Evaluarea programului de asistenţă medicală comunitară - UNICEF

EVALUAREA PROGRAMULUI DE
ASISTENÞÃ MEDICALÃ COMUNITARÃ
Raport 2006
Ministerul Sãnãtãþii Publice

Ministerul
Sãnãtãþii Publice
EVALUAREA PROGRAMULUI DE
ASISTENÞÃ MEDICALÃ
COMUNITARÃ
2002 - 2005
2006

NOTÃ
Acest material a fost realizat prin colaborarea între Ministerul Sãnãtãþii Publice, Fondul
ONU pentru Populaþie (UNFPA), Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF),
Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), Institutul de
Cercetare ºi Formare John Snow, Inc. (JSI R&T), Societatea de Educaþie
Contraceptivã ºi Sexualã (SECS), Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred
Rusescu” (IOMC).
La studiu a contribuit Dr. Dana Otilia Fãrcãºanu, în calitate de evaluator independent.
Finanþarea acestui studiu a fost asiguratã de: UNFPA din „Proiectul ROU1R201
Creºterea accesului la serviciile complete de sãnãtatea reproducerii orientate cãtre
nevoile clienþilor”, de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin USAID în cadrul
acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00 coordonat de cãtre JSI R&T ºi de cãtre
UNICEF.
Opiniile exprimate în acest studiu aparþin autorilor ºi nu reflectã în mod necesar
punctele de vedere ale finanþatorilor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Evaluarea programului de asistenþã medicalã comunitarã :
raport final : mai 2006. - Buzãu : Alpha MDN, 2006
ISBN (10) 973-7871-62-6 ; ISBN (13) 978-973-7871-62-6
61

CUVÂNT ÎNAINTE
Ministerul Sãnãtãþii Publice ºi-a propus, încã din 2002, dezvoltarea unei reþele de asistenþã
medicalã comunitarã prin intermediul cãreia sã se îmbunãtãþeascã accesul la servicii
medicale pentru segmentele populaþiei defavorizate urmãrind prin aceasta obþinerea unui
impact direct asupra ameliorãrii stãrii de sãnãtate. Programul ºi-a dorit sã modifice
atitudinea ºi comportamentul acestei categorii sociale în sensul responsabilizãrii faþã de
propria stare de sãnãtate ºi, nu în ultimul rând, sensibilizarea ºi creºterea implicãrii comunitãþii
faþã de nevoile populaþiei marginalizate.
Programul a fost pilotat la început în 7 judeþe ºi municipiul Bucureºti prin angajarea a 160 de
asistenþi medicali comunitari. Dovedindu-ºi utilitatea, programul s-a dezvoltat în fiecare an,
astfel încât, la finele lunii noiembrie 2006, 805 asistenþi medicali comunitari ºi-au desfãºurat
activitatea la nivel naþional.
Dezvoltarea cu succes a acestui program nu ar fi fost posibilã fãrã suportul activ ºi continuu
demonstrat de UNICEF, UNFPA, USAID, JSI R&TI ºi organizaþiile neguvernamentale din
România, active în domeniu.
Intrarea în vigoare a Legii 95/2006 privind reforma în sãnãtate, prin titlul V - asistenþa
medicalã comunitarã - deschide procesul de dinamizare a programului ºi de creºtere a
numãrului de asistenþi medicali comunitari intraþi în program.
Pentru anul 2007 se doreºte creºterea reþelei de asistenþã medicalã comunitarã pânã la cifra
de 2.500.
Iatã de ce proiectul de evaluare a programului de asistenþã medicalã comunitarã iniþiat de
IOMC, Unitatea de Management a Proiectelor, Programul Naþional nr. 3 ºi finanþat de
UNFPA, UNICEF ºi USAID prin JSI R&TI ºi implementat cu ajutorul Societãþii de Educaþie
Contraceptivã ºi Sexualã - SECS, devine un instrument foarte util în elaborarea strategiei de
dezvoltare a asistenþei medicale comunitare în concordanþã cu reforma în sãnãtate demaratã
în cursul anului 2006.
Concluzia principalã a acestui raport este cã, prin introducerea programului de asistenþã
medicalã comunitarã, s-a produs o schimbare pozitivã semnificativã a accesului la servicii
medicale ºi sociale pentru populaþia dezavantajatã din comunitãþile respective.
Sperãm ca acest studiu sã reprezinte un instrument util pentru managerii de programe de
sãnãtate, în condiþiile în care asistenþa comunitarã este un aspect important în cadrul
strategiilor Ministerului Sãnãtãþii Publice, iar experienþa acumulatã poate fi de un real folos în
elaborarea unui program de asistenþã comunitarã eficient care sã rãspundã nevoilor
beneficiarilor.
Apreciem în mod deosebit sprijinul acordat de instituþiile partenere în dezvoltarea ºi
implementarea programului pilot de asistenþã comunitarã, un exemplu remarcabil de
coordonare ºi sprijinire constantã a politicii sanitare a Ministerului Sãnãtãþii Publice.
Ec. Eugen Nicolãescu
Ministru al Sãnãtãþii Publice

Autori
Dr. Dana Fãrcãºanu, consultant independent
Dr. Borbala Köö
Soc. Ana Vasilache
Psih. Ileana Costache
Analist politic Cristina Coca
Dr. Violeta Horhoianu
Statistician Daniel Mihai
Investigaþiile de teren au fost efectuate de:
Analist politic
Psih. Ileana Costache
Dr. Violeta Cîndea
Dr. Olimpia Pariza
Soc. Ana Vasilache
Cristina Coca
Jurist Roxana Ristea
Dr. Elisabeta Cseke
Dr. Nicolae Tarbã
Dr. Adrian Cozma
Prof. Gheorghe Chipail
Dr. Dana Fãrcãºanu, consultant independent

CUPRINS
1.CONTEXT... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................1
2.METODOLOGIE ..... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................3
3.REZULTATE ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5
3.1.Analiza calitativã..... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5
3.1.1. Contribuþia Programului de Asistenþã Medicalã Comunitarã la creºterea
accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a fost
implementatã faza pilot .. ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5
3.1.2. Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare pentru
nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei
de post cu activitatea lor zilnicã . ........... ........... ........... ........... ........... ................6
3.1.3. Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori
de la nivelul comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi locale etc.)
în cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã . ........... ........... ................9
3.1.4. Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor medicali
comunitari: evaluarea relevanþei programului de formare
în raport cu activitatea lor .......... ........... ........... ........... ........... ........... ..............13
3.1.5. Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii
medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente ........... ........... ..............15
3.2. Analiza cantitativã ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............19
3.2.1. Asistentele medicale comunitare ........... ........... ........... ........... ..............19
3.2.2. Medicii de familie . ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............28
3.2.3. Autoritãþile locale-primãrii ........... ........... ........... ........... ........... ..............31
3.3. Studii de caz ......... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............35
4. CONCLUZII .......... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............65
5. RECOMANDÃRI ... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............67
6. ANEXE ...... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............69

ABREVIERI
AMC Asistenta/e Medicalã/e Comunitarã/e
CJAS Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate
CMI Cabinete Medicale Individuale
DGASPC Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului
DI AIUTHO Organizaþie nonguvernamentalã
DPC Direcþia de Protecþie a Copilului
DSP Direcþia de Sãnãtate Publicã
HIV/SIDA Virusul Imunodeficienþei Dobândite
HOLT Organizaþie nonguvernamentalã
INCDS Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Sãnãtate
IOMC Institutul de Ocrotire a Mamei ºi Copilului
ITS Infecþii cu transmitere sexualã
JSI Institutul de Cercetare ºi Formare „John Snow”
OG Obstetricã - Ginecologie
OMS Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii
ONG Organizaþie nonguvernamentalã
ORL Otorinolaringologie
PC Personal Computer
PF Planificare familialã
PN3 Programul Naþional pentru Sãnãtatea Mamei, Copilului ºi Familiei
SPAS Serviciul Public de Asistenþã Socialã
TBC/ TBC-DOTS Tuberculoza
TA Tensiune arterialã
UMP Unitatea de Management a Proiectului
UNFPA Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie
UNICEF Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii
USAID Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã
World Vision Organizaþie nonguvernamentalã

Sumar executiv
Scopul acestei evaluãri este analiza eficacitãþii Programului Pilot de Asistenþã Medicalã
Comunitarã ºi formularea de recomandãri privind intervenþiile care sã asigure impactul
aºteptat, în cazul extinderii acestui Program la nivel naþional. Programul de Asistenþã
Medicalã Comunitarã a fost iniþiat în anul 2002 de cãtre Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi
Copilului „Alfred Russescu”, în cadrul Programului Naþional pentru Sãnãtatea Mamei,
Copilului ºi Familiei (PN3) al Ministerului Sãnãtãþii, cu scopul declarat de creºtere a accesului
populaþiei, în special a populaþiei sãrace ºi neasigurate din mediul rural, la serviciile de
sãnãtate de bazã. Programul pilot a beneficiat încã de la început de asistenþa tehnicã ºi
financiarã a agenþiilor internaþionale de dezvoltare (UNFPA, UNICEF, OMS, USAID/JSI) care
au iniþiat ºi aceastã evaluare.
La sfârºitul anului 2005, prin intermediul Programului, 485 de asistenþi medicali comunitari
activau în 23 de judeþe ºi în municipiul Bucureºti. Evaluarea se adreseazã însã unui numãr
de 17 judeþe pilot ºi municipiului Bucureºti - care au intrat în Program înainte de anul 2005
(Bacãu, Bihor, Botoºani, Cãlãraºi, Constanþa, Dolj, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, Ilfov,
Mehedinþi, Mureº, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea). În evaluare nu au fost
incluse cele 6 judeþe în care Programul a fost introdus dupã 1 ianuarie 2005 (Brãila, Gorj,
Maramureº, Olt, Sibiu, Vrancea).
Procesul de evaluare s-a desfãºurat în perioada ianuarie-februarie 2006. Ca metodologie s-a
utilizat analiza calitativã ºi cantitativã. În cadrul analizei calitative, care a investigat peste 100
de persoane, s-a elaborat un set complex de instrumente (ghid pentru interviul de grup -
focus grup, cu beneficiarii programului de asistenþã medicalã comunitarã, ghiduri pentru
interviuri individuale semi-structurate cu asistentele medicale comunitare, medici de familie ºi
asistentele lor, asistenþi sociali/primari, reprezentanþi ai DSP, medici ºi asistente obstetricãginecologie,
pediatrie, neonatologie, mediatori sanitari roma, organizaþii nonguvernamentale
locale, ghidul pentru interviul individual semi-structurat cu formatorii). Pentru analiza
cantitativã au fost elaborate chestionare specifice, aplicate la 280 de asistente medicale
comunitare ºi 788 de medici de familie din cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti care au fost
incluse în evaluare. Chestionare au fost trimise ºi primãriilor din cele 374 de comunitãþi în
care funcþionau la sfârºitul anului 2004 asistente medicale comunitare. Rata de rãspuns a
fost de 100% în cazul asistentelor medicale comunitare, 66,3% pentru primari ºi 26% pentru
medicii de familie. S-au elaborat de asemenea ºase studii de caz pentru comunitãþi selectate
(Diosig-Bihor, Manoleasa-Botoºani, Cumpãna-Constanþa, Amãrãºtii de Jos-Dolj, Brad-
Hunedoara, ªimian-Mehedinþi).
Raportul prezintã în extenso rezultatele analizei cantitative ºi calitative pentru fiecare dintre
cele cinci obiective ale evaluãrii. Rezultate pentru fiecare dintre obiectivele evaluãrii sunt
prezentate pe scurt în continuare:
Obiectivul 1: Contribuþia Programului de asistenþã medicalã comunitarã la creºterea
accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a fost
implementatã faza pilot.
Asistentele medicale comunitare furnizea- cronici, depistarea precoce a cancerului
zã o gamã largã de servicii de sãnãtate de col uterin, monitorizarea persoanelor
populaþiei comunitãþilor pe care le cu TBC, asigurarea laptelui praf la
deservesc: activitãþi de prevenþie beneficiari), activitãþi de informare,
(catagrafiere, supravegherea gravidelor ºi educare, comunicare, îngrijiri la domiciliu,
lehuzelor, consiliere asupra drepturilor acordarea de prim ajutor, activitãþi în
mamei ºi copilului pentru evitarea cazurilor domeniul protecþiei sociale.
de violenþã domesticã, supravegherea nou Respondenþii, din toate categoriile de
nãscuþilor, sugarilor ºi copiilor, mobilizarea persoane intervievate, au indicat cã prin
pentru vaccinãri, supravegherea bolnavilor introducerea Programului de Asistenþã

Medicalã Comunitarã s-a produs o cu handicap fizic sau psihic, vârstnici fãrã
schimbare pozitivã semnificativã în aparþinãtori, familii în care existã violenþã
accesul la servicii medicale, dar ºi sociale, domesticã, abuz ºi exploatarea copiilor,
pentru populaþiile dezavantajate din risc de abandon al copiilor, victimele
comunitãþile respective. S-a menþionat traficului de persoane, persoane neînsrolul
deosebit de important jucat de cãtre crise pe listele medicilor de familie; pentru
asistentele medicale comunitare în: acestea asistenþii medicali comunitari sunt
asigurarea accesului la îngrijiri a anumitor principalele surse de asistenþã medicalã,
categorii de persoane (familii cu condiþii dacã nu chiar singurele surse accesibile).
precare de locuit, cu mulþi copii, persoane
Obiectivul 2: Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare pentru
nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de
post cu activitatea lor zilnicã.
Majoritatea respondenþilor sunt mulþumiþi ºi Actuala fiºã de post include 22 de atribuþii
foarte mulþumiþi de modul în care activita- ºi punerea lor în practicã este îngreunatã
tea asistentelor medicale comunitare de lipsa unor definiþii, protocoale sau
rãspunde nevoilor locale. Totuºi, fiºa ghiduri de practicã. A fost însã remarcatã
postului asistentului medical comunitar e implicarea asistenþilor medicali comunitari
ambiguã în ceea ce priveºte relaþiile de în rezolvarea unor situaþii de urgenþã,
subordonare ºi colaborare, astfel încât în chiar dacã aceste aspecte nu sunt incluse
unele judeþe sarcinile specifice ale în fiºa de post. În judeþele care s-au
asistenþilor medicali comunitari sunt confruntat cu inundaþii sau focare de gripã
stabilite de mai multe persoane: medic aviarã, asistenþii medicali comunitari au
inspector, primar, medic de familie etc. jucat un rol important în aplicarea
Atribuþiile asistenþilor comunitari trebuie mãsurilor de urgenþã.
redefinite, în anumite cazuri existând E necesarã reglementarea recunoaºterii
suprapuneri cu activitatea medicilor de profesionale a asistenþilor comunitari ca
familie sau cea a asistenþilor/referenþilor asistenþi medicali. În unele judeþe, asistensociali
de la primãrii (de exemplu, þii medicali comunitari au întâmpinat
rezolvarea problemelor sociale precum dificultãþi în obþinerea avizului de practicã
obþinerea actelor de identitate, întocmirea din partea Ordinului asistenþilor medicali,
dosarelor pentru cazurile speciale ar trebui recunoaºterea dreptului de a efectua
sã revinã exclusiv referenþilor sociali). tratamente medicale la nevoie.
Obiectivul 3: Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori de la
nivelul comunitãþii în cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã.
Reprezentanþii DSP considerã cã asistenta absenþa acestui tip de documentaþie,
medicalã comunitarã asigurã legãtura relaþiile au fost stabilite la nivel local,
directã cu comunitatea, în contextul în frecvent bazându-se pe comunicarea
care în marea majoritate a judeþelor existã verbalã dintre pãrþi ºi pe bunãvoinþã.
o rupturã între DSP ºi medicii de familie Majoritatea asistentelor medicale comunidin
teritoriu. Cu asistenþii medicali tare îºi evalueazã relaþia cu medicul de
comunitari existã întâlniri de lucru lunare. familie ºi asistenta acestuia ca fiind bunã
Pe de altã parte, toþi asistenþii medicali ºi foarte bunã. Asistenta medicalã
comunitari au identificat medicii inspectori comunitarã se întâlneºte cu regularitate cu
pentru asistenþa mamei ºi copilului ºi medicul de familie, stabilesc împreunã
asistentele ºefe de management ca princi- prioritãþile locale ºi pe baza lor îºi dezvoltã
palul sprijin în organizarea activitãþii lor. planul de activitate. În absenþa unor
Nu existã proceduri sau protocoale clare standarde ºi protocoale privind serviciile
care sã reglementeze colaborarea cu de asistenþã medicalã comunitarã ºi relaþia
diversele instituþii medicale cu paturi sau cu medicul de familie, este dificil sã se
unitãþi medico-sanitare din teritoriu. În
evalueze în mod obiectiv aceastã relaþie.

În anumite situaþii, asistenþii medicali primãriilor este evident. Existã un interes
comunitari sunt percepuþi de medicii de în creºtere al primarilor ºi primãriilor faþã
familie ca o alternativã gratuitã la asistenþii de acest Program, argumentat de numãrul
medicali pe care trebuie sã îi angajeze din în creºtere al autoritãþilor locale care oferã
bugetele de practicã proprii. Trebuie sprijin logistic (spaþii, dotare, acces la
clarificate diferenþele de sarcini privind mijloace de transport, acces la mijloace de
activitãþile de teren a medicilor de familie comunicare etc.). Existã câteva primãrii
ºi asistentelor acestora, ºi asistentele care finanþeazã din fonduri locale un post
medicale comunitare. de asistent medical comunitar.
Colaborarea cu autoritãþile locale este de Existã o colaborare foarte bunã a asistenla
foarte bunã sau bunã, la mulþumitoare þilor medicali comunitari cu asistenþii/
sau lipsa colaborãrii. În judeþele în care referenþii sociali angajaþi ai primãriilor, cât
DSP-urile au iniþiat activitãþi de informare a ºi cu mediatorii sanitari sau cu organizaþii
primãriilor asupra scopului ºi atribuþiilor neguvernamentale, acolo unde acestea
asistentei medicale comunitare, sprijinul existã.
Obiectivul 4: Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor
medicali comunitari; evaluarea relevanþei programului de formare în raport cu
activitatea lor.
Programul de formare s-a desfãºurat pe însã participanþilor un suport scris care sã
douã planuri: o pregãtire formalã, dezvol- fie ulterior de referinþã pentru activitatea
tatã la nivel naþional (pe o structurã de lor de zi cu zi.
cinci module, din care doar douã au fost Medicii inspectorii ºi asistenþii coordonatori
parcurse pânã în prezent) ºi un proces de din Direcþiile de Sãnãtate Publicã au
educaþie medicalã continuã, organizat la menþionat cã în procesul de selecþie a
nivelul DSP, pentru care nu existã o asistenþilor medicali comunitari, criteriul
standardizare. Primele douã module ale domiciliului prevaleazã nivelului de pregãprogramului
de formare de bazã acoperã tire profesionalã, acest lucru conducând în
teme legate de comunitate, familie, anumite judeþe la reluarea de câteva ori a
concentrându-se asupra sãnãtãþii femeii ºi concursului de ocupare de posturi.
copilului. Evaluãrile fãcute de participanþi Nu existã un proces planificat de
sunt deosebit de favorabile, în special identificare de nevoi de instruire ºi nici o
privind abilitãþile de comunicare ale for- strategie sau un plan naþional sau local
matorilor. Cursurile prezente nu furnizeazã pentru educaþie medicalã continuã.
Obiectivul 5: Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii
medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente.
Au fost urmãrite din perspectiva posibilitãþilor de extindere a programului la scarã naþionalã
urmãtoarele aspecte privind managementul programului:
Structura programului ºi documentaþia permit cu uºurinþã dezvoltarea unor
aferentã, mecanismele de coordonare, asemenea proceduri.
colaborare ºi supervizare a asistenþilor Sistemul informaþional destinat manamedicali
comunitari. În momentul de faþã gementului programului: În cadrul Progra-
Programul beneficiazã de criterii pentru mului de asistenþã medicalã comunitarã
selecþia comunitãþilor ºi a asistenþilor s-a dezvoltat un sistem de colectare ºi
medicali comunitari. Pe baza acestora, raportare de date (copii, gravide, adulþi ºi
DSP-urile decid comunitãþile în care vârstnici). În cadrul evaluãrii nu s-a putut
urmeazã sã se implementeze programul ºi identifica un model unic de colectarea
se face recrutarea de personal. Nu existã datelor (catagrafie). Datele sunt raportate
proceduri sau recomandãri privind etapele lunar la DSP ºi de aici transmise trimesce
trebuie parcurse în vederea asigurãrii trial la IOMC. În absenþa unor indicatori
dezvoltãrii sistemului comunitar de servicii relevanþi, monitorizarea Programului
medicale în localitãþile în care urmeazã sã constã în principal în întâlniri lunare la
se implementeze programul. Existã ex- DSP, rapoarte lunare de activitate ºi în
perienþe la nivelul diverselor judeþe care câteva judeþe, în vizite de supervizare în

teren realizate de Inspectorul de Mamã ºi medical comunitar corespunde într-o
Copil. mãsurã limitatã cerinþelor activitãþilor
Managementul resurselor umane: Asis- desfãºurate de acesta. Doar 76% din
tenþii medicali comunitari sunt angajaþi de asistenþii medicali comunitari dispun de un
cãtre spitalele teritoriale în baza unui spaþiu propriu în care îºi desfãºoarã
contract de muncã cu perioadã determi- activitatea (asigurat fie de Primãrie, fie de
natã, salarizarea fiind suportatã din medicul de familie la solicitarea DSP). O
fondurile Ministerului Sãnãtãþii, transferate micã parte a asistenþilor medicali comun-
la spitale prin intermediul DSP. Acest tip itari au acces la un telefon fix sau dispun
de încadrare nemulþumeºte atât angaja- de un telefon mobil ale cãror costuri sunt
torul, cât ºi angajatul. Angajatorul este suportate fie din Program, fie din veniturile
îngrijorat de faptul cã o bunã parte din Primãriilor. Accesul la un calculator ºi la o
asistentele medicale comunitare se conexiune internet este încã ºi mai limitat.
apropie de limita admisã de lege pentru O micã parte a asistenþilor medicali
încheierea contractelor pe perioadã comunitari au la dispoziþie o bicicletã
determinatã de timp. Existã riscul pierderii (asiguratã de cele mai multe ori din fonduri
resurselor umane în care s-a fãcut o de la donatori) sau o ºaretã. Accesul la
investiþie substanþialã de instruire ºi care maºinã este doar în situaþii de excepþie.
produc beneficii evidente comunitãþilor pe Trusa de prim ajutor ar fi trebuit sã facã
care le deservesc. Nemulþumiri semnifi- parte din dotarea minimã a asistenþilor
cative privind tipul de relaþii de muncã sunt medicali comunitari, dar doar 13% dintre
menþionate de majoritatea asistenþilor aceºtia au o trusã de prim ajutor, achizi-
medicali comunitari, din cauza lipsei de þionatã din fonduri primite de la donatori.
siguranþã a locului de muncã.
Cei mai mulþi au în dotare tensiometru,
Infrastructura ºi dotarea asistenþilor stetoscop, termometru, cântar portabil,
medicali comunitari: Dotarea asistentului
bandã metricã.
Raportul propune în final o serie de concluzii ºi recomandãri. Ca o concluzie generalã se
poate afirma cã Programul Pilot de Asistenþã Medicalã Comunitarã rãspunde unor nevoi
reale ale comunitãþilor ºi a contribuit la îmbunãtãþirea accesului populaþiei defavorizate la
serviciile medicale de bazã. Practic, toate categoriile de respondenþi considerã cã Programul
trebuie continuat ºi extins în viitor.
Extinderea Programului trebuie sã se facã treptat, pe baza identificãrii judeþelor ºi
comunitãþilor cu risc, dar ºi a capacitãþii reale de a-l gestiona cu succes. Trebuie elaborate la
nivel naþional ºi judeþean obiective anuale mãsurabile ºi realiste, intervenþii prin care sã se
atingã aceste obiective, precum ºi monitorizarea unitarã a rezultatelor. Programul de formare
de bazã a asistenþilor medicali comunitari poate fi revizuit ºi trebuie elaborate manuale ºi
ghiduri de practicã pentru activitatea curentã a asistenþilor medicali comunitari. Este
necesarã de asemenea elaborarea unui program de educaþie medicalã continuã pentru
asistenþii medicali comunitari. Activitãþile de asistenþã medicalã comunitarã trebuie corelate,
dar clar diferenþiate de cele de asistenþã socialã din comunitatea respectivã. Este
recomandatã elaborarea unor standarde privind dotarea asistenþilor medicali comunitari care
sã þinã cont de activitãþile lor ºi de nevoile comunitãþii. De asemenea, este necesarã
pãstrarea continuitãþii Programului, prin utilizarea expertizei care existã la nivelul instituþiilor
care au avut în responsabilitate pânã acum coordonarea, implementarea ºi monitorizarea
intervenþiilor de asistenþã medicalã comunitarã. De asemenea, este importantã mobilizarea ºi
utilizarea experienþei ºi expertizei existente la nivelul organizaþiilor publice ºi neguvernamentale
care au derulat proiecte ºi programe în domeniul asistenþei medicale comunitare.

1. CONTEXT
Începând cu anul 1990, sistemul de sãnãtate ceea ce priveºte formarea asistenþilor
din România s-a aflat într-un proces continuu medicali comunitari (dezvoltarea curriculumde
schimbare, cu scopul declarat de creºtere ului de curs, formare formatori - 23 formatori
a calitãþii ºi eficienþei serviciilor de sãnãtate, naþionali, formarea propriu-zisã). Ministerul
de adecvare a acestor servicii la nevoile Sãnãtãþii, prin intermediul Programului
reale ale populaþiei. Reforma structuralã s-a Naþional pentru Sãnãtatea mamei ºi copilului
produs în 1998, prin introducerea sistemului nr. 3, a finanþat activitatea propriu-zisã a
de asigurãri sociale de sãnãtate, care a asistenþilor medicali comunitari, care au fost
modificat radical finanþarea, organizarea ºi angajaþi cu contract de muncã pe perioadã
furnizarea serviciilor de sãnãtate în determinatã de cãtre spitalele teritoriale.
România. Coordonarea programului a fost realizatã în
perioada 2002-2005 de cãtre Unitatea de
Reformarea profundã a sistemului de sãnã- Management a Programului Naþional pentru
tate, pozitivã în multe aspecte, nu a rezolvat Sãnãtatea mamei ºi copilului nr. 3 din cadrul
pânã în prezent discrepanþa semnificativã în Institutului pentru Ocrotirea Mamei ºi
accesul la serviciile de sãnãtate de bazã a Copilului „Alfred Russescu” la nivel naþional
populaþiei din mediul urban ºi din mediul ºi de cãtre Direcþiile de Sãnãtate Publicã la
rural, în defavoarea acesteia din urmã. Deºi nivel judeþean.
diferenþa exista ºi înainte de 1990, se poate
spune cã accesul la serviciile de sãnãtate de Programul pilot a fost implementat iniþial în
bazã a populaþiei din mediul rural (ºi în anul 2002 în 8 judeþe: Bihor, Botoºani,
special a populaþiei sãrace/neasigurate) a Cãlãraºi, Constanþa, Hunedoara, Ialomiþa,
scãzut, atât din cauza dificultãþilor socio- Tulcea ºi Bucureºti cu un numãr de asistenþi
economice din perioada de tranziþie, cât ºi ]n medicali comunitari cuprinºi între 20 ºi 23. În
urma apariþiei medicului de familie ca antre- anul 2003 au fost incluse alte patru judeþe:
prenor independent, a schimbãrii mecanis- Bacãu, Ilfov, Mehedinþi ºi Teleorman, în 2004
melor de platã a acestuia, a dispariþiei unor încã ºase: Dolj, Iaºi, Mureº, Suceava, Vaslui
profesii de la nivel comunitar (asistent de ºi Vâlcea iar în 2005 încã ºase: Brãila, Gorj,
ocrotire, moaºa, asistentul de igienã etc.). Maramureº, Olt, Sibiu,ºi Vrancea. La
sfârºitul anului 2005, programul beneficia de
În acest context, autoritãþile de la nivel 485 de asistenþi medicali comunitari, care
central au reintrodus treptat reglementãri ºi activau în 23 de judeþe ºi în Bucureºti.
programe finanþate de la bugetul de stat care Situaþia numãrului de angajaþi medicali
sã corecteze aceste deficienþe. Astfel, la comunitari este prezentatã în anexa 1.
iniþiativa Institutului pentru Ocrotirea Mamei
ºi Copilului „Alfred Russescu”, începând cu La sfârºitul anului 2005, partenerii implicaþi
anul 2002 în cadrul Programului Naþional în dezvoltarea Programului de Asistenþã
pentru Sãnãtatea Mamei, Copilului ºi Medicalã Comunitarã au decis sã realizeze
Familiei al Ministerului Sãnãtãþii (PN3) a fost prima evaluare comprehensivã a acestei
introdusã o intervenþie pilot, numitã intervenþii, la sfârºitul a patru ani de
„Promovarea sãnãtãþii mamei ºi copilului la implementare. Evaluarea programului în
nivel comunitar - dezvoltarea sistemului de acest moment a fost cu atât mai necesarã cu
asistenþã medicalã comunitarã (AMC)”. Prin cât Ministerul Sãnãtãþii considerã asistenþa
acest program pilot s-a iniþiat ºi dezvoltat medicalã comunitarã ca o prioritate, dorind
reþeaua de asistenþã medicalã la nivel extinderea la nivel naþional a acestui
comunitar. program. „Legea asistenþei medicale comunitare”
a fost introdusã în pachetul de legi
Programul pilot de Asistenþã Medicalã pentru care Guvernul ºi-a asumat rãspunde-
Comunitarã a beneficiat încã de la început rea ºi cu care Ministerul Sãnãtãþii îºi propune
de asistenþa tehnicã ºi financiarã a agenþiilor reformarea începând cu anul 2006 a
internaþionale de dezvoltare (UNFPA, sistemului de sãnãtate.
UNICEF, OMS, USAID/JSI), în principal în
Evaluarea programului AMC 1

Evaluarea Programului de Asistenþã Evaluarea Programului a urmãrit atingerea
Medicalã Comunitarã a fost realizatã de
Societatea de Educaþie Contraceptivã ºi
urmãtoarelor obiective:
Sexualã (SECS) cu colaborarea unui expert 1. Contribuþia Programului de asistenþã
independent, dr. Dana Fãrcãºanu. medicalã comunitarã la creºterea accesului
populaþiei defavorizate la servicii medicale în
Evaluarea Programului de Asistenþã comunitãþile unde a fost implementatã faza
Medicalã Comunitarã se adreseazã unui pilot.
numãr de 17 judeþe pilot ºi municipiului 2. Evaluarea relevanþei fiºei postului
Bucureºti - care au intrat în program înainte asistentei medicale comunitare pentru
de anul 2005: Bacãu, Bihor, Botoºani, nevoile de servicii de sãnãtate ale comuni-
Cãlãraºi, Constanþa, Dolj, Hunedoara, tãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de post
Ialomiþa, Iaºi, Ilfov, Mehedinþi, Mureº, cu activitatea lor zilnicã.
Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea. 3. Interacþiunea asistentelor medicale
În evaluare nu au fost incluse cele 6 judeþe comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul
în care programul a fost introdus dupã 1 comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi
ianuarie 2005 (Brãila, Gorj, Maramureº, Olt, locale etc.) în cadrul sistemului de asistenþã
Sibiu, Vrancea) considerându-se cã medicalã comunitarã.
intervalul de timp în care programul a fost 4. Adecvarea la nevoi a actualului program
activ nu este suficient de lung pentru a de formare a asistenþilor medicali comunitari:
permite evaluarea impactului intervenþiei. evaluarea relevanþei programului de formare
în raport cu activitatea lor.
Scopul evaluãrii este analiza eficacitãþii 5. Adecvarea la nevoi a suportului logistic de
programului de asistenþã medicalã comuni- care beneficiazã asistenþii medicali comunitarã
la nivelul zonelor pilot ºi formularea de
recomandãri, în ceea ce priveºte:
tari în derularea activitãþilor lor curente.
Evaluarea a fost derulatã din perspectiva
posibilitatea extinderii lui la nivel naþional identificãrii premizelor necesare extinderii la
ºi implicaþiile acestui proces
scarã naþionalã a Programului de asistenþã
intervenþiile necesare pentru asigurarea medicalã comunitarã bazat pe servicii
continuitãþii Programului.
medico-sociale integrate la nivel comunitar.
2
Evaluarea programului AMC

2. METODOLOGIE
Evaluarea a utilizat analiza calitativã ºi cantitativã pe baza metodologiei ºi instrumentelor de
evaluare aprobate de Comitetul de Coordonare constituit din reprezentanþii tuturor
organizaþiilor partenere (Ministerul Sãnãtãþii, UNFPA, UNICEF, OMS, USAID/JSI, IOMC,
INCDS). Instrumentele de evaluare au fost pretestate în cadrul unei evaluãri iniþiale efectuate
în judeþul Dolj.
Procesul de evaluare s-a desfãºurat în perioada ianuarie-februarie 2006. Pentru folosirea
instrumentelor de evaluare au fost elaborate ghiduri de utilizare, iar operatorii au fost instruiþi
pentru administrarea lor. În procesul de evaluare au fost incluse peste 1500 de persoane.
Analiza calitativã
În cadrul analizei calitative s-a elaborat un mentale implicate în asistenþa medicalã
set complex de instrumente - ghiduri de in- comunitarã. Instituþiile medicale de la
terviu, pentru diferitele categorii de persoane nivelul judeþului cu care colaboreazã
incluse în evaluare, cu secþiuni de întrebãri asistentele medicale comunitare diferã de
care sã corespundã fiecãruia dintre cele asemenea de la un caz la altul.
cinci obiective ale acestei evaluãri. Urmãtoarele
instrumente au fost folosite la peste Ghid pentru interviul individual semistruc-
100 de persoane, incluse în evaluare: turat cu persoane cheie de la nivelul celor
18 judeþe (Direcþia de Sãnãtate Publicã).
Ghid pentru interviul de grup (focus grup) În toate cele 18 judeþe au fost intervievate
cu beneficiarii programului de asistenþã persoanele responsabile de asistenþa
medicalã comunitarã. În fiecare din cele medicalã comunitarã de la nivelul Direcþiei
ºase comunitãþi incluse în studiile de caz de Sãnãtate Publicã.
s-a organizat un focus grup de 8-10 beneficiari
ai Programului de Asistenþã Medica- Ghid pentru interviul individual semistruclã
comunitarã. Rezultatele obþinute au fost turat cu formatorii. Au fost intervievaþi la
utilizate atât în elaborarea studiilor de caz, Bucureºti, un numãr de ºapte formatori din
cât ºi a rezultatelor ºi recomandãrilor Bucureºti, Ialomiþa ºi Cãlãraºi.
finale.
Ghiduri pentru interviuri individuale semi-
Studiile de caz
structurate cu asistentele medicale comu- Pentru realizarea studiilor de caz au fost
nitare/medici ºi asistentele lor/ asistenþi alese ºase comunitãþi, utilizând un set de
sociali/primari din ºase comunitãþi incluse criterii din care au fãcut parte: accesibilitaîn
studiile de caz, precum ºi pentru repre- tea serviciilor de asistenþã medicalã comunizentanþi
ai unor instituþii/organizaþii care tarã, asigurarea de cãtre primãrie a salariului
sunt într-un fel implicaþi în activitatea de asistentului medical comunitar, existenþa în
asistenþã medicalã comunitarã, de la zonã a comunitãþilor de romi, a mediatorilor
nivelul celor ºase judeþe (reprezentanþi ai sanitari etc. Studiile de caz au urmãrit efec-
Direcþiei de Sãnãtate Publicã, medici ºi tuarea unor investigaþii mai aprofundate în
asistente obstetricã-ginecologie, pediatrie, douã din judeþele sprijinite de fiecare din
neonatologie, mediatori sanitari roma,
organizaþii nonguvernamentale locale,
organizaþiile internaþionale implicate.
etc.). Este de menþionat cã persoanele Au fost realizate studii de caz în urmãtoarele
intervievate (altele decât cele de la nivelul
comunitãþilor propriu-zise) au diferit de la
comunitãþi:
un judeþ la altul. De exemplu, nu în toate comuna Diosig, jud. Bihor
judeþele existã organizaþii nonguverna- comuna Manoleasca, jud. Botoºani
Evaluarea programului AMC 3

comuna Cumpãna, jud. Constanþa
comuna Amãrãºtii de Jos, jud. Dolj
oraº Brad, jud. Hunedoara
comuna ªimian, jud. Mehedinþi
Analiza cantitativã
Pentru analiza cantitativã a fost folosit un set
de chestionare ce a cuprins un chestionar
pentru asistenþii medicali comunitari, un
chestionar pentru medici de familie ºi unul
pentru primari. Chestionarele pentru asistenþii
medicali comunitari au fost administrate
în fiecare judeþ prin convocarea acestora la
sediul Direcþiei de Sãnãtate Publicã, proces
facilitat de coordonatorii regionali SECS.
Chestionarele pentru medicii de familie ºi
primari au fost transmise prin poºtã. Este de
menþionat faptul cã scopul evaluãrii fiind cel
de a obþine informaþii aprofundate, relevante
pentru analiza eficacitãþii programului ºi a
celor cinci obiective urmãrite, chestionarele
au cuprins un numãr mare de întrebãri
deschise ceea ce a determinat prelungirea
timpului necesar analizãrii rãspunsurilor
4
Evaluarea programului AMC
Au fost aplicate chestionare de evaluare la:
toate asistentele medicale comunitare din
cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti, care
au fost incluse în evaluare. Au fost
chestionate 280 de asistente medicale
comunitare, cu o ratã de rãspuns de 100%
toate primãriile din cele 374 de comunitãþi
în care funcþionau la sfârºitul anului 2004
asistente medicale comunitare, în cele 17
judeþe ºi municipiul Bucureºti. Din cele
374 de chestionare trimise, au fost
completate ºi returnate 248 de chestio-
nare, ratã de rãspuns de 66,3%.
788 de Cabinete medicale individuale
(CMI) înregistrate în comunitãþile unde
lucreazã asistente medicale comunitare în
cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti. Au
fost completate ºi returnate 206 chestio-
nare, ratã de rãspuns de 26%.

3. REZULTATE
3.1. ANALIZA CALITATIVÃ
3.1.1. Contribuþia Programului de Asistenþã Medicalã Comunitarã la creºterea
accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a
fost implementatã faza pilot.
Evaluarea a urmãrit în primul rând culegerea rilor anterior menþionaþi.
opiniilor beneficiarilor direcþi (persoane Prin relaþia directã cu Direcþiile de Sãnãtate
aparþinând populaþiilor defavorizate deser- Publicã, asistenþii medicali comunitari au
vite), precum ºi a beneficiarilor indirecþi fost în acelaºi timp o sursã de informaþii
(reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi pentru Direcþiile de Sãnãtate Publicã
judeþene) privind rezultatele activitãþilor privind problemele de sãnãtate publicã din
asistenþilor medicali comunitari în comunitã- teritoriu ºi resursa utilizatã de Direcþiile de
þile în care lucreazã. Întrebãri care au urmãrit Sãnãtate Publicã pentru punerea în
culegerea acestor opinii au fost adresate practicã a unor intervenþii rapide destinate
tuturor categoriilor de persoane implicate cu protejãrii sãnãtãþii comunitãþilor.
responsabilitãþi în asigurarea stãrii de
sãnãtate a populaþiei: medicii inspectori Respondenþii, din toate categoriile de
pentru asistenþa mamei ºi copilului de la persoane intervievate, au indicat cã prin
Direcþiile de Sãnãtate Publicã, asistenþii introducerea Programului de Asistenþã
coordonatori din Direcþiile de Sãnãtate Medicalã Comunitarã s-a produs o schim-
Publicã (acolo unde existã), primarii ºi bare pozitivã semnificativã în accesul la
medicii de familie din comunitãþile care au servicii medicale, dar ºi sociale, pentru
beneficiat de activitatea asistenþilor medicali populaþiile dezavantajate din comunitãþile
comunitari. În acelaºi timp a fost investigatã respective. S-a menþionat rolul deosebit de
ºi percepþia proprie despre rezultatele muncii important jucat de cãtre asistentele medicale
lor la nivelul fiecãrui asistent medical comu- comunitare în:
nitar din toate comunitãþile incluse în
evaluare. Majoritatea celor intervievaþi au asigurarea accesului la îngrijiri a anumitor
menþionat cã activitatea asistentelor medi- categorii de persoane: familii cu condiþii
cale comunitare are în mod evident rezultate precare de locuit, cu mulþi copii, persoane
pozitive atât asupra indicatorilor de morbi- cu handicap fizic sau psihic, vârstnici fãrã
ditate ºi mortalitate de la nivelul localitãþii aparþinãtori, familii în care existã violenþã
respective, cât ºi asupra protecþiei sociale a domesticã, abuz ºi exploatarea copiilor,
familiilor celor mai defavorizate: risc de abandon al copiilor, victimele traficului
de persoane, persoane neînscrise
Prin catagrafierea populaþiei din localitate pe listele medicilor de familie; pentru
cu menþionarea nevoilor medico-sociale acestea asistenþii medicali comunitari sunt
specifice au fost create premizele activitã- principalele surse de asistenþã medicalã,
þilor de depistare activã. dacã nu chiar singurele surse accesibile.
Activitãþile de informare a populaþiei privind creºterea accesului la activitãþile de
pachetul de servicii medicale minim prevenþie primarã ºi promovarea sãnãtãþii
garantat, precum ºi drepturile în domeniul în comunitate - sprijinirea gravidelor în
protecþiei sociale împreunã cu activitãþile utilizarea serviciilor de asistenþa prenatalã,
de sprijinire directã a populaþiei în demer- includerea copiilor în programele de susurile
necesare întocmirii dosarelor pentru praveghere a dezvoltãrii psiho-somatice ºi
obþinerea actelor de identitate, a venitului în campaniile de imunizãri, precum ºi actiminim
garantat au ajutat la înscrierea pe vitãþi de educaþie pentru sãnãtate orientate
listele medicilor de familie. pe problemele de sãnãtate publicã cu care
Rezolvarea situaþiilor care necesitã îngrijiri se confruntã comunitãþile respective.
medicale de urgenþã a avut o contribuþie Din interviurile efectuate cu diversele cateimportantã
la baza îmbunãtãþirii indicato- gorii de beneficiari a rezultat o paletã foarte
Evaluarea programului AMC 5

variatã de activitãþi pe care le desfãºoarã ciliu, efectuarea de pansamente, urmãriasistenþii
medicali comunitari. Comparând rea tratamentului TBC etc.);
activitãþile listate de persoanele din comu- asigurarea serviciilor de urgenþã - acordanitate
ºi reprezentanþii Direcþiilor de Sãnãtate rea de prim ajutor ºi solicitarea ambulanþei
Publicã cu cele enumerate de asistenþii pentru transportul rapid la spital;
medicali comunitari se constã o suprapunere intervenþia în formularea politicilor locale ºi
importantã, ceea ce demonstreazã cã în- implementarea activitãþilor vizând sãnãtreaga
comunitate cunoaºte ºi recunoaºte tatea comunitãþii (aplicarea de chestionare
contribuþia asistenþilor medicali comunitari la periodice pentru a identifica nevoile locale,
prezervarea sãnãtãþii comunitãþii. Activitãþile activitãþi de sensibilizare a autoritãþilor cu
asistentelor medicale comunitare pot fi privire la nevoile populaþiei (Primãrie,
grupate în: Cabinet medical individual, Poliþie), informarea
medicului în cazul descoperirii unor
activitãþi de prevenþie (catagrafiere, consili- focare de infecþie, intervenþii în caz de urere
asupra drepturilor mamei ºi copilului genþã: inundaþii, gripã aviarã, trichinelozã);
pentru evitarea cazurilor de violenþã activitãþi în domeniul protecþiei sociale
domesticã, supravegherea gravidelor ºi (sprijin în întocmirea dosarelor pentru
lehuzelor, supravegherea nou nãscuþilor, obþinerea venitului minim garantat, sprijin
sugarilor ºi copiilor, mobilizarea pentru în obþinerea documentelor necesare
vaccinãri, supravegherea bolnavilor cro- înscrierii la medicul de familie, sprijin pennici,
depistarea precoce a cancerului de tru înregistrarea tardivã a nou nãscutului,
col uterin, monitorizarea persoanelor cu identificarea de familii/persoane care pot fi
TBC, asigurarea laptelui praf la benefi- înscrise la medicul de familie pentru micciari);
ºorarea procentului populaþiei neasigurate;
activitãþi de informare, educare, comuni- ajutor pentru persoanele cu dizabilitãþi în
care a populaþiei privind accesul la servicii întocmirea dosarelor de handicap, menþimedicale
ºi sociale, promovarea alãptatu- nerea relaþiei permanente cu serviciul
lui, a metodelor de planificare familialã, a social - Serviciul Public de Asistenþã
prevenirii transmiterii bolilor transmisibile; Socialã - SPAS, declararea tardivã pentru
îngrijiri la domiciliu (îngrijirea la domiciliu a copiii fãrã certificat de naºtere, însoþirea
vârstnicilor, supravegherea tratamentelor persoanelor din grupurile defavorizate la
prescrise de medicul de familie, acordarea spital, primãrie etc., raportarea la Direcþia
unui pachet minim de servicii medicale - Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia
mãsurarea presiunii arteriale, a tempera- copilului - DGASPC a vârstnicilor fãrã
turii, administrarea de tratamente la domi- venit etc.).
Se poate concluziona cã toate persoanele cu responsabilitãþi în asigurarea sãnãtãþii
comunitãþilor considerã asistentele medicale comunitare ca o prezenþã beneficã pentru
sãnãtatea generalã a comunitãþii. Mai mult decât atât, în anumite comune rezultatele
favorabile ale activitãþilor asistentelor medicale comunitare din localitãþile învecinate au
determinat primarii sã angajeze asistenþi medicali comunitari din fondurile comunitãþii. Chiar
dacã asemenea exemple nu sunt frecvente la finele anului 2005, doar 4 dintre asistentele
medicale comunitare incluse în evaluare fiind angajate direct de comunitate, faptul cã
aproximativ 80 de primãrii au acordat un sprijin concret activitãþilor asistenþilor medicali
comunitari materializat sub formã de spaþii, dotãri, mijloace de transport ºi faptul cã 23 de
primari considerã cã în viitor comunitãþile trebuie sã fie cele care asigurã resursele financiare
funcþionãrii asistenþilor medicali comunitari reprezintã un început promiþãtor.
3.1.2. Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare
pentru nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a
concordanþei fiºei de post cu activitatea lor zilnicã.
Chiar dacã nu este explicit menþionat în nici cel de a asigura accesul la servicii de sãnãunul
din documentele care stau la baza tate al segmentelor de populaþie din comu-
Programului de asistenþã medicalã comuni- nitate care au dificultãþi în acest sens. Acest
tarã, scopul urmãrit de acest program este lucru este recunoscut de toþi cei care au fost
6
Evaluarea programului AMC

