiune : «Aceasta
sfinta i Dumnezeiasca biserica
s'a facut din temelie, cu cheltuiala
d-luT C. Argetoianu, biv-vel-
pitar, nepot de frate al d-luT
Mihalache Cantacuzino, bivels'Atar,
in zilele prea S. S. Sale
EpiscopuluT RimniculuT-NouluT-
Severin si al M. S. Voevodul
Domnitor Scarlat loan Ghica».
Biserica este de zid ; serbeaza
hramul Sf. VoivozT. Are z preot
si 2 cintaretT. Dupä legea rurala.
din 1864, are o proprietate
de 17 pog., precum i IO leT
venit din budgetul comuneT.
Ruina numita Schitul se crede
a fi facuta de haiducT, pentru
a se apara.
In catunul Bralostita se afld
o scoala mixta cu un singur invatator,
ce functioneaza din i86o
si este intretinuta de stat si de
comuna. Localul, de zid, e in
bund stare.
Numarul locuitorilor din aceasta
comunä e de 1672, 811
barbati si 861 femer, ce locu-.
esc in 392 case i 2 bordee.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 278 locuitorT impamintenitr.
Locuitoril se ocupa mult cu
agricultura si cu cre§terea vitelor
marI i raid.
Suprafata comuna este de
2400 hect., din care 1750 hect.
arabile, 6o fineatl, 250 loe sterp
si 260 padure.
Mosia Clocanele apartine proprietaruha,
N. SAulescu, restul
e al locuitorilor, dat la 1864.
Se seamäng grîü, porumb, rapita
si in.
PAdurr: Ciocanele, de 30 hect.,
pe proprietatea d-lut SAulescu ;
Turcovesti, 200 hect., Ochisorul,
30 hect., apartin Principelui G.
Ghica, d-lor N. Saulescu si locotenent
AnastasescU. Padurile
sunt compuse din stejar, fag,
cer, etc.
Viile in intindere de 741/2
hect. apartirt locuitorilor ; del
vin rosu de calitate mijlocie.
Locuitorii ati cazane, in carI
fabrica rachiti de tescoving

BRALOp'ITA 588 BRAMA
luid.; anual se face ca la vr'o
600 decalitri. Se lucreaza de
multr locuitorT rogojinT §i. co§urr
de nuele pentru casa..
In comuna. sunt cincr circiumr,
din care una in Ochiwrul, una
in Fata-Racoviter, 2 in Bralo-
Olta §i. una in Turcove§ti. Productele
se desfac la Craiova,
Filia§i i Racari.
Comuna este strabatutä de o
cale vecinala, ce duce la Scae§ti,
lunga de 4 kil. ; de o alta ce
duce la Filia0, pe o lungime de
io kil. ; de o cale vecinala ce
duce la Racari §i e lunga de 5
kil. Spre Salcia duce o alta cale
lung5. de 4 kil. Spre Argetoaia
e o cale vecinala, lunga de 8 kil.
ContribuabilT sunt 414.
Venitul budgetar pe 1893-94
a fost de 1830 1. Chelt. 1625 1.
Bralo§tita, sat, jud. Dolj, plasa
Pul-d.-s., com. Bralostita, situat
In dreapta Jiulur, la 10 kil. spre
S. de Filiai, cu reedinta primarier.
Are 527 suflete, 252
barbati §i 275 femeT. In sat este
o §coald mixta, ce functioneazä
de la 1866. coala este t'Aretinuta
de stat i de comuna.
Localul este in bulla stare. In
anul 1892-93 a fost frecuentata.
de 44 baetT §i 4 fete, i anume
: din BralWita 13 bäetT
2 rete, din Ochiprul 12 195.etl,
din Cotina 6 bletr, din Turcoveti
7 baetr, din Corbul 2
bletr, din Fata-Racoviter 4 haetr.
Cu virsta de §coalA sunt 72
copir. tiü carte 62 locultorr.
Comunicatia se face prin
vecinale §i. comunale, care
pun in legatura satul la S. cu
almea, la N.-V. cu Cotina, iar
la V. cu Fata-Racoviter.
Bralo§tita, deal, jud. Dolj, plasa
pul-d.-s., com. BralWita, in S.
comuner. Mal este cunoscut §i
sub numele de Vlaicoaia.
Bralo§tita, ces, jud. Dolj, plasa
Pul-d.-s., com. Bralo*tita, pe care
este situata comuna Bralo§tita.
Bran (Vezr Odaia-Bran), sat, com.
GolAe0, pl. Bran4tea, jud.
Bran, ciituu, pendinte de com.
Magura, pe proprietatea Laceanca,
plasa CilnWea, jud. Vla§ca.
(Vezr com. Magura).
In catun sunt 130 familir in
partea de V. a comunel
gura - Laceanca, situata pe un
loe ,es in valea Clenita.
Aci se afla o biseric5.p zidita
la 1846, deservita de un preot
11. 2 cintaret1 ; in 1888 s'aa oficiat
aci 22 botezurT, 3 casatoril
§i 15 inmormintarr.
Sunt 2 circiumr.
Bran, deal, jud. Gorj, prelungire
a culmer Moldoviplur; se separa
de acesta la comuna Copacioasa
; se interpune intre riul
pul §i Gilort. Din acest deal ja
na.5tere apa Cioiana, care se varsa.
in Pa.
Bran, movild, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita - Balta, spre N. de
s. Gheorghe-Lazar, com. Bucul.
Bran, movild, in jud. Ialomita,
pl. Cimpulur, spre N. de satul
Alexeni.
Bran, pcia'ure de salcie, in jurul
privaluluT Bran, jud. BrAila.
Bran, piidure, com. Golae§ti, pl.
Brani§tea, jud.
Bran, prival,jud. Bràila, intre canalul
Cremenea i Vilciul, pe teritoriul
com. Stancuta. Are directia
de la N. spre S. §i une§te privalul
Coitaneasa cu privalul Muta.
Bran (Valea-luI-), ',Ha, de putina
insemnatate, in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul comunelor
Vacareni i Jijila. I§T
ia natere din Dealul-Cararilor,
anume de la virful numit
Movilele-Sapate, pe teritoriul comuna
Vacareni; curge spre miaavind
o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V.; trece
pe la poalele Dealulur-Cararilor,
tale oseaua nationala Tulcea-
Isaccea-Macin, intra in com. Jijila,
curge pe la poalele moviler
Fusul i ale Dealulur-Milcovulur,
i, dupl un curs de aproape
3 kil., merge de se varsd
in valeaPPler, pe partea dreapta,
putin mar sus de satul Julia, in
fata vArsaturer piriulur Valea-
Larga. Pe la gura sa sunt
putine vir. Malurile sale sunt in
general joase. Brazdeaza partea
nordica a pla§eT .5i. a comuner
ppla 11 pe cea sudica a comuneT
Vacareni.
Brana, sat, numit §i Mänästioara,
pe mo§ia cu acelag nume din
com. Preute§ti, jud. Suceava.
.Pwezat pe tarmurile piriuluT Brana,
are 44 case, cu 53 capT de
familie, saú 213 suflete, din carT
66 barbatT i 147 femer. Contribuabilr
sunt 48. Vatra satulur
ocupa o suprafatl de 7 falcr
74 prj. Moia, proprietatea statulur,
e in intindere de 115 fálcr,
din carr io8 falcr cultivabile
7 falcr sterpe. ImproprietaritT
la 1862 sunt : 2 frunta0,
21 mipocal i 5 codasr, avind
io8 falcr i 2 prj.
coala din Preute§ti serva §i acestur
sat.
Brana, ptrta, in com. Preutqti,
pl. omuzul, jud. Suceava. Izvorqte
din Padurea-Hirbopulur
dupa 4 kil, se varsä in omuzul-Mare.
Brana, schit, (v. Adamoaia), jud.
Suceava.

BRANCIOC
Brancioc; asa numesc locuitoril
chnpia intinsä dintre riul Prahoya
i comunele Tintea i Baicola,
jud. Prahova, care este
foarte productiva in cereale. Pe
aceasta cimpie se vad o multime
de movile.
Brancioc (Poienile-), trup de
mofie a statuluI, jud. Prahova,
pe care la 1864 s'ají improprietärit
parte din locuitoril comuneI
Bätesti, din pl. Crivina.
Brancultif (Valea-), vale, care
trece pe la sud de com. Brincoveni
si pe care curge un mic
piriti, care, unindu-se cu Jugalia,
se varsa in Oltetul, spre rasarit
de com. Cioroiul, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Cuvintul
Brancul este o forma
scurtatä a numeluI de familie
al Brincovenilor.
Branga, deal si punct trigo nometric
de observatie, in cuprinsul
comuner Giurgita, pl. Balta, judetul
Dolj. Are o indltime de
86 m.
Brani§tea, piaset, jud. Iasi, in
partea despre räsarit a judetuluI,
situatä parte pe podisul dealuluI
a caruia coasta despre E.
formeaza valea prin care curge
riurile Jijia i Prutul, lar parte
pe intinsul ses al PrutuluI. Se
prelungeste de la N., din marginea
p1äei Turia, din punctul
Cornul-lul-Sas, spre S., de-alungul
Prutulur pana din jos de
satul Mdcaresti, in marginea judetuld
Falciti, la satul Coltul-
CorneI.
Se margineste la N. Cu plasa
Turia, la V. cu pl. Copoul
orasul Iasi, la S. cu pl. Codrul
si o parte a jud. Fälciü, iar la
E. cu Basarabia, de care se desparte
prin riul Prutul.
Este formata din comunele :
6S9 BRANIMA
Sculeni, cu satele : Sculeni
(tirgusor), Fra-suleni, Sorca
ena'reni, la nordul plaser.
Stinca, cu satele : Stinca,
Luceni, Luceni-Bilcdloael,
Luceni-Sturzoaet, Icufeni
Cotul-lut-Ivan, in jos de Sculeni.
Goldefti, cu satele : Goldefti,
Podul-Yijiet, Oa'aia-Bran,
Bob, Petrefti, Mecieleni,
n'U si Ldzdreni, in jos de com.
Stinca.
Borja, cu satele : Borja,
Marhonda, Berefti, Ungheni
Minzdtefti, in jos de comuna
Goldefti.
Holboca, cu satele : Holboca,
Dancul, Valea-Lungd, Ruseni-Vecht,
Ruseni-Not si Coada-Stincet,
la mijlocul
Tutora, cu satele : Tu/ora,
Cristef ti, Oprifeni-d.-j.
i Chiperefti, in jos de
com. Holboca.
Priscicani, cu satele: Pristicani
si Moreni, in jos de comuna
Tulora.
Costuleni, cu satele: Costuleni
i Mddirefti, la sudul
pläseI.
Intinderea teritoriuluI este de
34404 hect.
Aerul e umed i nesanatos,
din cauza baltilor ce se formeaza
prin debordärile apelor
PrutuluI i Jijid, cit si din cauza
maluluf ramas dup. varsaturr.
Pamintul este argilos pe sesurI,
nisipos pe malul riurilor
mal mult negru pe podise.
Teritoriul acesteI prasI este
singurul care are cea mal mare
intindere de ses i numaI in partea
sa despre V. se prelungeste
un sir de deal, ce formeazd culmea
sati malul drept al sesulul
PrutuluI ; aceasta culme se intretae
in 2 puncte, la intrareariurilor
Jijia i Bahluiul in acest
ves. Culmea intretaiata nu este
de cit capetele dealurilor Turia
Bahluiul, cela se sfirsesc in
sesul PrutuluI, precum si continuarea
dealuluI ce se afla din
a dreapta riulur Bahluiul, care
se ramifica in judetele Vasluiu
Falciii, formind si hotarul judetuluI.
Ináltimile acestor dealurI se
numesc : Stinca, Icuseni, Golaesti,
Chisdrai, Bobeica, Spinzuratul,
Coada-StinceT, Ruseni,Minzatesti,
Cristesti, Chiperesti, Mocra,
Costuleni, Rotar, Limba-
Gogal , Marcociul i Rangul ;
toate sunt de-a dreapta riuluT
Jijia.
Apele, ce uda teritoriul plaseI,
de la un capa la cel-ralt,
sunt riurile : Prutul si Jijia,
In marginea despre S., Bahluiul,
care face si hotarul intre
plasa Codrul pana la confluenta
luI cu riul Jijia. Aceste riurI,
in cursul lor, ati format o multime
de baltr i gtrle, pe carI le
intretin cu apa din varsarile lor.
Intre cele mal insemnate girle
si baltI sunt : Iantul, Gavriloaia,
Sorca, Ochisorul, Caraselul, Tieva,
Cotoman, Vulturul, Balta-
Lata, Roscana, Balta-PopeI, Rastoaia,
Strimba, Opinca, Buzduva,
Ciobircea, Durducul, Ochiul,
Lozia, al-GiudeluI, Popescu, Papuceasa,
Cularea, Rddiul, Marhonda,
Ragoaza, Lunga, Fulgerul,
Dragostina, Girlita, Voduletul,
Vladnicul, Harnetul, siganul,
Coscodana, Olanul, Biciusca,
Ciobircul , Bradul , Stuhoasa ,
Ghila, Lipoveanca, Malul - Gol,
Ramasita, Bulataul, Cadeul,
dra, Cocorata i Puricele.
In partea despre Vest, de a
dreapta riurilor Jijia l Bahluiul,
se scurg cite-va Oraje, formate
din izvoarele dealurilor,
anume: Covasa, Valea-Lunga
Covacna.
Productiunea cea mal mare a
pamintuluI este recolta
ce se face in abundenta, pe se-

BRANWITA 690 BRANIFI'EA
sul Prutulur. Cultura cerealelor
este mal mica, din cauza inundatiunilor.
Cu toate acestea, totusr,
din 34404 hectare cit este
tntinderea piase, se cultiva 7029
hectare ; 66 hectare sunt cdprinse
de vil si 2836 hect. acoperite
cu padurr, dintre carr:
1056 hect. proprietate particu-
'ara si 1780 hectare propri etatea
statulur ; restul de 24473
hect. pamtnt este cuprins de
imase, finete, apee mlastinl
locurile pentru asezarea satelor.
Numarul vitelor e de 34809
capete, din cae: 12204 vite marT
cornute, 16898 ol, 5 capre, 12
bivolr, 1783 cal i 3906 rimatorT.
Industria se margineste la trer
morr de apa, trer de aburr
patru de vint ; la industria casflia.,
ce n'a disparut inca cu
total si la miel industrir manuale,
precum : facerea rogojinilor
cosciugelor, in satele
cani i Bozia ; impletirea palariilor
de paie, prin unele scolf,
impletirea lozier, din care se
fac : panere, cosercl, scaune, etc.
mal cu seama in scoala din t'irgusorul
Sculeni.
Comunicatiunea cu orasul Iasi
vecine se face prin
d'ad drumurl marl i anume :
I. Calea fierata, ce pleaca de
la orasul Iai spre E. in curmezisul
plaser, prin marginea comunelor
: Holboca, Tutora
1)ozia pana la satul Ungheni,
pe malul Prutulur, unde se leaga
cu calea frerata Ungheni - Rusi,
pi-in un pod mare de ffer. Comunicatia
se face prin statiile
Cristesti i Ungheni.
2. oseaua nationala, ce pleaca
tot din orasul Iasi spre S.,
alaturea cu drumul-de-frer, pana
dincolo de satul Vladiceni, de
unde se departeaza calea fferata,
cotind spre N.-E. pe partea sttnga
a riulur Bahluiul; iar soseaua
se prelungeste de a dreapta rtu-
lur pana la satul Chiperesti si,
trectnd apa Jijiel, merge drept
In malul Prutulur, in marginea
de sus a satulur Tutora.
De soseaua nationala Iasi-
Tutora se leaga soseaua judeteana
de la satul Tomesti, plasa
Codrul i continua pana ce infra
in plan. Branistea, in marginea
despre S., trecind prin
com. Costuleni, de unde se leaga
cu jud. Falda.
oseaua mixta, ce pleaca
din ttrgusorul Sculeni, in directia
N.-V. a plaseT si la sa tul Popricani,
in marginea despre E.,
se leaga cu soseaua judeteana
Iasi-Botosani.
Drumul vechiti al Branister,
care incepe din marginea
de N. a plAseT si se prelungeste
trecind prin toate comunele,
pana in marginea de S., spre
jud.
Populatla acester plA.51 este
de 9611 familiT, sad 11873 suflete,
din carl : 6079 barbatr
\5794 femer.
Dupa nationalitate sunt : ro998
RomtnI, 854 Evrer, 8 UngurT, 5
Rusr, 4 GermanT, 3 GrecT i 2
TurcT.
RominiT se ocupa cu lucrarea
pamtntulul i cresterea vitelor;
Evreil fac comert, lar
strainl sunt in diferite servicir
pe la mosir.
In privinta administrativa, pl.
Branistea este impártita tii opt
comune, formate din 39 sate si
un firgusor.
Resedinta sub-prefecturer e in
satul Ungheni, com. Bozia.
In privinta judecatoreasca, ea
cade in jurisdictia ocolulur Turia.
Numarul bisericilor este de
24, deservite de 18 preotr, 14
cintaretT i 17 eclesiarhr.
Numarul scoalelor este de io,
cu I I invatatorl i avind o populatie
scolara de 390 elevr
eleve.
Brani§tea, com. rurp pl. Siretul,
jud. Covurluid, la 18 kil. spre
Vest de Galati EA la 3 kil. de
malul SiretuluT. Se margineste
la N. Cu cotn. Hanul-Conacbi
catunul Costache-Negri (com.
Tulucesti), la E. cu cat. Smirdan
(com. Fileti), la S. cu rtul Siret
(com. Cotu-Lung, jud. Braila)
cat. Serdarul (Filesti), la V. cu c.
Independenta si parte din Hanul-Conachi.
Aceasta com, este
una dintre cele mar bine conditionate
ale jud. Covurluiti. Prin
ea trece drumul de fier ce merge
spre Roman (gara erbesti)
soseaua nationala Galati - Te -
cuciti.
Apele ce udd com. Branistea,
afara de Siret, sunt plrliasele :
Lozova, Birldzelul i Greaca,
precum i balta Lozova. Numarul
catunelor ce o formeaza e
de 4, i anume : Branistea, (resedinta),
Traian, erbesti-Vechr
Lozova; cea mal departata
de resedinta e erbe§ti-Vechr,
la o distanta de 41N kil. Locuitoril
din Branistea i erbesti-
Vechl sunt fostr clacasr, tmproprietaritr
la 1864; cer din Traian
j Lozova fosa insurater, iraproprietgritl
la 1879. Numarul
total al caselor e de 353; contribuabill
su nt 247; familir 348, cu
1423 suflete, din carl
femeT 710, necAsItoritT876, barba713,
casatoriVf 492, vAduvl 54, divortat
I. tiú carte 258, hU
titi 1165.
Intinderea teritoriulur comu
ner Branistea se calculeaza la
11655 hect., din carfl 6478 arabile,
2017 imas, 2793 finete,
383 padure, 109 vir, 150 baltr
elestaie, restul locurr sterpe,
Din pamint, 7648 hect. 7850
m. p. apartin proprietater mal%
reprezentata prin trer mo§if particulare,
numite erbe§ti-VechI,
Izgon i Tratan, precum i dota
ale statulul, cu numeld Branistea

BRANITEA 591 BRANITEA
si Tipesti- erbestI; restul e al
satenilor.
Se cultiva aicI tot felul de cereale.
Pe teritoriul BranisteI, In
deosebI pe lunca SiretuluI de
pe inosia Izgon, se produc fihete
multe si de buna calitate;
de aid se alimenteaza cu fin
intreaga piata a Galatilor.
Vite sunt : 15 taurr, 870 bol,
736 vacI, 172 juncl, 119 junce,
147 gonitori, 121 gonitoare, 176
minzati, 164 minzate, 123 vitei,
2 arftlasarr, I I I epe, 222 cal,
45 mine, 6 asint 4 catid, 189
berbeci, 3768 oi, 3 capre, 36
purcei, 68 scroafe, 19 vied si 5o
porci.
Pe linga plugarie si cresterea
vitelor, locuitorii din com. Branistea
se ocupa cu facerea de
haragI si rogojini, precum si
cu tdiatul stufulur, Pluguri de
fier ati mal tql lecuitorii. Femelle
cultiva putin ViermiT de
matas5. ; ele lucreaza apor mal
toate obiectele casnice s't chiar
imbracamintea necesara hl aceasta
com. se lucreaza de femeI
scoarte frumoase, chilimurt
perine si alte obiecte casnice, cu
mult gust si indemanare.
Veniturile ordinare comunale
se ridica la 12716 leI, 61 bani,
iar cheltuelile la 12421 Id, 98
bani; veniturile drumurilor sunt
de 827 lei, 26 banI, si cheltuelile
de 644 lei, 20 bani. Contributiile
directe sunt de 11908
leI 40 han
Biserici sunt 3 : S-tii Voevod,
in satul Branistea (erbestl), construita
de stat in 1863; Nasterea-Maica-Domnului
in Lozova ;
a 3-a la Traian. Cite trele biserici
al-1 pamint rural ; cea
din Branistea 25 1/2 Miel, lar
cele-l-alte doul cite 8 lia flacI.
Dura noua alcatuire sinodall,
com. Branistea impreuna Cu cat.
Costache-Negri (com. Tulucesti)
eonstitue o parohie, cu catedrala
S-tir VoevozT, cu 1 preot paroh
si 5 eintaretl.
coll sunt 2: una de 1:del/
si una de fete, amIndoul in resedinta
comunala ; scoala de
baetI exista din 1858; e frecuentata
de 69 elevI din 72 inscrisi,
urmind cursul intreg de la 1879
numai vre-o 25 elevi; cea de
fete, infiintata in 1883, este frecuentata
de 19 eleve, din 39 in-scrise.
La gura baltd Lozova s'ati
gasit rämasitele unui pod de
piatra, cu stilpl de stejar, de
data' vechie necunoscuta. Piatra
de alei s'a pus la soseaua nationala,
ce trece prin apropiere ;
o lespede de o piatra mal mare
de la acest pod este la biserica
din Branistea.
Brani§tea, com. rur., In plasa
Bolintinul, judetul Dimbovita.
Aceasta comuna este situata
spre S. de Tirgoviste, in apropiere
de gara Titu, pe rualul
drept al riuluI Dimbovita si pe
o cimpie frumoasa si rodnica.
In raionul acestei comune se
afla un helestea. Ea se compune
din treI catune : Branistea, Se-
Vesti §i. Podul-Rizei, cu o populatie
in total de 2584 locuitori
RominI. Aceasta comuna produce
cereale multe; are trei bisericI
si o scoald. coala este
mixta, cu un invatator, salariat
de stat. Ea este frecuentata de
31-55 elevi si eleve. In toatä
comuna sunt peste 234 copii
de ambe sexe cu etateadescoala,
adica ca la 137 bleti si 97 fete.
Scoala are 17 pogoane pamint.
Localul este anume cladit pentru
scoall, in 1885, de zid, cu
dota camere, bun. Comuna are
un venit de 4033 lei si peste 460
contribuabili. In raionul com. se
formeaza un plenas cu numele
Blerelul, care maI la vale poarta
numele de Baiul. In coprinsul
acester comune este un mare
pod peste Dimbovita si un podet
pe Baerelul. Branistea se
invecineste spre E. cu comuna
Contesti, pl. Ialomita, despartindu-se
de &usa prin riul Dimbovita
si unindu-se cu ea prin
drum practic ; spre V. cu com.
Produlesti ; spre N. cu comuna
Bolovani, de care se desparte
prin aimbovita si se uneste prin
soseaua comunala si pod ; lar
spre Sud cu com. Cornetul, unindu-se
cu (Ilusa prin osea.
Din gara Titu pana in Branistea
nu este maI mult de un kil.,
mergind spre Nord Linga gua
sunt hanuri, cari tin de Branistea.
Brani§tea, com. rur., in pl. Cimpul,
jud. Mehedinti, la distantd
de 58 kil. de T.-Severin, situatä
pe valea intinsa si joasa ce se
intinde la V. pana in padurea
comuneI Patulele. Formeaza comuna
cu catunul Goanta, de
care este despartita prin riul
Drincea. Are 330 contribuabili
din 2000 locuitorr ; 361 case.
Ocupatiunea locuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Calitatea pamtntului este huna..
Locuitorii posea : io6 pluguri,
219 care cu bol, 6o carute cu
cal ; ati 82 stupi. In com. sunt
2 bisericr, deservite de 2 preotl
si 4 cintaretl ; o scoala, cu
1 invatator, frecuentata de 21
eles/. Sunt 2 circiumI. Budgetul
comund este de 9382 la NumArul
vitelor este de ¡314 vite
mil comute, 131 cal, 814 oi si
408 rimatorl.
Prin aceasta comuna trece
soseaua Punghina-Cearingul-Branistea-
Cusmirul.
In partea despre E. a una
mic platoa, se afta un santvechia,
numit Redutele-Turco-Rusesti,
fiind-ca ad s'ar fi batut cind-va
Turpir cu Rusit,

BRANITTEA 592 BRAN1TEA
Brani§tea, com. rur., pl. Marginea,
jud. Vlasca, situata in lunca
DunareT, pe domeniul Giurgiu.
Se arendeazA odata cu domeniul
Giurgiu.
In 1887 se aflati i to contribuabilT
din 579 suflete.
Venitul comunal in 1886 era
de leT 4633, iar cheltuelile de
ier 4340; in 1887 venitul de leT
2989, lar cheltuelile de leT 2517.
S'a arat in aceasta comuna,
in 1887, suprafata de 800 hect.
cu diferite cereale.
In 1864 s'ati improprietarit 95
ocuitorT, fostl clIcasT, pe o suprafata
de 386 hectare ; iar in
1882 s'a improprietarit 8 locuitorl
insurateT pe 55 hect. ; in total
103 locuitorT, pe o suprafata
de 441 hect.
Padurea de stejar, ce este in
apropierea satuluT, are o supraata
de 90 hect. Este situata
la Nord- Vest de orasul Giurgiu,
departe de io kil, de acesta,
iar de StOnesti, resedinta
pläseT, de 16 kil.
Ad este o biserica zidita la anul
1865, cu hramul Adormirea-
Maicir- DomnuluT, deservitä. de
I preot li 2 cintaretl ; In 1888
s'al oficiat ad 99 botezurl, 16
casätoriT si 69 inmormintarT. Biserica
depinde de parohia 01nacul.
In aceasta comuna se afla o
scoala comunala mixta, cu doua
clase; ad a urmat, in 1888, 22
baetT, din 47 bletT si 36 fete,
dill ati virsta de scoall.
In 1888 se afla in aceasta
comuna. 6 hect., 50, axil cu vie.
In apropiere este girla Comasca,
la E. satuluT.
Se mal allá si girlele Repedea
si Sfredelul.
In com. sunt 2 circiumI.
LOC. ati 3zo bol, 140 blvolT,
io cal, 240 rimatorl si 360 or.
Brani§tea, sat, ce-T zice si Ser-
besti, resedinta comunel Branistea,
pl. Siretul, jud. Covurluiti.
Intinderea mosieT, ce apartine
acestuT sat, e de 8687 hect.
Are 260 case, 350 familiT, Cu 1044
suflete; o biserica si 2 COir, 1
de fete si 1 de baetT. Aid e
statia Serbesti a variantei linier
fTerate Serbesti -Hanul- Conachl.
(VezT Branistea, com.).
Brani§tea, sat, pl. Ocolul, com.
Balta-Verde, jud. Dolj, situat
pe Jiti, la 5 kil. S. de Craiova.
La N. satuluT se afla balta cu
aceeasT numire. Aci e resedinta
comunel.
Are o populatie de 202 sufl.,
102 barbatl si wo femeT, locuind
in 52 case si 2 bordee. In sat
este o scoala mixta, ce functioneaza
din anul 1849; este Intretinuta
de stat si comuna; are
1 invatator s't 81/a hect. proprietate.
Localul scoaleT este facut
de comuna si e in bulla. stare. In
anul 1892-93 a fost frecuentata
de 44 baetl si 3 fete : 12
bletr si 1 atä din satul Balta-
Verde, 7 baetl si 2 fete din Branistea
si 25 baetT din satul Popoveni.
Stiti carte 38 bArbatI
si 6 femer. In sat este manastirea
Jifia, fondata In 1572 de
Constantin Basarab, reedificata
In 1651 si reparata de calugarT
In 1853. In jurul acesteT manastirT
se vad ruinele vechilor chihl.
In nauntrul manastireT se gasesc
inscriptiunT, carT, din cauza
vechimd, nu se pot descifra.
Are 2 preotT, 2 cintaretl si I
paracliser. Pina la 1864 a avut
mal multe mosiT, cae, de la aceasta
data, ati trecut la stat.
Linga aceasta manastire sunt 2
movile marT, cu oseminte ale
soldatilor RusT.
Brani§tea, sat, pl. Jiul-d.-j., com.
Locusteni, jud. Dolj. E situat la
V. de satul de resedinta Daneti,
cam la 11/2 kil. departare. Are
494 suil., 272 barbatT si 225
femeT, locuind in 13 case si 121
bordee. CopiiI din sat urmeaza
la scoala din DAnesti, ce este
la o departare de 600 m. Stiii
carte 22 barbatT O 2 femel. In.
sat este o biserica facutl de
Stavarache Cojocarul din Craiova,
impreuna cu alti satenT.
Este construita din caramida . i
are ca patron pe Sf. Nicolae.
Brani§tea, sat, jud. Neamtu. (V.
Pingaraciorul-Bisericani, sat, in
com. Pingarati, pl Piatra-Muntele).
Brani§tea, sat, jud. Praliova; face
parte din com. rur. Haimanalele,
pl. Filipesti. Acest sat se
mal nu mea Ripa.
Brani§tea, sat, face parte din comuna
Buciumeni, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciti. E situat la o distanta
de 6 kilom. 200 m. de
resedinta com. Are o populatie
de 15 capT de fam., din 42
sufl.
Brani§tea, cdtun, in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti. Tine de com.
rur. Gornovita.
Brani§tea, cdtuu, pendinte de comuna
Corbul, pl. Mijlocul, jud.
Olt. Situat in partea de N. a
comuna, In stinga girld Vedita,
aproape de valceaua Berendeiri,
are 520 locuitorl si o
biserica, cladita la 1888. S'a
numit ast-fel dupa padurile (branistI)
carT acopereail In vechime
aceste locurT.
Brani§tea, numire, ce se mal da
ea. Negoesti, com. Negoesti, pl.
Tirgsorul, jud. Prahova.
Brani§tea, ballet', jud. Dolj, pl.
Ocolul, comuna Balta-Verde ; se

BRANITEA
vars5. In riul Pul pe la Estul satuluT
Balta-Verde.
Brani§tea, Bala, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Balta-Verde, ce inconjoarà
satul Branistea de treT
pgrtl. Are putina ap6., cite-va
ochiurr si pe intinderea sa creste
papur5. i trestie. Are forma
unuT arc de cerc, fiind lungà
de 2 kil. aproximativ i latd
de mo m. Adincimea nu trece
de io cent.
Brani§tea, baltel cu peste, jud.
Mehedinti, in satul Ostrovul -
Mare, din pl. Blahnita, com. rur.
Gogosul.
Brani§tea, baltd, in com. Fundeni,
pl. Birlad, jud. Tecuciti,
lingl viile Cu acelasT nume, proprietatea
d-luT Veroha.
Brani§tea, colinii, in ca. PAn5.tAul,
acoperia de atinA, judetul
Buzgti.
Brani§tea, deal, in com. rur. Biclesul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Brani§tea, deal cu viT in com.
rur. Oprisorul, pl. Chnpul, jud.
Mehedinti.
Brani§tea, deal, in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti, satul Nadanova,
com. rur. Busesti.
Brani§tea, deal, in raionul comuneT
Vulturesti, pl. Argeselul,
jnd. Muscel.
Brani§tea, izlaz, jud.. Dolj, pl.
Ocolul, com. Balta-Verde,
satul Popoveni.
Brani§tea, lac, jud. Dolj, plasa
Ocolul, comuna Cosoveni-d.-s.,
lung de 160 stj. ilat de 50 stj.;
este situat la N. comuneT.
0600, Ji641140
(iVIII4r Gengralif,
5A8 BRAN WITA
Brani§tea, mahala, in com. rur.
Biclesul, plasa Dumbrava, Jud.
Mehedinti.
Brani§tea, mo§ie particulara, judetul
Dolj, plasa pul-d.-j., com.
Locusteni, satul Branistea.
Brani§tea, mofie, in jud. Neamtu,
pla,sa Branistea, situará pe ling5.
mosiile : Polobocul, Muncelul,
Giurcani, Grozesti si Motocani.
Inainte de secularizarea averilor
indnästirqtY, apartinea mangstirer
Bistrita, fiind inchinat5.
Sfint.-Mormint. Doveditor despre
aceasta, este urniltorul huisoy:
eCu mila luI D-zert, No1 Mihail Sutul,
Woevod Domnul Tarn MoldoveI, se
face stire cu acest hrisov al domniel
mele c prin jaiba ce ne-aii dat cu mosia
sa Kir Zaharia Archimandrit si Egumen
al sí. Minastire a BistriteI de la tinutul
Neamtulul, a este Inchinatä la Sf. MormInt,
ad arätat c pc mosia mänästirdi
ce se numeste Brartiste dintru inceput
fiind namai codrul, luminatil domnI Reel
din vechl vrind a ajuta mänästirea,
pentru ca sa poath avea folosul cuviincios
de pe dims, iad facut prin domnest(
hrisoave privilegiul hotarltor, ca
tot codrul din cuprinsul hotarclor acestor
mosa aibl manistirea in aparare,
nefiind volnic nimene a intra intrInsul
nicI pentru Aere de cherexte,
nicI pentru pasunare, cum nicI pentru
alta oa-ce färä. stirea si rara voia maraistireI.
De la o vreme Inca din obicinuintä.
Impotriva hotartral acelor hrisoave,
Aelndu-se inceput de a calca codrul
de catre unil si Rita, Ara sä poata
manästirea a-1 avea In aparare, ad ajuns
in cea mal de istov imputinate i intr.°
stare ca aceea, in cit insusl trebuintä
ce o are mänistirea de parl, nude si
cherestele nu o poate implini de clt cu
multi nevoie i greutate, asupra careia
aratail ne-ad fa'cut cerere cu multa
ca dupa hrisovul luminatulai
domn Procatohulul nostru Scarlat Calimach
Woevod, ce s'aii dat maniistirel
spre a avea codrul iar4i In apirare,
i se Intareascii si de catre noi aceasta
hotralre, pentru ca prin aceasta sa poati
veni codrul in stare, sä nu ramtie mlnästirea
de istov lipsiti de pädure. DecI
dupl jaiba ce ne-ad dat incredinttndu-ne
domnia mea asupra arattailor cuviosiel
sale, pentru starea cea proastä in care
a venit codrul de pe mozia sa aceasta
si vuizlnd si hrisoavele vecla ce ad ariltat
de privilegita ce l'ail avut din vecla
miniistirea pentru apararea acestel' mosa
si a codrului de pe dime, precum si
hrisovul s'ad dat de la luminatul domn
Procatohul nostru, din lest x818, Februarie
28, Intuiritor privilegiaba acestuia,
nu am trecut ce vederea rugamintea ce
ne-ail ficut, ci iatä prin acest al nostru
domnesc hrisov hotärim si cu statornicie
asemenea 11 tnatrim acest prvilegid, ca
lament Ara stire si firit voia nainlistird
sil nu fie volnic a intra In codrul sad
de pe mosia Branistea, si a fain vre-un
fel de cherestea sad' pea, nude si orIce
alta, aviad slobodä voe manastirea
de a-ta puisi codrul in aparaturk spre a-1
aduce In stare, ferindu-1 despre orl-ce
cucare. i fiind-cii manastirea, de pe mosia
sa aceastil Braniste, dupl starea in
care dintru Inceput s'ail aflat, nu a putut
si nicI poste si ailA altui folosintil
de cit cea a firestilor ei productoil, pentm
caro luminatil domnI acta din vechl
iaù' 1i fa'cut privilegiul de a le avea in
apärare 1i In ocrotire despre allii si insus'i
luminatul doma Procatohul nostru
11 tntiireste prin hrisovul pomenit acest
privilegiii, hotärim si noi asemenea ea
..nimenI sä nu fie volnic, íura stirea si
fuird invoire cu miniistirea, a intra pe
numita moho ca sui pasuneze vite, sail
sui pescueasca, sad sii vineze, sari sä se
atingi In orl-care alt chip de firesti/e
el producturr, precum mra ales de a
stringe hemeiul, de a culege alune
alto ca aceste In cart rertzimii mal cu
deadinsul venitul eI, aviad slobodii vole
mänästirea l plizitora siti de a prinde
pe acel ce vor obraznici Impotriva hotiírlrel
acestia fara stirea 1i fa'ai voia
nästirel i de-aI ziilogi spre veghere
parasire. Deosebit 11 Intitrim domnia mea
si miluirea ce-I s'a Meat de cite luminatal
doran Procatohul nostru Impotriva
pligubird carl o ad avut milnästirea ea
cheltuiala codrulai sull In facerea de
cherestele cersute dupui vreme cu poruncI
gospod, ca pentru douit mil oi co
va avert ministirea drepte ale sale, sr,
nu fie suplratä cu dare de analogon pentru
mubaiaua imparilteascii, sit scuteasca
0 zed liude °anima strilial adusl din
alto päqi de locurl de peste hotar rara
bir si rara nicI un amestec In
acesta, carl adeveritl fiind prin marturia
dreglitorilor de margine si cercetindu-se
0 de dare visterie spre bcredintare
ci sunt striilnl precum se hotire?te
75

BRANITTEA 594
sa r.mlie apsa i scut4I de birul visterie
i de toate havalele ti angarilla
Poruncim dar domnia mea D-lor Ispravnicilor
aI tinuturilor, i saqi
tuturor altor zapcft, s ave0 a urma
tntocmaI i deslivtrit dupä hoeirtrea hrisovultil
acestuia al domnieI mele.
prea luminalft domnI fra;i1 notrii, cafi
din Pronia cereascii se vor orindui In
turna noastril oblinduitoril
acestuia, poftim nu mima sti nu stitimute
acest privilegiii i miluire, ci maI
v/rtos s Intuireasc i e Thstatorniceascii,
pentru a domnielor sale vecinici lauda
o pomenire. scris hrisovul acesta
la scaunul domniel mele In orapl Ia?i,
/filtra cea d'intliil domnic a noastri la
Moldovia, In anul al doilea. La leatul
1821, Ghenar 30.
Noi Mihail uçu1 Woevoda. NeculaI
Roset vel Visternic (procitoh)s.
Aceasta mosie, de la secularizarea
averilor manastirestI, a
trecut in stapinirea statulul.
Numire vechie : Tazlaul-Frumos.
Brani§tea, mofie, in jud. Neamtu,
com. Pingarati, pl. Piatra-
Muntele, situata in tnprejurimea
satuluI Pingäraciorul.
La 7028 (I 5 o), Stefan Voevod-cel-Tin6r
a ddruit aceasta
mosie manastirer BisericanI.
Brani§tea, miclpda'ure, 35 hect.,
pe fosta mosie a statuluI Margineanul
- Särata, din com. Mijud.
Buzati.
Brani§tea, adure mare, cu o intindere
de aproape 50 hect., pe
proprietatea stattiluI numita Gilmeele,
cat. Calinesti, com. Polana,
pl. Siul-d.-j., jud. Olt. Are
mal ales lemne de stejar de o
grosime de la 0,50-0,60 m. in
diametru.
Brani§tea, petic de pciciure, pe
proprietatea artojani, in suprafata
de 686 hect.' pendinte de
ocolul. silvic Cirtojani, judetul
Vlas ca.
Brani§tea, pitclure de stejar, pe
domeniul Giurgiu, pl. Marginea,
jud. Vlasca, in suprafata de 6o
hect., alaturI cu Oinacul ; depinde
de ocolul silvic Giurgiu.
Brani§tea, piidure de stejar, pe
proprietatea Babaita, jud. Vlasca,
in suprafata de 15 hect. ;
apartine mostenitorilor coloneluluI
Locusteanu.
Brani§tea, jud. Suceava,
ce-si are obirsia din rimni cut
din gradina proprietá.tir Horodniceni,
care, dupa un curs de
2500 m., dupa ce a format Iazul-Mare,
se arunca in Somuzul
Mare.
Brani§tea, pirla, mic afluent al
piriulur Sabasa, jud. Suceava.
Brani§tea, plaig cu vil, judetul
Dolj, plasa Bailesti, com. Cioroiasul.
Brani§tea. Vez! Berevoesti, proprietate
a statuld, in judetul
Muscel.
Brani§tea, poiand, mic platoa,
situat in capul de N.-E. al teritoriulur
com. Perieti, plasa Jiuld.-s.,
jud. Olt, pe malul drept
al vilceleI Vedita. S'a numit astfel,
pentru-ca in apropiere, mal
la S., se afla branistea saa
durea numita Cringul-CerbuluI,
care, poate ca alta data, sa se
fi intins i pana aci.
Brani§tea, silifte, jud. Bacati, pl.
Muntelur, com. Podurile, a sectieI
Branesti.
Brani§tea, in jud.
partea de E. a satuluI
comuna StInilesti, plasa Prutul,
pe sesul dintre Prutet si
Prut. Pe dinsul se cultiva cereale.
BRA.STAVÄTUL
Brani§tea, f es, jud. Fakir', pe
intindere de 600 hect.; se afla
in partea de N.-E. a com. Cozia,
pl. Podoleni, de a dreapta
riuluI Jijia.
Brani§tea, vale, in com. Baleni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluia, filtre
dealul Valea-Rea i Cudalbi.
Brani§tea, vale, a pirluluI cu acest
nume, jud. Suceava.
Brani§tea, Vie, in com. Fundeni,
pl. Birlad, jud. Tecuciü, cu o
suprafata de 28 hect. o 62 aril,
proprietatea d-luI Verona.
Brani§tea, avoig, jud. Dolj, pl.
Ocolul, comuna Balta -Verde ,
apartintnd locuitorilor. Arborl:
plopT, aninI i salen; carI predomina.
Brani§tea-lui-Sanila, pdclure a
statuld, in intindere de 19 hect.,
pendinte de com. Seaca, plasa
Serbanesti, jud. Olt.
Brani§tea - Tipe§ti §erbe§ti ,
mofie a statulur, din carea s'a
dat i fostilor clacasI din com.
Branistea, pl. Siretul, j ud. Covurluid.
Partea rainasa azI are o
intindere de 5.698 hect. si 7.850
m. p., din carr 486 hect. padure
arenda anuala e de 75.000 leI.
Branita, areal,la V. de satul Negulesti,
com. cu acelasI nume,
pl. Berhecia, jud. Tecucia.
BranuluI (Gira-), gîrld, jud.
Teleorman, in com. Lisca, formata
parte din izvoare, parte din
scursorile baltiT, cind apele sunt
mar!.
Brastavfitul, com. rur., in mijlocul
plasir Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situata aproape de
soseaua i linia flerata Corabia-

BRALOVITA
Caracal si de gara Visina. Se
invecinWe la S. cu Vadastra,
la N. cu Crusovul si la V. cu
Obirsia. E departe de Caracal
de 22 kil. si de Corabia de 16 kil.
E formata numaI din satul cu
acelasT nume.
Are 405 contribuabilT, 560
capI de familie, din o populatie
de 2031 locuitorT, din carI 1032
barbatI, 999 femeI ; 926 cAsä.toritr,
tros necasätorit4 86 stia
carte si 1945 nu sal..
Budgetul comuneI pe 1886/87
a fost de 1846 leI la veniturl
1796 leT la cheltueli. Ocupatia
locuitorilor e agricultura si cresterca
vitelor. In 1887 s'a cultivat
1775 hect. Cu orla, 1775
hect. cu porumb, 20 Cu ovèz,
40 cu orz i 5 cu viI. Vite marI
aü fost, n 1887, 1767, vite
3476 si 66o rimatorT.
Are 9 cIrciume si o scoall
primara cu un invatator, in
care ati urmat 18 elevI, din 95
copiT, 55 bletT si 40 fete, in
stare a o urma. Are o biserica,
Sf. Nicolae (1863), Cu 3 preotY
si. 2 cintaretI.
La Brastavatul sunt ruine antice,
poate romane; spre rAsarit
se afla i drumul de plata ce
se atribue lui Traian, si o cetate
cu oseminte spre N., in drumul
Caracaluha. Resturile ce
aflat caramizI, pietre
alte unelte, ail apartinut poate
une statiunI de posta pe drumul
de la Malva la Romula.
Bra§lovita, lac, in pl. Borcea,
ínsula Balta., comuna Dichiseni,
jud.
Bra§ovana - Mare, "detuve, situata,
in jud. Neamtu, marginea
satulta Ghindaoani, com. Cracloani,
pl. Piatra-Muntele.
-Bra§ovana-Mare, pirlia,r, jud.
Neamtu ; izvoreste din culmile
595
Dealurilor - Cracaoanelor, in apropriere
de satul Ghindaoani.
Se numeste ast-fel dupa numirea
paduriI, prin care trece. Curge
In directiune spre N. si se varsa
in piriul Varatecul.
Bra§oveanca, vechie numire a
cit. Gageni-d.-s., din com. Vintileanca,
jud. Buzaa.
Bra§ovnita, sat, din com. Suhuletul,
pl. Fundurile, jud. Vasluiti.
luat numele de la un
Brapvan, care a venit india
data' pe acest loc, de la Silistea,
din satul Gaureni ; se afla
la S.-E. de Suhuletul, situat pe
virful dealulur Brasovnita.
Are o suprafata de 72 hect.
si o populatie de 13 familiI saa
40 suflete.
Acest sat s'a infiintat, de odata
cu satul Gaureni, de /ocuitoriI
refugiatI din Silistea.
Cu vr'o jumatate secol
inte, satul era mal mare, insa
locuitoriT incetul cu incetul, s'ah
tot strämutat In Gaureni.
Bra§ovnita, deal, ce se intinde la
Est de satul Gaureni, din com.
Suhuletul, pl. Fundurile, jud.
Vasluia.
Bra§ovnita, vale, formata de prelungirea
coasteI dealulur Brasovnita,
com. Suhuletul, plasa
Fundurile, jud. Vasluia; se afla
spre S.-E. de satul Gäureni.
Bra§ovuluI (Izvorul-), isvor, in
com. Viperesti, jud. Buza.a. Ese
de la Poiana-Brasovulta si pe
Baga cat. Predesti se scurge In
riul Buzaa.
Bra§ovuluI (Poiana-), intins
rasratat platoR, in com. Viperesti,
intre muntir Virful-BraduluI
i Fintina-Hotilor, numit astfel
pentru cà mai inainte era
BRATCOVUL
statiunea unae se depuneaa marfurile
ce se aduceaa din Brasoy,
pe albia rlulta Buzan. De
aci ele eraa distribuite unele
pentru Buzaa i Braila, iar altele
luaa drumul prin Cislaa,
Buda, la Mizil i Gageni si de
aci se imprIstiaa in partea de
S.-V. a tara Tot pe ad, in anul
i66i, Domnul Grigore Ghica,
din ordinul SultanuluI, T.a trecut
ostile in Transilvania, contra
lui I. Chemeni. (incar, Cronica,
ed. II, vol. III, pag. 142).
Brata, livede, situata in hotarul
comuna Badeni-PamlntenT, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Bratca, bala, formata din girlita
Piva, pe valea OltuluT, teritoriul
comuneI Beciul, pl. Siuld.-j.,
jud. Olt, la V. de catunul
Bälteni.
Bratci, pisc i pirig, in comuna
BAdeni-PamintenI, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Bratcovul, catun, face parte din
com. BAltati, pl. Tirgultd, jud.
Teleorman. Este asezat pe coasta,
in partea vaer Cu acelasI
nume.
Populatiunea este de 350 suflete*
din carI 61 contribuabilT.
Are o biserica, cu un preot si
un cfnaret.
Bratcovul, pîrî, jud. Teleorman,
in partea de V. a judetuluI.
Inceputul lta este din dreptul
com. Väleni, de pe dmpia
Boianulta, din jud. Olt ; dupa ce
trece de acest judet, mal jos de
com. Socetul, strabate teritoriul
comOnelor BAltati, MaldAieni
Magureni, se abate pe la marginea
de S. a orasuld Rosiori
si se varsa In nul Vedea, in
dreptul comuneT Meri-Goala. Vara
este mar tot-de-a-una sec si

BRATCOVUL 596 BRATIA
nu curge de cit la topirea z5.pezil
si pe timpurl ploioase, cind
vine destul de mare.
Bratcovul, vale, jud. Teleorman,
urmeaza intocmal cursul &tul&
cu acelasf nume ; se pierde
mal jos de comuna Rosiori, de
unde riul incepe a curge pe
loe ves.
Bratcului (Dealul-), deal, brazdeaza
partea de V. a comund
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
avind directia de la N. la S.
Brate§ul, sat, jud. Braila, pe malul
de S.-E. al laculuT cu aceiai
la 3 kil. spre N.-V.
de satul Surdila-Gaiseanca, numit
ast-fel dupa locuitoril venitT
aci de pe marginea laculuT din
jud. Covurluiti. Suprafga satullif
e de 30 hect., cu 45 case, dota
circiume si o fierarie. Are o biserick
zidita la 1889 de catre
proprietarul mosid, d. Vasile
Mares. Are o scoala mixta, infiintata
la 1889, intretinuta de comuna
si jude i frecuentata de
23 elevI si 5 eleve, avind un
local frumos, construit tot de d.
Mares. Populatia este de 54 capT
de familie, san 234 suflete. Vite
in sat sunt : 130 cal, 240
vite cornute, 40 o!, 4 capre si
6o porci.
Brate§ul, cdtun, in plaiul Closani,
judetul Mehedinti ; tine de
com. rur. Bala-d.-s.
Brate§ul, lac, situat futre satele
Bratesul i Surdila-Greci, jud.
Braila, pe o Intindere de i kil.
patrat. Este tdiat in doul de
hotarul com. Surdila-Greci.
Brate§ul, lac, fine. Galati, in partea
S.-E., cel mal mare lac al
jud. Covurluiti i chiar al Rominid
tntregl, proprietatea sta-
tuld, atirnind din punctul de
vedere administrativ de com.
ivita, pl. Prutul. Acest lac e
format din varsaturile gurd Pmtulla
si ale Dunarer. Lungimea
sa e de 13 kil., latimea maxima
de IO kil., iar minima de 200
metri. Bratesul are in el pestI
si rad in mare dame ; asemenea
baltile ce-1 inconjoara sunt
pline de stuf i papura.
Bratesul e cunoscut istoriceste
de pe la 1088 dupt. Christos ;
s'a numit in vechime Ozolimna
(incal, p. 209). Numele de Bratesul,
dupa Dimitrie Cantemir
Descriptio Moldaviae»), vine de
la vechiul Brythologi ; mal probabil
lusa, cum sustine d. locotenent-colonel
de flotila M. Draghicescu
in lucrarea sa «Dunarea
i Coastele Mard- Negre»,
p. 172, Bratesul si-ar trage numele
de la Brataci, numire ce
Italienir comerciantI i-ar fi putut
da in timpul sedera lor la Duliare,
pe la inceputul milienulur
actual, in vederea mareT cantit41
de broaste ce continea.
Locul ocupat de Brates e
un vechill si lung golf marin,
scurtat Cu timpul prin aluvioanele
depuse la gura de Prut.
Bara, -ce desparte acest laò de
Dunare, este de o natura ce
arata destul de lamurit sederea
mal-el in aceste regiunI; ea este
de o formatie nona. Dupa socotinta
unora, Bratesul tinde a se
astupa, din cauza depozitiunilor
apelor PrutuluT si ale Du-
Intre Brate i partea din vale
a orasuld Galati, trece soseaua
nationala numita Calea-PrutuluT,
care serveste i ca zagaz, in
caz de Inundare. Ceairul BratesuluT,
din partea despre oras,
are un pdmint foarte bun pentru
carAmida.
Brate§ul, mofie, de 1990 hect,
la V. com. Surdila-Gaiseanca,
jud. Braila, proprietatea d.
Mares.
Brate§ul,pichet, pe granita Tranjud.
Neamtu, situat intre
pichetul Crucea-Rosie si pichetul
Bitca-Lazarol.
Brate§ul, pirlu, in com. rur. Crainiel,
plaiul Closani, jud. Mehedinti
se vars5. in &tul Crainici.
Se numeste mal jos, Iupca.
Brate§ul, in com. rur. Busesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Brate§ul, pirlia,r, numit i Bratosul,
jud. Neamtu, com. Pingarati,
pl. Piatra-Muntele ; izvoreste din
muntir TransilvanieT marginasT,
intrInd in judet pri'ntre muntil
Mea - de - Plata, in stinga,
coastele munteluT Meleg-hava.s,
in dreapta, pe la punctul cotat
840 m. cu ocaziunea
hotaruluT dintre jud. Neamtu
Transilvania. Curge in directiune
V.-E., strabatind teritoriul mosid
Tarcaul, aproape la ega15.
departare filtre culmele Crucea-
Rosie i Bratesul, pana la val-sarea
sa pe stinga ptriuld Tarcaul,
in dreptul locuintel izolate
Bratesul.
Brate§ul, vale, In com. rur. Busesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Brate§ul (Trupul-), jud. Prahoya,
mofie a statuld, pendinte
de biserica Sarindarul, care pe
periodul 1887-97 s'a arendat
cu 5000 le! anual. In trecut se
arenda Cu mosia Postirnacul, din
jud. Dimbovita.
Bratia, sat, pe riul cu acelasl nume,
jud. Arges, pl. Oltul. Are
140 locuitorr si face parte din

BRATIA
com. rur. Ciomagesti. Are o
scoala primara rurala.
Bratia, sat, face parte din com.
Berevoesti-PgmintenT, plaiul Nucpara,
jud. M iscel. Este situat
pe ambele malurT ale riuluT Bratia
si ale piriuluT-luT-Meila, pe o
culme malta. luat numele
de la 11111 Bratia.
Are o populatie de 56 locuitorT,
29 barbatI si 27 femeT, cu
13 capT de familie.
Bratia, ce-T maT zice i Bratia-
Mare l Sora, ; izvoreste de
sub muntele Ezeral - Mare, din
sus de muntiT etul i Danciul,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
merge catre S., udind comunele:
Albesti, Berevoesti - UngurenT,
Berevoesti-PamintenT, Aninoasa,
Vladesti, Golesti, Balilesti si 116jesti
si se varsa in riul TirguluI,
din jos de Bajesti, la locul numit
oIntilniturTy, pl. Riurile. Din
sus de com. Albesti se uneste
cu riul Bratioara.
Bratia - Bughea, lasi desfiintata,
din jud. Muscel, care coprindea,
pe la inceputul secoluluT
XVIII, toate comunele de
la Aninoasa pana la Bajesti,
de aci 'in sus pana la Poenari,
impreuna cu Godeni, Furnicosi
Capul-PisculuT.
Bratia-din-Deal, sat, cu 46 familiT,
jud. Arges, plasa OltuluT;
face parte din com. rur. Cremenari-Flaminda
; are o biserica
cu hramul SfintiI-VoevozI, cu I
preot, i cintaret i i paracliser.
Are o scoalä primara rurala.
Bratia-din-Vale, sat, Cu 26 fam.,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte
din c. rur. Cremenari-Flaminda.
Bratia-Mare, vez! Bratia,
in jud. Muscel.
597 BRATOVOWI
Bratia-Mick vez! Bratioara, judetul
Muscel.
Bratiloveni, mahala, in plaiul
Clo.sani, jud. Mehedinti. Tine
de com. rur. Negoesti.
Bratilovul, sat, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti ; tine de com.
rur. Mar5.sesti ; este asezat pe
malul sting al riuluT Brebina.
LocuitoriT din acest sat, sunt
in maioritate UngurT si se ocupa
cu cresterea vitelor i in
special a oilor, pe care le intretin
in timp de jama la cimp
in partea de miaza-zi a judetuluT
Mehedinti, iar in timpul vereT
in muntii ehedintilor i Gorjuluf.
Bratilovul, vale, ce vine din capul
mosiilor Roata i Baciul,
trece prin Purani i Cirtojani,
da in Valea-Lunga in trupul
Raciul, jud. Vlasca.
Brativoe§ti, sat, in com. rur. Comanesti,
plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Bratocea, munte, la N. de com.
Maneciul-UngurenT, plasa Teleajenul,
jud. Prahova, udat de piraiele
Bratocea i Cheia.
Bratocea, jud. Prahova ;
izvoreste dintre muntiT Bebesul
si Tigaile ; curge de la N. catre
S.-E. si se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, in raionul
drept, al comuneT Maneciul-UngurenT,
pl. Teleajenul.
Bratocea, punct vamal treciftoare
in Transilvania, plaiul
Pelesul, jud. Prahova. Are dota
sucursale : Bisca-RozileT i Lopatari,
din jud. Buzad. Venitul acesteT
vamT, rara sucursale, a fost
pe aniT : 1884-85, leT 6688.13;
1890-91, lel 18171.07; 1891-92,
leT 14972.04; 1892-1893, leT
13839.25.
Bratocea (Fruntea-luI-VaseI
§i §tevia), trupurt de pria'ure
ale statuluT, in intindere de 275
hect., situate in plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Bratocea, Zänoaga §i Babe-
§u1 (MuntiI), mofa ale statuluT,
jud. Prahova, pendinte de
manastirea Znagovul, carT pe
periodul 1888-93 s'ad arendat
cu 2800 leT anual.
Bratovoe§ti, nume, ce purta in
vechime comuna Adunati- de-
Giormane, din pl. Jiul-d.-j., judetul
Dolj.
Bratovoe§ti, sat, jud. Arges, pl.
Lovistea ; face parte din com.
mur. Titesti-Bratovoesti. Are 333
loc. si o biserica, Cu bramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
cintaret.
Bratovoe§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Adunati-de-Giormane,
cu resedinta primarieT.
Situat la 20 kil. S. de Craiova,
din partea de V. La o mica distanta
de catun curge rlul Jiul.
Are 807 loc., 537 barbatT si 270
femeT. Locuesc in 9 case si 145
bordee. In sat este o scoall
mixta, ce functioneaza din 1879.
Este intretinuta de stat si de
comuna. In anul scolar 1892-93
a fost frecuentata de 57 bletT
si 4 fete, ii baetT din Adunati
si io din Giormanele, sate in
com. Adunati-de-Giormane.
carte 49 barbatT si 8 femeT.
In sat este o biserica fondata
la 1856 de Principele Gh. Bibescu
i locuitoril comuneT, cu
hramul Sf. Nicolae.
coala are 17 pog. proprietate.
Prin acest sat trece soseaua

BRATOVOWI B98 BRA ZDA-LUI-TRAIA N
judeteana a Bechetuld. Alte
sosele vecinale Il leaga de satele
Giormanele i Adunati-de-Giormane.
La S. catunuld se afla
balta cu aceeasT numire.
Bratovoe§ti, pädure particulara,
in intindere de 75 hect., plasa
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Apartine d-luT
Constantin Duraba. Inteinsa predomina
stejarul ; se mal &este
cer, frasin, jugastru l alun.
Bratovoe§ti, pddure a statuluT,
in intindere de 800 hect., pl.
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Apartinea
in vechime familiel Brincoveanu
apoT manastireT Horezul. Se
compune din cerT, jugastri, frasinT,
ulmr, alunT, cornI si din stejarl
; acestia din urma predomina.
Bratovoe§ti-cu-Puturile,mofie
a statuluT, pl. Jiul-d.-j., satul
Bratovoesti, com. Adunati-de-
Giormane, jud. Dolj, arendata de
la 1893-98, cu 42150 leT anual.
Suprafata sa este de 544 hect.,
afara de pamintul dat in loturl,
care se ridica la 1618 hect. Inainte
de 1864, apartinea mänästirel
care se si cherna
Manastireasca.
II fusese tnchinata in parte
la anul 7217 (1709) de c5.tre
calugarul Nichifor.
Prin hrisovul hit Constantin
Brincoveanu, din an. 7219 (I 713),
mosia Bratovoesti e citata printre
moiile i cele-l-aite aved
cumparate de parintele egumen
loan de la Horezul, pe care le-a
daruit toate acesteI man5stirT.
Bratuia, com. rur., jud. Gorj, in
partea de S.-E. si la 9 kil, de
orasul T.-Jiul ; ea formeaza singura
comuna; e situata pe dealud
i val; are o suprafa.ta cam
de 2500 hect., din carr: 400
hect. arabile, 300 hect. lived de
prunT, io hect. vie, lar restul pa-
dure, thfri i fineata; mare parte
din pamint este neproductiv.
Are o populatie de 282 familiT,
cu 1147 suflete, din carl 220
contribuabill.
Locuitorir posea. 130 plugurl,
caruta cu caT, 110 care cu
bol, 658 vite marl cornute, 834
oT, 91 capre, 420 rimatorl, 15
cal si 31 stupi.
Comuna e strabatuta de o
sosea comunala, ce o pune tn
legatura spre N.-V. cu orasul
T.-Jiul, spre E. cu Ticleni; la
S. se leaga printr'un drum de
car cu Rasina.
Comuna are scoala frecuentata
de 42 elevT din 45 inscrisT.
Posedá in interior 40 izvoare
atoperite.
Are 2 bisericT deservite de 2
preotr si 4 cintaretT.
Venitul comuneT este de 1553
leT, banI 98, lar cheltuelile de
1459 ler, banl 76.
Locuitoril din Bratuia se ocupa
cu agricultura, dogaria,
cresterea vitelor i lucrul lemnuluT.
Comuna e inconjurata de
o mare si frumoasa padure de
stejar.
Bratul, loc de izvoare, pl. Tazlauld.-j.,
com. Barsanesti, jud. Bacad,
pe teritoriul satuluT
testi.
Bratului (Fata-), munte, in comuna
Gura-TeghiT, jud. Buzad,
acoperit cu fineata.
Bratului (Izvorul-), izvor, in
com. Chiojdul- din - Mea, jud.
Buzad; ese din muntele Monteorul
i da in riul Siriul, curgind
printr'o incintatoare vale
ce poarta acelasI nume.
Bratului (Mägura-), mas-tira',
jud. Teleorman i semn de hotar
filtre mosia statuluT Barza-Sto-
borasti i mosia Tufeni, in par.
tea despre N. a celeT
BratuluI (Movila-), movild, in
com. Caragele, jud. Buzad.
Bratu§ca, canal, care se desparte
din canalul Lata, mal jos
de satul Chiscani, jud. Baila;
curge intre canalul Lata sl Stuparita,
desfacindu-se in dona.
o parte se un este cu Stuparita
si alta maT la vale se uneste larasi
cu Lata, mal' jos de catunul
Varsatura.
Bratu§ca, ostrov, jud. Braila, coprins
tare ramificatiunile Dut'Arel,
la V. de ostrovul Filipoiul
si in dreptul cat. Varsatura.
Bratu§ca, padure de salde, situata
in pl. Vadeni, jud. Braila.
Se margineste in toate partile
Cu Dunarea. Are suprafata de
20 hect.
Bravita, cdtun, comuna Ocnele-
Mar!, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Brazda, iaz, pe hotarul mosieT
Blindesti, la S. de satul etrareni,
com. Orniceni, pl. Turia,
jud.
Brazda, movilä, jud. BrAila, la
3 kil. spre N.-E. de satul Vizirul,
apro4e de soseaua Braila-
Calarasi.
Brazda, pddure, situatä pe teritoriul
comuneT Timpeni, plasa
crbesti, jud. Olt, in partea de
N. S'a numit ast-fel fiind-ca
printeinsa trece Brazda luT-Novac.
Brazda-luI-Novac, val. (VezT
Limes).
Brazda-luI-Traian, drum. Ved
Limes. Se afla in judetul Dolj,

BRAZDA-TRAIANULUT 599 BRAZI
plasa Dumbrava - d.- s., comuna
Terpezita, §i trece prin mijlocul
satula.
Brazda-TraianuluI, a'rum. VezI
Limes. Se afia in judetul Dolj,
plasa Dumbrava- d.-s., comuna
Carpeni, i trece pe la S. comuna,
servind ca hotar catre
mo0a alugarei.
Brazeul, munte mare, de 1229
m. inaltime, in com. Lopatari,
jud. Buzati, putin mal la N.-V.
de catunul Bustea ; are finea%ä
izlaz al mo§nenilor devalmag.
A servit ca punct trigonometric.
BrazeuluI (Izvorul-), izvor, in
com. Lopatari ; ese din muntele
Brazeal, se une§te Cu izvorul
Smoleanul i ambele unite
dar' in riul Slanicul, putin mal
jos de catunul Clajna.
Brazeulul (Pichetul-), pichet de
lama, in poalele de S. ale muntela
Brazeul, unde se retrag militariI
din pichetele de vara Balaban
i Giurgiu.
BrazeuluI(§ipotul-), izvorai,ce
curge in poalele munteld Brazeul
§i care serva de limitä intre
comunele Lopatari si M'injud.
Buzar', despre eatunul
Bustea.
Brazi, com. rur., plasa Crivina,
jud. Prahova, situata pe valea
riuld Leantul, la 9 kil. departe
de capitala judetuld i la 7 kil.
de reedinta p11.5eT.
S'a numit Brazi din vechime
de la n4te brazI foarte marT ce
s'ati aflat in partea de Vi a
comuna.
Se compune din doul. catune :
Brazi-d.-s. i Brazi-d.-j.i Cu o populatiune
de 600 locuitorl ; capr
de familie suint 143; contribuabilI
137; case de locuit 166.
In comunä e o singura bisedeservita
de I preot.
Locuitoril se ocupa. mar mult
Cu agricultura si cu olaria. Aci
se fabrica vase de pamint frumoase,
care se pun in comert
sub numele de 101a.riT de BrazTv.
Produsul muncer se desface mal
ales la orapl
118 loeuitorr improprietarit
la anul 1864, cind li s'al1
dat 297 hect. pamint pe mo§ia
Brazi. Ei ati 82 cal, 182 bol,
rol vacT, ro bivolI, 61 oI i rol
porcI.
In raionul comuna, pe apa
Leantul, sunt 2 mor( de mdcinat.
coala exista in comuna de
la 1889. Anul trecut s'a frecuentat
de 42 copiT, 34 baetT
8 fete, din numarul de 122 copil,
54 baetI i 68 fete, cu
sta legiuitä. Cu intretinerea coalei
cheltue§te anual ro8o
tiü carte 6 barbatT i r femeie.
Terenul cultivabil este putin
productiv. Un hectar produce
cu aproximatie cam 7 hectolial.
StupT cu albine sunt 6o.
Pota roditorl sunt prea putinT.
Livezile dati 18 care cu fin.
Comerciul se exercitä in comuna.
de 2 circiumarT.
Budgetul comuna se lidicá
la suma de 3500 le1 anual. Cheltudile
reprezintä aceeag suma.
Prin Brazi trec treI §osele vecinale
: Tatarani-Brazi, Brazi-Pisculqti
i Brazi-Batqti.
Se marginqte cu comunele :
Piscule§ti, Batqti, Tatarani
Tinosul.
Brazi, schit cLe calugarf, in plasa
Zabrauti, jud. Putna, situat pe
coasta dreapta a ripeT Malta,
care desparte schitul de tirgul
Panciul, (Schitul Brazi). La citeva
minute me sus de Brazi se
afia schitul Sf. Ioan, La Sf. loan
este schit de maid.
Schitul Brazi s'a infiintat de
un calugar, numit Dimitrie, care
a murit 11 a fost ingropat aci
in 1842. Parintele Dimitrie a
venit inteaceste locurl din Suceava,
pe la 1812, fiind frate,
s'a calugArit la manastirea Bogdana,
unde s'a &cut preot i egumen.
Parasind Bogdana, parintele
Dimitrie a venit aid la
Brazi i placindu-1 locul, a facut
o bisericuta §i un schit. Dupa
aceea, la 1834, a acut o biserica
de piatra i chiliile de plata
i cu doug findurT, de la
deal si de la vale de biserica,
un becia ca de 4000 de vedre
alte acareturT. Tot acest parinte
a infiintat i schitul Sf.
loan, schitul MaMnoaele, de calugar-4
pe apa Zabrauti i schitul
Trotu§anul, de calugarite.
Schitul Brazi s'a inzestrat cu
vil i Cu paminturl, parte cumparate
de parintele Dimitrie
parte daruite de CreOnr. Seculariziadu-se
bunurile manastirestT,
s'a desfiintat i schitul; ramiind
calugarir fara de nicT un ajutor,
s'ati impra§tiat. Mo0a, care a
apartinut schitula s'a arendat,
pe periodul 1880-1885, afara
de viile i hlisele vindute de
vecI, cu 3000 leT anual, Pe periodul
1885-95 aceasta mo0e,
afara de trupul endreni, din
jud. Covurluiti, s'a arendat cu
550 leT anual.
Brazi, stalie de drum de fier, judetul
Prahova, plasa ampul,
catunul Brazi, pe linia Bucure0ipusa
in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afia trate
statiile Prahova (6,6 kil.)
Ploqti (7,6 kil.). Ingtimea d'asupra
niveluld mariT de 128,78
m. Venitul acesta statiT, pe anul
1896, a fost de 38865
20 bad.

BRAZI (SCHITUL-) 600 BRXIATELUL
Brazi (Schitul-), mofie a statulur.
(Vezr Brad, jud. Putna).
Brazi-de-Jos, sat, jud. Prahova;
face parte din com. rur. Brazi,
pl. Crivina. Are o populatie de
325 locuitorT, 153 barbatl i 172
femer. Ad e resedinta comuna
Brazi-de-Sus, sat, face parte din
com. rur. Brazi, pl. Crivina, judetul
Prahova. Are o populatiune
de 275 locuitorr, 141 barbatT
si 134 femer.
Brazilor (Izvorul-), izvor, in comuna
Vip eres ti, cAtunulPredesti,
jud. Buzau ; incepe din SlAnic
si se scirge in 1.1111 Buzati.
Brazilor (Valea-), pa-dure, In
com. Viperesti, jud. Buzaii ; face
un corp cu Valea-Rosiorilor.
Brficacea, jud. Prahova, numire
vechie, a com. PAcureti, pl. Podgoria.
Bracacea, vale, com. Surani, pl.
Podgoria, jud. Prahova, care se
varsA in Orla SArata, pe malul
drept, tot in raionul com. Surani.
Aceasta vale e acoperid
Cu livezI i padure.
Brican, deal, com. Priseaca, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt.
Brican, poiand, la S. de com.
Priseaca, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Braceva, loc, jud. Mehedinti, la
impreunarea soseld CrAguesti cu
soseaua judeteana. Severin-Tirgul-Jiul.
Bräcinari, magurd, jud. Teleorman,
la N.-E. comuner Viisoara,
spre com. GAuriciul.
Bridatelul, com. rur., la N. plaser
Moldova-d.-s., jud. Suceava,
la 22 kil. de Falticeni. Se invecineste
la E. va com. Radaseni,
la N.-V. cu Bucovina, de
care se desparte prin oninzul-
Mare si la S. cu Sasca.
Are forma unui poligon neregulat,
prezintind mal multe
ondulatiunT inclinate de la N.-E.
spre S.-E. (albia omuzulur-Mare).
Compusa din satele : BrAdatelul,
Horodniceni, Rablia, Botesti,
RotopAnesti i Mihlesti,
cu resedinta in Horodniceni. Pana.
la 1886 forma dota com. a
parte: Horodniceni i Rotopanesti.
E populatA cu 860 capi de
familir, din 3350 suflete, 168o
barbatT si 1670 l'eme, din carT
99 strAinT. Contribuabilr sunt
932. Are 4 bisexici, cu 4 preotr
si 8 cintAretr, si 2 §coale rurale
mixte, frecuentate de ioo
elevr. Copir intre 7 -- 12 anT
sunt 181 baetI si 207 fete. In
bata comuna sunt: 5 moriste pe
BrAdatel si una pe onnizul-
Mare, 6 circiume, 6 dughene,
5 ciobotari, 5 stolerT, 20 rotar,
6 fierari, un. cojocar, un sticlar
si un mindiright
Budgetul comuner, pe anul
1892-93, are la veniturl 8414.50
leI si la cheltuell 8001.90; lar
al drumurilor 2322 ler la veniturI
si 1646 leT la cheltuelr.
In comuna sunt : 264 cal, 745
bol, 500 vad, 2300 of, io capre,
370 porcl i 250 stupl.
Altitudinea de la nivelul marir
variaza Intre 401-500 m. Este
udata de piraele : omuzul-Mare,
BrAdAtelul, RIbiia , Branistea,
Prodana, Valea-luI-Gherghel, Valea-lur-Pavel,
Ghilitoarea, Trifan,
Alunisul, Topchilele, Matiesti
Humäria.
Mosia e proprietatea mostenitorilor
Marchizer de Bedmar
aT d-lur Grigore Goilav. (V. Horodniceni
si Rotopinesti, sate).
Suprafata teritoriall a comu-
ner e de 6642.97 hect., din casi
1166.93 pAdure, 3442.09 tarine,
1782.90 flnete, 30.90 vetre de
sate si 120.15 sterp.
Locuitoril improprietáritl la
1864, sunt : I &untas,¡lo mijlocasT,
326 codasT si 74 Cu cite
12 'A prj. loc de casa, stapinind
1528 fald si 37 prj.
In com. Bra.dAtelul se face in
fie-care an cam aceeasT cultura.;
fie-care casa. de gospodar isr are
livada de merI, per, ciresT,
perjr, etc., al cAror produs locuitorif
Il vind prin tirgurile FAIticeni,
Botosani, Roman si Iasi.
Doua dealurr cu veden l frumoase
sunt Dealul-CruceT si Ferdinand.
AfarA de acestea, ca localitatl
demne de vAzut, mar sunt: Bradetelul
i biserica din Horodniceni.
Brädätelul, sat, pe mosia Horodniceni,
din comuna cu acelasT
nume, jud. Suceava, asezat
pe ambele malurl ale plriulur
BrIda.telul, spre S. si la 21/2 kil.
de Horodniceni.
Are 90 case populate cu 102
capT de familie din 390 sufl., 203
bArbatI si 193 femer, din mil
II strAinT si 125 contribuabilT.
Vatra satulur ocupa ¡o ala si
75 prj. si e foarte accidentad.,
asa cA nu o dad, in urma ploilor,
vlzut case cu loe Cu tot
lunecind spre OACI.
ImproprietAritI la 1864 sunt:
12 mijlocasT, 48 codasT i Io cu
cite 12 1/2 prj. loe de casa, stapinind
159 falcI si. 75 prj. Biserica
si scoala din Horodniceni
slujesc l acestul sat.
Drumurr principale sunt : la
RotopAnesti, kil. si, la Horodniceni,
31/2 kil.
Bräditelul,pddure de stejar, impestritatA
cu mesteacAn i putinr
carpenl i brazI, pe mosia Horodniceni,
jud. Suceava.

BRÀD'ATELLTL 601 BRA.DEA,NUL
Brädätelul,pirtii, pl. Trotusul, judetul
Bacati, care izvoreste din
Fundul-Ursoaer, com. Dofteana,
si se varsa, de-a stinga, in Trotus.
Brädetelul, pîru, jud. Suceava.
Izvoreste din Bahna-Botestilor,
din líate i Humarie. Dupa un
curs de 8 kil., in care a format
2 iezisoare si a invirtit 5 morr,
se varsa in omuzul-Mare. Are
de tributarT din dreapta piraele
: Humarier, fíate, Matiesti,
Prodana i Valea-lur-Pavel; lar
din stinga piraele : Rablia, Valea-lur-Gherghel
i Ghilitoarea.
Contine multr pastravr.
Braditelul, clara rimnice, in padurea
si com. cu acelasT nume,
jud. Suceava. cBradatelul», zice
cunoscutul nuvelist, d. N. Gane,
in nuvela sa gFluerul lur
fan», «este o gradilla evita din
sinul nature, In care nimic n'a
lucrat mina omeneasca, este un
coltisor uitat, necunoscut in tara
noastra, pe care calatorul nu-I
viziteaza, pe care poetil nu
cintat inca, dar care nu inceteaza
de a fi mal putin desfa-
Olor de cit toate acele locurr
ce ad inspirat pan' acum lira barzilor
nostri nationalr.
eBradatelul are acea insusire
rara, ca, oil de cite orl II ver
vizita, intiparirile ce-ti lasa sunt
tot atit de vil, ca si cum lar
vizita pentru india ()ara. El vorbeste
nu numal ochilor, ci
sufletuluT. Inchipuitl-v, in mijlocul
unel padurl intinse, un lac
limpede, in care se vad jucindu-se
pastravii; apor, cascade
izvoare la fie-cave pass un
muschiti racoros, care se intinde
ea un covor verde pe plmint ;
piscurr cu figurr capricioase; inteun
cuvint tot ce poate natura
produce mal frumos, mal
dragalas, adunat inteun singur
loe, ca si cum Dumnezed ar fi
66620. Mara. Dialionar esograffe,
voit sa faca din BradAtel un mic
paradis pamintesc.
eCind vil acolo, o dulce simtire
te cuprinde la vederea acester
naturf, ce pare a fi imbracata
in hainele er de sal-hatoare
i multa, multa vreme
dupa ce aT parasit acest loe,
inentat, IÇI ramine inca
6tä in jalma tacerea misterioasa
a Bradatelulury. (Vol. I., p. 48).
Bradeanca, ragú, intinsa In comuna
Bradeanul, jud. Buzad,
pe cave proprietarul er a impärtit-o
in &el si a daruit o
parte Mitropolier (Rotunda-Mitropolier),
alta Eforier Spitalelor
(Rotunda-§opIrliga), iar a
treia manastirer Ghighiul (Ghighianca).
(V. aceste numirr.)
Bradeanca, (parte din Vernesti),
mofie a statuluI, in com. Vernesti,
jud. Buzad, si putin In
comuna Simileasca, pendinte de
Episcopie. Are 210 hect., din
cafi 40 crivina, numita Produleasa
; din teritoriul acester mosir
se abate o parte din 1.1111 Buzad
(Iazul-Morilor) , care uda
partea de N.-E. a orasuluT Buzad.
Brädeanca, mo,vie, in com. Mizil,
jud. Buzad. Are ca r6o hect.
arabile ; este .alipita mosier Fefelei.
Brädeanca,mofie, numita i Bradeanul-cu-Tufele-Albesti,
sad Tufele-Bradeanul,
In comuna Bradeanul,
jud. Buzad. (V. Albesti-
Tufele).
Brädeanca (Lapo§u1), peidure
a statulur, fäcind parte din marele
corp Bradul-cu-Sforile, in
com. Laposul, cat. Bradeanul,
jud. Buzad. Are 194 hect.
Brfideanca sad Jirläul,piciure,
in pl. Rimnicul-d.-j., com. J'ir-
lAul, jud. R.-Sarat. Face parte
din circumscriptia VII silvic5.,
ocolul Baben!; are o intindere de
200 hect., avind ca esenta salde.
Brädeanca sad Brädeanul,suba'ivizie
a cat. Laposul, din com.
Laposul, jud. Buzad, situata pe
partea stinga a izvorulur Sarata.
Brideanul, com. rur., in plasa
Cimpulur, judetul Buzad, situata
pe un indas ses si la o distanta
de Buzad de 271/2 kil. Limitele
sale sunt : la N. hotarul mosier
Moisica, com. Smeeni, pana in
hotarul mosier Bradeanca ; la E.
hotarul mosier Albesti, pana da
in pamintul locuitorilor din comuna
Pogoanele ; la S., incepe
din hotarul mosier Cotuna, pe
care merge putin, apd o la pe
hotarul mosier Meteleul - Lipanescu
i continua pe dinsele
pänämuhotarul mosier Frecateanca,
com. Glodeanul-Silistea ; la
V., urca din hotarul FrecA.tenciT,
pe la capetele mosiilor Cirligul,
Casota i Glodeanul-Sarat, face
un unghid, inclinind spre N.-E.,
pe hotarul inosiel Margineanul,
com. Mihailesti, da In hotarul
mosieT Cioranca, apor in hotarul
mosier Salcioara si de aci
In hotarul mosier Moisica. Fiind-cä
hotarul mosier Brebeanca,
din comuna Gheraseni, intra
foarte mult, printr'o limba ingustá
de pamint, in teritoriul
comuner Bradeanul, pana in apropiere
de mosia Margineanul,
printre mosiile Cioranca i Salcioara,
Izoleaza cu totul catunul
opirliga de corpul comuner
Bradeanul, de care tine acest
catun.
Suprafata acester comune e
de 3922 hect., din carl 3480
arabile, H6 padure, 254 izlaz
si 72 sterp. Proprietatr mar ivsemnate
sunt : Rotunda - Mitropoger,
fostá a statulur, parte
76

BRÀDEANUL 602
data insurateilor, parte vinduta
In loturT ; Rotunda-Sopirliga (Eforie),
Br5.deanca-Tufele-Albesti,
incorporata cu Cacaleti, din comuna
Albesti, i Ghighianca. Teritoriul
acesteT comune prezinta
un vast ves, intrerupt de citeva
padurT i movile. E feral si
produce multamitor : griü, porumb,
orz, melt", etc., precum
si plante din mica cultura. Comertul
si industria consta in
desfacerea cerealelor i in fabricarea
obiectelor economieT domestice.
Drept caT de comunicatie
are mal multe drumurT naturale,
earl pun comuna in contact
Cu gara Cilibia i alte comune
circumvecine.
Vite are : 342 boT, 343 vacT,
145 viteT, 217 cal, 219 epe, 37
minjr, 2100 oT, i asia si 511
pore!. StupT sunt 52.
Comuna e formata din eaunele
BrAdeanul, Rotunda si Soptrliga,
aviad peste tot 1280 locuitorT,
din earl': barbatT insurail
268, neinsuratl 42, vaduvr
18, baetT 330 ; iar femeT marltate
268, vaduve 29, fete 325.
Case sunt 271. StrainT sunt 2
GrecT.MeseriasT sunt: 2 dulgherT,
2 cizmarl, 5 fierarl si I masinist.
Comuna are 230 contribuabilT,
din carT i I comerciantl rominT
si I strain. Stabilimente comerciale
sunt 12. Budgetul comuneT
-este de 3176 le!, 32 banT.
Comuna are o scoala, in catunul
Bradeanul, frecuentata de
61 elevI si 9 eleve. Carte stiti
98 locuitorT. Are 2 bisericT, in
catunele Bradeanul si Rotunda,
cu un preot i 2 cintaretT. Catedrala
e Sf. Gheorghe. CirciumT
sunt 3. Comuna dateaza carn
de pe la 1831. Mai inainte de
aceasta data nu exista ad i de
eft in mic sat, Rotunda.
Brädeanul, ceitun de resedinta
al comuneT Bradeanul, judetul
Buzati, CU 1000 locuitorT i 211
case.
Brädeanul (Tufele - Alb e§d) ,
peldure a statuluT, pe mosia Tufele-Albesti,
jud. Buzati ; are ca
90 hectare.
Bräde§ti, com. rur., in pl. Jiuld.-s.,
jud. Dolj, in partea-T de
S.-E., la 22 kil. N.-V. de Craiova
si la 13 kil. de resedinta
plaseT, Filiasi.
Situata pe loc ses, afara de
catunele Bradeni-din-Dos si Meteul,
pe care le desparte un deal,
numit Valea-Rea (î1114. 300 m.).
Se invecineste la N. cu com.
Bralostita, la S. cu com. Cotofeai-din-Dos
; la V. cu comuna
Tatomiresti, lar la E. cu com.
Adincata.
Comuna este accidentata de
dealul din N. comuneT, numit
Valea-Rea, cu directiune de la
V. la E.
Este udata de riul Jiul, care
curge chiar prin S. comuner, paralel
cu calea fierata ; precum
si de phial Almajelul. Peste Pi
se aflä un pod umblAtor.
Comuna a fost infiintata de
catre Vornicul Bradescu, de la
care a si luat numele de Bradesti.
Se comp'une din 4 catune
anume : Bradesti-din-Dos, care
este si cAtunul de resedinta,
Bradesti - d. - s., BrAdesti- d.-j.
Meteul.
In com. Bradesti se afla trer
bisericT : una fondat5. la anul
1751 de Vornicul Bradescu, ginerile
luT C. Buzescu ; alta In
Bradesti-d.-s., zidita de catre Ion
Moscu, la anul 1825; a 3-a, in
Bradesti-d.-j., s'a fondat la anul
185o de catre L Aman. In serviciul
fie-careT bisericT este un.
preot 0 2 cintaretl. Dupa legea
rurala din 1864, fie-care biserica
are o proprietate de 17 pogoane.
13RXDETI
In com. Bradesti se afld doua
cruel una ridicata la anul 1672
la moartea unuT general Buzescu,
lar cea-l'alta la anul 1751.
Se zice ca prin Valea-Rea, pe
sub pamint, se afia un tunel ce
duce la Bradesti-din-Dos. Prin
acest tunel umblaA facatoril de
rele, chid era(' urmaritT de potera,
pe timpul luT
teazul. In virful unuT deal se
afla o piatra de 1.112 stinjenT
lungime i '/2 stinjen latime, din
inaltimea careia se spune ca
potera observa pe facatorli de
rele. MultT locuitorT incercat
sa dea piatra la o parte, dar
nu ad putut, fiind prea grea.
D-1 Laurian descrie ast-fel
cetatea de la Bradesti:
cAicI, din sus de sat, de laturea de
care miazi-zi a a4a numitel Valea-Rea,
Mel rips Jiulul, aflariim o cetate de pimint
oblungi, Iniconjuratii cu un ailLt adine
de 2 stinjenIi de pirçile opuse r1ulul.
§antul de dare rilsiirit are o lungime
de 230 paf!, cel de care N.-E. de iroo.
In punctul In care se unesc aceste dog
Ruff se vede poarta 0 in capul
din sus se yid urme de un vechiii druid
de platen, care venind din albia rtulul,
trece pe culmea australli a Valel-Rele
are foarte mare asemänare cu drumul ce
duce de la Cele! la Rera. Domnul Brit,
descu, proprietarul loculuI, ne spuse In
tinutul acesta earl aflat mal multe obiecte
antice 1i ne aratä hare altele o mare cärämidä
mal multe monede romane
0 o siigeatä de fier. Dupii spusa
luI, War mal' fi aflat aci monede vechl
un diametra de 4 degete, douä Rind de
fIer, dintre care una tritgea 3 oca, 0 un
inel de diamante, care l'a vindut
M. Ghica pentru io galbenIs.
Aceasta cetate se crede a fi
Pelendova, pe care uniT o aseaza
la Craiova, altiT la Pierlesti, dar
care mal probabil este aceasta
din comuna Bradesti.
In comuna Bradesti se afla
o scoa1ä mixta, in catunul Bradesti-d.-s.,
infiintata in an. 1865,
intretinuta de stat. Localul
este In buna stare. Scoala are
I invatator si a fost frecuentata

BRÀDETI
In anul scolar 1892-93 de 65
baetI si 2 fete, ast-fel impartitT
pe catune :
In cat. Bradesti-d.-j. 8 baetT
§ii fata; in Bradesti-d.-s. 23
blet1 ; in BrAdesti-din-Dos 14;
In cat. Meteul 20 baetI i i faja.
In virsta de scoala sunt 112
bdeti si 62 fete, in cele 4 catune.
tiü carte in comuna 182
loc., din casi 140 barbatI si 42
femd.
In cele 4 catune sunt 1089
barbatI si 996 femeI locuind in
509 case si 14 bordee.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 387 improprietaritI.
Suprafata teritoriuld comunal
este de 920 hect., din carl 620
hect. pamtnt arabil, 250 hect.
fineata, 50 hect. izlaz.
Padurile se numesc Meteul
Bradesti-d.-j.; apartin proprietaruluI
i locuitorilor.
VII se gasesc pe proprietatea
locuitorilor ; dad un vin rosu
bun.
Femeile tese pinza de in si
de cinepa. LocuitoriT I1 desfac
productele la orasul Craiova,
unde se duc cu carul sad cu
drumul de fIer ce trece prin comuna,
avind statie la 5 kfl, departe
de sat.
Comerciantl sunt 7 strainI
Romin.
ContribuabilI sunt 387.
Venitul comuneI pe exercitiul
1893-94 a fost de leI 3362.85
cheltuelile de lei 3058.68.
Vite cornute sunt 240, oi 140,
capre 46 si pord 70.
Comuna e strabatutd de soseaua
nationala Craiova-T.-Severin
si de calea fTerata Bucuresti-Virciorova
, futre statiile
Cotofeni i Racari. osele comunale
o pun in legatura cu comunele
Almajul i Melinesti.
apropiere de comuna se
afla o mica cet5tuie, numita Abradul,
ale carel santurI sunt
608 BRXDEM-DE-SUS
pline cu zidurl vechl. (VezI Abradul).
Bradesti, sat, in pl. Tirgul, judetul
Tutova, spre S.-E. de oras,
asezat pe coasta dealului
Bradesti.
Formeaza singur o com. (comuna
Bradesti). Are 872 locuitorl,
din carT 68 stid carte, 128
contribuabill; 240 case. Viea
ocupa o suprafad. de 15 hectare.
Se lucreaza mult olaria.
Comerciul se face de 5 oamenI,
totT RominI, avind 8 stabilimente
comerciale, din carl 4 &dura.
In sat e o biserica. Contributiunile
directe ale locuitorilor acesteT
comune ating cifra de 2866
leI, 34 banr.
Bridesd, parte din satul Lungesti.
(Vezr Lungesti, sat, judetul
Tutova).
Brädesti, deal, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, comuna Bradesti.
Brädesti, pidure, jud. Dolj, pl.
Amaradia, c. Negoesti, pe Dealul-Bradestilor,
in intindere de
1600 pogoane. Aü inteinsa parte
fratiI C. si L. Paciurea.
Bradesti, pise, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Negoesti, in culmea
Bradesti, prin care trece
hotarul de Sud spre comuna
Adincata.
Brädesti,pirig, jud. Dolj, ce-VI ja
nastere din bifurcatia DealuluT-
Mare cu dealul Fratostita, uda
satele Meteul si Bradesti-din-
Dos si merge de se varsa in
stinga Jiului.
Bridesti-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Pul-d.-s.., resedinta primarieI
com. Bradesti, situat in stinga
JiuluI, la 22 kil. N.-V. de Craiova.
Are 532 suflete : 300
barbatl si 232 femer. Locuesc
In 144 case. Copiil din sat urmeaza
la scoala mixta din satul
Bradesti-d.-s., ce e la 1'12
kilom. departare. Cu virsta de
scoall sunt 34 baet1 si 15 fete.
tiü carte 15 barbatI si 3 femeI.
In sat este o biserica construid.,
in 1751, de Vornicul Bradescu,
ginerile lur C. Buzescu.
E deservid de preotul ce slujeste
la bisericile din Bradestid.-s.
si Brddesti-din-Dos. Are ¡
pogoane ca proprietate.
Pe aci trece soseaua nationall
Craiova-T.-Severin i Bula
flerata Bucuresti-Virclorova.
BrAdesti - de -J os, pddure, jud.
Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. BrAdesti.
Brädesti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Bradesti, situat
in stinga riuluT Jiul, la 400
m. N. de Bradesti-d.-j., unde e
resedinta comund. Are 615 suflete,
315 barbatY si 300 femd.
Locuesc In 160 case. In sat este
o scoala mixd, ce functioneaza
din 13 Noembrie 1865 si e intretinuta
de stat. Are 87 hect. donatie.
Localul, construit din nod,
este in buna stare. Cu el s'ad
cheltuit 1100 leI. Are un singur
invatItor. In anul 1892 93,
scoala a fost frecuentad de 65
1354 si 2 fete si anume din: Bradesti-d.-s.
23 baetY si o fata ;
Bradesti-d.-j. 8 bleti ; Bradestidin-Dos
14 baetl; si din satul
Meteul 20 bletI si o fad. Cu
virsta de scoala sunt 40 baetI
si 19 fete. tiü carte 48 barbatI
12 femeI. In sat este o
biserica fondata la 1825 de I.
Moscu. Preotul deserveste
bisericile din Bradesti-d.-j. i Bradesti-din-Dos.
Biserica are 17
pogoane proprietate.
Catunul e legat de BradestId.-j.
prin soseaua nationala, care

BRXDEVII-DIN-DOS 604 BRADETUL
leagg. Craiova de Turnul - Severin.
Brfidesti- din - Dos, numit odinioarg.
Bradesti-Barint, sat, pendinte
de com. rur. Bradesti, pl.
Jiul-d.-s., jud. Dolj. E situat pe
piriul Bradesti, la 5 kil. E. de
Bradesti-d.-j., unde e resedinta
comunet si de care se desparte
prin o prelungire a Dealulul-
Mare. Are. 556 suflete: 276 barba«
si 280 femeI. Locuesc in
120 case. CopiiI din sat urmeazd
la scoala mixtg. din satul Bradesti-d.-s.,
ce este la 3 kil. departare.
In anul 1892-93 ati
urmat 14 bgetT. Cu virsta de
scoalA sunt 18 bgetT i ro fete.
Stiti carte 24 barbatt si 9 femet
In sat este o biserica fondata
In 1850, de I. Aman. Are 17
pogoane proprietate si e deservita
de preotul bisericilor din
Bradesti-d.-j. i Bradesti-d.-s. In
acest sat rgspunde un tunel, ce
pleaca din Valea-Rea, deal in comuna
Bradesti. Prin acest tunel
sub-teran umblad facatoril de
rele, clnd erati urmaritT de potere,
pe timpul tul Mihaiii-Viteazul.
Comunica:tia in acest catun se
face prin soseaua comunala care
merge paralel cu pirlul Bradesti,
leaga satul la N. cu catunele
Almgjelul i Meteul, lar la
S. cu Almajul-Mosneni.
Beadestilor (Culmea-), culme,
jud. Dolj, pl. Amaradia, corn.
Negoesti, In partea de V. a
cora., cu t'Intime de roo m. aproximativ.
Se gaseste padure
pe clima.
Brädete (Piatra-dintre-), stinni,
in com. Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzau, de unde incepe a
se ridica seria de muntl Siriul.
Beadetul, com. rur., in pl. Valle,
jud. Mehedinti. Formeaza comu-
na cu satele : Bradetul-d.-j.
Obarsia, mahala, avind resedinta
In satul Bradetul-d.-s. Se margineste
spre miazá-noapte Cu
com. Ciuperceni, catunul Strimba
al com. Hodorasca, catunul
Pinoasa al com. Stejerd, carl
toate tin de jud. Gorj i sunt
despartite de Bradetul prin dealul
Bujorescu. Spre rasarit se
margineste cu com. TemisaneI
din Gorj ; spre miaza-zi cu com.
Matásari i spre V. cu com.
Runcurelul, amindoua din Mehedinti.
E situata pe o mica lincea,
a dealulur Bujorescu, si la
distant5. de 51 kil, de orasul
Turnul-Severin. Are 118 contribuabill,
din 794 locultorI, ce locuesc
In 139 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura, eresterea
vitelor si mal cu seamä cultura
pomilor fructiferI, carl fac
podoaba i frumusetea 1/Mor si
dealurilor acestd comune. Calitatea
pamintulut este de mijloc.
LocuitoriI posea: 21 plugurr,
42 care cu bol, 4 carute cu cal
si 46 stupl. Com. are 3 biseriel,
deservite de un preot
doI cintaretr.
Budgetul comund coprinde
la veniturI 829 lel si la cheltuell
672 leI. Dealurile mal principale
din aceastá comuna sunt:
Dealul-Bujoresculut, ce intra in
teritoriul comund in partea de
N. si se continua spre S.,
sind mal multe ramificatiunt
Dealul-Buncurelulta in partea de
V. Valle mal principale sunt :
Valea - Obarsiet, Valea-Larga
Valea-Hirghet. sunt: piriul
Jiltul, ce izvoreste de sub
coasta dealulul numit Cuca, curge
spre miaza-zi, primind in sine
piraiele celor-l-alte var i trecind
spre com. Matasari, pe care o
Pi-in aceasta comuna trece
soseaua Plostina - Miculesti - Mathari
- Bradetul - Hodorasca de
Gorj.
Pe un virf de deal se aflä asa
numitul .1Lacul SarpeluIx.. De
la acel lac porneste spre munte,
un an%, numit de locuitort Ogasul
Sarpelutol care merge spre
V., treclnd in judetul Gorj, la
com. Ciupercent.
BrAdetul, sat vi com. rur., pe
apa Valsana, jud. si pl. Argesul,
la 20 Idl, de Curtea-de-Arges,
resedinta subprefecturit,
la 45 kil. de Pitesti. Nu mal are
niel un catira alipit i numara
roo fam. CU 549 sufl., din mil
4 fam. cu 20 sufl. TiganT. Comuna
are i biserica, cu hramul
Inaltarea-DomnuluI, deservita de
preot 1.1 I cintaret; I scoala
primara ruralä si t ctrciumg.
Budgetul comuneI, pe anul financiar
1882-83, a fost de 1079 let,
24 banI la 'veniturI, si de 1055
leI la cheltuell.
Dupa o publicatie oficina
(1887) aceasta comung. are 85
contribuabili si un budget de
998 leT la veniturt si de 969 leI
la cheltuell.
Numarul vitelor era in 1887
de 446 capete vite marI (400
bol si vacl, 40 cal si 6 magan')
si 162o vite marunte (1500 oT,
40 capre, 8o rtmatorT).
Brädetul, sat, face parte din com.
rur. Cerasul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova. Are o populatie de
I IO loc., 62 barbatI si 58 femeI.
Este situat la poalele dealulut
Stejarelul i cade in partea
de E. a comuna. E udat
de gira Cu acelast nume.
Brädetul, deal, jud. Mehedinti,
numit i Dealul-BrAdetulur, in
com. rur. Godeanul, plaiul Cerna.
Aci se afla un cimitir romane
Brfidetul, jud. Prahova ;
izvoreste din Muntele-Calugaru-

BRÀDETUL 605 BRXDICENI
luI, com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul
; curge de la N.-V. spre
S.-E. ; ucid valea cu acelag nume,
apuca apol spre S.-V. ise varsa
In gira Chiojdul, tot in raionul
com. Star-Chiojdul. Are drept
afluent Izvorul-Caluld.
Brädetul, luncd, acoperita de
brad i arid, situata pe teritoriul
com. Mandstirea-Ca5inul, judetul
Bacati.
Brädetul, mofie, cu o intindere
de 4240 pog., jud. §i pl. Arge-
§ul, proprietatea statuld, fosta
pendinte de Episcopia de Arge
; are o arendä anuala de
4749 lei, 50 banf.
Pe aceasta proprietate se afla
o povarna, o moara i un herastrar'
pe apa Valsanula
Bradetul, mofie, in com. Chiojdul-din-Bisca,
¡ud. Buzar', pe
care e situat cat. Bogzeni
parte din catunul Chiojdul-din-
Bisca. Formeaza impreuna cu
sforile Smachini§ul i Plescioara
un corp de 479 hect. ProprietarT
sunt mo§nenil Izb4oiT.
Bräde tul, munte, in com. Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzar'. Se intinde
in forma, de semi-cerc de
la S. spre N., pe marginea
Bisca, incepind de la Izvorul-SpatAresculur
pana la impreunarea
Bisdilor, avind la N. o
frumoasa culme : Virful-BradetuluT;
serva intru cit-va i ca
hotar intre judetele Buzn
Prahova.
Brädetul, peidure, supusa regimula
silvic, com. Rucarul, jud.
Muscel.
Brädetul, schit, in jud. Argepl,
pl. Argepl, linga satul cu a(elaT
fost metoc al Episcopie!
de Argq i asta-d re-
¿usa la biserica de mir intretinuta
de comuna.
Brädetul, vale, numita i Valea-
Bradetuld, in com. rur. Ilovatul,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Brädetui, vale, care trece prin
catunul Bradetul, com. Cerapl,
pl. Teleajenul, jud. Prahova
se varsa in riul Drajna, tot in
com. Cera§ul.
Brädetul, vale, judetul Prahova ;
izvorqte din Clabucet i se var-
O. in riul Teleajenul, pe malul
sting, in raionul com. Maneciul-
Ungureni, plaiul Teleajenul.
Brädetul, viticea, com. Te§ila,
pl. Pelepl, jud. Prahova; curge
de la V. spre E. i se varsa
in riul Doftana, pe malul drept,
tot in com. Te§ila.
Brädetul, vale, izvorqte din plaiul
com. Cacova §i se varsä in
riul Rimnicul, in raionul com.
Pawqti-Mäg1a.5i, plaiul Cozia,
jud. Vilcea.
Brädetul-de-Jos, sat, in com.
rur. Bradetul, plasa Vailor, ju d.
Mehedinti.
Brädetul-de-Sus, sat, i rqedinta
com. rur. Bradetul, din
plasa VAlle, jud. Mehedinti.
Brädetului (Fundul-), peidure,
pe mo§ia Bradetul, din com.
Chiojdul, jud. Buzati, 52 hect.
Brädetulul (Valea-), vale, comuna
Chiojdul-Mare, jud. Prahoya,
ce desparte in doul com.
Bradetul, jud. Buzlii, al carel
locuitori de pe malul sting
platesc afile in comuna Bisca-
Chiojduld, fiind-ca sforile lor
de moOI se intind in judetul
Buzati.
Brädetil, deal, in com. rur. Hora§ti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Brädiceni, com. rur., in partea
de E. a comunei Pqtipni, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj, ì in
directiune spre V. la 22 kil, de
ora.gul T.-Jiul, compusa din eatunele
Bradiceni i Dragoe§ti.
Situata pe §es, pe o suprafata
de 116o hect., din care 275
hect. padure, 375 hect. arabile,
225 hect. finete, 161 hect. izlaz,
89 hect. viI, 35 hect. lived de
prunI.
Are o populatie de 267 fadin
cad 3 familiT Bulgarr
8 fam. TiganY, in tot sunt 1270
suflete ; 215 contribuabih. LocuitoriI
sunt moped i posea,
75 plugurI, 7 clrute cu cal, 155
care cu bol §i yac!, 620 vite
mad cornute, 45 cal, 1200 oI,
800 capre, 650 rimatod §i 65
stupI.
Venitul comund este de ld
862, bad 66, si cheltuelile de
ler 856, fianl 25.
Prin aceasta comuna trece oseaua
comunala, care o leaga
spre V. cu com. Petkani, lar
spre N, cu com. Frince§ti.
Comuna posea 3 mod pe
apa Bistrita, 12 puturr §i 5 izvoare.
Are o coald, fondata la anul
1844, i frecuentata asad de
6o de elevI, din 65 inscriO.
Are 4 biserid, 3 de lemn
de zid, deservite de 3 preotT
§i 4 cintaretI.
Aci este rqedinta subprefecturil
plalulul Vulcanul-Ocolul.
Aci e i biurod-telegrafic cu servicifl
de po§tI rurall.
In Bradiceni se face, pe timpul
de lama, in fie-care Dumineca,
erg ordinar pentru marfurI,
lar la 8 Septembre al fiecarui
an se face un bilciti, cu
deosebire pentru vindere de vase
O, care de transport.

BRXDICENT 606 BRXDICEM
Se zice cA aceasta comuna
dateazA de mar bine de 300
anI, i ca odinioara a fost ocupata
i locuita de UngurT. Se
astazr pe aproape urme
de zidurI.
BrAdiceni, atun al comuner cu
acelag nurae, din plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, situat in partea de
E. a comuner Pestip.ni, pe
Are o suprafata de 660 hect.,
din care 160 hect. padure, 222
hect. arabile, 115 hect. fin*,
91 hect. izlaz, 49 hect. ViT, 20
hect. livezT de prunr.
Are o populatie de 150 familiT,
din carl 3 familir de Bulgarr
4 de TiganT, Cu 720 suflete,
din carl 125 contribuabilr. LocuitoriI
sunt monenT í posedA
40 plugurr, 7 cArute cu caT, 85
care cu bol i vacI, 330 vite mar!
cornute, 30 caT, 1145 or, 300
capre, 295 rimAtorl i 42 stupT.
Prin acest catun trece §oseaua
comunala care 11 leaga
spre V. cu comuna PWi§ani,
spre N.-V., prin drumurI ordinare,
cu com. Frince§ti.
In BrAdiceni este I moara pe
apa Bistrita, 7 puturr §i 2 izvoare.
Are I biserica de zid, fondata.
la anul 1829 i 2 bisericI de
lemn, reedificate la anul 1824,
deservite de 2 preotf i 2 cintaretr.
Brädiceni, deal, in partea de E.
a comuner Bradiceni, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Are o supr afata
aproximativa de 125 hect.;
se prelungqte de la N. la S.;
este acoperit de padure ; apartine
locuitorilor din com. Bradiceni.
Brädice§ti, com. rur., in judetul
Falda, partea de N.-V. a pl.
Crasna, marginita la N. cu com.
Dolhe§ti, la S. cu Botqti, la
E. cu BotWi i la V. cu jud.
Vasluiii. Este formatA din satele
BradicWi i Talpageni, avind
o suprafata cam de 2960 hect.
o populatie de 320 fam. cu
1237 suflete, din carl 228 contribuabill.
In comuna este o
biserica i o coala.. Prin anijlocul
comuna trece piriul Bradice$ti.
Venitul el e de 2200 ler.
Vite sunt : 481 capete marr
vite cornute, 78 cal, 2000 or
42 porcr.
BrAdice§ti, sat, in jud.
com. cu asemenea numire, pl.
Crasna, cu 309 familir, 1200 suflete,
O. 220 contribuabilr.
Numele acestur sat vine de
la un vechiii proprietar numit
Bradiciti, care a trait pe
acest loc inca inainte de anul
1432. Aceasta se vede dintr'un
uric vechiti slavon, scris pe pergament,
ce se pAstreaza rntre
documentele Bradicestilor i care
este dat in Vasluiti la anul 6940
(1432) de fratir Domnir Ilie
tefan, fiir lur Alexandru-cel-
Bun §i prin care uric se zice, ca
. . , . gpentru credir4a i slujbele cu
dreptate aduse DomnieT de frapT Pan-Moise-Dvornicul
de gloat5. i fratele lui Pan-
Tudor SpXtariul, li miluim cu sana Beldicqti,
pe Crasna, unde a fost Albu
Bradiciul i altul din Pustia..
Br5.dicqti ramaind a lur Tudor,
el, ne-avind copir, l'a dat
nepotilor, stranepotilor i rastranepotilor
i din neam in
neam s'a stapinit de el.
Acest document dovedqte
decT, ca satul Bradice§ti este
foarte vechitl i ea numirea o
poarta de la Bradiciul, vechiul
proprietar. (Melchisedec «Cron.
Hu§ilor».)
Proprietatea moOer este a
statulur, cadí rAze0, unir prin
vinzare, altir prin daniI catre
schitul Bradiceti de pe aceasta
mo0e, ati facut ca intreaga proprietate
O. fie a schitulur; dup5.
secularizare, a devenit proprietatea
Statulur.
Brädice§ti, schit, pe teritoriuI comuner
Bradicqti, pl. Crasna,
jud. Fälciü, situat in padure, pe
locul numit SiNtea-Bradice0,
cam la 600 metri departe de
sat. Acest schit s'a infiintat
la 1692 de Varlam, Episcopul
de HuT. Este o micA bisericuta
de lemn, ce exista
astazT inchinata Buner-VestirT-a-
Maicir-DomnuluT, i care acum
servWe ca biserica de mir pentru
sat.
Acest schit purta in vechime
numirea de Bradul linumar dupa
ce toata mo0a satulur a trecut
In proprietatea sa, prin danir
cumparaturT a S'Olor raz4e#T,
s'a numit Bradice0i.
Episcopul Varlam, silindu-se
prin toate chipurile sa imbogateasca
sohitul san, n'a crutat
niel un mijloc pentru a acapara
paminturile citor-va sate din
prejur, precum: Bradice4i, Do],
hqti, BunWi, Boteni, Guge§ti,
Arm4eni, etc.
Varlam, la apropierea sfirsitulur
vieter sale, a instituit proprietar
al schitulur Bradice0i,
pe Vornicul Gavril Miclescu,
sustragind cu chipul acesta averea
manastirel. Mitropolitul
tareI de pe atuncr, convocind pe
EpiscopT, desfiinteaza. testamentul
.5i hotarqte in 1713, ca schitul
Bradice0 infiintat de Var
lam prin puterea autoritatir i a
mijloacelor Episcopier de Hui,
sa fie pentru tot-d'a-una un metoc
al Episcopier.
La 1740, acest schit a fost
pradat de TatarI, carr ati luat
pana i hrisoavele, atit ale schitulul
ctt i ale Episcopier, ce
eraii asigurate ala
La 1756, s'a reparat schitul

BRÄDIORUL 607 BRA.ETI
de catre Episcopul Ionachentie
si Mateit1 Ghica-Vodd ; apoI a
fost inchinat EpiscopieI si in
urma desfiintat.-
Brädisorul, sat, jud. Argesul,
plaiul Lovistea.; face parte din
com. rur. Berislayesti.
Braditul, salí Urzica, munte, jud.
Bacati, pl. Trotusul, din com.
Manastirea-Casinul.
Bräditelul, pisc de munte, jud.
Neamtu , l'higa satul Vinätori,
com. Vinatori-Neamtul, pl. de-
Sus-Mijlocul. Are o indltime de
375 m. deasupra niveluluI terestru.
Bräditelul, phliaf foarte mic, ce
izvoreste din culmea munteluI
Murgiocul si se varsà in piriul
Calul, com. Calul-lapa, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Bràditelul, phliai, in jud. Neamtu,
com. Buhalnita, pl. Piatra-
Muntele. Izvoreste dintre furciturile
despre miaza- zi a muntilor
Giurca. Curge in directiune
S.-V., strabatind, aproape de värsarea
sa pe stinga riuluI Bisfrita,
soseaua mixta Piatra-Prisacani,
intre kil. 78 si 79.
Bräduleana, pida, jud. Bacäti,
pl. Trotusul, com. Manastirea-
Casinul, care izvoreste din muntele
Corbul si se varsa d'a stlnga
piriuluI Curita.
Braduleasa, pirtiaf, jud. Baca,
pl. Trotusul, com. Casinul, ce se
varsa in pirtul Curita, pe dreapta.
Briduleata, ptiliaf, jud. Bacla,
plasa Trotusul, com. Bogdana,
care se varsa d'a stinga CaiutuluI-Mic.
Bräduletul, izvor, in com. Va-
lea-MusceluluI, jud. Buzan; ese
de la Plaiul -cu - Plopl, se scurge
in izvorul Leurdisul si cu .el
impreunä da in piriul Valea-
Muscelulni.
Braduletul, izvor, in com. Calvini,
jud. Buzan; ese din munir
Poenari si se scurge in fiul
Bisca-ChiojduluI, litiga cat. Toca,
formind hotarul despre com.
Märuntisul.
Bräduletul,pda'ure mosneneasca,
in com. Valea-MusceluluI, jud.
Buzati, constituind, impreuna cu
sforile Plaiul-cu-PlopI si Slemnea,
padurea Balosinul.
Bräduletul,pila'ure, in com. Calvini,
cat. Bisceni-d.-j., jud. Buzaii
; are 20 hect., proprietate
mosneneasca.
Bräduletul, villcea; izvoreste din
malul numit Chiciora, com. Valeni,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
Se impreuna in centrul comuneI
cu valcelele : Saroaia, Muscelul
si Lespezile si se varsa in
1.1111 Dimbovita, la E. de com.
Laicai-Runceasa. In timpurI secetoase
seaca cu desävirsire.
Bräduletul, Romani, Bolca si
Ludeasa, perduri particulare,
supuse regimuld silvic. Se afla
pe mosia Romani, apartinind de
com. Rimesti, plaiul Horezul,
jud. \rama.
Brieasca, izvor, in com. Braesti,
jud. Buzad; incepe din poalele
munteluI Mima, trece prin cat.
Boziorul si da in Sargelul-Balanestilor,
in com. Braesti.
Brfieasca, mofie, in com. Braesti,
pe muntele Arsenia, jud. Buzar'.
(VezI Arsenia, mosie.)
Brieasca (Braeasca - Taini -
ta), pcidure, in com. Braesti,
jud. Buzaa ; are 250 hect. Se
numeste si Poenareasa.
Brieasca, 'fria, jud. Dorohoiti,
incepator de pe Vaculesti, pl.
Cosilla, si se varsa in piriul Sihna,
la Cottrgaci, jud. Botiasani.
Bräeasca, numire data. rfuluI SAratelul
- Baldnestilor, clnd trece
prin teritoriul com. Braeti, jud.
Buzar'.
Bräesti, com. rur., in jud. Buzar',
plaiul Pirscov, situata. pe ambele
malud ale riuluI Sardtelul-
Balanestilor, la distanta de oras
de 571/a kil. Limite la N., incepe
de la Surduci (Pietrele-
Mari), si merge pe hotarul mosid
Goideasca, pana da in albia
SarAteluluI - Goideasca, se
lasa. pe Saratel in jos, pana la
gura izvoruluI alugárul, la dreapta
SarateluluI, la Ciuciurul -OrbuluI,
urca in virful muntele Arsenia,
de unde apoI se Jasa In
Curmatura-NuculuI; de aci merge
in Stilpir-Tainiter si, peste
muchI, se lasa in Pirscovel (Izvorul
-Dulce), se 'asa pe izvor
in jos pe hotarul mosid Pinul,
pana da lar in Sdratel; la S.,
incepind din Saratel, merge pe
coline, pe litiga Valea-Macrif,
pana la Gaura-luI Mocan; la E.,
din Gaura-luI-Mocan, ia pe mosia
Valea-FintineI si peste plaiurl
merge pana in marginea
cat. Budesti, com. Trestioara,
de unde se dirige in Surduci.
Suprafata sa este de 2,530
hect., din care 386 arabile, multe
curlturT, 756 padure, 265 flneata,
550 izlaz, 34 livezI, 4 vie
si 535 sterp. ProprietatI mar insemnate
sunt; Pinul, Braeasca
si Ruginoasa, (ale celor 2 cete
de mosnenI, Braesti si Ruginosani)
si Braeasca-Tainita.
Terenul e foarte accidentat

BRAEFTT 608 BRÄETII
prin munIT, dealurT si va Agricultura
se mArgineste numar la
cultura porumbuluT si a livezilor
de prunT. In schimb insä e
foarte bogad in substante minerale,
mar Cu seamA in sare,
care, in muntele Pinul, pusA
sub pazA ; totusr blocurr mati
rupindu-se din munte, parte se
fárirnA si dar' pe apa Pinulur,
parte se intrebuinteaa de locuitorl.
Gips se aflA in abundentd.
Are izvoarele sulfuroase : Pinul
MirAul, precum si pe avuta
in fier, Valea-Ruginoaser. Industria
e mArginitA la trebuintele
domestice i in cit-va la lucrarea
lemnulur. Pentru mAcinat
sunt 8 morT. Are 3 firgurr
la 8 Septembrie, 14 Octombrie
si 8 Noembrie. Comunicatia
principall se face pe albia
riuluT SárAtelul-BAIAnestilor.
Vite are: 464 bol, 270 vacT,
I 12 vitel, 18 cal, 32 epe, 12
tornir, 2200 or, 368 capre, 273
porcr, 3 bivolr si 6 bivolite.
StupT sunt 215.
Comuna e formatd din cAt.
BrAesti, Pinul i Ruginoasa, cu
1500 locuitorT, din carr: bArbatr
insuratT 296, neinsuray 35,
vAduvr 31, 1:40 385; femer
mAritate 296, \TI:luye 59, fete
398. ET ti-dese in 348 case.
StrAinT sunt 8 Austro-Ungarr.
Mestesugarr speciall nu sunt,
afarA de locuitorir carr se indeletnicesc
cu cioplirea lemnelor,
precum si de citi-va TiganT, carr,
In timpul veril, locuesc in pddurea
Tainiter, ca sä fabrice obiecte
de rudArie i cArbunT.
Comuna are : 279 contribuahin',
din carr 18 comerciantr RominT
si 2 _strdini. Stabilimente
comerciale sunt 9. Budgetul
comuner e de 2514 ler, 29 banr.
In Brdesti sunt 3 biserid,
din care mar insemnatA e schitul
Pinul, care a fost mult timp
bisericA de cAlugArr i metoc
al EpiscopieT de BuzAti. Catedrala
e cea cu hramul Sf. Paraschiva.
Preotr sunt 2, cindretr
3 si paradiserr 2. arciumr
sunt 7.
In vechime, cea mar insemnatä
proprietarl a acestor locurr
a fost Mintoaia, caie poseda
mosiile : Pinul, GAvanele, Valea-Finttner,
OdAile si BrAesti.
Dintr'un act de mdsurAtoare din
1812, rezultA cA ea a dat mosia
Pinul, Episcopier; GAvanele,
schitulur Gdvanele ; Valea-Fintiner,
schituluT Poiana-MArulur;
OdAile, le a dat de zestre luI
TAtaru, care, parte a vinduto
lur Manolescu, parte locuitorilor,
carr s'al" stabilit ad i aü dat
nastere satulur OdAile. Mintoaia
s'a retras la mosia BrAteasca,
unde a adus locuitorT din Transilvania,
carr atí dat nastere satulur
BrIesti. Ruginoasa e cgtunul
cel maT vechiri al acester
comune.
Brae§ti, com. rur., in partea de
Nord-Est a plAser Cosula, jud.
Dorohoiti, la 28 kil. de MihAileni,
resedinta pldsilor Cosilla
si Berhometele, si la 12 kil.
de Dorohoin, formad. din satele
: BrAesti, Busuioceni saa
Poiana, Popeni-Virnav, PrAstesti
Valea-Poper, cu resedinta primArieT
in Brdesti, avind o populatie
de 490 fam. i 2163 suflete.
In aceastd com. sunt 5 bisericr,
deservite de 2 preotr, 5
cintdretT si 4 pAllmarr; o scoalA
cu I invItAtor si 6o elevT. PAmintul,
in intind ere de 1156 hect.
46 arir, este pgmint sdtesc; 2845
hect. sunt pdmintul propriedter
cimp si 766 hect. 17 arir pddure.
Pe teritoriul com. sunt 14
iazurl i 12 pogoane vie.
Budgetul a fost in anul 1890-
91 de leT 4535 la veniturr si de
ler 4592 la cheltuelf.
Vite albe marr cornute sunt
778, or 1581, capte 9, cal 92,
porcl 78; stupT sunt 50.
Bräe§ti, com.,rur., in partea despre
apus a plAser arligAtura,
jud. Iasi, intre comunele Buznea
si Sirca, a.. ezatà, parte pe pudisele
i esurile de-a-dreapta
din stinga pirailor Sirca si Bahluetul,
iar parte pe dealurile
luncile ce se desfac din Dealul-
Mare. Este formad din satele :
BrAesti, Cristesti, Buda-Albesti
cu Scortesti, Prigoreni, Gugea,
Valea-Oilor i FAcuti, pe o intindere
cam de 10442 hect. si cu
o populatie de 627 fam. san 2910
locuitorT RominT (q miel parte
TiganT ursarT), carr se ocupa cu
agricultura, cresterea vitelor
transportul lemnelor.
Are patru bisericr, deseivite
de 3 preotT, 3 cintAretr i 2 eclesiard
; douà scolT, cu 2 invdtAtorr
si 84 elevr (75 bAetr si 9
fete); douA morr de apA si una
de aburr.
Budgetul comuner este de
13299 ler, 47 banr la cheltuell,
iar la veniturr de 14693 ler.
NumArul vitelor este de 7724,
din carT : 2614 vite marT cornute,
131 cal, 4386 or si 593
rimAtorT.
Brie§ti, sat, jud. Dorohoiti, pe
mosia cu asemenea numire, in
partea de N.-E. a com. BrAesti,
pl. Cosula, cu o populatie de
301 fam. ; 1328 sufl. AsezArile
sAtenilor unele sunt bune, altele
rele ; multe ati livezur,
grAdinT in carr se seamAnä. hanos.
Proprietatea moier e a D-lor
A. Curti C. Gheleme, loan Danu
i Garabet Ciolac. Bisericr
sunt 2, deservite de I preot 4
cintAretT si 2 pAllmarr. O biseria
e de zid, mare, Cu 2 patroane,
Sf. Ilie si SE Nicdae
inceputä a se face la 1813, de
rAposatul Stefan Gherghel;

BRAETI
ispravit 9i gatit in totul la
1839 de rdposatul Ilie Gherghel.
A doua biserica este de lemn,
tencuitd, cu patronul Adormirea-
Maicii-DomnuluT. Are dota inscriptiT
: una slavond, prin care
se arata ca biserica aceasta a
fost fácuta de boierul Miron GoroveT,
proprietarul mosier pe la
1790; lata a doua inscriptie, romineasca
: (Reparatia facuta la
aceasta biserica, Cu patronul Adormirea
-MaiciT-DomnuluT, de
neamul Spirestilor, adica : Mihail
Spiru, loan Spiru si Dimitrie
I. Spiru, locuitorT din aceastá
comuna si de preotul C.
PopovicT, parohul biserice1, 26
Iulie, anul 1880». coala, cu un
invatator si 6o elevT, are un bun
local, &cut de com. in 1865.
Calitatea pamintului este burla
fertila. Satenir improprietaritr
ad 625 hectare 36 ariT; lar proprietariT
moler ad 2447 hect.
46 ariT cimp si 658 hect. 77
ariT padure, batrina i tinara, cu
mal multe esente de arborT,
intre carT domina fagul i stejarul.
IazurT sunt 14, din care cel
mare este acel numit Banca, in
suprafata de 57 hect. 28 ariT, cu
pestT multI. Piraiele ce trec pe
mosie sunt: Brateasca i Cio-
Hala.
Prin Brdesti trec: calea judeteana
Dorohoid Leorda- Cuco.
reni; acel ducator la Dorohoiti
pe la Urecheoaia, i acel ce duce
la Dimacheni.
Satul se invecineste cu Dimacheni,
Cotirgaci, Dolina, Ionasani,
Virful-CimpuluT si Vaculesti.
Sunt in vecinatate mal multe
locurl destul de insemnate, ca :
Vatra-Tabara,
Palanca si Temeliile. (VezT aceste
cuvinte).
De Insemnat este ad familia
Danu, una din cele mar vechl
si mal deosebite familii ale
6G9 BRXHA§EM
MoldoveT. Vistiernicul Danu, ca
consilier domnesc, subscrie, impreunä
cu all veliçi boerl de
credinta, uricul scris in Hui
de Vasile Buzdugan, la 15 Maid
1546 (7054), prin care Petru
Rares-Voda, darueste Mitropolid-dejos,
din tirgul Roman,
jumatate sat la Oltenesti, pe Birlad.
(Cron. Rom. Melchisedec, t.
I, p. 173-176).
Brae§ti, sat, in partea de S.-E.
a com. Br1esti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi. A luat numirea de la
un vechiti proprittar numit Braescu.
Este asezat pe coasta dealurilor
Braesti i al-VieT, prin valea
canora curge piriul Braesti
(Ciorbolea). Supraf. teritoriului
de 3090 hect., lar populatia
de 137 fam. sad 662 locuitorl
Ro m'a
Este resedinta comuneT. Are
bisericä mica construita de
lemn, la departare de 500 m.
de sat, unde se zice cä cu vresuta
anT in urma ar fi fost
india °ara satul. E deservita de
I preot, I dintäret si I eclesiarc.
Satul are o scoala infiintata
in 1865, frecuentata de 43 elevi.
BrAesti, d'impreuna cu satele
Albesti i Scortesti, formeaza
un trup de mosie.
Numarul vitelor e de 1406
capete, din carT: 476 vite mar/
cornute, 19 cal, 841 o! qi 700
rimatorl.
Brae§ti, cdt. de refedinfii al com.
Braesti, jud. Buzau; are 70 izlaze
si 169 case.
Brfie§ti, mo,sie, in judetul Buzad,
com. Braesti, cu 1230 hect. din
carl numal 200 arabile, 300 padure,
restul fineata, izlaz, livez1
sterp. E proprietate in devalmasie
a mosnenilor Braesti cu
casa Costache Picleanu. Se desface
in maT multe sforT: BrAeasca
salí Arsenia, Braeasca propriu
zisa i Braeasca-Tainita.
BrAe§tir fiitizl. V. Corbtea,
com. BrIwi, pl. arligAtura, judetul
Brägarul, vale, mar adesea-orT
seaca, com. Poiana, pl. si jud.
Prahova ; cursul san e scurt ;
se varsa in riul Prahova, tot in
raionul com. Poiana.
sub-a'ivizie a cat. Nemertea,
din comuna Gura-TighiT,
jud. Buzad.
Brägäi, loc izolat, in com. Balanesti,
jud. Buzad.
Brfigäreasa, vale. cu stuf, in comuna
Meteleul, pe mosia statuluT
Meteleul-Scutelnici, judetul
Buzad.
Brillä§e§ti,com.rur., in pl. Zeletinul,
jud. Tecucid, compusa din 5
catune: Brahasesti-d.-s.,
Corcioveni, Cositeni
Toflea. E situata la impreunarea
BerheciuluT cu ptriul Zeletinul, 24
kil, departe de capitalajudetuluT.
Are o populatie de 640 capT
de fam. cu 2404 suflete, locuind
In 614 case si 30 bordee.
In com. se allá. 4 bisericT :
In Brahasesti- d. Brahásestid.-s.,
Cositeni i Toflea, deservite
de 3 preotT si 4 cintaretr.
Budgetul comuneT se urca la
5720 le!.
In com. se afla o scoall,
infiintata la anul 1866. Se frecuenta
de 44 copiT, (38 baetT
6 fete), din numarul de 200
copiT in virsta de scoall.
LocuitoriT ad 620 boT, 410
yac!, 710 caT, 63 epe, 520 o!,
6 bivoll si 12 bivolite.
Intinderea terenului cultivabil
e de 1902 hect Loc. ad ao
stupl, produc 380 kgr.
65090, Nardo Dieffenar Geografk, 77

