Seria 1774 - upload.wikimedia....

ISTORIA ROMANILORfi
SERIA 1786-1800
TUMULI:I-IL ALO SERIEL

ISTORIA ROMÂNILORO
CURSC FRUTt LA FACELTATEA DE L1TERE DIN BUCURESCI
DUPE DOCUMENTE INEDITE
DE
D. PROFESORO V. A. URECHIA
EMBRU ACADEMIEi ROM INF., MEMIIIIL CORESPON DINH AL( ACADEMIEI SI' MOLE, ALI
INSTITITU LI I ETNOGRAFICÚ DIN PARIS, SI ALL A LT01111 DI1 ERSE SOCIETITI I CONIIII ESE
LITERAIIE 1 ISTORICE, 31EMIIIIU FUN DATORL ALL ATE:NEI:Eli ROM iI\L ETC.
PUBLICATO
SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,
DE
COMITETULU DE STUDENTI AI FACULTÄfEI DE LITHE DIN BUCCITESCI,
SERIA 1786-1800
TOMUL II AL SERIE1
CU NUMER6SE ILUSTRATIUNT, PLANURT DE RESBO1U ETC.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GÖI3L
22, STRAIIK D611NEI, 21
1892,

\'('`
4Z)SI1/4 \ ee e/e
o
a.POPESC1J B JENARIJ
AUTOBY)
V 0 LcZdea.47..azad.adv,:d.o.
ISTORIA ROMÂNILORD
1786-1800
I.
Moldova dupd pacea dela 1792. Alexandra Moruzi Domn.
Moldova remase in urma resboiulul in multü mal pro:5sta stare
de catti 1,éra muntenésca, pe care N. Mavrogheni isbutisa a o ocroti
mal mull(' timpil contra invagiunet Aurulti si Argintulti vérsatil de
Potemkin In IasI, nu compensa tiraniile i jafurile ofiterilorti i ostireI
rusescl din judete.
Cu tae aceste, in urma inchierei paceI dela Iast 1792, Moldova,
anume prin Alexandru Moraz, dobandi, ca si Muntenia prin Sul,u.
un firmanti dela Párta de recuril5scere a multorti vechl drepturt Sa
analisamti acesta. firmang :
Mal antaiti sultanulti amintesce, ca dupa pacea dela .$istovil
(1791) Porta a iertatA darile pe 2 anl a celord 5 jud* evacuate
de AustriacI, i adaoga, ca totti asemenea .pe 2 anl va fi iertattl biricheambghele
i bairamlicurl si alte teclifatur i ale celel-
1-alte 041 din Moldova ocupata de Rust
Apol firmanula aréta, ca boiarii moldovenT «catti si alT mulV
locuitorl si raele» aù facuttl rugaminte i cerere, prin o jalobei grecéscet
i tcilinácitâ, spre a se innoi Malta porunca in coprindere
latoria Románilora de V. A. Urechid. TOM. II alit Serial, op. IV 1*

2
V. A. URF.enil
privileghiuri i bune oranduele a loculuT, cu care mal inainte s'ah
ca unii ce si din invechime ah arétath deosebita supunere
plecare catre InaHula Devlet, «dar si din pricina navalireT vrajmasescl
in curgere de aprópe de 4 anT ah cercath sOrta impotriva
ah venith in nenorocire, nevoiti fiindh a lasa casele lorti si a se
imprastie in cáce i in colo.»
Va se (lick Divanulh MoldoveT, sub inriurirea muscalilorh, reinnoi
la 1792 acele arzmagzarurl, ce vègurama ca le trimisa Moldova
si Muntenia la Constantinopole, dupa !weft dela Kuciuk-
Kainargic.
De asta data, Sultanula, prin firmanula ce analisamh, ijice, ca
«cercetandu-se condicile de hatihumaiumuri ce se alb. in Divanh
(la Porta), s'ati aflath dispositiuni relative la principate, socotindu-se
aceste douè eparhii ca o magaza a lnaltei mele impératit»
Sultanulh decT iérta telte datoriile vechl ale teriloril romane;
pricinele de judecata intre raele si turcl sa se caute de Domnitorh,
huh intre turd i crestini (?) sa le judece Divankiatipulh Voevodulul
i alIT musulmanl, Cu apelh la cadiul Brailel.
Marturia crestinului contra unuT otomanh va fi primita numal
«de epitropia vre-unul morth, ski pentru stremosesd averT.»
Otomanuld care a caquth in vin'a in Principate se va tramite s6,
fie pedepsith la zabetulh séh, la marginea turcésca.
Turcil sa nu mal pota. calétori In Moldova, dealt' ca negutitorl,
cu invoire in scrisa dela zabetil lora si care invoirT le vora area
la Voevodula loculul, séa la vechilulh séh.
Se opresce turcilorh a supera raelele, prin tinuturl, séh cu ccrerl
de menziluri, sétl cu sacerare, séh facêndu-se stapanl a vreunel
case, sal menzilti.
Viziril nu vorh puté réndui in Principale Mumbasirl, zabetl,
judecatorT, pentru mincimise pricinl de judecatl.
Proprietatile monastiresci si private se vorh intbrce la cel dreptl
stapant
Negutitoril otomanl nu sunt invoiti a tine mosil in Principate, orl
In arenda cu anukt
mirmiranii, calétorindh prin téra, sa, plätésca cu buna

ISTORIA RomiNILontl 3
tocméla cele pentru mancare si menzilurile de ca!, nicl sa cera
mal multi cal decata cel insemnatl prin podorojna lora Si sa nu
se abata din drumula lora.
Stringetorl de haraciurI turd sa nu Amble prin Moldova, sub
cuvinta ca cauta raie straina.
LocuitoriI tereI nu vora fi superap pentru straile ce porta.
«BoeriI, ca puting mal nainte aa venita cu jaloba, aa fa.cutti
aretare, ca s'arg fi aflanda si alte poruncI si sfinte haturl in
coprindere: ch déca vre-unulg din Moldovenl va lua lege otomana,
sa nu póta a mal cere clironomia dela crestiniI seI ptrini i cu
tóte ca cercetandu-se condicile si catastihurile, nu s'aa gasitg sa se fie
data acesta !big de poruncI, sea sfinta hata, insa flind-ca acesta se
atirna de pravile, s'ag cantata hotarirea pravilelora i s'ag legiuita,
cà déca vre-una cresting se va sfinti cu sfintula islamismos, dupa
mòrtea lui nu clironomisesce crestinula sèu tata, i barbatula unel
crestine, facendu-se musulmana, nu clironomisesce pre sotia sa murinda
in religiune, i feciorula' unel crestine, décä se va face musulmang,
nu cliromosesce pe tatala sea cresting, si ung musulman,
avendg robg pre una cresting si facêndula sloboda, déca va muri
farà s'a' vie la islamismosa, nu'la clironomisesce»:
Se mal dispune: Sà WA cumpera oI neMitoril i gelebil pentru
Constantinopole si tainaturile mine!, cu preturl otarite.
Mukagitesinulù, adeca luarea de zaharea pentru Coonstantinopole,
nu se va mai stringe directg din tea, prin agentil PorteI, ci productele
se vora duce la scheli (porturl) cu preWrI °Mite si vora fi
incarcate pe vasele Capanuluif, spre a fi duse la Constantinopole.
Se acorda amnistie boerilorg i raelilora gresite in timpula
resboiulul.
Alegerea in trepte fiinda atirnata de manile Domnulul, acel de
acumg inainte Domni vora alege dupa trebuin(ä la aceste, pe aceI
credinciosl si vrednicI, atatil din greci, cát i din peimenteni.»
In comptula banilora biruluI catre Porta se volt taia cherestele
din padurile muntilora Wet si se vora cara la cetatile dela Rumile.
Domnitorula Moldovel va lua vana de la bite cate ving la Ganeimpotrivita
de Nazirula KilieT, care prin ómenil se! isl trage

4
V. A. INmill
drituld asupra \Tame' Galatilord. Se vord goni din Galati vamesil
turd dela Isaccea i Kilia.
Silitra ce se va aduna pe fie-ce anti pentru trebuinta tarabhanalel
nu se va da in vinslare la altuld cine va, ca sa se pricinuésca
stricaciune i paguba raelelorti, scaslendu-se pretuld el si china transportulul
la Constantinopole prin corabil din darea catre Peel
Haraciuld Valachiel nu va fi mal mare de 619 pungl, iar aid
MoldoveI 135 pungi si 4441/2 lei platibill la sfarsituld fle-6,ruT anti,
fara a mal da si la havalele. lar pentru bairamlicun Valachia va
da, in banl si lucrun, 90.000 lel, i pentru rechiabie 40.000 lel.
Moldova pentru bairamlicurI, in banI si lucrun, va da 90.000 lei, iar
pentru rechiabie 25.000 lel.
Dornnii sa nu platésca nici o alta suma pentru ipca si de nu
se volt proba vinovatl sa nu se schimbe, si dela Domnii ce se fact'
acumti din nod, sa nu se ja nimicû mal multa decdtd cele obicInuite.
Domnil sa nu ie dela supusl alte clan dectitd havaeturile lord,
precumd sarea, vama si alte asemenea.
Pasil, cadiii i a1t1 zabetl de pe marginea principatelorti, sà nu
reclame dela ele havaele, nicl sa trimita mumbasir la ele ca sa
string damn i banl.
La schimbarea de functionarl superior' in Divanulti turcescti,
Domnil sa nu le dea havaeturl.
Zaherelele sa se trimit.a, fara strimtorarea locuitorilord principatelord.
Acestea sa se platésca in banl gata de catre mine, on de
catre negutaton, dupd pretuld locului.
Cumperarea de oI pentru Constantinopole se va face de negutitorl
si gelebl cu pretuld curgetorti.
Cherestea se va putea cere dela Dom ni, iar plata pentru Wald
si caratti pana la hotarele We' se va face in numertitelre de catra
mumbasirii otaritl anume.
Tenle volt' da, la cerere, salahon si care cu plata pretulul obiclnuitd
i fara prelungirea acesteI
Boerii, can vord arèta supunere catra Domnuld lord i credinta
PorteI, vord fi repusi in staptinirea mosiilord lord.
Boeril sa fie impedecati de Domnitord de a supera raelele peste

isToitra
putin/a, Cu cererI nedreple. Domnitorula pedepsésca si ii*-
1eMésca dupd. cuviin4ä(1).
Acesta firmana data in mijlocula luneI Ramazan, anula mahometana
1206, coprinde, dupd cuma s'a pututa vedea. 1111t1 fela de
promulgare in Principate a insusl tratatuluI de pace din Iasi, dintre
Rusia si Turcia. Acesta firmana mal coprinde Inca i cateva dispos4iunl
relative la materil nementionate in tratatula de pace (2).
Despre acesta tratata de pace scria F. de Ciriacy (3) majora in
serviciula Prusiel la 1828, ca, pacea de Tal asigura complecta Rusiel
tòte posesiunile de tèri dobandite prin pacea dela 1774 si ca:
«Indépendement de ces cessions, la Porte dut encore abandonner le
pays entre le Dniester et le Dnieper; ce ne fut que par la médiation
de l'Angleterre, de la France, de la Prusse et de la Suède, que
la Porte ottomane évita de plus grandes pertes, peut-être mélne de
n'étre pas dèslors entièrement chassée de l'Europe».
Iata cuma analizéza primele articole din tratatula dela Iasi, din
1792, Ianuare 9 st. n., coprinsa in 13 articole, scriitorula Koch (in
editiunea luI F. Schoell (4):
Art. 1. Restabilesce pacea i amicitia Intre ambele guverne
acordd amnistia supusilor reciprocaminte.
Art 2. Rennoiesce tratatele precedente, incelAnda cu pacea de
la 1774.
Art. 3. Nistrul este otarita otarula dintre ambele imperil «Oceacovula
remane RusieT, Basarabia, Benderul, Akerman, Kilia, Ismailul
si Moldova se restituesc PorteI, care se angajéza sa mentind tòte
cate prin tractatele din urma stipulata In favòrea celor din urmd,
Vedi in anexi Intregn firmanulii, dupa Uricarti, Tom III pag 1'31 'Anti la 144.
Mail in anexii tratatulti intrega alii paceI din lap% Veil! Willkinson in Tableau dela
Moldavie et de la Walachie, pag. 230.
Vedi Theatres de Guerre de l'Autriche et de la Russie dans la Turquie d'Europe
Paris 8, 1828. Pe langi aceste cesiuni, P6rta trebue Inca sa abandone téra dintre Nistru
Nipru ; :minat prin mediatiunea Angliel, Francei, Prusief §1 Suedid, P6rta otomana fu crutata
de perderi mal marl, "Kite chiar de a fi isgoniti big de atuncI din Europa".
In Histoire abrégée des traités de paix entre les puissanees de l'Europe depuis la
paix de Westphalie. 4 vol. 10. Vedi §i Geschichte der Europaischen Staaten herausgegeben von
A. II. L. Heeren und F. A. Ukert. Geschichte des osmanischen Reiches in Europa de Zinkeisen.
1859. T. IV. Ved! Martens. Recueil T. V, p. 67.

V. A. tRECIIII
provincil, a nu exige dela ac6sta téra niel o suma de contributiune rémasa
neplatita din timpula resboiulut si a-1 acorda ciliar o scutire
de bir de 2 ant. (Art. 4).
Art. 5. Se refera la Pasa dela Achiska.
Plirta se obliga a-la impedica de a mat tulbura vecinétatea, de a
tnaltrata supusit Rusi. Acesta fusese unula din primit insfigatort at
resbelulut. Pcírta II t'ala indata dupa semnarea pace' dela TasI.
Prin art. 6. Pòrta se lega a tine in respecta pop6rele dupa t6rmula
stinga ala Cubanulut, ca sa nu mal faca incursiunT in pamentula
Rusia In casa de neascultare. Pérta si pedepsésca i sa se restitue
praqile.
Art. 7. Da garantit supusiloria Rust contra piratilor Barbarescl.
Articolele cele-l-alte stipuléza liberarea prizonierilor, incetarea ostilitatilor,
numirea reciproca de ambasadort, epoca evacuarel térilor
schitnbula ratificatiunilor. Mal era unta articola prin care Pòrta se
obliga a piral Rusiet, ca indenmitate de resbela, suma de 12 milióne
leT. La acestt banl si dect la articola renunta lu urma Bezborodko negotiatorula
rusa ala tratatulul.
Domat, ambeloyfi, Principate.
Ama vkluta (1), ca in Augusta 1791 Mihat Sutu lua in stapanire
tronula tèrel Muntenescl. Una rapta ignoraba pana astacll de istorict
este acela, ca M. Sutu, inca dela intrarea sa in Muntenia, fusese numita
Domna si peste judetele din Moldova ce aveati sa fie evacuate
de Austriact.
Acestia fapta iia documentama prin mal multe acte importante.
Asta este immediata orinduire, in 25 Aug. 1791, a unut caimacam
din partea lul M. Sutu, preste cele 5 judete Moldovene. Cal-
(1) Irql Tom. I din seria 1786-1800.

ISTORIA ROMINILORC 7
macamulti acesta fu Biv. vel Clucerulti Tordache Suu, nepotulil
Domnulul. (1)
Domnitorula prin petaculti de numire a caimacamulul, dice, cA
l'a orinduitù Nrta, cu deosebila impèratésdi i vrednica de inchinatiune
porunca, sa primésca «obladuirea si ocarmuirea acestorù dise
5 tinuturI si sa purtamù de gripa pentru tiSta odihna i resuflarea
locuitorilorù, orinduind6 ispravnici al nostri la i,inutur1 i caimacamil
asupra
(1) Eati insugT pitaculd Dornnescd de rinduire :
Cartea Caintlicamului ce s'ail orinduita la 5 inutur ale Moldord.
«Cinstita i eredinciosa boerula Domniel mele, D-ta biv vel clucera
Iordache Sau, san6tate ItI poftimil dela milostivula
«De vreme ce pré puternica i hranitórea n6stra Imp'ératie (a carel putero
sa fie nebiruit i vesnica) dupa pacea, ce cu mila lul implinita Intre
puternicia sa si intre chesiiricésea curte, 'Tanda iarl cea ohabnica
legluita staphire si a acestortl de dinc6ce de Sireta 5 tinuturl a Vril MoldoveI,
intru care intrase ostirl nemtescl, si fiind-ca voIesce, dupa obiclnuita milostivire
si mal nainte chibzuita purtarea sa de grije, ca sa se pue si aceste cincl tinuturl,
dupa-ce se voril da Inapol si se voril deserta de catre nemtI la staphirea
teril sale in huna orindulall si in bulla Intocmire, ail orinduita pe noI cu deosebita
impgratésca i vrednica de inchinaclune porunca, pentru ca sa prImima
obladuirea si ocarmuirea acestora Ose 5 tinuturl i sa palma grija pentru
t6ta odihna si rgsuflarea locuitoriloril, orinduindù" ispravnicI al nostri la tinuturl
caimacamil asupra loril ; lata dar noI avêndu-te pe d-ta, lubite ala nostru
nepota si parte de apr6pe, si fiind-ca te-ama cunoscutti din Inceputa vrednicil,
cercatii la multe slujbe si credinelosti ala nostru boeril, te orinduima calmacam
alù nostru, ca putero deplina, la 4isele tinuturl i dama d-tale cea pentra obladuirea
i staphirea acestora 5 tinuturI catre noi impëratésca vrednica de lucidnaclune
porunea, pe care o vei pune in lucrare si o vol svîri ditpa total mivêntula
si mijloculti, fara niel o scaclere, sé a smintéla; i itl dama t6ta, yola si
puterea sa privighez1 asupra ispravniciloril acestora tinuturl, pe caff ca Domnesel
ale n6stre cartl orinduitil, i asupra t'Aurora celor-l-altI palcovnicI, capitul
i zapcil a giselorti tinuturl qi ca bita plina voire sa lei aminte, ca sa se
paze'sca neschimbate i necalcate Domnescile nóstre porunci si dupa povatuirile
inv&taturile, care prin graiú ama data d-tale, sa portl grija, sa albi luare aminte
si sa te silescl, ca sa alba totI de obste locuitoril i e4etoril acestora 5 judete
cea desevirsita odihna, resuflare si agrarea qi mal anda de t6te sa priveghez1
ca t6ta Marea a-minte i osirdia, ca sa lipsésca si de totil sa se stinga
nedreptatile, asupririle i jafurile, dupa pré 'Malta hotarire i puternica vointa a
pré puterniculul i pré dreptului Impératula nostru, i O, nu indrasnésca vreuntila
din ispravnicI, sért polcovnid, séil cIocoI, sea capitauï, séù altil-cineva
sa, supere, séa se atingá p6rula, séil cela maI mica lucra ala vre-uniii locuitora ;
si de se va iutòmpla sa se jaliffasca locuitoril catre cl-ta, ca I-aa sup6ratil ciueva

8
V. A. Uaacnd
Domnitorulti cere calmacamulul sa se stinga nedreptatile, asupririle
i jafuirile in cele 5 judete. CaTmacamulg sa distitue pre ispravnicil,
cari facti nelegiuirT, nedreptati, iniocuéscä cu vechill
sa cera Domnitorului numirea lora definitiva, tcu ale místre carp.(i)
ca ispravnicil judetelorti aft trecutil cu vederea dreptatea shacilorti i n'A
p3depsita pe asupritorii, l'adata, d-ta, %anda de-am6runtulii cercetarea pricineT,
sa dojenesci pe ispravnicT i s fad dreptate shacilord ; Taril canda dula cea
d'antaiii i allí dalea povataire, ve' vedea ca ispravnicil nu se indriptéza si calca
poruncile n6stre si Una ca vederea dreptatea sëracilorìi, ca unù caimacamil cu
putere depling sa, scot1 pe ispravnicil acela i sa-i trimiti la na, ca sa la cuviinci6sa
peclépsa, si d-ta, indata dula schimbarea acelora ilegênda pe altil sa-T
°M'aclueca vechill la ispravnicia aceluT judetii, scriindil catre noT ca sa-1 orladuimii
ea Domnescr ale n6stre cart't si in scurt6 t6ta obladuirea i t6ta ockmuirea
acestorù' 5 jude0 amti Incredinfatù la vrednicia d-tale i (lupa poruncile ce
prin cuvintii tl-ainti data s grijescI pentru cea desevIrsita bulla stare 9i odihna
locuitorilorii, care avemil i vremil i ea datorie o ceremil dela d-ta, sa aibl grije
sa se citésca Domnescile n6stre cartl cele de obste la t6te plasile, tirgurile
t6te satele, care, dupa-ce se vord citi letra auulú tuturorti, ca sa le aula si sa
le priapa, al le iscalésca apoT preotulii i vornicula satuluT, spre incredintarea
ca s'ah cititil la acelii satii, ce d-ta pe urma, asla iscalite, sa ne tnimii nou6, ca
sa ne incredintamii ca citith ; cauta dard sa s6virsescI si cele ce tl-poruncimil
in deosebitele Domnescile nóstre pitacurf, fr cusurti, si fil d-ta sanatosii.»
1791, Augustii 25.
Cond. XX, fila 13.
(1) lata gi cartea de rindure a ispravniciloril, la Moldova, In cele 5 judete :
10 ea/1, ispravnicilor4 ce s'art. orinduitti la 5 finututi ale Moldova.
Cinstitilorft i credinaosilortl boeriloril domniel mele, calafate !
«De vreme ce pr6 puternica i hranit6rea n6stra imperatie (a careia putere
sa fie nebiruit i veclnica) aù orinduitù Nota obladuirea i economia cea deplina
a celoril de dinc6ce de Siret 5 piel* ale Molde va si dupa imphatescile
ponina avernii a griji pentra bana stare si odihna qi repaosuld credinclosilorù
raele, .ce locuesai intfaceste tinuturl i dula baila vointa a imp6ra4iel i cea
dintra inceputù bine ar6tata a n6stra donnasca vointa, voinù sa so pue si eT la
tOta buna orindul'all si oblacluire, ca sa resufle si sa se usureze de nel oile ce
all suferitti sarga In tóta vremea acestel resmelitI, amft orinduitti inteaceste 5
tinuturl caimacaml allí Domnia mele pe d-lul cinstitù si crediacTosii boerulii Domniel
mele Iordache Suful biv vel altura, catre carele, ca unulti ce aduce insu-si
obrazula d-niel mele, 1-ama data teta 111116 de inv6faturl poruncit6re, ca cu t6ta
puterea in deplinü, sa ja amiate si si privegheze asupra tuturord ispravniciloril
acestorü tinuturI si prin mijiocuill lora sa lucreze îndat i t'ara de cliutire cele
cata d-lul domnesci ale nóstre ponina, cu neadormire grijinda ca priveghere si
luanda aminte en osirdie indreptarea a fiescaraa pricinl, ce cauta la buna orle-
&d'ala si odihnirea locuitoriloril si sa iusciinteze cata nol ca amaruntu t6te cele

ISTOR1A ROW/MORO 9
Sunt demne de atentiune si instructiunile ce M. Sutu da celora 10
ispravnicl renduitI la cele 5 judete moldovene si le aducema in nota.
Din o alta circulara a lui M. utu, din 26 Augusta 1791, se
vede inca, ca ocupatiunea Moldovei (cele 5 judete) si a tereT muntenescl
de AustriacT av6 sa inceteze pe cliva de 28 Augusta.
ce va fi de trebuinta i vera cauta la domnésca n6stra providentie i ocrotire. Jata
clara ca orluduimti Domnia 'Ostra ispravnicl al tinutulin pe d-v6stra améndol
qi v6 poruncima cu strapicie, ea am6ndol fiindti Impreulla unitl desilvirqita
impreuna chibmindu-v6 cu nefatarnicie, sa punetI bita silinta §i grija, ca sa se
adune locuitoril la locurile lora, sa loculasca satele lora i sa droga cine are
stricate casele lora, sa mangalatl qi sa datl putere i inima saracilora, cu fiescecare
mijlocti blanda, ca O, la indrasn616, i sa adune lucrurile i dobit6cele lora,
sa4 indemnatl sa 'llapa la vreme sa, are qi sa semene pamintula i sa le datI
incredintare, ca fati, a-i sup6ra i a-i bantui cineva, ca tóta odihna i ap6rarea
vora secera rodurile ostenelelora spre chiverniséla lora; sa purtatl grije cu t6ta
scumpatatea i bina primire pentru jalbile i judecatile lora; sa aducetl nemijlocita
nefatarnica i grabnica tocrnire a fiesce-earela Indreptaril lora; sa fitl privighetorl
far de pregeta i luatorI aminte i blamy, far de niel unù fela de bizuire,
séti vrajba intre d-v6stra, fára fatarie séti vielenie; sa aveti grija pentru
bulla orindulala, buna Intoemire i bulla stare i multamirea fiesce-carula deosebitti
i tuturorti de obsce locuitorilora tinutultn acestuia ; dar mal M'Oil" de
t6te acestea sa v6 desehidetI ochil bine qi socotindu-v6, ca sfarOtula cela d'autaia
§i mal mare catre care ne ultamil, este ca sa se stinga i sa lipsésca de tot
desevIrOtti urma nedreptatiI, fiind-ca acésta este strapica vointa i hotarire a
pré puternica Imp6ratif, sa avetI luare aminte cu amaruntula, ca sa na hidrasnésea
cineva din va, séti ¿toca ala vostra, séú capitana, sea polcovllicil, sé alta
zapen', séti vre-unil °mg ala vostru, sa se atingd, séti sa supere pana la una
p6ra pe vre-unti locuitora, fara dreptate, s6a cela mal mica lucru ala sea, pana
la o gaina, séti la unü ois, fiind-ca punema martora °anula cela nefatarnicii ala
pr6 InaltuluI D-4eil, ea fara mila va veni asupra capultn vostru coa mal strapiel
pedépsa a dreptatil ca fati, fatarie ; nu socotitl ca este ca putinta sa trecema
ca vederea vre-o dat6,, séti sa suferima a augi, ca cea mai mica, nedreptate s'ara
fi Intimplata la vre-unulti din saraer. Decl indata ce vre-unuill din locuitorl se
va plange pentru vre-unti zapen'', ski clocoi, séa alta vre-uuti oina, ca Fati asapritti,
indata facénda cea mal eu deamaruntula cercetare, sa pedepsitI pe asupritorl
i sa facetl dreptate coluI ce se asupresce, insciintanda pentru fle3ce-care
lucru la boerula nostru Caimacama, ea dela d-luI priminda cele dela partea nóstra
porunci, sa v6 indreptatI fie§-caro a v6stra, micare dupa a n6stra, ponina. §i
voire, cuma i d-lui are sa ne insciinteze pentru totú lucru, ca sa primésea cele
pentru indreptarea lora cavintei6se domnesa ale n6stre portilla, ca printeacesta
mijloca gasiuda nizama i bulla. orindulala ;;i acesta tinuta, ticaloln locuitorl sa
r6mae multamitl i odihnitl i d-v6stra ar6tandu-Na bine placutl catre nol, sa
dobinditl domllescile 'Astro miii, spre multamirea slujbelora vostre colora credincI6se».
1791, August 26.
Cod. No. XX, ala 15.

10
V. A. UnEolitY
Publicafic la 17 juelek ale fe,riI f i la 5 finuturl ale Moldova, c st(tpeinirea
9zemtilorti este nuntal pan la Augusttl 28.
«D-v6stra ispravnicilord ot sud . . . . sangtate ! vg facemil D-nia mea In
scire, ca dupa Inchelarea patri ce s'A savirsitù Intre pré puternica i vecinica
n6stra otomanidsca Impl'itie i intre Chesaro-craésca maríme, 1ntorcéndu-se
Vra. romandsca î judetele moldovenescI, ce se atla dinc6ce de Siretil larasI sub
stapanirea cé vechig, si vednica a prea puterniciI n6stre ImpgrAtiI, din milostivirea
careia harazindu-ni-se nona iargsl Domnia Orei RomanescI i stapanirea
acestorti 5 judete moldovenescl, si ca ajutorulii lul D-44, sosindil aicl la BucurescI,
(lupa legatura tractaturilorù' i dupg aecithnintalil i hotarirea ce s'al
fgcutú despre partea Domniel mele i despre partea Excelentid Sale °ente Mitrovsky,
ce ail fostti comandidi ostilord kesaricescl Inteacésta téra, all rgmasù
ca la 8 ale luI Septembrie ale stilulul celul noti, care vine a fi 28 ale luna
luI Augusta stiluluI celul vechiù, sa se savIrsésca si sa inceteze de totii stapanirea
neratésca dinteacésta téra si aceste tinuturl i sa tréca Intra stapanirea
DomnesceI n6stre obladuirl. Jata vg porancimtl Domnia mea, ca de la acésta vreme
si soma, sg, facetI zaptù judetele n monde Dontnescel nóstre st4pâniri, fi dintr'
acelil ces sil nu cundsceti pe nemri a fi, alt4 deciita musafirl, i la niel o pomica,
ce din vre-o gre,sellí se va intempla a vi se da din partea nemtéscil, sit ntt
mal faceri suptotere ;si sil MG mal* dari ascultare, ci sel urmart la tóte paruncile
Dontnia mele, ce vi se vara trintite dala Dontnesculti nostru scaunil, si tuturorg obicattriloril
celoril de mal mitaca resmelifa, ce din vechinte s'atl obianuitil intr' acestä
(era i (inuturl moldovenescl mal inainte, i mal presus11 de tóte grijindù
ca mare scumpatate de Mángaerea si ocrotirea tiealoi1orú locuitorl ai acelul
judetil, del* acésta este cea maI d'anta si mal mare slujba a vóstrg, care se
cero cu multa delicateta de catre Domnia mea; asIa-dar sa urmatl negresitti
sa trimit41 insciintare i r'éspunsit la Domnia mea, ca ai silvirsitil si 41 implinitil
acésta porund fara cusarti, qi litI d-v6stra samItosi.» 1791, Augustù 26.
Acésta s'a scristi de la visterie. (1)
Din actele de mal susil analisate, se vede a nu farà realitatea
lucruluI, M. t.it.0 se titulaliséza de «Voevodil cu mita luI D-po,
Domnil a bita téra romilnésc5 si oblAduitorti a linuturilorrt MoldoveI
pAna In apa Siretulut» Ca atare faca clestule acte. (2)
recuneisce continuarea Divanului din Romanti. Acesta Divana
la. 20 Septembre a recunoscutil Domnia sea obladuirea luI M.
Cod. No. XX, fila 8.
«S'ají scrisii carte legata la d-lul (laceria titul, cahnacam tinuturilorti
Moldovei pana in apa Siretulul, pentra 40 subte tiganl al d-lul Hatmanului. Vacarescu
ce sunt fugitI intr'acelea tinuturl, ca priu scirea d-luI sa aTha voie
cela randuitti, pre sub cumpgta de a-1 gasi, sa vaga la cine sunt i sub a cal
stapanire?» 1791, Septembre 25,
Cod. No. XX, fila 98.

ISTORIA. tIOUINTLORO li
Acesta, la rêndulil sëO, lasa sä continue Divanulii din Romanil
subpresedinta episcopului de RomanO, Antonie.TotusI Domveduranu,
numi unti cairnacamil ala sétl, cu léfa de talenl
1.000 pe luna.
Mihai Sutu prin unta'. pitac, ce dama in notk in bita intregimea,
scrie DivanuluI din RomanO, ca cintocmirea Divanulul sa urmeze
cu adunarea peraínelora D-tre cautarea trebilora tèrel de impreuna
Cu unirea d-lui caimacamulil DomnieI mele, tórte bine ne att
Muta, si asla sa ne avett blagoslovenia; pentru buna petrecere
a locuitorilorti si curgerea trebilora tèrei cu buna oranduiala
lora', grijinda cu luare aminte, ca sit nu se faca cea mal mica nedreptate
cuiva-s1, spre a fi multan-141 de o drépla obladuire.»
Din actulti acesta domnescO (1), se vede ca, divanul din Romana
continua', dupd pacea de la istovil, a percepe diversele dari
din judetele ce fuseserá ocupate de trupele austriace. Din aceste
clan l Domnitorulil dispune sa se platéscti lefile ispravniciloril ränduiti
de caimacamulil s'eta la tinuturite ascultändO de Divanulil din Romana
cuma si léfa caImacamului.
(1) Carte legata ce sar4 facutt1 respunsil la Episcopula l'Imantad fi
Doerii de acolo din cinci judge ale Moldovei.
allol Mihail Costandin uÇul Voivod, cu Doinnu a toatii
Runidnesci si °bid duitoriu a finuturilor Moldovi pein4 in apa
Iubitorule de Dumneleii, Sfintia ta Parinte Episcope al sfintel EpiscopiI
RomanuluI, chir Antonie, i d-v6stra cinstitiloril i credinciosl boerilorü divanitl
al Divanulul Domnief mele dela Romanfi, sënatate vÉ; pohtima dela milostivulti
Dumnegeil, ca sa ve' darulasca; trel smisorI ale sfintiel tale, parinte Episcope
ale d-v6stre, Boerilord divanitl, dela 20 ale lunel acestia, ce ati trimisii
Domnia mea de impreuna cu copia de anafora, primita Domnia mea, si
iata, nu lipsimú a Aspunde la fies-care. Pentru intocmirea Divanulul ca
inchiatil si se urméza cu adunarea pers6nelorti cl-v6stra cautarea trebilorti tOril
de impreuna cu unirea d-lul caImacamulul Domnil mele, f6rte bine ne-ail paruta
qi asIa si ne avetI blagoslovenia; pentru buna petrecerea locuitori-
1°111 i curgerea trebilort1 Orii cu Mina, oranduiala lorti, grijinda cu luare aminte
ca sa nu se faca cea mal mica nedreptate spre a fi multamitl de o
drépta obladuire, i spre a se face printeacésta slujba i osirdia D-v6stra cunoscuta
In fapta. Am vklutil Domnia mea suma vênclariI vadrarituluI de estimpil
si ponturile cu care s'aù véndutii, dupa obiceiù loculuI, si dupa cum amO
mal scrisa d-v6stra vetI urma a se puné banil totl la o casa a thil in pastrare,
din care acestl bani va avea a se da numaI 6resI-care cheltuell ce sunt turnat6re
la trebuintele tOril, adica léfa ispravniciloril ce slujesca la tinuturl,

12
V. A. UttEttitX
ITT.
Domnia lai Alexandra Moritz. Catiristrect tut Iacob
.211itropolitulü'. lacob Stamate.
Regimula acesta Cu una divana in Romana i altula in TasI a
clurata credema pana la semnarea pacei dela Iasi intre Rust si Turet
In urma acesti pacI Alexandru Moruz fu numita de Porta Domna
ala Moldova
Era Alexandru fiula luI Constantina Moruz \Todd, gice Drag
Ela era insurata cu fica lui Raducanu Roset si sora a logof'étulul Roset,
anume Zoita. D6mna lui Alexandru Moruz, Zoita nascutti Roset, a
fostü crescuta ca (Alma de mama vorniculuI Nicolae Dimache.
Ast-fel Alexandru Moruz prin acésta insotire avea legaturI cu famili
boerescI din Moldova.
Alexandru Moruz are o domnie cu totula efemera in Moldova.
Sosita In Constantinopole Incä pana ce Muscalii nu desertasera TasiI
Moruz nu póte a's1 face intrarea In capitala MoldoveI decatil tarqia,
residênda deo-camdata la Romana.
FOrte putine fapte avema de inregistrata din Domnia scurta a
luI Al. Moruz.
Sub domnia acestula se intampla catirisirea metropolituluI Gavrila
ala Moldovel de dare patriarchia din Constantinopole si alegerea
noului mitropolita bead Stamate. Turcia trebuia se vaqa cu
duiall boerilorti ce s'afi adusa qi randuitft de d-hfi calmacamulti Domniel
mele, ispravnicil la tinuturl dnpl cum voril fi avéndil i boeril de acolea aT loculuT,
trebue s li-se dee Ida lora pe deplinil i osebitil de acestea oranduimil
sa se dée d-lul calmacamulul Domniel mele pentru cheltuelile sale pe lung cate
tal. 1.000, larl alte cheltuell nu Bunt de a se aféta la socotéla ; pentru
banfi de vadra ce ne pohtitl ca s dAmil porund a se adauga la slujba vgdrAiitulur
pentru ajutoriuhl sfintel episcopil, vomfi socoti Domnia mea, 0 maT pe
tuna yeti avé respunsulti Domniel mele la acéstl poht i ruglciune a d-v6strl.
Langq, aceste sa avetT d-v6strg. grijfi pentru fénurile ce s'afi cositti inteacestii
anti pentru trebuinta oOirilorti nemtesci In téte acelea tinuturT, de a nu se risipi,
ci se stea pe loculii strInsil gire la locurT sciute In pastrare, de care sl oranduitT
d-v6strA a se face catagrafia de téte aceste fénuff In càtä sumi de cara
0 uncle este 0 intr'a cuT sémg l'at,I orInduit, i sI trimeteVi Domniel mele catastihti.e
1791, Septembre 24.
Cod. No. XX, fila 92.

ISTORIA ROMINILORe 13
ochT buni acésta urcare a lui Iacobti pe tronula metropolitana, cae! in
1788-1789 flinda episcopa de Hui, rèscumperase robl turd dela muscall,
lucru de care fusese invinovatita de metropolitula de atund, Leona,
scapata din inchis6re numal prin interventiunea principelui Coburg.
Iacob petrecuse apoT nesupèr i stimata de AustriacT, reintorsa in
eparchia sa de la Hui, pana dupa incheierea pace! dela Iasl.
In timpula résboiului murise mitropolitula Leon (1) si muscalil
rênduisera vechila mitropolieT Moldovei pre rusula Ainbrosie, archiepiscopa
dela. Pultava. Cu putin insa inainte de desertarea Moldova
Rusii ridicara la scaunula metropolitana pre archiereula Gavrila coma
invétata si cu purtarT bune», (lice M. Cogalniceanu in biografia mitropolitului
Tacob (2). Acesta era de neam roman (3), dar fiind-ca fusese
ridicata la Mitropolie de RusT si de archiepiscopula AkermanuluT,
Ambrosie, fostula vechira, séti Exarch ala MoldoveT, pastoria lui
nu putu line decata pana la sosirea in Iasi a lui Al. Moruz. Wolf in
opera sa (4) scrie, ca cestiunea acésta a numirel mitropolitului Moldovel
de catre Muscall ar fi causa a. P6rta a rinduita Donma Moldovel
pe Al. Moruz, pe care 'la destinase sa fie Domnula Orel muntenesci.
P6rta credea pre Moruz mat capabila de a indrepta lucrula si
de a isgoni din scaunula mitropolitana pre agentula Muscafilor. Acésta
nu ni se pare tocmaT exacta, de Ore-ce Donmula in téra muntenésca
era numita deja dupa pacea dela Sistov 1791. Adevèrula este insa, ca
una din cele d'intaia lucrarT ale luT Alexandru Moruz, Miranda in
In Maid 1792, fu resolverea cestiunef MitropolieT. Se pare ca Moruz
primise in Constantinopole, in aceeasl gi cu firmanula de domnie
alta firmana, prin care Iacob episcopula de IIusi era numita- de-a dreptula
de P6rta Archiepiscopa si Mitropolita Moldovei i Sucevel (5)
Dupa P. S. Melchisedec, Jaco]) a fosta totusT alestc, dupa obiceiula
Dupil P. S. Melliisedec, Leon a muritil la 1788. Ve! Cronica episropiel
pag. 366.
Ve()I Ateneulii roinfinu din Ia§1 1861, luna Iulie-August pag 81. et seq.
Cronica 11u§ilor de P. S. Melchisedec, pag. 367.
(1) Wolf Andreas. Beitriio zu einer statislisch Mato' isclien Desclo eilning des lotirstentliums
Moldau. 8 Ilermanstadt 1805, pag. 27 el seq.
(5) Ateneulu român. 'all, pag. 99 din 1861.
letona Romdn. de Y. A. Urechid. TOM. II aid Soria!, 1788-1900 at al IYlea den. 1774. 2*

14
V. A. tinEcnIX
VéreI, la indenmula patriarchiel din Constantinopole (1). Dama in anexa
scrisórea patriarchuluI din 10 Aprilia 1792(2).
Moruz arunca in fiara pe Gavril i 'la trimise sub escorta
Constantinopole. In cele d'intaia (lile din Tunie Iacob Stamate primi
tronula mitropolitana, pe cand Gavril, seapatil de sigma prin staruinta
ambasadoruluI rusesca dela Constantinopole, se duse in Rusia, unde
cápala onorarl i functiuni hisericesci. In locult1 luI Iacob Stamate, la
episcopia de Husl, Al. Moruz, prin alegerea 16rel, chiama pe Veniamin
Costache. Mitropolitula Iacob Stamale in pastoria lut devine centrula
culturala ala MoldoveI. De origine de peste munti, din Ardeal, Iacob
intretine legaturI preti6se cu patria luI natala i provi5ca In Moldova
o miscare Merara* remarcabila, miscare de care maI departe avema a
ne ocupa mal cu staruinta.
Din alle ordine de ideI scurta domnie a lul Alex. Moruz ne
presinla putina interesa, precuma deja qiseramtl. Puine sunt mésurile
importante de cilata de sub domnia acésta. Van mentiona totusI
pre urmatelrele :
In urma tratatului dela istov (1791) s'ail renduita comisiuni
mixte pentru regularea hotarelor Moldovei despre Transilvania. Din
partea Turciei, Austriel si Moldovei ere' delegati in aceste comisiudt.
DelegatiI Moldov.ei eraa boeril: Hatmanul Neculae Hangerliu
Banul Lupul Balsa. Prin porunca deja Constantinopole aa fosta provocatii
asemenea comisiune. Dela 29 August 1792 pana la 14 Noembre
acelasl ana (3) aa stabilita comisiunea hotarele In judetele Bacaa,
Pulna, Neam i Sucéva (4).
Cronica Utii1or, pag. 368 §i 369.
Vek'l anexa din Cronica IIuilor, pag. 369 i 370.
'Voy Codex No. 1 biblioteca academia pag. 137. Veqf §i Uricar. T. IV. 269.
MaT SIIIIL dela Aleandru lloruz §i alta acte de maI Mita val6re, cniloscule pilat abla-41.
AVa Nartill, pliblicat in toin. IV din Uricar, pag 169.
Adula pentru, cereetarea hotaxelor Transilvaniel ale IlfalcloveI incepe «ga
«Fiind ea s'ail wlatil la tactattul citutarea hotarelor a arnbe pir1ile dupa
zapisul5 a;leiliiref ce sal dat in F»tov iseiliUí i pecetluitil pleuipotentierir rindaiÇi
atat deja la. P6rtri, a Othomanicescel ImpërItie, catil i dela imperatoricésca

ISTORIA ROMINTLORO 15
O alta lucrare de notatù dela acelasi domnitorti, a fostù relativa
la codri, luncl, dumbravl, din 16 Octombrie 1792. Prin acesttl nizamù',
séti regulamentù, Al. Moruz apéra padurile de taiere neregulata:
«carT paclurI si luncl in 1.6ta vremea fiind trebuinchise si de fotos('
obstiel, se cade s'a' fie pusti la cale de-a fi si aceste sub paza' i a/Arare,
a nu se strica l'ara de cale de catre norod0(1)».
cAnafora si Intaritura peutru codriI, lanci. dumbravT, rediurl, adeca cata sa
aibil a da aceT ce la cheresté la stapanil mosiilor.
111aT inainte cprin condica visteriel se otaresce ca numaT rediurile si dallaravile
sa fie oprite si apérate, iar lemuile si Ociara marl si adeca codril sa fie
neapéra,ti i sloboll a taia fiesce cine ori-ce fela de lema ar vré si mal alesil
lunca PrutaluT pana acuma n'ají fosa.' oprita niel °data ; dar fiind-ca dintru Incopan
era padurT i luna mal multe decata acumtl, dapa cuma este sciuta, la
facerea condicilor nu s'A fosta socotita bine cate stricaciunT de obstie afi pututa
sa pricinuésca In vremea viitére nepaza i neapérarea padurilor, carI padurT
lund 111 UStá vremea fiindù trebuinciése si de folosula obstiei, se cadé, sa fie
prisa la cale de a fi si aceste snbt paza si al-Arare a nu se strica fara do cale
de catre uoroda».
Ca si priu alta rT, Anaforaoa propune respectarea padarilor, redinrilor,
dumbravilor.
Libertate este pentru locuitorT de-a lua lemnele acide si ale duce de vanciare,
dar sa nu obére poni intregl.
Pentru lemne de foca locuitoril sa nu dée niel o cleciuéla.
Pentru ciubuce qeciuéla din 10 anula. Asemenea de haragT de vie, bote de
cercurI si din parI, din Duele la 10 brate lumia, ciar banI sa nu ié stapanula
pentru ac6 4eciué1a».
Se apéra de taiere hinche PrutuluT, Siretulul i altele ; lemue de foca sa se iée.
StapaniI sa pue pazitorl la padurile si codriT marl.
Libera taerea de cherestea de orl-ce felii, cu geciéula din 10 unula
SI nu dé geciuéla pentru cherestéoa ce iéti locuitoril pentru propriele lor
case si peutru biserici i pentru lemne de foca, diu cele ca4ute.
SpinI, porumbrelele, atina, libera taiere, fara geciuéla.
vremea t6mneI, (lupa, ce tO ridicá locuitoril tota lucrula pamantuluT.
pe la locurile rinde este lipsa de lemne, stapaniT acel ce vor avé mosh t'ara padurT,
sa vie sa aréte la domnie cerénda una ajutora in chipa de daca de la locuitoril
ce vor fi qeptorl pe acolo moii, ca sa iésa tuteo ji rea canda se va socoti,
imperatia Ghermauilor, la a treia gi a lunel Zalhigé a anuluI othomanicesc
la a 4-a 4i a hind lui Augast a antilla chreF;tinesc 1791. noT carT mai josa ue
ama iscalitil Sablea Malle Teskeregi, Elhagi Abdula Efeudi. Harem Memori
Elhagi Ahmed Nur Ilah Efendi....
Ventislaus fou Turnufel major etc.
(VOI adula Intrega la anexe). Veql Documente istorice de P. Teulescu
Buc. 80 1860 pag. 185.
(1) Velp Codea No. 1, Itibl. Acatlemi Y pag. 133 Asernenea Uticat. T. I, pag. 184.

16
V. A. 1.1rmatti
ca plugurile, sA are 0 sa semene ghindA, iar pe ande vor fi ciritel sa, cult éscI,
ca sa se IulesnéscA, cre0erea de copad l marl».
1792 Oct. 16.
SemnatI: Stefan Sturdza vel. log., Neculal Roset vel. log., 16u Canta vel. log.,
Lascarake Roset vist., Coast. Paladi vornicil, Depasti vel vornicti, NeculaI Reset
vel vorn., Const. Bals vel vorn. Greg. Sturdza spiitar, Manolacke Dimaki spdtar.
Voda pane rezolutia de aprobare, In 28 Noemb. 1792, (vegl i Urica) T. I,
pag. 345(1).
Alex. Moruz dete lirisovù asupra acesteI afacerl totti in 28 Noemhre
1792 (2).
Alex. Moruzi avu, ded, In Divanuld sèq, la Octombre 1792, urmatoriI
boierl : Stefan Sturdza vel logof.NeculaI Roset vel log. Iòn Canta
vel logof. Lascarache Roset vist. Const. Palade vel Vornic. Depasli
vel vorn. N. Roset vel vorn. Const. Bals vel vorn. Greg. Sturdza Spatar
si Manolache Dimachi Spatar.
DraghicI vorbindO despre Domnul Alex. Moruz jice, cà: tn'ati
faculd nicI o isprava de insemnatil in téra, 1, ca multa vreme s'ati
traganatil desfacerea socotelelord OstenescI cu Visteria, pentru antreprizele
indestulareI, ce s'ari trata tu prin guvern; al 2-lea, ca locuitoriI
trebuiati ocrotitI de alte indatorirl speciale, ca sä stee numal de
crul pamentulul un anti si doI, spre a inthnpina nevoile in care se
gasiaq' cufundatI prin urmarea resboiulul; al 3-lea ca nu era Inca
familiarizatO cu trebuintile cate se cer dela o Domnie ca a luI, pe vremea
aceea si al 4-lea, ca obladuirea sa n'a linutil decal 8 luni, viind
Milial Sutul (3).
IV.
Mihail Sutu Domni't la Manteni.
Ne intòrcemti la domnitorulti MuntenieT Mihail Sutu si, dupre
deprinderea n6stra, vomti cauta a siudia acésta domnie, nu mal mult
compilandO ceea ce am aflatO scrisd despre dansa, ci cercetandO bo-
Cod. No. I, Academic fila 133.
Vedi i Utica!' T. I. p. 184 et seq.
Isloria Mohlovel de Post. Manolaclic Drat:411cl T. II. pag. 58. (Ia§T 8: 1807).

ISTORIA 11011iNILORtf 17
gata colectiune de documente ce am descoperittl asupra acesteI domnil.
«Adevérata istorie nationala, a scrisa Augustin Thierry, este inca
ingropata in pulberea cronicelora si a documentelorü».
Autorula cartel 0.Recits mérovingiens» a ceruta istoricului nu
mal multa stilt', arta si elegantä, nu sa faca o opera lesne de
cetita pentru inteligintele de mana a doua, ci un adevèrat arsenal(' de
documente, singure in stare de a résturna legendele, creatiunl ale
fantasiel, cari pota placea cetitorulul prin ingeniòsa lora combinatiune,
dar carI intuneca adevérult1 in loca de ala clarifica.
E propabila, e certa, ca opera nóstra nu va presinta atractiunea
scrierilor legendare i cä prin aglomerarea documintelortl, in loca
de a cuprinde numai analisa lora, va displacea multora spirite superficiale.
Cu risicula de a nu merita aprobarea acestora, noi, in
lucrarea nòstra, introducema numeròse documinte, intaia pentru ca
tinema ca acésta lucrare a nòstra sa, suplinésca lipseI unuI archiva
ala Istoriel nationale i alti doilea, pentru cà voima sa evitama de
a cadea in ercírea comuna celor carI, in loca de a reproduce documentultl,
se marginescti analisa. Tot-deauna in acésta analisa
intervine ceva subiectiat, care alteréza adevérula istorica. Acésta
voima sa evitama, punenda insusI documentula sub ochiI lectorulul,
care ast-felti pote controla argumentarea n6stra.
Sa documentama, decI, domnia luI MihaI Sutu dela Muntent
Amt."' véclut maI susa, ca noula domntl, dupé pacea dela istov,
veni in térA, la August 1791. D6mna luI Mihal Sutu rémase in Constantinopole
p6né in prima-vera anulul urmator, 12 Aprila, 1792.
Darna in nota pitacul de alaia pentru intrarea Domnitorulul M.
Sulu in Bucurescl cum(' si acela alti alaiuluI Dòmn.el. Din primula
pitaca vedema, ca data sosirel la MtMastirea Vacarescl a lul
Mihal Sutu, este din luna Augusta si ca intrarea facuta la 1 Septembre
1791(1). Acesta alaiti mal probéza si aceea, ca tot(' mal remasese
(5ste organisata in téra.
(1) Obienuitula alai in cc chipa s'aa facuta la intrarea Maria Séle
Illihaï, Joda Supd, cu ala do/lea Domnic.
Polcovniculg de podan l cu top podaril, pe josii, ca top6rele in manl, mal
Daintea alaiulul.

18
V. A. URECHII
Tncit Inainte de a intra In BueurescI, din conaeula dela marginea
capitaleI séle, Mihail Sutu adreséza mal multe proclamatiunI, fie
&talü catanelor de Ora, ell capitanula i eataucle acestur stiSga, to clan,
inarmap.
Brala agiésca
Calarep polcovniceseT, top. Wail
Vel capitana de cazad l en stégula i sirmaciula i tobovula s6ii.
Talpo;d1 dorobanteseI, pedestri, eu chivere, cut tobe i ett eimp6ile lor.
Vol capitana de dorobantl cut zapciiI si inainte i ell eftt,I-va din brésla armen6sca,
cu tacilma curata i ea stégula si i toba.
Cazacil agieci pedestri, cu eimp6ie i tobele
V6natorif asemenea.
Capitanil ag,iescI inarmatl ca tactima curatil, pedestri.
Ceati§ula agiesca ett polcovnicula de Tirgovilte.
Poleovnicula de... cu polcovnicula de cioeli.
Polconticula de vênatorT ett logoaqula agiescii.
Vel aya ca poddba, dupii obicel
Stégula eu stegarula agiescil i ealaretil cu prapurile i trambitile cu toba
sirmaeiulii.
Bresla blieilaréseel.
Lefegia cu stégurile,
Vol capitang de lefegil cu zapciii sí, i buclitea, tobolara, sirmaeiii, dupa
Seutelnieil spaMrescI inarmap.
1'otera0I top inarmap, calarI, cu haine fistiehil i cu motttrI i ca musicup
lor.
Dula' calan l top. MarmaP eu sulite in mild, cu odobaOf lor.
Seimeidi bulacbarscl, Mariniai top, ea haine rolif i cut moturl galbitie
ctt st6gulil cela mare i toba i sirmaciula.
Capitanii spataresel inarmap, cu tadmii curatil.
Vet capitana de mazili cu ceattO spatareseil.
Polcovnica de JoImari, cu polcovnicft de veinatoril.
Polcovnicii de potera, cu polemic(' do seimenl.
Bit§ bulttc-baa, ell logof. spatarescii.
D-10, vel spatarti.
St6gula ca stegarula i ceaupla i lefegli cu prapore j trimbitc, tobe,
sirmac1.
CopiI din casa de visterie, aproqiI i paharniceil.
D-luI ba beli aga eu top neferil i et bairacule

catre locuitoril Bucurescilor, fie chire judetele de dincòce i de dincolo
de Olt.
Brala portarésca.
PortiireiT, rindil, pe jail, ea semnele in manT.
Vtore portaril, cu treti portarit.
portara.
D-lor hoeril velitT al doilea yi al treilea yi ivainte starostea eu negittitoril
e,u negutitoril de compauie ti lipseaul
Brésla arlitcW:sea.
ArmayiT, cu puyeayiT.
Vt. armayl cu trt. arma.
l'el arift(0, eu poclaa dllpa ()bled.
&taxile ôriT i trambita:;dI doinuoseT i musicantil Den* yi totf lautarA
domneseT.
Juruk Bairak.
Sacagiii, diva orinduialk ea saealele.
Sala'writ' calarT cu betele In manit.
Cail domneseT impodobitl, trAgendu-1 eomiií cate
CAlarasiT, i lipeaniI.
Tit. lo'gf., ca trt. logf.
Vt. Vistier, eu vt. logget.
BeTzadea cu cIoliodarT
i uuí saraceiil.
ibTORLA. ROMililLORO 19
Vechil de comis mare
Itts Baya
D-1 Div an
Efendi.
TuIttrile yi sangéculii.
Postelnieeii pe josil en semnele in maul.
ZapeiiT Divamilifi, pe josti, cu semnele.
Unit satarit anti. satilril
o
o

20 V. A. UREcna
Posedemti o circulare adresatIt 26 August catre tdte adininistratiunile
de judele ale tftel muntenescI i trimisa egalinente 0 la
Mataragi Iamac,
Saracci Iamac,
Delibabap Cu cbehaiaoa
ea ciohodarii pede0ril
`Nee.41.,
C

cele 5 jud* din Moldova ocupate cu Austriact Chiar si din acésta
proclamapne se vede, c Mihair S)fu fusese rînduitü d'n capulti loculul
Domnü peste amendoué
d. yeti fi in aisderea sa arétaVf porunca Domnid Mele fiescareia brésla, ca
la mergere s aiba a ptizi butia cuviiiiÇ i oranditiall, t'ara de a face sgomota
de verba, séa vre-o amestecatura, ci fiescare ca Licero sa urmeze miscarea alaiulul,
iar imil alai musa calare sa aiba a inconjura necontenita tuaiute, vestinda
si intocminda miscarea alaiuluI, la mergere, ca sa mérga cu huna oranduiala».
1791, Aug. 31».
Cod. No. XX. fila 25-29.
Eat i alaiulu DelmnoI:
ISTORIA RMO.:MORO 21
«Oninduiala alaiului pré iubilci Dchnne a Doniniel ande, la intrarea in Bucuresd.
100 Seimen1 polcovnicescl calan, totI in halle rosil, inartnatit si en moturl
galbine.
100 Seimeni buluc-basescI asemenea calari toi ca halle rosil, inarmatI si
cu moturI galbine.
Patru postelnicel ca capotan rosiI Iar patru postelniceI.
si tacamii curatti.
Ceausulti spatarescil. Cu ceaustt agiescia.
Polcovnicil de poda. . Cu polcovnica de ciocli.
Polcovnica de seimenl. Cu polcovnica de vilnatorl.
Ala 2-lea comisa. Cu ala 2-lea pitara.
Basti-buluc-balla. Cu polcovnica de tirga.
Vel capitana de Menzil Cu vol capitana de lefegiI.
Ala 3-lea post. Cu rahtivanti.
Vornica do haremit Cu vel capitana de dorobantI.
Ala 2-lea gramatica. Cu gramaticula démuiI.
Vol post. Cu allí 2-lea spatara
Biv vel pitara Palmita. Crt biv vel pit. Andonache.
Vel armasa. Cu vel pitara.
50 Nerntl de porta, pe josa, totI ca haine fistichil, curate.
12 FustasI ai haremultd, cu darde in manl I cu izbasa a lor.
8 CapitanI, 4 1 seimenilor spatarescI si 4 agiescI, pe josil, inarmatl cu
zarzavale.(?)
10 Ciobodarl Muga careta pré iubitelor mistre domnite i dumndlor jupanesele
marI paméntence, dupa obiceiti, in caretele d-lor, dalia Domnite.
ID) 111ihail Constadin Su(ul Voivod i gospod. Vlas.
Poruncimil Domnia mé, polcovnice de seimenl, sa aibI a insciinta Watt' mal*
sima ar6tatilor boerl si zapcil cu breslele lor, cat si d-lor jupaleselor, ca sa scie
ca Cu ajutorulti luI Dumnezeti la... césurl este sa fie intrarea pié iubiteI Minina
Domniel mele in Bucurescl, pentru care sa portI Oja a fi totI orinduitiI la VacarescI,
de unde sa se faca alaiula acesta, ca orsinduiala lui, fara de cusunl». 1792,
Aprilie, 12.
Cod. No. XX, fila 511.

22
V. A. URECIIII
Publicaran In nota importanta circulara catre ispravnicI de care
vorbiramil (1). Domnitoruln vestesce mal Antein téranimel sosirea sa la
scaunuln domnescn si ca de la 28 August silla vechin adininistratiunea
térilor se va face In numele noulul domnü de catre ispravnicI.
Domnitoruln apela la acestia, ca, cu mare scumpRate, sà ingrijésca
de linistea, dreptatea i odihna tinuturilor i sa citésca ,acésta carte
sloboda catre locuitoriI acelul judetn... din satn In satn, i sa se iscalésca
de preotn si de parcalabuld satuluI si sa se trimét.a la domnie».
(1) Publica(ie la 17 judge ale f'érii fi la 5 rinutter't ale lifoldovel pcntru
vestirea domniel 7201,d.

ISTOR1A ROMAINILORt 23
0 cji inainte de acéstil proclamatiune dare judete este semnata
aceea cdtre locuitoril tèril, anexata la proclamatiunea analisatd mal
circulara catre ispravnicl.
Prin acésta proclamatiune (1) la cele 17 judete muntene,
(1) Publicatie la 17 judge ale prii.
«Credinciovilor supuvilor i ca fi'l al novtril intocmai socotitl, tuturor lo cuitorilor
Domnescel nóstre teri romanescl, sauetate. Eata dar in cea dupa urma ca
a tail puternicula milostivindu-se asupra zidireI sfintelor séle mini, ail
bine-voitil sa barAzésca voile tuturor de obvte, incetarea i savervirea tuturor
nirilor i necazurilor celor papa acum ; eata iaravi" ca Cu dumnezeésca sa buntivointa
v'atl intorsti tot"' la pré puternica imperatie, sub a cAreia stapanire i milostivire
traitti voI i parintil qi stramovii voltrii; eatl ca cu ajutorulil lui
vi Cu mila pré puternicel imperatil, iarAvI am primitil Doi Domnescula nostru
scaunti al teriI rombescI, vi ni s'ati incredintatil obladuirea i buna vóstra
orinduiall: ded nu avemil Indoiala, ca acésta vestire de bucurie va fi ajunsa la
voI vi cugetama ca vol. toti de obvte tinetl minte, ca dupl cum vi la cea-l-alta
Domnie a n6stra v'am incredintatil, ca din vremea trecutel pad pana la sfirvitula
Domniel n6stre ceI d'anta, cate nezamurl din mila pre puternicei imperatii ail
dobinditil teta téra, t6te era osteneli i sudorl i stradinii ale n6stre, care vi de
fata nadajduimil, ca yeti fi cunoscutti in vremea celor trei ani al Domnid nóstre:
vedutil dorirea cea parintesca ce avennl catre tota Domnésca nóstra téra,
aduceti aminte de iubirea de 6meni, de intocmirea i milostivirea cu care pe totI
v'amil obladuitil; priceputa ca scumpetate, ca voimù' sa lucrla dreptatea cea
desavervita, ce se cere de catre pre puteruica imperatie; a't'f cunoscutil Domnésea
nóstra fire, ca nu primesce niel decum, niel sufere cea mal mica nedreptate, sért
jefuire, i intr'ana cuventa, cum-ca de obvte a vóstra buna stare, repausti
odiling este a n6stra rivna i multamire. Bed fiind-ca prea puternica
t6rea n6strA irnperatie, prin dumne4eesculii ajutortl, ne ah' miluitù cu Domnia
Ord romanescI, ne ail rinduitil iarAvI Domn al vostru i ama ajunsil la domnesculft
nostru scauna, mangAorea véstra avênd'o ca cea d'antêia grija a nóstil,
n'amil lipsitti sa scriemti acésta doiriésca a n6stra carte catre totl de obvte, ca
sa scitI i sa fitI incredintatl, neingrijiti i odilmitl, cum ca t6te nevoile ce a-ti
trasil in decursula acestor 5 aal ce ail trecutti, tóte pagubele, t6te nedreptAtile
vi intemplarile rele ce 41 suferitil, fómetea ce in anula trecutù la unele partl
atT cercata i necurrnarea stricAciund i prApIdeniel a Mel Ord, prea bine le
scima ; i însui inima n6stra impreuna cu voi sa intristéza vi impreuna simte.
Dar acestea, fie slavit numele 1111 D-deti, t6te aù trecutti i t6te nAdAjduimil si
lipséscA u sa se uite ! Acumtl vetl gAsi a v6stra cea d'Antêiil bung stare vi Wilma ;
acumil vé vet! 'nautili de tug rapirea i nedreptatea; acuma yeti dobândi fiescecare
osebitti i toti de obvte odilma i repausulil vostru, fijad-ea de a se curAti
t6te cele trecute, vi de a inceta tine nestatorniciile de pana acumil, de a se midica
t6te greutatile cele peste mesura vi sa vO uvuratI i si resuflati, este cel desevervit
scopos i Domneasca n6stra nestrAmutata hotarire, i mal presus de t6te
tie A lipsi ved-ce nedreptate, pâna la un par, este a u6stra cea dleteid i cea

24
V. A. URECHIX
Sutu amintesce faptele din domnia luT antdia, de 3 ani de «MI
véquitl dorirea cea parinlésca ce avemil catre taa a nòstra domnésca
léra; v6 aduceti aminte de iubirea de timeni, de intocmirea i milostivirea
cu care pe top. Vault"' obladuitilo
DecT Domnitorula protnite locuitorilor apaare in contra ort-ce
nedreptati. NimenT nu va lua dela el macar until pul, orT ott de gaina.
dupe urmA voiu i poruncI. Pentru aceea am porancit cu deosebite Domnescile
n6stre cartI ispravnicilor, deschidl ochiI yi sl ja aminte cu scumpiltate, ea
BA nu se Intknple séú vre-unuil cApitanti, ski polcovnicil, sétl alttl zapeiti, séìt verl-ce
omit a1 ispravnicilor, s indrAznéscg a supra pe cinevall, niel Nail la un Or,
ski cele maI miel lucruff, Ong la unii pul yi où de gin, fiind-el pe um& il
vomti pedepsi straynicti i Domnesce ; yi de va sup5ra vre unulit, séú ciocoiti,
zapciti, ski altil cinevayI pe vre unulii din vol, ski va atinge pörulú luI, indatit
sh'lti ark* ispravnicilor judetulul, care dupa porunca n6strA va pedepsi pe aeon"'
ce va face nedreptate, Oa. la Mil mal putinii: yi de care cum-va ispravnicil vor
trece ca vederea dreptatea v6stra, 'multi din voI s nizniasala Domnia mea yi sl
ne descopere tanguirea sa, noI domnesculii nostril Divanti flit avemti deschisil
pentrn voI, urechile n6stre sunt lult6re amiute la j6,1bile vóstre, voirea n6strti
cucernicI spre ajutorulft vostru; odihna nóstrA o jertfimii pentru odihna v6stra,
repausulti nostru hit treeemii cu vederea pentru repausula vostru ; cele de di yi
de n6pte ostenell i strAduirI nu le socotimtl Mtn' nimicil pentru siguranta
v6strA, pentru buna pazA a lucrnrilor v6stre i pIzirea dreptittil v6stre. Ci dar, till
de obyte, marl yi miei, tinerl i batrid, rarnaind mangAiati i odihnii, i en bucurie
slIvindti milostivirea prea butmluI adunatI iargyI la locurile v6stre
yi sl locuii satele v6stre, sit vO dreget1 casele v6stre, cine le are stricate, sfi
stringetI dobit6cele i luernrile v6stre i ca t6t5 odihna yi r5suflarea v6strA sit
iucepetI acumil de tómnit sa lucraff pAirulntillii la vreme ca pingurile v6stre pentru
ca sit dobAnditI la vremea secerel rodurile care nAdgjdnimil el le va blagoslovi
D-deti spre chiverniska yi rrifingUrea vóstrl; nimenea nu are a v5 8111)6ra, uimenea
nu are a v5 bantiti. Nol anti nu voimii, altil nu ceremti de la voI, fara Wit
0, v5 uyttratl din grentatile cele cu greil suferite yi sl vO bucuratl pentru indestularea
v6strI, 81 vti adunati la locurile i satele vóstre i sit locuiti casele
vástre, ca prin pgriutésca yi drépta n6strA, domnéscl obladuire aflândil t6t1
yi buna stare, sl v5 rrigatl totI, mid i marI, a totti puterniculul sl daruiascg,
prea puternicultil, proa luminatulul, prea dreptului i proa
nostru imp5ratii sultanulii Selim Han, iubitoruluI de 6menI, scaparea lumei
stapanult1 nostril, nata indelungata, mAiire i slavg vednicl ar'étand bratul imptiatiel
sale celti straynicti birnitoril i puternicil pIzindil proa puterniculti acoper5mhtti
alit imp5ratiel sale ne-atinsil in MI samoderjenica lui stApanire, yi
v5 rugatl sit dti uiasct proa inaltulul i prea mgrituluI viziril yi tuturor color do
mare cuviinti 8041 al puternicel impöritiT, proa milostivilor noytri stapanI, viatg,
ilidelungatl yi inmultire de dile prea indestulatl, yi sa v5 rugatl pentru sanglatea
n6strA yi a iiilor noytri, ca prin Del sl dobanditI milile cele mad i bogate ale
preaputerniceI imp5ratil.» 1791, Au gust 25.
Cod. No. XX, fila 4.

!STOMA.. ROMINTLOilfl
S5. nu 'I supere nicI un O ciocoY, séti zapciù, orI alt cine-va, nicl sä se
ating miicar de pérul lor. Déca ispravnicil nu facil dreptate, sa reclame
la divanurT i vor afla dreptatea, c.. Divanulti i DomnitorulO
sunt gata a le-o da.
Domnitoruld apela la locuitori sä se intlircl la casele lor sä si le
repare, sà.''sl string dobitlicele i lucrurile i sa se Apuce de lucrulti
pamêntuluY.
Printeung manifestO deosebitg, M. Sutu se adresézä, i atre BucurescenY,
cu douè cjile inainte de intrarea luI in capitala tftel (1).
(1) Publicatie n Bucztrescl.
gZemle Vlachiscoi. Cavigilor archirnaudriti, egumenI a-I sfintelor mktistiri,
molitfelor v6stre protopopi i prop, a t6te stintelor biserici, mazIlilor, negustorilor,
bresla01or, rufeturilor, mahalagiilor, i tuturor credincio0lor supqf a-I
nostri intocinaI ca fii socotitl, lIcuitorilor orA§ani de aici din cinstita Domnésca
n6stra politie a scaunului Domnid mele, din Bucurgd, saultate. Jata dar ca a
tot puterniculil Dumneleil milostivindu-s6 asupra zidirel sfintelor sale mhni ail
bine-voitil sa hArOzéscO vouti tuturor de ob§te incetarea qi silvèrsirea tuturor
nirilor i necazurilor celor pia acom ; iata iargji ca co D-désca bona-vointa v'ati
Inters toti la prea-puternica imptiratie subt a careia staphnire qi milostivire ati
trdit, voI i Whip 0 strImo01 voOriI; iata dar ca ca ajutorul lui D-4ell 0 din
mila prea-puternicel ImpèrAtil, Domnul Intiiréscl striptinirea qi sa-limultesca
slava 0 mOrirea In veci, am priimit iarasi noI domnesculd nostru scaunti
al tOril romane§ci, qi incredintattl obldduirea qi bona vóstra otarmuire,
pentro care nu avem indoiala c v'-ati bucuratti de acésta in vreme ce aveti
pildl de ale n6stre bone void ce avem asupra acestei féri i totl voi de obOe
tineti miute dopO cum i la cea-l-alta domnie a n6strA v'am incredintat, el incl
din vremurile trecatel pad pana la srar0tol domniel nóstre cei cate nezamorI
din mila prea-puternicel imp6rdtil aú dobandit téra de obqte, t6te era
ostenell i sudori i strldOuil ale mistre, precum i in vremea celor treI ani a-I
domniei n6stre, nOdhiduimti ca yeti fi cunoscutii in faptI dorirea cea pArintéscl
ce avem catre t6th, DomnéscA nóstrd, t6rA §i bonl petrecerea care o poftim atata
fig-caruia in parte, cht 0 a tuturor de obOe ; adoceti-v5 aminte de iubirea de
6meni, de intocmirea i milostivirea co care pe toti v'am obladuitil; ati priceputd
iarai cu scumpOtate, eh voim sá locrAmti dreptatea cea desev6r0t5, intro t6te,
care se cere de-catre prea puternica imptirAtie, 0 a-II cunocut firea Domniei
mele, cd, nu piimgce niel sufere cea maI mica nedreptate, séü jafoire,
séti zOticuire in hrana i aliveri§ul celora ce vor ambld ca dreptate, dupd co-
Domniei mele i Inteunil cuvantil qicemti, el cea de-obOe a v6strl bungstare,
repaos i odihnà i Indestulare, iath a astrit rivni i multImire, i cea
d'antill grija a n6stra, este manglerea vóstrl. Deci tóte acelea cate a-ti cunoscut
la firea Domniei mele antaT, sit qeitT cg acatan sunt qi void fi mai cu asupra
mai ca fierbintealA ravnind dreptatea i mangtierea v6strti, in vreme co t6te nevoile
ce apt tras iu cursolO acestor 5 ani ce ail trecutti, t6te pagubele, t6te ne-

26
V. A. thttentX
Bucurescenilor le amintesce despre «bunurile nizamurl» ce
prin ostenéla lul, In prima domnie, dobfuldita téra dela Porta,
d'aü si dela iubirea parintésca a Domnitorulul. «AV priceputa, le qice,
ca voimü sa lucrama dreptatea cea desaversita Intru tOte... si a1 cunoscutil
firea Domniel mele, ca nu primesce nicl decum, niel sufere
cea mal mica nedreptate, séci jafuire, séti zaticnire in hrana
cebra ce vor funbla Cu dreptate». Domnilorula promite a fi
de acum si mal aspru i maI cu ferbintéla ravnindü dreptatea i miingaierea
Bucurescenilor, In vedere cu cele suferite in f anl de qile.
drept4ile vi intimplArile ce 41 suferit, vi striciciunile prea bine le vcim, i in-
Mima n6stri impreund ea cei pltimavI s. intristeaz i impreund situte
durere ; tul acestea (slAvitù fie numele ltd D-ded) t6te ail trecutil ;fi t6te nidijduimd
sil lipséscd vi si se ulte ; acuna yeti gisi acea cvantal a v6strd bond
stare si odihuil; acum v vet1 mantuI de t6tA nestatornicia i yeti dobandi fievcaro
in parte vi de obvte odihna i inlesnirea v6strd, fiindci de a se carita t6te
cele trecute vi de a faceta t6te nestatorniciile cele de pdn-acum spre a intra
t6te in orénduiall bund, vi de-a se ridica t6te greutitile cele peste mósurd, silv
uvuratl vi sil Asuflatl, este cel des'évarvitii scoposd i Domnésca n6stra netrImutati
hotarlre, i mal' pie susti de tóte de-a lipsi verl-ce nedreptate pata ld
untl Ord, vi yeti-ce acatastasie impotriva bunel orinduell, este a n6strd cea
d'intdI i cea din urmd vointi i poruncl, vi a nimenul nedreptate nu vom suferi.
Drept aceea, toti de obvte, marl vi miel, tinerl vi bkrinl, de orl-ce breasld vi
de orl-ce orîuduialil, ming541-vi ea bund i neindoiti nidejde la a n6strd dréptil
oblIduire, ca bund petrecere de-aicl inalute i fievcare in parte vi atftt cele-l-alte
bresle si-vi cipuiasci cu intreagi nidejde de agonisitA vi de risipa i Intdrirea
indestularea caselor lor, silindu-se fievcare la dregerea i bund stare a lacavurilor
sale, cdtd i rufeturile i negutitoriI, cu Mima intinsi sil se apuce de
alivverivurile vi de negutAtoriile lor, spre a se folosi vi spre a se cAvtiga pe sine
a se face vi obvtiel Indestulare, ca sil ne bucurimil i nol dupd rivna ce avenid,
v'ddêndd pe supuvil nostri indestulatI vi fericitl , duda vor carge negutitoria
alivverivurile Intregl, pdzindd insd vi isnafurile dreptatea la véndAti, atitil in alte
felurite de martini, citti mal virtosù acele ce suut peutru hrana vi de mincarea
noroduluI, dupe nana ce cu dreptate li-se va pune in vreme spre a nu se cateza
11comindu-se peste tasara la cdvtigurI, sil metachiriséscd, orI in cumpene vi
In mesurl viclevugil, séd la pretil Incarciturd peste nartuld ce li se va pune ott
mAsurd dréptA, pentru cl dupe cum foto.,i1i negustorid i alivverivulul lor 11
avla i dreptatea noroduluf o cerem negrevitù i °ti-ce neobivnuitd
nedrépti luare i supirAti vetl avea de catre zapcif marl vi micI at politiel, sil
avet'l a le argta cu indrAsnéli vi Mi% de niel-o sfialA la Domnia mea, fiiuded
bite luirile vi pricinile care pricinuescil scumpdtate, Domnia nóstri, nu le suferimil,
precum vi alte nedreptitt verl-cine va avea sil vcie cd Divanulti nostru pentru
aceea il avem deschisti citre totI de obvte, urechile n6stre sunt litAt6re aminte,
spre auzuld jilbilor fievce-cdruia, voirea n6strd este cucernicd spre ajutoraid
vostru; odihnit n6stri, ara jertfitd pentru °dilata vdstrif, i riipaosul nostru

iSTORIA ROMIAL0111:1 27
Acum vremea de restriste a trecutil. Fie-cine sä.'s1 repare casa stricatä
de resboiü si rufeturile si negutitoril cu mima intinsä. sä. se apuce
de tréba, de negotultt lor, pazinda nartula ce cu dreptate li se va
pune in vreme... Divanula va asculta 1.6ta jaluirea. Urechile nóstre
sala luat6re aminte spre aucjulú jalbelor fiescecciruia... Ama jäytritti
pentru odilina vòstra si repausula nostru îlü trecema cu vederea pentru
repaosulti vostru».
O asemenea proclamare a adresatd M. Sutul si Craiovenilor (1).
La Craiova M. Sutil' numesce Caimacam pre a1til. rudä a sa,
biv ve! spiitarula Costaclie Sutul.
trecemil ca vederea pentru repaosul vostra. Cele din 4i vi din napte osteneli
stiaduirI un le socotima intru nimica pentru siguranta vastra, pentru bulla petrecere
a vastra, i decata tate pentru paza dreptatil in tate ,s,li avla petrecênda
totl ca buna orînduiaI i nadejde la parintésca vi drapta nastra obladuire, rugatI
pe milostivula D-4ea toti de (Ante, marI vi miei, pentru marirea, slava, vi prea
scumpa viatd prea puterniculuT, prea dreptulta, iubitorulul de arnenI, scaparea
lumiI, impèratultfi vi stapanulul nostrtt cel milostivu sultana Selim Han, al caruia
brata imp'ératieI sale faca-1 D-4ea prea puternica intru tate i pentru prea inaltula
prea inteleptula i prea maritula vizira, vi pentra totI cel de mare
viinta stalpi ai prea puternicei împOr4ii, prea milostiveI stapanel nastre i pentul
viata nastra vi a filler nostri, ca prin nol sa dobênlitl milile cele marI vi
bogate ale prea puterniceI imp5ra4ii». 1791, August 29.
Asemenea carte s'A l'acata vi la «avala CraioveI.
coa. No. XX, lila 1.
(1) Curte Caim'acanildul de la Craiova fi la Cainuleanntlii finidurdor IlroldoveY.
«Cinstita i credinciosa boerula Domniel mele Costache Sutul biv. vela
spataril Caimacanula ala CraioveI saatate.
De vreme ce Domnia i stapanirea Orii romanescI incredintata de catre
prea puternica imprtratie sub obladuirea Domuiei mele i acumil dupa incheerea
pacii vi D-ta din milostivirea Domniei mole te-al rinduita Caimacamula Craiovel,
vi a judetelor ot Prest Olt, vi de vrerne ce (lupa ave4amilntula ce s'a.a acula din
partea Domniel mele vi din partea Exelentiei Sale conte Mitrowsky, ce aft L'esta
comandira romanesci i acelor tinuturi ale CraioveI pana acuma, ca la opta
ale NI Septembre stilp n'ají, ce vine a fi 28 ale liii August a stilpuluI vechia, sa se
intarca i sa sa faca teslima in puterea i stapanirea DomnieI mele, prin vechilii ceI
orinduiti din partea Domniei mele vi a exelentid sale. Tata pentru priimirea acestui
teslimil a acelor judete, te orindttimil pe D-ta vechila ala DomnieI mele, ca sa le
primescI ¿lela vechiluI A ustricesca, ce saa orinduita pentru savirvirea acestel pricinI
de catre conte Mitrowsky, ca mulla ce esci orînduit i caimacama a dcelor 5
judete. Ci dar pritninda porunca Domuiel mele vi merg6nda acolo ca graba. sa
maI nainte i poruncile DomuieI lude catre D-lor ispraNniciI acelor 5 ja

28 V. A. URECHTX
Acestuia, M. Sutul U scrie, ca i Caimacamulul celor 5 judete
Moldovene, ca ocupatiunea austriaca incetéza la 28 August si ca sa
alba, Caimacamul CraioveY, a primi dela exc. sa contele Mitrowski
judetele oltene sub obladuirea Domnitorului
V.
Administratiunea sub M Sutul.
Ca si eel maI multi din Domnil anteriorY, M. Sutu ts1 compune
Divanulti Domnescti mal numal cu boierY pamentent Negresitti ca,
In prima linie, avéil sa intre in Divanulti tè'reI acei boeri, cari, ca
Enache Vacarescu, luptasera contra lul N. Mavrogheni. In anulti
DomnireI lui M. Sutul se prefira in Dumitru Ghica
vel bang, Nicolae Brancoveanul (visternicti dupa En. Vacarescu), Manolache
Brancoveanu vel vom, de téra de sail, urmatil apol de Stefan
Brancoveanu, Enache Moruzi, toll"' timpulti vornicil de téra de
josti, Manolache Cretulescul vel logof. de téra de jos, caruia IT succede
apoi Gregore Baleanu; Manolache Brancoveanul vel logof. de
téra de susa.
Intre cel-l-altI boierl vedemil pe Const. Ion Florescu vel cluceril
si apol Filipescul ve! clucerü, Dumitrache Racovita vel pah., Scarlat
Dragomirescul vel qtoln., sal mal anteití Draghiceanu Otetelisan vel
stoln , D. Locusteanu vel slugera.
SinguriY boerI grecl sunt rudele lul Voda: Gregorasco Sutul vel
comis, Alexandru Sutul vel post. si Gregorasco Balasache vel spatarti
in urma lul Al. Sutul care devine postelnicti. Mai sunt boierl mal
dete ce se afla acumil, sg, le scril' 0 din partea D-tale, ca s scie c dela numitulil
sorocil treand aceste judete sub stIpiThirea domnesceI n6stre
ail a miff et-m(5m) stlphnirea nem46scI lucrdt6re qi savIr0t6re a niel verI unel
pricinI, ce ad a urma la t6te domnescile n6stre porunci i credinci6sel i vreduicel
D-tale oblIduirI; grijasce dar ca miilt osirduire pentru a nu face catil de putinti
cusuril la acéstl poruncl, ci urmézI a o savêr0 qi a o implini ea mulUt bitgare
de s6m1, i fil D-ta sitatosil ). 1791, August 26.
Asemenea carte s'ail Metal 0 la d. Iordache SutuT biv vel clucerü, caimacamulli
acelor judeto din Wm, moldovenéseil, ce sunt dinc6ce de Siret.
Acésta scrisil de la visterie.
Cod. No. XX, fila 7.

isTolitt Romitatottfl 20
mid Cu nume grecesca: Tudorache Juliano vet pah., Hagi Mihalache
vel pitara, inlocuita apol Cu una pitara Panaiot.
Va s5. (pea: spataria si postelnicia singure le sine Domnia pentru
Grecl de a-I sél... Niel chiar visternica nu este una fanariota.
Mal 41, and .téra este jafuita, cà acésta o face nurnal Domnia
fan ario tica!
Si nu numaI in Divana eraa boierl p5.milnterff, ci i In administratiunea
judetelor.
In lista primilor ispravnicl numitI de M. Sutul in 15 Sept. 1791
si in schimbarile din 26 April 1792 si lunile urmat6re ftírte pusine
nunae ce pot fi banuile de nume grecesci, intalnima (1).
(1) Eatil lista IONIA dupä -cum antu descoperit-o in Cod. XX 011a (15 oil 33 roll).
Nuntele ispravnicilor ce s'aii orinduitii pe la judge, Septentbre 15, 1791.
Slam-Rintnic
Gregorie Hrisoscoleo biv vol Medelnicer,
t Gheorghe biv capitan za dorobantI.
Bliza
f Dumitraqco RacovicT biv vel cincer,
t Stefan Cioran biv ve! sgrdar.
Saac Slugerula Iordache Cantanzino In locula Campineanulul.
Prahova
J Constantin Movill biv vel
1 Alecu Cocoröscu biv vel clucera za arie.
Ialonzifa
f Stefan Alexian biv vel stolnicii,
t Constantin Hrisoscoleo biv vel medelnicer.
Rimbovifa Banica Greceanu biv vel serdaril In locala pitaruluT tefanica.
'Para J Medelniceru Hiotu Scarlat,
1 Ionitgr Breaz biv clucer za arie.
Musco!
J Clucerula Scarlat Druganescu,
1 Damitrache Papazoglu biv vel sgrdaril.
Argef
J Istrate Cm-Wesel' biv vel clucera,
tetInieg, biv vel
Olt
f Grigorie Hrisoscoleo biv vel stolnic,
Dumitrache biv vel medelniceril.
Romanap
Ç Cornea Brailoitt biv bel cluceril,
erban Racoviceanu biv vol sgrdara.
Dolj
f Vladtita Tetolanu biv vel stolnica,
1 Costache biv vel arma.
God
f Gheorghe Bengescu biv vol cinema,
Dumitrache biv vel sgrdar.
Välcect
I Constantin Otetelelanu biv vel sardara,
1 Schilita biv vel pitara Dumitrache.
Maria Romanflora de V. A. Urechid. TOM. II alfi Serie!, 1786-1800 vi al IV-lea delft 1774. 3*

3Q
A. fititcti4
In gré situatiune af15. M. Sutu tkra, esindri de sub administratiunea
austriacilor: Hotiile era(' Inmultite tiírte; asla qiil volintiri austriacI
nu ere' Inch' stkpitl preste totti i eI nelinistal satele Cu prAdaciunile
lor. Apol bòla ciurneI se intindé i filcé gráznice pustiirl.
Ca eci. se apere contra el, tirgovetiT si boeril se adApostisera pe la
Costache Pandia biv vol
Ilexandru Farfara biv vel stolnia.
Dtimboaqa Paharnicu Alexandri inmpreuna cu serdarta Banica Grecianul,
Septembre, 19, 1791.
Raduc Filipescu biv vel stolnicti In loculii SgaberciI, Septembre 22
Teleorman Iorgache Armasu Roset Impreuna Cu stolniculti Radutc, Filipescu,
Octombre 17.
Mascel Costache Mani biv vol portarti In loculli grdaruluI Dumitrache
Papazoglu, Noembrie 25.
fov Grigorascu Ventura biv vol arma, Noembrie 20 in locultt Floresculd.
lalanzqa Iorgache Negti biv vel comis, in loculil medelnicerulul lirisoscoleo,
Decembre 8.
Dent Medelnicerulti Costandin Hrisoscoleo In loculrt luI Stefan
Cioranu, Decembrie 8.
Isprarniciile cc s'art flicutti acundt 1792 Aprilie 29.
Siam Rim)lie Srdaru Constantin Niculescu in loculù' medelniceruluI Grigorie
Hrisoscoleo.
Bur.r,t1 etrara Stetan Alexian in loculti medelnicerulul Costantin Hrisoscoleo.
Saac Cluceru Alexandru Colceac in locula Caramalêulul.
Prahava Stolnicu Raduc-Filipescn In loculù lul Alecu Cocergscu.
lalami(a Vatafu Constandin Varlam In loculrt luI Stefa,n Alexianu.
.banzbovi(a Stoluicu Grigorie Hrisoscoleo in loculil lui Banica Greceanu.
Vlafca Stolnicu Iordache Colfescu i Ianachel serdaru.
Tacoma Sulgeru Stefan Greceanu in loculti stolniculnI Raducanu Filipescu.
Dolj Iordache Vtori Portar Ichistambol si clucerulti Dumitrache
Brailoiti.
Pitar Calinescu,
Romanari
Arges
Gad
ilcea
0/t
(Theorghe Bengescu stolnicu.
Iorgache Paharnicn.
etrar Theahar Glogoveanul in loen BengesculuI.
Costache Proin muhurdar in loculrt luI &hi14a Pitarulti 1792.
Iunie 18.
Dumitrache Stirbel biv clucerti de arie in loculil celui ce ati
lipsitti, 1792 Innie 18.
Ddanbovi(a Aleen Vacaresen, In loculrz stolniculuI Hrisoscoleo, 1792 Iunie 18.

IsMU RotUrttokrt 81
mo0i JtApuindti satele lor, interceptail orI-ce comunicatiune cu restul
d tèreT. Ast-felt1 eratl imposibilitate ort-ce relatiunt comerciale; nici
a alétori dela unti locti la altulti nu era lesne, cad ti se taié calea de
strtijarit boierilor, oprindu-te de a te apropia de satulti lor. Chiar §i
In BucurescI, nu puté comunica mahala cu mahalal....
Cele dintéI mésurT de administratiune ale lui M. Sutul, aü Invedere
asemenea gré situatiune: stArpirea hotilor i combaterea IntindereI
epidemiet
NegreOtti cg, prima preocupatiune fu primirea administratiunet
téreI din mina agentilor nemtilor regularea hotarelor despre Ardeal.
Ihmil In note mal multe acte inedite relative la acéstä regulare
a hotarelor.
In 14 Octombrie 1791 Mihat Sutul trimitea eimenl de tncredere
prin plaiurile muntilor insarcinandu'l, in secrettl, ca sä fad, cercetare
Saac
Saac
Baal
Sèrdaru Constantin Cantacuzino in locu fratesgil Iordache, 1792
Junio 18.
Sgrdara Ionita Falcoianu, in locultl cluceruluT Colceac, 1792
August 15.
Clucerulti Alexandra Colceac in loculti cluceruld Racovitg, 1792
August 15.
Prahova
Teleorman
Mehedinfi
Teodorache Juliano Paharnic, in foculti medelniceruluI Movild,
1792 Septembre 3.
Stolnicu Scarlat Ruset in loculil frate-sel Iordache Arma Roset,
1792 Septembre.
VlIdoianu biv vel Pitar in loen ShdaruluI Pandii, Mal.
Toma Topliceanu la Slobogia, gospod, Tulle, .
Ialo»zifa Cluceru Aleen Cocorgscu In loculii comisuluT Negri, 1792 Sept. 19.
Prahova Scarlat Campineanu Cluceru In loen stolniculul Raduc-Filipescu.
Septembre 20.
0/t Stolnicu Draghiceanu Otetelqann in loen medelnicerulul Dumitrache,
Septembre 20.
Pornanati Medelnicerul Dumitrache in loen Pitarului TomiT CAlinescu.
Dory Medelnicerul Scarlat Hiotu in loen PortaruluI Oheorghe Eschistambol,
Septennbre 20.
Slam-Rimnic alma lorgache Negrea in loca serdarulul Const. Nieulescu,
Buell
Papa
Mused
Septembre 28.
Medelnicerul Than Stirbd la sud Buzga In loca SetratuluT
Alexianu, Octombre 3.
Stolnicu Scarlat FIcoianu in Ion lul EnAtheanu Serdar, Octombre.
3
Sudan Dumitrache Brezeauu îu loen StolniculuI DrIgiineseu,
Octombre 3.

8q
v. A. thiEcnii
décà austriacil InAuntrulti tèrel In timpula résboiuluY
din urrna., prin strarnufarea semnelor(1).
(1) Iat5 acèsti circularii secretä:
Carti legate ctitr4 eel mat jos4 ínsemnati pentru a cerceta hotarele la vecinatate
clespre Nemfi de s'a4 maï intins4 cu tablele inco'ce 864 nu.
Credinciosti boeriulli Domnil mele fiinda' ea vom Domnia mea sa ne
pliroforisimü pentru hotarulti pArtii loculul, ce este intre Ora Rumanésca i intre
téra vecinésea a Nemtia, acela care ail fostil adeca ase4atti eu tablele nemtescl
in arma la anuhl 1775, dupe rezmerita cea-l-alta, de sta totA inteacelli locfi pana
acumti, séll de s'ati mal intinsti veciniI In pamüntul teril cu mutarea tablelorti,
orl de atunel inedee pan/ la inceputulti acestil rezmerite, séú asupra inchieril
paciI ? nude? si ca eat"' locii aA cuprindi i In ce vreme ? i Mucha de a Be face
acésta cercetare en mergerea i eu vederea de ornen' in fata loculul la hotBril,
acumii niel nu este pré cu lesnire, in vremea acésta de a a.mbla dment pria muntI,
brit niel o poftimti Domnia mea en acestil mijlocii a se face Banta. WA vgutti
nim'énul, ce o voim cu taina dela eel ce al sciinta, fail de a se face vorba,
fiindii ea Dumnéta escI alfi partel locului, care potl a avea t6ta sciinta acésta, iati
inteadinsti scriemti si-ti damil in cunoscinta trebninta cereriI Domnil mele,
adeca fall, de a nu cauta celea mal dinainte cum ail fostü, sa ne dal pliroforie
numal del lét 1775 Mace, de s'ail mai Intinsfi vecina in paméntulti töril cu
mutarea tablekiü, uncle? eat' locil aA cuprinsti? i in ce vreme? ski de sunt tahiele
totil in loca, ce s'ati aflatil pana la acehl anü? De care acésta pentru mal
adevkata credinta de a nu ne face vre o insciintare gresita, poi prin taina, a te
pliroforisi insutI dela multi destoinicti cel scil ca are sciinta desavarsitil, séti
a trimite, de va fi cu putinta, vre nuù credinciosil la fata loculuI, pe subt cumpatil,
pentru vedere, fara de a se deseoperi si a arèta pricina i sa ne daI o pliroforie
la acésta, de care asteptamü. féspunsultt dumnitale însut catra na. 1791,
Octomvre 14.
La Muscat'', slugeliu Gheorghe Rudman.
La Argesti, Stefani vatavtl.
La Dambovita Carstica Voinescu. biv 3-lea logof.
La Prahova, vatavii de plait'.
La Saac, Moise si Dumitrache vat* de plaiurl.
La Buzüil, Costandin Vernescul biv 2-lea vist.
La Slaam Rîmnic, Costantin Proca vat, de plait'.
La Valcea poleov. Stan Jianfi, de care acésta star' scrisfi
La Goryi la caimacamulfi Craiovel.
La MehedinVi
cod. No. XX, fila 134.
Pilac4, la boerii Velip, anume, ca 84 socotéscii ce boeri 84 nzéret cu hotarnicil
imprfrätesci.
Cinstitilorti i credinciosl boerilor DomniI mele, dumnéta biv vel bane Dum1trache
Ghica, dumnéta vol bane Filipescule, dumnaa biv vel bane Nicolae Branc6vene,
dumnéta vel vist Vacarescule, dtimnéta vel dvornic4 de téra de susfi Racovita, dum-

ISTORL1 ROMINILORtt 33
O alta preocupatiune a luI M. Sutu i a guvernuluI s66 a fostù
nata val logf. de. Ora de misil Manolache Brancovene, dumnéta vel dvornice de
tara de jostl Moruz, dumnata biv val logf. Searlat Grecene, si dumn6ta vel logf.
de tara de jostl Manolache CretulescuIe, fiind-ca pentru intocmirea çi preinnoirea
hotarelord, intra tara Rumanesca, si intra Ora Nemtiel, la care sunt randuitl,
atal despre partea mariril Devletalul pre puterniculul nostru impgratii, eat
despre partea curtit chesaricescI hotarnicI ImpératescI, a incunjura téta linia locubil
juril Inprejuruhl tgril, leste trebuinta ca de osebitil de Dumnelor boeril ce
avemil a orandui, de aicI sa marga Impreuni Cu Dumnelul pré einstitù Muhadit
Impératescil, a trimite mai nainte cata unii boeriil la fies-care judetil, 'Amauta*
ahl loculul de acolo, practicostl, care de Impreuna cu ispravnicii judetului, sa dée de
seire mal nainte la catI stapanl de mosil i muntl se vecinescil cu tara Nemtid,
spre a se afla ea seneturile si dovell de scrisod ce voril avea la l'eta loculuI,
de alta parte sa capuiasea din vreme a avea gata locuitorI partiI
ea sciinta bulla de unja hotaruluI ce aù fostil la lata 1788, ca caudil va sosi
acelea einstituld Muhadit. sa fie tate cele trebuinciose gata ; eata orênduimtl pe
dumnevastra sit vé adunati la una locù, ca chipzuindil la fies-eare judetil, cate
una boeriÙ pamanténù al locului de acolo, practicosti i vrednicii de traba adsta,
sa ar'atatl Domniel mele prin anaforaua dumnevastra anume MI de zabava
spre a le trimite din vreme poruncile Domniel mele povatuitóre pentru it gati tate
cele trebuineiose la traba acasta. 172, Aprilie 13. Bueuresel.
Cod No. XX, fila 480
Clirfi ultra bocril ce s'ail ("indulta a fi leingd holarnicii ëriì .Rmidnqd
ai Wentlid.
Zem Vlaseoe... Sanétate, Èi facema Domnia mea In scire, ca pentru intocmirea
i preinoirea hotare/or, ce' este O. se faca filtre Ora Ramanésca si Intre
tara Nemtésel, dupa Implratescile ahtinamele, care s'A legatù la Inchierea paciI
de acumil futre amêndoe acestea st6pania vecine, sunt oranduiti, atatti despre
partea Devletulul mariril pro puterniculd nostru Impgratil, cata si despre partea
cartel chesaro-craeseI, hotarnicI Impératesel, a inconjura tate /hija loculul juril
imprejurulti taril, caril si nu vor zabovi a se día acum curIndil la fies-eare
parte de loa, decI fiindù ea face trebuinta mai nainte a se gati celea ce urmaza
la acésta traba, ca candil va sosi pré cinstitil Muhadit 0611 hotarniculil al pie puternicultá
Devletii, de Impreuna cu oranduitiI din partea vecinatatel la partea loculuI,
sa fie t6te celea de trebuinta trebil gata; iata cu socotala de obste, oranduimil
Domnia mea pe dumnata la judetubl... ca unit prahticosii i vrednicii ce teal
alesù de obste la acasta traba, ca Mata, ce vel primi porunca acasta, numal
decatÙ sa te scolI ea graba sit mergl la numitul judetil, unde Impreunându-te mal
itntâiú cu ispravnicil judetulul i pliroforisindu-te cine anime, orl din boerl
orl din mónastirl, sOit alti mosnenl ari mosil $i muntl te se alatura si se veci-
Desea cu hotarulti téril NemtescI, Indata sa, trimiteti" la acel stapanI de mosiI
de muntI sa le datl veste, ca aduca orI-ce seneturI vechi i orl-ce dove4I
in misa vrednice ait de mosiile lor si de adeverirea hotarulul ; de alta parte
sa capuiyi din memo a avea gata locuitod bétranl al partil locurilor din megiasil
parcalabl, mosnenI plaiasl ai plaiurilor, eu unit euv'éntù vrednicl de martorl,

V. A. URECHIX
din primele (pie urmarirea, persecutarea partisanilor lul Mavrogheni
cari vor fi avindil soil* hotarului; s1 IndatA ce yeti ha veste, d-v6strA ispravnicilor,
de sosirea in marginea judetulul a Domnil-sale pro cinstituld Muhadit
aibI a merge dumnéta, oranduitule hoer:id. spre intimpinare, ca s te aräti la DumnéluI,
langd care vel sci el sunt oranduitI de aicl en harta téril In maul,
si la cercetarea ce vor face oranduitiI hotarnicI impärAtesel de punerea i intocmirea
semnelor si a tablelor nemtescI, dumata mal susti numitule boerii aid
DomnieI mele, sa stal fatl, cu sinetmile mosiilor, cu dovedile i mArturiile betrane
in faIa loculuI spre a fi arnatorid i adeveritorid hotaruluI de a se intocmi
a se aseda, adec in locurile ce s'ad aflatd la let. 1788 dupe calindariu nostru,
fiindd a asa sunt legAturile amändurora impärAtiilor la Ahtinamelele pAcil ce
s'aii inchiatii acumd, si asia este -si porunca pro puterniculul nostru impäratti, ca
acelea ce s'ad aflatil la aceld veleatd, si pe unde art fostd hotaruld atine!, pe
acolo sil ramAe si de acumd inainte, si de s'ad Intinsui, cumva vecinii in urml,
dela numituld velétd Mace, cu punerea i mutarea tablelord, si ad cuprinsd'
vre-und loch dintr'ale mai vartosil acumd InteacestA trecutA vreme a rgsmiritiI.
ad a se radica si a se trage tablele de InsisI hotarnicii Imp5rAtesci inapoi,
acolo -dude aú fostii pang la 16t 1788, si sil se sloboda locurile téni ce vord
fi cAlcate ; numal trebue ea acesta felid do 6menI ea sciintA vrednicA de hotaruld
aceI vreml, sil avetI gata negresitd, ca in fata loculul sil se arete, silindute a a
face ac6sta cunoscutA si bine doveditl catrA cinstitula Muhadit hotarnicil ImpärAtescd,
spro a se face indreptarea i intocmirea ces cavinciosl acumd, dupe impArAtescile
Ahtinamele, ca sil nu ramAie cumva niel téra adichisiti ea as1 perde
pAraäntuld el, nicI stdpanfi mosiilor acelora pagubitl, aibg porunca 1mpärAtescA
urmarea i sAvArsirea el ; si ala veI arma dumnéta, oranduitule boerd
Domnief mele, a merge d'impreunA cu pré cinstitiI hotarnicil impärAteAcl, pe t6t1
linia hotarulul, de randd, fAcèndli urmarea acestil trebl, panA vel Intra in judetalti
de allturea, ande acolo este oranduitd, altd' boerid la tréba acésil ; cautatI
de vë silitl, ca nu mime tAte celea trebuincii5se (lovedi vrednice sil le avetI gata,
ci si la fata boculai sil datl pliroforia cea cuviinciosl cu t6til scumpltatea,
cênthi vAditA dreptatea paméntulul térif i adevärul trebil, spre a nu se face vre
o impresurare, cad acésta hotArnicie si intocmire a hotarulul de acumd , va
manea nestrilmutatil fail de a se schimba mal in urmit. 1792, A.prilie 14.
Cod. No. XX, pag. 485-487.
IVionele boerilor ce s'ati rebuluitrt cu aceska ciirri la fief-care jtale(11.
MehediutI. Mihaid StiacI biv cap. za Lefegil.
GorjiLSerban Otetelisand pillar.
Valcea. Chicer Rada 1311)6n.
Argesd. Vist. RAducan Miricioiu si Stefan Caciupu.
Musceld. Gheorghe RucArén biv 3-lea logolad.
Dambovita. Carsticl Voinescu biv 3-lea logof6td.
Prahova. Setrariu Ionita Balkh i Milialache vitavd.
Saac. Stefan Macovei postelniceld si Andreid vAtavd.
Bun'. Clucer lonita Carlova si Manolache polcovnicd.
Slaam-Rhanicit gtrar lordAch4a Niculescu qi Nicolae Cotesou,

ISTORIA RomimoRtY 35
confiscarea avera ce mal putea fi in tértt dupä nenorocitulti Domml.
Acestea cartl puindusé lu plicù ca deosebite cliff despre partea Dumnelor
a velitilor logofetI, trimisti la.ispravnicil judetelor, ea ma de zabava sa
le trimita, iara celea de peste Oita 8'01 trimisii h caimacama vi s'ati data celea
dela caimacama la dumnéluI aga, iar celea de din coace ,s'aft data in mana
coinvulul Spataresca cu Stan logorétti. asta41, Aprilie 15.
Cod No XX, fila 487.
Porancil a da holarnicilor imprirettescl eta crtrufe si cele trebuincidse de hrancl
mergendrt pe la hotare.
Zem. Vlascoe. Dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete dela Meh edintI
pana in sud Slam Reimnic sanétate i vouri capitanilor i vatalilor de OHM, fiindca
cu dumnélor muhaditii impératescI suut oranduitl, de aid boefi pentru intocmirea
i inoirea hotarulul tare Ora rumanésca i intre téra nemtésca cum vi
din auntru sunt sa vie deosebit perséne, éta vti poruncima Domuia mea, sa avetf
a da cate 30 cal, cu trel ear* de poddda, cum vi pentru cele trebninciése,
de Irana, orinduitilor boerI, iarajl sa grijitl de a se gasi. 1792, April 26.
Cod. No. XX, pag. 520.
Carte legatii la Caimacam, totrt pentra cai i cantle de ,treba hotarnicilor
imperlitesd.
einstita i credinciosti boerula Domniel male Costache Sutul biv vel camarava
Caimacamul CraioveI, sanétate! fiind-ca la intocmirea i prenoirea hotarelor intre
téra rumanésea cu téra nemtésca, sunt orinduitl de aieea dumnélul paliar. Constantin
Baratov. dumnélul stolniculii Dumitrache i cu ingineru, dimpreuna
cinstitil muhaditI, earl' avanda trebuinta de cal i cart*, étä poruncima
mea dumitale, sa primff cu chirie 30 cal, din earl 12 sa fie cu treI car*, insa
una pentru dumnélul pahar., alta pentru dumnéld stolnicù, i una pentra ingi-
Berk jarA ceI-l-alt1 cal si fie pentru radvanele dummilor, ci dark &Maya WI
zatignire O. nu li se faca cu darea acestor cal, ca sa nu se intOmple vre-una
cusura. 1792, April 26.
Cod. No. XX, fila 521.
Carte legatii la Stefan Macoveirt a fi fi la judetil Buzr,11 ea hoteimicia
Boerula DomnieI mele Stefan Macoveiti postelnicela, sanétate, macanl cA te
avernü oranduitti prin deosebita porunca DomnieI mele la tréba hotaruluI Tarn',
dimpreuna ca Andrea Vatafti la judetula Sactlenilor, déra fiind-ca luaramil Domnia
mea insciintare, cumil ca al sciinta vi de muntil judetului Buzai, ande vi
Dumnealui cinstitulti i credinciosula boerulti Domnid male Dumitrache Ghica
biv vel Ban, are mantel° Penteleti i alt1 muntI, asupra canora escl orliaduita,
iata te orinduima Domnia mea §i la judetulii Buga, ea sa fil impreuna ca
cluceria Ionita Carlova, vi cu. Manolache Postelnicelti, la intocmirea i preinnoirea
hotarelortl, ce este sa se faca de catre pré cinstitiI muhaditI impératescI.
1792, Aprilie 28.
Ctxl. No. XX, fila 535.

36
V. A. Llama
Din actele ce posedemti resulta, ca averea lul Mavrogheni avé sa fie cu
cea mal mare rigáre urrntrit i cercetata preste tot4 acésta cu otä-
Carte catre Ghiurgia Paharnic, i cütre Stelnica Dasnitrache ca a/tI duel, ce aunt
rchuhtiri a hotati pra.
Zem. Vlas. CinstitI si credineiosl Boaril Dotoniel mete, Damnéta Costandine
Baratove biv vel pah. i cl-taDuinitrache biv vel stoluice, san6tate, fiind-ca
pentru intocmirea si preinnoirea hotarelor Intre téra ramanésca i intre Ora Nemdapa
Imp6ratescile Ahtinatnele, care s'aa legatil la lnchierea OA de actunO.
'tare améndou6 aceste stapaniri vedne, stint orandiiitl, gala despre partea DevletuluI
naariril pré puteynicalal nostru Imp6ratil, hotarnici Imphatesel, cât i despre partea
curVI chesaro-craescI deosebite pers6ne, iata si despre partea Domniel mele,
cu socotéla de oblte. v'aft alesti Damnea-v6stra ca nisde prahtico# si v'amti orludaitti
la acé it% tr6bI, dIn la Magi Dainnea-v5stra si pe boerii DomnieI mele
Alexandra biv 3-lea logof6ta, si Petrache biv ala 3-lea logofilta si ea anti inorinduita
ca sa mergetI Impreuna cu D tinnélul pro5 cinititil mahadiV, a
inconjura t6ta unja loculaI de lava Imprejuru Jrii, spre a se face de catre Damnélor
pr6 cinsti01 mahaditI intodmirea i preineirea hotarelor in lodurile ce s'ail
aflatti la vel6ta 1788, dapa calindaria nostru; dad priminda Domnésca n6stra
portme,a, sa v6 sculatI sa merget1 din pretina cu. Dumn6lor, spre urmarea i sav6rsirea
acestel porancI Imp6ratescI dupe povatairile si poruncile ce vi 8'31 data
de Domnia mea, pentru care s'ail trimisti deosebite poruncile Domniel mole si
catre ispravnicil a tóte judetelor, i catre deosebqi paméntenI boerinall al parOi
localul, care aù sciinta hotarelor, ea sa gatésea t6te cele trebuinc,i6se a trebeI
acestia mai nainte, a carora mime vi s'ati data qi Dumnea-v6stra In scristi ea
seitI. carI ait a ve lut6mpina la fiescare margine a judetuld sä. 1792
Aprile 29.
Cod. No. XX, fila 527.
S'ati facuta r6spunsil la dumn6lul Caimacamal Craiovel, pentru arkarile ce
face Otetelesanu, ce este orinduita la hotarnicia t6ril despre Nemtie, ca sa-1
punqa, ca pentru acésta trébá sunt oriodu41. damnélal pa,harnicalil Constantin Baratov
i dumnélal stolniea Damitrache, Impreuna cu hotarniell ImptiratescI, si
dumn6lor sa aréte i sa-1 pliroforisésca de kite pricinile hotaralul. 1792, Maia 10.
Cod. No. XX, fila 577.
liéspunsií otItre bocrii ce &tilt oriattifi tânyti hotarnicii
credincio0 .boerilor Domnid mele, dumnéta Constandin Baratov
biv vel pahar., i dumn6ta Dumitrache biv vel stolnice, san6tate; _am v64ata
Domnia mea InseiinOrea dela Maia 27 cum ca, plecata la mantl. i a'Vi Inceputil
a intra la tréba hotarelor, pentru care nu veti lipsi dumné-vcSstra adesea
a ne însciinta de urmarea trebiI; ama v64titù' Domnia mea, si Insemnarea ce ne
facetI prin deosebitfi pitacñ pentru pecetl si cat pentru cele ce stint catre nol nu vat6ma
; caut41 !Ina la altele de acum Inainte, sa v6 lepad41 de acestii teclefa si
fltI sanatosl. 1792, Iunie 2.
Cod. No. XX, fila 627.

irea maT denainte luatA, ca acésta avere, in totalitatea ei sa fie confiscata
Caree leuda la Mihaiii , Itittcrt pentru indreptarea la nisce semne dcla holanda p.a.
Boeriula ala Domniei mele Mihaiù tiuca biv vel capitana za lefegiI, sanatate
! ti-ama misa v't mal alalta-erl vi-11 scriem vi acuna intradinsti pentru acele
semne ce ne scril cum ca s'A finta indreptare la hotarti, a de nu s'al indreptata
in fapta vi numaI cuvênta s'a data de Indreptare, sa epistasescI dupa cum ti-ama
misil pana la sftrvitula trebel, i voima sa ne fa,c1. aratare in misil: unde vi la
cate locar' anume stramutate, séd strimbe ? cum adeca gasita
cu ce mijloca indreptata i s'ail intorsti, cu pusulti In orinduiala lor ? Cerema
pliroforie intrta prin inscintare-t1 iscalita vi pecetulita carte a ta catre
Domnia n6stra, i fitl sanatovI. 1792, Tunie 3.
Cod. No. XX, fila 708.
IbTORLA. ROMINILOCI 37
Jaiba boerilor ce mi pricind Cu nisce Sasï, pentru muntcle Baiul i porunca ce s'ají
data Mire orinduip boert cc sunt pentru indreptarea hotarelor
Pré inpate Bántne.
Jaluimit Mari tale pentra nisce Savl din satula Rasnov din Transilvania, ea
din 4ilele Mari séle Alexandru Veda s'a radicata ca una zapisti a lul Mihai Voda
cela vitéztl, ce le didesa una munte, ce se chiama Baiulù sa-la pasea ea oile,
Maria sa dupa cercetarile ce aft 'lenta aa luatft acesta munte ca o movie ce se
afla domnésca, i aa dat-o danie bisericii crevtineseI din satulil Rasnov i s'A
data sub epitropia dumn6lul stol. Durnitrache, i stolnicula Dumitrache ai orinduita
pe una Ionita Lebu din Bravov, .ca sa alba asta epistasie sa Onda muntele
cul va vrea, i banil sa-1 cheltuiasca la trebile bisericel vi pe tota anula
sa-vi clée socotéla la dumnulifl stolnicula, vi avla urmatti pana cand aa munitù
Ionita Lebu, vi cum aft murita numitula Lebu in 4ilele Maril tale
In cea-l-alta domnie, In anula din urna, s'Oí ridicatii iaravl aceste sate ea
acesta zapisa vi s'A Menta stapani pe acesta mute, lí pe langa acésta Atea
cerere vi de alti muntl al noltril ce-1 avema in sud Prahova, unula ala dumnéluI
rilposatu1t1 banula Dudescul, altula ala meti Conshntin Cretulescu, vi alta ala
eéposatulal Paleo:doga, vi alta ala mea medel. Grigorie i dupa cercetarile ce s'aa
acata ion nimica nu-li s'ad data In sti,panire. In lilele domniel luI Mavrogheni,
iar ridicatti ca asemenea cerero, i despre partea domnieI s'ad orinduita dumnéluI
Stefanica ispravnicula judetuluI vi cu Mihalache vatafa ot plaiula Prahova,
iar despre partea agentiel" (sic) s'ad orladuita dutmaRul sedior Marchelie, ce se
afla acum vechati agentid, i merganda In La locului, din marturiile ce all fosta
s'all adeverita, ca mantil noltrif aa fosti nestramutata stapanirea movilor, parinlor
novtrif vi a nastra vi (lupa cartea da alegare ce s'al !Unta in fata locultd,
ni s'ail acata vi hrisovii, vi ama ramasil no' buni stapani pe moviile n6stre.
La léta 1790 in vremea stapanireI Nemtilor, dandi el" jaiba la Viena, aft ve-
Dita cu ordirti aicl in téra, calad la Divantí se afla Entenberg, vi de fata judecandu-ne
la Divana, dupa inse.v1 a lor zapise, anula latinescii vi altula romanescii,
ce le-aù" arnatil la Divanii, dovedita la acelti munte, de raposatil intru fericito
DeninI, n'ati 1st(' cu totulit dual de daniel niel bisericeI diu RAsnov,

38
V. A. UsecHtX
in folosul Portel, dupà firmanti specialq. In consecinta cu 'acéstWt
lor, fári numal iarba si o pasci ca oile, dap cum vi noT, laminate D6rnne,
zapisil color ce le vindemil venitull muntilor i dapi acole zapise se aft cepille
trecate in condica DivanaluT, eI cer6 prin judecati ca s stipinésci atitl muntele
Biulìí, c i act3vtl patra mantl al novtril ce sent cu alte numid (al damnélaT
eéposatull Nicolae banl Dadescul se numesce Gostila, aT notrii Cretalevel se
numesce Clibacitu Bainlul, vi ahi Aposataltil Riducan Paleologa si chianti ColtiT
MoraruluT, vi alí mel medelniceril Grigorie se namesce valea CerbuluT, vi o bucitici
de locil din Predeal tot(' alú med medelnicerull ; laminate D6mne, din Predeal
phi In valea Cerbalal este cale de trel césar!) i aia jadecituda-ne fati la
dovedindil cererea lor rea de insuvI generalft Entenberg, vi de toil Divanulti,
ne-aml gilsitù noi dreptatea, vi ni s'ail ficutti vi carte de judecati In care s'aii
iscilittl totil Divanulii; ducênda-o vi la generall ca si o iscilésci, ail opritu-o,
cu ce cuvéntil nu scimil; de atuncl vi páni acum el nimicl nu s al Intinsil, iari
Intr'acestil anti vedeml cl ail adusil el vi le-aft bigatil in mantI, total cu acelil cuvêntii
cil stint al lor. Luminate D6mne, vi cartea de judecati vi zapisele
ale lor sunt treed° la condica Divanalai, din poranci; no rugimil Mirid tale, ca
si se cerceteze de citre iniltimea ta, ca si te pliroferisesd de cererea lor vi de
dreptatea n6stri, vi a se face eitre dumnélul cinstitil vechill all agentiel de a
li se porunci ca si-v1 ridice stipanirea din manta nostril', ce sent ohabnicT, iar lolltimea
ta de vel bine-voi a le da lor muntele Baiulii ca 'mull ce este movie dom-
116SCI i ne afloriziti, Amalie la Walt intelepciunea Miriel tale.
AI Miril tale plecati slugT.
Constantin Cretulescu; Constantin Dadesca, Grigorie Hrisoscoleu
Bibica sotia répos., Paleologa.
1w lIlihait Constandin Suful Y. V.
Fiind-cl DumnealaT seniorti Marchelift agentall chesaricesciT eattT, exalt
DomnieT mele, cum ci de vreme ce sunt mama ránduitl pentra tréba hotarelor,
atátti despre partea Domnid mele boied, câtit i despre partea curtil austriacesel
comisad, earl al a trece vi pe la acevtl muntI, si se faci o cercetare la fate
loculuI de izn6v1 prin chiar vederea dumnélor de starea acestor muntI vi de curgerea
pricinel vi a dreptitel, qi dupe cereetare vi alegere rimaind RijnoveniT de
judecati se va lmplini prin agentie totii dreptu dumnélor stipinilor de muntl
pentru pivunea de estimpti, emit' priniitú Domnia mea arltarea dumnéluI,
scrieml Domnia mea dumnea-v6stri cinstitilor í credinciovI boerilor Domnid mele
biv vel paharnicu Constantin Baratov, i biv vol stolnicu Dumitrache, fiind-el
dumn6-v6stri avetT a merge, pe la acevtl mantl pentru tréba hotarelor la care
suntetl AnduitT, si avetl dal% a face cercetare de izn6vi a pricind acevtia dempreuni
cu d-lor comisaril ce sunt rinduitT despre partea vecinititiI, de care amil gait
Domnia mea aicl ca dumnélul seniorl Marchelius agentti, ca si dea de scire la
cinstita gubernie spre a serie de acésta i Dumn6lor comisariloi precum
riper RasnovenT, si li se porunciasci a se ala la fata loculuT eind vet1 sosi
Damn6-v6stri acolo, undo atâtii prin cereetare eu deaminuntall, &cal i prin
Insivl vederea dumné-v6stri in fate loculul de starea acestor muntl, cari ca priqina
Baiulul se Millet nunaitil Rijaoveta Cu pivanea vitelor Ma*, ande flind-cá

!MOR IA ROMINILORO 39
rigurása hotarire, fila. dela 24 Octombre 1791 M. Sutu adresézA
DivanuluT urmatorulti pitacil in privinta acesteI confiscarT, pitan, in
insuvi dumugui agentuld aréta Domniei mele, dupa sciinta ce are din cercetarile
de mal inainte, cum cA nu ail tAgduit înii Rljnovenil vechea staphire
a dummilor boerilor ce ail avuttl asupra acestor munti in 70-80 de ata, dupa
vrednice dovelI vi madura, urno6zA, dupa orinduiala jadecatei vi a dreptatii, ca
invivI pe Rajnovenr sa'l indatoratI i O. le caretl, ca sa v aréte siaeturl vreduice
pentru acevtl muní, spre a v*6 indestrila ca ce temeiurl i ea ce dreptate
Intinsil la pavunarea acestor muntl ce se stapinescil intratata suma de ala de
d-lor nuiniii boerl? i fiind-ca d-lul biv vel stolvicu Durnitrache are vi manta
de pricina aasta de mal nainte, actinia déra pliroforisindu-se i cu vederea de
starea muntilor in fata 'oculta, vi facha bine cunoscuttl piiciva acgsta in nauta
ei prin cercetare la t6te ar'étarile, spre a nu mal AmAnea cat de putina
sa avetl a trimete Domniel mole auafora in scrisil sub iscaliturile dumné-v6stra Cu
alegerea dreptAta. vi in urma, dupa, alegerea acésta cunosandu-se cii ré i fara
cale s'ají intinsil RAjnovenif intracevtia muntI, se va implini, cum icem, Uta
dreptu numitilor boerl a staranilor ai muntilor pentru venitulA de estimpil, prin
agentie. dupe cum dete acésta fagadniala inaintea DomnieI mole dumnélui senior
Marchelius. Dec1 pon-1116mA Domnia mea dumnévóstra numitilor boerl jAluitorT,
ca sa vé trimetet1 la fa,ta loculul vechill, sa se atle acolo la venirea dumuélor
oranduitilor boerl, cu tóte sineturile de scrisorf, séii orI-ce doveca avetI.-1792,
Invito 5.
Pro. vel logof.
Cod. No. XX, fila 628 - 631.
Cartea cc surf Menta can; Boerti pentru inoirca hotanlor rii de
pricina muntilor ce se impresdrei de ceitre, uiänovif i.
Cinstiti i credinciovI bowilor Domuiel mole, biv vol paharnicu Constandin
Baratov i biv stolnicu Dumitrache, saatate ; pentru pricina savilor ot. Ravuovu,
de tare s'afi jaluitil DomnieI mele, Costandin Cretulescul, Constautin Dudescul,
Grigore Hrisoscoleo medelniceru i Bibica sotia reposatulul Paleologu, ca le face
impresurare a patru muntl din sudil Prahova, vi s'el Multa porunca Domnid
mele, in dosulil jaiba jaluitorilor, cu coprinderea pe larga, care piiimind'o yeti
urma dupe cum vi se poruncesce, însA v*6 poruncimil Domnia mea, ca la cartea
alegeril i isbranirea ce veti face, sa mij1ocit1 de se va putea a iscali vi orandui01;
comisan f despre partea vecinatatel, ca sa nu le mal r6mAne cuvênt de pricinuire
in urma ; acésta i fitl sangtovl. 1792, Itinai 26.
Cod. No. XX, fila 628, 629, 630, 631.
Carte legatü la ispravnicil Gorjulza a da manii de ajatonl lui -1lecu Liv 3-lea
loyofjtel la ceca ce va arca trebaing care este orinduittl pentru Indreptarea hotandal
despre nem- la muntii TismeniF.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Gorjil, sannate! v6 facemfi Domnia mea in
scire pentru o diafora ce a fost filtre dumnélor pré cinstitil imphatescI EfazimuhaditI
cu d-lor comisara impgratescl la intocmirea hotarulul pe mantameinas-

40
V. A. UREcia
care numele nenorocituluI Mavrogheni e Insotitil de nerespectuòse
epitete (1):
Nadi la parinfil archcrii fi, la dumnélor velift bocrii pentru cercetarea ale ha
Ilfavrogheni lucrur.i.
Pra sfintia ta *bite Mitropolite, iubitmilor de- Dumnedeit parintilor Episcopl
0 dumnévóstra cinstitilor 0 credincioqI boerilor DivanuluI Domniel mele, fiind-ca
intro lucrmile 0 averile mipatare 0 nemipat6re ale mactululul Mavroglieni, care
tato s'ail Watt' zapta la Miné imparatésca, aunt 0 moeile. viile, locurile, pravaliile
0 orl-ce acareturl ait luata dinteacaita téri numitula Mavrogheni In sta.panirea
sa, cu sineturf In felurl de pricinI, pent:u care s'ail data DomnieI melt
qi Imparatescu Firman de zaptuld lor ca catastih anume dupa tóte sineturile 0 zapisele
acelor mo01 cu numele ion ce se afla la Miri6 Imparatésea; WI orinduima
pro sfintia vastra parintilor archierel qi pro dumnavastra boerilor Domniel mele,
ca sa. va adunatI la unit loca, uncle mai intaia sa paravalisitl catastihu ce Wail
data Domuiel mele de la miria inparatésca, care l'amti data in manele dumnaltil
cinstita qi credinciosa boeruluI DomnieI mele Manolache Brancovean vol logofata
de téra de susa, spre alti intitip la adunarea ce vet1 face, i talmacirea luI greeasel,
cu catastihulit ce ama poruncita Dotnnia mea de stall scosil din condica DivanuluI,
diva calla() numituld Mayrogheni, i dupa, npisele Ondarilor, ca sa
desluOti nutnirile mo0ilor 0 ale boerilor ce di fosta stapanl acelor mo01, scriindu-le
fie§-care in numele lor ea intelegerea 0 cu numirea cea care este a fiintil lor ;
al doilea i cea mat' trebuinci6sa pliroforie a DomnieI mele este care o cere iubirea
vista de drepi ate cu Ma lamurirea, ca sa ne Indestulamit adeci de adevarula
acestor lucran, atata pentru coba ce sunt pe numele sea orl, a fiilor sal,
cat 0 celea ce sunt pe numele rudelor, nepotilor 0 a boerilor sal, 0 pe numele
thil Tismana dinteacelti judeta alit GoijuluI, ca acasta diafora ail luatil sfir0ta
0 ati indreptata spre a se intocmi adeca hotarulit, 0 a se muta aqedandu-se in
locula unde ail Distil, pentru care se orindui boerulil Domniel mele, Aleen biv
3-lea logofattl, ca dimpreuna cu orinduitulit Dumnalor efendilor muhaditl :,d ca
ala dumnalor comisarilor, sa marga la fata loculd pentru urmarea §i savar0rea
acesteI trebI, -decI va portineirna Domnia mea, ca or-ce trebuinta de ajutoril va
avea numitula boeriulti DomnieI mele la acasta tréba, sa avet1 al da 0 fitl sanato0.
1792, August, 9.
Cod. No. XX, fila 785.
(1) Mal urn-16nel qi particularl administratiunea lal Mavroglieni.
Baca o anafora de acésta natura :
«La jaiba ce Mt data Maril tale dumnélul pitara Dumitru pentru unti I6u
Banana logof. dela Gorj, cum caan vremea mahtultilul Mavrogheni, fiindit dumnéluI
pitarit ()ranch-1Ra ispravnicti la acestil judeta alit Gorjilor, unde pe acea
vreme era sumado 6ste turcasca la Boazul Porcenilor, ca serascher Cara Mustafa,
urea poruncl domnescI de a raspunde oOirilor trebuinciasele tainurI, cu banì din
raspunderile acelul judatil 0 in anula en léta 1789, avandit siclet mare de respunderl
tainaturilor, i fiind-ca pe acea vreme avea judeta a raspunde banil breslelor
de sfete Gheorghe, 0 oranduiala félmlul 0 a lemnelor de cuhniei care tala

ismoitu llomixtr.ofte 41
cismeld si a egumenuluI dela biserica ot Cismea, in ce chipù' i ca ce mijlocil in
adevèril s'ail WW1 acele vencIhrI, sat afieromata P De s'ail numgrat banl gata
la stapanil mosilor si de s'a dat banil chiar de la sinesl prin manile egumanuld
si a nepotilor i beerilor sOi, sétl farasI ca din venitul acestora s'ah Malt
ori de nu s'ail data haul nicl de camtl, orl de s'ail dath vre unile dintre
aceste mosii de catre unil alp' din bung, voi* Ior, pentru boeril, i slag facutti
zapise iconomicase, séta de li s'art luan pentru niscareva datoril de banl al visteriel
din nescareva husmeturl, séa pentra alte datoril ale altor AposatI pe care
Mavrogheni i prin zapisele lor ait fost puse de insisI amaneth,
cum i cele luate de Mavrogheni de la unil altil din p6mantenr, ca pricina de
hainlac i afierosite la unfi locti si la anti ? t6te acestea sa le cercetatl.sa le
lam.uritl cate una-una, fies-care ca madeua el deosebitù, In adev5rulil
cum ati fosta, si fara de a partini, séa a diafendipsi, verl pentru rudenie, verI
pentru ce alth interesh, asupra celor ce ait ivuta aceste mosil i acareturl, ca
nisce drepV judecatorI i credinciqf al Donniel mele, si ca pentru nisce lucrurl
ale miriel imp6ratesci, cu t6ta ferirea de vre una cusurii sri arëtatI in adev6r
prin auafora in scrisa DomnieI mete, si ea catastih anume de t6te ; la care
acésta tréba ama porancita Domnia mea, si de osebittl dumnélor cinstitilor si
credinclosI boerilor Domnid mele, velitilor logoferi ai Divanuld DomnieI mele,
ca sh' faca epistasie la tréba acésta dinpreall cu D-vastra, ande sa trimita
dumnélor sa aduca si pe egumenula de la biserica ot cismea, cum si pe insusl
boeril aceI cand va fi trebuinta pentru infatisarea ca egumenulii i pentru descoperirea
adev'eruluI (1)3. 1791, Octombre 24.
SlujbasiI luI Mavrogheni sunt urmaritI sub diverse cuvinte
maI ales d pentru cil eI ar fi jdfuitd pre unil si pre altil sub prelextd
de hainlacd. Si7 cu kíte acestea se proclamase amnistie generalal
suma de banl, socotincli ca va lua banl , s'aa pusa si ea dela sine de a imprumutat:
ah data tal. 3725. banI 12, de-ail r5spunsil trebuinci6sele tainaturY i avanda
samosa orinduitil pe numitula Balténu asupra acestor rèspundeff, ait r5mash adastandü
a esi baniI din judeta pe aceste mal sash numite féspunderl dé, dar
numitala samosa, vkIênda ca ordia turcésca de acolo 8'4 sputa, si ah' calcat-o
vrasmasil, undo neputênda sta, ail a fugita WI a nu apnea sa iée niel unit banii
all fémasil o suma mare de bad dinteacestia asupra acestul logof. cerênda
dumnélui pitarti a i-se face implinire de banil ce aa data la cump'ératula zahareleI
dela numitulti logof., ca dala unulli ce fosta samesh primita din
judeta; cu luminata porunca Midi tale aduandu-se patitula s'aii orinduitù
spre cercetare pricina acésta la judecata visteriel, ande i infatosinda-se, ama intrebath
pe parita ce are al r5spuncla inpotriva ? i4isa, cri ela la aceste °findull
de haul, fiindit bolnavil nu srah amestecath, ci banil s'ar fi strinsa de catre
una Dumitrache Romanescu care ah' murittl, ci gisg cri ait fosta oranduitù samesh
la aceste erinduell de catre dumnélu'l pitara, si de data banI, de nu
i-aii datO, 61 nu scie. Impotriva respunse diunnéluI pitarulù, ca pe acela nu Pal
avutù orinduita samesia, ci pe 16n Balt6nu, si I6n Balténul de va fi avuta °Anduith
pe acela Dumitrache ca ari stringa banl, nu scie. La acésta sciutit lucru
este, ca la tate judeOle de-a pururea cate unit samesa este, care samesit, meta,
(I) Cod No. XX, fila 139, 140.

42
In privinta regulamentareT acestel a0a cum o ilAelegea
M. Sutul, este utilti s6. aducenei pitacula espliditor, ce dA acesta
tine si socotéla breslelor si socotéla plAsilor, si acela inchlee bite soeotelele si
ac6sta sA urmézA si la visterie, care si ca tóte di are deosebitil calem de bresle,
dar semele breslelor iarIsT la calemula semelor sA incheie ; nude i acestil
logof, ce all fosta samesa alit judetuld, sA indatorézi a sci, si a da sémA de
bull ce ati esita dela breslas1 pentru acésta orindaial1; deci pentrn descoperirea
adev6rulul" acesteI pricid, mi se pare a fi ea cale sA fie luminatA porunca MarieI
tale ca mum-basir'
sa ja de aid pe am6ndoi s1-1 daca acolo in fa ta loculaï sa se
cerceteze priciva de catre damnélor ispravnicI, prin carte de blAstemil, ca sA doved6scit
cat): baud' adanatil dela bresle? cum si din Pet si din lemle si cate
cata ad data fiescarele intra ae63t1 orindaialA si inteacal manl s'ail data'? acei
bar!, dé in mana pitaralal, din catl ail esita dela bresle, cat are sl ja, de
vreme ce pitara aa r6spansil pentra d6nsula; parerea mé inteacesta chipil este
jara hotarirea cea desavarsitil rgmane a so face de cItre inaltimea, ta. 1792
April, 23. Enache Väcijrescu, vel vist.
Pitar, Damara en 1.0)1 Balténtt pentru socotell cliii vrentea lta Mavroglteni,
din ispravnicie.
Miltail Cost. Su(al gpd. Zcm. Vlasclioe.
Cu cale funda anaforaua daninguI vel vist; o intArimil Domnia mea si poruncima
dumné-v6strA ispravnicilor ot sud Goi;j, sI faceti cercetare si urmare
Intoemal cum se coprinde maï josh', de care sA insciintatI si Domniel mele in ce
chipti s'ati doveditil, ca nrmarea ce all facia; decl orindaima pe . . . sl in pe
amílndou6 pArtile sA-1 duel la sud God. 1792, April 27.
Cod. No. XIX, fila 278. Vol logof6t.
Pré intilfate D6ntne !
V. A. UREcta
Prin orinduitula zapcia inatosinda-se la jralecatI amadouti partite, ama
cetit acéstA jalbA, si din cercetare v64aramil cA diafo.raua lor este de jafari ce
intêmplatil in vremea rezmeritd, care socotima a fi ertate si nu paterna sl
dAmil platuica pe nimeni fArA deosebita poranca MArii tale, de se envine a intra
in cercetarea acestor felil de pricinl; iarl hotarirea cea desIvêrsitil Amara) a
a se face de catre Maria ta. 1792, Mehl 13.
DrIghicI medel., Andronache Fotinos, Pa! cluceril, Pascale vtore vist.
Mace de aproqi scofi la judecata departantentulta de /pie.
Miltail Const. Squl VV. gpd.
Alti afacere.
Poruncimil Domnia mea sa fie nesup6ratil jAlaitorula acesta de catre mail
volintira si de va avé vre-una cuvêntil drepta asupra luT Aughelache la care aft
fosta Willa, va da jaiba Domniel mele, iarA WA do porunca Domniel mele sA
nu se supere nicl Anglielache. 1792, Maig 19.
Cod. No. XIX, fila 230. Vol locrof6ta,

IsTome Romilmoat 43
Domna despre ea, adresandu-se catre ispravnicii de Mitsui, In 10
Decembrie 1791:
Carte la ispravnrcil Muscelului, cum, se urnzeze la pricin't judeciyi pentra jafuri
ce s'arc fàcuti in nIzmeri(d.
eZem. Vlas. Dumnev6stra ispravnieilor ot sud Museel saniitate ! v facem
Donnie me in scire, el, intr'acesta trecata rhmeriá ce art fosta, ca far%) vreme
de rgaboirt, seim el multi din supusii locuitori al amendorora imp6ratiilor ea patimita
pagaba i suparati, nu numal eel de aid, ,de catre ostasI si volintirif ostilor
chesaricescl, ce si eel de dincolo, de catre pre puterniculul nostru
impgratii, deci fiinda-ca pentra nisee urmat6re ea ace3tea intimplari ale vremei
rkmiratei suut si ponturl Imp6rateseI anume, care s'aa' legat a inchierea pacil, yi
fiinda ca multi din pagubasii locuitorl ai 061, earl ail patimita tetra acésta trecuti
vreme a nIzmeritil de catre volintirii ostilor chesaricesel, cum qi de catre
alti faatorI de r'éti i hotl ce ail fosta gasit vreme Cu prilegiu de jafari U hotil,
ail data 6i dart jalbi Domnii mele, cerand judecata ea ung ca aceia, si Implinire
de pagubile ce li fost Matta, jata pentru ca sil sciti cum sil urmatI la unele
jilibi ca acestea, v..6 dam Domnia mea pliroforie printeacesta carte ce inteadinsa
vö scriema, i vö poruncima, ca cati aù fost volintirl ca adeOrata in slujba
si art fosta cu adev6ratil poranc41 de catre comandirii ostilor a face acelea
micilrlsi pornirl, acelea dar/ cate ail literati/ din porunca si le ail urmata in
tapta sunt oprite i ertate a nu se cauth niel a se pomeni; iar cap' fostil en
adev'érata volintiri in slujba ostasasca qi cu name de volintiri ail hotittl i aa
pradata pe unii-a10, séú i volintirl de vor fi fosttl si n'aa fostti poruncitI; acelea,
dard care ;WI poranca art ur.mat i aa pradata si aa jafuitil, avet1 ale cauta
prin judecata, a le hotari si a le implini, si pe care nu se vor odihni pe a dumnev6stra
hotarire, se avetl, dupe ofenduiala, a-I trimite la Divanala Domnil mele
ca anafora de. cercetarea Dumnev6strg, ea dovegile pricing ; intr'acestrt chipa
dal% urmandtl, se aveti deli a cerceta ea amgruntal, ea sil dovedeseg, ftntêiit acea
paritiI ca ail fostil volintirl; si el at fosta ca adev6rata poraneiti spre a-l' diafendipsi,
iar nu unmet ea una cuvanta prost, ca aa fosta volintirt qi ail fostil
poruncitI, farg de dovada, plainda insa porunca acésta cu scumpatate, ca nu
dupe neseareva pirI din pima a vremel treeute si se supere unil ca aceia ce sunt
ca pricini oprite de a nu se canta, cam inpotriva sil nu se diafendifsasca
toril de Ad i hotil, ci ori n'ail fosta iu slujba ostlsasca, sea n'aa fosta poruneiV,
ci dreptula pagubasilor locuitorI sil-la impliniti de la uni ca aceia, cam si
pe eel ce at fostil in slajba volintirI si art fosta poruncitl, sa-1 diafendifsitl pentru
ce din poranca ait lacrattl. 1791, Decemvre 10.
Procit. vel logont. (xx. pag. 112).
Rilspunsa la ispravnici ot sud Prahova pentru cererea ce face Stoica dela
Comarnic de nisce volintiri de jaful ce l'all jafuitil ca pricing de hainlica cum
el cererea lig filadil din cele opritg ca poranca imOratésea n'are a intra in cercetarea
pricing, si sil mangae ca catrentula cum ca i se va face de catre Maria
sa ajutor pentru slujba ce ail Ueda, tug sil cerceteze ispravnieg de at facuta
vre-unii hainlica ca adearatil i sil insciinteze, iara pentru pira de 7 capete de vite
ce are ca Rada Stoian ot Comarnic, fiind-cl acesta este osebita madea, ispravnicii
sil o cerceteze si orl sil indrepteze, sétl tritnita la Divanü 1791, Octom. 29,
Cod. No. XX, fila 15:3.

44
#. A. tIncinX
VI.
turcilor sub M. Sutu. Pa sport. Diverse alte Inesuri.
Ca mèsurI in interesuki administrapnel, M. Sufiu reinoesce, prin
diferite pilace, nizamulA pentru oprirea Turcilor de a infra In téra
si mal cu séma pe la balciurI.
C'círtt legate la 17 jadee ale Wei ronanesest pentra nizamulti Tareilor.

istoara fionflartolt0 45
Nu credemil c acéstä mesurä a pasaporturitor este streina de
faptulti, cA in timpulti ocupaliunel austriace fosta inscristi ca sudiÇi
multi locuitorI propril al 1.6reI. Acestä modä de a's1
multi suditil in tea va continua a fi in. deprinderile consulitor
au striaci !
Pentru a intimpina acestrt WI, care inputina si mal multti redusa
populaliune a terel, M. StO luä in Martie 1792 dispos4iune
mal radicald, prin care nu se recunosctl de suditl pre ceT de felultt
lor din pämentultt terel muntenescI. Iatä acésta dispos4iune (1):
Calm ispravnicii, public*); la 17 judeEe fi la caimacamti pcntru sudif).
Ve facemii Domnia mea Insciintare pentra rendulfi suditilor a nemtid, ci
off cap stint de feliulti lor din pina6ntul pie puterniculaI nostru Imperata,
pimintenl de aid aI Ora Romine0, veff streinl de peste Dunire, din pimenturile
Imperatulal, macar co feliti de lege aril fi, unit ca acetia-ce aft luatii pa-
(1) Carp la tort plaiurilor una la caimacaniu ca st1 nu, sloboVei
nimenea a trece in Mullin( farit dc rilvasu D-lui vel spNar.
Sluga Domnid mele, vita§e de plaiii... sud... Cu. t6te ci §i In trecutele ile, la
Martie 20, vi s'ail trimisù poruncile DomnieI mele strapice, dar iati qi acumil
mntilrimú acelea ponturl, ye poruncimil de iznevi, ca fire de rivap dumnéhif vel
spitaru si nu lisatl pe nimenea a trece, de aid din WA In cea parte la tera
nemtiel. pentru ci de ve yeti cu,teza a slobecji pe cinevaFfi firi de rivaplil spitiriel,
bine si." scitl ci ca mórte ve vomú pedepsi. acolo In plaiú, ci fiti ea mare strijuire
la paza hotarultil, spre a pizi nizamulti ce ve dim'', fir de casual, gi
avemil respansulti primireI, atitfi a porancel aceqtia, Cad §i a eel dela Martie 20,
trimisi ; a0§derea-t1 poruncimfi sA intireqd f6rte tare paza potecilor, ca si fie
strijuiti ca tOtA stripicia, si mi se Intêmple vre o armare impotrivi la celea
poruncite, ci nu yeti scipa, cumil 4icemil, de cea mal strapici pedeps1. 1791,
April 10.
Cod. No. XX, fila 475, 476.
S'ail Waal respansil ispravnicilor de Buzeil ci pe Smaranda sotia CArstil
CApitanA i pe Ana nevasta lui Mandrut, si le slob* a merge ea copiii i avutultt
lor, dupe birbaff, firi a ma ingidai si la In tovirilie pe anti cine-va, off mg
off mulere, iari pe altil nimenea si nu slobódi a merge el s'or invinoviti
de care acesta s'ail scrisú i ispravnicilor de FocqanI. 1792, Mali"' 17.
Cod. No. XX, fila 611.
ficutù porunci la vitavu ot. CiinenI pentru unfi Pavel Binen ce afi
fostri robfi la Turd qi s'afi opritil la Caineaf, ca si cerceteze,
§i. fundA a§a s1ob64A a trece iniuntru, jarA fiindfi intealtfi chipA sA inscinteze
pricina. 1792, Iunie 26,
Um-La Romanilori de V. A. Drechid. TOM. U alA seriel, 1786-1800 i al TV-lea dala 1774.

46
tente de sudi1, i paporturt i alto cártT, séti adevélinte dela ghenerall si alto
obraze ale Nemtiet, mí in curgerea vremel résboiulut, oil mal naintea résboitilut,
sén si in arma résboiulut, pe top,' acestia ce n'a(' urmatfi a se ridica de acia
qi a se trage la térile Nerntiet in vremea curgerit résboiulut, avem a-1 cunosce de
raiale ale pré puterniculut ìmpérat i de supust at Domniet mele, í ori ce patente
séti pasporturl i cArii i adeverinte nemtesci ail, avem a le lua dela mftnile
lor si a remanea Io réndulti raialelor nostre ; dect l'adata ce vett primi porunca
Doman' mele, sá cercetatt in totil judetulii dumnev6stra, ca se aflatt catt dintr'acestia
se afla in partea loculut, co. numele de suditti, pe care aducêndu-I inaintea dumnev6stra
814 cercetaV, ca dovedett de unde suat de feliulù' lor? anume sa-I
luatt in scrisil, ifara de ale anta lor sfritnlù trebil i scopulù nostru, sa le
datt porunca ca iae patentele, pasporturile, cartile séù vert-ce adeverinte
nemtesct aù In maulle lor, cu care sa vie Impreuna pana in doull tret ile, multn
paila in patru, dupa trebuinta si dupa departarea judetulut, sa se afle aci la secretaria
Domniet mele ca acele sineturt, clara si trimetett de alta parte fdie
Domniel mele de numele is felulii lor, i 'in ce orasti séù _sattl sé afla anima
acolen cu arétarea din ce (II i-att sorocha, ca sa scimil pe celn ce n'a urmatil
a veni. lar 041 sunt de felulii lor adevéraí si bine cunoscutT din péménturile
nemtiet, una ca aceia al." a fémanea iarast sudili in orinduiala lor, precum si sunt
do felulii lor, pe care 'ramal luatI in scristi numele i pémêntula de 'ande
este de felultl MI, i ce.acareturl séfi star an aid in téra ? i sa trimet41 Domniel
mele f6ie deosebita de acestia, nefiind trebuinta de a t'imite pe acestia la secretarie
; ap dar sa urmatt si *optaran réspunsultí de armare (1)». 1792,
Martie 3.
Asemenea pitad facutil i catre Dumnélul Banuln Brancovean, i Damitra
Scarlat Greceanu i dumnélut vol spatar i damnélul biv vel postelnicil epistatulli
Agiet, ce sunt orinduii cu ase4éméntuln Bucurescilor, pentru sudifl ce
vor fi in Bucuresct.
Din alfil plaitt despre Buz6ii In Decembrie 1791 intervina locuitoril
plaiulul In favelrea vatafulut Dumitrache (2). Indata apo'l In 28
Cod. No. XX, fila 398.
V. A. Uatonfi
fatA cartea doninéscd rapundendti la intervenirea satenilor
Carte d'are Dumitrache viitafit de plaiu despre Buaii sud Saac d'are locuitoril
de acolo di s'ati cw;latti totti Dumitrache a fi vlitafil.
Zemle Vlascoe... Sluga Domnif mele Dumitrache Vataqe, dela plaiù. despre
Buzki sud Saac, voul tuturor locuitorilor plaiast dintru acesta plaiti, de obste vé
%cenia Domnia mea in scire, ca jata dupa arétarea Ostra a locuitorilor ce att
fo3til vechill despre parten a ton plaiulti, care v'att infatisatil inaintea Domniet
mele, inca la mitropolie fihidü, cumti cg suntelI ca totI mult/mitI de numitulil
vAtafulù vostra, §i viá chivemiselce intra bite co. dreptate, Manda Domniet mele
rugaciune en totil de a nu vé schimba pe numitul vataftl, dupa care a v6stra,
deobste rugaciune, fiind-ca si Domnia mea ceremil gi voimil odihna i dreptatea
vdstra, v'am fostn datti Domnésea ndstra fagaduiall hotarita, ca in cata va sluji
nnmitul Damitrache vatafu bine, sa citt ca va fi ne lipsita din vataqie, qi vomù

lanuarie 1792 Domnitorul trimite cercetare contra aceluI vatafti Dumitrache,
ba si destitue pe motive grele, din care se constata
abusurile ce facea si ce afl mal facutil si pe timpula lul Mavrogheni.
Se vede di locuitorii care '16 cerusera de vätafa erail pärtasi la beneficiile
lul. Intre acestia erail un nurnèrO de locuitorI, carl pe timpula
Jul Mavrogheni fuseserA ridicati la vrednicia de mazill i breslasl
ca atarl. scutiti de dad. Visternicula Enache Vacarescu in sistematica
sa prigonire a tuturor celor ce. fusesera bine véguti de Mavrogheni
desfiintase asemenea scutiri de sate. Itatafulti Dumitrache continua
insa a le ap'era in modO abusiva, de si nu pe considéraliuni morale,
ca vechiO servitor alü luT Mavrogheni, ci pentru ca acésta it producea
beneficiü (1).
da 0 Domnésca n6strA carte de Moire a vAtAlief la Waffle lui; fiiudü dala a 0
pliroforisita Domnia mea din jaiba v6strA ce ne-41 trimisa de
izn6vA acuma en o soma din plAia0 ce venird la Divanula DoraniI mele cu iscAliturile
tatarorii, i deosebita InvinOrile dumnélor ispravnicilor aceluI judetil,
i din arótarea dumnélul cinstita i credinciosa boeraluI Domnil male'vol vornica
de Téra de josa Ianache Moruzi, cuma c 'la ceretl pe Dumitrache en totil de
ob0e, i suntetI maltAmitl de diasulii, ama bine voita Domnia mea 0 mil ho-
WW1 ca sft rAinfte vittafa tota Dumitrache ce art fosta pan. mama ; pentru care
ama portincitil qi DomnieI sale cinstitulul qi credinciom boerulli Domnil mele
vol dvornicil de Tara de josa Ianache Moruzi, ca sa trécó, numele lul Dumitrache
In cartea Domnief mele de vAtA0e, ce pria dumnéldi vel dvornicil este sA se dea
vAtafalul dupA obiceiù, ca ponturile de InpreunA. Deel nu lipsima Domnia mea
deosebita a vó serie acésta Domnésca n6strA carte) ca sA qcitl cum cA s'ati
primitù la Domnia mea cererea i rugAciunea v6strl, 0 am Mena Domnia mea
vAtafti iarA0 pe Dumitrache, 0 pe d'ónsulil sg gcitl sA cunOcetI de vAtafil
0 de acuma Inainte, pentru care 11 poruncima Domnia mea mal susa numitule
sina Domnil mele vAtaqe Dumitrache, sA aibl a sluji pururea Cu dreptate, ferinda-te
de orI-ce urmare in potriva voin0 Domniel mele, i urraftndii ponturile
povAtuiiile DomnieI mele Mtn' tóte, iar mai vartosa poruncimii pentru
avaetu vAtI0d, ce este venitulfi dumnélul irel dvornicil, sA uu te cutezt a face
vre-o lipsa din bull' avaetultil, sA gciI c nu mime veI fi lipsitil, ci incA i In
pedépsA ve! cAdea ; pentru care iata inteadinsu trimitema acésta Domnésca n6strA
carte deschisl ca BA se citéscA *Mtn' aucjula tutarorti. 1791, Decembre 7.
Cod. No. XX, fila 218, 219.
(1) Iati §r pitaculti relativii la liatafulti Damitrache;
Isv5RtA Itomlintont 47
Carte pentru a se face- cercetare ui Duntili.' ache vatatic de *ire (Wive
Buza sud Saac
Fiinda-cA pentru Dumitrache vAtafa dela plaiula despre Buziiii sud Saac
aù venitri la auclula Domnil mele aceste Intftl o jaiba a lur CrAciun

At. A. tiREcnil
Pe ltingà ponturile ce deja cun6scemil, constituind4 nizamula
regulamentula Witafilor de plait", Mihaitk Sulu, rênduindil pe
ot. satula Nehoiu, i Udrea, i liada ot. Patarlage i Vladul ot. tam, i Marco, caiil
scriti ca sunt ai ca cirea altor sate din numitula plain, alma le-ail luata numitulti
vatafii mama de tota ludele cate parale tref-q.ecl Cu criv'enta ca an
cheltuitti la vata0e, cuma ca If darvareqce pe cel grad la trebile easel luI
puindu-i de scosa cherestea de craml ca boil lor, i-aa facuta gardurl pe la
vil i morl pe apa BuzguluI, fara de nicl o plata qi fara de nicl o séma, 0 la
t6te lucrurile lul 'I are ca nipe robI, cumil c mal are ca la o suta qi maI bine
de lude scutig al luI 6menI din plain, a carora dajdil i podv6de le pune de le
platqce saracimea, 0 nu numal acestea, ci Inca maI are vre-o catI-va lude datl
i anal Bozianu, i prin economia lul se scutesc i aceia, i sunt incircatl
saracimea cu dajdia acelora i cumti ca deosebita de acestea mal aA i alte
multe mancatoril i nedreptatl de cake dinsulil, care prin fol le vor da In scrisil,
cerênda sil se oranduiasca credinciosa ala Domniel mele de a le arata In fata
locUluI 0 de 'a le cerceta ; alii doilea jaiba despre partea a tótel saracimel din
plain, trimisa ca unch601 Stan Ploscariul (ma'i multe reindull nu se potri citi).
Cuma niel pe satenil carI ail fostti dajnicl ca dîniï la sata din vechime, carif
din vremea qtilor nemte01 0 din vremea lui lifavroglteni s'ati facutil mazill
bresla0, nu urméza numitula vatafa poruncilor i hotarlrilor DomniI mele, ca
sil-i dea la satele lor spre parta oranduelile qi podvódele, nicl nu va ca sil
le aréte macar DomnepiIe n6stre poruncI ce sunt date pentru acestea, ci le ja
vatafu baniI Inteascunsa diafendipsepe ca nume ca aunt mazili, iar
le trage birula lor. Altreilea .0.14 dela satenI din Patarlage vazuma catre dumvel
vista, cuma ca vatafu Dumitrache an luatù cate talen l patru-geci acumti
dela una Mihalcea i Cernat franta01 satuluI lor de ail mijlocitù catre ispravpia
ca sa le sc60 adeverinta cuma' ca sunt némil de mazill voeu i an data
numitula vätaf i parcalabuld Bata:1.M' acestuI Patarlagele tal. doue-cjecI povatuindu-la
ca sil Inqale pilaba pre vre-o catI-va din Weill eu bautura de vinn,
spre a da qi satenil adeverinta pentru acel doI numiì, cuma ca aunt néma
vechia de mazilI, i osebita de acestea tóte an Naafi doue sate ale plaiulul In
4i1ele Mavrogheni, ea tal. 300 Cu propunere ca ati trecutti vite in Ora nemtésca,
ci fara de a fi vinovatl la acésta propunere. Pentru care t6te aceatea jalbI
orauduimti Domnia mea pe sil mérga drepta la numitula Dumitrache vatafil
mal 1)1011 pe dinsulti sil radice 4m tréba. vata0eI, i oranduima Domnia
mea in locuIù lul vatavil pe Andrel Bozianul ce an fosta mal nainte vatafa
vechiti, ca sil caute tréba plaiuluI, i oranduelile i iloruncile Domniel mele ce
sunt ora,nduite la plait'', i apoI sil se faca cercetare de cutre dumnéltil cinstita
qi credinciosti boerula Domniel mole, Scarlat Campinénu biv vel stolnict, ce este
oranduitti cu apgam'éltulii la acela judetti de inpreuni eu aeesta oranduitii ala
DomnieI male de fata acolo In plaiti pentru t6te acestea ate ati arntatti Domniel
mele locuitoril pdn jalbile maI susti numite, atata pentru cele 30 de parale ce
ca luatil de tota ludele, pentrn cheltuiala vataqiel lul i pentru cazna
0 trivia care (lid cil patimesca la lucru casil lui, i pentru acel vechilI ce ail
venitti in dou'6 trel randurl aid la Domnia mea de ail mutt' pe numitula Dumitrache
de WA de n'ati fosta cu adev6rata trimi0 cti qcirea a totti plaiula, a cI-

1sTonza Roués' moat 49
noil v6.ta1l, la 27 Odombre 1791, si intru acésta copiindil In parte
disposiVuM de ale lu1 Mavrogheni, dO. vatafllor noi, prin chiar
lor de numire, urmAt6rele instructiunl:
Carte de vsátafa de plaii, care se da' la tndna vatalsilor cle pieta
10 Mihail 6onst. Su tul VV.
Sluga Domnid mete pro carele dupA incredintarea i prins6rea ce ad datd,
ca va pAzi 'Mtn' t6te poruncile DomnieI mete qi va chivernisi pe locuitorl cu
dreptate ferindu-se de jafurl i mâneltoril, orênduitd Domnia mea vItafil
la plaid ot sud... In loculii.... druia ca sil-1 fie sciutd ce-i este venitulti tut anume
a lua de plaid pentru slujba lul, spre a nu se intinde maI multd, 0 ce poclond
are a da la dumndluI vel dvorniculd de téra de spre a nu fi supgratil mal
multd, cum 0 ce este datoria slujbeI lul spre a o s/Orsi pro deplinü; iata cu
hotArIre puindu-le in sclisd si arAtânda-le tóte pe name, i s'ad datd la mana
cartea Dommiel mete pentra urmare : I-id sl fie ca priveghere i cu Mare aminte
(Jim, i n6ptea ai In t6tI'vremea, ca sl plzésca plaiuld si potecele plaiuluI ca
plAiast i poteca0 6menl vrednicl de slujbi, 0 de bunl pazI de hotI, de Wheal,
de faril de dobitóce si de cele ce sunt oprite a nu eqi din Ora, i orI cAnd se
va InOmpla hotime sea tfaharime5 ad prin potecI, ad prin drumurile plaiulul, indata
sA sarA p1tiaii sl-I pringa, i blgandu-I in butucl, ea bunA pazA sA-I trimitA
la dumnélor ispravnicil judetulnI, ea tóte pricinile hotiilor lor 0 a tallariilor
lor In scrisd i dumnélor sA-1 trimitl ca bunl pazA la Domnia mea ca se iae
caguta pedépsi; iar pentru cele ce se vor gIsi asupra hotilor cAnd II va prinde,
oil cad, arme, s6ft alit]. ceva§I borfe, câte dintr'acelea vor cun6sce pagaba0I qi
rora nume se Ins6mn/ mal In josd i pentru alte jafurl, gi orI-ce nedreptAtI vor
arOta locuitoril, i pentru acel tal. 300 ce-1 ar6tI cg jefuitil in qiiele lur
Mavrogheni, cum si pentru aceI o sutA de 6meni scutitI, ce qica cI-1 are vItafu
al lul, cumd i pentru maziliI j brIsla0I din gilele nemtilor, dela care va fi luatti
vAtafu bad 0 se vor afla diafendipsitl de vAtafu, ne argtati" i ne datI la satulii
lor, dupA poruncile ce ad fostti date de catre Domnia mea, la care acestea
ar6tArl flanduse dupit cuing poruncimil cercetarea cu t6t/ scumpltatea, prin dovegI
infltigate i incredintArl vrednice, drepte, in fOca lul Dumnegeft, °Ana veil
fi adevArate, Orld rAdice pre numituld Dumitrache vAtafu cu anafora de cercetare
a tóte pe tare], sA-lii aducA dreptil aid la Domnia mea, iar pro acel o But/ de
timen1 scutitI aI vAtafuluI, sOü cAtl se vord afla, cumil 0 pro top mazilil i bres-
1a0I fAcutl din vremea nemtilor 0 din vremea lui Mavrogheni, st urmeif, dumnéta
maI susO. numitule oranduitule boerii aid Domnil mole, dupl povAtuirile ce
al dela Domnia mea, 0 dupI porunca ce ti s'ati scristi deosebitil dela visteria
Domnil mele acumti, spre a-i arga pro totI la satele lor, de care al ne trimitI
f6e anume. 1792, Ianuarie 28.
Intru acéstl carte s'ad Insemnatfi i numele celor ce ad venitti Inaintea
mArel sale lul VodA de ad cerutft pe Dnmitrache vAtafu cumti i osabitl f6e
data la minI orinduitulul de numele celor ce ad trimisti jalbI de acolo, ca cord
WM pe Dumitrache.
Cod. No. XX, fila 331, 333.

50
V. A. URECHIX
le vor dovedi Cu buna dovada Inaintea ispravnicilor e sunt drepte ale lor, sa
§i. le in; iara cate va r6mane ale hotilor, acelea dupa obiceid Ed le iae vatafulil
impreuna cu p1aia01 ce vor prinde, pentru ostenéla lor, iar de vor avea hotil casa
alte bucate earl din cea ce s'an &Ha asupra lor, pentru acelea sa nu aiba
a se amesteca vatafii de plain, ci ispravnicil sa le iae sub zaptuln lor, sa .
Use/ paguba§uldi §i pentru cele ce vor r6manea, sa insciinteze cu f6ie Domniel mele,
§i Domnia mea va hotari ; sa paz63ca §i satele plae§esci ca sa nu fuga, sit sa
tréca peste plain i ap sa fie plaiulii pazitii nu numal de altele ce sunt a se pazi,
ci Did ornil ség lucran, marfa, fail de rava0 sa mi se slob646, dupa cum prin
osebite ponturl am'ù poruncitil. 2-lea and se va int6mpla plaia0I de sub vatalia luI
sa aiba nescareva pricinl de galcevuri mai mid 0 curvil cu plaia§il iar din vata0a
judece vitafulti de plain; 0 macard ca la unile ca aceste pricinl
de vinl, urma de lua vata0I glóba, dara fiind-ca aceea ridicatn ea sa nu mal
fie gl6b5, orl A se mal pornenésca, ea min lucru fara de cale ce se mina Ail,
care nu era pentru vre-o infrfinare a acelora ce facù' necuviinei6se fapte, ce numal
o pricing de jafil i unil eatahrisisii, am-6 hotarltù ca la eel ce vor cadea
in vina, dovediti cu bun/ cercetare, sa-i certe vatafulii ea Mae, dapil m6sura
vinil lor, ca sa se infraneze, Ins/. sa nu se cuteze a o face la cineva0 fall de
vinft dovedita, pentru vre-o pizma i rëutate, sal interes, ci s fie vina aceluia la
fapta, de &tit, i asa, certe, iar de pricid mal marl' i curviI de va avea
plaia01 ea alt1 than! de prin sate earl din plaiù, sa im fie volnica a-I judeca
vataftilil de plaiù, ci ispravnicil judetulul, pentru ea de, alte yid §i judecatl Ind
marl' ail vos ispravnieli sa judece qi pe vatafulil de plain. 3-lea Cheltueli, orI pentru
vhaturl, orI pentru oimi, orl pentru alt veil ce, sa nu fie volnicil vatafalii de
sinql Ara de qcirea i porunca Domnid mele in scrisil, a face cisla pe sate In
ci la vremea aceea dupa ce se trimetti qoimil, ori" la vremea vanaturilor,
vatafulil flcêndú f6e de cheltueli cu ar6tare anume la ce 0 cate c'atil s'aù' cheltuitù'
i printea cal maul, sa o cerceteze de catre ispravnicil judetuldi 0 pe eatù'
se va dovedi drépta, vguta de tóte satele, MI de alta incIrcatura mal multi)."
sa se adevereze de ispravnicil judetulu'i, i a:p, ca porunca dela Domnia mea se
va face cisle pe sato, 0 la acea eisla, care ca porunca Domniel mele va t'ace,
aiba a da vataful, ravaquEl lul iscalitil la fiware salù de cat Waft ajunsil 0 aft
platitil satulil acela cutare cheltuelI, dupa care acestù rava§il sa putemil lua séma
MtafuluI la cercetarile de jafurl ; 4-lea a00erea poruncimil ca vataful sa nu lase
locurile de paza i al lipsésca amblandii dupa strinsuln banilor dajdiel din satil
In sob:), ci strinsuln banilor sa-lit faca elii, insa ca plaia0 orilnduitI dela Ginsalt'',
cari acd sI aiba a Arabia Fin sate dupa banl, lax vatafulft sil strejulasea
locurile de paza. 5-lea orênduimil. Domnia mea 0 venitulil vatafultli anume : dela totl
casnicil 641 se alla locuitorl In plant sil aiba a lua eked, cate o i pe a0derea
sa, iae dela turmele ce vint in tag de turma cate unti mien"' dintr'acea
primal*/ a0§derea sil iae i cate nun ea:A de stAna ; sil fie 0 de tóte podveq.ite
i angariile apnratil. Ofenduimil. Domnia mea i pleconulti dumnéluI vol
vornicl. ...... care ace$1 bad dandu-I numituln vatafil, de maI multil al nu fie
sup6ratil ; ci dar fiind-ca aù lipsitil dela vata0 i pricina ce avea de qicea mal
inainte pentru ploconù, el li sg iea peste orênduialI 0 peste m6sura, i ca acea
pricina facea jafurl i mancatoril locuitorilor, i amil hotaritil Domnia mea ca
suma or6nduita cum are]. gisti maI susil, dupa datuln ce da plaiulù' acesta miiI
Inainte, dupa venituln ce s'ail socotitti ea are numitulii vatafil, 0 nu ail maI
rdmasil mijlocil sOC cuventil de ajutoralil vIta01or la Int"émplare de nescareva

lucrurl maï multA; pentru acésta dara ItT poruncimfi, orênduitu-le vatafü, mergAndl
la numitulti plaii, i argtfindii. cartea Domniel mele locuitorilor p1aiaT, sa cautI
sa pazescI t6te aceste arltate poruncI In t6ta vremea, a te feri f6rte de jafari
mincatoril, de Incarcatura mal multi la cislele satelor, de gllbe, de cisle, de
cheltuell fara de scirea i porunca Domniel mole, de cazne si de WIT Para de
viol dovedita i fara de mesura ; dela nimenT mal multi si nu te cutezT a lua
cevafi cu name de venita alli Mil, preste cele ce-si olinduim4 maI susfi, si nu numal
tu sa te ferescl de acestea, ci si pre vataseil satelor i parcalabi sa nu-I IngaduescI,
ca sa petrlca locuitoriT cu dintate dupa cum este vrerea DomnieI mele,
pentru c Domnia mea dupa acestea avemfi a face cercan l In plaia peste táta vremea,
cu felurl de mij16ce, cand te vomii gasi cu cata de putiuti In vial de vre-o
luare mal multi, hotarire avernü a te pedepsi In plaifi cu Wale, acolo la vederea
tuturor i apoi cu targulti i ca oena, Intordndfi si jafulfi acela indaraptil i niel
odata nu te veT mai Invrednici la slujba i mila Domniel mole, de care sa nu socotescI
ca vel scapa de acésta hot/1.Ra ped6psa ca Insalaciunile ce obisnuia vatasil pang
acum, de lua intru ajutoril cite o ceta de satenl, cu cuff era unitT la mancatoriT
jafurT, ca aceste mancatoril sunt sciute de Domnia mea si nicl anti ajutorill nu vel
putea avea, ci Inca i aceia vor fi intru o pedépsa cu tine; iara slujina bine si pazind
dreptatea locuitorilor Intru t6te, vet fi totA d'auna in mila i slujba DomnieT
mele ne lipsita, danduV ploconalii celù oranduitfi de Domnia mea la dumnélui
vel vornicfi. Poruncimii Domnia mea si voila taturor locuitorilor acestuT plaiu,
vfilêndil cartea Domnil rode, sa avetI a sci cun6sce de vatafil, sa datl
tota supunerea i ascultarea la trebile plaiulul, si la implinirea poruncel Domniei
mele, care se vor da printrInsulti, cu silinta i cu supunere sa le urmaV i si
le sal/1.0V, pentru ca celfi ce se va arfita ne supusil si impotrivitor la trebile
plaiulul, si la inplinirea poruncilor DomnieT mele, sa scitT ci unuia ca aceluia are
vole vatafa sa-lfi pedepsésca, ea Male dupa vina luT si Inca triméta aid la
Domnia mea, ea sa se pedepsésca mal grefi, ca unù omù röúsi ne supusti pentru
pilda si a altora neInteleg6torT. Porunciml Domnia mea 0 dumn6v6stra ispravnicilor
aT judetulul, sa avetT a-14 sci pe rnal sash.' numitula shiga DomniI mele
de vataffi i purtator de grija plaiulul acestuia. (1) 1791, Octombre 29.
Asemenea instructiunI nu impedecA abusurile vatajilor, destuki ca
dinsiI sA imparta cu eel de la centru. Se jaluescil locuitoriI din plaiti
contra abusurilor; Domnitorul trimite cercetarl, dar are gri,j5. In cartea
cu care insarcinézI pre unti anumita boierti, sä ameninte pre jaluitor1
pentru casula cand tânguirea lor n'ar fi dovedita:
Cart,e legatä care Alecsandru Farfara ispravnica ot sud Mehedinft, a cerceta
jalbile plelefilor ce aì datu pentru Petre vätafu
Credinciosu boerulfi Domnil mele Alecsandre Farfara biv. vel. sardaril, ispravnicii
ot. sud AfehedintI sanatate dumnéluT cinstitti si credinciosil boerulti
Domniel mele Dumitrasco 1lacovi0 vol dvornicti de Téra de susa, afi af6tatil
Domnier mele, cum ca dela locuitoril din plaiula acelui judetti jalbT
(1) Cod No. XX, fila 162, 163, 164, 165.
IBTORIA ROILINTLORt 51

52
V. A. URECHIX
asupra lta Petru ce 'Hi ail 'MAI plaiului, care vAciutil i Domnia
mea, cum a le face multe amesteciturI, jafini i nedreptitl, pentru care amii
poruncitti Domnia mea simile& vornicului, ca jilbile acestea si le trimiti la
dumnéta de a le cerceta la fata boulai, acolea, care jilbI primindu-le dumnéta,
iati porunciml Damnia mea stravnicil, si le cerceteg f6rte ca deanairuntu,
de sunt adevgrate vi de ati urmatti i urmézi vitafuluI nescareva urmial, in potriva
poruncilor Domnif mole? orI in ce chipil i drepti In adevAr si aibI a invciinta
Domnid mele, ea arAtare anume de t6te, ca dovedile lor, ci de va fi adevArati,
din slujbi i sä orAnduimi altù vitafil, iar de va fi pira locuitorilor
neadefhati vi va fi AmblAndil cinevav cu zavistil amestecindil i turburAndii
plaiulti, iaräi si Invciinteg Domnid mele ; de care avteptimil dspunsii
sinitosti (1). 17927 April 5.
Asia mergêndïl cercetarile, vätasil isi inflintéza havaeturl noué.
In plaiurile din judetu10. Valcea vatasiI arunca asupra potecasilor unti
notl havaetil: fie-care potecasti sa dea pe anti vatafulul die unil jdertl,
sétl mal bine cate umti galbenti pretuhl jderulul. Reclama potecasiI
naivi, dar M. Sutil si cu divanulil séù recunosctI ca lege acesta no
havaettl, din care de sigurU nu se folosira numal vatafil ! (2)
Ilavaeturile dupa pacea dela Sistov aunt in WA fhirea si pe
telta trépta (3): boeril de aid 3-lea, cel de alti 2-lea si a fortiori cel
Cod. No. XX, fila 474.
S'ail ficut respunsil Caimacamului, pentru pricina ce se jiluesci potecaviT
dela plaiurile ot sud Valcea, ci le iea vitafulti cite unil galbenti pentru uni
jderti au vitafuld i osebiti cite unil jderti pentru ispravnid, ci acésta cercetandu-se
la &to, locultg de dumn6ltif sirdaruli Ioniti, s'ai doveditil cä ail fostil
vechiii ohiceiií, i ficêndi sirdaruli Ioniti anafora, aü In-01.RA vi Miria sa acestrt
obiceitl, care s'atl trimisti in cartea damnéluT Caimacamului anaforaua pecetluiti.
(Cod. No. XX).
EacAunii actti din sute ce avelnii, relative la havaetuld sprttaruluI alfi 2-lea :
Cartea lui Oil 2-lea spatart1 pentru peirpdrulti din sud Buda.
Zemli Vlascoe... fiind-ci alO. doilea spAtarti are venittl obicbuitil pirpirulti
la sud Buzili, amil datil Domnia mea acésti carte boerului Domnid male allí
2-lea spitartl, ca sO. aibO. volnicie omulA ce-lii va orêndui la acelti judetil, si iae
dela cd ce plitescti viniriciA pirpirulA, fug de fundulil de bute vi de fundulil
de putini de stejarti banl 12, vi de fundulti de putini de brad(' bail 6, dupi
obiceiil, afari din deurile mônistirilor dela care va fi luatil mônistirile phi la
vremea rezmeritei cd-l-alte, dela acelea si nu se amestece, iar de atund inc6ce
micansi de va fi si copringêndit in vre-una din cirtile mônistirilor, acelor môastir)!
li se va lua numaT vinArichl iar nu vi pirpiruhl, Domnia mea dimil
miluinail pe mônistiri cu dinteale Domuid, iar nu ea iar mal multi
si nu se indrisnésci a lua, ci va int6rce inapoi vi se va pedepsi, i saam receh
gospd. 1791, Septembre 8.
Cod. No. XX, fila 71

de 1-a stare es1 urmArescti havaeturite, ca pre una drepta necontestabil,
ba Inca, ceva mal apoT, acesttt dreptü ti urmArescil ca pre o
clironomie chiar i v6cluvele slujbasilor. Eac5. una actq exempli
gratia, de acésta natura. din domnia urmä'bire:
loe Alexandru Const. Moruzi VV.
Piind-ca havaeturile vatasilor si altor slujbasI se dar' pe und ana deplina
fiind-ca barbatula jaluit6reI ait fosta In tréba vataqiel numal patru lunl precuma
Inteaasta anafora sa aréta, cu cale este clara actista ca dumnélul vel dvor-
Plaiurile Cu avaetul lor, ce este hoteirititi a da la d-lul vel dvornietc.
Talerl 60 vatafü din plaiula Rómnic sud Siam-Rômnic
100 plaialti Slanic
1 sud Buzga
70 plaiala Parscovulul
200 plaiula despre Buzè'il 1
sud Saac
200 plaiula TeleajenuluI
120 plaiulti Prahovel sud Prahova
90 plaiuni Ialomitel'
I sud Dambovita
80 plaiula Dambovita 1
80 plaiala Nucqorel
1 sud Muscel
60 platilla Dambovitel
80 plaiula Arefulul
Il sud Argeq
60 plaiula Lovistil
130 plaiulti Coziel
sud Valcea,
120 plaiula Horezulai
90 plaiula Vacan
sud Goij
90 plaiuni Novacf
60 plaiula Muntelul din sud MehedintI
Plaiurile (6ril de jos4 ;si de mil ar'étate anime.
Plana Muntelul de susti
Plaiula Valcanulul
Plaiula Novacr
MehediatI
Plaiula OrezuluT
Plaiulti Coziel
Plaiuhl Arefuld
Plaiula Lovistil:
1 Valcea
1 Argeq
Plaiulii Nucs6ra
Plaiala Dambovita
Plaiulù Prahovef
Plaiula despre Buzèl
Plaiula Teleajenuluf
Plaiula Slanicultil
Plaiula Parscovuldi
Plaiula Rômnicaluf
1 Dambovita
Prahova
1 Saac
1 Buzi5a
Slam-.Rômnic
ISTORIA. ROMINIL0116 53

54
V. A. URECHIX
nica de a Int6rce pahar. Const. Crgulescu acestI tal. una sut ése-ded i ése
bad optti-decI to analogon pentru d-lui ce aù statutil vAtafti, earl i poruncimg,
ceausil de aprodl sari Implinesd la manile jaluitórel, iara pentru cele-l-alte d-v.
ispravnicilor sg urmaf cum se coprinde mal jog Inteacesta anafora. 1793, August 24.
Vol logof6til.
Pré inqate Dönnze.
Cu. jaiba ce ail data Maria tale Iliaca sgia Enciuld vatafa ce ati
aretandil ca la Muhl 1791 In vreme ce se Oa armia nemtesca aid, barbatulil
sea Enciul aflandu-se in via0 i fiindù omg scapatatg neavêndti cu CO O. chivernisi,
imprumutata la unil negustora bad cu donna i ag Matti vatasia
plaialui Ialomita din sud Dambov4a, dela d-ld biv vel pahar. Const. Crguleseu,
avendla atuncI epistasia vornicid, unde mergendg si sed.endil vatafil numd
patru lun, aù venitü maria sa Mihaiù Voda Sate cu Domuia aid si facönda-se
boeriile, d-lul vel vornicil ail oranduitil altg vatafil la md susa numitulil plaiti,
lipsindil pre barbatulfi sea din vatasie, si naì apneat-I 0,20 Implinescg,
ce este al vatafuld, de a-i da fies-care locuitor cate parale dece pentrn cate o
di de clad, Biel slujba vornicid nu sl-aa cantata, ci Inca iaa römastl i nisce bad
pe la uniI din locuitoril ce i-ar fi inprumutata barbatula söti, cum si ni. te fang
ce ar fi cheltuittl barbatula s6g, de l'ar fi facutg, i deosebitg nisce ramatorr,
asa ail femasti si de acolo pagnbasI, ci fiind-oil acelù negustor acum o apnea
pe (Musa ca sil implinesca banil, si iar ne avênda de unde, ci se cade luminata
porunca maril tale sil i se faca, ca sil apace pe aed loeuitorI al plaiuld sil inplinésea
acelea cate dece parale de omti, cuin i acele datoril, i fenulti
toril ce al r6masil asupra locuitorilor, sal sa-I intdrca analogon d-lui paharnicg
Cretulesen din banil havaetulul ce all data atuncI, mi se poruncesee de catre
Inaltimea ta, ca sil cercetezl, orl sil indreptezl, séf sil arta Maria tale cu anafora;
luminatel porund urmatorula fiindü, alma intrala in cercetare, i catil pentru
acelea cate dece parale ce cere a i se inplini daca dela locuitorl, slujba vorniciel
nu amg gäsitú ca cale a se apuca acuth locuitoril ca 0, le inplinesca, in
vreme ce eI le-ail înpIiniú celul din urna barbatu-seg oranduita vatafg, fara de
numal fiind-ca barbatu-seg ail Inplinitil totil havaetula la d-lul paharniculti Cretuleseu
si aa statntil vatafti dupa oranduiall pana la inplinirea anuld, sil-I intórci
analogon d-luI paharniculti pe call ail lipsitg din vatasie, i Intrebandil pe jaluit6rea,
sil ne arete cate havaete aú datal barbatu-seil atunci, dise ca tal. 300
tocmal; intrebanda qi pe dumnélui paharnicil ca sil ne aréte de este dupa cum
jaluit6rea areta, dise dumnelul ca adev6ratil tal. 300 ail' avntil asedamantil sil 'I
dea, dara ne avenda numitulii Enciul top.' baniI atuncI ca sil-I inplinesca
data tal. numal 250, iarg. tal. 50 cu cuvéntu1, iar dupa ce va merge in plaiil 'I va
trimite; prelungifil vremea papa cand scosg din vatasie si nu i-ail trimisil.
Jaluiterea inpotriva 4isa, ca acel tal. 50 scie ea atuncI caul aù facutg pro barbatu-s611
vatafil ail remasil datorI a-I inplini, dal% nu scie in urrna de i-aa inplinita
sell nu, ci sil intrebe un Iancul.... ovreig, ca sil ardte, ea acela trebne sil
scie; aducendil si pre acelii Iancul i intrebandu-lil 4ise, ca nicl ehl nu scie de
trimesil In urma acel bad sea nu; la care jaluit6rea ne avenda altri ce me
r6spunde, dise ca de vreme ce nu se 'Ate dovedi, pete barbatu-s6i1 nu-I va fi
trimisil, i ecru ca sil i se intórca anaiogonti din tal. 250 ce niel d-luI paharnicil
nu '1 tögildui, (led diva acea cerero facendil socotela pre acel tal. 250 vine pe
lima Cate tal. 20 banI 100 din care suma scadöndu-se tal, 83 bad 40 pentru

patru lunI, la cata' s'A aflata barbatu-skl vatafil, adeca de la /litem di a luna
luT Iulie §i pana la sfaritula lui Septembre, remane si Int6rea analogona d-luT
paharnicti Cretulesca tal. una-suta §;ese-decI iOse, banT opta-decI, pentru opta
lunI ce aú lipsita din vatalio, i gasimti ca cale sa Implinésca dumnaul ace§tI
banT jaluitorel, iar pentru acelea datorisí ce dice ca ail Imprumutatil barbatu-Aa
pe unil din locuitorT, arml intrebatil ca sa ni se aréte vre-o dorada i ne aréta
o foita iscalita de Iancul barbatu-s'éti, din care dice, ca aù Inprumutatil pe aceqt1
mal josti numitI 6menT ca banI ce se vgda. InsemnatI, ci pentru acésta ama gasita
ca cale sa fie luminata porunca mafia tale catre d-lor ispravnicil judetulul, ca sa
cerceteze qi flindil adevgrata acea datorie, sa-I apuce ca sa inplinésca banl, cum
pentru tela, i ramatoril ce qice ca i-aa ramasil acolo In plan', iarai sa cerceteze
d-lor ispravnicl, i pe cine va vedea ca di higa acela n'ají cum i ramatorl
sa-1 aplico ca sa-1 Implinésca ca pretil ce se va gasi ca cale §i. sa so
dea halla jaluit6rel ca sa platésca datornicilor, i parerea n6stra l'Ara acestil chipù
este, iar hotarirea cea de savarqita re'mane a se face de catre Inaltimea ta.
1793, Iulie 1. Ienache .Moruzi, vel vornicil
Talerl Banl
ISTORLL ROMINILORtt 55
7 La Costandin parcalabul ot Podan.
5 30 La Iordache Cojocariu.
15 La Sat Tata.
4 La Sat Petromaia.
1 .90 La Parcalabu ot Moroeni.
4 La Dragomir Balboa ot tam.
1 La Stan Dogarul.
12 La Iuga ot SerbanescI.
10 La Ignat Vataman ot Bezdat.
60 Adeca tal. §ese- clecI toomaT.
Havaeturl! (1) Ele se întroducü noue i inmu4ite pe {Ata qiva.
(1) Eatd unil havaetil alü cAimitcamiel de Craiova :
Carie legatä la caimacainu CraioveZ ea s'ú ja cate 4 parale de rintatorti ce es1
din férei, eum ají fasta obiceig.
Cinstitil i credinciosa boerula Domnil mele, Costache Sutu biv vol camara§a
caimacamula CraioveI, saditate, fijad-ca ne-ama pliroforisita Domnia mea,
cum ca gata dela rimatoriI ce merga de atol In Ora ungurésca, cata i dela
rimatoril ce treca peste Dimane la téra tarasca, aú avuta obiceiù caimacamu
de lua cate patru parale, care este venal ala séi, iata itl dama qi porunca, ca
dupa acesta obiceiii ce s'al urmatil sa aibI lua acesta venitii al dumita/e,
gata dela mili rimatorl, cata i dela alti, acele cate patru parale. 1791 Noembre 14.
S'A anta respuusa la ispravavnicu MusceluluT, dupa rugaciunea ce aii.
Muta, ca sa le dea vole a-'§I lua avaetula cela obi§nuitil dela pravaliile din targa
ce se face subt déla la vremea culesulul viilor ; li sail data voIe ca sa ja cate
tal. mula de pravalie ; clara voesce Mafia sa a sci cate pravalif de negustorif
sunt la acela târgü, i li s'ail poruncitil ca sa trimita catastih de totI pravaliaqil
dela cap va lita cato un la, 1791, Octombre 20.
Cod. No. XX.

