APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

Mere urT, 15 (27) Februarie 1889 ROMANIA LIBERA Nr. 3423 3
(pe care adice nu poate se circule deeM
un numer mArginit de trenurt), si in vederea
unut trafic care s'a schimbat cu toad
de cAnd aceste linit sunt alimentate de
toate ramurile fecute din nod in anil din
urrnä.
0 statisticA, tinutti cu ingrijire de cede
ferate, eonstate CA, deja In toamna anulut
1887, cererile de vagoane *rag zilnic in
medie cu 1,000 mat mart decM numerul
celor cart se puteat pune In servicie i ce
in anul trecut (in perioada intensive a exportulul
(s'a simtit lipstt de 3,300 vagoane
pe zi spre a satisface exigintele comertulul
CU toate cà parcul se sporise i ce
atuncI erad 2.920:clektrAsuri inchise si 94
de locomotive ; chiar la finele anulut, cererile
coversead In fiecare zi, cu 2,400 pane
la 2,500 in medie, numerul de vagoane pe
care
directitmea le avea disponibile.
Ar fi invederatagred se ne impunem de
odatti intreaga cheltuiale. ce ar trebui se
facem spre a spori numerul vagoanelor
de mArfurt (si prin urmare i pe al masinelor
care le-ar pune in miscare) si a pune
acest material in report cu trebuintele extraordinare.
Sper ea en' un adaus numal de :
900 de vagoane inchise, 100 de vagoane
descoperite, 30 masinf de categoria 3-a si
20 =Oil de categoria 4-a se va putea
face un servicid multumitor, mat cu searne.
ctind va fi posibil ca ele se se utiliseze
mat bine, in urma imbunetAtirilor ce s'ar
face liniilor i pe cart le void indica mat jos.
Cumperarea acestor vagoane si masint
necesitA o cheltuiall :de 6,000,000 de fr.
La aceaste slime trebue se se adauge
120,000 franet pentru achizitiunea a 10
vagoane speciale pentru serviciul postet
ambulante, cele de acum find cu totul vechi,
r6a dispuse si aproape afarA din servicid,
si inch 128,800 franct pentru cumperarea
a eel putin doe vagoane regale necesare
la cAlMoriele MM. LL. Regele
Regina, vagoanele princiare, date de constructorit
liniilor in virtutea actelor de concesiune,
find fecute dupe norme esite din
uz si asa de degradate incat restaurarea
lor, pe lângä cit ar fi prea seumpe, nict
n'ar da tresurt cuviinciose j confortabile.
Tresurile existente stint unele expuse ruperel
la osit (Lemberg-Taal), altele ne admisibile
pe liniile (BucurestI-Giurgiu).
Sporirea materialulut miscetor exige dar
In total un credit extraordinar de franct
(in aur) 6,288,800.
b) Constructiunä de halte noul.
Cu traficul actual pe liniile principale,
numerul trenurilor cart circulA pe ele trebue
st fie neaperat cu mult mat mare dead
era la epoca constructiunet, cAnd aceste
linii nu colectad toate transporturile de pe
hale secundare nout.
Dar toate trenurile in ducere intoarrere,
avend se umbie pe una i aceeast
cale, imul(irea numerulut lor nu e posibil
decM cu conditiunea de a se putea gara
la distante
De aceea, pe liniile cu o singure cale
cu trek insemnat, depArtarea normaltt
intre statiunt e de 7 pane la 8 kilometri,
si nu trece nicAert peste 13 14 kilometri.
Departarea dintre sta0uni1e noastre este
mult mat mare, si pe unele Sectiunt ea
cere neaperat se fie redusit la o medie de
9-10 kilometri. Sectiunile pe cart se intemple.
dificultAtile mal grave sunt : Slatina-Pitestï,
Ploeati-Buzed, Buzed-MeresestI-
Roman ; deja prea lunge, durata parcursulut
pe aceste trunchiurt de linit se mereste
prin intArziert inevitabile si se traduce
prin o utilisare defavorabilA a personalulut
masinelor i vagoanelor. Este indispensabil
de a se construi halte intre statiunile
cele mat departate ea Albestt
MiziI, Mizil si Ulnaent, RiteAciunt i Valea-
Sea* Baced, i Galbent, Galbent si Roman.
c) Sporirea statiunilor de ramificare
mdrirea cheiurilor de incdrcare.