intervievaþi în cadrul evaluãrii, beneficiari ºi
furnizori în egalã mãsurã. Este important de
zã nevoilor din comunitatea în care lucreazã.
menþionat faptul cã însãºi asistenþii medicali Fiºa postului asistentului medical comunitar
comunitari se percep ca având responsabi- conþine secþiunile: Subordonare, Colaborare,
litãþi prioritare faþã aceste persoane din co- Atribuþii ºi Responsabilitãþi. În anexa 2 este
munitate. „Întâi am contabilizat sãrãcia ºi inclusã fiºa postului asistentului medical
apoi ne-am apucat de treabã în comunã”, a
menþionat una din asistentele medicale
comunitar.
comunitare intervievate.
La secþiunea de Subordonare sunt menþio-
nate douã instituþii, Direcþia de Sãnãtate
Selecþia comunitãþilor pentru care au fost Publicã ºi Spitalul teritorial, în cazul celei
angajaþi asistenþi medicali comunitari, în con- dintâi fiind menþionate douã persoane, medi-
diþiile existenþei posibilitãþii angajãrii unui cul inspector AFS ºi asistentul medical
numãr limitat de asistenþi, demonstreazã pentru managementul îngrijirilor de sãnãtate,
acest lucru. Cu toate cã nu existã evaluãri la fãrã a se menþiona relaþiile specifice de sub-
nivel judeþean a nivelului de acces al comu- ordonare faþã de fiecare din aceste instituþii
nitãþilor la servicii medicale, au fost formulate sau persoane. În toate judeþele în care
criterii care au stat la baza selecþiei comuni- asistenþii medicali comunitari sunt salarizaþi
tãþilor incluse în faza pilot. Aceste criterii au din fondurile Ministerului Sãnãtãþii ei sunt
fost:
angajaþi de Spitale teritoriale. Relaþiile de
localitãþi izolate, cu drumuri greu accesi- subordonare însã au fost organizate în mod
bile ºi distanþe mari pânã la cea mai aprodiferit de diferite Direcþii. Lipsa menþionãrii
piatã unitate sanitarã;
clare a acestor relaþii este consideratã ca o
localitãþi în care trãiesc un numãr mare de situaþie care a îngreunat activitatea asispersoane
cu venituri mici, defavorizate tenþilor medicali comunitari, în principal în
sau cu ºomaj ridicat ºi cu un numãr mare ceea ce priveºte completarea pontajelor
de persoane neînscrise pe listele medi- lunare. De asemenea, neclaritãþile privind
cilor de familie;
relaþiile de subordonare fac ca în unele
numãr redus de medici ºi cadre medii cu
domiciliul în localitatea respectivã;
localitãþi cu indicatori socio-demografici ºi
de morbiditate nefavorabili (mortalitatea
infantilã crescutã, neprezentarea copiilor
la vaccinare etc.).
judeþe sarcinile specifice ale asistenþilor
medicali comunitari sã fie stabilite de mai
multe persoane: medic inspector, primar,
medic de familie, medici de diverse specia-
litãþi, ceea ce duce la o supraaglomerare a
activitãþii acestora.
Comunitãþile în care îºi desfãºoarã activitatea
asistentele medicale comunitare incluse
în evaluare au în medie un numãr de 142 de
persoane neasigurate/comunã, la care se
adaugã în medie 28 de nou nãscuþi ºi 33
gravide.
Aceeaºi lipsã de claritate se evidenþiazã ºi la
secþiunea de Colaborare, unde sunt menþio-
nate o serie de instituþii cu care trebuie sã
colaboreze asistentul medical comunitar. În
unele judeþe asistentul medical comunitar
este solicitat sã deruleze o multitudine de
activitãþi de teren, unele dintre ele nefiind in-
Majoritatea respondenþilor, medici de familie,
primari, medici inspectori pentru asistenþa
mamei ºi copilului, asistenþi coordonatori de
la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã sunt
mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de modul în care
asistentele medicale comunitare rãspund
nevoilor locale. La rândul lor, 97% dintre ele
îºi autoevalueazã activitatea ca fiind utilã ºi
foarte utilã în raport cu nevoile comunitãþii
cluse în portofoliul lui de activitãþi. La aceastã
solicitare excesivã a asistentului medical
comunitar contribuie ºi lipsa de claritate
privind relaþia serviciilor medicale curative de
specialitate ºi preventive cu medicii de
familie. Sunt activitãþi pe care le deruleazã
asistenþii medicali comunitari dar care ar
reveni în lumina contractului cadrul medicilor
de familie ºi asistenþilor lor.
locale. Acest lucru demonstreazã în mod clar
cã activitatea zilnicã pe care o desfãºoarã
asistentele medicale comunitare se adresea-
În ceea ce priveºte secþiunea de Atribuþii, o
parte din responsabilii din Direcþiile de
Sãnãtate Publicã considerã cã ele nu sunt
Evaluarea programului AMC 7

suficient de concret definite. Acest lucru a Întocmire de raportãri privind sugarii, gralãsat
loc la interpretãri destul de largi de la videle, copiii, adulþii, vârstnicii;
un judeþ la altul. Dacã în unele judeþe asis- Menþinerea comunicãrii cu spitalele pentru
tentele medicale comunitare au fost instruite asigurarea supravegherii cazurilor externa-
ºi sprijinite sã utilizeze trusele de intervenþii te care necesitã urmãrire specialã;
de urgenþã cu care au fost dotate, în alte Prevenirea abandonului copiilor ºi supravejudeþe
li se interzice chiar administrarea tra- gherea reinserþiei în familii a copiilor deztamentelor
injectabile sau solicitarea servi- instituþionalizaþi;
ciilor de ambulanþã în caz de urgenþe. În Asistenþã medicalã de bazã curativã;
general Direcþiile de Sãnãtate Publicã au Furnizarea de consiliere de planificare
interpretat atribuþiile din fiºa postului în familialã (PF) ºi alte activitãþi de prevenþie
funcþie de nevoile locale, punând accent fie ºi profilaxie.
pe aspectele medicale, fie pe cele sociale.
Sunt judeþe în care Direcþiile de Sãnãtate Analizând rãspunsurile privind activitãþile
Publicã au considerat cã fiºa de post nu este desfãºurate se constatã cã o parte din cele
suficient de clarã, dar cu toate acestea nu menþionate sunt atribuþiile unor alte categorii
s-au putut identifica alte fiºe de post, fiind de persoane active în comunitate, precum
folosite tot cele iniþiale. În anumite situaþii medicii de familie ºi asistenþii sociali. Este
atribuþiile asistentelor medicale comunitare, important de menþionat faptul cã ºi responaºa
cum sunt ele înþelese la nivelul Direcþiei sabilii din Direcþiile de Sãnãtate Publicã au
de Sãnãtate Publicã, se suprapun peste cele menþionat ca fiind atribuþii ale asistenþilor
ale medicilor de familie. Mulþi dintre respon- medicali comunitari o serie de servicii care
sabilii de la nivelul Direcþiilor de Sãnãtate sunt incluse în obligaþiile medicilor de familie
Publicã apreciazã cã fiºele de post sunt prea decontate de sistemul de asigurãri, ceea ce
încãrcate. Actuala fiºã de post include 22 de denotã cã nu în toate judeþele au fost revizuiatribuþii.
Punerea lor în practicã este îngreu- te responsabilitãþile specifice ale diverºilor
natã de lipsa unor documente care sã furnizori de servicii medicale impuse de
precizeze definirea unor termeni, criterii de acest sistem nou de servicii medicale comuclasificare,
protocoale de practicã etc. nitare.
Majoritatea asistenþilor medicali comunitari
declarã cã desfãºoarã activitãþi care corespund
nevoilor din comunitãþile pe care le
deservesc:
Depistarea, supravegherea la domiciliu a
unor categorii de beneficiari din grupuri
vulnerabile sau care necesitã atenþie specialã
(gravidele, lehuzele, nou-nãscuþii, sugarii,
copiii, prematurii, persoanele suspecte
de boli transmisibile, bolnavii cronici,
vârstnicii);
În privinþa atribuþiilor specifice care ar trebui
sã revinã asistenþilor medicali comunitari,
existã opinii variate. Majoritatea responsabi-
lilor din Direcþiile Sanitare considerã cã
responsabilitãþile asistentelor medicale
comunitare ar trebui sã fie în primul rând în
domeniul asistenþei medicale al anumitor
categorii de persoane. Aprecierea pozitivã a
comunicãrii asistenþilor medicali comunitari
cu grupurile þintã este consideratã ca o
premizã importantã pentru implicarea lor în
Depistarea ºi lupta cu focarele de infecþie; activitãþi de informare/educare a populaþiei
Facilitarea accesului la servicii medicale; (promovarea planificãrii familiale, a consul-
Identificarea ºi rezolvarea unor probleme taþiilor prenatale, a alãptãrii, îngrijirea noumedico-sociale
(facilitarea obþinerii de acte nãscuþilor, a sugarilor, îngrijirile post partum
de identitate, violenþã domesticã, instituþio- ºi post avort, prevenirea îmbolnãvirii TBC, a
nalizarea persoanelor cu handicap, fãrã fa- transmiterii infecþiilor cu transmitere sexualã
milie, realizarea dosarelor pentru obþinerea etc.). Toþi responsabilii din Direcþiile de
ajutorului social); Sãnãtate Publicã recunosc impactul pozitiv
Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (promo- al implicãrii asistenþilor medicali comunitari în
varea alãptãrii, planificãrii familiale, stilului campaniile de vaccinãri ºi în focarele de boli
de viaþã sãnãtos etc.); infecþioase. În acelaºi timp, unii considerã cã
Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în este foarte important ca în cadrul acestor accampaniile
de vaccinãri;
tivitãþi, în viitor sã existe precizãri clare ale
8
Evaluarea programului AMC

esponsabilitãþilor specifice care revin medi- piilor aflaþi în evidenþe speciale care au medic
cilor de familie ºi asistenþilor medicali comu- de familie nu ar trebui sã fie efectuatã de
nitari precum ºi a relaþiei dintre ei. asistenþii medicali comunitari deoarece este
asiguratã de ei. Asistenþii medicali comunitari
Majoritatea respondenþilor (medicii inspec- considerã cã nu ar trebui sã se ocupe de efectori
din Direcþiile de Sãnãtate Publicã, asis- tuarea examenelor de bilanþ ºi distribuirea
tenþii coordonatori din Direcþiile de Sãnãtate laptelui praf.
Publicã, asistenþii medicali comunitari)
considerã cã în momentul de faþã asistenþii Asistenþii medicali comunitari au fost implicaþi
medicali comunitari desfãºoarã prea multe de Direcþiile de Sãnãtate Publicã în rezolvarea
activitãþi în sfera socialã. Din acest punct de unor situaþii de urgenþã, chiar dacã aceste
vedere responsabilitãþile asistentelor medi- aspecte nu sunt incluse în fiºa de post. În jucale
comunitare ar trebui sã se rezume la deþele care s-au confruntat cu inundaþii sau
identificarea cazurilor care au nevoie de riscul izbucnirii unei epidemii de gripã aviarã,
asistenþã socialã ºi informarea serviciului asistenþii medicali comunitari au jucat un rol
social din primãrie despre existenþa cazului. important în aplicarea mãsurilor de urgenþã.
Rezolvarea problemelor sociale precum
obþinerea actelor de identitate, întocmirea În documentaþia ºi reglementãrile privitoare la
dosarelor pentru cazurile speciale, precum ºi Programul de asistenþã medicalã comunitarã
urmãrirea cazurilor sociale ar trebui sã (în special în fiºa de post) nu este menþionat
revinã referenþilor sociali. faptul cã asistenþii medicali comunitari au
pregãtire de bazã de asistenþi medicali, ceea
Medicii de familie considerã cã asistenþii medi- ce le conferã dreptul de a desfãºura activitãþi
cali comunitari nu ar trebui sã raporteze datele specifice aceste profesiuni.
medicale din teritoriu, deoarece lor le revine Datoritã acestui fapt, în unele judeþe asistenþii
sarcina de a raporta lunar datele statistice, medicali comunitari au întâmpinat dificultãþi în
demografice ºi de morbiditate cãtre Casa obþinerea avizului de practicã din partea
Judeþeanã pentru Asigurãri de Sãnãtate CJAS Ordinului asistenþilor medicali. În continuare
ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã - DSP. O parte existã judeþe unde ei nu pot sã administreze
din medicii de familie ºi-au exprimat opinia cã injecþii intramusculare sau sã efectueze alte
vizita la domiciliu a lehuzelor, a sugarilor ºi co- activitãþi specifice pregãtirii lor de bazã.
3.1.3 Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori de la
nivelul comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi locale etc.) în
cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã.
Programul de asistenþã medicalã comunitarã finalizarea dezvoltãrii ºi formalizarea sistemuurmãreºte
instituirea în comunitate a unui nou lui de servicii medicale comunitare. În acelaºi
sistem de servicii medicale destinat asigurãrii timp, importanþa nevoilor de asistenþã mediaccesului
la sãnãtate pentru toþi membri calã la nivel comunitar, în special în domeniul
comunitãþii. Acest sistem nou doreºte sã asistenþei mamei ºi copilului au impus formuîndrepte
imperfecþiunile apãrute în urma larea unei intervenþii de urgenþã, chiar în
aplicãrii reformei sistemului sanitar în sensul absenþa finalizãrii acestui sistem. Rezultatul
asigurãrii unui furnizor de servicii medicale de acestei situaþii a fost faptul cã la nivelul comuasistenþã
primarã aflat în relaþie de comple- nitãþii nu s-au putut parcurge etapele fireºti
mentaritate cu medicul de familie împreunã ale procesului de dezvoltare a unui sistem de
cu care îºi asumã responsabilitatea acordãrii servicii medicale comunitare la care au partiasistenþei
medicale ºi prezervãrii sãnãtãþii cipat toþi cei interesaþi ºi cei cu responsabilitãþi
tuturor membrilor comunitãþii. Datoritã schim- în acest sens. Nu comunitatea a fost cea care
bãrilor frecvente ale prioritãþilor Ministerului a identificat asistentul medical comunitar ca
Sãnãtãþii asociate schimbãrilor conducerii fiind soluþia pentru nevoile de asistenþã
ministerului, a dificultãþilor asociate înlocuirii medicalã locale. Asistentul medical comunitar
unui sistem centralizat de luare a deciziilor ºi a apãrut brusc într-o comunitate în care deja
a procesului lent de asumare a responsabili- relaþiile vechi dintre diversele instituþii cu restãþilor
la nivelul comunitãþii, nu a fost posibilã ponsabilitãþi în domeniul sanitar dispãruserã
Evaluarea programului AMC 9

fãrã a fi înlocuite de altele noi, ca urmare a asistenþii coordonatori din Direcþiile de
unei decizii la nivelul Ministerului Sãnãtãþii. La Sãnãtate Publicã. Pentru ei existenþa unei
nivel comunitar lucrurile erau neclare. Abia persoane cu care sã poatã colabora în comuapãruse
o instituþie nouã, cea a medicului de nitate era deosebit de importantã în contextul
familie. Conducãtorii comunitãþii nu conside- în care în marea majoritate a judeþelor exista
rau cã le-ar reveni vreo responsabilitate în o rupturã între Direcþiile de Sãnãtate Publicã
domeniul asistenþei medicale. Membri comu- ºi medicii de familie din asistenþa medicalã
nitãþii se duceau „la dispensar” unde erau primarã. Direcþiile de Sãnãtate Publicã au
surprinºi sã gãseascã vechiul medic din constituit nucleele de la care a pornit progracomunitate
dar sub o formã nouã, cea a între- mul de asistenþã medicalã comunitarã la nivel
prinzãtorului privat care funcþiona într-un local, participând la selectarea, formarea,
sistem în mare parte necunoscut ºi neînþeles monitorizarea ºi evaluarea activitãþilor acestei
de nimeni din comunitate. În acest context, reþele. Medicii inspectori pentru asistenþa
faþã de asistentul medical comunitar s-au mamei ºi copilului ºi asistenta ºefã de la
format rapid atitudini diferite. departamentul de management al îngrijirilor
medicale ºi comunitare coordoneazã ºi
Prin natura activitãþilor sale asistentul medical supervizeazã activitãþile asistenþilor medicali
comunitar este implicat în relaþii cu toþi cei comunitari. Relaþia lor se bazeazã pe comucare
au responsabilitãþi în domeniul medical nicare periodicã, cel mai frecvent lunar având
ºi social atât la nivel local - medicul de familie, loc întâlniri de lucru, în care se discutã
asistenta medicului de familie, mediatorul activitãþile desfãºurate, dificultãþile întâmpisanitar,
asistenta socialã, primarul, consilierii nate ºi se prezintã subiecte destinate îmbunãprimãriei,
lucrãtorii din postul de politie, cât ºi tãþirii calitãþii serviciilor oferite. Organizarea
la nivel judeþean - spitale de pediatrie, mater- acestor reuniuni periodice s-a fãcut la
nitãþi, secþii pentru bolnavi cronici, centre pen- iniþiativa coordonatorilor din Direcþiile de
tru îngrijiri TBC, staþii de salvare, unitãþi sãnãtate Publicã, neexistând standarde sau
medico-sociale, Direcþia de Sãnãtate Publicã, proceduri referitoare la aceste aspecte.
Direcþia Generalã de Asistenþã socialã ºi Informaþiile privitoare la aceste reuniuni au
Protecþie a Copilului, Casa Judeþeanã de putut fi colectate doar din interviuri deoarece
Asigurãri de Sãnãtate, organizaþii neguverna- în general nu existã o documentaþie care sã
mentale. descrie aceste întâlniri (procese verbale,
Percepþia beneficiarilor direcþi din
comunitate
minute etc.). Toþi asistenþii medicali comunitari
au identificat medicii inspectori pentru
asistenþa mamei ºi copilului ºi asistentele ºefe
De la început, asistenþii medicali comunitari de la departamentul de management al
au fost foarte bine primiþi de membri comuni- îngrijirilor medicale ºi comunitare ca princitãþii,
în special de cei cu dificultãþi în accesa- palul sprijin în organizarea activitãþii lor.
rea serviciilor medicale. Asistentele erau bine Asistenþii medicali comunitari comunicã ºi cu
cunoscute în comunitate, fac parte din ea, toþi celelalte compartimente ale Direcþiilor de
le recunosc autoritatea profesionalã ºi au Sãnãtate Publicã, serviciul de supraveghere a
beneficiat într-un moment al existenþei lor de stãrii de sãnãtate, serviciul de epidemiologie,
serviciile lor. Deci pentru ei, faptul cã au fost departamentul de promovare a sãnãtãþii,
sprijiniþi de asistentele medicale comunitare a opinia tuturor fiind deosebit de favorabilã desfost
un lucru deosebit de important. Evaluarea pre munca asistenþilor medicali comunitari. În
a urmãrit percepþia beneficiarilor direcþi doar acelaºi timp însã a fost identificatã nevoia de
prin intermediul discuþiilor cu grupuri de bene- a clarifica relaþiile dintre toate aceste deparficiari
din cele ºase comunitãþi incluse în eva- tamente ºi compartimente ale Direcþiilor de
luarea aprofundatã. Descrierile sunt prezen- Sãnãtate Publicã cu asistenþii medicali comutate
în capitolul care prezintã studiile de caz. nitari ºi de a dezvolta proceduri ºi protocoale
standardizate.
Colaborarea cu Direcþiile de Sãnãtate
Publicã Colaborarea cu instituþiile medicale
(spitale, unitãþi medico-sociale)
O altã categorie de persoane cu o percepþie
pozitivã imediatã asupra asistenþilor medicali Modul în care trebuie sã colaboreze asistenþii
comunitari au fost medicii inspectori ºi medicali comunitari cu diversele instituþii
10
Evaluarea programului AMC

medicale cu paturi sau unitãþi medico-sanitare fiind bunã ºi foarte bunã. În mediul rural coladin
teritoriu nu este precizat în cadrul docu- borarea este mai uºoarã datoritã numãrului
mentaþiei programului, neexistând proceduri mai mic de medici de familie care îngrijesc
sau protocoale dezvoltate la nivel naþional. În membri comunitãþii. În judeþele în care
absenþa acestui tip de documentaþie, relaþiile Direcþia de Sãnãtate Publicã a facilitat la înceau
fost stabilite la nivel local, frecvent put aceastã relaþie prezentând medicilor de
bazându-se pe comunicarea verbalã dintre familie din comunitãþile respective asistentul
pãrþi ºi pe bunãvoinþa asistenþilor medicali medical comunitar cu care urmau sã concomunitari
de a rãspunde diverselor solicitãri, lucreze ºi ajutându-i sã stabileascã o relaþie
nici la nivel local neexistând proceduri ºi profesionalã eficientã, relaþia dintre medicii de
protocoale scrise. De cele mai multe ori as- familie ºi asistenta medicalã comunitarã este
pectele privitoare la proceduri ºi protocoale una de complementaritate. Asistenta medicasunt
prezentate de medici din cadrul secþiilor, lã comunitarã se întâlneºte cu regularitate cu
în cadrul reuniunilor periodice organizate la medicul de familie, stabilesc împreunã priori-
Direcþia de Sãnãtate Publicã, dar participanþii tãþile locale ºi pe baza lor se dezvoltã planul
nu primesc nici cu aceste ocazii materiale de activitate al asistentei medicale comuniscrise.
În multe cazuri, relaþia cu unitãþile me- tare. În absenþa oricãror standarde ºi prodicale
cu paturi din judeþ este foarte bunã ºi tocoale privitoare la serviciile asistentei
bunã, în special cu secþiile de pediatrie, medicale comunitare, a serviciilor acordate de
obstetricã-ginecologie, TBC, epidemiologie, medicul de familie ºi a colaborãrii dintre ei
salvare, boli cronice ºi unitãþile medico- este dificil sã se evalueze în mod obiectiv
sociale. Aceste secþii apreciazã pozitiv faptul aceastã relaþie. Evaluãrile sunt subiective ºi
cã prin asistenþii medicali comunitari pot pot sã nu reflecte toate aspectele relaþiei
asigura continuarea tratamentelor ºi a supra- dintre ei. În mod cert însã, în judeþele în care
vegherii cazurilor ce necesitã atenþie specialã Direcþiile de Sãnãtate Publicã nu au fãcut nici
în condiþiile în care comunicarea lor cu un fel de prezentare a Programului de asismedicii
de familie întâmpinã frecvent dificul- tenþã medicalã comunitarã în rândul medicilor
tãþi. La rândul lor asistenþii medicali comunitari de familie în general ºi în special al celor care
apreciazã ca pozitiv sprijinul pe care îl pri- lucreazã în comunitãþile respective, relaþiile
mesc de la personalul din spitale, ori de câte dintre cei doi actori sunt deficitare. Existã
ori îl solicitã. Cu toate acestea de ambele situaþii în care asistenþii medicali comunitari
pãrþi ar fi apreciatã existenþa unor protocoale sunt percepuþi de medicii de familie ca o
practice clare. În plus, toate intervenþiile în alternativã cost eficientã pentru asistenþii
teritoriu pe care trebuie sã le efectueze medicali pe care ar trebui sã îi angajeze din
asistenþii medicali comunitari în urma acestor bugetele de practicã proprii.
interacþiuni se adaugã activitãþilor lor cotidiene.
Nu au fost întreprinse analize privind În mediul urban, în special în Bucureºti,
normãrile diferenþiate care s-ar putea impune relaþia este influenþatã de numãrul mare de
în funcþie de specificul teritoriului ºi a popula- medici de familie cu care trebuie sã interacþiei
deservite de asistenþii medicali comunitari. þioneze o asistentã medicalã comunitarã. În
absenþa unor sarcini ºi responsabilitãþi speci-
La începutul activitãþii lor în comunitate, rolul fice, relaþiile sunt deficitare. Numãrul mic de
asistenþilor medicali comunitari ºi serviciile medici de familie care au rãspuns chestiooferite
de ei nu erau cunoscute partenerilor narelor folosite pentru evaluare demonstreazã
locali ceea ce a fãcut dificilã acomodarea lor cã nu existã încã o înþelegere clarã a rolului ºi
în comunitate. Pe mãsurã însã ce rezultatele beneficiilor asociate activitãþii acestei categorii
activitãþii lor au devenit vizibile, actorii locali profesionale în rândul medicilor de familie.
au conºtientizat beneficiul pe care îl pot avea
din conlucrarea cu asistenþii medicali comunitari,
ceea ce a fãcut în unele situaþii ocuparea
Colaborarea cu asistenta medicului de
familie
lor excesivã. În localitãþile în care colaborarea asistentei
Colaborarea cu medicul de familie
medicale comunitare ºi a medicului de familie
este bunã, ea se extinde ºi asupra relaþiei cu
Majoritatea asistentelor medicale comunitare asistenta medicului de familie. La început,
îºi evalueazã relaþia cu medicul de familie ca datoritã lipsei de informaþii privind
Evaluarea programului AMC 11

esponsabilitãþile specifice, asistenta medicu- etc.), existenþa unor primari care ºi-au asumat
lui de familie a perceput asistenta medicalã deja responsabilitatea finanþãrii unui post de
comunitarã ca o ameninþare potenþialã pentru asistent medical comunitar în comuna lor ºi
propria sa poziþie în comunitate. Cu timpul numãrul de primari care ºi-au exprimat pãrerelaþia
s-a cristalizat dar este încã influenþatã rea cã în viitor activitatea de asistenþã mediîn
sens negativ de diferenþa de salarizare calã comunitarã trebuie sã fie finanþatã din
(majoritatea asistentelor medicilor de familie resursele financiare ale comunitãþii. Colabosunt
salarizate de aceºtia cu salariul minim pe rarea cu primarul este esenþialã pentru proeconomie,
în timp ce asistentele medicale movarea imaginii asistentului medical comunicomunitare
beneficiazã de alte încadrare tar în comunitate ºi pentru consolidarea
salarialã) ºi de statutul de angajat (asistentele relaþiilor acestuia cu alþi actori din comunitate,
medicale comunitare sunt angajate cu con- cum ar fi asistentul social, consilierii de la
tract de muncã pe perioadã determinatã ceea primãrie, poliþiºtii. Este important sã menþioce
determinã o serie de dezavantaje precum nam cã toþi responsabilii de la Direcþiile de
accesarea împrumuturilor bancare sau pentru Sãnãtate Publicã ºi toþi asistenþii medicali
bunuri de consum, spre deosebire de comunitari considerã aceasta relaþie ca fiind
asistentele medicilor de familie care au un element cheie pentru succesul progracontracte
de munca pe perioadã nedetermi- mului ºi pentru constituirea unei echipe
natã). Aceastã relaþie va putea fi rezolvatã comunitare. În toate localitãþile unde asistenþii
doar în momentul clarificãrii diferenþelor de medicali comunitari informeazã cu regularitate
sarcini privind activitãþile de teren dintre primarii despre activitãþile pe care le desfãmedicii
de familie ºi, implicit asistentele lor, ºi ºoarã ºi despre rezultatele înregistrate relaþia
asistentele medicale comunitare. a înregistrat o evoluþie ascendentã. În acelaºi
Colaborarea cu autoritãþile locale (primarul
ºi personalul din primãrie)
timp se poate afirma cã principala cauzã a
unei colaborãri deficitare constã în lipsa de
informare a primarilor asupra rolului ºi atribu-
Colaborarea cu autoritãþile locale, indispen- þiilor asistentelor medicale comunitare în
sabilã în economia programului de asistenþã comunitate.
medicalã comunitarã, are grade diferite de
funcþionalitate, de la foarte bunã sau bunã, la
mulþumitoare sau lipsa colaborãrii. Ea a fost
Colaborarea cu asistenþii sociali din
comunitate
în mare mãsurã influenþatã de lipsa oricãror Frecvent primãriile comunitãþilor rurale nu au
proceduri adresate Direcþiilor de Sãnãtate asistenþi sociali ci referenþi sociali, persoane
Publicã privitoare la modul de iniþiere a cu nivele de ºcolarizare ºi pregãtire profesistemului
local ºi de colaborare cu autoritãþile sionalã diversã, dar fãrã o pregãtire de
administrative locale. În judeþele în care specialitate în domeniu. Acolo unde existã
Direcþiile de Sãnãtate Publicã au fãcut asistenþi sociali sau referenþi pregãtiþi, colaboactivitãþi
de sensibilizare a primarilor prin rarea lor cu asistenta medicalã comunitarã
formele lor de organizare formalã sau formele este foarte buna, având interese convergente
lor asociative demersurile au fost facile ºi ºi sarcini complementare. Aparþinând unor
asistenþii medicali comunitari au beneficiat categorii profesionale diferite, este eliminatã
imediat de sprijinul primãriilor. În judeþele în competiþia, ele «se suplinesc ºi se ajutã foarte
care aceste demersuri au fost omise, ºi în bine». Colaborarea este mai bunã în situaþia
momentul de faþã mai existã comunitãþi în în care ambele au sediul la primãrie, comunicare
aceastã colaborare este deficitarã. Ceea carea lor fiind zilnicã ºi monitorizarea cazurilor
ce este important a fi menþionat este faptul cã mai uºoarã. Acolo unde lucrãtorul social nu
existã un interes în creºtere al primarilor ºi este pregãtit, o bunã parte din sarcinile lui
primãriilor faþã de acest program. Existã multe sunt preluate de asistentul medical comunitar
argumente în acest sens: numãrul peste ceea ce pe de o parter creºte nivelul de efort
aºteptãri al rãspunsurilor primite de la primari pe care trebuie sã îl depunã asistentul medila
chestionarele de evaluare, numãrul în cal comunitar, iar pe de altã parte determinã
creºtere al primãriilor care oferã sprijin logistic frustrãri ale acestuia datoritã lipsei de pregãdesfãºurãrii
activitãþii asistentelor medicale tire profesionalã în domeniul social. În mediu
comunitare (spaþii, dotare, acces la mijloace urban relaþie este de calitate mai slabã decât
de transport, acces la mijloace de comunicare în mediul rural în mare mãsurã datoritã lipsei
12
Evaluarea programului AMC

de claritate a atribuþiilor în domeniul social al
asistentelor medicale comunitare.
Colaborarea cu mediatorul sanitar
Numãrul comunitãþilor în care existã ºi media-
Colaborarea cu organizaþii neguvernamentale
este destul de rarã ºi este focalizatã pe
proiecte specifice, dar apreciatã pozitiv de cei
care au fost implicaþi. Organizaþii menþionate:
tori sanitari ºi asistenþi medicali comunitari
Societatea de Educaþie Contraceptivã ºi
este foarte mic ceea ce nu permite o apre-
Sexualã, Population Services International,
ciere a calitãþii interacþiunii dintre ei. Acolo
Asociaþia DI AIUTHO, Star of Hope, Activ,
unde existã reprezentanþi ai ambelor cate-
HOLT, World Learning.
gorii, relaþiile lor sunt foarte bune, mediatorul
Se poate afirma cã relaþiile de colaborare bune
asigura accesul asistentei medicale comuse
înregistreazã în primul rând ca urmare a
nitare în comunitatea de romi iar aceasta îi
Colaborarea cu organizaþii neguvernamentale
impactului activitãþilor asistentelor medicale
ajutã sã acceseze serviciile medicale. comunitare ºi în situaþiile în care introducerea
„Mediatorii sunt interfaþa dintre comunitatea acestei poziþii în comunitate a fost prezentatã
lor ºi furnizorii de servicii medicale, asistenþii viitorilor parteneri. În judeþele în care aceste
medicali comunitari ºi medicii de familie.”
activitãþi pregãtitoare au fost omise colaborarea
nu este întotdeauna fructuoasã.
3.1.4 Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor
medicali comunitari: evaluarea relevanþei programului de formare în
raport cu activitatea lor.
Programul de formare al asistentelor Pregãtirea standardizatã se bazeazã pe o
medicale incluse în evaluare s-a desfãºurat structurã de cinci module, din care doar
pe douã planuri: o pregãtire formalã, douã au fost parcurse de asistentele
dezvoltatã la nivel naþional, pe principiul medicale comunitare incluse în evaluare.
modular ºi un proces de educaþie medicalã
continuã, organizat la nivelul fiecãrei Direcþii Primele douã module ale programului de
de Sãnãtate Publicã (DSP). formare au fost dezvoltate sub formã
experimentalã, acoperind teme generale
Nu existã o documentaþie privind strategia legate de comunitate, familie dar
de asigurare a pregãtirii profesionale a concentrându-se asupra sãnãtãþii femeii ºi
asistentelor medicale comunitare care sã copilului.
descrie modul în care se îmbinã cele douã
abordãri menþionate. Conþinutul celor douã module este urmãtorul:
Tema Durata
Modul I
Profilul comunitãþii 2h 10min
Asistenþa medicalã ºi comunitatea 2 h
Strategia naþionalã pentru sãnãtatea reproducerii, promovarea
alãptatului ºi prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã 1 h 40min
Beneficiari ºi furnizori în asistenþa comunitarã 1 h 30 min
Familia ca receptor al îngrijirilor de sãnãtate 3 h
Catagrafia comunitãþii 15 min
Importanþa actualizãrii permanente a bazelor de date 30 min
Colaborarea interdisciplinarã 15 min
Sãnãtatea reproducerii 4 h
Reproducere, fertilitate 1 h 10 min
Contracepþie 8 h 35 min
Educaþie pentru sãnãtate 5 h 10 min
Elaborarea unui plan de acþiune 4 h 10 min
Evaluarea programului AMC 13

Tema Durata
Modul II
Probleme de sãnãtate ale femeilor ºi copiilor ºi rolul asistentelor
medicale comunitare 45 min
Îngrijirea în perioada sarcinii 4 h
Naºterea 4 h
Lãuzia 1 h 50 min
Îngrijirea nou nãscutului imediat dupã naºtere 1 h 20 min
Importanþa alãptãrii 3 h
Mama care alãpteazã 4h 15min
Anatomia sânului ºi fiziologia alãptãrii 2h 10 min
Evaluarea unei alãptãri 1 h 15min
Diversificarea nutriþiei copilului 2 h 10 min
Prevenirea cancerului genito-mamar (consilierea privind autopalparea
sânului 20 min) 1 h
Infecþiile cu transmitere sexualã 2 h
Infecþiile respiratorii acute ale copilului 2 h 20 min
Bolile diareice acute ale copilului 1 h 25 min
Cunoaºterea comunitãþii ºi drepturile femeilor în sarcinã, lãuzie ºi
în perioada de creºtere a copilului 2 h
Modulele de formare au fost elaborate de posturi sã trebuiascã sã fie repetat de douãconsultanþi
independenþi în colaborare cu trei ori pânã când au putut fi identificate
formatori acreditaþi din rândul asistentelor persoane care sã treacã peste baremul minim
medicale. Evaluãrile fãcute de participanþi de cunoºtinþe ºi sã corespundã ºi din punctul
sunt deosebit de favorabile, în special privind de vedere al domiciliului. În aceste situaþii
abilitãþile de comunicare ale formatorilor. majoritatea intervievaþilor au considerat cã
Participantele au fost impresionate de este important ca în pregãtirea asistenþilor
metodologia interactivã folositã pe parcursul medicali comunitari sã se asigure ºi o reambelor
module: „Am simþit cã cineva vrea sã actualizare a cunoºtinþelor de bazã. „Trebuie
asculte ºi pãrerile noastre, cã suntem sã te asiguri cã nu pui cãrãmizi peste chirpici
respectate ºi cã profesoarei din faþa noastrã pentru cã la prima apã casa se va nãrui” a
chiar îi pasã sã învãþãm ceva” spune una menþionat una din persoanele intervievate. În
dintre participantele intervievate.
cadrul modulului II au fost apreciate sesiunile
care au folosit mulaje ºi care au prezentat
Formatorii intervievaþi precum ºi medicii aspecte practice legate de informarea ºi
inspectori din Direcþiile de Sãnãtate Publicã educarea populaþiei privind alãptarea. Pe
apreciazã cã modulul II este structurat mai parcursul nici unei sesiuni participanþilor nu li
unitar ºi mai echilibrat decât primul modul, se prezintã protocoale practice ºi ei nici nu
lucru care reiese ºi din evaluãrile partici- primesc materiale scrise pe care sã le poatã
panþilor. În modulul II sunt tratate mai multe
aspecte practice care pregãtesc participanþii
apoi folosi.
pentru rezolvarea situaþiilor concrete din Modulul I este considerat mai „teoretic”:
activitatea lor de zi cu zi. Atât medicii inspec-
„cazurile concrete din comunitate nu pot fi
torii cât ºi asistenþii coordonatori din Direcþiile rezolvate doar cu informaþii generale despre
de Sãnãtate Publicã ºi-au exprimat nemulþu- comunitate ci trebuie prezentate modalitãþile
mirea privitoare la cunoºtinþele ºi abilitãþile concrete în care pot fi rezolvate problemele”
practice pe care le au absolvenþii ºcolilor care a spus unul din formatorii intervievaþi.
pregãtesc asistenþi medicali. Îngrijorarea lor Obiectivele sesiunilor nu sunt formulate în
este sporitã de faptul cã în procesul de termeni de demonstrare de abilitãþi necesare
selecþie au considerat criteriul domiciliului ca înde-plinirii unor sarcini practice. Limbajul
fiind mai important decât cel al nivelului de folosit în materiale a fost considerat ca fiind
pregãtire profesionalã. Acest lucru a fãcut ca prea pretenþios, abstract, câteodatã fiind
în anumite judeþe concursul de ocupare de
14
Evaluarea programului AMC

folosite traduceri neadaptate mediului în care ale vieþii lor cotidiene. Toþi cei care au fost
îºi desfãºoarã activitatea asistenþii medicali intervievaþi, asistente medicale comunitare,
comunitari. De exemplu, cazul prezentat în formatori, medici inspectori ºi asistente coorcadrul
sesiunii care prezintã familia disfunc- donatoare din Direcþiile de Sãnãtate Publicã
þionalã este o familie tânãrã care are un copil au considerat cã organizarea celor douã monou
nãscut îngrijit de o bonã care constituie dule la intervale de timp atât de lungi unele
partenerul principal de discuþie al asistentei faþã de altele a fost în defavoarea procesului
care îi viziteazã la domiciliu, situaþie puþin de instruire.
frecventã în mediul în care îºi desfãºoarã
activitatea asistentele medicale comunitare. Cele douã module de pregãtire iniþialã au fost
Modulul I se concentreazã excesiv pe proble- suportate financiar de cãtre agenþiile donamatica
sãnãtãþii reproducerii ºi a contracepþiei toare care sprijinã programul: UNICEF,
în detrimentul clarificãrii rolului, responsabi- UNFPA ºi USAID/JSI. Cu toate cã locaþiile
litãþilor asistenþilor medicali comunitari ºi unde au fost organizate atelierele au fost
pregãtirea lor pentru sarcinile pe care trebuie asociate cu preþuri/participant mici, costurile
sã le îndeplineascã în comunitate. În cadrul totale asociate atelierelor organizate în mediu
economiei de 40 de ore a modulului I aproa- rezidenþial sunt considerate de donatori ca
pe 14 ore (35% din timp) prezintã aspecte fiind foarte ridicate, imposibil de finanþat în
legate de sãnãtatea reproducerii, fertilitate, viitor.
contracepþie în timp ce pentru prezentarea
modului în care se realizeazã o catagrafie se A doua componentã a instruirii asistenþilor
acordã doar 15 minute (fãrã a se menþiona ce medicali comunitari este cea care se realipersoane
trebuie incluse în catagrafie ºi cu ce zeazã constant la nivel local, sub formã de
scop), discutãrii barierelor pe care le poate educaþie medicalã continuã. Din interviurile cu
întâmpina o familie la accesul la servicii i se medicii inspectorii ºi asistenþii coordonatori
acordã doar 20 minute. Cu toate cã sunt din Direcþii s-a constatat cã ea se desfãºoarã
alocate 8 ore ºi 30 de minute contracepþiei, în sub formã de întâlniri cel mai frecvent lunare,
cadrul sesiunilor nu se urmãreºte dezvoltarea organizate la Direcþie. În cadrul acestor activiabilitãþilor
de consiliere pentru contracepþie, tãþi de instruire se abordeazã teme ce derivã
iar criteriile de eligibilitate pentru utilizarea din problemele prezentate de asistenþii medicontraceptivelor
elaborate de Organizaþia cali comunitari. Temele sunt susþinute de
Mondialã a Sãnãtãþii prezentate nu sunt cele medicii inspectori ºi asistenþii coordonatori din
recomandate pentru practica asistenþilor Direcþiile de Sãnãtate Publicã sau de medici
medicali, ci cele recomandate a fi utilizate de de diverse specialitãþi invitaþi de aceºtia. Nu
medici. existã un proces planificat de identificare de
nevoi de instruire ºi nici o strategie sau un
Cele douã module au fost organizate sub plan naþional sau local pentru educaþie
formã de instruiri rezidenþiale, de douã ori medicalã continuã. În lipsa standardelor ºi a
câte o sãptãmânã. Atât participanþii cât ºi protocoalelor de practicã pentru serviciile
formatorii au apreciat în mod deosebit acest acordate de asistenþii medicali comunitari este
mod de organizare care le-a permis sã se dificilã evaluarea eficienþei programului de
concentreze asupra procesului de învãþare, formare.
îndepãrtându-le de celelalte responsabilitãþi
3.1.5 Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii
medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente.
În cadrul evaluãrii au fost urmãrite din medicali comunitari,
perspectiva posibilitãþilor de extindere a sistemul de informaþii destinate manageprogramului
la scarã naþionalã urmãtoarele mentului programului
aspecte privind management-ul programului: managementul resurselor umane,
infrastructura ºi dotarea asistenþilor medi-
Structura programului ºi documentaþia cali comunitari
aferentã, mecanismele de coordonare, asigurarea calitãþii serviciilor furnizate de
colaborare ºi supervizare a asistenþilor asistenþii medicali comunitari.
Evaluarea programului AMC 15

Constatãrile au rezultat din analiza interviu- În acest sens deja s-au fãcut schimburi de exrilor
cu responsabilii programului de la nivelul perienþã între judeþe, activitate consideratã a fi
Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã, cu extrem de eficientã de cãtre cei care au partimedicii
de familie, cu primarii din comunitãþile cipat, fiind în acelaºi timp solicitatã ºi de
în care lucreazã asistenþii medicali comunitari, ceilalþi.
cu asistenþii medicali comunitari precum ºi din
studiile de caz din cele 6 comunitãþi selectate. În momentul de faþã Programul beneficiazã
Programul de asistenþã medicalã comunitarã
de criterii pentru selecþia comunitãþilor ºi a asistenþilor
medicali comunitari. Pe baza acestora,
Direcþiile Judeþene de Sãnãtate Publicã
Evaluarea structurii programului este dificilã decid comunitãþile în care urmeazã sã se imdatoritã
documentaþiei reduse disponibile. plementeze programul ºi se face recrutarea
Descrierea generalã a programului este de personal. Nu existã proceduri sau recoinclusã
în normele metodologice ale Progra- mandãri privind etapele ce trebuie parcurse în
mului naþional pentru sãnãtatea mamei ºi vederea asigurãrii dezvoltãrii sistemului
copilului, intervenþia 4, elaboratã dupã tipicul comunitar de servicii medicale în localitãþile în
obiºnuit al normelor de programe ale care urmeazã sã se implementeze programul.
Ministerului Sãnãtãþii. Restul documentaþiei Existã experienþe la nivelul diverselor judeþe
disponibile în cadrul programului se bazeazã care permit cu uºurinþã dezvoltarea unor aseîn
principal pe adrese oficiale ale Institutului menea proceduri.
de Ocrotire a Mamei ºi Copilului (IOMC) cãtre
Direcþiile de Sãnãtate Publicã. Fiºa de post a
asistentului medical comunitar este inclusã
Sistemul de informaþii destinate managementului
de program
doar în materialele de instruire. O documen- În cadrul Programului de asistenþã medicalã
taþie de program mai detaliatã, cu menþiona- comunitarã s-a dezvoltat un sistem de
rea unor obiective clare, mãsurabile, cu colectare ºi raportare de date.
indicatori de monitorizare relevanþi ar fi fãcut
posibilã o evaluare mai eficientã în vederea Sistemul cuprinde colectarea urmãtoarelor
trecerii la faza de replicare a programului. date:
Trebuie însã menþionat faptul cã în momentul
iniþierii programului, respectiv anul 2001, des- despre copii (numãr total copii luaþi în
crierea lui se încadra în tipicul obiºnuit pentru evidenþã, numãr nou-nãscuþi, numãr predescrierea
programelor finanþate de Ministerul maturi, numãr copii alimentaþi exclusiv natu-
Sãnãtãþii. ral, numãr îmbolnãviri acute, numãr cazuri
boli infecþioase, numãr cazuri cronice, nu-
Implementarea programului s-a bazat în mãr cazuri rahitism, numãr cazuri anemie,
principal pe eforturile Direcþiilor de Sãnãtate numãr cazuri HIV/SIDA, numãr cazuri TBC,
Publicã sub îndrumarea Institutului de numãr toxicomani, numãr cazuri copii cu
Ocrotire a Mamei ºi Copilului (IOMC). nevoi speciale, numãr cazuri de copii
abandonaþi / instituþionalizaþi, numãr cazuri
În judeþele în care programul a început mai copii dezinstituþionalizaþi, numãr cazuri
demult prin efortul Direcþiilor Judeþene de sociale, numãr copii maltrataþi, numãr
Sãnãtate Publicã ºi al celorlalþi actori din decese - domiciliu, spital);
comunitate (primari, medici de familie, media- despre gravide (numãr total gravide depistori
sanitari, asistent social) s-a dezvoltat un tate în teritoriu - înscrise ºi neînscrise la
sistem de asistenþã medicalã în care relaþiile medicul de familie, numãr gravide înscrise
diverselor pãrþi cu responsabilitãþi în asigura- de cãtre asistentul medical comunitar la
rea sãnãtãþii comunitãþii s-au constituit în timp medicul de familie din numãrul de gravide
ºi funcþioneazã eficient. neînscrise depistate, numãr de gravide cu
probleme sociale, numãr de gravide cu pro-
În judeþele în care programul a fost iniþiat mai bleme medicale (sarcinã cu risc), numãr de
târziu, în absenþa unor proceduri standar- consultaþii prenaale, numãr total avorturi din
dizate sau mãcar recomandate, sistemul se care - numãr avorturi spontane, medicale,
dezvoltã în mod natural ºi se bazeazã pe empirice, numãr de naºteri înregistrate la
preluarea experienþelor pozitive din judeþele domiciliu, numãr de decese la gravidã/lãuzã
cu experienþã mai îndelungatã ºi de succes. - din care la domiciliu, la spital, altele,
16
Evaluarea programului AMC

numãr de gravide care au acceptat consilie- cazurilor depistate activ în comunitate nu sunt
rea, nivelul educaþional al gravidei);
despre adulþi ºi vârstnici (numãr copii 0-18
rezultatul utilizãrii catagrafiei.
ani, numãr adulþi (18-57 ani femei ºi 18-62 În lipsa unei monografii care sã descrie
ani bãrbaþi), numãr vârstnici (peste 57 ani sistemul de informaþii unele Direcþii Judeþene
femei ºi 62 ani bãrbaþi), numãr de persoane de Sãnãtate Publicã au impus completarea
înscrise la medicul de familie, numãr de unei evidenþe zilnice a activitãþii asistenþilor
femei de vârstã fertilã (15 - 45 ani), numãr medicali comunitari sub forma unui caiet.
femei care utilizeazã metode contraceptive, Sunt judeþe în care se solicitã semnãtura
numãr de decese adulþi, numãr decese beneficiarului în dreptul activitãþii inclus în
vârstnici, numãr persoane cu risc social, nu- caiet. Aceastã situaþie a creat dificultãþi în
mãr persoane neînscrise la medicul de rândul populaþiei cu un nivel precar de edu-
familie, numãr cazuri de violenþã în familie, caþie, trezind suspiciunea beneficiarului legatã
numãr vârstnici fãrã familie ºi cu nevoi de obligativitatea semnãrii într-un document
socio-medicale, numãr adulþi cu TBC, pe care nu îl cunoaºte. Reprezentanþii comunumãr
adulþi cu HIV/SIDA, numãr adulþi cu nitãþii Rroma nu sunt de acord cu obligati-
handicap).
În designul acestui sistemul informaþional s-a
vitatea acestei semnãturi, ceea ce creeazã
probleme asistenþilor medicali comunitari.
dorit ca datele primare sã fie culese prin Conform sistemului, datele sunt raportate lu-
intermediul catagrafiilor. În cadrul evaluãrii nu nar de cãtre asistenþii medicali comunitari la
s-a putut identifica un model standardizat de Direcþiile Judeþene de Sãnãtate Publicã, unde
colectare a datelor, în judeþe existând modele sunt centralizate ºi transmise trimestrial la
diferite de catagrafie în funcþie de decizia Unitatea de Management a Programului
Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã. Nici
în programa de instruire a asistenþilor medi-
(UMP).
cali comunitari nu s-a prezentat un model În cadrul programului existã un sistem stan-
care sã fie utilizat. Acest fapt a fãcut ca sã nu dardizat de raportare bazat pe trei machete
fie utilizat un format standardizat ci formate elaborate de Unitatea de Management a
diferite, care colecteazã informaþii diferite, în Proiectului (UMP). Raportul constã într-o fiºã
funcþie de modelele de catagrafie cunoscute pentru copii, una pentru gravide ºi una pentru
de medicii inspectori de la Direcþiile de adulþi ºi vârstnici (Anexa 4). Aceste fiºe de
Sãnãtate Publicã. În anexa 3 este prezentat raportare aduc informaþii privind starea de
un model de catagrafie utilizat. Informaþiile sãnãtate a întregii comunitãþi, o bunã parte
incluse pot proveni de la medicul de familie, din aceste date fiind raportate ºi de cãtre me-
din observaþii directe pe teren, din evidenþele dicii de familie ºi de mediatorii sanitari. Este
primãriei ºi de la diversele secþii din Spitalele greu de înþeles care este justificarea raportãrii
teritoriale. Lipsa unor formulare tipãrite pentru acestor date pentru cã doar o micã parte din
catagrafie face ca sã existe situaþii de exces ele reflectã concret activitãþile specifice deru-
de zel în care dacã populaþia este catagra- late de asistenþii medicali comunitari. În cadrul
fiatã pe familii, în momentul apariþiei sau dis- interviurilor majoritatea responsabililor de la
pariþiei unui membru de familie, asistenþii me- Direcþiile de Sãnãtate Publicã au considerat
dicali comunitari copiazã întreaga listã pentru cã raportarea acestor date sporeºte birocraþia
a putea renumerota persoanele catagrafiate.
Datoritã faptului cã modul în care este
din sistem deoarece ele nu pot fi folosite mo-
nitorizãrii ºi evaluãrii programului.
organizatã informaþia în catagrafii este ne- În absenþa unor indicatori relevanþi, moni-
funcþional, în multe judeþe pe lângã catagrafia torizarea programului constã în principal în
pe care menþioneazã statusul socio-medical întâlniri lunare la DSP, rapoarte lunare de
al persoanei, asistenþii medicali comunitari activitate ºi în câteva judeþe (puþine la numãr)
elaboreazã liste cu diverse categorii de infor- în vizite de supervizare în teren realizate de
maþii, sub formã de evidenþe speciale: liste cu Inspectorul de Asistenþã a Mamei ºi Copilului.
gravide, liste cu nou-nãscuþi, liste cu bolnavi Pe lângã aceste informaþii colectate tricronici,
liste cu bolnavi de TBC, liste cu mestrial, Unitatea de Management a Progra-
vârstnici cu probleme sociale. Dupã cum re- mului (Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi
zultã din analizele cantitative majoritatea Copilului „Alfred Russescu”) a solicitat anual
Evaluarea programului AMC 17

Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã un drepturilor lor la confidenþialitate, respectarea
raport de analizã a activitãþii asistenþilor intimitãþii etc.
medicali comunitari.
Managementul resurselor umane
Existã o unanimitate de pãreri privind precaritatea
dotãrilor de care dispun asistenþii
Asistenþii medicali comunitari sunt angajaþi de medicali comunitari. Doar o micã parte a asiscãtre
spitalele teritoriale în baza unui contract tenþilor medicali comunitari au acces la un
de muncã cu perioadã determinatã, salari- telefon fix sau dispun de un telefon mobil ale
zarea fiind suportatã din fondurile Ministerului cãror costuri sunt suportate fie din Program (li
Sãnãtãþii, transferate la spitale prin inter- se deconteazã cartela telefonicã), fie din
mediul Direcþiilor de Sãnãtate Publicã. Acest veniturile Primãriilor, iar numãrul celor care au
tip de încadrare nemulþumeºte atât angaja- acces la un calculator ºi la o conexiune intertorul
cât ºi angajatul. Angajatorul este îngri- net, este ºi mai mic, ceea ce face dificilã cojorat
de faptul cã o bunã parte din asistentele municarea cu ei ºi asigurarea accesului lor la
medicale comunitare se apropie cu repezi- informaþii. Doar un sfert au echipament de
ciune de limita admisã de lege pentru protecþie (achiziþionat în cadrul programelor
încheierea contractelor pe perioadã determi- finanþate de donatori), chiar dacã asistenþii
natã de timp ºi majoritate nu sunt dispuºi sã medicali comunitari îºi desfãºoarã aproximativ
nu respecte reglementãrile legale. Acest fapt 3/4 din timp pe teren, strãbãtând „coclauri”.
transferã responsabilitãþile la medicii La fel de deficitar este ºi aspectul legat de
inspectori responsabili cu programul deoarece dotarea cu un mijloc de transport, o micã
într-un interval scurt de timp se vor gãsi în parte a asistenþilor medicali comunitari având
situaþia pierderii resurselor umane în care pe la dispoziþie o bicicletã (asiguratã de cele mai
de o parte s-a fãcut o investiþie substanþialã multe ori din fonduri de la donatori) sau o
de instruire ºi pe de altã parte îºi desfãºoarã ºaretã. Accesul la maºinã este doar în situaþii
în mod eficient activitatea în teren. Existã de excepþie. Trusa de prim ajutor ar fi trebuit
nemulþumiri semnificative datoritã tipului de sã facã parte din dotarea minimã a asisrelaþii
de muncã ºi la nivelul angajaþilor în tenþilor medicali comunitari, dar doar 13% dinsensul
în care considerã cã acest tip de con- tre aceºtia au o trusã de prim ajutor, achizitract
le þine într-o stare de lipsã de siguranþã a þionatã din fonduri primite de la donatori. Cei
locului de muncã, pe de altã le împiedicã sã mai mulþi au în dotare tensiometru, stetoscop,
beneficieze de avantajele persoanelor cu termometru, cântar portabil, bandã metricã.
contracte de muncã pe perioadã nedeterminatã.
Aceastã problemã a fost semnalatã Mai mult de jumãtate declarã cã dispun sau
majoritatea celor intervievaþi. au distribuit materiale informative, obþinute fie
Infrastructura ºi dotarea asistenþilor
medicali comunitari
de la Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP), fie
din programe finanþate de donatori.
Atât asistenþii medicali comunitari, cât ºi Dotãrile considerate necesare de asistenþii
responsabilii din cadrul Direcþia de Sãnãtate medicali comunitari constau în mobilier,
Publicã ºi primarii considerã cã dotarea asis- biroticã, lemne, sterilizator, frigider, copiator,
tentului medical comunitar corespunde doar
într-o mãsurã limitatã cerinþelor activitãþilor
abonament transport în comun.
desfãºurate de acesta. Alte lucruri considerate a fi necesare de cãtre
asistenþii medicali comunitari sunt în ordinea
Primul aspect care trebuie menþionat este cã importanþei lor: bonurile de masã, materiale
doar 76% din asistenþii medicali comunitari de referinþã în domeniul promovãrii sãnãtãþii,
dispun de un spaþiu propriu în care îºi desfã- decontarea carburanþilor ºi a biletelor de
ºoarã activitatea. Acest spaþiu este asigurat transport, dar ºi mai multe resurse financiare.
fie de Primãrie, fie de medicul de familie la
solicitarea DSP. În opinia unor medicilor
Asigurarea calitãþii serviciilor
inspectori, uneori spaþiul disponibil mic, înghe- În cadrul evaluãrii au fost urmãrite ºi aspecte
suit, împãrþit în cele mai multe cazuri cu de bazã legate de asigurarea calitãþii serviasistentul/asistenþii
social/i din Primãrie, face ciilor asistenþilor medicali comunitari în dome-
imposibilã asigurarea unei interacþiuni cores- niul supravegherii active a unor categorii de
punzãtoare cu beneficiarii ºi la încãlcarea persoane cu nevoi speciale: gravide, lehuze,
18
Evaluarea programului AMC

copii 1-5 ani precum ºi în cel al educãrii miliilor cu risc crescut de îmbolnãvire. În anul
populaþiei privind importanþa alãptatului. Nu 2005 au fost identificate peste 27000 de
existã protocoale scrise pentru nici una din asemenea familii. Analizând criteriile folosite
activitãþile pe care trebuie sã le presteze pentru identificarea acestora se constatã cã
asistenþii medicali comunitari, asemenea pro- ele pot diferi de la un judeþ la altul, neexistând
tocoale nefiind incluse nici în programul de o metodologie scrisã unitarã.
pregãtire. Din rãspunsurile asistenþilor medicali
comunitari la întrebãrile din chestionar În cadrul informãrii/educãrii populaþiei privind
care urmãreau evaluarea acestor aspecte se alãptatul, jumãtate din asistentele medicale
poate vedea cã ele îºi desfãºoarã activitatea comunitare vorbesc despre avantajele laptelui
în mare mãsurã pe baza a ceea ce cred ele matern, 1/3 prezintã informaþii despre regimul
cã ar trebui sã facã, evaluarea calitãþii de viaþã recomandat femeii care alãpteazã,
serviciilor lor fiind greu de realizat în absenþa 1/5 vorbesc despre tehnica alãptatului ºi doar
oricãror standarde. 1% despre semnele de alarmã pentru care
femeia trebuie sã solicite consult medical
O responsabilitate principalã a asistentelor urgent.
medicale comunitare este identificarea fa-
3.2. ANALIZA CANTITATIVÃ
3.2.1.Asistentele medicale comunitare
În cadrul analizei cantitative, s-au aplicat chestionarele de evaluare la toate asistentele
medicale comunitare din municipiul Bucureºti ºi toate cele 17 judeþe care au fost incluse în
evaluare. Chestionarele aplicate au fost pretestate pe un numãr de 18 asistenþi medicali comunitari
ºi au fost însoþite de proceduri de aplicare utile operatorilor de teren. Au fost chestionate
280 de asistente medicale comunitare care lucreazã în comunitate în medie de 41 luni
(aproximativ 3 ani ºi jumãtate). Aplicarea chestionarului a durat aproximativ o orã ºi s-a fãcut la
Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) în prezenþa operatorilor de teren. Rezultatele arata atât
diversitatea activitãþilor asistenþilor medicali comunitari cât ºi distribuþia intervenþiilor pe
problemele de sãnãtate pe care acestea le au de rezolvat, precum ºi colaborarea lor cu alte
segmente ale sistemului medical/social.
88% dintre asistentele medicale comunitare
declarã cã locuiesc în localitatea în care
lucreazã.
74% dintre asistentele medicale comunitare
chestionate considerã foarte utilã activitatea
lor în comunitate, iar 40% dintre ele men-
Graficul 1. Utilitatea activitãþii
þioneazã cã li se solicitã pãrerea la deciziile
privind sãnãtatea comunitãþii. Nici o
asistentã medicalã nu considerã activitatea
sa inutilã sau puþin utilã. Putem interpreta
acest rezultat drept o cristalizare a rolului
lor profesional în rândul populaþiei, drept
furnizori de servicii medicale dar ºi sociale.
Evaluarea programului AMC 19

99,6% dintre asistentele medicale comunitare
apreciazã cã au responsabilitãþi clare
ºi foarte clare. Toate asistentele medicale
comunitare au o fiºã a postului (86% menþioneazã
cã au primit fiºa postului de la
Direcþia de Sãnãtate Publicã. Restul au
primit fiºa postului de la spitalul teritorial,
primãrie ºi formatori). Sunt ºi asistente me-
dicale care declarã ca au primit fiºa de
Încã existã în teritoriu persoane care nu se
afla pe lista unui medic de familie. Un
procent de 83% dintre asistente medicale
comunitare (232) apreciazã cã identificã,
depisteazã activ, supravegheazã ºi facili-
teazã accesul la servicii medicale în rândul
populaþiei neînscrise pe listele medicilor de
familie din comunitate: gravide, lãuze, nou
nãscuþi, nou veniþi în comunitate. Ele afirmã
cã, în prezent, numãrul persoanelor care
nu sunt înscrise la un medic de familie în
comunitatea lor este cuprins intre 1 ºi
33153, valoarea cea mai reprezentativã
20
Evaluarea programului AMC
Graficul 2. De la cine au primit fiºa postului
Modul de de terminare al neînscriºilor Graficul 3.
post din doua locuri, respectiv Direcþia de
Sãnãtate Publicã (DSP) ºi formatori,
Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) ºi
primãrie, Direcþia de Sãnãtate Publicã
(DSP) ºi spital. Se pare ca Direcþia de
Sãnãtate Publicã (DSP) rãmâne pentru
asistentele medicale comunitare principalul
punct de referinþã chiar dacã sunt angajate
de cãtre alte instituþii.
(mediana) fiind de 142 persoane. Numãrul
persoanelor care nu sunt înscrise la medici
de familie ºi au fost ajutate de cãtre
asistenþii medicali comunitari sã se înscrie
este cuprins între 1 ºi 1651, valoarea cea
mai reprezentativã (mediana) fiind de 32 de
persoane. Numãrul persoanelor neînscrise
a fost determinat de cãtre asistentele
medicale comunitare prin: catagrafierea
membrilor comunitãþii (61%), din discuþiile
cu membri comunitãþii (27%) ºi prin
informaþii obþinute de la medicul de familie
din comunitate sau primãrie(12%).

Conform propriilor declaraþii, asistentele parazitoze intestinale, gripa aviarã,
medicale comunitare desfãºoarã în rujeola, alte boli infecþioase
comunitate activitãþi diverse:
o 37% au realizat activitãþi de educaþie
o 97% au promovat alãptarea
pentru promovarea unui stil de viaþã
o 97% au promovat planificarea familialã sãnãtos, prevenirea fumatului, consu-
o 97% dintre asistentele medicale comunitare
au fãcut activitãþi de educare
mului de alcool ºi droguri
pentru prevenirea transmiterii HIV/SIDA 182 dintre asistentele medicale comunitare
o 93% au catagrafiat femeile de vârstã (65%) declarã cã au efectuat tratamente ºi
fertilã proceduri medicale, la recomandarea
o 91% au distribuit în comunitate mate- unuia dintre medicii de familie din
riale de informare, educare, comunicare comunitate:
o 89% s-au implicat în asistenþa o 135 au fãcut tratamente injectabile
vârstnicilor (intramuscular, intravenos)
o 70% dintre ele au semnalat cazuri de o 84 au participat la îngrijiri post intervenþii
boli transmisibile chirurgicale (pansamente)
o 59 % au desfãºurat activitãþi de luptã în o 67 au supravegheat evoluþia unor
focar bolnavi
o 56% s-au implicat în cazuri de violenþã o 24 au supravegheat tratamente la
domesticã vârstnici, cronici, familii cu risc social
o 52% s-au implicat în prevenirea bolilor
transmisibile - TBC, hepatita A,
o 15 au supravegheat tratamente TBC
Graficul 4. Tratamente ºi proceduri efectuate de AMC
79% dintre asistentele medicale comunitare cazuri speciale ar trebui rezolvate de
considerã cã atribuþiile prezente sunt clare
ºi suficiente ºi nu doresc sã aibã ºi alte
unul dintre cei enumeraþi mai sus.
atribuþii în viitor.
o Un numãr de 89 dintre respondente
doresc totuºi ca ºi în viitor sã se ocupe
o Un numãr de 74 dintre asistentele ºi de rezolvarea unor probleme sociale:
medicale comunitare chestionate declarã obþinerea de acte de identitate, accesul
cã doresc ca în viitor autoritãþile (poliþie, în centrele maternale, plasamentele
primãrie), medicul de familie ºi asistenta copiilor, sprijinirea persoanelor cu han-
lui, asistentul social ºi mediatorul medi- dicap în diverse demersuri, efectuarea
cal sã se ocupe de rezolvarea unor atribuþii
care le revin în prezent lor. Dintre
de anchete medico-sociale
aceste atribuþii rezolvarea problemelor Aproximativ 78% dintre asistentele medisociale:
obþinerea de acte de identitate, cale comunitare au identificat un numãr
depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, total de 1386 gravide cu risc. Ele au asiguîntocmirea
dosarelor pentru diverse rat supravegherea gravidei;
Evaluarea programului AMC 21

În total în anul 2005, cele 280 de asistente
medicale comunitare au depistat un numãr
de 27.565 de familii cu risc crescut de
îmbolnãvire pe criteriul nivelului socioeconomic
ºi educativ foarte scãzut
Graficul 5. Criterii de determinare a riscului crescut de îmbolnãvire
Gravidele neînscrise la medicul de familie
sunt în numãr mai mic decât cele înscrise,
valoarea cea mai reprezentativã este de 7
gravide neînscrise. 55% dintre asistentele
medicale comunitare au determinat acest
numãr prin depistare directã (vizitã la
Modul de determinare al gravidelor neînscrise Graficul 6.
• 16% dintre asistenþii chestionaþi au depistat
ºi facilitat luarea în evidenþã la medicul de
familie a gravidelor. Un numãr de 90 asis-
tenþi comunitari (un sfert din numãrul de
respondenþi la aceastã întrebare) declarã cã
în comunitate au fost naºteri la domiciliu,
numãrul acestora fiind cuprins între 1 ºi 45,
valoarea cea mai reprezentativã pentru
acest interval (mediana) este de o gravidã
atât pentru gravidele înscrise la medicii de
familie cât ºi pentru cele neînscrise la medicul
de familie ºi care au nãscut la domiciliu.
22
Evaluarea programului AMC
domiciliu) ºi numai 5% prin intermediul
catagrafiei. Aceasta situaþie este ºi
rezultatul activitãþii asistenþilor medicali
comunitari în comunitate ºi atenþiei pe care
o dau acestui segment al populaþiei.
Deºi numãrul gravidelor neînscrise la medicii
de familie este mai mic (cuprins în intervalul
1-28 de gravide) decât al celor înscrise,
naºterile la domiciliu exista încã, fiind
necesarã o mai strânsã colaborare ºi efor-
turi comune atât ale asistenþilor medicali
comunitari cât ºi ale medicilor de familie ºi
personalului angajat la Cabinetele medicale
individuale. În viitor asistentele medicale
comunitare considerã cã trebuie sã conti-
nue activitatea de supraveghere a gravidei.
60% dintre gravidele înscrise ºi neînscrise
care au nãscut la domiciliu în 2005 au fost

identificate prin depistare directã (vizitã la depistarea ºi supravegherea la domiciliu a
domiciliu) ºi doar 5% prin catagrafie. Deºi nou nãscuþilor, sugarilor, copiilor, premaasistentele
medicale comunitare afirmã cã turilor, persoanelor suspecte de boli
prin catagrafierea membrilor comunitãþii transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavilor
(61%) depisteazã persoanele neînscrise la cronici, vârstnicilor, respectarea adminismedicul
de familie, vizitele la domiciliu rãmân trãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în
principalul mijloc de informare, despre situ- focarele de infecþie;
aþiile din comunitate;
În cursul anului 2005, 43% dintre asis-
32% dintre asistentele medicale comunitare tentele chestionate considerã cã au intercontribuie
la activitãþi de educaþie a gra- venit în prevenirea abandonului copiilor, în
videlor (consiliere, igienã, alimentaþie, regim 449 de cazuri. Chiar daca la aceastã
de viaþã, evitarea fumatului ºi a consumului întrebare au rãspuns mai puþin de jumãtate
de alcool, pregãtire pentru naºtere ºi dintre asistentele medicale comunitare,
alãptare, evitarea consumului de medica- principala activitate în acest sens a fost
mente, pregãtirea camerei nou nãscutului); consilierea pãrinþilor (45%);
30% dintre asistentele chestionate efec- 54% dintre asistentele chestionate promotueazã
consultaþii prenatale la domiciliul veazã alãptatul informând despre: conþigravidei
cu urmãrirea parametrilor medicali, nutul laptelui matern în substanþe nutritive
familiali ºi sociali din momentul luãrii în ºi anticorpi, toleranþa, rolul în contracepþie,
evidenþã, a celor din timpul sarcinii ºi costuri, relaþia dintre mamã ºi copil,
stabilirea datei probabile a naºterii; uºurinþa utilizãrii ºi 24% fac educaþie pentru
sãnãtatea mamei care alãpteazã (alimen-
23% dintre asistentele medicale comunitare taþie, mod de viaþã, consum de medicafaciliteazã
respectarea programului de mente, evitarea fumatului ºi a consumului
vizite prenatale ºi îndrumarea gravidei la de alcool). Sub 1% dintre asistentele
medicul de familie ºi consultaþiile de chestionate declarã drept activitate legatã
specialitate necesare;
266 dintre asistente medicale comunitare
chestionate apreciazã cã au atribuþii în
Graficul 7. Activitãþi legate de nou-nãscut ºi sugar
de alãptare supravegherea semnelor de
alarmã pentru care trebuie sã se solicite
consultaþie medicalã.
Evaluarea programului AMC 23

24
Graficul 8. Supravegherea copilului de 1-5 ani
Evaluarea programului AMC
Supravegherea ºcolarului Graficul 9.
Graficul 10. Activitãþi legate de campaniile de vaccinare

Aproximativ 75% dintre asistentele ches-
tionate apreciazã cã au o comunicare bunã
ºi foarte bunã cu medicul de familie ºi cu
asistenta medicului de familie, primarul ºi
asistentul social. Cea mai bunã comunicare
declaratã de cãtre asistentele medicale
comunitare este cea cu asistentul medical
din Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) -
85% apreciazã colaborarea ca bunã ºi
foarte bunã;
Relaþii de colaborare Graficul 11.
Peste 90% dintre asistentele chestionate rata de rãspuns a fost mica, 222 asistente
considerã formarea pe care o au potrivitã ºi medicale comunitare nu au rãspuns la
foarte potrivitã în raport cu activitatea
curentã. Domeniile în care doresc însã
aceastã întrebare.
pregãtire suplimentarã precum ºi subiectele La întrebarea privind sprijinul prezent oferit
de interes pentru asistentele medicale de primãrie, din cele 225 de rãspunsuri
comunitare sunt foarte variate. validate, 38% dintre respondenþi menþioneazã
cooperarea în rezolvarea cazurilor
Forma de instruire preferatã de cãtre sociale, 30% spaþiul/biroul unde îºi desfãasistentele
chestionate este descrisã ca ºoarã activitatea, 10% facilitarea accesului
fiind schimbul de experienþã cu alte judeþe la mijloacele de transport, 9% accesul la te-
(22 de rãspunsuri). La aceasta întrebare lefon, fax, calculator, imprimantã, copiator.
Graficul 12. Sprijinul acordat AMC de cãtre Primãrie
Evaluarea programului AMC 25

Dotarea de care dispun asistentele
medicale comunitare menþionatã în procent
de 76 % este spaþiul de lucru, urmatã de
telefonul mobil care intrã în dotarea
asistentelor chestionate în procent de 57%.
Un procent de 57% dintre ele menþioneazã
În ceea ce priveºte dotarea cu echipamente
medicale, 92% dintre asistentele
medicale comunitare dispun de tensio-
metru, 86% de stetoscop, 73% de termo-
metru, 61% de cântar portabil, 45% de
bandã metricã. Un procent de 38% dintre
AMC declarã cã au o trusa de prim ajutor ºi
26
Graficul 14. Dotarea cu echipamente medicale
Evaluarea programului AMC
la secþiunea „dotare” faptul cã dispune de
materiale de informare, educare, comu-
nicare. Un procent sub 20% dintre ele
declarã în prezent ca având în dotare
calculator, acces la internet sau mijloace de
transport.
Dotarea existentã Graficul 13.
12,5% au truse pentru asistenþã la naºtere.
Un numãr de 13 asistente medicale comu-
nitare dispun de trusã de microchirurgie, 12
au lampã de diagnostic ORL ºi câte 3 au
un stetoscop obstetrical ºi respectiv
glucometru.

Ca dotare viitoare, pentru a-ºi îndeplini mai
bine activitatea, asistentele medicale comu-
nitare considerã cã au nevoie de: trusã de
prim ajutor, instrumentar, medicamente ºi
consumabile (19%), mijloace de transport
Ultima întrebare din chestionarul adresat
asistentelor medicale comunitare solicitã
acestora sã menþioneze orice alte aspecte
pe care doresc sã ni le evidenþieze. Cele
mai frecvente comentarii privesc motivarea
lor materialã, forma de angajare, probleme
Graficul 16. Comentarii ale AMC
(16%), calculator, imprimantã ºi internet
(14%), instrumentar medical divers (12%),
echipament de protecþie ºi suport (12%),
telefon fix ºi/sau mobil (9%);
Dotarea necesarã Graficul 15.
legate de resursele umane. Anexa 5 ilustreazã
detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi
anexã se regãsesc procentele detaliate ale
rãspunsurilor la fiecare întrebare din
chestionar.
Evaluarea programului AMC 27

3.2.2. Medicii de familie
În cadrul analizei cantitative - componenta adresatã medicilor de familie, chestionarul cu
întrebãri închise ºi deschise a fost autoadministrat (prin poºtã, cu plic timbrat pentru rãspuns).
Un numãr de 788 de chestionare a fost trimis cãtre Cabinetele medicale individuale (CMI) din
toate localitãþile cu asistente medicale comunitare din cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti. Un
numãr de 206 de chestionare au fost completate ºi returnate. Rata de rãspuns este de 26%.
Este o ratã de rãspuns scãzutã, dar nu neaºteptatã, în condiþiile în care studii anterioare
menþioneazã cã medicii de familie considerã cã alocã un timp prea mare muncii administrative
(raportãri cãtre diferite autoritãþi sanitare).
Cele mai relevante rezultate sunt:
86% dintre respondenþi considerã colabo-
rarea asistentului medical comunitar cu
beneficiarii din comunitate drept bunã sau
La întrebarea care solicita medicilor de
familie sã menþioneze atribuþiile actuale ale
asistentei medicale comunitare, 93% dintre
respondenþi au listat aceste atribuþii, ºi doar
15 medici nu au rãspuns la aceastã
întrebare. Procentul mare de rãspunsuri, ca
ºi faptul cã atribuþiile listate de medici sunt
28
Graficul 17. Colaborarea cu AMC
foarte bunã, în timp ce 7.5% dintre aceºtia
considerã aceastã colaborare ca dificilã
sau foarte dificilã;
corecte ºi consistente cu cele din fiºa
postului asistentei medicale comunitare,
reflectã faptul cã activitatea ei la nivelul
comunitãþilor în care activeazã este vizibilã
ºi apreciatã de cãtre ceilalþi furnizori de
servicii de sãnãtate.
Atribuþiile AMC, în viziunea medicilor de familie Graficul 18.
Evaluarea programului AMC

84% dintre medicii de familie chestionaþi
sunt mulþumiþi sau foarte mulþumiþi de
activitatea asistentului medical comunitar ºi
o considerã adecvatã la nevoile de
Graficul 19. Aprecierea activitãþii AMC
La întrebarea (deschisã) privind responsa-
bilitãþi suplimentare care ar trebui sã revinã
asistentului medical comunitar, un numãr
de 135 de medici din cei 206 respondenþi
nu au rãspuns (65%); acest procent ridicat
de non-rãspunsuri poate fi un indicator al
faptului cã atribuþiile asistentei medicale
La întrebarea (deschisã) privind activitãþi
care ar trebui eliminate din activitatea
asistentului medical comunitar, un numãr
de 183 de medici din cei 206 respondenþi
nu au rãspuns (89%); acest procent ridicat
de non-rãspunsuri poate fi de asemenea
un indicator al faptului cã atribuþiile AMC
sunt complexe ºi necesare. Dintre
sãnãtate ale comunitãþii pe care acesta o
deserveºte; 8% dintre respondenþi sunt
nemulþumiþi sau foarte nemulþumiþi de
activitatea asistentei medicale comunitare.
comunitare sunt complexe. Dintre rãspunsuri
(71 cazuri), cel mai frecvent (21
cazuri) se menþioneazã necesitatea ca
asistenta medicalã comunitarã sã facã
activitãþi medicale minimale (de exemplu
tratamente la domiciliu).
Posibile responsabilitãþi suplimentare Graficul 20.
rãspunsuri (23 cazuri), cel mai frecvent (9
cazuri) se menþioneazã necesitatea ca din
activitatea asistentei medicale comunitare
sã fie eliminatã activitatea scripticã
excesivã (medicii considerând cã aceastã
activitate dubleazã raportarea datelor
statistice, demografice ºi de morbiditate).
Evaluarea programului AMC 29

Graficul 21. Activitãþi ce ar trebui eliminate din activitatea AMC
În jur de 90% dintre medicii respondenþi medicii de familie, aceºtia din urmã
considerã cã cea mai bunã colaborare a menþioneazã schimbul de informaþii/discuþiile
asistentului medical comunitar este cu despre problemele medicale depistate la
asistentul medicilor de familie din membrii comunitãþii (22%), spaþiul pentru
comunitate; o colaborare bunã ºi foarte desfãºurarea activitãþii asistentei medicale
bunã este consideratã ºi cea a asistentei comunitare (14%), o bunã colaborare pentru
medicale comunitare cu asistenþii medi- þinerea în evidenþã a bolnavilor, copiilor
cali din Direcþia de Sãnãtate Publicã gravidelor, promovarea sãnãtãþii (13%).
(DSP) ºi personalul de la spitalul teritorial În privinþa asigurãrii în viitor a resurselor
(76%), cu primãria ºi asistenþii sociali din necesare funcþionãrii asistenþei medicale
comunitate (75%), cu medicul inspector comunitare, 41% dintre medicii de familie
pentru mamã ºi copil din Direcþia de considerã cã Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar
Sãnãtate Publicã (73,5%), cu reprezen- 17% menþioneazã Ministerul Sãnãtãþii. Este
tanþii Direcþiei Generale de Asistenþã de notat cã 29% dintre respondenþi considerã
Socialã ºi Protecþie a Copilului (67%), cu cã în viitor finanþarea activitãþii asistenþei
mediatorul sanitar (46%), cu organizaþii medicale comunitare trebuie sã aparþinã
non-guvernamentale (39%). comunitãþii-primãriei. Aceiaºi întrebare,
79% dintre medicii de familie primesc în adresatã ºi primarilor, aratã cã doar 10%
prezent informaþii de la asistentului dintre primari considerã cã în viitor autoritãþile
medical comunitar, iar 15% spun ca nu, locale (primãriile) ar trebui sã finanþeze activi-
dar ar dori sã primeascã în viitor.
tatea asistentei medicale comunitare.
53% dintre respondenþi considerã cã 86,5% dintre medicii de familie chestionaþi
asistentul medical comunitar nu are considerã nivelul de pregãtire al asistentei
dotãri adecvate activitãþii pe care o medicale comunitare ca foarte bun sau bun.
desfãºoarã, în timp ce 47% considerã cã Ca nevoi suplimentare de pregãtire pentru
existã dotarea necesarã activitãþii asistenta medicalã comunitarã, 9% dintre
asistentei medicale comunitare.
medici menþioneazã asistenþa medicalã de
În ceea ce priveºte sprijinul acordat în urgenþã de bazã, 8,5% legislaþie ºi 8% menþiprezent
de cãtre primãrie, 35% dintre oneazã cunoºtinþele din domeniul pediatriei.
medici menþioneazã spaþiul/biroul, 16% · Ultima întrebare din chestionarul adresat
menþioneazã cooperarea cu primãria în medicilor de familie solicitã acestora sa
rezolvarea problemelor sociale, 10% menþioneze orice alte aspecte pe care doresc
accesul la informaþiile din evidenþele sã ni le evidenþieze. Anexa 6 ilustreazã
primãriilor, 7,5% sprijinul pentru deplasãri detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi anexã se
(acoperirea transportului).
regãsesc procentele detaliate ale rãspun-
În ceea ce priveºte sprijinul acordat
asistentei medicale comunitare de cãtre
surilor la fiecare întrebare din chestionar.
30
Evaluarea programului AMC

3.2.3. Autoritãþile locale - primarii
Autoritãþile locale au fost considerate În cadrul analizei cantitative, s-au aplicat
persoane cheie pentru evaluarea eficacitãþii chestionare în 374 de comunitãþi,
Programului de Asistenþã Medicalã Comuni- incluzându-se astfel toate comunitãþile din
tarã, dar ºi pentru identificarea sprijinului cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti incluse
prezent acordat activitãþii asistentelor în evaluare. Chestionarele au fost trimise
medicale comunitare. S-a investigat ºi dispo- prin poºtã, însoþite de plic timbrat pentru renibilitatea
viitoare a primarilor din cele 374 turnarea lor. Un numãr de 248 de chestiode
comunitãþi incluse în analizã, de a susþine nare au fost completate ºi returnate. Rata de
aceastã activitate, mai ales în condiþiile în rãspuns de 66,3% este neaºteptat de bunã,
care descentralizarea serviciilor publice de ºi poate fi consideratã în sine ca un rezultat
bazã este o strategie prioritarã pentru pozitiv, care demonstreazã interesul
actualul Guvern, ºi o cerinþã a Uniunii primãriilor-primarilor pentru Programul de
Europene în perspectiva integrãrii României. Asistenþã Medicalã Comunitarã. Este rata de
rãspuns cea mai înaltã pentru chestionarele
autoadministrate.
Cele mai relevante rezultate sunt:
98% dintre primarii chestionaþi considerã utilã prezenþa asistentului comunitar în localitate
Graficul 22. Apreciazã prezenþa AMC
87% dintre ei considerã colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din
comunitate drept bunã sau foarte bunã, în timp ce doar 6% considerã aceastã colaborare
ca dificilã sau foarte dificilã
Colaborarea cu AMC Graficul 23.
Evaluarea programului AMC 31

86% dintre respondenþi sunt mulþumiþi de
adecvarea la nevoile de sãnãtate ale co-
munitãþii a activitãþii asistentului medical
comunitar
La întrebarea (deschisã) privind responsabilitãþile
care ar trebui sã revinã asis-
tentului medical comunitar, doar 71 din
cei 248 de primari nu au rãspuns, fapt ca-
re poate fi asimilat cu necunoaºterea
activitãþii asistentei medicale comunitare.
Este de notat cã cel mai mare numãr ma-
re de rãspunsuri (60 respondenþi) atribuie
asistentei medicale comunitare activitãþi
care aparþin mai degrabã asistentului
social. Totuºi, paleta de rãspunsuri aratã
cã primarii cunosc în majoritate atribuþiile
asistentei medicale comunitare.
În jur de 90% dintre respondenþi considerã
cã cea mai bunã colaborare a asistentului
medical comunitar este cu medicii
de familie, asistenþii acestora precum ºi
cu asistentul social din comunitate. De
asemenea, colaborarea cu autoritãþile
medicale e la nivel de judeþ este perceputã
de cãtre primari ca fiind bunã sau
foarte bunã.
71% dintre primari primesc în prezent informaþii de la asistentului medical comunitar, iar
19% spun ca nu, dar ar dori sã primeascã în viitor
32
Graficul 25. Informarea din partea AMC
Evaluarea programului AMC
Colaborarea cu alþi responsabili Graficul 24.

66% dintre respondenþi afirmã cã, în mare sau foarte mare mãsurã, primeºte persoane cu
nevoi sociale care intrã în sfera de responsabilitate a primãriei, trimise de cãtre asistentului
medical comunitar
Graficul 26. AMC îndrumã persoane cãtre primãrie
46% dintre respondenþi considerã cã asistentului medical comunitar nu are dotãri adecvate
activitãþii pe care o desfãºoarã, în timp ce 49% considerã cã asistentei medicale
comunitare au dotãrile necesare
Dotarea AMC Graficul 27.
Evaluarea programului AMC 33

În ceea ce priveºte sprijinul acordat în prezent de cãtre primãrie, 32% dintre primari
menþioneazã spaþiul, 10% asigurarea utilitãþilor/amenajarea spaþiului/curãþenia, 9,5%
dintre ei asigurarea mijlocului de transport. Acest procent scade brusc sub 4% pentru alt
fel de sprijin acordat (echipament birou, telefon, alte dotãri)
Graficul 28. Sprijinul acordat de cãtre primãrie
În privinþa asigurãrii în viitor a resurselor necesare funcþionãrii asistenþei medicale comunitare,
43% dintre primari menþioneazã Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar 28% Ministerul
Sãnãtãþii. Doar 10% dintre primari considerã cã în viitor finanþarea activitãþii asistenþei
medicale comunitare trebuie sã aparþinã comunitãþii-primãriei.
Viitorii finanþatori ai activitãþii AMC Graficul 29.
La întrebarea finalã - alte aspecte pe care vor sã ni le sesizeze, varietatea rãspunsurilor
aratã de asemenea interesul pe care primarii îl acordã asistenþei medicale comunitar: 11%
dintre respondenþi menþioneazã cã numãrul de asistenþi medicali comunitari trebuie sã fie
direct proporþional cu numãrul de locuitori, 8% menþioneazã nevoia de cursuri de perfecþionare
pentru asistentului medical comunitar, 8% dintre respondenþi spun ca normele de
funcþionare a asistentului medical comunitar ar trebui sã fie mai clare, 7% menþioneazã
nevoia de a primi rapoarte lunare de activitate, 7% menþioneazã nevoia contractului de
muncã pe perioadã nedeterminatã a asistentului medical comunitar. Anexa7 ilustreazã
detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi anexã se regãsesc procentele detaliate ale rãspunsurilor
la fiecare întrebare din chestionar.
34
Evaluarea programului AMC

3.3. STUDII DE CAZ
Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Cumpãna, judeþul Constanþa
„În fiecare zi învãþãm lucruri noi”
Procesul de evaluare a avut loc în perioada lor, primarul din comunã, reprezentanþi ai
ianuarie - februarie 2006. Metodologia utili- Direcþiei de Sãnãtate Publicã - inspectorul
zatã a fost analiza cantitativã (chestionare pentru asistenþa mamei ºi copilului, inspectocompletate
de cãtre cele 24 de asistente rul pentru programele de sãnãtate, inspectomedicale
comunitare, chestionare trimise prin rul pentru promovarea sãnãtãþii, asistenta
poºtã celor 19 primari ºi medicilor de familie ºefã din Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP),
din cele 19 comunitãþi) ºi calitativã (interviuri mediatorul sanitar care se ocupã ºi de comusemistructurate
individuale ºi de grup). na Cumpãna, precum ºi medici ºi asistente
ºefe din secþiile de obstetricã ginecologie ºi
În judeþul Constanþa existau la 31 decembrie neonatologie din spitalul judeþean din
2005 un numãr de 18 localitãþi incluse în Constanþa sau reprezentantul fundaþiei Holt).
Programul de Asistenþã Medicalã Comunitarã
ºi un numãr total de 23 asistente medicale
comunitare. Faþã de începutul anului 2005,
numãrul de comunitãþi (respectiv asistente
medicale comunitare) s-a redus cu una. La
nivelul judeþului, în anul 2005, cheltuielile cu
acest program de la bugetul Programul
Naþional nr.3 al Ministerului Sãnãtãþii a fost de
211.43 mii lei. Conform reprezentanþilor
Direcþiei de Sãnãtate Publicã intervievaþi, se
observã la nivelul judeþului contribuþia în creº-
tere a activitãþii asistentelor medicale comuni-
tare la îmbunãtãþirea accesului populaþiei
defavorizate la serviciile de sãnãtate. Activita-
tea asistentei medicale comunitare se diver-
sificã, odatã cu participarea asistentelor la
cursurile de pregãtire organizate (în 2005,
toate cele 23 de asistente medicale comunitare
din judeþ au participat la cursuri de pro-
movare a consultaþiei prenatale, TBC-DOTS,
consiliere HIV/SIDA, promovarea sãnãtãþii-
comunicare).
Comuna Cumpãna a fost selectatã pentru
analiza aprofundatã - studiul de caz. A fost
utilizatã analiza calitativã, instrumentele ela-
borate (interviuri semistructurate individuale ºi
de grup) fiind folosite la obþinerea de
informaþii detaliate pentru elaborarea studiului
de caz. S-a realizat astfel un interviu semi-
structurat de grup (focus-grup), cu un grup de
11 beneficiari direcþi ai activitãþii asistentei
medicale comunitare, ºi au fost intervievate
20 de persoane implicate în activitatea ei, de
la nivelul comunitãþii ºi de la nivel de judeþ
(asistenta medicalã comunitarã, cele douã
asistente sociale din comuna Cumpãna, doi
medici de familie din comuna Cumpãna cu
cabinete medicale individuale ºi asistentele
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale AMC
Comuna Cumpãna, situatã la 5 km de muni-
cipiul Constanta, are 14.000 de locuitori, din
care 10.000 cu domiciliul stabil în comunã.
Conform doamnei primar, în comunã sunt
380 de familii de religie musulmanã ºi 592 de
locuitori de etnie romã. Deºi nu este o comunitate
sãracã, populaþia fãrã domiciliu stabil,
populaþia de etnie romã, media crescutã de
vârstã, fac din comuna Cumpãna o localitate
care are nevoie de asistenþã medicalã
comunitarã. În comunã exisã cinci medici de
familie cu cabinete medicale individuale,
centru de permanenþã, doi asistenþi sociali ºi
un asistent medical comunitar. Unul dintre cei
cinci medici de familie, ultimul venit în comunã,
are pe lista aproape exclusiv persoane
defavorizate ºi este principalul colaborator al
asistentei medicale comunitare. Asistenta
medicalã comunitarã este bine pregãtitã. Activitatea
ei este apreciatã pozitiv de cvasi toate
persoanele intervievate. Asistenta Medicalã
Comunitarã funcþioneazã într-un spaþiu pus la
dispoziþie de primãrie, unde sunt localizate ºi
cele douã asistente sociale ale comunei. Spi-
ritul de echipã ºi lucrul în echipã este evident.
În fapt, în cursul interviurilor, asistenta medicalã
comunitare a fost câteodatã asimilatã
activitãþii asistentului social mai degrabã decât
activitãþilor medicale. Autoritãþile locale
sunt proactive ºi deschise parteneriatului cu
organizaþiile nonguvernamentale, beneficiind
astfel de programe ºi finanþãri în beneficiul
comunitãþii (Holt, World Vision, SECS etc.).
Cel mai relevant exemplu (ºi cel mai frecvent
menþionat în cursul discuþiilor) este
Evaluarea programului AMC 35

„Programul de dezvoltare comunitarã”, reali- anumit punct din cauza restricþiilor financiare
zat în parteneriat cu World Vision Romania, (apreciazã cã numãrul de cazuri rezolvate a
care are ºi o componentã de sãnãtate. scãzut în ultimul timp, datoritã lipsei de
Contribuþia asistentei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei defavorizate
la serviciile medicale
La interviul semistructurat de grup (focus-
fonduri - comparativ cu anii trecuþi, când prin
diferite proiecte implementate de organizaþii
nonguvernamentale beneficia de fondurile/
sprijinul necesar). La întrebarea adresatã
asistentei medicale comunitare „ce te mulþu-
meºte din activitatea ta?”, aceasta a rãspuns:
grup) cu beneficiarii direcþi ai activitãþii AMC „în fiecare zi învãþãm lucruri noi” ºi „ai satisau
participat 11 persoane, din care o familie facþii atunci când rezolvi un caz dar în ultimul
de romi cu un sugar, alte douã femei de etnie timp, nu le pot duce la capãt pentru cã-mi
rromã, femei în vârstã ºi singure, pãrinþi de lipsesc banii. De exemplu pentru transportul
copii cu probleme de sãnãtate care au la spital a unui caz, pentru declararea tardiva
beneficiat de asistenþa asistentului comunitar. a unui copil - certificatele de naºtere, proce-
Pãrerea unanimã a fost cã numai datoritã durile în instanþã costã ºi ai nevoie de bani”.
intervenþiei asistentei medicale comunitare ºi- Primãria îi pune la dispoziþie câteodatã maau
putut rezolva problemele de sãnãtate ºi ºina. Singurele cheltuieli decontate de cãtre
sociale. Unul dintre participanþi a spus „fãrã Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) sunt redomniºoara,
nu mai eram azi aici”. Fiecare prezentate de acoperirea costurilor de transparticipant
ºi-a spus povestea - cazuri de su- port atunci când merge la DSP, la raportãri
gari sau copii mici cu probleme medicale duºi sau convocãri.
la spitalul judeþean, abandon în maternitate,
mobilizare pentru campaniile de vaccinare, Asistenta medicalã comunitarã este acceptatã
contracepþie, promovarea alãptãrii la sân, ur- în comunitatea roma. Cum menþioneazã ea
mãrirea gravidei ºi lehuzei, violenþã domesticã însãºi -„cât timp le vorbeºti frumos ºi-i resetc.
O pondere crescutã, mai ales pentru pecþi, te respectã ºi ei”. ªi mediatorul sanitar
populaþia de etnie rromã, a fost sprijinul ob- intervievat a confirmat o foarte bunã colaþinut
de la AMC în obþinerea actelor de iden- borare în acest domeniu, mai ales pentru catitate
ºi înscrierea pe listele medicilor de fami- zurile de copii pãrãsiþi în spital: „atunci când
lie. Pacienþii care au nevoie de tratament sunt ei (romii) au o problemã medicalã iau legãdirecþionaþi
cãtre centrul de permanenta din tura cu asistenta comunitarã, care discutã ºi
comunã. Pânã în prezent, activitatea în do- cu mine ºi împreunã rezolvãm problema”. Se
meniul bolilor transmisibile (ITS, tuberculozã organizeazã întâlniri periodice cu toate asisetc.)
nu este evidentã (conform celor menþio- tentele medicale comunitare ºi se discutã
nate de cãtre asistenta medicalã comunitarã). diferite cazuri cu ocazia acestor întâlniri.
Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã
(DSP) apreciazã asistenta medicalã din Cumpãna
ca bunã profesional ºi cu bune rezulta-
te. La întâlnirea cu coordonatorul Direcþiei de Este necesarã prezenþa asistentei medicale
Sãnãtate Publicã (DSP) pentru acest program comunitare în rural, menþioneazã un respona
participat ºi una dintre cele douã asistente dent. În aceste comunitãþi, catagrafierea
medicale comunitare care îºi au sediul la persoanelor defavorizate e fãcutã exclusiv de
spitalul judeþean Constanþa. Când aceasta din aceastã asistentã. „Cred cã se poate spune
urmã a fost întrebatã care dintre cele 18 co-
cã în comunitãþile cu asistente medicale co-
munitãþi cu program de asistenþã medicalã munitare procentul populaþiei defavorizate
comunitarã poate fi consideratã un model de neînscrise la medicul de familie a scãzut cu
bunã practicã ºi de ce - a menþionat Cumpã-
30%”. În general, activitatea asistentei medi-
na, datoritã sprijinului dat de autoritãþile locale
ºi entuziasmului asistentei comunitare.
cale comunitare este complexã, menþioneazã
intervievaþii ºi listeazã domenii ca: identifi-
Asistenta medicalã comunitarã din comuna
carea persoanelor neînscrise la medicul de
familie, identificarea femeilor gravide ºi
Cumpãna a declarat cã în cursul anului 2005
Relevanþa termenilor de referinþã la
activitatea zilnicã
trimiterea acestora la controalele prenatale,
a rezolvat aproximativ 50 de cazuri, dar identificarea gravidelor cu risc de abandon,
menþioneazã cã se poate implica pânã la un
luarea în evidenþã a persoanelor neasigurate
36
Evaluarea programului AMC

la medicul de familie, urmãrirea lor, declara- tele medicale comunitare, ca ºi mediatorul
rea tardivã pentru copiii fãrã certificat de sanitar de altfel, nu iau legãtura cu asistenta
naºtere, pentru persoanele cu nevoi speciale ºefã, ci se duc direct în saloane, ºi de aici
obþinerea drepturilor ce li se cuvin, în caz ca
sunt solicitate pot participa la vaccinarea copiprobleme
de comunicare.
ilor, identificarea persoanelor cu TBC, boli Asistenta medicalã comunitarã din comuna
infecto-contagioase, educaþie pentru sãnãtate Cumpãna are în sarcinã ºi evidenþa medica-
(exemplu: în domeniul sãnãtãþii reproducerii). mentelor de la centrul de permanenþã (tine
evidenta medicamentelor, scoate medicamen-
Una dintre persoanele intervievate menþiotele pe baza listei semnate de medic, efecneazã
cã, în ceea ce priveºte termenii de tueazã uneori tratamente sub supravegherea
referinþã ai asistentei medicale comunitare, nu medicului de gardã). Unele dintre medica-
este de acord cu efectuarea anchetei în focar mentele de aici sunt cumpãrate de cãtre
de cãtre aceasta. „Trebuie sã fie în sarcina primãrie. Pe de altã parte, asistenta medicalã
asistentului de igiena. Nu mi se pare normal comunitarã lucreazã ºi ca asistentã medicalã
sã intri într-un focar de TBC ºi apoi sã te duci la centrul de permanenta din comuna. Aceas-
acasã la o gravidã”. La activitãþi care ar putea tã abordare poate fi consideratã un model de
fi adãugate prezentelor atribuþii ale asistentei
medicale comunitare, aceiaºi persoanã menþioneazã
servicii de sãnãtate care sã se adre-
seze colectivitãþilor/ ºcolilor.
bunã practicã, de împãrtãºit ºi altor comuni-
tãþi. Asistentul comunitar este motivat, nu se
deprofesionalizeazã, ºi poate sã ofere ºi tratamente
medicale acolo unde este cazul, în
condiþiile în care ca asistenta medicalã comu-
Un intervievat considerã ca asistenta medinitarã nu beneficiazã de nici un fel de trusã
calã comunitarã face din fericire mai mult
decât ar avea ca atribuþii - nu se ocupa numai
de probleme medicale ºi de cele sociale (depune
acte în instanþã, se ocupa de obþinerea
buletinelor).
sau echipament medical de bazã.
Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea
asistentei medicale comunitare cu ceilalþi
actori de la nivelul comunitãþii
Medicii de familie din comunitate intervievaþi În proporþie de 100% persoanele intervievate
apreciazã activitatea asistentei medicale co-
munitare, dar când sunt rugaþi sã detalieze
aceastã activitate se referã mai degrabã la
activitãþile care þin preponderent de domeniul
asistenþei sociale. Este menþionatã contribuþia
asistentei medicale comunitare la distribuirea
laptelui praf, dar ºi la promovarea alimentaþiei
la sân a sugarului, la monitorizarea gravidelor,
a aducerii femeilor roma la medicul de familie.
O asistentã medicalã de la unul din Cabine-
tele medicale individuale, la întrebarea „ce ar
trebui sa facã în plus asistenta medicalã co-
munitarã” a rãspuns „face ºi aºa destule”.
au apreciat interacþiunea asistentei medicale
comunitare cu ceilalþi parteneri de la nivel
comunitar ºi de la nivel de judeþ ca foarte
bunã. Un intervievat povesteºte cã, iniþial, în
relaþia cu medicii de familie a fost o disputa,
medicii de familie vãzând în asistenta medi-
calã comunitarã un furnizor de servicii medi-
cale, o ameninþare. Acum, sunt dispuºi sã se
lase “ajutaþi” de cãtre ea. Cu excepþia unuia
dintre cei cinci medici de familie din comunã,
colaborarea cu asistenta medicalã comunitarã
este consideratã foarte bunã de cãtre toate
pãrþile intervievate. Cele douã asistente
sociale ºi asistenta comunitarã formeazã o
Pentru un intervievat - cadru medical dintruna
din secþiile de obstreticã, neonatalogie
ale spitalului judeþean Constanþa, activitatea
echipã unitarã. Unii intervievaþi au menþionat
colaborarea mai dificilã cu secþia de obste-
tricã ginecologie în spitalul judeþean.
asistentei medicale comunitare se suprapune
oarecum cu activitatea asistenþilor sociali. Nu
primeºte informãri perioadice despre activi-
tatea lor, nu are întâlniri cu asistentele medi-
cale comunitare, deºi considerã cã acest
lucru ar fi folositor personalului din secþiile spitalului.
Sunt cazuri despre care ar dori sã ºtie
cum au fost rezolvate. Un alt cadru medical
din spitalul judeþean menþioneazã cã asisten-
Un caz particular, un exemplu de bunã prac-
ticã, este atragerea de cãtre autoritãþile locale
de proiecte complementare. De exemplu,
colaborarea asistentei medicale comunitare
din comuna Cumpãna cu fundaþia Holt se
realizeazã în cadrul proiectului privind preve-
nirea a abandonului în cazul copiilor mici cu
familii aflate în situaþii de criza. Asistenta
Evaluarea programului AMC 37