56
V. A. Unr.corX
Zabitil i neferil lor prada i jafuesca locuitoril, iar Mihal Sulu se
mArginesce a da pitace de coprinderea urm5.táre :
Publicatil la 17 judefe pentru naferil oabifilor a nu face jafurt unora i altora.
Dumnévdstra ispravnicilor ot sud.... sanetate, ne-am insciintatti Domnia mea
din jalbI, cum cii neferil besliI al zabitilor de pe dark urmandd celor din 4ilele
lul Mavrogheni, jafaescd i prada atatd pe tiganiI domnescI, catit i boeresel i
menastirescI, luandu-le de mid Wald Cate tal. trel, pentru care ne miramil de
Dumnévestra de ce O. le suferitl acestea si cum de nu ne arétatl ? decl iata
porancimil strasuic sa ye ajungetI cu dumnéldi zabituld judetulul si negresitii sa
le fact* zaptd, aretandu-le ca obiceiurile i urnitirile din dilate tul Mavroglieni,
sunt cu totulti radicate, qi O. nu se cuteze maI mild a supera pe einevasl, ei
Inca dela cine ati luatd ca marafetuld crumnélul zabituluI, sa avet1 a inplini
d-vestra pagubasilor inapol i negresitd cu totald sii lipsésca jafurile acestea.
1791, Noembre 17.
facutd cartl legate catre ispravnicil din sud. Buzed, Vlasca i Dambovita,
cum ca s'ati Insciintatti Maria sa, ca zabiií i neferiI ion prada i jafuescd
pe locuitoril si pe negustoril cu name de havaetd aid lor, de la care, de la imp'
ea rachid si dela altele si le porancesce Maria sa ca sa cerceteze pe subt cumpiitii
cine le 111111éZi acestea : InsusI zabiii séti neferil lord? si cum mai fara de
abava si Insciinteze dreptuhl adoverd (1).
SlujbasiI hop ati misiunea de a urmari pe hotil carl nu sunt
slujbasl aI statuluI! Nu mai este Nicolae Mavrogheni, nu mal sunt
In picióre spanzuratorile amenintätòre pentru hop ; dar iota se
mésurl i sub Mihal Sutu pentru starpirea hotilor neslujbasI !
Se infiintéza chiar capirániä noua in plaiul Saenilor, cu resolutia
din 26 Septembre 1791, push' asupra raportuluI marelu1 sptitar:
Anaforaua ce s'art *tad"in &stait jalbil preofilor i mazilil i locuitoril
di: salde ot plaia Sdienilor sud Saac, pentru 01 face c'etpit4nie notul la acestil
locii fiindri rai de hoft.
Ito Mihail Cons& Sutul VV. i gosp. Zon. Vlascoe.
Pentru buna petrecere i liniste care o poftimd Domuia mea locaitorilor
de obste, poruncimd dumitale vel spat. sa oranduescl i sii ase41 la acésta plasa
und capitand ea done-Ilea poterasT, i dumnéta vel vist. sa fad porunca Domnil
mele ispravnicilor judetuluI, ca sa dea doua-cjecI. de 6menI dupa oranduiala visterieI,
ho.rnicl de acésta slujba. 1791, Septembre 28.
Pré hogate Doinne.
Dupa luminata porunci Mari tale ami cercetatil jaiba acestor jaluitorI
dupa cum mi se poruncesce de catre Mina ta i ea =FRIO le este cererea ce
(1) qod. No. XX, fila 188.

fug dela mila Madi tale, ill vreme ce la acela locil mule se Oa 1 eu loeuinta
fiinda bou rOìí i cu indemba flatorilor de rele, fiinda qi departatti de strajuirile
capitamilor ae potera, pentra acea apururea sa bantueqee aeea parte de
locti eu arnarea fitatorilor de rete, qi pang a lua de seire poterile de nude se
pottl afia peutru euviinci6sele strajuirI, aceI facè.torl de rele fuga 0 se departéza
§i fiada lima de multe urméza multi diseolie poterile atund a-1 ajunge
qi a-I prinde ; ci bine voinda maria ta a te milostivi spre a harazi i lor liniqtita
petrecere despre facèteril de rele, cum 0 de obOe In WM Ora este revarsata
mila Mari.' tale, ce va hotad ca luminata porunca a se asela o capitanie de
potera cu done-geel 6menI potera0 tarn acea plasa a Scaenilor, care potera0 cu
porunca maril tale, 11 vor da damnélor ispravnicil judetulul grin marafetala visteriel
ea 6menl dupa oranduiall i harnieie de acésta slajba, i dandu-I se va
orandui i capitana asupra lor dapa obiceitl dela spatarie, ca sa se afie a pazi
partile loculal de acolo de catre flatoril de rele, jara hotarirea cea de savar0tii
remilne cam va lamina Dumne401 pe maria ta (1). 1791, Sept. 26.
Vol spataria.
pe and se tnfiinta intfo parte dpitania noua, intealtil parte
se paralisa pre cea existenta, cum se vede din :
Ana foraua dumnélul, vel speitarti pentru slujitora capiteiniei 111Argineanu.
Ice Mihail Cons& Sulul VV. gospod. Zona.
Poruneima Domnia mea dumitale vel vist, ori slanted"' eel vechl sa se pue
iara0 la slujba ce all fostd, i a/ se dea slujitoril ce all fosta qi mal nainte,
séa sa se dea slujitoriI agieI din judettl 6ment vrednicI de slujba poterel, de care
ea fad. porunea Domniel mele strapiel ea mumba0rd, ea in graba sa pue tréba
In orênduiala, flanda porunca Domniel mele i pentra lude 20, slujitoril dela
Condia. 1792, Marte 3.
Pré inaltate Do'nme.
La capitania dela 1Vlarginénula sud Saae dap/ eaetula vistedeI stint orénduitl
lude 10 slujitorl de trebuinta pazel flatodlor de rele, i peutru od-ce alte
urmat6re trebi la orênduiala slujitorésca, carona ca uuora ce s'al gasita i mai
de nainte i plug acum a fi tail slanted, li s'ail data. qi luminatele pecetluiturile
MarieI tale, dapa adaverinta dumnélor ispravnicilor judetuluI, i ande el
10 pazia orênduiala slujbelor precumil deapururea, s'ail fégutti de o data datl suragil
la mitilhanka de acolo, dela Marginénulti, i all fémasii capitania fára sluliter'',
care capitanie qi fiada la anti loctl cu mare trebuiqa de strajuire qi de
paza pentra faatoril de role, mö roe' Mari.' tale, ca sa nu se Intêmple vre-o
cina de niseareva faci5terI de rele, mal vêrtosil fiindil acolo §i drumula cela mare
ce urméza la Foc§anI si aid, pe uncle apurarea calgtoresca i 6menil Implirateser
qi haznale, sa fie luminata porunca Mara' tale, ea off pe acei slujitorl ce ail
fosta §i s'ati &Ha la aeea eapitanie pana acum, sa-1 lase la slujba slujitoréscg,
ea unit ce sant qi ca pecetile Mar11 tale la manilv lor de slanted', i sa se dea suraga
din eel earl all fostil 0 mal de nainte, sétl de va rèmanea a fi tail ace0I
(1) Cod. No. XIX, fila 3.
istcdtts homixttonfl ot'7

V. A. UREcitil
slujitorl surugiI, ca dea slujitorl alt1 din jude, 6meni (lapa, ortindniala trebuintel
potereI ca cal qi cu arme, ca sl pita a'qI plzi orfinduiala slujbel MI de
cusura, i ca sA iae savarqire farI prelungire de vreme, sil fie luminatI porunca
Mariel tale en mumbavir asupra dumnélor ispravnicilor, pentru cl
cltipil mi se va parte in ocgaduiall tréba, precumil este v'écluttl a o asemenea BO
urmare ati fácutú iarki dumnélor ispravnicil acestul judeVi cu o capitanie ce
aI oranduita Muia ta, Mol dela bulla yenirea Mariel tale a se face cu lude 10
slujitorI, la loculii ce se numesce 06dele ot Ghizi, dupii cererea locuitorilor ce
%Mil en jalbl catre Mafia ta, afiandu-se qi acolo apururea ca patimire de catre
fIe6torl de rete, qi Inca l'id pan/ acum savarqire nu ají Nata, dup/ ce niel o
conteuire nu ami Watt'. a serie dumnélor ispravnicilor ; iar/ hotArirea cea
vè'rqitil rè'mane a se face de catre MAria ta(1). 1792, Aprile 16.
Vel spItarti.
Dar chiar cand poterele cu vtitasiT si polcovniciI prindeall hoti,
se margineati sí le ja luerurile, iar pe hottIl liusaü s scape, reciamatt
locuitora contra acestel purttirl a vatafilor; se renduia de Doinnti
cercetare, dar vátafil esiati basma alba din asemenea cercetrul (2).
( I) Cod. No. XIX, fila 289, 290.
(2) Iatii unil asetnenea :
Ana forana pentru indreptarea lui Comtantin Pdeleann viltarti den plainfil
1co Mihail Const. Suful VV. i gospod
Porancimti Domnia mea sI fie nesupëratil vItafuld qi plIeqii din acéstl
qi letra indreptarea lor cum ca sunt nevinovatI qi dreptI, la propunerea ce li
facutÙ le dama domnésci intariturl la maulle lor, prin care poruncimtl qi dumitale
vel dvornicil, sI da vItafalul cartea DomnieI mele de vItaqie. 1792, Ianuarie 12
Pré inclitate ahnne.
Luminatl cartea 'Mal:tima tale dela 25 ale trecutulul Noembrie, la 29 cu
multa plecIciune o ami"' primitü, intra care ni se poruncesce, cum cl prin dummulla
vel spItaril aù venittl inaltimil tale iusciintare dela IonitI polcov. spItIresc
ce este orênduitil In partea loculd cu poter/ pentru flatoril de rele, ci plaeqil
vItafillil dela plaiulil SlIniculuI aù cacerdisitil o cétg, de hotI ce de multl,
vreme se Inconjura in pärile loculul inteaceste judete Bina, Slaam-R6mnic
Saac, qi este binuiall cl vor fi f/cutil plaeqil acésta fapta qi vItafula, pentru cI
mergêndil asupra hotilor, ande era tabiritI la o vatrA in munte, qi lovindu-1
de veste, aù flcut r6sboitl ca focurl, dará st/tutti mijloca sI-I prinql, fArii
ramal luatil din casI borfe i altele, iar ei ail scápatú, i ca sa facemii
cercetare acestel pricinI cu tata scumpêtatea MI de interesti, prin °brazo strline
qi in ce chipa vomil m'Asee dreptulil gdevgril, sl iuseiiniímù. Luminate Mime,
qciutil va fi inaltimel tale, cA dupI primirea luminatel poruncl, amà orênduitil
6menl credincioql Mg, de niel "mg interesti, gata din partea bisericésc, catil

In primele qiie ale Domniet, M. Sutu se pare dispusti a nu ingadui
asemenea purtare a zapciilor, cart faceail scapatt hotil. In
Septembrie 1791, noulil Domnitor trimite cartl legate catre toÏ ispravnicit
din téra, ca sa le vestésca, ca nu le va tolera abuzulti ce mal
susti semnalama i dispune, ca hotil prinsl sa nu mal fie slobocliti
ventru interesurl», ci sa fie cercetatt i dug tret que trimist «cu
examenulil lor i cu tóte lucrurile lor aid cu f6ie anume, ca de
aice sà'Ø ja ori osdnda sé d indreptarea, dela Domnia mea» (1).
mirenéacg, i fiindd iva lovirea vatafulur ca acestt taut, ad fostii vgutg de
mulp Imprejurast din partea loculur, pe care cercetandu-I atáld acel de nor orén,-
&tip, at(' si Insi-ne, sl dovedi rea argtarea numitulut polcovnicti asupra plgiastiltir
vgtafulul, pentru cg, la vreme de chindie, ad data vgtafuld cu plgiasil peste
bop descglecatt de pe cal, ad navalitù asupra lor ; védêndu-se hotit in mare zoril
ad apucattl fuga in padure i 'ad luatil cail si borfele ce avea, i luAndu-se iarg
dupg dênii und loan e ausulti de potecast ce era in céta plgiasilor cit vItafuld,
ad si ajunsti pe unulii si dad védêndu-ld cer-l-altt tálharl ad nlvglitd
de odatg asuprg-I cu focurt i Pad rapita din mad, i asta inserandii
IntêmplAndu-se si plóie tare, si pgdurea fiindil désg, ad intratil in n6pte si ad
scIpatti, iarg nu dorg el iaù pututd prinde si i-ad cacirdisitd, dupg arblarea numitulur
polcovnicti, care pentru adsta Wanda si mar temeinicg i adevératg, incredintare
dela Insust Aliontie, unult1 dintr'acea cétg de hop, pre care prindéndu-1ú
dumdlor ispravnici din sud Ialomifa, qi trimitendu-111 aid cu Balé buluc-basa
spre cercetare si a altor gazde ale lor, raind cercetatii si intocmar ne
arétg, i numitulú, el niel cum nu i-ad pututti face vdtafuld si plgiasit zaptd, ci
si pe acel prinsú Pad rapitti din mânt dupg cum mar swig arétgmtl, pe care hopi
luandu-ld de aid numituld buluc-basa adusd spre osinda puscgrier, si nor
de acea cu am6nuntulù: cercetare ce-amd Malta nu lipsimil dupg luminatg poruncg
a insciinta Mader tale, si anil Mgrier tale sg fie mult1 qi fericip. 1791, Decembre
10.
Ot Buzéti Dositeos. Gregore Dona, sluj. (?)
Cod. No. XIX, fila 109.
(1) WA acésti circulad dupri condica XX fila 39 :
¡STOMA ROUINILOite 59
Carp legate la isprawzi i una la Calmaculil Craiovel pentru hop'.
D-v6strg ispravnicilor ot sud sgatate. Domnia mea
cum cg ispravnicir i zapciiI nu. numar. nu full niel o strgjuire i sin* pentru
hop: si fac6tort de rele, ci Inca i dupg ce-1" prindd ti ì slobodit pentru interesurf,
WA de a-1 trimite aid; care adstg este o pricing ce face mar multii indemnare
celor fél a cugeta si a se porni in fapte rele. Pentru care iatg vö poruncimd
Domnia mea strasnicil, ca fiescare ispravnicd sOd zapcid sg, nu se cuteze
a slobodi mar multti vre-und hotti, niel tA-1 tinea pe la grosurile isprgvnicescr qile
indelungate, ci dupg obiceiulti i caidulù divanulut, isprgvnicit ad a-111 tines. trel
4i1e pang a-1 face examenuld lui i dupg trel dile negresitd sg-I trimitetr dimprong
ca examenuld lor i cu t6te luerurile lor aid prin fdie anume, ea de aid

co V. A. ttitecua
Nu ne Indoima de bunele inten(iunt ale primelor qile din Domnie.
In cele d'anteitl cjile din Septembrie M. St.4u iea mèsurl, carl s'ar
parea de natura a -starpi hoVile. Asia pasedemra pitacult1 domnescil
din 10 Septembrie 1791, catre marele spataril, prin care il ordona
sa starpésca hotiI din BucurescI si dispune, ca nimenl din mahalagiI
sa nu primésca In gazda peste ntipte 6nnenI streinI, ca asIa sa nu se
OM aciui unde.-va vre-una fackorti de rele, in vre-una din mahalalele-
Bucurescilor.
Damti mal josa in not& acestd pitacti cat si una altuld din 9
Septembre 1791 pentru prinderea hopor esitl mitre Maxinenlli intre
Gradistea. (1) Mal cu seriositate eraü urmaritl hotil carl calcaq verl
all i-a off osanda fa Indreptarea dela Domnia mea, iar d-v6stra sa nu fitS
volnicl a-I slobodi, nicl a-I tinea mal rnultil, pentru-ca averati a face Domnia mea
cercetare qi and vomil dovedi, el orl ispravniciI, oil zapciiI aii sloboditii vre-unil
hotri farli a-111 trimite la Domnia mea, si §icie a va cadea In grea urgia Dom-
Biel mole. Asisderea v'S. poruncimii Domnia mea strasnicii, ca A avetI la acésta
tréba, care este cea d'antéia datoria vóstra, pentru buna petrecere fara de grije
si odilina locuitorilor tgril de obste, t6ta privegherea, Intarindil strejuirea cea
caviinciósa Cu polcovniculil de judeta, ca Indata ce se va sin* ca s'aii ivitil nescare-va
hotI, fara de ale da vreme de scapare numal decatii sa-I prindetI, pentru
ca de se va Intampla a mapa si a esi din hotarulil judetulul Intealtii judetil, ispravniculit
acela va fi vinovatti. 791, Septembre 6.
(1) Iat5 aceste doue acte
Pitacrsla sprztara pentru dmenil sIrclini, ce eimblei hofincl'a ;si, vintl nóptca in Bucarescl.
D-ta val spataril, fiind-ca ne-anati Insciintatil D-nia mea, cum ca uniI din
hotT,
sésca
si f6,c'étorI de WI' straini intrandil n6ptea In Bacurescl de gazduescil prin
mahalale, sa scóla iarasl ca Intunerecii de se dual si Incunjurandu-se inc6ce si
Incolo cate clod' trel dile, iarasl vina In BacurescI n6ptea de gazduescil si cu.
Intunericii se maned de ies iarasI afara; iata poruncima d-tale, sa dal scire gi
porunca la t6te mahalalele de obste, ca nimenI de asta41 Inainte sa nu mal primésca
om.6 strainil la gazda In casa si pravalia luI pana nu va veni IntaI la
spatarie acelil strainil ca sa se cerceteze, si d-ta armandit diva port-Inca D-nieI
mele si luandli Incredintarea si pliroforia ce epl porancita, asa sa-I dal adeverinta
la maul 9i. ca adeverinta d-tale va fi priimit Ia gazda In BacurescI, iar fara de
adeverinta d-tale pe care II vei gasi, nu numal pe acela straina sa-la ridicl ci
si pe acelti. mahalagiii i gazdasg, sa-111 ridiel d-ta la inchis6re, ca sa, se pedep-
spre pilda pentra neurmarea poranciI. Tolco pisah gospod. 1791, Septembre
10.
Cod. No. XX, fila 55.

IsT0a.u. IlozazuLoRt? 61.
unti sudiEi streinil..Cetésa-se In nota de josil circulara, alt-felti energicti,
ce InsusI Domnulti trimite In mal multe judete pentru prinderea
hotilor i ucigasilor boerü némfü» (1).
Carte cu zapcirt randuitti de la vel splitar i cu 50 poterasi pentru lantiä ce
ail eoitti entre Miixinent i in/re
Zemle Vlascoe. Fiind-ca ama luata D-nia mea insciintare din jalbile locuitorilor,
cum ca tare Gradiste i Tare Maxinenl ail esittl o séma de hotI
facatori de rete care supara i jafuesca pe locuitorf, oranduima ca acéstit carte
a D-niel mele pe ca sa ja cu sine 50 de poterasi de la d-luI spataril sa
mérga drepta la numitulil lock unde sa navalésca asupra acelor hotI i Menal
de rail, si sa faca silinta ea totil felula de mijloch ca sa-I prinla i sil-i trimita
Cu pazi dreptil aid la D-nia mea, iar dada acel facatorl de rele se vor Inpotrivi
Cu arme, atuncI sa dea intr'insfi ca focurl i ca arme ca in niF,Ite hotI.
orl mortl, orl viI, sa nu le scape, i asa curatinda munitula locil de acestl' hop'
ce s'ail argtatil, oranduitul acesta zabitù cu poterasff luI d'impreuta sil ramaul
de paza acolo in partile localul, strajuindil hotarele judetuluI Buzah i Focsanl
amblandil i inconjurandu-se in partile loculul napristanfi, ca sil strajniasca iarasI
pe locuitorl de hotT si facatorI de rele a nu lasa sil fiaca ale lor rete armar!, ci
indati ce s'ar ispiti si a intra in hotarele t5riI la partile loculuI nescare-va
6men1 rël i hoT, sil aila a navali ca sa-1 prinla, lar canda vor sta inpotrivitorl
ca arme, asemenea sil dea cu orl-ce mijlodi va putea prinlêndu-1
séa morp, sil-I trimita la D-nia mea si oranduitil grabita ca 6menil lul inpreuna
iarasI sil nu lipsésca de acolo, ci sil se ale- strajuindil partile localul, ca sil se
pajésca buna -ocrotire i liuitita petrecere locuitorilor órii D-nid mele, pentru
care poruncima D-nia mea si d-v. ispravnicilor, polcovnicilor, capitanilor, zapciilor,
cunoscandil pe mal susil numitiT oranduitl de paznici la acésta tréba a
folosulul obste!, sil aveti a le da ajutorula cela ctiviinciosù' la intamplarea de
trebuinta, lug sil te ferescI si tu maI suet' oranduitule zabitil, cum si vd totl
poterasilor, ca mi care cum-va amblandil in tréba acésta, sil facetl nescarevasI
supararl vi. cheltuell de conace locuitorilor i prin sate ande vetI fi ca t6te cele
trebuinciase ale mandril vóstre si a cailor vostriI sil avetl cu bung, voire fila
de vre-o sibil a le campara si a le plati pana la pretll de o para, pentru-ca de
va yeti parta inpotriva, sil scitl ca fara de milostivire va vetI pedepsi. Tole°
pisah gospod 1791, Septembre 9.
Cod. No. XX, fila 46-47.
(1) Porund pentru ni0e ho(i ce art acatii pe tie& boerit ?temp vi
ornoritii, la sud 111chedinfl.
Zemle Vlaschoe. D-v. ispravnicilor ot sud Arges sanatate; vO facemil D-nia
mea in scire ca inteaceste trecute (pie la balcinla Gura-VaiI-Mari lu judetula
Mehedintl treI hotI ait calcata pe unit boiera némta si omorita, din care
hog- dol s'al prinsà, tar cebú de alù' doilea anume Gheorghe Martala cu sluga
asupra caruia dail tamir acestI dol prinsI cum ca acela all °morn pe numitula
boera némtil, fuginda ail mersa In judetu Weil la Virgil cu marfil si de
la bald averna buna pliroforie D-nia mea, cum ca ah' venitil aid la PitescI
Istoria Ramtinilord de V. A. Urechid. TO31. II alit serlei, 1786-1800 si al TV-lea dela 4177.

62
Terminandil acestti capitol se cuvine sA adiogimü, ci M. Sutu
a pàstratil Mote organele de administratiune, asta cum le-amil
reformate de Al. lpsilante. Posederna diverse cartl de numire de polcovnict
i capitant din care constatamti acésta.
Mai ca specimene, In nota, cartile de numire a polcovnicilor,
de Craiova, Cemett si de Têrgovisce(1).
adevdratil, pentru care id/ inteadinsfi trimitemil pe sluga D-nief mele zapcid
spatarescti i vë aretamii in scrisq' mai josil chipula i portulil pe largA a numitold
ricigast1 si ald slugif luï. Deci indati ce vetI primi prrinca mele,
numai decatil sg impanati totti judetuld si dinpreung cu vatalif plaiurilor, capitanl
zapcil i poterasil jude.alui, sri faces): tetri feluhl de cercetare ca negresitil sa
punetI in mang pe elft ca sluga luf, sa, nu cum-va sa scape, in vreme ce dupg
cum aratamil maI susti suntemfi bine pliroforisitf, cri all venitù in judetuld dv.
la Pitesti, si prindêndu-lii dati In man& acestul mumbasir, ca impreung
ea ajutor si de la dv. peutru bung paza lul sa-ld aduca dreptil aicl la D-nia
mea. Tobo pisah gospod 1791, Septembre 19.
Asemenea cart1 legate s'ail facutil si la judetele Muscel, Dambovita ì Vglcea.
Chipuld i caiafetuld luI Gheorghe Multi" ce s'a.fi scrisf" in dosuld cartilor:
Omil de mijlocil, la flip dchesii. °chi"' caprif, sprincenele negre, mustatile
negre subid lungl, p'érulil capuldi negra, barba rade i putintelii phuld rade la
frunte, portuld lui nemtescù' ca laibrir verde, minténf" de postavil albastru inchisil
en 'Wane, nadragl strimti ca ferengI, are si und cald cam deres roibtl.
Chipuld i caiafetuld slugif lid ce chiama Ivanfi:
plavitd, ochil a1batrii. sprancenele galbene, tiarfi ca mustatile
ne date, pdruhl capulul lungd si impletittl nemtesce, are wig iiicü galbeini,
d'asupra iliculul anti minténil de alagea verde, ea fesfi in captl, nadragif albastrif
de postavii, husaresd, calare pe un calf" murg5, care calf" lip.esce de la cgruta
)
V. A. thiEcnii
tta i atìi actil:
( pupa insciintarea ce all facutil 1Vlarif sale lui Veda dumnélul Vite-cousululd
rusescd, cum ca poruciculd Vanghelie Bidrianov ail (lath jelba la consulatfi,
cum eti, aceI sése 'hoti ce s'ar" prinsil la plaid Slanicil sud Buzeil, d'impreung si
ca eel' ce li s'ad adugil capetele aicl i ea alt1 16, la 12 ale trecutuluI Iunie,
t:nutulti Patna, linga apa Siretuluf inteund Batt" Carebli i Suraia all calcatil pe
I Inca Alecs.3v i Sterani Ghirof fratele jaluitorului, si le-ad luatil banl, i alte
avine. zApise, polite si pasaporturl, s'ad Watt" pitad i la dumnélul vel
armaySi, ca de fata ea jaluitoralfi, prinscirea agentile, sa se cerceteze beta de catre
jadecata departa,mentuluI, i sl aducg Mariel sale anafora. :792, muri 29.
Cod. No. XX, fila 78.
(1) Carle de poleovnicil de Craiova.
Zem. Vlascoe... amil facutil Domnia mea polcovnicil la Craiova
pe boPruld Doconie mete i s'afi data dupa obiceid acéati Domnésea "Asti% carte
la maul, ca sil OA a face zaptd trebile polcovuiciel, i pe totl calgrasil CraioveI

.1100aTA ROMINILORfi 68
O dispositiune importanta este poprirea streinilor suditi de a
cu care sA slujéscli spre stiv"dr0re i urmare obicinuitele trebT ale polcovnicieT.
silindu-se pentru nizamula ()rapid, i pentrii t6te cele ce sunt dupi obiceiii, la
datoria i purtarea de grijA a slujbeT luT, du/A buna orêndnialA i povAuirea ce
i se va da de cAtre Dumnélui Caimacamul CraioveT, pentrn care scriem i dumitale,
cinstite i credinciosule boera ala Domniel" mele Costache Sutul biv vel
spIt. Caimacamule, qcil de polcovnic'd, dandil cAlAra0I intru zaptulú séii,
pov6tuindu-lil dumnéta la Me trebile ce stint dupl obiceiù ale slujbeT luT, de
ale urma dupA scopulti DomnieT mele, plzindri letra t6te dreptatea i ferindu-se
de ori"-ce lucran f impotriva vointel DomnieT mele; poruncimA Domnia moa i von5
cA1Ara0lor dela adstA polcovnicie BA cun6scetT pe maT susii numitulti, pe boerulti
DomnieT mele de polcovnicil dandu-I supunerea gi ascaltarea cea cuviinci6sA. 1791,
Septembre 28.
S'ati fAcutú polcovnicil la Craiova unii Dumitrache Sandulache in
celuT ce ail fostil panA acum, caruia i s'aii datti carte de polcovnicie dupA condicA,
ce este trecuti inapol. 1791, Decembrie 5.
Cod. No. XX, fila 102.
Carte de poleovnien ot Cernep sud Meltedinri.
Zem. Vlascoe... Fiind-cA dupi alegerea d-luI ciastiti qi credinciosti boeruhl
DomnieT mele Pang Filipescu vel Ban, arnd fAcutù polcovnicil ot Cernetf pe
boerulh. DomnieT mele Constantin DegerAténul, i s'ati data dupl obiceiù" acdstA
carte la mânT, ca sA aiba a face zaptri trebile polcovnicieT, 0 pe totl slujitoriT
polcovnicescl dela CernetT cu care sA slujéscA spre sivAr0rea qi urmarea obicInuitelor
trebl ale polcovnicieT, silindu-se pentrn nizamulti oraluluT, i pentru t6te
cele ce sunt dupA obiceiti la datoria i purtarea de grijA a slujbeT lul, dupA buna
orêndaiala i povatuirea poruncilor Domniei mele ce i se va da prin Dumnélul
Caimacamul Craiovel, i prin ispravnicil judeteluT ; pentru care scriemil qi dumitale
cinstittl i credinciosii boerulil Domniel mele Costache Sutule biv vel cAmgra01
Caimacamule, i dumné-v6strA ispravnicilor ai judetuluT, gciti de
polcovnid alti Cernetultil d'andu-1 slujitorl in zaptulti s'6.11, i pov6tuindn-la dumné-v6s1rA,
la OW trebile ce sunt dupg obiceiù ale slujbeT lul, de a le urma dupa
scoposula DomnieT mele, pAzindri Mtn' t6te dreptatea, §i ferindu-se de orl-ce lucru
impotriva vointel DomnieT mole; poruncimg Domnia, mea 0 vou5 slujitorilor de
la acéstA polcovnicie, sA cun6scetT pe maT susil numitulit boeruhl DomnieT mele
de polcovnicil, dându-T supunurea i ascultarea coa cuviincitisl. 1791, Octombre 29.
Cod. No. XX, fila 155.
Cark de polcovnicie de Tergovisce.
Zem. Vlascoe... Fiind-cA dupa alegerea dumnéluT cinstitulul qi credinciosù
boerultil DomnieT mele Iordache Sate biv vel post. epistatuhl agieT, ami Meat('
Domnia mea polcovnicii la Têrgoviste pe boerulii DomnieT mele data dupA
obiceiù acéstA Domnésca ndstrA carte la manT, ea BA aiba a face zaptii trebile
polcovniciel, 0 pe toi cazacii ot Térgoviste dela acéstA polcovnicie, ca carT
slujéscA spre slOrgirea i urmarea obicInuitelor trebl ale polcovniciel, silinda-se

64
#. A. tJemcirlA
cumpéra lucru statator in téra, ba chiar de a lua in arena, mosil.
Jata o circulara In acesta sensti, din 27 Iunie 1792:
Publicap la to'te judefele pentru sudifi a ntt eurnpilra litera stlitatorrt 'in prez.
«Lo Mihail Canstantin Suful
«Piini-ca din cea-i-alta Domnie a nistr/ ad fosta poruncl date de obqte
tientru suditI a nu se ingldui 81 cunipere lucra nemiqcAtord in tira nefiindli slobodl
(lupa Impiratescile poruncI, jata vö poruncimil sa grijiti de acésta qi pe nimenea
sá nu Ingaduitl a vinde lucra nemipItor la suditl, qi de se afll vre-unuld 91
insciintatI DoninieI mele (42. 1792, Iunie 29.
Cual ca nic1 chiar arendart de mosit nu puteari lUa streinit se
p6te vedea din actula urmatoria
Carte legald la ispravniettlil Prahovel pentru venitula moqiilor ce era date la
stretini.
«Dumni-visirá ispravnicilor ot sud Prahova, sInitate! facemd dumni-v6strI
in scire, cl la Oetombre 26, ale anulul trecutti, vi s'ad trimesil poranca Domnid
pentru nizamuld ()mula, i pentra cele ze sunt dupI obiceid la datoria i purtarea
de griji, a slujbeI lui, dupg buna orinduiala i povituirea Domniel mele
ce i se va da prin dumnilor ispravnicil judetalul ; pentru care poruncimd
Dumné-v6strI ispravnicilor s/-lil qcitl de polcovnicd dándu-I cazacii polcovnicescI
Intru zaptuld só, i povituindu-la' la t6te trebile ce sunt dupa obiceid ale slujbel"
séle, ca sl le unneze, dupI scoposul Domaid mele; poruncimd Domnia mea qi
vou'6 cazacilor dela ac6sta poleovnicie sA cunéscetl pe maI susd numituld boeruld
Domniel mele de polcovnicti, dAndu-I supunerea i ascultarea cea cuviinci6sI.
1791, Octombre 8.
Cod. XX, fila 129.
(1) Cod. No. XX, fila 693. Iati §i alt actil de aceea§1 natura:
Corte la ispracnicil Vaicii, ea set nit "ingaduiascli pa wirt sudita _Mea si.
¿Impere lucru statütor.
Mihail Const. Suftil VV.
4Dumné-v6stri, ispravnicilor ot sud Válcea sánitate ; ne-ami. însciinÇatù Domnia
mea cum cii und Nica Teipn dinteaceld judetd, ce acumil sii numesce
Nemtiel, ar fi amblandii sI cumpere lucrad din cele nemiqcIt6re de ale luI Stoian
Capitau, care acista ne fiindd slobodd a cumpira sudad lucra stitatorti aicl In
plmintuld irií, iata vi poruncimd Domnia mea: niel Intr'unii chipa sI nu inglduitl
a cumpira lucru nemiqcatorfi, urmândfi 4umné-v6stri inteacestil
atttä pentru acestii, câti. i pentru altil; aire acésta vi poruncimd Domnia mea,
sii cereetati pentru acestù Nica Teiqan, de feluld lul de ande este? la ce ori-nduiall
ad fostd aqezatil mal naintea rezmeritel? ce acareturl nemiycItire are? i pe largil
sa insciintati Domniel mele, trimitêndu-ld qi pe cid aicea ca 8111 arito dovedile
qi patentele ce are de suditi, spre a intra In orinduiala suditilor, i fitl sahgtql».
1792, iunie 27.

(1) Cod. No. XX, pag. 480. IatA loa acte de acesta§1 natur5 :
Porunecl la ispravnicil Argefulul, pentru venitulti unul munte ce ¿'al
véndutti egumenula Bereskivescl la nisce Unyuren't strilinl pe anula trccut4,
a fi opritti sà nu-lti mal vëndei ;si pe anula acesta.
lio Mihail Constantin Suful VY.
Isroau RoultaLoat 65
mole, ca s desfacet1 pe egumenulù' Sinaitul si pe egumenuld Marginara' cu
nisce locuitorl dela &tul° din tinuturile töriI NemtescI, la care véndase veniturile
mo0e1 mônastiresd ala in térg, spre a nu tinea maI mnitri strainI din ca
parte arende de mosil aja In térg; dupd care porunc viiud aniêndouii partile
aja, dela Divanulii Domnid mele li s'a Muta' musaadea pana acum la primdvfird,
i apol sl se desfacg, ded fiind-cd ad venia aceld sorocti, jata, vö poruncimd
strapicti, cd atitti pe acestia, cita si pe altI asemenea, maI multù sA nu-1
duitl a viudo pe viit6rea vreme vre-und venitti 14 mosie, gil de alto acarete la
striinl din tdra nemté3cd, cd vor perde si se vor osindi ; de care si, avemù'
riseunsi, care-111 asteptImil firg de Maya, cum ad I-ati desfacutd i fifí sanatosi
(1).» 1792, Aprile 15.
AbusurI in contra acestor nizamurI, séü dispositiunl, aù fosta
destule. Se gAseati RománY, carf ca numele lor acopereati arenarl
ve'nc.15.rI de lucrurl stAtAtc5re, nu numal. la sudita streinT, dar chiar la
TurcI. Acésta se pote constata din notele ce aducemil la acéstt pa-
eDumn6-v6stri, ispravnicilor ot sud A.rges sanfitate ! fiind-cl ne-amd Insciintata
Domnia mea, cum cl egumenulù dela môngstirea BereslIvesd dinteaceld
judetfi, aú avutti véndatti pe anuld trecutil, venitulti une munte al mônastiril
la 6men1 straini din téra Unguré3cd, i fiind-cl acésta este in potriva nizamuluI
jata cl poruncimil Domnia mea strasnicfi, ca sil trimeteti sil aducet1 pe numituld
egumend fati inaintea d-v6stra, cgruia aratatI, cd ponina Dornajo! mole este,
cd de acum Inainte 31 nu mal' v8n41 venitulii de muntl, séd de moqii la 6meul
stralul din tfira Unguréscl, i fiind-ca acum Inteacésta, primg-vérg s'ad implinitti
vremea Tenitulul anula! trecutil, sg-1 poruncitI, ca negresitd si se desfacg de acer
cgrora véndutti venituld muntelui amadl trecutù', si maI m'IRA sil nu stea
vêncjarea venituldi munteld la acei stieini, cgcl de nu va fi urmatort", sil scie cd
nu Duma!' Il vom lipsi din egumenie, ci va cgdea i in urgia Domniel mele ; de
care asteptima i rfispunsù dela dumné-v6strd i fitI sanfitosl. 1792, Aprile 26.
Cod. No. XX, fila 520.
Carie la ispravniciä Gorjultel pentru una munte ce este zalogitrt de moisnena
Freincescl la streinl.
«Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Gorj sgatate, s'ad cetitti Inaintea Domniel
mele insciintarea dumné-v6strd dela trecutulti Maiii 24, ce facet! Domnid
mele, pentru mosnenil din satuld Francesd, cum ca zdlogindi una munte all lor
ce se chiamg larca, care se hotaresce cu téraArdélulul, de sunt acum 30 de alai', la
pisce UngurenI anume Gheorghe sin Mihaid, drept tal. 50 i murindd aceld Gheor

66
gin6, cari sunt diverse acte prin care s'all data pe fata asemenea
abusurT (1).
ghe i-aA remasA fecioriI luI Damitru Irusalim ce se ah saletorti In Ajiiu(?) In Arde,
cum si alta fecIori anume Gheorghe ce se afli selitord la satuli Banta IntfacelA
judeti, la care In multe rIndan ari mersi mosneniI de le-aA data banI si
sc6ti muntele de sub zilogie, si el n'A vrutA s primisci mutandu-I ca vorbe
unulii dela altulfi, i velendi ci nu póte sc6te muntele, unulii din molla! anume
Barbul Bojinci, ce di muriti vêndutil partea luI dirépti la numitil Ungurenl,
cari fiindú streinT, ne ceretI ponina In ce chipa si urmatl, fiind-ci avetI
la popréli atati pe mosnenI catil si pe acelA Gheorghe ce se d'II aicl ta éri;
pentru care iatä ve poruncimi Domeia mea, si cercetatl, si de este acesti Gheorghe
fratele numitilor ce se afli seletorI In Arda, locuitori aid ta pimentulA
pimenténA cu dajdie In visterie, si se schimbe zapisulù ~Tí pe numele luI,
adeci, orl si serie numituli Glieorghe la fratil lui ca si trimiti zapisulO, ség cu
oil-ce mijlocA vetI socoti dumné-vestri. ca si nu remae venclarea la streinI, hindi
popritI streiniI a cumpera piinêutii statornicti. 1792, hule 9.
Cod. No. XX, fila 647.
(1) EacIT aseinenea acle:
V. A. VRECIIII
Pitad, la boerii, epitropi pentru venitu viola Gaujani ce o vénduse
epitropil 111-ril Balasi la una turca, sa o ia in zaptul epitropiï fi sei dée
turculuï Una,.
gDumné-v6stri boerilor epitropI, ve facemi In scire, ci Inpotiiva nizamuluI
Veril si 1npotriva strasnicilor poruncilor Domniel mele, epitropulA mônistiril Domniii
Bilasil s'ai atlati ci aii avuttl venituli de est timpi ala mosil séle ven-
(Tutti, ce se numesee GiujaniI din sud Vlasca al mônistiriI, la unA Turcil In talenl
500, cañí banl si primitil mlinistirea dela numitult1 Tara, lar venitulA mosid
apucatil cumperitoruld ca si stringi, hindi °imita de Domnia mea
dupi imperitescile portincl, i Inci se afli i ridicattl la Inchisére numitulA cumperitoril,
aicl la dumnélul besléga, In Bucurescl; decI fiind-ci cumperitérea este
precumil aretimil mal susi numai In talen l 500, iar venitali mosieI, suntemil Domnia
mea pliroforisitI, ci, este de mare suma, iati vO porunoirad Domnia mea, ca si
orenduit1 °mi ald epitropiel, credinciosA, si mérgi la numita mosie Giujanil, ande
prin scirea i ajutoruli ispravnicilor judetultil, si faci zaptil total venitulA acesteI
mosil pe séma cutid de obste, din care si avet1 a da dumné-v6stra la numitulA cunaperitoril
Turcil banil séi ce aA dati la m6nistire, talerl 500, iari ceI-1-alt1 si se
faca veniti la cutia obstel si si aret41 DomnieI mele, si cercetall ce si ce di
apucati de ati ridicatù numitulA Turcu, orI din bucate, gil din Milete, din veniturile
acesteI mosiI? ea care are a se scidea din suma cumperitoriI, Inplinindu-se
si ce1-1-a1t1 bani pana la talerI 500, si si luatI dela mánile 111 carte de
isbrinire, ca zapisulA din preuni». 1791, Septembre 24.
Cod. No. XX, fila 90.
pece eärfI deschise la judgele de pe marginea _amara pentru veniturile de rnofil.
Zeml. Vlascoe... Dumne-vestri ispravnicilor ot sud... sinetate! ve facemi
Domnia mea in scire, ci, pentru binele obsteI spre a se pizi nizamulA Veril dupi

ISTORIA ROMINILORO 67
Ca mésurl de administratiune generai, destule va lua M. Sutu, dei
invàluitü cu dificultätile situatiunel pe care mal sust1 le constataramti.
poruncile Impè'riteseI si (bpi bunuli scoposuld Domnid mele çi osirdia ce facemi.
este de mare trebuinti spre a fi oprite vênclirile veniturilor de mosil, de moil
add de carciutnI la omit streini, mirginasi ali DanireI din cea parte, oil Serb
ori Grec, séti verl-ce feli de ornù' locuitor de dincolo, ce nu are starea si WAsluirea
easel lui statornici aid In téri, act uniI ca aceI s art aflati ci cu banI
turcescI prin mijloPirea Ior facù Inçelilciuni stipinilor de mosil de le vindi pe
numele lor arenda mosiilor, si apoI pe until esù pricinuitoriI la maidanü lususl
TurciI acel a cirora sunt banil, precumfi avemil si pilda mosiel GiujanI din sud
Vlasea. Dec1 micaril ea pentru acésta am(' data Domnia mea scire çi porunei
de obste la tql dumndor Merl' çi mônistirl, earl aú mosil apr6pe spre marginea
Duniril. ca si se ferései de acésti urmit6re prieini a striciril nizamulul, dar
iati v poruncimi Domnia mea si dumné-v6stri ispravnicilor marginenl strajnich,
ca sil grijii f6rte de acésta de acum Inainte si si nu Ingidnitl mg multi omit
streini marginasi aid Dunirff de dincolo, ce nu are starea si sillilçluirea lui statornici
aid In pimintahl tgrif a thin veniturl de mosiT, mori sél oti ce arendi,
el negresiti s5,-1 opritI, fiandi de acésti tr6bi cereetare ca de-amiruntultl, ca
si afiatI pe anulti ea acela opritl; care acésti porunci si hotarlre nu
numaI acum si o lucratI in fapti, et si dapi acésta la urmi si o pizitI totdéuna,
trecéndil In condica isprivnicid porunca acésta, ca si fie pinta in titi
vremea spre a o urma firi de uitare.» 1791, Septembre 24.
Cod. No. XIX, fila 19.
S'arl Monti volnicie eu copili de casi de Divani si aduci pre ispravnicula
mosid Daodivoe ce ai vêndut venitulil acesteI mosil la um"' Mola Ahmet
Inpotriva nizamului pril. 1791, Septembre 28.
Monti volnicie en unü mumbasir clohodaril, ea si aduci prin scirea
ispravnicilor de judetti pe unfi. Nicol% Logofetelti si pe unti Paraschiva din Slobogia
gospod, carl eu bang unul Turd afi cumpërati venitulti mosiel Ulnud, din
sud slam Rimnic Inpotriva nizamulul tirfl si a poruncilor ce sunt date de .Miria
sa. 1791, Septembre 29.
Cod. No. XX,
Caree legatil la ispravniciiracer penlru venitul rnciei Paraipanil, a mfinristirel
Radulul Vodd, ce ail.cumpè'rat'o una Dumitru Goia ca bansi turcescl.
gDumitale biv vol medel. Scarlat Hiotule, i dumitale biv eluceri de arie
Ioniti Brezoiane, ispravnicilor ot sud Vlasca, amii v'éclutti Domnia mea Insciintarea
care toemaI peste 18 Ole face-VI, pentru venitulti mosiel Giujani a mfinistiril
Domnitil BilasiI, si pentru venitul mosid Paraipanir a ministirel Radultef
Vodi, si nu v'ama E trecutti Cu vederea cusuruli acesteI WANT!, child nu anti
sei ci In arma poruncil v'atI rbduiti dumné-v6stri ispravnicl, dar iarisI
turburati Domnia mea pentru anti cusurii ali vostru ce vedemil ficêndu-li, de ce
si nu scriet1 Inses1 DomnieI mele pentru trebile si poruncile DomnieI mele, care vi
trimetemi Insi-ne no1? de care iati vO poruncimi alti data si nu Ind fae4I acestil
relit de cusuri, ci la no' nu sunt suferite.

68
V. A. UREMIA
Intre cele mal importante mésurI séti nizamurl ale lul M. Satu.
sunt cele relative la paza plaiurilor, asemenea lnésurile luate pentru
starpirea hotilor urmarirea slujba0or abusivl.
Pe Dumitru Goia votI yci, ca aduandula cIoliodarula lnaintea Domniel mele
cercetandu-Iti, s'att ar6tata pe sine-Si singura cump6ratorti lama venituluI
moyiel Paraipanil a manastiril RadiiluI Voda, prin zapisula egumenuluI, care l'ama
v6clutù i Domnia mea In manile luI, yi fiind-ca pentru acésta moyie Paraipanil
nu venise la auclulti DomnieI mele niel unti felt' de yoke, c sunt amestecatI
nescareva Turd; de aceea ama sloboclita Domnia mea pe acela Dumitru; acum
dara, de este adev6rata ca i acesta Dumitru aa fosta trimisa de acela Tare
Rusciuclau Tresteniclioglu, dupa cum ne scrietl, i ea ca banil TurculuI
trimisa numituld Tacit slugile sale, iarayi Turd, caff ari vênata peycile din balta
acelei moyil pana la st. Marie, cautanda yi de alte veniturI alte moyiel, v6 poruncimil
Domnia mea, ca orl-ce veniturI de bucate, s6ii de fennel, vor fi pe numita
moyie, acum, cu marafetulti diunnéluI zabitulul judqulul, sa nu ingaduitI a le radica
niel pe TurcI niel pe Dumitru, ci sa stea pe locti, de care sa -ar6tatI DomnieI
mele cu fOe anume, cael pre langa oprirea bucatelor, Domnia mea trebue sa pedegsimil
negreyita yi pe Dumitru yi pe acela Tare pentru lucran i co fad inpotriva
nizamulul, dud ar fi facuta fapta acésta actun dupa venirea Domniel mele ;
iar pentru GaujanI fiind-ca s'ati facutti DomnieI mele =NMI pricina In ade-
Inca panri a nu veni acésta tarlie insciintare a v6stra, ca Ibraim Giurgiuvanul
ait eump6rata prin mijlocitorl venitulti eI drepta talerl 500, amti radicata
Domnia mea pe numitula Ibraim aid la inchis6re yi amti data porunca la
epitropie, ea sa se trimi0 omula epitropiel sa faca zapta tota venitula pe s6ma
cutiel, din care sa dea numituluI Ibraim talerl 500 ce ati data la mônastire, iar
venita sa-lti Me pe s6ma cutiel, ci dar sa datl ajutorula cela cuviinciosti
orônduituldi dela epitropie la acésta yi ayteptamit sa ne trimetetI inseiintare:
eine din satenI mal sunt amestecatI ca numitulti Ibraim la ads% moyie,
Cu acelù Duman.? yi urin41 poruncilor ce de obyte v'amii trimisa Domina mea,
ea omil marginaya alü Dunarel, ce nu este locuitora cu starea MI aid In tOra,
sa nu IngaduitI a tinea veniturl de moyiI, séti de orl-ce pentru acesta felti de
pricinI vatamat6re la orônduiala nizamuluI pril.» 1791, Octombre 2.
Acésta, carte ail scris-o insui Maria sa eu mana Manid sale y'ati mai adaogatil
i acésta, cum ea sa cerceteze pentru venitula moyid ce o fine Dumitru Goia,
dud i se implinesee soroculti anultd? yi ce venita are luattl, sOit aci pe moyie
FA ce are sti mai 'Me? i sa trimita Mariel sae r6spunsti.
Cod. No. XX, fila 108 109.
Porunca cu mumbafir dokodarti, ca sti cerceteze pricina mosid cad mart
ce insciinfezd medelnicerulti Grigorie Hrisoscoleu, ci cunip'ériitorii venitului sung
amestecari i ca Turd, la care de-asupra ail scrisii Fi Maria sa, grecelsce; cu matt
Maria séle acestea:siariv p....Topav ap.7:E3oXa tpcillicacc va ¡Lily va p.idy
nyepcbrilv (uncle litere necetibile).
cZem. Vlascoe.... CredincIosti boerulli Domnid mele Grigorie Hrisoscoleo biv
vel medelnicerù', ispravnieului ot sud Slam-Rômnic san6tate, îfi facemti Domnia
mea in yeire, ca dupa insciintarea ce aI facutti DomnieI mele la 20 ale lui Sep-

IST01114 Roulamoat 69
Incä din primile Ole ale domnieI séle M. Sulu dti vonturf cettre
veitcifeii plaiurilor, in ce chip sa urmeze pentru paza plaiurilor».
De sigur a aceste ponturi, sunt, cele mal multe, repetitiunT
tembre, cum a unl Nic6rg logofatil si Paraschiva dela Slobodia domnéseg, cu
banI turcescI al lul Iusuf Bairactarul ginerile MI Sali A.ga ail cumpgratù, venitulti
mosid Ulmul dinteacelti judettl, amtl trimisil Domnia mea dohodarulA Domniel
mele de ail ridicatÙ pe amêndol acestI cumpgratorl in fiar % si I-aù admit aid,
cgrora facêndu-li-se cercetare, f6rte tare tagacluescil, dicandd ca stint napastuitI
si prepusi de dumnéta la acésta insciintare, si cum a nicI mal nainte in trd,
patru ad' de-a rêndulti de egad cumpgra el acestil venittl de mosie, niel estimpù'
pe anultl acesta intru nimicti.' vre-o amestecare cu Turd', WI' ca bad turcescI
n'ail avuttl, nicl ail, ci cu 111841 =Inca si sermaea lor ati cumpgratil acestfi venail
pentru sinesI, si cum cg, de ar fi luattl nescareva bad turcescI, 1-ar fi dattl
tog la vremea cumpgratoril stapinulul mosid, dug, el' fiind-ca Bunt cumpgrgtoril
ca a lor sermaea, si neavandt1 putere a rgspunde totI Inainte, de aceea ag datù'
talerl numal 100 din talerl 1000 ce este cumpargtórea, iar ceI-l-altI aunt datorl'
acum sg-I dée dupg strinsulti bucatelor, argtandil si zapisultl stolniculul Constantin
epitropultl mosiel pe numele lor, in care serie ca, randurf-randurl sa-I pigtéseg,
dicanda si acésta, ca de ar fi avutil Turcul vre-o impartgsire s'ar fi argtatú
pang acum vre-odata la mosia acésta, si contra dreptate la Domnia mea
pentru acésta napastuire ; decl nu sunteml. Domnia mea la indoialg, di p6te
sa-II fi argtattl cinevasI, sg-ti fi argtatil numd cum cl cu bad turcescl se chivernisesce,
acésta, big d-ta nu trebue numai dupg vorbe pr6ste a serie Domniel
mele, ci trebue sa cercetezl, sg te pliroforisescl de adevgrulti lucrmilor, si asa
sg insciinteg Domnid mele, ca sa nu fil pricing, a aduce pre 6med in primejdie
ne fiindil vinovatI, cad f6rte ne vomit turbura Domnia mea asupratI ; ci dar iatg
trimiteng Domnia mea cu acestil mumbasir clohodarti pe amandoI aid in judetfi
undo este si mosia, si-t1 poruncimil strasnicti sg, cercetez1 bine, ca sa le adevered
de dovedI si marturil vrednice, si ada sa insciintezI Domniel mele pricina in adevgrulti
el, iar nu numal dupg vorbe si audire.» 1791, Octombre 8.
Cod. No. XX, fila 128.
S'aii facutil rgspung la ispravnicil de Ilfov pentru unit Pascal negustora Darstorén
de aid din Bucuresd, ce tine venitulti. mosid Cojascil' a dumnéel logofetesel
Maria Vacgrescu, s'i ilii ail vandutil venitulil mosid, i daca satuld la umi
Gheorghe Arngutu din orasuIii Ohria de dincolo de peste Dungre, in dol anI, si
cercetandri Maria sa ail doveditù ca acésta vandare s'ail anti' estimpù maI naintea
poruncilor Marid séle dela Maitl 1 si ca venitulii mosiel l'ail string fémaindú
a'sl lua daca satulul, decI dupg prinsórea ce all datti mail Gheorghe si
Cu Pascale, ca nu se va amesteca cu nescd Turd', inpotriva nizamuliff, si as% i
s'ail data vole a stringe mime venitulú de estimpti, iar pentru anulil viitor sa
fie opiitfi acelti Gheorghe, si asa s'aii poruncitÙ ispravnicilor a fi urrngtorl.
1791, Octombre 18.
nil facutil poruncl la ispravnicil Ialomitil, cum cl oranduitala inaltulul
paya ce-ati fostil oranduitil al sfgrame unfi eating ce se flcuse de cd de dincolo,
dinc6ce pe paniêntulti tgril, ail gasit la Borcea inteace14 udeial do! Turd si

70
V. A. Ua.tcHIX
dup5, circulr analoge ale Domailor anteriorT, dela Al. Ipsilante In
cáce. Nu mal patina ele meritA atentiunea istoriculul si a economis-
trel crestial de dincolo amblanda sa eurupere zae,herea pentra semanata, care este
inpotriva poruncilor, pentru care areta orênduital Inaltulul pap, ca s'aa jelnita
parcalabil satelor, cum ca le-ail facuta superad, dupe, care jalba orênduitula
inaltulul pa le 1-ait radicata in fiara sil-aa trimisa aici, ci fiind-ca ei tegaduesca
ca numeral' superare teat]." facuta, se poruneesee ispravnicilor, ca se cereoteze sit
adevereze ca grabe, ce superad all Metal acestI doI Turd i treI cre4tial locuitorilor?
i ea grab/ sa Insciinteze fiind-ce, se afla pug la popréla pentru acésta,
astepte Maria sa respunsti.» 1792, Martie 12.
A.cesta carte aste41. Vined la 12 ale NI Marte la 6 césurI din di, s'aa data
la ciausa spetaruluI sa o trimita ca graba.
Cod. No. XX, fila 405.
Dumné-v63tra ispra,vaicilor ot sud.... senetate! ne-am insciintata Domnia mea,
cum ca dela Nicopole si dela Culea (*nat.' nisee Turd cu vre-o 20 calad ca se
merge, pe la baleiurile ce se fael In partile Argesulai, cum si sei Late aeela jadea,
inpotriva Imperateseilor porund si a nizamalul teriI, pe care neingaduindu-I
odo-basiI, ce sunt In partile marginil, jara ei le-aa statuta cu impotrivire si n'ait
vrutil a se interce, de care acesta Inseiintandu-se Maria sa pré inaltatula paya
de aid, dete buiurul sea la manile dumnéluI cinstituluI turnagi aga-basa besléga
cu acésta trébe ala Domniel mele, ca se merge dupe dênsil princle,
orl 141, sea' mortl sa-I aduca la Inaltimea sa, decl nu lipsimil i Domnia mea a ve
serie i dumne-vestre pficina veniril dumnéluI numituldi bas besiege care cu acésta
prieina este orenduita, ca si s3itl §i ca sa datI si dumne-v'estra vre-und ajutora
de va avea trebuinta la acésta tréba, lar vre-o cheltuiala de conace Mtn' nimica
nu are a face, niel dumnélul, niel 6meniI dumnéluI, macaril pentru sine-si
sea pentra cull lor, niel feaa, niel gram*, niel macara pana la oa fare de plata
de banl, ei ea bani campero, pentru care vet1 griji dumné-vestre, mime a
nu avea lipsi de cele ce se pota a cumpera ca Lull pe inù, i acesta ye
sa privggheatl ca se nu se faca locuitorilor vre-o superare, 1 fitl
senetosl., 1792, Marte 26.
Asemenea carg s'ati facuta si la aceste judete, Teleorman, Oltu, Vlasca,
Arge i Mused.
Cod. No. XX, fila 441.
Cu pré multa pleat' ciune 2n6 inchirdi domnie1 tale.
«Ca plecata scrisdre inseiinteza dumitale pentra preotésa popi Flores, Mocan
din satulti Matreni, ce iaras1 s'ati inadita ea Turd la curvaserie neastemperata,
de va sa sparga satula ca cheltaell ce faca satalul, si de greza ce I-aa cuprinsa
catI cel'étorl drumai i mosafid villa la casa ei, de bell vinù, i se face jocurl
in casa-I yi sa pangaresca totI de curvia eI, sa-ti faci' pomana se aretl parinteluI
Mitropolit, ca ea iconomie s'o ridiee de aicea, din margine, se o departeze
de Turd', fiind-ca ni maI remana alt1 dot' preoti satuld ; care acésta sa nu bage
seine, pentru ce se Mice, aflanda dumaéluI zapciu Margind, vol cadea ea la
yre-o primejdie, de acésta .nu lipsil a in3ciin0 dumitale. 1792, Octombre 30.
!'re plea% sluga, Dec. CapitanA.»

tulul roman, cgd atingti. cestiunl diverse, iar nu sunt numaI despre
paza de hoti.
Prin pitaculd dela 31 Octombrie 1791(1) M. Sutu aréta ca hotiT
Cu mula plecaclune saruta cinstita i blagoslovita drépt, pré sfin(iei tale.
«Dintfacésti carte ce ne serie zapciu plei OItenifeI, pentru acésti
pe larga te val pliroforisi pré sfinfia ta, pentra cara pricini si maf nainte in
viafi fijada pré sfinfia sa pArintele Mitropolit, ad %cut insciinfare, dupi care
insciinfare, funda asupra pré sfinfiel sale, nu finta niel una fela de
energhie anume, fiind-ci acésti pricini a acesteI netrebnice preotési este cercotata
si de mine prin alfl locuitorl de acolo si dovedita de acésti rea armare,
pentru tare cum Durnnedea va lamina pré sflafia ta, cid a rémlnea la acela
loca mide se afli sed'étóre, séd aprépe in préjmi, póte si se intêmple i vre-o
alta hata necuviinciósi, si mg Yoga ca la ori-ce chipa se va gasi cu cale de
catre pré sfinfia, ca si nu se vadi ca-I insciinfarea zapciulul, ca fiindri margine si
aprópe de Serhat 1:Oto sa i se latample primejdie de a'sI perde si viafa, ci nu
lipsima a inscinfa si sunt 1792, Noembre 2.
Ala pré sfinfieI tale plecata fia sufletesca si a pururea slugi.
Vintila Prejbeanu.»
Mihail Const. Sigui VV.
(Porancima Domnia mé damitale vol sird. Prejbene, ispravnice ala IlfovaluI
qi-Vf clima volnicie ca pe numita preotési si o ridicl in pul cu mijlocula cuviinclosii
si si o trimig en o Wat/ dela aceeasl cipitinie drepta la mônistirea
dinteuna-lemnit, ande iati ama t'Acula Domnia mea si deosebiti poranci catre
starifi. 1792, Ndembre N.»
Vol logoréta.
Cod No. XXII, fila 27-28
(1) lata acestA pitaca :
ISTORIA ROIANIL0116 71
Ponturi catre plaiurilor in ce chiprz sd urmeze pentru pasa plaiurilor.
cSluga Domnief mele vitasil de sud... lo facemil Domnia mea in
scire ca mulfl ella ceI ce fiinda implantafl in firésca Autate pururea le este gandula
la tllhAril i gansea felurl de mijléce ca, aú si se intovirisésci i en alfil' din
Ardél, sai i ca vre-unif de acolen intr'acela piala, si alfil ImblInda prin plaiurf
se insofesca ca gazde de prin satele pliiesescl, si ca acesta feld de lucepere
se faca talhiril i alte netrebniciI, pentru care fiind-ci t'AA acésti invinuire
römIne a fi a véstri, cicI se pricinuesce din nehirnicia ce putefI avea, si din
nepurtarea de gliji ce dupi datorie avefl si pentra ca sil nu avefl cuvInta de
indreptare, ca care si vë puteff mIntui din drépti urgia Domniel mele, jata acum
d'Intéla vr, poruncima Domnia mea ca mare stripicie pentru acésti, ca si puneff
paznicf si pe drumurile plaiurilor i pe potecI, si nu ingiduifl 6menl din
vale a alubia prin piaiunl, séa a trece inliuntru, firi de tescherka i adeverinfa
dumnélul vol s'Atara, cil vefI fi in primejdie de-a vé perde viafa; prin satele
pliiesescl si Imbli tu singuril prin téte acum de odati, si te chezisuescI ca
parcilabil, ca si nu se intémple vre-unii omil dela vre-unii cata din plaiti, miura

72
V. A. Ua
din Ora se intovérasescti ca Ardelen1 si ati gazde in satele pUesescI
pentru acésta lace obligatoriti pasportulti, orl teschereaua vel spatarulul;
chiar si acel cari vinti din Ardeal cu pà1suù st insciinteze
sI se adape cu gandulti la acelfi fel de netrebnicil; BAT deschicil ochiI pentru
ceI ce vor veni din nIantru, séti ea pasusurl sél fX pasusurl, in grabl sl Insciinted
damnéluI vel spAtard si pe cei ce vor fi ca pasusurl s1-1 164 dupA
orInduiall sl trécl, iarA cei ce vor fi fArA de pasusurI, BA-I opritI acolo i sl
insciintatI dumnéluI vel spAtarti, si vel avea rhpunsl in ce ehipti sl urmezi, urmAndit
Cu t6tI sirguiala la paza acestui nizamii, care acésta sA o si daI intru
tuturor, si séú cA nu trecutii vre-unti omil de aicea In lluntru fArl tescherka
dumnélui vel spatarA, BMcA ail trecutil nescine din nluntru aid, off necunoscutti,
sél e,unoscutA, fArA de pasuslçi adeverintl, cici acestl fell de 6meni
purarea le este gAndulit pentru talhAril, sI seitI intru adevgril cl orI dud se va
tatêmpla lapotriva poruneel acestia urmare, sétrt el s'ait sfetitii de decindea beta'
trecug aicea, séti de aid trecutl acolo in plaiù, te vomit spAnzura, si pe tine si
pe cAti-va plAias1 si potecasl, ei sl urmatI negresittl intru t6te dupl cum intr'aceste
ponturl de mat josl se ar6t1 :
VAtaful de plaid datoria lul sl aibI a plzi si drumurile si potecile plaiuluI,
en mijlocti, ea sa nu p6t1 nimenea flrA de scirea lul, nu numal a merge
inAuntru in Transilvania, pe drumarl set pa neseareva poteel, care 86 se p6t4
ajunge in hotarele Ardélalui peste muntiI acelul judetti, ci nicI prin satele plaiuluI
; aasta este datoria luI netagAdaitl si a potecasilor.
InAuntru In A.rdélit sI nu Indrkniti pe nimenea a liisa sA trécI neav'èndit
rAvasit de drumil dela d-lul vel spItarti, care r'évase de trec'ét6re sl le strings]:
si la sfärsitulit fie-cAreia lunl sA le trim*. la dumnélul -vel spAtaril, ca sA aréte
la Domnia mea prin catastihil.
Omull din Ardéld ce va veni aid In térl ca vre-o trebuinti, BOA ea negustorie,
si va avea pasusil dela escelentia sa ghenerarl, BA aibl vole a veni prin
scirea ta, si pe aeela sA-hl povItuesel a merge la dumnélor ispravnicii, ca prin
scirea dumnélor sA mérgl uncle va vrea, iar tu v/tase de- plaiti In grab/ BA fad.
clod insciintArr, una la dumnéhil vel spAtartii, si alta la dumnélor ispravnicii judetuluI,
lar pe verl-care veI gAsi trecutit peste plaitt si flrA de pasusti Indata
VI acolo popritil, si numal decatii sl trimetI veste ca insciintare
la dumnélul vel spAtarù, si damned' va arilta Domniei mele ; cum si pe eel
ce vor cerca sA trécl, In/antra fArA de 'Vasil la drumil, de vor fi dintfacelit judetit,
sA-I trimetet1 la dumalor ispravnicil judetulul, iar de vor fi din alte jadee
sA-1 trimetet1 win dumnélor ispravnicil la dumnélul vol
Prin t6te satele plliesescI ce se afiI In plaiù sl, mergi tu vItase insutl
çi adunAnda pe pAreAlabil satelor çî pro preott BA. le ar6t1 cl este strasnicI porune/
en infricosare de m6rte dela Domnia mea pentru IntArcarea hotilor si a
tAlharilor, si en acestii mijlocti BA eel si tu chezAsie dela parellabI i preoti si 6
sAteif si mai multI, dupit starea satalul cum cA nimeni dintfacestil Bata nu va
esi niel oclini6r1 In hotie, si pentru veil' care se va simti dinteacelA satil hotil
set gazdii sA respunp, pAreAlabil si acei chezas1; asisderea ca acestil envtntil
sl aibA datorie sAtenil cel-l-alti and vor merge unde-vas1 la vre-o trebuintl a
sa aréte pArellabulul i chezasulul, ca prin scire sA mérgA, si asa inconju-

¡STOMA ROXINILOitt 73
vAtafulti. Domnia, sub pedépsä, la din contra de spanzurare a vétafului
si a plädasilot si potecasilor vinovap.
Sä se vestéscä, prin sate parcalabilor i preotilor si sà ja dela acestia
chezäsie si dela sése siitenI, cum cä. nimenea din acelti sari va esi
din satil hop ski gazdd de hop si O. la nevoile lor sätenil vor avea
révase de drumti in regula.
E curi6sa intervenirea unor sate in faverea unor välafl de
plaiti, sub cuvéntti ca sunt mulVimip de dênsii. Asia este cererea
locuitorilor din plaiulti Teleajenulul, judet.ulti Sécuenil, din primele qile
ale domniel lui M. Sutu. Elti le réspunde, in 25 Septembre 1791,
prin urrratorulti pitacti :
Caree ce s'ati Pieta catre oeuitoriì plaiulta fi eettre vatafa dela platult4 Teleajenului
sud Saac, pentru pasa plaiuleti.
cZem Vlascoe Vout5 plaesilor i potecasilor i tuturor locuitorilor din
satele plaiului Teleajenulul sud Saac, ve facemti Domnia mea In scire. el Intrecutele
4ile viindä dintre vol treI-spre-dece lude dinteaceste plail inaintea Domniet
vechill despre partea a tote plaiulti, intre alte WWI i pasurl ale vestre
la care v'ame date domnescile astre incredintarr de o !Nina indreptare la We,
a tl fdcutä rugaciune Donaniel mele i pentru vatafulti vostrn ala plaiului ce-le
avetI acum, anume Moise, ca sa nu ridicame din vatasie, ci sa rem& tote
a fi vatafe i de acum tnainte, aretandu-ne ca suntetl totI multamitI de dênsule
rande tAte satele ()data pentru strInsule banilor de dajdiI, la care strinsti ale
banilor si renduesd pldiai i tu si nu lipsescI din locurile de paza.
Niel maearA und orne din satele din vale sa nu aiba vole a merge. see
a trece mear ea tréba lor pe la satele din plait' fara de a nu Insciinta pe tine
vatase, i fara de a nu avea vole dela tine si pe care vei gAsi amblandti prin
plait" fara de acésta orenduiala sa-14 trimet1 dumnélor ispravniciI judetului sal!
lae caduta certare.
In fiescare done septamenI °data sa Insciintez1 la dumnéluI vel spatare
orl-ce se va Intêmpla la plaid, i dud nu se va lutecapla niniled iarasI sa scriI.
cum si orl-ce veste veI audi de aiurea din vecinetate, dupa datorietI, si sa daI
vilégA ca sa se auda i niuntru el tl-ati venite strasnice poruncI pentru rendulti
talharilor, si sa pul acéita in orenduiall si Bi le urmez1 ca dinadinsul, el Md soil'
el avemil Domnia mea hotarlre se spanzurame pe orl-care vatafe ce nu va urma
aeestor domnescl ale Domniel mele poruncI.
Catre acestea îi poruncime Domnia mea, mal susti numitule vat* sa
aibl purtarea d. grill pentru cap vor veni, pentru locuinta a se aseda In téra
DomnieI mole, sa faca Elie da numele lor, i cate familit sunt, sa trimitl pe fiescare
done septamanI odatl acea fSie, ca insciintarer dreptti aid la dumnéld vel
spatarti, ca sa arate Domniel mele.» 1791, ()domino 31.
Cod. No. XX, Illa 100-107.

74
V. A. tittuctui
ca de unulil ce vt chivernisesce filtra t6te cu dreptate, v ajuta la pasurile v6stre
pazesce poruncile Domniei mele la ale plaiulaf, decI Domnia mea fiind-ca
voimil huna petrecere, odihna i multamita v6stra, athtü despre altele, cita si
despre vittafuld vostru, fiind-ca i Domnia mea acestti feld de vatafil poftimd,
care sa ve chivernisésca cu dreptate, sa fie t'orad de jafuri, i sa pazésca poruncite
DomnieI mele ca strasnicie /a ale plaiului, Irisa cum Domnia mea voimil
celea de folosuhl vostru, asla si vol datorl suuteti a urma ca scumpgtate slujba
datoria v6stra, si cu credinta drépta, care este pentru paza plaiulul, de-a priveghea
d'impreuna ea vatafuld vostru pentru cele ce sunt oprite a esi din Ora,
adeca zacherele de grill, porumbit, afta., milaiii, unta sed, céra, brinza, cascavalii,
vite marl, i orl-ce sunt oprite, sa nu vg cutezatl voI, nicI.pe altii nimenea
sa nu lasatl a trece cata' de putinit, ferindit-vti de orl-ce felti de mijlocirl, a nu
vO arnagi, si a nu vë insela eu vre-und felit de chipt, de-a trece cu vederea
a face vre-und cusurd la acésta tréba, care este mare, pentru ci nu numal veti
perde acea bina voire i mi% ce avernd Doninia mea catre vol, ci vO vomit
pedepsi strasnicii acolo in plait, ca nisce paznicI necredinciosI i Inselatorl Domniei
mele; poruncimit Domnia mea si tie sluga DomnieI mele, vatase Moise, diu
plaiuld TeleajenuluI, acésta porund sa, o urmezI cu scumpëtate i cu mare grija,
si si nu facI vre-unit cusurü, pentru ca Domnia mea avenad si alte mij16ce, de
a cerca urmarile fiescaruia slujbastí si paza hotarulta a drumului si a potecilor
plaiulul de se face pre deplinti, i ciad vomd dovedi ca aù trecutd orl ce din
oele oprite, nu numaT, vel fi apol lipsitd din slujba i mila Domniel mele, ci
dimpreuna cu plaiasil i potecasil aceia ce ail trecutd ca vederea vre-und fehl
din cele popiite, vel fi si tu 'tuteo esinda de pedépsa, iar slujindii bine vel fi nelipsitti».
1791, Septembre 25.
S'a intemplatil una casa §i mal curiosa. Unri fostil vatavil, pe
vremea lui Mavrogheni ari resvratittí satele din plaiula Teleajenulul,
ca sil céra pre elti de vatafri. Resvratitoril ari maltratatil pre
noulti vataftt. Ispravnicil de judetri aü pusa mana pre fostula vatafa
Manole, acuzatù de résvratitor. Vistierulri Eanache Vacà'rescu
logof6tulti Manolache Brancoveanul aii raportatti, in 27 Iunie 1792,
casulri lui M. Sutu si acesta puse sil se bata la scara curtei fostala
vatafil (1).
(1) Ana fora de vinovel(ia tul Manole ce &A t'oda vdtatá la Teleajcnu
sud Saac i a altorii dol-tral pentru zurbaliculti ce ait fiicut4 asupra 10, Moise
Witafti, pentru zavistia ce alubia sil faca.
Const. Sigui VV.
d'entra ea sa se faca pedépsa lor, ca euvéntd dreptti, totil tagaduesct,
amil trimistí Domnia mea °mula nostru Intradinsil pe subt cumpatti si
de fati de ail cercetatil la fata loculuI i ne-ama pliroforisitil de adevërul lucrurilor,
cum cA Constandiu Pitigoiu, i Dimache i Nica ad mersti cu zurba la

Campulungul pastréza speciala sa organisare de municipiO
casa vataf tini Alise, de l'al lajaratil, ()corita §i l'aa necinstita, ia,r Manolo
n'ad fasta. DecI pre acegtI trel i-ama pedepsita Domnia mea, ca batae la scara
Domnil mole, iar alta data de vor mal fue razvratire si nu se vor astampara,
nu vor scapa de alta mal mare pedépsa, gata eI cata §i Indemnatoril lor». 1792,
8.
L. S.
Pré Bónine.
«Ca aeé3ta Insciintare a d-lor ispravnicilor din sad. Saac InfAoqindil Inaiutea
ndstra, pe Manolaehe ce aa fasta vataftl la plaiu Tel4jenalal, i pe ceI ce sunt
arëtatl de dumnélor ispravnicir de zurbagil i rasvratitorl, ama catad Insciintarea
acésta l'ara atilda lor, si la t6te cam se aréta asapra-le, tagadaesca ()landa ca nu
se scia nimio vinovatl, tasa acésta tagaduire a lor, nu p6te ajutora nimicü, de vreme
ce cunoseatil este, ca ce alta indreptare pite sil aiba, decâtil sil tagadaiasca? dar
vina lor fiinda marturisita qi incredintata de duoI been a madi Tale, ispravnicil
judetulul, parerea n6stra este ca 'Manolo vat. sil se carta ca batae la scara
Domniel tOle, pentru a se parasi, de actinia inainte de a na mal baga dihoni1
ravratirg ;bagre norodu locuitorii Terii madi tale, unindu-se cu
pricinuindu-le cheltueli zadarnice, cuma qi pe ace$1 zarbagii ce s'el cutezatil a
se porni cu necinste asupra vatafalul Ion, canelo este deregatoria al mariel tale
oranduita acolo, sa li se faca qi lor asemeae cereetAre, ca sil fie spre pilda tuturor
de a canOce pe randaitil mira tlle de zabitl al lor, i canela el cérel
vre-o nedreptate séa napastaire de d'instila, sant datorl sil mérga al aréte la
d-lor ispravniel, séti aiel la visteria madi' tale, de uude pota intrialta, vreme
ay caltiga Indreptare la pasurile lor; iar anda numitula Mande vatafa niel dula
acésta tala na se va astampara i va mal, cerca fi alta data a face räsvrätiri
ra acestea, atund nu nuinai sa se pedepsésca strajnica, ci inca ca lurninata
runca ntarii tale sa fie strantutata i izgonita cu totu din plaiu, n'ntaindit ca
cea desavarsita hotarire sa se faca de inaria ta.» 1792, funie 27.
Ienache Va careseu, vel vist. Manolache Brancovénu, vel logof.
Pré inül(ate Ddinne.
'META RomikaoRe 7t
«Ca pré planta nóstrá, scris6re Insciintam Inaltimel tale pentru Manoie ce
intru acésta trecuta vrente a ri'a»terifét aii tosta vatafa la plaiula Teleajenul
fracesta judep, carde dupa ale séle hrapirl i netrebnice urntari, neflind fostrt
suferita din p9rnirea prtliasilor locuitori, ariltandui-se urntarile ha, s'aa lipsita de
atunct, ; actor& iar acesta antestecatorrt unindu-se ca unia din zurbagi i retsvrdtitor7,
carl acestie inu); nainte aii fosta una, la poslusanie, alfil, la bresle si la alte
rufeturi, qi dela ase,lamíanta jadee ca pe nisee 6manI fara de oranduiall
aplatil in dajdie, care nesuferinda-se ai da dreptala lor, ajuma cu mal* misa
numitula, ca sil lii c6ra, a fi vatafa, ande 9i porninda-se cu zurba, asupra casar

76
V. A. URECIIII
círe-cum independenttl. Domnitorul numesce numal epistatti pentru
Campulung (1) i recum5sce pre giudetulti alesa de or4enT.
Décä. ne-ama intreba Domnitorul pedepsitati muIt functionarT
abusivi rèspunsulti ne-ar fi, ct aprópe numal vre-o douè casurl
de pedepsire de slujb4 abusivi (cell.' puling din actele ce 'Yana
asta-cit cumjscemti nol) i aceia sunt slujba0 inferiorl, oil este o urmarire
a vre until slujba01 Mavroghenesca. A0a e casulti cu Nicolae
numitulur Weil de acum, deosebita de necinstea ce iati. ficutti, dar patina ati
.fosta sa-16.c bati, ei porninda-se de aid dor 6meni a veni cu seimenir, care qi
inaltimil tale sunt a face aratare de multamita, pentru buna lor petrecere ei repaosii
de odihna fiindti multimitr, In urma 'Ana a merge ei lacune ca sa cercetama,
pornitti numitulti Manolo ei pe acer zurbagil a veni sa jaluiasca înljimei
tale ei s.-lii eéra de vatafil pe dênsulti, carora le-aa data ei talen l 300
mita; laminate D6mne, acesta jvatafti ce se afla acum este voith çi cerata de
tota plaiulti, precum este pinta ei inaltimil tale, ei deosebita de cand se afil
In tréba vataeier flinch' °ma vrednica i ca buna orénduiala, t6te le ocarmuesce
ea chibzuire, nude ei t6te poruncile Maria tale ter huna savareirea lor intocmal
0 la vieme, cum ei tog, locuitorir plaiulul sunt multamit1 de dênsulti,
ine i ajutorinta in vreme la pasurile lor, iar aceetia Maria ta nut numar nisce
zurbagil ei rasvratitorT, earl mar vêrtosa fiinda invitar de ale lar Manole, Arabia
faca c plaiulur cheltuial i amestecarl, cata ci la sav8reirea poruncilor
tignire, care cand int se vor sav'érei la vreme putema fi 0 nor invinovatitr, cad'
ca parte a muntelur fiinda, totil temeiulti judetulur la plaiurr spanzura; D6mne,
nor intru adeviirti ar6tamil Mail tale t6te acestea la care ei incredintata si fir
Maria ta, a nu vor fi deeérte, c canda unor zurbagir ca aceetia, prin drépta
cercetare nu li se va face infranare ca si se astampere, niel °data plaid nu va
putea fi in odihna, ci mar alma din multele cheltaell Amblandti ei zmracinindu-se
li se p6te pricinui ei stingere, ei nu lipsima a ineciinta, ei anil marir tale s fie
de la D-cjeti multi c fericitl.
Prea plecate slue: Constandin Cantacuzino, Alesandru Meer.
Cod. No. XXII, fila 102.
(1) S'ati facutti carte legata catre polcovniculti Mika Ursénul a fi epistata
peste oraeula Campulung, cum aa fosta in cea-l-alta Domnie a Mara sale. 1792,
Februarie 8. Eaca ei :
Cartea de judetie a lui Sterie a judefulusi din Cdinpulung.
Milos. Bojin. ice Mihail Const. Suful 1717.
Datama Domnia mea acésta domnésca a nóstra carte lur Sterie sin Nicolae
pe care dupa cererea oe aa ficutti oraeenil din Campalung sud Museela in scrisa
sub iscaliturile lor pecetluita ei en pecetea oraeulur, dela 9 a acester lunl 16ta
1791, ei dupl alegerea damned vel post. l'amii facuta judetii ()rapid Campulung
ca SA aiba a fi judetti' ei purtatora de grija a bite trebile oraeulur care se va
porunci de catre Domnia mea, ei earl se va serie de catre durnalur vel post. s4

ispoitra flomismoall 77
ceaupla de- slujitori care a reclamatil contra lul Hrisoscoleu ispravniculil
de Buza
Domnitorul Sutu (IA dreptate lul Nicolae ceausulg, sa reintre
le sivêrsésci la vreme i fit% de cusurü, cum si ale oraplul pricinI 4 judeati
si le cante dui)/ obiceid i dupa coprinderea domnescului nostru hrisovd, care-hl
aù orisenil; Inteale ciruia mâni portmcimfi si, se pistreze i domnesculd nostru
hrisovd, de obiceiurile si privileghituile lor, atita hrisovulfi Domniei mele si t6te
hris6vele cele vechl aseclate sub pecetea judetuld, si a treI patra din fruntasil
mahalelor, cum si pecetea °rapid asemenea si se tie de judetti, care pecete fiind-ca
este, cum 4icemil, a orasului, ce se metahirisesce numai la pricinl si la tréba obstieI
oraululf, pentru acea poruncimd ca si nu aibi vole judetuld numal de sine-vi a o
metahirisi, ci la trebile i pricinile obstiel oraplul, and va fi trebuinti, atuncl
cu scirea si a ate unul orisand din t6te mahalale orasulul, fatifiindù cu totil
strinsI, si se pecetluiasca cartea séú scris6rea acea In vederea lor ; deci si se
ferésci orênduitulti jade de jafurl i nedreptitl, WEI eld citd si pe orisenl, earl
vor cauta a face nescareva, Incircitarl In cislá si oranduell, al nu se cuteze a-i
Ingidui, ci la t6te cislele si se fad drépti campinire, la top dupi puterea si
starea fie-ciruia, i WI de porunca Domniel mele In scristi si nu se cuteze a face
vre-o dal; pentru care poruncimd Domnia mea si voui tuturor pirgarilor i orisenilor
de obste sa-l(' sciti i 81-111 cun6sceti pe numituld de jude aid °rapid
ofenduita de Domnia mea. 1791, Noembrie 20.
Cod. No. XX, fila 200 vers.
Auld ar'étatti a intro privilegiile micel republid dela Cimpuluug era pistrarea
pinAntuluI din °rash' numai pe séma locuitorilor el proprii. Eati und acta
din care se vede respectarea acestui drepta si sub domnia urmitóre :
lio Alexandru Constantin Illoruzi V V.
De vreme ce jiluitoruld acesta este locuitorti din Cimpulung,
ne aTéti i scris6re dela orisenI, ca pecetea °rapid si et' isaliturile lor, adeveriti
i de pro egumentl Cimpulungén, Ii (lima Domnia mea acésti clomu6sci
a nóstri Intirire, ca sit fie slobodii a face privilil pe acela locd In aceld orad
nesuphatd. 1793, Decembrie 4.
Vel
Pré Inálfale Ddmne.
Dupi luminata porunca Miriei téle urmitorti flindii, amii cerutd jiluitorulul
de ne-ad arnatù acelti zapisd, carele 1111 fe'clurimd scristi Cu IAA 1791, August
10, adeveritil Cu pecetea orasului i iscilitti Sterie judetuld, i Stefan Chelceanu,
i Matehl Heroin, i Nitul Girceal si alp orisenl Campulurgc ni, 9i Dositeift
Arhimandritul Cimpulungean, care coprinde, cá pentru multe ajut6re si faceTI de
bine ce ad dobénditft in vremi de catre tatu jiluitorului, de-a lor buni vole i
dad jiluitoruluI unil locd de privilie in ulita targuluI, dreptti Wipe, deei zapisuli
bunti i adevëratd, cu cale ii este eererea de a se da si luminata
Intirire Miriel tale. 1793, Noembrie 23.
Vel logorad Scarlat.
Cod. No. XXV, fila 151.
Istorta Berndt:414rd de V. A. Unsaid. TOM. II alit serie!, 1786-1800 el al IV-lea dela 1774. a*

Ir. A. thsettti
In baria ce ati Afuita fostul ispravnicti Mayroghenesca, dar catt pentru
bataia ce a suferittl jtiluitorulti, o trece cu vederea (1).
In 26 MaI 1792 orasenil dela Ocnele-mari se faluescti contra
judetuluI lor. Sutu se mArginesce a trimite in cercetare pre servitorulti
sèì tutungi-basa (2):
(1) Ana foraua iza lslicolcze ceausit de slujitort pentru de-al implini tal. 40 ce l' aii
pradatii Constantin Hrisoscoleu ce este ispravnietI /a Buza.
Ice Mihail Const. Sigui VV. i gospod.
Zem, Vlascoe... De vreme ce dupg cercetare s'ag dovedittt, a flrg de pri-
--cing de vre-o datorie séù cuvénta drepta Mata aceytI tal. 40 dupg bltail
tare se intelege jafti, orenduiniti pre sluga Domad mete paligraieelti sg mdrgi
qi sl apics pe model. Canstantin Hrisoseoleos, si implindseg jaluitoruld aceyt1
talen 40. 1792, Fevruarie 2.
Pré Inii4ate Do'mne.
Dupg jaiba ce ati data IngltimeI tale Nicolae ceausg de slujitorr dinteacestil
judetg, jaluinda pentru dumnéluI medelnicerg. Constantin Hrisoscoleu ispravnicg
sud Buzeti, el la vremea dad se afla dumnélul ispravnicil la acestti judetti, ggsindu-1
o pricing pnsfi de l'ag bgtutil yi apol Inchidêndu-1ù luatù
tal. 40 gl6bg, mi se poruncesce de Mgria ta ca sg cercetezti pricina i In ce
chipti mé voiii adeveri, dreptg adeverg sg insciintezti Márid tale; dupg, laminata
porunea Infiel tale Intocmal urnagtoril fiindg, ama cercetatti, atâtil prin logofetil
jadetultii, citg yi prin altil, i m'ama adeveritti inteacelayl chipa, cit dumndlui
medelnicerulti, dupg ce s'aù' rênduitti ispravnicii Inteacestti judetti, cum ati sositti
la Urzicen1 ne mal abovindii ,nimicti, din luminata porunca Mgriel tale ag eyitti
In judetti In plgyile dela vale pentru tumbazurl, numitulg ceauyü Inteaceeaff vreme
netiindti de rendil i avendd trebuintg ca si mérgg sg-y1 culégg via, yi fiind-cg
in septimIna ce venea era a intra de rdndii, ati venitti la Urzicenl, ca sg se r6ge
sg-I dé() vol° sg mérgg culégg via, i neggsindti pe modelnicerg, ag ggshg
pe yetrarulti Stefan lime, ce se afta tovargyg ea medelnicerubl, care yi acuma
se afig, ea mine yi spuindu-1 pricina i-ag disti dumndlul ca sl-y1 base omg in
loca yi eilt sk se dacl gil culta viile, çi viindit medelnicerulti II va spune,
numituld ceo,* omtí in loca, s'A dusti la Mg, yi dupg ce yi-afi
culesti viile, viindü numitulà la medelnicerulti dumnéluI l'ag pusti i l'A batuta
In falangg yi pe urmg puindu-lg la Inchisdre 'nata tal. 40 yi tipa. slobocjitg
; din cercetarea ce ami t'Acata, In ce chipa m'ama adeveritti yi insciintImg
Mgriel tale, yi aniI vietel MgrieI tale sg fie multi yi ferie*. 1792 Ianuarie 26.
Alti M'id tale plecatg slugg Gheorghe,
Cod No. XIX, fila 138, 139.
(2) Fiind-ea orgyenil dela Ocnele mar]: s'ati jaluitg pentru judetti ce cg
nefiindü obiceiii, le face superare impotrivg, cerendti a li se orendui alta' judetti
fkiett% porunea Mgriel séle catre Vasile tutungi-baya ca sg cerceteze jaiba
lor i sa Insciinteze dreptg adeveril. 1792, Maiti 26.

Untl singura casa de pedépsA mal energica gasimil la adresa
unor nenorocitl de pârcAlabl dela Zhnnicea. Marele vistiernicti raportézà.
Domnitorulul:
Pré Innate Ddnute.
«Pentra pricina parcalabuluI dela Ziranicea ot sud Teleorman, cu streinil ce
s'ad faculta tocmasl la Bata, si din luminata poranca Mariel tale s'ag adusd
améndoul parcalabil, si cela ce s'ail aflatd mal nainte i cela de acum, fundé orénduitl
la mine spre a cerceta, aréta Marica' tale, ca pricina iatr'acesta chipa este :
pentra ca viinda catI-va 6menI din strainétate, eI sala pusd de U-al tocmita ca
sé, dé pe and unja cate talare no té, alta' si mal josa, qi fiind-cil pentra strainl
ca acestia sunt date luminate poruncI ale Mariel tale, a fi neiupéraV in sorna
de opta lunl, i dupa soroca sé-I asola de visterie prin damnélor ispravnicil jurIetuluI
dapa starea lor, si el n'ad urmata poruncilor, ci facuta tocmasI la
uta, Mil a nu se folosi visteria cu nimbé dela d'asé', de care o 1.6 turnare ca
acésta fiindd Impotriva porancilor i ponturilor, caei se da chederii la bita téra
de a mi pazi intocmirea ase4éméntuluI, si ca pe nisce 1.'61 urmatorl lmpotriva poruncilor,
gasescil cu cale ca si se bata niel la scara Matiel tale ca cate-va toiage
la talpl, iar hotadrea cea desavérsita rambla la mita Matil tale. 1792,
Octombrie 27».
Domnitorulh hotAresce asupra acestuI raport:
1w Mihail Const. &fui VV.
lomas liosa/molar 79
«Poruncima Domnia mea, zapciale ce escI orênduitd, la améndol numitif parcalabI
sé se bata la scara Domniel malo cate cinc1-4eci toiage la talpl, pentru
fapta ce aú urmat tu potdva poruucilor DomnieI mete. 1792, Octombrie 20.*
Mal gAsimti unti singurti casti de globire mare a unuI
ispravnicil, dar acela era totti omti de al lul Mavrogheni
«S'ala Menta pitacti la polcovniculii de seimenl, ca sé lnplinésca dela paharni-
la Ocnele marT afl5nnfi sub M. Sutu rénduitil unii slujbas4 specialti da jude de ora§fi'
Insarcinatfi i ca misiunea de judecitor. Eatti adula' problitor :
Carte de judep la orara vel Ocna sud Vdlcea.
Zem. Vlascoe.., Singa Domniel malo Iacov, pro care l'ad' Multa Dumnélul
cinstitti i crediciosii boerala Domniel mete, Pana Filipescu vol Ban, jude la orasala
DomnieI mole vol Ocna sud Valcea, ea si alba a fi judo i purtatora de
grija la tate trebile orasulul cate sunt obicinuite la datoria judetulul, sé aiba a
judeca si pe totl orésenil dela Ocuele-marl de pricinile ce se cuvinti dupa obiceja
ale cauta judetulii, pentru care poruncima Domnia mea si voua tuturor,
orasenilor, végéndil cartea Domniei mete, totl sa-la avetf de ala sci de jade si
a-I da ascultare la cele ce vé va da invataturi; poruncima Domnia mea si d-véstra
ispravnicilor al judetaluI, sé, avelI sci de jade, pazinda orénduiala lul. 1791,
Noembrie 12.
dod. No. XX, fila 187.

80
V. A. Unimarl
eta Colcég tal. 5500, ce ah fostii ispravnicd la judetulil Ialomitd, din carI, talenl
5000 sA-1 dé la cutia milosteniel de obyte, iar tal. 500 sA-I dea mumbasiruluI
ce s'ad randuitd cercetAtorid la Ialom4a, tapada, pentra a cerceta cele urinate de
Coleég. (1) 1791, Octombre 14.
(1) Cod. No. XX, fila 134.
ma aflu din 16 Februarie 1792 und pitacù de volnicie ea zapisd dela
spItaralti, ca si se facl cercetare de jalbele locuitorilor din plasa CiocAnescI (judetulti
Ilfov) contra lal' Gheorghe capitanuld, cum ca, II jefuesce in toth modula
yi 11 mitiga si II inchide. Domnitorul M. Sga ordong cercetare. (Condica XX fila
370). Dar nu arad aflatil indreptarea lucrului in acea condica!
Volnicie ca orénduita ala Máriei sale fi ca gapisa dala spa tara, ca sa faca
cercetare de jalbile inpotriva Jai Gheorghe capitanula de la Ciocanesci
Zemle Vlascoe.... Fiind-ca la Domnia mea ad venith ea jalbl tol locuitoril
din plasa Ciocanescilor sud Ilfov pentru Gheorghe cApitanuld dela Cioca-
Dosel, cum cA apururea sunt suphratI dOE déusulti cu multe nedreptatl, i pentru
citci i-afi pomenitil ci vor sa jAluiasch Doranid mele, i ad apucatd i i-ad
datù' cu tal. una sutA dandu-I yi la inchisére douh (lile si (loa nopV si cum
tocmindil locuitorii mil ce sunt de a le duce zacherha cea oanduitil la Giurgiu
chila cate tal. doul, iar numituld cApitand nu ci i-ail apucatil de
luatil tal. cate patru de chilA pentru ducerea zacherelil, yi apururea ca
ochri qi ca sabia sperie pe locuitorl, titindit i cojoculti unuia in multe buelti,
cum yi parcalabuld Ion speriindu-lit, yéde ascansa de frica ha iva i néptea,
ne patendd cauta trebile i orênduelile ce sunt poruncite de Domnia mea ; de
alta parte arétA Domniel mole durnaélaI vel s'Atara i despre partea numitulul
Gheorghe capitanuld o inseiintare cltre daninélul, de jaiba a luí, pelara odobasa
de acolo din CiocAnesci, cum cl nu potil A, mai trAiasca locuitoril satulal CiocAneseI
de catre numituld Odobaya, cum niel locuitorii ce1-1-alti ai satelor numitei
plityt, cAcl le cere lucrad de mancare de °are nu ait locuitoril la casele lor
qi la cine nu.1 implinesce voia i cererea, Ii l'ajara vi-1 bate, dandd Iba' si la o
cas1 din satuld Cioelnescl de ad arsil totti ce ad avat creytinuld. Asiyderea nu
lipsesce a lua dela batel° ca vinuri yi dela cArutasI ciad lel sub nume de
havaetil si cum el se amesticit la trebile capitaniet, &inhiba' prin satd i invitanda
pre locuitorl a se impotrivi la datoria ior de care s'ad yi impotnvit satenfl
SirbI ot Boyneag, de ad batuta pre zapciii yi cum cA totI sunt indeinnati
si Invitatl da numituld odobaya de a face acéstA jaiba, Domniei mele asupra elpitanuluI.
lied i pentru una si pentru alta, lata oranduimil Domnia mea pe.....
ca d'impreuni ca zapcifi din partea dumnéluI vel s'Atara, sA mérgA acolo la
fata loculuI, ande sunt top de fatl, ca prin scirea ispravnicilor judetulul, sit faca
cercetare, atatd pentru urmArile numitulul odobaya, câtù i pentru urmarile numitului
Gheorghe capitanuld, din jaiba ce ne-ad dath locuitoril, i pentra t6te acestea
sl se silésci in totd chipulil a dovedi dreptulil adevér, ca in frica MI Ruinnedeil,
ara de vre-unü interes la vre-o parte, i farA de a tAinui cevayil din cate
ni s'ad arétatii, atatti asupra odobayi, catil i asupra capitanultil, sit aducA Domniel
mele deplinA pliroforie, cu dovegile cele cuviincióse intregI, fari de vre-unil
cusurd. 1792 Februarie 16.
Cod. No. XX, fila 369-370

Purtarea re, abusiva a unor osten1 a contribuita de sigura la
luarea de catre M. Sutzu a unel mesurl, oprinda pe orl-cine, de a
mal puna arma in léra. Sub pretexta de slarpire de abuzurl, Domnitorula
ordona In 8 Martie 1792 luT vel aga i luT vel spatara, de
a nu tolera pe nimen1 sa port arnautesca si arma asupra luT,
pistola sea cuita mare la braa, M'ara de cei carl vor avé epecetea*
Domniel (1).
VII.
.Religiunea lui M. Sufa.
In 2 Septembrie 1792 máre mitropolitula Cosma. ca
teo gura, atatti cel din santula clera,-cata si ceI din renduiala politicésca»,
dice 11IihaY Sutu, propusa ca iubitorula de D-dea
sfintitula episcopa ala RômniculuT este vrednica Mal eraa candidati
pro-forma Grigorie mitropolitula Lidie! si Dosoteia Filiti, episcopa
de Buzea. In 23 Septembrie, 1792, prin marele spatarti Vacarescu,
sa facu inscaunarea nouluT mitropolita Filaret
In urma resboiuluT ce apasase greü asupra intregel ter!, negresit
ca nicl situatiunea materia% a bisericeT romane, nu era Una. Cele
mal multe din mônastirl servisera ca locurT Intarite i ca atarl fusesera
ruinate, atacate fiinda cand de austriaci, cand de turcl, sea'
(1) Pitad are dumneldi vel spettarti i d'are dumnéldi ve l pos& epistutultiayiei
de a nu pura nimenea porta arnilufesett i arme, färet dedil Arnaup.
Ice Mihail Const. Suful VV.
ISTORIA ROMINILORO 81
numnéta vel spatarri i dumnéta biv vel postelnicel epistatulil agiel, vg faurna
in scire pentru rênduiala Arnaufilor, c numai cine are pecetea DomnieI melsa
la manile lul, acela nurnal este sloboda a purta porta arnaufescfi i arma asupra
lui, iar alfil M'ara dintr'aceia nimenI nu sunt slobolI; decl sa poruncesce
stravnicil, ca dupa acésta hotarire a Ostra sa urmafl i dupa ce vefl face-o cunoscuta
i acida porunca DomnieI mele acésta la top', apol sa grijifl dimpreuna
cu tofl zapciiI dumné-v6stre. qi pe care veg gasi purtânda porta arnaufescii, orl
caciall !Ruga in carda luI bosnafésca, arnaufésca, orl malles, off arma, pistola,
séa cufita mare la braula lui, §i nu va avea la mana pecetea DomnieI mele, E a
avefl a lua arma aceea d'asupra lur care sa fie &banda a zapciilor dumné-vóstr4
ce-4 va gasi; a0,iderea sa-I taiafI i °Adula i sa-i desbracap de acesta porta ar-
Dantesca. 1792, Martie 8.
Cod. No. XX, tila 401.

82
V. A. UREcinX.
de Mavrogheni. Totus1, in Noembre 1791, M. Sutu sine sa preno6sca
hrist5vele lor de scutirl, cb.c1 la acésta operatiune se fo1osé6 multi
din boeril din Divanti si chiar si Domnulti. Decl elü adreséza :
Cürti legate la tole judetele p'cirli de josti, ea A insciinfrze pe egumen1 A vie& cu
hrisdvele A fi le inoiaseti.
(Dumné-v6stra ispravnicilor ot sucl.... sin5tate, fiind-ca voiml Domnia mea
vedema hrisóvele i cartile n6stre din cea-l-alta Domnie ale fie careia mônastirt
mare si mica, do privilegiuirile i muele i scutelele ce ail', spre a le Inoi
si a face ajutorul i mila acea ce ail avutil, iata v poruncima sil aveg a insciinta
fies-carora egument séù epitropt, ca, este porunca Domniet mele, negresita
aduca toi hrisóvele sat cartile Domniet mele la dumnélut vol logof5ta de pira
de .04 dupa oranduiala, sil le vedemti i sil le inoima, cad chipa nu
vorii putea avea acelea mili si privilpghiurt, si fig san5tost. (1) 1791, Noembre 23.
M. Sutu adreséza apol in 15 Martie 1792 unti pitactl catre
mitropolitubi i Episcopi1 térel i la veliti1 logofetl, ca sa fie obligatI
egumenil de mônastirl a repara bisericele si mônastirile.
Eata acesta pitacti:
Pitae4 la pdrintele mitropolitti f i la parinfil epise,opl i la d-lor velip logofefi
a da porunA egumenilor sci dregil môneistirile.
«Proa Ante parinte metropolitii, fiind-ca mônastirile de obste, gala cele de
aid din Bucureset, care aunt In vedere, cat mal vâxtosil cele de pe earl, se afla
la o stare f6rte pr6sta, zidurile lor cele din prejura, case si °dal stricate, derapauate
i desvalite, precum i inauntru sfintelor biserict lipsa de cele trebuinci6se
spre pod6ba cea cuviinci6sa, dumnecieescilor locasurt, i fiind-ca nict o
incepere i purtare d grijil nu vedema la epistagt i egumenit lor facôndii de
acésta, ci numat iraturile, veniturile i muele si le cera ca sil le al de plina ;
poruncima dar, ca prea sfinga ta, d'impreung eu paiingt episcopt pentru cele
de .afara din eparhiile sfingilor lor, i cu dumn6lor cinstitil i credinciosit boerit
Domniet mele, veligt logofeg, pentra t6te de obste, sil stringeg pe tog epistatit,
egumenit si epitropit i sil le dag porunca strasnica color de aicl, cum i color
de pe afara sil le scrieg poruncl strasnice, ca fie-care sil aibi a se apuca sil le
dréga i sil le intarésca i FA le inplinésca t6te celea ce sunt lipsa i stricate,
atita in launtru sfinfelor biserict, cfttil i color de Phi% din prejur, ca in putina
vreme si le vedenna negresitil la starea lor cea cuviinci6sa, iar ne urmindisi, sil
afétatt Domniel mele, ca sil (lama porun.ca baga în socotéla, spre ay da
sémi, fie-care de veniturile mônastirilor i cheltuelile, prin cercetare cu amaruntula
de t6te, ca sil se faca cunoscuta intru adev5rii cuvêntula i chivernisirea fie
.caruia economa de mônastire.» (2) 1792, Martie 15.
Cod. No. XX, fila 202.
qod. No. XX, fila 420.

Avemti de observatti ca mônastirea St. Saya este reparata' de
M. Sutu, nu in profitula scálel, ci ca s'o destine de curte domnésca
(1).
Avemü hrisòve numerlise de scutiri de birurT, de acordare de
liu4Isi poslusnici, orl de alte bine-faceri catre mesnastirt dela M. Sutul.
Damil in nota cate-va acte din -acésta categorie, cum si cate-ya
pitace de renduirI de egumeni la Radu-Voda, la m(Mastirea Délu
cercetarI de socoteli (2).
(1) Dula cum e deprinderea omenéscl, despre ttite striciciunile intémplate la meinastirr
in timpula resboruiur, anaforalele si rezolutiunile domnescr, aruncaa vina asupra Macatulur
Havrogheni". Eatli, de exemplu, anaforaua MitropolituluT Filaret in privinta relei star! a mdnastirel
Cozia i acordarei acester memastirl de 3 anT de Betake si de 10 Bud"
Pré Inaltate Do'nme.
ISTOBLL RomIN-11.one 83
thin smeritft anafora Insciintamd Mdriel tale pentra sf. mOndstire Cozia, el
din vremea trecutulul rdsboid cu porunca Mavrogheni, nu numaI ed
arsil i i s'a surpatti zidurile diaduntra si de dad, ci si de t6td. zestrea
s'aù jafuitù, golindu-se de t6t1 pod6ba el, preeumil si cite acareturl ail avutil pe
afard, niel unuld n'ad rdmas11, dupd, cum si Maria ta escl pliroforisitti de t6td,
stricticiunea i ddrApdnarea eI. Deer fiind-ca i sfintele mOndstirl, ce dupd vreml
s'ad zidita, sunt una din pod6bele patriel i small de nemurire a fericitilor Domnl
ce le-ad ziditii, ea sa nu se pér4 i pomenirea acestd sfinte case, fiindti una din
mOnistiiile cele vechi domnescI, hdatd, ce ne-ati miluitd Dumnedeil ca pace si
ne-ad hArdzitll pe Iniltimea ta, Domml i stapdnitord tè'ril, dupd datoria n6strd
cea pdstorésed amd facutd tad feluhl de Indemnare pentru dregerea acestd sfinte
mônIstirI, dupd starea venitulul Intru care se afld, Insd prin silinta i osirdia
frateluI Sevastie chirti Iosif, asupra Willa este Insdreinati purtarea de grija a
acestel sfinte môndstiri, ea anula se este acestul Brant ldeasù', dar fijad-ed stricaciunea
este mare nu este ca putintd a se puté meremetisi fdri de ajutoruld
Mdriel tale, prin nisca 6menI scutitI pentra litera lemnaluI, si prin apkare de
dad pdnd salt vie In stare, apoi iardsi va intra in orênduiala obicinuituluI ajutor,
pentra care ne ruglimti milostiviril Mari! tale, ca sa reverse acésta mila asupra
acestel pr6 vechl add° case, si va fi numele Marie! tale In ved pomenitd, ea
until. nod ctitor acestul Wald Dumnedeeseti ; acésta ea smerenie, iar anil Mari!
tale sg fie deja Daranecjed multI si fericitl. 1792, Octombrie 3.
Filaret aid Ungro-Vlahid.
Cod. No. XXII, fila /1.
(2) Cartea de egumenie a lui Ifichifor eromonaeh, eelesiarit s-tei mitropolif,
la mônastirea Dealul.
Zemle Vlascce Dat-amd Domnia n6stri cartea de egumetie euviosuluI
Kir Nichifor eclesiarhu Adel mitropolil, pe carele dupd anaforaua sfintieI sale
parinteluI mitropolitd Ungro-Vlachiel ordnduitti Domnia mea egumen la
santa mOnastire Dealul ot sud. Dämbovita. Deel mergénda la .numita mOnastire

V. A. UaRcial
Fok5sele care Mihail Sutu le asigura la cate-va mônastiri, sunt (cum
si alba a face zaptù t6te trebile manastireqd i t6te luerurile qi averile santeI
mônastirl miscat6re qi nemiscatóre, cate a le chivernissc i sa le iconomiséseli,
sirguindu-se ea A. le adaca t6te la stare buna filtra spor i adausii, i sa pazdsca
Intru tóte buna oranduiall a mónastireI diva datorie. Pentru care poruncimd
Domnia mea qi cavioqief tale proegumene ala numitel nAnastitt sg. ailif a
paradosi §i a face teslimd t6te la oranduitulii egumend ; aOsderea poruneired
Domnia mea qi tuturor posluquicilor i robilor mônastirel sa avetl a cuu6sce pe
numituld Kir Nichifor de egamentir dati Uta supunerea çi ascultarea
dupa datoria v6stra. I sam receh gospod. 1791, Septembre 3.
Cod. No. XX, fila 38.
Cartea de vinärici4 a biserieet dela Agieset pefttru vincirici(Ye ore ta Sitd iSaa4.
Zemle Vlascoe... Mina-ea biseriea Dormitet hdstre dela Agiescl, are prin
hrisovuld Domniel mele, inca din cea+altit Domnie, vinaricid din einel pk3D(Sta
anime: Arva, Ursóia, Valen Ihimil, 'Valea Urloin, Tocilele i Ungarenif ot Ceptura
din sud Saac, cate trel banl de vadrit, oranduimil DoMnia mea Camele sa
aiba a atabla d'impreuna cu cumpgratoril vihariciulul de estinipdt
nariciulù dintr'aceste pop6re, i facenda dod oataAtiN balite fiindit aniOndOug
atatd de cumphatorif vinariciuld Donines4 cita /i de dranduituid acesta, unuld
la mâttaVitaricerilor) lar altuld sa rama() la orênduituld acesta de
Domnia mea, i tatI balai se va face, partea bisericeI sa se iée de orênduituld
acesta totl deplinfi, cari sa-I achica sa-I faca teslimd la tpitropuld biseried,
ea catastihuld d'impreuni; pentru care poruncimil Domnia mea qi voul vinaricerilor
dela aeestil judetil, sa avetl a-I da In mana totI banif, partea bisericel,
l'ara de a v'é amesteca fntru nimicd ; i saam receh gpodm, Poruncimd Domnia
mea si d-v6stra ispravnieilor af judetulul sA datl ajutoruld celd cuviinciosd.
1791, Septembre 11.
lar cartea biseriett Agiescil pentru vinäriciì din sud 011.
Zemle Vlascoe... Fijad-ca biserica Domniel Ostro dela AgiescI, are prin
hrisovuld Domniel mele, Inca din cea-l-alta Domnie, totti vinariciuld din §Opte
popóre anume : Rog6zele, Ostra, Canésa din SlavescI, BarseseI din CretescI,
Crangenii, Oltul de sus, Vedea ot sud 010, cate banI cilla de vadra i pAiparuld
dupi obiceiul, orénduimd Domnia mea pe.... carele blanda de la Domnésca
n6stra visterie cotil pecetluitd, al mérga la numitele popóre, sa serie, sa mAsóre
stringêndd i totl banil vinariciulul cate cind banI de vadra cu parparuld irnpreuni,
carel° eu catastihuld iscalitd sa-I aduca aicl, sa 'I faca teslimil la
epitropuld bisericeI, !miranda' fusa fntru t6te cele-l-alte dupa cuprinderea Domnescilor
ndstre ponturI ale vinariciuluI, ce s'ad datd estimpd, ca sa nu se faca
vre-o nedreptate, sal cata de putind Ineurcatura, séti supèrare locuitorilor, inpotriva
Domnescilor nóstre poruncI, fara. de a avea a lace cumpkatoril vinariciulul la
aceste pop6re intru nimicil; poruncimil Domniea mea qi d-v6stra ispravnicilor al
judetulul sa datI ajutoruld cela cuviinciosd. 1791, Septembre 11.

ISTORLt ROMINILORt1 85
din note se vede) cele obidnuite: scutirl de dad, vinäriciurï, poslusnicl
Iarafi cartea bisericif Agiescit pentru vineiriciulii din sud Deimbovifa
Zemle Vlascoe. Fiind-ca biserica Domnid nóstre dela AgiescI are prin hrisovulti
DomnieI mele Inca din cea-l-alta domnie, vinaricid din optd pop6re anume:
Carcico, Avele, Bacganii, Gura Ocnitil, Gorgotenil, Razvadu de jog', Saraf6ia,
Doicescil, Monletele i viile Mane ot sud Dambovita, cate douI banI de vaorénduimil
Domnia mea pe carele s aibi a amble, d'impreuna ca cualpârtorii
de estimpti, sa scrie vinariciuld d'intre aceste pop6re,
fic8ndd dou5 catast*, iscalite fiindd amêndou5 atatti de cumpargtoriI vinariciulul
domnescd, catti 0 de orbduitald acesta, unulti sa ramaie la mana vinariceril0r,
lar Rio orkduitald acesta de Domnia mea, gi catI bull se va face
partea bigericil, sa se iae de orênduitulti acesta totI de plind, i aducêndu-I aid
si4 fad teslimil la epitropuld bisericif ca catastihuld d'impreuni ; pentru care
poruncimil Domnia mea 0 vou5 vinaricerilor dela acestd judetti, sA avetI ,a-I da
in mana top' banil, partea bisericil, fara de a vi amesteca intru ponin-
°laid Domnia mea 0 voila ispravnicilor aI judetulul, sa datI ajutorul Gehl caviinciosd.
1791, Septembre 101
toti. N. ikt lila 5t1tillj 541
Cartea bisericel Agiesci pentru vintiricia din sud Slam Nmnic.
Zem. Vlascoe... Fiind-ca biserica DomnieI n6stre dela AgiescI are prin liiisovù
mele Inca din cea-l-alta Domnie, totti vinariciuld dinteacestti popord,
adeca din poporuld Putreda din dati 0 din vale, i Herascil, i Zaplacil, i RaducesciI,
i Belciugata i Macsinen1 din sud 'Slam Rômnic, cate cincl banI de vadra qi
parparuld dela cate dinteacestea nu vor fi. arm4escI, orênduimti Domnia mea
pe care Mudd dela Domnésca nOstra visterie cotti pecetluitti, sa mérga la
numituhl poporti, sa acre, sa m5s6re, stringéndil totI baniI vinariciuld cite cind
bald' de vadra ca parparuld dela (late nu vor fi arma§escI, earl ca catastih iscalitti
sa-I aduca aid, sa-I faca teslimii la epitropuld bisericeI, urmandd Intru
t6te cele-l-alte dupa copiinderea Domnescilor mistre ponturl ale vinariciuluI, ce
s'ad datfi estimpd, ca BA nu se faca vre-o nedreptate, séii Wit de putiml Wearcatura,
séü sup5rare locuitorilor, impotriva Domnescilor nóstre porund, fara de a
avea a face cump5ratoril vinariciuld la aceste pop6pe intru nimicd ; poruncimil
Domnia mea §i dumné-v6stra ispravnicilor ai judetuluI, sa dati ajutorulil cell"' cuviinciosd.
1791, Septembre 19.
Cartea bisericel din Agiesci torú din sud Saac.
Zemli Vlascoe... Fiind-ca Domnésca nóstra biserica ot AgiesciI are prin hrisovulti
Domniel mele vinaricid in sud Saac, din poporuld Arva, Urs6ia Valea HumiI,
Valea Urloiu, Tocilele si dela Unguren1 ot Ceptura, cate trel ban! de vadra fari
de parpard, s'att fostii datti cartea Domniel mele... ca sa stringa venituld acesta
din tóte aceste pop6re, dar nefiindt1 indestulti qi neputéndti ajunge spre a cauta
singurd aciista tréba, éta ortinduimti Domnia mea pe Raducanu Clucerescu postelniceld
i pe carele mergêndd la numitulti judetil i impreunandu-se ca numituld, si
se orênduiasca intre sine-0 pe plaid, 0 fiind-ca in hrisovalti Domniel mele serie
sA i0e biserica vinaciuhl dela UngurenI ot Ceptura, cate treI banI de vadra, fari

86
V. A. URECH1X
séti lujl, drepta de tergurY, de vênclare esclusivà de spirt6se i vinurI etc.
parparti, sa alba dad, orAnduiti acestia a arma si a lua vinaricialtí dela Ungureni
ot Ceptura, carl aA viile lor inteaceste popóre adeca l'ata Cepturil, i DobrotenI,
i Valea MigAlit, Valea TigIncel, Valea mônastiril, Valea luI Stan, unde
s aib a-vi orAndui pcaunastí dupa obiceiù, cum sa urmeze la t6te popórele,
strIngkddo baniI dupa porunca ce este data prin deosebita cartea Domniel rnele,
cii catastihil iseJità, s aib a-I aduce sa-I faca teslimA la epitropia
1791, Septenabrie 19.
M. Sutul a acordatti venitula vinariciultif si la mOnastirl din Orient. As%
de exemplu avemil hrisovulti urmatoril:
Cartea möndstirei Vlachsaral de vineiriciti ce are la sud Rontanap.
Zemli Vlascoe... Fiind-ca sf. raeinastire Vlachsaral dela Taigrad prin hrisovulti
Domnid mele inca din cea-l-alta Domnie are a lua vinariciti din 27 pop6re
ot sud RomanatI, cate duoI banI de vadr i parparulti dupa obicela, care pop6re
sunt acestea : DobrosloveniI, alcofa, BrancoveniI, Valenif, BancIul, Branetul,
Prascovenil, Dabrucul, Rosienil, Iosica, Cosovenil, Viisóra, PopargalestiI, Preajba,
Apele vil, GhisdavescI, Marsanil, Galesul, Sorenil, ParsTov, Dobrotescl, Zvorcla,
Amarescil de susti i de josti, Celda, Bubinu, Studina, Redea, Garbovul, Verdea,
datti cartea Domniel mele luI, ci s'ati orênduitil despre partea mônastirel,
carel° sa amble dimpreuna eu vinariceril DomneseI, sa serie vinariclu i facênda
doui5 catastise iscalite de vinariceril DomnescI si de °mula mônastiresca, din care
unulti triméta la visterie, iar altulù la sf. mônastire i banil partea mônastireI
stringêndu-I vinaricerulti Domnescii, sa-I triméta la maastire i prin sfintia
sa parintele mitropolitti se va da Domnésca nóstra porunca prin pitacú ca sa se
dea. I sam receh gospod vomi. 1791, Septembre 18.
Cod. XX, fila 79, 80.
4semenca carie s'eta filcutti ;si pentru 89 popo'rc mid mari Ala
sud Gorj, ce are toa acést'a mônástirc, iaritssi cale da bani i pcIrparulti, care
popdre sunt acestea:
Bratuia, Ruina, Rogojina, Vierasa-Parari, ComanesciI, PozogeniI, Dagescil,
VotisciI, Gloténul, Seciul, SurpaVf, Turbatil, Buzescii, Groiu din plasa Gilortul,
i Délul plopsoru, Pesceanu, BaltenI, VladuleniII, Ci6ra, Cuca, CornesciI, Stroescil,
Chiciura, Arcan, Baltis6ra Runcul, Lalescil, Nalicsenl, Délul Balanilor, Porcenil,
MosneniI Birnicl, Sambotin, Hurezu, Schela Bircurilor, Délul Btitran, ftrgoiu, i
Ragil Valaril, Scurpenul, BarsesciI, Targul Jiuhul, Viadimirul, Pegenii, Bocioscil,
Zaicoiu, ObQ,rsia din plasa Jialul, i Hurizani de llamé Rad, Piscoiu, Busiocif,
Thdalescil, Galeescil, Negrenii din plasa Hamarailif de misil, Scrada,
BaresciI, Rachita séca, Licurenil, Glavenil, Pojarul, Poiana, &chufle, Alunul, Rosia
de jos, a.paia Valenil, Bercenil, Ciocade, Pociovaliscea, Zoralescil, Perescil,
Pocoarele, Ciupercenil, Mumbescil", Barzoiu totti din plasa Hamaradil, i
Délul ValesciI, Cormanescil, Pic6sa, Plesoia, Telescil, Dad Maicelor, Délul G-aranil,
Balta, Délul Costenl, Déla]. ColOscil din plasa

ISTORIA. ROMINIL0116 87
Intre aceste foh5se sa numèrama i cftte-va scutirl de scaune de macelarie.
Celli la cincl judge ot preste Olt pentru vinrtriciul ce art múnästirile acolo.
Dumna-v6stra ispravnicilor ot sud... saatate, mane"' a pentru muele de
vinaricia ale m6nastirilor, am oranduita Domnia mea, prin ponturile vinariciulul,
ce s'ail datii la maulle cumparatolilor, ca vinricerii Domnesci sa le serie dimpreuni
cu 6me-il meinastirilor, i baniI mbnastirilor stringbdu-I, iaraqI vinaricerri DomneseI
sa-i trimita la Mitropolie ; dar socotinda Domnia mea a mura pe vinariceriI
DomneseI de a nu fi incareatI i ca traba milelor m6nastirescl, avanda a-§I
data traba vinariciurilor ce le-ati cumphatti, ata vt) orénduima pe dumna-v6stra
va poruncimü, ea insu0 unula din domnia vastra, sa mergetI in tate poparele
acelul judep, uncle sunt mili m6nastirescI, ca sa amblatI ca vinariceril Domnesel
impreuna, sa vinariciulul m6nastireseti i Wanda dour) catast4e halite
de vinaricerif DomneseI 0 de dumné-v6stra, va arma vinariceril Domnesel
stringe numaI banil vinariciulul Domnescii, lar banil milelor meinastiresel sa-I
stringetl d-v6stra, i dimpreuna ca unula din dour) catasti§e al avetI a-I trimete
totl deplina la sfanta mitropolie, dupa pontuff, fara de a se amesteca vinariceriI
DomneseI la bang mbastirilor intru nimicit 1791, Septembrie 20.
Asemenea carte legata s'ati facuta 0 la Caimacamul CraioveI, ca sa fie insciintata
de acésta.
Cod. No. XX, fila 77, 78, 80, 81, 84.
Cartea sfintel episcopil Râmnic pentru teirgulii ce se face la DreigeifanI
'in cede o di pe 4tenieind pe mofia Batca din sud Vedcea, a sfintei EpiscopiY,
ca numal vinurile Ø rachiurile sfintel episcopii set se ving iar alÇiì set nu fie volnicl,
Zemle Vlascoe.... Fiind-ca aù ar'étata Domniel mele sfintia sa iubitorula
de D-rjea parintele episcopal(' Ramniculul Chir Filaret, cuma ca targula ce se
face la Drag4anI din sud Valcea In cate o l pe s'aptamana este pe mo0a
sfintel episeopiI, ce se numesce Batca, uncle dupa privileghiulti ce ail stapanfi
mo0ilor, care se urméza in tata Ora, vinde fie-care pe mo0a sa vinurile
i rachiurile sale, atatil cele mOnastireseI catil i boeresel, fiindù ca cale 0 cu
dreptate de a'ql vinde sranta episcopie 0 la acésta mo0e pe care se face targu
pe tata s'éptgmana vinurile i rachiurile sale, amt. data Domnia mea acésta carte
la manile orénduitulal sfiatiel sale Episcopulul, prin care poruncimti, ea sa fie
opritI alti strainl de ace§tii aliqveriqa, care este dreptula moiei, nefiinda, precumü
gicemii, ea cale a se folosi alt1 strainl eu véallarea vinului 0 a rachiulul in potriva
obiceiulul, 0 a privi stapanula mo0I la pagaba sa, ci numal vinurile
rachiurile episcopiel sa se vinga; iara and(' nu va avea episcopia vinurl de yin-
Ore, gaud' cell"' ce va vrea sa vincja, sa marga sa se ap4e In targil eu stapanula
mo0eI qi luandti voie, ap va vinde ; pentru care poruneima Domnia mea 0 damnévóstra
ispravnicilor aI judetuluI, ea dap acésta porunca sa fitI urmatorl,
dap* ajutorula celti euviinciosil orênduitulul sfintieI sale parintelul episcopului
de a-0- putea vinde vinurile i rachiurile mhastireseI pe mo0a sa. 1791 Octombre
29.
Cod. No. XX, fila 152.

88
V. A. !Jamul
Mare abuzti se face la finca secoluluT XVIII cu asemenea scutirl, séü mal
Volìjici ca mumbaFirtz pentru banii milelor meM4stirilor, de vindriciii,
asupra tacsildarilor din 12 judge, cc dupd poruncile ce adlavuti ni cr pawl amulet
wart urmata trimite milropolie.
Flinched pentra ban! nilleloi'rdadstireSci din vinaricid ot sud... au fostd
pot:mica Doninil rdele, ea sa-1 trinfitg tacsildartild Vinariciulul domnescii, aid la
niitropolie, d'impreuna ea eatastiliti isealitd de vinaricerl si de 6rnenif mônastifesci,si
fiind.-ca niel pana la acdsta, vreme eandti i /quarklaid s'a ispraiiitri
liailit .134ati strinsd, mi ad urniatd a4 triniite, damti Volnieie slugli Domniei mole
niérga la nurilituld jlideta, undo EA faca zapeilied asupra taesildarului
riciulul, en mare strinS6rti, ca tot-I bang deplinili al mônastirilor, cu catastihd
¡Baum aibil a trimite la mitropolie. 1.791, Oetonibre Si,
Carte t cainiacamg, iota pentru acésta pricing.
dinstitti 1 eredinciosii boeruld Demniel mele Costaelie St* Vel ea.i
in4rasti cainiacamuld Craidvei, sanétate ! fiind-ca pentru muele .m8nastireseI ce all
# lila din vinariciuld a patrii judep, liftman*, Dolj, Goij, Mehedinti, ait fostd
pc:rutica Iom1iei niele la ispravmeil judeiilui, stringênd hanil mbastiresel, sa
kill iriMete ic 1a Mitrdpoliecil ,ea,tastise.16 ;in/prat/4 isealite, i Sind-ea niel
NIA aciim la addstit rrethe. egad Øvindriclutd isprdvitil; i bauli s.ad strinsd,
n'ad nrmatd ispravnieil a irimete; éta poruneimfi duMitale, ag dranctuesci iapeii
harnieI la &scare judetii, earl sa faca zapeilied, atâtil asupra ispravnicilor, catd
asupra tacsildarului vinarieinlui, ea tog banil mônastireseI luandu-I eu eatastisele
impreuna, s aibi a trimete d.-ta en catastihulii impreuni; asisderea si mônastirile
pentra care mil poruneitti Domnia mea ispravnicilor si vinarieerilor sa triméta
baniI mônastiresel la visterie, asemenea si aceI haul sa se trim4ta, dupa porunca
ndstra la visterie. 1791, Octombrie 31.
Siam-Rômnic
Buzijd
Sam
Prahova
Dambovita
Museel
Valcea
Olt
Teleorman
Ilfov
Vlasca
Doi mumbasirl dela vatafil de aproff
Dol mumbasirl dela vatafil de Divand
Doi mumbasiri dela ceausl de aprocIf
Unit mumbasird osebitil dela vatafd de paharniceI
Unit mumbasird iara dela vatafuld de paharni0.
Doi mumbasiri dela vatafti de visterie
Care mumbairi sä iée seiinta dela visterie de numele tacsildarilor vingrieiului
a fiesearuia jadetd, si cartea la Craiova sa ttimite dela visterie, iar la judetuld
WANT, s'ad trimesd mumbasiril totd de aid.
Carte ca logf. orénduitA, ca sa amle egumeml /a m6ndstirea Radu Voda.
Milosti. Boji he Mihail Constantin SuVil. VV. dind-ea la sfinta mônastire
Radu-Voda din Bucurese, dupa alegerea patintilor sfetagoreni, uncle ail

ine (liana ca monopolisarea acésta de initceltirii. Asia in 12 Tu-
acésta mônIstire Inchinatii, am orénduiti Domnia mea egumenil pre cuviosull
protosinghela chir Ignatie In local/ epitropulni ce ail fostù la acésta ménAstire,
AI, dap/ obiceil, am orênduiti Domnia mea pe carele sl mérga impreuni cu
numituld egumenil sl-lti asule si sil citéscl tutu' awJnlù tuturor parintilor, poslujnicilor
i robilor mônistiril, cartea Domniei mele, ce s'ai1 dattl la mana numituluI
egumentl de egumenie, iar nnmitulul epitro pit iée socotéla Impreuna ca
orênduitulti dela pr6 sfintia sa parintele -mitropolitù si a parintilor sfetagorenT,
de t6te lucrurile i averile mönilstiril, cate ail ruimittl cand s'al orênduitù egumentl,
diva catastihil i dupi perilavl si dupl orl-ce dovelI vrednice, cum si de
t6te veniturile i averile môiìilstirií, miscit6re sé tl nemiscat6re, pa.n1 la orI-ce, faaudit
doué catastise, iscalite fiindi de egumend i de p/rinp mén/stiril, i de
orênduituhl logofè14 alü Divanulul i ahl sfintel mitropolil, nnull 0,-14 lase la
mônastire, iar altulil sa-111 aduci aid la sfanta mitropolie letra pistrare. 1791
Noembrie 2.
Cod. No. XX, fila 161.
Carte de egumenie a lui Ignate protosinghel ce Pula egumenil la .Radu Yoda,
Zemli Vlascoe... Datami DJmnésca nóstri carte de egumeuie cuviosuluT
protosinghel chir Ignatie, pe canelo dupi alegerea parintilor sfetigorenI dela
mônIstirea ande este Radul Voda inchinati, l'amil orénduit4 Domnia mea egumen/
la acésta numita mônIstire Rada Vodi din BucurescI i t6te lucrurile qi
averile sfintel mônistirT, miscat6re i nemisc/t6re, ca sil le chivernisésci i sil le
economisésci, sirguindu-se ca si le aduci t6te la stare buni intru spot./ si 'Wm
adaus, i sil plzéscl t6te letra buna orênduiala mônilstiril, dupi datorie, i dupi
testamental/ mônIstirilor ; pentru care poruncimi Domnia mea si cuviosiel tale,
epitrope all ménastiril RaduluI Voda, sil aibl a paradosi si a face teslimil t6te
la orénduitulù egumeni ; asisderea poruncim6 Domnia mea si tuturor poslusnicilor
si 6menilor i robilor mônastirel, sil avet1 a cun6sce pe maI susil numitulA de
egumend, clruia s1-1 daV t6ta supunerea i ascultarea, dap/ datoria v6stra. 1791,
Noembrie 2.
Cod. No. XX, fila 160.
Anaforaua pentru a se lua socotéla pro-egumenului Partenie Delénul.
lio Mihail Const. Su(ul i gospod
IsTome Rolf/In:toad 89
Zemli Vlascoe... Cu cale fiindl anaforaua pré sfi4iel séle parintelul mitropoliti
si a dumnélui vel logaittl, o intiirimi i Domnia mea, si orênduimi pe...
logotétulfi DivanuluI, carele sil radice pre pro-egnmenul Delénul de aid,
auca la fata loculuï, ande si se facl cercetare prin carte de blAstemi de cltre
sfintia sa p/rintele Sidis, prin 6men1 strainl i prin 6menil easel, spre a se dovedi
dreptuhl adevéri la tóte, i apoI izbrauindu-se si lamurindu-se socotéla cea
dreaptl, si Ni se ar6te ea anafora. 1792, Februarie 11.
Procit. vol logoréhl.

90
V. A. mutua
nift 1792 Mihail Sutil da monopoluld a 4 scaune' in favörea episco-
Pré M'enlate Do'nme.
DupI jAlbile ce al dattl cltre MAria ta, cuviosall' chir Nichifor archimandritulù
i ca Partenie pro-egumenulti Delénul, care cere dela mônAstirea
Délul, prin socot6la ce-vi face de anl chica i lunl clece cata al agumenital tal.
4757, qiandil cA-I trece cheltuiala peste venitti ; oranduitl flindl la noi spre cercetare,
InsciintAma MArid tale, cl Infatisindu-i ami"' vMutù catastisele lul Partenie
de socotéll, si cate condee ni s'aù plrutd a fi n'A de cale inarcate la
cheltuialI acogí din socotéll, care mal josl anume le arnlmii, iarA cate
nu ail fostd eu putin0 aiel a se cerceta, afiandu-se in mare banuiall ca t6t1
socotéla 11 va fi de susfi pana josil viclénI, prinsú flincll in !l'Oil de episcopl,
catl si din dovedite condee vinnitA, nu-1 paterna da credintA la niel unile, ne
fiindù omil de credintl, niel putemil da pe mônAstire dat6re, pana mal intélii a
se teorisi t6t1 socotéla, i atunci vomft vedé de are sl He dela mônastire, séti
al clde, pentru cl Intfunü cetastihl de socotéla mal venal pe anI dol, talenl
7750 si cheltniala tal. 7950, jara catastihl de luul (lee() arétl venal
de tal. 2089 si cheltuiall de tal. 6646; apol socotéscA-se de-1 este socotaa dréptl
care chip/ ce venitull acesta pe anI duoI, lunI clece, de tal. 9839, ci singurti
arétA, liii inchiée in cheltueli, Ara de a nu se vedé la mônIstire vre untl vrednicù
fAcutü, séti din noti, BU' meremetl, apoI mal* cero si dela mônAstire tal.
4757, (panda, cA are dela sine cheltueli peste venal, si hiel osebitil de talenl
1225 doveditI numal dela dou5 molif 11uai mal multa, si la socotéla lui ar'étaVf
mat putinii; apol vaGA lnalta 14elepciune Mlril tale, de este socotga pe dreptate
si de este ipochimenl a-1 da credintl la ar'étarile lul! ci gäsimri ea cale, sa se
lbs pe n'AA, de mumbasirl logf. za Divanl acestl numità Partene sA-ll ducA
in fata loculul, unde s'al fäcutit cheltuelile si luaturile ; voml pefti si nol pro
fratele Sidis, anuda-se In partea loculul, ca sit teoriséscA acésti dosolipsie ca
canto de blistern, prin strAinl i 6menil caseI, si duna vom vedé de Aman mônAstirea
dat6re lul Partenie, sOit Partenie datorl mônIstirel, i mi deosebita Insefintare
vomfi pliroforisi pe Mafia ta, de caro nu lipsiml cu rilspunsl. 1792,
Februarie 10.
Coma all Ungro-VlahieI, Manolache vel logf,
Cod. No. XIX, fila 154, 155.
S'al facutl riispunsti la dumnélul Caimacamul Craiove1 pentru pop6rele de
vinAriciii ce se afil la sud Dolj panI acum neinchinate la vre o mônIstire, ca sl
cerceteze i catI ball! ait prinsii in t6mna trecuta acole pop6re si Impreuni ea
alte pop6re, ce are sI mal trimitA, sA trimétl i acéstA plireforiA MAriel séle
fArA de zAbavI. 1792, Maiti 10.
Cod. No. XX, fila 57'7.
Pitacit pentru a lua socotaa pro-egumenului Macarie ce art Posta la Antina
Fiind-cl ait ar'étahl Domnid mele pro sfintia sa pArintele mitropolitù, dimpreunl
Cu cinstitull si eredinciosull beerulti Domniel mole vol logf. de téra
de anal, e/ socotéla pro-egumenulul Aghiopanditel Macarie se prelungesce de
atata vreme, din pricina nestringerli orênduitilor de pr6 p sfintitultl, ce din po-

piel de Rômnic. Aceste scaune ad a fi In Bucurescl i vor fi scutite,
gice hrisovuld, de erbä'ruit'd, de vamä, de vät4eii mAcelarilor ì de
orI-ce angäril sunt pe alte scaune (1). Asemenea posedemd cartea
runca Domniel mete aù fostil orbdulta la pré sfintia Sa i la dumnéluI vel logf.
spre sav'èrqire, s'aft &Ha ca cale qi v6 orênduima Domnia mea pre sfintia ta
chir Grigorie dimpreun i ca pré sfintia ta parinte episcopa ot Buzgulul, chir
Dmitehl, cum qi dad din egurnenl: pe cavioqia ta archimandrite Vacareqtene,
cavioqia ta archimandrite Cotrocene, dimpreuna cu boerultis Domniel mete Grigorie
biv al 3-lea logof. epitropit ahl mônastirel srantulul Spiridon noil, care v(1-
Onda porunca Domnieï mete sa avetl a v'é aduna cu totil la dumnéluI vel logf.
de Ora de falsa, unde fiinda fa i egumenula ce este acum la numita meinastire
sa facetl cereetare, socot6[ i izbranire, prin vrednice dovedl, de tata venitalai
cheltuelite pe cata vreme afi egumenitit, care socoteall fara de zabava
sfar§itil, cacl apururea i necontenita datornicil numituluI Macarie, da/
jalbI Domniel mele pentru banil ce aù a lua, i pro-egamenula ea pricina a are
a liza dela mOnastire, nu platesce; dee'l a0eptamil sa ne facep i anafora ca arétarea
socotelel isbranita, prin dumnélal vol log. de Ora de sustl; ci dar i dumnéta
vel logf. vel orêndui din logofetif Divanului anula a merge cu pitaculii
acesta ala Domniel mele, cum se poruncesce acole negreqita i fr zabava.
1792, Mahl 12.
Cod. No. XX, fila 590.
Titacti la cel orénduifl ea scl iée socotéla mdnastiril Glavaciocu.
Cuvioqilor arhimandritl i gumen't dela mbnastirea stintulul Gheorghe, CotrocenI,
Argeq, Campulung i d'anta Ecaterina, v'é rênduima Domnia mea sa mergetl
la du.mnélul einstitula i credinciosulil boerula Domniel mele vel logof. de
téra de josh. Manolache Cretulescu, ca sa cautati dimpreuna socotela mônastiril
Glavadoculit, ce este intre pro-egumenulit Eremia cu cuviosulit arhimandritii, ce
este anula egumena la numita m6nastire, prin scirea pré sfintiel séle parintelul
mitropolita ala t6ril; pentru caxe scriema damitale Tel logof. sa orênduescl unil
logof. de Divanii, ca a stringa pe top', ande aducênda qi pe amêndou6 partile,
fata, sa cercetatI cu amaruntula socotéla de t6te veniturile i cheltuelile, prin dovedl
vrednice i isbranindu-o (lupa dreptate sa o ar'étatI Domniei mete prin anafora
in misil ca sa o vedemù ; la care socotéla rbduimil qi pe al 3-lea logoréta
Gregorio epitropulit sfantului Spiridon ca unit prahticos. 1792, Maiil 20.
Vel logoféth.
Cod. No.-XX, fila 601.
IsTbau. Rom2N1r.6116 01
Carlea parintelul episeopl Rtininie pentru 4 saune.
(1) Zemli Vlascoe... Datamil cartea Domnid mete, sfintid séle iubitorului de
Dumnedetz pazinteluI episcopit RelmniculuI, care sa aiba a tinea aja in °rapta
Domnid mete Bucurescl inca dua scaune de carne scutite §i. apérate de erbaritd,
de vama §i de vataril macelarilor qi de Oto orl-ce angaril sunt pe alto scaune,
[tara din alte mune ce i mal data a tinea prin deosebita cartea Domniel

92
V. A. UREculk
pentru una scaunil de carne scutita In BucurescI, ala mem6stirei si.
Spiridon, din 23 Martie 1792, si o alta carte din 30 Aprilie acela0
ang pentru una scaunti de carne alti manastirel Znagov de pe valea
Negovanilor.
Sf. Gheorghe din Craiova Inca capètá una scaunti de macelarie
scutittl, precum Mi avusese dela Ipsilante VodA din 1775.
mele nefiinda Indestul flama duo15 dup. trebuinta 6menilor sfinteI case si al' metohuid
de aid, pentru ca acestti privileghiti ne-amti adeverita Domnia mea, ca l'aa
aviar' si dela al tI fratI Dome! de mal nainte prin cartile Domniilor séle si poruncima
tuturor de obste nimenea letra nimicti suparare sa nu facep la aceste
scaune. 1792, Iunie 12.
Carte pentru unii scauta de carne scutita ala môniístirei sfeinguitil Spiridon
din Bucurescl.
Zemli Vlascoe... Fijad-ca manastirea sPantulul Spiridon Noa de aicl din BucurescI,
prin inis6vele Domniel mole are mila a tinea una scaunti de carne aicl
in Bucurescl, pe loma mônastird, ce este cam la marginea Bucurescilor, mide
le este mal cu lesnire mahalagiilor ce sunt departatI de tirga, scutita si aparata
de rama, de erbaritt, la cate vite va taia, de fumalitti, de vatafti de macelaril
si de tóte darile si obiceimile ce aa alte scaune, ama data acésta Domnésca
nóstra carte sfintel mônastirl, de scutirea acestal scauna, ce se copiinde In bris6ve,
si poruncimil tuturor de obste, ca nimenea supërare sa un-1 faca la cate
se cnprinde mal susa. 1792, Martie 23.
Cod. No. XX, fila 519.
Cartea mônästirei Snagov pentru unii scaunii de pe Valea Negovanilor, sud Saac
fi pentru o bilcanidrii =lita.
Zemli Vlascoe... Fiind-ca danta mOnastire Snagov Inca din cea-l-alta bomnie
a Domniel mele ati avuta voluicie, prin cartea Domniel mele, ce i v'Numa
Cu léta 1786, Ianuarie 22, ay radica una scaunti de carne pe mosia sa fa Valea
Negovanilor sud Saac, care scauna sa-la aiba scatita de vinaricerl, de erbaritti,
de vama si de oil-ce, cum si o pravali6ra, bacani6ra acolo pe acea mosie, iarasl
sa aiba scutita de orl-ce, pentra trebuinta santeI manastirI, amti data Domnia
mea si acum Intea dona Domnie a Domniei mele acésta Domnésca n6stra
carte sfinteI melnastirl, de Intarirea privileghiuld acestal scaunti i pravalie, aflandu-se
danta milnastire darapanata si cu multa trebuinti de ajutor. 1792, Aprilie 30.
Cod. No. XX, fila 539.
6arte de scutélei a unui scaunii de carne a bisericel din mahalaua sfantulut
Gheorgh,e ot Crai ova.
Zemli Vlaseoe... SfinteI si Dumneq.eesed biserid ot mahalaua sfantulal
Gheorghe din Craiova, ca sa alba volnicie printeac63tA carte a Domniel mele, Bit
tie und scauna' de carne ce este pe loculil acesteI bisericl in Craiova, pe Vales
VlaiclI, care scaunti sa fie ap'érata si nesuparata de vama si de erbaritti, si de

IstonTA nomtatoail 93
Dintre mônästirile cele mal derapanate in timpulti rèsboiulul fu
sf. Mil din Fogant In faveirea acestel mônastirl, la 4 Februarie
1792, mitropolitul Cosma intervine cu anafora la Domnitor i acesta
ricord'a acestel bisericl scutirI diverse 0 folosinta de moratorium fata
cu creditoril 561 (1).
alte angaril ce dati alte Beaune, de catre nimenea de nimied superare sa, nu aibl,
pentra ca acéstabiserica ficéndu-se din ajutoruld mahalagiilor si din ale negustorilor
crestinl, i neavendil desaversitil cele trebuinciese, aù avutti acéstamiEti, atitit
dela a1t1 fratI Demur de mai nainte, entll si dela Domnia sa fratele Alecsandru
Voda Ipsilante, prin cartea ce o vécluma cu Mt' 1775, Iune 23. Dreptt acea si
Domnia mea ne-amt' milostivitil de ertatil acesttl seaunt, ca sa fie sfintel
bisericl de ajatoril si de chivernise14 iar Domnini mele vesnica pomenire ; poruncimù
Domnia mea yowl vamesilor, erbaiilor, totI sa avetI a ve feri, i niel o superare
pentru vitele ce vor taia pe acestÙ seaunti sa nu faeetl, ca asla este porunca
DomnieI mele. 1792, Martie 10.
Cod. No. XX, fila 416.
(I) Eat& resoluOunea pusil de M. Sulu pe anaforaoa acésta :
«Ice Mihail Constantin Suful VV.
Dapa pliroforia ce ne da pre sfintia sa parintele mitropolituld tern' i dupa
sciinta ce avemil de presta stare a acestel sfinte mengstitr, care cu deosebire ad
ptitimitú stricaciune si derapanare de totd, ffindil vrednica de Domnesculd nostru
ajatorti, ii orênduimil Domnia mea (pee lude scutelnicl din streinl i 6men1 fara
de prieina, carora, dupa ofenduiala, sa li se (lee pecetluiturile Domniel mele dela
visterie; asisderea poruncimil Domnia mea ca In treI anl sa fie numita menastire
nedajniea de orenduiala ajutorulul, ce dat menastirile, ea prin acestd ajator Domneset,
si prin silinta ce face sfintia sa parintele Sevastis chir Iosif, FA se &egti
si sail vie In stare, t¡ii dupti acésta va intra iarasl In orenduiala obieInuitulal
ajutor. 1792, Octombiie 8.
Vel logofetti.
Anaforaua pentru a fi apifratei wind stirea sfeintului lo'n din Foepni de datorniel.
Mihail Const. Su(ul VV.
Ca cale ad judecatil sfintia sa paiintele mitropolitd i dumnélor velitil logofetl,
spre a fi mônastirea In pace si nesuperata de catre acei datornicI,
se vor areta orl Insist seti vechilil lor la Divanulii Domniel mele ea zapisele ce
ail, spre a se dovedi Inteit datoria, si a se face atund hotarirea cea euviinciósa ;
drepttl acea intra aperarea egumenalul i-amd data acésta Domnésca a nestra In
Wire la man!. 1792, Februarie 11.
Vel logofetti.
Pré ininfate .136nne.
Cu jaiba ce ad datti catre inaltimea ta Metodie egumenuld menastiriI sfilntulul
Lin ot Focsaal, ca aflandu-se men&stirea la grea datorie, cere a fi ajutata
Istoria Romdnilerd de V. A. Vrechid. TOM. Il aid serie!, 1786-1800 at al IV-lea dela 1774.

o4
V. A. bliEcrat
Nu numai rnônstiri1e carl aù suferitil in timpulti rèsboiului
fosti1 miluite de Mihaiti Sutu, ci i altele care nu ail avutti a suferi
din causa acelui rèsboiti. Asia a fosta biserica sf. Elefterie din Bucurescl
(1).
en porunca Mariel tale de a nu plati dobandi datornicilor pe acestl trecutI ant
In catil aú inutfi rezmerita, de vreme ce de t6te ale memastireI veniturl ati fosta
puterea r'ézboiulul Intfacea parte de locti fiindil, cu a caruia jag °Andun/
fiindil la nol, ni se porancesee de catre Inaltimea ta, mal ftntéifi sa cercetamil
i sä ne pliroforisimti de suma datorid, de este cu adev'ératti mbastirea
dat6re, si la cine si de dud ? Ve! sci, Maria ta, ea cereetandü de acésta, alta pliroforie
nu am/ pututti lua, fat% de numaI din singura afétarea egamenulut veclumü,
ca da pe mônastire a fi dat6re cu tal. 10.000, tug tal. 6000 la mill
trani Toma Cozma, tal. 2000, la unti stoln. Stefan Diia si tal. 2000, la anti
Gheorghe Bozatoia, datorie de alt1 egumenI facuta, iar nu dupa cuyiosia sa, care
acestI datornict totl se afil In Moldova, lar niel unubl nu este dinc6ce in téra,
ea sa li se cerceteze zapisele i sa se vacla datoria. Am cercetatd i pentru starea
mônastirel precum acum se afia, j maI carat/ ne pliroforisimil dela Dumnéldi
Iorgache Necula, aflandu-se boeril din partea loculul, care si ispravnictl
aü statutti In acelti judetti, ea t6ta prins6rea economiel meinastirel a/ fostii far/
de niel unü rodii in Wtä vremea eurgerel acestel rezmeritl, adeca mociile mônastiril
We aú fostil pustiite i nelucrate, viile Intelenite i paraginite, prayahile
din FocsanI stricate, precum i mônastirea tnlauntru i pe earl cu totalil
prapaduita, asemenea din scutelnici. poslusnid, ruptasl, ce avea mila cu hris6vele
luminatilor Domnl, (care pang la Inceputulti rezmeritli s'ati urmat) acum se afia
lude numal 25; care aceste t6te aa lipsitil dela inceputulti resmeritil acestia
pana acum ; ded pentru acestl banl ce se aréta a fi mônistirea dat6re la mal
sus/ nnmitil, noua asa ni se pare a fi cm cale, ca sa aibä mônastirea t6ta pacea
nesup6rarea de catre acestl datornicl, p'ana chid, séù. el InsisT, sétl vechilil lor
sa se aréte la luminatulti Divanuhl Martel tale cu zapisele datorid, i atuncI
prin bunä cercetare se va vedé de este Mina séti rea datolia, si pe dreptate se
va face Incuviintata Mina hotarirea Mariel tale, la cea ce se va vedé, cacl In-
Walt/ felü Bid o pliroforie nu putemil da Mariel tale, nefiindti nicI zapisele fata,
niel datorniciI, nicI egumenuhl ce se afla acum cu vre-o bung sciinta, ea sit ne
incredinteze, flindìl ci cuviosia sa noil egumenti la acésta mônastire, iara de a
Tëmânea ce face pentru scaderea mônastirff, asia este cu adevératti, fiindil acésta
mônastire ca t6te ale el In focuhl résb6elor, i Indraznimil a thee, ca vrednica
este de jale, WA de acum Inainte cu mila luf Durnneleil i cu milostivulti ajutorti
alt1 Mariel tale, prin savérsirea paciI, Incetil, !meth', i se va dobündi Indreptarea,
d en acésta nu lipsimù a Insciinta Maria tale. 1792, Februarie 4.
Cosma alit Ungro-Vlahiel. Vel
Cod. No. XIX, fila 156, 157.
(1) Hrisovi al schitulul sfeintulul Elefterie din Bucuresci, pentru muele ce are.
Mihail Const. Su¡ul V17 i gospod.
Zemli Vlascoe... SfantuluI i Dumue4eesculal sthitú alit sfintel mitropoliI,
ande se cinstesce si. se praznuesce hramulit srantulaI sfintitA mucenid Elefterie,

1STORIA 95
Nu numai bisericile din téra mal susii numite aù dobilndit ajutóre
si mile dela M. Sutu, ci i unele din Orient. Posedernd hrisovula
ce acestil Domn a acordatil in 18 Aprilie 1792 rn6nAstirei Naum de
langa Ochrida si dämil acestil acta in nola (1).
ca si aibA, cu acestrt hrisovA alA Domniei mele, a thin lude 15 poslujnicI, pentra
ajutorulti i posluoania la trebuintele ce are, care 6menl dupA cercetarea ce
le va face dummilor boeril ispravnicl sa le dea adeverintI pe numele si cbipulA
lor, ca si li se dea i pecetluitii gospochi dela visterie, spre a fi in pace oi ne
supératI de Me dAjdiile i anariile ce vor egi dela visteria 0 de la amara
Domniel mele, val oi blutuiali si nu Obi, aoioderea oi drepte bucate ce va avea
acestit schitA sA fie ne supérate, ins1 300 oI de oieritil, stupl i ritmatort de dijvinulfi
ce va face de vinriciü, i o pivni0 aid in oraoulA Bucurescilor
apArati de fumAritti, de aminAritii, de vinA domnescA oi de ortulA vAtIoescit.
Doi preoVf oi un diaconii i dol antiveti scutiVI de téte dajdiile ce esA peste
anii pe totl curnii i casele lor, i drepte bucatele lor si fie apérate,
pentru ca acehl schitil flinchù sapAtatil i ne avéndil nicl unit felt"' de mili, de
ajutorill, cu care sl se p6tI ajutora cel ce posluoescii, catü i biserica ati avutti
acésti mill, 0 dela fratele Domuu Nicolae Caragea voivodü, precumil din cartea
Domnid séle ot létti 1783 Martie 5 ne adeverimii ; decl acumA, dupA ruglciunea
ce dote Domniel mele pré sfintia sa pirintele Metropolittl i dumnélui cinstitulti
credinciosul'A boerulA Domniel mele Nicolae BrAncovécu vel vist, pentra acestù
ca sI inoimil muele acestea, avail Domnia mea cu cAldur6sa
inimi pentru rilvna ce avemil cAtre sfintele i Dumnezeescile locaourl a le ajuta
pre CAW' ne va fi prin putintI, i cu acestù luisovA alti Domnid mele,
inoitil i amil intAritA tAte aceste mili cate mal susii se cuprinde, ca sA i se
pAzésa tot-d'auna ne strImutatti; rugAmil darA oi pe eV frall Domnl care in
ulna néstra se vor Invrednici, cu Domnia acesteI pravoslavnice 'fed crestinescI,
sa biue-voiasca a tnoi si a intari aceste mili, ca si ale domniilor-séle mili si
facerl de bine sa fie de alt1 în urma tinute in sdma; i ama hrisovulù'
acesta, ea tnsusl credinta Domnil mele, Iu) Mihaitt Const. Sutul voevod si cu a
pré iubitorti Domniel mele fil, loan Voivod, Grigorie voivod, Alexandru voivod,
ea toltI sfatula cinstitilor i credinciosI boerilor celor marl al Divanultif Domniel
mele: Pan Dumitrache Ghica vel ban, Nicolae Brancovén vol vist, Stefan
Perscovén vol vornicti de Téra de susti, Pan Ienachi Moruzi vel vornica de Téra
de josti, Manolache Brancovén vel log. de Téra de susii, Origorie Balan vel log
de Téra de jog], Grigorasco Balasache vel spat, Alexandru vel post, Costandin
Filipescu ve! duel, Dumitrache Racovita vel pAharnia. Scarlat Driginescu ve!
stolnic, Grigorasco Sutul vol comis, vel sluger, Panaiot vel pit 0 ispravnia,
1Vlanolache BrAncovén vel logf i s'ati scristi brisovulA acesta la AutftiulA anii din
Antlia Domnie a Domnid mele, aid in oraoulfi scaunulul Domnid mele Bumresd
la lettI. 1792 Noembre 22.
Cod. No. XX, fila 389, 390, 391.
(1) Hrisovulti sfmtel 111(mastirl Naum de ldngei Maim Oltrida.
De vreme ce proroculA i pururea intru impArAl pomenitil pré
Solomon numai in umbra legil rezemAndu-se fad atatea pod6be Dumnezeescil

96
V. A. UREend
Biserica catolia, séti cum era numità: a Baratilor, din Rômnic
case a Ierusalimalul, yi o darui cu atatea damn, ca sa se pazesca IntrInsa
cu Tablele legil DomnulaI, ca catd mal vartosil nol cad' suntemù' acumti
Cu mila Duhuld 0110, pravoslavnicI DomnI, se cade s ne silimà ea totd
sufletald, ca sa Intemeienall yi s ajatorimii sfintele locayurile lui Dumneleti,
Intra care nn se junghe vite ne cuvantatere, precumg 6re cand acolo, ci InsuyI
mielalii lul Damneged se jertfeyee pentra viata cea veynica a nestra a tuturor;
pentru acesta dard inaltanda-ne 0 pre nol Domnulti Damn&lei ea Domnia lam
scaunul Tent Romlnescl, bine amti voitd ca din bogatele mili ale pré milostivalul
Dumne44, ce ne-ati daruita, ad revarsamti i nol facerI de bine yi mill
spre cinstea i intarirea sfintelor mônastirl', earl sunt cea mal de chiste parte
a politiel i podeba cea mal mare yi semnuld celd pre argtatti al pravoslaviel,
dreptti acea dad, lnyciintanda-ne Damnia mea yi pentra sfanta yi Dumne4eeasca
mônastire ce se numesce a sfe,ntuluI Naum, care este apr6pe de cetatea Ohrida,
ziditd i facata din temelia el, de bunuld creytind yi marele imperatd Mihail
Varan, uncle 93 cin3tesce i praznnesce hramald sfantalui cuviosulul Naum, la
care mônastire se pazesce 0 se odihnesce yi m6ytele sfintieI séle fackere de minunl,
folositóre tuturor celor ce alérgd i nasuescii ca credinta, dobandescd folosire
de off-ce i pana acum, maul ca se afla la lipsa desavaryita, Inca 0
Indatorata din pricinile vremilor, razmiritelor ce ad fostd i ne avandd de nicairea
niel anti ajutoril precumti ati alte mônastirl, traescil parintil mime en mila ce
agonisesca de pe la creytinI, care mônastire dupd starea ce se afla, fiindd cu cale
a se ajuta 0 de noT, eel ce din pronia Dumnezeeasca ne-amti Invrednicitd a fi
domn i obladuitor acestel pravoslavnice Teri, mal vartosd dupi osardia
ravna ce avemti catre sfintele lui Dumnecjeti locayurl a le ajnta la lipsa trebuidtelor,
yi pentru evlavia ce averna catre mestele acestuI cuviosd sfantil, care se
pazesca Intru acésta mOnastire, ne-amù' milostivitd Domnia mea yi 1-amd fecutd
mild printeacestd hrisova all Domniel mole, ca sa aiba pe OM anuld a lua
tal. 60 de la vistierie ca pecetluitù', care mild FA fie pentra ajutorid, la lipsa
ce se afla yi parintil lor calugaiil, de brand 0 de Intarire, iar DomnieI mele
raposatilor intru fericire parintilor Domniel mele vecinicd pomenire, pentru
acéstd mill al avut-o sfanta mbastire atatiit de la frap noytril Domnil .A.lexandra
Ipsilant voivod, i dela raposatuld Costandin Caragea voivod, cat 0 de la
Domnia mea din Domnia Intaia, precumù din hrisovalti Domniel mele, ot let
1784, Ianuarie 20 ne-amd adeveritti, care mila asemenea o 1ntarimti, i mama
sa i se pazéscd ne stramutatd, adeverindd hrisovuld acesta ca 111841 credinta
Domniei mele 1w Mihail Constandin Sutul voivod, i cu a pre iubitilor Domniel
mele fil, Ivan vod, Grigorie vod, Alexandra vod, martorl 'mina 0 pre dumnéloril
cinstiff i credincioyI boeril cel marl a Divanuldi Domnief mole Pana Filipescu
vel ban, Ienache Vacarescu vel vise, Damitrayco Racovita vel vorn de Téra de
sus, Manolache Brancovenu vel logf de Téra de susti, Ienache Moruzi vel vor
de Téra de josti, Manolache Cretulescu vel logf de Pre de josti, Alexandra Manu
vel spat. Grigorasco Sutul vel pit. Alexandra Sutul ve! comisti, Ioan Florescu
vel clucer, Teodorache Iuliano vel pahar. Draghicén Oteteleyan vel stolnic, Dumitrache
Lacuetén vel slugerik Mihalache vel pit. yi ispravnicti, Manolache
BrIncovén vel logf i Wait scristi hrisovulti acesta la anuld dintaid Intru a dona
Domnie a Domniel mele, In °rapt DomnieI mele Bucurescl la let 1792 April 18.
Cod. No. XXV, fila 558, 559.

(Valcea), Inca i reinoi hriselvele de scutirl prin urmatoruld
Zemli Vlascoe... Bisericel baratilor din orasula Domniei mele R6mnie ot
sud Valcea, ca si afba a tinea si a scuti patru 6meni adusl din strainatate, elrora
de vor fi straini eu adev6rata, sali sa dée pecetluitarf dela vistieria DomnieI
mele; asisderea sa aiha a seuti si a le bisericel drepte bucate, de oerita of
una sutl i einel-clei, de dijmalita litre doné sute, asisderea sa alb/ a tinea la
viile bisericel mill viera orna straina, care si acela sil fie nesup6rata lespre r6ndulft
dajdiilor, pentru ca acésta mill aa avuta biserica 0 dala alti frati DomnI,
drepttl acea dara i Domnia mea milostivindu-ne amù' Intarita aceste mili, si de
obste poruncimü, nimenea Intrii nimica val sótl suparare de t6te cate mai soft
coprinde sil nu-I fad (1). 1792, Iunie 9.
Daca dela consideratiunea parteI materiale a bisericel vomti trece
la consideratiunile asupra partel morale, avema de notatil mal nainte
de tòte continuarea, sub acesta. Domn, a obiceiuluI de a se adresa de
Divanü Domnitorulul urmatòrea Oratie la ocasiunea Pa'satuluI de sectit
dela Postula mare din 1792:
Oratiile ce s'art Milli la llisatula secului de Postula' cela mare ala Pastilor
1792, Februarie 15.
Ivindu-se raza sfantului postl pré luminate i préItate D6mne, care
Insusl mantuitorula nostru postindula pilda urmat6re noul no-ail aratata, ca en
fete, si iniml curate intranda In curgerea luT, prin Infrl,narea de hrana cea desfatat6re
si de patimile celea v6tamatlre, sil Imblanlima pe parintele nostru cela
cerescil pentru cele trecute a le nastre gresell, si asia sil paterna cu Indrasnéla
all cutéza spre all cherna parinte, 0 a cere mila lui cea bogata, ea dala unit
pré puternicti, ce en drépta sa chivernisire, schiptulile Imparatilor si eu stanga
sa povatuesce inimile obllduitorilor.
Deci fiind-ca obladuirea cea pambtésea Inchipuesce cea cer6sca, noi nu indraznimil
nicl a descbide nsa acestiff dada posta mal nainte de a 11111)1'6'mill pe Maria
ta, cela dela Dumnecjefi noul rênduitil stapanil si parinte pe pamhtfl, ce mai
antaia aduc'endl Inchinaciunile nóstre cele pana la pam6ntil plecate, eeremti er-
Winne dela stapanulil nostru de ori-ce, ea nisce slugf voma fi gresita çi vomil
fi gresita si vomil fi scarbitil pe Maria ta, si de obste ne rugama ea din tóta
mima Maria tale ca milostivire sil ne erti, ea si Maria ta asemenea ertare sil
eastigi dela stapanitorula tutulor si as% ineredintandu-ne de cea din total sufletuba
Marief tale ertaciune nu ne voma sfif a aduce nevreduiciile n6stre rug-I catre
milostivuld Dumneclea pentru a 1VIariel tale felicita vida, stare Indelungata
Impreuna ca toti eel pré iubitl a Mariei tale si pentrn a te invrednici prin Implinirea
sfantulul posta a ajunge ea sil til stapanirea In maini cu bucurie spre a
futampina pe pazitorula Maria tale, galil la intrarea In Ierusalim cata si la
sfanta Invierea lui din mormenta a te Inclina, all earuI sfanta numele luI
proslavimii pentru t6te facerile de bine ce al revarsata catre noi nevrednicii si
pentru buna norocire çi mangaere ce ne-al miluita prin Domnia Maria tale
(1) Cod, No. 'XX, ala 639,
Lamm& Rostilratoat 97

98
V. A. UREcuill
Domnul i parinteler nostru cela huna, inteleptti, blagocestiva i Cu dreptate
tre totl, si darula si mita tul sa ocrotésca pe Maria ta, gata in lumea acésta
pazinda fericitele dile scumpeI vieteI Maril tale de tate cele impotriva ne hancA,Ati
si la Imparatta cerurilor a te invrednici pururea impreuna cu sfintil
si amin (I).
M. Sutil' adreséza si e1 catre Ora o specie de pastorala, la ocasiunea
postulul si sèrbatorilor marl a le bisericel. Ala, din 28 Nadie
1792, avernü c'ärfile séle catre locuitoriT de obste de prin judete la
ocaslunea postulul mare. Domnitorul Indémna la spovedanie si grijanie
i sa nu parasésca biserica csi In híte Duminicile ce deschidetI
ochil din somna, anteti set v6 tac* sf. cruce rugd ludndit
pe Dumnecleil intru ajutor». M. Sutu prin acésta, curiòsa carte ce
damti In nota, mal indémna tota de odata pe satenT si la lucruld
campuluI fiinda timpula sosittl pentru arèluri (2) Double emploi!
(1) Cod. No. XX, fila 368, 369.
(2) Ccirtile ce s'a feicutti ecltre locuitoriä de okste atara prin judete pentric
postctirc Pastilor.
Pisah gospod.- Tuturor locuitorilor din sud de obste va facemti Domnia
mea inscire, ca ea mare durere De este pentru watt crestint din locuitoril tasa
Doniniet mele, mal vartosa cel carI din intêmplarile trecuteI vremt de rezmerita
s'ata stramutatil cu ederea din silistea lor, Imprastieri indo° vi Incolo, departa,tt
de biserica, f.Ir da preotl qi ara de duhovnicl a petrece ca dobit6cele t'ara
de bisarica, fara de ispovadanie vi t'Ira de grijanie, mal alosa la acesta postù'
cand intrama In sfintele vi luminatele (lile ate Pastelor vi ale Invieril Domnulul
nostru, dad fiind-ca voima binele vi folosula supasilor Munid mole na llama
la cele dinafara ale banel petrecerit v6stre, ci si la cele din launtru sufietescl,
ca unit ce avemil a da vi not sarna inaintea laI Damiledea pentra supusil cari
ne-ail incredintata Dumaeleirea sa, nu lipsima a va trimite Domnescile nastre
invataturt, si a ve Indemna spre cele ce sunt insusl de folosulti vostru, al copiilor
vostril, vi alti easelor v6stre, de vetr iubi pe Diminuida din tota cugetulti
vi din totil sufletula vostru, vi vetl avea catre cele sfinte pazinda ale lega cu
a nu parasi biserica, a posti, a ve ingriji In vreme i sa facell fapte bune,
sa bine incredintatl, ca cu nadeide la Dumnedea i cu silinta omenésca ce vett
face vi vol, fAra de lenevire vi t'Ara de zabava la manca vi la lucra vostru, tate rudele
vóstre, copit, sotiile v6stre i casele vóstre le va blagoslovi Damnedeil l'ara t6te
Cu spora i adansuri si va yeti bucura i va yeti' folosi de manca si stradania vóstra,
lar impotriva, cand vetl uita pre D-dea i vetl uita biserica si oranduiala legil, si
yeti petrece negrijitl, ne ispoveduitt, fara, de evlavie, i l'ara de fapte crestineset
atunct negresitù Dumnedea ist Int6rce mita sa de asupra aceldt norodti care s'ah'
batutù din calea cea buna i trimite cele impotriva patiml i Wat, de care rugama
pe Dumnederi sa vO ferésca ; de aceea clara va salema tuturor de obste
satuima. ca prin t6te trebnintele ce avett, pe Dumnedeti i biserica sa na

'vague. Roubru.oati 99
Pre cand Domnitorul indemna tAra sa fie religiosa, O, pazésca
biserica, elil cauta A profite de banil rèrnasi la móriea mitropolitulul
Cosma. Acesta muri In primele cjile din Septembrie. Divanulti térel
alese cu unanimitate de voturI pre episcopuld de ItOmnic Filaret demnuill
emula ala lul Iacob Stamate din Iasl. Mihail Sutu prin scrisórea
Domnésca dela 6 Septembrie catre patriarchulli Neofit vesteSce m6rtea
mitropolitulul Cosma intamplata in diminéta clileI de 2 Septembrie
1792 si alcgerea nouluI mitropolitù Filaret (1).
La acésta alegere a contribuitil de sigurti cu influenta sa Enache
Vachrescu marele spatara si dicheofilax ala bisericel cel marl. Enache
Vacarescu, orI care fie imputarile ce 'I ami) pututil face pentru politica
urmata sub Mavrogheni, era ornti de carte si nu putea sa nu
fi fostq apreciatil pre unil barbatil ca Filaret. MI aflamil dea luandti
parte activa la tOte formalitatile.de alegere si de intronare, la 24 Septembrie,
a lul Filaret II.
Dar sa revenimil la purtarea Domnitorulul M. Sutu cu referinta
la averea mitropolitulul Cosma. Nu numal O. elti isl face larga parte
o. parasill, fiind-ca de acolo, asteptamil si nadajduip t6ta, Indestularea vóstra, unde
fitnd-ca acum sunt si cjilele patimilor, A na lipsip ca nisce crestinT a ve ispovedui,
a vil griji voI si copiI si sotiile v6stre, si In t6ta viata v6stra, si in tóte
Duminicile ce deschidep (»MI din somml, Anteia sa vl facep d'anta cruce cerêndil
si luAnda pe Dumnebil Inteajutor la Inceperea atatil lucruluI vostru, si
fiind-ca acum ca mila lul Dumneljeii s'ají linistitù vremea, si prin silinta si stra,
dania Domniel mele ce facemil s'al datil si Oil nizamula cela cuviinciosil, trebu
mal ca silinta si mal ca deosebire, ca t6ta tragerea de mima sa v6 indemparí
cu top de obste la ar6turile de bucate cu indestulare, fiindfi primal/6ra, cand
vedemil dela Dumnecjeti si vremea ca este Mina de ar6turl, de gradinI si de orI-ce
semanaturI, ca sa avep cea de peste ami luna cu indestulare, si sa v6 prisos6sca
a si vinde pentru folosil si Indestularea v6stra, ne Indoindu-v6 de vre-o sila
si de vre-o luare a bacatelor v6stre tu pagaba si Ira de pretil, fiind-ca acestea
al lipsitti, si In vremea DomnieI mele nu yeti patimi de acésta; poruncimii clara
dumné-v6stra ispravnicilor aI judetalul sa trimetep acésta carte a Domnil mele
ca sa se citésca In totii judetultl, pe la t6te satele, orasele, catunele, Intru au-
(jala tuturor locuitorilor celor de prin silistl, cata si celor departatl si ImprastiatI
Inc6ce si l'acolo, si pe cei lenesI la lucra sa-I IndemnatI, si dumn6-v6stra
ca cuvantulil, ca sa Inteléga binele lor spre a se apuca fiescare de ar6turl, ca sa
se faca ca Indestulare. 1792, Martie 28.
Cod. No. XX, fila 446, 447.
(1) Ver, Schite biografice din viata mitropolitulul Ungro-Vlachiel Filaret II 1792, §i a
le altor pers6ne bisericescI contimporane cu densulii, de episcopulil. Melhisedec 1887 pag. 64.
Vef condica sf. mitropolir §i Revista bisericeI ortodoxa, anu10, IX Octombre, pag. 757-767.

100
din ea In loa' de a o 'asa mitropolid, ci inca imediatti dupa mártea
mitropolituluI Cosma publica urmatòrea carte curiása, Indemnand «sa
ne purtamü crestinesce la madeaoa acésta!»
Acésta Insemna: sa luamq nol averea mitropolituluI Cosma !
Cürli pcntru cei ce vor fi datorl la r'dposatulii mitropolitü Coma ca trimifit
ispravnicii judetelor aicsi la camara Domnésdi cum fi la Caimacam.
Dumné-v6strg isgravnicilor ot sud sIngtate! primindù Domasca n6strl
porund sa avetl a adace inainte dumné-v6strA pe totI negustoril clitl se afiá, aici
inteacelil judetil, oil al loculul de acolo, ad Bucurestenl esiti in partea locului
pentru b6la acésta, sét pentra .negustoria lor, si tuturora sl le facetl deosebitg
cercetare, cine este dinteinsil, dator réposatalul mitropolitil Cosma, orl cu imprumutare
de banl prin zapisfi, ori datI in pgstrare, banl al rhosatulul.
trimisl ca dênsil la deosebite locuri, seri verl din ce alto socotell
alisver41, vor fi asupra lor banl si amaneturl a reposatultif mitropolitil, sI
florare pana In clec° i1e soroct, sI vie insusl sI ardte la Domnésca n6stri amara,
unde Ea-1 si faca teslim fria de a se inqela, i fIrI de a se amági yi a
tAinui si de a ascunde orr-ce pentru cri Domnia mea avemil felurl de mij16ce a
dovedi pe fiescarele, i voim sI ne purtamfi crestinesce la naadeoa acésta, ca si la
tóte lucr/rile nóstre, iar ami vre-unulil dintre dên§il va socoti a ascunde cevasI,
sétl va gbovi o 4i mAcar peste orênduitulfi sorocil, bine sI scie a dela unulti
ca acela indoitil se va inaplini negresitfi, ci asteptamti resinosa. 1792, Sept. 4.
Simula religiosa nu pare sa fi fosta fórte viti pe timpula luI
M. Sutu. De altmintrelea de acésta scadere a simtulul religiosa nu
avemtt de a face imputare cutaruia Domn fanariotti. De sigurti gasima
sub M. Sutu procese pentru sfinte m6ste(1), dar mal aflamq
(1) Anaforaua ce s'ait Puta in dosulg Alba lid Pan sin Popa Constantin de
aicl, din pricina unar m6te, cu egumen Spirean.
Ice Mihail Const. Suful VV.
Intgrimti Domnia mea sa fie môngstirea i egumenulil ap'érate de pla
cererea acestul jriluitorü pentra acele sfinte m6qte. 1792, Tulio 23.
Vel logofétil.
Pré Intilfate Do'mne.
V. A. URECHIX
De fatg fiinclù amêndou6 partile inaintea smereniel n6stre ama cerutil diéta
réposat mumi jgluitorulul ca sl vedemil ce coprindere este pentru aceste sfinte
m6ste, si arétindil amil véclutil cri ice, cum el le lasa danie sfintel mônIstirl
Spiril, unde este si ctitor, iar nimicú uu pomenesce cri de va veni fluiri séfi
le iée elil ; decl anati primita de ari (lusa pe doné mIrtaril ce se volici.urI iscIlitl
in dietri, aded pe popa Theodosie proin protopop, i pe popa Tadorache duhovnicult1
el ot sf. Nicolae din qelarl, §i intrebandu-1 ail respunsil popa Theodosie

Isronu. Romimoat 101
alte procese de natura a ne aréta si o relaxare de moravurl mal
fatisa.
CanteceIe n6stre popuIare ne aa arétata, inca din vechime, pe
femeea romana iubinda voinicia. Urmasele rapitelor sabine s'ati cam
lOsata bucuróse sa fie si ele rapite de voinicl, chiar cand nu mal ere'
mirene, ci afiorisite DomnuluT, ca Sora dela,m6na'stire din balada lul
Alexandri.
De sigurg cà exemplula cocánelor din timpulg ocupatiunel térel
de Austriacl si de Muscall, a carora purtare scandalása ne ag. descris'o
Langeron si altl scriitorl streinI, a pututa avea influente perniciase
i asupra femeilor din treptele de mal josa. Destulti cä simtiméntula
pudáreI, simtiméntg atata de cresting, e departe de a fi in
progresil in principate la finea. secolulul XVIII.
Sub M. Sutu scandalurile de fete necinstite, de nasced de copil
naturall aruncatl prin tinclele bisericilor, sunt fapte care se repeta
prea desti.
La Ititirea acestel depravatiunl contribuia multa i legea, care
obliga sä iée de nevasta pre fata care Ha tragea la judecata mitropoliel
si jura cum el acela chiamata in judecata era necinstitorula
el, orl parintele copiluluI nOscuta. Cate fete bétrane cautara a dobandi
pe acésta cale unti sola!
Asemenea scandalud obliga pe mitropolitula Cosma, ca la 4 Iulia
1792, sa intervina la Domnitor cu urmatarea anafora:
Pré Indgate Ddmne.
Taina nui4ii coi blagoslovite este una din cele q6pte sfinte taine ale sfinte
n6stre bisericI, i pentru aceea sa si lice nunta einstita ì patul nespurcatfi, iara
ca dupa cum se copiinde In dieta asemenea ait aucjitfi i asTa s'afi scrisfi, si cum
ca egamenulfi nu ail fostti de fata dud s'ati fleutil dieta, ci in arma afi venita;
iara popa Tudorache ar6ta, ca iar fi 4isù' raposatulti, io arma, ca de va veni fiu
sù sa le Me ail; la a canija ariltare pentru mal bunit Ineredintare, iamfi clisa
sa primésca blastemil, ca iaa 4isù acestil folti, i niel intr'ung chipti primitti,
ci se cunósce ea hat'ard ait cautatil jaluitoruliff de di prisositit acele cuvinte
dela ehl, nefiindfi serse in dieta; pentru care dupa cereetare ce amfi facuta
dupa, coprinderea dietII, Amang bune sfintele m6ste a le mônastiril SpiriI, ci nu
lipseseti Inseiintarea, si miff Maril tale dela Dom:mill. Dumnecled rugamil sti fie
fericitl. 1792, Juli11 18.
Alfi Maril tale catre Dumnecjeil fierbinte rugatorl i smeritil Orbit° RI-
Cosma alit ljngro-Vlahid,

102
V. A. UREcad
aicl inteacésti téri, la unit din prostil. locuitod, vedemil ci se urmézi in potrivg
ad. putemil (lice : Buda, necinstit çi patil spurcatti, pentru e. multe diii fetele
feciére Inca dandi-se i indrigindu-se Cu (maI nainte de cununia cea
dupg lege) mid si la fapta pecatulul ourviel cu nidejde cg-lg va cere de barbatti,
si in urmg dupg implinirea pecatulul, aceI inselitorl se intorcil, se clescii, nu le
primesca, apoI indati intl.& in judecitl, desgolesca rusinea faptelor, necontenite
superid faca judecitilor, se stingti ca cheltuelile, se di pricing si zapciilor
[data politicesce citti i bisericesce de gl6be i geremele, i in cea de pe uring
pierda si sufletele, cg mult1 din tined ca si-1 apere fapta, séa de mine ca
BA nu se aréte vinovatI, sea de nevoe nevrendil ca sg o iée nevastg, ci primesca
blistemü., faca infdcosate jurimenturl, ca al scape de pira fetelor, i asIa amendoue
partile reminti intr'o cure neindreptati, unali cu perdere de sufieta, alta
en perderea curitenid fecioril el, si amine ca o curvi, altele îi strici fecioria
cu miff si apoI, sea de sine, Wit indemnate, cada in spinarea altora, ce-i Oda,
séù' maI cu chipti, séú mal chivernisitl, ség mal cinstii, procure' de acesta felt"'
done pricinl s'ail intemplata dovedita chiar inaintea judecitil smereniel
nóstre, altele iarist se intempli de nascti copiT, ì ca si nu fie rusinea lor yeditg,
i pentru ca s scape de ispravnicI, de zapcil, de protopopI a nu le globi
precuma sunt obicInuitI, ele if °moil copiil, si peste fapta curviel se facti i ucigase
de pruncl, i ea acesta chipa multe nelegiud obiclnuescti la acésti taing a
cununleI de care puxurea i mai tot-deauna sunt judecitile superate cu jubile
pricinile lor, si nu numal la fete se urrnezi acésta, ci i la neveste viduve, care
tirli de sfialg si fin de niel o rasine dati jilbl, desgolindull curvia lor i cerenda
apoi i jadecati; ded pentra una ca acésti ama sontita smerenia n6stri, cl este
cu cale si de trebuinti a se da unti nizama de obste la t6t1 téra, prin t6te satele
i °resell), de va fi si ea bung primire a MgrieI tale, ca si dea ispravnicil
scire i porunci taturor, spre a se pgrisi de aceste tele netrebniciI i fapte rusinate,
adeei i pgrintil siiji chivernisésci fetele i fetele pizesci curitenia
lor, aretandu.-le yi ficendti sg intelégg fiescare, ca de mum nainte aunt neprimite
cererl de cununil silnice i rusinate, Oii cored de banl i dd zestre,
dupa acésta in urmi, dud na vor fi urmitére si nu vor face pirisire, orl-care
fati ség muere vedan g va cidea in pecatula curviel ea vre-unti têntirg, sé rt de
vole eu nidejde de insotire, séti ea alte maglisitére amigell curvescI, fa niel o
judecatg, sea bisericésci, séti politicesci, pira ei si nu fie ascultati, ci mai
toga' al se eerte, seri fata, séti indemng.toril eI, sél pirinta el. cad art primita' a
pricinui si art suferita nude ca acestea, earl numal dud va fi sill de niprasni
asupra vre unela, la locti nude si nu fie nidejde de scipare ; care sill pe data
si o fad aretati cu vrednice miirttuii, impreung ea semnulti fecioril el, acele jam
llama sg aiming ale primi, pentrn care remânemti pururea indatoratI a le judeca
si a le hotiri dupg sfintele pravill in cinstea poruncilor bisericesci canéne pro
dreptate i legiuite hotgrirl, i cu acesta mijloca socotimti ci se va inceta si se
va tija acesta rei ()Muir' i nelegiuite fapte, si multe din fete ski muerl veduve
isI vor pizi curgtenia lor tiinduli-se nid.ejdea, el vor fi ascultate si primite
la judecatg spre a dobandi silnice i rusinate cununiI, sag anti folos de cistige,
cu implinire de banI si precnmil fiescare se va punta, i cinstea isl vor pizi, asIa
vor réminea ; pentru care rugama si pe Mina ta ea nu numal si se fad, publicuita
acésta in Mg téra, ci si se si poruncésci boerilor ispravnicl de prin judete,
cipitanilor, zapciilor de pria plii, ca nimenl de acum inainte sii nu mai
globéscg, sea pro fete? see pre tined, de yreme ca nicl el n'ag a's1 mai cauta

pricid de aceStil font la nicI o judecata ; precuma i noI asemenea vom da poruncile
smerenid nóstre tuturor protopopilor i zapciilor preotesd, a se feri de scum
inainte de acest felit de pricinI si de globid ; si anti Maril tale dela Domnul
Dumnegea rugam sa fie multi' i nenorocitl (1). 1792, Iulie 4.
Ala Nadi tale fierbiute catre Dumnecjea rugator i smeritù parinte sufletescl
Cosina alti Ungro-Vlabid,
Este casulti curiosa dud fata Anastasia, o fata dinteo carciuma acusa
pro Ene capitanula, ca ati necinstit'o i ca trebue sa o ea de nevasta. Ene trebui
sa jure impreuna cu alti martorl, ca A.nastasia era o femee rea, ca sa scape
de densa.
Anaforaoa mitropolitidui de ap&area lid Ene elipitang de catre Anastasia fata.
Ito Mika Const. SuGul VV.
Poruncima Domnia mea sa fie ill pace si nesuperatil numitulti Ene capitang
de catre pira acesteI AnastasiI, careia i se cadea i Mae, 1791, Dec. 20.
Yel logoréta.
13)6 Inligate Do'nme.
Cu orendaitula zapcia dumnéld ceausa de apro41 s'ail infatosatti inaintea u6stit,
Anastasia fata i cu ce14 pârîtil Ene capitanultl, i cetindu-I jaiba, ama intrebatil
pe numita, cata vreme este de dud ail avuta impreunare eu paritulil ?
pisa cum ca acum in caslegile viit6re este una anti. Intrebanda-se i paritula ce
are a respunde la arétarea jaluitóriI ? "lice ca parintii el venda vinti i elù ail mersa
la el, ca la o careiunaa, i eltil pentru fapta pkatuld nu tagadui, numal prichilli
4icenda, el jaluitórea fad mal nainte de densula i ca altil al saversitti
fapta pécatulul, iar n'aa fosta incepere dela densula; la acésta i ca sa
aduca martorl spre ineredintarea judecatil, si ail adasil pie unit Gheorghe capitang
ot mahalaua popi Raduld, pe care intrebandu-Iii, aréta, ea ma,1 nainte de
paritula Ene ca cate-va lunI insusli ell ati avutù impreunare Cu (Musa ; l'amil
intrebatil la ce vreme? si ail arétatil cum c ail fosta unii anti in postula sfintilor
apostoll ce ail trecutil, la care aretarea fetil ail fosta earn ea in caslegile
viitóre este 'Ina ang de cand ati avuta piicata ca paritula Ene, marturia ce ea
isl aréta ca Inca mal nainte la trecutula postil alii sfintilor apostoll aa fosta anti
ana de cand insusI ela aù saversita phatula ca densa, ci dela postula sfintilor
apostoll gi pana in duleele Craciunuld se vade atatea luni trecute la mijloca,
decl neindestulandu-ne smerenia n6stra numal pe arelarea lul din gura, iam
ca sa-sI incredinteze martmia prin juramentii, çi fiinda primitora; data soroca
de trel qile ea sail jOe séma, puinda si pe cucernicil clerici de rail sfatuna
spre a nu-s1 Mama sufletula pentru bath sal pentru interesil, i Inca a treia
mal infatosindu-lii inaintea 'Agra l'amú mai sfatuitù i nol aretandu-i puterea
juraméntuld, i ca totti fiinda primitora. ail mersil in biserica metohulul sfintel
mitropoliI, undo fata flinch"' parintil feteI i cucernicil elend i orénduitulù' zapeni,
ail saversitil juraméntulù' intocmal dupa coprinderea tacrirulul ce did susil aréta,
dupa a caruia marturie i juramentii ce ati primitil, remain) paritulti Ene a fi in
(1) Cod No. XIX, fila 460-407.
ISTORIA ROMINILOItt 10:3

104
V. A. UnEcail.
pace si nesupilrata de actma Inainte de catre Anastasia fata, ci nu lipsimù ca insciintare,
i anil Miff tale dela Domnulti Damelea rugamil sa fie multi si
norocitl (1). 1791, Decembrie 17.
Alti Malii tale catre Dumneciell fierbinte rugatorl, i smeritil parinte sufletescti.
Cosma ahI Ungro-Vlahid.
Asupra aceste anaforale Mihail Sutu da urmatárea resolutiune:
Nitwit Cons& Suful VV i gospod.
Citindu-se acésta anafora Inaintea DomnieI mele, l cu socotéla de obste
gasindu-se cu cale, o întrim i Domaia mea, si porunciniti sa se faca cartile
Domniel mele de publicatie in téta téra. 1792, Witt 4. Vel logorétti.
In urma acesteT hotarld Domnitorul da urmatorulti pitactl i urmattirele
Pitacii la aya i spdt. pentru fetele ce cad'd in spinarea unora i altora,
a nu li se vial asculta pirele, dupd anaforaua peirintelui mitropolitü precumn
afarli asemenea s'aií
Ito Mihail Const. Suful VV.
Dumnéta vel spat. i dumnéta vel post. epistatultt agiel, prea sfintitulù parintele
mitropolitulti t'éril fácutil anafora prin care ne aréta, ftntéiii o defaimare
ce sa face la taina nuntil, cu cered de cununie silnice i rusinate, al4
doilea perdere de suflete, ucidere de pruncl, pricinl de gl6be i geremele i turburare
judecatilor, ce se pricinuesce puma dintriacésta, si aù gasitil pre sfintia
sa ea cale, ca sa, se dée tint' nizamù cuviincios5, pentru Infrénarea i contenirea
de acestil felit de netrebnicii i fapte rusinate ; decl iata trimitemù dumné-v6stra
copie dupa anaforaua pré sfintiel séle, care sa punetl sa se citésca prin tot(' targulfi
'Mtnu auclulti i sciinta tuturor de obste, dimpreuna ca acésta porunca a DomnieI
mele, ca sa scie fiescare, cuna sti se pérte de acum inainte, spre a nu nadajdui
la cununiI silnice si la cererl de banl si de zestre (2). 1792, Iulie 5.
Publicap la tdte judefele ;si la caimacamd, ca sd facd cunoscutä l 41 hotiírirea
ce s'aií felcutti la pricina fetelor ce cautd judeceiti pentru slricarea de feciorii.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud... sadtate! proa sfintia sa p5aintele mitropolitil
facutti anafora, Fin care ne aréta AntéiA o desfrênare ce se face
mal intéitt la taina nuntil, ca cerero de cununil silnice i rusinate, alg doilea
perdere de suflete, uciderl de prund, pricina de glóba i geremele, i turburare
judecatilor ce se pricinuesce pururea dinteacestea, si ail &RA ca cale, ca sa
dam"' unit nizamù cuviinciosÙ pentru Infrênarea i contenirea de acesta felit de
netrebnicii; decl iata trimetemti Domnia mea copie dupa anaforaua prea sfin-
Cod. No. XIX, fila 96-97.
Cod. No. XX, fila 720.