BRAH4EVTI-DE-JOS
miere, i i i cazane de facut
rachia. In raionul com. sunt I I
moll de apa, i un iaz, care are
suprafata de 6 hect.
Com, este strabatuta de Atli
Berheciul, care in raionul acester
comune se unevte cu Zeletinul
la capul dealulur.
Tot in raionul acester com.
incepe un deal, pe care sunt
satele : Cositeni la Est, Cor-
-cioveni la Vest, vi intre sate
se afla un loc numit Ceta-
Dealul se continua spre
N. pana la limita judetuld
can.
Este strabatuta de voseaua
judeteana care merge pe linga
Brahlv evti-d.-j. vi Braila§ evti-d.-s.,
vi pe urma se imparte in doua :
una care merge la Po dul-Turculur
vi alta care merge pe ling5. Corcloyed
spre Gaiceana i comunele
din raionul sail. Com. are
602 contribuabilT.
Se marginevte cu Valea-Rea
la N., com. Tepul la S., Buciumeni
la V. vi Valea-Berheciutur
la E.
Brähà§e§ti - de -Jos, sat; face
parte din com. Brahavevti, jud.
Tecucia ; este situat pe voseaua
ce duce la Gliceana, i kil, departe
de revedinta com.
Are o pop. de 118 capT de
fam., 431 suflete, locuind in
115 case. Copir in virsta de
scoa15. sunt 43 (28 baetr, 15
fete). In sat se afla o biserica
cu hramul Sfintir VoevozT, construita,
de locuitorr din lemn de
stejar la anul 1807. S'a reparat
in 1882. Se intretine de locuitoe.
Locuitoril sunt razevT. Satul
vechia. Attt acesta, cat
Brahavevti-d.-s., trag denumirea
de la un oare-care 4Brahap.
Aceasta se probeaza prin
zapisul de vinzare ce se afla in
Arhiva Statului, care e si citat de
610 BRAIASCA-DRAGANUL
d. Havdea in eCuvente den Bated»,
pag. 25. II dam aci in
extenso :
Adiaeü Petre Brahtts, suit/ si
turisesc cu acest zapis al meil, cum am
fost cumplirat o parte din ocing din sat
din Balimti, de art fost sezind Cudrea
din junfittata de sat a cincea parte ce
s'a aleage partea Anucjíl si a frateluI
eI Mateiu si et/ o am Andut luI Dumitra
Teahni i femeeT sale Tecle!, drept
doují sute g treI-zed de florintI, ban*/
ca si-I hie luI ocinit i mosie
/n vecI necltith, i In tocmalit neat/
fost Ona sulitasul i Bumar spitiírel
Cociu Bädeacolea si mult1 ()ameni hula'
si et/ tefan Diiacul am scris i spre
maï mare credinti neam pus si pecetiile
ca si se tie.»
Bralfá§e§ti - de -Sus, sat ; face
parte din com. Brahavevti, jud.
Tecucia. Ad este reved. com. -
Are o pop. de 215 capT de fam.,
755 suflete, in carT intrd vi
3 fam. de TiganT vi 3 de Evrer.
Aicr e vi vcoala, care se frecuenta
de 44 copir (38 1354'
vi 6 fete).
In sat se afla o biserica, cu
hramul Sfintul-Ioan-Botezatorul.
Aceasta biserica este facuta de
locuitorr in 1832 Oct. 22. S'a
reparat in 1859; se intretine de
obstia satuluT.
Brähä§oaia (Cfilugäreni - Vechi),
sat, in partea de S.-E. a
comuner Birzevti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiú, situat pe coasta
dealulur numit la V., Floria ; la
N., Arvinte; la E., Bobilca
la S., Buciuma. Cea mar mare
parte a locuitorilor sunt rusnacI.
Se intinde pe o suprafata de 500
hectare avind o populatie de
8o familir saa 350 suflete.
In acest sat este o biserica facut&
la 1875 de Aga N. Chiriac,
prin executorul testamentulur
sag, D-1 Dem. Castroian.
Locuitorir sunt venitr de prin
satele Mamaevti i Mamornita
din Bucovina, pe la 1778-1779,
adica în urma luareT Bucoviner
de Austriacr.
Vite sunt : 403 vite mar!
cornute, 18 car, Ioo or vi 8o
rimatorr.
Braianul, jud. Vilcea. VezT : Porcilor
(Dealul-).
Braiasca, deal, In comuna Rusanevti,
pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Braiasca, loc izolat, pe movia
Ipotevti, lingávoseaua nationall,
com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud,
Botovani.
Braiasca, fir/a; izvorevte pe
movia Catamarevti vi se varsa
in pirlul Draslauca, com. Cucoreni,
plasa Tirgul, judetul Bo.
tov
Braiasca, podif, pe teritoriul comuner
Cucoreni, pl. Tirgul, jud.
Botovani.
Braiasca, vale, pe movia Cad.
marevti, com. Cucoreni, jud.
Botovani, intre dealul Statina
osea.
Braiasca, valcea, ce se varsa in
eul Cerna, pe teritoriul comuner
Rusanevti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Izvorevte din coastele
comuner.
Braiasca-Drägani, mofie a statulur,
in jud. Vilcea, pendinte
de Episcopia Rimniculur pe periodul
1886-96 movia s'a arendat
Cu 2700 le! anual.
Bräiasca-Dräganul, paure a
statulur, fosta pendinte de Episcopia
RimniculuT, in intindere
de 185 hect. formad din trupurile
: Braiasca Rusinevti (85
hectare) vi Dragana (loo hectare),
0 situad in comuna Mar-

BRÄIASCA-RUSINWI 611 BRAILA (JUDET)
gineni, plasa Cerna-d.-j., jude- .
tul Vilcea.
Bräiasoa-Rusine§ti, jud. Vilcea.
VezI Braiasca-Draganul.
BrAila, judel. IsT are numele de
la capitala sa. Este situat in
partea N.-E. a MuntenieI, pe
malul sting al fluviulur Dunarea
si pe cel drept al SiretuluI si
al BuzauluT.
Se inargineste la N. cu jud.
Covurluiti, de care se desparte
prin riul Siretul, inceptnd de la
confluenta BuzauluT cu Siretul
si pana la confluenta acestuia
cu Dunarea; la V. cu judetul
R.-Sdrat, de care se desparte
prin riul Buzan, de la V. cat.
Vizireni si pana la confluenta
BuzauluT cu Siretul si cu jud.
Buzli1 printr'o linie dusä de la
cat. Vizireni prin hotarul mosier
Ciocile, la S. cu jud. Ialomita
printr'o linie dusa de la
Ciocile spre E. pe la S. com.
Cioara-Radu-Vocla, printre Mihaia-Bravul
si Luciul din jud.
Ialomita, pe la N. ostrovuluI
Vaca si coada padureT Ciulini,
pana in Dunarea-Vechie. In partea
E. se invecineste cu Dobrogea,
de care se desparte prin Dunarea-MAcinuluT,
pana in dreptul
Braild, la punctul Ghecet si
cu Dunarea pana la gura SiretuluI.
Forma judetulur este a unuI
pentagon neregulat. Formeaza
un ses intins, care merge inclinindu-se
de la N.--V. spre S.-
E. si care este intrerupt in partea
de N. prin lunca SiretuluI
pana in muchia Baldovenesti, in
partea de N.-V. prin lunca
BuzauluI, in partea de Sud
prin lunca CalmatuiuluI, si in
partea de E. prin lunca Dunarer
(Balta).
Acest ses este presarat din
distanta in distanta de o mul-
time de movile cu diferite semnificarT.
Cursurile de ape principale,
carT uda judetul sunt : fluviul
Dunarea in partea de Est in
lungime de 70 kilometri aproximativ.
La intrarea sa in judeti,
in partea despre S.-E.,
In dreptul gureI Ialomiter, se
desparte in dota ramurI, din
carI una, Dunarea-Vechie, apuca
spre E. si dupa oare-carT cotiturl
se indreapta spre N. pana
la Macin si apoT catre V. pana
la punctul Ghecet in fata BraileT,
unde se uneste cu ramura
numita Dunarea-Nouä sati a Vapoarelor.
Aceste dota ramurT
imbratiseaza teritoriul numit Balta,
care este strabatut de girle,
privale si japsT, formind diferite
ostroave si Tezere. Din Balta se
scot marT cantitatr de tot felul
de pestI, ca : crapT, somnI, linT,
cegl, salai, platicr, stiucT, cosacT,
nisetri si raer, carI aduc un venit
anual de peste 40000 leT.
Siretul uda judetul in partea
despre N., pe o lungime de peste
20 kil., incepind din partea vestia
a tirlel Panait-Sima, pana la
confluenta sa cu Dunarea spre
E.; peste dInsul trece calea fierata.
Braila-Barbosi.
Buzaul atinge jud. in partea
despre S.-V., in apropiere de
cat. Vizirenl si se indreapta catre
N.-E., unindu-se cu Siretul
In dreptul cat. Panait-Sima, pe
o lungime aproximativa de peste
6o kil.; pe dinsul sunt 3 podurI
in dreptul com. Latinul,
Gurguetl si Sutesti. Judetul maT
este udat in interiorul sla de
Calmatuiul, cu viroagele Buzlelul,
Puturosul si Strimbul si de
mal multe Tezere si lacurT sarate
ale caror ape coprind ape minerale.
Suprafata jud. este de 4550
kil. p. sal-1 455000 hect., al/bid
o lungirne, de la Siret pana, la
hotarul din spre jud. Ialomita,
de 70 kil. p. si o latime de 6o
kil. p. de la Buzau pana la Dunare.
Perimetrul sad e de 386
kilom.
Mijlo6a anuala a temperatura
aeruluI la Milla este de 100,4.
Ea variazg negreOt de la un an
la altul in limite destul de importante.
Ast-fel in 1887 mijlocia
anulul a fost de 12°,0, pe
d'id in anul 1888 ea s'a coborit
pana la 90,4.
Luna cea mal friguroasa este
Ianuarie, care are o temperaturA
mijlocie de - 40,9, lar cea mal
cAlduroasá, este luna Iulie cu
+ 230,3; prin urmare avem o
deosebire de 280 intre mijlocul
acestor dota lunI cu temperaturr
extreme.
Iatà carr sunt temperaturile
mijlociT lunare :
Ianuaxie -40,9 Iulie 23°,3
Februarie -20,3 August 220,0
Martie 40, Sept. 16°,9
Aprilie 12°,3 Octomb.120,3
Mala 170,4 Noemb. 50,7
Iunie 190,5 Decem.-10,9
Temperatura lund August se
deosebeste putin de acea a luneI
tulle si luna Aprilie are
aceeag temperatura ca si luna
O cto mbrie.
Mijlociile lunare ale temperaturelor
maxime si minime absolute
sunt urmatoarele :
Marfil ta
Ianuarie - 1,2 - 8,6 7,4
Februari e + 1,4 6,o 7,4
Martie 9,1 - o,8 9,9
Aprilie ,8,o 6,6 i1,4
Mala 22,7 12,1 10,6
Iunie 24,3 14,7 9,6
Iulie 29,5 17,1 12,4
August 28,3 15,6 12,7
Septembrie 22,9 10,9 12,0
Octornbrie 17,5 7,0 1(3,6
No embrie io,i 1,3 8,8
Decembrie 1,0 -4,8 5,8
Anual 15,4 5,4 10,0
De unde rezult1 cA deosebi-

BRAILA (JUDET) 612 BRATLA (JUDET)
rea 1ntre temperaturile extreme
mijlocit lunare este de 380,1,
intre 290,5 care este temperatura
maximi mijlocie a luneT
celeT maT calde i 80,6 care
estc temperatura minima mulode
a luneT celd mat rect.
Temperaturele extreme absolute
dati o diferenta, care intrece
mult pe aceasta. Inteadevar cea
mar inalta temperatura inregistrata
la Braila e de 390,1 la
25 August 1881.
Temperatura cea mal pogorita
observata la Braila in ultimiT
ant a fost de 23°,61a 3
Ianuarie 1888. Tot atunct la B
curestI frigul era si ma,T tare,
cad temperatura s'a scoborit
pana la 300,5.
Asa dar, la Braila, diferenta
intre temp eraturile extreme absolute
a fost de 620,8. La BucurestI
ea a fost de 70°,6;
s'ar parea prin urmare ca Dunarea
ar avea vr'o influenta moderatoare
in extremele temperaturet.
Temperatura aerulut pe anotimpurl
are urmdtoarele mijlocil:
lama . . 30,o
Prima-vara 110,3
Vara . . . 210,6
Toamna. . 11°,16
prin urmare intre vara i iarna,
diferenta este de aproape 25
grade, ceea ce insemneaza ca
clima la Braila este excesiva.
Din valorile precedente rezulta
ca prima - vara i toamna ati aproape
aceeast temperatura, care
este cu un grad mat ridicata de
et temperatura mijlocie anuall.
Daca numim, dupa cum este
obiceiul, zi de vara, aceea
care termometrul a atins sai1 a
intrecut temperatura de 25 grade,
cifrele cart dati temperaturele
maxime din fie-care zi arata,
In general in cursul unlit an avem
96 zile de vara, repartite
precum urmeaza
Aprilie t zi Iulie 28 zile
Mai io zile August 26 »
Iunie 19 » Septem.
Octombrie 2 zile
Din cele 96 zile de yard, 73
atiloc in cursul veret, 12 In
cursul toamneI si I I in cursul
prima-veret.
Daca numim zi de iarna sati
zi de inghet total, acea zi In
cursul careia termometrul s'a
mentinut necontenit sub o grade,
gasim ca in cursul unut an avem,
in mijlociti, 49 zile de
brill, din cart: 17 in Ianuarie,
II in Februarie, 4 in Martie,
4 in Noembrie, i 13 in Decembrie
; prin urmare in cursul
eme! avem 41 zile de inghet
total si cite 4 asemenea zile in
cursul prima-verd i al toamneT.
Mara de aceste zile de inghet
total, avem in cursul unut
an 63 zile de inghet partial,
adica zile in care temperatura
minima s'a coborit sub o grade,
insa termometrul maximum s'a
ridicat mal sus de o grade.
Aceste 63 zile de inghet
paxtial sunt impartite precum
urmeaza :
Ianuarie 12 zile Aprilie i zi
Februarie 14 Octombrie 2 zile
Martie 12 » Noembrie, 7 »
Decembrie 15 zile.
Scotind zilele cu Inghet total
si cele cu inghet partial,
cart impreuna ne dart 112 zile
in cursul unut an, in care termometrul
se coboara sub o grade,
mal ramtn Inca 253 zile flra inghet,
din care in r
Ianuarie 2 zile Iulie 31 zile
Februaxie 3 » August 31 zile
Martie 15 Septem. 30
Aprilie 29 7> Octombrie29
Maiti 31 * Noembrie 18 »
Iunie 30 » Decembrie 3 »
Cantitatea de apa, ce cade in
Braila sub forma de ploaie sad
zapada, variaza de la un an la
a1tul.
In mijlociti, grosimea stratulut
de apa cazuta in cursul unut
an este de 45omm. In cursul celor
12 ant, de end se face aci ase-:
menea observatiunT, cea mat
mare cantitate de apa ce a cazut
a avut loc in 1879, cind
s'a adunat 639mm. Anul cel mat
secetos a fost cel urmAtor, r88o,
in care nu s'a adunat de eft
182mm., ceca ce nu formeaza
nicT jumatate din cantitatea nor-.
mall de ploaie din cursul
an. lata cart sunt pentru fie-care
an in parte din perioada 1879:
1890 cantitatile de apa cazuta:
1879. . 639mm i885. 426nam
1880 . . 182 » i886. 539,
1881 . 515 » 1887. 388 D
1882. . 602 » 1888 . 525 »
1883 . . 312 » 1889. 432
1884. . 410 » 1890. 421 »
C ea maT mare cantitate de apa
cade in cursul veret i cea mal
mica in cursul eme!. Cifrele urmAtoare
arata sunt in mijlociti
cantitatile de apa adunata
In diversele anotimpurt
lana. . . . 88mm Vara 149mm
Prima-vara i io » Toamna 102»
In repartitiunea lunara a can
titatet de apa cazuta, se constata
un minimum foarte pronuntat
in luna Februarie si un
maximum in luna Iunie. In general
cea maT mare cantitate de
apa cade in lunile Iunie i Iulie
si cea mal mica in Februarie
si August. Din cifrele de la
vale se poate vedea in ce mod
cantitatea de apa variaza de la
o luna la alta. Aceste cifre, ca
si cele ce preced, reprezinta
mijlocia a 12 ant de observeu
nt
Ianuarie 37mm Iulie 5 2121111
Februarie 19 » August 23»
Martie 38 7> Septembrie 32 2
Aprilie 32 Octombrie 43 xo'
Maid 40 Noembrie 27 »
Iu nie 74 Decembrie 33
Cu toate ca din aceasta ta-

BRAILA (JUDET) 613 BRXILA (JUDE
bela reese cä cea mai mare cantitate
de apa cade in lunile Iunie
Iulie, totusT stim cu totil ca
foarte adese-orT agricultura se
plinge de lipsa de ploaie în cursul
lunilor de vara, cind tocmal,
dupl cifrele date la anotimpurT,
avem cea mal mare
cantitate de apa.
Aceasta provine mai intlia din
faptul eA daca inteadevar in
lunile Iunie i Iulie cade cea
mal mare cantitate de apa, avem
in acelasT timp, din cauza temperatureT
ridicate din aceste luni,
cea mal mare cantitate de apa
evaporata.
Se stie de asemenea cä in luna
August cade foarte putina apa
in unir anT de loc saa aproape
de loc. Ast-fel in anul 1883 n'a
plouat absolut de loc in aceastä
luna si in anu11891 n'a fost de
cit o singura zi cu ploaie, in
care n'a cazut de cit un strat de
un singur milimetru.
Avem in general 8o de zile
de ploaie in cursul umil an,
repartite pe ano-timpurT precum
urmeazA:
lama . . . 17 zile
Prima-vara . . 24 »
Vara 19 »
Toamna . . . 20 s
prin urmare in cursul erne1
verei avem cel mal mic numar
de zile de ploaie.
Repartitiunea lunara a numArulur
zilelor este cea urmatoare :
Ianuaxie 5 zile Iulie 7 zile
Februarie 4 August 4
Martie 7 S ept-bre 5
Aprilie 8 Oct-brie 7
Maia 9 No em. 7
Iunie 9 * Dec-brie 8
Cifrele, care preced relative
la ploaie, coprind i timpul cind
a nins. Zapa& cade in totl
anil in cursul lunilor de luna.
Grosimea stratuluT format de
dinsa este foarte variabil de la
un an la altul. Nu s'a inregis-
trat pana acum o grosime, care
sa treaca. 6o de centimetri.
Directia dominanta a vintului
este aceea de la N.-E. In procente
repartitiunea vintuluT dup5.
cele 8 directiunT principale este
u rmatoarea :
N. . . 15°Jo S. . . . 14010
N.-E. . 19% S.-V. . i°/o
E. . . . 11°i° V.. . . 400
S.-E. . 160/0 N.-V. . io0/0
In general vinturile predominatoare
in tara noastra sunt de
la N.-E. si apusul saa S.-V. In
&ala poate din cauza configuratiuneT
albier Dunarer si a lanturilor
de dealun din Dobrogea,
directiunea dominantä dupa cea
de la N.-V. este cea de la S.-E.
Cu 160/0.
Presiunea atmosferica, la &Aila,
in localul unde este asezat
barometrul, are drept mijlocie
anuala reclusa la 0° valoarea
76o.2mm.
Rezervoriul barometrulul se afla
la 22 metri aproape d'asupra
niveluluT MariT-Negre, astfel
in cit valoarea anuala a presiuneT
atmosferice, reclusa la nivelul
mareT, este de 762.5mm.
Presiunea cea mal malta are
loc in luna Ianuarie, iar cea mai
coborita in luna Iulie. Diferenta
intre mijlociile acestor dota lunT
este de 6.5111m.
Mijlociile lunare ale presiunel
atmosferice sunt cele urmatoare:
Ianuarie 763.5 mm. lulie 757.0mm.
Februarie 761.6 a August 758.3 a
Marte 758.6 s Septemb. 761.6 11
Aprilie 758.7 s Octombrie 762.7 s
Maiu 758.2 s Noembrie 772.0 a
Iunie 757.8 s Decembr. 763.1 s
Cea mar înaltä presiune atmosferica
constatata la Braila
a fost de 785.0mm., la 28 Decembrie
1889, lar cea mal coborita
a fost 734.2mm., la 19
Februarie 1879, ceea ce da o
variatiune de 5o.8mm. in valoarea
presiuneT atmosferice.
Un factor important si la care
Baila poate servi pentru determinarea
climeT regiuniT in care
se gaseste acest district, este
determinarea epoceT inghetuluT
dezghetului DunareT.
Intr'un memoria publicat In
(BuletinulSocietAth Geografice»,
d-1 St. Hepites se ocupa inteun
chip amanuntit cu tEpocile inghetuluT
Dunarei in cursul saa
inferior si profilul patuluT DunareTlaBraila».
DupA ce dA pentru
fie-care din ce! 47 de anT
de la 1836-1882 epocile inghetuluI
i desghetului DunareT,
stabileste :
Din 47 de anT, in Ir, Dunarea
nu s'a prias ;
In 3 anT, Dunarea a inghetat
in dota rindurT;
Cel timpuria inghet al
DunArei a avut loe la 7 Decembrie
1862, stil noa ;
Cel maI intirziat inghet la
4 Martie 1874;
Epoca normall a InghetuluT
este a doua decadA a lunei
Decembrie-;
In anul 1890 Dun5xea s'a
prins la 30 Decembrie, stil noa.
Epoca normalä a dezghe-
Çuluï este ultima decada
din Februarie ;
Cea lunga durata in
care Dunarea a fost prinsa a
fost de 96 zile in iarna 1879-80;
Durata mijlocie a inghetuluT
este de So de zile,
Populagunea intregului jud.
cste de 118731 suflete, ceca ce
revine la 3 hect. si 83 ariT de
loc. Dintriacestia sunt 28401
capT de fam. 24752 stia carte,
93979 nu §tia carte. Sunt 13349
contribuabilI si 1633 patentar!
RomtnI, 1044 strAinT i 708 12raelitY.
SatenT improprietaritT din
1864 sunt 6249; din 1878, 4044 ;
neimproprietariti sunt 3571.
Sunt 1117 licente i 207 debite;
-consumatia acestora a fost in

BRAMA (JuDET) 614
anul 1889-90 in jud.: tutun
lel 338285, timbre 16375, chibriturT
35900, cártI de joc 955
in capitalA : tutun 1338840 leT,
timbre 251135, chibriturl 91366,
cArtI de joc 27443 le!.
In 1890-91, de la I Aprilie
la Octombrie, In jud. : 218035
leT tutun, 8078 timbre, 20300
chibriturT si 290 cArtI de joc ;
In orasul BrAila : tutun 839960
leT, timbre 191835, chibriturr
54131, cArtI de joc 10625.
Produclia judetuluT este de
107151 hectol. gria, 45963 secará,
75 hectol. rapitA, 648941
hectol. orz, 235507 hectol. porumb,
70250 ovAz, 20060 meiti,
242 ctnepA, 432 in, in total
r 13262r hectol. ; cartoff 179000
kil., fasole 272910, unte 40400,
fineatA 1882430 kil., in total
2374740 kil.
Vite marT sunt 86896, din
carT 40704 bol, 33568 vacT,
16z bivolT, 1013 tauri, 11449
viteT, 33093 cal, 184 MAgarT,
159546 oT, 22355 rimá.torT si 289
capre. Total general 302362 capete.
Suhatul vitelor este de
37756 hect.; mare parte de vite
pase in bdltT.
Maioritatea locuitorilor din
judetul BrAila sunt de religiune
crestinl-ortodoxd. Pentru serviciul
divin sunt : in Brálla, oras,
9 bisericT romine, Cu 24 preotT,
14 cintlretT, 8 paracliserT ; iar in
restul jud. 58 bisericT, cu 74
preotT, 61 cintAret1 si 39 paracliserT.
In capitala jud., pe lingd bisericile
nationale, comunitAtile
strAine Il ají bisericile lor. Se
aflA i bisericA greacA, I bulgard,
i catolicd, I armeneascA,
lipoveneascA, i protestantà,
2 temple izraelite si a/te sinagoge
; in jud. se aflA numar
bisericA strAinA i anume cea
lipoveneascA din cAt. Piscul.
Bisericile mal toate se intre-
tin din avutul lor, ce se administreazA
de epitropiT intocmite
conform regulamentul St. Sinod,
sub controlul autoritAtif civile.
Administratiunea bisericeT este
incredintatA unuT protoereti si
sub-protoereA. Jud. Brálla face
parte din eparhia DundreT-d.-j.,
a cAreT resedintl este in Galati.
In jud. BrAila este : i licefi
real, Ct1 12 profesorT i zgo elevr,
I gimnaziu clasic Cu ro
profesor! si 130 elevT, I scoald
secundará de fete Cu ro profesoare
si 4 profesorT i ro8 fete,
8 scoale primare urbane de ladetY
cu 1382 elevT; 5 scoale primare-urbane
de fete cu 538 eleve ;
27 scoale rurale de bletf cu
1096 blet1 si 27 scoale rurale
de fete cu -578 fete; 32 scoale
mixte cu 745 1310 si 93 fete.
Sunt 4 scoale private de bAetT,
cu 614 elevl si 25 profesorT, 5
scoale de fete cu 450 eleve si
33 profesoare.
Pe lingA liceul real se aflA o
bibliotecl publicd, infiintatA din
initiativA privan, §i recunoscutä
de guvern; are aproape 5 miT
de volume. Anexat este si un
mic muzeti.
Se mal aflA un mic observator
meteorologic, infiintat la
1881 din initiativa d-luT St. Hepites.
Impärgrea administrativä .Judetul
Bráila este impärtit in 4
plAsT : pl. Vddeni cu resedinta
In com. Tudor-Vladimirescu, pl.
Balta, cu resedinta in com. Vizirul,
pl. CAlmätuiul cu resedinta
in com. TAtarul i plasa
Ianca cu resedinta in comuna
Ianca. Are o singurl com. urbanA,
BrAila, care e si capitala
jud. Sunt 54 com. rur., 75
tune si I I tire.
Marca jud. Baila e o corabie,
fiind-cl in portul capitaleT sale
stationeazA multe vase.
BRAILA (JUDET)
PAnA la impArtirea administrativa,
pusá in aplicare in cursul
anuluT 1892, judetul coprindea
numaT 2 pläsT : Balta
Vddeni.
Ir acest jud. este resedinta
regimentuluT 3 de artilerie, din
carT 2 baterii cAlArete si I de
pompierT in oras, 2 bateriT in
Tulcea, I baterie de pompierl
In Birlad si cite o baterie de
pompierT in BuzAd i Galati ; a
escadronuluT 3 de claras!, ce
face parte din regimentul 5 de
Focsani ; a unul batalion compus
din 5 comp. din regimentul ir
dorobantI si a unuT depoti de
recrutare. Aceste trupe tin de
divizia din Galati si de corpul
de armatá. din Focsani.
Comerciul acestuT jud. constA
In genere din cereale, vite si anume
lucrurT de bAcAnie, marchidAnie,
lipscAnie, etc. Mare parte
din afacerile comerciale sunt
In mtinele strAinilor. Transactiunile
din port sunt cu deosebire
in miinele Izraelitilor si a
Grecilor.
Bilciurr se fac : in ziva de 29
Iunie la Vizirul i, in ziva de InnAltarea-DomnuluT,
la Ciadrul,
pl. Balta.
In pl. VAdeni se fac 12 bálciurT
i anume la Sutesti si toate
Duminicile la Ianca i Filipesti.
In judetul BrAila se numArl
cite-va ¡abrid anume: de &inghie,
ciment, sobe de porcelan,
cue de incAltAminte, sApun, lumAnArT
i fáin6.. Prin com. rur. a
inceput sl se invete lucrul manual
si anume facerea de
lAriT, cosulete, impApuritul sticlelor,
etc. In com. delingl DunAre
locuitoriT se ocup1 iarna
cu facerea de rogojinT i alte
obiecte de papurA.
Din fabricile cele mal insemnate
putem cita: fabrica de ciment
a d-luT I. G. Cantacuzi no ; ea
posedá o instalatie desAvirsitl.

BRAILA (JUDET) 616 BRAILA (JUDET)
Materialul produs de aceasta fabrica
este Intrebuintat la fordficatia
Bucurestilor. A doua e
acea de faind a d-lor Milas & fiul,
care exporta fina sa nu numai
in Europa, dar si in alte
continente.
Ocupaliunea de capetenie a
locuitorilor din comunele rurale
e agricultura si cresterea vitelor.
Cei de pe malul Dunärei
a baltilor se mal ocupa i cu
pescuitul.
prancele din jud. Braila nu
sunt ca cele de alta data. Odinioara
ele imbracati barbatul
copiii din produsul muncei lor
proprie, pe end acum tesäturile
imbracamintea, pana la cel
mal mic lucru sunt cumparate
din tirg. AzT razboiul i furca
de tors nu mar functioneazd ca
odinioard i prin urmare frumoasele
sezatorr, cu datinele
veseliile lor nevinovate, s'ati
Trimba de pinza e inlocuita
cu america, stamba
madipolonul, din care cauza vedem
portul impestritat
putinarea produselor plantelor
textile si a tesaturilor.
In cursul anuluT 1889--90
s'ati judecat 359 procese civilecomerciale,
477 apeluri si recursuri,
in total 836. Procese corectionale
ati fost 6o6, apelurI
274, la total 880. Media pe zi
In cursul anuluI a fost de 22
procese civile-comerciale i 25
corectionale.
Pentru detinerea delicuentilor
se afla. in acest jude i arest a
card intretinerea anuala costa
9900 lei.
Nu marul prevenitilor, condamnatilor
i acuzatilor pe anii 1889-
1890 a fost urmatorul :
Condamnati de la I Ianuarie
1889I Ianuarie 1890: Romini
120, Turci 3, Evrer 15,
GrecT 27 si Austriaci 37.
Preveniti de la I Ianuarie
1890I Ianuarie 1891: Romliff
91, Turd 7, Eyre' 16, GrecI
14 si AustriacT 9.
Condamnatl de la I Ianuarie
1889I Ianuarie 1890 : Romini
106, Turd r, Evrei 6, Greci 9
si AustriacT 11. De la I Ianuarie
Oita la i Noembrie 1890: Romini
140, GrecT 8 si AustriacT 6.
AcuzatT pe 1889-90: Romini
26, Turd( I, Eyre! 2, Autriad
Pp. De la i Ianuarie pana
Decembrie 1890: Romini 21,
Turd 4, GrecI i i Austriaci 1.
Ari,s-carea populapand judetuluT,
afara de oras, de la I Octombrie
1890, a fost urmatoarea:
Nascuti: in com. din pl. Balta,
1532 CrestinT ; in com. din pl.
Vadeni, 1619 CrestinT si 2 Izrae-
litT.
Casatoriti : in com. din pl. Balta,
500 Crestini i in com, din
pl. Vddeni, 496 CrestinT.
Morti : in com. din pl. Balta,
1214 Crestini si 2 de alte religii;
In com. din pl. Vadeni, 1293
CrestinT i i de alta religie.
In total : näscuti 3 r 53, morti
2510.
Serviciul medical al judetulul
se face de i medic primar,
veterinar, 2 medici de plasa, 3
vaccinatori i 4 mow. In cursul
anului s'ati dat 250 retete
gratuite de medicul primar, 274
de medicul pl. Balta si 43 de
medicul pl. Vadeni ; in total
567 retete gratuite.
Copii vaccinati ati fost 3560
in judet. Moasele ati asistat I I I
nasteri.
Starea sanatatii vitelor a fost
satisfacatoare, afara de cite-va
comune ca Vizirul siLacul-ReziT,
unde a fost variola °via.; 5194
oi erati afectate i ati murit 54,
&lid. i'Vo
In com. Gropeni all fost 6o
caT bolnavl de scabies si maT
multi alp' banuiti ; all pierit 13
in cursul erneT.
Populaliunea ruralii a jud. se
compune mare parte din sateni
veniti de prin judetele vecine
si din Mocani veniti din Transilvania,
earl' se gasesc maT cu
seama prin comunele noü infiintate.
Cu putine exceptiuni,
sateniT sunt foarte muncitori si
ati moravuri bune. La satenii
veniti din imprejurimi se observa
obiceiurile in genere ale
säteanulta muntean.
In fie-care an la a treia Marti
dupa Paste, se aduna fetele
se impart in I sail 2 cete
fac un om mic de pamint, pe
care il pun inteun sicrid, inconjurindu-1
cu coji de oul rosie.
Una din fete se face popa,
alta dascal, o a treia duce
steagul (o trestle cu o batista
alba in virf) inaintea popei, altele
duc sicriul ce este urmat
de fete, carT jelesc Caloianul,
insotind plinsul cu oare-carT cuvinte.
La trei Joi din Paste se
aduna fetele si se duc de-1
dezgroapa, it aduc in sat si
azvirle 'lute° tinting., sag inteun
Ail. In urma aduc fie-care de ale
mincareT, placinte etc. siimpreuna
cu flacaii se pun la masa; f15.call
sunt datori a aduce vinul
si cu WO' manilla din pomana
Caloianului.
Femeile, in ziva de 7 Ianuarie,
se aduna i aduc mincarT,
placinte pregatite, le pun in tavale
si duc cite una pe la oamenii
cu vaza din com. si acestia
drept rasplata le dad cite-o
vadra de vin. Dupa obtinerea
vinului se duc acasa de petrec
unele cu barbatii lor, lar altele
singure.
La model, pe virful case! ginerelui
si a mireseT, se pune
cite un brad ale card ramurT
sunt impodobite cu hirtiT colorate.
Mireasa, de este din alt
sat, o aduc Cu 4 cal, 2 inaintasT,
lar in fundul carutei pun

BRAILA (JUDED 1516 BRAILA (ORA)
bradul verde si a urechile cailor
cite o batista alba. Dor tinerI
merg inainte calad cu plostile
cu vin in mlinT i altil in
urma top calarl pe deselate.
La biserica se duc cu
top, insa flacaiI i fetele nu intra,
ci joaca inaintea bisericd.
(Asa se face si in pnutul Bistritd,
In Transilvania).
La joc, cind un flacati vrea
sA joace filtre 2 fete, trece prin
mijlocul hord si se da cu spatele
inapoT de se prinde intre
fete, insa nu zice nimic din
gura.
In vorbire sunt foarte flecart
Intrebuinteaza o multime de cuvinte
localnice : ahala, ahaia in
loc de acela, aceea. La sucman
'I zic : scorveze (foI de pline uscata.)
; la femer mal' in virsta :
dada.
Se stie el acest judet a fost
pana. la 1828 supus Turcilor
insusI numele multor comune
ne adevereste si azI acest fapt ;
O. nu ne miram decI cind vedem
i azi pe batriniI satenI
Cu un port semi-turcesc : ciacsirr,
salvad, ilice, zabune, briú, poturI
turcestI ; aceasta imbracdminte
dispare din ce in ce. Tinerir
port pantalonI nemtestI
flanele lucrate in casa., palariI
i ghete.
Pentru inlesnirea comunicatiunet
sunt 3 felurT de cal, carl strabat
judetul :
1. Catea fierata strabate judetul
de la N. spre V. si de la
V. spre S. unindu-1 ast-fel cu
jud. : Covurluia, Buzali si Ialomita.
Intinderea acestel cal este
de 131112 kil. Pe aceasta cale
sunt ease statiunI principale :
Muftiul, Ianca, Faurd, Ciresiul,
Dudescu i Cioara trei hal -
te : Silistrarul, Urleasca, etc.
Prin aceste statiunI se face
transportul productelor din judet
la oras ; de ad printr'o
jonctiune laterala de vr'o 3 kil.
productele sunt transportate
pana In port. O alta cale, naturala,
pentru transportul productelor
este Dunarea.
Caile judetene pornesc
din capitala judetuluI spre periferie
i sunt in numar de 3:
soseaua Braila-Calarasi, ce trece
prin comunele: Valea-CinepeI,
Vizirul, Insuratei, Cioara-Doicesti
i apd in judetul Ialomita.
oseaua Brdila-Rimnicul-Sarat,
trece pe la S. de comuna Cazasul,
tac partea N. a laculuI
Coada-EnceI, prin Sutesti si de
ad peste Buzaii In jud. Rimnic.
oseaua Braila-Focsani, trece
prin com. Izlazul, Latinul si
apoI peste riul
0 multime de drumurI
comunale. (VezI descrierea comunelor
in parte).
BrAila, orar. Are latitudine N.
450, 16', 20" si longitudine E.
250, 18', 40". Este asezat pe
malul sting al fluviuluI Dunarea,
in dreptul punctuluI Ghecet,
unde se impreunä Dunarea-
MäcinuluI cu Dunarea-Vapoarelor,
la 13-14 kil. in susul
punctuluI de unde se varsa Siretul
in Dunare.
Altitudinea sa d'asupra niveluluI
Marli-Negre e de 20 m.
Portul se gaseste in mijlociti
la 7 m. d'asupra niveluluI MariI-Negre.
In timpul apelor marI
aceasta se urca la 71/2 metri
Dunarea inunda o parte din
port. Nivelul cel mal coborit al
apelor Dundrer este de 011%56
d'asupra aceluiasI nivel.
Braila are forma umif semicerc
a card baza e Dunarea ;
lar santul, linia ce margineste
acest semicerc.
Suprafata sa e de 4148,270
m. p.
Se margineste la N. si N.-E. cu
catunele Piscul (satul lipovenesc
satul nemtesc) ; la V. si la
S.-V. cu comuna Izlazul, Cazasul
i Tudor-Vladimirescu ; la S.
cu comuna Chitcani i la E.
cu Dunarea, care o desparte de
Dobrogea.
Este situatä. D u nare, brAzdat
de sute de vase de diferite
marimI si forme, oferind ochiuluI
observator o priveliste din
cele mal* incintatoare.
Gratie und frumoase pozipunI
naturale, avind un loc intins in
fata Durara, format de valea
acestur fluvia, acest oras a putut
sä fie tot-d'auna infloritor i sa
atragà in portul sati tot felul de
vase si printeinsele comerciul
occidentuluI, devenind ast-fel
unul din cele mal insemnate
porturI ale Rominid.
Braila este capitala judetuluI
Braila i resedinta prefectura
Populatiunea orasuld in 1891
era de 46715_ suflete, din carI :
Dupd religiunI: 35708 ortodokf
; 3084 catolicI; 6752 mosaicI;
384 mahometanI; 338 pro.
testanp ; Ioo armenI; 341 lipoyeti!.
Dupa nationalitatI: RominI
3p277; GrecI 4238; UngurI
1785; BulgarI 978; RusI 257;
Turd 384; AustriacI406; German!
356; Italie ni 182; FrancezI
51; Engled 46; SirbI 56;
Elvetied io; BelgienI ; alte
nationalitalI 7688.
Dupa protectiI: rom. 30378;
austro-ungara. 2843; germana
333; dita 4336 sirba 56;
bulgara 886; rusa 408; franceza
59; italiana 191; belgiana
; elvetiana Io ; engleza. 50;
turca 750; alte protectiT 6,411.
Sunt 11847 capI de familie.
Din populatiunea totala 17586
stiti carte si 29129 nu stia.
Sunt 6367 contribuabilf, 1159
patentad rominI, I,o16 pateatarI
strainI si 708 Izraelip.
Venitul com. este de 1844856

BRXILA (ORA) 617 BRXILA (ORA)
leT 0 20 banT, i cheltuelile de
1755164 leT, 30 b.; excedentul
e decT de 89691 leT, 81 banT. In
oras sunt 665 licente. Consumatiunea
tutunuluT i timbrelor
in 1889-90 a fost: 1338840
leT, 50 banT tutun, 251135 leT
timbre, 91366 leT chibriturT
28443 ler cart1 de joc.
In 1890-91, de la i Aprilie
la I Noembrie, consumatiunea a
fost de: 839960 leT 50 b. tutun,
191835 leT .70 b. timbre,
54131 leT chibriturT 0 10625
cartI de joc.
°rapt are 3026 librete la
casa de economie in valoare de
660659
11K4carea populaliuner BraileT
pe aniT 1884, 85, 86, 87, 88 0
89 pina la i Decembrie 1890,
a fost:
Ort. Div. lzr.
1884 1744 1326 167 251
1885 16o, 1257 130 214
1886 1712 1334 152 226
1887 x753 1308 168 248
1888 1897 1341 176 369
1889 1919 1434 150 335
1890 1875 1341 168 365
CasatoritT pe acela.5I period:
Ort. Div. Izr.
1884 382 328 21 33
1885 368 304 I4 so
1886 344 255 27 62
1887 412 322 20 70
1888 398 302 20 76
1889 554 415 43 96
1890 432 344 29 59
MortT pe acela§T period:
Ort. Div. Izr.
1884 1307 1072 '16 100
1885 L428 1125 142 120
1886 r363 1068 146 105
1887 1443 1108 157 134
1888 1445 1083 162 147
1889 1752 1298 201 190
1890 1442 982 166 142
Braila, prin alinierea, pavarea
intretinerea stradelor, prin
circulatiunea zilnica a stradelor
Cu deosebire a portulta, pre-
DOUG, Nan* Dictionar Goopratic.
cum i prin animatia comerciuluT
poate fi numarat printre oravele
principale ale tariT. Are 89
strade, din earl Jo margina§e in
forma de arcurT. Intre aceste
sunt doul bulevarde plantate.
Aceste io strade sunt strabatute
la distante aproape egale
de alte 5 strade ce conduc afara
din ora. Stradele arcuite, pornind
spre periferie, sunt : Butevardul
Cuza, str. UnireT, pe unde
era vechiul a.nt al cetatiT, pe
and Braila era sub Turd, Bulevardul
Carol I, str. PlevneT,
Rahover, tefan-cel-Mare, Grivita,
Mihaiti-Bravul, Ro0orilor
Dorobantilor ; iar stradele transversale
sunt: Calea Regala, lunga
de 1300 m.; str. Galati, de
1500 m.; Calea Ca1ara0lor, de
1800 m.; str. SE Constantin 0
Calea VictorieT. Dona din ele
anume Calea Regala i str. Galati
pornesc din plata SE Mihail,
ce este situata in centrul
orapluT, unde se afla o gradinita,
avind forma unuT patrat,
biserica Catedtala.
Marl de stradele numite, earl
sunt cele mar tune, sunt i altele
a caror lungime este mal scurta
0 earl conduc in diferite punte
ale orapluT. Braila are 15 piete,
din cad mal insemnate sunt :
Plata Regala, formata din str.
Regala, Bulevardul Carol I 0
str. PlevneI; Plata Poporului, formata
din str. Regala, Grivita,
Mihaiii-Bravul 0 a Ro0orilor,
unde pe lingä vinzarea lucrurilor
alimentare se face 0 &gut Mo-
01or ; Piata Galati, formata de
str. Galati, Bulevardul Carol I
str. PlevneT. Aceste sunt pietele
principale unde se And lucrurile
trebuincioase alimentariT.
Pe linga acestea, maT sunt: piata
SE Mihail, inconjurata de zidirT
maree, piata Poligon, SE Gheorghe,
Speranter, SE Constantin,
LumineT, SE Spiridon, Concor-
dieT, FortuneT, NorduluT, Caranfind'
i PortuluT. E0rea 0 intrarea
din ora se face prin 5 barien
i anume: bariera SilistreT,
SE Constantin, Bucurqti, SE
Gheorghe §i Galati, situate la
extremitatile stradelor : Calara0,
SE Constantin, Regala, SE Gheorghe
0 Galati.
Comerciul orawluT Braila consta
din exportul cerealelor
importul diferitelor articole de
bacanie, marchidanie, bra§ovenie,
etc.
Importul vameT Braila pe anul
1888 a fost de 129436018
kgr. ast-fel repartizate :
Animate viI, 3011 kgr.; produse
animate alimentare, 592165
kgr.; materir fainoase i derivatele
Ion, 1579825 kgr.; fructe,
legume 0 alte produse vegetate,
222827 kgr.; produse i fructe
exotice, 3009237 kgr.; bautuff,
59936 kgr.; conserve 0 produse
de cofetarie, 336756 kgr.;
sucurT vegetale i medicamente,
443687 kgr.; parfutnerie, 3876
kgr.; materiT i produse chimice,
595127 kgr.; materir tinctoriale,
taninurT i lacurT, 722911 kgr.;
uleiuff, ceara i derivatele lor,
1822118 kgr.; rama0te 0 produse
animate diverse, 449 kgr.;
piel, curelarie, cizmarie, blAnarie,
116689 kgr.; cauciuc, gutaperca
i fabricatele lor, 5617
kgr.; materiT textile, 465,648;
hirtie, carton 0 fabricatele lor,
332009 kgr.; lemne i industriT
derivate, 5204466 kgr.; combustibile
minerale, bitumurT ,
63755283 kgr.; materiT minerale,
industriT ceramice, sticlariT,
31021984 kgr.; metale i fabricatiunT
metalice, 14885889 kgr.;
carutarie, 37410 kgr.; obiecte
de arta 0 de curiozitate, 182
kgr.; materiT, compozitiunT 0 fabricatiunT
diverse, 29916 kgr.
In anul 1888 articolele importate
ati fost in valoare de
78

BRAILA (ORA) 618 13RIILA (ORAS)
leT 45974872, lar taxele percepute
in acelasT an ati fost de
2059748 leT.
Exportul pe acelasT an a fost
de 648219459 kgr., In valoare
de 83083681 leT.
Urmatoarele firme ati fost in
piata Braila pe anul 1888:
Export si import de cereale:
I0 rominT, 51 strainT; agentura
comision : I ronfin, 9 strainT;
bautur! spirtoase in detail : 120
rominT, 99 strainT ; circiumT: 34
rominT, 25 strainl ; erciumT
bacanT: 34 rominTi 15 Strdinr ;
Meanie: 29 rominT, 25 strainT;
cafenele : I I rominT, 21 strain!' ;
cafenea-ceainarie : 2 rominT, 14
strainT; cofetarie : 5 romInT,
strain; vinarT : I strain ; manufactura.:
28 rominr, 29 strainT ;
ceaprazarie : I romin, 22 strainT ;
brasovenie : 11 romln/ ; Minarie
: II strainT ; blandrie : i strain;
croitorie : 3 strain! ; pd1Arierr:
3 romin!, 6 strainr; cusatorie
: I romin, 2 strainT; cava.fie
: 2 romtnI, 4 strainT ; incaltaminte
: I strain ; curelar :
strein ; tapiter : i strain ; cherestea
: 3 rominT, 5 strainT ; dogarle:
3 romInT, I strain ;
lemtiarie: 4 romtnT, 3 straini;
brutarie : 2 strainT; brinza-
: 2 romInT; : 5 rominT,
2 strainT; pescdrie : 2 romin!)
I Strain; cutitarie: 5 strainT;
sticlarie: r romtn, I strain;
tinichegerie : 2 strainl; fabrica
de tapun i luminar!: rominT;
fabrica de fringhlT: I romin ;
barbier : io rominT ; otelud: 2 romlnI,
3 strainT; atelier mecanic:
I romin, 2 strainT; armurier:
strain; tipo-litografie: I romIn ;
librarie: 2 romInT, 3 strainT; orologerie
: 7 strainT; zarafie: io
strain! ; drogherie: 2 strainT;
optician! : 3 strain!' ; banca: io
rominT: farmacie : I romln, 3
strainT. In total sunt 330 firme
individuale ro mine si 394 straine.
Firme sociale: comision de
cereale : 3 rominT, 14 strain!
comisionar!-expeditorT: 2 romia
strainT; agentura i comision :
4 romInT, 7 strain! ; comision
maritim : 3 strainI; agentura de
vapoare : 2 strdinT; armatorT, IO
strainr; bauturT spirtoase: 23 rominT,
8 strainT; cafenea: 2 strain!
; cofetarie : 3 strainT; vinurT :
romin, 3 strainT ; manufactura:
io rominT, 12 strain/ ; brasovenT
: 3 romtnI; hainarie : 2
strainT ; mode : 5 roultnl; pallrierI
: 6 strainT; incaltdminte : i0
rominf ; tapiter: 2 strainT ; mobile
: r strain ; cherestea: 3 rominT;
sticlarie : 3 strainr; fierdrie:
3 romtnr; fabrica de fling:
strain ; fabrica de spirt:
strain ; fabrica de sdpun i luminar:
I romin; barbierie : I rom.;
galanterie: i strain; librarle: I
strain; drogherie : 2 straihr; zdra.fie:
2 strainT; otel: I strain.
hi total sunt 58 firme sociale
nomine si 76 straine. Mara de
ace4ea tnaT sunt multe firme neinregistrate
la tribunal.
De la 1836 Braila a fost portfranc.
Prin tractatul din Paris, Dunarea
se declara in mod oficial
cä regiune maritimä pana la Galati
si in mod tacut pana la
pentru care aceasta. Intindere
fu succesiv pusa sub
privigherea comisiuniT europene
prin tractatul din Berlin.
Industria este reprezintata
pi-in mar multe fabricT din cad:
de ciment, 2 de teracotd, 7
de macinat cu abur!, r de ponelan,
I de macaroane, r de ta.-
Marie, 3 de säpun i luminar!,
de apa gazoasa, i de bere,
de spirt, 2 ele fringhiT, r de
cue de cizmarie, 2 de cherestea,
de var, 2 de rahat i maT
multe ateliere pentru diferite lucrurT.
Se lucreaza pang la iz
milioane caramizT pe an.
Pentru inlesnirea vinzarilor de
gene se afla oborul situat gait
din bariera Bucuresti si 3 piete
principale pentru desfacerea lucrurilor
de hrana.
Comuna Braila se administreaza
de un primar Cu treT ajutoare
si de consiliul comunal.
Sub raportul administrativ se
imparte in 4 despartirf sati color!.
Mentinerea ordinet publice este
incredintata unuT sef de politie,
care este ajutat de 4 comisar!,
cite unul de fie-care coloare,
mai sub-comisar!,
un comandant de sergentr, un
ajutor de comandant si 160 de
sergentr.
Braila are o instalalie telefonicil,
ce pune in comunicatie policazarma
de pompierT i cazarma
de artilerie, unde se afla
un alt post de pompierT.
In. orasul Braila sunt 8 biseric)
parohiale romine i i in
constructie, deservite de un protoereti
si 28 preott 14 cintaretT
3 paraclised biserieg. greack
bulgara, r armeneasca, i lipoveneasca,
i catolica, i protestantd,
2 temple izraelite si mal
multe sinagoge.
Sunt 8 fcoli primare urbane
de MetT, cu 27 institutor!
si 1382 elevr ; 7 $coli de fete,
Cu 26 institutoare i 538 eleve ;
I heat real, cu 15 profesor! §it
200 elevT; i gimnaziu clasic, cu
I I profesor! si 190 elevI; I scoall
secundara de fete, cu I I profesoare
i 4 profesor! i r 8o eleve.
Instructiunea privata numara
4 scoli de boleti, cu 614 elevl
si 25 profesorT; 5 Koli de fete
Cu 450 de eleve si 33 profesoare.
Cel crtneiti profesor a fost I.
Penescu, care a avut de ajutor
la clasa I 0 a II de la scoala
No. 1, tea maT vechie din 1832,
pe I. C. Maxim. MaT tirzlii a

BRXILA (ORA) 619 BRXILA (ORA)
venit Nenovici. Acestia ati fost
primii apostoll ai nationalitätir
in orasul
In Braila se afla prefectura
jud., comitetul 'permanent, casiena
generala, primaria, perceptia,
politia, tribu nalul, curtea cu
juri, 2 judecatorif de pace, bursa,
camera de comercia, capitania
portuluI, serviciul vamal, banca
nationalä, creditul agricol, posta
telegraful, spitalul comunal,
cazarma batalionului reg. i i de
dorobant", a escadronula de
calarasl, a pompierilor si arestul
judetean, serviciul silvic, serviciul
tecnic.
Gara Brciiler este situan afarä.,
in partea N,-N.-V. a orasuld,
pe teritoriul com. rurale Izlaz.
Se uneste cu orasul printr'o
sosea plantatd, ce incepe de la
bariera SE Gheorghe, Tot alara
de oras maI sunt: cazarma reg.
3 de artilerie situan in fata Ord
; cloud cimitire ortodoxe,
catolic, i protestant si I izraelit
; tot a,colo este si abatoriul.
Printre constructiunile de oare
care Insemnatate putem cita: docurile
destinate pentru descärcarea
marfurilor i basinul pentru
intrarea vaselor ; uzina de
apa, casa apelor, fabrica Cantacuzino
i moara Milas i 6111.
Intre edificiile, care weritä
oare-care atentiune prin architectura
lor sunt : biserica greceasa,
si banca nationald.
Pentru preumblare sunt In eras
2 grädinI, una mare situata
in partea N.-E. a orasuluI pe
malul Dunarei, in dreptul portulur,
alta maI mica in centrul
orasuluI (piata Sf. Mihail); bulevardul
Cuza, bulevardul Carol
I; vasta gradina a Menumentului
unita cu orasul printr'o
sosea plantan ; de asemenea si
localitatea bailor LaculuI-Säxat.
Sunt in oras 7 librariI si 5
tipo-litografil,
Pentru cautarea suferinzilor
farä mijloace, com, are i spita/
Cu 6o paturl, i medic primar,
unul secundar, i sub-chirurg
cel-l-alt personal trebuincios. Intretinerea
spitaluluI se ridica la
8o mil de leI anual.
Deosebit de personalul medical
antat, com. ma! are I
medic veterinar i i moasa.
Sunt maI multi rnedici" particulari.
Sunt 5 farmacir. Prima
farmacie de aici a fost Farmacia
rorninä. a Dr. C. C. Hepites.
Ca institutiunr de bine-facere
e Societatea copiilor saracI.
Deosebit de aceasta societate,
maI sunt i ltele cu caracter
cultural ca : societätile Carpati,
Albina, Snopul, Filarmonica, etc.
Pentru asigurare sunt urnaatoarele
societatI sucursale : Dacia-Rorninia,
Unirea, Nationala.
Ad i e sediul Soc. «Generala».
In port sunt urmatoarele gen-
¡ii de Lloyd (Austriaca),
Danubiana (Austro-Ungara"),
Frayssin et (Franceza), Messageries
maritimes (idem), Gagarin
(Rusa), Florio-Rubatino (Italiana).
Mifcara navigalier in portul
Braila pe 1890 a fost de : 6.59-5
vase sosite si 6.599 vase pornite.
Braila este pusa in comunicatie
cu erase prin
hull' telegrafice, prin c. f,
Buzaa, Braila-Barbosi, Faurei-
Fetesti i prin sosele (vezi
jud. Braila). Pentru inlesnirea
transportului de cereale sunt
ci flerate, si in port, printre ma-
Telegrarne prezentate interne
pe anul 1890, la oficiul Braila
aü fost 111463 Cu 261.500 cuvinte,
percepindu-se taxe in
suma de 8000 lei.
Serviciul international : telegrame
externe prezentate pa anul
189o, fost de 53956, cu
773119 cuvinte. Telegrame in-
ternationale sosite pe anul I89o,
ati fost de 60369, cu 835883
cuvinte.
Veniturile telegrafice pe anul
1890, aù fost de 31440 lei, 84
banI.
PuterjIe.tràine, cari reprezentantI
aci sunt : Austro-Ungaria,
Turcia, Grecia, Rusia, Germania,
Englitera, Spania, Suedia-Norvegia,
Qlanda, Francia,
Italia si Belgia.
Intre Imbunatätirile acute de
curind in oras sunt : pavarea
stradelor principale cu piatra
cubica i bazalt, tntarirea
lurilor portului ca un perete de
piaträ, docurile, alimentarea orasulul
cu apa, palatul admlnistrativ,
pavarea portului si a
citor-va strade.
Istoricul orafuluï.(Notitele
ce urmeaza sunt in mare parte
dupa «Istoria remind» de Gr.
Tocilescu i «Istoria Braila»,
conferenta tinua -la Braila de
acelasI, cu ocaziunna inaugurariI
Ateneului brällean Irl 1VIartie
1898, i aci utilizatä in manuscript).
Braila, numita In documenteIe
si scrierile grecestI Proilabum
sat" Proilava., in cele Turcestr
Ibrail saü Ibraila, este unul
din vechile orase ale tarn"
rominestI a care priginà nu se
cunoaste ca sigurantd, insa se
aminteste despre el ma"' inainte
de intemeerea principatelor remine,
Situatiunea lui la punctul
de trecere eel mi obicinuit al
Dunarli, a facut ca deja in epoca
romana sA existe acolo un
castel roman, menit a. apara
podul de piatra. de peste Duflare
(vezi niai incolo), Nu departe
de .BrAila,..anume la gura
SiretuluI, se afla orasul Dinogeteia,
o colonie probabil greceased,
devenitä. app.( Tratnicipiti
roman si foarte insemnat punct
comercial. In evul-mediii Braila

BRXILA (ORA) 620 BRAMA (ORA)
alcAtuia o republicA puternicA,
cu tot aparatul el ostAsesc
administrativ, cu knejiT (principir)
i boerir sAT, cu slujitoriT
supusiT sIT, Cu giganticele sale
fortificatiT, din carT se vedeali
incA, pe la finele secoluluT trecut,
pe o stinc5. a DunAreT, o citadelA
cu 5 bastioane.
Tara BrAileT rivaliza cu republica
BirladuluT, infloritoare tot
acel timp (diploma BirlAdeanA
a luT Ivanko RotislavicT). Cind
pe la finele secoluluT al XIII se
unificA principatul TAriT-RominestT,
BrAila ti pástreazA individualitatea
i neatirnarea sa,
atuncT cind tefan-VocIA-cel-
Mare, Domnul MoldoveT, o amenintA
ca sA-T se supunA, ea rAspunde
cu mindrie : «cl de vrea
cu arme, cu arme se va bate
vor pica pAnA la unul BrAileniT,
numaT tara nu T-o vor inchina,
Miron Costin zice :
BrAila sunt eterne suvenirl
ale acelor domnT MuntenT
BasarabT, cal-1 stApiniserg o parte
a BulgarieT i tArmul másiT
unde s'a lAtit numele BasarabieT,
etc.» Importanta sa comerciall
dateazA din timpurr depArtate.
Ast-fel BrAila figureazA
In toate tractatele de comercit
incheiate de DomniT RominT cu
Moldova, Polonia, Brasovul, Sibiul,
etc. In socotelile acestor
dota din urmA orase din secola
XV si XVII regdsim lista
negutAtorilor brAilenT, carr vindeat
l cumpArat mara, si e
de observat cA acestia sunt totI
RominT; dovadA cA si sub domiaatiunea
tumeasca, orasul a
?Amas tot tominesc.
BrAlla, ca i mal tirzit Galati,
at fost schelele cele mar importante
pentru exportul grinelor
tutulor productelor cu destinatiune
pentru Stam13u1. Numele
de Baila i comerciul brAilean
ajunsese deja cunoscut in
evul-medit pAnA pe tArmurile
BarceloneT. PAnà si vase spaniole
veneat ca s'o viziteze «ea
fiind cea maT vestitá platä in
toate tArile romtne».
Cele maT insemn ate evenimente
istorice, prin care a trecut
acest oras, dupA documentele
ce am putut consulta, sunt
urmItoarele :
La 1413, Mahomed I pornind
Cu ostI contra tArel a coprins
Turnul-Severin i Giurgiul. RomtniT
neputind rezista aU hotArit
sA supunA tara Turcilor
In schimbul libertAtiT de a se
guverna dupA legile sale i cu
dreptul de a-1T alege Domn.
Dupl tractatul incheiat la
1418, BrAila, Giurgiul i Turnul
at trecut sub stApinirea Turcilor
; dar numaT vremelnic,
imediat dupa aceea, le regAsim
iarAsT sub dominatiunea ro mtneascl.
LingA BrAila, depArtare de
orA, Vlad-Tepes invinse cu desAvirsire
pe Hamza-Pasa, pe care
priniindu-1 impreunl Cu armata
sa de 20000 oam enT si pe Catabolinos
logofátul sultanulur, iT
trase pe totT in teapA.
In primAvara anuluT 1462, Mahomed
II-lea, ca sl-s1 rázbune
de pierderea suferitA, porni pe
apA si pe uscat Cu toatA puterea
sa asupra lui Vlad, venid
la BrAila, care era tirgul cel mal
vestit al ValahieT (Bpaaccaov
XL*/ Tan) Aax(h) si o arse. (incaT,
II, 38).
In aelasT an, Sultanul, suferind
pierden l in drumul spre 'l'irgoviste,
se retrase in tara sa pe
la BrAila i, dind peste pAdurea
unde era Hamza cu toti al sAT,
rosti aceste cuvinte memorabile
: «Cu gret se poate lua
tara din mina unid om cu intreprinderT
asa de marl si care
indrAzneste sl faca asemenea
lucrurT». (Gr. Tocilescu, 33).
In 1470 sat 1471, .5tefan-cel-
Mare venid cu rAzboit in contra
luT Radu-cel-Frumos, precia
mArginele MuntenieT si al-se
(Letop. I, i5I).
La 1538 (Iulie);.Sultanul Soliman
in fruntea a 150 miT oamenT,
trecu DunArea pe la Baila
contra luT Petru Rares , care
fácu multe neajunsurT Turcilor,
intre altele nevoind a pati peschesul
ce era indatorat, zicind
cl el sT-a rdscumpArat neatirnarea
prin arme. Petru Rares,
la 1541, cApAtind Domnia peatru
a doua ()ara, veni cu ajutorul
Turcilor in BrAlla, isT intocmi
oastea bine si apoT, impreunA
cu totl boeriT sAT, porni
spre Galati, unde lovindu-se cu
Alexandru-Vodd, ce ocupa Domnia,
Il invinse ale capul.
(Gr. Tocilescu, 79).
Radu Paisie, in a doua sa
Domnie, fácind episcoplile de
Rimnic i BuzAti, hotAri ca raiaua
Brand sl facI parte din
episcopia BuzAuluT. (Letop. I,
202 i incaT, II).
In 1544, BrAila, impreunA cu
Turnul i Giurgiul, vin iarAsT in
stäpinirea Turcilor.
In veacul al XV-lea, ciad Bráila
a trecut sub TurcT si deveni
fortAreata lor, forma o eparhie
a parte, sub numele de
Proilavia i episcopiT s'ad numit
proilabT. In coprinsul eparhiel
infra"' : Reni, Chilla si Achermanul,
cu partea de S. a
BasarabieT, de la santul luT Traian
spre DunAre si Marea NeagrA,
precum Benderul i Hotinul.
Resedinta MitropolituluT
Proilavier era Brálla, iar Mitropolla
era situatA pe malul DunArer,
in apropiere de fabrica
Burgheti, i avea drept patronT
pe S-ti! Arhanghelf. A existat
pana la 1845, cind, din cauza
vechimeT, fu dArAmatA.
ParohiT acesteT bisericr aft fon-

BRÄILA (ORA5)
dat la o micä distanta pe deal
biserica actuala, Sf. Spiridon.
Suburbia unde a fost Mitropolia
se numeste i asta-zT Mahalaua-
BisericiT-VechT i odajdille Mitropolid
ProilaveT ari trecut la Sf.
Spiridon. Mitropolit a fost la
1716 Ioanichie, care s'a judecat
la IasT cu episcopul Husului Iorest,
pentru hotarul dintre eparhia
Hui si a ProilaveT. In 1771
mitropolitul Calimach, in unire
cu graful Romantof, desfiinteaza
eparhia ProilaveT i Baila s'a
dat episcopultd de Buzara, pana
la pàcea de la Cucluc-Kainargi,
1774, cind s'a reinfiintat. In aacest
timp gasim administrind
eparhia pe mitropolitul Ioachim.
In urma paciT de la BucurestT,
'812, to ate tinuturile de pe marginea
DunareT ce eran sub TurcT
fAcean parte din eparhia ProilaveT,
trec sub RusT i fac parte
din eparhia infiintata in Basarabia.
De acum Proilavia se
marginea numaT la orasul Braila
si la cetatile stapinite de TurcT
ca Giurgiul, Turnul, etc. In 1814
era mitropolit Calimach, in care
timp mitropolitiT proilavl ere'
aT Silistre cu resedinta in acest
oras. La 182r atara ca mitropolit
pe Antim. Mitropolia
Brand. de. si se administra de
un arhlereti grec, toate orinduelite
bisericiT se faceall de _de
serventT, care eral RominT.
1828, RusiT ocupind principatele,
prin tractatul de la Adrianopole
se restitue RominieT fortaretele
de pe ripa stinga a DunareT;
in urma se desfiinta pentru
tot-d'a-una eparhia ProilaveT.
(Melhisedec, Cronica Husilor»,
152).
Continuind cu enumerarea evenimentelor
istorice, aflara in
1574 pe Ioan-Voda-cel-Cumplit,
mazilit de Poarta i inlocuit cu
Petru-Schiopul din Tara-Romineasca.
loan bate pe Petru la
621 BRAILA (ORA)
satul Jilesti din Rimnic, Petru
fuge la Braila, loan Il urmareste,
arde Braila i alte cetatl. (Gr.
Tocilescu, 83).
Razboiul purtat de loan-Vodd
cu Sultanul Selim se descrie astfel
de un nobil polen, Leonardo
Gorecio, inteo scrisoare din
1575:
eRazboiul DomnuluT Muntenesc
i Petru, care fiind ajutat de
Turcr ca sa scoata din domnie
pe Ivan, Turcii Il perd, i Domnul
Mantean impreuna cu Petru,
care trebuia sa la Domnia, fug
pe 2 car iutT in cetatea BrAileT.
loan cistiga bataia, trecu in
Muntenia, dete foc oraselor
satelor pana la marginea TransilvanieT;
de aci se intoarse catre
Dunare la cetatea BraileT, unde
eral-1 inchisT Domnul MuntenieT
cc fratele sati. Dupa o lupa de
vr'o 4 zile, la cetatea, orasul
fiind cel mal avut i pradara
mult aur i argint.(SincaT, op cit.,
III, 228).
La 1575, Poarta numi Domn
in MoIdova pe Petra al III-lea,
fiul luT Mircea si el se duse la
Focsani cu fratele salí Alexandru
al II-lea ; lusa boeril moldovenr
lovindu4 ara de veste
T-ati bätut i Petru-Vodä fu nevoit
a fugi la Brdila. (SincaT,
U, 222).
La 1595, Banul Mihalcea, care
era nascut in Bräila, cu ajutord
lui Chirali, asedia. Braila
o supuse in ziva de io Aprilie.
(N. Balcescu, (1st. Rom.», 73).
In 1617, Alexandru Ilias, D omnul
Munteniel, intorcindu-se din
expeditiunea sa contra Polonilor,
afla tara razvratita contra
Grecilor, carT o _a,supreari.;. A lexandru
ucide pe vomicul Christea
si voi sa mar ucidA i pe
dar acestia scapora cu fuga
la Scander-Pasa. Lupu adunindu-sT
ostl in Transilvania, veni
in contra luT Alexandru, care,
fiind parasit de armatd, fugi la
Braila. (Laurian, 441).
La 1639, luna Decembrie, Vasile
Lupu promise PortiT o sporire
de tribut i primind ajutoare
de la TurcT, pernil./ in
Muntenia ca sa scoata din Domnie
pe Mateiti ; Moldova voind
s'o lase fiuluT san loan.
Mateiti alerga cu oastea sa la
satul Ojegheni, litiga riul Prahova,
unde se afla inamicul. Sosind
la rîü, armata trece apa
In not si fe-care calare trebuia
sä la cu el cite un pedestras.
Vasile-Vedä, lovit pe neasteptate,
fu invins i abia scapa
cu fuga la Braila si de aci la
GalatT. (Letop. I, 308).
In 1665, SeimeniT, in frunte
cu spatarul Hrizea, se revoltara
contra_DomnuluT lor, Constantin
Basarab (Cirnul), care, dupä ce
instiinta pe DomniT vecinT sa
potoleasca revolta, fugi la Rusciuc
i, in lipsa luT, Seimenir aleg
pe Grizea de domn. Stefan
Racoti, domniT vecinT, venind
cu trupele, se dete o lupa la
satul Cioplea, Ruga Teleajen, In
care rebeliT SeimenT sunt cu totu1
imprastiatT. De si batutT, revolta
continuà in mg multe lointre
altele si la Braila,
unde spatarul Hrizea fu prins.
La 1659, Radu-Mihnea, u ni ndu-se
cu Racoti i Constantin
Serban contra Turcilor, boeriT
se opun planulul sati. El tac o
multime dinteinsiT, trimete ostT
contra luT Gheorghe Ghica din
Moldova si arde Braila i Giurgiul.
In 1711, Brincoveanul stind in
legaturl ascunse °u RusiT, de la
cari primise banT, ca sa prepare
armata i provizif, 'fina nevoind
sd se dea pe ata, cumnatul
spatarul Toma Cantacuzino, cu
genéralul Rönne, vazind nehotarirea
Donanulur, trec pe sub
ascuns tuteo noapte Cu cava-

BRAILA (ORA) 622 BRXILA-PORT (STATIE)
leria BrincoveanuluT pe Siret
In jos 041 la Braila si batind-o,
In cite-va zile o Nara, (iuce,
III, 228).
In 1716-1720, N. Mavrocordat,
primul Domn fanariot, dupa ce
rapi averile Cantacuzenilor, puse
birurI grele pe popor i desfiinta
armata, nationala, i pentru ca
sa traiasca in pace, dete voe
locuit, din fortaretele Braila si
Giurgiti faca case sau cisle
in interiorul tara in afara din
rai alele lor ; de atuncl TurciT
luara obiceiul ca sa se imprastie
In interiorul tari/ si sa faca tot
felul de nelegiuirI.
La 1740, feld-maresalul rus
Munich, aflând ca Grigorie Ghica
se afla la Serbanesti de linga
Siret, trimise pe Dumitrascu-
Beizadea, cu Muscalif, sa-lprinda.
Ghica, prinzind de veste, trece
Siretul cu mare spaima noap tea
pe ploae i fuge la Braila.
In 1770, Ianuarie 15, Romantof
trimise pe generalul Staffeln
Cu un corp de armata., batu
pe pasa de la Braila si arse cea
me mare parte din mahalalele
sale. La 26 Septembrie, Panin
lua Tighina, Cetatea-Alba
Braila.
In 1790, Martie, princlpele Coburg,
comandantul trupelor austriace
amenintä Vidinul, iar Suvarov
Braila.. In 21 August ostilitatile
intre TurcI i AustriacI
inceteaza; Turcir se retrag peste
Dunare afara din garnizoanele
din Giurgiti, Turnu i Braila.
La 1809, Brasorosky impresurd
insa fára succes i mai
erg(' generalul Pancration o sili
sa capituleze.
La 1821, Greeri organizara in
principate eterir pentru liberarea
pa.trieT lor de sub jugul Turcesc
si seful lor fu Ipsilante. Sultanut
instiintat despre aceasta,
numi seraschier pe pasa de la
dindu-I ordine ca, cu cef-
1-altI p4I de la D mare, s4. la
masurl pentru potolirea revolutief
ce se ivise in principate.
In 1828, marele duce Mihail
impresura. Braila, In 15 Maiti ; Insu-sT
imparatul Nicolae comanda'
bombardarea in ziva de 28 Maiti.
Dupa me multe lupte, Turcir
capitulara, fiind trädati de un
oare-care Hagi Pavel Pistol.
La 18 Iunie, dupa. ce Rusif
aprinsera o miniera, darimara
zidurile fortaretii. In acest asalt
el perdura 2000 de oamenI.
Prin tractatul de la Andrianopole,
din 1829, in art. 2, se prevede
ca fortáretele de pe ripa
stinga a DunareT sa se clarime
sa se restitue principatelor
romine impreuna Cu regiunele
lor (Laurian, tIst. Rom», 591).
In 1841, cete ruarl de Bulgaff
i SlrbT, sprijinite de consulul
rus din Galati, treceati din
tara la fratir lor de peste Durare.
Ghica-Vocla trimise ostI
In potriva Ion si la Braila avu
loc o ciocnire in care multi
BulgarT se innecael in Dunáre.
Raiaua &Mid se compunea din
55 sate, a caror nume ni s'ati
pastrat. (Dr. Baer. a Mémoires historiques
et géographiques sur
la Valachie», p. 189-191).
In timpul rdzboiuluT Ruso-Romino-Turc,
1877, Rush' trec Dunarea
pe un pod intins ¡titre
Braila si punctul Ghecet.
In urma tractatuluT de la Berlin,
hotarindu-se alipirea DobrogeT
la teritoriul romln,
mata romina in asistenta suveranuluI
el, trecu Dui-lama pe la
Braila, spre a lua in posesiune
noua provincie, care de sub
Mircea statuse sub jugul turc.
Sure partea de S.-E. a oraluluI,
in dreptul vaduluT Buduru,
se afla in Dunare urmele
unuT pud de piatra, earl se cun.osc
foarte usor prin anafoarele
saü ochiurile, ce apa face
la suprafata. Vasele, cu deosebire
and sunt incarcate, evita
trecerea pe acolo, spre a mu fi
expuse oprireT din cauza insuficienteI
adincimeT apel. De
multe orT s'a vazut vase oprite
In acest loe din aceasta cauza.
Batrinil spun ea alta data urmele
podulur se vedeati la suprata
aper, me ales and Dunarea
era scazuta.
Se crede ca ar fi fost fácut in
timpul Romanilor i ca unea pro.
vincule imperiuluT roman de
dincoace de Dunare cu cele de
dincolo, Era .asezat in drumul
de la Cetatea saa Municipiul,
locul unde e azT Braila, la vechea
cetate Troesmis (Iglita in
Dobrogea) ale carel urme stati
inca' in picloare
In partea de N.-E., pe strada
citadeleT, se afla un beck" boltit,
ce se zice a fi din timpul Turcilor
chid servea drept erbarie.
In parcul sati gradina publica
de l'inga oras, se aflä un monument
in forma de piramida,
pentru comemorazea campanieT
ruso-turce din 1828 si a administratiuner
rusestr in principate
In timpul generaluluT Kisselef.
El nu va intirzia sa-sT gaseascá
pereche inteun monument si
me scump Rominilor : monurnentul
razboiuluI de la 1877-78
pentru independenta.
Braila, stalie de dr. d. f. (jud.
Braila, pl. Vadeni, com. Izlaz),
pe linia Buzati-Galatl, pusa In
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se allá intre statiile Silistraru
(9.3 kil) i VIddeni (12.4 kil.).
inaltimea d'asupra niveluluT marli
de 17 ni. 24. Venitul acesteT
statiT, pe anul 1896, a fost de
1.531.436 1. 15 b.
Braila-Port, stafie, de dr. d. f.
(jud. Braila, pl. Vadenl, c. Izlaz)
pe linia Braila-Braila-Port, pug

BRA1LEANCA 623 BRANEM
In circulatie la 13 Sept. 1872.
Departe de statia Braila de 3.7
kil. Inaltimea d'asupra niveluluI
mariT de 6.14 m. Venitul
acestei statil pe anul 1896 a
fost de 798.128 1. 30 b.
Bealleanca, s:oard de mo,s-ie, in
com. Mizil, judetul Buzan, avind
ca 110 hect., cea maT mare parte
arabile.
(Dealul-), j ud. Covurluiti,
corespondent DrumuluT-BraileI
(v. a. n.). Pe capul acestuT deal
e satul Rogojeni ; tine pina
aproape de Hui.
BrälleI (Drumul-). V. Drumul
Baila, comuna Bave#i, pl. Milcovul,
jud.
Brand (Drumul-), loma, jud.
R.-Sarat, ce pleaca din R.-Sarat,
merge d'alungul Huid Rimnicul,
Strabate com. Obiditi,
Ni colevti, Cioravti-Gulianca, trece
riul Buzdti, vi duce la Braila.
Servea la transportul productelor
acestuI judet la vchela Braila.
Era drutnul povta vechI.
Brille' (Gira-), girlä, de tincä
insenindtate, iri jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. Pisica.
Se desface din Dual-e, din dreptul
mild 86, ceva mal sus de satul
Pisica. Se indreapta spre E.
taie grindul Pisica vi grindul
Brallel, i, dupd un curs de Io
kilom., se varsd iar in Dunare,
In dreptul mita' 76. Brazdeaza
partea nordica a plaveT vi a comuna
Comunica cu balta Popina,
pe cate o alimenteaza.
Este inconjurata de toate parpaxtile
cu stuf.
Braile" (Grindul-), grina', sati
loe ridicat de-asupra stufuld
inconjurator, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. Pisica.
Este o prelungire a grinduluI
Pisica. Are o directiune generan
de la Vest spre Est, o
lungime de 4 kilom. vi o suprafata
de 40 hectare. Este inconjurat
de tra partl Cu stuf,
vi este strabatut de alungul de
i3ili1eni-Animoasa, sat, cu 32
fam., jud. Argev, pl. Pitevti ;
face parte din c. r. Biscovul-
Flev ti.
Brailita, sat, in plasa Ialomita-
Balta, pendinte de comuna Piva-
PietriI, jud. Ialomita. Este situat
pe malul sting al riuluI Ialomita,
la o distanta. de 2 kilometri
spre S. de satul de revedinta
vi in dreptul satuluI Chioara,
care este pe malul drept al
finta Peste Ialomita aci se afla
un pod de lemn.
Popul4uriea acestui sat este
de 103 fam. Rominf vi 3 fam.
Tigant
In sat e o biserica, construita
la 1845, la care servesc dor
preotI vi dol cintaretl.
Vite sunt : 640 bol, 245 cal,
1296 °I vi 188 poref.
vale, !nimia vi Valea-
BrailoiuluI, in plasa Dumbtava,
jud. Mehedinti, com. tul-. Adunati-Teiului,
pe care este avezat
parte din satul Adunati-
Teiuld.
,res, jud. Neamtu, situat
futre dealurile Mesteacanul
vi Ghigoevti, pe tetitoriul cothuneT
erbe§ti, plasa Piatra-
Muntele. Prezinta terenurT cultivabile.
Biliteni. V. Jurcani, sat, com-
Gugevti, pl. Mijlocul, judetul
Falda.
Bilje§t19 pa-dure, supusd regi-
muluT silvic, proprietate a movnenilor
Brajevti, com. Badeni-
PamintenT, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, in intindere de Ioo hect.
avind esenta dominantá fag vi
etate de la 20-30 anT.
Se invecinevte la N. cu Badeni-Ungurera,
la S. cu pIr.
Stoeneasca, la V. Cu riul Dimbovita
vi la E. cu livezile din
Brajevti.
Braje§ti, blaz, tom. Badeni-PAmintenI,
plaiul Dimboitita, jud.
1VIuscel.
Bilndu§eni, es, ce se intinde in
partea de N. a com. Solevti.
din pl. Crasna, jud. Vasluitl. Se
zice ca pe el ar fi fost in vechime
un tirguvor cu acest
nume.
Acest ves, se mal numevte
esul-Raculuï, nume imprutnutat
de la iazul numit Racul, ce
se afiä in jos de el.
Brineasa, trup de mofie, tine
de Stoboravti ; e ca de 500
pogoane, situate parte in jud.
Teleorman, parte in jud, Olt.
Beaneasa, vdlcea; se formeaza
la N. pe teritoriul com. Crimpoia,
pl. erbanevti, jud. Olt,
vi se varad in Dotofeia, thiar
In comund,
Brfine§ti, com. ruk iii plaiul
Dimbovita-Ialomita, jad. Dimbovita.
Aceastd eoniund este situatd
pe vale, pe malul drept
al Ialomita, la zece kil. spre
N. de Tirgovivte. Este tuvecinata
de dealurile urmatoare
Muchia-DealuluT Procvanul, Humele,
Magura, Ghidiul, Viile-
Batrinej Virful Muchia-
StrimtoareT vi Motilfa. Pe partea
rasariteana curge riul Jalomita,
pe care sunt treT morí
de apa vi un fierastrati de Wat

BRXNETI
scindurT. Tot in raionul comuneT,
peste Ialomita, in partea stingl,
se varsa riul Bezdedelul. In Eta
com. Branesti se aflá marea fabrica
de praf de pusca, Pudraria
armateI de la Laculete, care
e situatà pe malul sting al IalomiteT,
pe soseaua Tirgoviste-Pucioasa.
Pudraria nu se desparte
de Branesti, de cit prin 1:1111 Ialomita.
Branesti nu are alte eatune
alipite. Numarä 1400 locuitorr
RominT. Produce maT ales
prune, din care se face tuica.
Se fabrica aci var de o bulla
calitate. Este un izvor cu apa
sarata in apropiere de valceaua
care desparte comuna
Branesti de com. Glodeni,
anume la punctul Valea-PlopuluT.
La Branesti se face un 'Alela
anual la 20 Iulie (Sf. Ilie). Acest
bilciù este vizitat in toate
verile de cea mal mare parte
a persoanelor, case fac cura in
baile Pucioasa i Vulcana, cacT
de la Bränesti pana la Pucioasa
saü Vulcana, nu este mai mult
ca treT sferturT de ora calare
saii cu chervanul.
In Bränesti sunt dota bisericT
si o scoala. LocuitoriT sunt mosnenT
neam-de-neam. Chiar mosilie
i padurile man5stireI Buneo,
care azI sunt ale statuluT,
ali fost tot ale Branestenilor.
coala din Branesti este mixta,
cu un Invatator i frecuentata
de 29-45 copiT, elevI si eleve.
In toata coralina sunt peste 232
copiT de ambe sexe cu etatea
de scoala. coala din Branesti
n'are pamint. Localul este bun,
cada anume pentru scoala, dar
cu primaria la un loc. Scoala
s'a fundat in 1872.
Branesti are un venit de 2470
leT si peste 320 contribuabilT.
Aceasta comuna se invecineste
spre Est cu com. Podurile
i Glodeni, despartindu-se
de Glocleni prin dealur1 si val-
624 BRANE§TI
ceaua numita Apa-DealuluT, iar
de Podurl prin 611 Ialomita;
spre V. se invecineste cu cat.
Vulcana-d.-j., in care se Al
baile Vulcana, de care se desparte
prin padurT, livezI si piriul
Vulcana i cu care se leaga
prin osea comunala ; spre N.
se invecineste cu baile Pucioasa
spre S. cu Vulcana-Pandeli,
de care se desparte prin
pie si se uneste prin osea comunald.
In aceasta com. se afla
manastire. VezT Fusea.
Bräne§ti, com. rur., in pl. JiuluT,
jud. Gorj, in pasteo. de S. a
com. Brosteni, situata parte pe
loe ses si parte cam pe linga
lantul de inaltimI din sango.
Jiului numit Culmea-JiuluT. Se
compune din cdtunele Branesti
si Capta D ealuluT.
Are o suprafatà cam de 1533
hect., din carT 200 hect. padure,
350 hect, loe de cultura, finete
pI5une, e proprietate a statuluI;
iar 903 hect. sunt ale loc.
dimpreunA cu 24 hect. viT i 56
hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 383 famili,
din carl 7 familir TiganT,
cu 1554 suflete, 372 contribuabili.
LocuitoriT posea 65 plugurf,
130 care cu bol, II cárute
cu caT, 433 vite mari cornute,
51 cal, 881 oT, 5 capre, 165
rimatorl si Ioo stupf.
Venitul com. este de 2685
leT, lar cheltuelile de 2163 ler,
banT 52.
Pe marginea despre V, a acesta
com. si paralel cu ea
trece soseaua care
pune in legatura la N. cu comuna
Brosteni, lar la S. cu comuna
urbana Tintdreni, din jud.
Dolj.
Comuna posea. i moara pe
apa JiuluT, cu 5 alergatorT, 2
circiumr, I I puturT 5i 2 izvoare.
Are un local de primarie; o
scoald, frecuentata de 47 elevi
si 3 eleve din 58 inscri51 ; 2
bisericT, deservite de I preot
si 2 cintaretT.
Brine§ti, com. rur., pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, la E. de Bucuresti,
situata pe tarmul sting
al vdeT Pasarea, 23 la departe
de Bticuresti. Pe la Nordul comuneI
trece calea fierata Bucuresti-Calarasi
si soseaua judeteana
Bucuresti-Braila. Sta in legatura
cu satul Pasarea printr'o
sosea vecinala.
Se compune din satele
nesti i Vadul-AneT, cu o populatie
de 151i loc., carI traen
In 276 case, cea maT mare parte
BulgarT.
Suprafata totalà a comuneI
este de 3506 hect.
Statul, proprietatea e a luT,
are 2211 hect, din carT cultiva
prin arendasiT sal 1631 hect.
(35 rdmin sterpe, 120 izlaz, 425
hect. padure). LocuitoriT aii 1295
hect., din care rezerva 78 pentru
izlaz, cultivind restul.
Mosia BrAnesti, impreuna cu
padurea, s'a dat la anul 1854
de Sfinta Mitropolie in schimbul
uneI a patra parte din mosia
ampina (Prahova). Se arenda
atuncT cu 29,000 1. vechl
si valora 12,000 galbenT.
Comuna numära 260 contribuabilT
si are un budget de leT
7285 la veniturT si de 7162 la
cheltuelT. In anul 1885 eral 347
contribuabili.
Dintre locuitorT, 400 sunt
Ocupatia lor de apetenie
e agricultura 5i cre5terea vitelor.
ArAtura se face cu 161 plugurl:
85 cu bol, 76 cu cal.
cuitoriT aii 177 care 5i clrute :
92 CU bol 5i 85 CU cal.
Comerciul se face de 5 circiumari
5i 2 hangiT.
Numarul vitelor e de 901 vite
marT (395 cal i epe, 18 arma-

BRANETI 625 BRÄNE§TI SAt.T. BRXINTEASA
sarT, 260 bol', 72 vacT, 39 viteT,
6 taurT, 40 bivoli i 71 bivolite)
si de 2820 vite miel (5 capre,
285 porcI i 2500 01).
Improprietaritl sunt 321 locuitorT
i neimproprietaritl 86.
Brinesti, sat, jud. Bacati, plasa
Muntelul, comuna Podurile. Departarea
de ad i la satul Podurile
este de 1750 m.
Brfinesti, sat, in com. Vladesti,
plasa Prutul, jud. Covurluiii, cu
142 case, 143 familiT i 570 suflete,
o bisericá si o scoall. Teritoriul
ce-i apartine e in intindere
de 2166 hect. si 45 ariT in
total, din carT 1716 apartin proprietatiT
marT i 450 hect. si 45
ariT satenilor.
Bräne§ti, sat, situat pe valea
Pasarea, pl. Dimbovita, judetul
Ilfov. Face parte din com. rur.
cu acela.5T nume.
Ad este resedinta judecatoruluT
de ocol si a primaria
Are o bisericl, cu hrarnul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotT
2 cintaretl; o scoa1ä ruralä,
frecuentata de obiceiii de 50 elevI
si 8 eleve. Localul s'a construit
de judet in anul 1879. Cu scoala
ruralA, comuna cheltueste 1905
leT anual.
Populatia satuluT e de 1191
suflete.
Suprafata totala a satuld e
de 2682 hect., din carT posea
statul 1600 hectare si locuitorll
1882 hect.
Statul cultiva prin arendasiT
säl 320 hectare (30 ramtn
sterpe, roo izlaz i 150 padure).
LocuitoriT cultiva 992 hect. (2
ramin sterpe, 40 izlaz si 48 cultura
vitel).
Numarul vitelor marl e de
722 si al celor miel de 490.
Satul este intretaiat printr'o
vale adinca cu smircurl i iz-
55620. Mando Pirtiongr Minprofire
voare ce ail directia spre E.,
vale care se pierde la distanta de
400 metri la S., egalindu-se cu
solul plan.
Populatia acestur sat e in cea
mal mare parte bulgara, formata
din BulgariT emigratI din
Bulgaria prin secolul al i8-lea.
Obiceiurile lor diferd de ale Rominilor.
Nu se stie de unde vine numele
satuluT de BrAnesti; se
crede irisa cd deriva dela Braniste,
ce insemneaza mic
pulet in mijlocul padurilor
chiar batrtniT spun ca ati pomenit
imprejurul acestur sat cringurT
de padure i maracinet.
La Sud de satul Branesti, la
distanta de '/2 kil., in niste ripT,
s'a gasit, in anu11890, un borcan
de lut ca de ro decalitri
marime, si de forma foarte
vechie. Tot spre Sud de sat, la
distant5. de 800 ni., in apropiere
de padurea Cucul, si pe l'higa
drumul ce duce spre Obilesti-
CalArasi, este o magura ca de
5 m. inaltime si in suprafata ca
de 400 m. p.; iar in partea de
Sud a padureT Cucul, inteun cot
al girler locale ce prezinta un
loc de ascundere prin ridicarea
maluluT drept i pozitiunea pddureT,
se gasesc mal multe gropT,
unde se presupune cä stationail
ostl.
In cotul padureI Cucul, se
adaposteail locuitorl in timpT de
razmerite.
Spre N. de Branesti, la distanta
de 400 ni., in punctul Valea-Pasarea,
alltuff cu soseaua
judeteana Bucuresti-Braila, este
pepiniera Scoaler de silvicultura,
unde sunt clädite localurT pentru
resedinta sefulur silvic si a elevilor
coaleT de silvicultura, care
fac practica prin padurea Cucul.
Bräne§ti, c4tun, comuna Bolovani,
jud. Dimbovita.
Bräne§ti, cdtun, jud. Gorj, reedinta
comuneT cu acelasT nume.
Are o suprafata de 1237
hect., din carT 200 hect. padure,
si 350 hect. loc de cultura, fineatd
i pasune sunt proprietatea
statuluI, lar 635 hect. sunt
a locuitorilor, cu 16 hect. vil,
si 36 hect. livezit de prunT.
Are o populatie de 243 familiT,
cu 953 suflete RominT, 3
familiT TiganT cu 17 suflete; are
249 con tribuabill.
Logiritorir posedd 45 plugurT,
70 care cu boT, 9 carute Cu cal,
399 vite marT cornute, 36 cal,
417 01, 5 capre si 83 riniatorT;
70 stupl.
Cdtunul posea o moara pe
apa., cu 5 alergatorT, construita
In anul 1883, proprietatea statuluT
i arendatä anual cu suma
de leT woo. Aci sunt 2 circiumT,
I I puturr i 2 fintinl.
Are i coala, infiintata in anul
1852, si frecuentata de 50
elevT, din carT 3 fete.
Are i biserica de zid fäcuta
de preotul C. Cocoroveanu, in
anul 1859, deservita de i preot
si I cintaret.
Bränesti, stalie de dr.-d.-f, jud.
Ilfov, plasa Mostistea, clt. Branesti.
Se afla pe linia Bucuresti-Ciulnita.
Pusä in circulatie
la 17 Noembrie 1896. Intre statiile
Pantelimon 13.4 kil., i Fundulea
12.2 kil. Inaltimea d'asupra
niveluluT mara* de 67',57.
Venitul acesteI statil pe anul
1896 a fost de 54.084 leT.
Brinesti saü Bräneasa, (real,
la E., pe teritoriul com. Serbanesti-d.-j.,
plasa Serbanesti, jud.
Olt ; are directiunea N.-S., paralel
cu Dealul-Veder. Se formeaza
intre valea Batiese. si Valea-VedeT,
pe o distanta de 6
kil.; are o inaltime de 8 T4
metri.
79

BRANEVI'I 626 BRXNITTARI-DE4OS
Bränelti, mofie particulad, de
1716 hect., in com. Vadesti,
plasa Prutul, judetul Covurluin.
Dupä intrebuintare, terenul acesteT
mosii se specific5. ast-fel:
513 hect. 36 ariT p5.mtnt arabil,
217 hect. 36 arif imas, 27 hect.
17 ariT viT, 85 hect. 8o arif
dure, 42 hect. 90 aril luncA, 37
hect. 18 ariT finete i 8o2 hect.
23 ariT bala.
Bra'ne§ti, mo§ie a statuluT, in jud.
Ilfov, pendinte de mAAstirea
Cernica, care s'a arendat pe.periodul
1883-93 Cu 37,927 leT
anual si din care arena s'a
scAzut la i Aprilie 1890, suma
de leT 13882 anual pentru 552
hect. carT s'au vindut in loturr
la locuitorT.
Brane§ti, pddure a statuluT, in intindere
de 150 hect., pendinte
de com. BrAnesti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov.
Bräne§ti, îrîia, jud. BacAti, pl.
MunteluT, care curge pe teritoriul
satuluT Bränesti, din comuna
Podurile, In directie nordicA
si se varsA in piriiasul FundAtura.
Bräne§ti, vdlcea, jud. Teleorman,
prin mijlocul cAreia curge un
Olas cu acelasT nume. Incepe
din spre cAtunul BOdesti, din pl.
TeleormanuluT i formeazA limita
cea din urmA 'filtre judetele
Olt si Teleorman, trecind
pe lingO comunele Stoboresti,
Merisani i Ghimpeteni.
Br'ane§tilor (Valea-), vale, comuna
015.nesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, care se varsa In riul
.015.nesti, pe teritoriul com. 011nesti.
Beanetul, com. rur., pl. Oltetul-
Oltul - d. - s, jud. Romanati, si-
tuatá aproape de confluenta riuluT
Mirla cu Burluiul, la poalele
dealuluT Sarul (188 m. altitudine
d'asupra niveluluT mgr11).
E strabAtutá de soseaua
Pirscoveni-Ledesti si de linia fíerat5.
Slatina-Craiova. Se allá. la
26 kil, departe de Caracal si la
7 kil. de Bals. E formad numar
din satul cu acelasT nume.
Are 136 de contribuabill, 201
capT de familie ; In totul are 723
locuitorT, din casi' 8 TiganT, 4
GrecT i restul RominT, din carT
353 bArbatT, 380 femeT ; 359 cAsAtoritr,
374 necAsl.toritr ; 26
stiind carte si 707 ne stand. Budgetul
comuna pe 1886/87 a fost
de 1846 leT la venit l 1796 la
cheltuelT. Ocupatia locuitorilor
e agricultura si cresterea vitelor.
Vite marr sunt 407, vite
raid 840, rim5.torr 266. Are 4
circiume. Are o bisericA, SE Nicolae
(1875), deservitá de un
preot si 2 cintAretr. I se mal
zice i Gorganul.
Brinila, pirüt, udä partea de N.
a com. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt, si se varsä in
gira Cungrea-Mare, pe teritoriul
com. Simburesti, dupa ce
primeste pe dreapta valea Purclreata
si pe stinga valea Lacul.
Bräni§tari, jud. Ilfov. VezT DArAsti.
Beani§tari, com. rur., compusA
din cAtunele Br5.nistari-d.-j.,
BrAnistari - MostenT
san CAlugäreni i NAneasca, situatd
pe valea alnistea, din jos
de CAlugAreni, pl. Cilnistea, judetul
Vlasca. Distanta de la Giurgiu
e de 32 kil., lar de Ghimpati,
resedinta pase, de 22 kil.
In 1887 se aflan ad 175 contribuabill
din 865 suflete.
Venitul comuneT in 1886 era
de leT 8424, lar chelt. de leT
4451. In 1887 venitul era de
1. 2811, lar cheItuelile de 1. 2418.
In 1887, in aceastO com. s'a
semAnat o suprafatA de 900 hect.
Cu diferite cereale.
Sunt doug bisericr: una la
BrAnistari-d.-s. si alta la Bránistari-MostenT;
amb ele aü dol
preoll si 4 entáretT. In 1888 s'a
oficiat in aceastA comuna 59 botezurl,
II cAsAtoriT si 39 tumormintärf.
Bisericile depind de parohia
BrAnistari.
Este o scoalA mixtO cu 3 clase,
încareaüurmat,în 1888, 26 baet.1
i ir fete.
In 1888 se cultivan 27 hect.
de vie. Aci sunt pometurf multe
duzT cu carT se cresc multT
&dad de mAtasl.
Exista In comunA o moarä de
foc cu 2 pTetre.
Prin BrAnistari trece so -
seaua vecinall ce duce din soseaua
nationall Giurgiu-Bucuresti,
din dreptul CAlugArenilor,
pe \ralea alnister, prin satele
BrAnistari pana, la Comana. Este
departe de statia drumuld de
frer Comana si de halta GrAdktea
cu 9 kil., CAlugAreni sunt la 4
kil., Giurgiu la 39 Icil., Bucuresti
la 30 kil.
In aceastA comunA s'ají improprietArit
in toate cAtunele 159
locuitorl fostl clAcasT, pe o suprafad.
de 632 hect.
Sunt 6 circiumT.
Beani§tari-de-Jos, cdt., pendinte
de com. Branistea, pl. alnistea,
jud. Vlasca, situat pe partea
stingä a vAeT Cilnistea i proprietatea
d-luT Ilie G. Protopopescu.
Suprafata totalA a mosieT e
de 644 hect. In 1864 s'an
proprietArit 63 locuitorT pe o suprafad.
de 287 hect. si a maT
dmas proprietate particulad 357
hect.
Pe o suprafatI de 12 hect.
este vie,

BlaN4TARI-DE-SUS 827 BRATANUL
In acest catun sunt: 182 bol
si vacT, 40 cal, 602 oI si 280
rimatorT.
In sat sunt 2 circiumT.
Bräni§tari-de-Sus sad Dobrote§ti
orT Sirbeni, cdt., pendinte
de com. Branistari, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca, proprietatea d-lui
C. Goga.
Venitul anual este de 25000 1.
Suprafata intregeT proprietatT
e de 1683 hect. S'ají dat la 1864
la 61 locuitorT, fostl clacasT, suprafata
de 225 hect. si a mal
ramas 1458 hectare proprietate
particulara.
Aci este o padure de lunca
si 6 hect. cu vie.
Proprietatea e situata pe coasta
stinga a apeT Cilnistea, din jos
de Calugareni.
In cat. sunt: scoall comunala.;
o moara de foc cu 2 pietre
; o biserica cu hramul Sf.
Gheorghe, deservitä de un preot
si doI cintaretl si in care, in
1888, s'ad oficiat 35 botezurT,
8 casatoril si 28 inmormintarT.
Vite sunt : 154 bol si yací,
30 cal, 870 oT si 240 rimatorT.
Sunt 2 circiumT.
Brini§tari-Mänistire, ce'T zice
si Calugärita, cdtun, pendinte
de com. Branistea, plasa alnistea,
jud. Vlasca, situata pe
partea stInga a Arad alnistea,
pl. alnistea.
In 1864 s'ad improprietarit aci
35 loc., fostr clacasT, pe 120 hect.
Brini§teni, com. rur., in pl. Siretul-d.-j.,
jud. Roman, spre orasul
Roman li la o departare
de to kil. de el si de 9 kil. de
resedinta plaseT. Este asezat pe
ultima terasa a dealurilor ce vin
in dreapta .riuluT Moldova. Este
alcatuita din satele : Branistenid.-j.,
Branisteni-d.-s. si Felesti,
cu resedinta com. in satul Bra-
nisteni-d.-j. Are 341 capr de familiT,
240 contrib., 1248 loc.,
din carT 43 stid carte O 307
case. Populatia este romina, afara
de 2 fam. EvreT. Sunt 314
vite marT cornute. Are o biserica.
de zid si o scoald primara
mixta, care a fost frecuentata
In anul scolar 1886-87 de 13
elevT din 24 inscrisT. Tine de
circumscriptia fiscall Dulcesti.
Venitul anual al com. este de
leT 2418 si chelt. de 2316 lef.
Bräni§teni. V. Podul-Brosteni,
jud. Arges.
Bräni§teni, mofie, jud. Neamtu,
numita in vremurT si Barbuseni.
A fost proprietatea Ir Miron
Costin si fama parte din tinutul
NeamtuluT. Facindu-se insa. o delimitare
a hotarelor dintre judete,
aceasta mosie a trecut la
jud. Roman.
Bräni§teni, piria, ce curge prin
jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna
Branisteni. Izvoreste din
marginea judetuluT, din satul Ginitesti.
Curge de la N.-V. catre
S.-E.; uda satul Branisteni O la
satul Trifesti se vars'a' in piriul
Valea-Neagra, de a dreapta.
Brfini§teni-de-Jos, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Branisteni, pe malul drept a
pir. Bránisteni, spre V. de orasul
Roman, la o departare de
io kil. de el si de 9 kil, de resedinta
plaseT. Este asezat pe
platod. Are 196 capr de fam.,
157 contrib., 710 loc., din carT
39 §tia carte si 165 case. Populatiunea
este rominA Jara de 2 fam.
EvreT. Sunt 205 capete de vite
marT. E res edinta com. Branisteni.
Are o bis. de zid si o scoall
mixta, care a fost frecuentata
in anul scolar 1886-87 de 13
elevI, din 24 inscrisT.
Acest sat dateaza dinainte de
1508, dupa. cum se constata din o
piatra ce d. V. A. Urechiä a aflat
In biserica si care poarta aceasta
data. Biserica actuall este facuta.
la 1520 de un boer si retnoita
in urma de Stefan Toma. In aceasta
biserica. d. V. A. Urechia
a descoperit, in August 1886,
mormtntul cronicaruluT moldovean
Miron Costin, decapitat
din ordinul DomnuluT MoldoveT
C. Cantemir, in Decembrie 1691,
pe una din pietele orasulta Roman.
Acest sat se numea -in vechime
Barbosi sad Barbesti si
era mosia cronicaruluT Miron
Costin.
Traditiunea populara, pastratá
pri'ntre locuitoriT acestuT sat,
pune insa Barbosi sati Bercesti
putin mal la E., tot in coprinsul
acester comune, in marginea
iazuluT numit Iazul-luT-Voda.
Bräni§teni-de-Sus, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Branisteni, pe pir. Branisteni,
spre V. de satul Branisteni-d.-j.,
si alaturea de el. Are 145 capT
de fam., 83 contrib., 538 loc.,
din carT 4 stid carte si 142
case. Populatiun ea este numaT minina.
Sunt t09 capete de vite
marT. Acest sat se mar numeste
si Tirsi.
Bräni§tioara, 'd'Are, cu lemne
de stejar, emita, gorun, etc.,
pe proprietatea statuluT numita
Schitul-Greci, com. Mierlesti, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt. Formeaza
un trup cu Schiteanca si Musatul,
in intindere cam de 500
hect.
Bränoaia, numire data. uneT
partT din padurea Buciumenilor,
jud. Tecucid.
Britanul sad Putul - Bale,

BRXTXNEASA 628 BRXTEASCA
vale, jud. Vlasca, ce dA in valea
Brezoiul, pe propietatea Singureni,
a d-lor General Zefcari
Filipescu.
Brätäneasa, välcea, com. Cermegesti,
pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Brit 'A§anca, mofie nelocuitä, jud.
Ilfov, pl. Negoesti.
BrAta§anca, peldure particularA,
supus1 regimulul silvic, com.
Ddesti, plasa Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Brätä§anca, trup de piidure a
statulur, in intindere de 28 hect.
formind pAdurea DAesti, situatA
In comuna Popesti, plasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, impreunI
cu trupurile Firigba, Valea-MarculuI,
Valea-Caluld i BAeasa-
Schitul.
Brätà§anca §i Olari salí Märgineni-de-Jos,
jud. Prahova, trupurl
de mofa, ale StatuluI, pendinte
de mAnastirea MArgineni,
carr pe periodul 1888-93 s'ati
arendat cu 15.100 leI anual.
De la 1891 vindut de ved
la locuitorl.
BrAtfi§anca-UngurenI, sat, face
parte din com. rur. Dirmänesti,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Proprietatea e a D-luI George
I. Lahovari. Are case marl si un
intins pare, o moarA pe iazul
Prahovd si un han. Satul este
strAbAtut de soselele Ploesti-Tirgovistea
i Ploesti-Filipesti-de-
Tirg. In apropiere (la vr'o 3
kil.) se allá podul de ffer peste
riul Prahova pe soseaua Ploesti-Tirgoviste.
Biserica, reinoitA in timpul din
urmA, are urmAtoarea inscriptie:
cAcest sfint ideas s'a fAcut
de robul luI Dumnezdi Gheor-
ghe Logofátu DAnescu, sotia sa
Florica, cu fill Scarlat, Iancu,
Ilinca, Luxandra i cu tot neamul
lor 1 cu jupin Cristodor,
în zilele Domnulta Gheorghe
Caragea Voevod, l cu blagoslovenia
Sfintid Sale Mitropolit,
In anul 1813, Maiü 20, si reinoitA
din noli cu ajutorul proprietarulur
George I. Lahovari
si a sotid sale Ana, nAscutA
CocorAscu i intreger obstii
cu sirguinta neobositA a subprefectulur
Emanoil CocorAscu,
In anul 1892, zugrav G. Arsules
cu.
Brati§anca - UnguruluI, sat,
face parte din com. rur. Márgineni-d.-s.,
plasa Filipesti, jud.
Prahova.
Brfitä§ani, sat, face parte din
com. rur. Callreti-Seinoaia (v.
a. n.), pl. Negoesti, jud. Ilfov.
Este situat la S. de CAllreti, pe
malul drept al %/Ad Mostistea.
Se intinde pe o suprafatA
de 550 hectare si are o populatie
de 99 loc.
Statulul apartin 475 hect. o
locuitorilor 75 hect.
Statul cultivA prin arendasir
sAl, 375 hect. (ro sunt izlaz i 90
pAdure). LocuitoriI cultivl tot
terenul, rezervind pentru izlaz
ro hect.
Are o bis. cu hramul Adormirea-Maicel-DomnuluI,deservitA
de I preot i i cintAret.
NumArul vitelor marI e de 98
si al celor mid de 124.
Brita§ani, cätun, in pl. TirguluT,
jud. Teleorman, pendinte de comuna
Netoti. Este situat pe
partea stingl a riuluI Teleorman,
intre cAtunele Netoti-d.-j.
si Brosteni, ceva mal la o parte
spre N. Populatiunea lur este
de 241 suflete, din carl 47 contribuabili.
Are o bis., cu un
preot si un ctnaret, precum
o moard de mAcinat pe riul Teleorman.
Brfità§ani, mofie, in plasa
guluT, jud. Teleorman, proprietatea
mostenitorilor decedatulur
G. BIdescu. Are o indadere
de 860 hectare pAmint arabil
si 126 hect. pAdure.
Brati§anul, pildure a statuluI, in
intindere de 75 hect., pendinte
de com. CAllreti-Seinoaia, pl.
Negoesti, jud. Ilfov.
Bräti§e§ti, schit mic, In jud.
pl. Arges, lingA satul cu acelasf
nume, metoc al EpiscopieI de
Arges. Actualmente este redus
la bis. de mir si este intretinut de
stat, care inscrie in budget suma
anuall de 1070 Id.
Bräti§e§ti (Vatra-Schitului-),
mofe, cu o intindere de 2122
pogoane, din care cea mal' mare
parte (2000 pog.)pAdure, In jud.
si pl. Arges, fostA pendinte de
Episcopia de Arges, proprietatea
statuld, Are o arena' anuall
de 2200 le/. Pe aceastA mosie
se afll o povarnA si o moarl.
Bräteasca, sat, In jud. si pl. Argesul.
Face parte din com. rur.
Vilcelele.
Bräte§ti, sat, pe riul Arges, la
N., la ro kil. de Curtea-de-Arges,
jud. si pl. Argesul. Face
parte din com. rur. Albesti-BrátestI.
Are 346 locuitorr si o
bis. cu hramul InAltarea-DomnuluI
deservitA de un preot o
un cintAret.
Bräteasca, ptria, ce curge prin
judetul Roman, plasa Fundul,
com. Averesti i BrAtesti. Izvoreste
din dealul Golani ; curge
de la S.-E. catre N.-V., udind

BR1TEIUL 620 BRÄTWI
satul Averesti-d.-j. (Golani) si
Bratesti si se varsa in fiul Siretul
de a stinga, mal spre N. de
satul Bratesti, dupa ce a primit
in sine in dreapta &alele Averesti,
Lingurari si David.
Brateiul, duley, intre muntil RAteiul
si Lespezi din plaiul Dimbovita,
jud. Dimbovita. Pe acest
tia sunt fierastrae de scindurl.
Brateni, com. rur., situata in partea
de N.-V. a piase/ tefAnesti,
jud. Botosani. Se tntinde pe valea
Baseului, valle piraielor SIrata
si Hodoroaia si pe dealurile
de ambele par! ale Baseului.
Comuna se compune din satele
: Brateni, ,Mihalaseni, Nastasa,
Negrescu (Siliscani), Odai a-
Siliscani (Odaia-Moscovid), l'aun
(Siliscani-Razasi), Ratosul-Apostol
si Slobozia-Serafinesti.
Teritoriul comuna e deluros,
dar de buna calitate. Are o intindere
de 7020 hect. si o pop.
de 695 fam., saa 2167 suflete,
totI locuitorl RominI, cari se ocupa
cu agricultura si ca eresterea
vitelor. Comuna numara
528 contribuabili.
Intinderea locurilor cultivate
e de 2773 hect.
In partea de V. a comunei,
pe dealue, se intinde o padure
de stejar, pe o suprafata de 310
hect., care se exploateazd sistematic.
In comuna sunt : 8 comerciantl
si 4 meseriasI ; si 7 circiume.
Numarul vitelor e de 851 bol,
641 vacI, 464 mi, 660 pord,
2945 d. Sunt 37 stupT su albine.
E strabatuta de ptraele Baseul,
Sarata si Hodoroaia. Are
8 iazurl, 3 morl de apa si I
moara de abur.
Budgetul comund are la veniturl
-9717 leI, 86 batir si la
cheltueli 9421 le!, Io banI.
Sunt in comuna 3 bis. si 2 capele,
deservite de 2 preotT §i 6
cintaretI si 2 colr mixte cu 2 'invAtItorr,
91 scolari si 13 scollrite.
Sunt in com. 186 copii in
etate de a urma la scoala.
Bräteni, sat, asezat pe coasta de
E. a Dealulul-Brätenilor, in partea
de V. a comund Brateni,
pl. tef'Anesti, jud. Botosani. Are
o suprafata de 2280 hect. si
o pop. de 280 familir saii 837
suflete, din carr 109 contribuabill.
Are o bis., cu 1 preot si 2
cintareti, zidita de Constantin
Jora la anul 1819, si o scoald
mixta., intretinuta de comuna, cu
I invAtator li 36 colar!.
Parte din mosie e acoperita
cu padure de stejar in intindere
de 310 hect.
In vechime satul purta numele
de Dolniceni.
Vite: 270 vite cornute, 124
cal mal-1 si tnid, 1231 de oi
si 185 pord ; 20 stupi.
In acest cátun este o cirduma.
Bräteni, sat, pe tnosiaSiretelul, din
com. Lespezile, pl. Siretul-d.-s.
jud. Suceava. Asezat pe tarmul
sting al SiretuluT, numäsa 48
case, populate cu 56 capI de
fam. sart 195 suflete (roo barbati
si 95 femel), din cari 4
strainT. Are 49 contribuabili.
Vatra satului ocupa 7 t'Ala Asezarile
locuitorilor sunt bunisoare.
ImproprietaritI la 1864 sunt :
1 &untas, 3 mijlocasI si 31 codasI,
stapinind 79 Miel si 40
praj. Biserica si scoalele din Lespezile
servesc si acestui sat.
La 1803: «Brätesti a D-sale
Paharn. Ionita Negre aveati 40
lita!, platind 376 le! bir anual,
fiind si 3 liuzI de ceI fára bir,
la care se mal adatigea 4breslasii
ot tam» cu 15 liug §1 140
leI bir pe an». (cUricaruly. de T.
Codrescu vol. VII, p. 248),
Pe la 1850: «BrAteni cu tú-gul
LespezI, la tinutul Sucevd,
ocolul Siretului, mosie a D-sale
Spdtarul Costache Bosie, cum-
01-ata la anul 1842, de la D-luI
Comisul Iordache Gheleme si
D-neI Baneasa Catinca Negre ;
are sat ca o bis., un preot, un
dascal, un privilegiat, 9 nevolnicr,
15 vadane, 13 slujbasI volnid,
un vataf ; pe linga mosiile
Dolhasca, Heciul, Probota si altele,
cu un numár de 66 loc.
(cBuciumul Rom.», an. I. p.,
426).
Bräteni, pidure, in intindere de
310 hect., in partea de V. a
raosid Brateni, com. Brateni,
pl. tefanesti, jud. Botosani.
Bratenilor (Dealul-), areal, se
intinde de la N. la S., trecind
pe mosia Brateni, pl. *tefanesti,
jud. Botosani si se prelungeste
si in com. Dobirceni.
Beatescu, sat, in pl. Ialomita-
Balta, pendinte de com. Perieti,
jud. Ialomita. Este situat spre
N., la I kil. de satul de resedinta.
Acest sat, impreuna cu catunde
Arionesti si Lata, a format
pana la 1885 com. Bratescu
si purta numirea de Misleanu
si avea ca cat. satul Milosesti,
care a std-zi formeaza o
comuna.
Ad este o scoala mixta, cu
un invatator ,retribuit de com.
si cu 32 elevI si 6 eleve.
Locuitorli satuld se ocupa
cu plugaria. Lacul Fundata este
la 600 metri de sat.
Prin acest sat trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.
Bräte§ti, com. rur., in pl. Funda!,
jud. Roman, spre S.-E. de

BRATETTI 630 BIUTEM
orasul Roman si la o departare
de 7 kil. de el si de 15 de resesedinta
plaser, pe malul sting
al riulul Siretul. E formata din
satele : BrAtesti, Bratianul i Izvorul,
cu resedinta comuneT in
satul Bratesti. Are 254 capT
de familie, 301 contribuabilT,
1146 locuitorl, din carT 58 stia
carte si 285 case. Toata aceastl
populatie este minina.' afara de 2
fam. Evrel. Aci se cultiva viea.
Sunt 2324 capete vite marT.
Are o biserica si o scoala primara
mixta., care in anul scolar
1886-87 a fost frecuentata
de 28 elevI (23 b., 5 f.) din 36
inscrisT (31 b., 5 f.). Aceasta
com. formeaza cu com. Averesti,
Chilii i Giurgeni o circumscriptie
fiscall cu resedinta
In com. Br1testi. Venitul anual
al com, este de lel 3101, banT
63 si cheltuelile de leT 3026. Pe
teritoriul acester comune este un
pod plutitor pe riul Siretul, peste
care trece soseaua judeteana.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Brite§ti, sat, jud. Bacaa, plasa
Tazlaul-d.-j., al com. Baranesti,
situat aproape de izvoarele piriuluT
Caraclaul, la o departare
de 6100 m. de satul Barsanesti
(Koala). La anul 1891 aa urmat
la scoala din acest catun 17 b.,
din 61 copii in virsta de scoala.
Are o biserica ortodoxa', cladita
de locuitorT pe la .177o. CirciumT
sunt 4. CapT de familie sunt
117, suflete 485. Animale se
numArd: 25 cal, 267 vite cornute,
21 porcI si 242 capre.
Bräte§ti, sat, pendinte de com.
rur. Cdpreni, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 4 kil. la S. de
Stoina i la 5600 m. de CApreni-d.-j.,
catunul de resedinta
al comuneT.
E asezat pe dealul Icleanul.
Populatia e de 41 familiT, Cu
156 suflete.
Din punctul de vedere bisericesc
face parte din parohia
Stoina. LocuitoriT se imbisericeaza
la biserica parohiala din
Stoi na.
Brite§ti, sat, face parte din com.
rur. Habudul, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Bräte§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bratesti, pe ambele
malurT ale pirluluT Brateasca
aproape de varsarea luI in
Siret, spre S.-E. de orasul Roman
i la o departare de 7 kil.
de el si de 15 kil, de resedinta
plaseT. Este resedinta comuneT
Bratesti. Are 146 capT de famili!,
185 contribuabili, 679 locuitorT,
din carT 39 stia carte si
158 case. Populatiunea este roafara
de 2 familiT EvreI.
Are o moará cu vapor! si maT
multe de apl. Aci se cultiva
viea. Sunt '584 vite mar! cornute.
Are o biserica de lemn si o
scoala primara mixta, care in
anul scolar 1886-87, a fost frecuentata
de 38 elevT, 23 1310
5 fete, din 36 inscrisT, 31 baetT
5 fete. Localul scoaler este bun.
Spre N. de acest sat si in apropiere
de el este un pod plutitor
peste rtul Siret, peste care trece
soseaua judeteana. Este le.
gat cu orasul Roman prin sosea.
Bräte§ti, sat, pe mosia si in comuna
Pascani, judetul Suceava.
Isi trage numele de la slavonescul
brat, frate ; decT Bratesti
e sinonim cu Fratesti. Asezat
pe coasta dealulur si sub
poalele padureT cu acelasT nume,
numara. 151 case populate
cu 157 capT de familiI, saa 699
suflete, 357 barbatI si 342 fe-
=I, din carT 202 LipovenT. Are
79 contribuabilr. Vatra satuluT
ocupa 46 fald, 15 pea'jinT
30 stinjenT. ImproprietaritT la
1864 sunt 20 mijloca§I 51 16
codasT, stapinind 144 MId, 77
prajinT si 9 stinjenr. DrumurT
principale sunt : la Pascani ,
3 kil., si la Mirosavesti , 8
kil. Biserica schitulur i coala
din Bosteni-SodomenT servesc
acestuT sat. LipoveniT aa biserica
lor fdr5. preot.
Pe la 1850, aratesti, la tinutul
SuceveT, ocolul SiretuluT,
mosie a d-sale VisterniculuT Roset
Roznovanu. Are sat, cu 4 nevolnicI,
7 vacíame, 3 slujbasT volniel;
pe litiga mosiile Pascani,
Stolniceni, PrajesculuT i altele,
Cu un numar de 36 locuitorl.»
(aucium. Rom.», an. I, p. 427).
Bräte§ti, citun, pendinte de com.
Catunul, pl. Neajlovul, judetul
Vlasca.
Bräte§ti, deal, jud. Bacaa, pIasa
Tazlaul-d.-j., com. Ripile, pe teritoriul
catunuluI Slobozia-MieluluT.
Brite§ti, iezer, in jurul schituld
cu acelasT nume, jud. Suceava,
In suprafata de 298 m. p,
Bräte§ti, loe ioolat, in judetul
Neamtu, com. Pingarati, plasa
Piatra-Muntele. Se maT numeste
Bratesul.
Bräte§ti, mofie, jud. Bacla, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, de
320 hect., care daa un venit
de 6400 le! prOprietaruluT Gr.
Sion - GhereT. Despre aceasta
mosie, Th. Codrescu (cBuciumul
Rom.» pag. 427) ne relateaza :
emosie a case! raposatulur Serdaria
Gheorghe Lascar. Are sat,
cu o biserica, I preot, 2 dascalT,
mazil, i i nevolnicT, 2 vaciane,
io slujbasT volnicr, i vatav;- pé

BRATWI 681 BRÄTIENI
11110 moliJe Tirgul-Ocna, BArsAnqti,
Lebe, Dofteana i altele;
cu un numAr de 45 locuitorly.
Brate§ti, melle, a statuluI, jud.
Roman, plasa Fundul, comuna
BrAtesti, arendatA anual (1887)
Cu 12360 leI. AceastA mosie
apartinea mAnAstirilor NeamtuluI
Secul, inchinate Mitropolid
starea I.
Beate§ti saü Pravila, munte, jud.
BacAti, pl. TazlAul-d.-j., pe teritoriul
at. BrAtesti. Pe coasta acestuI
munte se afldlocalitatea numitA
BArsanul, din COM. BársAne§ti.
Bräte§ti, päclure a statulut, jud.
Roman, in pl. Fundul, comuna
BrAtesti, in intindere de 716
hect., din carl 680 hect. pAdure
mare si 36 pAdure mia (zAvoiti).
AceastA pAdure apartinea
mAnAstirilor NeamtuluT i Secul,
inchinate Mitropolier starea I.
Beate§ti, pîruia1, jud. Bacäü, pl.
TazlAul-d.-j., din com. BArsänWi,
care 41 are obiria in localitatea
numitA Bratul si se
varsA in piriul CaraclAul.
Beate§ti, pîrÊir, afluent al SiretuluI,
in lungime de 8400 m.,
judetul Suceava. Uda satul cu
acelasI nume.
Brite§ti,schit de cAlugArI, in vecin5.tatea
satulur Cu acest nume,
jud. Suceava, intemeiat pe la
inceputul acestuI secol de proprietarul
moieT Iordache Bal§.
Roset Rozriovanu 11 inzestrA
Cu loo hect. pAmint cultivabil
pentru intretinere. AdAposteste
12 monahr. In jurul schituluI
este o grAdinA si o livadl de
arborl roditorl de 6 hect. Bisericuta
e de zid, refAcutA tot de
proprietarul mosid, la 1844.
(Vez! tirgul PAscani).
Bräte§ti, sil4te, jud. BacACI, pl.
TazlAul-d.-j., com. BlisAnesti.
La S. satuluI BrAtesti de ají
se gAsese urmele unul sat numit
tot BrAtesti si a une! biseriel
foarte vechl, de oare-ce se
fAcea liturghia in limba strbeasa
bulgAreasa. g5.sit chiar
cArtf sirbeW i bulgArestI. Biserica,
se crede a fi fost fácutA
de mal: multe secole. AstAzI
este dArimatA. S'a gAsit un
act cu data 7246 (1738), in
care se spune cA rAzqiI din
BrAtesti atí dat o bucatA de pAmint
pentru facerea unuI schit
pe ling5. biseria. Spre N.-E.
de biseria se af1á un munte
lipsit de orf-ce vegetatiune
pe care se gAsqte ozocheria
(cearl de pAmint). La poalele
munteluI curg piriiase cu miros
de pucioas1.
Bräte§ti, mic ,ces, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. CApreni, lingá
care piriul AmarAzuia se varsä
pe stinga riuluT Amaradia.
Beate§ti (Schitul-), schit, cu
hramul Nasterea DomnuluI, lingA
satul cu acelag nume, jud. i pl.
Arge§ul. Este redus la biseria
de mir, deservitA de un preot,
un cintAret si un paracliser, salariatl
de stat.
Bräte§ti-de-Jos, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dealul, at, si com. Cazaci.
Are un lac in locul unde
erati in vechime marile helestae
DomnestI.
Brate§ti-de-Jos, sat, jud. D'hubovita,
pl. Dealul, com. Cazaci.
Bratia, sat, in jud. Ialomita, pl.
Cimpuluf, pendinte de com. Frumusica.
Este situat sub coastA,
pe luna, la 3 kil, de riul Ialomita
i se invecinqte la E.
cu satul Axintele si la V. cu
satul Panduri, care Il desparte
de satul 'de ,resedintl. Inainte
purta numirea de LAptutoaia.
Populatiunea satulur este de
71 familiIRominI, i familie GrecI
si 3 familif TiganI.
In sat se aflä o bisericA, construitA
la 1844.
Vite sunt: 250 cal; 700 or,
120 bol, 8o porcr, 3 capre
2 bivoli.
Britiana, mic afluent al SuhAljud.
Suceava.
Brätianca, ceitun, judetul Teleorman,
pendinte de comuna Frumoasa
; din pl. Marginea. Este
format din insurAteil improprietAritl
in anul 188o si se af15. situat
in partea de V. a aceleI
comune, sub coastA, pe loc ses.
Are o populatiune de 409 suflete,
din carI 74 contribuabili.
Brätianu, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. BrAtesti, situat
pe un mic platoü, spre S.-E. de
satul BrAtesti si la o depArtare
de 500 m. de el. Are 44 capl
de familiT, 48 contribuabill, 183
locuitorI, din carl 13 stitl carte
54 case. Populatiunea este
numal romira. Sunt 250 capete
vite marl. Acest sat s'a infiintat
la 1878 prin improprietArire
de nor insurlter, si este
numit dupa numele rAposatuluI
bArbat de stat I. C. BrAtianu.
Este legat cu orasul Rornan prin
§osea.
Brätianu, pisc, com. tefIne4i,
pl. Riul-Doamnei, jud. Muscel.
Beatieni, sat, cu 600 suflete, jud.
Argm pl. Arge; face parte din
com. rur. BrAtieni-Galesul. Are
o bisericl, Cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, cu doT preotr, un
cintAret si un paracliser. Are o
scoa1ä primarA. ruralá.