Deschiderea liniilor laterale a modificat
ju totul regimul de exploatare al retelet
principale. Este indispensabil de a se mari
oaralel eu capacitatea de circulatiune a
acestet retele, prin mijloacele mal sus aretate,
i capacitatea de coprindere a statiunilor
de ramificare pe cart s'ad embransat
liniile laterale.
Afarit de Chitila, Feuret, MArAsestt
Ploestt, statiunile de ramificare sunt in starea
lor primitive Ca consecintA, serviciul nu
se poate face intrInsele nict cu celeritatea
niel cu siguranta doritti. Statiunile cart
ast-fel ad nevoe de o prefacere radicalA
sunt : Buzù, Tecucid, Barbosi, Titu
altele.
In a farti de statiunile de ramifcare, mat
este un numer insemnat de puncte ale ceror
cheiuri sunt insuficiente, feet a numere
pe cele cart sunt lipsite cu totul. In
acest cas sunt : Severin, Craiova, Slatina,
Peatra din Olt, Pitesti, Bucuresti, Chitila,
Ramnicu-Serat, Baced, Roman si altele.
Niment nu va contesta rolul important ce
joace inlesnirea incarcArilor i descAreArilor
in buna executiune a serviciulut miscArel.
Continuele cereri de inzestrare cu cheimi
a fost mered amanate pentru a se
avisa mat AntAid la implinirea altor lipsurt
mal importante ; pe de altA parte
budgetul anulut 1889, deja sporit la cheltuelt
cu alocatiunt importante pentru sectiunea
Breila-Barbost-Galatt, nu a putut
prevede indestularea acestor necesitAtf.
d) Intinderea garagelor, metrirea statiunilor
j instalatiunect de statiuni de alimentare
sunt consecinte naturale ale sporirel parculul
materialulul rulant ei In special ale
parculut de magazil.
Toate lucrArile enumerate mat sus sub
b, c i d nu vor fi fAcute negresit simultaned
i Inteun singur an, dar ele trebuesc
eel putin incepute indate, dAnd preferinte
celor cart nu mat comportA amttnarea
Pentru aceasta rog sA se punk la dispositiunea
guvernulut un credit de 1.500.000
de let numat, de oure-ce multe din aceste
imbunAtAtiri vom cAuta sA le executtim din
resursele budgetulul de exploatare ale anului
In fine, trebuinta simtitti de mult Inca de a
mAri gara de Nord din Bucuresci me face sA
cer un credit de 99.000 let din care sA
putem plAti serviciul de studil care s'ar InsArcina
cu redactiunea proiectelor de executiune,
fiind-ce. nu cred ce am face bine
sA ne angagiem intr'o cheltuialtt, care
poate sA fie idiportante, inainte ea cestiunea
sA ft fost matur studiata i sA avem
date certe pentru estimatiunea cheltuelilor
justificarea bor.
Pe larva cele ee am avut onoarea sA
expun pane aci ministerul de resbel exige
cu drept cuvent, sA i se restitue o sumA
de 2.300.000 lel, eu care a fost micsorat
creditul de 30 mil care 'I fusese acordat
prin legea de la 7 Februarie 1887, aceaste
same de 2.300.000 a fost intrebuintatti de
directiunea cAilor ferate pentru cumperare
de vagoane dupe autorisarea cobsiliulut de
ministrit, i iatA cum :
Prin done jurnale (unul 'din 28 Maid
1887 si altul de la 17 Februarie 1888),
consiliul de ministri hotera el din creditul
de 30 mil. votat pentru aperarea nationalA
4 mil. slt fie date directiund drumurilor
de fer pentru cumperare de vagoane, cart
stt serve eventual la trebuintele de resbel.