-
tiel EC° ca sa intelegetr, §i vé poruncima sa o publicuig prin t6te satele i oravele
de obste, dupa care poruncimri sa 0 urmaV, danda strasnice poruncl si
zapciilor qi tuturor slujbaqilor de a se parasi de acum inainte de acesta felfi de
gl6be 0 geremele, atatii el catil 0 protopopil catre earl aù trimesa §i prea sfintia
sa poruncile prea sfintillor séle; Iasi fiind-ca dupa acésta in urma sunt sa fie neprim:te
acelii feld de AK trebue sa o faceti bine cunoscuta porunca, insciintanda
negresitti ca sa o auda tog citinda insu§1 copia anaforalii ea poranca impreuni 0
fiti sangtosi; aqiqderea vti poruncima Domnia mea strajnica, sit privigheatI fate,
cercetandil In tail chipula pe lima, ca nu cum-va protopopil cu acésta pricing
BA faca acésta sa fémae gi sa aduca tréba la catahrisisa in loca de indreptare,
qi In césulti ce veti sin* una ca acésta, numal decata sa aveti a da Domniei
mele scire negre0t1
Anaforaua acésta diva care s'a trimesil copii pentru acésta pricina, qi s'aa
trecuta la condica de anaforale (1).
Inca din momentulti sosirei in Domnie a lui M. Sutul, s'ail gasitil
mueri, cari sa profile de Domnia cea noua pentru a'si gasi What'
cu de-a sila.
Damil iu nota si la anexe cate-va procese curi6se de asemenea
natura. Din acestea se va vedea cum unula din WWII, Polichronie,
se ap6ra, clic6ndil, cdt de frica lui Mavrogheni s'a fostil recunoscutil
vim:watt:1 catre femeea ce-lil trage in judecata. Totti bietulti Mavrogheni
este de villa si pentru ca tineril Sáre si Oprea si Nicolae
Cojocaru ail ne cinstittl nisce fete! Mitropolitulti Cosma si Domnitorul
datí dreptate WI Nita Cojocarul. M. Sutul poruncesce ca femeea reciamanta
sa fie aruncata la inchisáre si dupa ce va nasce copilulil sa
fie certata ca batae in. targil «pentru pilda si infranarea altora» femei
rele (2).
Cod. No. XX, fila 722-723.
Anaforaua ce s'a Peat in dosul jedbi Mara Maya de pricina ce
are ca wi Polihronie ta care dice di aii fa cutii unit copiltl.
Ice Mihail Const. Sulu' VV. i gospod.
Zemle Ylascoe.... As% sa urmeze pentru care (lama Domnia mea la =Mile
lui Polihronie acésta intarire, ca sa fie In pace, iar and nu se va astampara
femeea, atuncl i se face qi osanda ce se coprinde mal josa. 1791. Octom. 13.
Pré Intillate Do'nme.
IsTokrA rtomtar.okt 105
Dupa. luminata poninca Mari tale cercetanda acésta pricing, prin judecati
s'aa adeverita mincin6s1 jaiba acesteI femei, pentru cif, parltulA Polihronie dupa
napastuirile ce sa vede ca aa mai avut de catre acésta femee In vremea trecuta
pontru categoriile §i cheltuelile ce ce aa facuta femeea In qilele Domnultif Mavro-

106
v. A. Umettri
Ast-fel fiindú chc,luta simu1ü moralil, nu e de mirare, ea chiar
gheni, cand de frica le-aii suferit pentru ca sa nu i se facil cununie ca (lima
silnica, ail fosttl datil tong ela jalba Divanuld tern` pentrn dinsa la 'eta 1790
Noemvre 18, cerenda dreptatea, atat pentra necinstea, cat §i pentra cheltuelile
ce-i %cum, 0 Fin mumbaorlicul vAtavalul de aprodl fiinda oranduita la judecata
departamentalui, dupa ce s'ail judecattl, fiinda oranduita la prea sfintia sa parintele
mitropolita, ca sa primesca Polihronie juramentil ca nu se §cie ela Invinovatita
in fapta curvief ca dinsa, se vede la mama MI i anaforaua iscalita de prea sfintia
sa parintele mitropolitii, din Noemvre 24, tail altl acestul veleta, Intru care-la
adeverimil ce, ail savIrOtii blastema, care s'ail i multamita ea, 0 dupa anaforaua
sfintiei sale i s'ail Intaritil iarA0 a -departamentulul de la Noemvre 27 tota ala
acelul veleta, ca al fie in pace Polihronie, de ande se cunOce a teta judecata
este cantata, izbrnit i hotarita, §i retI mal umblil asupra cu jalbl, §i i s'aii
qisti 0 damned, ca si se astimpere i sa nu maI umble ca jalbI mincinese,
WA and va mal Indrasni a mal jalui pentru numitulil ca aceste napastairl,
atuncl dupA cuviinta a fi pilda i altora femei netrebnice ca (lima, sil se faca
surghiun, ca luminata poranca a Maril tale, la mônastirea Viforata in sud Dambovita
in cata vreme se va gasi ca cale spre pocainta el'. 1791 Octomb. 12.
Vel. SpAtar.
Cod. No. XIX, fila 21.
Anaforaua ce s'ar6 fcl cut in dosul jalbil Jai Varlam ot satill Slavqtri sud
Teleorman i Rada dala Dacia sud Ylaisca, de pricina fetelor ce clic cri le-ati stricat
Sdre sin Diac Gheorghe dela Slrivesd sud Teleorman i Oprea sin Ivan (lela
Frlisinel sud ViaFa.
Ico Mihail Const. ?tcticl V V. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Intarimil §i Domnia mea, ca sil female parltiI in bung
pace 0 ne superatl de pira acelor muerl, dap& juramentula ce aa facuta,
incredintarea ce ne face prea sfintia sa parintele Metropolittl. 1791, Oçtombre 18.
Prea Inrilfate Ddmne.
A.ceste doue fete ale jaluitorilor d'imprenna en amandoI junil &ire i Oprea
care 11 aréta printeacesta jaiba, s'aa. ìnfájiptil inaintea smerenieI n63tre la jadecata,
gi dupa cercetarea ce li s'aii. facuta, tagaduinda namitil junl, ca nn sunt
vinovatl ca numitele fete la pacatult1 1mpreunariI, i ne avênda nicI un felti de
doveql qi marturil nicl o parte nicI alta, n'amti putata 1ntr'alta chipa ca sil facema
descoperire i isbrAnire pricinil, filril namal prin juramintil i priminda
ace0I mar susil Jiii junl ca sil faca juramenta, am (jig numitilor jaluitorl
sil dea zapisa cum(' ca se vor maltami dupe ce vor face juramenta, i priminda
ail data 0 zapisti in condica metropolid, ca jurandii BA fie in pace de catre din01
ne maI supérandu-I en nicI un fela de cavinta, §i dapa acesta oranduiram la cucerniciI
clericI i potropopI ai mitropolil, ca sil-! sfatuiasca §i sil le arete puterea
juramintuliff, dandu-le soma de trel ile, ca ja skim sil nu 1'0 vatarne sufietele
vre-o parte, 0 neputenda el dintre el ca se, faca vre-o alta invoke 0 sil
lipsésca juramintula, ca scirea nóstra dusti in biserica metolmlul Mitropolid,

preotil sg. nu fie fosta totil-d'a-una Cu (oil la intiltimea chiamare
lor.
vi fatA fiinda numitil j/luitorT Cu fetele lor, i Dumitrache Odobaf zapcia Spltanescu
art jurattl namitula S6re vi ca Oprea sAratanda sfinta evanghelie i dint&
cruce diva obiceid, marturisinia a nu sunt vinovatl in fapta p'katulul cu numitele
fete, ci napaste le-aa cOutd, vi aiitandu-ne cucerniel clerici in scrisa
ail slvarvitii numitil jarimintulti, inteacestil ehipú, ama intarita i smerenia ndstra
ca de acumù inainte srt rginae in pace vi ne supgratI numitula Sdre i Oprea de
cAtre jaluitoril vi de catre fetele lor, vi nu lipsima ca rIspandere Inaltimil tale.
AIù Inaltimri tale cltre Damnegeil fierbinte rugatora i smeritil pArinte
sufletesca.
Cosma alti Ungro-Vlahil.
Cod. No. XIX, fila 22-23.
Judecata NI Nicola Cojocara cu Anita fata pentra c(1 ar fiinburdisopt-o.
Prea Inä4ate _Name.
Din luminat/ porunca InAltimiI tale Wail Infltovata lnaintea smerenil n6stre
Anita jaluit6rea i cu Nicola Cojocaru i Atha cercetarea priciniI ce all ariStata
numitula Nicola o adevelint/ in scrisa cu lét 1787 iscalitl numita Nita vi
muma el Nodelea, care o da la mana luI ca cuprindere, el avanda amandol jadecatl
la gposatula domnula Mavrogheni i hotIrinda ca sil o ia sotie, la urml
cu bunti invoiall inpAcatil vi priminda numita tal. 200 ca o zestre, s'al des-
Wahl unula de catre altula, care adeverintl i singurl numita nu o tagAdui,
ci 4ise cA atuncI all primitil ace tal. 200 precuma i lu jalbA arétl, iar mal la
mina iarall din multele lul flgAditell invelandu-se aril fi mal avutti impreunare;
inpotrivA a rëspunsil i numitula Nicola, el niel intfacea vreme fostti vinovattl
cu dinsa niel mama, ci nipaste i-aa cIciattl vi de mare fricA, gice,
data i aceI tal. 200 vi cum a de atancl fiinda 4 anl trecatl, ca una ce a fosta
slobodl i in vreme de resmiritA off-ce all vratil all Mouth vi unde i-ail pllcuta
iarl elil nu ail avata ea (lima niel Uflil Ala de intalnire; (led pentra
acést1 pricing, valênda vi smerenia n6strA cA all trecutil atata vreme la mijloca
vi numita scie ca ail primita' aceI tal. 200 ca o zestre, pentru ce la urtnI (de
va fi precuma 41ce ea) se maI invela de lilt primea? ea vq.use prea bine c. nu
s'ail tinutti de flgAduiala ce (lice ea cI lar fi data vi mai vartosil a if dedese
zapisil de la mana eI, ci la ac6stA, cerere ce mai face numita jaluitóre asupra
numituluI Nicola Cojocaru na are niel un fellt de dreptate; vi nu lipsima cu
puma Inaltimil tale ca !Mgt' de aprocy, jai% hotlrarea cea de slvarlitti rihnane
a se face de cAtre Inaltimea ta, i aniI mlril ruglina dela Domnula Dumneclea
sil fie multI norocitl. 1791, Octombre 10.
kill inaltimil tale atre Damne4ea rugAtoria i smerita Oxide sufletescil.
Coma alit UngroV-lahiI.
Cod. No. XIX, fila 24.
Const. VV. i gospod.
'STOMA 11OligNILOR6 107
Zemli Vlascoe.... Citindu-se inaintea Domniel mele acgstl anafora a prea
sflutieT sale pArinteluI mitropolita i inteleganda pricina, ama gAsita cu cale ho-

108
V. A. tritEctiLt
Cunáscemti casurl cilnd preotil sunt In rèsvatire contra autoritàtilor
bisericesc1, sub domnia luI M. Sutu. Vomil aminti aci, adu-
tarirea sfintil sale; iar numita Ni ta aa data de isn6va jalba Damaid mele eerênda
sa na facema Domnia mea vre-o intarire fiind-ca are apelatie Inpotriva. Decl
fiind-ca Domnia mea pe nimenea na oprima de la Divan, am poruncitti ca sa-1
infatopze inaintea Domaid mele in doal qi trel randurt, ca de are vre-una caventa
vrednictl a0a sa iasa la Divanil qi va ada Indestularea, iara de nu va avea
niel o alta dreptate i umbla a core Divanului Domniel mele pentra acestil lela
de fapta de curvie fara niel o sdala, sa qcie ca nu va rilminea nepedepsita, yi
dupa ce i s'ati 4isa t6te acestea, mat nainte ne vrênda sa inteléga ail eqita
de niel o sfiala la Divanti fata ea parltala pe carea intrelAndu-se de ail primita
aceI talen l 200 dupa fapta dintaid qi de al facuta isbranire ca sa fie la pace
unula de catre altula qi de s'afi multamita atuncl, nicl una dintr'aceste n'ati
tagaduita, niel vre-una alta vrednicti cuvênta deosebita nu ma, ei Inca marturisi
singura ca niel sila, séui vre-unti zona n'ati avutl, nid in vre-una loca fara
de 6meni nu ati fosta. Ded macara ca *Hula cu totula se apara ca nu este
vinovata nicl 'MUM niel pe arma, ei i aceI tal. 200 de Mea lu Mavrogheni
WI data, dar ca t6te aceste de va fi precum 4ice ea fapta cea din urma nu
urméza a fi in§elaciane sél amagitura, ci curvie din vointa, pentru care acéstl
curvie ce Ma niel O sfiall s'al indraznita a o cuvénta inaintea Domniel mele
0 a o cauta fata tri Divanuld Domnil mole, ama poruncitti Domnia mea de s'ati
ridicata trd 411e la inchis6re, cu hotafire, ca dupa ce va nace WI se pedepsésa
cu Mae la trupti de fata in tare pentru pilda i infranarea altord curve, jara
amnia s'ad slobozitti fiinda ingreuiatl i ama' poruncita zapcialul celut oranduitti
ea atunel sa ne aduci respunsa ca si ja-e respunsti ; deci Necula rilmane In
pace. 1791 Noembre 2.
Cod. No. XIX, fila 25.
pecetea
gospod
Vel. Logofat
biv ve! Pitar
Anaforaua ce s'aii fäcu1t In dosulii jàlbi Marei femeei din mahalaua
popi Peitra, ca sd aducd pe bdrbatu-sa ce s'ad cununatii cu altd muere la sud
Prahova.
Mihail Const. Suful VV. i gospod.
Dupa anaforaua prea sfintid séle parintele mitropolita orênduima pre sluga
Domnid mele... ca care poruncimil dumné-v6stra ispravnicilor al judetuluI sil fact*
cercetare precumti se euprinde mal josti, çi dovedindu-se ea adevgrata s'ati
cununata ea alta, guild mumbaqirul sil iée 0 pre numituhl Costea qi pre preotul
care lati cununatia sil-I aduca aid. 1792, Mal 17.
Vel
Pré Iniil(ate Ddmne.
Viindil numita jaluit6re inaintea smerenil n6stre, ama vMata cele ce
luesce, ci fiind-ca paritulti Costea barbatulti el, Ilia aréta ca cununata cu

cendil actele In nota anaforaua din 30 Ianuarie 1792 a Episcopului
de Rômnic, are aréta cä preotil din judetuld Mehedintilor se résvratescü
asupra protopopului i nu vor sa dea biruld lor catre visterie
pene nu li se va da protopopti dup6 voia lor. Donmitoruld in 3 Februarie
1792, dete resolutiunea ce se pcíte vedea in nota aprobandii
propunerea Episcopului (1).
alta i sa alla afara la satulti Crivinel sud Prahova, sa fie luminata porunca
timil tale ca sa mérga mumbasarlica Domnesc, i prin marafetult1 dumnélor boerilor
ispravnicl al judetuluI, mal antaiti sa fad, cercetare in fata loculul, i dovedindu-se,
ca cu adeviiratù s'ati cununata cu alta, atuncl mumbasirti sa
pe numitula Costea §i pre preotula care iaa cununatti sa-I aduca aid spre infatosarea
inaintea smereniel nóstre, i anil Maril tale dela Dommila Dumnelea
rugamil si fie multi* i norocitl. 1792, Maia 12.
Ala Inaltimil tale catre Dumnegeil rugatora fierbinte, i smeritit parinte.
Ala agro-Vlahiel Cosma.
Cod. No. XIX, fila 319.
(1) Pre Ined(ate Do'mne.
Inscfintamtt Mara tale ca unil din preotil dela judetulii Mehedintilor, fara
de scirea obOeI scornindil pira de pricina Inca din vremea matculului Marrogheni
asupra protopopilor lor, acésta afl fostil venitil aicea de ail jaluitil
tale ca mal facênda alta data mal nainte dou jalbi, pentru acésta niel atuncl,
nicl in vremea obladuirii DivanuluI Vérif i li s'ail facuta luminata porunca Maril
tale, catre dumnélor ispravnia, 814 infatoseze cu pârîtulù protopopil si sa le cerceteze
pricina, msa dupa insciintarea ce luama, dela insusi dumnélor ispravnid,
scoposulit lor este numal ca sa sc6ta pe protopopti i sa pue altula dupa roja
Ion, si ca acésta idee a schimbaril protopopulul ambla razvratinda r¡Ii. pe cel-l-alti
preotl, si se pricinuesce zaticnirea banilor ce stint oranduitI din luminata porunca
Mara tale al rrispunde la visterie, ci ne rugamti Marii tale sa fie luminata porunca
Maiil tale catre dumnélor ispravniciI acestut judeta, sa dée tota felula de
ajutortl, ca sa pata face protopopti implinirea banilor, i dupa ce se va face tail
istovulti sa se cerceteze i pricinile ce vor avea cu dansula ; iara ana Mara tale
dela milostivuhl Dumne4eil rugamil sa fie multi cu fericire. 1792, Ianuarie 30.
Anaforaua episeopulul, de Remnie a da ispravnicii ajutor protopopilor spre
implinirea banilor.
LI) fflihail Cons& Suful VV. i gospod.
ISTORIA 1103jan0atr 109
Cu cale fiinda anaforaua ac6sta a sfintiel séle, parintele episcopit de Ramnic,
poruncimti Domné-v6stra ispravnicilor sa avetl a face urmare precum se cuprinde
mai jog', ca sit da mana de ajutor spre a putea face protopopula implinirea
banilor, i dupa ce va face istovula vetI cerceta i pricinile ce vor avea.
1792, Februarie 3.
Cod. No. XIX, fila 142.
Mork; Romdnileni de V. A. Drechid. TOM. ti all serie, 1786-1800 al al 1V-lea dela 1774. 8*

110
V. A. URECIII1
De ordinarti cataclismele si nenorocirile ce isbescil un il poporti
il readuce la simtiminte religielse. Rèsboiulti incheiatil ca pacea dela
istov, care rèsboiri apAsa atilt(' de greti asupra Wei muntene, nu
pare sA fie contribuita multa la imbunAtAtirea moravurilor creOne.
Invasiunile streine aii avutti pre Mg& alte rele i o fatal& influentA
asupra moravurilor tutulor claselor nóstre sociale.
Cumplita epidemie a ciumei, care bantui sub Domnia lui MihaY
Sutu, readu-s'ail pre Români mg multa la bisericA?
Existenta acestei epidemil, in cursul verei din 1792, gu o violenta
atAt de mare in dal se inmultesce stégula polcovniculul de
cioclii din Bucurescl pan& la num6r de 60 insl ( 1 ) de sigurti ca va
f i indemnatti pre unii crestinI sa se impace ca biserica. 1A.sAndil averl
cutAreia, WI cutAreia mOnAstirl; dar asemenea fapte sunt totusi esceptiunt
Vorbindt1 de epidemia ciumei, socotima utilil sA aducema in
nota trel acte propril a aminti unele din mésurile luate de guvernula
tèrei sub M. Sutu, pentru combaterea teribeluluI flagelfi.
Actulti din 22 Iulid 1792 arétA ca mahalaua Mihal VodA din Bucuresci,
fusese pana atunci scutitA de infectiune. Domnitorul ordonA
spAtaruluI s'A nu ingAdue strAmutarea in mahalaua dela Mihai VodA
de locuitori din cele-l-alte mahalale contaminate (2).
Pitacti la Aga, ea .94 inplinése4 stégult1 poleovnieului de cioelii a fi lude 60.
Cinstitti si credincIosti boerulti Domniel mele, Iorgache Sutu biv vel post.
epistatulti agid, fiind-cii dui)/ inmultirea molifselel ce s'ati lAtita de acéstA naprasnica
b611, este trebuintA de stégulti cioclilor a lila slujbA deplinù lude 60,
flind-cl ne InsciintAmti Domnia mea, cum el 13 lude lipsescii si p5.31A acum ; pominima
dumitale ca dupA, nizamulii ce este datfi, si dupl poruncile ce si maI
nainte s'a trimisti dumitale, sA aibI a implini negresitti fill de zAbavl si a se sci
lude 13 pAnA la 60. 1792, August 12. (Cod. XXII).
Mott la dunznéluI vel sptitartc a nu inglidui set se mute alfi mahalagii in
mahalaua Mihal Voda.
Cinstitil si credincIosfi boerulfi DomnieI mele dumnéta vel spAtarti ItI facemil
in seire, el ne-ama pliroforisitti Domnia mea, pentru unil din locuitoriI
mahalalelor ceIor molipsite de b6la ciumil, cum a ati inceputti a se muta aid'
In mahalaua Milid Vodl, din sus h s6ti din josulti curp, prin care acésta p6te sit
se pricinuiascA, mo1ifs616 si pArtiI locultif aid, si sa se inmultéscA b61a, si ca
sA nu se intêmple una ca acésta, iatAif poruncimil Domnia mea, sA dal strasnicti

IgTORIA 1:10ifiNfLORt HI
In 25 Tung 1792 Domnitorul da nizamulit obligandil pe pavaliasi
sa nu ddrmä, in prävälii, ca sa nu molipsésca marfa (1).
Starea de relaxare a simtului religiosti, putinulil umanitarismti
ce se vede din modulti alma se trataii ciumatil, nu impedica pre
Divan(' sa Vila lui VodO Sutul Oratii" crestine la inceputulii postului
mare.
Se plite vedea oribilele greutati in care se aflail nenorocitii atins'
de Ma, Omit' prin lazareturl la cOmpt, din actul aci anexatil
dela 24 Septembrie 1792. NumaI la acéstä, datä se gandesce guvernult1
lui Sutu sa construiasa bordee pentru cel din lazarete, car"
zO'ceati in prada intemperiilor pe sub setre Pare di citesci una din
porunca atatil vatasilor i 6menilor ce suut orêndaiVi paznieT a fi ca privighere,
ca si nu ingaduiasett pe unif ca aceia a se muta dinteacele mahalale molipsite,
catil §i aid in mahalaua Mihal Voda, sa facI cunoseuta porunca Domniel mele
la totl mahalagiil, cum i vataOlor 0 casnicilor poruncindu-le stra4nictl, ca niel
cum sa nu se eutezn a primi in mahala locuitod din mahalele molipsite. 1792,
Tillie 22.
Cod. No. XXI], fila 756.
(1) NegustoriT ea ail inauntru targulul pravaliT, sé ri bolt1 cu marfurl, ca
pentru mg bunft paza lor de vre-o Intêmplare a 1361eI acestia, 0 a averiT marfurilor
lor siguranta, amil data Domnia mea ca socotóla de obste, qi acestil nizamii,
adeca : nimenea din .pravaliaf, ség din calfele lor, chi ueeniel, sa nu rgmae
n6ptea in pravalie ca marfa, fail, de numal 4iva vor sedea in pravalie pentru
alifferiqula sai, iara séra sa incrtie pravalia, sa mórgi or! la mahala unde-1 va fi
casa, off in dosuhl pravaliilor, unde ail unil i case ca odal de qedere, sal' vrennulii
de nu va fi nadajduitil la paza strajerilor domueseT, cad sunt raduitT nóptea
de pazescti tArgulil, §i va vrea sail base i vre-unil ucenica, 564 calfa, acelti paznicii
alti luI sa nu Oman inlauntrula pravalieT, ci afara din pravalie. sa. rórnae imprejurtl
; care acesta nizamii este pentru acestil sfarqitil, eare-la socotimti de folostl,
adeca dad ferésea, Dumnecleti la vre-unil pravaliasa se intêmpla bóla ciumil,
nu p6te fi marfa de pravalie atata de molipsita ca acesta mijlocti, ea cand s'ar
fi aflata bolnavultl acela k3e4andil i dorminda nóptea inauntru pravaliel en marfa,
ci mime bolnavala ridicandu-se, marfa lui din pravalie sa rórnae pe locil fara a
se ridica, InsusT sta.panulft acela incuindu-o, §i orênduitiI trebeI acesteia pecetluindu-o,
dupa treeerea gilelor celor orénduite, dupa trebuinta va veni instql dimpreunit
ca orénduitulii ce aa pecetluitil de va deschide, va intra §i va aerisi acea
marfa. DecT acestil nizamil dupa ce-lti veI aróta domnia ta maT antóiti si la d-lor
boeriI ce sunt orênduitl la tréba nizamultd de bóla ciumil, apoi sa-lti faceti cunoscutil
tuturor pravaliaOlor de obqte, ca sa-lti urmeze negreOttl, iar carele se
va gag inauntru pravaliel ca marfa dormindti, bine sa scie, ca nu numal calla
séil ucenieula acela se va pedepsi eu batae, ci qi Insu§1 stapanula pravalieT VII
fi pedepsitti. 1792, Iulie 25.
Cod. No. XX, fila 758-759.

112
V. A. Mama
paginele teribile descriind pustiirile ciumei, din Proniessi sposi a
lui Manzoni !
Eaci i actele
Prea lipate Ddmne.
Luminata cartea Mariel tale dela 22 ale acestel inni, cu mina plecaciune
intelesti cele ce ni se poruncesce de catre Inaltimea ta, cuma
ca fiinda ca de acumfi inainte se racesce vremea, se face higti veninda si iarna,
çi bolnaviI ce stint zmreduitl de ciuma nu pota si s6da In campa neavhdil
caldura, milostivirea Maria tale fiinda asupra lor, dupa cuma la tota norodulti
tOril acesteia supusl Maria tale, aI hotaritil de a se gasi un d mijlocti de odihna
pentru sederea lor intro campurl, adeca sé ti din satele ce sunt imprejurula lazaretuluI,
care voma socoti noI i vor primi i el BA se mute In alte sate, si
zmreduitil sa intre in locula lor, priminda maria ta a plati i chirie la case la
cat/ vrerne vor sedea zmreduitiI, pana canda va face Dumnezeil milA de va conteni
acésta b611, séii ne fijada-le prin putinta acésta, urméza, de a li se face
40 bordee inteam6ndona lazareturile, primintht Maria ta de a se face iarasI cu
plata si cu cheltuiala MarieI tale, dap, primirea luminateI poruncl, Wanda si pe
dumnélui Panait biv capitanit' zalisciI, imprenna anati mersti antaiti la satulti
Sfantuld. Pantelimon, unde ama socotita ca fiinda ca la vre-o 40 de case si maI
bine uncle ar putea sa se Imparta In dou6 lazareturl, decI acolo in sat(' totl locuitoril
sunt mutatí la alta parte la campil de canda li s'aa intamplatil zmreduiala
la o casa dou6, dar casele lor sunt pline de cele ce aa fies-cine, cuma
si bucatele ce ail pentru mancare bite prin case si prin prejurù, i fiinda acolo
cincI sése dintre acei locuitorl cu casele yin prejurti, ar6tandu-1e in ce chipil
este porunca i vointa Mariei tale, cadanda cu lacraml de rugaciune catre Maria
ta ca si te milostivescI asuprA-le sa nu fie siliti de a li se face casele spitalurl
avêndil t6te ale lor prin case, si dupa atata vreme ce ati trasil ploI i necasurl
acumil ail bucurie de a se muta, iarasl In odihna lor ; alta sata mai apr6pe de
cab"' Fundenil d-lul vornicula Racovita nu este, undo si acolo are d-lul oranduitI
paznicl sa fie curatil ca sa vie d-lul cu locuinta, i locuitoril de acolo iarasI
asemenea ca i cel dela sfeti Pantelimon Moult rugaciune, prisosinda i acestea
ca sa nu fie silitI de a intra ca sa lucreze In lazareturl fiindu-le f6rte frica de
molifséla, v6déndti si noi acestea ca la amaudou6 pricinile cele de noi arkate
en rugaciune se apara, intorcandu-ne la amandou6 lazareturile en cuvênta de
mangaere, ar6tandil 6menilor ce sunt acolo, milostivirea i durerea de inirna ce
al Maria ta pentra dinsil, cu o raga (land(' lauda lul Dumnedeti, ail rugatù' pentam
intregimea sin6tatii i lungirea anilor Mariel tale, spuindu-le i silinta ce
facemfi din porunca Maria tale de a le face bordee pentru odihna s'ail bucurata
f6rte, si v646nda si el' ca este peste putinta locuitorilor celor de pe afarl curati
sit se amestece cu Rush' de buna vointa lor, audindfi i pentra plata, cerura ca
sa faca ei inauntru ceste bordee, dandu-le eel de afar& cheresteaua si cele trebuincióse
pentru lucru, ceranda pentru un bordeI sa li se platésca cate tal. patru.
Laminate D6mne, doue lucrurI urm6za a fi bune de se va primi de catre Inaltimea
ta, cel dintaiti : locuitorii satelor nu se silesca de a intra fart de vole st lucreze,
si a dona, cit i ticalosil acegtia prin buna vointa lor sa castige un ban
de cheltniala i cu acesta mijloca se savarlescfi i bordeele mal curanda,

camil Dumne(eil va lumina pro InAltimea ta, ni se va porunci ca sA scimA in ce
chipti sA urmAniA; iar anil MArid tale dela milostivulA DumnedeA
ricitl. 1792 Septembre 24.
Alii MAriel tale proa plecatA slugA.
V intilei Prijbenu.
Cod. No. XXII, fila 5-6.
Mihail Cons& Suful VV.
Prea bunti i plAcutti Domnid mele este mijloculti ce ne ar6tA, serdarulA
Prijbénu ispravnicu, i primimìí Domnia mea si plata de acel bad, decl dumnéta
tinstitit i credinciosii boeral Domniel mele, vel vist VAcArescu, s1 fad °AnduialA
and do cele trebuinci6se câtit i de plata banilor. 1792 Septembre 24.
Procit vel Logofi5t.
tint' alit' numèrti de acte relative la ciuma din 1792 vor urma
In volumulti de anexe.
In legaturä Cu morala cre0inä este 0 grija bogatilor de cel lipsill,
de cel Arad. M. Sutul mentine calla milelor. «BoeriI epitropl»
al ob0e0eI epitropiI supunti, la 5 Iunie 1792, o anafora DomnitoruluI
M. SutuI, prin care II propunti, ca sa reinoéscA hrisovulti constituindti
veniturile cutiel milelor «la care totI de ob0e imparta0ndu-se, säracI
säracele véduve, copiil sarmanl (orfanI),.... fiind-ca acuma s'ati desobiclnuitti
flecine neurmändu-se de cata-va vreme oranduelele».
Domnitorubl aprob i renoesce hrisovult1 luI Alex. Ipsilante, in
6 Iunie 1792 (1).
Deja in 1791 Noembre se oranduise un slujbasti la epitropie.
(1) Anafora, prin. care se orénduessce Sioica logof. 'Wire epiiropi
DupA anaforaoa dumnélor epitropilor prin care arétA Domnid mele trebuinta
ce are epitropia de acestti logof6ttl. Stoica UrlAtkul, pliroforisindu-ne si dumnélul
cinstitti i credincIosA boerulA Domniel mele vel 1ogof6tA de téra de susil Manolache
Brancovénu, de slujba lul, iatl-lii liii orênduimA Domnia mea v. epitropti,
decI dumnéta vel logofétti tred numele la catastihulti Domnid mele
departamentulul epitropiel, unde BA alba epitropil meteharisi la trébA. 1791,
Decembrie 15.
Vel logof6t.
Prea ineikate Do'mne
'STORM. RO7dINIL0110 113
Ineiinamù MArid t6le -pentru Stoica lIrlIténul care din mica lul vristA
a slujitil curtil domnescl ca conddulii logofiltuluI de visterie pAnA in Domnia MAriel
sale Alexandru vodA Ipsilant, c atuncl epitropia pentru sale, pentru milostenie,
pentru orfanotrofie i pentru podurI s'aA luatù dintre logofetil visterieI
si s'ati datti sub ascultarea epitropilor ce all fostil dupl vremI, slujindti iara la

114
V. A. URECHIX
t6te, ca Wit dreptatea, i mal ales(' cabzamala ì vame85, liana la venirea armlet
nernHcI, iara, atuncI fiindii mare trebuinta, pentru podurl, i ceré'ndu-se de la
epitropie omit haruicii 8i WI de pregetti, ar6tata Divanuld, 8i s'ati data
epitropiel podurilora fac'endu-la polemic(' za podu. i ail slujit qi la acea trait
fara de mutt* pang la liana venire a InaltimeI tale, qi din nastavu InaltimeI
tne slal facuta alta polcovnica za podu, iara elti a r6masa asta data lipsitii, 8i
fiind-ca epitropia are trebuinta, de null practicosa i ca credit41, gat(' pentru
stringerea venittuilor, cat(' qi peatru a ch.ltuelilor macarti liana la o para se da
cu cirea tuturoril epitropilor, dal% Wanda trebui41 acea para sa mérga chiara
la mana obrazuluI ce s'aïl orênduita sa se dea, precum aqa s'aa purtatti acestil
numittl intr'atália aal, ftut niel una viclepga, ci ne ragbag InlItimel téle, ea
sl nu fie lipsita de mila IVIáriel téle, i dar 81-1 orênduiasca in slujba epitropid
intro r epitropl, thud(' cum qicernti °ma de credinta, precum la acésta va pliroforisi
pe Maria ta i dumnélul vel logorétti Manolache Brancovénu. fiinda qciuta.
0 de dumnéluI; jara anil Mitriel téle ne rugama sI fie de la milostivula Damnetjeti
indelungatI. 1791. Noembrie 22.
Constandin singer. Duntitrache Varlaam, Dumitrache atol., Nicolache stol.
Cod. No. XIX, fila 92-93.
Indata apol M. Sutul ordonti perceperea diverselor veniturl ale
cutiel. 14a. in 11 Tulle 1792 se urmaresdi taxele datorite de boerT
pentru caftanele itnbracate :
Ito Mihail Costandin Sutul V V.
Poruneimil Domnia mea mal susit numitilorti boerI, v64anda porunca Domniei
mele, st avet1 a da fieq-care ace01 bald ce stint hotaritI prin brisovula
DomnieI mele la cutia milostenid, i pentru celA ne urmatoria de sine0, oréuduimil
i mumba0rti pe ea si-'111 apuce i fara de vole a '1 face implinire.
1792, lulie 11.
Bang ce sunt s'd dea dumitélor boeril ce- ati imbrlicatn caftane, la
cutia milostenici.
60 DumnéluI vel clucera Grigorie Hrisoscoleu sin ban lenaelle.
50 Dumnélul val paharnicti Ioanita.
40 Dumnélul vel stolnica Grigoiie Asan.
40 Dumnéhil vel stolnicti Costandin Nicolescu.
30 Dumnélul ve! slugera Ienache zet Razina.
20 DumnéluI vel qatrariii Costandin Lupoianul.
60 Dumnélul vel vistiera Nitul.
10 3-lea post.
Gligorie sin pit.
10 3-lea post. Manolache, ot spat. Balasache.
5 3-lea com is.
325
Cod. No. XX, Ala 724.

S'ad fatua porunca legata la caminara Aleen Vacareseu ca sa
tal. 100 ce este botada a da prin brisovd la cutia de milostenie pentru dregitoria
caminarieI, tare banl facénda-i teslim la epitropie si ja adeverinta.
In April 1792 M. Sutul ordona luarea socotelelor cutiei milelor
pana la 1791. Séma se luase de catre Divan in urma cu
tniti i episcopii. Domnitorul aproba in 12 Aprilie s6ma in termeniT
urmatori:
Anaforaoa de socotéla cutii ce incheiat4 cpitropii pana la iétrk 1791.
Mihail &Ni V V i gospod
Zemle Vlascoe.... Acésta socotéla ce din porunca DomnieI mele s'ad cautatil
de catre prea sfintia sa parintele Mitropolitti, iubitorl de Duinnecleti parintl Episcopi
cu dumnélor cinstitI si credinciosl boerl velitI al Divanulll Domniel mele
s'ad teorisitil si de Dornaja mea, si fiindli bine Inchelata si izbraniti pana la incheerea
acestul urmatord ata cu létil 1792 s'ad intaritil si cu Domnésca n6stra
pecete intru adeverirea si izbranirea dumnélor boerilor epitropi (2). 1792 Aprilie 12.
Eata una actü propriti a ne arka grija Domnului pentru cutie :
Anaforaoa boerilor epitropl pentru de a se urma cele intarite prin
hrisov fi avaeluri ale cutici.
.fw Mihairh Constandin Su(tel VV.
Zemle Vlascoe... D-v6stra boerilor epitropl, cetindu-se acésta anafora a d-v6stra
In auduld Domniel mele i in auulú tuturor de obste la Divand, fata fiindd proa
sfintia sa parintele Mitropolitti aid örii, iubitoriI de Dumneleil parintI EpiscopI,
si dumnélor cinstitI i credincIosl boerii ceI marl al Divanulul Domniel mete,
am gasitd Domnia mea pe tal de obste Impreuna ravnitorI acestuI bine, protim
la oranduiala i intocmirea veniturilor cutiel, dupa hrisovulti ce s'ad baria
de catre Domnia mea, ca unti lucra de obste fidositorti, s'ad facutü sciuta
cunoscuta hotarirea i parerea ce am fama Domnia mea asupra acestora; decl
iata va oranduimd, i printeadsta v6 poruncimil, ca sa avetl a lucra in l'apta tréba
acésta si a stringe b cutie dupa rinduiala hrisovultd de la top de obste si de
la fies-care in parte cate se copiinde in numituld hrisovd si mal nainte, urmandti
pazindd oranduiala hiisovuldi intru t6te, atat dumn6v6stra catti i fies-care in
parte'sl spre a da cu bina voire atea ce este orAnduitti la cutie, pentru binele
si ajutorulti sufletuld sOd, t'ara de a astepta sila si porunca. 1792, Iunie 6.
Prea inelltate- Do'ntne
Din favila proniel fundA cugetuld InAltimiI tale asupra bunatatilor color cu
intocmirl frum6se, care sunt spre podóba patrieI n6stre i spre mangaierea color
s'arad, al bine-voitfi Inaltimea ta de al limita si al intaritii cu luminata Domn6sca
Mariel tale pecete hrisovulti celd cu veniturile Miel de milostenil, la care tal! de
obste impartasindu-se saracii i saracele vaduve, copil ssérmanI ce r6m4nii de
(2) Cod. No. XIX, fila 262.
ISTORIA ROILINILORt 115

116
parintI %I% de vrastg, de la micg pana la mare sunt rugatorl catre milostivulit
Dumnedeil pentru buna stare si indelungata fericire a vieteI MarieI téle, si pentru
de a se afla in fapta coprinderea luminatuhil hrisovil, (fiind-ca acum s'ají desobicInuitti
fies-care ne-urmandu-se de cata-va vreme orinduelile acestea) sa se
faca luminata porunca MarieI tale de insciintare, ce din pronia Dumnezeésca al
savArsit'o, ca sa a urmeze la t6te intocmal cum se orénduesce, de acésta In-.
sciintamit Mariei téle, si anil InaltimeI téle de la Domnul D-4efi fie multI si fericitl
1792. Iunie 5.
Costandin clue., Dumitrache Varlam.
Cod. No. XIX, fila 360.
Cum a din cutia milosteniilor se ser véq unele raid pensiunI
la vkluve si la vechl WenY, potil proba destule acte ce posedema
si din care ca modela, damil cele din not6.:

VIII.
Cultura publica. Baga sub M. Suful.
Véguram pulinultl ce faca M. Sutul din respectulti scáleI,
prima sa domnie. Despre csf)le nu putea sa nu se ocupe M. Sutil
a o av6 de hrana vietil catl voltI avea rama§ita de via0, si co va fi mila
Mariel tale.
Robul /aria tale.
Nicolae Ceauf fostù timara la brésla armasid de Id.
«Damnea-v6stra boerilor spitropf, sa ne arétatI de a avutil acesta oranduial4
de mila cu sinetul in scrhù ala Donanid mele, sél nu.» 1791, Decembre 1.
1w .Mïhail Const. &fui 1T17 i gospod.
Zemle Vlascoe.... Poi:undula Dornnia mea dumné-v6stra boerilor epitropl,
ca dupa oranduiala ce al avdtri sa avetI a da cate tal. 2 pe luna dela cutie.
1792, Januarie 19.
Vel 1ogof6ta.
Prea Insdlfate Damne.
Ascultandií luminata porunca Mariel tale dela acésta jaiba, am facutii cercetare
i cautandl in scrisorile epitropiei ama &Hl luminatü pitacull Inaltimel
tale inca din cea-l-alta Dornnie a Mariei tale, prin care -se oranduia dela Epitropie
cate tal. 2 pe luna, care mila s'a si pazita u darea pana. la venirea
nenatilor, jara de atuncI ludes nu i s'a mal data, de care nu lipsiml a insciinta
Mariel tale de curgerea pricinil, iara hotarirea cea de savar§it rémane a se face
de catre Inaltimea ta. 1791, Decembre 1.
Costache clucer, Dumitrache Varlaam, Dumitrache stol. Nicolae stol.
S'a poruncitl la dumnélor boeril epitropI in dosull jalbiI Radului post.
Moldovénu ca sa-I dea pe luna cate tal. 5. 1792, Februarie 7.
Cod. No. XX, fila 341.
Pitacil la Imerii epitropi, ca sà dea cdte tal. 10 pe luna hit Ianache Pront Ciulmciu
Dumna-v6stra boerilor epitropT, porunciml Domnia mea s4 aveV a da din
banil cutiel, cate talen l zece pe luna lui Ianache Ciubuciu, i cu acesta Domnescull
nostru pitad veti fi scalutl la socotéla. 1792 Februarie.
Anaforaua ce s'a fetcut in dosulit jaiba' lid Stefan clipitanu Prijbénu, a i se
da de la cutie cdte tal. 10 pe luna de la cutia milosteniel.
Lo Alex. Const. Suful VV.
Iarosie Romincoafi 117
Porunciml dumné-v6stra nazarilor epitropiel sa datI de la cutie cate tal.
10 pe luna. 1793, Decembre 20,

118
si de asta-data, avêndil in Divanti pre Enache Vactirescu. In 22 lanuarie
1792 Domnitorul da unt noq hrisova pentru sc6la Slavo-romana.
din Sf. Gheorghe. La acésta sc(516. sunt 2 dascalÌ, séti invétatorl,
carora Domnitorul le acordà scutirl i privilegil. «Ca ffindti In
linisce, a pururea sa fie cu mintea slobodà i sa pc5ta pune tótä nevoir0
a se sargui si a sta neparstan spre irattatura i procopséla
copiilor scolarl, si pentru streinl i pentru pamenteril.» (1)
Prea Ineilfate Dainne.
V. A. URECHIX
DupI luminata porunca Maria tale ce al data acesteI jAlbT mi se poruncesce
ca sA teorisesdi acistl jalbi; acesta jAluitor este qi elti unulti din boerina§il
ceT vechi din sud Romanatl, dar Insurandu-se aid se aflA ca ederea aid
In BucurescI; vhrsta luI este mai multa spre b6trâneSe, se OA §i la mare OAcie
; dap/ vrenil a slujita i ela In multe slujbe domnescl, Insl pre afarA, pe la
cApitAniile de pe la marginI, pe la vaml, precumti §i pe la alte slujbe, jara
am:nil se aflA neputinciosa, anta ela egg i sosia lul, §i pentru multA lipsA ce
are, se r6gI MAriel tale mAcarti ea o lefu§6rA dela cutie ca p6t1 Sine viaSa;
ci de va fi porunca i mila MAriel tale, sA i se oranduiascA mIcar tal. 20 pe
lunA, cA este f6rte scApItatti, iarA mila i hotArirea remane la MAria ta. 1793,
Decembre 19. Dumitrasco .Racovirt vol ban
Cod. No. XXV, fila 191.
(1) Hrisovul scad slavonesd, ot sfeti Gheorghe edil veda.
De vreme ce §c6la slavonéscA ce este In °rapid Domniel mele Bucuresei
la sfeti Gheorghe cela vechl, care este de InvétAtura cIrSiI slovenescl i rominescl,
unde nu numal din copiil pImbtenilor se afll la adstA §c611, ci i a1S1
strAinl dintealte ëri sunt venip, care §c611 este f6rte trebuinci6sA la MA ob§tea
acestel Sgrl pentru Inv4Itura, fiindti metahirisita totA norodula ca acéstA jug-
SaturA, la tite trebuinSele spre a cgror dare de iavélAturl de voeu i bëtram'
raposaSI Domnl aunt orênduiSI cu. plata DomascA, dol dascAll, ca sa
se afle In t6ti vremea, ca sA Inv* copiI ; la care §c616 se afil Constantin
dascAlu slovenescii ca unti Ipo-didascAla alti sea, care fiindil plmêntenT,
case, socotitule-amti Domnia mea trebuinta ce ar avea, i nu-i amA lAsatti
sa fie de OM lipsiSt, a nu fi atin§1 de ore§I-ce mill DemnéseI, mal vêrtosa
cl fiinda In linisce apururea sa fie cu mintea sloboda, i sA pótA pune t6tA nevointa
a se sirgui §i a sta neprestana spre Inv4Itura qi procopséla copiilor colan
i pentru streni i pentru pImêntenl, a cArora dar nevoinSI i strAdanie nu
le-ama trecutti Domnia mea cu vederea, lasatù' Intru uitare, ci m'am
miostivitù§i printeacestti hrisova ahl Domniei mele, hotArimti, ca el §i t6tA casa
ion, In tOtA vremea si fie ap6ratf de totti felulti de dAjdil, de nimicù, niel odiniórA
val §i supkare si. nu aibI; a§i§derea §i drepte bucatele ion Inca sA fie scutite
§i de tail nedajnice, stupl" i ramAtorl, de dijrnaritil i vinula de vingricia, §i
sit tie §i Me o pivniSI, aid In Bucurescl ap5ratA de fumaribl, de cIminArita,
de varnA, de ving Domnesca, i agiesca, de °Ault' vAtafulul, de cIrciumarl i de
S6te alte ort-ce angariI vor e§i pe pivniSe, orI In credinSA de va fi vinAniciulfi, sé

1STORIA lioulatuzaff 110
c61a cea mare dela Sf. Saya este desorganisata din timpulti rèsboiulul.
In casa sc61e1or dela Sf. Saya Domnitorul, Inca dela sosirea
sa, aa dispus4 sa se asede curtea Domnésca, prin urmatórele pitace
ce damiA In nota (1). Domnitoru1t1 e sililü sa mai pregatésca case si
pentru musafiril sél.
(Wile pivnitilor, orI de se vor vinde, sét macar vre-odata, de s'ar intampla ca
sa plat6sca oi eel ce vor avea carti oi hrisóve DomnescI, iar mal susa numitulti
dascala, niel atuncl sa nu dée, ci tot-déuna sa fie scutit, asemenea ajutorulii caselor
sa aiba oi lude duel scutitt oi apgratI de OM felula de dajdit i orênduelt
ce vor eqi pe ce1-1-alt1 seutelnid, dela visteria Domniet mete peste anti pe téra,
de nicl unile niel una val oi supgrare sa n'aiba ; cum oi la vremea oeritulut sa
aibe a scuti ol 150 ; inca m'am milostivita Ibmnia mea de le-ama adaosa mili
ca sii aibe pe tota anula 0, fie casa numitului apërata de orl-ce lela de
musafiri oi de t6te alte beilieuri séa altula din avere i slujbaol, de catre
nimenea sup6rare niel de cum de nimica sa nu pentru care poruncimil Domnia
mea i dumné-v6stra ispravnicilor i dumné-v6stra boerI séä slue, care dupa,
vremt, yeti fi orénduitl eu orl-ce fel de dajdit i slujbe de tóte cate scria mat
susii, sä avett a vg feri i nimenea intru nimicii val sea supOrare O. nu le faca
pentru ca daseglit dela numita oc611 pururea aú avutti aceste mile oi de mal
nainte dela alt1 fratl pravoslavniel Domd, ce aii statuta obladuitort creotineset a
acestel tOrl, precuma ne-amii adeverita Domnia mea din hris6vele domniilor-séle
ce se vOciura de not, i pentru ca sa se pazésca acésta mill neclintita i nestramutata,
ama întaritù Domnia mea hrisovulti acesta cu MAO eredinta Domniet
mete Ico Mihail Constantin Sutul Voivodii, i cu credinta prea iubitilor fit a Domniei
mele, Lin Voevod, Gregorio Voevod, Alecsandru Voevod; ca totfl sfatulii
cinstitilor i credinciooilor boerilor celor marl al DivanuluI Domnid mete: Pana
Filipeseu vel ban, Enache Vaeareseu vol vist, Dumitrache Racovita vel vornic
de téra de susil, Manolache Braneovénu vel log, de téra de susii, Enache Moruzi
vol vornic de téra de josa, 1VIanolache Cretulescu vel log, de t6ra de josil,
Alecsandru Manu vol spatar, Grigorie Sutul vol post. Ioan Floreseu vel clucer,
Teodorache Iulian ve! paliar., DragbicI Oteteleoanu ve! stol.. Alecsandru Sutul
ve! comis, Dumitrache vel sluger, Mihalache vel pit. oi ispravnica Manolache
Brancovénul vol log, de téra de mg ; i s'ati scrisa hrisovula acesta in anula
dint"da intru a doua Domnie a Donnie mele aid in oraoula Bucurescl, la 16til
1792, Ianuarie 22.
Cod. No. XX, fila 600.
(1) Eati documentulfi:
S'aa data pommel prin pitadi la d-lul vistiera Golescu, i la d-luI
spatara i aga, ea sä gasésea trel case mart oi 12 mid pe pamênta aoeclate, oi
grijindu-se sa se imbrace ca aoternuturl, care pana diséra al fie gata. 1791,
Septembrie 3.
Cod No. XX, fila 30.
Una alta actii din 1791 Septembrie constata ca sub Mavrogheni ocóla dela
St. Saya nu mal funciona din causa rOsboiulut. (Ve41 cIstoria culturel nationale
de V. A. Urea% pagina 66 Tomul I).

120
V. L. Uagcnii
Pitacd la d-luZ vel ay d ca sd rénduiascd un zapciti harnica cu (Pee skjitorsi, sd
fte de slujbd la sfeti Sava.
Poruncimi Domnia mea d-tale vol aga, s orênduescI, unù zapciù harnici
cu 10 slujitorl la sfeti Saya, ea sa fie de slujba pentru trebuinta luerulul caselor
de acolo, ping la sOv'èrsire, fiind-ca este sa ne mutami Domnia mea cu qederea
acolo. Tolcho pisah gospod. (1) 1791, Septembrie 6.
Cu acetaf data de 4 Septembre 1792 s'ati ordonatti de Mihail
Sutu boerilor epitropl:
«Ca sa faca °Ware cartilor de biblioteca, ce aft fosti a scólelor ot Sfeti
Saya dupi cataloguli lor ce este pentru t6te felurimele de cartI anume, unde
sa m6rga cu untl dascali de sonata a multe felurl de limbI la loculi uncle Bunt
puse In pastrare, i pentrn cele ce vor lipsi sa apuce pe ceT ce fostii
pastrare sa dea séma de t6te, de care %and 14e sa o aréte Maria sale.» (2)
Scóla elinicit de la St Saya e mutata la D6mna Brtlaa.
Cu tóte ca t6te sc6lele nu sunt redeschise, Domnitorultl, in cursuit'
anulul 1792 ordona adunarea regulata a cutief sc6lelor, prin
pitac catre Mitropolitubl din 17 Augusta 1792 i catre ambif Episcopi
din 22 Iuliü acela0 anti.(3)
Pitacd, pentru a se face luare aminte, Cu cheltuiald imbue a se face la casele dela
sfeti Saya, ca sd se mute Domnia.
Fiind-ca qc6la dela sfeti Sava, unde este ca sa fie mutarea DomnieI nóstre,
are trebuinta atfttù casele de meremeti, cum si paturl, usI, ferestre, sobe i altele,
citi i imprejuri josi a se face una qopronti, unit grajdi mieft i curtea
imprejura de lemne, jatA orênduimii Domnia mea pe Vasile log. ispravnicel curtil
DomnieI mele, carele dimpreuni cu dumné-v6stra boerilor epitropi luandù pe mairnarbasa
en mesteril lemnari i zidaff, si mergetI la sfeti Saya, ca sa facetI ehefsu
de cele trebuincióse pentru lucru, cum cherestka, Mara si de zidarie, ca ce cheltuiall
de ban).* trebue la acestea, de care facêndi fdie name sa atilt* Domniel
mele si vom porunci ; la care chefsu sa El i dumnéta biv vel stolnice Dumitrache
sa ne facet1 anafora. 1791, Septembrie 4.
Cod. No. XX, fila 30.
Cod. No. XX, fila 39.
Cod. No. XX, fila 34.
S'ail Monti porunca legata la améndol Episcopl, ca sa proftacsésea a
trimite Will sc6lelor epitropiel, ce sunt hotaritl a da din eparhille sfintillor ion
qferfulil gantulul Gheorghe trecuti. 1792, Tulie 22.
Pitacd la Mitropolitit pentru banii ce ad datii möndstirile scaelor.
Ito Mihail Costandin Suful VV.
Proa sfintitule parintele mitropolitil sadtate, fiind-ca memastirele de olqte

Prin judete scblele inca sunt mulle tottt inchise din causa itsboiului
si a ciumel. Aflämtl insä. o carte a lul M. Sutul, prin care
arunca o dare asupra negutitorilor i prAvaliasilor din Jii la douè batciurl,
anuale ca din banii strânsI la aceste balciuri dela l'Argu-Jiulul
si de la CArbunescl, sti se infiinteze cólä, plAtindu-se simbria until
procopsitti dascalti. Acestü hrisovii ce gäsima, din domnia lul M. Sutul
relativti la o sce1ä din judetula Jiul de susti, este de atribuitil cunoscutulul
de noi istorica stolnicului Dumitrache. La 1792 acesta este
ispravnicti la In acéstä. calitate sto1nicu1ì Dumitrache, amnia serdart'
a provocatil infiintarea de scea românésca in Targu-Jiulul (1).
Neb.' M. Sutul n'a gasitil timpti sri reinflinteze multe scoll in
judete, el ell mijloculd sri dea in acelasi anti, 1792 la 19 MHO, unti
hrisovti prin care miluia cu 60 taleri din Ocni scóla grecésca din
sunt dat6re a da la cutia se6lelor banil cci randuitI dupd hrisovti, scriemd prea
sfintiel tale a ajungandu-te i ca parintil Episcopl vi fleênd dréptl aualogie
banilor, dupd hrisov, sarea fiev-eiruia, sI orénduitI mumbavirt1 ca s/ 'vl Implinésel
atatti de la manasthile eparhiel prea sfintid tale, end vi de la manIstirile
eparhiilor episeopevtl spre a se da la epitropie, fiind-el ludestula s'aa zabovitti
pana acum. 1792, August 17.
Cod. No. XX, fila '795.
(1) Iat5 aeestfi documentil
ISTORIA ROMINILOR 121
Carte deschisa catre ispravnicil Gorjului pentru a da negustorit ci negustorafif
pravaliesit cate tal. i parale ,20, ci dece de pravalie la dozed Uncial-1 ce se faca
intr'acela judeta, pentru ajutorula ?cold, ce este sa se faca la Targu-Jiul
Fiind-cd ne-ad tnsciintatù credinciosil boeruld Domnier male Dumitraehe
bit vel serd. ispravnica ot sud God, cum el pentra folosuld pamantenilor pIrtil
cugetatil sl aveq.e la seen. judetil In targu Jiulul o vc61I ca dasealti
limba rom'an6sed i greasea, spre Inatatura copiilor de obvte, care aunt
1ipsiTvi departati de veal' ea daselld pentru invétaturd, arms"' bine-voitti vi Domnia
mea a face unti ajutor la acestii lucru folositorti i pl/eutd Domniet mele.
Beef mlearil cd negustoril, i negustoravil vi pr/valievil, earl' vind pentru alivverivurile
lor la balciurile, ce se faed de doue orl 1ntr'un and la acel judetil, unula
la CarbuneseI, i altulti la Targulti Jiulig, era obieeiti de da mal nainte de pravalie
cate chid i Ose lei ispravnieilor judetulul, care s'ad urmata In Domuia
fratelif nostru Alexandru Vodá Ipsilante, cand pentru eatahrisis la care venise
tréba acésta suparanda-se negustoril ca luarI nesuferite, de cate gece-einel-sprecjece
le!, s'a ridicatd, dar Domnia mea vi eea din urmI luare, i cea d'intal o
socotima nedréptI vi peste mkurd, i alma hott.rita unil putina lueru, care sl se
cheltuiasel la unti iced maI euviinciosa In care sl nu simtl nieI negustoravil
greutate, adeci 81 dea un ajutoria la aelsta ve611, prIvIlia IntaI cate un led,

122
V. A. ITREctnX
satultil s6rbescti Dragol-chiol de pe drumulti ce duce Pa Tarigrad
«uncle tot-d'a-una conkesca si gazduesd1 boerl si a1I slujbasI domnescI
ce se trimitti de aid la Tarigrad» (1).
In starea In care se aflati tenie romtine dui-A pacea dela istov
nu putemti negresitil ascepta s pretindä, dela Mihal Sutu mal importante
renduell cu referint6. la scoll.
Totusl In scurta lul domnie a lasatti urme de preocup4unI
despre scae precumil mal susti vécluramil
Dintre scálele ce am aratatti ca de cátre diversl proprietarl
Inflintatti in decursulti secoluluI XVIII, pe la satele lor, totil mal func-
pravalia de aid' (loam cate 20 parale, si pravaliasiI de alit treilea cite 10 parale,
ca cu acela patina irata i cu ajutora ce vor face pam6ntenil sa se iconomisésca
simbria unlit procopsita dascalit de invétatura la numita scóla ; decl ca
sa se urmeze in fapta acesta putinit iratil a numiteI scolf, atata estimpil câtilsi
tot-d'a-una pe aniI viitorl, ama data Domnia mea acesta Domnesculü nostru
sineta, prin care -poruncimil si voua tuturor negustorilor, ca cu buya voire, sa
datl acestil putina ajutor ca unit lucru sufietesct spre folosult de obste fiinda
fara de greutate, care bad sa oranduescI d-ta biv ve! serd Dumitrache ispravnice
a-lh' stringe pentru trebuinta seal si sa metahirisescI la trebuinta scolei.
1792, Iunie 25.
Cod. No. XX, fila 690.
(1) Hrisovulrt Fad dela Dreigoï-cleio'i pentru tal. 60 mild dela Ocnee.
Fiind-ca la satulù' s6rbesca dela bruma-Tarigraduld ce se numesce Dragd-chioI,
unde tottl-d'a-una conacesca i gazduesca boeff i alti s1ujbas1 domnesci
ce se trimita de aicl la Tarigrad ca trebile Domniel si ale `pre' cumil $i ce
villa de acolo aid asemenea, In care satil fiind-ca locuesca i mu1t1 crestid
pravoslavnici bulgarl, care tine neclatita credinta bisericel rasarituld, ati avuta
dascalii la sc611 In limba greasca pentru Inv6tatura i precopséla copiilor lor,
care dascala a avutil i mil de la Domnia TéreI acestia, d i se cade pe unit
cate tal. 60 dela Ocne pentru plata ostenelei lul, care face la invétatura copiilor,
dupi cumil ne-amil plirofotisita Domnia mea din hris6vele fratilor domnl de mat
nainte ; care acésta mila flanda acumh' rugaciune Domniel mele locuitoril dela
maI susa numitalit satil a se inoi de catre Domnia mea, ne-ama
printeacesta Domnescult nostru hrisovù înoimú i intalima mila de mal
arétata, ca sa aiba, adeca a se da dascaluld ce va fi la acésta sc6111, dela Ocue,
tal. 60 pe fe-care ant, care dascalti sa aibti datoria pune t6ta sirguiala si
silinta spre Invëtatura si procopséla copiilor dela numita sung, ca sa aréte
ca pentru aceea na-ama milostivita Domnia mea de ama oranduita mila acésta;
mama dara si pro altI fratl domd, care In arma n6stra se vor invrednici a fi
obladuitorI Ord acesteia, sa bine voiasca a 'MIA si a 'MOH hrisovuld acesta, ca
si ale Domniiloril sale hris6ve de muele ce vor face sa fie in urma de altiI
séma tinute; i ca sa se pazésca nestramutata mila acésta a dascalulul dela nu-

¡STOMA(' 11031
tionéz'a unele pe la 1792. As la se pote dovedi acOsta si Cu urmgtorulti
documentil privitorti la scöla dupe mosia Preasba a lul Hagi
Stan Jianul, scsolä lucru de mirare! intretinuta nu numal de
proprietate, dar din contributiunea chiar a locuitorilor. Acesta document('
mal probézA. mnc unü lucru interesantil, cri. sateniI din Preasba
se ocupatt nu numal cu agricultura, dar si Cu tdbilcirea de pei de
cure:
Hrisovulti paharnicului Stan Jianu.
aiind-ca dumnéluI einstitù i credinciosti boeril allí Domniel mele Hagi
Stan Jianul biv vel paharnicil cu cheltuiala i stradania sa pe mo0a dumnélul
Preasba ot sud Dolj ail fileatil biserica de pétra intru cinstea §i pomenirea
sfantulul IntaiuluI mucenicil i archidiaconti Stefan i sfantuluI marcial mucenicti
0 de biruinta purtatora George, ea cate-va§I chilil pentru a locui monachil
alt1 6men1 grad neputinclo0, care WO gba hrana i chiverniséla lor, intocmindti
la acésta biseric i unù chipa de scéla romanésca pentru a se Inv.* eopiil de
pomana, qi fiind-ca locuitoril de pe numita mo0e earl Wahl meqte§ugul tabacid
la piel de capra negutatorescI la care lei plata la 100 talen l cate 10, vèlêndti
acésta bung fapta a paharniculul, s'ati lademnatti i el pentra pomenirea lor
pentru a niel paharnicula alta adet de cherhanale nu le la §i din caVigulii ce
de la acele piel ce ail, de bung voie atl primitil i ati WW1 argaméntil ea sa
dea ajutora sfintel biseriel de 100 de pel ce lucréza cate parale 10, nu numal
aceia cati" se afla, ci §i aceia ce In arma lor vor lucra acesta meqte§ugg la numita
mo0e Preasba, &Ad zapisti iscalitil de dén0I ot leatd 1783 Octombrie 15
adeveritil fiinda 0 de dumnélul vel paharnictl Manolache Romaniti caimacama
0 de dumnélor ce1-1-alt1 boerl ai divanulul Craiovel, laru care serie, ca viinda
el fa0 la (urméza zapisuld ca acea euprindere) apoI s'a datd hrisovuld
de intarire din 1784 Martie 12 0 Domuitoruill a mal adausil in favérea bisericd
0 a §c61el i alte veniturl anume: din rama balciuluI de pe acea mo0e, al aIba
vame§ul din Craiova talerl 100 din off-Mil venitti se va strloge din acela
mita qc611, amil datü acestù Domnesculti nostru hrisovù adeveritti Cu ins41
credinta Domniel mele Lc Mihail Const. Sutul voivodù, i cu credinta prea inbitilor
Domniel mele fil, loan voivodù, Grigorie voivodù, Alexandru voivodtl, martorl
puinda qi pe dumné-lor cinstitl §i credincioll boeril eel marl al Divanulul Domnid
mele: Pang, Filipescu vel ban, Ianache Vacaresca vel vist, Dumitrasco Racovita
vel vornica de Ora de susti, Manolache Brancovén, vel log de Ora de Bust,
Ianache Moruzi vel vent de téra de josti, Manolache Qretuleseu vel log de téra
de josti, Alexandra Manul vel spat, Grigorie Sutul vel post, Alexandru Sutul
vel comis, Grigorie Hrisoscoleu vel clucer, Grigorie Asan, vel stol, Ianache vel
sluj, Hagi Mihalache vel pit 0 ispravnicti Manolache Brancovén vel log de téra
de susil, i s'aa scrisd hrisovulii acesta la anula d'intaia d'intre a doua Domnie
a Domnid néstre aid in orapila scaunulaI Dorniel mele Bucuresd, la anil de la
zidirea lumd lét 7300, iar dela mantuitorulù' Isus Hrist anula 1792, Iulie 19.
Cod. No. XX, fila 760 761.

124
V. A. T.tazcad
ca s fie acdstg, mil/ pentm chiverniséla bisericel, de WHY, timae, unt-de-lemn4
pentru plata dascAltilut ce va inv'éta copil i pentru lirana sgracilor, cad se
vor ocroti in &Hide bisericeI i trel preotf i unú diaconfi 86, fie scutitl la bisericg.»
Voda maï a 2 lude strainI i invoke de tèrei odatA pe sgptgmanii Duminica.
1792 Iulie 2.
Din nenorocire, scálele abia redeschise, se Inteti si mal réa In
léra ciuma. Acum WO. activitatea stapanirel se concentréza Intru a combate
acestil cumplita flagelit
IX
pranii sub M Sutul
Greil ar fi fostti chiar pentru unti Domnii romanti, necumil pentru
M. Sutul, sa imbunétatésca %Via sermanilor téranl, In urma résboiulul
terminatil cu pacea de la Sistov si mal alesil cu Divanuri
reactionare ca acela care ceruse, la 1790, principeluI Saxa-Coburg, sa
se reInfiinteze iobagia In léra.
Prima lucrare a lul M. Sutu, din 11 Decembrie 1791 este revocarea
aseqérel facuta de Mavrogheni in 1786 In favárea téranilor
de pe unele mosil mSnastirescl. Mavrogheni hottiese urmatórele
puncte :
Pentru catil fella vor face de trebuinla vitelor pe mosia mOnastirel,
dijma sa nu le ja.
Pentru podulti mônastirel miscator si trecator peste apa
lor, la totl satenil sa nu le ja parale de treatáre.
Pentru lemne uscate cum si de cele verclI de lucru sä ja din
padurea mònastirel fara de niel o dare.
La mirk afara din uium sa nu le ja de can trel parale de sacti
datorindu-se i eI cand se va strica zagazulti moril sä Ewa sa-la
dréga.
Pentru clacä sa o faca numal trel 4ile, séü sa le platésca cu
unil
Pentru carne de mancare sa se tac vile de ale lor peste WA
séptemana i s'a dée mônastireI de o vita de vaca o oca carne, si
si de (5ie o jumgate oca, iar mônastirea numal voia la facerea targulul
sa tac vite de ale mônastirel.

Pentru vinti ce le va trebui la praznice si de nunte sa fie
voinid ridica de unde va vrea.
Pentru arnautif paznid i dijmuitoril mosiet, sa nu tie m6nastirea.
Negresitil ca asemenea favorabile dispositiunT in privinta satenilor
sunt inlaturate de triumfatórea reactiune.
M. S011 revine la cele 12 4ile de lucru prin diferite ordine
inca din finea anuluI 1791, fie sub forma de circularä, fie in urma
reclamatiunilor unor anumite melnastirl.
Eata cum M. Sutul pretextandti cä lucréza in favórea téranuldt
Iffi ohliga, la cele 12 cjile. si nu (lice nid unu cuvintil despre celel'alte
folosinte dobandite sub Mavrogheni: (1) Din redactiunea actelor
ce aducem in note si anexe reesa Inca una fel de indignare cu care
însu1Sutul robea pe .teranti la boerime si mônastirl.
Tre c4ri ceitre locuitoril din sud Gorj asemenea una ca alta, pentru rancia
cladi fi pentru dijnzuirl, cum ati sei le fadi la steipanii
Zemle Vlascoe VouI tuturor locuitmilor VéranI din tag judetulti Go11
facerml In scire, a amil luatù Domnia mea insciintare, cum ca stapânil mosiilor
pe earl locuitI v5 sup5rA la rêndulii claciI maI multil peste 12 ile,
care sunt poruncite de Domnia plea dupl condicile DivanuluI si dupl vechiul
cu acesta suntetl nedjitI flit de orftnduialA si peste poruncile Domniel
mele, care acésta ne suferind-o Domnia mea nicI de cum, iataamü poruncita
Domnia mea strasnidi, prin osebitg. cartea Domnie'l mele ispravnicilor judetrilul,
ca sa na îngduiase niel de cum pe stapanil mosiilor, carora sI le dea de scire
inteadinsii si sA le aréte el este strasnid porunca DomnieI mele a mi v cere
si a nu v5 supéra maI multi'''. de WA acelea 12 Ole, ce sunt porancite de Domnia
mea dupa vechiulü obiceiti i acele 12 qile sl le lticratI In vremile obisnuite
(l) Eati cum M. Sutu reveicA folosin¡ele locuitorilor de pe mogiile mitropolieT.
Anaforaua mitropolid pentru mofia Patrdia de a supine pe locuitori de a'Ø
face daca fi a'fl da dijma.
1w 3lihail Const. Suful i gospod.
Zemli Vlascoe... Ca cale final anaforaua prea sfintieI 8610 pIrintelul mitropolit,
o Intgrimii, i portincimil dumné-v6stra ispravnicilor ot stid.
supunqf pe num4iI sittenI a's1 face claca tu lucru, si a's1 da dijma dupA obiceia,
fiindri dreptmile mosiel, fdr1 de a. se Impotrivi maI mult. 1792, Ianuarie 20.
frocit vel logoféttl.
Prea ineil(ate Ddmne.
ISTORLL ROMINIL0116 125
Cu smerita ni5strI anafora InsciintIm Mader tale cI purtatorulti de grij1
averna orkduitii la mosia Patr6ia din sud Vlasca a sfintel mitropolil, ne
Istoria Rom?inilonl de V. A. Dread& TOM. IT alit serie!, 1786-1800 i al IV-lea dela 1774. 9*

126
V. A. URECHIX
dupg obiceiü, lar nu t6te de °data i in toLú chipula sa vg diafendipsésel; darg
deo3ebita iata trimitemil cArtile Domniel mele ai catre voI locuitorilor, inteadinsil
pentru acésta, prin care vg porunciniti, ca niel de cum sa nu o suferitl, niel si
primiti a clacui maI multa de catil acelea 12 Ole poruncite de Domnia mea in
vremea cea oranduita dupg obiceiula veal, la care acele 12 dile sa aveg a vg
face datoria ai a le lucra ca protimie fara de a trimite copiiI ne vredniel de
lucru, ci insuaI casnicil eel vrednicl de mind al se manece de diminéta luanda
zina de capataifi, ne intardiinda ai ne lenevindu.-se la apucarea lucruldf, iar mal
multil niel de cum sa nu vo5 suferitI, séú earl din vol locuitorilor va fi avandti
vre-unti deosebita gedaméntif ca stApanula moaid, In scistl, pe mal putine dile,
ai o va fi urmata tot-d'a-una pana amnia, nail aaedgmantil are a se arma, dupg
gedgménta acela ala stapanulal moiei dupg cum condia oranduesce ; iara canda
in potriva poruncilor acestora vre-unii din stapaniI moaiilor va va sili la daca
mal multa peste 12 dile, numal decatl sa mergetisa afétatl boeri'or Domnid
mele, ispravnieff judetulul, earl dupg porunca ce ail straanica sa vg apere ji
pentru celA nesupusti va lucid* Domniel mele, ci dar aaa sa urmatl i sa iscalitI
totI in dosul carp aceatia, cum ca v'a venitú porunca DOMnid mele ai vi
s'ail eititil in audulil tuturor de obate (1). 1791, Decembre 21.
S'aa fAcutù i la ispravnicil judatulul Gorj carte legati pentru acésta pricing,
ca sa fie urmatorl intocmal dupl. poruncile Maria sale ai lac/Me de top
locuitoril in josti carp, BA le triméta Maria séle.
aréta ca locuitoril co se afll aedgtorl acolo pe numita moaie nu voesca sa'aI facg
obielnuita clad, in lueru, ei certi al platésea in banI, cate banl 90 de elm& pe
anti, asemenea i pentru obidnuita dijma nu se supunti a o da din t6te deplinii
dupa obiceiula pamantulul, din bucate, din legunii, din p6me ai altele cate se
mat afta, eI sta ea impotrivire; pentru care rugamil pe 1VIalia ta, al se faca luminata
porunca InaltimeI tale catre dumnélor boeriI ispravnicl ai judetuluI, ca sa4
faca pro aceatl locuitorl sa'aI faca daca In Meru dupg obiceiulA pamantulul pe
anil 411e 12, WA sg nu o dée in banI precum certi el, fiind-ca avema de trebuintl,
de lueru acolo ; aaiaderea i pentru dijing sg-I aducg la cunoscinta a'al rgspunde
fiea-care deplina din t6te dupg vechiula obiceiti ; de acésta rugamil pe
Maria ta, i anil Mariel tale dela Domnul Dumnedell niggle& sa fie mutt' ai norocitl.
1792, Ianuarie 20.
Ala Maria tale catre Dumnedeti fierbinte ruggtoril ai smeritil parinte sufietescti.
Coma alil 17ngro-Vlahiel.
Cod. No. XIX, fila 124-125.
Mal iatà §i alit.] actù de revocare a ponturilor ial Mavrog,heni
Mihail Const. Sufzil VV.
Zemle Vlascoe Dupg, cum all judecattl i ati hotaritil dumnélor buril
judecatorl departamentait ca t6te fiindil urmarea dumnélor drépta dupg obiceiulti
pambtuluI ce s'a urmatti, i al urméza la tgte moaiile tëril de obate i dupg
poruncile domnescl ai dupd condica Divanulul Domnid mele. intarimil Domnia
mea, ea la Vote sa urmeze dupg alegerea dumnélor judecatorilor, ai dupg acestea
(1) Cod. No. XX, fila 235.

Dreptult1 de a face vintl *si racing si de a face spirtòse, dobandilü
de sAtenii de pe mosiile mOnastiresci, de la Mavrogheni voda,
este revocattl de M. Sutu ca celd ce unnéza:
Ito Mihail Const. Sigul V V.
Pentru vénciarea vinurilor si a rachiurilor si pentru facerea carciumilor in
spinarea satelor si a carciumilor mitropoliel fiindii ca cale anaforaua pgrintelul
mitropolitulul dupa obiceiula pinféntulitl, poruncimil Domnia mea, ca dupa anaforma
sfintid séle sa se urmeze si orénduimit pe gaga Domniel mole... mumbasiril
sa mérga la fata 1001114 ande prin marafetulil ispravnieilor judetuld sa aiba
a face zaptii, atatù pe eel ce véndil vinurile si rachiurile lor pe mosiile mitropoliel,
oprindu-I de a nu maI vinde, si pe eel ce all pull Careitillff in spinarea
sa fie locuitoriI Weil' supusI si urmitorl, pentra care portincimii dumné-v6stri
ispravnicilor judetulul, la t6te acestea si datI ajutorulii cent' cuviinciosit, si egumenuluI
manastirel in tata vremea, data pentra padure, WO si pentru cele-l-alte
si ceea ce este da inplinitil dupi alegerea judecateI sa si inplinitI dela ansi'l,
lar hotarirea ce a facia(' Mavrogheni si nu OA niel o tinere in séma ca o
anerisitg din porunca imparatésea. 1791, Decembre 11.
Prea Intilfate Dómne.
/STOMA. nOMÁNILOR 12'
Insciintimil Miliel tale a in trecutele lun'i :infitisindu-se la acestO departamentii
egumenul sfintel m6nastirI Slobocilia din sud Ialomita chir Germano cu
unil din satenl ot tam, cerénda atuncl egumenu maI intaitl sa li se ja din mainele
lor unii zapisii, ce clice, ca de frica l'ail datii in Domnia luI Mavrogheni,
fic'ènd satulul privilegbia cu pagaba mônistirel si inpotriva obiceiului tareI, la
haca pimêntuluI, cerêndil si tal. 120 ce i-afi data atuncl de i-ait inblanclitil si
i-aii potolitii la phi lor, lasandii de a mg pomeni de alte pagube ce glee ei i-aii
pricinuitù tal. 200 treandii si tal. 120 cheltuelI indee si incolo, pe la unil altiI,
cum si de venitu ce ail fostit datori si dée decandil ail capatatil privileghiu si
nu i-aù' datù nimicit in urmg, ; s'i la acea judecata fiinda intrebatl si siteuil ne-ait
ar6tatii aceld zapisil alii egamentilar dela lét 1786 intgritil ca pecetea luI Mavrogheni
in nona ponturl, ce numimit mal josh' :
gPentru catO PIA vor face de trebninta vitelor pe mosia mOnistiriI. dij mil
si nu le ja.
Pentru podu mônastiril miscator si trectitor peste apa IalomiteI, lor, la totl
siteniI si nu le la parale de trecatére.
Pentru lemne uscate, cum si de cele ver41 de lucru si ia din pgdurea m6nastireI
fara de niel o dare.
La méra afara din uiumil si nu le la decatil cate trel parale de sacii, datorindu-se
si el candii se va strica zigazulii moril sa sari sa-lit drégg.
Pentru daca si o faca numaI trel ile, séii sa le plitései cu unit lefi.
Pentru carne de mancare sa, se taie vite de ale ion peste t6tg, sgptemana
si sa dée mOnistireI de o viti de vaci o oca carne, si de Si° o jumatate oca,
iar mOnastirea are nuinal voia la faeerea targulul si tae vite de ale mOngstird.
Peutru Tina ce le va trebui de praznice si de nunte, si fie volnieI a-lit radica
de ande va vrea.

128
satelor 0 a carciumilor mitropolid, sa7I faca sa'§I ridice vinurile §i rachiurile
de pe acolo sa le dud uncle le va fi satele i unde fostil carciumile maI
dinainte, iara pentru daca anulul trecatti, fiind-ca de ob§te s'aii. %mail hotarirea
Domniei mele de a nu fi supératl locuitoriI pentrul'éma0turI de clac din vremea
qtirilor nemtescl, poruncimil Domnia mea, ca numai pentru claca acestul
urmator anti sa le faca orandaitula zapciti mumba0rettl prin marafetula ispravnicilor,
s. rilspuncia daca diva obiceih i diva, caedul Divanulul. 1791, Dec. 20.
Procit. vel logofétl.
Prea inagate Ddinne.
V. A. URECHIX
Cu srnerita nab% anafora insciintamti Maffei tale, ca locuitoril ce sunt qegatorl
pe mo0a Gheghita a mitropolieI §i pe alte mo01 tall ale mitropolieI acolo
Pentra arnautil paznicI i dijmuitoril mo0eI, sa nu tie mônastirea.
Sa li se dée tel. 120 ce ail pricinuitil el atuncI la Mavrogheni
luat5 fa de mhastire in vreml trecute pentru cele mal susil argtate.»
DecI la cercetarea ce le-amù WW1 atuncI, amù cerutil satenilor. vre-unù
sinetil gal% din privileghiulti lul Mavrogheni sa ne aréte, i ati gist' ca ail avutil
(tail fépusti in cea-l-alta rasmirita, dala nol gicemil, ca de ar fi avutti
aceste privileghiuff, in destula vreme aü avutti ca sa le inoiasca dela altI bait*
domn1 ce ail statutil dupa aceea rasmirita; mal cerutil ca sa ne aréte
pie vre-un capitand de Slobojie, ad pre vre-unil logorétil de aI curtil cu sciinta
ca aù v'équtil séti aù cititti acelii privileghiti, i al 4isil a n'ail pe nimenea, ci
acestil zapisti ce se catigoiisesce de egumenti s'aa luatii de judecata i s ail datù
la mana zapcialuI spre a-111 aata Divanulul ttirif, care acum Ill vécjumti la mane
egumenului.
Agtamil InaltimeI tale 0 de Eresimù ce a %nth' judecata asupra acestor
noua pontiff.
Intéi pentru dijma de fail dupa legea ì obiceiulil tè'rit sa o dée, cad 0
eel ce facti curaturl cu ostenéla i cheltuiall, dupa treI ant 41 dati dijma, cu
atatti nag vartosti acolo, fiind camp', ara nicl nu-111 sémana i cosesce
de géba.
Pentru podu ved de ate orl trece amblandil diva, hrana, veff pe josh*
ved calare, sOl ca multi awl, sal i ca alta povara pentru trebuinta caselor lor,
sa nu se supere, fara numal dada îi va inpovara multi cu negotil, numal atuncI
sa platésca tredtérea cad i mônastirea face podu cu cheltaiala.
Pentru lemne uscate de focii cum 0 pentru cele ver4I de lucru, platindil
hadi. mônastireI, sa aiba voIe a lua, lug cu scirea egumenuluI séil a padurarulul.
Pentru na6ra, dandall oiumil dupa °Muhl cele po-treI parale de sacA, ca
acestea se intelegil mita morarésca, ca al dea randa ca protimisisti celor ce le
întindìl parale in maul qi pe incetù incetti o fácu obiceiii, i candd se va ineca
m6ra, séti se va strica, (lice egumenu, cu plata din cheltuiala mônAstiril, a, le
dréga i sa le tocmésca, cl nu-I stint nimeni datorl sa-i lucreze fara de plata.
Pentru clad, sa urmeze cum se cuprinde la cartile domnilor, dupa
t'éril, cum amil vèlutti in cartea Maria sale Alexandra voda Ipsilant la mana
egumenulig.
Pentru carne de mancare se primi 0 de egamenti, a se urma in pontù de elti.
Pentru vial de prasnice 0 de nunta va sa (pea ca se cheltuesce multi, 0

ISTORIA. ROMINILOAft 129
1mprejurd ot sud Ilfov, nu se supund ay face obiclnuita clac dupa obiceiuld
eI standil ca 1mpotrivire i nemerenda la lucru, economuld ce-hl
avemil orénduitd purtator de grije acolo, ca sa nu rëmae trebile jostl, au pusd
6men1 cu banI de ad lucrata cele ce ah fostd de trebuinta, deosebitd s'ad pusti
unil din locuitoriI GherghiteI de s'ail cumpgratil vinurl i rachimi dusd
pe la casele lor ca cuvêntil sa le fie de trebuinta praznicelor si pentra nunte, care
nu le-a avut pentru acole trebuinte, ci le-a pusd In véniare de le véndh prin
casele lor fara de scirea i voia mitropolieI; asemenea sunt i altii carl Mcutd
carciume Imprejuruld mosiilor mitropoliei In spinarea carciumelor si a satelor
mitropoliel la locurl unde n'ad mal fostd pusti vinurl mn véndare mal
josd din prep decatti a mitropoliel, din care ni se pricinuesce pagnbe; ci fiind-ca
aceste fapte stint 1mpotriva obiceiulul paméntulul, rugamd pe Maria ta sa se °randuiasca
mumbasirri omù Domnesc, cu luminata porunca 1naltimeI tale, sa mérga
acolo In fata loculuI, si mal 1ntéid si apuce pe locuitoril ce aunt septorl pe qiselo
mosiI WO ImpHuesca fies-care daca anuluI trecutil in banl, precura s'ad pigtail de
pentru aceia umbla de ja uncle se gasesce mal eftind, i putemil qice sA aiba
acea vole, (Jail 1nsa sA campero pe MA 11 trebue cu burin, lard nu ca butea,
si Inca de '1 va f6manea si din burid, eld cu casa' lul sa bea cusurultl, iar sa
vincia pe 'eel&
Pentra slugl, ved fie arnautl, verI romad, nu este egumenuld zatignitil de a
nu îï avea slugl harnice, lar de vor fi. zglobitI i asupritorI sa-1 (lee In scire la
dumnélor ispravnicI, séli la obladuitoril rii, i eel vinovatI se vor infrana si se
vor pedepsi dupa vinele lor.
Pentru cel tal. 120 ce clela ¡Turned' pe séraa, lor sa '1 dea
acum 1napol, care en porunca Maria tale sit se Inplinésca.
Iara pentru ceI tal. 320 ce dice egumenu ca 1-ail dathi trépadd alto
dieltueli, ne avênclii dovada, tilmane si dea credinta prea sfintituld mitropolitd,
$i pe end va Ina cu sufietuld cuviosid séle si platd,sca sateniI ; dara pentru
dijma fenutul de acestl trecutl anl fiindii In spinarea lot ostasI ne lipsii, amtl
gasitd ca cale sA nu se supere,,, lad estimpd salt (We .dijma ; Inteacesta
amti judecatil i s'a data egumenulul anafora, jara, 4imenu ne aréta ca urmare
séù 1nplinire mi s'a facutd; de acésta Insciintamd 60, sa se faca cea de slOrsitd
hotarke de Maria ta. 1791, Decembre 2.
Dumitrache stolnicù, Theodorache serdarti, Dumitrache Brad serdard, Constantin
pitard.
Cod. No. XIX, fi!a 87-89.
Carte ce s'a data orinduitului dumnélui banului Brdncovénu a 2224, vinde
locuitorii vinì si rachid pe mofia Gdgeni din sud saac.
Zemle Vlascoe.... Ad argtatil DomnieI mele dtzmnélul cinstita i credinciosti
boeruld DomnieI mele Nicolae Brancovénu vel ban, cum ca locuitoril de
pe mosia dumisale ce se numesce GageniI din sud saac, In potriva obiceiuldi
pamhtuluI si a poruncilor domnescl vîndh vinù i rachid cu silnicie pe numita
mosie, mud datil Domila mea acésta domnésca néstra carte la mana lul Ienache
polcovnicu, ce este minduitil purtator de grije asupra acestel mosiI, ca care sa
alb/ volnicie a nu Ingadui pe aceI locuitorl de a face vhdare de vind i
pe numita mosie, ci cu totulii sa fie popritl dupa privileghiulù mosiilor spre a

130
economulti nostru la lucrurile ce aA trebuittl acolo ; asisderea sA-I facl i zaptft
a nu mal rinde vinur i rachiurl pre ceI ce aA cArciume In spinarea satelor si a
carciumilor mitropoliel sa le faca zaptti qi sA-sl ridice vinurile de pe acolo, sA
si le ducA ande le va fi satele i ande ati fostii cArciume mai nainte ; de acésta
rugAma pe MAria ta, i anil Mariei tale dela Domnul Dumnetjeti rugAmd sA fie
multi si norocitI (1). 1791, Decembrie 10.
Ala Mariei tale cAtre Dumnecjeti fierbinte rugAtor i smeritil parinte sufietescii.
Coma allí
In privinta dreptuluI téranilor de a tala lemne prin padurile
proprietaresci, boerescI si memastirescl, avemil o serie de documente
din care se constata, ca acestil netagaduita dreptti de a lua locuitoril
lemnula necesarti casel lor, apérandu-se cu bite acestea padurile tinere
de taerT neregulate. Dam in note si in vol. de anexe la acésta pagina
o serie de acte relative la aparare de padurl si la constatarea acestul
dreptil de folosinta.
Eata aci o carte pentru padurea Afumatilor:
Carte pentru piclurea Afumafilor.
Zemli Vlaseoe... Fiind-cA aù jäluitü Domniel mele credinclosti boertl DomnieI
mele Costandin Nicolescu biv vel epitroptl ispravniculti Afumatilor, cum el
locuitoril din .A.fumatI nu-'s1 urmézA a'sI Ufa lemnele cele trebuincI6se ale caselor
se putea vinde vinurile i rachiA damned banulul ; pentru care poruncimù'
Domnia mea si datnné-v6stri ispravnicilor al judetului, sl datI mAng de ajutor
numitulul polcovnicti la acésta, i celor inpotrivitori BA le facetl zaptil de a arma
fi,r1 voia lor obiceiuluT i poyuneilor domneset 1791, Noembre 3.
Cod. No. XX fila 172.
Cartea nulneistirel JJlärginenji pentru cdrciumele dela Ocna Telega.
Zemle Vlaseoe Fiind-el sfAnta mônistire MArgineniI din sud Prahova,
are mosie ce se numesce Telega pe care este si Ocna Telega, i prin cArtl Domnescl
aü avutii obiceiti ca numaI o cArciumA sA tie camArasil de Ocne pentra
tréba lor, iar altti nimenea, ci t6tA v&ularea vinulul i a rachialuI afarA din carciuma
cAmarasilor sa fie a mônIstiril, acum s. jAlui Domnie! mele Varnava ellugArulti
acestel sfinter mônAstirl, cA nu i si plzesce acestil obiceiü, ci ImpotrivA
locuitorii de acolo ail deschisti 12 cArciume ; decI fiind-cA pentru acestti obiceiii
cl avutti din vechime, ne adeverinatl Domnia mea din cArtile mònastirei,
eati v6 poruncimti Domnia mea dumné-vdstrA ispravnicilor aI judetuluI ;
cele-l'alte cArciume sA le opritl dal% din cArciuma cimArasilor, i fArA de roja
nimenea, sa nu fie volnicA a face vênclare .de vinü i rachitl,
dumné-vóstrA totii ajutorulti celil cuviinciosti la acéstl, ca sa nu se pAgubésci
sfAnta ineinAstire de drepturile séle. 1791, Noembrie 16,
(1) Cod. No. XIX, fila 93-94.
V. A. UnEcniX

lor din tufisuld i marantisulti ce ari Imprejuré, ei intrAndl Inlguntrula péduril
Afumatilor o taie si o sfar' mO at% de niel o oramduialA, pentru care fiinda
Domnia mea a In tÓt vremea rOzmiritiI acéstl Ware a pItimité mal
multé decftt4 t6te altele, tOrandu-se i sférOmIndu-se din t6te partite flit de
niel o oprire, i fiindO fla de cale de a se dIrima si de a se strica de totd o
Ohre ca aeésta seiat c s'atj rodité Inaltatil ea trud i cu o3tenéll,
plzitl in multI anl, flinthi i o pod6b1 apr6pe de politia Bucurescilor,
Domnia mea acé3tO carte la mânile mal susìt numitului boerulti Domniel mele,'
de apOrarea acestel pdurT, prin care porancima Do mnia mea si voug tuturor
loeuitorilor din Afamatl si altor inprejurimI, s avetl a va feri si a nu tia mal
malt, MO a sférlma ; pentru care poruneimd si d-v6stri ispravniciI judetulul sl
le facetI zapté, sO le datl nizamuld celé cuviinciosù de a nu fi opritl pentru trebah*
caselor lor lemne de tOiatil tufele si miruntisulé dinprejurri, iar carele
nu se va pirlsi niel de acum inainte sl '1 prindetl i sl '1 InsciintatI DomnieI
mele. i isam receh. gospod (1). 1791, Noembre 9.
Jaiba damnéldi clucertti Dumitrache Catargiu i porunca ce s' a data pentru
peidurea de pe mo;sia Ghebdia din sud Ddmbovita.
Prea lizeikate Ddnine.
Pe mosia mea Ghebbia din sud Dambovita fiindd pOdure, In anula trecutti
'mi-aù prOpldit'o podinarif taindé 260 de copad l mari numal dinteacéstl 'Mire
a mea, fill% de a phi qi analogia ce sunt poruncitl a pazi si a nu tOia, numal
dintr'o Ware, ci si din alte Wad, dupi suma cea Anduiti din fies-care padare,
mé rogO Inatimei tale, fiind-cl destalé anismosé s'a Mall pOduril mele
On/ acumé, sl te milostivesei InIltimea ta, a 'mi da o luminata carte de aplrarea
pOduril de pe mosia mea la mane omulul met' ce 1-amii rInduité acolo
ca s nu se mal supere de acum lnainte.
Ala InaltimiI tale plecata slugg,
Dumitrache Panaiotache, cluceré.
Carte de pddure opritif
Zemli Vlascoe Dumnélor ispravnicilor ot sud Vlasca sOnatate, al j6,-
Nita Domniel mele paliar. Varlam, cum cl pe mosia sa, ce este Inteacelé
judeté, ce se nnmesce mogosescil i Berescil avandil Ware cu copad roditorI de
ghincla, locuitoril imprejarimil o tale si o sfOraml pentru folosuld i trebuinta
lor, cerandil porunca DomnieI mele a o avea aparati, pentru care va poruncimii
Domnia mea, sO cereetatl, i pAzindl ortinduiala pOdurilor, al datI nizamulé
caviinciosti, clupg, obiceiulti loeulul, ca locuitoril ce sant seltitorl pe acéstl mosie
eu Ware, earl ellcuescat stOphulal mosiel si'sl dati dijma, dela earl se folosesce
stapanulil mosid, sil albil voe a Ma, ad. numal pentru trebuinta caselor
lor ail de platg, cum lernne de foal pentru IncOlgitula caselor, nuele, parl,
alte mOrantizurl pentru casele lor, iar nu pentru de vênciare i alisverisulé lor,
del pentra cherestele i lemne de vénqare ail datorie a plati adetulé pamêntului,si
asla vor avea vole dela stapanuld mosier, ferindu-se irisé, ea niel ea prieina
lemnelor de trebuinta caselor, niel pentru tréba de alisverisé si nu sfOrlme
(1) Cod. No. XX, fila 175.
Tamara Roafirmoad 131

132
V. A. UaEcniX
starpésel copacil cel roditorI de ghindA, iarl a1i streini locuitorl, septorl pe
alto mosil, cari IsI elleueseù dijma la stapimulil mosid, unde 14:mesa"'
sunt popritI, si nu potti MA de vole dela stApinuld pAduril a tAia lemne séti
cherestka mosid séle (1). 1791, Octomblie 9.
Carte de pddure meindstiret Slobodia din kud lalomif a.
Zemli Vlascoe... D-v6strá ispravnicilor ot sud Ialomita, sAnëtate ! la Domnia
mea aA datal jaiba cuviosula egumenü al4 sfintel mônAstiri dintfaceld judetti
chir Ghermano, argtindil cI pe mosia M-rel, aprépe de mhAstire, avêndil dambravA
i pldure tinutl, care ca ea* DomnestI aù' avut'o aptirata de cAtre locuitoriI
de acolo, lar In rAzmerita acésta treenti tAindu-se de totil, nu se pArAsesefi
loeuitoril i acumti a tAla cea ce a maI fémasù ; ceréndù poruncl de la Domnia
mea, ca dui)/ cum ad avut'o apiiratA dintra Inceputti, sl o aIbA si acumti, i spre
dovadl ne aréti de vklum Domnia mea si cartI Domnesd strasnice pentru ap6rarea
acesteI dumbrAvI; pentru care vi poruncimil Domnia mea, ea plzind oréaduiala
ce din inceputil ati avuta acéstA dumbravil, sa datl nizamuí locuitorilor,
fldndu-le -zaptti a nu mal strica i sfirlma dumbrava meinIstirel, dândit i
de ajutoriti ca sA o p6t1 apira. Asemenea poruncimti si tie clpitane. de la cApitAnia
Slobodiel, sA fii urmator la acésta a se da nizamula ce se cade locuitorilor,
sI nu Ingi.dueseI ca sl se faca urmArirl impotriva poruncil Domniel mele (2).
1792, Februarie 20.
Dreptul4 de suhata alü locuitorilor este pusq in indoialii i reglementatti
de M. Sulu in favòrea boerului din Divanti Banulti Filipescu,
prin urmatórea carte:
Cartea de suhatil a dunnzéluï vel Ban Filipescu.
Damné-v6stri, i3pravnicilor ot sud... Saac pentru locuitoril ot satuhl Plopenl
Intr'acelti judetti, cum el hrana lor si a vitelor lor o fa& pre mosia damnélul
ce se numesce Bucovul fdrA de a avea vre-unil folosti dela (MusD', pentru
care v6 poruneimti Domnia mea sA aducetI pe aceI locuitorl Inaintea Domnidvéstre,
i sl le datl porunea, ca ori sA se asele cu multi dumnéld banuld, ea
sA dée suhatula cela ce este obidnuitil, sell din di/ele de clacA ce &oil la stapinulA
mosid, pe care sea, sA elleuiasel, dupe cum se urnahl si la alte asemenea
mosiI pe care soda, care acésta are a o primi i stApinuld mosiel, de vreme
ce acolo nu aù locti de hranA i asla vor fi slobodl de a'sI face hrana lor qi a
vitelor lor pe mosia dumnéluI banuld, Ins1 sa'sI pue pAzitorl la vite, ea sl nu
facA stricAcIune la fénete, WI' la bucate, séti de nu, sI-1 avetl a-I opri de a nu
maI cAlca vitele lor pe mosia dumnélul i asla urméndil sA (lag nizainulti celù
sa avetl a Indrepta (3). 1791, Noem. 17.
Dreptula de pescuita in balV esle refusatil tèranilor déa, nu
plAtesca zeciuéla. O singua esceptiune alliumü in favòrea satenilor
Cod. No. XX pag. 130.
Cod. No. XX, fila 385.
Cort. No. XX, fila 189.

din satula Tiganescil (ialomita), dar si acestia aa voia sä facá
lésa de prinsti pesce numal la vèrsatura de apl, ce se allá langa
satula lor.
Eaca unti pitad tt in acestti sensti:
Carte pentra a fae,e lésel la satuli sud lalornif a.
Zemle. Vlascoe Fiind-ca aa data jaiba Domniel mele Zoo Cominis ce se
afla cu sederea la satulil Tiganesd sud Ialomita, d'impreuna cu totI locuitotil
dela acesta Bata', cerendti ca sa 04 vole all face cu cheltuiala lor JAI pentru
vaneterea peseeluI pe varsatura de apa ce se aila pe langa satula acesta, unde
all avutil i mai nainte, ca cu ostenela i cheltuiala lor agenisesca hrana
vietil, i fiinda sciuta Domniel mele acestea Inca din cea-l-alta Domnie a nestra
all avutil acésta slebocjenie de afi Modil si mal nainte aeea 164 s'a data
acuma vole printeacésta carte a DomnieI mele numitulur Zoo si loeuitorilor dela
acela satil, ca dupa cum all avuta' si mal nainte sa aiba inteacela loca asI face
acea lésa pentru chivernisela lor nepopritl, 1 pentru cheltaiala i ostenéla co fad
sa aiba lua teta vanetórea pescelal, fara a-1 supera i pagubi cine-va; pentru
care poruncima i dumné-vestra ispravnicilor al judetaluI i zapciilor de acolo,
vegenda porunca Domniel mele sa avetl de a-1 diafendifsi, spre all face acesta
chiverniséla a lor (1 . 1791, Decembre 16.
Dreptuld de a avea podil pe ape In drumuei, exercitatti unele
sate pe timpul ocupatiunel nemtescl. Boeruld din Divan Manolache
Brancowinul vel logofOti cere sá fie reintregita In dreptulti sett asupra
unor podurl ce i s'ar fi fosta luatti de satenl si M. Sutu prin
resoluOunea din 28 Februarie 1792, Incuviintéza acésta reintrare a
boerime1 In dreptulA de stApanire a podurilor pe ape (2).
(1) Cod. No. XX, fila 230.
ISTORIA, ROSIINILORtt 133
(2) 10.) Ittihad Constantin Stlul VY i gospod.
Zemli Vlascoe Dumné-vestra ispravnicilor ot sud Ilfov, vetl vedea anaforaua
dumnélul vel logof. pentru caro voim Domnia mea sa scimii caro este
pticina de se tina podurile dumnélul, i acum mutate In alta parte ? de sunt
adeca optite pentru trebuinta domnésel, pentru mai drépta i mal inlesnita trecere
pe acolo, sea acel locuitorI din sine0 s'ail facuta stapInl pe densele si le
tinfi pentru alisverisula lor ? si de este ala, eta ve poruncima strasnica 864 silitI
negresita sa le dud la locula lor uncle all fostil, iara de este alta vre-o
pricina, voima Domnia mea sa ne Insciintati, i vom porunci urmarea. 1792, Februarie
28.
Cod. No. XIX, fila 191.
Pré Indl(ale Mime.
cCu pie cata anafora Insciintaina Mariel tale, fiind-ca din gilele- Maria sele
Alexandru Voda Ipsilant, dupa reforma aleatuinda-se teto menzilhanalele pentra

134
V. À. ihmcniX
Singurula privilegia ce M. Sutu lasä. tèranului clacasia, este d'a
nu fi frosü in judecat5. In timpula lucrArei campulul. De sigura
acésta disposipne este tota in folosula mosierilor (1).
drumurI, unde cade mai ca lesuire- si mal de dreptil la col ee mergil ea trebI
DomneseI, fostil orênduiti 0 la IpoteseI menzilhnea in marginea Oltu
unde impotrivit eade mo0a mea BrAneoveni, si aceste douii mosil pórta grija podurilor,
adf eel ce vinil dinc6ce de Olt ail podurile de dincolo gata ea podan,
si treat numal deelt nezabovindu-se, asisderea si eoi ce merga de dinace de
Olt peste Olt, asemenea acésta i acum dupA buna venire a Maria tale asemenea
eheltuindu-se ca porunci fAcutil si se urmézi dupi cum era i In ceal-alta
Domnie a Maria tee si pang in rëzmerita; dar fiind-cA, in oblAduirea Nemtilor
podurile ce era dincolo de Olt pe mosia mea se scob6ra josil mal
la alta parte de trace acolo pentru lesnirea ostirilor ion unde se al% si acum, si
acellocuitorl podaril de acolo flandu-se stApAul pe acole podan l si-aa fficutil si
ii facil a1iveniulil lor ca déasele, si in multe rAndurl insciintândfi pe dumnélor
ispravnicI ot RomanaV, ea sa le dée poruneg, aeelora de a le drogo 0 a le aduce
iarasl Urméza resolutiunea de panero fa stapftnire asupra poduiilor.
(I) Eata douè acte constatfinda meillinerea acestul privilegia:
Publicafil la 17 judefe, pentra areiturl, a nu en trage locuitoril 1»-in
judeceilI pcina la 40 a le ha Mill.
Dumné-v6stra ispravnieilor ot sud... sanétate, fijad-ca prima-véra in vremea
araturilor de bucate obiquaescil a nu se radica nimenea dela Jura panAntulul si a
se trage prin judecAtl, vé poruneimil Domnia mea ca sa inseiintatI la tOta obstea
locuitorilor .téril, cum cit-pâna la 10 ale luI Maid, sunt de a se_ afia en totil pe
la easele lor spre data fies-eare de araturile bucatelor, ca -silinta, dupa
poruncile ce Ii s'ail trimisil de catre Domnia mea, si pe nimenea sa nu tragetI
niel sa Wing dumné-vOstra dela lucra panaktulul pentru prieinl de judecatI,
iara dupa acésta sunt ca totI s1oboc11, i usa Divanuld Domnid mele este deschisA,
precum si pe col ce se vor fi aflândil intratl in pricinI de judecata acolo.
care vor fi avêndil hiera pAm'entulur, sa avetl a le da dumné-v6stra soroculii
acesta ea sa nu rémfte fara de araturile de hrana lor eea trebuinci6s1 peste
1792, Aprilie 10.
Cod. No. XX,- fila 476.
Publica pi la Ole judefele pentru a nu trage prin jutleciql niinenea pe
nimeni part dupei lana itti
Dumné-v6stra ispravnieilor ot sud.... sAn'étate, vé facemil in scire, ea dupa
obiceiuhl ce se urméza in top anil i dupa cuprinderea condicil, sunt a fi oprite
judecatile in t6ta, aeésta viit6re luna a lul Julie, pentru ea sall póta fie-care
locuitor alf cauta de seeerisÙ si de cosa; pentru care iata de mal nainte
poruneimil sa ingeiintatI la totl de obste, ca inteacésta luna nimenea sa nu se
pornésca cu jalbl pentrn pricini: de judecap, niel dummi-vOstrA sit nu avetI a
trage pe nimenea pentru plieinA de judecata pana dupa sfersitulil lunil luI
Inca 0 pe cel ce ail apucatil de ail intratil i stint in judecata, sti vé silitI a le

Nu putema incheia acestti capitolti Ma de a araa necurmata
tendinta a boerilor de a preface in tigani adeca robi pre nenorocilil Romani,
car1 eraa impinsi de afectiunl sufletesci, sa se casatorésca cu
tigance. Insu-s1 M. Sulu este indignata de o asemenea pretergiune a
luT setrariula Stefan Oranescu i refuza a-i da ca ligan1 esuflete care
s'aa pomenita slobodi din nascerea lor», primincla mai bine Domnitorul
de Olä'nesculuI din tiganil Domnesci, cleat sa faca robi
dmeni
Eata documentula relativa :
$etrarro Stefan 011ineseu eu Marin ce-lti, cerca tie figan.
Ice Mihail Cons& Suful V V. i gospod.
IBTORIL Romlbowant 135
Zemle Vlascoe.... Vèlênd4 Domnia mea sineturl impotrivit6re la aniêndoug
unele ce aréta pe Marin de tigan, altele ce-14 aréta de Roman sloboda.
osebitù de acésta aflandil ca numitula Marin en trel feclorI casatoriti ca trel
Romance, cu copii cari i-aii crescutii i aù venitti slobog çi dajnicl visterieI
tgrif, fuel ulna i parcalabula satulul Funded' ot sud Ilfov, care se v6du
la Dinnìt nimica asemanare de tigan avêndfi, gi fiind-c i pravilele bisericescI
pravilele politicescl inv i indémna pe judecatorl a .diefendipsi slobodenia
mal multa la pricinile de involall, nu amii pututa suferi aceste suflete care s'ail
pomenita slobadl din nascerea lor pana la varsta ce sunt, a le supune sub jugula
isbrani tréba i. sa le datI drumul4 a nu-i tine opritT, i fies-care inteacésta
vreme de mocù s fie ne supèratI de judeeltI, dupa cum asemenea porund
avemii date Domnia mea si aid pe la departamentud, ci dar asa s urmatl negresita
i fiji shatosI. 1792 Iunie 20.
Cod. No. XX, fila 666.
Publicalie la to'te judefele si la caimacamula Craiovel pentru a 1111 se &age
dinen't prin judecall de actin; valid la sfársitalti Octornbre.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud... sNngtate! Vé facemii in scire c acumil
inteacésta vreme fiinda culesula porumburilor cum si dupa acésta culesula viilor
araturl de bucate, &AMA este dupa caidulù Divanulul Domniel mele, a de
acunk pang. la sfarsitulti lul Octombre, oma de afar/ pentru pricing de judecatg,
sa nu se aduca, nici" sa se tie in judecata. Bata vö poruncimii Domnia mea, ca
inteacésta vreme sa fie slobodi locuitorg Wad de pricinile judecatilor WI de
a-I tinea popritI i fara de a sili pe cine-va pentru trimiterea la Bucurescl
pricina de judecatk ci sA insciintatI la WA obstea acésta porunca a Domniel
mele spre a nu se porni acum inteacésta vreme ceI ce ail judecatI, ci caute
fies-care de strinsulii porumburilor de culesulii viilor si de aratura pamêntuluI
dupa acésta stint slobo41 i Divanulú Domniel mele este deschiskl pentru totl
de obste. 1791, Septembre 15.
Vod. No. XX, fila 68.

136
V. A. 1.TaEoniX
robid, ci ami primitd mal bine si hirizimil si si dama Olinesculul din tiganiI
nostril DomnescI, decat sa facemti raea omti slobodd, jara paritilor poruncimd si
li se faca Domnésca n6stri carte de s1obo4enie si de apharea lor i copiilor lor
si tía n6mulù dumnélor parte birbitésci séd nmerésca (1). 1792, Iunie 30.
Prea Indkate Do'ntne.
Cu acdsti anafora a judeciteI departamentuluI, dumnéluI vel armad din
luminati porunca InaltimeI tale ad adustl fati Inaintea n6stri arad pe dumnélui
setraffil Olinescu, cum si pe ¡aria ce se slice pe sine a fi Roman slobodd,
cetindd t6te sineiurile ce are Olinesca asupra acestuI Marin, cum si acea sedsóre
a riposatului pirintelul Gregorio Proin mitropolit, a cirora cuprindere pe
largil se vede ar'étati bite acésti anafora a judeciteI, dupg, cercetarea ce deosebitit
ficumd i nol asupra acestel pricinl pe larga sineturilor ce vèlurati la mana
setrariuldi ()Mesen çi ve-o stiphire asupra acestuI Marin MI uu, si din patru
mirturil ce aduce Olinescul, locuitorl din satuld Giescl, anume Mateiti sin
Albul, om ca de ad 40, Ión sin Stan blinar omd ca de anI 40 si Preda Mizilgin
sin Anghel omù ca de anl 70, si Stancul sin Driguti ornti ca de anl 60,
Preda mirturisi cä aú pomenitti pe acesta Marin la vorniculd Rada Olinescu copilä
fiindù ca de sOpte anI, i gieé lui erban tiganul tata i Neacsi tigincel
mumi, i iarisI acestd Preda i ceI-1-a1tI mirturisiri ci scifi cum ca Aposatuld
Dinul Olinescu tatild setrariulul aflandd pe acestd Marin la satult1 Cornitelul
In doné; rêndurl. adusti dimpreuni l en una fecior alti luí. din GlestI, Inca o
datd i cu mumbasir armisehl i stipanindu-14 cIte-va lunl, Maiin iarisl aù fugitd.
Pr6 Iniltate D6mne, dupi sineturile ce se v'édd. In scristi la mana OlinesculuI,
se dovedesce cg acestd Marín este fecioruld luI erban tiganul i allí Neacsel
tiginceI, pe care acea Neacsi ad avutu-o Rada Olinescu cumpaati dela
Sofica mitusi-sa, ca dol copil al el, una feciord si o fati si Sofica ail avutu-o
cumpë'rati dela Stoian din Blegl, i mima ci in zapisuld SoficeI numele acelor
dol copil al Neacsil se v6df.i en loculd deschisti; dar in zapisul Parvulul
\Tosan ginerile Soficel numele acelor dol copii al NeacseI, ce este ca cinc! anl
mal in arma zapisuld el, se cuprinde chiar alfa : «erban tigan ca Neacsa tiganca
hl. i Maiin copiluld lor si o fati ce ad muritd fiindú vêndatl de Sofica sora-sa
ciutanda sa int6rci OlinesculaI banT. ca protimisis s'ad invoitù' intre el', si
pentru Neacsa tiganca atí trimesd schinabil o copill anume Cretina si tal. 4ece,
si as% ati rgmasti silasuld deplinti stipanésci totti Olinescul,» dupi zapisuld
de vên4are a SoficeI, i deosebitù vedemd dieta Aposatulul Rada Olinescu de
anl 46, ande In orInduiala tiganilor numesce pe acestd Malla chiar ala: Marin
fecioruld Neacsel tigince; se vede si mirturia, din partea a cinc! boerinas1
()Musa' de anl 23, care In frica lul Dumne4eti ad data mirturie ca scid pe
acestti Marin feciorulil luI erban i Neacsil tigincif cumphatl, jara acea scris6re
a reposatulul Proin mitropolit ce o aréti Marín, micard ca se coprinde In-
tr'ênsa cä ar fi adula elil atuncl cinc! martorl, dol de fati si treI in scrisil'
ail argtatil ca Neacsa mama acestul Marinar fi romana, si ca pe acesta Marin
l'ar fi niscutfi Neacsa eu uml Oprea Ungurénu si nu f64umil amelitándil
la cartea r'éposatulul mitropolitti, curn cil ar fi fostll si Olinesou, séú vechilulti
s'6A de fati ca acestil Marin, precum asIa si cuvenea si se urmeze, niel nu po-
(1) Cod. No. XIX, fila 431.
care

menesce nimica ca sa fi QOM aceste vrednice sineturI ce are Olanescul prin
care dovedesce pe Marin, de bunti Sigan roba al d Olanescilor, si mi se pare ca
la dreptate nu p6te fi indestulat o marturie ce uil data doI 6men1 fara de a fi
si parasil lid Marin de fata si fat% de a se putea vedea cele In scrisil temeiurl ce
avea, fiind-ca cele In scrim.' aunt mai tali decal cele ne serse, iara de fémane,
sa licemti, ca Olanescul n'ati avutil necontenitil stapanire pe Marin, dar nicI ail
facuttl cererea de catre Olinestl, precum se vede din sciisorile si marturiile ce
are OlAnescu, si cad nu Vail stapanitfi de réndil, fiind-ca elil totil fugea, acésta
nu este temeiti, cu care putem4 4ice, ca Marin nu este Sigan, fiind-ca dintennti
Incepittél SiganiI sunt naraviSI a fugi deIa stapanil ion, si apol stapanil cand II
afla vi-1 gasesce atuncl II stapanesce ; ci hotarlrea cea desev6rsitti r6mane a se
face de catre Inaltimea ta ; pe langa acósta din cercetare se aréta ca Marin ail
Sinuttl treI muerl si cate trele Sigance, si cea de a treia pe care o Sine acum
este Siganca de zestre a sardaresel ZoiSil Tufencil, cum niel Marin mi tagadui;
se face dar si ca acésta uml chipti de dovada, ca Malin Sigan funda la topa
s'ag trasil (1). 1792, Junio 23.
Cosma alt.' Ungro-Vlahiel, Dumitraseo BaeovitO vel vornicil, Ienache Moruzi
vel vornicil.
Vel logof6til.
X.
Justifia sub Mihail Suful
Ca i In domnia intêia dela 1783, M. Sutu Domnuld 16reI Muntenesci
nu avu de introdus vre-o reforna importantA in justitie, peste
cele introduse de Alex. Ipsilante. Din momentula sosirel séle la Bucurescl
Vi mArgini grija, catil privesce justitia, ca sa se tinA regulatti
Divanurile i sä urmeze la indatorire regulatti judecatoriI dela departamenturt
4a Inca la 11 Septembre 1791 M. Sulu adresa urmAtorulti:
Pitacit are boerii judeditori de la departamenta a ecluta judedi file.
eDurnné-v6stra boerilor ce fé afiaSI judecatoii la departamentull judecatilor,
fiind-ca Domnia mea mug rInduitti si orinduimaL pricinile jalbilor ce ni s'aiI datil
si ni se da spre cercetare de judecata, care trebuesca cantate si savIrsite spre a
nu astepta norodulil si all perde vremea muncil lor, v6 poruncima Domnia mea
ca sa aveSI a v6 aduna pe t6te 4ilele dupi orIndniali, sa cautaSI tréba judecaSilor,
cercetanda si isbranindll fies,-care pricina care vi se orliiduesce cu porunca DomnieI
hiele prin zapciil DivanulnI; pentrn care poruncinhl Domnia mea si zapciilor
dupa ce veSI aréta pitaculti Domniel mele dumnólor judecatorilor, sa urmaSI a
InfaSisa pe bipotesiarl, ca sa li se faca cantare si pentra tóte sa aducep anaforale
catre Domnia mea (2). 1791, Septembre 11.
Cod. No, XIX. fila 431.
Cod. No. XX, fila 54.
ISTORLL Romtatoaer 137

lag V. A. tbacItil
Eatá si unti altti pitacil relativa la adunarea Divanulut :
Pitacrc la pré sfinfia sa peirintele mitropolUi i la Dumnélor velifi
boeril a se aduna la 2 césuri din
Fiind-ca pururea se jaluesca' Domniet mele ceI CO aa pricinI de judecatI,
cum di pierdd zabovindu-se la Divand cu asteptarea i intardierea, poruncimd
Domnia mea, ca de astadl inainte, sa se faca adunare de obste la doua césurl
din di; pentru care scriemd sfintiei tale parinte mitropolitii, sa dal porunca
Domniel mele In scirea parintilor episcopI, cuna si Dumné-v6stra vel4ilor logofetl,
sa insciint4 ac64ta vreme a adunara divanulul la totl dummilor cinstitI
credincioll boerl velillo al Divanulul Domniel mele, ca eu to01 dumné-v6stri de
obste si vd aflatI la oranduituld asa In oranduite lile a le Divanultif (1). 1792,
Februarie 23.
Pe de o parte M. Sutu Mdemna pre boeri1 judecatori s'A caute
regulatti de Divanti si de departamenturI, si pe de alta 11 trimitea
prin téra dupá trebl, de rémanea adese departamenturile necomplecte
Acesta resultá din urmètorulti pitact :
Pitactl cltre stol. Dumitrache a merge la departamentulti de fépte a cauta
judecil Ole peinä vor veni boerii de afard.
Cinstitd i credinciosd boeruld DomnieI mele biv vel stolnic Dumitrache,
ffind-ca unil.din boeril judecatorl dela departamentuld de Opte lipsescd afara
oranduiV1 in trelii i portmcile Domniel mole, poruneitnd. dumitale, ca sa mergi la
acestd departamentd, unde s. urmeif a cauta pricinile de judeciVi a le noroduluI
Impreuna zu cel-l-alt1 boerl judecatorl pana candil vor veni cel ce lipsescd. 1792,
Februarie 4.
Ni avemil documente din care sá se constate schimbárl marI
In personalulü departamenturilor din Bucurescl i Craiova ; de altfelti
niel nu prea sosisera In téra totl boeriI din pribegie, la Septembrie
1791. i apoI Domnitorul nu pare sa fie venitti 1nconjuratù de
mu1t1 Gred pe l'anga rudele séle, din care vècluramil pre una Sutu
Caimacam In Moldova si pe Costache Sutu biv vel cdmärasti Caimacam
la Craiova. Dintfunil pitad' dela Noembrie 1791 (2) mal 've-
Cod. No. XX, fila 383.
Carle de ala 3-lea logoga la departamentula de patru ot Craiora.
Zemle Vlascoe.... Fiind-ca dupa alegerea &muga cinstitti si credinciosd
boeruhl Domniet mele Pan Filipescu vel ban, arad facutii Domnia mea allí 3-lea
logatd la departamentuld de patru ot Craiova pe boeruld DomnieI mele i
s'a datd dupi, obiceid acésta domnésca n6stra carte la manI ca si alba a dula
tréba ce se cuvine cinulul acesteia logofetil la acestil departamantil, purtandii
pije i silindu-se a sluji cu dreptate la tóte, dupa cum se va povgui de catre
dumneld caimacamuld CraioveI, i de catre dumnélor bocriI judecatorl dela acestd

ISTORTA ROMINILOR 139
demti a., la functiunile subalterne dela departamenturl Sutu rênduia
recomandaty de a-1 judecatorilor. OrT cum, trecuse vremea marilor invasiunl
fanariotice, cu ocasiunea reinoirilor de Domnie. Boerimea paménténa,
desteptata asupra propriilor séle interese, déca nu din pura
patriotisma, linea sa.fie respectata hotarirea téreI relativa la neprimirea
de streinT in slujbe.
Adevérata, ca i fanariotil isbutisera sa inscrie in ultimele hatiserifurl
a le Sultanilor catre principate posibilita tea pentru GrecT de
a fi chiamatI in slujbele lor alaturea cu boeril pamentenT, dar de acésta
favòre se folosesc maT multa rudele Domnitorilor, clec« fanariotil streinT
familiel Domnitóre ; cacT, In definitivù, Domnitoril ati intelesa, ca era
in interesulti lor de a nu nemultami prea multa boerimea paménténa.
Sa inregistrama cate-va mésurT luate de M. Sutu intru acésta a
doua Domnie, cata privesce justitia.
Una din cele mal de capetenie se refera la legea protimisuluT,
mal ales pentru sadirl i chiriT, orT arendarT de mosil. Se introdusese
deprinderea, ca chiriasil de case, orl pravalil i arendasiT de mosiT,
sa fie protimisitT la noua inchiriare ori arendare. Era negresita una
abusa ala lege1 protimisulul. Sutu impreuna cu Divanula acorda
protimisula acesta numaT locuitorilor de pe mosia ce se arendéza
acésta numaT pana la 1 Maia incependa dela 1 Martie. Acesta privilegia
este acordata i gelepilor pentru suhaturile ce aa apucatil a
le avea in chirie (1).
departamenta, çi slujindd biner pazincla datoria ce se envine slujbeI séle la t6te,
va fi miluittt de catre Domnia mea, Ira ne urmanda celor cu cale si cu dreptate
si viindu-ne vre-o jaiba de nescare-va nedreptatT, séit jafurt si asuprele la
judecatt, cercetandu-se si gasindu-se elfi In villa, mi numat va fi lipsitti, ci inca
se va pedepsi ; pentru care scriemit c dumitale cinstital si credinciosil boerulit
Domniel mele, Costache Sutu biv vel camarasil, Caimacamule alit Craiovel, si
dumné-v6stra boerilor judecatoff dela acesta departamenta, saga scitl de ahl 3-lea
logoratt, dandu-I tréba logofetieI asupra-i si povataindu-la dumné-v6strit la t6te
trebile ce sunt, dupit obiceia. a le slujbet luI de a le urma dupa scoposula Domniei
mele. 1791, Noembre 18.
Òod. No. XX, fila 190.
(1) Eatl circulara cu referinp la acestu obiectii:
T'alicata, la 17 jude(e fi la Cai»zacam i catre judeca toril de acolo, ca sa (Me in
scire la departamenturl, cum sa judece la pricint de protimisis.
Pumn4-v6stra ispravnicilor ot sud... sitatate, vO facema in scire, ca cu so-

140
V. A. UNEC/Ili
Und altü pitacd din 1 Martie 1792 M. Sutu pruv6di Divanuld
cot61a de obste a prea sfintiel séle pirinteld mitropolituld iubitorulul de
Dunine4eù pirinplor episcopl, si a dumnélor cinstitilor i credinciosl boerilor velij
a DivanuluI Domniel mete, dupi anaforaua ce ne-ail data, amii ficutil Domnia
mea hotirire, dela 20 a le trecataluI Decembrie, ea pizinda-se pravilele cele
pentru sdirT i chiril, s lipsésci de acam inainte, o rea catahrisisi, care s'ail
intinsù' la t6te, adeci protimisis la arende de mo0I, de chiril, de case si
viliI i alte acareturi si Nimestil stitit6re, numaI ea pricing, did' aù inutú acea
mosie sOil acaretil mal inainte, din care acOsta pricinuesee mu4ime de judecitI
zadarnice si se slibesce puterea si volnicia ce are stipanulti lucruld pe ah sOil
si Ii pricinuesce pagubi i folosulul ; si numal atuncl s aihii unii chiriasi
séti arendasl protimisis, dud insusI stipanuli lucrului earl legattl prin zapisuli
tocmelel ea la implinirea soroculul si nu fie volnici a viudo la altuiù, ci sil aibi
ali protimisi iarisl pe clAnsult1 cu pretuld ce vor da altil, ian fara de acésta
fie volnicil stipbuld ail da /tiered EA la acela ce gisesce folosd mal buni i la
acela co va vrea, firi de numal locuitorli ce se afli seci6torl pe insig mosia acea
al protimisis a cumpëra arendasia, Iasi pentru dé'nsil a o inea pe gnu ion, iari
nu Cu mijloculii ion si o atirdiséaci pentra altulti. Drepti acea dim(' Domnia
mea in scire la t6te judecitoriile de obste, ca de acum inainte si se w meze cele
dupi pravill tocmell pentra acestea, iar cuqatii de protimisis si numal fie numal
ea pricini cie'l ail .tinutii maI nainte in arendi sei in chirie, mosie, casi,
hang, m6ri WI' pavane i arendele mo.Fiilor de acum inainte sei se inc6pei ca
orénduiald dela intéitt Martie, i satenii ce trebue stt aibei prolimisig celg
pravili Ø dupli obiceuii plimentului sci nu pali a o cere mai in lungei vreme de
an nitwit pa'n'á la i Maiu; care acésti hotgaire porancimi de obste si se urmeze
inteacesti cupi, afari numal din suhaturl ce al apacatil a le inea gelepil,
earl se protimisesci la tinerea suhaturilor ce ail quail a le avea in chirie, fari
de a se inmulti, nicI a se imputina, ca uml Meru ce este pentra zaharalele imphitesceI
cetatl, lisftndii Insil pentru acésta in urma a socoti Domnia mea, and
din vre-unile se va ariita eit trebuesce vre-o sistoli s611 micsorare, sétl vre-o alti
6resI-care deosebire; care acésti hotifire si o treceV in condicI spre a fi sciuti
tot-d'a-una, si si avemi Aspunsil de primirea poruncil, si fii sinr3tosI. 1792, Ianuaiie
10.
Cod. No. XX, fila 248.
Mihail Cond. Suitil VT7 i gospod.
Zemle Vlascoe.... Ami vè'qutti arèlarea ce se face Domnid mele printeaasti
anafora, de citre dumnélor velig boeriI, care o gisimil ea cale si o intirimi,
poruncindil adeci ca pizindu-se pravilele cele pentra sidiri i chiriI, si lipsései
de acum inainte acésti rea catahiisis care s'a intinsti la t6te protimisis de
arendi qi de chiriI, din care acesta se pricinuesce multime de judecitl zadarnice,
dreptii acea de acum Inainte si se urmeze cele dap/ pravill toemeli pentru acestea,
iari auvêntil de protimisisi si numal fie, numal cu pricini del ail tinuti mal
nainte in arendi sail in ehirie mosie, casi, hanü, m6ri sag privilie, arendele
mosiilor de acum inainte si Inapi cu ofanduell dela 4iva intaia a luI Martie,
si sitenii ce trebue si aloha protimisisi celil dupi pravilI i dupi obiceiubl pinièntultg,
si nu p6ti MI% mal in lungi vreme de catii numaI pang la (liaa

Istorde Romkrmokt, 141
sa alcatuiasca nizaiiii regulator si prothnisulift la arendarea p.auna-
iutaiaMaifl. Acestea ava le hotarima de obvte i inteacesta chipa sa se urmeze,
arará. numaI din suhaturI ce ati apucatti de -linea gelepI, carl sa protimisescil la
tiuerea suhaturilor ce ati apacata a le avea in chifle tara de a se iumulti niel
a se inputina, ca una lucra ce este pentra zaharelele impgrateseiI cetatI, lasanda
insa pentru acesta in urma a socoti °anda din vre-unele se va ariSta ea trebuesce
vre-o sistoli, sé a micvorare, s611 vre-o alta 6re-care deosebire, care acésta hotarire
a Domnid mele porancima sa se faca canoseata vi la tóte depertamenturile jadecatoriilor,
atta aicI in Bucuresd, cata vi d'ara in téra, .spre a sci in ce chipa
sa urmeze fie-care judecator. 1791 Decembre 20.
Vel logoftittl.
Pré kayac Do'inne.
Ca smerita i plecata u6stra anafora lusciintama Inaltimei tale, ea dela una
carda de vreme inc6ce arendavI i chirievl ce tina in chirie movil, case, llamad
pravalil aid in oravti vi dirá, in téra, dupa ce li se inplinesce sorocula celti
tocmita in zapisula cu care ail cumptirata dela stapanulti luerulta, vré-nda stipanula
aceld movil, móra, casa, harta séti pravalie a o da la alta chiriavia, ca sa
o tie, ace1 maI inainte ar6ndariti gonesce pre acela care voesce stapanulti i ila
vinde pe cela de ala doilea anti, ca pricina ca ara fi avhda protimisisa, cad
Fati tinuta elti maI inainte, vi ea acésta de multe orl i ciliar prin hotarirI de
judecatI s'aa departatil cel noi arhdarl, vi t'ara de voia stapanulul aceltif lucra
s'aa protimisit la tinerea celel vechI arendarI cu ami cuvìntü aplost7, ca are procaci
a tinuta aula lucra in amada maI nainte, vi ca acesta vedema ca
de ce merge O, mal intaresce puterea cereril arhdarilor vi sa slabesce puterea
stapanulul lucrulul, cad de multe ori una stapana vrêncla sa-vi dea acaretula
sui la altula tu chirie, ne maI priminda pe cela d'intal chiria0, ela ca cua'ntula
de protimisis se inpotrivesce chiar voluta stapantild, tocmil ca cum ara avea
vre-unti privilegia asura aceluI lucra, care adsta rea armare fijad-ca s'a proa
inmultita in cata apururea vedema judecati necontenita de acestti felti de priciuI
futre chirievr, prigoninda-se unir ca alta pentra protimisis, iar stapanula luerulaI
niel este intrebata macart1 pre care din dol primesce a-I fi ar'hdaritl, ci oil
vrênda stapanulii sé ti nevrAndti, se da putere tinerel acelal lucra cell de mal
inainte .ar'éndariti vi na ca alta cavênta decata ca are protimisis, vi ea acésta de
t'ata se ridiei puterea din mana stapanulaY, cad elijar sa fie voia 80,04100 a-la
da la altea, cela mal divainte arêndaria ca marafetula judecatil lIA sc6te gata.
Acesta cuanta de protimisis vedema ea se da ehiriavilor fara de niel o dreptate,
cae]: t6ta dreptatea unul chiriavia séù ardndariti este numal gata adeca: sa 'Ata
tine lucrulti aula pana in qiva ce se va inplini soroculti cata va fi tocmitti in
zapisula ea care ad eumpërata dela stapana, in care sorocti orI pagaba orl
de ati avuta acela chiriavia séti arandaria, a luí este, cad precumh' stapanula
nu pite sa apuce pe acera arhdariti séti chiriavti ca sa-la inpartavésca vi pe
dansula din cavtigulii ce s'a folosita dela acea anuda, ava niel chiriavia na "Ate
sa-1 apuce pe stapanti a-lti trago partava la pagaba, cael din iliaa
sorocului se sfarvesce dreptatea ce are chiriava asupra aceluI hiera i r6mane,
6ra subt puterea i vointa stapanalal ea ala' s'éti sa faca orl-ce va vreal adeca sa-la
dea la anula, orl ea mal mare suma, s6a vi ea maI mica suma, cum îi a fi
letona Rovidnilonl de V. A. Orechid. TOM. 1.1 ala serial, 1186-1800 el al 1V-lea dela 1774. 10*

142
V. A. LinEcirti
lelor i In genere a mosiilor din muntI, pentru molit ele ce se poi
edea chiar In acestil pitad':
Pitara la parinp arhieresi fi la velitä boerï a face socotelei i pentru iwolimisis
veniturile muntilor.
Proa sfinte mitropolite, iubitorilor de Dumneder], parintilor episcopT,
dumné-v6stra cinstitIlor vi credincio.vI boerilor velitl ai Divanulul DomnieT mele,
vd lema inscire pentru veniturile de muntl, c. atta movnenil ce sunt stiptinl
a Opte mtinti din sud Saac pe ala carora protimisisa se pricinuesce dumn6-el.
vornic6sa Venetanca ca Marev céuva, cata vi altI stapanI de muntI detera jaiba
D'Omitid mele, cum dupa dreptatea vi volnicia ce ari pe moviile lor, i chipa hotarirea
cea prin socot6la de obvte a sfintiilor v6stre parintilor arhiereI vi a donvé-vdstra
boerilor ama t'Acata Domnia mea dupa anaforaua ce ne data spre
a lipsi protimisisurile la veniturile de moviT, cera sa fie slobodl i ne opritT
voia, atunci póte sit aiba chiriavu cuventa de dreptate caudd insuvl stapanula se
lega prin zapisula de tocm611, ca la inplinirea soroculul O, nu fie volnica a vinde
venitula, séü a-vI da acela lucru ca chirie la altuld, ci sa alba protimisis jara
pe dansuld ea pretil ce vor da altil, atipla in puterea avedamantulul vi a toemelii
sa p6te da dreptate celuT maT dinainte chiriaviti, iara numaI ca una cuvênta cacT
1-aa mal tinutil vi pe anula trecuta, acesta nu este privilegia, ca sA aiba putere
inpotriva vointil stapatmluI, ca tota privilegiulil i t6ta dreptatea hl cum
vi mal susd se sfarvesce hi Ola ce i se inplinesce soroculd i acésta protimisis
nu se intelege alta, de cata ca vi de N a vrea stapanula sa-vT dea hiena sail la
altuld sa nu 'Ata, vi neputendil stapanultd sa-lii d6e cuT va vrea, jata de fata
rste vgdutti, ea i se radica puterea stapanirel din mana luT, vi se face chiriavid
privilegiatd cu putere asupra aceluI lucra maI multil decata stapanula; ci pen-
Ira ca sa lips6sca cut totula acésta nedrépta turnare, cu totiT de obvte rugarna
pe Matia ta de actitud inainte sa se radice ca totulii acestil protirnisis la orl-ce
feld de arênclarY, séd chiriavi va fi, vi protimisis sa aiba numal acela care va
da mal multa, i acela pe care insuvl stapanuld mcmliii vrea sa-la primésca de
arêndariii séù chiriavii; gata numaT qicemil: pentru locuitoril ce se afla ve46torI
pe movie, acevtia dupa hotarirea pravilnicesciI condice, sa aiba acésta dreptate
de a se protimis's h cumpharea venituluT acestei movii pe caro veda' el, tusa
fiind-ca cut acésta dreptate ce li se da lor obivnuesca i dupa ce vinde stapanula
venitula moief, vi taca pana la sfirvitula liii Maiii, candil se facil invederate
r5dele plmentulul vi araturile vi de cun6sce eA santa rodurile frum6se vi timpuld
piojosa, vi este ceva foloba peste sama prettilul ea care ail cumphata venituld
acela ar6ndavii, tocmal atuncl pornesca jaiba cerendil protimisis sa sc6L1 pe
ac 10. cump6rator, ha% do Oda ca esto- pagaba, tactl ; de aceea clara dicemü
dreptatea de protimisis sil o aibil locuitoriT ce clactiescil pe acea movie, clara
cererea sa o faca in vreme cuiinci6sa picea in sorocula randuita dela Marte 25
din clitia de blagovevtenil i pana la Aprilie in 23 in diva de sfintu Elheorghe,
fackdri cererea lu diastima acestul sorocil, vi dauda baria deplinl, dupa tocméla
zapisulul, sa fie primiti mal intal de cata acela arendavd strainil vi sil o
tie pe Orna lor, jara mi ca mijlocula lor sa o atirdisésol pentru altula ; jara
candil pana la qiva sfantultu Urheo rg h e nu vor faca acésta cerere, in arma dupa

viudo prisnnea muntilor la cine vor rea, si la cine le va da mlna pentru maI
b mu folosnlil lor, deeI acéstA pricina a mantilor este trélia de obste a
íe face i fiind-cl vi la Domnésca n6str4 baiurdisral din anaforaua tlumn6-%6stra
serie una pout cum cá, (cánd din vre-unile se va arta cit trebnesce vre-o sistole,
s micsorare, sal vre-o altA, Ores1-care deosebire, )asIma a socnti in urrn4).
Eatit daril poruncimil Domnia mea, ca adurandu-v6 tot1 la Tutti loca, s chibmitl
ea socotúla de obste, mijloculh C6111 cuviincioRti de a 411 qi l martillo
muntilor nizarnù a se urnn de obste, si s artItatl DomnieI mele prin Natafnlii
Domniel' mele cii anafora (1). 1792, Martie 1.
Vel
1.Inti mare abusa se fli.cea de zapcit cu prelevarea dreptului lor
si alt1 slarostelul la véMiírT de averi ini.scaltíre i nemiscrtt6re. Se
prelevati sub. acesti slujbasT taxele, sub diferite numirl, (lela punerea
in aplicare a codicelik lui Ipsilant. Asemenea geciuelf si filodorinie
sunt regulate prin anaforaua, vel logofetuluT Brrincovénu dela 25 Tuniti
1702 Si cu resolutiunea lui Sutu din 3 fati acelasi anti, inteunti
moda ceva maT echitabila (2).
trecerea ac,estia sI na Ii se rn-tI prirrOscI cererea fijad-el '111-all perlita prol;misis
ce li se d. e i tlearea ce al fitentil, iarl botIrirea cea de slvùrviti1
mane la Inilltimea ta. 1791, Noembie 19.
Cosma, Beimnic Filaret, Dumitrache banull
Paug vel bank Neculae vel bank Dumitrasco Racovitg vel vornicti.... vel
lel logofötù. Searlat Fâlcoian el stol, Dim. Varlaam vel
serd, han Stirbeia vel medel.
Cod. No. XIX, fila 95.
(1) Cod. No. XX, fila 392.
(2) 10 lIÎihail Const. Sutul gospotl.
DapA pliroforia ce ne face dumnéluI vel logotZtù de dreptulù obiceiù acela
ce este cu cale, attati la pricina acésta a céusulrif do aprodl en casa NI Mnvat
sApanarulii, cat5 vi la altele asemenea, vi la lucrurile ce se vAnda en mezat5,
tntrimü Domnia mea si poruncimii de obste, atatil zapciilor DivannluI, cfitù
vi starostiI de negustorl 81 urmatI si sa pLitI aast/ or'enduialg, dupa care poruneima
Domnia mea, céusI de aproli cat pentru lucrurile nemisc6t6re ale acestel
pereusil sA urmeze a-1 ha numal acel tal. v6pte-decT, iarri, din t6t1 cea-l-alta pereusie
care s'al. pretuitù', F,41 care prin marafetù' de judecata impIrtitn, si-1
i6e po deplink cu deciuiala intrégA dupli Intelegarea acesteI anaforale. 1792,
Tulle 3.
Vel logoRri.
Pré Inaltate DOÌ1112e.
ISTOIITÀ hOMINTLORtl 14'3
Ascultandil luminatit porunca MarieI tale ce mi se dete la acésta jaiba, mide
aflandu-se qi dumnéluI vel vornicti Moruzi, amg cercetatfi vi ama vildnai, ca ce-

144
V. A. Mama
Sirta areslatilor pentru hotie preocupa pe M. Sutu indata dupt
sosirea lul In BucurescI, precumil vedemil din urinatórele acte :
S'a facuta ponina catre di-Limeta vel Caimacam, ca pe top' vinovatil caV
ad gasitil dumnélul InchisI la pararla CraioveI si pentru catl se vor fi mal trimisd
si vor fi InchisI de cand ad venia Maria sa, sa trimit4 estracta ca arétare
de cand sant inchisl i vinovatia lor. 1791, Septembre 25.
rerea zapcialuI nu este fgra de cale, cad dupa cuna scia orénduiala zapciilor la
dreptula obicInuitd ala lor, cum si ala starostiel cu zapciI, arad MarieI tale pe
larga, adeca la cate faca zapciula tacsila in bata' BOA cum si lucrurI miscat6re
pretuite, la acelea IsI iée deciuiala deplind, iar dela acareturI nemiscg,t6re, cum si
dela tiganI, ce ati 6resI-care deosebitil pronomion din lucrad miscatóre se da filodorimd,
jara nu are a lua zapciuld la acésta ejeciuiala, care nemiscat6re lucranl
a acestel Imparten' fiinda cu pretuhi lor tal. 1130, ama &Ud ca cale sa i se
dée zapcialuf filodorima tal. 70, ca o a treia parte din geciniall, preOuma asIa
s'ad si obicInuita dela alcatuirea pravilnicescil condice si pana acum; afara dintr'aceste
mal însciiiâmù Mariel tale, ca actste-clecinelI i filodorime a le zapciilor
sunt legate dup. felula pricinil lor, adeca cana cine-vasI de sine da jaiba,
si voesce a'sI viuda una lucra ahl séti nemiscator, ca mezattl, i dapa ce se lamuresce
prin alegerea judecateI, ca este bunii ala sea, i prin porunca gospod.
ori',,nduesce la starostea de a se vinde cu mezata, si nu se orênduesce la acea jaiba
si cerere a zapciulul seié cjeciniall dela Divana, atand din tóta suma véhdariI mezatulul
iar starostea da (10116 parale adeca o para a sa i alta para a telaluld, iara
cand la acea jaiba si cerere se rénduesce zapciula dela Divand, guiad' sa iée tjeciuiala
din tal suma véndaril la led patru parale, din care qeciuiall ié zapciula doué
parale, si starostea cu telalul asisderea, jara can(' vre-una lucra nemiscator
cuI-vas1 se viudo cu mezatil, cu rénduiala dela judecata si ca hotadre Dommisca,
prin zapcia, pentru a se piad datoriile ce este datora acesta stapaml ala lucrulul,
atuncI starostea id doué parale talalic la tal suma véngariI, iar zapciula
Manda din manele starosteI suma banilor numal cata este datoria, î implinesce
la datornica ce are sa, iée, si dela ele IsI trago 4ecitriala saf iar nu are a cere
deciuiall séti vre-o alta impartasire, si din baniI ce ad rgmasa la staroste peste
implinirea datoriel, ci aceI banI cap sunt rémas1 se dala de staroste la stapanula
lacralal; asemenea si pentra filodorimata ala zapciilor, orénduiala se cade a so
urma Intfacestil chipa, adeca la cate lucrurI miscat6re suut trecute si pretuite
prin alegerea judec4eI, la acelea are sa-si iée zapciuld deciuiala deplind, lar
se va face stramutare vre-unul lucra nemiscator dela una °braza la altuld,
cara fie si pretuita, la acela nn are zapciuld sa iée eciiiiai ci numaI filodorima
pro cata se gasesce ca cale de catre judecata, care pentru acesta feld de
madea dela alcdtuirea praviluicescil condice si pana acum s'aa urmata a se da
filodorima cate a treia parte din lecitall, iara d'id nu se face mutare aceluI lucra
nemiratoril dela una obrazil la altuld, ci acela care l'aù avutil iarasl la acelasl
ati hotafitti judecata sa r5mae, fiindù' drepta ald luI, atancI niel cate a treia parte
din cjeciuiala nu ié zapciuld filodorima, ce mal putind, pre cata judecata gasesce
ca cale, fiind-ea acela care stapanea lucra nu s'ad folosita nimicd, de vreme ce
lucra In stapauirea lui aú fostd, i jara la eld aa rgmasil, i trasuld In judecata
ari fostd numal ca o Mira; ci IntfacestasI chipa fiinda obiceia cuna s'ail urmatd,

S'ad Acata dota cArtl legate catre cámarasiI dela Oena, S1nic i Telega, ca
trimita Márie'l sale catastilid de totI vinovatil ce se allá inchisI la Oca., pentru
fies-carele ca numele i semnu lui, de cand se allá iachisI i cu ce portinca
peutra ce pricing? i MI de porunca Máriel sale in misil niel O, pile in Ocui,
niel sá slob641 (1). 1791, Octombre 14.
Inc5. din 8 Septembre 1791 M. Sutn adresk judecAtorilor dela
criminaliont urmAtorulti pitac:
Pitacti a boera de criminalionli pentru cd ce se aducil la osinda piqcarid.
Dumné-v6strá boerilor judecátorl dela depertamentrilii eriminalionù, fiiud-ca
voimü Domuia mea O, scimil de apurarea catI vinovatI se aflá la osinda purariel
si pentru care villa, anume si eu ce hotárire ì porund? cum si catI hita
sìí iesù ca botárirea Domniel mele? iatA v'é poruncimil: mal intal pentra
vinovatI se allá ast141 in puscarie sI facetl DomnieI mete arnare la scrisù de
numgrulti lor, villa lor i ca exame.aulti sâ hotárirea in scrisil pentra fies-caro
asisderea sa avetl datoria acésta, ca verI-cand vinil la armasie lioVí dupg afará,
sé. din Buctiresci, indatá ce se aducù la crimivalionù depertamentü, séil la armmulti,
mai nainte de cercetarea i hotArirea lor, sl se aréte mima docatù si la
spátárie anume acel 1141; catl, de ande, i ca ce pricing mame? precum si spAtAria
asemenea Ii da in sciintá depertamentulril criminalion si in judecata de
acolo pe catl ii priudil si ii aducü potencie vol spltaril dupá afará, ski din
Bucuresci, ea la cereetarile ce avernü a face Domia mea pentru cal prinsl hotl
fáctitorl de rele, sa ptita avea sciiata si depertamentultl spatArid, precum si
depertamentulii criminalionti a no da sémá, pentru fies-earele, si asa urmanda in
téte Sambetele, lupA oranduiala ce este %cal de catre Domuia mea inca din
cea-l-altA Doinnie, sA avetl a aréta, Domniel mole coadica de catI inov ttl sunt
de se va, gási ea cala si de catre Inaltimea ta se va da luminatá porunca
MAriel tale a fi urmátoril, atatil ti* zapciil, cum si starostea do negustorl ay lila
dreptulil lor, cácI s'aù nárávitil zapcir, i ime-oi fáchd catahrisistl peste oree-
Mala dreptulul lor. la dela vanclárI ca mezatil, fArA de a implini vre-o datorie
cate patru parale la leA. i luandil i starostea cate doul, parale la leil, se facti
sése parale, i ca acésta se fa,ce mare nedreptate vencyttorulai, cacl elii niel o
trebuin0 n'ail aviad a i se oréndui zapciulti, ci aù voitil numal ea sa'sI 16114a
lucralA cu mezatil, i pentru acea perde cate doné parale dela Mi telalicit16,
asemenea si la filodorimata de lucrad nemiscátére, orI de se mutá dela o slapauire
la alta, gil de ati rOrnasú lar alii caí au fostil, zapciii socotesc ca. ar
face acelil lucru, i faca preten(ione orl de cleciuiala intrégá, séti cid juni6tate,
fárá de a face deosebirea ce m.6111'11(1 mal ; ci mi lipsimA de a insciinta
pmeI tale, ea sa se dée luminatá intarire ca poluncl, pentru paza acestel orimduelI
a zapciilor si a starostid si a implinireI dreptitlitI acestui de acum
63110 de apro41, precum axila Máriel tale mai susil, iará hotarirea cea desavérsitil
riimane a se fato de catre Iná4imea ta. 1792, Nulo 25.
Ve! bogofOtú Brilacovénu,
Cud. No. XIX, lila 449.
(1) Cod. No. XX.
ISTORIA. ROKÁNIZORTI 145

140
cu examenuld lor prin d-luI vol annaei, ea pentru totI ciitI se ado& la puqegrie
s avemil Domnia mistri sell*, cum §i slobolenia vre-untlia si tie cii porutica
Domniel mele in scrisil subt Domnésca n6strl pecetie. Tolco pisali
gospod vomi (1). 1791, Septembre 8.
In Iufig 1792 domnitorulti, asupra anatoraleI marelui spatarti
mai reintaresce dispos4iunea dela 1780 relativa la liberarea din piqcarie
pe chez4ie, prin scirea spatariei.
Anaforana damnélui vel spPit. pentra hop ce se stobodti dela piqcàrie a
se da .,si, prin scirea spa' Oriel chez4ii.
Illihail Cons& Suful V V. i yospod.
Cu cale fiindil anaforaua dumnélul vel spat., pentru intircarea hotilor
gazdelor lor, poruncimd Domnia mea dumitale, vel arma0, i domniilor-v6stre
judecitorilor pucariei, ca pe chezgqia vinovatilor ce dobandescd slobolenie prin
pecetea Domniel mele, trimitetI qi la spit/fie spre a se face cunoscutI de
vreduid prin cercetarea ce li se face §i acolo, i dap, pliroforia in scrisd ce o
vet1 primi dela dumnélul vol spit., a,ia si se slob6li, fiinda cuviinciosd acestd
nizamd pentru cea din urmi trebninti, care acestd nizamil este data qi maI
d'inainte dela h.it 1780, Septembre 30, care îlü vèluI in Sel3r1. 1792, Itilie 1.
Pré Ineilfate Ddinne.
Pear(' cheza0I hotilor a se face intircare attü lor, cat gazdelor lor, na
este altd mi,ilocii, decitti dupl ce li se face ped(ipsa cea oriuduiti dupg jadecata
criminalulul i dap/ luminati hotirirea Mgrie tale, qi la vreme dobindescil
milostivnica erticitme si se dea pro vrednice chezd1 a fi destoinice i ingrijatl
acel chezae, ca in tútl vremea si rgspun46 pentru acel ce vor lua pe chezia
lor i a-I da de fa, orI dud vor fi ceruti ace ertati hotI séä gazde, ce se vor
8101)4 pe a lor c1iezi0e; pentru care a se face armare la acésti pricing flit de
mur, mO rogd Algae tale, si se Intgrésci -a.cdsta auafora on luminati pecetea
MArieI tale, CQ, de la puvcarie niel unù hotil sat' gazda si nu se slob641,
vremea cdud dobindescit mila Nliaiel tale de ergiciune, OA nu se va ar6ta
lor la spitirie, ca sg se cerceteze. i si se cundsci de stint destoinicI,
tip pe chezgie vredniel diudu-se, si dad iscilitura mea catre durnnéluI vol armad
ca si se slobáqg §i ca si scie spitiria apururea dela cine si alit pe meld hotil
ski gazdi, care dupg erticiune nu va continua a se pgrisi de aceld niravd ald
talharie, iarg horgrirea cea de savarotti riimine a se face de catre Maria ta (2).
1792, Ittlie 1.
Vol spitard.
in volumulu de anexe, la acestti capitola damil o alegere de diferite
acte cu referinta la just4ie in casurl deosebite. Unele din aceste acte potu
servi istoricului specialu alu justitieI nastre i alesil a procedurei civile
Cod No. XX, fila 44
Cod. No. XIX, fila 130
V. A. UREcrul

si criminale. Dintr'aceste sunt de observata actele relative la implinirea
datoriilor dela datornici, dreptula de muratorium ce '1 exercita
Domnitorulti In favòrea datornicilor acordanda termene de prelungire
a zapiselor, deslegarl relative la testamente, or" diele din care se
vede ca fia nu pota fi desmostenil,1 In favòrea streinilor si ca justitia
are de a ingriji de averea orfanilor.
Pitace ordonanda departamenturitor sa citeze tot-d'a-una paragrafula
din lege aplicabila la liotarIre, ma" cu séma cand e vorba
de recumiscerea unuI &era de protimisis; osindirea temnicerilor sa
platésca despilgubire pantru liotii scapatl din puscarie ; sentinte relative
la procese pentru tiganl; trimiterT de condamnatr la ocne ; confiscar'
de ayer' a unor Tug41 la nemtl; urmarirl in procese interesanda
pe sudit,"; urmarirl contra turcitor de peste Dunare; surghiunuri la
manastirea MargineniT si pe aiurea, inca din primele lunl ate domniel;
aducere In judecata cu mumbasira, ori armasela, adeca volnicii; pitace
catre starostele de negutitorl pentru vIncre'd la mezaturl etc. (1)
Viéta omuluT e nesigura. A mé, cbiar in momentula cand co-
(1) Pavel post. dela Caracul, a ama sorueá de cutre datornicl doI an't.
Io Mihail Gong. $101 VV. i gospod.
I TOMA RONIINILORP 147
Cinstitù credinciosil.boerulii Domnid mele Costache Suite biv vel cainarav
Caimacamul Craiovel, s'ati cetitù inaintea Domnief mele acésta anafora a duranéld.
de cercetare i pliroferie ce aft luattl a stkil acestul biv vel post. Decl
cand vi datornicil luI nu vor putea unta dumitale eu dovada vrednica, cuna
are putere de banl a le plati, atuner ea pentru unuln ce nu are, carele de a se
inehide este fax& de niel unù' folosft al n lor ; poruneimn Domnia mea, sa aiba
sometí de dol anl. 1792, Martie 22.
Muta jaiba ce a datti InaltimeI tale Pavel post. ot Caracal sud nomanatl.
cum ea din Intámplarile treentel razmirite inckAnda la datorie, an vi platitil
pána acum dintrlinsa, vi mai rémaindil inca tal. 600 datorie, ntiS avea ea ce plati
cerêndit a i se pune sorocii, ca sa tau se stenahorisésea de datoruiet, ni se poruneesee
de catre Iul4imea ta dela trecuta luna a lul Gheuarie 4. ea sfi cercetaran
i pliroforisindu-ne de starea vi parlegiuld lul, s îoseiinamù IualtimeI tale,
vi ni se va trimite portilla in ce chip sa turnan, va sei Mafia ta, ca, dupa cereetarea
ce atril fleutn atatil prin ce! dela Caracal boerl, cal vi pura ce! de aici,
pliroforisitti eft nu e adeviiratti, este 15rte scapatatil, ea casa grea i uevreduieii
a plati auésta data datoria sa, ei de va ti mita Mariel tale asupra i i se
va orindui aun sorodi de treI precumn cere, ea intru aasta preltiugire de
mute gonindu-vI parlegiuln. i venintln lu i5rev-care staro, ea sall p6ta, chivet-

148
rectamil (van facti tátt munca i de aceea scader1!) aceste pagine, a
ca s. nu inè abandone. De aceea, in asteptare sa potil
nisi si Casi, s1 Majo/ chip/ acestil sorocii a plAti i datornicilor iarasl priu ceta
pan/ se va izbrIni, ne IncArcandu-se niel ca vre-o dobandd la banl ce este dator,
ci iaras1 cum va fi mila Marief tale asupra-I. 1792, Februarie 27.
Ald InAltimeI tale prea pleeat slugA,
Caimacamuld Const.
EatA do escalplo uni:i easti
V. A. UarcluX
Dumné-v6strI ispravnicilor ot sud \napa shItate, fiind-ca copiI Colfescului
Iftimie ce ad munitit, ne insciintImd Domnia mea, cum ca se alla la pr6stl
stare si datare si fttr/ de invëtaturg si mal' vartosd pereusia lor pArintésca se
rasipesce, se prapadesce ; iata vd poruncimil Domnia mea, ca pan/ voma da Domnia
mea nizamuld desevbrsitd sl avetI dumné-v6sta ca dregatorI domnesci aI
judetalal i mal' vilrtosd ca unuld ce duma6ta biv vel stolnicri Iordache Colfestale
te alli si rudenie de apr6pe, unchiti, ca und parinte copiilor acestora, sl luatT
in zaptula i epitropia dumné-v6strA t6t1 pereasia lor pArint6sca, avéadd clatare
si purtare de grije si a copiilor spre huna chiveruisire si folosuld lor, de care
sa insciintatI. 1792, August 31.
Cod. No. XIX, fila 240-241.
Damné-v6strI ispravnicilor ot sud Slaam-Ramnie sangtate, dupl lusciiutarea
ce a'tI fostil jutluitú Domnief mele, In trecutele /ile, cum cl aicI la FocsanI
a/ muta/ una negustord sudad ald NemtieI, carele avéndll o prAvAlie ca mart./
acolea, ai cerutd de a veni vre-und clironomtl sétl epitropti ald mortaluï, ca sa
o faca zaptd averea mortulul, dandu-se scire la agen0e. Eata vine acestd levan
Gottlid Ipocicar, care este clironomd spre a face zaptii averea mortuluI; decl
flind-ca prav/lia este Inchis/ si pecetluita de dumné-v6strA, vê poruncimit ca sA
ofOnduitl din partea duinné-v6strl un d orna dimpreunl ea numituld clironomd
la deschiderea pr/valiel, i flekna catagrafie de bite a le raortultfi, iscalita, prin
doud foi asemenea, una O. r'émae la manele clironomulta, cgruia sl i se faca
teslim qi tóte lucrurile mortaluï, dela cara sl 1u41 adeverinta de primire, jara
alta O. o trimetetl aicI la Domnia mea ca rdspansuld; acesta vd poruncimft Domnia
mea, si fitl sanfitosI. 1791, Ianuarie 6.
Cod. No. XX, fila 240.
Pitada catre Teoclosie piara a cicerta casete, nutmci Turniivitulta.
Poruncimd Domnia mea d-tale biv vel slugerd Teodosie Tigara, fiind-c/ casele
intru care sell a le mumel TurnavitulaI sunt toemite si date prin
d-lul Sior Petros pentru sedero en asecjAmbtii, ea in útil va fi fésmer4a sa te
odihnesel d-ta peutru o facere de bine a neputintel d-tale IntrInsele, iar dupg
incheerea plcil desertandu-se s/ aiba a intra d-lul mal susd numituld lutr'insele;
acum dar fiind-c/ a venittl aceeasI vreme, cand trebne sa Intre d-lul inteacest)
case, dupg zapisuld ce are dela stIpana casel, procurad ne-amii pliroforisitit;
ti se da de catre Domnia mea (lupa vointa d-luI Sior Petros, soroctl de asta-lf

ISTORIA ROMÁNILORt 149
publica volumul6 orl volumele de anexe, mé otAréscti dei mal susa
scrisesemtl, a da chiar aci In note o serie de documente re-
pana in treI 4ile mg loca de sedere spre a deserta acésta casa, si-ti poruncimti
Domnia mea su e, ca MorourI sa intre d-lui Inteinsele. Tolcho pisah
gospod. 1791, August 30.
Cod. No. XX, fila 20-21.
S'a trimisti de dumnélul vel spat. ca cartea Marid sóle pecetluita, Nicolae
Mavriche postelnicil la mônastirea Snagov ca sa sé41 In pul, pana la a dona
porunca MarieI séle sa slob646. 1791, Septembre 5.
Toth In acea Ji s'a trimisti iarasI la mOnastirea Snagov prin d-lul vel spatara
ea porunca strasnica catre egumenii: Holteiti ca sa-hi tie in burla pul in
mOnastire fina de a doua porunca a M4Yiel scile sa slob64a. 1791, Septembre
5.
S'a facuth' porunca Mariel séle catre egamenulti mônastireI Snagov, ca numal
pe Honda trimita ca poza i ca poruuca Marier séle la môuastirea Marginenr,
poruncindu-se i egumenulur Margiminu, ca tie In paza, purtandu-I
grije de hrana vigor, de unde sa nu-lh s'oh* fin a de a doua porunca a Mi.
riel sale. 1791, Septembre 18.
Cod. No. XX, fila 74.
Douil dirfl legate, la Teleonnan i Oil, pentm totr Belinapgla tare NicopoIan ce
s'a Pulan stapilat pe cloug mosii, fi le-a dijnbuita, ale vorniculia, Slatinénu
S'a gentil douti cartt legate, una la Hasichi A.hmet aga zabitulti dela
Teleorman, i una la tirnlali Isrnail aga zabituld dela Olt, poruncindu-le ca sa
mérga sii prinqa pe Bilinasoglu dela Nicopoe ce a e0th la mosia Lisa si acula
In sud Teleorman si a apunta pe locuiforil de acolo de le-ah luatt dijma
mosiilor, pe care sa-lt1 trimita aiel la Mafia sa proa înaltulü Hasan-pasa vizirh.
Preflandu-se In urma aceste ea*, s'a scrish la ispravnicil Teleorman
Olt cum ca, de vreme ce Belinasogla impotriva poruncil imphatescI, care este
ca strasnicie data spre a nu calca tac& In patnêntuld tëril, arara, de capanlii
cu firmantl, aú trecuth in t6ra si ati facuth acésta urmare, dupa jaiba d-luI vorniculti
SlAtinénu s'a datii buiuruitií proa inaltulul vizirh Hasan-pasa, ca orI
viii si se pringa, séti moda si se adnel trupulti Tal aicI la Inaltimea sa, cu care
bururultilh sa trimita dor beslil i treI neferl tufecciI i ispravnicil sa se impreune
ea zapciulh judetulul aréte mimar porunca paseI si zabitulti ca orênduitir
de aicI sa urmeze porancir, rara de a se impotrivi mar multh ispravuicir.
1791, Septembre 10.
Cod. No. XX, lila 50.
S'a trimisti la Ocna Telega ca porunca Mariel s6le lui \roda de volnicie
unuI Ianache, ce a Inselath spataria de a scosh rhasti de drumil, care manca
s'ail datil In mana (limalla vol armash. 1791, Septembre 28.
S'a l'anta carte legata r6spunsti la Manda dela CainenI din plaiti Lovisti
sud Arges, dupa cartea ce a trimish la dumndur vel spatarti pentru o muere co

150
V. A. 1.1"nEct1a
lative la jus4e. Scitl, se vor atla nemuAamiti de acésta procedare,
sub cutare orl cutare cuvêntti, mal ales(' avendil deprindere a ceti-
o cer6 inauntru, avhdd judecata, i pentru bucatele ce 4icil unil din ungurenl, ca
aù aratii dinc6ce sa-1 slobócja sa-le duel inauntru, ca nicl pe muere sa nu o
slobóla, fiindd in potriva orênduelil, cad párita merge dupa pârìù, niel bucate
sa nu slob616, mama o oca, ca f6rte fel se va pedepsi. 1791. Septembre 28.
S'a facutil carte legata la Caimacamuld CraioveI pentru doI hoS1 ce sunt
prinvI acolo, care ad fostd vi en mail aleorghe INT6mSu i cu gaga luI intovaraviti
la omorirea und boerd nómSil, fiind-ca Gheorghe ea sluga luI s'a prinsii aid vi
tagaduesce de acea fapta, sa ttirnita dun-maul pe aceI dol ce stint acolo in buna
paza cu f6e de tóte cele ce s'atl gasitd la el. vi de cele ce s'ail luatd de dbvil
dela cold omoritü. 1791, Octombre 1.
Cod. No. XX, fila 107.
S'a Mouth pitacd la polcovnie,uld de seimeuI ca pe Alecsandru Cola°
radice la inchis6rea seimenilor uncle sa-ld pue in fiare fiindd vinovatil. 1791,
Octombrt 11.
Cod. No. 'XX, fila 129.
Dupa insciintarea ce s'ail facut aid* la damn6luI Turuagid zabituld Bucurescilor,
Iacob zabitti dela Focvanl, cum ca uml Osman Nefer dala mezilhandua
Focvanilor ail omoritd pe unil Bogdan arménd, suditd din cea parte dela Moldova,
ce all venitll n6ptea la pote, socotindd ca este omd r'édi porunca la
ispravuicil Focvanilor ca tóte lanrurile mortuluI pana la und fird al le iée in
impreuna ca 16e iscalita atatil de dumnélor catil vi de Iacob zabitulii
impreung cu doI treI neferl sa le trimita aicl ande se afla vi ucigavu. 1791,
Octombre 25.
S'ari faced féspunsil la ispravnicil ot sud Valcea, dap insciintarea ce all
facutil, tum ca und Dima Sonsos insoSindu-se cu tovaravf de aI luI, ce all r5masii
dincolo peste botard volintird, trece peste mute vi vine in plaia de fur& cal vi
ite a le locuitorilor vi le trece dincolo, cum ca all scrisil Maria sa voda m
lauutru, ca sa le faca infranare unora ca acestora, sa nu mal fad, aceste urmarI,
iar dud i dupa acésta se vor mal ivi a face rëutASI, Anna sasarä pläiaiï sa
dea eu armele Ma pe care va putea prinde vil dinteinvii sA-1 trimita
adica dintre ceI 40. care all trimisd f6e de numele lor ispravnicilor. 1791,
Octombre 25.
Carte de flare armarú ot Craiova.
Zenile Vlaseoe.....fiind-ca dupa, alegerea d-lul cinstitd vi credinciosil boeruld
Domuid mele Paul Filipeseul vel baud, amd f5,cutil Domuia mea allí doilea (ftore),
armad la scaunuld Craiovel' pe boeruld DomnieI mole i s'ail datú, dupa
obiceid, acésta Domnésca nóstra carte, ea sa aiba a face zaptd trebile armaviel,
vi pe tuSI zapciil armavilor (AV suut la acósta br6s11, ca care sa slujabel sine
arvirea vi urmaroa obicInuitelor kohl ale armavicI. silindu-se poutru tae pele

IbTORIA Romimoatt 151
ea pana acum biografil de domnil, de cati-va doinnT si insiratori
de legende In loca de a studia in detaliti si cu detinere mersulti di-
ce sunt chipa obiceia la datoiia slujbel lul dupa orencluiala si povguirea ce i se
va da de Caimacamula CraioveT, pentra care scriema si dumitale cinstita
credinciosa boorule Domniel mele Costache Sutu biv vel camarasa Caimacamula
Craiovel, sa-la sCil de ala 2-lea armasa, dandu-I pe zapcil i armastl asuprA4
spre a-I avea in zaptula s'él, i povatuindu-la d-ta la tóte trebile ce sunt dupa
obiceik a le slujbeI lul de a le urma, pazindil latin tóte dreptatea, i ferindu-se
de orT-ce lucra impotriva, poruncimil si voul zapciilor i armasailor catl suntetl
la acésta brésla, sa cun6scetI pe mal sus a numitula de ala 2-lea arma sa dânclti-1
supunerea i ascultarea cea cuviinciósa. 1791, Octombrie 29.
Garle de alt1 3-lea logoilt la Divanul Craiord.
Zemle Vlascoe.... fiind-ca Upa alegerea dumnélui .cinstita si credinciosa
boerula DomnieT mele Pana Filipescu vel banü. ama %cut Domnia mea alil 3-lea
logof. la Divanula CraioveT pe boerula Domniel mele, Voico biv ala 3-lea logof.
i s'ad data dupa, obiceiil acésta Domnésca a nóstra carte la manI, ca sa alba a cauta
tréba ce se envine, ci flama acestuia a logofetiel, purtanda grija si silindu-se a
sluji ca dreptate in credinta la t6te, dupa cum se va pova0i de catre d-luI Caimamul
CraioveI, i de catre d-lor boeril de acolo, pe urmarea ponturilor ce sunt de
catre Domnia mea in scrisil la d-lul Caimacamul Craiovel, i slujinda bine, pazinda
datoria ce 4 se envine la t6te, va fi manita de catre Domnia mea ; iar ne urmanda
celor en cale si cu dreptate, i viinda-ne vre-o jaiba de nescare-va nedreptaffi
s6i1 jalan i asuprele la judecay, cercetanda-se i gasindu-se in vina, nu numaI
va fi lipsitü, ci inca se va si pedepsi ; pentru care scriema i dumitale cinstita
ti credinciosa boerula DomnieT mele Costache Sutu biv vel camarasil Caimacamul
ahl Craiovei, sa-lil scii de alta 3-lea logof. dandu-I treba logofetiei asupra-1, si
dumnéta la t6te trebile, ce sunt dupa obiceiti a le slujbel luI, de
a le arma dupa scoposula Domniel mele. 1791. Octombrie 29.
Cod. No. XX, fila 154.
S'ati fácut voluicie cu mumbasira pa1ir. sa aduca pe Masa i Cate,rina,
surorile dela Aricescl dela Slatina, s6a de uude le va gasi, priu sc.rea ispravnicilor,
cu t6te scrísorile ce vor fi avénda pentru mosia AricesciT, ea sa st6
judecata ca egumenula BistriOanu. 1791, Octombre 30.
Litactl la dumnélta vel spett. si vel agei 'mara o muere si ca wat copita
(lela orasairt Tiltré de peste Mutare, ce tac funda nisce bota a anta Serdeni
Gheeiti, Osntan Aya stiiptinulii lor.
Cinstild si credincio4 boeril DomuieT mole d-ta Aleusaudre Manul el spat.
i d ta Jorgache Sutail biv vel postelnica epistatula agid, fiind ca, dela orasula
Tibrea de pesto Duuare ail l'agita o muere si ca una copila, furaudu o suta
patiu-4.eci galbenI si patru-leci isr;pte caragrosl de cate tal. dol i juin6tate
o alto argiutatif si lucrar! dela stapanulti lor Serdeui Gbociti cha. aman Aga,

152
V. A. URECHI.X.
verselor institutiunl. A [lice numaI: cutare Domnri a fostil 13114 cutare
réti nu mal ajunge. Bunétatea i réulatea DommiluI se cuvine a
Rita ve poruncimù Domnia mea strasnicil, sit datl poruncl la top' ZapciiI dumn6v6strg
i la cgpitaul i la resphntiesI vi la vatIveil mahalalelorti, filcendit-o public
tota orasultl Bacurescilor, ca fiesI-care s ióe aminte s grij6scg de acestl
fugan, eg de va fi venita, sell va veni la Bucuresd, sO-i punetl in
mâng negresith ca s na scape i s.-.i trimetetI cu t6te fartisagurile
aceste in paz. la Domnia mea, avendii i respunsfi. 1791, Noembrie 1.
Asemenea cgrtl s'aii Meath si la ispravnicil din 12 judete.
Cod No. XX, fila 157.
Rt.:Tung l Caimacam pentru averea anal Stotan Capitanii cc all fugittc
la 1Venifï.
Cinstitil si credinciosh boeruld DamnieI mole Costacho Sutu biv vel ciimgravil,
Caimacamulth Craiovel sgnetate, am veduth Domnia mea insciintarea ce
fad' DomnieI mele pentru o movie i o vie, unti loch' do casa si. alte inertia
dupO foja ce ne-all trimish, ce are in sud ViItem unit Stoian clpitanii, ce ail
fugitti la NerntI, pentru eare poruncima dumnitale, ca t6te acestea sg, le facl
tlumneta acum de ocamdati zaptil pe gala Dmniei, i sg, stea asa OA vel
avea a doilea porancg, dandil dttingta respansh i acelulf Rusia logof. si lul
Constantin Otetelesano datornicil, ca sii mal fie ingaduitorI. 1791, Noembrie 3.
Cod. No. XX, fila 169.
Carte de condicartc de »alga.
Milostiv Bojiu 16) Mihail Cons& Saful VV. i gospod
Zemle Vlascoe... Dat-amti cartea Domniel mele pre care dupg alegerea
dumnOlul cinstith i credinciosii boerulil Domniel mele vol logofetil de tOra de
josh Pam"' orenduitil condincarh la judeth, ca sO aibg, a Vim, condica judetulul
si a arma intocmal dupi coprinderea acestor poruncI ce (lama: t6te Domnescile
n6stre poruncI, carl se trimitii i s'ah trimisil catre ispravnicI, sOil cgtre jadecgtorl
pentru chivernisirea locuitorilor, pentru paza i bung orhaduiala judetuld,
pentru judecatI i pentru orl-ce pricing de obste, ca povItuid i. invet1turl,
mai vertosil cele ce sunt urnagt6re intru t6t1 vremea si obiclnuite, sa aiba
a le trece in condicg, bite, dreptil, cm vremea lor, ca si schimbandu-se ispravnicil
sat judecatoralii, si viindh' altil, sg, gitsésca acele poruncl in condicA, sg
le energhiséscl i sO le pgzéscg, si logofetulti acesta sl fie datoril la schimbarea
boerilor ispravnicl gil judecItorti, a areta celor ce vine, cate poruncl sunt date
de mal nainte, iar si na fie uitatl poranca ce se dg odatg, i sg nu se Hill de
celil ce vine in urmI ispravnich, ce ail fosth mai nainte ; avisderea i urmarea ce
vor face ispravnicI dupg poruncile ndstre, ce grid iu judete, de obste, prin plOsT,
cum si cislele de orI-ce trebuintg vor face ispravnicil in judetti, asemenea i acelea
sg, tie trecute &Ste Ill condica, sg se pgzésci lu mallilo orênduitultil logofeth
vi pravilnicésca condicI intru care este povetuirile pe largil cum sg urmeze is-

ISTORIA RomIbrmontt 153
se judeca dup.' starea diverselor ramurt administrative, judiciare, financiare,
cultUrate etc. Tstoria direia rnl-am consacrata ultimiT anY al
pravniciI i judecgtorula la priciiil de judecatI, i de cele obicInuite a le mosiilor
si de multe cuviinci6se povétuirl la judecatile ce se vor data de judecatorg s6a
de ispravniel, sa se afle or(Indnitulii logontii in de fati cetindii si ascultanda, ea
Eig "fad practica de pricing, 'Mill tare sa se serie DIM qisele unuia, réspunsula
altuia, si hotarirea ce s'ail Redd, si dupa acea si fad, caree de judecatl, si
anafora, cum si de nu se va et-Irma peteina si va rgmlnea a se aduce mgrturil
sóa alto dowel!, iarAsI sa aiba a face practica i sa o tréca in condica, ca
sa fie pururea sciutti ca au rgspunsti fiesl-care din eel ce s'aa judecata, ce
dovell ag arétata, si la ce ail r6misti pricina ? care la acestea sl fie f6rte cu
luare aminte, ca sa inelg i sa faca zapta cum se cade pricina, cercetarea $i
hotarirea judecatil, spre a se serie Insult acelea ce se vorbescil si se hotarasca
la judecata, iar nu altele, i ala se serie in condica tóte pricinile de judeca0 a
le noroduluI, ce se mutt% de ispravnicl si de judecgtor peste téta vremea, spre
a se afta treeute ca t6ta orênduiala lor, ca hotarirea i implinirea ce s'ati fleuta
$i O. adevereze in fiesi-care carte sat anafora, ea aunt treeute in condiea; dupg
care dandu-se celnl ce ati castigatti judecata, cartea Ma anaforaua, sa d6e si la
mana celul ce n'ati rémasii edihnitti adeverintg iscalita de ispravnicI ség jadedprin
care sa aréte anume sorocula ce s'aa pusii de fata, acelora, ea sa vie la
Divanti de a-vi face apelatia lor, i sa dée si la cela cu pricina adeverinta sub iscgliturile,
intra care sa ardte giva ce V-ati pusti soroca spre a veni la Diva*
iar pentru eel ce ail rémasti odihnii i multamitl pre hotarirea de acolo, sa serie
insisl in carte cl s'atí multtimita si s'ati odihnitti; si aibg datorie orênduitula
logofétil, ea pe t6t lana sl trimitg, prin dumnélor ispravnicl, aiel la logofetia
Domnit mele, condieg de Cate judecgi s'ati cantat de judeeltorl si de ispravnicir
judetuliii, en anItare in ce chipti s'ati hotgritti, 8611 la ce ati ramasa ? de &ail
multamitti sal nu ? ca cand va veni cu apelatia la Divanti vre-unulti, si va cere
aduca pre vre-unula aicl, sg i se cérli adeverinta soroculul, sa se caute in
condica pricina aceluia, ca su se vacja ; langa acestea, fiind-ca intamplatil
se intampla necurmatti galcevurr i pricini pentru zalogirl i véncjarl de mosiI,
si de veniturI si de orr-ce lucran l eg facuta printeaseunsti, i ca alta econotnie
si s'ati véndutti la 6menl stréinl, earl aunt opritl a cumpe'ra; ca sa lipsésca
dar acestea, sa aiba a se trace in condica judetulul t6te vémilaile de mosiI, de
veniturI si de ori-ce, ség zalogire, de va fi ca orênduiala fleuta, dupg cercetarea
ispravnicilor i sa se adevereze de &multi, eg este treed/ in condica, ea la orl-ce
judecata sa. se cr64a de adevératil acelti zapisti ; iarg farg de a se trece in condica
sa nu aiba statornicie Mel una felil de véndare sag zalogire, care pentru acésta
sA aiba datorie ispravnicil mal anteiti a da in scire la WA judetula, ea totI sl
scie a veni la condica sa aréte vengarile ce aü a face, ca sa se tr6ca In condieg ;
asisderea i off-ce alte aselgmaturl, ca sa fie temeinice i cu credintg de adevarate,
sa aiba de a se arêta si a se serie in condica judetulur i adeverindu-se de
logotttal ; asisderea sg se tréea in condica acésta i examenele de cercetgrile a fiesIcaruia
vinovattl i calutti in hotie, ca sa se afle trecute, i cand ar avea trebuintg numitula
logoftita de vre-o trebuinta i inatatud, sit aibg prim d-lor ispravnicit judetulul
a arta la d-luI vol logofgtil, i d-lor velitI loggétl sg aibg a argta Domniel mete,
porunJa CQ ve' trimita dela Nol iargsl prin ispravnicI sa o trimi0 la oranduitulig

154
V. A. URECIITI
vietI urrnAresce aliti 8copti decat de a fi carte de petrecere a calor-va
trftndavI:or1 carte a;sIa (lisa diclactica, dar din care colartiltí In\ atA
logofal ; vi pentra slujba i ostenaa luí si aibg ay laa Idea ce este
Avivderea sl aibg, a tinca t treI lude seutelnid pentru po3luvania caseI lul, 6meni
strtlinI vi fArl de pricing, i flri de dajdie la Visteria Domniel mele, cirora, chipa cercetarea
ce li se va face de catre d-lor ispravnicI, tiind Cu adearatü firl de pricing.
sa aibl a li se da dala visteria DomnieI mele peeethiiturl Domnesei pe numele
íi chipull lor ca si fie apgratY, i langi acésta sl, iée vi avaetil dela cartile de
judecati sea anafora ce vor face ispravniciI, sé g judecitorall. lusa la pricina
hotAdtg de acolo pentru scrisñ i trecuti in condici, dela parale 20 pana la paralo
60, vi ispravnieil sé l judecatorii si ailoi u le insemna In carte acell havaeta
ea sa nu se indrisnései a lua mal multa; avivderea si Me vi dela riivavele
ce se facl de soróce de catre ispravnicr, dela parale doug pana la parate patru,
lar mai mal si nu se cuteze a lita; iarg, dela vgndIrl, zglogirl da movil. i iT,
tigani, sé:1 alto avecilmêntud, cum vi la vènellti de venituri de movil, carl poruncim
mal suya a merge cu zapisti ca si se cerceteze de ispravnicii i sg, tréci itt
tondicg, si iée pentru scrisil In condici: de movia mare cate parale de
/novia mica cinel-spre-clece, vi de tiganI la unil snfletri banI 15, Insemnandil
iarivI ispravnicil séti judecitorull acell havaetil Intre acele avecliimêntud; poruncimil
Domnia mea d-v6stri ispravnicilor judecItorilor ai judetulifi
cartea Domniel mele si metahirisitl la tréba act3sta, dandul condica jadetalril
asuprI-I, ferindu-se de a nu face nescare-va jafurl celor C3 vor avé pricinI de
judecitl, séri a cere ruvfeturl i mita, ca pentru acea i s'al oré:1(111Ra de catre
Domnia léfl, spre a se feri de miele ca acelea, niel sa se zAbovésel, en
scrisultI carilor, séit trecutulii in mulla, pe locuitoril ce vor avé pricing do
judeeltI, ea sA nu li se pricinuiasci periciune de perded de neme i ca cheltuialg,
i ca grabi sa se sgvérvésci fievce-cgruia tréba vi si le dée drama,
pentru cA de va face vre-unI cusuril la vre-una din cate i por:intima mal susl
nu numaI va fi lipsitù, i alta data nu se va mal' Invrednici la mill i slujbl,
Domnésci vomii i pedepsi. 1791, Noembrie 8.
Cod. No. XX, fila 182-183 184.
Numele condicarilor ce se oriinduesell (lela judete.
Sandu logofgai condicarl la sud Ialomita.
Voica biv polcovnieri » Prahova.
Co»stantin BAnesen Vlavca.
Nicolae Tipograf Saac.
Canstantin Siulescu Museo!.
Constantin, ce aI fostü polcovnicü la sud Dambovita; la 1792, August 11
Dina logon'tg.
Nicolae sin Stan logof6tü, la sud Ilfov ; 1792. Iulie 18 Constantin Stoeneseu.
Riducan Piculén logofgtii la sud Buzel.
Manolache sin Gregorie TarnAvescri biv all 3-lea logoltil la sud Slam-Ramnic.
Mihal Poruinén la sud Mehedintr.
Dumitravco TImgveseu la sud Gorj.
Parvul la sud Doljil.

I8T6R1A ROM INIEORt 155
cate-A, a biografil i ctite-A a fapte din politica e. terna, iar despre téra
despre mersulti culturel séle,, apròpe nimicu
G1ieorgbi0 postelnicel sud. N'alcen.
Constantin Lacust6nu la sud Olt..
Cracirm logofilta la sud ArgeF,t.
Tudorica la sud Teleorman.
Stoica Fastacatu la sud Romanny. 1792, Deeembre 1 Florea logofilta
Dragoescu.
Cod. No. XX, fila 185.
It¿Ispunsil la ispravnicil Prah9vel pentru sudip ce fina veniur la 7110i7.
Dumn4-v6stra ispravnicilor ot sud Prahova, am vatiata Domnia mea inseiintarea
ce ne facetl, dela 10 a le aceste hai, pentra Ioan Gogionaan sudita ot
Sacele, cumpèratorula de venitula moviilor miinastird MarginenI i manastirrI
Sinaia, cum ca veranda inaintea dumn6-v6stra n'ají primita a se socoti eu
mita egumenI vi a se desface de acolo, oicêndil ea vine la 13ucuresci pentru
acésta, vi ceretI porunca de urmare de este a veni i egumenil aicI la BuctirescI
séti na ? pentru care va pofuncima Domnia mea de este ca adevarata cuna ea
numitula Ion Gogioman vine la Bucuresel vi nu face alta prelungire, sa avetI
trimete vi pe egumenI, laxa pentra Ion Manolo suditu dupa ce va veni aicI, ya
avetI a innata Domniel mele. ea ya dama ponina, de a veni acolo vi Apostolacho
Turnavitu vinclator. 1791, Noembre 14.
Cod. No. XX, fila 186.
S'ají facutil porunel catre ispravnicil ot sud Teleorman, dupa insciintarea
duMnélor pentru un Nicola ot Ruvl-de-vede, ce este datar unul turca dela Cala.
ca atata numitula turca sa-I gica sa se scóle sa vie Id la Alada sa, ca sa-v1
cante davaua, cata vi pe numitula datoriula lul sa-la trimita drepta la mana
sa ca Insciinyare vi el' slujitorI de judeta pentru pul la drama, iar pe chezavula
numitull dator sa-la slob641 de la inchis6re, de vreme ce nu este chezava pe
ban1, ci pe omula carde este vi l'ata. 1791, Noembre 17.
S'ea t'acata porunca catre ispravnicii ot sud Baza ea sui trimita aicI
una Margarit biv ala 3-lea vistiera epistatula moviilor dumnéluI spatara Oherache
epistatula eiminarid spre a-vi' da socotéla de venitulri lor la dumnéhif.
1791, Nombre 17.
Cod. No. XX, fila 188.
Carie de boerili ji«lec4toria la depertamentulli de patru ot Craiova.
Zemle Vlascoe Datam Domnésca mista earte , pre carele
l'am orênduita DOMUla mea judecatoria la depertamentulti de patri' ot Craiova,.
ca de impreuna, cu boeri judecatorl dela acestil depertamentii, sa aiba
a cauta pricinile de judecatI ale noroduluI, cate li se va orendui In misil de
catre dumnéluI Caimacamula Craiovel, en sirguiall, pazinda depertamaula,
silincirt pentru. dreptate a face hotaririle (lupa pravilI, spre alf

I56
jr. A. tinEctirX
Drtm(t decl la vale In notA acte de urmta6rea coprindere : 1) Unil
moratorium In fav6rea luI Pavel postelnicelli din Caracal, vra sä pea
fies-care apftstait Indestularea sa ail, de a se z4bovi F2ii. a-0 perde vremea lor
ca indelungatl asteptare la depertamenta, urmluda dapl buna-vointa a Domnia
mole Intru t6te flrl de cu3ur, i aralandu-se cu slujba vrednica, va dob/ndi
ciaste dela Domnia mea, cum In potrivI, Cicala se va arta nedreptft
judecatoria, orI lenevindu-se la datoria slajbel séte, ori flc6acla hatlruff, sea voe
vegbiata, sat la alta interesa amgginda-se, va fi scIduta si osêndita dupl pravill.
Poruncima Domnia mea si d-tale cinstita si credinciosa boeriula Domnid.
mele Costache Suta biv Tel clmIrasa, CaMacama ala Craiovel, sI-la soil pe
maI susù' numitula boeriula Domnief mele, jialecItoria la acesta depertamenta.
1791, Noembrie 18.
Cod. No. XX, fila 190.
Carte de judea tor la Divanalrc Graiovel.
Dat-ama Domasca n6strI carte d-laT pro care l'amti orilncluita Domnia
mea judedtora la Divanula Craiovel, ca dimprennl cu climatal Caimacam,
cu d-lor ceI-1-a1V boeff judec/tcal ai Divanulal de acolo, sl aibl a cauta pricinile
judecati a le norodalul, atta cele ce sunt de aicl cu porunca Domnid mele,
&OM si cele ce vor veui cu jaiba la Divana de acolo, cu sîrguiala, ne lipsita plzinda
la Divanii, silindu-se pentru dreptate a face hotldrile dupl pravill, spre
a'sT afia fie0-care apastuita indestularea sa, MI de a se zlbovi si perde
vremea lor cu indelangatl asteptare la Divana; armânda dupl buna vointa Domniel
m.ele Intru t6te far/ de cunt* si aratandu-se ca slujbl vrelnica, va dobandi
mili 0 cinste dela Domnia mea, cum In pottiva, dad se va arata nedrepta
judecItorttla, orl lenevindu-se la datoria slujbei sae, orI flanda batftrurl, s6a vole
vegbéti, séù la alta interesa amIgindu-se. va fi scgdatù i ostualita dapI pravill
porancima Domnia mea si d-lul cinstita si credinciosa boerulti Domniel male
Costache Satu biv vol cimIrasa Caimacam alú Craiovel soil pe mai
numitula boerulft Domuiei mele de judec/tor aicl la Divanala CraioveI. 1791,
Noembrie 18.
Cod. No. XX, fila 191.
Carte de judecillor la clepertamentti de Cre»ienalion ot Craióva.
Dat-ama Domasca ask% carte pro carele l'ara orilnduita Domnia mea
judecatora la depertamentala de Cremenalion ot Craiova, ca dimpreunl ca eel-
1-a1t1 boerl judeatorl dela acesta departamenta, sl aibl a data pricinile de jadec4I
a le vinovatilor ate li se va orêndui In scrisa de atre dumalul Caimacamula
CraioveY, ca sìrguialä, ne lipsitú pazinda la depertamenta, silindu-se
pentru dreptate a face hotAririle dap/ pravila cu aratarea capetelor spre a'sI afla
fiesI-care nApastuita Indestularea sa, fill% de a se zabovi i a's1 perde vremea
lor cu indelungat/ alteptare pagrabasil la depertamenta ; urmanda dap/ buna vointa
Domnid mele intru tóte farri de cusura, aratandu-se cu slujba vrednicl va
dobftndi mill si ciaste dela Domnia mea, cum impotrivI se va ar6ta nedrepta

nu numal in favòrea unuI Nerd ware. 2) Grija de copiil Colfeseaut
3) Regularea clirunotniel upul sudijfl auslriacil 4) Sc6terea until
judeclitorala, orl lenevindu-se la datoria slajbeI sae, °A facêuda hatirurI,
vole veghéta, sétl la alta interesa- amaginda-se va fi Salida i osauditti 41tipa
pravila ; poruncimil Domnia mea 0 dnmitale, cinstiti i credinciosa boerula
Domnid mete Costache Stqul biv vel camitrasil Caimacam ala eraiovel, sea
pe maT susú numitulfi boerula Domniel mele de judecator la acesta &pertain
en tú.
Cod. No. XX, fila 192.
Parle la vorniettla Pripcovénze ea sti 'fie i dumnélui la Divannlii r'raioer;.
Cinstita si credinciosa boerula DomnieI mele Stefano Priscovene biv vol
vornice, sanatate ! macara a la intocmirea ce atnù facuta Domnia mea, dtunnélor
boerilor ce ama orênduitil acumil judecatorI aid la Divanula Craiovel, pe dumn6ta
nu. te-ama pusti in randulil celor-l-altï boerf judecatorl, avilndu-te cu deosebire
pe dumneta ui pentru acésta niel nu roinat a te indatora la ¿cite poruncite
de obpte care se caut4 in spre a le osteni pe tae ditele ne lipsitú voinda
odikna Vtreine(elor domniet, tale, dard iarapI nu o giisimz1 Donnzia me« eu
cale de a fi domnia ta cleasebitit pi lipsittz din slujba pi triba Domniei mele. ci la
cele maI deosebite si mal delicate pricinl te avema ne lipsitil qi oraduita la
Divanula Craiovel, unde veI merge dammita, WI de pregetare, dud va fi vre-o
tréba mal mare, ca d'imprenna cu dumnélui Caimacamula Domniei mele, §i ca
dumn6lor cel-l-altI boerl judecatorI, sa caulati i acele trebI mal mad, ne.lipsitI,
ca sa nu se intarzieze. i ea acésta va fi cunoscuta pi deosebitil ipolipsisil al
Doinnie tale, unde i nadajduima la osirdia dumitale a se face drepttl hotaririle,
fara de niel untl casual.; pentru aceea darl scriemil dumitale deosebita
ac6sta domn6sca n6stra carte, precruna asemenea am tl Insciintata dumnéliff
Caimacamultil Domnid mele, si fil saniitosil. 1791, Noembre 19.
Cod. No. XX, fila 192.
Carie la dumnélui Cai»tacamulti Craiorel pentru dumnélui vel vornica
Prepcovénu.
Ito Mama Const. &Ifni 1717. i gospod.
IsroarA Romitamont 147
&into Vlascoe.... Cinstita si credinciosil boerufil Domnid mele dumn(Ita
Costacho Sutit biv vel camarasil Caimacamula CraioveI sanatate. macaril ea Intocmirea
ce ama facutil Domnia mea ifumnélor boerilor ce i-ama orénduita acuma
judecatorI aicea la Divanula Craiovel, pe dumn6lni biv vol vornica Stefan Prescovén,
nu Yawl pusfi in randula celor-l-alt1 boerl judecatorI, avandu-la cu deosebire
diva starea cinsteI si a btitranOel dumnélui, i pentru aceea niel nu l'amil
insarcinata la t6te pricinile de ob§te, spre a veni in t6te lade la Divanii re
lipsita, voinda i odihna b6tranetelor dumnélul, dad iarasi nu mil gasitti
cale Domnia mea, de a fi diunnélul deosebita §i ne lipsita de slujba i tr6ba
Doninier mete, ci la cele mar deosebite i mal delicate pricinl ila avema nelipsita
si orênduita la Divanula Craiovel ande va veni dumn6luI Lira (le pregetare cal d
/aorta Romdnilorh de V. 4. Urechitl, TOM. LI ald serie1, lo86-1800 L ai IV lea dele, NM, 11*

158
V. A. J.JitEcRiá
Teodose Tigara din casa mumel TurnAvitulut EatA. una acta de
dreptate in favòrea mamei bunului amici alú lul Mavrogheni. 5) Tri-
va fi vre-o tral mal' mare, ea d'impreuna ca dumnka si en dumnélor ceI-1-alt1
boerl jndecitorl sa cautatI qi mete trebi mai 'marl ne lipsitil ca sa mi se Intarzieze,
de care acésta ama insciintatil si dumnélul prin osebita Domnésea nóstra
carte ce scriemn, ci dad na lipsimil a insciinta damitale, ca sa scil mijloculfi
cu care avemil pe dumnéluI Onduitil la Muna, i dumnka te vel uni en d-lni
la cautarea pricinilor ea unil boeril practicosil la a le Orne:01110, spro a facP
drepte botaririle i dupa pravila. 1791, Noembre 19.
co.i. No. XX, fila 193.
Corte catre Caimacamula Crainvei deindu-se n scirr judertnorii re s'aa orfinduita.
Cinstitil i eredinciosil boernlil Domniel mele Costache Uta biv vel eamarasil
Caimacamulil CraioveI sannate, iti facemfi In scire, ca iata amii orkidnitfi
Domnia mea. judecatorI atfttfi la Divanulti Craiovel, ca d'impreuna en dumnka
sa cante pricinile de judecatI a le norodulig, câtjl i departamentulil de patri],
i la departammitulil de criminalionti de aici. din Craiova, pentrn pricinile de judecatI,
ce li se va orhdui in serist1 de catre dumnka, chipa orandniala ce yi in
cea-l-alta domnie a Domniel mele s'ají nrmatil, de a carora mime trimisesemfi
dumitale i t'ad In serisii, ea s seil pe boerii judecatorl orêndu41 de dumn6ta,
deosebitil facutfi qi cartile Domnier melP de judecatorie fies-carnia
parte la mine eu cnviinci6sa invkatura si povataire, in ce ebipfi ait a mina la
eautatulfi trebilor jndecatilor, deci nu lipsim4 a inseiinta dumitale de acésta Intocmire
a jridecatorilor, i portincimil ea de mima fluido sa se cante tke prieinile
de judec41 a le noroduld ne lipsitil, atatil la Divauft d'impreuna cu dnmnéta
catil si la orkidnitele depertamenturl de orénduitil boerl judecatorl, en
silin dupa pravill i dup. dreptate, ara de cusma si Vira de zahava, dupa,
cum este burla voluta Domniel meta ca sa iirt pricinniasca celor ce srint in jildecatI
prapadenie i cheltuiala 1791, Noembre 19.
cod. No. XX, fila 194.
Craiord afara din dumnaul vornicula Prescovr'nu re rsle ortIndaila
cu deosebire, 1791, Normbre 18.
D-lnI vel claceril Barba Stirbel. 1791, Oct. 12 s'ají rintluitii cincel. Goa-
D-10 biv vel pabarnict Stan Jiann.
biv vel atol. Ioan Glogovén.
1 noglu jadee:flor Divanitu la Craiova.
D-InI biv vel atol. Tonita BrAiloin.
biv vel shigerfi IoniÀt Argiutoian. Octombre 12 s'ati seriq C imacamulul
Voleo t logoffitil totii voiculuI i s'a inoitil pentru Arginloian Cit S'AA SCOS
logofetia prin cartea 1792, Noem. 23. judoelltorio.
Depertamengula de potra o/ Oraiova.
Biv vel elneer Zabarie Barbu Banescu in leuda acestuia randuitfi post.
Maui' ala 2-lea armasil. 1792, Martie 26.

miterea In surghiun la Snagov a postelnicultit Nicolae Mavrichi si a
until Ore-care Oltel. 6) Protectiunea mosiilor vorniculul Slatinénu din
Biv vel clucer Zaarie Chiriac, in locuTI s'ad orénduittl Zamfiraehe hiv vel
ald 3-lea logof5td, 1792, 1-lea 1ogof5td, 1792 Februarie 2.
liiv aid 2-lea logof6tii Dinica.
Biv polcovniculd DrAghicénu BAlén.
Gheorghita, al 3-lea logoréth, 1792, Lillie 18. S'ad Wad Stan Gromor6nn
al 3-lea logof5td in loeulli lul GheorghiVi, 1792.
Departamentalit de Criminalianrc ot Craioret.
Biv ispravnie za curte Constantin.
Iiiv ald 2-lea vist. Constantin Prisiann.
Biv ald 2-lea armad Dumitrache Viilorénu.
Postelnicelult1 aheorghe Socoténulii.
Cod. No. XX, fila 195.
ISTORIA hOMINILOIlrt 159
S'ail Redd porancl In dosuld jdibei luI Dumitrache Turnavituld pentru mid
oierii ce l'ad inchisii la und Mitache vame0i, pe care vameld lid rkidnise
TarnOvituld sa dée oieruluI tal. 500 Bi sd iée tagvild dela mana, ea sa se descaree
eand if va da socot6la la Turnavitd, ad cered sA se slob6d1 oieruld dela
Inchis6re ca va da tal. 500, sl stea in pastrare pa se va judeca aceld vame01
en Turnavitul, de are cevaBI ca dénsuld, nefiindu-I oieriuld nimied datord ; dupil
cerere s'ad poruneitd ca Turnavit sa numere bad la epitropi, sd stea in pastrare
.pe oieril sa-ld slob6d1 d-luI aga. din Inehis6re. 1791, Noembrie 19.
Cod. No. XX, fila 188.
Carte de judeerttor orénduitrt la judep.
Zemle Vlascoe pre carele l'amd orénduitti Domnia mea judecatoril la
sud si aiba, a data t6te pricinile de judee541 a le locuitorilor Cu bunI cercetare
ca ad le hotarascA ca dreptate, i pentru fie0-care pricing, ce va judeca
BA faca hotarire inserisd la mana cul se va cadea, ferindu-se de hatard gi voe
veghéta; iara pro eel ce nu se vor odihni de acolo al le dée la maul sorocii
inscrisd cu i orênduiti spre a veni la Diva* i pentra t6te pricinile ce va
cauta sd aibd a thin condia, Intru care al se tréca t6te cu buna orênduiala,
a0a judecatoruld BA canto judeatile i sd faca hotarire Inserisd, iar Implinirea
dupii hotadrea al o faca ispravnicil judetuluI, la care Implinire si nu se amestece
judetatoruld, cum nick' ispravnicf sa nu se amestece la pricid de judecatI
ajndeca, fAxii de mime judecItoruld, pentru care poruncimti Bi d-v6styl isprav-
Mellor al judeMul sA-16 cun6scefi de judecator, gi s1-1 datl mama de ajutor en
6menl de slujba pentru cei ce vor fi a se aduce Bi a se mite la judecata.; aBiBderea
poruncimd i mazililor, bresla0lor i tuturor loeuitorilor de ohBte ad 41
luseiintaV de ac6sta, de fie0-carele pentru pricinile ce vor avea al mérgl O. se
judece la orénduitulii de Domnia mea boerulil judecitor, cd pentru acea amtl
orénduitil deosebitil de ispravniel Bi judeatorl, ca sd caute mal eu Inlesnire
WA de Alma in t6ta vremea priciniie judecatilor ce vet( avea. 1791 Noemb. 20.
Cod. No. XX, fila 178.

100
V. A. 1.1mgcniX
Teleorman in contra unuT Turc din Nicopole. /) Pedepsirea.CU ocna
a unlit falsillcator de acte pubIce. 8) ActIA relativit la ataceri parii-
te s'arc r6zdaitti. 1791, Naembrie 12.
La departantelaulil de opfrt.
Clucernlii Drimitraclie Catargiu
Sardartilti Teodorache Tut'kill
Sardarulti Dumitrache Brezoianul
Slugeril Barbul Ciorogarlénul
Sluger(i Mateiil Cantacuzino
Slugerti Nicolae zet Evdocliim
Mateiti Grecénul biv vtai zaVibArnicio
Dragomir alti 3-lea logofati.
La departamenialiä de f_pte.
Stolnieuí Iordache Colfescu, in s'ail orAnd Scarlat
Falcoianu, 1792, Main 3.
Medelnicerulti Drlighicén. Grechnl
Pitarulti Constantin Niculescrt
etrarfi Anton Fotino
Cluceril de arie f4heorghe
el n ceril de arie Dumitrache (Mora ?)
Alit 2-lea vist. Pashal
Ionita alii 3-lea logofiltil.
La Cremewal ion.
Medelnicerti Stefan Vilara
Slugeril Teodosie Tigara
Setraril Ioniti sin stolnicti alieorgbe
GramAticil Iordan
Dimitrie ispravnicil
,4erban alit 3-lea logofëttl
Pitara Mateiti DrAggnescu s'ai1 rmnduitn cu pitacul d-luT vet logo f.
Noembrie 22.
Boerit epitropi.
Cl ncernlil Costache
Paharnicni Dumitrie Varlaam
Stolnicti Dumitrache
Stolnicil Nicolae
edeluicerti S te fan i.
Portan tr Stamate
Toma SpAtitrache
Ajatortibl epitropilor.