BRXTIENI 632 BRATILA
Brätieni, deal, Cu lived de fin,
comuna Corbi, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Britieni-Galesul, com. rur., pe
riul Valsanul, jud. Arges, plasa
Arges, la 18 kil, de com. urb.
Curtea-de-Arges, resedinta subprefecturel,
si la 42 kil. de Pitesti.
Se compune din satele:
Bratieni, 172 familiI, cu 6o6 suflete,
si Galesul, 170 familii cu
602 suflete, peste tot 342 familir
cu 1208 locuitori, din cari
ir familii, cu 48 locuitori, TiganI.
In comuna sunt 2 biserid, cite
una in fie-care sat; 2 scoll primare
rurale, cite una in fie-care
sat ; 9 circiumi. Budgetul com.
pe anul financiar 1882-83 a
fost de 2650 leí 95 bata' la venituff,
si de 2550 leí la cheltueli.
Dupd o publicatie oficiala
(1887) aceasta comuna numara
248 contribuabili, si are un budget
de 3937 leí la venituri
de 3389 leí la cheltueli. Numarul
vitelor era in 1887 de 1242
capete vite marl : 1132 bol si
yac!, 93 cal, 12 magari si 5 bivoli,
si 4080 capete vite mdrunte:
358o o!, 58 capre si 442
rimatorl.
Bratila, com. rur., jud. Bacati,
pl. Tazaul-d.-j., situatä pe valea
riului Tazlaul-Mare i inconjurata
de dealuri. Este alcatuita
din 5 catune
BrAtila-d.-mj., resedinta, BrAtilad.-j.,
pe stinga riului ; lar Gura-
Vaei l Ciorta pe dreapta riuluT.
In Condica Liuzilor gasim Brátila-d.-s.
razaseascä i cea de
jos apartinind Sardarului Const.
Botezatu, lar în Statistica din
an. 1874 mal era Druta si Subciorta.
Se zice ca primir locuitorI al
comunei ar fi fost niste munten!
veniti din Rucár, dovada
mahalaua Muntenilor din satul
Brdtila, si ca acestia si-ali ales
un loc retras intre dealuri,
cu o pozitie strategica foarte
bund, spre a se putea mal lesne
apara in contra navalirilor inimice
de prin acele timpuri.
Teritoriul comunal se margineste
: la N. cu al com. Dragugesti,
la V. cu al com. Misa:
nesti, la S. si E. cu al com.
Ripile.
Pamintul san este udat de
Tazlaul - Mare, care II strabate
prin mijloc, de la N. spre S.,
si de pirliasele Bratila, Barsä.nesti
si Prisaul. Inaltimile sunt
dealurile: Ciresul, Plaiul, Belcul,
Benea i Ousorul.
Are o scoala mixta., care functioneaza
din 1865, in satul Bratila-d.-mj.,
intretinuta de comuna,
inteun local in care se afla
instalaa i primaria, posedind
6 fb.lci si 40 prajini pamint In
%afina.. In anul 1891 scoala a
fost frecuentata de 16 copii,
printre care o ata.
Sunt 3 biserici ortodoxe: cite
una In fie-care din sectiile carl
compun satul Bratila, deservite
de 2 preoti si 4 cintareti. Case
de locuit sunt 326, circiumi 9.
Populatiunea numara 340 cap!
de familie, cu 1219 suflete:
bar-batir 649, femei 570. Dupa nationalitate
sunt : 1203 Romini,
2 Unguri, 2 Armeni si 12 IzraelitI,
toti de protectiune romina.
Dupa felul ocupatiund se
disting: 759 agricultor!, 5 meseriasI,
7 comercianti, 12 profesiuni
libere. Stili a citi i serie
26 (2 femeT) ; nu sal carte 1193
(568 femel). InfirmI sunt 2 blrbatí.
Contrib. 246. Dupa legea
rurala din 1864 s'ali impropriearit
178 locuitori, cu 634 fald
pamint. In 1879 s'ali improprietarit
55 insurateI, cu 133 alci
si 20 prajinI pamint In tarina.
Teritoriul comunei are o intindere
de 3400 hect. Padurile
ocupa 1650 hect., dintre care
ale statului 225 hect.
Proprietari sunt : Statul (padure),
Ovanes Agianoglu, care
sapineste 643 hect., ce-I
un venit de 15000 le!: G. Mihall,
cu o mo0e de 139 hect.,
care-T dä 2800 leI ; Ecaterina
Codreanu, care are de la mosia
sa 1300 Id; Ecaterina Manole
Iancu, care are un venit de
1200 Id.
Viile ocupa o intindere de
14.75 hect. care in 1890 ati dat
147.50 hectol. vin alb.
Stupi de albine sunt 6o.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1009 hect.
Animale sunt : 34 cal, 732
vite cornute, 159 porci, 24 capre
(statistica 1890) si 88o oT
care apartin la 6 proprietari
care, in 1891, aü dat 1320 kilgr.
linA turemia.
Budgetul comund, pe exercitiul
1891-92, are la venituri
leT 3955 si la cheltuell leT 2240
banT 65.
Comuna este strabatuta de
calea nationala Bacati-Onesti,
de calea vecinala Ocna-Barsanesti-Gura-Vad.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului, 42 kil. ; la Tirgui-
Ocna 18 kil. ; la com. Gropile
23 kil. ; la com. Dragugestf 3
kil. ; la comuna Ripile 15 kil. ;
iar la Tirgul-Valea-Rea, re§edinta
pase!, io kil.
Brätila, sat, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., compus din 3 sectii
saii alune : Bratila-d.-s., Bratilad.-mj.,
resedinta comunei, i Bratila-d.-j.
Toate sectiile sunt asezate
pe pirtul cu acelasi nume
si de-a stinga Taziaului-Mare.
Are o scoala mixa, la care, in
1891, aü urmat, din cite-si trele
sectii, 13 baeti, din 149 copii
In virsta de scoala. Sunt 3 bisericT
ortodoxe: una in sectia

BRÄTILA
Bratila-d.-s., cu patronul SE Nicolae,
clddita pe la 1840 de locuitorl,
deservita de 1 preot O
2 cinareti; alta In sectia Bratila-d.j.,
cu patronir S-tul VoevozT,
dalia pe la 180o, deservita
de 1 cintAret; o a treia, inchinataAdormireI-MaiceT-Domnula,
In sectia Bratila-d.-mj.,
zidita la 1775, tot de locuitorT,
deservita de 1 preot §i i cintAret.
CirciumI sunt 8. Capi de
familie sunt : 98 In Bratila-d.-s.,
91 in Bratila-d.j. §i 84 in Bratila-d.-mj.;
sufletele: 362 In Braila-d.-s.,
317 in cea de jos 296
In cea de mijloc. Animale se
numara : in Bratila-d.-s., IC) cal,
201 vite cornute, 46 porcI, 15
capre ; in BrAtila-d.j., 9 caT, 191
vite cornute, 39 porcI, I capra ;
in Bratila-d.-mj., 8 caT, 158 vite
cornute, 45 porcI.
Brätila, mahala, in pl. Motruld.-j.,
jud. Mehedinti ; tine de
com. rur. Strehaia.
Bratila, munte, in jud. Muscel,
aproape de hotarul despre Transilvania,
intre riul Dimbovita §i
rtul DoamneI.
Brätila, padure, jud. Bacati, pl.
Tazldul-d.j., com. Brätila, cu o
intindere de 225 hect. sati 150
1.14 neamenajata li cu arbori
foio0 (stejar, fag, etc.). Apartine
statuluI, iar inainte de
secularizare tinca de biserica
Precista - li - RAducanu din T'irgul-Ocna.
Bratila, peidure, In pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti; tine de teritoriul
com. rur. Strehaia.
Brätila, pdslure, proprietate a
statuld, In intindere de 400
hectare, tine de muntiT manastirer
ampulung, carT fac
parte din com. Corbpri O Be-
81010. Nardo Maltona' Geografich
633 BRXTOAIA
revoe0, plalul Nucpara, jud.
Muscel.
Brätila, Ala, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.j., com. BrAtila, care
curge pe teritoriul sat. Bratila.
I4 are obir§ia de la locul numit
Colunil i se varsa in Tazlä.ul-
Mare, d'a stinga.
Bratila, vale, in com. Gole§ti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
M'atila-de-los. VezT BrAtila, sat,
jud. Bacail.
BrAtila-de-Jos, mofie, judetul
Bacati, pl. TazlAul-d.j., despre
care Th. Codrescu («Buciumul
Romín», pag. 427) ne da urmatoarele
Siinte : «Braila-d.j., Cu
siNtele Manqti O Griqti O
partile din Bratila-d.-s., Poenile
O Ghertunul, la tinutul BacanluT,
ocolul Tazlaul-d.j., moie
a d-sale SardariuluI Ionita Popescu,
cumparata la anul 1848
d-lor fratif Dumitreti, care la
anul 1843 o cumpärase de la
Spaarul Raducanu Botezatu,
In pretul de 12000 galbenl, §i
d-lor ad dat-o cu 13000 galbenT
d-sale Sardarul Popescu. Are
sat, cu o biserica, 2 preotI, 2
dascali, 9 nevolnicI, 7 vadane,
24 slujba0 volnicI, I vätav ; pe
ling5. moOile Bratila-d.-s., Bärsanqti,
Chelbe §i altele, cu un
numar de 117 locuitorI.»
Brätila-de - Mijloc. Vez! Bratila,
sat, jud. Bacati.
Britila-de - Sus. VezI Bratila,
sat, jud. Bacati.
M'atila-de-Sus, mofie, judetul
Bacati, pl. Tazläul-d.j., despre
care Th. Codrescu («Buciumul
Romin». pag. 427) ne da urmatoarele
§tiinte : «in care mo§ie
ati parte O d-lor Caminarul Ior-
daki i Spatarul Iancu VirgolicI,
S-ta manastire Raducanu
din Tirgul-Ocna, supusa SfinteI
manAstirT Trel-Sfetitele din Ia§i,
inchinata' la Sf. Munte ; iar din
rdze0 sunt i din neamul Tironesc,
Catinca Vasiloaia cu fiiI
sal Vasilaki li Stan, carT aA vindut
la 1850 d-sale Pitarul Stefanaki
Codreanu, un stinjen i
4 palme, in' pretul de 500 leI
cu casa i livada ; li alt1 mal
multI raze0' §i parta0 in ea.
Are sat, cu 2 biserici, 2 preotT,
4 dascalI, 2 privilegiatI, 18 mazilI,
io nevolnicT, 6 vAdane, 1
cdpataier, 7 slujbag volnicI, 1
vaav, I jidov; pe litiga moOile
Bratila.d.j., Zami§ul §i Sac5.11-
§ani, cu un numar de I00 loc.»
Bratile§ti (Timboe§ti), cdtun al
com. Goide§ti, jud. Buzar', cu
320 loc. §i 79 case.
Bratilii (Movila-), movild, in pl.
CimpuluI, spre E. de satul Jilavele,
jud. Ialomita.
Bratioara, pddure, in jud. Muscel.
(Vez! Plaiul-Lung).
Beatioara san Bratia-Mick pilla,
izvorqte din muntiI Danciul
O Preotesele, §i. se unete
cu rtul Bratia, din sus de com.
Albqti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Brätita, loe izolat, comuna Balteni,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bratoaia, sat, face parte din comuna
Buda, pl. Stranimti, jud.
Tecuclii, la 2 kil. 900 m. departe
de re§edinta comuna.
Are o populatie de 21 cap!
de fam., Cu 84 suflete, traind in
24 case ; 14 contribuabill.
Satul are o suprafata de 37
hect. 27 aril, plus pamintul
statuluT de 443 hect.
80

BIUTOAIA 684 BRA.ZDATA
titi carte 2 barbatI si 3 baetT.
LocuitoriT sint Improprieta.ritT.
Satul poarta numele ce l'a
avut mosia.
Britoaia, pi/1, jud. Tecuciü. Izvoreste
din dealul cu acelasi
nume, com. Buda, trece prin
satul Bratoaia, merge in directia
E.-V. si se varsa in Zeletin.
Bratuleni, sat, in partea de E.
a com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, situat 'filtre doua dealurT
in fata sesuluT Bahluiul, pe o
intindere de 1037 hect. si avind
o populatie de 40 familiT saa
194 loc. Proprietatea apartine
case SpitaluluT Sf. Spiridon din
IasT.
Numarul vitelor e de 718
cap., din carT : 362 vite marT
cornute, 126 oT, 90 caí i 140
rimatorT.
Brätule§ti, sat, face parte din
com. rur. Cociocul, pl. Znagovul,
jud. Ilfov. Este situat la N. de
Cocioc, intre padurea Radu-
Voda i malul sting al vaeT
Tutunarul.
Are o suprafata de 1528 hect.
si o populatie de 655 loc.
DomeniuluT CoroaneT apartin
920 hect. si locuitorilor 6o8 hect.
Pe domeniul CoroaneT se cultiva
178 hectare (22 se rezerva
pentru izlaz si 720 padure). LocuitoriT
cultivä tot terenul.
Numarul vitelor mal-1 e de
525 si al celor micT de 637.
Comertul se face de 4 circlumarT.
S'ati stabilit in sat 4 strainT.
Bratule§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,
la S. de baile Strunga $i la o
departare de 2 kil. de ele. Are
106 capT de fam., 125 contrib.,
306 loc., din carT 8 stiti carte,
si 117 case. Populatia este ro-
mina, afara de 2 fam. EvreT. Se
lucreaza rotaria. Sunt 315 Capete
vite marT.
Brätule§ti, sat, face parte din
com. Corodul, pl. Nicoresti, judetul
Tecuciti. Cade la N. comune!,
4 kil, departe de resedinta.
Are o populatie de 105
capT de familie, Cu 385 suflete,
care locuesc in 86 case ; 103
contribuabilT. Copa in virsta
de scoalä. sunt 37 (24 baetl
13 fete).
Locultorif se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor.
Posea.: 98 boT, 49 vacT, 2 taurT,
12 cal, 5 epe, 2 armasarT, 176
oT si 5 capre. Terenul satulul are
o suprafata. de 1716 hect.
arii, din care : vatra satuluT ocupa
22 hect. si 13 ariT, iar partea
cea-l'alta se cultiva.
Locuitorir sunt improprietaritT
la 1864.
Biserica este situata in partea
de Nord a satuluT. Nu-T se
cunoaste precis data construireI.
Data, ce se pastreaza in Evanghelie,
este 1791, i pomelnicul
dovedeste ca. este facuta
de Safta Negrea. In urmä s'a
intretinut pana la 1864 de Sandu
Negrea. Posea'. 8 'hl &id de
pamint arabil.
Brätule§ti, sat, face parte din
com. rur. Cermegesti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vlicea. Are o populatiune
de 323 locuitorT (150
barbatT si 173 femel). Copil In
virsta de *coala sunt 26(12 fete).
Este la distanta de 1/2 kil.
de Chiricesti, resedinta comuneT.
Aci este o biserica. Anul fonarel'
si ctitoriT nu-1 se cunosc.
BrAtule§ti, moIe, jud. Bacati,
pl. MunteluT, com. Darmanesti,
care este stapinita de Eugenia
Ghica.
Bratule§ti, pddure, jud. Bacan,
pl. MunteluT, com. Darmanesti,
In care domnesc fagul i bradul.
Proprietar este Eugeniii
Ghica. Are o intindere de 9000
hect. si este supusa regimului
silvic.
Bratule§ti, seclie, a satuluT Darmänesti,
jud. Baca'', pl. MunteluT,
com. Darmanesti, situata
pe malul drept al UzuluT. In
vechime se mal cherna i Poiana-Rosca.
Are o biserica catolica.,
deservita de i dascal. LocuitoriT
sunt mal totT Ungurl.
Brätuletul, loc izolat, jud. Neam-
%11, pe mosia Topolita, com. Humulesti,
pl. De-Sus-Mijlocul, in
intindere de 3 hect. 5500 m. p.;
invecinat la Nord Cu pamintul
scoaleT, la E. cu apa piriuluT Bit.%
tuletul, la Sud cu parcela 118
si la V. cu parcelele 116 si 167.
Pe acest loe se aflä niste case
si o moara. In ruine.
Acest teren a fost pendinte
de manästirea Varaticul ; asta-zT
apartine statuluT, care 11 arendeaza
separat, orT intrupat cu
mosia Topolita-Sacalusesti.
Brätuletul, pîrula, jud. Neamtu,
pe teritoriul com. Humulesti ; se
varsa. in piriul Topolita.
Brätuletul, trup de mofie, judetul
Neamtu, a manastireT VAraticul,
fosta inchinata. MitropolieT
din Iasi, starea IV-a, lar acum
apartiind statuld. Este situata
pe litiga mosiile Mitatesti,
Topolita, Sacalusesti, s a.,
in com. Humulesti, pl. De-Sus-
Mijlocul.
Bräzdata, baltä, jud. Dolj, pl.
Bailesti, comuna Afumati, in N.
com. Se scurge in &tul Baboaia,
pe teritoriul com. Urzicuta, pl.

BRÄZDATA .685 BREASTA
Bräzdata, movild, jud. Do1j, pl.
BAile$ti, com. Afumati, la N. comuneT.
Bräzdata, movild, jud. Dolj, pl.
BAilesti, com. Silistea-CruceT.
Brazisori, deal, in judetul Mehedinti,
plaiul Closani, in comuna
ruralä. ComAnesti; incepe de la
TarnitA, formind culmeaMotruluT
In comunele : Negoesti, Comane$ti,
Glogova, si se terminA la
Cdtune, comunA in pl. Motruid.-s.
Cea mal mare inAltime a
sa este de aproape 400 metri.
Peste acest deal trece $oseaua
vecinall ce se ramificA din $oseaua
judeteanä. Severin-Gorj
spre Floresti-Baia-de-Aramd.
Breabänul, pirtiab In jud. BacAti,
pl. MunteluT, com.VAsiesti,
care se scurge in Urminisul-
Mare.
Breasta, com. rur., ce face parte
din pl. Dumbrava-d.-s., judetul
Dolj, la o del:al-tare de 7 kil.
N.-V. de Craiova si la 21 kil.
departe de resedinta plAseT, care
este comuna ruralA opotul.
Se invecine$te la E. cu com.
Cernelele, de care se desparte
prin riul Jiul ; la V. cu comuna
Plesoiul si cu com. Prede$ti ; la
N. cu com. MihAita ; lar la S.
cu com. BucovAtul. Limita de N.
incepe de asupra cAt. Cromna,
mergind printre mo$ia d-lur Tache
Guran si a d-neT M. Pata,
despärtitä prin valea Moreni,
pAnA la riul Jiul. Limita de sus
incepe din punctul Tropotanele,
merge drept spre E. pana in
Jin. Limita de E. este formatä.
de riul Jiul, care merge mal India
spre S., apoT formeazA un
cot spre V., udind com. Breasta
si in fine se las5. iarlsi spre S.
Limita de V. incepe de la S.,
formeaza limita mosiilor d-lor
proprietarT: maior Marcu, S. Geblescu
si G. Mateiti, mergind aproape
in linie dreaptl pAnä. in
punctul de la Nord d'asupra
CromneT.
Terenul acesteT comune este
putin accidentat, avind urmltoarele
dealurT: Dealul-Morenilor,
Obedinul, Dealul-VAcarilor
si Dealul-Cretestilor, cu cite o
ingtime aproximativA de 40
pAnA la 50 metri, fiind acoperite
cu iarbä pentru nutretul
vitelor.
Cursul de ap5. ce udä, teritoriul
comunal este Jiul. Peste Jin
se aflä un pod in dreptul acesteT
com. Jiul primeste pe teritoriul
aces teT c om.,1Ing5, po dul Breasta,
pir. Obedeanul pe dreapta, care
la rindul sAti, se incarcA tot pe
dreapta cu gira Breasta ce-sT
are izvorul pe teritoriul acesteT
comune si curge in directiunea
V.-E. Priml-vara end se topesc
zapezile si toamna, dupa ploile
cele marl, Jiul se revarsA.
MaT de mult com. coprindea
doul cät. : Obedinul si Breasta.
ApoT s'aii maT adAugat incA douà :
Crutesti $i Curuja. Ad, comuna
se compune din patru cAtune,
anume : Breasta, care este si cltunul
de re$edintl, Crutesti, Curuia
si Obedinul.
La aceste atune s'an maT adaus
mahala/ele :
TescAtenesti la ca. Breasta.
Tropotanele la cAt. Curuia.
Cotul-lur-Tretie si Cotul- Robit
la cAtunul Obedinul.
Cromna dimpreunA .cu Moreni,
la cAtunul Crutesti.
In aceastA comunA sunt douà
bisericT : una in cAtunul Crutesti
cu patronul Sf. Maria, fondatA
la anul 1784, de care Manita
Bengeasca Stolniceasa ; cea-l'altA
In cAtunul Obedinul ; la ce an
si de cine e fAcutA, nu se stie;
nicT nu este 'Ma. zugrAvitA. Ambele
sunt aproape ruinate si
prima numaT este deschisl, iar
in a doua nu se maT oficiazA
slujba, fiind cu totul dArimatA.
In serviciul bisericeI din Crutesti
sunt I preot si 2 cintAretT.
Fie-care are cite o proprietate
de 17 pogoane.
Tot ad se aflA mAnIstirea
Cretesti, azT ruinatA si care, se
zice, ea in timpurT indepArtate
ar fi fost fAcutä. de haiducT.
In cAtunul Breasta se aflA o
singurA scoall, mixtA, ce functioneazA
din 1838, fiind intretinutä
de stat $i de comunA. Localul,
construit de zid, este in
bunA stare. coala are un singur
invAtAtor. A fost frecuentatä,
in anul scolar 1892-1893
de 76 blet1 si 4 fete. In virstA
de scoalà. sunt 97 bletT si 21
fete. Totalul locuitorilor carT $tin
carte, afarl de copiiT ce urmeazg
la scoall, este de 63, dintre carT
3 femeT.
Sunt in toat5. comuna 1164
suflete, din carT 606 bArbatT si
556 femeT, locuind in 335 case.
Dupl. legea rural din 1864
sunt 281 impAmintenitT. Se gAsesc
patru case marl boerestr,
una fAcutA de CosticA Otetelesanu,
alta de Gane, a treia de
Toma StrImbeanu $i a patra
de Dimitrie Pata. A treia este
veche de 50 de anT, iar a patra
de 8o de anT.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 9027 hectare, din care
3805 plmint arabil, flneatA 415,
izlaz 207, lac si teren sterp 10
hect., pAdure 4890 hectare.
Mosil: a d-luT Constantin VrAbiescu,
cu un venit de 20000
lei; a d-luT Lied NedelcovicT cu
un venit tot de 20000. Aceastl
mosie se nume$te Cretesti.
Mosia Breasta, cu un venit de
30000 leT, apartine d-lur general
Iancu Argetoianu. Aceste treT
mo$iT apartinean fratilor Haralambie.
Mosia d-luT loan P. Rosu,

BREASTA 686 BREAZA
care aduce un venit de 1000
leI, apartinea d-luI Nae Paliu ;
aceastä mosie se numea CotulluT-Tretie.
Mosia luT Mitita Anastasescu,
cu un venit de 4000 leI,
a apartinut d-luI Tudor Amzulescu.
Mosia d-neI Maria Pata, in catunul
Moreni, se numeste Moreni
; are un venit- de 800 la
Mosia d-luT maior Ciurea are un
venit de 6000 la Se seamana
pe ele gnu, porumb, orz, ováz,
rapita, secarà si meiti. Mosia
statuluI numita Dosul-SandeI a
fost arendata de la 1887-97;
arenda este de 320 leI anual.
Padurea Cretesti apartine d-ion
Constantin Vrabiescu, pe o intindere
de 1400 hect. si d-luI
Lica NedelcovicI, pe o intindere
de 1260 hect. Aceste douä padurl
apartineati inainte fratilor
Haralambie. Padurea Breasta, ce
apartine ad generaluluI loan Argetoianu,
lar inainte d-lor Haralambie,
are o intindere de z000
hectare.
Zavoaie: Cotul-lui-Tretie, ce apartine
statulur si are o supraf.
de 40 hect.; a d-luI loan P. Rosu,
Cu o Intindere de io hect., ce
apartine d-luI Nae Paliu ; zavoiul
Moreni, ce apartine d-ner Maria
Pata si are o suprafata de 18o
hect. Zavoaele sunt compuse
din sdlcil si plopI, iar cele-l'alte
padurI se compun din emita,
care predomina, din cer si stejar.
Vil se gasesc cam pe 15 hect.,
pe mosia d-luf general Argetoianu
; fie-care locuitor are cite
1/2 san 1 hect. de vie, care
dar" vin rosu albicios, de oarece
culeg strugurir amestecatr.
Pe mosia d-luI general loan
Argetoianu se afla o moara cu
aburr.
LocuitoriI 41 transporta productele
la orasul Craiova.
Transportul '11 fac cu carele
pe: soseaua judeteana. Craiova-
Corzul, ce trece prin Breasta pe
litiga. mahalaua Cromna, avind
pe teritoriul acesteI comune o
lungime de 6 kil.; soseaua comunala
Breasta- Cleanov, pe o
intindere de 7 kil. in comuna.;
calea naturala Breasta-Predesti,
Cu o lungime de 5 kil, in comuna;
calea naturala. Breasta-
Terpezita, cu o lungime de lo
kil. in comuna.
In com. se afla. 6 circiumr si
anume : 2 in catunul Obedinul,
2 in mahalaua Cromna 51 2 in
cat. Breasta. Comerciantr sunt
8, eh-duma:1
Venitul pe exercitiul anuluI
1893-94 a fost de 7042 Id, 5
bad.
Cheltuefile de 5728 1., 59 b.
Departarea comuneT Breasta
de comunele vecine :
Depárt. la com. Cernelele e
de 3 kil., la Predesti io kil., la
Bucovatul I 1 kil. si la S opotul
21 kil.
Vite cornute 415, "DI 480 li
capre 280.
Breasta, sat, pendinte de com.
rur. Breasta, plasa Dumbravad.-s.,
jud. Dolj, situat aproape
de confluenta piriuld Obedeanul
cu Jiul la 7 kil. N.-V. de Craiova.
In aceasta. parte Jiul are
o largime de 167 m. si o adtncime
de 1 m. 83. Ad i e resedinta
comund.
Populatiunea luI e de 120 famili!,
cu 471 suflete, locuind in
128 case.
Satul este lipsit de biserica.
Are o scoala mixta, infiintata
in anul 1834, si frecuentata din
acest sat de 17 copii, 15 baetI
O 2 fete, din 55, 34 bletI si
21 fete, citI sunt in vtrsta de
scoall.
Mara de soseaua nationala
Craiova-Severin, care trece prin
Breasta, legind-o la N.-V. cu
Rasnicul, iar la E. cu Cerne-
lele, calle de comunicatie ale
acestuI catun mar sunt soselele
comunale, care il pun In legatu:1.
cu Leamna, Plesoiul si Predesti.
Breasta, baltä, in plasa Cimpul,
judetul Mehedinti.
Breasta, 'fria, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Breasta,
pe dreapta riuluI Obedeanul.
Breasta, silifte, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Breasta.
Breaz (Malul-), mal, in com.
Boziorul, catunul Posobesti, judetul
Buzan, acope& de padure
si fineata.
Breaza, com. rur., in jud. Buzan,
plasa Tohani, situata sub
coastele si ramificatifle de N.-
V. ale munteluI Istrita, la o dista.nta
de Buzar: de 26 kilom.
Limitele sale sunt : la N. riul
Niscovul, din dreptul catunuld
Pisculeni (c. Tisaul), pana unde
da izvorul Tisa in Niscovul; la
V., incepe din gura izvoruluI
Tisa, mergind pe dinsul in sus
pana la sorgintea sa, in muntele
Istrita ; de ad merge putin spre
E. si se lasa pe valea Gura-Va.
dulur (hotar despre com. Vispesti),
apor, prin viile luI Saegin,
da in hotarul mosiel Tindarica
(com. Vintileanca); la S.,
din hotarul TindarichiI, face o
linie &Una si apuca pe hotarul
mosieI mosnenilor Gageni, zisa
Tomsani, pana da in hotarul mosieI
statuld Sf. Gheorghe si de
ad i in hotarul mosiel Posta (comuna
Pietroasa-d.-s.); la E. merge
urcindu-se pe hotarul mosieI
Posta prin coasta GhinoiuluI,
viile Bercarul, Mationa, Plata-
Ddrimata, %N:l infrä in padure,
pe la capul coastel Lespezile,
da in izvorul Stircul, la capul

BREAZA 637 BREAZA SAtT BOBINA
coasteT Luminile $1 de aci, pe
izvor in jos, merge in riul Niscovul,
in dreptul cdtunuluT Pisculeni.
Suprafata sa e de 6075 hect.,
din care 1852 arabile, 1987 pd.dure,
238 fineatl, 532 izlaz, 2
livezT, 782 vir $i 682 sterp. Propriet5.0
mal insemnate sunt Istrita-d.-j.
si Sf. Gheorghe, ale statuluT
$i Bddeni, Lupeneasca,
Pitigoiasca si Pruneasca ale cetelor
de mopenT : Popesti, Lupene$ti,
Pitigoe$ti si. Prune$ti.
Terenul e accidentat de multe
coline si dealurT, cad iT dail un
aspect pldcut. Cultura cerealelor
se face pe o suprafat5. intinsd $i
sistematicl, dar produsul principal
e vinul. Pdmintul e bogat
in substage minerale $i maT cu
seamg in piatrá de constructiunT,
care se scoate din coastele
IstriteT. Industrie n'are afarl
de o moarl mecanick pe
mosia statuluT Istrita-d.-j., o c5.-
$5.rie $i 2 stinT. Comertul const..1
in desfacerea cerealelor $i
maT cu seaml a vinulur. Are un
tirg anual la Ispas.
Cal de comunicatie sunt : soseaua
com. Tohani-Gura-NiscovuluT
(Drumul-DealuluT) $i Breaza,
osea nationala, precum $i
un drum natural peste plaiurile
Istritel, pe albia riului Niscovul.
Comuna e formatI din OWnele
: Breaza, Badeni, DrAg51ce$ti,
Dorobanti si Greceanca,
Cu o populatie de 2610 locuitorI,
din carT : bArbatI insuratI
561, neinsurgl 27, vAduvl 73,
bAetT 647; iar femeT mAritate
561, vAduve 64, fete 677. El
trAesc in 6o6 case. StrlinT sunt
4 Austro - UngarT. MestesugarT
sunt : 5 fierarl, 28 lemnarT, 2
rotar, 8 croitorl, 4 cizmarT, I
masinist, 3 cojocarT, 40 butnarr
si. 35 pietrarT.
Comuna are ; 486 contribuabill,
din carT 43 comerciantT
Rominr. Stabilimente sunt 15
Budgetul comuneT e de 5412
leT, banT 40.
Comuna are o scoall, in c5.tunul
Breaza, cu o populgie regulatä
de 65 elevI $i 3 eleve.
Carte still 156 locuitorT. Are 3
bisericI, deservite de 2 preotT,
3 cintlretT $i. 2 paracliserl. Catedrala
e cea cu hramul AdormireT.
CirciumT are 9.
In vechime Breaza forma un
singur sat cu Vispe$ti ; la 1862
a devenit sat independent qi in
1864, comunl. CAtunele DrAglicesti,
$i apoI Dorobanti, sunt formate
in mare parte din insurgeT.
Breaza, sat, asezat pe valea ce
se afid la E. dealurilor GiatguluT
si. Uscati, in spre hotarul
jud. Roman, in capAtul despre
N. al com. BArgAoani si despre
E. al pl5seT de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Se mArginesste la E. cu satul
Homiceni ; la V. cu satele
Bornisul $i Crlesti ; la N. cu satul
Talpa ; iar la S. cu satul
BlrgIoani.
Suprafata terenurilor sale e
de vre-o 320 hect. Are o populatiune
de 12 familif, cu 76 suflete,
din carT 19 UngurT, carT
se ocupá cu agricultura. Num5.rul
contribuabililor este de 15.
Numdrul vitelor se urcA la
Ioo capete, dintre earl' : 6 bol,
40 vacT, 20 porcI, 14 cal $i 20
vite micT cornute.
Breaza, certun de resedintd, al
com. Breaza, judetul Buz5.11, cu
1200 locuitorl $i. 284 case. Are
aspectul unuT tirgusor.
Breaza, frumos si pietros a'eal,
com. Breaza, jud. Buzn, acopen
it de viT.
Breaza, deal, jud. Neamtu, cu
terenurl cultivabile, lingl satul
Bode$ti-PrecisteT, com. Bodesti-
PrecisteT, plasa Piatra- Muntele.
Breaza, deal, jud. Neamtu, cu
terenurT arabile, ling5. satul Negresti,
com. Dobreni, plasa de-
Sus-Mijlocul.
Breaza, las, judetul Neamtu, in
marginea despre N.-V. a satuluT
cu a sa numire. Se intinde
cu capatul despre E. Ora in
soseaua comunalA Bargloani-
Talpa. Este format din cursurile
apelor unite Bahnita $i Certieni,
ce vin de pe ambele laturT
ale satului Bärgloani.
Breaza, tnofie, in com. $i cAtunul
Breaza, judetul Buzda. Are
1630 hect., din care 30 arabile,
640 'Ai:lure, 62 livezT, 610 viT,
restul izlaz si sterp. Proprietatea
e a mopenilor Pitigoesti, Lubene$ti
$i Prune$ti.
Brea2a, ptria, judetul Neamtu.
(VezT Bernevica, iaz, comuna
Talpa, pl. de Sus-Mijlocul).
Breaza, firliaf, jud. Neamtu, la
hotarul satuluT Bodesti-Precister
despre satul 0$1obeni. $i cdtunul
DumbrAvile. Se numeste astfel
dupg numirea dealuluT din
care ia nastere. Se varsä in
pirtul Craclul, dupa un curs neinsemnat.
Breaza, mic 'frig, afiuent al piriuluT
Sabasa, jud. Suceava.
Breaza, jud. Prahova, fostei vantei
a tlreT incI din timpul domnieT
luI Alexandru -Voda- Ghica. Acest
Domn a mutat vama de la
ampina la Breaza si de aci la
Predeal, in anul 1834.
Breaza sail Bobina, viroaget,
In judetul Vlasca. (VezT Brebina).

BREAZA-DE-JOS 6R8 BREAZA-DE-SUS
Breaza-de-Jos, com. rur., plaiul
si jud. Prahova, situatä pe
muntele Gurga si pe valea riulur
Prahova, la 40 kil, departe
de capitala judetuluI si la 6 kil.
de resedinta plaiuluI.
In privinta anului InfiintareT
comuner nu se stie nimio ; iar
In ce priveste numele eT, locuitoril
spun urmatoarele : «In timpir
de demult, pe d'Id in aceastä
localitate nu se afta nimenT,
a poposit aci un pastor
cu turma sa de or. Placindu-T
pozitiunea si aviad pasune in
de ajuns, si-a facut o mica mili:4
si s'a hotarit a ramine aci pentru
tot-d'a-una. Intr'o dimineata,
sotia pastorulur punind pe foc
laptele muls de la or, spre a-1
inchega, adoarme in jurul foculur;
laptele se umfid, da in
foc si atinge O pe pastorita
pe obraz, o frige si'l lasa niste
semne pe fati Pastoril din vecinatate,
vazind pe aceastä Ostorita
cu semne pe obraz, i-a
zis Breaza si de la aceasta porecia
a ramas numele localitater
de Breaza. Altil spun ca acea
pastorita avea pete marl
albe din nastere.v
Com. se compune din 5 catune
: Breaza-d.-j., Podul-Vadulur,
Valea-Lunga, Valea-TirseT si Fricoasa,
aviad o populatiune de
3143 locuitorT, 1523 barbatT ,
1620 femer, fijad 642 capI de familie,
520 contribuabill. El locuesc
in 682 case.
In comuna sunt dota bisericr:
la Breaza-d.-j., fondata in
anul 1830, si la Podul-Vadulur,
fondata in 1818, deservite de
3 preotr.
Afara de agricultura, care
este prea restrinsa din cauza
locurilor muntoase, locuitoril se
mar ocupa cu sindrilaria, dogarla,
fabricarea varulur negru
si alb, facerea rachiulul de prune
si cresterea vitelor. El desfac
produsul munceT lor la tirgul
saptaminal din Ploesti.
LocuitoriT, In numar de 423,
s'au improprietarit dupa legea
rurala din 1864, cind li s'el dat
1469 hect. pamint in mosia Principeser
Zoe Brincoveann. El au
400 bol, too cal, 354 vacT, 1500
or, 6o capre si 326 porcr.
In raionul comuner, pe fiul
Prahova, sunt dota morT, o pita
si o fabrica de postav.
Carte a inceput sa se invete
ad, de la anul 1856. Este o
scoala de baetT si una de fete,
care s'el frecuentat de 140 copir
(124 baetT si 16 fete), din
numarul de 523 copir (265 baetl
258 fete), cu virsta legiuita. Cu
intretinerea scoalelor, statul cheltueste
anual 2088 ler. Localul
e proprietatea comuner.
titi carte 360 barbatI si 46
femer.
In comuna sunt ape tninerale,
carr contin pucioasa, iod si sare.
Ele izvoresc din poalele muntelur
Gurga. Inainte de anul
1834, a fost in catunul Podul-
Vadulur un stabilimaft de bar.
Tuica, ce se fabrica In com.,
variaza futre 240-250 hectol.
Comuna posea cariere de
piatra, localitatT ca sane, pazite
de gardienT pusT de stat, si chiar
carbunr de pamInt.
StupT cu albine sunt 184.
Pamintul e destul de prielnic
culturer; cu toate acestea nu
se cultiva de eh porumb. Dintre
pomr sunt : 240 meri, 175
pul, 24 duzI, 210 ciresr, 390
'mor. Livezile daii 560 care de
fin.
Comerciul se exercita in comuna
de 8 circiumarr.
Veniturile comuner se urca
la suma de 8875 ler anual si
cheltuelile la suma de 4371 ler.
oselele din comuna sunt : soseaua
nationala Ploesti-Predeal,
ce trece prin centrul comuner
si soselele comunale ce inlesnesc
comunicatia cu comunele
Breaza- de- sus, Ocina O Provita.
E brazdata de dealurile: Virful-GurgiT,
Virful-D acula si Virful-ComanaculuT,
toate In partea
de V. a comuner si cu directia
de la N. spre S. Parte din aceste
dealurT sunt acoperite cu prunr,
nucl, alanr, etc. ; iar parte servesc
pentru pasune.
Mara de riul Prahova, comuna
Breaza - de-jos mar este
strabatutd de valle: Cacover,
CimpuluT, NisipuluT, Sunatoarea.
Se margineste la N. Cu com.
Breaza-d.-s.; la S. cu comunele :
Provita, Poiana si Cornu ; la E.
Cu riul Prahova ; la V. cu
parte din com. Breaza-d.-s. si
com. Ocina.
Breaza-de-Jos, sat, face parte
din com. sur. Cu acelasT nume,
plaiul si jud. Prahova. Aci e
resedinta comuner. Are o pop.
de 1201 loc. (580 b. 621 f.)
Are o bis. cu hramul Sf.
Gheorghe, fondata la anul 1830,
cu urmatoarea inscriptie : «Aceasta
sfinta si Dumnezeiasca
biserica, ce se praznueste cu
hramul Sf. Gheorghe, aclamendu-se
si Sf. ImparatI, s'a zidit
din temelie In zflele Prea Inaltatulur
Nostru Domn Grigorie
Dimitrie Ghica Voevod, cu osteneala
si cheltuiala DumnealuT
Slugernicul Nicolae Saegiu, si
mal pe urma impodobindu-se,
dupa cum se cade, prin alergatuna
Parintelur Stoica Duhovnicul
sin Popa Stoica, la 1830,
Iulie 23».
Breaza-de-Sus, com. rur., plaiul
si jud. Prahova. Inscriptia bis.
Sf. Nicolae dovedeste ca. este
o com. veche. Aci, pana la anul
1834, a fost vama care azT e
In comuna Predealul, pl. Pelesul.

BREAZA-DE-SUS 639 BREAZA-DE-SUS
In acer timpr, in aceasta com.
se afla sub-prefectura plaiulur.
Este situata pe albia riulur
Prahova si pe coastele muntilor
Nistoresti, Surdesti, Vrabiesti
si la poalele dealuluT Tali,
la 42 kil. departe de capitala
judetulur si la 8 kil. de resedinta
plaiuluT.
Se compune din 4 catune
Breaza de-sus, Gura-Belier, Nistoresti
i Surdesti, cu o pop.
de 2814 locuitorT (1410 barbatT,
1404 femel), M'ara de 50 familir
de TiganT, fierarr i vioristI.
CapT de fam. sunt 676; contribuabili
526; case de locuit 620.
In comuna sunt doua bis. :
una in cat. Breaza-d.-s., cu urmatoarea
inscriptie cAceasta
sfinta i Dumnezeiasca biserica
ce se cinsteste hramul sf. Nicolae
si zidit din temelie
s'ail infrumusetat cu zugraveala
dupa cura se vede, in zilele
prea inaltatulur Doma Ion
Alexandru Ipsilant Voevod de
robir lui Dumnezetl : Popa Ivan
Duhomnicu ot Breaza, presbito
Stanca isin fila Popa Mihaiti,
Nicolae Frincu, Istrate Rada,
Radu Moldoveanu, Simioana,
Radu, Anghela, Noembrie 15,
1777.
Alta biserica e in limita de
N. a cat. Breaza-d.-s., cu hramul
Sf. Imparatr, fondata in anul
1884 de enoriasT. Aceasta
bis, s'a zidit in locul alter bisericr
mar vechr.
Ambelebisericr sunt deservite
de 3 preotT.
Cultura cerealelor fiind cu
totul restrinsa, locuitoriT se ocupa
mar mult cu
dogaria, dulgheria i rotaria.
MestesugarT sunt 350. ET desfac
produsul muncer lor la
Despre Pastr, la MosT, er
merg cu carele cu donitr si le
desfac in marele bîlciü al Mo-
Olor din Bucuresti.
Locuitorir, in numar de 403,
s'ati improprietarit la 1864, ciad
li s'ai1 dat 1405 hect., pe mosia
Brincoveneasca. Er ati 147
car, 75 epe, 417 vacT, 85 capre,
1120 a i 564 pord.
In raionul comuner, pe riul
Prahova, sunt 2 morT.
Carte a inceput sa se invete
ad, dela 1850. (Dascalul se platea
pe acel timp de locuitorl
prin contributiunT). coalA in regula
s'a infiintat la 1864. Localul
e proprietatea comuna
§coala e deservita de 3 invatatorr,
Cu intretinerea careia statul
cheltueste anual 3888 ler. Se
frecuenta de 110 copir (94 135.etT,
16 fete), din numarul de
50¢ copir (262 bletr, 242 fete),
cu virsta legiuita. §titi carte 400
barbatI si 8o femeT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2288 hect.
Tuica 'se fabrica in termen
mediu ca la 5150 decalitri.
La Gura-Belir este o cariera
de unde se extrage huma, care
se amestecl cu piatrd de prund
si se fabrica var hidraulic foarte
bun. Fabrica, fosta proprietate a
fratilor Davidescu, e construita
azr pe actiunr. Acest var, constatat
prin analiza si incercarile facute
la laboratorul de chimie al
scoaler de podurr i osele din
Bucuresti, se poate intrebuinta,
In foarte multe cazurr, in locul
cimentular.
StupT cu albine sunt 20. Dintre
pomr roditorl sunt prea putinr.
Livezile dati 2278 care fin.
Comerciul se exercita de 18
circiumarr.
Veniturile comuner se urca la
12.000 leT. Cheltuelile reprezinta
aceeasT suma.
§osele prin comuna sunt ; soseaua
nationala Ploesti-Predeal
soselele Breaza-Ocina, Breaza-
Talea, i alte sosele comunale.
Ele inlesnesc comunicatia in-
tre comunele: Breaza, Comarnicul,
Ocina, etc.
E brazdata de dealurile:
ful-Cetater, Muchia-Inalta, Virful-
StinceT, Virful-Stiner, Virful-Pietrisulur,
Simoiul, Badia, Dealul-
BisroculuT, Slatina, Vacare*,
Dealul-Surdestilor, Coada-Feter,
Muchia-Poper, Muri, Dealul-Oprestilor,
al-Zapozier, anoaga,
etc.
Mara de riul Prahova, com.
mar este strabatuta de valle:
Temniculur, Vacare*, Bradu-
Smeuratul, Plopisul, Motrosoaia,
Valea-CimpuluI, care formeaza
cascada Vijiitoarea, Provita,
Valea-TIrser, a-Lazulur, Carunter,
Racherita, etc.
Se margineste la N. si Ni-E.
cu com. Comarnicul ; la S. si
S.-V. Cu Breaza-d.-j. ; la E. cu
com. Cornul ; la V. si N.-V. Cu
comunele Ocina si Talea.
La 1821, Boerir din Bucuresti
aflind despre venirea lur Ipsilante,
care plecase din Iasi, fugira
spre Brasov, impreuna cu
consulir din Bucuresti.
Ipsilante, aflind la Mizil despre
aceasta, dete o proclamatie
catre boerl prin care le arata
ca. nu tocmaT ei trebue sA dea
poporulur asemenea triste exemple.
O data Cu aceasta proclamatie,
Ipsilante trimise citr-va
eteristr, sub comanda unur credincios
al sati, a intoarce pe
boerir fugar!, pe care tr ajunse
la Breaza; tusa pentru respectul
catre consulT, trimisir nu cutezara
a-T sili sa se intoarca.
In aceasta comuna, proprietate
a Printulur Bibescu, se afla
palatul sati, cu o frumoasa
dina si un elestea.
Ad i petrecea verile Printul
George Bibescu, cit timp a tost
pe tron. Se stie ca locuitorir de
aicr joacd o hora care se chiama
oca la Breasa» pe care strainir,
care vizitail pe Printul Bi-

BREAZA-DE-SUS 640 BREBENI
bescu, o numisera «la Calabraise»
crezind el este un dant
din Calabria.
O inscriptie, dupa un clopot
al bisericd Sf. Nicolae, dovedeste
cd prin anul 1808, aceasta
mosie nu tinea de casa Brincoveneasca.
eAcest clopot s'au
facut cu cheltuiala d-luI Jupin
Costica Diamandi Saegiu, la anul
18°8. Biserica din Breaza
se afta pe mosia frateluI d-luI
Sardarulta Nicolae Saegiu».
Breaza-de-Sus, sat, jud. Prahoya,
face parte din com. rur.
cu acelasI nume. Are o populatiune
de 1725 locuitort 859
barbar'', 866 femet si este resedinta
comund.
Este asezat pe un platoti intins,
numit ampul- Brezet inteo
frumoasa pozitiune. Aci sunt
2 biserld. Partea de E. a comune!
o uda rinl Prahova.
Breaza-Talea, p/ezia, com. Breaza-d.-s.,
pl. si jud. Prahova. Din
acest piala si muntele Surdesti,
de la localitatea numita Cheia
Provitet izvoreste riul Provita.
Breazul, deal, incepe din partea
de S. a satuluI Hodora, din valea
numita Bajenareasa, de pe
teritoriul com. Bráesti, pl. al-ligatura,
jud. Iasi. Se prelungeste
spre N., inalttndu-se din
ce in ce, pana in fata satuluI
Hodora, com. Cotnari, pl. Bahluiul.
Aid, formind un arc, se
intoarce putin cam spre S.-E.,
lasindu-sI poalele in sesul Bahluiulut
despre satul Ulmi din
com. Belcesti, pl. Bahluiul. Podisul
acestuI deal este foarte
intins si produce tot felul de
cereale.
Breazul, partea de N. a dealulut
Copoul, din com. Copoul, jud.
Iasi. Este acoperit cu padurt
Acest loc era insemnat in trecut
ca punct haiducesc. Pe coasta
dealuluI despre S., care e
acoperita cu vil, sunt dota fintinT
cu apa minera1à contintnd
sulfat de magnezie. Una din fintinI
se afla in viea d-luI Colonel
Pascu si alta in viea d-lui.
Paraschivescu Naiman.
Breazul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comunelor
rurale Balabancea, Telita
si pe al com. urb. Isaccea. Se
desface din Dealul-Cocosulut se
indreapta spre soare-rasare, avind
o directiune general 5 de
la N.-V. spre S.-E., descriind
un semi-cerc, Cu convexitatea
spre Isaccea. El se intinde printre
piriul Pirlita, afluent al piriuluI
Taita, ce-si ja nastere din
poalele sale de miaza-zi si valea
Capacha, afluenta a baltri
Capacha. Se continua spre miazä-zi
cu dealul Piatra - Rosie;
la poalele sale despre miazánoapte
se afla asezata manastirea
Cocosul, si pe cele rasaritene
se gasesc viile Badila, ce
produc vin foarte pretuit in judet.
Pe sub poalele sale trec doua
drumuri comunale , amindoud
plecind de la Isaccea si ducind
la Tiganca-Taita. Este acoperit
cu padurI intinse si bogate.
Breazul, loc izolat, in com. Tautesti,
pl. Copoul, jud. Iasi, la
sorgintea piriuluI Breazul, intre
dealurile Mirzesti, Copoul .7i Hit-topul-Rufent
Aid se afla si o
&duma.
Breazul, pirtii, izvoreste din gitul
Breazul ce leaga dealul M'irzesti
cu dealul Copoul; curge
spre V., pe valea dintre aceste
dealurI si, din jos de satul R5.diul-luI-Tatar,
din com. Tautesti,
plasa Copoul, jud. Iasi, se
varsa in piriul Radiul.
Breazulul (Fintina-), Mana,
in com. Bajesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Breazului (Movila-), movild
nat irald in j ud. Tulcea, pl. Macin,
pe teritoriul com. Picineaga,
asezata in partea de S.-V. a
plaseI si de E. a com., la vre-o
4 kil. spre E. de satul Picineaga.
Pe la picioarele el' se intretaie
calea judeteand Ostrovul-Satul-
Noti, cu drumul, comunal Picineaga-Hasanlar-Omurlar.
Tot pe
creasta eI trece si hotarul dintre
comuna Picineaga si Cirjelar.
Are o inaltime de 49 m.
Este punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea si
prin inaltimea sa domina asupra
väilor Ai-Orman si Cerna
si asupra satuluI Picineaga. Este
acoperita numal 'cu verdeatd.
Brebeanca, critun, al com. Gheraseni,
jud. Buzar', Cu 20 10C.
O 5 case.
Brebeanca, mofie,in com. Gheraseni,
jud. Buzati. Ved opirliga-Brebul.
Brebegi, mahala, in pl. Motruld.-s.,
jud. Mehedinti, tine de
com. rur. Plostina.
Brebenesti, sat, face parte din
com. rur. Poenari; pl. Argesulut
jud. Muscel.
Brebenetul, va' lcea, ucla partea
de N. a com. Coteana, plasa
Siul-d.-s., jud. Olt. Se formeaza
din valcelele Jidul si Lupa, ce-sI
latí nastere pe teritoriul acesteI
com. si se varsa in Dirjov, la
S. de Brebeni-Romint
Brebeni, deal, situat pe teritoriul
com. Coteana, jud. Olt, in
partea de V. Se intinde filtre
valle Oboga si Dirjovul, hice-

BREBENI-ROMINT 641 BREDUL
pind de la N. pe teritoriul comuneI
Turia, pana la Piscul-
Cazacilor, unde se impreuna
cele doua val' i dati in Olt.
Acest deal are un pamint fertul
si e acoperit Cu semanaturf.
Si-a luat numele de la cele
doul catune: Brebeni-Sirbl
Brebeni-Rominr, situate la poalele
luI, pe valea DirjovuluI.
Brebeni-Ronatif,cdt., face parte
din com. rur. Coteana, plasa
Slul-d.-s., judetul Olt, situat pe
valea i malul sting al DirjovuluT,
unde acesta se impreund cu Brebenelul,
la ¡o kil. spre N.-V. de
Coteana, resedinta com. si Rugä
soseaua judeteana Slatina-Turnul-MAgurele.
Are o populatie
de no locuitorl, din carT 31
Improprietaritr, dupa legea din
1864, Cu Lo5 hect. din mosia
d-luI Raducanu-Simonide, El' posea.:
88 boT, 285 vaci, 61 cal,
495 oT i, 105 porcr.
Numirea si-a. luat-o de la valea
Brebenelul, care- da in Dirjov,
Ruga. acest catun. Spre a se
distinge de cer-l'altl Brebeni,
locultl de BulgarI, s'a numit
Brebeni-Rominl.
Brebeni-SirbI, sat, face parte
din com. rur. Coteana, plasa
judetul Olt. E situat pe
valea i malul sting al Dirjovulur,
linga soseaua judeteana
Slatina-Turnu-Magurele si la 8
spre N. de Coteana, resedinta
comuneI.
Are o populatiune de 865
loc., mal totl BulgarT, din casi
97 sunt improprietaritl dupà
legea rurala cu 362 hect. din
rnosia d-luIRaducanu-Simonide.
El posea : 83 bol, 120 vacI,
64 bivoli, 30 bivolite, 22 cal;
645 °I, 17 capre i 176 porcI.
Aci se af1ä o biserica cu urmatoarea
inscriptiune : «Aceasta
sfinta biserica, ridicata din baze,
65090 Mareis Dicrionar Geogratto.
in zilele DomnitoruluT G. D. Bibescu
i cu bine-cuvintarea prea
sfintitulur Episcop de Arges,
Ilarion. Sfìnta biserica s'a facut
cu cheltuiala d-lur Raducanu-
Simonide i cu staruinta d-luI
Alexandru Hagi George, carI
impinsI de Dumnezeire si din
divin zel crestinesc, ati facut
sacrificir spre lunga aducere aminte.
An ul 1845, O ctom brie.»
Brebenilor (Balta-), bata, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Murta,
in care se vara. piriul Giorocelul,
in stinga rIulul Jiul.
Brebenul, valceq, >1. Teleorman
prin care curge un pirlias, pe
teritoriul comunel Papa, din pl.
TirguluI. Incepe din dreptul comund
Papa, din spre E., pe
lîngäriul Vedea, trece pe sub
rusca Nemtilor si se termina
Ruga apa Rotundul, in padurea
Draganestilor.
Brebe§ul, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, situat
la o departare de 3 kil. de Argetoaia-d.-s.,
unde e resedinta
comuner. Populatia e de 131
de suflete, 74 femer si 57 barbatl.
Locuesc in 40 de case si
5 bordee.
Brebina, sat, cu 61 case, in
plaiul Closani, jud. Mehedinti ;
tine de com. rur. Orzesti. Este
situat pe a.mbele laturr ale soseleI
ce duce de la Baia-de-
Arama la Orzesti-Closani, fiind
asezat pe dealul numit Dealul-
Brebiner.
Brebina, deal, jud. Mehedinti,
pe care este asezat satul cu
acelasi nume, i card este in
parte acoperit cu padurl.
Brebina, rtd, in plaiul Closani,
judetul Mehedinti. Izvoreste din
poalele munteluI Piatra-luT-Stan,
din hotarul comuner rurale Obirsia;
udá aceasta comuna si com.
Márasesti, sub numele de Apa-
RiuluI; lar de la Dealul-Bratilor
spre Titerlesti -Brebina, la numele
de Apa-BrebineI, curgind
spre rasarit. La satul Tarnita,
lingá. Ripa-Rosie, se impreunacu
apa Bulba, ce vine de la Baiade-Arama
i amindouà se varsa
In apa Motrului la satul Apa-
Neagra, ce tine de com. rur. Negoesti.
Brebina sati Breaza, viroagii
cu apd, ramura a apeI Calniste,
situata pe proprietatea Tangirul,
jud. Vlasca.
Brebinari, sat, jud. Mehedinti,
ce se mal numeste i Floresti.
(VezI com. rur. Floresti.)
Brebul, com. rut'., plaiul i jud.
Prahova. Se crede ca, luat
numele de Brebul de la 'liste
florT numite Brebeni saü Brebenef,
ce cresteau pe cimpul unde
asta-zI se afla comuna.
Este situata pe un platoti in
forma triunghiulara, intre riurile
Doftana si Lupa, ce se unesc
la virful triunghiulur, in partea
de S., formind limita naturala
futre Brebul i Telega.
De aci pana la Ploesti sunt
50 kil. i pana la ampina 9 kil.
Se compune din 4 catune :
Brebul -Manastirer, Brebul - Megiesesc,
numit i Silitea, Petriceaua
i Podul - Cheia. Are o
populatiune de 3272 locuitorl,
1550 barbatl, 1722 femeT, in plus
25 familir de TiganT, carI se ocupa
cu fieraria, munca cimpulur
i cintecul cu vioara.
In comuna sunt 751 capT de
famille ; 693 contribuabili ; 640
case de locuit.
Comuna are 2 biserici: una
manastirea Brebul, si a doua in
81

I IREBUL 642 BREBUL
cat. Petriceaua, fondata la anul
1855 de obstea locuitorilor. Ambele
bisericr sunt deservite de
5 preotr, trer platiti: de Eforia
Spitalelor Civile i doI de comuna-
Batrinir spun ca. ta timpul
invaziunilor Turcestr, oamenir
se inchidean in zidurile
manastirer si batean cu armele
in dusmanT din turnurile ce eran
fixate in diferite directiT.
Marä de agricultura, o parte
din locuitorr, 38 se mar ocupa
ca croitoria i pieträria. El* desfac
produsul muncer lor in orasul
ampina.
Parte din locuitorT sunt mosnenT;
350 s'an improprietarit la
1864, pe mosiile d-luT Dobrogeanu
i Eforier, cind li s'ati
dat 1282 hect. El an in total
6480 vite marl i miel.
In raionul comund, pe riul
Doftana, sunt 6 morT.
Scoall exista in comuna de
40 anT. Localul, constructiune
noua, e proprietatea comuneT.
S'a frecuentat tu anal 1892 de
81 copir, din numarul de 666
copir, 398 bletr, 268 fete, cu
virsta de scoall. Statul cheltueste
ca intretinerea scoaler
1566 leT. In cat. Petriceaua mar
functioneaza o scoala cu un invatator.
Stin carte 250 barbati si 25
femer.
In comuna se afta un izvor
cu apa sarata, sulfuroasa i feruginoasa,
cu o temperatura foarte
rece, bullä pentru vindecarea
reumatizmuluI si altor boale.
Cind timpul e prielnic se face
aci pana la 15000 decal. tuica.
StupT cu albine sunt 437. PImintul
e prielnic numaT la cultura
porumbulur si a ovazulur.
Dintre pomI roditorT sunt : 970
merT, 713 perl, 825 ciresT si 725
nucI. Livezile dan 2000 care fin.
Comerciul se exercita in comuna
de 9 circiumarr.
Budgetul comuner prezinta la
veniturr suma de 8077 ler si la
cheltuelr 7726 ler anual.
Soseaua vecinala Brebul-Telega,
ir inlesneste comunicatia
cu comunele Brebul, Telega
ampina.
E brazdata de muntele Nemernicul
la N., si de virfurile:
Rotunda, Plopisul i Gaina. RipT
are: Gilma-Risir i Ripa-Corbulur.
E strabätutä de valle: Rea,
Grecilor, , Bordeiulur , aprarilor,
PurcaruluT si Turca.
Se märgineste cu comunele :
Tesila, Bertea, Strimbeni, Telega,
Cimpina i Sotrile.
Brebul, ceit. al com. Lopatari,
jud. Buzan, Cu 200 locultorr
42 case.
Brebul, baltii cu peste, jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Ghidiciul.
Brebul, helefteg, in spatele
nastirer Brebul, pl. si jud. Prahoya.
Acest helesten are o suprafata
de 4 hectare. Se zice
ca s'a format prin scufundarea
terenulur. Este foarte adinc
pare a fi fost in vechime o mina
de sane. Apa sa e grata.
Brebul, izvor violent, in comuna
Lopatari, jud. Buzan. Incepe
din virful munteluT Brazeul
prin com. Brebul, se scurge
In riul Slänic; cursul san e repede;
in timp de ploae volumul
aper creste considerabil i izvorul
cara bolovanI imensT.
Brebul (Togoia), izvor, in comuna
Tisaul, cat Pisculeni, judetul
Buzan. Ese din vatra catunulur
si se scurge in riul
Niscovul.
Brebul, vandstire, jud. Prahova,
fondata la anul 1650 de Ma-
tein Basarab Voevod i soja sa
Doamna Elena, dupa cum se
vede din urmatoarea inscriptie :
«Eti, eel. intru Hristos Dumnezen
bine credinciosul si bine
cinstitorul i drept slavitul Matela
Basarab Voevod, ca mila
lur Dumnezen Principe si Domnitor
a toata tara Ungro-Vlahiel,
impreung cu sotia mea
Doamna Elena, am poftit cu zel
ca latina vointa a Tatalur
cu ajutorul Fiulur i ca savirsirea
Prea sfintulur si de viga
facatorulur Spirit, a Malta acest
sfint, a tot cinstit i Dumnezeesc
hram, intru slava si lauda
celur in Treime läudatulur Dumnezen,
care mi-a dat viata, sufletare
si toate bunatatile sale
pamintestr, ca prin rugaciunile
sale dinteinsa, sa se induplece
a ne da impar/tia sa cereasca,
intru cinstea i pomenirea a
tot cinstitorilor i Jara de corpurr
ale sale sine patru Taxiarhr,
Arhistratigul Mihail i Gavriil,
Uzil l Rafail si a tutulor
puterilor sale cele Jara de
corpurr, in zilele de Dumnezen
date! mele Domnir si din dreapta
noastra, de Dumnezen noul daruite
averT, am inaltat-o chiar
din temelia ei, incepindu-se a
se zidi la 27 zile din luna Ianuarie,
anul 7158 (165o), pe
timpul celuT Egumen,
Chir Vasile Ieromonahul. Executor
fiind acester lucrar! jupinul
MogosTul apitan i jupinul
Antonie Postelnic».
La 1843 s'a zugravit din non,
de Arhimandritul Teodor Cernicanul
si s'a reparat casele.
Aceasta manastire este situata
pe un ses ce se intinde de la
malul DoftaneT pana la poalele
unor .muntr spre ,E. Ad, Doamna
Elena, sotia lur Matein Voevod,
cauta adapostire in timpul
razboiulur lur Matein cu Vasile
Lupu.

BREBUL 648 BREHUET1
Pozitiunea mar] AstireT este dintre
cele maT frumoase. Are de
jur imprejur un zid inalt de 6112
m. si. cu o periferie de 265 m.
La spatele eT este un lac
foarte adinc, ce pare a fi fost
In vechime o mina de sare. Aceasta
sursa este cea analizata
chitniceste de Dr. Davila, si care,
dupa declaratia sa, contine sare,
pucioasa i putin fier.
Biserica a ramas ca biserica
de mir i serveste locuitorilor
din Brebul. Se intretine de Eforia
Spitalelor Civile din Bucuresti,
si se administreaza de un
preot-ing,rijitor.
Pozitia loculuT, apa cea buna
de baut i aerul cel curat, ati
fácut ca aceasta manastire sa
fie aleasa ca loc de recreatiune
(un fel de sanatoriunz), pe timpul
vacantelor de vara pentru
elevele din Azilul Elena Doamna.
In acest scop s'ati construit
mal multe pavilioane.
Brebul, munte, in plaiul D'hubovita,
jud. Dimbovita, futre judetele
Dimbovita i Muscel, Ruga
satul cu acelasT nume.
Brebul, peidure, proprietate a EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti,
pendinte de com. Brebul,
plaiul i jud. Prahova, arendata
pe periodul 1889-91
Cu 4550 leT anual.
Brebul-Megie§esc,sat, face parte
din com. rur. Brebul, plaiul
si judetul Prahova. Se mar numeste
de locuitorl i Silistea.
Are o populatie de 1050 locuitorT
(500 barbatt 550 femeT).
Se numeste a.st-fel pentru-ca locuitoriT
säl sunt mosnenT san
megiest
Vilceaua Valea-Rea desparte
acest catun de Podul-CheiT.
Brebul-MänästireI,sat, face par-
te din com. rur. Brebul, pl. si
jud. Prahova. Se maT numeste
de satenT i Malul-LupuluT. Are
o populatiune de 1403 locuitorT
(700 barbatT, 703 &me).
Brecacia, Iarjn, in partea de
S.-E. a cat. Cuibul, com. Gornetu-Cuib,
pl. Podgoria, judetul
Prahova, pe care se cultiva numaT
porumb. Numele sati vine
de la Brecaceanu, unul din ceT
9 mosT, carT aü fondat catunul
Cuibul.
Bregoloiul, ostrov, jud. Braila,
futre canalul Vilciul i privalele
Zatna, Mucuroaia i Brezoiasa.
Brehanacea, co/inä, in com. Beceni,
jud. Buzan, acoperita de
izlaz.
Brehnacea, deal, (v. urattestilor,
Dealul-), jud. Vasluiti.
Brehoaia, vale, in partea de V.
a dealuluT cu acelasT nume. Din
dind in cind, avind apa, se varsa
In Ger, com. Calmatuiul, jud.
Tecucia.
Brehoaia, vale, in partea de V.
a pirtuluT Ger, com. Calmatuiul,
pl. Birlad, jud. Tecucid. Se Intinde
lu directa N.-S.
Brehue§ti, com. rur., situata In
centrul plaseT Siretul, jud. Botosani,
de o parte si de alta a
riuluT Siret.
Comuna se compune din satele
Brehuesti, Bursucani, Corocaesti,
Hancea, Hritcani, Hutani,
Mindresti i Vladeni. Are o suprafat5.
de 7635 hect. si o pop.
de 1358 familiT sati 5374 sufl.,
din carT 1503 contribuabilT.
Lo cuitoriT.su nt RominT RusT ;
sunt i cite-va familiT de Evrer
Nemtt
Pamintul e de calitate
variind in pamint negru vegetal
si nisipos, mal cu seama pe
luncile SiretuluT.
Intinderea locurilor cultivate,
In 1890 a fost 3078 hect. Are
989 hectare padure, carl parte
se exploateaza sistematic. Sunt
situate parte pe dealurT, parte
pe sesul Siretulut
Numarul vitelor e de 1964
bol i vacT, 385 cal, 624 porcT
3445 oT ; 218 stupT, carT
produs 218 kgr. ceara si 88o
kgr. miere. Comuna e udata
prin mijloc de 1.11.11 Siretul si mal
de multe pirae, girle i varsaturT
din Siret. Sunt 3 iazurl i mal
multe baltr, toate ape bogate
in peste. Sunt 2 morT de apa la
iazurT si 2 morT de aburT
Sunt In comuna i carier5. de
piatra i z de nisip saü prunt
pentru sosele.
Brehuesti e strabatuta de soseaua
nationala ce merge pe
sesul din stinga SiretuluT si de
catea judeteana Botosani-Burdujeni,
pretruite si in burla stare.
Budgetul comuna are la veniturl
14066 leT, 53 banT si la
cheltuelT 14022, leT 30 banT.
Are 7 bisericT, deservite de
5 preoff si ¡2 cintaret1 si 4
scolI Cu 3 invatatorT, I invatdtoare,
177 scolarT si 13 scolarite.
Legenda spune c5. In vechime
cea mal mare parte din teritoriul
comuneT era acoperit Cu padure
si ea in locul satelor de
asta-zI erati schiturT de calugarT
si de calugarite.
Brehue§ti, sat, asezat pe coasta
de deal si parte pe vale, in partea
de E. a comuna Brehuesti,
pl. Siretul, jud. Botosani. Are
o suprafat5. de 1658 hect. si o
populatie de 418 familil sa0
1350 suflete, din carl 400 contribuabili.
Patnintul este ocupat parte

BREHUESTI 844 BRESNITA
cu semAnAturT si parte ca
dure.
Are i iaz i i moarà de al:4,
carierl de piaträ pentru
tinT si case si I carierä pentru
prund de sosele.
Ad i este resedinta comuna
Brehuesti.
Este o bisericd fAcutä de locuitorT,
deservitA de i preot si
2 cintAret1 si I scoalA mixtA Cu
invAtAtor si 40 colad.
Sunt 470 vite cornute, 50 caT
marT i micT, 1128 de oT, r000
mascurl si 6o stupT cu albine. In
sat sunt 6 meseriasT, 2 comerciantl
; 2 circiume.
Brehue§ti, iaz, in satul Brehuesti,
com. Brehuesti, pl. Siretul,
jud. Botosani.
Bresnicioara, cleal, in com. rur.
Báltati-d.-j., pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bresnicioara, vale, in com. rur.
Baltati-d.-j., pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Bresnita, com. rur., in pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti, la distantA
de 59 kil. de orasul Turnul-Severin.
Este situatA pe vale.
FormeazA comunA cu satele
Higiul si Pirlita. Se márgineste :
la V. cu com. Rucsoreni, la N.
Cu comuna Strehaia, la E. ca
com. Socolesti si la S. cu com.
Albulesti. Are 404 contribuabilT,
din 1296 locuitorT ; 539 case.
Ocupatiunea locuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Calitatea pAmintuluT este buril.
LocuitoriT posea: ro8 plugurT,
200 care cu bol, 42 cArute Cu
cal i 116 stupT. Are 2 bisericT,
deservite de 2 preotT si 4 cintAretT;
o scoald, cu un invAtätor,
frecuentatl de 29 elevI ; o
circiumA.
Budgetul romuner este de
4186 leT la veniturT si de 3047
leT la cheltuell. Vite sunt : 2016
vite mari cornute, ioi cal, 6ir
or, 35 capre i 511 rimdtorl.
AceastA comunA este legatä cu
comunele vecine prin sosele comunale,
i mal ales prin o sosea
cu comuna Strehaia, osea
care se leag1 si de soseaua nationall
Virciorova-Bucuresti.
Dealurile mal principale din
aceastä comuna, sunt : Dealul-
Leoti, Albulesti, Piscul-Inalt
Piscul-CruceT. VAile mal principale
sunt : Valea-BresniteT, pe
unde curge i piriul Bresnita,
care se varsA in Mottul; vAile,
Gliganul, Pirlita i Higiul.
Se povesteste de locuitorl, cA
'filtre satul Bresnita i Milita in
vechime, ar fi existat, un oras,
care a fost ars. De ad i vine
numele de Pirlita, dat satuluT
ce face parte din comuna.
Bresnita, com. rur., in pl. Ocojud.
Mehedinti, la dis.
tantä de 7 kil. de orasul Severin,
i situad. la poalele munteluT
VArdnicul.
Formeazd comunA cu satul
Magheriul, din noù format. Are
175 contribuabili; 900 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Calitatea pAmintuluT este bu nA.
LocuitoriT posedA : 6o plugurr,
114 care ca bol, 6 cArute cu
cal; 246 stupT.
Are o bisericA, deservitA de
preot si 2 cintAretT ; o scoall
cu un invAtátor, frecuentatA de
37 elevI si 3 eleve. Are 2 hanurl.
Budgetul comuneT coprinde
la veniturT 3712 leT si la
cheltuelT 1293 leT. Loc. posea:
Ir o6 vite marl cornute, 40
cal, 911 oT, 260 capre i 204 rimItorT.
Com. Bresnita se mArgineste
: la rAsArit cu Halinga
DudasiT- SimianuluT, la miazA-zi
cu orasul Turnul-Severin,
la apus cu Gura-VAil si la N.
cu com. Jidostita.
Este asezatä pe soseaua ce
duce de la Severin prin bariera
Bresnita, la Magheriul-Bresnita-
Jidostita, etc.
Dealurile mar principale din
aceastä comunA sunt : VAranicul
(600 m. inAltime), care contine
mula marmorA, din care
o parte se exploateazA, prin
cele douX cariere : Curchea -
Mare i Curchea-MicA, ce apartin
comuneT Schela - CladoveT ;
CerAtul, Trestenicul, Buliga
JercovAtul, acoperite ca
Piraele mal principale din aceastä
comunA, sunt : Bresnita,
numità in vechime Bresnicoara,
lar acum pe unele locurT Crihala,
iar pe altele Bresnicoara ;
izvoreste din locurile numite Hududoiul
i Pitulata.
Locuitoril spun cI in vechime
acest pîruia ar fi avut un curs
de ap5. mal mare, si cl pe dinsul
s'ar fi aflat chiar morT.
Piriul Craiovita, care se formeazA
din mal multe izvoare,
merge de la V. spre S.-E., si
se impreunä. i ca Piriul-de-la-
Valea-FintineT ce vine de la o
cismea a cAreT apl. se aseamlnA
mult cu apa de la finttnele
din partea de V. a orasuluT Severin.
Se zice cd Romanir ar fi
captat izvoarele din Valea-FintineT
i ogasul BudilovAtul, in
vechime ogasul Craiovita, i cl
le ar fi adus in Severin, la cismelele
din partea de V. a orasuluT.
Din valea Pitulata, care si-a
luat numele de Pitulata de la
apa cea mula si bunl, ce s'a
pitulat (ascuns) in pAmint, tot
de RomanT s'ar fi adus apa in
Severin, la cismelele din mijlocul
orasuld, de lingA biserica
Adormirea-MaiciI-DomnuluT.
Piriul Jidostita, numit i Matca,
vine pAnA in Lunca-BresnitiT,
apoT, ocolind niuntele VArAnicul,

BRESNITA 645 BREZOAIA
se varsa in Dunare, la satul
Gura-Vair. Pirilasele Zapul si
Saraturile, cu apa sarata, ce lasa
la suprafata un fel de depozit
Wat, numit de localnicr spuma
sarata. In dreptul satulur Magheriul,
spre Branita, a fost o
cismea romana, din care locuitorii
din Bresnita aa luat caramizr
de le-aa pus In sobele ce aa facut
In casele lor si care se gasesc
si astazr in zid. Aceste caramizr
da aceeasT marime si forma,
ca si cáramizile din pidorul
poduIur lur Traian.
Prin com. Bresnita trece si
drumul roman, ce duce de la
piciorul poduluT lur Traian, pe
lunca Severinulur, pe Boga Crihala
si satul Bresnita, in munte si
peste munte, la Sarmisegetu-za.
Bresnita, carierä de piatra de
marmora, in pl. Ocolul-d.-s , judetul
Mehedinti ; tine de com.
rur. Bresnita; se arendeaza de
catre stat.
Bresnita, deal, in com. rur. Albulesti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti,
acoperit cu padurT.
Bresnita, mofie, jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., proprietate a statulur,
ca de 50000 pogoane ;
se intinde pana la granita Ungureasca.
Bresnita, pirtii, numit Cribala si
Bresnicioara, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti. Izvoreste din hotarul
comuner Bresnita si se
varsä in riul Topolnita, in dreptul
satuluT Banovita.
Bresnita, vale, in com. rur. Bresnita,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Brea, mahala, com. rur. Cernaia,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Breta, vale, com. rur. Cernaia,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Bretcani, sat, pl. Moldova, com.
Cirligul, jud. Roman, spre V.
de satul Cirlig-ul si la o departare
de 1 kil, de el. Este asezat pe
vale. Are 37 capT de fam., 18
contrib., 144 loc., din carT 23
stia carte ; 33 case. Populatia
este numar romina. Sunt 70
de vite marr.
Bretcani, ptriiaf, jud. Roman si
Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul.
Izvoreste din jud. Roman, putin
mar la N. de satul Bretcani,
trece prin com. Cirligul, curend
despre N.-E. si formind hotarul
com. despre jud. Roman, pe o
lungime de 250 m. Se varsa in
Girla-Iazurilor din Bozieni.
Brevilele, pädure, pendinte de
comuna Ceacarul, pl. Balta, jud.
Braila. Se margineste la E. cu
Dunarea-Macinulur si In cele-i' alte
partT Cu Balta. Supraf. 1 hect.;
esenta : salde.
Brezäul, munte, jud. Buzail. V.
Brazeul.
Brezeanca, mofie, com. Gageni-
Vintileanca, ca.t. Sahateni, jud.
Buzar'. Proprietarr fratir Brezenr.
Are 820 hect., din care 457 arabile,
152 fineatä si restul izlaz.
Brezeanca, mofie, com. Gageni-
Vintileanca, jud. Buzar!, a mosnenilor
Brezenr. Are 257 hect.,
din carT 154 hect. araturr si 103
hect., parte fineata, parte luncl.
Breze§ti, sat, jud. Arges, plasa
Oltul; face parte din com. rur.
Madi.
BreziI (Piscul-), deal, la N. de
com. Birzesti, pl. Argeselul, judetul
IVIuscel.
Brezil (Piscul-), deal, in plaiul
Rimnicul, com. Ddnulesti, jud.
R.-Sarat. Se desface din culmea
Danulestilor, brazdeaza partea
de V. a comuna. Este acoperit
cu padurr.
Brezila, deal. V. Dealul-Mare,
com. Sirca, pl. Cirligatura, jud.
Iasi.
Brezila, 'Mg, izvoteste din dealul
Brezila, satul Goesti, com.
Sirca, pl. arligatura, jud. Iasi,
si se varsa in pirlul Bocnita, din
com. Sinesti.
Brezila, ,ces, din jos de satul
Stornesti, com. Sinesti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi.
Brezoaia, com. rur., pl. Znagov,
jud. Ilfov, la V. de Bucuresti,
linga. riul Dimbovita, 28 kil. departe
de Bucuresti. Sta in legatura
cu cat. Cosoba si Tartasesti
prin soselele vecinale.
Se compune din satele : Brezoala,
Camarasul, Cascioarele si
Druganeasca, cu o populatie
de 1322 locuitorT, cal< traesc in
324 case.
Suprafata totala a comuner
este de 2518 hect.
D-1 G. D. Vernescu si Anastasie
Gavarof aa 1750 hect. 11
locuitorir 768 hect. Proprietarir
cultiva. 1072 hect., (rezervate
pentru izlaz 247 hect. si padu're
431 hect.) Locuitoril cultiva tot
terenul Jara sa rezerve locurT
de izlaz.
In comuna sunt 3 bisericr:
la Brezoaia, Camarasul si Druganeasca,
deservite de 3 preotT,
si o scoalä mixta, construita din
fondurile judetulur, in anul 1886.
Comuna numára. 297 contribuabilf.
Are un budget de 3997
ler la veniturr si 3991 ler la
cheltuell. In anul 1885 erati
/31 contribuabili.

BREZOAIA 646 BREZOIUL
Dintre locuitorT, 324 sunt plugari,
16 industrial §i 38 aü diferite
profesiunT.
Aratura se face cu 71 plugur
I: 50 cu bol §i 21 Cu cal.
LocuitoriT ati 172 care §i
rute: 124 cu bol i 48 cu cal.
In comuna sunt 6 podurI staatoare
i i heleOet.
Comerciul se face de 3 circiumarl
§i I hangiri.
Improprietaritr sunt 224 locuitorl
i neimproprietari0 158.
Numarul vitelor marT e de
841 (144 cal i epe, 291 bol,
334 vacT i viter, 68 taurT §i
4 bivolite) §i al celor micT de
1742 (107 porcI i 1635 oi).
stabilit in comuna io
strainT.
Brezoaia (Brezoaia-Bibescului),
sat, pl. Znagov, judetul
Ilfov. Face parte din com. rur.
cu acelag nume, la N.-V. de
Bucurqt1. Este situat pe tármurile
riuluT Dimbovita.
Ad este reedinta primarieT.
Aceasta mo§ie a apartinut familieT
Bibescu, de aceea inaintevreme
se numea Brezoaia-BibesculuT.
Pana la anul 1859 era
in posesiunea SfinteY Mitropolif.
De la acest an a fost data, impreuna
cu padurea, colonelului
Nicolae Bibescu, in schimbul
mcnier Columb, din judetul
Dolj. Se arenda atuncT cu
21000 leT vechl, i valora 12000
galbenT. Azi e proprietatea d-luT
G. D. Vernescu.
Suprafata totala a satuluT e
de 1387 hect.
D-1 G. D. Vernescu are 986
hect. i locuitoriT 401 hect.
Proprietarul cultiva 761 hect.
rezerva pentru izlaz 175 hect.
50 padure. Locuitoril cultiva
tot pamintul, fárd sa alba locurT
de izlaz.
Populatla luT e de 720 loc.
Are o biserica, Cu hramul A-
dormirea, deservita de I preot
2 dntaretY ; o §coalä mixta,
frecuentata. de 17 elevr i 4 eleve.
Localul s a construit de judet
In anul 1886. Cu §coala, statul
com. cheltuesc anual 2027 leT.
Aci se fac treI t'irgue anuale,
de obiecte i bauturT spirtoase:
la 23 Aprilie, 15 August i 8
Septembrie.
Are 2 podurT statatoare.
Comertul se face de I circiumar
i t hangiii.
Numarul vitelor marT e de
546 (i44 cal j epe. 334 vacT
§i viteT, 68 taurl) i al celor
micT de 1755 (13 capre, 107 pord
1635 01).
Brezoaia, rîpl, situata tntre satele
Boghe§ti-d.-j. §i Chitcani,
jud. Tecuciti. Merge in directia
E.-V. i se varsa in Zeletinul,
In raionul com. BoghWi, plasa
Zeletinul.
Brezoaia, vale, la E. comuneT
Poiana-Secuirile, pl. Amaradia,
jud. Gorj, formata pe clima de
V. a DealuluT-MuereT.
Brezoaia-Bibescului, jud. Ilfov.
VezT Brezoaia.
Brezoaia-Camfira§uluI, plaza
Znagov, jud. Ilfov. VezT Camara§ul.
Brezoiasa, pädure, j ud. Braila. Se
märginqte la E. cu privalul cu
acela.g nume ; la V. i S. cu
ampul-Balt.11; la N. cu iezerul
Ulmul. Suprafata sa e de lo
hect., cu esenta : salde.
Brezoiasa, 'rival, jud. Baila;
une§te partea de S.-E. a iezeruluT
Ulmul, inceptnd din Bandoiul
§i trecind pe linga iezerul
Vulpa§ul.
Brezoilor (Culmea-), ramifica-
filme din Muntele Robul, care
se intinde in jud. Vlicea, intre
riul Puscoiul i riul Brezoiul,
avind ca piscurl muntele Murga§ul
§i Muntele-luT-Popovid.
Brezoiul, com. rur., pl. Cozia
jud. Vilcea. N'are nicT un catun
alipit. Se crede ca luat numele
de la Breazul, fondatorul
sati, care era frate cu Mala
Voinea, intemeetoriT satelor
laja i Voineasa, ce sunt limitrofe
cu Brezoiul.
Se crede cA coloniile romane
ar fi fondat aci o cetate.
Este situata inteo pozitie
foarte romantica, pe valea riulur
Lotrul, in dreapta, cam la 3
kil, de locul unde se varsä in
riul Oltul.
Are o populatie de 741 locuitorl
(431 barbatI i 310 femel),
in care infra i 3 familiT
de TiganT i mal* multe familif
de ItalienT ambulant]; carT lucreaza
la fierastraele d-luT- G.
Stagni. Capr de familie sunt 130;
contribuabill ¡50; case 150.
Are o biserica, fondata de
Episcopul Iosif al ArgepluT la
1780 ; s'a reparat la 1864, cind s'a
nimicit orT-ce inscriptie veche.
SateniT mo§nenT se ocupa cu
agricultura i cre§terea vitelor
miel. Frunta.5iT mal exploateaza
padurile mo§tene5tI din prejur.
In comuna sunt 20 cal, so bol,
85 vacT, 1262 oT, 638 capre
68 porcI.
Aci sunt treT morT, cu un venit
anual de ioo ler fie-care.
Fferastraele d-luT Giovani Stagni
aduc un venit de 26000 leT.
Se face mare comercia de
lemne de brad, care cu plutele
se coboara pe Olt la vale.
De aceastg. com. tin Muntir:
Plaiul-luT-Stan, Purcariul i Pietroasa,
in care sunt 2 stine.
Scoala dateaza de la 1830.
Se frecuenta de 37 copil (21

BREZOIUL 647 BRIGLEM
bletT si 16 fete), din numarul
de 62 (30 baetT, 32 fete), In
virsta de scoald. titi carte 50
barbatI si 14 femer. Cu intretinerea
scoaleT statul cheltueste
anual 1188 le.
Se spune O. la locul unde
Lotrul se varsa in Olt ar fi fost
o ciocnire futre TurcI si eteristI
la 1821.
Sunt in com. veo 20 stupT.
Se fabrica pina la 1500 decal.
tuja.
Locurl cultivabile are 44 hect.
O finete naturale 53 hect.
In aceasta comuna se cultiva
numaT porumb, a are! productie
nu este nicT o data in
cantitate suficienta pentru alimentarea
satenilor, din cauza ca
locurile sunt pietroase.
In com. Brezoiul e o osea
vecinall, care o uneste cu com.
Malaia si Voineasa si care merge
pe linga Lotru. Prin partea de
E. a comuneT trece calea nationalaCorbaia-Rimnicul-Riul-VaduluT.
Venitul comuneT e de 1965
lel anual si cheltuielile de 1400
leI. Dispune de un capital consemnat
de 1349 leT.
Se marginqte la N. cu com.
CAlinesti, la S. cu com. Cali-
~esa, la E. cu riul Oltul si
la V. cu catunul Silistea, pendinte
de com. Malaia.
Este udata de valle: Dosul-
CurtiT, Valea-Neagra (la S.-E.),
Valea- indrileT, in capul comuneT
spre E., Gruiul-luT-Ovan,
\ralea-Danesa, Foarfeca, etc.
Brezolul, deal, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Grozesti, formInd
hotar intre Rominia si
Transilvania. Este situat intre
piriul Oituzul si plriul Pescarul.
Brezolul,heleftea, in jud. Vlasca,
pe valea Tirnava, situat pe !pro-
prietatea Rasuceni, a d-lor General
Zefcari si Filipescu.
Brezoiul, pisc, com. erbanesti,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Brezuica, atun, al com. Gostavatul,
pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat litiga Olt, la S. de Gostavatul,
15 kil, departe de Caracal.
Are 220 locuitorT, 55 familiT
; o biserica, Sf. Nicolae,
(1869), deservita de un preot si
dor cintaretl.
Briboiul san Secarul, petic de
loc cu ädure de .tejar, In pl.
Neajlovul, jud. Vlasca. Suprafata
e de 382 hect. E situat pe
proprietatea Ef. Spit. Civile din
Bucuresti. I se mal zice si B5.deni.
Bricea, baltä, pl. Jiul-d.-j., com.
Grindeni, jud. Dolj, in intindere
de 2 pog.
Briceag (La-), locuing izolatä,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Slobozia-Galbenul,
pe pir. Apa-Costeiul,
la S. com. si la hotarul
jud. R.-Sarat, catre Buzad. AzT
e han pe drumul la Buzad.
Briceata, japse, jud. Braila, situará
la S. de iezerul Lupoiul ;
da in lacul Gemenile.
Briciul, coastä ripoasd, jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta, com.
Stelnica. Este formata de cursul
bratuluT Borcea.
Briesti, trup de mofie, a mosnenilor
din cat. Cetatea, pl. TirguluT,
jud. Teleorman.
Briestilor (Mägura-), mägurd,
cat. Cetatea, com. Antonesti,
jud. Teleorman. Este situata la
hotarul de la N. despre com.
Radoqti.
Brighi, numire, ce se da mal
inainte satuluT Hociungi, din pl.
Siretul-d.-j.
Briosti, numire ce mal poarta
cat. Purcaresti, din com. Popesti-
Palanga, pl. Teleormanulur, jud.
Teleorman.
Briota, virf al culmeT Paringul,
jud. Vilcea. De ad culmea Paringul
se desparte de culmea Arnota,
care se indrepteaza catre
S.-E., separind riul Bistrita de
apa Costestilor. Tot din muntele
Briota mar pleaca culmea
Cheia.
Briozaul, numire, data de Iocuitoril
din com. Minzglesti, munteluT
Brazeul, din jud. Buzad.
Bristavatul, mahala, pl. Ocoluld.-s.,
jud. Mehedinti ; tine de
com. rur. Malovatul.
Briscariul, pod, pe soseaua comunala
Deleni-Hirldul, jud. Botosani.
BriscArieI (Dealul-), deal, situat
in raionul com. Colonesti,
pl. Stanisesti, jud. Tecuciti, ramificatie
din dealul Zarea-TutoveT.
Brigleasa, sat, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti ; tine de com. rur.
Adunati-Teiulul. Este situat in
partea de S. a eomuneT si la
ii/2 kil, departe de rqedinta el'.
BrIgleasa, deal, n com. rur. Adunati-Telulur,
plasa Dumbra.va,
jud. Mehedinti.
Brigleasa, vale, com. rur. Adunati-Teiulur,
pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
BrIglesti, fitrifi, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia. Curge prin satul Moa-

BRIGLEVTI 648 BRINCO VEN!
ra-Cimpul-Crucet prin valea Brtglesti.
BrIgle§ti, vale, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia, satul Moara-Cimpul-
Crucer, prin care curge piriul
Briglesti.
Brinceni, com. rur., in pl. Marginea,
jud. Teleorman, pe lunca
Vede!. E situatä la distanta de
ii kil. de orasul Alexandria, la
26 kil. de Zimnicea si la 46 161.
in linie dreapta de T.-Magurele,
orasul de resedinta al judetuluI.
Suprafata comuneT, cu a mosinor
aflate pe dinsa, este de
7000 hect., din carl 150 hect.
pgdure si 130 hect. vil.
Limitele acesteT comune sunt:
La N.-E. Valea-cu-Socul si MI
gura-Ciumata, spre drumul ZimniceI;
spre S.-E. Magura-luI-Burcea-Clobanul
si Piscul-de-la-Gura-ScroafeT.
Din spre mosia Cervenia
este Magura- CotorgiT si
Valea-luT-Mos-Toader-Cretu. La
N.-V. este Valea-GauriciuluT, apoI
Valea-DoamneI si mai multe v5.1cele,
carT servesc ca hotare naturale
intre comunele Beiul, Storobaneasa
si Zmirdioasa.
In partea de S. a comuna
se allá un lac, care se numeste
Lacul-Rece.
Populatiunea comuneI este de
1338 suflete, din cari 222 contribuabill
si 215 capT de familie.
SupusT strainT sunt : 3 UngurT
si 5 EvreT.
Locuitorif se indeletnicesc numaT
cu agricultura.
Numarul vitelor este de 2461
capete, din carI 276 caT, 691 vite
marl cornute, 1446 vite miel'
cornute si 75 pord.
Osebit de cereales viile din aceasta
comuna produc vinuri de
huna calitate, ce se desfac in orasele
Alexandria, Zimnicea si
In Maf multe comune din. jud.
Vla.ca, Jumatate din viile co-
muneT sunt cultivate cu drept
de otasnita.
Calle de comunicatiune ale acestei
comune sunt : calea judetean5.
Alexandria - Zimnicea,
care o strabate prin mijlocul er si
catea vecinala la com. Gduriciul.
Catea judeteana o pune in legatuna
cu com. Tiglne4i la N.,
la o depártare de 2 1/2 kil. si
cu comuna Zmirdioasa la S., la
o depártare de 3 1/2 kil.
Veniturile comuneT sunt de
5315 leI si 85 banT, lar cheltuelile
de 5043 leI si 54 banT.
In com, e o scoala mixta cu
32 elevI si 14 eleve ; de asemenea
si o biserica, care e deservit5.
de doI preoti si dor entäretl.
Mosia Brinceni este proprietatea
d-lui George Vernescu. Ea
se intinde mal departe, in comunele
Gauriciul si Zmirdioasa.
MaT inainte a fost a raposatuluT
maior A. Misa AnastasievicT.
Com. Brinceni este vechie. Ea
figureaza in nomenclatura satelor
a luT Dionisie Fotino si se
vede trecuta in pl. Margine!.
Imprejurul acesteT comune maT
eran alta data doua sate: Fundateni
si Bujoreni, pe carT le
gäsim mention ate de acelasT scriitor.
Ele ají dispärut, sati, ceca
ce e mal probabil, locuitorir lor
s'ají stramutat parte in comuna
Brinceni, parte in satele Gauriciul
si Zmirdioasa.
Brincoveanca, mo,sie, pe care
la 1864, s'ati improprietdrit parte
din locuitoril comuneT Vadul-
Sapat, pl. Cricovul, judetul Prahoya.
Bencoveanca, numire, ce purta
mal inainte mosia Elisabeta, din
pl. CalmatuiuluT, jud. Teleorman.
BrIncoveanca, pildure, de 70
pogoane, impreunata cu acelea
de pe mosia Caluiul, linga satul
Caluiul, pl. Oltetul-Oltul-d.-j., judetul
Romanati.
BrIncoveanul, deal, numit actualmente
si Dosul-Gropilor, in
com. rur. Almajelul, pl. ampul,
jud. Mehedinti.
Brincoveni, com. rur., pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
situata sub coasta dealulul eare
margi n este Valea-OltuluI, Ruga apa
Cernelele, aptoape de soseaua
si calea fierata Corabia-R.-Vilcea,
21 kil, departe de Caracal
si 17 kil, departe de Bals. Se
compune din Brincoveni (1250
loc.), Márgeni (280 loc.), Ociogi
(6o loc.) si Valeni (280 loc.).
La cat. Margeni, altitudinea terenului
d'asupra niveluld marn
este de 114 m., linga albia 01tuluT.
Are 340 de contrib., 458
capT de familie si o populatie
de 1870 de loc., din car!: 950
barbatT, 920 femeT ; 781 casatoriti
si 1087 necasatoritT ; 21 §tiri
carte si 1849 nu stitl,
Budgetul comuna pe 1886187
a fost de 4852 leT la veniturI
si 4693 la cheltuelT.
Ocupatia Ipcuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor.
Vite marT sunt 1121, vite
miel' cornute 273 si porcf 363.
Are 1 1 circiumT. In comuna
se afla un ospicin de infirm! instalat
la mandstire, pus sub ingrijirea
unuT medic secundar si
care poseda o mica farmacie.
Este o cazarma. A fost resedinta
de sub-prefectura mal inainte de
a se uni plasile din Nord. Ad
se fac 2 bilciurT: la 9 Martie
si la 29 Iunie; bilciurile %in Cite
treT zile, functioneaza de mu/t
si sunt proprietate particular5.;
se face comert cu vite si articole
ale industrie! domestice.
Are o scoala primará de gra-

BRINCO VENI
dul I, cu un invatator, la care
a(' urmat in 1890, 40 de elevr
(27 baeti si 13 fete), din 40
copir in virsta de scoala. Are
4 bisericr: una in Margeni, Sf.
Gheorghe (1866), in Väleni, Sf.
Nicolae (1818), in Brincoveni, Sf.
Nicolae (1634) mandstirea Ad ormirea
- Maicir-Domnulur (1632),
zidita de Mateitt Basarab si alta
mar mica Rugä mändstire, zidita
de Constantin Brincoveanu la
1700 (la cimitir). La biserid servesc
5 preotT si 7 cintaretl.
Comuna este vechie si-sT are
numele de la familia Brincovenilor,
care a avut leagdnul
ad, dupa cum se poate vedea
chiar din ruinele caselor in spre
V. de sat.
In com. Bfincoveni, spre V.,
e un drum de plata., cu directie
de la Dunare spre munte;
se cunoaste bine pe unele loculi,
pe altele e acoperit de pamint
i tdiat de soseaua nationall-Corabia-Rimnic.
Acest drum
se atribue lur Traian, iar altir
fi atribue «Domnulur de Roaua».
In spre satele Gred iSopirlita,
spre S., se intinde Brazdalur-Novac.
Spre E. de satul Brincoveni,
pe un deal ce a fost inchis cu
zid de caramida ca o cetatuie,
se afla ruin ele caselor
Brincovenilor, care coprindeati
vre-o 3 pogoane.
L'higa aceste ruine se afla biserica
din sat, zidita la 1634
(7142), inauntrul careia se vad zugravitT
ctitorir in costumele lor
vechT.
Spre S. de satul Brincoveni,
sub un mare deal, se afla manastirea
Brincoveni, cu hramul Adormirea-Maicir-Domnulur,
fosa manastire
de calugarl inchinata, dar
pe care Mateiti Basarab o desinchina
(1639). Era compusa din 2
bisericr. Cea mar mare e facuta
de Mosul luT M. Basarab, reinoita
68620, Afarolo Dieffouar Geograllo,
de M. Basarab la 7140 (1632) si
reacuta in starea deazT de Const.
Brincoveanul la 1699. Inauntrul
eT se afla un mormint cu 2 inscriptir
in piatra. Aci repauzeaza
Papa Postelnicu Brin coveanul Cu
sotia sa Stanca Cantacuzino, pdrintir
lur Const. Brincoveanul.
Alta bis, mar mica e facuta. la
1700 de Const. Brincoveanul,
serva la cimitir.
Pe pereli sunt zugravitl mar
multr membri din aceastà ilustra
familie, care ocupase de mar
multe orr tronul tara La manastire
sunt mar multe obiecte
de valoare, de aur i argint,
precum i cartr bisericestr vechr.
Const. Brincoveanul, ca restautorul
cel mar mil i infrumusetatorul
acestor locase, e trecut
cel india in pomelnice.
Brinco veni, ospicia de infirmt,
In com. rur. cu a ceiasT numire,
infiintat in anul 1885, in chiar
incaperile mandstirer Brincoveni.
Se intretin in acest ospicia
45 de infirmr. Se inscrie in budgetul
Ministerulur de Interne o
suma anuala de aproape 30000
ler pentru personalul medical
administrativ i pentru intretinerea
infirmilor.
Brindu§a, vale, numita i Valea-
Brinduser In plaiul Closani, jud.
Mehedinti ; tine de teritoriul
com. urbane Baia-de-Arama.
Brinchnele, munte, in jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita, in sus de
Moroeni, in partea dreapta spre
matca aper Ialomita. Acest munte
impreuna cu muntir Blana, Piscul-Brazi,
Magurele, Cocora, Dileanul,
Dichiul, Plaiul-Domnesc,
Lapticul, Plaiul-Mircer, Nucetul,
Oboarele, Surca, Vinturisul i Zanoaga,
sunt acoperitT cu padurr,
carr &A o suprafata aproa,pe de
r0000 hect.
649 BRtNZEA
Brindu§i, loc izolat, comuna Poenarer,
plaiul Nucsoara, judetul
Muscel.
Brinza, munte, in jud. Neamtu,
ramura muntilor Cozla, situat
pe teritoriul com. Gircina, pl.
Piatra-Muntele, in prelungirea
dealurilor Corlatele.
Brinza, podif, in com. Boroaia,
jud. Suceava, sub poalele dealului
'filtre piraele Rica
si Saca. E acoperit de %afine si
fineturr.
Brinzan, deal, la V. comuneT
Alunul, plasa Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea.
Brinzari, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., catunul com.
Lacul-lur-Balean, asezat in partea
de E. a comuner, pe ptriul
Ballnesti.
BrInzi-Ro§ie, vale, pe teritoriul
satuluT Fintinele, comuna
Sipotele, pl. Bahluiul, judetul
Iasi.
BrinzAne§ti, mahala, jud. Dolj,
pl. D.-d.-s., com. Plesoiul.
Brinzfinff, sat, in plaiul Closani,
jud. Mehedinti ; tine de com.
rur. Ponoarele.
Brinzea, iezer, jud. Brälla, situat
in ostrovul Cistia la E. de iezerul
Strachianul si la V. de Iezerul-
Mare.
Brinzea, munte, in jud. Buzad,
com. gura-Teghil, pe malul sting
al riulur Bisca-Roziler, în apropiere
de stabilimentul Bisca.
Are izlaz, pasunT si o frumoas5.
pozitiune.
Brinzea, prival, jud. Braila, situat
in ostrovul Cistia. Da din
82

BRiNZEANCA 60 BROASCA
Dunarea-Vechie in iezerul WI,
spre V.
Brinzeanca, plidure, a statuluT,
jud. Ilfov, in intindere de 952
hectare. (VezT Caldarusani, padure).
Brinzeasca, carierd insemnata
de piatra, in jud. Bazar', com.
Gura-SaratiT, pe mo sia Brinzeasca-
Dan escul. Piatra, care se extrage
de ad, se deosebeste prin duritatea
el, din care cauza se
intrebuinteaza Cu succes in lucrarT
de rezistentd, precum scarT,
bordurI de trotuare, etc.
Brtnzeasca, mofie, in jud. Buzaa,
com. Gura-SaratiI, numita
si Bengeasca, dupa numele proprietareT,
D-na Olga C. Bengescu,
n. Lahovari.
Brinzeasca, (Juga-Ursul), mofie
intinsa, in jud. Buzaa, com.
gura-SarätiI, care s'a subdivizat
In paisu corpurl: a) Brinzeasca-
DAnescul, via de la Elestea
(Verneasca), b) Brinzeasca-Mihdlachioaia
saa Sarateanca ; c)
Brinzeasca-Musceleanu ; si d)
Brinzeasca Mo§nenT.
Brinzeasca, mofie, a statuluT,
In jud. Ilfov. (VezT Lipia-Bojdani,
mosie).
Brinzeasca, vale, la E. de com.
Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Brinzeasca-Dänescul, mofie, in
jud. Buzaa, com. Gura-Saratir,
avind 250 hect., cea maT mare
parte padurea si via Elesteul
saa Verneasca.
BrInzeasca-Mihfilächidda (Särätianca),
mofie, in jud. Buzati,
com. Gura-SaratiT, numita
ast-fel dupg un vechia proprie-
tar, Mihaia Musceleanu. (VezT
Mihalachioaia.)
Brinzeasca-Mo§neneasca, mo-
,sie, in jud. Buzati, com. Gura-
SaratiT (proprietarT mosneniI Nenciule§ti)
; are 186 hect. padure
si vil.
Brinzeasca-Musceleanul, mofie,
in jud. Buzati, com. Gura-
SaratlI, subdivizata in mal multe
sforl, cu vil, padure si putine
ardturl.
Brinzeni, seitifor, in jud. Neamtu,
com. Calugareni, pl. Piatra-
Muntele. Este asezat pe valea
piriiasuluT numit Largul, intre satele
Poiana-LarguluT si Coroiul.
Are o populatiune de 133 locuitorl
saa 35 familil. Sunt 62
barbatT, 71 femeT ; 68 necAsatoritl,
57 cdsatoritl, 8 vaduvI.
Loc. se indeletnicesc mult
Cu plutaria.
Brinzeni, loc izolat, jud. Neamtu,
pe stinga piriulur Largul, in
drumul ce duce de la satul Poiana-LarguluT,
catre satul Cordul,
com. Calugareni, plasa Piatra-
Muntele. Apartine catunulur cu
aceeasT numire.
Brinzeni, vechie numire a mo-
OeT Jegalia, supranumita si Deleanca,
in pl. Borcea, jud. Ialomita.
Brinze§ti, sat, jud. Arges, plasa
Oltul, pendinte de com. rur.
Barbatesti.
Brinze§ti, suba'ivizie a cdt. Nenciulesti,
com. Gura-SaratiT, jud.
Buzaa.
Brinze§ti, izvor de ape minerale
In jud. Buzati, com. Balanesti,
cat. Turbaren ; contine fier si
pucioasa.
Brinze§ul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,
com. Fetesti.
BrInzit (Dealul-), deal, in jud.
Neamtu, com. Caciulesti, plasa
Piatra-Muntele. Se desface din
ramura dealurilor Balaurul. Prezinta
terenurT cultivabile.
Brinzii (Dealul-), deal, situat la
S.-E. de satul Dealul-PerjuluT,
com. OncWi, plasa Stanisesti,
jud. Tecucia.
Brtnzil. (171rful-), munte, in jud.
Buzaa, comuna Calvini, gol §i.
stincos. Are ca ramificatie : Coasta-BrinziT.
Brinzoaei (FIntinele-), izvoare,
In com. Stolniceni, jud. Suceava;
formeazà un piriias ce da
In piriul Hurmuzul.
Broasca, cdtun, al com. Nehoiaul,
jud. Buzaa, situat pe malul
drept al riuluT Buzaa, in fata
guriT Casoacer; are 220 locuitorT
si 46 case.
Broasca, cdtun, pendinte de comuna
Ologi, din plasa alma.tululuT,
jud. Teleorman. Poarta
si numirea de Secara, care este
maT uzitata.
Broasca, parte din com. Muleni,
jud. Romanati. Se invccineste
cu com. Ianca spre E.
Broasca, iezer, jud. Braila, situat
In ostrovul Bregoloiul, spre V.
de Lupoiul. Se uneste prin scursura
sa cu Bandoiul.
Broasca, izvor, in jud. Bugg,
com. Nehoiasul, ese din muntele
Monteorul 0 da in Buzati, in
cat. Broasca.
Broasca, localitate, coprinsl In

BROASCA 651 BROSCARI
tre scursura Broaster si privalul
Mitrofanul, in partea stinga a
Bandoiulur, jud. Braila.
Broasca, pa-dure, jud. Gorj, situata
parte pe deal, parte pe
vale, la V. de marginea comuneI
Ptriul, pl. Vulcanul. Are o
tntindere de 350 hect. si este
proprietatea mostenitorilor Hagiade.
Broasca, padure, jud. Ialomita,
In pl. Cimpula, com. Jilavele,
formata din maI multe trupurl,
pe o intindere de 250 hect., cu
esente : stejar, salde si plop, avind
etatea 5 anI.
Broasca, pichet de granild, pe
Dunare, situat la S. de balta
Potelul, in dreptul comuneI Potelul,
intre pichetele Amaresti
si Mircioica, din judetul Romanati.
Broasca, tirla una monean din
Satnoeni, judetul Braila, numit
Broasca, la 9 kil. spre E. de
satul Vizirul, la hotarul comuneI
Vizirul, despre Satnoeni, pe muchea
platouluI nordic de Miga
Calmatuia.
Broa§teI (Gira-),girlä, pe proprietatea
Parapani, com. Arsache,
jud. Vlasca ; se varsa in
apa Cama.
Broa§tei (La Ripa-), loc izolat,
in jud. Buzar', com. M'Agrura, in
marginea padureI statula.
Broa§telor (Movila-), movild,
jud. Braila, pe valea Ghionesti,
aproape de calea &rata Braila-
Buzda, la N. com. Surdila-Gaiseanca
si ca la 3 t/2 kil. spre N.
de comuna.
Broa§tei (Valea-), vale, din comuna
ipotele, plasa Bahluiul,
judetul Iasi, pe care se afla
un iaz.
Broa§tele , ceitun, apartine de
com. urb. Cimpina, plaiul si jud.
Prahova. Are o populatie de
154 loc., 89 barbatI si 65 femeY.
Brobintariul, cring, jud. Dolj,
pl. Bailesti, com. Negoiul.
Brobintariul, cring, jud. Dolj,
pl. Bäilesti, com. Bailesti, de 12
si jum. hect.
Brobojiti, plasa Sabarul, judetul
Ilfov. (Vea Ileana).
Brodocul, com. rur., in partea
de S. a plaseI Stemnicul, jud.
Vasluia, la distanta de 5 kil.
de orasul Vasluia, de 29 kil.
de Negresti, resedinta plaseI. E
situata pe ambele 041 ale Aula
Birladul.
Este formata din satele : Brodocul,
Balteni-Ripile, Balteni-Delea,
Balteni-Capul-Radea, Maraseni,
tefan-cel-Mare si Valea-
Tirgula, pe o intindere de 5933
hect., din carl 672 hect. padure.
Are o populatie de 458 famihl
saa 1972 suflete, 'filtre carI
14 EvreI.
Locuitorir se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor si parte
cu cultura viilor. In com. sunt
3 bisericI, deservite de 4 preotl
si 4 cintaretl; 2 scoli, Cu 2 invatatorI;
7 circiumI. Comertul
se face de 5 Romia si 5 strainI.
Budgetul comuner e de 3937
ler, 50 b. la veniturr si de 3840
leI, 52 b. la cheltueli.
Vite sunt : 897 vite marl cornute,
2020 or, I I I cal, 3 capre
si 66 rimatorI.
Brodocul, sat, care in vechime se
numia Musteretul. Se aflä in partea
de S. a com. Brodocul, pl.
Stemnicul, jud. Vasluiti, situat pe
llealul-Brodocula, pe o intindere
de 1387 hect., din carl 250
hect. padure. Are o populatie
de 135 fam., salí 516 suflete.
Prin acest sat trece riul Birladul
si soseaua judeteana Vasluia-
Negresti. AicI este resedinta
comunei. Are o scoala, infiintata
in anul 1875, frecuentata de
25-30 elevl ; o biserica, zidita
la anul 1862, deservita de 2
preotl si I cintaret.
Numarul vitelor marI cornute
e de 120; sunt 300 oI, 33 cal si
19 mascurr.
Brodocului (Dealul-), deal, pe
care se afla situat satul cu
asemenea numire, jud. Vasluia.
Se prelungeste pe partea dreapta
a piriula Stemnicul.
Brodul, bala, in com. Prisacani,
pl. Branistea, jud. Iasi.
Broscari, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., la distanta
de 22 kil. de orasul Turnul-
S everin, situata p e deal. Formeaza
com. singura, avInd 223 contrib.,
cu 1200 locuitorI, locuind in
243 case. Broscari este proprietatea
bisericer sf. Treimr din
Craiova si a locuitorilor. LocuitoriI
acesteI comune posea
71 plugurl, 140 care cu bol si
14 carute cu ca. Com, are o biserica,
deservita de I preot si 2
cintaretI ; o scoall, cu 1 invatator,
frecuentata de 19 elevI.
Budgetul comuna coprinde
la veniturI 5884 leI si la cheltuell
3811 ler.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de: 840 vite mar!
comute, 40 cal, woo a si
264 rimatorl.
Prin aceasta comuna trece soseauaTurnul-Severin-Bistrita-Izvorul-Anestilor-Broscari.
Ea se
leaga si de soseaua Rogova-
Hinova-Turnul-Severin.

BROSCARI
Pe partea de S. a acesteT
comune trece Valul-luT-Traian
sati, dupà cum se numeste in
localitate, Brazda-luT-Novac sali
Iorgovan, venind despre Severin
si mergind inainte spre pàdurea
Virciorova, la N.-V. de
Poroinita.
Broscari, sat, pendinte de com.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe malul sting al girleT
Plapcea. Are o populatiune de
304 locuitod.
Broscari, deal cu vii, in plasa
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Broscari ; a un
vin bun, numit vin de Broscari.
Broscarul, ball% formatA de v5.rsAturile
PrutuluT, in com. Rogojeni,
pl. Horincea, jud. Covurluit1.
Broscarului (Muchia-),
in jud. BuzAtr, com. Colti, cAt.
Colti-d.-j., e goall i formatà
numaT din pietris.
BroscaruluI(Putul-), loc izolat,
jud. BuzAli, intre com. Robesti
Tircovul ; servd de hotar.
Broscareasa, pda'ure, in judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Pribegi.
Broscäria, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Brosciria, ¡as, format de pirlul
BroscAria, com. Curtesti, plasa
Tirgul, jud. Botosani.
Brosaria, lac, in pl. Ialomita-
Balta, insula Balta, com. Dudesti,
jud. Ialomita.
Broscäria, nurnire a una pArtI
din satul Belitori, in partea de
662 BROSCAUTI
V. a comuneT, jud. Teleorman ;
?I mal zice i Resfirati.
BroscAria, pitig, izvoreste din
comuna Cristesti, curge pe teritoriul
ditunuluT OrAseni, comuna
Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani,
formeazA iazul BroscAria
si se vars6. in &tul Hliboci,
in comuna Curtesti.
Broscäria, suburbie, in Rosioride-Vede,
jud. Teleorman, in
partea din vale a orasuluT.
Broscäriilor (Movila-), rnovild,
in pl. CimpuluT, comuna Jilavele,
jud. Ialomita.
Brosc.firillor (Plriul-),firig, pe
mosia Stinceni. Se varsA in iazul
Stinceni, com. BAluseni, pl.
Tirgul, jud. Botosani.
Broscäuti, com. rur., jud. Dorohoiti,
in partea de N. a plA.eT
Cosula, la 25 kil. de MihAileni,
resedinta plAsilor Cosula i Berhometele
si la 3 kil. de Dorohoiii,
formatA din satele : BroscAuti,
Slobozia i Trestiana, cu resedinta
primArier in BroscAuti.
Are o populatie de : 709 fam.
si 2637 suflete. Are 3 bisericT,
deservite de 2 preotT, 4 cintáretT
si 2 paraclised ; o scoalA
cu r invAtAtor, frecuentatA de
8o elevI. Are 1885 hect. 44
aril pAmtnt sAtesc i 6136 hect.
55 ariT partea proprietAteT mosielor
cimp i 107 hect. 46 ariT
pAdure; IO iazurr si 20 pog. vie.
Budgetul a fost, in 1889-90,
la veniturT de leT 7626, si la
cheltuelT de le! 7445, iar in
1890-91, la venitud de le!
6148 si la cheltuell de lef 5932.
Vite mad albe cornute sunt
r6o, ol 2114, capre 9, cal 114
porcT 6or ; stupT 120.
Broscäuti, sat, in jud. Dorohoili,
numit din vechime RAscluti, pe
mosia Cu asemenea numire, pl.
Cosula. Cu o populatie de 514
familiT i 1879 suflete.
AsezArile sAtenilor sunt mal
multe bune, Cu livezuT i Cu grAdinT
; iar a stApinulur mosier
sunt case zidite cu un rind, cu
heiurile ion. In vechime a fost
casa mare cu douA rindurT, bine
regulatA i ingrijitA, pe cind locuja
acolo rdposatul Vornic
Constantin Plagino, cu familia ;
dar trecindu-s e amindol din viatl,
mosia s'a dat in posesie de
cAtre erezT i prin complectA
neingrijire a inceput a se strica,
pina ce in urmA s'a ruinat. LingA
aceste case era o intinsl grAdinA
de 71 hect. 6o arii, care
cuprindea : 30 pogoane vie si
livadA, cu bune i distinse speciT
de fructierT, Cu drumurl regulate
in toate directiile, cu arborl
pe ambele laturT ; prin parcanele
dintre drumud erati plantatie
de diferitT pomr i multT
aguzT, table pentru legume,
din loe in loe, gazoane cu forme
felurite, frumoase florT i arbod
exoticT ; doul sere (florAriI) marl
erati pentru flor!, 15.mil, portocale
i ananasI; toate aceste
se aliar' bine ingrijite i intretinute
prin oamenT speciali. Preumblarea
in ea era liberl in
zile hotArite, cind veneati vizitatorT
in numAr mare de la Dorohoiù.
Proprietatea mosieT acum este
a D-luT Aleen C. Plagino.
BisericT sunt 2, deservite de
2 preotT, 2 cintAreti si I pAllmar;
una este miel, vechie, cu patronul
Adormirea - Maicil-DomnuluT,
Pacut5. de sAtenT la 1791;
inscriptie n'are ; a doua este
mare, bine ziditA, cu patronul
SE Constantin si Elena, fAcutA
la 1859 de actualul proprietar,
in memoria rAposatilor sAT
rintl, prin ingrijirea posesorulur

BROSCOMT1 653 BROTENI
de atuncT, Adam Haretu. In putea
sudica a bisericeT este monumentul
de marmord, prea frumos
lucrat, pus pe mormintul
rapohatuluT Vornic C. Plagino.
In sat se afla o scoala frecuentan
de 8o scolarl, avind un
local bun, facut in 1867.
Calitatea pamtntuluT este burla
fertila. SateniT improprietaritT
el 1234 hectare 96 ariT ; proprietarul
2844 hectare 15 ariT
cimp. Iazurl sunt 5, din carr
mal mare este acel numit Moscalul,
in suprafata de 15 hect.
7 ara'; toate ají pestr frumo0.
Plraiele principale, ce trec pe
mosie, sunt: Zahorna, Ghilauca,
hola ce trece prin sat, si de la
Moara - PietreT se desparte in
doua: unul apuca spre N. catre
Cordareni, Vorniceni i Saveni,
unul apuca spre E. catre
Carasa, Corlateni, Vladeni i Jijia
in jos ; acel de la Dorohoiti
ce duce la Dimacheni i Podul-
Stamati ; acel ce duce la soseaua
Leorda-Dorohoiti.
Hotarele sunt cu : Vaculesti,
Carasa, Dumeni, Liveni, Trestiana,
Doroholii, Horlaceni, Cobila,
Saucenita si Prelipca.
Brosco§e§ti, sat, in jud.
partea de S.-E. a. com. StAnilesti,
pl. Prutul, la distann cam
de 8 kit, de satul de resedinn,
situat pe ves, intre Prutetul
Prutul, pe o suprafata. de 450
hect. Are o populatie de 36
familiT, 146 suflete i 30 contribuabilT,
carr se ocupa i cu
pescarla. Proprietatea e razasie
vechie a locuitorilor.
Bro§teanca, cdtun, in pl. TirguluT,
jud. Teleorman ; tine de comuna
Bogdana. Are o populatiune
de 632 sufl., din carT 122
contribuabill. Acest catun forma
comuna osebita, pana in anul
1885, cind a fost alipit la comuna
Bogdana, prin legea din
7 Februarie 1885.
Bro§teni sati Bro§teni-Rosanl,
com. rur., in apropiere de riul
Teleorman, jud. Arges, pl. Cotmeana,
la 22 kil, de com. rur.
Costesti, re§edinta sub-prefectureT
si la 28 kil. de Pitesti.
E forman din satele: Brosteni
(13o fam.), Laceni (40 fam.)
Pirvul-Rosu (I ro fam.). In toata
com. sunt 28o fam., cu goo suflete.
Com. are 3 bisericT, cite
una in fie-care sat, deservite de
Carasul. Pe &lisa trece si riul 4 preotT, 3 cintaretT §i 3 para-
Jijia. cliserT ; 2 coIi primare rurale ;
Drumurl : acel de la Doro. 2 circiume. Budgetul com. pe
anul financiar 1882-83 a fost
de 2658 leT, 3 banT la veniturl
si de 2607 leí la cheltuelT.
Dupa o publicatie oficiala
(1887), aceasta com. numara. 293
contrib. si are un budget de
3046 leí la venit si de 2603 leT
la cheltuell.
Numarul vitelor era in 1887
de 776 capete vite marT (400
boT, 320 yací, 30 caT, 6 bivoll)
si de 970 vite marunte (750 oT,
20 capre i 200 rimatorT).
In cat. Pirvul-Rosu se afla o
insemnata bala, numita Negoveneasa,
care contine mu/t peste.
Bro§teni, com. rur., pl. Cobia,
jud. Dimbovita. Aceasta com.
este situata spre S.-S.-V. de T'irgoviste,
aproape de soseaua judeteanaTirgoviste-Gaesti-Vlasca,
pe ambele malurT ale riuluT
Neajlovul i tocmar la marginea
de S. a judetuluT. Comuna Brosteni
se comp une din doul
tune: Brosteni-d.-s. i Brostenid.-j.
Are o populatie de 586
locuitorl RominT. Este asezata
pe clinpie. Produce cereale
multe si putine vite. Are o moa-
ra de aburT, o biserica intretinuta
de enoriasT si o scoala intretinuta
de stat. coala are 3 pog.
pamint. In com. sunt vr'o 57
copil in virsta de scoala. Comuna
are 1545 leT venit i vr'o
120 contribuabilT.
Brosteni se tnvecineste spre
V. cu cat. Ragul, com. Pietresti,
de care se desparte prin Neajlovul
; spre S. Cu cat. Vultureanca,
com. Morteni, de care
se desparte prin padure ; spre
N. cu cat. Pietresti, com. Greci,
de care se .desparte iarasT prin
1-1111 Neajlovul ; lar spre E. Cu
com. Visina din jud. Vlasca, de
care se desparte prin din*.
Se leaga cu comunele vecine
prin sosele vecino-comunale.
Bro§teni, com. rur., din pl. JiuluT,
jud. Gorj, in partea de N. a
comuneT Branesti, in directiune
S. si la 50 kii, departe de orasul
T.-Jiul. Se compune din catunele
Brosteni i Ceplea. Este
situata pe loe ses i Ruga lantul
de inaltind din sano riuluT
Are o supraf. de 1400 hect.,
din carT 410 hect. padure
740 hect. locuri de cultura., finete
i pasune, ale proprietarllor,
lar 217 hect. ale locuitorilor,
Cu 9 hect. viT si 24 hect.
prunT.
Are o populatie de 194 fadintre
carT 5 fam. de TiganT
; 899 suflete,' din carT 178
contribuabilT.
LocuitoriT posea 36 plugurT,
86 care cu boT, 6 carute cu
caí, 360 vite marT corntite, 39
caT, 749 or, 122 capre, 179 rimAtorT
si 18 stupT.
Venitul comuneT este de leí
1416, banT 15, lar cheltuelile de
leT 1166, banT 68.
Prin aceasta comuna trece soseaua
Filia§i-T.-Jiul, ce o pune in
legatun la N. cu con', Izvoa-

BRWrENI 659 BROMNI
rele, lar la S. cu com. BranWi.
In com. este I moara pe apa
JiuluI Cu 4 alergatorl; 2 circiumT,
2 puturl li 2 fintinI.
Are 1 primarie ; 1 §coala, frecuentata
de 33 elevI din 35
inscrig ; 2 biserid ; ara preotT,
Cu un cintaret.
Bro§teni, com. rur, in pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti, la distanta.
de 36 kil. de orapl Turnul-Severin,
li situata parte pe
chnpia albier MotruluT, parte pe
dealurl.
Formeaza comuna cu catunele
: Boaca, CapAtine§ti, Condule4i,
Galeoto. li Orbeni, aviad
peste tot 138 contribuabilT,
din 700 loc., locuind in 141
case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura li creterea vitelor.
Calitatea pamintulur este
buna. LocuitoriT din aceastä comuna
posea : 20 plugurr, 50
care cu bol, 20 carute cu cal
si 121 stupr.
Com. are 4 bisericI, deservite
de 3 preotT §i 4 dintaretI; o §coa1ä
cu un invatator, frecuentata de
30 elevI li 3 eleve. Are li 2 dirciumr.
Bugetul comund coprinde la
veniturl 1748 leI, iar la cheltuelI
1506 leI.
Numdrul vitelor In aceasta
com. este de : 500 vite marT
cornute, 46 cal, 400 oI, 22 capre
§i 620 rimatorl.
Prin aceastä com. trece soseaua
judeteana Turnul-Severin-
Bujorescu -Tirgul-Jiul, carT, la
BroMeni, se incruci§eaza cu oseaua
vecinala Baia-de-Arama.-
Brosteni-Strehaia. BrWeni este
rqedinta sub-prefectureI.
Se margine§te la E. cu comunele
Hor1.5ti, Tirioiul li Samarine§ti
; la S. cu com. Luinca;
spre V. cu comuna Flore§ti ;
spre N. cu com. PloSina.
Apele curgatoare, ce ucla a-
ceasta comuna, sunt: Motrul §i.
Peteana. Are i 2 baltl: Balta-
Orbenilor O Balta -luI- Gican.
Valle principale sunt : Valea-
LociT, Valea-BochiT, Valea-GaleteT
§i Valea-Mica. Dealurile sunt:
Locea, Berbecele, Vezurul §i
Cucul, acoperite parte cu padure,
parte cu vil O locurI de
mu ncl.
Bro§teni, com. rur., in pl. Ora-
1, jud. R.-Sarat, pe malul drept
al riuluT Milcovul.
Este wzata in Nordul jud.,
la 48 kil, de ora5u1 R.-Slrat,
§i in partea nordica a pla§eT, la
7 kil. spre N.-Vest de Cotqti,
rqedinta pl4er. Comunele invecinate
sunt : ampineanca la
4 kil., Faraoanele la 6 kil., Andrea5i
la 9 kil., Odobasca la
7 kil.
Se margine§te la N. Cu com.
Odobe§ti, Mera (jud. Putna) de
care se desparte prin riul Milcovul,
la E. cu Cimpineanca, la
S. Cu Faraoanele §i Odobasca,
O la Vest cu Andrea.O.
Este o com. din regiunea
muntilor. La V. O S. se intinde
Culmea-ScorusuluI, Chicioara §i
Deleanul; la E., dealurile CapreI
O Teiusul; la centru: Hoja, Priveghiul,
Gavanul §i Bro§teanul.
Riurile sunt numeroase : Milcovul
la N. §i Cu afluentli sal:
Vulcaneasa, Valea-Larga, Valea-
Rea, Pitulu§a O Badea de la S.
la N. Sunt 13 puturl (10-8o m.
adincime), 34 fintInT (I 10m.
adincime).
Catunele carI compun com.
sunt: Bro§teni, re§edinta, la E.,
Pitulu§a la 2 ldl., spre V., Valea-Rea
la 3 kil. §i. Vulcaneasa
la 4 kil., tot spre V.
Suprafata este de 7385 hect.,
din carI 3750 hect. ale 'oculto-
!flor (240 hect. vatra satelor) O
3630 hect. ale proprietatir private.
Populatia e de 375 familiT, cu
1571 suflete, din carI 8o1 barbatI,
775 femeI; 706 casatoritI,
794 necasatoritI, 71 vadus4; ioo
stiti carte.
BisericI sunt 4: Una In cat.
Brosteni, cu hramul SE Gheorghe
; n'are inscripta ; din batrinI
se spune ca e fundatà de
manastirea Sf. loan din Foc-
§ani ; e deservita de un preot li
2 cintaretT, intretinuta de com.
Biserica din cat. Paulina, cu
hramul SE Gheorghe, n'are inscriptif
; are un venit de Ioo leI.
Biserica din cat. Valea-Rea, cu
hramul SE Gheorghe, n'are inscriptif
; se zice ca s'a fundat in
1784; are 200 leT venit. La ele
serve§te preotul din BrNteni
sad Mera (jud. Putna).
Sunt 2 §colT mixte, una in
Bmteni §i alta in Vulcaneasa,
una fundata in 1877 de com.,
alta in 1890 de proprietarul C.
Sutu ; ail 2 invatatorI Cu 72 copiT
Inscril (din carT 14 fete).
Calitatea pamintuluI este mediocra,
fiind In mare parte pietros.
Com. are: 381 hect. arabile, 325
hect. ima, 5755 hect. padurl,
189 hect. vil, 550 hect. finete,
180 hect. neproductiv.
In com. sunt 45 plugurT; 1784
capete de vite, din carI 762
boT, 215 vacT, 26 cal, 35 epe,
523 oT, 129 capre li 94 rimatort
Sunt : 3 potcovarT, 2 din-
OUT, I I macelarT. Sunt 5 morl
pe apa. Transportul se face
prin statia Odobqti (judetul
Putna), la 3 kil. spre N. In comuna
sunt 22 comerciantI (3
strainT), din caer 7 circiumarT.
Cal de comunicatie sunt drumurile
vecinale : spre Odobe§ti;
spre Virtqcoi-Cimpineanca-Foc-
§ani; spre Odobasca, Dealul-
Lung ; spre Cotqti-Plaine§ti-
Rimnicul-Sarat.
Comuna are 375 contribuabill.
Veniturile sunt den:1234 lel

BROTENI
30 banT, iar cheltuelile de Toi6i
leT 13 banI.
Bro§teni, com. rur., pl. Siretuld.-j.,
jud. Roman, spre S.-V. de
orasul Roman si la o departare
de 20 kil, de el si. de 19 de
resedinta plaseT. E compusa din
satele : Brosteni, Tutcani- din.
Deal i Tutcani-din-Vale, cu resedinta
comuneT in satul Brosteni.
Are 194 capT de familie,
186 contrib., 714 loc., din cad
38 stiti carte ; 171 case. Populatia
este romina, afara de
familie evree. Sunt 703 capete
vite marr. In com. sunt 3 bisericT,
2 de valatucT si i de lemn.
Venitul anual este de leI 1646,
banI 3, lar cheltuelile de 16261.
Este legata prin osea cu Roman.
Bro§teni, com. rur., pl. Muntele,
jud. Suceava, spre V. si la 76
kil. de Falticeni. Se margineste
la E. cu com. Madeiul i Ma.lini,
hotarnicindu-se prin Bistrita
si o linie ce porneste din piriul
Catelusa si trece peste muntiT
Comoara, °peina- Goer, Gola,
pe linga Muntele-Lung si pana
in Opcina-Rea ; la V. cu comunele
Dorna, Sarul-DorniT
Neagra-SaruluT, despartindu - se
prin o linie ce porneste de la
Cheile-NegreT-Brostenilor, trece
pe la Piatra-luT-Ciubuc, Piatra-
Alba, scoboara in piriul Scorusul,
apoT apuca pe Negrisoara
in sus pana la Gura-ToplicioareT,
urca pe acest pida pana in Opcina-
Rate1, °peina- MihäiletuluT,
Bitca-OpcioareT, °peina-
BadeT, pe la Prislop, Bogolin
si pana ce scoboara. in Bistrita
dupa gitul de la Coltul-AcreT ;
la S. cu Madeiul, Borca i Transilvania,
limitindu-se prin Bistrita
i Neagra-Brostenilor ; la
N. cu Bucovina, hotarnicita prin
Bistrita pana la gura PiriuluT-
ArameT, urcind pana sub virful
655 BR0T1ENI
RarauluT, se intoarce pe dup6.
Todicescu pe la muntiT : Capatina,
Scorusul, Tarnitele, Clifele,
Alunisul, Grebenele si pana in
Opcina-Rea. Lungimea hotaruluT
e de 138 kil. Are forma unur
poligon destul de neregulat,
inclinat de ambele partl N.-E. si
S.-V. spre albia BistriteT. E compusa
din satele : Cotirgasul cu
Poiana-CotirgasuluT, Lungeni cu
Cotul-HaleaseT, Brosteni cu 1-15.rdoaia,
Neagra cu Poiana-VinuluT,
Holdita, Holda-cu-Barnar,
Caboala, Crucea, Lunga, Cojoci
Chiril, cu resedinta în Brosteni;
care e si resedinta subprefectureT
plaiuluT.
E populata cu 68o capT de fam.,
cu 2872 sufl. (1432 barbat.1
1440 femeT), din carr 145 IzraelitI.
ContribuabilT sunt 677. Are
un schit, Raraul, si 5 bisericT
deservite de 3 preotT si 12 cintaretT
; i coa1ä rurala de bIetT,
de fete si :1 mixta, frecuentate
de 140 elevl si eleve. Numärul
copiilor in virsta de scoall
este de 159 baefi i i 51 fete,
insa e peste putinta sa frecuente
top' scoalele din cauza prea mareT
deparad dintre sate, si a
drumurilor cm totul rele i accidentate.
Scoala are 3 invatatorl
platitl de stat i subventionatT
din casa particulara a M.
S. RegeluT.
Budgetul comuna pe anul
1892-93 are la veniturT 14730
ler si la cheltuelT 14689; iar al
drumurilor 3092 leT, 30 banT la
veniturT i 2900 leT la cheltuelr.
In toata comuna sunt 648 cal,
744 boT, 1242 vacT, 10927 oT,
2 capre i 602 porcr. Caprele
s'ati nimicit pentru ca stricati padurea.
Altitudinea comuneT la
nivelul mariT ajunge in vtrful
PietrosuluT-Bogolin 1749 m. Virful-RarauluT,
ce cade in Bucovina,
ceva mal sus de hotarul
comuneT, are 2008 in. E udata
de riul Bistrita cu afluentiT el.
CeT mal insemnatT munli al comuneT
sunt : Pietrosul-Bogolin
(1749.4m.), G_rintjesul (i739.5m.),
Sal-idea (1716.5 m.), Barnarul
(1704.3 m.), Pietrosul (1704 m.),
Caboaia (1638.8 m.), Tunzaria
(1630.3m.), Ialovjita (1616.3 m.),
Tomnaticul (1604 m.), Gruiul
(1563.5 m.), Bitca-RateT(z 531m.),
Muntele-Verde (1530 m.), Pietrele-Albe
(1488.9 m.), Tarnitele
(1479.5 m.), Virful-BuzeT
(1411.3 m.), Scorusi (J396.1 m.),
Capatina (1383.4 m.), Grebenele
(1370.5 m.), Clifele (1367.1 m.),
S corusi-Frontierer (1352.2 m.),
Alunisul (1347.3 m.), Mazanariul
(1339.9 m.), Virful-Goei (1298.4
m.), Opcina-Rea (1295.7 m.),
Bitca-luT-Tirsina. (1263 m.), Plesul-Brosteni
(1205.1 m.) i Bitca-PopiT
(608.2 m). Numa.T culmea
muntilor e stincoasa san
acoperita de pg§anT; in colo sunt
padurT i codd nestrabatutr, de
brad si molift.
De la 1877 mosia a devenit
proprietatea M. S. RegeluT, cumparata
de la familia A. Bals, pe
pretul de 2500000 lef. Suprafata
mosieT e de 44000 hectare,
din care : 34000 hect. padure,
1500 hect. finat, 3000 hect. pasunT
si 5500 hect. sterpe. Venitul
anual al mosieT e de 400000
bel, iar cheltuelele de 225000.
Cu diversele instalatiunT forestiere
s'ati cheltuit, de la 1877
incoace, 300000 leT. Cu scoalele
i bisericele a cheltuit M.
S. Regele 400000 leT. Mosia avea
7 fiergstrae cu 17 jugurr,
cad acum s'a(' desfiintat, vinzindu-se
toata productiunea. Din
200 hect. padure ce se tae anual
ese: 1745 plute butucT
450 ghile mar' sati 45000 metri
cubicT, la carT se mal adaoga.
00 plute de cioplitura.
In comuna sunt treT schele :
Harloaia, Lungeni i Cotirgasi,