comunitarã are o bunã evidentã a cazurilor, ºi pe lucrurile practice; a menþionat de asememerg
pe teren împreunã. Cu sprijinul asis- nea ca sunt pauze foarte mari între modulele
tenþilor sociali ºi ai asistentei medicale comu- de formare ºi cã aceste module ar trebui
nitare s-au format grupurile pentru cursurile fãcute unul dupã altul, pentru creºterea eficade
educaþie parentala, la care au participat citãþii programului de formare. Accentul tremame
cu copii cu vârste sub 2 ani. Asistenta buie pus, continuã acelaºi respondent, pe
medicalã comunitarã a identificat mame cu tehnicile de îngrijire, cursuri de resuscitare
probleme sociale, familii cu probleme finan- cardio-respiratorie ºi infecþii nozocomiale, de
ciare, cu mulþi copii - toate familii în situaþie de asemenea un curs/modul obligatoriu de cocrizã.
Reprezentantul Holt a specificat ºi municare, „deoarece multe nu ºtiu sã comuinteresul
asistentei medicale comunitare de a nice foarte bine”.
se perfecþiona, prin participarea la diferite
cursuri. Alte arii directe de colaborare sunt:
contracepþia, violenta domesticã, obþinerea
constatatoarelor de naºtere (maternitate ºi
instanþã). Fundaþia sprijinã activitatea asisten- Asistenta medicalã comunitarã funcþioneazã
tei medicale comunitare (transport, suport într-un spaþiu pus la dispoziþie de primãrie,
financiar - taxele pentru actele de stare civila unde sunt localizate ºi cele douã asistente
sau pentru declararea tardiva a naºterii sau sociale ale comunei. Se lucreazã efectiv în
taxele judiciare pentru actele pãrinþilor sau echipã (asistent medical-asistent comunitar).
plata medicamentelor). Asistenþii sociali Holt Existã acces la telefon ºi PC-uri. De asemeau
întâlniri periodice cu echipa din Cumpãna. nea, maºina primãriei este utilizatã de cãtre
Adecvarea la nevoi a actualului program de
formare a asistenþilor medicali comunitari
Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii
prezente ºi suportul comunitãþii
asistenta medicalã comunitarã pentru anumite
deplasãri, deºi în ultima vreme ºi aici au
apãrut restricþii bugetare.
Asistenta medicalã comunitarã din Cumpãna În ceea ce priveºte echipamentul medical de
participã în general la toate cursurile la care bazã, nu au nimic în dotare (trusa de urgenta,
este invitatã, în dorinþa de perfecþionare. Atât stetoscop, cântar, termometru, etc.). Primãria
reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã a cumpãrat în trecut medicamente pentru
(DSP), cât ºi alþi respondenþi menþionaþi an- Centrul de permanenþã, dar în prezent nu mai
terior au specificat acest lucru. La întrebarea are fonduri. O sursã de cofinanþare a unor ace
formare suplimentare resimte ca necesarã, numite activitãþi este reprezentatã de proiecte
asistenta medicalã comunitarã a menþionat ale unor organizaþii nonguvernamentale.
legislaþia, mai ales cea din domeniul social,
ca ºi cursuri de prim ajutor, urgente. Programul de asistenþã medicalã comunitarã
a fost iniþiat ca rãspuns la scãderea accesului
Alþi respondenþi au adãugat aici cursuri des- unor categorii de populaþie la asistenþã mepre
parazitoze (de exemplu scabie, pediculo- dicalã, apãrutã în urma reformei sistemului
za) ºi infecþiile cu transmitere sexualã(ITS), sanitar.
educaþie pentru sãnãtate, cursuri de prim
ajutor. Un intervievat de la nivelul Direcþiei de Faza pilot a fost destinatã evaluãrii eficacitãþii
sãnãtate Publicã(DSP) a menþionat cã pro- acestui tip de rãspuns faþã de nevoile pogramul
de formare al asistentelor medicale pulaþiei, în cadrul unei intenþii de acoperire
comunitare a început destul de târziu, iar de naþionalã.
acum încolo accentul trebuie pus foarte mult
Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Amãrãºtii de Jos, judeþul Dolj
„Nu e suficient sã ai numai cunoºtinþe, trebuie sã stai alãturi de om, sã simþi cã
sufletul tãu este alãturi de sufletul lui…”
Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în reprezentative pentru activitatea asistenþilor
luna februarie 2006 în primãrie, cabinetele medicali comunitari din Amãrãºtii de Jos. Au
medicilor de familie, Direcþia de Sãnãtate participat la focus grup 12 persoane, cu
Publicã, Centrul Medico-Social din Amãrãºtii vârste diferite. Au fost fãcute ºi interviuri pende
Jos ºi Spitalul din Dãbuleni. A fost des- tru primar, inspectorul pe probleme sociale
fãºurat ºi un focus grup cu persoane/cazuri din Amãrãºtii de Jos, 5 asistente ale medicilor
38
Evaluarea programului AMC

de familie, asistentul comunitar, persoane din foarte receptivã, am numai cuvinte de laudã
conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã
Mehedinþi, medicul OG din Dãbuleni. Comuna
la adresa ei”.
are 6.000 de locuitori dintre care în jur de Locuieºte în comunã de când s-a nãscut ºi
1.050 romi dintr-un sat mai îndepãrtat, este cunoscutã de întreaga comunitate. Oa-
Ocolna, afirmã primarul localitãþii. De aceea menii apeleazã cu încredere la serviciile ei ºi
acesta crede cã „ar mai fi trebuit angajat încã ea încearcã sã-i ajute cât de mult poate. A luun
cadru medical, pe motivul cã avem trei crat ca profesor suplinitor la una din ºcolile
sate ºi sunt greu de strãbãtut într-o perioadã din comunã înainte de a deveni asistentã co-
în care cetãþenii cer sã se rezolve problemele munitarã ºi are o relaþie deosebitã cu copiii
mai repede. Pentru satul Ocolna, care este la care o sprijinã ºi o ascultã în activitãþile pe
8-10 kilometri ºi este sat de romi, condiþiile care le desfãºoarã ca asistentã medicalã code
viaþã sunt mai deosebite, comunitatea se- munitarã. Deschiderea ºi asocierea acestei
paratã, la o distanþã destul de mare ºi cu profesii cu sistemul de educaþie este benefic
multe probleme.”
pentru statutul ei profesional ºi pentru rolul pe
care îl joacã în comunitate. O participantã la
Pentru angajarea asistentului medical comu- focus grup spunea: „sunt educatoare la grãnitar
ºi alegerea localitãþilor în care sã existe diniþa din Amãrãºtii de Jos. O cunosc pe
asistenþi comunitari primarul declarã cã a fost doamna asistent J., de mai mult timp, dar în
consultat de cãtre Direcþia de Sãnãtate ultima vreme am colaborat foarte des, a venit
Publicã: „am fost întrebat, ba chiar mi s-a la grãdiniþã cu diferite propuneri ºi am desfãcerut,
dacã pot, sã fac ºi o recomandare ºurat împreunã cu mamele diferite activitãþi
pentru anumite cadre, cadre care au parti- pe diferite teme, care au prins foarte bine la
cipat la concurs, concurs care a fost corect”. mãmici ºi acestea chiar mi-au cerut sã mai
Comuna Amãrãºtii de Jos a fost aleasã desfãºoare asemenea activitãþi. Fiind educapentru
a avea asistent medical comunitar „din toare am putut sã îi adun un numãr mare de
douã motive, unul ar fi faptul cã populaþia mãmici, ºi am desfãºurat împreunã activitãþi”.
este destul de numeroasã ºi are nevoie de Despre activitãþile desfãºurate în colaborare
un asistent, ºi al doilea motiv este cã aceastã cu instituþiile de învãþãmânt o altã beneficiarã
comunã are în componenþã un sat de romi”. crede cã „au fost activitãþi interesante, vrem
sã mai participãm, îmi doresc din toatã inima,
Asistenþa comunitarã se face pe fundalul unui ºi vin ºi din partea mãmicilor cu acest cuvânt
sistem local de asistenþã medicalã ºi socialã, - sã fie activitãþi cât mai dese”. În afarã de
în comunã existând „patru medici de familie aceste acþiuni asistenta comunitarã „a venit la
cu ºapte asistenþi, care funcþioneazã într-un grãdiniþã pentru copiii în plasament, s-a inte-
local proprietatea primãriei”. Cu toate aces- resat de ei, de felul cum sunt îngrijiþi, de cum
tea reprezentãrile, concepþiile specifice des-
sunt educaþi ºi dacã participã sau nu la pro-
pre familie sau ajutorul oferit de societate este
în opinia unui respondent local urmãtoarea:
gramul din grãdiniþã”.
„pe ei nu îi intereseazã ce mãnâncã, ce pun Aceastã colaborare este perceputã benefic de
la masã, cum se îmbracã, pe ei îi intereseazã cãtre oameni, dându-le mai multã încredere
sã facã copii ca sã ia alocaþia, fac copii ca în ceea ce asistenta comunitarã face ºi în desã
ia ajutorul social, dar fac copii, nu îi intere- ciziile pe care le iau împreunã cu ea, deoa-
seazã ce fac ei ºi cum îi cresc ºi unii dintre ei rece i se atribuie ºi suportul ºcolii ca sistem
au condiþii foarte grele de viaþã”.
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
de educaþie. Având un mod de lucru proactiv,
cu vizite dese în comunitate („vine foarte des
la ºcoala din Ocolna, pot sã vã spun cã la
Ocolna avem 12 clase de la 1-8 plus trei
clase de grãdiniþã, se nasc aproape 100 de
Punctele tari ale programului de asistenþã þin copii pe an, numai în satul Ocolna, sãptã-
de modul flexibil în care asistenta comunitarã mânal vine ºi merge în sat, din casã în casã,
lucreazã, de portretul ei social aºa cu este ºi eu am fost cu ea din casã în casã”), fiind
perceput de cãtre cei din comunitate; oamenii axatã pe partea de informare-educare, pe
spun cã „o cunosc pe J. de când s-a nãscut, prevenþie, a reuºit sã activeze prin contagiune
este o fire deschisã cu care se poate aborda ºi alte verigi implicate în servicii pentru po-
orice problemã, este o persoana foarte, pulaþie, care în mod tradiþional erau mai puþin
Evaluarea programului AMC 39

implicate în rezolvarea problemelor care þin
de sãnãtate (ºcoala, primãria), colaboreazã
bine cu directorii de ºcoli sau asistenþii sociali
ai cultelor religioase. „Sunt bibliotecar în co-
Contribuþia asistentei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei defavorizate
la serviciile medicale
muna Amãrãºtii de Jos, sunt colegã de birou Beneficiarii serviciilor asistenþei medicale co-
cu doamna J., nu prea o vãd prea des, penmunitare prezenþi la focus grup sunt persoane
tru cã meseria de asistent comunitar presucare promoveazã activitatea asistentei pentru
pune o muncã de teren; din ceea ce am cã apreciazã cã „ea totdeauna întreabã ºi te
observat eu, ea merge foarte des la ºcoli, la îndrumã. Nu e suficient sã ai cunoºtinþe me-
grãdiniþe, pe la domiciliul pacienþilor” spune o dicale ca asistent, zic eu dupã pãrerea mea,
altã respondentã ºi subliniazã importanþa nu e suficient sã ai numai cunoºtinþe, trebuie
muncii de teren pe care o are în comunitate. sã stai alãturi de om, sã simþi cã sufletul tãu
Încãrcãtura de activitãþi este specificã zonei ºi este alãturi de sufletul celui pe care îl vizitezi
anotimpurilor, se modificã în funcþie de sau cu care stai de vorbã. Conteazã foarte
muncile agricole ºi de obiceiurile oamenilor. mult sã fi sufleteºte legat cu cel cu care dis-
Sunt perioade când nu gãseºte pe nimeni cuþi, sau pe care îl vizitezi într-o problemã de
acasã ºi e nevoitã sã meargã duminica pentru
a-ºi completa catagrafia. Iarna se îmbolnã-
sãnãtate. ªi ea aºa este”.
vesc mai mulþi, vara mai puþini. Familiile de Asistentul comunitar oferã servicii variate, oaromi
dispar când încep muncile la câmp, rãmân
numai femeile cu copii ºi bãtrânii, sunt
foarte puþini bãtrâni în comunitãþile de romi,
circa 100 în întreaga comunitate pentru cã
„speranþa de viaþã este micã datoritã conmenii
„cred cã este o muncã destul de multã
pentru ea”, pentru cã face consiliere mame-
lor, gravidelor, lehuzelor, le dã chiar indicaþii
scrise despre ce trebuie sã facã: igiena sânului,
alimentaþia copilului, a gravidei, avantadiþiilor
precare de trai”, declarã asistenta jele alãptãrii despre care le spune mamelor
comunitarã. cã „creºte imunitatea sugarului ºi o împlineºte
ca mamã”. Spune cã femeile la þarã nu
O problemã semnalatã de cãtre beneficiarii
din Amãrãºtii de Jos este legatã de legãtura
dintre verigile de asistenþã pentru populaþie.
Oamenii spun cã procurarea medicamentelor
gratuite sau compensate este dificilã ºi pentru
a respecta tratamentele unii cetãþeni au dificultãþi.
O respondentã mãrturiseºte: „eu trebuie
sã mã duc în fiecare lunã la Craiova sã
cheltui bani, sã dau acum suta de mii pe
drum ºi nu îi deconteazã nimeni, o sutã dus o
sutã întors ca sã îmi iau medicamentele
compensate. ªi dacã mã gândesc bine o
lucreazã, nu au resurse financiare sã se ali-
menteze corespunzãtor ºi nu au lapte sufi-
cient de aceea trebuie sã suplimenteze de la
vârste mici ale copilului cu lapte praf ºi în final
renunþã la alãptare. Sunt multe gravide în lo-
calitate: „este un sat de þigani 100%, e o
populaþie foarte deasã ºi înghesuitã acolo,
într-o casã putem gãsi chiar ºi douã gravide,
nu numai una, acolo gãsim ºi douã într-o
casã, sunt copii foarte mulþi. Vine le ia tensi-
unea, îi consultã, îi trimite la medic”.
sutã dus plus o sutã întors plus încã 50 de Colaboreazã cu toþi medicii de familie, aceºtia
mii sã mãnânc un corn ºi sã mã deplasez îi solicitã sprijinul în campanii de vaccinare
prin oraº, cam aia ar fi reþeta compensatã. pentru a anunþa populaþia. Merge ºi îi ajutã ºi
Compensate nu au, nu au. Mai puþin ne inte- în ºcoli, pe rând la toate ºcolile din comunã.
reseazã pe noi de dumnealor, pe noi ne Sunt douã ºcoli generale, un liceu ºi trei grãintereseazã
soarta noastrã. Poate cã ar fi diniþe (700 - 800 elevi) unde desfãºoarã acþibine
sã avem ºi noi o farmacie non-stop ºi de uni de informare pe diverse teme, cu elevii
unde sã putem sã luãm ºi noi medicamente dar ºi cu pãrinþii. Încearcã sã organizeze a-
ºi gratuit ºi compensat”. De aceea oamenii ceste activitãþi acolo unde întâlneºte grupuri
propun ca asistenta comunitarã sã fie impli- de oameni; când vin mãmicile sã-ºi ia copiii
catã în aceastã problemã stringentã a lor: „noi de la grãdiniþã le cheamã cu 1/2 de orã mai
ne gândeam la programul acesta cã dacã devreme ºi le vorbeºte; la ºedinþele cu pãrinþii
ne-aþi dat un asistent comunitar bun poate cã etc. Nu a depistat decât un caz de ITS la o
pe lângã el poate sã funcþioneze ºi o farma- fetiþã de 7 ani pentru care a mers la Craiova
cie micã, un punct sanitar farmaceutic mic. E la Spitalul de Boli Infecþioase ºi a vorbit cu
bine sã audã cineva acolo sus cã este nevoie
sau sã se facã un alt program“.
medicul de acolo, a sprijinit familia. A desfã-
ºurat activitãþi de informare în ºcoli, a insistat
40
Evaluarea programului AMC

pentru folosirea prezervativului în rândul asistenta declarã cã recomandã tuturor sã nu
tinerilor, care sunt foarte receptivi „la scoalã a consume apa decât din surse sigure ºi nu din
venit ºi a susþinut foarte multe ore, din clasã fântânile proprii care, fãrã excepþie, au nitriþi
în clasã, cu aparatul acela, cu ghidul acela al
sãnãtãþii, le-a spus metodele de contracepþie
(asistenta declarã cã a analizat 40 fântâni).
pentru cã am eleve mãritate de la clasa a ºa- Respondenþii spun cã se ocupã de îngrijirea
sea, de la clasa a cincea e mãritatã o elevã, bolnavilor cu diverse afecþiuni „mama mea a
de la 12 ani. Eu am în clasã o elevã gravidã, fost bolnavã de cancer, trei ani de zile, a fost
de 15 ani ºi ea de câte ori vine mã întreabã operatã de trei ori, a avut un cancer la rinichi,
cum se simte, dacã miºcã copilul. E foarte venea acasã îi lua tensiunea, îi fãcea perfuzii,
priceputã, a venit ºi le-a arãtat metodele con- îi fãcea injecþii”. Beneficiarii o respectã pentru
traceptive, le-a arãtat acolo uterul desenat, cã „e ºi bine pregãtitã, are ºi liceul de chimie,
le-a spus ce trebuie sã facã sã previnã o e priceputã ºi la analize, ºi are ºi meseria
sarcinã nedoritã”. Medicii de familie distribuie asta ºi a fãcut ºi ºcoala asta de igienã, îºi
contraceptive gratuite ºi atunci serviciul este
la îndemâna populaþiei.
face treaba foarte bine ºi cu mult suflet”.
Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „ne
În comunã sunt foarte mulþi bãtrâni, copiii mulþumeºte pe toþi” sau cã „de câte ori am
le-au plecat la oraº ºi au rãmas fãrã sprijin. apelat la ea nu a fost datã sã nu vinã, fie cã
Dacã se pot mobiliza merg singuri la medicul a fost ziua, fie cã a fost noaptea, o sunam ºi
de familie însã trebuie convinºi pentru cã nu venea”. O participantã crede cã „asistenta ºivor
sã meargã la medic ºi sunt reticenþi, spu- a fãcut datoria, a venit ºi a întrebat, cum
ne asistenta comunitarã. Celor imobilizaþi le aude de o problemã vine, ºi eu vãd acuma
face diverse tratamente: „este viaþa mea pe cât e de atentã cu toata lumea, ºi cât e totuºi
care mi-a dat-o, venea când fãceam peni- de iubitã; eu am crezut cã vine la mine aºa
cilina, cã operaþia nu era închisã ºi venea tot mai des cã ne ºtim de aproape 20 de ani ºi
timpul”, spune o persoana în vârstã prezentã cã sunt ºi aproape, dar acum vãd cã mala
focus grup. I-a sprijinit pe bãtrâni sã se in- joritatea din comunã numai de bine vorbesc
terneze la Spitalul Medico - Social din de ea”.
comunã. O pensionarã, declarã cã o cunoaºte
„de când s-a îmbolnãvit soþul, a fãcut un O zi de lucru a asistentului medical comunitar
accident vascular, are ºi boala Parkinson, ºi se desfãºoarã preponderent pe teren ºi poate
dânsa vine la noi regulat. Soþul nu prea poate începe ºi la ora 5 dimineaþa dacã are tratafi
transportat, ºi atunci când dânsa vine, mente de fãcut. Dar sunt ºi zile obiºnuite
pentru noi este o sãrbãtoare, întotdeauna are când începe la ora 8. De regulã merge la Pri-
o vorbã bunã, are un sfat”.
mãrie, îºi face un plan de activitate în funcþie
de solicitãrile din ziua precedentã, stabileºte
Beneficiarii spun despre asistenta comunitarã câte familii poate vedea pentru catagrafie. În
cã îi informeazã, cã „îi anunþã ºi în legãturã drum spre familiile respective se pot ivi noi
cu toate problemele care se desfãºoarã la probleme, oamenii o pot solicita pentru alte
dispensar, pentru cã noi nu putem sã ºtim tot servicii ºi îºi modificã programul. Dacã nu rece
este acolo, pe noi ne þine la curent alizeazã ce ºi-a propus, încearcã sã recupe-
personal. ªi cu teme cu gripa aviarã, cu tot
felul de teme vine, în fiecare sãptãmânã vine
ºi ne spune cum sã ne ferim”.
reze pe parcurs. Programul dureazã pânã la
ora 16:00 într-o zi obiºnuitã, dar sunt ºi multe
zile mai încãrcate în care nu face faþã problemelor
ivite. Merge la solicitãri la orice orã,
Asistenta comunitarã „a luat ºi probe de apã chiar ºi noaptea. Are satisfacþia cã oamenii
de la fântânã ºi le-a dus la analize. Umbla cu
sticluþele dupã ea, ºi se uita aici e gravidã -
ca sã ºtie de unde anume sã ia probele de
apã ºi sã le ducã la laborator”. Apa din zona
comunei Amãrãºtii de Jos conþine nitriþi, au
avut trei cazuri de intoxicaþie la copii. Acum a
fost realizatã alimentarea cu apã a comunei
dintr-o sursã sigurã. În legãturã cu acesta
sunt mulþumiþi. „Timpul alocat serviciilor
propriu-zise faþã de activitatea administrativã
este mai mare“, are un caiet de activitate zil-
nicã în care îºi noteazã tot ce face pe par-
cursul zilei, datele despre populaþia catagra-
fiatã. Zilnic face descãrcarea acestor date în
registre speciale pe tipuri de activitãþi, acest
lucru îi ia cam douã ore zilnic.
Evaluarea programului AMC 41

Relevanþa termenilor de referinþa la activitatea
zilnicã
Persoanele din Direcþia de Sãnãtate Publicã
cred cã „asistenþii comunitari sunt implicaþi în
toate activitãþile din comunitate, începând de
Asistenta medicalã comunitarã crede cã la a vizita un nou nãscut ºi de a-l urmãri, ºi
sarcinile din fiºa de post sunt adecvate, spune terminând cu intrarea în focare epidemiocã
„în mare parte“ ceea ce face corespunde logice, catagrafie, tot ce se face, mai ales cã
cu fiºa postului, nu sunt prea multe atribuþii ºi ei sunt la dispoziþia autoritãþilor locale care
ce face în plus sunt activitãþi necesare în co- pot dispune în probleme legate de comumunitate.
Serviciile pe care le acordã în plus nitate în orice direcþie“.
faþã de atribuþiile prevãzute în fiºa postului
sunt tratamentele la domiciliu pe care nu le
poate evita sau refuza. Efectueazã tratamente
la domiciliu (îngrijiri post-operatorii, injecþii,
perfuzii, pansamente etc.) fapt care nu-i intrã
Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea
asistentei medicale comunitare cu ceilalþi
actori de la nivelul comunitãþii
în atribuþii dar pentru care este solicitatã con- Un respondent din Direcþia de Sãnãtate
stant de cãtre populaþie. Ar trebui sã le facã Publicã spune cã o asistentã comunitarã „în
asistentele medicilor de familie, crede asis- general, colaboreazã bine, depinde de
tenta comunitarã, dar acestea nu au timp, nu relaþiile pe care fiecare individ le are cu cei
fac faþã la 1500 - 1700 de pacienþi ºi crede ea din jurul lui. Dacã ºtie sã fie suficient de
cã „ºi ele au destule solicitãri“. De obicei sunt diplomat ºi sã se împace cu toata lumea, ºtiþi
solicitãri în funcþie de zona unde locuiesc ºi în fiecare om este orgolios, au impresia cã se
mod aproximativ egal. Nu este una dintre ele bagã unul peste celãlalt, ºi asta tocmai din
care o solicitã mai mult ca alta.
necunoaºterea atribuþiilor pe care le are
Uneori asistenta comunitarã le cumpãrã paci-
enþilor reþetele de la Craiova. În limita timpului
disponibil a rãspuns ºi solicitãrilor Primãriei de
a ajuta în cazuri de asistenþã socialã împreunã
cu Direcþia de Protecþie a Copilului - a
mers la copii cu probleme speciale care erau
ajutaþi de aceastã instituþie cu alimente ºi
haine, la copii abandonaþi (dã ca exemplu un
caz - o mamã, o elevã de 13 ani al cãrui copil
a fost apoi înfiat). În comunitatea de romi a
ajutat la întocmirea actelor de plasament,
pentru ca familiile care i-au preluat sã poatã
acest asistent medical comunitar”. Acelaºi
respondent din Direcþia de Sãnãtate Publicã
e de pãrere cã sunt puþine cazurile de acest
gen „ºi dacã au fost, atunci au fost la început,
pânã când s-au aºezat lucrurile. Au înþe-
les ºi medicii cã este nevoie de asistent
comunitar, au înþeles ºi primarii cã este ne-
voie de asistent comunitar ºi cã el are un rol
aparte, cã nu are nici o legãturã nici cu asis-
tentul social, nici cu cel medical. El face
munca tuturor pânã la urmã ºi vine în sprijinul
celorlalþi”.
beneficia de alocaþia de plasament pentru cã
„aici existã mai multe cazuri de copii abandonaþi
care sunt crescuþi de alte familii tot de
romi“.
Inspectorul cu probleme sociale din primãrie
a împãrþit acelaºi spaþiu cu asistenta medica-
lã comunitarã ºi colaboreazã foarte bine. A-
sistenta socialã o apreciazã cã „cel care ape-
Legat de problema violenþei domestice, punct
specificat ºi în fiºa de post, spune cã a intervenit
în cazuri de copii abuzaþi. Solicitãrile
vin din partea vecinilor, cunoºtinþelor celor
abuzaþi. Nu se fereºte sã intervinã ºi nu re-
nunþã pânã nu rezolvã cazul, mai ales în
cazuri în care sunt implicaþi copii, care nu sunt
primiþi acasã ºi dorm la vecini, colegi. Ia
legãtura cu primãria dar ºi cu poliþia acolo
unde cazurile sunt mai grave ºi poate fi agre-
satã chiar ea. Chiar dacã pare cã se ameste-
cã în viaþa lor implicându-se în problemele
leazã o datã la ea sã fiþi convinsã cã apeleazã
dupã aia mereu”. Când e un caz mai grav
se duce la medic „ºi anunþã ea medicul, a-
nunþã ºi salvarea”. Descrie ca exemplu cazul
unei familii: „am avut anul trecut o fetiþã care
era bolnavã de plãmâni, ºi plângea aici,
plângea când a venit ºi ne-a spus cã face
mereu temperaturã, ia fãcut antibiotic,
bineînþeles prescris de medicul de familie,
nu-i scãdea temperatura ºi familia nu vroia
sã ducã copilul la spital pe considerentul cã
avea nuntã ºi trebuia sã stea copilul, sã
legate de violenþã domesticã, spune asistenta meargã la nuntã, în sfârºit, asistenta co-
comunitarã, pânã la urmã cei în cauza conº- munitarã a chemat salvarea ºi pânã la urmã
tientizeazã faptul cã ea acþioneazã pentru a-i tot a pornit fetiþa. Dacã nu ne duceam murea
ajuta ºi chiar îi mulþumesc. fetiþa”.
42
Evaluarea programului AMC

Colaborarea este bunã cu medicii de familie, suprapun atribuþiile pentru cã „fiecare ºtie ce
o sprijinã în tot ce solicitã ºi ea rãspunde soli- are de fãcut, se completeazã, sunt complecitãrilor
acestora. Asistenta comunitarã apre- mentare, dar în nici un caz nu se suprapun.
ciazã cã medicii de familie sunt interesaþi ca Adicã nu vin în contradicþie, ci dimpotrivã se
relaþiile cu pacienþii sã fie bune, pacienþii sã
fie mulþumiþi, pentru cã altfel se mutã pe
listele altui medic. Asistenta comunitarã la
întãresc activitãþile ºi eu zic cã este un lucru
foarte bun”.
rândul ei îi informeazã în legãturã cu problemele
de sãnãtate depistate în comunitate.
Medicii de familie pleacã la Craiova dupã program
însã pacienþii rãmân acolo ºi trebuie
rezolvaþi, de aceea oamenii cred cã asistenþa
Colaboreazã bine ºi cu primãria, nu are pro-
bleme. Crede cã au fãcut tot ce au putut pentru
a o ajuta. E loc de mai bine dar nu stã ne-
apãrat în puterea lor sã schimbe lucrurile.
comunitarã este mai accesibilã „de câte ori a A colaborat de asemenea cu directorii de
venit medicul sau asistenta lui la mine? Am ºcoli care sunt foarte receptivi, conºtientizeachemat-o
o datã ºi atunci de-abia a venit, o zã importanþa activitãþilor de educaþie pentru
singurã datã a venit. Nu a venit cu cântar la sãnãtate în ºcoalã, a mai colaborat cu asisea,
cu termometru la ea, pe când J. îºi ia cu tenþii maternali ai Mitropoliei, ai Direcþiei de
ea cântarul în plasã sau în braþe ºi hai la Protecþie a Copilului care vin în comunitate sã
copil”. Din cadrul Direcþiei un respondent verifice copii cu probleme, le aduc alimente ºi
spunea cã „mai ales în comunitãþile unde
medicul de familie nu este în localitate, ºi nici
haine.
asistentul, vã daþi seama cã singura per- În Spitalul Dãbuleni doctorul OG a aflat de
soanã la care poate sã apeleze un beneficiar existenþa asistentei medicale comunitare cu
este asistentul comunitar“. A colaborat ºi cu
medicii din Spitalul medico-social din loca-
litate în cazul bãtrânilor pentru care a obþinut
acte ºi aprobãri pentru internare. La fel, când
a avut nevoie de documente pentru copiii fãrã
acte a apelat la medicii din aceastã unitate
douã sãptãmâni în urmã când asistenta medi-
calã comunitarã dintr-o altã comunã (Bechet)
a venit la spital ºi i-a solicitat informaþii legate
de urmãrirea gravidei, trimiterea ei cãtre spi-
tal, date de contact ale celor din secþia OG.
S-a bucurat foarte mult „s-a luminat când a
medico-socialã.
auzit cã are un asemenea sprijin în persoana
asistenþilor medicali comunitari pentru cã
Despre colaborarea cu asistenþii medicali, legãtura cu medicul de familie este ruptã, nu
asistenta comunitarã spune cã existã o cola- mai existã posibilitatea anunþãrii acestora
borare care progreseazã, dar pentru cã asis-
când pleacã gravidele din spital cu nou-
tenþii medicali au salarii mici, nu sunt motivaþi nãscutul, iar medicul de familie nu se interesã
munceascã. Ea crede cã au dreptate când seazã niciodatã la spital în legãturã cu naºtenu
vor sã facã anumite lucruri ºi de aceea ea rile din teritoriul lor”. Despre localitatea
rãspunde la orice solicitare din partea medi- Amãrãºtii de Jos crede cã este o zona cu risc
cilor de familie sau pacienþilor. Cei din Direcþia datoritã comunitãþii de romi de la Ocolna „de
de Sãnãtate Publicã apreciazã faþã de acest aici provin marile multipare, primiparele de
aspect cã „dacã s-ar înþelege clar în comuni- 13-16 ani ºi gravidele neurmãrite“ ºi crede
tate, de cãtre fiecare individ,care este rolul „ar trebui sã existe un punct sanitar în aceasacestui
asistent comunitar nu ar mai exista tã comunitate izolatã unde sã activeze un
anumite discuþii, cã s-au creat unele discuþii asistent comunitar care sã urmãreascã gravide
genul cã asistentul medical comunitar dele ºi sã facã tratamentele“. Aduce ca
este asociat cu asistentul medical. Este o exemplu urmãtorul caz „de la Ocolna a fost
micã diferenþã ºi dacã oamenii din comuni- chiar un caz de gravidã infectatã HIV despre
tatea respectivã nu fac aceste diferenþe s-ar care medicul de familie a anunþat la douã zile
putea ajunge la discuþii de genul cã dacã dupã naºtere. Medicii de familie nu mai aavem
asistent medical, ce rost mai are ºi nunþã spitalul despre patologia gravidelor, nu
asistentul medical comunitar? Asistentul me- mai sunt interesaþi“. El crede cã „în general
dical lucreazã la cabinet ºi face lucrurile gravidele din zonã preferã sã nascã la
numai pe linie medicalã, pe când asistentul Dãbuleni fiindcã pânã la Craiova e distanþa
medical comunitar se ocupã de toate pro- mare (cca 100 km de la Dãbuleni, 75 km de
blemele din comunitate, medicale, sociale”. la Amãrãºtii de Jos) ºi nu au posibilitãþi
Deci, apreciazã acest intervievat, nu se materiale. Însã la Spitalul Dãbuleni spaþiul
Evaluarea programului AMC 43

este mic, paturi puþine ºi nu fac faþã solici- cã, argumenteazã ea, „ar trebui sã aibã
tãrilor. Numãrul de naºteri înregistrate la autoritate în aceastã zonã, sã fie implicatã ºi
Spitalul Dãbuleni s-a triplat în ultimul an ajun- în aceste activitãþi pentru cã atunci când vin
gând la 350/an” . Pentru îmbunãtãþirea cola- inspectorii sanitari în control magazinele se
borãrii pe viitor propune ca toþi asistenþii medi- închid ºi nu mai au pe cine verifica“. Fiind tot
cali comunitari din zonã sã vinã la spital, sã ia timpul acolo poate ea oricând sã desfãºoare
legãtura cu medicul OG sã-i lase numãrul de aceastã activitate ºi sã previnã astfel eventelefon
pentru a putea colabora mai eficient. tualele intoxicaþii alimentare mai ales la copii.
Pãrerea asistentei medicale comunitare este Asistenta merge la Direcþia de Sãnãtate
însã cã pacienþii din comunitate sunt trimiºi în Publicã ºi în cadrul ºedinþelor bilunare discutã
special la Spitalul Municipal Filantropia dar se problemele sale. Un respondent de aici crede
þine seama ºi de opþiunile pacienþilor. Cazurile cã „încã mai exista dificultãþi în a stãpâni
grave merg în funcþie de decizia Salvãrii. E- toate metodele de comunicare, dar lucrurile
xistã staþie de salvare la Spitalul Dãbuleni ºi acestea sunt inerente ºi se învaþã pe
secþie de ginecologie însã pacienþii merg mai parcurs”.
puþin la Dãbuleni pentru cã e supraaglomerat
(paturi puþine, localitatea mare). Gravidele
merg în general la Dãbuleni pentru control ºi
pentru naºtere, iar la Craiova merg cele
care-ºi permit financiar ºi cazurile grave. Nu are la dispoziþie pentru transport o maºinã
Adecvarea la nevoi a actualului program de
formare a asistenþilor medicali comunitari
Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii
prezente ºi suportul comunitãþii
dar foloseºte pentru a merge în localitãþile
mai îndepãrtate un autobuz care duce copii la
ºcoalã. Primarul afirmã cã „noi am sprijinit-o,
avem în dotare un autoturism care transportã
Asistenta comunitarã a participat la douã elevii romi din satul Ocolna la liceul din
module de formare organizate ºi crede cã au Amãrãºtii de Jos ºi de câte ori merge maºina
fost utile. Spune cã au fost foarte bine struc- sã se întoarcã cu ei, se suie ºi dânsa în maturate,
cã a dobândit cunoºtinþe care i-au fost ºinã ºi se duce ca sã îºi rezolve ºi prode
folos. Li s-au prezentat cazuri concrete, li blemele. Iar aici, în celelalte sate, Amãrãºti ºi
s-au dat soluþii ºi subliniazã cã „doamnele Prapor se duce pe jos cã nu trebuie neapãrat
formatoare au fost deosebite, bine pregãtite sã aibã un mijloc de transport”.
profesional, implicate, îºi fãceau treaba cu
dãruire“. Nu s-au mai întâlnit de atunci dar le- Cu toate acestea sunt ºi cazuri de „persoane
a mai sunat pentru a le cere sfatul. I-au folosit situate la 8 km de comunã, pe câmp, gosla
fel de mult ambele module, chiar dacã sã- podãriile sunt neîngrãdite, câinii circulã liber,
nãtatea mamei ºi copilului este pe primul loc se ajunge greu pânã acolo”.
ºi sãnãtatea comunitãþii este importantã. În
septembrie 2005 a fãcut timp de douã zile un Dintre respondenþii din Direcþia de Sãnãtate
curs gratuit pentru prevenirea ºi tratarea TBC Publicã a existat ºi opinia cã „au un program
la Craiova ºi tot în anul 2005 un curs de psihi- mai maleabil, în sensul cã poþi sã nu te duci
atrie de douã zile, plãtit.
la 8 la servici, dar poþi sã stai pânã seara la 7
sau la 8, depinde de cât are comunitatea
Doreºte sã mai participe la alte cursuri de nevoie de tine”. Primarul spune cã programul
instruire sau sã se organizeze schimburi de dumneaei este potrivit deoarece „lucreazã 8
experienþã cu judeþele care au intrat mai de-
mult în program. Crede cã tot timpul este
ceva de învãþat. Modul de organizare a cursu-
rilor a fost potrivit. Crede cã „ar trebui intro-
duse mai multe activitãþi practice ca de
exemplu asistarea la naºtere“. La întrebarea
despre alte teme/subiecte pentru care are
nevoie sã fie instruitã suplimentar asistenta a
ore aºa cum lucreazã orice salariat într-o
întreprindere, dar ea mai lucreazã ºi peste
program. Lucreazã ºi sâmbãta ºi duminica, ºi
când este solicitatã, stã ºi peste program”.
Organizarea ºi-o face singurã, liber, mai in-
tervin probleme, asistenta medicalã comuni-
tarã îºi reface atunci programul.
listat „legislaþie în domeniu, controlul agenþilor
comerciali, mãrfuri expirate, condiþii de pãs-
trare a alimentelor, igiena alimentaþiei“ pentru
Materialele de promovare sunt de dorit în opinia
intervievaþilor din Direcþia de Sãnãtate
Publicã pe motivul cã „una e sã citeºti, alta e
44
Evaluarea programului AMC

sã vezi, ºi aceste instrumente de lucru sã fie au venit ºi mi-au spus cã într-adevãr îºi face
diversificate ºi în funcþie de condiþiile care se datoria ºi se pare cã mãsura a fost bine
oferã în comunitate. Acum ºi în ºcoli ºi cãmi- venitã, oamenii au la cine sã meargã sã le
ne culturale existã un televizor, un video, un
calculator, ºi dacã se va lãrgi aceastã paletã
dea sfaturi”.
de instrumente de lucru ºi de promovare eu În viitor administraþia localã ar putea avea „o
zic cã va fi un câºtig ºi pentru noi ºi pentru atitudine responsabilã” cred intervievaþii din
ei. Mai ales materiale de informare, e bine sã
Direcþia de Sãnãtate Publicã, „comunitatea ar
le ai tot timpul”. Asistenta crede cã ar mai a- trebui sã îºi asume un serviciu de care are
vea nevoie de trusã de micã chirurgie pentru nevoie, sã fie conºtienþi de lucrul acesta. Dar
cã în prezent o împrumutã de la medicul de cred cã întâi ºi întâi, autoritãþile ar trebui sã le
familie, trusa pentru naºtere la domiciliu ºi un dea acestor oameni sentimentul ºi siguranþa
calculator. cã fac niºte lucruri absolut importante, ºi sã
le ºi arate lucrurile acestea. Ar trebui sã fie
Primãria a pus la dispoziþie un spaþiu pe care
îl împarte asistenta comunitarã cu agronomul
din primãrie. Spaþiul nu este adecvat relaþiilor
cu publicul, iar unul dintre reprezentanþii DSP
a propus sã li se dea un spaþiu adecvat în
dispensar. „Are un fax, are un telefon, are un
birou” spune însã primarul. Primãria a fãcut
tot ce a putut pentru a-i asigura un spaþiu unde
sã-ºi desfãºoare activitatea însã nici ei nu
au spaþiu, stau cu chirie în clãdirea respectivã.
Sunt ºi lucruri care nu depind de bunãvoinþa
lor. Factorii de decizie din Primãrie
spun cã „asistenþii comunitari sunt evaluaþi în
integraþi în comunitatea respectivã începând
de la salarizare ºi pânã la raportare ºi moni-
torizare. Noi sã fim, adicã Direcþia de Sãnã-
tate sã fie instituþia care îi traseazã niºte linii
mari, ca o strategie, restul sã vinã din comu-
nitatea localã. Împreunã cu comunitatea
localã sã îºi stabileascã prioritãþile ºi atri-
buþiile fiecãruia ºi categoric sã fie susþinuþi ºi
financiar”. Primarul însã nu crede cã poate
suporta cheltuieli salariale din bugetul local.
Asistenta comunitarã crede cã în viitor auto-
ritãþile pot „sã-i priveascã cu mai multã serio-
zitate activitatea, sã fie conºtienþi de utilitatea
primul rând de cetãþenii din comunã care be-
postului pentru cã ei cred cã sunt de ajuns
neficiazã de serviciile dânsei, ºi mi se pare medicii de familie ºi sã facã mai mult pentru
normal sã fie aºa. Am observat cã mai mulþi binele comunitãþii”.
Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna ªimian, judeþul Mehedinþi
„oamenii ne respectã mai mult pentru cã le-am întins o mânã de ajutor atunci când
au avut nevoie…“
Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în Primarul apreciazã cã deºi beneficiazã de aluna
februarie 2006 în primãrie, cabinetele in- vantajele de a fi aproape de capitala judeþului,
dividuale ale medicilor de familie din ªimian, datoritã teritoriului întins pe care se desfã-
Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi Maternitatea ºoarã are încã sate sau zone în care accesul
din Drobeta Turnu Severin. A fost desfãºurat la servicii este limitat fie datoritã distanþelor
ºi un focus grup cu persoane/cazuri reprezen- faþã de furnizorii de servicii fie datoritã intemtative
pentru activitatea asistenþilor medicali periilor naturale (de exemplu, inundaþii). Aºa
comunitari din ªimian. Au participat la focus cum spuneau asistenþii medicali comunitari
grup 12 persoane, cu vârste cuprinse între 18 sunt zone în care nici salvarea nu poate sã
ºi 55 ani, ºapte persoane de etnie romã ºi ajungã. Comuna are 8 sate mari ºi este locuicinci
persoane de etnie românã. Au fost fãcu- tã de etnii diferite: români, populaþie romã sau
te ºi 18 interviuri (primar, secretarul primãriei, romi maghiari. Fiind o comunitate apropiatã
referentul social din ªimian, asistente ale me- de graniþã, aºezatã pe malul Dunãrii alãturi
dicilor de familie, medicii de familie, asistenþii de bãºtinaºi apar sezonier persoane care
comunitari, persoane din conducerea Direcþiei tranziteazã localitatea. Populaþia romã numede
Sãnãtate Publicã Mehedinþi, medicul OG, roasã precum ºi specificul geografic colinar,
neonatolog ºi asistenta socialã din care fac teritoriul greu accesibil, au dus la se-
Maternitate). lectarea acestei localitãþi pentru asistenþa
medicalã comunitarã.
Localitatea ªimian se aflã la aproximativ 4-5
km de municipiul Drobeta Turnu Severin.
Evaluarea programului AMC 45

În ªimian sunt angajaþi doi asistenþi medicali cali comunitari, permis ºi de faptul cã sunt
comunitari. Fiecare asistent rãspunde de a- localnici, fac ca asistenþa medicalã comuniproximativ
5000 de persoane ºi oferã servicii tarã sã fie cunoscutã ca serviciu la nivelul ceperiodice
cam la 2000 de persoane anual. tãþenilor care ºtiu unde sã îi gãseascã atunci
Unul dintre cei doi asistenþi este angajat în
locul altei persoane („eu sunt înlocuitor”) care
când au problemele de sãnãtate ºi sociale.
este în concediu de maternitate ºi urmeazã Oamenii ºtiu unde sunt, vãd care este
sã se reîntoarcã peste o sãptãmânã la sar- interesul lor ºi încercã sã îi ajute când pot.
cinile de serviciu. De aceea nu ºtie care va fi Deja se simt motivaþi sã fie activi pentru a-ºi
viitorul sãu în asistenþa comunitarã.
pãstra sãnãtatea ºi cei care au participat la
focus grup conºtientizau care este rolul lor ºi
Specific acestei localitãþi este faptul cã cei doi
care este rolul asistenþilor comunitari:
asistenþi comunitari au fãcut o echipã flexibilã „dumnealor se strãduiesc sã ne ajute cât mai
ºi se susþin reciproc, au împãrþit zonele atât mult, dar nu sunt Dumnezeu; acum sã stãm
pentru un volum de muncã echitabil cât ºi sã nu muncim cã ne dau asistenþii, trebuie sã
pentru rezolvarea cât mai bunã a cazurilor facem ºi noi ceva; trebuie sã te porþi ºi tu
care apar. Unul dintre asistenþi oferã servicii bine”. Alt respondent spunea „merg eu cu ea
în 4 sate (ªimian, Dedoviþa Nouã, Dedoviþa din casã când o vãd” ºi astfel, pentru cã oa-
Veche, Poroina), celãlalt în alte 4 sate (Cer- menii îi admirã pentru efortul lor, promoveazã
neþi, Dudaºi, Cetate ºi Valea). Chiar dacã se ºi informaþiile ºi modele de comportament
mutã cetãþenii dintr-un sat în altul îºi semna- primite de la asistenþii comunitari.
leazã cazurile unul celuilalt. Cei doi asistenþi
(un bãrbat ºi o femeie) îºi împart cazurile atât Beneficiarii îi percep ca fiind uºor de abordat
pe zone cât ºi estimând care este impactul pe ºi vor sã fie chiar mai mulþi asistenþi medicali
care îl au intervenþiile lor din perspectiva re- comunitari, sã aibã un spaþiu mai mare ºi
prezentãrilor locale despre diferenþele de gen. bani „cã totul þine de bani pânã la urmã ºi fac
Spun cã „ne-am implicat în problemele destule din buzunarul lor”. Asistenþii spun cã
comunitãþii, oamenii ne respectã mai mult deºi merg cu medicii la persoanele nedeplapentru
cã le-am întins o mânã de ajutor a- sabile când este vorba de reþete prescrise,
tunci când au avut nevoie”. Unul dintre asis- dacã nu sunt gratuitãþi, nu au cum sã cumtenþi
spune cã este motivat intrinsec pere medicamentele ºi atunci totul este în
„problemele de sãnãtate din familia mea m- van. De aceea ei propun ca ºi ei sã aibã
au fãcut sã vreau sã ajut oamenii”. drepturi la fondurile sociale „sã se poatã face
ceva ºi pentru aceºti pacienþi”.
Un asistent a fãcut un colegiu de tehnicã dentarã
ºi ªcoala postlicealã cu profil sanitar, a O problemã semnalatã de asistenþii comumai
lucrat dar în alt domeniu de activitate nitari este cã în ªimian „nici un medic de
decât cel medico-social, celãlalt este la prima familie nu dã contraceptive”. Când femeile se
angajare ºi are ca pregãtire ªcoala Postlice- lovesc însã de aceastã problemã fie renunþã
alã Sanitarã. Ambii cred cã au fãcut o alegere fie se supãrã pe întreg sistemul sanitar, înpotrivitã
ºi sunt de folos în ªimian. cepând de la medic pânã la asistentul comu-
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
nitar. La fel se întâmplã ºi cu persoanele care
au nemulþumiri legate de serviciile sociale ºi,
pentru cã sediul asistentului social este comun
cu cel al asistenþilor comunitari, îºi gene-
Punctele tari ale programului de asistenþa þin ralizeazã nemulþumirile ºi asupra acestora din
de modul organizat ºi flexibil în care asistenþii urmã. Acesta este un punct slab atât al sistefuncþioneazã
ca ºi echipã comunitarã ºi nu melor de asistenþã medicalã cât ºi socialã,
neapãrat ca ºi angajaþi autonomi. Acest fapt disfuncþionalitãþile unor verigi ajung sã scadã
este perceput benefic atât de cãtre ei, eficacitatea sau sã modifice reprezentarea
dându-le mai multã încredere în ceea ce fac localnicilor despre sistemul de asistenþã
ºi în deciziile pe care le iau, cât ºi de ceilalþi comunitarã, prin transfer negativ.
actori implicaþi în asistenþa medicalã ºi socialã,
care îi percep ca ºi echipã. ªi beneficiarii îi
percep tot ca o echipã „ne spun vecinii, te-au
cãutat bãiatul ºi fata aia”. Abilitãþile sociale ºi
programul flexibil al celor doi asistenþi medi-
46
Evaluarea programului AMC