ISTORIA, ROMANILORt 161
colare cu guyernulti Ardélula 9) Actti relativa la judecarea de Divanulil
din Bucuresd a unor hoti priq peste Olt lu regiunea
Polcovniculti Stan Siraral
-Stoica Urlegén logof. 1791, Decembrie 15
Stoluicti Alecsandru Grecénu judecitortl la spitirie
Medelniceril Hristea judecitortl la Agie. 1791, Noeinbrie 12.
Zemli Vlascoe... Se da volnicie slugeT. Dkimuiei mete zapa spitirescil si
mérgi la sud Buzeti séti ved' ande va gisi pe Timase negustorasT mimularti,
luindu-111, cu voie t'ira voie, alma ala infitoseze inaintea dumnélor velitilor
boa' cu Panait ce ati fo3ti1 capitana de volintirT i en Stefan si Samen
Armón, si sil rèspundi la cele ce va fi iutrebatil. 1791, Noembrie 22.
Curte 'legad la Caimucantal Craiovet pentru bolla lia Dobrolan a o 'chicle
la niczattl.
Cintita kJi credinciosil bocrulil Domniel mele Costache Sutu biv vel eruraù
CraioveT siniltate, itT facemil in scire, e lacea in orasulil CrujoveT
are bolti de piatri, Dobrotau negustora de aicl din BucurescI, carde tiind-ci
este datorti atita la alt1 datornici, ct i estrele soVeT luT, este a se viuda cu
mezatii acea bolti; decl éti poruncimil dumitale, s pu! si faci mezatil mea
bolti aicea In oraqulil Craiovei ca Une imprejmnirile °I letra amplia tuturor do
obste, si pretula ce va e4i pe urmil s aibi a insciinta Doinniei mole cu auafora,
i val avea porunci. 1791, Noembrie 27.
Cod. No. XX, fila 204.
S'A gentil volnicie cu doT neferT ca si duci surghiunil la münistirea Mirginen1
pe Dumitrache Defibeiti Mi de ala slobodi egumenulil pininu vo, mica
porunca gospod. 1791, Decembrie 4.
S'ati acida r'apunsil la ispravnicif ot sud Prahova pentru marfo, ltadultiT
Minzula, ea si stea popriti Oil va veni, fiind-ci aú scrisil Mida sa la magistratulfi
BraylvuluT, yi in urmi cela ce va riminea de jadecati va pltiti
china case!, citil i clteltuiala a doi cal ce sunt aT Radului Minzulii, care cheltuiall
are a o face omulfi Radulul phi va veni. 1791, Decembrie 21.
Zemli Vlascoe... Orênduimil pe sluga Domniei mele, zapciti spitirescil cande
si iée de aicl pe Stoian ot Fliminda sa-ia dita, surghiunil la mòntistirea
Mirgineni sud Prahova, de care poruncimfi Domnia mea egamenului acestei
aduandu-14 orénduitulil mumbaOrd pul la pazi inliuntru ménistiriT,
firi de a cloua porunci a Domniei mele si nu te cutezi allí sloboqi, 1791
Decembrie 22.
Volnicie ca mumba#r, ca zapciti speitdrescre, set aduca pe nisce
(huela (lela satulrt pentru pricina jadea fii A-monitor cc! jelfuiri de
Panail ce arc fosa ceipitanit de voluntiri.
Zemli Vlascoe... Fiind-zi la pricina de judecati ce are untí Samen Armén
i tovarllii lut c unti Panaitti co ail fostfi *Ama de voluntirT, este trebuinti

162
tuluT CraioveY. 10) Acta constatanda pedépsa Cu incinslire a seimeanuluY
Alexandru Cociac. 11) Acta relativa la uciderea until sudita,
a veni tuaintea Domniel rude Sayal parcilabula dela satulti Tiglineseil 0 Ionia,
saténula de acolo, Intra caruT copra ad fosta marfa numituluI Samen, ca sa de
marturia lor Inaintea DomnieT mele. orftduima pe sluga Domniei mele zapcia
spataresca.... qi radicandd dela numitula Bata pe Ionica saténula 0 pe Sayal parcalabuld,
sa-I aduca drepta aid Inaintea Domnief mele, 0 care din davagiI va
rdrnanea de judecati, acela va plati trépadula mumba0ruldi 0 cheltuiala lor, iar
numitil locuitorl sa nu-T supere mumba0rula Intru nimicri. A01derea si aibi datorie
orkduitult1 acesta mumba0ra, ca ducanda osebita porunca Domnid mele
ce i s'aii data citre camaraoula Paraschiva dela Zimnicea, si aiba a aduce respuma
hi sciisfi catre Domnia mea dela numitula camara0 cu. Intircerea luT tle
acolo. Aoioderea si aduci mumbaoirula acesta 0 pre Voico W61111111 dela TiganescY
gazda la care aa oedutil Tanase. 1791, Decembiie 22.
Cod. No. XX, fila 237.
Anaforaaa ce s'aïl flicattá in dosulti Alba lui Barba Bechénul, potent payaba
ce i-aii flicutti unii hop..
lio Ilfihail Const. Suful i'V i gospod.
Zemli Vlascoe... Sulfald ce s'aa WW1, poruncirna Domnia mea si se ururmeze,
0 peste suma sulfulul, sa nu fie supera slujba01. 0 zapcil puparieT, ci
dupa acea orênduiala sa se urmeze. 1791, Octombrie 11.
Pré Inalfate Doinne.
V. A. UREcHIX
Dupa, luminati poruuca MarieT tale s'ad Infatopta la judecati Barbul jiiluitorula
en doT zapcil qi patru slujitorT din brisla armloésci pentru pagaba ce
jail Montit unti hoVi, de care se tota judeca de este acum unil anti 0 jum6tate,
spre 1nteles, 6re s'ad scapata ca fuga, s'ad cacerdisitil de numitil zapcil i paripla
pe langi jalba sa nu se lnainta judecatiT, atatea cliff spre citanie, dui o
angora a departamentuld de Cremenalion ea 16ta 1790, Octombrie. Pe care
apira pe dumnélul vel arina01 Grigorasco Chica, ca unula ce dummiluT q'ad facata
datoria pe cata i s'ati ciclutd, WA pe zapciI ceI mid 8,1 puririel 11 lndatoréza
si se gasésca pe fugaril, In care anafora li se vede 0 soroca data dela
Divana de qile 61, jara De aducêndu-la, cu deosebiti hotarIre si plitésca; alta
anafora a acestuT departamenta dela trecutula Decembrie, prin care cu amirunta
cercetare s'ail alesd vinovata numal vatafula de pupitrie, anume Ienache care
s'ad 0 osanditil, off si gisésci pe 1100' In sorocil de ()He 31, orl si platésca
pagaba jalnitoruld; o jalbi a luI Iuzbaqa de pu§carie anume Petre din trecutulii
lui April, data catre Divanula priT, ci l'ar fi apucandti 0 pe ela singura de tal.
200, care jaiba s'ah' orênduita iar la acesta depertamentil, cu porunci si se fad,
analoghie pe puterea gieql-caruia zapcil alit purarieT, alit carona avuta nefiiinda
cunoscuta s'ad fosta gasitil ea cale dol zapcil Petre 0 Ienache si dea po talerT
200, 0 patru slujitorl anume : Barbul, Vasile, Tudor 0 Petra po cate tal. 50 ca
sa, se plat6sca tal. 600, pagaba jaluitoruluT ce cerea atund, iar maT josa si vede
hotirirea DivanuluI scriinda ca s'all inde$tulata dela zapcmlil cela orênduitii, ci.

Armén din Moldova. 12) Acta relativa la hott de cal de peste muntI.
13) 0 carte de ftori- amasa la -Craiova. 14) Alta de ala 3-lea logolèta
ail faculta sulfu Po tal. 300, vi ail hotarita ca numal atta sa platósca, vi iara
ott aualogon, de care suma s'al data numit tal. 155, musa dala danvil puma! 5
iara °data cind-ttect s'aii data porunci Divanului rii dela catia milostenid
peutru aceea jaluitoralti parava trecanda sulfula ca vederea îi cerea t6ta pagaba
de 600 tal. de ae6sta Insciintamil, i hotarirea so va face de Maria ta.
Teodorache pahar., Dantitrache stol., Constantin stol., Dant;tache
Cod. No. XIX, fila 17.
Jadecata tal Alexandra loyof. ca Constantin eiolac »entra o casil ce art &aria
a o laa elt protimisis.
Dcpartamentallí, judeclitel.
Din luminata poruuca Marid tale pra Inaltatulul nostru Doma Ittk
Const. &tul VV, i prin zapcilicula dumnalul vatafulaI de aprottl, s infatovaza
la judecata Alexandru logonta ot Craiova cu Constantin Ciolac, cerand Alexandra
ca protimisis de rudenie si n'Acampare dela Constantin o casa ot malialana
lzvorulat, care faya .scirea luI ati culnparato dela dou6 vare multe Catrina vi soru-sa
Maria, Intrebandu-se i cela pirita Constantin, despre o parte ne arta zapisula
cumparat6rd scrisa de lunl ctece, vi despre alta parte clise, ea Pan Invelata
van46t6rele ne spuindu-1 ca are v6ril pre jaluitortail pana acum cand atl venitti
din Craiova, pentru care (lisa call va cauta deosebita judecati cu van4at6rele,
;si este slobodti; jara pentru jaluitor, 41cc ca de vreme ce este ruda ca van46t6rele,
adeca vOrü Una, iara sorocult1 pravild periprotintisis ne linda trecuta,
dela aliare pana la darea jaiba, i se da dreptate a rescumpara, t;si hotarima,
torcandl banl camparatoralul tal. 200 vi cheltuiala ce Ya fi mai t'acata la unele
tele de cand ají hiato vi pana acum, gana sil tie Alexandru, ama casa, la a ha
desavarvita stapanire, acésta scriem. 1791, Septembrie 15.
Teodorache paliar., Dantitrache stol., Constantin atol., Damitrache sardara.
«lío IIIihail Constantin &tul VV:
IBTORIA RoslihnLoafr 163
Dainné-vóstra bomilor judecatorl dela depertamenttl, vetI sci ca 84 ceta/
Inaiutea Domnid mele anaforaoa dumna-vóstra i ne-ama scarbitil pentru ce nu
ar6tatl dumné-v6stra soroculti din pravila de protimisis anume. cu Insuvl capultid in
pravila, i tpua sil o ar6tatl dumna-vdstra anume, eand aú aflata pirivulti de
vanclarea casal, i cu ce aù Incredintatil pIrIvulti judecata, ca, n'ail salita de van-
(tarea acestd case de nou6 In vreme ca n'aa fost6 Jipsitü de aid din téra
mal departe decat la Craiova, tota aid In pamantula '1661, §i ce serie pravila
sorocului de protimisis acelor ce sunt tota inteuna pamantii? t6te acestea sil le
facetl dumné-v6stra de fata véctute vi miosota°, dupil oranduiala cea buni a und
judecatoriI drepte, in sonsa, prin cartea judecatil, iara nu numaI cu Unà cuvanta
acope0t, ca, Upa pravila are dreptate, fara de a arata pravila cu capula ei, ci
dar anta la acestea, cata vi la tóte altele sil avetI a arma orandniala acésta,
alta data sil nu ni se mal faca acesta falta de auaforale. 1791, Septembrie 18.

16*
V. A. lJnotri
la Divanulil Craiovel. 15) Procedarea de &lacere in materie de procesa
cca inamba&z. 16) Diverse ate relative la holit i7)
Pré Incll(ate Mintne.
Din luminati porunca Afluid tale ficéndà cercetare: se gisi la tilmicitorti
de pravili Arminopulos cart. 3, titl. 3, dad care se sate din cuvéntil sindion
grecesce care 4ice chiar afía (mal incolo grecesce), ci la acésti diafora, depertamentula
ispitindii pe 04114 din qina atlirei séle, §i pliugêndu-se ci acurn intéiti,
(lupa venirea luti1imei tile, ail agita de vé-.14area acelel case, dupi cum
la aasta niel jAluitorulii Constantin nu i s'ail impotrivitti, de aceea i datii
protimisis, carel° se apuci acum ca va faca si juriméntii, a in nouii lunl
trecute nici cum n'el anqitil, &di véndutfi rudele casa, la acestil Constantin. De
aasta îusciintimi i liotirirea fémina a se face de -catre MAria ta. 1791, Septembrie
20.
Teod(n.ache pihar., Damitrache Préz sérd.
Cod. No, XIX. fila 6.
Mihail Constantin Sigui V-V i gospod.
Fiind-ca la pravilniasca condici capulfi alfi treilea, listuli treI-led gi optil
serie de sorod de protimisis, ci la cei ce lipsescil este patru inni,si iar la copula
alti§éselea serie acestil sorocil, si se socotésci din (jiva ce ari allatti vênciarea,
edil ce are protimisis, care 4i cu juriméntil s incredinteze judecata a atuuct
ati aflattl, a41 cAnd pornitti jaiba, iar si nu se numere din 4iva vénliril ;
poruncimil Domnia mea ca dupti acésti pravill 8/1, se urmeze, i daudil
acésta incredintare dupi cum orénduesce numita pravili, prin marafetulil judecitel
si aibi a lua casa intru sí si intórci baila cumpéritoruhii prin zapciulti
cela orênduitil, care cumpéritorulfi iarili &Ti pravilniasca condici dela
list. 39, cap. uta boulea, are dreptate cante ea véneptorulirt paguba
pentru inseliciunea ce dice in jaiba fui ci i-ail Multa, spuindu-i ci nu are alte
rude ea protimisis, ciad va fi asTa, care (lupa acésti pravilniasci condici de ce
nu at urmata dumn6-vdstri judecitorilor i ne-all pusil pe Bol la ostenéla
acésta ? 1791, Septembrie 29.
Cod. No. XIX, fila fi.
pecetea
Biv Vel ürdarit
JUdecala lui Jingle argintaruln cu Panait s'alarida pentru prinuildia ce s'arí inhimplat4
la sopa lui din pricina mor pistdle a le falartiluï.
Mihail Const. &tul VV. i gospod.
Zemli Vlascoe... Poruncimil Domnia mea dumitale vel anna0, nurnitulfi salara
de va urma a una pe vén4étorult1 pist6lelor aduci la judecati.
dapi ai.étarea vén4itorultii, de iaii spusil c sunt pist6lele pline Oil de nu
spusfi, si faca atunci judecata botifirea ce va fi cu cale, iari ne arétandil pe

116spunsulti Domnitorulul la Caimacam pentru averea until Stoian
capitana ce aa fugita la Nemtl. 18) Carte de condicara de judeta
v6itgatorii, itl portincima sa urmed clap, acésta hotarire a judecatel, i s alma
pe salara si implinésca acestl bad ca cale judecata. 1791, Septembrie
30.
local
pecefel
Pr6gate Do'nme.
IsTosis Rouizawat 165
Biv ye! sardara.
Hristea argintaral5 din Bucaresel ail jaluutu Marie tale pentra Pauait
ca asta-véri dud se atia soldatl prin case aü data numitula s5lara o pareche
pistóle la unti soldata ce eia. seclatora In casa argintarulul ca sa le spele
ne spuindu-I a sunt pline, si soldatul4 Arablama ea pist6lele s'ati slobogitti
unulti in casi impuscatti femeea argintaruldi trec5ndu-I gloatula printr'amêndou5
minile i printr'o VIA, dar n'all murita, faya numal hainele ce afi tosta
pe clan anti, s'ati sparta i trel lud aù zacuta la asternutil ciatindu-se
Cu doftoril pana s'ail tamiduita, si cerea si i se faca Implinire dela numitula
salarti plata doftorilor i doftoriile i hainele femeei ce s'ail arsti si s'ati sputa,
cum si perderea de hrana a sa, si a femeel séle ping s'ad tamaduita ; ci din
luminata porunca Marid tale prin zapcialicula dumnéluI vel arma, s'att adusa
numitulti salara de fati. i ne tagaduindit darea pistalelor la acela soldata, gise
a si ella le-aa avuta pist6lele cumparate .cu o gi mal nainte, i nid eta n'ail
I ntrebatil pre Ongétora, niel Ongsétorula nu iat spusa ca sunt pline, i pentru
acea niel ola n'ati spurt Wulf de sunt pline sail' nu, niel catana nu
dupi ce s'aa' Meath' pritnejdia raft judecata plat-major si luI i s'aa
data atestatti ca al ramie ne supgratti, care atestatti se vacla si de catre jadecata
talmacita', inteinsulti acéstit coprindere numal are, nu pentru salara al ramie
ne suptirata, ci pentru soldatii, ca la cerctarea ce ficutfi de catre
judecatoril regimentultft pa sinesI s'ati data numal a fi yinovatil, cad ne socotintla
a fi pistólele pline le-aù' ticanittl in dou5 randurl asupra unel fete slujnice
n'ail Matti foal, iar a treia ora tancinindu-le tea cu chipa de gluing si asupra
gazdei aft Matti focü, i pentru aceea s'aa' pedepsita soldatula farts strajnica,
ci cu acela atestatil si silea numitalti salara a se indrepta pe sines1 urminda
fapta la intamplare care dupi prayill nu se invinovitesce, dala intamplarea se
Intelege and einevasI la cimpti, slob6de pupa in vinatil i lovesce pe cela nevaguta'
orna i altele asemenea, iara fapta soldatulul ca aft taneinita pistolula
chiar abupra de omit', se vede ca jail cursti din aprosicsia sa, si mal multa a
stipanuluI pist6lelor adeci a salarulul, pentru ca mal int6h1 a sa datoria era sa
spue mesterulul de pistólele sunt pline séa nu ; &tiara ca numitula Mani urnesce,
gian dii ca niel lid nu iati spina °elf' ce i Onclutti, dar/ la acésta
p6te sa nu fie precum (lice, cad niel intr'untl chipti n'aii primitti s aréte pe
Ougatora ca sa se aduci de fata, si da banuiali ca acela Il va fi qua, si dintr'a
luI ne purtare de grija s'aii Manta primejdia, a doua ca numitulti salara este
negastorti targovettt, cu sciinta mal alesa de arme, si nu i se cavenea a 's1 da

166
cu numele tuturor, nume numal roinane,scI. 19) Oprire,a sudipor d'a
tine in arenda mosiile mOndstirei Sinaia si Mirgineni. 20) Regulare
pist6lele la soldata sa-I le spele, ci la ceI ee metahirisesca acesta mevtevtigil,
m'ea lacata, ca nu era in vre-una satd, séd departe de mevtera, ci in Iluettresol
vi la rêndula hl la ala treilea pravalie de &instila era lacatuvarie, ci pentru
ca vglarula nu ail urmata acelor de mal susti pomenite, rgmaae indatoratd,
fiind-ca soldatula s'ad pedepsita pe pele, vaaruld pe dreptate sa se osandesca
pe punga, adeca sa plAt6sca plata dofterulul vi doftoriile carl s'ah doveditd din
engrafa, ca sunt tal. 99 banI 45, ac6sta sa-I fie lui spre inv6tatga, vi altera spre
pila a nu se mai scumpi alta data de plata mevterulai la lucrad ce adata primejdie,
iara pentru haine vi pierderea vremel de lucra vi patima b6leI ce mal
pretinderisesce jaluitorulil, aceste t6te rtimana la primejdia nenorocirei, jara liotarirea
cea desavilrvitti Amane a se face de cAtre Inaltimea Ta. 1792, Septembrie
Iordache grAmaticii, erban Andronic, Dantitra, clucer.
Cod. No. XIX, fila 9.
..litaforautt ce s'a fama in &mula Alba veitalideti _Badal ca figata din
céla
Ito Costandin Su(ul VV. i go.spod.
Zemli Vlascoe... Fiind-ca ispravnicI i polcovnici de jadeVi sai de polea
nu ati vole a pedepsi vi a cazni fara de numal a cerceta pira, a face examen vi
trimete aicI, laude aicl judecata face °Inda vi implinesce, vi fiind-ca impotriva
acestul obiceiti purtata ispravnicil vi polcovnicil la acésta pricina, damii volnicie
- zapcia ca pre ispravnicI i polcovnicI ce ati ;Costa iii acea vreme,
care aii pradata pe aceva jaluitorl igaut de lucrurile lor, pe ca.re4 aréta mutile
adeca intAia prada in Sacan' s6rdarala Toma vi vistierula Iancul vi polcovnicul
Racial Speténul, iar la ala doilea prada in sud Prahova 'acera Alexaudru Coceasen.
sa-1 ridice de ande se va fi athindd sa-i aduca aici, dimpreuna vi pe
acei locuitorl pIgubavl trimitêndu-I dumnaa clucera Cocorascul ce escI isprai
nid vechila vi poruncimd ca sa-I intórca dela acevtia i sa se implin6sca t6te
cate li luatti de orl-cine, sa se dée la ald treilea mana a dumn6lul vel armava
In pastrare i intrandil apoI in cercetare de isnóvh sa ue arao ea. auafora.
17911 Octombrie 1.
Pre Inál(ate Ddmne.
V. A. uREtrux
Ascaltanda luminata porunca DiarieI tale dela ac6sta jaiba, insciintamd
timel tale, el curgerea pricinel inteacestavI chipil ati l'esta: la 25 a le luI Septembrie
de anula trecatti s'all pradatii trel cArauvI sculen1 din satuld Grebdia
sud Dambov4a vi li s'ad luata borfe vi doi cal pretil de tal. 90 vi a treia o
Sambilta ca banaiala atl cuprinsd potera ispravnicilor din sud Saac, pe jaluitorii
igauT In corturile lor, i dupa ce li s'ad luatii dobit6ce, borfe, hiera de mevtemula
Ion pretil de tal. 800 s'A ¡imita vi la postila ispravnicescii ea 4 abtamanl
pana ce ad patata veni femeile lor de all datti jaiba i mergêndii mumbavird
lait adusta mund Ca una examena fiirte prostil vi pro scurtd,

de daraverT bilnesci mire Romarfl i Turel. 21) Formulare de cArtl
de numirT de judecatorT la deparlamentulii de 4 din Craiova, i de
intelege ea numitil tiganI s'ar fi marturisittl ca, Mi furata din 6 locurl cal 11 Id
ail jaluitù §i pe numitil Ud pagaba§l, dar fijad-ca niel cal, Ilid din paguba pagub.qilor
un s'aa gasita macar semne, li jiluitoril sa plangea li de sita casnelor
ce li s'ata finta s'ala data vinovatí t'ira a nu fi fostù intrata judecata in mal
cu deamaruntuhl cercetare, de fati stauda pagubasI cu jaluitorí, §i dupa marturiile
care mersese a piad §i blastema §i piguba01 nu iaa lasatti, s'A -cunoscuta
_tiganil jiluitorl de nipastuiti, yi de atunci s'ad data divanului 0'1.1 anafora,
§i s'ají acata porunca catre ispravnicl ot sud Saac, ea orl sa dovedésca cu semnù'
din pagube, séfi si le implinésca nu numal cele ce 11 s'ala luat5, ci inca O chel-
`tuiala §i pierderea lor de hrani, precum mal pe larg te vol indestula Inaltimea
ta din cea alaturata anafora, li porunca Divanulul tarif, copie sasii (lupa condica
caud atuncI din tal. 800 abia li s'ata implinitil tal. 100 dela ung Radu
Spetea polcovnica ; iar de ceI-1-alti tal. 700 iaa incurcata intealta cereetare, gi
nu indestulii cele de atuncl casne §i prada yi cheltuiala, ci Id acum jaluesca ea
li s'el mal luatfi in trecuta luna a lul August juba tal. 250, han! gata de catre
unula din paguba0 anume Radul Prunoiu cu slujitorl dela ispravniel ot sud Sane
ci li aceOia de ar fi fostù hoti precum nu s'ají pututa dovedi a fi, iar41 nu li
se cuvenea a le face atata pradi : pentru pretil de tal. 90 sa li se ido tal. 950
qi casnl fara de oréhduiala, macana ca yi pana acum pana cand va sta lucrurile
lor in mana calor ce le-afi predat5 fira de judecata, 1% niel intr'unA chipa nu
li se va putea deseopeii vina séta indreptarea, ca cal mal mulg fiind5 interesa(Y
le ~pera dreptatea, ca O, mistuiasea cele mate; numaI dela judecata se gase.ce
cu cale, ca prin strajnica luminata porunca a Mariel tale si li se implinésca Une
cate li s'afi /t'ata de catre orI cine, ataba intéi câta qi pro arma, qi sa se pue
sub pastrare, la a treia mana, apol sa intre pagubagI cu jaluitora in de snGvil,
cercetare a judecatel §d de se vor indrepta jaluitoril tiganl ki vor lua a le lor,
iar de vor ré'manea in villa nu numal ca dintru a le lor li se va implini pagubele
paguballor, eheltuelile, ci inca se vor §i. pedepsi dupa faptele lor, inteacesta0
ehipil numai va putea lua sivar§ire acésta straganata madé, iara hotarirea
cea desavar§itù Aman a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Sept. 2;.i.
Iordan gramatic5, Serban Androide, Dumitrache clama.
Cod. No.'XIX, fila 9-10.
Anajoraoa peligra prieina dumnélul medelnieera loan , tirbeit,t ca Dinul ()renal
poleovrdert peal?* una Ova.
lio 11Iihail Const. Sufre VV.
Zemli Vlascoe... Orênduirnii pro sluga DomnieI mole sa m6rga §i prin
scirea ispravnicilor sa faca implinire, gil (panda ca are impotriva a nispunde,
si-la ida sa-lil aduca ala. 1792, Decembrie 7. Procit. vel logotati.
Pré Inaltate Djmne.
ISTOBLi nOilibilL011t 167
Din luminata porunca Inaltimel tale, prin zapa vatafa de palarniceI se infatiOza
la judecata dumn6111 I6n tirbeiti medelniceni en Dinul Orgscul polcov.

168
v. A. uREcHTX
judeektor ala Divanulul de acolo, i ala capte pentru numire de judecator
a Crentenalion din Craiova. 22) Un tl acta importantil este
cit are sa i6 dela densula tal. 50 dupa una baiata de Sigan care avala dela
parinST ramasa, si In tale* ani numitula Orescu facendu-se cunoscelorit SigmaluT,
l'aa apucattl ea judecata, ca sa aréte ea ca ce sineta stapanesce pe acela
Sigan, si ne avenda zapisula de cumperatóre, ca sa stea in potriva uumitultil
Orilscu, vreuda sa i6 pe Sigan s'ab' Tuvoittl ca tocméla, i iait data talen f 50 pre-
Sula Sigauului, i aa luatil zapisil de stapanire dela nevasta soSia IttI ; acum gasimia
zapisula de cump6rat6re aceita Sigan, cu la 1777, Februarie 1, a lai loniti
sin trara Iorga venduta r6posatului vorniculul Rada tirbeiti, i ca -mula
ce-lt1 are si dumnélul medel. dreptil clironomie î cera acel tal. 50, inapoi dela
Orescu; se intrébit Orescul: es are a r6spuuna, i ar6tI ca aula baiatil de Sigan
ad fosa a Ni Ionita sin s6trar Iorga si este ala Abrid sota luT, sera aceltil loniSI
sin setrar Iorga. Ceruram ca 81 ne incredinSeze la acésta a lul arelare, si vii-
(juma una ravasa in mana medeln. ala aceluf Ionita sin satrar Iorga ea 16t.
1774, lidie 17, in care adeveréza la mana cumnata-s611 Barbal soSul Mafia cela
precum ca all Watt' unit zapisa vechia de una Sigan Dumitru Huidul,
care acestil Sigan, este fugita, i ela ilü. ié asupra luT ca sa-la gls6sca si si-la
aduca, jara ne gasinda-la sa-1 d6e zapisula iaapoi, si diuteacesta r6vasa s6 cunoicu.
ca acesta Sigan n'at fosta alit acelni Ionita i iail tosta vennarea ce kit
t'aculo r6posatalui vornic tirbeiü, i dumnéluT medel. sil apuce pe acola Ionita,
ca acelit zapisil de Minare sil céril acei tal. 50, ca t6te ca limita, sin satrar lorga
la zapisula luT catre vornicula Badea tirbeia vinde trel Bailete de Sigan in tal.
80, dar fiind-cl este vén4area acésta rea, sil intórea tal. 50 pe cata venduta
dela adev6ratula stapanil ala Siganulul; la care sil fie luminata, porunca
InalSimei Sale, si se trimiSa una ,mumbasinl orna Domuesc la casa mal sima
numitului Ionita sin s6trar lorga, ca ori sil implinésca aceT tal. 50, s6t1 de va
avea a r6spunde si se aduca la luminata Divanula Alada): tale O, se infaSoseze,
si cara va remaue de judecata, sil plIt6sca clieltuiala i tr6padulii, iara auil
Mafia tale indelungaST. 1791, Decembrie, 3.
Dimitrache °lucera, 45tefan Grecaul slugera, Durnitrache Brez. serd., noclorache
Tufi, Barbut Ciorogárlénut slug., Halda Grednul vatatil.
Cod. No. XIX, fila 48.
Ico Mihail Const. Su(ul V V.
De vreme ce din cercetare s'ad dovedita. cil Portarescu aa fostil cela
d'intaiasa data prichmitorulit de galava impotriviudu-se ispravniculuT sea ce ad
fosta readuita dela Divanala Sera dregatorula judeSultii, care Portirescu fiind-cl
ati necinstita çi ait ocarita ca covinte próste pe una boerit b6trana ce este ciustitil
de Domuia mea si pururea rinduittl la slujbele Domnescl, cum si asta una
data judecatoritl la Divanula CraioveT, si apoT iara ela ati flauta pira si ail adusa
la minuta Domniel mele netrebnicia acésta ce ati facial Porancina &Ira dumitale
Caimacamul CraioveT, ca dimpreuna ca dumnélni boerulti Prescov6uu, sil
aveS1 a face indestalare chista dumnéluT boeruld Domniei mele paharnicti Jiantt.
1791, Decembre 5.
Vel logof6ta,

acelti prin care, dei la Intocmirea personalulul Divanulul Craiovel,
Steran Prescoveanu n'a fositi muniirl si elti Dornnilorul
Pré inül(ate Ddinne.
1STORIA nOMÁNTLOTtit 169
Constantin Portireseu post. de sud Dolj ag jaltrita Inaltimei tale pentru
Stanut Jiann de ala', ca. in vremea eand se atia ispravnicil la sud Dolj adecalii
N remea Dbladairil nemOlor, orênduindu-lii pe cláusula' mumbasiril la plasa
sud Dolj pentru facerea ránulul, i scoténda salahorl de añ cosita filnula CarapulnI
ar fi si pornita a-lti cara pe la magasil si mergéndii si elg pe la satula Cioroia
pentru mumhasirlacula Amiba, mide in lima veninda si numitula Jianu imprenna
en Teodor Sagarcénu i intelegêndil ca este acolo in sala, rar fi si ebilimata Jiann.
rinde mergênda i intrebandit-lil de oránduiala fênuldi, iar fi arétatii cd s'ag cosita
si s'aii pornita pa la orênduitele magazil si la acelii sala asedanda magagineta
de primita %nula pe ung Gheorghe Mazilul ot Tarnava, clima dandu-I
si carte la mana iscalita de immitulg, cu caro sé poruncesce ad ié de tota carilla
de rana cate done parale, care acea carte seriad fiindg de una logofiiti1
Jianulul, anime DraghicI, i cerêndil havaetá dela acela magazinen i neavêndil
sii-I dée, grabindu-se a pleca Jianu iar fi data Portaresculul acea carta, poftindu-lii
si ié havaetula fiind-ca ma rémanea acolo in sata i acela magazinera
luan du-se calare (lupa Jianu i spuindu-I ca luata cartea Portareseu i i-ad
cerutg ring galbeng, numituill ;liana n'ar fi trimisa vre-una shijitor ség porunca.
ci pe Inc intorandu-se inapoI insusI totti la gazda de mide plecase, ar fi trimisii
4 slujitorI de l'ar fi radicatil dela gazda de unde era, si aducêndu-14 la sinest
fara de a-la mat cauta séi a-la mai intreba de acea carta, ar fi inceputa a-la
injura vi a-la bate en una bastona pana rag t'esta lovindu-lii si ea palme peste
()braza si peste ochI, putada i slujitoril de Par fi huta de péra i puindu-la
josil insusI Jianu ar fi data eu cárbaciulil M'Instila pana di ostenitil, bagandu-la
si In fiare si asa necajita fiinda si ala de batae injuratil i elii, i jiiluindil
Divanulul de aicl nu '/41-ar fi aflata dreptate. del marturfile nu ar fi spusa adevérula
fiinda povatuitl, din care batae ar fi cheltuitii tal. 300 pe la doctorC
l'Ara a caruia jaiba, aréta Portareseu, ca elii fiinda feciora de boera de némg
ar avea i carVf din vechime ce sunt la dinsula de ila adeverka la ce stare si
dregatorie ara fi statutil némulii 14 i iarasI si lata de boeril de uémé vechig
ar fi luatg intru casatorie, si cum ca in razmirita cea-l-alti, cand ad treentii in
t tira Serascher Taratar pasa ce ai fosta cu 6 pasi de ad avutii batae en nemtil,
ar fi fostg unchiult 8611 Barba Portareseu pitara si ispravnicg i meimandarg la
t(Sta ostirea, iar pe acea vreme némulil JianuluI alde mosula lul Stanuta Jiann
ar fi fosta parcalabil in satulii dumnélul dvorniculd Prescovku, si fiind-cii Portarasen
ar fi feciorii de boina isI cere dreptate prin judecata ; dupa a carnia
jaiba, dela 28 ale trecutel lunI a lui Octombre, prin luminata cartea Mariai tale
legati se poruncesce mie CaimacamuluI, ea imprenna cu dumn610 vorniculii Prescovénu,
fiind-ca pricina acésta trelmesce a se cereeta si aicl ia fata loculuI undo
intamplata i unde potil fi marturiile i dovedile cele trebninciése, t110110
cercetama pricina ca arnéruntubl, ea si dama InalVmel tale acea adevérata i en
tdta dreptatea pliroforia priciaii in adevérula el, prin huna dovedl i vrednice
marturiI in frica ha Dumnecjeil mi care aceiasT conectare, d'Id de niel nu va
rámánea NY0-0 parte Indestulatl si-1 triinetemil yi la Jurninatii Di% anula Mariel

170
v. A. URECHIA
tinenda séma de reputatiunea i de marea influenVii de care din vechill
se bucura In téra OltuluT, U dtt dreptulil de a lua parle la
tale, qi aSeptl Ittiltimea ta réspungt dela noI de urmarea ce amil fcutü en
pliroforia pricinil la ce chipil este lu adevgrulil el, care dapit luminati porauca
Ina'time! tale Infilto0ndt1 pe amêndortii Intrebattl Stinuti Jianu ce
are si rgspuncji, dice c atunci Inteaceea0 vreme aflandn-se ispravnicti la sud
Dolj i avéOdil numitulii Portirescul orênduitalft mumbavirtt la plasa Campolul
asupra Impliniril Modal care aflandu-se Portirescul la satalii Cioroiu, mergbdil
IttsuF,41 spre cercetarea magaziilor §i v'éddadil pe magasier de acolo, a un are
scris6re, aü orênduittl pe altulii, ca si, fie purtfitoril de griji la bite cele trebuinciése
a le osta0lor ce se afil acolo, ficêndu-I i porunci In scrisii In ce chipil are
sa urmeze i numitulii Portirescul luandu-I porunca Incepéndii alti Injura
ca ar avea deosebitil prima, s pue magasier off pe cine va vrea elii, i gonindil
P° acelii magasier i nefiindti numitulti Stitt* a0a, departe de satit aft alergatti
ca si-I spue 0 de locti Intorcéndu-se Insu0 i cliemanda-16 Intrebatil
cu ce prima i cu ce cuvêntil iaft luatii porunca magasieruldi gonesce ?
nicI una niel alta de locil afi Inceputft alti lnjura, i neputétdil Infrétta
mania i-afi datil douë palme, 0 eft mal 1.0 invitanda-se ail inceputil alit necinsti
cum i-ail venitil la gait, pentra care guild de local s'ati fostil iusciintatil la Divanfi
de necinstea ce iafi ficuttl, cerênda-li-se ai la o parte qi la alta mirturff
ca dovedésci arnarea de adevhati, i Portirescul dise, ci elli alte mfirturil
nn are fin % de numaI 6menil cel ce 8'81 int'émplatù' acolo la pricini de vor vrea
si aréte adevfiralii; s'a 4isil durnnéluI Stinuti Jianul, ca si aréte ce ftrnenl s'aft
Intèmplata acolo de fa0 cand s'atl intêmplatti pricina, i aréti ci ail fostil de
fati Teodor igarceanul, care aduandu-lil anume de fati In Divand aréti
fiindil Impreuni en Jianul Stinuti la Cioroiu, Intre alte trebi ce avea ar fi ayeliatfi
Ffti pe unii Oheorgite Orgu Tarnovénn magasier la fènfi i fickda-1 poranci
In ce chipti are si urmeze ail plecatfi, qi ajungandn'iii acelú magasier,
ail arétatil .Tianulul luatil porunca de Costandin Portirescu, cerêndal
net galbenti, ci de nu'l va da, nu'itl primesce magasier, ci va pane aid pe
cine va vré, i aa Intorcênda-se Jianul inapol, ai trimisù si cliieme pe Pealrescu,
i fiindfi atuncI Teodor mal departe de Stinutii, i audindil galcévi 0 pe
Portirescu strigindfi ahí mersil si-lfi vadi, i pricina gilcevil ce avusese In cetate,
fir' de numal Portirescul tottit Nara pe StinuO, necinstindall §i strigftndu'i
ca este m,ojicil, In gura mare gi due este tati-séh? ci némulil Portirescu-
InI este de boeritt mare ? i totil IntnalVndfi pricina de multe orl, ar fi Intratil
mijlocitorfi, ticêndú Portiresculul si dée portmca magasierulul i si nu mai
Injure, i Portirescu ne ascultandll nicI Inteaml chiptl, amid s'ail sculattl Stanuti
i dfinda ca o umbrela, luandt1 0 unit garbachl dela unit' slujitorifi 0 Incepêndil
si dée, ah intratfi mijlocitorifi qi nu si mal dée, qi
alit palle in Uri trimip la Divanil, ir nu l'aft ingiduitil, care a sa sciinti
i In scristi dela lithe 18, anulil acesta aft argtatil din vremea acea and s'ati
intémplattl pricina; asemenea maI aduse Stinuti Jianul de marturii qi 4 6meni
barani de credinti, ot satul Cioroiul, ce s'afi IntAmplatq' atuncl de f40 name
Apóstol Unché011 i Vasile Brumar i Florea Brumar i Mateitl Pfircilabul, care
intrebandu-se si aréte In frica luI Dumne(jet1 cum scie de pricina acésta, argtarit
totI en mil CM êntti, ci viindil stanuta Jianul in satul ion ispravnic4 fiindil

STORIA ROMINILORti
dintele Divanulul, orl de cate orl va voi, cand va fi mal a1esi vre-o
trébi1 mal marò. VodA pune pe Precoveanu mal presusti de
tr'acea vreme i fiind-ch, magasierul de %A ce era orênduith acolo nu scia carte,
védénda a se face risipa la fénil cacl nu le parta de grija sá, le sc6ta chitan0
de ostasi Nemtl, aù morsa insusI el de iail anta rugiciunea ca sa, le
orAnduiasca alta magasieril i le-aii i orênduitil pe una Glieorglie Tarnovénul
andu-i si carte la mana, chruia magasier iar fi poruncitü sa id de toth
de fénil cale daud parale pentru ostezié1 i simbrie, fiindil i cu voia lor; iara
numitula Portal-escala a Mata acea carte dela mana luI i i-ah cerda del galbenl,
iara, acelù magasiera (lisa ca déca nu-1h primesce magasiera i nu-1
da portmca va merge dupa ispravnich de Ii va ardta ca i oprita porunca ce
i s'ail data, si Portarescu inceputa alâ 1i:dura pe magasierli si pe ispravnicil
dicdndil ea este voe a sci i sa se duca In mnma-sa ca ispravnich ca totü, ca
ela este fecioril de boeril si jara elil este una mojich, si asla acelü magasiera
M'anda-se (lupa Stannta fiind-ca plecase si spuindu-I ca i-ah luatil cartea Portarescul
o cere dol galbeni, s'ad intorsa numitula Jianu i clicéndu-i de ce sa
cartea magasieruluI, III data o palma, iar Portarescu a inceput a ?miura pe Jianul
de multe orl ea cuvinte prdste si ca felii de fela de ocarl, flanda mojica
atütil pe finsulil cala si pe taica-séll paharnicula Jianul si ca Portarescul ar fi
fi:ojera de boeril, atunci Jianul ne mai putêndil suferi sudalmele PortaresculuI ah
si data ca o umbrela deci cereetênda nol pricina acdsta fdrte ea luare
aminte si ca amértintulil, i cita pentrn britaia PortaresculuI niel de auno
Jimia nu este tagaduita, dar (lupa marturia atrita a lui Teodor . agarcénul, cata
si acelor 6menI bdtranI din satulti Cioroiu ande s'ail Intêmplata pricina, ea dovedesce,
ca hita inceperea glIceveI este din Portaresula, Intdia ca l'ara de a un
avea elú niel e tréba séh porunca s'ah push de ah mata acea carte din mana
magasierului cela orênduita ispravnica; ala doilea, din ardtarea marturiilor ea
dovedesee ca insusI Portarescul ah injuratil pe magasier si pe ispravnica, si nocinstindu-la
cu vorbe prdste, i asia fiind-ca necinstitil in mijlocula satulul,
mal vértosa ispravnicil flúida, de acea se vede ca rail si batuta, caruia inca Portaresculul
i se i cadea eh-1h socotésca i sa-la cinstdsca ca pe una ispravnich
ce era, mal alesil ca atund ne-ama adeveritil ca ah fosta data porunci dela Divana
catre ispravnicii judetelor, ca pentru sëvarsirea trebilor i poruncilor ce se
cerea dela judete sa, dée ascultare topi boeril marl si miel*, ca la o vreme delicata
si trebuinci6sa ce era pentra ostirea ce era, si Portarescull i se cuvenea
.incaeh asculte pe ispravnieil si sa fie supusil la orl-ce va porunci, lar nu sa se
ardte ca impotrivire al lua portinca si allí ne cinsti cu vorbe pr6ste In mijlocula
satuluI, cata i pentru ceea ce ah mal jaluitil Portarescul ea rar fi pasa In fiara,
iaritsi din ardtarea marturil luI Teodor agarcénnsA dovedesce ca ar fi vruta
Jianti sa-la pue in fiare si s1-111 trimita, la Divana, dar fiindil atuncl Insusl miilocitoria
nu rail lasata si se 'vede si la acésta ca ne adevdrata II este jaiba, si
macaril ca Portarescul intarea prin cuvéntil ca sa se supla marturiile la juraca
nu ar fi arëtünda adevdrula, dar din destulti le este arétarea lor co
ah facutu aicI in Divana Inaintea n6stra, fiinda 6meni bétrftn1 si de credinta,
Wanda asupra sufletelor lor In frica IttI Dumneflea si pe casele si copil lor, ea
en nirnicil napastnescii, ci aclevérui cum aii aticlitil atine!, ardta çi acum ;
drepih aceea, fiinda acésta pricina a lor nu s'ah iutdmplatii dela buna venire a

172 V. A. tJnEemX
alti boeri Divanisti in rnd cu PreFoveanu. 23) Pitaculti de r.03.duirl
a boerilor Divanisn, híte /13/t8 de boeil ro»ian%, ca .$1iibe1,
Marid tale In laminata scauna ladee, ci mat nainte in vremea oblattuiril Nemcand
la aceeasl vreme dapll strasi3icile porancI ce al fosta date pentru implinirile
trebnintelor ostasesd, avea datoria namitula Jianu, ca una ispravnica ce
se alai sa grijasea si de magasil si de alta porunei a les'évarsi 'in vrerae i Ata
de .cusura, si ca aceea ati tosta oranduita pe alta magasiera (Entra a caruia
mana i-ah luata Portarescul cartea, si (lupa dovedile ce prin argtarea maI Risa
numitilor martorl se vede ea Portarescul art fosta dintéitiasdata pricinuitor de
galeévii de art i necinstitti int'èiti pe Jianul ca tot felula de vorbe pr6ste (dupli
cum mil salí (pea) catigorisindu-I si némula, ca a,cea l'aa si batuta, si niel nol
niel o vial asupra Jul Stanuta .Tianu nu aflama, pentru acea &hita ea calo sil,
t'iba huna pace de catre Portareseul, iar cea desëvCirsita hotarire rImane a se
fue de catre Inaltimea ta. 1791, Noembrie
(61recesce) Stefan
Cod. No. XIX, fila 69-66.
,Toderota 114 Die oorriulli din ((ra leff,srei ru rtz' lafft fi cilla lul de bularl pr»tru
o bute cu rarhia re sport() lillyinduo in phmi(el.
Tío Mihail Const. ?upa V V. i gospod.
Zemli Vlascoe... La ac6sta, anafora i judecata a agiei r6maindti si Untad!
l'Ara de euvilntii, del dupa ce ati fosta i silitI cazapciti ay face apelatie de aa
impotriva a mal gice cevasT, li s'art data si vi-eme de ingaduiala 60 de dile soroculii
cela orOnduita ala apelatiilor, si niel' o apelatie nu s'Oí ariltatti,
Donmia mea, si porunchnti dumitale biv vel postelniert Torgache Satu epistatula
agief, sa apila pe Mitad ca sa faca implinire. 1791, Decembrie 20.
Pr6 Inal(aie Ddomie.
Ilie ovreiul din frra leféscci ce se afla acum aid; art jalma Mida Tale pentru
Mireea vitafti de batan l ea ceata lui, ari3tand ea bigandu-1 o bate cu rachia
in pivnita, din nemnblarea lor ea socotélit s'ati spart batea si se afla acum supus
und stingerl si pripidenil de ,tot, cer'end ca prin judecata sA apuce
Implinésca pagaba, si li sa poruncesee ca sa cerceteze pricina i prin jade-
(lita sa indrepteze, pentru cara infgtosind pe amandouli paqile inaintea mea am
intrebat pe butarl ce rhpund la acésta, i 4isera cum ca chip() ce art dat butea
jos din cara, farli a 1111 sq intampla niel o primejdie despre el, s'aù' rupt cercarile
dela f61e flincla uscate si putrede, ì Incepénd a curge rachiul ovrefl aú Incepa
a pravali batea pana s'el slabit tercurile i s'ati vgrsata tot rachiula
eI niel ati lovit'o de ce-va, niel funja s'ati rapta si sa scape butea, niel din ra-
Ricatura el nu al faramatti vre-o d6ga, impotriva arRaud jaluitorul o adeverinta
îu scristi de 4 martorl, insa fosta trel chirigil anume Radul i Chiril si Nitul,
care arda in frica 'Uf Dumne4eti aflandu-se faill la spargerea huta, qi aù vèlutri
ea «MI Ion cum CA cand ati fosta batea pe Flema al (lisa jaluitorula ca sa astepte
butaril pana va puna cercurl si el vrutti sa iatel6g1; osebita ()id
aoéstft ado erina ea aa mai andita din gura negustoruluT dad s'ait tocrnita ea

Stan Jian, J. Glogovan, I. BAiloiu, Ionità Aigintoianu, Zahatia Batbu
Bänescu, ranase etc. 25) Actele de renduir1 de judec6torI la judete
butariI, aa 4isii sa pue butile pe pim'enta i dimineta sa le pue pe cApetaia si
eI niel la acesta n'afi data ascultare, care acestA, marturie, osebita ca se Ola in
scrisa, m'ama pliroforisita ca acestl martorI aa aratata i prin graia la judecata
agiel in vremea drunnéluI Campinénul clucerù. Drepta aceea, (lapa acésti dovadi
cunoscAndu-se, a intemplarea pagabil s'al finta din priciva butarilor, cid)"
vruta sa astulte i sa ingaduiasca, ori cercurI sa se pue la bao, sea si
astepte pana a doua 4i, sa invinovatescii là respunderea pagubil ; i intrebanda
pe jaluitora de cite vedre a fosta butea ca rachia, a a/Rata' ca a fostil de
vedre 117, din care rachia dapa ce s'al fosal v6rsatil josa aa strinsa 33 de
vedre, care cum se afla adunata de pe joma primita jaluitorulti, si reman°
vedre 84, caro macana ca butariI ramanfi datorl a le plati, clara acesta fiinda o
intêmplare care niel eI n'ar fi vruta a 80 intempla, ama gasitii cu cale ca
platesca butaril 40 de vedre Po tal. 5 vadra, care faca tal. 200; iara botartrea
cea de saversita reman° a se face de catre Maria ta. 1791, Octombre 17.
Cod. No. XIX, fila 94.
Anaforaua ce s'aii fácutii in dosula jalbil a lude patru ot
Ctimpu-mare sud Argep, pentru alri patru o'inensi de al lar ce se alfa inc1i0
la purgrie pentru chiez4ia PloscariuluL
1(0 Mihail Const. Su tul VV i gospod.
Piind-ca ne pliroforisimA Domnia mea, ca doi din chiezasl ati murita
temnita si si dinteacestl dol, unula lonas s'A bolnavita de merte In temnitai
portmcima dara domniel-tale vel armasa, sa-1 dal pe chezasia acestor satenI, slobolindu-I,
precuma judecata a &iba cu cale. 1791, Decembre 23.
Vel logofeta.
Pré- Inedfate Do'nzne.
ISTORIA RoubmoRtt 178
Adevarata este jaiba acestor numitI jaluitorI precumA icù, ca pe cela sloboclita
nu l'ati cbilmata Dobre Ploscariul ci Barbul Olariul, dara vol sci Inaltimea
ta, ca acela Dobre Ploscariul a fosta l'atol/1.4Ra cu ceI vestitI talbarl
fecioril BratuluI, i murindA Ploscaxiul clironomisita acesta Barbul i numele
si porecla PloscariuluI, i deosebita din acole de atuncl -tilliirii ce al"' tosta savêrsita
ea acel vestitl tilharl, clara i acuma indata ce s'ail sloboclita pe chezisia
acestora, iarasl afl finta ceta de lude opta, pradanda i jafuinda, cind in
téra, d'ad preste botara in Arde', din care ceta s'A i prins la sud San lude
trel si se afla la temnita, aratinda pentru acola Barbul talbarulti, ca, la despartirea
Ion ar fi plecat in partea Moldovil cu altI patru toNarasl ai lul iaras1 spre
apoI chiezasil dupa zapisulti lor ce sa valla trecuta la condica, prin care
legata ca orl cand se va cene hopla si-la dée de ata, iara lipsinda °mula
eI si raspunda la orl-ce, remainda datorr, ca orl pe hop sa-la (lee Uc f4a, sea
tete pagubele sa le plitésca ; si la judecata 4isti ca sa li se pue un soroca
Istoria Romdnilord da Y. A. M'edad. TOM, U a111 serial, 1186 1800 i al IV-lea dela 1774. 12

I 74
y. A.IlnEauX
din 1791 Noembrie probézA si ele, pe de o parte msantinerea institu-
OuneI, care a despánitti justitia de ispravnicattl, si pe de alta, c6, aprópe
toti judecátoriI numitl sunt nume roran6se1.
de ése lunT, insa de vor da chieza0 cum ca de nu vor aduce pe talhafi pana
la acola sorocil sa platésca cate pagube se va dovedi c aü facutil numaf dela
lasarea lui inc6ce, qi nu ati primita, cerêndtí da numai chieza0 pe mil ;
care acésta Amarle a se hotari de catre Inaltimea ta. 1791, Octombre 13.
Stefan Vilara, Teodosie slug., Tigara, Stirbel pit., lordan Cr'rii»usitic, loan
§atr., Damitrache ispravnicfi, , erban Andronic.
3Iihail Const. Sigui VY i gospod.
Zemle Vlascoe.... De vrerne ce qi alto f6nurl a platitti namitulit Ciripescu,
este cu cale a se cauta qi pricina acésta, carl qi bine el judecat-o dumnélui
vel vist. a se plati jumAtate, adica (lea care cate tal. 3, cari: banI poruncimti
zapciului ce este rênduita, sa Implinésea dala cate trele partile ce ail luatit perensia
mortuluï. 1791, 'armarte 4.
Vol logofiitt.
llapa jaiba ce MI Marier tale dumnélul Manolache Daca biv vol s'AL
ar'étandil ca in vremea lui Mavrogheni la sud Prahova era ispravnicil una Enache Cmpesca
ce ce afi muritfi, insa in flete mactulului Mavrogheni un aga Turca ce era le-
Otoriti in sittilù Ploestoii din pricina cit numitulti ispravnicil nu da tainulti de fail
cela trebuinciosil, ar fi tramisil care in W0116 secuenilor, i i-ar fi, luatil dela o
mo0e ce o are acolo fênit care 20, pentru care face cerere, ca de vreme ce
altora din boeril imprejuraqi ce hala renuil atunci de catre ascherlif
s'ail platit de catre Enache Ciupescu. inca fiind in ispravnicie, jara pe dinsulit
ton prelungitil ca N'orbe pana ce ail murar], sa i se platésca acumit qi
anulil s'a de catre clironomil numitulril Ciupescu prin zapcilicu dumnéluT vatavului
de visterie ; infatoqindu-se la judecata visteriei jaluitorulii en mama
vechilu sotiel Ciupesculni i intreband-o ce are sl rhpunda, zise ca ea nu scie de
i fênit séil nu, i ca trebuia sa '0 fi cautatil inca pro vremea cand
a fostil in viata, fiind-ca, de candil a e§itil ginere-sAii din ispravnicie pana ce q'ail
(latí sfarqitulit ati traita unil axil; Inpotriva rAspunse jAluitorulii ca atrita candil
era ispravnicil Ciupescu spuinda dumnéldi paharnicului Constantin Baratov, fiindil
purtator de grije acolo, l'A data dator sit platésca fênultt vrutfi, cata
in vreme i nemtilor jäluindil Divanuliff §i oréndaindu-se la judecata spre cercetare
la comisia socotelelor, macarti ca s'ail cercetatfi qi are anafora de alegere, dar din
prelungire nu s'A izbranitti pana ce ait muritil. Cerbdit dela jaluitoril ca sa
incredinteze judecata cum ca celor ce li Mata fênahl atund de catre ascherlil
ot sud Prahova, In vremea turcilor, li s'ati platitil, i cit le-ati platitti Enache
Ciapescul, ne aduse o adeverinta a dummiliii medelpicerului Draghicén Grecénu,
in care qice. ca fenulit dumnélui., al unta' Négul romanit §i alfi unid Dimachi
ce li luatti de ascherlisi ot sud Prahova In vremea turcilor. li s'ah platita
de catre soVa aposatuluI Enache Ciupescul ; maï aréta o adeverinta a dumnéel

ISTORIA ROMINILORII 1.15
DécA aú furatil fanariolil (ceea ce nu contestamil pentru eel mal
mulV), ajutatit de ce judecatorI aü racutÙ acésta? 2(i) TrectInd peste al-
Luesandri Lipinéscal In care aréta, ca pentru 20 care Mat ce i s'ad luatil in resmirita,
hotarind-o dumnélul paharn. Constantin Baratov a da tal. 100 de abia aft scosfi
40. Decl de vreme ce acestora le-a platittl, se vede ca era dat6r sa plOtaca §i jaluitorubfi,
mat caul dela jaIuitor ea sa aréte alegerea ce s'ad Mead de catre judecata
comisiel atuncl cand (lice ea l'ail &mil' i sc6se o anafora a dumnélor
boerilor soatitorl de pe acea vreme, Cu lad 1789 Decembre 6, priu care aréta
ea la intrebatea ce ad flout& lui Euache Cupescu a r6spunsii, c fénuld s'ati
luatii de catre s.teni ot PloestorI pentru a lor trebuinta, jara nu s'ad luatfi pentru
tréba ascherliilor, i a0a se hotirise ca si F e faca cereetare in fata 1o4ulul, 0 de
se va dovedi ea &tad Pad luatd sateniI 0 nu i-aft datil banI la Ciupescu sa
apuce si-I platésca, jail, de va fi datii banl Ciupesculul sa insciinteze, ea si se
apuce sa-I platésca ; ea care porunea 4ise jaluitorulft ca s'aii dusd acolo i adunandd
pe saten1 aft mild sa jure in biserica, ca nu ad Iliad ei fénuld pentrtt
vitele lor, ci turcil pentru trebuinta lor, i numal di el aft fosttl ca carele lor
de Fad caratfi, silitI fiindii de turcl, qi ispravnicil ce aft fostd pe acea vreme
i-atl lasattl, vrêndd si insciinteze la visterie, tiara nu a insciintatti intêmplanduli-se
lipsire i -Ciupescului m6rte. :Argtarea ce aft facut-o Ciupescu la acea
judecata, ca fénuld raft Matti satenil pentru trebuinta vitelor lor, an fostd fara
de orênduiall 0 nu are niel un temel, pentru ca cum putea sa mérgit satenil sa
iée fénurl boerescI pentru vitele lor, maI vértosft din RIM jadetii, in vreme ce el
i§1 vor fi avéndii nutretulti lor, i chiar de nu avea, iar nu ar fi pututd lua din fénd
dela 6men1 de al lor vecinI, imprumuttl séti ca tocméla de cumpératd, iar nu sa
se duel toemal la Boldesd, untie a fosttl fauld jaluitorulul; 0 de ild lua satenii
pentrtt trebuinta lor, numituld Cittpescu iariql, ea un ispravnied ce era, trebttia
peqind, cum i-afi spusìu. jaluitoriI, sa-I fi apueatil a-lii plati, jara si nu lase pang,
ce ad' lipsitii, i turcil de Fad luatil, cad nu li se da de a OW orênduitd taind
ce era dator ispravniculd de a-I da, si cum celor-1-alt1 ce li s'art luatil Puma°
li s'ad platitii, iara jaluitoruluI nu ? Deel de vreme ce aceOia 4icil de fénurl ce
s'ad Inath atund de ascherlii ca s'aii platitil de catre Ciupeseu, dupi cum mt3" plirotbrisil
din adeverinta mal Basil numitelor obraze, i atuncl nu ad apucatii sa
platésea fénuld jaluitoruluT, din preltmgirea ce ficea, de se da ca se envine a
se cauta ace"stá pricing. acum, 0 a se plati de sotia mortuluI ispravnicù, Irma
pare ca, inteacelaqI chipti s'ar cuveni. a se plati: sA i se platéscii de dare clironomil
Ciupeseuld, msA jumOtate, 4ece care, iar oece sa le platésca jaluitoruld, de
vreme ce acesta este lucru vechid trccutil i acum nu tritesce Cuipiscu sa ia,e
ca de la uua vid, 0 pentru acele 4ece care sa implinésca tal. cate 3 de card.
Darä fiind-ci in cea de pe urma tué intampina parita cu acésta arétare, cum ca
fi-sa ca barbatulft s'éd nu aft Mental copil, gi nu este nimenI clironomft pe urmi
0 nu are nimict, ca sa platésca fiindfi saraca. i fiind-ca avutuhl lui Enache
Ciupescu s'a facutti trel partI, din care una s'a popritil pentru obilnuitele pome-
IAA ale mortuluT, alta s'ad datti. fiicel sotiel luI, 0 alta sorii lui, la acé3ta de
unde §i in ce chip sa se implinésca banii, rémate dupli cum se va hotari de
catre Maria ta. 1792, Ianuarie 4.
Vel vist.

176 V. A. thIRCHIX
tele cate-va, vom mentiona un act probandil, odata mal multil, ca
ceI mal multI din evrel veniall din téra leséset si se ocupat1 cu car-
/lo .21fihai'a Constantin Suful VV. i gospod,
Fiind-ci acestil feld de dicta, care nu pomenesce nimicd pe fluid NI cold
nnscutil dintr'6nsulil, este ea totü neptimiti de pravilI, portmcimil Domnia mea
damné-v6stri judecitorilor depertamentulul, ca si intraV In cercetarea pereusiei
mortuluI, i sil facetl alegerea i Impirtéla cea cuviinciósi diva pravill. 1792,
Ianuarie 10.
Pré Infiltate Dennne.
Din luminati porunca Maid* tale, si prin zapcialiculd dumnélul vitafulal
za paliar., se InfAO la judecati acésta ne vrdstnici copilil aflame Paula (Ina
prin curator, anume Flórea femeia) ce ne dice ci o cresce pentru facere de bine,
ca mastellisa name Tadora. ceréndu-I copila rdmasele titine-sèl Iordache, care
dupi m6rtea lui ail fémasil in manele eI, adeci o casi i bucate i banl
nu ad ficutil copii ea mortuhl; 1ntrebindu-se i cea piriti Tudora, ne aréta dieta
mortuluI, scrisi din trecuta lung, prin care ail volnicitd pe sOia lui Tadora preste
totti avutald Oil In ce chipil si urmeze, iar pe numita copili niel cum o pomenesce
; pentru care chilmindu-se scriitorulti dietil anume Popa Malin dultovniculd
mortulul, ne rgspunse, ca i cea pain/ Tadora, cum ci pe aasti copili
avêndu-o data FhíreI si fie fati de sufietd, de aceea n'ati maI pomenit-o in dieti,
jarA Flórea. cum dicemil i maI suet, se apiri, cil ad primitù copila si o crésel
ca facere de bine, dupi rugiciunea ce ail ficut-o p6te fi ci se
Ingrijesce pentru vre-und netraiii aid copilel ca mastehisa Tudora,
alesii ci din cercetare no Indestulimti, cilsi Fl6rea erescitórea copilel este siraci
muncindil ca minile de se hrinesce pe sine si pe copili, pentru care cercetiindu-se
pravilele, se gisi la tilmacitorulti Arminopolon, unde chiar asIa dice: «fluid
de sufletil, de va muri tatild sèü cehl -ce l'ati primittl de sufletd, care ficêndu-s1
dieta si nu-hl va pomeni Cu nimictl, nimicti nu p6te lua din clironomia lui, nicl
p6te a se impotrivi dietil WI a i-o defiima, cil na are niel anti pisil alti serie
de clironomti, sétl a face apocliron» cu Cad mai vêrtosti cil Flórea acum din via0.
el Intelesemü, ci nu are nicl uml pirlejt1 al lisa dupi nArtea eI, i privindil
judecata la altd acon din pravilile ImpgritescI, cartea 39, titluhl 1-id, unde chiar
se poruncesce, chiar asa dicéndd: ejudecitoril sa nu urmeze parintilor color ce
&di nedreptate fiilor, ci sil lndrepteze i si ajute pe eel nipistuitl fib; decl acésti
diafora fiindil la mijlocil dieta, hotirlrea fémine la Inaltimea ta, ca aneresindu-se
dieta, copila sil nu Arnie lipsiti de mostenirea tithe-Ad. De acésta
iari hotirirea cea de sivêrsitil Amine a se face de dare Iniltimea ta. 1791,
Decembre 28.
PreIghicénu G-recéu madel., Constantin pit., Iordache Radénu clucerü, Pashal
vtor vist.
Cod. No. XIX, fila 103-104.

210 60
IsToius Rolar/11mill 177
ciumile. 27) 0 anafora i Cu otárirea Domnésca, din care se pcite vedea,
cum cheza0 pentru un tl afla peirea in puscariT. Din
Cätri d-lor boerii judecatori ot depertantentulii judealfir.
Pricina de judecatg ce are popa Stan dela Zimnicea cu Nenal ot tam pentru
nisce bala negustoresel ce am fi data Négulul, ca sg stringg patachina, pe care
de-ail si strinsfi ar fi data la alta', prin pitacfi de cata judecatg ni se poruncesce,
ca sg. le facemti socotélg de catf balli vi data preotalul Néguliff, si ala ail luatti
prin zapciliculfi vatavuluI Apro4i, infatoindil pe améndowl partile inaiute-ne dupg
cum ne-ail argtata si o parte si alta, am lgmuritfi prin acestii comisiona (?) dupg
cum se aréta.
Tal. BanI
513 S'aii lAmuritfi cl afi luatil Négul dala popa Stan, ca sl hipartéscg
pe marfg, netggadultl.
15 Ia4 data' dad era pe bordeiulti le.
10 Cu Toma Brasovén.
20 Cu preotésa de afi datti Boici Tiganultg.
29 -- De ati datti luI Sebe Serbul si NicoliI.
20 La Bostana lui lije.
20 Lul Ivan Tiganul dala FlocosiI.
30 La Vatavu Miré.
150 In cartea lid Enutg logf. atara de tal. 50 ce tggilduesce.
195 La TODCO, la Flgmanda.
3 60 'ail platitil de capitana Pantelimon.
1 60 Ipac la Pantelimon.
4 La Radomir ot Putineiu.
15 La Preda ot Brancovénu.
29' Se scade ce primal preotulii a-1 lita dala Sebe Serbul i Nicola.
484 Adecg patru sute opt-cleci si patra rfinstênti asupra NéguluI, afarg
de tal. 210 banl 60, ce-1 tggliduesce ¡usa:
15 M'ad i-ati data la dughéna lid Ilie in tCrgti.
25 Lul Ivan Tiganul ciad era itichis.
15 ChiruluI pe rachiti.
5 Din tal. 25 cand i-ati data. la Bostaiia luI lijo.
60 Lul de cheltuialg.
50 lar chirulul pe rachiti.
20 Unid i-ait data la Salce.
30 Lul Ivan l'igual.
50 Din tal. 200 ce i-ati datti luI Emita logf.
1,\Téged
1) tal. 195 ce-I arétg cg sunt la Flginanda la Tinco, clics cit sunt gata, darii
din pricina preotuluT, ca are ineurcatuig cu (ténsala', nu-1 p6te sc6te

178
V. A. "(lama
4 abia unul din mila Domnéscheste liberat(i, dupit ce si acela
s'a imboln'avita de mÒrte! 28) Acte de urmarire de despägubire pen-
Freak(la nIspunde :
Sa, de chezaoti ea stint haul* la acela, oi ca °multi domnesca sa mérga am6ndol
acolo, oi cap' haul se va alege asupra molitvel see il a tine
in sémli.
tal. 300 ail data preotulta hill gata oi nu-1 tine In séma.
Preotulti ri5spunde:
Nu tagadui, ea nu iaa luata, ea chefd fiinda amtuidot la adunare, darit
apoI socotindu-se tot intra acea 4i, (Tice: ea i-al cerata pe totl call era asupra
lul, ea sa-I iée, sa-1 déo negustorulai de unde i-ati Matti, oi nu ail vrutil, oi
nevrênda ad dis6 ca sá1i primésca oi acei tal. 300 inapoI, de vreme ce nu-i da
pe totl, i fiinda prigonire Intro dinoil. aoa cu basmaua cuma era legati,
aruncata In batatura easel oi s'ati dusa, fiinda qi alIT 6menl adifforl de i-aa privittl.
Négal qice:
Aola ail fosta, déra pe loca 1-aa str1nsa oi ca basmatia, aol'a mind era,
nevasta lui baganda-i in anti, dusa la casa preotalui i i-ail data.
Preotuli1 rtIsininde :
Niel de cum nu i-ati maI primita.
La ac6sta aduse Négul oi pe una v'érd ala lul anume Duminica i dete
marturie ca viind dela tréba luI a casa, la 'Arta preotuluI s'aa Intalnitti cu nevasta
Négulul, intrênda in curte ea banI sa-I dud. spuinda-i i pricina cum s'aa
lutémplata oi ail aoteptat-o la port& pftna sa jasa afara, oi dupa ce ag eoitil
Intreb6nd-o, aä r6spunsil ca aù primitil preotula banil; acésta a fosta pe la vremea
de chindie r6spunse preotulti ea nu numai nu aa primitti. (tail niel
ochii nu aù vélut-o, pentru ci din amid ce ati aruncatd baniI josil s'ati dusti
la tréba sa in alta parte, iar nu a casa, i tome séra ad venita. Argil adusti fata
oi pe preotésa numitului preota, i Intreband-o póte sa fi data In mana el? oi
íarAi 4isa preotulul r6spunse, ca niel batif nu ail luatd, fiel pe Devasta NéguluI
nu ad v6lut-o, pentra ea dupa ce s'ail Int6roplatil galcéva, aú lipsitù din casa
cautandll pe barbatultt s61, oi tocmal séra, n6ptea, ail venitil améndol de unde
gasitil. fug. pare ca de va fi cu adev6ratil 4isele preotulul, ea nu ail Matti
haul niel molitva sa, niel preotésa, orl singuri nevasta Négulul tainuesce huff de
barbatuld sétl, séa este prig scirea am6ndorora, pentra ca marturia de mal
ar6tata 4ise eliar ea a v6clutil pe nevasta Négului intrandil cu baniI Insa In casa
preotulul. La acésta cercetare ce ainti Matti fata fiindd i chir Teodosie Cecherdec
cela ce le-ail data banI, ca sa stringi marfa, rgspunse ea mi cu banii s61 a arvanita
Négul marfa de pe la órnenl, apoI str1ngand-o ar fi dat-o la alta parte,
ea fa oca 16,000, oi cera ca dela talen l 25 pe suta de oca ce ail avutil eufonía
ea sa le platésea, sa-i dée caotiguld ce era si dodge la locula eI, unde era O.
o vén4a, dupi socotéla ce va ar6ta, cum tine qi ce vênq ire se face; ci MOM
pentra acésta, cata oi pentru cele mal de susil pricinl r6inâne a se izbrani de
catre judecata. 1791, Octombre 21.
loan staroste, Dabre cupeta, Peke cupe.

tru rechisitiunl inch din timput lul Mavrogheni. 29) SfArimarea uneT
diete prin care tathl desrnWenea o fiich, in favòrea maqtelteii, i acésta
lio .21Iihail Coast. Nut i gospod.
Zemle Viascoe.... Fiind-ca si preotulti si Neagul s'ati multamita la acésta
anafora a judecater depertamentuld spre a se face cercetarea ce se cuprinde mal
josh' acolo la judetti, intarima si Doinnia mea qi orênduima pe aproda 110sesca
sa-I duel la ispravnicI. unde s urrnatl durnné-v6stra ispravnicilor Intocmal.
1791, Noembrie 3. Vol logoféta.
Pré Inalfate Dihnne.
Dupa luminata porunca Mariei tale i ca acésta alegere de socotéla a dumnIui
starostel de negustoff, mai esirti in judecata acestuI depertamenta, cerêndil
preotulti popa Stan de la Neagul tal. 694.60, care suma se imparte In trd diafirale,
ins/ pe tal. 195, se dete Neagul datora, numaI urni c sunt la
unit omti din Hazul Turnulul, iar tal. 300, preotulti 4ice, ca data NeaguluI,
iar Neagul urnesce, a ea sotia luí trimisti preotuldi InapoI, si aid dovada nu
are ; asisderea si de tal. 210.60, ce (lice preotultic i-aa data NeaguluI In nona
réndurl, i Négal tagaduinda-1, preotulti dovada aid iar nu are de aceea fiinda
améndouò partile in judetulti Teleorman, dela judecata se gasesce cu cale prin
porunca Inaltimer tale sa iée un mumbasirti dud la dumnealor ispravnicI
ot sud Teleorman, si acolo dandull Neagul chezasti sa mérga, in Haz sa iée acd
tal. 195, de mide i-aa data si sa-I aduca dée preotulul ; iara pentru
tal. 300 ce-I tagaduesce preotula, se envine NeaguluI dovada, ci dumnélor ispravnicff
judetulul, adunandu-se cu potropopula judetuluI, sa le faca cauta tercetare. si
orl Neagul sa dovedésca darea banilor, séti dud nu va avea Neagul dove4I, preoprin
duhovnicia protopopului, sa, incredinteze jndecata, ca nu stint banfl
sciinta znolitvel séle, séti a preotesd, fiind-ca darea primitti rea acestor banl,
()ice Neagul, e s'ail urmatil prin femeea lui en preotisa popel, i atuncl va 1.6manea
Neagul datora, ca s riíspunga preotuld, asisderea i pentru eel taled 210.60.
Prin noua (9) condee tagaduite de Neagul, se cuvine preotuluI dovada, care gice
a acolo la fata loculul 41 va dovedi datoriile, ci pe cate condee va dovedi iar
va r6mané Neagul datora ca sa-I platésca preotuluI, hag, pe cate condee nu va
putea dovedi Neagul, va da credinta prin blastema i asla se va scapa, si de 4varqirea
poruncel Inaltimel tale sa aduca mumbasirul r6spunsulti dumnélora ispravnicilor
; iar cea de s'évêrsita hotarire fémane a se face de catre lVfaria ta, 1791.
Octombrie 29.
Dumitrago atol. l'adorachi Suft sérd., Damitrache Brez. srd., Costamlin
pitaril.
Cod. No. XIX, fila 29.
Ito Mihail Coast. Sufal l'id. i gospocl.
IBTORIA ROILINILORO 179
Zemle Vlascoe... Dania volnicie sptit. s mó1g i prin scirea ispraviiicilor,
radianda pe catell treI s.-I aduca inaintea dumnélor velitilor bowl 1791,
Noembrie 3.

180
pe temeitl de S$ din Armenopulo i zacòne din pravilele impérAtesd
In acesta acttl filologil vor observa aprepe pentru prima data vorba
Pré Indita& _arme
Pricina judecateI ce are Stefan, i Salen, Armenl dela Rusciuc, cu suditula
chesaricesca Panait capan de volintirl, pentru nisce marfa de 20 pungl de banl,
ce aréta numitil armenl ca le-aa luata numitulii Panait in létil 1790, la luna
lul Maiti, este oréndaitil ca luminata porunca Inaltimel' tale la noI spre cercetare
unde fiindù fa ta dumnéltil Siniot Marchelie s'aa adusa inaintea n6stri i numitala
capitan cu jaluitoril i fiind-ca este de trebainta a se aduce de fata la
acésta cercetare una Sayal parcalab ot Tiganescl, intru a caruia copra se aréta
ca aa fosta marfa acestora jaluitorl, i Dumitru Bracinel anal, are sa fie luminata
porunca lnaltimel tale, ca mumbaqir sA mérga sA aduca aid pe ace$1
Ud mal susil numitI ca sa ri5spunda i sa aréte la cele ce vor fi intrebati, iar
hotarirea cea de aévér§it ramane a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Noembrie 1.
Pana vel Ban, Nicolae Brancovénu ban. vel vorn vol logof
Cod. No. XIX, fila 28-29.
Anaforaua lur Stavarade de banil ce i and s'ael dustí
juaindli cu näprustóce în Tergovisce, de al mar j'osa' numqf adeccl ca un Hristache
polcov. ca
Al-acta Const. Suful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Dapa cum s'el &HA ea dale de catre dumnélor veliti
boerl, poruncima dumné-v6stra ispravnicilor a-i judetulul sa urmatI, pentru care
orênduimil pe sluga Domnid mele. 1791, Noembrie 9. Vel logot6ta.
Pre Ineiltate Dámne.
V. A. trREcaLt.
Una Stavarache copila din Targovisce aù jaluitii Inaltimel tale, dicéndù'
in vremea stapanirel nemtilor, jafuitil una Hristache polcov. cu tal. 115
una. Panait polcov. ca tal. 10, si dumnéluI grdarula Constantin Cantacuzina ce
era ispravnicil ca tal. 25, §i una Sorban vataffi de plaia tal 5, qi una Mihaila
Bratescu tal. 5, si unil Nastase polcov. ea tal. 14.60, eu pricina cacI HA gasea
jucanda-se acolo la Térgovisce si la alte targurl din partea loculul cu o jucarie
de naprustóce, din care paratil unulii anume Hristache polcov., aflându-se aicl
din luminata, porunca InaltimeI tale vatafil de pahar., zapciulü cela orênduita l'aa
adusù inaintea nóstra t'ata ca jaluitoruhl. §i. intrebanda pe Hristache ce are a
aspunde impotriva, la acésta disa ca ela de cate tal. 25, multa 30, mi scie sil-I
fi luatù mal multa, dar la acésta impotriva rgspunse jaluitorulti ca ela maula
ca are si martinii acolo la Térgovisee care ail véduta pe Hristache in multe
réndurl cand iii Até pe dénsula hiandu-I punga ca bani din sinii, dan a fiind-ca
acel martorl nu potil avea curata sciinta de cata suma de bao! i-ail luati, visa
numat jaluitorula ca clii se multumesce si faca Hristache una juramenta, cum
ea nu i-ati luata acet;itI tal. 115 deplinil i aluna va ramanea multamfta pe ceia

curator". 30) Unt modelti de raportA catre depertanientalit judecAtel
din partea unel comisiunl negutitorescl, In afacere de banl negafi-
ce va arta Hristache cu sufletulti skl, a caruia cerero fiindil cu cale s'ad primita
si prin pitaca cu zapciula cela orénduittz, s'ail trimesa la sfanta mitropolie
amêndouh partile spre a primi paratula blastema la taga ce t'Atea, dupa care ne
arta zapcialii cela orgnduitil a pana a nu-la duce la sfanta mitropolie s'al"! litvoita
Hristache eu jaluitorula dandu-I tal. 57.60 si o pupa, si de ismiva aduanda
pe jaluitora fata inaintea mista, i intrebandu-la ne arda ca de a lul
buna-voe invoita ca Hristache pe tal. 57.60 si pe acea pusea, dupa care
invoiala rgmane zapciula sa almo° pe Hristaehe si se faca implinire de acestl
banI la jaluitoril, fiind-ca pusca arétajluitorulù di este la ansubl, jara pentru
parlti ce se coprindil in jaiba lui, fiind-ca jaluitorula aréta ca se afla
la Thrgovisce, sa se faca luminata porunca Inaltimer tale cu nimba* catre dumnélor
ispravniciI judetulul, ea aduandii inaintea lor pe paratl fati cu jaluitorultl,
ori prin marturil séti alte doveql de va avea jaluitorulii, sétl ca blastemil asupra
acelora de vor tAgadui, pe cata vor dovedi dumnélor ca ca adevIratti jifuitd
pe copila jaluitora, mumbasir sa-I apuce sa faca implinire jaluitorului pana
la una baila; jara hotárirea cea de shvérsita r6mane a se face de catre Inaltimea
Ta. 1791, Noembrie 3,
Pr6 liuMate Dcrnme.
ISTORLi. ROMINILORti 181
Din luminata porunca Mariei tale si priu mumbasirlaca dumnélul vatafului
de Divana sa infatosase la judecata inaintea smerena n6stre si a dumnélor boerilor
depertamentulul, dumnéeI medelnicerésa Anastasia ce ati fosta a doua sotie a
r'éposatuluI Mincul Falcoianu biv val medelniceril ea vitreguld fiu-séti lonita
coianu,. cuba Anastasia lipsa zestrelor cu care ati intrata in casa Mane-sha,
tusa mal ântêifi, avura multa pricinuire, ca Auastasia isI cerea lipsa zestrelor dupti
fhia pretuita, iar vitregahl sétl i se impotrivi cu o condica a tatane-sèl, fiinda
zestrea insemnata fara pretil, dar si Anastasia i se impotrivi ca o condica a tatânesga,
ce se vh4u scrisa de cal-va ant mal nainte pana a nu muri, prin care se marturisesee
ca ail repasa zestrea sotiel séle Anastasia si pe fiulil sèù titi face aclirostr, impotiiva
careia dieT, r6spunsa Ionita, ea aeea dieta nu este de tinutil in séma,
ail facut'o tata-sha la vremea ce se maniase pe dênsulti, ce de vreme ce dieta
nu este de tinuta in séma, niel condica tatane-sha ;aras): un este de tinutil in
séma, i noi ama urmatil aceia ce se envine judecAteI i dreptateI el ailandu-se
dumnélul biv vol vornicil Prascovénul dupa luminata porunca 1VIariei tale,
chematil i fiindil fata Anastasia si Ionita indestulata prin blAstemula
smereniel 'Astro, cum cA dumnélul ati fosta mijlocitora la cuuunia acésta i priu
mana domniel-séle data i fhia de zestre pretuita i ca este ciliar acésta,
dupa cum urmama cu asteruutulil socoteleI cura mal josil all vede.
Tal. 5000. Sunt la f6e inainte din care i data gata tal. 1000, si una
&visa ala unta negutitor m'ame Joan Gutul za tal. 2500 si
alta zapisii ala lui Costacopulos, de tal. 1500, de care zapisa jara
ne indestula dumnélui vornidi cA mal MARI* ati cuvéntatil raposatula
medeluicera Mincul Falcoianu de VOBSC6 zapisele sha sa

182
V. A. Ustotra
torescl. Urrnéza i anaforaoa depertantentalu't catre Domnitor, in
acestas1 afacere. 31) 0 volnicie catre spatarul, de aducere la judecata
numere haul? lar rAposatulti all primal"' zapisele ca sl se folosésel
cu dobinda. Dinteaceste zapise cautA IonitA ca sA scall pe Anastasia
din zestre cu tal. 1500 ilicêndil el nu i-aa luatA
dela Costacopulos, ci de ar fi zapisulii chiar aeela, ce aA fostù
pre numele Anastasia l'am fi pututii da *Mapcol la mAna durnnéet,
darft din cercetare v'éciumil la 'Walla lul Ionitl dou6 zapise ale lilt
Costacopulos serse chiar pe numele rAposatulut tAtAne-sëll Mincu
medel. in sumA de tal. 1950 Ind i un rAvasil ahl tut Costacopulos
za tal. 288 scristl WA din vremea acestor dou6 zapise pe
numele Anastasiet ca este datoril acestl tal. 288 (Tara se cun6sce
a-I fi dupA slujita dobAndl ; dupA acésta chemandil si pe Costacopules
ne marturisi cA ail avutúl dupg aceste dou'é zapise aliverist
cu aposatulil i cl ar fi si data tal. 400, ci macar ca sunt ELCE ste
zapise de maI mare suma, gAsinig cu cale ca sl fie a easel reposatulut,
iarA eapetele 1500 fiind-ci ait luatti si ail datil.
Tal. 2038. Pretul hainelor i ahl sculelor ce lipsescil de tottl si Waft pustl
ea pretul lor cad stint serse la fóla zestrelor afarit din tal. 750
pretulil unul harhahl ca diamauturt ce s'ail repusù de unil muflusil
cum vomit ar.6ta mat josii cu pricina tut.
Tal. 1916. Pretuhl altor haine ce sunt in pAril darA sunt purtate i pretuindu-se
fiinta lor cea de acumtl, OA la sumele
ce sunt in f6ia de zestre ca pretultii lor, si r'émAne Ca sit piatésel
Anastasit ponositura lor ca acestI gist tal. 1916.
Tal. 690. Pre-tall altor lacran t de ale easel cart acum lipsescA. Ina stint
la fóia zestrelor serse, dar fiind acestea nepretuite, s'aii pretuitit
acumii de dumn6luI starostea cu altt negustort de cinste, cum se
face indestularea deosebitd comisionulft dumn6lor coprinptor pentra
t6te la care ail fostil fatA si IonitA.
Tal. 10.244.30
Tal. 1343. Ce ail coboritil Anastasia deis. rAposatulti frate-sèl Teodorache
primitt de vitregulti IonitA FAlcoianu, de care s'aft legatil
prin zapisd netAgAduith ce se vklu cu létulii 1788, Noembre 10,
ca sA-I plAte'scA Anastasia impreunA cu bang zestrelor cu dobanda
lor.
Tal. 500. Ce datil Auastasia tut Dumitru Negustorul lâuiarulü pentru
cheltuiala i chiriile de adusulti hainelor si a sculelor din Brasov.
atAtti ale dumnéel câtit i ale féposatulut.
Tal. 12.087.30 AdecA doug-spre-gece mil optil-gect i sapte si bant trel-clect
suma dinainte.
Tal. 2810. SA scade primitT de Anastasia, insA:
Tal. 2000. Batt de lonitA dud ail flcutil incepere spre a plAti
puindu-st i sor6ce de a isprIvi nahtulil, dal% nu
le-ail 'Azad cA, nu i-ail mat datil nicI un banù
pInfi

a unor impricinall. 32) Judecata pentru intòrcerea banilor perdu(l in
Thrgovisce la joc de neipirstòce". 33) Alta judecata de sfarima.
Tal. 2810.
18T0R1A ri OMINIL0110 183
Tal. 190. Ce aa cheltuita rëposatula medelu. Mitten' la lucrula
unor cercel en diamanturl din zestrea Anastasia.
Tal. 70. Tpac, ce al data rgposatulti medeln. Mincul la o
avezea fug, adausit peste uisce scule din zestrea
Anastasia ce s'al datil schimba pe avezea.
Tal. 300. Lucrula viilor de zestre ce s'aft lucratil. in létil
1788 cu haul de aI Aposatulul Mincul medelnicera,
iara clupa m6rte Anastasia aa culesil via.
Tal. 250. Ne tagaduip de Anastasia cl i-aa luata dela Ionita.
Tal. 9277.30 Adeca voila mil doué sute qépte-clecl i épte qi banI treI-cjecI
römâuù al-i raspunqa Tonita Anastasil, afata din talen l 750 prEtulA harhalulul
ce s'all repusfi de un mofiusfi anime Booz arm6nu, care acesta de inr i r'émauea
peutru indestularea judecatel a se cauta la mink 0 de va dovedi Ionita cl
data Anastasia spre a i-1 preface in anti, forma, iar nu raposatulii tata-sa,
va pagubi dumnéei, iar de va dovedi Anastasia cum lice, ca raposatula al vorhita
Cu acela arménii i i-al OBI elii ca sa-la dée, atuncl Tonita va plati
A0sclerea are sa mai dea Ionita 9 capete de hivoll cu dol =lad, i ramAtorl
espete 70, ce i-aii rëmasa Anastasil din mostenirea rtiposatuluI fratine-ga
Teodorache, iara r'éposatulii medeln. Mincu le-aft vhdutil, cum se face ludestularea
din qisult1 zapisil a lul Toni0 ea 16t 1788, fiindtt-se fórte legata ca sa.-1
(Me, de atuncl i pana acum nu i-aa data nimictl.
Peste t6te aceste Ionita mal data sa se maI soap ea tal. 720, cel numima
mal josil Insa tal. 200, qaciuiala la tal. 2000, al zapciului ce ar fi implinitti
dela una Anagulea, i tal. 70, luau la o pereche cercel de zmaranda,
ai tal. 100 ce ar fi platit'o fépos. med. Mincu la o datorie a dumnéel, qi tal.
350, pentru o carata, care pentru aceste condee vise Anastasil cl i blastem va
primi ca nu sunt acEstI baLI cheltuitI din bull zestrelor, ci nicI din casa raposatulul,
ci din osebitI baut al sël earl n'ati fostii pull in f6ia de zestre ; asupra
cardia pricini amfi Ionita de-1 da creqambtil murna-seI cel vitregl, Férl
ea voesce a o pune sub blestemh, i ne rgspunse ca, nu va sa o puna la blastema ;
si asIa ca acésta ail rémasil Anastasia in pace 0 ne suphata de pretendirima
acestor tal. 720, WI cerea Tonita. Deosebitii mal cera Ionita ca sa se mal scacja
si ea nisce haine, ce i facutil Anastasil réposatulti medeln. Mincul in via¡A
calla al traitfi arandoI. care 0 pent]u acésta tiind-ca i-al fosta sotie ca cununie,
si al tiaitil amhdouI doI-spre-lece anT, macar ca pravilele poruncesa, muerea
te nu va avea copil dupa mórtea barbatu-..f.fi, sa'sI iée zestrea i povulona dintr'ale
barbatu-sga', care si povulon se numesce all treilea parte, din zestrea ce are muerea
sa i se maI dée dinteale barbatu-sn ; dala fiind-ca Anastasia nu al tacuta nicI
o pretenderima pentru acésta, amI gasita cut cale ca aceste haine sa fie ale Anastasil
ca unit lima ce le-ail facuta r6,posatulti, fiind-ca ea alta nimica nu s'al
impartasita' din casa Oposatulul medeln. 1V1incul soaiü sëtt in doI-spre-4ece'anI

184
V. A. UaRend
rea uneI diet.1 intre Ionita F6.1coianu cu Anastasia vitrega sa i pentru
lipsurI de zestre a acestia, actil preciosil i pentru cunoscinta obiec-
citi aft slujitù aceI case, si nu lipsimi Cu Insciintarea Maria. talo; iar hotarirea
cea de sivArsiti rémite a se face de catre Maria ta, i miff 'Mari1 tale rugami
dela Domnul Dumneclei sil fie mult1 i norocitt 1791, Octombrie 22.
Dumitrache atol., Conclorache sérd., Duntitrache Brez. sërd.
Cod. No. XIX, fila 40 41.
Anaforaua Jul Doln-otan pentru datornia
Mihail Ccmstantin Suful VV. i gospod.
Dumnéta biv vel satr. Chiriac Arbut, i dumnd-v6stra negustorilor compang'
ce suntetI maT josii arétatl, vidutil de Domnie acésta anafora a dumnévóstra
i fiind-ca jaiba laI Dobrotan este de a i se aliverdisi zapisele, face dara
trebuinta ca sa cercetatl sal de lipsesci dintr'énsil i unde, i fiind-ca pentru a
se isbrani pricina acésta si a se mintui Dobrotan de sévérsiti, trebue sa se
vêmla i bolta ce 0041 ca ail férnasti atuncl, iarasI pentru datornicl i pentru
cusurulil zestrelor sotil WI, care aft si dati acum DomnieI mele jaiba de a i se
hnplini zestrele dupi pravili, étil amtl facuti porunca Domnid mele la dumnélul
Caimacamul Craiovel, ea sa strige bolta la mezatil, i si trimita Domniel mele
rispunsil de suma ce ail esitii la mezati, ea care acea suma de vor primi datorniciI
i zestrasii a se da, se va da si porunca Domniel mele a se vinde, iar de
nu vor primi a se da ca acea suma, si o vor primi'o eI, dreptil mal mare pretil,
aft voe a o lua el, si asla vigêndu-se suma ce ail esitil pe bona, avetl a face
dumnd-v6stra iarisl analoghie pe top datornicil, Implinindu-se intêiii zestrele sotil
cam se protimisesce dupi pravili si dupa obiceiulil pamêntuluI, dupi ce vi s'or
face cunoscuti i doveditil prin marafetii pré sfintid séle parintelul mitropolituluI
precum si de veresele sa cercetatI de s'ail maI îrnplinitù dintr'énsele de atuncl
Mace ca i acelea orl In naht Implinite orl iar In veresele si le facetI impartea
pe datornid, i asla sa li se céra datornicilor de catre dumné-v6stra, zapisele
ca sa r6mie omulti acesta mftntnitù dupa can6nele i obiceiult negustoresci;
all'a dala sa urmatT a da sfirsitil prieind acesteia i yeti aréta Domniel mele,
ca si se dea Domnescul nostru sinetal la mâiuile lui spre Incredintarea fies-caruia
cum ca este slobodi i euratil spre putea gasi mijloculti chiverniselei 861e.
1791, Noembrie. (Mg Incolo grecesce peste o fila).
Cod. No. XIX, fila 51.
Anctforaua eguntenului Vciceirescélutl chir Nicodint ca Gheorghe diacotut Nun,
Grigorie qi Rada din sud Vlcqca pentru calcarea »to#ilor din Near.
Mihail Const. Sttful V V. i gospod.
Zemle Vlascoe . Pe acésta anafora a depertamentuluT, rémaindil amimdoué
multumitI fad, de a face apelatie, prectun zapciuld ceift orenduitii ade-

telor ce puteati acum 100 ant constitui o zestre. 34) Anafora pentru
lichidare de avere reciamatA de creditort 35) Proces pentru Tncalcare
veri Domniel mole; Intarima i Donania mea anaforaua acésta si portmcima damn6-v6strit
ispravnicilor judelailul sa avet1 a urma Intocmai dupt cum mal josa
Intru acésta se cuprinde, de care orênduimil i mumbasir pe sluga Domniel mete.
copila din casa de visterie spre gvarsirea pricinet. 1792, Iannarie 17.
Vel logofata.
Pré liiäqate Do'nine.
ItiTOBTA. ROIANILORt 185
Din luminati porunca Maria tale, si prin. zapcialacuril d-litt vatafuluT za
visterie, Be Idatosara la judecata I6n diaconu, Clheorglie diaconu Palm, i Grigorie
si Radii din sud Vlasca ca cuviosula egumen alil sfintel m'anastirl Vacaresci
chir Nicodim, hag pain vechilula Hristofi grecul, 4icêndú jaluitoriI ca ispravnicelula
mônastiril estimpa s'ar fi pusa Impotriva hotarulat si s'ar fi Inti»sil ca
multil In mosia lor spre a dijmui In partea manastiret; Intrebêndu-se si numitulù
vechilii, Aspunse: ca pe mude este hotarula mosiet mônastirit pe acolo all si
strinsil dijma In grin manastiair, dala paratiI Impinendii mnitù pétra In rnosia
mônastiril ah hrapita i dijma de pe acelú pamênta cu pricina care rail dijmuita
ant 6 i unü saténula lor ce all fosta ispravnicelil ala mkastiriI mal naintea
cent ce s'ati orênduitil estimpii, i ca scrisorile mônastaril (la acésta vreme) nu
le are la Indemana, dect nefiinda smisorile fa0 ca sa citima i sa vedema semnele
hotarelor, Amane ca ah se Indestuleze judecata dela acela settenti ce aii sta.tuta
In ant 6, ispravnicela despre partea meniastirit, care fiinda In fa0 loculuI
face trebuinta a se cerceta acolo, si gasima cu cale ca cu luminata porunca Inaltime
tale, si cu mumbasir sa faca d-lor ispravnieit cercetare prin carte de biastemil,
data asupra acelui ispravnicela WW1 aid lor, CM' i asupra altora ce
vor fi cu sciinta de acésta mosie ca sa se dovedésca pe unde s'aa luata dijma
Intre cel 6 ant, si dijma ce ad rapit'o paratil estimpal de va eadea pe paanêntulil
care- aa dijmuita acelù ispravnicela sa se dea manastirit, dara de va fi pam'éntula
mosiel jaluitorilor va r5manea luatil de mosnent, i apoI and se vor aduce
acusarle mônastirit de fata, si se vor Infatosa cu sineturile paratilor, atuncl
descoperindu-se adev'érulal, dela ori-ce parte va fi Impresuratil mosia, va Intdrce
dijma de acesta auh cet-l-alte parti, si li se va Impetri ì mosiile ale amandorara
partilor ca sa nu se napastuiasca dup. vreml, i ca sa lipsésca galcevurile.
fiind-ca din nil trecuVi nu faca para niel paratil, niel mônastirea, ca li s'ar fi
Impresurênda mosiile, ce WO, prigonirea le este numal pe dijnaa de anulü acesta;
de acésta Insciintama, i hotarlrea fémane a se face de catre Maria Ta. 1792,
Decem. 5.
Grecen, Const. Niculescu pit., Iordache Badén clue., Pashca vt. vist.
Cod. No. XIX, lila 185.
Illihail Const. ?tqul VV. i gaspod.
Oanduimil pe sluga Domniel mele.... ea mérga i dupa cum se cuprinde
Inteacésta anafora sA Inplin6sca atatil dela ispravniel catil si dela potropopa' bad

186
tie ir.oííe, filtre egumenulil Nicodim Vddirescénul i Gheorghe Diaconu
['Aun i alp. 36) Protectiune acordatA gelepilor jälfuiii de apithnia
ce va fi bata dela jAluitor pantru acésta madea, sé ti avénda inpotriva a asputada,
ît vor trimite vechill la Divana, qi cine va rëmhea de jadecata va plati
trépada gi cheltaialA. 1792, Ianaarie 18.
Vel logof'éta.
Pré Inügate Do'nme.
Dupa ce acesta capitana, s'ail aflatil orkdait de mine capitana la capitania
din Balad In judetula Teleorman. la 6 a le trecatel Mal Noembre ama vOutil
o jaiba a unul Constantin Gelep catre Maria ta, jaluindu-se numaI de acesta
capitana el i-ar fi luata tal. 100 plepuinda-la cu acea faptl, care jaiba, fiindil
buiurdisita ca sa o cerceteza ea ì sl Indreptezil, l'ama alisa pe numitula capitana
faÇa cu Panait polcovnicu vecbilula jaluitoralul Gelep, i ne tagadainda
capitanula pentra tal. 78 ca i-aa luatá insul In mana laI, iar nu tal. una alta
(lupa cum jalui Gelep i pentru acela prepasa ce era asupra Gelepulaf cu acea
fapta, ne aratandu-se vre-uud dovagilacil orI de catre acea fétá séa de catre parintif
el', ama botaritil prin judecata qi aù pi/Uta acesta I6a capitana acel. tal.
78 GelepuluI ; acum fiind-ca, elú aréta cá dinteace$1. baal aa data dumnélor
ispravnicilor tal. 50 cum gi la protopopula tal. 9. Ramane ca gasindu-se cu cale,
prin porunca Mariet tale sa i sa topliuésca i lul deLa dumnAor ispravniol
dela protopopa; jara hotarirea cea de savérqitii rè'mane a se face de catre Maria
Ta. 1792. Iannarie 10.
Vel spat. Alexandra Grecénu.
Cod. No, XIX. fila 113.
Dama,-rástrei bocrilor judecd tori dela deperlamentalü de fépte.
Ama vglata Domnia mea anaforaua acésta, i primita este vénqarea cilnd
sunt d ttorii la mijlocti care din vreme In vreme se Incarel cu dobanig, cum kti
orandaiala ce face de a se da banil la epitropie este cu cale, basa fiind-ca copiit
sunt nevritstaicl cama li se cade ajutor judecatil spre cele de folosula lor, citud,
epitropula ce '111 aù' na este cu deplina putero i volnicie, pentru aceia fuma
Domnia mea intrebare dumné-v6stra, na ar fi fo3ta en una folosa maI bunil
se face v6n4area acésta ea mezan', s6i1 de socotitI el este indestula ce s'aa tocmita
dupa starea casa, sa ayuna r6spunsa In scrisil. 1792, lanuarie 7.
Biv vel pitara.
Pré In'agate Dámne.
Al. A. Uilacazi
Bina i prea fArA de cusura este soeotinta ce ati placuttl Mariel Tale cu
clarea caselor la mezatü, spre ajutorula nevrastnicilor sarad, numal curatorula
lor (adica unchiu-sAll Riducanul) ce i-aa crescutii i le-a purtata grija pana
aoum, zise ca la mezata cu cheltnielile ce se va face 1:Me sa rênnle mal putiuil
preta, cacI indestule firl de 6inenI ail incercata i puma acesta mqteria de pe
aa data sama de tal. 5400 caro suma socotind-o i noi (lupa !atarea caselor

de Balad in intelegere cu ispravnicil i Cu protopopul. 37) Doninitorul
dispune sä nu se venda averea imobilã a unor orfanT neviIrst-
cd este Indestuld, &luid ea cale ea sl bine voescI Mdria Ta a da Intdrire cumpdatoruluI
; iard, cea mal de sIversitil hotdeire rëmâne a se face totil de catre
Inlltimea Ta. 1792, Ianuarie 11.
Dräyhicén Grecénu medel., Constantin clacerii, Costache lludénu cluceril,
Pashal vt. vist.
Cod. No. XIX, fila 113-121.
Judecata Isac out-dula ca Hagi Moseu pentru nisce sare.
Ito Mihail Const. u,tul 17V. i gospod.
Ne odihnindu-se Isac la acésta juclecatl ce di flcutd dumnélor velitI boerT.
aitesitd la Divand inaintea Domniel mete ea Grigorie vechilulil cImdrasulul Hagi
Mosca, ande asemeuea, tdgAduire ait fleutil vechiluld luI Hagi Mosca, gicênchl ea
unit cuvéntd cd, l'ara nimicd nu ad avutit aface cu acestil ovreid, iar Isac Impotriva
acestor taggduirl arét/ Dompiet mele o tescherea, carele o citimii insi-ne
Domnia mea iscaliti cu isaitura luI Hagi Mosca, prin care serie la ocna Slaca
sit dée lui Isac acestuia 14850 oca sare, dupd, care acésti tescherea
mane eunoseutl cd ail avutil cu adevératil Hagi Mosca alisveristl ca u-esta Isac,
dupl cum si dumnélor velitil carl ait judecatil plicina si carl s'ail atiata
fati acum la Divand inaintea Domniei mele, vgendil acéstd tescherea féspunserl
Dormita mele cd de s'ar fi végutti de dumnélor acestl tescherea la judecata ce
aù' flcut'o nu ar fi lasatii slobodd de totd pe clmlrasuld Mosca de davaaa acésta,
dad' cum cit ad ayer]. numitald Isac alisverisd ca cdmIrasuld Mosca acésta se
dovedi din insull teschereatia sa ce este in maulle luI Isae, dar/ fiind-cl pe
lângit acésta trebuesce i pentru sinfonia lor si pentra datuld banilor dovedI
martod spre a argta In ce chipa si cum le-a fostd sinfonia si ce armare at acata
intre sine-VI, si fiind-ci acestd feld de dovecy vrednice Isae nu aya, 41cèndd
cA nu s'ad temutil a se griji atand ca sit pue martori la tocinéla lor
la datult bauilor, séii sit facd zapisti inserisd, incredintêndu-se numal la cuvêntulti
cImarasuluI Mosca, arad hotdritil Domnia mea ca sl primésca Hagi IVIoseu jurlméntii
la aceste arétArl ale ovreiulul si cum el nu i se scie datorti ca iiimicú,
zapciii si facl turnare spre a se duce la sfauta mitropolie de ande sl ne
aducir réspansuld pIrintelal mitropolittl Inseristi. 1792, lanuarie 30.
Vel logofdtd.
Pré, Inell(ate DoInne.
ISfORIA ROMINILORt 187
Isac ovreill dela Bender ait jáluit InAltimel tale dichdil eI In vremea
armiel nemtescl ad Wad toeméla cu dumnéluI Ién Hagi Mosca fiindd cimarasil
de ocpd, ca si-i vênql doud-sute doul-pcI de mil oca de sare si pe acéstl
samd sa-I dée tal. 8000 Insi ca simfonie ca sl aibd a-I da banil jumètate si
asa si radica i eh d sarea iardsI jumétate ; asisderea i cand va adica cea-l-altl
jamnate de suma a iarki asemenea sl urmeze a-I da si cea-l-altd. suml a
banilor ; dupi care tomad gice jaluitorttlil Isac cl muulandO bauiT jumétate

188
V. A. 1111E013TX
nicl fara'. licitatiune. 38) Actele relative la cumpérare de sare de catre
!sac ovreiul de la Bender in timpulil ocupatiunP1 netntescI. 39) Vol-
tat. patru mil, si mergêndd ca sA-si radice juratate suma sariI si negAsindil
care de ajunsil a ridicat oca numaI noug-clecl i cincI de mil si ad pornit-o la
schela Giurgiultg, si viindd eld in Bacuresel si gasindd musteril negustorl
turd ad vhdatd acea sare ce o trimesese la Giurgiu suta cate tal. optd, bad
patrn-cled i optii, luanda si arvuna tal. sépte-sute, dupA ce ad ajunsfi trimiF,4iI
lui Mut-sarea acolo in Giurgiu 4ise ea vechiluld dumnélui Hagi Moscu ce HA
avea acolo, ail chematil pe acel negustorl turd ce le vénduse sarea i le-a (iisA
ea de ce sil cumpere dela ovrel en tal. 8 bad. 48 suta, fiind-ca elii are sare
el le dea suta numal cate tal. 7, si ne vrandd turcil In urma sit priméscA sarea
CL1 prep ce o tocmisera, de nevoe le-ail datit si eld suta .cate tal. sépte i ca
acésta i s'ad pricinuitd paguba de tal. 2000. Dupa aceia ise, ea gAsinchl musteriI
negustorI ati vadutil si cea-l-alta suma adica 125.000 Inca ce 'I mai re'mImo
tocmita cu dumnélul Hagi Moscu, si luandd arvuna tal. 1500 ad venita (lise la
dumnéluI Hagi Mosca ca mal dea i ce1-1-altI tal. patru rniI dupa toeméla
sa-s1 'Vice t6t1 sarea ; lad dumnélul nicI cum n'aii vrutd sA-I dée, nu numal
tita suma ei niel macar aeele 15 mii din suma cea d'intal care era platita
cuprindea ace! tal. 1500 ce-I lease arvuna, i care ca prin judecata sali afle
dreptatea pentru acésti paguba ce i s'ad pricinuitil; dupa a card jaiba vAtafuld
de apro41, din luminata porunca InalfimeI Tale ail adusd pe amendoug pArtile fafa
inaintea néstra i intrebandii pe dumnélul IOn Hagi Mosca ce are a cliee impotriva,
féspunse ea pe acestii Isac jaluitoruld niel niel liii scie, nicI Hit ean6sce,
Bici ad datd lul vre-o data sare, nicI vre-unii band din mana lul n'ad primitd;
la a earuia taga judecata dupi orênduiala añ eerutd jaluitoruluI sil aréte
vre-o sinfonie inserisfi dela mana damned. Hagi Moscu de tocméla acestd sari,
cu care sil dovedésca el este asla chiar preeum slice eld i féspunse ea sinfonie
inscristi nu are ; Il cerumil dara sil adue1 mArturii vrednice care sa fi fostii &fa, si
sil seie toeméla acésta ce gice cil ad facutd eld ea damedaI Hagi Mona, si
sil aréte i banil inteacuI manA-i-ad data? i fiispunse, el are mArturie pre und
ovreid, carde ail fostii mijlocitord si printr'acela s'ati faeutil toeméla, a caruia
mIrtaiie la jadeeata nu péte fi primita, del dupa ce este numal mid martord,
care dupa pravila nu face 'lief o dorada la judeeata, apol este si de unti feld
de o lege ca jaluitoruld, dreptii aceea cererea jaluitorulur fiindd fag de nicI und
feld de dorada, niel cu sinfonie in serisii, nicI ea mArturil diva pravila, Amane
ca dumnélul I6n Hagi Moscu, sil fie in pace si slobodù de pira si cererea lut
Isac jAluitoruluI, fiind-eI niel la blastemd nu putemd sil punemil pe Hagi Mosca
numal dupA gara jaluitoruluI fall de a da juramêntd banuiala cea dupa pravilI;
jara hotarirea cea de sgvarsitii rgmlne a se face de catre Maria Ta. 1792, Ianuarie
19.
Panä vel band, Islicolae Breincovénul vel banti, Dumitra;sco Racovifii vel vorn.,
vel vornied, Vretulesca vel logofétit.

Is'roan. flomixn.tlitti 189
nicie pentru tritnitere de vinovatI la ocna Telega i pentru iertarea
altuT vinovatti dela mOnlistirea MArginenT. 40) Obligatiunea unul To-
S'ail ficutd volnicie ca mumbaqirlicil sA de pe I6n qi Alanciul la Ocna
Telega. 1792, Februarie 4.
S'aii fAcatil carte legatA la egumenuld mónAstirel MArginent, ca sA slob641
pe Dumitrache Caramalgd, fiind-cg dupg ruggciunea prea sfintieI séle pgrintelut
mitropolitil qi a dumnélor velitilor hoer, l'ad ertatil MAria sa vodg. 1792, Febrilarie
15.
fAcutil volnicie ca mumbajiril pAhgriiiceld sg aducg pe.... Toplicén a
se infatip la judecatg pentru fata ce all inbortopt-o §i nu va BA, o ia. 1792, Februarie
23.
Volnicie cu arnul;selti sí aducci pe nifte ucigafi dela Teleorinan ce arc
omorilii pe unii Tulau grec
Zemle Vlascoe.... Fiind-cl ne-amil insciintat Domnia mea, cum cl und Marin
sAténul dela satuld oimul, din judetula Teleorman, infra Tiggnesct gi !titre Bragadiru,
d'impreung cu net War Hazan, besliuld dumndlut Omer dela GAugen1 din
Viwa, in trecutele ile ail omoritil pe und Tulgu grec ianiottl, ce plecase dela
Giurgiu sg mérgg la patria luI, i conIcind5 la satulil Malul a lut Bostanoglu,
de acolo ducênclu-14 la satul GIogenI arabagia ca ajutor, dela GIogent l'ail rg,dicatil
numitu'd Beqlin d'impreung en numituld 1Vlarin i cu Cheragiu i cu gazda
dela satuld Malul, ea care all fostil vorbiti tare d5nsit a se sAverqi acéstA ucidere,
§i scotêndu-lil afarg din satil, acolo intre Mal §i intre Ggojant omorittl
Marin i ca Beliu, i ait impArtitil intro dénqit cgte-qi trei; adicA Beqliu cu
Marin §i ca gazda din satuld 1VIalul, banil ce ad gAsitil asupra mortuluI, iar Cheragiu
n'ail primitil parte temêndu-se de tatglil sal sl nu intrebe de unde
dobAnditil eld banit, din call aceqtt patru vinovatl, Chiragiu pringêndu-se la
Giurgiu ait mArturisitil acestea, precum i muterea gazdeI dela satuld Malul n'ail
tAggduitil, cum cl pentru aastg pricing este bArbatuld sal fugitil i se afla asmull
in cranguld dela Vedea d'impreung cu. Marin, undo acolo in 01.5)30 it
hanesce ca demâncare dela satele lor ; deal orénduimil Domnia mea pe.... zapciil
arm4escii, carele d'impreung ca doI armgqet sg mérgA in grabg ca sg-I calce
farg de veste, gi mat tutu sl cupringg aceld crAngil, unde se afil aniêndoI ascunqt ;
de altg parte sit apuce ca strins6rea mereti pe rudeniT, séü gazda ce va fi avêndd
Marin la satultl luI, oimul, ca sA mérgg sit primp. pe Marin i pe tovarAquhl
d'impreung Cd mumbagiruld; de care poruncimil Domnia mea qi voul sAtenilor
imprejura0, cum qi zapciT ai pArtit loculuI, sA impAnati partea 1001114 ca negreOtii
ace01 dot vinovatt uciga§t sg se pue in mâng, iar pentru numitulú Beliù, poruncimtl
Domnia mear ca duinnélut turnagi-aga bal-beqlégg (rilndurl neectibile
1792, Februarie 23.
Cod. No. XX, fila 382.
Istorta Romdnitord de V. 4. Vrechid. TOM. II ald serial, 1788-18D0 i al IV-lea dela 1774. 13*

190
pliceanu de a lua de sot,ie pre o fata ce a desonorat'o. 41) Volnicie
de urrnarire a unor ucigasi din 23 Februarie, 1792. 42) Acte din
Anaforaua illeesooitultd ca Zoi(a so(ia reiposatululta Dap10 ce arc
fostit nepoti Niului, pentru tal. 600 ¿lela Zoi(a eu .9 oapise.
Ito JIIiliail Const. Sutul VET. i gospod.
Zemle Vlascoe.... DAndO jalba Domuiel mole Zoita, cerAndil izbanire dreptulul
eI, i vedendti Domnia mea cl dela hotArirea judecAtii nut aprópe de treI
lunl qi pirate(' Nita Meesovitul niel o apelatie n'all flcutù', ci Ind de cum ail
velatti izbrAnirea judecAtil, s'ail trasti dusti fiiri de a maI face vre-o apelatie,
dug cum si zapciutil cold ornduitì aú aretatti Domniel mele, pentru aceea
dala arati întaritù hotarirea judeelteT, ca sa urmeze intru tóte, WI de numaI la
condeialii zestrelor, qicemil ca este cu cale a dovedi Zoita, erl ea dovedl vrednice,
ski pria blAstemti, cand se va arta clironomti si va face dovada acésta,
ea câta zestre ail intratil in casa barbatultii seO, i cu cfttA dinteaceeas1 este
pAgubasA. 1892, Februarie 23.
Pré Inillfate Ddmne.
V. A. UREaui
Din luminatI pornnea Inaltimel tale prin zapcialâculti vAtafuluI za Divanti, sI
InfAtosarA la judecatA NitA Mecsovitul chiragiA en Zoita ce aù fosttl sotie Danepotil
numitulul chiragiti cerêndt1 dela Zoita tal. 600 ea treI zapise din
avutulii DasuluI, cu care rail imprnmutatil pre bArbatuhl sed fiindti In viatI. Se
1ntrebl Zoita ce are sA respundit? i dise Anteiti, cA, nu scie de acea datorie, a
doua, ca nu este clirononal bArbatuldi seO, avendil bArbatu-seti mum5 i fratI si
pe insusl pîrîulù unchitl, si lor li s'ar cadea sa fie clironomI jar/ nu ea, ce i-afi
fostii sotie, fijad-ca ea Issi cere zestrea si a treia parte din avutulti bArbatulul
ca una ce a facutti copil cu Rasa, 111 cere i datoriile dinaintea nuntil, care
ne arétI f6ia de zestre iscAlita de tatAl sal Nitä Mihul impreunI cu alte patrn
_mArturil, in care fóle se vedu pe lIngl baine, scule ca sumA de bail pretuite,
pusl si bani deosebitI, care coprinde tal. 1283.83. Se intrébA Nitul chiragiulti
de seie ceva s ica pentru acea fee de zestre, c sc6se unti tacrirti dela patru
mArtuiiI, ce sunt iscAlitI e1 in féia de zestre ? si respunde acele mArturiI, cA in
f6e sunt iscAlitI, dar en ochil vklutù de s'ail datil; se intrebA Nftul de ail
avutil Nitul zestre, c elii dise el fdr/ zestre n'a fostal, darI nu scie ce ei ce?
iar la haul, pricinui, cl undo este pusii unti condeiti de tal. 300, dice di ad auditrt
cA tal. 200 ail fIgAduitii Nita tatAlii Zoitii ca 81 dée Dasulul ginere-seti, din
care haul i-ati data' 50 la nuntA, si dupI ce ail venitil Dasulti la BucurescI, si
serse socru-seil ca sI-1 trimét/ pe Zoita sotia luI, mal datit tal. 50; dupl
marturia Nitulul chiraghl se cunoscu, ca Zoita alt avutil zestre; so intrébA Nitul
de ail flcutti Zoita copil P si (Ilse ca aú fAcutil o fatI; se clise Zoitif sa arete ce
alt remasil dela bArbatuhl ski Dap ei de are diatI mortulii? si respunse ca Urbatulil
ski ail =HUI MI de limbI, trAntitil de calf], si la m6rtea luI fiindù zApAcitA
si ea o strAinA, s'ail aflatù trel negustorl ; Stamate c Gheorghe Luca, ei
Lin MungAnaru de aici, pe care rugându-I sä iée sub zaptulii lor cele remase si
sI fie epistatI la cheltuelile mortulul, care dupl rugAciunea el aek primittl, ei ei
. sciti ce ail r6masii de ale bArbatultil sea Dasu ; uumitil epistatI

ISTORIA. ROMANILORtr
care se constata, ca femeea are dreptti la a 3-a parte din avutul barbatuluT
séti, déca a avutil copii cu elti. 43) Judecata pentru pedepse
intea néstra, se intrebarg de este cjisa ZoitiI adevérata 0 el nu tAgaduirg; cerumii
BA ne aréta ce ail gasitil de ale mortulal ? i arkarg, el ail gasith banl gata tal.
1087, din care ail cheltuitil la ingroparea mortuluI 0 la alte pomenid pan la
treI lad, cum 0 la datoril cu catastih iscalitii de ace§t1 trd epistati, Inca 0 de
Nitul unehinlil mortuluI, precum in josh se arkg, la ce ah cheltuitu inteaceste
trel lud apol desmetieindu-se Zoita i s'ati ¡lath in mana eI banil ce ah prisositil,
afarg, din cheltuiala acelor treI lunl, iara cheltuelile pomenirilor pang, la unit
anti, adeca in non* lad pomenirea mortuld, dupg cercetarea pricind ace§tia, s'a
dovedittl cl Zoita aù cheltuitti, precum dovedith qi pentru zestre dupg marturia
insu§I a Nitulul, cl Zoita ail await zestre, iarg, catü pentru sama pretuiril
zestreI este 6reql-care banuiall, mg= ea dovedith, a ail avuth i copi1 cu
Dap, qi fiind-cl se dovedi ca din periasia mortuluI cea arkata de epistati, o
parte de bad s'aii amanita-la ingropare 0 la pomenire, precum §i la unile din
datoril pang la treI lunI, cum qi Thainte se arta, toth din iscalitura i graiulii
NituluI, ci dar 0 banil ce ah trecutu appra Zoitil 0 ah cheltuith, ski la hrana
eI, séh la alto pornenirl, suut bad luall aid avéndii drépta zestrea el, §i a treia
parte din periusia mortulul fgancitl copiltl cu dénsnlil; ci fiind-ca precum s'ati dovedith
Ong, acum, are sa iée Zoita din periusia mortulul a treia parte, din care
are §i in maim eI lucran l mgruntipri ca de 400 lel, ce cere ca sil se venla ca
mezatil prin starostea de negustorl ce va prinde pe acelea sil i4e dela dénsa,
0 off dud se va arka clironomil alú Daplul, are sil mal ekg, dela el ce maI
lipsesee, precum amh arétath socotéla maI nainte clironomiI mortuluI de va
mal ayea judecata cu ea, 10 vor izbrAni la ponturile ce nu s'ail pututti cerceta,
ne fiindil clironomil fata, iar Nitul a§i§derea datoiia NI este bung 0 sil aibl a o
cera dela clironomii Daplul iar Zoita sil fie ne supgrata de Nitul ; sil fie laminata
porunca Inaltimd tale catre starostea de negutatorT, ca sil se faca mezatil
acelor maruntal ce ail rémasti dela Dap, dupg arkarea negustorilor epistatl ce
ah data f6ie ; dupa alegerea dovecjile ce s'ail descoperith pang acuma, pentna
acésta pricing, insciintiimil Inaltimesi tale, iarg aniI Mariel tale sil fie indelungatI.
1792, Decembrie 3.
Dumitrache cluceril, Teodorache Tungea Bard., Dumitrache Brat serd., Barbu
Ciorogärlénu singer*, Stefan G-rednuslngerti, Mateig Grecénu vatavii.
Cod. No. XIX, fila 186.
Judecata Opri Ilea Ungurénu cu tufeccibafa lifavrodin pentru nisce galbeni
ce se ;lice avutel la gel tulisi une o'i.
LA) Mikan Constantin Squl VV. i gospotl.
Zemle Vlascoe.... Din cercetarea ce am* facuth Domnia mea ea Divanulil
pricinil ace§tia, d'impreung cu prea sfintia sa mitropolitultl t6ril cu parintil
episcopI en dumnélor cinstiti i credincio§I boeril veliti al Divanulul Domnid
mele, ande s'aii afiatti de fata dumnélni agentult1 curtii austriece01 Senior

192
suferite In timpultl ocupatiel nemtescl i prädarea de nisce salbe de
galbenI dela gatulti oilor. Documentele acestea sunt importante i pen-
Marchelius, avail gasitil para Opri Ilea desartd, gat(' pentru inchisorile i °Wanda
ce ail patimitii, ca n'atl &sal din pricina luf Mavrodin, ci chiar dupd faptele si
urmarile lul, in care s'ah prinsii si s'afi dovedittl: cu porn= comandirulul
ostirilor nemtescf s'ad trimish la ()ma, precum v4umrt Dorrinia mea si in condica
puscarief insemnatil, dupa ale caruia fapte avea dreptate obláduirea ostirilor
nemtesti sa flii pedepsésca pan& la márte ; catil i pentru acel galbenI de fata
s'ail cunoscuth iards1 mincinosh', i acésta este numal scorniturd dovedindu-se intaiil
din tacrirulile lui cele schimbate, ca la depertamentil ail (lath tacrirtl, cum ca
acel galbenf i-ar fi avatil la gatulii a tref of, iara apelatia ce ail data cdtre
Domnia mea, schimbandil aii 4iO., cum ca aù avutil legati limal la gatulil unef
of; alO. doilea, ca atail aceld Mshaiii la care ah fostil Ilea ciobanu aù ar'étattl
starea MI dela inceperea raqmeritif inc6ce, de omil grata si fail de . . . . de
banI, catil i maI d'inainte vreme fu sciut de obste, atatil de dumnélor boeril
pamantenf catti si de dunned Senior Marchelius, ce s'aii afiatii mal nainte
omulú acesta de turburatorh i ne astamparatii pururea nft lipsindh din DivanurI
ea acestil fail de davale, ded amii data Domnia mea luf Mavrodin tufeccibasa
Domnésca n6stra intarire ca sa aiba band. pace. 1792, Februarie 23.
Pré Inedfate Do'»ine.
t. A. 'UREMIA
Dupa luminata porunca Mdriel tale, si prin zapciliculti dumnéltif Wafâ de
aproill se Infatosara la judecati Oprea Ilea suditulh Chesaricescu en Mavrodin
biv tufeccibasa, care deosebith de pira ce aduce asupra luI Mavrodin, cum ea in
rdsmerite i-afi fosth pirash ea napaste, de s'ail pedepsita atatfi cu puscdrie, cath
si cut ocna, 4ice ca i s ar fi pricinuitil i pradá, care o cere dela ansu, insa ofi,
galbenI imparatescl 260, ce (Pee cd avea legatf la gatulli a tref of, decl
noi augindh de pedepsele WI (care acestea se savdrsesch numal prin botaririle si
poruncile obladuitorilor tgril) i privindil la acésta jaiba ce al daft Inatimel talo,
prin care singuril se marturisesce ca al fosth supush pe Mg/ capegi haya Dilrgiogla
ot Giurgiovil, de aceea amtl pohtith pe dumnéluf aghentult1 Chesaricescu, Senior
Marchelins, de al fostil intre nof fata, cand i facutil Opri intêia cercetare,
ne-al datil Oprea tacriril, ca de felulil luf este ardelán din satulil Silistea din
tinutulii Cetatil Sibiulni, insurath, avêndu-s1 femeea i copiI acolo, hrana luf cu
oile, viitor iarna In térd, iara peste vara se inturna la Ardél, dará de sunt ca
la 6 ski 7 anl, nu Biel maI dual la casa 10, ci al locuitil int'èih In téra la
satulil Coieni ot sud Vlapa anI 2, apof deschiqêndu-se rdsmerita, al intratt inostrovil
de a le Dullard ce se chiarna Gostinul, care este din dosulfi cetatel
Giurgiovuliff, seghdti pana ce armia Chesaricésed al intratil in Ord, i cugetandil
sa iasa din 4isu1ii ostrovil, maI intâiil ail venitil aicl la Bucurescl i 'ati
papportaI, fiindu-se fostil (cum (lice) insdrciratil peste totT locuitorif din lisalti
ostrovil, ca sa le ispravésca si sO. iasa cu totil. In Ord, insa venirea nu al fostti
pe data ce al descalecath armia la Bucurescl, adecil in 28 a le lunci Octombre
din anulti 1789, ci tocmaI la alh doilea anti 1790, piimdvéra, cand armia
facuse pash pentru Giurgiovii, i atuncl la Int&cerea MI din Bucurescl gise, ca
s'ail prinsil de unil Zaharie capitanh (care in urma s'ati rilpunsil la Giurgiovii)

hiTORIA. ROMINILORti 193
tru studiul moravurilor din acela timpti. 44) Actti din 1792, Martie
3 pentru extrAdarea unor Weni fugilt din Austria. 45) Judecata
adacandu-lil la Mavrodin, dusti la polcovnidu Nicolae Cantacuzino
trimitandit-la la Bacurescl, ail patimitti la vardia imptiratései, 411e trel
si la puscarie liini treI si la ocne lun épte, apoI adadada-la iara aid la puscarie,
macar ca s'ati capatatti 13 lobolonia, dan a chaltuita ea plata avaeturilor
pe la zapcil, armasiI, care si aceea o core dela Mavrodin; intrebandu-se si Mavrodin
se ap'éra, ca nu este atinsa niel la o Ora ni la praii, ce clise. ca la am
vreme fiinda fosta intrata la slujba ostasésca, i Nebula-14 maior peste 6 elipitani
sub aseultarea sa (intre care se aua. cela mortil Zaharia) ail fosta orènduitI
de strajuia plasa Margined pe balti, i viinda-le idula pe numele qisuita
iataitorti §i ea porunca ca negresita pue in maul, Fall fosta prinsa acela
Zaharia capitana, i adacandu-la la sine ca la una zapcia, dust' si sill la
zapciala eM adeca la polcovnicula Nicolae Cantacuzino. uncle ail fosta si 2 persane
din tistatile ostel eel regulate, aflame d.-lui Fiser polcovnica, i Claim maior
qi (MO ce rail facuta teslimil, alta mal meta nil s'ail amestecata; cum si pentru
el 4isii, ca iar cu porunca polcovniculal Cantacazino ati mersti acela Zaharia
si alegêncla oile Opri din oile unui Mihaiü rated si din oile lui Dumitrasco i
le-ail adasa, darA polcovnicala Cantacuzino, ce le va fi fault, seiint.a nu are; acésta
ca prinsil Zaharia cApitana i ca acela i-ati mata oile din turma, i ca Mavrodin
dusil la polcovnicula Cantacuzino untie era fatA si acele dou6
persaue ostasescI, niel Oprea mi le putu tagadui, ci illea ne spuse de trimeterea
lul la Bucuresel, cii pe langi aua arnaut voluntira ati fosta insotitil i dol huregulati
paznid pana l'a bagatii la vardie, mime cu tate acestea apasa
pentra ol ca i le-ar fi mistaita Mavrodin Impreuna ca galhani.I. pentru care fiindu-ne
de trebuinta. coi doi mai sasti numitl 6med intra ale canora ol ai fosta
amestecate si oile jaluitoruliff; dupa anaforaua judecatel, ea pormica
tale, s'ail adusa. msi numaI Mihaia vatafala (cid ce1-1-altti se afia bolnava)
infatosindu-se cu suditalil Oprea Ilea si Cu Mavrodin tufecci-bas, and Nihaiù tacrin
care l'ail ascultatti i dumnélal agentnia Chesaricescii, icêudù Mihaiti ca
dupa venirea armiel niel in Bucuresd, peste cincl sése Lunt la all" doilea primavara
ai plecata Oprea Ilea din satala ion ot ostrovula Gostinuha, 4idnda ca
merge la BucurescI sa's1 scata sépte optu pungi de bad ce are si iée de pe la
nail boerl, apoI dap ce s'ail Monti la urma di merge la Giargiu,
spuinda-le a in BacurescI s'ara intalnita cu dud turd ce era prinsl si inchisl
de tisturile ostasescI, ca si dud Ore-care raspunsarl in Giargiu pe la easels ion,
si la iut6rcere prima de strejile ostasesci si na mal %Matti in Mail
lor in toti cursula acelor ile, fiinda ssirea satuld din Gostin in paméntula
tëiii, ail venita eati-va arnautI de eel supusl la ostile ChesariceseI si cercetandri
pentru oile Opri Ilea care le avea in oile sale, mal alesti fiindti de t6te
oile 28 0 mid 20, si mama pe ale lul le-ati mati, luanda-la si pe dansula In
loca de ciohana de l'ail manta pang, in locula ande se Oa polcovnica Cantacuzino
si Mavrodin tufeeci-ba i altI ofichen si de acolo iara ail manta oile papa
la Coenl, iara de acolo le-ail esitil duol seimed spatarescl i unde le vor fi dusti
elti nu scie asisderea se mal ispiti Mihaiü i pentru ceI galbed impératescl 260
ce pricinuesce Oprea Iba ca ai avatal legatl pe la gatitrile de trel oI, qi se apari

104
V. A. UnacErxX
tre mOndstirea Comana i Nanescu pentru moie. 46) Urmdrirea de
averI jdfuite de ascherliT, sub Alavroghent. 47) Topliceanu osindit a
ca. nu are nicI o sciintfi, si mai alesa ca Oprea Ilea ati fosta mal Intaiti la dênsula
ciobauti in cata-va vreme, apol esinda din ciobanie, s'ati amestecata acele
38 oi in séle, apoI peste acestea téte este sciata de mal nainte, ea funda
dator la alta obraza negnstor ati fosta inchisti la aghentie, si de ar fi avutil banl
s'ar fi platita atund de negustor, ci ela' l'ati luata si pe acela la pagaba, ci
dupa acesta tacrira ala lul Mihai se cunoscu, ca réti sa acolisesce cu asupréla lui
Mavrodis, carele ne marturisi cA ati luatil si ela ca sciinta polcovniculul Cantacuzino,
pentru mancarea lul si a neferilor, numaI doI miel din eel 20, si fu bacurosti
ca sa-i platésca; decl dela judecata se gasesce ca cale : Mavrodin piatindft
aceI doI miei, pentru ol sé fie in pace ; asisderea icemìí i pentru cea-l-alta
phi ce aduce ca afi patimita pedépsa i puscarie $i la ocna, acestea vedema ca
s'ati sévérsitil numaI din comandiril térii, cum si in condicele depertamentulul
de cremenalion se fé4a insemnatti, ca din porunca bagata la psscarie si din
porunca trimesa la ocna, i jara din porunca scosfi dela ocna, de acésta
insciintama i hotarirea cea de saversitii peutra tete rémane a se face de catre
Maria ta. 1792, Februarie 6.
Dreighicén Grecénn medelnicerti, Dumitrasco clucera, Pashal vistierii.
Dupa insciintarea ce ati facuta dumnéluI vel spat. vatavula dela Callen)"
pentru sépte Wane nemtestl fugite din Sibiti, s'aa facuta porunca Marid séle la
vatava, ca pe Sandul sin Andrei dela Cotesti ot Slam Ramnic, i pe Dumitra
sin Nigel dela satula Rahova din tinutulti Vidinulul, sa-I trimita aici la Maria
Sa ca ca sa le dée drumula a merge la 'omit' lor, dovedindu-se raiale
a le prea puterniculuI nostru impératti, dup. tacrirulti ce ail trimisti vatavula,
iar pe cind dintrInsiI, care maI josti se aréta, dovedindu-se raiale ale curtil ChesaricescI
trimita inapol la lazareta ca armele lor sa-I faca teslima in mama
tisturilor de acolo.
Mill sin Gheorghe din Sibiu.
Petre sin Petre macelarula dela Par,is din téra turcésca.
Nicolae sin Stefan dela satulti Aiudul din téra nemtésca.
'nos sin Salagén dela satalii Cara din téra nemtésca.
Iosif sin Iosif croitorul din sata de pe Mures. 1792, Martie 3.
Cod. No. XX, fila 396.
Judecata egum. sfintel müneistiri, Comana cu Naneseu pentru mofia mômIstirel ce
se hoVirdsce cu moia lui Neinescu se impresdrà de 1171inescu.
lo 1IIihail Cons& Suful V V. i gospod.
Zemle Vlascoe Constantin Nanescul aa esita ca jaiba inaintea Domniel
mele fata cu vechilula egumenulul, 4icanda, ca napastuita la Me judecatile
cu pagube de mosie i eu villa de plastografie, pentra care cerenda-I pentru masie
vre-unti fell.de sinetii sea dovada tu scristi, nu avu sa ne arete nimicA, iar

!maxi Ft oisibar.onit 195
sta la mônas(irea Mrtrginenil In afacerea fetei desonorate. 48) Jude-
la mana vechilulul egumenuldi vklarati atancl dill de judecat i hotarlef de
pe la depertamenturi 0 dela velitil boerl 0 dela Divanti, câtú i meld brisovii
vechiti ala féposatulal Mihnea-Voda; dapa care vézuma a s'aa cercetat i s'ail
facuta cunoseute la fata loculul ca hoeri practicog semnele hotarelor cele adev6rate,
pin dovada vecheI stapanirl a mônastirel, care s'al urmata tu multi ad];
(bpi seiinta i martutia inprejurasilorii batranl, care eereetarl i judecatI, cereetandu-le
gi Domnia mea, le-ama vqatii urmate ca buna oradaiala, i fara
niel o nedreptate Nanesculul, dar Naneseul tot nevrêndit sa intelégA, i Inca tagaduinda
i cea din arma plastografie, amil admit pe Raducau scriitorula, copilti
flindil nevrasnicti, care marturisi adeviira in fata hit, ca Nanescu l'al invëtatil qi
elil att scrisà, nesciindti viclepgarile Nanesculdi; deci, ca pe un doveditil de
plastografie, gi pricinuitora de judecatI zadarnice, pedepsitil Domnia mea
ea Mae la scara Domnésca, jara mônastirel datil Domnia mea acésta
Domudsca néstra intarire, ca dupa anaforaua acésta a dumnélor velitilor boerl sa
staphésca ca pace. 1792, Martie 3.
Pre Reigate Dcímne.
Cu apelatie ce ail data catre Inaltimea ta, Constantin Nanescul, cerêndù' ca
acum sa aduca egumenulti acelit hrisovit ala rëposatulul Domnuldi Mihnea-Voda,
iar nu and se va indemana precam boeril depertamentad ait gasita ca cale, vatafa
de aproill din laminata porunca Inaltimel tale l'aii admit i inaintea n6stra
fati ca egumenul srantei mônastirI Comana, chir Ieremie, i dupa cercetarea ce
cetinda acésta de acum Anafora a judecatei depertamentului, cum 0 cele
de me nainte cereetati i judecatl, adeca a dumnélorti velitilora boerl ot. 1786,
Oct. 4, 0 a depertamentulal ot lét 1791, Junio 15, si a DivanuluI Ord ton dinteacela01
anti, August 18, vkluma ca prieina acésta este lamurita ca boeril
orênduitl pe la fata loculul i prin alegerea i eererea de atatea judecatl este
ca dreptate hotarita, caul atund ail instil' i chiar acela hrisova alit Domnuld
Mihnea-Voda fa, i s)ati féclutit atuncl de boeril ce aa fostii la fata loculul,
cum qi de dumnélor velitil boerl, i atatil pliroforia ce luaramit din cetania celorit
copil ale acestor sinetuff, se aduce inteacesta, ea pe unele
semne dinteacelit hrisovii se silea Nanescul sa le talmacésca chipa, iar
nu preeum se intelegit din hrisova, precum 0 o veche hotarnicie a 6 boet:1 ce
o avea Nanescul la Mang, çi cerea a fi stapanirea mo0e1 lui prin semnele ce intna
aeea hotarnicie se coprindea, s'aa v'égata atat de boerri ce aft fostil la fata
loculul, cum 0 de dumnélor yenta boerl cA aa fostti la numirile semnelora. rasa
drésa, adeca la semnulii ande scrie In hotarnie,ie pang in matea Néjlovulul,
Nanescu aft dresa 0 in locti de N.éjlov aa facuta Calniqte, §i ail adausit en condeiti
str6inti i alte semne deosebite, iar cele adev'érate semne precum era scrisit
In hotarnicie, se aréta ca at fostti intocmal i asemenea potrivite ca 0 cele din
hrisovula MihneI-Voda, dui)/ care semne se ark/ cursulti i stapanirea mônastirel
din vechime de anI nepomenitt i papa anti"; i cleosebitit de acea plastografie a
aceleI vechl hotarnicif se mal aréta in cercetarea judecateI depertamentuldi ot létil
1792, Junio 15, ea Nausea in urna tuturor hotarnicitlora qi a judecatilont a
n41 facutft i alta roal pr6stA, plastografie, 1niindù pe und copilii anume Radu

196
V. A. URECHI1
cata unul sotti Cu o muere care a proslituittl sotia; una adevé-
canu de ati misa in desola unul vicléna zapis semne impingatare hotareloril in
moia sfint6I Mitropolil, de care plastografie aduanda boeril judecatorI pe acela
'Macana copilulti in fata Nanescului a martarisitil, c e1 Cu mana 1111 art
scris'o, i Nanescul din coventa in envêntil l'art invatata, cum pentru Oto plastograflile,
cercetarile si hotaririle jadeeatilor, ce cursa intre Nanescul Cu
mantistirea Comana; mal pe larga te vel indestula Inaltimea ta din insusI mal
mil ilumitele sil:tetina', co de pe tate tine egumenula a mana copiI adevarate ;
dapa care na mal p6te avea Nausea' niel una cuanta vrednicti de primire, si
dupa dreptatate ramane, ca gata mônastirea Comana, cum si sfinta Mitropolie
sa'qI stapanésea mosiile intoemaI i chiar printr'acele semne ce ati stapanita din
vechime si pana acum ; Inca cu dreptate este unulil ca acesta ce s'al doveditil
Intru atatea plastografff, sa se si pedepsésca spre pilda si a altora a mi mal urma
asemenea lul ; iar hotarirea cea des'évé"rsitti Amalio a se face de Inaltimea ta.
1792, Mimarle 19.
Nicolae Bilincovean ban, Danzitrasco ve/ vornic,.... vel vornic.
Cod. No. XIX, fila 207.
jadecata eitr. Iordache 1Vicolesca ca Gheorghe i Tador din sud 13a,r, 5ii pentru
cele ce cerca dela dumnélut.
Mihail Const. Supl VV. i gospod.
Zemle Vlaseoe... cetita inaintea DomnieI mele acésta anafora a judecateI
depertamentulul, in arma carel peste patru i1e art fostil data pirasiI apelatie Domnil
mele, si orAnduinda-se ca sa insa la dumnélor velitil beerl, ne arta zapciula, ca
de a sedea ca sa se mal' infatoseze, niel insusï, niel prin vechilil, lasandu-se, s'ají seo.lata
de s'ad dusù" /a casa lor ; clec/ acuna dete jaiba Domnid inele qAtrarti Iordache
Niculescu, cum ca, de vreme ce plrasil trasil la judecata, i apoI nesed6nda
pana la isbranire, dela 20 ale luI Ghenarie s'ail dusa, trechda i sorocult1 apelatiel
lor de 60 de dile, cero clara porunca Domniei mele catre ispravnicI, ca sa
se implinésca oil 6 dela pirassf i sa le d6e infla inapol, de vreme ce n'ail
multamitl si cunoscatorl la acea invoire ce ail facutil ; mart fiind-ca sinetulti mezatuld
i cele-l-alte trebuinci6se dovedl nu sunt in vedere de a ne indestula
Domnia mea la aceste aratarl spre a putea face hotarirea acésta, sétl alta, remane
manaai a fi isbranita i aparatù Niculescu de catre pira pirasilor, carI ne
urmanda a'sI cauta apelatia lor in sorocula cela or"enduitil de al mal anta altele
a dice, s'ati sculatti de s'ad dusil ; decI ama data acésta intarire la mamila
satrarulul Iordache Niculescu pentru apararea sa. 1792, Martie 19.
Procita vel logofèta.
Pré Ineil(ate Ddinne.
Din luminata porunca InaltimeI tale, prin zapcialiculil dumnéluI vatafulul de
Divanti, se infatosara la judecata Gheorghe si Tudor din sud Buzar', cu jaiba ce
ait data pentru dumnaul" satraril Gheorghe Nicolescu, ca in vremea Domnulul

ISTOAIA ROILLNILORtr 197
rathi. tabeltit de moravurI. 49) Diverse judecäll peritru datoril. 60) Acte
Mavrogheni li s'ar fi luatt de catre ascherlgI turd 170 ol, si In dilele nemtilor
ail cunoscutg la dumnélui d 62 din cele ce li se luase atuncl, de care ail jaluitri
Divanulul i li s'ati Watt poruncg ca sa le dée oile, i niel ca acésta nu
s'aul supusti A. le dée, ci luandu-le de 6e cate parale 69 le-aii datg, pentru care
cera sl-vi afte dreptatea ; se intrebg dumnéld sitraruhl ce are si réspundiIn
potriva piritsilor, si nu tigidni oile, adecg aii fostti la dumnéluI, nicI marea de
69 de parale de 6e, numaI disc, ca n ilele fierritilor cumpérêndti 62 de ol ce
se viudea la ordia nemtésci, cu toba la mezatil, peste chti-va vreme aù venitg
numitiI pirgsl si WW1 cunoscétorl acelor 01, i cerêndu-le, dumnéld
vrutil sg le dée, numitil pirftsI viindil aid ag jaluitií comisiel, pentru care pricing
fiandti i dumnélul insciintare de curgerea acestel pricid, venitit réspunsii,
ea unù Tinislav copilulti din casa, ca de le este jaiba pirgsilor adevérati
ca-I sunt oile de pripasii, si le d6e oile iée obícluuitulù colacti,
iarA de le va fi avêndfi cumpérate dela mezatil, dupg -cum ail insciintatil comisid,
dimpreung cu acea adeverintg a mezatuld i ca vechilulti domniel séle svi
mita aid ca sa stea fa; darg jiluitoril ca si nu md Amble cheltuindu-se
cidutti cu rugiciune la dumnéltii, ca si le dée oile i cerêndg si pretulti cumpéritoril
ce le-ati cumpératti dela mezatg, '1-ati data de 6e cate parale 62, cumpérit6rea
el, parale 4 de oeritti, i parale trel cheltuialg de 6e, in cgti vreme
tinutii, i banil s'ati împlinitú prin zapciti, care s'ati trasù i eciuéla,
luândú adeverinta mezatuld i zapisula jiluitorilor aù venitù cu réspunsg cgtre comisie,
ceréndil in judecati pro acestil mumbasirfi ce arétarg ci este nairturie, la care
aù fostil i adeverinta mezatuld ea care a cumpératil oile dumnélul sitrarulii Niculesca
dela ghenerarulit ce le-ag véndutil. S'ati intrebatti mocanfi &TA ce sl-ati
luatit oile i aù datii banil si ce mal cera ì dise ci fiindti mate In pradi déla
eI, cere si baniI, fiind-ci de nevole 1-ati ; decl dupg cercetarea acésta,
fijad-ca sinetulg sgtraruld perdutil la mumbasiruhl ce aii muritti, i fiind-cg
mocanil dice ci de nevoIe af data' banil si le cere hotiri
a1ta, ce de este si se tie in sérni t6te cate s'ali ficutii in vremea résboiuld, prada ce
s'ati Meta mocauilor fiindti dupg oraduiala résboiuluI i véndarea la itrarulii
Niculescu a oilor este bung, ci darg réti '1-ati intorsil oile mocanultii, si dator
Este mocanulti si int6rei oile ce le- ag luatti atund iée baniI iarg de nu
este si se 'pie in sOmA faptele résboiuld, iéü s'ati pradatg mocanulti, i véndarea si
cumpérit6rea Niculesculd sunt rele, i mocanulii este sill i6e oile inapol, cura
le-ail Matti, darg si-si iée i banil ce 'I-ag data la sitraruhl Niculescu inapoi ;
pgrerea nóstri inteacestl chipil este, dari hotgrirea cea degvérsitit rémftne a se
face de catre Iniltimea ta. 1792, Ianuarie 20.
Dumitrache clucerü, Theodorache Ord., .111Uteiti Cantaeuzino §Atrail, 3.171tu
Grednu vAtafü, Barbul Cioroyarlaul slugerii, Sk fan Grednu..
Cod. No. XIX, fila 141-142.
S'ati trimisg ca porunca Mirid séle luí Vodi deschisg de volnicie,
canal Toplichu la mOnistirea MargineI ca mumbasir do! uteri. 1792, Martie 12,

198
relative la hotO,rnicia mo01 SläniculuI a mônastirel Coltel. 51) Vin
Pricina ce ati avula Nitul cdpitanulti cu Maria Musulingione pentru
ceicl cat scosit fenteia tul din fire fi ait clus-o la casa ei, pentru care pricind
s'ati scosil din Bucuresci.
Ice Mihail Const. Suful VV.
Osebitil de marturia numitulul bulugbasa, fijad-ca si din alte dovedl
pliroforisita Domnia mea pentru numita Marie Musulingione cum ca este muere
primitóre in casa el de acestal fehl de netrebnicil, poruncimil Domnia mea dumnélul
vol spat. atatfi pe dênsa cat si pe barbatulti s6ti si cu ale lor radicandu-i de
aid sa-1 mutI i sa-I trimip cu zapcia earl din Buctirescl, ca acolo sa séda orl
la ce locti séù orastl, iara î BucarescI a nu-1 ingaduescl a se gift mal multù..
1792, Aprile 11.
Pré Inalfate DoInne.
V. A. UsEctuX
Din luminata porunca Maria tale prin zapcialacuhl dumnélul vel spat.
s'afi intatoqattl la judecata Nitul capitanula cu jaiba ce face asupra une! femel
1VIaria Musulingione, ce o tine unti Stefan logof. cum ca flinch"' de peste Olt numita
scosil sotia din minte si all mutat-o la casa eI de afi metahirisit-o in
fapta précurvieI dando pe la turd si pe la altil; despre primirea sotid jaluitoruluI
la casa el, nu tagaduesce, numal dice, ea ea n'ail chiamat-o, ci flindti sup6rata
de turd all fugittl dela casa jaluitorultg, fiindtl Ara réziml si Ara barbel'
intr'finsa, si all venittl la casa pirateI, fiindll intro 6meni si cu barbati" inte6nsa
spre pazi cinstea, i asIa all sedutti cu tOta cinstea d pang cand all venitil
jaluitorula si all luat'o cu multamire din casa el; jaluitorahl spre dovada
vfintulul s611 ca pirata '1-ar fi metahirisitil sotia 'Mtn' acésta fapta, aréta pe ung
Ienache bulugbasa, carele adusil flinch"' dete tacrirti judecatii, ca intfunti Audit,
dupa ar6tarea altorti turd, mergêndll la casa plead ca insusl damned portarulti
Stamate all gasitil in casa pe sotia jaluitorului si pe dou6 curve de obste
cunoscute, pentru care iarasl slise sa nu le mal primésca la casa-si, dichillil
pentru sotia jaluitorulfil sa o isgon6sca de acolo si i-ail urmatii cum nicI insue
nu tagaduesce ; apoi md in urma rêndil iaraI, dupa ar6tarea altor
turd, adev6ratil mergêndil ati Mutt"' In usa sa intre in casa, si nedischi-
46ndu-I atl r6spunsti o copila mica ca nu este nimenea, si asla eill spargandt1 o
feréstra ell degetulti altar' si all v6dutil pe sotia jaluitorulul sezandil langa
unii musterifi, de aicea, omù cunoseut5, si pe pirata intr'unll coital s'ail ei pazitti
pana dud rail v64uttl esindti, dal% nu i-ati clisÙ nimicti flinch"' °ma cunoscutti
si nu toemai prosttl, deci din netagaduirea i urmarea ce all %cut(' pirata
la porunca ce i data de a goni pe acesta fehl de muerl din casa-si, si din
ar6tarea acestuI Ienache bulugbasa, care dupa pravila este datoril i prin blastee'
a face, flindil-ca la asemenca pricinI de vinovatil marturii se aductl i faede
roja lor ei se silesca, atatti cu blestemil cattl ci cu alte rnij16ce, indestulandu-se judecta
r6mane invinovatita ei supusa pedepseI ce pravila oranduesce la cartea a
7-a list. 37 cu batae i cu surghiunlacti, iar fijad-ca din eereetarea ce se fan
immal se cunoscu sopa jaluitoruluI ântiil cauta la acéstg rapta din indemna-

IBTORI4 ROD1.4111.01lt 199
derea cu licitatie a unul imobil pentru datoril prin starostele de ne-
rea pirata, i fiinda pirata muere ca barbata. si ea copil, dupa mgsura greselil
i se va face si cuviinci6sa ca sincatavasis pedépsa, ca cea desavarsita hotarirea
MarieI tale. 1792, Aprile 10.
Dreighicean Greceanu medel si ot depertamentulA de pte.
Cod. No. XIX, fila 270.
Anaforaua de pricind a bel Sima ce are s iée datoric de banI tal. 148 dcla
cumnatei-sat Sdre.
Dela depertamentulii judecayet.
Prin orênduitull zapciil Infatosindu-se la judecata amadoug partile, amti Intrebata
pe pirata, de-la scie pe jaluitorti en cevall avuta ca sa i-se vêncja pentru
plata banilor s51, i 4ise, ca nu-lil scie ca nimicti, dar ild cera sa muncésca, din
care sa-s1 oprésea hrana vietel, i sa-I de i lai dreptil datorie cate patina, cate
putinti, ci jaiba plrasuluI potrivindu-se cu tacrirulti pIratuluI, cerutti luI
Sóre ea sall de chezasa, ea va arma cum prin jaiba se 16ga, i sa se slob6da
dela Inchis6re, i isa ca nu are pe nimenI chezasti, (hipa care se Intelege, ca
piratula ca t6ta dreptatea inchisfi, si dela judecata se hotarasce sa nu se
slob6da dela Inchisóre pana nu-s1 va da chezasti, cum ca din manca lul scot6ndu-s1
hrana vieteI, prisosulù' Ila va da datorniculul, i atuncI sa fie sloboda ;
ac6sta scriema. 1792, Aprilie 29.
Gheorghe Saul pahar., Teodorache pahar., Dumitrago stol., Constantin stol.,
Dumitrache Brat s'érd.
Mihail Constantin Suful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Fijad-ca in arma acesteI anafora/e, la Maia 9 aft manatil
S6re la mana luT. Stan A.bagiti, zapisti, i murna-sa Dumitra, chezasù i platnica
ca sa dée pe luna cate tal. 5 si fiind-ca acum se jalui DomnieI mele numitatil
Stan ca treanda 10 lunl dela soroculti zapisulal, niel unti Una mi a4 datti, damfi
volnieie slugi Domniel mele aprodil vatasescil, sa mérga, i dupa zapisa
apuce, ca oil' dela numituld S6re sa implinésca banil, sai de la muma-sa, ca o
chezase ce este, cum si pentru tal. 45, ce Mi mal ariätatil ca maI are a lua,
dela mumi-sa sa apuce a face Implinire, iara clicêndil ca are a Aspunde, sa-I
iée sa-1 aduca aicl la Divanit 1792, Mai11 1.
Cod. No. XIX fila 200.
Rapuna, catre 1oerii hotarnid ce sunt orénduiti la mofia Slanic a
In(nedstiril Colfe't.
Credincios1 boierilora DomnieI mele, Ionita Caramanlau biv ve! sérdar, Antonie
Fotino biv vel satrar, Ionita Balaceane, ce suntet1 orênduitI despre partea
meinastirit ColteI, hotarnicI la Mili°, sanatate; va facem Domnia mea in scire
oft slugeru neolae i ca ce1-1-altI boerl ce-atI cerutfi despre partea mostenit6re,
trimisera Domniel vuele o Insciintare7 de la Naif'. 307 cura ea sése marturil ale

200
gutitort 52) UrmArire de banY impliniti de judecatorq din Craiova
apol ne dal celut in drepta i alte diverse acte.
mo§nenilora care se cuprinda in anaforalele d-loril boerilora ea ispoveduitil
vina lora i li anerisita marturia, acum aft dat inaintea dumn6lul cum ca
cele ce-aii marturisita antaia stint adev6rate, i tota acea clica gi acum; facanda
numitiI bowl bona marturia loll, dar pe dumné-v6stra nu va vedenla iscA1ii niel
unula ; pentrut care voma Domnia mea sa seima pricina pentra care nu suntetl
dumné-v6stra iscalitl, in vreme ce Domnia mea v6 avema poranca data. ca off-ce
urmare i cercetare sa o facetl dimpreuna, i ori-ce insciintare 0 carte sa iscaliti
dimpreuna, sat de este intialta chipil de ce nu ne insciintatl dumné-v6stra
deosebitl prieina? ei dara voma sa ne r6spundetl la acésta, 0 v6 poruneima
unora i altora, ea sa avetl a face dimpreuna orI-ce armare i cercetare, i iar50
de la totl dimprouna, supt iscalitarile tutulor voma Domnia mea orl-ce insciintare
0 pliroforie drepta in frica lul Dumnegett 1792. Junio 3.
Cod. No. XX, Ella 627.
Pitacii la starostea de negustori ea sei ribulii via Dedului la. mezatil.
1w Mihail Cons& Sutul V V.
V. A. Ua.Email(
Staroste de negustorI, fiind-ca Dedal postelnicti este datoril la nuii Glieorghe
Dir comisara dela Bra§ov ca zapisurl i cu sinetuel, cartl de judecata prin care
adeveréza datoria de bung si adev6rata, pentru care datorie v64uma porunca data
din vremea obladuirri nemtilor de a se vide o vie ce are numitulii Dedal in
d61ula Neurilor sud Prahova, pe mo0a m6nastirel MarginenI, ci iaräi din porand
m6surandu-se acésta vie, s'ail gasitil vie rodit6re, pogóne un-spre-clece
jum6tate i opta pog6ne livede i livede fara purl fdc6t6re de f6nti, pog6ne
dou6, tog via §i liveile acestea ingradite ca garcla de pa' despieati,
ca corlatI, i o pivnita veche in pamantii . ea bulamaci de stei
o casa ca opronti dinainte, (care §opronti este catfuta de o parte),
o eascióra siugura de parghil Bona §indrilita ca alud, i uml §opronti liar invain
ca paie, dupa care nu s'arl audit urmare pentru implinirea dreptulta
numitulul Gheorghe Dir comisarula, acum dândil jaiba Domnid rnele, amil poruncitii
zapciuluI vataftfluI za visterie, ca inrato§eze antaia la judecata dupa
or6nduial5, i numitulü Dedal cum ati simtita ambla ascunsil de p6te
gasi orênduitula zapcia micairea. dupa cum fan §i Domniel mele ar6tare, ca de
multa vreme ambla eautândula prin total loculii potil afla uìciliri, flinda ascunsii
; (leei flindca jAiuitorulú acesta Gheorghe Dir comisarula dela Bra§ov sudittl,
éde de atata vreme aid influeuresel, a§teptanda implinirea de datorie ce are a
lua i piratula dosesce, dupa cum ar6tamil mal susti, iata 'ti poruncimil Domnia
mea, sil fad mezatil acesteI vil cu t6te cele ce se aréta mal susit, i cu alte vase ale
yid ce se va fi aflanda aeum, dupa obiceh, strigindu-le in 411e patru-clecI in
auclula tuturor de obOe in tail ora§ula Bucurescilor pe t6te ulitele i drumurile
targuluI 0 ale mahalalelor, ca ar6tael anume ale eul sunt viile, i pentru
ce datorie se viudo; de care sa ar6t1 Domniel mele ca anafora pretula celfi din
urma. 1792, Iunie 16.
Cod, No. XX, fila 654.

ISTORIA R0161=0116 201
In genere din cercetarea condicilor DomnescI ale luT Sutu Mi-
Pitacil la starostea de negustori a vinde eu aezatil viile Dedulur ve a
plati tal. 102 ce este datori lui Dir &Mal
Io lifihail Constantin. Siqul VV. i gospod.
Staroge de negustorl, la... ale land lui moie, i, s'ad datil porunea DomnieI
mele prin land, ea a fad mezatil viile Deduld ce le are in (Wald Baltatilorn
sudd Prahova, pentru banil ce este datord la comisaruld Dir Suditul curtil austriacescl,
ca amanetil numitele vil pum zapisuld luI i ca hotarlre de judecata
din vremea obladaireI netntescl, ca ca acésta sa fie silitii Dedal a eqi de fata,
fiind-ca era dositii, carele qectênciti dupa acésta de fata, i dandil jaiba Domniel
mele spre a se judeca acum de iznóva ca numituld datornicti, poruncitii sa
stea mezatulii viilord, 0 pe dên0I i-amd randuitd in judeeata depertamentuld
de optd, de unde ne veni anafora de la cincI ale luneI acesteia, cum ca numituld
Dedal, s'ar fi afiandd datord 0 la altil pang la tal. 3340 yi cum ca nimied
alta nu are de catti viile acestea, care 0 acestea le are date schimbd sotieI
lul pentru o casa de zestre ce ca scgia Id de ad vandut-o i ad
Matti amandol pe dal:18a banii, de ail platit datoriT, arétandil despre acésta
und zapisit a lul celd da la maulle sotieI lui, de la Ghenarie 20, lad 1792, iar
datorniculd anditi Impotrivl dandi apelatie Domniel mele aréta, ca acestea
Bunt meqtqugurl' ale lul i iconomil ca sa-ld pagubésca de dreptula ski §i cum
ca qi arAtArile ce face ca este datord acea suma, sunt iconomil, cad in vremea
obladuireI trecute dud judecatil ca Dedul atata vreme, i s'ad lotaraii
Inca de atuncl a i-se vinde averea lul, nimenea nu s'ad afétatd davagil ca are a
lua de la densulil, cara numd Ianache Ractivan, ce este artItatti ca suma de tal.
730, carele dap ce-ail luatil in anuld trecutd de la Dedal che de tal. 300,
i douë butl cu vini, acum aréta tad ca acea sum/ intréga en tal. 730,
pentru care cera de la Domnia mea dreptate; decl Infatoqindu-I inaintea Domnid
mele la Diva* ande fiindd pica sfintia sa parintele mitropolitii, i dumnélor
veliii boierY, cum 0 dumnélaI Senior Marchelius agentuld, ami cercetatii Domnia
mea din ce vreme sunt viile amanetti puse la numitulfi suditd, i in ce vreme
este schimbuld eu sqia luI facati, i vklanni, ca la nun-Attila datornicti stint
zelogite dintra Intaia0 data, adeca de and ad laatil baniI, la 16td 1790, Februar,
qi peste mail anti la MA 1791 Februarie 22, din iza6va Oat'
pum marafetd de judecata i-le pun iarAqI amanetd, nu mold viile 0 casa sotiel
lul i orl-ce avutil ald sCil, iara aqe(tamentald schimbuld cu sotia luI
face in arma, peste unil anti, la lad 1792, Ghenarie ; pentru care clicemil,
GA Dedal nu putea dezalogi amanetuld acesta instr5ina OA a plati
dreptuld datorniodul en, qi acestea macar ci se facura cunoscute ea sunt viclelugurI
i iconomil ale la, iar qi adev6rate flindi, Domnia mea nu gasimd cu
cale a se pagubi datorniculd, ci din arnanetulii séi, prin vangare cu mezatil, am
hotaritil si i-se implinésea, datoria, care datorie macar ea se dovedi in Divan('
a fi bung de tal. 820 bad nemtescI 0 tal. 204,60 bad turcesci, dupa zapisuld
lui dela 16til 1791, Februar 22. adeverittl cu iscalitura dumnéld Sinior Marchelius,
ce era Divanitti, i a Id renache Stancescu zapciuld, ce era vatafil de Divand,
i a anal Miu Mitrea chezaplti Deduld ; dal Domnia mea ami botaritd?

202
tr. A. UREGELL
hail nu putetna qice, el era din fire inclinatù la nedreptate. Negrqit
cA de nu va esi suma datoriti t6tA deplina din vênilarea viilorti, sl se multAm6scA
datorniculuT cu pretultl ce va esi amanetu la mezatil, care acésta o primi
numitulù datornieil, v'épndil cl nu maT are altil, çi cunoscêndu-.I starea
vielesiugurile ca care al p6t1 a insela si pe sotia lul, iar_ treandil peste sama
datorieI, prisosula va fi aid Deduldf ; ci mezatuhl viitorti Intelesemil
Domnia mea, cl aú fostii fémasil asupra datorniculd acestuia suditü, care ail
InAltatil din partea sa pretulil pana la tal. 100 pogonultl, iar a1ì musteril pEanêntenT
ail datrz numaI pang, la tal. 70 pogonu15, dupa cum ne arétA zap ciult1 celil rênduitii,
ItT portmeimii ca de izn6v1 sO le strigl la mezatil, spre a se vinde adecA la pgmêntenl
ea pretulü ce va esi, fiind-cA suditil sant opritT de a cump'éra lucia ne
toll In p5mêntultl t'éreI, vestindd insA la totT a1ii musteril vênclarea acestor vil
In auzulil de obste, care mezatti lute() sgpt'émana de clile se iée i sfirsittl,
fiindri In destule 6 sgptè'manT ce maT strigatt, i asla sh se ImplinéscA prin
zapciultl celii orénduitil datoria suditulul, iar pentru et% In zapisulil zOlogieT se flumes&
14 pog6ne, si in zapisulii de schimba se numescil 10 pog6ne, iar suditulti
mësurandu-se in anuhl trecutil ail esitü 11 pog6ne, pentru acésta vel
urma a face vênilare pe tóte pog6nele od-cate 'soil fi, care le-ati avutti Dedul
cand le-ail pusil amanetil, si se voril mësura iariisl de isn6v5,. 1792, August 11.
Cod. No. XX, fila 789-790-791.
1w Miliail Cans& Suful VV. i gospocl.
Zemle Irlascoe.... Cinstitulti i credinciosulal boerulti Domniel mele &mainl
biv. vel camAras Costache Sutu caimacamulil Craiovel, sAnAtate ! in trecutele
dile al insciintatri DomnieI mele, cA in vremea caul se afla aicea la Divanulii
CraioveI sErd. TonitO Mardagiu, Ancpadu-se cu mezatii o boltA a luI Hagi Ivan
starostea ce ail muritil In létulti 1791 pentra Implinirea banilor datornicilor WI tal.
1000 s'ail datil datornicilor, iarl tal. 701 nu se schl de cine aunt luatI ; ase-
menea i pentru nisce sfiute ra6ste, a nu se scia la cine se aflE '
pentru care
vel sci dumnéta, cA Domnia mea sArdarulul Tonga, ca 81 dea rapunsil
séml pentra acestI banT i m6ste, ail rgspunst. DomnieT mele, cg din vremea
lul Mavrogheni ail venitti mumbasirü la Craiova ca porund de s'art vindutil
acea boltA, numaT pentru o datorie de bad a slugeruluT Scarlat sin Costea stolniculil,
i banil ce s'ail cuprinsù pe Anzarea boltri s'aii luatzl de mumbasirul domnescil
celù' orbduitü, uncle aflandu-se la Divanil i sArdarul4 Tonga ea altI boierl
CraiovenT, la cartea AnclAril ce ail flcutil aù iscAlitil i sArdarulg Tonitg, dimpreuna
cu boierl, iar vre-unil banü asuprA-le nu all Amasii, nicl
fOcuta vre-o armare osebitr din partea sa la acéstA trébA, fArA de numal pentra
tal. 150 ce qice, el nu ajunge a se implini datoria ca pretulrz vIngAril boltil,
ail (vita la sine acele sfinte m6ste care le are si acum, si aù datii pentru dénsele
bari la mumbasiruhl celtl oranduitil ; decl nu lipsimtl a insciinta dumitale
rüspunsa sArd. Tonitl Mardagiu pentru care trebue sA ceri dumnéta dela cump5rAtorulü
boltii, si% arate catI banI si Intea cul maná i-ail numératii, si ce dovadl
are In scrisù pe suma ce ail numgratil ? asisderea sA cercetezI dumnéta
pre boieril ce all fostil Inteacea vreme la Divanü, dimpreunl ea sErdarulii Io-

hatirulti joicA important& rota sub acésta domnie, ca si sub maI tóte
dar dispArut'ail elü Onit astl-4Ï din viata nóstrt sociala i politicA?
nitg, cum si logofetil zapcil, i condica Divanuld dinteaceiasI vreme, precum
si pe starostea ce ail ficutft mezatulil acesteI boli, fiind-cg acestea tóte
urmatil aicea In Craiova, atItti vingarea catil i numgrItérea banilor, ca sg descopen
dumnéta adevgrulg acestel pricinl, si dela cine se va Infunda, acesti banI
a se implinéscg, pliroforisindute intaiii a 1-all numgratg cnmpgrAtorulg totl eu
adevératti insusI asupra lul, ség de este dovadg, vrednicg cum cl sunt asupra sgrdaruluI
Ionitg sg însciineui Domniel mele, cum si pentru sfintele méste, vel
aféta dumnéta réspunsulg MardagiuluI, atâbl datornicilor, cfttg i fiilor mortuluI,
cA de este sciutg acésta i doveditg, cA datil sArdarulti Ionitg niel unù bang
pentru dênsele, sg avemil réspunsii, spre a se lua dela Mardagiu, iar adeverindu-se,
cum cA ati ht."' baniI pentru dênsele, trebue ca din averea hil
Ioan sA i se dea Mardagiulul banii ce ail datù, i asia sA i se iée m6stele cand
le va pretendirisi datornicil, ség sotii mortulut 1792, Augustl
Cod. No. XX, fila '781.
La Mika Cana. Suful 1717 i gospocl.
Zapisele de afegilmtinta, intru slug. Seartat Miltaleseul cu Diamandi bulucbafa
pentru rnasulìí solid lui.
Acéstg învoir i izbrgnire ce all flcutti slug. Scarlat MihAlescu ca Diamandi
bulucbasa sotulti si vechilultl Rucsandi Micsunéscgi, sora réposatil cu
celg euviinciosl alg iubirel de pace, care ail gAsit'o i prea sfintia sa pgrintele
Mitropolitulul tgreI, iubitoril de Dumneojeti episcopl i dumnélorc institI
vi credincioff boeriI Domniet mele ce al cjisti cg, e ea cale si cu dréptg ofènduialg,
cetindu-le inaintea Domniei mele, qi fiindg primitg si Domniel mele ea o
bung, o intglimti i Domnia mea, cu acéstA osebire Insg, ca partea sufietulul ce
este sg se cheltuiascA prin numita sora mértel la pomenire, sa fie si prin scirea
dumnélor epitropilor domnescl, ce sunt orênduitl pentru trebile de obste, spre
a nu rgmAnea niel judecAtel vre,o indoire, niel Polizulul cuvéntil de pricinuire
maI multti; care pomenirl, qicemtl, sg se Inchee pang in sépte anI; (led
zapciule ce escl orénduitii, ca dupg coprinderea acestul asecpméntil urmandti
Intocmai, sg aibI a face Inplinirea cea cuviinciósg a pgrtilor si a sineturilor dela
o maul la alta, dupg catagrafia pereusid, i dupg pretuirea lucrurilor ce este fgcutg
de oranduitil de maI nainte trel boerl practicosI, facendil teslimg i PolizuluI
dreptulti sgil ad. jum'étate din a treia parte, ori in hill ség in luerurl nemisatóre,
si de va prisosi pretulg luerurilor peste cátil i-se cade, va intórce, iar
lipsindu-1, sg-'1 inplinescl lipsa, care sg n'aibg mal multti a face, si ea acestti
mijloeù sg fie izbrAnitl epistasind de a lua si in faptg izbrgnire pricina acésta
dupg corinderea zapiselor acestora, ce s'ati intAritil de cltre Domnia mea, en
care va avea a stgpáni fiesce-carele lucrurile i acareturile ce-'1 va veni in parte,
ne supgratil. 1892, Mali 23, Bucurescl.
Cod. No. XIX, fila 335.
peceteagospod
ISTORLi ROMINTLOitt 203
Vel logofgtil.
Mal incolo grecesce.

204
A. VREafra
XI.
Boeril sub M. &fa.
Amü vègutti, cercetandri administratiunea 161'0 muntenesd sub
ocupatiunea ausiriaca, tendintele reactionare ale boerimel. Divanulti
nu cerea mal putinù de catù revenirea la iobagie! In acestù capitolti
ne propunemil a aduce o serie de documente inedite, probandù in ce
stare ajunga privilegiile boerimeI sub domnia a 2-a a 1111 M. Sutu.
In 10 Ianuarie 1792 noulti domnitor, lu intelegere cu marele
visternicil Ena che Vacarescu, stabilesce ponturile pentru scutelniciI
boerescl. In nurnèrù de 11 sunt aceste ponturl.
Din observatiunea lor resulta, ca. numaI Matti caOiga visteria
tèrel, ca numèrulil de scutelnicI acordatù fie-carel boeril este fixatù
prealabilti prin catastihil pecetluitù cu sigiliulù domnescri, catastihil
trimisù la fie-care judettl. Nu ne-a venial la mana acestù catastihri
dar nu ne indoimri ca elti nu scaclu, ci din contra adause numérulti
scutelnicilor boerescl, de cum era sub ultima domnie. Cu ce se protegia
venitulti visterieI de la satenil r"emas1 dajnid catre ea? Cu
dispositiunea, ca. 1141 scutitl de boerI sa nu se dea numaI dela unele
judete, ci sa fie repartisatl pe kíte judetele.
Prin anteri6rele dispositiunI nu puteari fi datl ca scutelnid fruntasil
din sate. Noula nizamri, intocmitù de visterniculti Enache Vacarescul,
in aparenta mantine acésta dispositiune in favcírea visterid,
dar adaoga, ca visteria nu va reclama pe egg timpù' nu vor cleveni
scuteinid top locuitoriI d'inteunù satti. Art. 2 nu ne spune in ce
proportiune potù fi scutelnicl locuitoril dintfunù satri, ca sa nu se incarce
ceI réma0 nescutelnicl la cisla pentru darea catre visterie. Singura
limita la acésta era, ca sä, nu rémae nicI o siliste, nicI unti satù
in care sa nu se afle i dajnicl catre visterie. Acésta o cerea nizamulti
celri noù spre a nu se sparge satula din catia prea marel incarcaturl
la cisla
O dispositiune demnä de observat este acea care cere, ca scutelnid
A. nu se faca decat de buna voia lor, dar care indata apol
este paralisata prin alta dispositiune (art. 10), nepermitemdri scutelni-

isroflie noldrzrLoRt 205
cului de a's1 schimba situatiunea lut de scutelnic deck déca este
napastuit.... iar judecata de este nripastuittl cine o va face?...
Era asa deci o nouä specie de iobdgie.
Dispositiunea din nould nizamil cu totulti in favòrea boerimei,
este acea dela art. 9. Noul regulamenta opresce pre boeri de a transforma
in bani munca ce le este asigurata dela scutelnicl; iar art. 9
clice, cä boerii cad nu vor putea gasésca scutelnicii lor, ori nu
vor avea trebuintà de =Inca lor, vor primi dela visteria tèrei o despagubire
in bani de fie-care scutelnicti. Eaca originea regularei scutelnicilor
prin Regulamentuld Organica (1).
(1). Ponturï, pentru scutelnici ariitiiare de chipi si mjlocult prin care
hotiirimet sei se facet urmare de acum inainte.
Suma cea hotiriti a scuteluicilor co s'ati hiriziti de Domnia, mea la
fieq-care ca si ail)/ pentru trebuinta slujbel séle (cum In celti petcetluitti Domnesculti
nostril catastihii aréti) sl se grijasa dela vistieria Bonnier mele, ca si
se Imparta pe la téte judetele dupi analagonulti ludelor al fle-ciruI judeta qi
si nu se dée numal dela unile judete i a0§derea si rtimie incircati birniciI,
ceI-1-alt1 si rémle nedajnicI.
Parte din locuitoril de la verl-ce sattl, si se dée scatelniel dupi analogia
ludelor, adeci din eel ce se afli cu loeuinta inteacelii satù', iar si nu se dée
satulti cu totulti ; pentru care poruncimil strapicii la visteria Domniel mele si
se pue tóti silinta, ca si nu rémie niel si1ite, niel sati in care si nu se afle
birnicl in vistieria Domniel mele, fiind-ca nu puma iipravnicil se vor pedepsi
tare, ci i dumnélul vel vist. va cidea in urgia DomnieI mele and impotrivi
va arma. Scutelnid al fie-ciruia si se faci prin marifetultl ispravnicilor, caril ai
datorie si cumpaneze cu mijlocü, ca si nu se iée frunta01 i 0, rémie eel neputincio0',
din care pricini (neputkdil réspunde orênduelilor judetulul) si nu
spargi vre-unti satii, care de se va intêmpla vor rémanea vinovatl ispravnicii
si Asp*. Inaintea Domniel mele, i all' din frunta§I se vor gisi la cine-va0
ca scutelnicI, negregiti si se dée la birti, i sa se (lee altil in loculil Ion adeci
de mijloci, i in arma ate sate intregl se vor ggsi date ea =Yenta de scutelniel
si se strice, i insciintindu-se la vistieria Domniel mele si sg, dée 0 dintr'aceI
scutelnicI dupg, analoghie.
Scutelnicl si se facg, din buna lor vointa ca tocméli Ma de a nu fi
silii de nimenl.
Nimen't din eel ce ad scutelnicI si nu se indrisnésa si silésci pe °randuitula
sêú scutelnicti ca sg-I iée bad.
Ispravnicil din fie-care judeti si grijasci pentru fie-cave scutelnici ce
vor da, si dée i adeverinti la cela la care s'aii harazitù, atatù' de nume cat"
qi chipulti lul, i cola mal sasú isü, aduanclii adeverinta la visterie, i se va
da Domnescile nóstre pecetluiturI.
Scutelnicl, ami orénduitti Domnia mea la totl la ceia ce li calutti,
Istoria Roindnitortl de V. A. Urechid. TOM. II aid seriel, 1786-1800 si al IV-lea dela 1774. 14*

206
V. A. UtiEctra
Nizamula de care mal susti ne ocuparamil privesce pe t6t1 boe-
ded nimenI nu mai are sa io alï 6meai la slujba sa, de CAA orénduita lul seatelnicI.
Seutelnicil, or6nduesce Domnia mea, ea sa fie la slujba, adeca darvarl,
ca sa aduca lemne de foca, pogonasI ca sa lucreze la viI i a1iY lueratorl pentru
cele trebuinciése ale easel, ir nu ca sa dée ban% fiind-ca nu potil locuitoriI
a fi birnicI la alta parte deeat numal i numal la visteria Domniel mele ; decl
eu hotarire poruncima : nimenea sa nu aiba vole sa toemésea 8Mo-illicit pe bad
WI pe alte darl, i sa se faca sciuta cum el verl-care va cadea inteacésta gresail
se va lipsi de acésta mill a scatelnicilor, asemenea si cati din seutelniel
se vor afla ea s'afi toemita pe bail, nn numal se vor da la Mai, el si se vor
pedepsi, cum si ispravnicil judetulul vor r6manea far de euvénta.
Pentru dig nu vor putea sA gasésca scutelnicil lor, sétl pentru eel ce
trebuinta sa aiba omit seutita pentra slujba, ama hotaritil Domnia mea sa
li se dée baniI dela visterie, dupa analagona aid banilor ce se va hotart la fiescare
lude. Fiind-ca cu hotarire s'aa or6nduita scutelnicl numal pentru slujba cum
mal sus t s'aal ai étatit, sa aiba datorie sa urmeze dupa toeméla lor, i cand vreunult
dintre aceia va vrea sa se lepede a nu mal fi scutelnica, ântêiù sa ar6te
de este napastnitil, oil din tocmdla, sai peste toeméla, cacl numal penult nedreptate
li se va da vole ea sa se lepede, iara nu asa fies-cum dupa curgerea
vointel
Gaud vre-unula din scutelnicI va mmi, acela ce-la are sa-la aréte la
visteria Domniel mele, i dându-se domnésca porunca sa cerueteze eu deamitruntulti
ispravnicil pentru acésta prin preotI i vecinil satuluI s6a, i dupa ce se
vor incredinta cum ca at murita, sA trimita la visterie pecetluitula lucredintata
in duel cu marturif ca ea adevèrata at mantA, i sparendu-se inaintea
Domniel mele acela pecetluita, ea sa le dée altula in loca; dar de va dice cinevasI
cum ca. fugita scutelnieula, datoril sa fie 84-la gas6sca, fijad-ca altulil
nu se va da in loci' ; de vreme ce scutelnicil amt poruncita sa se faca din buna
lor vole, i asia cand unula se face sluga din Mina voia luI, dud nu se va bantui
de nedreptate nu fuge, si de va fagi cunoscata este, ca, silita fiinda de nedreptate
at ; uncle na se hdatoréza visteria ea sa dée la acestia aseirltare,
iar InsusI are datorie ca sa se sil6sel sa-lfi 03684 i aducandu-la inaintea ispravnicilor
Sa4 faca cercetare, i de-la va gasi naplstuitil sa-la indrepteze en
acela care '1-ail avutii, iar de se va vedea ca numai din Autatea sa at %mutt
una ca acésta, sa-lit dée la satulil de la care Tail Inaba. si arkandulil la visterie
pentru ca inane judetula en numele luí i 81 i se dée altula in
loca, spargéndu-se iarasI dupa cum earl disa maI sus pecetluitula, iar de na-la
va gasi sa fémae pagabasI acela care '1-ail avutii.
Mihail Cond. Sutul VV i gospod.
Zemle Vlascoe.... Poruneima Domnia mea dumitale einstita i credineiosa
boerulii Domniel mele vet vist. Ianache Vficarescule, dupa aceste ponturl ce ama
Intocmitil Domnia mea, pentru orênduiala seutelnicilor de obste, intocmal sA fil
urmatora lard tóte, atata mum de a se pune nizamula lora in fapta precuma
poruncimil, cata 9i In arma tot-d'a-una de a se pazi acésta oranduiala dupa, pon-

lama's rtomiN' moae 207
rimea in genere, dar Domnitorul imparte speciale privilegil i dotatiuni
de scutelnici la unii din boeri. Asia de exemplu avem:
Hrisovala duntnelusi banului Ghica pentra scutelnici.
De mare lauda i cinste, Inca i datorie netAgAduita, este la totl Domnil
si stapanitoril a urma facerilor de bine, ce eu cale ati facuta ca mal nainte de
sinesI stapanitoriI, i Inca acésta laud i cinste are si multa deosebire, când
obladuitorall celii din urma va stive'rsi faeerea de bine la locula cela caviinciosa
care ail avuta cavhtii deosebita ; drepta acea fiind-ca din pronia cea mare a
prea InaltaluI Damnelea ni se Incredintéza i acum a doua obladaire a acestel
crestinescl Orr, In Domnescul nostra scaunù', si vécreinda din hrisóvele fratilor
Do mal de mal naintea astra hararile ce aa fosta aim& dumnéluI cinstita i credinciosii
boerahl Domnier mele Dimitrache Ghica biv vel bang, pentra némula
cela slavita ahi dumnélal i peatru slujbele clume6laI ca care s'aa' pinta& si se
p6rta intra poruncile i vointele Domnilor, ca drépta credintA, ca supanere i cu
intelepciane vrednica de landa, ama bine-voita Domnia mea, ca sA-I intarima
noIDomnescile harurl ce ail avata de mai naiate, adeca casa dumnélal sa fie cu
totala i totulil ertata de t6te dajdiile : de oeritti, de vacarita, de dijmarital
de vinAricia ; asisderea i dajdiile care dapa vreml s'ar pune pe dumnélor-velitil
bowl, dumnéluI de tota sa fie sloboda i nesapgrata, ca o familie de Dome, si
sa mal aiba a tinea pentru trebuinta i poslusania casal domniel s6le lude una
suta, tara de birti i slobo41 la fiesce ce dajdie, scatitl si de dajdiite ce plateseii
si scatitil boeresci, dapa cuprinderea Domnescilor hris6ve ; deci intra adeverirea
temeinica stare si urmare a acesteI Domnesel haraziel de maI Basil ar6tate, i
darma DomnieI séle acesta Domneseul nostru hrisovii, intarita ca insasl credinta
Domnief mele, Ice Mihail Constantin Sirtul Voevod i ca total sfatula damn6lor
cinstitilor i credinciosl boerilor celor marl al' Domniel mele, PanA Filipescu, vel
ban, Ienache Vacarescu vel vist., Damitrasco Racovita vel vorn, de téra de susii,
Manolache BrAncovéna vel logof. de téra de mail, Ienache Moruzi val vorn, de
téra de josa. Manolache Cretalesca, vel logof. de téra de josfi, Alexandra Maiml
vel spat., Gligorascu Suta vel post., I6n Floresta vel cluc., Teodorache Iulian
vel paharnicii, Otetelesanu vel stol , Alexandra Suta vel comis, Dumitrache
custénu vel slug., Hagi Mihalache vel pit. si ispravnica Manolaehe Brancovéna
vol logof., i /eel scrisa hrisovulti acesta In anulti dintêiil intra a doua Domnie
a Domniel mele. 1792, Martie 10.
De Ionitä logof. za tainA.
Ural privilegia importanta de care se folosesca multi hoed sub
Dorr-nia lui M. SuVi este aceliá de scaune de mAcelarie scutite si de
turile acestea, far de a cuiteza BA primescI a face Mil de patina musaadea impotriva
pontarilor Domniei mele, séa vre-o stramutare din cite poruncima mal
mi,card pang la una fi& de pë'ra, tad de na le vel griji aeestea si nu le
veI pazi t6te precuma le-ama Intoemita Domnia mea, acum si tot-d'a-una, sa
soil ea negresita vel fi fara de cuvêntii de indreptare inaintea Domniel rnele.
1792, Ianuare 10.
god. No. XX, fila 253, 254, 255.

(208
V. A. ihtEcin1
inflintare de targuri. Mind in nota caqi de scutire de scaune a WI
beizadea Grigorascu Sutu, a logofétului Manoila, a lift clucerti Dumitrache,
a lui Serban fostti alti 3-lea logofatl, a mosnenilor Dobroteni,
d marelui ban Nicolae Brancovénu cum si hrisòvele de facere de targ
ale acestui din urma, a boerulul Costache Ghica la Baicol, etc. (1)
(1) Patru anti la patru seaune din Bucuresci, ce ea hrisovii i ca deosebite
cart: le are scutite casa luminatului beizadea Grigorapo Sutu.
Fiind-ca casa prea itibituld Rostra fiti Gligorasco Sata voivoda, prin
sovulúsi cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie, cam i prin deosebita carte
de acum dela Ma 1791, Sept. 29, dintrn a doua Donnie, are a ¡inn patru scaune
de carne aid in orasulti Domniel mole Bucurescl, seutite de vama, de °AArití,si
de bite orênduelile cate daa scaunile, amridAtti amnia mea aei3ta carte
pentrn scutéla unul scaunü dintre celo patru, ca aibi scutitù dupa cum se
euprinde mai susa, si poruncimil tuturor de obste sup5rare !atra nimicti sa nu
faca. 1792, Febr. 25.
Cod- No. XX, fila 384.
Carlea dumnelta logofe1ului Manoil za. vist. pentru unü scaunil de carne
din Bucurescl.
Zemle Vlascoe... Fiind-ca boerula Domniel mele Manoila logof5talti za. vist.
dupa ostenelile i credinci6se slujbele sale, ail avutil mill prin cartea Domniel
mele Inca din cea-l-alta. Domnie, ca sa tie una scatina de carne aid in orasula
Domniel mele BucureseT, scutitii i aphata de fumaritil, de erbaritti, de vama
t3i de alte orênduelf, i fiind-e i acum iarast se afla ca truda i ostenéla sinjinda
i ca credinta Domniel mele, Intarima printeacésta cartea Domniel mele
ce ail avuté, ca sa i-se pazésea, nestr5mutata; pentru care poruneimil i vou5
fumarilor, erbarilor, vamesilor i fétafulul de macelarl, sa v5 feriti de acesta
scaung, si intru nimica sup5rare peste porunca Domniel mele sa nu facet!.
1791, Decemb. 16.
Cod. No. XX, fila 239.
Carte de scutire a unui sumac dc carne alit lu Dunzitrache &went.
Zemle Vlascoe... Datamil Domnia mea acésta carte, credinciosuluf boerù' ala
Donnie! mele Dumitrache Cluceru za Aria, ca sa OA a tinea unit scaunti de
carne, de aid unele sup5rare calls de CAA sa nu aiba de nimeni, cum si de
catre vèlava de macelarl sa fie ap5ratti, care acestù" privilegia avuta numitulti
hoett inea din cea-l-alta Domnie a Dornajo! mele, precum din cartea ce vtiduma
ca létù 1785, Ianuar. 2, ne-ami adeveritü, ded si acum invrednicindune
Domnuli Dumegeti cu a-doua Domnie a t5rel romanescl, 'I Intarima printriacésta
carte scutirea acestul scaunü de carne ea si i-se pazésca nestramutatü
pentra care poruncimti si la tot! cati si envine, si vë feritl de acestil scaunii,
intru nimica suphare si nu facet!. 1792, Ian. 8.
fila 265.