In virtutea acestet autorisatiunt ceile ferate
a si cumperat material miscAtor pentru
suma de 8,930,000, ministerul de resbel
nu recunoaste InsA cA furnitura intreage
sA aibe un caracter strict militar, care sit
justifice plata et dintr'un credit acordat
pentru aperarea terel, si nu primeste sA
se punA In sarcina acestul credit de cM
valoarea a 200 vagoane destinate se formeze
trenurt sanitare, adictt suma de let
1.700.000 numal. Diferinta de let 2.300.000,
urmAnd sA fie restituite fondulut de 30 mil.
rog pe onorata CamerA sit'mt acorde creditul
necesar pentru aceasta.
Acestea sunt, d-lor deputatT, motivele pe
basa cerora consiliul de ministrit m'a autorisat
sA ve presint alAturatul proielt de
lege al cArul obiect este deschiderea unlit
credit extraordinar de 10.187.800 In aur
cu care sA putem face fate la trebuintele
pe cari am avut onoare a vi le pune In
vedere.
Ministru iucrArllor publice AI. Marghiloman.
LEGE
Art. L Se deschide pe seama ministerului
publice un credit extraordinar
de 10.187.800 let aur.
Art. II. Din acest credit ministerul este
autorisat a cheltui :
a) 6 288.800 let pentru cumperAtoa-
rea a :
1.000 vagoane de made ;
10 « postale ;
7 « citerne ;
2 regale, si
50 locomotive de marfA.
b) 1.599.000 let pentru imbunAtAtirea
gArilor de ramificatie, pentru constructiunt
de halte pe reteaua principala a cAilor ferate,
pentru completarea cheiurilor de incArcare
si intinderea unor ling de garagid,
pentru Infintarea de nout puncte de alimentatiune
cu apA, pentru mArirea unor
remise si alte lucrAn i studit de imbunetetirt
c) 2.300.000 lei a se restitui ministerulut
de resbel, ce ad lost luatt pentru cumperetoarea
de material rulant din fondul
de 30.000.000 lei al legel de la 7 Februarie
1887.
Art. III. Cumperatul de material i lucrArile
de la articolul precedent se vor executa
de ministerul luertirilor publice prin
directiunea generala a ettilor ferate, conform
legel comptabilitAtet generale a Statulut
Art. IV. Pentru acoperirea fondulul necesar
de 10.187.800 lei aur, guvernul este
autorisat a emite rentA amortisabila dupe
cursul zilet i pAnA la concurenta sumel
efective de mat sus.
Ministrul IncrArilor publice, A. Marghiloman.
CRIME DELICTE ACCIDENTE
In ziva 3 Ianuarie, a incetat din viatA
Maria loan Popa, vecluvA, din comuna Cosesci,
in etate de 110 aproape.
Sald.
Constantin Prutianu, veduv, din comuna
Oteleni, in seara de 28 Ianuarie, fAcend foc
la sobA, a astupat hornul i s'a culcat bupreuntt
cu duot copit at set, un beiat de
8 ant i o copilA de 10 ant. A duoa zi s'ad
&it mortt tatAl i copila ; iar beiatul se
aflà sitnetos.
*
MAI NOU
Soaptele de culise, svonurile puse
in circulatie de cel isiteresati aU atins
proportiuni fantastice, proportiuni
cari deaminterl corespund nerAbdAril
exasperate a amatorilor de portofolii.
Nu mal departe dechst ieri, asupra
interpelAril d-lui Asian, cel mai fierbinti
pregAteaA deja un vot de blam,
pe care eel mai prudenti bagat
In buzunar aeteptând ea rfindurile
sA fie mai strAnbe.',
Azi dimineatA aù lucrat cu M. S.
Regele dd, ministrit de rAslioi si de
interne.
Ieri la d. general Mann, ministru
de resbol, att fost intruniti d. Hooricks,
d. i d-na Maiorescu, d. i d-na Ion
Marghiloman, d. i d-na George Filipescu,
d. d-na S. Ferechide, d.
si d-na Sturdza, d-ra Bals, d. Gacher.
D. doctor Asaki a pArAsit definitiv
tam, asa ne spune unele ziare
d'a-seartt.
Adev6ratul motiv al acestel pkcAri
neasteptate nu se cunoaste.
In orce caz onor. medic a probat
o susceptibilitate excesivtt.
D. Ceaur Asian a devenit trâmbitasul
grupului liberal-disident (dumitru-brAtienist).