Contribuþia asistentei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei
defavorizate la serviciile medicale
Relevanþa termenilor de referinþa la
activitatea zilnicã
rezolvãm singuri“. Dau exemplul: „avem un
caz care refuzã tratamentul, am anunþat medicul,
poliþia, dispensarul TBC, care a zis sã
luãm noi o semnãturã cã nu vrea sã fie tratat.
Beneficiarii serviciilor asistentei medicale co- Sunt de acord sã merg cu medicul de famimunitare
prezenþi la focus grup sunt persoane lie, sã vinã salvarea dar însoþiþi de Poliþie pensãrace,
peste jumãtate de etnie romã. Asis- tru cã sunt probleme de violenþã, pentru cã
tenþii comunitari oferã servicii variate, repre- noi chiar suntem ameninþaþi sã nu ne bãgãm“.
zentarea cetãþenilor despre rolul lor este echidistant
direcþionatã atât cãtre servicii medicale Pentru contracepþie „le trimit pe femei la
cât ºi cãtre servicii sociale: „m-a învãþat sã medicul specialist PF din Drobeta Turnu
bag socialul”, „când sã mã duc la doctor”, Severin”. Reprezentaþii Direcþiei de Sãnãtate
„m-a întrebat dacã fata primeºte ajutorul Publicã spun cã ar trebui ca în ªimian medicii
complementar de la ºcoalã”, „venea ºi ne de familie „sã fie interesaþi sã devinã furnizori
ducea de-acasã la vaccin”. de contraceptive gratuite”. Pânã atunci spun
asistenþii cã au acces la acest serviciu mai
Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „se ales cei care lucreazã în Severin. „Noi am
duce în tot satul ºi des o vãd” sau cã „nu m-a spus cine are acces la contraceptive gratuite
refuzat niciodatã când am solicitat-o”. Dacã dar nici un medic nu distribuie ºi ei nu au
asistenþii sunt disponibili ºi oamenii sunt dis- 13.000 de lei pentru autobuz, mai bine îºi
ponibili la solicitãrile lor. Asistenþii spun cã de cumpãrã o pâine, noi am semnalat problema
câte ori îi cheamã la o întrunire de grup, se în Direcþia de Sãnãtate Publicã. Sincer,
mobilizeazã ºi vin la primãrie „ne implicãm în medicii cred cã e o muncã voluntarã”.
problemele de sãnãtate pentru populaþie,
mergem la domiciliu, îi mobilizãm la primãrie Legat de problema violenþei domestice, punct
pentru: promovarea alãptãrii, contracepþie; specificat ºi în fiºa de post, asistenþii comuniuneori
cãutãm un motiv, cum a fost acum cu tari spun cã sunt cazuri dar cã pentru rezolvagripa
aviarã sau Ziua anti SIDA ºi facem edu- rea lor ar trebui sã existe o procedurã clarã
caþie pentru un stil de viaþã sãnãtos”. de intervenþie a persoanelor care sunt implicate.
De aceea ei cred cã în toate cazurile,
Asistenþii spun cã s-au axat pe asistenþa gra- dar mai ales în aceste cazuri „secretul profevidei
ºi copilului, pregãtirea pentru a fi mamã, sional trebuie pãstrat, numai noi ºi pacientul
alimentaþia, lehuzia. Apoi se axeazã pe nou ºtim care este situaþia”. Asistenta comunitarã
nãscut, persoanele care sunt defavorizate. În- aduce în discuþie cazul unei familii cu 4 copii
cearcã sã mobilizeze familiile pentru a susþine care aveau urme vizibile de violenþã ºi aveau
mama ºi copilul, pentru cã spun ei „nu doar condiþii precare de trai „locuiau 7 într-o camemama
trebuie sã aibã grijã de copil ºi rã, ultimul copil era sugar ºi m-am gândit sã
familie”. O zi de lucru a asistenþilor medicali fac ceva, am fãcut referat cãtre asistentul
comunitari se desfãºoarã pe teren iar activitã- social, Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi aici a
þile sunt practice, în familie. intervenit Protecþia Copilului, a încercat sã
facã ceva, dar au divulgat numele meu pentru
cã eu am fãcut referatul. Au venit romii ºi
dacã aici nu era colegul meu „le încasam
serios”. M-au ameninþat, mi-au spus cã bagã
Asistentul medical comunitar crede cã sar- cuþitul în mine dacã nu-mi vãd de treabã”.
cinile din fiºa de post ar trebui completate cu
tratamentul la domiciliu, spune el „nu tot, ceea Asistenþii se confruntã chiar ºi cu situaþii nece
se poate, injectabilul, chiar dacã prevãzute, cum ar fi naºterile la domiciliu, sau
presupune o dozã de risc pentru cã noi nu persoanele bolnave de TBC care fug din
avem o trusã de urgenþã, acum nu facem spital. „Am avut problemã cu o gravidã care
chiar dacã oamenii ne solicitã; ne trebuie o a nãscut singurã la domiciliu, singurã, la sfârasigurare,
nu ni s-a cerut în fiºa postului”. Ar ºit de sãptãmânã. Am chemat salvarea, au
dori ca în cazurile TBC sã existe o procedurã dus mama ºi copilul la spital, am trimis pende
urmãrire ºi asistentul doar sã semnaleze tru vaccinare, am mers ºi cu asistentul social
cazul unitãþii teritoriale, pentru cã, spun ei „nu sã vedem ce putem face”.
avem nici protecþia medicalã nici socialã sã
Evaluarea programului AMC 47

Asistenþii propun sã aibã un medic la nivel în comunitãþile de romi. Este citat un caz de
local care sã preia toate cazurile sociale, „un violenþã rezolvat, caz în care copiii care au fost
fel de coordonator al nostru la care sã du- supuºi abuzului pãrinþilor au fost preluaþi de
cem cazurile sociale, pentru cã sunt, pentru cãtre Protecþia Copilului ºi sunt acum la un
cã deºi îi ducem sunt primiþi cu dificultate”. asistent maternal unde li se oferã condiþii mai
bune de dezvoltare „este benefic pentru copii,
Persoanele cu handicap fizic beneficiazã de au apartament cu 4 camere, apã, deºi acum
ajutorul asistenþilor medicali comunitari. Un tatãl vrea sã îi ia înapoi pentru cã are beneficii
cetãþean al cãrui fiu avusese un accident ºi de pe urma lor, alocaþie, ajutorul de la primãrie,
rãmãsese fãrã o mânã spune cã fãrã ajutorul indemnizaþia suplimentarã, ei din asta trãiesc,
lor „era vai de mama lui”. Tatãl, participant la fo- nu înþeleg cã e mai bine pentru copiii lor,
cus grup, spune plângând cã „în urmã cu ceva
timp mi-a ars casa, apoi necazul ãsta, au venit
pentru familia lor”.
unul dupã altul, nu avem nimic, un cal ºi o În maternitãþi colaboreazã cu cei de la regiscãruþã,
de la primãrie ne-au ajutat cu casa, dar traturã ºi cu asistentul social. Medicul neona-
pentru copil când am cerut nu au avut, se dau tolog din maternitate spune cã asistentul social
ajutoare doar pentru înmormântare, ce sã semnaleazã cazurile de abandon: „noi
aºtept, sã moarã copilul...”. I-au oferit asistenþã mergem la maternitate sãptãmânal, pentru cã
la domiciliu, au solicitat ajutorul organizaþiilor pot fi persoane cu domiciliu în ªimian, chiar
locale abilitate, au sprijinit familia care trebuia
sã ducã copilul în altã localitate pentru interdacã
locuieºte în altã parte”.
venþia chirurgicalã.
Asistenþii medicali comunitari au stabilit bune
relaþii de colaborare cu cei 4 medici de familie ºi
Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea asistentele lor, deºi spun cã la început au fost
asistentei medicale comunitare cu ceilalþi probleme „credeau cã mergem sã luãm
actori de la nivelul comunitãþii
pacienþii sã-i ducem de la un medic la celãlalt.
Pacienþii spuneau medicilor cã cineva îi
Asistentul social din primãrie împarte acelaºi întreabã dacã au medic de familie, dar noi
spaþiu cu asistenþii medicali comunitari ºi cola- fãceam asta pentru a specifica în catagrafie ºi
boreazã foarte bine „mergem la serviciul social pentru a ºti cu cine sã vorbim în caz cã avem
al primãriei sau la primar ºi rezolvãm un caz pe un caz de rezolvat”.Se consultã ºi anunþã când
care îl gãsim”. Asistentul comunitar relateazã tocmai urmeazã sã soseascã un caz nou sau
cã a mers acasã cu asistentul social pentru re- merg la medic ºi gãsesc acolo pe cineva care
zolvarea unui caz de violenþã în familie, apoi are nevoie. Relaþia cu medicii de familie este
„am fost ºi la poliþie ºi am anunþat cazul de apreciatã drept bunã de cãtre toþi participanþii la
violenþã, l-au chemat acolo”. Cazul s-a rezolvat echipa comunitarã în formare din ªimian. ªi
în momentul în care mai multe persoane din medicii afirmã acelaºi lucru ºi la fel primarul afircomunitate
s-au implicat pentru rezolvarea lui. mã cã apreciazã munca în echipã a medicilor ºi
Unul dintre asistenþii medicali comunitari face asistenþilor comunitari ºi a celui social. La începarte
din comisia care merge sã facã anchete putul activitãþii lor, persoane din Direcþia de
sociale. „Dacã mergem pe anchete îmi ia ºi o zi Sãnãtate Publicã s-au ocupat de informarea
întreagã”, spune ea. „Eu nu am mers însã celor care colaboreazã cu asistentul medical
decât pentru probleme medicale”, afirmã comunitar, le-au vorbit despre atribuþiile lor, dar
celãlalt asistent comunitar.
cred cã ºi în viitor trebuie sã susþinã informaþiile
despre competenþele ºi limitele de competenþã
În comunitate este angajat de jumãtate de an ºi în aceastã echipã de lucrãtori din comunitate.
un mediator sanitar rom, recomandat de un Totuºi, la medicul de familie s-au prezentat
partid etnic, dar despre care asistenþii comuni- singuri sau cu o persoanã din primãrie. ªi cu
tari nu ºtiu dacã mai continua sau nu activitatea asistentele medicilor de familie se colaboreazã
la momentul efectuãrii interviurilor. Nici persoa- foarte bine acum: „deºi la început au interpretat
na din Direcþia de Sãnãtate Publicã nu aduce cã vrem sã le luãm locul ºi cã avem salarii mai
clarificãri la aceastã situaþie pentru cã la ultima bune, mai apoi au vãzut cã nu este aºa ºi
ºedinþã cu mediatorii, mediatoarea romã din
ªimian a absentat, urmând sã fie cerut sprijinul
atunci totul a revenit la armonie”.
organizaþiei etnice pentru clarificarea situaþiei. Colaborarea cu medicii se realizeazã ºi pentru
Pânã atunci însã asistenþii se descurcã singuri cazurile de urgenþã. Este amintit cazul unui
48
Evaluarea programului AMC

sugar despre care asistentul comunitar ºtia cã cântar ºi sperã sã aibã ºi un spaþiu mai mare
este alãptat ºi care fusese hrãnit cu lapte praf pentru a depozita materialele pe care le
preparat cu apã dintr-o fântânã infestatã cu primesc. ªi beneficiarii au remarcat cã spaþiul
nitraþi: „Când am vãzut copilul, era cianotic ºi este mic pentru 3 persoane, neîncãlzit,
am chemat doctoriþa de familie, care a venit „înghesuit”. Primãria (secretar, primar) apreciimediat,
a chemat ºi salvarea ºi am rezolvat azã activitatea asistenþilor medicali în co-
cazul. Acum copilul e bine”.
Adecvarea la nevoi a actualului program de
formare a asistenþilor medicali comunitari
Au participat la toate modulele de formare
organizate ºi cred cã le-au fost de folos. Spun
cã: „dacã se iveºte o localitate unde nu se
poate ajunge cu salvarea, pentru cã în ªimian
este ºi aºa ceva, atunci am învãþat cum sã
ajutãm la o naºtere, deºi e dificil, dar totuºi este
ceva nou ºi plãcut sã dai viaþã unui copil”.
munitate ºi a pus la dispoziþie acest spaþiu pe
care îl împart cu asistentul social din primãrie.
Spaþiul nu este adecvat relaþiilor cu publicul, iar
unul dintre medicii de familie a propus sã li se
dea un spaþiu adecvat în dispensar. Cred de
asemenea cã le-ar trebui un calculator ºi un
telefon mobil. Despre cântarul din dotare spun
cã: „cei de la Spital au fost bine intenþionaþi, au
vrut sã ne ajute, dar cânta-rul este mare ºi greu
de transportat, se defecteazã dacã îl trans-
portãm pe bicicletã, ar fi bine sã-l folosim la un
cabinet, dar spaþiul e prea mic”.
Merg la Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi în ca- Pe teren lucreazã pe zone. Toþi gãsesc progradrul
ºedinþelor lunare discutã problemele conmul potrivit de la ora 8-10 la birou ºi „facem
crete. ªeful secþiei OG din maternitatea din registrele” ºi apoi pânã la ora 16 pe teren. Orele
Severin propune ca la fiecare dintre aceste sunt calculate foarte bine cred ei, lucrând chiar
întâlniri sã fie invitat ºi un medic specialist pen- mai mult când merg în alte localitãþi mai îndetru
a fi menþinut un ritm de formare continuã, a- pãrtate, unde nu au mijloc de transport. „Ne fa-
vând în vedere intervalele mari dintre modulele cem împreunã un program”, spun ei, dar, dacã
de formare.
apar lucruri neprevãzute pe teren, nu refuzãm
pe nimeni: „oamenii nu au informaþii, nu ºtiu ce
Asistenþii comunitari solicitã o formare pe do- sã facã, au nevoie de acte ºi ne opresc pe
meniul social: „sã putem determina starea în drum, chiar dacã nu era în program, noi rãscare
se aflã familia pentru cã altfel mergem cu pundem”. Un beneficiar spune cã asistentul
toate pe capul asistenþilor sociali”, iar dacã se „se poartã bine, ºade cât vrea omul sã cearã
va hotãrî ca în viitor sã facã tratamente „ar fi necesarã
o instruire”. ªi materialele primite, plian-
relaþii, are rãbdare”.
te, manuale, le sunt de ajutor ºi sperã sã se pãs- Catagrafia este greoaie, grupatã pe familii,
treze aceastã alegere de informare ºi în viitor. listate unele dupã altele. Ar dori însã un calculator
pentru a face aceste evidenþe electronic,
Asistenþii spun cã vor sã facã ºi alte cursuri, mai ales cã, spun ei, pentru fiecare persoanã
chiar sã le plãteascã personal, dar, datoritã nouã care dispare de pe liste, pentru cã pleacã
contractelor de muncã pe o perioadã de- din comunitate sau când apare un deces sau o
terminatã, nu se pot angaja în asemenea naºtere, ei trebuie sã modifice lista pentru cã se
cheltuieli. schimbã numerele de ordine: „avem probleme
pentru cã este foarte greu de þinut pe caiete ºi
Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii noi rescriem de fiecare datã”. Dacã evidenþele
prezente ºi suportul comunitãþii
ar fi electronice, aceste corecturi s-ar face automat.
Pe de altã parte, spune un asistent comu-
Au la dispoziþie bicicletã pentru transport, dar nitar, „la început a fost puþin cam dificil pentru
nu au maºinã; pot folosi bicicleta doar pe
anumite drumuri, deoarece sunt deteriorate.
Dintre respondenþii din Direcþia de Sãnãtate
Publicã a existat ºi opinia cã, uneori, bicicleta
nu le poate fi de ajutor pentru zonele accidentate,
chiar asistenþii comunitari spunând cã
„pentru zona de deal nu este indicatã, nu
putem ajunge cu ea pe dealuri, doar primãvara
ºi vara ºi uneori nici atunci”. Au pelerine, truse,
cã nu s-a specificat ce trebuia sã facem mai
exact cu aceastã catagrafie. În urma modulelor
ni s-a explicat sã mergem în fiecare familie,
sã-i numãrãm, câþi sunt pe categorii de
vârstã, apoi i-am grupat pe vârste, sexe, etnie
ºi astfel am confruntat ce era în statisticã cu ce
era în realitate. Am gãsit în medie cam 300 în
plus”.
Evaluarea programului AMC 49

Factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate În viitor, administraþia localã nu crede cã poate
Publicã spun cã „dacã ar avea la dispoziþie un suporta cheltuieli salariale din bugetul local sau
mijloc de transport, atât monitorizarea activitãþii alte cheltuieli (transport, formare, alte echipa-
asistenþilor comunitari, cât ºi susþinerea lor la mente sau dotãri), iar asistenþii cred cã ar trebui
nivel local în faþa autoritãþilor, ar putea fi fãcutã angajaþi fie de Direcþiile de Sãnãtate, fie de un
cu o frecvenþã mai mare” ºi cred cã acest fapt for medical, pentru a pãstra legãtura cu dome-
ar susþine poziþia acestora ca profesioniºti în
localitate.
niul în care s-au pregãtit ºi pentru care sunt
motivaþi sã continue.
Asistenþa Medicalã Comunitarã în oraºul Brad, judeþul Hunedoara
„Orice experienþã aduce pânã la urmã roade…”
Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, fiind mineritul. Specific zonei este faptul cã,
capitala judeþului Hunedoara, de care este dupã închiderea minelor, „50% sunt pensionari
legat prin Drumul Naþional 76, ce-ºi urmeazã ºi mulþi sunt ºomeri pentru cã sunt puþine locuri
apoi traseul spre Arad (165 km), respectiv care au absorbit forþa de muncã”. Cu prepon-
Oradea (155 km). Avea 16.485 locuitori în 2002 derenþã, acest aspect a dus la selectarea
ºi 18.000 în 2006, dintre care aproximativ Bradului pentru desfãºurarea Programului de
14.464 în Brad, constituiþi în 5.621 familii. asistenþã medicalã comunitarã. „Localitatea
Proporþia pe vârste a populaþiei este de 18%
populaþie cu vârste între 0-18 ani, 49%
populaþie cu vârste între 18-49 ani, 33%
populaþie cu vârste peste 50 de ani. Populaþia
angajatã se ridicã la aproximativ 33% (5.000 de
persoane dintre care 1.809 femei), iar cea aflatã
în ºomaj 22% (aproape 4.000 de persoane,
Brad, a fost aleasã pentru cã sunt ºomeri. Deºi
ni s-a recomandat sã fie doar rural, la noi în
rural populaþia este de 30% pentru cã noi toþi
suntem urbanizaþi, dar mã rog, Valea Jiului e
defavorizatã!”, spune o respondentã din
Direcþia de Sãnãtate Publicã.
2.057 femei). La oraºul Brad sunt arondate ºi
localitãþi rurale. Numãrul total de locuitori în satele
componente este de 2.470, iar satele sunt:
Valea Bradului, sat situat la 2,5 km de Brad cu
848 locuitori, Þãrãþel la 5 km de municipiul Brad
cu 766 locuitori, Mesteacãn, localitate situatã în
aval de municipiul Brad, cu un numãr de 618
locuitori, Ruda Brad, situat la o distanþã de 6 km
de Brad, cu un numãr de 205 locuitori.
Cele douã asistente comunitare de aici oferã
servicii din 2002, sunt la bazã asistente medi-
cale generaliste, iar înainte de a fi selectate
pentru aceste posturi nu au mai lucrat în altã
parte. Ambele sunt din localitate ºi cred cã
acest lucru este util deoarece „altfel îþi trebuie ºi
un mijloc de transport pentru deplasare, chiar
la ore la care trebuie sã ajungi la serviciu ºi nu
existã…”. Pe de altã parte, primarul localitãþii
Datoritã distanþelor mari ºi lipsei unui mijloc de
transport sau mãcar a costurilor transportului în
comun suportate din programul de asistenþã
comunitarã, asistenþa medicalã comunitarã nu
se realizeazã ºi în aceste localitãþi. „Lucrãm în
oraº, dar oraºul are ºi mai pe deal. În comune
crede cã asistenta medicalã comunitarã ar
trebui „sã stea în localitate pentru cã aºa
cunoaºte oamenii, dar acesta nu ar trebui sã
fie un criteriu care sã le excludã pe cele care
vor sã fie asistente medicale comunitare ºi
locuiesc în apropierea localitãþii”.
nu lucrãm, chiar dacã aceste comune þin de
Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în
Brad. Nu lucrãm pentru cã nu avem mijloc de
februarie 2006 în primãria din Brad, cabinetele
transport ºi nu avem cu ce sã ajungem. Noi nu individuale ale medicilor de familie din
aparþinem nici de spital, nici de primãrie ºi Policlinicã, Direcþia de Sãnãtate Publicã din
nimeni nu se obligã sã ne dea o maºinã. Noi Hunedoara ºi maternitate. S-a desfãºurat un
plãtim drumul”, spune asistenta medicalã focus grup cu persoane/cazuri reprezentative
comunitarã. pentru activitatea celor douã asistente medicale
comunitare din Brad. Au participat la focus
Bradul este o localitate urbanã din Hunedoara grup 9 persoane, toate înscrise la un medic de
care, dupã aprecierea secretarei de la primãrie, familie. Au fost fãcute 16 interviuri (primar,
era pânã nu de multã vreme o zonã mono- secretarul primãriei, consilierul juridic ºi
industrialã, ocupaþia principalã a oamenilor sociologul din serviciul de asistenþã socialã din
50
Evaluarea programului AMC

Brad, trei asistente ale medicilor de familie ºi ºtiu la ce ajutã ºi, dacã ºtiu, nu ºtiu unde sã
trei medici de familie din policlinicã, ºeful secþiei meargã”. Secretara din primãrie crede cã, dinobstetricã-ginecologie
ºi asistenta ºefã a colo de promovarea clasicã prin pliante ºi afiºe,
secþiei, medicul ºef pediatru din maternitate ºi ar fi utilã înfiinþarea de puncte mobile, pe care
asistenta ºefã a secþiei, cele douã asistente sã le aprobe primãria: „la colþul strãzilor sã aibã
medicale comunitare, douã persoane din con- un punct mobil, sã ia tensiunea etc. ºi în felul
ducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã acesta oamenii sã le cunoascã”.
Hunedoara).
Contribuþia asistentei medicale comunitare
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei defavo-
rizate la serviciile medicale
Specific acestei localitãþi este faptul cã asistentele
medicale comunitare au un sediu propriu
în Policlinicã, au calculator, lucreazã alãturi
de medicii de familie ºi asistentele lor. Reuºita
programului de asistenþã în Brad este legatã
tocmai de strânsa colaborare cu celelalte verigi
ale sistemului de asistenþã medicalã, în special
cu medicii de familie. Acest lucru se întâmplã ºi
datoritã faptului cã cele douã asistente medicale
comunitare, fiind localizate în Policlinica
din Brad, se sprijinã reciproc, îºi fac programul
dupã nevoile celor din comunitate ºi dupã ce
discutã cu medicii ºi asistentele, pe care îi/le
anunþã despre ceea ce aflã în activitatea de
teren. Sunt de aceea asimilate mai mult cu
personalul medical decât cu cel de asistenþã
socialã, motiv pentru care intervievaþii din
primãrie au afirmat cã au aflat mai greu despre
activitatea lor ºi cred cã, pentru a comunica mai
mult în viitor, este nevoie de mediatizarea la
nivelul populaþiei oraºului a existenþei asistentei
medicale comunitare ºi a rolului pe care îl are
concret în comunitate: „Pentru a creºte accesul
ar trebui ca oamenii sã cunoascã faptul cã programul
existã, nici în primãrie nu se ºtiu prea
multe despre program, sã i se facã publicitate.
Am aflat de la o colegã în 2003 despre
program dar colaboreazã concret de jumãtate
de an pentru câteva cazuri…”, declarã una dintre
persoanele din departamentul de protecþie
socialã din primãrie.
Asistentele medicale comunitare ºi-au împãrþit
teritoriul ºi populaþia în douã pãrþi relativ egale,
pentru o distribuþie cât mai echitabilã a cazurilor
sociale, precum ºi a restului populaþiei pe care
o deservesc, Bradul având aproximativ 18.000
de locuitori. Una dintre asistente apreciazã cã
se adreseazã unui numãr de aproximativ 5.000
de persoane ºi unui numãr de aproximativ 50
de familii pe an. Aminteºte atât familiile din
comunitatea romã, cele cu venituri mici, sezo-
niere, familiile dezorganizate ºi cu mulþi copii,
familiile cu copii cu dizabilitãþi sau cele în care
sunt reintegraþi copiii, cât ºi familiile care sunt
înscrise pe lista unui medic de familie ºi nu au
probleme sociale sau materiale. „Nu s-a fãcut
discriminare”, rãspunde asistenta ºefã din
Direcþia de Sãnãtate Publicã la întrebarea
legatã de familiile cãrora asistentele medicale
comunitare le oferã servicii. „Cele cu venituri
mici dar la fel de bine ºi cele cu venituri peste
medie sau venituri destul de mari, urmãrind
criteriile din fiºa postului. În general toatã po-
pulaþia din localitate. Sarcinile depãºesc ceea
ce pot face ele, dar am dorit sã avem mai multã
populaþie acoperitã cu servicii. Eu sper sã mai
primim personal...”. O participantã la focus
grup susþine punctul de vedere legat de nevoia
oricui de a primi asistenþã la domiciliu: „sunt
asistentã medicalã, colegã cu R. ºi sunt mulþu-
mitã cã au apãrut asistentele medicale comu-
nitare. Pânã acum nu erau. Am avut foarte
Deºi asistentele medicale comunitare oferã
servicii de trei ani ºi jumãtate, sociologul din pri-
mare nevoie de R. fiindcã, orice pregãtire ai
avea, ai nevoie de cineva care sã îþi dea sfaturi
cu privire la creºterea copilului, cum sã te
mãrie le cunoaºte de puþinã vreme, iar primarul
îngrijeºti. R. m-a ajutat ºi înainte sã nasc pentru
spune cã: „pentru a creºte accesul ar trebui ca
oamenii sã ºtie faptul cã programul existã”.
Persoanele din primãrie apreciazã cã nu toatã
cã am avut probleme cu tensiunea, ºi dupã ce
am nãscut”.
populaþia ºtie cã existã asistente medicale
comunitare sau populaþia nu ºtie cu ce se ocu-
pã asistenta aceasta. De aceeaºi pãrere este ºi
Una dintre asistentele medicale comunitare
declara cã are activitãþi de „supraveghere a
nou-nãscutului, mãsurare, cântãrire, pe sugari
un participant la focus grup care spune cã:
i-am chemat la vaccin - spune ea - evaluare a
„oamenii nu ºtiu, nu sunt informaþi cã existã stãrii de sãnãtate, am distribuit pliante cu
asistentã medicalã comunitarã ºi ce face, nu
Evaluarea programului AMC 51

privire la contracepþie, alãptare, consilierea O altã problemã legatã de serviciile pe care le
mamei cu privire la igienã, alimentarea lehuzei, oferã asistentele medicale comunitare în
igiena camerei, trimiterea la medical de familie judeþul Hunedoara - violenþa domesticã - este
ºi la cabinetul OG, igienã, TA la vârstnici ºi la specificatã de cãtre respondenþii din cadrul
gravide, urmãresc tratamentul vârstnicilor”. Direcþiei de Sãnãtate Publicã, care cred cã: „e
bine sã fie acolo asistenta comunitarã; cu vio-
Participanþii la focus grup confirmã varietatea lenþa domesticã, am avut într-un an 4 decese la
serviciilor oferite de cãtre asistenta medicalã copii, omorâþi de tatãl lor…”. Pe de altã parte,
comunitarã: „a venit în fiecare lunã, noi locuim aceastã problemã ar trebui abordatã de cãtre
aproape ºi ne întâlnim ºi când nu ne întâlnim ne specialiºti în domeniu, iar asistentele comuviziteazã,
vine în bloc unde sunt toate babele nitare ar trebui doar sã sesizeze cazurile iden-
care au tensiune ºi îi spun vezi cã acolo e tificate pe teren organismelor abilitate, spun
cineva care are tensiune sau acolo e un copil responsabilii din Direcþia de Sãnãtate Publicã.
care nu merge la ºcoalã ºi familia nu se ocupã
de el sau tot ce se poate discuta”.
Relevanþa termenilor de referinþa la
activitatea zilnicã
O altã participantã la focus-grup afirmã cã o
cunoaºte pe asistentã din cartier unde „s-a
prezentat ºi a spus cã se ocupã cu plasamen-
tul copiilor. Vine la noi în cartier, ne-a prezentat
metodele de contracepþie. Sunt mulþi vârstnici
acolo care au tensiune, eu sunt una dintre
persoanele care am tensiunea micã ºi mie îmi
convine, am prietene cãrora le spun despre R.
Am discutat ºi despre boli venerice. Eu per-
sonal sunt mulþumitã de tensiometru”. O altã
participantã apreciazã: „am ajuns sã le cunosc
Unul dintre medicii de familie intervievaþi crede
cã principala lor atribuþie este: „gãsirea unor
probleme de sãnãtate în comunitate”. Aceasta
este ºi opinia unui respondent din Direcþia de
Sãnãtate Publicã: „asistenta medicalã comu-
nitarã trebuie sã aibã intuiþia de a sesiza cazuri,
o sensibilitate, cã degeaba se duce pe o parte
unde nu sunt probleme ºi toate problemele
sunt în partea cealaltã. Trebuie sã-ºi cunoascã
zona, sã intuiascã unde sunt problemele”.
de puþin timp, de când am un copil de 3 luni.
Asistenta comunitarã vine acasã ºi îl cântã-
reºte. Eu m-am mutat în Brad de puþinã vreme
ºi îmi place cã ºtiu la cine sã apelez”.
Asistenta medicalã comunitarã doreºte ca
sarcinile din fiºa de post sã fie structurate: „în
fiºa postului totul este generalizat, ar trebui sã
fie mai precis. Am discutat punctele la Direcþia
O problemã semnalatã, legatã de accesul la
servicii medicale, este cea a romilor care tranziteazã
localitatea ºi rãmân sezonier, nu au
acte de identitate sau nu pot fi înscriºi la me-
dicul de familie pentru faptul cã nu au „negaþie”
de la medicul la care erau înscriºi în localitatea
de Sãnãtate Publicã pentru cã ei sunt angajatorii”.
De asemenea asistentele medicale co-
munitare vor ca: „în fiºa de post sã fie introdus
tratamentul la domiciliu deoarece la bazã
suntem asistente medicale. De multe ori vine
pacientul la medic pentru cã nu are cine sã se
de origine, ceea ce face dificilã asistarea lor. ducã, deºi noi mergem ºi mai mult decât un
„Am depistat 5 persoane care nu erau înscrise sfat, o tensiune, altceva nu putem face. O
la medicul de familie. Sunt din Tg. Mureº dar injecþie nu o facem dar dorim sã o facem”.
au nevoie de negare de la CJAS ºi nu se duc Responsabilul din Direcþia de Sãnãtate Publicã
s-o ia. Am luat legãtura cu medicul de familie ºi spune despre aceeaºi problemã cã: „dacã ele
îi primeºte dacã au nevoie, chiar dacã nu sunt ar trebui sã facã o injecþie n-ar avea dreptul
înscriºi”. Birocraþia legatã de sistemul asigu- dupã fiºa postului ºi apare o anumitã dis-
rãrilor face ca, de exemplu, un copil care este cordanþã. Am primit o hârtie prin care a trebuit
afectat de HIV, sã nu poatã fi înscris la medicul sã le dotãm cu cântar, tensiometru, printre
de familie, pentru cã se gãseºte înscris pe altele seringi ºi truse de microchirurgie. Pentru
listele altui medic de familie dintr-o localitate din ce?, dacã ele conform fiºei postului nu fac tra-
care a venit. Un medic de familie spune cã: tamente la domiciliu, bineînþeles la indicaþia
„sunt persoane care nu au negaþie din locali- medicului. Nu fac tratamente la domiciliu dar ar
tatea de domiciliu ºi atunci nu sunt înscrise la fi nevoie. Sunt zone în care dacã copilul are o
medicul de familie deºi atât medicul de familie banalã amigdalitã pultacee, prima sau a doua
cât ºi asistenta comunitarã încearcã sã rezolve dozã de penicilinã injectabilã poate s-o facã la
situaþia”. cabinetul medicului de familie, sã fie sub
52
Evaluarea programului AMC

observaþie, dar apoi, trebuie sã se interneze, geaba este izolatã într-un spital, ascunsã. Nu
pentru cã dacã chemi pe altcineva strâmbã toatã lumea are telefon. Eu am aflat când am
din nas cã sunt defavorizaþi, bani sã plãteascã venit de la spital cu ãla mic, nu ºtiam cã existã“.
nu au ºi uite aºa. Pentru cã asistentele medi- Raporturile dintre asistenta medicului de familie
cale comunitare ºtiu sã facã o injecþie intra- ºi cea comunitarã sunt privite variat, dar în
muscularã ar fi bine sã facã”. Beneficiarii cred general respondenþii spun cã: „asistenta medi-
cã asistenta ar trebui: „sã facã o injecþie, o sim- calã comunitarã în comparaþie cu asistentul
plã injecþie nu tratamente complicat; pentru o medicului de familie face mai multe vizite
persoanã care nu se poate deplasa, asistenta pentru cã asistentul medicului nu are timp sã
ºtie boala, dar stã de vorbã doar ºi dacã stã se ocupe ºi de cabinet ºi de teren”. S-au creat
departe de un spital este dificil, trebuie sã plã- chiar preferinþe legate de serviciul medical cel
teºti pe cineva ºi fiind pensionar.Ar fi benefic!“. mai la îndemânã pentru anumite probleme de
sãnãtate. O respondentã spune: „nu puteam
O participantã la focus grup crede cã, în plus, sã mã duc la medicul de familie sã-l deranjez
asistenta comunitarã ar trebui: „sã dea sfaturi: pentru o tensiune ºi atunci asistenta comunita-
ai probleme cu respiraþia atunci nu ieºi afarã rã îmi ia tensiunea ºi când mã simt bine ºi când
când e frig sau plouã, niºte sfaturi din astea pe nu mã simt bine, am un grafic, e greu sã stau la
care le cam uitãm câteodatã, nu sã nu meargã medicul de familie unde mai sunt oameni cu
la medic, nu sã ia locul medicului pentru cã nici
n-ar avea timp sã mai dea ºi consultaþii, nu lealte
probleme”.
ar ajunge 24 de ore din 24”.
În timp ce unii respondenþi „cred cã existã o
lipsã de colaborare între spitale, policlinici ºi
Pe lângã tratamentele la domiciliu, pe care ar asistentele medicale comunitare, acestea fiind
dori sã le facã atunci când este solicitatã de în inferioritate”, alþii subliniazã tocmai buna co-
cãtre populaþie, unii dintre respondenþi cred cã laborare cu medicii ºi asistentele lor „eu i-am
asistenta medicalã comunitarã ar trebui sã aibã zis medicului de familie ºi asistentei ºi au fost
ºi posibilitatea de a se implica în distribuirea mulþumiþi cã ei n-au timp sã vinã pânã acasã ºi
laptelui praf ºi „sã colaboreze cu organizaþiile sã-l cântãreascã pe copil“ sau „eu ºtiu despre
care fac îngrijiri la domiciliu, nu sã se supra- asis-tenta comunitarã de la medicul de familie
punã ci sã colaboreze pentru cã la urma urmei ºi mi-a recomandat-o; depinde ºi de medic”.
tot în comunitate lucreazã”. Atât medicii de familie intervievaþi, cât ºi asistentele
lor sunt de pãrere cã au o colaborare
Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea bunã, cã atât asistentele îi sprijinã pe ei, cât ºi ei
asistentei medicale comunitare cu ceilalþi
factori de la nivelul comunitãþii
dau informaþii asistentelor comunitare.
Colaborarea cu primãria ºi spitalul trebuie însã
Pãrerile despre colaborarea asistentei medi- îmbunãtãþitã atât din punctul de vedere al
cale comunitare cu ceilalþi angajaþi din sistemul asistentelor medicale comunitare, cât ºi din
medical ºi social sunt pozitive. Sunt totuºi unele partea persoanelor implicate în rezolvarea
pãreri contradictorii legate mai mult de princi- cazurilor sociale din primãrie sau a celor din
piile care ar trebui sã stea la baza acestor cola- spitale. Personalul din Maternitate crede cã ar
borãri ºi care, deoarece nu sunt precizate în trebui sã existe în viitor reglementãri privind
documente oficiale, sunt interpretate subiectiv relaþia lor cu asistenþii comunitari.
de cãtre fiecare respondent.
Legat de colaborarea cu serviciile sociale
Unul dintre participanþii la focus-grup crede cã factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate
ar fi benefic ca ºi cetãþenii sã cunoascã ceea ce Publicã spun cã: „atâta timp cât existã în primãface
fiecare program pus la dispoziþia lor: „sã se rie asistenta socialã este persoana îndreptãþitã
spunã cã s-a înfiinþat un serviciu care se ocupã sã rezolve problemele sociale, cu implicarea
cu... sã ºtie omul ce e de competenþa medicu- asistentei medicale comunitare dar pânã la un
lui sau a asistentului social. Când te duci colo, punct”. Tot aceeaºi persoana crede cã precite
trimite dincolo ºi atunci e un du-te vino cã zarea din documentele oficiale „e generalã:
pânã la urmã omul renunþã ºi zice lãsaþi-mã-n rezolvarea cazurilor medico-sociale; ce face
pace cu asistenþa voastrã ºi socialã ºi comu- dacã doamna din primãrie îi spune „fã tu annitarã
ºi tot. Omul renunþã. Sã fie acces, de- cheta”? O face AMC ºi-i duce hârtia s-o sem-
Evaluarea programului AMC 53

neze? Asistenta medicalã comunitarã semna- Respondenþii din Direcþia de Sãnãtate Publicã
leazã cazul, încearcã sã-i urmãreascã firul, spun cã organizarea este potrivitã: „este bine
finalitatea, dar nu poate sã facã ea o anchetã pentru cã medicul de familie are prea multe de
pentru cã nu e pregãtitã. Nu toþi ºtiu ce atribuþii fãcut, mult de scris. Dacã i-ai mai spune ºi sã
au, poate ar trebui fãcutã o informare ºi la nivel meargã într-un anumit teritoriu sau sã facã
local, cã altfel existã tendinþa sã li se dea catagrafia, ar izbucni”. Medicii de familie spun
sarcini suplimentare”. Respondenþii din Primã- cã: „asistenta are munca de teren ºi nu poate
rie cred cã este nevoie de o mai mare implicare sã stea ca la cabinet ºi sã facã 20 de pacienþi,
a asistentelor comunitare, dar sunt optimiºti
analizând cazurile rezolvate împreunã ºi cred
timpul de stat la fiecare pacient e diferit”.
cã: „orice experienþã aduce pânã la urmã roa- Existã un telefon fix pe care îl poate folosi asisde”
ºi cã: „e nevoie de un dialog, prin întruniri”. tenta medicalã în policlinicã, nu trebuie sã plã-
teascã pentru convorbirile sale ºi nici pentru
Adecvarea la nevoi a actualului program de utilitãþi (cãldurã, energie electricã). Nu are
formare a asistenþilor medicali comunitari maºinã la dispoziþie, dar „le trebuie un mijloc de
transport, o cartelã plãtitã, acces la internet
Uneori, spun persoanele din Direcþia de pentru ca sã se informeze, sã-ºi facã o paginã
Sãnãtate Publicã „nu toate asistentele au
cunoºtinþele complete, unele sunt generaliste,
web”, spun beneficiarii.
altele OG, altele medico-sociale. Pregãtirea lor Catagrafia este realizatã sub formã de liste
diferã, cea care este pe medico-social nu are alfabetice: „Catagrafia am fãcut-o mai întâi pe
cunoºtinþe de pediatrie”. teren ºi nu-i gãseam acasã ºi am luat-o de la
medicul de familie, ei ne-au dat numele ºi din
Ambele asistente medicale comunitare din evidenþele speciale ºi apoi am fost în teritoriu”.
Brad au participat la cele douã module de Au un calculator pentru a face aceste evidenþe
formare. Spun despre primul modul cã „a fost electronic. Spun cã, la început, nu-i gãseau pe
despre comunitate, dar astea erau aºa vorbe, oameni acasã ºi aºa au luat listele cu pacienþi
ar trebui sã fie ceva practic”. Solicitã o formare de la medicii de familie ºi le-au confruntat/
legatã de: „tehnici de resuscitare, tehnici de completat cu informaþiile din teren. Pe lângã
prim ajutor. În ºcoalã am mai învãþat noi tehnici, formatul electronic al listelor asistentele folo-
dar ar trebui aprofundat. Despre cazurile sesc ºi caiete cu informaþii speciale legate de
sociale, sã putem face mai mult chiar noi, nu anumite categorii de beneficiari.
doar sã le trimitem la asistentul social”.
Pornind de la un model mai vechi, existent în
Asistentele doresc o formare axatã pe practicã, sistemul sanitar cu mult timp în urmã, prograpentru
cã: „teoria nu se comparã cu practica; mul de asistenþã comunitarã este considerat o
practica e altfel.” ºi module care sã se suc- necesitate: „pentru cã aºa cum era asistenta
ceadã mai des: „în viitor formarea sã se facã de ocrotire de pe vremuri aºa este ºi asistenta
undeva unde sã fie aproape de toate comunitarã, dar nu identicã. A fost nevoie ºi
asistentele din judeþ, nu doar o sãptãmânã cã atunci este nevoie ºi acum. Nu s-a schimbat
nu ai timp sã înveþi, sã fie de 2 sãptãmâni, zi de prea mult populaþia, problemele chiar au
zi, pentru teorie ºi practicã. Sã fie cel puþin la crescut”.
jumãtate de an”.
Deºi „trebuie sã mai treacã o perioada mai
Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii lungã sã se obiºnuiascã cu asistenta medicalã
prezente ºi suportul comunitãþii
comunitarã…”, cum spun beneficiarii, începutul
este promiþãtor. Primarul localitãþii crede de
Programul asistentelor într-o zi „începe la ora 8 aceea cã ar fi nevoie de încã douã asistente
cu activitatea în cabinet; ne programãm vizi-
tele pe teren, vorbim cu medical de familie,
mergem pe teren, la ora 14 ne întoarcem la ca-
binet ºi trecem în caietul de activitate ceea ce
am gãsit în teren. La ora 16 se terminã, dar
dacã sunt solicitãri lucrãm ºi dupã orele de
program”.
comunitare, pentru a putea fi acoperitã ºi
populaþia fãrã locuinþe sau vârstnicii care în
contextul local pot deveni în timp o prioritate
alãturi de asistenþa pentru mamã ºi copil.
Totuºi, primãria nu poate suporta acum costuri
salariale sau administrative, dar este deschisã
la a oferi sprijin cu maºina primãriei. De aseme-
nea, primarul precizeazã cã nu exclude
54
Evaluarea programului AMC

posibilitatea ca, în viitor, sã preia un sistem de fluenþa activitãþilor. Este dat exemplul distribuasistenþã
comunitarã, funcþional ºi pliat pe þiei de lapte praf, care este sistatã când fondurinevoile
locale. Respondenþii din Direcþia de le publice nu mai sunt sau exemplul deciziilor
Sãnãtate Publicã apreciazã însã cã trebuie sã legate de folosirea prioritarã a fondurilor, care
existe cineva la nivel local care sã supervizeze se iau doar în cadrul lãrgit al consiliilor locale.
activitatea acestui personal, dar cã partea
medicalã, criteriile de selecþie a perso-nalului, Motivaþia pentru care asistenta comunitarã
sarcinile, trebuie sã rãmânã prepon-derent rãmâne pe aceastã poziþie, în ciuda multor difilegate
de sistemul sanitar de servicii. Motivaþia cultãþi, este legatã de rezultatele muncii ei ºi de
þine atât de a pãstra nota generalã a progra- satisfacþiile asociate acestei profesii. Asistenta
mului, care altfel ar vira cãtre asistenþa socialã, spune: „îmi place foarte mult meseria aceasta,
cât ºi pentru a evita experienþe, în care auto- lucrez foarte mult cu oamenii, înveþi foarte mult
ritãþile locale au fãcut anumite propuneri, fie chiar ºi de la oamenii din teritoriu. ªi la rândul
datoritã schimbãrilor politice, fie datoritã biro- tãu oferi sfaturi ºi mai ales când rezolvi un caz,
craþiei legate de administraþie sau resursele când te ascultã mãmicile ºi te uiþi la copii ºi vezi
financiare gestionate, care au creat dificultãþi în cum cresc, e foarte frumos...”
Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Diosig, judeþul Bihor
„Viaþa unui om e cea mai importantã”
Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în faptul cã este localnicã ºi astfel îi cunoaºte pe
luna februarie 2006 în primãrie, cabinetele indi- oameni, nu are nevoie de însoþitor care sã-i
viduale ale medicilor de familie, Direcþia de arate drumurile ºi, mai ales, nu este preten-
Sãnãtate Publicã. A fost desfãºurat ºi un focus þioasã „nu lucreazã numai 8 ore pe zi”. Asisgrup
cu persoane/ cazuri reprezentative pentru tenta socialã spune cã asistenta medicalã
activitatea asistentei medicale comunitare din comunitarã este „mâna ei dreaptã în comu-
Diosig. Au participat la focus grup 8 persoane, nitate”. Beneficiarii povestesc chiar cã, atunci
dintre care una singurã avea loc de muncã, dar când plouã, sunt locuri în care nici salvarea nu
se afla în concediu pentru îngrijirea copilului. poate sã ajungã, deºi primãria iniþiazã proiecte
Au fost fãcute ºi 11 interviuri (primar, secretarul prin care sã fie îmbunãtãþitã infrastructura,
primãriei, referentul social din Diosig, douã drumurile de acces la astfel de zone.
asistente ale medicilor de familie, un medic de
familie, douã mediatoare roma, asistenta me- Cazurile sociale sunt amintite ca fiind mai ales
dicalã comunitarã, douã persoane din condu- legate de comunitatea romã, unde veniturile
cerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã Bihor). mici, sezoniere, familiile dezorganizate ºi cu
mulþi copii, copiii abandonaþi sau cei care sunt
Diosig este localitatea ruralã din Bihor care, reintegraþi în familiile de origine, începerea vieþii
dupã aprecierea primarului, are cea mai întinsã sexuale la vârste mici (12-14 ani) fac ca sprijinul
suprafaþã ca desfãºurare din judeþ ºi este asistentei medicale comunitare sã fie indislocuitã
de etnii diferite: români, maghiari, popu- pensabil. Pe de altã parte, mulþi romi tranzitealaþie
roma. Numãrul mare de persoane din zã localitatea ºi rãmân sezonier, nu au acte de
localitate, la care se alãturã populaþia care identitate ºi vorbesc doar limba romani sau matranziteazã
localitatea sau cea care locuieºte ghiarã, ceea ce creºte dificultatea asistãrii lor,
sezonier la rude, a dus la selectarea acesteia dincolo de particularitãþile etnice. La focus grup
pentru asistenþa medicalã comunitarã. a fost prezentã o tânãrã de etnie romã care
Asistenta comunitarã de aici oferã servicii de avea un copil la 17 ani, dar care cu greu înþeletrei
ani ºi jumãtate, este la bazã asistentã gea limba românã.
medicalã generalistã, iar înainte de a fi selectatã
pentru acest post a fost asistenta unuia Specific acestei localitãþi este faptul cã, pentru
dintre cei trei medici de familie din Diosig. a comunica, existã reprezentanþi din fiecare
etnie implicaþi în rezolvarea aspectelor sociale
Comuna are aproximativ 7000 de oameni, ºi a celor legate de sãnãtate. Referentul social
asistenta medicalã comunitarã locuieºte în din primãrie cunoaºte limba maghiarã, iar mecomunã,
dar distanþele sunt mari între cazurile diatorii romi, limba romani. Iniþial, asistenta mepe
care le asistã. Secretarul primãriei apreciazã dicalã comunitarã, care nu cunoºtea maghiara
Evaluarea programului AMC 55

a mers pe teren însoþitã de referentul social din Singurul medic de familie care a fost intervieprimãrie,
iar mediatorii romi sunt solicitaþi când vat, apreciazã cã asistenþa medicalã comunieste
nevoie de traducere din ºi în limba romani. tarã nu este un segment de servicii medicale
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
absolut necesar. Apreciazã cã mediatorii etnici
sunt mai potriviþi pentru intervenþii în comunitãþile
greu accesibile. Pentru a îmbunãtãþi
percepþia rolului asistentei medicale comu-
Punctele tari ale programului de asistenþã þin de nitare este necesar ca rezultatele muncii ei sã
accesul crescut la servicii pentru populaþia fie promovate, aduse la cunoºtinþa celor care
defavorizatã datoritã disponibilitãþii, abilitãþilor sunt implicaþi în servicii pentru comunitate.
sociale, programului flexibil al asistentei medicale
comunitare ºi faptului cã este recunoscutã
ºi respectatã în comunitate drept lider informal
în legãturã cu problemele de sãnãtate.
Contribuþia asistentei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei defavorizate
la serviciile medicale
Indiferent de orã sau anotimp asistenta medi- Beneficiarii serviciilor asistenþei medicale cocalã
comunitarã rãspunde solicitãrilor. Oamenii munitare prezenþi la focus grup sunt persoane
o considerã „de-a lor” ºi ajung chiar sã îi lase cu venituri mici, jumãtate de etnie romã. Un
copilul în grijã când au de rezolvat ceva urgent: lider local al romilor spune cã asistenta medi-
„suntem vecine, nu conteazã, la orice orã, cã calã comunitarã îi ajutã cu femeile lor care sunt
plouã, cã ninge, cã este dimineaþa, seara, la analfabete ºi ea le explicã ce au de fãcut când
noi vine, are maºina, când nu avem unde lãsa au probleme de sãnãtate. Chiar dacã au doi
copilul, putem sã-l lãsãm la ea, îi îngrijeºte. Te mediatori romi, asistenta medicalã comunitarã
vede, te opreºte ºi în astea ne ajutã, nu numai este cea în care au încredere: „La noi e o pro-
cu copiii“.
blemã cu femeile, sunt analfabete, nu ºtiu nici o
clasa, nu ºtiu sã citeascã, nu ºtiu nimica. Au
Asistenta medicalã comunitarã apreciazã cã 1,2,3 copii. ªi la noi trebuie sã fie cineva care
programul ºi-l face dupã nevoile celor din co- sã le ajute. Sã ne ajute mult, cã mulþi copii sunt
munitate, discutã cu ei în funcþie de capacitatea acolo. ªi noi suntem alãturi de ea pentru ca sã
lor de înþelegere: „mã duc la 9 atunci când se o ducem ºi noi mai bine“. Soþia liderului romilor
scoalã, cã nu pot sã trec peste intimitatea lor. (bulibaºa) o apreciazã foarte mult pentru cã
Cu ei nu poþi sã vorbeºti neapãrat despre edu- vine printre ei, în comunitatea lor, în ciuda fapcaþie
sanitarã pentru cã îi enerveazã, vorbesc tului cã drumurile sunt precare. De aceea buli-
despre viaþa lor... uite ai casa îngrijitã, uite cum baºa îi oferã sprijinul legat de imaginea ºi
se îmbracã cineva, uite cã trebuie sã bagi banii autoritatea lui, asistenta medicalã comunitarã
ºi în haine... ºi vorbind aºa ajungem ºi la edu- mergând din casã în casã cu bulibaºa: „am 46
caþie sanitarã: dacã þi se întâmplã ceva trebuie de ani, 5 copii, 2 nepoate, bãrbatul meu e pri-
sã ºtie cineva de tine, mergi la medic. E dificil marul þiganilor ºi de doamna n-am ce sã zic cã
pentru cã ai de-a face cu fel de fel de oa- tot una vine ºi spune cum sã se dea tratamen-
meni...”. Beneficiarii spun cã sunt întrebaþi destul, alimentaþia. Am acolo 3 muieri care sunt
pre „cum ne înþelegem în familie, cum o mai bolnave, merg la Oradea la rinichi, nu poate sã
ducem, copiii, dacã nu sunt agresaþi, cu ce-i vinã salvarea, trebuie sã facem drum. Asisten-
hrãnim, dacã avem ceva probleme cu o ta medicalã comunitarã aduce haine, vine la
scurgere sau cu acte sexuale cu bãrbatul...”. bãrbatul meu ºi merge el cu ea în comunitate”.
Oamenii o percep ca fiind uºor de abordat ºi vor Asistenta medicalã comunitarã oferã servicii de
sã îi fie crescute atribuþiile: „sã dea biletul de trei ani ºi jumãtate în comunitate. La început îºi
trimitere, sã aibã un mijloc de transport, sã
meargã pe banii primãriei, nu pe ai ei, sã fie
aproape ca un medic, sã cheme o salvare.
Dacã trebuie sã vin pânã aicea în sat ºi mor, sã
dea biletul de trimitere, e departe, o suni, vine
acasã; dar medicul de familie - vine? Altceva,
ne face tot!”.
aminteºte cã oamenii erau suspicioºi, o confun-
dau cu asistenta socialã, se temeau cã vrea sã
le ia copilul, de aceea îi viziteazã aºa de des.
Acum însã „ei ºtiu de ce am venit, au învãþat
sã-mi punã întrebãrile. Cum mã vãd zic: ºtiu,
face 3 ani, îl duc la grãdiniþã...”. Serviciile sunt
diverse, mai ales cele legate de mamã, copil,
vârstnic. Face educaþie sanitarã, merge la
ºcoalã, la grãdiniþã când este nevoie, intervine
56
Evaluarea programului AMC