Privilegiu14 celti mal urWl acordata de M. Sutu, fu prin
Carte de unti scauntt de carne scutitti a lui,erban. him 3-lea logofileit din poporea
Lipid sud. Buo.
Zemle Vlascoe... Dupd jaiba ce ne-aí datd boeruld DomnieI mele arban
A.ndronescul biv 3-lea logofetd, ca la sud Buzaii, in poporuld. LipiI, are vie pe
mosia sa, uncle din vechime i pénd warn se Mid um"' scaund de carne, pe care
temna la vremea culesulul de viI, v6ndil vindriceril, si ell cicI are mosi6rd nu
se ajutor6z1 dela acelt1 scaunii ea nimicd; pentru care fiind-cd numitu 3-lea logoring,
din copildria lul s'ad ailatd p6nd acum slujindd la totI trecutiI fratI Domnl,
cum si la iutêia Domnie a Domniel mele, i acum la a doua Domnie se afil tad'
slujindd, m'amd. milostivita Domnia mea pentra a sa stredanie i credinciósd
slujbd, de l'amti inilnitù cu venituld acestul scaund, si de acum Inainte eld sA, fie
voluidi a 0-'1 stap6ni in cAtd vreme va avea viatd, iar boeril vindriceril nicI de
cum sd nu se mal amestece alti vinde Bed a pune altd scaunil prin prejurd In
looti neobisnuitü, pentru c Domnia mea miluitd ca acestd soma', ca din
venitta sl se ajutoreze la neputintele easel lul ; dreptd azea i s1aù data acesta carte
intrit ca pecetea DomnieI mele. 1792, Febr. 29.
¡alba fi porunca gospod. ce s'ati fcicutti in dosis pentru niSee smote scutite ce cea"
mosnenii Dobroteni pe mosia lor in sud. Saac.
Pré Inülfate Do'mne.
ISTOBIA ROILIMILORtt 209
aluimil Maria' We, cd noi avemd mosie in délulii Dobrotenilor sud. Saac.,
pe care mosie din vecbime prin hris6ve i cArti dela totl luminatil DomnI dupd,
vredi amù scutitd scaunele ce taie carne In Mil pe acestd, mosie ale nestre
de cAtre boerii vindricerl si de cAtre top slujbasiI ce stint orenduiff asupra
scaunelor dajnice fard de privilegian, care scaune ni le-amd stApftnitd ail de
nicI o superare de cdtre boeriI vindriced si de eltre totl slujbasii, iar acum Intro
acestia anii trecutI, in vremea armiilor, ne-ad luatd boeril vindricea cjeciuiala
la banl si la carne, fArd de orenduiall ; milostive Derma, nol avendii Intro noI
prigonirea de neinvoiald, prin jalbd aretandd Mdriel téle laminate Thimne lam
fericirea cea fiindù' AnduitI de cdtre Mdria ta spre cercetare la dumn6luI
vol logofetuld Manolache Cretulescti fiindd iardsI mare logofetil de t6ra de
jostl, dupd luminatd porunca Mariel téle, ni s'ad fdcutd cercetare priinii i tuturor
privilegimilor i prin anafora ni s'ad hotdritil ca sA avemil scutite trel scaune
pre anume fiesce-care cine-si scaunu luI, de care ne ragArnd Maria We, ca ad te
milostiveseI ea sA ni se facd Inoire si amain privilegiurilor, a fi aperate i scutite
de cdtre boeril vinariced a nut se supera cu deciniall de banl 0 de carne
pesto mesard, cum 0 de cdtre slujbasil erbad, pentra ci atAta mild avemii
nol, dela mosil i strdmosil nostri afddndu-se slujindti luminatilor domnI, cum si
noI a scuti fieste-care la orenduiala lul; si ce va fi mila MdrieI téle. RobiI
111drial t6le.
Ursache Cupe f Teodor slugerd, Tisopto, i popa ?erban, Iorddnescu
L Radie postelnicil, i Simion post. zet. Radu, nepofii lui Mihai cluceru,
Chetoténu, i lón Diaconu dela biserica gospod. ca totI pIrtasiI
de mosie,

2t0 v. A. UREMIA
rea are vorniculil Moruz, vorniculd de Ora de josil, hrisovulul
g.he .21.1Thail Constantin Suful VV.
Fiind-ce, vedumil Domnia mea la mdnile jeluitorilor anaforaua dumnéldf.
vel. logofetti ca Intgrirea Domnid mele din cea-l-altg domnie, cu lad 1785 Sept.
23, de privilegiuld acestor scau.ne a le avea scutite, poruncimd Domnia mea
boerilor vingricerl i altord slirjba$, sil ye feritl, i dupg anaforaua ce este cu.
intgrirea Donnie rnele ureandd, superare impotrivg se nu le facet!, ea se, li se
pgzesce, privilegiulú scutelil scaunelor acestora intocmal dupg domnescile cartl.
1792, Augustil 23,
Cod. No. XX, fila 824.
Cartea dumnélui vel. logof. Cre(ulescu pentru unit' swung de carne din Valea
Poenesi, sud. Saac.
Zemle Vlascoe... Fiind-eg ad aretate. Domniel mele dumnéluI cinstitti 0 eredinciosit
boeruld Domniel mele Manolache Cretulescul vol. log, de féra de josfi,
cum cg In sud. Saac, la valea Poend, avendfi vil lueretere, din Intemplarea vremilord
s'ati pgresitd i s'ad pgreginitti, la care vil avendd qi seaunil de carne
scutitil i aperatd cu privilegiurI Domnesel, din pricina pgreginiril viilor s'ati
resitil i acelii scaund, acum fiind-cg s'ati apucatd duaméluI de a lucra viile,
anad (lath Domnia mea acésta Domnésea nbstrg carte dumnéluI vel. logofetti ca
care se, aibg volnicie i slobozanie de a pune 0 a redica scaund pentra tgiatulti
camel, In loculd uncle all fostti mai nainte, la viile domnid séle, care scaunü
fie seutitti i aperatti de tete dgrite i angariile ce vord fi pe alte scaune, dupil
cum all fostil maI nainte, de care pornncimti Domnia mea 0 dumnévestrg ispravnicilor,
i vingricerilor; niminea Intru niinidù superare peste cartea acésta a Domniel
mele sil nu facett 1791, Noembr. 14.
Cod. No. XX, fila 228.
Zemle Vlascoe... Fiind-cg dumnéhil cinstitil i credineiosti boeruld Domnid
mele Nicolae Brdneovénu biv. vel band prin cartea Domniel mele din cea-l-altg
domnie cu lad 1783 Noembre 3, ad avutd volnicie a face pe raclia dumnélul
CregenI, ot. sud. Saac. tergti in fie-care anti odatg, care terg-ii se tie o septtimane,
de la iliva Duminicel srantulul Apostol TomiI, uncle se, fie 0 obord pentru
vite i bucate, 0 la acestd têrgil bi nu se amestece niel ispravnicil, niel vame01,
niel erbaril niel zabitif, niel altI Ornen! domnescl, ci se, aibg dumnéluI a lua vama
cea obigmitg i cele-l-alte obiceimi ce vor fi la terguld acesta ; aderea niel
vinü i rachid nimenea se nu fie volnid a vinde la aces-VI WO Inteacéste, septendril
fell, de qtirea omulul dumneluI, care WO urmeze de se face 0 pang
acum dupe cartea Domnid meie de atunel ; dreptii aceea i acuni bine mil
voitd Dornnia mea de amti Inoitd i amil întilritú privilegiuld acesta, pentru care
spuid dumnévestre, ispravnicilor i vame0lor i tuturor altora ce vetl fi orenduitI
off ca ce trebI i slujbe domnescI. sil avetl a ve feri, i nimenea Intru
sil nu se amestece la acestii tergd, eg orl-care va hidrezni a face cdtuql de dad superare,
sal bantuiale, preste porunca Domnid mele, se va pedepsi. 1792 Ianuare 20.
Zemle Vlascoe.... Dat-arati cartea Domnid mele dumnélur einstitri i credinciosti
boeruld Domnid mole Nicolae Brâncovénu biv vel band', ea care se,

IBTORIA ROMINILOR6 211
stricatti de Mavrogheni, prin care orasula Ploescil este constituitia proprietate
a familie Moruz. Acestil hrisovti, din 2 Martie 1792, acordatti
eu impreunet lacrarect a intregului Divanit aü provocabü de sigurit
drepte contestatiuM si protestgiunl din partea targovetilor Ploescen1(1)
aiba a thin la mosia dwindle G'IgenI sud. Sane. patra scauue de carne scutite
§i ap5rate de erbarita, de farnAritti, de vanil qi de t6te alte angaril ce dial' alte
Beaune ; aeeste ea fie nebantuite de nimenea, pentru e acestti privilegia
avata dumn6lal banala si in Dom ia DomnieI mete cea-l-alta, pria cartea ce o
vticjamil, eu léta 1783 Noembre 3. Drepta aceeg i acum porancimil Domnia
mea vou5 erbarilor, famarilor i vamesilor, s aveVI a ve feri de aceste scaune,
0 lam niraica sup5rare séa baatuiala °nag de catti sa nu &cep', ca ori-eare
va indrbni preste porunea Domniel mele, va laa cortare. 1792 lauuare 20.
Zerale Damnév6stra ispravnicilor ot. sud. Prahova, sanitate, v5
&coma In scire, el dug rugaciunea ce at fostii flout Domniel mele Inca din
cea-l-alta domnie, dumnélal cinstitú i credinciosti boerulú Domniel mele, Costache
Ghica biv vol logorétti de Ora de josii, amtl data' cartea Donaniel mele de
slobollenie ca sa se faca t6rga pe mocia (1(1=610 Bni,loial dinteacelt judeta
pe s5pttimana odata, pentru alisverisulti locuitorilor parp loculul, i pentru 6reslcare
folosa casiI clamnélul, eu as1 vinde, vinurile i rac,hiurile dumnélul
tra de vite str5ine, dapa care poranca aréta Domniel mete ca s'at. urmata
0 se unnéza facerea têrgulul pana acura uade se vindea vinurile i rachiurile
dumnélul papa ati fosta aicl, jara dug ce ati lipsita dumnélal de aid', se isterircesce
durnnélul de acestri folosa ce i se cade dumadluI, ca until stapanii de
mosie, facênda aliveriulll acesta ; care acésta, ne-fiinda cu cale, in vreme
ce numal i numal pentru acésta pricina i-aa fosta ragaciunea dumnélui de
1.-amil data Domnia mea acésta sloboclenie a faceril te,guld, vé poruncima ca
sa datI ajatora rêncluitulul ispravniceh, spre vinde numal viuurile i rachiurile
dun-1E1514 neiogaduinda pe altiI, a face alisveriqula acesta, i a0a
da tl nizama la ac63ta dupa cum vé poruncimil. 1792 Maid 5.
Cod. No. XX, fila 55'7.
(1) Hrisovultc dumnélul vornicului Moruzi pentru ino;sia Ploesd.
Din vechime este sciutti i prin multe pilde vechi i nou5, In fapta este
de fata v5clutii, cA DomniI i Obläduit6rií Orel acestia, avOnda cea desaviIrsita
volnicie sloboda aspura parnênturilor i lucrurilor domnesel, la cine aii bine-voitti
a harazi i unde Dumnegea iall laminata a da dinteacelea domnesc,1 lucrurl
pentra slujbe i pentru cuviinci6se dreptatl, nu numal ati fosta in ulna bine pazitl
ci ne stramutata de dare altil frati domnl, ci Inca s'at intaritii i cu de isn6va
hiis6vele i cartile DomnieI lor see iar mai ea asupra. cand acelti hart.
s'ati Wail la locula ce s'ara ca4uta si la partea cea mal vrednica de ajutora ;
dreptii acea i Domnia n6stra, dupa acésta pilda care Biel* pazita, intocmaI ca o
pravill urmancla si Inca din cea-l-alta Donnie a DomnieI mele, gasinda mosia
Ploescl, adeci orasula 0 ea t6ta mocia de afar/ i ca satele ce sunt pe dênsa
rbite, atatil de Domnia sa fratele Alecsandru Voevoda Ipsilant, prin hrisovulù
dela motu . . la dumnélui cinstitulal i credinciosulil booruld Domniel mole I6n

212
Eata acum si un privilegill special:
16 privilegiurl ale vornicilor, inec 8 de téra de sus, i 8 de Ora de josii.
Zemle Vlascoe De vreme ce al 2-lea vornicl pentru slujba lor a avutd
veclif obicehl qi mila dela totI DomniI de sunt apératl de rênclula dajdiilor scu-
lVforuzi vel. vornicil de tdra de josil, mntru desIvërlitl stapAnirea 1u, ca
domnésea sloboda ce s'ail aflattl, spre a lua d-lul tota veuitulú eI, atata de dara
din campri, cata si la lanaru terguliff dela or4ertil Ploesceni, (M'ara numal din
ed ce se tragd din "'émula calarasilor i ro§iilor, i calarasailor ce all fosta avuta
din vechime hris6ve ale vechilor DomnI de a fi priveligiatl, pe acea mo0e
nu ne-amd pripita ca t6te acestea a face intaiirea acestul harti cara de cercetarea
privilegiurilor acelora priveligiatr, ca nu cum-va sa facemtl inpotriva la acea
ce ama isll antela i dupa ce prin amgrunta cercetare t'ata cu or4enil Ploesced,
in Divana., ne-ama plirofotisita dela insu§I el, din cuprinderea hrisóvelor
lor, ca nu pomenea pentru pAmentalti moqiel timid, adeca ca se fie i Ornentala
mo0I intru stapanirea lor, fara de tamal slobotienie a se hrani pe (tensa,
niel serie In hris6vele lor de a fi priveligiatI pe Miga roíi, i calar41, calaraqd
qi totl altil or4ed ver-c41 vortl fi qi se vord aduna strèlni dupa vreml In Ploesci
ca locuinta, ci inca i davagii s'ail arelatil atuneI fata in Divana inaintea
Domnid mele némarile celea care se traga din ro0I, i calara0, qi calarapl,
asupra ora§enI din PloescI, i straid i adanatura, fiindll fara de niel
una cuvêntii de dreptate cauta a se face gi el privilegiatI, cerendil ca sa-1 infruntamii
pe or4eal sa se astempere, i sa nu mal pricinuiasca ob§tiel cheltuell
ca ne astempararile lor, prin jalbile ce del' la Domnie aa dar facendu-ni-se eanoscutd
ca numal la acestea némurI aii fosta privilegiurile domnilor vechl date,
numal pentru sloboclenie de hrana, iar nu ii stapad pamantuldl mo§id, ama
poruncitù de s'A t'Acata cercetare, gata acolo la fata boculul, ct i aicl, ca sa
afilmil critl qi care se traga dintru acelea némurI, la cati ail fosta data domnil
vechI aceili privilegiù, spre a nu-'1 isterisi de dreptula lor, qi pre 19 sinete ce
s'ad aflatti atuncI in viatg, dintfaceI vechl ro01, calaraviI §i. camara§il i-amti lasatil
Domnia mea privilegiatl, ca sa mi dea adeca niel dijma, niel daca, cum
pe altil, cê4i sa vor maI dovedi ca se traga dintr'acelea némuiI, orl parte barba-
-Usa, ori parte femeeasca, casatorita macar (lupa strnd orépnI §i va fi. qeiretorI
In ora0, iarAq Domnia mea subt privilegiula numimil,
dupa ce amil alesil pe aceOia care all avutil privilegia din vechirue, ama indraft
apd §i. Domnia mista harta i stapanirea vorniculuI Moruzi, atat pe
ora§ti cata qi pe mogie i satele ei, spre a fi degvérkiitil stapilna, lutinda dela
toti
V. A. URECHIX
dijma, daca, adetula pravnilor, vên4endu-§1 numal vinurile
rachiurile dumnelul, dupa privilegimile ce all totI stapaniI de mo§il, qi ama
data la mande dumnéluI hrisovd Domniel mele, cu léta cum se vede cuprinptorii
ca tiSta indestularea pricind qi a intocmiril ce amtl notita pe larga,
asa niel pre cd adevëratl piívilegiai ca hrisóve vechl nu isterisita
Domnia mea de mila lor, insa pe cata Ii s'ail carlutil i la catl se envine,
niel pe dumnéluI vornicula Moruzi nu l'ama isterisitù de haruhl ce
facutll numitil fratI Domd, dupa volnicia ce ail avutú, iar Mavrogheni striceindä
acestà dréplä ;si volnicä hotärire de trei domnii i isterisincla pe dumnélui mai
suslí manitulti boertí de orafulti Ploesci, de a fi, privilepiall ci celor ce se cade

'STOMA ROMINILORt 213
tind drepte bucatele lor de dijniarita i vinriciü, i o pivnita aid in orasula
BucurescI de fumaritil si de t6te angariile, precum ne adeverima Domnia mea,
din cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie, ot létti 1784, Martie 6, drepta
celor ce nu se cade, Cu care ail datú pricing orasenilor a veni i acum
ca jalbI la Domnia mea, si a li se piicinui cheltuell i perdere de mind, curora
cerênduli-se de cake Domnia mea prin dumnélui vel logofati acelti hrisova
al lui Mavrogheni ca vedema, felini de pricinI aù ar6tata ca nu-la ail,
decl fiindù ca cu prea bang, porunca impgratésca a prea puterniculd si a prea
dreptulul nostru imgratti s'ait anerisittí pecetea Jul Maurogheni, ama data Domniel
mea acesta domnescula nostru hrisovú, prin care anerisimil acea anerisita din
porting imparatésea pecetea lul Mavrogheni, ce aü PloeseeniI, spre a nu avea niel
o tinere in séma, i intarimil de isn6va hrisovula Domniel mele, din cea-l-alta
Domnie, pentru stapanirea i volnicia dumnélui i credinciosa boeruld DomnieI
mele I6n Moruzi vel vornicti de téra de josti, nu numal pe mosie ci si pe orapia
Ploescl, ca intru tóte i intocmai sa urmeze cu stapanirea diva acelil hrisova,
si alba tóte veniturile i folosurile pe deplinti, precum Watt Intocmitù
hotarita de Domnia mea atuncl, careia hotarirl poruncimii Domnia mea
ispravnicilor ot. sud. Prahova sa supue pe PloescenI si far de roja lor a fi
urmatorl, care hrisovù poruncimü sa se citésel intru audulti tuturor de obste la
()rasa spre aTti intelege, ca sa scie hotarirea spre a se astêmpara pricinatoril de
jalbl si de amestecaturl. Asemenea sa aibg damnélui intru acestù" mal susii numitti
°rasa Ploescl patru scaune de carne scutite i ap6rate de erbarita, de fumalitù',
de yard si de t6te alte angaril ce dail alte scatme, pentru ca acesta
privilegia are dumnéluI, atata de la domnia sa fratele Nicolae Voda Caragea,
catti i ca o deosebita cartea Domniel mele din cea-l-alta Domnie a Domniel
mele, care o féduma ca léta 1783 Augusta. Asisderea sa alba volnicie a
face pe acésta mar susil numita mosie a domnie'l séle têrga in fiesl-care awl
odata la 23 de ()He ale lunii luI Aprile, in qiva sfantuluI Gheorghe, care
têrga sa tie o s'éptèmâna de ré'nda, si la acesta têrg sa nu se amestece
Mel vamesiI, niel ispravnicil, niel alti gmenI domnesol intru nimicii, ci sa
aiba dumn6lui a lua rama cea obisnuita, i cele-l-alte obiceitirI la Orgulti
acesta, dupg cum se iaa si la cele-l-alte asemenea têrgini, cum si vina
i rachia, nimenea sa nu fie volnicti a rinde la acesta terga inteacésta sgptamang
MI% de scirea orauluI Dornniei séle, pentru ca i acésta voie o are
dumnéluI data si intarita, atâtù iaras1 prin cartea Domniel séle rgposatului
Nicolae Voda Caragea, cata si prim Domnésca ask% carte din cea-l-alta a
nóstra Domnie, care o v'éduma ca léta 1783, August 18; deosebita de acestea
i mal Maxima Domnia mea printeacestil Domnescul nostru hrisova i doua
Domneseile n6stre dill' ce le are iarasI din cea-l-alta Domnie, una dela léta.
1784, Septembiie 6, alta dela létil 1785, BIM 24, pentru t6ta vatasia de tiganI
Domnesci salase 19, ce se afla la Ploesel in sud. Prahova, care din bunavointa
DomnieI mele 1-arnti daruita Domniel séle, anume Tudoran vatafa, Nicolae
potcovaril, Data lautara, Ión herara, Stanciul Bocalcea, Mihaill Constantin, Marin
croitora, Ign sapunara, I6n lautait , Constantin Radu, Vladu Matadi, Rada
Ign, Chiva hem* Rada sin Ego, Ene sin Preda, Iordaehe sin AndreI, Trandafir
sin Stoica, Rada tobosara i Gheorghe zet. Todoran, ca sa aibi a tinea
stapini pe ei, nevestele i copiii lou, atata dumnéluI i coconil dumnélul, cu

214
V. A. URE0HIX
acea acum intra a dona Domnie, larl41 ama Intarita acéstl mi1 i ama data
cartea Domniel mele lui..... 2-lea vornicti ot dumnéluI vornicil de Ora de
ca sa fie ne sup5ratil de t6te cate scriemil mal susti (1). 1791, Decembrie 5.
Intre birurile cut sub Mavrogheni se intinsesera asupra tutulor
boerilor era cetminetrittark. M. $utu ridica de-asupra boerimil acestil
bira, prin urmä' t6rele publicatiunI, chipa cererea Divanulul i prelatilor
bisericet. Fura scutitl de cAmindritti boeril de la vel banii pana
la vel clucera. de arie i mitropolia, episcopia i mônastirile marl (2).
Cine imparte, parte 10. face !
buna pace yi ne stramutatI, cata i tota némulit dumnéluI i cana dinteaceste
sala§e ce se numescù mal susa, se va Intémpla a lua Cu cnnunie igana pe tigancl,
sétl tiganca pe iganù din altr tiganl Domnescl, sa r5mae i aceia iara0 al
dumnélui l'ara de a nu se cere schimbuld de catre nimenea, pentrn c a0a se
coprinde i In Domnescile nastre cartl ce le are Damnélal ; adeverima hrisovalil
acesta c InsaqI Domnésca n6stra iscalitara i pecete en martnria prea iubitilor
Domniel mele fil Ión Voevod, Gregorio Voevod. Alexandru Voevod i ea a
darnnélor cinst4ilor í credincioll boerilor velitl al Divanalal Domniel mele Pana
Ftlipesca vel bana, Ianaehe Vacaresca vel vist. de Ora de suifi, Ianache Oretulesca
vel logof. de tOra de jostl, ilexandra Mann vel spatara, Drag,hick Otetelepna
vel stol., Alexandra Satul vol comis, Damitrache vel slug., Mihalache
vel spat. qi ispravnica Manolache Cretalescu vel logof., scriindu-se hrisovula
acesta Intra antêiula ant dintra a dona Domnie a Domniel mele la léta, 1792,
Martie, de Gheorghe logof. za taína.
Cod. No. XX, fila 20.
Cod. No. XX, fila 418, 419, 420.
Eatd acestd document
Publicalii pe la o'te judefele pentru cärnináritil, ea sà nu se iée de pe la boeri.
Dumnév6stra ispravnicilor ot. sud... sanable, macar a venitulil
tulul de estimpa '1-ama oranduita Do muja mea prin carta° ce s'ati data la maulle
oronduitilor a se cauta dupa orêndniala i obiceiulti ce se urmézi qi la
venitula fumaritulal domnesca ad. metropolia, episcopiile, mônastirile marl,
dumnélor boeril de la vel banti pana la vel clucera de arie i jupanesile ce ati
statutti boeril dumnélor vehtI sa se,utésca cate o carciuma, iar pentru cate alto
ait sa platésca caminarita, dar dupa rugaciunea ce acula Domniel mele dumn5lor
boeril de o4te am bine-voitti Domnia mea a se cauta iaraf ca mal nainte,
adeca t6te carciumile dumnélor ce at pe afara, sa fie nesup5rate de caminarita,
ci dar v5 poraneimil s ariitatl i orênduitilor caminarl porunca acésta, M'ora li
s'ati data In scire, qi de catre Insu0 dumnéld epistatula caminara, ca sit urmeze
dupa acésta porunca, spre a fi nesup5rate Intru nimicù carciumile sfintel mitropolil,
ale mônastirilor marl, ale dumnélor boerilor de la vel banti
pa.na: la vel episcopilor' clucera de arie i ale jupaneselor vëduve ce ati statuta boeril dum-

M. Sato Vodg. atl hArAzita scutiri deosebite i privilegil §i a slujbasi
mal putini importanti. AVa in 5 Decembrie, 1791 afläm:
Trei privilegiuri ale logofefilor dela depertamenturile din Bueuresti, insd la depertamenturile
de optil, de ;sépte Fi de eremenalion.
Zemle Vlascoe Datame cartea Domniel mele logofetule dela depertamentult1
ca sg fie in pace si ertate de t6te dajdiile i orênduelile veil-egte
ar esi dela visterie, si dela camara Domniel mele, peste ant, in tell, de Biel unile
val si superare sg DU aiba; asisderea si ale dumnélul drepte bucate sa fie in pace
ertate, stupi i rimatorl de dijmaritil i vinulti ce va face In viile lui de vinarieiti,
si o pivnitg aid in °rapid* Domnier mele Bucuresel, aperata de fumaritd,
de caminarittl, de vamg de vine Domnesce, i de ortule vatAsesce si de t6te alte
angaril; asertenea sl aibg a tinea si ludo unule scutitù, ca sg fie de poslusania
casel dumnélul, aperatù de tete dajdiile i angariile ce ar esi peste and in térg
si aid pe Varga_ dela vistaie i egmara Domniel mele, val si superare sl mi aibl
nicl de alte podvez1 nicl de cum sa nu se supere; pentru care poruncime Domnia
mea dumitale vel agg, vol cgpit. za dorobantl si altor zapeil verl-earl, si orI de
ce tréba veti fi si orl cu ce slujbe yeti fi orênduitl, i dumne-v6stra ispravnicilor
de prim judete, totl sg aveti a ve feri OM de casa numituluI logofeteld cat si
de °mule dumnéluI, Biel de cum lantuialg see superate macar caste de putinid
BA, nu facetl; poruncimil Domnia mea si you'd dijmarilor, vingricerilor, fumarilor,
caminarilor, vamesilor i vatasilor de carciumarl, velênde cartea acesta a Domniel
mele totl sA avetY a ve feri i a. da pace pentru t6te cftte seriemil mal suse,
ne Mande nimenea niel une felfi de superare (1). 1791, Decembrie 5.
De asemenea M. 1.411 acordd urmAtórele
Patru privilegimi a patru logofe0 de la Divanuld Craiovel.
Zemle Vlascoe.... Fiind-cg se afig slujindd la Divanule. Domniel node ot
Craiova logofetele, i date acésta domuésca mist% carte, ca BA aibg privilegiule
ce ail avuttl i maI nainte, adecg sa fie in pace si ertate de téte dajdiile
orênduelile verl-cate are esi dela visterie si de la cgmara Domnid mele preste
and in térg ; asisderea si ale drepte bucate sa fie in pace si ertate : stupl i
Amami de dijmaritd, i vinule va face In viile luI de vingricie, si o pivnitg,
in orasuld Craiovel aperata de fumaritii, de camingrite si de t6te dgrile ce
sunt pe alte pivnite ; asemenea se aibe a tines, i uml lude scutittl, omil soutite
fail de pricing, ca sa-1 fie de poslusanig easel ltil ; pentru care poruncime
nélor velii, iar cele-l-alto sA urmeze intoemal dupg cuprinderea cArtilor caminarituluI
ce ae caminaril la manile lor, care .acebo carciumi mônastirescI i boerescI,
n'ail a se supera nicl la egmingrituld vinu.lui niel al rachiultii. 1792, Februarie
4.
Cod. No. XX, fila 350.
(1) Cod. No. XX, fila 211.
'STOMA ROMINTLORt 215

216 V. A. unEcnix
Domnia mea la totI cap.' se envine, sa fie urmatorl de a se pazi privilegiula acesta
intoemal (1). 1791 Decembre 6.
Asemenea privilegia s'ail data si logofêtuluI ce se afla slujincla la depertamentulti
de patru ot Craiova.
Asemenea privilegia s'ea data si logofétulud ce se afla slujinda la depertamentulti
de cremenalionti ot Craiova.
De scutirl i privilegid se bucurd i altI patru logofeti de la
epitropia obstésca din Bucuresd Cu hrisovulti urindtorti :
Zemle Manee Slugil Domni61 mele ce se afta slujinda la trebile epitropid,
ca sa fie in pace si ertatti de t6te dkjdiile i .oraduelile veri-cate ara
esi de la visteria DomnieI nade peste in tér i aicI in tan* de niel miele valti
si supkare sa n'aiba; asisderea si ale drepte bucate al fie in pace si scutite:
stupl i rimatorl de dijmaritil, qi vinulti ce va fi In viile luI de vinariciii, cum si
o pivnita aicl in °rasilla Domniel mete Bacurescl, sa fie scutita si apt;rata de
fumarita, de caminaritti, de yema de vina domnesca si de °Aula vatasesca. Asemenea
sa aiba a tima si lude dodf, carl sa fie in pace si ertatI de t6te d.jdub
i orbduelile ce vora esi pe anti in tea de la visteria Domniel mele, de
nid unele vela i suparare sa nu alba, pentru c afianda-se nuraitala logoréta
ca slujba logofetief nelipsital au avuta acestti privilegia logofetii epitropiel, gata
de la altl fratl DomnI, cata si de la Domnia mea, din cea-l-alta Domnie ; Decl
si acum invrednicindu-ne domnula Dumnedea cu alü doilea Domnie a thist romanescI,
m'ama milostivitil si ama l'unta prin acésta. carte mila ce ají avutti
logofetil epitropiel a o avea i numitulii logofetti ce se afla slujinda nestramittatti ;
pentru care poruncimii i damn6v6stra ispravnicilor aI judetultd, i dumitale vel
aga i vol capitana za dorobantI i altorti zapcil, ce vetl fi oanduiff, orl ca ce
dajdil si oranduell, vègléndii cartea DomnieI mele, de t6te cate se coprinde mal
sus, sa avetI a va feri, si letra nimia' suparare s nu facetl (2). 1791 Decerabre 18.
Ce! 4 logofetI erag Antonie Berheenu, Nicolae, Constandin, 4 lexanclru sin
popa Stefan.
Tuzbas.a de fustasT dela Divanti inca dobêndesce scutirT, ca $i luzbasa
de haremt Pdrvu, prin cartea lui M. Sutu ce &Una aci In
notd. (3)
Cod. No. XX, fila 212.
Cod. No. XX pag. 221.
Cartea luzba#1 dala
Zemle Vlascoe... Datamti Domn6sca nastra carte slugiI DomnieI mele Anastasie
inzbasa de fustai ot. Divaml, ea sa fie in pace i ne suphatù ela si casa
luI de t6te dajdiile i orênduelile cate vora esi dela visterie si dela camera Dom.niel
mele; asisjderea s aiba, a tinea o pivnita aicl in orasulti Bucuresci, scutita
de fumaritii, de caminaritii, de vaina, de villa domnescti si de ortulti vatasesea
si de orl-ce alte angaril vora fi pe earciume, asisjderea sa aiba a tinea

'SMELL RoparazoRit
CiocAnasii dela ocna mare din Valcea 's1 renoesca de asemenea
hrisovulti de scutire si de jurisdiqiune speciale, in 13. Decembre 1791,
prin urmatorulti actii
Zemle Vlascoe.... vAtNsil de ciocanae, i totl ciocanasil dela vel
oeng, sud Valcea, pentru slujba i silinta ce faca la trdba ocnel, aù avuta mill
orênduiala prin cartea DomnieI mele din cea-l-alta Domnie, care o vglumil ea
léta 1786, Febr. 11, spre a fi scutitl i apëraff de t6te angariile, cum 0 t6te
pricinile ce voril avea ciocanasiI Intro (Musa' se le caute camarasula ocnilor
prin judecata, i dupa dreptate hotgrAndu-le In scrisa, sa 1ac i implinirea drep-
-044 li s'ati data i acum acésta Domnésca n6stra carte de intarire, ca s li-se
plzésca mila i orénduelile ce se aréta maI susa ; poruncima dar si vou5 Masilor,
i ciocanasilor, sa datl ascultare i supunere la orênduitulfi Domnid mele epistatula.
ocnelor 1ntru bite câte-va porunei la slujba i trebuinta ocnelor, ca sa
nu se pricinuésel pagube camarel, a cela nesupusa se va pedepsi, iar pentru
câi 6menl va cun6sce orênduitula epistatil ocnelora ea este de trebuinta de slujbe
la ocne, va face f6ie anume ea nunaele i porecla, care trimitêndu-15 la Domnia
mea se va da 0 pecetluiturI gospodù pe numele lortl, i vetI avea fies-care pe
gi a tia cate trel bolovanI sare pe masura ce este, dupa vechiula obiceil (1)
1791, Decemvre 13, BucurescI.
Pre langà'. diferitele moduri de privilegiare si de scutire a boerilor
i slujbasilor, Domnitorii mai imparteatt si mile din cutia milelor
si de multe ori aceste mile erati adev6rate left Une ori, de ase.
menea ajutcíre Domnitoril dispuneati sa se de dela; mOnastiri, Eata
de exemplu, untz panti prin care se da 1000 de lei beizadelelor
Ghiculesci:
Pitaciti la stolniculti thunitrache ca s4 (Me tal. 1000 pentru beizadelele Gltículesa
Cinstita i credinciosa boerula Domniel mele Dumitrache biv vel stolnice,
epitropa ala sfintel mônästiri Pantelimon, priminda Domnescula nostru pitacti,
unfi oma care 0 acela sa fie scutita de t6te orênduelile qi darile verI-chte s'ara
pune pe locuitoril de oblte, la niel unile suphatil s na fie, ca sa-'14 aiba pentru
poslusania easel lui, pe care anti gasindu-la fara de pricina, sa se cerceteze
dupg orêndaiala visterieI, i sa i-se dea petcetluitula Domniel mele, ca sa fie nesupgratil,
pentru-ca acésta mil5, i orênduiall ait avut'o i izbasiI ce aa fosta
dupa vreml, dupg, cum din cribe domnescI adeverita ; dreptti aceea fiindca
0 pe numitula Anastase l'ama miluitù Domnia mea cu slujba de izba0i
slujesce nelipsita, data cartea Domniel mele, ca sa, aiba acestea maI susil
numite mili si ordnduell; pentru care poruncima Domnia mea d-tale vel. Aga i
vel, capitana za dorobantl i altora zapciI ce yeti fi ca orI-ce slujbe pe orasula
Bucurescilor, sit pAzitl intocmal i fail de ilia o scadere precum se cuprinde
mal susa, ci aqa este porunca Domniei mele. 1791, Decem. 22.
Asemenea carte Wail facuta i ParvuluI izba0I de haremil. 1791, Gh en. 5,
Cod. No. XX, fila 250.
(1) Cod. No. XX, fila 228.

218 V. A. ttnEciul
aibl a da, prin scirea sfintiel sale parintelui mitropolitii, dupa orbduiala hrisovalul,
tal. 1000 din veniturile manastireI, peiltru luminatil beizadele Nicolache
Mihaita Ghiculesc1(1). 1791, Octombrie 10.
Pre langd asemenea scutirT i ajutóre, unil din boerii schpdtati
cdpatati locuintd prin m6ndstiri (2).
Niscal sporiri mal insemnate la havaieturile boerilor de Divanil
nu amil aflatil sub M. Sutu, afard de orenduiala din 7 Decembre
1791, pentru impdrtirea havaietului muhurdarulul i divictarulul de
la artile ce se facti dela domnesculti Divantl (in afard de havaietulti
logofetiel).
Havaietulti acesta al muhurdarulul, Domnitorulti M. Sutu imparte
in douè cu divictarulti (condica 20).
O rard dispozitiune gasimti sub Domnia luT M. Sutu ca referintd
la o slu¡bä de curte, adecä la acea de avghibasa, adecà de
mare vênatorti alti curtel. In favòrea acestuia, in 28 Decembre 1791,
Domnitorula dd o carte deschisd, ca atattl elü, cdtil si ve'natorii
sa fie ajutatl in exercitiula functiunei lor, de cdtre cdpitani, zapcil si
parcAlabii de sattl i sà li se dea la trebuintd bdtdiasil necesarl (3).
(1) Cod. No. XX, fila 129.
(2) Titacei la boerii epitropi, ca sei deschiclei o odae dela Ddinna
Bellafa, ce este cu lucruri ale doftorulu'i Gheorgache, sei o deFerte pentru federea
banului Hrisoscoleo.
1-0) Const. Szetul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe..... Find-ca odaea ce este inchisa cu lucrurile AposatuluI
clucera Gheorgache este trebuinta a se deschide pentru sederea i odihna d-lul
cinstitulul i credinciosii boerului DomnieI mele Ienache Hrisoscoleo biv vel ban
acolo in mônastirea Dannel Masi!, unde se afla seclanda, poruncima dumnév6stra
boerilor epitropl, sa mergeti la numita odae, ca sa o deschidetl i facanda
ntêiù catagrafie in scrisa de OW luerurile eéposatulul, prin catastihii anume de
orl-ce veti gasi inteansa, prin ecirea némulul raposatulul Gheorgache, sa le mutati
intealta odae, care sa, o inchidet1 i sa o pecetluitl, ca 0.11 aiba dumnéLuI bafluid
odihna ederii inteacésta odae. 1791, Octombrie 25.
Cod No. XX, fila 144.
(3) Cartea ce s'ati datit lu'i Gavril avgibap ce este peste vénatori.
Zemle Vlascoe...Fiind-ca Gavril avghbasa Domnesc, este rénduita de-apurarea
a merge en vanatorii ut pentru aducerea vhatului de trebuinta curtei gospodti,
data cartea Domniel mele la mani spre a fi sciut i eunoscuta tuturor

'ama?, Rommnr,baa 219
Trecêndtí dela cercetarea nóstra asupra scutirilor boerilor
slujbasilor, la privilegiile mal importante acordale de Domnitor, pe
de-o parte amintinatt din nott despre hrisòvele acordate familiel Moruzi,
dândui-se targulti PloescI (1) ca mosie particulara i p dee alta consignámil
informaliunea, ca Cftmpulungul din Muscel obtine si de la
dam ca este avgibasa Domnesc, i spre a fi sloboda si no oprita la tr6ba venatonel,
carele poruncima sa alba i ajutorula cela cuviinciosa, la trebuinta ce va
avea de adusula vhatulul la curte, dandui-se ori de catre capitad, orI de catre
zapciI, sea de catre parellabiI satelor, ce vor Mea Imprejurula 'oculta' Venat6rel,
ajutorula cela cuviinciost pentru aducerea vênatultd, cum si la vre-o Intemplare
de trebuiuta ce va avea patri bataiasI, jara sa 'i-se dée ajutorala.
1791, Decembrie 28.
Cod. No. XX, fila 238.
(1) Mal' eaci un acta relativa la acésta roble a oraplul libera inflintatu de Mil-tal Vitézul
Carie de daca a &malta vel vornicil Moruzi pentru mofia Roes&
Zemle Vlascoe... Datamii Domnésca nóstra carte ce este orenduita pnrtatora
de grija, de catre dumnélui cinstitula i credinciosa boerula Domniel mele
I6n Moruzi, vel vornicil de téra de josa, la mosia dumnéluI Ploescl ot sud. Prahoya,
ca sá aibl volnicie a cauta si a stange tete veniturile mai susd numitel
mosif, dupa obicella ce se urmézi la tóte mosiile de obste, na0nastirescI i boerescI,
i dura cuprinderea hrisovulul si a cartel Domniel mole, ce are din cea-
1-alta Domnie a Domniel mele, pentru stapanirea acestel moii, adeca, dela totI
locuitoril i sateni, gata coi din satele de atara, cat si dela orsaenil din PloeseI
Ara deosebire, sa aibä a lua dijma i daca, si t6te cele °bismuto la vreme ; asijderea
sa aiba volnicie mal susa numitula oranduittl, ea alta afara prin sato,
cata Sí Inauntru In tota °rasilla Ploescl, numaI vinurile i rachiurile dumnéluI vorniculd
sa ven41 cum si alta alisverisfi sa faca In targa ca una stapdna de raosie,
dupa cum urmeza toti staphil mosiilor, fiinda totl alt1 orèsenI i locuitorl de
obste opriti de a face acesta alisveristl, care este ala stapanulul mosiei, dupa
biceia ; asijderea si dela tergula acestul °rasa, sa aiba as' lua dumnéluI adetula
dupa ase4dmêntuld ce va face locuitoril de pravalii si de case, dupa cum si la
targula Targusorulul si urraéza, si la t6te sa aiba durnnéle volnicie ca una stapluti
deslversltfi, afara numal din 19 lude ce sunt sciutl i doveditl ca se traga
din n4muld calarasilor, camaraseilor, i rosiilor, pe acoja porancima Domnia mea
al nu-'I supere de daca si de dijoia, cum si pentru alta ce se vord mal dovedi
ca se traga dinteacele amad. orl parte barbatésca, orl parte femeeasca, asnorita
macar dupa strdina °rasad, i vor fi s'O:Ami In crasa, asemenea yolmfl
porunci a nu fi supdratI de daca, i dijma; decI poruncimti Domnia mea si dumnév6stra
ispravnicilor ot snd Prahova, sa avett a da tota aj gorula cela cuviinciost
oreaduituluI dumnélul vel vorniel, supuinda pe orasenI la t6te aceste poruncI
nra de voia lea% 1791, Decembrie 10.
Procit. vel logogtti,
Cod. No. XX, fila 223.

220
it. A. UREMIA
M. Sulu reinoirea vechilor séle privilegir de municipal aprcipe independenta,
Intru amintirea Descalecei rei prek
Dup. hrisovula reinoita la 25 Noembre 1791 Campulungul va
continua sA, aib6. guvernArnenta propria constituita de judela cu 12
pargart Guvernula centrala va continua sa aiba. numal o specie de
inspectora in orastz, cu nuniele de epistata. In hrisovula urmatora
se pota vedea privilegiite i scutirile de tota felula acordate din nod
oräsenilor din Cdmpulung.
Hrisovulti ork.enilor de la Cdmpulung ol sud Muscel.
Judetulu'l ca 12 pOrgarr si ca tofl orasenif suntil din orasulti Domnid
mele, din Câmpulung, ea sa fie In pace si ertaff de lucrula Domnesc si de
vama môngstiril din °rasa, si de vama pitarilor de la sborulti luI srantu Ilie
prorocu, verl-ce vora vinde, WI' cine ce va campera, ail catil, ail boil, ari paturl,
ari peste, ail verl-ce sa nu OA a lua de la dênsii vama, dupa cum aii
obiceill de n'ati datú vama acestorasì nicl odini6ra, si sa nu aiba nimeni a cumpéra
loca de casa In ()rasa, nicr boeria mare, niel slugg domnésca, Ind shwa
boeresca, séù sa céra locil dela Domnia mea in orasil, sCü vadil de mdrg, séti
delnifg, in câmp1, ség nescare-va mosil, sétl vil, sea ved-ce de ale acestoril
sed, ci numal orasenil sa fie volnid a cumpera unil dela altiI, si de vorti fi si
datorl nescare-va orasen!, ail pe la Neri, ail pe la altI 6menl de Ora, si de li
se va intempla acelor orgsenl mgrte/ si nut voril avea cu ce OW, sa nu fie volniel
acel datornicl sa ven41 la alta parte orl-ce 1-art1 remenea dupg m6rtea acelor
orasen!, ci numal iara la orasen1 sa aiba a vinde. Asisderea si pentru rendula
judecafilor °rapiul numal judefula cu pfirgaril sa aiba a judeca pe orasen!,
iar ispravnicula judefulul sea alta cine-va sa nu OA vole a se amesteca in judecafile
lor ; si sa fie in pace si ertafI verl-care din orasenl aril merge cu carele
lor sg incarce pesce de la balta, sa nu (lee famaritti, frirri llama sa alba a da
la sfOnta Marie din COmpulung dela unù caril de pesce ocale cinel dupg cum
fostil obiceiula si mal nainte vreme. Asijderea si pentru erbaritil inca sa
fie orasenil in pace si nesuperafl pentru vitele ce volt taia la scaunile de carne,
din Campulung, si pentru vitelo ce se vorti taia la scaunele de carne care facil
tocmai prin délü la viI si pentru alte vite ce voril stringe pentru hrana lor nicIdecum
sa nu dée, mal data niel odini6ra ; si iar sa fie in pace si
ertafI de ciohodarita, care din °rased se vaù hrani, cu mestesuguhl cizmarid,
sa nu (lee ciohodarittl, si pentru gostingritil Inca sa aiba a scuti orasenil rimatoil
una mie pe anti ; vrendti sa-i dud sa-I ven4a la Brasovil sa nu dée gostinaritti
pe acesta suma de rImatorl ce serie maI susti, si verl-carl din orgsenl
hrani cu negustorie venclendil matase si alto mara4isurl pro la tOrguil,
niel-decum sa nu aibg superare de cotaritil, dui:4 cum nicI alte NI nu ail Ind
datti ; asisderea si nu fie nimenea volnid sa, aduca vinñ sa, vin4a in ()rasa, niel
din boerl, slue' domnesd, Did boereseI, niel terad séa macar ce fellt de
mil aril fi, fara numal Insusl oraseniI ari vincia vinú Inteacestil °rasa, iarü alta
nimenea, si nimenea din fermi sa nu fie volnid a inearca vert-ce povarg din
ora, panI nu voril Inearca Onteiù orasenil', atatil peste tetri vremea, cOta si la

zborula sfantuld Hie proroculil ; a00Ierea i pentru rêndahl dijmarituld i alil
oerituld, veri-care boeril aril merge ca aceste slujbe la acelti judetil aid Mussa
alba a le da or4eniI pentru cheltuiala lor numai unil pranzil de buate,
i care din orapnI arü avea sa platésca oeritti, séft dijmaritri, sa dée de
nume Po bad numal treI-ded, iara alta nimicti supérare mal multti sa nu le
faca, dupa, cum ail avutil Obiceiti i mai nainte vreme, qi sa aiba volnicie eramiff
din Campulung si nu Ingaduésca pe nimenea din eel staini a se hrani in
orael ca niel UllÜ tell de negustorie, ci numal orasenil sa, se hranésca inteacelti
Varga ; a00erea qi pentru oraleniI earl' ati vil in Multi Pitescilor, pe mo0a RaduluI
Voda, i pe mo0a mônastirel Nucetuld, in Muhl Ciocanescilor, sa nu aiba voie
egrimeniI niel odini6ra, a le face alte obiceiuri nod, fara numal sa aiba a plati oraqenil
vinariciulil Domnesc. din (pee vedre o vadra i ota0ina paméntultil dupa obiceitl,
qi clapa ce va sc6te vindriciuld Domnescil Oita, apoi sa le iée otaqtina qi
pentru parparù, sa aiba a da de crama po ban! 12, iara pentru putinile ca strugurl
ce vor face pentru tréba caselor sa na-'I supere, nicI alte qeciuell din
de poml, ce volt avea pe la viile lor, sa nu le Me i sa nu aiba vole
slugile séa tiganil acelor mOnastirl sa m'ésure vinulti ce voril lua din vinariciula
0 de ota0ina, ca mana lor, fait name acela ea bucatele sa aibg, al m'ésura vinulti
ce volt fi sa dea ca mana lor i cu vadra drépti de gece oca, i sa aiba
volnicie orlpnif 81-'0 véncla vinurile in Mg pe la cramile lor precum aft avatii
obiceiii i Ind nainte, i iara sa aiba oraseniI din Campulung a stapani Disco
muntI ce sunt al ora§uld din descalic6torea Vrel ce sunt acolo in sud Muscel
dupa cum stapanitil i pana acum ; a00erea i pentru orI-care din boeril
Domniel mele vor merge sa fie ispravnicI acolo la acela judeVi alil Musceluld
sa nu aibá vole a supgra pre orgled, pentra fémi sél pentru lemne, séti pentru
calil de olacil, sét1 pentru alte clad, pentru cá fiinclii acesttl ora§a la locti de
munte i cu anevole a se hrani ne-fiinda locII de aratura, ail fostil ea* de t6te
acestea cate mitt mal susil Inca mal din nainte vreme, dupa cum amti végatil
Domnia mea, atatil alte hrisóve domnescl de mal nainte vreme, dupa cum amii
vêcjutti Domnia mea, din cea-l-alta, Domnie cu Muhl 1783, pentru aceste mili 0
obiceitifi ce se ardta mal susil ; de aceea dará iara m'amti milostivitü, Domnia
mea de afétatil ca sa fie de acésta in pace si nesuphatI, intarindil
acum hrisovulti acesta ca Ins50 credinta Domniel mele 10 M)hail Constantin &I-
OLA Voivod, i ca a prea iubitilor Domniel mele fil, IOn Voivod, Grigorie Voivod,
Alecsandra Voivod, qi cu totti sfatalil cinstitilor i credincio0 boerilor color
marl ai Divanulul Domniel mele : Pana Filipescul vel ban, Ienache Vacarescul
vel vist., Dumitrasco Racovita vel vornicil de téra de susil, Ienache Moruzi
vel vornicil de téra de josil, Manolache Brancovénu vel logof. de éra de susti,
Mauolache Cretulescu vel logof. de téra de josii, Alecsandru Mann vel. spat.
Grigoruco Sutul vel post., Ión Florescul vel cluceriI , Pan vel paharnicti, Searlat
Falcoiana vel stolnicil, Pan vel comis, Scarlat Costin vel slugerti, Pan vel
pitariu i ispravnicti, Manolache Cretalesca vel logof. §i s'ail scristi hrisovulil
acesta intra antMul anti dintru a doua Domnie a Domnid mele aid in oraplil
Domnid mele BucurescI la lad 1791, Noembrie 25. De Gheorghe
za 'raja.
Cod. No. XX, fila 216-217.
ISTORIA 110311N11,0111) 221
Istoria Romliniloril de V. A. Urechid. TOM. II ald aerie!, 1786 1800 i al IV-lea dela 1774. 154

Darile.
V. A. VaEcItr.X.
XII
Dupa ce amil v6qutti privilegiile i scutirile, sa cercetamil documentele
relative la &Al. Dit actele ce posedemil, nu veden-Al ca
darile sa fie fost mal urcate sub M. Sutu decata sub domniile anteriòre,
nicT sa se fie introdusti niscaT darl noue. Ceva adaogirT sunt
la Cutia milelor. (VOY in note).
Din causa rèsboiuluT si a incetarel de granita intre Ora i Ardeal,
vAmile de fruntarie apnipe n'aa produsti venitud. Exportula
vitelorti flind opritil in timpuld fesboiului, acesta importantù venitti
inca n'a existata. Sub domnia lul M. Sutu exportulti rimatorilord
reincepe. Se lua 2 parale de rimatord exportata, in folosul ispravniculul
de JiI (1), iar in profitula vainei exportatorula platea cate 20
parale. La 27 Aprilie 1792, M. Sutu ié dispositiune de abolire a
vamel. de 20 parale la esport privinta exportuluT rimatorilor (2). Prin
abusil ins'a se lua si mai multa. Mihail Sutu introclusa o deosebire
Curte legítl thire vol sdrdar Dumitrache isprarnicull, ot sud Gorj, pentrn
douri parale de ri)ntttor4 ce ese din fércl.
Credinciosil boerulil DomnieI mele, vol sIrdarti Dumitrache, ispravnicil ot
sud Gorj shatate ; amú vklutti Domnia mea insciintarea ce ne faceV, de la 10
ale acesteI luni, pentru cate don'l parale de rimItorl ce ese din térI, pentra caro
fiind-cl pliroforisitl Domnia mea, cum el acestii obiceiù ail fostrt de a lua
qi ispravnicil ce al fosta niai nainte, cum si dumnélui paharnicult1 GradiF;teanu,
ce era ispravnica in cea-l-altl dornajo a Domniel mele, i s'al urmatri tot-d'auna,
étl dIma voIe i sloboc,lenie printeacéstl carte a DomnieI mele, ca &TI
obiceil sil se iée de fies-care rimatorri ce va eqi din Ora, acelea cate ha) parale
; sil fiI slnatosl. 1791, Noembiie 23.
Cod No. XX, fila 201.
Car(f, la tac jude(cle en plaiuri a nu se mal' lua cdte 20 de paralc de la rinultoril
ce trectíinläuntrn, fiind-ea s'ají ridicatrt.
Damné-v6strI ispravnicilor ot sud sgniState ; mIcar cI dupil or6nduiala
dupl, nizamull ce s'al gAsitri de cgtre Domnia mea insilsT din vremea obl/-
&Arel qtirilor nemtestI urmatI, ama fostii poruncitti ea sil oféndueseI dela schele
cate unil omii din partea dumné-v6strI, carel° dimpreunl ca vatafulii de plaill
iée dela rimAtoril carl se scotti din .01.5, pentru sloholenie, cate doul-gecI do
parale de rimgorl, peste rama cea obicInnitI, dar fiind-ca vornii Domnia mea
ca sil se pgzéscl numal cele obieInuite, farl de alte urmarl none, 6tI vö porunciml
cl atatil dumné-v6stra sil ridicatI dela schele pre °mula ce-14 avetI orênduita
pentru acéstA trébl, eatil qi vltaqilor de plail sil le trimetetI In grabl porunca

Istonik Itoidirrn.on0 223
In plata vä'meI de exportO: dela suditil s6. ié 3 la suta iar dela ph'niêntent
8 parale gostinAritil si 20 vama. Era decI o aplicare in térä
a conventiuna de comercia dintre Austria si Turcia, contrail deprinderilor
tèrel. Acéstä concesiune ce M. Sutu face AustrieI, o atenuézA.
prin aceea, cà ceI 3 la suta if consideril, nu ca van, ci ca gostiniarail
pe vite streine (1).
Domniel mele, ca sa scie, ca ama ridicata Domnia mea acestea cate 20 de parade
sa nu se mat iée, i numal cele obicInuite ale rimatorilor, ce aù data pana
la vremea acestel trecute resmeritI sa se urnieze, lipsindd cum dicema acele cate
doud-decl de parale ; ci dar a0a sa urmatl negre0til §i sa averna r6spunsii. 1792,
Aprilie 27.
Cod. No. XX, fila 622.
(1) pece ceírfl la to'le judetele ca plaiari pentra vama rîmáorilor cum,
urmeze a o lua.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sdn'etate, v facemd Domnia mea in
scire, ca lu trecu tele dile vi s'ad trimisa porunca DomnieI mele, ca sa orenduill
und credinciosil la schela hotaraluT, dimpreuna cu vatafula de plaiti, §i dela totil
rimatorula ce va e0 din tell sa iée cate doud-deci de parale pentru slobodenia
trecetoriI, peste vama cea obicInnita, earl banI sa se trimita ca deosebita condica
la camara Domnief mele, prin d-luI vel vist.; acum luamti insciintare, ca in 1061
de doué-ded de parale, sa ié cate cloud-40d §i patru, i osebita mal iéii vamepla
dela schela a1t1 banT, ea name de vama, dela negustorii cumperatorI ce scota
rimatoril din tea, §i ea acésta se face negustorilor una jafa impotriva poruncilor
mete; ca sa sc41 ce dare ad rimatoriI : mat nainte platea vindatorula rimatorulut
20 de banI, insa de li se da vole a mite rimatoril din érd., §i deosebita
platea qi obicInuitala go§tinarita, da und rimatora Waif 8, iara la 16td 1786, in
cea-l-alta Domnie a Domniel mele s'aa intocmita prin catalogula vamilor §i prin
ponturile Domniel mele, care s'aa Meath public/ i in tad, téra, ca llamai vin-
46toril sa platésca met 40 de haul 0 cand WI va vinde marfa i0 va cere
pretula, iar cu cumpératorula sa nu aiba, vamTilfi a face, fard de numaI go$inarulti,
care 0 la goqtinarita facuta acésta intocmire, adeca de va fi sudita
acelti ce sc6te rimatoril din tera, ca dovada la mana luI de sudita adev6rata,
de va fi vitele adevérate ale suditulul, cumperate de elü, iar nu alto me0e§ugurl,
dela acelti sudita sa jOe puma trel la suta, iara dela negustorif ce sunt raiala
ale prea puterniculuI nostril impératti, sa se We go0inAritula deplinii cate bat:a
optii ; acum darg peste aceste ce arétama mat susti obicInuitil pentru slobodenie
ce amil data a sc6tereI rimatorilor din Ord, v'amii poruncitii sa se iée de unil
rimatora cate dou6-clecl de parale, precum acesta arnú gasita Domnia mea din
vremea obladuireI nemtilor ; decI eta vé scriemil Domnia mea, sa dap' strajnica porand,
0 orenduitulul dumné-v6stra i vatafulul de plaid, ca maI multii decat acele
20 parale sa nu se indrasnesca a lua, 0 pe cela ce all luata mat multù peste
porunca sa-Iii ar6tatI Domniet mele, cum i vame0lor sa le daV strajnica porunca
a nu face supgrare peste catalogil i ponturile Domniel mele, ca férte se vor
pedepsi. 1791, Octombrie 29.
Cod. No. XX, fila 150.

224
V. A. UREcna
Cum di tratatele comerciale ale Austriel. cu Turcia avutti o
Cart,e legatei la ispravnicil dela Vcileea pentru rimatori
Credincio§I boerir Domniei mele Constandin Oteteli§anu biv vel serd. §i Damitrache
Schilita biv vel pit. ispravnicilor ot sud. Valcea, sanatate ; amii ve(j.util
Domnia mea insciintarea ce facetI catre dumnélur vol vist. de pricina rimatorilor
ce esti din Ora, carI trecil prin judetultí dumné-v6stra, care pricing, se cade
sa o fi aretatti Domuiei mele in sciinta el' din ceputù' ; acum clara pliroforisindune
din insciintarea ce facetl, pricina ca intelegere, jata ve damtl porunca, ca sa
urmati tréba, precum a-ti urmatil §i dela totl rimatoril ce trecti prin plaiurile
judetulur dumné-vestra, spre a merge inautru, sa aveti a lua cate acelea done-
(leer de parale, i sa trimeteti banil prin visterie la camara Domniel mele dupa
porunca ce-al ayude ; pentru care jata trimetemil poruuca Domnier mele i la vatafulti
dela Cainenl, ca sa primésca ravaple dumné-v6stra de plata acelor cate dout,1-
(per. parale, care stringêndu-le sa le trimetetr le cámara DomnieI mele prin visterie,
Mil a mal' supára pe stapeniI rimatorilor pentru acelea doue-4ecr parale ce
le-ati platitti In judetulti dumné-v6stra ; a§a clara yeti' urma §i fii sanato§I. 1791,
Decembrie 1.
Cod. No. XX, fila 205.
Carie la vaafulth dela Cáineni, teta pentru rimeitor7.
Singa DomnieI mele, vetaqe dela Cainenl, 't1 poruncinati Domnia mea pentru
rimatoril ce trecti pe plaiurile tinutuluI Valed i vintl acolea la CainenI, pe
unde esa din téra afara, fiind-ca pentru aceI rimatorI ce trecti prin judetule Valcil,
ama poruncittl Domnia mea ispravnicilor dela Válcea, ca luandti dumnélor acelea
cate 20 parale de une rimatorti sa dea rava§t1 de plata, ca care viinda aicr
la schell pe unde al a-1 scete din téra, sa se pringa in séma acelea rgvw de
plata rara de a se mai supera stapanil rimatorilor, dupa obiceiult1 ce s'el urmatO
mal 'nainte la pricina rimatorilor, sa aibr ciara ca acer rimgtorl sa nu'f superi,
ci oprindli numai ravaple ispravnicilor de Valcea sa, le stringI i sa, le trimet1
prin visterie atcr la cámara Domnier mele; a§a dará, sa urmezI §i sa til rava§ele
ispravnicilor de Vahea in séma. 1791, Decem. 1.
gSluga Domniel mele care ti s'A trimesti porunca Domnier mele pentru
cap' rimatoff af trecutti sea vord trece prin plaiurile judetulul Valcel spre
din téra pe aicea pe la Cainenr, ca pentru acer rimatorI, platindii stepanil lor la
judetultí Valed acelea cate douë-ljec1 parale, i dandu-le ravp de plata, sa aibl
a tima in sema aicl la amara Domnid méle, prin visterie, Mil de a mal supera
pe stapauir rimatorilor de acele dou'6-4ecl parale, decr fiind-ca pana a primi acesta
porunca a Domniei mele avem scirea, ca dela catr rimatorl ail trecutti mar
nainte pana acum, nu al tinutil in Berna ravaple ispravnicilor dela Valcea, ce
apucattl de atl platitil ale doilea rîndii aici la CainenI acelea cate doug-tjecr
de parale qi aa i-al lasatil de aft trecuttl, carr urméza ca lutorcendu-se acelor ce
platitO de doné olí, O. faca clava de a li se interce acel bani ce li
luattl de douil ori dela o parte orI dela alta; étà-p poruncimii Domnia mea, ca
sa grijescI la intercerea lor a le plati de acolo dela CainenI acole cate doug-tjecl
parale, fila a lasa- pricina de a supera pe Domuia mea ca jalbI, i stringendt1

aplicare integrala, dela si legala in Princi.pate, se pote vedea si d'inteaceea,
rgvasele de plata ale ispravnicilor dela Valcea sa aibl ale trimite drepta banl la
camara Domniei mele prin visterie ; asIa (Taras urmeit negresitii. 1791, Decembrie
4.
Cod No. XX, fila 207.
In 0e,tombre 1792, Epitropia obstiel a ceruta s i se acorde venitti si din
vama porcilor, ded iar ca nerespectarea tratatelor TurcieI ca Austria :
Mihail Const. Sutul V V. i gospod.
Pré sfinte Oxide mitropolite, iubitorilor de Dumnedea, parintilor episcopI,
i dumnévéstra cinstitilor si credinciosl boerilor velitI aI Divanului Domniel
mele, teorisinda acésta anafora a dumnélor boerilor epitropI, sa chibzuitI cu socotéla
de obste, atatil acésta cerere i arëtare a epitropilor, dela madéua
torilor, cata si alte mijléce dela nescare-va deosebite locurl cuviinci6se spre mill
adaosa la venitulti cutiel, care este spre folosa de obste, i dup'é ce vetI chibzui
dumnévéstra argil pentru rimatorl, catti i pentru altele carele vetl gasi dumnévéstra
cuviinciése spre adaosulti venituluI cutid, sa socotitI apoI i mijloculti
tacsilulul, cum si In ce chipd sa se adune ? i s afétatI Domnid mele cu anafora
pe larga. 1792, Noembrie 10.
Pré Inqate Do'inne.
IbTORIA, ROMINIL0110 225
Cu prea plecata néstra anafora, insciintamti Maria téle, ca adunandu-ne la
unit locù, unde luanda séma cutid de milostenie, vedema ca trebuinte de cheltuell
are multe si nu i se ajungti eraturile ; alma chibmita mal avea intrajutorti
sa tie si acesta venita dela alisverisula ce se face ca rimatmil ce cumpèra
negustoril de pe afar i altil ce se cheltuesca aid in politia Bucurescilor,
altil prin targurile de pe afará, i altil ce esti dal% din ter/ la alte locurl steeine,
care maI nainte in rasmerite era obiceiü de da la camara impëratésca cate banl
6& de ling rimatora. Acesta frail de se va socoti de malta intelepciunea InaltimiI
tee a se prostesi la cutia milosteniel avea spre ajutorti trebuinciéselor
cheltuell, se va da luminata intarirea In1imii téle la acésta anafora, ca porunca
catre nol, ca sa urmama a'l cauta venitula el, acum mal in graba, cad dela
luna luI Ghenarie se radica rimatoril din téra, si de nu se va socoti de Maria
ta a se lua cate bad 60 de null rimatora, cum arnamti mai susii ca se da mar
nainte, fie cu sincatavasistii i mal putinti, a se lua de un rimatoril 24 WI papa
la 30 de bad, si nu dela cumpgratoril, ci dela vindatorti, data numd cumparatoriI
ca fie datorI a ariaa adevarula ca catastiha anume, atât cel ce vorti
vrea sa se negustorésca aid in téra, catii si eel ce vorti vrea WO la alto
partT, dela ce satti si dela ce °ma anume, §i dela ce boertí i mCmastire ?
scurta oft de la verI-cine ce ail cumpératti, iarti sa nu faca arëtare ca viclenie,
sa cumpere dela alte sate si nume de 6menT, si la orênduitI sa aréte ahele ; ci
pentru adevèra sA incredinteze argtarea lui ca chezasie, ca sa lipsésca
din mijlocti, i sa se IAA cauta si tréba ca buna orênduiala, i asIa si
toril acestul alisveristi pottl fi multamitI sa dée mal putinti de banl 60, cum
da mal nainte, i deosebitti, ea aceste dobitéce mal naintea razmeritif era i ef-

226
ca M. Sutu continua a opri exportulti acelor marfurT i producte carT nu
tine pana la tal. 4 si 5 parechia, iarii acum aii ajunsti la tal. 20 si 25
sI platépa si mi patinti de catil 60 de anti rimatorti, trebue sa fie multamitt,
i cu acesta i cutia milostenieI péte mal dobandi un ajutoril dela
noiìnuui milostiviriI IuaIimii téle, spre mila ce de-apururea se revarsa catre
ticalosil saracI i lipsiV de lirana vigil, a'sI mai inlesui marea mangaere i nadejde
a sufletelor lor, carI cu top dela mica pana la' mare, qiva i néptea Cu
unil graWt catre milo3tivtilìí Dumnedeil striga si se MO pentru indelungarea cu
fericire a lumingilor mar Inti1imii téle, ca sa fie maltI i fericitI intru nesavérsita
obladuire ; iar des'évérsita hotatire rtimane la mila Maria téle. 1792,
Octombre 25. Constantin cluceril. .Duntitrache Varlaam paharnicil.
Cod. No. XXII, fila 21.
MaI iata nut!' venitd alti epitropieI:
Anaforaua cpitropilor pentru banii eutiel ce ati luatti dcla medelnicerulti Manoilei
&pet cdr(ile negustorilor.
loe Mihail Const. Su(ul Y
Poruncimil dumitale cinstite i credinciosil boerult1 Domniel mele Ienache
Vacarescule vel vist., ca dupa anaforaua acésta a epitropilor sa aréte medelnic.
Manoila socotéla de acestl banl, care sa se si faca teslimil la Epitropie. 1792,
Noembrie 10.
Pre Inalfate Ddnme.
V. A. UnEcoa
Intre alte iraturl ale cutieI de milostenie, are si acésta, de ié de fies-care
carte ce se da negustorilor pamêntenl, care se negustorescti eginé-zaharea, cate
tal. unulti, i pana acum niel unil bawl nu ni s'ail data; ne rugamil Maria tale
sa fie luminata. portinca Mariei tale catre dumnélul vel vist. ca sa dée porunca
medelnic. Manoill, care este oranduitil asupra acestuI calemil de cIrtI pe la negustorl,
ca sa aréte lam adev'éril cate cartI pe nil si catl bad ati adunatil po
cate tal. unul de carte ? facêndu-'I teslimii la epitropie pe fie-care luna, cacI de
va tainui cevasI dinteacestil venitú, scimil ca niel un folosii nu va putea aduce,
fiindii dreptti hac alii saracilor ; de acésta Insciintamii Marie' tale. 1792, Noem. 9.
Costache clucer. Dumitrache Yarlam
Cod. No. XXII, fila 22.
loe Mihail Constantin Squl VV. i gospocl.
Dumné-vé3tra boerI epitropl, s'ati cetitü inaintea Domniel mele acésta anafora,
si catii pentru camphatoril anuluI trecutù ca ati facutil urmare in potriva
avenitt mirare i ne turburamii pentru ce sa nu dea jaiba DomnieI mele ca se
napastuescti, ca se afle téta dreptatea ? jar gentra a se urma de acum inainte
vangarea slujbelor acestora din epitropie, acésta nu numal o gasimil cu cale, ce
Inca o ceremii negresitil, i vO poruncimil strasuica: t6te sa se vana la mezatii
de fata Inteaud.ulti tutarorti, ne primina alte mijlociturl, i ceremil anafora
pentru fiesce-care, ca prin scirea n6stra sa cumpere cine va da maI mult4. 1791,
Noembre 15. Vel Logofétii.

era4 prevèqute ca oprile la esport pria tratatele TurcieT cu Austria,
Pré Inlate N'une.
Insciinmtimara tale, ca Inteacesta urmAtora anti slujbele epitropieI
vêndutil dirrtnélul armasuluI Manu, i dumn6luI le-ati vênduta pe la altil, care
cumpArAtorI ea pricing. ca si el le-atí cumpéralti, multe jafur i impotrivirl la
totl de obste aù ar6tatti, ne sciinda pe nimenea de stApana si capzimanti acestora
trebl, ca sa le la s6ma, i sa, le dée cercetare la faptele i jafurile lor,
ci cu o apsifisie cum ca le-al cumptiratti, r6mane ca cum vora putea rupe de
la fiesce-care, ne pazindu-se hotarirea InaltimeI tale, ce prin luminatti hirisova
sunt legate tóte acestea, cum sl urmeze de acum cumparatorif acestor slujbe
mal antela ca butariI cei ce tuarcg. si descarca, preturl indoitii, cum i cel"
ca venitula podulul dela coi ce cob6rA vasele,cu villa pe la sate si mosil cera a lua
obicInuita avaeta, cum si ceI cu volniciI asemenea, si pe t6t1 giva se faca 01cevurI
neputênda-le nimenl sta impotriva ; pentru care ne rugAma Inaltimel tale
ca aceste slujbe sa se tirmeze ca vénlare iara dela epitropie dupa cum s'ah' arétata
si pana acum, ca i cumpArAtoriI sl scie cA ati luat care trebi, i ceI ce se asapresea
unde sa mérga a se phi, pentru ca acum de villa ceI asupritI la Bol,
cumparatoriI nu ne dati niel o ascultare ne sciindu-ne de v6n0toril aeestora slujbe,
si Bici o datA nu ne lipsesca pricinile dintre dénsiI, i ca acésta nadAjduima
lipsi acestea dintre dênii, i a se arma la t6te dupa lamina tal hripvti Inaltimel
tale; ha% ani mariI téle fie multI i fericitI. 1792, Noembre 8.
Costache clucerti, D. Varlany.
Cod. No. XXII, fila 24.
_Ro Mihail Const. Suful VV. i gospod.
Zemle Ylascoe... Cu cale si primita DoranieI mele fiindù anaforaua pArintilor
arhierd, intarimil si pornncimü, ca scalendu-se suma dela catagrafil, sa rilmae
la nuintlrulti sumeI ce ati fosta anta, adeca 3500, cu a orfanotrofiel, si
fiind-ca niel venitula cutiei de milostenie nu voescti a se scadea, ci inca sa-la
adaugti oatti va fi prin putinta, pentru aceea, ea soeotéla de obste a parintilor
arlrierel si a dumnélor boerilor, adaugamil la darea banilor preotescI tal. unulti
preste treI, ca acésta, liotarire, ca sA nu se mal incarce. 1792, Noembre 5.
(Anaforaua e in grecesce).
Cod. No. XXII, fila 18.
Anaforaua epitropilor pentru implinirea avaetulul elige): de la cei
ce intbracel caftane
Ito Mihail Const. &tul VY i gospod.
ISTORIA. ItombaLontr 227
Poruncima Domnia mea, ca oil dela epitropie, sé a din condica Divanulul
Domniel mele, sa se d6e la visterie catastilia de avaetulii ce este orenduitii
fies-care boerie, ce se imbraca si se cinstescii ca domneseile n6stre caftane, dupa
care sa ase4I dumnéta vel vist. fieste-care boerie in f6ia ce se da de la visterie
pentru obisnuita meterhanelel catI banl sunt aI cutiel, iar dumnévéstra boerilor
epitropI sa rénduitf negresitti unula dintealti treilea séti alti doilea, carelesA
aibA Inteadinsa acésta epistasie a stringe tota loteo vreme i avaetula cutiet

228
cum si a altor producte cari nu convinét térei sA fie exportate (1) orl
importate, din interesulti propriel industrii, protegiate prin hrisòve.
de a faca amelie la taba aasta, lar pentra boeril ce aù imbracatù domnescile
n6stre caftane dela intarirea hrisovaluI inc6ce, sa avetI a ne trimite antela %le
anume sa o vedemA Domnia mea i venia da porunea cea euviinci6sa de implinire.
10927 Oetombre 30.
Val logorétil
Pré Innate Ddnine.
V. A. UnEcoa
Insciinam Marid téle peutru eutia milostenid, dalia treballa* cheltuelile
II sunt mari, cu 111, en mili i cu altele luminatele Mariel téle pitaeurI,
eratuld el' de pe unde este oranduita a se lua ese en anevole, maI vartosil dela
boerif ce imbraca qi se cinstescil cu domnescile MAriel t6le caftane, putemil
dice, ca mal nimid nu putemti lua, ci pentru mai inlesnirea de a se patea implini
§i. acegtI bani aI caftanelor, am socotitù a fi maI bine ca in f6ia metarhanellí
ce se obiqnuesee de se da dela visterie cand imbraca vre-unii boeril calsa
se serie qi baniI acestuia sa-1 jOe cutia, dupa cinstea dregatorie ce va
ea dimpreung cu ceI-1-a1t1 ce merga atund deli iéù avaeturile lor, va
merge orêndaitil i din parto, epitropiel unii al doilea séù alù treilea epitropil
de va cere i el avaetulil eutieI, gi aq'la Cu acesta mijloù socotimfi ea va e0
banii mal lesna ; care de va fi primita acésta migala! InaltimiI téle, va fi luminata
porunca de se va urma de catre visterie, de a se numi In f6Ie meterhanelii"
i avaetula cala; aivlerea ne mai ragama Maril téle pentra boeril
ce ati imbraeata domnescile MarieI téle caftane dela intarirea hrisovulul cutiel de
milostenie Inc6ce, sa fie luminata porunca Inaltimil téle, catre mi zapeiti, ca
dupa fOja ce voma da sa apuce pe fiq-caro c.A faca implinire, ca sa p6ta
cutia avea evcolia di la trebuintele i poruncile ce se oradueset1 ; de acésta
inseiintamil Mariel téle. 1792, Octombre 25.
Costache clucerti. Duntitrache Varlaam.
Cod. No XXII, fila 15.
(1) Carie legata la vatafula, dela ilaiulr Cámpinil, pentru, mica cc alud
oprite a nu efi din (ea
Sluga DomnieT rnele, vatap dela plaiula Campinil, sud Prahova, cu tóte ea
s'al."' data porunca Domniei rnele i in trecutele dile strapica, dela visterie, ca niel
felmime de malla sa nu se cuteze a se slobodi ca sa jasa din t6ra, farA de
poranca Domniet mele in serie", dad al §i acum de izava îi poruncimil
fórte sa intarescl paza tuturor eelor oprite, i sa nu te euted faril de ponunca
Doninid mole in scrisü subt Domnésea nostra pecete, a slobodi vre-o
felurime de marfurl sOil zahare, eu niel unù felti de vre- o alta tescherea séti
adeverinta In scrisfi, cum mal v'èrtosil saftienile i pelle de 6ie, care sunt eu
totulfi oprite din porunca imOratésca, del de vomil dovedi ea al eutezatil, ea al
slobodittl vre-una verl eu ce felii de mijlocil, sa scii ca te voill pedepsi cu cea
mal strapica pedépsa acolo In plaiii. 1791, Noembrie 30.

Pentru ultimele lunl ale anuluI 1791, adeca de la venirea In
domnie a luI M. Sutu vaina de teirgurY a fost arendata tota caminarulul
Moseu, pentru suma de 10.041 talen l pe luna, analogia din
120.500 talerI pe antii. dela 12 judete, afara de Oltenia si Carvasaraoa
(1).
Pentru anulti urmatorti 1792 arendarea veniturilor vamilor de
orase, a erbarituluT din táta téra, a fumarituluI din Bucurescl si dela
HIV, a majarituluI din táta. Ora, a sararieI i ferqriel din BucurescI,
a ceraritulul din tóta téra, a cantarituluI Domnescü din téta téra, a
sararitulul muntilor si a luminarariel de céra rosie si alba, s'el arendata
catre Hagi Chiriac Arbut-satrarul, pe 172.500 leI, atara de Carvasara
si din venitulti Zimnicel. Se mal adaog'a acésta suma cu gos-
(1) Carte ce s'arc data caminandui Moscu pentru l'hale din 12
judefe i terguil dc atan!, a fi tottí asupra duntnélui si pe aceste patru lun't
pcinit la sfersitula anuittI.
Fiind-ca venitulti vamel oboruluI din Bucuresd i ala vamilor de pe afara
din 12 judete, atara din Carvasara si din Craiova ea 5 Mete, le-ama data Domnia
mea si pe aceste 4 lunl din inceputullí luI Septembrie pana la snrsitula luI Decembrie
tota asupra dumn6lul cinstittl i credinciosil boerulil Domniel mele I6n
Hagi Mosca biv vel caminara, carele le-atí avutal si pana acum, ama data Domnia
mea acésta Domnésca a nóstra carte de volnicie la maulle dumnélul mal sus"'
numituluI cump6ratoril, ca sa alba a cauta si a stringe venitula mal susti numitelor
vaml pana la sfasitula anulta, i dupa suma cumpérat6riT ea care le-ati
avuttl cumpè'rate aceste vaml, dreptil talen" una suta dou'é-decl de miI si cinc!
sute, care vine analoga pe luna cate taled dece mil patru-decl i anula si banl
opta-decT, sA aiba a Aspunde la camera Domnid mele acestil analoga In patru
bol la fies-care dece (lile ale lunel cate talerl dece mil patru-decl i unultl
banI optal-decl. Poruncima Domnia mea si voub' tuturor vamesilor vamilor oboruluI
i dela ~He din 12 judete, sA cun6scetI pe mal susii numitula boera de
cumpgrator spre a vg rilspunde clferturile. 1791, Septembrie 10.
Cod. No. XX, fila 52.
S'ail data cartea armasuld Arcudi cum ca data Maria sa carvasaraoa
pe aceste patru lunI pana la sf6rsitulti lui Decembrie anuluI acestuia in credinta
sa aiba volnicie sa faca carvasaraua zapta i porunca catre sInjbasil carvasaralel
sa-la cunósca de epistata i sa-I dea ascultare, urmanda a stringe veniturile
carvasaralei (lupa catalogulil i ponturile ce i datù' ale Mafia sale. 1791,
Septembrie 5.
Cod. No. XX, fila 32.
ISTORIA ROBIINILO1tt1 229

230
tinAritulti abia de 600 leT (am Agescilor) 1 Cu sApunaritula vorniculul
de Harernti 500 10(4
(1) A treia strigare a viísitilor si a slujbelor viatilor 1702.
Foqant, 11.1mnic qi Gra1i0ea 6500
Burdul 3300
Gajenl, Or141 ca Bicov 3400
PloasciI, Filipescit qi Tërg.qor 7050
Valenit cu pacurile 7000
27250
Campina cu pacurile 9200
Dragoslavele 4050
Pitesct, Argeq, Mused . . 3500
Cainenit 3350
47350
rèrgovi0ea 3700
Slatina . 2550
Giurgiov cu lVfortasipiile Vlacet 0 Teleorman 6000
Oltenita, Ciocanesct 0 Liehiresct 2650
62250
Urzicent . 2700
Ghergbita ea 12 sate sciute 2750
Tèrgulti de gall 35100
Craiova cu cinct judete 29000
131800
Erbaritulti din t6ta téra 8350
Fumaritulii Bucurescilor 5300
Majaritulti din t6ta téra 1650
Sararia i Heraria din Bucurescl 3650
150750
Ceraritulti din t6ta téra 360
antarulti Domnescil din t6ta téra 3100
Fumaritulti Baltilor 2600
Sararitulti muntilor 2150
Luminaria de di% ro0e 0 alba 2750
Ne fiindil primal aasta suma d'inapot, s%.13.1 vinduttl cu totulii in mina
Otrariulut Chiriac Arbut dreptù talen l 172.500, t6te aceste mat susil numite
gall din Carvasara 0 din Zimnice.
Go0inaritulti all?! 1
600 I
Ageqtilor J Cu acésta suma botarita s'ail vinduttl iara 1tra-
Sapunaritulil alil5 rialut Hagi Chiriac Arbut.
50
vorn. de Hamill
Cod, No. XX, fila 288.
V. A. UREcull
161.710

Din causa arendárd várneY pAcurel din Ciimpina i ValenT, s'a
opitti importulti 'Acure din 111oldova (1).
Esportulti vitelor rnarT este oprial de 1\1. Sutu, de sigur In paguba
ièrel de si In foIosuli pieel Bucurescilor si a Constantinopole1(2)
(1) _Poruncet catre ispravnicii din sud Slarn Rennnic a nu ingadtti sei vk plicurd
din Moldova.
Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud Slam Rômnic, v facemti Inseiintare. ca
la Domnia mea art data jaiba cumperAtorit de estimpa o. vAmilor c't venitulti
puturilor de pleura, care este ala clmAriI DomnescI, cum ca din tinuturile Moldovel
vine aid suma de pricarA spre violare, din cara priciul se pricinuesoe scldore
venitu/ur pAcurilor i fati niel o trebuintA a tafel, In vreme ce tera esto
indestulalA de pAcurA Irá, de niel o lipsA, pentru care ve poruncimù Domnia mea,
c.t dupA obiceiula ce s'ad urmat pOEna acuna, sA fie opriti pacura de dincolo, din
Moldova, vi niel intettnii chipa sa nu ingAcluitI a trece mal multa Acura diuc6ce
in pAmentulti teril, i fitl sanetovI. 1792, Martie 23.
Cod. No. XX, fila 440.
(2) Ceiril la tac judelele cu plaiuri si la Caimacanul Craiovel pentru oprirea
viklor tnati.
Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud i vAtAveilor de plaiurl i cApitanilor i
potecavilor plaiurilor, fiind-ca vitele mar' sunt oprite a evi din Oil, eta ve poruncima
stravnicti taturor de obvte, sl intAritl paza plaiurilor vi a potecelor cu
mare strAjuire cjilla i nóptea pazindti nelipsitti, i neIngIdnindil pe nimenI a
sc6te din terl vi a trece peste hotara macar o val, ver-cine ar fi, negastora
sea pAmênténti, sea orI care, fArA deosebire, pe nimenI sA, nu IngAduitl cu
una felti de pric,inA, vi s5 vO feritl f6rte, ce, nu cum-va vre-unulti din vol, orI pentru
interesa O, trécl cu vederea, orl din nestrajuire bunA sa pet1 cine-vavI a gAsi
printr'ascunsa de a trece vre-o vitl, cAcl pe unulti ca acela sA scitl el
acolo in plaia ila vomti s'Atizara, vi nn numaI sa fii datorI top a face In parte
qi CU totl dimpreunA acéstA strAjuire, ci inca de care vetI simti ca impotriva
perunceI DomnieI mele ori art cutezata de art. Monta vre-o economie, i aú sbbocjitìl
vita, orl sA cerca la una lucra cA acesta, numal decata sA-lit mnsciin-
tati
mele. Decl dumné-v6strA ispravnicilor aI judetulul citinda cartea
acésta sA avetl cu graba a trimite la top ceI-1-altI sA o citéscA. i sA o 1110160
cu totiI, spre a fi urmAtorI, vi sa avenid respunsa. I sam receh gospod. 1791,
Septembrie 9.
Slam Rômnic
Buzeil
Saac
Prahova
DAmbovita La aceste judete s'art t'Acata cArtl deschise, iar la Caima-
Muscel
ISTOBIA ROMÁNILORt 231
cam legati, andui-se in scire de poruncile ce s'art &uta,
Argev ca i dtimitéluI sa IntAréscl striljuirea acésta.
VAlcea
Gorj
Mehedintl
Cod. No. XX, fila 49.

232
In 25 Decembrie 1791, Domnitorul M. Sutu insArcindzA pre banuhl
Nicolae Brtincovénul, pre fostuhl visternicti lenache Vachrescu,
pre marele logof. de téra de susti Manolache Brancovériu si pre fostult1
vist. Scarlat Grecénu, ca s revaclà.' vechiulti tarifq alti vamel
sä alctituéscil un.t1 noti tarifti chiamandti la acésta lucrare si obrazele
ea praxis si din negutAtoril de mArfurl, cu preturI mal urcate de
Ore ce negutatoril vêndd mirfurile mal scumpti acum (1). Damtl in
not4 conditiunile de arendarea vamilor dela Ianuarie 1792. Din acestea
(1) Eatà pitaculù Domnescfi:
V. A. URECHIX
Pilad la 4 boerl pentru ca si2 fad teoria catalogulta Si ponturilor
Cinstitl. qi credincioqI boeriI Domniel mole, drimnéta biv vel band Nicolae
13rancovenu, &manna biv vel vist. Ienache Vdcdreseule, i dumnéta vel logof. de
téra de susti Manolache Brancovene, qi dumneta biv vel vist. Scarlat Grecene,
facemd dumndv6strd in scire, cd plata vdmilor Camgril dupd cataloguld ce se
al% la Divang este cunoscutd cum ca intocmittl qi s'ati fosttl orénduitd dupd,
pretuld mdrfurilor cu care se vindea inteacele vremI vechl, ce s'ati facutil cataloguld,
cad fiinda pretuld mdrfurilord mgsurd, dupd, acelti prep scd4util ald marfurilor
s'ad oanduitti i plata vimilor ; acum vedemd c negustoriI mdrfurilor din
vreme in vreme ail scampitti prepaid la t6te felurimile märfurilor, la catil se clqtiga
qi se folosescti îndoit i Intreittl, pracum este vglutti de top, iar la plata vdmilor
niel o deosebire sea folosti vedemd cd, nu este din ceea ce era in vechim) dud pretuld
mdrfarilor era:scllattl, care acéstd nedreptate qi pagubd a Cdmaril fiindll de
Ltd v6lutd qi cunos3utd, am ä gAsitil Dorn fia mea ca cale a sa face qi catalogulul
o teorie, o indreptare, o intocmire caviin A6sd, dupI pretuld marfurilor qi
dupd caqtiguld qi folosuld ce ad negustoril vinptorl, can qi la inceputti iarag
ca acésta o:enduiall s'ad fostti intocmitti ; pentru care étd cl oreaduimil pe dumnév6strd,
ca inteaceste sërbdtorI dup. 4iva Odd Naqterl adunandu-ve la land locii,
sd punetI inainte cataloguld vdmilor cu ponturile lul, ande vep chigma dumnévóstrd
la teoria acésta qi din obrazele ce ad pracsisti qi sciinta cea desdverqitú
la tréba acésta, precum qi din MOO negustoriI marfurilor vep aduce damn6-v6stra
de fati, i la t6te condeile facênda dumné-v6stra teoria cea cuviinci6sti, i pliroforisindu-ve
de pretuld ce se vinde, de cand s'ati Muth' intocmirea catalogulul
vdrial'or, qi de prepaid eu care se viudo aeum, socotiti apoI ce latoemire qi
dreptare este ea cale sä se facd acum la fieq-care condom osebitti qi fAcendil
dumné-v6strd unta deosebitti catalogd qi ponturI ca intocmirea aceea ce gdsitI ca
dreptate a se face, arelatl Domniel mele ca anafora in scrisd, care acéstd
teorie i intocmire trebue sd se fad, qi sd se s'Oerqésed acum in trel, patru 4ile
ale st'irbatorilor, fiind-cd anuld nog se apropie qi trebue maI nainte sd fie vOute
de Domnia mea aceste teorii i intocmirl ale dumné-v6strd spre a se da Nizamulti
celd cuviinciosti ; decl duinneta vel logofeld de téra de susd, ca o détorie
ce este me ca deosebire a dregAtorid dumitale la tréba acésta sd facI epistdsie
pentru urmarea poruncei n6stre, qi aqteptdmii gverqirea. 1791, Decembrie 25.
Cod. No. XX, fila 236.

ISTORIA riomAtinwer 233
se vede ca M. Sutu aplica pre lânga unt't autonomti i taxa de
30/0 pentru mä'rfurile sudipor rusesd i nemtesd, care nu sunt
trecute in tariftl (vec,11 art. 2 din ponturi dela nota 1).
(1) Carte de yowl care sä dä iouvettliä eu eatalogele.
Zemle Vlascoe.... carele pe anulii acesta 1792, aù cumparatii vama dela sud...
sa aiba printeacasta carte a Domnii male volnicie a data si a stringe venitulti
vamil dupa ponturile care s'ail strigatil la vingarea vamilora acestora, ca dela
totl negustoriI qi alti raiale ale pré puterniceI stapanescil nastre Imp6ratil, sa vamuiasca
dupa catalogulli ce i datii, iar dela negutitorl. i Off suditI aI Rosiei
si ai Nemtid, doveditl, sa iée varna dupa tarifa ce intracelasii catalogti s'aù trecutti,
iara pentru marfa ce nu va fi cuprincianda in tarifa sa aiba a lua la suta
trel, WI de alte trecatoff, iara maI multú si nu cuteze a face vre o armare, sai
av6ndil suditu tescherea ca ai platitti °data vama in thile turcescI, dela acela
ce va avea tescherea de plata, nimicù sa nu aiba a cere ; poruncimii Domnia mea
si dumna-vastra ispravniciloril de judetii, pentru ceI ce voril sta ca impotrivire sa datl
mana de ajutoril, dupa obiceiù, spre a putea stringe acesta venitti, care venitil
fiind-ca este al Camara DomnescI, sa nu se supere de zaciuiall la Implinirea de
baniI Tamil, fiind-ca asa s'ati vindutil, cumfi i vamesiI sa nu se supere al radica
din vama si ai trimite dupa podvade i angaril, ca sa pata cauta traba
vamiI. 1792, Ianuarie 1.
Cod. No. XX, fila 290.
Catalogulli väntilortl.
Argintulti viil (Nu se p6te ceti)
Arama literata (id.)
Arama nelucrata (id.) 11/2
Astarulil ce se numesce , de bucata 4
Abaua ce vine din téra Turcasca, de bucata 5
Abaua ce merge de aid la téra Turcasca 300
Abaua ce va esi din taia si merge la Moldova si la t. Turcasca, de povara 180
Alunile marl' 30
Arnicial vapsitti, de oca 6
Anasonulii, de oca 1
Amnarele, la 100 buff 3
Alagelile de burnbacti, de una 12
Butea de ce merge la Ora turcasca - 240
Bi sunt la obor sa platasca, cumparatorulfi vama, de ami bivolii . . . 40
Iar dud va cump6ra m6nastirea sail boerult1 pentru trebuinta easel sale,
atuncI sa se iée vama de la v6n46tor
BivoliI care esti In téra turcasca insa de se va da voe prin carpe DomninI mele 40
Bivolil care esii in tara ungurasca insa de se va da slobogenie . . . 60
Bivolil care se tac la scaune 20
Blande de Rumelia pe ande va intra, de povara 240
Blande cele albe subtirI sad negre de Rumelia, pe uncle va intra, de povara 480
Blanele, de povara 300
Bani

234
V. 1. tJilEdiml
Observarea tarifulul autonoma anexattl la cartea de vama mal
BanI
Mania pe unde va intra sail e§i, de povara, la 100 bad
Mania ce merge la MoldoN a sad la Ora unguraica, de eitntal il . .
3
60
Borduqele de unt-de-lemn
Bumbaculti care merge la tara unguiésca, pe wide va intra, de po yard
.. Bumbacula ce vine aid in tara
Bumbacuhl torsii de oca una
Branza care va veni din téra Ungurésa still va me;.ge da aid acolo da
60
300
240
4
povara
Tara care va merge la tara turcésc5, de cara
Bucatele sail altele ce se vindil In têrga sail prin aite sate la nvgtiatun
sa platésea cumpgratoruhl decluéla la deco bad
Tara când va vinde pAmAnténulfi unulil la altulii vite sag seiniThdturI pnhrana
lor sa aiba pace de vama.
Bumbadi de oca una
Brascele test63e, care mergti la téra ungurése0, de Untie se va radio, la
100 de bad
ha% la schelea t 'aril' unguresci sa nu se su ,u re.
Vinula care va merge la téra turcésea de bito
Vinuill de aid ce merge la téra ungurésea, de bate
Vitele de bol, i vac!, de se va da vde a merge la téra ungurésca care
pe uncle va trece sa dée de vita
Vinulti ce se vinde prin tdrgil sa platésca vêndelorulti, de bute . . .
Vitele de bol, i vad ce vor aduce turcil din téra turcésca, ca sa le pue Ia suhatil
aid in téra nu platescti de va fi ca sa le intarca iar601 la loculil lor,
40
145
1
3
3
300
1200
20
50
iar de le tae la salbanale aice, sail platésca vama cAnd vor intra, de vita
Vitele ce vor aduce turcii din téra turcésca §i vor vrea sa le tale la
zalhanale, aid sa plAtésca vama mide va tine suhatulil de vite .
Vitele ce mere' la Ora ungurésca, Ina de se va da slobodenie, séttl villa
de acolo aid, de vita
Vitele de bol, i vacI ce sa vindti la oborti sa platésca cump6ratoriu1ti,
lar cand va cumpgra boerulii sail mônastirea pentru trebuinta easel sale va
plati vama vind'otorti.
20
40
20
Gr6ulti ce se va vinde la têrgti sa platésca cump6ratorulti din (Ten bad
Jara dud va cumpëra boerulii sail mônastire pentru trebuinta casiI sale
1
sa platésca vin46toru16.
Gaitanulti de Mug de aid de tail ce merge la téra turcésca BM Moldova,
la o sal de bucatl ,
Gogo§ele de cernéla de oca una
Ghiulsuiu, de povara
Dulceturile de rodil de zaharil i de chitra, de unti borcadi
15
5
360
4
Duhotulti, de dou'é berbenite 120
Zama de lamfte, la 100 de banl
Zaharulii de Venetia de oca una
&Unlit de Misir de oca una
Zmaltulti de oca una
Zenghilurile adeca scarile turcesci, de o pareche
3
4
3
lila
18

arétA, ca marfa de iransitil a sudipor i aceea care a fosal vamuita
in Turcia nu pl'atia o nota varra in lérä..
Sani
Zenghilurile, adeca sarao turcesd albe, de o pareche
Inulti séa canepa ce se vinde In targù', ca ocaua; sa dée vénlatorulii din
12
10 banI
Inulii séri canepa pentru intratii gil eqitti, do povara
Icre de chefalfi, de povara
Iar fiindil cate mal putine, de oca
Calulii ce se vinde la oboril sa dée cump'ératoriulu
1
50
360
15
40
lar cand va cumpsóra mônastirea séti boeralii sa 'ataca vanolatartilil.
Caféua pe unde va intra, de povara 660
Jara fiindil mal cate putina, de oca una
Cositeriii pe unde va intra, de povarl
Chehlembaril pe unde va intra séii va e,i
Carulfi de lemne din 10 banl
Cherestéua, adeca lemnele cele lucrate ce mergil la téra turcésca, de carg
Cncavalulii ce merge la Ora tarasca, de unde se va ridica
6
240
180
1
10
533
i Mandil cartulia sil tréca la l'ama ne suphatti.
ISTORTA gondNrconft 23e)
Cliermele de postavil de téra ce mergil la Ora tarasca sód la Moldova
séri la alto partl 60
Chitra, de povara 120
Cracatita. de oca una 4
Cuele, dé fieril de oca una 1
Iara fiil.dil alte fiare lucrate, de oca 11/2
Castanele la 100 oca 30
Curmalele de oca 1
Calevre de o pareche - . 3
Caudelulii, de oca una 5
CatariI, carl se valida la °boli 40
Cataril carl iesii din tóra
40
Caretele ce villa de \Talare, la o sutil de bala 3
Cója de naranza, i de portocall, de oca 1
Cofeturile, de oca una
Candil de d6,ge de stejarii i de tirada
Condita, de oca una
6
Cremenele, la 1000 cremeue 16570
Coconarile de oca una
Caperile de oca una
Catranulti ce merge la Ora turcésca, séii aici, de dou6 berbenite .
Carulil de fenil ce vine le targil da zeoimila la 10 banl
Cósele, la o sutil c6se
Caruld de qindrill de bradii
Carulii de indrill de stejarti
Carulii de funiI de teiii, donitl, /Mil §i banite
Lira cand se va vinde in tèrei mal cate patine la 10 bard
Covelturile, osiile, jugurile, rótele. ce vinti la tergii, la (len bani .
.
.
.
.
112
1
120
1
60
40
30
60
1
1

28 V A. UnEcial
Pana sa se OCA regula tarilula i arendarea vamilor pe 1792
Bani
Carulti noti ce se viuda in tergti, din lece bani 1
Canal' de spoiala 40
Carilla' de rae!, de carg 300 30
Carulil de legumi 40
Cuida de struguri , 30
Caruhl de varza 15
Carulft de pepeni, i castraveV. 9
Cual' de indrill 30
Carulú de pari sal.' nuele, ilecirtélg, la lece bani . 1
Lan urcana ce ese la alte parti, de povara 45
Lana ce se vinde in térgii cu ocaua, gece la gece 1
Lamaile pe unde vor intra, la o mie de lamal 14 lamai 1,1i 80
Lamâile ce merga la téra ungurésca, de payara 160
Lolachiulù, la o suta de banI 3
Lintea ce se vinde la obortl, lece la 10 han! 1
Luntrile de navoltí 120
Luntrile de podil 60
Luntrile cele mal' miel. 40
Licurinil ce vinù din Tarigrad, la oca una 11/2
La'na tigae ce vine din téra turcésca sa platésca la schele pe unde va
intra In téra la 100 de bani 3
Iara, fiindii suditfi §i avêndil tescherea de plata sa nu se supere nimia
'ara, pentru lana - igae ce va e§i de aicI din pamMtulfi 0111 i va merge
la téra ungurésca.... celil ce va sc6te rana sa platésca la suta de
bani trel, lar fiindil rala sa platésca la suta de boli jaral. . . . 3
Lulelile bune la 100 .de banI 3
Lulelile cele mai pr6ste, de unil conù 3-0
Marfa de Rumelia, ce vine in Ora, adeca bogaserie qi altele ce sunt de bumbacri,
carl trecii prin schela Giurgiulul, a Zimnicei merghdil spre
téra cazacésca, pe unde va filtra, de povara 330
Da% mergênda spre téra ungurésca, de povara 660
ha cele ce vor merge la Moldova, de povara 660
Materiile de Mesina séfi Ven4ia, cu firii séti sadea, mergildil spre téra
cazacésca, pe unde va intra. de povara 1320
Tara de se va vinde Id sa dée la suta de hl 3
1Vlarfa orl-ce felti ar fi viindii la carvasara, vame01 sa alba voIe sa o descaree
§i sa, o pretuiasca, sa iée la Rita de bani 3
Mar% de colocarle «1-ce felii ar fi, pe nade va intra, de cara 2160
Tara pe unde se va deslega oil cata se va vinde, la 100 hui 3
Mara de Lipsca d'impreung ea altele ce vinii din launtru la térgil p
iar41 se intorcil inapol, oil d'U"' se va vinde, la 100 de bani . . 3
Marfa de Lipsca orl-ce felti ar fi, care vine alci sa dée la 100 de bani. 3
Tara cele-l-alte povarl care vor sa mérga la téra ungurésta séù. la Moldora
sa dé() de dou'é téneurI de chte oca 60 dupa obiceiù . . . 300
Matasea ce vine din téra turcésca §i. merge in téra ungurésca, séil la téra
cazac6sca, de povara 900

acestea furä. 1.inute in regie dupa urmacírea porunca a 1111 M. Sutu:
Bani
Tara clnd se va viudo aicI pe chtd marfá va viudo sd dée la 100 de bad
MArgildiie de Venetia, pe ande va intra, de povard
Marfl de Rumelia neavêndti cartulie de plata vdmil sd d4e la 100 de banl
Mesinele ce mergil la téra unguréscd sétl la téra cazdascd, de povard .
Mesinele care se vor deslega si se vor viudo aid sd dée de o mesind
Mazdrea, pentru esitii sd dé° de chill
Morunulti, care merge la téra ungurésed, de povard
Morunula, care vine dietéra huasca sl dée la vadil de unil morung
i de nisetru
Merile, carl mergl la téra turcéscd, sa dée de carti
Merile, carl viril aid, de caril
Morunultí, ce nu va avea cdrtulie sd dée la vadd de cadí sa dée pepe
oca trd si
3
600
3
330
11/2
6
50
40
12
45
30
360
Midiile, de povard
Mar% de Gratia, ce o aduce in butI, pe unde va intra de bute . .
Marfa, ce vine din téra turcéscd ca sl, o descarce aicl, AA sd o trécd
Intialtd parte sd aibd a-si plati vama pe unde va intra.
Marfa de aid de térd, vrênda sd o dad. In téra turcéscd sd-s1 platéscd
vama de ande o va rddica.
Morile de lemnti, care ducti pe apd la Dundre
120
1800
660
Maslinele, de povard
Marfa de aid. de Vil, vrênda sd o duca in téra ungurésca, sd allá, a- si
pldti vama unde o va se6te.
Mdlaiulfi mdcinatii, ce se vinde in têrgti ea ocaua, ejece la qece bad .
Nahutultl, de unil sacil
120
1
30
Nisastaua, de oca una 1
Nescopitele, de uml calemil 24
Postavulti subtire, de bucatd 240
Postavull felendresti, de bucatd ._
Postavil briclesti, de huata
Postavull siftil, de bucata .
Postavulti de Brasov, de bucatd
Postavula de térd, care ese la téra turcésca sél la Moldova, de cota .
Plumbull pe unde va intra séll va esi, le povard
Piperulil pe unde va intra, de povard
120
60
60
60
2
180
600
Tara fiindil maI cate putinti, de oca una
Petrele de mérd de Harldfi de o pereche 180
Petyele de mora de aicI de térd, de o pereche
Plocadurile care mergti la Ora turcéscd, de povard
i . 60
120
Pelea de lupil
iSTORIA ROMINILOREI 237
Pelea de risa 40
Pelea de vieira 50
Pelea de vulpe, jder, de:fiesti-care 6
Pelea de dihoril, de doI dihorl 1
Pelea de caprd ne-argdsitl, _ce merge la]: téra, unguréscd, sl, plAtésed vhptorulti
2
'dada Romanilord de V. A. Urechid. TM!. fi ald serie!, 1786 1800 si al IV-lea deja 1774. 16*
5
4

238
V. A. URECIIIX
17 earp la tdie judeple ;si una la Caimacam, ca din cliaa ial sfete Vasile, adeccl
la intaTú Ghenarie sd rinduiascei cdtenti credinciosel la vam,c1.
«Dumne-v6stra ispravnicilor ot sud.... indata ce veti primi porunca Domniel
mele, numaI decatti sa avetI a orêndui 6menl harnicT si credinciosT la tete va-
Pelea de epure sa platesca cump'ératorul de unde le va ridica, la suta
trd, lusa celea ce se vor ridica din Bucurescf; jara pentru celea de
pe d'ara sa platéscI pe ande le va scete.
Pelea de 6ie sati de capra ce se va vinde in térgti sa, dea cumpératorulé
din 10 banI 1
Tara fiind suditti sa dea dupa tarifa.
Pelea de vaca ce se 'viudo in te'rgti seil ese afara sa platesca cumpératorult1
20
Tara fijada suditti dupa tarifa
Papad de o pereche 3
Pacura ce ese la tera tarasca ca carul, de 2 berbenita 120
Pastrama care vine din téra turcesca, de cail. 120
Pastrama i ghindenuld, de oca una 3
Putina de strugurl ce vine din téra turcesca 15
Putinele de mIere ce mergil la téra turcesca, sa se traga cu cantarulti
gospod. si sa dea de cantaril 15
Pescele care marge la tera unguresca, de povara 45
Pescele prespettl care vine din tera turcesca de la vad de cara pesce oca
trel si 120
Pescele saratti care vine din Ora tarasca de caril pesce oca trel si . 240
Paule pr6spettl care vine de la helestae sea dela alte garle, la 10 banI . 1
Pastrama care merge la tera turcésca, da cara 240
Putin3 de varanI 30
Patina de icre negre de oca patru-cled 60
Patina de :ore rosiT ..... . . . 30
Papornitele de icre rosiI, din 10 papornite una
Prunele uscate, fasolea, bobiné, ceapa, usturoiulti, nucT pe unde va esi din
Ora e 80
P6mele oil ce ar fi, de cara 40
Pelea de cala argasita, care vine din tera tarasca, care se chiama chiucrecurf
7
Pele de cala ce vine din terga, la leca ban1 1
Pérulii de capa, de cansí 180
Portocalele de o mie portocale 120
Potc6vele de calti, de o tistea 6
Petra acra, puciesa, Otra vinata, de una oca 1
Pelle de lupil, ursti, vulpe, pisica, jderti, vidra, dihorii, ce se viudo in térgii
din clece han' 1
Pestimanele cele bune, la 100 de han! 3
Pestimanele cele preste 3
Panza de Brasovil, i lesesca gres, de bucata 12
Panza lesésca subtire la o suta de ball 3
Rachiulb pentru 000, de oca una 2
Bani

mile si la t6te slujbele vamiT, ca din (Dita d'intaid Ghenarie sa faca zaptd tréba
vamilor, sa stringa totd venituld lor %anda catastihtl anume pana se va face hotarirea
Domnid mele in ce chiptl ad a Amalio vamile pe acestd urmator anti,
Rachiuld ce-'111 educa dela poagorie, zaciuéla la cieco bani
Ramatoril carl vind din téra turcésca pentru hrana, pe ande va intra de
unii rámatord
Si luandil cartulie pe la ce schela va trece sa aiba pace.
RamatoriT Ostrovenilor ce se obidnuescd de tina aicl in téra furisti fiind-ca
dajdie nu dad, pe uniT ca aula dovedindu-i varnesil, al alba a lua
1
20
vaina ca si dela cel-l-altT, de und ramatord
Ramatorif ce sa Onda in téra ski prin te'rguff, precum si ramatoril ce
sunt a'I sc6te din téra, orT peste Minare, off la téra ungurésca, orl
la téra lesésca, i la Moldova s6i1 yeti unde, sa platésca v6n(Fitori1
de una ramatoril
RamatoriT carl vinil dintéra ungurésca aicT pentru Osuna, si se daca iarasT
20
40
inapol, pentru intratii sért esitti, de una ramatort1
Ramatoril carl se tge la scaune
Reventi la o suta de banT
Roscovele la o sida oca
6
10
3
30
Rogojinele la clece bata'
Seuld, de unde se va ridica, de o mie oca
Saftienile ce vind si r6manti aid, de und saftiand
Saftianuld, pe unde intra séri va esi, de povara
SangepT carT villa din t6ra ungurésca, pentra intrahl s6ti esitd, de povara
Jara care se va viudo aicT, la 100 banT
1
360
3
660
660
3
Sf6ra, stréngurile s6d alto maruntaT ce vinti din téra ungurdsca, de povara
Jara care va merge la téra turcdsca, de povara
Stramaturile adeca lana cea vopsita, de povara
Scumpia, care vine din téra turdsca, de povara
Saculd de fama, care merge la tdra turdsca, lusa de se va da voia
Soroculd de samurI ce vial din téra ungarésed de und sorocd
Sticlele carI vind din tera ungarésca, i din téra lesésca, de povara . . .
120
180
66
30
5
2400
220
Sticlele care vinti din Térgoviste, de card
ISTOELL ROMINILOR6 239
Smochinele stafide razechie de o cutie 24
1 7
Smochinele i stafidele, de o traista 45
Sc6rtele de cisme, de cara
60
Sardelele, scrumbiile, lacherda, de und burid 60
Sidefuld, i balagdisil, si fildesuld, la 100 de ball'
3
Silitra, de oca una
Saculd de sapund bund
Sacazuld, de oca una
Sc6rte1e, scandurile, latif séd alte cherestele sa clée la gece ball( . .
S6minta de inù', séd de chepa ce se vinde in Una, din 10 banT una
Tamaia, pe ande va veni séti va esi, de povara
Jara fiinclil mal cate patina, de oca una
Tutunuld turcescii, pe unde va intra, de povara
Tatunuld de Ora ce merge la téra turdsca séd la alte balciurl, de oca
11/a
60
10
1
1
240
4
240
1
Ball!
40

240
V. A. URECAIX
avêndil damné-v6stra purtare de grija, ca sa nu se faca vre-una sfetirismosti
vre-o pagaba venituluT vamil, din necautarea cu sin*. bina ; insa Impreuna cu
or6nduitula dumné-v6stra O, fie cate anula §i din vame§il ceT vechl.» 1791,
Decembrie 30.
Cod. No. XX, fila 338.
Talpile de cisme i de papucI ce vine din téra tarasca, de o pereche
Tatanula de boccea, de oca una
Tatunula de téra ce se vinde prin t6rga, de oca una
Untulti incarcata in care de o mie oca
Care face la o sata de oca
Untula ce se vinde tu t6rga cu ocaua, deciuiala la dece baul
Usturoiulti, apa, prazulil, de cara
Uleiula de &batuta de ina, s6ti canepa, de oca una.
Firula, pe ande va intra, de una fontil
Frane/e ce vinti din téra ungurésca de una fila
Fid6ua, de o cofa
Filigenile, la o sida de baúl
Fisticurile, de oca una
Franele ce villa din Ora tarasca, ca bnlicarile lor, la 100 de banT
Hierulti, pe ande va intra, de una' cantara
Haqiile ne,gre ce villa din téra ungurésca, de una
Har§iile albe, de una
Har§iile ce se viuda la t6rga, de 10 banT
Horilca ce se lacréza aidl. in téra la povarna, de oca un i
Hartia cea Mina de una' topa
Hartia coa maI prósta de una topa
Hartia cea mare tarasca de una topa
Olaril ce faca 61e, afara din ceT ce platescil famarita dail de una cuptoril
pe anti
Otelubi, pe ande va intra, sétí va e§i, de povara
00tulti, de vadra
Orezulil, de una saca de chile 6
Orzula pentru egita, de chill
Teperigulit, de oca una
(M'u, ce se vinde la t6rga cu ocaua, din 10 bant
C6ra de Id de Ora, de ande se va ridica adeca ceraritula de oca una
Céra, ce vine din téra tarasca, s6i1 dela Moldova, pe ande va intra, de
oca una
Cizmele, de o pereche
Cingatorile de rérnova, s6t1 de Odriti, la o suta de banT
Ciorapit coi marI de lana impletitI, la o testea
Ciorapii coi miel de lana impletitl, la o testea
Ceaiula sola badi6malii ce vine din Ora tarasca, s6a dela Lipsca, la o
1
5
1
480
58
1
80
1
60
6
60
3
4
3
20
2
1
1
1
12
. 6
120
200
100
3
40
6
6
1
3
1
41/2
3
3
1
sida de banT
Cernéla, la oca una
de oca una . . .
G6mti-sacaztí'
§ofranula de Beca', pe unde va intra : i se va vinde, de oca una . . .
3
3
I.' 2
120
BanI

ISTOIIIA ROMINLLORt1 241
Cu tòtl, aplicatiunea in parte a conventiunilor comerciale dintre
Ball!
Selile turcescI, Cu alma lor 18
Si iamurlucile ce se faca Mol de postavd de téra ce mergd la t6ra
turcdsca s6i1 la Moldova 20
Csiribif de Tarigrad, de oca una 4
Iareí (lela marfa negu(itorilor si a altor sudi(1 a Bosiet si ai Nemtiet. cart
vor aoca dovecit de adeograll sudifi, scl ailnl a vet»tui intocmai (lupa acdslii tarifa
ce s'ati trecedrc mat josit intr'acest cataloga farti de a li se mai
cere alta treciltdre.
Ball!
elle ce se facil aicl, cele mal bune 2
Selile ce se facil aicI cele mai pr6ste 1112
SalvaliT de postavil de Va, ce mergO la téra turascl, séti la Moldova 10
Ienibaharil, oca 2
Anasonulti, cântarA 15
CuiOre, oca J 211/2
RAdacinO, de piperù', cantara. 48
Chebabie (este ca qi piperu), oca 4
Cacaole, oca 2
Chimenulii, cOntarg
ScortiOra, oca
Nuci de india, oca
15
Hila
13
Nucqórg, de una 1
Pipera, cOntara 96
FrunziOrI, oca 25
Salepulil, oca
3
Susanulti, cOntaril
12
Muqtarulti, cantara 66
Cafka frantezico cantad' 96
Cafka iemenil, oca .
ZaharulO nelucrattl, cântaril
Zaharii d'Atta §i. maruntil praftl, cantara
Zaharica, (condid i procl)
De scortiOra zaharica, oca
Reventulti, oca
Mullí, oca
50112
26
60
4
24
30
12
China, oca
11
Teriéculd, oca
18
OclA de racil, oca
2
Castorhil de (doftorie), oca
80
Afionulil, oca
Sofranii, oca
Casia, oca
Mang, oca
,
7q2
18
2
6
Saparina, oca I t t t 71/4

242
V. A. UREcniX
Austria, Rusia i Turcia, Domnitorul Sulu impeded, repetim,importul
Banl
TAmfte négrA, cântarA 15
TAmOe albA, cantad" 90
Sinamechie, oca 3
SacAzulti, oca 8
RAcinA. galbenl, cantal:A 15
RAcing albl, cântartí 8
Saburti, oca 5
Canfurulil si sAricica, oca 11
Cardamomo, oca 20
Sgminfa de dafinil, cantad 15
Ienupere, cantara 30
Teperigultl, cantar"'". 165
Terpentinulti, cOntarti 48
Comidulti, oca 7
Gomalaca, oca 15
SoricedicA, cantarti 48
IdrarghhosA (argintA vitz), oca 71/2
SilitrA, Cántara 8
Paci6sA, cantara 11
Chitront, oca 2
Drojdii de vintí, cântart" 21112
PiatrA acrA, cântarii 61/2
CármAzulA, oca 54
Civitti, oca 11
Chinovarti, oca 18
Sarulti, cantaril 144
BAcanubl (lemnulti de bode), cOntarti 76
BAcanulA vénAtA si de alte feluridf, datara 211/2
Alage hertl, oca. . 1
MinAu15, cantal."'" 211/2
tabeciii ("Aióra), cantaril 27
Untulti de lema de Belisigann, oca 40
Asiboia (pAmêntA rositi), cantad" 61/2
Arsenic5,. cantad" 40
Vitriolil, cAntaril 111/2
Gogosile de rAsticti, altar.'" 90
Belamutil (la vApsele), cantará
3
Chimentí albti, cAntadi 90
Ghiogbichi vApsea (radIcing de vApsea rosie), cantan"' 30
Cleialil de pece, oca
4
Cleiulti negru, d'Ami" 60
Cerisil prafil, cantan"' 50
Ciara, cantad." 120
LumanArile de set", cantan"' 44
Untalii de lemntí, cAntarii 44
SApunulil, cOntaril , . . . , . 45

exportura de mArfuri, dupa cum judedi lucrulti in interesal Ièret,
Asla impedid, exportuld de vite prin urmatorulli pitactl;
Seulii, cantard 30
Bezirti, cantara
Catranulii i sm61, cantara
Untulil-de-lemnù', capere, mIsline de Fruta
44
41/2
1
Capero de Misir i de CrAm, Cantaril 6
Viqinl uscate, pere li cireqe, cantar('
CojI de lama°, i portocale, i de naranze, cantar('
Llmäl, mia
Portocale i naranze, mia
Masline fe/urimf, cântaril
12
15
18
20
15
Alune, cântarti 15
Nuci, mia 2
Coconarl, cantarri
FisticurT, oca 4
Curmale de Misir, cantaril 12
Curmale, mar1 cantarii 24
Stafide negre dela Morea i dela alte pArV, cântaril
Stafide negro ot 'lumia iar Cusiuzium, cântarli
Stafide ro01, cantaril
16
33
15
Stafide negre marT, cântarti 8
Smochine de traiste si de cutie, cântarti 8
Smochine inirate, mia de irurl séti 1)4110
Smochine de Morea, mia de pIpuql
36
60
Hartupultl, cantara 41/2
Migdale, cantara 48
Ambilezia, cantarii 18
Castane, cântaril
Nescopite, cantaril . .
12
30
Halva de Permez, cantar 40
Regele ca miere, oca
Regele ca petmet, cantail
1
30
Mierea, cftntarl. 45
Petmezulti, cantartl 9
Nardichiulfi, cântarii 5
Otetulù, cântaril 8
Zéma de 15,mhe, chntaril . 8
«S'uta felurimI, sticle o sutA .
ISTORIA Romlimont 243
-Puta de Triest, sticla 1
Bucalia ca arachI, sticla
Bucalia cii rom, sticla
Spirturl de Ungaria, sticle 100
2
1
50
ApA, de Melisa (MAtAciung), sticla
Icre negre, cantara
Icre rop, cantartii
1
371/2
20
Ball!
33
54

244
V. A. UREciiii
Carp legate catre ispravniciI plaiurilor de peste Olt a nu se indreisni sa sloldda
vitc a trece peste hotar in Ora nemlésca.
«Sluga Domnid mele vAtap de plaiult.... sud.... ne-amt' insciintagi DomnieT
mea cum a dela Craiova ail strinst 0 stringt unfi, alp vite de a le trece
Beall
Morunulii, antart 17
Nevre, oca 1
Csirihil', perechea 1
Csiriliii dela Midia, perechea 2
Carnuil uscate de Marea 'Agra, cantart 18
CtrnurY de vacl grate, cftntart 12
LimbY de vaa i sugincud, antaril 40
Buriaqe de feril albe, la 450 150
Pert nelucratt, antart 13
Telurl de fen'', antral 48
Cue de Rusia, cAntaril 27
Otelult, cântaril 59
Brice, testka 2
Ace ca gamtlie, mia 2112
Ace ca urechl, mia 21/2
Pretcare, unult 1
Pile, test6ua 1112
F6rfed 0 bricege de Rusia, testka 2
Lacate de desagl, suta 36
Ara= nelucratt, antaril 132
Arama hamtutmaz, cantart 99
Vase de aroma, oca 4112
lbrice de cafea, oca 6
Mor4te de cafea. la una 3
Litarghirost mademil, cântaril 30
Ararat, furda, oca 3
Vergele de cositort, antart 120
Cositort lucratt, cântart 150
Plumbult, cantart 13
Table de sticlt. venetia, cele de mijloct anducult ca 600 sute. 180
Ipacil table de Venetia mid, anducult de 600 90
Table de o jum6tate de cotti Venetia, sanduculd ca 300 240
Table mail de Becit, anducult ca 450
Bocalull sea, suta
15
Handres gr6se (mtrgele), antral
Margaritart mincinost, urmuztl, testele 12
Gresiile, de una
Argerurl de barbierI, de una
48
20
1
11/2
Cremenele, mia 6
Iasct de copaciii, oca
Iasa de buretT, oca
Scandurl de chiparost, cantarti
3
8
12

ISTORIA ROMINILORt 245
in tdra nemtdsca, lucru ce este poprita si sciutd tuturor, potra care ,t1
cima sa scil, ca de voing auqi cum ca O pututil cinevasl de ag trecuta, portmnu
mal
raiai
ScandurI de nuca, cántara 6
Abanosuld, cantarit 43
La.41 de chiparosù marl si miel, una 20
Sandalosil, cantarii 39
Cimisirulù, cántara 21/2
Minatarcl, cantaril 12
Lingurl de lema, 100 1
LingurI de cimisird, 100 3
Pleptenl de lemnil, suta . 2
Ineptenì de cimisira, 100 ., 4
Prepteul de osa, suta . 18
Pleptenl de fildesa, legatura 18
FildesI, dinte, oca 41/2
Balacdis, dinte de pesco, oca 16
Cornil' de cerbil, cantara 22
Peril de códe, de cal oca 3
C6de de calri, oca 1%
C6me de calti, oca 15
Poli de ramatorl, ocaua 21/2
Buretele, oca 3
Maturl de rogojinl, suta 24
Inulti de Misir, cantara. 30
Inulii de Rusia, cantara 20
Ata si canepa, nelucrata, cantarti 22112
Ata, de fila de Rusia, cantar(' 50
Tiriplicil de Hotin, oca 41[2
Sfóra rusésca, cantara 30
Strénei grosil, cantara 2
Otg6ne ség palamare cu sm611 séti Para sm611, cantara' . 30
Bu.mbacil nelucrata, cantarii 40
Ata de bumbacti sétl bumbacil torsa de Hin si de Smirna, ocaua . . 4112
Scufie si ciorapl de bumbacti oca 8
Ata de bambacti rosie séri alt-felù vopsita, oca 41/2
Ata, de Anghira, oca 71/a
Ata de bumbacù ot Hindia, oca 16
Matase nelucrata feluriml, oca 20
Ibrisimil feluriml de matase, oca 40
Códe de biciii, cantara 16
Borangica 411g
Borangicù de Tarigrad, topulii 12
Borangicii latti francescgtopula 60
Borangicii Ingustil francesca, topula 38
Meleza si helall, topula. 30
Caltele (ciorapl lungl de matase), testdua 120
Tulpana Mermen, topula 33

246
V. A. UnF.cm.X.
multd, ci macar o val prin plaiuld Ud, orI cu ce mijlocil si nu l'al opritü,
In plaiti te vom.il spanzura pe tino vatase ; ci 6ta, mai nainte Ii damd In acolo
scire
Humaiunti, topuld
ani
37
Basmasil-harasd, topulti
Panza lata de Olanda, topuld
Panza batista ingusta, topuld
Panza lata de Rusia, topulti
Panza Ingusta rusésca, topulft
Panza Cu marginl rusésca, topuld
Berbutirusésca, cantara
Berbuti de sacl, suta
Panza lata rusésca pentru musama, topulti
Ipacd Insa mal Ingusta, topuld
Panza lata rus6sca de ventrele corabiilor, topuld ......
Ipacil l'usa mai ingusta
. . .
45
120
40
15
71/2
15
25
100
20
15
25
15
Panza de bumbacti, topuld
Bogasil albe i alte feluri cu ape séd lustrurI Docluc .
Panza ot ulula Riza din préjma TrapezontiI, oca
Panza de la Ostr6ve oca
Astaruld, topuld
Citulti de Tarigrad i de Anadol., topuld
Feto de plapome ot Toegt, la doug-ded
Cituld de Tocat i ot Dearbetir, topuld
Ipacii de cele mal raid, topula
Panza alba si basmalitica ot Tocat, topulti cu lece deirmele, topuld
Basma de Tarigrad, baya topulti de clece deirmele, top
CHA de Rusia, top. Po cog 36
Alagea rusésca, celti mare top it adeca lata
Alagea ipac. mal ingusta, topubl
Abale de Rusia, toma' Po cog 60
Ipangele cercazescl, una
Pote de Brusa i de Tarigrad, parechea
Fote de Tesalonic, parechea
41/2
41/2
30
41/2
41/2
9
90
11
71/2
71/2
15
30
30
20
10
15
9
15
Foto de Misir, oca
Pros6pe si diusumele de Tesalonic, parechea 41/2
Sakí de Magripia albil cu lustrurl, unuld 40
Ipacti salud albe, ot tarad unulti 6
SalurI de Misir, unulil 41/2
FesurI dela Tocuz, test6ua 27
Berete gil scufiI francescI, duzina 71/2
Sa6chid latid, topa po cog, 35 49
Sof. grosii.dela,Tosia, topuld 71/2
Sofulti si salulil de Eughiur, topuld 108
Saéchiii Ingustil, Po cog 35 38
Postavd frantuzescti de Olanda si de Londra, topuld. 360
Postavil frantuzescii, topulti 240
Postavil de Paris, topuld 120
3

hotarIma, ca niel o ascultare sù cercetare la arétarile tale nu veI avea, ci
fara de veste te vel pomeni spanzuratii, acolo 'in Jodi ; acésta poruncima».
1792, Tanuarie 18.
Cod. No. XX, fila 268.
Bani
Postava englezesa, topulli 246
Postavii de Venetia, aia, topula 900
Postava lesescii, topula 120
Dela postavurile rusescl sa. se iée cu analagon dui)/ cele maI ma arétate
Aba de téra turasca, topula 41/2
Timusesa adeca bete, cantarti 99
Catifea cu fira 0 hamuha, cotula 16
Hetai cu fira francésca, cotula 7
Hetai MA &A francésca, cotula. 31Ia
Catifea 0 hamuha fail firii, cotula 10
Dibaz de Agem, cotula 17
Tabinita lata, cotula 71/2
Tabinita Ingusta, cotula 3112
Atlasa de Florintia, cotula 4112
Atlasa de Venetia
Atlasa cu firù' 0 hetai cu fill dela Hiu, oca 180
Atlasa i tabinite fara de fira dela Hiu, oca 90
Sandala francesca, cotula 31/2
Sandala de Tarigrad 0 de Hiu 90
Damhanes Donlucul Po coi 5 60
BeteniI anal' unucum de Tarigrad, Donlucu po cotI 5, Donlueu 120
Pismi sadea cu florI, cotula 21/a
Alagea ghermesitii de Tarigrad, cotula 7
1ST0RIA ROMINILOntl 247
Alagea de am, topula
Taclitù halagea de Halep, topula
Alagea de Manita, topula
Cutnie de Tarigrad, top. Po cotI 10
Cutnie i ghermesita de Brasa, top. Po cotI 10
Fete de perina cu fira ea perzurI dela Pelazica, parechea
Fete de perina tesute ca fina, parechea
Fete de perina MA tesatud cu firtl, parechea
Fete de perina de catifea sadea, parechea
Samurl bunl de Rusia, parechea
Samurl ce esa din Lehia rusésca (rag prostI), parechea
Samurl de Beciu, parechea . , 7
VulpI negri, parechea
VulpI bune rosil mesa, tanéua
Vulpl de Ora cazacésca, tanka
Vulpl mal pr6ste, tanéua
Rig, tandua
Cacomuld, soroculd
2112
22
18
4112
221/2
22112
27
90
45
18
180
90
40
360
30
13112
5
30
36
Latica, soroculii 10
Nurca, tanéua 1112
3112

248
V. A. LhomauX
Totti asemenea Domnitorulti impedica intrarea m6,rfeI sudetesd
din Austria, precumü. resulta din urm'atorultt pitacti:
%al
SangepI nelucratI, oca 16112
Sangepl negri nelucratI, oca 30
SangdpI nelucratI sibiriatic, oca 40
Jderil, baila 51/2
Crasac, tanha 4
Vulpe albg, tanéua 7112
Gusg de vulpe qi pehlele, parechea 6
Dihor, tandua 1
Cunadit, tan6ua 4
BlanA de 1110, baila 4
Blang de epurl rusescI, tande 100 30
Blani de epurI albI, bedenulti 12
Blane de epurI de ostrovil, cu negrete, tanele 100 25
Har§il rusescI, tanéua 15
HarsiI ot Potcall, tanéua 1
Misil de Crim, tanka 4
Rár§iI de miel(' pr6ste, 100 har§iI 30
BlanI de castor, una 4
Pisicl negre, tandua lii2
PeI de ursil, tan6ua 50
Farda de samurI, oca 400
Pacele si picere de samurl, oca 200
Farda de jder, oca 120
Furda de vulpI si dihor, oca 10
Pantece de samarl, pIrechea 6
C6de de samud, una 1/2
Pel de capa i de 6ie ot Anghira, una 18
Giuvaerica, marglritar i c6s6rnice de sinii, la suta de tal. 120
MatAnil de margénti buml, oca 240
Ipac. de margénil de mijloctí, oca 180
Ipac. de m1rgénü maI prostii, oca 120
MargénA nelucrattl, oca 120
Chin1;baril nelucratil, oca 180
Siretuff felurimf, topuhl 10
Sireturi de &fi, dramuld 1
Covóre rusescI, unulil 5
Pasle de Tesalonic, cotil 2
Plaptime lucrate ot Smirna, una 12
L'hl, chtartl 15
CIrtI de jocil, duziue 12 1
Ghermeple (ciubuce) nelucrate, suta 4112
C6rde, test6ua 41/2
PeI de bivolti, una 10
Pel de junicI, una 6
Pe l de vad, una 4

'STOMA ROMÁXILOil 249
Carie legatd la vdtafti de plaiuld Cdinen't sud Arge0 pentru nisee »tarfd
a o slobodi.
«Sluga Domniei mele vatase dela Caineni suda ArgesT, vei vedea acésta insciintare,
ce face Hagi Constantin dela Sibifi catre tovarasula s'éti Gheorghe Cer-
Bani
Pei de vitelii, una 3
Per de calii, una 3
Mqini, una 1
Telatinuri parechea 12
Telatinurl de Bulgaria, parechea 6
Pei dela tabaci, una 1
Saftiene, una 21/2
Tiftica, oca 11/2
Ghioderia da la Hiu, tanéua 1
Ghioderiti de miela si de cal)]* tankia 2112
Jara pentru (Ate nu se caprinde inteacésta tarifa, sa, platésca trei la suta
fara de alte trec6tori, iar cand vor avea suditii, tescherea ca ail platita. °data vama
pe marfa lor in t6rile turcesci, Amid' intru nimicù suptirare sa nu li se faca.
Ponturile de véndarea vdmilor pe anuld acesta 1702 Ianuarie.
Véndarea vamilor pe anulii acesta 1792 sa face cu acésta hotarire: cate
aù fostal slobode in cea-l-alta Domnie a Domniel mele lét 1786 sunt i acum
iar cate ail fostii oprite atuncil sunt si acum opiite. 9
Cump'ératoril vamilorù sa aiba a urma dupa aceste ponturI si a vamui
dupa, cuprinderea cataloguldf Domnescii ce li se va da la mana pecetluita, iar de
la negustorii ce cu adevhata vorti fi suditl ai Rusiel i ai Nemtiei, cu doveq, sa
ailia a vainui dupa, caprinderea obicinuituluT tarifa ce este tota inteacela cataloga
trecutil, si pentru cate nu se cuprinde in tarife sa iée trei la suta fail de
alte trectitori.
Cumpëratorii sa aiba a plati ciferturile la fie-care Ili antêia a luniI,
mum anteia sa platésca pe doug luni Ghenarie si Fevruarie.
Cump'ératorii sa aiba a da chezasl pe bani, negustora orna de credinta
la cámara, ca sa igqounga ciferturile la sor6ce, si cell ce va cumpgra vama si nu
va da orna de credi-4a chezasiii, 'i se va lua slujba inapol de se va vinde la
orI ce paguba se va intêmpla la qn are sa o platésca acela umphatoria.
Varnesii sa fie nesuparay de angariT si sa aibá mana de ajutoiiii, gala
de la Domnia lor ispravnici, si de la capitani, CAA si de la vatasil de plaiuff,
la ce vora avea trebuinta in tréba varaff, si off ce impliniie li se vor face de
banil vamil, ceciué1A sa nu li sa iée.
Cartuliile carvasaralii sa se tie in séma la t6te vamile, dupa obiceia.
De se va intempla vre-una °boil sea vre o schell a se opri de vre-o
b6la, séil de alta intèmplare sa fie in noroculii
Marfa de oil ce felft ar fi ce vine din téra turcésca, vamesii schelelora
sa o pecetluésca, i sa (Me cartulie la mana, ca si vie sa se vamuésca la carvasara,
iara care va merge la tergurile de prin judete, ség la Moldova sa se vamuésca
la schela, WI care va merge la alte tgri str6ine, adica la téra cazacésca

250
t. A. uitEcaa
novicl de aid pentru nisce marfa a lor ce al oprit'o acolea, de care ne-am.
rairatù Domnia mea, cu ce pricing, al opritil marfa, aasta, in vreme ce ateitrz ne-
4 la Ora ungurésca sg, se vanauésca totù la carvasara, iarg, la schela sa nu se
supere ; de va fi mar% a negustorilor ce sunt raja ai prea puternicil Imp6rAtiI,
de nu se va deschide sí nu se va vinde inguntru in Domnesca n6stra, téra, nu
va plati cu nicl unù cuvêntù varna, iara pentru marfa ce vor deschide vor da
varna dupg, cuprinderea pontuluI aid doilea, pe catù vor vinde.
Marfa de Burnell ce trece la téra, ungurésca, sé ti la Ora cazacésca, musuluri,
arnica, matase, bogasie, set orI-ce fehl de maría, sa alba a's1 plgti vaina
la carvasara, iarg, la schell sa nu se supere.
Marfa de Venetia, de Gratia, séù oil ce fart de mar% ar fi, ce vine
dintr'alte térl str6ine aid In BucurescI, sa OA a plati vama tad la carvasara,
iara mergéndil la tirgurile de prin judete sa platéscg la schela, earl din brasoveniile
ce platescil vama la schela pe unde esil din téra, urmandu-se dupa firmanurile
ce vor avea.
Cazacif cari vinù ca marfg, de cojocarie din téra cazacésca, sé A din t6ra
lesésca, say platésca vama trecét6ril la FocsanI, iara viindil la Bucurescl si o
va deschide, pe WI marfg, va vinde sa plat6sca vama la carvasara, de nu vor
fi negustoril suditi al Rusid set) NemtieI, jail de va fi suditI al acestor numite
Curti, la Focsani sa nu platésea vama trec6t6ril, ci la carvasara ; de vor deschide
marfa lor, sa platésca dupa cuprinderea pontulul all) doilea, pentru cata
ar vinde. 011-ce fell de marfá ce vine din téra les6sca, WI din t6ra muscalésca,
viinda la Bucttrescl, say platásca vaina la carvasara, iara mergêndil la tára turc6sca,
sat pe la térgurile de prin judete, sa platéscg, la FocscanI, urmandu-se
pentru rusi i nemti dupa pontrilù alfi optulea.
Saréria din Bucurescl; sarea sg se vin41 adeca ocaua cea pinta pe
banl 6, iar cea nepisata ocaua pe bani ciad. Iar de se va indrazni ori aeve s6t1
printeascunst) a vinde sarea maI scumpl, f6rte se va pedepsi ; aOsderea i herAria
din Bacurese,I se vinde ca acésta orênduialg,, ca í suditiI Rusid i aI Nemtief sa
fie slobodl, iar pentru cel-l-alt1 de obste sa se urmeze dupg, obiceiti a fi opriti,
Mg, de numg la hergria Domu6sca sa se vImp, ocaua cate , lar nu mal
Erbaxitulii; orl cine va strInge vita de negustorie, 866 a face matrapaslicti,
adecg, bol, vacl, bivoll, cal, capre, of, orl hoer')." mare OA al doilea,
egumentt, negustorti, sea' orl cine arù fi, sa, athA a plati erbaritti dupg, obiceiù, de
vita mare cate banI 24, iar de 6ie i capra cate banl 8; pentru care sa fie cump6rAtoril
erbarituld insciintatI, ca de la vitele ce cump6ra locuitoril pentru hrana
lor, erbaritti nu ail a lua, ci mime de la ceI maI susui numitl.
GerarituRi; fiindri-ca i ara este una din celea oprite dup. pontul dint611,
sa scie fiasco carele, ca la t6ra straina nu este nimenea slobodti a trece ail
farg numal la téra
Fumarituld
saféritulii muntilor va cump6ra sa aiba a cauta slujba numaI
pana la sfintii Apostoll', lima numal o Ware sa fie, iar de la sfintil Apostoff
Inainte sa n'aiha voie a mai Arabia.
Vama tutimuluI, dupg, hotarlre sa aibA vamesil" a arma, adeca numal

tsToRta RolargtoRfr 251
gustorulti este raja, iar nu sudit4, eat i marfa care vine in féra Dontniel nzeke
nu este sudi(éscti, clupa cum pentru acésta amti adusa Domnia mea pe insuoI
tovarasula s'eú de aid stapanula marfil, si no déte pliroforia, ca marfa este a sa,
ill
pe la tèrgurl sft vamuiasca tutunula ce se vinde In térgti, dupa cataloga
dupa obiceik i tutunulti ce ese din t6ra sa se vamaiasea la schela pe ande va
trece, cate Tina bang de oca, dupa obiceiti, iar prin sate, pe la casele locuitorilor
sa nu se cuteze vamesisi a Arabia si a vamui.
Craiova ca ciad judete, Gorj, Dolj, MehedintI RomanatI ea
schelele lor, cata marfa se va radica Valcea' dela Craiova, i dela aceste cincl judete
va vrea sa tréca in t6ra ungarésca si va trece prin schela CaInenilora, say piatésca
vama la Calnenl, i orl-ce marM va esi prim vama CaInenilora si va merge
la Craiova, sétl la aceste cincI judete sesI platésca vamp, la CalnenI, si
sa se tie In séma, vare vamesil aI CraioveI sa scie ca are a da peste bauil camariI
tal. 200 pentiu 16fa dohtorulul, i spiterulul de acolo, si a dohtorul-1 dela
Ramnicti, care bani 'I va face teslim ca porunca Domnil mele, ande se va porunci,
pang, se va asecja dohtorulti i spiterulti.
Valenil ; cela ce va cumpëra sa scie ca are al dée la ceI ce lucréza
cate banl patru-cjecl chief de vadra, si celea patru-4ecl de 4ile pe ana,
puturile' i raehiula din téra turasca cum si holirca din t6ra les6sca.
clupa hotnrirea ce este facuta prin hrisova, ail a fi de tail poprite, spre a nu
trece in téra nemtésca, macarti cata de putinti.
Pentru cata vina vor face brasovenil suditl, orl din viile ion, ce ail aic
In téra, 0:1 de cumphat adeca butl sal'. vor vrea a e trece in
téra unguirésca, pentru totti acela vinti ce-111 scotti din téra sa platésca vama, la
Rita trel, iara vinurile ale altora sa nu sa amestece in viuurile lor.
Branza ce merge de aici la téra ungurésea, sa platésea de povara banI
40, dupa cuprinderea catalogniul, iara branza ce ding barsanil dela oile lor
pentru trebuinta caselora lor iard nu pentru de vama sa nu se supere.
Peutru cherestele, fiind-ca vamesil negustorie' de pe afara nu cauta a vamui pe
la VergurI dupa obiceiti, ci ambla prin paclurl ande se taie, si apuca pe locuitorl
de le lua vama, acésta sunt opritf de a o face, si numai pe la targuri- undo se
va vinde sa vamu6sca.
Focsanil; celti ce va cumpèra sa scie ca dela cherestelele de casa, lemne
de foal, grail, porumbil, meiti, orI fasole, varza, cépa, unte qi altele ca de acestea
bucate leguml ce vor vinde In tirgula Focsanl, nu are a le vamui acelea neesinda
din Ora clupa hotarirea ce s'ail fosta Montt'', IDA cele care vInda i cumpha
orasenil i locuitoriI intro dênsiI pcntru a lor trebuinte, gall din celea ce nail
negustoril pentru negustorie.
Pentru miere, fijad-ca vamesil nu urmail dupa obiceifi i catalogil a
o vamui dupa ce se strecóra prin butl, ci dupa ce o stringa negustoril in kip', 'I
apnea de vamue butile, i apol dupa ce o scurol cand este a o vinde, '1 apnea
si le lila alta vama, care acésta fiinda peste obiceifi, sa dée in sciie tutulor
cumpOratorilor de vaml, ca sa fie insciintatI, cum ca butile de miere, cand se
scurge din ark nu ail ale vamui, far de numal dupa ce o scurge si se alego
céra, atuncI and vor vrea a o vinde ati a varaui, dupa cataloga.
Pentru vitele de bol i vacl, cal bivoll, este porunel strasnica data a
nu la Ora strOina, iara la Ora turcésca numaI ca cartile DomnieI mele

252
V. A. Cusma
e.1 nu este sudiOsc6, pentru care nu al m'uta dela Domnia mea niel una tela de
porunca de a opri marfa ce nu este suditésca, ci dar 31 poruncima priminda
porunca Domniei mele, numaI decata sa cautI sa sloboi marfa acésta i sa ne
insciintezi pricina opriril.» 1792,;Martie 13.
Cod. No. XX, fila 416.
in scrisii de se va da voIe va fi sloboda a sc6te prisosula ce va prisosi bonitorilora
de vin4arc.
Zaharelele sunt oprite, ca niel cum sa nu fie slobollenie a evi din Ora
matara una' graunte.
Pentru peile de epure, cump5ratorula are a plati la suta treI, vaina, de
ande le va radica, irisa celea ce se vor radica din Bucurescl, ian6. pentra celea
de pe d'ara va plati pe ande le va sc6te din téra afana.
Pentru vama rimatorilor ce se vinda In éra, 865 prin tergurl, cum vi
pentru rimatoril ce sunt a evi din téra, ori peste Dallare'
ori la téra ungurésca,
oil la téra levésca i la i\loldova, sea verl-ande, hotarire este l'acata inca din cea-
1-alta -Domnie a Domniel mele, ca dela vinylétor sa iée vama de una rimator
banl 40, iara cu cumpèratorulú sa n'ala vameviI a face.
Pentru peile de boa i vacl, capre, are a se arma 'l'atina varail ea vi
mal 'nainte, adeca dela cumpératora, insa de va 11 camp5ratorula raja sii platésca
pe cata se cuprinde in cataloga, Ira de va fi sudita sa, platésca dupa tarifa.
Lana ce vine din tera tarasca sa platésca la schela pe ande va intra
in tal, la suta de banl trei, jara fiinda suditii vi avenda tescherea de plata sa
nu se supere nimica, iara pentru lana tigae ce va evi de aici din pamentula terie
vi va merge in téra unguresca, ski la alta, parte, de va fi sudita cela ce scéta
una, sa platésca la suta de banl trei ; pe ande va evi, iara tiinda raja sa pla-
Usa. la suta de banl iaravi trel, inteacestavi chipa aa a arma vamevii.
Pentra sud* aa a arma vamevii dupa cum mai susa s'a isú ca ad
vamuésca ale lor marfuri dupa tarifa, iara pentru cate nu se vor ti cupringenda
in tarifa sa le iée trel la suta, fara de alte trecëtorii ; mnsá acésta o 4icemil cand
suditil nu vor avea tescherele ca aa patita °data o vaina In Orne turcevti, atunci
nimica .sa nu se supere.
Vaina dela zaharéua ce se vinde In térga de abra vi In tergurile de
prin judete, sa Me dela cump6rator pe cata serie catalogula, 'ara nu dela vin-
Tétora, sea cand va cump5ra mhastirea orl boerula pelara trebuinta casii séle,
atuncI sa iée vama dela vinptorù', cum vi pentru vite asemenea sa armeze, vi
ava scrisa v*I in cataloga ca cump'ératorula sa platésca,
Fie-care muvtereil de vami vi de slujbele vamil sa fie invciintatii, ca
6menii al stfeinilora curtí nu sunt slobo4i mcl primiti a cumpha vi a tinea,
niel dama, niel slujbe de ale vamilorl
Fumaritula Bucurescilor se vinde, atara din sfanta Metropolie, manastirile
cele mart., dumnélor velii boeriI de la vel. Banil pana la vel. Olucer de ario,
jupânesele Ocluye ce aa statutil boeril dumnélor velii, care (lupa vecinal' obioceba
sunt de a scuti cate o pivnita, vi atara din cei ce all hus6vele i cartile
Domniel mele de a scuti fumarita urmandu-se dupa obiceiul ce se va fi urmata vi
In ,ea-l-alta Domnie a Domnii n6stre, ian cei-l-alt1 totl sa aiba a plati dupa
obiceitl; iara catl suditl al strainelor curti tina cu chirle pravalii, mmaritaill
acelor pravalil sa vi-1 le t'amarilla de la stapaniI pravaliilor.

ISTORIA Romismonli 253
Säpunäritulti avaetti alü vorniculuT de haremil, era peste tbta
téra, cum se vede din urmatorulti acta:
Carte de stipunáritg.
«Zemle Vlascoe... Dupi obiceiti s'ad datd acésti carte a Domnid mele... carele
pe anulti atesta 1792 ad cumpgratil slujba sapunirituluI, ca si aibi a cauta
acésti slujbA a sipuniritulul aici in orasuld Bucuresd.... s aibi a lua de fiescare
sipunariii, pe catii sipund ar face.... dupa obiceid, lar nu mal multa, ci se
va pedepsi, pentru care poruncimil Domnia mea dutnné-v6stri tuturor dregitorilor
din ()rasad Bucurescl pe care i va aféta mai susù numitulú, ci nu se
supunii pliti sApuniritulti, pe unil ca aceia si-I facetl i firi de voia lor
plati sipunitritulti dupi obiceid (1). 1792 Ianuarie 1.
Mal dama aci cateva pitace diverse, totil cu referirnä la varni,
lie pentru administrarea lor, fie pentru alte cestiunl relative la ele :
Carte la mciraa orenduitulut de la Carvasara, ce se &únete la Sagarcea.
«Zemle Vlascoe... Fiind-ci la Sigarcea in sud Olt s'ad orénduitd.... dela Carvasara
pentru lanl si alte mirfurl ce vind de peste Dunire pentru t6ra ungarésc
i pentru alte locuri striine, care dupi obiceid i dupi ponturile Domnid
mele, sunt a se vimui la Carvasara, datù acésta a n6stri carte la m'ami;
ca si fie sciutù de orbduituld Carvasaralil DomnescI; pentru care poruncimil
d-v6strit ispravnicilorii ai jadetuluI, sa-1 datl si ajutoruld celd cuvinciosd cand
se va intémpla vre-und Mil de trebuinti la acésta trébi domnésci ce este orênduitil.»
(2) 1792, Maiii 9.
LumIniria de dri din Bucuresd se rinde cu orhduiala... i obiceTulfi
el, spre a fi alta opritI de a lucia si a vinde, i dupi pretuld ceril va fi oVénduiti
i vinciarea luminirilor, ande la acésti luminirie are a se lucra si a se
rinde i liiminirl de céri albi.
Vamesulti °bollad térgalul de afari, are a vimui i ttrgul ot. cismeaua
dela Zoodohu-Pighi, 1'111 de a se amesteca egumenu la venituld targulul, si vamesa
va avea a da oranduita. mili pentru biserici ca porunca Domnii mele, care
mili era orênduiti cate tal. o mie pe and, dar fiind-ci tirguld panA acum nu s'ad
intemeiatd, si sale cumpiritoruld ca dupi intemeierea targalul luOEndtI venituld
de va trece totii peste talen l o mie, iari ne string"endu-se phi la tal. una mie,
va avea a da numal ceea ce se va stringe phi la intemeierea lul.
Cumpkitoril vAmilor i ai slujbelor vimilor, si scie ci aù si dée preste
banil cimiriI obicInutil avaetli al logofetid cate talen l trel la pungi, i osebitd de
acestia tal. 30 al divictarulul i al muhurdaruld, si osebitd de acestia ad si
dée totl cump5ritoriI vimilor din 12 judete de dinc6ce de Oltd tal. 300 ca analoghie
la cutia de milostenie, cari sunt obicInuitI prin hrisóve, cum si acel tal.
300 aT divictaruld i ai muhurdaruld, dela t6te vimile i slujbole vimil si le
dée cu analoghie.
Asemenea doue cirti S'afi Menta, pe oragulli Craiova i in einel judele, ot peste Olt
alta in 12 judele de dineciee de Olt.
Cod. No. XX, fila 265.
Cod. No. XX.
'ebria Raindnilord de V. 4. Drechid. TOM. II aiti serles, 1786-1800 el al 1V-lea dela 1774. 17*

254 V. A. INEcniX
Cartea ce s'aa data damnélui vel tamer4 pentru a:orenclui mortasipi sa cattle
marfa ce o ascunda negustoril viinda pe dnotta.
eZemle Vlascoe... Fiind-ca unil din negustoril ce aducii marfa, pentru Bucurescl,
dupa, ce treat schelele marginel intrandil in téra stati la campil de-'s1
desléga inteascunsa téncurile ca marfarl i scottl dinteansa marfit care cuprinde
suma la vama i ascungênda prin sate, Cu vreme o aducti la dughenele lor
ascunsit prin carele oil finil, cut graa si ea alte mestesugurl ca sit nu platésca
Vaffig, pentru care (lama acésta Domnésca n6stra .carte la manile dumnéluI vel
vamesa ca sa orênduiasca mortasipf, orl' pe cine va gasi cu marfa far' de cartulia
de plata vamil sa aiba al int6rce din cale, mind la vel vamesa la Carvasara
d'impreuna ca acea marfa, iara care se va ispiti ca vre-unti chipil de
impotrivire, pentru nimbi ca acela damii Domnia mea si voila tuturor bonitorilor
de pe la drama si de pe aiurea ca sa fiff ea priveghere, ori unde se va
afla vre-unti faril de ienitulti vamil ascundênduy marfa, pre unula ca acela sa-lii
aducet1 la vel vamesa fara de voia lui ca marfa d'impreuna.» 1792, Ianuarie 23.
Cod. No XX, Ala 326.
Pitac la aga pentnt ecitafla de macelarl, i de tabacl, a arelta la Caroasara pe
eel ce véndi i cump'éra poi.
1w Mihail Const. Suful VV. i gospod.
gPoruncima Domnia mea dumnélul cinstituluI i credinciosa boilruluI Domniel
mele Iorgache titu biv vol post. epistatula agieI, sa aducI inaintea dumitale
pe vatafula de macelarl, i pe vatatula de tabacl, sa le dal strasnica portmca,
ca pentra peile ce \rand, off din br6sla macelarilor, WI din brésla tabacilor, orI
ce felt' de poi, la negutitorT, séti la orl cine, de le scota gad, sa fie datorI atatil
vatafula de macelari, catil i vatafula de tabacI, cum si off ce Ond'étorl din
.br6sla lor, a da in scire la Carvasara, cu artitare suma peiloril, ce fela de marfa
este si cump6ratorula anume ? jug sa MIA purtare de grija si sa fie ea priveghere
numitil vatasI, ca sa nu cuteze nimenea dintr'ènsiI a face ar6tarl neadevarate,
ca se vor pedepsi.» 1792,, Ernie 19.
Cod. No. XIX. fila 622.
Dama in nota ponturileL adeca conditiunile v6nciarei vinariciulai
pe 1791, venal necoprinsil in socotelele demal susti (1).
(1) Tonturile andarii vinariciulta anului acestuia 1791.
1. Cump6ratoril sit urmeze stringerea vinariciulul dupa obiceia si dupa cum
s'aii urmata si in anulti trecuta, cara de a face incarcatura s611 vre-o nedreptate
locuitorilor intru
2, Mitropolia, amandoue episcopiile, m6nastirile e '6 mari cu met6cele lor,
dumnélor boeril i fecioril de boor si japanesele vaduve,, precum i némurile vechl
i boernasil mazili ce vor fi ell cartile Domniel mele, vinaricia sa nu plat6scit.
3. Privileghintii catl ati domnescile n6stre carp' din oca-l-alta
Domnie A, se scutésca, iar pentru eatl nu aii se va face cercetare, ca la ca,V va
fi cu cale a scuti sa li se faca

ISTORLi 110141NILORt 25' 5
Cot drittcliti. Alti camà'ilsiet domnesci este i slujba cothritulul. Se
Tott ce1-1-a1V de obste s plitései la orênduitiI slajbasl obisnuitala vinIrieiti
de vadri cate 5 banl, dupi dr6pta mOsuratóre cotulul infierata, ce s'ati
data slujbasilor de la vistieria Domnid mele.
Pentru muele mônastirilor, s urmeze vinariceriI domneseI ca mijlocula
ce ariitima, adeci: si serie vinrìciulù impreuni eu &muff fie-careI mônastie
care vor fi orênduip despre partea m6nastirilor si s faci dou5 catastise
de vinariceriI domnesd si de °multi mônastiresca, din care anal(' trim41
la visterie ; jar altulil la mitropolie, i baniI milelor stringbdu-1 vinaricerulii
dorrinesca si-1 trimiO la mitropolie si prin prea sfintia sa parintele mitropolitil
se va da Domnésea n6stri poriine pria pitacú ca sa se dée.
Bang jam'étate di si d6e eumpgratoriI aeum. Inainte, iar jametate
pan la 20 de 4ile, dand chezasI negastorl, la visterie.
Havaeturile logofetilor si ale cistneld si ale Miel sa le dée camperatoril
peste suma camard.
Tot( ed ce sunt sub privileghiarI de a scuti vinarici, f6rte si se ferésca
a nu cere si scut6sei vinula vre-unuia din ed ce platesca vinaricit, pentra ci
orl-care s'ar afla lute° fapta ea acésta va fi lipsita de privileghiula s'611.
Boerula taxildarii ofènduinda pe fe-care slujbasa la poporula s'61, si
albi datorie acela slujbasil, ca s masóre vasele cu dreptate fies-ciruia ea cotula
dreptii, ce li s'aa data infierata de la visteria Domnid mele, ferindu-se f6rte ca
Bid si Incarce CAA de patina, dar niel si ja mita sé d damel si si pue mal patina ;
a canija msésurit6re de a se putea dovedi ea, a fostil drépti inteadeviira pe fiecare
sera, sa, aduci sóù si trimiti terfelogala scrisului dinteaceaqi ea mAsurile
fie-eirul vasii la boerula taxildara, i dapi mesura s alba a socoti en drépti
socotéli vedrele fie-eirai vasfl si dapi ce le va trece la eatastilmlii sé sa dée
f6ia isciliti la mana sciunasalul in care si aréte pe fies-care omii anume i cu
cato vase? aratanda-i-se fies-care vasa ca trasurile lor i ca soma vedrelor, ea si
fie la dênsula, si se cante fies-care si ¡Tacig. pe cata are si plitései ? care f6ie nimenI
si nu fie volnicti a o lua de la mana luI fara de poranca Domnid mele,
apd asemenea 161e ea aceia iari en numele omulul i ca num'érula vaselor,
eu mOsurile si ea suma fies-ciruia vasti ficênd-o, si o trimita la orênduitula slujbasti
in poporula séti i slujbasula dupi acea fdie si faca de fies-care vast] cate
nna r6vasa osebitti, in care sa, aréte numele omulur si cate vedre ati esita la acela
vasti, care rOvasil datorti si fie ma eu vinula sa-1 lipései on coca in fundulil
butid, Oa pe d6ga tocitorif i apol la plata banilor si dée rgvasa de plati, in
care negresitii si aréte ca aù platita catare °ma vinariciula ce aa avail in eatare
vasa, vedre atatea, de vadra, cate bad atatla, carl fad.' talerl atatIa. la cutare
vinalicera, in care si se si iscalésca acelti vinaricerti, ea si fie de s6ma
sa-la pastreze, ca la cercitara ce se va face sa-la aibi de a-si da semi, ea si
se can6sei i slujbasula de aa Ueda m5suratóre pe dreptate i fr viclesuga.
Prieinile si judecitile ce se vor intêmpla intro podgorenil pop6relor de
la acela judetil, si se caute de boerall taxildara dapi obicel, lasa feriada-se de
a globi slits.' a jlfai pe cine-vasI, fit% de numal si le caute dreptatile intra ade-
Ora, iari slabasil si nu indraznésel Uri de scirea si poranca taxildaraltil de a
face cevall, cum niel ispravnicil sa nu se amestice la judec4ile podgorenilor, dar '

256
V. A. Llama'
fácea si din acésta unti abuzti destulti de mare si era mijlocti de sicaMi. Se
cAnd taxildarula i lujbavil vor face napistuirl si jafurl, atuncI datorl si fie ispravnicil
de a da scire DomnieI mele.
Scaunele de carne ce sunt la popére pe mosiI mônistirescI, séti boerescI,
cate, dintr'acelea vor fi cirtile Domniet mule de a se lua avaeta de stipiniI mosiel
sit ODA a si le lua pe deplinti, dar i viniricerilor si OA a li se da obiclnuita
carne pentru minearea lor, dupi obicel, preeum s'ati data si alte
iar cate din scaune nu vor fi en eirtl, dela acelea sA iée viniriceriI tota avaletala
pe deplina.
Pentru mAncarea slujbasifor i pentru hrana cailor lor, orl'-ce le va trebui
si cumpere ea baal, Ma a nu se supera cinevall micar ca eltti de putinil.
Paralele de crami si lipsesci, si nu se He WA de numai done' parale
si iée de nume pentru rivasulti de plati ce 'la va da entra plata viniricIuluI,
iar de rivasele earl' sunt si se lipésel la vase, dela axelea si nu se Indrisnései
a lua ei se vor pedepsi.
Pizitoril ce se vor orendui prin guille viilor, ea dupi obied si pizései
a nu esi vre-o bute fir/ de scirea i rivasula taxildarulul, fate si se ferésci
a nu se Indrisni si lase vre o bate, séù si indrisnései a cere ceva-sI si
si iée de bute orI parale off vinù i boerulti taxadara si cerceteze adesea
dovedinda pe vre-unulti ca aù slobogitti vre-o bute Lira de rivasulti BM, sea ci
ati ceruta sil iée parale sea villa, eu euventil ea biceIula pentru treatáre, si
se fad eiguta certare.
Const. Sutul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Fiind-ci dela mezatula Domneseti ce s'ati ficutti dupi
obiceiulti teril aa cumperatti viniriciula est-timpti dela judetulii
data la mAnile dumnélifl aceste ponturl, ca volnicie i porunci BA orênduiasci
slujbasi, care prin scirea ispravnicilor judetaluI si Amble a mesura, a serie si a
strInge obielnuitula acesta venita alti viniridulul, ca mijlocula ce argtima maI
susti; pentru care poruncimti Domnia mea d-tale taxildarula' dela acelil judettt i
slujbasilor, si eiutati si fitl ea totil urmitod acestor pontuff qi si nu vö cutezatI
a Incirca la mesuritére ca cAta de patinù pe cineva-sI, ori a Ambla ca altil-fela
de cota, oil a face alti nedreptate vre-unuia din locuitoril ca vre-unti felti de
mestesuga, off a face nescareva cheltuell pentru conace firi plati, séti verl-ce
impotriva cugetului Domniel mele. ci cu t6ti dreptatea sil vO purtatI, la care si
fie nrmitor dajnicii a pliti acesta obicInnita venita MI de impotrivire, (Tana'
dumné-v6stri ispravnicilor ajatoruld celA cuviinciosa slujbasilor pentra ciutatula
slujbeI i trIngerea banilor dupi aceste ponturI, neingiduindu-I insi a face incireiturl
i nedreptiti. Tolco pisah gospod. 1791, Septembrie 5.
Cod. No. XX, fila 35, 36, 37.
Garle la ispravnicil Ilfovulia, ea» s'd nt6rget until& din dumnélor
judep set nals6re ca urmare dupa ponturile vinariciulul, vinetriceri Domnesei,
la ucelrc judefit nu sunt.
Zemle Vlascoe.., Dumné-v6stri ot sud Ilfov singtate I Fiind-ei la acesta judeta
viniricerI Domnescl nu sunt, étl vO orênduirna i vO poruncima ea anula din

'STOMA. ROIANILOHO 257
platea sub M. Sutu pe fie-care anti una Weill vechia de fie-care
pravalie (1).
Slujba coturilor si poclonula Camarasiel pe 1791/92 se cere cu
urmatorula pitaca circulara:
Cartea ce s'ail data la made celor ce (12111)1(1 cu slujba colurilor si at poclonulti
Camardsiel prin judefe, ca sil le dée ispravnica ajutoriti.
ZemleNlascoe... Dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete, vé facemti Domnia
mea In scire, ca la Domnia mea ail data jaiba Stan si Stoian, ce sunt rênduitI a string°
poclonula Camarasid si obicInuitula avaeta alti coturilor, cum ca uniI ca cuOnta
ca sunta suditl nu se supuna a plati, pentru care vii poruncima Domnia
mea sa cercetatl si dela catl vor fi ca adevkata suditl, ca patenta In manile
lor, drepta dovada ca sunt suditI, poclonulù' Camarasiel qi obiclnuitula avaetil ala
coturilor, sa OA a-la plati stapinil pravaliilor, si Inteacesta chipil urmandti, el
datl ajutorula celti CUVil2CiOSti jaluitorilor de a nu se pagubi. 1791, Octombre 5.
Carte de pocloat la Ctinitiretsia noud.
Zemle Vlascoe.... Dupa obiceiti fiind-ca negutitora ce se negutitoresca eu
pravaliI si vbda marfa ca cotubl, atata aiel In orasula Bucurescl cat si In t'èra,
guille dupe earl, sunt datorl a da de WI pravalia Po talen l unulti vecbI ploconuld
CamarasieI Doug, damii Domnia mea volnicie, ea 0, alba a data si a
stringe acestil venitil de pe la tóte pravaliile din tèrgurile ce vor fi In 12 kid*
si dela tail pravaliasula sa in, dupg, obiceill, cate talen l unulti vechia, iar
mal multil sa nu se cuteze a face vre-o supérare peste acestii obiceiii; pentru care
dumné-v6stra sa merget1 In tóte pop6rele acelul judeta ande sunt vinariciurile
bisericescl si ménastirescl, ca sa amblatI dimpreuna cu. 6naenil bisericescI, BA scrietl
vinariciulii, si Mudd dou'n' catastise iscalite de dumné-v6stra qi de orilnduita
bisericeseI, sé. stringetI totl buff dumné-v6stra si dimpreuna ca unulii din clod
catastise sa aveti a-1 trimite deplina la st. Mitropolie, dupa pentad, iar altil catastihti
HA vetl trimite la visteria DomnieI mele. Tolco pisah gospod. 1791,
Septembrie 20.
(1) Carte de cotetritti alii canitireisiel doninescI.
Zemle Vlascoe.... Dupa vechiulti obiceiti, fiind-ca totI negustoril ce sa
negustorescti ca pravaliI si vêndii marfa cu cotula, gala* aicl In orasula BueurescI,
alit si In tèrgurile de pe dal* sunt datorl de t6ta pravalia a da Intru
null awl cotaritil Po talen l unalti vechia, care venitil este ahl camarasiel domnescl;
drepta aceea (lama volnicie.... carele se va orêndui dela camara DomnieI mele,
ea sa alba a cauta si a stringe acesta venitil, de pe la t6te pravaliile ce vor
fi aid in orasulti Domniel mele BucurescI, precum mat mg se cuprinde, iar nu
mal mina; pentra care poruneima Domnia mea dumné-v6stra dregatorilor de
aid din Bucurescl sa datl mama de ajutorti spre a stringe acesta' venittl. 1791,
Ghenarie, 1.
Cod. No. XX, fila 247,

258
V. A. Uazcad
sa poruncesce i dumné-v6stre ispravnicilor de prin judete, se datl mane. de ajutorti
a putea stringe acestit venal I saam receh gospod. 1791 Septembre 10.
Asemenea done cari ca acestea l'ente qi pe tergulti Bncurescilor i pe
orasula Craiova i têrgurile din 5 judete ot peste Qlt,
Cartea ce se (41 &minad vel cei»tlira#t pentru colurile ce se da ii pe la
negigitori prin
Zemle Vlascoe.... De vreme ce pentru ca se mi se face. "norodulul inseleciune
la marfa ce cumpere cu cotulti de la negutitori, i pentru a nu se putea
micsora cotulii din drépta laI mesara, obiceiulfi a fostil a se da coturi pecetluite
dela amara domnésce tuturor negustórilor, late, dupe obiceifi, s'afi orênduitti dela
cemara Domnésce tuturorl negustorilor, Tata dupe obicelit orenduitti dela
camera Domniel mele cu coturl drepte, ce s,'aii pecetluitti la amara Domniel
mele, sa ale a le imperti la toti coi ce vendil mara ea cotulii aid in orasulil
Bucurescl, ca ca acelea se venga, iar cele veclii sa le stringe dela manile lor pe
t6te si se hiba a lua dela densiI ceea ce este obistmitfi, actea ale talen l douf,
bani nouë-4ecI pentru done coturI. I saam receli gospod. 1791, Septemb. 10.
Asemenea doull carti ca acestea s'a Watt si in orasulti CraioveI cu t'el:garle
din 5 judete, ot peste Olt si alta in têrgurile din 12 judete.
3 ciirfi in 12 jude(e la mina alar ce sala orénclui(i pentru ploconulii
fi a impeirfi coturi.
Zemle Vlascoe Dumné-v6stre ispravnicilor ot sud Arges-i Teleorman, i
Olt ve facemil in scire, ca la Domnia mea ati data jaiba cei ce sunt orenduiti
dela amara Domnid mele a stringe obicinuitulfi ploconil cemerasid, si a imperti
coturi drepte pecetluite pe la negatitoril ce venda marfe cu cotuld, cum ce orasenil
dela CAmpulung si negutitoril dela Pitesci, ce faca alisverisuri cu mufa de
coturl pe la tergurI, nu se supung a piimi coturno si a pleti ploconulli, ca pricine,
ca uni7 sunt priveleghiaff i altil sunt la némuri ; deci fijad-ea coturile se
daù pentru dreptatea de obste, a uu se face inseleciunI noroduld la vênciarea marfurilor
cu alte coturl miel, i flind-ca aceita nu este urmet6re tot-d'a-una, ci
numai °date li -se de aceste mesad, ca cu acestea se vale, iar nu cu altele, care
nu bita in privileghiulti oresenilor, nieT ala altora, precum nidi ploconulii asemenea
nu se coprinde in privileghiurile ion, niel este urmator pe totti anulti, ce numaI
la cemeresia nota, de aceea sunt datorl totI de obste cat'l vean mufa ea cotilla
a primi si are de voia lor coturi si a da obicluitulet avaetti. cum si pioconulfl
pleti, jara CAmpulungenil ce ati hrisovule Domniel mele ati
a fi aperati mima de coteritulft ce cuprinde in hrisovultt ion, care este altulil pe
totti anula; asisderea s'ati mai jeluittl Domniel mela orendaitiI, pentru suditI, cum
ce niel* eI nn vor a pleti plocona si a primi coturl, ci pentru suditl
poruncima Domnia mea, ca stepanil preveliilor se platésce si avaetuld coturilor
ploconulii, si cand isi tocmesce prevelia la suda(' Li va cere pretultl, ci dare
inteacestall chip* urmandfi se avet1 a da ajutoruld cela' orênduitilor
cernera se le faceti Implinire dela fies-pare. 1791, Octombrie 29,
Cod. No. XX, filq 153.

ISTORLL RombaLoat 259
Venitult1 spatarulul al tt 2-lea, gArdAritula de Buzétl Wimnicul
Sitrat e regulatti in 1791 in modult1 urmator :
Carte de Ordurdrittc altc 2-lea spedarr4 la judefulti Buzéalul.
Zemle Vlascoe... Fiind-c4 slujba gardurArituluI din sud Buzèl i Slam 10mnicul
este venitti lul alA 2-lea spatarA, dreptii aceea Domnia mea damii acata carte
la mana °mullí ce-11 va rêndai allí 2-lea spItarA la sud Bazé4 en care slaib
volnicie a cauta acéstl slujba, si dela totI ceI ce aa vil in délurile dinteace14
judetA i platescA vinAriciA, sil aibl a lua gArdurAritA dapA obiceiii, Mg, de poporA
cate unA galbenii turcescA de talerl duo! i bata 90, care ca °isla plAtesce
tiescare la scaunasu celli orênduitil de gardurarfi pe poporA; asisderea si de batea
de vinii ce se viudo prin cardume in délurI de batea Po tal. unultl, i de tocit6rea
de tescovine ce se viudo po ball 45, i de gr6pa de tescovine ce se viudo
po banl 132, i de vracnita deschisa Po ball 50, i de vitelo ce se prindA facéndil
stricaciune prin vil Po banl 20, i de rarnatoriI Po banl 50, iar mal multA sil nu
se indrIsnéscA a lua ca se va pedepsi, pentru care porancimA Domnia mea si
dumné-v6stra ispravnicilor de judetA, i pe cei ce ii va arAta orenduitulA de ftori
s'Atara ea nu se supanA plAti gArdurAritalii, dupa obiceiit, pe uniI ca aceia
sA-I supunet,I i fArA de voia lor a's1 da gArdurgritull 1791.
Cod. No. XX, fila 242.
Avaetula vel cuparului (mésuratulti butilor cu cotult1) este regulattl
in 1791, precum urmézA :
Carie pentru tasuratalil bu(ilor cu cotultí lui vel cuparil.
Zemle Vlascoe Fiind-cA mésurAt6rea buWor cu cota% de aid din Bacurescl
este venitA ald boerulul Domniel mele vel cuparA, dama Domnia mea.
acésta carte.... ce se va or6ndui de vel capará, sil aibA a umbla ea cotn16
pecetluitA dela visterie. i dela ce! ce vor vrea a-'sI m'ésura bi4ile, 'lusa de bina
voia lor, ne silitI, sil r s6re cu cotul4 dreptA, i sil iée de t6ta batea ce se
va mesura, cate banl §361-4ed, lar nu mal multA cA se va pedepsi. 1791, Ian. 1.
Cod. No. XX, fila 221.
Carte de slujba incilreatultei si desedreatulUi butilor.
Zemle Vlascoe Carele pe anulti acesta létulii 1792 ad campératil dela
epitropie slujba butaritulul adecA a incarcatulul si a descArcatulul butilor, i s'ají
datii cartea Domniel mele la mainI, ca care sil aibil volnicie a cluta si a strange
venitula acesta dela totr c541 vor avea trebuintA a descArca si a incArca buti ea
plata, carl sil nu aduca pe alt1 streinI, rara de namaI ca butaril. acestia s4
al a IncIrca i descarca vasele ion, dar cel ce vor vrea a-Vi face trebuinta
adsta ea slugile i iganii lor fira de platA de banI, sunt sloboll t'Ir' de a nu
Jacarea si descarca insA cu acole slugl i igauì si ale altor 1)41 streine, çi pentru
plata IncArcatalli i descArcatuluI butilor, are sil dée stApanulA butilor plata
cea orêndaita maI josù, adecl descarcIt6rea und butI marl in pivnita cea mare
tal. unulii si ball 30; scosulA la o bute totil dinteacea pivni0 tal. unulti banI 90;
descArelt6rea une! 1)141 jara, mare la pivn4a de a doua mana tal. unulA; scosula
14 9 bate jara mare totil dinteaceiasl pivnilA tal, unula banI 30; descArcAt6rea

200
V. A.. Unsmal
mad butl marl in magazie banl 90; scosuld la bate mare totil dintr'acea magazie
tal. unuld, iar fiinda butl micI sa iée pe jumétatel care acestd venitil are a se
lua de cumpératoralti dela epitropie pe jumétate, iar jumétate sl-1 iée butariI,
cheltuiala la dichisuld butaritulul iatts1 dela amêndoul partile, pentra care
poruncimti Domnia mea dumné-v6stra boerilor epitropI sa avetl a da nizarriulti,
ca al se fad butariI cete, care sa se afle in locurile ce avetI a orbdui damn&
véstra ne lipsitI, care bean s avetI dumné-v6stra ale face sciute i cunoscute
obstil spre a sti undo sa caute pe Wad ca sa nu se faca zatignire celor ce all
trebuinta, gnijiudfi dumné-v6stra ea si nartuld al se pazésca. Poraneimil Domnia
mea si tie cumpératorule de acestd venitù i voila butarilor, sa avetl a fi la acésta
tréba Cu sarguiali de a nu zabovi descarcatulti i incarcatuld vaselor, cum si la
lucrarea aceitel trebi sa amblatl ca socotéla a nu se face intémplarl i pagube
din plicina v6stra ca vet( avea a réspunde, niel sa cutezatl a cere plata mal
multa, ca dovedindu-v vö yeti pedepsi. 1792, Ghenarie 1.
Cod. No. XX, fila 251.
Apaltull4 tabacului. Un ti moment(' a fosttt intrebare, sub domnia
WI M. Sutu, de a se Infiinta, ca avaetil specia14 alli aminaritului
apaltula tabaculut dapet CUM la t6te petrfile", dér M. 1.1¡.0 se
margini a supune la plata de 30 parale pe oca de tabacti strAinti
de 10 parale la oca de tabacti indigentl, numai in Bucuresci
In Craiova.
Asemene avaeturi ere' in folosulti (5menilor favorisatl de Curte,
oft a membrilor familiei domnitére. In 1791, Noembre, acesttl avaettI
114 percepe Iorgache 1.1tu biv vel post., epist,attl agieT in favorultI
spAtaruluI Gherache Epistatulft CAminariel (I).
Camirteiritutú. Abusiva percepere de aminArita a fosta sub
(1) Cartea dumnélid vel Ceiminarirt pentru mina tabaculul din Bueuresa
Zemle Vlascoe... Macar c, dupa cum la téte partile, s'ar fi catiata si
aicl ea facemd Domnia mea apaltosii tabaculd, i amù avuttl i musteril earl o
cerea acésta en multd pretd, végéndil scumpétatea ca care se rinde tabaculd
acum, dér ca bite acestea ea sft fie sloboda, véndarea si ea sa nu se supere de
nimenea, Domnia mea n'amii goad apaltostl, ci amtl rênduitti pe damned!, cinstitil
credinciosti boerulù' Domnie mele spatarti Gherache epistatuld Caminaril, ca
dela tail tabaculd strenü cdtti se allá in Bucurescl acum, séd end va veni de
aicl inainte, al iée vama care este obicInuitl Irat dregatoriI dumnélul, adica
de oca una cate 30 de parale, lar dela tabacu de aid sa iée de oca clece parale,
la care nu are vamesil intru nimica a se amesteca ; pentru care poruncima si
dumitéle, einstitil i credinciosd boerulti DomnieI mele, Iorgache Sate biv vel
post. epistata agiI, ea, dal maul de ajutord oranduitalul dumnélul epistatulul
Caminaril ca sl string/ vama acésta pe deplind. 1791, Noemvrie, 15,
Asemenea carte s'ail fácutil i la °multi Craiova,
Cod. No. XX, fila 187.

sroalit RombilLoa 261
multe domnil. CaminArituld nu se percepea decatil in ora0. Sub M.
Sutul intreprinclètorubl acestul venitq se incerca, a-ltit percepe §i in
sate. Reclamara. insa, in contra acestul abusA locuitoril din plaiu14
Slaniculul (Buz6a) i Vodä ridicl caminAritulti dela sate cu cartea
urma.tóre:
Cartea ce s'aa datií locuitorilor din plaiula Sliiniculul sud Buzga, pentru sagrlirile
ce aa de cdminarl i de vaintql.
Zemle Vlascoe... S'ati jaluita Domniel mele locuitodI din plaiula Slaniculul sud
Buz5a, cam ca orênduitiI ca slujba caminaritulaI dela o vreme inc6ce ati inceputa a a,mbla
prin satele plaiuluI si a lua caminaritù de t6t1 bntea ce se vinde In Bata, care
ac6sta armare a caminarilor fiinda impotriva obicelului vechia i impotriva chaidulul
(caetulml Divanuld Domniei mele, precum nici in cartile de slujba caminaritalul nu
coprinde a fi volnicl caminarii sa 'amble prin satn i sajOe caminaritn, ci numaI
prim t5rgurl i orase. Aml data Domnia mea acésta carte a DomnieI mele la
manile locuitorilor dinteacesta plait" eu care sa se apere de catre slujbasil
caminan l spre a nu'l sup5ra de camin/ritil ea niel una fell de pricing ; pentru
care porancima Domnia mea si vou5 r5nduitilor ca slajba caminaritalul, vhênda
porunca ac5sta maI meta sa nn v5 cutezatl a ambla prin satele plaiului i a
face supharl locuitorilor de caminaritil, impotriva obicelulal i ponturilor acestel
slajbe, clef de vet" mal fa,ee °Ala de putiga sup5rare locuitorilor, sa seiti ea v5
yeti pedepsi strasnica de catre Domnia mea, ci ea avet1 -a v5 cauta slujba çi datoria
v6stra a lua caminaritil numal prin Orval i orase, dupa cum se coprinde
In cartile ce aveti la manI pentru acésta slujba ; asisderea s'al maI jaluitil DomnieI
mele acestl locuitorl, cum ea cand i cand &Ica cate-o putinica séti buriasa
ca villa la vre-unti Meat ce sa face cate odatl pe anti, iarasI II aping caminadi'
de le i6 caminarita ea si prin têrgarI si °rap undo sa face vênclare de butl
intragI peste t6ta vremea, cum si cand an trebuintl dintre eI locuitoril de coj6ce
i de opineI, taie cate-o vita si cate 5-6 oI si carnea o vinde in sata la locuitorl
intre dansiI, vame01 Ii apnea de le i6 vama, pentru care acesta obiceia
avata a plati nicI °data ; deel pentra acésta poruacimil Domnia mea dumnév6stra
ispravniciloni judetuldl ca al cereetatl obieeiula cum s'al urmatta In vremea
DomnieI n6stre cel-l'alte 9i impotriva obicelului ce s'al urm atù' si In cea-
Vaal Donnie a Domniel mele sa nu ingaduitI a li-se face sap5rare cata de patina
mal multa, ci al aparatl In tout chipulti si nu numaI al nu ingiduiti pe vamesil
caminarl, a face obiedurl ci Inca si si instiintatI Domniel mele pe unit ca
noug'
aceia. Tolco pisah gospoda. 1791 Sept. 18.
Cod. No. XX, fila 81.
Slufba ccintarultd. Monopoluld cantarului dada la suta de oca
de marla. 10 bani (vechi). Cântarulti era apaltil in táte judetele.
. Carte de slujba cantarulaf.
Zemle Vlaseoe... Datama cartea Domnil mele... canelo pe anult1 acesta
1792, at cump5rata slujba cantaruldi Domnesca de aicI din oraqula Domnil
mole BucarescI7 ea sa aiba a canta ac6stl slujba, i sl fie datorn a tinea,

262
V. A. Uszcail.
cantart1 dreptil ; i aitfi nimenl sg nu alba voe a tinea cantard séd a cantdri
marfg, ce este de vOngare, ci numal ela, si dela tail °multi ce aril
aduce orl-ce felil de marfg de vênclare si arti vrea ad o cantgréscg, sa
aibg a o cantgri 0 a lua la o sutg de oca bani lece dupg obiceid, iar nu maI
multd, numg sl aibg a se feri ca orl-ce marfg va cantgri sa o cantgréscl cu
cantarnla drepttl, iar nu cu cantara maI mare ca sl facg vre-o paguba la vre-o
parte, cgcl dovedindu-se se va pedepsi. 1792 Ianuarie 1.
Asemenea doug cgrtl ca acestea s'aa flcuta una In 12 judge de dinc6ce
de Olt, si alta in cincl judge peste Olt.
Cod. No. XX, fila 277.
FumcIritula Adeca darea pe carciumI i pravaliI. Se plati in
1791 si 1792 cate 6 talen l si 66 banl pe pravalia séü carciuma
mare; 21/2 si 36 banl pe carciuml i pravalil de a doua mana si 1
tal. 48 banl pe cele de mana a 3-a.
Suditil strainl nu platesctl el fumaritultl, ci se incarca cu acésta
dare proprietarula imobilulul. (1)
Fumeirituli't beilfilor era darea pentru pescuitula baltilor. Ea
nu era obligatóre decatti pentru satele din apropiere de baltl. Rita
casa platea 66 banl. (2)
(1) Carte de fumaritulti Bucurescilor.
Zemle Vlascoe Dui% obiceiri saa data acéstg cartea Domuiel mele....
carele pe anula acesta 1792 ad cumpgrata fumgritula Bucurescilor, ca sa aibg
a cauta acéstg slujbg, afarg, -de sfanta metropolie, mangstirile cele mail, dumnélor
boeril del vol ban pang la cluceriu de arie, jupanesele véduve ce ail stgtutil
boeriI dumnélor velitI, carele, dupg vechiula obiceiii, ce suut de a scuti
cate o pivnitg, si afarg din ceI ce aa hris6vele i carpe DomnieI mele de a scuti
fumgritula urniandu-se dupg obiceia ce se va fi urmatil 0 In cea-l-altg domnie
a Domniel n6stre, lard, totI ce vor avea pravaliI ség carciumI, sg, aibg a
plgti fumgritula dupg obiceid, log de prIvalie sétl carciuml mare Po talerl cilia 0
66 de banI, i de prgvglie sda carciamg de a doua maul Po talerl 2112 si 36 de
haul, iar dela prgvglie sOil carciumg, Po talerl unula si 48 banI, iar nu maI multa
cg se va pedepsi; iar cand suditil al* strginilor curtiI tina cu chirig pl./N/1ff,
fumgritula acelor pravalil iée fumarula dela stIpanula prgvgliilor ; pentru
care poruncima Domnia mea dumnitéle vel agg, i zapcil din °rapid.
BucurescI, pe care i va arAta mal susti numitula el nu se supuna a plgti fumgritulti,
pe unil ca aceia sg-i facetl a pith i Mg de voia Ion. 1792, Ianuarie, 1.
Cod. No. XX, fila 278.
(2) Carte de tioneiritula
Zemle Vlascoe.... Dupg obiceiti s'ati data acéstd carte a Domniel mele....
carele pe anula acesta 1792 ail cumpératii fumgritulil baltilor din' cincI judge
ot peste Olt, ca sg, aloba a cguta acestil venita, i a Ilia dela 6menl' Ce nut

ISTORIA. RODIINILORtt 263
111äjciritta4. Altà, dare care era asupra peeluÏ, adusd la orar era
mrtjarituld. Eatl ponturile ca care s'a datd ac6stl dare dela Ianuarie
1792.
Carte de majeirita.
Zemle Vlascoe Dupa obiceig stag data acésta carte a Domniel mele
earele pe anula acesta 1792, ail cumpgrata slujba majarituld, ca sa aiba a atabla
aid la orasuld Bucurescl sa cante acdsta slujba si dela totI coi ce vor avea posee
de vé'nolare, sa ide de carea eu pesce prdspatti, fijada de baila, de helestea orl
de garla, Po tal. unult1 i banl 12, iar de carda cu peste sarata sa ido de vita
Po banI 220, lusa de carda ca pesce pr6spkg sa ida si cate troj* oca pesce dupli
obiceiii, iar mal multa sa nu se supere, dar dela pescele de helesteg si de Dambovita
ce nu va fi cu carda, de majarita de vaina sa nu se supere; pentru care
poruncimg Domnia mea tuturor dregatorilor din °rasilla Bucuresel, si dati mana
de ajutor mal sus a numitulul ea si pita stringe si a lua acesta venitil dupa
obiceiii. 1792, 'anuario 1.
Asemenea doua cartl ca acestea facutg, una pe 12 judete de dinedce
de Olt, si alta pe Craiova cu eincl judete ot peste Olt.
Erbetritulit Acestd bird care dAdea ocasiune la abusurt destule,
este in intreprindere pe 1792 ca urmAt6re1e ponturI:
Carte de slujba erbeiritulul.
Zemle Vlascoe... Dupa, obiceia s'ad data acésta carte a Domniel mele.....
carde pe anula acesta 1792, ail cumpërata slujba erbaritulul din orasula Dom
niel mele BucurescI, ca sa aiba a cauta acésta slujba, si ¿lela top eav vor stringe
vite de negustorie sétl de matrapaslaca, séti pentru de taiatil la sauna sa
erbaritula dupa obiceig, fusa de cala si de alta vita mare po banti 24 si de die i
banl opta, iar nu mi multa, ea se va pedepsi; lasa de vreme ce ne-amil
insciintata Domnia mea de jalbile locuitorilor cum ca erbaril ce ait fosta in anil
trecutl intovarasindu-se ca vamesit i pazinda impreuna cu vamesil tergurile pe
unde se valida vite, aplica pe locuitoriI carl vênda uniI la alp vite de hrana,
de o parte le id varnesiI vama, de alta parte le id si erbariI erbaritd, pentru
acésta sa se ferdsca, susú numitultl a nu urma intr'acestil chipa ca se va pedepsi,
ei g. ido erbaritula numal dela cal mal susii numitf; pentru care porun-
lecyétorI la satele celea sciute de lana baltI, si sa, Indestuldza cu pesce din
balti fara de banI, de t6ta, casa po banl 66, iar mal multa sit nu Be indraznésca
a lua, ca, dovedindu-se, se va pedepsi ; lusa ac4sta slujba sil fie volnica a o
cauta pana la sfintil Apostoll, si numaI o luare de banl si fie, iar dela sfintil
Apostoll inainte sa nu se cuteze a mal ambla. Poruncimi Domnia mea sti dumitéle
caimacamule ala Craiove, i dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete,
datl mftna de ajutortl mal misa numituldl, ca sa p6ta a lua si a stringe venitula.
1792, Ianuarie, 1.
Asemenea carte ca acésta stail Menta si pe 12 judete de dinace de Olt.
Co. Yo. XX, fila 279,

264
V. A. 1Jazaal
cima Domniel v6stra dregatorilor din ornalil BucurescI pe care il va ar6ta mal
susa numitulii ca nu se supun a pliti erbarita, pe unil ca aceia si-i tacetI
fgri de voia lor a-§I pliti erbiritula dupa obiceiii. 1792, Ianuarie 1.
Cod. No. XX, fila 279.
Sdreiria i fiereiria din Bucuresci. Mouopolulti sarel e Cu pret4
de 6 barrt ocaua de sare pisata i5 nepisata, In 1792.
'Ling monopolti ciudatti este alti ve'nerel ferulut Sudiil austriad
i ru0 sunt slobocy de monopolti, iar negutatoril romanI platescti !.,
Abia pop crede a0a combinatiune de dare !... (1).
Ciohodeiritul. Ca avaetil a lul Iz-Ciohodar se mal percepea
dela pravaliile de cismarie cate unti talerti vechiti pe anti dupa urmatt5rea
:
Carte de ciohodarit4.
Zemle Vlascoe.... De yreme ce toVi eel ce se negustorescil i lucrézi mqtqugula
cizmiriI, vechia obiceia este de plitesca pe tota mitt ciohodaritii,
care este venal"' a luI iz-ciohodarii, adeci de WI privalia Po talen l unula
vechia; dreptil aceia admit Domnia mea acésti carte cu care sa aibi volnicie
a orandui °ma din partea sa in 12 judete de dinc6ce de Olt, ca el amble
sa caute acesta venittl, qi dela toti cel ce se negustorescil i lucrézi meqtequgulil
cizmiril, sa iée de privilie Po tal. unulii vechia dupi cum arata maI susti, lar
nu mal multa, ca dovedindu-se si va pedepsi ; poruncima Domnia mea 0 dumné-v6stri
ispravnicilor de prin jadee, 4 daVi tota feliula mana de ajutora °randuituluI
ce va fi din partea lui spre a putea lua 0 a stringe
acesta venita dupi cum sa cuprinde mal sus. 1792, Ghenarie 1. Bucurescl.
Asemenea dou6 caafi ca acestea s'al facutu, ins& una in orapla BucurescI,
alte in duel judete ot. peste Oltri.
Cod. No. XX, fila 252.
Luntinetrile de cera. Monopolubl luminarilor de céra din Bu-
(1) Carte de sareirie i heretrie din Bucuresd.
Zemle Vlascoe.... Dupa obiceia s'ail data acésta carte a Domuil mele
carele pe anula acesta 1792 ati cumpérata siriria qi heriria din BucurescI cu
aceste ponturl, adeca sarea dupa obiceiù 4 o vangi numaI elù, iar alta nimenea
si nu o Oncji, insa sarea pisata ocaua Po banI 6, iar cea nepisata Po banl ocaua
cincI, iar pentru hat' sudi0.1 al Basil i Nemtil sunt sloboefl, iar pentru ceI-l'alti
de obqte si se urmeze dupi obiceia a fi opritl, §i numal la heriria Domnésca
si se vêncla ocaua Po parate.... iar nu mai muith, cicl de se va dovedi orl
aieve séú printeascunsa ca all vêndutil maI scumpa, si va pedepsi. 1792, Ianuarie
Asemenea doe; cirti ca ac6sta %cut i pe chid jadee ot. peste Olt?
i pe 12 judete.
Cod. No. XX, fila 280,

ISTORIA ROBLINILORt 265
curescI, dupa- und nartil ce se va alege in urma, este si acesta unti
venitù fórte redusa $i numat de icana i impedicator industriel ceret
galbene si albe (1).
Ceretritulit. In vedere cu acesta monopoli alti luminararitulul
s'a impusü i producerea cera in tóta téra, cu cate 3 bant la oca.
Se opresce exportulti ceret in Austria, dar se tolera acesttl exporta
in Turcia (2).
De altmintrelea nict acestti monopola nu produce multa' si era
numal pretextil de sicane!
Cahvenele. Vel cahvegiurn curtit continua a avea i eld avaetil
In 1791-92.
Este unti monopola In tavórea lut Iane cahvegiulti, care singurd
In Bucuresci are drepti1 a tine 3 cahvenele, apttrate de fumarittl, de
(1) Carte de luntinararie de ara din Bueuresel.
Zeinle Vlascoe.... al cumpërata pe anula acesta 1792, lumia,riria
Domasca de cera din Bucuresci, i s'aù' data cartea Domnii mole, ca diva
obiceia numaI elú sa aibi, a lucra si a viudo laminad de cera, la acesta lumlnararie,
lar alta' nimenI si-nu fie volnicl, c.i totl si fie oprifi ; care sa, aibi a lucra
lumlnarile de cera curata, rara de alte amesteciturl, §i sa fié Intocmal la dramarI
fira a face alte amestecaturI, off ca mi sunt tocmaI la dramurl, f6rte se
va pedepsi, i dupi pretula cari i se va da i nartula cela CUNTfilleiO3fi cu carele
si vén4a lumtnarile ; aqiqclerea poruncimil ca la acesta laminararie sa se lucreze
§i sa se v"6n41 §i luminarl de cera alba dapa cum s'ala urmatia la cea-l'alta
Domnie a DomniI mele, fara alto obicelarl nout 1792, Ianuarie 1.
Aasta carte a lumlnariril prefiandu-se lo urma cu alta ifosil trecuta
habite la No. fól 319.
Cod No. XX, fila 280
(2) Curte de slujba ceraritutul.
Zemle Vlascoe.... Dupi 'obiceia s'ail datá aasta carte a DemniI mele
caro pe anula acesta ldta 1792, ail cumphatil slajba ceriritulul din tóta téra, ca
sti aiba a bala qi a cauta acésta slujba In ora§ulii Craiovel i In cinci judqe de
dincolo de Olt, i sa iée de ara de aiel de téri, de unde se va ridica de oca
po banI treI, iar mai multa nu, ca se va pedepsi; Thsà slobocjenie a trece ara
este namal peste Dallare In tela tarasca, lag. In alto feri straine nu este s'obodil
nimenI a trece ; Poruncitnü Domnia mea i Dumitéle Caimacamule al Craiovel,
i Dumav6stra Ispravnicilor acelor ciad judete, sa datI mana de ajutora
mar susa numituluI ca si p6ti stringe acesta vena/1. 1792, lannarie 1.