Ieri d-sa a declarat
cA membril acestul grup nu primese
sA figureze in comisiunea Cameril,
care sA primeasett comunicArile ministrului
de Osboitt.
La intrebarea prezidentului, d-nii
Dim. BrAtianu si Toni Enli réspuns cA
se conformeazA cu aceastA declaratie
roagA a fi consideratl ea demisionap.
Impreuna cu amicil d-lui Ceaur
Aslan, s'a retras i d. M. CogAlniceanu.
Camera a ales pe altil.
CAA
Aseara s'a incheiat la d. si d-na
Crisovelony seria balurilor date in
decursul carnavalului, de aeeasti espitalieri
stApâni de casA.
RArbAtoarea a fost ct se poate de
frumoasA si de animatA.
D. Al. Odobescu a fost primit ierl
de M. S. Regina, care F-a cerut o
lucrare asupra broderiel române, lucrare
destinatA a fi publicata in
Anglia.
C74*--n
Budgetul ministerului de rèsboitt,
pentru anul viitor, se presintA cu un
spor de 1.576.559 lei la cheltuiell.
Sporurile cele mai insemnate privesc
transporturile pe calea feratA (care
se plAteati prin credite extraordinare),
remonta i furagele, materialul de
artilerie si de geniu, corpurile de
trupli i flotila (pentru a pune in
stare sA functioneze nouile bastimente
cump6rate).
C&O.D
Ierl s'a impArtit in CamerA raportul
comitetulul delegatilor, cu privire
la legea pentru instrAinarea bunurilor
statulul i rescumpArarea embaticurilor.
D. Seulescu, ca delegat al secOunil
II, a prezintat un raport deosebit,
insotit de un alt proiect.
Budgetul datoriel publice, pe exerciOul
viitor, se prezintA cu o scAdere
de 1,662.672 lei. De si anuitAtile
din cauza celor douA imprumuturl
0 a altor condeie, sunt sporite cu
peste 4 milioane lel, dar cheltuelile
de remisiune in strAinAtate a anuit4ilor
datoriel publice, find diminuate
cu aproape 6 milioane la agio,
rezultA totusi un minus de 1,662.672
lel la budgetul anulul viitor.
Mine se vor Onea, la Bucure01
0 la Ittql, mal multe concursurl,
pentru ocuparea unor catedre secundare.
CA-D
Pentru numirea succesorulul regretatulul
Ludwig Wiest, la conservatorul
de muzicA din Bucureqtl, s'a
cerut pArerea profesorilor de la acest
conservator.
In conferinta de mfiine-seartt d.
doctor prof. Babes va vorbi asupra
Holerei i tebrel tifoide si asupra
prevenirel i vaccinArei in contra
acestor boale.
Aceste conferinte se vor tinea regulat
in fie-care Miercurl-seara la 9
ore in institutul de bactereologie
(cheul Dâmbovitel).
GOAD
Dl Gr. M. Jipescu ne roagA sA
anuntiim cA de la 1 Februarie s'a
retras de la direetia ziarului Rësboiul
Vechia.
CAO.D
AflAm cit d. ministru al domeniilor
a refuzat sA primeasch demisiunea
d-lui I. G. Saita din functiunea
de sef de biuroti la acel minister.
tUtime Depe0 Telegrafice
ALE ,ROMANIXT LIERRE,
Petersburg, 25 Februarie.
o grupA de finantiarl francezi ei ruel
printre cart ei casa Rotschild a fncheiat cu
Rusia un Imprumut de 700 milioane fr.
cu 4 la sute pentru conversiunea Imprumuturilou
rusestt 5 la sate.
Atena, 25 Februarle.
Camera e convocate in sesiune extraordmarl
peste 10 Martie.
Budapesta, 26 Februarie.
Camera.D-nii Apponyi i Helffy ail ftcut
declaratiunl pentru a combate asertiunile
unel 0111 din presa strAinA, care pretinde
et ar exista in Ungaria un partid al
cArul punct diriginte, ca politict sträint,
n'ar fi mentinerea absolutt a aliantelor cu
Germania ei Italia.