BROTTENI 656 BROgENI
LocuitoriT improprietaritl la
1864 sunt : 57 fruntasT, i68 mijlocag
si 163 codasT, stapinind
1393 falcr; afara de carT maT
sunt 121 sAtenT ce ail primit
danie cite lo prajinT loc de casa,
50-60 fäldi de fie-care sat, de
la fostul proprietar, ca despagubire
pentru ripT, ponoare, etc.,
carT fac In total 1910 niel' si
52 prdj MI.
LocuitoriI se ocupa pulir' cu
plugaria si maY mult cu lucrul
lemnuluT si cresterea vitelor. Sateanul
harnic are ce munci si
ce cistiga, platindu-i-se ziva cu
bratele de la 1.50-2 leT, lar
cu carul 2-3 lel. De lucru gasesc
ad d'id, vara ca si iarna.
Principala unelta de munca
e toporul, de care sateanul nu
se desparte nicT o data, servindu-T
la vreme de nevoe si ca
arma de aparare, contra fiarelor.
Sunt in toata comuna numaT 40
case si vre-o 50 plugurT primitive.
In comuna sunt I I moriste,
In care se macina aproximativ
7780 hectol. porumb. Fama de
gil(' se cumpara, numar pe la
zile marT, de pe la dughene. Pe
piriul Barnarul se fabrica varul
necesar pentru intreaga comuna.
Unii satenT ?lisa .isT spoesc
casele cu un fel de lut albicios
si lucig, numit mal. MaT sunt
In comuna: 3 fabricT de cascaval,
6 fierariT, 4 brutáriT, 2
clslpiI, in care se taie anual
pana la 250 yac! si 500 miel,
un cizmar, un croitor si 2
boiangiT izraelitr, 6 circiumI,
4 dughene, 5 debite de tutun.
Padurile comuneT, carl alta
data gemeail de vinat, acum
sint cutrelerate mar mult de
salbatáciunT, ca : ursT, lupT si
vulpT. Se mar gasesc 'lima : eäprioare,
epurT, dar cerbI nu, pentru
ea vinatul fiind interzis s'ají
imultit carnivorele, iar vinatul
cell-alt s'a retras pe alte mosil.
Apele contin peste : OstrAvr,
losfute, mrene, boistenT,
behlitT, cleanT, svirlugT, grin dele,
sglavocT, lipenT si midhaT.
Se gäsesc in comuna 192
stupT, ce produc anual pana
la 400 kgr. miere si 294 kgr.
ceara.
MuntiT contin in sinul lor minerale,
ca: pucioasa, fier, anima,
piaträ de var ; dar aceste produse
ati ramas inca ne-exploatate.
Sunt in comuna. 4 izvoare de
pucioasa: unul linga Lungeni,
altul pe piriul Holdita, al 3-a
pe &tul Pusdra si al 4-a pe
piriul Cotirgasul. Se mal gasesc
2 izvoare de burcut (borviz) :
unul pe Negrisoara, la Mira,
si secundul pe Neagra, la Polana-Vinultd.
Ca localitAtI demne de vizitat
sunt : Rardul-cu-Pietrele-Doamner,
Cheile-BistriteT, instalatilie
forestiere de la Barnari, Vaca-
Tia. cu insemnatele fabricatiunT
de brinzeturl, Virful-Barnarulur,
al GrintiesuluT si Tarnitele. Piatra-
Zimbrulul si Groapa -Volintirilor.
La Pietrele-DoamneT si
la Tarnita se gäseste in abundenta
frumoasa floare numita
de no! floarea Regina si floare
alba de munte (Edelweiss.)
Pe piriul Negrisoara, la 17 kil.
departare de Brosteni, se observa
urmele une! fabricT de fier,
fosase zicea unur bogatas,
Conache.
Pe la 1850, 4Brosteni, Holda,
Holdita, la tinutul SuceveT, Ocolul-Muntelur,
mosie a d-sale LogofätuluT
A. Bals. Are sat cu 2
preotf, 4 dascall, un privilegiat,
1 1 bejenarT hrisovolitT, ¡6 nevolnicT,
12 vaciane, 12 slujbasT
volnicT, 5 jidovr; pe Una mosiile
Paltinisul, Cottrgasi si altele,
cu un numar de 230 locuitorT.»
(eBucium. Romin.» An.
I, pag. 476.)
Bro§teni, com. rur., plasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa
din 4 catune : Vetelul, erlD5.nesti,
Pochesti si Gatejei.
E situata pe valeariuluT Cerna,
la 40 kil, de capitala jud. si la
20 kil, de a sub-prefectureT,
Are o populatiune de 1474
locuitorl (z48 barbatI si 726 femer),
in care l'Ara si 16 fam.
de TiganY, rudarI, calciararT si
fierarT. CapT de familie sunit 583;
contribuabilr 520; case de locuit
625 si bordeie 16.
In comuna sunt patru bisericT,
in fe-care catun cite una.
In Vetelul, fondata la anul 1849
de Ion Orleanul, Ion Verdes
si altiT ; In catunul Pochesti,
fondata la 1848; a treia in cat.
erbanesti, fondatà. la 1857 si
a patra, In cat. Gatejei, fondatá
la 1885.
Maioritatea locuitorilor se ocupa
cu lucrarea pamintuluT i
cu cresterea vitelor. Parte din el,
In timpul vereT, parasesc com.
spre a cauta de lucru in judetele
de cimp. Printre eT sunt si
citl-va industrias'''.
Produsele muncer le desfac
pe la Dragasani, Craiova si bilciurile
anuale ce se tin de treT
orT in com. (24 Februarie, 14
Octombrie si Simbata Mosilor)
si la cele vecine, ca Maklaresti
si Slavitesti.
Sunt In comuna: 170 ca!, 300
bOI, 220 vaci, 215 capre si 120 oT.
Pe riul Cerna, in raionul comune!,
sunt 2 mor!.
Locultoril sunt parte mosnenT,
parte clacasT. 120 s'ali improprietarit
la 1864 pe 265 hect.
luate din mosiile d-lor Ion Orleanu,
Nae si stefan Veteleanu
si Nae Copaceanu.
coala exista din vechime,
irisa numal de la 1883 a trecut
pe seama statuluT. Pana atuncl
s'a intretinut de locuitorT. Localul
scoaleT e donat de d-ra

BROTENI 637 BIZ04TENI
Ecaterina Marinescu. Se frecuenta
de 13 copir (13 bgetT
totl) din numarul de 164 (mi
WAT pi 63 fete) in virstä de
pcoald. Stiti carte 250 barbatI
pi 9 femeI. Cu intretinerea pcoaleT
statul cheltuepte anual 108o
ler.
StupT cu albine sunt zoo,
carT dad pina la 40 kilogr. ceara
pi 20 kilogr. miere.
Se fabrica panä la g000 decalitri
tuica.
Vatra satuluI are 23 hect.; in
total sunt 800 hect. parnint.
Soseaua comunall
nepte comunicatia cu com. LApupata
la S. pi Copleen' la N.
Veniturile com. se ridica la
suma de 160o leT anual pi cheltuelile
la aceeapT suma.
E brazdata de dealurile: Moduia,
Tugulea, Trestia, Sasa
Bucur, pi udata de valle: Valea-
Mare, Trestia, Hodrasa, Negrita
Valea-MuereT, pi de riul Cerna,
care udd com, in partea de
E. pi in care se varsa valle
aratate.
Se marginepte la N. Cu com.
Copleen', la S. cu com. Lapupata,
la E. Cu dealul Modula
pi la V. cu dealul Tugulea.
Bro§teni, sat, cu 130 fam., jud.
Argepul, pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. Bropteni-RosanT.
Aci este repedinta primaria In
acest sat este o biserica cu
hramul Top - $fintif, deservitä
de un preot, un cintaret pi un
paracliser. Are o pcoala. primara
rurald.
Broqteni, sat, in partea de N.
a com. Babiceni, pl. tefánepti,
jud. Botopani, apezat pe un podip.
Are o suprafatl de 594
hectare si o populatie de Si
fam. satl 241 suflete, din carT 69
contribuabill. Numarul vitelor
este de 187 vite cornute, 34
65690. Mara. inclionar Geografic.
cal, 1062 de oT, io capre, 146
porcI; i 70 stupT.
Bro§teni, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, catunul comuneT Produlesti.
Bro§teni, ctitun, al comundBropteni,
din pl. JiuluT, jud. Gorj.
Este situat pe partea stinga a
JiuluT. Are o suprafata de 800
hect., intre carT 260 padure, 515
hect., araturg fineat.5, i pasune,
5 hect. vil pi 20 hect. livezT cu
prunr.
Produce anual, in termenI de
inijloc, 4185 hectol. porumb,
2740 hectol. grill, i5 hectol.
fasole, 3 hectol. sdmintä de cinepd
si in, 256 decal. vin
1800 decal. tuicA.
Are o populatie de 140 fam.,
intre carT una de Tigatif, Cu 700
suflete, 130 contribuabill, Locuitorif
se ocupa cu munca
cimpuluT i crepterea vitelor. ET
posed5. 23 plugurr, 6o care cu
bol, 3 carute cu cal, 284 vite
marr cornute, 28 cal, 575 oT,
89 capre, 109 rimAtorT i 10
stupT.
In atun se gäseste I moarA,
pe apa Pula cu 4 alergatorT;
2 circiumr, 2 putulT si i fintina.
Are i primarie; i coala, infiintata
la anul 1874 pi frecuentad
de 33 elevI.
In catun e o biserica de zid
fleuta de raposatul Zamfir C.
Bropteanu, la anul 1848, fara
preot, cu un cintaret.
Bro§teni, sat, din com. Epureni,
pl. Turia, jud. Iai, situat pe
pesul i malul sting al riuluT
Jijia, cu o suprafatg. de 671
hect. pi o populatie de 22 fam.
salí 89 locuitorT RomtnI, carT
se ocupa cu lucrarea pamintuluT
i crepterea vitelor. Sunt
37 vite marT cornute, 16 oT, 9
cal pi io rimatorl.
Bro§teni, sat, face parte din comuna
rur. Aninoasa, pl. Riurile,
jud. Muscel, situad intre
rtul Bratia j riul Slanicul,
In partea de N,-E. are 2 zavoaie
de aninT.
Populatia luT e de 150 locuitorT
(69 bárbatI pi 81 femel) cu
33 capT de familie.
Bro§teni, sat, pe mopia i in comuna
cu acelap1 nume, jud. Suceava,
numit in partea E., din
spre primarie, i Hárloaia. Asezat
pe tgxmul sting al BistriteT,
la 47° 14' 20" latitudine borea15.
pi la 230 21' lo" longitudine
or. Are loo case, cu
capT de familie sal" 407 suflete,
200 bArbatl si 207 femer. Din
aceptia 40 sunt strainr, pi aanume
: 8 ElvetienT, 8 Austriad,
4 UngurT i restul Izraeliti. Are
ioo contribuabill. In acest sat
este i circiuma, 2 dughene,
cafenea, I stoler i I cojocar.
Vatra satuluT ocupa o suprafata
aproximativa de 18 M'a Improprietaritr
la 1864 sunt : 4
fi-untapT, 14 mijlocapT pi 18 codapT,
stapinind 123 falcT, afara
de ceT cu cite ro prj. Apezarile
locuitorilor sunt bune. In Bropteni
sunt 2 biserier: i vechie,
cu hramul Sf. Nicolae, cladita
Cu vre-o Ioo anI in urma din
lemnul de pe loc, de cine nu
se ptie, in care nu se mal oficiaza,
pi alta noug, avind acelapr
hram, zidita la 1865 de fostul
proprietar A. Balp, ajutat delocuitorT
pi restaurad la 1886 de
catre M. S. Regele, care a inzestrat-o
cu odajdiI i toate cele
necesare. E deservid. de I preot
pi 2 cintaretl i impropriedrita
cu 8 1/2 &la Are I pcoala rurala
de bdetT, cu i invatator plltit
de stat, frecuentad de 70
elevl i i coala rurall de fete,
infiintata la anul 1892, Cu o invatatoare
platita tot de stat.
83

BR07I'ENI 658 BROFTENI
coala de baet1 a fost infiintata.
la 1865, functionind pana acum
ca scoala. mixta. AmbiT invdtatorT
sunt subventionatT si din
caseta particulara a M. S. RegeluT.
coalele alt localur! propriT
din cele maT frumoase, construite
tot cu spesele M. S. RegeluT.
coala de fete e frecuentata
de 40 eleve. In sat, sunt in VII-sta
de scoala, 85 bletr si 84 fete.
In Brosteni e resedinta subprefectureT
piase Muntele, a judecatorieT
ocoluluT, a une! companiT
de infanterie, a mediculuT
moaseT de plasa. Are un oficia
telegrafo-postal.
Drumurile principale sunt : la
Madeja, 8 kil.; la Dirmoxa, 17
kil.; la Holda, 3 kil. In dreptul
Brostenilor este un pod stata.tor,
construit de administratia
mosiel M. S. RegeluT.
La 1803 «Brosteni-Holda, a
clirosuluT din Bucovina ayear'
80 liuzI platind 1404 leT bir pe
an». («Uricariul», de Th. Codrescu,
vol. VII, p. 255).
Bro§teni, sat, pe mosiile Draguseni
i Cristesti, in com. Draguseni,
jud. Suceava. Numara.
116 case, populate cu 110 capT
de fam. saa 482 suflete, din
carl 266 barbatT si 216 Teme!.
Contrib. sunt 80. Vatra satuluT
ocupa. 40 fäld.
Mosia se imparte intre treT
speciT de proprietarT razesasca,
a Dragusenilor si a Cristestilor,
si e in intindere de 280 l'ad,
din care: 200 cultivabile, 6o finete,
20 prundi i loc neproductiv.
Improprietaritl la 1864
sunt 14 mijlocasT si 29 codas!,
staptnind 128 Miel.
Are o biserica vechie de zid
cu patronul Adormirea-MaiceT-
DomnuluT, despre care se spune
ca alta data ar fi fost schit de
calugarT, cu o inscriptie slavoneasca.
E deservita de un preot
2 cintaretl. coala din Dra.guseni
serva i acestuT sat.
Traditia spune ea tefan-Voda.-cel-Mare,
pornit la un rdzboia,
pe care 1-a avut la vale (poate
la Razboeni), a poposit cu ostirea
pe locul numit Holmul.
Brosteanu, un pazitor al iazuluT
din apropiere, veni inaintea luT
Vodd, aducindu-T plocon un buhaia
gras i, intrebindu-1 Voda
ce multumita T-ar putea da, el
ceru pamintul din jurul iazuluT
schitul (asta-z1 biserica satuluT).
Dorinta i se indeplini
ast-fel se puse inceputul satuluT.
Bro§teni, sat, jud. Suceava, pe
omuzul-Mare, ne-existent asaz!.
Din «Hotarnica mosiilor
Brosteni i Padureni,
sate intregT tot inteun hotar
ce sunt la tinutul SuceveT, ale
luT Nicolae Basad vel visternic,»
fácuta la 1711, Iulie 5, pe timpul
luT Mihail Racovita Voevod,
reeseca satul Brosteni cu loc de
moara» nu era alt de cit actuala
mahala a BroscarieT din Faticeni,
lar Padureni era pe dealul
de peste piriul Buciumeni.
(«Uricariul» XVII, p. 214).
Un alt hrisov privitor la acest
sat ate urmatorul :
data Domnia mea am dat
am intarit slugilor noastre, luT
Dumitra.scu si &Atine - saa luT
Toader i surorilor lor Candachiel
i Tudoscal i Anghelusal
TofaneT fiilor a luT Patrascu
Logoat, dreapta ocina lor, danie
i miluire, cumparatura o
anume Brosteni pe omuzul-Mare,
cu loe de moara in
piriul satuluT, ce-T in tinutul Sucever
din clrept diresul lor ce
1-aa de la Constantin Voda,
care acest sat aü fost drept
domnesc i lipit cu ascultarea
catre ocolul Sucever. lar PAtrascu
Logoat aa dat patru cal
bunT pretuitT drept 200 galbenr
ungurestr i inca. a maT dat s;
banT 150 galbenT ungurestl, ir
trebuinta tareT.
«Drept aceea sa le fie lor
de la no! danie ...» etc.
«Domnul a poruncit... Scris
in Iasi de Borleanu Diacu din
leat 7128 (1620) Martie 13, pe
timpul luT Gaspar Voevod.»
(«Uricariul», de Teodor Codrescu,
vol. XVII, p. x).
Bro§teni, sat, jud. R.-Sarat, in
pl. Orasul, cat. de resedinta al
com. Brosteni, asezat spre E.,
pe rail Milcovul. Are 700 hect.,
cu 82 familiT, 391 locuitorT, 90
contrib. ; 36 stici carte ; 2 sunt
strainl. Are o bis. si o scoall.
Bro§teni, sat, jud. Roman, in pl.
Siretul-d.-j., spre de orasul
Roman si la o departare de
20 kil. de el si de 19 kil. de
resedinta plaseT. Este asezat pe
ses. Are wo cap! de fam., 96
contrib., 404 loc., din carT 27
stia carte ; 89 case. Populatia
este romina. Sunt 419 vite mar!
cornute. Are o biserica de valatucr.
Este legata de Roman
prin osea. Este resedinta comune!
Brosteni.
Bro§teni, atun, al com. Caluiul,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati.
Situat pe stinga apeT
Cdluiul, are 54 loc. si o biserica,
Sf. Nicolae (1834), deservita
de I preot si 2 cintaretl.
Bro§teni, sat, al comuneT Peri-
RiiosT, in pl. TirguluT, jud. Teleorman.
Are o populatiune de
396 suflete i 73 contribuabill.
Satul Brosteni este foarte vechia.
Se vede trecut i in ca
tagrafia satelor din x741, cu ocaziunea
reforme! DomnitoruluT
taxiT Constantin Mavrocordat.
In timpul mal din urma a stat
ca comuna deosebita i apoT a

BROTENI 659 BROMNI
fost intrunita cu comuna Peri-
Riiosr.
Bro§teni, sat, in com. Ivanesti,
pl. Racova, jud. Vasluill, asezat
pe un platal, la E. de satul
Huseni, pe o intindere de
588 hect. Are o populatie de
46 fam. sail 233 suflete, locuitorT
RominT, ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor.
ET posea. 3 pluguri si 3 care
cu bol, 2 plugurl si 2 cdrute
Cu caT, precum i Loo stupT Cu
albine.
Are o biserica facuta la 1807,
de Banul Nicolae Sion, si care
biserica s'a parasit In urma unuT
foc, ce i-a ars acoperamintul ;
are si o circiuma.
Numarul vitelor e de : 263
vite marl cornute, 2 bivolT, 220
OT, 14 cal si 25 rimatorl.
Bro§teni, veche bisericit, In suburbia
Brosteni, a orasuld Buzar',
jud. Buzan. Dupa traditie,
ea ar fi de prin secolul XV, dar
n'are niel o inscriptie cu care
sa.-I se poata constata vechimea ;
fiind reparatä de maT multe off, i
s'a scos frontispiciul. Pe garnitura
de piatra a una ferestre din
dreapta, se citeste : Sa se stie,
precum ca a lucrat Albuy. In offce
caz e mal vechie de cit Episcopia
si a trebuit sá fie schit de
calugarT, dupa cum se poate constata
din ruinele chiliilor mil o
inconjuraii, precum si din carAmizile
ce se scot din morminte,
purend nume si insigne,
ce se obisnuesc a se pune la
capul calugarilor, clnd mor. Traditia
adaoga, ca. multe din averile
acestui schit i chiar icoana
miraculoasa, ati fost luate de
Mavrocordat si date manastirer
Banul.
aro§teni, a'eal, in raionul comunei
Brosteni, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 9
hect. 50 ariT vie.
Bro§teni, iaz, litiga satul cu acest
nu me, din comuna Draguseni,
jud. Suceava, in suprafata
de un hectar, i inconjurat de
mlastinY p ericuloas e.
Bro§teni, iaz, in Intindere de I
hect., spre S. de satul Lipovatul,
pl. Crasna, jud.
Bro§teni, loc izolat, in judetul
Neamtu, comuna erbesti, pl.
Piatra-Muntele, situata în dreptul
kil. 14 al soseleT judetene
Roman-Piatra, in stinga pirluluT
Brosteni. Este ad o singurá casa,
care odinioad a fost un ratus,
lar asta-zI serva drept hambare.
Bro§teni, localitate, in com. urb.
Ocnele-MarT, pl. Ocolul, judetul
Vilcea, care a primit, se vede,
acest nume din cauza ca sunt
acolo balti cu broaste.
Bro§teni, mofie, jud. Arges, pl.
Cotmeana, proprietatea statuld.
Are si 680 pogoane padure. La
1877 avea o arena de 7351er
9 b. si a fost atuncI ipotecata
impreuna Cu alte mosiI pentru
asigurarea biletelor ipotecare in
suma de 27 milioane.
Pe periodul 1883-88 arenda
acestei mosiT a scazut la 200
lei. In timpul din urma, aceasta
proprietate s'a instrainat de stat.
Bro§teni (Borniceasca),mofie,
In jud. Buzai, comuna Amarul,
catunul Mirosi, fosa proprietate
a statuld. (VezT Barbuleanca).
Bro§teni (Vatra-Mänästirei-
CAluiul), mofie a statuld, in
jud. Romanati, cu o arena anuala
de 10050 leT pe 1887188.
Bro§teni, Aidure, jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, comuna Brosteni-
NoT, formata din maT multe
trupurT, cu suprafata 600 hect.
cu esente : stejar, salde, plop
ulm i artar.
Bro§teni-Pitulu§a, ddure, jud.
R.-Sarat, plasa Orasul, comuna
Brosteni. Are o intindere de 5755
hectare; esente principale : stejar,
fag, alun si plop.
Bro§teni, piiolure particulara, supus&
regimuld silvic, apartinind
de comuna Brosteni, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bro§teni, pîrÊ, jud. Falciti, format
din ptriiasele, Draslavatul,
Ochiul, Schitul i Zavati. Curge
prin partea de S. a orasulur
Hui, mahalaua Brosteni, i in
partea de E. a orasului. Unindu-se
cu Riesti, formeaza piriul
Hui.
Bro§teni, firîia3, jud. Neamtu.
Izvoreste dintre ramurile despre
Est ale dealurilor din comuna
erbesti, pl. Piatra-Muntele, in
spre Sudul sistemuld numit
Stinca-de-la,Serbesti ; curge In
directiunea Nord-Sud, traverstnd
sos. judeteana Piatra-Bozieni, filtre
al [3-14 kil., pana aproape
de marginea nordica a com.
Dochia, unde se uneste cu
riul-Laculd ; de aci curge in
jos sub numele de Caluiul.
Bro§teni, îrti, jud. Suceava,
incepe din iezerul satuld cu acest
nume, din com. Draguseni,
trece in com. Cristesti, luind
numele de Letcani (de la desfiintatul
sat) si se varsa in Moldova.
Se spune ca In vechime
era mult mai mare, ca continea
multl racT, din care cauza
se mal zicea i Piriul-Racilor.
Lungimea sa e de 3500 m.
Are de tributar pir. Stroescul.

BROTTEN1 660 BRWENILOR (IAZUL-)
Bro§teni, piria, izvoreste din pa:
durea statulur, de sub Dealul-
Sucevenilor i in mijlocul satulur
Lipovatul, pl. Crasna, jud.
Vasluiti, in dreptul bisericer, se
varsa in Piriul-Butnarulur.
Bro§teni, micplata, com. Brosteni,
cat. Brosteni, jud.
rat, de 6 hect. intindere, si care
se termina cu piscul Gavanul.
Bro§teni, silifte, pe linga satul
Tonti, com. Draganesti, jud.
Suceava, unde N. Beldiceanu a
fOcut biserica cBrosteni la tinutul
Sucever, o siliste a d-sale
Sardarulur Nicolae Beldiceanu,
care mosie la 1847 o scoate la
mezat spre a o vinde de veer.
(cBuciumul Rom., anul I, p.
477).
Bro§teni, numita i Coloareade-Verde,
suburbie a orasulur
Hui, judetul Fa'Leith Traditiunea,
despre numirea acester localitAtT,
zice ca locul fiind mlOstinos
i cu multe broaste, oraclitul
lor asurzitor a provocat
numirea loculur de Brosteni.
Aceasta mahala din vechime
forma sat a parte, tot cu numirea
de Brosteni, care sat a
fost daruit EpiscopieT de Hui
de Domnul Irimia Movild.
Bro§teni, suburbie a orasulur
jud. Buzati, in partea de
N.-E., intre riul Buzail i Iazul-
Morilor, locuit in mare parte
de BuIgarr, stabilitr aci in I 8o6,
carr cultiva intinse grädinT de
zarzavat.
Bro§teni-de-Jos, sat, jud. Suceava.
(Vez! Lungeni).
Bro§teni-de-Sus, sat. (V. Brosteni,
comuna, jud. Suceava).
Bro§teni-No!, com. rur., plasa
Cimpulur, judetul Ialomita, situata
pe partea stinga a riulur
Ialomita. Teritoriul sad se intinde
din albia riulur Ialomita
spre N., intre comunele Malul
Alexeni, pe o suprafata de
1850 hect. pamtnt arabil si i5o
hect. padure.
ImproprietaritI dupa legea rurail
din 1864 sunt 226 locuitorr
neimproprietaritr se mar afla
36 locuitorr.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe o mica coasta,
pe malul sting, in departare de
2 kil, de Atli Ialomita. Mar
inainte satul era chiar pe marginea
riulur Ialomita, pe un teren
jos, care era supus la dese
inundatiunr, din care cauza s'a
stramutat mar spre N., pe un
loc mar ridicat. Numirea de
Brosteni-Nor s'a dat pentru a
se deosebi de alt sat mar vechia,
Brosteni-Vechl, pendinte de comuna
Malul.
In aceasta com. se afla resedinta
si a judecatorier
comunale..
Populatiunea com, este de
1262 locuitoff, cu 375 capT de
familir si 887 membrir de fam.,
sari 641 barbatT si 621 femer.
Dupa nationalitate sunt : 1217
Rominr, 14 Greer, i S'irb, 3 ArmenT
si 27 Ungurr. Dura religie
: 1239 crestinT ortodoxl,
20 catolicT si 8 armenr. Dupa
profesiunT : 383 agricultor!, 40
meseriasT, r industrias, 8 comerciantl,
5 profesiunr libere,
63 muncitorr si 182 servitorT.
Din acestia, 210 tiü carte
1052 nu
Vite : 647 bor, 252 cal, 702
or, 18 capre, ro bivoli si 242
pord.
Budgetul com. din 1887-1888
avea la veniturl 4631 ler si la
cheltuelr, 4316 ler.
Se afla o scoala primara mixta
cu 32 _elevr si 5 eleve si cu un
invatator retribuit de stat
comuna. Localul scoaler este
de zid, construit de proprietarul
mosier.
Este o biserica, deservita de
un preot si un cintaret, platitr
de com. cu suma anuall de 300 1.
In com. este un mare stabiliment,
situat la un kil, de com.
pe lunca IalomiteT, in care se
fabriceaza spirt si se macina
Rtul Ialomita, in dreptul
com., curge prin mal multe canale
artificiale, pe care se afla
patrti morr de macinat.
Prin com, trece calm judeteana
Slobozia-Urziceni.
Bro§teni-NoI, catun, comuna
Bela, plaiul Ialomita, jud. Dimbovita.
(Vezr Bela).
Bro§teni-VechI, sat, in jud. Ialomita,
pl. Cimpulur, pendinte
de com. Malul. Este situat pe
o mica muchie de deal, pe malul
sting, la 1112 kil. de 611 Ialomita,
la 41/2 kil. de satul de
resedinta, Malul, si la I kil.
spre V. de satul Brosteni-Nor.
Mar inainte satul era situat pe
marginea riulur Ialomita, pe un
loe supus inundatiilor, din care
cauza s'a stramutat mar spre
N., pe un loc mar ridicat.
Populatiunea consta din 84
familil Rominr si I famine TiganT.
In sat se alla o biserica, construita
la 1885, deservita de un
preot si un antaret, precum
o scoall primara mixta, cu un
invatator retribuit de comuna.
Prin sat trece calea judeteana
Slob ozia-Urziceni.
Bro§tenilor (Dealul-), deal, pe
teritoriul satelor Babiceni
Brostenilor, com. Babiceni, jud.
Botosani.
Bro§tenilor (Iazul-), iaz, in

BROSTINUL 661 BRUSTURI
cAtuna Brosteni, com. BAbiceni,
jud. Botosani.
Bro§tinul, deal, la E. comund
Mgldgresti, plaiul Horezul, jud.
Bro§tinul, loc izolat, com. Otesani,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Broacei, lac, in jud. Ialomita,
pl. ampuluI, lingg satul Slgtioarele,
com. Jilavele.
Brotineasa, lac, pe mosia BAsesti,
jud. Teleorman, din plasa
CAlmAtuiuluI.
Brozba, deal, in com. Amgrgsti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Brozba, vale, in com. ZmeurAtul,
pl. Ocolul, jud. Vlicea.
Brudul, mic afluent, al piriuluI
Horaita, din com. Ciumulesti,
jud. Suceava.
Brumarul, pirtg, in com. rur.
Vggiulesti, pl. Vgilor, jud. Mehedinti.
Brume§ti, trup din mofia S1Xvqti,
din pl. Teleormanuld, jud.
Teleorman.
Bruscarul, pirla, judetul Gorj,
curge din N. cgtunuluI Rosiad.-j.,
din plasa Amaradia, din
Dealul-MuereI, si se varsA in
piriul Calnicul, la com. Prigoria.
Brustura. V. Albina, sat, plasa
Racova, jud. VasluiA.
Brustura, pirtil, in com. Draganesti,
jud. Suceava, numit astfel
de la multimea brusturilor,
o plantg cu frunza latA numitg
lipan i captalan, ce cresc pe
malurile luí. Izvoreste de sub
muntele Plesul i anume de sub
poalele pisculd Arsita; urmeazg
directiunea spre E., formeazg
hotar filtre com. DrAggnesti
RAucesti din jud. Neamtu, pe o
intindere de 1200 m., trece printre
dealurile Tiganul de-a stlnga
i Crucea de-a dreapta, strgbgte
satul, care-I poartg numele,
dupg ce a primit piraiele LAzel,
MarculuI i Piriutul si a ocolit
pe din sus de satul SAvesti,
apucg spre S.-E., intrg in
comuna Drgguseni si se varsg
in Rica, avind o lungime totalg
11200 M.
Brustura, valea piriuluI cu acest
nume, formatA de dealurile
Brusturi i LebedeI, jud. Suceava.
Pe aceastg vale e tabArît
Brusturi.
Brusturata, vale, jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, situatA
d'a stinga SiretuluI.
Brustureilor (Pirlul-), pîrla, judetul
Prahova, izvoreste de la
Virtej, de lingg Nebuna, curge
de la V. spre E. si se varsg in
11111 Teleajenul, pe malul drept,
in raionul comuna Mäneciul-UlmenI,
pl. Teleajenul.
Brusturetul, loc de Pule, com.
Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Brusturetul, pîriia, jud. Bacgii,
pl. Siretul - d.- j., com. Gioseni;
curge pe teritoriul satuluI Horgesti
si se varsg in piriul RAcAtgul.
Brusturetul,pirig, izvoreste dintre
dealurile Raclariul si Mironeasa,
com. Mironeasa, pl. Stavnicul,
jud. Iasi ; curge de la N.
spre S., prin valea Brusturetul,
despArtind satul Mironeasa in
doug pArtl si nu departe intrg
In sesul Ursita, unde se si varsg
In piriul Cu asemenea nu-
mire. Pe Orla sa se &este
multa piatrg, lar pe mal toatg intinderea
vger, creso multl brusturl.
De aci vine numele de
Brusturetul ce s'a dat atit piriuluI
cit i %del.
Brusturetul, poiand, com. Cetgteni-din-Deal,
plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Brusturetul, ,ces, numit ast-fel
dupg. piriul Brusturetul, ce curge
prin mijlocul sgq. Se intinde
spre S. de satul Mironeasa,
com. Mironeasa, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, i spre V. de sesul
Ursita, intre dealurile Mironeasa
Raclariul.
Brusturetul, vale, din comuna
Mironeasa, plasa Stavnicul, jud.
intre dealurile Mironeasa
si Raclariul; are numele de la
piriul Brusturetul, ce curge de-a
lungul ; incepe din pgdurea
Negruzzi si se terming aproape
de satul Mironeasa, in sesul
Brusturetul.
Brusturetul, pddure particularg,
supusg regimuluI silvic, aflatg
pe mosia Frunzarea-Brustureti,
apartinind de com. Birsesti, pl.
Ocolul, jud. Vilcea.
Brusturi, sat rgzesesc, in com.
DrAggnesti, din pl. Moldova-d.-j.,
jud. Suceava, spre S. si la 22
kil. de Fdlticeni. Asezat pe albiile
piraielor Brustura i Piriuincepind
din soseaua judeteang
Dumbrgvita - Neamtu
continuindu-se in susul vgilor
acestor Paje si pe coastele dealurilor
Frasinul, Brusturi, Mofocul,
Crucea iTiganul, pAng
unde Piriul-Lg.zeI se varsg in
Brustura. Numgrg 181 case, populate
Cu 209 cal:A de fam. sau
759 sufl., (370 bArbatl si 389
femel), din carl : 294 cgsgto-

BRUSTURI 682 BRUSTUROASA
ritl, 405 necdsdtoriti, 48 vdduvl,
12 divortati. Cu stiintä de
carte sunt 62. Mal totI sunt
plugarI. Vatra satului ocupd 20
f.-gel si 75 prdjini. E cel mar
vechiti sat din comund. Rdzdsir
n'au unce, dar sustin cd. mosio
le-a fost datA de Marele stefan,
in urma luptei de la 'Rdzboeni,
localitate nu departe de ad.
PAnd la 1878 forma comunä. aparte
cu SAve§ti si oimdresti.
Are o bisericd de lemn, cu patronul
Sf. Voivozi, a cdria temelle
nu se stie cind s'a pus,
dar care a fost reconstruitd de
räzdsi la 1745; e deservitd de un
preot si 2 entdreti. Este o scoald
rurald mixta, infiintatd la 1865,
cu un invdtAtor patit de stat,
frecuentatä. de 30 scolarl. In raionul
scoalei sunt 188 copii
filtre 7-12 ani.
Drumurile principale sunt :
la Neamtu (8 kil.), la Poiana-
PrisAcei (2356 m.), la Drdgdnesti
(3800 m.), la SAvesti (2500 m.)
si la Puricei, judetul Neamtu
(15oo m.)
Parte din mosie e proprietate
rAzáseascä, in intindere de 491
fálcI, lar partea numitd Frasinul,
a d-nel Polixenia Demola, in suprafatä.
de 265 &id, aducindu-I
un venit anual de 605 leí.
ImproprietdritI la 1864 sunt
141 locuitorl, stdpinind 206 falcr
§it 20 prj.
Ca familiI bästinase räzdsesti
sunt : Motoc, descendentd, se
zice, din Mande Vornic Motoc
al luí Upu§neanul. Aceastd familie
avea alta datd proprietdti
intinse si in Basarabia. Un oarecare
Toma Motoc, neavind copii,
ddrui mosiile Rducesti si Oglinzi,
din jud. Neamtu, mIndstireI
Secul, mosiI ce acum ag
devenit proprietatile statului. O
altA familie e acea a luí Frunzetti,
de origina italiana, al cdreí
strdmos se crede cd a fost
adus de insusI Stefan-cel-Mare.
Niste neamuri de ai acestora
ají si astd-zr proprietAti in Basarabia.
Se povesteste cd pe timpul
eterier (1821), trecind Turcii de
la mAndstirea Secul spre Rica
li Slatina, poposird ad i pref -
cind biserica in grajd. De atunci
se pdstreazd incd o icoand
a FecioareI Mal-id tdiatd la
fata de hangerul turcesc.
Pe la 185o «Brusturi, la tinutul
SuceveY, ocolul MoldoveI,
mosie cu pArtI si rdzAseascd, in
care mosie are parte si d-luI
Spätarul loan Botez, Ioo stinjeni,
cumpAratI de comisul Enachi
Adam, cu pret de 8io galbeni
si d-lui serdarul Gavril Hagiul
; lar din rAzdsr sunt si loan
Motoc, Negoitä. Radu, Dimitrachi
Motoc, Polcovnicul Vasile
Platea, Grigore Gafencu, Iordachi
Stingu, Costachi Rafaill, Iordache
Bors. Are parte incd. si
sf. MAndstire a NeamtuluI; sunt
si alti rAzdsI si pdrtasi mar multI
in ea. Are sat cu o bisericd, 2
preotI, 2 dascAll, un diacon, Io
privilegiati, 2 mazili, io nevolnici,
21 vdclane, 2 vdtäjei, un
jidov; pe lingA mosille Oglinzi,
Sdvesti, Poiana-PrisAcir, oimd.resti
si altele, cu un numAr de
75 locuitorl.» («Bucium. Rom.»,
an. I, pag. 517.)
Brusturi, deal, jud. Mehedinti,
si loc de muncd, in pl. Closani,
tine de hotarul satuluI Padesul,
din com. rur. Negoesti.
Brusturi, unul dintre dealurile,
pe care std satul cu acest niime,
jud. Suceava.
Brusturi (Valea-cu-), izvor, in
jud. Buzdti, com. GrAjdana ; ese
din pdclurealMiluiti si cid in Valea-Neagrd,
apoi ambele in riul
Niscovul.
Brusturi§ (Pe-), loc izolat, in
jud. BuzAti, com. Colti, filtre cdtunde
Camburul si Muscelul-
CArdimInesc, acoperit cu renumitele
finete ale mosnenilor din
com. Sibiciul-d.-s.
Brusturi§ul, cdtun al com. Valea-Musceluldf,
jud. Buzdä ; are
wo loc. si 25 case.
Brusturi§ul, 't'ovar, in jud. Buzdti,
com. Colti ; incepe de la Muscelul-Cdrdimlnescu
si de la M4tara
si dd in Valea-Alunisuld,
care, dupd ce primeSe acest afluent,
la numele de Valea-Sibiciului.
Brusturi§ul, numire data uncí
partí, ca de 260 hect., din padurea
statuluI MlAjetul, judetul
Buzdti, ce se intinde spre cdt.
Intre-Sibicele.
Brusturi§ul, sorginte de Oil
min. eralä, in com. Milljetul, cdtunul
Intre-Sibicee. Contine fier,
sulf si clorure de sodiu. Nu
se poate utiliza din cauza depäxtdreI
si sAlbäticiei locului.
Brusturoasa, com. rur., judetul
Bacdtl, pl. Tazldul-d.-s., asezatd
In coltul de N.-V. al judetulul.
Este alcdtuità din 5 cdtune:
Palanca, Ciughesul, CiobAnusul,
Brusturoasa (resedinta) §1 Beleghetul,
?l'Orate de o parte §1
de alta a riulur Trotusul, de la
Ghimes in josul apei. Inainte
de toamna anului 1893-1894,
aceastA com. cuprindea si cdtunde
: AgAsul, Cotumba, Goioasa
si ulta, care formeazd de
atunci o com. separatd, Agd.ul.
Numele acester com., dupd
legendele locale, ar deriva de
la un anume Brustur, care, Cu
un prieten al sAti, Tard-Lungd,
si-ad fácut primele case in locul
satului de re§edintd.

BRUSTUROASA 663 BUAZUL-MARE
In locul numit Gardul-de-Piatra,
se vad urme de intarid fdcute
de RusT la 1848, la un loc
foarte strtmt si intre muntT.
In luptele lur Stefan-cel-Mare
cu Moteja Corvin, armatele unuia
si altuia treceart pe ad in Ardeal
si. ?napa
Com. are o scoala mixta, in
satul Brustureasa, infiintata in
1865 si intretinuta de stat, in
stare buna, construita in anul
1879 de com., cu 1 o prajinT
pamint in vatra satuluT. MaT
este o altá scoall, in catunul
Sulta, ad alipita de com. Agáu1,
infiintata in 1889, intretinuta
de com., cu 6 prálitif pamint
In vatra satuld. In anul
1891 scolile ají fost frecuentate
de 61. copiT, dintre care 13 fete.
In com. se gasesc 5 bisericT
ortodoxe, cite una In satele :
Brusturoasa, Palanca, Cotumba,
Goioasa si S ulta, deservite de
3 preot! si 9 cintdretr, si o biserica
catolica in satul Ciughiesul.
Aceste treT din urma sunt alipite
de com. Agasul. Sunt 918
case de locuit, dese in toate
catunele, afara de Ciughiesul si
Guioasa, unde sunt raíl, si 40
de circiumT.
Populatiunea, ditupreuna cu a
catunelor din com. Agasul, mimará.
952 capT de familie, cu
4504 suflete : barbatI 2276 si
femel 2228. Dupa nationalitate
se deosebesc in : 4023 RominT,
4 Germarli, 378 Ungur! si 98
IzraelitT, dintre care 4499 de
protectiune romina si 5 germana.
Dupa felul ocupatiunel se
imparte in 653 agricultor!, 134
meseriasT, 65 industriasT, 63 comerciantT,
24 profesiunr libere,
123 muncitorr si 204 servitorl.
Stiti carte 8o de persoane. Contribuabilf,
dupa noul recensamint,
sunt 907. Dupa legea rurala
din 1864, s'a0 dat la 477
locuitor! 1608 falc! de pamint.
Teritoriul comuneT, dimpreuna
cu al com. Agasul, are o intindere
aproximativa de 50224 hect.
Proprietad -mad sunt : D.
Ghica (venit de 2x800 leT), Eug.
Ghica (venit de 8400 le°, N.
Ghica (venit de 70300 lel) si
printul Al. B. Stirbeia (venit de
54650 le1), dupa sotia sa ascua
Ghica ; aceste mosil ocupa
o suprafata de aproape 45000
hect. Numal padurile Carunta,
Pietrosul, Cotumbele, Apa-Hausul
dupa aceste mosli, padurT
seculare, ati o intindere de 38900
hect. Pamint arabil este putin,
fiind locurile strimte ; dar calitatea
celuT care exista este
foarte bulla. Finetele sunt bune
si multe. Totalul impozitelor
este de 9255 leT.
Pe teritoriul acesteT comune
sunt doua izvoare de ape minerale,
care contin iod si pucioasa.
In com. se &ese : 50 fierastrae
de apa, 4 piue de batut
suwane, 1 moriscä de apa pentru
arimat scoarte de brad si
II morT de upa.
Mara de fierdstraie vechl se
fabrica dulap1 si piue pentru
sumane. Compania Götz a stabilit
la Palanca fierastraie sistematice,
conduse de abur!, care
an suferit marT pierden din
cauza inundárilor in 1893.
Totalul pamlnturilor de cultura
este de 2626 hect.
Animale sunt : 323 cal, 3o85
vite comute, 518 porcT, 482
capre (statistica din 1890) si
6493 oT, care apartin la 131 proprietad
si care, in 1891, ati dat
56 kgr. lira tigae, 8610 lina
turcana, 25 kgr. lin5. amestecata
si 978 kgr. tina mita. Stupl de
albine sunt 382, care, in 1890,
ati dat 1516 kgr. miere si mi'
kgr. ceara.
Budgetul com., pe exercitiul
1891-92, are la venitud le!
35387, ban! 74, si la cheltueli
leí 29296, banT 67.
Teritoriul com. este strabatut
de calea judeteana Palanca-Comanesti.
Distantele: la Bacan, capitala
districtuluT, 85 kil. ; la comuna
Moinesti, resedinta plaseT, 37
kil. si la comuna Comanesti 31
ldlometri.
Brusturoasa, sat, jud. Bacati, pl.
Munteld, resedinta com. cu acelasT
nume, situat in stinga riuluI
Trotusul, putin ma! sus de confluenta
sa cu Caminca. Satul
cuprinde treT partr: Brusturoasa,
Cominca si Cuchinisul. Are o
scoala mixta; o biserica ortodoxa,
construita din plata in
1872 de locuitorT, deservita de
I preot §i 2 cintaret1; I 1 ctrciumT.
Capi de fam. sunt 249,
sufl. iza. Animale se numará. :
115 cal, 886 vite cornute, 164
porcir si 74 capre. Pe teritoriul
acestu! catun se afla 14 fierestraie
de apa si 4 mor/ de apa.
Brusturoasa, tnofie, jud. Bacad,
pl. MunteluT, com. Brusturoasa,
pendinte de catunul cu acelasT
nume, cu o intindere aproximativa
de H000 hect., ca un
venit de 54650 leT. Proprietar
Printul Al. Stirbeia.
Brusturoasa-Casoasa, päa'ure,
jud. Bacali, pl. Tazlaul-d.-s., in
comuna Basasti, cu o suprafata
de aproape 500 hectare, proprietatea
razesilor din comuna.
In aceasta padure domina bradul.
Este supusa regimuluT silvic.
Brusturosul, vitt de deal, jud.
Bacad, pl. Siretul-d.-s., din sirul
colinelor de pe stinga SiretuluT.
Buazul-Mare, baltd, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, in

BUAZUL-MIC 664 BUCECEA
intindere de 21 pogoane. Are
scurgere printr'un canal in
Buazul-Mic, baltd, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, in
intindere de 141/2 pogoane. Se
scurge printr'un canal in riul
Jiul.
Buazului (Gura-), o comunicatiune
sudica a laculur Sinoe cu
Marea-Neagra. Se deschide in
mare, la 5 kil. spre S.-E. de satul
Caraharman, pl. Constanta, judetul
Constanta.
Bubo§i, deal, jud. Mehedinti,
punct bun de observatiune pe
marginea Dunärei, in pl. Ocolul.
Buburuzi, numire vechie, a satulur
Iv5.nesti, jud. Falciti.
Buca, tintina', com. Valea-Mare,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel,
recunoscuta de popor ca izvor
de leac. Legenda spune cä in
vechime un mut Osuna vitele
pe acea vale cu mal multI pastori
si fiindu-T sete a bata apa
dintr'o urma de vaca si s'a pomenit
vorbind. De atuncr, pe
acel loc facut fineni i s'ati
ridicat cruel, considerindu-se
sfint. Asta-zr chiar, in ziva de
Izvorul-T5.maduireT, vin suferinzr
si lag apa.
Buca, loc izolat, com. Ciomägesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Bucä (Dealul-luI-), deal, pe mosia
Dumeni, com. Corddreni,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Bucä (Movila-luI-), movild, in
com. Sageata, pe mosia Sageatad.-j.,
jud. Buzar'.
Bucätarulul :fria, pe
sesul Jijier, com. Bohotinul, pl.
Podoleni, jud. Fälchu, formata
din apa Jijier, i numita ast-fel,
se zice, dupa meseria de bucdtar
a unur rob, caruia proprietarul
if daruise lingá aceasta Orla o
portie de pamint.
Bucitica, rival, situat la E. de
Gura-Girluter. Incepe din MAnusoaia
i da in iezerul Vars5.tura,
jud.
Bucecea, tirgufor, com. rur., sinata
in partea de N.-E. a plaser
SiretuluI si in mijlocul comuner
Calinesti, judetul Botosani, la
47046'40" latitudine boreala.
Ja 2407'oo" longitudine orientala,
pe un podis, care are o suprafata
de 136 hectare, din carT
14 hectare locul tirgulur si 121
hectare imas. Are o populatie de
335 familir sai1 1385 suflete,
carl locuesc in 300 case, cu 280
contribuabili.
Dupa nationalitate, locuitorir
se impart : 385 RominT i i000
Evrer; sea carte 289.
E situat la 25 kil. spre N.-V.
de Botosani, masurat pe calea
fierata.
Tirgul e strabatut prin mijloc
de calea nationalá Botosani-Mihalleni,
lar pe marginea de S.
trece calea fierata Botosani-Veresti,
aviad stalie la Bucecea.
Aicr este resedinta sub-prefectureI
plaser Siretul, a judec5.torulur
ocolulur Siretul i resedinta
primarier comuna
Are o biserica, fondata de locuitorT
la 1888, deservita de
preot si 2 cintaretl. EvreiT
ati 2 sinagoge. Este i coala
de baetT si I de fete, intretinute
de stat, cu 2 invatatorl si 2
invatatoare, fiind frecuentate de
78 elevr si 66 eleve; 2 invat5.torT
sunt platitT de comuna ;
un biroti telegrafo-postal.
Locuitorir se ocupa mar mult
cu comerciul i mestesug-urile,
mar ales Evreir ; lar RominiT Cu
agricultura pe mosiile vecine ;
sunt 26 circiume, 9 bacanir, 5
lipscanir, 5 brutariT, 2 boiangir.
Industria.consta in croitorie, cizmarie,
fierarie i lemnarie ; sunt
8 meseriasT Rominl, 56 IzraelitI
si 7 strainT.
In Bucecea se face erg saptdminal
in fe-care Duminica.
Numarul vitelor e de : 7h01
vacT, 75 cal, 197 porcr, 15 capre
i 352 o/.
Budgetul comuner are la veniturr
20547 leT, 69 banl si la
cheltueli 20004 ler 12 banT.
Tirgul Bucecea s'a infiintat
la anul 1828, pe timpul Domniel
lur Ion Sturdza, de catre
Dimitrie Ralet, ca imbunatatire
pe mosie.
Acest erg cu mosia, a fost
lasat de Dumitru Ralet statulul
pentru col!.
Bucecea, sat, in partea de N.-
E, de tirgul Bucecea, jud. Botosani.
Acest sat este asezat pe
o coasta de deal si apartine
comuner Calinesti, pl. Siretul.
Are o suprafata de 1080 hect.
E proprietatea statulur. Are o
populatiune de 284 familiT, sati
1272 suflete. E compus din dou5.
satul vechiii saa locuitoril
improprietaritl la 1864 si satul
noti, format la 1879 Cu improprietarirea
insurätellor. Acest
tun numara 191 contribuabill.
In acest sat e resedinta primarieT
comuner Calinesti. Are o
biserica reinoita de locuitorI la
1864 si deservita de I preot
2 cintaretr. coala nu este, dar
copiiI frecuenta scoalele din
tirgul Bucecea.
Se povesteste cd, de mar bine
de 250 de anT, se afla la varsarea
pirliasulur Siretul in Siret,
un sat, numit Valcesti, pe care
TurciI rail ars, lar locuitoril
fugit in padurile ce se aflati pe
locul satulur Bucecea, unde

BUCECEA 665 BUCETI
urmg s'ad i stabilit, formind un
nod sat. Urmele satulur vechid
abia se pot cunoate.
Numgrul vitelor este de: 471
vite cornute, 103 caT marT
micT, 1180 de or, 213 porcr
129 stupT.
In acest sat se afig i ï meseria0
0. 3 comerciantr; 3 circiumr.
Bucecea, statie de dr.-d.-f, jud.
Botopni, pl. Siretul, cgt. Caline§ti,
pe linia Vere§ti-Boto§ani,
pusg in circulatie la I Noembrie
1871. Se afld intre statiile
Vere0i 18.9 kil. i Leorda 9.8
kil. InAltimea d'asupra nivelulur
mdriT de 254'04. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896, a fost
de 79678 leT, 3 batir.
Bucecea, deal, vine din COM.
Costinqti, jud. Botowi, merge
in directie de la N. spre S.-E.,
trecind prin partea de N. a satelor
Bucecea i CAline§ti §i se
terming in com. Brehue§ti.
Bucecea, pÊd, izvorWe din pgdurea
Bohoghina, com. Bucecea,
jud. Botopni, curge prin valea
Leorda §i se varsg in piriul Dolina,
com. Costine§ti, pl. Tirgul.
Bucegi, masiv muntos, jud. Prahoya,
coprins intre riul Ialomita
la V., riul Prahova la E., catena
Carpatilor la N. §i Torentul-Izvoarelor
la S.
PIng la satul Izvoarele, aceastg
cateng are o infa44are atit
de deosebitg de cele-l-alte
este atit de impungtoare, in cit,
la prima vedere, pare a forma
un masiv cu totul singular, in
multimea de mwroaie ce-1 inconjura.
Privitr din valea Ialomiter,
Bucegi se vdd pg.trall pe lingg
coastele de liga muchie, de o
multime de tufie de jnepT. Po.
DUO, Marelo &talionar Googralte,
porul nume§te huciu, huceag
buceag, un pg.dur4 des i jos,
prin care nu se poate strgbate
de cit cu gred. Cu putintg e
ca cuvintul de Buceag, luat la
plural, sg fi dat na.5tere vorber
ce servWe sà denumeascd toatd
seria de ingltimr, ce se infAti-
§eazä privirer, acoperitg cu jnepr.
Din totl muntir Carpatilor,
Bucegi sunt cer mar inaltr; el
par a fi nodul catener; piscurile
ad i intrec toate altitudi -
nea de 2000 metri, i in multe
locurr zgpada nu se topete de
loc.
Incepind de la Torentul-Izvoarelor,
se inlAntue§te spre N. o
serie de piscurr, unele maT marT
§i mar mindre ca altele.
In marginea sudicä stg izolat
Virful-cu-Dor, 2288 m.; dupg
el vin k ordinea uringtoare :
Furnica, 2334 m.; Piatra-Arsä.,
211.0 m.; Jepul-Mare, 2195 m.;
putin in set-1ga spre valea Ialomiter:
Babele, 2060 m. ; apor
lar pe muchea principalg: Caraimanul,
2495 m.; Co§tila, 2250
m.; Coltul-Obir§ier, 2250 m.;
in fine, mar inalt ca totr, pe
linia de frontierg, Omul, care
are 2508 metri d'asupra nivelulur
Mgril-Negre.
Pe ambele cine ale acestur
de muntr curg in vale torente
i izvoare, ce sunt adunate
de Prahova i Ialomita.
In multe locurr zgpada, vecrnicA,
servg de izvor torentelor
ce curg pe poalele masivulur.
Apele Cerboaica, Jepi i Izvoarele
n'ad altg sorginte.
Clina despre partea Ialomiter
este cu totul nelocuitg ; cea despre
a Prahover are satele : Izvoarele,
Poiana-TapuluT, Bu§teni,
i ca ora4 Sinaia.
Peste tot local, de-alungul
muchier masivuluT, se aflä carga
de cal, ce pun in leggturg
ambele vE. Pe clinele mar re-
pezr sunt numar potecr de ciobanT.
Escursiunile pe Bucegi sunt
foarte pitore§ti ; farmecul ne-
Weptatulur §i continua schimbare
a decorulur despAgubesc
cu prisosintg pe cAlgtor de greutItile
drumulur.
Totr muntir din Bucegi se
deosebesc unul de altul i pe
fie-care colt sad pisc, cAlgtorul
intlinqte alte perspective, alte
efecte de luming.
Un rgsgrit de soare, privit
dupg virful Costiler, plgte§te insutit
osteneala de a-1 urca.
Din punctul de vedere geologic,
treT grupe alcgtuesc masivul
Bucegilor : grupa secondarg,
tertlard i quaternarg.
Toatg. muchea Bucegilor, incepind
de la coltul Bucpael,
pg.ng la Jepi-Micr, este alcatuitg
de roce arenacee, in care doming
conglomeratele polilitice,
compuse din granit, gneiss, mica4ist,
porfir, etc.
La Culmea-Babelor, la Coltul-
Obir§ier i pe eaua-Omulur se
observa conglomerate numulitice,
marne i pudinge. Impozante
blocurr eratice sunt rgspindite
peste tot masivul,
Bucelor (Dealul-), deal, in partea
de N.-E. a moOeT
com. Buimgceni, pl. Jijia, jud.
Boto§ani.
Buce§ti, com. rur., pl. Birlad, judetul
Tecucid, compusg din 4
cgtune : Blgjeri-d.-j., Buce§ti, Diecheni
§1 Vultureni. E situat pe
malul sting al riulur Birlad, la o
depgrtare de 23 kil. de capitala
jud. i de 3 kil, departe
de a pl4eT.
Comuna, la inceput, a fost pe
valea cuprinsg intre satele Lie0i
Vultureni, i intre riul Birlad
gira Birlovita, pIng In anul
1881, cind, cu ocazia revArslreT
84

BUCEVTI 666 BUClEWL
celd marl a SiretuluI s't a Birladulta,
s'a stramutat pe deal, 'filtre
calea fferata Ivesti-Hanul-
Conachi la E. si riul Birlad la
V. Prin mijloc este strabatutä
de soseaua nationala Tecucia-
Galati.
Are o populatie de 2675 suflete,
in care infra i i Greci, 3
Rus'', 17 EvreI, Cu 693 capI de
fam., platind contributie 634 locultor'.
Sunt 693 case.
In com. se afla 2 biserid, una
In Bucesti, de zid, facuta de locuitorl
in 1890, si a doua in
Vultureni, demna de a fi vazutd,
inceputd la 1890 si terminata
in 1893.
LocuitoriI au 1200 bol, 665
vad, 7 taurI, 427 cal; 177 epe,
430 01 si 12 capre.
In com, se afia o moara cu
abur', din cele mal sistematice.
Locuitorit, parte sunt razesT,
parte improprietaritI in 1864 si
1879.
In comun5. sunt 2 scorf: una,
Bucesti, dateaza din 1864.
Localul e de gard in stare buna,
proprietatea com. A 2-a este in
satul Vultureni ; dateaza din anul
1865. Se frecuenta de 208
copa (190 baetI si 18 fete), din
numarul de copiI (196 baetT
18o fete) in \distä de scoala..
titi carte 334 barb. si 46 fem.
Rachiul se fabricä pe o scara
intinsa, de tescovind, drojdie
prune. Budgetul se urca la suma
de 11849 ler si 16 banI.
Suprafataintregd comune este
de 3847 hect., din carI 364
hect. sunt ocupate de sat.
Este strabatutd prin mijloc
de soseaua nationald Ivesti-Galati,
care uneste Ivesti-Bucesti-
Liesti i, prin padurea Hanul-Conachi,
trece in com, Tudor-V1adimirescu
si de aicI in comuna
Vamesul, jud. Covurluia.
Buceqti, sat, face parte din co-
muna Bucesti, pl. Birlad, jud.
Tecucia. Are o populatie de
321 capI de fam., cu 1177 sufl.
Aid se aflá resedinta com. Este
situat pe un loc ridicat i es,
intre calea flerata (E.), riul Birlad
(V.) si strabatut de soseaua
nationala prin mijloc, directia
N.-S.
Satul, pana. la 1881, a fost pe
vale, si din cauza deselor inundatif
s'a stramutat pe deal ; aid
el ne prezinta un aspect frumos,
aviad strazI drepte, cu case bine
facute i acoperite cu tabla.
Satul pe vale a avut 2 biserid,
care mal exista. i astazI,
dar sunt ruinate.
Biserica cu hramul VoivozI,
care era in sat, a fost
cutá de locuitorl ; nu se cuneaste
anul fondärd.
Biserica Cu hramul Adormirea-Maicil-DomnuluI,
asezatä pe
malul girleI Birlovita, este Mentá
de locuitorI In anul 1830.
Pe clopot se afla. data 18i ;
dupa spusele batrinilor copotele
ati fost luate de la o alta
bisericä mal vechie.
Biserica din deal s'a zidit de
locuitorl in 1889, Martie 20.
Situatä in mijlocul satulta, Ruga
soseaua nationalä, e foarte frumoasa
i ca exterior si in l'auntru.
Locuitoril sunt vechl razesT.
Un uric al Ita tefan-cel-Mare,
anul 7003 (1495), ne aratd cum
tefan-cel-Mare därueste luI Vasca'
jumätate siliste pe Birlad,
anume Fundeni, partea de jos.
Aid nu este verba de satul
Fundeni, ce cade mal la S.; ci
de unghiul ce-1 face Birladul cu
Siretul, unde a fost satele Liesti
Bucesti. Din acest act se
vede ca satul e foarte vechia.
Legenda spune ca 41 trage
numele de la un om numit Buda.
Originalul UriculuI se afla in
stapinirea sateanuluI Vasile I.
Dumitru. E scris pe pergament
In limba s'avena.
Bucharul, movilä, pe teritoriul
com. Obilesti-Vechr, pl. Negoesti,
jud. Ilfov. Are o inaltime
de 14 m. si s'a numit ast-fel,
pentru-ca de la delimitarea
minturilor, la anul 1864, pamintul
unuI locuitor, numit Bucharu,
a venit tocmal pe aceasta movila.
Bucheazgoaia, deal, acoperit cu
vil si pometurr, com. Filipestide-Padure,
pl. Filipesti, judetul
Prahova.
Bu chiba, sat, pl. Bistrita-d.-j., judetul
Bacda, aproape de satul
Valea-Seaca, situat aproape de
obirsia piriulur Baltata. Are o
circiumd. CapI de familie sunt
109, sufl. 498. Aniinale se numara
: 40 cal, 195 vite cornute,
6o porcI si 18 capre.
Buchila§i, sat, face parte din
com. rur. Rifovul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o populatie
de 70 loe. (32 b. si 38 f.). Este
situat pe tdrmul drept al riuluI
Teleajenul.
Bucica, deal, la V. com. Lalosul,
pl. Oltetul-d.-j.1 judetul VIIcea.
Bucie§ul, piriiaf, pl. Trotusul,
jud. Bacla, care 41 are obirsia
de la locul numit Maguricea, din
poalele munteluI Hardncelul-
Mare. Curge pe teritoriul com.
ManAstirea-Ca. inul si se varsa in
piriul Casinul pe stinga.
Bucie§ul, vale, jud. Bacda, pl.
Trotusul, pe teritoriul comuneI
Manastirea-Casinul.
Bucie§ul, vid de munte, judetul
Bacaa, pl. Trotusul, com. Ma-

BUCINA 667 BUCIUMENI
nastirea-Ca$inul, situat aproape
de hotarul spre Ardeal.
Bucile-Curului, loc, numit astfel,
in com. rur. Padina-Mica, din
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti,
format din Brazda-la-Iorgovan.
Bu cina, a'eal, in com. rur. Ji..
dostita, plasa Ocolul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Bucini§ul, comund ruralii, infiintata,
in plasa Balta-Oltul-d.-j.,
judetul Romanati, situata intre
Amdrasti-d.-j. li Obir$ia, pe un
teren $es. Se invecine$te spre
V. cu mo$ia Sadova (Dolj). Se
afla la 24 kil. departe de Caracal
$i la 21 de Corabia; e formata numal
din satul cu acest nume. Altitudinea
terenula d'asupra niveluluI
mara este de 125 m. pe
Magura-cu-Vita.
Com. are 278 contrib., 200
capI de fam. $i o populatie de
r000 loc. Budgetul comuneI pe
1886-87 a fost de 1396 leI la
veniturl si 1212 la la cheltuieli.
Locuitorif se ocupá cu agricultura
si cresterea vitelor. In 1887
s'a(' cultivat 799 hect. cu gria $1
799 hect. cu porumb. Vite marI
sunt 530, vite miel 400 li rimatorI
251.
Are o biserica en hramul
Adormirea-MaiciI-Domnula zidita
in 1886 deservitá de un
preot li. 2 cintaretI; 6 circiumI.
Bucini§ul, munte, jud. Suceava,
futre Dorna, $arul-Dorner, Neagra-
aruluI $i Transilvania, numit
ast-fel de la valea ingustä
In forma unuI bucium ce-I desparte
de Muntele-Tdetura. Are
1536 metri.
Buciniqul, ptrig, in com. arul-
Dorna, jud. Suceava, izvore$te
din muntele ca acest pume $1
se varsa in alimanel, la locul
numit Coverca. Are de tributar
Piriul-Negru.
Buci§tea, pilla, intre mo$ia Riioasa
$i parte din mo$ia Izbiceni,
din jud. Romanati, care
mo$ie se intinde $i in judetul
Teleorman.
Buciule§ti, ruind izolatd, 0. aproape
ca desávir$ire darapanata,
a una bisericI, situatä pe
malul sting al Aula Bistrita, in
dreptul satula Tauri-d.-j., pe
cuprinsul com. Podoleni, plasa
Bistrita, jud. Neamtu.
Odinioara ala a fost un sat,
care, impreuna cu mo$ia din
prejmuire, se numea Buciule$ti
$i apartinea la Gheorghe stefan
(fost Domn al Moldovel), avind
un castel mare, in care numitul
Domn inchidea pe boeriI du$manI
al sal; ast-fel se poveste$te
ca, prinzind pe &ata Toma
Vornicul Cantacuzino $i pe Iordachi
Cantacuzino, impreuna. cu
Doamna la Vasile Lupu Voevod,
i-ati inchis ala $1 multa
groaza le facea umblind noaptea
cu luntrea pe Bistrita de-i
speria ca-I va rasturna in apa ;
$i le-di luat tot ce-aa avut :
sate, haine, odoare, bucate $i
banI gata, 90 de mil de galbenI
de aur ungure$tr.
Tot aid stefan a voit sa necinsteasca
pe Doamna la Vasile
Voda ; dar ea l'a batjocorit
stra$nic pentru murdarele-I pofte ;
In acest timp a °mora cu mad
$1 grele muncI pe Alexandru
Paharnicul, pe Ienachi Comisul,
fecioriI la Gavril Hatmanul $i
nepota luT Vasile Voda. (Ved
«Letopisetul» M. Cogalniceanu).
Mal tirzia acel sat s'a nasuit
de puhoaele Bistriter, iar loc.
s'ad stramutat sub coasta dealuluI
de linga. satul Podoleni.
Buciule§ti-LuncaqI, trup de sat.
Vea Podoleni, sat, in comuna
Podoleni, plasa Bistrita, judetul
Neamtu
Buciuma§, deal, in jud. Falda.
In partea de S., pe culmea acestuI
deal, in hotarul mo$ieI Bozia,
se afla o movild cu asemenea
numire. Se prelunge$te
din comuna Berezeni, 'filtre dealurile
Saca $i Copaceana, terminlndu-se
pe teritoriul satuld
Bozia, pl. Prutul, la iazul Copaceana.
Buciumeni, com. rur., pl. Nicore$ti,
jud. Tecucia, compusa din
6 catune : Argea, Brani$tea, Buciumeni,
Hinte$ti, Tecucelul-Sec
$i Vizure$ti.
E situata. pe pirtul Tecucelul,
la o departare de 23 kil. de capitala
judetula $1. 8 Idl. del:Jai-tare
de re$edinta pla$a.
Are o populatie de 637 capI
de fam. saa 2396 suflete.
In comuna. se afla 5 bisericI :
In Buciumeni, Brani$tea, Hinte$ti,
Tecucelul-Sec $i Vizure$ti,
deservite de 3 preotI $i 5 cintaretr.
In aceasta comuna se afla 2
scoll: r in Buciumeni $i a 2-a
in Vizure$ti. Cea din Buciumeni
dateazä din anul ¡865;
este in local propria, in stare
burla. Se frecuenta de 47 copir
(35 bletI $i 12 fete) din numarul
de 123 copil (64 baetI $i
59 fete).
coala din Vizure$ti dateaza
tot din 1865. Se frecuenta de
42 copir (40 bletI $i 2 fete)
din numarul de 148 (8i Metí'
$i 67 fete).
LocuitoriI se ocupa cu agricultura
$i cre$terea vitelor. ET
ati : 480 bor, 365 porcI, 181 cal,
24 epe, 20 capre si 535 oI.
Budgetul comuneI se urca la
suma de 7625 leI.
Este brazdata de Dealul-Cu-

BUClUMENI 668 BUCIUMENI
cuetilor, acoperit de padure. In
mijlocul padurer se afla manastirile
Buclumeni i Sihastru. E
strabatuta de piriul Tecucelul,
care izvore5te din raionul acester
comune.
oseaua judeteana Tecucid
trece prin centrul comuner
duce la Ploscuteni. Se leaga cu
un drum natural cu satul Poiana.
Se märgine5te la N. cu com.
Ploscuteni i BrahA5e5ti, la S.
cu com. Nicore5ti, la E. cu com.
Tepul i Braha5e5ti 5i la V. cu
com. Poiana, Nicore5ti 5i parte
cu nul Siretul.
Buciumeni, sat, face parte din
com. rur. Herasti-Buciumenr, pl.
Negoe5ti, jud. Ilfov. Este situat
la N.- E. de Hera5ti, pe
malul drept al rtulur Dimbovita.
Partea de E. a satulur e mocirloasa.
In timpul razboiulur din
anul 1877, divizia IV-a, comandata
de D-1 general Manu, a ocupat
acest sat. Ad, la 1595,
a fost o batalle insemnata cu
Turcir.
Se intinde pe o suprafata de
de Bucure5ti, pe malul sting al
riulur Colentina. Calea fferata Bucure5ti-Ploe5tr
trece prin mijlocul
comuner ; lar calea judeteana
Bucure5ti-Tirgovi5tea se lasa in
partea de E. In partea de S.
pamintul e putin smircos. Sta
In legatura cu Buftea prin o 50sea
vecinala.
Aci este re5edinta subprefecturer
pla5er Znagovul.
Are o biserica cu hramul sill
Imparatl Constantin 5i Elena,
deservita de I preot 0 2 &intaretr.
Populatia luI e de 523 sufl.
Suprafata totala a satuld e
de 1130 hect. D-1 Al. Costescu
are .800 hect. i locuitorir 330.
Proprietarul cultiva 380 hect.
(5 rämin sterpe, 65 izlaz, 350
padure). Locuitorir cultiva 310
hect. (20 ramin sterpe).
Are o moarä cu apa, i pod
stätator i i hele5ted.
Comerciul se face de 3 eirciumarl
i z hangiti.
Numarul vitelor marl e de
361 (54 cal 5i epe, 2 armasarr,
176 bor, 129 vacT i vita) 5'i al
1764 hect. 5i are o populatie de celor mid de io8 (68 porcr
505 locuitorT. D-1 C. D. Maratea 40 ol).
are 1500 hect. 51. locuitorir 264
hect.
Buciumeni, sat, format din 2
Proprietarul cultiva 1290 hect.
(121 sterpe, 80 izlaz, 9 padure). face parte din com. rur. Gea-
Locuitorir cultiva tot terenul. mana, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Are o biserica cu hramul Are 2 biserici: una in Buciu-
Adormirea, deservitä de i preot meni-d.-j., ziditä la anul 1825 de
5i I cintaret, 5i o 5coall mixta,
frecuentata de 19 elevI 5i eleve,
cu intretinerea careea comuna
cheltue5te anual 1360 la
Comerciul se face de 2 circiumarT
5i I hangiti.
Dinu Baia5u1, 51. a doua in Buciumeni-d.-s.,
zidita la an. 1702,
de un anume Barbu.
Buciumeni, sat, pl. Siretul-d.-s.,
com. Galbeni, jud. Roman, pe
Numärul vitelor marT e de malul sting al piriulur Galbeni,
314, 5i al celor mid de 191. spre N. de satul Galbeni i chiar
S'ad stabilit in sat 7 strlinr. lingl dinsul. Are 96 capT de familli,
95 contribuabilT, 356 loc.,
din earl 16 5tid carte ; 92 case.
jud. llfov ; face parte din com. Populqiunea este numaT roming..
rur. Bucoveni. Cade la N.-V. Sunt 237 vite marl. Are o bi-
Buciumeni, sat, pl. Znagovul,
serica de lemn. Mal este cunoscut
sub numele de Buciumeni-Precister,
filnd ca acest
sat era al bisericer Precista-
Mare din Roman, pendinte de
Sf. Spiridon din Ia5i.
Buciumeni, sat rdzilfesc, pe mo-
5ia cu ace1a.51 nume, din com. 0pri5eni,
jud. Suceava51a5ezat pe
ambele tarmurr ale &lulu/ canula
I-a dat numele. Numara 45
case, populate cu 44 capr de familir
sad 205 sufl. (102 barbatT
103 femeT). Contribuabill sunt
67. Vatra satulur °cup& 78 fad'.
Locuitoril sunt plugarr i gospodarl
buni5orr. Are o biserica
de lemn, cu patronul Sf. Ghcorghe,
cladita, nu se 5tie dud, de
Protopopul Andreid i locuitorul
Mighiula i restaurata de raz151
la 1824. E deservita de preotul
eintaretul din Opri5eni. coala
rurall din Opri5eni serva 5i acestur
sat.
Mo5ia, proprietatea locuitorilor,
are suprafata de 108 aid,
mar mult ocupata de vatra satulur.
Vechimea 51hotarnica acestur
sat se constata din urmatorul
hrisov, al carur original e aflator
asta-zr in stapinirea raza5ulur
Vasile Diaconu :
(Nei Alexandra Voevod,
Bojio Milostio Gospodar zemli Moldavscot
gFacem 1n0iintare cu aceastä carte a
noastrit, cine pe dims va cäuta, salí citindu-se
lul va anzi, pentru acest adevirat
Popa Iuga, ce aii slujit nod en
credintil, pentra care noI viizind a lul
dreaptä 1 credincioasä slujbä care noI,
I-am miluit pe and cu deosebita mila
noastrii, 0 1-am dat lut intru al nostru
pämint un sat aproape de Baia, anume
Buciumeni, ca sii-I fie lul uric en tot venitul
luI i frateld sü Nanuld i feciorilor
luï, i nepotilor lor, i striaepoOlor
lor, 0 a tot neamul lor, nerquit
nicl o datri ta ved. Iar hotarul aceld
sat se itneepe de la movila ce este pe
deal, drumul in jos la stejarul gros, iar

BUCIUMENI 669 BUCIUMENI-FRITILEM
de la stejar pu la ptriti, lar de la. ptrtii
la stlqitul Hvorostiei, iar de la sfir-
Otul Hvorostiel p'änk la driunul ce merge
de la Stan la Baja. Decl drumul ce
merge pänä la pIrtul la Rádäiseni pe
llng Staniga, decI cacle pe din sus la
alt pIrtil, de acolo la stejarul ce este pe
deal, de acolo ptriul ta sus, de la un
stejar la alt ,stejar, iar de acolo la Loira
i de acolo iarlisI la drumul ce merge
la Baia, pfinfiIn hotarul Báil, de acolo
ctmpul pfinit in hotarul Dracsfil
de acolo iarl# la stejar la movila mare.
Aceasta este tot hotarul lul i spre aceasta
este credinta Domnid mele de
mal sus scrisä Alexandru Voevod i credinta
inbitului fiului Domniel mele
Voevod i credinta tuturor boerilor ncltri
a marI l micl, lar dupi a noastrit
viatii cine va fi Domn pfimintillul din
fiil nqtri salí din ueamul nostru, sati pe
cine Dumnezefi va alege sd fie Domn
nu strice a noasträ danie, ci s intireasci
lor, de vreme ce i nol am dat
lul, pentra a lul dreapel i credincioasä
slujb i pentra mal mare Intiírituel a
tuturor celor de mil sus scrise, am poruncit
slugel noastre credinciosuluI Neagoe
Gramaticuld, s scrie i si lege pecetea
nonstrit, citre aceastä carte a noas-
*S'el scris in Suceava la anal 6932
(1424), Febniarie 16.
(L. P.)
cS'ail tila:11dt de pe ispisocul strbesc
de Gheorghe Evloghie Dascfilul, la 1785,
Iunie g.*
La 1803 «Liuzir ot Buciumenii
razasestl erad numaI ease,
platind 24 leI bir anual.» (cUricariul»
de T. Codrescu, vol. VII,
pag. 254 i vol. VI, pag. I.)
Pe la 1850 (Buciumenir
Staintenii, la tinutul Sucever, ocolul
omuzuluI, mosie ca 011
si a d-sale Logorátuld Dimitrie
Cantacuzin Pascanu ; ad si altir
parte in ea. Are sat, cu o biserica,
2 preoV, un diacon, 6
nevolnicI, 2 dascalr, i privilegiat,
25 mazili, 6 vadane. Pe
linga moille Opriseni, Falticeni,
Radaseni o altele, ca un numar
de 35 loc.» («Bucium. Rom.»,
an. I, 519.)
Buciumeni, sat, jud. Tecucid ;
face parte din com. cu acelasi
nume ; se afla situat pe valea
Tecucelulur. AicI se afla resedinta
comund. Are o populatie
de 487 suflete, din carI 132 capi
de familie. Are o scoall.
In sat este o biserica, cu
mal S-ta VoevozI, zidita la anul
1858 si reparata in x862 si 1886
de locuitorl.
Satul e razasesc. D. Papadopolu-Calimah
credea ca-sI trage
numele de la Bucium, Mare
Vornic al Tarii-d.-j. (1460-1488).
Buciumeni, cdtun, plaiul Ialomita,
com. Tita, jud. Dimbovita.
Buciumeni, cdtun, in pl. Ialomita-Balta,
pe cimpul Bardganul,
teritoriul com. Poiana, jud.
Buciumeni sad Beiul, cdtun,
pendinte de com. Chiriacul, pl.
Marginea, jud. Vlasca. (V. com.
Chiriacul i cat. Beiul).
Buciumeni sati Ruica-Buciumeni,
cdtun, pendinte de com.
Balanoaia, plasa Marginea, jud.
Vlasca. (V. cat. Ruica si com.
Balanoaia).
Buciumeni, 'A-dure, in pl. Ialomita-Balta,
com. Tindlrei, jud.
Ialomita ; formeaza cu padurea
Strachina un trup de 150 hect.,
cu esente stejarI, ulmT, sakie
plopI.
Buciumeni, pda'ure a statuluI,
in jud. Tecucid, raionul com.
Buciumeni ; are o suprafata de
120
Buciumeni, pî,i, in com. oldanesti,
jud. Suceava. Izvoreste
din dealul Schinigeni, de d'asupra
satulur cu acelasi nume,
pe cate Il strabate. Curge pe
margin ea apusana a orasului FAI-
ticeni, tormiaLl Ia.zul-lui-Clopotel,
trece l'ah e g i cimitirul
Timpesti, pe lingl oldanesti,
se varsa in omuzul-Mare. Lungimea
cursuluI sad e de 7 kil.
Peste acest rid sunt aruncate
doul podurI de plata unul la
bariera Timpesti, al soseler nationale
Roman-FAlticeni-Bunesti-
Suceava i altul al soseler judetene
Falticeni-Dolhasca, construit
cu cheltuiala lui Basota
(v. olcianesti), pe timpul ispravnicle/
lui Alecu Dragusanul, in
1830-1835. Are de tributarI din
dreapta Schinigeni
iar din stinga Piriiasul-Tirgula
Buciumeni, schit de maja, situat
in mijlocul paclurer Buciumenilor,
jud. Tecucid. Un drum,
ce se desparte din soseaua judeteana,
duce la schit.
Inainte schitul era populat de
mal multe calugarite ; astazI nu
se gasesc de cit vre-o cite-va.
Biserica a fost facuta din lemn
In anul I700, dupa cum se vede
din o inscriptie. Fondatorul este
Serdariul Manolache RadovicI;
in urma s'a reacut de manastirea
Rachitoasa, de care depindea.
In 1884 s'a reparat
zugravit de Stoica Ionita.
Buciumeni (Hotarul-), pddure,
pe teritoriul comunelor Cucova
Valea-Seaca, pl. Racacluni,
jud. Putna. Are o intindere de
523 falcI i apartine locuitorilor
din comunele Cucova, Scurta
Valea-S mea.
Buciumeni-Frätile§t1, mofie nelocuitd,
in pl. Ialomita-Balta, judetul
Ialomita, teritoriul comuneI
Ograda. Este proprietate a
statulul si, pana la secularizarea
manastirilor inchinate, depindea
de biserica Sarindar din Bucuresti.

BUCIUMENILOR (DEAL'UL-) 670 BUCIUMI SAt PWUL _
Are suprafata de 1500 hect.,
din cae: 53 hect. pAdure si 50
hect. parte din locul Strachina
si, pe periodul 1888-1893, a
fost arendatl Cu 17250 le!.
Buciumenilor (Dealul-), deal,
situat la E. de satul cu acelal
nume, com. Buciumeni, judetul
Tecuciti.
Buciumenilor (Valea-), vale,
situatA in raionul comuneI Buciumeni,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciti.
Buciumi, com. rur., judetul Iasi.
l'-a luat numele de la satul Buciumi.
E a.5ezatA pe dealurile :
PAnnul, Repedea si PietrAria, si
pe valle formate din aceste dealurI,
intinzindu-se din marginea
de S. a orasuluI Iasi spre centrul
plAseI Codrul.
Este formatA din satele : Buciumi
(Valea-Cozmoaia), PAu -
nul, Birnova cu PietrAria, Socola
(tirgusor) si Vadiceni. Are o
intindere de 8689 hect. si o populatie
de 454 fam. salí 2287 sufl.
Comuna este maI toatA o podgorie
mare. Se face comert insemnat
cu vinurI si fructe. Are
cariere de piatrA si várAriI.
Prin mijlocul el trece oseaua
nationall Ia5i-Vasluiti, lar prin
partea despre N.-E. calea fferatd
Iasi-Ungheni.
In comund se aflA douA mlnAstirT,
un schit, un mitoc si
4 bisericT, deservite de 12 preotI,
2 diaconT, 8 cintAretI si 8 eclesiarin;
dota scolI de bAetI, cu
3 invdtAtorI, una de fete cu 1
invAtAtoare. Populatia scolarA
este de 135 elevI : 85 bAetr, 51
fete. Mal este o scoa1ä de butnArie
si rotarie, precum si o
moarA de abur!.
Budgetul este de 25257 ler,
87 banI la venituff si de 22794
leI, 31 banI la cheltuelI.
Numárul vitelor se urca la
1736 capete, din carT: 1405 vite
marI cornute, mi o!, I caprA,
224 cal si 346 rimatorr.
Buciumi, sat, jud. BacAd, plasa
Trotusul, al comuneI Onesti, situat
pe pirlul cu acelasT nume,
d'a dreapta cleI CainuluI. Are
o scoald de bdetI. BisericI sunt
2, ortodoxe, deservite de 1 preot
si 3 cintdretT si cadite de sdtenT
la 1845. arciumI sunt 3. Cap!
de familie se gAsesc 321, sufl.
1258. Animale sunt : 47 cal',
472 vite cornute, 255 pord si
24 capre.
Buciumi, sat, in com. Buciumi,
pl. Codrul, jud. Ia0. Se zice cd
si-ar fi luat numele de la instrumentul
bucium, cu care din vechime
se serveati strájile, ce era('
puse pe inAltimile dealurilor, spre
a vesti pe locuitora din vale
despre aproprierea urdiilor tAtArestI
si turcestT, carI veneag
pe drumul VasluiuluI spre Ia.si,
capitala tare!.
Pe marginea de N.-E. a satullir
trece soseaua nationalA
Tasi-Vasluiti, care ti desparte de
satul Socola.
Suprafata teritoriuluI e de
1193 hect. Are o populatie de
91 fam. saa 483 locuitorl, ocupindu-se,
afarl de agriculturd si
cresterea vitelor, cu scoaterea
pietreI de prin cariere si transportul
eI pe la diferite localitAtI,
precum si cu cultura viilor si
livezilor, carl produc vinurl bune
si fructe alese.
Are o bisericd zidità la 1772
de loan Teodor Calimah, deservitA
de 1 preot, i cintAret §i
1 eclesiarh ; un mitoc al cAlugArilor
din SE-Munte, intretinut
cu cheltuiala lor ; dota scoll,
una de fete Cu 42 eleve, infiintata
in 1868 si una de butnárie
si rotArie, cu io elevI internI, in-
tretinutA de comunA, infiintatl
de la 1878.
NumArul vitelor este de 464
capete, din cm-1: 326 vite marl
cornute, 72 cal si 64 rimatorI.
Buciumi, sat, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Chill, spre S. de
satul Chili si la o depArtare de
5 kil, de el. Este wzat pe
coasta unuI deal ce priveste
spre V. Are 268 capI de fam.,
153 contrib., 665 loc., din carl
14 stiti carte ; 168 case. Populatia
este rominA, afarA. de 3
fam. Evrer. /n vechime se numea
Glodeni. Satul exista inainte de
1546, cadí inteun document de
la Petru Rares, care poartä aceastd
dat5., se zice cl acest
Domn schimbl o jumAtate din
satul Glodeni, pe care o cum-
Orase cu 240 zlotI tAtIrestI, pentru
o jumdtate din satul apesti,
pe care apoI o face danie MitropolieI
din tirgul Romanulta.
Buciumi, deal, jud. BacAti, plasa
Trotusul, de pe teritoriul comuneI
Onesti.
Buciumi, deal, jud. BacAti, pl.
Trotusul, de pe teritoriul comune!
MAndstirea-Casinul.
Buciumi, Incigurd, jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, lingA com.
Gogosi, numit si Locul-Buciumula
Buciumi sati Pa§cul, tnofie, pl.
Trotusul, com. Onesti, jud. BacAti,
despre care Th. Codrescu
(«Buciumul Romín», p. 520) ne
relateazA : cmosie cu 041 si rAzAseascA,
in care are parte si
d-luI Hatmanul Alecu Aslan ;
din rAze§I sunt Mate! si Ion Popa,
din satul Borzesti, Grigorie
sin Stefan Pintilie si altI mal
multI rdzesI si pArta.g in ea. Are
un sat, cu 3 biseria 5 preotI,

BUCIUMI 671 BUCOVÄTUL
6 dascalT, 2 mazilT, 18 nevolnicT,
7 vadane, 3 slujbasT volniel,
1 vatav ; pe linga mosiile
Onesti, Racauti si altele, cu un
numar de 130 loco,
Bueiumi, pesidure, pl. Trotusul,
com. Onesti, jud. Baati. Este
proprietatea luT Alecu Iurascu.
Este populata de fagT, stejarT
si plopT. Are o intindere de 38
hect. si este supusa regimuluT
silvic.
Buciumi, pirtia,c, pl. Trotusul,
com. Onesti, jud. Badil ; isT are
obirsia de la locul numit Dasalita.
Curge pe teritoriul cat.
Racautul si se varsä in plriul
RAcau ti..
Buciumi-Precistei. (VezT Buciumi,
sat, com. Galbeni, plasa
Siretul-d.-j., jud. Roman).
Buciumul, catun, pendinte de
com. Cirtojani-d.-j., pl. Glavaclocul,
jud. Vlasca, departe de
Bucuresti de 50 kil. si de Giurgia
de 60 kil.
Suprafata Mala a mosier este
de 400 hect.
In 1864 s'ají dat la 40 locuitorT
improprietaritT o suprafata
de 120 hect. Pe aceasta proprietate
este Valea-UlmuluT.
Aci este 1 circiuma.
Buciumul, colind, in com. Vintill-VodA,
cat. Sirbesti, jud. Buzar',
acoperita cu padurT, aratul-1
si izlaz.
Buciumul, deal, jud. Dolj., pl.
Dumbrava-d.-s., com. $opotul,
la N. satuluT $opotul, vine din
com. Raznicul ; are o inaltime de
40 m.; este acoperit Cu vil.
Buciumul, meigurel, in pl. Blahnita,
jud. Mehedinti ; tine de
com rur. Deveselul.
Buciumul, munte, la N. comuna
Fometesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinza.
Buciumul, numire data uneT pärtl
din peidurea statului Vintilà-Voda,
jud. Buzar!.
Buciumul, pdclure, in com. rur.
Sapaul, jud. Mehedinti; Vine de
pl. Blahnita.
Buciumul, pcidure, in pl. Blahnita,
judetul Mehedinti, com.
rur. Rogova.
Buciumul, pi« pl. Dumbravad.-s.,
com. $ opotul, jud. Dolj ;
ese din dealul Buciumul, curge
prin Valea-BuciumuluT si se varsa
in pirlul $ opotul, pe teritoriul
com. $opotul.
Buciumul(Muntii-),piidureparticulard,
supusa regimuluT silvic,
aflata pe mosia Muntif-Buciumul,
pendinte de comuna Fometesti,
plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Buciumului (MAgura-), natura,
pe mosia statuluT Beiul-
S-ta-Ecaterina, jud. Teleorman,
In partea de S.-E. a mosiel,
spre hotar.
BuciumuluI (Valea-), vale, in
jud. Buzar', com. Vintild-Vodd,
atunul Sirbesti ; se scurge in
Valea-BouluT.
BuciumuluI (Valea-), vale, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
$opotul, prin care curge pirlul
Buciumul.
Buciuna, deal, in com. Birzesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti. (VezT
Ludesti-Budaiul, deal).
Bucovfitul, com. rur., din pl. Jiulde-Mijloc,
jud. Dolj, la 4 kil.
V. de Craiova si la 76 kil. departe
de Segircea, resedinta
pl asa.
Comuna este situata pe malul
drept al riuluT Jiul si pe dealul
Bucovatul si Valea-Alba, in care
se gaseste Cetatea-Jidovel.
Limitele comund suntla N.:
comuna Cernelile si Craiova,
pl. Ocolul ; la S. cu com. Virvoru
; la V. cu com. Terpezita
si la E. cu com. Balta-Verde.
Comuna are dealurile : Bu covatul ,
Cosacul, acoperite cu pasune si
cu o inaltime aproape de 5o m.,
apof dealul Palilula, inalt de aproape
40 m. si acoperit cu vif
si padurT.
Comuna este udatO prin E.
eT de riul Jiul ce curge in directiunea
de la N.-S. Are un
pod in aceastä. comuna.
Se zice a comuna Bucovatul
dateaza din 1827, cind a fost
infiintata de familiile Cutulesti,
Pegeni si Panduresti.
Catre 1875 coprindea satul
Mofleni, pendinte azT de com.
Balta-Verde. Asta-zT 5 sate compun
comuna. Ele sunt: Bucovatul,
sat de resediuta, Cirligul, Leamna-d.-j.,
Palilula si Sarbatoarea.
In comuna esta o mdastire
si o biserica. Manastirea este
de zid, fondata la 1573 de Pirvu
Cluceriu, Arhimandritul Chrisantie
si Serdarul Muta Baianoiù.
Este deservita de 2
preotT si 1 cintaret. A avut mal
multe proprietätT, care, prin secularizare,
aa trecut la stat.
Biserica se afla in satul Pa-
Mula si este de zid. Anul fonda.reT
este 1864. Cer d'india ctitorT
ati fost Agiu-Tecu si Stanciu
Barbu. Este intretinuta de com.
Este deservita de 1 preot, r cintare%
si are, dupa legea rurall din
1864, 17 pog. arabile si 2 pog.
vie. Serbeaza hramul la Mucenica-Varvara,
4 Dec.
In satul BucovAtul este o scoala

B UCOVXTUL 672 RUCOVÁTLIL
mixta ce functioneaza din 1866,
fiind intretinuta de comuna. Localul
construit din zid, este in
stare burla.
Are 1 invatator. In anul scolar
1892-93 a fost frecuentan
de 61 copir.
Din arligul si Sarbatoarea
nu pot urma copilla scoall din
cauza prea mareI departarT de
5 O 7 kil
Populatia comuner se urca la
3587 suflete, din carl 1905 barbatI
si 1682 femei, locuind in
1173 case si 61 bordee.
Suprafata comuneI este de
6365 pogoane, din carr 5045
pogoane arabile, 700 pogoane
padure, 520 pogoane izlaz si Ioo
pogoane riman..
MosiI sunt : BucovAtul si Leamna,
ce apartin statuluI, si ad fost
arendate de la 1893-98 cu
3700 ler; mosille Cirligul, Palilula
si Sarbatoarea, ce apartin satenilor.
Padurr sunt in intindere
aproximativa de 700 pog. si se gasesc
pe mosiile Bucovatul,Leamna
si Cirligul. Sunt amenajate.
Felul arborilor ce compun padurea
sunt: cerr, stejarT, emite
si gorunr.
In Bucovat este o tabäcärie
a statuluI in localul fostuluT penitenciar,
pentru care e inscris
In budgetul ministerulur de razboid
o suma de 23350 ler.
Circiuml sunt 7i din care 3
in Bucovat, si cate 1 de fie-care
sat. Comerciantr sunt 7.
Prin comunä trece soseaua judeteana
: Craiova - Cetatea, si
calea comunalä spre com. Podani
si Predesti.
Contribuabilr sunt 450.
Venitul comund pe anul 1892-
93 a fost de 5008 ler si 62 b.
Cheltuelile comuner pe anul
1892-93 ad fost de 4083 ler si
65 banl.
Vite cornute sunt 1246, or
3783, porcr 218 si cal 250.
Bucovätul, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-de-Mijloc, asezat pe malul
drept al Jiulur. Aci Jiul are o
largime de 137 m. si o adincime
de 3.75, cea mar mare adincime
a TiuluT-de-Mijloc, Satul
e situat la 4 kil. V. de Craiova.
E resedinta primarier. Are II 13
suflete, 649 barbatI si 464 femer.
Locuesc in 300 case si 24 bordee.
In sat este o scoala mixta
ce functioneaza din 1864, fiind
intretinuta de comuna. Are 17
pogoane proprietate ; un invatator.
In anul 1892-93 a fost
frecuentan de 61 copiI: din Bucovat,
42 bletT si 5 fete ; din
Palilula, 6 baetT §i 2 fete ; din
Leamna-d.-j. 6 bletI. Cu virsta
de scoall sunt 8o copir. Stiii
carte 100 barbatr §i 20 femer.
In sat este manastirea Bucovatul-Noii.
Comunicatiunea in acest eltun
se face pi-in sosele vecinale
si comunale, care il leaga de
catunele Leamna, Criva si Mofleni.
Bucovatul, mdniístire, situan la
4 kil. la S.-V. de Craiova, pe
malul drept al Jiulur, putin mar
jos de varsarea piriulur Leamna
in Jid, jud. Dolj. Ea este una
din cele mar vechr si avute manastirl
din tara ; anul 1170, pus
pe pisania de la usa, nu poate
fi luat in serios.
Cine a fost primul fundator
nu se cunoaste, dar se vede ca,
ca si alte manastirr, a stat mar
multa vreme 'Ansia si s'a rezidit
mal tirziil din noil. Dupa
o pisanie ce a existat la 1838,
se zice a aceasta mandstire
s'a inaltat si s'a ridicat din temelie
cu toatä osteneala si cheltueala
robultif luID-zed, jupin Stefan
Clucerul si a fiuluI sad jupin
Pirvu Clucerul, in zilele Marier-
Sale Alexandru Voda, fiul lur
Mircea Voda, Octombrie 3, anul
7081 (1573),
Cu toate acestea se gasesc
danir facute manastirer inaintea
acestur an. Asa la 1568 i se
face o danie de Petru Vodä
Schiopul si in zilele luI Radu
Voda Calugarul (1495-1508)
jupineasa Dobra &Tueste manastirerjumatate
din satul ZmardAsteti,
ceca-ce dovedeste ca manastirea
exista din vechime li
c5. Stefan Clucerul si fiul saii
Pirvu Clucerul ad rezidit-o numai
Clucerul Stefan a inzestrat
manastirea cu satele Bucovatul,
Cornatelul, Sacuiul, Vlacanesti
si cu cea-l-laltä jumatate din
Zmärdasteti.
La anul 7117 (1609) manas-
Crea a fost inzestrata de Banul
Armega, impreuna cu fiul sári
Drosul Postelnicul si cu nora-sa
Rada, cu mosiile Dragoaia, Gabrova,
Maraesul, Barbesti, Zembusesti
si Musetesti inchinindu-I
si manastirea Roboaia cu toate
mosiile si TiganiT sal pe metoh,
precum si mosia Balomiresti.
Asta-zr n'a mar ramas din
m5.nastirea ast-fel restauran de
cit biserica zidita in canmida
netencuita, mica, insa foarte interesanta.
Dar niel biserica nu
se mar afla in starea er primitiva.
Surpindu-se malul, a cazut
clopotnita, care era frumos
zidin, ca numar la putine bise
riel din tara noastra.
Ajungind manastirea cametoh
sub ascultarea Horezulur, ea a
fost reintemeiata de calugarrí
grecT prin Chrisant Horezeanul
sub numele de Bucovatul-Nod,
pe cel-l-alt mal al Jiulur, la loc
mar adapostit, facindu-i-se §i o
ingraditura, lar biserica cea vechTe,
a fost reparan cu cheltueala
unur taran, anume Sandu.
Architectura el e de un stil
minunat ; temelia pana la soclu
e zidin cu caramida romana
scoasa din ruinele une cent:1
alaturea cu &risa, de unde mal

BUCOVATUL 673 BUCOVICIORUL
scot li azT locuitoriT asemenea
caxamida.
Clopotul cel mare, de o aparenta
foarte vechie, are pe el
urmatoarea inscriptie abia descifrad
:
«Domin manuit in aeternum.»
«D. C. R. I. S. 70, u. eroum.»
Asta-zT, in casele mánastirer,
este instalat un penitenciar public,
aT carta detinutI ati fost
in anul 1892 in numar de 368,
repartizatI ast-fel: corectionali
227 li recluzionarT 141, carT
aveati sa faca. 129058 zile de
arest. DetinutiT sunt intrebuintatT
in fabrica de tabacarie, permutad.
in 1883 de la Margineni
lucreaza sub administratia
ministeruluT de razboiti pentru
incaltaminte li echipamente.
Media anual de piel lucrate
este de la 12 18000 piel de
vacT (tova!) si 4-6000 piel de
bol americad (pentru talpa.).
Bucovfitul, munte, in pl. Ocoluld.-s.,
jud. Mehedinti, la frontiera
tarif cu Banatul-Temi§oarel.
Bucovätul, ocol silvic, facind
parte din circumscriptia XVII,
inspectlunea VI silvica ; are reedinta,
in Craiova, jud. Dolj.
Padurile cuprinse in acest ocol
sunt : Golumbul, Balota, MurgaOul,
Parani-RobanetT, Balta-
Verde, Bucovatul, Leamna-Pletroaia,
Opritura-CriveT, Zavolul,
Dosul-SandeT, Lazul- Slatioara,
Gogopl O GogoOta, Seaca-de-
Padure §i tirbeiti.
Bucovatul,padure a statuluT, j ud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna
Bucovátul, pe mo0a Bucovatul.
Felul arborilor : cer, stejar §i
limita. Face parte din ocolul
Bucovatul, circumscriptia XVII
silvica.
Bucovfitul, fost pichet de gra-
55620. Mareta Dictiottar Gengrago.
nita, in pl. Ocolul, jud. Mehedinti,
pe muntele Bucovatul.
Bucovitul, vale, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul,
cu o indltime de 50m., acoperitä
de pa§une.
Bucovätul §i Leamna, mofie a
statuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-
Mijloc, com. Bucovätul, arendata
de la 1893-98 cu 1500
leT anual. Moia Bucovätul este
vIndutä, iar Leamna esclusa. Pe
aceasta moie sunt date 320 pogoane
in loturT.
Bucovatul-Noti, vandstire, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-Mijloc, comuna
Bucovätul, zidita de Arhimandritul
Hrisante, Horezeanu,
Paron Chicerul §i. Mitropolitul
Neofit. Este deservid de 2 preotl
§i. I cintaret. Serbeaza. hramul
Sf. Niculae.
Bucovatul-Vechiti, mandstire,
jud. Dolj, pl. Ocolul, comuna
Balta-Verde, reparad de stat
in 1873. Are un preot i un
cinWet.
Bucovelul, girliz, izvore§te din
dealurile tirbetuluT, trece prin
partea de E. a com. Bucovul,
pl. Cricovul, jud. Prahova, O
se vara. in Teleajen.
BucoveluluI (Valea-.), vale, comuna
Hirsa, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Bucoveni, com. rur., pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situad. la N.-V.
de Bucure§ti, linga rtul Colintina,
pe *oseaua judeteana Bucure§ti-Tirgov4tea,
21 kil, departe
de Bucurqti.
Se compune din satele: Atirnati,
Buftea, Flaminzeni, Buciumeni,
Chitila, Mogovaia O ()dalle,
cu 3157 locuitorT, care
traesc in 653 case O 5 bordeie.
Suprafata total a comund e
de 8385 hect.
ProprietariT: principele Al. B.
tirbey, Al. Costescu, Banca-
RomtnieT O d-1. I. Dunca, arl
6260 hect. §i locuit. 2125 hect.
ProprietariT cultiva in total 2700
hect.; 96 ramtn sterpe, 208 sunt
izlaz, I vie si 3255 padure. LocuitoriT
cultiva 2014 hect., restul
ramin sterpe.
In com. sunt 4 bisericT, la
Atirnati, Flaminzeni, Buciumeni
O Mogopaia, deservite de 4
preotT; 4 §coale, frecuentate de
48 elevT O 26 eleve.
Comuna numata 614 contribuabili.
Are un budget de 21515
leT la veniturT i 20602 la cheltuelT.
In anul 1885 eral 535
contribuabilf.
Dintre locuitorT, 708 sunt plugarT,
5 industrial, 70 au diferite
profesiunT. Aratura se face
cu 197 plugurT : 189 cu bol §i
8 cu cal. Locuitorli ati 250
care O carute : 192 cu bol §1.
58 cu cal.
In com. sunt : 2 morr cu va,
4 maOnT de treierat cu aburT,
5 podurT statatoare §i 3 heletale.
Comertul se face de 18
circiumarT 0. 4 hangiT.
ImproprietaritT sunt 520 loc.
O nempropriedritT 284.
Numaxul vitelor marT e de
1852, dintre carT: 365 cal O epe,
13 armasarT, 852 boT, 554 vacT
O viteT, 8 taurT, 27 bivoli §i 33
bivolite, i al celor micT de
2616: 481 porcT §i 2135 oT.
S'ari stabilit in comuna 74
strainT.
Bucoviciorul, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Vella, situat
la 1500 m. N.-E. de Gubancea,
Cu 505 suflete, 305 barbatr
# 290 femeT. Locuesc in
141 case O 5 bordee. In sat
este o coall mixta, ce functio-
85

BUCOVICIORUL 674 BUCO VUL
neaz1 din 1884; este intretinutä
de stat. Localul scoalef este inchiriat.
Are 8 hect. si 52 arir
proprietate si un singur invAtltor.
In 1892-93 a fost frecuentata
de 34 copiI, 3 bAetl din
satul CetAtuia si 31 din Bucoviciorul.
Cu virsta de scoalA sunt
59 copiI. tit-i sä se iscAleasc5.
46 locuitorif, si s1 scrie si sA
citeascl 20 locuitorl. In sat este
o bisericA, cu patronul SfintiI-
VoevozI, fondatA de proprietara,
S. Rooschoschi. Dup1 legea din
1864, are 8 pog. si jum. arabile
proprietate. Bucoviciorul este asezat
pe dealul Burdiosul.
Comunicatia se face prin sosele
comunale si vecinale care-I
leagA la S.-E. cu Vella si la S.-
V. cu Gubancea, peste Dealul-
Mare.
Bucoviciorul, deal, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Glodul.
Bucoviciorul, mofie particularA,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.- j.,
com. Vella, satul Bucoviciorul.
Bucovina, deal, jud. FAlciti, pe
care se zice cA, din vechime, a
existat sat infiintat de niste locuitorl
BucovinenT , fugitI din
Bucovina; mal' in urmA displeind
locuitoriI s'a desfiintat si satul.
Se aflA situat intre dealurile :
Deasa si Dealul-de-Mijloc, in partea
de E. a com. Rusca, plasa
Prutul.
Bucovul, com. rur., pl. Cricovul,
judetul Prahova, la 440, 58t 30
grade latitudine nordicA si 230,
45 longitudine esticA.
AceastA comuna este foarte
vechie. Pe la 1503 a fost In relatiunI
comerciale cu Brasovul,
si a fost capitala judetuluI S5.cueni,
desfiintat in anul 1847.
CA aceastA comuna dateazA
de prin secolul al XIII-lea, nu e
niel o indoiall, cAcI in Valea-
°riel exista o bisericl, cu liramul
Sf. Nicolae, care are inscriptia:
«FAcut1 la anul 1396 de
cocoana Tinca MArAcineanca, si
In care este inmormintat5. Doamna
Stanca a DomnuluT Constantin
Nicolae Voevod, moartA la
anul 1756.»
In pAdurile BucovuluI la anul
i600 Mihaiti Viteazul fu invins
de Polonr si MoldovenI si
s'a retras la Tirgsor.
Ipsilante plecind din Iasi spre
Bucuresti si sosind la 12 Martie
1821 in Bucov, , trecu in
revista regimentul luI Duca ,
compus din 800 soldatI, si al
luI Caravia, compus din 300,
cum si coloanele luí' Gripari si
Colocotroni ; escluse din aceste
corpurI pe vagabonif, din cauza
neorinduelilor ce fAceau, dind
caiI Ion la altI. La Bucov, Tzalacoff
fu numit adjutant al batalionuluI
sacru.
Com. Bucovul este situatA pe
malul sting al riuluI Teleajenul,
pe iazul ce trece prin centrul
sAa si pe piriul Bucovelul, la 6
kil, departe de capitala judetuluI
si la 21 kil, de a p15.siI.
La Bucov este o mare fabrica
de spirt si mal multe morI sistematice
de fAinA.
Comuna se compune din dottä
alune : Bucovul si Valea-Orld,
avind o populatiune de 1126
locuitorI, 575 bArbatI, 551 femeI,
in plus 54 familir de TiganT,
carI se ocupa cu fierAria;
12 EvreI, pe la fabricile de spirt ;
14 Bulgaff, carI se ocupa cu
grAdinAria ; 8 GrecI, din care
dol arendasr si 6 muncitorr; 2
Italied si 9 UngurI la fabricI.
CapI de familie sunt 312;
contribuabilI 459; case de locuit
418.
In comuna sunt treI bisericr:
una in cAtunul de resedintA Bucovul
si douA in cAt. Valea-Orlel.
Biserica din Bucovul are hramul
Sf. Treime, si inscriptia :
lAceastä sfintA si Dumnezeascl
bisericd, cu hramul Sf. loan si
Sf. Troitl, fiind din vechime zidità
de d. Mateia MArgineanu
Filipescu Vel Agl, la anul 1679
si la 1802, Octombrie 14 din
pricina intimplAreI ce s'a flicut
de marele cutremur cu totul s'a
stricat si ca sA nu se piara
aceastA pomenire a neamuluI
mea si a mea, ca de acum inainte
sA se pomeneascA, din temelie
m'am apucat cu toatA ostrdia,
am prefácut'o, infrumusetindu-se
dupA cum se vede, ca
sl fie spre pomenirea neamuluI
mea, ctitor Constantin Filipescu
Vistier, in zilele Prea InAltatuluI
DomnuluI Nostru Ion Constantin
Ipsilante Voevod, in anir
de la Cristos 1804, Septembrie
13».
Biserica din Chitorani s'a zidit
la anul 1797 de Paharnicul
Constantin Cantacuzino si sotia
sa Smaranda, in zilele Itif Alexandru
Ipsilante, Mitropolit fiind
Dosifteia.
Biserica din Valea-Orler s'a
zidit la anul 1396 (?) de cocoana
Tinca MArAcineanca.
Aceste bisericI sunt deservite
de 3 preotl, 2 cintAretI si I paracliser.
LocuitoriI, pe lingA agriculturA,
se mal ocupa cu transportul
Mina si lemnelor de foc.
Meste$ugarI sunt: 4 rotar, 34
fierarI si 1 cismar. Er desfac produsul
munceI lor la Ploesti.
Locuitorir, in numAr de 211,
s'aa improprietArit la 1864, cind
li s'ati dat 519 hect. pe mosia
Bucovul, fostA a boeruluI din Divan,
Banul Filipescu, si aceasta
se constata din «Cartea de suhat»
datA de Mihail ut-tt Voevod
la 17 Noembrie 1791, in
coprinderea urmätoare . «Dumnea-VoastrA
Ispravnicilor ot sud.

BUCO VUL
S aac pentru lo cuitoriI ot satul Plopeni,
in& acel judet, cum cd tirana
lor si a vitelor lor o fac pe mosia
dumnealuI ce se numeste Bucovul,
fdrd de a avea vre-un folos
de la dmnii, pentru care vd.
poruncim Domnia mea sd aducetr
pe acd locuitorI inaintea
Dumnea -Voastrá si sa le datI
poruncd ca orl sd se aseze cu
omul DumnealuI BanuluI Filipescu,
ca sá dea suhatul cela
ce este obijnuit, salí sd eldcuiascd,
etc».
Afará de vitele trebuincioase
muncer, in comuna mal sunt :
34 cal, 14 epe, 113 vacl, 9 bivoIT,
49 capre, 985 oi si 291
pord.
In raionul comund, pe iaz,
sunt 4 morí' de macinat
coala existA in comund de
24 anT. Localul e proprietatea
comuna S'a frecuentat In anul
scolar 1892-93 de 97 copiI
(52 bletI, 27 fete), din numdrul
de 301 copiT (i54 bdetI, 147
fete), cu virsta legiultá. coala
e deservia de dor invdtdtorl, cu
intretinerea cdrora statul cheltueste
2808 Id anual. titi carte
194 bdrbatl si 64 femd.
Intreg teritoriul comuneI este
de 2466 hect. pdmint.
Tuiea se fabricd in termen
medid cam 1960 decal. pe an.
StupI cu albine sunt 92.
Pdmintul e prielnic la toatä
cultura, afard de cel deluros,
care prieste foarte mult vier. Terenul
cultivabil a produs in anul
trecut 2188 hectol. uta, 714
hectol. ovd.z, 97 hectol. meid
2080 hectol. porumb.
Dintre pomr roditorl sunt :
890 merl, 314 peff, 97 duzI,
etc. Livezile dad aproximativ
120.000 kilgr. fin pe an.
Comerciul se exercità in comund
de 8 ctrciumarr.
Budgetul comund pe anul
1894-95 prezintá la veniturr
675 BUCO VUL-ADUNATI
suma de 12084 Id si la cheltuell
7890 leT.
In comund sunt dota sosele:
soseaua nationald Ploesti-BuzAd
si soseaua judeteand
E brAzdatA de dealurile Bighilin
i Chitorani i sträbdtutd
de girlele Iazul, abaut din
riul Teleajenul, care trece prin
mijlocul comund ; Bucovelul,
care trece prin partea de E. a
comuneI, si de Valea-Orld
Valea-Calultif.
Se mArgineste la N. Cu comunele.
Scdeni i Pleasa; la E.
Cu cdtunele Valea-PopiI i Rachieri,
la V. cu rIul Teleajenul.
Bucovul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasr nume, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Aci e resedinta
comund.
Bucovul, mofie, pe care la 1864
s'ad improprietArit locuitoril din
com. Bucovul, pl. Cricovul, jud.
Prahova.
Bucovul, mofie a statultd, fosa
a mändstird Pasdrea. Este situatl
in jud. Teleorman, com.
Bucovul-Adunati, si se intinde la
N. si E., t'Are valea Bucovulur
si com. Izvorul-d.-j., din judetul
Arges, precum i spre o parte
din mosia TátArdsti ; la S.-V.
se invecineste cu mosia Rica.
Bucovul, piiclure, pe mosia TAtdrdsti-d.-s.,
din pl. Teleorman.
Intinderea el este de 342 hect. ;
are lemne de diferite esente ;
este situatA intre comunele Rica,
Popesti i Tdardsti.
Se povesteste cA in aceastá
pAdure a fost un put, la vgceaua
numitd a luI OchI-Alhf,
care, pe timpul Zaverd, s'a becat
o multime de oamenr de
groaza Turcilor, carI ad surprins
lumea tocma la hord. Loc.
voind a se ascunde in pus,
parte s'ad inecat, parte ad fost
omoritI.
Bucovul, vale, In jud. Teleorman,
prin care curge piriul Cu
acelasI nume. Inceputul er este
In jud. Arges, mal sus de com.
Izvorul-d.-s. ; trece prin comunele
Bucovul-AdunatI si Rica,
strdbate prin pAdurea Bucovulid,
pe lingd comuna TAtardstid.-s.,
apof se ramified in cite-va
vAlcele cae poartd diferite numirl.
Gura acester vd.I este intre
comunele Udupul si Tatardsti-d.-j.,
unde dà in valea TeleormanuluI.
Bucovul-Adunati, com. rur., in
pl. TeleormanuluI, jud. Teleorman,
situata pe valea Bucovu-
14 la depIrtare de 66 kil, de
orasul Alexandria, 45 kil. de
Rosiori si 94 de la resedinta judetuluI.
Vecindtatile sale sunt : com.
Izvorul-de-sus din jud. Arges
la N., comuna Strimbeni la V.,
com. Rica la S. (cdtunul Rica-
Noud.); iar la E. are riul Teleorma.n,
in dreptul cdt. Puredreni,
de la com. Popesti-Palanga.
Are doud. cAtune Bucovul,
resedinta, Adunatili-Betegi, care
si acesta este situat tot pe
valea Bucovulur, in aceiasr linie.
Suprafata comuneI, cu a mosiilor
de pe dinsa, este de 1298
hect. Din acestea, 300 hect. apartin
locuitorilor; 198 hect.,
din carI 12 pAdure, sunt ale
d-lur loan Chitu i restul de 800
hect., din carI 250 pldure, sunt
mosie arabill a statulul, mosie
care face parte din trupul intreg
numit Burdea - CIlddrarul- a-MitropolieT.
Populatiunea este de 634 suflete,
157 contribuabill, din carI
291 suflete i 6o contribuabili
in cdtunul Beteg-i.

BUCA 676 BUqEsTI
Numdrul vitelor este de 2438
capete: 154 cal, 354 vite cornute
marI, 1781 vite cornute raid si
149 porcI.
Singura ocupatiune a locuitorilor
este agricultura. Pämintul
nu este tusa fertil si pe timputi
ploioase apele bdltesc, iar
cind este seceta, vegetatiunea
nu poate rezista ca in alte pärtr,
ci se usucA. Cu toate astea se
cultivä i aci toate cerealele obicInuite,
dar mal ales orzul
ovAzul.
Calle de comunicatiune ale
comuneI sunt : la com. Rica,
prin cat. Rica-Nota, si la com.
Popesti-Palanga prin sosele vecinale.
Tot asemenea i la hotarul
judetulur pana in com. Izvorul-de-jos.
Veniturile comunei sunt de
2742 Id, 96 banI, iar cheltuelile
de ler 2686, banI 98.
Are o scoalá mixta, cu un invatAtor,
care este frecuentatd
de 20-30 elevI. Biserica are un
preot i doI cintdretl.
Bucqa, sat, face parte din com.
Burdusaci, pl. Stanisesti, jud.
Tecucit. E asezat pe coasta
dealuluI cu acelasI nume, la S.-E.
comuna Are o populatiune de
26 cc.pI de familie si 105 suflete.
CopiI in virsta de scoala
sunt 14 baetI si 13 fete.
Locuitorii sunt rAzesl.
Satul este strabatut de un
drum ce se ridica pe Dealul Bucser
si trece in jud. Tutova.
Buc§a, deal cultivabil, in com.
Liteni, jud. Suceava.
Buc§a, deal, jud. Tecuciti. Este
o continuare a dealuluI BalusuluI,
la E. de satul Burdusaci,
formind limita jud. Tutova.
Buc§a, mol* de 416 hect. la S.-
V. comuna Cioara-Radu-Voda,
proprietatea statuld , judetul
Braila.
Buc§a, mo)sie nelocuitii, in plasa
Ialomita-Balta, com. Murgeanca,
jud. Ialomita. Este proprietatea
statuluI ; inainte de secularizare
apartinea manastireI Plumbuita.
Are o suprafatA de 380
hect. A fost arendatá pe periodul
1883-1893 cu suma de
4000 leI.
Buc§a, jud. Bacat, pl.
Tazläul-d.-s., care curge pe teritoriul
satuluI Bucsesti. Izvoreste
din localitatea numita Izvorul-Fintinef
si se varsd in piriul
Cemul.
Buc§a, pida, jud. Suceava, ce
vine din dealul cu acelas nume,
strabate satul Liteni si, dupa ce
a primit din sano pe Humaria,
se varsä. In Suceava. (1200 m.).
Buc§a, vale, judetul Tecucit, la
S.-V. de satul cu acest nume,
com. Burdusaci. Se intinde
tre satele Bucsa i Burdusaci,
la N. pina. in Zeletin, iar la S.
pana in com. Motoseni.
Buc§ana, ceitun, din com. Prigoria,
pl. Amaradia, jud. Gorj,
situat la E. comuna pe valea
Zorlesti. Are o suprafatä de
1350 hect. si produce anual
cam : 872 hectol. porumb, 512
kgr. fasole, 104 decal. vin, 93
decalitri tuica, 190 kgr. tinA,
153000 kgr. fin si 865 hectol.
Are o populatie de 100 fa-
6o0 suflete, din carT 32
contribuabili. LocuitorlI posedä
io plugurI, 29 care cu bol, 183
vite mar).* cornute, 17 cal, 127
oI, 39 capre, 57 rimatorI.
In catun este o biserica, deservia
de I preot si un chitaret.
Buc§ana, vale, jud. Gorj, care
ii ja nastere la E. de cAtunul
Cirligei ; mar tot timpul anuluI
are un torent care poarta acelas
nume si care se varsa in apa
Galbenul (Baia - de - fier), la E.
cAtunulur Peresti unde se si termina
valea.
BucOneasca, sat, in comuna
BAneasa, plasa Prutul, judetul
Covurluiti, cu vr'o 35 familiI; numele
ir vine de la Bucsenescu,
fostul proprietar al mosid.
BucOneasca, mofie particulard
de 194 hect., in com. Baneasa,
pl. Prutul, jud. Covurluit.
Buc§äne§ti, sat, pe riul Arges,
cu 413 loc., jud. Arges, plasa
Lovistea; face parte din com.
rur. Corbeni. Are o biserica cu
hramul Adormirea, deservita de
un preot si un cintaret.
Buc§ene§ti, numire ce se mal'
da satulut Hirtiesti, com. Titesti,
pl. Riul-DoamneI, judetul
Muscel.
Buc§e§ti, com. rur., pl. TazlAuld.-s.,
jud. Bacati, asezata in valea
plriuluI Cemul, de-a dreapta
TazlauluI-Mare. Este alcatuita
din 6 catune : Bucsesti, resedinta,
Cernul, Cornitul, Baleni,
Turluianul i Lereni.
In «Condica Liuzilor» (1803)
gasim Bucsesti, mosie rezas easca,
iar in «Buciumul Romin», pag.
521, o gasim tot rezaseasca cu
sat si biserica, pe Ruga mosiile
Cornitul, Cernul, Leotesti, VAleni
i Turluianul. La 1873 era
compusa din cAtunele.: Bucsesti
(primarie), Cernul, CoMitul, Slobozia-Cernul,
Turluianul i VAleni.
Teritoriul com. se margineste
cu al comunelor Leontinesti
Ardeoani la N., cu al com. Be-

BUCE5T1 677 BUWANI
resti la E., cu al com. Berzuntul
la S. si cu al com. Popurile
la V. Piriul-CernuluI uda com.
de la V. spre E., curgind printre
dealurile paduroase : Treata,
Cernitul, Bolovanul, Cornitul,
Buda, Turluianul i Stoianul.
Are o coald mixta in Bucsenesti,
intretinuta de comuna.
In anul 1891 scoala a fost frecuentata
de 16 copiI, dintre
carl 2 fete.
In com. sunt 4 bisericr ortodoxe
: z in Bucsesti, i in Cornitul
i i in Cernul, deservite
de 3 preatI si 6 cintà.'retl ; 9
circiumI.
Populatiunea numara 513 capI
de familie, cu 2015 suflete, dintre
carI 989 barbatr i 1026 fe
me/. Dupa nationalitate sunt:
RominI 1857, Ungurl 130, IzraelitI
28, toti de protectiune
romina. Dupa felul ocupatiund
se deosibesc : 600 agricultorI,
12 meseriasT, 9 comerciantI, 21
profesiunI libere, 300 muncitorl,
73 servitorI. stia carte 236, dintre
carI 16 femd.
Contribuabill, dupa noul recensamint,
sunt 187. Dupa legea
rurala din 1864, s'ati dat
la 78 locuitorI 246 fálcr.
Teritoriul com. are o intindere
de peste 7000 hect. PAdurile
ocupa o suprafata de
peste 2700 hect.
ProprietarI sunt: Col. Leonida
larca (venit 6650 lel) ; Gr.
Sacara (venit 1570 le1'); D. Eftasiade
(venit 1300 lel) ; D. De
diu (venit 1300 lel) i Anica
Moldovan (venit de Hoo lei).
Totalul impozitelor este de 673
lel si 50 banI.
In aceastA com. sunt 6 morl.
Viile ocupa 151/2 hect., dintre
care 98/4 hect. lucrAtoare,
lar 58/4 hect. nelucratoare.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1014,4 hect.
Animale se numara : 89 cal,
1203 vite cornute, 403 porcI,
185 capre i 1128 or, care dan
1671 kilogr. lila turcana ; 21
stupI de albine, care dati 12
kilogr. miere i 8 kilogr. ceara
Budgetul com. pe exercitiul
1891-92 are la venitur/ le*/
6325, banI 07, si la cheltuelf 6420
Teritoriul com. este str5.131tut
de linia vecinala Tetcani-
Bucsesti-Podurile.
Distantele: la Bacati, capitala
districtuluI, 42 kil. ; la comuna
Moinesti 8 kil.; la com. Podurile
4 kil.; la com. Beresti 8
kil. ; la com. Ardeoani 9 kil. ;
la comuna Berzuntul 7 Idl.; la
com. Scorteni, resedinta plasir,
i8 kil.
Bucmti, sat, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-s., resedinta com. cu
acelas nume, situat pe pirliasul
Busca. Are o scoala mixta; 2
bisericI orto doxe, clklite de locuitorI
: una la 1839 i alta la
1858, deservite de 2 preotI si
4 cintaretI; 4 circiumI. CapI de
familie sunt 229, din 949 suflete.
Animale se numara : 26 cal,
461 vite cornute, 151 pord
48 capre.
Buc§e§ti, nzo,cie, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, despre
care Th. Codrescu, «Buciumul
Romín*, pag. 520, ne spune :
cmosie In care avind parte 120
stinjeni i d-luI Gavriil Neculau,
la 1840, Ii scoate in mezat
spre a-I vinde de vecI ; din fazesI
sunt i preotul Alex. Dospinescu,
Neculal Turculetul, Manolachi
Stratulat, polcovnicul
Alex. Chiriac etc. Are sat cu
o biserica, Z preotI, 2 dascalf,
20 mazilI, 8 nevolnicI, 18 vadane,
z jidovl ; pe linga
Cornitul, Cernul-Leortesti, Valeni,
Turluianul i altcle, cu un
numar de 120 locuitorr.,
Buc§iani, com. rur., pl. Dealul,
judetul Dimbovita. Aceasta comuna
este situata sub un deal,
pe malul sting al Ialomiter, spre
S.-E. de Tirgoviste, la o distanta
de 15 kil. In partea de N.-
E. comuna se invecineste cu dealurile
: Conteasca, Crutul i SApunari,
acoperite parte cu vil
si parte cu padre. Bucsiani se
uda spre V. de riul Ialomita,
iar prin centru i spre E. cu
piraiele Piscovul i CAcacioasa.
In raionul comuna sunt 6 podete
pe piraiele numite; peste
Ialomita tusa nicT unul.
Aceastä comuna se compune
din trer cAtune : Bucsiani propriu
zis, Habeni-BucsianI i Adinca,
Cu o populatie in total de 1046
locuitorI Rominr.
In comuna se produce porumb,
putin vin. Din pAmint
se scoate piatra de var. Sunt
mal multe velnite de facut tuica
si o moara de apl.
Ad i sunt dota bisericI
o scoala, intretinuta de stat.
coala din Bucsiani este mixta,
cu un invdtAtor, frecuentata de
70-90 elevI si eleve si avind
5 clase complecte. In comuna
sunt zoo copiI de ambe sexe
cu etatea de scoall. Localul este
de zid, avind treI camere. Comuna
are un venit de peste
4000 leI i vr'o 350 contrib.
Bucsiani se invecineste la Est
cu com. Haimanalele din judetul
Prahova, de care se desparte
prin deal, padure si pirlul Crivatul
sati Valea-Neagra; la V.
Cu com. Habeni, de care se desparte
prin Ialomita ; la N. cu
com. Adinca i Sacueni si la S.
cu cat. RAtoaia, de care se desparte
prin movile de hotarnicie
cu Baleni de care se despartc
prin Ialomita. Bucsiani se leaga
prin posea comuno-vecinall numai
Adinca, iar cu cele-l'alte
prin drumurI practice.