V. A. UhacinX
caminarita i de telte darile ce erad pe alte pravaliT. La Craiova are
dreptulli i monopolula unel singure cahvenele (1).
Ocnele. Venittt mal seriosti a continuatti a fi si sub M. Sutu
°aide, ori cafe abusurT se facei pe la ele, oil cate daruirT de insemnate
cantitap de sare, se acordasera la cutare boerti, ori mônastire,
orÌ slujbast
Importanta acestui venitù, apanagia alii domniel, ni explica graba
ce avu Domnitorulti de a rendui epistattt peste ocnele Slanic i Telega,
Inca dela 24 August 1791, adeca Inca inainte de intrarea Domnitorului
M. Sutu in Bucuresd
Eati ordinal de renduire a caminarulul Mosca.
Doted cartI c'eitre:cantinarula Moscu cum ca 7,-aa data ocna Slanic
i Telega asupra4.
Chistitfi i credinciosit boerulii Domniei mele I6n Ilagi Mosca biv vel egminard
; iata te orênduimil Domnia mea epistatd la ocna Domnia mele Slanic
(1) Cartea lui vel :cafegiu.
Zerhle 'Vlascoe... Fiind-el tahmisul, aded bItutuld cahvela qi cahvenelele
priivalil tarn care se vinde Niutura de cahve In Bucurescl, este venit/
va cahvegiu i dap/ obiceiti nu este nimed volnicù altuld a deschide cahvenea
s6i1 a tinea tahmisd In Bucuresa firl de cartea Domniel mele, dArn Domnia
mea volnicie omulul pe carele ild va ordndui vel cahvegiuld Domniel mele
Iane, ea dap/ obiceiii numat elli s aibi a Om in Bucurescl trei cahvenele cu
tahmisuhl lor, iar nimenI altulA sa nu fie volnica (afar/ din cele ce vor fi ca
cartile Domnia mele, acela s nu se supere), care aceste prAvAlif sI fie aplrate
de famiritil, de caminaritd si de t6te dltile °Me stint obiclnuite pe and de (1/
an/ präv.Tie. Pentra care portmeima Domnia mea slujba0lor fumad i eelorrev
supgrare sl nu facetI. I saam receh gospedd. 1791, Septembrie 3.
Cod. No. XX, fila 43.
Cartea lust vel cahvegiii pentru o cahvenea din Craiova.
Zemle Vlascoe... Fiind-c/ vênclarea lAutura eahvelel cum 0 tahmisulti,
adecti batutulg cahvelel este a fi dap/ 'orindui61/ venitil alil luI vol cahvegiii
dui)/ care acéstti rhduial/ nu urméz/ a thin altuld prAvIlie calivenea In oralula
Craiovei de cat/ aeela ce va fi orénduittl dela vel cahvegiu aid Domnia mele,
preeum i aicI In Bucurescl este °Medal, dm Domnia mea volnicie omuluI pe
care !IA va oréndui vel cahvegiu alit Domniel mele Iane, ca numal eli sA aibl
a inea in °rapid Craiova o eahvenea cu tahmisult1 el, iar nimen! altulù BA nit
fie volnicii, care acést/ prIv/lie s1 fie apIrata de fumarit?i, de clminAritil 0 de
t6te därile cate sunt obicInuite pe anti de (11 alte pr/vIliI; pentru care poruneirnil
Domnia mea slujba0lor fumad i celor-PaaI, supërare si nu faceVi. I saam
receh gospod. 1791, Septembrie 17.
Cod. No. XX, fila '75.

'STOMA Roarbinontt 267
dala 24 ale lunel acesteia bafacl zaptd totd venituld ocnet acesteia peseima camarel
DomnieI mele. Decl priimindd porunca sa ailif a orêndui cl-ta la t6tA tréba
ocnel 6menl credinciosl i vredniel la care !mug te vel incredinta i sa cautl
ortinduiala i trebile ocnel cu des6vêrsita volnicie ca build orénduitil de Domnia
mea ; pentru care porunciml Domnia méa si voué epistailor i slujbasilord ocnel
care att fostil pan acum sa aveti a paradosi si a face teslimd la mal susil
numitulti boerii al Domniet mele de tóte, asisderea i vol ciocanasilor i maglasilor
i tuturor slujitoriilor de ocna, sa avetI a cundsce pe mg stud numitulti boered
Domnief mele de epistatA ald ocnel, caruia sA-1 datI t6ta ascultarea la slujbele
i trebile ocnel, dupa datoria v6stra. 1791, Aug. 31.
Cod. No. XX, fita 21-22.
Asemenea se tamite ca vOlnicie Manolache cuparulti, s. iée
socotélä. lui Const. Haralambie de venitulti ocnei din Valcea (1).
Totil cu aceeasi grabl M. Sutu da porund. in 30 August 1791.
si -seurmArésca furtisagurile de sare dela ocnele de peste Olt, furtisagurl
atribuite lui Constantin credincierula dela Craiova. Domnitorulti
tramite cercetAtori ca volnicie de a face zaptil tótá sarea ce se va
afla depusa incòce i incolo, ca lucru de furatil (2).
(1) Porunel pentru tarea furate4 eu mumbafirei ontenif 1114rid sae,
Zemle Vlascoe.,.. Fiind ca ne-am pliroforisitil Domnia mea pentru milt*
fartisagd i paguba a sariI ocnelor Domniel mole de peste Olt, ce s'ad facuttl de
catre Costandin Credincerul dela Craiova si de catre altiI, cad* ad multa sama
de oca inc6ce i Incolea si osebitd at véndutil mu1t, suma farti de pretil la unil
ca o sane de furatil, care sa cuvine a fi dreptuld camarel Domniel mole,
damil Domnia mea sa mérga la cum si tonprejurd, i cât sare
va gasi se6sa de gst-timpa prin marafetuld caimacamule Craiovel sli alba à o
face zaptii pe gna camarel cum si cata sare va gasi ver la cine data la unil
altil far de prep, ca lucru de furatd t6ta sa o faca si pe aceia zaptil, de care
sa tnimiï Domniel mele catastilid cata sum.? la cine anume ? i ca ce pretd
vêndutd? de care va avea orinduitil mumbasird porunca Domniel mole in ce chipd
sa urmeze. Tolco pisah gospod. 1791, August 30,
La Calafatii, la Rimniculd sud Valcea, la Zimnicea, la mosia luI Coast. eredincerul,
prin marafetald ispravnicilor judetulul si o carte la caimacamd dandu-1
scire de trimiterea acestor mumbasirl i sa urmeze i d-lul aseménea pentru
cata de acestù' felt' de sare se va gasi la Craiova.
Cod. No. XX, filo 17-1g.
(2) Volnicie ea mumlnqir : Manolache Cuparu ca sti, »1670 la vel oena sutl Vtileea
ea set iée socotéla lui Const. Harala»tbie de .venitulti (tend.
Zemle namd Domnia mea volnicie boerula Domniel mete Nanolache
Cupara, sa mérga la vel ocna sud Valcea, sea ver uncle va gag pe Costandin
klaralambie, ce a avail epistasia ocnelor marI, pe care sa-lil apuce
strins6re, ca prin scirea Caimacamului sa-sI dea socotéla de cata vênclare

268
V. A. thlEcifix
In 20 Ianuarie 1792 Domnitorulti fixézA preturile de vênciare a
säreI la beiteitura ocnelor". Se va vinde suta de oca de sare cu
2 le 0 30 parale (1).
Fiind-cl sarea pentru exporta in Turcia se vindé mal eftinä
decatti pentru consumatiunea tèreI, se fäcéti abusurl, c'ädl cäräu0I ce
transportati sarea la Giurgiu, o vindal In WA. AtuncI fu silitri Domnitorulti
a pune sträjI privighetexe de alungulti drumuluI GiurgiuluI,
ca sä Impedice acesta abusti. PoruncI s'afl datti, dar nu credema
abusulti putu sä. fie Impedicatti! (2).
de care a Wilt i de cita sare a taiatd Bi a scoboritg cum §i de totti venitulA
ocnelor pina la orl-ce dela sfir§itulA lul Iulie inc6ce, adeca de cind s'ati r'énduitti
eltl la ocne, care socotéla va arma orênduitulti a o aduce spre vederea
Domniel mele. I saam receh gospodg. 1791, Aug. 30.
Cod. No. XX, fila 18.
(1) Carte deseltisa catre epistap camara$ilor a ceite trele ocnele, pentru
hotantrea ce ail *ea .111Aria Sa cum sa urmeze a vinde sarea de la
Ocnä, lar a nu cere prep mal multä
Zemle Vlascoe.., Credincioqil boerilorg domnii mele epistatilor camara§iI dela
cite trele ocnele sanatate ; pretulii saril aù ajunsti In curgerea acestor
ani trecatI a se vinde cite patru lei pe locA in batatura ocnelor, din réu obicell
i din rea armare la slujba a orénduitilor dela ocne camaraBI, care acésta
nesuferind'o Domnia nóstra de a se arma acestti pretil WA de cavéntil §i peste
mésura, am gasitA Domnia mea ca cale de a se vinde sarea pe 1061 acolo la
bAtAtura ocnelor cu un pretil de mésura cuviinciosti care-'1A aratatI maI josti, Bi
dupa pliroforia ce am luatti Domnia mea pentra deosebirea ce este acum intre
acésta vreme la curgét6rele cheltuell ale ocnelor, cum la Watt& Aril i la altele
trebuinci6se, vrândù sa pacjimg mijloculil celti dreptA dupl analoghia cea
Viinci6sa, hotarinag fig se vén41 sarea suta de oca cite doul lel i 30 parale, ca
cumpératoril sa se mulumésc i niel camAra DomnieI mele sé nu se pagu-
Ned ca pricina numitelor cheltuell ; decI vé pomading Domnia mea, sl avet1
a trimite ac6sta Domnésca a n6stra hotarire, la orinduitil dinar*" de la
fieq-care ocna, ca BN urmeze dapa Domnésca nóstrA porunc i hotarire, fara
de a se indrazni sa fad vre o alta rea armare de catahrisis ca a adloga pretulg
peste hotarlrea Domnii mele, cad de ne vomù inseiinta cum ca nu urméza
Domnescel n6stre poruncI, sa scie yowl osindi bagindu'l pe 61301 in °ma
ca BA taie Bare. 1792, Ianuarie 20.
Asemenea patru eartl ca adsta s'ag flea ta caImacam, i la sud. Valcea, Saac,
Prahova i Dinah. ca BA faca sciuta i cunoscuta acésta hotarlre la top.* de ob0e.
Cod. No. XX, fila 268.
(2) Cartea ce s'at datt la indita vel. camarasä de a pkli'in drumu
Giurgiului fi al Zimnicelor carele ce merga eu sare la schele.
Zemle Viascoe... Fiind-cl din porrinca Domnii mele.... s'ag rénduit de catre
nazaril ocuelor in dramalti Ginrgiulul ci a Zimnicil spre pa4a carelor eu sane ce

ISTORIA ROMINILORtt 269
Abusa mare se face si cu saretritula muntilor. Locuitoril
teati o mica dare anuala si aveati clreptulti sa radice cu acésta
sarea ce le trebuia, din malurile dela batatura ocnelor. Pentru a imputina
abusulti ce se facea in ocne, cu dreptulti scirarittatel, man-
Nor, M. Sutu clete in 6 Februarie 1792 pitaculti urmatorti :
Cartea pcntru malurile de sare din sud Slaam-Ramie i Buz ,si Saar,
care sunt a se pi' zi.
Zemle Vlascoe.... Dupa ()Muir' fiind-ca malurile de sare ce sunt In sud
Slaam-Ramnic, Buza i Saac, s pilzescil de vamesil camarasilor de ocne ca sa
nu se faca risipa cu caruhl sOú cu calulti, afara numai de 6menI cei ce piatescil
sararitil care sunt sciur, msa i aceia ce ail voia numaI ea traista pentru
trebuin0 caselor, dreptù acea dam Domnia mea acésta carte la mama.... pe care
randuitti damnélor camarasI ca sa fie de pug la malurile de sare dintre
acestea judete, sa párte grip, si sa fie ea priveghere a nu ingadui pe nimenea
sa faca risipa i sa ihe sare cu cara sica calulì, afara numaI din cel ce platescti
sararitii, earl sunt sciutI, insa si aceia sa aiba vole a lua numi ea traista
pentru trebuinta caselor lor i pentrrt car se hranescA ca sare dintr' acelea
malurI fara de banI, sa i6e dela elenff mielulii, harii, casulfi si 6 oca la a aid
cate talen l cincI, dela cine nu va avea de acelea, dér orl pe cine va prinde
furandil sé ii cu carta séti ca calulii, vitele bite sa, le ié do gl6b5, iar pe 6meill
globésca, dup obiceitl, prin scirea dumnélor ispravnicilor de juderi, i vat-aqilor
de plaiÙ; sa fiV maul de ajutorift orinduituluI de dumnéltil vel camarasil
spre a putea pazi dupI cum se cade i sa nu carga pagaba camarit 1792, Fevraarie,
6.
Cod. No XX, fila 351.
M. Sutu sine din scurtti producerea acestul importanta monosarel.
Inca la 10 Octombrie 1791, Mosca epistatulti ocnelor,
merse sä le inspecteze, cu pitacti dela Dommtor(1).
trecù' la aceste clod schele anumite, i-am data acéstl, a n6stra Domnésca carte
la maul, ca sa fie cunoscutil qi sciutd de acésta tréba, pentru care poruncimtl si
domnieI-vdsre ispravnicilor i voila capitanilor sa datt ajutoruhl celii cuviinc.osù
la celea ce vi se va artita ca are trebuinta de slujba ocuelor Domnesei, cA acésta
este porunca DomnieI mele. 1792, Tanuarie 19.
Cod. No. XX, fila 263.
(1) Doug carp: desclaise catre Ciocùnaii i .111-4gla;it ¿lela Oena Manic i Tclga ayi
face datoria slujbil lor.
Fiind-cl ne-am însciivatä Domnia mea cum ca Ciocanasii i MAglasii 0,!,nelor
neurmandù' slujba lor precum stint datorr si lenevindu-se la lucru ()ender,
cum si altif dosinda din limn i slujba ler, pricinuescii zatignire si pagaba la
venitull camaril Domnqtl, pentru care fiind-ca din pormica Domnff mele vine
la amêndoug Ocnele Dumnélui cinstitil si credincios& Boerula Domnil mele Ioan
Warta Romaniloril de V. A. Urechid. TOM. U aid serie!, 1786 1800 ei al 1V-lea dela 1774. 18*

270 V. A. Urencm.X.
N'a prea fosta darnicti M. Sutu, la boerl i slujbasl, cu bolovanl
de sare. Abia anula cartI dela M. Sutu de Wiruire de sare la c1va
boeri si monAstirT, cum si anume 150 bolovani pe anti, lui Dimir
Baba TechesT, si 20 bolovanT pe anti lui Sah-Palt dela Salihler,
gazda boerilor cari mergti cu trebl la Constantinopole si vinti de
acolo Incóce (1).
Oeritulü. Una venita destulti de frumosti dAdea oeritula pe
fie-ce anti. Interventiunea puternia a Austriei In privinta oilor mocanilor,
scAcluse darea acestora cate 10 bant de oae, pe când mocaniI
supusl ¡Arel pläteati 12 banT de oae. M. Sutul gäsi utilti i dreptti
a egaliza darea de oae, pentru dobanil pAmentenT i ce! din Ardeal.
In acest scopti M. Sutul d6., la 6 Octombrie 1791, anume hrisovti,
ce ordona a se Ostra In arhiva mitropoliel tèrel (2).
Hagi Mosca biv val caminarid epistatuld Ocnelor, ca sa faca cantare de acésta, vé
poruncimd strasnicil voni5 tuturor ciocanasilor si maglasilor, fara de a vh risipi si t'Ara
de a dosi vre-unuld, i sa lucratl slujba v6stra ca silinta dupa datorie fara a vh'
pentru ea celul nesupusd are voe si porunci dela Domnia mea sa-lit
bage In fiére, si sagú triméta, aicI la Domnia mea ca sa se pedepsésca. 1791
O ctombrie 10.
(1) S'ad inouitil de Maria Sa Voda cartea lul Dimir-Baba-Teche, ca sa ido
dela Ocna Telega, pe anh, bolovarff sare 150 bolovanl po una suta, si in vreme
anda se va da si altora sA vi-o ridice sa o daca ande va vrea care acésta mill
aù' avut'o, atan dela, ceI-1-altI Domn1 de maI nainte, si dela Maria Sa din
cea-l-alta Domnie. 1792, A.prilie 1.
Cürfile ce s'aa dura de mita de sare gasdafilor ce sunt pe drumulti
rarigradului
Zemle Vlascoe... Lul Sah-palt dela Salihler, cuele fiindd gazda bomilor si
alt r dmenI Domnescl, carI mergd en trebI la Tatigradil si vid'. de acolo inc6ce,
ait avutd -orênduiala, atatfi de la trecutI DomnI de maLpainte, catid si de la Domnia
mea din cea-l-alta Domuie, de a lua dela ocna Telega pe and sare bolovanl
20, precum pliroforisitti Domnia mea, printeacésta carte a DomniI mele,
ca sa aiba a lua acésta sare nesmintitd pe tota afluid. i poruncimil Domnia
mea dumitéle vel. carnarasd de oene, sa dal ; chipd sA nu fie, ca asa este
porunca Domniei mPle. 1792, Noembre 18.
Cod. No. XX, fila 327.
(2) Hrisovidii pentru scáWniênulit oierituldi
Mihail Constantin &eral "VV. i gospod.
Zemle Obstésea este inteadevërd i netagaduita datoria celor ce s'ad
invrednicitd dela Dumne4ed a avea stapinire de norSde si putere, a se cun6sce pe sine-sI,
si (lupa cate de marl danza s'ad Invrednicitd dala Dumnecjed, asemenea si el sa

IsTome RomisitoRti 271
Cu privire la pogorlrea din Ardél, a pastorilor cu 01 Osimti §i
(Me facerile de bine asupra norodulul ce i s'aq Ineredintatù dela DumnedeA. larA cand
facetile de bine se faca vi fara de a nu fi cerute dela eel ce aa trebnintade dônsele.
atta deosebire sunt, in cata de se da dela cel ce ail cere,etata adèneurile lutelepeiuniI,
(ea omenirea, numaI cand face bine se asámifina lui Dumnedea) putema
clice maI cu dinadinsula, a ca anti se asémOna mai multa, and va face binele
In vreme ce nu este cerutti vi In timpuld ce este trebuinciosù, i mal vArtosil
cand este vi de obte la top', iar nu in parte la ting. Icésta tiara chibzuindu-ne
Domnia mea vi cugetandil, nu da asemenea a ne asemOna prin fapte Dumnezeirii, ci
In adevOni a sávé'rvi poruncile Dumnerlaiescl, ce ne stint date prin sfintele scriptuff,
de a ocroti vi a mangaia pe supuvil novtri, nu nurnal ca una stapanitora ea °bigdairea,
ci mal Ortosa ca una parinte libovula, Indata ce ni s'all Ineredintata
vi !tam acdsta a dorm-6ra de Damnelaésca provedintd otearmairea acevtil
de Dumnerlea pazite DomnesciI n63tre térl, ne m il socotindd alta de cata sa
afiämri miji6eele ea care sa putema a o tamOdui din vqtejirile lipsil vi scapataciuniI,
vi a o Inflan i Intru mirezmele Indestularil vi a bilvaguluI, ariapanda-o
ea isv6rele bunelor Intocmirl i adapostindu-o de vijeliile nedreptaOlor
incalgind-o ea facerile de bine celea cuviinci6se, ne mii cautandil la trebuintele
visteriel cele marl vi la cheltuelile cele multe i trebuincióse vi la aflarea mij-
16eelor acestor Inlesnirr, ci despre o parte vq.indli lipsa i ImpuOnarea vitelor
vi mai vartosil a oilor, care socotindu-o Domnia mea, cl p6ta nrt va fi *IBA
Inteacásta stare numal din pricina rezrrteritelor, ci pe langa aeáita vi din tauguirea
cea Malta a nedreptatil ce suferea plefantenil ca a plati ciájdia oieritalui, de 6ie
We 12 bad, In VC0111,3 ce vò'Iii pe sträinI. ca plateicl cate banl 10, nu atl pututtl
suferi sufletula DomnieI mele, a se arma mal m iltii acésta nedreptate pam'entenilor,
spre a fi adeca dobêndiV numal strOinil de acésta mill, hug panAntenil earl mai
vêrtosa se cade ea se folosésea din folostila Patriel ion, sa fie lipsitt de d6usa, ci
dupi buna voin0 ce avemd a se isbavi totl de acea mahnire, ce niel aa isbugnita
de a, o cavdnta vi aflit prin it:angler° vi drépta dreptatea lar, ca prin acesta
mijloca sa facemil Indemnare la toVi de obvte, sa se dea ca dinadinsult1 la stradania
prasilei qi sporireI oilor, prin care cu mila lai Dam terjea vi blagoslovenia n6stra
sa, se destuleze vi mica vi mare ea rodurile lor, la (litia a 28 a trecatel lunl
a lul Septemvrie, a acestal veláttl 1791, ama facutil tOril DomnieI mele acesta
drepta vi cuviiaciosii dan, radicanda cate dou'l Will din 12, ce platea pambtenil
de die la Tremea oierituld, vi am hotaritil s platésea totl numai cate 10
banI de 6ie i obicinuitele ploc6ne ; care acésta hotarlre, dap, ce amtl publicuit-o
prin manta In divanuld Domniel mele, Mä filadil prea sti4itula vi de Damneolea
alesula parintele nostra metropolitulá Onii, iubitoriI de Dumnerjell Orintil
episcopl, vi dumnélorti cinstitl vi credinciofi boeril divanulul Domnid mele,
ama Insciintat-o i ca cartile Domniel mele la t6t5. obvtea -In téra, prin t6te .judeOle,
oravele vi satele, spre a se bucura totI locuitoril de oblte de acésta cu
dreptate i cu milostivire lacere de bine, ce de obvte amii fácuta Domnia mea ;
dar pentru ca sa fie cunoseuta ea acesta scacyémênta la oieritti nu l'amti facuta
Domnia mea numai pentru estimpil, ci i In anil viitori vi iu t6ta vremea de
Anda, hotarinda a primi eu InmulOmita vointa acesttl scadOménta de oierita
pentru manglerea panAntenilor de obvte, vi pentra Indemnarea la prasila vitelor ;
iata arna Intáritil averitimalula acesta i prin Domnescula nostril hrisovtl, isci-

272
V. A. UazcaTX
dispositinne a Jul M. Su1u, pentru a impedica strickiuni in ogóre, in
calea turmelor (I.), cum i spre a se sine o sémà de oile intrate in
16ra la p4iune (2).
Mil ea InsgsI iscalitura si pecetea Domnid mole loan Mihail Costan. Sutul Vv.
si en credinta prea iubitilor DomniI mele fil Ioan Vv., Grigorie Vv., Alexandra
Vv. si cu marturia sfintid lor parintilor arhierel, si a dumnélor cinstitilor
credinciosilor boerilor divanuluI Domnil mele, care:Hrisovil dupg ce se va serie in
condica divanulul si a visterieI, îlù anal Domnia mea in pastrare la arhiva metropolif
tgriI. 1791, Oetombre 6.
Cod. No. XX, fila 125, 126, 127.
(1):Ceirfi desdise pe la idle jude(ele pentru vorniceä fi pentru vitae ce
facrz stricaciuni.
Dumngv6stra ispravnicilor ot sud i vorniceilor de prin judete, fiind- ca
acum este vremea cand scobóra dupg obiceiii vitele locuitorilor din tinuturile
memtestI, spre ernaticil, aid In panAntulii érii rumanesd, i fiind-cg locuitoril
mêntenI de aid, din ne prevederea vremiI ce aft fostii nu vor fi apucatil totI asl
stringe bucatele i fénetele de peste campan, si p6te sa se inOmple a da vitae
cuivasl peste nescare-va bucate sat fénete, macar ca afi porunc i strainil pentru
grija si paza vitelor lor; dad ca t6te aceste, vO poruncimg Domnia mea, ca de
care cumvas se va intêmpla a face vre-o oalcare ski stricaciune la nescar-va
bucate dù On*, sa nu se faca ca acésta globirlo si pagube celul en vitele, in
mijlocg de jaf i nedreptate, de vorniceI, de capitanI, séü zapcil, a face de sines1
implinirile fiind-ca aceste nu le suferimil Domnia mea, si precam ocrotimii pamêntenil,
asa i pe strainI IT ferimg de nedreptatr, ci vomicelu acela ce este orbduitft
la partea loculuT, facênda ispasalg de fata ca 6menil imprejurasl, dreptti, in
adevgrg sa MIA a ar'éta la d-v6stra ispravnicilor, i d-v6stra vetl face hotarirea
si implinirea pagubel pagubasulul, ea si celú pagubasil s-'1 16e dreptulg
stapanulii vitelor sg nu se jfuiasc i sg se pagub6sca peste dreptate. 1791
Septembre 24.
Cod. No. XX fila 94.
(2) Ciírti legate ceitre to0 vàtacii plaiurilor pentru vitele ce aducii beirsanisi din
'neiuntru la przfune, a le lua In scrisä cánd vìní, ca sä vaqä
ea cdte esti din Ord
Sluga Domnii mele vatase de plaifi, fiind-ca voting Domnia mea sa, scima
pe barsanil strainI, earl sunt obisnuiti de-'s1 scotil vitele la pgsune aid in WI, si
apól iar le Tutor& inlauntru, cu ate vite esg &id ving in téra, i cu cate se
'Mora P iata ea si poruncimil de aid inainte sa portI grija i sa fil datora, ca la
vremea ce ese in térg, 041 cal ség cate vite marI adeca bol, vacl vor avea asisderea
i cate turme de of, fies-carele? sa le MI in scrisg ca num6rulft lorg, adeca
capetele a vitelor marl, a turmelor a celor mid, de care al tiI anume noug
condica, in care sa le tree'. acestea, (land(' si la manile ion ravasii, ca insemna.rea
de cate vile ail seosti in téra ? si pe fiesI care lung sg aibi a trimite la dumnélui
vel spatarit. f6ie anume cutare mug ea cate vite marl, si cu Cate turme de

Avaetulli plaiurilor. Cel doT vornicT (de téra de susg si de
téra de josti) i cel doi logofetT, preleva, sub M. Sulu', avaeturile urmatòre:
Miler!
60
100
70
200
200
120
90
80
80
60
80
70
130
120
90
90
60
Avaetulii plaiurilor ce este hoteiritii a da la dumnélul vel vornicull
Vatavulti din Plaiuld
Plainld Slanic 1
Plaiuld Parscovuldi
Plaiulfi despre Buzail
Plain111 Teléjanuld
Plaiulìl PrahoveI sud
Plaiuld Ialomita
Plaiulú Dambovita f
131aiuld Nucs6reI
Plaiulii Dambovitel
sud Muscel
Plain111 ArefuluI
Plaiuld Lovistif
Plaiuld Coziel
sud Argel
Rômnic sud Slam.-Rômnic.
sud Buzaii.
) sud Saac.
Prahova
sud Darnbovita
Plaiula' HorezuluI slid Valcea t
Plaiuld Vêlcanu
Plaiulù NovaciI
sud God
Plaiulii Muntelal de susii. sud Mehedintl.
ce
Plaiurile téril de jostt fi de susti areitate anume.
Plaiuld de susd Mehedintl ea
Plaiulii Valcanului
Plaiuld NovaciI
Gorj
Plaiulii Orezul
CD
Plaiuld Cozief
Valcea
Plaiuld Arefului
ca
Plainlil Lovista
Arges
ISTORLi ROMINILORt 273
CO 0
cL)
oI ad trecutd? i in ravasti, care estl poruncitd a da aceluI barsan la esirea in
tara si la intarcerea lor, cand vor vrea sa tréca, inlauutru, asemenea sa fil datoril
a vedea suma vitelor si de vord fi OM acea suma, bine, iarA de va avea
suma de vite marl mal multd decatd ea catii aii esitd, oprindd pe unuld ca
acela, mime de catd cu proba sa insciintatI i Domnief mele prin dumnéluI vel
spatarid, dupl cum acestd nizamd aú fostil data Inca din cea-l-alta .Domnie a
n6stra, prin cartile ce s'ad fostil scrisd de obste catre vatasT, la Muhl 1789, Decembre
22, care aceld nizamit sa-'111 urmatt si acumd, cum va poruncirnd mal
susii. 17927 Aprilie 26.
Cod. No. XX, fila 526.

274
V. A. URECHIX
Plaid/ Niles6ra ) .
Plaiulii Dambovita Muscel a.,
o-
Plaiula Talo mita ) ,--, Qs
Dgmbovita
Plaiulg Dambovita 12..
Plaiult1 Prahova ..--. 0 ho
Il Saae. 0
PlainIII despre Buzédi- o '
Plaiulil SIgniculuI
-ol
.. B1 uzéti as
Plaiuld PArscovulur ,.
Plaiuld Rômniculd Slam.-ROmnie. 4
Cod. No. XX, fila 165.
Cerc ettura oeritului. De acésta slujba, sorginte nesecata de abusurl,
de ImpilarI pentru t6ranti, s'a folositil qi M. Sulu, celil puling
pentru unele judele. Negresitd Domnitorula dadea ordine, ca sa nu
se faca din cercaturei abusti, dar Wa de abusil nu e0a nimica orl
mal nimica din cerc etturei .I... (1).
(1) Wag fAcutg porancg la ispravniciI ot sud Olt ca sil aibg voe a face cereltura
la eumpérgtoriI slujba¡l oeritdd pe plglile dela vale, eu some/ lece ile, la
care sil fie Impreung i ispravnici, ea sil nu se facg vre-o supiirare locuitorilor
cAcI apol ei vor avea a réspunde. 1792, Martie 18.
Cod. No. XX, fila 429.
Cal de cercilturd a oeritultd pe antdil (costa 1792, Glienarie 3
Zemle Vlascoe... De vreme ce Domnia mea all %cut/ mil cu loeuitoril de
obgte, qi amg scActutil din baniI eel obieInuitl a oeritului de t6t/ 6ia câte clod bad,
datorl era i locuitoril de obOe a fi cunoscétorl de acéstg milg i a'§I pi/ti
dreptulg °era/ la orênduip s1ujba0, iarg, carele va fi indrAsnitg a face vre-unil
viclqugil In urmA dupg acéstg mila ce Ii s'aii facutii, si all gInditti sil pggubéseg
cgmara Domniei mele en aseunderea veniturilor, uniI ea aceia se cade dupg
totti cuvêntulg dreptgteI a plgti negre;itil baniI oerituld indoitg pe vitele ce all
tAinuitii ; dreptg acea data dupg obiceiii acésta carte a DomnieI mele dumnélor
boerilor cumphAtorI ai oerituld de est thnpù, eu care sil oréhduiaseg, ceregtorl
la judetti, earl ceregtorI, prin scirea ispravnieilor judetuluI, sil Amble pe
urma slujba§ilor sil string/ rAvaqele acelora i BA dée févaple lor,
pe care din slujbasI va ggsi cu oi furate nepuse in catastihil, sg-I apuce sil pigtéscA
indoitt, dupg obiceiì, iarg pe locuitoril earl II va gAsi cu vite dosite
neargtate la slujbail dIntéig, pe uniI ca aceia sA-1 apuce sl plAtésel negresitti
banil oeritulul cu ploconulil îndoiti, dupg cum hotgrim mal susú, iarg maI multil
sil nu se cuteze a supra pe locuitorl, niel cu cererl de alp' bad, niel ea cereff
de come, de mâncái i béuturl, ci t6te ce le va trebui lor i cailor sil le
cumpere ca banl, care cerelturg a se face numaI ping la 10 ale lul Martie, iar
nu maI multg, Ins/ boeril cumpèrgtorl sil nu or'enduiascA cercgtorl pe slujbaqiI ce
all fost la cele-l-alte judete, de o fi §i cercgtorI, ci schimband/ BA orênduiascg
pe alp In loctisil cerce; pentru care poruneimg Domnia mea i dumnévóstrg
ispravnicilor judepilul, sil avetl a da cercgtorilor ajutortail cebú euviinciosti,

ISTORIA. ROMINILORO 275
Nu numal la oeritïc se facea cercatura, ci i la alte dad, 'Duna
6ra la dijmarittl, vinaricia etc.
airfi legate la ispramicii °Maui, Telearman qi Flaca.
Dumné-v6str/ ispravnicilor ot sud fiindcI cumperAtoriT dijmIritului de
'ast timpa aú ceruta dela Domnia mea domnescile n6stre cArti de slobolenie pentru
a face cercatura slujbaailor data deosebite cartI deschise la mani
care citindui-le Dumne-v6stra yeti intelege mijlocula ea care poruncima Domnia mea
a face ceratoriT armare 'est timpil ; dar deosebittl lata v poruncimii Domnia mea,
dumn6-v6stra ispravnicilor straanica ca sl grijiti f6rte de acésta ai sl nu IngaduitT
pe cercAtorl a face vre-o urmare impotriva poruncilor Domniel mele, or a
supera pe locuitorI verT cut cerere mai multl peste banil dreptI a-1 dijmaritulul,
nedjindu-I peste atatea i atatea pagube ce ail patimitu, veri cu a le cere conace
far de plata ca sila lucrtt ce nu se afla la casele locuitorilor, veri a-i framénta
intealta chipti sell a Arabia mal multil facenclii cercaturI peste oranduitula soroca ce
pusti Domuia mea; pentru cA de vetT trece ca vederea i vetT ing/duT ai nu
vetT loaciinta Domniel mele, bine a/ scitT ca in locula lor se vor pedepsi ispravniciT,
fiind-ca, acesta este porunca Domniel mele, ca onaula sa (He numal care li
s'aii Matti de catre Domnia mea. 1791, Septembrie 5.
Cod. No. XX, fila 31.
S'ati facuta porund In dosula jAlbiT armaaulul Manul tacsildarulfi vingriciuluT
din sud Muscel, ca sa apuce pe macelaril ce ati scaune in Mini sa plat6sca
obicinuitula havaetil a scaunilor dui)/ tocm611, Aid din eel ce vor avea
cartile MAIM séle lul Voda, cum ai pe mazìl i altil ce ail intrata In privilegiurT
de scutell din qilele lui Mavrogheni ai a nerntilor.
Cod. No. XX, fila 173.
Dou6 carp deschise a face cercaturei slujbafilor vi ariciu7ui in sud Dolj
f i Ito»zanaft
Zemle Vlascoe Dumne-v6stra ispravnicilor ot sud sgn'etate, dupa
deosebita porunca Domniel mete ce vi sa trAmisti pentru a face cercgtura slujbei
vinIriculuT, aretatti boeriulti cumperatoarti, cum-ca i-ati sensu, el a-ti fi
oranduita 6menT harnicl ai de credintg, ceratorl, der fiind-cl aft doveditti ca
furtiaagil s'aul facutri in suma banilor, iar nu in suma vedrelor, i pentru acea
nu ail pustl i kill in rAvaati, ci numaT vedrele, iata se orandui cu poruuca
acesta a DomnieT mele, ca sa facI pe depliuti cercaturl, ortinduindti i amen' de
aT s61 cercItorT, ai fiind-cl slujbasii vinaricerT, neurmandii ponturilor DomnieT
mele, ca sA pue ai suma builor In ravaati, sa aiba cercatoril a trece in dosulti
rAvaaului baniT, i unde nu va glsi ravaati, sa ie adeverintl dela mana locuitorilor
ce ati platita vingriciu, eu aretare .c,41 vaul al platitil vinariciu, ai intea
pentru a putea cauta slujba cercltureT MI de cusura, pazinda lug poruncile
Domniel mele de a nu face locuitorilor supararl impotrivA maT multü, Mil a"1
pedal a se face inplinire de banil indoitl de la mni ai dela slujbaail d'antafil
pe vitele ce se vor gasi dosite. 1792, Ghenarie 3.
Cod. No. XX, fila 240.

276
caruia mana de slujbasit i-ail data, iscalinda atata locuitoriula ce ea platita
vinariciulit, cata si cercatorulil In dosulit ravasulul sét1 adevarinta, si asa urmanda
la t6te dupa porunca DomnieI mete ce s'ail data mal 'nainte cuma si
pentru ravasele ce vora fi printr'alte judete, a trimite porunca Domniel mele, ca
sa se strtnga si acelea, adevkite cu suma banilor, atuncl oranduitula va veni de
va aduce tóte ravasele la boeriulit cumpkatoriii, caruia si avetI a-ï da si totil
t'elida mana de ajutoriii spre savirsirea poruncii. 1791, Noemvrie 22.
Cod. No. XX, fila 196.
M. Sutu, care a protegiatti crescerea de oi si vile pftmintene,
acordattä protectiunea sea si economilor de vite ardeleni. Asia fu in
casuld urrnlítòrei jalbe:
Jaiba i porunca nnorit Biirsan't pentru sup&area ce li se face in potriva
obicciulta, la lnoia nu;neistirci_Mihaiti-Vodez.
Pré Inälfate Ddmne.
Jaluima MariI Tale, pentru una Nástase Grecul ce se afta aicl, ca nol avênda
oile n6stre pe mosia mOnastiril Miltaiii-Voda, i fiind-ca are numitulit campérata
vtnitula' mosieT, vedemil ca, Oltra din orênduiala i obiceiulii panAntulul,
ea ramal de oparte ne aii tulla tal. 6 si ne maI cere sal maI dama tal. 4
si cu ce cutentil nu scimil, ca de cand suntem ama data de perdé tal. unula
si una njie1i, iar maI multa nu; deosebita avkida nisce catar pe mosie, nu si '1
impedeca sa-i dée tuteo parte, a îi lasi slobocrf de ne respAndesce iepele,
ne-ail omorttil dottI miel; anca iepele nu maI sunt de prasila, fiind-ca le ail Ineillecata
cataril de le-ait smintita, facendu-ne mare pagaba; ne rugama Mariel
téle sa ayuna dreptate la acestea, ca nu paterna trai din pricina lul, i cum
va fi mita MarieI téle.
Robil Mariel téle
loan Muera, loan &hila Cu tovarasil nostri ungurenI, cu oile, la Fauna
sud M'ovil.
Condicarula refera lul M. Sutu arMandu-'1 care erati ponturile:
«La punctula g: Peutru perdé sa [liba sa dée fie-care cate tal. unta, si
cate unit miela la stapanil mosiilor, séti cand nu vor da miela sa dée cate
tal. 2, iar nu me multa, si pentru ca sa nu fie pricina, perdéua sa nu fie niel
mal mare, niel mal mica, de cata de ol sépte sute, si de fies-ce sépte sute de
01, sa se dée una miela si una leii la stapanil mosiilor, iar nu mal multa, iar
de a fi perdétta mal mica, asemenea iarasI sa urmeze fara pricinuire.»
Illíducan, condicara.
Domnitorul otäresce:
V. A. URECHII
Io Itlihail Constantin Sutul VV. i gospod.
Zeaile Vlascoe Dup. acestea ponturl poruncimti Domnia mea si se urrneze,
si in potriva supgrare sa nu se faca, 1791, Aprilie, 19. Vel logont11,

Mal ét6, o cestiune ridicat1 de BarsanI i otarItà de Domnitor:
Jaiba Bdrsanilor poruaca ce s'aa data la pricina lana ce tunda
dela oile lor.
Pré Inaltate Dchnne.
Jaluima Mariel t6le, pentru a noI santera cu oile nóstre in paméItala
tara Diaria téle, ì acuna cand se vor tunde oile, fiind-ca avema trebuinO, de
a duce lana ce voma tunde dela of la casele nóstre, ue rugamtl MarieI téle sa
ni se faca lumihatil porunca la vatafa plaiuluI, i la vamegil dela Cainenl, ea sa
nu ne faca vre-o suparare, dad voma vrea a/ dueema lana dela oile n6stre dincolo,
ne avêndfi trebuinti de lana dela alto ol, ca sa facemfi vre-una ali§veri§4.
RobiI Mriei tge. NoI lude 30 ungurenl dela dou6 turme de ol
ce sunt la Calara§Y.
Iarasl condicarula refera:
Ponturile ce sunt n condica Divanulul, pentru Arclelenl.
La pontulti ant6itl, mal susfi 4i§il ciobanI, tun4êndu-§1 vitele lor, lana ce vora
lua dela dhsele, sa o tréel in launtru ca una lucra al lor, ara a nu li se cere
nimia, niel ea numire de havaeta, niel cu numele de vaina, insa §i ciobanii sa
nu-§I tumja oile la balta, ci sa le tunla, dupa veehiula obieehl, Muga botara.
La pontula 12. Cam qi lana dela vitelo lor, cana vor tunde, dupa obidita,
oile lor la hotaril, tredndu-o atuncl, sa nu fie suparatI de vaina, iar cand
vor tunde oile la vale §i vor ..da banuiall, a ea lana lor de impreuna, cumpara
§i alta lana straina peutru negutitorie, atuncI ptin marafetula dumnélul
agentula sa se apuce ciobanil sa platésea banil vamil, sa nu se pagub6sca Visteria
imparatésca, insa pentru acel ce ramanii la campa véra cu oile §i nu la munte
ernéza, sa le tuncp la vale, pentru lana acestora, a§a sa urmeze vame§iI :
le dra rava§a de oieritil, i v646ndil suma oilor ce ati platita, sa cantarésca
lana, §i sa tie in séma de lana tigae oca una de lana, de lie§ ce 6ie, qi de 6ie
barsana doua, iar dupa adsta socotéla, cata volt' avea maI multe O. platésea
varna, dupa dreptate.
Baduean, condicara.
Domnitorul decide:
_Ro lIIihail Const. Suful VV.
ISTOELL ROMINILORt 277
Zemle Vlascoe Poruncimii Domnia mea vame§ilora, vatasilora de piala,
dupa aceste ponturl sa tirmaritY, §i impotriva sa nu se supere, iar cana se va
gasi i lana straina ranga a lor, atuncl pentru aceia EA aveVf a inseiinta Domni
mele. 1792, Aprilie 19.
Vel logofatii.
Cod. No. XX, fila 499, 500, 501.
Totti cu referinta la MocanI, mal aflamti de la M. Sulu ururatárile
dispositiunl:

278
Cinci calf la mina sudifilcr mocani pentru väcäritulii strginilor ce este de piakn.?),
a ni se supra in potrivd, insd una la Argef, doutY la I'dlcca
doue la Gorj.
Zemle Vlascoe Dumnév6strA tacsildarilor i vouA slujbasilor oerl din
sud va facemd In scire pentru vIcArituld strainilor, cari plAtesca suditiI Chiesaro-Crlesci
la vremea verituluI pe vitele ce aa aid in térl la pasune, adecit de
vita mare cate banI 33, qi de vitl mica pe jumkate, a cu acesta cuvênta ce se
(lice de vitA mica pe jumatate, s'aa intdmplata la anula trecatd a face slujbasil
oerl la unit din saditl supkare la potriva vechialuI obiceia fIcanda tun0f cal
mar! 0 sug'étoril vite miel, pe cari slujbasil i-am pusd Domnia mea de i-aa Intorsd
inapoi banil ce i-aa mata mal multù, plAtinda gi cheltuiala suditilor ; decl
pentru ca sA nu se mal Intample 0 pe viitérea vreme a face vre unti slujbasil
tAlmAcirea acestul cuvênta Intfalta chipd, macar ch amti poruncitd Domnia mea
ca qi In ponturile slujbef sl se deslupsd, drh iatA qi la manila suditilor arna
data acést1 Domnésca a n6strA carte maI 'nainte, prin care poruncima de ob0e
slujba01or oierf, ca la vremea oieritnhif cea obinuita sA nu-I supkatl in potrivg,
ci tunqil i manzatil avetI socoti dreptd vitA mica, dela care avetI a lua
vAcAritula pe jumkate, adecA doul dreptd unula, lar cu sugkoril nu avetI a face
1792, August 29.
Cod. No. IX, Ala 810.
Zemle Vlascoe.... De vreme ce ne insciintAma Domnia mea, dela dumnélul
cinstitula qi credinciosd boerula Domnii mele Tema° VicArescu, vol vist. cum
cl unil din cd ce all d la pA§une pe muntif dumnélul, dupg obiceiala ce aa
avuta, unil prin tainA fldndia capla branzA l-arti fi ducênda aiurea, altiI l'ar fi
vênciêndil pe la alte cilsAriI, de prin alte judete ; pentru care dAma volnicie omului
domnid-séle ce-'16 va avea orênduita, ca prin marafetula dumnélor ispravnicilor
judetulul, po nimenea dintre cel cu oile, sl nu ingAduiascA a duce capila
ski a-'1il face branzA, OA la vreme, i a-'111 duce anti undevag, vên41,
de numal la c4Ariile dumnelul, de uncle sl-'0 Me 0 plata lor, dupg, cum vor
da 0 altl negutitorl de prin prejura ; pentru care poruncimd Domnia mea 0
dumnévéstrA ispravnicilor al' judetulaI, i vAtasilor de plaid (ccite-va rénduri nu se
pottl ceti), cu asemenea coprindere poruncima sl se urmeze i acumti, ca i dumnélul
la vreme si aibl a-la da la negutitoril capan111. 1792,'Maia 22.
Vel. logofata.
Cod. No. XX, fila 682.
In contra vameOlors'ag mal PRIMA mocanil. Domnitorul ordon5.:
tVIta01 de visterie, sA-I scotl maI Antêid la judecata departamentulul de qépte
ande sA védd Ø puruncile Domnii mele de slujba vAmil, Ø dupA aceia0 coprindome
urmanda, sl arete ca anafora cercetarea ce vor face intro jaluitorID cu vame0I
1792, Maid 31.
Depertamentula judec6, si aduce Domnitorulul acést6. anafora :
Pré Ingate Dótnne.
V. A. URECHIY
tVamesil puse catalogti Inaintea néstrA i dupg coprinderea luI fémane sA-'0
caute dreptulti la cump5rAtorl, iar ciobanilor sI li se dé zalégele i banii ce li

1
s'ad luatd, cum 0 pentru miel ne-fiindd obiceid a lua vameqil vre un havaetd, sa
intarca baciuluI cele ce s'ail obi:am:dead de i-ad luatd, 9i zapciu sii,7,faca impli-
iar hotarirea cea desëvérqitd Amalie la Maria Ta.' 1792, Iunie 3.
nirea' Dreighicl model. Ionlache Rudénul °lucent Dumitrache clucerd. Pascal vel vist.
Cod. No. XIX, fila 358.
Domnitorul decide:
ISTORLI. ROMIRILOR6 279
Ito Mihail Const. Su(ul V V i gospod.
«DLO .anaforaua acésta a judecatil departamentuluI arta Domnii mele zapcluld
celii orênduitd, ca §i vame01 aii iiimasii fara de cuvAntd, ne avêndd a face
apelatie ; intarimii Domnia mea acésta anafora, ca intordndd vame§il zalagile §i.
banil ciobauilor, ce le va fi luatd, sa aiba all cauta cu cumparatoril, cum si
pentru miel sa urmeze cum se copiinde mal jos4.1 1792, Iunie 5. Vel. logof.
Nu o sa ne intindema mal multa cu studiulti asupra birurilor
si avaeturilor din 1791/92; avemil sa menOonamti aci inca repartiliunea
darel soimilor pe plasl.
Cap: legate catre vatafii de plaia pentru fointl.
Sluga Domniel male viitap de plaid. ot sud.... fiind-ca se apropie vremea
a se trimite qoimil eel obicInuitI, dupa care acestfi obiceid este dator li plaiulù
acesta a da §oimI, WI ca maI nainte 11 poruncimd Domnia mea, sa. port' grije
din vreme, sa gasescI qoimi bunl, frumo§1, iara A nu fie niscareva ciurele ; lima
§ii acasta sit scitI ca nu voimd Domnia mea a cumpha si a aduce dintealta tail,
fiind-ca se atla aid; 0 aqa la vremea dud este a trimite-sa avetl gata, §i pang
la clece 4ile ale lul Iunie sa fie aduql aicea la Bucurescl negresitil, ca od-care
nu va urma a aduce Oa atuncl se va trimite mum-ba§ir cu gred trépadd; acasta!
1792, Maid 7.
Insemnarea de cap ;going cu plaiurile unde 8' ati scrisa carfile acestea.
Plaiuld Lovi§ti sud Arge, qoimr 2
Plaiuld Arifulur sud Argeg, qoinif 1
Plaiuld NucOri sud Muscel, qoimI 2
Plaiuld Dambovita sud Muscel, goimI 1.
Plaiuld Ialomita sud Dambovita, qoiml 1
Plaiuld Prahova sud Prahova, §oiml 2
Plaiuld Teléjenulul sud Saac, qoiniT 1
Plaiuld despre Bun. sud Saac, §oimI 2
Plaiuld ParscovuluI sud Buad, Joiml 1
Plaiuld SlaniculuI sud Buzad, qoiml . 1
Plaiuld Dambovita sud Dambovita, oinil 1
15
Plaiuld LoviOi sud Argq, oin3I 1
Plaiuld Arifuldi sud A.rgq, oiml 1
Plaiuld Teléjenului sud Saac, Balaban 1
Plaiuld despre Buzeti sud Saac, Balaban 1
Plaiuld SlaniculuI sud Buzed, Curoiu 2
cod. No. XX, fila 560.

280
Carri la 5 plaint-I pentru Soimi, Balaban, Curoiu, ne obienuitl, carï, sume
insemnati inapo'i.
Sluga Domniel mele vAtase de plaiii sud... 11 poruncimA ca peste orénduiala
soimilor cea obidnuitA, ce ji s'ail scrisA, deosebitit pentru trebuinta curtiI Domniel
mele, a agonisi Ind alesI, bail, mai marl', de care mg naintea aduceril soimilor
eel obicInuiV s4-'i trimiti Cu bung grije dreptA aid' la curtea DomnieI mele ca
cartea ta de insciintare, cum ea acésta este cent' deosebitii pentru trebuinta carp
Domniel mele, care acesta cu MA mal in grabA sA,-'1A trimiV. 1792, Maiii 7.
T6te aceste &II de soimI intriacésta 4i pecetluindu-se, séra 8'4 datil in
mana ciausulut spIt. sA le himitg.
S'al &mitt"' carte la vAtaviI Campenil din sud Prahova, ca peste orénduiala
de 2 soiml, sa maI faca unulti si mal nainte sl-'1A trimi0; care carte s'ait trimisit
ca lipcanA intriadinsA. 1792, lVfaiii 9.
Cod. No. XX, fila 561.
Na numal Cu darile cunoscute 0 asIa qicendil normale se fäcég
abusurf in téra, dar ort-ce mèsura, orl-ce lucrare nascé noue seril
de abusurt.
M. Sutul se °tail s'a restaure curtea domnésca din Bucuresci,
care o afla in ruina, 0 da ordine sa se tale lemnulil necesarti in Dambovita.
Pe data abusurile in paduri sunt nestèr0te !
Domnitorul aflä de ele 0 rênduesce, in 13 Tunie 1792, ancheta
in contra zapciulut de plasa Filip Produlescul, care tata padurile fail
séma, cu nume a e pentru curtea domnésca, pe cand era pentru
specula 'ill proprie (1) 0 incarca cu podvec,11 pe locuitori.
(1) Eatd acéstA carte domnesci
V, A. !Amend
Voluicie cu mumbafira ca s'a witted pe Blip Produlescu zapciu sud Dambovi(a
pentru incarcatura ce aA fa cuta locuitorilor.
Zemle Vlascoe.... De vreme ce ne insciintAmil Domnia mea, din jAlbile
unora din locuitoril judetuluI DA,mbovita cum ca unu Filip Produlescu ce este
zapciii de plasAil suphA si silesce pentru facutulA cherestelel domnescl mal multé.
de caté. este orênduiala, ea cisla dela ispravnicil judetnluI, dreptil aceea ofènduimA
pe sA mérg§. dreptA la ispravnicil judetuluI si poruncimil dumnev6stit»
ispravnicilor sA datl orênduitului mumbasirA 1610 de cisla ce atI fAcutù in
judetti pe acéstA suma de cherestea, ce se arétA mal josti, care Wail orênduitA
dela visterie la acestA judetA pentra trebuinta curtiI Domniel mele, si tu orbduitule
mumbasirA, dup6 ce vel lua dela ispravnicI 161e iscAlitl de cisla cheresteld,
BA mere antêiti la plasg, unde este zapciA acelA Filip Produlescu si BA cerceted
pe parcAlabA si pe sitenil fies clruia satil din acea plasg, ca sA aréte WA
cherestea ail Watt' ca felurimea eI anume, cu numire pentru tréba carp Domnose!,
si dup5 ce veI isprIvi téta cercetarea de prin téte satele aceI plAsI A in-

ISTORLIL ROMINILORtl 2S1
In privinta teconstruireI cure l domnesci arse, mal aflamti urmatorulti
:
Pitacil la vel Aga a argla DI'driet Séle de petrele ui allele ce aì fosta la
casele Donmesci ce s'aì arsü, i la biserica de acolo.
Dumnévóstra vol Ag îi &Gema in scire, a din porunca Domniel malo
cercetandu-se In condica Divanului porunca ce al fosta data pentru paza caselor
Domnesci a curtiI nouii, gasita la Ghenarie 20, 1790, porunca Divanului In
scristi data catre (km:1Ra strasnica, ca dupil porunca ce al spre a pazi casele
Domnescl cu obidnuitiI nemp din p6rta, si nrmezi a face aceeas1 paz si Muga
ac6sta s i cerceted de cele ce ati fosta In arma foculul si de cele ce lipsescti
luate dela casele Domnesd, oil sobe, off petre, s6i1 ver-ce, ca sa le afli, sa le
gasesd i sa le ar4I. Ded poruncima Domnia mea, sa ne argtl Catagrafia co al
%cata atuncI de cele ce ati fostil si de cele ce atí lipsita unde gasita
séti se gasesca acum de t6te anime, sa 'te ae6tI atata dela case, cata si dela biserica
curtil de acolo. Tolcho pisah gospod. 1791, Sept. 12.
Vindricia. Am datil la pagina 254 ponturile vindrichaut De vinaricitl
se folosi putin M. Sutul, caci acestti venial era, inca de mal
multi Domni anteriorl i chiar si de catre M. Sutu, datil in folosulti
unor mOnastiri din téra i orientù i la diverse institutiuni. Totu0 la
31 Augusta 1791, s'el strigatti vinariciulti la kokii veaki" cu urmatérele
ponturi mal putinti complecte decatil cele mal susti aduse
fatiseil cercetarea ca fóia ispravnicilor de cisla, si de se va gIsi ea ati Menta
locuitorii cherestea maI multa decáta se va coprinde In cisla ispravnicilor 1:aura
dta de pOnti, sá pul pe acelti zapa In III sí sa-la adud aid la Domnia
mea, si dumn6v6stra ispravnicilor 'tamal decâta sá oradaiyi alta zapcia in
locii de va fi acola Filip si acumti. zapcia ; i asisderea poruncima, orbduitule
mumbasir, sa mergl si la celea-l-alte sate i plasl ce se vorti coprinde In fóia de
cisla ispravnicilor, i facAnda asemenea cercetare din sala in sata de d'U{ cherestea
l'anta de locuitorl cu nume de tréba curtil Domnesci i ca felurimea
eI, sá aducI Domnia mele pliroforie in scrisa. 1792, Iunie 13.
Ordnduiala A dona orénduialil. A treia orênduiaII.
18000 2000 uluce palme 10
1000 lungul.
250 Latl, cIpriorl, lusa cd
250 150 d'Intélti po stftnj ena 2 1/20
250 200 col de pe urma Po stfinjenl
40 31/2 lungultí.
Talp6ie po stO,njenti. 2.
Gratil.
Cod. No. XX, fila 72g-729.

282
Pontarile strig4ril de vinlricia a anulut acestaia 1791 August 31,
strigarea
Campôrdtoril si urmeze ea stringerea vindriciulul dupd obieeid qi dapl
cum s'ad urmatil qi in anulti trecutti farl, de a face tnearcaturd sérf vre-o nedreptate
locuitorilor intrn ceva§T.
Pentra muele mônastirilor sl urmeze vindriceril Domnescl eu mijloculd ce
adecI sa serie vindriciti impreund ca oamenil fie§elreia mOnastirl, care
va fi orônduiti despre partea mônAstirilor qi sI facd douô catastiqe iScIlite de
vindriceril Domnescl qi de omulti mônistirescd, din care unulti trimita la
visterie, iar altuld la mitropolie i banil milelor stringênda-I vindricieruld Domnesc
sI-1 trImitl la mitropolie, 9i prin prea sfintia sa pirintele mitropolitti se
va da Domnésca n6stri poruncl prin pant", ea et se dea.
Privilegiatil c4T ad Domnescile n6stre cirtl din cea-l-altl Dorunie 81 se scu-
Used, iar pentru eltI nu ad, se va face cercetare el la cfitIva fi ea cale a scuti
si li se facI mill.
Banff jumItate sI-1 dea inainte lar eel de al doilea dea plug la 20 de
dile, dindti chizaqd negutitord la visterie.
Havaeturile logofetilor qi ale cismelel sl le de 6 eump6rItoriT peste suma
cumpiirltorid.
Cod. No. XX, fila 22.
C'drft legate la judefele uncle are mil4 de vinaricia episcopia
R6mnic, mônästirea Ceildlrusanä, nOnlistirea Snagovul fi móiiástirea CinzeW, catre
ispravnicl i vin4ricerl, ca banil trintird la visterie, ce se va face milä m6nastirilor
acestora
Damné-v6strI ispravnicilor i vindricerilor ot sud... sIntitate, fiind-ed inteaceld
jadetti are mil/ de vinariciti sfânta... pentru care mill, m/ear cl ad fosta poruneitil
Domnia mea Fin ponturile ce s'ati datti la mknile vinaricerilor ea haul'
si se trimitA la stanta mitropolie, (lard acum vò poruncimü Domnia mea, cl baniT
vindriciulul ace§tfl maT sus d numitel mOnlistirl, si avet1 a-1 trimite dreptil
la dumnéluI vel vist. en catastihd de impreund ; si nu faceti Intealtd
chipd i fitT sinIto§Y.
V61cea
Arge§ episcopia Rômnic.
Gorj
Saac mOnIstirea Cilddru§anT.
Saac
môndstirea Snagov.
V. A. UkEcitil
Budd
Olt mônIstirea zoodohpighi a Ci§melif.
Cod. No. XX, fila 96.
AmA ciisÙ mal susü, ca nu numaI mOnastirilor li se facea de
Domnitor avaetti din venaricia, ci si la unele
acésta nu numal din vinaricilti pirpard, ci si din allele.
Asia din goftinet. M. Sulu da gostina pentru sc6la i biserica din
Agiescl din districtula Ialomila, ens6 gostina numal dela rèmatoril

'STOMA ROMINILORtt 283
exportap, din téra cate 8 banY de ffnatort, iar de la suditu strainù
Cate fret la suta. (1) Este êns6 de observatil ca asemené favorurt,
facute sc(51eY, in mare parte intra in punga proprietarulul Agiescilor,
care, precum v6gurämil la 1-a domnie a lui M. Su(u, era fiulti DomnitoruluT.
In favdrea acestei bezadele mal dete Domnitorula, anca in
8 Aug. 1785, carte de 4 scaune de macelarie in BucurescI, scu-
,tite de darl, i mai dete i sare dela ocne. In 29 Septembre 1791
M. Stitt' mal scuti de dae 5 pivnite alü bezadeleT (2).
(1) Carte de slujba gojtinarituld din t6tit tOra, care este afiorisita la vc6la
biserica ot. AgevtI sud Ialomita. Amil data Domnia mea acésta carte iaL. ce
s'ati orênduita dela epitropula vc6161 vi ala bismied A.gevtilor, sa aiba volnicia a
cauta acésta slujba aid in oravula Bucuresd, urinal:Ida intocmd eu. mijloeula ce se
coprinde mal josa ea si iée gojtinaritula numaI dela ramatoril ce iesti din téra
afara, iara dela ramatoriI ce nu iesa din téra afara n'are a cere gojtinaritti ; (led
déra cap off din negutitorI, ou din pamênted, off staid aunt raja al pré puternicii
Imp6rap, care string° ramatorl de negutitorie i vor vrea sc6te din
téra gait, orl la ce parte, dela acel ramatorl ce vor evi din -téra sa jOe gojtinaritulA
deplinii, dupa vecbiulti Wed, de unti ramatorti bad optii, iara de va fi
suditù alii &aid séa ald Nemiei, adev6ratil cu dovada de suditti, acelti ce sc6te
ramatoril din téra, vi va fi vitele adevkate ale sudituld, cump6rate de di'', ;Ara
nu alta mevtevuga, dela acela sudittl sa iée numd treI la Rita, pe catii sunt
datorI suditil a da vama, pentru marfurile lora fara alta track6re, care acésta
vama adeel treI la anta pentru ramatorl sa o iée numitula gojtinarti, fait de a
nu avea a face vamevil ob6relor, séa ai sehelelor nimicti, ca cumpératoril de ramatorl,
iara mal multa sa nu se 1ndraznésca oranduitulti a face cerero dela suditI
de cata trei la suta, cum Mc vamevil sehelelor sa nu se cuteze sup6ra intru
nimidi pe curopkatoriI de ramatoii, niel ca nume de treek6re, niel ca nimied
alta ea se vor pedepsi; poi-11E16mA Domnia mea d-v6stra zapcillor BueuresciJor,
pe- care-I va ar6ta mal susa numitula ca nu se supunii plati, supun41
i fad de voia lor a da gojtinarita dupa cum se cuprinde me mil 1792,
Ianuarie L
Asemenea dou6 cartl ca acdsta s'ati facuta una pe 5 judqe ot peste Olt,
vi una pe 12 judete de dinc6ce de Olt.
Cod. No. XX, fila 295.
(2) Carte Casii .11Idriei sale Grigora$ pentru 4 seaune din Bueuresel ale avea seutite
Zemle Vlascoe Ditt-ama Domnia mea Domnésea nóstra carte prea
nostru fi! Grigoravco ti.tul Vv. ca sa aiba a tinea scutite patru scaune de
carne aid in oravulti Domnil mele Bucurescil, de van* de erbaritti vi de t6te
orênduelile cate ali scaunile, acestea sa fie nesuparate intru nimica ; avivderea sa
aiba a lua vi sare de la ocne pe anti bolovad 150, pentru ca osebita de trebuinta
casi!, luminitiile séle avhda vi hotarire ca la movia sa Agieva sa intomeieze
vi sedla ea copiit mëntent, sd invefe romdnesee, filr' de platil ca daseed4,
qi sa ovule vi la biserica de acolo preotil i cantiretil trebuinciovl, ama bine-

284
V. A. VRECHIX
In privinta esportulul rimatorilor M. Sutu, la 26 Septembre 1791
dedese urmatorulti ording:
Cärf deschise la judetele marginii despre panca priï nemtep, pentru rimdtori
a se lua de fievare cdte tal. jum'étate
Dumnévestri ispravnicilor ot sud... sinitate, vie facemtl Domnia mea In scire
ci pentru rImitoril ce treed de aid in terile nemtestl aù' fostti orênduiall ficuti
din vremea obliduira ostilor nemtestl, precum ne adeverimii Domnia mea din
insusI cartea divanuld ea Multi 1790, Aprilie 10, iscMit de presidentula di-.
vanuluI si de dumnélor boerii divinitI, a se da de totti rtmitorulti cite done-led
de parale peste obicInuita vami pentra slobodenia treceril lor, decl dupi acésti
orênduiala ce amti gisit-o Domnia mea, ye poruncimii dumnévéstri ispravnicilor
al judetuluI, si orenduitl omulii dumnévéstri credinciosti in drumulil treceriI la
ande din poranci ca vitavulti plaiului sA pizésci trecerea rimitorilor de
aid Inauntru, si dela OM rimitorulil peste obicInuita vami si aibi a lua cite
doue-decI de parale dela d'inteiii de Septemvrie, câi aù trecutii, si de la call vor
trece de aid inainte, care haul stringêndu-se ca catastihti anume, iscAlitù de °fenduitil
dumnév6stri si de vitaffi, pe teti luna si avetI a trimite aid la cimara
DomniI mele prin dumnéluI vel vist., poruncinati Domnia mea si tie, orênduitule
vAtage, si aibl purtarea de griji, a acestil trebI, de impreuni ca orênduitulti dumnélor
ispravnicilar, dupi cum poruncimù, firi de a vie cuteza sA facetI vre-untl
sfetirismosti citil de putiml. 1791, Septemvrie 26.
Cod. No. XX, fila 98.
In favòrea mon'a'stireI Pantelimonulul M. Sutu continuit de a
llisa fumttritulii orasulul Tergovitea, prin urmAtorulti acta:
Cartea mthzästirii Pantilimonul pentru fumeiritulti Tergoviftif
Milosti. Boji... Io Mibail Costandin irtal Vv., fiindil ci famiritulii din
voittl Domnia mea de amti fostil Muttl acésti, orenduiali de scutéla scaunilorii
i de sare Ind din cea Fang Domnie prin Domésca 'Distil carte ea létù 1785,
August 8. Dreptù aceea amti intiritti si acum scutéla acestor scaune i orênduiali
de sare. 1791, Septembrie 29.
and cartl iareifl ale Maria sale Beizadea Grigorafco pentru 5 pivnite a avea
scutite aid in Bucuresci, care s'ati *WA asemenea una ca alta
Zemle Vlascoe Dat-amti acésti carte a Domniel mele casil proa iubitulul
nostril. fiti Grigorie Vv. ca sA alba a tinea aid In orasa Domniel mele Bucurescil,
o pivnitl scutiti, de famirita, de ciminiritti, de vinü Dononescii, de ortulii vitisescil
si de orl ce did arti fi pe alte pivnite, acésta si fie nesuparati dupi coprinderea
cirtiI Domniel mele, ce are casa Luminitiel séle Ina din cea lalti Domnie a DomnieI
mole dela 1785, Octombrie 29; pentru care poruncimù si dumitale vel agi si
altor zapcii aI tergului, cum si voui orênduitilor ca slujba fumiritulul, a diminirituluT,
i tie vitae de circiumarl, si nu facet1 vre o superare intru
la numita pivniti, ci, asa este porunca Domniel mele. 1791, Septembrie 29.
Cod. No. XX, fila 103.

Isl'oata nosikaimaitt 285
ora§ulti UrgoviOil este mill a schituluI mônIstiriI Panteilemon, ce se cheltuesce
pentru bolnavil acestui spitalti, ami datil Domnia mea acésta carte la mia celul care
se va orêndui de catre dumnéluf epitropuhl sfintel meinIstiff, ca sl aibl a cauta
0 a stringe acestil fumIritil, precumil ail hat/ 0 in alff anI maI nainte, de care
se poruncesee 0 dumnév6strl ispravnicilor al' judetaluf, s/-1 dati 0 dumnév6strl
inâmI de ajutorti, spre a putea stringe acésti obiqnuitl mil. 1792, Ianuarie 1.
Cod. No. XX, fila 276.
In favòrea Focsanilor, earl suferisera multil in timpulil r6sboiu1u1
M. Sutu d'O. scutire de vama despre Moldova 0 de ora01. Actuld e
din 23 Septembre 1791. Domnitorula indémná pe foqenenI, s6, se
readune in ora01, et-0 refacA casele 0 pavaliile, profitândil de scutirile
arètate in hrisov. (1).
(1) atirtea ce s'aii data orli pnilor din Focfanl, de pe ponturile vdmii, a nu fi
sup6rall de yam&
Zemle Vlaseoe.... Molitvelor v6stre, preotilor, bres1a0lor, orilanilor dela
oraplii Domnii mele Focqanil ot sud slam. Ramie, qi tutulor locuitorilor pitrtff
loculuf a:Mate, ne-amil insciintatil Domnia mea cam el, vamegil Pocganilor de aid
ve super/ pentru vaml la cele ce vindeff 0 cumperatI unull dela altulti pentru
trebuinta caselor v6stre aicea in tergulti Foc§anilor, care acesta fiindil in potriva
obiceiulul 0 a ponturilor vlmil, care pentru ajutorulit vostru amti bine volt/ Domnia
mea de amit avellatil 0 aniù intocmitil incii din cea-l-alta Domnie a Domniel
nóstre, cum se vede in condica divanuliff Domniel mele dela létull 1786, Ianuarie,
la mull 25 alit ponturilor vImilor, dupl care s'aù urmatil in toff anii phi,
acumit vênclarea vlmilor tot/ cu aceste ponturf ; iatl arati datti Domnia mea
strapici, poruncl vame0lor, prin ispravniciI judetuluI, ca 21 se plaséscl de urmixile
ce s'aù obi§nuitti rel dinteacést/ trecutI vreme, i vetI vedea i vol in
faptA pedépsa ce vomit face Domnia mea aceluia ce se va cuteza acumti in
vremea Domniel mele a face citi de putinI superare peste porunci ; dar deosebit/
iat/ trimetemü Dorunia mea si la manile v6stre acésta Doman/ a n6sta
carte, ea al o pftzitl ca unit privileghig peste t6tI vremea, a fi de aperarea v6stra,
prin care poruncimii, ca pentru cherestele, pentru krone de foci, pentru gil,
porumbti, meitt, orzfi, pentru fasole, varzl, cépa, unte 0 altele ca de acestea
bucate 0 legamI, ce vindeti 0 cumperaff voI or/§enil 0 locuitorl, intre voI, unulti
dela altull, pentru a v6stra trebuinti, aicl In tergulti Foc§anilor (afar/ din celea
ce mail negutitoril pentru negutitorie) superare de yam/ sit nu avetI; pentru care
ve facemit Domnia mea sloboll de acestea pentru van-A, ci dar sl ve insciintatl
unil pe altil de acesti mil/ 0 ocrotire ce ve facemil Domnia mea, ca toff 0, avetl
bucurie, 0 Mil ce are sI vênclI si vie in WO cu lucru lul MI% de indouiala
qi sI-'1ii fèn41, cum 0 celi ce are trebuinta asemenea sl cumpere MI de nicI
o superare BM grip, de a plati vam/, 0 sa ve indemnatl cu totil a ye stringe 0
a ve sall§lui la ora0i. 0 la locurile v6stre, flandu-ve casele 0 pal/Mile v6stre
ca sl ve odihnitl, avendi nIdejdile v6stre bane la Domnia mea, cl vetI petrece
cu t6ti dreptatea v6strI, 0 vomti face de vor lipsi 0 se vor stinge en totull.
letoria Romdnilaril de V. A. Irrechid. TOM. II ell aerie!, 1786-1800 Qi al 1V-lea dela 1774, 19*

86
V. A. URmild
CAP. XIII
Conterciii, bresle, narturi sub 111 Sup.
NurAmil, in domnia intéia, cum M. Sutu nu fu nefavorabil4
sistemel de protectionare a comerciului i industriel 16re1. In domnia
a doua M. Su.; Inca dela inceputil, introduce in brésla negutitorilor
ca staroste, unü omfl str6inti bresleT, in persòna boerului I6n Popo-
Acestuia Domnitorula constitue havaeturl si scutiri deosebite
prin hrisovulil dela 10 Septembre 1791 (1).
M. Sutu a data recum5scere, cu hrisóve, in 1791, bresla bArbierilor
i bragagiilor, pe care le &Wig in note si din ele mal alAtu-
off ce nedreptati ì jafurI patimiatI mal 'nainte veil de catre cine; decI poruncima
Domnia mea dumn6v6stra ispravnicilor, diva ce yeti* ceti cartea acésta Intru au-
4ula tutulorit, la trel 4ile de têrgit, sa o trecet`f in condica ispravnicéscit i apol
sa o datI la manile oraqenilor. 1791, Septembrie 23.
Cod. No. XX, fila 87.
(1) Cartea starostei negutitorr, de stiirostie.
Zemle Vlascoe Dat-amil cartea Domniel mele boerulul Domniel mele
Joan PopovicT, pe care facutel Domnia mea staroste de negutitorl, ca
alba volnicie prin acésta carte' a Domniel mele a cauta trebile i judecatile
alte socotell ce vor avea negutitoril Intro dón01 ca critecrita i altele ate cu
porunca DomnieI mele i dela judecata d-lor velitilor bolerI i se vor oréadui, cum
§i catagrafiI, cand va fi trebuinta 0 se va porunci a face pravaliilor 0 altor avuturI
i altor preturl, de zestre dupa dreptate qi pentru aceste ostenelI ce are a face la
slujba i poruncile Domniel mele saaib, dap obicei, a fi ela 0 casa luI apilrata
de tóte podvódele i angariile, sa tie 0 unii logoféta scutita, care este Impreuna
cu dênsulii osteaitora la scrisula trebilor, ce se va porunci de catre Domnia mea;
sa OA a tinea 0 o pivnita aid In orapIti Domniel mele BucurescI, aparata de
fumaritil, de carninarita, de vama 0 de tate alte augaril, ce vor fi pe alte pivnite
; sa scutésca i drepta bucatele luI de vinaricI, de dijmaiitil. A0gderea si dela
vedrele care se da negutitorilor la vremea dud striaga mIere inherata ca hernia
Domnesca, ne-avênda vole a string° ca alte vedre fara de llama ca acelea care
se i6 dela starostie, sa alba a lua de t6tit vadra cate unit galbena turcescii de
talerI 2, banI 90. Asemena sa alba a tinca 0 o pravalie aicI in ora01 Domniel
mele BacurescI scutita de t6te podve4ile ce vor e0 pe alte pravaliI 0 lude dot'
scutitI. care dupa ce 'I va gasi sa-I dug la d-luI vel vistiera, ca sa le dea adeverinta.
Poruncima Domaia mea i v6ua, tutulor negutitorilor, sa avetl a 9ci
a cun6sce pe mal saga numitula boerula DomnieI mele de staroste, cart& sa-1
datl dupit datorie ascultarea i cinstea cea cuviind6sa. Tolco pisah gospod. 1791,
Septemblie 10.
Cod. No. XX, fila 83.

16TOttlA Routur.okil 287
rama si In anexa, iar la 1792 aflam dela elti un A hrisovil alü salvaragiilor,
asemenea data de not ca nota.
O brésla curiòsä, de curênda organisatä, cu incepere dela Nicolae
Caragea, fu acea a bucatarilor, care 's1 aleserä mal mare staroste
pe Panait Ahci-basa al curtet domnesci. Totust acéstä brésla
nu are constitutiunea vechilor bresle de meseril, cad M. Sutil, priu
hrisovulti ski dela 6 lanuarie 1792 (lice, ca orinduiala acésta este
fnumat i numat pentru trebuinta nuntilor si a praznicilor obstiel,
cart, ort grecti ort romant séü igani sa se se tocmésca prin starea
numitulut vkafti, adica staroste Acesta este respunptoril and
recomandatit lut volt strica bucatele dmenilor. Vkafulti este sub
ascultarea ispravniculut de curte. (1)
(1) Cartea luì Panait Aleci Basa, de veit4ie,
Zemle Vlascoe Fiind-ca bucitaril de aicl din Bacurescl prin jaiba ce
fosta data' catre Domnia sa catre rgposatula Nicolae voda Caragea afi cerutil
ea si se fad si eI rufetil, i s'ail orhdulta la d-lor boeril epitropI, uncle prin
cercetare puindu-se si eI la 6res-care oranduiall, spre asI avea vatavil mal mare
Intro dênsiI, ca alte rufeturI, i aa alesa ca cererea tuturor pe Panait Ahci Basa
alii cuhniel gospod. si prin anafora Intaritl si de Damnia sa, dela Mai 1782, Junio
20. s'ait i orênduitil, ins/ nu pentru alta cevas, ci numal si numal pentru trebuinta
nuntelor si a prasnicilor obsteI, ca off grecti, sù romina, séä igana sit se
tocmésca prin scirea numitulul vatavü, si ceI ce se vor tocmi aceia sa fie datorI
a'si lucra insisl, tad, si nu pue pe altil fara sciinta mestesugulul. Iara cilia acel
tocmitI cu marifetul vatavulul vor strica bucatele 6meuilor, paguba sa o platésca
vätavulü; si pentru cad curtea gospoda avea mal adese trebuintl de bucitarI, s'ail
r6nduitil ca sa fie numitula vatava sub ascultarea dumnéluI vel ispravnicii za
curte, care pentru a se arma acésta orênluialä pria jaiba dumnéluI aù fosta ceruta
la Domnia mea Inci din cea-l-alta Domnie a Domniet mele ca s/ o Intarimil spre
a se arma fosta data cartea Domniel male, care o védama, dela Mil
1784, Ianuarie 18, on coprinderea de mal suit ar'étati, decl si acum. Invrednicindu-ne
Domnula Damneder' ca ala doilea Donmie a Ora rominescl, amd Inoita
ama IntArita, rênduindit iarist vitava cum ail beta, ca si se urmeze acésta
orênduiall Intocmal, ce este si de folosula obstel; pentru care amti data. acésti.
Domnésca a 'Asti% carte la mina-I. 1792. Ianuarie 26.
Cod. No. XX, fila 330 331.
Cartea Breigarilor din Bueurefel.
Zemle Vlascoe... Fiind-ca Inca din Domnie a Domniel mete s'aa
beta %mitt' cercetare, pentru brigarfl din Bacurescl, de pota aduce ca acésta
brigaril vre-o lipsa la zacherka toril, vòdutil ca nu este vrednica acesta
mestesugri alit lor a aduce vre-o scadere de a simti téra vre-o lipsa, una cacl,
el tail lucrula brigariet este numai din meiii, ala doilea, el nu ridica atita suma

88
V. A. Minail
In brésla croitorilor s'a intêmplatü, sub M. Su], o seril5s5.
Croitoril sAracl se jaluesca contra lul terzi-baa alü lor, ca nu-'I lasa
In catil s cunosca téra lipsa dinteacésta ; pentru acea dala dupa cum din vechime
ail fosta ne oprii, s'ail sloboditÙ a lucra iarasT, Insa find(' numal 10 pravaliI ofénduite
de a lucra braga, ail cerutil dela Domnia mea bragarif slobodenie a lucra
acestil mestesugù pang la dourt.decI de pravalil, i pentru slobodenia césta din
care ail a-'1 castiga hrana vieteI lor, cum si pentru ca sa nu se s1ob6da i alt1
maI multI decattl ceI ce vor intra la numérd 20 de pravalil, s'a4 legattl a da la
orfanotrofie pe awl tal. 600; dupa a carora cerero si dup. dreptate amil Watt'
Domnia mea orênduiala ce se aréta mal josù prin cartea Domnii male ce o féduma
la mamila lor, ot Multi 1785, Iulie 3, prin ponturl in scrisA, adeca
Nimenl altulil afar& din eel' ce vor intra la numérti de 20 de pravalil
sa nu fie volnicA a vinde braga, ci totI altil sa fie popritI.
Dintre acestl 20 de pravaliasI cel maI de frunte sa aiba a fi casatoritl
d statornicI aid, cum si cel-l-altI pang la numérti de 20 pravaliI, iarasì sa se
faca sciui i cunoscutl d toi Cu chezasl.
UnuliI dintre totl acestl 20, alesti dintre dénsiI sa fie vatafil de bragarl,
carde sa, fie datoril sa réspunda pentru totl col-I-alp', cum si pentra a mestesuguld
bragariilor, ca la intêmplare de trebuinta sA de réspunsti
Pentru slobodenia lucrarel bragarid i hrana chiverniselei i pentru oprirea
altora a nu lucra braga, nimed afara dintre cestl 20 de pravaliasl ce ail
castigatti, amA poruncitil ca de la t6te aceste pravalii sit se dée la orfanotrofie
pe tail anulA cate tal. 600, adeca tal. 300, la sfeti Gheorghe, si tal. 300 la
sfeti Damitru, dupa insaff legatura ion.
Fiind-ca acestil rufett, dupa obiceiti ce din vechime aA fostA, i dupa
cum si tréba ion urméza, ca pravaliad térgovetI ce sunt, ail a sci de zabitil alù'
rufetuld lor, pe dumnéltil vol aga aid térguld, si la dumnélul amil
acestil rufetil, ca sa se faca alegerea de acestl 20 pravaliasl, a fi 6med sciutl ca
chezasl, si cel mai de frunte casatoritI si statorniel aid, precum arétamil mat
susti, cum si vatafulil iarAi prin damned sa li sé orênduiasca calf' ce va fi alosa
de totT, si se tie f6ie de numele lor, si a cliezadlor ion in condica agid,
gaduindil pe mal multI a vinde braga, decattl pe acestl 20 orênduitl pravaliasI,
ded si acum inteachta a doua Dornajo a Domniei male, inoimil i intarimti
slobodenia bragarilor si folosult1 orfanotrofid, care este bine obstescil, ca sa se
urmeze intocmai dupa cum mal susti sé coprinde, si vé poruncimg i voila
bragarilor dandu-vé la sung orénduiala banilor orfanotrofiel la dumnélor boeril
epitropi sa fitl slobodl a vé lucra acestil mestesugil alA vostru, 1791, Noembrie 20.
Cod. No. XX, fila 198-199.
¿ndifalvaragii/or din Buctwesd.
ultra alte rufeturI trebuinci6se obstief, fiindù' salvaragil din Bucuresd, rufet
vechiti, care din prefacerI vremilor, cadéndil din obiceiulti lor, Domnia sa fratele
Domn Alecsandru IToclA, hrisovulil Domniel sale, ce Parma véduta Domnia mea,
Inca, in Domnia antail a Domnid mele, aù pusil si ail asedatù fénduiala ce se
cuvine d rufetulul acestuia, ca privileghiurile ion, dupa cum ail fosta md nainte,
earl obiceiurl i privileghiud fiindil cu cale a li se pazi, i Invrednicindu-

!mom RomiNu.oat 289
sä lucreze lucru de WO la negutitoriY ce vênd4 haine gata, ink.ginindu-I
sä lticreze la musteriY, call nu sunt negutitorY de haine gata.
ne Domnulti Dumnecieg i cu alg doilea Domnie a acestel crescinescI tgrY iara0
le inoimil 0 le intarimil printeacestti cinstitti Domnesculg nostru hrisovil, ca sa se
urmeze (IRA cum mal jog"' se cuprinde, adeca brasla acgsta, dupa obiceiuld ce
aù avatil sa aiba ung staroste, care va fi alesù i cerutti de clênA lava carele
se alta 0 din brasla lor, dud din cel mal de isprava i b'gtranl sa fie proe0,
ca starostea inpreuna ca dên0I sa povlitaiasca brasla lor Intru t6te ; sa aiba
nuù cea0 rênduitti intro d'6n01., ca sa fie pentru aducerea celor chiamati la jadecatl
cum maI josti se cuprinde i pentru stringerea banilor in cutia milostenid,
decI cand se va Intêmpla tare cl6n01 pricini, pentra lucia meOquguld lor, pentru
ucenicI i cliff, qi alte asemenea pricinl mid, starostea de Impreuna cu bgtranil rufetalul
lor, adunandu-se la unit loch, sa triméta must-art de alvaragil, ca sa aduca
pe acelti chiamatti, qi flandti cercetare i jadecata asupra acelel pricinl, diva, obiceiul
rufetuld lor 86-'1 wile, 0 WI indrepteze, dojanindil 0 pre celti ce va fi ea vre-o
vina la ale me0equga1ul lor, sa tie qi cutia de milostenie, In care sa aiba a pane
stapanulit de pravalie cate doug parale de s'éptgmana, iar calfile cate o para, qi
celg ce va egi me0erg a1i deschide pravalie, sa aiba a pune In cutie tal. 11.
Aqiqderea 0 de la acelti osebitti obiceig ce Intelesemii ca aù avatti la vêncjarile
ce li se intêmpla, a-0 vinde marta ca ridicata i ca me bung folosg de dobênda,
din care facea parte 0 la cutie, acela obiceig sa se pazésca qi de acumil
inainte, 0 cine egg se va indura pentru mantuinta sufletuld sgti sa aiba a pane
In cutie, care acésta cutie sa fie pecetluita de bgtranil rufetulul, incredintata sub
pastrarea starostd lor, i dud din brasla lor se va intêmpla a muri vre unulti
in scapataciune desgvérOta, 0 nu va avea cum sa-111 sati din casa, sOil vre
unulg In vre-o bola indelungata, oft din slabiciunea bgtranetelor trecute ntt va
fi vrednicil de a se chivernisi, séü din alta Intémplare dela Damnecleti va cadea
In lipsa desgvgrOtti, atund pentru acesta felii de trebuinta vrednica, la locti cuviinciosti
M. se deschicja cutia de bgtranil breslel, inaintea starostil, i dupa ce se
va lua dintr'ênsa ceea ce se va socoti de catre obgte, In urma, iar4 de aceia sa
se pecetluiasca ; niminea altulg, orl abagitt strging, sOil pamênténg, sa nu fie
volnicg a deschide pravalie 0 a lucra me0equgula acesta fad de cirea starostel
0 a rufetuld br, afar/ din cel ce sunt primii i ale§I de rufetulg lor, care ca
sa fie sciutl i cunoscutI, sa li se dée dela camara Domniel mele sinetti pecetbuitti
tiparitil pe chipurile lor, iar altil din alte rufeturI, nimenea sa
nu se amestece orl In ce &ill de chipti, la me0e§ugu1ti loll, cum 0 61 sa nu
fie volnicl a lucra marfa qi meqtequgulii altor rufeturI, fad de numal postavald
ce se numesce de AfarnatI, care se lacréza aid In téra, ca cheltuelile obicInuite,
pentru ca dupa cum pe alti 'I oprimti a lucra meOqugalg qalvaragiilor, a§a
qalvaragiI sa nu lucreze me§tequgulti altora iara care va e0 din calff mesteri
qalvaragil, starostea rufetulul de este vrednicti, antéig daca la camara Domniel
mele, ca sa-I dea pecetluitii, i sti se apqe numele lul in condica rufetulul
ap va putea deschide pravalie §i va lucra me0equgulti ; cum 0 cand se va
intèmpla dintre dên01 vre-unulti a'0 da obOgsca datorie, atund starostea qi cu rafetulti
dud pecetluitulg la camara Domniel mele ca sa i se sc6tI numele din
condica; ucenicii sa nu fie volnicI a e0 dela stapanti pana ce nu va invgta meqteyugulti
bine; aMderea a fie osebitI din rufetulit eroitorilor, s 11'0)4 terzi-bap

290
V. A. URECRIX
«Ca unil ce scimti, gicti AluitoriI, a lucra mestqugulti nostru i la
amestecil cu denslY, a face dupa cum ail fosta ì mal nainte rufetula osebitil;
dupa acésta qicemti mai v'èrtosil pentru rêndulti vén4greI marfurilor, ca sa aiba
fiesce care/e prAvaliaA a se feri de a nu face inselaciune i pagaba obstel la preuttl
v'enclareI, cerênd i lacominda a laa preta mal multa de dtil ceca ce se
cade, i obstea si1ii fiinda de trebuinta, de nevole, vor da pretula vor cere,
ci de unele lacoma ca acestea ferindu-se, sa aiba a face vênclarea numaI cu pretulii
celd drepta ce se cuvine ; asisderea si lucrula lor ce-ilii vênda gata, din pitvaliI,
cum:salvad dulamI, minteue, giubele, iamurluce i alte asemenea a mestesuguluI
lor, sa ailia a le lucra ca brine cusaturl i curatii, OEntêiù acestea ce le-ail
gatitti de le vênda, cata i celea ce le va tocmi musteriula sa 'i le faca,
sa nu i le Insire numai fard nid unù temel' de a se descase in putine nicI
sa strice lucrulil cuivas1 cu vre unti felti de pricing, pentru ca Domnia mea
pentru una ca acésta mai vêrtostl, adecg pentra alú obstel folosa i dreptate,
ama facutil privilegiula rufetulul acestaia, obiceiurile
si dreptatile lor printeacestil hrisovii, ca si ei sa pgasea, dreptatea obstel, sa
se ferésca de inselaciunI i paguba mustereilor celor ce atl a cumpha lacranf
dela densiI, pentru ea dinadinsa se va face cercetare in vreml, de fata si pe subt
cumpRii, si pe care dinteksil se va gasi in vina dintr'acestea, nu numaI salvaragiula
va fi pedepsittl, ci i starostea cu /Arbil vor fi in villa de a se pedepsi Ora
de a nu se putea indrepta cu niel unù fela de pricing, ca unil ce pentru aceea snot
orendaitI proestl, cerce povatuiasca, rufetulti in tata vremea; asisderea
sg, fie starostea i ca rufetulil lor gata la poruncile domnescI, ce li se vor
da ; ci c'dtI dar lucréza mestesugula acesta i aù pecetluiturI Domnesci la mini,
ail a se cun6sce de salvaragil, si el ail a cunasce de maI marele lord si povdtuitora
pe starostea, si a se sci pe sines1 fiesce carele ca sunt bagatI
la brasla i supusl starostil, a-I da ascultare in tata vremea, iar pe cold nesupusti
sa aibg, starostea a'l argta, ca sa, se pedepsésca; i ama intaritil hrisovula
acesta ca insge credinta Domniei mele Ico Mihail Costandin Sutul Voivod i ca
credinta pre iubitilor Domniel mele fil Ian Vv., Grigorie Vv., Alexandra Vv.,
martod puindl i pe totl dumnélor cinstitilt i credinciosil boeriI eel mad aI
Divanulul Domniel mele, Pana Filipescu vel ban, Ienache Vacarescu vel vist.,
Dumitraseo vel vornica de téra de susil, Manolache Brancovénut vel logf. de téra
de susa, Ianache Moruzi vel vornica de Ora de josil, Manolache Cretulescul vel
logf. de téra de josa, Alexandra Manul vel spatartl, Grigoraseu Sutul vel logf.,
Ian Florescul ve l clueera, Teodorache Guliano vel paharnica, Draghicénu Otetilisan
vel stolnicil, Alexandru Sutul ve! comisti, Pan Dumitrache Löcustén Tel
sluger, Hagi Milialache vel pit., si Tspravnicti Manolache Brancovén vel logf. la
Ora de susti; i s'ag sensI brisovulil acesta la ánteulti anù dintre a doua Domnie
a DomnieI mele aid ia °rapid scaunulul Domniel mele Bucuresel, la anil
dela facerea lmnel 7300, iar dela nascerea Domnulul Dumnecleil i mântuitonalui
Isus Hrist. 1792, Martie 24.
Cod. No. XX, fila 445.
Hrisovulii breslel bärbierilor di); Bucuresd.
Fiind-ca rufetubi barbierilor meted, cad locuescil aicl in orasula Domniel
Mele Bueurescl, al avutil obiceiurile si aselaménturile ce se cuprinda mal

Isroar,a. RoularLoat 291
161.0 i la mqteril, pentru ce sti nu Welling?» Domnitorul autorizA
Ind mg d'inainte din vechime, avivderea aù avutil vi unii proto-meterilmai
mare peste dênvil, adeel staroste, pentru purtare de grij i chiveruisirea rufetuld
lor, cari obiceiurl eer'endii a li se intAri vi emu de cAtrA Domnia meat,
dupl ce ne-amil pliroforisitii ntêiù, ca avuttl acestea vi amil vgdutri Invine
la nAtia lor hrisovulti Domniel mete ot. 16t5. 1783, Octonavrie, din eea-l'alt1
Domnie a Donnie' mele, atnù poruncitA sl-v1 alégl staroste, dupA obiceii,vi ati
alesti pe Muvatù barbieruiú, elruia data). Domuia mea acestil hrisovii ala.
Domnier mele, ca sa aibA a fi staroste i purtAtortl de grijA peste top bArbieril
de aid, vi el Impreung ca 6 mevterl epitropI al bresliI acqtia mal bkranl vi
mg de chiste g lor ce vorri fi sA pAzésa orêncluiala ce ail intre el, adecA :
Totl chtl lacréza mevtevugulil acesta aid in Bacnrescl, orl pAnAnted
sétl strginI, din orl-ce parte arù' fi venittl, sea cAllravl, dorobantI, sérbl séri orIce
&lit de slujitorl aril fi, sit aibA a asculta de starostea vi de acel vése epitropI
la celea ce i va povAtui pentru ale mestevugulul lor.
Pentru ucenicil cari vorA avea sg, aibl de pe la mevterI, sA fie datorl a
da de scire starostel i epitropilor, ea prin scirea i voia lor sl iasA, jail, de sine
sl nu fie volnicù, nicl vre-unulti din mevteri sA nu IndrAznésel a lua neeniculA altuia.
Cana se va intempla, ori grevall sl fad vre-unii barbierd de a nu lucra
bine, oil de a nu pAzi Dumineca vi alte sarbAtoff, sea' judecata sa aibl unuhl
cu altulti pentru ale mevtevagailul lor, sa nu fie volnicri boerulA mare egg séri
alt1 zabitI judeca, fArA numal starostea, d'impreung ca epitropil, sal judece vi
indrepteze, dapA obiceiulti vi oréncluiala lor, certandu-1 vi dojánindu-I dupl
vine ce vor face.
Pang nu-vi vor desehide mevterif eel mg de ciaste prIvAliile lor, BA nu
aibl vole ceia-l-altl bArbierl ali deschide.
Pentru cutia de milostenie ce art avutd obiceiA a tinea brésla acésta,
sa se i6 dela totil mevteralil, din DuminecA in DuminecA, ate banl trel, i de
calfl cite bag dol, (Multi acevtl baul orl-cine aril lacra mevtevugulti acesta,
se strlagA ta cutia starastel, care cutie sA se tie pecetluitl, atatil de staroste
eatil vi de epitropl eu pecetile lor, i sA se plzésca peste totil anulti, ea din-
Weed bag sA se cheltaiascA la prasniculil prepod6mnd ParaschiviI, ce-hl prAznuesdi
eI, i la m6rtea vre-unul mevterti din brésla lor ce nu va avea ell ce s1-1
facA trebuinciósele IngropArel vi ale pomenird, dinteaceI bad sa-111 sluj6scl
s1-1 faca pomenirile luI, cam vi de va fémlnea vre-unil mevterti de ai lor la
slAbiciune vi la sArAcie, din b611 séll din alt1 Intemplare, iarAvl dintiacel bag
s1-111 ajutoreze cii ceca ce va fi ea cale, ding starea luI ; pentru care aceste cheltuell,
caud se va inthipla trebuinti a se face, ea toti d'impreunit sa deschiga
cutia,vi ca dad de obvte alti epitropilor sl se cheltu6sel, i data din banil
ce se vor stringe la cutie, câtti i de cheltuiala ce se va face la acelea mal
susl argtate, la totl anii sA ail)/ starostea a da socotell inaintea acelor 6 epitropl,
ca sA i se can6sea de-'i este slujba cu credintl sétl nu. Decl amil Intlrita
Domnia mea hrisovalil acesta ca InsAvI iscAlitura i pecetea Domaid mele,
ea sA se urmeze precum poruncimil mg susii; vi s'aù' scrisil hrisovulii acesta la
anulA 1791, Octomvrie 30, Mtn' alti doilea Domnie a Domniel mele. in oravulA
Bucuresa
Cocl. No. XX, fila 170-171t

292
V. A. Uaacml.
pre croitoriI reclamantI, conformn cererel lor, in 11 Octombrie 1791.
Amintimn despre acésta, cad este unulti din primele protesturTIn
sensuln ala qisel libertay, In numele careia sran lucratn in Francia si
apol si pe la nol, contra existenteI breslelor (1). Resolutiunea MI M.
Sulu era cu tòte acestea unn amestecti in organisarea bresleI, care
cu timpuln avea sa devina fataln breslelor.
Ca dovada lotusY, cum ca alegerea de staroste a fostti in mare
parte lasata meseriasilor respectivi, aducemti cartea de starostie de
papugii, din 19 Noembrie 1791 (2).
(1) Jaiba porunca croitorilor celor mal stiracl
JAluiml MiriI tale pentru terzi-basa ald nostru, el nu ne Iasi ea si luoriel
lucra de WO dela negatitoff, dupi cum obsnuia si mal nainte, (lianda-ne
ca numai luera dela mustere s lucrami, iara nu si lucra de tArgiI dela negutitorIL
care pentru acésta jiluindu-ne la starostea aid nostru i ehl ne dete
féspunsu, cä orI Wen' de tilrgisi dela negutitorI si luerim5, 0 la musterel si nu
orl ci numaI la mustereI, si la negutitorl lucia de Orgil si nu lucrinati;
ea nùii ce scimil a lucra mestesugalit nostru, si de têrg5, si la mustereI, pentra
ce si na luerämfi P ci ne rugämil ea sä fie porunca 1VIAril tale a ni se da voie de
a lucra mestesugulil nostril dupi cum alma lueratil i pani =um, ci nol avaetult
nostru celti obielnuitil ni l'amti plätitti i cum va fi mila Midi tale.
Roba MAril tale, noI eroitoril eel mal Arad.
/co Mihail Const. Suful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Slobocri si fitI a lucra lucralti vostru si a v5 face ailsverisuld
vostra, precum at avatil °Moen'', 0 precum vetl patea pentru 'Mestala,rea
i eftinatatea obsteI noroduldi si v5 die' la manile v6stre acésti Domnésci
a u6stri poranei, ca si ré aphatI de acela ce-'1a numitl vol terzi-basi, care este
necunoscutil i nesciutii Domnid mele. 1791, Octombrie 11. Biv vel sirdarg.
Cod. No. XX, fila 279.
(2) Carte de staroste de papugil
Zemle Vlascoe Dat-amil Domnésca n6stri carte Ienciulul, pe canelo dupi
alegerea a t6ti bresla papugiilor, de aid, din orasula Domniel mele BucurescI,
1-ama ficutd staroste de papugii, ca BA fie ea purtare de griji pentru brésla
papngiilor din Bucurescl, si la poruneile Domnescl, care dupa obiceiti este dator
ale slivêrqi Impreuni ea brésla acestuI meqtesugil; si judece pe eel de sub brésla
lul, adeci papagiti ca papugiti, care vor fi avêndil prieinI tare (161101 pentra ale
mestesugulul ion; impreuni, ea alii maI liétranI mesterl al brésliI acestia, dupft
vini sA faci Indreptare si hotirire ; si iée séma totti-dé-una pentru buna orénduel
a mestesugnlul acestuia a se pizi, si la tóte a/ urmeze dupi vechiulti obiceni
; pentru care poruncimil Domnia mea tutulor celor ce veVi fi la acésti brésli,
si avetI a'lli sci de staroste, si sA I datl ascultare i supunere la orênduéla mestesugulul
vostru, eicl eelul Impotrivitor are vole faci i certare dupi
luI. 1791, Noembrie 19.

Innis Rom'moil 293
Cu t6te acestea malmar-basa peste lemnarY, zidarY, strungarl
têmplari, numesce directit Domnitorul, socotinda ast-fehl cä pote sd
impedece, prin privigherea malmar-basaleI, fraudele acestor imporlantl
meseriasl. Din actuld de re'nduire alü lui malmar-basa, dela 10 Decembrie
1791, culegema o informatiune juridic& importanta: MaImarbasa
are dreptult1 a opri zidirile care astupa si inchidü vederea
lumina vecinilor si a impedeca constructiunea zidirilor aduc'ébire de
stricAciunl (1).
Organizarea in brés11 a telalilor i misitilor, barbatI i femel
este nu mal putinti curi6sl. Este pote unula din cele mal rarI documente
ce aflarama despre asemenea brésla acelti ce d&nul aci:
(1) Carte de- malmar-bafa
Zemle Vlascoe... Fiind-cI malmar-baya ce aì fost dupl vreml maI nainte
peste lemnarI i zidarl i strungarl i témplarl, pentra purtarea de grip, ce avea
asupra breslil aceytia de a nu tnyela pe unil alp cu banl, séa a strica lucru
cuivayT, çi pentrn a se afll slujinda yi la lucru curp Gospoda, orl clnd este
trebnint/ pentru slujba lor, aa avuta mill atatti dela fratil Domd de maI nainte,
catil 0 dela Domnia mea, din cea-l-altI Domnie'
dupl. cum ne-ama pliroforisita din
Ins10 cartea Domniel mele ot létulti 1784, Mail"' 22, adecl eut impreunI
ceatiyula de lemnarl, i ca ceauya de zidarl erati aphatl de Me dajdiile, i osebitil
avea de tinea numip maimarI-bayl i null scultelnica de ajutora 0 de poslupnie,
scutindu'yl casa intru care lucra acesta meyteyuga, de furaIrita 0 de
t6te angariile ce dati alte prIvAliI; ayiyderea lua malmarl-bayil dela totl lemnaril
i zidaril ceea-ce era obidnuite de da el 0 mai nainte, adecl dela plméntenI pe anti
cAte parale
jail dela strginiI carl vinti din strilinatate de lucréA aid 0
iar se intorca unspre-4ece' Inapol, cAte parale done-led 0 clout)" ; ayiyderea yi and va fi trebuintl a
se pretni vre-o casa, prAvAlie, séti altA namestie, ca poruncl dela judecatI,
cu din b'étrênil breslil aceytia f/ceaa pretuire drépt/ i dupl starea namestiel 10
lua obiclnuitulti havaetti ; amti data Domnia mea acéstI DomnéscA a nóstrA carte
lul pe care Padua fAcuta maImar-baya, peste lemnarl i strungarl i têmplari,
poruncima ca sA i se p/zéscA orénduelile i muele ce sI arétit mal mil 0
lul nebantuitil de cAtre nimenea ; i de vreme ce °Ate se mina pentru brésla
acésta a lemnarilor yi a zidarilor Bunt arétate pe larga la deosebitti hrisova ce
ati, sa aibl dar numitula maimar-baya a fi cu priveghere i ca purtare de grijI
in t6tI vremea a se plzi 0 a se urma t6te acelea ce prin hrisovìt sunt rênduite,
ca o trébl ce este a ldf; ayiyderea sA aibl purtare de grijA pentru unele binale
din cele care sunt oprite de pravill, adecl care astup/ i inchide lamina yi ve-.
derea vecinuld, cum 0 pentru asemenea aducétóre de striciciunl, pentru t6te unele
ca acestea, atatti meyterfi lemnari i zidaff sá aibI a da In scire numituluI
mar-baya, cata i ela O. amble adesea sA véql, i ande va gasi, s/ aibl a opri
lucrulti acela, i indatl sI dée In scire Domniel mele, ca sl poruncima a se
strica de tota. 1791, Decembrie 10.
CO. Ng. XX, fila 226.

294
V. A. UaacxxX
Carte de telal-balsa
Zemle Vlascoe Dat-amil Domnésca n6stra carte lul Gheorgbe pe carat,
dupc1 alegerea ce i s'ati feicatil ¿lela cámara Domniel mele, 1-amti facutti telalbasa
asupra telalilor din Bucuresci, ca se aiba a inea cataStiliti de totI telalil c54i
sedlranesca ca acestft aIiveriú, i fies-earele sa's1 dée chezasa i sa fie sciutti,
ea cand se va Intempla a Insela pe cinevasI, numitulti telal-basa gasindui pe
acelti telalü, sa aiba a face implinire stapanulul de tota pretula in cata se va fi
venduta luertin acela i sa'l fie de haca, jara de va gasi pe vre-unalti ca s'aa
Matta telala de sinesI, farg, de scirea lul i fara a nu-i da chezasie, sa aiba telalula
acésta, volnicie, ca sa nu-la ingadnesca nicI de cum a face telalica unula ca
acela ; asisderea sa aiba a cerceta pe fiesI-care telalü, orl barbatti off mulere, romance,
tigance, ovreice pamentence, câtù i strtiine femel telaleice, care obisnuesca
de ridica de aicl lucran l si le dacii intealte 0,41 de le venda, ca sA dée sema
orl-ce lucran l de ande le-ati luatti aflame, i cu ce felt' de mijloca sea tocméla ?
si la care va ggsi ca sunt lucran l de furatfl, pe acelea sa le dée In scire la judocata,
ca sa, fad cercetarea i hotarlrea co se cuvine, avénda purtare de grije
la acestea ce poruncimii, ca sa nu se faca InselaciunI i furtisagurl de catre WWI
si de catre telaleice, din nepurtarea liff de grije, cad ca unula ce este incarcata
cu tota tréba i purtarea de grije a bresleI acesteia, va avea a respunde ell la
orl-ce pricina i dupa villa se va i pedepsi ; asisderea i lucrurile care ca porunca
Domnief mele se vor da la starostea de negutitorI spre ale face zaptti, starostea
sa alba ca printeensula sa le dée a se face strigare de mezatft, i cel ce
va esi musteril de va atardisi la mezatti, sa, nu fie volnica a se int6rce din caventa,
ci pe cata va esi cuventulti luI din gura la mezata, sa fie dator a respunde
si a lua lucrula acela, pentru ca fiinda elü facarcatti ea acésta tréba, dap& cum
mal susti se areta. elti are sa dée séma dad se va Intempla vre-o pricing,. Pricinele
celea maI raid ce vor avea telala ca telala intro (Musa', pentru ale telacatti
si pentru ucenid si calfi, telal-basa impreuna sl ca altil mat btitrani
al breslel acestia, dapa orênduéla i obiceiula ion, sa-1 judece i sa-1 lndrepteze;
poruncima Domnia mea si voue telalilor si telaleicelor sa-la scitI de telal-basa
purtatorti de grija a bréslei v6stre. 1791, Septembre.
Cod. No. XIX. fila 646.
Negutitoril streinI, evrel i armeni, Mct primescd dela M. Sutu
hrisáve de recunoscere. Evreilor le recunósce hrisovuld ce le-ad data
In prima sa Domnie, prin urmatoruld actd :
Ilrisovultt ovreilor din Bucuresci
Dat-ama Domnia mea acestfi Domnescula nostra hrisova lul David, pro
carele l'ama feicut4 Domnia mea staroste de ovreY, pentru care veciendti Domnia
mea hrisove DomnescI, atattl ale altorti Domai de mal 'nainte cata i ala Dom-
Bid mele din cea-l-alta Domnie, ot létula 1783, Decembrie 7, tutu' care serie
ca, ati avuta aceste obiceiurl, adeca era ela Impreung ea totl ovreiI aperaV de
alte dajdif ce ese preste anti dela visterie, fail da numai ruptura loll, dapa cum
era asedatl la camara Domnesca, pricinile ovreilor cele mai miel le jaded starostea,
jara cele mal marl cari nu era odihnitl pe jadecata lul, le judeca dumnélul vel
camarasa ; starostea si casa lal era aparati de fumaritti i alte rendueri, dijmarita pre

ISTORLI. ROMINILORel 295
drepte bucatele lul, pentra 041 stupI avea nu platea, §i cand stringea hall
dajdiel dela ovrel, Ilia de name cate banl 30, pentru ostenéla NI 0 fiinda ve-
°hag' 0 de hahama-bala lua de tota ovreiu casnicil cate unfi lefi pe anti, i alte
veniturI ale haliamuluI, dupa orênduiala lor ; asemenea tinea ovreil i povarnile
ce le-afi avutti, facute ca cheltuiala lor In BucurescI, pre locurile ce li datfi
dela Domn1 0 sinagoga ion ; deci acele mili 0 obiceiurl ce le-ail avutil dela top'.
trap Dana', care mai stall aréta, ne-amfi milostivittl i Domnia mea de le-amd
latarittl, i iaralI acuml Intra a dona Dornajo; pentru care poruncima i vow)",
tutulor ovreilor, sa avetI a qei pe me Basil numitulii de staroste, i sa-1 datI supunere
i ascultare ce se envine, a0§derea sa-11 protimis41 orI unde i Intru t6te
locurile, ca pe unii staroste alfi vostru, ca pe celii ce-lii va arta starostea
potrivitor, neurmator, nesupustl, se va pedepsi. 1792, Decembrie 2.
Cod. No. XX, ala 268.
Armenilor le rênduesce staroste prin pitaculti urmatorit:
Carte de staroste de armeni.
Zemle Dat-arnü cartea Domniel mele pe carele facutti
Domnia mea staroste peste top armenfi, ca sa aiba a fi staroste i purtatorfi de
grije, breslil ace0ia, sa judece pricinele ce vor avea Intro dOn0i arménil ca arménti,
i dupa alegerea lor Indrepteze, iar pe pricinile maI mar! 0 care nu
se vor odihni pe alegerea ce le va face starostea, pe acoja trimita la camara
Domniel mele, qi la t6te, atattl pentru brésla, catfi i pentru dénsuld, sa urmeze
dupa vechiuhl obiceiü, precum s'ail urmattl qi mal nainte, dupa cuprinderea privileghimilor
i caqilor domnescI ce ail avuld i mal nainte, carl s'ail vèlutii de
Domnia mea qi In condicele Divanulni; pentru care poruncimil Domnia mea tuturor
celor ce tinetI legea armenésca, sa avetl qci de staroste vostru i sa-'I datI
cuviinci6sa supunere i ascultare. 1791, Deeembre 23.
Cod. No. XX, Illa 243.
AMA végutil protectiunea acordata inca din prima domnie a luí
M. Sutu fabricelor i in genere comerciuIul
Intru catti se acorda, acésta protectiune cu numerósele narturt
impuse de M. Sutu comerciantilor de téte articolele, nu ne compete
noua a grai.
Intrebarea narturilor flindri putind cunoscuta, dupa cum cu
totulti necunoscute sunt documentele ce posedema cu referinta la acésta
intrebare, socotimil a face und serviciti economistilor nostril,
dânchl loca in acestri capitold principalefor narturl intocmite sub
M. Sutu.
Era until modd de a se recomanda iubirel poporuluI acela de a
opri pre negutitorI sa v'èncja cu preturl exagerate, mal cu séma articole
de prima indestulare. Inca ca cate-va clile inainte de a infra
In BucurescI M. Sutu. da urmatorula

296
V. A. URECHII
Pitace la spdtarie fi la agie ca s cerceteze pre(ulit bucatelor la fiepecare
de terget fi sa arete kreiriel séle.
lo _M'iban Const. Suful VV i gospod.
Zemle Vlascoe.... voimil Domnia mea ca sI scima in t6tI vremea
cursula pretulul zacherelelor ce sö vana in targula de afarii in t6te obiclnuitele
dile de têrgtl, IatA se dit strapicA porund de catre Domnia mea la spatArie, ca
de acjI inainte sl fie spatária dat6re tot-d6-una a parta grije, spre a cerca in
t6te martile i vinerile pretula bucatelor in têrgula de afarI, cum curge qi pe t6te
martile i vinerile s aiba nelipsita a arta Domniei mele atata pretula graulul
de t6ta mana, aded cela de frunte gi cela de mijloca, i cela de ála treilea mana,
cata qi pretula orzulul, asemenea qi al meluluI; care ac6stA tr6bI sI o scio
tiria ca o datmie a sa de astAll inainte, spre a o urma. Tobo pisah gosp.
1791, August 29.
Cod. No. XX, fila 17.
Indata apoI la 9 Septembrie 1791, Domnitorul insarcinéza pe
mal murti boerI, Intre care cunoscutulA noua istoricti stolnicuhl Dumitrache,
sa Intocmésca nartula lucrurilor de mancare i ala cherestelelor
(1).
(1) Pitacii pentru a se pune nartii lucrurilor de nt¿incare fi cherestelelor
Cinstitilor i credinciql boeril Domnil mele, dumitale biv vel clucera
Costache i dumitale biv vol paharnica Nicolae, i dumitale biv vel stolnice Dumitrache
i dumitale biv vol stolnice Constantine Niculescule, sIdtate !... Fiind-ca
aucjimit Domnia mea o scumpete nesuferitl dreptItil qi bunel orênduell urmandu-se
la pretula lucrurilor de mancare gi la vind.area cherestelelor de trebuinta
lucrulul binalelor, qi altora lucran, care sunt aicl din térl, ce nu sa aduca de alte
pIménturl, carona vranda Domnia mea a le da nizamula cela cuviincIosil i drepta,
ca una lucru ce este cela d'ant6ia trebuincIosa ala hranel noroduluI §i ala trebuintel
lucrulli de obSe ; lata ama orênduitil pe dumn6v6strI câteji patru ca
Disco practico0 i lubitorl dreptAtil, spre a da DomnieI mele pliroforie pentru t6te,
precumil mal josii vO poruncima, ca sI putemil orêndui nartulii ion cela drepta.
Decl sA vö adunar la una loca i mai antéla pentru carne sl facetl alarula cela
cumpgranda de pe afarl vite marl i miel' de treI maInI i inaintea
dumn6v6strI in vedere tlindu-se, grijindu-se i cantIrindu-se, se socotitI apol dup/
pretulii cumpérItora vitelor i a cheltuelilor cate cata se cuvine a se viudo ocaua
de carne de catre mIcelarl, apol 81 facetI dupg acésta cercetare pentru luminarile
de sea i pentru t6te felurimile lucrurilor ale mancáxiI, care sunt de aicl din
pamêntula önii, i pentrn lemnele de foca i pentru cherestele, cIrImidg i varula,
de t6te acestea cate sunt de trebuinta obsteI norodula sa facetl dumnévóstrI
o dréptit chibzuiala i in ce chipa se cade acuma In starea acestel vremi a fi
nartula vanlarilor sI ar6tatl DomnieI mele t6te ca socotéla ion, anume in salsa
prin anafora subt iscAliturile dumn6v6strA, ca sI dAmil nizamulii cela cuviinciosa.
drepta; ~al' dar dupI ipolipsis ce avema Domnia mea asupra-va plzinda
dreptatea, 81 arZitayf Domniel mele cele aclevkatel care este datoria pentru a oh-

Damtt In nota la acésta pagina raportulti boerilor asedendti nartulti
ckneY, din 11 Septembrie 1791, si pitaculti donmesca relativti,
stabilinda pretula de 5 parale ocaua de carne de vaca i de 6 ocaua
de carne de éde (1).
OeI dreptate §i indestulare, fiinda-vg in scire O acésta, ca Domnia mea arad ridicatd
ca totalti bréila precupetilor, si vataia de precapetl, ca sa na fie mal
multii §i fie§care lacaitor are all viuda insuql in tergd lucruld s'el la cal ce ail
trebuinta. Tolco pisah gospod. 1791, Septembrie 9, Bucurescl.
Cod. No. XX, fila 47.
(1) Nartul ciirnel de or'i-ce felg se obicinuepe a se vinde in térgii
Pré Inilltate Do'mne.
faroma NomIN' monÒ 29r7
Dupa luminata porunca a Marjal Tale, adanAnda-ne la und load, amd luatù
séma pentra vengarea de carne §i. insciintamil Marjal Tale, ca la 15 ale trecuteI
lunI lul August, s'ad trimisil de la epitropie °mil inteadilisa de s'ad cumpgratil
vite ca tocméla §i ca bna-vointa a thanilor, vacl de 3 mAnl si carlanI 6, care
fachda-se ajara', precum se aréta socotdla in dosuld acesteI anaforale scatjandu-se
macelarilor tina cheltuelile §i. cuviinciosuld lor ch§tigil, ad r'émasti dupa dreptate
sa ven4.1 carnea de vaca ocaua parale 5 O cea de oaie Po parale 6, ca
care pretil are sa urmeze pe acestd dulce ODA la lasatulii secului de postula
CrAciunaluI Noembrie 14, tusa carnea de vaca sa fie huna §i grasa, del eI ad
strinsil (dupa cartile divanalal), vite de asta primavera ca cuvêntd ca sa fie de
hrana, politiel Bacurescilor, iar despre alta parte unil dintr'ensil le taie la zalhanale
de le facii ser], si pentra hrana norodaluI pazescii oboruld targalul de
M'ara, sed imbla prin tara de cumprira vite pr6ste, alabe, cu pretil mal atina
care tainda-le la scaaue nu este de mancat'd, qi t6te pricinuescil §i bóla noroduluI
; de acésta insciintam, iar hotarirea cea deshêrOta Amâne a se face de
inaltimea ta. 1791, Septembrie 11.
Costado clucerahl. Dumitrache stolniculd. Nicolae paharnicalil. Constantin
Niculescu stolnicil.
Aiarul pentru carnea de vaca'
Talerl San!
62 60 Cumphatdrea la treI vad, insa
Toleri Ball!
25 60 cea d'antaill.
19 -- a doua.
18 a treia.
62 60
2 42 Cheltuiall la câte trele, tusa
12 erbaritd.
30 vama scaunelor.
1,60 cheltaiala, ca simbria argatulul.
2,42
64 60 sermaiaoa.

298
i. A. Uinciri
Cu aceea0 data este raportulti pentru nartulti brutarilor. Ace0a
Oca Dramuri
332 200
33
299 200
55 200
ad eWii din cate treile vacile lusa
Oca Dramuri
130 cea
104 200 a doua.
98 a treia.
332 200
se scade scapméntulti carnel la (Oca una.
riSmane spre vén4are.
ail eOtt seil dela cate treile.
Talen _Un!
37 51 pe carne oca 2990, oca po parale 5.
18 60 » seil oca 55, oca po banI 40.
12 -- » &el pele una Po talerI 4.
36 » trel limbI, una Po banI 12.
54 » doa-spre-lece picare unalil po banI 40.
90 » treI rinichl ea inimile lor, perechia Po banI 30.
27 » treI splinl una po banI 9.
18 » 3 muschl, una po banl 6.
72 » 3 perechI tul', Po ban1 24.
18 2 3 fundurl, unuhl Po banI 6.
70 66 coprinde vênclarea.
64 60 se scade cumptrat6rea qi cheltuiala.
6 06 rëmant caqtigii de la treI yac!.
Aiarula pentru carnea de oaie
Talerl Dan!
13 60 campgrat6rea la 6 carlanI, unult po talerl 2,30.
1 21 se incarca cheltuiala, lusa
Taleri Bani
0 24 erbaritult la 6 carlanI, de unult pe banl 4.
12 vama scaunelor, pe banI 2.
1 05 cheltuiala i simbria argatulul.
1 21
14 81
Oca Dramuri
64 200 aù elitil carnea dela 6 carlanl.
3 80 se scade sca46mêntult earnel, la 10 o jumttate.
61 120 r'éman spre vênclare.
Talar! Bani
Vénqarea
9
5
24
30
90
90
pe carne oca 61, dramurI 210, ocaua Po parale 6.
» 6 peI una, pe banI 105.
» 6 capaOnI ca picerele lor.
6 droburl, unult pe banl 15.
15
14
114
81
vênclarea.
se scade sermaiaua i cheltuiala.
1 33 Amane ca9tigl de la 6 cariará.

nu se multAmiati cu ung legiuitü i onestil beneficiti, ci inctircati si
Lo Mihail Constantin Suful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe... Poruncimfi Domnia mea dumitéle vel aga, stringêndii pe
toti macelaril din Bucuresd, sa albi a'l pune la nizamil, ca voio fara de voie, ca
pana la postulti Craciunultil sa urmeze negresitÙ 'manta vênVrel de carnea cea
de vaca ocaua eu Dan,le 5 si cea de oaie ocaua cate parale 6, care pretù mAcar
ca este cam scumpti, dar dap/ cumpgrat6rea vitelor, ea sa nu Amble macelarilor
euvêntil de pricinuire, spre a fi politia indestalata, 1111 primimii intr'ac6sta
vreme, insa ea acésta orênduiala i porunca, ea sa fie carnea bunk grasa, din vite
hranite, eadl. pentra aceea aü avutii voie sloboda i volnicie micelaril de a taia,
insa de acésta primav4r1, din vreme, dupa cum ne pliroforisimit a stringe vite
din téra pentru hrana i politia Bucurescilor, iar nu pentru a taia la zalehanale
si asla li se pane si nartulit, dapA pretultt vitelor bune, si sunt datorl ea ca vite
hranite sa indestuleze politia, iar nu cut vite pr6ste si slabe, cumpiirate din oborulii
têrgulul in pretA eftinA, pentru lacomia astigurilor i el nu se cuteze
mal multii a cheltui vitele hranite pe la zalhanale, facbdu-le Annanka zaptù la
acésta, cae iata deosebita facernit Domnia mea cereetare. si pe care vomit dovedi
ea face acestit feld de armare, f6rte strasnieii 11 vomit pedepsi. Dec1 dupa
ce yel da macelarilor nizamulit acesta, apoI sa o fad publica la totit norodulii
de obste, ca sa fie nartulù camel precum amN oreinduitA Domnia mea, fisi dupa
acésta sa cereeteil pazirea, de fata si pe sub cump6tA, de pazesc5 nartuld spre
a vinde en acestit prep si spre a fi carnea Mina si ca indestulare, cum si la
cAntarit sa, nu se faca lipsa macar unit drum), ca vet' avea dumnéta a rèspunde,
ca unit zabit al politiel. 1791, Septembrie 12, Bucurescl.
Cod. No. XX, fila 56, 57, 58, 59.
Anaforaua pentru de a vinde carnea cu nartg, cea de vaca de a o vinde mdcelaril
cdte pantie cinci, cea de die cdte pantie optg
1o) Mihail Const. Sutul VV. i gospod.
iSTORLA. ROMINliOne 299
Zemle Vlaseoe De vreme ce diva tóte euviinclósele cereetarr facutd
bine cunoseuttl, prin chibzuirea de obste a parinOlor archierei si a dumnélor beerilor,
ca intru adevgrii dupa pretulii vitelor, dreptatea urméza a se vinde ca acestil
naafi carnea, poruncimit Domuia mea, dumitale einstitit i credinclosulil boerulit
Domniel mele Iorgaehe Sute, biv vel post. epistatulA agid, ca sa dal nizamit macelarilor
a vinde carnea de vaca ocaua cAte cincI parale, si carnea de die ocana,
câte opttl parale ; insa de vretne ce dupa acestit naafi nu le-aii mal fémasA macelarilor
euvAntit a se piano de vre-o paguba, sa-i silesci si fgrA de voia lor
a griji, ea sa fie totù-dé-una carne bunk grasa si indestula pentru vênclarea in
tèrgft, ferindu-se a nu face nicI vre-o lipsa la dramuff ; pentru care vel da dumn6ta
seire si la norodtt de obste, ca sa fie insciintatii de nartulil acesta; i amii poruneitil
ca sa se faca si afara in jadee poruneile Domnief mele, sa se urmeze
twat*. nartil. 1791, Octombrie 12.
Pré Inaltate Ddinne.
Dupa luminata porunca Inaltima tale s'art trimisù dela epitropie omit
InteadinsA d'impreuna en macelaril alesI din partea isnafulul cumpNratti

300
V. A. Tinacad.
la prep i la cumpénit Domnif tèril de apururea facutti rés-
cu bunI tocmélg cu vointa t6rani1or trd vacl de trel mâní 0 treI ol cu dd.*
berbecl, i iari inaintea n6stri impreuni ea totù rufetul5 lor ficutù' aiarulq,
dupi dreptate aù ecimasil s. véU41 carnea de vaci ocaua pe parale ciad, iari,
esa de 6ie pe parale optà ocaua, cum se aréti mal pre larg5 socotéla din josii,
pentru a oile f6rte scumpe, ajungêncla unile preste po cite tal. 4,
0 de va fi primitii de Iniltimea ta acesta nart5, face trebuin0 ca si se urmeze
afari in t6ti tdra, c dela tdmisula epitropiel ne indestulamti, ci âmbli multI
tëranl ficênda vênclare de carne prin sate 0 prin Mari' i vênchl ocaua cate optù
0 cite 4ece parale, iari de se va pizi i dad nartula acesta din Bucuresd, ap,
vor putea i micelara bneurescenl a gisi dobit6ee de hrana acestuI ora01, §i
inca afari prin Vri, mal s'ar5 cuveni si fie nartulù' mal jos5, ca uniI ce n'all
cheltuelile micelaiilor de Bucurescl ; iari cea desiv6iviti hotirirea rgmane la
Inaltimea ta. 1791, Septembrie 28.
Costache elneerl Dumitrache stol. Nicolache pah. Iordache atol. Stefan
medel. Costan. Nicolescu Bt0i.
Cod No. XIX, fila 18
Mier!
18
1
san!
75
90
111
Aiarula carnii de die.
S'aii cumpgratil 5 °I eu douT berbed.
Cheltuiala lor, hrani, erbiritti, vama, i simbria argatuld.
C4tigulti micelaralul, la cjece unull
21 36
Yenlarea.
13 12 Pe carne oca 65 bez sciPmêntula la 4ece oca o jumnate oca Po
banI 24.
15 SA oca 3, drama' 150 Po bad' 40.
54 Cdpitinele i pici6rele 20.
45 Ficatl 5.
6 30 ee pel 5 Po tal. 1, bad 30.
21 36
Aiarula carat de vaca.
Talerl
42
3
4
Banl
75
30
Camphitdrea a trd vacI.
Cheltuiala lor, la Irani, van* erbirit5, sinibria argatulul i
CiSigulti micelarulul, dupi cumpkit6re.
prod.
49 105
rénclarea.
28 65 Pe carne ocaua 228 0 dramurl 100, bez i sci4Omèntul5 eirnel la
4ece, una oca Po bani 15.
7 50 Pe sea, oca 22 0 dramurl 100, po bad 40.
12 60 Pe trel peI po tal. 4 0 bag 20.
36 LimbI 3 Po ban! 12.

desi une orl cutropeati numal de-al sili sa imparta marele castiga,
Cu e!, Cu aga, cu boieril epitropi i Cu a1l slujbast Dupà aiarula
facutti de epitropia obstiel, de asta data, se hotaresce pretula jimblei
36 Picere 12 po ball! 3.
27 RinichI parechea 3, po banl 9.
_ 9 Spline 3, po banl 3.
_ 9 Mure 3, po banl 3.
18 Ficatl 3, po banl 6.
18 Bojocl 3 ca inimele lor, po banI 6.
18 Schembele 3, po banì 6.
49 104
Cod. No. XIX, fila 18.
IsToals Roniliar.oatt 301
S'ad datil alar prin cercetarea dumnélor velitilor boerl pentru nartull
carniI de vaca a se urma pe acestil dulce cae parale 6 ocaua, iar carnea de
ramatorl si de 6ie cate parale B. Totú acum i pentra lumlnarl de seil
pusil narta a se vinde ocaua cate parale trel-ded si cinc!. 1792, Ianuarie 8.
Publicafil la ate judefele Ig la caimacama, pentra nartulti ceirnii de die.
Dumnév6stra ispravnicilor ot sud sannate ! v facemil Domnia mea in
scire, ca vrêndú Domnia mea sa cercetamii i ca alte mij16ce de vite mal multe
aiaruld carnil de 6ie, ama orénduitfi inteadinsil 6menil nostri de Mi cumpèratti
de pe afara 68 de miel carI tainda-se toi de o data, facêndu-se dimpreuna la
totI aiarulti cela cuviinciosti, ail r5masù dupa drépta socotéla a se vinde ocaua
parale cinc! tome, scotbdu-se t6te cheltuelile si castiguld macelarilor la 4ece
unulti i alt1 tal. 2.59 ce le mal r5mânii din 68 de miel. Dupa care nartil ama
datfi Domnia mea nizamil i poruncli a se viudo carnea de 6ie aicl in Bucurescl. ;
clec! iata vb' poruncimii ca si dumnévdstra ispravnicilor sa datI nizamù si ponina
macelarilor dinteacelil judetti de a viudo dupa acelil nada, facéndu-se cela
nesupusti a fi urmatorl si 111 de voia lul, pentru ca de vomil audi ca ca
banÙ mal mult scumpit séti lipsa la dramuri alt datù', nu numal pe
acelli macelar 115 vomü pedepsi, ci i asupra dumnév6stra ne vomil turbura,
fitl saatosl. 1702, Iulie 6.
Cod. No. XX, fila 712.
Zemle Vlascoe... Cinstitilor i credinciosl boerilor Domnid mele, dumnéluI
biv vel post. epistatuld agiei, dumnév6stra boerilor epitropT, fiind-ca vremea este
itum a se face aiaruhl vitelor marl spre a se da nizamula macelarilor la preciuld
celti cuviinciosù, porancimil dumnév6stra ca sa chiamap si pe Alexe Hagi
Manta spre a orêndui una omfi credinciosa dela epitropie, care dimpreuna ca
orbduitulli lul A.lexe Hagi Manta si ca ali macelarilor cumpklindil vitelo celea
trebuinci6se de pe afara inteaceste dile de postfi, si aduhándu-vill la unii loca
dimpreuna si cu Alexe Hagi Manta, sa faceV aiarult1 lor In diva sfinteI Adormir!
Precestil, cu socotéla amhunta, si sa ar'étatI Domniel, mole ca ea accu pretù
sa poruncimil sa se vhda. 1792, Augustil 7. Vol logorétd.
Cod. No. XX, fila 781.
Istoria Romdnilorti de V. A. rfrechid. TOM. li a1 serie!, 1786-1800 ql al 1V-lea dela 1774. 20*

302
cu drojdil 1 para 143 de dramurI, i 'Aiwa cea-l-altA, iarasY alba, 1
para pentru 166 dramurI, iar covrigi1 3 la o para, flindil covrigulti
de 30 dramur1(1).
Pitaca la spat. i aga pentru rnacelari a nu-I ingadtti sa vénda vitele tor
cele grase f i s'a cunzpere altele slabe, de tréba scaunilor.
Piind-ca ne insciintama Doinnia mea, cum-ca macelaril Bucurescilor, intro
alte viclesugurl co metahirisescii, ca care scumpescii vênciarea camel pentru
interesele lor, s'aii facuta si matrapail si vênda in oborula têrgulul de afara
vite co ail ma.' bune pentru hrana politiei in prettl scumpil, si pentru trebuinta
politiel cumpha iarasI din térgi vite in prep eftina, care sunt slabe, ce nu
este buna de mancare carnea lor ; pentru care adsta macar ca s'aa data poruncile
Domnid mele strasnice si catre InsisI macelariI, déra deosebitil si mg
inteadinsa si mal strasnica, poruncima Domnia mea vou, vamesilor al oboruluI
têrguluI de dark ca sa pazitl la t6te clilele de têrga, ca t6ta luarea amide, de
fata si pe subt eumpëtü, si inclata ce vetI vedea anti macelarii de al. Bucurescilor,
ea aii adusil in têrgii vre-o vita de Ongare, numal decatil pe acela
macelara sa-'1i1 prindeti si indata sa-lit trimitetl la Domnia mea ca vita de inpreuna
; asisderea sa scitl ca Domnia mea amil ridicatil matrapazlacurile si precupiile,
intro care fiind-ca sunt si fainaril de Bucurescl, s'aii data poranca
Domniei méle atatil dumnéluI vol split. cata si dumnéluI vol aga, A din graula
ce vine de vêndare la Ohio de %rel., A se protimisésca antêia obstea a campera,
si dupli obste sa campero brutaril Bucurescilor care aunt legati a parta
grija de hrana politiel; (Ha fiind-ca vol vamesilor suntql de apururea la têrgii,
vi5 poruncimli Domnia mea, spre a nu ingadui pe a4i1' la alto precupiI si
matrapazlacuii, ci dupa obsce sa, se protimisésca brutaril Bucurescilor a cumpha
suma trebuintelor de hrana politid. Tol. p. 1791, Septembrie 21.
Cod. No. XX, fila 85.
Pré Inalfate Doinne,
Ar. A. ItnEcnti
(1) Nartula brutarilor.
Insciintanaa Maria 'Me cg, dupa cum se vinde acum graula la oborula
têrguluI de afara, asternemil socotéla maI josii, din care se face indestulare si
de sermal'a si de cheltulala si de castigula brutarului pe fiesce-care chila s'i
cum se envine sa véncja panea insemnata mal josa.
Jimbla alba ca drojdiI de hamel la para po dramurl 143.
Panea ce o facti brutaril pentru obste in Bucuresel, insa iar pane alba
de grail spalatil, fiind-ca Impreunate trei maul de grail, precum obicinuesca
brutaril de amesteca de trel maul, vina la para po dramurl 166.
Simitulli ail, ca si jimbla, la para po dramurl 100.
Covrigil iar albl, la para Po dramurl 90.
Prescurile i colaciI si panea ce-I (Ilea coma, caro se lucréza de muerI,
iarasi albe ca si jimbla, la para po dramurl 143.
Covrigil care fact' érasI femeile, la para po dramurl 90.

Dupg, nartuld panel i alil carnel, urind unü nartti generalti de
Iar eel nieruntY, cu drojdil, la para pe dramurl 70.
De acesta tnsciinOmil Maria' 'Me, lar hotartrea cea des'évèr§itO. remâne a
se face de entre InAltimea Ta. 1791, Septembrie 11.
Costache clucerii. Dumitrach,e stolnicil. Niculache pAharnicri. Costantin .Niculescu,
stolnicii.
Cod. No. XX, fila 59-60.
Socotéla unel chile de grail &Ina, spalatii, alma, pentru jintla reicutd
de jimblara.
Tal. Baal
11 -- Cumperat6rea und chile de grail curata.
3 Cheltuiala ins5
Tal. Baal
45 China dusuId vi adusulal de la m6r1
45 la spOlatil
45 simbria §i. mancarea calfelor
18 luminAil la merA 0 la cuptora
12 o saca de apl
12 sare
3 china zablOullif
1 60 ling cart" de lemne
3 00
1 Ca§tigulti brutarului la o chilA.
15
90 se scade cI '§i la, insl
45 dupI za. cate oca 15
45 dupO, t5,r4e, oca 30
14 30
1 51
15 81
90
remanri.
se Incard 4ecIul'alO, pentru celd ce vinde pane In WO.
sl ias5, paine pe dênsiT, care ese dintr'o chill, paine cepta oca 24,
care full dramurT 9,600 §i vine la para po dramuff 143.
Cod. No. XX, fila 60.
Socotéla de pcine ce scotti brutaril, 'in térgil pentru obte fi precum obicinuescii
de punii grd a de trei mini, asa si fact't socotéla pe ccite trei chile impreunate,
inset lar din greiii, valet' si pa' ne albli.
Tal. Baal
27 CumperOt6rea pe treT chile, lug
Tal. Ban'
11 pe o chill grail bunt'
9 altA, chill grad de mijloca
7 alta chill de a treia man/
27
ISTORIA flonittn.oatt 303
I
din care ese paine cepta
oca 672; care facA
dramurl 268,800.

304
toa"' felula de articole de hrariä, i de batturg. i de articote de me-
9
3
cheltuiala la trel chile
castigulit la treI chile.
39
39
2 30
suma cump6rat6ril i a cheltuelet
se scadil ca la, lusa
Tal. Bani
1
1
15
15
din zasite, oca 45
din tar4e, oca 90
2 30
36
3
90
81
r6manfi
se incarca lecTuiala colora ce vandil panea In tare].
40 51 sa pane pe dênsil, care Impartindu-I ca cele dramuel 268,000,
vine la para Po dramurt 166.
lo _Mima Const. Nul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Poruncimfi Domnia mea dumnitéle vel agá, sa daI nizam
brutarilor ca voie far' de voie a urina nartuhl ce li-se da diva pretulit graulul,
cum si asta una data in catil este grati pe acestil pretti, sa urmeze nartulli
acestuia, adica jimbla cu drojdit la o para dramurI 143, si panea cea-l-alta
iarast alba de grail spalatil, la o para dramuii 166, asisderea i simigiilor sa le
dat nizamtl a arma nartulil acesta, care sa, fie datorti a lucra covrigil 3 la o
para, covrigulil de dramml 30, cum si celor-l-altI asemenea dupa nartulii acesta,
tnsciintandri d-ta i la norodult1 de obste; ca s scie nartulii acesta; mns s fact
poruncita cercetare, aevea si pe supt cump6t1, ca nu numat nartuhl O, se paasea,
ci si la drumurI sa nu fie lipa, si 'Anea sa. fie c6pti, lucrata bine si
l'ara de niel unii feliz' de amestecatura, pentru ca In alta chipil de vomil gasi-o,
s. scit c i d-ta vel fi In villa. 1791, Septembrie 12.
Cod. No. XX, fila V.
Pré Inpate Dcranne.
V. A. UaEcna
Anaforaua epitropilor pentru brutarl
Insciintamil Aflija tale pentru rufetulil brutarilor, ca el* mai ehlierei venir
i ne argtara in scrisit, ca, sunt multamiti pe nartulil ce li pusil la
vanclarea de palie si ca pr.... vor pazi dreptatea obstel, ca in loculd fiamangiel
ce ail trasil in trecutit anT, acum sá se bucure cu multamita luI Dumne4eil. ; numaI
róga, pe nastavuill inaltimel tale, ca sa se faca indreptare rufetuluT, cacl
adunatil, mal alesil din rlismirita, multi iabangit sermainsizl si toV aù' caclutit
pe acestù mestesuga, carl nefiindii prinsi in randuiala, mal de multe ort nu scotii
pane In targit, i cand nu se vede bulucii de palie in targil sicliturile zabitilor
razima pe cel ehliere, carl p6rta frica de necinste si de pedépsa, iar aceia dupa
ce alubia de capuhl lor si palie scottl numal cand vor, vinù' si la obor In
de COrgri de le strica tocmelile ce Uci cu vén415toril zacherelelor ; Intru aceia cedí
sa se alta, in scrisil, si care 'si va da chezesia ca va sa fie brutard ahí obsta
ca 'si va pazi mestesugulti nepristang cu sc6terea de pane pe tito) lilele In

'STOMA ROMINILORt 305
nagitil, ba si de lemn6riI, apol i nartubll de chiriY, de transporturT,
targa, acela sa se primésca de rufeta i fiepecaruia sa i se dea pecetluitula
gospodtl, pe numele lui, ca aretare a este bratara alesti i primita' de rufeta.
Dapa acésta mai cera ca la obor in Ole de terga sa se protimisésca a cumpera
mai anteiti obqtea, apol dupa obqte sa cumpere eel aleqI de rufetula brutarilor 0 in
arma fainaril séa maI bine sil le qicemii matrapazil, iar ficleniI ceI lapadatl de
rufetulii brutarilor sil fie popritl de a campera zacherele, séa de a maI tinea,
cupt6re; peste care rufetulti cere aléga dintre ei unù proestosil ea volnicie in
scrisil de la Inaltimea ta, pentru purtarea de grija a acestel bune orênduelI i pentru
diaforalele ce se vor intêmpla, sil aiba vre-unil din rufetula lor la socotell de ale
me0equguluI lor ; de acésta insciintamil, i cea desevir0til hotarire se va fa,ce de
Inaltimea ta. 1791, Septembrie 17.
Costache clucerula. Dumitrache stolnica. Hicolache paharnica.
Const. &MI VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... calla inaintea Domniel mele acdsta anafora i cata
pentru jabangil sermalanzil ce lueréza 0 el brutaria a intra la orênduiala i datoria
ce aii i brutaril eel vechI canoseug, spre a parta grip, i el de indestularea
polìiei, i a se lega ca va pazi me0equgalii napristanti ca sc6terea panel
pe t6te 4ilele in targa i ca paza nartalul Domnesca, acésta este ca cale qi priimima
Domnia mea cererea brutarilor, insa ca ac6-sta nu primimii Domnia mea,
adeca una numerii, ca numal at'atia sil luereze brataria, iar altula sil nu fie volnica,
cacl acésta nu este de folosula obtei, fara de namai interesola lor, ci langa
cag se Oa astall sell mane la numera lueranda, porancima Domnia mea 0 altil
sil fie s1obo41, cu acesta orênduiala însil, precuma aretarnii maI ma, ca sil se
indatorésca i aceia ce aunt brutariI datorl pentru indestalarea politiel a hiera
ca totil me0equgula nelipsita, a sc6te purarea pane in terga i a pazi nartalti,
facetI dumniav6stra f6ie de tog spre a fi sciutl, dap, care sil li se dea pecetluiturile
DomnieI mele, danda-i in sciinta qi a daméluI vel aga, ca sil fie
canoscug, urmandu-se insa slobolenia acestal meqtqaga nepoprita, dapa cuma.
porancimil. .A.0qderea 0 la cumperat6rea graulal in 4ilele de tergil, a se prob.misi
anteiti ob0ea, apol dapa obqte sil ampere bratariI, qi acésta o primima
Domnia mea 0 nu namaI sil rérnâe matrapazil pe lima, ci inca vor fi °prig', ca
unil ce bine scitI cilS Domnia mea amii ridicatii matrapazicurile i precupiile Cu
totula; de care porrincima Domnia mea dumitale vel spatara, i dumitale vel aga
sil urmatl acestel poruncl, ca la qilele de têrga, dupa ce va campera ob0ea sil se
protimisesca brutarii Bacurescilor a cumpera ; iar pentru a orendui anti proestosa
pentru rufetuhl brutarilor, la acesta avemú Domnia mea ofenduitit zabita pe damnélai
aga i niel au fosta obiceltl, niel este trebuinta de proiestosa osebita
pentra rufetula. brutarilor. 1791, Septembrie 18.
Cod. No. XX, fila 72, 73, 74.
Pitacil la aga pentru brutwi ea s4-1, sill;sea a avea zacherea pe cede trel
luni inainte gata pentru vreml intémplato're.
Fiind-ca, la o politie ca acésta ca atata multime de noroda se cade ca
totti-d'a-una sil aiba brataril Bucurescilor zacherha cea trebuinci6sa, dupa so-

306
V. A. URECILIX
de deschraturY etc. Acesttl nartü generabl e din 20 Septembrie 1791
cotéla multimel norodulul, pe Cate treI huff inainte, Ming mAcinatI gata, ca la
intemplare de vrenif Impotrivl, off cand este cale grea de nu p6te veni zacheréua
de pe afar/ la tergil de vênlare, ori cand se tuned morile din vre-o venire
a apelor marl', sal dud se inghéta de itztimea gerulul de nu pote macina, off
cand scadil apele, sI nu pItiméscI atuncl norodulil vre-o lipsa sal scumpetate
din nepurtarea de griji a brutarilor ; iatI poruncimil Domnia mea dumitale
vel agl, ca dupl mime si in cea-l-altl Domuie a Domniel" nóstre ail fostd datti
nizamu1t1 acesta spre plzi brutaril ca o datorie a lor, sl aibi a stringe pe
rufetule brutarilor de Bucuresci, carora al le aret'l acestl poruncl a Domniel
mele, i sl-I silescl i a/4 indatorezl, ca sI cumpere din vreme, acum dud
din mile. luf Dumnelleil bucatele aunt indestulate i calea este bunl, pentru venirea
locuitorilor de pe afarl la tergil eu grail de venclare, macine a avea
fling gata sigurifsindu-te prin zapisil dela manile lor I cu chezasil unulù' pe
altule, cum ca vor avea zacherka gata pe cate trel huff inainte, i dup./ trecerea
a 45 de (Tile, iari asemenea mal naintea soroculuI din vreme ea urmez1
dumnéta a te griji, ca asemenea sa te sigurifsescl pe celea-l-alte trel lunl inainte,
sa aretf Domniel mele el se urinézI acestÙ nizamil In faptl. 1791, Sept. 25.
Cod. No. XX, fila 95.
Ito Mihail Const. Supll VV i gospocl.
Zemle Ylascoe Dumnév6sta ispravnicilor ot sud Ialomita slnetate ; ve
faceml in scire, el cu mare scarbI a Domnief mele au4imA cum el aief inteacelil
judete, se vinde pm la o para cate 80 si 90 de dramurf, i acésta nu alb/ i curatl,
pentru care multe ne-amti turburatil Domnia mea in vreme ce aid in Bucuresel,
se viudo acésta una data faun alba i curatl la o para dramurl 150. Iarl peste
patine lile averail a o sui si a o rnIii peste hue sute de dramurl, dupI pretula
graulul ce s'al eftinitil, cu main mg josil, uncle acolo la judetil afara, trebuesce
sl fie cu multa deosebire maI eftinI i mal indestulat/ decatil in Bucurescf,
clef acolo este locule de nude ese graulil si nu lipsesce graulii,*lipsesce i cheltuéla
caratuluf i adusulti cu plata de chirie in cale departatl ; pentru care acesta
inteadinsti arnü trimisil pe tutungiulii Domniel mele in partea loculul de al
cercatù adusti chiaril pane de acolea din WO' de alma ve4ut-o insine
Domnia mea mica si presta dui)/ cura ve al./tame mai susil ; decI iata ye poruncimil
Domnia mea strasnice, ea anal posing sl aveti a da nizamil brutarilor,
spre a se face si a se vinde panea mare, curatl i lucratl bine, dupl nartulil
ce se urmez/, si se va urma in BucurescI, cu deosebirea ceea ce urmézA a fi
acolea earl, maf mare cu multi, del lipsescti cheltuelile ce all brutarif de aid,
si este si boculà bucatelor acolea Fang/ dênii, pentru ca al scitf, el Domnia
mea nu lipsime in t6t1 vremea a face cercetare, si de vomti aucli iarAsi ca nu
a-ti date nizamule si nu a-ti indreptatil venlarea de pane precum poruneime,
séù si de alto lucrurl trebuinel6se norodululul, nu numaI brutaril vor fi pedepsitT,
ci i vof ispravniciloril yeti cadea in mare urgie a Domniel mele ; acésta vO porunciml
1792, Martie 29.
Cod, No. XX, fila 461.

intdrifil de M. Sutu Vodà. Este revOutil, cu modificarl, in 1792,
Ito Const. Su(id VV. i gospod.
ISTOIIIA RObLINILORt 307
Zemle Vlascoe.... Cinstitil si credinciosule boerule alù Domniel mele Iordache
Sute vel agg, facemg dumitale In scire, cg dupg pretull graului, ce at
fostal ast1-41 de vendare in tergulii de afarg, aclecg cel d'anteig, grail de frunte,
spglatil, chila dela 12 lei pang. la 11, si cehl de alit' doilea i aid treilea maul
dela 9 lei pang la 8. Mgcarg ca dupg drépta socot611 se cgdea a da nartil brutarilor,
ca sg. nu mai aibg, nid unii euventil de pricing, area flcutil socotéla acea
ce este intocmit/ pe 12 lel grail de frimte, si 11 lel gran de a doua maul, si
10 leI grau de a treia mang, impreunate adecg, aceste trel maul' de gran preening
obisnuescii brutaril, de asemenea grau de trei maul; de care acestil prettl Mcandu-se
socotéla brutarilor, dupg ce aù intratil t6te cheltuelile lor la socotélg,
indreptandu-se cu multamita lor, i condeile de care se plangea, vine la o para
dramurI 135 tocmaI, pane albg curatg, c6ptg bine si lucratg din grail spalatii.
DecI primindù' dumnéta porunca DomnieI mele, sg aibI a da acestil naafi, carele
cu teta multImita sunt datorl brutariI primi si urma, care nartil dupg
vel da dumnéta brutarilor, apol sg facI publicuire 0 la total norodult1 Bucurescilor,
ca sg lie sciutÙ de obste, si pururea nu vel lipsi dumnéta, a face ceregaile
celea cuvinci6se, ca sg te pliroforisescl de sunt urmItorI brutaril WI nu
1791, Octombrie 7.
Cod. No. XX, fila 123.
Carte legatil la ispratmicii 111-uscelulni, pentru nartula bucatelor, triniiténdu-se
copie de aid
Dumnevóstrg ispravnicilor ot sud Muscel, sgnetate ; amù vedutil Domnia
mea insciintarea ce facetl pentru scumpetea lucrurilor ale mandril, ce Inc/ se
urmézg pan/ acum acolea, i porunca ce ceretl cu aretarea nartuluI ce anal dattl
Domnia mea lucrurilor de vendare aid la BucurescI ; pentru care iat vé trimetemg
copie dupg nizamulii Ce avemft aicl Domnia mea, lug fiind-ca intru
adeverii lucrurile ce se vêndil aid in BucurescI trebue sg, fie ea deosebire la
pretil decatil celea de pre afarg, priu orasele énii, dumnévóstrg sg ve cbibzuitl
si dreptatea pgzindii sa faceti segdementula cehl euviinciosil, din pretialil de aid,
la lucrurile ce se aflg, cu indestulare acolea, cum si la lucrurile ce nu sunt in
partea loculuI, iargsl sg intoemitl pretuld celi cuviinciosg, iarg la pane si la carne
dupg pretulg graulul si alti viteler ce Este la partea loculul, asa yeti da si nizamulii
brutarilor si mgcelarilor, fgcendii socotela brutarilor, cum si aiaruhl
mgcelarilor, spre a putea face nartulii dreptal, si pe de o parte yeti da
nizamti la vendarea lucrurilor, pe de altg, parte sg insciintatl DomnieI mele aretandu-ne
nizamulti ce all gg,sitil Cu cale, acea la partea loculuT, trimitendu-ne
f6ie de t6te lucrurile, anume in ce chipil intocmitii, i fitl sgatosl. 1791,
Octombrie 11.
Cod. No. XX, fila 130.
Pitacti la aga pentru ca s siléscel pe brutari de a vinde pima dupa nartulti
ce se arétei
Cinstitil i credinciosil boeruhl DomnieI mele Iorgaclie Sutul bìv vel post.
epistatultl agil, fiind-cg astadI ail Pistil pretulti graulul celi bunil de frunte

308
V. A. Uazcza
Maiü 8. Fiinclti unti narttl care atinge atatea ramurl ale industrieI
chila tal. 11, iar celd de a doua maul mal josti, i celd de a treia maul si mat
josd, dupa care acestù' pretti facandu-se socotéla a treI chile de trel maul, dupa
ce intra la socot611, i t6te cheltuelile brutarilor cum si castigul lor, vine sä se
van la o para dramurl 145. Poruncimil Domnia mea sa dal pe sind nizamuld
brutarilor, de asta-séra, ca de mane sa sc6ta, In targil phne de vênciare la o
para drammi 145, lucrat i c6pta bine, supuindu'l farli de voia lor, a urma
acestul until negresitd, de care sa InsciintezI la t6ta obstea. 1792, Februarie 3.
Cod. No. XX, fila 343.
Publicafil la tdte judefele pentru nartulti ciírnei si a peinei al nu se
unnéza dup'd kotarire.
Dumnév6stra ispravnicilor, din cercetarile ce facemd Domnia mea pe
au4imil ca nartuld carnet si al panel nu se urm6za dupa porunca, pentru care
iatä ne facemti Domnia mea datoria, crestinesce, i vö maI trimitemil de acésta data
poruncI, priu care vë ar6tamd iarasI aiiume pretuld camel de die, ocaua parale
cincl, cea de vaca de acésta data parale patru, phnea cea alba i curata, la o
para, dramurI clod sute, cea de a doua maul, la o para, dramurl 400, papa va
esi grauld nod ; jara dupa, acésta sit scitl Mtn' adevgrii ca avenad a trimite Inteadinsd
dmenil nostri din natintru la bite targurile de prin judete, si cand si
dupa acésta vomti lua pliroforie, ca nu se urméza, nu numaI pe macelarl i brutarl
cu térguld i cu ocna avemil a-I pedepsi, ci si pe Insi-v6v vomil pedepsi cu grele
trepede si cu urgie i lipsire de ispravnicie ; ci datA sa scitl, ea acésta este porunca
cea din urma. 1792, Julie 6.
Titaell la vel vist. pentra prefult1 miera de 'éstimpti.
Ito Const. Suful VV.
credinciosti boerull DomnieI mele, dumnéta Ianache Vacarescule,
vel vist., End vè4utù Domnia mea anaforaua ce ne-ati facutti pré sfintia sa
parintele rnitropolitti, i dumnélor cinstitiI i credinciosil boerif velitI al Divanulul
Domnid mele, pentru pretulii mieril de 6stimpil, cuing ea In Waite d'érapanarl
si stingere ce ail cercatil téra In vremea acestul trecutil r6sboiti, fiindil una, si
prapadenia stupilor, din care s'ati imputinatti si ail cumpgratd locuitoril turd
prasila lor, cu indoitti i Intreitù pretd, ce era In cea-l-alta Domnie a n6stra,
de vor fi silitl a da mierea cu pretuhl de maI 'nainte, nu numal paguba li se va
pricinui, ci i desnadajduire de a maI prasi stupI cu 1ndestulare, pentru care ne
facil rugaciune, ca sa mijlocimù i catre prea Inaltuld devletil a primi de a se
cumpèra ëstimpil de catre negutitorl ocaua de miere prigolti chte 11 parale,
vadra de miere Po tal. 4; decl, pentru cad este sciuta i Domnief mele dër'6panarea
ce ad cercatil téra In vremea rezmiratiI, si pentru ca sa nu anti en
acésta pricina de mahnire locuitorilor, ci Inca sa-I indemnamd la prasila si la
Inmultirea stupilor si la alte matahurl ale pamantuluI, pimindù Domnia mea a
face mijlocirea acésta, i iata poruncimil dumnitale, ca sA facI poruncile DoranieI
mele in Ora, adeca mierea de prigonti un-spre-Ilece parale ocaua si vadra de riere
tal. patru, a o cumpha negutitorif cu acelti pretil dela locuitorl. 1792, Iulie 13.
Cod. No. XX, fila 727.

Isronis RoukuLost 309
comerciultg, Domnitorul puse pe intregulti Divnti teoriséscei (1).
Douë càr,f deschise catre ora;senit dela Urzicent i dela Bónmic i dela Focfanl
pentru scumpetea ce se urtnéza la anc,larea lucrurilor
Zemle Vlascoe Vou5 tutulor oraqenilor lacuitorl i thgovetl din Urzicen1
sud Ialomita, v5 facema in qcire, ca din cercetarile ce pururea facemti Domnia
mea pentru a v6stra petrecere, a locuitorilor dupa gait, gala despre altele, cata
despre celea trebuinci6se ale hranel v6stre, luarama in scire, cum ca acolea
se vinde panea la o para dramurl 80 0 pan' la 20, qi niel acésta nu este alba gi
curata, care acésta la multa turburare ne-aa adusa, in vreme ce aid in Bucuresel
se vinde asta una data, panea alba i curata la o para drammi 150, iara
peste putine gile, dupa pretulrz graulul ce s'ail eftinitú acum avem mad peste
200 drammi, unde acolea se cade a fi cu multa deosebire panea me mare, cad
de acolea ese graula care se aduce 0 aid. la Bucuresef i lipsesce brutarilor caratula
in cale departata 0 plata de chirie ; decl, nesuferinda. Domnia mea ca sa
patimitI voi acésta scumpatate, spre interesula qi lacomia Mt de m5sura a
bratarilor, iata ama trimisil poruncile DomnieI mele strapice dare ispravniciI
judetuluI, ca pe inti acum sá dea nizamulii cela cuviinciosti, déra voI sa nu a*teptatI
zabava nizamulul ispravnicescii, ci indata ce veti vedea ca indreptare nu
fa.cutti i urméza brutariI totù interesula lora', sa mergetl cu panea acea in
mana la ispravnicil judetuluI, ca sa, o artatI, 0 de nu yeti vedea nizamula care
poruncima. Domnia mea, sa trimii jalba Domniel mele de acolea, fara de a v5
trepada inqi-v5, 0 nu nurnd pe brutarI ii \Tuna pedepsi Domnia mea strapicti,
ci 0 pe ispravnicI '1 vomil face pilda spre inv'étatura, ca sa scie cura sa pazésca
nizamula i dreptatea v6stra! acésta. 1792, Martie 29.
Cod. No. XX, fila 460.
Asemenea carp facutil i catre ispravnicI.
(1) ùarte la boerit epitropt pentru narturt, trimiNndu-se doua narturt de celea ce
sunt trecute inainte
Zemle Vlascoe CinstitI qi credincio0 boerilor Domniel mele, dumn6v6stra
boerilor epitropI ai trebilor ob0ieI san5tate; iata, i pentru felurimile lucrurilor
de mancare, i pentru lucratorI, china vinurilor, a vaselor de tota felultl,
altele trebuinci6se norodulul de ob0e, facêndu-se nartula cela cuviinciosa ca
socotell de ob0e, vö trimetema dou5 catal6ge pecetluite de Domnia mea, unula
pentru unele felurimI, altu/ti pentru alte felurimI; ci déra sa renduitl unii logof5til
harnica dela epitropie, carele impreuna cu una zapcia, dela dumnéluI epistatulti
agiel, sa le citésca la Térgula de afara, la Tergulii CuculuI, 0 pe t6te ulitele din
launtrula tergulul prin mahalale, ea sa se faca sciute i cunoscute tutulora,
grijinda f6rte dumn6v6stra, i cand yeti vedea ca nu se pazesce, sa avet1 datoria
a insciinta DomnieI mele. 1792, Maiti 8.
Cod. No. XX, fila 561.
Carte catre dumnaut vel agá pentru narturt.
Zemle Vlascoe Cinstitti gi credinciosa boerula DomnieI mele Costache
Sute biv vel post. epistatula agiel, san5tate ; iata qi pentru felurimile lucrurilor

310
V. A. UREcarl
Ind, din 1791 Octombrie, Voda ceruse nartü pentru bacAniI cum
se pote vede din urmAtorulti pitacti:
de mancare, i pentru lucratorl, pentru vase de tota felulti, pentru china adusulul
vinurilor ei altele trebuinci6se noroduluI de obste, facandu-se nartula cela cuviinciosa
cu socotéla de obste, si trimitema si dumitale doua catal6ge pecetluite,
unula pentru unele felurimi, altula pentru alte feluriml, ci d6ra sa oranduescI
si dumnéta ung zapciti harnica, ca de-Impreuna cu logoatula orênduita dela epitropie,
sa le cetésca la Targulti de gait, la Targulti Cucuhif si prin t6te ulitele,
Inlauntru têrguluI si prin mahalale, ca sa se faci sciute si cunoscute tutulor de
obste, grijinda Mae si supuinda pe fies-care, cu vole oil cu nevoIe, si paz6sca
nartula acesta Intru t6te. 1792, Maig 8.
Cod. No. XX, 61a 562.
Nartulii ce Cu sfata s,-i parere de ollte ami hoteiritg Domnia mea si se urmeze
acum intr'acéstd vreme la lucruri de ale mcincaril fi allele
cum mal josil aretä
Tal Baal
Apti, sacaua In tèrgti 6
Iara In ocolulti spataresca, In mahala . . 9
Butula pastrama de capra 15
Bobuhl uscatt, ocaoa 6
MA, cela verde, ocaua 3
Branza de -oI In f6le, °can 24
Ghiudenula séti sugiucu ce se face aid In Bacurescl. 1
Gasca 45
Icrele de stiuca 60
Icrele de crapa WI de cosacti 30
Casala pr6spata, ocaua 18
Casulti In saramura, ocaua 24
Cosaculti saran, ocaua 9
Cosacula pr6sprita, ocaua
6
Curcanula mare 90
Tara cela mal mica 60
Curca mare 45
Iara cea mal mica
36
CarbunI de mangalti, suta de oca 1
Carbunl tiganescI de lucru, ocaua
1
Lintea, ocaua
3
Minatarcl, ocaua
30
Mazare uscata, ocaua
9
Tara cea verde, ocaua
7
Mierea pang se va da nartulù celti desëvérsitil, ocaua 42
Malaiula macinata de porumba, °calla
Malaiula macinatil de meia, ocaua
Nucile, suta
I
2
1
6
24
Otetula de vina banal ocaua . , ,
1

Pitaed la agd # la boeril epitropi ea sd pue narld # la bdedniile
ce vin4 de peste Dundre.
Cinstitil i credinciosta boerulii Domniei mele, Iorgbache Sute, biv vel
post. epistatulA agiei, dumné-v6stra, boerilor epitropi, fiind-ca este cu cale si de
trebuinta a se pune nartil si la lucrurile de bacalica ce se aducal de peste Dunare,
ca intru t6te feliurimile sa, se urmeze o drépta ami la trebuintele norodulul de
Tal. Bata
Tara otetulfi de vinfi bunicela, ocaua TÏ2
Ou'61e, trel
Orzula ce se vinde pe la lianuri si pravaliI, ocaua
Lapte dulce, de °I vi de vacl, ocaua
Morunulta prespeta, ocaua
LA, nisetru prespetfi, ocaua
Iara ciga prespeta, ocaua
Tara crapulii pr6spetil si somnulfi, ocaua
l'ara stiuca, prespeta, ocaua
ha pescele de helestefi, felurimi, ocaua
Pescele de Dambovita, cumfi mréna, somml, ce se viudo in Una cu
copaile in apa, vial, ocaua
Morunulti saratii, ocaua
Tara somnulta saratil qi crapulfi, ocaua
Iara platica Barata, ocaua
Pastrama de vaca cea de zalhana, ocaua .
Prunele uscate la sere, °cana
Iara cele uscate la lojnita, ocaua
Pleura curata, ocaua
Puiulta do gaina
Raci de hita, suta
Iara cel de helestefi, salta
Rata
Sapunii de Ora, ocaua
Semen de inri, ocaua
Tara cea de chepa, ocaua
Scoiciie cele mari, anta
'ara cele miel', aula
Fasolea uscata, ocaua
Tara cea verde, ocaua
Urda sarata in burdufil, ocaua
IBA cea prespeta, ocaua
3
3
6
45
39
40
24
18
30
60
39
24
9
36
12
6
24
12
15
12
21
24
6
4
24
15
6
3
21
12
Untulfi pr6spetù', ocaua 30
Tara cela topitg, ocaua 48
Uleiulii, ocaua 60
Iara ei sa cumpere semênta cuanta s'ata qisÙ mal' Basta, ocaua . . .
Olalia, Irisa cate vase vor fi smaltuite, orl-ce fela de ifosil vor fi A
se mesure cu apa si sa se platésca ocaua
ha cele ne smaltuite, ocaua
6
3
1
Cod. No. XX, fila 563.
ISToRTA ROMINILORO 311

312
V. A. UnEcira
obate, vg poruncimii Domnia mea, ca sa viá adunatl la una loc5, unde sa aducl
dumnéta, biv vel post. epistatule a agid, §i pe bacal-baaa, cu totil Tufetulit
bacanilor, qi dupa ce v11 vetl pliroforisi mal antêiti de pretulti cela adeqratil ala
fiea-caruia felurima de lacru, ca care se cumpgra pe loca de acolo de peste
Nartula inceardmintelor de térd tureaca i dree-ce dintr'a
Pré Inalfate M'une,
Cartea de Inaciintare ce face Inaltimel tale Dumnélul Iordache capichehaia
dela Giurgiovu, d'impreuna ai cu fOja de pretula vênlarel Incaltamintelor, i Orea-ce
parte dintr'ale bacaniilor, precum se poliftisescti ea vénlarea la rual, care de
catre Inaltimea ta trimisa la epitropie ca sa chibzuima in ce chipa se cuvine
a se viudo aceste Incaltaminte, ai acea parte de bacanie aicl In BucurescI,
urmatorl fiinda ama facutit cercetare pe subt cumpgta de vanclarea ce faca
Intr'ac6sta vreme, ai vedemil, ca dupiá cumpérat6rea lor dela rqf ei dupa
vamile e1 chiriile ce daa Inteacésta vreme, nu ara fi cu cale de a vinde cu pieala
ce s'A obicInuita ei acumt, ci maI cu eftinatate ; decI noI precuma ama socotita
inteacésta vreme, O. se ;Tanga fieq-care Incaltaminte, cuma ei acea parte
de bacanie, aaternema socotea mal josit, care de va fi primita Inaltimel tale, al
se dé() luminata porunca de urmare ; de acésta insciintama Inallimel tale. 1792,
Iulie 13.
Costaae clucera. Duntitrache Varlawnti.
pod. No. XX, fila 767.
Cum véndrc preivedia,sii de voia lor
Talerl Banl
2 Papud cu meal buif ca postava ai l'ara postava, jara de a doua mana,
mai proatI 1, banl 90.
4
3
3
60
90
60
Cizme voinicescI liochiu, bune.
Cizmele roail turcesd de orna mare.
Cizmele galbene de omit mare, captuaite cu musulil.
2
1 .
1
1
90
90
90
24
Cizme roail de oma mare, ca douò captuaite, ca carimbu lungil ;
asemenea celea negre acesta cusaturI' felit de faptura.
Suraturile captuaite, iar celea necaptuaite tal. 1, bani 60.
Iminei barbatesci de orna mare liochid.
Ipac asemenea imind roail ; asemenea aieel negri de saftianil.
2
4
3
3
2
1
Papucii ca meai barbatesd, ea postavil séa fi de de postav; laxa de a doua
mana tal. 1, ball 75.
Cizmele voinicesd liochia, bune.
60 Cizmele voinicescl roail cu o cusatura.
45 Cizmele galbene de téra turcésca, captu§ite cu maula ; laxa cele ce
se lucréza aicl tal. 3.
60 Cizme roail de orna mare, facute aicI cu douiS cusatarl c cu carlmbi
lunga captuaite, asemenea ei celea negro cu acésta flptura.
60 Suraturile ciptuaite, jara colea necaptuaite tal. 1, banl 45.
72 Papad femeesci galbenl cu calcaia c ara de topI.
90 'paca asemenea papad liochiii.

Dallare, sa socotitl apol, cu dreptula adevlira, curia, cheltuelile celea adevarate,
puinda O dobanda cea cuviinci6s4 pe cata se cuvine a se ca§tiga §i a se folosi
vêncjatoril din aliveriqu lor, sa ehibzuitI apol pretulii cu care se envine a viudo
Taleri Bani
1 30 Condurr cu tedia.* qi en topI liochia de copile dela 5, 6 anI pana
9 §i. 10, Mil una pretil ail, iar ceI galbenI tota Cu acesta mijloca
tal. 1, banl 15.
1 90 Papucl cu tedia femeescI liochia eu topi li postavil roqin in launtru.
54 Pantofi de copiI liochia cu topl, dela 3 anI pana la 6-7 §i. 8 ant
45 Ipacil pantofI galben1 cu 00' de copil, teta asemenea.
18 Perechea de postali pestritI de copa miel.
1 Cizme liodia de copil dela 7 anI pana la 10 qi 12 anI.
105 Cizmele galbene, total asemenea urmare.
1 105 Condurl cu .00 galbenl li. cu meqi lungI femeescI. Iara de vor fi conduri
MI de topl, tal. 1, boli. 95.
1 90 Condurl cu terlicI i cu 01)1 liochil
1 60 Ipacil condurl ca tedia qi cu topI galbenr.
1 90 Cizme galbene muerescI, bune, fara de captupla, iara de a doua mana
1 tal., 60 banl.
60 Papucl galbenI cu calcaiti, femeescl §i. fara de topl.
Parlea de beicanie cum o véndil blicana, de voia lor
Talen i Bani
144 Oca de unta de lemml.
108 Oca de sapuna bulla.
2 Oca de ara.
42 Oca de °reza.
Vénclarea de la rufl, dupd insciintarea capiaehailor
1 96 Papucl cu meqI en postava qi Ara postava.
1 42 Papucl cu tedia' femeescI.
3 30 Cizmele galbene voinicescI.
3 90 Cizmele liochia.
3 30 Cizmele roqil.
1 45 Imind liochil
1 15 Imind ro0I.
36 Turaua de saftiene liochil
25 Turaua de saftiene galbene.
22 Turaua de saftiene ro§iI.
33 Oca °reza, ami se vinde cu paraoa, iar d'id se cumpara eu dila
ocaua 30 banl.
Cod. No. XX, fila 768.
Pré Inaltate lio'nute.
ISTORIA itOMINELORet 813
Dupa luminata porunca Inaltimel tale, s'ati vgcluta §i de catre nol acésta
anafora a dumndlor boerilor epitropl, ce faca pentra nartula la fiercare tela de

314
tr. A. Carotid
bAcanil acele mArfurf la norodu Bucurescilor, i sA arétaff Domnier mele nartuld
cela dreptü, prin catastihil a-nume de fie-care felurime, ea sl (lama si la acestea
nizamuld lor prin porunca Domniel mele, osebitil de acésta poraneinal dumit6le,
epistatulli agiel, ca marfa de bacalica ce se aduce de peste DunAre, dud vine,
sA grijesci, ca unù zabitil aid rufeturilor, a se ImpArfi acea marfd la top bAcanif
cat' se caving., sA nu se opréscA numal de unil ; pentru care acésta sa fie datord
bacal-basa a da scire dumitéle, cand vine marfa, spre a nu se face numal de
unii zaptulti acael mArfl, ei BA pAzésel orênduiala cea dréptA a rufetuluï. tol.
p. gpvmd. 1791, Octombrie 27.
Cod. No. XX, fila 198.
Réspunsti la ispravnicil Dcímbovitel pentru véngarea pang, cum are a se
urma acolo.
Amil véluttl Domnia mea insciintarea ce ne faceff, dela 27 ale lunif acestia,
ca socotéla ce ne-alf trimisil pe 100 oca grad, dar nu all cercatil dumn6v6strA,
si cu celea-ralte douil feluff de manT, aded grad de a doua si a treia mana,
cAcI socotéla brutarilor pe trel maul' de grad este facutl, sail de nu se aflA
acolea de tret feluri de grail, nu ne InsciintaV, si de este tacqi cum 4i.eemti cercarea
i socotdla pe tref feluri, dupA cum asa i brutaril obisnuescii de cumpérl
grau de treI maul, celd d'anthd cu unú iara eu altil preta
maï josü, iara de nu se afta acum vetT face urmarea acésta dupA te va veni la
tèrgil grad maï indestulatil din cebú nod si BA ne arsétatl, clef la alto asemenea
judete de multi.' averail seire, ea se urrnézA nartuld ce arml data, si numal acolea
vedemtl acéstA deosebire. 1792, Iulie 31.
Cod. No. XX, fila 773.
Deja in 1791 Septembrie, M. Sulu (Muse unti nartti apr6pe generala,
celti urmatora In notà(1).
incAlblminte si a 6res-ce parte de bAcAnif, prin care ardtl ea aù cercetatd si ad
socotittl chiriile i cheltuelile ce ail, si &cif 6res-ce seAdere din preturile yen-
4Aril ce se urmézA acum ; pentru care fiind-cA no! intru acésta vreme nu putemil
face vre-o alta deosebitA cercetare asupra acestul nartd, gasimú ea cale de o
cam data sA fie laminaba porunca MArief téle, dupg aasta anafora a se urma,
afarA din prefuld untuluf de lemml i ala sApunuliff, fiind-el vêndarea acestora
clod feluri fArA de narth le véndd bleanif acum ocaua pe banf 32, si de vreme
ce damnélor epitropif pand nartil a se vinde ocaua de until de lemnd Po parale
36 si ocaua de slpuml Po parale 34, adeeI ca prep maï seumpil, decatil véndil
blcanif de voia lor, de acea 4icemd cA, parfaiñ aeestor doug felurf sA se urmeze
totil dupA cama véndutil pana acum, adecl pe haul 32, atatd untuld de
lemnd, câtù i sApunultl, si in urmA dupl acéstA neme fiindù (maï incolo nu
se po'te cett).
Cod. No. XX, fila 769.
(1) Pré Inaltate DoMne.
Dapg luminata porunca Maria. tale, anal fleutti cercetare atatd pentra cele
ce aunt de hrana obstef, catd i alte trebuinci6se norodulul, precum pentru t6te

IsoBis. lionfiNn.oittr 81
Asemenea narturi nu se aplica numal in Bucuresci. In Septembrie
1791, se tramita narturile spre aplicare ca modificarile necesarii,
i la Craiova:
gTotil la dumnéluI Caimacam dimpreuna Cu estractula narturilor ce s'A
facutil aicI din porunca Mariel séle, ca sa faca §i in ora§ula Craiovel socot6la
§i. in ce chipa va gAsi cu cale a se vinde, sa dée dumnéluI nizamula cela cuviinciosa,
insciintânda §i. MarieI séle.» 1791, Septembrie.
se aréta mai josii la acesta protocolii, §i le-amil pusa narta precum ama socotita
ca se cuvine, cu dreptate, la acésta vreme a se urma ; iara hotarirea cea
des'évérita fémOne a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Septembrie 12.
Costache clucera. Dumitrache stolnica. Nicolae pallar. Constan tinescu stol.
Talen.' Bani
9 Apa sacaua in térga in ocolula Agiescu.
12 In ocolula spatarief, la mahalale.
18 Butula pastrama de capra.
12 Ocaua boba.
4 Ocaua braga.
48 Brânza de °I, in fole.
11/2 Brojbiile cele marl.
1 Cele de mijloca.
1 Cele miel.
3 Bame mail dou6-4.ecl qi eludí.
3 Cele miel treI-cleci qi cinel'.
6 Varula nestinsti, cu adusula de la téra.
1 Varula nestinsil ce-111 vénelti matrapazil.
3 Varza dulce, capatina mare.
2 ha de mijlocii, capatina.
1 Cea mica, eapAtina.
6 Vana acra, capatina mare.
4 De mijlocù', cApatina.
3 Cea mica, capatina.
1112 Guliile cele mal:1, una.
1 De mijloca, doné.
1 Cele miel', trel.
1 Ghiudenult1 ocaua, ce-111 faca aicl in BucurescI.
30 Gaina batréna.
45 Gftsca.
75 Dulgherulti pe 4i, pentru lucru.
60 Zidarula, de lucru pe 4i.
75 Icre de tiuca, ocaua.
45 Icre de crapt ség de cosaca, ocaua.
36 Nula in saramura, ocaua.
» Carnea de 6ie, ocaua.
» Carnea de vaca, ocaua.
» Carnea de rimatora pr6spèla, ocaua.

816
V'. A. trREcura
In interesuld scaunelor de mäcelarie Domnitorul d i circulara
urmatáre In judetele unde sunt zalhanale:
Cinc): cäri legate la 5 judete, uncle sunt zalhanale, la Ilfov, Saac,
Vlafca, Dambovita i Prahova, ca sei 2224 tare macelara vitele acolo, ci la scaunele
Bucurescilor
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud gallate ; Fiind-ca ne-amg Insciintatti
Domnia mea cum ca macelaril Bucurescilor, carl ají avutil vole i slobo4enie data
ca volnicie Inca de asta-primavara din vreme de a cumOra vite din téra pentra
hrana i indrestularea obOel politiel Bucurescilor, acum acele vite hranite se pila].
Talen l %ni
90 Curcanull mare.
60 Curca mare.
45 Curca mal mica.
4 Carulil de fenti, de mgsura.
2 De a doua mana.
1 De a treea mana.
60 Caponulti.
1 60 Cárbunl de mangalil, suta de oca.
1 Carbuil tiganescl de lucru, ocaua.
2 60 Caramida cu adusulù, mia.
71 f 2 Lintea.
90 Lumlnarile de seti, acum sa se urmeze acesta nartti, pana la Noembrie
1, adeca ocaua.
30 Manatarcile, ocaua.
9 Magna, °cana.
30 Melcl marI, suta.
15 Miel*, suta.
45 Mierea, ocaua,
3 Malaiti macinatti de porumbil, ocaua.
2 Malaitl macinata de mciii, ocaua.
6 Morcovl, ocaua.
3 Merele creed cele marl, cjece mere.
3 Cele miel, cincl-spre-cjece.
61/2 Nucile, suta.
6 Napil, ocaua.
24 Otetulil de vinfi bunii, ocaua.
12 00tu1ti de micdil, ocaua.
3 °une, douë.
4 Orzulfi ce se vinde pe la hanurl qi pravalil.
3 Olaria, cate vase vor fi smaltuite, orl-ce fehl vor fi, sa se m5s6re ea
ap i sa se platésca, ocaua 3 parale.
1112 Cele nesmaltuite.
30 Ocaua de pastrama de vaca, de zalhana.
3 pece fire, prazulti cehl mare.
3 Celil mfiruntil, 15 fire.

Tonxe. RNA/moat 317
de le tale pe la zalhanale i pentru hrana politiel cumparA din Orgulil oborulul
vite praste i slabe ea pretil mal eftinii, de tale la scaune carne care Did este
de mâncatil i care p6te pricinui i 13611 la norodil; ded macar ca li s'afi datil
de catre Domnia mea porunca strapica prin dumnéluI vel aga, ca sa nu se cuteze
mal multi"' a cheltui vitele hranite pe la zalhanale, dar qi dumné-v6stra va
poruncimtl strapicil sa avetI a orandui 6menl pe la za/hanale, dintr'acele judge,
sa cerceteze ì nicl o vita a macelarilor din BucurescI sa nu Ingaduitl a tAia la
zalhana, ci Inca sa lug/ inscristi pe acelfa macelaril bucurescean i ale vite are
la zalhana, pentru th.iatì, sa InsciintaV Domniel mele. 1791, Septembrie 12.
Cod. No. XX, fila 62.
Taleri Baal
15 Ocaua de prune nscate la s6re.
9 Parale ocaua prune uscate la lojnitI.
24 Ocaua pleura curata.
12 Puialil de gin.
3 Nile jimbla ca drojdie, ea dramurl 143.
3 Care sa vinde In Orel de brutarl la ob§te, One alba de grlii spa,lath*,
diamurl 166.
3 Cornulti, colacil i prescurile, dramurI 143.
3 Simitulti, dramur1 100.
3 Coviigil simigiilor, dramurl 90.
3 Covrigil ce facù femeile, drammi 9.
3 Covrigif cef ca drojdie, drammi 70.
3 Pacsimandula uscatil, de la simigil, dramurl 70.
36 Placinta cu until.
36 Placinta cu carne.
36 Placinta cea cu branza.
6 Ocaua patrunjelil.
15 Suta rad de bang,.
15 Suta eel de heleOefi.
24 Rata.
_ 3 RadichI de lung, 15 rfidichl.
1112 Radichile de iarna, ocaua.
_ 3 Hrénulii celil grosfi, fire 15.
_ 3 Hrénulfi celil subtire, fire 18.
54 Ocaua, stipunulii de Ora.
_ 9 S6mânta de infi, ocaua.
6 Sfimanta de chnepa, ocaua.
30 Suta de scoicl marl.
15 Suta de cele mid.
40 Slanina de rlmator hranitil cu porumbfi, ocaua.
36 Slanina de rimator hranitti cu ghinda sé d pill, ocaua.
40 &Uhl dela macelarI, ocaua.
9 Ocaua, spanaculii.
9 Ocaua, telina.
3 Ocaua sfecle.
40 Salahorulfi, de lucru, pe li.
Istoria Romdnilortl de V. A. Urechid. TOM. n abi serial, 1786-1800 §i al 117-lea dela 1774. 21*

318
V. L. UREctra
Asemenea se ordina de M. Sulu aplicarea de narturi a chrnei si
la 12 judele in 12 Octombrie 1791, cum si mal sus vègur5m :
Publica fil la 12 judefe pelara nartulii carnet.
Dumnavóstra ispravnicilor ot sud sanatate ; amti luath Domnia mea Insciintare,
cum di taranil pe atara \Tanda ocaua de carne cate optik si cate 4ece
parale, carI acestia sunt pricina de nu potii macelariI Bucurescilor a Jai dobitaca
de hrana politid si a le viuda dupa nartulti ce le darnfi Domnia mea, cad cd
de pe afara vanclAndfi carnea precum vor eI, fara de niel unti fallí de nizamti,
potil a scumpi si pretulti vitelor maI multti si din ceea ce este ; pentra aceea clara,
tiind-ca, Domnia mea, dura prEqulil a cate-va vite ce s'ati cumparatù In téra ca
Invoire si eu huna intocmall, adeca 18 leI si 75 banT, ciad °I ca dol barbad,
si 42 de lel si 75 banI treI vad, ama rênduitti unta macelarilor In Bucurescl,
ca sa. vancla ocaua de carne de vaca cind parale, si ocaua de carne de
6ie opta parale ; va poruncimti ca si taranilor ce vandii carne pe atara acestil
nizama sa le datI, ca si el sa vancla, dupa acestti narttl, adeca cea de vaca cinc!
parale ; Inca se cado taranilor a viuda maI josti de cata nartulfi de aid, ca el nu
afi cheltuelile macelarilor de Bucurescl. 1791, Oct. 12.
Cod. No. XX, fila 133.
Ta/erl Ball!
11/2 TArItele, ocaua.
9
1
75
3
45
90
45
60
9
Ocaua de fasole.
l'anula ce se viuda pe la pravalil.
Halvaua ce se face in Bacuresd, cu nucI, ocaua.
Ocaua de capa.
Ocaua de urda.
Untulil topitA, ocaua.
Untuhl pr6spatii, ocaua.
Ocaua de uleitl....
Samanta pentru uleiti, ocaua.
eherestaa.
2
1
1
60
90
30
6
4
4
2
12
18
24
24
15
Muelle cele de palme 12, suta.
Inucile de palme 10, suta.
D'Indio de palme 8, suta.
Lata' de aning, de stanj. 3.
Oel de a doua mana,.
LatiI de teitl, de stanj. 3.
Cei de a doua mana.
Grin4ile si capriorli de a doua mana, adeca latulil o schi6pa, grosul
pe mucho degete 4.
Talpoiuld de ulucl, latulti palme una si jumatate, grosulti pe mucha,
degete, 4, stanjenultl.
Grinda, latulti o palma, grosulti o schi6pa, stanjenulfi.
Asemenea si capriorula, latuill o palma, grosimea o schiapa, staajenulti
ScandurI de stejarti, latubl palme una si jumatate, grosula pe mucha,
degete 3, stanjenull

Ispravnicilor de Buzai li se serie, in 1792 August 10:
«S'aù fAcutii porund DomnéscA, legata cAtre ispravnicil ot sud Blusa, pentru
nartü, ca s urmeze dup5, catalogulù Domnescil ce li maI d'inainte,
fiind-ca Maria sa dela proin-beqlég5, c5 brutaril vündù coma
de pane parale 10 qi macelaril vfindil ocaua de carne parale ece. 1792, Augusta 10.
Talen i Bani
ISTORLI toidNit.oRti 319
.--7. 12 Scftndurl de stejaril, latulii palme una §i jumülate, grosulti pe mucho
degete 2, stanjenulù.
12 ScândurI de teiù pentra 41', una.
9 De a doua mana, una.
24 Scândurl de ulmü, una.
15 Bulamacl, unulù.
9 Cosaculü ad. stinchil de ulacI, stInjenulti.
46 Talpa de casi, latult1 palme una qi junAtate, grosulü pe muelle o
schiópa, stânjenulti.
3 Parulii despicatü, unuld.
1 Falli obli, anta.
1 30 Nuelile curatite, lila.
90 Carda de nuele ea dol bol, ne curAtite.
2 60 Sindrila de bradil mare, mia.
2 indrila de a doua mang, mia.
2 indrila de stejaril, mia.
4 Podina pentru tavanù, de stejaril si de fagt, ulucit5,, mia.
2 60 Carulti cu patru bol, lemne pentra focii, inchcatil bine de cera 864
de tufanti.
1 30 Carulti cu dout bol, iarge cu acestil felti de lemne de cera §i. tufanii,
in cArcatil .
1 Carulil de lemne de crangii incdrcatil bine.
15 Ciochine.
1 Caral4 de ritdAcinl l'acarean' bine.
75 Ciocla de rAdAcinI.
lusa t6te carele de lemne sa lipséscI de acum inainte, aSernuturile
ce latí obiqnuitií de fact.' Inauntru scaunulul caruld, aded aOernutulil
de scânduri §i pe alaturea a loitrilor de '§I str5mtéza caralil ca s5
luna lemne paOne.
4 Trunchiuri de teill uscatil, in créstil o palma.
12 Carulti noù' 9i. mare' cu róte, de tréba campénuuld, ca dricula strimbù,
lusa Lira, de fieril.
8 Carulft sérbescii mare cu dricii dreptil, farI de fierù..
6 Cartita lima fara de fierii.
2 1/átele de cadí mare, pgrechea.
1 60 R6tele de cartita, pArechea.
Dogiíria
90 Hardgulfi de stejaril, za vedre cind.
30 Vadra de stejarti pentru cArat4 nisipti.

320
Tutti asemenea se apilcä narturl i la Rômnicul Vâlcel, In 1792:
Nspunsti la ispravnicI trimiréndu-li-se ;si copie dup'd narra, de rêndultt
la ale nidncifrif.
Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Valcea, san'étate ; amú vèclutil Domnia mea
insciintarea ce faceti catre dumnéluT vel vist., pentru scump'étatea ce se urmézi
acolea in oraqulii Rômnicù la ale mandril qi ale imbracaminteT, de care iata v(5
trimitemü nartulii ce se urméza aici, atatil pentru ale mandril, cata' í pentru
altele. DecT, vet1 socoti dumnév6stra ce schimbare se envine a avea pretulii lucrurilor
acolea, ande se cuvine a fi maI eftine de catil ala bite acestea, i asupra
dreptateT ce vetT da nizamulti celd ; iar pentru nartuhl imbradmintelor
maI pe arma se va trimite dumnévóstr i fitl sangto0. 1792, Martie 18.
Ti leri Bani
1 30
4
3
2
12
6
4
30
15
9
12
60
36
24
15
12
18
15
12
9
9
12
1 30
1 90
1
1 30
90
1
BuriulA de stejani, za vedre cincI.
Cercan" de butie mare cu pasan'.
8i mesterulii sa cumpere prajina.
Cercan' de buriù de vedre eind.
Cofa mare de bradtt
Cofa mal mica de bradii.
Lopata
Albia sù capisteria mare.
Copaia de mijlocl
Copaia mica.
Lingurile de lema", testeaua.
Rogojina mare.
Rogojina de a doua mana.
De a treia mana.
Testéua de funil de ten" topitil.
Testka de funil de teiù ne-topitti.
China vinurilor
Dela FoosanI, de vadra.
Dela Rômnic, de vadra.
Dela Buzèl, de vadra.
Dela SëcuenI, de vadra.
Dela Térgoviste, de vadra.
Dela PitescI, de vadra.
Desceircátórea fi inceirceitdrea bu(ilor
Descarcatulii
Incarcatulù la antes, pivnita.
Descarcatulti
Incarcatuld la a doua pivnita.
Descarcatulii
Incarcatulii
'. A. tinEcia
la a ta.eia pivnita.
Din care, acestii venal are a ha Mari! pentru ostenéla i manca lor o
para, i cumpgratorulil venitulul dela epitropie o para cum si cheltuéla la cele
trebuinci6se pe din douë dela amèndoutt partile jumgtate i jum6tate.