D. Tisza a exprimat bucuria sa sincerA
in fata acestor declaratiunl, adtogAnd et
presa c',re 'I este ostilt, nu va putea se
vate ne .ceastA al , 4, A ea nu se intein4iae
numal s .npa a popoarelor, ci
Iresele bine intelese ale Statelor
cari fac +arte din anste popoare (Aplause
prelungi e).
Berlin 25 Februarie.
ImpAratul a prenzit si a jucat vist ieri
la mareealul Moltke el prAnzeete azi la
principele de Bismark.
Berlin, 25 Februarie.
Se asigurA cA profesorul Gneist a remis
ambasadet otomane decisiunea sa in afacerea
Hirsch. AceastA decisiune este favorabilt
d-lui de Hirch asupra trel puncte
din cele ease In litigiü, i favorabilt Portil
asupra celor-lalte trel. Baronul de Hirch
va trebui sA plAteasca Portia 25 milioane.
PoArta ceruse 50 milioane, iar d. Hirch
oferise 20 milioane.
Belgrad, 26 Februarie.
Delegatul bulgar a declarat ministrulul
afacerilor 3trAine et Bulgaria nu poate st
accepte conditiunile Serbiel relative la importul
vitelor, cat timp conditiunile veterinare
in Bulgaria nu vor fi regulate.
D. Mijatovici, luAnd act de aceastA declaratiune
a Bulgariel, a exprimat pArerea sa
de rAil el trebue st be amáne aceastA regulare
atAt de importantA din puntul de vedere
al intereselor reciproce ei al raporturilor
comerciale.
Petersburg, 25 Februarie.
Erairul Bukarel a plecat la akrizial insotit
de o numeroasa escortA de trupe.
(Agentia Mayas).
ARTE TEATRE
**. Teatrul National, Societatea dramaticd,
Martt 14 Februarie, se va juca
piesele yetecu lul Berechet comedie in
3 acte si Insula Tulipatan, operetA intr'un
act.
Orchestra la 73/e Coitina la 8 ore
precise.
* *
*** Societatea Concordia români,
(Strada Regale Nr. 17). SembAtA, 18 Februarie
1889, Serata 'dansatii intima,
musica militarA.
Inceputul la 9 ore seara.
* *
*** Sala Bailor Eforiel Martl 14 Februarie
1889, va avea loc Un mare concert
dat de violonistul curtel imp. regale
din Viena Franz Ondricek cu concursul
al d-nel R. Bauer.
BIBLIOGRAFIE
A aperut : Albumul literal al societettel
studentilor universitari 'Unirea,. cuprinzAnd
14 buct41 de : Iulia B. P. Hasdeu,
O. Carp, S. Predescu, Georgescu, N. SAveanu,
C. Vasiliu, A. Stavri, C. Calmuschi,
M. Dragomirescu, A. Sachelarie si N. N. S.
Convorbiri literare.Sumarul No. 11.
Anul XXII.-1 Februarie, 1889 :G. CrAiniceanu,
Din imperiul ochilor. V. A. UrechiA.
Biserica din cetatea Neamtu
Domnita Ruxanda. Ciru Economu. La
gura sobei, sonet metafixic (poesi», Wilhelm
de Kotzebue,Lascar Viorescu, trad.
de A. (urinare); V. M. BurlA, Despre
origina Dacilor, I. Negruzi si D. R. Ro-
Zejlemele, revisal umoristicA in trie
acte (Actul I.).
Ad apArut, doe frumoase tablourI litografiate
coprinzend 46 de portrete de domnitorl
roment si de domnite. Pretul fiecAruI
tablod este de 6 let.
Doritorit de a cuinpAra mat multe exernplare
se pot adresa la editorul acestor
tablourt, d. Secereanu institutor, soseaua
Basarab.
S'a pus sub tipar Charta Daciel de
G. T. Buzoianu, profesor de geografie in
Craiova.
Charta ebntine toate sistemele muntoase
din masivul Carpatia, toate Odle precurn
impArtirile administrative actuale.
Autorul sperA cA pe la finele lui Mal
aceastA chartA va putea fi pustt in circulatie.