BUCsIANI 678 BUCUL
Buc§iani, com. rur., compusa din
catunele Bucsiani - d.-s., Osebiti
salí Bucsiani-d.-j. i Podisorul sati
Bucsiani-MostenT, pl. Neajlovulur,
jud. Vlasca.
In 1887 se aflati in aceasta comuna
198 contrib. sati 225 famili!
Cu 1172 suflete.
Venitul comunal pe anul 1886
era de ler 13973, lar cheltuelile
de 13926 leT. In 1887, venitul
comunal era de 3888 ler, iar
cheltuelile de 3041 ler.
In 1887 s'a cultivat in aceasta
comuna o suprafata de 1520
hect. cu diferite cereale.
Comuna este situatä pe malul
sting al Neajlovulur, departe
de Bucuresti de 32 kil., de Giurgiu
de 56 kil. si de Obedeni,
resedinta plasir, de 2 kil.
In 1887 s'a cultivat in aceasta
comuna de catre 115 locuitorT
suprafata de 39 hect., 15 are
de tutun, care ati produs 5016
kilogr. de tutun in valoare de
ler 3042.
In comuna se aula doul scoale:
una de fete si alta de baetr,
construite de zid, in burla stare,
conduse de un invatator si o
invatatoare ; in 1888 ati urmat
35 badil si 9 fete, din 61 b5etT
si 52 fete in virsta de scoall.
In catunele din aceasta comuna
sunt doua bisericT, deservite
de I preot si 3 cintaretr;
depind de parohia Bucsiani.
Ad se afla o moara, pe apa
Neajlovulur, zisa Moara-Frasinenilor.
In comuna sunt 392 bol' si
yac!, 106 cal, 2703 or i capre,
395 rimatorr.
Eforia spitalelor civile din Bu.
curesti are ad o padure de
sleati de 422 hect.
Buc§iani-de-Jos sal-1 Osebiti,
sat, pendinte de com. Bucsiani,
pl. Neajlovul, jud. Vlasca, proprietate
a Eforier spitalelor ci-
vile din Bucuresti. Se arendeaza
o-data cu
Aci este o biserica, Cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de un
preot si 2 eintaretr.
In sat este o scoala.
Sunt 2 circiumf.
Populatia acestuf cat in e de
102 familir.
Alaturr este o movila mare,
care se numeste Frasineni.
Buc§iani-de-Sus san Bärcäneasca,
cu mahalaua Catuneni,
sat, pendinte de comuna
Bucsiani, pl. Neajlovul, judetul
Vlasca, proprietatea Eforier Spitalelor
civile din Bucuresti. Se
arendeaza cu Bucsiani-d.-j. pe
suma de ler 3796.
Suprafata totala a moler este
de 836 hect. In 1864 s'ai1 dat
la 60 locuitorl fostr clacasi suprafata
de 210 hect.
In acest catun este o biserica
ara preot, cu un cintaret.
Sunt 2 &duna'.
Buc§oiul, munte, inalt de 2477
metri d'asupra nivelulur Marir-
Negre. Serveste de limita intre
judetele Dimbovita i Prahova.
Este situat la N. de muntele
Omul si la N.-E. de muntele
Morarul.
Bucul, com. rur., in pl. Ialomita-
Balta, judetul lalomita, situatä
pe partea stinga a riulur Ialomita,
futre comunele Slobozia
Ograda.
Teritoriul comuneT se intinde
din riul Ialomita, spre N., pana
in moiile Iazul si Smirna, pe
o suprafata de 14645 hect., din
carr 725 hect. padure. Statul
posea. mosia Bucul-Matasesti
cu trupul Cornatelele, de pe teritoriul
comuner Cosimbesti, cu
intindere de 10,500 hect., fosa
pendinte de manastirea Cotroceni,
de linga Bucuresti,
acum arendata cu suma de
I35000 ler.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritr pe aceastä
mosie 94 locuitorT.
Se compune din satele : Bucul
George-Lazar, din catunele
(tirlele) : Iezerul, Caseria, Capul-
Mosier çi Ionesti, cu resedinta
primärier si a judec5,torieT comunale
in Bucul.
Populatiunea comuner este de
2285 locuitorl, cu 509 capT de
familie i 1776 membrir de familie
salí 1143 barbatT si 1142'
femer. Dupä nationalitatT sunt:
2267 Romtnr, 8 GrecT, i Bulgar,
3 Ungurr si 6 de alte nationalitAtr.
Dupa religiune : 2278 crestinT
ortodoxr, 3 catolicr si 4 mozaicr.
Dupa profesiunr: 520 agricultorr,
6 meseriasr, 16 comerciantr,
5 profesiunT libere, 97 muncitorr
si 46 servitorT. Din acestia 236
stiù carte si 2049 nu stia (1890).
vite sunt : 1047 cal, 1164
bol, 1409 yací', 4015 of i 408
porcr.
Venitul comund In 1887-88
se urca la 4546 le! i cheltuelile
la 6248 le!.
Instructiunea se precia, in dota
sea mixte, la 52 elevr si 28 eleve,
de un invatator, retribuit
de stat si de comuna si o invatatoare,
retribuita de comuna.
Localul scoaleT din satul Bucul
este construit in acest scop de
co muna .
Bisericr sunt doul, deservite
de 2 preotf si 4 cintAretf.
Bucul, sat, jud. Ialomita, plasa
Ialomita-Balta, pendinte de com.
cu acelasT nume, situat pe tal-mul
sting i in lungul cursulur
finita Ialomita.
Pe la inceputul acestur secol
satul se afla spre S.-V., la 2
kil, de cel actual, pe lunca riulur
Ialomita, unde se mar vad
acum urme idespre care se p5s-

BUCUL 679 BUCURA
treaza legenda cä ar fi fost fondat
de o colonie de tatarI, dupa
a caror capetenie luat
satul numirea. In urma s'a mal
numit i Bucul-Matasesti, numire
pe care o mal are asta-zI mosia,
pentru ca aicI se cultivati multl
&dad de matase, carl dati matase
de o bulla calitate.
Aldi este resedinta primaria'
si a judecatorieI comunale.
Populatia consta din 110 familiI
RominT, 6 familiI TiganT
2 familiI Gred.
Se afla o scoall mixta, cu
invatator retribuit de stat
comuna. Localul scoaleI este
construit in acest scop de com.
Biserica satuluI este cladita.
In 1820 si este deservita de un
preot si douI cintaretl.
Vite sunt: 360 caI, 296 bol',
6000 vacl, 2600 or i 193 porcr.
Bucul, lac, in jud. Ialomita, plasa
Ialomita-Balta, situat spre V. si
in apropiere de satuI Bucul. Are o
suprafata ca de 300 hect., si confine
mult peste. Acest lac mal
poarta numirea de Iezerul sal"'
Iezerul-de-la-Bucul.
Bucul, pddure, jud. falomita, -pl.
Ialomita-Balta, pe tarmul sting al
riuluI Ialomita, lîngä satul Bucul.
Are o intindere de wo hect.
cu esente de stejar si plop.
Bucur, deal, in comuna Brosteni,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Bucur, loc izolat, in com. Giulesti,
plasa Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Bucur, mdgurd, numita l MIgura
- lul - Bucur, in jud. Mehedinti,
plasa ampul, pe teritoriul
com. rur. Pristolul.
Bucur, jud. Putna. (VezI Comoara-lui-Bucur).
Bucur (Movila - lui -),
In jud. Buzar', com. si catunul
Sageata, pe mosia Sageata.
Bucur(Muntele-Reghiul-luI-),
',Mitre, pe teritoriul com. Herasträul,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Are a intindere de 1400 hect.
si e stapinita de locuitorif din
Herástrati in indiviziune.
Bucur (SecAtura-lul-), virf al
munteluI Laposul, in pl. Vrancea,
jud. Putna.
Bucur-Ceau§ul, loc izolat, jud.
Buzati, comuna Sibiciul-d.-s.
Bucura, com. rur., in pl. Blahnita,
jud. Mehedinti, la distanta
de 26 kil, de orasul Turnu-Severin.
Este situata la poalele
plaiulur Orevita, pe loc ses, si
formeaza comuna cu satul Viasul,
numit i Smirdastetul. Se margineste
: la E. cu com. Corlatelul
; la S. cu catunul säü Viasul
si comuna Patulele ; spre V. cu
com. Vinjuletul ; iar spre N. cu
com. Vinjul-Mare. Are 186 contribuabilf,
din 986 locuitorT, locuind
in 211 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor.
Calitatea pamintuluI este destul
de bund. LocuitorI poseda :
49 plugurf, 8o care cu bol*
14 carute Cu cal. In comuna
sunt 2 bisericI, deservite de
2 preotl si 4 cintaretr; o scoala,
cu i invatator, frecuentata. de
20 elevI si 2 eleve ; o circiuma.
Budgetul comuneI Bucura coprinde
: la veniturI 4387 leI si la
cheltuell 2317 leI.
Numarul vitelor in aceasta
comunä este de: 500 vite marl
cornute, 31 cal, 400 oi i 205
rimatorI.
Prin comuna Bucura trece soseaua
Severin - Hinora - Rogova-
Vinjul-Mare-Bucura, etc.
Prin aceasta comuna trece
piriul Blahnita, ce vine despre
com. rur. Vinjul-Mare si trece
in com. rur. Patulele, formind
pe teritoriul comund Bucura o
bala mare cu stufurr, care se
numeste Balta-ViasuluI.
Numele de Bucura ar fi luat de
la o fati numita Bucura, in 'finprejurarile
urmAtoare :
Treclnd prin acest loc un convoiii
de robl, ce se duceati spre Dunare i oprind
sä poposeascä In locurile acesteI
comune, apetenia care conducea convoiul
de robi, fiind arras de frumuseçeafetel
Bucura, voia a elimine in aceste locurt
cu diosa. Ea trisa i-a pretins a face o
plimbare prin pädurea cea mare din 3mprejurime1
i pe d'Id el fäceau aceasta
plimbare in padure, ea i-a zmuls hangerul
de la brfil i i l'a tmplintat In pept
omorindu-1 pe loc. S'a Intors 1ndata
la prizonierI, carora taindu-le legaturile,
II libera, liberind yi pe un tinar anume
Rujean cu care linaza fata traise
bine din copiarie. Ceata acestor robI s'a
stabilit In acest loe si a format un mic
sat, aruia i-a dat numele de Bucura,
dupa numele liberatoarei lor, neputIndu-se
Intoarce indärat din cauza mu4ilor
barbarl, cari 1-ar fi intilnit In cale
i-ar fi robit din noil. Ttnarul Rujean
s'a casätorit cu Bucura spunindu-1 ca
el voqte a deveni 3n viitor domnul
stäpinitorul drumului acestuia, pe toata
tntinderea acoperitä cu padurI, jurind
cA ia sarcina de a omort pe
tot1 carl ar trece cu prizonierI prin aceste
locurl, v't va libera pe prizonieri.
De atuncl si pAnA asta-z1 drumul acaba
poartä numele de cDrumul-luI-Rujeany
iar en robli liberafi de Rujean s'a populat
satul Bucura.
O alta traditie este urmatoarea
:
cLocul acesta, tinpreunä cu domeniul
dimprejur, era al unuI boer mare vena despre
soare apune. Aceste aves o femeie tinäril
i frumoash', numitii Juninca, poroclita
mat pe urmii Bucura, (gurä. mica). Dupit
moartea bärbatulta eI, ramase singurä stäpinä
peste domeniti. IntImplindu-se atuncI
sA iasi poruncii 3mpilrateascii ca locuitoril
acestul loe sä piräseascit locurile lor,
sA treacii Dtmärea dincolo i sä se a§eze
acolo, sapina loculuI acestuia n'a voit
pariseascii domeniul särt, ci a dat
voe la col' ce sor sol sA ramie In tari

BUCURA 680 BUCURESTI
sa se stabileasci pe mosia el. MuIff
dintre eel ce n'au ascultat de porunca
Impärateasal stabilit pe domeniul acesteI
fema. El, spre a se putea apira
contra tdharilor care-I jefuiali, s'ail retras
In partea loculul, mal spre S. de actuala
comuna, intr'un loc mal dosnic, Cu pàdure
i stuf de ba4i; i dinsa cu ast-fel
de camera adunaff, a format un sat cinda
I-a dat numele de Bucura. Azi locul
acesta se numeste de locuitora comuna
Bucura: eBucura-Vechie sad Bin:Ina».
Bucura, piidure, In jud. Mehedinti,
pl. Blahnita; tine de teritoriul
com. rur. Bucura i este
proprietate a statuld.
Bucura, vale, in jud. Buzati, comuna
Vinti15.-Voda, cat. Sirbesti
; se scurge in Valea-Boulur.
Bucura-BatrInk loc, pe care a
fost asezata in vechime com.
rur. Bucura, din pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Bucureasa, ceitun, al comuneI
Petresti-d.-Varsäturi, pl. Ocolul,
jud. Gorj. Este situat pe loc ves,
la S.-E. de resedinta comund
sale. Are o intindere de 500
hect., din earl* 150 hect. arabile,
70 hect. finete, 175 hect. pldure,
izlaz i pomet i 5 hect.
vatra satuluI.
Are o populatie de 46 familiI,
258 suflete, din carl 42 contribuatotI
RominI, ocupindu-se cu
agricultura i cresterea vitelor.
LocuitoriI poseda 10 plugurI,
20 care CU bol, 240 vite marl
cornute, 3 caI, 290 oT, si 34 rtmatorY.
Are o biserica de lemn, deservita
de i preot i cintaret.
In catun se gaseste I pu t si
3 fintinI.
Bucure§ti (Bucure§cI, fr. Bucarest),
capitala RegatuluI
capitala judetuluI Ilfov, cel mal
mare ca teritorlii, cel mal po-
pulat i cel mal insemnat oras
din tail.
Topografia. Situafiunea.
Orasul Bucuresti este situat pe
ambele malurr ale riuluI Dimbovita,
parte pe ses, parte pe
coline, la 440, 25', 39" latitudine
nordica si la 260, 6', 12"
longitudine estica de la Greenwich,
la o distanta de 382 kil.
E. de Virciorova, de 483 kil.
S.-V. de Dorohoia, de 75 kil.
N. de Giurgiti i de 230 kil.
N.-V. de Constanta Se afla la
2495 kil. de Paris, la 2269 kil. de
Roma, la 825 kil. de Constantinopole,
la 889 kil. de Buda-
Pesta, la 1167 kil. de Viena si la
1842 kil. de Berlin. (Aceste cifre
sunt socotite aproximativ, pe
calea ferata si via Predeal, afara,
de distanta la Constantino
pole, socotita pe via Constanta).
Limitele. Orasul Bucuresti
are ca limite : la N. com. B5.neasa
; la N.-E. com. Colentina;
la E. comunele Pantelimon-Dobroesti
i Dudesti; la S. com.
Jilava ; la S.-V. comuna Magurele
; la V. comunele Militari
Rosul.
.Altitua'inea. Bucuresti se
aft' asezat pe un plan mal mult
orizontal, a caruI inaltime asupra
nivelului mariI variaza in
diferite puncte ale orasuluI. Punctul
cel mal jos este la bariera
Calarasilor, 77m,24, iar indltimea
cea maI mare este de 105m,
pe platoul Cotrocenilor. Media
diferitelor InaltimT, in cifre rotunde,
este de 83m d'asupra niveluluI
Relieful solulut. Solul pe
care se aflä situat orasul Bucuresti
face parte dintr'un intins
i monoton ves, märginit
spre S.-V. de vechiul mal drept
al riuldf Dimbovita, care ja numele
de Dealul-Cotrocenilor, Dealul-Spirel,
Dealul-Filaretuldi
Dealu1-V5.edre§tilor spre N.-E.
de sirul de ball formate de apa
Colentinel i carI sunt: Mogosoaia,
Baneasa, Herastraul, Floreasca,
Teiul, Colentina, Fundeni,
Marcuta si Pantelimonul;
spre N.-V. si S.-E. sesul acesta
n'are limite naturale bine caracterizate
; orl-cum IT putem atribui
o formä oblonga, cu dimensiunea
cea mal mare in directiunea
N.-V.S.-E.
Hidrografia vechiulut Bucurefti.
Apa Dimbovite nu a
curs in tot-de-una prin matca
cea canalizata pe care i-o vedem
asta-zi i nicr prin aceia pe
care i-o cunosteam inainte de
1882.
La Arhivele statuluI, actele
Mitropolier si ale prea bogateI
ManästirI a luI Radu-Voda ne
spun ca. in timpul luI Matelii-
Voda Basarab, la 1636, se stia
din batrinI el fusese o matcei
vechie, pe care Dimbovita o paräsise
de mult.
Intr'o cearta ce se iscase intre
Saya, fiul luI Negre din VIcarestI
i BucuresteniI din prejurul
RaduluT-Voda., citim caiocurile
acestor batrinI locuitorr
al orasuluI fuseserä hotarite inca
din timpurile luI Mircea-Voda-
Ciobanul.
Pe atuncI tot de matca vechie
a DimboviteI se vorbeste.
Care e limita urmata de aceastä
vechie matcl? Cind si In
urma carora preschimbarl cozmice
a parasit Dirnbovita vechia
matca, pentru a intra inteaceia
ce-T cunoscuram pänd la anul
'882 ?
latA douä. intrebarl la carl ne
este astazI peste putintä a raspunde.
Stim numaI, ca. din secolul
XVI, si pana in vremurile
noastre, battik cele numeroase,
situate pe malul drept al DimboviteI,
precum i girlitele earl,
din dreapta si din stInga veneat!,
inauntrul Bucurestilor, sa

BUCURETr
se verse in Dimbovitd, ati dis-
TA.rut una cite una.
Ad, nimenI nu-sl mal aduce aminte
de Bucurestioara, o girlitd,
care pleca din balta Icoand, trecea
prin strAvechia mahala a SApunarilor,
prin mahalaua Scaunelor-VechI,
prin PescAria-Vechie,
tlia. Podul-Tirguldf-de-AfarA, lua
cam prin strada Radu-Calomfirescu,
cobora peste Podul-VerguluI,
prin valea din spre strada
Mircea-Vod5. spre Olteni, o cotea
la dreapta prin strada Cerbuldf
si se vArsa in Dimbovita, in mahalaua
PopesculuI, mal sus de
jignita Domneascl.
Documente din 1609 si din
168x certificd, impreun cu traditiunea
oralA, existenta acestei
girlite, numitA Bucurestioara, atit
de iubità de sApanarif, mlcelariI
si pescarif secolelor trecute.
Traditiunea, nu insI si documentele,
ne spune cA Bucurestioara,
esind din lacul Icoanei
si venind pAnd la spatele actualuldf
spital Coltea, acolo unde
in secolul trecut se afla Laculutulur,
sari Balta-de-la-Carvasara,
se despArtea in douà ; o
parte, cea despre care vorbiam,
apuca spre Podul-Tirgulur-de-
Afarl, iar cea-l-altA parte cotea
la dreapta, spre S.-V., da prin
Tirgul-CuculuI, cobora pe la BArdtie,
prin ulita Boiangiilor si,
pe lingA zidurile Curter-VechI,
se vArsa in DimbovitA la Bazaca.
Traditiunea nu ne spune cum
se numea acest riusor, care trebue
sd fi trecut pe la jumAtatea
stradd Decebal, de oare-ce in
Octombrie 1896, cind s'all flcut
sApAturl pe acea stradA, s'a v5.zut
la citr-va metri adincime,
cl pe acolo fusese pat de rill.
0 a treia OHO, de a cdreia
existentA ne vorbesc documentele
si care era alimentatA de
006RU Marcie Lictionar Geogralti
681 BUCURETTI
bAltile din dreapta Dimbovitd,
de la Mihaia-VodA la vale, se numea
Dimbovicioara. DacA aceastA
girlitA se vArsa la Capul-
Poduld-TurnuluI sau aiurea, documentele
nu ne-o spun hot:Ark.-
In orr-ce caz Dimbovicioara era
p'alocurea hotar pentru proprietätile
Mitropolid. Traditiunea
pomeneste de actuala stradA a
Artel ca vechie matcl a dispàrutd
Dimbovicioare.
Mar fost-aa si alte girlite ? Documentele
tac si nu ne mal daa
amdnunte de cit in privinta until
'Aria fArA nume, care, probabil,
curgea de-a stinga Dimbovitd,
de la E., dincolo de SArindar,
ceva mal la vale de Vadul-Cailor,
piria al Tabacilor
carr, inainte 1668, lucraa pe malul
sting al Dimbovitd, de la
ZiAtarr Sul maI sus de SArindar.
SA nu uitdm a spune, inainte
de a pArAsi micile girlite bucurestene,
afluente ale Dimbovitd,
ca Bucurestioara trecea in mahalaua
SApunarilor pe lingA Drumul-Tirgovistd,
pe care la 168 1
erban Cantacuzino il numeste
Drumul cel vechig al Tirgovi,stei.
Pe lingá bAltile si lacurile cad
if inconjoarl la N. si E., ca lacurile
Mogosoaia, BA.neasa, HerAstrau,
Floreasca, lacul Teilor,
al Colentiner, al Fundenilor, al
Marcutel si al PantelimonuluI,
Bucuresti aveaa pe malul drept
al riuldi lor o multime de lacurl,
carl se tineaa sir, din GrozAvesti
si pAnA la helesteul luf
. erban-VodA., de sub dealul Filaretulur,
trecind prin PostAvarr,
pe unde era un lac mare, in care
se spAlaa postavurile bucurestene.
SA nu uitdm lacul Dudesculd,
balta de lingA TigAnia-
Mitropolier si lacul AntimuluI.
Lacul de lingd locul lul Dura-
NegutAtorul, de care vorbesc
documentele brincovenestr, devine
in secolul al XVIII-lea lacul
CismegiuluI.
LacurI aa fost si maI multe,
dar cu vremea aa dispdrut. BunAoarA,
la 1ç86, Mihnea-Voda,
fiul luI Alexandru-Vodl, vorbeste
de Lacul-Adinc, pe care
mama lur, Ecaterina-Doamna, il
cumpArase ca OA dea bisericeI
Vornicesti-Caplea, adicA Sf. Niculae,
mar tirzia ManAstirea Mihaia-Vodá
si pentru care lac avusese
ceartA cu Dobromir Banul
si cu fiul luI, Mihail Postelnicul.
Toate aceste lacurr, alimentate
de apele Dimbovitd, cresteati
si se revärsati ca si riul,
end Dimbovita venea mare.
Drept acestea vedem la 1685
pe erban-VodA Cantacuzino Mend
in sus de Moara-Mitropolid,
intAriturl si iaz de pAmint,
pentru a micsora probabil cantitatea
apelor ce nAvAleaa asupra
Bucurestilor.
Podoaba cea adevAratA a Dimbovitd
bucurestene eraa morile,
a cdror vechime trebue sá fie
tot atit de mare ca si a orasuluI.
NoI nu le putem urmAri
de cit din secolul al XVI-lea.
Cea mal vechie moarA pe Dimbovita,
inAuntrul Bucurestilor, la
doI pasr aproape de Curtea
DomneascA, este moara de la
Ciutdrie, pe care Dobromir Banul
o fAcuse, saa mar bine o
reparase si apor, mult mar inalute
de 1587, o dedese cAlugdrilor
de la mAndstirea SfinteI
Troite a luI Alexandru-VodA.
0 numim cea mal vechie, din
punctul de vedere al documentAxiI,
cAcr, fdrä indoialA, multe
altele aa fost mar vechI.
MAndstirile aa fost cele mal
bogate proprietare de mod pe
Dimbovita. Radu-Vodd, Mihaill-
Vodd, S-tul Saya, Cotroceni,
VAcdresti si cine stie cite alte
86

BUCURE§TI 682 BUCURE§TI
biserid si manastirI bucurestene
aveati mori foarte cdutate
foarte banoase, situate pe ambele
malurI ale Dimbovite.
Tineati la dinsele foarte, cam
erau maI banoase de cit ori-ce.
Egumenii preferali ca drept credinciosilf
sa inchine manastirilor
lor o moara. pe Dimbovita in
Bucuresti, de eh off-ce mosie,
chiar din districtele cele maT
manoase ale tare.
Diaconul Paul din Aleppo, in
povestirea calatorie patriarhulur
Macarius, admird i ?IWçä panä
la ceruff moara luI Constantin-
Voc15.-Serban de la Dobreni ;
il numära pietrele, aratä cum
cade Mina 'in sad, spune cA venitul
i-e de o mie de scug venetianI
i sfirseste prin a zice,
suspinind «mg bine moara aceasta
o inchina Principele scaunuld
nostru al Antiohiel, de
cît mändstirile i mosiile ce a
inchinat
Moara de la Foisor, din Bucuresti,
cu casd, circiuma i pivnitI,
producea Egumenului de
la Radu-Voda, la 1818, bund suma
de parale, adica 24000 de
talen pe an.
Nu odata Dimbovita s'a revarsat
si a inundat Bucuresti.
Sunt mal multe marturii de documente
i carti, din carr se
vede ca. pentru timp de patrucincI
zile, Bucuresti isI schimbaú
lor fire. Lumea
era silitä sa umble cu bard
sA se urce pe acoperisul caselor.
Multe pagube fa.cea si multe
podur1 rupea si case darima.
In schimb, intealte rinduri,
Dimbovita seca in cit nu mar
venea apa de &it ca o fasioara
s'o san cu piciorul. La 1794,
Iunie, Epistatul de la Santuri,
ca sA mearga bine doua
ale lur, acolo la santurI, abate
toata Dimbovita din matca cea
care o ducea la Bucuresti,
Bucurestenii vad cu groaza ca
apa Dimbovitei a secat cu desavirsire.
Podurile peste Dimbovita bucuresteana.
n'au fost numeroase.
Manastirile cele bogate intretineau
cite-va dinteinsele, Domnia
pe cele mal multe si pe alocurea
boerii i mahalagiif de pe
malul girld contribuiati
putere pentru a face peste era
podurI i podete, de reparatiunea
cdrora ne vorbesc cite °data
documentele, si pe carI Dimbovita,
indata ce ven ea ceva mai
mare, le lua cu totul.
In fata Curtii domnestT, trecind
dincolo, pe malul drept al
DimboviteI, spre Livedea Domneascä
la dreapta, i spre Prund
si Baia Mitropolid la stinga, lar
drept inainte spre mahalaua Calicilor,
actuala cale a Rahovd,
era un pod care se numea din
vechime Podul de la Turn, de
oare ce la Poarta de sus a Cur-
%if DomnestI, era un turn de
aparare.
Podul de la Gorgatif, Podul
Agal Iane; Podul TurculuI, Podul
Cilibiulul, Podul de la cafeneaua
Beilicului i apoi podiste
prin curtile boerestr, ale
cliror proprietat1 se intindeali
pe ambele malurI ale girld,
jata tot ce ne spun documentele
despre mijloacele Bucurestilor
de a trece &la pdna la
finele secolulur al XVIII-lea.
Hidrog-rafiez actualulur Bucurefti.
esul, pe care se
afil situat Bucuresti, este Mat
in directiunea dimensiund sale
celd mal marI de flu' Dimbovita,
care nu-i imparte largimea
in partf egale ; ci, din potrivd,
trece mult maI aproape de limita
sud-vestica, de cit de cea
nord-estica a acestul ses. Valea,
pe care si-a sapat-o Dimbovita
in acest yes, are ca mal
drept seria de dealuri mentio-
nata mai sus, ca limita sudvestica
; iar malul er sting este
limitat de o linie, care pleaca
de la punctul de intilnire al
linier ferate de junctiune (gara
da Nord si gara Filaret) cu calea
Zinca Goleasca, trece si din
vale de cazarma Malmaison,
prin calea Plevnei, Ora la intilnirea
acesteia cu strada Stirbeiti-Voda,
pe din vale de Coman
dame ntul corpuluI de armata,
apoi pe la intilnirea stradd
Luterane cu strada Fintiner;
de aci pe la gradina Episcopid,
de a lungul cad Victorid
si strudel' Biserica Magureanu,
apol in spre strada Carol I,
strada Selarr, de a lungul stradei
Lipscani, stradd Decebal
si cae! Vacaresti, pana la intilnirea
acesteea cu calea CAM:
rasilor; in fine se continua pe
la intilnirea stradd Spaniole cu
strada Negru-Vodd, de aci in sus
si de alungul cad Vacaresti
pang. la intilnirea acesteia cu
strada Traian ; apoI de alun-
01 strudel' Laboratori, pana la
intilnirea el cu strada Foisorul
si de a lungul acesteia pang la
intilnirea el cu strada Grädinarilor.
In fundul acestd Of, destul
de larga, Dimbovita schimbat
dese-orl matca, serpuind
cind care malul drept, cind eltre
cel sting si dind ast-fel nastere
und albir umplute cu aluviunI
moderne, pe care este situata.
partea cea mal de jos a
orasului, care este in acelasi
timp cea maI vechie i cea Ind
putin intinsd, dar care a fost
alta-data cea mal populata. Partea
aceasta a trebuit sa fie treptat
abandonata de locuitorr, din
cauza insaJubritateT solulul si a
deselor inundatiunI la care era
supusa, ì orasul s'a intins de
preferinta spre E. si spre N.-E.
Riul Dimbovita inträ in oras

BUCURETT
pe sub calea Zinca Goleasca $i
ese afara la vr'o 640 de metri maT
la vale de podul din dreptul
AbatoruluT. Lungimea eT 'in interiorul
capitald e de 7 kilometri,
largimea de 7 metri, lar
volumul de apa, in termen de
mijloc, este de 3600 metri cubI
pe secunda. Inainte de canalizare,
riul Dimbovita strabätea
coloarea de Verde, trecea pe
linga Gradina-cu-Cal, colina Sf.
Ilie $i pe ring gradina Cismegiul.
In dreptul stradeT Domnita
Anastasia se apropia de
coloarea de Ro$u, pe care o
marginea linga palatul Brincovenesc.
Dupa ce facea o cotiturá
mare, inconjurind plata
Ghica-Voda $i spitalul Brincovenesc,
e$ia din coloarea de
Rop, incruci$1nd strada Serban-Voda,
nu departe de palatul
Bibescu-Vodl. De ad incolo
marginea coloarea de Ro$u de
cea de Albastru, pana la infundatura
Bonjuri$tilor. In coloarea
de Albastru, curgea pe
linga fostul ospicia Maternitatea
(azI $coala de baetT li de fete) $i
biserica Radu-Voda $1 e$ia alara
din oras la 640 m. mal departe
de podul din dreptul AbatoruluT.
Adevarul este ca vechia mata.
a Dimbovitel nu s'a schimbat
in mod radical cu ocaziunea
canalizareT, insa, prin saparea
malurilor eT, suburbiile :
Izvorul, Arhimandritul, Mihaia-
Voda, Sf. Elefterie $i Gorganul
aa scapat de necontenitele inundatiunT
la carI erau expuse, cind
ploua mal mult $i cind se topea
zapada.
La 1865 s'a facut primul inceput
de canalizare a amboviteT
; fiind fácut in mod nepotrivit
n'a reu$it.
Cursul apeT este lin din cauza
ca albia el n'are alfa* suficientd.
La 188o s'aa inceput marile
683 BUCURWI
lucrarT de canalizare. Regularea
li adincirea albieT a transformat
Dimbovita inteun ria curat
li s'a inlaturat baltile li MItoagele
din unele suburbir margina$e
ale Bucure$tilor. Ea, fijad
canalizata, are cheiurI frumoase,
plantate cu arborT, $i pe carT
s'aa cladit multime de edificii.
In curind cea maT frumoasá parte
a ora$uluI va fi, poate, cheiul
DimboviteT.
In Bucure$ti, peste Dimbovita,
azI, sunt 12 podurl : 5 de fier
$i 7 de piatra.
Apa de baut in ora $ se distribue
din Dimbovita, luata din
acest ria de la localitatea numita.
Arcuda, in sus de Bucure$ti,
filtrata acolo si adusa prin
canal de beton in rezervoriul de
la Cotroceni, de unde se distribue
in tot ora$ul. (VezT § Alimentarea
ora$ulur cu apa).
In Bucure$ti sunt doua lacurI
micT. Unul in Gradina Cismegiului,
in marime de 1 hectar
e legat de Dimbovita prin
un canal suteran, in lungime
de 2 kilom. Lacul din Cismegin
e captu$it d'a intregul cu
un strat de beton li poate fi
desecat orT-ciad, in timpul cel
mal scurt. Are pe el cite-va coloane
ti$nitoare $i instalatiunT
pentru a$a numitele fintinT luminoase.
Pe o mica. insula a luT
se afla instalatiunile necesare
pentru producerea de lumind
electrica. Lumea mal ales copiiI
se distreazd umblind pe el
cu barcI micI, lar in timpul ernel.,
ciad ingheata, se organizeaza
patinagiu.
Cel-l-alt lac e cel din Gradina
Botanica (Cotroceni), mal
mic de cit lacul din Cismegia.
Lacul de pe locul unde e azT
situata Gradina Icoanel, a fost
desecat in timpurT recente, din
motive de salubritate publica.
Constitufiunea geologicil.
Considerat din punctul de vedere
geologic, terenul Bucure$tilor
este un deluvia cenu$ia.
Aspectul cenwiti al deluviulur
provine din descompunerea plantelor
ce aa vegetat pe el $1 carT
aa dat na$tere stratuluT de humus,
ce s'a incorporat cu terenul
galbuT. Pe la Cotroceni,
pamintul este atgilos li. mangos,
aproape impermeabil ; de adi
incolo vine un strat de nisip,
apoT mal jos strate de argill
li nisip, can alterneaza. Stratul
de argild impermeabill formeaza
baza rezervoriuluT inferior al apelor
Bucure$tilor. Din apa aflata.
d'asupra acestur strat se
alimenteaza puturile din interiorul
ora$ulur. Adincimea acestor
putun variaza Intre 2 m.
(Gramont) $i 15 m. (arada Butari).
Cu acest pietri$ se termina
seria stratelor carr compun sistemul
deluvic, gros de peste io
m. (1 m.-4 in. löss, 5-7 m.
nisip li pietri$), format, dupä
cum se vede, la partea superioard
din löss (partea de d'asupra
este in general mal ro$cata,
sub cate vine un alt löss
mal mult galben), lar la partea
inferioard, din deluviul sur (nisip
$1 sub dinsul pietri$) $i a$ezat,
in stratificatiune putin discordanta,
pe o argila vinata ,
care nu poate fi de cit o argild
tertiard.
Aceasta structura geologica
a soluluT Bucure$tilor se poate
vedea in diferitele gropl de nisip
de prin imprejurul ora$uluT,
mal ales in partea luT nordica.
In aceste gropI, dupa ce se desvele$te
pamintul de solul arabil,
care se da la o parte, se
salpa lössul, care, curatit de concretiunile
margoase li amestecat
cu putin nisip, serva la fabricatiunea
caramizilor li la facerea
a$a numituluT bazalt arti-

BUCURETTI 684 BUCURWI
ficial. Tot lössul, mal ales cel
de pe vgl, amestecat in parte
cu argila inferioara, serva la fabricatiunea
altor cerame, cum
sunt caramizile de soba, olanele
de cosurl, etc. De sub löss
se scoate nisipul, care, curdtit de
pietris, serva la constructiud de
zidarie, saü, necuratit i amestecat
cu pietrisul inferior, la diverse
lucrarI de payare.
In nisipul acestor gropI se
gasesc din and in cind resturI
de mamifere antedeluviane, din
car! multe sunt depuse in Muzeul
de Istorie Naturald.
Tot aceiasI structura geologica
s'a putut constata cu ocaziunea
diferitelor sapaturl executate
atit in oras, cind pentru
rectificarea Dimbovitd (I 88 1),
dnd pentru canalizare (1883) si
aducere de apa filtran (1888),
cit i prin imprejurul orasuld.
Printre aceste ultime sapaturI
(la o adincime de 254 m.) se
poate cita perforarea (1865
1870) platouluI Cotrocenilor,
locul unde asta-zI este rezervoriul
de apl filtrata, pentru facerca
und pu t artezian, lucrare
parasin acum de mult, precum
nerea mal multor malurI cu
ocaziunea construird linieI ferate
de junctiune, intre gara de
Nord si gara Filaret (1872).
Compozifiunea solulu1 In
urma uner analize a terenuld
Bucurestilor, compozitia soluluI
s'a stabilit in urmatorul mod :
Carbonat de calce o,86o
Since 64,852
Argila 22,500
Maten! organice . 3,120
ApA igroscopica 8,o4o
Diferenta in minus 0,628
Total mo,000
Din analiza aceasta reese ca
elementul predominant este silicea.
Apa igroscopica este de
8,040 °/o, decI pamintul Bucu-
restilor este uscat; materiile organice
sunt in cantitate respectabild.
Asa dar, putem zice ca solul
orasuld, din cauza abondentd
de materiI organice ce
contine, are proprietatea de a
absoarbe o mare cantitate de
caldura ; aceste materil, sub inriurirea
caldureI absorbite, fermenteaza
si se descompun.
Solul capitaleI fiind de coloarea
cenusie, reflecn putin razele
lumineI si ale caldurel, si
In fine solul capitalei nu este
umed: ploaia trece prin acest
pamint in proportie de 28° o.
D'aci decurge logic ca una
din cauzele ordinare, care dart
nastere diferitelor boale ce bintue
capitala, se datoreste in mare
parte infectiund
Flora. Flora circumbucuresteana
este flora regiund cimpiilor.
Padurlle de tufä, tufan,
stejar, amestecate Cu carpen,
frasin, jugastru, artar, ulm, par
salbatec, mar paduret, etc., earl
acum 40 de ad se tineati lant
in toate directiunile, aú inceput
acum sA dispard mal cu totul,
neraminind de cit, cite-va
petice de locurI impadurite.
Pe lacurile formate de apa
Colentind si situate in partea
es.ica a orasuld cresc o multime
de plante acuatice comune.
Clima fi meteorologia.Cele
maI vechl observatiud meteorologice
ce se cunosc pentru
Bucuresti, sunt acelea acute de
constructorul de instrumente
Friedrich Wilhelm Koch. Observatiunile
sale barometrice
termometrice, din cursul anuld
1843, aü fost publicate in cunoscuta
lucrare a luI I. F.
Neugebaur: cBeschreibung cler
Moldau und Walacheiv. Opticianul
Koch a continuat i in
urma a face observatiunI meteorologice,
earl ail fost publi-
cate, pe apucate 4 in mod cu
totul necomplect, in unele ziare
earl apareati pe atund in capitala.
NicI odata insa aceste
observatiunI nu art fost reunite
la un loc, spre a se trage dinteinsele
o oare-care concluziune.
Judecind insa dupa observatiunile
publicate in mentionata
lucrare a luI Neugebaur,
este foarte lesne de a se conchide
ea observatinnile in chestiune
erati acute inteun chip
cu totul rudimentar i ca. n'ar
fi putut da niel o idee asupra
clime Bucurestilor.
Observatiunile facute de d-rul
Barasch i earl imbratoseaza o
perioada de 6 ad, de la 1857-
1862, sunt cele dintiiri observatiunI
meteorologice asupra Bucurestilor,
publicate ?laic) forma
care le poate face intru cit-va
utilizabile. Din nenorocire, aceste
observatiud nu se raporteazä
de eh la temperatura aeruluI
chiar nicI dinsele fost executate
Cu toatä regularitatea
ceruta..
De la 1863-1869, observatiunile
meteorologice aü fost acute
la Spitalul Militar (actualmente
palatul corpuld II de
armata, din strada
(la), de catre Lesmann, sub conducerea
doctoruluI Davila. Cu
inceperea anuld 1871, observatiunile
meteorologice aú fost
facute la scoala de agricultura
de la Herastraa, sub conducerea
d-luI P. S. Aurelian.
Cu inceperea anuld 1889 si
pang in prezent observatiunile
s aU facut la Institutul Meteorologic
de la Filaret, sub directia
d-lul St. Hepites.
Clima. Bucuresti ne fiind
adapostit nicr de departe nicI
de aproape mal de nimic, atit
spre E. cit i spre V., este
sat in voia Crivatuld si a Austruld.
Din aceastä cauza, unitä

BUCURET1 65 BUCURETI
cu altele, rezulta. ca Bucuresti
are o clima
Crivatul, plecind din muntif
Urali, strabate vastele stepe ale
Rusier si vine pand la noI fara
intimpine vr' un obstacol. Dupa
cum locurile pe unde trece sunt
calde sad red, tot ast-fel vine
Crivatul. Une-orI bate foarte
lin, mal cu seama vara, producind
o racorealá placuta, alteoil
MO. devine un adevarat
agent destructiv. lama Crivatul
bate cu atita furie, in cit descopere
multe case, cum s'a intimplat
in mal multe rindurI, bungoara
in anul 1878 cu cazarma
Malmaison, mal apor in urma.
cu hala Ghica-Vodä si recent
de tot acum vr'o doI anl
cu mal multe cladifi publice s'
private.
Zapada care cade in timpul
ierneI este spulberata de Crivat,
In &it circulatia pe strade devine
grea. Stradele ce ad direcia
N. N. - E. - E. (Bulevardul,
etc.) remin aproape fará zapadd ;
lar in cele cu alte directiunI, unde
este adapost, zapada formeaza
niste adevarate mormane i ameninta
a astupa usile i ferestrele
caselor mal joase. In
ultimiI citl-va anI, ce e dreptul,
n'am avut zapezI atit de
marl.
Austrul bate si el destul de
tare. Prima-vara sufla cite °datä
foarte rece, probabil din cauza
zdpezeT din Carpatl, de unde
ti la nastere.
Find- el diferenta intre maximul
i minimul caldurer si a
frigulul este mare, se poate
zice ca clima orasuluT nostru
este excesiva, In adevär avem
caldurI ca in localitatile cele
mal merldionale ale Europel
gerurl ca ale RusieI si Sue-
Din punctul de vedere climatologic,
anul 1896, la Bucuresti,
a fost caracterizat printeo temperatura
anuall de io°,9, cu
aproape un grad maI ridicat de
clt valoarea normala io°,o, printr'o
raceala simtitoare a luneI
Aprilie, printr'o caldura extraordinara
de malta In cite-va zile
de la inceputul luI August, printr'
o luna Octombrie exceptional
de calduroasa i frumoasa si in
fine prin preclpitatiunI atmosferice
in mica cantitate. Temperaturile
sunt luate dupa. termometrul
Celsius.
In mijlocid temperatura ierner
a diferit foarte putin de aceia
a une an normal. Foarte putine
ad fost zilele, In care termometrul,
in acest anotimp, s'a coborlt
mai jos de i5 i niel
inteuna nu s'a inregistrat niel
cel putin 200, pe cita vreme,
stiut este ca in capitall am avut
deja temperaturi earl s'ad coborit
pang la 300,5.
Cu toate ca lunile Aprilie si
Maid ad fost mal recI de cit
valorile normale, temperatura
mijlocie a priml-vere, a diferit
foarte putin de cea normala,
din cauza temperaturei relativ
ridicata a lund Martie.
Vara a fost calduroasa, mai
ales in cursul lunel August, eind
s'a observat temperaturI mal
inalte de eft orr-cind, + 40°,8.
Toamna a fost i dinsa foarte
calduroasa, cad a intrecut cu
20,5 temperatura sa norman.
Toate lunile cad compun acest
anotimp ad fost mal calduroase
ca de obiceid. In deosebT luna
Octombrie a fost exceptional de
caldä.
Temperaturile extreme carl
ad fost atinse la Bucuresti, in cursul
anuluI 1896, ad fost 400,8
la 7 August si 17°,6 la 4
Decembrie, ceia ce da o amplitudine
termometrica totala de
58°,4.
Meteorologie. Lipsa de
plof din cursul anuld 1896 s'a
tradus printr'o micsorare simtitoare
in gradul de umezeall al
aexuld. Umezeala relativa a sa
a avut o mijlocie anuala egall
cu 64010, care este cu 8o° o mg
mica de &it valoarea normala
pentru Bucuresti.
Mijlocia anuald a presiund atmosferice
la Bucuresti, 755,1,
a fost egala cu valoarea sa normall.
Directiuuea dominantä a yintulufi,
in cursul anuluI 1896, a
fost, ca in tot-d'a-una, aceia de
la N.-E. Crivatul a suflat in timp
de 2043 de ore, mar mult cu
280 de ore ca in alt an normal.
Una din cauzele carl au contribuit
ca temperatura anulur
in 1896 sA fie mai ridicata de
cit valoarea normall, este negresit
i durata, mal lunga ca
de obiceid, in care soarele a
stralucit asupra capitalef. In
cursul until an normal, soarele
straluceste aci in timp de 2173
de ore, adica 400/0 din totalul
posibil de stralucire. In anul
1896 soarele a stralucit 2435
de ore, adica. 55 ° o din totalul
posibil i prin urmare 262 de
ore maI mult de cit intr'un an
normal. In perioada ultimilor
12 anI, nu a fost de cit anul
1892 in care totalul de stralucire
a intrecut cu 20 de ore pe
acela din anul in care ne ocupIm.
Se pare ca valoarea de 550 o
din totalul posibil de stralucire,
nu este departe de maximum
In care soarele poate fi vizibil
in capitala tard.
Anul 1896 a fost in general
secetos ; la Bucuresti s'a strins
In cursul sat' un total de 470,8
mm. de apa., provenita din ploaie
sad zapada.
Cantitatea precipitatiunilor atmosferice
in Bucuresti, 470,8 mm.,
din cursul anulur de care ne o-

BUCUREFFI 686 BUCURETI
cupdm, a fost Cu 147 mm. inferioara
cantiatir normale. Din
perioada de 31 de ara', de clnd
posedam in aceasta localitate
observatiunr udometrice, nu ail
fost de cit 4 am, In carI totalurile
anuale ale precipitatiunilor
atmosferice aa fost mal
miel de cit acum. In mijlocia,
pentru Bacuresti, grosimea stratuld
de apa evaporata, masurata
cu udometru, este de
577,8 mm. dupa observatiunile
celor din urma II anT, 1885
1895.
In anul 1896, cantitatea de
apa evaporatä a fost de 719,2
mm., aproape egald cu cea din
anul precedent ; ea a intrecut
prin urmare cu 141,4 mm. valoarea
normald.
Ca si temperatura anuala a aeruluT,
temperatura, la suprafata
soluluI si la diverse adincimI, a
fost mal' mare de cit valorile
normale.
Cu incepere de la 8 Ianuarie
si pana la io Februarie, precum
si in ultimele 7 zile din aceasta
din urma luna, solul la adincimea
de 30 cm., a fost inghetat.
Acesta este tot timpul in
care, In cursul ierneI, solul a fost
inghetat la aceasta adincime. In
Decembrie 1896, la adincimea
de 30 cm., temperatura nu s'a
coborlt nicI 'bite() zi pana la
inghet.
Cultura solulut.Din suprafata
Bucurestilor, d oud-trei mi din
intindirea total este acoperita
de o plantatiune bogatA si variata
(20 kil. patratI sunt b,coperitI
cu diferite culturl).
Legumele se cultiva in mare
cantitate chiar in interiorul orasuld.
Incepind de la cazarma
Malmaison, pe sub coasta Cotrocenilor
si pana la gara Filaret,
sunt o multime de gradinr ocupate
mg numaI de legume.
Cele dintlia verdeturl si legume
ce es primavara, sunt numal din
aceste gradinr.
Viile ocupa cea mal mare
,parte din pamintul destinat culturilor.
De la Cotroceni spre
Filaret si pana la Marcuta, Bucuresti
sunt inconjuratT numar
de va. StruguriI produsI, fiind
apatosI, nu sunt bunI pentru
vin, ci se vind numaI ca strugurr
de masa.
Din prejurul Bucurestilor, aproape
de bariere, tot cimpul
este cultivat de cereale, prea
putin este ocupat de padurl.
Fortificafille. Bucuresti e
Inconjurat de 18 forturi si 18
bateriT intermediare, a caror
linie, aproape circulara, se intinde
din apa Sabarulur pana la
Pasarea, taind padurile Mogosoaia,
Tunari, StePanesti, Afumati,
Pantelimon, filtre Sabar
si Dimbovita; restul linid trece
In lucie cimpie. Forturile Bucurestilor
iaa numele satelor din
apropiere : Chitila, Mogosoaia,
Otopeni, Tunari, Steránesti, Afumati,
Pantelimon, Cernica, Catelul,
Leordeni, Popesti, Berceni,
Jilava, BroscariI, Mdgurele,
Bragadirul, Domnesti si Chiajna.
Forturile Bucurestilor corespund
la tipurl deosebite, dupa valoarea
sectoruluI de atac. Armamentul
lor consta in obuziere,
mortiere si tunurl Cu tragere
repede, toate adapostite sub cupole;
tirul In ambrasura e proscris
; tirul in barbeta se poate
utiliza prin afete inaltate ; artileria
de calibru mijlocia insa,
careia i se asigura cea mal mare
mobilitate si intensitate de tir
prin manevre pe raiurl si inmultirea
bateriilor intermediare, este
elementul esential pentru apararea
intervalelor. O cale ferata
dositä prin plantatiunI, permite
a executa transporturI de trupe
si material, pentru a acumula tele
mal marr mijloace de rezistenta
acolo unde s'ar pronunta lucrarile
de asedia. Circumferinta
forturilor cetatiI Bucuresti masoara
aproape 70 kil., iar terenul
cuprins e de 310-320 kil.
patratT. O ast-fel de organizare
face din Bucuresti una din cetatile
moderne cele maI taxi, putind
dupa imprejurdrl servi : ca
baza de operatiunI, pivot de
manevra sad ca cetate de refugia.
Valoarea strategica a acesteI
cetatl este din toate punctele
de vedere comparabild cu
aceea a regiunelor fortificate, a
caror blocare ermetica, dupa generalul
Brialmont, din armata
belgiang., ar cere un corp de armata.
pentru io kil. circumferinta.
Brialmont, care a intocmit proectul
organizara' planului Bucuresti,
apreciazä ca pentru ca apdrarea
RominieI sa fie complecta,
ar trebui a se crea un cap de
pod pe Siret, unul pe Dunare,
unul pe Olt si 3 saa 4
forturl de oprire pe principalele
drumurl ale Carpatilor.
Proectul acesta a primit un inceput
de executare prin organizarea
linieI Focsani-Namdloasa-
Galati.
Fortificatiile Bucurestilor ati
inceput in anul 1885 si azi sunt
terminate si echipate. Ele aa costat
aproape 250000000 lel.
Bucuregti administrativ.
In-
tinderea vechiuluf Bucurefti.
De la finele secoluluT al XIV-lea,
Mircea-Voda- cel- Batfin fácuse
in Bucuresti, dupa cum rezulta
dintr'un hrisov, publicat de
d. profesor Gr. Tocilescu, un
castel salí Curte domneasca, a
cara biserica avea sa se numeasca
mar tirziti Curtea-Vechie
(biserica de ad din strada Carol,
cu hramul Buna-Vestire).
La 1460 Radu-cel-Frumos o face
resedinta domneascd. Pe la 1560
orasul acesta se intindea numal pe
clina maluluT sting al Dimbovi-

BUCTJRETI
tel i de-abia merita numele de
tirgulet.
E pozitiv, cä in acea epoca,
Curtea domneascd, ori forma
marginea sudica a orauluT, orI
era in apropiere de aceasta margine,
cacI Constantin Capitanul
zice cd Alexandru-Voda, al
doilea fiti al Id Mircea-Voda-
Ciobanul i al ChiajneI, a zidit
la 1575, adica la 7 anI dupa
suirea sa pe tron, cManastirea
Radu-Voda, din jos de Bucure§tiv,
ceea ce insemneaza ca
Radu-Voda niel nu se socotea
In Bucure§ti.
Pe acea vreme, Dealul-Mitropolid
era plantat cu viT, lar pe
malul din fata CurtiT-Vechl era
Livada domneasca §i alaturT
maidanurile
In timpul luI Mateiti-Basarab,
biserica Sarindar (azI squarul
cu acela§I nume din Calea Victoriel)
era la marginea orapluI.
Alta margine era la Biserica-cu-
Sfintr.
Despre cele-l-alte marginI ale
Bucure§tilor din acea epoca, nu
avem alte date; putem insa presupune
ca orasul nu trecuse
inca pe malul drept al DimboviteI
i ca nu se intindea
prea mult mal sus de Curtea-
Vechie.
In zilele luT Mavrogheni, Bucurqd
se intindea din capul
suburbiei Oborul-Vechig, trecea
prin dosul Sf. Vinerr, raspundea
la Beilic, pe la spatele JigniteT
; de acolo pe linga altarul
Sf. Spiridon, ocolind Dealul-
MitropolieI, pe dinaintea biserice/
Antim, se indrepta spre
S-til Aposta, raspundea in Gorgan
la Sf. 111e, se incovoia cam
pe unde astazI este gradina EpiscopieT,
de acolo tot inainte
pe la Icoana §i. Popa-Rusu se
incheia linga Biserica-cu-Sfintl.
Avea o suprafata. de 10-12
kil. pAtr. si 20-25000 suflete.
687 BUCURWI'l
Spre patru partí* ale lumeI se
intindeati in Bucurqti patra
strade lung-1 §i intortochiate, §i
anume : Podul-Bra5ovuluI, care
de la Constantin Brincoveanu
incepuse a se numi Podul-Mogo5oaiei
(dupd mo0a domneasca
Mogowaia) ; Podul Tirgulur-de-
A fara, care mergea la Obor ;
Podul -BeiliculuT i Podul - Calicilor.
Aceste patru liniT se talan in
cruce la Curtea-Vechie, centrul
Bucurqtilor. Aceste patru strade
marT, cu ulita Tirgov4ter, cu a
HerdstrauluT, cu Podul-de-Pämint
i cu Drumul-VitanuluI,
läsaú intre dinsele golud ocupate
de grädinI, de livezI, viI
maidanud.
Lipsa unid plan. Niel chiar
astazI inca orapl Bacure§ti n'are
un plan topografic regulat
complect.
S'a ridicat, in 1844, prin baronul
Barozin, un plan topografic
general al orapluT, complect ni
cu toata ingrifirea voitd. Acest
plan irisa netinindu-se la curent,
el reprezinta alt-ceva de cit Bucure0
de astäzI i nu poate
avea de CM o utilita.te istorica.
In 1870, s'a insarcinat d-nul
Barcley cu facerea unuT noii plan
al orawluI. In lips5. ?lisa a unid
caiet de sarcine bine definit, d.
Barcley s'a marginit a copia
planul Barozin, a introduce intru
acesta, in mod imperfect, unele
din transformarile ce primise
orawl i a prezinta o lucrare
care n'a putut servi la nimic.
Cu toate acestea, necesitatea
unuI plan era atit de simtita, in
cit Administratiunea comunald
din 1876 relua cestiunea i, creiind
a putea profita de un insemnat
numar de planurl speciale,
neracordate intre dinsele,
ce poseda pentru diferite strade,
insarcina pe d. Guilloux, pe atuncI
director general al cailor
fierate romine, de a ridica pla
nul axelor stradelor ora§uluI, un
fel de ccanevas», pe care O. se
a§eze apoI, de serviciile ora§uluI,
planurile speciale de strade ce
se poseda ni sa se complecteze
treptat lucrarea.
Dar niel sistemul acesta nu
reu0, pentru ca ceea ce se nunume§te
eaxele Denize», dupd
numele geometruluT, pe care d.
Guifloux Il insarcinase cu lucrarea,
ne fiind reperate pe
teren intr'un mod fix, ele n'ají
mal putut fi reconstruite, niel
chiar putin timp dupa stabilirea
Ion. S'a dovedit chiar ca friangulatiunea
care servise de baza
axelor Denize era eronata.
Lipsa unuI plan general al
ora§ulta a avut funeste consecinte
pentru lucrarile edilitare
ale Bucuretilor, caer niel' o «sistematiune»
a acestor lucrad neputind
fi intocmitl, s'a proiectat,
in urma unor studiI par-
Vale, deschided sail alinied de
strade i piete, pentru a se reveni
in urma asupra-le, din cauza
cá trasearile admise nu se puteati
racorda cu stradele invecinate
; s'a dada dupd n4te
asupra caror a trebuit
a se reveni 0. a se supune astfel
la retragere constructiunI
pentru cad ci putin timp mal
inainte Primaria chiar fixase
alinierea; s'a anexat la proprietatile
private, pentru aliniere,
terenurl pe sub carl exista canale
de scurgere saii conducte
de apa orI gaz; iar pavagiile,
trotuarele, stilpif de lampe, etc.
sunt inteo perpetua prefacere
sail mutare, pentru a se pune
In concordanta cu prea mobilele
nivelemente ale stradelor.
Ria'icarea planulur topografic.Starea
aceasta de lucrad
nu se mal putea tolera. Pentru
remedierea situatiunir, Adminis-

BUCUREVTI 688 BUCUREVT1
tratiunea comunald a profitat
de imprejurarea c5. Marele Stat
major al ArmateT era tinut a
ridica planul CapitaleT pentru
trebuintele complectariI cartel'
t5.rer i a incheiat cu acest institut
conventiunea pentru facerea
planuluT topografic al Bucure$tilor.
Lucrarea s'a contractat cu
390.000 leT i este prevazutä a
se termina la Aprilie 1899.
Se face sub conducerea generalulul
Const. Bratianu, subleful
Statulur Major, Director al InstitutuluT
Geografic al Arma teT
$i unul din colaboratorif 4Marelul
Dictionar Geografic».
Planul e raportat la meridian,
paralela i nivelul mariT.
El se intinde peste toatd
suprafata comunef limitata de
noua eT raza i reprezinta figuratul
ora.$uluT in proectiunea luT
orizontala, relieful terenuluT, indicindu-se
prin cote $i curbe de
nivel.
S'a ridicat i figurat pe plan
toate cladirile, cu exactul lor
cont ir i limitele de proprietate,
locurile virane, gradinile, gropile,
movilele, etc.; toate
stradele, fundäturile, pietele, cu
indicatiunea cal-carel' instalatiunr
fixe ce ar fi pe ele, cum : pavagiT,
poml, stlIpT, gurT de canale,
lampe, etc.
Nivelementul se face pe toate
stradele i se fixeaza prin 500
de repere, a$ezate in zidurile
monumentelor publice.
Märg-inirea razei orafului.
In legaturd cu planul, $i mar
importanta poate de cit dinsul,
este marginirea razeT ora$uluT.
Bucure$ti pana acum treT anT
n'ayear' marginT ; ora$ul se intindea
in unele directiunT, pana
la ultima locuinta ce i-a placut
cui-va sa zideascá pe vre una
din calle ce conduc in ora.
Consecinta acesteT situatiunT
era ea densitatea populatiuniT, raportul
intre numarul lopuitorilor
suprafata ocapata, descre$tea
pe masura ce se anexa de fapt
ora$uluT noul teritoriT l, cu aaceastá
descre$tere, descre$teati
mijloacele sale financiare. Cae!,
dei, in cifra absoluta, budgetul
capitalei se sporea aproape
din an in an, cota-parte de
cheltuell disponibild pentru ingrijirea
unitatit de suprafata a
ora$uluT se mic$ora In pro
portiune Cu exageratiunea cu
care se intindea aceasta suprafatd.
Deja in 4 Februarie 1798
ne o arata cronicele Voda
Hangeri a dat cpitac» autoritgilor
in drept esä intocmeascä
gardurile din jurul Bucure$tilor».
. . . ; sa opreasca zidirea
de case peste hotarul ora$ulur,
iar la 12 Mala acela$T an, Marele
Vornic al cointirilors obtinu
autorizatiunea domneasca ca sa
revizuiasca hotarele Bucure$tilor
$1. sa ((t'u se mal' poata intinde
ora$111».
Regulamentul organic recunoa.$te
ca «intinderea ora$uluT
Bucure$ti fiind mult mal mare
de cit numarulpopulatiunif», dispune
ca de acum inainte (I 832),
va fi poprit fie-caruia de a face
orl-ce zidire saú cladire arara
din cuprinsul cel de acum al
orawluT, ale cäruT semne sunt
cele urmatoare» (aproximativ
$oselele inconjuratoare ale ora-
$uluT pana In 1894).
Cu abrogarea RegulamentuluT
Organic, abrogindu-se i aceastä
legiuire, f5ra a se fi inlocuit
pana in 1894 prin vre-o alta,
intinderea ora$ulur peste $oselele
Inconjuratoare s'a urmat
progresiv, ara putinta vre-uneT
impiedicarT.
In aniI din urma, sub administratiunea
PrimaruluT Cimpineanu,
o conventiune fu :luche-
lata. cu Ministerul de Rezbel,
dupa care acesta se indatora
ca sa inconjoare Capitala cu
$ant, dincolo de care sa nu se
mal poatà cladi, zona fiind declarata
sub servitutea militara.
Din cauz5. 'lusa de schimbarT in
Administratiunea comunala, aceasta
conventiune nu pritui niel
un inceput de executiune, a$a
ca cestiunea marginireT ora$uluT
mamase transmisa AdministratiuniT
din 1894, cu toata gravitatea
crescinda a consecintelor.
Periferia din 1894. In anul
1894 periferia ora$uluT Bucuregi
era formata ast-fel (de $i clAdirile
din stradele margina$e continuar'
a se intinde la infinit):
La Nord, de oseaua Basarabilor
(1580 m.), care merge de
la capul cae! Grivita pana la
capul cdeT VictoriT ; de $oseaua
Bonaparte (1200 m.), care merge
de la capul caei Victoril pana
la capul cae! Dorobantilor ;
$oseaua tefan-cel-Mare (2400
m.), care merge de la capul caei
Dorobantilor pana in calea Mo-
Olor.
La Est era formata de $oseaua
Mihaiti-Bravul (4600 m.), care
pleaca din calea Mo$ilor pana
la Vitan.
La Vest de Calea Zinca Goleasca
(2400 m.), care pleaca
de la gara Cotroceni $i se termina
la $oseaua Basarab ; de
$oseaua Pandurilor (1840 m.),
care pleaca de la gara Dealul-
Spire/ pana la CotrocenT; de $oseaua
de Cintura (i000 m.), care
pleaca de la capul cae Rahova
pana in $oseaua Pandurilor.
La Sud, periferia ora$ulur era
formata de strada Viilor (I800
m.), de o Hule dreapta ideala,
care pleca de la intilnirea acester
strade cu $oseaua VAcare$tilor,
trecea pe din sus
de Abatori5 $i se termina la
intilnirea cae! VitanuluI cu $o-

BI:CURETI 689 BUCUREM
seaua lunga de
3250 metri.
Periferia cea nona. In anul
1894, autoritatea comunall
nind cont de diferitele dificultät.1
administrative, despre carI
am vorbit mar sus, a stabilit
prin lege zona orasulul, asa ca
teritoriul comund Bucuresti are
azr urmatoarele limite fixe : kilometrul
5 de pe soseaua Kiselef;
intrarea gráldineT Herastraul-Vechiti
; extremitatea de
N. a gropilor Floreasca ; lacul
Colentinel (la Tela); malurile
Colentiner; podul de la Zalhana ;
malul drept al Colenting si al
laculur Fundeni, pana in lipa de
la Fabrica de otet a lur Niculae ;
strada Catelul, pana la gropil e
lur Christea ; penitenciarul Vacaresti
; soseaua Vacaresti ; kilometrul
46°20 de pe catea Rahover;
ciMitirul Ghencea ; Pirotecnia;
Moara lur Macedon;
cimitirul Pomenirea (sf. Vinerr).
Intpärlirea terenulur. In
privinta intinderel terenului, Bucuresti
cuprindea pana in 1894
trer ocoale, carl sunt ca trer
cercurr concentrice.
Ins5. limita Bucurestilor nefiind
determinata, er se intindeat,
de la marginea ocolulur
II, la infinit. A fost dar vorba
de a se limita acest al treilea
ocol i marginea lur s'a
pus mult mar incoace de la
ultimele cladirr de la extremitatile
orasulur. Pana la aceasta
limita se intinde Bucuresti propriti
zis. Peste acest al Ill-lea
ocol, s'a fácut un al IV-lea, care
se intinde pana. peste ultimele
cladirr de pe partile marginase
ale orasulur.
Acest al 1V-lea ocol e o zona
mal mult rurala, o zona rezervata
plantatiunilor i fabricilor.
Puterile administratiunir Bucurestilor
se intind pana la limitele
acestur ocol i reglemen-
IRISO. Mari* Dio( fonar Geoeral4.
tele municipale, care sunt acolo
In vigoare, tind sa dea acester
regiunI caracterul rural.
Marginea exterioara a ocolulul
al 111-lea se stabileste astfel
: soseaua Bonaparte ; soseaua
Stefan-cel-Mare ; strada VaporuluI
; strada Sf. Dumitru; strada
Zidurilor ; soseaua Mosilor pana
in soseaua Pantelimon ; strada
Rotarilor; strada Chiosculur pana
in bulevardul Pake-Protopopescu
; soseaua Mihaiti-Bravul ;
calea Raionulur ; calea Dudestr ;
soseaua Vitanulur; strada Foisorul;
Abatoriul ; strada Livedea-cu-Duzr;
strada Girlita prelungitA
; strada Fratilor ; strada
Morilor pan5. la scoala Cuza-
Voda ; strada Linarier pana in
prelungirea stradei erban-Voda.,
interseetia stradeI i i Iunie cu
bulevardul Neatirnarir; coasta
dealuluI Filaret pana in bulevardul
Maria ; ealea Viilor; catea
Rahover din Viile pana in strada
Sabinelor ; strada Sabinelor,
ealea 13 Septembre ; strada Puisorulur
; strada Izvor ; strada
Carol Davila; strada ;
splaiul drept al Dimboviter; podul
Cotroceni ; strada Francmasona
; soseaua Plevner; soseaua
Basarab ; soseaua Grozavesti
; soseaua Filantropia ;
strada Cismeaua Kiselef ; soseaua
Kiselef pana in soseaua
Bonaparte.
Proprietätile ce se afil pe marginea
exterioara a stradelor sati
soselelor carT stabilesc marginea
ocolulur al lit-lea, sunt privite
ca facind parte din acel ocol,
ara ins5. a se intrupa in ocolul
al III-lea, prin aceasta dispozitie,
de cit cel mult pana la
'o° metri, in profunzime, din
acele proprietati.
Snftrafala oraplut inainte de
i894.Din mica cetate de odinioara,
neinsemnata atit ca intindere
cit i ca populatie, in-
conjurata de padurT i baltoace,
treptat-treptat s'a dezvoltat orasul
de azI. Dezvoltarea s'a facut
repede in ultimir 50 de anT,
mar cu seama.
Perimetrul orasulur Bucuresti,
dupa vechea zona, e de 28,174
kil., lar dupa zona cea noud ar
fi ca de vr'o 55 kil.
Suprafata orasulur coprinsa,
dupa zona cea vechie, intre soselele
: Basarabilor, Bonaparte,
Stefan-cel-Mare, Mihaiti-Bravul,
Vacaresti, Viilor, Doamner, Pandurilor
i Grozdvesti, este aproximativ
de 32 o hect.
Diametrul orasulur, cotat intre
soselele inconjuratoare, este
de 7 kil.
Suprafata totall a orasulur e
sub-impartita. ast-fel : 4236000
m. p. edificil i cursi, 360692 m.
p. gradini pentru florl, 4129270
in. p. sadirr i pometurr, 3001522
m. p. terenurT pentru legume,
121 I 8 I 22 M. p. sadirT de vil,
2892213 in. p. terenurr virane
25[5830 m. p. strade i piete
publice.
Din aceasta suprafata, partea
construita, dupa. statistica anuluI
1878, a fost de 4236000
m. p.; suprafata construita de
atund pana la anul 1895 este
necunoscuta chiar pentru Autoritatea
comunala ; suprafata
construita in anul 1895 a fost
de 96473 m. p.; lar in anul
1896 a fost de 124241 in. p.
teren.
Intinderea ora,culu%. Din aceste
date vedem deja ca intinderea
teritoriuluT Bucurestilor
este mare. In general vorbind,
putem zice c5. una din trer partl
abia este ocupata de case, curtr,
strade i piete.
Invederat ea aeeasta mare.intindere
teritoriall are avantagiul
de a da ventilatiunea cuvenita
curtilor i stradelor, asemenea
inlesneste accesul liber razelor
87

BUCURE§TI 690
soarelur, dota conditiunT necesare
pentru igiena orasulur.
Daca vom compara Bucuresti
cu capitala Francia, vom vedea
cä Parisul, cu o suprafata de
7802 hect., are aproape 2 milioane
de locuitorr, pe cind capitala
Ron:dala, cu 5000 hect.,
posea o populatiune de 232009
locuitorl (recensdmintul din anul
1894), ceca ce revine la 130
m. p. de locuitor, pe cind in
Viena, de fie-care locuitor nu e
de eh 36 m. p., la Paris 35 si
la Buda-Pesta 65. DecT rezulta
ca pe actuala suprafata a Bucurestilor
ar putea locui mal
bine de un milion de locuitorr.
Aspectul general. O impresiune
placuta face marea de verdeata,
cultivata $i necultivatä,
din imensele gradinT private si
publice, care bate la ochr calatorulur,
cu deosebire la intrarea
In oras prin gara Filaret. Cu
totul alt-fel e impresiunea aceluia
care inträ in oras prin
gara de Nord ; prin acest punct
Bucuresti face impresiunea unur
ora s mare, care acum e pe cale
de a-sl schimba ata. Unele partT
atl caracterul unuT oras modern.,
iar altele reamintesc vechile timpurl
de restriste, cind proprietarir
nu se puteati gindi la construirea
unor locuinte solide. Calea
Victoria, stradele LipscanT,
Carol, S elarl, Colter, Smtrdan,
etc., sunt prevazute Cu pavagir
bune si trotuare modeme; pretutindenr
firme comerciale, o
circulatle vie, multime de träsurl
elegante, frase de cal aprig-T.
Pompoasele edificiT de pe
bulevardele Elisabeta si Carol,
dovedesc ca Bucuresti in viitorul
cel maT apropiat vor putea
rivaliza, in aspectul lor, cu orasele
marl din Occident, mal
ales daca bulevardele i calle
proectate se vor duce la inde-
plinire. Aspectul orasuld e in
parte conditionat si de cursul
Dimboviter ; cheiurile Dimboviter
sunt inzestrate azr numal
Cu putine zidirT moderne, dar
ati un frumos viitor i vor deveni
de sigur un cuartier de
frunte. Singurul pacat al Dtmboviter
e ca nu are apa cit ar
trebui s'o alba un riti care strabate
capitala unur regat.
Pärtile mal externe ale orasulur,
numite i mahalale, d'era
un tabla' putin incinator ; case
vechr, cu ferestre microscopice,
d'inaintea lor o curte mar
mica sati maT mare, strade cotite
i nepavate; toate acestea
sunt energice indemnurr pentru
administratia Bucurestilor de a
continua ara intrerupere gigantica
lucrare a modernizara oras
ulul.
Impärfirea administrativä.
In privinta administrativa, intregul
teritorili al orasulur Bucuresti
e impartit in cincr colorl,
sub-impärtite si ele in sectii;
si anume :
Coloarea de Rosu, circumscriptia
saü ocolul I, cuprinde
centrul orasulur i constitue un
nerv insemnat de viata i activitate
a Bucurestilor. Aci se alid
grämddite o parte din autoritatile
mal principale ale orasulur.
Ca strade insemnate In aceasta
coloare, remarcam elite Serban-Voda
i Rahova.
Coloarea de Verde, circumscriptia
sati ocolul II, cuprinde
Vestul si Nord-Vestul orasulur
si se intinde de la cobarea
de Rosu, spre N.-V., intre
calea Victoria i calea Rahova.
In aceasta coloare insemnani:
calea Cotroceni , calea
Plevner i calea Griviter.
Coloarea de Albastru, circumscriptia
sati ocolul III, cuprinde
Sudul orasulur si se intinde
de la coloarea de Rosu spre
BUCURE§TI
S., intre calea Rahover i ca.
lea Dudestr. In aceastä coloare
e concentrat cuartierul evreesc.
Strada principal6.: calea Vacaresti.
Coloarea de Negru, circumscriptia
sati ocolul W, cuprinde
Estul orasulur si se intinde
de la coloarea de Rosu spre
E., intre calea Dudesti i calea
Mosilor. In aceasta coloare,
afara de calea Mosilor, mal insemnam
calle Ianculur i Calarasilor.
Coloarea de Galben, circumscriptia
sal-1 ocolul V, cuprinde
partea de N. a orasuldi
si se intinde de la coloarea de
Rosu, spre N., 'filtre calea Mosilor
i calea Victorier. Cel mar
frumos i sanatos cuartier al o-
Insemndm in aceasta
coloare strade mar principale ;
calea Victoria, soseaua Kiselef,
calea Dorobantilor, str. Romana,
Icoaner, etc.
Numiirul stradelor. Dupa
investigatiunile fácute de Primaria
capitaler, s'a putut afla
Bucuresti posea peste woo de
cE, strade, stradele, intrarT, alee
si fundaturr; din acest numar
ati fost recensate abia 807
strade, etc., remanind decT
peste 200 de stradele i fundaturt
marginase nerecensate . Mare
parte tusa din aceste stradele
n'ají numirl, lar casele n'ad fost
numerotate nid °data, asa cd
recensarea lor va fi foarte anevoioasa.
In 1789 Bucuresti avea 88 de
mahalale.
AzT sunt in Bucuresti:
652 Strade cu planurr ridicate,
625 aliniate,
219 » nivelate,
520 decretate,
307 numerotate,
392 nomenclaturate,
403 pichetate.
Din acestea, dupa felul lor, se

BUCURETI 691 -
BUCURETI
subdivid in: Strade 700; Bulevarde
i5; Cal 18 ; Sosele 20;
FundaturT 6o; IntrarT io ; Piete
io; Stradele 6; PasagiT 6; Alee
4; DrumurT 4 ; Squarurl 2; CimpiT
12; Sauce §i Catune 7 (acestea
in Coloarea de Negru).
Toate aceste strade stint In
lungime de 226 kil.
Panorama stradelor vechiulza
Bucurefti. Privind din Dealul-
MitropolieT spre Crucea Slobozia
din calea Serban-Voda, monument
ridicat in memoria banlieT
dintre Leon-Voda §i boerii
pribegf, cad hotarlsera sa nu
maT sufere pe GrecT, se zarca
ascunsa printre copad i biserica
sf. Atanasie, zisa Bucur. Aceasta
biserica, cu turla eT rotunda
ca o ciuperca, Cu strea0na e0tA,
afundata pe acea vreme intre
arborT secularI, semana cu un
copil sub o umbrela, rezemat la
tulpina unuT stejar frumos.
Mal la dreapta, fprintre crengile
copacilor, in virful une turle
de indrila neagra, cu mu§chiti
pe dinsa, se zarea crucea BisericeT
Oltenilor , templu modest,
dar care ne aduce aminte
lupta eroica a celor 24 tOvarl§r
al luT Himariotu, cazind unul
dupa. altul, Oa. la ceT doT din
urma, earl facindull drum cu
iataganul printre 2000 de Turd,
TatarT 0 ZaporojanT, s'atí dus sa
moara, pentru liberarea patrieT
lor, la. Misolonghi.
Urmind cu ochiul tot inainte,
peste Tignita, trecind de sf. VinerT
spre Scaune, se vedea foiprul
de foc, o capo-d'opera de
dulgherie, un fel de scara pisiceT,
formata de o multime de
birne rezemate unele pe altele,
printre cart se vedea ca printeun
gratar Biserica- cu - SfintY,
a.5a numita, pentru cä pe din afait,
de jur imprejur, erati zugravitT
invatatiT antichintiT.
In mijlocul orapluT, Intre Cur-
tea-Vechie 0 Coltea, era Tirgulcel-Mare.
NegustoriT vindead in
n4te §andramale.
Dincolo de tirg, prin Lucaciti,
pe la Udricani, in Bati§tea 0
spre Vergu, eraU in toate partile
livezT, gradinT 0 maidanurT,
cite-va case cu doud-treT °dal,
a cdror inaltime, cu inve4 cu
tot, nu trecea de 2 stInjenT de
la pamint, aruncate pe cimp,
farä niel o orinduiald, fárä nicI
o aliniere.
Asta-zi Gradina BresliI, Pitar-
Mop, Livedea Gospod, Gradina
DeOuluT, curtile, finariile 0 gradinele
mandstirWf 0 boeretT,
s'aù transformat in suburbiT 0
strade frumoase 0 populate.
Filaretul era pentru Bucure§tean
un loe de pelerinagia. Acolo
batriniT conduceatí copiir
In preumblare.
Apa din C4meaua FilaretuluT
era un izvor de sanatate 0 bogätie.
Vara, dimpia era acoperita
de lucratoare, fete 0 neveste,
mqtere, calfe 0 ucenice,
earl limpezeatí testemelurT in
fintina.
Prin Iunie, maidanurile de pe
malul &lei' erati pline de femer
adunate pilcurl In jurul caldarilor,
din care trageati mama
de pe gogo§T.
Sub Radu-Vodä era a. ezata
breasla Tabacarilor.
Ulita 4licarilor s'a numit ditva
timp ulita Franceza 0 asta-zI
poartà numele de strada Carol
I. Strada Covaci de azI se numea
Poarta-de-Fier sati Poartade-Sus,
cuartier de meseria4; str.
Selarr, Poarta-de-Jos sari Poarta-Mica;
Plata SE Anton se numea
Pu§caria , cad aci era inchisoarea.
Mahalaua Boteanuld
e strada Clementei de azT, mahala
lin4tita. 0 retrasa; mahalaua
Ancuta e Vergul actual ;
mahalaua ArhimandrituluI, SE
Apostoli ; mahalaua GolesculuT
reprezinta stradele de azI de sub
Mitropolie. In mahalaua GolesculuT
era cuartierul boeresc. In
str. Scaunelor erati scaunele macelarilor
; in str. General Florescu,
eratí pescariile. (Pentru
detain' maT ample a se vedea
§ Istoria Bucurqtilor).
Centrele de azt mat principale.
Ca 0 in vechime, centrul
de activitate 0 mi§care comerciala
din Bucure0i, azT e tot
in pArtile dintre bisericuta luT
Bucur 0 Plata SE Gheorghe. Aci
e centrul legaturilor sale cu provincia.
Din piata SE Gheorghe, se
desface, in primul rind, str. LipscanT,
care se intretae 0 se leaga
cu stradele S elarT, Smirdan,
Carol I, cele maT frecuentate
strade, cu cele mal frumoase
magazinurl de manufactura, de
articole de moda 0 lux, de imbracaminte
0 incaltaminte. Una
in alta vin apol, stradele: DoamneT,
Decebal , CovacT, Gabrovenf,
Bdratiel i Coltea, de asemenea
mult frecuentate. E cuartierul
marelur comerciti, al ca.selor
de comision, al caselor de
banca 0 al zarafiilor, al depozitelor
marT de manufactura 0
coloniale.
Tot din piata SE Gheorghe, se
desface una din cele mal lungT,
plina de activitate 0 mar in fierbere
strada din Bucure§ti. E
vorba de calea Mo0lor, peste
3 kil. de lungd, care duce la
Obor, centrul comerciuluT de
grine 0 cereale. Prin §oseaua
Mihaiti-Bravul, in care se termina
calea MoOlor, e stabilita comunicatia
Bucurqtilor cu Braila,
prin §oseaua judeteana.
Strada LipscanT se leaga Indata
cu calea Victorier, frumoasa,
0 plina de viata, dentrul
activitateT 0 al m4careT.
Totul e concentrat ad : magagazinurl
frumoase, luxoase 0 bo-

BUCURE$TI 692 BUCURE§TI
gate de tot soiul; hotelurile, restaurantele
i localurile de consumatie
de primul rang; mare
arterg de viatg de capitalg
din Occident, calea VictorieT,
e punctul de gravitate al Bucurestilor.
Imediat, din aceastO ramull.
de viatA, intrgm in frumoasa
osea Kiselef, un fel de
Champs Elysées din Paris sati
Prater din Viena, al capitaleT RegatuluT.
E locul de recreatie al
Bucurestenilor. Cu soseaua Kiselef
se terming, in partea aceasta
(N.), Bucuresti i imediat dam
In soseaua Nationalg, care duce
la Ploesti.
Din calea VictorieT se desface
in spre N.-V. calea Grivitel,
care duce la gara de Nord
si care e in legAtura cu soselele
in spre Pitesti i Tirgoviste. Pe
ca lea GriviteI se afta depozite
insemnate de var, ciment, c5.rAmizT,
marmorg, etc. precum
depozite principale de cherestea.
Nu departe de strada LipscanT,
prin stradele CovacI
Smirdan, e calea RahoveT, pe
rnalul drept al Dimboviter, cuartier
foarte activ. Palatul de Juscu
toate instantele judecgtorestT,
se afta in aceastg stradg,
care duce la Alexandria (S.-
V.) prin o osea judeteang.
Calea Serban-Vodg, care duce
la Giurgiti i calea VAcAresti,
care comunicg cu Oltenita (S.-E).
sunt de asemenea centre principale
si populate.
Vine apol piata Sf. Anton, cu
halele, cu ma azule l cu furnicarul
eT pitoresc si permanent,
de cum se face ziug i rang in
adincul nopteT. Hrana Bucurestilor
e concentratg. ad; cele
necesare traiuluT se aduc si se
desfac aci pe toatA intinderea
capitaleT.
Din piata Sf. Gheorghe ddm
apoT in strada Coltel, unde se
aflg spitalul cu acelasT nume, in
stradele Teilor, Polond i in calea
Dorobantilor, strade principale,
populate.
Calea Dudesti, intre calea Mosilor
i calea Vdcgresti, cuartier
sgfac i locuit in mare parte de
EvreT, de asem enea i calea 13
Septembrie sunt unele din cele
mal lungl artere de comunicatie
din Bucuresti. Aceasta e mal
mult locuitg de populatia muncitoare
si de mahalagiT. E cartierul
militar ; arsenalul i cazarmele
principale din Bucuresti
sunt in aceastg parte.
O stradg lungg, aproape de
4 kil., e si strada Traian, care
incepe din calea VdcAresti, pe
tarmul sting al DimboviteT,
dupg cc tae calea Dudesti, calea
Cgldrasilor, Bulevardele Protopopescu
si Ferdinand, dg. in
calea Mosilor. In fine, o altg
stradg, lungl de 21/2 kil., e strada
Romang, care incepe din calea
VictorieT si se terminl in
calea Mosilor.
O importantg cu totul deosebitä,
din maT multe puncte de
vedere, aü cheiurile DimboviteT,
earl tae colorile de Verde,
Rosu i Albastru. Inteun viitor
apropiat aceste pgril vor
lua o dezvoltare insemnatg in
mersul vieteT bucurestene.
Bulevardele aceste artere
de aer si purificare, cum se
pronuntä un cunoscut higienist
francez marile bulevarde sunt
demne a nu fi trecute cu vederea.
Ele ating i tae toate
colorile din Bucuresti, exceptind
coloarea de Albastru. Din
parcul resedinteT princiare de la
Cotroceni, porneste bulevardul
IndependenteT, si de la podul
peste Dimbovita la numele de
bulevardul Elisab eta; din calea
Victorier, continuA sub numele
de bulevardul Academiel ; lar
de la strada ColteT la numele
de bulevardul Carol I i, in
dreptul elipsel a II, se desparte
in doug ramurT, cu care se inchee
la extremitatea orasuluT ;
una poartä numele bulevardul
Ferdinand, alta bulevardul Pake-
Protopopescu, dupa numele
posatuluT primar, care l'a creat.
De asemenea maï insemnAm :
bulevardul Maria, terminat nu
de mult si care trece in dreptul
colinel de la Mitropolie,
lingg Plata-Mare i lingd Spitalul
Brincovenesc.
Bulevardul NeatirndreT in spre
V., care porneste din intretgietura
càeT Rahova i cheiul drept
al DimboviteT.
Bulevardul ColteT, (neterminat)
porneste din piata SfintuluT
Gheorghe i rgspunde la soseaua
Kiselef; acest bulevard
va fi in curind unul din cele
mal frumoase i sAngtoase cuartiere
din Bucuresti. Expropierile
pentru bulevardul Coltel ail costat
comuna suma de peste patru
milioane leT.
Mal insemnAm bulevardele
Municipal (peo distantg de 2 kil.),
NorduluI, Dosul-GgreT, DomniteT,
TdbAcarT (care duce la Abatoriti),
Schitul-Mggureanu, etc.
Nomenclatura stradelor.
Stradele Bucurestilor aù fost numite
dupI bisericI, dupg meseriasiT
carT le locuiati, dupg numele
unor persoane insemnate;
altele mai in urmA dupg evenimente
politice ce s'an desfdsurat
in lungul timpulur, precum
si multe dupg fantezia edililor
dupA vremurT. Asa avem, dupg
mesen ii bresle : Agricultori,
Blgnari, Boiangi, Bragagiuld,
,Brutarul, Butasilor, CAldgrari,
CAldretilor, CAluggrilor, CgrAmidarilor,
Cgrutasilor, Covacl, Chiristigiilor,
, Dogari, Dulgheri, Flinari,
Egunari, FieraruluT, Glitanilor,
Ghiocilor, GrAdinarilor,
LAptarilor, Lgutarilor, MAcelarilor,
Mgmulari, Mgturari, Mg-

BUCURETI
tasari, Negustori, Olari, Otetart,
Pinzari, Pescan, Pielari, Plugari,
Potcovari, Poterasi, Precupeti,
Rotar, Spoitori, Sticlari, Strungari,
Sepcari, Tabacari, Zidari.
etc.
Strade cu numele dupa natiT,
in Bucuresti, avem urmdtoarele :
Armeneasca, DoI SirbT, Izraelita,
Italiana, Luterana, Olteni,
Polona, Romana, Sirbeasca, Spaniola,
TurculuT, Tiganilor, Ungureni,
etc.
Dupa personalitätTinsemnate
romine, marcante, istorice sat.'
dup. DomnitorT rominT, avem
in Bucuresti urmatoarele strade :
Aristia, Barnutia, Basarabilor,
Bibescu - Voda, Bozianu,
Brincoveanu, Bratianu, Brezoianu,
Buzesti, Calomfirescu, Cim
pineanu, Cantemir, Carol I, Carol
Davila, Cuza-Voda, Doamna
Elena, Domnita Anastasia, Dimitrie
Ghica, Eminescu, Elisabeta,
Ferdinand, General Florescu,
Ghica -Voda, Golesti, Heliade,
Heliade Radulescu, Jianu, Lazar,
Leon r Voda, Matela - Basarab,
Princesa Maria, Mihaia-Bravul,
Mihalti-Vodd, Mihnea, Mircea-
Voda, Nasturel, Negru-Voda, Nifon,
Petrascu-Voda, Radu-Voda,
Rosetti, Serban-Voda, tirbeia-
Voda, Stefan-cel-Mare,TnnsuluT,
Tudor Vladimirescu, Tepq-Vocla,
Valter Maracineanu, etc.
Dupa date istorice sunt stradele
: i r Februarie, z I Iunie,
ro Matti si 13 Septembrie.
Strade dupa localitati istorice
: Grivita, Plevna, Rahova,
Sevastopol, Smirdan; strade
dupa amintirT militare:
rasi, Dorobantilor, VictorieT, Mikart,
CazarmeT, Tunari, TunuluT,
Trofeelor.
Dupa bisericT sunt stradele : St
Anton, St Apostoll, SE Constantin,
St Dimitrie, St Ecaterina,
St Elefterie, Sf. Gheorghe,
St Ilie, Sf. Ion, St Ionia, St
693 BUCUREgI
Nicolae, Sf. Maria, St Spiridon,
Sf. Stefan, St Vasile, St VinerT,
Sf. VoevozT, Sfintilor, etc.
Animale domestice i salbatice
: Caprioara, Cerbul, EpuriT,
Leopardul, Leul, Lupul, MieiT,
Mistretul, Rinocerul, Taurul
Tigrul.
Pasarl : Aquila, CocosiT, Columbele,
Corbul, Filomela, GrauriT,
Leb Ada, Mierlita, PauniT,
Soimul, Turturelele i Vulturul.
Insectelor, amfibir, etc. : Albine,
AmfibiT, Fluturi, Gindaci,
Gogosile, Vespari í Vespea.
ArborT, plante si florY : Bradul,
Camelia, Cedri, Ciresile,
Crinul, Duzi, Florile, Gutuile,
Micsunelele, Parul, Plantele, Pomul-Verde,
Rozele, Salciile, Salclmul,
Siminocul, Salda, Tei,
Trifoiul, ViteT, VerdeteT, Viorebele
i VisiniT.
Culorr: Alba, Albisoara, Rumeoara.
si Verde.
Puncte cardinale : Nordul, Occidentul
i Orientul.
Nume de femel: Angela, Aurelia,
Dobroteasa, Valeria, etc.
AnotimpurT i elemente firestT:
AustruluT, Ernel, MeteoruluT,
Norilor, PrimavereT, ToamneT,
Cometa, Lun eT, S emilun SoareluT,
SteleT, TimpuluT, CrepusculuT,
Umbra, VintuluT, VereT,
ZefiruluT, Zorilor, etc.
Zell, personalitatile i localitatile
mitologice i istorice, contribuesc
de asemenea in mare
parte la nomenclatura stradelor
bucurestene: Apolon, Apolodor,
BlanduzieT, Bonaparte,
Brutus, Campoducelur, Cenes, Ciclopr,
Columb, Coriolan, Decebal,
Diana, Eldorado, Eliseì, Erodiada,
Esculap, Franclin, Guttenberg,
Hiramul, Jupiter, Labirint,
Licurg, Lucifer, Mucius Scaevola,
Mercur, Minerva, Minotaur, Mortal,
Muzele, Neptun, Nerva-Traian,
Numa-Pompilia, Olimp, Ortea,
Pallas, Pitagora, Phoenix,
Rea Silvia, Regilus, Romulus,
Remus, Sabinelor, Saul, Seneca,
Silvia, Solon, Saturn, Silfidele,
Sirenele, Termopile , Uranus ,
Vespasian, Venera, Vesta, Vulcan,
Virgilia, Zinelor, etc.
Alte nume, ce nu se pot trece
in categoriile precedente : Armonia,
ArteT, BonjuristI, HimereT,
Comedier, Constelatier,
Credinta, DimineteT, DiscordieT,
DoruluT, Furiilor, MemorieT, GinduluT,
Gratioaser, InocenteT, Jan-
LireT, MelodieT, ModestieT,
ParfumuluT, Prudenta, Suferinda,
Suvenir, ZboruluT, etc.
Stradele cele mat frumoase.
Intre cele mal frumoase si curate
strade din Bucuresti, cu
cladirT monumen tale, cu alinierea
dreapta, cu situatie higienica
st priincioasa, cu imprimarea
caracteruluT modern
si occidental, putem cita in primul
rind bulevardele din centrul
orasuluT, precum si noul buleyard
al ColteT, apoT caile; Victoriel,
Dorobantilor si o parte
din alarasilor; soseaua Kiselef;
alea Carmen Sylva ; in fine
stradele : Batistea, CarageorgevicT,
Coltea, Corabia, Eldorado,
Dionisier, Franclin, Imperiall,
LucacT, LumineT, Luterana,
Mercur, Mircea-Voda, Negustori,
Polona, Posta-Vechie, PrimavereT,
Regala, Romana, Rotari,
Sarindar, Scaunelor, SculptureT,
St Spiridon,
Popa-Tatu, etc.
piete mal marT nu
avem de insemnat in Bucuresti
de at urmatoarele : Plata St
Gheorghe, centru de muncitorT
cu ziva ; Plata SfintuluT
Anton ; Plata TeatruluT, frumoasa,
statie principall a birjelor
cu muscalT ; piata AmzeT,
unde se allá si hala cu acelas1
nume ; Plata EpiscopieT, unde
e si gradina cu acelasT nume,
in fata AteneuluT; Plata Gri-

13UCURETI 6g4 BUCURETI
viteT, unde se afla de asemenea
o hala; Piata-Mare , cea mal
mare, unde se afla hala Ghica-
Voda ; nata MitropolieT sati Bibescu-VodA
; Plata Florilor, unde
se vind florT i seminte; Valter
Maracineanu ; Piateta din Calea
Dudesti (colt cu strada Traian) ;
piata in marime de 117 m. diametru,
unde se impreuna Bulevardul
Colta cu stradele Romana,
Cometa si Primavera, etc.
M'ara de aceste piete, mar
insemnAm dona squarurt, din
care cel mal bine situat este
squarul Särindar, pe locul fostel
bisericI cu acelast nume, numit
si Squarul-Pacet. Pe bulevarde
mar cu seama, cite-va rondurt
si elipse ; cel mg important
rond este acela care hnpreunl
Calea Victoria' cu Bulevardul
Coltd, rond in diametru de
124 m.
Barierile.Punctele prin cart
se poate patrunde in oras sunt
numeroase, de si nu exista de
cit urmatoarele 27 de batiere:
Herdstrelul, Mindritul, Bariera-
Noud, Mofit, Colentina Z, Colentina
Pantelimon I, Pantelimon
II, lancu, Märcula, Cdletrafi,
Dudefti, Zalhanaua, Vitanul,
Velarefti, Piscul, Belu,
RahovaSpirea Z, Spirea
Cotroceni, Plevna, Grivila
Grivila JI, Christea, Mavrogheni,
Victoria (Mogowaia), la
cart se afta agentl de accize
de percepere de taxe pentru
intrare in oras.
In anul 1852 fost de cit
13 bariere.
Cal -de intrare. Se intra cu
träsura in oras prin urmatoarele
19 cAT principale, cart sunt arterele
mar insemnate prin care
el se pune in comunicatie cu
tara. Acestea sunt: Ca/ea Victoria,
Strada Buzeftilor, Ca/ea
Calea Plevnet, Ca/ea
Cotrocendor, Ca lea 13 Septem-
brie, Ca/ea Pahova, Ca/ea . erban-Vodet,
Ca/ea Pisculut, Calea
Vttaireftilor, Ca/ea Vitanulut,
Ca/ea Dudefti, Ca/ea
Raionulut, Ca/ea Calitrafilor,
Ca/ea Ianculut, Catea Mofilor,
Strada Zeda'', Strada Polond
Ca/ea Dorobanfilor.
Populatia.Numeirul locuitorilor.
Recensamintul, facut de
primaria capitaleT in anul 1894,
stabileste numarul total al populatiund
capitaleT la 232.000
loc., din cart 120561 barbatt
(520/0) 0 111448 femet (47 o/0). Inainte
Cu 200 anT aproape, la 1710,
dupa cum arata Del Chiaro,
Bucuresti n'ayear' de eh o populatie
de 50000 locuitort. In
1842, numarul locuitorilor orasulut
Bucuresti dupa cum arata.
un anuar publicat pe acele
vremurt era de 80000.
Din numarul de 232000, in
1894, casatoritt art fost 81447;
necasatoritt 129403; vaduyt
vaduve 18877; divortatl si divortate
2282.
Felul populatier.Dupa protectiunt,
populatia se impartea in:
Cetatent romint 83176 barb.,
72438 fem.; straint supusT 20272
barb., 21209 fem. ; ara. protectiune
17113 barb., 17801 fem.
Dupa instructiune :
SU(' carte 70324 barbatt
43789 femel ; nu tiri carte 50237
barbatt, 67659 femet.
Dup5. religiune :
Ortodoxt sunt 167598, catolid
si protestantt 32296, mozaict
37251, mahomedatif 413; de diferite
alte religiunt 451.
In numarul ortodoxilor infra:
Rominit, Grecit, Armenir, Rusit,
Bulgarit i Sil-bit. In numarul
Catolicilor i Protestantilor l'Ara
de asemenea i Anglicanit si
Reformatit. In rubrica religiunilor
adiferite» infra si secta
Lipovenilor, din cart se recruteaza
birjarit, numitt cmuscalt» ;
de asemenea mal e si o secta
mica de anabaptistI; in ultimul
timp a inceput a se manifesta
un mic sí restrins n'una' de libert-cugetatort.
Sosig fi plecaft. In cursul
anulut 1897 ati sosit la diferitele
hotelurt din Bucuresti 29386
pasagert, din cart 4161 din strainatate,
restul din tara.
S'ati eliberat in acelast an
5281 de paspoarte la politia capitalel.
DuPii protecliunt. Din numarul
total ari fost dupa statistica
din 1889 (la recensamintul din
1894 nu s'a notat in detaliti populatiunea
bucuresteana), supusl
urmatoarelor nationalitatt :
Austro-Ungaria., 21163 ; Germania,
3068; Turcia (Macedonent
si AlbanezT), 2251; Grecia, 1839;
Franta, 667; Italia, 593; Rusia,
579; Bulgaria, 5ii ; Elvetia,
287 ; Serbia, 245 ; Belgia, 78;
Anglia, 67.,
Dupa statistica din 1878, se
gasear' in Bucuresti familit de :
Evra, 6242; Ungurt, 4773;
Germanl i Austriact, 3236;
Slavt, 2694; Grecl, 882; Francezt,
337; Itatteni 201 ; Turd,
66 ; Englezr, 48.
Natalitate fi mortalitate.
In anul 1896 s'ají nascut in
Bucuresti 8112 copil, din cart
5845 ortodoxl, 604 catolici, 327
protestantt, 1330 mozaict; ati
fost 61 nastert gemene.
Ati murit in acest interval
6665, din cart 5203 ortodoxt,
561 catolicr, 221 protestanti,
638 izraelitt; din cet mortt
fost 3685 barbatt 0 2480 fem.
Comparind natalitatea din Bucuresti
cu acea a oraselor mart
din Europa, vom avea la 7000
locuitort pe anul 1896:
Varsovia, 41.7; Buda-Pesta,
37.9; Leipzig, 36.7; BucureFti,
34.9; Petersburgul, 33.7 ; Viena,
32.6; Londra, 30.6; Berlinul,

BLICURETI
27.4; Parisul, 24.6; Lyonul , '
19.4.
Mortalitatea Bucurestilor fatA
de aceea a oraselor marI europene
e la woo locuitorI, pe
anul 1896:
Lisabona, 33.0; Petersburgul,
31.o; Viena, 22.0; Bucurefti,
28.7; Parisul, 20.0; Berlinul,
][8.o; Hamburgul, 17.0.
CopiI nascutr mortI in 1896
ají fost de 453, din carr 258
bAetI si 195 fete.
Mortalitatea dupä vreistd.
Trecind acum la etatea persoanelor
decedate in curgerea anulur
1896, vedem cA ati murit:
De la nastere pana la o luna
baetr 324, fete 252; de la o
luna pana la 1 an bAeti- 692,
fete 621; de la 2 anT pana la
5 anI baell 44i, fete «6; de
la 6 anI pana la Io ani baetI
104, fete 92; de la ii anI Orilla
[5 an! baeli 56, fete 67; totalul
copiilor 1617 1310 si 1498 fete.
De la 16-20 anI b. 125 f. 119
». » 21-25 » » 188 * 114
* » 26-30 * V 137 » 115
» X. 31-35 » , 145 , 95
» x 36-40 * » 219 » 114
» 11. 41-45 * P 196 » 77
» 2. 46-50 * » 177 * 107
»» 51-55 * * 149 * 97
» 2. 56-60 x » 205 *, 155
* » 61-70 * * 259 * 212
» » 71-80 * x 173 0 165
»» 81-90 » * 68» 93
X. X. 91-100 X. » 19 D 15
Peste mo anT * » 6 » 4
VrAsta necunosc. * 2 »
Total general 3685 »2980
Asa dar din totalul de 6665
persoane decedate, copar de la
nastere pana la 15 anr ati dat
un numär de 3115 mortI, ceca
ce face 46,73 0/0 la wo de
mortT.
Pentru a se inlatura pe cit
posibil mortalitatea noilor nAscutr
si a veni in ajutorul populatiund
sarace din capitall s'aa
695
infiintat doua. leagane (crêches)
si anume: cMaterna» si gElisabeta».
Ultimil 17 ant. In cursul
anilor de la 1880-1896, s'ají
nIscut in Bucuresti 114614 suflete
si anume:
Ortodoxii . . 84231
CatolicI 9557
ProtestantI . , 445o
ArmenI 103
Lipovenr. . 3
MahomedanI , 8
MozaicI 15893
NecunoscutI 269
In acest interval aa murit
100445 si anume :
OrtodoxI 79385
CatolicI 8134
ProtestantI . . . 3067
Armen1 144
LipovenI 3
MahomedanT . . 144
Mozaid 8709
DiversI . , . . . 859
Populatia Bucurestilor a cres-
cut in urmAtorul mod:
1879 . 180635
188o 183675
1881 186765
1882 . . 189907
1883 . 193103
1884
196353
1885 199656
1886 . 203015
1887
1888
. . 206431
209905
1889 213437
1890 . 217028
1891 220580
1892 , 224374
1893 . , 228170
1894 . . 232009
1895 235912
1896 , 239882
DupA calculele facute la directia
statisticeI municipale, populatia
orasului Bucuresti se va
indoi in 41 de anI, Irä a socoti
imigratiunile de tot felul.
alsätorit. In cursul anuluI
1896 s'aa cclebrat 1506 el-
BUCURE§TI
atora:, adia 6.3 la moo locuitorl.
DupA religiune, cAsAto-
riile aa fost :
Ortodoxe . . 1101
Catolice . . . . 122
Protestante . . 56
Mozaice . . . . 227
Cgsgtoriile, dupa etate, din anul
1896 se impart :
MaT tinerT de 18 anT I
» x . 20 * 27
» » . 25 » 287
* » . 30 » 450
» » . 35 » 392
» » X. 40 * 170
» » » 50 » 137
» » 1 6o
Peste 6o
Total
35
7
1506
Casatoritr dupA instructiune:
BärbatI cari stia carte 1278
)0 » nu x » 228
Femei * stia carte 995
D 7) n u » » 511
In urmAtoarele orase, la l000
locuitorI, se fac casAtoril :
Bucuresti . . . 6.3
Copenhaga . . . 8.3
Berlin 9.7
Paris 11.5
Dresda 19.1
Divorpirr.DivortatI in 1896
aa fost : 124 barbatr si 124 femer,
din carr: ortodox! Io8 bArbatI
si io9 femel; mozaicT 13
s'i 13; catolicI 3 bArbatT si 1
fe mee.
Dupa felul ocupatiunei ati fost:
ProprietarI de case si rentierI,
7; proprietad de mo0r, 2; industrial
saa fabricantI (stapinI),
5; lucrAtorI industriar, 5; meseriasI
stapinI, 16; calle, ucenicI
la meseriasr, 1; comerciant1
(stapin1), 15; persoand in servicia
la comerciantf, 2; functionarl
la stat, comuna, etc., 38;
militar!, 5; profesiunr libere si
intelectuale, 9; servitorl, 3; altele,
4; necunoscute, 2; fgrd
nicT o ocupatie, ¡o; muncitorli
de plmint n'ad avut de inre-

BUCUREM 696 BUCURETI
gistrat niel un divort in anul
1896.
Cauzele deceselor. Cauzele
deceselor in 1896 ni se prezintä
urmatorul mod :
Boale infectioase . . . 1650
ale sistemul. nerv. 772
apar. resp. 1252
» circul. 35!
20 digestiv . 913
» genit. urin. 202
De accidente vi moarte violenta
15 8.
Tuberculoza.Din toate boalele
tuberculoza sub toate formele
sale este una din boalele
carl da o mortalitate foarte mare
In capitala Rominiet Aproape
a 5-a parte din numárul total
al deceselor pe fie-care an se
datorevte acesteI boale contagioase
i infectioase.
Numarul deceselor cauzate de
aceasta boala groaznica in anul
1896 a fost de Hoo, iar comparativ
cu cinc! anI anterior-1
ni se infatoveaza in urmatorul
mod:
1891 803
1892 910
1893 . 832
1894 865
1895
1896
.
. . .
959
'100
Procentul mortalitatiT generale
de tuberculoza pentru anul
1896 a fost deci de 18°/o
din numarul total al deceselor,
iar mortalitatea la l000 locuitorl
de tuberculoza a fost de
Mortalitatea de tuber-
4-13°/o
culoza s'a manifestat ast-fel in
anul 1896 in cele 5 colorl ale
oravuluI :
Rovu . . . 8o
Galben . . . 292
Negru. . . . 221
Albastru . . 196
Verde . . . 311
In total. . 1100
Dupa cit se vede mortalitatea
de tuberculoza se ....marevte in
capitala intr' un mod dei lent,
dar totuvr foarte simtitor.
Vrasta la care tuberculoza
ucide un mar mare numar de
victime pentru capitala este de
la I() anT pana la 40.
Pe profesiunT, mortalitatea de
tuberculozä se imparte In anul
1896 in urmatorul mod : arendar,
2; barbied, 7; cizmarr, 24;
colocad, 4; eroitorT, croitorese,
137; comerciantI, 73; dulgherl,
timplarT, tapited, 39; farmacivd,
2; ara profesie, 361; functionarT,
6o; legatorl de cartI, 2
pantofarT, 7; macelarT, 8; mecanicT,
frerad, 15; muncitorl cu
miinile, 171; militad, 22;
torl la regia tutunurilor, io; lucratorT
la fabrica de chibriturT,
2; pensionar!, 5; precupeff, lo
profesiunI libere, 8; profesor!,
lo; rentied, 6; salahorl de zidad,
4; samsarT, 4; scolarT, 19;
servitori, 50; spalatorese, 7;
tinichigiI, 7; zidarl, 9; zugravI, 7.
Casete. Acum loo de ata.
In Bucurevti, palaturile Domnegf,
manastirile i casele boereva,
s'ati prefacut in cenuve
vi in ruina., de cite treT vi patru
orT pe secol, ara sa lase
macar urme de existenta vi de
marimea lor.
Unde se mal pomenevte asta-zI
de palatul Curtea- Veche,
de casele VistieruluT Dan, de ale
Väcarevtilor, de ale Dudevtilor,
de palatul Domnesc din dealul
SpireT, care, vase anI dupa terminarea
luT, era prefacut intr'o
mareata. ruina, luind apoT numele
de Curtea-Arsa.
Pe linia meridionala a oravuluT,
printre pomT i printre turbe,
eran hanurile cele mad: Serban-Vodd,
Constantin-Voda, sf.
Gheorghe, etc., curli mad
trate cu zidud inalte i tarr de
jur imprejur ; cu portl groase
de stejar captuvite cu fier, legate
in piroane, vine vi lanturl.
In milloCul curiì, biserica ocolita
de case tarl de zid, compartimente
unele linga altele,
cu uvI de fier, cu odäl, toate cu
ferestrele i cu uvile pe un pridvor,
cae ocolea hanul dintr'un
capat pana in altul.
Inteacele zidud se refugian
crevtiniT , inteacele pivnite
boite iY inchidean giuvaerurile,
valurile, argintaria i baila in
timp de razmeritä, de balenie,
de foc 11 sabie. Locuitorir Bucurevtilor
gasean scapare pentru
eT i averile lor la picioarele
altarulul vi la tarja zidurilor.
Casele boerilor celor marl eran
cele mal multe aproape de
malul girleT. Incepind din susul
Dimbovitel era casa lur Pana
Filipescu, mal la vale venea caminul
Cantacuzinevtilor pana la
casete Colfesculul, pe ruinele
caror s'a ridicat mal in urma
casa logoatuluT Dinicu Golescu,
palatal regal de azT. Tot pe muchia
dealuluT, pe apa la vale,
eran casele lul Constantin Cretulescu,
mal in jos casele banuluT
Scarlat Ghica din Gorgan.
Peste gira, in dreptul Zatarultd,
unde este prefectura de Ilfov,
era casa banuluT Duraitru Ghica
vi din jos de Sfintu loan era
casa Vacaresculur, chiar in locul
unde este casa BaronuluT
Belu i mergea panä in zidul
bisericeT Magureanu.
Dincolo de sfintul Spiridon
era casa luT Manolache Brincoveanu
vi peste &la, pe malul
drept, casa Dudesculul. Mal jos,
sub dealul MitropolieI, venea
casa luT Nicolae Brincoveanul, al
careia cuprins se Intindea pe sub
poalele dealuluT pana. in zidurile
sfinteT Ecaterine vi ale BalaceanuluT.
Aci s'ati succedat oaspetT de
toate marimile vi de toate neamurile.
Aceasta casa a fost de

BUCURETI 697 BUCURETI
zece orT, una dupa alta, palat,
cazarma, spital si ruina, de zece
orT zidita i rezidita, pustiita,
restaurata i pärasita. A adapostit
pe Caragea cind a ars
palatul Domnesc din dealul Spirer
; acolo a descalecat Domnul
Tudor, cind a, intrat cu panduril
in Bucuresti.
A fost resedinta ortaleT turcesa
in timpul lur Kehaia-Bey
lur Pasvantoglu. Prefácuta din
ruina, i transformata de Voda
Bibescu In palat domnesc, a ser-
Vit de cuartier lur Omer-Pasa,generalilor
rusT i nemtr, soldatilor
bolnavilor a tot felul de ostirr.
La stinga, spre rasarit, in partea
tirgulur, prin prejurul Colter,
erail casele Bárcanesculur (vechia
Posta), ale Candesculur, ale
Cimpineanulur (Eforia Spitalelor
Civile de azr), ale lur Racovitä
si ale Baleanulur (Casa Göbl).
La stinga, pe Podul Mogosoaief,
ari fost casele Vacarestilor
(azT casa Prager) ; casele Damari
(Hotel de France); tasele Meltani
(Polilla) ; locul Colfesculur
(Palatul Regal).; livedea Vacarestilor
(Atheneul romin).
De la Casele Baleanulur si ale
Barcanesculur se intindeati pivnitr
si gangurl suterane pana la
palatul de azT al Societater de
asigurare aNationala» din str.
DoamneT. Aceste suterane mergeati
pana la Curtea Vechie
serveail de ascunzatorT in vremurile
trecute.
La Biserica Oltenilor se lspavea
orasul i Incepea o padure
deasa.
Casele boerestr, acum loo de
anT, eraii de zidurT tarr ca de cetate,
in cite patru i sase
ramizr, cu odar multe si marr,
cu pivnite adincr i boltite, cu
invelitoarea de sindrill
aproape de dor metri cit
casa, ca A. nu lie zapada si sa
se poata scurge apa mar lesne.
65620. ilarelc /Achatar GeografIc.
Curtea caselor era inconjuratä
de zid bolovanit, inalt
gros, poarta cu bola, cu usT de
stejar ferecate, cu foisor d'asupra,
unde palea ziva í noaptea
Arnautir.
Fie-care casa mare avea biserica
in curte san in corpul
casa, la un colt. Familia Dudesculur
era pe acea vreme cea
mar bogata din tara. Coprinsul
lor in Bucuresti incepea de Ruga
sfintir Apostolr i mergea
pana in podul Calicilor, aproape
de Antim; cuprindea mar tot
spatiul dintre gira i dealul SpireT.
AzI nu se mal gaseste
cea mar mica urma din acea marire,
nicr in zidurr, niel in picior
de om. Cu vornicul Nicolae Dudescu,
nepot al lur Antioh Cantemir
i unchia despre mama
poetulur Iancu Vacarescu, s'a
stins i numele i colosala avere
a Dudestilor.
Ati fost inginerl i arhitectr:
in 1832 Hartel «Arhitectonulp ;
«Capitan de inginerTz. Blaremberg,
lnsärcinat cu facerea de
case, caldarim, sosele si indreptare
de ulitr; in 1843 inginerii
Moritz von Ott si Vilacros. Acesta
din, urtna a zidit vechiul
ospel comunal, de pe plata Sf.
Anton, care a ars deja de multa
vreme. Spre memorie publicam
ad ttxtul pietreT comemorative
ce s'a pus la fundatia ospelulur
comunal :
Afexandru Dimitrie Ghica Voevod
Intru prea fericitele sale zile J S'a dadit
aceastä. Casa a orayuluI J Dupg planul
arhitectonuld Al/ J Xavie Vilacros
De ra4terul AndreI Stamate J Prin ostrdia
PresidentuluI SfatuluI Ori.linesc I
paharnic i cavaleru J Comite Scarlat
Roset i a mgdularilor acestul sfat
D-lor Serdar Ptrvu Asan I Boeruld de
neam Teodor Balabun I NeguOtoruluI
loan Iliad I Si SecretaruluI acestul Sfat
D-luI Pitarulut Constantin Pencovicl I
In pia0. Grigore Ghica Voevod I La anul
1842 Septembrie 6 I Bucuretti
Casele de agr. Casele din
Bucuresti, cele din stradele centrale,
sunt in maioritate case
noul; ele sunt construite de
zid de caramida ; ornamentatia
fatadelor nu laza de dorit,
lar stilul constructillor este
diferit; gasim de toate felurile,
mar cu seamä tusa: cele maurestr,
rococo, renastere, roman,
elvetian ; in timpul din urma s'a
inceput a se amesteca n arhitecturá
si motive nationale romine.
Constructia caselor in Buturesti
a luat in ultimir anr proportir
marT, mar cu searnd ca
Creditul Urban face posibil
celor cu capitalurl miel a-sT avea
casele lor. Nu mar departe
de cit in ultimir dor anT s'a cerut
autorizatil de la primárie
pentru constructia a 10,000 de
case nota.
Mar toate locurile virane de
pe bulevarde se umplu de case.
Casele din mahalale sunt
mal vechT sail mar nota, fiecare
cu cite o curte intinsa
gradina. Incet-incet patrunde si
la mahala dorinta de constructul
nona.
Cu cit mergem In spre partile
excentrice, casete se raresc
si cele in finta sunt case mar
mult bordee in felul caselor
de la tara.
In ce priveste scumpetea chiriilor,
aceasta se datoreste, nu
uneT rente exagerate a proprietatir
cladite, ci modulur, placut
de sigur, dar putin economic,
de a dispune locuinta. In general
se voeste ca ea sa alba
o curte si, de se poate, o gradina
proprie; sa fie degajata
de orr-ce alta cladire vecina si
ca ornamentatiunea, in exces pe
din afara, sä fie bogata in interior.
Toate aceste exigente
scumpesc costul cladirer i cheltuiala
intretinerer, si, prin urmare,
i chirla, mar cu seama
88

BUCURESTI 699 BUCUREsTI
daca locuinta ast - fel dispusa
se reduce la un apartament de
3-4 camere.
Daca clasa populatiuniI care
pldteste 800 1500 leI chirle pe
an, rar poate avea la Bucuresti,
pentru o asemenea chirle, o locuinta
de 3-4 camere igienice
incapatoare ; mica' comercian-
11, meseriasT si mal cu seama lucratorlI
ati de regula rele si
strimte locuinte pentru 3-400
leT chirie.
Numärul caselor. In cele
807 strade recensate s'al-1' constatat
31067 case, sail corpurT
de edificiI locuibile, din carT
26256 cu partere, 922 cu subsol,
3,353 cu un cat, 464 cu
dota caturT, 65 cu maI multe
caturT ; cele cu un cat, bine inteles,
sunt edificiT cu partere
un cat d'asupra.
Comparind cifrele recensamintuluT
caselor din anul 1897 cu
rezultatele recensamintelor anterioare,
vom vedea ca
In anul 1840 erati 12000 case;
In anul 1859 case cu venit erari
14120; in 1876 proprietatl supuse
Ia fondera. 12968 ; in 1878
case 20323.
La anul 1878 casele recensaie
se /m'Anean in: case cu
parter, 18641; case cu 2 catuff,
1616; case cu 3 catuff, 60; case
cu 4 caturl, 5; case cu 5 caturr,
(Hotel Fieski) ; case cu locuinta
sub pamint (bordee), 6973.
Asa dar vedem ea, de la 1878
si pana la 1896, capitala a cistigat
peste 10000 de constructiunT
si a pTerdut un numár considerabil
de locuinte neigienice,
precum sunt cele sub pamint.
Din cele 31067 de case, sunt
ocupate de: autoritatI, cladirl
publice si institute de cultura,
294; case de banca, 40; marchidanir
si fferariT, 85; manufactura,
264; giuvaergeriI, 63;
croitoriT, hainariT, 206; farmacir
si drogheriT, 44; magazine de
incaltäminte i ateliere, 220;
magazine de mobile, 23 ; cafenele,
cofetariT, 109; restaurante,
133; circiumI, 1817; b erarir, 32;
tipografii-litografir, 27; fotografiT,
9; brutasiT, 90; macelariI Iba hale,
77; magaziT de lemne, 121; diferite
magazil, 2474; florarif, 13;
fabricI, uzine, 87; hotelurI (ara
hanurT), 27; libraril, 16. Restul
sunt case de locuit.
In anul 1896 s'ad ridicat urmatoarele
clac:ni-1 in capitala :
case cu I cat, 1154; Cu 2 caturl,
242; cu 3 caturr, 32; cu
4 catuff, i0 ; grajdurt 41; magaziT,
65.
Illi§carea imobilelor.In anul
1896, 1519 RominT si 284
strainT aü vindut proprietatile
lor ; printre cumparatorT aü fost
1468 RominT si 332 strainT.
Ipotecile contractate in 1896
s'ati urcat la suma de 261442081.
Imobilele vindute s'ari urcat
la suma de 14708884 leT.
Statul posea. in Bucuresti 21
case de locuit, 36 pi-5.01ff si 7
locurI virane, carl aduc un venit
de 150000 leT anual.
Pavagiul. Istoricul.CalatoriI
strainT cî1 aü vizitat in diferite
timpurl capitala noastra,
impresiunile de caldtorie,
precum i datele ce le posedam
in aceasta privintä, ne
spun ca in Bucuresti nu exista
acum dota secole niel tin fel de
pavagiii. Mal tirzin msA, podul
MogosoaieT, podul Calicilor,
podul BeiliculuT, podul TirguluTde-Afara,
ne aduc aminte de un
fel de pardosire. Acesta consista
in birne de lemn, a caror lungime
era cit largimea stradelor
resbective. Aceste birne erati
puse transversal in tot lungul
stradd si fixate prin scoabe de
fler. De ad dateaza numirea de
pod, data stradelor asternute
Cu acest sistem.
E adevarat cd acest sistem de
pardosire, data din nainte de
1806 cad Di onisi e Eclesiarhul (in
«Tezaurul de monumente istorice»)
vorbind despre focul care in
acest an a consumat 5 600 case,
zice cá Voda-Constantin-Ipsilante
a dat in una foculuï, mare
ajutor ordsenilor, inlesnindu-Ila
facerea caselor celor arse si poruncise
sa se faca. casele drept
la rind, sä iasä ulitele drepte nu
suvaite si case/e una mal afara si
alta mal* inauntru ca mal inainte,
de astupa una pe alta, si s'ati
facut pana la un an mal frumos
ora.sul tirguluT cu ulite drepte
Maria. sa a facut toate podurile
ce arsese i cele ce erali
vechT i putrede prefácut».
Prin 18 z 5, alce loan Ghica in
e S crisorile » sale catre Alexandri,
cunde se pomenea trotuar salí
bulevard pe acel Crup».
Prin anul 1825 aceste podurl
de lemn mar exista!'" Inca; erati
aruncate pe rigole i erail pline
de noroiti.
Abia prin anul 1828, sub Voda-Grigore
Ghica, stradele Bucurestiuluf
aü inceput sa se paveze
in mod sistematic cu piatra.
Pavagiul se numea caldarim.
Profesorul francez Béchamps,
care a fost pe acele vremurl in
Bucuresti, intr'un articol («Revista
Nota», anul VII, No. 3),
publica, sub titlul cSuvenire personale»,
date importante despre
Bucuresti.
In urma punereT in aplicare
a RegulamentuluT Organic s'a inceput
pavarea Bucurestilor cu
bolovad de rfü, de la centra
spre periferie.
In anul 1842, un oare-care
Voina Ianos adus din strainatate
o masina de batut tarad
cu care se servea la facerea poduluI
pe stradele Bucurestilor.
In anul 1864-65, sub Cuza-
Voda, s'a dat in intreprindere

BUCURETI 699 BUCUREM
facerea de pavagir pe toata intinderea
Podulur Mogosoaiel, pana
la bariera Kiselef, cu piatra cubica,
facindu-se si cele dintiiti
-trotuare.
De atuncI ati continuat lucrarile
de payare sub diferitele
administratiunT comunale.
Dupa recensamintul cailor de
comunicatie, facut in anul 1878,
adicä acum 18 anI, suprafata
totala a stradelor de 2515830
m. p. se impartea din punctul
de vedere al feluluI pava.giuluT
dupa urmatorul mod :
1o8141,00 m. p. suprafata paata
sistematic ; 1398462,00 m.
p. suprafata pavata cu bolovani;
302004,00 m. p. suprafata pavata.
soseluita; 712203,00 m. p.
suprafata nepavata.
La aceasta data B ucuresti aveati
636 car de comunicatie, anume :
27 cal, 548 strade, 56 stradele,
3 pasagil, 2 intrarT, in plus 40
de infundaturI, avind toate o
lungime de 231 kil. i pavate
niel pe jumatate.
Situalia actuald. Tata situatia
pavagiilor la finele anului
1897:
Bordure de trotuare, 247436.61
m. 1.; trotuare de bolovanr,
240537,45 m.p.; trotuare de les-
30035.20 m. p. ; trotuare
de bazalt, 490547.26 m. p. ;
trotuare de asfalt, 47975.00 m.
p. ; trotuare cu nisip, 26780.00
m. p. ; soseluirI cu macadam,
651923.00 m. p.; pavagiT cu bolovanI,
¡454620.52 m. p. ; pavagiI
cu platra cloplita diversa,
116594.61 m. p.; pavagiI cu piatra
cioplita Turcoaia, 189656.00 m.
p.; pavagiT cu piatra cioplita
Quenast, 134352.00 ; pavagiI cu
bazalt, 10221.60 m. p.; pavagir
Cu lemn, 2803.06 m. p.
La finele anulur 1898, toata
Calca. Victorid, de la Episcopie,
pana la cheiul Dimbovita, a inceput
a se pava cu lemn.
Costut payara. Pavarea Bucurestilor
a costat comuneT, in
ultimele trel decenir, peste 29 de
milioane leI i cu toate acestea,
la finele anulul 1896, din I 000
de strade, cite sunt in Bucuresti
se mal gasea(' 39 strade
nepavate de loc si 56 strade cu
pavagiT de bolovani, foarte incomode
pentru circulatiune. Cauza
acesteI inferioritati este mica
importanta ce ati la Bucuresti
alocatiunile pentru pavagir. Pe
cind la Paris se cheltueste cu
calle de comunicapne cite lel
8.87 pe an si cap din populatiune,
la Viena leT 7.11, la
Buda-Pesta leI 4.06, la Bucuresti
nu cheltuim de eh 3.83,
pe aceste unitap. Daca la inferioritatea
comparativa a cheltuelilor
se mal adauga i faptul
special Bucurestilor, a uneI excesive
desvoltarT de lungimI de
strade, în raport cu populatiunea,
se va vedea usor pentru
ce pardosirea cAlor noastre
de comunicatiun e este in feri °ara'
de eh in alte orase din Europa.
Iluminatul. In trecut.
cum o suta de anI i chiar la
inceputul secoluluI nostru, de
altminterl ca in restul EuropeT,
stradele Bucurestilor eran totalmente
lipsite de lumina; de felinare
niel' nu se pomenea ; indata.
ce s'a flcut noaptea, o tacere
adinca se intindea asupra
Bucurestilor. NimenT nu umbla
noaptea. Rar pe podurile cele
marI ale Mogosoaid, Calicilor,
TirguluT-de-Afara i Beiliculur
prin ulitele boerestI, ca mahalaua
Arhimandritulur (S-sir Apostoll)
i mahalaua GolesculuT
(sub Mitropolie), rar se vedea
esind din curtile Dudestilor, Golestilor,
Brincovenilor, Falcoienilor,
Obedenilor, Grecenilor,
cite o butcl, saA caleasca, precedata
de doI TiganT, ea masabale.
Prin cele-l'alte mahalale nu
se auzea in intunericul adinc de
cit strigatele: «cine-I acolo?» ale
strajarilor sati rasptntiasilor, iar
in vremurl de primejdie, de bejenie,
de duma i razboiti, strigdtele
patrulelor, ale caraulelor
formate din mahalagiT, carT cite
I0-15 cutreeraA mahalaua.
Incet-incet a inceput a se ilumina
si in Bucuresti stradele ;
mal india cu luminArI de seu
din distanta in distanta; apor
fura introduse lämpile cu untde-lemn,
uleiù de rapita. Din
ordinul Vorniciel, in 1830, s'ati
asezat felinare in maI multe strade.
Se ardea unt-de-lemn ; in
total eral-1 955 de felinare, cheltuind
Casa MaghistratuluT cu iluminatul
orasuluT 199881 lel vechT
zo parale. Mar tîrziü uleiul a
fost inlocuit cu petroleul i in
1871 a fost introdus gazul aeriform.
Iluminatul de ad'. Iluminatul
actual al orasulur nu sta in
raport cu suma ce se cheltueste;
Bucuresti e departe de a fi bine
iluminat, iar cauza acesteI inferioritatI
consta, in prima mina,
in tntindere exagerata a orasuluT,
In scumpetea gazuluI i apor
In starea inferioara a materialuld
de lampr cu care se face iluminatul
partilor excentrice. Iluminatul
public se efectueaza in
Bucuresti prin gaz aerian, electricitate,
uleiti mineral dens si
petroled. Cu gaz aeriform se
ilumineazä centrul orasuluT. El a
fost introdus in anul 1871 de o
societate belgiana care a obtinut
concesiunea iluminard, pe care
o exercita i azI inca. Cu petrolea
i uleit1 mineral dens se ilumineaza
partile excentrice, lar
cu /electricitate bulevardele de la
Cotroceni, pana la bulevardele
Ferdinand si Protopopescu-Pake;
noul bulevard al ColteT, Soseaua
Kiselef, Cismegiul, Uzina hidraulicl,
Abatoriul, Teatrul National,

BUCURE.5TI 700 BUCUREgl
Palatul Regal, Spitalul Colter;
cite-va fabricr, ateliere O case
particulare, teatre, bar, pasagir.
O companie germana de electricitate
a obtinut concesiunea
iluminara a citor-va partI centra/e
a orwlur, fie-care pe intinderea
une raze de 150 m.
Se mar lumineaza, dar putin
de tot, cu acetylena O cu lampr
de alcool.
La sftr§itul anuluT 1897, situatia
iluminatulur capitaler a
fost ast-fel repartita :
Cu gaz aerian. Lanterne
patrate de aramä pe zid 1059;
lanterne cu console pe stilp,
2o2; lanterne rotunde ,de aramd
pe candelabru, 701; lanterne
patrate pe grilagia, 28;
lanterne rotunde pe grilagia,
119; candelabre cu mar multe
lanterne, 42 ; candelabre Cu
o singura lanterna cu mar multe
becurr, 32 ; lanterne suspendate,
7; globurr pe brate, 9 ; beculi
la pisuare, 19; becurr la
ceasoarnice, 6.
Pentru imbundtatirea iluminatulur
prin gaz a stradelor centrale
s'a dispus a se aplica pe
cele mar multe lanapT becul Auer,
la altele reflectorul parabolic.
Cu petroleti. Lanterne patrate
de arama, cu console pe
stilp, 25; lanterne rotunde de
arama pe candelabru, i; lanterne
model 1897 pe se/1p, 249
lanterne de ffer model noti pe
stilp, 975 ; giob 1846 cu con_
sola : pe stilpT, 1810, pe zidurr,
37, pe arborr, 5; lanterne pdtrate
de fier, cu console pe stilpT,
4; pe zidurr, II°.
Cu uleig mineral dens. Lanterne
bronzate, cu console pe
stilp, 467; pe zid, 1.
Cu electricitate. Lampe cu
arc voltaje de io Ampère pe
bulevardul Carol §i Elisabeta, 66;
pe §oseaua Mogwaia, 32; in
Ci§megia, 20; pe bulevaxdul
Colea, 28; la Uzina Idraulica,
6; la Abatoria, 4; lampe incandescente
de 'o luminr la Abatoria,
140; la Uzina idraulica, 40.
Recapitulind, gasim ca in 1897
aa ars lampe:
Cu gaz aeriform, 4055; cu
petrolea, 3 2 1 6 ; cu uleia mineral
dens, 468; cu electricitate,
336; in total: 8075 lampe.
Costul iluminatulut. Cantitatea
de gaz consumata in anul
1896 pentru i/uminatul oraplur
a fost de 183949 metri cubT ;
cantitatea de petrol consumata
a fost de 297931 kilogr. Lungimea
reteler de tuburr, care
pleaca, de la uzina de la Filaret
li lumineaza stradele, gradinile O
pietele, trece peste 150 kil.
Pentru comuna, costul iluminatuluì
este ast-fel repartizat :
Gaz aerian, 434634 leT, din
carr in lampr cu becul Auer,
4316 lei ; cu uleiu mineral dens,
36040; CU petrol, 162191 ler ;
Cu electricitate, 34000 ler; in
total ler 665,865.
Alimentarea cu apA a Bucure§tilor.
Indicaliunile cele mal
vecht.Cea mal vechie indicatiune
despre modul alimentarer
orawlui cu apa, o gasim in Del
Chiaro.
La 1710, Del Chiaro, care a
stat multa vreme la Curtea lur
Constantin-Vodd- Brincoveanul,
ne spune ca fintinT in timpul
lur n'aa fost in Bucure§ti ; numärul
puturilor era mic, dar ca.
«le acque de la Dimbovitza sono
leggiere e salubri» : apele Dimboviter
sunt ware O sanatoase.
Bucurqtenir, inteadevar, se
multumeati in sec. al XVIII-lea cu
apa Dimboviter, batuta pdate §i.
atuncr cu piatra acra; daca nu
s'ar fi multumit, ar fi facut ci§mele
cu apa adusa de departe,
cum ati facut-o in secolul urmator.
Stiinta «curgerer §i scurgerer
apeloro cum se zicea acum o
suta de anT la Bucure5ti, cu alte
cuvinte captatiunea apelor din
izvor §i. aducerea lor pe tuburr
la marT deparad, se cunotea
foarte bine in sec. al XVII-lea.
Brincoveanul, ne spune SincaT,
aduse Foqlnenilor apa pe scocurr,
de la o depärtare de doua
ceasurr cale pana in Foqani.
In sec. al XVIII-lea insa, facerea
de cimele preocupa pe multr
din Beir fanarioti.
Se cunoa§te hrisovul din 1
Octombrie 1779 al lur Alexandru-Voda-Ipsilante,
caré ne spune
ca., pe vremurr « zlotoase», apa
Dimboviter venind foarte turbure
li cu multe necuratenir,
Domnul a hotarit sa aducä apa
de izvor, «de departe li cu multa
cheltuiala». Ipsilante face decT
douà cimele : una in ulita Boiangiilor
5i alta linga Manastirea
Sarindarulur.
Dumitru Suilgi-Bap, un fel
de mare Ci§migia, este ?usarcinat
cu supraveghiarea curgerer
li scurgerer apelor. Ati fost
li alt1 Cignigir i paznicr al
Cimelelor. Mar top' steteaa in
mahalaua Stejarulur, unde in timpul
luT Brincoveanu se afla ipotul-Fintinelor.
Domnir fanarioti ar secolulur
XVIII-lea, li-aa adus apa, de fintina,
pentru baut in foale li in
sacale, unir- de la Pantelimon,
altir de la Filaret.
De cionele insa se foloseaa
mult BucureOenir. De aceea pentru
folosul Ob§tier, dupa Alexandru-Voda-Ipsilante,
Mihaia-
Voda-Sutu, prin cartea sa din
3 Noembrie 1784, intare§te li
complecta hotaririle lur Ipsilante.
Mar tirzia Nicolae-Voda.-Mavrogheni
da, pentru intretinerea c4melelor
cu apa de la Cretule§ti,
Crevedia li Giule§ti, veniturile
vinzarii oeritulur, dijmarituluT §i
vinariciulur, mar adaugind §i 15