De multe ori aseclarea de narturl era unti mijloca de a stòrce
bani dela negutitorl. E multa probabila cg urmAtorul pitacti prin cari
se adgogi la pretulti de vênclare a carel in Bucuresci, in 1792 Maitl,
era pleitita cu unti bacsisil de cgtre mgcelari:
Pitacil la ageí pentru nartul4 ctirnei.
Ito Mihail Canst. Suful VV.
Cinstitil si credinciosti boerula DomnieI mole dumn6ta Iorgache sud biv
vel post. epistatulil agiel, fiind-ca filtra atitea réndurl se jaluira Domniel mele
maeelaril din Bucuresef pentru pretuld carel ea sunt in pagaba, (lapa nartulii
ce s'Ea urmatil pana acumù' ; iata clara ca simfonie i ea hotarire ca acésta, ca
mal ftntêid sa se faca aiarahl, i si se dée nizamulù atuncl dupa pretulif ce se
va faee cunoscutti prin cercare in fapta, le adangaml cate o para mal multti de
oca la carnea de 6ie si la carnea de vaca, adeci sa se vênija, pe dulcele acesta
ala pascellf: noul parale ocaua de 6ie, si Opte parale ocaua de vaca, iar carnea
de rftmatorl mal' multa de optil parale sa nu IngaduescI niel de cumil a o inalta ;
ci dad' inteacesta chipti sa le dal voie sa vêncja. Facendtl nartuhl acesta publicA
la norodil, ea si fie sciutù i O, portl grija de indestulare de carne bulla,
cA pentru aceea le facem4 acesttl adaustl sa nu fie norodult1 lipsitù.
Cod. No. XX, fila 430.
Ito Mihail Constantin Suful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Porancimil Domnia mea dumitale vel aga, se arqf nartulii
acesta la toti de obste, sa pul pe fies-care a fi urmator, si acestù nartù sa se
pazésca la agie pentru sciinta dumitale, iara cele-l-alte deosebite ciad narturl
serse si pecetluite in c611 mare, sa le tintuesel dumnéta, unuld la Térgulil de
afara, si anula la Tergulii Cucalul, s6i1 la Her6straù, altultl in dispantie la Hanultl
luI Serban \roda, altultl la p6rta din susti a Curte! Veche, i altula la Zlatarl',
dandi-le in paza strajaxilor pentra ale pazi si griji, ea sA eitésca fies-care pe
dênsele, i sa alba, sciinta totI de obste, cu ce pretil sunt rénduite, urmandt1
dumnéta a face in urna pururea eereetare pentru t6te acestea, ca sa se pazéseft
nartuhl lor intru t6te negresitil. 1791, Septembrie 23.
Pré Inalfate Dómne.
ISTORU ROMINILORtt 321
Dupa luminata porunca MarieI tale, ama teorisitii si nol acesti perfil la
t6te condeile de anda, i unde ni s'A parda ca cale amil mal intocmitù pretula
unora, dupa starea vremel de acum. 1791, Septembrie 20.
Cozma alit Ung. Viahiel, ot Rftmnic-Filaret. ot Buzai DosofteI. Ianache val
vist. Scarlat vist. loan logoffitti. Manolache Gradistean. Radu Golescu
biv vel logof. Mata Rilcoian7 vist,
Qod. No. XX, fila 121,

322
V. A. UnaciaX
Mai aflämù aplicarea de narturl i In judetulti SAcuenI i Prahova
Ind. din Inceputuld anuluI 1792(1).
Egalmente se scrisese la judetulg Muscel, Inca din 11 Octombrie
1791.
In Romanat,I nartula se aplicA In Maiti anulti 1792(2).
(1) Douil carp legate la ispravnicl ot sud Saac fi Prahova pentru nartuld
de carne, pdne fi baninari.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud... slatate ; din cercetarile ce facenul
Domnia mea ca neadormita grija, pentrn t6te ne-anul pliroforisitd, cum-ca aicea,
judetù se vinde Ono, optil parale, ocaua lumtnalile 60 de parale,
ocaua untulil 50 parale, carne& de vaca qépte parale ocaua, iar cea de 6ie nou6'
parale ocaua, iar cea de ramatotIr 12 parale ocana, pentrn care multù ne-amii
turburatil Domnia mea asupra-fé, pentru ce sa ingaduitI, cu t6tA scumpèlatea,
cumpha norodulti mancarea lor cea trebuinciós1 de hranaP in vreme ce aid, in
politia Bucurescilor, ande se aducil de afara t6te aceste trebuinci6se de vên4are
se vinde aceste en nartulii ce s arét. aded panea alba curata, c6pta, bine 0
luerata de grati spalata, ocaua 35 de dramurl la o para, luminarile de sea' ocaua
35 de parale, untula topittl ocaua unit zlottl, until prospiltù ocaua 15 parale,
carnea de vaca ocaua qépte parale, carnea de 6ie ocaua optil parale, carnea de
ramatoril optù parale, dupa cum s'ail i trimistl din porunca DomnieI mele la
ispravnicl, nartula de carne 0 de pane ; decI, dud in BucurescI se vinde ca
acestù preü, ca °Uri maI josa trebue sa se vén4A pe gad P ca adefératù vrednicl
suntetl a ne aduce la turburare, de a se face osanda i pedépsa pentru acestù
kern, care este cea tréba i grija, adeca hrana i indestularea norodulul;
pentra care iata, vifs' poruncimil acum pe0m1 sa datl nizamulii in fapta acesteI
trebI ; facêndil acestor vénptorl zaptil de t6tA scumpRatea i ferindu-v6 de oil-ce
interest' alù vostru, sa-1 supunetI fara de voia lor la pretulil cela dreptil, ca BA
cun6sca norodulii uqurinta acum indata, i sl scie totI de ob0e nizamulù acesta
nartulù ea care ail sa cumpere ; de care iata asteptamil ca sa ne trimetetl
iscalituff dela top' preotil, oraqeniT, tèrgovetil §i locuitoril, cum-ca s'aii indreptatil
acésta scumpkate i cum-ca multamitii ; iar dupa acésta in urml de vomil
au4i 6re§l-cum, cum-ea nu se pazesce nartulii, nu vti vomtl pedepsi cu vre-o
uq6ra pedépsa obinuita, ci far' de veste vè' yeti simti, ca durerea vóstrA, o
strajnica urgie deosebita a DomnieI mele asuprA-vg, de vetl fi pilda i altora ;
acésta! 1792, Ianuarie 30. Cod. No. XX, fila 335.
(2) S'ail &call carte legata la ispravnicl'ot sud Romanati pentru nartulil carnil,
ala panif qi peutru alte ale mandril, ca sL dée porunca, a se urma precum
&Ill Maria sa nizamil aid, 0 precum li s'aii trimisù in scrisii tOte anume, cum
pentru cel ce macina la moil, sa nu ingaduésca pe morarl a lua mal
maciniql oium, ci numal cea ce este obiceiulii, fiind-ca s'atl insciintatii Domnia
sa ca moraril prada pe locuitorl mai multil peste obiceia', cum 0 pentru
igumenulii Sadovénulii, de care s'ail insciintatù ca, prinOndil nisce locuitorl, tAindii
lemne din padure, pradattl ea tal. 50, ca sa cerceteze ispravnicil, i pazindil
oanduiala padurilor, de '1 va fi jafuindii impotriva obiceiului, sa faca indestulare
locuitorilor. i implinire. 1792? Maiii 26, CO. No. XX, Ola 602.

ISTORLL ROMINILORt 323
Ming, in note, precum s'a végutil si in notele antericire, o serie
de artl Domnescl de aplicare de narturI diverse 0 pe 1792.
S. mentionämti intre aceste narturT pe cele urnatóre: a) Nadula
lucrurilor de imbracaminte i incaltaminte ordonatil a se face in 3 Noem.
1791 0 16 Iulie 1792 in BucurescI, iar j Valcea la 30 Martie 1792(1):
(1) Pitacti ccitre dumnéltd vel ageí i credinciosilor boerl epitropl pentru ca s pue
la orénduelt nartula lucrarilor de imbrticiiminte si incalfeiminte
Mihail Constantin Su(ul VV. i gospocl.
Zemle Vlascoe.... Cinstitl i credinciovI boeriI Domniel mele Iorgache Sute
biv vel post. epistatula agid, dumnevestra boerilor epitropi, vacjenda Domnia mea
o scumpatate peste mösur i Mt de nicl o orenduiala la celea trebuinciese
noroduluI i caselor de obvte, cum de imbracaminte vi incaltaminte lucrurl ce
esti de aid din Ora, vi se lucréza iaravl aid In Ora, incata nu pete cine-va sa
ajunga, a-vi cumpara celea netrebuinciese caselor séle, iata v poruncimil Domnia
mea, sa ve adunat'i la unit' locti, i gal% numal din zaharelele mancariI, s facetI
cercetare tuturor altor feluriml de lucrarI, pliroforisindu-vg mai anteiti de pretula'
lucrurilor cu care le cumpara rufeturile, sa socotitl apd cheltuiala la lucru acelora,
cavtigula lor pe masura drepta, catù so cuvine, de fa ta cu vengatoriI, de acelti
felil de lucrurl, i sa chibzuitI nartula celt1 dreptù', care se envine a se pune la
vendarea tuturor felurimilor de lucrurl, dandil parerea dumnevestra in scrisa la
fiev-care lucru, cu socotela anume, care dapa ce se va deosebi ântêiù, i de
dumnelor cinstitil vi credinciovil boeril velitl al divanuluI Domnil mele, sa, se
arete Domnid mele cu anafora, ca sa damil nizamula' tuturor ; împreuu en dumnelor
epitropil, sa fie vi dumneluI stolnicula Dumitrache. 1791, Noemvrie 3.
Cod. No. XX, fila 168.
Pitacr4 la clumnélor boera epitropl pcntru imbreicaminte i inciatäminte
prdste, a pune nartií.
Dumne-vestra boerilor epitropI, ve' inscintama c pentru lucrurile de imbracaminte
vi incaltaminte preste, ce Wail obivnuitti vendatoriI, din razmirita trecuta,
atata aid cata vi gall a le vinde cu pretil nesuferit5, s'atl data porunca Domniel
mele catre dumnévestra Inca dela, trecuta luna lul Maia 10, ca sa chibzuitl
pentru acesta, cum se cade a se vinde inteacesta vreme ? i al aratall DomnieI
mele prin cataloga anume ; dar pentra mai inlesnirea dumnevesra, vi pentru ca
sa se fad acestil narta' drepta vi fara de grevell, amil poruncita Domnia mea
pe gat% la judete, ca sä cerceteze cum se venda vitele marl qi mid dintea
carora lana i peI esa imbracamintele vi incaltamintele pr6ste, de unde venindu-ne
insciintarl; iatä trimitemil dumné-vestra, ea cetindu-le i pliroforisindu-ve, sa avetI a
urma dupe porunca ce avetI data dela Domnia mea, spre a socoti dap/ pretulti
acelora nartulil lucrurilor de imbracaminte i incaltaminte, vi fara de zabava
ne trimitetI catalogil de fiev-care anume, spre a se da vi pentru acestea nizamulft
cuviinciosti, vi insciintarile ispravnicilor sa avell ale interce iarav la cancelaria
DivanulnI. 1792, Iulie 16.
Cod. No. XX, fila 653.

324
b) Nartulti seulul (1): c) Nartuld clilelor de muncá la câmpti, unti ade-
Porunca legata la ispravnicii Vciled pontru rénduli nartulul de imbrdctiminte.
Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Valcea, sangtate ; macar ca In trecutele
cu trimiterea narturilor de zacherelele mandrel, v'amti mnsciinatl Domnia
mea pentru lucrurile de imbracaminte 0 de Incaltaminte, ca dupa ce se vor da
qi la acestea nizamri, vi se vor trimite maI pe urma nartulti, mnsä papa a v.6
veni nizamulil de aid, dumn6v6stra putetI a socoti pretalii celù cuviinciosii
lucrurilor celor caff sunt din loca de acolea, in ce chipù se vindea mal 'nainte,
ca care pretù se envine acum, facêndii deosebirea acea ce urméza a vremiI de
acum i sa nu ingaduiti a discolisi norodulti de celea trebuinci6se din lacomia
peste m6sura a ven46torilor, pentru ca Domnia mea an di0i cum ca o traista se
cump6ra acolea Cate 20 parale, i opincile unù zlotti, i altele asemenea f6rte
peste m6sura, de care prinsfi mirare, cum de o Ingaduitl acésta in vreme
ce acestea sunt lucrurI ale loculul de acolea ? cercetânda cum se vindea maI
nainte i ca cata osebire se cade acum, inteacésta vreme, a se vinde, i negregitù
sa dap nizamulti celi cuviinciosif; de care se avernù r6spunsii. 1792, Martie 30.
Cod. No. XX, fila 459.
(1) Ito Mihail Const. Suful VV. i gospocl.
Ana foraua dumnéluI vel agcl, pentru suma seului ce este trebuinciosil lumindrarilor
din Bucuresci
Dupa acésta anafora a dumnélul cinstituluI i credinciosa boerulg DomnieI mele
Iorgache Sutul biv vel post. epistatulù agid, poruncimii Domnia mea dumnieI tale
cinstitil i credinciosti boerule alii Domniel mele vel vist., sa fad' porunca Domniel
mele de a se opri dela negustorii zalhanagil acésta suma de opt-decl mil oca seù
pentru trebuinta politieI Bucurescilor, care sa o d6 luminararilor. 1792. Sept. 16.
Prea inültate Mínine.
V. A. URECRIX
Dupa cuprinderea luminateI Inaltimil tale poruncl, ce mi s'arz datù In dosulA
acesteI anaforale, aduseiù Inaintea mea pe toff luminarariI din Bucurescl, carora
cetindu-le porunca, dupa sfatulù i socotéla ce Intre d6n0I ati
ar6tatil, ca le face trebuinta numal de 80 mil oca sett curatti de capra, In saimbde,
i cu alti seti vechl ce mal legatù prin zapisti ce aù datil la agie,
ca pana la anu, candil va e0 i cel-l-altù sei nofi, va indestula politia de lumlnarI
i nu va fi lipsa, ; precum te veI pliroforisi Inaltimea ta din Insull zapisulù
lor, qi eft dupa porund nu lipsescii a insciinta Maria tale. 1792, Sept. 15.
Alti Maria tale plecatù slug, lorgache Surul post.
Cod No. XXII, fila
clo) Mihail Constantin Suful VV.
Cinstitù' i credinciosil boerulti Domniel mele, dumnéta biv vel postelnice
Iorgache Sate, epistatulù agieI, primindù acésta porund a DomnieI mele, sa
cheml pe totl luminararil inaintea dumitale, ca sa-I Intrebl sä aréte qi sa dée
In scristi, suma ceea ce le este trebuinci6sa de seti, pentru indestularea politiel
aduchdu-le îns aminte cele din anulù trecutfi, ca ar6tarea i cererea le-a fost4

irratti nizamil cam in felulti acttialelor nóstre nedrepte leg relative
pe o sag, dou'é-lecI de mil, qi pe urma aù primitù name opt-4ec i ése de
mil, lasandù pe negustorl in paguba, ded sa scie hotaritü, ca Domnia mea pe
cita stung va o arèta el ea este trebuinci6sa spre indestularea politiel estimpa,
vomii face Domnia mea musaadé, i vomti porunci de a se opri suma ce vor ariga,
Ins/ sa fie indator41, ca acea suma aù sa o primésca intréga, ca pretula celti euviinciosti,
care se va réUdni, fara de a nu li se maI primi pia unti cuvéntÙ de
pricinuire i indoiala ; acésta i sa ne facl dumnéta anafora. 1792, Septembrie 7.
Pré Intd(ate Do'ntne.
Cu prea plecata anafora insciintamti Maria tale, ea negutitoriI paméntenl
aù inceputti a tab, vitele i caprele la zalhanale, fiinda vremea ; negutitoriI capanlaI
inca oanduescti a ridica multi Go la capanlaù; nu sole' de este
trebuinta de sell i pentru Bucurescl a cump'ëra luminararil, ci de va fi trelmin0
qi de cata suma, voiù avea luminata porunca Maria tale, in ce chipti sa urmezù,
p'anI nu ridica capanlaulli totù Hula, 0 in BucurescI a fie lipsa. 1792, Septernbrie
7.
Vel vist.
Cod. No. XXII, fila 143, (finea condice).
Ana foraua duninelui vel vist. pentru State postelnica, ce are 15.500 oca sett
a avea voie Mug luntinati cate parale 28.
1w .Mihail Const. Suful VV. i gospod.
Poruncimil Domnia mea dumitale biv vel post. epistatula agiel, sa aibI a
da slobolenie numitulti State, postelniculti, sA lucreze acesta sell ca manele, care
vêncja nepopritil, cu pretulti ce se aréta maI josù, dupa anaforaua dumnélul
vel vist. 1792, Maiti 26. Vel logofétil.
Pré Intdfate Do'»aze.
'STOMA ROMINILOR11 325
Dupa jaiba ce ail (lath'. InAiimei téle, State post. ce se negutitoresce cu
vite i capre, cum ca avêndil i ea sett, dupa luminata porunca Domnésca ce era
a se opri snit' pentru trebuinta luminararilor orapluI BucurescI, s'at popritù
luI 3500 oca set', carele stAqi papa astNI de asta t6mna subt pastrare,
cum ca luminararil nu vor acum sa-lù' iée, qicêndii el nu aù trebuinta, i cere
ca sa.-0 afle dreptatea ; ama cercetata pricina cu amè'runtulti, qi inteacestaei
este cu adev'ératil i jaluitorula are dreptate, cad deosebit cA elA de atund
putea salt vén4a marfa ca pretù bunt', dap, cum se cerea de capanlai, 0 nu
llama ca nu a'ù vêndutti, ci stann inchisa de atuncl, ca porunca pentru tréba
luminararilor, i s'ati i irositti multa marfa, din pricina sca4m6ntuluI 0 din jiganiile
ce full stricaciune, unde dupa dreptate se envine a fi indatoratl lumlnararil,
ati de all trebuinta, ati de n'aa, sa-I cumpere marfa ca pretulil ce s'at'i
hotarita de catre Maria ta. Decl, numitula face rugaciune InaltimeI tee, ca de
vreme ce marfa luI nu o cumpgra lumtnararil cu pretuhl celù hotarita de insuqI
Maria ta, qi pentru pricina lor att statutd pang asta4I nevênduta, ca sa aihA ail
oa, faca luminarl; i fagaduesce ca sa v6n41 i ocaua ate parale 28; unde acésta

326
V. A. UazcHIX
la tocmelele agricole, calï punti si ele narta muncel tèranuluI, dar nu
pamêntulul ce le da proprietarula ca imastl, etc. Acestil nartil este
fiindil o cerere ce nu numal dreptatea cea firésca a InaltimeI tale, ci si privigherea
cea ca milostivire ce al Maria ta, pentru a Inlesni intru t6te eftinatatea
In orasfi, si buna petrecerea locuitorilor, care se face a fi fail, Indoiala a i-se
va asculta; indrasnimil ca plecata anafora a ar6ta Maria tale, kit hotartrea cea
deskarsita rknane a se face dupa cum se va gasi ca cale de catre Inaltimea ta.
1792, Mail. 26.
Ienache Vlicaresca, vel vist.
Cod. No. XX, fila 332.
S'ail fact-1M pitacil la dumnéluI biv vel post. epistatulti agiI, cum ca facéndil
1VIaria sa cercetare pentru pretula seultfl, ca care sa-111 dée pam6nteniI acum
Inteacésta vreme la luminkarl, s'ati gasitil ca cale si indestulti, mia de oca po
tal. 725, la care acestii pretil nicI negutitoril nu di a pricinui nimicù, fiind-ca
Maria sa este incredintatti, ca negustoriI pamkten1 l'ail data la capanlaI si ea
tal. 680 naia de oca, ci strIngêndl pe rafetulti luminararilor sa-I trimita ca adeverintele
dumnéldi la visterie, a li se face cartl, sa mérga la negutitorl sa cumpere
ca acestil preta, si fiind-ca dupa acestù pretil urméza a se pune ei nartulti
lumInarilor, dumngul sa, se adune ca dumnélor boeril epitropl, ca sa se cun6sca
nartulù ca care se cade a vinde luminarile si sa aréte Maria s6I°. 1791, Noemvrie
30.
lio Mihail Cons& Su(al VV i gospod.
Zemle Vlasoe.... Teorisindu-se din porunca Domniel mele acésta anafora
data. de dumnélor einstiti si credinciosl velitl a divanuluI Domnil mele, s'ail gasitù
ea cale prin socotéla de obste, ca pana la 15 ale luí Noembrie viitorti, de vor
arma luminararil a ridica si a lua WI suma seulul, dupa zapisulti lor ce ail datil,
adeca opt-decl mil °ea trebuinta dinteund anti, sa aiba vole a vinde ocaua luminarilor
cate 25 parale 'Ana la sfirsitulti anultfl, insa luminarl curate ; de nu
vor lua pana la numitulù' sorocA teita suma maI susti numita, 0, aibi a vinde
laminarile ocaua ale 20 parale, iaras pana la sfirsitulq anulul, care socotéla a
dumn6lor velitilor boed gasindu-o si Domnia mea ea cale, o intarimti ca hotaere
de acum isbranita ; dupa care poruncimii Domnia mea dumitale einstittl si
credinciosil boeruld Domniei nnele biv vel post. epistatulg agieI sa grijitl a fi
urmatorl luminararil, faandil nartultl acesta cunoscutil la t6ta obstea. 1792,
Octombrie 6. Vel logofél.
PH Inpale Do'nnie.
Primindti porunca InaltimeI téle, ce prin pitacti ni s'aii datti la Septembrie
29, pentru randulti luminarilor ce se vinde de catre luminararl, care ni se poruncesce,
ca sa ne adunatral la un locti, uncle sa fie fata si rufetuhl lumlnararilor,
sa facemù socotéla cump'érilt6reI seulul de capra, 0 cump6rat6reI seuluI de
vaca si de 6ie ce-lil Ail do la macelarl ei Imprennandil amêndou6 acestea O.
vedemil cat4 vine cumphat6rea, si apoI cercetandil ce cheltuiall cargo de oca,
ea deslusire, prin anafora sa facemtl argtare InaltimeI téle; din luminata porunca
InaltimeI t6le adunandu-ne la un4 locti, s'ail chiamatil rufetulù luminararilor 0 ci-

din 5 Martie 1792 0 din 5 Maiù 1792 (1): d) Nartula curiosti 01
tindu-li-se pitacu IngltimeI Me, mal antéig 4iserg, ca dela macelarY nicl mill dramg
de seg de vaca, sé g de 6ie, in anulii acesta n'aii luatil, cum si pentru Mil
de caprg; fiindil cg pang acumfi nu s'ati tgiatg caprele la zalhanale, nicl unit
relit de ar6tare nu potit face ; si pang acum totg cu seulit cehl vechig, ce l'ag
avutii pang acumti ag lucratfi si lucrOzg ; decI urmatora findti poruncif Thaltimil
téle, fachdit deoc'am-datg, socotéla de cheltuialg ce aii, si puindit si
cump6ratórea seulul, dupg nartulg ce s'att facutil acum prin hotgrirea Ingltimel
téle, arkgmil in dosuhl acestei anaforale cu deslusire si pentru castigulti ce li
se cuvine la o oca, r6mane la mila Ingltimer tale ; iar pentru cea des6varsitti alegere,
dupg orénduitulti sorocil, chid vor incepe a se tgia caprele, voma face cu
amgruntulit socot611; darg pang a esi seulti celg nog de caprg, pentru ca sg nu
curgg cu atata scumptitate, precum s'ag urmatit pang acum, cu cale ar fi sg,
se urmeze dupg, acOstg socotélg, ce facemii acum ; iar hotgrirea cea de sgvarsitg
rémane a se face de Inaltimea ta. 1792, Octombrie 5.
Anastasie postelnicell Costache clucerti. Nicolache stolnict.
Cod. No. XXII, fila 10.
(1) Pitacti Mire dumnélor velip boeri pentru a pune nartti dad celor ce lucrévl
la sapd, co'set fi la alte lucrari, cat' s'et li se dée pe (li.
lo Mihail Const. Suful VV.
ISTORIA ROMINILORt 327
Cinstitilor si credinciog dumnévóstrg boerilor velitI al' Divanulul Domniel
mele, ve insciintamg ca inteacésta rgsmiritg trecutg, luergtoril ce lucréza pe la
vil si alte trebuinte peste ang, Wag ngravita rèl a cere platg peste m6surg, $i
acum fiind-ca se apropie lucrulit viilor, face trebuintg a se pune in oandu611
cum se cede a se arma plata lucrgtorilor, inteacestg vreme a plciI, ca $i celel-alte
a'$1 veni in orênduéla lor, dupg cum $i in urma celeI-1-alte rgsmirite, vedenni
din condica DivanuluI, ca s'ail urmatti acésta a se pune in orénduélg $i
acésta precum $i cele-l-alte ; poruncimit dumnév6stra, cg, aduhandu-v6 la unit locti,
sg socotift pentru fies-care lucru, de cu primg-verg pang t6mna, cum este a se
plati, atatil la vie, egg $i la cosa, i la secere $i la alto trebuinte, $i dan dil
nizamulg celit drepttl, sg ar6tatI Domnid mete, cu anafora, in ce chipti atI &Ha
ea cale, ca sg dgmil poruncile cele cuviinci6se de urmare. 1792, Martie 5.
Cod. No. XX, fila 399.
Nartulti ce cu sfatil f i peirere de ob;ste, am ti hoteirita Domnia mea,
sil se urmeze acum intr'acestet vreme la lucrultí viiloril, i china vinurilor f i
altele precum maï josr4 se arétel. 179,2, Maiti 5.
To leri Ban!.
La c6sa de finh', fgrg mancare, pe 4i 48
Tara ca mancarea stgpanulul, pe 4i 42
La strinsulg fé'nulul, cu mancarea stgpanulul, pe o 24
Secergtorulti, cu mancarea stapanuluI, pe 4i
Salahoril pe Ili, log °multi mare primg-véra $i t6mna
Tara vara pe 4i
36
36
42

328
Nalbarilor i potcovarilor din 23 Noembrie. Potc6vele pentru cal i pen-
Lucrulii
Talen l Bani
La taiat5, pe (Ti 24
1-11rIcittl, pe gi
La cercuitil, pe di
Sapa de priml-vérI, pe gi
Asemenea 9i. de butlqit5, pe gi
Plivitubl, °mullí mare, pe gi
lar mulerea yi copii, pe gi
Sapa a doua de v6rA, pe Ji
Sapa de témnA, pe gi
Asemenea li butgqitula de t6mni, pe 4i
Culegétorulii, lusa °mula mare séfi mulere, pe di . . J .
30
18
39
36
24
18
45
30
30 - 9
A011erea 91. culegétorla pe gi 18
Legatula unel butl cu cercurile i fundurile stgpInule, pentru ostenga
legAtoruluI sl i se dée 60
Legatula unel tocitorl cu infundatulá el 30
Butea nona za vedre una sut1 cincl-gecl, ce sl viudo in térgd . . 6
Tara za vedre, 100 . . . . 4
ha de a doua manI 2
Pogonula de porumbii ._ 1
Pogonulg la praqilti de porumbii 90
Haracl bunl despicatI, za palme 12 cu adusulti, mia .5
Haracil obliI ca adusulti, mia 2
Dogaria
HardaulA de brad5 45
Buriulù de stejarti za vedre gece 1
Cerculti mare, Cu pusula in pivnitI la butea cu vinti 4
IarA meqterulti A cumpere prtijina 3
Cerculii de burla la vedre 4ece ea pusulii 2
Cofa mare de bradti 12
Cofa mal mica . 6
Lopata 4112
Albia ség cApisterea mare 30
Copaia de mijlocil . 15
IarI copaia mal' raid,
Lingurile de lemnti, testéua . .........
V. A. UnEcHIX
. .
Rogojina mare 60
Rogojina de a doua manA 36
Iarl cea de a treia manA 24
Testéua funiel de tal'''. topad 15
Testéua funil de teitt netopitil 12
Pela Foqad, de vada
China vinuril'ar
. 15
Dela Ramnic, de vadra ...... , ,
9
12
. . . , __ 14

tru cismele ómenilor sunt ung articolil de mare autare in 1792! MaY
dämti i nartulti felurimelor de cherestele i a zidariel i dulgheria, din 5
Mail'. 1792(1).
Talerl Baal
Dela Buz'611, de vadra 9
Dela Saac, de vadra 6
Dela Thrgoviste, de vadra 6
Dela Pitesel, de vadra 9
17 Cleirg legate catre ispravnica la 17 judge alta la caintacamula Craiovel,
pentru nartti.
Dumnd-v6stra ispravnicilor ot sud... san'étate; fiind-ca, ca socotéla de obste
amil push Domnia mea nartulfi celil cuviinciosù Inteacésta vreme la t6te lucrurile
de mftneare, de lucru, caratulti vinurilor i altele, 6ta trimitemil si la judetu
dumna-v6stra, douti catal6ge pecetluite; decl, priminda-le, sit le faceti cunoseuth
sciutil de obste, si sa le puneV In fapta, ca sa se urmeze, supuindh pe fiecare,
atât pe vênptorii, pe cumphratorti i pe huciatorù, sa le pazésca, si la
Cate dinteacestea socotiVi dumné-v6stra ea acolea, la judeth, trebuescil a fi cu
deosebire de cum se veUdil In Bucurescl, sa avetf a %ce deosebirea in scrish
prin f6le, si sa ar'étatl i DomnieI mele, si negre.sitil sa se'pazésea dreptatea norodulul
Intra t6te. 1792, Maid 8. Cod. No. XIX. fila 569.
Pitaa cdtre boerii epitrop pentru nartula inbrd camintelor celor pro'ste.
1w Mihail Cons& Suful V V. i gospod.
Dumné-véstra boerilor epitropI, v Insciintamti ca atata locuitorii de aid
din °rasa Domniel mele Bucurescii, catil si de pe afara de pe la judete, ne
sciintéza ispravnicii, cum-ca v8n4ötoril de lucrurile Inbracamintelor, Incaltamintelor
pr6ste, obidnuitI fiindil dintru acestea vreml treeute, ceril preturl intreita sijnpatrita,
dupa cum se vindé mal nainte locuitorilor ce aú trebuinta, din care
pricina i urmare a vêndèlorilor patimesce obstea, atála' aid, &Ad i afara, si
face trebuintg de a se da qi la acestea nizamil. Decl iatg, orênduimti Domnia
mea pe dumné-v6strg, ca, adunandu-v6 la urn loeü, sg facetI cercetare mal Intâiù
sg vé adevgritI, cum s'all urmatg veinlarea lucrurilor pr6ste de tnbracgmintea
i Incgltgmintea mal naintea rësmiritilor, apoi sa facetl cercetare de
pretula' v'èn4ariI lucrurilor, cum vitele, lânA (câteva réndurt nu se mal pot citz).
1792, Maiii 10. Cod. No. XX, fila 574.
(1) Ito Illihail Const. , 12(ful VV.
Poruncimil Domnia mea dumitale vel arma, sa fad publica la totI nalbangiil
i poteovariI, ca sa, aiba a urma dupa acestil prep de acum inainte, Insciintanda
si la totl de obste. 1791, Noembre 23.
Pré Inal(ate Ddinne.
isroati: Rombraoafi 829
Insciintamil Marie! tale pentru r'endulti nalbangiilor ce potcovesca cail obstel
si tiganfi ce potcovesc Incaltamintele norodulul, ca prin cercetare ne-amh

330
V. A. UREcm1
Urr era a pune narlurT obligatoriT, dar cAte odatl ele erail atatil
indestulattl ca suta de potc6ve ce vina din téra turasca se vinde pe tal. 20 cum
pentru potcovaril de Incaltaminte, inteadinsa cumpéranda o pareche de potc6ve
bune cu opta cuie si pujada-le la cumpana venid, 7 si asupra acestor doulí IndestularI
asternema mal josti socotéla si se envine a plati nalbantuld Po parale
48 pentru potcovitula de cate patru pici6re unul cal, iar de batuta caelile cu
cuele lor vine sa iée de una piciora po banl 10. Asisderea pentra tota potcovitula
de IncalOminte la o pareche de potc6ve ca 8 cuie, batandu-le la cisme sa li se
platésca Po parale 6, iara cele za dramuff 8 po parale cinc!, si cele za dramurl
40 po parale patru, cum si cele za dramurI 30 po parale treI iproci, i acesta
fela de lucratorl fiinda in brésla dumnélaI vel armasa, sa fie luminata porunca
Ina4imil Me catre dumnéluI, ca sa o faca publicatie. 1791, Noembre 18.
Costache. Alecu Wiceírescu. Dumitrache stol. Nicolache atol.
Pentru potcovitulä cailor.
Talerl Banl
96 Cumpgratórea pe patri" potc6ve turcescI, analagonti din potave 100,
fiind-ca se vinde suta po talen l 20.
15 Pe cuie 32, la patru potc6ve.
111
11 Dobanda banilor, la que unulii.
-- 22 Castigulù nalbantuluI pentru potcovitti.
124 Care faca parale 48; data se cuvine sa platésca nalbantuld pentru
potcovitula unuI cala cu 4 potc6ve si cu 32 cuie, iar de batutulil caelilor
cu cuiele lor, vine sa Me de una piciora Po banI
Pentru potcovitulli cismelor.
54 Cump6rat6rea une! oca de ferti.
6 Una oca carbunl.
21 Ostenéla mesterulal la una oca fera.
81
9 Castigula mesteruluI la 4ece
Socotéla la una oca fea
400 De dramurI tuteo oca.
100 Dramurl si dama sca46méntti feruluI la lucra.
300 DramurI rgmanii, din care ese potc6ve parecbI cinc!, parechea Po dramurl
60, ca cate 8 cuie tuteo pareche.
Cod. No. XIX, fila 45.
Nartulä felurimilor de aerestea i a zidariel i dulyherid, ce cu socotéld fi
pärere de obfle, anä hotärîtä ca sil se urmeze la to'te acestea mal
josä numite, intr'acestä vreme. 179,2, Maiä 5.
Tal. Banl
5
cu adusula dela - éra, mia de oca
hard6ula za vedr6 cinc! 6
Dalgherula, pentra lucra pe 4i. 75

ISTOInd. ROMINILORB 331
de scaqute, c negutitoriI i vênqétoril se lipsiail de a mal vinde
de lucru pe tli
Zidarula' Tarl ucenicil de dulgherl séti de zidarl, de lucru pe cli . . .
Ulucile cele de palme 12, suta. .
Ulucile Po palme gece, suta
LaV de anina, stanjen1 3, unula
Tara de a doua mana, unula
Lata de teiii, Po stanjenT 3, unula
Tara de a doua mana, unula
Grinda, latulti o palma, grosulti o schi6pa, stanjenula
Asemenea 9i. capriorula, latulil o palma, grosulti o schi6pa, stanj.
Grincji li capriorl de a doua mana, o schiópa grosula pe muchie, degete
patru, stanjenula
Talpoiulù' de uluce, latula o palma vi jumatate, grosula pe muchie degete
patru, stanjinulti
Scandurile de stejarii, latula o palma §i jumatate, grosula pe muchie
degete 3, stanjenula
Scandurile de stejarti, latulti palme una O jum6tate, grosulti pe muchie
2
2
60
36
60
6
4
4
2
24
18
9
15
12
degete dou6, stanjenulii .
Scandurl de teja, pentru u0, insa de 12 palme, una.
Scandurile de ulula', una
Bulamacl, unula .
Ctnaculti, m'icri stinghil de ulma
Talpa de casa, latulil palme uua §i. jamatate, grosula pe muchie o
12
12
24
15
9
schi6pa, stanjenula .
Parula despicatil, de 12 palme, unulil
Parii obli, suta
Nuele euratite, mia
Nuele ne-curatite, mia
indrila de bradil, mare, mia
indrila de a doua mana, mia .
Sindrila de stejar, mia
Podina de stejara séri de faga, ulucita pentru tavana, mia
Carulii ea patru bol de lemne de foca inearcata bine, de cera séti tufalta
de Vlaqca
Carulti cu dodf bol, iaraq cu acestti felil de lemne, indarcatti, de Vialca
Carula de lemne de cranga, incarcata bine
1
1
1
2
2
2
1
1
1
40
4
60
30
90
60
90
30
Tara ci6clele
Muelle po palme 8, suta
Candil de radacini., incarcata bine
Jara cióclele de radacint
'usa, la t6te carele de lemne de acum mainte sa lips6sca a0ernuturile
ce se obi§nuescil a pune inlauntrultí zgaultii carultif, adica a§ternuta
pe scandurl qi pe alaturea cu loitrele, de stramptéza mula
ca sa incapa lemne putine.
Trunchiulti de teití uscata pentru lucra, in crésta de o palma, stanj.
Carilla mare §i noll ca r6tele §i ca dricurile strimbe de tréba cana-
1
1
75
30
75
4
Tal.
ar-
Banl

32
Ar. A. UsEbralt
ticole din cele pre josti taxate. Atuncl M. Sutu in genere oil. ce
Tal. Bani
pénalut, tusa farg ferd 12
Tara mullí serbescii, cu dricurile drepte 8
Cartita nona l'Irá, ferd . 6
R6tele de caril, mart, pgrechia h 1 60
Rete de cgrutg, pgrechia 1 60
Cgramida, cu adasuld, tusa sa se dée calapd dela Domnie, una . . . 2 60
Iarg cea mai mica, totil (lapa calapii dela. Domnie, cu adusuld, mia. 2 60
Cgramidg de pe locti, totti dupg calapd dela Domnie, mia 1 60
Iarg cea mal mica, totd dupg calapti dela Domnie, mia . . . . 1 30
Templaruld, pentru lucra pe 4i 105
Cod. No. XX, fila 553.
Carle catre b9eril epitropi ci patru. nartur'i de acestea, can' sunt trecute inapoT.
Cinstitilor i credinciost boerilor Domniel mele, dumnévestra boerilor epitropi
al' trebilor de obste, sanetate ; ve facemd In scire, ca cu socotéla si purtare
de obste a pré sfintitulut parinte mitropolitd, a iubitorilor de Dumneded
pgrintilor episcopt, a dumnélor cinstitilor i credinciosilor boerilor velitT al Divanului
Domniel mele, ama hotaritil i amil tocmitil Domnia mea nartuld celd cuviinciosti
tnteacesta vreme la t6te felurimele de cherestele, de zidarie, i dulgherie,
procura in deosebitii patru catalege pecetluite de Domnia mea, ce vi se trimitd
la domnia-vestra, vett vedea ; deci, Indata ce vetl primi, mime decatti sa
orenduitI patru din epitropit miel ca cate mal catalogil in mani la patru margint
ale podurilor marT ce intra tu BacurescI, si in t6to dilele ce sunt obisnuite
de vinu cherestele in Bucuresel, sa plzésca venirea carelor ca acestd feld de felurimI,
si sa aiba dupg cataloga acesta se insemneze cu tibisird pe loitra caraluT,
dupa cataloguld Domniet mele, pretuld a fies-caruia dupg, felurimea de che-.
restea, sed yeti-ce altii vor fi de acestea, cetina anteiti cataloguld celtí
pecetluitd de Domnia mea, ca sg-lii vaga i eranultí, spre a sci pretulti lucrulut
lut, si nu se cuteze a cere mal multd ; de alta parte sa Fiveghiatt la T'erguid de
afarg, unde se venda aceste cherestele, Inguntru Bucurescilor, ca ort vendetoruld
de va cere maT muith, off cumperatoruld de se va cuteza a-I da mal multti, pe
unuld ca acela numat decatti sg-ld insciintati Domniel -mele ; tusa nu mima acum
cand primitt porunca la tn-ceputri,- sa faceg acesta priveghere i apot pe arma
se amelisitT, cae de vomti audi ca nu se pgzesce nartuld, i dumné-v6stra nu ne-atI
aretatd pe cel ce sunt pricina de nu se pazesce nartuld, sa scitt ca nu vetT avea
respunsil de haireptare tnaintea Domniel mole; asisderea vé poruncimti sa orenduitl
und logofeteld harnicd dela epitropie, cu cataloguld Domniet mele in manl,
ca citésca in Bucurescl pe tete ulitile si la dile de M.O, spre a se face
sciutd i cunostutti nartuld ce ama datd tuturor de obste, ca sa nu aibg pricing
de indreptare niment ca nu li s'ad facutil scintg porunca i hotarirea, si fiind-ca
ne-amd insciintata Domnia mea, cum ca s'ad obisnuitd uniI altil, atatd din 6menit
breslelor, cata si dinteat politiel, i dinteat maimarbasil, de esd alai% inaintea
carelor i cuprindd cherestelele in felarl de numl, i traga pe terand t'Idee si
Incolea, neurmandd a merge pana la tergd de afarg, de unde se envine sg cumpere
fics-carele, i cu acésta una sa isterisescd, de nu potd sit-st campero cele

1.1.10,..
¡n'ORLA. Itouitucon6 Bg
Domn totd asa fácu) oblig pre sätenI sa aducá In Bucurescl articolele
tarifate, promitênda protectiunea guvernului celor ce vor fi ascultätorI
si cà vor fi nesupèrap.
Cärì legate la 5 judefe a indomia pe locuitort si vie ca bacate la térga de 'anclare.
Dunané-v6strg ispravnicilor ot sud.... sgnetate, fiind-cl ast4 Mari, la giva
t6rgulul din afarg prea patine care ca bacate ai venitii de ven4are de care m'ama
miratù Domnia mea din ce pricing locuitoriI nu urmézit a veni 81-'0 faca aliqveriqulti
lor la t6te clilele de t6rei, ea indestalare, cand in vreme ce cgletoria
pftrig acum este bung, carele ñu li se id, vre-o superare nu li-so face, iarg bucatele
incg sunt din mila lul Dumneleil imbel§ugate ést timpil ; pentru care étg,
inteadinsii vO poruncimil Domnia mea, ca sl avetl a face indemnare locuitorilor,
d'aria de scire tuturor, ca pentru aliveriulù i folosulii îusui ala lor, sa vie fieqcarele
la (piel° de t'erg], cu grál din destulil, cu orzil i ca mel, ca sg vén41 pentru
folosulti lor, spre a fi indestulatg politia Bucurescilor de zachereaua cea trebuinci6sg.
1791, Sept. 16.
Cod. No: XX, fila 68-69.
Datu-s'a nartulil lemnelor de focil si s'a, carita modulil cum
este sti se Irateze téranil carl vinü cu care cu lemne. Este de ob-
ce sunt de trebuin0.; iatg amri data porunca DomnieI mele strapicg catre dumnélul
vel spgt., catre dumnélul vel agg,, ca sg facä zapta unora. ca acelora, i pe
care va ggsi inteacéstg armare, ved a cul °inri va fi, sg-lü. princja §i. dée
in qcirea Domniel mele ; daril §i. dumnév6strg poruncimil de una ca acésta §i. sti
aretatI ca sg venimù de hacii unuia ca aceluia, fiind-cti acesta este pricina, atitg,
de scump'étatea lucrurilor, chtil i de a se isterisi ceI ca trebuinta. 1792, Martie 5.
Cod. No. XX, fila 554.
Carte deschis'd catre dumnéluI vel spátaruli, i clitre dumnélta vel aga,
totrt pentru, nartg, arora trimisti f i dota narturi pecetluite.
Cinstitl i redinciei boerl ai Domniel mele, domnia ta vel spgt. i dumneta
epistatultl agiel, fiind-cg Domnia mea, cum a unil
din zapciiI breslelor i altil de aI politieI obidnuiescg i esii din Bucurescl d'ara
la anapri inaintea teranilor, de cuprindri earele eu felurimele cherestelelov i cu
vara i ca altele, §i le traga inc6ce §i in colea pentru prietinl i pentra ala ion
folosil, In fehirl de numid de trebuintg Domnésa i boerdscA, facendri ale lor
interesad, jata cg ve poruncimri dumnév6strg mad qi miel, cum §i. la toti de
ob0e, ea sg se pargséscl de unele ca acestea, i dupg acésta sg aveV grijg, poruncindà
dumnéta vel. s'Atara' la toti apitanil de pe la stritjile mgrginilor podurilor,
ea sg strAduiasel f6rte, i ved ala cuI omil va fi, orl ala curteI Domnesci,
ori boerescü, orl müngstirescii, orl zapciula al breslelor dumnév6strg.,
isnafti, princjg pe unulii ca acela, qi datl in gcirea DomnieI mele,
ca venimil de hacti, fiind-cg acesta este pricina de se isterisesce obqtea de
celea trebuinciósg, i de se stricg i nartulg ce-la ofenduimil; ci fijad-ca Domnia
mea amii dat en hotgrire acum de obOe nartuld cela cuviinciosil la t6te felurimile
de cherestele, de zidarie, dulgherie i orl-ce, i ama poruncitti boerilor
'gorja RomdniZora. de V. A. Urechict. TOM. II alt serial, 1786-1800 el al IV-lea dela 1774. 28*

334
serval* ca. tèraniI in urma naìtulul fact' o adevèratl greva, el nu
mal aducil lemne la Bucuresd, asIa. c. Domnitorulti i boeril se ot.5.rAscti
a da poruna ispravnicilor de a siti pe tèranl s5, aduca
lemne de vênclare !
Anaforana pentru nartula lemnelor de Pa, in ce chipti s'd se urrneze la Add
pentru a se face orenduialez' s'd se. aducei lemne de vênclare.
1w fJIihail Const. Suful VV.
Asa si urmeze intra t6te, pentru care poruncimti atat5 damitale vet vist
sa fad cuviinci6sele poruncile DomnieI mele catre ispravnicl si catre locuitod
de indemnare ca sg, aduci lemne din destulti, incredintgnclu-I ca vor fi feritl de
alte supgrad i se vor pizi acestea negresitii, cât i catre dumn6lor zabitif i
catre vamesI, al se faci deosebitii pitaculg. Domnief mole de sciinIa si urmarea
acestul nizamii. 1792, Octombre 30.
Pré Indlfate Do'm,ne.
V. A. UREcsilL
Dupi luminati porunca Mirid tale, adunindu-ne la und 1035, amil Montt"'
chibzuire pentru nizamulti ce se cuvine a da pentra lemnele de verojare, nu numaI
pentru ca nu vinti la tergil ca si fie politia indestulati, ei i pentru mestesugurile
i vicleniile ce fad' tóranil, la incircatuill lemnelor, stramtmindil 9i mic-
epitropI, ca si orenduiasci la t6te marginile podurilor marl, multi epitropid, ca
si insemneze preÇulù fies-carda feluriml; celd ce are trebninta de off-ce, al mérgi
la grgfi si cumpere, spre a proftacsi fies-carele si-'si iée in parte, si pentru ca
si scitI si dumnév6stri nartulti ce alma datg, spre a face zaptil dulgherilor, zidarilor,
carimidarilor, cum si cumpgritorilor si celor cu trebuinti de lucru,
spre a judeca, a hotid pe fieq-carele ce s'arti intêmpla cu pricinl de acestea, a
se jilui la dumnév6stri, dupi acestù pre-0 hotiritil ; iati ve trimitemil cataloguhl
Domniel mele, in care s'a.g tocmitil preu1ù fies-cireia felurimI, de care si si
priveghiatI, si pe cell"' ce nu va fi urmitoril nartului dap in scirea Domniel
mele. 1792, Maid 5.
Patru ceir0 la Caimacam, la Tergovifte, la Buzgil, la Fooanl, cIírora trifi
ate net nartil de acestea, trecutil, pecelluitrt.
Cinstitil i credinciogi boerulli Domnief mele Caimacamuhl Craiovel, fiind-ca
cu socotéla de obste anul hot11rîtil Domnia mea si amú intocmitÙ nartuhl cela
cuviinciosti inteacésti vreme la felurimile de cherestele, ce se aducti aid in politia
Domniel mele, la varii, cirimidg, la lemnarl i zidarl si la altele ; éti si
trimite si dumitale, unit catalogil pecetluitil de Domnia mea asemenea ; decl sa
dal dumnéta i aid la orasil nizamult1 acesta, ca si se piz6sci nartult intru tóte,
ficéndu-11 publicii, i supuindil pe fies-care a fi urmitor, ség de socotescl la
unele d'intr'acestea, di se cade aicea a se face deosebire, de a fi maI eftine acolo
dupi cum urmézii a fi, vet* face pgrerea dumitale in scrisA i ne veI arita. 1792,
Mani 6.
Cod. No. XX, fila 556.

iffrom RomiNmoRt 335
vorindd carele i iniltandfi lenanele Cu cipitae, ca si arete multe, vi alfil mijlocd
mal cuviinciosd nu alud pututil ana spre indreptarea asupra acestor dou'é, decatti
gisimd cu cale si se urmeze Inteacestil chips":
Pretuld si se hotirasca pe suma lemnelor ce sunt incircate in caruld
de ven4are, Insi pe trel manT, adeci lemuele care vor fi mal grese i lungl, de
tufand séA de certi, cate o para unulii, cele de a doua mani cate doi banI unuld,
vi cele de a treia mana cate und baila unuld, Insi 4icernü lemne, jara nuelele
sed gitejele, iar unele cele ce aducd pentra facerea de gardurl, acelea ad si se
plitésci dupi nartuld ce este pusd.
Porunci in targd sil se dée, ca emeniT ce vind Cu lemne tu Ore', si
nu li se supere carele cu niel und feld de chipd, la niel o porunci, sed podvea
domnesci.
Strejarif sil nu Indrisnesci sa iée dela care lemnuld celd mal bund, ci
iée tufe curatate, care inteadinsil sunt obivnuig Oranil de pulid In céda caruinl
numaT chiar pentru acésta, trébi a strejarilor, niel mortasipil si nu Indrisnésci
bantui, sed a-'I jifui cu vre-und chipa, ci si iée Ramal vama drépti,
urmandd IntocmaT dupi lnminatuld catalogil ahl Miriel tale, ce este ficutii pe
acestil urmitord and, indreptandu-se catahrisisti ce se ficéll cu jafurile carl urmi
vameviT mal nainte.
Acestea Manda-se antaid, ni se pare, ci numaT ca luminate poruncile Miriel
tale catre ispravnicT, catre locuitorl de Indemnare, ca aft aduci lemne, vi ca
Anaforaua dumnélui vel agd pentru funii a le pune narra vénfélorilor clupc1 dreptil
Mihail Consl. Suful V V.
Dupil pliroforia ce ne dal dumnéta biv vel postelnice, epistatule ala agiel
de pretuld cu care le campera de la teranI, poruncimd dumitale ca si le fac,
socotéli la 4.ece unuld cavtigù vi si le dal nizamd, ca si nu precupésci mal
multd, decatil cu pretuld ce le campera, vi cu cavtigd la lece unuld vi lateacestd
chipd vel arma dumnéta. 1792, A.ugust 12.
Pré Inältate N'une.
La narturile ce s'ad fácutd de_ cherestele vi altele, la luna luT Maid, se
vede creste testeua de funii de teid ne-topita parale patru, care aducandd
cate-va testele dela precupetil de aid, ca se cumpérd pentru trebuinta caselor
DomnescI, vi vrendd ca si le plitesell dupti nartil, ad Inceputd a face strigare,
ci eT aillcumptiratti testéua cea mici de teid topitd vi ne-topitil, cate parale 15
vi 16, vi cele marl care sunt Indoite, cate parale 24 vi 25 dela tëranil cel ce
le facd ; ed, pentru ca si facd cercare si v'édd cum vêndd tgraniI locuitorl ceT
ce le faca, la targovetl, ama trimisd Inteadinsil und capitand ahl agiel, Mari la
4ece ale acestel lunI vi ad cumptirata trel testele dela thaniI ceI ce le aducea
la oboruld targulul de vaniare, Insi, o testea mica de teid ne-topittl, parale
Opte, cea de mijlocd de teid topitü, parale Boa., iari cea maT mare, care se
numescd pripéne de teiti topad, parale 17 testéua, de aceea vi nu lipsimd a
1nsciinta MAriel tale, ca si ami porunci in ce chipa si urmezil. 1792, August 12.
Ald Mida tale plecati slugi, Gheorghios Sufu, post.
Cocl. No. XX1I, fila 129-180,

886
V. A. ORECtiLt
fagaduiala ca se vor pazi acestea negresitit se vor putea indemna a aduce lemne
din destuld ; iar cand dupa aceste tóte totii nu se vor indemna de buna voIe
vie ea sa fie lemne indestulti, atuncI eii porunca gospod. sa se faca orAnduiall
In judete i vor fi silip atuncI í fara de vole a aduce; care or6nduiall noI o vomii
ar6ta Mariel tale cu deosebita anafora in ce chipfi sa se faca ; iar hotarirea çea
de savérqitil, n'imane a se face de catre Inaltimea ta. 1792, Octombre 28.
Filaret ala Ungro-VlahiI. Nicolae Breincovén. Nictarie R6mnic. vel vist.
vel logof6til Brcincovén.
Cod. No. XXII, Ma 15-16.
Bacanilor li se impune obligatiunea s5. aiba marfa de ajunsti, mal
alesti canfitAti de until (1) si de miere.
(1) Eati pitace in acestii sonsa
Pitacii la agii, ca sá, silésca pe beicani, a avea until de vagare.
Lo Mihail Const. &tul i gospod.
°instad i credinciostii boerulti Domnid mele, dumnéta biv vel postelnice
Gheorgache Sutu, nazarula agid, fiind-ca ne tnciinAmä Domnia mea, cum ca
pe la pravaliile de bacaniI, nu se ata trebuinciosultii until i se stenahorisesce
eet ce ati trebuinta, negasinda sa cumpere ; iata-11 poruncimii Domnia mea, si
daT strasnica porunca tutulor bacanilor, de obqte, ca fies-eare sa Iba la pravalia
lul unta ea indestulare, sa pita gasi cet ce vor avea trebuinta a cump6ra,
care atí rinde bacanil dupa nartula celtI or6nduittl, i dupa ce veI da mivfinciósa
porunca bacanilor, 81-'1 i silesel a avea la pravaliile Ion unta cu indestulare.
1792, Iulie 10.
Cod. No. XXII, fila 719.
Anaforaua dumnelai vel vist: pentra orénduiala de unta, a se aduce din 0.6,
pentru trebuinta politiel, a se da la beicanl.
Ice Mihail Const. Sutul VV.
Dumnéta vel vist. s'ati cetitfi acésta anafora a dumitale inaintea Domniei
mete, §i amù gasitti ca cale mijloculil ce al urmatil, pentru care poruncimil iaras1
dumitale, ca dupa ce va veni untulti de pe la judete, si facI i socotéla chiriel
adusuluI, §i altor cheltuell cuviinci6se ce Vor ar6ta ispravnicil, ca sa le vedemft
Domnia mea, si ap voma da nartulti celti dreptil, cu care' bacaniI sa-'14 vaga
norodula 1792, August 3.
Pré Indltate .736nme
Din luminata porunca MarieI téle, amfi cercetattii jaiba ce aù datti MarieI
téle totti isnafulä bacanilor din Bucuresd, Mandil cerero, ca sa li sa faca or6nduiala
de dou6 mil oca unta, a avea prin pravalil, pentru col ce vor avea trebuinta
sa cumpere; ar6tamti Mariel t6le, dupa cercetarea ce ardí facutil lor, niel
°data r6nduiala la visterie ca ponina Domase/ a lua untù nu li s'afi
ara numal el singud cump6ra unta de la locuitovil ce vinl 111 Biletty6S,C1 cu ulcele
qi cu putinele de vindea untfi, qi de prinprejutulii Baeurescild, dttpd cum

Inoale Rosth,u.onü 337
Comerciulg interna, era isbitt destula de gred prin narturl.
urméza acdsta ì simigiil, In vreme ce el facêndu-'s1 alis-verisul, in partea ce este
dat6re Demnia a le face orênduiala, de cata numai orênduiala se face pentru
vre-o trebuinta deosebita; dar ca sit nu Amaie si &I a nu avea unta pe la Wang
a ace vêncjare norodulul dupa narta, ce este pusti de catre Maria ta cata sit
vénclit ocaua, ama gaSita cu cale, si li sa faca poruncile MariI téle catre dumnélor
ispravnicI de la Dêmbovita, Saac, Prahova, Ialomita i Iifov, ca ispravnicil
sa orênduiasea oma prin satele judetulul a cumpka acesta unta de pe la locuitoff,
ocaua pe parale 121/s i puindu-la In putinl, iar nu In borduse fiinda
scumpe, sa-'16 trimita cu chirie la dumnéluI biv vel post. nazarula agiel si socotinda
cumpkat6rea ocaua Po Oral° doua-spre-clece si o lescae, i curia ce
va fi, curia i putinile, sa insciinteze dumnélor ispravniciI Mariei téle, ca dupa
acea socotéla sa li se puie i lor narta, cum vêncla la noroda ; iar hotarhea
cea degvtirsita rèmane a se face de catre Maria ta. 1792, August 3.
lenache Viicarescu, vel vist.
Cod. No. XXII, fila 119.
Pitacti la agcl cum set urmeze bacanil a vinde untulì i mierea
Cinstitti i eredinciosti boerule DomnieI mele Iordache Sute biv vol post.
epistatula agieT, en t6te c ama data Domnia poruncl In téra pentru untù, ca sa-11
vb46. locuitorif la negutitorff pare:kited, ocaua Ate parale 12112, dupa care
acesta preta putea a se vinde de Mead la o socotéla amkunta si maI josil de
parale 16 oca, dara ea sa aiba bacanil folosula i castigula lor, spre a nu mal
putea pricinui nimicù, i sa riimae en tota fara de cuvêntti, grijindti numal de Indestularea
obsteI, éta ca musaadea orênduimü. ca s vétcla bacanil onus, de unta
cate parale 16 topita, dra until ne topitil cate parale 10; cum si pentru miere
fiind-ca avernii Domnia mea Insciintare, ca acum scalutii pretula in Ora, ce
era mal inainte, dup. cum, In Ylasca i Teleorman se vinde cantarula de 44 oca
pan la talen l 12, care vine oca ate parale 111/a, fad si la aasta iar musaadea
facerag bacanilor, i fara a cere cu Inteadinsù socotéla bacanilor, orênduimti sa
o véln(la dela bacanl ocaua de miere cate parale 14 pang, la vremea ce voma da
nartula cela desgvarsitil, ci dar porunciml dumitale, acurn pesinti sa daI nizama
la until si la miere, ea sk-'14 v'èncla eu acela preta. 1792, Maia 4.
Cod. No. XX, fila 544.
Pitacrt la vel agei ca set silésca pe bacani a avea índestulare de cele trebuincio'se
okstea politiei pentru mancare ad. untü altele.
Dumn4ta vol aga, fiind-ca al argtatii Domniei mole, cam ca Wulf Bucnrescilor
nu art untula celú trebuinciosa politiel, cum si altele trebuinci6se nondulul
de vênciare si dinteacésta se pricinuesce lipsa politiel la trebuinci6sa hrana
el, iata si poruncima Domnia mea, sa chieral pe Wail Inaintea dumitale, sa le
eitesel acésta domnésea a n6stra porunc i sa fad a Inteléga datoria, ca precum
capanlaiI sunt datorl de Ingrijesca zaheréua cea trebuinci6sa de Indestularea Tarigradulul,
asIa si ei datorl sunt, ca unii ce tin ti pravalie aicea In BucureseI
facti alisverisula i negustoria Ion, a Ingriji pentru cele trebuinci6se, "intuit"' si
alta Wane, a le avea tot-d'auna cu indestulare, a nu fi lipsa In politie ; Inca mal

338
V. A. Uazczal
Apol mal tal isbia destule dad O nizamurl ! In 1792, cafe-
en indemana pota fi bacanir a ingriji acésta datmie en inlesnire de a stringe si
de a-'d avea gata zaherka cea trebainci6s1 fiindd de aicl, al ludid, carl potú
esi dinte8nsi1 pe d'ara in tOra, ca sa campere dela locuitorl unti si orl-ce, suma
cea trebuinci6s1 pe séma politiel, carora li se va da si 441 dela visteria Domniel
mole spre slobohnia si ajatoruld lor; si In scurtd ca nisce bacan! al Bucurescilor
sant datorI si dela Misil ceremd hrana cea trebuinci6sa politiel si mal
multa si, nu audimil ca e lipsa, orI de unta, laminar!, sód verl-ce alta trebuinta
norodului ; toti coi ce facd alioTerisurile acestea sa ingrij6scli si de indestalarea
cea pururea in t6ta vremea fara de a pricinui altele. 1791, Septembrie 28.
Cod. No. XX, fila 101.
Pitacts la agd, ca O siléscel a se face Indeslulare cu ce o fi la bdcdnii
unele f i allele trebuincio'se de vendare.
Damitale vol aga, 11 facemd Domnia mea in scire pentra Anduld narturilor,
ea dupti ce s'ad facutd cu t6ta dreptatea, prin cercetare eu am6runtult,
anté-iil de boeriI orbduitI de Domnia mea practicod, al doilea prin chibzuirea
prea sfintief séle parintelaf mitropolituld tgreI, a parintilor episcopl si dumnólor
boerilor, carl ad sciinta a fies-caruia felurimI de lucrad ale tOre!, in ce stare se
ea, si in cea de pe -arma insu-si inaintea Domniel n6stre, mal adaugandd Domnia
mea pretald lucrurilor la cate s'aù cadutd, ca sa n'aiba fèndlitoriI cuvéntd de
Tricina, si s'ad datd strasnicI poruncile Domuid mele, ea sa fie urmator fies-care
spre indestularea politid, audimil acura dupi, t6te acestea, ea este lipsa de antd
si. de altele ea aceste trebuinci6se obste1 norodulul, aseunOnda bacanil si ce1-1-altI
de alte lucrad marfoile lor; pentru care iata poruncimd Domnia mea damitale
vel aga, strasnicd, sa orênduescI zapeil harniel, ea la tóte pravaliile bacanilor si
a celor-l-altI pravaliasl, t'ara de veste si mérga si cerceteze cita unta si cata alta
felurime de madi, ea acésta de- ale mancara si a trebuintel norodulul, are fiescarele
sa o ido in scrisd, cum si de ad aun:, si ad rAdicat'o si aft ascans'o séd
ail véndut'o, sa faca totd feluld de cercetare sa afle ce ad facutll marfurile ion?
la cine ad dat'o ? si cata? séa la ce locurl ad ascuns'o ? sa o ridice si sa o aple
In pravalil, ca sa se vênda dupa nartd, 0 Mandil 161e al ar6tI Domniel mole, dar
si ari5tI porunca Domniel mele zapciilor ce II vetI rêndui, si nu care cum-va sa
faca vre-und cusurd la acésta poruncl, a laa dela bacanl vre-und rusfetä gi a nn
sc6te la maidand t6ta marfa lor ce vor avea ascunsa séd a nu dovedi si a nu
ariita Domniel mele ulule ad dat'o si chal? pentra ea pe aceld zapcid, acolo In
targil ilil vomd pedepsi ca gr6snica pedépsa si va fi lipsitd din s'upa luí, en
hotarire de a nu se mil invrednici alta data la niel o slujba; asisderea poruncimd
Domnia mea si vota bacanilor si tuturor pravaliasilor, sa v6 parasitl de obiceinrile
vóstre, sa fa sc6tet1 marfa la maidand 0 sa vindetl dupa narth, ca si nn
afiamd latid ea nu este noroduld indestulatd si eit este lipsa in Orgil, ca de
nu vetI fi iarld urmatorl, bine sa seitl, ea pe aceld bacand pravaliasd dupi ce
111 voi trece aid pe ulitele têrgalul eaznindu-'1d, apoI Ud vomil trimite la oca
si i se va pecetlui si pravalia, a nu mal fi slobodd de a face niel und fati
de alisverisd. 1791, Septembrie 26.
Cod. No. XX, Ala 99-100.

nelile §i carciumile se inchidtl, in interestl igienicd, qice-se (1).
Spiteril nu erati sigurI contra inchiderel prVAliel lor, sub cea
mal netemeinia acusare de debar.' de medicamente veninóse.(2).
(1) _Pilaca la aga ca sa oprésca cele-l-alte cafenele afara din cele dela
casele de beak%.
Poruncimil Domnia mea dumitale epistatule ala agiei, go'te cafenelele din BucurescI,
acum intr'acésla vreme de bóla ca sec nu lucreze mal multe, 14sandri
nurnal o cafenea sloboda ce va fi aprópe de casele dela beilicti, unde
la acesta sa daI stragnica porunca, ca adunare de orl-ce 6menl pamêntenl i oil-
§enI de aicl sa, nu se primesca, fara de numal musafiril strginI, ci dara sa urmezI
dupa porunca acesta negreqita, Lisa numaI focil sa n'aiba tasteensele,
vendare de cafea sa nu faca, iara pe stapanula cafeneleI ea tovaraluld seit sea
sluga sa nu se sc6ta, afara din pravalie, iara aI beiliculul sa nu lucreze, cum
dicema mal susii. 1792, Iulie 8.
Cod. No. XX, fila 717.
Pitacil la dumnélul vel spat. ca sa deschicla dirciurnile din BucurescI
ce era oprite.
1w Mihail Cons& Suful VV.
Dumnelul vol spat. fijad-ca pentru carciumile din BucurescI amti datti
Domnia mea vole ca sa se deschida, ca acesta hotarIre ca numaI ea ocaua sa
vênda In vase care sail dud pe la casele lor, iara adunare de emenI §i. beuturl
In nauntrula carciumelor sa nu se faca ; iata poruncimti dumitale ca dupa acesta
hotarlre sa se urmeze, iara acole doug mahalale zmreduite, poruncimil Domnia mea
sa fie tail Inchise, sa nu care cum-va ca pricina acesta sa se deschida i acebo,
grijindA dumneta ca la deschiderea carciumilor sa nu se supere en vre-o urmare,
orl ca nume de havaetti, seit alta dare de banl. 1792, Iulie 13.
Asemenea pitaa s'aa facuta fi catre dumnéluI vel agá.
Li) Mihail Cons& Suful VV.
Isroarl Ewanmatt 339
Dumneta biv vol post. epistatale alit agiI, fijad-ca pentru carcitimele din
orasula BucurescI, amti data Domnia mea vole ca sa se deschida, cu acesta ho-
Wire, ca numaI ca ocaua sa vénda In vase, ca sa-V dud pe la casele lor,
adunare de 6menI qi b'euturI Inauntruld carciumelor sa nu se faca, eta poruncimil
dumitale, ca dupa acesta hotarlre sa urmezl, grijinda dumneta dela deschiderea
carciumelor sa nu se supere cu vre-o armare, orl ca nume de havaetil sea alta dare
de IAA 1792, Iulie 13. Vel logogta.
Cod. No. XX, fila 725.
(2) Pilaca ca sa pecetluiasca pravalia lul Michel spiferula.
Fijad-ea Michel spiterula de aid din In potriva canenelor dohtonel
att data fOra de reOta dumnélul arhi-iatrosii Bucurescl' dohtoriI primejduitere de viéta,

340 V. A. ITREculX
Dar cu abuzurile Capanlailor? i ace0a luail din téra marfit
dupa tarifurl impuse. Un5 nenorocitd de 1ogofete15, care voise sa faca
el5 comercitt de untd i miere, este deposedat5 de adunatura, In
favòrea Capanlailor, strafuit5 cu 100 leI i batuta Cu 100 toiege!... (1)
din care aa adusa bolnavula pana la mate, poruncima Domnia mea dumitale arhi
iatrosti sa orênduescl ca acésta porunca a Domniet mele pe sa mérga ca sa-
Inchida i sa pecetIniasca pravalia numitulur Michel, iara pe d'angula radicandu-la
d'impreuna cu nota dela dumn6lur sielitarula nostru, sa-lti ducli sa-la faca
teslima la agentie. 1791, Noemvrie 12.
(1) Ice Mikail Const. Suiza VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Dupa anaforana dummilui vol vist. poruncima Domnia mea
sa, se nrmeze *liara t6te si sa dea mumbasirulut trépadti tal. 100, pentru care
dama volnicie slugil Domniel mele sa mérga i prin scirea dumnélor ispravnicilor
ridicanda pe acera Visan garla aduca arel la Domnia mea, si blinda vol
vist. sa fact porunca Domnier mele cea cuviinci6sa pentru cata unta si miere
stfinsa ea sa se dea la capanlal 1792, Oetombrie 9.
Procitl vel Logofatil.
Pré InQate Do'»tne.
Din luminata porunca lVfarier tale ama cercetata urmarile 'uf Ionita Uncescul
din sud Vlasca, ce ail fosta athisit aicr, ca porunca Mariet tale si ca mumbasir,
Costandin Sandagi-Basa, si se vede In multe chipurr vinovata, antaia,
ati Inselatti pe starostea de negutitorr de i-ati data adeverinta de negutitora paménténa,
i all Mata cartea Mafia tale de ati cumphatil miere, a dona ca
pentru unta cartea Mafia tale nu all avuta de slobodenie a stringe, ala
treilea, ela aflandu-se logofetela pe ranga ispravnicti ail scrisa cartea lul ca orênduiall
catre Mihaia Visinénu, zapciu, din plasa unde se afta elli zapciu, ca sa
dea ela bata' de v. séma (de a doua sémei) pe miere de a't stringe, cum si pe
unta, dupa cum Ociar si o f6re de socotéla a numitulur Visinén de tal. 135, °A
mi data, eare si acera Visinén este vinovata, de ce sa dea dupa cartea lut banl
din séma nevadanda porunca dela ispravnicr, de aceea liara gasima ea cale cata
unta' i miere va fi strInsti sa se dea la negutitolit capanlat dupa hotaritula
3:tarta ce este pusti de catre Maria ta, i prin dumnélor ispravnicir sa se Me tescherea
ca sa se vada de s'el data la capanlat, i elü pentrn pilda i altora, ca
sa nu indrasnésca a face fapte ca acestea, care sunt impotivit6re la orénduiala
nizamulul, sa se bata en o mita de toiege, i sa dée i trépadfi mumbasirulul
cata se va gasi ea cale de catre Maria ta, qi sa fie adusti cu luminata porunca
Marier tale si acera Mihaiti ca si se pedepsésel i eilt, de ce sa dea banI din
dajdie, ca cartea acestur Ionita Uncescul, nevadêndli porunca ispravnicilor ? iar
hotirirea i-proci. 1792, Octombrie 7.
Vol vistiera.
God, No. XXII, fila U.

IsTome RombaLonil 341
Dar cu v5mile ce nu pAtiati negutitoril? trat apucatl de vama
si la carvasarale si la térgurt..(1)
M6sura de protectiune a negotulul internù abia aflamti In acturd
din Noembrie 1791, prin care se opresce streinilor vengarea cu
amènuntulti de Mani)", dupa anteriárele nizamuri.
Eat& acestil actti importanttl:
(1) Alba negufitorilor ¿lela Pitescl parunca Maria sale pentru jafurile
ce li se fact.
Pré Inaltate Do'mne.
Juluima Maria tale, ca priu luminata carte Marid tale, ce ni s'aa flicuta din
cea-l-alta Domnie, avemil buni orênduiall pentru alisverisula nostru, spre a nu
fi supêrdi de ispravnicl i capitad pe la balciurl pe undo mergema precum sit
aréta in copia ce avema, pentru care ne rugama sa ni sa faca luminata porunci
dupa acea copie, si fiind-ca la balciarl si la terguil, din vechime ama avutil
obiceig de ama data vamesilor de pravalie cite 40 de bad, iarit acum ne ja
ale dor zlotI i cate dol lel, ne rugamti 1Viariel tale sa avema mila i dreptate
pentru acésta si ce va fi mila Marid tale.
Marid tale, no! negutitoriI dela Pitescl i Campu-Lung.
IQ) Mihail Cons& &till VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Poruncimti Domnia mea dumné-v6stra ispravnicilor
vouë capitanilor si zapcil i vou6 vamesilor, suparare intru nimica si nu avetl
a le face preste obisnuita vama, care aa a plati la alisverisula ce facii dup6,
cataloga i ponturile Domniel mole, cad alte cererl cu nume de obiceia
si de avaeta care nu sunt inscrise prin cartile Domniei rude din cea-l-alta
Donnie, Wt.() sunt jafuri çi nedreptati, fail de mire si porunca Domniel mele,
de care poruncimii strasnica fies-caruia inparte, i tuturor de obste, sa se padsésca
a nu le urma mat mula. 1791, Octombrie 6.
Cod. No. XX, fila 136.
Hagi Freté din sud Teleorman Cu vame# din Bucurescl, pentru vama ¿lela
nisce kind.
Pré Inälfate Do'nme.
aluesdi Maria tale, el fiinda oile aid la Dragomirescl i tundéndu-le,
vénduta lana iarasl acolo la Dragomirescl, i vamesii de aid din Bucuresci
alma, de vama, i eil acesta obiceid nu Perna avutù, nula scia, la care si de
mieil ce 1-ama vêndutil la macelarl iar 'mi cerú vama, si de data vreme sunt
si in top: anil via cu oile aid si acela obiceia nu Perna sciutil, jara dada vénda
lana aid in Bucurescl sciil cä pliitesce cump'ératoril varna ; ma' rogl 1\1arie1 tale
sa ama dreptate, si cum va fi mila Mariel tale.
Ron' Maria tale, Hagi Freté din sud Teleor. i loan .Radu i Seré dobad,
Cod. No. XIX, Ma 358.

842
Anaforaua pentru cel .ce aducrt marf4 de blic6nie fi nu a* vole a vinde Cu
mdrunfifult4, fiírd numal
Const. ,pful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Dupi obiceiuld i dupi nizamuld politid, ce s'ad urmatd
si mal 'nainte tot-d'auna, precum ne adeverimd Domnia mea si din condicele
Divanulul, ea altil n'ad fostd sloboll a vinde marfa cu miruntisuld, de catd rufetuld
bicanilor si eel ce sunt ea dajdie aseclatI la visteria tërel, poruncimil
Domnia mea dumitale biv vel postelnice Iorgache Sute epistatuld 200, si aibI
a urma obiceiuld ce ad fotü, i pe toT s5,-1 oprescl de a maI rinde marta cu
miruntisuld ; ci si se Intoemései eu rufetuld bicanilor spre a rinde en radicata,
asIa sit fie si bicaniI datorI a vinde dupi nartuld ce li se va pune. 1791,
Decembrie. Vel
Pré Inalfate Ddmne.
V. A. UREcarY
Dupi lumina% porunea IniltimeI tale, aduninclu-ne la mid loot, s'ad chilmatd
rufetuld bicanilor fati, spre a se orêndni euviinciosuld mid pentru cele
trebuinci6se a se da hrani obstel, i vKéndil cererea Ion totd en adaosd de incircituri,
atnd contenitù qi ispititd deosebl pe véncptoff (adecit pe negutitorff ce
adued tu Ora ta bocalica), aflindd i cererea lor, iara cu preturl ne-suferite,
zgmindd la prilejé ce ad cAcI stint a perioristi, i despre o parte se numescii
ca ad venitil vén41 marfa cu radicata, iarA despre alta gad cu cumpenili
amini de-'s1 vêndd marfa en miruntisuld dintr'a cirora fapti v'élurima, si
bicanil ad dreptate la cererea ce fad na;tulul, i mal alesd putemd (lice ca le
se face si strImbatate, fiindd el pimênteni dajnicl i porta nipaste cu nume de
rufetfi ; noI nu 4icemA ca Bi li se iée marfa v'èn4'étorilor, cu sila, iara de a fi
popritl si nu vénli cu miruntisuld, asa ait fostd legea i obiceiuld Ord ; pentru
caro gisiml cu cale si fie luminati porunca Iniltimel tale catre dumnéldi biv
vel post. Iorgache Sutil epistatulil agiel, ca pe totl acel negutitorl ce aducti
maría, si-I zaticasca de a mai rinde cu miruntisuld, i cndù fènOtoril nu se
vor putea intoemi ca rufetuld bicanilor pe vre-und feld de marfi, radice
marfa din téra si o dual airea ca sa o vêncji dupi scoposuld ler, iara cea destivêrsiti
hotirlre fémine a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Decembrie 4.
Dim Varlaam. Dim. stolnicd. Niculae St0i.
Cod. No. XIX, fila 67 68.
Pentru a inlesni comerciula s'aa deschisti sub M. St4u, orl redreptulti
deLbalciurl, la multe localitA4I. Dama in note 0 apoI in
anexe actele relative, intre carl unele relative la bfticiurile din Riurenl
(29 August 1791), asemenea privitóre la Agescl Ilfov); asemenea cu
referire la tergulil dela DrAg4anl alit Episcopiel Rômnic, unde sit n'aiba
vole a vinde spirtòse deatù episcopia ; mal véda-se aci i urmatórea:
Carte se s'a4 datii episcopieT Rômnic cu porung pentru unt WO ce se face la
Biurenl, pe mo;sia episcopiel, a se muta iareísl pe mofia episcopiei mal aprdpe.
Zemle Vlascoe..... Dumné7v6stri, ispravnicilor ot sud Vileea, sinUate. Iabitoruld
de Dunmecieti parintele episcopd Ronnie, Men rugiciune Domniel mele ca

ISTORIA RomblioRtt 843
si dimd porunci pentra und targsord ce se face Inteund and °data acum la Septembrie
optd. la Munn!, pe mosia episcopiel, a se muta mal apr6pe de episcopie,
tad pe mosia episco piel, fiindd si de folosuld si indemanarea negutitorilor si a
locuitorilor, atatti pentru ca este si la locd mal band, catd si pentra ca la acesta
loca pentra episcopie snot si privilil de térgd. acate gata pentru intrarea si adipostirea
negutitorilor. Care acésta fiindd de folosd si negutitorilor si de niel
o striciciune, poruncimii dumn6-v6stri sa datl mai 'nainte In scire la tog negutitoril
si locuitoril pirtel loculul, cum ca, pentra folosa si ald lor, s'ad mutatil
acesta ttirgd spre a se face Magi episcopie, unde este si iced mal bund si gisescd
adipostald lor gata cu privilil si cu cele trebuinci6se, si si-'I IndemnatI
spre adunare si spre alisverisuld ion la acesta locd maI bund, ca dupi obiceiuld
ce ad, mal vartosa acum dud cu mila lul pummeled s'ad linistitd vremea, si
se adune cu tragere de mima a-'T face fies-care alisverisuld lor, pentru a se
castiga si a se folosi pe sinell, ficênd-o ac6sta cunoscuta la tog pentru !neepores
si IntemeIerea acestuI WO, Ind{ de a nu duce vre-o striciciune In vre-und
feld de chipd acésti mutare. 1791, August 29.
Cod. No. XX, fila 40.
S'ail ficutd porunca la dumnélul spit., la dumn6luI agi, la starostea si la
ispravnicil de Ilfov si dimprejurd, pentru Orguld ce este sit se fact{ la AgescI
In clitia sfantuluT Dimitrie, cum si pe t6ti, Optimana, Dumineca, ca si Indemne
pe negutitorl, pe locuitorl a merge en felurl de mirfurI si cine cu ce are de
vén4are. 1791, Septembrie 29.
Cartea sfintei episcopii Rdmnic pentru térguld ce se face la Dragdfani
in cdte o di pe sepMmcind, pe moyia Batca din sud Vellcea, a sfintel episcopii, ca
numai vinurile fi rachiurile Lsfintei episcopii el se yap, iard
alfil sd nu fie volnici.
Zerale Vlascoe Fiind-ca all afétatti DomnieI mele sfintia sa iubitoruld
de Damue4eti parintele episcopd RamniculuI, Chir Filaret, cum ca targuld ce se
face la DrigisanI din sud Valcea In cate o 4i pe stIpt'émani, este pe mosia
&del episcopil, ce se numesce Batca, unde dupi privilegiuld ce all stipaniI mo-
Odor, care se urmézi In t6tit Ora, de si vinde fie-care pe mosia sa vinurile si
rachiurile séle, atatd cele mônistirescI, catil si boerescl, fiinda cu cale si ea
dreptate de a-'i vinde sfanta episcopie si la acésti mosie pe care se face Orgil
pe t6ti s'épt6mana, vinurile si rachiurile sae, amd datd Domnia mea acésti carte
la manile orênduitilor sfintid s6le episcopulul, prin care poruncimil ca si fie poprig
alg strginl de acestd alisverisd Care este dreptuld mosieI, nefiindd, precum
4icemA, cu cale a se folosi alg streni ca vênlarea vinului si a rachiului in potriva
obiceiului si a privi stipanuld la pagaba sa, ci numal vinurile si racbiurile
episcopiel si se van4i, jara candd nu va avea episcopia vinurl de vangare,
atuncI cold ce va vrea sa van411,, si mérga BA se amp antaid cu stipanulti mosiel,
si luanda vole, asa si vén41 ; pentru care poruncimd Domnia mea si dumn6vista
ispravnicilor al judetuluI dupa acésti porunci si fig urmitori si si, datl
ajutoruld celd cuviinciosti oranduituluI sfintiel séle pirintelul episcopuluI, de a-'l
putea vinde vinurile mônistirescl pe mosia sa. tolco p. gospod. 1791, Oct. 29.
Cod. No. XX, fila 152.

344
Ir. A. URECHIX
Carte a se face tilrgit pe mofia Babeni din sud Buza-Lunca.
Zemle Vlascoe.... Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Buzèl, slin'étate, fiind-ca
din cea-l-alta Domnie a Domniel mele, dupa jaiba ce ad fostd datd locuitorg
dintr'aceld judetil, Domniei mele, cerêndd a se face WO in p6lele amêndurora
plaiurilor, pentru lesnirea alisverisurilor, s'ad fostd scrisii din porunca Domniel
mele, i s'ati cercetatd de ad mal fostii térei la aceld loed vre-o data séd nu,
si de va fi fostd, si de se va fi stricatti, din ce pricing s'ad stricatti, si de se
va face la acel loca, de este ea adevdratil de folosii, si de aduce vre-o stricaciune
séd nu? asisderea sa, cerceteze de sunt alte targurl aprópe in jud4ele d'imprejurii,
catil sunt de apr6pe gait dinteald Buzguld? Ait fostil venitti insciintarea ispravnicilor
de atundf, cum ca alta data la aceld locii nu ad mal fostii tOrgti,
dara de se va face, le este locuitorilor de mare folosd, fiindu-le eu lesnire de apropiere
de a'sI face alisverisulii lor, cad primavéra tot-d'auna apa Bugalul" vine mare,
si °and sunt plol i z16te nu ad put* sa tréca vre-o vita dinc6ce la t'Orguld
BultmluI, i totti alisverisulit locuitorilor este, ca asl vinde din prisosuld vitelor
ce ad, si neputêndd trece Buzëuiù, Arnaud de nu ad unde sa-si faca alisverisuld
lor ; alte t'èrguri de cea parte de Baia mai aprópe mi este, fara numaI Orgurile
RômniculuI care este dela und plaid cale de cincI i ése césurI, iara din
and plaid 4eee, doug-spre-dece césurI, undo le este ca neindOmang locuitorilor
a's1 duce vitelo tomnal la Rômnicd., pentra ca de o parte vitelo alabe de iarna
fiindu-le, nu le potd duce, de alta parte 0 de se clued ca cate o vita a o vinde
séd nu, si le este mal multa trépaduld i cheltuiala amblandil cate patru, cine!
411e, de se pagubescit ì de hrana mulled lor, alta staideiune.
At scrisd ca nu are a se face vre-o stricaciune, fara de numaI targuld Buurméza
a se maI imputina; si dap% Arebuinta ce s'aìi ardtatri ca este a sa
face tArga la aceld loot, amii data Domnia mea vole, prin carte dela 14 Aprilie
1784, ce ni se aféta de o vq.umil, a se face WO la loeulti cebú ceratti de locuitorl
In p6lele plaiurilor, care WO sa se faca o data pe s'éptamana, ad. Lunea,
pentru ca are scadere la têrguld BuguluI, se pricinuesce pagaba la venituld
vamil BuzguluI, care nu este ca cale a se strica, ca und vechid tOrgii ce s'aii aflatti,
si ca nicI lesmrea si folosuld loeuitorilor st lipsésca, amd poruucitti ea vamesil
Buziklul sa-'0 fèndniasca omit la tOrgulit acesta, i sa vamniasca dupa catalogil,
luanda venituld Tama pe gala Buaulul ; dupg acésta, orênduiall ce din ceal'alta
Domnie a Domniel mele este facuta pentru acestd t'èrgd, o intarimii
acum printeacésta carte, si poruncimd ca intocmal sa, se urmeze, spre a se face
numituld Orel, Lunea, In loculti ce ad fostii pang acum pe mosia Babenl. 1792,
Noembrie 20.
Cod. No. XX, fila 379.
Mal multe din balciurile din judetele marginase Dunarel, nu se
facura in 1792, din causa nizanntlid cu Turcil, ca sa nu WA, ub
pretextti de a merge la balciurl, intra in téra (1).
(1) S'ad facutd poranct la ispravnicil et sud Olt, dupa jaiba vamesilor
dela aceld judettl, ca sa cerceteze balciulii ce se face la Blagovestenie, i flinda
departatd de Dunare cale de 18 césurl, dupa cum at arblatil vameplti, sa aibit

laTORIA tionaruttla6 A45
Apol i din causa epidemiel se opria unele 13Alciuri (1).
O mèsurà bunA, in fav6rea consumatorilor, fu oprirea din noti
a precupetilor" de esercita negotultl, atAtil de scumpitor artidolelorZde
prima necesitate. Vada-se in note dou6 acte cu referinta
la acésta oprire a precupetiel (2):
slobogenie a se face, tiind-ca nu aduce strichiune la nizamii, cum i alte térgurl
de asemenea depgrtare de margine, sl nu fie oprite. 1892, Martie 20.
Cod. No. XX, fila 429.
Rapunsti la ispavnicii din sud Olt, pentric beilcil4 a nu se face fiindti impotrivitoriti
nizamului .
Dumné-v6strg ispravnicilor ot sud Olt siin6tate, amil v64utù Domnia mea
insciintarea ce facetI dela 16 ale lunel acestia, pentru balciurile dinteace16 judettl,
care -balciurI de vreme ce ar6tatI dumné-v6strg, ca sunt pricinuit6re de stricarea
nizamuluI thel ea esirea i nIvglirea turcilor, jata v6 dgmii darg Domnia
mea poruncg hotgritg, sg fie quita pe acestù ad, care acésta sg o publicarisiti
dumné-v6strg acolea, ca sa se asecle si in cea parte, eum ea na se fad bálciurl,
si asa fiind-ca aicea in judetult1 Oltulul bftleiurl nu se faca, de a avea Turcil pricing
de esire, si fin cl-ca eelea din partea muntelul la Arges i Muscel sunt depgrtate, pentru
ca sg nu se pricinuiascg la venitulâ vgmel de tota scgdere si pagaba, ama
data' Domnia mea vole ea numaI acolea dela imante sl se fui ; ci dar dumnév6strg
nu yeti lipsi a strgjui acolea marginea, si de care cum-vasl yeti vedea
iargsI vre-o navAlire si esire de tara eu pricing de mergere la balciud, numal
deatil sg ne insciintatt 1792, Aprilie 20.
Asemenea dou6 poruncI fAcutil la Arges si Muscel, ca sl se faca
bftleiurile.
Cod. No. XX, fila 510.
(1) Pitacti la starostea de negu(itori, ca set' dée in scire negufitorilor
a 11/4 nierge la tergulti de la Ccimpulung, ce se face la sfeti lije, fiindtc fi-icii de
zntreduialei de bóla ciumel.
1w :11.11hail Const. Su(ul VV i gospod.
Fiind-cg pentru ferirea zmreduire a b6leI duma, care -s'aA insemnatii
In multe locurI, amil trimisù porunca DomnieI mele i ispravnicilor din sud Mascel,
pentru bâlciulfi ce este obicInuitti de se face acum la 4iva sfeti prorocil Ilie, in
orasulà Câmpulung, ca sg r6maie 6stimpii a nu se face si sg dée in scire si la
top cfttI se envine mal din vreme, a nu se aduna la acestii ; poruncima
Domnia mea starostel de negutitorl, primindii acesta Domnescu nostru pitad,
numaI decaii sg aibg a da in seire la totl negutitoril i negutitorasil bucurescenI,
care obielnuescii de mergea la acestfi bâleif, ca sg scie a nu sunt sloboli
a merge, spre a nu se osteni.
(2) Carte pentru ridicarea precupetilor.
Zemle Vlascoe Macar ca inca din cea-l-altg Domnie a Domnie n6stre
amti fostii ridicata ea hgtortre precupiile i vgtgsia precupetilor a nu mal fi niel

346
V. A. trama/
Dar décA precupetil nu mal scumpea marfa, negutitoril eraù Insà
adesea pradatl i jefutl de zabiti de tota fe1uIt. Ba se infiintasera
havaeturi de totri felulit afarl din lege i obiceiurt Alta pe de o parte
Domnitorul impunea narturi brutarilor, iar pe de alta aga preleva de
de cum, ca o netrebuinci6s1 br6sli si ea o pricinuit6re de nedreptate noroduluI
Bucarescilor si de scumpatate intru t6te lacrurile, ce esil de aid din téri, darg,
acum, dupi venirea Domniel mete ca a doua Domnie, dupi cum t6te attele le-ama
gisittl la rea stare si orênduiala, asemenea vkluma iarisI i ac6sti premie urmAndu-se
din care pricing, a precupetilor atl ajunsil t6te in scump6tate, si sunt si1it loeuitorii
Bucureseilor a cumpgra dela ansil, MAUI lucrad de ale mAncirel, cata si
cherestka, i altele, in pretil* scumpa, preenm vor el' si le preenp6sci,
avêndil sloboclenia lor nepopriti de ese Inainte celor ce villa dup4 afari
nanda t6ranii le i6 ca una pretil i apd el le precupesca in BucareseI precum
le este voia ; deel intirinda Domnia mea hotirirea cea d'Antilla de izn6vi, Insciintima
i poi-inclina la totI de obste, [d'Ata orisenitor BacurescenI, clt si locuitorilor
tgranl, ce vinil de pe afari la. M.O, si seitI ca Domnia mea ama lipsita
si ama ridicata adsti br6s11, ea niel precupetil si nu mal fie, niel vitisie de
precupetl i poruncima gata durnitale vol agi, sa ridid acésti vitisie de precupetl
si pe totl precupetil a un-1 Ingiclui mal multa si faca el va:16r1 de lucrol
ver-ce In precupie, cata i dumitale vel s'Atara, dupg ce yeti citi porunca
acésta intra auclula de obste a tuturor, atâtú in têrgulii de afari cita si in térgula
Cuctill si In dong treI (lile pe rênda, apol se intiritl paza pe la marginl,
ea niel de cum si nu cnteze vre-unulil a esi lnaintea carelor ce villa de pe
afarg, orl en legumi de ale mIncird, ver-ce feluriml, orl ea cherestele, vara, si
orI-ce, de ale cumpgra pentru a le precupi, ci si fie negresitil popriti i sloboill
tgranil a veni tausi Cu carda in têrga si a'sl viuda lucrurile tor la cel ce
trebuinti de a cumpgra; ci fies-eare locuitor Bue,arescean sa scie si si se pij6sci
fies-earele, ea la (lile de M.O se mérgi si'si campero dela tgrani zacheréua
cea trebuinciósi, séú alt-fela de lucra, tara nu dela precupeti i si nu te eatez!
&mata, vol agi a ingidui mal multa si mal fie precupie si si mal
afta pe cine-val ei, oil' de fati orl plinteascunsil, en vre-o economie, treanda eu vederea
de catre dumnéta, orl acum, orl dupi trecere de vreme, metachirisesee
aasti precupie, cid nu mimat acela se va pedepsi, ci i dumnéta nu vel patea
avea niet untl aemnil de Indreptare Inaintea Domniel mete; care acésti hotirtre,
pentru ea si fie sciuti i cunoseuti la agie, poruncimil si se tr6ei si in condica
agio!, spre a o pazi si urma top zabitit dupi vreml ; Insi eu acésta, si
nn fie opritl ed ce ar vrea si mérgi pe la marginile Diluir/ la schele, sea a
trece peste Dunire, pentru a aduce marfa ce vine de peste Dunire, cum °reza.,
unt-de-lemnil i altele de acestea, pentru de vênclare i indestularea Bucurescilor,
fiind-ci adsta oprire de precupie o t'acorna Domnia mea la lucrurile din térg,
ce vina de sino-vi si spre vênclare la Bueuresd, jara marfurI strgine de peste
Dunire potil a merge de a le cumpgra la schele, s6A de peste Dungre, cirora
dupi pretula en care cumphi acolo, se va pnne nartula cela cuviinciosil i drepta
firi de pagaba lor. A.c6sti hotirire poruneimil negresitil si se ¿urmeze. ['roleo
pisah gosgod. 1791, Septembrie 8.
Cod. No. XX, fila 42-43.

IsTons Roximoatr 347
la brutarY, dela totù cuptorula de pane cate 70 parale pe qi, in fav6rea
sa si a zapciilor sèl. Negresita ca cu aceste parale se 'llama
pretulti pane, inata nartula devenea ilusoria. Acesta havaeta nelegiuita
a fosta desfiintata de M. Sutu prin actele ce dama in nota,
din Septembrie 1791 (1).
Carfl legate la 6 jude(e: llfov, Para, Dambovifa, lalomi(a, Prahova,
Saac, penfru precupc(1 ca ea ridicatit, fi, locuitorii arc a-' fi vinde lucrurile lor
in tfIrga ne poprifl.
Dumn4-v6stra ispravnicilor ot sud sanetate ! T6 facemd Domnia mea In
scire ca pentra a-'0 putea face locuitorif aliperivild lor slobodfi, ne Inqelatl de
precupetii Bucurescilor, earl eqindfi Inaintea carelor thinescl lua dela clen$1 marfa
lor ea mid pretd qi aducendu-le In terguld Bucurescilor 13 precupea eI precum
le era yoga, ca care acésta pricinuia $ norodulul Bucurescilor nedreptate $ scumpiitatea
Intru t6te; vetI sci ca ami! ridicatd Domnia mea bresla precupetilor, cum
$ vatasia lor eu totuld $ arnd datii poruncl strapice la zabitiI politiel, ea A
nu Ingaduiasca mg multi precupetf a eqi earl inaintea carelor Veranescl, sért a
face a1iperi$1 $ vênclare precupetil din Bucuresel de orI-ce feld de lucru, ei insu-$
locuitorii sa fie sloboli a intra In WO si!-'Ï vencja marfa lor, atattit lucran
i d'ale mandril, catfi $ cherestele, varulri qi off-ce feld de lucrar!; decI nu
lipsimd a porunci $ dumné-v6stra, la toti locuitoril de obSe sa InseiintatI i sa
o faceg acésta cunoscuta fieq-caruia, spre a se fndemna qi a-'$ veni locuitoril cu
cele ce at de vengare, pentru trebuinta tergulul Bucurescilor, Insull eu marfa
lor Inauntruld terguluI, de a-'0 face aliperipld $ a-'T vinde lucrurile lor la
cel ce at trebuinta pentru folosuld vi agonisita lor. 1791, Septembrie 14.
Cod. No. XX, fila 63.
(1) Pitaca la boerti ce sunt asupra narturilor, pentru ridicarea celor
cate 70 de parale ce obicinuia de lua aga dela brutari
Dumneta biv vel clucerd Costache, dumnéta biv vel stol. Dumitrache $
dumnéta biv ve! stolnice Constandin Niculescule, ce suntetl orenduiti de Domnia
mea asupra narturilor, v(5 facemd in scire, ca intra alte scorniri noue $ dad nodrepte
ce s'ad urmatii Intr'acesta trecuta vreme a rézmiratil, ne adeverimd
Domnia mea, cum ca zapciil aceSia al politid lua dela tad cuptorulfi de pane,
ce lucra brutaril Bacurescilor pentru politie, pe 4i, cate 70 de parale, care aceste
parale dandu-le brutariel pe teta, pia, le scotea din vênclarea panel, qi din aliqveriquld
ce facea, incarcandd la socotéla lor, qi aceste prate langa alte cheltuelf
ale lor, qi ap greutatea acésta o tragea iara0 norodulii de oNte ; acum
dad de vreme ce amd ridicatii Domnia mea cu totuld acestft rugetd $ amii upratd
pe brutaff de acésta dare, trebue i brutaril sa venda panea cu osebire mal
eftina, ea sa cunesca qi ob0ea norodului folosfi, jara sa nu femaie numal caqtiguld
qi folosuld lor; dreptii aceea vii poruncinul Domnia mea, sa v'e adunatI la und
locri, unde adunandil $ pe brutaff, sa facetI dumnévestra socotéla lor cu dreptate,
spre a se adloga vênclarea panel, ca cate dramurl va fi eu cale $ BA arétatl
Domniel mele priu anafora, ca sa damd porund, urmandd nartuld diva yen-
()area bucatelor si a lemnelor. 1791, Septembrie 4.
Cod. No. XX, fila 88.

34g
Industria nationala, in mare parte In mainu tiganilor, dobandesce
Carte penfru ca s'a reidical4 avaetula ce obicinuia a se se lua de zapcia de
duninélui vel agli dela brutaer, pentru cupto're.
Fiind-ca Insciitatti Domnia mea cum ca dinteacésta trecuta vreme
a acesteI rasmaitY, intra alte scornirl noue i ne-drepte ce s'atl urmatù In multe
felurl de chipurl, aù %Gatti zapciil politieI i acestù inceputa de o dare noutt
dela brutarif Bucurescilor, luand'A de tail cuptorula ce sc6te pane In Orgill, antaiil
pe sAptamana, apol mal pe urma pe i, ego sépte-decI de parale de tot('
cuptorult, i brutatil ca sa fie diafendipsitI a putea face interesulti lor si a adichisi
pre norodA de obste, ea a vinde pane scamp., lipsa la dramurl, i lucrata
orl-cum le era voIa, ca Were printeascunsa da acestù rusfeta far' de a nu
se Alai si far' de a mi cere Indreptare pe acésta dare ; decl, macar ca la 29
August, dupa venirea DomnieI mete prin cartea ce s'ail °Rita la WI obstea
politici Bucurescilor, amti numita Domnia mea si pentru rufeturile Bucurescilor,
ca de rusfeturile i havaeturile zapciilor ne-drepte i ne-obicInuite vor fi ne-supëratI,
i sa aiba Indrasnéla fies-care far' de niel o OA sa aréte Domniel mete
ce supéraff vor fi avênda de catre zapcil, spre a afla ladreptarea lor, si din tacerea
ce o facti, ne-arAtanda Domniel mete acésta, madé séri i altele, cun6scema ca si
el' p6te voIesca si le dl mlna a da rusfetarl de acestea, spre a-'I face interesele
lor, f6rte ne-ami! turburata Domnia mea, gala asupra zapciilor, dar mai Ortosti
si asupra instill a brutarilor, ca, de sunt i acum suphati de acésta dare si de
este far' de voIa lor, pentru ce sA nu arAte Domniel mete Insu-sI el pasurile
lor ? ded, siatl, printeacésta. carte a DomnieI mete, ca hotartre ridicama
costa rusfetù, Insciintama i pomacima strasnicil, atìt zapciilor politieI, sa nu
se cuteze mal multa a cere si a lua acesta rusfetti dela brutarI de aicI Inainte,
nicl ata,tti, nid maI patina, cata i brutarilor tuturor de obste, asemenea poruncimA
sA nu se cateze maI multti a da acesta rusfeta, ea socotéla i ca nadejde
ca vor fi diafendifsitl In vre-o nedreptate, ca, cela ce va arma mal multù acésta.
fapta, bine sa scie ca i zapcialti acela ce mi luatù' i brutarulA acela ce ail data
vor fi pedepsitI de catre Domnia mea, cu cea mal strajnica pedépsa ; i fiind-ca
acestA' rusfetti ce-'1A da brutarif pe WA cjiva la zapciil politid, este bine cunoscutù
ca-'1A scotea brutaril din vangarea panel si alisverisula facea, i intre
alte cheltuell ale mestesugalul lor, avea i acésta dare de banI socotita; acum
(tail de vreme ce acésta dare de banl, ce pe t6ta cjiva II da brutariI, ami! radicata
Domnia mea, si nu ail mal multa acéstA greutate, este cu dreptate a adauga
el vanlarea panil la dramurl, spre a cun6sce adeca i obstea folosulù cela cuviinciosti
din diafendifsisa si din ocrotirea ce facema Domnia mea acestul rusfetti,
iar nu numal fothsul i cagtiguld lor ; pentra care arna i poruncitù Domnia mea,
prin pitacuhl nostru deosebitil, la orénduitil boerl al narturilor, ca sa faca socotéla
lor, i voma face nartulti celti cuviinciosù, cu folosula si indestularea obstel,
care deosebita se va publicui; iar acam o facemti Domnia mea sciuta i cunoscuta
tuturor de obste acésta hotarire a radicarel paralelor de cuptonl i poruncima
sa se citésca acésta carte Inauntru tèrgulul, In mahalale si la t6te partite politieI
Bucurescilor. 1791, Septembrie 24.
q,d. No. XX, fila 89-90.
V. L. thtudtai

o fabrica de arpacasil a logofaului Scarlat Greceanu. Doninitorul in
26 Februarie 1792 acorda acestel fabrid unele privilegiT i sculirl (1).
Una' allil hrisova din 9 Marlie 1792, acorda M. Si4u biserice1
(1) Hrisová pentru fabrica de aqacapc a lu1 dantizait1 logof. Scarlat Gredn
Dintru l'acepta la tate orav4e catea, bine sciute cu multimI de laude se
lauda vi -se cinstea fiev-cine, cand (lupa puterea lui i iscusi4a afla vi ajutora
obvtea eu vre-e lucrare de mevtevuga, orI ca vre-a alta nascocire a iscusintil lar,
de folosuld çi agonisirea patria sale vi spre imfrumusetarea t5ril intru care se
alta locuinda, spre acésta pricinuesce de Indemnare i sIrgninta de a evi pe tata
IndreptarI vi deplinid la mevtevugurI i pod6be la inv5taturI, vi la politicasca
petrecere, precum vedemil la tate cele-l-alte imp5ratif vi tinuturI !aflora°
vi infrumnsetate t'abrid de telurimI de lacrad vi cu priveleghiurile ce de Impljratl
vi inbitorl de podóbe obladuitori se harazesca la acevtl ântêid nascocitorI, séií.
intemeletorI, folositórelor vi cinstitelor meltevugurI de apururea mugd spre maI
bine; drepta mea, i noI v6 landa cata sciinta are cinstitala si credinciosulti boeralti
Don:miel mele, drunnaluI biv vol logof. Scarlat Grecaau, spre a agonisi patrid
séte cela dup. putero folosa, eftin5tate vi cavtiga, sa avecle o fabrica de arpac tvti,
(care din bogata zaharea ce din Damnepiasca putero se afta descula Inteacésta
tara, pato sa !le ca tudestulare vi eftina, la tata téra,, inca sa se dée vi ta alte partI
cu folosula f0ril vi ala Domniel) ; printr'acesta ala nostru Domnesca hrisova, aat6iti
sa Madama pe dumnélul pentru cinstita vi iubitórea grija ce are, vi apol
zinda, Inzestrama acésta fabrica ce s'a nascocita Intr'acésta Ora, ca celea din
joya prhileghiurf, adeca : ant6iti amêadoue morile pentru acesta arpacavii, ce de
duinnélul se face, una la satula Agevtil sud Ilfov, vi cea-l-alta la satulti Corneseil
sad Dambovita, ya fie ne3up5rate vi nebbtuite de orI-ce Doma6sca dajdie
vi podvada, 6menil trebninciovI vi credinciovi acelor morI, sa fie scutiVi vi Intru
tate nesupératI, ataba el', cata vi dobitacele tor, i canelo lor, a patea fi in tata
vremea a fi nelipsitl dela, trebuinci6sa slujba a morilor. Tara de se va dovedi
nescine fitanda Impotriva, ya se Indatorésea a da 500 leI geremea la cutie vi Ya
pigubésca de tata gatirea ce faca peatru asemenea mora. 20) ya fie o singura magazie
vaaptare la Ipcurescl vi namai dela act:sta sa cumpere ci vor vrea, iar
pentru m5runta vêm¡are intr'acésta t6'a, sé ti cu -ridicata pentru é.ra Turcasca,
sea Moldova, acésta magazie ya fie nesup5rata de vama, de fumaritil vi de cate
altote ce vor fi obicInuite In BucurescI, ce sunt aicl; asemeaea i 6menil ce slujescti
la acésta magazie, filtra tate sa fie scutiV, vamevil sa nu &iba, a cere vana
niel' dela cata marfa va evi intr'acestea dou5 niunite morl, niel dela magazia Bacaresol,
niel dela cump5ratoril ce vor vinde in tara, ci numal dela call vor radica pentru
tara Tarasca vi Moldova, vi o vor yate la strtiine partl ; vi fiind-ca boerulti Domniel
mele, dumnéluI biv vol log. Scarlat Greceanu, cu Insavl cheltuiala domniei sólo, i cu
str5inImevterI alcatuesce acasta fabrica, de aceea dama dumnélul acésta epistasie vi
deplina slobohnie, ca sa pule In capta colea mal de su311 artitate, vi la deplina
s'év'ervirea eI, sa aduea acésta folositóre fabrica, vi dumnélul ya aiba purtare de
grija de apururea a fi singura vêngare In BucurescI. 1792, Februarie 26.
Cod. No. XX, fila 388.
isTuRIA nonmin.onil 84g
latoria Romdallora de V. A. M'echa TOM. ll alfi eeriel, 1786 1800 qi al IV-lea dela 1774. 28*

350
40 de Anti, mitoculii episcopiei de ROmnic, renoinda privilegiile fabricel
de cérA alba:
Hrisovu74 bisericel a 40 mucenici, inetohulA episcopiel Nnnnic, pentru
fabrica de cérei
Zemle Vlascoe.... Fiind-ca sfhta biseric/ de aid din oravulti Domniel mele
Bucurescl, ande se praznuesce bramult1 sfintilor 40 mucenicI, care este metohtl
alü sfintd episcopil Rômnic, au avuttl privileghiu domnescil, ca singura s. aibI, a
tine fabric/ intru care sl se lucreze luminIff de cera alba in toti Bucurescil, ca
una ce ctitoril acestel bisericI ca o3irdie vi ea cheltuial/ silitil de s'ati incepubl
acestti mestevugil aid in Ora, atattl spre podeba sfintelor bisericl, dig vi
spre trebuinta altor obraze, precum vC4umü Domnia mea vi hrisovalti fratelul
dorm/ Stefan Vod/ Bacot*/ dela Mil 1764, Inlie 14, cuprincyetor/ pe laigu ahl
pricinel acestia ; deci atatii pentru ca aù avatti biserica acesttl privilegliiù maI
d'inainte fcutù ea cavêntil dreptil, ca o pricinuitere a dobândi Ora mevtevuguhl
acesta, at/ vi pentru cO se afia acéstO bisericd Intro cele-l-alte maI isterisita de
s'évêrvittl de celil maI patina venitü, far/ de movil. filrl de vil, nil, de tiganI,
séù altil CA/ de mica ajutoril, cum vi altele, fiindll ca cale a avea puting venittl
din mevtevugula care Pa/ sadith, intemeiatil aid in t01; intatima
Domnia mea i printeacestil hrisovil alu Domniel mele privileghiul/ acestei fabrie,
ca s/ aibl tot-d'auna numal metohulii sfintel episcopiI Rômnic a pune in
fapt/ acesttl mevtesug/ vi a vinde luminIrl de cérA alba numai la fabrica acésta,
ne bantuita i ne sup6ratl de cumph/toruld venituluI lumingril de cera i nimeni
altii a lucra vi a vinde lumingel de cera alba, ; la care acesta ne-amtl milostivittl
Domnia mea vi mevterif ce vor fi lucrItoril acestul mevtevugti, sIt fie in
pace vi ne supkatl de or1-ce angaril vi rênduell ce- vor evi in térl, dui)/ privileghitilil
ce ail avutii i prin brisovulti nhmitulul domnil; cum vi prIvalia acésta
a fabricel sa fie apArat/ de orênduelile ce sunt pe alte pravalif ; ded poruncimil
Domnia mea si dumnélul vel aga sI ingrijescI la acesta, a nu ingOdui pe altiI
sO vénqg lumingr1 de cela alba, spre a se pgzi acesta privileghiil in teta vremea
ne strAmutatil. intArindt1 hrisovulii acesta cu insu-v1 iscAlitura i pecetea Domniei
mele. 1792, Martie 9. Nanolache Brancoven, vel logoretti procit.
Cod. No. XX, fila 404 405.
V. A. truEcnrX
Povernele lacrézä. cu anevore c6cI guvernula nu ingiidue
larea dealt(' a productelor stricale, precum i acésta se pote vedea
din actele ce dAmti in nota(1). Asemenea nu se permite lucrarea
(1) Carte legat'd la ispravnicii lifolndul pentru nisce bucate stricate ale duninélui
ba2iulul Ghica ¿lela Fierbinp, a le lucra la povarna.
Dumné-vestrA ispravnicilor ot sud Ilfov slata,te; fiind-c/ dumn(quI cir stitulil
credinciosull boerti alii Domniel mele Dumitrache aka biv vel banii, ail ar6tatal
Domniel mele, cum el la mera dela movia dumneltfl Fierbinti, judetO,
are o suma de bucate stricate, din grail, porumbil i meifl, ce nu sunt de trebuinta
s'ail data dela Domnia mea voIe i slobodenie a lucra din-

isToRiA Romérar,ontr 351
cazanelor prin Bucurescl, unde potil ocasiona incendil. Iii interesulti
eftindtatei porumbului in Ord, proprietariT, chiar i boeriT, nu putéti
tr'aceste bucate stricate rachiil, liana la doug sute chile ; decI, vO poruncima
Domnia mea, ca sa fie slobodti si neoprita omult1 dumnéluI, a lucra pana la
acesta suma de bucate rachiil la povarna si fii stinatql. 1792, Maiti 14.
Cod. No. XX, fila 591.
Anaforaua pentru nine meitc alrc paharnicului Ioni(ii a avea vole &ad luereze
la povarnii.
1w .lJliJiail Const. , (ifful VV.
Numal acesta meiti ahí paharnicultd Malta, (lama Domnia mea vole
slobolenie lucra la povarna, pana se va ispravi. 1792, August 7, Bucurescl.
Pre lail(ate Do'mne.
Insciintama Inaltimel tale, ca in trecuta lung a lui lithe in 26 a acestut
urmatorti anti, dumnéluI biv vel paharnica Ionita, prin jaiba aü aratatil Inaltimel
tale, ca avenda clod sute chile meia, care incepénda a se strica, ne mai fiinda
de alta tréba, pentru mancare de 6menI, niel putendu-se de a se vinde, ca sa
nu rgnaae de totti pagubasa, aü cerutti dela Inaltimea ta vole, ca sa faca povarna
de rachia, sa lucreze aceste bucate ; de cave ni se poruncesee do care
Inaltimea ta, ea sti teorisima jaiba acesta si sa aratama Inaltimel tale, In cata
vreme se pet° cheltui acesta zaherea? urmatorI fiinda luminatel porund a InaltimeI
tale dar, anteiti ama cerata dela clumnélul, de ne-ail datil unti orna si d'impreuna
ea unti omit' ala nostru ispravnicesca, ama trimiiii de ati deschisil gropile
ande are dumuélul acestil meitl, si ail valritil cA este stricatil si nu p6te a
fi pentru maneare, din care aducendu-ne si la nol amil vOutú ea este într'ade-
Ortí lor ; ama cereetata i prin cel ce ail lucrata povernii de aft scosa
rachill, ea sa ne adeverima in egg vreme se p6te cheltui acésta suma do meiii ?
ne-ail aratata, ca de va avea 6menr indestlff, eel ce lucréza acesta mestesuga
si cele-l-alte trebuinci6se ea Indestulare, p6te pana in optii lunl a se cheltui;
deosebitti de acésta, insciintarna Inaltimel tale, ca multI din locuitorif satelor
acestuI judetti, aù venitil de 'ml-ail aratatil, ca printeensiI ail acesta fela de bucate
stricate, meiü, i orza, care nefiincla cu putinta de a le vinde pentru alta
trebuinta, cerea de a li se da vole sa le vincja la povarnagil; fára de iuminata
porunca Maria' tale, nu amil pututti lua indrasnire a li se da vote, ci de vet binevoi
Inaltimea ta a se da vole dumnélul paharnicu'ul Ionita, ca sA lucreze meiulti
ce-11 are dumnélul stricata, de se va socoti de catre Inaltimea ta, ca
dumnélul vole sa lucreze povarna la maI indelungata, vreme, dandu-i-se i slobo-
4enie de catre Inaltimea ta, ca sa cumpere si dela locuitoril judetulul, din bucatele
ce vor avea stricate, ca sa nu le pagub6sca cu totula ; si cum Duhul
slantil va lumina pe Inaltimea ta, iar fericita anl aI 'Oriel tale dela milostivula
Dumneclea, sa fie indelungati.
Ala InAltimel tale prea plecata sluga. 1792. August 2.
Vistieruli Prejbénu.
Cod No. XXIf, fila 121.

352
V. A. Uaccitil
dispune de recolta lor dup. vole. Et nu putéti da porumbtii, de exemplu,
la porcl, MIA de anume invoire (1).
Chiar la finea domniel luT Sulu, cfind avea s5 vin5 Moruz Vod5, inca aflainti urin5t6rele
acte
Ca smeritti ravasil Insciintamil dumitale parinte mitropolite i dumnév6stra
cinstitl velli boor" caimacanl ai pre", ca Inca dela anultl 91, avema nisce
carele ne-avendA cantare a se vinde, ait inceputti a se strica de gargarite,
precum si de estimpti patina ce ainti agonisitti, fiindli crescutil i Inegrita din
multimea ploilor, nu este trebuinciosa de mancare, pentru care, ca sa nu lémanemil
pagnbasi de ostenéla i cheltu6la ce amti facutù, ne raging ca sa ni se
dée vole sa-'111 facemil rachitä, ca d6ra ca acesta troposti ne vomti ajuta cevas",
Insa acestri grail HA avemil la trel locurT, adica la mosia Bistritul, la mosia
Was" i aid la Sadova, totti in sud Dolju; de aceea i no rugamil si cu smerenie
rgmanemh'.
Prea plecatl: Paisic egumena Sadovel. Ioachim iconomulti schitulit"
sud Dolj.
Dupei pdrintésca i fr(ïtésca clragoste. dunntéta Arhon vomice Präscoane
Caimacamuld.
Ve" vedea dumnéta acésta jaiba si cerero ce ail facutil la Divanti numitil
egumeni, pentru care sa cereetez" dumnéta f6rte bine, prin vederea bacatelor ca
credinciosa alit dumitale, carele sa nu se Insele de vre-unil hatIrti séti interesii,
si cAnd vor fi stricate precum r1 , vel da &mina vole de a le lucra la povarna
ca ne-trebuinci6se de alta hrana, ca sa nu se pagubesca stapanil bucatelor, grijindri
fórte, ca pe langa aceste bucate. ce stint stricate, sa nu se cheltuésca ma" multa
zaherea bung. co este pentru hrana, fiindet acésta oprit, diva cum soil Insu-kI
dimméta de ma" 'nainte, mai vertosa acum a ni se cere zacherea din tha,
O. nu se faca pe langa acésta vre-o urmare impotriva. 1793, Ghenarie 25.
Filaret alti Ungro-Vlabiet Nicolae bad]. .Enache vist. Costandin Caragea
hatmanii. vel Scarlat vornicù. vel
Cod. No. XXII, fila 91.
(1) Carte legattl la ispravnicil din sud Ronlanaft, pentru voia ce ore stolnicult1
Ionita Brdiloiu a da porundn't la rimator'i.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud RomanatT, sanetate ; dumnélul stolniculA
Ionita Brailoiu, ait Audit rugacitme DomnieI mele, ca slobolésca de a da
porumbh de ala séti la nisce rimatoel ce are aicea Inteacelil judeta, fiind-ca nu
se gasesee ghinda de a-1 hrani si-'í peal acele vite de fómete ; pentru care ve
poruncimti Domnia mea, ca de este Indestulare aid la partea loculuI i mi este
lipsa de bucate, asTa sa avetl vole a-1 da slobogenie, lusa cu mesura i f6rte cu
iconomie, WA- de a se face risipa multa bucatelor la lama. rimatorilor. 1792,
Ianuarie 10.
Cod. No. XX, fila 269.

Si pre cftnd povernele in interesulti nescumpireI grulu i a
porumbului eran impedecate in functionarea lor, importulti vinurilor
rachiurilor strOne era opritil, precum se pete vedea din. urmtit(5rele
cartl:
000 dcschise pentru oprirea vinurilor i rachiurilor strNne.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud.... i voug capitanilor de marginf i vame,iilor
de pe la schele, fiind-ca viuurile i rachiurile strdine sunt oprite Inca maI
d'inainte, prin hrisoviilil Domniel mele, de a nu trece in téra ; iata v.6 porunciing
Ito Mad Constantin Su(ul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Cu cale fiindil ardtarea dumnélul vol spat. qi a damned
biv vel post. epistatuld agieY, diva datoria ce avetl pentru paza qi strajuirea politief
de hit6mplarea foculnf, V6 poruncimti Domnia mea ca,mnele ce DU suut in
locurl Cu temere de primejdia foculul, acole sa le sloboclitI a lucra, Insa, qi pe
aceste sa nu IngtidnitI a lucra zaherele care sunt trebuinci6se pentru liana obOeI,
ci din alte felurimi sa lucreze ; lar cazanele ce sunt la locurl uncle p6te sa se
Intemple primejdie de focg, acelea ea totulti sa le opritl, cum qi povernile t6te
se fie oprite. 1791, Decembrie 5.
Vol logofgtil.
Pré Inidtate Ddninc.
ISTOILLA. Iloulanr.oRet 353
Insciintaing Inaltimel tale, ca,noi dupa luminata porunca Inaltimel tale, ce
ni s'ag datù, ca s fimù cu privighere §i luare aminte, atattl In mahalale, catti
In fergid, vre-unil iangati sa de primejdie, politiel, fiind-ca noI suntem rdspun46torl,
amil socotitti Aind-ca multI din rachierl, atatti In tèrgil, catti i In
mahalale, obipuescil de ting atatù poverne, catii i cazaue de lucréza zaherele,
drojdff, prune, tescovina qi secara, de scotti rachid, la locurI ca acelea, undo
ferésca Dumneleil, aducti mare primPjdie, preening s'ag Int6mplatil la unele din
cazane ; pentra ca sa. nu amt."' mil de primejdie, sa, cademg subt urgia Mariei
tale, amti data porunea de s'ail °prat', nu numal povernele, dupa luminata porinica
Maria tale, ci mai vêrtostl i cazauele, ce se aflu In WO §i in mahalale,
care sunt la locurI de aducti primejdie, a nu mal hiera; acumti v'64uniti luminatuld
pitacti ald Inaltimel tale dela doug a acesteI luni, Intru care ni se poruncesce, fiind-ca
ni s'ail poruncitil de catre Maria ta, ca pentru cate poverne vo fi In orwilfi
BucurescI In care se lucréza zaherele de se face rachig, de vieme ce zaher6ua
este trebninci6sa pentru liana locuitorilor, t6te acebo povernI sa se opr6sca, iara
cazanele s luereze ; vel' sci Maria ta, ca, de a nu lucra eazanele lor nu mint
embodisitl, fug, celea ce nu potil aduce primejdie, qi rötí aù Anita eI, iara cazanele
care suut la locurI de p6te aduce primjdie, putinta nu este a lucra, ca
nu p6te cine-va a le pazi cazanele lor, qi ac6i1i o amil facnt-o nol pentru paza
orasuluI, spre a nn se Intêmpla vre-o primey , ca unil ce nol suntem réspun-
46torl ; deel dupa datorie nu lipimul a Insciinta Domniel tale, iara hotarIrea cea
desavirOtti rdmaue a se face de catre Inaltimea ta. 1791, Decembrie 4.
Vel spatarfi (grecescc)
Cod. No. XIX, fila 63-64.

354
V. A. UnEcniX
strasnicil atatti damné-v6stre ispravnicilor, cata si voue capitanilor de marginI i
voue vameOlor schelelor, se avetl a face teta paza si strejuirea la acésta si se
nu ingeduitl o ocl macar a trece In pementula térel, niel se va cutezatl pentru
vre-una interesa a face vre-o economie printeascunsa de a trece cu vederea si
a da slobogenie macar pentru cata de putinti, c ferte greil ve veVf pedepsi.
I sam receh. 1791, Septembrie 10
La Caimacam, la Mehedinti, la Dolj, la RomanatT, la Olt, la Teleorman,
Vlasca, Ilfov, Ialomita, Bina, Slarn-ROmnic.
Cod. No. XX, fila 50.
XIV.
Edilitatea
Ne rémane sa arèlamù principale mèsurI de edilitate publica
luate sub M. Sutu, atat4 In BucurescI catil si pe aiurea. i maI inainte
de tòte, sa amintimti greaua situatiune in care se aflail proprietaril
de case si chiriasil din BucurescI, chiar si dupa ce r6sboiu1il
incetà. Nimenl nu era siguril ca péte sa rèména in casa ce locuia,
cacl, oil sub pretexta de higiena, orI in interesula casermarel de
trupe, acelea acum stròine, omula se vedea data arará din propria
sa locuinta. Ala in 11 Decembrie 1791 se desértà din porunca Domnésca
intreg mahalalele. Eata acestti ne mal pomenitti pitacti Domnesca:
Pitacil la dumnélul vel spálarti si la duinnélul vel agá, ca set deserte mahalalele
ce sunt in steinga dc podulti Mogoso'el l'entra sederea neferilor McIriet
séle Pasa', ce sunt sá vie.
Io Mihail Constantin Sigui VV. i gospod.
Zemle Vlascoe... Fiind-ce este trebuinte de a aduce Meria sa pré Inaltatulil
Paya, o séme de neferl in Bucurescl, pentru paza ci trebuinta folosului, de obste, poruncima
Domnia mea dumnéluI vel s'Atara i dumnélul vel age, ca dupe hoterirea ce s'ait
%mita, cu socotéla si a dumnelor boerilor Divanului Domniel mele de obste, se. avell
geti casele de conacele celea trebuinci6se in locurile ce aretemii mal josa, adece
din casele reposatului biv vel logofetula Balen pe pocha Mogos6e1 inainte de
rinda palie la Cismea, cate case sunt pe acestii poda, numal celea din partea din
ganga, si in t6te mahalalele ce cada in partea din stanga pana in GorganI si
pana in l'antena Boului, si pane in margine afare, t6te acele case se le desertatl,
i catl din mahalagil acestor case vor avea rudenil sea prietini in alte
mahalale, orl prin vecinetate, sea mal departe si vor fi primitI din bune-vointa
acelora, se ala a se muta la rudele i prietiniI lor, iare carI nu vor avea locurl
a se primi din buna-vointe, poruncima Domnia mea ca Insu-t1 dumné-v6stra,
sa le gesiti locuil si se-1 mutatl prin alte case, intr'alte mahalale, fecenda pe
acel casnid, sa-1 prirnéscá prez de voia lor, si asa se odihnill si pe acestia care

se scotil din casele lor, ca sù ntt rbncle afarti fiindt't vrente de iarnil, si orl-ce
gAtiri vor avea acestia, ce se scotü, strinse pentru vremea ierniI, sA aibg voIe la
mutarea lor a si le rAdica sa nu le pAgubéscA, iar mai vértosti vinurl i rachiuff
O, nu fémae in niel o pivnitl séft magasie, i cu totultt sA se oprései
cArciumele, i sA se rAdice i vinurile i rachiurile de acolo, fArA de numal preotil
bisericelor sA römae in casele lor, care sl urmeze nepopritI a lucra sfintele slujbe
si leturghil, cu t6ca i ca clopotulfi, dupl orênduiall ; ci clara pAnA in (loa, treI
Ole ve poluncimil sA, epistäsii, ca sl se desarte negresitti Oto aceste case, care
sA avetl a le curAti si a le griji, ca sA fie gAtite mai imante din vreme, %a de
a nu se face vre-unù cusurii. 1791, Decemvrie 11.
Cod. No. XX, fila 220.
Pe de allá. parte locuitorilor din Buzki, cut phtimisera multa
In limpula résboiulul, Domnitorula le trimitea indemnurT sh'yl reconstru
casele ruinate scutea de vamá pentru tota materialula de
cherestea, etc. necesara caselor (1).
O primil lucrare ordonath de M. Sutu la incepulula anulul 1792,
a fosta facerea une l catagraffl, adech a unul recensemanta in Bucu-
(1) altre térgovetä, orüfeni, i negu(itoriä din Vrgtart _Mara
Zemle Vlascoe Vou6 tutulor orAsenilor térgovetilor si negutitorilor
orasuluI Bina sAnötate! Amil vO4utù Domnia mea rugaciunea ce prin dumnélor
ispravniciI acelul judetti alti Buzöulul facetl cAtre Domnia mea, ca sa fii nesupöratl
de vamA la cherestelele ce se vor aduce in térgula BuauluI, pentru
caselor i prAvAliilor véstre, care rugAciune cu bunI voire o am ti primita
Domnia mea, si iat vO facemil Domnia mea milä pentru usurinta i inlesnirea
véstrA, ca sa vO putetI indemna mal cu silintl spre facerea i intemeiarea locasurilor
i prAvAliilor vóstre i pentru podóba i infrumusetarea orasului acestula
a veni la starea lul si vO facemti sloboejl i ne-supgratI a nu plAti niel utul felti
de vamA la off-ce feluriml de cherestele de case i prAvAliI, se vor aduce in térgti
de vênclare ; de care s'ail datil i vamesilor porunca Domnief mele spre a nu vö
supöra. (I dar indemnati-ve ca totil de obste si vö silitl a incepe la lucru paug
este si vremea, spre a v6 aduna totI la locula vostru in orasti, ca sl vO avetl
odihna véstrA si a copiilor vostrii si ca sA vé. facetI alisverisurile si folosurile
véstre, ca sA aulimil qi Domnia mea sa ne bucurAmit Tolcho pinh gospod.
1791, Septembrie 5.
Totil pottru acést'd pricind
anm s'A fAcutfi rOspuns i ispravnicilor de Buzgilt, ca sA citéscA cartea
intru miura tutulor si sA aréte porunca MAriel séle vamesilor, spre a nu se supöra
de vaml la cherestelele de case i prävähii, ca unil ce niel n'ail cuyöntil dreptii
In vreme ce nu pAgubesn vre-unfi lucru ce ar fi avuttl, iarA din alte alisl erisurI
de bucate i zarzavaturI ce se ya rinde In UTA, sa iée vamA dup4
Cod. No. XX, fila 33.
'ISTORIA ROMINILORtr 355

356
resci. Pentru acésta ail fosta renduitl banuld Brancovénu, biv vel
logofetil Searlat Greceanul, vel spttaru1 i epistatulti agiel. In 22
Februarie 1792, nu era terminata acM4 catagrafie dupre cum se
vede din actulti urn-Mort-1z
Pitactl la boerli ce l oraduifi cu catagrafta pe Bucuresei, a face extliTire faret
de gilbat4 p*, pdn'tí Dunzinictl sei aduet catagrafia selvérsitel pe
dece
Cinstitilor i credincioqI boerilor Domniel mele, dumitale biv vel bane Nicolae
Brancovene, i dumnéta biv vel logorétti Scarlat Grecene, i dumnéta vel
spataril qi dumnéta biv vel postelnicii epistata agiel. ce suntet1 rênduitl co ayeqamêntulg
Bucurescilor. fiind-ca indestule 4iIe sunt de caul v'ati anduitil damn&
v6stra la tréba acésta, in care qile ai avutü dumné-v6stra indestula vreme do
tr6ba, i pana acum niel o armare de s'ëvêrOrea trebeI nu vedemisi ; iata darg
poruneillol strapicil Domnia mea, ca pgna Dominica negreOtil, s avetI a ne
arRa ca'agrafia pe (pee mailable Egvêrqite, fait de a Ne ar6ta pricinl de prelungirl
mg' multe, ca ne vet1 da pricing de turburare. 1792, Februarie 22.
Cod. No. XX, fila 381.
V. A. URECHIA
De s'all fa'cutil sell nu pana in fine acesta catagrafie, acésta nu
putemil sci, cad pana acum aflat'o nicaerl.
Reaua stare in care se aflati pavelele principalelor strade din
Bucurescl indémna pre Domnitor sa provoke pre Divantl ca sa-1
propue o mesura mat eficace penlru repararea stradelor. Divanulti,
Ta inceputulti anuluT 1792, propune, prin anafora catre Domnitor, infiintarea
unel dan t speciale pentru pavele, da-re care se va plati de
fie-care proprietarti, fie boerti de ori-ce trépta, fie mOnastire, fie preott),
negutitor, breslasil, birnicb, pe numerulti camerelor din casa locuità,
insa darea generala va fi de 10 parale pe camera, iar preotiT i cel
neboerl, pentru casete de prin mahalale cate 5 parale de camera.
Acésta dare se va percepe de o comisiune de 4 boerl de alti doilea
alesT de visternicula. Acestia vor primi o simbrie i vor administra
fondulti pentru imediata reparare a poduluT Mogosòiel si a stradel
Calicilor. Vechia vornicie de podurT este continuat& de acéstä. epitropie
de 4 boert Tot,i podaril si slujitoriT veehel vornicit de podurl vor
trece sub ascultarea aceleT epitropil. Spataria i agia va da acesteT
epitropil deosebiti slujitorl la facutula podurilor.

Domnitorul aprobA acésta dispositiune in 29 Noembrie 1792 (1)
(1) Ice Mihail Cons& Sup VV. i gospocl
Zemle Vlascoe.... FiindA-ca patimile i primejdiile ce se potti intêmpla din
prIpAdenia podurilor, este la totl de obqte 0 la fieq-care in parte vélutti
adev6ratù, uncle ne-fiind4 ca cale numal téra a se insArcina la acésta mare trebuintA
de cheltuialg, ce nu este inlesnitg i puting dupA starea in care ail adusti
podurile, i fiindti cumptinitil qi ca mésurA dréptg acestil ajutoril ce s'ati socotitti
de obOe a se da de cAtre fieq-care peutru alil sú folosù, fArg de a simti vre-o
greutate, cum 0 mijloculil tacsilulul fiindti iarAff ca dréptl orinduiall chibzuitii
ea sa nu se iée adecg niel in nume de dajdie, niel de bid', niel de cis% de bull,
amti gasitti ca cale anaforaua pArintilor archierel i a dumnélor boerilor,
primitti, en acéstA hotgrire insg, ca numal acum °data sa se dea acestil ajutorfi
de oblte, fag de a se face obiceiti a se mal cere alta data, 0 fArA de a nu se
metaherisi, cum gicemii maI susti, in altg numire, ci si se faca sciutil gi
aded ajutoril la facerea a doué podan l mad, care numal o datg acurn, iar nu
mai multil; lute acestù chipù Intärimui intru t6te anaforaua pgrintilor archierel gi
A dumnélor boerilor ce este ca socotéll i cerere de ob§te a pArtil bisericeseI
a pArtil politicesci, gi poruncimil dumitale einstitil i credinciostl boerule alil
Domniel mele vel vist. Ianache VAcgrescule, sA pul in lucrare stringerea acestul
ajutorti %tome eu mijloculA ce se cnprinde maI josù, grijindii de cele inpotriva
catahrisis §i urmArl neprimite Domniel mele. 1792, Noembrie 29.
Pré Inà4ate Ddnine.
ISTORIA ROMINILOM7 357
Dap, luminatA porunca Mgriel tale amti flcuttl chipzuire pentru pricina
acel de-o-camdatg facerl a dou'é podan l de aid din Bucurescl, adecl alt1 Mogo0SeI
Calicilor, care ail ajunsil in stare ftírte préstg, ineAtti nu este eu putintg de a
Ambla cine-va0 fárA temere de primejdie ; eheltuiala ce are a se face ca podurile
0 en ur0I i ca altele panä a se s'év'èr0 aceste podan, cum cg nu se indatorézA
numal téra a o face ci gi politia, este lucia netggAduitil, cad deosebl el este
podóbA a oraplul nostru, dad, totl avenul trebuintA de a Ambla pe aeeste podurl
qi marI i micT, fArg niel un felil de osebire ; dreptti la acéstg pricing &hurl ca
cale ca qi noI inqi-ne de obOe i parte bisericéseg 0 parte mirenéseti, qi marl 0
miel sg facemti ajutorulti celtl cuviineiosú pentru acésta, I dupg ce se vor stringe
bang ce se vor gAsi ea cale sa ajutoreze politia, ficêndu-se socotéll de cAtg
suma trebuesce a se cheltui; acea ce maI trebuesce va face 0 téra ajutorti ; decI
flandil multe socotell qi ellipzuirI ca ce mijlocil s'arti cuveni a face ajutortl
locuitoriI orapluI Bucurescilor, dupg dreptate, WA de a nu se pune ca sa pigtéscA,
nicI unlit catti nu este puterea, i pentru ea O. nu se maI faca eisle,
sA cérA de la unif aceea ce nu se cade, i pentru ea sA nu rémae tanguire la
vre-unulti, cl ail data mal multtl, gi altult1 mai putinfi, ni se pare cg este intoemal
en dreptatea, ca fie-care se dée pentru casa sa dupg despartiturile odAilor
ce vor avea intr'énsa, i arhiereulti, i egumenulti, i preotulti, i boeril" marl 0
mid, i breslele tóte, i negutitoril totI i slujitoril §i birnicil i fieq-care, pAnA
la celil mal prosta, dulig suma odAilor ce va avea in casa sa, cAcl la acésta nu
p6te fémânea niel un felt de tânguire séil paraponil ; decI sfanta Mitropolie,
pArintif arherel i egumenl 0 top boeril veliti ì lú doilea cAtl aA inbrAcat4

358
V. A. UREcara
ca note la acestil capitolti una nurnèrti de acte relative
la Mema podinelor, la cisla pentru acésta lucrare, la pavarea séti repararea
ma multor strade etc.(1). Se va observa cA lemnulti de pa-
caftanu, sa aibù sa ajutoreze pe suma oda llar ce va avea"in cvrinderca casa'
séle, de odae cdte dece parale pe veri cate case va avea In politie, iara preotiI si
ce1-1-altI top', fara deosebire i alegere, si mica si mare, sa dée de odaia *Ultra
care sede, val* a sea, verl cu chirie de va fi, de tóta odaia, gata. de pe la hantui
cata si de prin mahalale, cate ciad parale, cacI acésta nu este vre-o cerere de
dajdie, séti lucru care sa (lee prizina a se mal' face dela acela ce va da acésta
si alta cerero vre-o-data, ce este un ajutoril pentru podóba politid, i pentru
trebuinta fies-caruia, cacl fies-care Arabia pe aceste podurl i ail trebuinta de
a nu se primejdui ; i asupra acestei trebl, sé, nu fie orenduitl niel zapciu orasulul
implinitor, pentru ca sa 2211 se asemene dajde, la care priveleghille ndstre nu ne
supune, ci din luminata poranca Mariel tale, dumnélui vel vist, se faca alegere
din arhondolie de patru bocri de ala doilea, care orenduiasca pe patr a plasi,
sa gringa' acesii bani, Cu catastille, acestor boeri ii se va da simbrie dintr' acata
suma aceea ce se va socoti, pentru ca sa nu faca vre-o cerero mal multe,
de cata acésta ; care cand va indrasni a o face la vre-unula, prin judecata néstra
iée pedépsa dela Inaltimea ta, si strIngênda baniI sa campero podinele
ursil i facéndu-se teslim la durandlor booril epitropI, la facerea podulul sa
se dea polcovnicia de poda en totT poJaril si slujitoriT, dupO cum este tocmita,
In manile damnélor. Dumnélor se aiba a faca polcovnica pe care vor gag ca
cale, del polcovnicia podurilor inteacestas chipa este intocmita a fi la epitropI,
adeca Inca este si obiceia de a li se da si deosebitl slujitorl la facatula podarilor
celor maff, dela améndoue breslele, spatarésca i agiasca, ci si acum ne
rugama sa faca luminata porunca MariPI tale, ca sa se urmeze Inteacestasa chipa
iar hotarlrea cea desavIrsite remane a se face de catre Inaltimea ta. 1792.
Filaret al Ungro-Vlahiel. Vel log.... Vel vornicil... Dumitrache ban. Nicolae
vel ban. Ienache vol vist., vel logf... vel vorn. Moruzi. Scarlat Grecén.
Manolache vel logf. Hicolae Filipescu. Costache G-hica. loan vist.
Damaris. Scarlat Ghica spat. Costandin Filipescu. kan Ilorescu, clucer.
Cod No. XXII, fila 47-48
(1) Anaforaua epitropilor pentru a se face cisla pe paduri, de podinele
ce sunt a se taia.
10 Jill/tail Const. Bufa V V. i gospod.
Poruncima Domnia mea dumné-v6stra ispravnicilor judetuluI, sa avetI a face
analoghie pe téte padurile, í dreptatea paziade, %da de a cuteza sa diafendip-
841 unele, (landa greutatea numal asupra ahora, sa, orenduitI In misil la fiescare
padare sama podinilor cea trebuinciósa, pentru podurile Bucurescilor, dupa
trebuinta si dupa starea fiesce-careia padure, care analoghie sa o faceg cunoscuta
stapanilor de mosie i podinarilor, earora podinarl poruncima Domnia mea
strasnicti, sa nu ve catezatI mal multa a strica, ci dupa analogbia aceea yeti
urma a implini trebuinta dela fies-care padure, niel sa ve cutez41 ca pricina
acésta a strica fara de orênduiala, i l'ara de pastrare padarile i copaciI ce nu

vele se tale nu numal din pädurile rormastiresci, ci si din cele ale
boerilon, plätindu-le nurnal o mica dijra.
sunt de podinst, ci sa pazitl or6nduiala padurilor a nu se strica copacil qi padurile,
de rendil fara de trebuinta, care acésta orenduiala poruncimil dumnélor ispravnicilor
0, o pazitI. 1792, Ianuarie 19.
Procit. v. Logf.
Pré In4atc Dónme.
InsciintamÚ Maria tale pentru satulti Netezescl ot sud Ilfov, ale carort
dkidiI le plAtesce epitropia la visterie, pentru podinile ce aducil de tram, podurilor
celor mari, ca 0 pe acestil urmatord anù, ne-amti aqelatil ca dên0I sa idea
sa aduca aicl in BucureseI podinI 240G, ci fiind-ca aceste podinI renda se taie
in padufl mônastirescl i boeresci, amtl grana dummilor boerilor ispravnicI acabtui
ca sa faca cisla ca analoghie pe acésta suma in fieq-care padure, pe
cAtil se va cuveni dupa starea padmilor, ca sa scie numitil podinarl de uncle qi
CAW se taie, cum 0 de eI sa nu faca vre-unii mastrafil la vre-o failure, i dumnélor
ne-afi data rgspunsulii, ea fara de porunca InaltimeI tale, nu potti face
acésta cisla, ci sa fie luminata porunca InaltimeI tale catre dumnélor boeril ispravnicl,
ea sa faca acea analoghie, dAndil de scire i staphilor padurilor, de
cAta suma de podinI sa se taie in fieq-care padure, ca sa-'0 orénduiasca fie§-care
stapAnti omti inteadinsti, ea sa privésea ca sa nu faca vre-o stricaciune mal multil
peste cisla, qi a dona sAV iée i dijma de la d'en01 pe séma stapânilor mo0el,
de untl copaciti Po parale douë, precum saù obicInuitil de li se platea, cum sa
facemti indestulare qi din cartea Inaltimel tale, data din Antéia Domnie, ce se
afla in pastrare la Epitropie; de acésta mnsciiuiama Maria tale, 1792, Ianuarie 16.
Constandin clucerù. Dumitrache Varlaam. Dimitric stol. Nicolae St0i.
Cod. No. XIX, fila 124.
Anaforatta epitropilor pentru podinarI, di nu ail de uncle täia podine.
loi Mihail Const. Sutul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Poruncimil Domnia mea, dumné-v6stra ispravnicilor ot
sud DAmbovita qi Ilfov, sa avetI a face cisla ca analoghie drépta pe bite Waffle,
pazindti insa dreptatea la analoghie, ca sa nu diafindipsitI unele, i sa da41
tota greutatea la altele ; dupa care analoghie, poruncimti se fie urmatorl totl stapfiniI
padurilor, ca unii lucru ce este pentru trebuinta politieI de ob0e, dAndti
dumné-v6stra ispravnicilor mAna de ajutor podinarilor, spre a putea face séma
analoghid cea trebuinci6sa din flog-care päduri, insa i podinarif si aiba a se
feri de a nu strica filra de orênduiala Warne qi copacil ce nu le sunt trebuincio§I,
niel sa se cuteze mal multil peste orenduita suma a analoghiei. 1791, Octomvrie
5.
Biv vel shdarti.
Pré Inülfate Do'nme.
MORI& Rombur.oat 359
Insciintamil Maria tale ca Epitropia are trel sate scutite anume : BaleniI,
Slobollia din sud DAmbovita i Netezescil din sud Ilfov pentru taiatulii i adu-

360
Se vede eb. niel la flnea secolulul alCi 18-lea padurea nu era o
sal(' podind de merimetula podurilor celor mall ale oracaluI Bucurescilor, care
podinarl tot-d'auna podiva o Men prin Wad boerescl i m6nastirescI, eu aualoghie,
delta suma ce este legat fiec-care satil, care analoghie li se facea de
catre dumnelor boeril ispravnicI al judetulul, precum aca s'ail urmatil din porand
; ci pe acesta urmator analoghie de fiec-care padure ce
le este in préjma, cam cate podinI se taie, care 161e de analoghie ci pang astall
se afil la mana podinarilor dela numitele maI susil sate, acum mara Insciintare
dela aceste sate, cum ca nimenl din stapana mociilor ce all qi padurI, nu-I ingaduescil
a taia podina drtpa cisla ce s'ati Matti din porunca Divanulul, i aca
neavênda altü mijlocti, stall zeticnitT, neavftda de unde taia i aduce podina ce
cunt datorl pentra meremetulii podurilor celor mari, i pentra ca sa nu rnmae poduffle
de tail la darapanare, se patimésca top' de ob0e, neputénda a maI LIMN
pe podurl, mal de vreme facandl aducerea aminte, ne rugarra Inaltimel tale sa
fie luminata porunca catre dumnélor boerii ispravhici a jadetelor ; ca sa facri de
isn6va, cisla dupa starea fie-caruia Watt danda ci mana de ajutor satelor podinarl
spre a putea taia podina ce li se va orêndui acum ca analoghie ca
pótri drege podurile la vreme, spre a nu cadea i noI In vre-o urgie a Maria'
tale de stricarea podurilor ; iara cea desavarcita hotarlre ramane la Inaltimea ta.
1791, Octomvrie 2.
Costandin clucera. Nicolae paharuicti. Iordache stolnicil.
Cod. No. XIX. fila 13.
Amforatia epitropilor pentru podina ce este rilnceivirli pe la podinaa
1w .lJIihail Const. &gal VV i gospod.
Zemle Vlascoe... Fiind-ca podinaril dela numitele sate cunt datorI a rnspunde
tota podina pang acum care cunt rëmacite, ca uniI ce tot-d'auna ail fosta
osebitl de orkdaiala locuitorilor Vril de obcte, porancitna Domnia mea dumitale
vel vistiera sa facI poruncile Domniei mele stracnice, cu mumbacirü, amipia-le,
ca sa aduca t6ta podina ce cunt datorl. 1791, Octombrie 4.
Pré Inpate Ddmne.
V. A. UREemX
Insclintrimii Mariel tale ca la satula Slobogia din sud Dambovita, ce sunt
podinari scutitI pentru a Oh ci a aduce podina pentru meremetulù podurilor
marl din calculi"' Bucurescilor, trimitênda-se dapa orénduiala unit capitant de
podurl cu podina aid. In Bacurescl, fiind-ea sunt multe r6macite de podina asupra
lor, caruia 1-ama data cartea n6stra de volnicie, mergêndù' la numitula satil
aratandu-le trebuinta, unil din el ail prima bucurosti se Incarce podina ci se vie,
iara 6 incl dintre eI, necum cri nu s'ail supus a veni cu podinri, care anume se
aréta maI josli, ci ari zatignitù 0 pe ceI-I-altI cu multe vorbe pr6ste, i aca
capitanula nostru s'ail intorsa inapoI frri niel o podina, i podurile de nu se
vor maI meremetisi din vreme, pornindu-se nescal p101, vor veni la pr6sta stare;
ci ca sa nu cademil noI In vin6, Insciintaruil Inaltimel tale, ca sa ni se dée strac-
Did pornnca ca la epitropie de a putea sa-i aducema la cunoscinta, ori cu cuvhtil
sétl cu certare pe ceI nesupu0, roal v'èrtosù ca i podina ce o faeil este

proprietate in sensula modernti. Se scie ca si tèranuld avea dreptil
ié lemnulti pentru cask', fàrà plata.
f6rte mincinósd, lugustit §i subtire, iard nu dupd tocmdla ce avemd cu ; ci
pentru acésta sl averad porunca IndltimeI tale, ca sd le ar'étamti i sd-I infricdmil
a nu maI face podina pr6std; de acésta insciintdmd Mdrid tale. 1791, Oct. 4.
Costache clucertr. Nicolae pabarnicti. Iordache stoluicd.
Eatd si numele celor sése : Marin Vlàsci. G. Durnitri V1ìsci. Nitul Hergheligitc,
Gheorghe Vläsci, Costache cOrcium., Maul Hergheligiu.
Cod. No. XIX, fila 14.
P[taca la boeril epitropi pentru de a drege podulä dela Divanil Efendipsi.
Ice Mihail Cons& Su(cil VV.
ISTORL!. Romismont 361
Zemle Vlascoe... Dumné-v6strd, boerilor epitropl fiind-cd dumnéluI Divand
Efendipsi aréta Domniel mele, cum cd la pórta conaculdf domnid séle, pe acea
ulitd este dt-va locil flit de podd Mudd stricatii, care lu vreme de plde cu
multa discolie trece, poftimti dumn6-v6strd ca sd, mergeti unuld din dumnév6strd
acolo In fata locuhil, sd vedetI diastirna, sA socotitI clte podino aunt trebuincióse
de a se drege si de a se face poduld, §i dupd ce vetl pliroforisi, atfitti
de podinil ce le suut trebuinci6se, sd avetI apol a rAdica dela patru poduri marl
care sd meremetisesc, cu podini none, dte podial sd scotil dintr'aceste, O. se care
la acest loeú, undo sl si punetI dumné-v6strd pe polcovniculd de podual, ca sl
le facd. 1792, Augustti 5.
Vel
Poruncä la spataril, la agei -0 la armagc, ca din vinova(ii ce se aflei
deela destupatulä qanturilor dela
Fiind-cd este trebuintd de hiera In grabd, la podurile cele 4igarT ale politid
Bucurescilor, pentru destupatuld si curAtituld santurilor, portmcimti Domnia mea
dumné-v6strd, cinstiti si credinciosi boerilor Domniei mele, clumitale vel spdtaril
i biv vel postelnicil, epistattl agiel si vel armad, ca din vinovatil puscAriel i din
eel ce se atld inchisi la grosuhl spAtdrid si ald agid, sa datI dumné-v6strd ajutorulti
odd trebuinciosil, ca d'impreund cu podaril, sd luereze la destupatulti
qatitudlor, drora poruncimti dumné-v6strd epitropilor sl le dati emeclicurl mandrel
lor pe 4ilele ce vor lucra, dupd, orênduéla si obiceiuld ce ail fosttl §i din
cea-l-altd Domnie a Domniel mele. 1791, Octombrie 19.
Cod. No. XX, fila 137.
Pitacä ceitre epitropi pentru podula d'inaintea caselor logoPtulul Crefulescu, pe la
Col(ca 0 pe leingä casele vornicului Moruzi, ca facä.
Fijad-cd podulti de pe ulita ce urmézd. din casele dumnélul biv vel logofétil
de téra de josil, Manolache Cretulescu, unde a fostil conAcitil dumnéluI
vel postelnic5, pe d'inaintea porteI randstird Coltel, si pe lAngd casele dumnéluI
lorniculul Moruzi, este fórte stricatii i pe alocurea lipsesce cu totuld, i fiind-cd
este trebuinciosil, poruncirnd Domnia mea dumné-v6strd boerilor epitropl, unuld
din drunné-v6strd sd mergetI la fata loculuI impreund cu polcovniculii de podurI

862
"V. A. UatentI
Din pitaculti dela 1 Ianuarie 1792, aflarnti tare sunt taxele
ea sa facet1 chefsa de podinile si cheresteua cea trebuinciesa, i indata sa incep**
si la lucru a face podula aeesta dumne-v6stra, drege cu polcovnicula
i ca podaril cat orenduiti. 1791, Oetombrie 21.
Cod. No. XX, fila 138.
Pitacti la boerii epitropl, pentru a da poclinl, ;si a orendai polcovniculuZ de pod%
stl facet 1)110 din scara Domnéset pcinil in poda.
Dumne-vestra boerilor epitropl, priminda Domnescultt Rostra pitacti s. avet1
a orendui pe polcovnicula de podi cii podaril, carnia sa avetl a-'1 da podinile
ale vor fi trebuineidse cu asternuturile lor, pentru a face piing de cate treI
podinI alaturate, adica din 'Arta Domnie male pang in perta mônastireI in poda,
care pimp', maine Luni s incepa negresita ale face, fiind-ca patimesce norodula
ce intra si ese in curtea Domniei mele.
Cod. No. XX, fila 145.
Pitactt la spatartt pentra dregerea podulta dela casele ri!posatultil logoPttl
_Mau, ce urznag prin mahalazta la Gorgani dinato
pcind la Isvorta
Dumneta vel spatara, fiind-cg, drumula ce urmeza desiire casele ri5posatultil
logofétil Menu, prin mahala pana in podula de peste apa Dambovitei, dela merile
ot Gorgan, cam si pe dinc6ce de podli, drumulii ce urmeza printr'acele mahalale
de langa biserica Isvorulul Inainte, este fórte stricata pe alocurea i patimeseil
trecétorif, poruncima dumitale, ca sa renduesel zapeif harnicl, spre a face
mahalagiii ce stint de o parte si de alta meremeta, gala baltaeurilor, cata
unora podiseI ce sunt inteacesta drama, cu faramaturl de ziduff veclil, cam
tufá, nuele sea cu orI-ce, silindu-te dumnéta sa nu zabovesca dresula acesta si
sa epistasesel, ea cata se va putea mai in graba BS se faca meremetii bum'', de
a se astapa tóte gropile si locurile. Toleo pisah gospod. 1791, Noembrie 20.
Cod. No. XX, fila 197.
Pitacti la dumnéltit vel spillari2 Si la du»tnélul, vel aga, pentru meremetultt
Si astupatulei nordielor.
Fijad-ca pe tete ulitele din nauntrula politiel s'atl stricata podurile, s'ati
fcut1 bean primejdiese, incata de obste patimesce si norodula si vitPle, si ati
ajunsa luerula la o stare, incata sá nu maI peta ciue-vas1 a esi din casa sa la nicI
o treba, poruncimil Domuia mea strajnica dumneluI vel spat. 0 dumitale biv'vel
postelnice, epistitule ala agiet, ca fiesee-carele din dumné-v6stra, In ocolula tinutuluI
sea, sa avetI a pane pe totI pravaliesiI i mahalagil, atata pe eel casnicI,
cata si pa ceI ne insuratl, negutitorI. rufetarI, orI-ce vor ti, ca ea vole far' de vole
sa faca in graba dresulii cela caviinciosa, cu sfaratnatud de zida, eta tufil i cu
bresl-carl podinl, la care luera BA, pule salahorl sa (lee call., cum si la vre-o cheltuiala
de bull sa-'1 indatoratI i sa-'1 silii fara de voia lor a cheltai si
in scurttl pana In done', treI lile, sa se faja meremeturl pe la t6te loeurile si poduffle
strieate, laceada clumne-v6stra, totü felula de mumbasereta strasnica In
tota chipula ea sa se ispravésca in graba. 1791, Decembrie 11.
Cod. No. XX, fila 221.

ce se prelevati pe Fang taxa de camere, pentru diferite articole
Pitacit la boerii epitropl ca sa faca socotaa de cele trebuincidse
la prefacerea podurilor.
Cinstitl i credincio§I boeril Domniel mele, duma-v6strg epitropilor ai obtieT
fiind-cg podurile mail ale politiei Bucurescilor, cltegi patru se
afig la pr6sta stare, inchtii mi p6te fi des6v6r0tti folosti earpéla qi meremetulil
ce se face aid qi colea, del de oparte se meremetisescti i de altg parte allturea
se starling, qi este trebuin0 a se face de réndtiçi fiind-cg de odatg inteo
vreme nu se póte face catell patru ; iatg poruncimti dumn4-v6stra, ca
diéstima unuia din patru poduri marl', care va fi mai prostti i mai trebuinciosti,
mésurandil de unde i pana undo este trebuinta a se face tottl din noti, luandti
In scrisfi cati staujeni sunt, sg socotiVi apoi suma cea trebuinci6sg de podini
cherestea, pentru care suma de podini sa faceti dumné-v6stra i analogia cea
cuviinci6sg, ca socot616 dréptg, de uncle O. se tale, qi dela care jadea sg se aducg ?
pgzindu-se dr6ptg cumpanire pgdurilor ca analoghie, ca sg nu se facg Cu acésta
unor stapéni ai pgdurilor neklreptate, i sl ar6tAi Domniei mele prin anafora socotéla
stanjenilor in suma podinelor, Cu arétare ammo de unde qi plug unde,
cum qi locurile de ande sg se aducg podinele, ca d'antéiti ung podil ce va fi ma
de trebuintg sg incépg a se face din nob', din care sg se stringg cu pgstrare qi
ca bung socot611 podinele bune ce va eqi dinteacelti podti Doti, cum §i alte cherestele,
ce cu acele qi ea alte none, care trebuinta ne va ar6ta gauci de a maI
face iar41 orénduiall, sg se inc6pg altù podti qi ap i cele-l-alte in tiring. 1792,
Februarie 11.
Cod. No. XX, fila 371.
Ice Mihail Cons& &gal VV.
ISTORLi RomiNaottO 868
Ca t6te ca Domnia mea, la acésta trebuintg, de care Wm-nil facutil orénduiala
de podv6d1 farg de plata, ci ca chirie platitg, dar a ca sl nu pricinuiascg,
del pentru acésta nu pota aduce pedicg, pormicimil ca aceste trel sate sg fie
nesup6rate intru nimicii, i aqa sl urmatI dumné-v6stra intra nimicti. 1792,
Noembrie 5.
Vel Logf.
Pre Inaltate Ddnme.
Inseihrtamil Maria' tale, ca epitropia obtei are trel sate, big Sloboclia §i
Baulei ot sud D'ambovita, i Netezesci ot sud Ilfov, cad stint tocmiV podinari
epitropesci, de facti qi aducti podinI pentru meremetmile podurilor celor marl' ale
orapluI Bucuresci, i dgjdiele lor ce esil dela visterie se platescil dela epitropie ;
acum venirg de ne araarg, ca dela fie-care satti li se certi de catre dumnalor
boeril ispravnicI, care, ca sa mérga sl incarce Bare dela ocne, pe la achole sa o
ducg. Luminate D6mne, aceste trei sate tot-d'auna era apérate de acestù felii
de angarii, i mai vértosti ca acum este cea mai mare trebuinta de a se cgra
de afarg podini. ca sg se carpésca podurile, fiindú ea totulti d6rapanate, a pgtimi
ob§tea, pentru ca din pricina acestel Me, nu Wail pastratii niel el' de a avea
podini carate aici, ca sa fie in vremi trebuinci6se, i aqa lubdu-se ea carele la
acéstg angarie, nu ail mijlocù de a cgra i poding, pricinuindu-se mare zgtig-

:164
V. A. Llama&
de consuma, or i In genere, dela verI-ce Marra venia sa intre
nire de vor rdmanea i podurile la vreme de iarnd nemeremetisite, nefiindti podini
0. va pdtimi ob0ea fdrte greii ; pentru care ne rugdmil Mariel tale, ca sa se
dée luminata porunca Inaltimel tale, Matti catre dumnélor boeril ispravnicI ot
sud Dambovita, catti 0 la sud Ilfov, a se ridica d'asupra lor aceste care, impartindu-se
analoghia lor pe alte sate, cum 0 de alte angaril sa fie nesupilratI,
de a'ql putea qi ei ay face datoria dupd legatura cu taiatuld qi adusuld podinel
aici In Bacuresel ; lar anil Mdriel- tale dela Dumneged, sd, fie multi qi fericitI.
1792, Noembrie 3.
Costache clucerti. Dinaitrache Varlaam.
Cod. No. XXII, fila 18.
Mihail Const. Szttul VV. i gosiood.
Fiind-cd trebuinta acésta este obqtésed a tuturor marl qi miel, la care fieqcare
stapand de mo0e este datorti, portmcimd Domnia mea, atatii isprfivniceilor de
mo0l, de a nu se impotrivi la dr6pta analoghie, ce din porunca DomnieI mele
ad facutri ispravnicil dupd starea padurilor, cad i orênduitulii mumba0ril
epitropid d'impreund ca podinariI, sa fie slobo4I i sa nu se poprésed a face
numaI suma cea orênduitd din numitele padurI, ferindu-se insa podinadi fdrte de
a nu face bad vre-unii ruastraf en a sfaxima copad l fArd de trebninti, séti alte
cherestele pentru negotuld lor. 1792, Februarie 18.
Pré Inätate Dóanne.
lnsciinámù Marief tale pentru 6meniI podinarI din satulti ValenI ot sud
Darnbovita, ce qi inteacestil urmatorii and toemitti ca dên01, ca sa le
platésca epitropia dajdiile la visterie, i eI sa aduca aid in Bucuresci podia 2905
peutru meremetalil podurilor celor mall, de caro amd rugatil in scrisii pe damnélor
ispravnicii judetalul ot sud Dambovita ca sit le fad cisla, dupd, starea padurilor,
sd tale ca analoghie, fdra a nu faee mastrafd, s6d alte cherestele de negottad
lor, 0 ail §i facutd cisla, cum te vel indestula Inaltimea ta, chiar diteacésta
carte a dumnélor ispravnicilor care ne qi insciintéza, ea ispravniceir stapanilor de
mo0I, ingaduesell sit intre la padurl, nefiindil odih-niti la ispravnicésca iscaliturd,
cum i mumba0rulti ce-'14 avernd orênduitü asupra podinarilor, prin
osebita scris6re a lul, ce ne-ad trimesd, ne aréta, ca sa ne ridiedmil nadejdea de
a ne mal trimete podine ; ci de va socoti Inalta intelepciune a Mane tale, ofi sa
li se fad osebitd carte a Thaltimel tale, ea volnicie la mana podinarilor, séd sa
fad porund la aceste ispravnicate, fiind i cisla dumnélor arétatd pe nume ; de
acésta insciintamti Indltimel tale. 1792, Februarie 12.
Cost. clucerii. Durnitrasco stol., Nicolae StOilliCtii.
Cod. No. XIX, fila 170.
Ana foraua dela epitropI pentru a sco'te (11,ranisi, ce via& ca care alei in Bucureset
tina ce se sedte de pain ;sanfurile podurilor.
.10.) Mihail Constantin Supti VV. i gospod.
Poruncimti Domnia mea, ed iar4I ea carele tgranescI ce intrd in Bacaresol,
sa ridice pdmèntulti i tina ce se s4te din santnrile podurilor gi din rilnituld

orasti. DAmil in nota taxele ce se prelevail dela diversele marfuri,
lor, avanda datorie fies-care Orna, orl slujitor, orl darvariti, scutita orl
satina, de obste la esirea din Bucuresel sa incarce o-data cate una cara, care
acésta epistasie a curItituluI podurilor sa o aiba polcovnicula de poda, dupa datoda
slujbel lui, ca ca aceste care sa sc6ta dará, din BucurescI pam'èntulti
tina, ferindu-se tusa de vre-una catahrisisil la porunca acésta, ca sa nu se faca
luare de parale, sé t alte mijiociri, nesuferite Domniel mele. 1792, Februarie
18.
Pré Inaltate _ahume.
Insciintaml MarieI tale, pentru curatitulil a patru podad marl ale Or.q111.111*
Bucurescl, ca ea destupatuhl qanturilor si curatitula lor, fiinda vechl i stricate,
se aduna adesea nisce marl grame4I de pamênta pe marginea podurilor, i neavenda
ca ce O, se ridice acea tina, cum piola, pe loca intra iara In santurl.
Acest/ tina, se baga in Bucurescl pe podad din canelo obsta ce intra in térga
ca povara, cacI incarcandu-se rótele de pe drama, se mitad, aicl pe podad,
ca cale ar fi, ca jaral acele care sa ridice tina, a asa era si mal 'nainte ob
iceiulù, jara acum pentru una ca (lipsesce restul'a).
Cod. No XIX, fila 171.
Ana foraua epitropilor arl'Idnda suma cea trebuincidsli de podurl, la
prefacerea podului alza mare ala Térgului de afara i cu porunca M'aria sale a face
vel vist. cisla.
Ico Const. Sutul VV. i gospod.
Zemle Vlascoe.... Dumnév6stra boerilor epitropI, cetita inaintea Domniel
mele acésta anafora, i ea socoteala de obste facênda chibzuire de mijloculil facatuluI
si adusuluI cheresteleI ceI trebuinciIse, de unde i in ce chipa? s'ea data
porunca Domniei mele cAtre dumnéluI vel vistiera, ca sa se faca orênduiala din
judelele ce s'ea socotitii, ca porunca Domniel mele de visterie pe 20,000
podinl ca pnisosñ, ca sa se elle pentru trebuinta ce mal este, tosa fiind-ca ne
pliroforisima Domnia mea, c i podurile de peste apa Dambovitel de Id din
politia Bacurescilor sunt slabe i trebuesce unora dintAnsele prefacere, la care
podad de peste Dambovita, fiind-ca sunt de trebuinta si urs1 si parí marl de apa
proptele, precum si la aceste 1-alte podad, iarasi socotinati c nu pota intra
podine in loca de scaune i in loca de ursI, pentru acésta darn faca trebuinta ca
sa deoseb4I dumné-vIstra felurimile aceste de cherestele cate sunt trebuinciese,
cata si podurilor de peste Dambovita sa le faceti cantarea prin insusI vederea
dumué-v6stra anume, ca mIsurile ion i facênda fffie subt iscaliturile dumné-v6stra
sI o daVf la dumnélul vol vistiera si dumnélul le va intrebuinta (lupa porunca
n6stra. 1792, Februarie 23.
Vel logof'60.
Pré Inaltate Dd»zne.
IST011.1d. ROBIÁNILORtY 365
Iscultanda luminata porunca InIltimel" tale ce ni s'ají data prin pitacti
pentru coba patai podad marI ale orasulul Bacurescl, insciintamii Andel tale,
Ieforics Romanilord de V. A. Urechid. TOIL II ala serie!, 1786-1800 ei al IV-lea dela 1774, 24*

366
spre a constitui fondulti de intretinere si de payare a stradelor (1).
ca noI de acésta data protimisindd poduld Te'rgului de d'ara, fiind-ca hrana
°byte' urdina mai multil pe dasultl, a caruia diastima se afia in condicile epitropieT,
insemnata, de cand s'ad %cut podurile, la latí 1776, l'usa din r5spantia ce se qice
dela Butuc, unde pazesce straja., pana M'ara in m'ala podulur, stanjenT 1492, in
care intra podinT 13,600, ea dintr'acestea se ayternd i in loch' de. uryT, pentru
lesnirea adusulul i pentru neiroséla lemnulul, i cea dréptit aye4are a .padurilor,
care suma a podine o gasimd cu cale, cum yi la condicile epitropiel se afta
In scriml, sa se faca dela trel judete Ilfov, Dambovita i Vlayca, iara cumpana
orênduelil pe aceste judete, se va face de catre dumnéluT vel vist., cum yi analoghia
padmilor nefiindu-ne noul moiile i padurile sciute ; dalia ce se va face
orênduiala de catre dumnélui vel vist., sa se porundsca dumnélor ispravnicilor
de judetti, ca dupa fiinta padurilor i starea satelor sa faca analoghia, cu doue
catastiye iscalite de dumn4lor i trimise unuld la visterie i altulti la epitropie, ea
sa seiniti de la fiey-care satti cate podinl primimd in fie-care qi, gil cate vor fi
neaduse, ca i noi sa insciintamti ispravnicilor, ca sa, faca mumbayirlicd, yi In Andulti
lucruluT val-cate podinl se vor gasi bune, se va ridica pentrn meremetuld cebra
1-alte podurT, cum ni se poruncesce ; dupa acésta ar'étaind i starea faptuirel
podineT sil fie in lungd stanjenT patru DomneseT, jara lata o palma Domnésca
(loa degete, yi pe muche o ychi6pa buna, insa O. fie de stejarti saniitosti, iar nu
de copad ca4ut1 i zacutl la pamêntil, i cioplitl bine datl la ata. 1792, Februarie
16.
Costache clucerti. Dumisrasco stolnicti. Niculache stolnicd.
Cod. No. XIX, fila 184.
(1) Eatit acestti actti:
V. A. URECHIX
ala podurilor din Bucurescl.
Bani
240 Carulti cu mara de lipscanie.
180 Carulti cu blane de téra Leydsca.
240 Caruhl cu malla cazacésca.
90 Candil ca butea eu rachiti.
45 Cama ca postavti romanescd.
30 Caruld cu pel de mielti.
45 Candil cu pel de vaca.
60 Carulti cu bogasie, astar, peytimane.
60 Carulti cu pel de epure.
45 Carulti cu c6se.
60 Carultí en brayovenie.
60 Caruld de bogasie lusa musulurT, séti mara de Rumele.
60 Carulti de arnicit
45 Candil cu aba de Dolin.
30 Carulti cu abale de Tusluc.
60 Carulti cu sticle, ce vind din launtru.
30 Carilla cu sticle leyeseT.
60 Candil en postavd leyesed i alto luerurl.
60 Carulii eu lana de negutitorie.

Cestiunea apel In Bucurescl i Impartirea el prin nol cismele
aù preocupatti pre M. Sulu. Inca dela 22 Septembrie 1791, Domnitorul
a ceruttl epitropieI obstescl, purtatórei de grip.' a veraturilor
haznalel de ape din Bucurescl, sa presinte socotéla dela 1787 Inc(ice,
dar nicl la Ianuarie 1792 socotéla nu era data. In nota se potti
vede. a telte lucrarile ce mg descoperitti In privinta acestul articulti
de Indestulare publica. a Bucurescilor (1).
30 Caruhl Cu perú de caprA.
60 Carulti cu araml lucrati.
30 Carulti cu
30 Carulti cu butea cu vinii din térIi.
45 Carulfi Cu butea cu vinii mônistirescil i boerescfi.
Asisderea si dela alte care ce vor veni In BucurescI cu alt-fela de marfur!,
earl nu sunt numite, si dée de tail multi Po banI 30.
Mihail Const. SuNl VT. i gospod.
ISTORLL ROMINILORO 367
Fiind-cg ati cumpgratil dela epitropie pe audit acesta 1792, venitulfi
podurilor din BucurescI, i datti porunca acésta a Domniel mele la maul', ca
si aibl volnicie a Ina dela totI obicInaitalti acestit venittl, IntocmaI cam si coprinde
mai susti ; pentru care se poruncesce dumné-v6stri zapciilor din BucurescI,
aveV a'l da ajutorulti celd cuviinciosii; iar pentru sad4if Rusid si at NemtieI,
cad vor intra si vor esi ca marfa, dupi ImOratesculti firmanti, n'afi a plAti
niel podArit5, niel tredt6re, niel miscit6re, fárl numal vama la Rita tref, ci de
va fi chirigiulii, caralui raja de aicl, i stIpbulti mArfeI suditù, eump6rAtorulti
venitului poduluI sá aiba a laa acea ce este oanduittl dela chirigifi ; iar de va
fi ebirigiulti sudital i stapanula marfel raja, va avea a _lua podaritulfi dela negatitorulti
stgpanulil marfeI; iar cand va fi si stapanula marfel si chirigiu totti
suditg, din aceea n'are a lua nimicá ; iar dela ea-I-all:I top.' de obste, boa!, mônegutitorl
si altiI, sa OA a lua pe deplinti. 1792, Ianuarie 1.
Cod. No. XX, fila 264.
(1) Black' la episeopulti Bûntnieului i la unii din boerl, a lua socotaa
veniturilor
Inbitorule de Damned* sfintia ta pirinte episcope alii sfintel episcopil
Rômnic, Chir Filaret, i dumné-v6stri cinstiOlor i credinciosI bperilor DomnieI
mele, dumnéta biv vol bang Dumitrache Ghica, dumnéta vel vist. Ianache
rescule, dumnéta biv vol vornice de téra de susti Manolache Brancovene, dumnéta
biv vel vist. Scarlat Grecene i dumnéta biv ve! post. Costandine Filipescule, ce
a-t1 fostil orênduitl epistag i purtitorI de grija veniturilor si cheltuelilor haznelei
apelor din Bucuresd, primindfi porunca Domniel mele, sl avet1 a face socot6la
de t6te veniturile orênduite, cum si de celea dela 1787 pani acum, prin
catastihti anume iscIlitti, care socotéli impreuni cu anaforaua sfintiel tale si a
dumné-v6stri, si o arblatl Domniel mele, ca si o vedemii. tol. p. 1791, Septembrie
22.
Cod. No. XX, fila 84.

368
V. L. Uncial
Din scurgerea apelor din podulti Tergului de afarti, esisia in
Pitaca pentru socotaa cinte7ii, ceitre episcopulti Rômnic.
Fiind-ca Ind dela 22 Septembrie trecutil, amii porancitil Domnia mea, cu
pitacti, sfintiei tale pgrinte episcope alù RômniculuT, i dumm5-v6strg boerilor, ce
ati fostA randuiti epistati purtgtorf de grijg veniturilor i cheltuelilor cipnelelor
apelor din Bucuresci, ca sg faceti socotéla de t6te veniturile i de cheltuelile
dela 16tti 1787, Aprilie 22, spre a o argta Domniei mele, p pan acum de sunt trei
lunf trecute, niel o urmare nu s'aii fAcutti; jata poruncimil Domnia mea de izn6vg,
ea inteaceste lile acum sa vO adunati negreptil la mill locii, qi dupg cuprinderea
pitacului d'antaiù urmanda, t6te obrazele ce sunteti oranduiti, sá aveti a
face negreptii socotéla, sg o argtati Domniei mele fle a se face zgbavg mai
multti; pentru care poruncimii dumitale vol logofatil de téra de susii, Manolache
Brancovene, sg facf epistAsie de a aduce Domniei male socotéla iscglitg de top.'
orênduitii epistatf. 1792, Ianuarie 7.
Cod. No. XX, fila 241.
Hrisovulti 114 Dumitru suiulgi-basa.
Fiind-cg pentru purtarea de grijg i pentru meremettilii p curgtenia atatil
a celor doug ci§mele ce mal d'inainte sunt acute, din Domnia fratelul Alexandru
Voevodti Ipsilant, una din lAuntrulii targului, la boiangil, p alta de pe podulA
Ifogq6ei, din mahalaua mangstirel SArindar, care ail izvorulii lor din apele ot
Giulesci, CAM p pentru cele-l-alte ci§mele din Bucuresci, ce in urmg, s'aù mai
fAcutti, carele aù isvorulù lor din apelo ot Cretulesci, ce inp-ne Domnia mea din
cea-l-altg Domnie, le-amii chibzuitù, le-amii isvoditù p le-amil pusti In faptg, ca
incepere de lucra cu a n6strg cheltuialg ci ostenélg, amii fAcutù Domnia mea
suiulgi-ba§a pe Dumitru, data acestA DomnesculA nostru hrisovil spre a
avea orênduelile p muele ce le-aii avutti p pang acum, adecg clii p casa luT,
sg fie nedajnicti çi nesuparattl de ori-ce dgjdif p oranduell ale visteriei p ale
cgmgrii Domniel mele, scutindil ci ale WI drepte bucate de dijmAritil, stupi i
ramAtorl, i viile MI de vingricia, §i 150 de of de okritii, cum ei o prAvAlie, i
o carciumg sá tie, ci patru lude scutiti de off-ce dAjdif e1 oréndueli cu pecetluituff
dela visteria Domniei mele ; applerea sg aibg pentru cheltuiala ci ostenéla
lui, ce face la acele doug föntani vechi, Mfg dela epitropie, din venitulii podurilor,
c dintealti butgritului cate tal. 60 pe lung, care acestea le-al avutù beg
din Domnia frateluf Alexandra Vodg, prin hrisovulii care s'ail intgritti ci cu hrisovulii
Domniei naele, din cea-l-altg Domnie ; e1 deosebitù pentru cheltuiala §i
purtarea de grijg a föntanilor noue, ce in uring s'aù flcutti, sl aibg pe lung cate
tal. 200 din venitulii ci§melelor, ce ca sfatulti de obqte s'aù alcAtuitA, cari bani
sg i se dée dupg orênduiala cuprinderea a deosebitulul nostril hrisovii, ce este
dintru venitulti cimelelor, cum p 6 lude straine nedajnici, e1 pentra depgrtarea
locului dela matca apelor fiindù cunoscutg trebuinta ce are de ajutorii, amtl °randuitù
Domnia mea cinef fAntAnari i unù lemnarti, dol zidarl, unù uluerA e1 unù
olangiù scutitil. Deci, sg fie datoril a avea purtare de guija pururea e1 in tótg
vremea pentra meremetulii, lucru ci curgtenia e1 indestularea de apg la t6te
aceste cipnele vechi p noue, a le tinea ei a le capui cu a lui cheltuiall dinteace§ti
mal suet' bani ce i-se dg, spre a .nu fi stricate, sail lipsg e1 imputinare

1792 in ()rasa o adunatura de apti, care lua, la timpti de p16e, as-
de apa, afar/ flumal cand va fi trebainta a se face unde-vasT alte f6ntanT none
séti a se aduce alta apa din deosebita locú, elü sa n'aiba a face la acelea ; caro
acésta purtare de grip., a tuturor cismelelor vechT si noue, si dupa m6rtea lui
o damd Domnia mea la copiii lai, sét'. la rudele lul, care va fi cu sciinta de meF,1tesugulti
acesta, si destoinicti trebiI acestia, intarindil Domnia mea hrisovultsi
acesta, cu credit*, Domnid mele To Mihail Costaudin Sutul Vv. si ca
credinta prea iubitilor DomnieT mele fil, I6n Vv., Grigorie Vv., Alexandra Vv.,
si mArturiI ainú pusii pe totl velitil si credinciosI boeril Domniei mele, cel marT
Divanulul Domniel mele: Filipescu, vel banii, Ienache Vacarescu, vel vist. Dumitrasco
Baeovi vel vorn. de téra de sus, Manolache Brancovén vel logof. de téra de
susti, 'attache Moruzi vel vorn, de téra de josti, Manolache Cretulescu vel logof.
de téra de josii, Alexand.ru vel spat., Grigorie Satul vel post., Alexandra Sutul vel
comis, I6n Florescu vel clucerti, Teodorache Iuliano vel paharnicil, Draghicén
Otetilisan vel stolnicg, Costandin Nicolescu vel s6rdarti, Fotache tirbeiù vel medeln.,
Dumitrasco L6custén vel slugerti, Hagi Mihalache vel pitará; Ispravnicfi
Manolache Brancovén vel logoiag de téra de susii, si s'ati scrim"' hrisovulii acesta
In anulti d'ant6iii, intru a doua Domnie a DomnieT mete, aid in scaunu15. orasulal
Domnief mele, la IAA' 1792, Martie.
Procit. vel logof6til.
Cod. No. XX, fila 502-503.
Anaforaua pentru apa ce cull mahalagit din Batite a li se da din haznatta
Pré Inalfate
Jaluimil Maria' tale, ca in cea-l-alta Domnie a MarieT tale Dumneq.eütaù
ca rivna buna cugetu Maria tale, ca cel insetosatl de apa fiindil departatl
de Dambovita, ca aducerea apeI, ci ail fostù portmcitti Maria ta ca totI
safimu inpartasitT i indestulatT, qi la acea cheltuiala a aducereI ce ne-ati ajunsti
cisla ca analogon o amil datti, i s'ati adusti acea apa pana la biserica cu sfintl
si pan/ la ItAsvan, iara noI ne afiamii isterisitT i tragemil mare necazil de apa
ca nu va cizmegiu sa ne slobÓ4 i Ilona apa acolo in mahala. fara de poiunca
Mariel tale, laminate D6mne, no' in mahalale avert& puturT, tiara apa este rea
si slide, de care ni se pricinuesce WM, ci ne rugamtl Mfirid tale ca sa te
milostivescI asupra norodulul ce ne aflamii acolo, ca sa, ni se dea i mug inpartasire
de apa, i vesnica pomenire va fi MarieI tale.
Robil Maria tale, nol mahalagil din mahalaua BatesteT.
cDtmané-v6stra boerilor epitropI sA teorisitI jaiba si cererea Ion, si se ar6tati
Domnid mete ca anafora». 1792, Martie 8.
Mihail Const. Suful VV.
ISTORLL ROMIRILORtT 369
Zemle Vlascoe.... Dumné-v6stra boerilor epitropY, s'ati cetitti. 'naintea DomnieI
mele ac6sta anafora i amtl vé4utù trebuinta ce ar6tatI ca, ati mahalagiil partiI de
locii, insa fiind-ca Domnia mea voimil indestularea si a celor-l-altI locuitorl aT
politiel Bucurescilor, catI stint departatl de apa, dupa cum dintru inceputil amil
avutti acestti scoposti, de cand amit doveditil i amü pusil in lucrare aducerea apelor
ot Cretulescl, ca nu numal o séma de norodii, ci si pe totl sa impartasimill or*O'n-

370
pectula uneI garlie, qis. Bucuresceanca». Dmti In note acte relative
la acésta grlitd. (1).
duimil pe dumné-v6strit ca asemenea cercetare sa facetT si In alte locurt din
partile Bucurescilor, unde socotitt ca sunt departatt de Dambovita si aú trebuinta,
sa mergett sa vedeti si chibzuinda, unde si la ce loeurt mal este trebuinta
de haznea si de cizmele, Mandil iaral socotéla de cheltuiala ce trebue la
fites-care, i s. facett Domniel mole o arltare de Impreuna pentru t6te in serial.
1792, Aprilie 12.
Vel logofiat.
Pré Ineilfate
Dupa luminata porunca Mariel tale pe acdsta jaiba a mahalagiilor
cercetatii la starea loculut i ne-amil Indestulatil, ca ai mare trebuinta de apa,
fiinfta departatt de Dambovita, pentru care trimitéadu-se suiungi-basa de afl privita
si insust, ne aduse réspunsl, ca are parlegiti a da apa, mime fiind-ca si alta
mahalale din préjma loculut ot tam, ah' asemenea -trebuinta, se cuvine ca haznaua
sa se faca mat la térel, sa Incapa apa multa pentru Indestularea tuturor, si
iarast trirnitéindu-1 cu mestert zidart ah' fädutil chefsuhl coprindêndti cheltuiala
tal. 689, cum se face lndestulare din iscalita f6te suiulgi-basa, si de acestil hairatil
raiéma. mahalagiit sa se faca din nastavulfi i mila Mariel tale ca o marca sapata
In pétra pe numele InAiime i sadita In fata hasnelet, pentru vesnica pomenire;
de acésta Insciintamii Mariet tale. 1792, Martie 26.
Cod. No. XIX, fila 261 -262.
(1) Im Mihail Const. ?tiful VV. i gospod.
Zemle Vlascoe Cu cale fiindil, anaforaua dumnélor epitropilor o Marinad,
poruncimil, ca dumnélut epistatnlil agiet, prin zapciula dumnélut sa faca mumbasarita
asupra acelora ce aù acareturt si case Imprejuril, ca negresitii sa astupe
acesta santil, ad. matca meta ape. 1792, Februarie 28.
Pré Intilfate Ddnine.
V. A, Unacad
Ascultandil luminata porunca Inaltimet tale, dela acésta jaiba a dumnélor
Costandin Balacénu si loan Falcoianu, Insciintamil Mariel tale, ca de acésta data
ail stricacinne si din scursura apet ot cismea, iara maI multil li se pricinuesce
din piel, ca asta le este starea loculul, si la envêntulti ce-11 punii, ca, ail mutatti
suiulgi-basa surupurile cismelet In spre casele dumnélor, nu este asta, ad cisméua
de cand ziditil i prisa dott5 surupurt pe doug fete, ce cauta una
pe podulii têrgulut de M'ara, prin scirea Ostra, pentru curatenia podulut
luatil suiulgi-basa la sine-si In pastrare, ca t6te acestea ve! sci Malla ta, ca pe
langa acésta cismea, este albia unel ape ce i s'ab. lisA bucurescéna, care se face
din plot si trece in curmezisula podulut têrgulut de M'ara, i epitropia a purtatil
grija de cand s'ají urzitil i s'al t'acida' podula têrgulut de afma, de s'el sapatil
santuld care este chibzuitil si peste dênsulti asternutil poda, de care cjicerei
dumnélut polcovniculut de poda sa-la destape, clara de acolen tubito, ad. josa
pe qisa albie, locuitorit da Fin prejura aft totil aruncatil paniêntil i gunoifi pe
=toa pana s'ail astupatri, si asta ne-avêndil apa locil sa se scurgl, atara !napa

De pavelele CraioveI (1), de intretinerea podurilor pe garle si
apele curgatòre din Ilfov i Vlasca, cum si de apa dela Focsan't Inca
s'a ocupatti M. Sutu:
Réspuns4 dela ispravnicil ot Slam Rômnie pentru eisména din Focqmil, cg
dupg arétarea dumnélor trebue a se face cheltuiall fiindil hasnaua apel stricata,
ci in frica luí Dumne4eti sA socotéscA ce meremetti. trebue, qi ca cat cheltuiall
p6te s mérgg, ? care sl o ar6te Maria séle anume la ce trebue a se face acea
cheltu611.- 1792, Iannarie 20.
Cod. No. XX, fila 275.
cu pagubl, nu numg la aceste dou6 °braze, ci 0 la altI multl, cad de vor incepe
ploile, vor incepe qi el a supéra auulù Mariel tale ; ci de ac6sta, mAcarti
de acolea dela qisulii antl inainte vor fi ca la treI-4ecl de stânjen1) sti fie
luminatA porunca MArief tale, ca cel ce aunt cu acareturl pe linia aceld albli,
destupe matca pe va tine namestia, ca p6t1 avea apa nrmarea
el, precum aù avutù din vechime ; iari oea desévér0ta hotarire, amke a se face
de cgtre InAltimea ta. 1792, Februarp 2.
Costantin clucerù. Dumitrasco stol. Nicolae atol.
Cod. No. XIX, fila 191-192.
(1) Porunca ce s'arc datii in dosulti jalbei neguritorilor companiei, pentru
venitulet podurilor din Craiova i pentru dresulti podurilor.
_To) Const. Sutul VV. i gospod.
IBTOBLI ROMINILORtt 371
Cinstitil i credinciosù boerulii Domniel mele, damned. Costache Strtu biv
vel camara§ti, caimacamulii Craiovei, san6tate ; vel vedea dumnaa jalba acésta
ce ail datil DomnieI mele totl negutitoril din compania cea vechIe qi cea noul
de aicea din Craiova, i cati'l pentru baniT ce arétl chtl s'ati strinsil din veniturile
podurilor, i poruncinul Domnia mea sA cerceteii, chtI banI s'aft strinsti ?
de cine anume ? i la cine aunt r6maql ace$1 bad strin0? i sI trimetl Domniel
mele pliroforie, ar6tandu i orkduiala ce aii fostii aicea pentru adsta, cum
pentru fdcutulii i dregerea podurilor, impreunI cu boerl ai Divanulul,
sa faceti unti chef de trebuinci6sù cherestea, i de cheltuiala ce trebue,
qi BA insciintatI DomnieI mele, i dupg ce ne vetI Insciinta, Domnia mea vomil
pune unti nizamd 0 la orônduiala cea euviinci6sA tréba adstl in ce chipil sl
urmeze de acum inainte, de care a§tept4mii Domnia mea adsta pliroforie,
anume la ce s'aA cheltuitù, prin cine 0 ce 'bad aù rémasti 0 la cine ? 1792,
Martie 8. Vel logofétti.
Cod. No. XX, fila 912.
S'ag flcutù poruncI legate la ispravnicil Ilfovulul i al VlAsed, cum el
din implinirea apelor rupêndu-se podurile ce era trecét6re peste ape, podaril
alt1 orêndaii att trasii Cate ung vast"' i luntre inteo Mare de le tinù ascunse,
0 en acésta pricinI fad multe necuzurl trecétorilor ce sunt calétorI a trece,
cerêndule platl peste mésura i aVía-ff tred ; s'ail poruncitù strapid ispravnicilor
ca sa dée nizamA acelora a nu embodisi trecerea calétorilor, i nicl plata
al nu-1 ingiiduiasd din eat ail fosta obiceiù de lua mai nainte. 1792, Augustù 11.
Cod. No. XX, fila 171. "

372
V. A. ITREend
Dàmü Inca o serie de acte relative la pavelele din Bucuresci (1 )
Deschiderea séti inchiderea unel strade in Bucuresci, nu se flicé
Para de o autorisare special. Acésta se pote vedea din actulti ce
darati in notA, din Maiti 1792, copringênda anaforaua vornicilor
resolutiunea Domnésch, cu referinVa la intocmirea drumurilor dintre
nisce propriet'ati a banului Nicolae Brancoveanul (2).
(1) Pentru orénduiala poclultd la pdrta mônstiriì Arhimandrit. (Mai incolo
laumai grecesce.)
Zemle Vlascoe Poruncimii Domnia mea dumné-v6stra boerilor ispravnicl,
mergbdti unulfi din dumné-v6stra la fata loculut mane, sa v5 datI diastima
cata este si cate podinI sáù alte cherestea trebuesce, si sa ar'étatt Domniel
mele In scristi, ca sa (lama porunca. 1792, Iunie 9.
Val logofiitti.
Ice Mihail Const. Suful i gospod.
Zemle Vlascoe Poruncimil Domnia mea dumné-v6stra boerilor epitropt,
ca ca podinile ce se scotil din podurile marl, sa facett acestti podisorti i sa Inlipsa
acésta din podultt riiposatuluI Dudescu, pana in p6rta mônastiril, grijindti
data dumné-v6stra, cOEti i polcovniculuI sa-1 (lag porunca Domniel mole,
ca negresitti sa se fad,. 1792, Iunie 20,
Vel logof5tfi.
Pré Inä4aie Do'nzne.
Din luminata porunca Mariet tale amti mersii unulri din not în fata loculuI,
m5surandri diastima oath' tine din p6rta mônastirel Arhimandritului i pana
In capnlii podulut ce este facutti de eéposatulti logoféttl Nicolae Dudescu, pe d'inaintea
pravaliilor dumnélul, stanjent 18, pe care facênd5 socotélit de
cherestéua cea trebninci6sa, trebnescti lust 18 obli, unula pe stanjent tret, Wit
podint o Rita patru-ded i patru, de stanjent 9 podini optil ; de ads-tit insciintamil
Mariel tale. 1792, Iunie 15.
Costache clucerd. Dumitrache Variant. Nicolae stolnicti.
Cod. No. XIX, 61a 419.
(2) Inaforaua duntnelui biv vel ban Nicolae Brancovén, pentru alegerea
drumurilor ce merge spre gradina domniel-séle.
Ice Mihail Con,st. Suptl Vv. i gospocl.
Cetindu-se inaintea Domniet mete acésta anafora, si pliroforisindu-ne cum
ca alegerea acestor locurt si Intocmirea drumurilor s'ati facutii cu orénduiala cea
cuviinci6sa, dupa obiceiul panfatulut, de catre dumnélor cinstitt i credinciost
boeril Domniet mele velitt vornicI, ande aù fostti fata impreuna, i pré sfintia sa
parintele mitropolit5, ca vecinti ca morile, inbitorulti de Dumneddi parintele episcopula
RômniculuI, i dumnélor, cinstitI i credinciosI boeril Domniel mele, dum-

O dispositiune repetita de M. Sutu in interesulti pazei de foca,
néluI vol baila Filipeseu, ea veciml, duningul biv vel baniI, Nieolae Brancovén, ea
-stapanil ce este acum, dumnéluI biv vol log. Scarlat Grean, ca stapanti maI
d'inainte al gradind, i idi (at) allí loculd acestuia, ci cuviosulti egumenti ala
ranastireI Radu-Voda, ca stapanii locurilor din t6ta mahalaua acésta, i v6n46toril
acestor numite cAscióre, la. care alegere i intocmire r6maindil totl vecinil
odihnitl, amù intaritO i Domnia mea, 'filtra t6te alegerea ci intocmirea ac6sta,
ca dupa aceste trasurl í semne ale hotarulul, ce s'el facuttl atatil loculul veclif
alti grAdinel i celiff noil alti caselor ce aù cump6ratti, precum s'aa trasit
incheiatù ca trasurl dupa obiceiii, i ca suma stanjenilor sa-y faca clummild
biv vel han(' Nicolae Brancovén ingrAdirea sa stapanéscl ca pace. 1792, Maiii 23
Pre Ineatate Dômne
ISTOBIA ROMANILOMS 373
DumnéluI biv vel ban Nicolas Brancovén, prin anaforaua ce aO data Mariel
tale, ar6tandti ea optÙ case ce sud peste drumuletii, care merge pana acum
catre gradina cbiopuluI dumnéluI vel banil Pana Filipescu, cum qi alte case ce
este langa gardula curtiI dumisale, cump6randu-le dela 6re-carl locuitod, stapanI
al acestor casci6re, trebuinta a se face alegerea locurilor acestor case, qi indreptarea
drumurilor fiind-ca sunt futre trel drunnuri vechl, i vrêndil sa faca dumnéluI
ingradirl locurilor acestor case, de juril imprejurù', cum ci curtiI chiopulul
dumnéluI, pentru ca sa nu se pricinuiasca la vecinI vre-o sup6rare, cere ca, ca
luminata porunca Marjal tale sä faca alegerea aeestor bean i drumurl spre a
fi cunoscute de unde i pana unde este bunii i dreptil loculú dumisale, care are
stapanésca, dupa care anafora dumn6lal banuld Brancovén, ca luminatti intarirea
Mariel tale ni se poruncesce ca sä mergemii la fata loculiff, unde
fata i dumnéluI vel banti Filipescu, ca vecina ce este, peste drumtl de gradina
chio§culuI dumiséle, i dumnéluI biv vel log. Scarlat Gredn, ca unil stapanil
ce ati fosta mai nainte ala chipuluI i alti gradind pe care o stapanesce acum
dumnéluI bang Brancovén, i ca unti (ideat6) ala locului ce stApanitii i egumenuld
m6nAstireI Radului-Voda, ca unii stapanii ce este la t6te locurile din
mahalaua acésta, cum ci pré sfintia sa parintele mitropolitù, fiindil morile sfintal
m6nAstifi vecino ca fundulii loculd grAdinel dumnéluI banii Brancovén, si fäcêndù
stapauirel ca hotard de intoemirea drumurilor sä ar6tamil
tale prin anafora, i dupa luminatA poi unca InAltimeI tale urmator fiinclti, amil
mersfi chiar acolo in fata locului, unde fiindil fata pré sfintia sa parintele mitropolitù
ci sfii4ia'sa iubitorulil de Dumneoleil parintele episcopil allí R6mnicalul,
chir Filaret, dumnélul vel baml Filipescu, dumnélul biv vel bang Brancovén,
cum si dumnéluI biv vel log. Scarlat Grecku, arati adusti mai antehl
pe Ontyétoril acestor mal susú numite cascióre fata inaintea n6stra pe care
intrebandu-1 cate unulii-unalii osebitil, top d'impreuna aspunsera ea fiec-care
art vêndutii de a sa bulla voIe, i baniI dupl tocm61A primitg top' de plin4 ;
dupa acésta ama merati la drumuletuld ce se abate din drumulii mare allí strajd
ci merge la p6rta gradinel dumnéluI banulul Filipescu, ci da in drumulg ce
merge hainte la morile sfintei mitropolil, care drumuletl voindti DumnéluI
Brancovén ca bage inlauntru ingrädiului, pentru a se mg largi locula
Vel

374
V. A. Uncurl(
care aiMil de adesea prefacea in cenuse intregi mahalale ale Bucu-
curtiI grading dumisale, si cu putinl diastema. md pe dénsulA se las drumu
din loculii caselor ce Val cumpératil care sa mérga la p6rta gradiniI damned
banuld Filipescul inainte atilt morile sfintel mitropolil, s'ail facial cunoscutl
si catre damned bandit Filipescu, acésta cerere si trebuin0 a dumnélul banuld
Brancovén pentru inchiderea acelul drumuletti, si loin insasl invoirea si priminta
dumnélul impala Filipescu, s'ati mutattl acelil drumuletti', lasandu-se altulti mal
pro din josti, ca sa mérga la pórta dumnélul Filipescul, care drumil s'ati lasatù
In largti de stênjenl patra Domnesd, adeca multii mal largil de catti era dramaletulti
celti vechiti, si ail rémasù si dumnéld haul Filipescu mullamitA ; dupa
aceea amti orênduitti patru vornicl ca null boerinasù deosebitA, de al facutl
trasurl si alegere in suma de stênjeni la totti locull catù are sa fie dumndlul
banulul Brancovén, adeca si celti vechil all gradinel dumisale si cell noti air'
caselor ce le-ati cumpératil ; care mergéndti Ant8iti, adeca la fundult1 grading
dumnéld banuluI Brancovén despre morile sfintel mitropolil, si puindfi sf6ra din
mamut Dambovitel Wail trasA tottl fundulti grading, pana la drumulii ce merge
la morl si at esitti sténjeni sépte-cjecl si doI si palme doue, si dela acestA Berndt
puindil sf6ra in lungulA grading' dreptii in josii pe drumulti ce vine dela morl
pe dinaintea portil dumnéld banului Filipescu, la vale, pe drumulA ce argtamtl mal
sust, ca s'ail lasatii acumA pana in drumulti cell mare care ese la stréja, at
esitA stapled o KAI tref-ded si ma, si iarIsl puindti sf6ra dela acestù semnA
pe fata gradinif dumnélul banuld Brincovén dreptA pe drumulù cell mare pana
in apa Dambovitel, al esittl stanjenl opt-decl si sépte si jumétate, s'afi facutl
o trasura, si chiar prin mijloculA grading dumnéldi banulul Brancovén, si
puindil sfóra din malulti Dambovitel pang iara in drumulti morilor mitropoliel si
aA esitil stanjenl sépte-gecl si sépte si jumétate ; si ca aceste mal susti numite
tram!, adeca una in fundulti grading, alta in lungulA grading, si alta care este
la lamina gradinel pe fata drumuld celti mare, s'al incheatil locull cell vechil
abl grading damned Brancovén, in care intra dupg, aceste trusurl si vre-o
cate-va din locull caselor ce le-amil cumpgratti dela mahalagiI, dala fiind-ca
locurile acestor case mergil ascutitil intro drumurl, si di mal rémasù locA neintratti
in trasurile de mal susti ar'étate, s'ail trust si acell locil ce at maI fémasii
neintratil la suma trasurilor de mai susti argtate, si puindA sfóra din drumulA
call mare aid stréja pe ulita ce s'aA lasatù de merge dreptti la p6rta foisoruld
a damned banuld Filipescu pang in drumulA ce vine dela stréja prea langa
gradina dumnélul banulul Filipescu si merge la morile mitropoliei, ati esitil
stanjed trg-decl si sépte si jamatate, a doua trasura din multi uliteI ce s'ail
lasatil de ese la p6rta damned. banulul Filipescu, dreptil la vale pe drumulti
ce merge catre stréja si all esittl stanjed eincI-44.ecl, a treia trIsura si. ascutitura
uncle se impreuna drumurile dreptil la vale pe drumuhl cell mare, si OA iara
In ulita ce s'aA' lasatil de merge la gradina dumnéld banului Filipescu, si ati
OM stanjed trel-zed si trel si doua palme, ca aceste trel trasarl s'aA !nounjuratti
loculii fiindil in trel coltint si asa ca aceste trasurl alegêndu-se totA loculti
Cal are sa stapinésca damned banii Brancovén, cum si drumurile laslndu-se
largI indestulti precumil s'ail cuvenitti, ail rémasii si toV vecinii odihnitl ne-ivindu-se
nimed ca nicl untl fell' de inpotrivire sal ca vre-unti cuvAntil de pricinuire
; si pe aceste trasurI ca semue ce s'ait facutit cum se aréta maI susti,

'STOMA Romizatoat 375
rescilor, a fosta acea din 8 Septembrie 1791, oprindd constituirea in
Bucurescl de deposite de fe'na (1).
Sunt dela M. Sutu i alte diverse dispositiunT, call de si in aparenta
de naturä de edilitate, in realitate erail mai multù luate in interesulti
politienesca, de siguranta publica, séti a Domnitorulul. Asia
de exemplu aflamti mantinerea in Bucuresci a semnalului de batere
de daraban& la o ora anumita de séra, dupa care semnalti nu mat
era permisti nimérul sa amble pe strada decata purtAndtt felinarti (2).
rdmane ca dumnéluI band Brancovén s-'1 faca ingradire locale domniel-séle ;
jai% hotarirea cea des6v6rsitii rëmâne a se face de catre Inaltimea ta. 1792,
Maid 19.
Dumitrache vol vorn. lanache Moscu vol vorn.
Cod. No. XIX, fila 322.
(I) EatK acea dispositiune :
Pitaca la spätari i aga pentru fénurl, a nu se aduce sume marl in Bucurescl.
credinciosd boeruld Domniel mele Alexandra Manu vel spatard,
fiind-ca pentru paza de temerea foculd, este datd nizamuld Domniel mole Inca
din cea-l-alta Domnie pentru renurl a fi oprite, de a nu se cara inauntruld oraquid
si a se face dal si vire de Pei multti tare case, séd alaturea caselor, pe
apr6pe, decatil name pe trebuinta de patine slit° la grajdurl; jara fénd
mal multd pe trebuinta a t6tesi iernI este or6nduita in caiduld Divanulnl Domniel
mele a-'111 avea fies-care pe margini si pe la mahalale in locurl departate
de case, de ande potii a cara chte putind fies-carele la grajdii pentru trebuinta
vitelor, i pentru acésta ad fostil orenduiala i porunca, ca prin revasulti spatariel
al se dée slobocienie intrarel f6nurilor in BacurescI, spre a griji adeci durnnéta
a se pane in locurl cuviinci6se si a nu se face urmare impotriva nizamuluI acestuia
ce ardtarml mal susit Dec1 fiind-ca tréba acésta este pentru binele ora-
;midi de obste, poruncimil dumitale, ca sä urmezl si sa pui nizamuld acesta
faptii, dândú porunca la strap' jurd imprejurd pe t6ta margivea Bucurescilor, ca
pe nimenI sit nu ingaduiasca fad de scirea si avasuld dumnitale a baga In BucurescI
fênuri, ci cu rdvasula dumitale, pe call se cade i in local unde se
cade veI da slobo4enie, pentru care porunciind Domnia mea si dumitale vol aga
sä grijesef de acésta, ca sa nu se afle pnin nauntruld orasulul si ald t6rgulul
Ore i clAI de fend multì, pentru cA yeti avea a respunde. Tolcho pisah gospod.
1791, Septembrie 8, Bucurescl.
Cod. No. XX, fila 45.
(2) Pitaca la spat. fi agá, ca sa nu ingaduésca pe nimenl a ambla fara de
felinara no'ptea.
Dumnéta vellspatard i dumnéta vel egg, in scire la obste sa datT, ca fiescecarele,
orI-ce brasla, sal verl-ce feld de omit va fi, curteand séd de earl, cum
va bate toba de stréja séra, sa fie datortl a purta febinaril ca lumina de va avea

376
V. A. UancEri
Tota de natura politienésca era si mesurile luate in privinta cafenelelor
si a carciumelor, de care ama avuta ocasiunea sa vorbima
aiurea.
XV
M. Sup avu grijd de resc6le. Mesuri preventive. Púrta
Austria fatd cu M Sutu.
Mesurile luate in vedere cu siguranta publica si maI cu serna
In vedere cu propria siguranta a Domniel, sunt intinse peste tlita
téra. Cu deosebire eraa priveghiate miscarile clerulul. As la vedema
ca calugaril din Moldova erati dap peste hotarula terel romanesd,
probabila fiind-ca agitaa in sensula Rusilor ; din Craiova nu pote veni
la Bucurescl una alta c6,1ugara decata cu speciala vole dela Domnitor
(1).
Modulü cum administra M. Sutu nu displacea Portel pe langa
ca noula Domnitor era multa agradata si de Austria (2).
trebuin0 a Imbla, i iar sI fie datorti a rgspunde strejarulul i AspIntiapluI la
intrebarea ce i se va face, gi dupI ce yeti face sciutI acésta la MA obOea, apol
sI datI strapice poruncl zapciilor dumné-v6strA, mari i mid, ca sl strejuéseL cum
se cade, i oil pe cine va intêlni séra In urma tobeI de stréja, Amblaudti MA de
felinarti, sa aibI opri, i aducéndulti la dumné-v6strA, sl-'14 rldicatI pang
a doua i, mIcarti veri a cuI omù ar fi, iarI dad i dupI acésta, iar541 nu va
urma a Ambla cu felinarti, atuncI sil ni-'14 ar41 ca sl i se faca i altI cercetare
pentru nesupunerea la poruncI, i inteacestil chipù, omil MA de felinarri sA nu
se in§ele din zapciI a lAsa pe cine-va§I, ca se vor pedepsi f6rte réù. tol.
gospod. 1791, Octombrie 28.
S'atl fIcutti carte legatI la caimacamulti Craiovel, ca dée slobogenie
protosinghelulul dela Craiova, Chir Iosif, a veni la BucurescI. 1792, Februarie
3.
S'aù facutti poruncl la ispravniciI din BucurescI i dela Sliim-R6mnic, ca
pe Partenie ieromonahti moldovénil, sl-'1ìí trécl dincolo peste hotaril in Moldova.:
de unde sI nu fie slobodti a se mal int6rce. 1791, Septembrie 29.
Cod. No. XX, fila 102.
Ind inainte de a intra In Bu curese, M. Sutn 1u rn6surI da asigurare a corespon
dentel ministrulul austriacti din Constantinopole, cu Viena, prin urrnAtérele acte
Cartea legatli la Stefan vatap ¿lelo; Cainenl, ca ce clirri vor veni d'induntru,
Mire Erber, .94 le triméld la ispravnicii ¿lela Vdlcea.
Sluga Domniel mele vAtap tefane dela plaiulù CainenI, itl poruncimil
Domnia mea strapicil, 81 portI grije i orl-ce carte va veni d'inIuntru pe nu-

ISTORLL ROMINTI011t 377
In 25 Ianuarie 1792 M. Sutu primi cu solemnitate in Bucurescl
firmanula PorteI i darurI de blänl, semne de buna-vointa pentru
densula din partea sultanulul. Ama ar6tatt altä data cu ce umilintä
Domnitoril nostril WI intru intêmpinarea unor ast-fela de darurl
cum Cu cela mal mare respecta särutail oblancula selel unuI cala de
dara, séti chiar si o blanä sea una caftana. i de asta-data ceremonialula
primireI firmanulul si a darurilor sultanuluI se fäcu cu marepompa (1)
mele excelentieI séle baronuld. Erber, ministrulti curtel AustrieT, numai decatfi
acea scris6re ca burl sigurau i fara de zabava, sa ailif a o trimete dreptii in
manile ispravnicilor dela R6mnic sud Valcea, i sa iel adeverin0 ca aù primit-o,
carora li-s'a4 poruncitil deosebittl a urma i ispravnicil R6mnicului ca trimeterea
la locubl el ; acésta poruncimil Domnia mea. 1791, August 30.
Carte legata la ispravnicil ¿lela Vacea, ca ce carri vor vent catre Erber, sa le
triméra la Comaneanu, ispravnicula ¿lela Teleorman.
Dumné-v6stra ispravnicilor dela Mimic sud Valcea, vö poruncimil Dcannia
mea strasnicii, sa purtatl grije i ori-ce carte WI scris6re pe numele excelentel
séle baronuldi Erber, ministrulti curtei austriecescI, va veni dela stefan
ot CainenT, trimésa d'inauntru, numaT decatil acea carte sé4 scris6re, cu Nina
siguranta si In grab s aveti a o trimete dreptil in manile ispravnicului Comaneanu
dela Zimnicea sud Teleorman, dela care sa ieT adeverinta de primire, caruja
i s'ati poruncital de catre Domnia mea deosebitil i Comaneanului, ca asemenea
si urmeze cu trimeterea la loculti el. 1791, August 30.
Cod. No. XX, fila 19.
Carte legata la 6ontaneanu, ispravnicula ¿lela leleorman, ca ori-ce carte va primi
are Erbert, sa o trimérd, la ,,Siflov.
Dumnéta biv vel cluceril Comanene, ispravnice dela Zimnicea sud Teleorman,
san6tate. ItT poruncimti Domnia mea 0, por( grije i orl-ce carte si scrisére pe
numele baronului Erbert, ministrulti curtel:austriecesci, iti va veni dala ispravnicil
R6mnicului sud Valcea, trimese d'inauntru, numaI decattl acea carte sell scris6re,
sa o trimetI ca siguranta si in graba la istov, ca sa mérga la loculA eT.
Cauta dara, sa nu fad la acésta vre-unti camel. .A.césta, i fit santitosA. 1791,
August 30.
Cod. No. XX, fila 20.
(1) Alaiul4 ce s'arl orencluita spre intémpinarea dumnelul cinstita credinciosti
boerulti DOrintiel mele Costache Szt(ul biv vel cansilrap, ce este orenduitii dala
Devletula prea puternied Imp(7regil, cu aducerea vrednicilor de inainaciune lunzinate
firmanurl Inzprratesci i cu blana Domnki mele. 1792, lanuarie 25.
DumnéluT biv vel post. epistatulii agiei, en zapcil agesei marl si mid si
ca tota tacamul4 agieT.
Damned vel spat., asemenea cu totù tacamulii spatgrieT.