I,
111111111111
Jainicil Floren tina ei Al. Demetriade,
Maria ei Gr. StrAmbeanu, Vergin a
ei C. MAnciulescu, Mihail, Gheorghe,
ei Grigore Man.olescu, Zoe Chiriazino,
Nicolae, Pandele, Mihail ei Helena Ru-
ctreanu, nepoti.1 ei nepoatele, ail durerea
a vg face cunoscut perderea prea iubiteI
lor mama., soacrä, sort, bunt ei mAtuee
Elisaveta Manolescu
incetatt din viatt la 12 Februarie 7 i j umAtate
seara In virstä de 74 ant la domiciliul
sAil, strada Cosma Nr. 5 ei vA roage
st bine-voitl a asista la serviciul funebru,
care va avea loc in ziva de 14 curent, orele
2 p. m., la casa defunctel inmormintarea
se va face la cimitirul erban-VodA (Belu)
"n cavoul familii.
MINISTERUL FINANTELOR
Pubicafiune
A 15-a tragere la sortt a obligatiunilor
de Stat 6% C. F. R. Conyers. Schuldverschreiburgen
va avea loe la 17 Februarie
(1 Martie) a. c., ora 10 a. m , la Casa de
depunerl, consemnatiunt si economie.
La aceastA tragere se vor amortisa titlurt
In valoare nominalA de lel 1.203.000 in
urmittoarele proportiunt :
Let 600.000 In 120 obligatiunt a 5000 let
, 375.000 , 150 a 2500 ,
, 228.000 , 456 a 500 .
V IN NEGEll
de Oravita 1 Golu-Drineea
Vechift de 4 ani, ealitate superioare
tutulor altor vinurl.-15 fr. vadra
ALB DE DRAGABANI
din recolta annlul 1883. 15 fr. vadra la
PAUN PO PESCU & C"1,.
18. STR- Ar.)A LIPSCANI 18.
CREMA SIMON
Pudri de Oren Simon.
Sapun Simon cu Cremd
Prescris dedoctoril din Paris,
Viena, Londra, Berlin, New-
York. Adoptate do damele cele
mal elegante. Aceste produse,
de o finete si de un parfum
delicios, Initlbesc pielita obra-
N) Maul Si a mânelor, dad pielel
o falgezime incomparabilt i fac st dispart toate
alteratiunile produse pe piele 'de frigul , soarela
sad aerul mAril.
SIMON, rue de Provence , 36. Paris.
Farmacil, ParfumeriT, Basare, etc.
_A_ se feri de numerösele imitagunI.
bun de vinzare. A
Un pianin se adresa la d. Negui,escu,
strada Regale, No. 5 al 2-lea etaj.
BURSA DIN BUCURESTI
13 (25) Februarie 1889.
VAL OR1
Renta români perpet. 1876.
Rents romitnt amortisabilt.
Rents rom. (rurale convert.)
Obl. de stat C.F.Române 601,
idem idem . . . 5°4
Imprum. Stern 1864
idem Openheim 1866 .
idem Oras Bucurest1 .
idem idem din 1884 . .
Imp. or. B. en prime loz fr.20
Credit fonciar rural . . .70/,
idem idem . . . . 50/0
Credit fonc. urb. din Buc. 7
idem. idem. . . .60/,
idem. idem. . . .50/0
Credit fone. urb. din IasT . .
Obl. easel pensinn. fr. 300
Lozurl ottomane
Panama
Korinth
Sauce nat. ult. div. 77. 44
Dacia-Rom. ult. div. 21 leT
Nat. de asig. ult. div. 16.60
Banes rom. ult. div. fr. 10 .
Soc. rom. de cons. ult. div.
Soc. Baz. art. ult. div. lei 20
Soc. rom. de Mr. ult. div.
Soc. de reas. ult. div. 151. a.
Nat. de asig. ult. div. 94.40
Soc. de cons. ult. div.
Soc. de hirtie ult. div. .
Agio In burst.
TIrgul
liber
971/2
970/,
82
87,1/286
105
961/2
1040/i
103
941/4
821/,
240
Bunca nationajd a lionsdniei
compt 60/0
AvansttrI pe efecte . . . 70/0
Avansnr1 pe lingourl. . 70/.
Tendstqa pieØ, Fermet
Cota oficialii
B 'a Taxmen
gMa
.
9611,
2.05,2
991
270
145