în cazuri de maltratare a copiilor, trimite cazurile deam noi cã ar trebui la început, dar am zis sã
sesizate la medicul de familie sau la specialist: aºteptãm reacþia. Pentru cã asistentul medicu-
„cu ãsta mic, i s-o fãcut un furunc pe picioruº ºi lui de familie este blocat acolo cât timp medicul
mi-a spus sã merg la spital, copilul fãcea febrã face consultaþiile, nu poate sã meargã în terito-
ºi m-o ajutat. Dumnezeu sã-i ajute ºi s-o þinã riu, când nu este medicul de familie el asigurã
puternicã“. permanenþa, atunci asistenta medicalã comunitarã
poate sã facã tratamentele, nu vãd de ce
„Eu n-am cunoscut-o, rãspunde altcineva,
n-ar putea sã facã, mai ales cã merge pe teren.
n-am ºtiut cine îi, eram însãrcinatã, m-o vãzut E ceva ce le-ar place ºi se deprofesionalizeazã
cu burtã ºi m-o oprit, o zis cã cine îi, m-o
chemat ºi m-o întrebat dacã fumez, mi-o dat
dacã le folosim numai aºa la prevenþie“.
indicaþii. Dupã ce am nãscut mi-o vãzut copilul, Pe lângã tratamentele la domiciliu pe care ar
ceea ce doctoriþa n-o fãcut. Aºa probleme, dori sã le facã atunci când este solicitatã de cã-
injecþii le face gratis, nu trebuie plãtit, ar trebui tre populaþie, asistenta medicalã comunitarã
sã i se dea voie sã dea ºi bilet de trimitere cã crede cã ar trebui sã aibã ºi o pârghie prin care
acuma, eu cum am fãcut noaptea hemoragie, sã poatã aduce copiii la vaccinare, pentru cã nu
mai repede era pânã la ea decât pânã aicea în toþi doresc sã vinã la vaccin, medicii de familie
sat (respondenta avusese un avort spontan în considerând-o doar pe ea responsabilã cu
urma cu o sãptãmânã). Asistenta medicului de
familie rãspunde la telefon, dar nu vine la
domiciliu. Asistenta medicalã comunitarã vine
acasã, acuma cum e iarnã i-am spus cã mi-e
teamã sã scot copilul afarã c-o fost mic când o
primit injecþii. Asistentele, trebuie sã le mai
bagi ceva în buzunar...”
mobilizarea la vaccinare, iar beneficiarii spun
cã: „e o problemã, venim cu copiii sãnãtoºi,
stãm la rând, nu avem voie sã mergem înainte.
Dupã vaccin, copii mei cad bolnavi. Cum e
iarnã, sã ni-l dea acasã. Doctoriþa e când de
dimineaþã, când dupã masã, soþul lucrã pânã
la 5-6, nu e bine nici aºa nici aºa. Am venit
dupã o sãptãmânã la vaccin. Mai bine sã vinã
Alt respondent aduce ca exemplu: „dacã eu am asistenta medicalã comunitarã acasã”.
zis: I, cã eu aºa sunt cu ea, cã ne înþelegem
bine, uite pe mine mã doare când fac dragoste În Diosig, „nici un medic nu mi-a spus cã dã
cu bãrbatul ºi-mi zice, du-te la ginecologie sã
vezi ce este”.
contraceptive, nu ºtiu sã dea”, afirma asistenta
medicalã comunitarã. De aceea „le trimit pe
femei la medicul specialist din maternitatea din
Relevanþa termenilor de referinþa la activi- Oradea pentru cã acolo ºtiu eu cã dau”. Asistatea
zilnicã
tenta apreciazã cã este nevoie de acest
serviciu pentru cã: „de la 11 ani fetele ºtiu foarte
Asistenta medicalã comunitarã crede cã sarci- multe ºi eu le spun cã sunt prea tinere pentru o
nile din fiºa de post ar trebui structurate „sã ºtiu sarcinã... Dar nu e rentabil pentru ei, dacã eºti
ce am de fãcut, sã fie mulþumiþi ºi medicii de fa- rom, eºti tratat altfel”. Reprezentaþii Direcþiei de
milie”. Responsabilul din Direcþia de Sãnãtate Sãnãtate Publicã spun cã ar trebui ca Diosigul
Publicã spune despre aceastã problemã cã: „sã aibã un furnizor de contraceptive gratuite,
„într-o primã fazã în fiºa postului se preciza fiind un centru mare nu cred cã a scãpat din
doar chemarea copiilor la vaccinãri. Într-o atenþia Direcþiei de Sãnãtate Publicã. La Materetapã
nouã am vãzut cã ele sunt asistente nitate existã Planning Familial ºi asistenta me-
medicale autorizate de statul român ºi au dicalã comunitarã trimite acolo. Ar fi de dorit ca
competenþa sã participe la aceste campanii de medicii de familie de acolo sã aibã cursuri ca
vaccinãri, în sensul sã ºi facã. Eu cred cã fiºa sã beneficieze populaþia, e o populaþie mare.
postului poate fi modificatã. Într-o primã fazã Nu ºtiu dacã medicii de acolo au cursuri, dar ar
noi am avut rezerve faþã de instituþia medicului
de familie faþã de prezenþa asistentei medicale
trebui sã existe”.
comunitare, ca sã nu se creeze aºa o disputã Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea
ºi asistenta de la cabinetul medical individual asistentei medicale comunitare cu ceilalþi
sã creadã cã asistenta medicalã comunitarã actori de la nivelul comunitãþii
este cea care îi furã pacienþii sau tratamentele.
Totuºi ele ar trebui sã facã tratamente la domi-
ciliu. Acest lucru nu este acum prevãzut, gân-
Referentul social din primãrie, persoanã care o
admirã foarte mult pentru cã nu este
Evaluarea programului AMC 57

supãrãcioasã ºi are multã rãbdare cu oamenii, „La Diosig la un moment dat a fost o problemã
crede cã acum oamenii o cunosc pe asistenta de suprapunere, spune asistenta ºefã din
medicalã comunitarã, ºtiu s-o întrebe direct Direcþia de Sãnãtate Publicã, trebuie gândit
despre ceea ce vor sã afle ºi, chiar dacã nu vor- pentru mediatori, la nivelul lor de pregãtire cabeºte
maghiara, dar înþelege ceea ce oamenii îi re este altul, la obiceiuri, e mai greu sã-ºi
spun, ei o aºteaptã pentru deschiderea ei ºi mai gãseascã locul. La început au crezut cã ei sunt
ales pentru disponibilitatea de a le rãspunde cel puþin egali cu asistenta medicalã comuninevoilor
la orice orã: „am mers ºi la trei tarã, mai ales cã cei care i-au recomandat
noaptea, chiar tremuram, copilul avea douã le-au creat impresia cã ei sunt speciali în coluni...
Pentru colici m-am dus, le-am spus cum munitatea respectivã ºi atunci au dreptul sã se
sã frece copilul pe burticã ºi ce ceai sã-i dea. ducã la primar, la poliþie, la toatã lumea sã batã
Au fost mulþumiþi”. cu pumnul în masã ºi sigur cã foarte mult am
avut de lucrat, cã relaþia este una de colabo-
În comunitate sunt angajaþi ºi doi mediatori rare, fiecare lucreazã pe bucãþica lui ºi acolo
sanitari romi, recomandaþi de un partid etnic. unde asistenta medicalã comunitarã nu se
Asistenta medicalã comunitarã îi solicitã de descurcã în comunitatea de romi, ele pot sã
câte ori are nevoie de traducere în ºi din limba faciliteze asistentei, medicului de familie,
romani, dar apreciazã cã, pentru a colabora asistentei medicului de familie, accesul în
mai bine cu aceºtia în viitor, este nevoie de mai comunitatea respectivã, fiind bune cunosmultã
implicare din partea lor.
cãtoare ale obiceiurilor ºi comunitãþii de romi.”
Pãrerile despre colaborarea asistentei medi-
Asistenta medicalã comunitarã sunã medicul
cale comunitare-mediatori sanitari romi sunt
de familie când urmeazã sã soseascã un caz
împãrþite. O asistentã a medicului de familie
depistat, solicitã ajutorul specialistului sau
apreciazã cã ele colaboreazã bine, aceeaºi
persoanelor abilitate pentru rezolvarea
fiind ºi pãrerea primarului ºi secretarului primãcazurilor.
Asistenta socialã dã exemplul unui
riei. Pe de altã parte, referentul social apreciazã
caz de violenþã domesticã în care s-a implicat,
colaborarea asistentei medicale comunitare cu
solicitând ajutorul medicului psihiatru de la
mediatorii romi drept slabã, specificând faptul
Spitalul din Oradea, deoarece agresorul era
cã: „asistenta medicalã comunitarã e bine vã-
diagnosticat cu schizofrenie ºi ajutorul poliþiei
zutã cã are rãbdare, iar lor (mediatoarelor
de frontierã din Oradea. Despre acest aspect
roma) le este ruºine sã explice, nu pot folosi respondentul din Direcþiei de Sãnãtate Publicã
cuvinte legate de contraceptive, au fost uneori crede cã: „din pãcate asistentele medicale cocerturi”.
În Direcþia de Sãnãtate Publicã a fost munitare sunt limitate aici, pot doar sã constaspecificat
faptul cã existã altã politicã pe care
te ºi sã spunã medicului de familie dacã este
partidele etnice o susþin ºi anume aceea a
pusã în pericol viaþa pacientului, autoritatea
numãrului mare de copii în populaþia romã.
localã o pot anunþa, poliþia, dar pânã acolo se
„Activitatea mediatorilor despre contracepþie
întinde autoritatea lor. În cazul afecþiunilor psieste
alta, au altã politicã, de ce sã nu facã
hice nu pot trimite la serviciul de ambulanþã, di-
copii, cã o sã avem noi grijã (adicã partidele
rect NU, informeazã medicul de familie despre
etnice)”. Cu toate acestea, asistenta socialã existenþa pacientului respectiv ºi împreunã cu
spune cã încã sunt cazuri de abandon sau autoritatea, aºa cum spun prevederile lega-le,
maltratare a copiilor în Diosig.
cu acordul pacientului, dacã nu este, ceea ce
se face, familie, vecini, cu intervenþia poliþiei“.
Asistenta medicalã comunitarã crede cã mediatorii
sanitari nu au pregãtirea sã susþinã o Cu toate acestea, asistenta medicalã comudiscuþie
despre cazurile legate de sãnãtate nitarã din Diosig afirmã cã: „viaþa unui om e cea
care apar în comunitatea lor, cã nu au rãbdare mai importantã” ºi, chiar dacã ºtie cã ºi-a
cu oamenii cãrora trebuie sã le explici de mai depãºit atribuþiile chemând salvarea atunci
multe ori acelaºi lucru. Chiar ºi beneficiarii de când a gãsit agresorul ameninþând cu un cuþit
etnie romã prezenþi la focus grup apreciazã cã mama ºi copilul, crede cã a evitat o posibilã
le este mai utilã colaborarea cu asistenta me-
tragedie procedând astfel. Respondentul din
dicalã comunitarã, deºi mediatoarele roma Direcþia de Sãnãtate Publicã crede cã aceste
sunt de aceeaºi etnie.
situaþii se întâmplã deoarece „suntem într-un
vid de legislaþie, dar ar trebui sã cunoascã
58
Evaluarea programului AMC

legislaþia. Eu am invitat un jurist de la Direcþia întocmirea anchetelor sociale sau asistenþa
de Protecþie a Copilului care la anume cazuri la persoanelor cu handicap „m-a ajutat cu fetiþa
care nu am ºtiut noi soluþii, sã dea soluþia pe care suferea de boala copiilor ºi m-a ajutat s-o
lege. Poate cã nu ar strica un ghid legislativ duc la ªcoala Specialã, acte, tot, a umblat la
pentru ele“.
Relaþia cu medicii de familie este apreciatã
injecþii, i-o fãcut bine ºi tot pe drum bun m-o
îndrumat”, spune o participantã la focus-grup.
diferit de participanþii la echipa comunitarã din ªi persoanele cu handicap fizic, fãrã aparþi-
Diosig. Primarul afirmã cã apreciazã munca în nãtori, sunt ajutate de cãtre asistenta medicalã
echipã, cã sãptãmânal se întâlnesc în comisia comunitarã. Asistenta socialã dã ca exemplu
care analizeazã cazurile sociale: un medic de cazul unui bãtrân cãruia i-au fost amputate
familie, asistenta socialã, secretar, mediatorul ambele picioare ºi cãruia asistenta medicalã
sanitar, ºeful de post, asistenta medicalã comunitarã,
pentru cã „indiferent de cine îi plãteºte
comunitarã i-a oferit asistenþã la domiciliu.
lucreazã pentru comunitate”. Cu toate acestea Adecvarea la nevoi a actualului program de
pe viitor este nevoie de informarea tuturor celor
care colaboreazã cu asistenta medicalã comuformare
a asistenþilor medicali comunitari
nitarã despre atribuþiile ei, crede ea, competen- A participat la toate modulele de formare orga-
þele ºi limitele ei de competenþã. Asistenta nizate ºi crede cã i-au fost de folos. Citeºte
medicalã comunitarã însã vorbeºte despre materialele primite la cursurile de instruire ºi pe
discriminarea unora dintre cazurile pe care le cele pe care le primeºte periodic de la Direcþia
identificã „am dus o gravidã la medic ºi m-a dat de Sãnãtate Publicã în cadrul ºedinþelor lunare.
afarã ºi pe mine ºi pe ea pentru cã sunt înscriºi Când are cazuri deosebite consultã aceste
pe listele separate, nu au buletine, certifica- materiale.
te…”. Atât asistenta socialã, cât ºi cea comunitarã
afirmã cã medicii de familie ar dori sã Solicitã o formare pe geriatrie pentru cã nu ºtie
controleze activitatea asistentei medicale co- ce sã facã vârstnicilor: „ei sunt mulþumiþi cã au
munitare. Unul din respondenþii din Direcþia de pe cineva cãruia sã-i spunã ceva. ªi aºa au ei
Sãnãtate Publicã apreciazã cã, ºi în cazul pon- necazurile lor, îi las ºi primesc ºi ei un pic de
tajelor, a existat o disputã între medicii de familie
ºi primãrie pentru a controla activitatea
încredere...”.asistentei
medicale comunitare. Ca atare, pon- Asistenta medicalã comunitarã crede cã forma-
tajul este fãcut în Direcþia de Sãnãtate Publicã. rea este esenþialã, dar doreºte ca modulele sã
se succeadã mai des, pentru cã la ºedinþe nu
Factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate este timp sã fie expuse cazurile pe care nu le
Publicã spun cã: „multe mai sunt de fãcut, cã pot rezolva. Crede cã formarea în grup este
greu a fost sã informãm lumea despre asis- foarte bunã ºi s-ar bucura dacã ar primi ºi alte
tentele medicale comunitare, greu a intrat inmateriale de informare-educare. Are pliante
formaþia, vorbesc acum despre instituþiile despre TBC pe care le foloseºte când le explicã
statului, dar acum toatã lumea vrea sã-i dea
sarcini, vrea sã-l subordoneze într-un fel sau
altul. Tind sã cred cã într-un fel sau altul
oamenilor, iar afiºul care informeazã despre
gripa aviarã este pus în sala de aºteptare din
primãrie.
scãpãm de sub control coordonarea lor, ceea
ce n-o sã fie bine. În primul rând medicul de
familie l-ar dori la cabinetul lui ºi sã facã din
Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii
prezente ºi suportul comunitãþii
activitatea lui, ceea ce nu este normal. Ori
dacã asistenta medicalã comunitarã ajunge în
cabinet, n-am fãcut nimic”.
Asistenta medicalã comunitarã are telefon de la
Direcþia de Sãnãtate Publicã al cãrui numãr se
gãseºte atât la primãrie, cât ºi la medicul de
Pe de altã parte, în Diosig asistenta medicalã
ajutã la distribuirea laptelui praf, chiar dacã cel
care îl primeºte „ori îºi hrãneºte toatã familia, ori
îl vinde. Din pãcate þiganii noºtri ºtiu cã au
dreptul ºi e greu sã îi convingi, þiganca alãptea-
zã, o vezi cã alãpteazã, dar ea tot se duce sã ia
laptele praf”. Asistenta socialã o solicitã ºi la
familie ºi la asistente. ªi oamenii cunosc numãrul
ei de telefon ºi o solicitã. Exista ºi un telefon
fix pe care îl poate folosi asistenta medicalã în
primãrie, nu trebuie sã plãteascã pentru
convorbirile sale ºi nici pentru utilitãþi (cãldurã,
energie electricã). Nu are maºinã la dispoziþie,
dar are maºinã personalã ºi se foloseºte de ea
Evaluarea programului AMC 59

ºi în rezolvarea unor sarcini de serviciu dacã sã pui o întrebare ca sã nu-i jigneºti. Dacã au
este necesar, pentru cã simte cã „este de-a numai supã ºi cartofi în casã, nu poþi sã spui
locului” ºi, spune ea, cã „sunt foarte mulþumitã
cã pot sã ajut, pot sã fac un bine, eu pentru
sã-i de-a copilului ceea ce nu au”.
asta stau în meseria asta“.
Primãria apreciazã activitatea asistentei medi-
cale în comunitate ºi a pus la dispoziþie un birou
Pe teren lucreazã pe zone, foloseºte un caiet în pe care îl împarte cu asistenta socialã din pricare
are înscriºi copiii din localitate ºi noteazã mãrie. Din pãcate, acest spaþiu este adecvat
în el tot ce întâlneºte pe teren. O zi pe sãptã- relaþiilor cu publicul, este despãrþit printr-un
mânã lucreazã în primãrie, unde îºi noteazã ce geam de sala de aºteptare, are ghiºeu ºi loc
a gãsit în teren în timpul sãptãmânii, colabo- pentru depozitarea laptelui praf. Camera nu
reazã cu asistenta socialã, informeazã pe cei este potrivitã pentru o discuþie confidenþialã,
interesaþi despre cazurile întâlnite.
spaþiul este foarte mic ºi alãturi sunt persoane
care aºteaptã rezolvarea problemelor sociale.
Catagrafia este funcþionalã, grupatã pe familii. Cu toate acestea, în viitor administraþia localã
Ar dori însã un calculator pentru a face aceste nu crede cã poate suporta cheltuieli salariale
evidenþe electronic, mai ales cã, spune ea, „am din bugetul local sau alte cheltuieli (transport,
terminat ºi mate-info ºi n-ar fi aºa o dificultate”. formare, alte echipamente sau dotãri). Totuºi,
primarul spune cã, la diversitatea problemelor
O zi de lucru a asistentei medicale comunitare cu care se confruntã comuna Diosig, ar mai fi
se desfãºoarã pe teren, activitãþile ei sunt nevoie cel puþin de încã o asistentã medicalã
practice în familie, cum spune ea sugestiv: „iei comunitarã angajatã de cãtre Direcþia de
copilul în braþe ca sã-i dai încredere pãrintelui…
te uiþi în ce stare este ºi te gândeºti cum
Sãnãtate Publicã.
Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Manoleasa, judeþul Botoºani
„noi contabilizãm sãrãcia…”
Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în necesitatea asistenþei comunitare a fost deluna
februarie 2006 în primãrie, cabinetul monstratã iniþial celor din comunã prin angajaindividual
al medicului de familie din Mano- rea unei prime asistente medicale comunitare
leasa, Direcþia de Sãnãtate Publicã. A fost de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Botoºani,
desfãºurat ºi un focus grup cu cinci persoane prin programul Ministerului Sãnãtãþii, în anul
beneficiare, reprezentative pentru activitatea 2002. De aceea, „am susþinut angajarea de cãasistenþilor
medicali comunitari din Manoleasa. tre Primãrie a unui asistent medical comunitar
Persoanele participante la focus grupul cu be- deoarece nevoile de sãnãtate ale populaþiei
neficiarii (cu vârste cuprinse între 31 ºi 45 ani) comunei Manoleasa impuneau acest fapt.
au fost alese datorita situaþiei sociale ºi sau
medicale precare. Au fost fãcute 17 interviuri
(doi consilieri ai primãriei Manoleasa, un medic
de familie, un poliþist, doi asistenþii comunitari,
persoane din conducerea Direcþiei de Sãnãtate
Publicã Botoºani, Maternitate, medicul coordonator
OG ºi cel neonatolog ºi asistentele
ºefe de pe secþiile de neonatologie / pediatrie /
OG, asistentul social din Spitalul de Copii ºi
secþia nou nãscuþi Botoºani).
Asistenta angajatã prin programul Ministerului
Sãnãtãþii nu reuºea, fizic, sã rezolve toate problemele
apãrute, deoarece comuna Manolea-
sa are aproximativ 5.000 de locuitori, disper-
2
saþi pe un teritoriu de aproximativ 100km , în 4
sate, iar majoritatea populaþiei nu locuieºte în
centrul comunei”. Din cauza infrastructurii
deficitare, accesul populaþiei la servicii medicale
este deosebit de greu. Toate aceste conside-
rente au susþinut angajarea unui al doilea
Localitatea Manoleasa se aflã la aproximativ 45
km de municipiul Botoºani. Unul dintre consilierii
din Primãrie considerã cã apariþia profesiunii
de asistent medical comunitar a constituit
un fapt deosebit de important pentru starea de
sãnãtate a populaþiei din mediul rural ºi cã
asistent comunitar în comuna Manoleasa,
deoarece nivelul socio-economic ºi educaþional
al populaþiei comunei este apreciat ca deosebit
de scãzut, „aproximativ 80% din populaþie
poate fi consideratã ca defavorizatã”, spune
acelaºi respondent.
60
Evaluarea programului AMC

În Manoleasa sunt angajaþi, ca atare, doi asis- caþie sanitarã în comunitãþile lor, au identificat
tenþi medicali comunitari, unul dintre ei fiind 357 persoane vârstnice din care au internat 69
susþinut financiar de cãtre autoritatea localã. în unitãþi de asistenþã medico-sociale, au
Una dintre cele douã asistente comunitare este supravegheat 13 cazuri TBC la copii etc. Întâlangajatã
de patru ani ºi cea de-a doua de un an. nirea a pornit de la accepþiunea „cã mulþi dintre
Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte
slabe ale asistenþei medicale comunitare
locuitorii zonei preferã sã nu meargã la doctor,
de teamã cã trebuie sã dea bani, aleg sã-ºi þinã
copiii bolnavi acasã, tratându-i cu ce cred ei
de cuviinþã, de aceea munca asistenþilor co-
Punctele tari ale programului de asistenþã þin de munitari este de cele mai multe ori salvatoare”.
riguroasa selecþie la angajare a primei asistente
care are 55 ani, locuieºte în comunitate Un punct slab al programului este legat de dode
38 de ani, este vãduvã ºi fãrã alte obligaþii în tare, asistentele solicitând „urgent un mijloc de
afarã de cele de serviciu. Este absolventã a transport: cãruþã, bicicletã, nu am pretenþii la
ªcolii Postliceale Sanitare Botoºani în 1976. maºinã cã îmi dau seama cã nu sunt bani,
Este asistentã medicalã generalistã dar, telefon”. De altfel, spune asistenta medicalã
declarã ea, „am fãcut toate cursurile în toþi anii comunitarã, „de un mijloc de transport ar putea
ca sã fiu la curent ºi sã mai învãþ”. Primul ei loc sã beneficieze întreaga echipã medicalã, nu
de muncã a fost ca educatoare ºi apoi asistentã doar eu, cã oricum colaborãm“.
medicalã la dispensarul din comunã timp de 30
de ani. În 2002 a devenit asistentã medicalã
comunitarã ºi se percepe pe sine ca „o persoanã
respectabilã în toatã comunitatea datoritã
faptului cã lucrez de 30 de ani aici ºi cunosc
Contribuþia asistentei medicale comunitare
la creºterea accesului populaþiei defavorizate
la serviciile medicale
fiecare familie de douã generaþii”. Asistenta Beneficiarii serviciilor de asistenþã medicalã
crede cã aceastã continuitate este în folosul comunitarã prezenþi la focus grup sunt persoacomunitãþii.
Cea de-a doua asistentã are 31 de ne sãrace, cu probleme sociale ºi medicale ºi
ani, este nouã ca asistentã în localitate, dar are toþi sunt înscriºi la medicul de familie. Ei admirã
domiciliul stabil în comunitate ºi, ca atare, se asistentele atât din perspectiva serviciilor pe
sprijinã pe experienþa colegei ei mai vechi. Este care le primesc din partea lor, cât ºi ca
absolventã a Colegiului Medical Botoºani ºi „oameni” pentru cã gesturile lor de ajutorare a
acum este angajata primãriei Manoleasa. Cola- concetãþenilor se continuã ºi dincolo de obliborarea
strânsã dintre cele douã asistente gaþiile de serviciu. Astfel, beneficiarii apreciazã
comunitare ºi cu medicul de familie (ele vor- cã una dintre asistente „e foarte sufletistã”,
besc despre „o echipã medicalã”) este un alt pentru cã a ajutat „o persoanã cu handicap, i
punct tare al programului. se zicea „gheboasa” ºi s-a ocupat mereu de
ea, sã obþinã pensia, vine mai mereu sã o
Un alt punct demn de menþionat la nivelul zonei vadã” ºi „a botezat 5 copii din sat, cã nu avea
este întâlnirea asistenþilor medicali comunitari cine, cã erau tare sãraci; alþii cu bani mai mulþi
din judeþul Botoºani cu cei din Vaslui, care a fost au refuzat botezul sãracilor…”.
organizatã cu asistenþa tehnicã a Societãþii de
Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã în 17-18 Asistenþii comunitari oferã servicii variate: catanoiembrie
2005. În cadrul acestei întâlniri s-au grafie pentru cunoaºterea populaþiei, trecere în
împãrtãºit experienþele legate de asistenþa
revistã a tuturor bolnavilor cronici, înregistrarea
comunitarã, fiind un moment potrivit pentru
în evidenþele de lucru a copiilor 0-1 an ºi a copiischimbul
de bune practici ºi pentru a analiza
lor mici, depistarea ºi urmãrirea gravidelor, cu
îmbunãtãþirea indicatorilor demografici, ca
înscrierea lor la medicul de familie pentru a fi
urmarea intervenþiei asistentelor medicale coluate
în evidenþã cât mai devreme, înscriere pe
munitare. În ultimul an, asistentele medicale
listele medicului de familie a populaþiei neînscomunitare
din Botoºani au identificat 880
crise, rezolvarea problemelor medico-sociale,
gravide din care au înscris la medicul de familie
descoperirea persoanelor care au nevoi speci-
477, au preluat de la maternitate ºi au îngrijit
ale ºi apoi iniþierea proceselor de colaborare cu
796 nou nãscuþi, au identificat 2.162 copii 0-18
alte autoritãþi pentru rezolvarea, dupã caz, a
ani pe care i-au înscris la medici de familie, au
problemelor apãrute. Asistenta medicalã codepistat
730 cazuri sociale, 38 cazuri violenþã
munitarã declarã: „încerc sã colaborez cât mai
domesticã, au susþinut 1.306 acþiuni de edubine
cu primãria, poliþia, Departamentul de
Evaluarea programului AMC 61

Protecþie a Copilului, Direcþia de Sãnãtate Pu- lipsei unui mijloc de transport. În consecinþã,
blicã, spitale ºi chiar cã am colaborat cu toþi partea de raportare a activitãþii lor o acoperã în
aceºtia”.
Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „e
zilele libere.
tare priceputã, ºtie cum sã vorbeascã cu noi”. Asistenta ºefã din cadrul Spitalului de Copii din
Declarã cã: „vine mereu în vizitã, sãptãmânal,
sã vadã cum îngrijesc persoana pe care o am
în grijã”, „când am avut nevoie sã obþin pensia
pentru persoana cu handicap pe care o în-
grijesc, numai asistenta medicalã comunitarã
Botoºani, dã exemplul unei naºteri la domiciliu
pe care o considerã: „o excepþie în care a
depã-ºit fiºa postului sãu: a asistat de urgenþã
o naºtere, dar acest lucru a fost salutar pentru
femeie ºi bine cã a ºtiut cum sã o asiste“.
m-a ajutat”, „m-a îndrumat cu toate actele”. Alt
beneficiar bolnav de cirozã hepaticã spune cã:
„dacã îmi trebuie medicamente, îmi dã, ba ne
mai dã ºi pe datorie ºi ne aºteaptã pânã avem
bani sã plãtim”. Asistenta medicalã comunitarã
lucreazã ºi pentru un punct farmaceutic din sat,
de unde are acces la medicamentele pe care le
desface în comunitate - farmacia fiind la 15 km.
De aceea asistenta comunitarã spune cã: „ar
mai fi nevoie în sat de o farmacie, dar asta e
mai greu“.
Referitor la sarcinile de asistenþã socialã pe
care trebuie sã le rezolve, una dintre asistente
crede cã acestea trebuie rezolvare chiar dacã
nu revin în sarcina ei, pentru a soluþiona cazul
beneficiarilor: „deºi nu e pe fiºa mea de post,
dacã nu procedez aºa ori dureazã mult, ori nu
se face; pe urmã asistenta socialã nici nu ºtie
toate satele, aºa cã de multe ori îi aduc eu
datele din teren ºi ea le foloseºte apoi în
anchetele sociale“.
Asistenþa comunitarã permite ºi bãtrânilor sã
aibã acces mai înalt la servicii de asistenþã
medicalã: „de când am bãtrânii în grijã, vine
Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea asistentei
medicale comunitare cu ceilalþi actori
de la nivelul comunitãþii
mereu, o datã sau de douã ori pe sãptãmânã;
mi-a adus ºi medicul de familie în vizitã; ba mi-
a chemat ºi salvarea pentru bãtrânã ca s-o duc
la spital la oraº când a fost rãu bolnavã”.
Asistentul social din primãrie, o persoanã angajatã
ca asistentã socialã, de fapt ca lucrãtor
social, colaboreazã relativ bine cu asistentele
comunitare, dar aceastã colaborare ar putea fi
Asistentele comunitare viziteazã cazurile din
satele lor ºi un beneficiar spune cã: „vine în
satul meu de douã ori pe sãptãmânã; la mine
vine la copii, cã sunt caz social ºi vine sã vadã
cum îngrijesc copiii ºi de ce mai au nevoie; mã
cheamã la vaccinãri”.
îmbunãtãþitã. De exemplu, una dintre asistente
spune: „eu fac sesizarea cã persoana „x” are o
problemã pe care am identificat-o ºi îi spun ºi
care ar fi nevoia pentru a rezolva situ-aþia, de
exemplu - venit minim garantat. Lucrã-toarea
socialã face o anchetã socialã pentru iniþierea
cazului - calitatea anchetei sociale este foarte
Unul dintre beneficiari declarã cã: „dacã ele ar
pleca, noi am muri”.
slabã, „aºa cum ºtiu ei sã facã, câteva rânduri
pe mijlocul paginii”... Aceastã lucrãtoare
socialã este de mulþi ani în primãrie, unde a
Relevanþa termenilor de referinþa la activi- lucrat pe alte funcþii, iar de curând este
tatea zilnicã
asistentã socialã. Are o problemã cã ne suspecteazã
cã noi vrem sã îi luãm locul; cred cã
Asistentul medical comunitar crede cã, în cea se teme cã suntem mai pregãtite decât ea.
mai mare parte, atribuþiile se regãsesc în fiºa Pânã în prezent, doar eu am sesizat cazuri; nu
postului. Existã totuºi activitãþi de implementare am primit de la ea niciodatã o sesizare pentru
de programe care sunt mai greu de fãcut ºi de nici un caz“. Cealaltã asistentã comunitarã cre-
aceea ar avea nevoie de mai mult timp pentru de cã: „este o persoanã angajatã ca lucrãtor
elaborarea de programe ºi de colaborare cu social, care nu este foarte pregãtitã în domeautoritãþile
locale. O asistentã declarã: „nu cred niu, dar colaborãm bine; adicã o solicit, la caz,
cã am mai avea nevoie de adãugiri ºi nici de merge cu mine în teren ºi facem împreunã
modificãri la fiºa postului“. De asemenea, ele
considerã cã au suficiente atribuþii în teren, care
anchetele sociale ºi restul de demersuri”.
consumã ºi foarte mult timp din pricina izolãrii la Clarificarea statutului lor profesional în comudistanþe
mari a satelor pe care le asistã, datoritã nitate, crede o persoanã din Direcþia de Sãnã-
62
Evaluarea programului AMC

tate, ar putea fi în viitor o prioritate pentru cã
adesea asistenta comunitarã „este confundatã
cu asistenta socialã ºi i se cere de multe ori de
cãtre primar sã facã de toate, chiar ºi
anchetele sociale, care sunt de drept apanajul
asistentelor sociale de la primãrii/referenþilor
sociali, acolo unde nu sunt asistente sociale cu
pregãtirea necesarã”.
Adecvarea la nevoi a actualului program de
formare a asistenþilor medicali comunitari
Asistenta ºefã de la OG colaboreazã cu
Au participat la toate modulele de formare
organizate ºi apreciazã conþinutul drept bun:
„faþã de epoca comunistã este incomparabil”,
iar formatorii au fost foarte buni ºi de asemenea
materialele de referinþã „importante ºi
interesante”. Raportul teorie-practicã aºa cum
este perceput de cãtre asistente este de 50% -
asistenta medicalã comunitarã ºi crede cã 50% iar modalitatea de formare: „excepþionalã,
legãtura cu spitalul se menþine „datoritã inte- am stat în cerc, ne-am vãzut toþi cu toþi, a fost
resului comun al ambelor pãrþi pentru o bunã interactiv, ne-a þinut mobilizate tot timpul, eu
evoluþie a nou nãscuþilor ºi pentru a soluþiona m-am concentrat tot timpul cursurilor; s-a
cazurile problemã”.
împãrþit foarte bine ºi timpul cu alternarea pa-
uzelor. Am putut sã-mi spun opiniile ºi în plus,
Autoritãþile locale, spune una dintre asistente, am avut ocazia ca seara ºi noaptea sã vorbim
„mã percep ca ceea ce sunt, asistentã medi- între noi, toate asistentele medicale comucalã
comunitarã ºi nu asistentã medicalã”. nitare, ºi asta e foarte important“. La întrebarea
„Care este modulul de formare care vã folo-
Medicul de familie ºi asistentele lui apreciazã seºte cel mai mult? Dar cel mai puþin?”,
pozitiv colaborarea cu asistentele medicale rãspun-sul uneia dintre asistente a fost:
comunitare: „eu îi transmit medicului de familie „primul, a fost mai mult teoretic, mi-e mai puþin
problemele din teren, prin telefon ºi am o zi pe util iar al doilea, cel legat de practicã îmi e
sãptãmânã când vin la centru pentru aducerea
efectivã la cunoºtinþã a acestor probleme.
foarte util“ .
Dacã am situaþii urgente sau grave sun la Asistentele cred cã ar fi utilã o formare care sã
medicul de familie sau direct la salvare, în se arate: „cum sã educãm tineretul în amânafuncþie
de situaþie”.
rea primei sarcini, sunt în judeþ multe fete ado-
lescente, cãci în ºcoalã nu fac nimic pe tema
Asistenta comunitarã declarã cã se înþelege asta ºi în familie nici atât”. Este solicitat ºi un
bine cu asistenta medicului de familie ºi cã îºi curs de comunicare, „dar tot pe modelul intecompleteazã
reciproc activitãþile: „ea este ractiv cu multe jocuri de rol“. O altã propunere
veriga dintre mine ºi medicul de familie, când a punctat importanþa schimburilor de experiacesta
nu îmi rãspunde direct la telefoane. Eu enþã cu alte judeþe, pe modelul la care au
îmi fac singurã tratamentele din teren pentru cã
sunt sate izolate depãrtate de dispensar. Asisparticipat
în anul 2005 cu judeþul Vaslui.
tentele de la medicul de familie sunt receptive Periodic, de douã ori pe lunã, asistentele me-
dar au ºi nevoie de activitatea noastrã cã dicale comunitare se întâlnesc la Direcþia de
acoperim terenul. De fapt suntem o echipa în Sãnãtate Publicã ºi aduc rapoartele de ac-
trei: eu, asistenta medicului de familie ºi medi- tivitate, dupã modelul strângerii de date sugerat
cul de familie“.
de Unitatea de Management de Program. Cu
ocazia acestor întâlniri, asistentele medicale
Legat de aceastã colaborare, un respondent comunitare sunt evaluate aproape permanent,
din Direcþia de Sãnãtate Publicã crede cã, în deoarece se administreazã chestionare pe
general, la nivelul judeþului, asistentele teme profesionale (pediatrie, OG, asistenþã
comunitare ar trebui sã aibã o bunã relaþie de socialã) sau de integrare europeanã. Odatã ce
colaborare cu medicii de familie, ºi nu „o relaþie s-au depistat punctele slabe în cunoºtinþele
de subordonare, cum existã tendinþa din acestora, se invitã la urmãtoarea întâlnire un
partea medicilor de familie”.
specialist din domeniul gãsit deficitar, care dã
rãspunsuri la toate întrebãrile lor pe teme profesionale.
Una din asistente a propus sã fie
instruitã practic în maternitate, o sãptãmânã,
pentru a deprinde aptitudinile practice necesare
asigurãrii asistenþei de urgenþã a femeii
gravide ºi nou nãscutului.
Evaluarea programului AMC 63

Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii
prezente ºi suportul comunitãþii
„sã aibã bugete mai mari ºi sã fie mai dedicaþi;
ei declarativ doresc sã ne ajute ºi cred cã sunt
binevoitori, dar de fiecare datã ne spun ce mari
Una dintre asistentele medicale comunitare ar probleme au din cauza limitelor bugetare,sã
dori ca autoritãþile locale „sã fie mai receptive, ne asigure un mijloc de transport. Dacã prinu
sunt implicate activ, dar rãspund la solici- mãria nu are fonduri pentru transport, sã le dea
tãri, de exemplu: când i-am sesizat de necesi- atunci consiliul judeþean, în toate comunitãþile
tatea emiterii unui certificat de naºtere tardiv, care au asistente medicale comunitare…“.
mi-au asigurat deplasãrile pentru ca sã reu-
ºesc sã duc familia la judecãtorie“. Propune- Cea de-a doua asistentã spune cã: „biroul meu
rea respondenþilor este ca autoritãþile sã fie mai este în aceastã camerã de la dispensar; dar
atente la problemele oamenilor. locul meu de muncã e pe teren“. Crede cã: „e
un spaþiu adecvat ºi eu am noroc cã am ºi
Legat de dotarea asistentelor, cea care este calculator fiindcã aici funcþioneazã centrul de
salariatã de primãrie crede cã spaþiul este informare ºi de aceea am computer. Aº avea
suficient pentru activitatea sa: „în limita bunului nevoie de mai multe consumabile ºi de o trusã
simþ: am racordare la apã, ceea ce este gro- de urgenþã pentru teren“.
zav, dar nu am lemne. Am un birou, dulapuri,
chiuvetã, nu am calculator. Mi-ar trebui: un Alte aspecte importante pe care asistentele au
telefon fix, pentru cã în zona noastrã mobilele dorit sã le menþioneze sunt: preluarea asistennu
sunt eficiente, consumabile, materiale telor de cãtre Ministerul Sãnãtãþii: „sã nu mai
pentru naºtere - se întâmplã când nu putem fim aºa, ai nimãnui“, sã fie încadrate pe durata
deplasa gravida, ea sã nascã acasã - ºi o trusã nedeterminatã „cã pierdem drepturi: nu putem
de urgenþã”. face ºi noi rate, ca alþi salariaþi”, sã fie coordonate
de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar
Asistentele cred cã autoritatea localã poate sã „dacã Direcþia dispare, cum am auzit în reforasigure
fonduri pentru transport în toate comu- mã, atunci sã se creeze un for pentru coordonitãþile
în care existã asistente medicale comu- narea noastrã la nivel judeþean“.
nitare ºi, de asemenea, fonduri pentru comunicaþii,
motivând cã la Direcþiile de Sãnãtate „Este loc de mai bine în acest domeniu”, afirmã
Publicã nu sunt fonduri ºi nici la primãrie, aºa în încheiere una dintre asistentele medicale
cum menþioneazã asistenta „plãtitã de primã- comunitare intervievate.
rie”, care analizeazã situaþia din primãrie astfel:
64
Evaluarea programului AMC