BUCURESTI
scutelnicT. El numea aceasta :
facerea caseT cismelelor.
Ulitele din Tirgul-din-Ná'untru
Podul-MogosoaieT ati cismele
pe carT le folosesc cu multa pta.
cere. Bucurestenil de prin alte
mahalale rivnesc la dinsiT i, dupa
multe saruinte, ceT din Batistea,
ceT din Razvan i ceT de la Biserica-cu-Sfintl
ad obtinut i eT
cismele.
Reaua scurgere a apelor da
nastere la multe procese in fata
DivanuluT. Se fácead asa numite
lagumurT sad case de ape, de
unde, apoT, pe sub podurile de
lemn ale ulitelor, prin santul
de la mijloc, li se da drumul
sa curga de vale la Dimbovita.
Lucrad la curgerea si scurgerea
apelor, la facerea si cura
Orea santurilor, vinovatiT, adica
puscariasiT, sub directiunea cismig-iilor
i suilgiilor, carl se pricepeat
sa mUoare cantitatea de
opa ce se consuma in Bucuresti,
precum i másurile de apa cu
care se va inavuti orasul «daca,
pe l'higa apele de la Cretulesti
Giulesti, se vor mal aduce si
apele de la Crevedia».
Din cind in cind se mal descopere
i cite o cismea noul,
adicä un izvor de opa huna de
baut. Asa buna-oara, in timpul
epidemieT de la sfirsitul secoluluT
al XVIII-lea, Curtea luT
Moruzzi retragindu-se la Cotroceni,
Beizadelele Dumitru, Nicolae
i Gheorghe, fecioriT Beiulur,
fácead plimbarl prin padurea
ManastiriT. Intr'o zi, el
gasia o cismea cu opa. foarte
'puna. Domnul se bucura mult,
dete un hrisov ca sa nemureasca
acest noroc al luminatelor
Beizadele i porunci sa fie numit
acel izvor, Cismeaua-Beizadelelor.
Cu timpul, acest izvor deveni
un loc de petrecere pentru
BucurestenI.
701 BUCUREM
Apele DimboviteT, apele cismelelor,
ale girlitelor, ale lacurilor,
ale puturilor si ale fintinelor,
pe linga carT se mal aclaugati
si apele ploilor, facusera,
incà de la inceputul secolului al
XVIII-lea pe Domn1 sa se ingrijeasca
cit mal de aproape de
hidraulica Bucurestilor.
In anul 1785, un oare-care
Inghiulgi, propuse SfatuluT politieT
de Bucuresti, sa aduca prin
burlane apl de la Crevedia pana
in margin ea Bucurestilor, pentru
care cerea suma de 32772
leT vechf.
In acest scop Mihail Sutu-
Voevod invita pe boerr sa stabileasa
cit avea sa dea fie-care
breasla.
De cind populatiunea orasuluT
se inmultise si pe cit posibil
inteun oras deschis ca Bucuresti,
bunul traid crescuse,
cestiunea (ccurgerer i scurgerel»
apelor deveni una din cele de ea
petenie. Pentru intretinerea canalefor
de sub podeala poduluT
MogosoaieT, poduluT TirguluT-de-
Afard, poduluT Calicilor, poduluT
Beiliculur, in care canalurT
se varsad toate apele de scurgere
ale ulitelor si ale ulicioarelor
bucurestene, pentru nivelare,
cotire, aducere, cuatire,
era un corp intreg de slujitorT,
anume podad. OrganizatT aproape
militareste, comandatT de Marele
Cismigid, care depindea de
Spätar si de Aga, podariT, imbracatT
in& un fel de capoate
galbene i cu topoare in miinT,
IsT ayear' locul hotarit in toate
alaiurile domnestI.
In Ianuarie 1845, Domnitorul
Gheorghe Bibescu porunceste
infiintarea fintinelor in Bucuresti.
Proectul a fost intocmit de
d. Marsillon, inginer, , care propuse
facerea fintinelor in dota
chipurT : unul prin aducere de
apa din izvoare in catatime mar-
ginita, numal la 1200000 oca
in curs de 24 ceasurl i cu cheltuiala
pana la 8i 16o galbenr,
altul prin luarea aper din riul
DimboviteT, cu mainä cu foc in
catatime de 3000000 oca in curs
de 24 ceasurf i cu cheltuiala
de 41286 galbenT.
Sfatul Administrativ lima, in
vederea scadereT cheltueleT, a
dat precadere infiinareT numaT
acelor fintinT cu luarea apeT din
Dimbovita.
Pentru preintimpinarea cheltuelilor,
s'a luat suma de 12468
galbenT, care a ramas din cea
hotarita pentru ridicarea monumentuluT
generaluluT Kiselef,
si pe care generalul a cafierosit-o
la un lucru folositor locuitorilor
BucurestenT».
Cu aceasa suma s'a cumparat
din Paris dota masinT idraulice
cu abuff, cu strecuratorile
cele trebuincioase precum i urloaele
pentru toaa intinderea
uliteT MogosoaieT.
In 1846, fintinele capitaleT ad
fost inaugurate cu mare solemnitate,
cind i Voda Bibescu
pronunta un discurs. Cu aceasa
ocaziune s'a batut si o medalie
comemorativa.
In anul 1875, cf. general Manu,
pe atuncl primar al capitaleT,
insarcina pe d. Guilloux
cu studiul alimentareT cu va a
Bucurestilor. D. Guilloux gasi
cl! cuviinta ca apa trebue luaa
din Dimbovita, dar insista mult
asupra punctuluf de unde trebue
luata apa.
Pana in anul 1882, alimentarea
cu va a Bucurestilor se facea
in acelasT mod ca in trecut.
Dimbovita, puturile i fintinele
erad vecInicele furnisoare a cantitatel
necesare de opa. Lucrurile
neputind insa merge mar departe
tot ast-fel, s'a recurs la
alimentarea orasuluT, tot cu apa
de Dimbovia, dar canalizindu-

BUCUREM 702 BUCUREVI'l
se acest rill in mod sistematic
si dupa un plan.
Canalizarea Dimbovilet.
Sistemul prin care se alimenteaza
actualmente orasul este:
Se limpezeste apa luata din
Dimbovita, prin decantarea er
In trei marT basine sapate lingd
acest riO, la Arcuda, distanta
de 18 kil. in sus de Bucuresti ;
se strecoara apoT prin filtre orizontale
de nisip, asezate putin
maT jos de basinele de decantare
si, ast-fel filtrata, apa se
!asa a curge Cu pana natural,
printr'un conduct zidit, pana in
rezervoriul subteran de pe platoul
Cotrocenilor. Dintr'acest rezervoriii,
apa poate curge, printr'o
canalizatiune de fonta, in
ori-ce punct al orasului care
s'ar gasi situat la un nivel inferior
aceluia al rezervoriului de
la Cotroceni. Spre a se putea
alimenta si partile orasului carT
sunt mal* sus ca Cotroceni, cura
si pentru a da apeT puterea d'a
se ridica in caturile de sus ale
cladirilor, orT d'a tisni de la fata
soluluT, apa din rezervoriul de
la Cotroceni, inainte d'a se distribui,
se impinge cu presiute,
prin pompele stabilimentulur Idro
- electric de la Grozavesti,
In reteaua de distributiune .din
oras si in& un rezervoriti inalt de
compensatiune, stabilit la Iancu.
Cu acest sistem se voia a se
filtra, aduce si imparti, in oras,
pana la 40000 m. C. apa pe zi,
cit s'a socotit trebuincios consumatiunir.
Acest sistem de alimentare
cu apa e intocmit dupa proectele
prezentate in 1882 de inginerii
elvetianT Culman si Biirkly-Ziegler.
Cantitatea afta. Media anual
a cantitatiT de apa distribuita
pe zi in cursul anului 1896
a fost de 28800 m. c. Dinteaceastá.
cantitate se apreciaza a
15000 m. c. pe zi aü fost intrebuintate
pentru diversele servicii
municipale, iar restul de
13800 m. c. s'ar fi distxibuit
pentru trebuintele locuitorilor.
Costul tucrdrilor pentru alimentarea
orasuluT cu apa din
Dimbovita se cifreazä in total,
pana la finele an. 1896 ast-fel :
basine de decantare si filtre,
1456409 leT; apeduct, 1241211
leT; rezervoriul de la Cotroceni,
497859 lei ; stabilimentul idrau
lic de la Grozávesti, 839706
lei; canalizatiunea de distribuire,
3390714 lei; rezervoriul de la
Iancu, 140000 leT; adica in total
suma de leT 7565901.
Amortizat in timp de 40 ani
cu un interes de 5 0/0, acest
total de 7565901, reprezintA o
cheltuialä de 441092 leT. Daca
la acest amortisment adaugam
si cheltuelile de intretinere, personal
si material, In suma de
leT 143680, rezulta cä alimentarea
orasului cu apa a costat
in anul 1897 suma de lei 635592,
suma care, repartita la cantitatea
de apa distribuita in media pe
an, ridica pretul metrului cub
de apd distribuita la 5.5 banT.
Distribulia afta. La 'hiceputul
anului 1898, apa a fost
distribuita in capital prin o retea
de conducte in lungime de
162684 m. De asemenea ail
fost : guri de apa, 899; fintinl
Visnitoare, 22; basine tisnitoare,
34 si coloane de apl., 21.
Puiurr fi fintinr. Atara de
apa Dimbovitei, cu care se alimenteaza
locuitoriT din centrul
capitaleT, se mal' scoate apa din
1310 puturi, mal Cu seama in
mahalalele orasului si in par-
Ole excentrice ; a unora este
huna de baut, a altora este salde.
Atara de aceste puturi, se
mal afla si cite-va fintinT cu ap5.
foarte 1)1'0., dar in cantitate
nesuficienta. ; cele maT princi-
pale fintinT sunt cele de la: Herastrla,
Azilul Elena Doamna,
a Brincovenesel, cele de la Filaret,
etc.
Sisteme nouii de alimentare.
Chiar de la inceput apele captate
de la Bien pentru alimentarea
orasului n'ají dat satisfactiune
asteptárilor consumatorilor.
In regiunea Dimbovitei unde
s'a hotdrit captarea, apele acestuT
fifí fiind prea incárcate
cu argila in cea mal mare parte
a anului, ele nu se lasa a fi filtrate
suficient prin filtre orizontale
cu nisip, pentru el marea
cantitate de argilä ce consine
apa, impledica formatiunea
pe suprafata filtruluT, a acelel
membrane filtrante, care asigura
o suficient5. clarificare.
Daca la acest mod nefavorabil
de a fi al apeT insasT, se adauga
si imperfectiunea sistemuluT
de filtre adoptat, cum si
insuficienta suprafeter lor, se
vede usor pentru ce instalatiunile
de la Bien n'aii putut
corespunde scopului pentru care
ají fost facute si nicr nu vor
putea aduce sensibile ameliorarT
calitatir apel, ori-carl ar fi finbunatätirile
partiale ce s'ar cauta
a li se face.
In acest scop, administratia
comuna15. din 1898 cit si cea
de azT, ail inceput a face cercetarT
nona; in Iulie 1898, Primaria
se pronunta in favoarea propunerei
de ase capta apele suterane
de la Bateria '5/16 a fortificatiunilor,
care cade la Bragadiru.
Toate lucrar-11e vor costa
leí 43 78000.
Canalele de seurgere. Istoricul.Constructiunea
de canale
de scurgere a inceput in Buenresti
la 1847.
S'a construit la acea data dota
canale : unul, inceput din strada
Bazaca, cu devarsare in Dimbovita,
care serpuia atunci futre

BUCURETI 703 BUCURETI
actuala hall i extremitatea de
Vest a stradeT Bazaca, deservia
aceasta stradela, plata Sf. Anton
si Calea-Mosilor, pana la
biserica Sfintilor, pentru a culege
de aci apele meteorice ce
se stringeati in depresiunea de
nivel ce exista la capul despre
Mosr al stradeT ArmenestI; altul,
cu devarsare iardsi in Dimbovita
la Podul de Piatra, actuaiul
Pod Rahova, se ridica pe
strada Smirdan, traversa Lipscaniile,
pentru a veni in strada
DoamneT, Una Posta, spre a
primi apele ce se acumulati inteacest
punct jos al ora§uluT.
Ambele aceste canale erail de
tipul Emmery, cu sectiune dreptunghiularA,
acoperita cu o bola
în centru. Constructiunea era
facuta, in piatra cioplita.
Mar tirziii, prin anul 1864
urmatoriT, sub Cuza-Voda, s'a
construit canale ovoide de caramida,
pe strada Carol si Victoria
pana la bariera i prin
1870 un asemenea canal pe stradele
BaratieT i ColteT pana in
strada Pensionatul.
In 1873 s'a construit canale pe
stradele Cozma i Pensionatul.
Pe aceastä din urma stradd,
in fata proprietateT Boerescu,
un inginer din serviciul municipal
construi, pentru prima °ara
in Bucuresti, de sigur i in tara,
sub administratiunea primaruluT
Scarlat Cretulescu, o bucata de
vre-o ioo metri lungime de canal
monolit in beton de ciment.
Proba aceasta satisfacind tuturor
exigentelor, a facut epoca
in istoria canalizAriT Bucurestilor,
caer, dovedind toate avantagiile
ce betonul are, in lucrarile
idraulice, asupra zidarieT de
cáramida, toate canalele din Bucuresti,
de la aceasta epoca incoace,
se construira esclusiv in
beton.
Paralel cu aceste progrese in
modul de constructiune al canalelor,
necesitatea acestor evacuatorT
simtindu-se din zi in zi
maT mare, primaria insarcina, in
1881, pe inginerul elvetian Biirkly-Ziegler
cu studiul i executiunea
uner retele complecte
de canale de vre-o 40 kil. dezvoltare.
Era poate atuncT ocaziunea
ca primaria sal/ proecteze intreaga
sa retea de canale, ra
manind apoT ca sa o complecteze
treptat. Din nenorocire administratiunea
scapa aceasta ocaziune,
asa ea insemnata retea
a lur Biirkly, de si conceputà
Cu o oare-care vedere generala,
nu-.5T incorpora inteun mod intim
nicT canalele ce existaii inaintea
executiuniT eT, niel nu impuse,
printr'un proect general,
conditiunile carora avea sa se
supund lucrarile ulterioare de
canalizatiune, pentru a forma
un complex dotat de unitatea
necesard.
Situalia actualit. Lucrarile
de canalizare, ce treptat ati urmat
acestef epoce, de si studiate
izolat, fara spiritul de unitate
ce trebue sa domneasca in
asemenea lucrar!, ati sporit totuT
reteaua de evacuare a orapluT
la dezvoltare si ea se ridica
1a o intindere de 109535
m. 1., din carT:
68052 m. I. colectoare i canale
vizitabile si 41783 m. 1. canale
nevizitabile, circulare, cu
z000 de gurT de scurgere.
Orasul insa nu profita, dupa
cum ar trebui i putea, de aceste
canale, de oare-ce, din lipsa
de va si orT-carT adaparl
speciale ce ar trebul facute vechilor
canale, nu se efectueaza
peste tot desertarea latrinelor la
canal.
In adevar, din cele 2737 legaturl
de proprietatT cu canalul
public ce exista la finele luT
1896, numaT 161 din aceste legatur!
pun hasnalele in scurgere
la canal si inca Cu o scurgere
incomplecta, de oare-ce administratiunea
nu admite pana
acum de regula de cit cSistemul
devizor», care nu este de
cit o fictiune sanitara.
NumaT cind ora.sul va putea
varsa in canale, peste apa uzata
rezultind din distributiunea apeT
potabile, alt1 30-40000 m.
c. apa pe zi, numaT atuncT se
va putea obtine prin canale acel
mare resultat igienic canoscut
sub numele de ctotul la canal».
In conditiunile actuald starT
de lucrurT, reteaua de canalizatiune
de scurgere a orasuluT se
angmenteazä pe fie-ce an.
Salubritatea eapitalei. Serviciul
salub HAY/a, infiintat ca atare
prin budgetul anual 1893-94,
parte integranta a serviciuluT
de podurT si sosele si este menit
a asigura curatenia orasuluT,
care, in general vorbind, este satisfacatoare.
Serviciulur salubritatiT apartin
treT sectiunT: I. sectiunea
gunoaielor particulare, 2. sectiunea
canalelor si 3. sectiunea
grajdurilor primarieT i atelierelor.
Prima sectiune cuprinde curatitul
i stropitul stradelor
evacuarea gunoaielor particulare
i publice; a doua cuprinde:
a) constructia i intretinerea canalelor
publice i accesoriilor
lor pentru evacuarea apelor din
ploT i zapezT, b) autorizatia de
constructiT de canale la particular!
pentru evacuaxea acelorasT
ape, a celor menajere si industriale,
c) evacuarea prin canal
cu sistem divizionar a latrinelor
publice, d) curatitul latrinelor
particulare prin serviciul
zis barometric ; a treia cuprinde :
a) administratia grajdurilor si

BUCUREgI 704 BUCURETTI
furagiilor, b) atelierele de reparatiunr
cu diferite ramuff, ca
potcovarie, ferdrie, lemnarle,
vapsitorie si cureldrie.
Costul.Mentinerea curatirir
in oras devine un serviciu cu
atit mal greti, cu tit el este insarcinat
cu recolta si transportul,
contra uner taxe de abonameat,
§i a gunoaielor menajere
ce se string prin locuintele private.
Escesivele caldurr din clima
noastra care reclamä racorirea
artificialä a stradelor
printr'o larga stropire a lor,
cum si ridicarea marilor cantitatr
de zapada ce cade adesea,
sporesc Inca si mar mult importanta
servicialur curatirer orasulur.
Administratiunea comunala
are inscris in budget pentru
serviciul curatirei orasulul 27000
ler pentru personal, 529050 ler
pentru lucratorT si 303000 pentru
material.
Datä din totalul de 859050 ce
se cheltueste pentru curatirea
orasulur, scadem 250000 leI tit
se incaseaza, in cifre rotunde,
pentru ridicarea gunoaielor particular;
rezulta ca orasul face
cu curatirea publica o cheltulaid
anima de 609050. Repar-
IRA la cele 232000 suflete ce
traesc in Bucuresti, cheltuiala
curatirer orasuluT revine la 2,62
pe an de cap din populatiune.
Dupa 4Statistica internationail
a oraseTor mall», Parisul
cheltueste cite 3.18 pe a.n de
cap de populatiune, pentra curatitul
011, Viena 4.15, Budapesta
r.69.
lifilturatul fi stropitul. Din
punctul de vedere al maturatulur
si stropitulur, orasul se imparte
in 22 de sectiunr, din cad
15 in incinta, soselelor inconjuratoare
si 7 in afara de aceasta
incinta, fie-care din aceste
sectiunr fiind date in ingrijirea
unur supraveghetor cu ajutorul
sat' si avind numarul necesar
de maturatorT, cotige, furgoane
si peril mecanice si sacale in
unele sectiunT.
Stradele celor 15 sectiunT din
interiorul soselelor Inconjuratoare
se curätd prin lucrätorT si
material ce se aflä cantonat pe
Intinded desemnate de strade,
pe earl le mätura normal in fiecare
zi in ocolul I, la doua
zile °data in ocolul al II-lea
si la trel zile °data In ocolul al
III-lea.
Sectiunile afara din soselele
incoajuratoare se ingrijesc prin
cete de lucrAtorl, carr le curatä
in grupurr, la intervale determinate,
dar mar rarl.
Supraveghetorir sectiunilor de
curatire sunt insarcinatl si cu
facerea abonamentelor pentru
ridicarea gunoaielor din proprietatile
private, cum si cu controlul
acestur serviciti.
Transportul gunoaielor fi arderea
gunoaielor. Gunoaiele
rezultind din maturatul stradelor
sail din proprietatile private
se transporta din gropile
din partea escentrica a orasuluI,
parte direct prin trasurile
serviciuluT, parte prin intermediul
uncí linir Decauville care,
incarcindu-le din rampa de gunoaie
de la Radu-Voda, le transporta
in vagonete frase de cal
pana in Valea-Plingerer, unde
se depun pentru aplanarea atester
marl mlastine. In temen
mediu se stringe pe zi, in Bucurestr,
280 de tone gunoiti.
In cursul anulul trecut, s'ai1
instalat in strada Taranilor niste
crematorir pentru arderea gunoaielor.
Aceste cuptoare costa.
pe comuna 70,000 leT.
0 alta statiune crematorie e
la Tunarl, unde sunt instalate de
asemenea niste cuptoare, in care
se ard 70 de tone gunoaie pe zi.
0 a treia rampa de gunoaie,
proectata in cGropile Neptuny,
n'a putut fi construita Inca, din
cauza ea numar in timpul din
urmä s'a putut face expropierile
acestor gropI.
Ridicarea apezil. Nu e
mult de cind zapada, chid cadea
in marl cantitAtr, era o adevaratä
calamitate pentru circulatiune
in Bucuresti, cu toate
insemnatele sume ce Primaria
era obligata a cheltui pentru ridicarea
si transportul el.
Curatirea se face acum cu
niste plugurr frase de doT cal
si zapada se arunca in canale
si in cite-va trape construite pe
podurile de pe Dimbovita. Masurile
acestea ail facut ca curltirea
zapezer sa coste anul trecut
22,000 ler.
Intinderea linillor de tramvar
pe un mare numar de strade
principale din oras, obliga aceste
intreprinderr de transport
d'a curati zapada indata ce cade.
Stradele cele mar principale
din centru si )nar tu seama bulevardele,
ail, la cite 25-30 de
metri distantd, instalate vespasiene.
Gradinile publice sunt de
asemenea prevazute cu vespasiene.
Numarul lor in total se
urea la 500 in toata capitala.
Numdrul latrinelor publice se
urea azI la 15.
Cazarma mäturdtorilor.
Pentru locuinta maturatorilor
earl' n'ati familie, exista. cazarma
de maturatorl de linga rampa
de gunoaie de la Radu-Voda,
cum si o instalatiune cu acelag
scop ce s'a facut la grajdurile
de la Cuibul-cu-Barza.
Grajduri fi Ateliere. Grajdurile
si atelierele serviciulur
curatireT, situate la Cuibul-cu-
Barza, formeazä un vast si important
stabiliment, in care se
intretin ceT 350 de cal ar serviclulur
si se depoziteaza, re-

BUCuREM 705 BUCUREgi
para i construqte variatul material
destinat curatira orgulur.
Ocupind o mare suprafatä
de teren, grajdurile i atelierele
sunt prevazute cu pse pavilioane
de grajdurr, infirmerie
de cal, potcovarie, basin pentru
scaldatul calor, manegi5,
parcurr de reproductiune i magazil
de furagie, numeroase remize
pentru trasurr i aparate
de desinfectiune, de extractiunr
barometrice i de incenditi, magazir
de materiale prime i obiecte
fabricate, ateliere de fierarie
cu motoare mecanice, diverse
maOne-scule, cargarle, tapitarie
vopsitorie ; cazarla. §i cantina
pentru 150 de lucratorr,
cladire de administratiune, laborator
de veterinarle, post de
telegraf i telefon, etc.
Grajdurile comunale sunt Omite
inteo perfecta. curátenie ;
pavagie bune §i plan tatiunT nuraeroase
complecteaza salubritatea.
Asistenta publica.In trecut.
Asistenta In trecut, i mal ales
cea medicala, negrgit ca nu
avea mijloacele de care dispune
azi. Doar in mandstirr se
practica de monahl un fel de
medicina empirica, ca in cele-
Falte tarr. In Bucurgti insemnam
pe la 1789 abia un spital i un
azil de copil orfanT.
Dupa cum se constatá din
dosarele primarier, pe la 1830,
breasla bragagiilor din Bucure4i
afecta anual un fond din
veniturile er, pentru azilul coplilor
orfanT.
Situalia actualii. In timpul
ultimilor 8o de anT s'a facut progrese
insemnate. Avem spitale
numeroase, instalate in cládirr
moderne, cu tot confortul iglenic,
ospicir de tot soiul, azilurr
pentru cer batrinT i incapabilr,
inteun cuvint avem
o asistenta publica L privad.,
16680, Manto Dictionar (Migra"
demna de o capitall de regat.
TotT concura la regita
er: comuna, statul, comunitadiferitelor
colonir; epitropille
i eforiile din initiativa
privatà fac tot ce pot in limita
mijloacelor de carl dispun.
.Asistenjez publica comunald.
Asistenta publica este In Bucure0i
dintre cele mar intinse.
Dei comuna nu posea un serviciù
public bine organizat pentru
ingrijirea tuturor saracilor,
ea imparte tusa ajutoare in natura
batir in tot decursul anuluT
§i mar ca seama in ajunul sarbatorilor.
In anul 1896, medicir comunalT
ati cäutat 15101 bolnavr
Rominr i 1338 bolnavr strainT.
Ordonante gratuite aù fost 8767,
in valoare de la r 6000.
Primaria dispune de urmatoarele
institutiunT de binefacere:
Ospiciul comunal Zerlendi, intemeiat
din initiativá privad
de bancherul Cristofi Zerlendi
qi pus sub administratia directa
a primaria, a adapostit, in cursul
anulur 1896, 40 de infirmi.
Azilul de noapte facut din
produsul mal multor serbárT populare
§i din diferite dongiunT
particulare. Acest azil e pus
sub dependinta primaria i administrat
de ea. Azilul e construit
pe cheiul Dimboviter; e o
cladire baria, igienica, spatioasà
care aduce servid! reale populatiuner
sarace.
Primaria a infiintat i intretine
i o °s'Atarle populara., alaturca
de azilul de noapte, care
de asemenea a umplut o lacuna
insemnata simtita de mult. Cu
suma minima de 25 de banT
(daza ro bani (daza II) cine-va
poate avea un prinz modest,
dar hranitor.
In timpul de la I Ianuarie
pana la 31 Decembrie 1897 ati
fost adapostitT in azil un nu-
Mar de 7241 barbatT i 1245 feme!,
salí In total 8486, din carr:
-7803 RominT, 174 IzraelitT, 72
GermanI, 92 MaghiarT, 63 Italienr,
33 sirbr, 49 BulgarT, 44
GrecT, 28 Polonezr, 25 MacedodenT,
55 Francezr, 19 ArmenT
38 Rin!.
Ospataria populara a fost vizitad
in acelgr interval de timp
de un numax de 85922 persoane
de diferite nationalitatI.
Pentru intretinerea aziluluT de
noapte i ospatarier populare,
comuna cheltuqte sume insemnate
In raport cu mijloacele de
care dispune ; ast-fel in budgetul
pe anul 1897 este alocatá
in acest scop o suma, de 39880
ler. Comuna a incasat de la ospatarie,
In timp de un an, adica
de la I Ianuarie la 31 Decembrie
1897, suma de 14610
ler 8o banr.
In azilul de noapte totr ce!
saracT §i. lipsitT de locuind, fie
de on-ce nationalitate, pot gasi
adapost trer noptr in cursul unel
lunr, in care timp li se da gternut,
bae sistematica i hrana.
In anul 1897 incetind din viga,
filantropul Evloghie Gheorghief,
a lasat prin testamentu/ sa.0,
In deplina proprietate,
sale Vii§oara i Cotenita, din districtul
Olt, Primaria Bucure§ti
S ocietater pentru invatatura poporulur
romin , i anume a lasat
primaria doua din ira partr din
aceste mgir cu Insarcinare de
a intrebuinta venitul fa sporirea
ameliorarea azilulur de noapte,
lar cea-l'alta treime din acele
moOr s'a lasat societater mentionate,
ca obliggiune d'a intrebuinta
venitul pentru Intretinerea
dezvoltarea §coalel pentru lavatatura
poporulur romin. Atit primaria
cit i societatea s'ad pus
In posesiunea molllor i ati luat
deja masurr pen tru arendarea lor.
89

11UCUREM 706 BUCURETTI
Un alt servia-1 al primarieT,
e Serviciul copiilor gasiti i orfanT,
care In anul 1897 a ingrijit
172 195.0 si fete. Primaria plateste
la 316 doicT pentru eresterca
copiilor gasit.T. Un numar
de 135 copiT, avind etatea de
7 anr, frecuenta pe contul primariel
scoalele primare.
Primlria poseen i intretine
un institut vaccinogen. In el
s'al vaccinat i revaccinat in
1897, 38224 persoane.
Intre stabilimentele de asistentä
publica comunall se numara
si Baile populare de pe plata
Bibescu-Voda, deschise in 1896;
In aceste 1351 populatiunea saraca.
poate face cu I0 bard o
bae rece in basin cu duse i cu
20 banT o bae calda cu duse ;
in anul 1897 al fost frecuentate
de 58947 de persoane.
Subvenfiunf.Enumerdm adi
sumele pe anul 1897 pana la
1898 ce primaria le a acordat
pentru subventiunl, ajutoare
intretineri de stabilimente de asistenta
publicl, etc. : ajutoare
de cartT elevilor saracT, 4500
leT; subventiuni pentru doi studentr
cae tl fa( studiile In
strainatate, 2700 leT; idem pentru
societatea cInvatatura poporuluT
Romin», 3000 Id; idem
pentru societatea «Gradina de
woo leT; idem societätiT
cUnirea constractorilor RominT»
pentru scoala de adultl,
i000 leT; subventiune societatei
pentru ajutorul elevilor saracT,
1500 ler; idem comitetului instituit
pentru a veni In ajutorul
incendiatilor si inundatilor, 1000
leT; ajutoare de subsistentá la
saraci, In banT sal la natura.,
cheltueli pentru serbail de binefacere
i altele, 20000 leT ; ajutoare
de inmormintarl la Osad
alte diferite cheltueli de inmormintare,
I000 leT ; intretinerl
de infirmi i neputinciosT
In spitale, 10000 lei; ajutoare
pentru maritat fete sarace din
procentele eapitalului depus de
M. S. Regina, 350 Id; pentru
intretinerea azilului de noapte
si ospatarieT populare, 31000
leT; pentru Intretinerea bailor populare,
11500 leT; pentru intretinerea
azilului Protopopul Tudor
Economul, 5000 leT; pentru
maritatul a 4 fete sarace din
fondul Protopopul Tudor Economu,
4000 ler; pentru intretinerea
seoaler profesionale Protopopul
T. Economul i orfelinatul
Maria Turnescu, 33 no ler ;
medicamente pentru sal-ad
copii gäsiT, 16000 leí; subventiune
Eforid Spitalelor Civile pentru
alienati, 30000, leT; pentru
serviciul copiilor gäsii, vestminte,
Imbracaminte, colete, etc.,
11300 leT; pentru intretinerea
ospiciului comunal Zerlendi ,
21700 leT; subventiune EforieT
Spitalelor Civile pentru clutarea
femeilor prostituate, 18000.
Casa comunall mal serveste
o suma. de 2000 lei pe an pentru
imbunatatirea rasei cailor in
Rominia, precum si o subventiune
de 55500 lei pe an Teatrului
National.
Pe l'higa suma de 20000 ler
pentru ajutoare de subsistenta
la saracT, s'a simtit trebuinta
se maT acorde inca doul credite
de cite 5000 /el' in anul
trecut.
Din suma de 30000 cit si din
sumele varsate la Primarie din
subscriptii pentru saracT,
distribuit in cursul anului i cu
ocaziunea sarbltorilor Pastelui
CraciunuluT 41119 leT, din
care leT 37010 In banT, restul
de 4109 lei ca ajutoare in natura,
axilcä in lemne pentru incalzit.
S'a impartit 50 stInjenT cubici
lemne divizati in 300 gramezi,
impartasindu-se ast-fel un nu-
mar de 300 sal-ad cu -cite 1/6
din un senjen cubic si cite 2
ler pentru transportul lemnelor
la domiciliti. Mara de acesti 50
stinjenT lemne s'a mal distribuit
la inca. IO s'arad cite 200 kil.
lemne tlete, platindu-se i transportul
lor "la domiciliul celui ajutat...
Asistenia publica privata.
Afará de asistenta publicä municipala,
mai exista in Bucuresti
si o multime de institute
filantropice speciale, infiintate cu
fondurr lasate de DomniT tara,
precum si de particularr, si administrate
de eforiT si de comitete
speciale. .ceste institute
de caritate sunt:
f. Eforia Spitalelor Civil
e. Intiiul spital in Bucuresti
se datoreste spatarului Mihail
Cantacuzino, care, zidind biserica
Coltea i inzestrindu-o cu
mal multe mosiT, o indatora a
face 4 intretine dota spitale
pentru bolnavi si a le intretine
cu doctorT i farmacii. MaT
Grigorie-Mateiti-Ghica - Voevod
internen spitalul Pantelimon
inzestrindu-1 cu mal inulte
mosiT, ea obligatie a se filtretine
un spital pentru bolnavI,
altul pentru r5.nitf §i altul pentru
ciumatr la Schitul sf. Visanon.
La 1796 cbintuindu-se tara
de näprasnica boall a durad»,
Alexandru-Vodl -Moruzzi wprin
sfatul i alegerea ob§ter, zidi un
spital pentru ciumati i molipsiti
la Dudesti pe marginea
boviteT» i pentru intretinerea
acestui spital IT Inchina trei din
mlnastirile slobode ale tlrer,
anume Tismana, Cozia i ampul-Lung.
Mal erziti, la 1808,
Divanul tasa sub presedentia
luT cGavriil Mitropolitul si Exarhul
pi-ea sfintulur i indreptatoruluT
Sinod a toata Rosiav
revoaclaceasta Inchinare i hotareste:
epentru a nu rAnfinea)qi.

BUCURETI
zidirea numitului spital i biserica
de acolo la derapAnare
pustiere . . . . ca la cisla ce
este pusa pe manAstirl de dar'
pe fie-tare an pentru scolT, sa
se faca adaugirea acestel trebuinte,-
care prin pArintl arhiereT
sa se dea la dregerea acestuT spital,
unde se va strica, i la plata
simbriel preotuluT, i la pazniciT
acestuT spital si la trebuincioasa
cheltuialA a bisericiT de acolo».
Fie-care spital isT avea epitropia
lui separata pana la. anul
1847, sub Domnia lur Bibescu-
Voda, cind, pentru motivul
aú acelasT scop filantropic, obsteasca
adunare a regulamentat
sa fie o singurA Epitropie sati
Eforie, in capul cAreia vedem
pe logofaul Mihail RacovitA, logoflatul
Constantin Herescu si logofatul
Scarlat Ghica, sub presedentia
MitropolituluT Primat.
La donatiile fAcute de s'Atarul
Cantacuzino i de Grigorie-
Matein-Ghica-Voda, ati venit a
se adauga o multime de donatiT
particulare si la rindul san guvernul
a pus la dispozitia acestot
asezAminte 12 manastirl
schiturl cu toate proprietAtile
lor: manastirea Gliseni (Dimbovita),
manastirile Sinaia, Poiana
(Prahova), schiturile Fedelesola,
Berislavesti (Arges), Mdxineni
(Braila), Brebu, Lespezile
(Prahova), Cornetul, Serbanesti
Titiriciti (Vilcea).
Actualmente, Eforia Spitalelor
Civile posea. 132 proprietátl in
16 judete, din carT 74 mopil, Cu
o intindere de 204784 hect.,
din care 82 pAdurl in intindere
de 36890 hect., 57 ariI. Valoarea
terenurilor e pretuita. futre
18o pi 500 ler hect.; valoarea tota15.1a
61,564,185 leI. AdAugind
cite Aoci leT de hect. de padure,
pentru valoarea lemnelor, suma
se urca la 78,631,335 leI. Venitul
anual, la acest capital de 78 mi-
707 BUCURETI
lioane, a fost de 41/2 milioane.
Mara de aceste proprietAtl mal
posea si mal multe imobile urbane,
intre carl vechiul eT local
administrativ precum si un stabiliment
de bal si un teatru (cu
mal multe pravaliT) in Bucuresti
si un stabiliment de hidroterapie
la Sinaia.
Aceasta institutie de bine-facere
posea. 4n capitala 7 marI
spitale, avind fie-care pi cite un
dispensarla de consultatiT gratuite.
In primul rind vine spitalul
Spitalul Coltea s'a fondat la
irs de Spatarul Mihail Cantacuzino
i avea la inceput 24 paturl
pentru bolnaviT de ambele
sexe. Invazia muscaleasca din
anul 1806 dezorganiza pentru
cit-va timp acest spital, prefacindu-1
inteun spital militar rusesc
i reducindu-se paturile suferinzilor
civill.
AstA-zI are 300 paturl, clinicT
medicale, chirurgicale i oftalmologice,
scoala practica si muzeii
de anatomie, laborator de
chimie i farmacie.
Cu incepere din Octombrie
1898 s'a infiintat pe linga acest
spital si o sectie pentru consultatiile
gratuite medicale si chirurgicale.
De asemenea s'a marit
serviciul de oculistica, precum
i cel de sifiliografie i dermatologie,
unde s'a facut o noua
sala. de operatie chirurgicall.
Numele de Coltea vine de la
boierul Candescu, numit si Coltea,
socrul luT Mihail Cantacuzino.
In privinta acestuT spital, Grigorie-Voda.-
Ghica zice in hrisovul
sal de la 7244 (1736)
ea& ir4 orasul Bucuresti s'a maT
fAcut un spital de bolnavT, la
manastirea ce se numeste a
ColteT, de repauzatul i crestinescul
boier Mihail Cantacu-
zino, biv Vel spatar dar nu de
bolnavl ce patimesc de alte
boale trupestl si de boala ciumeT,
cl numal de bolnavl de
cel cu ranI i bubosh.
Pana in anul 1888 a fost in
fata spitaluluT Coltea asa numitul
Turnul Collet. El a fost da.rAmat
de administratia comunall
in acel an. (VezI§Cultele).
Un alt spital al EtorieT e spitalul
Pantelimon, care s'a fondat
la anul 7243 (1735) de Grigorie-Ghica-Voevod,
in curtea
manAstirei cu acelapI nume, intemciatl
de Vornicul Cernica. In
1847 spitalul Pantelimon servea
numal pentru boale cronice. In
hrisovul din 12 Octombrie, acelasT
an, se spune, vorbind despre
mAnastirea Pantelimon ...
spitalul sa fie pentru Osad,
irisa nu numal de bolnavl de
aceia ce ar patimi de alte boale
trupestT, ci si de bolnavl de
boala ciumeb>. Actualmente eadirea
de la Pantelimon servA mal
mult de azil pentru cel infirmI.
Al 3-lea spital al Eforie e spitalul
Filantropia, care s'a fundat
de generalul Cotuzof, BAleanu
i mal multI mahalagir.
Al patrulea spital al Eforier
e spitalul de nastere Maternitatea,
care s'a fundat la 1839
si s'a reconstruit din noi1 acum
citT-va anT ; la acest spital e ata,at
un alt spital, acel al copiilor
noù nascutI. Eforia mal
are Spitalul de copa i spitalul
Colentina care s'a fundat la
1864.
Afard de aceste spitalurl din
capitald, Eforia intretine si un
spital la Ploesti, Cu 40 paturl
si un spital la Cocos (Dimbovita)
cu 15 paturf.
Toate aceste spitalurT se administreaza
de o eforie, compusa
din trel membri4 numitl de guvern
si sub privegherea ministerulur
de Interne. Un regula-

BUCUREM 708 BUCUREFTI
ment de administratie, din 8
Iunie 1868, reguleazà in ama.nunte
functionarea acestur asezamtnt.
Budgetul Eforier Spitalelor
Civile se voteaza anual de
Camera legiuitoare, lar afile
sale de seama anuale se cerceteaza
de malta Curte de Compturr.
Eforia intretine pi un ospicid de
alienatr, Meircup, in& o cladire
vechie, dar in conditiunT bune,
cu 320 paturT. Statul pi comuna
Bucurepti acorda subventiunr acestur
a.pezamint. In 1896 s'ad
cautat aci 319 bárb. pi 191 fem.
In anul 1896 s'a tratat in
spitalele i ospiciile dependinte
de Ebria Spitalelor Civile ,
17740 bolnavl. AceptI bolnavr
ad fost distribuitl in spitalele
urmatoare:
Spitalul Cokea, 3931 bolnavI;
Filantropia, 4965; Colentina,
2789; de Copir, 2064; Pantelimon,
572; Maternitatea (femel),
1583; Maternitatea (copir
nascutr), 1301; Marcuta, 535.
Total 17740.
Dupa protectiune aü fost :
Rominl 14504 pi strainr 3236.
In anul 1896 s'a prezintat la
consultatiunT cu medicamente
gratuite un mimar de 138002
bolnavr, din carr 61699 barbar,
52565 femer, 13396 ba.etr
10342 fete.
Dupa protectiune ad fost :
RominI, 92886; strainT, 45116;
lar chipa. religiune : creptinT ortodoxl,
52356; creptinT de alte
riturr, 44824; mahometanl 292;
izraelitl, 40530.
In Bucurepti spitalele Eforiel
ad 40 medicr, din carl 15
medid primarl, 16 secundar!,
4 insarcinatr Cu consultatil gratuite
pi 2 cu serviciul de boli
infectioase asistatr de 40 de intemr;
ad 25 farmacipti pi 5
moape.
2. EpitrOpia Spitalulur
Brincovenesc, care se administreaza
de o epitropie separata,
conclusa de descendintir
familier Brincoveanu ; s'a fundat
de Baneasa Safta Brincoveanca,
«numal pentru bolnavir
ticalopir carT ar peri de foame
pe drumurr» in anul 1834, lar
spitalul s'a inaugurat la 18 Octombrie
1838, printr'un discurs
tinut de Baneasa Säftica.
La inceput spitalul Brincovenesc
avea 6o paturr, carr se
intretinead din venitul mopiilor
lasate in judetele Dolj pi Romanati.
Azr apezamintele Brincovenepti
dispun de o avere
care aduce un venit anual de
1200000 leT.
Pentru constructla acester zidirT
s'a cumparat de generoasa
donatoare locul de linga biserica
«Domnita Balapa» al careia
ctitoare era.
In jurul acester bisericr dupa
cum se dovedepte din testamentul
Banulur Brincoveanu, tiparit
la 1838 deja existe' chilir
pentru adapostirea celor neputinciopT.
In partea despre E.
s'a cladit, la 1889, tot din veniturile
lasate de aceasta generoasa
familie, un frumos local
ce serva ca spital, alaturr cu
vechiul spital Brincovenesc, zidit
la anul 1857. In total, in
spitalul Brincovenesc, sunt azI
240 de paturT.
In partea dreapta a bisericir
este «Azilul Domnita Balapa»,
Cu 81 paturl pentru femer infirme
pi in fundul curtir este
pcoala primará de baeti «Domnita
Bálapa», fondata la anul
1871.
Spitalul Brincovenesc are 14
medicr, din carI 5 primarr, 7 secundad,
i medic chimist, i pentru
consultatiile gratuite, asistatl
de 9 internr; are 4 faxmaciptr.
In curgerea anula 1896 s'ad
tratat in spitalul Brincovenesc
un numar de 3295 de bolnavI
(1789 barbatr, 1054 femer pi 354
copiT).
3, Eforia spitalulul Xenocrat,
fo adata. in anul 1881,
de repauzatul Dr. Kiriazi. Intretine
un spital cu 30 paturT. In
anul trecut s'ad cautat 500 bolnavl
pi s'ad dat 1200 consultatil
gratuite la 1200 bolnavr ambulantl.
E mar mult spital al coloniel
greceptI din capitala..
4. Eforia spitalulur Caritas,
a Izraelitilor.
Spitalul Caritas e incapator
mobilat pentru 50 paturr; din
lipsá insa de veniturr toate paturile
nu pot fi ocupate. In anul
1897 s'ad chekuit 19000 lel
pe cind veniturile pozitive nu
sunt de cit ler 1450 din cupoane.
Restul se aduna din cotizatiunr
voluntare, balud pi ofrande.
Eforia actuall a organizat o
loterie care a produs un beneficia
de 34000 ler ca fond al
spitaluluT, ceea ce reprezinta
inca un venit pozitiv de le! 1700
pe an. Cu toate sfortaxile comitetulul,
venitul pozitiv este numal
de le! 3150, pe cind cheltuelile,
pentru un numar restrins
de patud, sunt de ler 19000.
In afara de aceste spitalurr
mar e: Spitalul Militar Central,
institutiune model, in care
sunt puse in practica principiile
moderne ale constructiuniT de
spitale; se compune din 6 pavilioane
de bolnavr, din 5 pavilioane
anexe pentru administrape,
bar, laboratoril, compania
sanitara., etc. pi este destinat
a primi in timp de pace 326,
In timp de razboit 560 bolnavr.
In anul trecut ad fost cautati
7000 bolnavr. E intretinut de
stat.
In casa de sanatate (din str.
Teilor)tunde se primesc cu plata

BUCURETI 709 BUCUREFTI
bolnavT de orT ce 5010, Cu II
paturT, se poate interna si de la
2-3 alienar.
Mal este inca, o casa de sanatate
privata (in str. Sf. Ionica)
Cu 5 paturT pentru boale chirurgicale
i ginocologice.
Pentru cautarea alienatilor se
se afta in Bucuresti in afara de
Marcuta i Ospiciul Caritatea,
intreprindere particulara in, str.
Plantelor, a prof. Dr. Sutzu, in
conditiunT bune, Cu 50 paturT ;
in 1896 atí fost internatT 44 barball
si 29 femeT. In acest institut
sT-a petrecut poetul Eminescu,
ultimul an al vieteT sale ;
tot ad i a si murit.
Se mar afla un Depozit de
alienati al PrefectureT politieT
capitaleT in care, in 1896, arl
fost internatT 149 (92 barbatI
si 57 femel).
In curind Bucuresti vor fi inzestratl
cu un ospiciti de alienatT
model, confortabil, cladit de Eforia
Spitaielor Civile i subventionate
de guvern cu 700000 leT.
In Bucuresti mal sunt diferite
clinice particulare, in numar de
4, unele cu plata, altele gratis;
ele sunt : Policlínica (din str.
Atmeneasca); Policlinica d Elis
ab etav de la Institutul Surorilor
de caritate ; Policlinic a
(din str. Sfintilor) i Policlínica
«Fraternitatea-Zion», clinica
izraelita.
Asilurr. In afara de azilul
de noapte comunal si acel intretinut
de a.sezamintele BrincovenestI
(vezI maT sus), In Bucuresti
sunt mal multe aziluff din
initiativa privata, pentru oplosirea
celor farä mijloace, a batrinilor
si a batrinelor, bolnavT,
infirmT i incapabilT de a se mal
hrani prin propriile lor mijloace.
Ast-fel de azilurl sunt in numar
de to i anume :
Elena Oteteleseanu, pentru 20
femeY infirme; Zoe Statineanu,
pentru ro femeT batrine; Protopopul
Tudor, pentru 22 femeT
batrine; Sf. VinerT, pentru 40
batrinT infirmT; Arhiereul Calist,
pentru 6 femel ; Elena Djuvara,
pentru 4 femel; Sultana
Anghelo, pentru 2 femeT;Hötsch
(germ.), pentru 26 barbatT si femeT;
Elisabetetí (izraelit), cu 44
paturf pentru barbatT; Comunitatea
izraelita spaniola, Cu 16
paturT pentru femeT.
De vr'o 2 anT s'a infiintat in
capitala i dona institute pentru
cresterea copiilor, asa numitele
leagane (crêches), unul «Materna»
si cel-lalt «Elisabeta». Ambele
sunt din initiativa privata,
sunt puse sub patronagiul unor
comitete din societatea bucuresteana
si se intretin din cotizatiunT
benevole, din serbarl
balurT.
Institutul Elisabeta, al
Surorilor de caritate, fondat in
anul 1879 si pus sub patronagiul
M. S. Regina Elisabeta ;
are misiunea de a ingriji si veghia
pe bolnavT, particulari,
schimbul une platI miel sati de
cele mal multe oil, ara nicl un
salaria.
Din cele de maT sus, rezulta
ca in capitala sunt la dispoziia
i infirmilor un numar
de 1304 paturT, i anume in:
Ospiciile comunale (Azilul de
noapte i Ospiciul Zerlendi) 184
paturT ; Eforia Spitalelor Civile
665; Epitropia Asezamintelor
Brincovenestl 321; Eforia Xenocrat
30 ; Eforia Caritas 50; Casa
de sanatate ; Institutul Caritatea
(Sutzu) 50 ; In cele io
azilurT particulare 177.
Societälf filantropice. In Bucuresti,
numarul societatilor particulare
filantropice se urca la
aproape 150; mal fie-care breasla
de activitate îi are societatea el.
Daca ad cele maT insemnate, atit
ca vechime, cit i ca fondurT:
CruceaRofie,pentru ingrijirea
ranitilor tn caz de razboiO. Dispune
de fonduri insemnate.
fiintata din 1876. Se intretine
din donatiunT, ofrande i baburl
date de ofiterir diferitelor
garnizoane.
Comitetul pentru incendia/1 ,si
inunda/1, sub presidentia Mitropolitulur
Primat, al primuluT
Ministru si al Primarulur Capitala.
Acorda ajutoare in caz de
sinistre. Dispune de fondurT insemnate.
Providenp, societate romineasca
de ajutor la familiile seapataté.
Se intretine din cotiza-
Ounr, balurr si serbarT. Patronata
de un comitet de doamne
sub patronagiul M. S. RegineT.
Obolul, societate romtna pentru
ajutorarea copiilor sarmanT.
Sub patronagiul unuT comitet de
doamne. Organizeaza balurT foarte
mult cautate i producatoare.
Societatea funcfionarilor publicr,
fondata' In anul 1882; ajutor
reciproe. In anul 1895 a
dat ajutoare In suma de 141000
leT. Dispune de un fond de
milion i jumatate ler. A emis
o loterie de 500000 leT, pentru
cladi un local al eY propriO.
Numara peste 4000 de membriT.
Ajutorul, societatea cleruluT
romin, fondata in 1877. Scopul el
este de a ajuta pe clericiT lipsitT
de mijloace, a raspindi ida
morale si religioase. Are o avere
de vr'o 90000 'el t numara
220 de membrif.
Ion Cucuzel, societatea cintaretilor
bisericestY, fondata In
1888, in scop filantropic. Dispune
de o avere de 17500 leT
numara 350 membriT4 De la
infiintarea el pana az1 a acordat
ajutoare in suma de leT 800o.
Gutenberg, societate de ajutor
reciproc a lucratorilor tipograff.
A fost infiintata in anul
1858. Scopul: ajutorarea mem-

BUCURETI 710 BUCURETI
brilor, a vaduvelor li a orfanilor.
Fondul societateT se urca
la suma de 46000 leT ; numarul
membrilor 400.
Mielul de aur, societate filantropicä
fondatä in anul 1870;
acordä membrilor ajutoare pentru
inmormintarT. Fond social
1 0000 le!; numarul memb. 125
Speranla, societate filantropica
li inzestratoare ; numara.
200 membri; cu un capital de
22000 leT.
Unirea lucrdtorilor constructon'
ronda, fondata in 1873.
Scopul el': Stabilirea solidaritatiT
filtre lucratorir constructorl rominT,
formarea maqtrilor, ajutorarea
infirmilor li a batrinilor.
Numdrul membrilor trece de
300. Poseda un local propriti,
In valoare de 90000 le!; dispune
li de un capital de io000
le! In numerar.
Societatea comercianliloi de
bduturi spirtoase, fondata in
anul 1879. Distribue in tos! aniT
cartT la copil saracT si da ajutor
membrilor saT lipsitl de mijloace
li bolnavI. Dispune de un fond de
120000 le!. Numarul membrilor
se urca la 380. Da. de 2 orT pe
an serbarl populare li balurl.
Peleful fi Virful cu Dar, a
micilor functionarl, fondata In
1885; ajutor reciproc in caz de
boala a membrilor. Averea societateT
se urca la suma de le!
120000. Peste 3000 de functionarl
inferiorl (odaiaffl, portar!,
intendentI de la diferite autoring)
compun aceasta societate.
Societatea lucrdtorilor in fier
fi lemn, infiintata. in 1887; are
250 membri, In maioritate rominT
; ajutor In caz de boala,
schilodire §i moarte. Capital social
18000 leT.
Salvatorul, societatea femeilor
sarace, fondatd in 1886; scop
filantropic, ajutor pentru tumor-
mintArT, ajutor medical li pentru
maritarea membrelor sale minore.
De la infiintarea e! pana
azT a dat ajutor de inmormintare
la peste 200 de membre
li. a maritat 50 de membre minore.
Dispune de un insemnat
capital ; numarul membrelor se
urcä la vr o 3000.
Mina fi Pddurea, societatea
meseria$ilor mecanicT, fondata
In anul 1888 In scop filantropic
; ajutor in caz de boala li de
moarte. A dat ajutor de la infiintare
pana azT la 70 de membriT.
Dispune de un capital de
20,000 le!; are 550 membriT.
Societatea funcjionarilor comercialt,
Nu exista de cit de
vr'o 7 anT. Numara 500 membrir,
totT impiegatT la biurourT,
pravaliT, etc.
Prosperitatea, societatea lautarilor.
Fondul societateT se urcA
la suma de le! 10.000; are
150 membriT activl.
Fulgerul, societatea birjarilor
din capitala ; ajutor reciproc.
25.000 le1 e averea societáteT,
care are 1200 membriT.
Societatea internajionald a
chelnerilor, infiintata in 1880.
Scop filantropic $i ajutoare. NumArul
membrilor se urca la 150,
lar capitalul la 27.000 leT.
Societatea curelarilor, infiintata
In i886. Capital social leT
10.000.
Societatea lucrdtorilor timplart,
fondata in anul 1890; ajutor
reciproc In caz de boala,
accidente 5i. moarte. Capital social
5000 leT. 100 de membriT.
Armonia, societate de ajutor
reciproc li bine-facere, fondata
In anul 1892. Ajutor In caz de
boala, moarte, pensiunr viagere
la membriT infirmT . Numarul
membrilor se ridica la 350, lar
capitalul societateT e de 45.000
le!.
Umanitatea, societate filantro-
pica. E infiintata de curind li
nu dispune de cit de un capital
mi c. Numarul membrilor 180.
i-a schimbat numele in Credin/a.
Societatea junelor lucreitoare,
pentru ajutorul copiilor sermanT.
Societatea bucdtdriet poorane,
pentru ajutorarea elevilor
sarmanT.
Inocenta, societate pentru ajutorarea
fetelor sermane la mariti.
NumArul membrelor 70.
Egalitatea, .societatg filantropica
romineasca, infihitata in anul
1886; are 160o membriT ;
cu un capital de 27000 leT.
Bucur, societatea croitorilor
rominT.
Defteptarea, societatea vinzatorilor
de ziare ; ioo membrir;
capital social 4000 leT.
Clubul gastronomic, societate
de chelnerT. Infiintarea e! e recena.
Numara. 50 membril. Se
insarcineaza a gdsi ocupatiunT
membrilor eT fárd lucru.
Tibi foiii, societate filantropica
romIneasca, fondata de mal multe
doamne din societate. Ingrije§te
de copliT sal-ad. Se numqte
Tibiwiti, dupa numele celuT
d'intiid copil crescut 11 ingrijit
de aceasta societate.
Loja masonicd, societate masonica,
care 1T-a pierdut din
stralucirea-T de odinioara. Scop
filantropic.
Mistria, ramura francmasoniel.
MaT mult soc. de ajutor
mutual.
Comun& Draus, societatea rominilor
transilvanenT din acea
comuna li din imprejurimT. Infiintata.
In anul 1891; are 75
membri li membre. ScopuI : ajutorarea
§colarilor sal-ad transilvanenT.
Capital social 3000 le!.
Comuna Caja, societate compusa
din RominT transilvanenT
-din aceasta comuna. Infiintata
In 1893; are 8o membriT. Sco-

BUCURE§TI 711 BUCURE§TI
pul; ajutorarea scolarilor din
sus zisa comunA. Capital 50001.
.Dacia Traiand, societate nationala
a Rominilor de dincolo,
(barbati i femei) carT ocupa diferite
servicii (servitori, portarT,
etc.) in capitala. Existenta el
dureaza numat de vr'o 4 ani.
Capital mic. Scop filantropic.
Fralit Rombil, societate nationall
a Romtnilor de dincolo
(barbati i femel), cari ocupa
diferite serviciT in familiile din
capitala (bone, servitorT, etc.).
Infiintarea ei nu dateaza de 61
de vr'o 2 anT. Ajutor in caz de
boala si de moarte.
Germania, societate pentru
ajutorare in caz de boald a membrilor
sarad ai colonieT germane.
Erster Bukarester Frauen-
Verein, societate de dame germane,
fondatl in 1864.
Anker, societate germana de
ajutor in caz de boall.
Einladung, societate germana,
filantropica.
Vereinigung der Reichs-Deutschen,
fondata in 1892, cu scop
de a tine strinsi inteun
nunchia pe totl Germanif din
provincie i a-I ajuta in caz de
nevoe.
Bukarester Deutscher Unterstittoungs
Verein , fondata in
1863 de membrif colonieT germane,
in scop filantropic.
Internationaler Frauen Verein,
societate germana de dame
pentru dare de ajutor.
Hilfs-Verein, societate austriaca,
sub presedentia legatiunei
austriace capitald. Fondata
In 1886. In titap de IO ani a
impartit ajutoare la mal multi
tompatrioti peste 50.0oo leT.
A reimpatriat pe mal multi AustriacT
harta, bolnavi i nenorocitI
Bukaresti Nagyar Tarsulat,
societate ungark care exista de
mar multi anT ; scopul: umanitar
filantropic.
Transilvania, societatea Sasilor
din Ardeal; scop filantropic
i ajutor mutual. Infiintata
in anul 1887. Capital social
peste 12000 ler. Numarul membrilor
atinge cifra de 250.
De la infiintare a acordat ajutoare
aproape m000 leT membrilor
el pauperl.
Bukarester Polen-Verein, societate
poloneza de ajutor reciproc.
Société de bienfaisance entre
Franfais, fondati In 1852, in
scop filantropic. Distribue ajutoare
i pensiuni la membrii el.
Cu un capital de 25000 leí;
130 membrif.
Bukarest, societate internationala,
compusa din Germanl si ElvetienT.
Scopul ei e filantropia.
Société Suisse, societatea Elvetienilor
din capitala, fondata
in 1861. Ajutor mutual. Acorda
ajutoare banesti la membriT ei.
Dispune de un capital de 14000
ler. Membri 140.
Societatea belgiana, cu scop
filantropico-cultural. Nu numara
de cit vr' o 40 membrii.
Societatea italiana, a colonief
italiane, culturald i filantropica,
Zvornost, societate slovaca,
scop filantropic.
Squipetari, societate albaneza
de ajutor reciproc.
Clubul ceho-slovac, clubul italian,
sunt dota societati noui,
cu scop filantropic.
Elisabeteul, societate de binefacere,
din ale carel fonduri se
intretine azilul izraelit cu acelasi
nume.
Iacob Löbel, societate pentru
ajutorarea studentilor iztaeliti
In strainatate.
Congregaliunea templulut coral,
fondatiune pentru ajutorarea
i niaritarea fetelor sarmane
izraelite.
Doctor Barasch, societate culturallfilantropica.
Malbz;s. Neurim, societate izraelita
pentru imbracamintea copiilor
sAraci, ara distinctiune
de religie, nationalitate 11 sex.
In top' anii imbraca, pe toamna,
40 50 copii. Existenta e! nu
dateaza de cit de 8 ani.
Ghemulath Chasudim, societate
izraelita de bine-facere ; imprumutA
bani fara dobinda. Se
intretine numai din cotizaViile
membrilor el'.
S'omer Israel, societate filantropica
izraelita. Fondata in
1889 ; fond social 2500 lef.
Membrii 70.
Ezra Bezaroth, societate de
ajutor mutual a Izraelitilor din
Bucuresti.
societate izraelita de
filantropie. Organizeaza serate
baluri.
Ea'mond Rothschila', societate
izraelita. Scop filantropic i cultural.
Intretine o scoa1a de baetT.
Capital disponibil 1000 lei. 8o
membri.
Cultui:a)Bisericile ortodoxe.
Istoricul. Istoricul monumentelor
religioase biserici, schiturr,
manastirr din Bucuresti sta
In strinsa legaturd cu istoria
orasului lnsuL Dacä ar fi O. dam
crezamtnt und traditiuni pusa
in legatura cu o inscriptiune
plasmuita, biserica manastirei
Sarindar ar fi cladirea religi-
°asa cea mal vechia;' ea ar data
adica de pe la I369, eind, in
urma victorieT cistigate de comitele
Dragon*, parcalabul cetatii
Dimbovita, contra lui Ludovic,
regele Ungariei, Vladislav
Basarab ar fi cladit o
biserica pe locul batAlieT. Sigur
este ca la jumatatea secolului
al i6-lea exista in Bucuresti
biserica domneasca ì ca era situatá
la Gheced, axilca la trecdtoarea
Dimbovitei numita i Cur-

BUCURWI 712 BUCUREVT1
tea Vechie. Cu timpul i cu intinderea
ora§uluT, necesitatile cultuluT
ají reclamat infiintarea de bisericI
al carora numAr se urca in
timpul luT Mihaiü Viteazul la 22,
al luT Mateiú Basarab la 40, pe
la finele secolulul al XVIIlea la
50, lar la inceputul secolulul actual
la vr'o 200.
Cea mar mare parte dintre
ele era(' miel, neincapatoare,
vechl i mar mult in ruina. Eraä
ridicate de persoane private sal-1
de enorit särace, carT nu puteail
suporta cheltuelf mati ce
necesiteazä ridicarea de monumente.
Niel ca acest sola de
bisericI putea sä sustie o comparatie
cu cele facute de DomnitoriT
tara, i de boerif ceT
bogatl,bisericT ce traesc inca
azI.
Fiind cladite ara plan §i din
materiale eftine, cea maT mare
parte din lemn, negreOt el nu
patura sa reziste vremeT i una
cite una se ddrima incet, arä
a mal fi reparatä sati restaurata;
a§a ca azT, din numarul cel mare
de 200, nu ati ramas in Bucure§ti
de cit 114 bisericI ortodoxe,
in carI se oficiaza
ciul divin. Intre cele rAmase mal
sunt inca cite-va carl vor avea
mal de vreme sati mal
aceea.,I soartä ca i cele cu carl
se complecta numarul de 200.
In ce privqte planurile edificiilor
bisericelor ortodoxe din
BucurWi, ele prezintä trer tipurT :
tipul Carré, reprodus la prea putine
luerArl, i care se apropie
de formele adoptate in genere
in Grecia, la muntele Athos, in
Bulgaria, etc. ; tipul mixt, combinat
cu planul Carré, este de
sigur plan de tip vechifi religios
; in fine planul in cruce cu
bola la altar, in semicerc in
nauntru i rond salí poligonal
pe din afara. Acest din urma
tip este mal rar.
Stilul bisericilor din Bucure§ti
id general apartine stiluluf bizantin
cu miel modificatiunT in
amänunte
Toate bisericile din Bucure§ti
sunt grupate in doua pla§T :
plasa de sus .0 plasa de jos, avind
fie-care cite un revizor eclesiastic
i despartite prin linia
formata de Calea MoOlor unita
cu Calea RahoveI.
In Bucure§ti este scaunul Mitropolid
Ungro-VlahieT. Este reqedinta
Eparhid SE Mitropolir,
care cuprinde judetele Ilfov,
Vlwa, Teleorman, Prahova,
Dimbovita, Ialomita i Muscel.
SE Sinod i§I are de asemenea
reedinta in Bucure41.
Dupa noua lege pentru reorganizarea
cleruluT, cele 114
biserici formeaza 71 de parohir,
deservite de 251 preotr, 20 diaconf,
168 cintaretT i i Io paracliseff.
Cea mal mare parte din bisericile
ortodoxe aú resursele
ion; sunt i intretinute de stat
de comuna.
Statul acorda anual acestor
bisericr suma de Id 137833,
lar comuna 110687
Comuna intretine §i cinc! corurI.
Iatä. cele 114 biserici din ca
pitalá in ordine alfabeticd
Biserica Alba' (Postavari), cu
hramul SE Nicolae. (VezT biserica
Mihaiii-Vodd). Venitul eT e
de 5382 ler i cheltuelile de 3078
Dispune d'un capital de 2500
leT.
E deservita de 2 preotl, i eintaret
i 4 paracliseff. Are ca fibale
bisericile Antim i Schitul-
Maicilor. Traditiunea spune
inaintea acestel bisericT s'a oprit
Mihain - Voda, cind, prins
fiind de catre Alexandru-Vodd,
era dus ca sa fie mora ; ca el
a intrat in biserica §i s'a rugat
ferbinte la lcoana Sf. Nicolae,
fagäduind sfintuluT ca, daca va
salpa de moarte, ti va ridica o
manas tire, cea-ce a i fdeut, dupa
ce s'a urcat pe tron, zidind
la 1598 mä.nästirea
da, cu hramul Sf. Nicolae, in
Bucure§ti.
Biserica Albd (Popa-Dirva)
(Calea Victoriel), cu hramul SE
Nicolae, zidita. la 1827 de Niculae
Trasnea. Are veniturile eI
proprif de 17700 leI. Dispune
de un capital de 14000 le!. E
deservita de 2 preotr, I diacon,
2 ctataretl t paracliser.
E biserica parohiala, fara niel
o filiala.
Biserica Alexe, cu hramul SE
Gheorghe, s'a zidit la anul 1812
de Alexe Arnautul 11 s'a retnoit
la anul 1845. Are 90 enoria.i
dup5. noua impartire eclesiastica
e biserica parohiala.
Venitul eT e de 2891 leT
cheltuelile de 2638. Primäxia ir
acorda o subventie anuall de
600 lel.
N'are niel un capital.
E deservita de un preot paroh,
2 etntaretl i i paracliser.
Biserica Arase, cu hramul Sf.
Nicolae, intemelata pe la j urnatatea
secolului trecut de catre
Amza Cojocarul, in mijlocul padure!
ce exista pe atuncT ; recladita
apoT in anul 1810 de
Nic. i Dim. Darlscu.
Are veniturile el propril in
suma de ld 24070. E deservita
de 2 preotl, i diacon, 2
eintaretT i i paracliser. E biseria.
parohiall, cu filiala SE
Ion-MoldovenI,
Biserica Amzer fiind vechie
amenintind ruina, epitropla a
hotarit darimarea actualer cladirT
i construirea uneT alte bisericr,
dupa un proiect intocmit
de architectul S'Avulescu.
Costul constructiuneT, dupa
deviz, impteuna cu zugravitul
mobilierul necesar, se urcä. la

BUCURETI 713 BUCUREM
suma de 180000 leí aproximativ;
biserica dispune de un fond
de circa 90000, iar pentru neajungere
a cerut facerea unuT imprumut
de 100000 leT la Creditul
Funciar Rural, afectind ca
hipoteca mosia Cretul, proprietatea
bisericel.
Biserica .Antim, cu hramul
Duminica -Tutulor-Sfintilor, mal
inainte vreme a fost manastire
de calugarT, zidita de Mitropolitul
Antim al II-lea, la anul 1715,
in zilele luí Stefan - Voca- Cantacuzino
si mal tirziil s'a acut
metoh al Episcopier de Arges.
Aceasta biserica este situata
pe strada JustitieT, inteun cuartier
mal departat de centru. Ea
este spatioasa i falnica i ca
plan si ca executie arhitectoflia.
i poate fi considerata ca
unul clin cele mal elegante modele
de arhitecturä byzantind
din Bucuresti. Sculpturile, foarte
maestrite, cu care Antim o
impodobise, ca i coloanele de
plata ale peristiluluT, sunt
depuse la Muzeul National. La
up, in launtrul bisericer, pe zid,
se afla portretele luí Stefan Cantacuzino
i MitropolituluT Antim,
foarte frumos acute si bine conservate,
Pe vremea eterieT Grecestr
(1821), aceasta manastire fu int'aria
de aminarul Saya, dulzor].
ordinul ClImacamiel Tara si ser.
vi ca loc de retragere familiilor
ce mal ram5sesera in Bucuresti.
Biserica Antim a fost restaurata
in anul 1863 de guvern
reclusa la biserica de mir, pentru
a careia intretinere se inserie
anual in budgetul statuluT
o suma de 3300 leT. Vechile locuinte
ale calugarilor servesc de
locuinte Episcopilor de Arges
Rimnic.
Mult timp a fost instalat la metohul
acestel bisericl primul Seminar
romin, acum sem. central.
66020, Manto Dicitonar çoogralle,
Dupa num ele bisericeT s'a numit
intregul cuartier din partea
loculur: mahalaua Antimului.
In curtea bisericel este un
mic izvor de va feruginoasa.
E filiala bisericeT parohiale
Alba-PostavarT si e deservita de
2 preotl, i diacon, i cintaret
si i paracliser.
Biserica Apostol, cu hramul Sf.
ImparatT, are de ctitor pe Constantin
Potoceanu i sosia sa
Maria (1765).
Venitul el e de 2850 leí
cheltuelile de 1855 leí. Subventie
de la stat : 1250 leí.
Dispune d'un capital de leT
11400. Depinde de biserica parohiala
Dobroteasa si e deservita
de t preot, I cintaret
paracliser.
Biserica Sf. Apostolt, cu hramul
Sf. Aposta Petru si Pavel,
a fost manastire inchinatA
la m.nastirea greceasca Stavronichita
din muntele Athos.
Aceasta manastire avea doua
metoace i ease moOT cu un
venit anual (la anul 1860) de
206600 leí vechT.
Nu se cunoaste care a fost
primul intemeietor al acesteT
mändstifi; tot ce se stie irisa
este c5. pe la inceputul veaculuT
al XVII-lea exista pe locul bisericeI
actuale o mica bisericuta
de lemn, pe care Matelii Basarab
a inlocuit-o mal tirzlii cu o
biserica de zid, care este cea
in fiinta i asta-zi. Stefan Cantacuzino
a reparat-o i zugravit-o.
In socotelile acesteT manästirr
pe anul 1736, gasim veniturile
aceluT an de 1176 leT, lar la
cheltuelf gasim o suma de 6o
leí, trimiT la muntele Athos.
AzT e reclusa la biserica de mir,
pentru a careia intretinere statul
inscrie in bugetul sad o
suma anuall de 7928 leT.
Depinde de parohia bisericer
Mihaia-Vocla si e deservita de
2 preotT, i diacon, i cintaret si
r paracliser.
Biserica Bärbiltescul-Nog (Filaret),
cu hramul Schimbarea-la-
Fata, s'a cladit la anul 1796, de
Udrea Pavel si Stanca, ht timpul
MitropolituluT Grigore. Are
150 de enoriasT. Statul o subventioneaza
cu 3000 de leT. Formeaza
singura o parohie si e
deservita de 2 preotr, 2 drit5.retr
si i paracliser.
In cursul anuluT 1897 s'a PAcut
un zid de beton in jurul
bisericeT, pentru ca ameninta
ruina; de asemenea s'a incins
intreaga cladire ca cingatoare
de fier si s'a restaurat si
zugraveala interna.
Biserica Vechig,
cu hramul Sf. Nicolae, s'a zidit
la anal 1818, de Manda S elareasa,
Nicolae Gabroveanu
Are 250 enoriasr. Statul cheltueste
Cu tntretinerea eT 2794
le! anual ; are veniturT propril
1171 leT. Formeazä singura
o parale si e deservita de 3
preotT, 2 cintaretT si I paradiser.
Biserica Batiftea, cu hramul
Adormirea Sf. Ana, are de ctitor
pe vataful Manciu (1764).
E filiala bisericeT parohiale Ene.
Venitul el e de 816o leí i cheltuelile
de 6069 leT.
E deservitl de 2 preotr,
cintaret si i paracliser.
Pisania bisericeT BatisteT ne aminteste
ceva despre Baptiste
Veleli, acel Italian de origina,
venit din Candia, i devenit personagia
puternic la Curtea luT
Radu-Mihnea si a urmasilor acestuia.
Dupa dinsul e de presupus
c'a fost numit intregul
suburbiel Batistea.
Biserica Bradu-Boteanu, cu
hramul Sf. Gheorghe, are de ctitor
pe Mihul (1790). Venitul
90

BUCURETI 714 BUCUREM
e de 1710 Id. Comuna ir da o
subventle de 555 ler. Dispune
d'un capital de 9000 ler.
E deservitä de i preot,
cintaret i i paracliser.
Formeazd parohie cu biserica
principala Pitar-Mosu.
Biserica Brezoianu, Cu hramul
SE Treime, are de ctitorr pe
Mihail Maracineanul i stefan
Manaila, Ve! Clucer (1735). Venitul
el e de 2517 ler i cheltueffle
reprezinta aceiasr suma.
Comuna Ii acorda anual o sub -
ventie de 1645 ler.
Formeaza singura o parohie
si e deservita de i preot, 2
cintaretr si I paracliser.
Biserica Brofteni, cu hramul
Sf. Nicolae si Adormirea-Maicer
DomnuluI, s'a zidit la an 111843
de Paraschiva Iofciu. Are o
enoriasI si e biserica, parohiala ;
are ca filiald pe Radu-Vodä.
Venitul er anual se ridica la
7046 ler i cheltuelile la 5725
leT. Dispune d'un capital de
4000 ler.
E deservita de dor preotI, 2
cintäretr si I paracliser.
Bisei ica Bucur, cu hramul
Atanasie i Chiril. Biserica e
situata pe o movilä., in apropiere
de riul Dimbovita. A fost
ridicata mar india de lemn, dupa
traditiune de Bucur Ciobanul
zidita de caramida de Mircea
Basarab la 1416. Legen da spun e
ca biserica e zidita chiar pe locul
unde a fost mal* inainte coliba
lur Bucur. In curgerea vremer,
bisericuta aceasta a fost de
mar multe oil restaurata i schimbata.
AzI biserica este mica, ca de
9 metri in lungime i 5 in largime.
Este alba pe din afara
pe din launtru. D'asupra are
un turnulet mic, in forma de
cupola, care raspunde in biserica.
Dinainter are un balcon
pe stilpi de lemn.
In timpud recente s'a pus un acoperamint
de tinichea i i s'a
introdus modificad esentiale.
Ea se administreaza de ingrijitorul
bisericer Radu-Vodd,
carda i-a servit drept biserica
a cimitirulur.
Biserica Caimata, cu hramul
Adormirea ; avea de ctitor pe
jupin Nicolae Ceausul in 1732.
Aceasta biserica, care era cea
mar saraca dintre bisericr, si in
stare de ruina, in crt ameninta
sa cada, s'a darimat in anul
1892, pentru a face loc prelungire
bulevardulur Carol, iar in
locul unde a fost altarul s'a
pus spre amintire o cruce. Icoanele,
timpla i argin aria, s'aii destinat
pentru nouile bisericr ce
se cladesc la cimitire.
Biserica Cdreimia'ari-de-Jos,
Cu hramul Sf. Gheorghe, s'a zidit
de neamul Herastilor, la anul
1711 si s'a restaurat de enoriasi
la 1848.
Venitul er e de 1743 ler si
cheltuelile de 1695. Comuna iT
vine in ajutor Cu 1760 leT anual.
Formeazá insdsI parohie. E
deservitá de i preot, 2 cintaretr
si un paracliser.
Biserica Cardmidari-de-Sus,
cu hramul Buna Vestire, .are de
ctitor pe Dumitru Arhimandritul
(1848).
Venitul er e de 15261er. D'spune
de un capital de 2500 ler.
Statul ir acorda o subventie pe
an de 1760 ler. Depinde de biserica
parohialä. Cotroceni si e
deservita de 2 preotr, I cintaret
si I paracliser.
Biserica Ceauf-Raa'u, cu hramul
SE Nicolae, are de altor
pe Ceaus Radu si a fost zidita
In anul 1781.
Venitul er e de 5650 ler si
cheltuelile de 1986 la
Dispune de un capital de 11000
ler. Formeaza singura parohie
si e deservita de 2 preotI, 2
cintaretr i i paracliser.
Biserica C4meaua - Mayragheni,
cu hramul Izvorul-Tamaduirer,
are de ctitor pe Nic. P.
Mavrogheni-Vocla. (1775). Venitul
el' e de 3315 ler i cheltuelile
de 3265 ler. Statul ir da o
subventie de 730 ler anual. Formeaza
singura o parohie. E
deservit4 de 3 preotI, 2 cintaret/
si un paracliser.
Biserica Colpa, Cu hramul
Sfintir Trer-Erarlil. S'a zidit de
spatarul Mihail Cantacuzino, la
anul 1715. Peristilul e facut in
coloane, impreund cu alte cladid
inpreajma, alcatuind Spitalul
Coltea. D'asupra foster portr
de la intrare se afla ves titul Turn,
cladit in pa ru colturt din care
o parte se &rimase de cutremurul
de la 1802, si care de
citr-va anr s'a darimat de tot
de Primarie. Acest turn fusese
construit de soldatif lur Carol
al XII-lea, regele Suedier, cind acest
rege se intorcea din Basarabia
prin tara Romineasca,
in urma infringerir ce incercase
la Pultava.
Asupra Turnulut Colter, Sulzer
ne a, lasat o descriere plina
de interes, pe care o reproducem
aci :
cManastirea Coltea este singura
cladire din Rominia care
are d'asupra intrard, salí d'asupra
poartd celeI mad a zidurilor
sale de imprejmuire, un
turn foarte inalt i dada in
patru coltud saa unghiuff dupa
stiluI german; la catul de jos,
tocmar d'asupra porter, se aflá
zugravitr, de fie-care parte, cite
un soldat cu pusca pe umed,
ca de garda si in montura nemteasca,
precum era moda la
Nemtr la inceputul acestur secol
si inca in cel din urma. rezbel
Turco-Austriac.
«. E prea lesne de cre-

BUCURETI
zut el acest turn sa fi fost zidit
de soldatir Suedezr, refugia tT in
urma infringerei de la Pultava
In Bucuresti, cad, silitT de necesitate,
sa fi fost intrebuintatr
ca mesterl si lucratorl la edificarea
acestur turn».
Statua spatarulur se afla in
fata bisericer care e in aceiasr
curte cu marele spital Coltea.
E intretinuta de Eforia Spitalelor
Civile.
Biserica Sf. Constantin, cu
hramul Sfintir-Imparatr, infiintata
in anul 1785 de Const.
.Bilcescu si C. Besleaga. Are o
subventie de la stat de 1500
ler, Depinde de biserica parohia15.
SE Ilie (Gorgani) si e deservita
de 1 preot, 1 cintaret
si 1 paracliser.
Biserica Cotroceni, fostä manastire,
cu hramul Adormirea,
s'a zidit, de S erban-Voda-Cantacuzino
si Maria Doamna, la
1675, impreund cu palatul sari,
care servi in atitea rindurr de
resedintä de vara Domnitorilor
Ord, lar asta-zr, minunat restaurat,
serva de resedinta pea,
tru AA. LL. RR. principele Ferdinand
si principesa Maria. (V.
§ Rezidente Regale).
Un alator italian, Domenico
Sestini, -petrecind in tara mar
multa vreme, inainte de anul
1781, ne spune, in cartea sa:
eViaggio di Constantinopoli a
B ikaresti, Roma, 1794» ca.
«Serban Cantacuzino, fijad urmark
de vrajmasir 14 se ascunse
(se cotroci, cum se zicea
pe atuncr) in padurea care se
afla pe acea vreme pe malurile
Dimboviter, flgaduind lur Dumnezeti
sA zideasca in acd loc o
manastire, daca va sapa cu
vieata de vrAjmasr, ceia ce si
facu cind se alese domn.»
Ea incerca mar multe prefacerr,
pana O. ajunga in starea actuall
In lama anuluT 1719, manäs-
715 BUCURETI
tirea Cotroceni se aprinse, arzind
tot invelisul si al caselor
si al chiliilor.
La 1821, tabara lur Tudor
stabilita la Cotroceni a sApat
santurr si meterezurr in jurul
manastirer, ale cdror urme se
vad si azT, spre partea unde
este Azilul Elena Doamna.
In 1863, Alexandru Cuza a
asezat aci marele lagar, in vederea
caruia s'a construit mar
multe cazarme.
In 1896, Septembrie, Regele
Carol a trecut, pe platoul de la
Cotroceni, in revista armata, in
onoarea imparatuluT Francisc
Iosef I al Austrier.
0 timpla de lemn, minunat
lucrata, cum si alte pretioase
odoare ale acester manastirl se
aflä depuse la Muzeul National
din Bucuresti.
Cu intretinerea acester biserid
statul cheltueste anual 7928
ler. Formeaza parohie Cu filiala
el din Caramidari. E deservita
de 3 preotr, I diacon, 2 entaretT
si I paracliser.
In jurul palatulur Princiar se
aft.: Azilul Elena - Doamna ;
Institutul de Botanica; Gradina
Botanica ; Cazarma de geniti,
situatl linga poligonul de la
Cotroceni, alaturea Cu linia ferata
Gara-de-NordFilaret. Aceasta
cazarmä e ocupatá de
regimentul 1 de geniu ; ea se
compune din trer cladirr principale,
carT aii costat peste
400000 ler.
Biserica Crelulescu, Cu hramul
Adormirea-Maicer-Domnulur, a
fost zidita la anul 7231 (1722),
de banul Iordache Cretulescu
si de sotia sa Domnita Safta,
fiica fur Constantin-Voda Brincoveanul.
Ea a fost mar tirziti
(1815) restaurata de Constantin
Cretulescu, ve! Ban ; si in timpurl
mar recente (1860) s'a reparat,
dud a fost zugravita de
pictorul Tatarescu, tot de membrir
familiei Cretulescu. Ca ctitoil
gasim zugravitr in biserica
pe dreapta: 1. Iordake Cretulescu,
vel dvornic ; 2. Safta,
solia fur si ñica lur Co nstantin-
Voda Brincoveanul ; 3. Constantin
Basarab Brincoveanul-Voda;
4. Maria Doamna, sotia lur ; 5.
Parvu Cretulescu, tata! lur Iordake
si 6. Visa Cretuleasca,
mama lur Iordake, iar pe stinga :
1. Constantin Cretulescu, vel
Ban (cel ce a restaurat biserica
la 1815); 2. Istrate Cretulescu,
vel dvornic; 3. Ecaterina, vorniceasa
Stirbeiti, soma lur Istrate ;
4. Toma Cretulescu, vel logofat
; 5. Alexandru Cretulescu,
vel logofdt, si 6. Constandin Cretulescu,
ve! paharnic. In nauntrul
bisericer spre stinga se afIg ingropat
marele dvornic Barbu
Stirbeiti, repauzat la 1813. Biserica
Cretulescu a fost inzestrata
cu mosir de catre chiar
intemeietorif er si de urmasir lor
0 i s'a alipit ca metoh biserica
Plaviceni, din jud. Olt.
La 1863, cu ocazia secularizarir
averilor manastirestr, s'a
secularizat si averea acester bisericr
; mar in urina (1865), dupa
plingerea adresata Domnitorulur
de catre D. Nicolae Cretulescu,
u ml din epitropT, Maria
Sa Cuza-Voda, dete un decret
cu da a de 6 Noembrie 1865,
prin care se restituia averea bisericer
si se recunotea familier
Cretulestilor dreptul de a administra
atit aceasta biserica din
Bucuresti eft 0 metohul el P15.viceni,
din jud. Olt. Actualmente
eforia bisericer Cretulescu posea.
sase mosiT, avind o intindere
totala de 10850 pogoane,
din care 930 pogoane
padure, cu un venit anual de
101240 ler. Marä de aceste proprietatr,
biserica mar posecla un
imobil in Bucuresti, cunoscut

BUCURETI 716 BUCURETI
sub numele de Hanul Cretulescu,
care aduce un venit anual
de aproape 46000 leT. Veniturile
acestel bisericT se intrebuinteaza
pentru intretinerea bisericilor
din Bucure§ti §i. Pläviceni
0 in facerf-de-bine, maT
ales in stipendif studentilor Ira
mijloate. Biserica Cretulescu este
una din cele mal bine intretiunte
din capitalä; posedd ornamente,
vestminte §i odoare din
cele mal frumoase din Bucurnti
; serviciul divin e frumos
§i. corul bisericeT se bucurA de
o reputatie bine meritatä. ; aceasta
cum li pozitiunea centralá
a bisericef, face ca ea sä
fie frecuentatA mar ales de avistocratia
capitaleT §i sd slujeascA
de preferintä pentru benedictiunile
nuptiale. Legatiun ea ruseascA
10 serbeaza serbärile nationale
i serbAtorile religioase. FormeazA
singurl o parohie.
Biserica Curtea-Veche, a§ezatA
in plata Sf. Anton, cu hramul
Buna-Vestire, s'a zidit de
Mircea Ciobanul. La 1714., Stefan
Cantacuzino a infrumusetat-o
li a dotat-o cu odoare bogate.
In aceastA bisericA se sävir-
§ea pänä mult timp incoace ungerea
domnilor tAref.
Curtea-Veche este numitA astfel
pentru cl. acolo a fost Curtea-
DomneascA, d'id domnif loculatí
in Bucure§ti.
AstA-z1 biserica se administreaz1
de un preot ingrijitor ;
pentru intretinerea eT statul che!tueste
anual leT 12040.
Palatul domnesc cu cele 2 bisericT:
Biserica-de-Jos, cu hramul
Buna-Vestire §1 Biserica-d.-s., cu
hramul Sf. Ion BotezAtorul, din
carf azI a rAmas numal biserica
sub numirea de Curtea-Veche, a
existat pinA la 1718, cind, printr'un
incendia, s'a prefAcut In
ruine. Curtea Domneascd, In
care se afla aceste clAdirf, coprindea
tot teritoriul dintre albia
DimboviteT, strada numitä Selari,
strada Gabroveni O strada
Calpacci (§epcarT). Ea avea dota
portr pe Dimbovitä: una pe
calea Rahovef, numitä. Poartadin-Sus,
iar cea-l'altA pe calea
S erban - Vodd, numitä Poartadin-Jos.
Pivnitele de sub palat
aveati osebite eOrl, din case una
räsufla tocmal spre rAspintia In
apropiere de BdrAtia de azT.
Ruinele palatuluT domnesc erati
tocmal pe pämintul ocupat azT
de clddirile Pencovicf, iar ale
paraclisuluT, al cäruf paretT (arcade)
tila in picioare la 1825,
pAstrati figurile coconilor §i. domnitelor
pe dinsele, se coprindeati
d'a stinga portilor acestel curtf.
Are o subventie de la stat de
10350 leT. E deservitä de 2
preotT, I cintáret O I paracliser.
Formeaza parohie cu principala
Sf. Gheorghe-Noti.
Biserica Delea-Noud, cu liramul
Buna-Vestire, s'a clädit la
anul 1798 de Nicolae-InimA-Rea.
La 1875 s'a reparat din noti
O radical de Calist Arhiereul.
Are 120 en0ria0.
Venitul el propriti se lidia. la
868 leT anual. Nu dispune de
niel un capital. Statul II dä. o
subventie de 4000 leT pe an.
Formeazä singurA o parohie,
fiind deservitä de 2 preotT, I
diacon, 2 cintAret1 §i 1 paracliser.
Biserica Delea-Veche, cu hramul
Sf. Treime, s'a clddit la anul
1773 de preotul BAlaw. Are
30 enoriag.
Venitul el se ridicl la suma
de 2775 lei anual si cheltuelile
la 2060 la StatullI da o subventie
de 2320 la Dispune d'un
capital de 32708 leI.
Formeaza singura parohie si
e deservita de I preot, 2 cintdretf
O 1 paracliser.
Biserica Dobroteasa, cu hramul
Buna-Vestire, s'a zidit la
anul 1730 de ve! Vistiernic
Const. Nästurel. Acum, in urmä,
s'a recIddit din fondurile proprif
ale bisericeT, in aa fel cl
este una din cele mal marf §i
frumoase bisericf din Bucurqti
(stilul bis. Domnita-BAlap). Are
250 enoria.g. Venitul el anual se
ridia la 5160 lef li cheltuelile
la 1772 leT. Statul if acordä o
subventie de 3300 lef anual.
Dispune d'un capital de 16406
leT.
FormeazA parohie cu biserica
filialA Apostol §i e deservia de
2 preotT, 2 cintAretT li i paracliser.
Biserica-Doamner, Cu hramul
Intrarea-in-BisericA, s'a zidit de
Maria, Doamna luT Serban-Vodä
Cantacuzino, la anul 1683.
Constantin Brincoveanu a fácut
sä se construiascA turnul §i tinda
bisericel, care s'a zugrävit 11
s'a infrumusetat cu o timpla.
Statul cheltueste cu intretinerea
el 3710 leI anual.
E deservitA de 3 preotl, I diacon,
I cintäret li 1 paracliser.
E filiala bisericeT parohiale
SE Nicolae ( elari).
Biserica Domnija-Ellaia, cu
hramul Inältarea-DomnuluT, s'a
fundat la anul 1751 de Domnita
Balaa, fiica luT Const. Brincoveanul-Basarab.
La 1831, s'a reparat de Banul
Grigore Brincoveanul, lar la anul
1838, ruinindu-se din cauza
cutremuruluT, s'a ridicat din temelie
li impodobit de Bäneasa
Safta Brincoveanca, case zidi i
spitalul de alAturf.
La 1882, s'a reconstruit de
Epitropia .4ezAminte1or BrincoveneA
de care se §i intretine.
Este, se poate zice cu drept cuvint,
cea mal frumoasä bisericI
din Bucure§ti. E TucratA in stil
bizantin. Planurile de restaurare

BUCTRETI
ati fost intocmite de arhitecp
OrAscu i Benes, lar lucrarea
s'a executat sub directiunea d-luI
Fr. Hartmann. Decoratiunea exterioarA
e bogatA si simpll
acelasT timp; peretif sunt lucratI
in cArAmidA, rosie, netencuitA.
Biserica se inaltA pitoresc in
mijlocul uner gradinT din cele
mal frumoase si bine ingrijite.
Cu o cupolä mare la mijloc, cu
alte patru cupole mal micT la
colturI, Domnita-BAlasa oferl ochiuluT
o plAcutO priveliste. In
interior, peretir bisericer sunt
impodobitT inteuu mod luxos
cu lucrArl de stucaturA, sculpturA,
picturA, toate executate de
maestri abili.
In curtea acesteT bisericT se
afla o scoalA primará de bAetT,
un azil pentru bAtrine, si, la spatele
el, Spitalul Brincovenesc.
Biserica Sf. Dumitru, (din str.
Carol), cu hramul Sf. Dumitru,
ziditA In anul 1798 de Episcopir
Const. Gherasim i Chesarie din
Interiorul bisericel e zugrOvit
de rOposatul pictor Szatmary,
fost elev al coaleT de
bele-arte romlne. Biserica e deservia
de 2 preotT, I cintáret
si i paracliser. Comuna 'II acord&
o subventie anuall de
3240 leT. E filiall la biserica
parohialA ZIAtari.
Biserica Sf. Dumitru (Colentina)
cu hramul Sf. Dumitru, s'a
anul 1840, de Al. Popescu.
Are venit propriO 970
leT, lar comuna iT (11 o subventie
de 1550 leT. Formeazä singura
parohie si e deservitA de
2 preotT, 2 dintAret1 i i paraclis
er.
In cursul anuluT 1897 s'a rezugrAvit
interiorul el si s'a construit
din no(' timpla.
Biserica Sf. Ecaterina, cu
celasT hram, a fost intemeiatA cltre
inceputul veaculuT al XVII-lea
de Pana Vistierul. O luptO avu
717 BUCUREM
loe sub poalele dealulur de ling5.
mAnästirea lui Pana Vistierul,
Sf. Ecaterina de azT, intre
Leon-Vodä i boerif pribegl
(1632) cu Aga Mateiù in cap.
SincaT, vorbind de aceastA
zice : tOastea luT Leon-Voda
s'a tAbArit HITO mAnIstirea
luT Pana Vistierul, la calea care
duce catre Giurgiu, lar oastea
luT Mateiti a trecut Dealul -Viilor
(Dealul - Mitropoliel), unde
batindu.se orbeste mal pe urmä
a biruit oastea luT Leon-VodA
v. Mar tirziù (x775), Doamna
Ecaterina, sotia luT Alexandru
Ipsilant - VodA, an hArAzit mlnAstirif
un han zidit de &risa
in apropiere chiar de mAnAstire.
AceastO mAnAstire era inchinatO
la muntele SinaT si avea
la epoca secularizAril cincT
mosiT cu un venit anual de peste
200000 leT vechl. DupO secularizare,
mAnAstirea s'a redus la
bisericA de mir i pentru intretinerea
cultuluT divin se inscrie
in tot anul, in budgetul ministeruluT
de culte, o sumä. de 15275
leT nor, din care mare parte este
pentru intretinerea coruluT. In
timpil din urmA, clAdirile din
prejurul bisericiT s'ati dAruit de
Stat «Socientir pentru invAtAtuna
poporuluI Romln» si acolo
se aflA InstalatA coalä normalA
a societdtil, la care este alipitA
o scoall primará si o grAdinA
de copil.
Biserica are 8o de enoriasI
formeazA singurA o parohie.
E deservitä. de 3 preotT, i diacon,
2 cintAretT si I paracliser.
Biserica Sf. Elefterie, cu hramul
Sf. Elefterie, are de ctitor
pe Maxim Cupetul (1704). Venitul
el e de 3100 leT. Dispune
de un capital de i800 leT. FormeazA
parohie ca principala : Sf.
Gheorghe (FrancmasonA). E deservitä.
de 3 preotr, I cintAret
si i paracliser.
In vechime, biserica Sf. Elefterie
era ocolitA de apele DimboviteT
carT formad o insull frumoasl
prin pozitiunea eT. ViT
livezT cu pometurT eraO pretutindenT.
«E o localitate nepretuitd»,
spune Sulzer In Cartea
sa asupra MuntenieT. Domnita
luI Ipsilante nu gAsea nicIerl
mal mare plAcere de ch
in aceste locurT retrase, si «adesea
remlnea acolo pAnA la miezul-nopter,
cind strAlucea luna».
In fata insulel Sf. Elefterie,
pe un brat al DimboviteT, era
situatA casa Marelur Vornic Filipescu.
Marele vornic dete adi
un bal in onoarea luT Ipsilante,
cu foc de artificiT.
Biserica Sf. Elisabeta, de la
Azilul Elena Doamna, infiintatA
de M. S. Regina Elisabeta in
anul 1870. E mal ni* pentru
serviciul elevelor de la Azil. E
intretinut1 de stat.
La serviciul divin participl
elevele AziluluT cintind co.
rurT religioase.
Biserica Enir, cu hramul Sf.
Nicolae, are de ctitor pe Doamna
Maria Mihaiii-Vodä. (1683).
Venitul el proprig e de 12046
leT i cheltuelile de 12043 leT.
N'are niel o subventie. E biseria.
parohialA cu filialele Batistea
si Sf. Nicolae (Dintr'o-zi).
E deservitä. de 2 preotY, 2 cintAretT
i I paracliser.
Biserica Fliiminda, cu hramul
Sfinta Treime, s'a zidit la anul
1766 de Dimitrie Istrati Vornicul.
Are 150 enoriasT. Venitul el
propriti se ridicl la 5031 leT anual
si cheltuelile la 3020. Statul
IT dä o subventie de 2000 leT.
Dispune d'un capital de 646 leT.
FormeazA singurá parohie si e
deservitO de 2 preotr, 2 cintlretT
si I paraclisér.
Biserica Foiforul, cu hramul
Nasterea - Maicer-DomnuluT, s'a

BUCURE§T1 718 BUCUREM
zidit la anul 1745 de Duamna
Sm,aranda, sosia luT Nicolae Alexandru
Mavrocordat. A fost
trichinatà metoh la manastirea
Radu-Voda. La 1849 s'a reparat
de Mos Serban si enoriag.
Aceasta bisericä este situata
pe un deal, in ata Vacarestilor,
pe litiga care trece rlul DimboviSa.
Pana la canalizare locul
din jurul el era 1:Altos. AzT e
ocupat de gradinT de zarzavaturr.
Numirea de Foiwrul if vine
de la un turn ce era aci si de
unde se observa asupra orav.iluT.
Are 280 enori4f. Venitul eT se ridicà
la leT 1157 (propriu), iar statul
II da o subvenSie de 2600 leT
anual; cheltuelT : leT 960. Dispune
d'un capital de 8275 la
Formeazä singura o parohie O
e deservita de 2 preoST, 2 cintareSI
si I paracliser.
Biserica Ghencea (Lupesti),
cu hramul SE Treime, zidita la
1820 de Enache Bornuzescu.
Formeaza singura o parohie. Are
ca. venit anual 2044 ler venit
propriti si 1500 ler subvenSie de
la stat. E deservita de 2 preoST,
2 cintamSI si 1 paracliser.
Biserica Sf. Gheorghe-Capra,
Cu hramul St Gheorghe, zidita
la x869. Formeaza singura o
parohie si e subventionata de
stat cu suma de 775 leT, avind
venit propria 2400 le!. E deservia
de 2 preoST, 2 cintareST
si I paracliser.
Biserica Sf. Gheorg-he (Francmasona),
cu hramul St Gheorghe.
Are venit anual propriti
2745 Id. Formeazà parohie cu
filiala Sf. Elefterie si e deservita
de 1 preot, 2 cintareST si I paraenser.
Biserica Sf. Gheorghe-Vechig,
cu luamul Martirul Gheorghe,
Mucenicul Mina si Cuviosul
Antonie, s'a zidit din temelie
de Jupin Nedelcu Ve! Vornic
la anul 1492. Servea drept Mi-
tropolie pe timpul luT Mihaiti-
Viteazul, dar Sinan Pasa o prefacu
in giamie.
La anul 1724, s'a reparat de
Iamandi Dragul; pe la finele secolulul
trecut, se afla aci instalata
scoala sloveneascä si romineasca.
La 1847, in urma
groazniculuI foc din Bucure§ti,
prefacindu-se in cenuse cu toata
zestrea el, s'a reinoit si infrumuseSat
de enoriast Acum in
urma, s'a reedificat de protoereul
Tudor Economul. Pictura
acesteT bisericT este una din cele
mar bine reusite in stil oriental.
Are 200 enoriasT.
Venitul el se ridica la 1 i000
leT, iar cheltuelile la 8811 le!.
Formeaza singura o parohie.
E deservita de 3 preoST, 2 cintdreST
si I paracliser.
Biserica Sf.Gheorghe-Nog, cu
hramul SE Gheorghe, fosa manastire,
existenta deja pe timpul
luT Mateiti - Basarab, apoT
recladitd, s'a inceput la anul
1698 si s'a terminat de Constantin
Brincoveanul la anul 1709.
E inconjuratà de o frumoasa
gradina, care serva ca loe de
preumblare pentru cuartierele
din vecinatate.
Ca odoare vechr are : dota
repide cu inscriptia : «dat de Io
Constantin Basarab, manastireT
SE Gheorghe».
In launtrul bisericeI sunt portretele
lur Constantin Brincoveanul
si al PatriarhuluT Avram
de la Ierusalim. Tot aci este
mormintul luT Grigorie Brincoveanul,
cu familia luT.
Aceasta biserica se intreSine
de stat, care cheltueste anual
cu intreSinerea eI 12040 le!.
E deservita de 2 precl, I
diacon, 2 paracliserT si I dintareS.
Formeaza parohie cu filialele
Razvan O Curtea-Vechie.
Biserica Gorg-anul, cu hramul
St Ilie, are de ctitor pe Gh.
Caragea, paharnicul Hrisoscoleti
si alSiT (1819). Venitul e! e de
4391 leT. Dispune de un capital
de 1000 le!.
Formeaza o parohie cu filialele
Sf. Constantin §i Schitul-
Magureanu.
E deservita de 1 preot, 2 cintareST
si 1 paracliser.
Biserica Grecilor, intemeiata
de Ghiorma Banul in timpul luT
Mihaiti-Viteazul; azT e darimata;
pe locul el s'a construit palatul
SocietaSiT «Dacia-Rominia.»
Biserica Hagi-Dina, fost mal
inainte schit de miel', intemeiat
de Timotea Monahia, ce s'a numit
si Hagi-Dina, dupa jumatatea
secoluluT al XVIII-lea; cu
hramul Buna-Vestire.
Biserica Hagiu, Cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, SE VoevozT
Mihail si Gavril si Adormirea-
Maicer-DomnuluT, s'a zidit la anul
1750,. de Misail Monahul,
fost logoat de taina li s'a reedificat
la anul 1872. Are 172 enoriasT.
Venitul eI e de 5200 lel
si cheltueli de 4888 ler. N'are
niel' un capital.
Formeaza sin gura o parohie
si e deservita de 2 preoST, 2
cintareST si I -paracliser.
Biserica Iancu-Nog, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in anul
1873 de Stancia Ivan. Are venit
propriti 786 leT si subven-
Ve de la stat 2500 le!. Formeaza
sin gura o parohie si e deservita
de 2 preoST, 2 clntareSl si
I paracliser.
Biserica Iancu-Vechig, cu hramulAdormirea-MaiceI-DonanuluT,
s'a zidit la 1771 de Gheorghe
Mdcelarul. Are 280 enoriasT.
Venitul eT se ridicg la 1515
leT anual si cheltuelile la 2016
leT. Statul TI acordA o subventie
de 2800 lef anual.
Formeaza singurg o parohie

BUCURETI 7111 BIJCURETI
e deservitA de 1 preot, 2 cintAretT
gi I paracliser.
Biserica Icoana, Cu hramul
Adormirea-Maicer-Domnuluï, ziditä
in anul 1776 de Mihail gi
Panait BAbeanul. Ca venit are
fondul el propriii de 3208 leT gi
fondul VAcdrescu de 18200 leT.
FormeazA singurA o parohie.
E deservia de 3 preotT, 1 diacon,
2 cintáretT gi .1 paracliger.
In curtea acester bisericT se
aflá un paraclis, intretinut de
familia Darvari. Acest paraclis
e deservit de 4-5 cAlugArT, venitT
de la muntele Athos. Tot
ad e gi metohul mAnAstireT de
la Athos. In cur.':ea acester Biserice
este ingropat polcovnicul
kan 0Jobescu.
Biserica Sf. lije (Rahova), bisericA
Nrohiald, cu 2 filiale. Are
un venit anual propriti de 46000
leT, cu care surnA se intretin
gi. filialele. E deservitA de 3
preotT, I diacon, 2 cintAretT gi
I paracliser.
Biserica Sf loan- cel -Mare
(Preditici), Cu hramul Sf. loan,
$'a zidit gi inzestrat de Andreici
Vistierul, fuel din zilele luí' Milinea-VodA,
fiul luI Alexandru-
VodA, la anul 7086 (1578), apoi
a avut ca ctitor pe ginerele
sAti Preda Banul Buzescul.
Ea s'a reparat de Const. Brincoveanul-VodA,
la anul 1703.
Cu intretinerea eT statul cheltuia
anual 7928 I., comuna 14401.,
biserica neavind vr'un alt venit.
In curtea acesteT bisericT era
un frumos monument de marmorA,
a,gezat pe mormintul lul
Ion Alex. VAcArescu, unul din
poetiT renagtereI nationale, nAscut
la anul 1792 gi mort la 1863.
Era pdnA mar dlunAzT filia-
1à la biserica parohialA ZIAtarT.
AstA-zT a fost dArimatä pAnA in
temeliT, pentru a se cigtiga terenul
necesar edificiuluT Casa
de DepunerT gi. ConsemnatiunT.
Biserica Sf. loan Mola'oveanul,
cu hramul Sf. Ioan-Gurl-de-Aur-,
are de ctitor pe Marele Medelnicer
Dumitrache DArlscul. E
ziditA in anul 1795.
Are un venit de 11139 let
E deservitA de preotiT bisericer
Amza.
Biserica Sf. loan-Mog, cu hramul
SE loan, are de ctitor pe
loan GrAdinarul gi Stan Jimblarul
(1808).
Venitul eT e de 2326 leT gi
cheltuelile de 1864 ler. Comuna
II d5. 2165 ler subventie anualá..
Formeazd si,Igurá. parohie.
E deservitA de 2 preotT, 2
cintAretT gi 1 paracliser.
Biserica Sf. loan-No g, (Gura-
Pietel), numitA in vechime biserica
Aganitii, cu hramul Sf.
loan, are de ctitor pe Ioanichie
Ieromonahul (1814). Venitul el*
de 6059 leT li. cheltuelile de
4213. Dispune d'un capital de
1600 leT. Formeazä singurl o
parohie gi e deservia de 2 preotT,
2 dintlret1 gi 1 paracliser.
Biserica hvorul-Nog (Verde),
cu hramul Izvorul-TAmaduireT,
s'a zidit la anul 1823 de Petre
Iorgangi, Ion Gardi-Baga, Toma
Protopopescu gi Penciulescu. La
1875 s'a reparat de enorialT.
Are 200 enoriagT. Venitul eT
se ridicA la 920 leT anual gi
cheltuelile la 800. S tatul iT dA
subventle de 2445 leT. Dispune
d'un capital de 1300 leT.
Formeazà singurA o parohie gi
deservitA de 2 preotT, 2 dintAretT
li 1 paracliser..
Biserica Isvorul-Ta-miiduirer,
cu acelagT hram, ziditá in 1799'
de VodA-Mavrogheni, la capul
poduluT MogogoaeT gi impodobitá.
imprejur cu chiogcurl fi-umoase,
ape de izvor, care curgeati
din fintinT, havuzurl, gi alte
infrumusetárl ast.5.-zI dispArute.
Are venit propriti 4000 leT
pe an. Depinde de biserica pa-
rohialA din Mihaid-VodA gi e
deservitA de 1 preot, i cintAret
gi 1 paracliser.
Biserica Kalinderu, (Hanul-
Coltel) cu hramul SE Ilie; ziditA
la 1841 de LazIr Kalinderu. E
intretinutA din fondul familier Kalinderu.
PAná. acum 3 anT purta
numele Hanul-Colter, dar consiliul
comunal al capitaleT, luind
In consideratie cl acest nume
este nepotrivit pentru o biseric5.,
a dispus ca biserica SE
Ilie sI poarte numele ctitoruluT.
Bi serica din Livada- Vdatesculur,
fostA pe locul ocupat de
grádina Episcopiel.
Biserica Lucact cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul
1842 de Anghel Hagi-Pandele
l't C. Atanasiu.
Ad i este mormtntul luT Anton
Pan, mort la anul 1854.
Are 8o enoriagT. Venitul eT se
ridia, la 7611 leT anual gi cheltuelile
la 5377 leT. Dispune de
un capital de 1615 leT.
Formeazä o parohie cu filialele
Vergu gi Udricani. E deservità
de 2 preotT, 2 cintAretl
gi I paracliser.
Schitul-Maicilor, depinde de
parohia Bisericer-Albe (Posavarr)
gi are ca venit 1845 lel,
subventie de la stat. E deservitA
de I preot, I cintAret §1.
I paracliser.
Biserica Manea-Brutaru, cu
hramul Adormirea, are de ctitor
pe Manea Brutaru (i777).
Venitul el e de 2287 lef gi
cheltuelile de 1824 leT. Are o
subvenfie de 1200 leT din partea
statuluT.
FormeazA singurA o parohie
li e deservitA de 2 preotT, 2
cintAretT gi i paracliser.
Biserica Manea-Cavafu, cu
hramul Sf. Treime, s'a zidit la
anul 1815 de Manea Cavafu,
staroste de cavaff, gi Hagi Iorga.
Are 200 e,nOriagTo Venitu1 eT

BUCUREM 720 BUCURETTI
se ridica. la 1423 ler anual ;
statul tr acorda anual o subventie
de 2400 leI.
Formeazä singura parohie
e deservita de 3 preotI, 2 dintáretl
si I paracliser.
Biserica Magureanu, Cu hramul
Schimbarea - la - Pata, s'a
facut din lemn de Serban-Voda;
lar la 1763 s'a zidlt si infrumusetat
de Pirvu Cantacuzino. Biserica
Mägureanu a fost dadmata
de autoritatea comunalä
in anul 1897 pentru ca. ameninta
a cadea. Avea resurse
proprif de 4210 ler, iar statul
cheltuia cu intretinerea el 1808
lel anual. Era deservitä de
preot, I cintaret si I paracliser.
Biserica MeIntuleasa, cu
mul Sf. Voevozl, s'a zidit la
anul 1732 de jupin Manta Precupetul
i sotia sa Stanca.
Are 50 enoriasI. Venitul eI
se ridica la 1420 leI. Statul ir
da o subventie de 2000 lel. E
M'ala parohid Negustori. E deservita
de I preot, i cintarq
paracliser.
Biserica Mihaiil-Vodii, asezata
pe dealul Spirer, cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit de Mihani-
Voda la anul 1595.
Legenda ne spune ca. era in
ziva de Sf. Nicolae cind Armasen
duceail pe Mihaia la decapitare,
dupa porunca luI Alexandril,
Domnul tara Trecind
pe linga Biserica Alba din Postavarl
s'a rugat de armaser
lase a se Inchina putin. Era
tocmaI in timpul liturghier. Mihala
intra in biserica, se roaga
fierbinte la icoana SE Nicolae
si a fagaduit ea de va scapa cu
viata ii va ridica o mandstire,
cela ce a si fácut.
In casele acesteI bisericl se
afla Arhiva statulul.
Catre finele secoluld al XVIIIlea
se afla un palat domnesc
si 0 curte de justille (divan)
intre Dealul SpireI i manastirea
Mihahl-Voda. Ambele aceste
edificii ati fost prefac ite in cenuse
la inceputul anuluI 1813,
printr' un incendia, de aceia pana
azI pastreaza numirea de Curtea-
Arsa. In anul 1876 biserica a
fost restaurata.
In vecinatatea manastireI Mihaiii-Vodd,
pe Dealul-SpireT, Alexandru
Ipsilante isI ridica un
palat in mijlocul viilor si a
gradinelor cu care era acoperit
dealul.
E biserica parohiall si are ca
filiale bisericile Sf. Apostolf,
SE Spiridon-Vechiù i lzvorul-
TamaduireT (din Verde).
Are venit anual 13500 lel,
subventie de la stat. E deservita.
de 3 preotl, I diacon, 2
cintaretr i I paracliser.
Mitropolia. La 1656, Constandin
erban Basarab zidi manAstirea
cu hramul Sf. Constandin
si Elena, pe care Radu
Leon o zugrávi, iar Constandin
Brincoveanul o facu mitropolie,
cum e pana in ziva de asta-d.
Mitropolia a fost ridicata sub
privigherea marelur logofat Dudescu.
Ea seamana pe din launtru
Cu biserica de la Curtea de
Arges ; este de caramida ; in
tina are 12 stilpf, fie-care dintr'o
bucata rotunda de piatra,
de asupra 4 marr cupole,
dinafara o galerie (tina) larga.
Constandin erban o invelise
cu plumb de o greutate ce se
zice ca trecea peste 40000 ocale.
Publicam aci hrisovul, dat de
Leon-Voda, cu privire la zugravirea
bisericer mitropolitane
liara Christos Dumnezeil bine-credinciosul
i bine-cinstitorul si de Christos
iubitorul i insusl tiitorul Io Radul
Leon Voevod en darul lul Dumnezeil
stápinitorul i Domn a toath tara UngrovlachieI.
ente= Domnia mea acest cinstit
hrisov al DomnieI mele sfintei i Dum-
nezeestel Mitropolii de Riel din /N'enresti
i cinstitula pärintelul nostru kyr
Theodosie Archiepiscop i Mitropolit a
toath tara Romtneasch i tuturor
vor fi locuitorI intr'aceastil
slinti. Mitropolie care sfintil Mitr6polie
iaste ziditi. i trailtati de crestinul Constandin
erbari Voevod i ail fost almas
nezugrivitii. Iarh dup./ ce ne Invrednici
pre nol mult milostivul Dumnezeii stipinul
a tot tiitorul a fi Doma i birultoriti
acestuI ciustit scaun al Domniei
Tira' Romlnesti, iarit Domnia mea cu
ajutorul luI Dumnezeil, ce e In Troiti
sliivit l cu tudemnarea sfintului
sfintul Imphrat Constandin, Elenf,
care iaste hramul sfintel Mitropolil, apucatu-m'am
Domnia mea cu toati voia
pentru tot gindul inimel DomnieI mele
si cu toatii osteneala i cheltuiala Doraniel
mele o am zugrivit fi o am Intrumusetat
ca toath podoaba precum se cade
bisericeI ca si mg chigm l Domnia mea
Ctitor acestel sfinte Mitropolil pentru vecinica
pomenirea Domniei mele si a reposatilor
phrintilor Domniiel lude si ne
fie pomenit 3n ved. Dupg aceea viizlnd
Domnia mea aceastii Ming. Mitropolie
cum i se envine a fi Muta' Mitropolie,
socotit'am Domnia mea din preung cu
ciustital l iubitoriul de Dumnezeil pk'rintele
nostru kyr Theodosie Mitropolitul
i cu cinstitiI i prea cuviosil Episcopii
Serafim de la R1mnic i Gregoriel
de la Buzill, l Egumenil de la prea
sfintele lavre i cu totI cinstitiI diregiitoril
DomnieI mele de o am tocmit Domnia
mea si o am asezat ca sil fie slinti
Mitropolie threl: cum iaste i ces din
Tirgoviste sh fie de cinstea si de rughcianea
cinstitilor i iubitorilor de Dumnezeti
phrintt pre carele ar etárni Dumnezeti
cu darul Arhieresc a fi Arhiereh
i Vridich tgrel. laril duph aceea
pirintele Anania Episcopul de
la Sinaia, deci fiind Mingstirea luI Papl
care iaste hramul sfinta Ecaterina
fiind aceasta Mingstire a luI Pan1 tnchinath
metoch Mänäsdrel Sinaia, iarg
phrintele Anania Episcopul, el ah ridicat
plrä, zictind cnm iaste acensa sfIntä
Mitropolie pre locul MänistireI lui Pani
si ah avut ptr1 de fati')." tnaintea Domniel
mele la Divan cu cinstitul pärintele
nostru Kyr Theodosie Mitropolitul. Intr'aceea
Domnia mea am ciutat si am jadecat
den preung cu top* cinstitil diregatorii
DomnieI mele si am trimis Domnia
mea den Divan pre totl cintiçií balara
cel marl al Divanuld Domniel
meale de mers de ah cgutat si ail adevärat
cum ah afta pe direptate ea su-

BUCURE8TI '721 BUCURETI
fletul lor, locul sfinteI Mitropolii care
iaste dilata Mitropolie i cc cit iazte impregiurul
sfinteI Mitropolff, cu care loc
fost avut Manastirea Pana, ce
se zice sfinta Catrina, niel o treabil. Asa
ad adevarat to¡I boiaria Domniei meale
Dupd aceea hotarit i 1-ad Impctrit
de catre Mandstirea lul Pand si de
toate pirtile. Insd sd se stie i hotarele
sfintel Mitropolil: den peatrd de jos care
s'ad pus In coltul garduld Manistirel
lul Pand pre cale In sus pre linea nucI,
de la capul podului Turculul si de acoles
pre u1iä In sus pänd In peatrd den
u141 derept Mitropolia si de acolen pc
lIngtt crucen Dbamnel Mircioae, pre cale
In sus pita In peatra derept cale!, si de
acolen prea cale pdai subt deal In gura
vdiísi de acolea pre Iingd putul
lor In jos prea lIngl lac pre subt deal
pänd In drumul GiurgiuluI la stIlpul de
peatri, al ArmeanuluI i capul Troianului,
Une. helesteul lul Serban Voevod,
si de acolen pre drum In jos pre oras,
pina. In peatra derept cdramideI i pind
In peatra derept cruceI räposatuluT parintele
Domniel mele Io Leon Voevod,
si de acolen curmezis derept la peatra
de subt dual In coltul garduluI MändstireI
lul Pand si de acoles In sus la deal la
peatra de llngd poarta Mitropoliel b1 de
acoles pre deal In jos pe lIng5. gardul
Mändstirel. luI Pana piind iar In peatra
de catre Preda Vornicul de unde se Incepe
hotarul sfintei Mitropolit Asa ad
ales si hotorit i ad Impetrit totf
Domniel mele precum scrie
mal sus si sil ramas piirintele Anania
Episcopul de leage si de judecatli ca
tie abata Mitropolfe acest loc cu bund
pace, hala' de s'ar maI simia niscaril cd-
Gred de la Mindstirea lul Pand
cu niscara cdrtf, sd uu se creazk'. Asijdures
i am adaog Domnia mea, acestel
sfinte mitropolii tot dealul cc vide care
ad fost deal Domnesc de s'ad luat vindfiara
DOMEICSC, toad nu se stie den hotarul
MitropolieI den sus den gura väil
pänd In hotarul de jos, In drumul GiurgiuluI,
la stilpul de peatrii. Acest deal
si fie tot al sfintel Mitropolff, sd aibä
a luare vinäriciii de la tot omul cine
va aves vií pre acest deal, ven sá fie
verI slujitorl, ver! °rapad, de
la totl ad la vindricid den lo veadre
veadri. lard vindricearil sá n'aibd niel
treabii nicI o amesteciiturd niel cu pir-
Pärul nicI cu nimio; ci sä fie tot pe
seama sfintel. MitropoliI de Intilrire; iard
Domniei mele si riposatilor pirintilor
Domniei mele veciniat pomeanä, b1 In
arma Domniel mele prea care Domnul
va milui Dumnezeri cu Domnia a fi
Doran si biruitorid tara RomInestI, ora den
inima plodului Domniel mele, ora den
ruda noabtra sea' despre paceate e noastre,
sau dintealt mana, Inca il rog Cu
numele luI Dumnezed ce e In Troiça
sldvit si pentru sficatul Imparat Constandin,
Eleni sä aibd a cinsti s't a Inoi
a Intäri acest hrisov al Domniel mele,
pe tocmeala cum serie mil sus, pre acela
Domnul Dumnezed sä.'I cinsteasca
si sPI miluiasa intru Domnia luI si la
acel veac sufletul luI: jara carde Domn
nu va cinsti nicI va lnoi, nicI va batari
acest hr1sov al Domniel meale, ci va
chica fi va sti ida si va sparge, Domnul
Dumnezeu aicl sd spargd trupul luI si
sufletul luI sä fie calcat subt piciorele
SataneI ; sä iash osIndit dinaintea featei
Domnulul ducindu-I intru cinste cc
luda si cu Aria la un loc. Proclet anatema
si afurisit sd fie de (318) sfintl
parin0 de la Nikcia. Iath si martorI am
asezat Domnia mea: George vel Ban al
CraioveI, Mares vel Vor., Radul vel Log.,
Ianache vel Nist., erban vel Spat.,
Neagoe vel Cluc., Mihaiii vel Post., Balasache
vel Pah., George vel Stol., i Papa
vel Com., Stoian vel Pit., Curtache vel
Slug.,Isp Radul Nisturel vel Log. si
am scris ed Dumitrasco Log. In Scaunul
Bucuresti, luna Iunie 8 zile si de
la Adam pänä acum la aceastä scriere
cursul anilor 7176, kifi de la intruparea
fiuluI lui Dumnezed i668.
Io Radul Voevod.
Cu mila lui Dumnezed.
Domn tärel RomInestis.
In interiorul MitropolieT, la
stinga se afta mormintele fami-
Mor Gradisteanu i Balaceanu.
In capela de la poarta de din
dos a Mitropolie se aflä. inmormintata
Domnita Sultana Mavrocordat.
Mitropolia isT avea tipografia
eT, in care, sub Const. Brincoveanul,
s'a tipa'rit multime de
cartf prin ingrijirea Mitropolitilor
Tudosie i Antim, a episcopuluT
Mitrofan si a fratilor
Greceni. Intre acestea se afla.
Evanghelia daruita in 1694 de
Marele Vistier erban Greceanu
bisericeT Sarindar. (VezT maT jos
acest nume).
In curtea Mitropolie se afla,
pe 'higa palatul metropolitan,
localul camera deputatilor.
Mitropolia este catedrala Bucurestilor
; aicT se celebreaza
ceremoniile oficiale; inteinsa Carol
I a fost incoronat, la 1881,
Rege al Rominier. E una din
cele maI bogate bisericT din
Bucuresti; odoarele eT sunt vechT
si artistic lucrate. Aci se gasesc
moastele Sf. Dumitru, carl sunt
asezate inteun sicriti de argint
cu capac de sticla.. Ele aq fost
aduse In 1774. (Vez! § Scutul
Bucurestilor).
Pentru mitropolia din Bucuresti
statul cheltueste anual, cu
plata de personal, material si cheltuelT
de reprezintare 100876 Id.
Biserica Negustori, cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 1716
cu ajutorul luT Simion Axente.
Are 40 de enoriasT.
Venitul eT e de 2106 leT
statul ir acorda o subventie anuala
de 2500 le!. E deservita
de 2 preotT, 2 cintlreV §i I paracliser.
E biserica parohiall
are pe Mantuleasa ca filiala.
Biserica Sf. Nicolae Dintr'o-
Zi, cu hramul Sf. Nicolae, la
inceput a fost facuta, din lemn.
Doamna Maria a lur Constandin
Brincoveanul, la anul 1702, a
facut-o de zid. La anul 1825
arse si la 1827 se repara cu
ajutorul luT Voda. Grigore Ghica
si altor bine-facatorl.
Venitul eT e de 6196 leT. N'are
nicI o subventie. E deservita
de I preot, i cintaret si I paracliser.
Depinde de biserica parohiall
Ene.
Biserica Sf. Nicolae (Dusumea),
zidita in anul 1847 de
corporatia constructorilor. Are
venit propria 1765 leT si o
subventie de la stat de 1620 leT.
Formeazá sin gura o parohie
e deservita de 2 preop, 2 cintaretT
i i paracliser.
GOG:30. Mande Dicf loar Cieograito. 91

BUCUREM 722 BUCUREM
In cursul anuluT 1897 biserica
a fost zugrAvitA.
Biserica Sf. Nicolae (Popescu
sati Jignita), cu hramul SE Nicolae,
s'a zidit la anul 1722 de
Gheorghe, cApitan de lefegiT si
soacra sa Chita PortAreasa.
La 1851 s'a reparat de enorie.
Are 250 enoriasT. Venitul el
e de 3950 leT si cheltuelile de
3030 leI. Dispune de un capital
de 5120 leT. FormeazA paroble
cu biserica Olteni de care
depinde si e deservitA de I
preot, I cintAret si I paracliser.
Biserica ST. Nicolae
sati din LipscanT, cum if zicea
in vechime. FondatA in anul
1744 de Vornicul erban Cantacuzino
sin DrAghicT SpAtarul
si de Iorga Stama Postelnicul,
ambiT sop ai AndreaneT Fdlcoianca.
Are avere proprie 16105
leT. NicT statul, niel comuna
nu-i acordA subventie. Dispun e
de un capital de 23000 lef.
deservitA de 2 preotT,
diacon, 2 cintArep si I paracliser.
bisericA parohiall, aviad ca
filiale Doamna i Sdrindarul.
La 1870, prin munificenta RegeluT
Carol, primi o transformare
radican.
Biserica Sf. Nicolae - Sirbi
(de-Sus) cu hramul SE Nicolae,
s'a zidit la anul 1692 de Vasile
Potoceanu i Sanda, sotia luT.
Are 25 enoriasT. Venitul el e
de 7200 leT i cheltuelile de
4465 leT.
Dispune de un capital de
4500 leT. Depinde de parohia
bisericei Olteni si e deservitA
de I preot, i cintAret si I paracliser.
Biserica Sf. Nicolae (Tabacul),
cu hramul SE Nicolae, ziditA de
Dima Tabacul si Popa Cozma,
in anul 1710. Are venit propriti
625 leT anual, iar ca subventie
din partea comuneT are 2155 lel.
Formeazd singurA o parohie.
Biserica Oborul-Na, cu hramul
SE Vasile, ziditA la anul
1853 de Vasile SArgeanu. FormeazA
singurA o parohie. Are
venit propriiI 65o leT pe an,
iar statul ir dA o subventie de
2800 leí. E deservit1 de 2 preotr,
z cintAretT si I paracliser.
Biserica Oborul - Vechig, cu
hramul Ioachim si Ana, s'a zidit
la anul 1678 de Grigorie Mitropolitul,
lar la 1850 s'a reparat
de Gote Bogasierul. Are
150 enoriasT. Venitul eI este de
1322 leT. Statul II acorda subventie
1200 la anual.
Formeazá singurd o parohie
si e deservia de I preot, 2 dintAretT
i i paracliser.
Biserica Olari, cu hramul Adormirea
- Maicei-DomnuluT, s'a
zidit la anul 1758 de Dumitrascu
Racovitd, vel Vistier. Are
90 enoriasT.
Venitul e/ e de 4155 leT anual
si cheltuelile de 4002 leT.
Dispune d'un capital de 17200
leT. FormeazA singurl o parohie
si e deservia de 2 preotr,
2 cintdretT si I paracliser.
Biserica Olteni, cu hramul
Adormirea-MaiceT-DomnuluT, s'a
zidit de Nicolae, protopopul Bucurestilor
i Costache VAtaful
la anul 1721. Dupg aceasta, la
1865, s'a reparat de mahalagiT.
Are 50 enoriasT.
UrmAtorul fapt istoric s'a petrecut
In aceastA bisericA : Chehaia-BeT,
la 1821, avea cuartierul
in casa luT Belu, catea VictorieT,
In fata stradeT Carol (azi
Prager). aminarul Saya,
tras in cursA a fost impuscat
chiar in camera luI Chehaia-Bel;
dupl care apoT a urmat o terihin
incderare intre TurciI luT
Chehaia i ArnAut.iT cApitanuluT
Saya. In curs de treI ore multe
capete crestine ati cAzut sub palosul
pAginilor.
Vr'o 30 din arnAutiT luT Saya,
in frunte cu Anastasie Himariotu,
terorizatT de acest
spre a-sT scApa viata, se inchiserA.
in turla bisericeT Olteni,
str. Olteni, i aci tinurA o zi
noapte o luptA crincenA cu
200 TurcT, avind i z tunurT.
ArnAutiT descArcan armele asupra
lor si-I seceraa. In sfirsit,
TurciT reusesc sl dea foc bisericeT.
AtuncT ArnAutiT esirA cu
iataganele in miinT i mAcelArirl
pe Turcr, pAnA ce cAzurA sleitT
de putere.
Venitul eT e de 7265 leT. E
bisericA parohiall si are ca fibale
bisericile : SE Nicolae-Sirbi,
SE Nicolae- Popescu si Bradu-
Staicu. E deservia de i preot,
diacon, i cintAret si I paracliser.
Biserica Optan, cu hramul
Sfintif Voevozi, are de ctitorT pe
MArgArit Starostea i Nic. Cupetu
(1681). Venitul el e de
1878 leT i cheltuelile sunt In
aceeasI sumA. Nu dispune de
niel un capital. Com. ir acorta
subventie anuall de 1550 lel.
Formeaz1 parohie cu bisericile
filiale Sfintilor i Scaunelor.
E deservitä de i preot, 2 chi.tAretT
si I paracliser.
Biserica Pantelimon, cu hramul
Si. Pantelimon, are de ctitor
pe preotul loan (1790).
Venitul eT e de 1856 leT
statul IT acordA o subventie de
1700 le.
E deservitl de 2 preotl, 2
cintAretT i r paracliser.
Formeazä singurä o parohie.
Biserica cu hramul
-MaiceT -DomnuluT,
are de ctitor pe Mos Sirbul
si Popa Ivascu (1795). In cursul
anuluT 1898 aceastA biseria
a fost restauratA.. ZugrAvirea interioara
i exterioard a bisericeT
e fácutA de artistul Elsner.
VenItul el e de 2418 leT §1 chel-