4. CONCLUZII
Ca o concluzie generalã, se poate afirma cã Programul pilot de asistenþã medicalã comunitarã
rãspunde unor nevoi reale ale comunitãþilor ºi a contribuit la îmbunãtãþirea accesului populaþiei
defavorizate la serviciile medicale de bazã. Practic, toate categoriile de respondenþi considerã
cã Programul trebuie continuat ºi extins în viitor.
Faza pilot a fost implementatã într-un moment judeþul respectiv. Nici la nivel naþional nu exisîn
care lipsa accesului la servicii medicale ta o metodologie standardizatã pentru efectupentru
unele segmente de populaþie a impus area unor asemenea analize de nevoi. Acest
intervenþii rapide ceea ce a determinat abateri fapt face ca deciziile de includere a comunide
la designul iniþial. tãþilor sã fie arbitrare, bazate pe ceea ce ºtiu
medicii inspectori. În condiþiile fluctuaþiei mari
Implementarea etapei pilot nu a putut fi finali- a medicilor inspectori în Direcþiile de Sãnãtate
zatã înainte de extinderea în afara zonei pilot. Publicã ºi a experienþei limitate în domeniul
Direcþiile de Sãnãtate Publicã au exercitat sãnãtãþii publice, mulþi fiind clinicieni, riscurile
presiuni pentru a fi incluse în program, împie- stabilirii unor prioritãþi greºite sunt mari.
dicând finalizarea ºi evaluarea fazei pilot înainte
de extinderea sa. De la cele 8 judeþe in- Programul de asistenþã medicalã comunitarã
cluse în faza pilot în anul 2002, programul s-a a fost gândit ca un program care sã asigure
extins la 17 de judeþe la finele anului 2005, existenþa unui sistem la nivelul comunitãþii
fãrã ca în primele 8 judeþe el sã fi fost fina- destinat asigurãrii accesului fiecãrui membru
lizat. În condiþiile resurselor disponibile, acest al comunitãþii la servicii medicale de baza,
lucru nu a permis implementarea completã a curative ºi de prevenþie. Faza pilot a reuºit
fazei pilot. pânã în momentul de faþã sã aducã în comunitate
un nou furnizor de servicii, asistentul
În judeþele pilot acoperirea teritorialã nu a medical comunitar, dar încã nu a reuºit sã
putut asigura rãspunsul la nevoi în întregul creeze un sistem funcþional în cadrul comunijudeþ,
în sensul în care nu au putut fi angajaþi tãþii, cu stabilirea unor responsabilitãþi clare
asistenþi medicali comunitari în toate locali- pentru fiecare furnizor din comunitate, a relatãþile
unde ar fi fost nevoie. Acest lucru face þiei dintre ei precum ºi a relaþiilor cu autorica
mãsurarea impactului prezenþei asisten- tãþile locale ºi judeþene. Activitãþile de teren,
tului medical comunitar din perspectiva indica- soluþionarea problemelor sociale ºi informatorilor
de sãnãtate, în judeþele cu numãr mic rea ºi educarea populaþiei în domeniul sanitar
de comunitãþi acoperite sã fie discutabilã din sunt zonele cele mai neclare. Existã neclaricauza
lipsei de relevanþã statisticã. În acelaºi tãþi privitoare la furnizorii care au responsabitimp
nu au putut fi finalizate în cele 8 judeþe litatea vizitelor la domiciliu, a protocoalelor
ale fazei pilot activitãþile de instruire ale asis- care trebuie respectate, a sprijinirii persoanetenþilor
medicali comunitari. Din cele patru lor pentru întocmirea dosarelor sociale, ceea
module gândite iniþial, în cele mai multe din ce lasã loc la abuzuri ºi determinã
judeþe nu au putut fi organizate decât douã. nemulþumiri.
Faza pilot a urmãrit asigurarea acoperirii ne- Responsabilitãþile ºi modul de gestionare a
voilor în condiþiile existentei resurselor limitate sistemului medical ºi social în care sunt impliprin
impunerea stabilirii unor prioritãþi în rãs- cate o varietate largã de persoane aparþinând
puns în funcþie de anvergura problemelor de unor structuri diferite nu este clar. În momensãnãtate
publicã ale diverselor comunitãþi din tul din acest sistem fac parte:
judeþ. Selectarea comunitãþilor incluse în program
s-a fãcut pe baza unor criterii care au asistenþi medicali comunitari:
asigurat acest lucru. În acelaºi timp, trebuie o angajaþi de spitale din fonduri bugetare,
menþionat faptul cã la nivelul judeþelor nu o supervizaþi de Direcþiile de Sãnãtate
existã o evaluarea comprehensivã a nevoilor Publicã,
de sãnãtate publicã ale comunitãþilor care sã o activeazã în coordonare cu medicii de
se bazeze pe un set de indicatori de morbidi- familie ºi secþiile din spitale
tate ºi mortalitate considerat important pentru
Evaluarea programului AMC 65

medicii de familie
salarizare (mai mare comparativ cu asisteno
antreprenori independenþi contractaþi de tele medicilor de familie sau cu cele angajate
Casele Judeþene de Asigurãri),
de cãtre primarii). Dezavantajul prezentelor
contracte de muncã derivã din perioada limi-
asistentele medicilor de familie
tatã de angajare (instabilitatea locului de
o angajate de medicii de familie, muncã, dificultatea accesãrii creditelor, nesi-
întreprinzãtori particulari,
guranþa investiþiei în instruire, riscul ieºirii din
sistem).
asistenþi sociali
o angajaþi de primãrii din fonduri locale Programul de instruire a urmãrit suplimen-
tarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor asistenþilor
primari
o aleºii comunitãþii
medicali comunitari faþã de pregãtirea lor de
bazã prin prezentarea noilor concepte de a-
sistenþã comunitarã, sãnãtatea reproducerii ºi
Singurele menþiuni existente în momentul a unor aspecte practice privind îngrijirea gra-
de
faþã sunt cele prezentate în fiºa de post a
asistenþilor medicali comunitari ºi în normele
Programului Naþional nr. 3. Menþiunile sunt
lipsite de specificitate ºi dau posibilitatea unor
interpretãri diferite, nu întotdeauna în favoa-
rea beneficiarului.
videlor, lehuzelor, nou nãscuþilor, sugarilor ºi
copiilor. În lipsa unor responsabilitãþi specifice,
a documentaþiei privind relaþiile de subordonare
profesionalã, a standardelor profesiona-
le, a procedurilor ºi protocoalelor de practicã
a fost foarte dificilã dezvoltarea unui program
de formare care sã se adreseze nevoilor de
Nu existã acorduri între instituþiile care finan- instruire a asistenþilor medicali comunitari.
þeazã diferiþii furnizori de servicii implicaþi în
asistenta medicala comunitara, acorduri care
ar permite creºterea eficacitãþii acestor servicii
(Ministerul Sãnãtãþii, Casa Naþionalã sau
Casele judeþene de asigurãri de sãnãtate, alte
ministere, autoritãþi publice locale).
Atelierele organizate au fost apreciate favo-
rabil atât de participanþi cât ºi de formatori pri-
vind logistica ºi metodologia. Atât participanþii
cât ºi responsabilii din Direcþiile de Sãnãtate
Publicã au apreciat însã cã anumite aspecte
nu au fost suficient de practice ºi au resimþit
În cadrul programului asistenþii medicali co- lipsa protocoalelor de practicã care sã stea la
munitari sunt angajaþi pe bazã de contracte baza activitãþilor cotidiene.
de muncã cu perioada determinatã, de cãtre
spitalele teritoriale, din fonduri asigurate de
Ministerul Sãnãtãþii. Existã cazuri, deocam-
datã izolate, în care primãriile au angajat asis-
tenþi medicali comunitari. Avantajul angajãrii
de cãtre spitalele teritoriale este nivelul de
Dotãrile ºi sprijinul de care beneficiazã asis-
tenþii medicali comunitari nu sunt suficiente
pentru asigurarea derulãrii eficiente a
activitãþilor lor.
66
Evaluarea programului AMC

RECOMANDÃRI
În vederea asigurãrii utilizãrii eficiente a Programele de formare trebuie sã includã
resurselor limitate disponibile în cadrul pro- atât aspecte privind asistenþa medicalã de
gramului ar trebui sã se realizeze atât la urgenþã cât ºi aspecte privind dezvoltarea
nivel naþional cât ºi la nivel judeþean analize abilitãþilor de comunicare ºi organizarea de
destinate identificãrii judeþelor ºi comuni- programe de informare/educare a populaþiei.
tãþilor cu risc, dintr-o perspectivã globalã de Programul de formare trebuie sã includã
sãnãtate publicã. Aceste analize ar trebui manuale ºi ghiduri de practicã care sã
sã stea la baza implementãrii Programului poatã fi folosite în activitãþile curente ale
de asistenþã medicalã comunitarã din pers- asistenþilor medicali comunitari.
pectiva extinderii teritoriale. Este necesarã elaborarea unui program de
Se impune elaborarea unei documentaþii de educaþie medicalã continuã pentru asistenþii
program care sã prezinte în mod clar sco- medicali comunitari.
purile ºi obiectivele urmãrite la nivel naþio- Programul trebuie sã aibã un plan detaliat
nal, intervenþiile propuse ºi modul în care va de monitorizare care sã se bazeze atât pe
fi monitorizatã atingerea scopului ºi obiec- indicatori de proces cât ºi pe cei de impact.
tivelor propuse.
Responsabilii de program din DSP-uri tre-
Scopurile urmãrite de program ar putea fi: buie sã participe la sesiuni de informare ºi
- accesul la servicii medicale de bazã a instruire destinate asigurãrii managementu-
fiecãrui membru al comunitãþii;
lui eficient la programului la nivelul judeþului.
-
-
-
sprijinirea populaþiei pentru integrarea în
actualul sistem de asigurãri pentru
sãnãtate;
asigurarea depistãrii rapide ºi supravegherii
focarelor de îmbolnãviri ce pot
constitui riscuri pentru sãnãtatea generalã
a comunitãþii;
informarea ºi educarea membrilor comunitãþii
în vederea formãrii unor comportamente
sanogene.
Implementarea programului la nivelul unui
judeþ trebuie sã înceapã printr-o prezentare
a lui la care sã participe reprezentanþii tuturor
instituþiilor cu care vor conlucra asistenþii
medicali comunitari în teritoriul respectiv. La
nivelul fiecãrui judeþ ar trebui incluse activitãþi
destinate stabilirii clare a responsabilitãþilor
fiecãrui furnizor implicat în sistem, a
relaþiilor dintre aceºti furnizori ºi a felului în
care se asigurã supervizarea lor, concretizat
Programul ar trebui sã aibã obiective anua- la judeþul respectiv. De asemenea, prograle,
specifice, mãsurabile ºi realiste care sã mul trebuie s ã conþinã activitãþi de informare
permitã un proces de monitorizare ºi a tuturor furnizorilor implicaþi în sistemul de
evaluare. asistenþ ã comunitar ã despre responsabilitã-
Descrierea intervenþiilor din cadrul progra- þile noi ºi despre modul în care vor fi sprijimului
trebuie fãcutã de asemenea manierã niþi, monitorizaþi ºi evaluaþi. Organizarea
încât sã fie cât mai uºor de înþeles ºi apli- acestor activitãþi trebuie sã urmãreascã
cat la nivel de judeþe.
dezvoltarea coeziunii membrilor „echipei”
Fiºa de post a asistentului medical comuni- de la nivel comunitar.
tar trebuie revizuitã; sunt necesare clarificã- În acelaºi mod activitãþile de asistenþã mediri
privind atribuþiile specifice, cele de îngrijiri calã comunitarã trebuie corelate cu cele de
medicale ºi cele de asistenþã socialã; tre- asistenþã socialã din comunitatea respectivã.
buie clarificate relaþiile de subordonare ºi
colaborare.
Normãrile asistenþilor medicali comunitari
trebuie analizate la nivelul fiecãrui judeþ, în
Este necesarã elaborarea de standarde, funcþie de problemele specifice.
protocoale de practicã care sã asigure calitatea
serviciilor ºi delimitarea ariilor de
competenþã ale diferiþilor furnizori implicaþi în
sistemul de asistenþã medicalã comunitarã.
Revizuirea sistemului informaþional al programului
cu dezvoltarea de instrumente
standardizate pentru colectarea ºi raporta-
rea informaþiilor la fiecare nivel (autoritãþi
Programul de formare iniþialã a asistenþilor locale, Direcþii de Sãnãtate Publicã,
medicali comunitari trebuie sã se bazeze pe Ministerul Sãnãtãþii etc.)
evaluarea nevoilor de învãþare în vederea
punerii în practicã a responsabilitãþilor în
conformitate cu fiºa de post ºi respectarea
procedurilor ºi protocoalelor de practicã
agreate.
Trebuie realizate analize ºi evaluãri peri-
odice, pe baza unui sistem informaþional
coerent, care permitã ajustarea permanen-
tã a programului la nevoile comunitãþilor.
Evaluarea programului AMC 67

Este recomandatã elaborarea unor standar- tentul medical de îngrijiri la domiciliu). Acede
privind dotarea asistenþilor medicali colaºi capitol menþioneazã angajarea cu con-
munitari care sã þinã cont de responsabilitãtract de muncã pe perioadã determinatã
þile lor, de activitãþile ºi de nevoile la nivelul a tuturor categoriilor profesionale implicate
comunitãþii. Standardele trebuie sã cuprin- în asistenþã medicalã comunitarã la unitãþile
dã: organizarea ºi dotarea spaþiului de sanitare desemnate. Aceste reglementãri
lucru, echipament medical, telefon, echipa- pot introduce dificultãþi în asigurarea suste-
ment informatic, de comunicaþii, mijloace de nabilitãþii Programului.
transport, echipament de protecþie etc. Este Odatã menþionatã prin lege, angajarea asis-
necesarã asigurarea unui buget de practic ã. tenþilor medicali comunitari se va putea face
Extinderea Programului de Asistenþã Medi- exclusiv prin contract de muncã cu perioacalã
Comunitarã la nivel naþional este posi- dã determinatã, conducând astfel la instabibilã
începând cu anul 2006 prin reglemen- litate ºi nesiguranþã în rândul acestora.
tãrile cuprinse în pachetul legislativ privind Introducerea unor noi profesii (asistentul
reforma sistemului de sãnãtate, promovatã medical comunitar de psihiatrie, asistentul
de Ministerul Sãnãtãþii. Titlul II din Legea medical de îngrijiri la domiciliu), fãrã atribuþii
menþionatã, „Programele Naþionale de clar definite, fãrã un program de formare
Sãnãtate”, prevede înfiinþarea unei noi standardizat, poate conduce la o utilizare
direcþii în structura Ministerului Sãnãtãþii ineficientã a fondurilor ºi la suprapunerea
numitã Agenþia Naþionalã pentru Programe atribuþiilor fiecãrei profesii. Un program pilot
de Sãnãtate. Aceastã Agenþia se înfiinþeazã este recomandat la nivelul unui numãr de
„pentru proiectarea ºi realizarea programe- comunitãþi selectate pentru a se evalua dalor
naþionale de sãnãtate - art.47”. De cã introducerea „asistentului medical comu-
asemenea, la articolul 53, se menþioneazã nitar de psihiatrie” este necesarã, sau dacã,
cã „programele naþionale sunt implemen- prin formare suplimentarã în acest domeniu,
tate ºi coordonate la nivel naþional de asistentul medical comunitar poate avea
Agenþia Naþionalã pentru Programe de atribuþii extinse în aria serviciilor comunitare
Sãnãtate”. Acelaºi articol menþioneazã cã de psihiatrie. În prezent, asistenþii medicali
implementarea ºi monitorizarea progra- comunitari se ocupã ºi de bolnavii psihici
melor la nivel regional ºi local este asigu- din comunitãþile pe care le deservesc.
ratã de institutele de sãnãtate publicã ºi Legea prevede ºi angajarea asistenþilor
Direcþiile de Sãnãtate Publicã.
sociali la nivelul unitãþilor sanitare desemna-
Pe de altã parte, Titlul V al legii -„Asistenþã
Medicalã Comunitarã”, prevede pentru
coordonarea programelor naþionale de
asistenþã medicalã comunitarã înfiinþarea
unei Comisii interdepartamentale în subordinea
primului-ministru - art.128, iar pentru
realizarea acestor programe se înfiinþeazã
Unitatea de Management a a Programelor
de Asistenþã Medicalã Comunitarã
(UMPAMC) în cadrul ªcolii Naþionale de
Sãnãtate Publicã ºi Management Sanitar.
Relaþiile funcþionale între toate aceste orga-
te, ºi „colaborarea” acestora cu autoritãþile
locale. Aceastã menþiune ar putea conduce
la refuzul autoritãþilor locale de a angaja
asistenþi sociali, solicitând acest lucru auto-
ritãþilor sanitare.
În concluzie, este necesar ca normele la
aceastã lege sã clarifice toate aceste as-
pecte, iar Programul de Asistenþã medicalã
Comunitarã din urmãtorii ani sã includã
intervenþii pilot care sã identifice cele mai
cost-eficace activitãþi ºi servicii medicale la
nivel comunitar.
nisme nu sunt clare. Este necesar ca nor- De asemenea, este necesarã pãstrarea
mele de aplicare a legii sã clarifice atribuþiile continuitãþii Programului, prin utilizarea ex-
specifice care revin fiecãrui organism men- pertizei care existã la nivelul instituþiilor care
þionat anterior în elaborarea, implementarea, au avut în responsabilitate pânã acum coor-
monitorizarea ºi coordonarea programelor donarea, implementarea ºi monitorizarea
naþionale de asistenþã medicalã comunitarã. intervenþiilor de asistenþã medicalã comu-
De asemenea, la articolul 136, care defineºte
categoriile profesionale care derulea-
zã servicii ºi activitãþi de asistenþã medicalã
comunitarã, este menþionat ºi asistentul so-
cial, cãruia îi revin astfel prin lege ºi atribuþii
medicale. Noi profesii sunt introduse (asistentul
medical comunitar de psihiatrie, asisnitarã.
De asemenea, este importantã
mobilizarea ºi utilizarea experienþei ºi expertizei
existente la nivelul organizaþiilor
publice ºi neguvernamentale care au
derulat proiecte ºi programe în domeniul
asistenþei medicale comunitare.
68
Evaluarea programului AMC

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Crt.
Bacãu
Bihor
Botoºani
Cãlãraºi
Constanþa
Dolj
Brãila
Hunedoara
Ialomiþa
Iaºi
Gorj
Ilfov
Mehedinþi
Bucureºti
Maramureº
Mureº
Suceava
Olt
Sibiu
Teleorman
Tulcea
Vaslui
Vâlcea
Vrancea
Judeþ
13
22
50
23
22
30
10
22
21
24
10
11
17
17
10
15
32
10
10
15
32
21
31
18
486
-
15
23
18
14
-
-
12
15
-
-
-
-
15
-
-
-
-
-
-
16
-
-
-
128
3
2
-
-
2
-
-
-
-
-
-
6
9
-
-
-
-
-
-
9
-
-
-
-
31
5
5
11
4
5
20
-
7
6
22
-
3
5
2
-
15
20
-
-
-
14
13
20
-
177
5
-
16
1
1
10
10
3
-
2
10
2
3
-
10
-
12
10
10
6
2
8
11
18
150
13
22
46
23
22
30
10
22
21
24
10
11
17
17
10
15
32
10
10
15
32
21
31
18
482
-
-
4
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
4
JSI/USAID
JSI/USAID
UNICEF
UNICEF
UNICEF
JSI/USAID
UNICEF
UNFPA
UNICEF
JSI/USAID
JSI/USAID
UNFPA
UNFPA
JSI/USAID
UNFPA
UNICEF
UNICEF
JSI/USAID
UNFPA
UNFPA
UNFPA
UNFPA
JSI/USAID
UNICEF
Nr. AMC
angajaþi 2002 2003 2004 2005 Spital Primãrie Finanþatori
Total 24 judeþe:
ANEXA 1
Situaþia asistentelor medicale comunitare
Evaluarea programului AMC 69

70
Evaluarea programului AMC

ANEXA 2
Fiºa de post a asistentelor medicale comunitare
1. SUBORDONARE:
DSPJ ºi DSP Mun. Bucureºti - medicul inspector AFS, asistentul medical pentru
managementul îngrijirilor de sãnãtate, asistent medical desemnat de DSPJ ºi DSP a
Mun. Bucureºti.
Spitalul teritorial în structura cãruia funcþioneazã.
2. COLABORARE:
Medicul ºi asistenta de familie
Primãria
Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului
Serviciile medicale de specialitate, curative ºi preventive
Alte compartimente ºi categorii profesionale implicate în sistemul serviciilor de asistenþã
socialã
Organizaþii nonguvernamentale
3. ATRIBUÞII:
1. Identificã familiile cu risc crescut de îmbolnãvire din cadrul comunitãþii.
2. Determinã nevoile medico-sociale ale populaþiei cu risc.
3. Culege date despre starea de sãnãtate a familiilor din teritoriul unde îºi desfãºoarã
activitatea.
4. Pledeazã pentru sãnãtatea populaþiei ºi stimuleazã acþiuni destinate protejãrii
sãnãtãþii.
5. Planificã ºi monitorizeazã programe de sãnãtate.
6. Identificã, urmãreºte ºi supravegheazã medical gravide cu risc medico-social în
colaborare cu medicul ºi asistenta de familie pentru asigurarea în familie a
condiþiilor favorabile dezvoltãrii nou nãscutului.
7. Viziteazã la domiciliul lãuzele, recomandând mãsurile necesare de protecþie a
sãnãtãþii mamei ºi nou nãscutului.
8. În cazul unei probleme sociale ia legãtura cu serviciul social din primãrie ºi din alte
structuri pentru prevenirea abandonului sau cu mediatorul sanitar din comunitãþile
de romi.
9. Supravegheazã în mod activ starea de sãnãtate a sugarului ºi copilului mic.
10. Promoveazã alãptarea ºi practicile corecte de nutriþie.
11. Participã în echipã la desfãºurarea diferitelor acþiuni colective, pe teritoriul
comunitãþii: vaccinãri, programe de screening populaþional, implementarea
programelor naþionale de sãnãtate
Evaluarea programului AMC 71

72
12. Participã la aplicarea mãsurilor de luptã în focar.
13. Îndrumã toþi contacþii depistaþi pentru controlul periodic.
14. Semnaleazã medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate
cu ocazia activitãþii sale în teren.
15. Viziteazã sugarii cu risc medico-social trataþi la domiciliu ºi urmãreºte aplicarea
mãsurilor terapeutice recomandate de medic.
16. Urmãreºte ºi supravegheazã în mod activ copiii din evidenþa specialã (TBC, SIDA,
anemie, prematuri etc.).
17. Identificã persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie ºi contribuie la
înscrierea acestora; preia din maternitate ºi supravegheazã activ nou-nãscuþii ale
cãror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau în zonele unde nu existã
medic de familie.
18. Organizeazã activitãþi de consiliere ºi demonstraþii practice pentru diferite categorii
populaþionale.
19. Colaboreazã cu ONG-uri ºi alte instituþii pentru realizarea programelor ce se
adreseazã unor grupuri þintã de populaþie (psihici, vârstnici, alcoolici, consumatori
de droguri) în conformitate cu strategia naþionalã
20. Identificã persoanele de vârstã fertilã; disemineazã informaþii specifice de
planificare familialã/contracepþie.
21. Identificã cazurile de violenþã în familie, cazurile de abuz, persoanele cu handicap,
bolnavii cronici din familiile vulnerabile.
22. Efectueazã educaþie pentru un stil de viaþã sãnãtos.
4. RESPONSABILITÃÞI:
1. Respectã normele eticii profesionale, asigurând pãstrarea confidenþialitãþii
2. Are responsabilitatea tuturor actelor ºi hotãrârilor luate în conformitate cu pregãtirea
profesionalã ºi limitele de competenþã.
3. κi îmbunãtãþeºte nivelul cunoºtinþelor profesionale prin studiu individual sau alte
forme de educaþie continuã.
4. Þine evidenþa ºi completeazã la zi documentele cu care lucreazã: registrele, fiºele
de planificarea vizitelor la domiciliu etc.
Evaluarea programului AMC

ANEXA
Model de catagrafie
* Din motive de confidenþialitate, elementele ce pot duce la identificarea persoanelor au fost
alterate digital.
Evaluarea programului AMC 73

74
Evaluarea programului AMC

ANEXA 4
Machetele de raportare lunarã utilizate de cãtre
asistentele medicale comunitare
FIªÃ DE RAPORTARE COPII
0 - 1 an 1 - 5 ani 5 - 18 ani
Nr. crt.
-
-
-
-
Nr. total copii luaþi în evidenþã
Nr. nou-nãscuþi
Nr. prematuri
1
2
3
2 luni 4 luni 6 luni
Nr. copii alimentaþi exclusiv natural
4
Total În tratament Total În tratament Total În tratament
- -
Nr. îmbolnãviri acute
Nr. cazuri boli infecþioase
Nr. cazuri cronice
Nr. cazuri rahitism
Nr. cazuri anemie
Nr. cazuri HIV/SIDA
Nr. cazuri TBC
Nr. toxicomani
Nr. cazuri copii cu nevoi speciale
Nr. cazuri abandonaþi/instituþionalizaþi
Nr. cazuri copii dezinstituþionalizaþi
Nr. cazuri sociale
Nr. copii maltrataþi
Nr. decese - domiciliu
- spital
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Campanii de vaccinãri: tipul imunizãri
nr. imunizãri:
Nr. acþiuni educaþie sanitarã
Se raporteazã lunar la DSP numai cazurile noi ºi DSP-ul raporteazã trimestrial ºi anual cumulat la UMP.
Evaluarea programului AMC 75

76
PN 3 4/1 "Dezvoltarea sistemului de asistenþã medicalã comunitarã"
IOMC - UMP
FIªÃ DE RAPORTARE ADULÞI / VÂRSTNICI
Jud. Ialomiþa
Nr.crt. TOTAL
1 Nr. total populaþie catagrafiatã 0
2 Nr. copii 0-18 ani
3 Nr. adulþi (18-57 ani F/18-62 ani B)
4 Nr. vârstnici (peste 57 ani F/ 62 ani B)
5 Nr. persoane înscrise la medicul de familie
6 Nr. femei de vârstã fertilã ( 15 - 45 ani)
7 Nr. femei care utilizeazã metode contraceptive
8 Nr.decese adulþi Domiciliu
Spital
9 Nr. decese vârstnici Domiciliu
Spital
Evaluarea programului AMC
IDENTIFICATE ASISTATE REZOLVATE
10 Nr. persoane cu risc social
11 Nr. persoane neînscrise la medicul de familie
12 Nr. cazuri de violenþã în familie
13 Nr. vârstnici fãrã familie
nevoi socio-med.
14 Nr. adulþi cu TBC
15 Nr.adulþi cu HIV/SIDA
16 Nr.adulþi cu handicap
Numãrul 2 adunat cu 3 ºi 4 trebuie sã dea totalul de populaþie, adicã nr. 1

PN 3 4/1 "Dezvoltarea sistemului de asistenþã medicalã comunitarã"
FIªÃ DE RAPORTARE GRAVIDE
Observaþii
Trimestrul III
de sarcinã
Trimestrul II
de sarcinã
Trimestrul I
de sarcinã
TOTAL
0
0
0
0
0
0
0
Nr. total gravide depistate în teritoriu
(înscrise + neînscrise la MF)
Nr. gravide neînscrise la MF
Nr. gravide înscrise de AMC la MF
din nr. de gravide neînscrise depistate
Nr. gravide cu probleme sociale
Nr. gravide cu probleme medicale (sarcinã cu risc)
Nr. consultaþii prenatale
Nr. total avorturi din care:
- spontane
- medicale
- empirice
Nr. naºteri înregistrate la domiciliu
Nr. decese gravidã/lãuzã: - domiciliu
- spital
- altele
Nr. gravide care au acceptat consilierea
Studii
universitare
Studii
postliceale
Studii
liceale
ªcoalã
primarã
Fãrã
instruire
Nivel educaþional gravidã
Nr. acþiuni educaþie sanitarã
Se raporteazã lunar la DSP numai cazurile noi ºi DSP-ul raporteazã trimestrial ºi anual cumulat la UMP.
Evaluarea programului AMC 77

78
Evaluarea programului AMC

ANEXA 5
Analiza statisticã a datelor culese din chestionarele
aplicate asistentelor medicale comunitare
INFORMAÞII GENERALE
1. De când lucraþi ca asistent medical comunitar?
Vechime (luni)
N Valid 280
Lipsã/Neprecizat 0
Medie 40.78
Medianã 35.00
Minimum 16
Maximum 59
Frecvenþã Procent Procent valid Procent cumulat
Valid 16 1 .4 .4 .4
19 1 .4 .4 .7
22 3 1.1 1.1 1.8
23 4 1.4 1.4 3.2
26 9 3.2 3.2 6.4
27 7 2.5 2.5 8.9
28 13 4.6 4.6 13.6
29 4 1.4 1.4 15.0
30 3 1.1 1.1 16.1
31 4 1.4 1.4 17.5
32 5 1.8 1.8 19.3
33 14 5.0 5.0 24.3
34 18 6.4 6.4 30.7
35 60 21.4 21.4 52.1
36 4 1.4 1.4 53.6
37 1 .4 .4 53.9
38 1 .4 .4 54.3
39 1 .4 .4 54.6
40 1 .4 .4 55.0
41 11 3.9 3.9 58.9
42 2 .7 .7 59.6
43 1 .4 .4 60.0
45 3 1.1 1.1 61.1
46 7 2.5 2.5 63.6
47 2 .7 .7 64.3
48 1 .4 .4 64.6
49 1 .4 .4 65.0
50 1 .4 .4 65.4
51 3 1.1 1.1 66.4
52 11 3.9 3.9 70.4
53 13 4.6 4.6 75.0
54 69 24.6 24.6 99.6
59 1 .4 .4 100.0
Total 280 100.0 100.0
2. Locuiþi în localitatea în care lucraþi ca asistent medical comunitar?
Valid
Frecvenþã Procent
da 246 87.9
nu 34 12.1
Total 280 100.0
Evaluarea programului AMC 79

3. Ce numãr de locuitori are:
Comunitate Localitatea în care
deservitã
lucreazã
N Valid 248 134
Lipsã/Neprecizat 32 146
Medie 4997.08 21322.58
Medianã 3106.00 4250.00
Minimum 400 286
Maximum 117600 400000
Sumã 1239276 2857226
4. Câþi medici de familie lucreazã în prezent în:
Comunitate
deservitã
Localitatea în care
lucreazã
N Valid 235 136
Lipsã/Neprecizat 45 144
Medie 3.81 4.46
Medianã 2.00 2.00
Minimum 1 1
Maximum 100 100
Sumã 895 606
5. Cum apreciaþi utilitatea activitãþii dumneavoastrã în raport cu nevoile comunitãþii?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte utilã 205 73.2 74.0 74.0
Utilã 70 25.0 25.3 99.3
Oarecum utilã 2 .7 .7 100.0
Total 277 98.9 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 3 1.1
Total 280 100.0
FIªA POSTULUI
6. Aveþi o fiºã a postului?
Frecvenþã Procent Procent valid Procent cumulat
Valid da 280 100.0 100.0 100.0
nu 0 0 0 100.0
Total 280 100.0 100.0 100.0
7. De unde aþi primit fiºa postului?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid DSP 241 86.1 86.4 86.4
Spital teritorial 2 .7 .7 87.1
Primãrie 1 .4 .4 87.5
Formatori 2 .7 .7 88.2
DSP ºi Spital teritorial 13 4.6 4.7 92.8
DSP ºi Primãrie 1 .4 .4 93.2
DSP ºi Formatori 13 4.6 4.7 97.8
Spital teritorial ºi Formatori 3 1.1 1.1 98.9
DSP, Spital teritorial ºi
3 1.1 1.1 100.0
80
Formatori
Total 279 99.6 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 1 .4
Total 280 100.0
Evaluarea programului AMC

8. Responsabilitãþile care vã revin vã sunt:
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte
clare
175 62.5 63.9 63.9
Clare 98 35.0 35.8 99.6
Neclare 1 .4 .4 100.0
Total 274 97.9 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 6 2.1
Total 280 100.0
9. Enumeraþi atribuþiile pe care le aveþi (ce trebuie sã faceþi în comunitate):
Descriere Numãr %
Depistare ºi supraveghere la domiciliu: gravide, lãuze, nou
nãscuþi, sugari, copii, prematuri, persoane suspecte de boli
transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavi cronici, vârstnici;
respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în
focarele de infecþie.
266 18.9
Identificarea, depistarea activã, supravegherea ºi facilitarea
accesului la servicii medicale în rândul populaþiei neînscrise pe
listele medicilor de familie din comunitate: gravide, lãuze, nou
nãscuþi, nou veniþi în comunitate.
232 16.5
Identificarea ºi rezolvarea unor probleme medico-sociale:
facilitarea obþinerii de acte de identitate, violenþã domesticã, a
instituþionalizãrii persoanelor cu handicap sau fãrã familie, a
obþinerii ajutorului social.
211 15.0
Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã,
diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile
fumatului ºi consumului de alcool).
179 12.7
Identificarea nevoilor în domeniul sãnãtãþii la nivel individual,
grupuri defavorizate sau al întregii comunitãþi.
137 9.7
Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campanile de vaccinãri. 115 8.2
Participarea la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale
ale comunitãþii.
93 6.6
Raportãri privind sugarii, gravidele, copii, adulþii, vârstnicii,
diverse programe de sãnãtate.
58 4.1
Menþinerea legãturii cu spitalele pentru asigurarea supravegherii
cazurilor externate ce necesitã urmãrire specialã (nou nãscuþi).
42 3.0
Prevenirea abandonului copiilor ºi supravegherea reinserþiei în
familii a copiilor dezinstituþionalizaþi.
28 2.0
Catagrafie 21 1.5
Activitate medicalã curativã – pachet minimal de servicii
medicale acordate pacienþilor neasiguraþi.
14 1.0
Consiliere PF. 10 0.7
Prevenþie, profilaxie. 4 0.3
10. Existã aspecte pe care consideraþi cã trebuie sã le adãugaþi activitãþii dumneavoastrã
curente?
Da (vã rugãm sã le listaþi!) Nu
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 60 21.4 21.4 21.4
nu 220 78.6 78.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
Evaluarea programului AMC 81

Descriere Numãr %
Rezolvarea unor probleme sociale: obþinerea de acte de identitate, accesul
în centrele maternale, plasamentele copiilor, sprijinirea persoanelor cu
handicap în diverse demersuri, efectuarea de anchete medico-sociale.
71 71.7
Activitãþi medicale minimale (tratamente la domiciliu, medicaþie de urgenþã). 23 23.2
Sprijinirea/colaborarea cu mediatorii sanitari pentru rezolvarea problemelor
de sãnãtate ale membrilor comunitãþilor de rromi, pânã la înscrierea lor pe
listele medicilor de familie.
2 2.0
Distribuþia de contraceptive. 2 2.0
Educaþie continuã / perfecþionare. 1 1.0
191 Lipsã/Neprecizat; 89 Cazuri valide
11. Listaþi atribuþiile care vã revin în prezent ºi pe care consideraþi cã ar trebui sã le îndeplineascã
altcineva. Menþionaþi cine.
Atribuþie Numãr %
Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate, depistarea
ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru diverse cazuri
speciale.
37 50
Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea examenelor
de bilanþ.
12 16.2
Relaþii cu autoritãþile (privind abandonul, violenþa). 11 14.9
82
Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi de
medicii din comunitate.
7 9.5
Culegere date din teren (cartografie fântâni). 4 5.4
Distribuirea laptelui praf. 1 1.4
Vaccinãrile la copii. 1 1.4
Relaþia cu persoanele de etnie rromã, cu excepþia situaþiilor în care s-ar
obþine sprijin din partea DSP ºi a liderilor acestei comunitãþi.
Cine sã preia? Numãr %
Autoritãþi (poliþie, primãrie). 38 56.7
Medicul de familie ºi asistenta lui. 19 28.4
Asistentul social ºi reþeaua de protecþia a copilului. 7 10.4
Mediator medical (din etnie). 3 4.5
1 1.4
Medicul de familie ºi asistenta lui:
Atribuþie Numãr %
Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate, depistarea
ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru diverse cazuri
speciale.
8 30.8
Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi de
medicii din comunitate.
6 23.1
Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea examenelor
de bilanþ.
4 15.4
Culegere date din teren (cartografie fântâni). 4 15.4
Relaþii cu autoritãþile (privind abandonul, violenþa). 3 11.5
Vaccinãrile la copii. 1 3.8
Asistentul social ºi reþeaua de protecþie a copilului:
Atribuþie Numãr %
Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate, depistarea
ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru diverse cazuri
speciale.
4 40.0
Relaþii cu autoritãþile (privind abandonul, violenþa). 4 40.0
Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea examenelor
de bilanþ.
Evaluarea programului AMC
2 20.0

Autoritãþi (politie, primãrie)
Atribuþie Numãr %
Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate,
depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru
diverse cazuri speciale
30 60.0
Relaþii cu autoritãþile (privind abandonul, violenþa). 10 20.0
Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea 5 10.0
examenelor de bilanþ
Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi
de medicii din comunitate
2 4.0
Culegere date din teren (cartografie fântâni). 2 4.0
Vaccinãrile la copii 1 2.0
Mediator medical (din etnie)
Atribuþie Numãr %
Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate,
depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru
2 66.7
diverse cazuri speciale.
Relaþia cu persoanele de etnie rromã, cu excepþia situaþiilor în care s-ar
obþine sprijin din partea DSP ºi a liderilor acestei comunitãþi.
ATRIBUÞII SPECIFICE
1 33.3
12. Care este numãrul persoanelor din comunitatea dumneavoastrã care nu sunt înscrise pe lista
medicilor de familie în prezent?
N Valid 219
Lipsã/Neprecizat 61
Medie 756.71
Medianã 142.00
Minimum 1
Maximum 33153
Sumã 165720
13. Cum aþi determinat acest numãr?
Descriere Numãr %
Catagrafierea membrilor comunitãþii cu menþionarea acestei informaþii. 162 60.7
Din discuþiile cu membri comunitãþii. 73 27.3
Informaþii obþinute de la medicul de familie din comunitate sau primãrie. 32 12
51 Lipsã/Neprecizat; 229 Cazuri valide
14. Câte persoane din aceastã categorie aþi ajutat sã se înscrie pe lista medicilor de familie în
anul 2005?
N Valid 211
Lipsã/Neprecizat 69
Medie 76.52
Medianã 32.00
Minimum 1
Maximum 1651
Sumã 16145
Evaluarea programului AMC 83

15. Câte naºteri s-au înregistrat în comunitatea dumneavoastrã în anul 2005?
gravide înscrise la medicul de familie: __________
N Valid 267
Lipsã/Neprecizat 13
Medie 39.39
Medianã 26.00
Minimum 2
Maximum 1070
Sumã 10517
gravide neînscrise la medicul de familie: __________
N Valid 150
Lipsã/Neprecizat 130
Medie 15.37
Medianã 7.00
Minimum 1
Maximum 610
Sumã 2306
sursa de informaþii: __________________________
Descriere Numãr %
Depistare directã (vizitã la domiciliu). 154 54.8
Surse oficiale (spital, medicul de familie, asistenta medicului de familie,
dispensar, primãrie). 89 31.7
Din surse neoficiale (vecini, prieteni, familie, comunitate, cunoºtinþe, de la
pacient, mediatorul medical). 24 8.5
Catagrafie. 14 5
62 Lipsã/Neprecizat; 218 Cazuri valide
16. Câte naºteri la domiciliu s-au înregistrat în comunitatea dumneavoastrã în 2005?
gravide înscrise la medicul de familie: __________
N Valid 90
Lipsã/Neprecizat 190
Medie 5.78
Medianã 1.00
Minimum 1
Maximum 45
Sumã 520
84
gravide neînscrise la medicul de familie: __________
N Valid 33
Lipsã/Neprecizat 247
Medie 3.76
Medianã 1.00
Minimum 1
Maximum 28
Sumã 124
sursa de informaþii: __________________________
Descriere Numãr %
Depistare directã (vizitã la domiciliu). 65 60.2
Surse oficiale (spital, medicul de familie, asistenta medicului de familie,
dispensar, primãrie). 29 26.9
Din surse neoficiale (vecini, prieteni, familie, comunitate, cunoºtinþe, de la
pacient, mediatorul medical). 9 8.3
Catagrafie. 5 4.6
Evaluarea programului AMC

17. Câþi nou-nãscuþi aþi supravegheat activ în anul 2005 în comunitatea dumneavoastrã?
nãscuþi de mame înscrise la medicul de familie __________
N Valid 260
Lipsã/Neprecizat 20
Medie 37.61
Medianã 28.00
Minimum 1
Maximum 300
Sumã 9778
nãscuþi de mame neînscrise la medicul de familie __________
N Valid 111
Lipsã/Neprecizat 169
Medie 9.89
Medianã 5.00
Minimum 1
Maximum 70
Sumã 1098
18. Descrieþi activitãþile de supraveghere a gravidei pe care le realizaþi în mod obiºnuit:
Descriere Numãr %
Activitãþi de educaþie sanitarã (consiliere, igienã, alimentaþie,
regim de viaþã, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool,
pregãtire pentru naºtere ºi alãptare, evitarea consumului de
medicamente, pregãtirea camerei nou nãscutului).
223 31.8
Efectuarea de consultaþii prenatale la domiciliul gravidei cu
urmãrirea parametrilor medicali, familiali ºi sociali din
momentul luãrii în evidenþã, a celor din timpul sarcinii ºi
stabilirea datei probabile a naºterii.
207 29.5
Facilitarea respectãrii programului de vizite prenatale ºi
îndrumarea gravidei la medicul de familie ºi consultaþiile de
specialitate necesare.
158 22.5
Depistarea ºi facilitarea luãrii în evidenþã la medicul de
familie,
8 Lipsã/Neprecizat; 272 Cazuri valide
113 16.1
19. Aþi identificat vreun caz de gravidã la risc?
Da; câte aþi trimis la medicul de familie/ medicul specialist? __________
Nu
Procent Procent
Frecvenþã Procent valid cumulat
Valid da 217 77.5 77.5 77.5
nu 63 22.5 22.5 100.0
Total 280 100.0 100.0
N Valid 217
Lipsã/Neprecizat 0
Medie 6.39
Medianã
Minimum 0
Maximum 40
Sumã 1386
Evaluarea programului AMC 85

20. Descrieþi activitãþile de supraveghere a lehuzei pe care le realizaþi în mod obiºnuit:
Descriere Numãr %
Urmãrirea parametrilor caracteristici supravegherii lehuzei (stare
generalã, temperaturã, TA, puls, aspectul lohiilor, involuþia
uterului, secreþia de lapte, stare psihicã, aspectul sânilor,
aspectele care necesitã consult medical de urgenþã).
245 39.4
Educaþia sanitarã (alãptat, igienã, alimentaþie, regim de odihnã,
evitarea fumatului ºi a consumului de alcool, efortul fizic ºi stresul.
195 31.4
Consiliere postnatalã, inclusiv aspecte familiale ºi sociale. 57 9.2
Îndrumarea cãtre medic pentru supravegherea obiºnuitã a
lehuziei sau în cazul apariþiei unor stãri ce necesitã consultaþia
unui medic.
29 4.7
Educaþia pentru îngrijirea nou nãscutului (proba suptului,
alãptatul).
28 4.5
Educaþie pentru contracepþie. 24 3.9
Identificarea ºi tratarea unor condiþii patologice: angorjarea
sânilor, mastita.
22 3.5
Urmãrire condiþii socio-economice, locuinþa, familia. 15 2.4
Înscrierea nou nãscutului pe lista unui medic de familie.
12 Lipsã/Neprecizat; 268 Cazuri valide
7 1.1
21. Aþi identificat vreun caz de lehuzã cu patologie?
Da; câte aþi trimis la medicul de familie/ medicul specialist? __________
Nu
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 66 23.6 23.6 23.6
nu 214 76.4 76.4 100.0
Total 280 100.0 100.0
N Valid 61
Lipsã/Neprecizat 5
Medie 2.23
Medianã 2.00
Minimum 1
Maximum 10
Sumã 136
22. Descrieþi activitãþile de supraveghere a nou-nãscutului ºi sugarului pe care le realizaþi în mod
obiºnuit:
Descriere Numãr %
Supravegherea nou nãscutului ºi sugarului (dezvoltare 261 34.8
86
psiho-motorie).
Educaþia sanitarã a mamei privind igiena, alimentaþia,
programul de somn, încãperea în care stã nou nãscutul
sau sugarul, semnele ºi simptomele care necesitã consult
medical de urgenþã, programul de vizite la medic, mãsuri
necesare siguranþei.
222 29.6
Administrarea tratamentelor profilactice ºi mobilizarea
pentru vaccinãri.
136 18.2
Diversificarea alimentaþiei sugarului. 57 7.6
Facilitarea înscrierii nou nãscutului pe lista unui medic de
familie din comunitate.
33 4.4
Cadrul familial, condiþii socio-economice. 30 4.0
Supravegherea administrãrii tratamentului prescris de 5 0.7
medic în cazul nou nãscuþilor ºi sugarilor bolnavi.
Verificarea existenþei certificatului de naºtere. 5 0.7
6 Lipsã/Neprecizat; 274 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC

23. Aþi identificat vreun caz de nou-nãscut sau sugar bolnav care necesita tratament urgent?
Da; câþi aþi trimis la spital? __________
Nu
Procent Procent
Frecvenþã Procent valid cumulat
Valid da 183 65.4 65.4 65.4
nu 97 34.6 34.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
N Valid 167
Lipsã/Neprecizat 16
Medie 7.92
Medianã 4.00
Minimum 1
Maximum 86
Sumã 1323
24. Câþi sugari aþi supravegheat activ în anul 2005?
N Valid 246
Lipsã/Neprecizat 34
Medie 42.16
Medianã 32.00
Minimum 3
Maximum 260
Sumã 10372
25. Câþi dintre sugarii pe care i-aþi supravegheat activ în anul 2005 au fost alimentaþi artificial?
N Valid 242
Lipsã/Neprecizat 38
Medie 18.38
Medianã 12.00
Minimum 1
Maximum 200
Sumã 4447
26. Descrieþi pe scurt recomandãrile privind alãptatul pe care le faceþi gravidelor, lehuzelor ºi
mamelor:
Descriere Numãr %
Promovarea alãptatului (conþinutul laptelui matern în substanþe
nutritive ºi anticorpi, toleranþa, rolul în contracepþie, costuri,
230 54.1
relaþia dintre mamã ºi copil, uºurinþa utilizãrii).
Educaþie pentru sãnãtate a mamei care alãpteazã (alimentaþie,
mod de viaþã, consum de medicamente, evitarea fumatului ºi a
consumului de alcool).
101 23.8
Tehnica alãptatului (modul în care se alãpteazã, ritmicitatea
supturilor, igiena sânilor).
87 20.5
Semne de alarmã pentru care trebuie sã se solicite consultaþie
medicalã.
4 0.9
Prevenþie.
9 Lipsã/Neprecizat; 271 Cazuri valide
3 0.7
Evaluarea programului AMC 87

27. Descrieþi pe scurt activitãþile de supraveghere a copilului 1 – 5 ani pe care le realizaþi în mod
obiºnuit:
Descriere Numãr %
Monitorizarea dezvoltãrii fizice ºi neuro-psihice. 167 21.4
Depistarea de îmbolnãviri ºi facilitarea accesului la
medicul de familie atât pentru intervenþii curative cât ºi
profilactice.
156 20.0
Educaþie sanitarã – alimentaþie, igienã. 150 19.3
Mobilizarea pentru vaccinãri. 109 14.0
Mediul familial (supraveghere, violenþã, condiþii de trai). 92 11.8
Relaþionare familie ºi comunitate. 56 7.2
Tratarea copiilor bolnavi. 32 4.1
Supraveghere generalã (sãnãtate, activitate zilnicã). 7 0.9
Supravegherea tratamentelor medicale prescrise. 5 0.6
Supravegherea activã a copiilor din evidenþele speciale.
3 Lipsã/Neprecizat; 277 Cazuri valide
5 0.6
28. Descrieþi pe scurt activitãþile de supraveghere a copilului ºcolar pe care le realizaþi în mod
obiºnuit:
Descriere Numãr %
Educaþie sanitarã (alimentaþie, program de muncã ºi de
odihnã, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool ºi
droguri, contracepþie, gripa aviarã).
185 29.8
Participã la efectuarea examenelor de bilanþ periodice. 121 19.5
Vaccinãri/imunizãri. 83 13.4
Participarea la triajele epidemiologice împreunã cu 58 9.3
medicul de familie.
Determinarea condiþiilor de viaþã ºi a atmosferei din familie
(stare socialã, afectivitate, violenþã, prezenþa unor boli).
53 8.5
Monitorizarea prezenþei la ºcoalã. 51 8.2
Activitãþi specifice asistenþei ºcolare. 38 6.1
Screening-ul pentru identificarea unor afecþiuni 24 3.9
transmisibile.
Catagrafiere. 8 1.3
16 Lipsã/Neprecizat; 264 Cazuri valide
29. Descrieþi pe scurt activitãþile pe care le realizaþi în mod curent în cadrul campaniilor de
vaccinãri:
Descriere Numãr %
Mobilizare – iniþialã pe baza informaþiilor de la medicul de
familie, verificarea prezenþei la vaccinare, informarea
ºcolilor.
229 45.1
Participare activã în cadrul vaccinãrilor. 132 26.0
Educarea mamelor privind beneficiile vaccinãrilor, efectele 91 17.9
secundare posibile.
Catagrafiere. 28 5.5
Supravegherea reacþiilor post vaccinale. 28 5.5
16 Lipsã/Neprecizat; 264 Cazuri valide
30. Care a fost numãrul de cazuri la care aþi intervenit pentru prevenirea abandonului copiilor în
anul 2005?
N Valid 121
Lipsã/Neprecizat 159
Medie 3.71
Medianã 2.00
Minimum 1
Maximum 35
Sumã 449
88
Evaluarea programului AMC