BUCURETI
tuelile de 1768. Comuna li dà o
subventie de 168o leT. Nu dispune
de nicT un capital.
E deservia de i preot, 2 din-
.taretT si i paracliser.
Formeaza parohie cu filiala
Bradu-Boteanul.
Biserica Popa-Chip, cu hramul
Ad ormirea-Maic eT-D °inri uluT,
are de ctitorr pe preotiT S. Musat,
Stoica si D. Dobre (1813).
Venitul er e de 2790 leT. Dispune
d'un capital de 1500 leT.
Comuna ir acorda o subventie
de 2200 leT anual.
E deservia de 2 preotT, 2 cinaretT
si I paracliser.
Biserica Precupefir-Vechi, cu
hramul Duminica-Tuturor- Sfintilor,
are de ctitor pe Ieromonahul
Gheorghe (1783).
Venitul el e de I 161 leT. Comuna,
?I vine in ajutor cu 2500
ler anual.
E deservita de 2 preotI, 2
cinaretT si I paracliser.
Formeaza singurd o parohie.
Biserica Prunclul, Cu hramul
SE Nicolae, s'a zidit la anul
1724 de Erarh Teofan Ieromonahul.
Are 30 enoriasl. Venitul
eT se ridica la 12720 le i cheltuelile
la 7310 leT.
Dispune d'un capital de 32000
leT. E pendinte de biserica parohial5.
SE Ilie (Rahova) si e
deservia de preotiT de la aceasa
biserica.
BisericaRaa'u-Vodd, fosa manastire,
intemeiaa de Alexandru-Voda,
fiul luT Mircea Ciobanul,
la 1568; cu hramul SE Trola.
In 1595, Sinan Pasa intrind
in Bucuresti, dupa infringerea
ce a suferit la CAlugareni, o inconjua
cu bastioane i fortificatir,
aseza inteinsa iarba de plisa.,
areia ii dete apoT foc la apropierea
luT Mihaiti-Vod5. Viteazul.
Este in forma uneT boltI care
se reazama pe patru stilpT.
Radu-Mihnea, In 1614, recia.-
723 BUCURETI
deste mAnastirea din temeliT ;
este inmormintat inteinsa. Mormintul
luT se vede acolo Orla
asad. In 1625 o zugraveste fiul
s511 Alexandru.
Relativ la aceasa bisericA,
Diaconul Paul d'Aleppo ne da
urnadtoarele notite:
NoT vizitaram m'a:a astirea purtind
numele Treimef, una din
cládirile celuT din urma Radzivil
Voivoda (Radu-Voda) care
domni in timpul 031 peste Moldova
i Valachia. Aceasa m5.nastire
e si &risa la o lature a
orasuluT, pe un aran' inalt, inconjurat
de riti si de apa saatoare
si in timpul cresterd apelor
nu se poate ajunge la
dinsa de cit pe un pod de lemn.
E o frumoas1 zidire, de un aspect
prea placut ; biserica if
e mare si spatioas5., foarte upara,
mult ornamentatä si acoperia
peste tot cu picturT.
La partea'T despre miaza-zi e
local mormintelor Printilor,
b-oltile lor de marmurd alba
sunt impodobite cu valurT de
stofe tesute cu fir ; sunt Acate
in forma uncí cule, (cupoll) care
se reazamà pe patru stilpT de
bronz ; portretele aposatilor
sunt zugavite pe peretl. Aci
noT servirdm liturgia si orinduiram
preotT i diaconT. Aceasa
manastire e supusa la mandstirea
Iberisko (IviruluT) adic5.
nastirea Giorgienilor de la sfintul
Munte si e 'oculta de un
Egumen grec si de calugarr
gred, carT se schimba la fiecare
treT anr».
De mal multe orf restauraa,
ea si-a pIerdut stilul primitiv.
E filiala bisericeT SE Nicolae
(Brosteni) si e deservia de 2
preotT, I cintaret si I paracliser.
Statul cheltueste cu intretinerea
eT 3200 leí anual. In jurul el se
construeste acum edificiul Seminarului
Central.
Biserica Rdsvan, situaa pe
calea Mosilor, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT;
s'a zidit
la 1706 de Constantin-Voda
Maria Doamna.
Mai tirzia s'a reparat de Enache
Vacarescu, vel Ag5.. In
urma arderd bisericiT la 1847,
In ziva de Pasa*, a disparut
orT-ce inscriptie csi data fondard
bisericir si pe fondatorT, zice
Preotul Musceleanul, am luat
dupa pomelnicul cel vechiil».
Biserica se intretine de stat,
care cheltueste pentru Intretinerea
eT 4738 leT anual.
Depinde de biserica parohiall
Gheorghe-Noti.
E deservia de 2 preotT,
cinaret si I paracliser.
Biserica Sdrina'arul, acum daamaa.
Unir istoricT sustin ca
aceastá bisericà s'a zidit la anul'
1362 de Vladislav Basarab,
Ban al SeverinuluT, duce
de Fägära i se numea biserica
Coconilor ; altir sustin ca s'a zidit
la 1354 de doT fratT maT
mati aT luT Mircea Basarab, epentru
ca sa alba casa de rugaciune
i acapost cind veneati la
vtnatoare prin aceste locurl acoperite
cu padurl mlrete». Cecace
este sigur i rezula din mar_
turiT documentale, este ca deja
inainte de Mateiu-Basarab exista
biserica Sarindarul, asa cá trebue
sá considerara ca poveste
cele ce se spun a:
La anul 1654, Mateid-Basarab
mergind la Constantinopole,
spre a fi uns ca Domn ar fi narturisit
PatriarhuluT cA, a ucis pe
Papa Vornicul Greceanu, cumnatul
sati, pentru-ca 'I era potrivnic
la Domnie i Patriarhul 'I dadu
ertare cu conditia d'a zidi 40
bisericT. Matein intorcindu-se in
taa, in cursul maT multor anT,
zidi 39 biserid si a 40-a fu biserica
Sarindarul. Cu aceasta Mateiti
ar fi lmplinit canonul i 'T

BUCUREVTI 724 BUCUREgI
ar fi pus numele Sarindarul, care
insemneazd patru-zecT, de la cuvintul
grecesc : acepivacc. Ea a
fost inchinata sfintelor locurr la
mandstirea numita Tow lIctrgpow.
Cutremurul cel mare deteriorind-a
cu desavirsire a fost reedificata
la anul 1802, de catre
credinciosir neamurilor Co corastr,
Filipestr, GhicT, ampinenr, Greceni
i altr piosT crestinT. Ca odoare
vechr avea : un epitaf de
toata frumusetea, cloud icoane
vechl, acatoare de minunr, imbracate
cu argint, ce se presupune
a fi date de cafre Mateiti-Basarab,
un disc de argint
de la poetul Vacarescu, o poall
purtind vulturul i zimbrul cu
steaua, luna si senil-luna 0 o evanghelie
imbracata ca argint
daruita in 1694, luna Februarie
de Marele Vistier erban
Greceanu. Aceasta Evanghelie
a fost lucrata in Venetia; are
inscriptiune romineasca in relief
pe ea.
Toate aceste obiecte se afla
azi la Mitropolie, aduse ad in
anul 1895 cu ocazia darimareT
bisericer Sarindarul.
Era una din cele mar bogate
bisericr din Bucuresti. La 1843,
avea venit de la mosir 36000
de galbenr.
Pe locul el s'a facut un squar.
Se intretinea de stat, care inscria
anual, pentru intretinerea
el, in budgetul säü, i Imo ler.
Biserica Sf. Saya, (azT desfiintatA),
cu hramul Sf. Saya, s'a
rezidit de Constantin-Voda la anul
1704; se afla mentionata deja
in timpul lur Mateiù Basarab ; erban
Cantacuzino fundeaza inteinsa
cea d'intii0 coala romineasca,
scoala care dainueste
pana in timpir maT din coace.
Inteinsa a dat lectiunr Gheorghe
Lazar i discipolul saii I. Heliade-Radulescu.
Tot ad se afla
si o tipografie. Era cladita pe
locul unde asta-zr este statua
de bronz a lur
in fata Universitatir.
S'a da'rimat acum 25 de anT.
In aceasta biserica, la 1820,
Tudor Vladimirescu se leaga
dache pentru reusita cauzer nationale.
Biserica Scaunele, cu hramul
Adormirea, s'a zidit la anul 1611
de Atanasie de la Tirn.ova. Venitul
er e de 1379 ler si cheltuelile
de 1335 ler. Dispune
d'un capital de 2512 ler. Comuna
'1 vine in ajutor cu 1330
ler anual. Depinde de biserica
parohiall din Otetari.
E deservita de 2 preotr, I
cintaret si I paracliser.
Biserica Schitul-Illägureanu,
cu hramul Sf. Visarion, are de
ctitor pe Constantin VIcarescu,
vel Logofat (1756) in zilele lur
Mihail-Racovità-Voda.
Venitul el este de 4210 ler
cheltuelile de 2720 id..
Dispune d'un capital de 4500
ler. Depinde de parohia bisericer
Sf. Ilie (Gorgani) si este deserval
de I preot, I cintaret
si I paracliser.
Paraclisul Serban-Vocld (Belu),
la cimitirul ca acelasT nume,
cu hramul Inaltarea, s'a zidit la
anul 1840 de Dimitrie Belu.
A fost zugravit apor de cunoscutir
pictorr de pe vreme :
Lecca, Barbu Stanescu i Mihail
Popp.
Mar tirzitt acest paraclis fu
daramat i inlocult cu o biserid,
mare si frumoasa i zugravita
de pictorr Rominr.
Biserica-cu-Sfing, cu hramul
Intrarea- in -Biserica, s'a numit
ast-fel pentru-ca pe din alai% de
jur imprejur erati zugravitT invatatir
antichiater. Paul la radicala
el' reparare se citea numele
unora din er: Filosoful Thales,
Hermes, Aristot, Platon, Stoi-
cul Zenon, Sybila Persica, Sybila
Cumea. In cursul anulur
1897 s'a rezugravit interiorul el
i. s'a restaurat sibilele de la
exterior.
Daniil, Mitropolitul Ungro-
prin juramint cu capitan Ior- Vlahier, este ctitorul acestur
stint locas (1728). Ad a fost infiintata
pe la 1770 de catre Alexandru
Ipsilante corfanotrofia,
sari azilul pentru orfanT. Cu intretinerea
bisericer statul che!tueste
anual 5938 ler.
Depinde de parohia Otetari.
E deservita de 2 preotT,
cintaret si I paracliser.
Biserica Silivestrul, cu
mul Adormirea-Maicer-DomnuluT,
are de ctitor pe Pirvan, Stanca,
Ilie Stamatin i alfir (1760).
Venitul er de 19144 leT i cheltuelile
de 18345. Dispune de un
capital de 134200
E deservita de 3 preotr, i diacon,
2 cintaretr si I paracliser.
Formeazd singurd o parohie.
Biserica Slobozia, cu hramul
Nasterea-Domnulur, s'a zidit la
1666 de Voda Radu Leon Mavrocordat
si s'a restaurat la anul
1744 de jupin Constandin vel
Vis tier.
In curtea er se aflä crucea
lur Leon-Voda din 1632, cu inscriptiune
pe dinsa sapata, vorbind
de razboiul din anul 1631
dintre Leon si Mateiti Basarab.
Inscriptiunea crucer despre
care vorbim preciseaza exact
data acestur razboia:
«In numele tatilluI si al fiulul si al
sfintulul Duh. Adecii ert robul lul Dumnezeh
lo Leon Voevod, feciorul luI tefau
Voevod, ridicat-am aceasa cinstita
cruce In numele sfintulul Georgie pentru
si se pomeneascd de rizboiul ce am
avut Inteacest loc cu pribegil, and art
venit de preste munte asupra Domniel
mele In anul 7139 (1631) In Juna
August, Mari. Milostivul Dumnezeil, cu
rueiciunea sfhaul Georgie, supusu'l art
subt sabia Domnid. Ingle si 'I am biruit
s't cIti ad cilzut In Vitae zac subt aceastii
movilii; iar cruces s'a ridicat In

BUCURESTI
luna Fevruarie, 20, anul 7140, lar de la
Christos 1632.*
Pe alta latura a crucer se
vede inscriptiunea urmatoare, adaogata
mar tirziti :
cPuternicul Dumnezell nivredniciud
pre noT, lo Radul Voevod, cu Domnia.
Ord Romlne;ti 4n leatud 7173, lar de
la Christos 1666, vlizuiù' aceasa cinstifit
cruce ficutit de pirintele reed lo Leon
Voevod, 0 afilndu-se sties* domnia
mea o Innoul, 0 fa'cuiii 0 sfinta bisericii
In numele SfintuluT mucenic, marelul
Sfint Dinlitrie.s
Biserica are 70 enoriasT. Venitul
el' este de 36544 ler si
cheltuelile de 17380 ler. Dispune
d'un capital de 143000 leT. E
singura biserica din Bucuresti
care are cel mar mare capital.
Formeaza singurá parohie si e
deservita de 3 preotr, I diacon,
2 cintaretT si I paracliser.
Biserica Dealul-Spirea, (sati
Spirea-Vechie - din - Deal), manastire
intemeiatd de doctorul
Spirea Cristofi, cam pe la slit-situl
jumatater intiiii din veacul
trecut.
Aceasta manastire era inchinatá
de fundatorul sat' sa fie
metoh Mitropolier din Bucuresti.
Mar ttrziti 'find, pe la 1776, mitropolitul
Grigorie a inchinat acest
metoh mandstirer Grigoriu
dela muntele Athos. Aceasta inchinare
a fost intarita si prin
hrisovul lur Alex. Ipsilante-Voda,
la anul 1777.
Manastirea Dealul-Spirea poseda
inainte de secularizarea averilor
manastirestr doul mosir
CU un venit de 124000 1. vechT.
Asta-zr este reclusa la biserica
de mir, si pentru intretinerea el
se inscrie anual, in budgetul statulur,
5939 ler.
Mandstirea a dat numele sat'
unui intreg cuartier al capitaleT,
suburbia Dealul-SpireT, care se
imparte in Spirea-Vechie Ti Spirea-Noul
Asta-zr formeaza singura pa-
725 BUCURWI
rohie. Are ca venit anual 3400
ler (subventie).
E deservita de 3 preotT, 2
cintaretT si I paracliser.
Biserica Spirea-Nouii, cu hramul
Adormirea, s'a zidit de enoria,sr
(I800). Venitul el e de
1316 ler. Comuna ir vine in ajutor
cu 2610 ler anual. Formeaza
singurd parohie. E deservita
de 3 preotr, 2 cintaretT si
I paracliser.
Biserica Sf. Spiridon-Nog, cu
hramul St. Spiridon, s'a zidit
de Domnitorul Scarlat,Ghica, la
anut 1767. La anul 1858 s'a
rezidit din temelie si era cea
mar ma'reata si cea mar frumoasa
biserica din capitala. In
urma reparatiuner din will din
urma i s'a schimbat turlele din
fata, asa ca sl-a prerdut cu totul
stilul vechiä. In orl-ce caz
ramine una din bisericile marl
si demna de vazut ale capitaler.
Biserica pare ;ii. maT mare si
mar malta, prin faptul ca se
inaltä intre multimele de case
marunte ale mahalalelor din prej
ur.
Biserica ...Sf. Spiria'on-Vechig,
cu hramul Sf. Stdridon, s'a zidit
de Constantin Mavrocordat
Voevod la anul 1747. Statul il
da o subventie de 1820 ler.
Depinde de parohia bisericer
Mihaiti-Vodá si e deservita de
1 15reot, I dual-et si 1 paracliser.
Biserica Staicu (Bradu), cu
hramul Intrarea-in-Biserica, s'a
zidit de Staicu Circiumarul, la
anul 1740. La anul 1809 s'a
reparat de Apostol Velicu si
mar in urml, därimindu-se, s'a
reparat la 1875 de enoriasr.
Are Ioo enoriasT.
Venitul el se ridica la 2450
lei anual, dinpreuna cu subventia
statulur, iar cheltuelile la 1797
ler.
Dispune d'un capital de 3500
ler. Depinde de parohia bisericer
Olteni si e deservita de
1 preot, 1 dual-et si i paracliser.
Biserica Stavropoleos, cu hramul
Sfintir VoevozT si Sf. Athanasie
a fost manastire. S'a zidit
In anul 1722 din temelie de
catre Ioanichie Arhiereul cu
toate imprejurimile el', si a fost
inchinata manastirer Gura de
la Episcopia Pogoniani si fuzestrata
cu mosh si acareturr.
Aceasta danie a lur Ioanichic
se lntareste cu hrisovul lur
Constandin-Vodd, scris in anul
1737 (7245).
In vechime avea han. Acum
e disparut.
Biserica Stavropoleos are
mare valoare artistica; este edificiul
cel mar interesant al capitaler
din punctul de vedere
al arter. Cladita In stilul bizantin,
armonioasa in proportiunea
formelor architectonice, e bogata
in sculpturr de o mare finete.
Sunt de remarcat mar cu seama
sculpturile sale policromice in
piatra de o frumusete rara.
Actualmente se studiaza restaurarea
er, de si cladirea cea
noua a Postelor i-a astupat fatada
cu desavirsire.
Cu intretinerea er statul cheltueste
anual 3440 Id. E deservita
de 2 preotr, I cintaret si 1
paracliser.
Depinde de biserica parohiala
Zlatari.
Biserica Sf. yStefan, cu hramul
SE stefan, are de ctitor
PC stefan Voevod si Tudora
Doamna (1758).
Cu intretinerea eT statul cheltueste
1650 ler ; resurse proprir
are 3030 lei. Formeaza singura
o parohie si e deservita. de 2
preotr, 2 cintaretr si I paracliser.
Biserica Stejarul, cu hramul
Inaltarea-Sfinter-CrucT, a fost din
vechime (1717) de lemn ; s'a zi-

BUCUREM 726 BUCUREM
dit de Maxim Arhiereul (a se
vedea crucea cea mica poleitá
din altar) bite() padure linga
un foarte vechiti stejar. lar la
1764 s'a zidit din temelie de
niste brutarl in zilele luI Const.
Mihail Racovita Voevod. La
usa are ascunzatorr in zid. Are
o icoana a hramuluI, imbracatä
In argint poleit de catre raposatul
Ban Grigore sin Con.
stantin Filipescu. In 1894 a fost
restaurata de arhitectul Gottereau
cu spesele M. S. RegeluI.
Biserica Stejarul e intretinuta
de Administratia Domeniilor Coroaner.
Micir PrincipI Carol si
Efisabeta sunt condusI adesea
sa asiste la serviciul divin ce se
celebreazd aci.
Biserica Stelea, fosta manastire,
zidita de Stelea Spatarul,
arsa de Sinan-Pasa, fdcuta scaun
de Mitropolie cu hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluI,
de catre
Alexandru - Voda-Ilias; era situata
lingl biserica Sf. VinerI
depindea de manastirea Radu-Voda.
La 1847 a ars, lar
azI s'a desfiintat pana in temelie.
Biserica de la Teja. Prin
tinderea data razeI ora.suluI, de
legea pentru marginirea capitaleI,
incorporindu-se BucurestiuluI
terenurr carI mai inainte
apartineati altor comune vecine,
s'a simtit necesitatea de a se Infinta
o biserica in partea dintre
oras si catunul
Mar multI locuitorr din acea
parte ari luat initiativa pentru
infiintarea bisericeT stringind in
acest scop ajutoare in banT
materiale de la persoane pioase,
dobindind autorizarea MitropolieI
si a MinisteruluI Cultelor,
ati inceput constructiunea chiar
In vara anuluI 1888.
Cladirea s'a terminat aproape
de rosu i lucrdrile s'ad oprit
aci, ispravindu-se materialele
baniI adunatt
Biserica Tirchilefti (Dichiti),
cu hramul Adormirea -MaiceI-
Domnultif, zidita in anul 1773
de Cdluglrul Dichiu i Mos Tirchilà.
Are ca venit propriti leT 4678.
E deservità de 2 preotT, 2 dintAretT
si i paracliser. Formeaza
parohie cu filialele Popa-Chitu
Popa-Rusu.
Biserica Tircei (Vitanu), cu
hramul InAltarea-DomnuluT, s'a
zidit la anul 1820 de Tira. R1ducanu-Poenaru,
sotia sa Natalia
si familia EfrosineT PAucescu.
Are 6o enoriasT.
Biserica Sf. Treitne(Cruceade-PiatrI),
cu hramul Sf. Treime,
s'a zidit de juptn Panu Bivolarul,
Christ. Marcu i Petcu, la
anul 1804. Are venit propria
815 leI, iar statul ii da o subvenle
de 2350 leI.
Este o biserica frumoasa. Are
300 enoriasI. Formeaza singura
parohie si e deservita de 2
preotl, 2 cintaret1 si I paracliser.
Biserica Udricani, cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul
1734 de Clucerul Udricanu. Are
25 enoriasT.
Statul cheltueste cu intretinerea
eT 3230 leT anual.
Face parte din parohia biserice
Lucacr.
Biserica Viicdrefti, in trecut
manastirea Vacaresti. La S.-E.
de Bucuresti, situata pe o tnà."1time
care domina mar toata Capitala,
a fost intemeiata in aniI
1722-1724 de Nicolae-Vod5.-
Mavrocordat ; lar in ziva Sf.
Treime 1724, s'a sfintit cu mare
pompa, «ata fiind Voda cu totr
Arhiereff i Egumenil, cu totl
boerir i negustoriI l cu altI
oamenI din toatd cetatea». Nicolae
Mavrocordat a si inzestrat
manastirea ecu foarte multe
veniturl i i-a ddruit si biblioteca
sa cea frumoasa i cu afurisenie
a lasat ca din veniturile
manastiriX in top' aniT sa se dea
banT saracilor, robilor, bolnavilor
i fetelor de boerI scapatatr,
ca sä se poata manta», si a mar
daruit i dota manastirI pamintene,
Tinganul din Ilfov i Draganesti-de-Rus/
din Teleorman
cu toate moiile i avuturile lor
si a inchinat toate aceste treI
manastirI la patriarhia din Ierusalim.
MaI tirziti, Alexandru Ipsilante
la anul 1775 si loan Caragea
la anul 1813 ati reinoit
prin hrisoave domnestI aceasta
inchinare. La 1731 murind Nicolae
Mavrocordat dupa 12 anI
de domnie a fost ingropat in
interiorul bisericel ce fundase.
Manastirea Vacaresti sub do mniI
fanariotT si sub ce!
DomnI pamintenI, le servea ca
prima resedinta, inainte de a
intra in Bucuresti, cind se intorceati
de la Tarigrad, unde
luati investitura. «De acolo (de
la Oltenita) vine Domnul cu
toata suita sa la manastirea VAcaresti,
in marginea Bucurestilor,
unde sta cite-va zile pana
sa se pregateasca alaiul tara
in ziva insemnata, incepe parada
de la mandstirea Vacaresti. In
anul 1848, dupa intrarea trupelor
turcestI in Bucuresti, Fuad-
Pasa strinse la cuartierul sati
general pe top' boeriI si cetateniI
cal-1 luasera parte la revolutie
si-I interna in manastirea
Vacaresti. Dupa putine zile, ceI
maT multI fura pus! in libertate,
iar cer-l-altl, care eral mal compromisI,
furä trimis/ in Turcia,
de unde trecura in Franta.
La epoca secularizárif averilor
manastirestI, manastirea VAcaresti,
impreund cu metoacele
sale poseda doul-zecI de mosi/
cu venit anual de aproape 800000
le! vechl. Actualmente manase-

BUCURETI 727 BUCURE
rea Vacaresti este transformatä
inteun penitenciar central, iar
pentru Intretinerea bisericeT
a serviciulur divin se inscrie anual
in budgetul MinisteruluI
Cultelor o suma de l0000 ler.
Penitenciarul de ad e un penitenciar
central de clasa I, infiintat
in incaperile manastirir,
In anul 1864 de Mirristru Cogalniceanu;
in anir urmatorII868,
1869, 1870 si 1871, s'ají reparat
i s'aa marit incaperile manastiriI,
ast-fel ca se poata corAspunde
la noua lor destinatie.
La 1872 s'a instalat in acest
penitenciar un atelier de cartonaj
i legatorie de cartr si in
anir din urma un atelier de croitorie,
in care, ca abaoa fabrican
in penitenciarul de la Cozia
(Vilcea) sä confectioneazI imbrAcamintea
de lamá a arestatilor.
Pentru administratia penitenciarulur
Vacaresti, compusa
din un director, un grefier comptabil,
un registrator-arhivar, un
copist, medie, sub-chirurg, telegrafist
i preot, se inscrie anual
in budgetul Ministerulur
de Interne o suma de 15000
leI; iar pentru personalul atelierelor,
maestru, ajutor i comptabil
o suma de 6000 leI.
Miscarea populatiuner penitenciaruld
Vdcaresti, pe anul
1897 a fost de 3263 detinutr si
anume: Pentru crime 62; pentru
delicte 2507; pentru accidente
163; pentru vagabondagia 531.
Din acestia 1271 detinutI aa
fost locuitorr al capitaler (776
RominI si 495 strainI).
Crimele ati fost indoite in ace1a4T
an ca in anul precedent
(33).
Din numärul total ati fost:
1277 barbar! si 94 femeI ; recidivistr
4; RominT 776; GrecI
65; BulgarT 50; Sirbi 64; UngurI
81 ; Italienr 3o ; EvreI 129;
Diferitr 76.
Dupd profesiune : 128 prod.
de industrir alimentare ; II0 zidad
; 569 agricultor!: 63 tabacr
; 103 servitorr ; 24 profesiunI
intelectuale ; 52 funcionan
l publicI ; 30 impiegatI particular!;
32 proprietad i rentierl
; 71 comerciantI si bancherl
; i militar!.
Penitenciarul Vacaresti. este
maI ales prin aceasta celebru,
el el senrind pentru internarea
condamnatilor politicr si ceI in
materie de presa, a detinut astfel
multr barbatr onorabili
fruntasI din ceI ce ati jucat si
joaca un rol politic in tara noastra.
Biserica Sf. Vasile, cu hramul
Sf. Vasile, are de ctitor pe
caminarul Toma (1845).
Dispune de un capital de 9500
leI si are venit propria anual
1176 le!; comuna ir da o subventie
de 2195 ler.
E deservita de I preot, 2 cintare1:1
si I paracliser.
Formeazd singura o parohie.
Biserica Vergu, Cu hramul
Sf. Dimitrie, numin in vechime
ea Doamner Ancutir», s'a zidit
la anul 1725 de Vergu Vartolomeiu
i Ancuta Doamna. Unir
sustin ea s'ar fi zidit la anul
1725 de Mitropolitul Daniil.
Are 40 enoriasr. Venitul el'
se ridica la 4600 ler anual si
cheltuelile la 4063 leI.
Depinde de parohia bisericeI
Lucacr si e deservin de
preot, 2 cintaretT si- i paracliser.
Biserica Sf.Vinert-Mare (Herasca),
cu hramul Cuvioasa-Paraschiva,
s'a zidit la anul 1645
de jupin Nicolae Aga si sotia
sa Ioana. La 1839 s'a reparat
de Arhiereul Ioanichie Stratoni.
E una din bisericile din Bucuresti
care are venit mare, peste
141000 ler anual.
Dispune d'un capital de 65000
le!. E deservitä de 4 preotr,
diacon, 2 cintaretI i r paracliser.
In curtea acestei bisericr se
afla azilul Turnescu i Protopopul
Tudor. Tot aci pe timpul
lui Alexandru Ipsilante (1775)
exista un spital.
Biserica Sf. Vinert-Noud, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, zidita
in anul 1854 de Nec. Eftimia.
Are venitul el' propria de
5335 ler pe an. Formeaza singura
o parohie si e deservita
de 3 preotI, 2 cintAretr §i I paracliser.
Biserica Visarion, Cu hramul
Sf. Visarion, are de ctitor pe
Protopopul Petre si A nton Bechianul
(1797). Ad se afla la inceputul
secolulul un spital de
ciumatr.
Venitul el e de 1536 leI si
cheltuelile de 1445 leT. Are subventie
de la comuna 2190 le!.
E deservitä de 2 preoll, 2
cintAretT i i paracliser.
Formeaza singura o parohie.
Biserica Vlddica, Cu hramul
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul
1848 de Velcia i Marghioala
Arim. Are 400 enoriasr.
Venitul er se ridica la 5816
ler anual si cheltuelile la 5062
ler. Statul ir da o subventie de
6000 leI.
Disimile d'un capital de 3658
ler. Formeaza singura o parohie
si e deservita de 2 preotr,
2 cintaretT si i paracliser.
Biserica Sf. Voevozt, cu
mul Sf. Voevozr, are de ctitor
pe Stoianu Petre Bacanul i Dumitru
Blanaral (1817). Are subventie
de la stat 2500 ler. Venit
propria 985 ler. Formeaza singura
o parohie si e deservita
de 2 preotr, 2 cintaretr
paracliser.
Biserica Zldtari, cu hramul
Nasterea-Maicd- Domnulur. S'a
rezidit din temelie, de familia
Cantacuzino, la anul 1637.

BUCUREM 728 BUCUREM
La anul 1850, fiind ruinatA, s'a
restaurat din noti in zilele luT
Barbu Dim. tirbeiti, de Arhiereul
Calistrat Livis, egumenul
de atuncT al acesteT sfinte
bisericr.
Biserica e spatioasä i frumoasd,
lucratà in stil bizantin.
E una din bisericile cele mal
bogate din Bucuresti. Intre altele
sunt doul policandre de
aramä turceasca argintuite, precum
si o colivitrd. Din biserica
porneste in totT anii in
ziva BobotezeT procesiunea pentru
serbarea Botezulur.
Pentru intretinerea eT statul
inscrie anual in budgetul säu
12928 leT.
E bisericä parohiall si are ca
filiale alte trer bisericT i anume
: Sf. Ion-Mare, Sf. Dumitru
(str. Carol) si Stavropoleos.
Biserica Ztaari e deservitä
de 4 preotT, 2 cintäretT i I paraclis
er.
b) Cele-l-alte culte.Biserica
.Armeneascii are un venit de
27000 leT anual, deservità de 2
preotl, 2 cintaretf si t paracliser.
E biserica enorieT armenestT.
Epitropia acestui asezdmint' intretine
o scoalä primarl si administreaz1
i cimitirul comunitäteT.
Capela bulgard, cu hramul
Sf. Chiril i Metodili, infiintatä.
In 1869 de S. S. Panait Pogodini.
E intretinutá de colonia
bulgarà din capitalä.
.Arhidiocesa Romano-Catolicd
din Bucuresti 41 are limitele restrinse
in Regatul Rominiel,
se intinde dincoace de Dundre,
de la pártile occidentale ale regatuluT
pana la Milcov i BrAila,
adica peste intreaga Muntenia
san Valahie, iar dincolo de Du-
¡Are peste intreaga Dobrogie.
Biserica catolicá romand, a
clreia obste s'a infiintat la anul
i666; s'a fácut prada fo-
culuT la 1798 si s'a zidit iardsT
din noli la 1812. Atlt biserica
cit i enoria el se bucurä de
mal multe privilegit, häräzite
prin mal multe hrisoave ale celor
dupà vremuri DomnI aT tara
Nu asa lusa a fost in totd'auna.
Pe vremea luT erban Cantacuzino
soseste in Bucuresti un
misionar italian pentru a face
proselitT printre boieriT tara
Sta. rea catolicilor pe acea vreme
nu era tocmar infloritoare. Tata
ce serie misionarul in chestiune :
«In Bucuresti unde e scaunul
PrincipeluT, sunt soldatl
catolicr, dar saracT ; sunt ter
negutitorT Chiprovaia.nT si un
scriitor Polac. A fost o bisericutd,
dar a clzut ; eli eram atuncT
acolo si am adunat de la
säraciT ChiprovaianT, mar mult
de 3Q0 leT, dintre care a dat
banul Nästurel Romin 20, Principele
Grigore Ghica 40. Am
inceput a zidi, am dat banI pe
cArAmiii; §i am adus cArAmizI;
acest principe era SpAtar ; a aruncat
banii i le-a luat pentru
sine. Am dat din noti batir,
dar era alte zidirI, n'am putut
sA cer toate cArAmizile; am pus
fundamentele i am inaintat zidul
pAnA la briti ; nu dat
cArAmizT, ba ati venit de la Curte
luat i varul i nisipul
si asa cu toate c5. am plait baniT
pentru materye si am platit
zidarilor, biserica a rAmas nezidità».
Arhidiocesa Romano-Catolicä
din Bucuresti nutnärä 2 comunitItT,
cunoscute sub numele de
Institutul-Santa-Maria, i stabilite
in strada Pitar-Mosu si FintineT.
Arhidiocesa Catolica din
Bucuresti, se administreaz1 de
care un Episcop titular de Antipatri§
si administrator.
Bisericile catolice din Bucuresti
sunt :
Catedrala Sf. losif, situatä
pe strada FintIneT, biserica de
rangul india, una din monumentele
de podoabä ale capitaleT.
Éste fa'cutä. in 1883, prin ingrijirea
MonsenioruluT Paoli, de cunoscutul
arhitect vienez Schmidt.
E executatä in stilul doric cel
mal pur. E o zidire spatioasà,
de o corectitudine arhitectonicä
faä. repros. Aci se aflä si seminarul
Arhiepiscopal.
Biserica parohiald Biirdfia,
bisericl mal vechie rä'masä de la
FranciscanT, reedificata sub Stefan
Vo - Cantacuzino, (1700).
Del Chiaro ne spune cA acest
Domnitor iT däduse voe de a aduna
materiale pentru reedificarea
bisericeY Franciscanilor cu
conditiunea numal sl nu inalte
prea mult turnul ca sä nu dea
In ochl Turcilors., zice Engel.
Situatä. In strada cu acelasT nume
In apropiel'e de strada Lipscanr.
In str. Pitar-Mosu, pe lingd capeta
domnisoarelor engleze e si
un pensionat de fete. Cultul catole
din Bucuresti e deservit
atad. de Episcopul titular si de
15 preotT. Asemenea mal sunt
In BucurWi i ctte-va capele :
Capela ArhiepiscopalA, Capela
institutulul Santa-Maria, Capela
SeminaruluI Arhiepiscopal, etc.
Bisericaprotestantd. Sultzer
crede d. a existat o biserica
de acest rit incä din timpul luT
Constantin - Vodä - BrIncoveanul;
dar inscriptiunile de pe mormintele
nobililor protestantI aflate
la fintinA BouluI pe care
se bazeazA, puteati fi posterioare,
adicA ale nobililor refugiatT
in Turcia cu Iosif Racotzi
care muri la 1738. Abia pe la
1726 gAsim o colonie de protestantl
tal biserica, pänä la
1741, cind George Ghica iT acordd
voia de a zidi o capelä
pe locul cumpärat de &lisa In
Mahalaua Stejarulur, lingd Cis-

BUCURETI
megia. De atund peripetiile acesteT
colonif furd diferite ; protegiata
de Constantin Racovita
(1753), Constantin Mavrocordat
(1756) se opune la terminarea
bisericei ce ea incepuse cladi
cu fondurl adunate maT mult
din Suedia, Prusia si Danemarca;
Scarlat Ghica tí ia i privilegiile
acordate de predecesoriT
luT ; dar prin staruinta ambasadorulul
suedez din Constantinopole,
Alexandru Ipsilante (1774)
inapoiazd privilegiile si biserica
se termina. Mavrogheni (r787)
persecuta pe totl supusii germanT
; NemtiT din tara suferird
robia si incarcerarea i ciad principele
de Coburg infra. in Bucuresti
(1779) biserica protestantà
servea de grajd turcesc.
pe ad i inainte, cultul protestant
fu mal bine tratat. Alexandru
Moruzzi si apoi Caragea preinoira
i intarirá privilegiile acordate
de predecesorif lor ; dar,
sub acesta din urma, comunitatatea
se desbiná in luterani-evangelisti
sub protectiunea SuedieT
i apoi a PrusieT, si in calvinistl
ungurl carl, protegiatT
de Austria, cladirl, alturi de
biserica luterana o capeld in care
se slujea in bimba ungureasca.
Biserica protestantá a fost
multa vreme ara. altar. Cladirea
actual, nu e de cit din anul
1821, din vremea lui Sutzu-Voevod.
Oficiul parohial al comunitater
protestante-evangelice din
Bucuresti se administreazà de
ca.trq doT parohi coordinatl alesl
pastorl din par tea comunitäteT
Bucurestilor. In Bucuresti sunt
trel comunitatI protestante : una
Germano-Evangelica, una Ungaro-Calvina
si una Anglicana,
carl nu ati n'id o legaturä intre
dinsele,
Cele 2 biserld ale lor, simple,
lucrate in stil gotic, sunt In str.
55620. l'arda I lt Noma 01 V, ir.
729 BUCUREVTI
Luterana, unde ati si o scoall
primara de ambele-sexe. Cultul
evangelico-protestant se oficiaza
de 5 pastori.
Alte secte protestante, ca anabaptistiT,
ait oratorie private.
Ungurii si Germanii frecuenteaza
biserica Baratid. FranceziT
preferä Capela de la Santa-Maria,
ItalieniT, Catedrala Episcopal'.
Grecif, pana acum citf-va ani,
aveati biserica lor, Hanul ColteT,
azi Kalinderu, unde se si oficia
in greceste. AzT biserica Kalinderu
e romineasca i oficiul divin
se face tot in romineste.
Comunitateaizraelitit.Izraelitir
sunt de douà felurT : asa
zisiT lesestf (Sefardi) carT vorbesc
jargonul german stricat i ceT
spanioli (Askenazi) cari vorbesc
un jargon stricat spaniol. Cultul
lor se face deosebit, fiind si
comunità.lile deosebite.
Comunitatea izraelitilor de rit
spaniol din Bucuresti are dota
sinagoge : una, Sinagoga cea
mare, situata in strada Negru-
Voda ; a doua sinagoga, alom,
situad in strada Spaniola.
Aceste sinagoge se administreaza
separat, prin anume statute
pastrindu-si autonomia.
Izraelitif Sefardi at1 2 templurr,
2 sinagoge mari si 31 case de
rugdeiuni mal miel. Cel mar frumos
templu izraelit este acela
situat pe str. Sf. Vinerf. El a
fost clàdit dupd modelurile sinagogelor
mar! din Pesta si
Viena.
Secte. Exista i in Buenresti
o secta de lipovenl (scopiti)
din care es ceT maT buni
vizitiT (birjarl) i mil isT serbeaza
cultul lor in zilele de sarbatorT
mal marT, la cite unul
din eT, unde se aduna cite 10-15
la-o-l-alta.
Cimitirile. Pana la anul 1867
erad in Bucuresti 109 cimitire,
toate in nauntrul barierelor, adi-
camal la fie-care biserica cite un
cimitir, cum era uzul pe acele
vremuri. In 1876, autoritatea comunal,
din diferite motive igienice,
de alt-fel intemeiate, a dispus
ca sà nu se mal permita
nici o inmormintare in raionul
orasultn. TotusI, deosebit de cimitirele
din afara orasuld, infiintate
atuncr, autoritatea mal
permise a se inmorminta si in
curtile a patru biserici particulare,
situate in stradele din apropierea
periferieT orasulin, si
anume : Izvorul-dintre-ViT, pe soseaua
Dudesti, linga Cioplea ;
Tima, pe Catea Vitanului ; Sf.
Nicolae, ciarà de bariera Ianculta
si Sf. Dumitru-Noti, de pe
soseaua Colentinet
De la 188o, se retrase si aceasta
perinisiune toleranta, asa
cä azI capitala dispune numal
de 17 cimitire i anume :
6 de rit ortodox : erban-
Vocla. (Belu), Sf. Vineri - Noul,
Sf. Gheorghe-Capra, Reinvierea-
Colentina, Pomenirea - Ghencea
de pe Calea ¡3 Septembrie si
Izvorul - din tre -Vil, pe soseaua
Dudesti, linga Cioplea.
De la i armarle 1897la 31
Decembrie acelasT an, s'a inmormintat
in cele 6 cimitire ortodoxe
4629 de cadavre si anume,
in :
Cimitirul erban-Voda. . 530
Pomenirea . . 1560
Sf. VinerI . . 613
Reinvierea . . 1090
7> Izvorul-dintre-Vir 75
SE Gheorghe Capra 85
catolic lingl erban-VodA.
2 protestante : unul al comunitatei
Evangelice pe soseaua
' Filantropid i altul al comunitäteT
Calvine, aproape_ de cimitirul
comunal SE Vineri.
armenesc pe soseaua MArcuter.
2 izraelite : unul al Izraelitilor
les' aproape de cimitirul evan-
92

BUCUREgi 730 BUCUREM
gelic pi altul al Izraelitilor spaniolT
pe dealul FilaretuluI.
Pentru inmormIntarea Mahomedanilor
s'a destinat un loc
anume din cimitirul comunal Sf.
VinerT-NouA, de oare-ce vechiul
cimitir otoman din str. Mecetul,
(suburbia Agiù) nu se aflA in
conditiunile leger sanitare.
Cimitirile monitor de rit neortodox
sunt infiintate de comunitAtile
respective.
MaT e un cimitir militar, aldturT
de cimitirul erban-VocIA.
Un cimitir pentru cer decedati
In penitenciarul VOcIre$ti, intre
cimitirul militar li cel catolic.
Cimitirul Eforier Spitalelor Civile
se gAse$te afará din raza
ora$uluT, aproape de MArcuta.
Cimitirul SpitaluluI Brincovenesc
se aflá lingl bariera Filaret.
La fie-care cimitir sunt infiintate
osuare $i camere mortuare
sistematice.
Un numOr oare-care de cadavre
ale Cre$tinilor evlavio$I se
inmorminteazA $i la mdnAstirile
din jurul Bucure$tilor : Pasärea,
Cernica, Tigdne§ti, CiorogIrla si
CIldáru$ani.
Instructiunea. Istoricul.
erban-V ocid-Cantacuzino (1679-
1688) a fAcut pentru india oarái
o $coald greceascl in Bucure$ti la
mAnIstirea Sf. Saya (pe bulevardul
de azI al Academier). Sub
Const. Mavrocordat, egumenul
manAstird li oamenir sE, din
porunca acestur Domn, ati fost
silitr sa se mute la mAnAstirea
Vdcdre$ti. O altA scoall de pe
vremurT era $coala sloveneasa
la biserica cea vechie de la SE
Gheorghe. Se preda filosofia $i
literile.
In secolul al XVIII-lea $colile
se mg inmultirl in Bucure$ti
cu dona: una la UdricanT $i alta
la Colea, unde se invAta slovene$te
$i romine$te.
La inceputul sec. al XIX-lea,
gdsim la $coala greceascá ca
dascET pe vestitir : Lambru, Comita,
Vardalah $i Neofit. El predar'
intre altele elevilor lor Phedon
de Socrate $i Metafisica lur
Aristotele.
Chiosea, barin cu anteritl
lung, cu cauc de $al vArgat pe
cap, era dascalul copiilor de la
scoala din UdricanT; el ir in-
Irga sl citeascd $i sO. scrie. De
la Chiosea e$eall diecT de visterie
$1 calemgiT ; de la al de el ají invAtat
sA scrie romlne$te: Logoatul
Greceanu, VAcdre$til, ..Anton
Pan, Petrache Ndnescu, N.
Alexandrescu, Paris Momuleanu,
Efrosin Poteca, Eliade, Marin
Serghiescu $i altiT.
coala de la UdricanT era sub
albastrul cerulur, pe prispa bisericer,
unde, cind ploua, copal
se ghemuiail in odaia tircovniculur,
jos pe cArAmizr sa,ti in
clopotnitd; citeall $i scriail pe
genunchr $i pe brilla
Plata acestor dascAlT era neinsemnatO
de tot; cel mar bine
pldtit dintre totT avea cite 20
de parale de copil pe lunA $i
mal avea $i de la bisericd tain
de mAlaiti, de fasole $i de lemne.
Din aceste $colr i$I recrutati
bisericile preotir .$i cintaretiT.
La anul 1817, se incepe la
Sf. Saya cea d'intiiii $coala romineascl
sub directiunea luI
Ghecrrghe Lazär. Mare parte din
copiir de la UdricanT, Sf. Gheorghe,
Coltea $i de la toate bisericile
unde invdtai1, ati alergat
la Sf. Saya, cu Petrache
Poenaru, Efrosin Poteca, Simion
MarcovicT, $i altr mult1 tinerT
din $coala greceascA.
La 1823, Eliade ROdulescu
succede, la directia $coaler de
la Sf. Saya, luT Gheorghe LazAr.
La 1828, $coalele se inchid $i
SE Saya este transformat in cazarml
$i spital pentru armata
de ocupatiune (ruseascA).
La 1830 $coalele se redeschid
in hanul erban-VociA (zidit
de erban-Vod5.-Cantacuzino)
pe locul unde azI e cldditA Banca
Nationald.
Tot in acela$T an, Vaillant
deschise $coall HITA Stavropoleos,
unde fecioriT de boerr invdtati
frantuze$te. Tranzitiunea
de la $coala greceascA la cea
frantuzeascA incepuse incO de
mult, din timpul revolutid franceze
cu Ricordon, Colçon, Mondoville,
etc., tot nobilI emigrar.
La 1831, dupa incetarea holereT,
$coala se muta lar de la
erban-Vodd in casele Sf. Saya,
reparate de Eforia $coalelor, compusl
din : Al. Filipescu (Vulpe),
BAlaceanu $i Barbu tirbeiti.
La 1832, $coalele din Muntenia
se reorganizará pentru prima
oard, creindu-se pe lingO Sf.
Saya $i un internat. In acest
an aO frecuentat $coalele din Bucure$ti
1300 bletr, din cae 800
urmaa $coala centrala $1 clasele
umanitare din Sf. Saya.
In anul 1847, Voc1A-Bibescu
reorganizd $coalele din tara $1
atuncT infiintA in Bucure$ti un
pensionat de fete. Acest pensionat
se intretinea din prisosul
venitulur mAnAstirel Sf. Spiridon-Noii.
Fundatorul acestei
mAnAstirT a lásat pi-in testament,
ca din prisosul venituluT acester
mAnAstirT sd se inzestreze
un numAr de fete pe tot anul,
«o huna cre$tere fiind o zestre
morald cu mult mar folositoare
de cit putina dare in banr»,
Domnitorul hotdre$te ca din fondul
venituluT sA se intocmeascA
un pensionat de fete pe locul acester
mOnAstirT sati in alta parte,
$i din venitul Sf. Spiridon sA
se dea pe tot anul pentru trebuinta
acestur pensionat cite ler
vechr 40000 (15000 ler nor).
In acest institut, Domnitorul
hotOri a tinea $i 12 fete de

BUCURETI
parintl, «earl' vor fi &cut slujbe
insemnatoare statuluT si se vor
afla a fi scapatatI», adaugind din
visteria statuluT o suma de leT
vechr 500000 (187000 leT nol).
Tot in anul 1847, Voda-Bibescu
infiinteaza un colegiii francez
in locul scoaler rominesti",
iar colegiul rominesc de la SE
Saya 11 permuta la Radu-Voda.
MaT multI profesorl francezl, intre
carl si Monty, furá adusT din
Paris, si intrarea lor la Academia
luT Bibescu fusese ingaduita
de guvernul RegeluT Ludovic-
Filip. Liceul francez avea de
scop sa micsoreze plecarea tinerilor
rominT in Franta i sa-1
tie in tara, dindu-li-se, pe lingd
cele-l-alte invataturT, si o educatie
nationala.
In& un ziar de pe acea vreme
Curierul Rominesc, al luT Eliade
gasim in Septemblie 1836,
ea scoala de la Sf. Saya a fost vizitata
de Saint-Marc de Girardin.
In 1836 erati doul pensionate
de fete poate primele in
BucureSi, unul tinut de doamnele
Combles si de Bonnay, si
altul tinut de d-na Vaillant. Costul
uneT eleve era de 6o galbenT
pe an.
La 3 Iulie 1838 s'a facut de
Voda Ghica, cu mare pompa,
impartirea premiilor la colegiul
Sf. Saya.
La 1848, otirilc ruso - turcesti
intrind in tard, colegiul de
la Sf. Saya se inchide pana in
toamna anuluT 1850, in care interval
vechea scoall serveste de
spital pentru ostirea ruseasca.
Dupa 1850, Colegiul din Bucuresti
s'a instalat la Magureanu,
in casele &mite statuluT de Mitropolitul
Neofit, pe malul sting
al riuluT Dimbovita, cam pe
locul unde era pavilionul in
care in ziva de Boboteaza se
oficia sfintirea apeT.
De la aceasta data 0 in spe-
731 BUCURETI
cial dupa 186o, scoala romineasca,
maT ales in Bucuresti,
Ii ja un mare avint Se infiinteaza
facultatile de stiinte, litere
filozofie, drept, medicina, teologie,
scoala de bele-arte, liceie
gimnazir, scoala de podurl
sosele, de medicina veterinara,
scoli normale, scolT militare, scolT
comerciale, scoll profesionale,
institute pedagogice, scoala de
agricultura i silviculturà, scoala
de farmacie, seminaril, se inzecesc
scolile primare de bletT
fete, se inmultesc pensionatele
particulare de bdetr si fete, se
creaza scoff confesionale ; in
fine scoala in toate directiunile
isT ja un mare zbor si se instaleaza
in cladirT propriT, in palate
construite de stat sail de
comuna.
In 1847, la Colegiul national de
la Sf. Saya, clasele primare erati
frecuentate de 487 elevr, din
earl 238 examinatT de ceT 3
profesorl carT predati cursurile.
La anul 1860, in Bucuresti
eraii numaT 5 §coll primare de
bletT, cite una pe coloare,
fie-care avea numaT 3 institutorT.
Toate aceste scoll eraii frecuentate
de 1207 elevI, repartizatl
ast-fel: 259 elevT la scoala
din Rosu, 312 la scoala din Verde,
227 la scoala din Galben, 195
la scoala din Negru i 214 la
scoala din Albastru.
Situafia actuald. Treptat
numdrul scoalelor de fete si
baetl a crescut i la finele anuluT
scolar 1896-97 functional:1
In Bucuresti 82 scolT primare
publice, din carT 41 de baetT,
30 de fete si 12 mixte, Cu 170
institutorT i 150 institutoare.
Mara de aceste scolT primare,
mal functiona si un numar de
scolT froebeliane.
primar. Rezultatul
numeric al recensamtntuluT
copiilor in virsta de §coala,
fAcut in Aprilie 1897, este urmatorul
: 18645, din earl 9964
baetT si 8681 fete, din can:
RominT 13832 (7510 bdetr
6342 fete). StrainT 4793 (2454 baetl,
2339 fete). Din numarul total,
ail fost inscrisT la cele 82 scolT
prim are 13861 copiT; aü fost
prezentI la examene 11422 copir;
aü fost promovatT 8201 copii,
din carT 1568 ati absolvit scoala.
colile de bletl, in numar de
32, ati fost frecuentate in anul
1897-98 de urmatorul nutnar
de elevT :
No. 1. General G. Adrian 185
Ionita Pop. . 198
I. Genilie . 230
4. Caimata . . . 189
D. Bolintineanu 245
P. Poenaru . 194
7. En. Vacarescu. . 218
8. Alex. Orascu 23!
9. C. A. Rosetti . 251
io. A. T. Laurian. 273
IT. Dora D'Istria 365
12. D. Poenarescu. 245
13. C. Bozianu . . . 192
14. Const. Aristia. . 244
15. Calist Arhiereul . 246
16. G. incai . . . 256
17. G. Costaforu . 242
i8. Aaron Florian. . 304
19. I. Heliade-Rädul. 272
zo. Gen. N. Golescu. 234
Petru Mai or . i57
Efr. Poteca . . 210
V. Alexandri . 238
24. Cuza-Voda . 177
S. MarcovicT . 243
Ion Maiorescu. . 236
291
» 28. 226
29.77
.
30. 318
31. Bul. F. col. negru 128
32. Bul. Dosul-Garet 114
colile de fete (Cu cele mixte)
poartá urmatoarele numiri
fost frecuentate in anul 1897
1898, de urmatorul numar de
eleve :

BUCURESTI 732 BUCURE§TI
No. 1. C. Codreanu . . 141
» 2. A. T. Laurian. . 172
3. Carmen Sylva. . 74
» 4. Domn. Maria . . 170
5. Iancu Zalomit. . 146
A -. - P. . P-
oenaru. . . 134
7. Dora d'Istria . . 211
8. Alexe Marin . . 282
» 9. Gen. G. Adrian . 140
10. En. Vdcarescu. . 168
II. I. Genilie . . . 236
C. A. Rosetti . . 128
Efros. Poteca . . 149
14. Stefan Golescu . 191
15. Const. Negruzzi . 82
16. Gh. Hill. . . . 213
V. Boerescu . . 206
x.
Episc. Buzar' . , 115
19. M. Cogalniccanu . 197
Al. V. Ghica . . 201
Casa Rogalsky . 57
22. Dr. Georgescu . 91
23. 1'8
24. Gen. Florescu. 216
» 25. 149
26. 195
27. 235
2. 28. Dim. Jarca. 45
29. Dim. Ghica . . 212
30. Mitrop. Nifon . . 88
31. B. Catargiu. 68
32. 41
33 91
34. 35
35. 79
Scoala divizionara mixta No.
36, 40; scoala mixta din galben,
39; scoala de fete, calea
Griviter 192, 170; scoala de
fete, bulevardul Dosul - Garer,
114; scoala primara rurala de
fete, Serban-Voda, 55; scoala
mixta, soseaua Mihaia-Bravul,
30; scoala rurala de fete Nicolae
Ionescu, 121; §coala rurala
mixta, strada Bozianu No.
3, 132; scoala rurall Colentina
II, 41; scoala Floreasca, 42.
ScolT primare particulare insemnam
in Bucuresti : Institutul
S-ta Maria, catolic, Tnfiintat in
1852 de Monseniorul Angelo
de Parsi, Mitropolit catolic, curs
primar si secundar.
Institutul S f Io si f, catolic
(sucursala preced.), infiintat In
1880.
Scol1 izraelite :
Scoala primara a i zraeli ti-
1 or SpaniolT, infiintata in 1830.
Scoala izraelita de bletT
cIacob si Carolina Ltibel» (infiintata
in anul 1873) ; cea de
fete Fraternitatea - Zion. Ambele
scoll sunt frecuentate de
I000 elevr, din carr 600 bletT
si 400 fete. Budgetul de cheltuelT
al anulur scolar 1897- 98 a
fost de leí 36700, pe cind veniturile
pozitive ají fost de leT 5000,
varsatT de congregatiunea TempluluT
Coral si de leT 1200
subventiune anuala, platita tot
de congregatiune, din budgetul
sail propria. Restul de 30500
leT se acopera din veniturr ocazionale,
precum balurl, ofrande,
inscrierT, etc.
Scoala primará H a lfo n, infiintata
in 1879.
S coala C u 1 t ur a.Aceasta s coala
este MARA pe terenul comunitatir,
In curtea cimitiruluT
vechia. A fost frecuentata in
1897 de 128 scolarr. Budgetul de
cheltu ella fost de leT g000, pe cind
veniturile pozitive nu ati fost de
cit de ler 1440 din cupoane
si de ler 1700 din o gabela,
iar restul de 5860 s'a acoperit
din inscrierT, cotizatiunr, o
frande, etc.
Scoala Mona. a. Localul este
luat cu chirle. Elevr 200. Budgetul
de cheltuell leT w000. Veniturile
sunt din ofrande, cotizatiunr,
inscrieff, serbarT, etc.
Scoala de baetT Vointa. Aceasta
scoald a functionat In
sinagoga din calea Mosilor si
In urma uneT inspectiunT din
partea Ministerulur de Culte a
fost inchisa. In curtea sinagoger
aflindu-se un teren liber, comi-
tetul aceler senil' fsT propune a
cladi un local, pentru care scop
dispune numaT de 8000 leT.
Scoala de bletT Reses du as.
Aceasta scoall a fost inchisd
din lipsa de mijloace pentru a o
intretine.
Colonia franceza are de asemenea
o scoala, pusa sub privegherea
Legatiuner.
Colonia italiana are 2 §colf
primare, carr se Tntretin de comunitate.
De asemenea si colonia Albaneza
are o scoalá primará,
care se Intretine din fondurile
societater (Dritta».
Epitropia bisericeT armenesti
intretine si ea o scoala primara.
RaportTnd cifra absolventilor
Ja populatiunea orasulur, vom
avea 6.5 0 o absolventl cu scoala
primará la 1000 de locuitorr.
In scoalele primare private
de baetr si fete, in numar de
39, populatiunea scolará a fost
compusd, in curgerea anulur
1897 - 98, din 2669 copiT, din
carT 949 baetT si 1720 fete.
. 'colile secundare.--- colile secundare
publice, in anul 1897-
98, au fost in nuniar de 6, din
care 4 licee clasice si 2 gimnazir.
In aceste scoh aa functionat
in cursul anuluT 1897 un numar
de 1 so profesorT si maestri.
Populatiunea scolara din invatamintul
secundar public de
baetr se ridica la 3895 elevr
inscrisT, din carT 3296 prezentr
la examen, 2347 promovatr si
949 repetentI.
In scolile secundare publice de
fete at functionat 80 profesorT
si maestri, iar populatia scolará
a fost de 1418 eleve Inscrise.
Scolile secundare private (19)
aa avut in acest an 1359 elevi,
din carT 612 baetT si 747 fete.
Scolile publice secundare,
sunt :
Liceul S f. Saya, instalat in-

BUCURETI
tr'un frumos local in strada FintineT,
care satisface pe deplin
cerintelor higienice. La i86o gimnaziul
Sf. Saya cu 8 clase, avea
26 profesorT si 3 elevI. AzI
In liceul Sf. Saya, predari cursurile
33 profesorT. Are un internat
Cu 47 bursierT si 56 solventI.
De asemenea are 3 clase divizionare.
Statul cheltueste cu acest
Hedí aproape 200000 leT
anual.
Liceul Mateiti-Basarab, la
1860, functiona cu 4 clase si avea
7 profesorT cu 159 studentI.
La 1865 s'a transformat in lima.
AstazI liceul Mateiu-Basarab
,se gaseste instalat in casete cumparate
de la reposatul A. Treb.
Laurian (Lucani). Liceul Mateiti-
Basarab are 30 profesorT, cu o
divizionard ; un internat cu 45
bursierT si 35 solventI. In budgetul
statuluT, acesh liceu e trecut
la cheltuelT ci suma de
173477 leT.
Are aparate, instrumente si diferite
colectiunT stiintifice.
Liceul Laz Al-, la 1860, funciona
Cu 4 clase s't avea 7 profesorT
Cu 1210 studentl. In anul
scolar 1890-91 s'a transformat
in liced si a cäpatat azI un frumos
local pe bulevardul Elisabeta.
Mal inainte se afla insta-
Iat in curtea bisericeT Sf. Gheorghe.
Predad cursurile 30 profesorT
; are o divizionard; statul
cheltueste pentru el suma de le'
13 2000 anual.
Liceul Mihaiu - Bravul cu
20 profesorI; 125000 leí cheltuelT
anuale.
Gimnaziul C a ntemi r-Vodd,
infiintat la 1865, a functionat numaT
Cu 2 clase pAnd in toamna
1877, cind s'a complectat cu clasa
III a si IV. a. Are si 3 clase divizionare;
20 profesor!; 86o0o
!el cheltueli pe an.
Gimnaziul S in cal fondat in
1892, Are o clasa divizionard ;
733 BUCURWI
14 profesorT; statul chelcueste
cu acest gimnaziu suma de leí
63000 anual.
Dintre cele particulare:
Liceul Sf. Gheorghe, de
bdetT, fondat pe actiunT.
Institutul Bork a fost infiintat
in 1850.
Educatiunearomina (Manliu),
fondat in 1878 de D-na Eliza
Manila.
Institutul de Domnisoare Maria
Gackstatter, infiintat in
1842 de d-na Julia Manalotti.
Seminarul Catolic, infiintat
in 1873 de Arhiepiscopul catolic
Ignatiu Paoli.
Institutul S chewitz -Thierrin,
fondat in 1847 de Anton
Schewitz.
In cursul anuluT 1898 s'a infiintat
in capital1 si un gimnazid
izraelit.
Universitatea din Bucurefti.
Istoricul. Universitatea din Bucuresti
a fost infiintatd. in Iulie
1864 sub Domnitorul Principatelor-Unite
Alexandru kan I Cuza,
fiind ministru al InvätämintuluT
public s't al Cultelor raposatul
Dimitrie Bolintineanu.
Fireste el si cu mult inainte
de 1864 se predati in Bucuresti
unele e Irsuri izolate de invätämintul
superior.
Ne märginim ad a mentiona
cite-va date menite a lega insäsi
infiintarea UniversitäteT cu epoca
imediat precedentä.
Dupl ce Gheorghe Lazdr, ajutat
si apoi continuat de scolarul
sä.0 roan Eliade-Rdclulescu,
incepe ([816 pänä la Martie
1821), in vechea scoalä de la Sf.
Saya, invätamintul rominesc na
tional, in acceptiunea modernä.
a cuvintului (tot la 1816 se infiinteaza
prima catedrd de drept,
ocupatä de marele Clucer Nestor),
si d'II:4 o intrerupere de
zece anT a scoalelor, aflarn la
1832 'pe Petrache Poenaru in-
särcinat cu reinstalarea scoalei
Ia Sf. Saya (in locul ocupat asad
de edificiul UniversitatiT) si
vedem un program de studiT,
aprobat de Eforh: Barbu D. Stirbeiu,
Stefan Balaceanu si Alexandru
Filipescu (Vulpe), in care
se cuprind si cursurT de invatamint
superior: dreptul roman
predat de Constantin Moroiti,
dreptul civil rorninesc de Stefan
Ferechide, dreptul comercial de
Alecu Racovita. La aceste se
adaugá in aniT urmatorT pana la
1847, intre altele: dreptul criminal
s't procedura sau dreptul
judecritoresc , predate de Constantin
Brailoiti. Cursurile tineau
patru anT, dupa care se dedea
un examen riguros si se da diplome
de capacitate. In anul
scolar 1845 1846 numarul studentilor
la toate aceste cursurT
superloare a fost de 36.
Pe Miga colegiul dela SE Saya,
Bibescu-Voda organiza prin
lege o facultee pentru invatarea
legilor acestor tan in comparatie
cu legiurile romane. Cursurile
tineau doT anT.
Dupd o noul intrerupere de
3 anT, in urma revolutieT de la
1848, Domnitorul Barbu D. Stirbeiti
redeschide scoalele si infiinteaza
o scoala de podurT si sosele
pentru inginerT-conductorT.
Insa in anul scolar 1857
1858, dupd. raportul directoruluT
EforieT scoalelor George Costa
foru, se predau la Sf. Saya, in
afard de cele 8 clase gimnaziale,
numaT urmatoarele cursun superioare
: «Cursul de legi , anul
I: dreptul Roman profesor C.
Bozianu, anul III: dreptul comercial
profesor V. Boerescu,
si «Cursul de Inginerie civild»,
anul I: mecanica si geometria
analitica profesor Em. Con.
stantinescu, geometria descriptivd
profesor Al, Ordscu ; anul
II: principil de arhitecturd

131.1CUREM 734 BUCUREM
profesor Al. Orascu ; mecanica
Em. Constantinescu ; aplicarea
geometrieT descriptive
profesor Gr. Joranu. La cursurile
juridice urmeaza 15 studentl,
la cele de inginerie 16.
In anul scolar urmator, 1858
1859, dupa raportul directoruluI
scoalelor Vasile Boerescu,
sunt la Ingineria civilä numaT
do! profesor!, Em. Constantinescu
i Al. Orascu, cu 7 studentI.
In 1859-1860 instructiunea
superioara are la Ingineria civild
3 profesor!, dar studentir
ati trecut totT la S coala de silvicultura
si de mine; Facultatea
de drept are 4 profesor! si 42
de auditor!.
In 1861-1862 Facultatea de
drept are 5 profesor! si 37
de studentI, Ingineria civila are
numar 2 profesor! si 10 studentl.
Foftit profesorf. lita numele
fostilor profesor! aT UniversitateT
din Bucuresti de la infiintarea
eI in 1864:
La facultatea de drept: Boerescu
Vas., Bozianu Const., Costaforu
George, Sendrea Al., Vioreanu
Paul.
La Facultatea de litere si filosofie:
Cernatescu Petre, Floran
Aaron, Laurian Aug. Treb.,
Maiorescu Ioan, Marsillac Ulysse
de, Räceanu Const., Zalomit
Ioan.
La Facultatea de stiinte :
Angelescu lije, Bacaloglu Em.,
Esarcu Const., Falcoianu loan,
Ferrerati C.
La Facultatea de medicina:
AtanasovicT George, Capa ,5tefan,
Davila Carol, Macescu Stef.,
MarcovicT Al., Obedenaru Georgiad,
Polizu G., Protic! P., Sergiü
Severin Em., Turnescu
Nic., Vladescu Vas. I.
Veleanu Stefan.
Primele diplome. In Februarie
1865 se proclama la
noua Universitate cel d'intiT licentiat
in drep., stefan M. Solmescu.
Al doilea licentiat era
Gr. Paucescu, al treilea Emanoil
Protopopescu-Pake.
In Septembrie 1868 se proclama
ce! d'intif 3 licentiatI aT
facultatiT de litere, si anume: Dimitrie
A. Laurian, C. Leonardescu
si Mih. Strajan. Tot in
anul scolar 1868 1869 es ce!
d'intir 3 licentiatI de la Facultatea
de stiinte: Cristea Popescu,
Gr. A. Demetrescu i Floru
Dianu.
In 1869 Noembrie 12, este
invitat doctorul Nicolae Turnescu,
care se numeste provivizoriti
i Decan, sl se intruneasca
cu profesoriT Carol Davila,
Gheorghe Polizu, Stefan
Capa, Alexandru MarcovicT,
George Alexeanu si Mihail Obedenaru-Georgiad,
spre a organiza
Facultatea de medicina.
In Decembrie acelasI an se numese,
pe linga acestia, doctorif
Iulius Teodori, Petru ProticT,
George AtanasovicT, Mihail Severin
i Iacob Felix, profesor!
la noua Facultate. In Ianuarie
1870 li se adauga si Dr. Zaharia
Petrescu.
In 1869, Decembrie 14, s'a
facut inaugurarea Universitati!
de Bucuresti complectata cu cele
4 facultatT.
In 1875, Ianuarie 21, se dati
cele d'intll diplome de doctor!
a! FacultätiI de medicina din
Bucuresti d-lor Cornelius Bucholtzer
i Friederich Schmidt, in
urma examenelor depuse in Noembrie
1873. Al treilea doctor
al acesteT FacultätT a fost loan
Stavroff, in Maja 1874.
In L884, Noembrie 4. Deschiderea
solemna a Facultatir de
Teologie, infiintata prin decisiune
ministerialä la inceputul luT
Octombrie 1884.
In 1889, Octombrie, se pro-
clama ceT d'intiI doT licentiatf
FacultatiT de Teologie, loan Popescu
si George G. Vintu.
Lista rectorilor. De la infiintare,
Universitatea a avut pe
urmatoriT 6 rector!:
George Costaforu (1864-2
Martie 1871) ; Vas. Boerescu
(Martie 1871Mala 1871) ; loan
Zalomit (Maiä 187 I--1 Mala
1885); Alexandru Orascu (Maiu
188 5 O ctombri e 1892) ; Titu
Maiorescu (1 Noembrie 1892
1895); Grig. Stefanescu (de la
1895 pana. azT). -
Act ialul corp profesoral al
Universitatif se compune din :
9 profesor! la facultatea de teologie;
10 profesor! ordinal-1, 4
profesorI onorarT si i suplinitor
la facultatea de drept; i i profesor!
si 2 conferentiarI la facultatea
de liter i filosofie; 15
profesor! ordinarT, 2 profesor!
suplinitorT si doT conferentiarl la
facultatea de stiinte; 28 profesor!
la facultatea de medicina ;
12 profesor! la scoala normará
superioara; 8 profesor! la scoala
superioara de farmacie.
In total 88 profesor! de toate
gradele.
Frecuenfa Universitdiet.De
la infiintarea el pana azT, Universitatea
din Bucuresti a fost
frecuentata (clara cifrele din io
in ro anI) :
In 1864-65 (anul infiintarel)
de 90 studentl la drept ; 21 la
litere ; 12 la stiinte ; facultatile
de teologie si medicina n'ati fost
inca infiintate.
In 1874-75, de 41 studentI
la drept ; 12 la litere ; io la
stiinte i 108 la medicina (in
anul scolar 1869-70 s'a infiintat
i facultatea de medicina).
In 1884-85, de 76 student!
la drept ; 27 la litere ; 57 la
stiinte ; 41 la teologie (in acest
an s'a infiintat facultatea de teologie)
i 249 la medicina.

BUCURE§TI
In 1894-95, de 519 studentT
la drept ; 264 la ¡itere; 230 la
Siinte; 84 la teologie O 337 la
medicina.
In anul 1897-98, Universitatea
a fost frecuentad. de 815
studenti la drept ; 394 la ¡itere;
380 la $tiinte ; 148 la teologie
O 404 la medicina.
Nunuirul diplomelor. Universitatea
din Bucure$ti de la
infiintarea el pana azr a elibe-
rat urmatoarele diplome :
DoctorI in medicina. 400
Licentiatl In !itere 150
drept 908
$tiinte 146
teologie 35
» farmacie 294
Statistica studenfilor inscrift.
In anul $colar 1897-98 ati
fost inscri$1 :
La facultatea de teologie 148
studentT, totl RominT ortodozd,
dintre carT 2 O la facultatea de
¡itere.
La facultatea de drept 815,
din tre carT 250 inScri§r O la litere,
67 O la $tiinte, 48 O la medicina.
In numdrul de 815 sunt 4 studente.
Dupd nationalitate sunt
767 RomInI, dintre carl 4! TransilvanenT,
20 MacedonenT; t Francez,
r Italian, 2 Grecr, 2 ArmenT
í I Polonez.
La facultatea de Mere O filosofie
394, dintre carl 250 inscri$T
$i la drept, 23 $i la $tiinte, 6
O la medicina, 2 O la teologie. In
numárul de 394 sunt 86 studente.
Dupa nationalitate sunt
368 RominI, dintre carl 26 Transilva.nenr,
t z MacedonenT, 2 Basaraberif
; 18 Izraeliti, 4 Germanl,
i Englez, i Italian O
Austriac.
La facultatea de $tiinte 380,
dintre carl 67 inscri$T O la drept,
25 O la litere, 15 O la medicina.
In numarul de 380 sunt 57 studente.
Dupa nationalitate sunt
355 RominT, dintre carT 8 Tran-
735 BUCURE§TI
silvanenT, 2 Macedonenr, 4 Basarabenl;
19 IzraelitT, i Austriac,
2 FrancezT, i Elvetian, r Englez
i z Polonez.
La facultatea de medicina 404,
dintre carl 42 inscri$I $i la drept,
6 O la litere, 15 O la $tiinte. In
numarul de 404 sunt 21 studente.
Dupa nationalitate sunt
271 RomlnI, 14 Transilvanenf,
IO MacedonenT, 3 BasarabenT;
115 IzraelitT, 15 GermanT, 7 BulgarT,
t Francez, t Armean,
Rus, t Belgian O z Austriac.
Numärul total al inscrierilor
la Universitatea din Bucure$ti
In anul colar 1897-98, a fost
prin urmare de 2141 (In anul
precedent 1937), iar numarul
persoanelor inscrise, deducind
inscrierile la mal multe facultätT,
a fost de 1736 (in anul
precedent de 1680), dintre carT
168 studente (In anul precedent
118).
Acest numar de 1736 se imparte
dupl nationalitate In: 1557
RomlnI, dintre carT 63 TransilvanenT,
33 MacedonenI, 14 Basarabeni;
145 IzraelitT, IO GermanT,
7 BulgarT, 3 FrancezT, 3
Armenr, 2 GrecT, i Elvetian, 2
PolonezT, z Rus, t Italian, z Englez,
2 Austriacl ? i Belgian.
Din acest numar, in cursul
ultimuluT an, Universitatea a decernat
titlurT de doctorl $i licentiatT,
la: 9 teologI, 81 avocatl,
27 profesorT O 32 medid.
Institute fi clinice. Pe litiga
Universitatea din Bucure$ti
functioneaza :
2 SeminariT : z pentru istorie
anda i epigrafie ; al 2-lea de
limbele slavice.
12 LaboratoriT: de fisica. moleculard
, acustica i optica ;
de gravitate, caldura i electricitate
; de chimie anorgan'ea
; de chimie organica.;
de chimie medican ;
de botanica medican.; de
anatomie cu sala de disectie ;
de fisiologie ; de istologie
; de farmacologie ;
de chimie analitica ; de chimie
farmaceutica.
Cabinet de geologie O petrografie.
7 Institute de: fiziologie;
de botanica ; de chirurgie ;
de bactereologie ; de anatomie
topografica i chirurgicala;
de chimie i analise ;
de gynecologie.
io Clinice : Lita clinica medicala
; a II-a clinica medican ;
prima clinica chirurgicala ; a
doua clinica chirurgicala ; clinica
infantila; clinica obstetricala
; clinica oftalmologica ;
clinica dermatologica i sifilitica;
clinica de medicina. legala
; clinica mentan.
Muzeti de anatomie.
Curs de bandage.
Bua'getul Universitätii. Suma
totall actuall a alocatiuneT
anuale pentru Universitatea din
Bucure$ti, este de 1297932 leT,
fiind cuprinse in aceasta suma
cheltuelile pentru toate institutele,
lab oratoriil e, cabinetel e,
clinicele, seminarille i coala
norman superioara.
Donafiunile ficute Universi-
Wil din Bucurefti. Fondul
Hi lle 1 din anul 1869, cu un
capital primitiv de moco° leT,
se afla sporit in Iunie 1897 la
suma de 275000 leI in renta
amort. 50/o, din al carel* venit se
dar' burse i premiT la studentT.
Fondul Benli i B ai ci, din
anul 1878, cu capitalud primitive
de i000 ruble i i000 fiorinT
austriacr, se aflä sporit in
Iunie 1897 la suma nominan.
de 8000 leT in renta amort.
50/o, din al carel venit se dail
cartl la studentl.
Fondul los ef Hal fo n, din
anul 1895, Cu un capital pri-

BUCURE§TI 736 BUCUREM
mitiv de 20000 leI in tidurI
fonciare urbane Bucuresti, se
af15. sporit In Iulie 18971a s una
_de 22100 leI.
Fondul T urn escu, din anul
1891, avea un capital nominal
de 90000 leI in titlurl fonciare
rurale, din al cal-or venit se trimetea
un doctor al Facultatii
de medicing din Bucuresti, spre
complecta studiile la Paris.
Insa prin o noug dispozitie a
donatoarel, fondul Turnescu a
fost trecut la F ondatiun ea
Universitarg.Cared
speciale. Mara de
Universitate, mal sunt in Bucuresti
'Inca treI scoll superioare:
Scoala Normala super
io a r A, Cu. 34 .elevI internI ;
Scoala nationala de p odurI
si sosele, Cu 27 profesod
si 117 elevI inscrisI, coala
superioara de farmacie
Cu 117 studentl.
De asemenea sunt 15 scolT
speciale i anume: I scoala
de medicina vet erinarg
2 colï comerciale, din earl
uaa superioarg in str. Negustori
functioneaza de la 1864; in
1890 s'a mutat in localul el" propriti,
edificiti frumos, cu sail pentru
-muzee, laboratorie, conferinte
si clase divizionare ; o alta
scoala comerciall inferioard,
clädire noug in strada Traianq
s emin aril, din carI : unul
Central, infiintat in 1834 si
Inaugurat de Voda Ghica In
2 Februarie 1836. Seminarul a
fost instalat in curtea bisericei
Antim; azI 41 are localul sat'
propriti si e intretinut de stat,
cu 18 prpf., 190 elevI internI, cu
cheltuialg anuala. de 159000
lei;s't Nifon, Intretinut
din fondurile lasate de raposatulMitropolit
Nifon, 3 institute
pedagogice din call A s
lul Elena Doamna 1 2 externate
secundare de fete:
No. 1, Infiintat in 188 r, Cu 14
prof. cu o cheltuian anuala de
5 IOW lei; No. 2 infiirOt in
1882 cu is prof. cu o cheltu-
Ian de 68000 leI anual 3
scoli profesionale de fete
anume : No. I, infiintata in.
anul 1878, cu 16 prof. si maestre,
cheltuindu-se 56000 lei anual;
No. 2 cu 14 profesoare
maestre cu o cheltuiala anualg
de 41000 lei; No. 3, cu 12 prof.
si maestre, cu o cheltuialg de
37000 leI anual; IS co ala
Normalg, «Carol I» infiintata
la 1867, din care es invatatorii
satestr I c on serv at
or de muzica si d eclamatiune
O coalg de
bele-arte s coalä de
a g ric ultu r a, care inainte de
a se muta la Herasträti, functiona
la Pantelimon Os co al A
de arte si meserir
coa LA de iris titutorr infiintatg
In 1886, cu I7prof., 97
elevI, ca o cheltuialg anuala. de
130000 s coal 5. deinti
tuto ar e, Cu 20 profes., 107
interne, cu 165000 leI cheltuelf
anuale.
In cursul anului 1897 aceste
scoLT speciale art fost frecuentate
de aproape 3000 elevI si
eleve.
Intre scolile pedagogice de
fete vom mentiona in special
Asilul «Elena Doamna».
Asilul «Elena Doamna»
fundat de Doamna Elena Cuza.
In prima-vara anului 1861, generalul
Dr. Davila si sosia sa
strinse vr'o 40 de fete orfane
spre a le creste si educa inteun
local special ce era proprietatea
D-neI Davila.
Asilul copillor gasitl n'avea
alte mijloace care sa i asigure
existenta de &it modesta sumg
de un galben de copil, alocat
de guvern pentru intretinerea
doled,
Doamna Elena Cuza, si M. S.
Regina Elisabeta indreptat
privirile caritabile i afectuoase
care aceastg institutiune
umanitara i gratie lor .Asilul a
intrat inteo nouà faza de desvoltare.
La 1862 s'a instalat in Asilul
«Elena Doamna» 100 fete;
numarul orfanilor a crescut din
an In an si azI are 730 eleve,
cu cad se cheltueste de stat
319,310 ler anual.
Asilul «Elena Doamna» se
compune din cloud scoll : o scoala
primara Cu 5 clase, care e
la un loc cu scoala profesionalg,
care are un atelier de lucru
sectie de menaj ; o scoald
normala. Amindoua ati un personal
didactic numeros si ales.
Asilul este asezat Inteo frumoasg
pozitie. Are o mare grading
frumoasa si bine ingrijita.
Aci sunt mormintele sotilor Davila,
adevaratii initiatorI al acestni
asezamtnt filantropic. Allturf,
in grgdina palatultd de la
Cotroceni, este morniintul principeseT
Maria, unicul copil al Majestatilor
lor.
Acum 8 ani, pritt ingrijirea
Ministerulur Cultelor, s'a reparat
radical constructia, la care
s'a adaugat i alte clàdirì necesariI.
Tot intre colile speciale vom
insemna si S co ala n ormal
a «Societatei pentru invatatura
poporului romin».
Societatea pentru invatatura
poporuld romtn s'a infiintat din
initiativa privata In anul 1866.
La 1870, raposatul -Dr. Barbu
Constantinescu, infiintl prima
scoald normala pentru InvatatoriI
satestI. Mar tiniti, la 1879,
se alipi la aceasta small o scoala
primara de aplicatie precum
grading de copif (Kinder-Garten),
prima scoall froebeliana
ce a functionat in Bucuresti.

BUCUREM
Aceasta societate a progresat
mereti si a fost incuragiata in
menirea eT de catre multe persoane
filantropice, care I-at1 facut
donatiunT importante ; asa
rap. Vasile Paapa a dat i0000 leT;
rap. princesa Alina tirbei ti, 8000
leT ; rdp. Atanasie Petru, "0000
leT ; rap. Nic. Califaru, 20000
leT ; i anir. Asemenea, Societatea
a mal' primit de la raposatir
general I. Em. Florescu i Alina
tirbeiü, casele din str.
cu un venit anual de
peste I8000 lel ; de la raposatul
Barbu Lazureanu, o casa In str.
CazarmeT i efecte de stat, in
valoare de 28000 lel; rap. Hariton
Racota a lasat prin testament
un capital de 83000 leT
si mal multe acareturi In orasul
Giurgia. In timpul din urma
Evloghie Gheorghief a lasat do a
mosii in judetul Olt, in indiviziune
cu Primaria CapitaleT.
Cu parte din aceste sume, la
care s'a adaugat i00000 Id, inscrisT
de d. Ministru Haret, in
budgetul departamentului
pe anul 1898-99, precum
alti i00000 ler donatl de inginerul
Spiridon Iorceanu, a fost
pusa Societatea in pozitiune a
zidi pe plata Sf. Ecaterina un
maret palat, pentru scoalele el
normalá si primara.
coala norman. a Socientel
a dat pana asta-zI peste 400 de
invantorl satestI i tinde pe zi
ce merge a lua o dezvoltare
mal mare, multumin sprijinului
ce intimpina atit din partea statului
cit si din partea particularilor.
Budgetul el anual se urcá
acum la aproape w0000 leI.
Ministerul Instructiund I-a inscris
in budgetul pe 1898-99
suma de 20000 leT.
O alta scoala din initiativä
particulara e scoala profesionalá
de fete Protopopul Tu-
Alarele Dirf lo lar Geopyr ic.
737 BUCUREM
dor Economul, infiintatd in'
anul 1886-87, din fondurile lasate
de Protopopul Tudor.
Sectiunile profesionale ale acestel
scoll sunt in numar de
4 si anume
ConfectiunT, cu cele 3 ramurl:
croitorie, albiturr i corsete.
Flori artificiale si mode.
Cartonaje i Galanterie (manufactura
cartonuluI i toate
ramurile legatorid de cartY, confectiunea
cutiilor, etc.).
Bone si menajere.
Fie-care ramura profesionala
e sub conducerea pi supravevegherea
und maestre, obligata
a preda principiile teoretice ale
meseriei si care e asistan de 2
ajutoare.
Invatamintul primeT ramure
profesionale e de trei anI, iar
pentru cele-Falte ramuff, numal
&I axil"; la absolvire, elevele
trec un examen de capacitate
profesionala, pentru dobindirea
une diplome, care le deschide
calea plasarei lor in atelierele
de comert.
Alte scoli speciale maT sunt
in Bucuresti: coala de miscare
a ea:flor ferate; coala
de telegrafie; coala superioara
de telegrafie; coala
de arhitecturä (din initiativä
privatá); coala sup erioara
de finance, pe linga Universitate;
coala libera de
stiinte politice si administrative
(din initiativa privan);
coala comercian izraelita,
ale -cara baze s'a(' pus abia
in cursul anuluT 1898.
yScoll militare. Sunt patru
anume scoala superioata de
räzboiti, scoala speciald de artilerie
i genirl, scoala de ofiteri
scoala militara de administra-
; toate aceste scoll a!! 443
elevi InscrisT.
colf de adulp. In capitala
functioneaza 3 scolr de adultr,
din carl mal insemnate sunt
dota: una a SocietateT functionarilor
comercian' si a doua a
S ocienter constructorilor rominr;
acesteia din urma Primaria capitala
if acorda anual o subventie
de l000
Rezumat. Ajá functionat in
cursul anulur 1897-98 urmatoarele
scoli:
Primare publice . . . 82
private . . . 26
Secundare publice . 16
private . 6o
Superioare 3
Speciale 25
In total 212 institutiunr de
cultura.
Cele 212 $col! din Bucuresti
ati fost frecuentate In anul scolar
1897 98 de 28342 elevl
studenti de ambele-sexe.
Teatrul. Istoricul. Origina
teatruluT rominesc nu se pierde
'in negura vremurilor. Pe la inceputul
secoluld acesta nimeni
nu se gindea inca la teatru. Pe
locul unde azi e cladit localul
Teatrulul National, era alta data
baltoo.ca cu smIrcurT.
Vieata de pe atuncI era cea
casnica; niel nu se simtea nevoe
de acest sold de petrecere ;
ziva se scurgea
boeriT cu treburile statului s't
cu agricultura, clasa de mijloc
cu negotul i afacerile, poporul
cu munca obicinuita. Venea seara,
fie-care se retragea la vatra
luT, sati petrecea pe la rude.
Mará de slujba bisericeasca,
pompa orientan a serviciului
divin, afan de aghioasele, cu
ison din Psaltichie, a preotilor,
a psaltilor i arhipsaltilor, la
care poporul asista sarbatorile
si in serile de deniT, privind
ascultind cu mare evlavie ;afara
de cintecele pe carT bletir le
executaii pe la ferestre ; cu colinde
«Florile ,dalbe», la serbarea
Nasterea-DotnnuluT, sati la
93

BUCURE§TI 728 BUCURE§TI
Anul nou, chid umblati cu plugusorul,
cu Steaua, imbräcat/
ca IroziI, amintind macelul
pruncilor in Egipet, din ordinul
luI Faraon; Zara de acestea,
ca spectacol, se maT stia si
despre: Grecir din Elada, Armenil
venitl de prin Asia-Mica,
sail Turcir i Araba scamatorI,
maT apoI de Nemtl, ce treceaa
Carpatif cu dor de cistig i earl,
nomazI, pentru plata, sub cerul
liber, pe maidanurl, sat', in caz
de ploaie, in cafenelele turcestI,
unde in mijlocul fumuluI din
ciubuce i nerghelele, prin reprezentatiunile
lor, faceati lumea
de se minuna mult de jocurile
diferitelor mladieff ale corpuluI,
de salturile de pe fringhiI,
sat" de boseariI. In scamatoriile
lor, fáceati furoff, scotind
sat panglice pe nas i gur5.,
nancind foc, sail strapungindu-s1
bratele cu obiecte ascutite,
sa curga singe. Maestri in arta
dresatulur, prezentaa diferite animale,
mai cu seama rnaimute
ursI
De comediantir venitI din lume
poporul facea mare haz ; Ir poreclise
: caraghios-tacam», se
infiora grozav, sati se prapadea
de ris de jocurile lor.
Odat5. 'find cu reinvierea sentimentuluI
national, un suflu de
viata, noua incepu sa adie peste
tot, multumita, miscard pornite
de Lazar, Eliad, Poenaru si
Singura persoana cu dragoste
de teatru pe la inceputul secoluluI
nostru ar fi fost, numar
Domnita Raluca, fata cea
maI mica a lui Caragea. Ea
&Ise in citI-va tined Greer,
rude si amid din scoala greceasca
de la Magureanu, studentl
admiratorI aI tragediilor
lu/ Euripide i Sofocle, un element
pentru a pune in scena
cite-va piese de teatru. Cu pu-
tiql pinza croita si cu hirtie
poleitä, Dom,iita Raluca organizase,
in anul 1816, in apartamentele
sale, o mica scena, pe
care se jucaa in limba
Oreste, Moartea fiilor lut Brutus
i cite-va idile, ca Daphnis
§i Chloe.
A ceste cite-va reprezentatif
in bimba greceascd, la care asistara
in mare numar membrir
marcantI al inalteI societatI, piacurl
foarte mutt si avura succes.
Tot in timpul luI Caragea,
veni pentru prima oarà un intreprinzator
de diorama. i clädi
un teatru de scinduff in curtea
BanuluI Manolache Brincoveanul.
Acest teatru optic tinu
insa. putin timp.
Mal tirzia, Domnita Raluca a
ziditun teatru la Cismeaua-Rosie,
in coltul PoduluI Mogo soaeT cu
stradanntind; un teatru in toata
forma, cu parter, stalud, scena
si mal multe rindur/ de boje.
Acest prim local de teatru a
ars in 1825 i ruinele luI se
puteaa vedea pana la 1840, cind
s'ati mistuit in zidurile luI loan
Caretasul.
In teatrul construit de Domnita
Raluca, jucará i cite-va
trupe straine, intre carT fu si o
trupa de artistI NemtI, cad reprezentati
opere si drame. Din
aceastä trupd facea parte si vestita
Dilly, cintareata i tragediana
de mare merit, ce venise
la Bucuresti pentru o iarn5.
Reprezentatiile acesteI trupe
fost mult gustate de cunoscatora
de pe acele vremurr.
Repertoriul lor se compunea
din cele ma frumoase produetiunI
dramatice si opere muzicale
ale scoalelor italiane si germane
; lar piesele car/ intimpinati
o primire maI favorabila in
publicul teatruluI nostru, erati :
Saul, Ida, Pia-de- Tolomer, Briganzir,
Faust, etc.
Avintul dat de Domnita Raluca
artd dramatice, a incetat
cu fuga lid Caragea (1818).
MaI tirzia a gasit o imitatoare
In Smaranda Ghica, din Gorgan,
in casa careia, dupa za-
Aristia (pe care Domnita
Raluca it trimisese la Paris O.
studieze pe vestitul Talma) infrase
ca institutor de copiI.
Acolo Iancu Vdcarescu a amtat
sa pue bimba romineasca pe
scena ; a incercat sa j oace pe Britanicus,
pe Ecuba Euripide
si pe Sgircitul luI Molière; dar
surghiunele, razbeiul, MuscaliI
si cite si maI cite calamitatI,
facura ca ideea teatruluI sa fie
parasita. Abia la 1833, dupa ce
toate rasmeritele i nenorocirile
trecura intru cit-va, ideea de
teatru national rominese incepu
a se naste din noti in mintea
multora. Mai cu seaml cite-va
spirite kuninate, Intre carI :
Const. Golescu, Cimpineanu, Aristia
i Eliade, incepura a se
indeletnici ma/ serios cu intemeiarea
u luI teatru rominesc.
In acest scop, in cursul acestuI
an, se pun bazele und socieA.tI
filarmonice. Se imparte un apel
catre inimele patriote i luminate,
poftindu-le sA dea cOncursul
lor si sa contribueascá pentru
a se putea infanta un teatru
rominesc.
Apelul acesta gasi ecoti pretutindenI
i u top se grabira
a veni in ajutor pentru a se
putea realiza aceasta idee. In
scurt timp se putu aduna un
capital de cite-va miI de galbenI.
In primul rind nu trebue de
uitat pe C, Manu, care lag
prin testament dou5, mil de galbenI
TeatruluI National ; de C.
Rasti, care dete moo de galbed
pentrureprezentatille dramatice
de Ion Cimpineanu, care dete
el o suma importanta 18mo le/
vechT ; de Nicolae Danielopol

BUCURETI
care se insarcinä Cu cheltuelile
garderobef; de Const. Golescu
care puse la dispozitie vastele saloane
din casa sa (Palatal regal de
ad) pentru a se pregati tineriT artistl
si a se incepe cu er repetitiile.
Dupa o munca neintrerupta
de 7 lunT, sub directia luT Aristia,
reprezentatia, sag mal bine
examenul, puta avea loc in ziva
de 29 August 1834.
Examenul era sa fie tinut mat'
curind, dar fiind-ca elevir pregAtisera
piesa Mahomerl(tradusl In
versurf de Eliade), in care se atingeati
credintele religioase ale Turcilor,
i fiind-ca tocmaf pe atund
venise in Giurgid un pasa ca
treaba, examenul se amana pang
ce acel pasa a plecat din Oa.
nu era tocmal putin lucru
isprava savarsita de Societatea
filarmonica, in scurtul rastimp
de sapte bunT, daca ne vom
gindi ca total trebuia creat : si
actorT, i repertoriti, i scena,
decorurT, si muzica ; inteun
cuvint toate elementele teatru-
Ba Ralita Mihalache-Mihaileanu
care juca rolul Palmiref
ciad intrase in scoall, nu stía
nicl ceti, ï trebuia sa inceapä
de la slovenire.
Primif artistl, cu earl s'a pus
pe scena aceasta piesa ati fost:
Nicolae Andronescu, loan Ciurea,
Nicolae Dimitriade, Dumitru
Costache i Ralita Mihalache-
Mihalleanu.
Succesul a fost mare si a
aprins un mare entuziazm in
toata societatea. Societatea filarmonica
cistiga nor membrif,
hare cad figurati ceT maI inteligentI
i nobilf barbatI din societate.
Reprezentatiile se succedara.
Aristia traduse pe Saul al luI
Alfieri, Alexandrescu pe Alzira
a luT Voltaire, tragedil cu
s'aü inaugurat scena romina. Tot
atuncf se traduse si multe din
739 BUCUREFTI
comediile luT Molière, dintre
earl Ainfitrion mar ca seatna a
avut un succes mare.
Reprezentatiile acestea aveati
loc o mare sala (casele Bafluid
Scarlat Ghica) zugavita
pe peretl i tavan Cu totT zeiT
Olimpuld, de pictorul ICaufmann.
La zile marT si la aniversarf,
infocatul Aristia, preceptorul
copiilor, cu cite-va perdele
de la ferestre, ca costume
croite din rochiT lepadate, punea
In scena cite o bucata de teatru
in limba greceasca : pe 0reste,
pe Fiji lur Brutus sad
vr'o idila din Florian. Smarandita
Ghica se deosebise asa malt
In rolul ClitemnestreT in cit if
ramase numele. Aristia avea In
tot-d'a-una rolurile cele marl ;
el facea pe Agamemnon, pe Cesar,
pe Oedip ... De asemenea
rolurile de femei conveneati
malt lui Aristia.
Teatrul romtnesc se interneiase;
sabred, frä baze solide,
dar exista. Un curent general
se facuse in favoarea luT. Fiecare
dorea sa contribuiasca la
deschiderea luT. Cu toate acestea,
abia dupa 18 anT, dupa ce
a trecut prin multe crize, dupa
imprejuarile prin care a trecut
tara, i dupa ce sl-a schimbat
In mal multe rindurI domiciliul,
se install In mod definitiv, odata
pentru tot-d'a-una, in localul
In care 11 vedem si ad.
In anul 1837 inceteaza reprezentatiile
si, In curs de 8 ad,
activitatea teatruld e amortia.
In acest timp Bucurestenif ascaltara
diferite trape staine,
tare earl i vestita de pe vremud
trupa franceza Hétte-Fou-
rOUX.
In 1841, prin Iunie, juca in
Bucuresti o d-na Maci. Dintr'un
afis de pe acea vreme aflam
ca in seara de 25 Iunie 1841,
s'a dat In beneficial d-nel Maci
doul bucatl rominestl intitulate:
Infellítorul infelat i Modista
fi Cinovnicul 0 una frantuzeasca
intitulata: Cap elVerii
necunoscut sau Michel Angelo.
In Aprilie 1843, demoazela
Enrietta Carol, cintareata Cartel'
si Capelel M. S. Regeld al Prusier,
da concerte in Bucuresti.
Teatrul National de azf.
Inca din anul 1843 Domnitorul
Bibescu se gindi sa intemeieze o
sal& pentru Teatrul National.
In acest scop numi o comisiune,
compusa din Marele Vomic
Barba tirbeiü, Marele logofat
Ion Filiseanu, Logoatul Vladimir
Blaremberg, inginerul statuluT,
Clucerul Petrache Poenaru
si Aghiotantul domnesc Ion Em.
Florescu, maI tirziti general.
Aceasta comisiune gasi cA local
HanuluT Filaret (locul de ad
al Teatruluf National) nefiind
indestul, ar trebui sa se expropieze
local invecinat al Merlsestilor.
Pentru acest scop, comisia,
facind socoteall cit ar
trebui sa se cheltuiasca cu c15.direa
teatruluT, gaseste cA trebue
:
1800 galbed pentru
ratoarea loculuT Merisestilor
2500 galbed, pentru nivelarea
Hanuld Filaret; 14000 galbed
pentru zidirea teatruld ; 2000
galbenT pentru masinele trebuincioase
la decoratiI i pentra
mobilarea Teatruld, sad in
total 20300 galbenT.
Comisia nu avea la dispozitie
de cit vr'o 13000 galbenT,
din carT 2000 galbed, suma
lasaa pi-in diata de aposatul
Constantin Manu si care suma
se afla asiguraa in niste
muntl ce s'ad cumparat cu a-
.cestl banT. In consecinta comisia
cere ca Domnitorul sa dea
porunca sa se treaca restul sume*
de 7300 galbed in budgetul
VisterieT.

BUCUREFTI 740 BUCURETI
Domnitorul aproba masurile
propuse de comisie. «ClAciirea unni
teatru din Bucuresti, scrie
Domnitorul Bibescu in josul decretului
sail, e un lucru care priveste
nu numal la folosul acestui
ora., dar totului neamulul rominesc,
prin influenta Izbavitoare
ce va avea atit asupra bunelor
ngsavurr, cit i asupra desaviqireI
limbeI nationale si dezvoltarea
literature! rominesti».
Cladirea Teatrului National
nu incepu totusI de cit in anul
1847.
Pana atuncl insa, in 1844,
Costache Mihaileanu si Cost.
Caragialli deschid un teatru rominesc
in sala Slatineanu. Stagiunea
s'a inceput cu Furiosul,
drama prelucrata din grecqte
de Caragialli, dupa care urmara
comediile:Pli/pdmäreasa ingimfatd,
0 mart; la mahala, Andreaful
mama si Invierea moriilor,
piese toate de Caragialli.
Trupa se compunea din urmatoarele
persoane : Costache Caragialli,
Costache Mihalleanu, Iorgu
Caragialli, Maria Constandinescu
(Manta Blonda), Amelia
Cronibace, Fany Tardini, Elena
Caragialli, Mihail Pascali,
Constantin Demetriade si tefan
Velescu (actualul profesor
de declamatie de la Conservatorul
Bucuresti).
Un cronicar teatral de pe acea
vreme spune cd teatrul, chid
era plin, da pe seard Io6 galb
eni.
Repertoriul rominesc pe la anul
1847 era compus ast-fel :
Furiosul Don Raneca'o de
Calibredas , de Kotzebue
Dreptatea lur Dumnezeg Amestecillorul
in toate, de Kotzebue
Omul din Codru-Negru.
Rolurile principale ere' tinute
de urmatorii artist!' romini :
C. Mihaileanu, C. Caragialli, Seracin,
Manio, Scarlatescu, Las-
carescu, Serghie, etc. si de Ralita
Stoeneasca, Manta Constantinescu
si Maria Stefanescu.
Revistele teatrale erati scrise
de I. Ganescu , George Creteanu
si Petrache Teulescu.
Dintr'o cronica teatrala, semnata
de G. Creteanu si publicata
in Curierul Romin (No. 33)
asupra une! representatii teatrale,
gasim urmatoarele:
Teatrul gemea de multimea spectatorilor
; toate locurile eran ocupate,
esceptind lojile cari remin
Vaduve ori-cind este o reprezentatiune
nationala. . . . ».
In iarna anului 1847 era in
Bucuresti opera italiand si teatru
National. Opera da : Nabuchodonosor,
de Verdi Favorita,
de Donizetti Vestala, de
Spontini Timplarul, de Nicolici
Luisa Krozzi, de Savilli
Italienir in .Alg, ria, de Rossini
Beïrbierul din Sevilla
Lucia de Lammermoor Matrimoniul
secret, de Cimarosa.
Artistii italienI, call interpretan
rolurile eran: D-nele Enneta
Carol si Carlotta Grefini ;
d-nii Totzoli, Marchetti, Leopi,
etc.
Tot in iatna anulur 1847
Leopold de Meyer (fratele doctoruluI
Meyer) da concerte in
Bucuresti.
Cladirea, inceputa. in 1847
sub directia arhitectului german
Hefft, a fost intreruptä de evenimentele
revolutiund si din lipsa
de fonduff. Cu venirea Domnitorulur
Stirbein, lucrarile furl
reluate si Teatrul National isI deschise
portile in anul 1853, cind
fu inaugurat cu mare pompa.
Trupa romina, impreuna cu o
trupd de opera, ce se afla atunc!
in Bucuresti, inaugureaza
noul teatru, in prezenta Curtei
domnitoare si a elite! capitaler.
Solemnitatea incepu printr'un
imn executat de intregul perso-
nal al opereI si al trupei romtne,
apoi urma comedia in cloud acte
Zoe sag Amantul imprumutat,
In care debuta Ninl Valery sub
conducerea lui Eliade R Mules cu.
Reprezentatia avu un succes enorm.
Actorif italiani cintara
un act din Somnantbula, cu artista
poloneza Lewinievska si
un act din Romeo si 5' ulietta,
de Bellini, cu d-soara Guerini,
(azi d-na colonel Boteanu) in
rolul Juliettei.
Cel d'inttin -director al Teatrului
National fu Constanth Caragialli,
dupa el urma Gr. Ben-
i» crescu II.
Repertoriul stagiunel intlia se
compunea din piesele compuse
de Eliade, unele traduceri din
greceste si din frantuzeste, apoi
repertoriul luÌ Millo s'i Alexandri.
Teatrul National este o constructie
frumoasa, dupa modelul,
redus, al teatrulur Scala din Milan.
A fost restaurat in mai
multe findurr: in 1874, in 1881;
in 1894 s'a adaugat un local
pentru administratie, An de repetitie,
un atelier de pictura,
un vast magazin pentru decorurl
; s'a flcut o cortina de fier,
s'an facut mai multe esirl pentru
caz de incendin, etc. E iluminat
cu electricitate. Sala cuprinde
75 loji de diferite ranguri, 380
gtaluri si 400 locuri de galerie.
Teatrul e de obicef deschis
de la 25 Septembrie si pana
la 1 Aprilie.
In timp de 40 de ani an jucat
succesiv in Teatrul National
fel de fel de trupe: in primul rind
societatea dramatica romtna, alpoi
trupe franceze, germane si,
trupe de opera italiana din cari
facean cite o data parte artisti
de mare merit.
In stagiunea din 1897, s'an
reprezentat pe scena Teatruld-
National, comedii, drame, opere,

BUCURETI
opere-comice, formind in total
maI mult de 150 reprezentatiunI.
Numarul artistilor, actorr
de drama i comedie, la opera,
a fost de 51 barbatr
44 femer. Numärul spectatorilor
platnicT in cursul anuld a fost
de 84329, lar venitul brut de
209643 leT, 15 bad.
Teatrul-National e subventionat
de stat i de comuna.
Cele-l-alte sita. O al..1 sala
de spectacol, eleganta, de si
mal mica de cit acea a TeatruluI-National,
e T eatrul-Liric,
proprietate particulara. A
fost construit in anul 1893 pe
vechiul local al fostuld Atendí;
dar dup. un an a ars si
a fost din noti recladit. El nu
are o trupa stabild, ci se inchiriaza
la trupe straine de drama,
opera, opereta, etc. Cuprinde
46 lojI, 166 fotoliurI de orhestra,
282 stalud de parter i balcon
i 200 locurl in galerie.
E incapator pentru 850 de persoane.
E iluminat Cu electricitate.
Sala Bailor Eforiel, numita
Teatrul Bulevarduld, e una
din salle mal marrdin Bucuresti.
E construita In genul teatrelor
populare din Paris (1886). N'are
trupa stabild. lama, osebit de
spectacole, se dati regulat balurI
publice i mascate; se tin $i
intrunirI publice. Vara, sala -se
transforma in basin de bAI red.
In sala pot incapea pana la
1500 de spectatorl.
Sala Ateneulul romin, una
din cele mal elegante $i spatioase
din Bucuresti. Cladire
monumentall. Sala cuprinde 52
de lojI si 600 stalurl. Concerte
muzicale, conferinte publice, festivitätl
$i solemnitatT.
Ad se dan acum asa numitele
concerte simfonice, a caror
infiintare dateaza de la 1868 si
care sunt asa de mult cautate.
741 BUCURETTI
O orhestra aleasa, sub conducerea
actualuld director al Conservatoruld,
d. E. Wachmann,
fondatorul acestor concerte, executd
capodoperele instrumentale
ale celebrilor maestri.
Sala Hugo, proprietatea printulnr
KarageorgevicI, linga Banca
Nationalä, o sala mica, dar
cocheta, incapatoare pana la
700-800 persoane. MaI mult
café-concert, concerte i balurl
(mascate i publice).
Teatrul Dacia, in hotelul cu
acelasI nume. Sala e vechie;
iarna se joaca piese populare.
Local de balurI mascate, publice,
nuntI i intrunie politice.
Inclpator pana la 1000 persoane.
Mara de aceste sAli, sunt
altele mar miel ca: L i ed er t afel,
teatru german si concerte;
Jignita, teatru popular de mahala,
in care joaca numal trupe
ovreestY; Orfeul; Oppler,
(de obiceiti café-concert), B ragadiru,
etc.
AA mal fost i alte säll de
spectacole acum citI-va ad, dar
din cauza ca nu prezentati destulä.
sigurantä. ati fost inchise
san desfiintate : filtre acestea
Salile Slätineanu i Bossel.
Osebit de salile de spectacol,
mal sunt san' de balud poporane,
ca : Sala din plata AmzeI,
Franzelar, etc.
Insemnam si doug. circurI :
Circul Sidoly i Circul de vara
pe cimpia Oppler.
Muzica. In trecat. Cele dinthu
de muzica le gasim
pe la finele secoluld al
XVIII-lea, cind incepuse a se
infiinta asa numitele «seca de
muzichie».
Dintr' un hrisov, din anul 1800,
vedem ca «Dimcea, protopsaltul,
tinca clasä de muzichie bisericeasca
in Bucuresti, in locuinta
lur din hanul Id Constantin-
Vodd. Avea 17 elevl i cursurile
le tinca tare orele II-1
din noapte (ore turcestO cind
le paraa'osea cinturf de muoichie»
.
Intre anir 1800 1812, muzica
incepuse a se cultiva prin unele
case boerestr. In 1804, Octombrie
2, aflam deja in Bucuresti
pe un oare-care Nemesis, dascal
de clavir. Relele purtarI ale ld
Nemesis, betia lur, face ca Domnitorul
sä. cearä comisaruld francez
sa-I recunoasca dreptul de a
expulsa din tara pe acest artist
in clavir.
La drept vorbind, muzica romtneasca
apartinea lautarilor
cintaretilor de la biserica. Scolile
dupa vremurI cea de la
Magureanu, de la Sf. Gheorghe,
de la Coltea si de la UdricanIeraii
adevärate pepiniere de chitareti.
In special cea din urmä,
(de la Udricanl), unde paradosea
dascalul Chiosea, a fost
aceea din care bisericele ii reerutar'
preotiI i cintaretiI. Acolo
chiar boerir clutan Metí', pe
carT IT luati in casa pe procopseala.
De acolo a esit Chiru de
la biserica Enif, Dumitrache
Bondoliu, Unghiurliu de la Sarindar,
Costache tirbu de la
loan, de lingA puscarie,
Petre Efesig, care maI in urma
ajunse dataret in strana din
dreapta la Patriarhie. Acolo ati
fost datI la invätatura Anton
Pan, Petrache Nanescu, Nicolae
Alexandrescu, Paris Momuleanu,
Marin Serghiescu, etc.
Pe Nicolae Alexandrescu, cum
l'a auzit Grigore Ghica, l'a luat
In casa, il plimba cu dinsul
noaptea in imita dinnainte, de
a cinta cintece de lume. Pe
Marin Serghiescu l'a luat Alechache
Vilara cIntaret la biserica
Negustorilor, l'a plimbat
cu dinsul pe la Petersburg.
Serghiescu a fost cunoscut mal

BUCURW1 742 BUCURW1
mult sub numele de Marin Nationalul.
NA.nescu, crescut de Ghicule$tr,
cinta bine din vioara ; elev
al Id Dumitrache Bond°liu, el
compunea cintecele lautarilor
din Scaune.
Anton Pan, Chiosea-fiul $i
Petrache Nanescu era(' veselia
gradiniior lur De$liu, luT Pana
Breslea si lur Giafer ; Iancu al
Ralitif MoruzzoieT, Barbucica al
Titir Vdcareaschir, fratir Barcane$ti,
Costache Faca, $i altI
tinerT din lumea mare, nu puteati
fAra din$ir. Unghiurliu $i
Chiosea-fiul ati fost eel mar
vestitr cintaretr al bisericilor din
Bucure$ti. Venirea uner trupe
de opera i-a facut O. vaza In
arta muzicala nige orizonturr,
despre carr n'avuserd inca nicr
o ideie pana atuncr.
Impresiunea produsd asupra
lor de operele lur Mozart $i ale
lur Rossini a fost atit de mare,
in eh n'ali mar putut sa elute
nicT cheruvic nicr chinonic fara
s'o dea pe: La ci darem la
mano din «Don Juan» 0 Una voce
poco fa din Barbierul de Sevila».
Intr'o duminica, la liturghie,
s'a produs un mare scandal la
Selrindar. Epitropul, om evlavios
recunoscuse In: Domnul
Domn Savaot, aria: Voyez sur
cette roche ! din «Fn. Diavolo».
Si mar tirziti ceva, insa tot in
prima jumatate a secolulur actual,
vedem cd Dinicu Golescu,
boer iubitor de progres dupa
ce infiintase o $coala romtneasca,
pe care o pusese sub directiunea
lur Aaron Florian adusese
din Sibiii $i un dascal de
muzica, caruia ir incredintase
instructiunea instrumentald a 12
tigana$T, din earl acel maestru
formase: dor scripcarT, dor flautistr,
do A. clarinete, un oboist,
un flueierar, dor trimbitar, un
tobo$ar si un timbalist $i pe carT
if invAtase cite-va aril, precum:
Valsul 0 du lieber Augustin, dintecul
popular Was macht der
Herr Papa, maiestosul Imn austriac,
o cd3iiceascd i cite- va
ceardafuri.
In acela$T timp aproape, Clucerul
Alecu Niculescu, de la
Mamie, organizase o bandd de
muzicantI, compus5. din 6 tiganT,
robr ar Clucerulur Ale'cu, earl
cintati din cincr-spre-zece instrumente
$i. anume: trer ghitari$t1 :
ace$tia pe end operati ea degetele
asupra coardelor instrumentelor
atirnate la eit, prin
mi$carea capulur la dreapta $i
la stinga, suflali $i inteun muscal
sail naili, infipt in cravata
la inaltimea buzelor ; un mandolinist,
care $i acesta deosebit de
dulcele sail instrument, sufla $i
el, printr'o dispozitiune identica,
in fluerul WI Pan ; un sunator
de pirostir, care ca $i eel-I:alp'
cinta $i el din naiti ; al $aselea
artist, cel mar incarcat din top',
avea legat de un genuche o
toba $i de cel-l'alt un timbal,
la piept un naiii, ca $i cer-Faltr
tovarI$T, $i pe cap o caciula de
metal cu zorzoane 0 copoter,
earl aceati mare sunet cind
scutura din cap pe la soroace.
Ace$tI arti$tr execute:1 aria din
Tancred: di tantipalpiti, pe care
spiritualul poet Iancu VIcarescu
o traducea uner cocoane prin
cuvintele : del tail palme fi
mama puma. Banda aceasta
mar avea in repertoriul OA ariile :
Stella confidente, Son tre giorni
che Nina 0 marful lur Napoleon.
Mar era apor $i taraful lur
Dumitrache Lautaru vestitul
lautar Dumitrache, cum II zice
loan Ghica care sub un alt
cer ar fi dobindit un renume
european, acel menestrel al tuturor
veseliilor $i. intristarilor
caselor boere$tT, vioara care a
facut mirarea lur Artot $i a lur
Liszt. Prin societatr insa, lautarir
nu aveati parte de eft cam
pe la spartul balulur, &Ind boierir
incepeati a prinde la chef $i le
venia poftä de vre-o hord orT
de brill sail de cintec de lume.
Catre anul 1833, «loan Ompineanu
ne spune Heliade
depozitarul unor statute $i ea
depozitarul altora, de$i diverse,
insa avind acela$T scop national,
ne invoirdm a ne da mina $i
a continua mar departe fapta».
Ace$tif dor, a1ipindu-$1' $i pe Constantin
Aristia, Grec, insa Cu iubire
$i devotament pentru patria
lur adoptiv5. $i care inzestrase
limba romineascl cu o
bund traducere a uner partr din
Iliada lur Omer, se constitue
in 1833, pe la inceputul lur Octombrie,
in Societate filarmonicd,
care urmaria cu deosebire
dezvoltarea artistica a poporulur
romin, si anume a muzicet 0 a
arter dramatice. In ea intrara
ca $i in ce prive$te societatea
literara din 1827 aproape totr
boerir capitaler, printre earl
pe lingl Heliade, I. ampineanu
$i Aristia ca intemeietorr figureaza:
Em. Baleanu, Scarlat
Cretulescu, I. Russet, Gr. Cantacuzino,
Iancu Filipescu, I. 0tetele$eanu,
Constantin Manu $i
Barbu Catargiti. Din contributiile
lor se deschise o $coalä
pentru invatarea acestor arte,
in care de cea dramatica deveni
profesor Aristia acela$I care
pe timpul domnier lur Caragea
(1812-1818) fusese trimis, de
Domnita Ralu, la Paris, spre a
studia tragedia sub celebrul Talma
lar de muzica un italian
anume Bonghianini. Heliadè preda
literatura $i era $i directorul
$coaler. A.ceasta fu deschisa
la 20 Ianuarie 1834. Primul examen
al elevilor baetf 25, fete

BUCUREM 743
5 se tinu la 29 August, adica
numaI dupá apte lunI de o
=Inca, care a fost in adevar
spornica.
De ad, pänä prin a doua jumatate
a secoluld acestuia, incepe
larag o perioda de sta
gnatiune, de lancezire a artei ;
bunele inceputurl dispar, entuziasmurile
par a se fi stins, focul
sacru, a caruT pälpaire o
semnalaram mal sus, pare a se
fi potolit, sub spuza altor preocuparI;
arta muzicall pare a fi
incercat, de ()data, in calea sa
spre progres, zguduitura caracteristica.
care precede momentul
oprireT subite.
De altminterT, nimic nu pare
a desminti aceste afirmatiunT,
cad in toatá perioada de la
1840 186o nu se gase4e semnalat
mal nimic, cu privire la
arta muzicala, afara de activitatea
cator-va individualitatT marcante,
earl se zaresc, id-colea,
straduindu - se inca, in ogorul
paraginit al arter romineti.
Intre ace§tia tinem sä remarcam
pe Alexandru Flechtenmacher,
autor al mal multor operete
nationale, ca Baba-MI-ea,
Cinel-Cinel, CraiO-NoO, Fata
de la Caria, etc.; pe Ludovic
Wiest, cel dintiiii care dete
o atentiune deosebitá in transcrierea
i orhestratia mal multor
aril nationale poporane ; A.
Wachmann, care a strins de asernenea
maT multe aril 0 le-a
publicat sub titlul de Flort de
Danubia; 0 care sub titlul de
Barbu Ldutarul a publicat cite-va
ariT nationale 0 a mal scris
muzica a mal rnultor comediT;
Alexis Gebauer, Berdescu, I.
Oprescu i Inca citi-va, earl aa
mal cultivat muzica in vremurile
grele i intunecoase ale renatereT.
Conservatorul de muoicii fi
Prin I86o, oste-
nelile i sacrificifle acute inca
dinainte de barbatl ca Flechtenmacher,
Millo 0 Alexandri
cel dintil compunind muzica
multor din operile literare ale
celor din urma se pot considera
cu drept cuvint ca ceT dintiff
campionr al dramaturgid
noastre.
Multumitä straduintelor Jul
Flechtenmacher, Conservatorul
din Bucuref ti, ca institut de cultura
al arteT nationale, a fost
pus pe nite baze solide.
lata de curiozitate programul
Conservatorulur de muzia din
Bucurefti pe anul 1864-65:
Teoria elementara., Solfegiu,
Bell - Canto, Piano, Violoncel,
Contra-Basso, Viola, Violina, Mi
mica, Declamatiunea, Armonia.
Corpul didactic al acester institutiunT
era atuncl ast-fel compus
:
Alex. Flechtenmacher, director
i profesor de vioara, violoncel
i armonie ; Caroli Salvatori,
profesor de viora a II-a
0 contrabass° ; Ed. Wachmann,
actualul director, profesor de
piano ; Art. Visarion, profesor
de muzica vocala ; Mateiti Millo,
profesor de mimica 0 declamatiune.
Conservatorul din Bucureti,
la 1864, numara 94 elevT, afarä
de ceT inscri§I la corul bisericesc,
cad in Bucure0.1, pe aceea5T
vreme, exista 0 a§a numitul
: Cor vocal din Bucurefti,
care, In 1864-65, era frecuentat
de 50 de elevI i avea ca
diriginte pe Grig. Manciti; pe
Dumitru Georgescu, Cost. Stefánescu
i Barbu Popp ca tenor',
iar pe I. Ionescu, Nic. Iosif,
Grig. Radulescu §i Mateiti
Lupescu ca basiftr.
Pentru muzica instrumentala,
ca stipendist al StatuluT, aflat
In strainatate inainte de anul
1863, a fost I. G. Nitescu, lar
BUCURE§TI
ce! trimei, pentru studiul aceluiag
gen de musica, in anul
colar 1863 64, aU fost P.
Wiest i N. Voinescu.
De mutt timp in urma, societatea
de atuncI a putut aprecia
rezultatele imbucuratoare ale acestuI
wzamtnt de cultura artistica,
organizat cu atata truda
avind sa lupte cu nenumArate
lipsurT, 'late un timp dud preocupatiunile
mal inalte eratí apanagiul
esclusiv al citor-va
La 5 Septembrie 1865, s'a
dat in sala Bossel un concert
de care elevir ConservatoruluT
de muzica din Bucurqti, concert
in care s'a executat cu
mutt brio, ne spune Anuarul
instrucliunir pub/ice din acel an,
bucati de Meyerbeer, Haydn,
Meinhardt, Flotow, ca Lucia
di Lammermoor ,Traviata, Somnambula,
Trovatore i alte bucatr
compuse sail aranjate de
profesorir ConservatoruluT.
Gratie ConservatoruluT avem
In fine la Teatrul national acum
o trupl de opera romina ; tot
gratie luY avem la deosebite bisericT
cizorurl demne de auzit.
Ad, Conservatorul din Bucure0i
functioneaza cu un personal
de 25 profesorT, Ministerul
InstructieT inscriind in Budgetul
sari suma de 127000 leT anual
pentru aceasta institutiune.
In anul 1897, cursurile Conservatorulul
a0 fost frecuentate
de 469 elevT, 180 barbati
289 femeT, fiind : 113 la sectia
teorleI muzicale, 33 la sectia de
declamatie, 35 la canto, 166 la
piano (din carT 160 eleve), 80
la sectiunea instrumentelor de
coarda 0 36 la sectiunea instrumentelor
de suflare.
Frumoasele arte. )Scoala de
bele-arte. Pictura de tablourT
la nor nu a aparut de cit tirzia
de tot cam prin a doua ju.

BUCURETT1 744 BUCURE§TI
matate a secoluluT al XIX-lea
si a inceput sa fiinteze numaT
o data cu venirea in tan a unor
pictoff formatI prin scoalele din
strainatate.
0 incercare de scoala de zugravire
se face chiar °data cu
inceputul secoluluT nostru. In
adevar, Mitropolitul Dositelii,
In 17 Aprilie 1800, roaga pe
Alex. Moruzzi sa acorde ascutire
luT Mincu, din satul Gardesti,
judetul Vilcea, frate cu
singhelul MitropolieI, care ail
pus pe Minen de all invatat copill
mestesugul zugravire, slujind
sfinteT MitropoliT si sfintelor
EpiscopiT Arges si Buzali
Cu mestesugul zugravireT sale,
foarte cu buna placere».
La 21 Aprilie 180o, Domni
torul aproba scutire de dajdie
«pe drepte bucatele luT Milieu
zugravul si orciona visterieT s5.-I
faca carte de scutire».
lar in anll 1804, prin hrisovul
din 21 Iulie, Domnitorul
Constantin Ipsilante acorda invatatoruluT
Calemgiu Chirita caligraful,
de la scoala slavonoromineasca
de la SE Gheorghe,
scriitor a maT multor hrisoave
Domnesti si care preda si limbele
slavond si romineascd, diverse
miluirr si scutirT.
Pentru arta. insà nu se facu
inca nimic atunci. Invalmaseala
era prea mare si prea erati multe
de facut spre a avinta si deschide
orizonturl noua. neamuluI
romInesc. Inteun timp end niel
miscarea literard nu era aparata
de prigonirile ocirmuireT, ca si cele-l-alte
manifestarT culturale, carT
suferira dese lovituff, nu putea fi
niel vorba despre vre-o manifestare
artistica serioasa si temeinica.
i In privinta picture, ca si a
celor-l'alte ramurT ale alter, cum
vdzuram mal sus, nu s'a facut
maT niinic de seama pa.na la 186o.
Atuncr, pe linga scoala de
Bele-Arte din Bucuresti (6 Decembrie
1864), s'a infiintat si o
catedrä de picturä cu care fusese
insarcinat Theodor Aman.
In primul an scoala de Bele-
Arte a avut inscrisT in clasa I-iii
28 elevT, iar in anul scolar
1864-65 numal 37 elevI.
Cam in acelasT timp s'a fondat
si muzeul de pictura din
Bucuresti.
De atuncT si pAna. azI scoala
de Bele-Arte a functionat neintrerupt.
In cursul anuluT colar
1897 98 aceastá scoalä a fost
frecuentata de 70 elevl (48 bleff
$i 22 fete). Are un corp didactic
de 6 profesorI (3 definitivI si 3
suplinitorr). Statul cheltueste cu
scoala de Bele-Arte 65816 lei
anual.
Pinacoteca. Pinacoteca safi
colectiunea de tablourI din Bucuresti,
dateazd din anul 186o.
De si unele din portretele Domnilor
si ale boierilor pamintenT,
carI ari lucrat pentru luminarea
poporuluT romin, precum si cite-va
copiT care figureaza inteaceasta.
Pinacoteca. ere."' depuse
In vechiul Muzeg SE Saya, cu
mult mal inainte de 1848, putinul
numar de opere uriginale,
de adevaran valoare artistica,
n'aii venit O. mareasca aceasta
colectiune de cit de la 1850 incoace.
Muzeul de tablourl nu luä insa
adevarata sa insemnatate de cit
dupa ce, in anul 1864, infiintindu
- se scoala de Bele-Arte
sub ministerul Cretulescu, ce
reglementd si situatiunea MuzeuluI
de tablourl, i s'a destinat
in localul Academia camere speciale.
Crearea expozitiunilor penodice
prevazute printeacelasT regulament
dete o adevarata impulsiune
artistilor rominT, si chiar
-in urma prime expozitiunT din
1865, Pinacoteca se inavuti cu
cite-va tablourl de maestri romini.
De atuncI parte din diversele
trimiterT ale bursierilor ce
ati studiat pictura In strainatate,
parte din cumpararT acute in
diversele ocaziunT, in urma expositiunilor
ce s'ati succedat, sail
In fine prin comande date direct
artistilor, Pinacoteca a ajuns
a avea un numar insemnat de
tablourl ; intre altele ea s'a inavutit
cu opere noul originale de
d-niT : Th. Aman, G. M. TAMrescu,
N. Grigorescu, etc. Raposatul
Constantin Esartu a daruit
Pinacotece bucurestene o serie
de mal multe tablourT, intre earl
notam cu deosebire o SE Familie
de San-Solferato, o marina.
de Bachuisen, si o grupa de amoff
de Watteau.
Pinacoteca va fi instalata in
Palatul Ateneuld si numarä cite-va
sute de tablourT, un numax
restfins de piese sculpturale
(busturI, grupe, etc.)
Expos:WI' fi Saloane. In totT
aniI, sub patronagiul Scoalef de
bele-arte si a MinisteruluT Instructiuner
se fac expozitir de
tablourl si de piese sculpturale
in sala AteneuluI.
Munele. In Bucuresti sunt
cloud. muzee: cel de Istoria Naturald
si cel de Antichitall.
Muzeula'e Istoria NaturaM.
Cuprinde numal sectia zoologica
si o mica. sectie etnograflea.
Sectia zoologica e foarte
bogata in mamifere, pasan, amfibil,
serpI, etc. De remarcat e
o Phoca vitulina (vitel de mare)
prinsa in Marea-Neagra ; e singurul
exemplar pana acuma. De
asemenea e si un mare elefant,
lung de 4 m. si inalt de 21/2 m.
Muzeul poseda si un exemplar
din pasarea fara aripT Kiwi
(Abteryx). Aceasta specie e
foarte rara.