Descrieþi pe scurt activitãþile pe care le-aþi realizat:
Descriere Numãr %
Consiliere pãrinþi. 86 45.3
Depistarea cazurilor ºi sesizarea serviciului social din cadrul 75 39.5
primãriei, a DPC ºi a medicului de familie.
Demersuri pentru acordarea ajutoarelor financiare. 20 10.5
Participarea la ancheta socialã. 9 4.7
161 Lipsã/Neprecizat; 119 Cazuri valide
31. Aveþi o listã cu persoane în evidenþã specialã (TBC, SIDA, anemie, prematuri etc.)?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 245 87.5 87.5 87.5
nu 35 12.5 12.5 100.0
Total 280 100.0 100.0
32. De la cine primiþi informaþiile privind persoanele din evidenþele speciale?
Descriere Numãr %
Surse oficiale: medic de familie, asistenta medicului de familie, medici specialiºti,
spital, dispensarul TBC, DSP, medic coordonator program, asistent social.
228 72.6
Surse neoficiale: diverse persoane din teren. 65 20.7
Direct de le cei aflaþi în evidenþe speciale.
27 Lipsã/Neprecizat; 253 Cazuri valide
21 6.7
33. Cine stabileºte atribuþiile dumneavoastrã pentru cazurile din evidenþele speciale?
Descriere Numãr %
DSP: medic inspector AFS, asistent medical pentru managementul îngrijirilor de
sãnãtate.
149 48.2
Medicul de familie. 87 28.2
Instituþiile care au pus diagnosticul afecþiunii care plaseazã persona în evidenþele
speciale: spitalul teritorial, dispensarul TBC, IOMC, medici specialiºti.
68 22.0
Direcþia de Protecþie a Copilului. 4 1.3
Primãria.
47 Lipsã/Neprecizat; 233 Cazuri valide
1 0.3
34. Care a fost numãrul de familii cu risc crescut de îmbolnãvire din comunitatea dumneavoastrã
în anul 2005?
N Valid 235
Lipsã/Neprecizat 45
Medie 117.30
Medianã 36.00
Minimum 1
Maximum 1510
Sumã 27565
35. Descrieþi pe scurt criteriile utilizate pentru identificarea acestor familii cu risc crescut de
îmbolnãvire:
Descriere Numãr %
Nivel socio-economic ºi educativ foarte scãzut (lipsa venituri, condiþii de locuit,
lipsã apã curentã ºi electricitate, igienã precarã).
196 52.7
Existenþa unui focar de infecþie în familie (bolnav TBC în familie care refuzã 64 17.2
tratamentul).
Informaþii transmise de medicii de familie sau specialiºti. 32 8.6
Persoane neînscrise pe lista medicilor de familie. 29 7.8
Membru/membri familiei dependenþi de consumul de alcool sau droguri. 23 6.2
Stil de viaþã, concubinaj, bãtrâni singuri, persoane fãrã familie. 23 6.2
Membru al familiei în evidenþã cu boli transmisibile, TBC, boli psihice. 5 1.3
47 Lipsã/Neprecizat; 233 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC 89

36. Aþi colaborat în vreun program de screening?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 71 25.4 25.4 25.4
nu 209 74.6 74.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
Descriere Numãr %
Depistarea cancerului de col uterin. 11 91.7
Hipotiroidismul congenital. 1 8.3
268 Lipsã/Neprecizat; 12 Cazuri valide
37. În cursul anului 2005, aþi desfãºurat activitãþi în urmãtoarele domenii:
semnalarea de cazuri de boli transmisibile medicilor de familie
Frecvenþã Procent Procent valid Procent cumulat
Valid da 196 70.0 70.0 70.0
nu 84 30.0 30.0 100.0
Total 280 100.0 100.0
90
ATENÞIE: DEªI S-A RÃSPUNS "DA" ÎN 25% DIN CAZURI, DETALIEREA RÃSPUNSULUI
DENOTÃ LIPSA ÎNÞELEGERII TERMENULUI DE SCREENING
activitãþi de luptã în focar
Frecvenþã Procent Procent valid Procent cumulat
Valid da 166 59.3 59.3 59.3
nu 114 40.7 40.7 100.0
Total 280 100.0 100.0
La solicitarea ºi sub îndrumarea cui le-aþi fãcut?
Descriere Numãr %
Medic de familie. 113 45.2
DSP - inspector AMC, asistent medical pentru managementul îngrijirilor 75 30.0
de sãnãtate.
Dispensar TBC. 17 6.8
Medici specialiºti. 17 6.8
Profesori din ºcoli. 12 4.8
Centrul de planificare familialã. 10 4.0
Primar. 6 2.4
127 Lipsã/Neprecizat; 153 Cazuri valide
catagrafierea femeilor de vârstã fertilã
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 261 93.2 93.2 93.2
nu 19 6.8 6.8 100.0
Total 280 100.0 100.0
asistenþa vârstnicilor
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 250 89.3 89.3 89.3
nu 30 10.7 10.7 100.0
Total 280 100.0 100.0
Evaluarea programului AMC

asistarea cazurilor de violenþã domesticã
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 158 56.4 56.4 56.4
nu 122 43.6 43.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
activitãþi de informare/educare a populaþiei în domeniile:
1. promovarea alãptatului
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 271 96.8 96.8 96.8
nu 9 3.2 3.2 100.0
Total 280 100.0 100.0
2. promovarea planificãrii familiale (PF)
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 272 97.1 97.1 97.1
nu 8 2.9 2.9 100.0
Total 280 100.0 100.0
3. prevenirea transmiterii ITS/HIV/SIDA
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 256 91.4 91.4 91.4
nu 24 8.6 8.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
4. altele; menþionaþi care:
Descriere Numãr %
Prevenirea bolilor transmisibile - TBC, hepatita A, parazitoze
intestinale, gripa aviarã, rujeola, alte boli infecþioase.
38 52.1
Stil de viaþã sãnãtos, prevenirea fumatului, consumului de
alcool, droguri.
27 37.0
Sãnãtatea gravidei. 4 5.5
Urgenþe, accidente. 2 2.7
Cancer de sân.
219 Lipsã/Neprecizat; 61 Cazuri valide
2 2.7
38. Aþi efectuat tratamente/proceduri recomandate de medicul de familie?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 182 65.0 65.0 65.0
nu 98 35.0 35.0 100.0
Total 280 100.0 100.0
Descriere Numãr %
Tratamente injectabile (intra-musculare, intra-venoase). 135 41.5
Îngrijiri post intervenþii chirurgicale (pansamente). 84 25.8
Supravegherea evoluþiei unor bolnavi. 67 20.6
Supraveghere tratamente vârstnici, cronici, familii cu risc
social. 24 7.4
Supraveghere tratament TBC. 15 4.6
17 Lipsã/Neprecizat; 165 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC 91

39. Aþi distribuit materiale de promovare?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 255 91.1 91.1 91.1
nu 25 8.9 8.9 100.0
Total 280 100.0 100.0
RELAÞII DE COLABORARE
40. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare cu cei din comunitatea dumneavoastrã?
(bifaþi în dreptul fiecãruia)
92
Medicul de familie Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 171 61.1 61.3 61.3
bunã 72 25.7 25.8 87.1
aºa ºi aºa 24 8.6 8.6 95.7
slabã 10 3.6 3.6 99.3
foarte slabã 1 .4 .4 99.6
nu colaborez 1 .4 .4 100.0
Total 279 99.6 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 1 .4
Total 280 100.0
Asistenta medicului de familie Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 183 65.4 66.5 66.5
bunã 63 22.5 22.9 89.5
aºa ºi aºa 19 6.8 6.9 96.4
slabã 9 3.2 3.3 99.6
foarte slabã 1 .4 .4 100.0
Total 275 98.2 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 5 1.8
Total 280 100.0
Primar Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 128 45.7 48.1 48.1
bunã 81 28.9 30.5 78.6
aºa ºi aºa 26 9.3 9.8 88.3
slabã 12 4.3 4.5 92.9
foarte slabã 5 1.8 1.9 94.7
nu colaborez 14 5.0 5.3 100.0
Total 266 95.0 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 14 5.0
Total 280 100.0
Asistent social Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 147 52.5 57.4 57.4
bunã 73 26.1 28.5 85.9
aºa ºi aºa 21 7.5 8.2 94.1
slabã 6 2.1 2.3 96.5
foarte slabã 6 2.1 2.3 98.8
nu colaborez 3 1.1 1.2 100.0
Total 256 91.4 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 24 8.6
Total 280 100.0
Evaluarea programului AMC

Mediator social Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 49 17.5 45.0 45.0
bunã 29 10.4 26.6 71.6
aºa ºi aºa 5 1.8 4.6 76.1
slabã 2 .7 1.8 78.0
foarte slabã 14 5.0 12.8 90.8
nu colaborez 10 3.6 9.2 100.0
Total 109 38.9 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 171 61.1
Total 280 100.0
Spital teritorial Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 149 53.2 59.8 59.8
bunã 78 27.9 31.3 91.2
aºa ºi aºa 12 4.3 4.8 96.0
slabã 2 .7 .8 96.8
foarte slabã 3 1.1 1.2 98.0
nu colaborez 5 1.8 2.0 100.0
Total 249 88.9 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 31 11.1
Total 280 100.0
Asistent medical din DSP Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 200 71.4 78.4 78.4
bunã 37 13.2 14.5 92.9
aºa ºi aºa 1 .4 .4 93.3
slabã 1 .4 .4 93.7
foarte slabã 5 1.8 2.0 95.7
nu colaborez 11 3.9 4.3 100.0
Total 255 91.1 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 25 8.9
Total 280 100.0
Medicul inspector mamã ºi
copil
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 158 56.4 72.8 72.8
bunã 47 16.8 21.7 94.5
aºa ºi aºa 3 1.1 1.4 95.9
slabã 2 .7 .9 96.8
foarte slabã 1 .4 .5 97.2
nu colaborez 6 2.1 2.8 100.0
Total 217 77.5 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 63 22.5
Total 280 100.0
Evaluarea programului AMC 93

Reprezentanþii Direcþiei
Generale de Asistenþã Socialã
ºi Protecþie a Copilului
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 103 36.8 44.2 44.2
bunã 94 33.6 40.3 84.5
aºa ºi aºa 16 5.7 6.9 91.4
slabã 5 1.8 2.1 93.6
foarte slabã 8 2.9 3.4 97.0
nu colaborez 7 2.5 3.0 100.0
Total 233 83.2 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 47 16.8
Total 280 100.0
ONG-uri Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid foarte bunã 57 20.4 46.7 46.7
bunã 35 12.5 28.7 75.4
aºa ºi aºa 6 2.1 4.9 80.3
slabã 4 1.4 3.3 83.6
foarte slabã 5 1.8 4.1 87.7
nu colaborez 15 5.4 12.3 100.0
Total 122 43.6 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 158 56.4
Total 280 100.0
41. În ce mãsurã vi se cere pãrerea cu privire la deciziile privind sãnãtatea comunitãþii
dumneavoastrã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid În foarte mare mãsurã 56 20.0 20.7 20.7
În mare mãsurã 114 40.7 42.1 62.7
În mãsurã medie 70 25.0 25.8 88.6
În micã mãsurã 25 8.9 9.2 97.8
În foarte micã mãsurã 6 2.1 2.2 100.0
Total 271 96.8 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 9 3.2
Total 280 100.0
FORMARE ªI INSTRUIRE
42. Cum consideraþi pregãtirea specificã în asistenþa medicalã comunitarã în raport cu activitatea
curentã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte potrivitã 104 37.1 38.0 38.0
Potrivitã 154 55.0 56.2 94.2
Oarecum corespunzãtoare 16 5.7 5.8 100.0
Total 274 97.9 100.0
Lipsã/Neprecizat 0 6 2.1
Total 280 100.0
94
Evaluarea programului AMC

43. Descrieþi pe scurt domeniile/subiectele pentru care consideraþi cã aveþi nevoie de pregãtire
suplimentarã:
Descriere Numãr %
Urgenþe medico-chirugicale – resuscitare. 52 16.8
Legislaþie. 41 13.3
Asistenþã socialã ºi prevenirea abandonului. 38 12.3
Ginecologie. 19 6.1
Planificare familialã. 18 5.8
Psihologie ºi sociologie. 17 5.5
Asistenþa ºi supravegherea vârstnicilor. 16 5.2
Consiliere/comunicare. 16 5.2
Îngrijirea nou nãscutului ºi a sugarului, dezvoltare. 14 4.5
Îngrijiri la domiciliu - evidenþa specialã. 11 3.6
Tehnici folosite la naºtere. 10 3.2
Violenþa în familie. 8 2.6
Cursuri calculator. 8 2.6
Programe de informare/educare pentru populaþie -
7 2.3
prevenirea consumului de alcool, droguri etc.
Pediatrie. 7 2.3
Chirurgie. 5 1.6
Îngrijirea ºi nevoile persoanelor cu handicap. 5 1.6
Boli cronice. 4 1.3
Educaþie de sãnãtate. 3 1.0
Gravide cu risc. 3 1.0
BTS. 2 0.6
Susþinerea psihicã bolnavi de neoplasm. 1 0.3
TBC. 1 0.3
SIDA. 1 0.3
Patologia aparatului respirator. 1 0.3
Îngrijirea escarelor. 1 0.3
95 Lipsã/Neprecizat; 185 Cazuri valide
44. Ce formã de organizare a instruirii recomandaþi pe viitor?
Descriere Numãr %
Schimb de experienþã cu alte comune ºi judeþe 22 36.1
Anual 8 13.1
Sãptãmânal 6 9.8
Cursuri interactive 6 9.8
Practicã în spitale 6 9.8
Instruire prin forme audio-video 4 6.6
Lunar 3 4.9
La 2 luni 2 3.3
Mese rotunde cu specialiºti 2 3.3
Bi-anual 1 1.6
Manuale 1 1.6
222 Lipsã/Neprecizat; 58 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC 95

ORGANIZARE ªI DOTARE PREZENTÃ
45. Din lista de mai jos, menþionaþi dotãrile de care dispuneþi în prezent.
Spaþiu de lucru propriu (o încãpere)
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 213 76.1 76.1 76.1
nu 67 23.9 23.9 100.0
Total 280 100.0 100.0
Telefon fix de serviciu
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 81 28.9 28.9 28.9
nu 199 71.1 71.1 100.0
Total 280 100.0 100.0
Telefon mobil de serviciu
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 159 56.8 56.8 56.8
nu 121 43.2 43.2 100.0
Calculator
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 56 20.0 20.0 20.0
nu 224 80.0 80.0 100.0
Acces internet
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 11 3.9 3.9 3.9
nu 269 96.1 96.1 100.0
Total 280 100.0 100.0
Mijloace de transport (bicicletã, ºaretã, maºinã)
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 48 17.1 17.1 17.1
nu 232 82.9 82.9 100.0
Total 280 100.0 100.0
Echipamente de protecþie
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 66 23.6 23.6 23.6
nu 214 76.4 76.4 100.0
Materiale IEC
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 158 56.4 56.4 56.4
nu 122 43.6 43.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
Altele; menþionaþi care: ______________________________________
Descriere Numãr %
96
Consumabile 51 42.1
Mobilier 38 31.4
Biroticã 18 14.9
Geantã 10 8.3
Calorifer electric 4 3.3
210 Lipsã/Neprecizat; 70 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC

Echipamente medicale:
Trusã de prim ajutor
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 106 37.9 37.9 37.9
nu 174 62.1 62.1 100.0
Total 280 100.0 100.0
Trusã pentru asistenþã la naºtere
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 35 12.5 12.5 12.5
nu 245 87.5 87.5 100.0
Tensiometru
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 257 91.8 91.8 91.8
nu 23 8.2 8.2 100.0
Stetoscop
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 240 85.7 85.7 85.7
nu 40 14.3 14.3 100.0
Termometru
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 205 73.2 73.2 73.2
nu 75 26.8 26.8 100.0
Bandã metricã
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 126 45.0 45.0 45.0
nu 154 55.0 55.0 100.0
Cântar portabil
Total 280 100.0 100.0
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid da 172 61.4 61.4 61.4
nu 108 38.6 38.6 100.0
Total 280 100.0 100.0
Altele; menþionaþi care: ______________________________________
Descriere Numãr %
Trusã microchirurgicalã 13 41.9
Lampã diagnostic ORL 12 38.7
Stetoscop obstetrical 3 9.7
Glucometru 3 9.7
256 Lipsã/Neprecizat; 24 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC 97

46. Enumeraþi alte dotãri de care aþi avea nevoie pentru îndeplinirea atribuþiilor ce vã revin:
Descriere Numãr %
Trusã de prim ajutor: instrumentar, consumabile ºi medicamente. 130 19.2
Mijloace de transport: motoretã, bicicletã/motoscuter, maºinã. 106 15.7
Tehnicã de calcul: calculator, imprimantã, acces internet. 92 13.6
Echipament ºi instrumentar medical - cântar pentru nou nãscuþi,
bandã metricã, termometru, glucometru.
82 12.1
Echipament de protecþie ºi suport: pelerine, cizme, spray
80 11.8
autoapãrare, lanternã.
Telefon fix, mobil. 63 9.3
Trusã de asistenþã la naºtere. 39 5.8
Spaþiu propriu de lucru. 30 4.4
Mobilier de birou - birou, dulap. 12 1.8
Rechizite ºi biroticã. 11 1.6
Materiale IEC. 10 1.5
Lemne. 8 1.2
Sterilizator, frigider. 8 1.2
Xerox. 4 0.6
Abonament transport în comun. 1 0.1
45 Lipsã/Neprecizat; 235 Cazuri valide
47. În ce constã sprijinul primit de la Primãrie?
Descriere Numãr %
Cooperare în rezolvarea problemelor sociale. 123 38.2
Spaþiu pentru desfãºurarea activitãþii – birou. 96 29.8
Mijloc de transport. 31 9.6
Acces la telefon, fax, calculator, copiator. 30 9.3
Acces la informaþii din evidenþele primãriei. 15 4.7
Utilitãþi. 14 4.3
Sprijin material. 10 3.1
Spaþiu pentru educaþie sanitarã ºi sexualã. 3 0.9
69 Lipsã/Neprecizat; 211 Cazuri valide
48. În ce constã sprijinul primit de la medicii de familie din comuna în care lucraþi?
Descriere Numãr %
Colaborare (pentru þinerea în evidenþã a bolnavilor, copiilor ºi
gravidelor, promovarea sãnãtãþii).
117 33
Informare despre gravidele, copiii, bolnavii cronici pe care îi au în
îngrijire.
59 16.6
Informare despre problemele medicale depistate la membri
comunitãþii.
54 15.2
Ajutor în rezolvarea cazurilor cu probleme medicale. 38 10.7
Încãpere unde sã îºi desfãºoare activitatea. 21 5.9
Participarea medicului la vizitele la domiciliu. 18 5.1
Informare despre intrarea/ieºirea persoanelor de pe lista lor. 16 4.5
Asigurarea urgentelor. 6 1.7
Vaccinarea. 5 1.4
Colaborare pentru rezolvarea cazurilor sociale. 4 1.1
Susþinere. 3 0.8
Imunizãri. 3 0.8
Profilaxie. 3 0.8
Acces telefon. 3 0.8
Spor de periculozitate. 2 0.6
Spor de teren. 1 0.3
Transport. 1 0.3
Acces la dulapul de urgenþã.
55 Lipsã/Neprecizat; 225 Cazuri valide
1 0.3
98
Evaluarea programului AMC

49. Vã rugãm sã completaþi cu orice alt aspect important care a fost omis ºi pe care aþi dori sã-l
menþionaþi:
Descriere Numãr %
Bonuri de masã. 75 24.2
Solicitãri privind forma de angajare. 61 19.7
Mãrire salarii, acordarea de sporuri pentru activitãþile de teren,
spor de condiþii grele.
56 18.1
Sã nu fie angajate de primãrie ci sã rãmânã sub tutela DSP sau a
spitalului teritorial.
31 10.0
Precizãri privind statutul ºi rolul AMC în comunitate. 15 4.8
Mai mult sprijin din partea primãriei în rezolvarea cazurilor
13 4.2
sociale.
Contractele de munca cu durata nedeterminata. 12 3.9
Continuare program. 10 3.2
Colaborare mai bunã cu medicul de familie. 9 2.9
Susþinerea AMC. 7 2.3
Decontare carburanþi în cazul folosirii maºinii personale. 4 1.3
Mai multe materiale (cãrþi) pentru promovarea sãnãtãþii. 4 1.3
Reducerea teritoriului în care activeazã. 4 1.3
Decontarea bilete transport. 3 1.0
Angajarea mediatorilor sanitari unde este nevoie. 2 0.6
Mai multe resurse financiare. 2 0.6
Elaborare norme (modalitãþi de constrângere sau sancþionare)
privind mamele de etnie rromã pentru neprezentarea cu copiii la
1 0.3
vaccinare.
Consilierea. 1 0.3
123 Lipsã/Neprecizat; 157 Cazuri valide
Evaluarea programului AMC 99

100
Evaluarea programului AMC

ANEXA 6
Analiza statisticã a datelor culese din chestionarele
returnate de medicii de familie
1. Cum apreciaþi colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din comunitatea
dumneavoastrã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 128 62.1 64.0 64.0
Bunã 44 21.4 22.0 86.0
Medie 13 6.3 6.5 92.5
Dificilã 13 6.3 6.5 99.0
Foarte Dificilã 2 1.0 1.0 100.0
Total 200 97.1 100.0
Lipsã 0 6 2.9
Total 206 100.0
2. Vã rugãm sã listaþi atribuþiile prezente ale asistentului medical comunitar din comunitatea în
care lucraþi:
Descriere Frecvenþã %
Depistare ºi supraveghere la domiciliu gravide, lãuze, nou nãscuþi, sugari,
copii, prematuri, persoane suspecte de boli transmisibile, inclusiv ITS/HIV,
bolnavi cronici, vârstnici; respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea
ºi lupta în focarele de infecþie.
157 25.1
Identificarea nevoilor în domeniul sãnãtãþii la nivel individual, grupuri
defavorizate sau al întregii comunitãþi.
64 10.2
Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campaniile de vaccinãri. 59 9.4
Identificare, depistare activã, supraveghere ºi facilitare acces la servicii
medicale în rândul populaþiei neînscrise pe listele medicilor de familie din
comunitate: gravide, lãuze, nou nãscuþi, nou veniþi în comunitate.
56 9
Raportãri privind sugarii, gravidele, copii, adulþii, vârstnicii, diverse
programe de sãnãtate.
47 7.5
Participã la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale ale comunitãþii. 40 6.4
Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã,
38 6.1
diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile fumatului ºi
consumului de alcool.
Identificarea ºi rezolvarea unor probleme medico-sociale: facilitarea
obþinerii de acte de identitate, violenþã domesticã, a instituþionalizãrii
persoanelor cu handicap sau fãrã familie, a obþinerii ajutorului social.
38 6.1
Consiliere PF. 32 5.1
Prevenþie, profilaxie. 25 4
Prevenirea abandonului copiilor ºi supravegherea reinserþiei în familii a
copiilor dezinstituþionalizaþi.
17 2.7
Activitate medicalã curativã - pachet minimal de servicii medicale acordate
pacienþilor neasiguraþi.
17 2.7
Catagrafie. 12 1.9
Este în legãturã cu spitalele pentru asigurarea supravegherii cazurilor
externate ce necesitã urmãrire specialã: nou nãscuþi, bolnavi în stadii
8 1.3
terminale.
Nu ºtiu. 6 1
Aprovizionarea cu lapte praf ºi distribuirea lui la sugari. 5 0.8
Participare la triaje epidemiologice. 4 0.6
Colaborare cu MF, AS, Primãrie, ONG-uri.
15 cazuri lipsã / necompletat; 191 cazuri valide
Evaluarea programului AMC 101

3. În ce mãsurã sunteþi mulþumit de activitatea asistentului medical comunitar în raport cu nevoile
de sãnãtate ale comunitãþii în care lucraþi?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte mulþumit 117 56.8 57.4 57.4
Mulþumit 54 26.2 26.5 83.8
Mediu mulþumit 17 8.3 8.3 92.2
Nemulþumit 9 4.4 4.4 96.6
Foarte nemulþumit 7 3.4 3.4 100.0
Total 204 99.0 100.0
Lipsã 0 2 1.0
Total 206 100.0
4. Ce responsabilitãþi suplimentare consideraþi cã ar trebui adãugate asistentului medical
comunitar?
Descriere Frecvenþã %
Activitãþi medicale minimale (tratamente la domiciliu, medicaþie de urgenþã). 21 26.9
Rezolvarea unor probleme sociale: obþinerea de acte de identitate, accesul în
centrele maternale, plasamentele copiilor, sprijinirea persoanelor cu handicap
în diverse demersuri, efectuarea de anchete medico-sociale.
18 23.1
Implicarea în educaþia sanitarã în ºcoli ºi în colectivitãþile cu nivel educaþional
scãzut.
9 11.5
Implicarea în respectarea igienei ºi protejarea mediului. 7 9
Mi bunã colaborare cu autoritãþile locale ºi MF. 6 7.7
Nu ºtiu. 4 5.1
Nici una. 3 3.8
Sprijinirea/colaborarea cu mediatorii sanitari pentru rezolvarea problemelor
de sãnãtate ale membrilor comunitãþilor de rromi, pânã la înscrierea lor pe
listele medicilor de familie.
2 2.6
Educaþie continuã / perfecþionare. 2 2.6
Participarea activã la desfãºurarea optimã a Programelor Naþionale ale RSI. 2 2.6
Posibilitatea de a aplica sancþiuni persoanelor ce nu respectã igiena,
programe de sãnãtate.
2 2.6
Distribuþia de contraceptive. 1 1.3
Anchetã boli infecþioase (TBC, Hepatita viralã).
135 cazuri lipsã / necompletat; 71 cazuri valide
1 1.3
5. Ce responsabilitãþi prezente ale asistentului medical comunitar consideraþi cã ar trebui
eliminate?
Descriere Frecvenþã %
Excesiva activitate scripticã (dublarea datelor statistice
demografice, a morbiditãþii). 9 37.5
Eliminarea responsabilitãþii de identificare a familiei cu risc
crescut de îmbolnãvire, anchete sociale. 7 29.2
Nici una. 4 16.7
Implicarea în declararea copiilor de pânã la 1 an, aceasta
fiind responsabilitatea exclusivã a pãrinþilor. 2 8.3
Vizitarea lãuzelor ºi sugarilor care au medic de familie. 1 4.2
Vizitarea copiilor din evidenþa specialã (TBC, SIDA). 1 4.2
183 cazuri lipsã / necompletat; 23 cazuri valide
6. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare ale asistentului medical comunitar cu ceilalþi factori
implicaþi în sãnãtate în comunitatea dumneavoastrã?
Asistentul medicului de familie
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 148 71.8 73.6 73.6
Bunã 32 15.5 15.9 89.6
Slabã 13 6.3 6.5 96.0
Nu ºtiu 8 3.9 4.0 100.0
Total 201 97.6 100.0
Lipsã 0 5 2.4
Total 206 100.0
102
Evaluarea programului AMC

Primar
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 102 49.5 53.7 53.7
Bunã 41 19.9 21.6 75.3
Slabã 14 6.8 7.4 82.6
Nu ºtiu 33 16.0 17.4 100.0
Total 190 92.2 100.0
Lipsã 0 16 7.8
Total 206 100.0
Asistentul social
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 93 45.1 57.4 57.4
Bunã 29 14.1 17.9 75.3
Slabã 8 3.9 4.9 80.2
Nu ºtiu 32 15.5 19.8 100.0
Total 162 78.6 100.0
Lipsã 0 44 21.4
Total 206 100.0
Mediatorul sanitar
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 20 9.7 31.7 31.7
Bunã 9 4.4 14.3 46.0
Slabã 2 1.0 3.2 49.2
Nu ºtiu 32 15.5 50.8 100.0
Total 63 30.6 100.0
Lipsã 0 143 69.4
Total 206 100.0
Spitalul teritorial
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 83 40.3 50.3 50.3
Bunã 38 18.4 23.0 73.3
Slabã 5 2.4 3.0 76.4
Nu ºtiu 39 18.9 23.6 100.0
Total 165 80.1 100.0
Lipsã 0 41 19.9
Total 206 100.0
Asistentul medical din DSP
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 101 49.0 58.0 58.0
Bunã 31 15.0 17.8 75.9
Nu ºtiu 42 20.4 24.1 100.0
Total 174 84.5 100.0
Lipsã 0 32 15.5
Total 206 100.0
Evaluarea programului AMC 103

Medicul inspector Mamã ºi Copil
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 101 49.0 60.8 60.8
Bunã 21 10.2 12.7 73.5
Slabã 4 1.9 2.4 75.9
Nu ºtiu 40 19.4 24.1 100.0
Total 166 80.6 100.0
Lipsã 0 40 19.4
Total 206 100.0
Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 77 37.4 46.7 46.7
Bunã 34 16.5 20.6 67.3
Slabã 7 3.4 4.2 71.5
Nu ºtiu 47 22.8 28.5 100.0
Total 165 80.1 100.0
Lipsã 0 41 19.9
Total 206 100.0
Organizaþii neguvernamentale
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 26 12.6 28.9 28.9
Bunã 9 4.4 10.0 38.9
Slabã 4 1.9 4.4 43.3
Nu ºtiu 51 24.8 56.7 100.0
Total 90 43.7 100.0
Lipsã 0 116 56.3
Total 206 100.0
7. Primiþi de la asistenþii medicali comunitari informaþiile privind activitatea lor?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Da 161 78.2 78.9 78.9
Nu 12 5.8 5.9 84.8
Nu, dar aº dori sã primesc 31 15.0 15.2 100.0
Total 204 99.0 100.0
Lipsã 0 2 1.0
Total 206 100.0
8. Au asistenþii medicali comunitari dotãri adecvate activitãþii pe care o desfãºoarã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Da 96 46.6 46.6 46.6
Nu 110 53.4 53.4 100.0
Total 206 100.0 100.0
De ce ar avea nevoie?
Descriere Frecvenþã %
104
Mijloc de transport. 46 29.5
Dotare medicalã (instrumentar, medicamente). 45 28.8
Cabinet medical. 17 10.9
PC, fax, copiator. 16 10.3
Echipament de protecþie. 10 6.4
Telefon. 10 6.4
Rechizite, biroticã. 5 3.2
Mobilier. 3 1.9
Evaluarea programului AMC

Descriere Frecvenþã %
Mediatizarea importanþei AMC. 1 0.6
Acces internet. 1 0.6
Materiale informative. 1 0.6
Cartele telefonice. 1 0.6
125 cazuri lipsã / necompletat; 81 cazuri valide
9. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de primãrie funcþionãrii asistentului medical
comunitar în comunitatea dumneavoastrã?
Descriere Frecvenþã %
Spaþiu pentru desfãºurarea activitãþii – birou. 80 35.2
Cooperare în rezolvarea problemelor sociale. 37 16.3
Acces la informaþii din evidenþele primãriei. 23 10.1
Nu ºtiu. 21 9.3
Mijloc de transport. 17 7.5
Nici unul. 16 7
Combustibili (încãlzire). 10 4.4
Sprijin material. 8 3.5
Materiale de curãþenie. 5 2.2
Acces la telefon, fax, calculator, copiator. 3 1.3
Spaþiu pentru educaþie sanitarã ºi sexualã. 2 0.9
Rechizite. 2 0.9
Utilitãþi. 1 0.4
Sprijin logistic. 1 0.4
Igienizarea camerei AMC. 1 0.4
35 cazuri lipsã / necompletat; 171 cazuri valide
10. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de cabinetul dumneavoastrã medical funcþionãrii
asistentului medical comunitar?
Descriere Frecvenþã %
Informare despre problemele medicale depistate la membrii comunitãþii. 68 21.9
Încãpere unde sã îºi desfãºoare activitatea. 44 14.2
Colaborare (pentru þinerea în evidenþã bolnavi, copii ºi gravide,
promovarea sãnãtãþii). 40 12.9
Ajutor în rezolvarea cazurilor cu probleme medicale. 33 10.6
Colaborare pentru rezolvarea cazurilor sociale. 29 9.4
Informare despre gravidele, copiii, bolnavii cronici pe care îi au în
îngrijire. 19 6.1
Participarea medicului la vizitele la domiciliu. 16 5.2
Informare despre intrarea/ieºirea persoanelor de pe lista lor. 11 3.5
Transport. 9 2.9
Susþinere. 6 1.9
Acces la dulapul de urgenþã. 6 1.9
În nici un fel. 5 1.6
Vaccinarea. 4 1.3
Acces telefon. 4 1.3
Îmbunãtãþirea cunoºtinþelor profesionale. 4 1.3
Încãlzire. 3 1
Materiale educative, cursuri. 3 1
Asigurarea urgenþelor. 2 0.6
Rechizite. 2 0.6
PC. 1 0.3
Sprijin material. 1 0.3
25 cazuri lipsã / necompletat; 181 cazuri valide
Evaluarea programului AMC 105

11. Cine consideraþi cã ar trebui sã asigure în viitor resursele materiale
(salariu, dotare, instruire etc.) necesare funcþionãrii asistentului medical comunitar la nivelul
comunitãþii dumneavoastrã?
Descriere Frecvenþã %
DSP. 92 41.4
Primãrie - Consiliul local. 65 29.3
Ministerul Sãnãtãþii. 38 17.1
Spitale teritoriale. 13 5.9
ONG. 5 2.3
CAS. 4 1.8
Surse bugetare. 3 1.4
Medicul de familie. 2 0.9
20 cazuri lipsã / necompletat; 186 cazuri valide
12. Vã rugãm sã evaluaþi nivelul prezent de pregãtire al asistentului medical comunitar în raport
cu responsabilitãþile lor:
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bun 111 53.9 57.8 57.8
Bun 55 26.7 28.6 86.5
Satisfãcãtor 20 9.7 10.4 96.9
Slab 3 1.5 1.6 98.4
Foarte slab 3 1.5 1.6 100.0
Total 192 93.2 100.0
Lipsã 0 9 4.4
Nu ºtiu 5 2.4
Total 14 6.8
Total 206 100.0
13. Vã rugãm sã listaþi domeniile/subiectele în care consideraþi cã asistentul medical comunitar
are nevoie de pregãtire suplimentarã:
Descriere Frecvenþã %
106
Urgenþe medico-chirurgicale – resuscitare. 22 8.9
Legislaþie. 21 8.5
Pediatrie. 19 7.7
Planificare familialã. 16 6.5
Asistenþã socialã ºi prevenirea abandonului. 15 6.1
Ginecologie. 14 5.7
Programe de informare/educare pentru populaþie - prevenirea consumului
de alcool, droguri etc. 12 4.9
Educaþie de sãnãtate. 12 4.9
Gravide cu risc. 11 4.5
Îngrijirea nou nãscutului ºi a sugarului, dezvoltare. 10 4
Consiliere/comunicare. 10 4
Managementul ºi perfecþionarea cunoºtinþelor. 9 3.6
Afecþiuni infecto-contagioase. 9 3.6
Psihologie ºi sociologie. 8 3.2
Cursuri calculator. 6 2.4
Protecþia mamei ºi copilului. 5 2
Puericulturã. 5 2
Boli cronice. 4 1.6
Asistenþa ºi supravegherea vârstnicilor. 4 1.6
Tehnici folosite la naºtere, asistare naºteri la domiciliu. 4 1.6
Imunizãri. 4 1.6
Medicinã internã ºi medicinã de familie. 4 1.6
Epidemiologie. 4 1.6
Îngrijirea ºi nevoile persoanelor cu handicap. 3 1.2
Îngrijiri la domiciliu - evidenþa specialã. 3 1.2
BTS. 2 0.8
Evaluarea programului AMC

Descriere Frecvenþã %
Sport (autoapãrare). 2 0.8
Violenþa în familie. 1 0.4
TBC. 1 0.4
Malpraxis. 1 0.4
Cardio-vascular. 1 0.4
Kinetoterapie ºi masaj. 1 0.4
Neurologie. 1 0.4
Neonatalogie. 1 0.4
Statisticã. 1 0.4
Dermatoze parazitare. 1 0.4
70 cazuri lipsã / necompletat; 136 cazuri valide
14. Comentarii
Descriere Frecvenþã %
Colaborare cu DSP, Protecþia copilului, primãrie, MF. 11 21.6
Asigurarea resurselor materiale pentru dotarea corespunzãtoare (spaþiu,
mobilier, echipament). 7 13.7
Numãr AMC în funcþie de numãr locuitori. 6 11.8
Spor de izolare, periclitate. 6 11.8
Mai multã implicare în munca de teren. 4 7.8
Cadre specializate pentru îngrijiri la domiciliu (cronici, handicapaþi). 3 5.9
Drepturi egale cu ceilalþi asistenþi (statutul AMC). 3 5.9
Bonuri de masã. 2 3.9
Contract pe perioadã nedeterminatã. 2 3.9
Dotare cu material didactic (pliante, cãrþi, CD). 1 2
Urmãrirea copiilor (de rromi) nedeclaraþi. 1 2
Puteri decizionale sporite privind sancþionarea abuzurilor copiilor ºi
vârstnicilor. 1 2
Implicare în distribuþia laptelui praf. 1 2
Înfiinþare centre speciale pentru îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale,
fãrã adãpost. 1 2
Promovabilitate AMC. 1 2
Igiena apei, mediului. 1 2
160 cazuri lipsã / necompletat; 46 cazuri valide
Evaluarea programului AMC 107

108
Evaluarea programului AMC

ANEXA 7
Analiza statisticã a datelor culese din chestionarele
returnate de primari
1. Consideraþi utilã prezenþa asistentului medical comunitar în comunitatea dumneavoastrã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Da 243 98.0 98.0 98.0
Nu 5 2.0 2.0 100.0
Total 248 100.0 100.0
2. Cum apreciaþi colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din comunitatea
dumneavoastrã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 132 53.2 54.1 54.1
Bunã 80 32.3 32.8 86.9
Medie 18 7.3 7.4 94.3
Dificilã 3 1.2 1.2 95.5
Foarte dificilã 11 4.4 4.5 100.0
Total 244 98.4 100.0
Lipsã 0 4 1.6
Total 248 100.0
3. În ce mãsurã sunteþi mulþumit de activitatea asistentului medical comunitar în raport cu nevoile
de sãnãtate ale comunitãþii dumneavoastrã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte mulþumit 121 48.8 49.4 49.4
Mulþumit 90 36.3 36.7 86.1
Mediu mulþumit 19 7.7 7.8 93.9
Nemulþumit 6 2.4 2.4 96.3
Foarte nemulþumit 9 3.6 3.7 100.0
Total 245 98.8 100.0
Lipsã 0 3 1.2
Total 248 100.0
4. Care credeþi cã ar trebui sã fie responsabilitãþile asistentului medical comunitar?
Descriere Frecvenþã %
Colaborare autoritãþi, ONG. 63 12.5
Identificarea ºi rezolvarea unor probleme medico-sociale: facilitarea
obþinerii de acte de identitate, violenþã domesticã, a instituþionalizãrii
60 11.9
persoanelor cu handicap sau fãrã familie, a obþinerii ajutorului social.
Depistare ºi supraveghere la domiciliu a gravidelor, lãuzelor, nou
nãscuþilor, sugarilor, copiilor, prematurilor, persoanelor suspecte de
boli transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavilor cronici, vârstnicilor,
respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în focarele
de infecþie.
Identificarea nevoilor în domeniul sãnãtãþii la nivel individual, grupuri
defavorizate sau al întregii comunitãþi.
Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã,
diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile fumatului ºi
consumului de alcool.
Identificare, depistare activã, supraveghere ºi facilitarea accesului la
servicii medicale în rândul populaþiei neînscrise pe listele medicilor de
familie din comunitate: gravide, lãuze, nou nãscuþi, nou veniþi în
comunitate.
53 10.5
52 10.3
51 10.1
42 8.3
Referiri la fiºa postului. 41 8.1
Colaborare MF. 35 6.9
Supraveghere persoane cu nevoi speciale. 26 5.1
Activitate medicalã curativã - pachet minimal de servicii medicale
acordate pacienþilor neasiguraþi.
20 4.0
Evaluarea programului AMC 109

Descriere Frecvenþã %
Participã la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale ale
comunitãþii.
19 3.8
Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campanile de vaccinãri. 9 1.8
Prevenirea abandonului copiilor ºi supravegherea reinserþiei în familii
a copiilor dezinstituþionalizaþi.
9 1.8
Pregãtire, respectarea eticii profesionale. 6 1.2
Prim ajutor, urgenþe. 5 1.0
Colaborare cu populaþia rromã, educaþie, informare. 5 1.0
Catagrafie. 4 0.8
Evidenþe scriptice. 3 0.6
Nu ºtiu.
71 cazuri lipsã; 177 cazuri valide
2 0.4
5. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare ale asistentului medical comunitar cu ceilalþi factori
implicaþi în sãnãtate în comunitatea dumneavoastrã?
110
Medic de familie
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 127 51.2 53.1 53.1
Bunã 83 33.5 34.7 87.9
Slabã 15 6.0 6.3 94.1
Nu ºtiu 14 5.6 5.9 100.0
Total 239 96.4 100.0
Lipsã 0 9 3.6
Total 248 100.0
Asistentul medicului de familie
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 130 52.4 56.0 56.0
Bunã 79 31.9 34.1 90.1
Slabã 12 4.8 5.2 95.3
Nu ºtiu 11 4.4 4.7 100.0
Total 232 93.5 100.0
Lipsã 0 16 6.5
Total 248 100.0
Asistentul social
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 125 50.4 54.8 54.8
Bunã 80 32.3 35.1 89.9
Slabã 19 7.7 8.3 98.2
Nu ºtiu 4 1.6 1.8 100.0
Total 228 91.9 100.0
Lipsã 0 20 8.1
Total 248 100.0
Mediatorul sanitar
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 18 7.3 23.4 23.4
Bunã 20 8.1 26.0 49.4
Slabã 6 2.4 7.8 57.1
Nu ºtiu 33 13.3 42.9 100.0
Total 77 31.0 100.0
Lipsã 0 171 69.0
Total 248 100.0
Evaluarea programului AMC

Spitalul teritorial
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 86 34.7 46.2 46.2
Bunã 66 26.6 35.5 81.7
Slabã 3 1.2 1.6 83.3
Nu ºtiu 31 12.5 16.7 100.0
Total 186 75.0 100.0
Lipsã 0 62 25.0
Total 248 100.0
Asistentul medical din Direcþia de Sãnãtate Publicã
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 93 37.5 48.4 48.4
Bunã 55 22.2 28.6 77.1
Slabã 4 1.6 2.1 79.2
Nu ºtiu 40 16.1 20.8 100.0
Total 192 77.4 100.0
Lipsã 0 56 22.6
Total 248 100.0
Medicul inspector mamã ºi copil din Direcþia de Sãnãtate Publicã
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 80 32.3 42.6 42.6
Bunã 56 22.6 29.8 72.3
Slabã 3 1.2 1.6 73.9
Nu ºtiu 49 19.8 26.1 100.0
Total 188 75.8 100.0
Lipsã 0 60 24.2
Total 248 100.0
Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 84 33.9 41.2 41.2
Bunã 77 31.0 37.7 78.9
Slabã 14 5.6 6.9 85.8
Nu ºtiu 29 11.7 14.2 100.0
Total 204 82.3 100.0
Lipsã 0 44 17.7
Total 248 100.0
Organizaþii neguvernamentale
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Foarte bunã 35 14.1 26.7 26.7
Bunã 34 13.7 26.0 52.7
Slabã 10 4.0 7.6 60.3
Nu ºtiu 52 21.0 39.7 100.0
Total 131 52.8 100.0
Lipsã 0 117 47.2
Total 248 100.0
Evaluarea programului AMC 111

6. Primiþi de la asistentul medical comunitar informaþiile privind activitatea lor?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Da 177 71.4 73.4 73.4
Nu 16 6.5 6.6 80.1
Nu, dar aº vrea sã primesc 48 19.4 19.9 100.0
Total 241 97.2 100.0
Lipsã 0 7 2.8
Total 248 100.0
7. Vã trimite asistentul medical comunitar persoane care au probleme sociale din sfera de
responsabilitãþi ale primãriei?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid În foarte mare mãsurã 54 21.8 22.7 22.7
În mare mãsurã 104 41.9 43.7 66.4
În mãsurã medie 42 16.9 17.6 84.0
În micã mãsurã 22 8.9 9.2 93.3
În foarte micã mãsurã 16 6.5 6.7 100.0
Total 238 96.0 100.0
Lipsã 0 10 4.0
Total 248 100.0
8. Au asistenþii medicali comunitari dotãri adecvate activitãþii pe care o desfãºoarã?
Frecvenþã Procent
Procent
valid
Procent
cumulat
Valid Nu 110 44.4 46.0 46.0
Da 117 47.2 49.0 95.0
Nu au nici o dotare 2 .8 .8 95.8
Nu ºtiu 10 4.0 4.2 100.0
Total 239 96.4 100.0
Lipsã Nu avem AMC 3 1.2
Sistem 6 2.4
Total 9 3.6
Total 248 100.0
112
Descriere Frecvenþã %
Instrumentar medical, trusã de prim ajutor, materiale sanitare. 35 16.7
Echipament medical. 31 14.8
PC, imprimantã. 30 14.3
Mijloc de transport. 26 12.4
Mobilier birou / cabinet. 23 11.0
Spaþiu. 22 10.5
Telefon. 17 8.1
Echipament biroticã. 9 4.3
Asigurare utilitãþi, decontare cheltuieli. 7 3.3
Literaturã de specialitate. 3 1.4
Echipament de protecþie. 3 1.4
Acces internet. 3 1.4
Echipament de lucru. 1 0.5
155 cazuri lipsã; 93 cazuri valide
Evaluarea programului AMC

9. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de primãrie activitãþii asistenþilor medicali comunitari
în comunitatea dumneavoastrã?
Descriere Frecvenþã %
Spaþiu. 136 32.2
Colaborare în general, informaþii. 116 27.4
Asigurare utilitãþi, amenajare, curãþenie. 44 10.4
Mijloc de transport. 40 9.5
Logisticã, rechizite. 17 4.0
Echipamente biroticã (fax, copiator). 14 3.3
Dotãri birou. 11 2.6
Nu primeºte nici un sprijin. 11 2.6
Telefon. 9 2.1
Ajutoare materiale. 6 1.4
Protecþia copilului. 5 1.2
Obþinerea actelor de stare civilã. 5 1.2
PC, imprimantã. 4 0.9
Acces internet. 4 0.9
Depozit lapte praf. 1 0.2
17 cazuri lipsã; 231 cazuri valide
10. Cine consideraþi cã ar trebui sã asigure în viitor resursele materiale
(salariu, dotare, instruire etc.) necesare activitãþii asistenþilor medicali comunitari la nivelul
comunitãþii dumneavoastrã?
Descriere Frecvenþã %
DSP 128 43.2
Ministerul sãnãtãþii 53 17.9
Primãria 29 9.8
CAS 18 6.1
Consiliile locale 17 5.7
Bugetul de stat 14 4.7
Comunitatea localã (bugetul local) 8 2.7
Consiliul judeþean 8 2.7
ONG-urile 5 1.7
DMSSF 4 1.4
Angajator 3 1.0
Medicii de familie 3 1.0
Autofinanþare 2 0.7
Spitalul teritorial 2 0.7
Evitarea bugetului local 1 0.3
Guvernul României 1 0.3
15 cazuri lipsã; 233 cazuri valide
Evaluarea programului AMC 113

11. Alte aspecte importante:
Descriere Frecvenþã %
Angajarea numãrului de AMC în funcþie de numãrul de locuitori. 8 10.7
Organizarea de cursuri de perfecþionare în domeniile necesare. 6 8.0
Norme clare de funcþionare. 6 8.0
Prezentarea de rapoarte lunare privind activitatea AMC. 5 6.7
Contract de muncã pe o perioadã nedeterminatã. 5 6.7
Propunem accesarea unor noi proiecte, la care comunitatea sã fie
4 5.3
114
coparticipantã.
Colaborare mediator sanitar, medic de familie. 4 5.3
Mai multã implicare din partea AMC. 4 5.3
Importanþa AMC în rezolvarea cazurilor sociale (legea 416). 4 5.3
Lipsa fondurilor financiare obþinute din proiectele externe a dus la
3 4.0
scãderea cazurilor medico-sociale rezolvate în anul 2005.
ªef ierarhic. 3 4.0
Importanþa AMC în comunele cu populaþie îmbãtrânitã. 3 4.0
Sporuri salariale. 3 4.0
Salarizare corespunzãtoare. 2 2.7
Trecerea activitãþii AMC la nivelul primãriei. 2 2.7
Asigurarea permanenþei la dispensarul din comunã. 2 2.7
Bonuri de masã. 2 2.7
Consultarea primãriei la numirea AMC în comunã. 2 2.7
Sã beneficieze de aceleaºi drepturi ca asistentele din spitale
(bonuri de masã, sporuri).
2 2.7
Obligativitatea medicului de familie de a da relaþii AMC cu privire
1 1.3
la pacienþii cu probleme deosebite de sãnãtate.
Evaluarea anualã a AMC. 1 1.3
Þinerea evidenþei la zi, pentru banca de date. 1 1.3
Nu e necesar în comunã. 1 1.3
Mãrirea cotei de medicamente gratuite pentru persoanele
defavorizate.
185 cazuri lipsã; 63 cazuri valide
1 1.3
Evaluarea programului AMC

Imprimat la Tipografia Alpha MDN S.A.
Buzãu, str. Col. Ion Buzoianu nr. 94
Tel.: 0238.721303; fax: 0238.721304
E-mail: alpha@buzau.ro
www.alphamdn.ro

ISBN 978-973-7871-62-2