BUCURET1 745 BUCURETI
Sectia etnografia cuprinde o
bogatd serie de obiecte (arme,
unelte, coourl, instrumente muzicale,
idole) de la popoarele din
Antile, Celebes oi Borneo. Aceste
obiecte ai1 fost dAruite de
exploratorul romin Mitrea, impreunA
cu o colectiune de mamifere
i erpl.
Intre donatorI, arará de d.
Mitrea, mg pu tem cita oi pe
d-niI Mihail Sutzu, care a daruit
Muzeulut diferite pásala din
Egipet, un crocodit, etc.; Dr.
Holub, care a donat mal multe
piese din Africa ; Ghica-ComAneoti,
care a dat: un zebru,
cite-va antilope, o girará, un
rinocer, toate din Abisinia.
Muzen1 e deschis Joia, Duminica
i in zilele de sarbAtod.
Intrarea e libera; e frecuentat
pe an de 20-30000 de
persoane.
In budgetul sAil, Ministerul
Instructiuner prevede, pe anul
1897-98, suma de49o8o ler pentru
intretinerea acestur
O sectie a acestuI muzeá, dar
cu o directie deosebitA, e acea
(din Catea Dorobantilor 16) mineralogía.
oi de petrografie. E
mal mult un fel de seminar pentru
studentiT facultätet de otiinte.
Un biroù geologic, cu diferite
piese, se afll in clAdirea UniversitAteI.
lifuseul de antichitalt, infiintat
inca de sub domnia luI Alexandru-VodA-Ghica,
de Marele
Vornic Mihail Ghica , fratele
Domnitorutut, a fost in urml
imbogAtit prin pretioasa coleetiune
arheologicä i numismaticä
a generalutur Mavrus.
La 1864, s'a regulamentat existenta
muzeelor (dinpreunA cu cel
de istorie naturall) i s'ail pus
fie-care sub administratia unut
director (conservator), ajutat de
cite un comitet consultativ.
De la 188r, cu venirea in ca-
pul acestel institutiunl a d-lut
profesor Grigore Tocilescu, muzeul
a inceput a se imbogAti
mult.
Muzeul se imparte in patru
sectiunI: sectia arheologicA, sectia
eclesiasticA, sectia numismatia
i sectia preistoricA.
Sectia arheologicA contine mar
multe inscripta grece i latine,
diferite sculpturr i fragmente
arhitectonice ; multe obiecte rare
pretioase, intre cad acele formind
Tezaurul de la Pi etroasa (cunoscut
sub numele de (Clooca
cu puil»).
Sectia eclesiastia, prea bogata
in obiecte adunate de la
mAnästirile din tara, e formatl
din odoare i vestminte bisericeotr.
Sectia numismatia, deja bine
reprezintatA in colectiunea Mavrus,
cuprinde monede foarte
vechT, intre altele seria monedelor
tul Traian, a oraselor greceotI
de la Dunlre si Marea-
NeagrA.
Sectia preistoricl, creatA in
1881, contine maI multe obiecte
de piatrA, bronz i lut. In aceastA
sectie se aflA i antichitAtile
gásite la Cucuteni (Iasi).
In muzetí se afll o bogatä
colectie de obiecte de bronz gAsite
In sApAturile de la Constanta,
SlAveni, Bumbeoti, Seved
n, RAcari, etc. ; o colegie
de ceramica i sculpturl ; diferite
arme- vechl romineod (lAncI,
sAbiI, pustr, sägetr, etc.) ce apartineati
diferitilor Domnitod ; drapele,
scuturl, zale, etc.
Se af1á de asemenea o coleetie
de rnanuscrise i tipAriturl
vechT, foarte rare, precum oi o
bogatá colectie de documente
romineotr.
Mar e: o colectie a costumelor
nationale din vremurile
cele mal vechl ; o bogatA colegie
de instrumente muzicale
din toate tinuturile locuite de
Romint ; un album bogat al monumentelor
istorice din Bucureoti
oi din tara; o serie de inscriptit
cuneiforme oi hieroglife ;
o colegie de sculpturl in lemn,
ca : portile bisericilor de la Cotroceni,
Znagov, Cozia, etc.; modelul
bisericel episcopate de la
Curtea-de-Argeo, lucrat de asemenea
in lemn.
Se mal aflA oi o colectie
de tabloud a rAposatulur bArbat
politic M. Cogálniceanu,
intre carT sunt opere de Luca
Kranach , Zeitblum, Adalbert
Franke, etc.
Tot ad se aflA i cartonul
tul Kaulbach, reprezintind Perseculia
Creftinilor de Nerone.
BogAtia cea mai importantl
sculpturall o prezintA monumentul
de la Adam-Clissi, cu
care s'ar putea mindri od-ce
muzeti. De remarcat e oi inscriptia
gAsitA la mausoleul de
la Adam-Clissi.
In fine la Muzeul nostru de
antichitAtl se mal aftl oi o sec-
Ve de reproducen in gips.
Ministerul Instructiunei publice
are inscrisA in budgetul
sAci o suml de 26000 le! pentru
intretinerea Muzeulut National.
Ministerul Instructiund a cumpArat
casa Blaremberg, cu locul
unde a fost grAdina Rasca, pe
care va clAdi un local inapAtor
pentru Muzeti oi Biblioteca Centrall.
Institutele. Dintre institutele
cultural° - stiintifice insemnAm :
Institutul botanic, cu Greidina
botanica, unul din cele mal frumoase
din Europa. A fost la
inceput situatA pe locul grAdinitet
actuale din fata UniversitAteT,
unde se afta aoezate statuele.
Mal tirziti s'a mutat la
Cotroceni, unde se afta oi azI.
Institutul are mal multe. sectiunI
i anume :
16620 Raras Diertanar Geografla 94

BUCURESTI 746 BUCURESTI
Scoala plantelor medicinale.
Scoala plantelor alimentare,
industriale si furagere.
S coala de. arboricultura fruetifera.
Scoala de floricultura.
Un rozarium.
Diferite florarir.
pepiniera.
O sectie a flore! Romlnier.
stinearie a plan telor alpine.
gradind rezervata.
Diferite cladirr, ca : Institutul
Botanic, Casa directorulur, acea
a gradinarilor, etc.
Un lac mal mic de cit al
CismegiuluT se afla in partea
centrará, spre V.
Gradina e bine intretinutd si
e prevazuta cu mar multe alee.
Institutul de Botanica are numeroase
colectiunr de valoare
precum si o biblioteca speciala.
Directiunea acestur institut
intreprinde anual escursiunr stiintifice
pi-in tara cu studentiT
facultatei de sdinte si cu cer de
la facultatea de medicina.
Statul cheltueste anual cu acest
institut aproape 50000 le!.
Institutul de patologie )s.i bactereologie.
S'a infiintat in anul
1887, chemindu-se ca diriginte
pe dr. Victor Babesiu, fost profesor
la Facultatea de medicina
din Buda-Pesta.
Institutul se divide in patru
sectiunT si anume:
Sectia de anatomie patologia
si pentru bol! infectioase
la om ;
Sectia boalelor infectioase
la animale;
Sectia de vaccinatiune in
contra turbare!, la care se adauga
si sectia serulur anti-difteric;
Laboratorul de chimie biologia.
si higienica, care se ocupa
si Cu lucrarile de microfotografie
si radiografie.
In I I a ti, de la infiintarea
Institutulur si pana la sfirsitul
anuluT 1897, s'ati tratat cu serum
antirabic peste 5000 de
persoane muscate de animale
turbate sati suspecte.
In anul 1897, s'a impartit la
populatia din comunele rurale,
prin intermediul Ministerulur de
Interne, 22000 fiole de serum
anti-difteric.
LuerA'rile cele mal insemnate
ale Institutulur pana acum sunt :
O inovatiune la serul antirabic
al lur Pasteur ; cercetarr
asupra hemoglobinurier bacteriane
a boulur; descoperirea
unor microbr specifier patologier,
ca microbul influenter etc. ;
o serie nota de aparate necesare
laboratorulur ; studiul apelor
potabile din capitala ; o metoda
nota de sterilizare a
apei, etc. etc.
Pana acum Institutul bactereologic
a publicat sase volume
de .Anale, cu lucrad speciale.
La acest Institut se tin cursuri
teoretice si practice de
bacteorologie si patologie studentilor
Facultdter de medicina,
precum si conferinte populare.
Ministerul InstructiuneT publice
prevede in budgetul satt
pe anul 1897--98 suma de le!
90560, pentru intretinerea acestu!
Institut.
Institutul meteorologic. Institutul
meteorologic se afla situat
pe Dealul-Filaretulur. Infiintat
in 1884, ca o mica statiune
meteorologicd la Scoala de
agricultura de la HerAstraa, rdposatul
fost ministru Ion Cimpineanu
i-a dat un caracter stiintific,
transformindu-1 in Institut
si inzestrindu-1 cu toate aparatele
necesare.
In 1888, Institutul a fost transferat
in actualul sali local (fosta
proprietate a raposatului jurisconsult
Bozianu).
Are o biblioteca insemnatd, relativa
la studiul meteorologieT
s't al astronomier.
E prevazut cu toate aparatele
si instrumentele reclamate de
stiinta moderna, intre carr citam
pe cele mar insemnate :
Giruete marT pentru masurarea
iuteler vintulur: carT transmit
miscarile lor la niste inreat.,istratorT
automaticr,
Inregistratorr ar forte! razelor
solare, filtre carT e o sfera mare
inregistratoare de cristal.
Un numar mare de termometre,
barometre, sisruografe (un
fel de inregistrator pentru cutremurele
de pamint).
Anemo-cimegraful, un aparat
ingenios, care divide automatic
timpul cu spatiul, crind ast-fel
rezultatul iuteler vintulur.
Un ceas - regulator, indicind
ora exacta si care arata durata
si pozitiunea cutremurelor de
pamint. Un telefon comunica: in
toate zilele ora directier cailor
ferate, care la rindul er o transmite
la toate statiile.
Aparate pentru a masura miscarea
si cantitatea norilor ; pluviometri
de toate sistemele.
Tot la insitutul meteorologic
se afla si biuroul verificareT mdsurilor
metrice, precum si primele
mdsuri prototipe internationale,
etaloane de lungime si
greutate.
Cea mar importantä sectie a
Institutului Meteorologic e ne.
gresit cea consacrata pentru
studiarea magnetizmulur terestru.
Un intreit brin de zid inconjura.
aceasta camera, pentru
ca sa fie prezervatA de influentele
exterioare i spre a mentine
o egalitate de temperatura constant&
Nici un. atom de- fier nu
patrunde In aceasta constructie,
pentru a evita atractiunea.
Studiile ce se fac in acea§ta
sectie Sunt de ce1 mal` mare in-

BUCURESTI
teres pentru a determina declinatiunea
magnetica in partea
aceasta, declinatiune ce variaza.
In 1828, dupl lucrarile ofiterilor
rusT, aceasta declinatie era de II
grade; azI nu e de cit de 4
grade si cite-va minute. Daca
nu s'ar observa aceasta diferenta,
s'ar produce marT erorl
in ridicarea comparata a planurilor.
Institutul Meteorologic dispune
de maT multe aparate optice,
p entru observatia ceruluT.
Ministerul Domeniilor are inscrisa
in budgetul sAü suma de
00000 ler pentru intretinerea
InstitutuluT Meteorologic.
Institutul de chimie din Bucuresti
exista de mar bine de 32 ata,
cind s'a creat de doctorul Davila,
ca concursul actualuluT
director d. doctor A. Bernard ;
el a esit din vechile laboratoriT
de chimie ale coaleT nationale
de medicina (maT tirzin ale facultateT
de medicina. si ale scoaleT
superioare de farmacie), ale
EforieT Spitalelor Civile si ale
MinisteruluT financelor ; a luat
mal tirzia numirea de Institutul
Chimic Universitar ; a fost insaxcinat
de la inceput cu lucrarile
de igiena si de politie sanitara,
mar ales ca examinarea apelor
destinate pentru alimentar-ea oraselor,
cu analiza apelor minerale
indigene, cu diferite cercetad
farmaceutice, cu expertizele
chimico-legale ale MinisteruluT
JustitieT, cu numeroase
alte expertize, din partea altor
ministere si a servit instructiuneT
medicale i farmaceutice.
Succesiv s'a dat acestuf institut
o dezvoltare insemnata, potrivit
cu natura variata i cu numarul
crescind al lucrarilor ce se indeplinesc
in laboratoriile sale
Cu carl astazi Institutul este
insaxcinat de diferitele ministefe.
L-aboratorille InstitutuluT
747
sunt ?mi:agite in cincT sectiunT :
de igiená si de politie sanitara,
de lucrad idro-chimice, de chimie
legala i biologie, de lucrarY
micrografice si de igiena
industrian.
La i lidie 1893, acest institut
a trecut de la Ministerul
Cultelor i InstructiuneT publice,
la ministerul de Interne. AstAzI
personalul institutuluT de chimie
al ministeruluT de Interne se
compune din : I director, 5 chimistI-expertl,
4 chimistl-ajutorT,
I ajutor auxiliar, 3 laborantl si
personalul necesar de cancelarle.
In anul 1895 s'at1 savirsit in
acest institut 5145 diferite expertize.
Mara de aceste institute, mal
insemnam : Institutul de fiziologie,
acel de gynecologie, etc.
Academia Romind, infiintata
in anul 1866, sub titlul de Societatea
literard romind, este azI
cea mal malta institutiune de cultura.
a neamuluT romtnesc ; abia
In 1879 la denumirea de Academia
Romina ; are maT presus
de toate misiunea : cultivarea literatureT
i tiinter romine, conservarea
i perfectionarea limbeT.
Publica .Analele el, in care
sunt coprinse conferintele, dezbaterile
stiintifice a membrilor,
publicatiT speciale asupra linguisticeT,
literaturd poporane,
istorieT nationale, tntr'un cuvint
tot ce se refera la manifestatiunile
vieteT din trecut si de
al a poporuluT romín.
Organizeaza concursurT ca
pentru cartile cele mal
bune. Acorda stipendiT si subventiunT
absolventilor de facultatT
pentru a se specializa in
strainatate.
Publica documente vechT relative
la istoria tara Colectiunea
numita Hurmuzaki e un monument
maret de materiale pentru
ace ce se ocupg cu trecutul
BUCUREsTI
tarilor tomine. Se compune actualmente
din 25 volume marT
in folio si cuprinde peste w000
documente, dintre ana i199
1849, culese in tara i in strairatate.
A intreprins compunerea
unuf mare dictionar etimologic
al limber romine. Dispune de
o insemnata avere de aproape
3000000 ler in efecte i imobile,
aducind un venit de aproape
300000 ler anual. Poseda cea
mat bogata biblioteca. de tdate
cartile rominestI ce apar si
mal cu seama de cartile rare
rominestT bisericestl, a caror retiplrire
stiintifica (ca glosara,
note si explicatiunT) a si iceput-o
de mult.
Posedä de asemenea cea maT
bogata colectiune de documente
vechT, (peste 25000, n epublicate
ntanuscrise, stampe,
vederY, ilustratiT, sigile, hartT
geografice, etc. Ele sunt un tezaur
nepretuit pentru tot felul
de studiT istorice : diplomatica,
paleografia, sigilografia romira,
etc. De asemenea are o colectiune
numismatica de mare
valoare, din timpurile cele mar
vechT ale inchegareT statulul romili,
peste 4000 monede moldovenestI
i muntenestI, bulgare,
sirbe, polone si ruse.
Numarul membrilor eT se ridica.
la 40, impartitT in diferite
sectiunT.
A cheltuit numaI pentru premil,
de la infiintarea eT pana
azI, aproape suma de 200000 leT.
Intre donatorii principalT aT
AcademieT Ron:dile, se pot cita
urmat.oarele persoane :
Evangelie Zappa a daruit in
anul 186o suma de 5000 galbenT
«ea fond pentru limba
literatura minina a prea iubitilor
fratT si fir aT patrieT mele adoptive»
; adaugind apoi inca moo
galbera anual.
Domnitorul Alexandru Cuza

BUCURWI 748 BUCUREVTI
woo galbeni, pentru cea mar
bung lucrare stiintificg. scrisa In
limba roming.
Generalul Const. Ngsturel-Heretcu,
venitul a doug mosiI, care
se urea la suma de ler 32000
leI anual.
Dr. Anastasie Fatu, I0000 lei.
FratiT Daniel din Iasi, 15000
leI.
Theodor Veisa, 25000 lei.
Dimitrie Hagi-Vasile, 20000
Id.
G. San-Marin, moo° leI.
Iacob Neuschotz, 20000 la
Alexandru Bodescu, 2000 ruble.
Dr. Obedenaru, 500000 leI.
Theoder Macinca, 80000 la
Domnita Alma tirbeiti, 200
miI leI.
Ion Fail, 200000 ld.
In timpul mal recent importantul
legat al raposatuluT Adamake
si legatul Otetelesanu.
De asemenea si guvernul iI
acorda pe an subventiI insemnate;
de la infiintarea Academid
pang azI subventiile guvernuluI
se urea la suma de un
milion si jumatate.
Societatea geograficii rominä,
infiintata in 1875, sub auspiciile
M. S. Regele Carol. Numarg
peste 400 membriI.
Societatea a intocmit si publicat
dictionarele geografice
partiale ale celor 32 districte,
earl se publica ad la un loe
sub titlul de Marele Dicfionar
g-eografic al Rominie). Tine regulat
sedinte publice, sub prezidentia
RegeluI, frecuentate de
un public numeros si ales, cind
se tin de catre invatatir nostri,
conferinte geografice si istorice
de cel maI mare interes. Publied
Buletinul societatd, in volume
trimestriale, in carI isI Arad
lumina serien l de valoare cu
privire la geografia, etnografia
si istoria Ord rominest-I.
Acorda burse si subventiunI,
pentru escursiunI stiintifice.
Dispune de o colectie de
harp' din toate timpurile ; mal
Cu seamà sectia cartografica romina
e bogatá si variata. Biblioteca
cuprinde toate scrierile
geografice straine si romtne,
vechl si noug.. E in relatiune si
face schimb de publicatie cu
peste Ioo societatI geografice
din cele 5 continente.
Aten eul ro mm, societate infiintata
din anul 186o; scop
cultural, artistic si literar. Organizeaza
in timpul ierneI un
ciclu de conferinte mult frecuentate.
Are un locaf proprig, monumental.
Expozitie permanenta
de picturd, sculpturd, etc. RAposatul
el vice-presedinte C. Esarcu
i-a lasat prin testament
toata averea sa, care se urea la
aproape jumatate de milion. Ateneul
are si o subventie anuall
de la Ministerul Instructiuner.
Dispun e de o insemnata bibliotecg.
si de o colectie de tablourI
de maestri flamanzI, italienr si
francezI, intre call de Titian,
Rembrandt, Téniers, Ruysdaëls,
Fragonard, etc. De asemenea are
maI multe cupe ciselate din secolul
XV-lea, figurl pompeiane,
portelanurI de Saxa; o colectie
de gobelinurr si un numar de
medalif vechI.
Fondaliuneauniversitard ((Carol
Iv, instituita de M. S. Regele
Carol in anul 1891, cu ocaziunea
serbard jubileuldi de
25 anI de domnie. M. S. Regele
a dat 200000 ler ca fond
prim. Ail mal dat fondurl : d.
Evlochie Gheorghief bancher,
200000 ier, §i d-na Dr. Turnescu,
90000 let Se intretine o biblioteca
pentru studentif universitali
si se acorda ajutoare si
stipendiI studentilor lipsitI de
mijloace.
Societáli culturale. Socictatea
pentru inviildtura poporulut romin.
Aceastg, sodetate este compusa
din oamenI de bine, apartinind
tuturor claselor societatd.
Are o scoalg, primara de bgetI,
o gradinä de copir si o scoala
normall Localul se afla in curtea
bisericeI S-ta Ecaterina, local
proprig al societateI. Cursurile
sunt gratuite. (Vezr § Instructiunea).
Societatea Tinerimea Romind.
Aceastä societate tine pe fiecare
an concursuri intre eleviI
si elevele scoalelor primare urbane
si rurale, pentru studli,
lucru de mina, desen si caligrafie,
&it si intre eleviI scoalelor
secundare, asupra IstorieI
nationale. Premille, constind din
cartI si vestminte pentru eleviI
sgracI, se impart in ziva de 21
Maig, aniversarea societatd, in
Palatul AteneuluI. Societatea
publica si o revista literara-stiintifica.
Societatea institutorilor ,si institutoarelor
din Bucuresti, fondata
in 1887, in scop cultural
si filantropic. Conferinte, ajutoare
si publicatiune de revista
pedagogica. Dispune de un fond
de 12000 leI.
Numgrul membrilor 175.
Societatea corpulut dia'actic,
fondata in a-nul 1890. Scopul e
cultural si filantropic. Tine conferinte,
acorda ajutoare la membri
,71 scoate o revistg. pedagogica.
Societatea istorica, a studentilor
facultatd de litere din Bucuresti.
Infiintata de vr'o 5-6
anI, sub presidentia d-luI Prof.
Grigore Tocilescu, Tine conferinte.
Dispune de un mic capital
'si de o mica biblioteca. Numarul
membrilor el e de vr'o 30.
Dr. Iulig Barasch, societate
literara, se ocupa cu adunarea
de documente ce pnvesc pe

liUCURE1 I
EvreiT pAmintenT. Publica Anale
li diferite broprl. Are un capital
mic, dar are o importantA
colectie de documente vechT. InfiintatA
in 1887.
Societatea preset, asociatiunea
ziari$tilor din Rominia, fondatA
in anul 1890. ImbunAtAtirea stäreI
morale $i materiale a membrilor.
Acordl imprumuturl, ajutoare
li pensiunT membrilor.
Dispune de un capital de 26000
leT $i de o miel biblioteca. NumArul
membrilor 120.
Cercul publicaliunilor militare,
compus din ofiterl de toate
gradele. PublicA scrierT periodice
militare. Dispune de o bibliotecA
insemnatA militará. $i de un fond
blnesc.
Cercul militar, societate dc
ofiterl: scop cultural; organizeaza
conferinte.
Bukarester Deutsche Liedertafel,
societate germana, fondatA
in anul 1852 de colonia
germang din Bucure$ti, pentru
dezvoltarea arteT muzicale. DA
serate de cint l'i muzicl. Are
un local al eI propria, in valoare
de i50000 leT si dispune
de un capital in suma de m000
leT. 300 de membriT.
Eintracht, societate muzicalA
germanA, fondatA in 1856, compusA
mal cu seamA din meste$ugarl.
Societatea Amicilor de Bele-
Arte. AceastA societate are scopul
sA rAspindeascA in Rominia
gustul operilor de art5. : pictura,
sculptura, arhitectura, etc. In
acest scop se li face din cind
In cind cite o expositie de tablourl,
care, de obiceiti, se orindue$te
in una din sllile AteneuluT.
Societatea Amicit artelor )si
at literatura, cu scop cultural ;
publicA o revista lunarl $i organizeazA
concerte, serate literaro-artistice
in societatea cea
mal t'una a capitaleT.
749 BUCUREM
Societatea rominit de gimnasliar;
arme, dare la semn, a fost
fondatl in anul 1867, in scop
de a servi ca centru de propaganda
pentru a rAspindi In toatA
tara societAtT analoge. Activitatea
societAter 0115. acum a
fost : ExercitiT de scrimA, floreta,
sabie, tragere la tina. AceastA
societate a dat Ora* un
numAr de 24 tinerT profesen l de
gimnasticA la liceele statuluI $i
citT-va de arti$tI, angajatI in strAinAtate.
Fondul societAteT se compune
din localul eT In valoare
de 400000 ler. Localul se compune
din : $coala, basinul, hala
de gimnasticA cu dependinte,
pe o suprafatA de 714m. p. Organizeazä
concursurT anuale de:
scrimA, nautic5., acordind $i premiI.
Numárul membrilor acester
societ5.0 se urcA la 130. De la
infiintarea el' pAnA azI aa functionat
ca presedintT, d-niT : V.
A. Urechid, St. Golescu, Gr.
Lahovari, generalil Davila, Arion
$i Popescu.
Bukarester Turn-Verein, societate
de gimnasticA ; compusl
mg cu seamA din GermanT ; dezvoltarea
gustulur de gimnasticl;
peste 500 de membri ; capital
social 60000 le/. Dispune de un
local propria cu mar multe dependinte.
In 1892 a dat o serbare
co ocaziunea aniversArel
de 25 anif, la care aa luat parte
mal multe societAtT germane $i
austriace.
Schatz en- Verein 4 Bukarest",
societate de arme $i dare la
semn internationall Una din
cele mal vechr societAtI din Bucure$ti.
Maioritatea membrilor
se compune din GermanT $i ElvetienT.
Un mare numAr de RominT
figureazä ca membri. Organizeazä
concursurr anuale de
tir cu premil. Posea o grAdin A
mare sub numele Schiess-Statt.
RAposatul general Florescu a
fost multa vreme aci pre$edinte
activ.
Aurora, societate de gimnastia,
scrimA 1.1 lectura, fondat5.
In 1897. Societatea organizeazA
serbArT, din al cAror venit se
subventioneazA $colile izraelite
din capitall. Ven itul anual: 4000
leY ; numArl 70 de membriT.
Liga pentru unitatea Culturala
a Rominilor, fondatá. in
1890; scop cultural ; subventiT
li burse, ajutoare la $coli si bisericl
din provinciile !oculte de
RominT. Peste 3000 de membri.
Milcovul, societate de ajutor
a studentilor romlnY din Basarabia,
fondatl. in 1890 din indemnul
d luY Prof. B. P. Hasdea,
care e $i pre$edintele el. Seopul:
filantropic $i cultural. Posea.
o miel bibliotecl, NumArul
membrilor 42.
Carpa/i, societate culturall
romineascl, pentru a tine de$tept
sentimentul national $i a
ajuta pe RomIniT de dincolo de
Carpati. Vechie de douà decenil.
Societatea macedo-romind, a
RomInilor macedonenT; scop eminamente
cultural. Trimete cArtY
didactice in Macedonia.
Dritta, societatea Albanezilor
din Rominia. Scop cultural $1
patriotic. Iqtretine o $coall pri
marA li un ziar de propaganda.
Societatea studenfilor in medicina,
fondata in 1875, la care
se %in mal multe conferinte pe
an. Dispune de o insemnatA
biblioteca $1 de 10000 ¡el In
numerar. Peste 220 de student!
sint membri.
Societatea studenfilor in farmacie,
fondatl in 1894; scop
$tiintific; disertatiunl, publicatiunT,
etc. 8o de membri.
Curtea de Argel., societate
economicl li culturall. Educatiune
yi invAtAturl la coph de
aten!, mal cu seaml de me$te$u-

BUCURESTI 750 BUCURESTI
gurT. Numarul membrilor: 320.
Dispune de w000 leT avere.
Progresul silvic, societate economica-culturald,
fondata in
1886. Conferir* publice, escursiunT
stiintifice, revista, etc.
Dispune de un fond de aproape
10000 leT. Numara 350 rnembri.
Munca, societate culturald romineasca,
sub patronagiul M.
S. Reginet Elisabeta.
Furnica, societate culturald
romineasca. Dezvoltarea gustuluT
pentru costumele nationale.
Sub patronagiul M. S. RegineT
Elisabeta. Are $1 un magazin
de costume nationale, chilimurT,
etc. si un atelier in care lucreazä
fete de satenT din Ruar
si Cimpu-lung. .
Da balurl anuale vizitate de
societatea cea maT bina' din
capitald.
Yockey-Club, societate rominà
pentru incurajarea raseT cavaline.
Organizeazä cursele de
cal anuale cu premiT insemnate
la Hipodromul san de la Baneasa.
Aceste curse sunt mult
vizitate. MembriT sal' se compun
din ceT mal insemnaff barbatT
aT Rominia.
Societatea Centrald agricold,
a proprietarilor si cultivatorilor
din Romtnia, fondata in anul
1889. Scopul societater: Apararea
proprietateT, imbunatatirea
agricultura in toate ramurile eT ;
subventri si burse pentru studentT
in strainatate, cercetarT
agricole in tara. Dispune la
casa de depunerr de un fond
de vr'o 700.000 la. Are o biblioteca
insemnata si un mobilier
In valoare de 25000 la. Societatea
agricola tsT clac:leste un
local al el propriu, care va fi
una din podoabele Bucurestilor.
Numarul membrilor : 380.
Mara de aceste societatI maT
insemnam in Bucuresti : Sacietatea
medicilor ; Societatea ftiin-
/llar fiErice ; Societatea amatorilor
in matematicd ; Societatea
politehnicd; Societatea inginerilor
; Societatea elevilor Foaler
veterinare ; Societatea Spitalul,
a studentilor in medicina;
Societatea Tinerimea studioasd
medicald ; Asocialiunea pentru
studil economice fi statistice,
etc. etc.
Biblioteci fi arhive. In BucurestI
sunt 16 bibliotecI, din
carT : una publica, 4 speciale, 2
studentestr si 7 ale scoalelor
secundare. In decursul anuluT
1897 ati functionat toate cu un
num5.r de peste 200,000 volume.
In primul rind vine Biblioteca
Centrald. Infiintarea el e
prevazutà prin regulamentul organic,
care fixeaza o suma de
5000 leT vechT pe an pentru
cumparatoare de cartl. Mara
de aceasta se prescrie ca toate
cartile, manuscriptele ce se vor
afla in Mitropolie, EpiscopiT si
ManastirT sa se stringa si O. se
aseze in biblioteca de la Sf. Saya.
Asemenea se pune obligatiune,
prin acelasT articol din regulament,
ca totT autoriT si editorit
carr vor publica o carte in principatul
TareT-RomtnestI sa fie
datorT sa dea 5 exemplare pentru
biblioteca scoala din Bucuresti
si 5 pentru cea din Craiova,
lar redactoriT gazetelor si
altor lucrar/ periodice vor da
numaT cite un exemplar la fiecare
din aceste doua bibliotecT.
La inceput, Biblioteca poseda
cele mal multe cartl in limba
italiana, latina si greaca ; in
cele-lalte limbI erati mal putine.
In fie-care an, pe Haga cartile
trebuincioase procurate din
fondurile alocate in budget, s'a('
cumparat de Stat si bibliotecele
Odobescu, Falcoianu, Stefan
Miclé, Ghenadie Buzoianu.
S'a daruit de räposatul G.
Costaforu Biblioteca' Centrale,
prin testament, intreaga sa biblioteca,
mare parte compusa din
cartI de drept, restul de litera.
t'Irá, istorie si stiinta. Biblioteca
posea azT peste 125000 cartl
imprimate, 500 manuscrise si
550 stampe. S'a mal imbogatit
si prin darurl. Intre altiT, C.
Brailoin a donat biblioteca A.p
osatuluT sali fili.
Biblioteca este abonata la cele
maT principale reviste straine,
franceze, italiene, germane, engleze
si ruse.
Actualmente Biblioteca se afla
instalatà in fosta casa a raposatuluT
Beizadea Costache Ghica,
din strada Valter Mdracineanu
(Intrarea Cismegiulul).
Biblioteca din Bucuresti este
deschisà publicula cititor in
toate zilele de lucru, de la orele
9 a. m., pina la orele 6 p. m.
In Budgetul MinisteruluT InstructiuneT
publice, e prevazuta
suma de leT 37000 anual, pentru
intretinerea el. In fie-care an
se cumpara pentru I0000 leT
cartT nona.
Biblioted studentestr:
Biblioteca studenfilor in
medicind, fondata in anul 1875,
dispune de 7000 volume, maT
toate cu cuprins medical. Biblioteca
e deschisa in toate zilele
de lucru de la orele 8 a.
m. pina la orele 70 seara. Numarul
cartilor consultate in ultimul
an ati fost de 1200.
Biblioteca Fundaliuner « Carol
I», fondatd la 1893 de M.
S. Regele cu ocaziunea jubileuluT
de 25 anT de Domnie. Dispune
de un numar de peste
12000 volume, cu cuprins 'iterar,
filosofic, istoric si stiintific.
E abonatà la mal toate
revistele speciale din strainatate.
Biblioteca e deschisa toatá
ziva si seara pina la 1o. A fost

BUCURE§TI
frecuentatä in anul 1897 de
20000 persoane.
BibliotecT speciale:
Biblioteca Academia, fondata
la 1867; dispune de 75000
de volume, ioo manuscrise si
peste 30000 de documente. E
deschisa in toate zilele de lucru.
A fost frecuentan In cursul
anuluI 1897 de 6-7000 persoane.
(Vezr § Institutiunile de
cultura).
Biblioteca muzeulur de antichitätt,
bogan in cartr vechr
bisericestr, documente, manuscrise,
etc.
Se poate cerceta numar cu
invoirea directiuner.
Biblioteca Societdiet Geografice,
fondata in anul 1875;
numara 7000 de volume si reviste,
mar toate de geografie, calatoril
si etnologie. Dispune de o
importanta colectie de hä.'rtr,
atlase, etc. Se poate consulta
In orI-ce zi de cer interesatl. Se
afla instalan inteo sala de sus
a Palatulur Ateneulur.
Biblioteca Statisticer Céntrale,
fondata in 1892; dispune
de 20000 volume. Se ata
instalan la Ministerul de Domenir
si se poate utiliza de cer
interesatT in toate zilele de
lucru.
Biblioteca pedagogicd a
Ministerulur Cultelor i Instructiuner
publice, fondata ca atare
in 1894, dispune de 5000 volume,
in mare parte relative la
invatamint i pedagogie. Are o
colectie complecn de toate cärtile
didactice romine de la inceputul
renasterer.
Biblioteca Primiiriet Cu
1000 volume, relative la edilitate,
statistica, sondagir de ap5.,
iluminat, canalizare, etc.
Biblioteca scoalelor secundare,
In numar de 7, are un total de
peste 12 mir volume :
Biblioteca liceulut Lezeir, fon-
751 BUCURE fl
data in 1859, dispune de 1500
volume.
Biblioteca liceulut Sf. Saya,
infiintata in 18 r 7, contine 4000
volume.
Biblioteca liceulut lifateig-Basarab,
fondata in 186o, dispune
de aproape 2000 volume.
Biblioteca liceulut
fondata in 1865, cu aproape
upo() volume.
Biblioteca Seminarulut Central
(1834), Cu aproape 4000
volume.
Biblioteca gimnaziulut Cantemir-Vodd
(1865), cu peste 1 000
volume.
Biblioteca gimnaziulut
(1892), CU 2000 volume.
O importanta biblioteca juridicd
are si Malta Curte de casatie.
ALrà de aceste bibliotecr mar
sunt i altele cite-va particulare,
futre cal-1 se pot cita bibliotecele
: raposatulur Odobescu, Mitropolitul
Moldover (la biserica
Antim), stefan Greceanu (o arhiva
bogan de documente istorice
si cartr vechr romine3tI rare),
Grigore Tocilescu, Grigore I.
Lahovari, Grig. Manu, V. A.
Urechia, etc.
Arhivele Statulur. Toate
hrisoavele, uricile, documentele
vechr, relative la proprientr
ale Statulur si ale particularilor,
actele privitoare la persoane
cal-1 ad jucat un rol In trecut
documentele mdnastirilor, cartile
vechr bisericestr, arhivele autoritatilor
din tara, actele diplomatice
vechT, inteun cuvint tot
ce se atinge de trecutul institutiunilor
tara, se afla adunate la
un loc, i formeazd Arhivele Statulur.
Nicolae Cretulescu, pe cind
era ministru al Instructiuner Publice,
a dispus reorganizarea Arhiver
Statulur, si a insarcinat cu
aceasta lucrare pe Cesar Boliac.
Arhiva se compune din dota
sectiunr. Prima cuprinde toate
documentele domeniale, relative
la bunurile Statulur, in numar
de peste w0000 piese.
Sectiunea a doua, sectiunea
de stat, coprinde : toate dosarele,
condicile, registrele administrative,
judiciare, militare, etc.
Numarul ion trece peste un
milion. In aceasta sectiune se
mar afla un mare numar de
acte neclasate din cauza lipser
de local. Documentele domeniale
i cele-l'alte nu se pot utiliza
cum ar trebui, caer lipsa
unur local propriti, a una legr
de organizare si al unur personal
suficient, impedica mult clarea
Ion la lumind.
La Arhiva Statulur se afla
mar multe piese, adevarate capodopere
de paleografie.
Se afla in Arhiva un mare
mimar de sigila i acte pur
istorice si literare, pentru studiul
istoric si al limber romtnestI.
Directiunea generala a Arhivelor
Statulur se afla in incaperile
bisericer
Monumente i zidiri. --Afonumente.
Bucuresti nu e bogat
in monumente ; afard de bisericr,
alte monumente istorice
nu avem de insemnat in capitala
Regatulur. Turnul Colter,
singurul monument din vremurile
trecute, a fost darimat in
anul 1889 de Primarie.
Statue sunt :
I. Statua equestra a lur Mihaid-Viteazul,
sculptata de artistul
francez Carrier-Belleuse
apor turnan' in bronz. E asezata
pe un piedestal de marmora
si are de ambele parti
cite un tun, luat ca trofeu In
razboiul dela 1877-78
Statua lid George Lazar ;
Statua lur Heliade-Raclulescu.
Aceste treT statue sunt a§e-

BUCUREM 762 BUCUREM
zate pe bulevardul AcademieT,
in fosta Gradina Botania, din
fata UniversitAteT. In fata lor,
pe bulevard, se face la io Malt",
In tot/ aniI, defilarea trupelor in
fata Suveranilor, Trimisilor strainT
si a Autoriatilor.
In grAdina EpiscopieT se afla
un mic monument comemorativ
ridicat de ofiteril nostril in amintirea
generaluluT Ion C. Florescu,
unul din organizatoriI armateI
romine.
Tot In grAdina EpiscopieI se
aflá busturile comiteluT Scarlat
Rosetti, (de marmorA), unul din
donatoriT principalT al Ate n eulul,
bustul poetuluT Mihail Emi
nescu (de bronz).
In gradinaAsezamintelor BrincovenestI
se aft* statua de marmora
a DomniteT BAlasa, ctitioarea
AsezAmintelor.
In fata ComandamentuluT CorpuluT
al II-lea de armata se
aflä asezat bustul generalulul
Cernat.
In curtea spitaluluT Coltea se
afld monumentul SpataruluT Cantacuzino.
Pe rondul bulevarduluT Carol,
la intretAerea bulevarduluI cu
stradele Scaunele i MelodieT, se
aflä o columna, purtind vulturul
RominieT, cu aripele desfAcute
cu o cruce In cioc. Aceastá
colunina a fost intiia asezata in
gradina Episcopid, i permutata
unde se aflA ad de PrimArie,
In 1893, &Ind s' a pus in circulatie
partea de bulevard de la Universitate
in spre Obor.
Pe squArul SArindar se aft. 'Inca'
monumental «Fintina Pled», facut
cu ocazia venireI in Bucuresti
a imparatuluT Francisc-Iosef al
AustrieT. cFintina pacef» nu e
de cit un monument provizoria ;
se proecteaza a se face in locul
eT un monument in amintirea
luT Mateia-Basarab, Intemeietorul
foasteT bisericT a SArindaruluT.
In curind, orasul Bucuresti se
va imbogAti cu cite-va statue
cari sunt acum in executiune
anume : aceia a luI loan C.
Bratianu ; a luI C. A. Rosetti
si a luI Mihail Cogalniceanu.
Camera a votat deja fondurile
necesare pentru Inaltarea acestor
statue (cite 200000 leT de fie-care).
0 alta statue, ridicata in amintirea
luT Alexandru Lahovari,
din initiativa privata (prin subscriptil),
va impodobi una din
pietele Bucurestilor ; monumentul,
lucrat la Paris, e deja gata.
Mal multe columne,
tisnitoare i basinurT decoreaza
multe rAspintir de strade.
Clii dirt. Intre clàdirile demne
de a fi citate sunt : Palatul Regal,
resedinta de iarnA a RegeluI,
de pe Calea Victorier ;
edificia de stil disparat i Para
caracter precis. Aripa stinga a
edificiuluI a fost cladita de Constantin
Golescu la Inceputul veaculuT
acestuia. Palatal UniversitAteT,
lucrat dupa planurile arhitectuluT
Al. Orascu, fost profesor
universitar si rector al
UniversitAteI. Palatul Bancer Nationale
in stradele LipscanT
Smirdan. Palatul JustitieT, in
Calea RahoveT, a careia salA
a pa)cilor pierduir» e monurnentala.
Palatul AteneuluT, frumoasA
i impozanta construetiune.
Teatrul National. Palatul
cel nor' al postelor din Calea VictorieT
i stradele Carol si Stavropoleos.
Palatul CaseT de depunerT
i consemnatiunT, clAdire
monumentall, In Calea Victoriel.
Palatul MinisteruluT de Domea,
pe bulevardul Carol. Noul
Palat al Curter de Compturr,
din Calea Grivitet. Palatul Bailor
EforieI. Palatul de la Cotroceni,
resedinta PrincipeluI Ferdinand
al Romtnier; in fine Spitalul
Militar, Spitalul ColteT, Scoala
de podurf i oseIe, Arsenalul,
Pirotecnia, Cazarmile diferitelor
trupe i altele.
GrAdinf. Plantatiunile de aliniament.
Una din calitAtile
Bucurestilor sunt plantatiunele
de tot soiul din in teriorul orasuluT.
Asa zisele plantatiunT de aliniament
d'alungul stradelor
a bulevardelor concgra mult la
asanarea orasuluT. Aceste plantatiunI
ail luat o dezvoltare
deosebita de la 1877-78 incoace.
AzI avem in capitalA peste
6o de strade plantate cu is000
arbori. Pe tot anul se planteaza
1500 2000 arb orT.
Gra' dinr in vecitime. In prima
jumatate a secoluluT al XIX-lea,
eraa in Bucuresti cite-va gradinT
publice, unde venea lumea petreacA.
Erati grAdinile: DesliuluT ;
Pana. Breslea (in str. PolonA);
Giafer (maT tirzia Gradina-cu cal),
GrAdina-VararuluT, de pe podul
Calicilor. Pe local gradineT VAraruluT
mai In vechime era Livedea
Gospod, saa livedea In care
pasteaa cail domnestI i alaturT
de ea se aflaa maidanurge intinse
i sterpe, pe care era salasluitA,
din porunca domneascA,
sArAcimea orasuluT, caliciT. Pe
la sfh-situl primeT jumatAtI a
acestuI veac mal era si grAdina
luT Marcu, linga mecetul turcesc
din mahalaua Popa-Nan.
Petrecerile erati vestite. Anton
Pan, Chiosea-fiul i Petrache
Nanescu eraa veselia acestor
gradinT. antarile lor mergeati de
pomina.
Cimpia FilaretuluT, azI amput
Libertätir, facea odata multumirile
sufletestI ale Mitropolitulul
Filaret. Aci se ridica d'asupra
une sorginte racoroase, ce curge
de sub deal, un chiosc. Acest edificia
era pretios prin originalitatea
stiluluI sat"! ; dar ceea ce
IT da o valoare artistica,
coloanele de subt arcadele ce
decoraa fintina. Sculptate cu

B1JCURE§TI 753 BUCURETI
o mare finetl, armonioase in
lor, eral lucrate in stil
bizantin cu arabescurT i strunglriI
curioase.
Filaretul era Si este hiel locul
de petrecere al poporuluT in
zilele de serbltorl. Arrautif din
curtile boerestI aceal aci exercitiT
de clarle.
Acum insl locul a pierdut
mult din frumusetea sa si e mult
maT putin cAutat. De altmintreli
chiosc i alte infrumusetArT
aü dispArut cu desävirsire.
Administratia comunall. din
I 894 sl-a indreptat din non privirile
asupra acestuT loc atit de
iubit altl-datA de BucurestenT
in acest scop a decis sl. asaneze
prin plantatiunT Cimpia LibertAter,
i sA infiinteze un parc
rustic municipal.
Epitropia AsezAmintelor Brincovenestr
a hotArit a zidi aci un
mare spital.
Infiintarea grädinelor publice
IdateazA din timpul generalului
Kiselef, deplin imputernicitul impAratuluf
rusesc pentru tArile
romtne in anul 1831. Prin Regulamentul
Organic, pentru imbunAtAtirea
orasuluT Bucuresd, la
art.. 34 sé statorniceste a se infiinta
trd piete pentru preumblarea
publiculuT, din care una
la capul PoduluT MogosoaieT.
Cam atuncT (1837), s'a hiceput
en facerea soseler de preumblare
de pe acest loc i S'al
plantat aleele cu copad de teT,
incepind de la barierl pana la
rondul al III-lea, aproape de
Blneasa.
Cu formarea grAdineI pe amin-
Aoul pArtT ale soseleT s'a inceput
sub Domnitorul Gheorghe B
bescu, i, dupA abdicarea luT, s'a
continuat cu luorArile in timpul
Domnitorului Bartu tirbell,
care a desfásurat o activitate
mare pentru prosperitatea capitaleT.
Un granar peizagist
53620 J'arde Dkliptar Geogra/23.
Cu mult gust si pricepere, C.
Meyer, chemat in tarA, a fost inslscinat
cu alcAtuirea planuluT
directiunea lucrArilor, carl
terminat in 1851.
Soseaua, frumoasA prin intinderea
el si plantatiunea sa variatA,
prevdzutá, cu plAcute alee
umbrite de teiti, dá. privitoruluT
cel mal incAntdtor aspect.
De la capItul Calel VictorieT
0.'11ä la pAduricea de la Blneasa,
e lungl de a proape 6 kil.
Soseaua Kiselef, bine ingrijitd,
este locul de predilectiune
al Bucurestenilor. De o parte
este un parc frumos si un bufet,
construit in stil remitiese.
De amindoul marginile sunt
alee deosebite pentru pedestri,
cAlAretT i ciclistl; de alungul
soseler, lineo parte si in alta,
sunt clAdite vile, locuinte de
vará. a multor proprietarl din
central °rasilla
La, rondul india se afll un
basin mare de metal cu tisnitoare
de apl.
Al doilea parc &cut de
Meyer este cel de la Cismegiii. In
mijlocul orasuluT se afla o bala
mocirloasA, cu izvoare subterane,
mil* nu secal nid edad..
Trestie i papurA crestea in ea
se,rvea de acapost ratelor
sAlbatice. Pentru inlesnirea circulatieT,
de la o parte la =a-Falta
a bAltiT, erati construite niste
pediste de scindurr, prinse pe
tarad bAtutI in lac. O ast-fel
de bala era un focar de infectiune
in mijlocul orasuluI
Bibescu numi o comisiune
pentru expropriarea locurilor
ce erat in jurul acesteT
precum i pentru secarea el. Comisiunea
in lucrArile el a dovedit,
el balta, cu locurile ce o inconj
oarA, e loc domnesc, afarl de
locul numit Fintina-BouluI, care
apartinea, bisericeT Sárindar. Acea
comisie a decis. ca sfatul
orlsenesc sA la numaT de cit in
stdpinire locul bAltir i cele-l-alte
locurf slobode.
Venind Domnitorul Stirbeid,
se hotAri prefacl in parc.
Mal intiiii s'a sapat helesteul pe
o suprafatä de peste un hect.
S'a flcut apol un canal cam de
2 kil. lungime, legat cu Dimbovita,
destinat pentru improspltarea
apeT din lac.
Cismegiul ocupA primul loe intre
grAdinile orasulur, atit prin
frumusetea lui cit i prin mArimea
lur. Variatiunea arborilor,
colina din mijlocul grAdinel, modul
de grupare al arborilor, gazoanele
frumos ingrijite, si, in
fine, lacul, constitue un tot foarte
pllcut.
E iluminatA cu electrIcitate.
Urna, pe lacul Cismegiulur,
IT dal intilnire amatoril de patinat.
In GrAdina Cismegiulur se dal
de obiceiii serbAri populare pentru
diferite scopuri filantropice.
In 1894 a avut loe ad Expositia
Cooperatorflor.
Parcul de la Cotroceni, ale
cArur prime plantatiunI se datoresc
tot DomnitoruldStirbeid,
s'a mArit de atuncl mult, asa
ea astA-z/ ocupa o suprafatl de
veo 20 hectare. Esituat pe un
platel, de unde -vederea spre
oras e cit se poate de pllcutl.
,Palatul de la Cotroceni, e1Adit
din nota' pe temeliile &Valor
cAlugArestl, earl incongiural
biserica din curtea vecheT ni&
nAstirl, serveste astA-zr drept resedintA
A. S. R, Principelur Ferdinand.
,A14turi se afil Institutul de
&tatúa, i GrAdina BotanicA
(vezl mal sus § Institutele de
Cultur.4.
Fria räsctimplram i dArimarea
rcaseler, carrincorijural
Palatal rregal din Capitalk
95

BUCUREVTI 754 BUCUREM
creat, in fata PalatuluI, o gra.ding
destul de spatioasg.
Pe Calea Rahova este gradina
Domnita Balasa, care inconjura
de toate pgrtile biserica
cu acelasI nume.
Gradina EpiscopieI, facutg
sub directiunea arhitectuluI Godillot,
e mica, dar situatiunea
In centrul orasuluI, o face a
fi mult frecuentata.
Fundul gradina e ocupat de
Palatul Ateneului romin.
Gradina Sf. Gheorghe-Nog a
trage multi vizitatorI.
Gradina Icoana s'a asezat pe
locul unde a fost odinioara lacul
de la Icoana, care infecta
stradele i locuintele dinprejur.
Mica grading. a Academia
este situata linga Universitate,
Intre strada Coltei i Bulevard
fosta gradina. Botanica se afla
In fata UniversitatiI; inteinsa
sunt instalate statuele luI Heliade,
Lazar si Mihaiil Bravul.
Squarul Sarindar se AA pe
Calea Victoria. Aci s'a construit
«Fintina Plea», in amintirea vizitei
ImparatuluI Francisc Iosef.
Mara de aceste gradinI publice,
maI sunt unele particulare
earl' serva ca loc de petrecere
pentru orasenI, anume : Rasca
(a fost cumparata acum de
Ministerul Cultelor i Instructiuna
publice, pentru a se cladi
un local pentru muzee si Biblioteca
Centrall), Stavri, Casino
Parisien, Bristol, Sinaia,
Frascatti.
La periferia orasului sunt mai
multe gradinr, precum Gradina
Heliade, care face deliciile poporuluI
in timpul mosilor,
Gradina Timid German,
Gradi a Oppler, GradinaLuther,
Graclina Bragadiru, Trocadero,
Laptariile, Vila Regala, etc.
In cele ma multe gradini publice,
in timpul verd, aria or-
chestre de lautarI, muzice militare,
sail e teatru, etc.
Consumatia. In curgerea anulut
1897, Bucuresti a dat In
consumatie :
71337 capete de vite marI
(bol, vac° ; 7378 jund ; 18330
vita ; 57200 rimatori ; 294364
miel si ezI; 17820 berbecr, ol
capre.
Toate aceste animale tgiate,
ail dat consumatiuna urmatoarea
cantitate de carne :
15929312 kgr. carne de vite
marl ; 2500905 kgr. carne de
porc si miel ; 97649 kgr. carne
proaspata introdusg. ; 120490
kgr. carne afumata.
Adica in total carne consu_
mata in Bucuresti in curgerea
intreguluI an 18648356 kgr.,
cea-ce da o proportiune de 77,70
kgr. pe cap de locuitor.
Tot in cursul acestuI an s'a
maT consumat de BucurestenI:
Peste proaspgt kgr. 326367
afumat
sarat
501227
Unt 112293
Brinza. 1920899
Mine 39169146
Legume uscate 2285251
Cartai 6118092
Cafea 402794
Zahar 3644862
Orez 638628
Gris 81102
Masline y 466853
Unt-de-lemn . decal. 847178
Via 2. 3328236
Rachiuri 392747
SpirturT 70170
Bere 243 r04
Petrol » 4630185
Lemne de foc . kgr. 819005
CarbunI » 50093850
Luminarr de stear 159629
Cognac si romurI, litri 57140
LiquerurI 6071
0 teturi decal. 29476
Faina de lux . kgr. 1906190
ordinara. » 37262952
Somon si alti pestI
de mare t- . . . . kgr. 140197
Morun, nisetru, cega,
scrumbli, tIn 154339
Manutanie. In Bucuresti, afara
de brutariile particulare,
ma( sunt doua manutante (ptinerff)
i anume : manutanta militara,
pentru indestularea garnizoanei
i manutanta mecanica
-de la Colentina.
Manutan/a de la Colentina.
O veche proprietate comunala,
care alta data servea de magazie
de rezerva pentru hrana,
a fost transformata de mult in
moard de macinat i fabrica
mecanica de One, In scopul
de a satisface necesitatile orasuluI
in cazul and industria privata
n'ar fi suficienta sail and
produsele acesteia nu s'ar putea
avea de cit cu preturl exagerate.
Inchiriata until intreprinzator,
acest stabiliment se exploateaza
de dinsul normal ca moara de
macinat si, in anume cazurI, pune
In vinzare pe plata, and Primaria
II da ordin, o insemnata cantitate
de One, cu pretul potrivit costului,
spre a pondera exageratiunile
eventuale de preturl ce
industria privata. ar voi sA faca
in vinzarea
Localul i masinele acestui
stabiliment se intretin de intreprinzatorul
exploatarif luI.
In anul 1897 s'aii pus bazele
und brutal-II cooperative pe actiunI:
cViata», care a si inceput
cladirea until local proprig pentru
fabricatiunea piineI, local
prevazut cu toate masinele moderne
din aceasta ramura.
Abatoriul. Ir Bucuresti, pang
la anul 1873, taerea vitelor marl
se facea la un abatorig ce nu
era de cit un pod de lemn peste
Dimbovita, afara din oras ; lar
vitele cele mid : vita; capre, or,
rimatorr, se Mad in casele
curtile particulare.

BUCURETI
La 1873, terminindu-se Abatoriul
comunal, inceput inca din
anul 1870, aerea vitelor incepu
O. se faca acolo.
Noul abatoria comunal se gaseste
in Livedea-cu-Duzl, afara
de bariera Vacaresti, la esirea
DimboviteT din oras.
Abatoriul orasuluT, bine situata
i vasta constructiune, corespunde
in genere trebuintelor
consumaliunef, in ce priveste
taerea vitelor marT.PorciT i mieiT,
contrar interesuluT igienic, se tae
pe la locuintele m1celarilor. Pentru
a se evita in parte acest inconvenient
sanitar, s'a infiintat,
la hala Traian, un mic abatoria
regional pentru animalele cele
miel.
Abatoriul e iluminat cu electricitate.
Hale. In Bucuresti sunt urmatoarele
hale :
Hala Ghica, pentru victualif,
compusa din 108 compartimente
maT multe dependinte; produce
primarieT un venit de 130
mil leT anual, din chiriile comp
artimentelor.
Hala de peste, cu 36 compartimente
, cu un venit anual
de 12500 ler.
e) Hala de florT i fructe, cu
23 compartimente, carT produc
o chirle de 6600 leT.
Hala Amza, pentru victualiT,
Cu 143 compartimente, avind un
venit de 22000 1eT.
Hala Herasca (vechiturilor),
pentru mobile vechT si de ocaziune,
Cu 26 compartimente, inchirlate
cu 13000'1.
Hala Grivita, pentru carne,
zarzavat, piinej precum i alte
victualiT, Cu 24 compartimente,
aducind un venit primar-id de
14000
Hala Traian, pentru carne
s't zarzavat, cut 44 compartimente,
venit de 2 I ro leT.
In curtnd se rva alar cladi o
755 BUCUREM
noua hala de pasasT i zarzavat
In valoare de 140000 lef.
Mara de aceste hale, maT
sunt cite-va piete, i anume :
Piala Bibescu-Voda, pentru peste
sarat, proaspat i zarzavat, cu
24 compartimente, aducind primarieT
un venit de 65000 leT ;
Plata SE Anton, unde se vind
florl i seminte i unde staa
zarafif; aceastä platá aduce un
venit de 3750 leT ; piateta Dudesti,
care aduce un venit de
2035 ler, etc.
Mal sunt dota pavilioane
anume : Pavilionul pentru placinte,
din plata Bibescu-Voda
Pavilionul din Cimpul-Mosilor,
carl aduc primarieT un venit de
10000
intrepozitele generale de comer/
de la Geagoga sunt un
centru pentru alimentarea orasuluT
cu diferite articole de consumatie.
Daramindu-se intrepozitul
de vinurT de la Malmaison,
in terenul constructiund Ore
Centrale, Administratia comunala
a dispus a se face o nota
cladire, care sa serve ca intrepozite
generale de comert. Ele
se afla instalate in apropierea
gareT Dealul-Spirea, care serva
de gua de triagia pentru vagoanele
de marfurr ce le sunt
destinate. Cu intrarea in dreptul
nouluT bulevard Maria, intrepozitele
aa' inlfata lor o larga cale,
care le pune in legatura directa
cu halele centrale i cu centrul
de comert al orasuluT. Ele se
afla situate pe o intindere de
68500 m. p., imprenta cu suprafata
imprejmuita, si se compun
din urmatoarele sectiunT :
Bursa de marfurT, control si
lo cuinta.
Administratiune, vana i accize.
VinurT, cu pivnita. (3990 In
MarfurT supuse numaT acci-
zuluT (2600m-P-).
Marfurl supuse vameT i accizuluT
(2600m.P.).
MarfurT magazionate pe lung
termen (3900ln-P.).
Rampe descoperite (4600m.P.).
CarbunT (3600m-P-).
Metale i masinT (3400m.P).
Intrepozitele, de si incepute in
1895, n'aa putut din caliza exproprierilor,
sa fie date intregT
accesu luT comercial. S'aa deschis
numal urmatoarele sectiunT :
Intrepozitul de vinurT ;
Marfurl supuse mima accizuluT;
Marfurf supuse accizului
vameT ;
Marfurf inmagazinate pe lungT
termene.
Ca constructiune, magazine
generale satisfat tutulor conditiunilor
pentru comoda desearcare,
vamuire, inmagazinare, asortare,
ambalare i incarcare ;
sunt cladite simplu, dar cu toata
soliditatea ce comporta destinatiunea
lor.
Comoditatea m*11-flor in intrepozit
este asigurata prin vaste
cursi, deschise in evantalia spre
esirl, pentru a se inlatura astfel
o imbulzeala a numeroaselor
care, ce deservesc stabilimentul.
Intrepozitele aü costat comuneT
aproape dotuä milioane leT.
Ele sunte legate prin o cale
ferata cu vechiul intrepozit de
vinurl de la Malmaison i prin
o alta finie cu gara de la, Dealul-Spirea.
Ele s'ad pus la dispozitia comerciuluT
in vara anuluT 1898 si
sunt iluminate cu electricitate.
Pe linga gara de Nord se afla
instalat un magazin de consumatie
pentru functionariT i lucratoril
ocupatT la gara de Nord.
Din beneficiu1 ce rezulta de la
acest magazin se intretine o
scoall froebeliara pentru copia
lucratorilor.
Tutun i timbre, Populatiu-

BUCURE§TI 756 BUCURE§TI
nea capitalet a consumat in
curgerea anulut 1897 timbre
fiscale, hirtie timbrará. i polite
pentru suma de 1796844 ler 95
bant.
In acelast interval de timp aceasta
populatiune a dat monopolulut
tutunurilor suma de
7023155 lel 80 banT, pentru toate
fabricatele regiet, consumind de
la r Ianuarie si pana la 31 Decembrie
1897:
Tutunurt, 265,801 kilograme ;
tigart, 4,930,066 bucatt ; tigarete,
47,075,990 bucal; tabacurt,
1,710 kgr. 710.
Toate aceste fabricate ale Regiel
vindut in capitall in
857 debite, din cart 82 speciale
si 775 ordinare.
Mara de acestea, populatiunea
a consumat 45709 perecht carti
de joc, pentru valoarea de
1674.49 leT.
Mipoace de locomotiune. In
Bucuresti exista urmatoarele mijloace
de transport: a) Vechile
trasurt, zise de Herasca, avind
o forma caracteristica ; ele servesc
de transporturt in afara de
oras ; lar mahalagit se servesc
de ele ca trasurT la inmormintare ;
In 1897 numarul lor se urca la
950. Trásurile de plata. (birj1),
cal< in anul 1897 aa fost in
numar de 870; intre aceste birjt
sunt unele de tot luxoase, carlfac
admiratia strainilor ce vin prin
Bucuresti; apartin mal cu seama
asa zisilor muscalfdin secta Lipovenilor
carlist mina cait cu o
siguranta deosebita. Omnibusurile
saa tramcarele, carT circula
dela piata st Gheorghe, pana la
sosea i gar5.; numarul lor se urca
In anul trecut la 20; cel mal eftin
mijloc de locomotiune in capitala
; in anul 1898 s'a constitult
o societate belgo-romina
pentru exploatarea sistematica
a acestor vehicule. d)Tramvaiele,
t art aa luat inare dezvoltare
In ultimit anT; doua societatt 1st
impart reteaua de tramvae in
oras : vechia societate (capital
englez) i noua societate (capital
belgian).
Vechiul Tramvaia, pana in
1897, circula p e urmatoarele linit :
Directle (oseaua Basarab)
Garlstr. Mudad Teatru
St Gheorghe.
SE Gheorghe Catea Vacarestl
(Lemaitre).
Sf. Gheorghestrada Coltet
Clementer Dorobantilor
Romana.
Sf. GheorgheCalea Mosilor
(Obor).
Noul Tramvaia circula, pina
la sfirsitul anului 1897, pe urmatoarele
huir:
r.Izvor EpiscopiaRomana
Depoul (Teilor).
2. RahoveT Posta Sfintilor
RomanaBirjarlMost.
Popa-Tatu Tribunalul-
Vechia (plata Vatter Maracineanu
Carol IDepoul (erban-Voda.).
Posta CentralaBul. Domniter
Tudor Vladimirescu
Mircea-Vocla Dudestt.
Palatul Justitietir Iunie
Gara Filaret.
erban-Voda (depoil)
Cimitirul Belu.
Gara de Marfurt Calea
Plevnet Dosul Garet str.
Berza Virgiliu Bul. Elisabeta
Schitul-Mdgureanu.
(Electric) Bul. Pake Bul.
Carol Bul. Elisabeta Zdrafcu
Malmaison.
Pe aceste linit societatea Noulut
tramvaia intrebuinteaza 52 vagoane
i 270 eal.
Tramvaiele ce deservesc capitala,
in virtutea concesiunilor
acordate la doua societatt, la sfirsitul
anulut 1897, ayear' o desvoltare
totan de 46500 m., dintre
cart 5222 m. Cu tractiune elec-
Prelungirile de tramvaiii executate
in cursul anulut 1897 au
fost : Grivita, de la bariera pana
la cimitirul S-ta Vinert ; unja
Clopotarilor) care s'a mutat pe
noul bulevard Coltea si s'a prelungit
pe soseaua Jianu, pana
la bufetul soselet Kiselef ; linia
Dudestt-Posta centran., pana la
Intrepositele comunale din Catea
Rahover.
Primaria a primit cerert pentru
acordarea de noria copeecesiunt
de retele de tramvaiu,
care sa pue in legatura pe de
o parte Gara de Nord cu Oborul,
pe soselele inconjuratoare,
iar pe de alta Oborul cu halele
intrepozitele, pe linit mal
mult saa mal putin directe, trecind
prin stradele orasulut.
Tramvaiul vechia a transportat
in cursul anula 1897, pe toate
liniite sale, aproape 8000000 calatort,
lar tramvaiul no(' aproape
6000000 calltort, parcurgind
aproape 2000000 kil.
Mara de acestea mar sunt in
Bucuresti : carute cu bol, cu cat
camioane, peste o mie ; sacagit,
400.
Recensamintul cailor din anul
1897 a stabilit ca in capitala
sunt aptoape 15000 caT
700 bol, intrebuintatt la jug.
Cal ferate. In Bucuresti
sunt 2 gart mal principale : gara
de Nord si gara Filaret. Osebit
de acestea mal sunt cite - va
gart miel: Cotroceni, Ghencea,
etc
Atit la gara de Nord, cit
la cea de la Filaret, sosesc
pleaca zilnic mal multe trenurt
de persoane i marfe din si in
tara.
In curgerea anulut 7897 au
trecut prin gdrile C. F. R. din
capitala 1909088 talatort ;, gaza
de Nord, a avut 1700049 calatorTi
lar gara Filaret 209039
calaprI, Miscarea täitøyi1qr cea

BUCURWI 157 BUCUREM
mal mare a fost in lunile Iulie,
August si Septembrie, lar cea
mal mica In Februarie.
Din cauzä de insuficienta s'a
proectat a se construi doua gad
noul pi anume:
Gara Central, la extremitatea
bulevarduluI Elisabeta, in
bul. Independentef ; aceasta gara
va fi a.sezata intre Calea PlevneI,
str. LebedeI, Rea-Sylvia,
linga Dimbovita, d'alungul el.
Vor fi in hala Ore/ 25 de liniI
de manevrare si garagiti. S'a
facut deja exproprierile necesare.
Gara de Nord va ramine numa
ca gara de marfurl.
0 a doua gara noul se va
construí la Obor si va fi mal
mult o gala de marfurl.
Exproprierile s'ail facut si nivelarea
terenuluI a si inceput.
Mijloace de comunicatie.
Pofta. Cele mal vechl amintirl
de posta ne spun c5. altadata
se &mail scrisorile prin
stafete egad si prin oamea
platitl anume. Ce e dreptul, legaturile
comerciale nu erati atit
de dezvoltate. Gasim in relatiunile
celor ce ati calatorit
prin Tara - Romineasca slabe
indicatiunI despre modul cum
era organizata posta aka-data.
Comunicatiunile Domnitorilor,
ale persoanelor oficiale si ale
autoritatilor, se facean prin oamenl
specialr; iar corespondenta
mult-putina a particularilor si
mesageriile lor -se trimeteal prin
carausI si negustorI, carl prin
indeletnicirea lor era"' nevoitl a
face calltora dese, comunicatiune,
dupä cum se vede, destul
de nesigura.
In secolul al XVII-lea gasim
a se introduce, pentru prima
earl in tara, releurile postale, cu
schimburl de cal pe drumurile
mal principale. Aceste drumurl,
In ce priveste Bucuresti, erail
stabilite ast-fel: De la Tir-
goviste la Bucuresti ; de la Bucuresti
la Callrasi spre Silistra
Constantinopole si de la Bucuresti,
prin Rosiori, la Craiova.
Releurile acestea se compuneaü
din statiunl postale, Cu
schimb de cal, asezate la distante
de 20 de kil. si mal bine
una de atta; serviciul de transport
se facea cu carucioare usoare
numite olace, la carl se
inhamati cite patru ca. Organizarea
acestuI serviciti lasa trisa
foarte mult de dorit, fiind-c5, se
executa cti cal si locuitorl rechizionatl
prin diferite judete
pe unde treceati olacele.
In 1775, Ipsilante reorganiza
omenzilurile» (releurile postale),
land asupra statuluT toate cheltuelile
de intretinere si punind
acest serviciti la dispozitia publiculuI.
Pentru ca serviciul sa
se faca regulat, Ipsilante infiinta
cdpitaniile de posta la fie-care
statie, carl aveati de auxiliarT
mal multl surugiI.
Pentru corespondenta expres5.
erati calarasil si lipcanil; dinsiT
erati platitl de visterie.
In anul 1846, postele aii suferit
o noul modificare. Ele ati
fost date in antrepriza si aveati
obligatiunea de a face de douà
orI cursa pe saptamina pe toate
drumurile.
Drumurile era(' fixate in Muntenia
ast-fel:
Bucuresti Urziceni Braila
Galati Focsani (Cu 824 cal).
Bucuresti Ploesti Brasov
(cu 336 cal).
Bucuresti Oltenita Giurgiti
(328 cal).
Bucuresti Giurgiti Zimnicea
Turnu-Magurele (308 cal).
Bucuresti Ciolanesti Slatina
Craiova Turnu-Severin
(868 cal).
Bucuresti Pitesti Cimpu-
Lung R.-Vilcd (564 cal).
Osebit de aceste Buff princi-
pale mal erati s'i altele mar secundare;
intreg serviciul se facea
Cu 3688 cal.
Organizarea definitiva a serviciuld
nostru postal s'a facut
In 1860.
Serviciul postelor a stat separat
de serviciul telegrafelor
pana in 1864.
Timbrele postale s'ati introdus
In Muntenia. in 1858, iar cartile
postale in 1873, Martie 17, de
catre d. George I. Lahovari,
fost director general al telegrafelor
si postelor, intre aniI
1870 1876, actualmente Presedinte
al Inaltef Curt! de Conturr
si Secretar general al Societatei
geografice.
In Bucuresti se fac sase distributiurif
pe zi, in zilele ordinare
; la 7 0 la BD ore dimineata,
la 2, 3, 51/2 0 7 ore dupa
ainiaza. In zilele de serbatoare
se fac numa 4 distributii.
A treia cursa este cea mal
importantd, pentru ca ea cuprinde
cea mal mare parte din
corespondentele aduse de ambulantele
de noapte. Numarul
factorilor distribuitorI se urea
la 200, impArtitI in brigade ; el
sunt pedestrir, afara de 8 car!
sunt calaretI, 20 Cu biciclete
si 16 earl ail bilete de tramvaiti.
Bucuresti, din punctuL de
vedere telegrafo-postal, e impartit
in circumscriptir miel, compuse
din cite-va strade si deservite
de un factor.
Nu e strada in capitala, mar cu
seama din cele din centrul orapia,
care sa nu aiba cite o cutie
de scrisorl si chiar doul. In
Bucuresti sunt peste 300 de cutil
de scrisorT.
Telegraf. Cele dintliti liniI
telegrafice exista la tara de la
1854, din timpul razboiula din
Crimeea ; atundi detasamentul
armateI franceze, care opera In
Bulgaria, a infiintat un servicid

BUCURE5TI 768 BUCUREVI'I
telegrafie de la Bucuresti-Giurgiii.
In 1855, s'a infiintat in Bucuresti
cea dintiid scoald de telegrafie,
de unde ad esit cer dintila
functionarT al. nostri. Scoala
a durat 2 anT si a scos patru
seriT de elevT.
In 1865 erad infiintate in Bueuresti
patru biurouri telegrafopostale
si anume:
Pe Podul MogosoaieT ;
Pe Podul-de-Pdmint ;
Pe Podul Calicilor;
Pe Podul TirguluT-de-Afard.
In 1866 ele ad fost suprimate,
din cauza lipsei de personal,
ast-fel cd Bucuresti ad Amas
numaT cu biuroul telegrafo-postal
central.
In 1869 s'a infiintat la Directiunea
telegrafo-postald un curs
de exploatare si o scoald de telegrafie,
care a functionat cu
mar multe intreruperT. De asemenea,
de cite oil s'a simtit nevoe,
s'a infiintat biurourT sucursale
noud, in diferite puncte ale
°rasilla, asa a azT functioneazd
in capitald un numAr de io biurourr
telegrafo-postale.
Telefon. Primefe incercdri
telefonice Mente in Bucuresti dateazd
din anul 1884, cind s'a
instalat un telefon intre Ministerul
de Interne si Directia Postelor.
Aceastd revea s'a mdrit gradat
in fie-care an, pdnd la anul
1892, numaT prin instaldrr telefonice
la autoritAtile mal principale
ale StatuluT.
In 1893, reteaua interurband
s'a mdrit prin introducerea
sistemului telefonic simultaned
Wan Ryselberghe, intre Bucuresti,
BrAila si Galati si intre Bucuresti,
Ploesti si Sinaia ; iar in
anul 1894 telefonia interurband
s'a pus la dispozitia publiculuT in
Bucuresti. De la aceastä epoca,
telefonia a inceput a se intemeia
si a lua o dezvoltare crescindd
pe fie-care zi ; ast-fel cd numdrul
abonatilor care in anul
1893 era in 13ucuresti de 16,
azT atinge cifra de 700.
In capitald sunt 21 cabine
(statiT telefonice) si 4 centrale.
Venitul serviciuluT telefonic
din Bucuresti se urca pe anul
1897 la suma de ler 105000.
Pe de o parte multimea firelor
telefonice, din ce in ce mar
numeroase in stradele inca neregulate
ale capitalef, pe de
alta greuatile de a le aseza pe
casele particularilor, cft si perturbatiile
pro duse asupra regulateT
functionArT a liniilor telefonice
de catre liniile de lumind si
de tramvaiurT electrice, ad hotdrit
Directia postelor si a telegrafelor,
sd se decidd ca,
odatä cu mutarea in noul Palat
al postelor, sd inlocuiascá liniile
aeriane prin altele subterane.
Aceste 1111 subterane vor
forma la inceput arterele principale,
carT vor porni de la statia
telefonicd centran, pe o distantd
pAnd la 2 kilometri maximum,
pentru fie-care arterd. Aceste
artere vor fi:
I artera' (1 2 50 metri), pornWe
de la sectia Centran, din
strada DoamneT, pe stradele CaragheorghevicT,
Lipscani, Mi- .
haiii-Vodd, pAnd. la Arsenal ;
II artera' (woo metri), urmeazd
pe artera I parid in str.
Belvedere, continua pe aceastà
stradd, pe str. Brezoianu, Cimpineanu
si Stirbeid-Vodd, pd.nd
la strada Popa-Tatu.
Ill artera' (1700 metri), de la
statia centran, urmeazd in acelasT
trased pe strada DoamneT,
pAnd. in strada AcademieT, continud
pe aceastá stradd, prin
stradele Boteanu, Posta-Vechie
pAnd in Calea Dorobantilor.
IV artera (928 metri), porneste
de 14 statia centran, prin
strada DoamneT, continua pe
stradele Coltd, Batistea si Polond,
pana la str. ClementeT.
V artera; (890 metri), porneste
pe str. Smirdan, Lipscani
si Calea Mosilor pAnd la OlarT.
VI artera (1474 metri), un-
meazd traseul comun cu artera
V pd.nd la strada Lipscani, apoT
continud pe stradele Smirdan,
Carol, Patria, Vdcdresti, pInd.
la Hala-de-VechiturT.
VII artera (13 20 metri), urmeazd
in comun cu artera VI
pAnd la Hala-de-VechiturT, lar
dOE ad continud pe Calea Calarasi
si pd.nd la str. LucacT.
VIII artera' (1660 metri), urmeazd
in comun cu arterele VI
si VII pAnd in strada Carol, lar
de aci continud peste podul de
la Domnita - Masa, pe cheiul
Dtmboviter, bulevardul Maria,
pand la str. I i Iunie.
Statistica. In cursul anului
1897 s'ad expediat telegrame
private interne 268176 si externe
73718; oficiale interne
22299 si externe 1807, reprezintind
un venit total de lei
306758.
Oficiile telegrafo-postale din
Bucuresti ad fost deservite de
547 oficiang superiorr (89 femeT)
si 491 oficiantI inferiorl, in care
numAr intrd si curieriT.
Ad fost expediate din Bucuresti:
Scrisorf . . . . 4 4000000
cartr postale . . 2233000
Ziare 15794194
Imprimate . . . 1752920
Corespondente ofic 830000
Venitul poster din Bucuresti
a fost pe acelasTan de 1164487
leT.
S'ad expediat -in tard si strdindtate:
Scrisorfde valoare 67450090 lei
Mandate postale . 8549000 »
Colete postale. . 19500000 »
GropurT oficiale . 44427000 »

BUCUREM 769 BUCUREM
Vama. Vama de la gara
Filaret, infiintatä. in 1860, a avut
veniturr in 1897 suma de le!
8413155 ler, iar cea de la Po$ta
Central, infiintata in 1894, a
produs, pe acela$I an, suma de
1800851 le!.
InstitutiunT financiare. Raer.
In Bucuresti sunt mar multe
institutiunT financiare, ca auxiliare
ále comerciulur, industrier,
etc. Dam ad o listä de
institutiunile financiare cele mar
principale ce functioneaza azT
in capitala.
In primul rind vin institu-
Çiunile
Casa de clepunerl consemnaliunr,
a fost infiintata in anul
1865. In primul an operatiunile
er s'ad urcat la 17778177 ler ;
cele din 1897 ati ajuns la 675
milioane.
Casa de depunerT are imprumuturr
acordate comunelor
judetelor, carr ating cifra de
70 milioane.
Casa de economie, de pe haga
Cala de depunerT i consemnatiunT,
a fost infiintata in anul
1881. Progresul acester case a
mers crescind uimitor. Pe cind
în primul an depunerile n'al atins
nicr un milion i jum., in
anul 1897 acele depunerr ati
atins cifra de 25 milioane.
Mara de acestea, mar notara:
Casa pensiunilor civile,
operind ca un capital de peste
10000000 ler; Casa pensiunilor
ynilitare, operind cu aproape 2
milioane si jumátate ; Casa dotaliuner
oaster, cu un milion
jumatate le!.
Dintre bancr citam :
Banca Nalionald a Rominier,
care a fost infiintata in anul
i880.
Banca Nationala are emise
24000 actiunT h. 500 leT, in valoare
de 12000000 IeT.
In anul 188o, in primul an,
a facut operatiunr pentru suma de
22164306 ler, avind un beneficid
abia de 39832 ; azT,
dupa 19 anide existenta, operaiunile
ating cifra de 300000000,
iar beneficiul net se soldeaza
cu 3 milioane i jumatate anual.
In ce! 19 ad de cind s'a infiintat,
Banca a realizat un beneficia
net de 50 milioane, din
carr dividendul statulur a fost
de 15 milioane. Bilantul operatiunilor
pe 1897 se urca la
279646571 leT.
Cele mar multe afacerr le-a
facut in anul 1897, in tara negre$it;
a mar fa'cut in primul
rind cu Franta, apor cu Germania,
A ngli a, Austria, Italia, etc.
Produsul scontulur in ultimul
an a fost de 1145767
Numerara banca in 1897 s'a
urcat la suma de 63178438 la
Biletele în circulatie ad' fost
in valoare de 132650300 ler.
Banca Nationala. are 16 sucursale
; cea din Craiova face
cele mar multe afacerT, cea ca
mar putine afacerT e sucursala
din Constanta.
Banca Rominier, cu capital
social de 25000000 le!, divizat
in 50000 actiunI de 500 le!, din
carr iso varsatr. Capitalul e
subscris de un sindicat financiar
englez. Banca Rominier are
o sucursalä la Braila $i o agentie
la Londra.
Banca Agricold, societate anonimä
pe actiunr, Cu un capital
de 12212500 ler, trifiintata
in anul 1894.
Banca Agricola, intre altele,
face urmatoarele operatiunr mar
principale.:
Imprumuta pe agricultorT, proprietarT
de mosir sad arenda$T,
contra constitairer unur gagiti
in producte secerate sati nesecerate,
vite, unelte agricole, etc.
Scompteaza polite semnate de
agricultorT de o solvabilitate bine
cunoscuta.
Gireazd i scompteazä waran te
regulat emise de Administratiunea
docurilor.
Primeste de la agricultorr
banT, efecte sati orr-ce valorr in
depozit, acordind, pe baza acestor
depozite, deschiderT de comp.
turr-corente.
Efectueaza platr saU incasarr
pentru comptul clientilor sal si
efectueaza in comptul lor vinzarr
sati cumpararr de titlurr
producte agricole.
Scompteaza i deschide compturr
- corente asupra ci$tigurilor
mosiilor, pe baza contractelor de
arenda.
Deschide compturr-corente si
avanseaza banr attipra alcoolurilor
aflate in depozitele fabricelor.
Banca generald ronda, infiintata
la sfirsitul anulur 1897,
cu capitalurr insemnate din tara
si din strainatate. Face aceleag
operatiunT ca si Banca Nationala.
Providenta, societate de economie,
a avut, la finele anula
1897, 314 membriT, un capital
de 346947 ler si un beneficid
de 34807 ler.
Banca de Scont (fosta eSperanta»)
societate de credit pe
actiunr. Cu un capital emis de
z00000 ler in actiunr, aviad la
dispozitie capitalurr insemnate.
Banca poporului, infiintata in
1897, pentru a veni in ajutor
miculur comercia si a-1 feri de
dobinzr mar!.
Mara de aceste bancr, mal in
semnam in Bucuresti un immar
insemnat de case de banca individuale,
zarafil, ete.
Credite sunt:
Prima Societate de Credit
fonciar romin a fost infiintata
ia 5 Aprilie 1873 si prima-r emisiune
a fost de 64210200 ler
in titlurT de 70/o, carl /risa s'an

BUCUREM 760 BUCURWI'L
retras de atund prin amortizare
saa convertire.
Scrisurl fundare emise pana.
In 1897 se urca la valoarea de
240061500 leT ; hnprumuturi pe
mosil la 215887667 lei; de la Infiintare
si pana 1897 at1 fost ipotecate
1600 =sil.
In 1897 s'ai1 acordat, la 110
mosiT, imprumuturl de la 50-
100000 lei ; la 46 mosii, de la
100-200000; la II mosiT de la
300-600000 leT; In fine la 4 mosir
cite 600000 ler i chiar maT
mult.
Creditul avanseazá imprumuturi
pe proprietati rurale, in
jumatate din valoarea lor; obligatiunele
creditulur sunt garantate
de proprietarif co-asociatT
ati angajamentul reciproc solidar
al membrilor.
Creditul urban din Bucuresti
a fost infiintat in anul 1875.
Face operatiuni asupra imobilelor
din 32 orase. In primul
an bilantul san a fost de lei
2523692; In 1897 s'a urcat la
113209866; scrisuri in circulatie
sunt azi in valoare de 705222900
leT.
Sumele avansate pe imobilele
ipotecate (1897) se urca la peste
120 de milioane.
In Bucuresti s'a avansat pana
In 1897 imprumuturr In suma
de 88 milioane.
La finele anului 1897 creditul
urban poseda 24 imobile, carT
garanteaza o datorie de 619042
lei, aducind un venit anual de
32180 leT.
In Bucuresti este sediul a 4
societati de asigurare i anume :
Dacia-Rominia, Cu un capital
de 4000000 leT in actiuni. Averea
proprie a societateT se urca la
a,proape suma de 100000001d.
La .inceput functionati deosebit
,Dacia infiintaa in 1871
.Rominia infiintata in 1873.
MaT contopit.
Nalionala, fondatd In 1882,
cu un capital de lei 2000000
In actiuni, deplin varsat.
In 1882aü avut prime de leT
1623601; in 1897 primele atl
atins cifra de 5761060 leT.
Bilantul la finele 1897 era de
3565281 leT.
Nationala asigurá in contra
daunelor de incendiO, grindina,
transport, precum si asupra vieteT
omultli, in toate combinatiunile
obidnuite.
Unirea, societate de asigurare
mutuala, a avut prime in 1897
in suma. de 205975 leT, iar fondul
asigurarilor de viata s'a urcat
in acelasi an la suma de
1223116 leT.
Patria, societate rominä de
asigurare i reasigurare. Capital
social 1 milion de leT. Patria face
asigurarl numai asupra vi etei, cu
toate combinatiunile obicinuite.
Mara de aceste societall mal
sunt in Bucuresti i sucursale
saii agentiT de a maT multor alte
societati i anume : So cietatea
generala de asigurare (din
BrAila), Ank er (straind) etc.
Societati financiare mal principale,
carT ati de scop intreprinderile
industriale-comerciale,
sunt :
Societatea de bazalt artificial
fi de ceramica, de la Cotroceni,
Cu un capital de 2500000 leT
deplin varsat. Executa, sobe de
portelan, lucrari de teracotä si
faianta. (busturi i statuete), carelage
colorate pentru pardoselT,
tuburT, tigle, cáramizi refractare,
etc.
Societatea romina de construc-
/iun i lucräri publice e o societate
anonima Cu un capital
de 2 milioane leT, pe deplin
sat. Aceasta societate se ocupa
cu cladirl de case, pravaliT, magazinurr,
cazarme, spitale, autorit4T,
scoli, fabricT, ateliere,
uzine; construeste drumurl de
fier, sosele, pavagii, podurT, canale,
instalatiuni de gaz si electricitate
Societatea de constructiuni
are de scop a facilita plata lucrarilor
executate de ea, plata
care se efectueaza in rate.
Aceasta societate are, la Cotroceni,
dota fabrid marT : una
de caramida si una de timplarie
sistematica.
Mal multe cládiri insemnate
din Bucuresti, ca Palatul Postelor,
Casa de depuneri, diferite
cazArmI, etc. sunt executatf:
de Societatea de Constructiuni.
Societatea anonimä pentru exploatarea
de padurr herlistrae
cu vapor (fosta. C. & P. Goetz
& Comp.). Cu un capital de
milioane lei. Societatea se ocupa
exclusiv cu exploatarea de
paduri din tara si posedä mal
multe herastrae cu vapor din
cele mar sistematice si moderne.
Anual fabrica. 200000 m. c. de
material gata (scinduri, grinzi,
etc.).
O parte din acest material se
vinde in tara, dar maioritatea
se experteaza In toata Europa,
Asia si Africa. Lemnele rominesti
ajung ast-fel la Smirna, Tunis,
Alger, Bombay (India),
etc.
Societatea romina- de saciarle,
executa sticlarie slefuita, gravata
i decorata, vitragiurT, mo-
_zaicurT, etc.
Steaua Romtna, pentru industria
si comerciul petroleului. Cu
capitaluri insemnate din strAinatate,
societatea face un intins
comercia de petroldi si a
produselor sale, exportind in
toate parple.
Mara de aceste societatT cu
sediul in Bucuresti, mal sunt societatileMetalurgicade
Incaltaminte militare, Vinicola,
Baia centrala, de Tramvale,
etc. etcJ

BUCUREsTI 761 BUCURETI
Tipografil. Cea d'intlia ctiparnip.»
in Bucuresti fu introdusa
in anul 1675, in zilele lui Duca-
Voda, prin staruintele Mitropolitulur
Varlaam. Intlia lucrare esita
de sub teascurile acester tiparnite
este cartea intitulatä. eCluciul»
(Chela invataturef). Aceasta tipografie
ajunsese la mare inflorire
sub domniile Ita erban-
Cantacuzino si Constantin Brincoveanu
; sub conducerea unor
prelat/ de valoarea luI Antim
Ivireanul si Damaschin Dascalul,
din Bucuresti, se raspindirä
agile religioase si dogmatice
in diferite limbI, mal
in tot Orientul. De asemenea
multI invatatI persecutatl In tärile
lor (din Orient) venir a in
Bucuresti tiparira operile
lor.
In anul 1706, Constantin Bencoveanu
face dar Patriarhulta
Antiohief, Athanasie, ctiparnita
argpeascl spre a o transporta
Ja Halep, in Asia-Mica».
Tipografia din Bucuresti fu
reinoitä. la 1742, in zilele Domnitorulul
Racovita, de catre Mitropolitul
Neofit Criteanul, dupl
cum se adevereste din Cazania
de prliznuire, tiparita in aceastá
tipografie, la 1742, de catre Dascalul
Damaschin.
Ca masura de protectiune pentru
aceasta tipografie, se infiinteaza
in anul 1776, sub Alexandru-Voda-Ipsilante,
o fabrica de
hirtie, pe apa Leuta, a mosid
Batistea din judetul llfov, de
catre Nicolae i Iane Lazan.
«Aceasta fabrica, zice hrisovul
lui Ipsilante, este foarte trebuincioasa
politier statulta, cu trebuinta
scrisorilor, cit i biserieel,
cu tiparitul cartilor».
Afarã de aceasta fabrica, mal
exista in apropiere de Bucuresti,
pe apa Colentinel, Inca o fabrica
de hirtie, a d-lur, biv vel
Vist. Dumitrascu Racovita, in-
fiintatà la 1768, sub Domnia
luI Scarlat-Ghica-Voda.
Pe la 1793, starea tipografiei
era atit de falnica, In cit Mitropolitul
Filaret II solicita de la
Alexandru Moruzzi, prin anaforaua
din Aprilie 1793, oprirea
intrdreT in tail a cartilor
tiparite peste hotar, necesare bisericer
romine, nu pumal sa nu
se produca esmintell», ci i gin
interesul prosperare! tipografieI
MitropolieI».
Sub Domnia luI Mihail Sutzu
se Infiinteaza censura si tipografia
avu a suferi pe urmele
acester masuff.
La 1807, tipografia bucuresteana
era instalata la MAnastirea
Coltea si se gasea in Orasire.
Mihail Racovita volniceste
pe Mitropolitul Neofit s'o ridice
si s'o mute la Mitropolie.
La 1817, in Bucuresti, nu mal
exista nicI o tipografie in functionare,
i boerif : Stolnicul Rdducanu
Clinceanu, Slugerul Dumitrache
Topliceanu si Dr. Constantin
Caracas, cer voe de la
Vocia-Caragea care le-o si acorda,
dupa ce lua avizul unel
comisiudi de boeff de a deschide
o tipografie in casele MavroghenestT,
de la Cismeaua-Rosie.Voeas'a
dat cu conditie ca s'o
instaleze «In soroc de sase luni
de la cerere», care poarta data
de 13 Noembrie 1817, ics'o intocmeasca
i cu adaugirea tiparurilor
i sa dea din vreme fara
plata alte mid cartl celor
racl copli de scoall. Osebit,
tigul acestel tipografiI, ce vor
dobindi, sa dea i ajutor i la
Spitalul Iubirer-de-oament (Filantropia)
cite tal. 5 la suta,
dar sa aiba soroc de 20
de ara, in care acest soroc
sa mi aibl nicI de cum voe
alt-cine-va a mal deschide tipografie
in toata tara, fara numal
tipografia ce este la sud Vlicea,
sa se aseze dupa cum ad fost,
tiparind numal artl rominestl
sa li se orinduiasca locas de
avezare i lucrarea tipografier,
casele numite cele Domnestr de
la Cismeaua raposatulta Domn
Mavrogeni, pe care se agaduiasca
sa le dreaga cu cheltuiala
lor, ingradind sala de jos si sa
dea chirie bisericeI de acolo
cite tal. una sutd pe an si catre
acestea sa ingrijeasca a nu
strica haznaua cismelelor polltieT
; sa se orindulasca si un efor
tipografier, dintre boeriI de
starea
Tipografia, case pana in secolul
al XIX-lea, in Çärile romine,
fusese steins legata de biSerica,
aviad ca culegatorl membri
inaltI din cler, lar ca locale de
resedinta, palatele mitropolitane,
episcopale i manastirestI, se
emancipeaza de la aceasta epoca
de sub tutela clericala i incepe
a se respindi tot mar mult, devenind
un obiect de exploatare
comerciala.
Cu tot privilegiul Caragea,
ca, in curs de 20 de aril, nimenr
sa. nu aibä voe de a deschide
tipografil, de cit cel trei asociatI
de mal sus, totusI, pe la
1828, gasim pe Eliade-Rddulescu,
avind un stabiliment de tipografie
propriti, situat in gradina
azi cu numele de Eliad (de la
Mosl) in care se tipari, in Aprilie
1828, cel ziar romin, sub
titlul de Curierul Rominesc.
Tot in tipografia lta Eliade vazura
Buletinul oficial al
prit-Rominefa' (1830); al 0bicinuitet
Obfteftl .Adundri lucreirr
(1831); .Regulamentul organic
(1832); Curierul de ambelesexe
(1837) ; Proclama/la de la
Islas (1848), etc.
Tipografia lui Eliade tinu
pana la 1865; in aceasta tipografie
invata meseria stefan
Rasidescu, mal tirzíü i el pro-
420. alareta Dwilanar Cievraltei 96

BUCUREsTI 762 BUCUREsTI
prietarul unuT stabiliment tipopografic.
In Februarie 1829 se stabilete
in BucurWT, de libraria
Thiern, un institut litografic « arta
necunoscuta in principate», zice
Curierul Rominesc (No. 32).
In 1830-31 functioneaza
Bucureti treT tipografir : a MitropolieT,
a WI Eliade 0 a EforieT
coalelor.
De aci incolo, sub impulsia
data de Gheorghe Lazar, Eliade
0 de discipoliT lor, tipografia ja
un avint tot mal mare.
La 1835, se deschide tipografia
ColegiuluT National de la
Sf. Saya.
In aceasta tipggrafie se imprima,
intre alte publicatiunT,
lnyclfdturile lui Neagoe Basarab
cutre fiul thü Teodosie
(1843); tomul I din Magasinul
Istoric, de A. Treb. Laurian
Nic. Bälcescu. Tipografia ColegiuluI
Sf. Saya tinu pana la
1863.
La 1836, tipograful Zaharia
Carcalechi 10 instaleaza presele
sale in BucureW i tipäri intre
altele : .Almanahul Statulur ;
Vestitorul Romin (ziar); Pravila
luT Caragea; lstoria Bisericeascd
de Lesviodax, etc. Tipografia
luT Carchelechi tinu pana la
1865; in ea invgase arta tipografica
Petre Ispirescu.
In 1837 Friedrich Wallbaum
infiintä. in Bucumd un mare
atelier lito-tipografic. La 1846
Wallbaum se retrdge i cedeaza
tipografia, lur C. A. Rosetti
i tul Winterhalder.
La 1838, IntlInim pe pitarul
Constantin Pencovia, avind un
stabiliment tipografic ; la 1839
Anton Pann bl instaleazg teascurile,
in care-0 tipari pana
in 1854 operile, chid tipografia
se inchide. Tot in 1839
A. Ruof deschide tipografie,
in care, intre afrele, imprima
cursul de Astronomie al luT
Alexe Marin.
Un an mal ttrziú gäsim tipografia
luT Walenstein, in care
Iarcu tT tipdri opul asupra
masurilor de greutate i lungime.
Intre 1842 185o, exercità
aceasta arta in BucureW Ioseph
Kopainig, cäxula-T succedl Ulrich
Adolf, lar acest jia Iohann Weiss
(I 863).
La 1850 gäsim in BucurWI
ca tipograff pe Iosif Romanof;
la 1852 pe Ferdinand Ohn ; in
1859 pe George Lurtz.
Intre 1855-1863, gasim pe
Vasile Boerescu proprietar de
tipografie, in care preo tul Musceleanu
ii tipärqte cite-va scrierT,
i Nic. Or6.5anu îi scoate
ziarul saa humoristic Nichipercea.
In 1859, gasim in Bucurqti
tipografia luT Gottlieb, pe care
acesta o intituleaza efrancezoromina».
Pe la 1860 sunt in Bucurqti
tipografiT.
Dela 1863-1873, C. A. Rosett"
avu si gur o tipografie. In
tipografia luT se tipärira ziarele
Pruncur Roman (1848); Romii-
?mill (1859).
Actualmente se afil in Bucurqti
42 tipografil, ?titre cari i stabillmentul
de arte grafice, I. V. Sofondat
in anul 1870 0 in care
se imprima Marele Dicjionar
geografic al Rominiet ; mal sunt
litografiT, 3 turnatoriT de litere,
7 zincografiT, 6 xilografiT,
5 gravod, 6 depozite de hirtie
(Cu ridicata), 26 fotograff, ro
fabricantT de cartonagie 0 30
legatorT de cärtr (patron-I).
Din numarul restrins de exemplare
ce se tragea in vechime
dintecr publicatie, ad am ajuns
sa avenr opurr cu tiragiT insemnate,
mat ctr seatra cartile
didactice- i calendarele. Unele
din ele ajung a avea maT multe
editiT, pang 0 la 200-300000
exemplare.
LibrAriln Cea maT vechie librarie
in Bucureti pare a fi libraria
infiintata. in 1826 de catre
francezul Thiern de Menonville,
pe locul unde se afla
azT Palatul Regal.
Pe la 1830, ne spun batriniT,
libräria era in mare parte tinut'a
de brapvenr; eT aducead cartile
din Ardeal.
In 1833, se stabile#e censura
In mod formal 0 riguros.
Gasim in Euletinul oficial din
acel an cmasurf pentru censura»
in care se spune ea «nimenT nu
poate sà. se negutAtoreasca cu
vinzare de cartl fgra a avea intr'adins
voe data de stapinires
§l care voe, «se va da numaT la
obraze cu purtarT bune». Asemenea
masurl eraü foarte impiedicatoare
introducereT de cartr prin
librariT. NegutätoriT, carT se indeletniceati
cu vinzarea cärtilor,
protestara i li s'a facut oarecare
indulcire.
In 1836, deschid librarie FratiT
Mihail 0 Simeon Hristidi ; tot
in acel an se deschide i librdria
Romanoff.
In 1837, iail succesiunea librdrieT
luT Thiern, Friedrich Wallbaum
i Weisse, cad infiintara
0 un mare atelier tipografic-
Tot in 1837, era librar in BucureW
Iosif Romanoff.
Prin 1837, ne spune V. A.
Urechiä. In Istoria fcoatelor,
car-tile erail un supliment de
marfa in dughenile brapvenilor,
pe cad le pAStrail Intre fierlriT,
bidinele, perff i alta mar& de
Bragmr; ba pe 'Mgt cartT unif
tinead brinza de Svitera.
In 1848, era in Blicumti libraria
Ioarrid, care publica traducen
de romarre franceze.
In 1852, se aflag, pe linga libraria
Ioanid & Spirescu (Lip-

BUGURETI 763 BUCURETI
scani), cAruia il urmA actuala librarie
Ioanitiu $1 librarille la
C. A. Rosetti & Winterhalder
(in fosta casa Bossel) si Adolf
Ulrich.
In 1855 se infiinteaza o noua
librarie scolarg., Ioanin.
Tot in 1855, se infiinteazd
librAria Socecti, care exist5. $i
azI, una din librariile care a
editat cele mai multe cartI didactice
$i literare.
In acelasT an deschid o mica
librarie Rusu si Petria.
In 1870, se infiinteaza libraria
luT Graewe, care a fost multa
vreme In serviciul librarle Adolf
Ulrich.
De atuncr numdrul librdriilor
a tot mers crescind, asa
ca azi sunt in Bucuresti 42 librazil
si papetaril si 3 librariI
de colportage. Mará de librArli,
mal slut in Bucure$ti un numar
de vr'o io anticarI de : cArtI,
manuscrise, documente $1 obiecte
vechr. PAO. In 1897, el' aii
stat multi. vreme pe bulevardul
Academia, apor at1 fost siliti a
se muta pe bulevardul Elisabeta,
lingl strada Brezoianu.
Presa. Ochire generalä.
La sfirsitul secoluluT al XVI-lea,
intre aniT 1590 160o, Rominil
n'aveati ziarele lor, dar gazetele
din Venetia, earl apareaii pe acele
vremurT, se ocupati, &rid
multe amAnunte, adesea foarte
gre$ite, si, de multe off, cu intentiune
rea, despre victoriile ce
repurtati RomtniI asupra Turcilor.
In secolul al XVII-lea nu gasim
k publicatiunl nicT cel maT
mic indiciii despre gazete.
In secolul al XVIII-lea, DomnitoriT
fanariotl, mal cu seama
Mavrocordatir si IpsilantiT, permisera
ca unele gazete germane
si poloneze sa. vie in Bucuresti,
dar preferinta se dedea
ziarelor si revistelor franceze.
A$a gAsim cl Yournal des Savants
0 Mimoires de Trévoux
&ail pe mesele mal multor boerI,
earl' tineaii O. cunoascä parerile
criticilor francee asupra uvragillor
ce voiatí sa cumpere.
pentru bibliotecile lor. Mercure
de France publica in numerile
din Iulie 1742 proectul de reforme
elaborat pentru Wile romine
de Consta.ntin-Voda-Mavrocordat,
cetitor neobosit al publicatia
Le nouvelliste du Parnasse
(1731-1732) si al penodice
Observations sur les écrits
modernes (i75 1743) ale abateluI
Desfontaines, care dedica
luI Mavrocordat, in anul 1743,
o traducere a Eneida la Virgiliti.
La Gazette de France se ocupa
in '714 de afacerile Tara-
Romine$tI $i publica corespondense
despre torturele indurate
la Stambul de Constantin Brincoveanu
$i de fiir saI.
Izbucnirea revolutiuneI franceze
avu un puternic rAsunet
in Orient $i decI si in Principatele
Romine.
Pe acele vremurI nu era invoit
nimAnuia O. ceteascA ziare
in tara $i mal cu seamd In Bucure$ti.
Si cu toate amenintArile
$i cu toate pedepsele, ziarele
veneati In Bucure$ti in numar
potrivit.
Cel d'intiiii ziar rominesc fu
acel scos de Eliade, Curierul
rominesc, care apAru in Bucure$ti
in ziva de 1 Aprilie a anula
1829.
Inceputul facut de Eliade avu
indata rasunet.
In 1830 aparu Buletinul oficial
al Tärif Romine)s-ti; la 1831,
Buletinul obianuiter ob,steftl Adunärr;
la 1835 ziarul Universul,
redactat de Iosif Genilie ;
la 1836, apare primul ziar francez
In Bucure$ti, Le Courrier
de Bucarest, redactat de Alfred
Poissonière ; Carcalechi scoase
Cantorul sad Vestitorul rominesc;
tot in 1836 apare revista
literal% Museul National a luT
Simeon MarcovicT; Gaveta Teatrului
Nalional, redactatA de
Eliade-Rddulescu.
La 1837 apare, sub directia
la Eliade, Curierul de ambelesexe;
la 1838 apare, in editura
libraria Wallbaum, cel d'intliu
ziar cotidian, România, redactat
de Aaron $i Hill ; la 1839, Winterhalder
scoate un ziar umoristic
Mag-azia de veselie sai1
Romiinul glumel; la 1848 apare
România a la Baronzzi si Vii$oreanu
; tot la 1848 journal de
Bucarest (francez) redactat de
Kun $i Van-Saanen; Pruncul Roman,
redactat de C. A. Rosetti.
Intre aniT 1855-1865 apar
ziarele : Nationalul, redactat de
V. Boerescu; Gazeta Tribunalelo
r, Nichi p ercea 0 Talmef-Balmef
, ziare umoristice, redactate
de N. OrA$eanu, Timpul, redactat
de tip o graful Bus oiceanu .
La 1859, Buletinul oficial al
Tdrit-Romiinefti se transforml
in Monitorul Statulut ; Traian,
redactat de Rosetti ; Roma* nulä
care exista ilia $i azI; pin/arul
(umoristic); la 1862 Manitorul
medical, redactat de dr.
Vennert; Monitorul comunelor,
editie oficiala.
La 1864, apare .Anunidtorul
genera/id romine (hebdomadar)
al luI Eugeniti Carada; Constituliunea
a luI Ion Pala; Romanulä
de Dumineca, Reforma, redactatA
de Ion G. Valentineanu;
Mama fi Copilul Tedactat de
d-na Maria C. A. Rosetti.
La 1865, Revista Dunärei de
Grigore Serurie, Artistul, foae
teatralá si literala de I. Angelescu
; Clopotul, jurnal secret,
etc. etc.
Urmara sg. apara mal multe
ziare si publicatiunT, cu o du-

BUCURETTI 764 BUCUREgi
rata mar mult sati me putin
lungd.
Adevarata era a preseI romine
incepe odata cu izbucnirea
razboiulul romino-ruso-turc din
1877-78. Pentru prima data
ziarul Telegraphul care aparea
atuncI avu cel mar mare tiraj,
(15000 fol.). Tot cu prilejul acestuI
insemnat eveniment se
infiintara O alte ziare cotidiane,
ca: Ziva, Vestea, (disparute azi),
Rdsboiul O l' Inclépend ance Roumaine,
can apar inca O an. Venirea
corespondentilor strainr in
capitald, rapoartele telegrafice
ce le primeali i le transmiteati,
fu un indemn puternic pentru
intemeiarea ziaristicer noastre,
Cam tot de pe atuncI dateaza
O infiintarea in Bucurqti a serviciuld
Ag-enji er Hayas, transformat
mal tirziu, in 1889, in
serviciul Ag-enfief Romine.
Ca in toate ramurile de activitate
O ca pretutindenI, la Inceput,
presa romtna a avut de
luptat cu multe neajunsurT, Cu
diferite lipsurY; unele ziare infiintate,
dupa un traili mar mult
sali mal putin lung, ati disparut
O altele le-ali luat locul.
Libertatea preser fiind absoluta,
in urma modificareI ConstitutieI
in 1884, presa romina
nu poate fi censurata niel' suspendat5..
Singura numaI Curtea
cu juratl e chemata a se pronunta
in caz de delicte de presa.
Fie-cine poate infiinta un
ziar, J'ara a depune cautiune, sali
a cere autorizatiune ; e destul
a avea un redactor sad gerant
responsabil.
Ziarele in Rominia sunt cele
mal multe ale vre-uneI grupan
politice; n'ati decr caracterul un eI
intreprinden comerciale ca in
Anglia, America, Franta O Germania.
Ziaral e o tribuna. a
grupard pe care o reprezinta.
Abia in ultimul timp a inceput
a se accentua caracterul intreprindern
comerciale in presa
romina. Aceasta s'a obtinut prin
dezvoltarea reportajuld, prin corespondentiI
speciall din stralnatate,
prin largirea coloanelor rezervate
pentru publicitate si anuntun.
De la cele cite-va sute de foI
de tiraj ce aveali ziarele la hiceputul
presel romine, azI sunt
ziare in Bucurqti can ati in
permanentä un tiraj zilnic de
15,20 si 35000 de exemplare.
In zilele de evenimente man,
tirajul e mal forte.
Po#a a venit in ajutor dezvoltárn
preser In Rominia, prin
eftinirea portuluI in diferitele
puncte ale %arel.
ZiariSiI ati societatea lor, care
In formatiunea actualá e mal*
mult o societate de ajutor pentru
membri el%
Sunt patru agentiI de publicitate,
can culeg anunturile de pe
la particulan, pentru a fi inserate
in ziare. Din cantitatea neglijabill
ce publicitatea era acum 20 de anI
pentru un ziar, azI a ajuns a fi
una din resursele luI cele mal importante.
Sunt ziare a caror publicitate
atinge cifra de 30-40000
leI anual li mal mult inca.
Un factor care a contribuit
mult la desvoltarea preseI in
BucurWi, e i vinzatorul de
ziare. PutinI la inceput, vinzatoril
ati ajuns azI a fi o corporatiune
numeroasä li. importanta, avinci
si o societate a lor : D efteptarea.
Numarullor se urca la peste
150 in Bucurqti.
Cele mar multe ziare apar in
dona, 11 freí editiI; in ultimiI anY,
dintre ziarele can de obiceili aparear'
seara, intre 4-6, unele din
ele, cele cu tiraj maY cu seama.,
ad inceput sa apara dimineata
la 6, lucrindu-se li. compunindq-se
ziarul in timpul noptn.
In Bucurelti apar an 18 ziare
cotidiane, din can : liberale 7,
conservatoare 4, independente
3, socialiste 1, germane 2, franceze
2, grec r, oficial 1, popular
r.
Saptäminale sunt :
2 ziare umoristice ; 2 politice;
8 'iterare; 3 financiare ; 2 judiciare
; 2 de mode ; 2 medicale
; I izraelit; i francez ; 3 populare.
Reviste bilunare : I agricola,
4 medicale, 3 de popularizare,
3 comerciale, I tipografica, 6
pedagogice;
Reviste lunare : 3 'iterare, 4
militare, 2 medicale, 2 de economie
nationala.
Pentru vinzarea ziarelor O a
publicatiunilor periodice sunt in
Bucurqti peste 30 de chiocurI.
Chiwurile principale sunt
proprietatea primarid i-I aduc
un venit de 24000 Id anual.
Este o agentie de afip.giti,
carela primaria i-a concesionat
pentru o chirie de z0000 Id
anual, lipirea aNelor pe diferitele
IocurI O zidin comunale,
precum O afiRgiul luminos pe
vespasienele publice.
Primaria a mal concesionat
wzarea mar multor chiwurI
metalice, pentru vinzarea ziarelor,
in punctele principale
ale orasulur, chiwurl care serva.
in acelan tirhp O de afiagiti
permanent.
Politica.Alegdtorit.In BucurWi,
in anul 1897, ad fost
In cele 3 colegir de Camera
15882 alega., repartizatI ast-fel :
Colegiul I 2781
II 6619
III 5441
Coleg. III (directr din jud.) 1041
Pentru Senat ati fost 4360
alegaton, adica:
Colegiul I 2246
II 2114
Pentru comuna aq fost : 15033
alegaton O anume :

BUCURETI 765 BUCURETI
Colegiul I 4888
6971
3174
In ce priveste listele pentru
judet, ele sunt aceleasT ce servesc
i pentru Camera.
Listele Camerei de Comercia:
AlegatorT in Capitala 781
» judet . 998
formind un singur colegia electoral,
in care infra cei 1779 alegatori
carl compun cele 5 circumscriptiT
ale CapitaleT.
Lista eligibililor are un numar
de 312.
In curtea MitropolieT se afia
Adunalrea Deputatilor; lar in
cladirea UniversitateT se afiä
Senatul. In sala cea mare a
SenatuluT, Societatea geografica
sine Adunarile el generale anuale.
CluburY. In BucurestT sunt
urmatoarele 4 cluburT politice :
national - liberal; conservator ;
constitutional si Clubul Muncitorilor.
Mara de aceste cluburl maT
sunt i altele f.rä caracter politic ;
filtre acestea numaram : Clubul
Militar Clubul «TinerimeT»
Clubul ComercialClubul
RegalIntim-Club Jockey-
Club Clubul ofiterilor in rezerva
Clubul Velocipedistilor,
etc.
Sport. Gimnastica fi scrima.
Invatamintul gimnasticei
odinioard intimpina dificultati
marl in Bucuresti. Lumea considera
scrima i mal cu seatna
gimnastica, ca ceva injositor. Un
profesor de gimnastica era numit,
pe la inceputul secoluluT
nostru, «paiata, comediant».
Intre ceT mil' se indeletniceati
cu gimnastica in Bucuresti,
era un italian, Spinzi,
«care se ratacise prin Bucuresti
cu ocazia trecerel unul circ».
Spinzi, ramas in Bucuresti,
diferite figurl acrobatice cu
o maimuta prin piete i localurl
publice. Mal tirzin Spinzi fu numit,
de Domnitorul Alexandru
I, profesor de scrima la scoala
militara din Iasi.
Pe la 1859-61, treT profesorT
din Paris, anume Cyrille, Suyris
si Paré, ail venit in Bucuresti
obtinind voe Domneasca, aii
deschis 2 colf de gimnastica
scrima : una in Ateneul ve
chiti si alta in Pasagiul Romtn ;
scoalele acestea watt numaT pentru
fili de boeri.
Cita-va vreme in urmá, Ministrul
cultelor de pe atuncl, a
dispus infiintarea citor-va posturl
de profesorl de gimnastica,
intre care unul la Liceul Mateit-
Basarab, altul la liceul Sf. Saya
din Bucuresti.
In 1863, prin staruinta generaluluT
Florescu, pe linga Domnitorul
Cuza, s'a introdus gimnastica
prin armata i in insti
tutiunile militare
La 1864, s'a fondat in Buenresti
societatea germana de gim
nastica «B ucaresterTurn-Verein
in fosta gradilla Bucholzer, peste
drum de Episcopie.
La aceasta societate, era maestru
de gimnastica Grigore Coroset,
fost ofiter in arrnata austriaca.
Din toate coloniile din Bucuresti,
cea germana mal cu seama
are introdusa gimnastica intre
sporturile el de predilectie.
Mara de «Turn-Verein», mal e
in Bucuresti i «Schiitzenverein
la carl sunt inscrisl i multr
RominT. «Schiitzenverein» are o
gradilla mare si un local propriu.
Pe la 1857, colonelul Badea
Dan, comandant al pompierilor
pe atuncI si pana aproapc
in zilele noastre, a forrnat pom
pierif i gimnastica lor.
La 1867, s'a fondat «Societatea
rominä de arme, gimnasticA
si dare la semn», in Pasagiul
Romin, prin initiativa luT Constantin
Constandiniu.
Pe Boga C. Constandiniu, Societatea
a mal numit inca doi
profesorT: pe capitanul StAnica,
de la pompierr, ca profesor de
scrima si pe Gh. Moceanu, ca
profesor de gimnastica.
CeT d'intiT elevr absolventl
ati fost in 1876: Simeon Petrescu
i Nicolae Velescu. Ace0a
aü obtinut la concurs medalla
de aur i, putin in urma,
aü fost recomandatT ca profesorl
i pusT la dispozitia ministerulur
instructiund, de d. Gr.
Lahovari, presedintele S o cietateT
si actualmente Presedinte la malta
Curte de Casatie.
La propasirea gimnasticel in
Rominia, ati contribuit mult :
general Davila, general Florescu,
Principele D. Ghica, Principele
Gr. Sturdza, Gr. Lahovari, St.
Golescu, general Arion, general
Popescu, actualul presedinte al
societateT si V. A. Urechil, primul
presedinte al societater.
Aii, sportul gimnasticel s't al
scrimeT e Introdus pretutindenT,
mal cu seama in colile secundare
si militare.
In top' anir se fac asalturl de
scrima (publice), la carl latí
parte multT barbatl insemnatT
din societate.
Darea la semn. Alt sport
introdus in societatea bucuresteana.
Atit la societatea minina
cit si la cele germane, membri
se exerciteaza zilnic a da la
semn. Pe fie-ce an se tin concursurl
cu premir.
Mal sunt in Bucurestr si citeva
localurl de intreprindere privata,
unde publicul in schimbul
uneT miel platT se exerciteaza
in acest sport.
Inotatul e o sectie a SocietateT
romine, pentru care se fac de
asemenea concursurl anuale cu
premil.

BUCURE§TI 766
Curse de car.Amatoril acestul
sport el format Jockey-Clubul,
care organizeazl de dota
orl pe an maT multe curse de cal
cu premir la Hipodromul de la
BAneasa.
La Hipodrom e un mare pavilion,
cu loje, stalurr, etc. Are grajdurr
spatioase si o pistd mare.
In Bucuresti sunt azI intre
¡O 15 amatorT, posedind un
numar de aproape 50 cal, carT
participa la cursele romine.
Sunt in Bucuresti 2 scolT
de cllärie si 3 manejurr.
Ciclismul. Sportul acesta a
luat in ultimir 5 anr o dezvoltare
mare in Bucuresti. La Prefectura
Politier sunt inregistrate
aproape 800 de biciclete.
In 1896, s'a ridicat, la rondul al
II-lea de la osea, un velodrorn,
in care se organizeazl curse la
carT iati parte si ciclistr strlinr.
Criminalitatea. Penitenciarete.
In Bucurestr sunt dota
penitenciare : cel de la Vda.restI
i Inchisoarea militará.
In curgerea anulur 1897, din
totalul de 1271 detintql in penitenciarul
VlcArestr ati fost RominT
locuitorl ar Capitaler 776,
lar restul de 495, strAinr, locuitorl
fie de de mult, fie de timaT
Capitaler.
CrimeIe, in anul 1897, ati fost
indoit mar numeroase de cit in
anul precedent, in care am avut
33 crime ; delicte in anul 1897
s'ají inregistrat 2507, pe cind in anul
precedent am avut numal
1869.
Pe lingl penitenciarul Vdc5.restr
a inceput a se face un
pavilion pentru detinutir atinsr
de alienatie mintalI.
Din numlrul crimelor carr
s'ati comis in curgerea anulur
1897 in CapitalI, 26 aü fost
fáptuite de strlinr, si anume de
12 Bulgarf, 4 Evrer, 7 Albanezr,
2 Sirbl i i Rus.
Serviciul antropometric a fost
infiintat in 1892; de atuner si
pAnI la inceputul anului 1897
a mAsurat : 7217 indivizr si anume
: 5980 bárb., 494 femer
si 749 copiI, din carT dupà na-
tionalitgr :
Rominl. 4657
TiganT . io8o
Ungurr. 739
Evrer . 374
GermanT 209
Grecr . 179
SirbI . 1o5
Bulgarf Ice
Macedonenr 79
Turcr . 42
Ruo . 30
Saxo nr. 37
Polonr . 21
Italienr . . . 22
Marga. In Bucuresti se afll
o morgl pe cheiul nimboviter,
unde se depun cadavrele
gAsite pe stradà i unde se fac
autopsiile medico-legale. Morga
e prevAzuta cu toate aparatele
moderne pentru dezinfectare. Localul
e proprietatea comuner.
In cursul anuluf s'a depus
la morga orasulur 302 cadavre,
dintre carr: cunoscutr r47 bArbatT,
103 femeT ; necunoscutT 16
básbatr, 9 femer; copir pana la
I an 30 bärbatr, 7 femer; in
total decr 183 bárbatr, i 119
femer.
Aceste cadavre se impart dupa
nationalitate :
Austro-Ungarf 23 blrb., 8 fem.
Bulgarr . 8
Francezt »
GermanT 6 4
Grecr . 2 »
Italieni . 4
IzraelitT . 7 2
RominI . 132 7> 51
Rust . .
Necunoscutl 47 » 6
330 82
Dupa felul morir:
Sinuciderr 12
BUCURE§TI
Omuciderr ir
Asasin ate 4
Omor prin imprudentà
Mortr accidentale . . 42
MOrtI naturale . . . 212
Pentru transportul la cimitir
al cadavrelor din oras si de la
morgl, a celor ce sunt lipsítr de
mijloace, Primlria posedd doud
dricurf, unul mare pentru adultr
altul mic pentru copil, i dota
furgoane ; dricurile se pun gratuit
la dispozitiunea slracilor.
Comerciul. Comerciul capit.ler
e in inflorire. Pe zi ce
merge industria se desvoltà, marile
institute financiare se in -
multesc i relatiunele comerciale
cresc.
In anul 1897 ati fost 727 firme
inscrise, 67 firme radiate
si 64 falimente.
Afacerile de banca ocupl, un
loc insemnat.
In Bucuresti se tin de dota
orr pe slptäming., Martea si Vinerea,
tirg de obor (extremitatea
Clier Mosilor). La acest erg se
negociazl, mal cu seaml vite
marT i miel, cal; nutret pentru
vite, lemne, etc.
Odatl pe an se tine, pe Cfmpul
Mosilor, o sdpamina mar
inainte de Rusalir, Tirgul anual,
numit 04Mosr». Intregul climp e
atuncT pira de prlyllii provizorir,
in care se debiteazI tot felul de
mlrfurr ; de asemenea aü loe tot
felul de spectacole poporane :
panorame, acrobatr, menagerir,
diferite jocurf, etc.
Un important auxiliar al comerciulur
in detalla sunt precupeti1
ambulantr, carr vind de
toate cele necesare traiulur. Numlrul
lor in Bucuresti se urcll
la aproape 1500.
Industria. Din trecut. In
trecut industria bucuresteand se
intelege el nu era dezvoltatá ca
azI. In alltoril strlini -ce el
trecut prin Bucuresti acura o

BUCt.TRETTI 767
suta de anT, si in scriitorir rominT,
gasim notite destul de interesante
relative la vechile industril
bucurestene. Ion Ghica
in «Scrisorile sale catre Alexandri»
vorbind des"pre industria
tulpanelor, zice ca pe la inceputul
acestuT secol o roata
de bumbac de io parale se prefacea
intre degetele mahalagioaicelor
din Bucuresti intr'un tulpan
subtire i ca 3-4 tipare
de lema de ten"' si cite-va buruienr
colorante: bacan, sofran,
patachina i scumpie, se da in
comercin un obiect de o valoare
insutita.
Testemelurile lucrate in Bucuresti
concuran cu cele din Tarigrad.
Aceasta industrie a disparut
azT cu totul.
Pe prispe, la umbra strasinilor,
steteati vara mil de gherghefurr:
fetele cosean in relief
pe tulpan, pe pambriti, pe atlas,
cu matasurr, cu linurr, cu bumbac,
cu fir, cu sirma, cu fluturr.
Bibilurile lucrate in Bucuresti
eran cautate de damele celor
mal marl haremurr din Constantinopol.
Prima-vara, tildan ce da frunza,
femeile cedan apartamentele
lor gindacilor de matase. Prin
Iunie, maidanurile dupe malul
girler eran pline de femer adunate
pilcurr imprejurul caldärilor
din carf trdgeati matasea
dupe gogosr ; iar dupa ce depanati
borangicul, intran in argee,
unde, ca patru drugT de fier,
cloplitl din topor, cu o spata
si o suvelnitä, cu totul primitive,
intocmean un rgiboiti, Cu
care aceati tot felul de tesaturr
in trer i patru ite.
Sub Radu-Voda era asezata
breasla Tabacarilor. Pieile lucrate
in Bucuresti eran cautate
In tara nemteascd i turceascA.
Colocarla ajunsese in tara
noasträ a ocupa cel
rang in Europa. Starostea de
colocad din Bucuresti era in
corespondenta zilnica ca saraiul
SultanuluT. De acest mestesug
tinea i islicaria, mestesug care
devenise in Bucuresti o adevarata
arta. Ulita islicarilor s'a numit
cit-va timp unta Franceza;
asta-zI poarta numele de strada
Carol I.
Situafi a de aa.Azr industria
e reprezintata prin mar
multe fabricr, ateliere si uzine
intre carT putem cita urmatoarele
mar principale :
fabrica de lemnarie de ccnstructie,
cu 46 lucratorl i cu
un capital de 250000 le!.
Patru tabacaxiT, cu 145 lucratorr,
reprezentind un capital
de 600000 ler.
cizmarie militara, Cu 450
lucratorT, reprezentind un capital
de 1030000 leT.
fabrica de piele, cu 55 lucratorT,
si un capital de Ier
70000.
O fabrica de hirtie, cartonage,
Cu 30 lucratorT, si 70000 ler
capital.
Patru fabricr de fringhtf, cu
126 lucratorT, si un capital de
250000 ler.
Patru fabricr de produse chimice
luminar!, sapun, etc. 146
lucratorT, si un capital de 34
mi! la
Una de mobile si una de parchete
Cu 133 lucratorr; capital
200000 leT.
Trer turnatcrril de fier, masinT,
etc. 260 lucratorl ; capital
700000 le!.
Fabrica de basalt (Cotrocenr)
cu 380 lucratori si un capital
de 1014000
Una de earämida. superioara
(Satul-Noil) ;75 lucrAtorl,427000
le! capital.
Fabrica de petrol, cu un capital
de 810410 leT.
Una de parfumerie, cu 45 lu-
BUCIIRETI
cratorr, si un capital de ler
73000.
TreT de uleiurr minerale, ca
72 lucratori i 683000 ler capital.
TreT de bere i anume Luther,
care produce 2 mil. litri,
plätind taxe 609111 ler ; Bragadiru
produce 1177850 litri, platind
taxe de 308702 leT; Oppler
produce 179200 litri, taxe 182
mii le!.
Zece morr sistematice, cu
toate masinariile moderne, reprezentind
un capital de aproape
6000000 ler.
Uzina de la Filaret, pentru
producerea gazuluT aeriform cu
care se ilumineaza orasul.
Uzina societater de tramvaie,
pentru produceréa lumineT electrice
cu care se ilumineaza bulevardele.
Uzina idraulica comunall de
la Grozavesti pentru a da presiunea
necesarä aper cu care
se alimenteaza orasur.
Mara de ateste fabricr, uzine
ateliere, mar sunt urmátoarele
industrir:
Alb.marr, 25.; armurierT, 20
articole de voiagin, 20; ateliere
de precisiune, 8; boiangir, 20 ;
ateliere de broderil fine, ro ;
bragagir i rahagir 20; caretasi
25; caldararr ro ; ceasornicarT,
120; ceprAzarT 5o; cizmati 50 ;
c/opotarf, 6; cofetarr, 70 ; cojocarT
40; tonstructorr de bi-
Barde, 7; constructor! de morr,
17; constructor! de trasuff, 27;
costume nationale, 5; croitor!
barbatestr, 300; croitorT de dame
croitorese, ¡35.; croitorf militar!
r5; cura:010d de haine,
15; curearl, 5o ; cutitarl, 20
decoratorT de pompe funebre,
7; dogarl, 30; dulgherr, 123;
fabricantr de botnboane, 12;
fabricantr de sobe 7; fabricantl
de cartonagie, ¡2; fabricantr de
camasT, 50; fabricantI de caramida,
45; fabricantl de ca-

BUCURETI 768 BUCURETI
lapoade, 15; fabricantr de ciocola
A, 7; fabricantr de site de
par, 6; fabricanlj de conserve,
8; fabricantl de cleT, 7; fabricantr
de coroane i florl artificiale,
30 ; fabricantr de corsete,
i5; fabricantr de cravate, 20;
fabricantl de cue de s'irma, 8;
fabricanti de galeriI i rame, 18 ;
fabricantr de dulceata i rahat,
12; fabricantr de jaluzele, 12;
fabricantr de lampr de lux 3
fabricantl de lazT, 15 ; fabricantl
de licherurr, 14; fabricantr de
luminarT de ceara, i6; fabricantl
de luminarT de stearind,
8; fabricantl de masine agricole,
7; mobile de fier, 4; de
nasturr, 4; ornamente de zinc,
fabricr de cale zmaltuite,
2; fabficr de otet, 7; de opincT
de lux, 3 ; de parchete, 7; de
parfumeriT, 5; de palariT de pae,
6; de paste fálnoase, 12; fainariT,
12; fabricantl de roabe,
2; fabricantr de sdpun ordinar,
de spirtoase, 20; de stampile
de cauciuc, 6; de teracota,
o; de tricotagie, 8; de tuburl
de tigarT, 6; de umbrele, ;
de vax, 4; reparatorl de instrumente
muzicale, 14; fieraff
lacAtug, I I O ; florarl, 25;
franzelarl, 35; ghetarl, 7; giuvaergiT,
6o; gravorT, 8; impletiturl
de cosurl i nuele, 8; impletitur1
de scaune, 8; impletititurl
de sirma, 5; instalatiunr
de gaz i apa, 30; instalatiunT
de incalzire, 7; instaiatiunT de
lumina electrica, 7; instalatiunr
de telefon, 12 ; laptariT, 15;
nusarl, 12; mecanicr, 37; modiste,
95; olarl, 15 ; opticianl,
12; pantofarT, 90; palArierr, 50;
cavafT, 80; pietrarr, 12; papamarT,
40; poleitorl, 15 ; potcovarT,
20; rogojinarl, io ; rotarr,
25; sculptorr, 54; simigir, 50;
strungarl, 30; salvaragiT, 35;
elarT, 30; epcarT, 20; tapiterT,
75; täbacarl, 30; tinichigir, 150
tocilarr, 25; topitorT de argint,
12; turnAtoriI de litere, 4 ; turnatorif
de metal, i6; zugravl
de firme, 18; zugravr i vopsitorr
de case, 6o; diverl, 48.
In rezumat, cele 6o de fabricl,
uzine i ateliere (afara de
morT, brutarir i fabricr de bere)
mal principale din Bucuresti dispun
de un capital de aproape
18000000 ler, cu un numar de
lucratorl 4100, din carT 2900
rominT si 1200 strainr, si anume
:
Turnatorie, ma.sinT, obiecte de
metal, capital 4000000 leT, cu 400
lucratorT rominT i 400 strainl;
Caramida, basalt, ceramica.,
sticarie, capital 3500000 ler,
cu 800 lucrAtorT rominT si 200
strainr;
Timplarie, parchete, mobile,
capital 1200000 leT, cu 100 lucratorl
rominT si mo strainr;
TesAturr, tricotage, fringhierie,
capital 1500000 leT, cu 300 lucratorT
romtnr si 150 strainl ;
Luminar!, sapun, parfum, pr.
chimice, oleiü, lac, capital 850000
leT, cu 200 lucratorr rominT
Ioo strà.'inT ;
Tábacarie , pielari e , capital
1500000 ler, cu 250 lucratorr
rominT si 50 strainT ;
Conserve, ciocolata, dulceata,
paste fainoase, capital 2000000
leT, cu 250 lucrAtorr rominr
loo strainT;
SFIWTIIL VOLUMULtI
Diverse, capital 3000000 Id,
Cu 600 lucratorT romtnr i Ioo
strainr,
Ultimul Desvoltarea industrieT
la pe zi ce merge proportiunr
Mal marT ; numar in anul
1897 s'art infiintat in Bucuresti
97 stabilimente industriale
i anume :
Brutal-ir I 5
FranzelariT 2
Simigerir 3
MAceldrir 20
Ateliere de spalat rufe . 3
Potcovarl
Fierarif cu ateliere mecanice 4
Fabricr de apa gazoasa 4
Cazane de rachiù de pra.stinA 16
Fabricr de sApun . . . 3
» de niel 3
Tipografil . . . . 2
FabricT de conserve alimentare
Fabricr de rachiurl fine. . 2
A paste fainoase . 2
rahat i dulceturl
mezelurr . . . 4
geamurl mate .
incaltaminte .
efecte militare
Timplarie
.Atelierele statulut Intre
stabilimentele industriale carT
apartin statulur sunt de citat :
Atelierul C. F. R. pentru repararea
de vagoane si loco -
motive ; Arsenalul i Atelierul
de confectiune al armater ; Atelierele
de studil si de aplicatie
ale scoaler de arte si mesen!; Fabrica
de tutun ; Fabrica de chibriturl;
Fabrica de timbre (Monetaria).
(Urmarea articolulur Bucurefti,
in vol. al II-lea).

Vc
f
frrr
t
4.4