378
V. A. Uazczul
si de sigura ocasiona 1111 M. Sutil, séa mal bine Orel, insemenate
cheltueli, cacT aducètoril de darurT, ba chilar i cel carI trimiteaa asemenea
dama, asteptaa remunèrator rèspunsa dela Domnitor. Les petits
cadeaux entretienent primea in orienta o varianta: in
loca de petits, cand era darula dela una Domn romana, se punea
vorba grands.
Nu numal inaintea Turcilor aducenda des petits cadeaux, ci
inaintea orI caruI slujbasi turcesc, rusesc ori austriac, se insirail
alaiurI intocmite de Domnitor cu pitact Domnesc. De asemenea alaiurl,
inteuna timpti cand se negocia pacea cu Rusia aa trebuita
fie multe in BucurescI, cae' mult1 aa fosta i diversa insarcinap cu
misiun't diplomatice intre Rusia, Turcia si Austria, Dama in nota,
dintre aceste alaiurl, pre acela t'acula lul chargé d'affaires" ala
Rusiel, trecênda prin Bucuresct la 12 Mar tie 1792; asemenea ala-
Dumnélut vel post., asemenea cu tacamula
Dumnélut turnagi-aga zabitulù' Bucurescilor
Dumnélut vel armalt, ea Uta tacamula arm
CA1Ara0 i lipcant dupA orêncluiala lor.
Postelniceit toli cate dol.
3-lea comisa
2-lea comisa
VAtafa de Divanti
VAtafti de aproll
3-lea vist.
3-lea logordtil
2-lea logofilta
Vel pitara
Dumnélut vel post.
o Ce
MI
r..1 o
44
S:11
Lo Mihail Const. Suful VV. i gospod.
portAriT.
asemenea.
Dumnélut vel cAmitra0
2-lea cAmAraqa cu dol ciohodart.
Zemle Vlasoe.... Poruncima Domnia mea vItap de paharnicel, s Insciint,ezt
la tott boeril i boerinaqil i zapciit ca maine la trel césurt din 4i, sA se afle tott
la Capula podulut erban-Vodl, grijindù pentru buna orênduiall a alaiulut ca sA
nu se faci vre-una cusura. 1792, Ianuarie 25.
Cod. No. XX, fila 329.
Cu rahtivan.
Cu 2-lea pitart.
CU vAtaft de paharnicie.
CU ceauqa de apro4t.
CU 3-lea post.
Ca 3-lea logoftta.
CU 2-lea vist.
Cu 2-lea post.
ca dumnélut vel comisa.

laxo= RomiSmoa0 379
iulti, slAvitulul cliatip Effendi» rninistru turcescù, trecètorti la Viena
si alaiulti vice-consululul rusesal din 6 Mala 1792 (1).
(1) Alaiuld Domnid séle cinstitulut 4S'arge Dafer ab-4 Rusia, dela conaculti
Domniet séle pana aicl la Domnésca no'strd curte.
Polcovnicala de OTO ca 50 cazad al luI, dupa orénduiall, ea curate Inbracaminte.
Vol capitantl de dorobantl ca 50 de dorobantI, asemenea curatl, ea cliivere,
dupa orênduiala lor.
Patru postelnicI iara patru postelnid.
2-lea pitarO cu rahtivana.
3-lea post. cu 2-lea comisli.
Vat. de aprocjI ea ceausil de aprocy.
Vel pit. ea 2-lea postelnica.
Vel post. cm toti portdreil.
Una saraciii unti salaborti.
Trer capitanl ageqtI iar 3 capitanI ageqtr.
Cinel ciohordarl lar 5 ciohordarl.
Careta gospod. cu 6 telegari.
(Cdte-va rendursi nu se pea ceti, fiindd ruptd fdia).
Para alai' ceau0 ca icioglan-ceau0, sa se afie la 'Arta curtel Domnescl
spre intêmpinarea Domniel séle, iar cel din launtrula cartel DomniI mele, qi cel
de susfi, dupi osebita rênduiala.
lio Mihail Constantin &tul VV. i gospod.
Poruncima Domnia mea vataqulul iz-ceauqa de aprogr, sa datI scire de
astacjI fleq-carora, §ii si avetI a gati acesta alajú, mane la trel ceasurl sa se afle
totl la conacula Dornniel séle cinstitulul arje Dafer, de ande aveg a face Domniel
séle acesta alaiti, gata la venire cata gi la inbárcere. 1792, Maiti 12.
Cod. No. XXII, fila 20.
S'el facuta ponina la capitanubl dela podula Valed, pentru un orna ala
Domnniel séle cinstituluI Elciu al Prusiel, ce i s'el' trimisa ea dol arnautI de
pul ca 0,-1' p6rte grija de ale mancara séle, pana va sosi cinstitulù' Elciu.
1791, Noembrie 28.
.Alaiuld luminatilor beidadele, en care aií mensa la conacult1 Domniei séle
) arje Dafer.
PoterasI pe josti iar poterasl pe josii.
Seimed polcovnicescI seimenli bulug-bapl.
Edecurl.
TM' postelnicl iar trel postelnicl.
Ceaul-agesca ceau§-spatarescl

380
Cu t6te aceste alaiurY i cu tòte relatiunile bune ale Domnito-
Rahtivanulti
Polcovnicil de ciocli
Polcovnicil de potera
Baq-bulug-ba§a
Vel capit. za lefegiI
Vel capit. de dorobanV
b.0
x-c)
)
szi
C-)
o
2-lea posteluicti
Salahoril pe josit
Alajú ceau0
Secretarulti.
Vatafulü alti luminailor beizadele i patru icioglanl.
l'u) Mihail Cene& Suful VV.
V. A. UstEcEaX
2-lea pitarù.
polcovnicii de seimenl.
2-lea comisil.
polcovnicit de tergù.
vel capa. de
3-lea postelnicii.
cp
c-4 o o
oc o
112 p,
Ei
ua OC
Poruncimti Domnia mea vatap de pabarnicer, sa fil mumbairti, ca mane
la ceasurile sa fie gata totti acestil alajú pentru lumina0 beizadele. 1792,
Martie 14.
Cod. No. XXII, fila 417.
Alaiula pré slavituldi Ratip Efencli, elciu intp&eitescii, trecjtorü la Viena.
Dumnélul vel post. epistatulti agiel cu zapcil ageOl maff miel Cu
totil tacamulfi agiel.
Dumnéltif vel spat. asemenea ea tottl tacamulil spatariel.
Dumnélul vel port. asemenea.
DumnéluI turnagiú aga, zabitulti Bacureseilor, aseme nea.
Dumnélul vel armap, asemenea cu totil tacâinulrt armgqieI.
Postelnicl cate dol calar!.
2-lea COIlaidi cu ala 3-lea comisil.
Vatafa de Divanti Cu vatafulil de paharnicI.
Vatafú de aprocp cu ceausil de apro4I.
3-lea vistierA cu ala' 3-lea postelnicú.
3-lea logordit cu allí 3-lea logofëtú.
2-lea logogitit cu 2-lea vistierti.
Vel pitarl Cu 2-lea postelnicti.
Vel posteluica cu vel comisù'.
DoI-spre-dece
Alehter-bap cu t6tA taifaua luI.
Cod. No. XX, fila 176.
P.N
CD
o

!STOMA R0MINILOR6 381
ruluI cu Austria, Domnia luT avea sa fie fòrte scurta. Bétranulti Moruz
legase prea bune relatiunI, ca Dragoman la congresuln dela istov,
pregatise ast-fel avenimentuln la tronuln MoldoveI dupa pacea cu
Rusil dela Iasi. Dar acésta Domnie nu convenea Moruzestilor i decl
ei intrigan pentru de a dobandi pre aceea ce era In manele luI M.
6E5. cum atuncI cancl Sutu isI credea asigurata Domnia
romanescl, elf' o perdu, cad se dete tinérulul Moruz care de abia
se instalase in Moldova.
Alaiula dumnélul cinstitulta Vi(e-consululsa Rusieä.
Polcovnicu]ü de tergil ea 50 cazad l al 01.
Vel cIpitanü za dorobantl ca 50 dorobantI i en zapciI s61.
Dol postelnicel dol postelnict
Rahtivanuld 2-lea pitarulü.
2-lea comisù 3-lea postelniel
Ceausil de aprodi vatafil de aprodl,
Cu 6menil lor.
Unü salahora unü saraciti.
Dol cIpitanl agestl dol cIpitanI agestl.
DoI capitanl spatAreseI dol cApitani spatarescI.
TreI ciohordarl trel ciohordaff.
Careta Domnéseg ca 6 telegarI.
Alta careta, ca dol telegarl,
pentru secretarulil.
Ico Mihail Constantin Stgul VV i gospod.
Portincimil Domnia mea Map i enlisù de aprodl ce suntetl mai susti numitl,
sa avetI a gAti alaiulù acesta, ca mâne VinerI la... ceasurI, sA se afie totl
strinsi aid in curtea gospod. spre venirea Domniei séle aid la Domnia n6strI,
de uncle cu acestü ^1 ü avetl a vg int6ree iarAs1 la conaculd dumnéluï, insI sa
fitI cu purtare de ;J. a nu se face vre-unü cusuril; asisderea sa datl in scire
de ast/d1 pr6 sfintieI bae pArintelul Metropolitü, iubitorilor de Dumnedeil parintilor
episcopI si dumnélor cinstitilor si credinciolI boerilor velitI aI Divanulul
DomnieI mele, halea i mazill, ea müne, la vremea ce va fi venirea dumnélul
cinstitului Vite-consulü, sI se afie ale la Domnesculü nostru Divanü. 1792,
Mahl 6.
Cod. No. XX, fila 549.
FINEA TOMMY 11 (ALt SER1ET 1786 1800).
AL6 IV DELA 1774 1103.
letona Romdnilora de V. A. Urechid. TOM. II aid eerie, 1786 1800 §I al IV-lea dala 1774. 2)*

ANEXE
LA
OCUPATIUNEA MUNTENIEI DE CATRE AUSTRIACI
Duo.
CADEREA LUI N. MAVROGHENI
qr
DIN DOMNIA LU1 M. SUTU.

ANEXE LA ANIT 1790 1791
Dania aci o serie de documente carl complecta studiula nostru
despre timpula ocupatiunel austriace in Muntenia, dupa caderea
uciderea lul N. Mavrogheni.
0 mare parte din aceste documente sunt din condica No. 18,
dela Arhiva Statulul, t6te inedite pana astadl. Unele sunt dupa originale
aflatòre in posesiunea n6stra.
La pag. 228 a tomulul alt.]. seriel 1774-1800, ama amintita
juraméntula ceruta boerilor muntenI de principile de Saxa-Coburg,
cand Ostea austriaca intra in Ducurescl in 1789 dupa Walla dela
Rômnic (10 Noembrie stila noa). In vol. II de legende ama narata
fapta patriotica a bberimel muntene prin care a inlaturata juraméntula
impusa de principele de Baxa-Coburg.
Dup. ce Austria se véçlu la striml6re prin joculfi politicel Prusiel
i ala Angliel, administratorele austriaca din Muntenia, póte
flind-ca aflase cum boerimea bucuresteana nu prestase niel una juraménta,
aü supus-o sa dée una alta juraménta, ce Patna descoperitti
mal in urma si pe care Mt damù in facsimile. Prin acesta
juraménta boerilor li se cere sa numésca. pe Impèratula Leopold protectorü
stapcinultt multor tgri", i promita acestul protectora «de
a uni folosula paméntuluI romanesca cu interesula stapanireI séle
pentru binele de obste». Boeril mal jura ca vor ajuta dupa putinta
la trebuintele ostasescY, dupa starea i puterea téril. Dar Austria se
léga a pazi privileghiurile téril si de a ocroti téra. Acesta juramenta
este din 21 Maia 1790.

386
V. A. IJBEcfaX
acum sa aducemil acte relative la requisitiunile fiicute sub
Austriaci si la diferite fapte din acelti timpti, in legaturt cu ocupaliunea.
Pitacil catre vel spatard i catre vel aga, ca ne fiindd de ajunsd suma carelor,
ea s'aii %cad orênduiala, pentru bolnavl ostast, ce treed spre Craiova, sa
faca damndlut vel spatard 25 de care, i damned veJ. aga 13 caro, si 'Ana la
vremea tocit, sa le faca teslimil la orênduitil caprarl, sa ridice bolnavit dela Funded,
fiind-ca este zabava pana a se face din judettl. 1791, Martie 1.
Cod. No. XVIII, pag. 41.
Porunca la dumndlul vel agá, a indemna pe negutitorl BA mérga la lagaruld
dela lalomip Cu de-ale mandril 0 ale Matadi, i VQ11 fi slobocy a viudo cum
vor vrea. 1790, Martie 3.
Porunca ce s'aa fet Ma &titre dumnelul vel vist. n dosulil raportulul &maul, pentru
orzula ce az data egumenula PloitiíriOenul.
vëcjutd la Divadi adeverinta ce are egumenult1 la mdnile sdle, care
adeverinta este bung dovada intocmal ca o cfetantie, cum ca acestea (Pee chile
jumatate de orzil ad intratil in magazie, facêndu-se tezlim la dumnéld oberst
laitnant elimbe1, precum insult cu saisdrea dumnélut adeverdza acésta, care
trebue sa princla locù ca o cfetaatie, i dreptate are egumenu, ort dela comisia
dumnéld fon Flex-Direction, séti dela oberstu laitnant elimber SA i se platésca,
ci davA sA graesct dumnéta de acésta cu dumnélut oberstul Elinser, spre a i se
orêndui plata acestui orzd, sA nu-'1 lase pagubasd, fiind-ca atuncl aii fostii dumlieui
elimber magazieril, pentra cad husaril dumnélut Kimegher polcovnicil
ail admit acestù orzil la magazie, de aceea catre durnnélut ait datil aceld rgspunsil
de primirea acestut orza la magazie, si este destula Incredintare. 1790, Maid 3.
Cod. No. XVIII, pag. 126.
S'aii datù porunci la vel aga, ca si orënduiascei o saca la casele dumnélul
vornicului Slätinenu, unde este conacu ecselenfid sale gheneralulul , merting, uncle
este si spierie, fiindd trebuinci6sa.
Dupa, insciintarea medel. Gegorie poste-maister, ca este trebuinta a se
trimete 1180 oca fieril, pentra poduld ce se face peste apa Buz6alut, Wail data
porunca la coinisia visteriet ca trimita. 1790, Maid 6.
Publicap la 12 judge dare ispravnici pentru ostaFil ce vorit mai face
de acum inainte supërare a lua care dela locuitori, scl-'1, insciinfeze Divanulul
cu grabei, qi pentru nisce bol ce all fugita la efirea o;stirilor la laydra.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sanétate ; yeti sci ca Maria sa prd
Inaltulti Principe at datd strapica porunca, cum ca de acum inainte, oil dela ce
regimentil se va lua de vert-care ofitird i ostasù macar namat anti card aid
locuitorilor mat multi" peste ortinduiala la; va fi indestald numat insciintarea
dumnd-v6stra adevgrata, de ce ofiteril anume si de care reghimentù"
si are data porunca proa Inaltulti Principe, a se orêndui Inteadinsil staysù'-ofitir

'STOMA IloatiamoRt) 387
de le va sc6te acelea care va lua i caluta pedépsa; ci dara, nu lipsimú a vis
insciinta ca sa aveti lu grija, i Indata ce se va intêmpla a se mai lua de verIcare
°genù vi ostava unit card macar maI multti peste orénduiala luI, uumal
decatti ea graba sa insciintatI cum 'Id chiama vi din ce reghimenta este ? vi nu
numai se va scate acelea care de catre orénduitulti staps-ofitir ce Inteadinsti este
orênduitti de Inaltuld Principe, ci Inca '111 va aduce i In osanda a i se face vi
cazuta ped6psa ; avivderea v insciintamil, a la evirea ovtirilor din BucurescI
fiindit vremea ploi6sa s'ad perdutti din vitele CraeseI dela reghimentulti Erste
Seder inSa din celea de Watt, trei bol vini InsemnatI cornula ea numérul 17,
i doI tauravI negri de trei anI, vi alt1 dol ból galbenI, fara de alte semne; pentru
care se poruncesce dumné-v6stra, ca sa cereetati in tad' jadetula, sa se gasésca
acestea vite vi se le trimitetl aicea ea insciintarea dumné-v6stra. 1790, Maitt 6,
BucureseI.
Cod. No: XVIII, pag: 130.
S'aa Wahl porunca catre dumnélor eamaravti za Oena Telega sud Prahova,
ca se pule pe Luticoa soldatulti in Ocna, ca sa se o3andésel dupa vinovatia
avêndu-la in Mina paz, vi le-ad trimesit vi o carte in limba nemtésea intrit
care se coprinde vinovatia lul i hotarirea judecatel ce i s'ad facuta dupa pravitae
ostivesd, ca sa o aiba Mtn' pastrare, spre a fi sciutti in ori-ce vreme, vi
sa aiba a da adeverinta la mana numituld mumbavirti, cum el li s'afi anti'
pentru care s'ait poruncitti i damned vel armavti, ca indata ce va lua
porunca, triméta la °end fat% de zabava. 1790, Maia 10.
Cod. No. XVIII, Illa 140.
Catre dumnéluI cinstitti landis comisard SuleovicI, ea sa va4a inseiintarea
ce face Costandin capitanula de lefegiI, ce este orênduitti mumbavirti In sud
Ilfov, pentru carelé i salahoriI ce s'ati facatil orênduiall inteaceld judetii, pentru
trebuintele lagarulul, din care va iatelege din ce pricina nu se petit Implini carele
i salahoril, ci fiind-ea dumnélul este orênduitti asupra acesteI trebI, sa binevoiasca
a pune la orënduiala vi a face Indreptare pentru carele ce stint luate de
ostavl la plecare, i niel pana acum nu s'ag slobolitti a veni, din care pricina
nu Se p6te face implinire orênduita suma a lagarulul. 1790, Maid 17.
Porunal clitre dumnélui vorniculit Statineanu j ciltre vistierulli dumnélui Costandin
Stirbei, ca s'd fac4 socotela pentru banil cislelor i clteltuelile ce s'ail
plätiti2 i care /2U s'aa
Fiind-ca multl se jaluescti DivanuluI din eel ce all data lucran l vi nu li
s'ati plátitù, cerkdit dreptula lor pe lucrurile ce li s'ati luatti, vi fiind-ca Divanulti
scie cum ca s'att data vi dela visterie bani cu nume de eheltuell, i s'ati
Mead i eisla pe Bucuresei pentru bauil de cheltueli, pentru aceea voesce Divanulit
a sci, ce but' de cheltuéla s'aii data dela visterie? pentru care cheltuell
anume ? cum i ce bad s'ait implinitil? i pentru care iaravI cheltuelI anume? vi
unde s'ail data aceI banI? vi acevtia ce se jaluesea ea nu li s'aa plAtitd i
sa iée, din care eheltuell suut ? de s'aa platita acele eheltuell, oft' dela visterie,
orl din cisla Bucurescilor ? i pentru ce nu li s'ati plâtitd dreptula lor pana acum ?
Divanula orênduesce pe dumnéta, ca unulti ce ai statutti i In dreetoria visteriel
i seii socotelile acestea, ea de tóte cu amaruntula sa cereetezi i sa fuel

388
V. A. 1.1aEontI
socotéla, cerenda qi dela starostea, i dela dimmed spat. i aga, arete implinirea
ce s'aa facuta de cisla cea orênduita, 0 se aretl Divanului in scrisa pe
larga; la care orênduesce Divanula zapciii la treba acesta, pe vatafula de visterie,
dumneta vornice Slatinene, la tete socotelile sa fiI impreuna. 1790, Maia 17.
Cod. No. XVIII, pag. 148.
Pommel Mire tort, de obste a nu n2erge nim enea altulti la lagár, afaril de
col ce se arétei intr'acéstel carie.
Dela Divanula Trincipattelul prei Romeinescl.
In sciinta sa fie tuturor de ob0e, boerilor marl 0 miel, slujitorilor
tuturor tagmelor verl de ce bresla sea renduiala vora fi, di Maria sa pre Inaltula
Principe Koburg, marele comandira alft tutuior oØirilor, prin luminata orderail
Inaltimel sale, dela Maia 19, dupa calindarula' straenica poruncesce,
cum ca la Armadia cea mare ce este subt comanda dumnéluI Feld-Margal-Leitnant
Baron Spleni, Impreuna ca domnulil ghenarara maior Smell i maiora (nedescifrabilit)
este sa se afle numaI dumnelul ispravnicil de Ilfov, i clumnélui ispravnicii
dela Argeq, earl sunt a fi pe lä,nga dumnelul sulcovicl :Landis conzisaris,
jara afara dinteace01 dol ispravnicI, 0 din dumnelul vel vist. Scarlat Grecenul,
nicI net boerii, sett alta slujbasfi, °mil ce nu se tine de armadie, sa nu fie sloboa'
a se afla acolo la lagart, nicl a veni acolo fara de slobolenia i porunca
InaltimeI sale, care slobogenie i porunc ântêiù trebue sa se ceara i sa se mtepte
respunsa, cad intealta ehipti de se vora indrasni, sea se vor cuteza cinevae
a face urmare. va fi silita Inaltimea sa, peste voia InaltimeI séle, a dojani
pe unii ca aceia, jara negutitoriI i ómenil pro0I, ce ducti de vengare
ace§tia aunt slobogl a merge ea lucrurl de véngare, carl ea anteiti sa vie la
mine celti maI josfi iscalita Feld-Yarplula Leitnant Entimberg. spre a le da la
manl papprile mele pentru cunosciata qi priminta lor la lagara pentru diafendipsisa
dela vre-o supërare lor, sea marfurilor lor ; decl, acésta 'Malta porunca
ce s'aii cetita la divana Intru augula tuturor, jata o publicamfi 0 o vestimii la
totI de ob0e, ca fites-carele, orl de ce trepta vor fi, oma ce nu se tine de
armadie, earl din dumnelor maI sus numitil boerl, sa nu aibi a merge i a
se afla acolo la lagara; pentru care sa poruncesce dumneluI vel vist. ca i boerilor
boerinapor ce s'a4 trimisa la acesta lagar, sa le porancescl a se Interce
inapol; a0sdelea poruncesce divanula 9i dumnéluI vel gr"t i damned vol egg
sa facetl acésta porunca seiuta i cunoscuta la totl de t ; jara care din negaston
i emenl pro$1 vor vrea ea duel la vengare orI-e se le poruncescI a
veni antela la mine cela mal josa iscalita sa le dail pamurI qi sa-'1 slobogi- a
merge ca lucrurile de vengare. 1790, Mehl 19.
Cod. No. XVIII. pag. 139.
Dupa respunsula comisiel visteriel pentru cererea ce face dumneluI senior
RaicovicI, a i sa da gepte care de maldarti pe septarnana, facuta porunca
catre Vasile biv logof. za visterie, vechila ispravniceI de curte, ca din carele
ispravniceseI ale darvarilor, care posluqesca la curtile miiibor lor ghenerarilor
la alte partI, ce acum sunt la ordie sa orénduiasca qepte care pe séptëmâng, a
cara maldara pentru domnieI séle senior Raicovicl, pe cad daturi sa se lee
chitantie. 1790, Maiii 24.
Cod. No. XVIII, pag. 162.

'STOMA ROMINILORCI 389
Publicara la 12 jude(e pentru caii, imp6ratescl ce se perda dela lagara
si dela pasune
Porunca catre ispravnicii ot sud
Find-ea de apururea se inté'mpla de fuel si se perdd cal de pe la reghimenturi,
atatti dela lagard dig si dela Aline, pentru acésta poruncesce Maria
sa prea inaltatulil Printip Coburg, ghenerald feld-marsal, comandiruld si obla.duitorulà
Ora' acestia, ca pe la t6te judetele sa se dée strasnice poruncI zapciilor
si tuturor slujbasilor, ca off unde se va afla, séti se va pripasi niscare-va cal imperatescl,
indata, fara niel o alta zabava, si se adevereze si cu graba sil se trimita
aid ; deci dupa prea Malta poranca, Divanuld ve poruncesce sil daV strasnice
poruncl, atatti zapciilor de prin plasI, si altor slusbasI al jude.tuluI, catti si
parcalabilor de prin sate si mal vêrtosil vornicilor, ca orl unde va afla, séii se va
pripasi niscare-va cal de acestia, perdutl si de pripasd, indata, fail de nimicti
zabava, sil aiba a-'ítrimite aid, la ecselentia sa ghenerard feld-marsal-leitnant baron
fon Entiberh, fara de a Dll se tinea la d'ensiI popritI, cacI in urma, dovedindu-se,
vor fi de nevole. 1790, Maid 24.
Dou'e septarnad sunt de cand s'ail furatù' domniel séle biv vel vist.
Constantin tirbeI divanituld, n6ptea din grajdti unti cald murgil inchisii,
cam negru i pintenogd de und piciord d'inapd, calii de mijlocd, dara legatii
bine; sil poruncitI dumné-v6stra si pentru acesta la totI de obste, ca unde se
va gasi, oil vendutd sell ascunsti, luandu-se sil se trimita negresitil, si va lua
bung bacsisti colacasulii acela.
Catre dumnéluI vel vist. cum -ca, Maria sa prea Inaltul ririntipti prin in
scristi patina ce all trimisil la Divanti, cere sil 'i se trimita la ordie lece care
mocanesd, fiindd trebuinta, ci dara dumn6lul sil grijésca acum indata sil se pornésca
aceste care, care sil le duel in mana domniel see Landis-Comisara SulcovicI.
1790, Maid 28.
Cod No. XVIII, pag. 163
Porunca catre comisia visteriel dupa nota damnélul Oberst-Leitnant, cum
ca cinstita directie a Ardéluld voesce sa dée Fese ,Feid gatite a fi, pentru caratula
zacherelelor pe apa Oltulul, dela R6mnic sud Valcca pana la Slatina, unde este
hotlirire de a se desalt-ea, care vor fi incarcate cu orzd din Curnut si papa la
116mnic, uncle trebue a se trimite ; la care seicI aréta ca (Ora de carmacil eel
trebuinciosi, Si opta luntra0, face trebuinta inca peste acestia a se mal or'endui si
dol purtatorl de grija pentru incarcatd, pentru dug si pentru feritù de primejdie,
urmandil dupa povatuirea ofiteruluI dela 1/6mnic, ce este orenduitÙ pentru acésta
tréba, si plata o lasa la buna socotinta a Divanuld, ca una ce trebue A, o dée
.tOra, de care Divanulti nu lipsesce a insciiuta (1mM-sale ca sil faca oancluiala
de 6menri eel trebuinciosI. 1790, Maiti 26.
Cod. No. XVIII, pag. 165.
Dupa raportuld comisiel visterid pentru eel ce ad fostii orendu41 a cumpera
zacherea, ca cea ce s'ati cumperatil pana acum sil fie bine luata, iar ce bad
vor fi datI pe la locuitorl, flind-ca se plangd ca n'ad zacherea, si ce bad vor
fi remasù' la cumperatort sil se iée inapd. 1790, Maid 27.
Cod No. XVIII, pag. 165.

390
V. A. INEcarÀ
Pal)Heap la 12 judge pcntru dol oinc)11 fagitt i chid cal.
Dumné-vestra ispravnicilor ot sud.... sa facetI In scire, ca dela lagaruld ot
Giurgiul, la 5 ale land lui Tunic, (1110 calindarul nog, aO fugitit doI 6menl, Insa
unulA anume Giulbarfi dela Cicvomlu, hone& nelnsuratii, mevteril zidarti, omit
perula capulul castanill, i legatù ca Oda cam scurta, asemenea mustatile
cam rarl la Ora, fata obrazulal prelunga i uscgivù, nasulti
ca de 30 anl, scie sa vorbesca romanesce vi unguresce, ce aù' fostO vizitit la
Ritmaister Baroslan ; altulit anume Mihaiú Calemet, nascutil in tinutulti Buzeti,
omù' de 35 ani', de statil small i gros4, la °brazil Meta, perulti capului castaniti
i taiatil, must4a gr6sa i rovie atarnata la vale, vorbesce romanesce vi
ungaresce, ati fostù argatil la Ritmaister Rabaco3iu, din regimentulti lal Barco;
avivderea la 4 ale land lul Iunie, iarag dapa calindarula noù', ati peritti treI cal
dela pavane unui oficheal dela lagarü, 'Msit unti cald negra malta de 14 puma!,
de 7 ani, farii alte semne, gala numal ca, la piciorulii stangil din napoI are he'll
M, i anti calS galbenù, Inaltti de 14 pumai, de optii aal, scoverdatil de vela,
ca uml semi"' albti pe nasti, ea dunga 'Agra pe spivare, urechea drepta puOntelt.
spintecata, pe piciorulil dreptil d'inapoI ea he'll M. B. vi altfi calti murgti deschisil,
hand de 14 pumni, de 6 anI, cu dunga negra pre spinare, cu henil la piciorulii
stangti d'inapoI; pentru care Divanulti vé poruncesce sit datI poruncI pre la zapcil
de prin plavl, pe la *Wail, pe la totI slujbaviI judetalul, ca sa faca cercetare
In totti judetulti damne-vestra, ca sa se gasésca acevtI Ornen! vi cal, vi gasindu-se
acevtl doi sa avetI a'l trimete aid la &sae* sa General feldmarval-leitnant,
iara acevtl treI cal sal trimetetl la lagarti in ordia cea mare, la
stab-prefus, vi liana Increditare sa aiba, ca va capeta plata Indestulg acelti care
va dovedi acevtl (Smen1 i cal. Avivderea vi sa maI da in scire, ca la optil ale
lund dupg, calindaralti noti, dela pavane, aft peritO dad cal, Insg, o iapa vanata
inchisa, de anl 8, 'nalta de pumal 15, ma calS venatù deschist1 de anI 9, 'naltil
de puma! 15, unit cabl vargti ca picerele negre de anl 5, naltil de 131/2 pumnl ;
und calti murgi deschisti, fara altti semml, de anl 10 'naltii de 15 pumnI ; anti
manz'ù vanatil inchisil de 1 anti; pentru care sa urmatl iaravI a face cercetare,
ca sa se gasesca negrevitil, i sa, se aduca aid la dumoéluI domuul Ritmaister
Igla, i bung bacvivfi va capeta celti ce-'I va duce. 1790, Maid 29.
Cod. No. XVIII, pag. 171.
Poranca catre vatavula de plaiulti Campinil, sud Prabova. cum cit dela cincI
ale lanai luI Maiti i s'ati poruncittl pentru carciumile din dramulll CampiniI dinteacelii
plait, ca sa cerceteze de cine se inà i cu ce ave4em6ntil? fiind-ca are
cheltuiti ban! camara Imperatésca la acele namestil, vi pana acum n'ati maI
venitti divanului in scire dupa porunca ce at avutü, vi se cadea acum a-'I trimete
mumbavirti ca trépadii, ci dar acum fact zabava sa trimita insciintare.
1790, Junio 2.
Cod. No. XVIII, pag. 176.
Porunca la ispravniciI Magee', cg, pentru carciumile ce aunt %cute In drumulti
Branulul, care s'ati Watt' ea cheltuiala camaril craescI, s'ati gasitti
cale ca aceI ce tinii In stapanirea Ion acele carciume, in loculti cheltuelii cad
era datorl vi poruncitI a int6rce la camara craiasca, se fie datorl a drege
acelti drumil ahl BranuluI, i dumnélor se oranduiasca mumbaviril asupra acelor
ce le stapanescti carciumile, a drege fara de zabava, i sa nu se u4d§jduiasea

ISTORIA ROMINTLORII 391
numaI ea aù poruncitü, ci sa p6rte i grija a se drege, i sa Insciinteze DivanuluI
de urmarea ce aù facutil, i ce mumbaOrti ail orênduitii ; deosebitA de acésta
fiind-ca dumnéluI Landis comisarA Gaodis aù cerutil salahorI, sa faca o suma
care fênü, aiel la acelii judetti, pentru trebuinta trecgtorilor transporturilor, care
n'A flind-ca este sa se platésca ca banl pe la conacele acelul drumti, divanulti
ali socotitil, ca aceI ce tinti carciumele sa se ¡l'urce a face i fenultl, en salahoril
qi plata de la dét01, fiind-ca vor faca aliperipla lor, yi pentru a
putea face acestO fênù ea inlesnire, sa-1 dée dumnélor ajutora eu salahorii gi
la anfèndoue sa pórte grija a nu se face vre-unA cusurti. 1790, lunie 2.
Cod. No. XVIII, pag. 176-177.
Rtispunstl catre Clucerulil M'ova, ispravniculA judetuld Buzèl, pentru
jaiba ce aft trimisti asupra meh-mandarulul dela lagarulti de acolo, pentru care
ecselentia sa Entimberg Feld-Leitnant catre ecselentia sa Feld-marplA
Leitnant Stader in dosulA jalbiI dumnélul, ci dar insull acésta jaiba insemnata
sa aiba a o da in mande ecselentieI séle va afla t6ta indestularea
dreptatil MI. 1790, Iunie 5.
Cod. No. XVIII, pag. 181.
Porunca catre dumnéluI vel spatarti, dupa reportullI dumnéluI vist. Gradiqténu,
ca sa faca mare strins6re tuturor celor ce sunt la cisla carelor, ea totit
felulti de straquicie, ca negre§itti pana in 2-3 pe, sa se implinésea toi banchiril
carelor, i sa se dée la dumnélul vist. GradiOénu. 1790, Iunie 21.
Cod. No. XVIII, pag. 209.
Dela Divanul principatului Vrei romdnesei, porune'd d'are medelnicerultí
Grigorie Hrisoseoleu.
Ii facemil in scire, ca Inca de asta-iarna, chipa Mina venirea oOirilor
craescl, s'afi dattl in scire prin ispravnicil judetulul Prahova, la totI stapanil moqiilor
din drumulO TimequluI, ca sa se apuce a face carciumele aceluI drumd,
la locmile cele obielnuite, unde sa amle i t6te celea trebuinci6se de conacil,
ca sa ggsésca calëtoriI i 6menil impAratesel, ce mergO qi vial pe acela drumA,
ca zacherele de hrana §i eu alte trebuinci6se adapostirl pentru dén01
pentru vitelo lor i cele trebuinci6se en plata de bani, en folosul'A i ca§tigula
lor, Ara, de niel o pagaba, yi ne-urmandO stapanil mo§iilor a griji de acésta, afi
patimitii 1.16, atata cal'étoriI ce veniati dinlauntru, cata §i carauii ce aduceati proviantA,
de lipsa celor trebuinci6se, qi de iutimea vremel de iarna, ne-avhdil cona&
de adapostire, in catil unora intêmplatü i m6rte din viforultl ce
ati datti antgiti ; dreptti aceea trebuinta aA silitit a face Malta gubernie, o armare
cuviinei6sa la acésta, i s'ati aplatù' unti Ioan Manole ea tovaraplil gil marchitanI,
de Mi %edil carciumI din paji§te, cu cheltuiala din amara craiasea, rinde
ait pasa de t6te celea trebuinci6se pentru odihna §i indestularea ealAtorilor, dupa
cum se urméza i pana acuna; dar fiind-ca Domnia ta ar datA jaiba DivanuluI
pentru careiuma din Valea UrsuluI, ce este pe mo0a dumitale, bannindii pentru
ce sa faca acestil ali§veriqA pe moqia dumitale §i al cerutti a o tine dumnéta
sa rgspuncli cheltuiala ce s'a LIMA, Divanultl primesce acésta cerere a dumitale, dupa
dreptatea ce 1, ea o moqie ce este a dumitale, care niel impgratia, niel InaltulA
printipA nu voesce acésta a te pagubi, séil a te isterisi de veniturile séle; insa

392 V. A. ITREcud
fiind-ca banil cheltuelilor ce s'A %edil la aceste carciume se certi acum la
amara craéaca, dupa cum si orderd dela Inaltuld printipti s'ad data la Divanii,
In done rendurl, pentru acesta, si pe langa acésta fiind-ca celd ce va sa tie carciumile
de iérna, trebue de acuna al se scie asedatil, spre a putea sa pue gata
n'unid cela trebuinciosd de conace a-'14 gati stringe de acum, pana nu
trece vremea Mulle, cum si grauntele si t6te cele-l-alte ce trebue din vremea
lor sa le capuésca, la care acestea cere Divanuld bulla incredintare si siguranta
dela dumnéta, ca le va pazi dupa cum si numitula Ión Mande asemenea este
legatti la malta gubernie ; jata Inteadinsii se serie dumitale acésta porunel, la
care ceremd rdspunsd hotarltil dela dumnéta in scrisd pana in 5, 6 di e, aded :
vrel dumnéta sa iei carciuma asupra dumitale, sa ',latosa acum baniI cheltueliI
ce s'ad facutd la carciuma si la imprejmuirile el, carl sunt sa t e dée l.
amara craesca ? sa platescl dumnéta luI Eón Manolo natura ce va fi striusa la
carciuma, cum : vinù, rachiti, bucate pentru trebuinta caldtorilor, ca pretuld ce
le-ar fi vendutti eld ? si pentru ca sa fie Divanuld bine nadajduitd, ea dumnéta
veI fi Insull silitoril a avea t6te cele trebuinci6se pe iérna viit6re, cum
rachiti, pane, n'A, gratuito si adapostire de odilina caletorilor si nu se va face
vre-unti cusurii, sa puI dumnéta la Divanfl, ca uiiù amanetd, talen l 2000, sa stei
in pastrare, ca &id se va face vre-una cusuril si se va intêmpla a pittimi CA-
16toril vre-o o lipsa de cele trebuinci6se, sail primejdie din neaflarea adapostirei,
sa ráspuncJI ea acestd amanetii ; iara cand durnnéta acestea nu le veI primi a le
face, atuncl va rámanea asupra numituld I6n Manolo, in cata nu mal va fi vremea
rhmiritig jara nu mal' multú, pentru ca dumnéta aI di eptate adeváratil ca
unid stapand allí mosid a le tine acestea, dar si trebuinta vremel rásboiulul urméza
a inlesni trebuintele ostirilor si a celor ce caletoresed pentra ostirl, cara
este folosil ala t'661 si bine de obste ; ci dar la una dintr'acestea done' asteptámil
ráspunsti hotarltil. 1790, Iulie 23.
(Asemenea porund si la egumenuld Marginénu si la egumenuld Sinaitul).
Cod. No. XVIII, pag. 234-235.
Porunca catre dumnélul vel spatart, i vel aga i starostea de negutitorl,
ca sa faca publicatie In totd t'erguid si la totI de obste, pentru o corabie mare
bina de vendare, ce este la Coeni langa Arges, ce este luata dela turd, ca cine
va fi mustered sa mérga la dumnéluI Hoembruc, maiorti dela pontinerl, sa se
tocmesca si sa o cumpere. 1790, Septembrie 19.
Cod.-No. XVIII, fila 257.
Porunea catre ispravnieri ot sud Slam-Rôlunie.
Fiind-ca din cisla banilor caratuld zachereld dela Foesad, suntetY dumav6stra,
remasita huna tal. 561. M'ara de tal. 404 ce atI ardtatil pricina de mortI
fugitl, care banl fiind-ca sa cere la cámara craiasca, t'ara alta prelungire mal
munid, pentru care ne-atl pusil sorocti de 10 dile ea s-'1 implinitl, gata sa tramite
inteadinsd acestd aeam-basa anume.... ca care vi5 poruncima strasnicii, ca fará
alta prelungire, sa avetl a numera negresittl in mande 111 totI acestI bad, ca
Cu una ceasti mal inainte sa se afle
Cod. No. XVIII, pag. 273.

Publicap la agä i la sp'ett. i la Nte judefele pentru optil calme fngite.
Optil catane dela regimentula luI Kenih, asd fugittl anume Paul Covancic.
dela escadronulti obristulul d'antela, vi caprarti din téra ungurésca, diu
tinutulfi Rapul, din satul5 IutavenI, vArsta lid de anI 22, catolicfi, holteifi, 'naltti
de 5 qucurI, la fa ta lungil, °cha* albaOriI, pgrula capului murgii inchisti, tara
barba, ca o iapa venata rotata, t'ara alte semne, de anI noul, 'nana de 14 pumn1
done óle.
tefan Morani, ipacti dela acelfi eseadronti, catana din téra comitatuluI Ciongradi,
din satulti Topolia, de ni' 25, Molía, hoItehl 'naltil de 5 sucurI i 5 tolurl
si doul striy, la obrazil rotunda si roqu, ochir albaqtri caml capruI, cu
unfi calfi romanescti mitrgà inchisii, fara alte semne, de 8 mi, 'nalttí de 14 pumnI
doue 6le.
Miliaiù Tama0, ipacti dela acelfi escadronti, dela Pesta din satuln Cacinemet,
de ad 25, calvinii, cu me§temigii panzarfi, holteiti, 'naltil de 5 qucurl i qése
tolurI, ochil i barba si Omití mire inchise, cu unti calti romanescti negra,
pintenogti la piciorulti dreptù d'inapoI, de anl 5, 'nafta de 14 pumnI §i
done t6le.
Iosif Bresiciu, dela escadronulti obristuluI allí doilea din téra Raab, din
satulti Banstorf, de anI 23, papistaqil, holteirt, 'nalttí de cilla ueuni i cincI tolurl
§.1 dona striy, la obrazti lungil i slabfi, pèrula capuluI negra, t'ara barba,
ca unfi cala murgil Inchisfi, fanti alte semne, de anl 11, 'naltil de 14 panul qi
trel t6le.
Ioan Trensca, ipacù dela aceli escadronti din téra Tonentul, din satult1 Lucsatin,
de anI 23, papista§11, holteifi, 'naltti de cinc): ucunT i cinci tôle i trel
striy, la t'ata frumosti, p6rulti capulul negra, barba mica *d., ca umi callí
murga lochistl, t'ara de alte semne, de aol 10, 'nana de 14 puma i 3 t61e.
Ioan Povoza, dela escadronult1 ala doilea maiorfi, la antéiulit escadrontt din
téra Neograd, din satula Piliq, de anI 32, papistapl, holteiti, 'palta de 5 ucurl
i patru t61e §i 3 striy, la t'ata slabti i negra, pgrulA, ochil §i barba mugí inchiO,
cu unti calfi murgii deschist, t'ara alte semne, de ani 10, ',naltti de 14 pumnI,
dona t6le qi dona striy.
Andreiti Bucoveti caprarfi la 04 doilea maiorris la allí doilea escadronfi din
téra Trenciti, din satulti Balt., de anI 33, papista0, holteii, 'nana de cincI qucurl
i 8 tolurl, la fata rotunda, pgrultí capulul §i barba murgl 1nchise, cu unfi
calfi murgil deschisti, ara alte semne, de anl 6, 'naltil de 14 pumn1 i dona t6le.
Stefan Sabo, catana ipacti dela acelasa escadronfi din téra Pegta, din satulti
Dunavetql, de anl 40, papista§d, holteiù, 'naltil de 5 §ucurl 4 tee i unti strijü,
la fata grasuliti, prulù capuluI putinfi, t'ara barba, cu una calfi murgil deschisti,
t'ara alte semne, de anl 5, 'naltii de 14 pumnI i done tole.
Pentru care Divanulii vö poruncesce sa cercetatI In t6te satele, ora§ele
térgarile aCeluI judep, ca negreqittl sa se gasésca §.1 trimitetI aicI, ca sa
se dde i plata cea hotarita acelora ce-'i va gasi.
Cod. No. XVIII, pag. 274-275.
Divanulti principatulai romeinesel.
Porunca ditre ispravnicil ot sud Ilfov.
ISTORIA Roxamonit 308
Indatl ce vet1 primi porunca acésta numaI decatti sti avetI a face, fdie de
'Me vasele pentru podurI, cate s'A fostii luatil la venirea oSirilor pentru trebuinta

894
V. A. tnEend
podurilor pe apa Arges, dela cine anume? boerescl? maAstirescl? WI ale vefl-cut ail
fostil ? ce fehl de vase si cftte, cu funit i cu tóte cite s'ati luatA dela fies-care
unde duel ? si ce s'atl fAcuta acele vase ? i unde se aft acum ? arétAndu-le
pe anume, de sunt t6te acelea, ski dintrInsele, si la ce locurt se an, ?
numal decAtil sa aveV a trimite acéstA féle, gait de zAbavg, aid, cu pliroforie
bunA. 1790, Octombrie 18.
Entenberg ghenerahl. Cosma Dumitrache bamt /62.
Manolache Grit' difténu. Constantin tirbel. MateZ Fülcoianu.
Marchelius.
Asemenea porund fleutil si la Ialomita, i Vlasca.
(Original in mfinile mele).
Dela Divanulit principatuldi ére.l romdnescl, Are pre sfin(ia sa parintele metropolitti
i ceitre iubitorulii de Du»tnedeli episcopubl Buzeuluï.
Fiind-ca din talen t 21,000, ce all fostil poruncg a se cislui pe mônIstirt
si pe preott, pentru china zacherelelor, ce adusil dela Focsant, ait fémasfi
ne dap la camara ImpèrAtéscA talen t 4,500, aded patru mil Gina sute, neputéndu-se
cu suma cislet ce s'all facutii mat 'nainte, nu s'ail
ajunsù banil la plata chiriilor carelor ce all argil zacherea, fiindil poruncl a se
cislui pe 4 let, numal pe dot, pentru cart bad gasittl cu
cale de a se cislui i acestia pe mÔnIstirt i preqt la 12 judete ; pohtimi dar
pe pré sfintia ta, fAcêndu-se cisla (MO dreptate, a-'1 da fies-care mônAstire
preotil, i Implinindu-se fArA de zAbavii, s se dée la cAmara Imp5rAtéscA, ca sA se
ridice i acéstA cheltuiall. 1790, Octombrie 22, Bucureset.
Enfenberg feld-marsal-leitnant. Damitrache bang vel vist. loan Damaris.
Manolache Gradisteanu. Magda Falcoianu. Illerchelius ofichiahl impërAtesdi.
(Origin, la mine).
Divanulte prinCipatuldi tsérei ronanescl ; poruncd Ore duning/u1, vel
Pentru trebuinta a dold regimente, Orosil i Spleni, ce se afll aid In Bucurescl
cu sederea, se cere unA loctl unde sa se pule una sutA douA-4ect de vite
pentru Wan, asemenea si unit scaunA de mAcelArie si o casl unde sA ségi floescaruhl,
care casA, prezum trebue apr6pe i bunk dupA, argtarea regimentulut Spleni,
este cea cu No. 13, care acésta se cere, unde fArA zAbavA trebue sA se facI gltirea
la man cerutil locA, pentru punerea vitelor i pentru mAcelArie de tAiatù
si de sederea flescarulut ; dect, Divanulti poruncesce dumitale, ea mergêndil
fata loculut, BA pul dumnéta, O. se deserte si sa se gAtéscA acestil bett pentru
Mena cArnet, pentru sederea flescarulut i pentru punerea vitelor, MA de zilbavA.
1790, Noembrie 11.
Cod. No. XVIII, pag. 301.
Din respectulii administratiuneI si a urmArirei slujbasilor lul Mavrogheni,
subt ocupatiunea austriac5., mal aducemti urmAtórele acte:
DupA raportubl dumnélut vel vist. cl-'111 cere a merge la Hierescl cinstitil
polcovnicA fon Helisar sA pue trebile In oraduiall si mane SAmbAtA va se plece,
i s'ait datù réspunsti dela Divanii, a merge si fArA de zAbavl sl se Int6rcl.
1790, MaiA 3.

'STOMA ROMINILMIÙ 39t
Dupa raportulti dumnélul vel vist. pentru dumnéluI clucera Vintila ispravnica
Ilfov, ca nu arda supunere a merge la ordie dupa poruncile ce are a fi
cate unti ispravnica la lagar, s'aa data r6spunsti la dumnélul vel vist. prin
care se poruncesce eluceruld Vintila a merge, si sa orbduiasca pe vatafula de
vist. porni astall. 1790, Maia 3.
Cod. No. XVIII, pag. 123.
Publicatit are Divanuli Craiovel, i citre dumnélut vol spitari, i vel agi
citre ispravnicit din 12 jude fe, pentru coi ce se vor dovedi in mincitor it si
jafurt, a se inglobi indeciti, care si se facet' mail de milostenia sa'raeilor.
Maria sa prea Inaltul pridip, obladuitorula rii acestia, ail data luminata
orderulti InaltimeI see la Diva* dela Mail 7, dupa carindarulti noa, care cuprinde
ala, cum ca : dupd multii sciinp ce art luati Inigimea sa pentru obiceturile
acestel obliduirl, cum se urna in vremea domnilor de mat 'nainte la
dregitorit acestut prin(ipati, dela celi mat mare pcind la celi mat midi, cei nu
ai tbsti cu slobodenie nict intr'uni Mika a se face pedépsa dmenilor, prin globire
de bant i prin miluirl, insi nict la negigitort, mat niel la cele-l-alte ruffeturt
cu mestefugur; niel la locuitorit Want, care obiceii fiindi nu numal puni de
drept ate, ci i fo'rte cinstiti, pentru ca si nu vie intru perdare, ci mal vértosti
sa se intarésea, al gasitti Ina4imea sa ca euviinta, pentru binele obsteI, ea sa se
publicuiasea la totl o inseiidare ca acésta ce este plina de bucurie, si care provlima
de unti bunit obieeitl, vrednieti de lauda, ce se unesce intocmal pravilelor ehesaricescI,
de a se urma si a se Om ea o porunca ea strasnicie, si a se pazi ea
o povatuire parintésea, a fi tara primida taturor ca una lucra ce este intru
t6te folositora, si cum ca la t6ta ministralia (sic) boerilor ce se &Nett in dregatoril
pana la cola maI mica slujbasa, li se da o ineredidare f6rte adev'érata, ea cola
ce nu se va thin de o drépta ea ac6sta, ;si nu va goni dala elénsul'u' globirile
ci kripirile cele ce se urma, fi s'ar face ca ort-ce mijlocire, nu numat cd-'0
va perk cinstea tistit séle, f i mcii indecita va pläti aceea ce va lua, cart 1)=1 se
va face venia de milostenia siracilor, çi mal Ortosa sa se Indemneze cu .totil
a se tinea de unti obicelil i pravila ca asata, ea pe eel ce all greselele mal
marl, sa-'l infatoseze in vederea i audirea Divaaulul, ea sa-'1 cereeteze si sa-'I
pedeps6sea, pentru care poruneesce Inaltimea sa, ea acésta sit se faca sciati la
top'. Ci dar nu lipsesce Divanula a insciida dumné-v6stra luminata porunca
Inaltimel 861e, intoemaI dupa ordertl, ea sa fitI urmatorI acestel drepte poruncI
hotarire a InaltimeI séle, data dumné-v6stra edit si zapeiiI si 6menil dumnév6stra,
pad la edit mal mica slujbasti. 1790, Maig 1.
Cod. No. XVIII, pag. 129.
Volnicia sa aduca pe vist. Neagul ce al fosta ispravnica la sud Raga,
spre a-'1 ineheia socotéla cu visteria ca soroca pana in don6-led de Ole.
1790, Maiii 3.
Cod. No. XVIII, pag. 125.
Porund catre boeril comisiei socotelelor visterieI Ord, cum ea dumn6lui
stabs-cadelistul Raab, ca unil talmacia trebuinciosa este sa mérga la lagarti
trebile cereetariI socotelilor la camele era dumnéld oranduitfi, s'ati data asupra

306
V. A. LTREcita
dumnélul Racovita, sa OA a se argta dumisale, spre a cunásce ca a fi impreuna
la cautatulti socotelilor, ar'étânda dumisale i t6te socotelele ce ail cautat
acum. Maiü lo.
Cod. No. XVIII, pag. 141.
Carte de isprlivnicie a Vkiscil ce s'att datil pitaruldi Duca, in locult1 lut
Ionip Colfescu.
Mire pitandil Costandin Duca.
Fiind-ca Ionita Colfescu, ispravnicti din sud Vlasca, purtata ca lenevire,
cu nepurtare de grija la poruncile DivanuluI si la grabnicele trebuinte ostasesd,
ca ne-aducerea cherestelel de antelerie la HerascI, in vremea cea trebuinci6sa
orênduita, ca a le arma si a le sgarsi la vreme si la scrod'', cum si din
locuitoril acestuI judetti, multi s'afi inprastiattl stramutându-se de prin sate si
silistele lor, pentrut care acestea cusuruff lipsindn-se din ispravnicie, iata orénduesce
Divanula pe dumnéta ispravnicti la Vlasca, in locula numituluI Colfescu,
pentru care ti sa (la acésta carte a Divanului de ispravnicie, (led priminda-o sa
te scoli fara de zabava, sa naerg-1 la numitula judeta, ande sa apucI trebile
ca tota osirdia, a le arma si a le stivërsi la vreme qi la sorocti, grijinda
f6rte pentru buna petrecerea locuitorilor, letra tóte, ca dreptate si ca iubire de
dupa buna voirea si scopulti cola crestinesca ala Maria* sae pré InaRule
printip, spre a fi feritI locuitoril de bira si de alte suporarI, nedreptati si cored
mal multti peste celea orênduite pe térk, cari stint a da locuitoril, ea milostivire
si cu usurare pentru hrana i trebuinta crestinescilor otinT, prin scrisa poruncile
DivanuluI, si iata dela di Antéla de Iunte, dupa calindaru Doti, 11 este
orênduita léfa ispravniciel pentru slujba-11, de care se pormacesce dumitale v1
vist. sciI de ispravnica, ase4andu-'14 la léfa de la ântkiti de Iunie, canija sa-1
dal poruncile celea cuviinci6se care are a le urma, scriindti dumnéta porunca
la Colfescul, ca se scie ca este lipsitú de ispravnicie, si se fie datorti a paradosi
t6te trebile judetuluI la ispravniculti ce se orênduesce acum ; deci poruncesce Divan*
si tuturor boerilor, boerinasilor, mull!, breslasl, negutitorY, oraseni,
slujitorl, zapcil si de °Me locuitorilor tërani al acestuI judetü, sa avetl a-'1O
cun6sce pe numitala boeril de ispravnica i judecator alü judetului, caruia sa-'1
datl t6ta supunerea qi ascultarea, dupa datoria supunerii v6stre la trebile judetulul
si la inplinirea poruncilor ostasescI. 1790, Maill 15.
Cod. No. XVIII, pag. 144.
Catre boerif judecatori dela depertamentti. Fiind-ca dumnéluI paharn. Saul
eintélulti judeditortl, este neputinciosti i slabù, neputandti in t6te qilele a merge
la departamentti, divanulti poruncesce ca in 4i1ele ce este dumnélui neputinciostä,
si nu p6te veni, sa nu fie silita sea supgrata, ci sa catite dumnélor trebile judecatorid,
si sa i-se aduca de catre logof. celti orênduita cartile si anaforalele
ca sa se iscalésca, jara in qilele ce p6te veni va arma datoriel slujbll domniefséle.
1790, Maiti 15.
Cod. No. XVIII, pag. 146.
Catre boerif epitropl porunca, ca de astadI inainte niel unit banii frira de
scirea i porunca Divanulul in scristi din veniturile cute, sa nu fie volnica a cheltui
si a da verl ande; asemenea sa faca socotéla de orl-ce banl a primita si

Lao= rtorditxmoRtt 397
primesce, ei de ati data dintr'énsil anume sa arete unde ? si Cu CO porunca P
si ce banI se ell acum la epitropie ? care socotéla sa o aréte Divanuld. 1790,
Mai(' 15.
Cod. No. XVIII, pag. 147.
Catre ispravnica din sud Slam-Rômnicu, pentru Ida Copcea care s'aa aflatti
ca osirdie si ea credinta la venirea ostilor, slujinda ca dreptate craescilor
a caruia slujba fiinda cunoscata, Wad testa orênduitti Inca de atuncl ceausa la
Focsanl, iara In urma s'ad pomenitti scosa din ceausie, viindd In locula s'ea unti
Tudorasco Paraschivescula, fara de a face vre-und cusura la slujba sa ; le poruncesee
Diva.nula, sa aiba a areta Divanulul, si ea ce pricing s'ati seosti din
ceausie ? si acela Tudorasco ea ce porunca orênduita ? si de are la mina-I
vre-o carte, 0, o Me si sa o trimita sa o vacia divanula, iara Copcea sa fie nelipsita
dela slujba, 'Ana nu se va artita vre-una cusurd la slujba luI, fiind-ca este
si porunca Inaltuld Printip a nu se lipsi coi ce slujescd bine. 1790, Maid 15.
Cod. No. XVIII, pag. 147.
Raspunsti la Ispravnieil dela Teleorman, dup. insciintarea ce ail facutti
pentra polcovnicti cu poterasil acelul judeta, la care respunde Divanulk c6, poterasii
asupra dumnélor n'aa facuta, numal fiiada. vreme de prima-vére., de vor
sta polcovniculti ca poterasil langa dumnélor, gasescil mijlocil fletitoril de vele a
face hotie, si de aceea le-aa peruncita Divanulti, ca sa-'1 slobóla a ambla prin
judetti dupa hotI, Ins& tota prin scirea durnuelor ati a face ori-ce miscare, si
dud va fi trebuinta, dumnélor i-va orênclui sA mérga in graba la partea ce se va
simti de hotie, jara clad n'aii niel o tréba, sa slujésca i eI la trebile ostasescI,
ei dumnelor sa grijésca pentru urmarile lor. 1790, Maia 20.
Cod. No. XVIII. pag. 154.
Porundi ciitre comisia vislieriel, pentru a oré,ndui pe vistierulì alá doilea séá altä
treilea, pentru trebile ce se caurd la Divanil, ale visteriei, fi a se muta
comisia vistierid la Divanä, in loculA celti orenduittä.
Fiind-ca Divanula are obladuirea tutulor trebilor de obste, ale tareI, de
unde spanzura povatuirea, atatti a pricmilor ce sunt cuviinciese a se lntocmi la
comisia vistierid, cata ei la alte comisil deosebita In parte, trebuinta este, ca
In cjilele de Divanti sa se afle de-apururea dela comisia vistierid matt logotatil
harnicil dintre cinurile logofetilor visterrel, ea sciinta de a raspunde la intrebarea
de vre-o pricina, ce s'aa Intocmita dela visterie, e ea pracsisti a face
zapta raspunsurilor ce di Divanuld la comisia Visterie, dupa cum asla aS testa
orênduiala ei obiceiula tent' din Inceputa, 9i asIa urrneza si trebuinta acurn,
ca sa nu se faca amestecare c vre-unti casará trebilor. Drepta aceea, poruncesce
Divanuld sa bine-voiasca cinstita comisie, orI pe allí 2-lea, ori pe alit 3-lea vistierii,
sa-'111 orênduiasca a pazi la Divanti in tóte 4ilele ce le orbduesce Divanulti,
care sit cetesca raportarile comisieI visteriel, sa scrie rtispunsurile si porancile
ce face Divanuld catre comisia visterid, de care bite acestea 96, tie
condica, i fiind-ca la acebtl Divana' este loculd cola cuviinciosa si rAnduita
pentru tete comisiile si departamenturile, trebuinta este, ca si camisia visterid
sa se mute aid la Divanil la locula' celii orênduitti. 1790, Mada 29.
Cod. No. XVIII, pag. 196.
Moritz Romdnilora de V. A. Urechiel. TOM. It ald serie!, 1788-1800 si al 1V-lea dela 1774. 28*

398
V. A. UatcsnX
Dupa insciintarea ispravnicilor Buz6u1til, pentru una Petra Schiopul, carele
In vremea Domnulul Mavroglieni, ati jafuitil pe qatrarula Iordache Neculescu cu
multe luermi, i dup. porunca Divanulul puindu-la in mana infatip cu vechiulti
Otrarulift, ;si a face implinire de cele ce se va dovedi bune asupra-I, '1-aft
fosta pusil la oprélti, i ea gasinda aralicil aù fugitil, i cell porunca, cum sa
urmeze pentrn nisce marfa a WI: tutu* pesce i stupI ce se afla acolo ; pentru
care fiind-ca atrarult1 at trimesa jaiba ceréndil a se viudo acelea, i banil sa
stea la pastrare pang va e0 la cercetare, Divanula all gasita ca cale cererea
qatraruluI, i poruncesce ispravnicilor sa le vén11.1 Cu mezata, i bana s. stea in
pastrare pana vor eqi i alp' davagiI al lul, 0 se va pune Oa in maul ca
sa stea la cercetare. 1790, Junio 5.
Cod. No. XVIII, pag. 181.
Poruncü ce s'arc datii c'atre al ce alljlllaill pentru Dumitrache Turnavitu.
(Vedr pag. 360 861, 111).
Pela Divanula principatului te"re1 Romeinesc1.
Dumné-v6strg tuturoril mal josil numitilora jaluitorI, ce aft data jaiba pentru
Dumitrache Turnavitu, i dupa ale dumné-v6stra AMY, s'ati oprita marfa Turnavituliii,
i sta pana acum poprita, fiind-ca, Armappolon comisionerula Turnavitulul
ail data jaiba Divanulul, ca ori sa luatl asupra-vé t6ta acea marfa, sa nu stea
inchisa i poprita, spre a nu se intêmpla vre-o stricaciune, sért sa i se slobOc,la
a o radica, sa o trimita unde este poruncita de Turnavitn, qi dupa cum qicemil
maI susti, acésta marfa este poprita duptti ale -dumné-v6stra jalbI in scristi ; de
aceea dara Divanula care iara0 dela dumné-v6stra réspunsti in scrisa, dela fiqcecarele
osebita, subt iscalitura, orl sa se slob6da de yeti primi, sai ce réspunsa
sa datl in ? sa avetl a aréta DivanuluI in dosulil auesteI porunci, caci comisionerula
Turnavitulul este calétortl, qi astadl are a face Divarrilii stivér0rea pricinel.
Peutru care rênduimil pe... zapciu, ea sa, aduca réspunst 4-la totl in serisil subt
iscalitmile fieqce-caruia, fiind-ca comisionerulii da adeverinta in scristi subt iscalitura
de primirea, a tóteI marfel intréga, i ap pote sa i se dée iar intréga, sai a o lua
intréga asupra lof, iara a se desparti dintr'énsa, acésta nu se pote ; ci
sa datl réspunsil : oft sa se slob641 tóta, sal va sta tOtA oprita, citad nu vetI primi
a o lua tOtA asupra-vé, i cell."' ce ail data jam de s'ail oprita, va da réspunsul.
1790, Iulie 3.
Entiberg feld-marqal-leitnant. Cosma alit Ungro-Vlahiel. Filaret Beimnieu.
Dimitrache banit. loan Damaris. Illanolache Grädi,sténu. Constandin
Stirbeiei,
numnéluI biv vol vist. Fülcoianu.
DumnéluI biv vol caminara Hagl Mom.
Domné-el medelnicerésa Sultana, skra caminarulul.
Sfintia sa parintele Danid Zihno.
Dumnéltif vel post. Dumitrache Yarlaam.
Dumnélul Costea biv vel vame01.
Dumn.élul Atanase polcovnica f cumpératorif oboruluI i ala erbaritului pe
Dumnélul Hristodor ceatqa létula 1788.
Cod. No. XVIII, pag. 214.

Publicafie la 12 jude(e, a nu ingadui pe nimenea rara de paptfurl se amble
prin jude(e.
Dela .Divanula prin(ipatului ërei romdnesd.
Dumné-véstri ispravnicilor ot sud.... sinétate, fiind dar ca totl de ob0e catI
sunt siliti dupi ale lor trebuinte a Ambla prin téri, se cuvine si aibi pamurI
la manile lor, ca in ofi-ce vreme sa póti a fi cunoscutl ; drepta aceea papprile
ce le V017 avea, trebue se fie, orI dela pré Inaltul Prinipù, séti dela mine
feld-marsal-leitnant Baron fon Entinberg, sétt dela altù gbenerar comandirii,
cu acestal felti de pamuri potii totI a Ambla dupi ale lor trebuinte ; pentru
acésta se poruncesce dumné-v6stri ispravnicilor judetuluI, i cipitanilor, i rataflor
de plairi, qi vame0lor í zapciilor de pum pläT, ca de acum Inainte, pe cati
vetl gisi WA de a nu avea, oil alii pré Inaltului Printipii pamii set' alti meii
feld-marqal-leitnant Entinberg, séü alti altuI comandiril gheneralti, pe mil ca aceea
prin4éndu-1, impreuni cu ori-ce alte pamuri vor avea, trimetetl dreptù aid
Cu buni pazi ; ci dari dumné-véstri ispranicilor, pentru acésta si facetI inteadinsti
cercetare inteacestd judetil, i sa urmatI intocmal dupi cum mai susù vi se
poruneesce, cad intfacesta0 chipil este porunea pré Inaltului Printipil; aseme-
Bea 0 cAtl va avea papprI dela dumnéluI Oberst Fi§er gheneral aghiotantii,
iariql stint slobodl a imbla. 1790, Iulie 29.
Cod. No. XVIII, pag. 238.
12 Publicap pentru una °fifer i pentru cinci casa el fugig.
()titre ispravnicil ot sud....
Dela corposuld muschicescù" lipsesce anti ofitera cornet(' ea 5 cazad, i nu
se scie unde se afli, care fiind-ca se cere acehl ofiteril la corposil, Divanulii
vé poruncesce si facetl totù felulii de cercetare cu multi strignicie, ca
aflatI i cu vole firi de vole si-'111 trimetetI negre0tii in lagirulti Muschicescg,
insciintAndti i Divatmlil indati ca arétare : cum? unde s'aù" aflatil ? 0 in ce vreme
PatI pornitù ?. 1790, August 15.
Cod. No. XVIII, pag. 247.
Din sfera justitieT, sub regimula austriaca mal aducem aci urmatcírele
acte, ca anexe la pag. 357 din urmti..
Dupi raportulil dumnélui" vel agi pentru unil stefan mofluzul, ce aù in-
§elati pe maI multi cu bag, s'ail dab"' porunci la dumnéle vel agi, ca 84-'1
(We sorocii de trei, patru séptemAul", 0 de un va pliti, si aréte Divanulni ca
trimiti la ocni. 1790, MaiÙ 1.
Cod. No. XVIII, pag. 119.
Hcteirirea ce s'ati facuta in dosula anaforalel depertamentului de cremenalion,
pricina a trei figani ai dunzndlui vornica Constantin Cre(uleseu, anume Barbut,
i Radu, ccite trei frati, ce lama pre sine Domnesci, prin cereetare s'aa
dovedita buni a'i,
Dela Divanula prin(ipatulu'i.
ISTOULL ROMINTLORt 366
Find-ca tota cuviinci6sa cercetare 6'3.5 Matti 0 atfttil din alto dovedI de
mArturiI ale némulul lor, catil i prin mArturia ce ail datil zapcil breslel armi-

400
V. A. Minna
qescI, se dovedesed aceqg tiganI bud ai casEI dumnéluI vornicului Cretulescu, ne
avendrt la mAnile lor niel In scrisd vre-untl sinetti, niel vre-o dovadi vrednicl
a se dovedi, pe sine cl aft fostd Domnescl; intaresce Divanuld anaforaua acésta
a judecatel depertamentulul, spre a-'1 face dumnélaI vornieul zaptfi 0 a-1 stapAni
cu pace ; pentru care se porancesce dumitale vel arma §t1 sa-1 fad teslimil la
dumnélaI vorniculd. 1790, Maid 1.
Feld-marpl-leitnant. ot Rebnnie-Filaret. Danatrache Ghica band.
Cod. No. XVIII, pag. 143-144.
Pitacd dela Divanti catre dumnéluI vornicil Slatinénu, i catre dannélui vel
logof. Tonga, i catre dumnélul biv vel vist. Mat& Filcoianu, ca t6ti diaforaua dosolipsiY,
ce are comisulti Ianache Barcanescu ea sotia sa Smaranda Manil, sa
urmeze dupa poruncile pravilel ce se cuprindil la insciintarea ce ail Mad paharniculd
Saul, 0 pentru off-ce alte prigoniri vor fi intre dumnélor de dosolepsie,
de t6te si se faca de catre dumnélor curata alegere qi izbranire s'évér0ta.
1790, Maid 4,
Cod. No. XVIII, pag. 127,
Carte pria care se orenduesce sfinfia sa Vleidica Zehno, epitropulei easel
vornicului Bacovip
Fiind-ca slugeruld Iordacbe Palada, ce aù fosta ping acum purtatorii de
grije easel dumn6lul biv vel vor. Dumitrapo Racovita, s'ad arétatd réü iconomd,
risipitord i pagubitorti veniturilor easel, nevrednicil socotéla a-'§1 da de Mated
qi datuld dupa poruncile ce In doug, treI rêndarl 'i s1aü datil, ca sg se vala cu
ce s'ad a/an dumnéluI vornied dela casa domnieI Ole, la nevoia i lipsa de
cheltuialg, ce se BRA In téra stréing ; din care acésta pricing i rea iconomie
a numituluI slugerd, nepurtAndil grija a proflasi la dumnaul namitulti boerü vre-und
ajutorii, ei viindil la multa stenohorie §i lipsa de cheltuiall, vg4ut'amd la mgnele
sfintiel séle parinteluI VIldical Zehno, epitropuhl m6nastirel Coltel, cartea
dumn6liff numituluI boerti, prin care-11 poftesce sg, faca silintg, oil din veniturile
easel, orl sa i6e in datorie, off cu ce altd mijlocil va patea sa-'i ggsései
talen l douI mil', ca sa platésca o polita de atAtIa bag ce s'ad Inprumutatil dumnélul
acolo, la care aasta trebuintg, arétandu-se sfintia sa ea proftmie, 91
dela slugerulti Palada, neputêndil primi niel unit ajutord, dAndil réspunsil hotarItd,
ea niel o para nu are sa dée din veniturile easel, 0 vgqêndil ca din 41 In
4i merge casa dumnéluI spre risipire i prapadenie, aù cerutd sfintia sa cu jaiba
la Divand sg. 'i se dée asupra casa dumnélif numitulul boefú ; deci vé4éndi1 Divanuld
rea iconomia slugerulul Palada 0 protimia numituluI atchireil, care fi
la epitropia mo'ngstiresi Colp art fosta aretath i marturisitil de numitulil boeril
de buna iconomil, 'i-amù data cartea Divanulul la mânT, prin care orênduima pe
sfintenia sa epitropd qi purtatord de grije easel Bi veniturilor easel dumn6lul,
atitil mo01', viI, mori, i tiganI i orl-ce, t6te si le faca zaptd, sa le iconomis6sca
cu durere Bi eu silinta spre folosult1 i ajutorulft celtl euviinciosti,
pentru t6te catastihti matt], earele sa BAIA. volnieie a lua i socotéla de veniturile
i cheltuelele de pang acum, atfitil slugeruluI Palada, catil i tuturor ispravniceilor
i vitasilor de tiganl d'impreung ca dumnélor boeril epitropl, earl aunt
poruncitI mai 'nainte de acésta tréba A socotelilor, i oil-ce ajutoril va avea trebninciosd
la ale easel qi vor fi cu cale qi dupa orAnduiall, 'i se va da dela

ISTOBIA ROMINILORti 401
Divanù ; pentru care poruncesce Divanulti si vou6 taturor isprOvniceilor si 6menilor
easel, i vou6 vOtasilor de tiganf, sA avetI a sci pe sfiutia sa de epitrop5,
dindu-'1 supunerea si ascultarea la trebile easel. 1790, Mail 8.
Cod. No XVIII, pag. 137.
Porunci catre dumn6lor boerilor judecatorl dela departamentul5 de cremenalionù',
ca pe tate qilele 81 aiba a cauta ea sigurantl pricinile vinovatilor, si,
lamuriniu-le pe t6te s6pt6mOnile, Vinerea, si aibl a raportui Divanuluf in scrisa
ca anafora, si dumnélul vol armad, pe t6t1 Vinerea sa aducl la Divanfi ar5tarea
acésta fa said. 1790, Man 17.
Cod. No. XVIII, pag. 148.'
Porunca catre dumn6luf vel spat. i vel agg, ca sa oraduiasel dumn6lor
pe t6t1 s6ptOmOna, a fi dol slujitorf ne-lipsiti langa dun-11161d Landis comisar,
ea sa fie pentra trimeterea dumn61or ofiterf si altil, ce se porneseti cu postia,
a-'1 duce la comisia visterid, si de acolo la vol capitanti, ne-sciinda ostasif nude
este comisia si postia si zabovesdi trebile. 1790, Mai5 24.
Cod. No. XVIII, pag. 162.
S'ag facutti porunel la ispravnicif ot sud Saac, cum ca la di int6iÙ de
/unie este sA se v6n4a ea mezat5 aid in Bucuresef viile luf Petcus satrAre15,
ce stint la acelti judetii, si sA dée in scire la vecinif imprejuras1 i la alp' de obste
catf vor vrea a fi musteriI, la caro li este sa vie dela Brasov aid si curatorulti
cell or6nduitti, spre a fi de fata la vhdare. 1790, Man 29.
Pela Divanulti printipatuluf tgrel rominesci catre cinstin magistrat5 alti
crIescel cetatf Brasov. Cartea cinstituld magistratil dela qi int6i5 de Iunie pentru
viile Id Petcut satrArelti, s'a5 cititti la Divan& si iata s'ati ficutti publicatie,
int6iÙ aid inlauntru politief Bucurescilor, la totT, call vor vrea a fi musterif, catil
si afara la judete, satenilor, unde sunt numitele vii, la totl imprejurasil vechaï,
cum s'i la alp, ca sa scie tog cum ca la di int6iti a lunil luf Junio dupa ellindarulti
no5, este sl se faca vhdarea ca mezat5 viilor lul Petcuta, (sic) pentru care
nu lipsesce Divanulii a insciinta ;4i cinstitulul magistratil, ca la acea di sa vie
si dumnélul curatorulti aid in Bucuresel, uncle este obiceiulù' de se face mezaturile
la starostie, clruia i se ea de la mid cartea cinstituluf magistrat5 spre
a fi cunoscut5 Divanuluf. 1790, Mai5 29.
Cod. No. xviu, pag. 172.
Porunel catre starostea de negutitorT, ca sa d6e in scire la totl negutitoriP
si la alp ce vor fi musterif de vil, cum ca la di kni6i5 de Ellie va si faca
mezatu viilor luf Petcuta satrArelti ce le are aid in panféntulA t6riT, ca celt1 ce
vrea, sa campero. 1790, Man 29.
Poruneg pentru pricina ltil Stoica Hardoiu i Stan Zabava, birsanY, ea pantiril
din plaiulii Ialomita, de of 580, ce le-ail luatii acei pantirl, si s'atl hotArit5
a le plati 6ia Po talen l 1, bag 60, din care cei-l-altf banf s'ati implinitti,
iar tal. 430 implinindu-se prin chezasia lui Sterie vatafulil de plaiù, 1-ail opritfi
ispravnicif, de care s'ati facutti porund ea mumbasirti pahar.... catre ispravnid,
ca A dée ace1 bad negresitii, ca de na vor fi urmatorf, se va trimite mumbasirit,
si vor plAti si t6ta cheltuiala. 1790, Maiti 29,
Cod. No. XVIII, pag. 173,

402
V. A. UREmil
Catre durnnéld vol vist. diva raportubl dumnélul vel vist. prin care aréta
zachereaua ce s'aù' cump'ératil, i banii ce ail rAmasd din baniI ce ail luatA cu
zapisù dela camara, i s'ait datil rgspunsti In dosulA raportulul damned, ca acel
bad ce ail r'émasil i cu banil ce s'ail string din judo*, dupa. Aspunsulii ce
luatù dela stolniculA Nencialescul, ca stint bad de a se implini ca suma
acea In visterie, sa se dée banil acum la camarA i sa se iée zapisulA care sa dée
Divanuld lar/ de prelungire. 1790, Maiil 31.
Cod. No. XVIII, pag. 177.
Dupa raportulA dumnéld logof. IoniÇii Damaris i alti cumnatei lui, Maria
Cantacuzino, ce aréta ca la beleOeulil ce-lit-ail In tovara0e Cu dumnéld biv
vel vist. Inache VAcArescu, la Banésa, avêndil trebuinta de a suma cherestea
pentrn facerea und podi01, ail tocmitù cu satenii dela Butiman i CoconiI, ca sa
faca acea cherestea i sa o aducl, dandu-le i talen i 200 din pretulA tocmelel,
de asta-t6mna de cAnd tocmitù, abia ail adusil a treia parte din cherestea,
dintru acea pricina Intêmplatù multA paguba fiindA heleqteuill deschisti,
de s'ail dusù pescele 0 o mori§ca sta in uscatù de unti anù ; dupa cerere
orênduitA mumbaOrti, ca priu scirea ispravnicilor, sá fad, strins6re acelor sated,
pentru aducerea cheresteld rêndurl, rêndurl, dap/ tocméla ce a avutù, iar
avêndii a r'éspunde sá aduca doI, treI vechill la Divanù i celor-l-alVi. 1790, Junio 3.
Porunca ce s'ail Wail in dosulA jalbel i anaforald depertamentuld la
pricina luf Gaetan Roea, locuitoni dela téra leqésca ot Stanislav, pentru
unel mo01 ce ail cumpè'ratio en zapisii, dela létù 1789, Junio 29, pe §ése ad,
care sa chiama ChisallA ot 3/Toldova din tinutuld Bucovinel, i acum Arabia a
intérce slugerult Dona dela Foc§ad véndatorulA, cu pricina ca ar fi mat-o sora
dumnélul, qi sora dumnéld Ecaterina aù datti adeverinta ca nu este mo0a dumnéd,
in dosultl careia adeverinta facutil anaforaua depertamentuld.
Dela Divanulti prinfipatulu'i romcinescl.
Drépta i cu cale flinthl anaforaua acésta a dumnélor boerilor judecatod
dela depertamentù, ce facü, dela patru ale acestd lual, care este alaturata fateacésta,
o intaresce qi Divanulù, qi orênduesce pe sluga Divanuld aprodA
ceau§eseil, care mergêndù sa iée pe slugerala Dona sA-'15. aduca 'naintea isprav-
Mellor judetuld, qi de va odihni pe numitulA jaluitoriti pentra t6te, ca sá se multamésca,
bine; iara ne odihnind pe jMuitorq, acolo 'naintea dumnélor ispravnicilor,
sa iée pe slugerulti Dona aduca aid la Divaml. 1790, Junio 5.
Entenberg, feld-mar§al-leitnant. ot Ittimnic-Filaretts. Dumitrache banA. Ion
Damaris. Dumitrade Catargiu. Marehelius.
Cod. No. XVIII, pag. 178.
aci o catagrafie de lucrurl, cu evaluarea lor, fòrte proprie
a aréta in ce staé averea nemiscatòre la finea secolului 18-lea si
care era valelrea lucrurilor.
Catagrafie vénclarea lucrurilor rcvposatulul lón Puiul, nifeiltdre i nemi,sedldre
precum ma'i jost1 pe nume se arétei.
Talen l Rani
7 O g-iubea de postavA imblanita cu vulpe vechle.
1 90 Alta giubea de zufil vkata vechie,

ISTORIA ROMINILOR6 403
Taled Bani
5 93 una capotil de postavü Onatfi. vechitl.
5 30 0 génta de sea turc6sca.
27 90 0 giubea de eatifea vhgata si Cu sireturI buue.
42 63
10 75 0 giubea de hatai verde desblanita $i cu sireturI, vechle.
11 60 Ipacfi o giubea ghermesutfi albastra cu profirurile de zarvadea vechIe
i in launtru sandrace i blana de 6ie.
31 O plapama de belacosa verde cu florl i Cu cérsafultí
7 O blana de sandrace dela giubea feme6sca, fara profilii, vechïe.
28 Ipacti, blana de pacea de jderil dela o jubea feme6sca, fara profilti.
130 78
11 O tilie vechle de hatai verde, blanita Cu eacomti.
9 60 17n1 profilti de sangeapfi dela o giubea feme6sca.
12 O amase de panza si ea ismenele cu florl.
51 60 0 rochie de atlasil verde eu anteriulfi eI i cu gure de hirti.
4 60 0 umbrela de sandall
4 Doua branisóre de panza cusute ca matasurl i umplute ca &fi.
223 18
82 Uuti binisti de postava cafenifi, blanitti cu znihi (?)
5 15 0 veznea de cele marl.
11 Cincl feto de panza lesésea ca orbote.
14 Umi arsafil de panza cusutil ca tiriplicti i impluttl cu &fi ca 2 fete
perno miel, ca retelele cu firti.
12 0 strafilea de pai6re albastra.
335 45
2 78 0 buiama ea uslinurl (?) si o jum'étate testernelil.
1 30 Doull fete de perla de panza cusute ea matase.
11 Uml ceasornicti de argintti stricatil.
2 93 0 pareche ciorapl nemtesci de matase.
1 45 0 pareche condurI de catifea cusutl, i pareche ciorapl.
354 51
7 O suia de sidefti ca colanfi de arma.
48 0 dita nemtésca de copilti.
a 60 Douö fete de pera de panza lesésca ca retele, i ami cérsaftí asemenea,
6 épte servete de panza lesésca, i uml peschira panza de Vil,
1 75 0 ghelberea vechIe.
1 30 Patru testopanurl femeescI, vechi, cusute ca matase.
376 24
12 15 0 jubea de postavii, blanita ca vulpe.
36 105 0 buc citarle, coi 18.
5 75 coi uzbote negro.
8 75 Una s)peta de cele mart
9 60 Unti fral Cu presinil ca alamurI.
448 39
2 Patru solnite de clestarti, i o caramfill,
1 Dou'6 calcece de manl.
15 UTA ibricil smaltuita,

404
V. A. Miscall
Talen t 13ant
2 3 17nfi pistolti cu toculti lul.
2 15 0 basma de pang, cu firA.
455 72
7 60 5 cotI citarie.
25 45 Unti biniO de postavti nAllutitz.
7 18 11 coVi macatA liachela.
16 60 4 coi postavA
1 15 Trel tabacurl,
513 30
28 60 19 oca cositorti talere i castr6ne, oca po par. 60.
5 60 6 cotl pAnzA 1eq6sci cu
8 75 1 §apazargicti Cu scArile de alaml i cu hap postavti.
5 2 tabacherl de peatrA.
32 2 inele, uuu1ì ci zamfirti cu 2 diamantele, i altulA rubiuù Cu 2
diamantele.
592 105
2 Un ti 41icA bArbAtescit
2 Unti tulpanti i patru bucAtele.
1 12 Ore urmuzil.
1 30 Unil iatanti.
1. 60 0 vesnea
600 75
30 TreI feligene pr6ste,
4 45 0 pAi6rA négrA cu qireturI.
7 Unti tool' talere cositorti, oca patra, dramurl. 275, po para 60.
5 39 3 oca cositorti talare, Po para: 60, oca.
69 2 spete:
2 2 bucAtele macatti
618 18
1 30 TreI feligene bane, i 4 zarfurl tumbacil.
1 30 2 petice de nurcA.
30 1 petecil de gmi ro01 cu fir4 prostA.
2 Una ibnicú cu leghianti vechit.
78 0 tavA de cele de Beci5: Cu 8 pahare.
1 72 0 tavA de aramil.
625 18
2 60 3 tAvY mal
1 60 1 ibricti de cafea mare.
5 O scatola cu clondire.
9 90 13 oca aramA veche, cAldArr, cazane, oca Po par. 30.
3 15 2 oca dramurI 100, o cAldare.
647 3
78 Ting ceainicti.
1 63 'MIA grAtaril de herti.
45 0 tigae de he'll.
24 0 tigae de aramk

ISTORIA ROMINILORO 405
Taleri Beal
2 6 farfuril marl.
1 30 TreI farfuril, i unÙ feligeanti.
654 3
45 0 pgreche c4ite de masA.
_ 15 Unti sfequicti stricatii.
7 81 Oca 6, dramuri" 300, cincl tingirl.
2 63 2 grItare de fell, 1 pentru rod, li alta pirostrir.
2 96 Oca 2, o aldare.
1 3 Uml cantaril.
668 66
2 93 Unti sufertapl mic5 stricatti.
4 42 Oca 4, patru tipsil, i mitt sahauti, oca Po par. 45.
2 36 HMI ligheanti mare.
7 3 Piulita cu uni pisalugti.
685 0
66 Trel ibrice de cafea vechl.
39 0 tug de fell de pr5jitti cafea.
30 Unfi sipettl stricatil.
1 6 20 Ore urmuzti.
12 Nisce lijare de ciorapl.
687 33
48 Nisce gull.
7 60 60 oca prune uscate.
3 45 0 oglindl.
9 0 plosa stricatl.
90 -nil sipetti stricatri.
18 14 petecele de retele.
699 63
45 Unil calùpti de iqlicii.
18 Nisce petecele postavil.
_ 30 Nisce mItInil de sidefü.
3 36 3 perne implute cu pene.
1 3 chisele BUM,.
96 0 oglinda stricatA.
705 48
3 und scaunti cu postavù vên'étti.
1 Cincl petece de postavil, i unulù atlasti.
90 3 litre cafea.
12 6 ijn4 cazanti cu capil, oca 8, dramurl 300, po par. 55.
6 30 0 plapomg citil, cu cér§afulil el.
1 81 0 ap'erat6re nemtéscl ea tocula el.
730 15
60 0 retea lungl.
3 60 3 vi6re.
14 66 4 coi atlasÙ In qatrange.
19 45 0 jubea femeéscl, qtofg négrl, desblitnita.

406
V. A. URECEUX
Taleri Bani
2 3 0 masa de plaza.
5 96 93 cog orbote albe.
775 105
81 0 fa ta de perna,
4 18 2 coi si 3 nip! tabinite.
9 12 4 coi postavÙ
57 0 perie de Bee% i uu colanti.
1 24 4 parechl" f6rfecl.
791 57
1 30 6 coi dulgbettl
1 18 0 tug de feligene de alma.
22 60 50 dramurl sireturT bune, dramula Po par. 18.
1 Unit peptene de baga.
4 15 Doua br6sce de usa, nemtescl.
821 60
1 90 6 cog be1ic6sa négra.
7 15 2 cog si un rupti atlj.li lOE atrange.
75 3 rupl tabinite.
3 45 8 coi zuf, negru.
90 0 fa ta de perna terpet. si 2 bucaOle.
835 15
1 21 Patru manuche de peatra de bast6ne.
10 90 5 coi si unti rupii atlasa limpede.
23 3 inele de aurfi, cu cate unù diamanteltt.
45 0 sticlis6ra de crista16.
48 130 petecti sandalti, i unti petecrt atlasti, i 2 petece gurl late.
30 0 tabachera.
60 0 tabacbera cu nisce petricele pr6ste.
871 69
90 14 chiotorl de firit
14 60 58 drammi argintù, farfurie cu liugurita el.
2 108 12 dramuri siretri bunti, 7 bucaOle.
5 30 25 tabacherl próste.
1 21 5 hartil de sponce.
2 30 5 coi lana.
898 48
15 Cind sticle de césornice.
3 2 coi si 3 rupl atlasi limpede.
54 0 pene mare.
1 30 Unti cotti postavil vên'étri.
33 Nisce condes de plumbA i nisee carami nerat.esel.
903 60
30 0 pareche manusi de matase.
45 Thai burete.
45 Nisce petricele pr6ste.
1 90 Dramufl 14, 12 copci de argintti.

ISTORIA ROMINILORt 407
Taleri Bani
3 O crucilita de aurit
33 0 cabe en ceara n6gra.
5 102 18 colane de matase.
1 12 4 bucag gull de Lipsca, cog 6, parale 7 cotultt
916 57
1 21 2 bratarl en sponce de argintti.
3 33 Dramuff 12, null zarfti de argintti.
105 0 sponculita ca peatra.
63 0 retea i 2 parechT bratarl de cordele.
15 Nisce petricele de granatit
922 54
2 48 Gull ver4I de catifea, coi 16, Po banT 18.
5 51 217 coi siretti galbenti de cele de carata, po banT 3.
45 3 coi panglice galbene.
69 17 cog sireturI inguste cu firO.
48 Gull de fill prostil, coi 16, po banT 1.
931 75
pareche cutite argintti.
15 75 2 lingur4e argintti. dramurT, po banT 28.
2 undrele ipacti.
3 72 0 suia de argintit dramuff 18.
2 O cutie en 2 parechT corcel, i 3 sponcT i dong petricele próste.
1 96 0 lingurita de argintO, i o sponca de argintil, dramurl 9.
954 78
40. - Unti cotti si 4 rupT de materie grea de &it
17 111 2 bucag catifea vèrgata.
24 Unù biniii cu sangep de postavti vechiti.
6 108 6 coi si 6 rupI catifea sangepie i galbeva.
1 63 Unit cotti si 5 rupI catifea négra.
2 15 Nisce gallop de margaritarti
30 Una cutie de lemnA de cele de pusil marfa.
1047 45
13 UnO sipettl mare.
2 24 -Unit sipetelti micsorit
1 24 0 cutie ca doftoril.
2 60 15 coin& de fira prostit
33 'nil tafturù de curea.
1 O lada veche.
1057 66
30 Until felinarti vechiii stricatti.
65 30 10 coi si 7 rupl stofa, négra Po tal. 6 cotulti.
22 60 Oca 90 safi lana, oca po parale 10.
380 Vedre vinü, po par. 45 vadra.
78 20 ic6ne de hartie.
5 Gémurl de Aida.
18 Dupa: 6 coi catifea galbena, po tal. 6 cotulti.

408
V. A. Uanclui
Talerl Ball!
5 Und galbend ce s'ad Osad ta perinsie,
1900 Vêndarea caselor ce ad prinsti.
8454 24
660 43 se scade.
Talerl Banl
85 25 S'ail p1tit datoria dovedita de ale reposatuld cu zapise
si tara zapise, In
Tal. Bant
= RaducanuluT Têrgovistén eu zapisuld reposatuluT
dela 1789, Noembrie 6.
10 90 La copiiI reposatuluT Radu logf. fiindù chezasil
pe Una* ce luasa dela Ianache Caciup priu
zapisulú reposat. Ivan, ca mula 1788, Auust
22.
30 Luí chir I6n Pana dupa zapisulti reposatulul
ot léta 1789, Decembrie 25.
3 55 Luí 16n Turcin ce-'1 dedese de aft platitt1 vaina
podulù' pentru 5 buVf eu vind.
31 Inculta Vutcaru ot hanuluT Serban-Voda, pe
care banl avea amaneta 2 inele, care luandu-se
s'ad vendutd.
10 Alta datorie a reposatulul : mgrunta.
85 25
147 18 Simbria Bftlaii slujniceI, pe anT 8, cate tal. 30, dela
léta 1782 si pana acum 1790, gua din tal. 92 ce ad
luda dela reposatulft rênd ari pentru imbracamintea el,
dupa f6ia ce ad arè.tatd.
232 43
22 108 LuT I6n singa, cusurd din simbrie.
171 72 Telaliculti starostel de negutitorl, i alta telalîcü, dupa
obiceid, de lea: Po banT 6.
18 60 LaT Vasile capit., nepotuld reposatulul 16n, pentru cheltuiala
mancara copiluluT in 3 lunT, cata' ad fostil la elti.
15 Zapciulul celd orénduitfi de dumnélul vol aga, ce ad
fostù napristand trepadator la facerea mezatuluï.
10 Logontului starostesca pentru ostenela sa.
190 Cheltuiala pogrebanid reposatuluT I6n Chiru, si alte
obisnuite pomenirl, sarindare, i milosteniT, dupa f6ia
iscalita, ce acum ad datti chir Ianache Cincu.
660 43
R6mane suma %mural mostenire pe séma 1111 Alexandru, copiluld.
Se mal scade coprinderea anaforalel depertamentulul, a se da luí
chird Teodorachi Cincu, i Ianache Cincu, dup. cererea ce faca,
ca si se 1mplinésca, luatI de dumnélor tal. 1000 milostenie, ce
prin diati ad lasatil sotia luí Ivan Chiratica.
Rémane, adeca (long miT trel sute opt-spre-deee i baui 101,
Cod. No. XVIII, pag. 184-191,
2793 101
475
2318 101

isTonte. RomisiLoatr 409
Dela Divanulil prin(ipatului rérel romdnesc
Din porunea Divanulul, fAcêndu-se catagrafie §i vênciare ca mezatd
miqeAt6re ale mortulul Ivan, ca unor lucrurl peritóre ce nu era de trebuintA,
niel de vre-und folosti copiluluI Asta, cum ei la o casa a luT Ivan, care vi aceea
s'ad socotitd mal ca cale inteacéstA vreme a se vinde, s'aù' adusù. la Divand
acestd catastihti de s'ati v'éclutd vênqarea In suma ce all prinsii pe t6te, ca care
acéstl catagratie ad trimesd dumnélor epitropii obetei, i ca starostea de negutitorl
i anafora la Divanti serse del i4 Iunie a acestui urmAtor, prin care serie,
a de fatft, Cu chiril lanache Cincul, unchiuld i epitropuld nevêrstnicului Alexandra,
copiluld sin Ivan Chiru, Wadi dupA obiceill mezatuI i v'encjarea
acestor lucruri, earl din clod vil care s'ad popritd din porunca Divanalul pe
séma ne-v8rstnicului, d'andu-se do dumnélor epitropii subt purtarea de grijA a negt4itord
de credinta, ca sA le lucreze pang igi va veni copiluld in vArsta cea dupA
pravilA, de anl 25, luandu-'§I acelii negutitord venituld ce va eql dintr'acele vil,
fArl numal din anti in anti, sA se dée copilului pentru ajutord la crescerea i procopséla
luI Po talen l 70, ei atunci, copiluld Orsta, iée acele
viieóre Intra a sa stkpftnire, 'aerate ca tóte pamestiile lor, dupA zapisuld ce ad
datd la epitropti; aqi0erea serif' dumnélor epitropii e1 pentru talen l 475, ce-'1
scadd din suma pereasid, ca s'ad pliroforisitd, cum ea m6rta, muma nev'èrstniculnI,
prin diata sa adeveritA ci prin zapisuld Aposatulal Ivan, soOld el,
ail oraduitli sl dée talen l 1,000, milostenie la fete mad, racing, prin mftnele
lui chir Ianache Cinculd ei a Id chir Teodorache Cinculd, din earl s'ad fostd
datit namal talen l 525, care acestd zapisd fijad-cl se vga qi la Divan6, bine all
urmatii dumnélor epitropiI de scA4uttl, insA datoll se fie numitir negutitorl
a Implini or'enduiala aceea, ca care mérta 1-ati indatoratd; iarA aceqt1 tal. 2,300
opt-spre-4ece, banl 101, all poruncita Divanuld dumnélor epitropilor, al glséscA
negutitord, omd de credintA, spre a-'i da in doblndl, care dobandl sa se
dée iar ajutor la creseerea e procopséla copiluluI ; dad, pentru ca sA fie sciutd
ci bine sigurifsitl acéstA periusie de ban!, a numituld copild ei viile, all IntAritd
Divanuld acéstl catagrafie, care dupfi ce se va trece in condica Divanului ei
in condica epitropid, sa se dée in mftnile epitropului, la care s'ail data ci copica
in vreme cuviinciésI, sA-Vi caute acéstA pereusie, luftndd pang, atund
pe totil anuld dobftnda acestor banl, ImpreuuI ei cu acel tal. 70, din venituld
viilor. 1790, Iunie 7.
Elfenberg feld-leitnantil Cozma alil Ungro-Vlahiel. ot R6mnic-Filaretos.
Dositeirc Betzeì. Rada Slatineanu. Manolache Grüdifteanu. Dumitrache
Catargiu. Merchelius.
Cod. No. XVIII, pag. 191-192.
PoruncI catre starostea de negutitorl, ca sit publicuiascA ca talalfi, in tétil
politia Bucurescilor, catre toff Boeril, negutitoril, &1i cAtre veri-eine, parte mirenéscft
i bisericéscA, spre a fi de obOe înseiinaï, cA e porunca e hotAtirea Divanulul,
ca de acum Inainte sA nu Ind Imprumuteze eu haul, niel pe PitArésa,
niel pe fluid dumné-el, sat a primi amanetù verl-ce, cl celd ce va frnprumuta
va perde. 1790, Iunie 17.
Cod. No. XVIII, pag. 204.

410 t A. Uttgani
Publicatil la 12 judetc, ci la spdt. i vel agá, pentru o slugd ce ad fugitil.
Dela Divanuld Printipatului rei Romeinescl. Poruncd cdtre....
Fiind-ca unit argatd alit dumnélul Oberlaitnant Baron de Pree dela reghimentuld
luT Levener savolejard (chevaux légers ?) aü fngit, numele II este Gaspar Hilas,
dela téra CehuluT, insuratil, papistasa, la vêrsta mare, de chid sucuri si done degete
la fa ta rosu, perulti capulur murgii, barba nu rade, frunte scurta, omit gros?i, cu
jubea albastra, al/611dd gulerd rosu, i manecard rosu, ca nadragl albT, care fiind-ca
multe pagube aù facutii la stApanulft sü. s§, datl dumne-vòstra in scire la toti
zapciil i capitaniT sa cerceteze pentru acestit omit, si ori unde-la va gasi, prin-
46nda-lit aducl la stapanulit séü, ca bung bacsisti are a lua dela stApanuld
sèlt acela va gasi va prinde. 1790, Iunie 26.
Cod. No. XVIII, pag. 211.
Poruncd ditre dumnélor boerii judecdtorZ al deperiamentuldi de cinc!,
fi ai departamentului de cremcnalion ca sd nu fie filranil,
(inuri sec trag prin judec41.
Dela Divanul Principatului Kra Romtinese,
riind-ca Inteacésta vreme, cavenita lucruluT, diva obiceiii ce aû fostfi i mar
nainte, care este cuviinciosii a se pazi si a se arma, s'aii data pornucile Divanulul,
ca nimenea din tgranT sa nu fie tinutt séù trasl pentru pricinT de judecatl,
ODA dupA luna luT Tulle; ca sa póta locuitoril de obste stringe bucatele qi
a-'sT cosi fkurile, Divanalit poruncesce i aid la depertamenturl, ca inteaceste
doue-treT iIe, 0, se caute en silinta si mai ca osebire pricinile celor de afarA,
care stmt incepute qi intrate la judecata acestor depertamenturl, spre a lua sar-
OW, i Mercurl sa se aducl la Divand tete anaforalele lor, pentru care poruncesce
strasnicii Divanuld i damne-v6stra tuturor zapciilor Divanaliff, sa avetT a
infatosa pe tgranl inaintea tuturor altor BucurescenT Inaintea judecAtiT, sa canto
pricinile lor, i Mercarl sa avetT a aduce anaforalele. 1790, Inure 30.
Cod. No. XVIII, pag. 219.
Publicatie la 1,2 jude(c, i la spilt. i agd pentru unä maraitand ce se ccre.
Pentru un ti marchitand anume Mihaiii Haibel, versta Id de 40 anT, statulft
luT maruntil, la fatA uscativit murgü, *alit capuluT negra rotundd, °chi'
negri, -en straie nemtesci, ca und laibara ca maned' cenusid albit, cu palarie
negra rotunda, care fiind-ca este omd ca pricina, i fiind-ca se cere a se gAsi
negresitii, WI de nicl unit feld de altd cuvénta, se poruncesce dumné-v6stra ispravnicilor,
sl-'14 cautatl ca tad felnlit de mijlocd in tad coprinsulit judetuluT,
negresitd prinOndu-'10, ca bunl paza sa-'14 trimitelT aid i sa avernil
panel. 1790, Lille 31.
PoruncA catre dumnelal vel arma, ca sa iee dela Inchiserea dumnélul
vel spatarit, pe Stan Schiopu, pe Marin Petco si pe Ene Nedelcu, i s1-1 trimita
la ocna Telega, i WA de a doma poranca, sa nu se slob641, aducêndil mumbasirulii
armAsescil aspunsil de sëvêrsirea poruncel. 1790, August 16.
Cod. No. XVIIr, pag. 245.

0.11.........
1stonis Romératont 41i
Carte la magistratula BrapvuNI pentru viile Parasehivel, fata luI Peteoinaf.
Dela Divanulü prin(ipatului Ord romünese, dike einstitulii maghistrati
alä erased eetüti Brapvul.
Insciintimil cinstitulul maghistratri, ca avéndrz multi credited, si iée dateria
de bail dela Patent sAtrIreltilil, ce ail murittl, and din plménturile crlesd,
si de aid, care Peteut avéndù vil aid in pamêntulii Ord Romftnesd, dupg jAlbile
creditorilor de aid din pArtile loculul, aù venitù carte Divanulul dela Inalta
gubernie a printipatuld cetata Sibiulur, spre a se vinde viile la mezatil, trimi-
Onchl aid si procuratorti alti lor, ca sa fie fa tl la vAnclare, cad vir Divanuhl
le-ail datù spre vén4are la mezatil, care mezatii se si urmézA ; dar acum asnpra
urmArel mezatuluI, se arétA cu jalbg la Divaral Paraschiva fata Petcoinas,
prin care arag, ca numitulii tatAlii söi Petco i nasit, avéndil 18 pog6ne de vie
la valen PopeI sud. Saac, care dânda-le la numitulii Petcut zgloga prin zapisil pentn.'
tal. 1000, n'ail pututtl nicI tatIlil siti, Bid ea a se desface de Petcut, sc6te
numitele pog6ne de subt zglogire, pAal acum cind crediterulii lul coprinsil
tóte viile lui, iutre care (lice numita Paraschiva jaluit6rea, ea coining" si
pog6nele ei, i cautA numitif credited, ca impreung cu. viile IttI Petcut al vêtt41
si via el ; pentru care slice el s'ail judecatù ca creditoril lui Petcnt aid la maghistratii
pentru acéstl vie, de undo afiatti dreptatea i astéptl sI vie deliberatü
dupg orênduiala judecgtel ; dupg a cgruia jaiba Divanuhl pe de o parte
ail popritti acum de acéstl datl mezatulil acestor pogke de vie ale eI pAnl si
se pliroforisésci Divanula de curgerea pricind, dar de altg parte, nu lipsimii a
insciinta ciustituluI maghistratil, de este dupg cum aréta numita Paraschiva jgluit6rea,
ca s'af" cercetatal priciva eI acia de fatA en creditoriT, add i cu insult
sotia lul Petcut, care se cuvine a se intreba de acéstI pricinI, ca al aréte cum
scie pricina, si ce réspunde la acésta ? BA bine-voiascl cinstitulil magistrata sa
insciinteze Divanulil ce judecatA si hotArire s'ail fAcutil ? care acéstl insciintare
catil maI in grabg, fiind-cg numitulù Ode zAticnitti. 1790, August 17.
Cod. No. XVIII, fila 248.
Divanulü prinfipatului fi'.rel rowel' nescl.
Se dg volnicie... sI mérgä la sud Bugg, de mide sä radice pe Panait shtgerulii,
i pe IonitA cAmArasuhl, i pe Gheorghitl samesulii, cum si vist. Neagu
rilnduiasca vechiltl, care sa rispumll si la banl, si pe catell patru ridicandu-'1,
MA a primi dela d.énsiI vre-unil rispunsil de pricinuire séú intêrcjiare, cu vole,
fir' de vole, s1-1 aducA cum me fárl de zAbavl ca sl stea cu totI de fatl
in judecatA ; pentru care se dA in scire si la cinstita comisie a visterid, cl de
se at% vre-unulil dinteacestI trei la vre-o trébg, sA aibg a oréndui pe altulA
iar pe (Musa sl-'1 ridice negresitii sg-'I aducg ; pentru care se poruncesce
si tie orênduitule zapciù, sI nu te intorcI cara de d'énsiI, ci Fatal in sépte optii
4ile sorocil, sA te afii cu patru cl fiindil intealtù chip, nu numaI
vel fi lipsitil din trébet1 ca unü nevrednicil, ci incg te vel si pedepsi; iar dumnéta
vel armad pe cel-l-alfi ce sunt cad al fostù in minAll, aibl gata,
sI nu pricinuescI cl iargsl lipsesce afar/. din Arbut ce Wall rtinduitti
en isprAvnicia, ci indatA ce se vor strings totI, sg aibI dupi infitisare la depertamentO,
a implini numaI decal bang ce Bunt hotiritI i sciutl MArid séle
prea Inaltulni printipil, dela totI ea nine bunl dovedifi asupra lor fiti de pri-

412
V. A. UREcrial.
cilla, t'Ara de a mai astepta a dona porunel, Amaina numif pentru vinovAtia
fapte'or, a face In urnia depertamentuld judecata pentru osênda lor i anafora
catre Divanti, cAd, c6,nd niel dupa acésta nu vel fi dumnéta urmAtord, i vei face
iarAl prelungire, vol fi cunoscutd de neurmatord datoriel slujbel dumitale. 1790,
Octombrie 15.
Enfenbery feld-marsal-leitnantd. Dionitrache banuld. loan logf. Constandin
Stirbeiti.
Cod. No. XVIII, fila 276.
PoruncA cdtre ispravnicil Prahovel, ca sa trimita pe Tova Nicolaa dela
Ploescl cu omd Inteadinsti, de Impreaua si ea davagiuld luI Radu MAnzu, ca
vole far' de vol°, la Brasov, ea sa-'11 isbranésea pricina de tovarasie ce ad Intre
el, care prin erotoerisie li s'ad clutatd plicina acolo si socotéla, ca iarasI de
acolo si se dée si sfArsituld. 1790, Octombrie 18.
Cod. No. XVIII, fila 280.
Dela _M'anula prei" ronkinesd.
Catre dumnélar stolniculd D unitraehe, starostea de negutitorI, si catre
preestesil companiel negatitorilor stréinl, anume, dumnéluI Costea biv vol vamesa,
Panaiotu Dimancea, Mihali Gheorghiu, Nicola Dimitru, Hristea Dus
Chiriac Potiza.
Fiind-cl Zamfirache sArdaruld, ce ad mirad la Misia, este datord la mult1
creditorl dela Lipsia, a carera vechild' este aicea Petre Vasiliu lipscanuld, i la
Ioan Cincul ot Sibil:1 i la altil din t6rile craese'l, cum si de aicl, a carora datorie
este sa se Implinésca din r6masuld periusiel a namitalul Zamfir, ce are
aicI In téra, care s'ad fostd data asupra sardarultil Chiriac Arbut, i din veniturile
casel luI Zamfir din epitropia ce ad fostd mal nainte satraruld Angheli,
fiind-ca, trebue ca datornicil sa-'s1 dovedéscl antdia fiesee-care datoria 111 prin
cercetare de judecata, en sineturl si ea dovedl vrednice si asla sA, intre la analoghie
a lua fiesce-care partea ce-'ld va ajunge cu rémasuld, carona sineturI i
dovedI, trebue sa li se faca o bulla cercetare, ea deosebitA luare aminte, i ea
judecata, dupit orênduiala pravililor, cAd datoraied este mortd ; de aceea Divanulti
orênduesce o deosebita comisie, pe dumnéta stolnice Dumitrache, ea und
practicosd la dreptatea judecatilor si la ale pravilelor, i ea, pe unnlil ce 1
fostd d'Ant6id orênduitü si la socotelele venitulul case! Zamfiraehe si a periusid
hl', si ai sciinta pricinel acestia, i pe dumnéld starostea de negutitod
si pe dumné-v6stra proestosilor al companid, ca la o pricina ce este de 'legatitord
stréinil, dupl obiceiula ce ad fostd a tilref, ca sa v'é adunatI top' la ami
leed, ande venindd atAtii Petre Vasilia i loan Cineul, cum si toti altI creditorI,
sit cereetatl pentru fies-care deosebitd f&te ca buna inane aminte, cata datorie
are? cu ce dovedl i sinetarl? de cAnd? si de ad luatit dintr'acele datoril séd' nu?
cu dreptuld Mulada diva oranduiala dreptAteI si dupa pravilf, sa lamuritI
datoriile ce vor fi bune, si sa artítati DivanuluI pentru fiesce-care datoruied deosebita
ea anafora; de alta parte sA aducetI si pe sardartild Chiriae Arbut, cAruia
sa-'1 ceretl cartea Divkinulul, ea sa vO pliro4.brisitl de averea luI Zamfirache sArdaruld,
ce s'ad data subt epitropia sa, l'ara care sunt t6te arnate anume, si sa
luatI In scrisd venituld caselor si a viilor, dupa cartea pe care este datord Arbut
sa o dée, pe vremea de dad s'ad facutii epitropia pana acum; asisderea i banil

ISTORTA ROM1NILORO 413
care ail fosta asupra satrarulal Angheli din epitropia sa gap sunt anume, sa vé. pliroforisit1
iarAs1 din cArtile dumnéluI si de iail datd toti sé ti nu? iarAg si-1 luatI
In scristl, aduckda cu socotéll buna In condee, bite veniturile pereusiel lul
Zamfir ce sunt fn banI gata, cum si la alte pricinI din veniturf si socotell ale caseI
lul Zamfir, de aa f6masil sltrarala Angheli indatorata din epitropia sa, dupi judecata
Divanuld, cu loan Cineu a mal rëspunde la cevasI, orl a aduce gil a da
niscare-va sineturl, telte acum si le lAinttritI si si argtatl Divanalul In scrisd cu
anafora, ca dintr'acele veniturl ce se aduna In banl gata si din vénclarea lucrarilor
tul Zamar, care s'ail data spre vênclare cu mezata, si poruncései Divanula
a se da datornicilor ce ad a lua ; msa, fiind-ca datornicil ati provalositil i pentru
mosia BalotescI ce ati fosta a lul Zamarache, si se afla anal stapanindu-se de
medelnicerésa 1'6m:intuid Mihalachi medeln., avénd-o camp6rati dela mezata lila
din itele MArieI séle Alexandru Vodi Ipsilant, cerkida a-'1 pliroforisi dumnéeI de
drepta ì cuvénta stipinirel séle asapra numitel moqiI, trebuinti este acum a se
chiima de fati si dumnélui cilminarl Hagi Moscu, vechilula dumn6eI medelnicereseI,
unde vor fi si datornicil fatl, ca 81-'0 aréte sinetula si dreptAtite ce are asupra stipanireI
namiteI mosil, care si le cercetatl dumné-v6strA spre a se da pliroforie
datornicilor la kara ce faca si si ariitatl si Divanulta in scrisa ; care datornicI
ati voIe, sil-'i socotésci i si-1 dovedéscl, si si aréte la judecati orl-ce alte lucrad'
ale le Zamtir, vor mal' patea dovedi arara din celea ce Bunt sciute Divanulul
din cercetirile ce slati finta ; pentru care orénduesce Divanula zapcia pe
vitafula de Divand, care ail fosta d'antéiii la pricina acésta orênduitd, spre a
face zapcilicula cela cuviinciosa, dupi povAtuirile dumné-véstri, pentru urmarea
si sëvérsirea trebei. 1790, Octombrie 18, BucurescI.
Enienberg feld-marsal-leitnant. Dumitrache banti. loan logofilta. Coslandin
Cod. No. 5(V111, pag. 282.
Porunci catre vl5dica Sindis, si catre paharnicula Gregorie Grecéna ca sil
cerceteze pricina Abel' MariutiI Visteresil si a bArbatulul séa Cazote, pentru pornirea
ce al finta ispravniciel el cu mare necinste aducênda-'1, i dandu-'1 josil sil-'t
batn, pentra cam pasa do 'I sine si inchisl, pentru cid ag luatti pe o
nep6ti a lor ce vrea si o (He mumg-sa dupi unü oma nevrednicil, si vrea si
o dée dupi anula ; si cerceteze sfintia sa i dumnéltif pah. si si insciinteze Divaiari
pe jAluitorl slob646, dela Inchis6re, trimiténda-'1 aid Impreuni
si ea acea cereetare.
Cod. No. XVIII, fila 293-294.
Carte de judecatorie la sud Oil ce s'eta data a fi judeceitor Radu biv 3-lea
logofati, dukú cererea luï.
Dela Divanta Prinfipatuldi Romcinescl.
Pentru inlesnirea locuitorilor ce ati pricinI de judec/p i pentru usurarea
si a ispravaicilor, care ail trebile judetaluI, priminda Divanula cererea sa,
s'ad' °M'adulta judecAtorti la sud Oltti ; cleci se poruncesce dumné-v6strl ispravnieilor
sil-'16 cun6sceti de judecitoril pe numitulti biv 3-lea logofétil Radulii, si si
aibA a cAuta pricinile de judecAtI ale norodulul. cu dreptate i cu silinti, d'andu-I
dumné-v6stra ajutoruld celti obiclnuitil de slujitorti pentru ceI co sunt In pricini
Merla Romdnfiorii de V. A. Urechid. TOM. II alti setiel, 1786-1800 si al IV-lea dela 1774. 27*

414
V. A. t.Tittenti
de judecata, la care yeti fi cu purtare de grija dumné-v6stra spre a nu se face
catahrisisii la tréba judecatorieI, 1790, Noembrie 15.
Entenberg, feld-marF,salii leitnant. Ot .Remlnie Filaret. ldn logof. Damaris.
Cost. Stirbeiü.
Cod. No. XVIII, pag, 317.
Dela Divanulil Printipatulai rei Bonginescl.
Porundi ditre dumnélor boeril judeatorl dela depertamentalti de Cremenalion.
Cinstitil magistratii alù craescil cetati Brasovului insciintéza Divanulul dela
9 acestel lunI, dupa calindaruhl noil, cum ca Inteacésta trecuta vara, s'A pasa
In tinutulil Branulul una hota mare, anume Capü' de fierti, care este si pana
acum la inchisére acolo, pentru care aréta cinstitula magistrata cum ca
adeveritil, ca acestil numita bota ar hi maI t'anta multe hotil i pagube In pam'éntula
tara aid; ded Divamilil poruncesce dumné-vástra, As faceti cercetare in
condicile puscariel, ì ori" de ait fosta acestù" namita hotil vre-o data In pedépsa
puscarid, oil de sunt treeute In condicl nescareva pricinl de hotiI ale lul, si ce
hotil anume ail l'acatit? si in cate rénduri si dela cine? In ce vreme? sa le scrietl
téte, si se argtatl DivanuluI prin dumnélul vel Armasil, care cercetare sa
avetl dumné-v6strA a o face ea graba, si sa ariitatl Divanulul, fiind-ca are Divanulii
a da réspunsll cinstituluI magistratii. 1790, Decembrie 10. Bacuresci.
Entenberg. Ot R6mnie Filaret. liada Slatinénu. Idn logof. 2JIateiì 1alcoianu.
lifarehelius.
Asernenea porunel ea acestea Menta si la Muscel, Arges, i DA,mbovita.
Anexe la pag. 365 (T. III)
Cu referipta la dOrI, vhml, cutia milelor i in genere la afacerl
de ale visterid, mal dAm6 urmAtòrele acte de sub administratiunea
austriacA:
Dupa r5spunsull comisiel visterid, ca dupa porunca ce ail primita dela
Divanil pentru pacura masalalelor a se plati dela visterie, ea dée poruncl
naruluI Manu, ea al aduca cartile de orênduiala i fitantiile de datil, data Po
runa catre caminara Manu, ea sa dée cartile i fitantile la visterie. 1790, Maiil 23
Cod. No. XVIII, pag. 357.
Catre dumnélul vol vist. pentru talenr. opt-decl i una, pretula a ciad bucatI
cita i coll 13, ce s'all fosta mata lui IVIanolache Oheorghiu, omula dumiséle
Barontl Bucovil, in viemea DomnuluI Mavrogheni la '-réba térel, adeca pentru
imbracamintea caselor de mosafirl, fiind-ca din socotelile de atuncI a venitulul
thel sunt rè"masi o séma de bani (1), sa se dée numituluI negutitoril acestl tal. 81
si se va tine In séma. 1790, Junio 7.
Cod. No. XVIII, fila 193.
Catre cinstitall rnagistratii alit craeseil cetatI Brasovulul, raspunsii la cartea
ce a trimisa, pentru dol bol ce aii mata vatavala de plaiula Dambovita, sud
(I) Ea15 culi.' se conslatii crt aü fostu r6roasil dttpii Mavrogheni, banl in visteria

lvrottre Romkitt.oart
Dambovita, dela unil Martin Eltu din téra Barsil, carI-'I avea cumpilratI de aid
din téra in 45 nemtescl si vrea sa-'I tréca inIuntru, si róga a se ierta boil acestiff
sOu s si-se dée huff InapoI, fiind-ca nu ail Sciutn ca este porunca a fi
oprip; Divanuin réspunde, ca pentra oprirea vitelor s'an facutil Insciintare la malta
craiasca guvernia SibiuluI, i gubernia va fi insciintatil pentru acésta, si magistratulti
de nu s'an ìmplinitü datoria a insciinta la totl locuitoril de obste, este
datorti a plati tota paguba jaluitoruld ; numal face gra0e (1) acum de acéstl data.
poruncitti vatavald de plain, sa Implinésca bang jaluitoruld, jail boil
sunt opritl a esi dui)/ porunca Inaltuld Plincipe. 1890, Junio 20.
Cod. No. XVIII, pag. 208.
Catre comisia visterid, dupa Insciintarea ispravnicilor ot sud Saac, pentru
nisce vite ce le-a prinsn treandil peste plain, unii Toma, fiind-ca Insciintarea nu
aréta loculti unde le-a prinsti, i Toma prin jaiba la Divanil ca era
sa le dud la pasune, unde sunt vitele frate-sén, i i la HomoracI le-an gasitil
plaiasiI, care Homoracl fiind-ca este departe de hotarn, de va fi adevérattl, nu
este vinovatii, si sa-'I dea vde a le vinde aid In téra, ci Inteacestasil chipù si
féspunza ispravuicilor. 1790, Tulle 12.
Cod. No. XVIII, pag. 228.
Publicafie la 12 judge, a este si se strige vindriciuld la sft3r;ituld hit August.
Dela Divanuld prinfipatulal Wei romdnesel.
Dumné-vóstra ispravnicilor ot sud.... vetl sci ea In sférsitulti lund lul August
este si se strige venlarea viniriciulul, diva obiceiii, pentra care sa publicuitl
la tot' de obste, ca cine va vrea a fi musterin, si scie pia cea orbduita, ca si
se afie aid, or)* Insusl, sén vechilil lor, ca si dée la mezatil, de uncle este slobodil
fiesce-carele a cumpéra ne-opritil, Indemnanclii dumné-v6stra pe totI musteril la
acésta, fiind-ca rodaln viilor estimpti, dela Dumneden sé aréta ; ci clan/ si
nu facetI cusuril la acésta, ci pe top' InsciintatT, pentru ca de se va Intómpla
vre-und musteriii a ni i se aróta de catre dumné-v6stra mal 'nainte liaa cea
orsénduita a vhd'érel, si scig ca vefi avea a respunde. 1790, Mlle 29.
Cod. No. XVIII, pag. 239.
Publieafie la 12 judge i la cdminarulti lifoseu, pentru slobolenia vitelord.
Cdtre ispravnicii ot
Fiind-ca pentru scumpetea de ale mandril in partile locurilor Cräiesci, celea
d'inapd, alla trebuinta slujbei cu cale, acum a sloboli saterea vitelor din téra
romanésca, si a lasa de a se deschide locurile pe unde ar putea trece vitele,
de acum dela 4i &Min Septembrie, dupi multi calindarn; decI si vestitI dumnévóstra
ispravnicilor, &Mtn locuitoril térel, catii si la negutitorI acésta slobodenie,
pentru care acestea vite ce volt trece ail a plati pentru slobogenia alisverisurilor,
din care se folosescil si se castiga, preste obicInuita varna ce platea, adeca adausi
de inn bon sén de min calii tal. unulti, de o vaca bad 90, de unn ¡anal, manzn
sOit rimatorn bad 60, de óle sOi cap% cate bad 40, care acestI 6men1 trebue
si aiba pasusurile celea trebuincióse dela insusI gheneralii comando, earl pasusurl
(1) Pentru prima data allamil utilisata vorba gra¡ie In limba romina I

416
V. A. Unucta
sunt sa se (We de aid dela mine feld-malal-leitnant Baron fon Entenberg,
or prin dumn6-v6stra ispravnicilor s se eéra, ca sg, se päta arta acelea papqua
la vanil; pentru care s'ag datil porunca Divanubil qi la dumnélulcminarú
Hagi, Mosca epistatulil vAmilor, ca sa ineiinteze pe vameql sa iée vama cea hotgritg,
preening maI sus sg aréta, i sa se de banil la lada rèsboIuluI de aid.
1790, August 12)23.
Cod. No. XVIII, pag. 245.
Porunca ce s'ati daei în dosulti raportutuï, caminariului Moscu.
Dala Divanulti printipatulta Vre't romänesd, are &maul cantinarulti Moscu,
epistatulti vibnifor.
cetitti la Divang acestil raportil aid dumitale, i câtil pentru venitulfi
balciulul GajenI, dumnéta sg te pliroforiseseI Inteadevärg catl hull a cuprinsil
sa arätI DivanuluI, fiind-cg este sa se dée dumitale porund spre a segdea pe
dumnélul vistiernl Gradiqteanu ca ace$1 banI, dupg orderuld Inaltului
pin care ail bine-voitil InAltimea sa a se pgzi privileghiurile môngstirilor dela
trel domnl, iara pentru ciauulä DrAgoiti, ce ail cumpäratil fumgritulg bAltilor,
fiind-ca este sciutg, ca in vremea ce era a data acésta slujba, While fiindg
asupra räsboiulur cgtre Giurgiov, apucatil a data acestg fumgritg', fiind-ca
locurI sunt la vale asupra Minkel unde se cuprinsera i top' slujbalil a nu Ambla,
pentru aceea se cade sa albA IngAduiala pentru acestil casual de bad.. 1790,
August 16.
.Entenberg feld-marpl-leitnant. ot Rämnic-Filaretos. Ioan Damaris. Costandin
prbeiä. Mateiti Fälcoianu.
Cod No. XVIII, pag. 248.
Rfispunsil la vAtafulti Sterie din plaiult1 Ialomita, sud DAmbovita, pentru
unil Coman zettl Serbu, din tinutulg MoeciuluI, care s'ati pninsit Impotriva poruncilor
ca gépte bol treandu-1 hotaruhl, i pentra Stan Geese ce ail fostil
parintiI luI locuitod aI plaitild la satulil Serbanesel, iarg, acum s'ag mutatil
in plgOle judetulul la satulg Valea-Lunga, ca alt1 patrueind 6menI, rude ale
luT, carI facil multe urmarl ne-trebnice ; ca vitele sa le tie acolo, jara pe stapAnulil
vitelor sg-'14 triméta aicea, §i de hotatirea ce va fa,ce Divanulii, va avea
räspunsg; jarA pentru celii stramutatil la loculg luI, care are a se duce la urrd,
s'ag datil réspunsii la comisia visteriel, a face porunca cea euviinci6s1, ca o trébg
a vistierieI. 1790, Octombrie 21.
Cod. No. XVIII, pag 285.
Dela Divanula prin(ipatuluZ Vrel romänescl, poruncä catre boerii epitropi.
Dela 10 ale acesteI inni, s'ail datil dumné-v6strA porund pentru veniturile
cutiel, ca sa aveti a fé da socotéla inaintea parintilor arhivel, dupg orändniala
hris6velor de tag luatulg i datulil, care socotelI teorisindu-se de catre pré
sfintia sa, sl aréte la Divank i pad, acum mid' o urmare nu 41 Mental, care In
12 qile de cilnd s'ag datil poruuca i pang acum, ai pututg dumnä-v6stra a vä
face catastihulg socoteler, a da i a Implini porunca ; ci dar, pentru acésta Inteadinsg
se trimete dumné-vóstra i acästa alg doilea porunek ca Mil de a zabovi

Isroars Rom/101.0ot 417
mal multü, sa avetl a va da socotéla negresita, Oa mane, care socotele,
sa bine-volesci pré sfinfia ta, parinte mitropolite, ale teorisi si ale da la Divana.
1790, Octombrie 22, Bucurescl.
Entenberg feld-marsal-leitnant. Dirndl-ache b antl. loan Danzaris. .21/atehl
Rilcoianu.
Cod. No. XVIII, pag. 286.
Dela DivanulA prinfipatulta (era ro»zcinesci.
Pentru 12 butt cu viral si 12 putini ea strugurl ale Radultii catana Brasovénul,
ce ail facutti in viile séle, care le are aid in téra, se poruncesce dumné-v6stra
ispravnicitor i vatafilor de plaia i vamesilor de schele, sa aveV a da
vole ca sa si le ridice si sa si le tréca inlauntru la Brasov, fara de Ma o oprire,
dupa cum sloboll aü fostal Brasovenil in toff ani a's1 trece vinurile lor ne-opriV;
pentru care sa aibä a's1 plati vama ca unù sudita ce este dupa tarifti, cate trel
la suta MIA de alta sup6rare, numal sa ingrijiff ca pe lama acestea vinurI din
viile stile sa nu ridice i altele, de cumphata fiinda, ca ca acésta se pagubesce
venituhl vamiI. 1790, Octombrie 29.
Enfenbery gheneralti. Cosma ala Ungro-VlahleI. Dintitrache bang. vel
_roan logf. Costandin Stirbe'i. 111-archelius.
Asemenea cärÇì s'ati datil Fi la acesa, mai jostí
Nicola Ciurcul, 12 bufI ca vintl si 2 putiif strugurl.
Dumitra Moise Brasovén, 16 butI ca villa, 20 putinI strugurl.
Than Stoica Brasovénul, 10 bug ca viml.
Dumitru Ioan Brasovén, 8 but' ca vina, i 20 putint strugud.
Lazar Chiral Brasovén, 10 bufl ca vinti i 20 putidi strugurl.
Dumitrul Ciurcul Brasovén, 10 buff ca villa i 20 putinI strugurl.
Ioan Lebula Brasovén, 12 buff ea vina, i 20 putinl strugurl.
Ioan BredicI Brasovén, 12 butI en vinti, 20 putinl strugarI.
Ionifa Dan Brasovén, 11 bufl ca vina, i 20 putinl strugurl.
Ioan Marco Brasovén, 12 butl ca vina si 20 putinl strugurl.
Dela Divana.
Cod. No. XVIII, pag. 30.
Publicap la 12 jude(e pentru a Mt supt5ra de vícàriti pe Praoven't
Breizzoil ca eta, ca chirie.
Divanula Prinp:patulza (0ei Romeinescl.
Poruncd are ispratmicii ot sud
S'ail insciinfatti Divanuhl, cum ca PraoveniI, i locuitoriI de la Brawl si
alfi ce vina ca carele ea chiril aid in Ora, si iara se intorcil ca chiril inapoi,
cum si cel tragti odaile al cal inhamaV la care si de calarie, asisderea
si ceT ce-'s1 aduca marfurl iarasI ca chiriI pe cal impovarafl, si iara se intorca
inapoI, care pentru uni1 ca acela de cal inhamafI la earl si de cal de calarie
de ceI impovarafI ce vina si mere' ca nisce mozafiri, n'ail fosta obiceia a plati
vacaritil, fara numaI de vitele cele slobode ce le aduca inteadinsil pentru ernatie,
la pasune, acele numaI aù sil plat6sca vacaritulti, dupa ponturile si obiceiulti

418
V. A. URECHIX
iar acum la potriva 'i-ar fi supgrandti slujba0I a le Ina vacaritulii ; decl, fiind-ca
pentru acestil facutii qi in vremea Domniei sale Mihaiti Voila
Sute, poruncl de a fi nesupgratI, precum este sciutti Divanultg, pentru care se
porunuesce dumné-v63tra sa dati porunca in tota judetulù, la capitanI, la zapcil,
la vata0I de plaiil i la totl slujba0r, ca nicl 'Meant"' chiprt sa nu ingildniasca
pe s1ujba01 oIerl a face vre-o supkare de vacarita pentra acestrt felri de cal, a
dumné-vbstra vet1 fi in vinovatie intocmal ca acel jafaitorI i calcatorl de porand
in potriva ponturilor 0 a obiceiurilor. 1790, Noembrie 10.
En(enberg, feld-leitnant. Dumitrache banti vel vist. Io'n logof. Manolack
Greic 6ostantin Mateiel Falcoian. _Marchelius.
Cod. No. XVIII, pag. 312.
Porunca ceitre ispravnicel ot swi Delmbovi(a.
(ve41 vol. III 1774-1800 pag. 874).
VetI vedea anaforaua ce ati datti la Divanii prea sfintia sa parintele metropolitti,
pentru care Divanult1 poruncesce ca pe acel locuitorI sa-'I facetl a fi
urmatorl i supql la acele drepte obiceiurl ale mo0d, spre a-y da adetulti
lor la sfinta Metropolie, dupa obiceiniti ce aa avuttl maI 'nainte pn li s'aA datil
acea carte la maul, §i dap cum dad 0 altt imprejuralI dupa, alte mo0f de prin
prejunl, mônastirescI i boerescI, qi acea carte ce art la mama. dela Domnultii Mavrogheni,
cum i acea adeverinta a rëposatulul parinteluI metropolitil, ce de sill
0 de nevole, le-ati datù, luandu-le sa, le trimitetl la Divanti.
Enfenherg leitnant-fel-marpl. i 1?6mnic Filaret.
Cod. No. XVIII, pag. 119.
Porunca catre cornisia visteriel, dupa orderulti Inaltuld printipil, cum ca
dela Noembrie ant8iti 1789 pana la August 30 1790, s'aii sfêrOtil o jumgtate
de anti, decl face trebuinta a se paradosi socotéla visteriel de datti 0 de luatti la
Divantl, 0 ce banl va Arnanea din socotéla,. sa de la camara craiasca, pentru
care este indatoratii Excelentia sa gheneralultii a avea purtare de grija la sëvêrgire
0 a da séma, i bine-volesce shêrOrea acesteI trebI, celti multú pana la
jmnëtatatea hind lul Iunie, ca de atuncl inainte sa se p6ta a sévêty i tréba
zacherelei, gala cea din natura, catri i cea ca banl, la care trebue si inaI fie
zabava, dar a aceea sa id sférOtti pana la sfèr0tulii lul Iulie. 1790, Maiti 20.
Cod. No. XVIII, pag. 153.
Porunca si hoteirirea ce ail feicutei in dosula anaforalei ispravnicilor Delmbovita,
pentru pricina inoiel Sei'culeni (le acolo, di nu urinézei locuitorii clatoria lor.
(Nit III pag. 874).
S'art cetitti la Divantii acésta anafora a dumné-v6stra pentru impotrivirea
ca care s'ail arëtatti numitil sated, pe carl i pan. acum qteptanda-i la Divanti
sfintia sa parintele Yladica Sidis (?) nu &ail ar6tatrt pip a veni, dupti sorocula
ce y-all putt inaintea durnné-vdstra, deel obiceiulti thii se urnaka
la tóte mo011e mônastirescl qi boerescI, §i mal vêrtosil ditpa, cum se va fi urmandri
la totI altiI imprejurenI de aicea de pe mOile mtiinastirescI §i boerescí, sunt
datorl i ace01 locuitori sritenI de pe mo0a SacuenI a fi armatorl, qi ila potti
ca nicl unri cav'e'nfrt a fi deosebitI in alte obiceiurI, cand na ati la manile lor

ISTORIA ROMINILORO 419
niel un d sinetd Domnescd vechid, sé vre-una ase4améntd la sfanta metropolie,
mal d'inainte de vremea domnulal Nicolae voda Mavrogheni, ca care sa p6tii dovedi
de adevérata (iisa lor, Divanuld poruncesce dumné-v6stra, ea sa aveti supane
WI de vola lor la datorie i obiceialii acela ce este si la altl locuitorl de
pe mosiile m3nastirescl si boerescI de aid dimprejard, si precum eel de apr6pe
vecid ai lor sant uumatorl, asa si el sa fie datorI a clacui gile dapa cupriuderea
pravilnicescif condicI, si a-'i da dijula fènulal intocmal precum dad si a10 imprejared,
si damné-v63tra santetr datorl a face urmarea poranceI Divanulal cu
implinirea cea cuviinci6sa pentra t6te dreptele obiceiuri ale mosiel, i acele sineturl
din vremea Domnid s6le Nicola° voda Mavrogheni, dup. poruuca ce avetI,
lué,nda-le din manile ion, sa aveV a le trimete la cancelaria DivanuluI. 1790,
Iulie 4.
Enfenberg, feld-leitnant. Ot Rdmnic Filaretos. loan Damaris logof. Nanolache
Greickteanu ; Marchelius.
Cod. No. XVIII, pag. 219-220.
Din respectult1 bisericel, a soilel si in genere alt1 culturel, mal
aducemil aci unele documente relative la administratiunea austriacrt
dupà caderea lui Mavrogheni, ca anexe la vol. III (seria 1786-4800).
Pitacil are eintropie pentru léfa celor ce invap
Divanultí prinfipatului fifreä romcinesci, are boerii epitrop.
Pentru cantaretil ce invéta uceniciI cantarl grecescI si romanesd, earl aft
16fa pe lung, unulil tal. 25, si altuld tal. 20, ce teed la améndoI talen l 45, poruncesce
Divanuh, ca dapa orénduiala hris6velor domnesel, vechT, sa avetl a le
da aasta orênduita 16fa, pe luuile ce ad a lua améndoI, adeca tal. 45 pe luna
la amiindol. 1790, August 11.
En(enberg feld-marsal-leitnant. ot Römnic-Filaretos. loan logofétd. 111anolache
GIL .6teanu. Costandin Marchelius,
Cod. No. XVIII, pag. 244.
Carte ce s'ai *WU in &swill raportulul dumisaie vistierulti Constandin Stirbeitl,
care este asemenea cu cartea ce s'ati data nzadistirei Pantelimon.
Dela Divanulii prinfipatulaï ërei ronuinescl.
Cu cale fiindd cererea durnnélul vistieruld. s'atit primitil la Divand, pentru
care Divanuld poruncesce molitvelor vóstre preotilor i tutulor locuitorilor acestor
mahalale, ca de acum inainte ilia de cum sa nu vé indraznitl a preface stapanirea
binalelor v6stre pe alte name str6ine, fara de scirea i iscalitura stapanulul
ci la orl-ce schimbare sa sci1i, ca avetI datorie, sa datI in scire dumndul,
iscalindu-se inteacea schimbare, prin care se va muta stapanirea binalel dela
and obragi la altnI, i sa tréca numele aceluia ce se face nod stapanft, in catastihuld
dumaluI, pentru care se orênduesce zapciulfi Divanulul
ca sa publicuiasca acésta porund la tog preotil si malialagiil, facéndil si
pliuire de dreptuld chirid de pe la aceI ce vor fi datorl, iar child in urma,
dupa ce se va publicui acésta perinea., i vor tos!, Vor face urmare im-

420
V. A. 1.JuvauI
potriva, nepazindù acésta orêndniala, atunel se da volnicie printeacdsta tArunca
a dumn610 numitulul boerti, ca pe cola ce va gasi intratil in stapanirea vre-und
binale fara de a0a iscalitura, unula ca acela al fie datora i silita a face on
dumnéle noti aseprOnta pentru chirie, fara de a nu putea pretenderisi urmarea
chiriel celel veelfi; a00erea qi dijmurile rodurilor ce puna pe mo0a acésta, dupa
obiceiula pAmhtulul, sa se implinésea din fieq-care--prin mal susil ofanduitula
mumba0ra, iara pe carele se va impotrivi a nu plat' drépta chirie, sail a 1111-V
da dijma panahltule din rodurl, aduca la judecata, deosetitti poruneesce
Divaualii i vanaarea de vinn i rachiü, sa fie cu scirea qi voia stapanule mega,
platinda fiere-care obicInuita adetti, ea orI-carele in urma dupa acta nu va fi
volnicil a maI vinde, ei va fi Cu totala opritil, cum §i pentru vite poruncesce
Divanulii pue vacara de pug, spre ale paitori, i a le punta pe unde mergü
vitele Bucurescilor, spre a nu calca gi a face stricaciune semünaturilor de bucate,
cad se vor da subt glába vorniceilor, i pagubele ce vor face, ei dara
orònduitula zapcia la bite acestea se faca a fi urmator. 1790, August 22.
Enfenberg, ot Ii6mnic-Filaretos. loan TRonaris. 111404 Falcoianu vistiera.
Illanolade GradOcanic. 111archelius.
Cod. No. XVIII, pag. 250.
Dug raportula dumnéle vist. GradiOeanu, pentru privileghiula mbnastireI
Sinad, ce s'ati intarita í ell cartea Divanulul, a lua venitula dela têrgulil din
4 Mari ce se face pe Valea Negovanilor sud Saac, care tine tèrgula Orlatil
inteacésta luna Oetombrie, ea sit ie in séma clumnélul caminarula Mosca dupg,
ponturile ea care s'aü Vendutil, s'ail data porunca la dumnéle caminarea ca sa
se adevereze üntêiii, de cata venita va stringe mônastirea, 0 sa tie in séma dumnaul
Vist, la sferturile ce plateseii. 1790, Octombrie 18.
S'aa Moen porunca la ispravnicfl Saae, ca sit orêndeasca a lua in scrisa
tota venitula ce va stringe 6meniI mônastiref Sinad, din 4 Marti ce se face WO
pe Valea Negovanilor, dreptula adevara sa iusciinteze DivanuluI, fiind-ca ara
a se scadea dumnéle vist. Gradi§teanu din sfertarile ce platesce la camivarula
Mosca. 1790, Octornbrie 18.
Cod. No. XVIII, pag. 284.
Eaca unele documente relative la comerciti i edilitate.
Porunel catre Nicolae Toplicean, ispravnicü ot FocpuI, fiind-ca s'aa Inseiintata
Divanula cum ca dumndlul ait deschisa sehela Gradiscel 0 se negutitoresee
ea marfa ce vine de la Braila, 0 s'an data poruncit de eqte la Aprilie
25, ca eel ce vor avea a face pe margiul sa se traga, neentezIndu-se mal meta
a cuteza sit urmeze impotriva, osebita aa scrisa caminarulti Mora la totl
vatqpil, de obqte, din porunea Inaltului pri4ipit pentru acestea, spre a se pazi
nizamula acesta, datord era 0 dumnélul sa urmeze, 0 cum cutezatii de
ail Ueda acésta fapta ? pe rang, alte rele urrnarI, impaninda drumurile cu
jitorl de trage pe negatitorl ori dincotro vina la. Gradisee vamuesee, de care
este vinovata, cere Divanulü In graba r(3spunsti de acésta urmare a sa, 1790,
Maui 10.
Cod. No. XVIII, pag. 141.

'STOMA ROMINILontr 421
Ogre diannelta vel agil.
s'ati insciintatd Divanulfi, cum ea cosaril, impotriva obiceiulul ce
aù fostd, iaú cate patru parale de mid cosil, plata lor, care acesta plata fiindd
peste mesura, si fiind-ca mai nainte era numal cate o para, Divanuld ad gasitil
cu cale adaustl Inca cate o para, care este indestula plata doue parale
de und costi ; decl, poruncesee Divanuld dumitale vel aga, nu numal lor sa le
dal porunca sa nu cera maI multd, ci si la obste in tOta politia sa vestescl, el
fiesce-care are a plati de co.d cate done parale, iara nu maI multa 1790, Octombrie
21.
Cod. No. XVIII, pag. 284.
Ctlire dumnelut vc sptt. i catre dumnélui ve l agei, ca th arete tacdmula focului.
La Dechembrie allí anulal trecutti, diva porunca Maria' sele prea Inaltulul
Principe de Sacsonia-Coburg, Divanuld ad Licata. oranduiall, ca fie-carele din
dumnd-v6stra sa avetI in curtea dumné-v6stra gata tot-deuna 20 sacale pline en
apa, i 50 topóre, i 2G0 donitl, i 20 cangI, 20 scarI bane sanötese si 2 tulumbe,
la care acestea tOte Wad cheltuitd banl cu cisla dela breslele Bucurescilor,
de -s'ati cumperatti i s'ail data dumne-v6stra, spre a le avea pururea gata
in pastrare pentru: intêmplare de foeil, in nanntru politiel, spre a alerga Cu 6menif
dumné-v6stra spre stingere ; decl, fiind-ca acum este sa se dée nizamuí i sa se
pue la cale miji6cele cele euviincióse pentru iutemplare de foal', Divanulil core
dela dumne-v6stra Argtare de t6te acestea mal sus d numite lucran l cu f6Ie anume
undo sunt i cate? care pana mane asteptIrmi Beim acestora sA datI damn&
v6stra negresitil cu raportù in scrisil. 1790, Octombrie 28.
Enfenberg feld-mars.-leitnant. Dumitrache bang. Mateill
Cod. No. XVIII, pag. 293.
Dela Divanulti Prin(ipatului ëreì Ronuinescl.
Ceitre ispravniei ot sud Saac.
S'ail cetitù la Divand atattl insciintarea dumne-v6stra, catti si a locuitorilor,
negutitorilor, a vatavalul de plaid, cad cu totl cera sa se faca Orel Joia
la Cislad, pe mosia sfinteI episcopiI Bun, a carera cerere o gasitI si (Winnev6stra
ca cale, ea und lucru ce argtatl, ca nu numal nu este spre o vatamare
cevasl, ci inza si spre folosuld la venitulil vamil all camaril ImphatescI, si spre
indemanarea la alisverisuld locuitorilor, fiindd departatI de alto tergurl cale indelungata,
pentru care, dupa raportuld dumné-v6stra, iata s'ad data dela
slobodenie pentru facerea acestal tèrei la Cislad, pe mosia episcopiel, pentru
care vetI insciinta la totI, ca 0, se adune spre a-'11 face alisverisd meopritl, atata
numai poruneesce Divanuld dumne-v6stra sA grijitl ferte ca nu cum-va cu prieina
acestul têrgA sa aduca stricaciune la alto te'rgurI ce cadd in partea loculul
mal aprepe, care stint vechI, ci sa cautatI, ca si aceste terguel sa se faca pentru
indemanarea locuitorilor, orenduindù' o di dud nu este tergd in cele-l-alte tergurT,
i niel acele vechi din depOrtarea loeuluI sa nu se smintesca. 1790, 0etombrie
29.
Fazfenberg ghenerald. Comm alù' Ungro-Vlabiel. Dumitrache band. Costantin
Marchelius.
Cod. No. XVIII, pag. 301.

422
V. A. UnEcirIX
Vela Divanulti prinfipatului frfrd románesel.
Poruned catre dumnetui vel ay4 i catre dumnelid biv ve? stolizia Costan. Nieuleseu,
epistatult"c narturilor térgului.
Fiind-ca Insciintata Divanuld, cum ca aid in politia Bucurescilor, patimesce
obstea cea sama de lipsa luminarilor, pricinuinda luminararil ca seula cata
avuta apr6pe este sa se stèrsésca de tota, Divanulti poruncesce dumné-v6stra,
ca l'adata dupa primirea acestia, numaI decatil 81 v sculatl dumné-v6stra,
(iar O, nu randuitI pe alta cine-va) sa reergetl i sa facetI eu amëruntulil cercetare,
atata aid In tota orasultä, cum si pro afara prin prejurula Bucurescilor,
verl nade yeti gasi sea, orl ala luminararilor 864 ala negutitorilor ce ati Mata
vite la zalbanale, séa macara ala cui va fi, dupa ce-VI vetI lua In scrisa cata
suma de oca este si la cine anume gasita acestù' setl, sa-la pecetluitI apoI
prialocurile unde-'1a vetI atta, &inda strasnica porunca stapanilor acelul setä,
ca niel de cum sa nu se cuteze a ridica seula din loculù 05, pana nu li se va
da alit doilea porunca a DivanuluI, prin dumné-v6stra, cad orl-carele se va Indrasni
a face o armare ca acésta in potriva porunceI Divanulul, hotarita sa scie
ca nu numal se va pedepsi strasnica, ci Inca va fi globita cu mare strafa, iar
dela dumné-v6stra asteptama t'ara de zabava, sa aduceti la Divaml catastihù cuata
de cata suma oca s'ají gasitü, prin ce locurl si ca aratare anume cul este
aeelù sea? adeci fies-carele cata SUMA oca de sea are? ci dar asIa yeti arma negresita.
1790, Decembrie 2, Bucurescl.
cod. No. XX, fila 330.
Vela Divanulii prinfipaltdul Vrei romdnesel.
Poruneei catre duninéltd vel speit. i dumnatil vel agtí.
La trel ale lul Ianuarie dupa alindara' noii, este sa se vênda. cu mezan
aicl Inaintea carauld, 150 caí unguresd si moldovenescI, decl sa avetI dumn6v6stra
a da de scire la totI de obste aici In Bucurescl, ca orl-cine va fi musteria
sit vie a campgra. 1790, Decembrie 13.
Enienberg. ot R6mnic, Filarat. Diana. baut. Rad. Slatinén. _roan Da»taris.
Mateii1 Faleotan, 111-arehelius.
Asemenea cartt Murta si la 2 judete de prin prejura.
Cod. No. XVIII, pag. 337,
',peltre ispravnicii ot sud Prahova.
At primita Divanula raspunsa ce facetl la porunca ce vi s'al trimesa Inca
dela 15 ale trecutulul Noembrie, pentru pricina seuluT, ce ca drépta analoghie
randuita a da si negutitoril ce ait strinsii vite i le-ail taiata la zalhanale
aicI Inteacela judetil, prin care ar'étag, eA aduana pe acel negutitorl, i apucandu-1
sa faca Implinire de suma cea oanduita, af6tatil, ca niel macara 10
oca nu se gasesce la dé.nsil, pricinuinda ca fies-care aveail strinse cate treHeel,
40 de vite, dupa ce le-ail Mata la zalhanale, câtit patina seil ce ait esita, unii
adusa la Bucuresci, alii 'l-ail data pe la luminarariI ce sunt prin têrgrtrile
de pe afari, din care féspunsa ala dumn6-vóstra, ama cunescutil, ca orl
diafendipsitl pe acel negutitorl pentru vre-unil interesa ala dumné-v6stra, ski el
Incredintata numal la spusa i isele Ion, t'ara de a va mal abate In vre- o

ISTORIA ROMiNILOR6 423
cercetare, ca sa aflatl adevèrulù, spre a implini si a savérsi porunca Divanulul ;
drepta aceea, atfttil vi se poruncesce, ca indati dupa primirea acestuia, numal
decata sa fendu41 6menI de credint i liarnid, ca sa faca f6rte Cu amaruntula
cercetare in tota judetula, si off ande va gasi sea macar al ctil va fi, insa
sume mal marl, dup. ce 'la va tua in scrisa cata suma de oca este ? si la cine
anume s'ati gasitil ? pecetluitI, apol prin locurile uncle vetI afia, dandil
strasnica porunca stapanilor meld sea, ca niel de cum sa nu se cuteze ala radica
din loeula saa, pana nu vi se va trimete ala doilea porunca a Divantilul,
cad orl-care se va indrazni a face o armare ca acésta, impotriva porunca, nu
numal se va pedepsi strasnica, ci Inca va fi globita si ea mare strafa, jail, dela
dumné-v6stra asteptamil Mt de zabava sü trimetetI la Divana catastilid curata,
de cata suma de oca Wag gasita, prin ce bean i ca afétare anume alü mil este
mail sea? i fies-eare cu deosebire cata suma are ? ci dar asa vet'l urma negresitil.
1790, Decembiie 2.
Asemenea porunca Waal facuta si la ispravnicil ot sud Vlasea.
Cod. No. XVIII, pag. 337.
"Mai dam la finea volumului, ca addenda la vol. III o serie de
documente fórte importante din administratiunea Munteniei, de sub
austriaci. De aci dam loe anexelor insesi volumulul de fata :
AnexA la pag. 5
Amti promisti la acésta pagina sa amt.]. intrega firmanulti provocata
de arzmagzarurile boerilor, dupa instigatia muscalilor, din 1792.
Ama analisatti acestil firmantl, dela pag. 2 la pag. 5, 'a acestul volum.
Aci îIü damil in intregimea sa, dupa uricarultz d-lui T. Codescu
(Tom. III pag. 1.31-144).
Talmeicirea finnanulul imp'éraescit
cAlesule intre igemouff némulta mesiacescii, Alexandre fiule ala luI Constautin
Voevod, sa fie sfe'rsitult1 tèü ca bine. Ajungênda acésta a u6stra inalta
porunca, cunoscuta sa-11 fie, ca, Maud-a-se pace intre vednica mea impe'ratie si
Austria, dupa ce ca indurare, i en mill pentru locuitoril acelor chid tinuturl :
a Moldova int6rse inapa de catre Austria, Wail data sfanta mea porunca in cuprindere
de citare pentru tota felula de darI multe sea patine, in curgere de
da anI, incepAndu-se dela trel a lunel Zilbige la anula 1205, ca
pace ca Austria si contenindil in urma i rasboiula Intre vednica mea imparatie
curtea Rosia, s'aa data asemenea a mea sfanta porunca in cuprinderea, ca
raelile Moldova, care in curgerea rësboinlni, dupa navalirea vrajmils6sca aä venita
in nenorocire, int'empinanda i ticalosiI, sa fie ertap totil in vade de doi anY, precum
mai ma dela 22 a luna Gemaziulahar anula 1206, de tall felulil de dart
multe séil putine, precum si de richiamvigele i bairamclacurl i alte deosebito
teclifaturl; iar acum fiind-ca [data boeril pomenitel MoldaviI, cata i alt1
locuitori i raele ail facuta rugaminte si cerere prin o jalaba grecésca i talmacita
spre a se inoi inalta porunca In cuprinderea pe preveleghiurl si bune o-

424
V. A. UngcraX
rendaelI a loculul eu care maI 'nainte s'ag miluita, ca waif ce si din vechime
aii aretata deosebita supunere si plecare catre inaltula meù deArletti, dar si din
pricina navalireI vrajmisescl in curgere apr6pe de patru anI, ait cereata s6rtl
impotriva, si aft venita In nenorocire, nevoitI fiiindù a lasa casele lor si a se
imprastia inc6ce i incolo, si Ionia s'ati pustiitg ; asIa dar pentra acea de mal
susa pomenita cerere í rugaminte a lor, cercetanda-se condicile de hamaiumuri ce
se afla in Divana, s'afi gasita c. raelile MoldavieI si a Valahid, socotindu-se -aceste
done eparhif ea o magazie a inalteI mele imperatiI, platinda darea lor, sa
nu li se cera socotell vechI, or in ce chip ar fi, Mg in bad gata, sé a intealta
cand Intre raele si musulmanI se va nasce pricina de judecatg, atuncea
Voevodul Moldavid, chiamanda pe amencloue partile si pe jaluitorI si pe paritl,
va da fiesce-caruia dreptulti ce va descoperi, iata aid se va intempla pligonire
sfada intre una musulmana si o raea, atuneea divanchiatipula Voevodului
altI musulmanI vor mijloci spre impacarea partilor prigonit6re i pricinile acele
earl nu vor lua sfersita, niel prin mijlocirea musulmanilor, niel prin vre-o alta
aleatuite, ce ar privi numaI i numal si pagnbesca i sa vatéme ca judecatl
mincinóse i nselat6re pe gracile raele, aceste se vor infatosa la cadiula
carele intru cea maI mare dreptate si neasuprire le va curma, ingrijindu-se en
totti chipulti spre a nu lama ceva impotriva dreptel judecatl, i avendil cea mar
mare sirguinta si frica, ca sa nu pricinuésca vre-o bantuéla gracilor raele a Moldavel,
care pe langa acesta na vor fi sup'6rati ca tragere la streine judecatoril,
maI vertosii marturia unul cresting pentra ung otomanti va fi primita la judecata
de epitropia vre-unui morta, sea pentru stramosescl aveff, iar in pricinl ce se
atarna de darea dreptatilor dupa hotarirea i glasuirea pravilelor, nu va fi primita
nnarturia anal crestinii pentru tang otomanti. Asemenea cand uuì otomana,
sea din Btarea ostinésca, sa din alta stare. va fi supusti sub invinovatire pentru
vre-o greséla in Moldova, se va trimete la hotarele megiesite si se va pedepsi
de catre otomanicescula sett zabitti ; pe langa acestea ca t6te ca s'ail data locuitorilor
Moldaviel poruncl una dupa alta, ca atattt aceia cad din hotarele si de
pe langa malurile Dullard, fall vole, improtiva alcatuireI de mal 'mint° trecenda
in Moldova, si in prigonirile dintre densil cacjenda in ucidere, supera pe raele
eu cerero de pretti de s'ange, cum si altI facetorI de vele i 1'61, carI fara vre-ung
cuventil gmbla prin locarile Moldaviei, sa se gon6sca ; hag neincapenda niel o
indoela ca aceI facetorl de rele vor avea tot-d'auna in cugetarea lor iutrarea in
Moldova, pentru acesta se hotaresce, ca earl din eel numitl negutitorI si orenduitl,
nu este sloboda niel until otomang din locurile megiesite a intra in Moldora;
dar si acestl negutitorI vor avea la mana marturie in scrisil dela za,bitiI
lor, de vole, pe care aretaudu-le la Voevodul Moldavid, sea la vechilulti sett, si
luanda in sorisú vole dela Voevod, sal vechilula sea, vor merge la tinuturile de
afara, i dupa poruncile inalte de maI 'nainte, ca sa nu supere turcii ce vor
ambla prin tinuturl pe raele ca cerere de menzilufl, sea sa semene i sa secere
si el, seti sa se faca stapani a vre-und case sell menzil, si atatii dupa asemenea
chipa sa se lucreze nestramutata asegamenturile imperatescl; ascmenea BA
nu fie ertatti si slobodg a se supera gracile raele, renduindu-se mumbasira in
Moldova din partea vizirilor, zahiturilor i judecatorilor, pentru naincin6se pricinI
de judecatl ; pe WTI acesta averile i pamenturile, earl fiindti mônasiirescl sea
a altor ipochimene, s'ati luatii din mana lor si se numeseta a acelei raele ce
le-ag rApitù, cand se va dovedi cA nedreptti s'att Matti, pamentula sea acaretula
acela se va int6rce la eel dreptI stapanl. Asisderea nu se socotesce de crtviinta

Isrmtu RomintomO 425
ca tagma negutitorilor otomanI sd Ad in Moldova averl i mo0I, séú sl tie cu
anulii, ski sd hrdnésci dobit6ce.
Asemenea viziriI §i mirimiranil mergbdil la mansupurile lor, sd nu se abatd
din drumuld celil dreptil i intrandil in Moldova sd ceje ca sdlnicie MI% plata
cadutd acele de trebuintd lor pentru mancare, séü menzilud, séù cal, care aceste
naacuviintate lucrurI nicl de cum mi stint primite ImpgrAtiel mele ; precum
acel car! vor merge in nIscal-va locurI ca pricinl de trebuintd, el nu se abatd
din drumulil celù dreptii i ajungêndil in Moldova sd ceje cal mal multi decatil
acoI insemnatl prin podorojna lor, care acésta de 0 pan acum s'a trecut cu
vedere, de acum lug inainte nu se va urma cea mal micA lenevire spre paza
acestel orênduelI, qi pe cutezdtorl se va pedepsi indatd ; asemenea i acel earl
strIngil haraciulil i alte zabeturI, sd, nu supere pe locuitoff, ceradu-le spinzd
pentru haracifi i alte jalnice cererl, dud mergil pentru a lor pricinI i cdqtiguff
pe la satele qi tèrgurile apr6pe de Dundre, precum §i 6menil séú colcil
zabeturilor i stringgtorilor de haraciil, sd nu fie slobodl a Ambla prin Moldova
subt cuantil el cautd raé strAind ; care aceste t6te pronomil se vor pAzi intocmaI
nejignite, diva acele din vechime- date inalte poruncI, dar nicl se vor cerceta
de cdtre vre-unil otomanù pentru straele ce vor purta, dupd slobodenia ce
din invechime aù avutù locuitoril loculul acestuia.
BoeriI earl cu puiuù mai Inainte ail venitil cu jalbd, ail facutù argtare
cd s'ar fi aflandù' inane poruncI, i sfinte haturi in cuprindere, cd (WI vre-unulii
din moldovenI va lua lege otomanicéscd, sA nu OW, a ma cere clironomie dela
cre0inil 01 parinti, i ca bite cd cercetandu-se condicele §i catastihurile nu s'ail
gäsitù sd se fi datil acestil fail de poruncl séü sfàntù hattl, însA fiind-cd acésta
se atarna de pravile, eat' cdutatù hotarirea pravelilor i s'aii vè4utù 1egiuitì, cd
décd vre-unii cre§tinù se va sfinti ca sfantula islamismosfi, dap, m6rtea 1111 nu
clironomisesce cre0inul sèù tatd, i bArbatulil una cre0ine fdandu-se musulmantl,
nu clironomisesce pe sotia sa murindil In nelegiuire, i feciorulù unel cre§tine
(WA se va face musulmanù, murindil tatahl gil cre§tinti nu-'14 clironomisesce
fittlù' celil musulmanil i unit musulmanti avêndri robii pe unil cre0inil
acacia-1A slobodil, décd, va muri fdrd sd vie la islaimsmostl, nu-'111 clironomisesce.
A0a dar, dupd aceste patru hotarld de pravile se va pazi i In Moldova
prin casapba0, dar fiind-cd este de neapArata trebuintd a se stringe oI din tad
acea de Dumnedetl 'Azad stapanire a mea, atatti pentru hrana locuitorilor Tarigradulul,
catil i tainaturile mirieI, raelile Moldavia sl nu ascundd oile ce le
aii spre vêndare i dui)/ pretulii hotdritil, sa le dée la negutitoril i gelebil, i sl
nu aréte cea ma mica nebdgare de grnd spre a se trimite oI Cu tótd Indestularea,
sub privigherea i purtarea de grijd a VoevoduluI Moldavia, iar oile acestea
dandu-le negutitorilor i gelebiilor Inadin0 orhduiti mime pentru aducerea oilor,
se nu le vamp Intealtd parte de locù; pe langd acestea, fiind-ed Moldova se socotesce
ca o magazie a inaltulul meA scaunù i adunarea zacherelelor trebuinci6se
se ingrddesce nume din Moldova §i Valahia, ail ajunsa a se cere dela
aceste doue locuri pentru toma irea hranel locuitorilor TarigraduluT, zachereaua
numitd mucaghesdn, care acéstd cerere de mucaghesan pricmuesce stricaciunea
plgubirea sdracelor raele, pentru acésta s'ail facutù impArdtésca aqedare pentru
d.esrddlcinarea acestuI mucaghesan, subt acéstd alcdtaire; antêiù' , zachereaua ce se
va stringe, impreund i dobitócele duandu-se la chele i Ondêndu-se dupd pretulil
hotdrittl, sd BO trimitd la Tarigradù', prin inadinsil cordbil a capanulul intealtd
parte sd nu se dée ; allí dallen, sd nu lase Mtn' lenevire semhAtura

426
V. A. UREcna
secerisula, sub euvanta ridic,atti mucaghiaoa, i altir s negutitorascaca
zachereaua co vor avea er pentru v6n4are, In catù i ei insusI si se folosésca,
dar si locuitoril Tarigraduliff sa nu int6rnpine lipsa de hrana trebuinci6g, iara
Voevodulti Moldova Impreuna cu boerir se vor sirgui in prieina acésta.
Fiind-ca din pricina rashoinlif, atatti din boerr, cat' si din raele, ail &Ida
In vre-o gresall, t6te aceste in oil ce fehl de vorti fi, lasandu-se lam
uitare, se iarta, numal dad se vor afla acum cu supunere i ascultare i ca
nisce supusr nu se vor abate din drumulii plecaril, i sa fie incredintatl ca nu
vor vedea altal de catii milostivire, mil i Indurare, si acésta Imparatésca a mea
orlare sa le-o fad cunoscuta, sfltuindu-% a petrece rugándu-se pentru multimea
anilor vieter mele i neclatirea Imparatier mele.
Alegerea In trepte fiindil spanzurati de manile Domnulul, acer de acum
Inainte Domn VOT alego dupa trebuinta la aceste pe acer credinciosr ì vrednicl,
Matti din grecl, cata si din pam6ntenl. Pe langa acesta, cherestelile earl' din
invechime s a obicInuitil a se taid din muntir Moldaviel si al Valahier pentru cetape
dela Runtile, sa se duca pe la cetatI, iar plata pentru taiatil i caratti,
dupa acele pecetluite In scrisa adeverinte, ce se vor da de catre se
vor socoti deplina in banir birulul, care este in mana Voevodului, fara a li se taia
macar null banil. Asemenea fiind-ca Voevodulti. Moldavier, dupa obiceiula
ie vama pentru t6te cate villa' la Galati, nu se va face nicr o Impotrivire din
partea nazaruluI Miel, carele prin amenir sal tsr trage dritula asupra \Tara Galatilor,
si fiind-ca In condicile Imparatescr nicr de cum nu se AI scristi, ea sa se atle
In Galati vamesti trimisil deja Isakcea, se vor isgoni de acum inainte, atatil
amenil nazirulul Kilier pentru yamA, catil i vamesa Isakcer. Dar si silitra care
se strloge pe fie-care anil pentru trebuinta taraphanaler, nu se va da in vênclare
la altuld cine-va, care ca acésta se pricinuasea stricaciune i pagubire saracilor
care este cu totulti in potrita Imparatescir mele von*, ce prin Voevodula
raele' Moldaviel se va face economie, ea gala pretulti, cata' si china pentru adusti, sa
se socotésca In birula par, iar acésta dandu-se mar WM de scire,taraphanaler,
se va pogorI la off si care chele i prin eorabil se va trimete la Tarigrad.
pentru ca sa aiba putere i tarie fiesce-care porunci Impératesca, si acelil impotriva
urmator capetelor mar sustl Insemnate sa se pedepsésca, se va cerceta condica,
si se va face aratare la Imparatia mea. Pe Lang aceste, boerir Valahier si al Moldovier,
precum i t6te cele-l-alte raele, ertandu-se dap/ cum s'a isù mar susti, pentru
greselile In care ail calutil in curgerea rasboiulur, vor stapani pamênturile numite
mosil, i cinurile ce ail avuta inaintea resboiulta, dupa dou6 Inalte poruncr
hate-humaiumul ce s'a data deosebita la 1108 la wijlocula lunil Seval; asa dar
locuitorli acestor eparchiI, boeril i saraeir, pAzinda datornica supunere si plecare
catre Imparatia mea, si aratanclti mare ascultare ì asemenea supunere ighimonulta,
ce se va orendui, nedepartandu-se niel de-cuni de datorie, ci Indeletnicindu-se
ca acea mal desavarsita priveghere Intru savarsirea trebuitórelor Imparlteser
slujbe, fara acela mar micti cusura, vor fi partasl dupa vrednicie, de mill
indurare si se vor umbri subt acoperemantula Imparatier ; dupa acestea, pentrit
haraciula loculur din Valachia, nu se vor cené mar multa de 619 pungl si din
Moldavia nimica mar multil de 135 pungI si 4441/2 ler, i dandi-se la srersitula
fiesce-carna anti haraciulù pomenita dela amandoue aceste eparchir la Tarigrad,
nu se vor mar sili a da si la havalele ; iarA pentra bairamlacurr se vor da din
Valachia iii banI Duman* si lacran r 90,000 lel, i pentru rechiavie 40,000 ler,
din Moldavia pentra bairamlacurl in ban gata si lucran l 90,000 si pentru

IsTome rtontamostr 427
richiavie 25,000 leI, i maI multi si, nu se edit Dela DomnI sa nu se dri nimicù
pentru ipca i déca nu se vor dovedi vinovatl de vre-o gresall si nu se
schimbe si dela domnil ce se faci acum din not], si, nu se iée nirnicù maI multii
de aceli obicìnuitú, fir% a putea insi siie i el ceva dela raele, trigêndd numal
avanturile lor, precurn: sare, vami si altele asemenea; asemenea pasiT, cadiil
aIi zabetl, ce se afli pe langi aceste douè eparchiT, s nu céri avaeturl supéritére
si pignbitére pentru raele, precum si de a trimete mumbasill numai si
numaI ca si iée darurl i sa strangi UnT, del acésta este ca totulti impotriva
poruncel Inaltel mele impërAii. Cand va urma a se orêndui séti a se scobori acei
ce se vor fi aflandii in treptele Inaltei mele impéritiI, si nu fie trebuinti niel
cu unii chipil a da beiT avaetii ; zacherelele ce se vor trimite din loculii acesta,
si se triméti asTa, in catii si nu se pricinuiasci lecuitorilor acesteI eparchil,
vre-o strimptorire, i dud se va cumpéra din partea mirieT, si se plitésci pretuli
zacherelei in numéritére, i si nu se inearce asupra locuitorilor, iari cumpérandu-se
de citre negutitorl li se va pliti in numéritére dupi prenlù locului.
Fiind-ci mal 'nainte ail ficutti arare ei cumpéritórea oilor de la aceste
doui eparchiT prin 6menr si caigil al casapbasilor pricinuesce pigubire raelelor,
lisatii a nu se maI urma acésta cu chipulù arétatil; dar de trebuinti fiindi
a se cumpéra oI din téti acea de Dumnelleil piziti stipanire a mea, atatfi
pentru locuitoril Tarigradaltil, cati si pentru tainatarl, vor vinde raelile acestor
douè locurI subt privegherea ighemonulul lor, oile cele de vêncjare la negutitorl
gele,T ca pretulti curgétorti, fdri a trece ca vederea can de patina, cea ca
imbelsugare trimitere de cif la Tarigrad, care acésta se cuprinde inte aanandoué
pomenitele sfinte poruncl i In sfêrsitii si se fad silinta cititä latru sév'èrsirea
dupi euviinti a poruncilor in pricina oilor ; cand va fi trebuinti a se cere cherestea
si alte de nevoIe la aceste doué locuff, mai antki se va da de scire beilor,
cati sumi trebuesce i in urmi se va pogori la hotarele améndoror pomenitele
eparchiI, iari plata pentru tAiatft i ciratii se va da in numéritóre de citre
mumbasiril orkiduitl inteadinsii pentru acésta, precum va da mana raelelor,
si nu fie silitl a o duce in locuri peste botare ; si dud se vor cere salahorl
care dela locuitoriI acestor doué eparhii, si nu li se tale niel unii bang micar
din pretuli obicinuitü, niel si se prelungései plata. Pe langi acestea, afari de
&manila negutitorl, nimenI altulii, niel din megiesl, niel din emad, si nu intre
inteaceste doné locurI i Amblandù din locil in locq, si pigubésci pe raele,
aduandil in locurile acestea dobitóce spre brani, séri séminandi si seceranda
pimkiturile i ogérele locuitorilor acestor eparhiT, ski si le stipanéscA; i oricare
va cuteza a se parta impotriva acesteI orênduelT, se va pedepsi strasnicil
asemenea (WA dupi pace s'ail stipaniti nedrepti pamaturf ski tarinI, se vor
intérce la aceI dreptI stipanl; asisderea cand nu va fi vre-o neapérati trebuinti,
si se triméti mumbasiri din partea impènäiei la aceste doué locurI, si mumbasiriI
trimisl si nu péti cere dela raele embote, si pentru felurl de pricinl si
nu intindi zibava lor in IVIoldova. Pentru ca si se pue in lucrare cu t6th scumpétatea
alcituirile de mal sus, dupi acea din vechime askjare, de cuviinti este
a se pistra in manile Tale, ca cerêndi trebuinta si se caute fiesce-ce pontÙ si
pe impotTivi urmatoruld inaltelor poruncl dovedindu-se, si se pedepsésel de orl-ce
stare va fi.
Boeril carI aréti supunere eltre Dommni lor i slujesci cu credintl Inaltali
meil devletti, si rémae in °hurdle si treptele ce ail avutil inaintea resboiuluT
stipanései pimkiturile ce se numescil mosiT.

428
y. A. Timan'
Asta dar, fiind-cg sirguinta i privigherea a se phi In nejignire acele Insemnate
mat susg, atlanda-se boeril in linistirea si dob6ndirea cinurilor lor, cu
supunere, intru unire cu Domnulg lor, catre a mea Imparatie, este pricinuit6re
de fericirea rel, si una din boert supóra pe raele ci cererea peste putinta, si
poruncita ca acestia sa se traga dela acesta fela de nedrepte i farg de cuvéttl
lucrad. iar ei nesupuindu-se se amestecg iariist in pricinl nepotrivite lor,
si asa Indrasnesca a pricinui jignire cersutet bune orhduelf, impotrivindu-se chipurilor
celor cu bung chibzuire a ocarmuiret Domnilor lor, pe acestia Voevolit,
ca acel ce aa slobodg putere, II vor pedepsi, vor intelepti dupg cuviinta.
lar tu, precum mat sus, sa te sirguesci atatii spre pedépsa acestora,
cata í spre linistirea saracilor raele; dupa acésta adunandg dare potrivita
fiesce-caruia rara osebire si Lira a se insarcina partea dgret unuia asupra altuia,
Cu felurl de pricid, i departandu-te de acesta felg de sup'érare, sl te sileset spre
Marsirea dreptatel, precurn si In 4ilele gvarsituld mosulut mea Sultan Abdul-
Hamidt, data asemenea poruncg; drepta aceea, fiind-ca ImpIratósca mea milostivire,
se reversa bogatil asupra tuttilor raelelor de obste, de trebuinta este
a se pune in lucrare tóte mijlócele ce ar privi spre liniscire i inmultire. Asta
dar Imphatósca mea milostivire si indurare, intinqêndu-se catre tott supusit sgred'
si In nevd, cad dela Dumne4eg sunt amaneta puterel mele, s'ea socotita
de cuviinta, sa se intaresca malta poruncii, ce s'a data mai 'nainte, pentru buna
orênduélg loculd i In 4ilele iubit6rei de Dumneleii puteret mele, pentru ca si
In Lama sa se faca purtare de grije i silinta trebuinci6sa, spre linistirea raelilor,
si mal alesù lucranclu-se bite acelea coprinse prin malta poruncg data pentru
acea ea milostivire i blandee ertare de bir'6 in cargere de dot ad, se va
arùla tal osirdia calda, spre a se unelti t6te acelea ce se atêrna de fericirea
loculut; pentru acésta s'aii data acésta de acum malta ponina, ca sa se impartasesca
raelele Moldavet ocrotiret si a ap'érarel trebuinci6se, &inda dupg trecerea
profezmiel de da mil si birula potrivitti lor rachiabighelilor, bairamlicurile precum
i avaeturile acestut de acum Voevodù', pazindu-se nestrgmutate alcatuirile
de mal sus(, care poruncg trimisfi la tine. lar tu, namitule Voevoda, prin'inda
acata malta porunca i cetind-o inaintea mitropolitulut Moldaviet, episcopilor,
arhimandritilor i egumenilor, a tutulor boerilor, capitanilor si a altor
locuitort de oil si ce stare, le vet aféta, ca In cata vreme vor petrece cu ca4uta
supunere, intemeiata pe statornicie i curnenia inimet, se va rev.6rsa bogatil asupra
lor Impftatésca mea milostivire ; si tu, cum si urmasil tél, cánd te vei arZita
cu cunoscinta imp'óratescilor mole facert de bine si s'éversinda pomenitele imparatescl
porunct, nu ve! avea niel o Ingrijire pentru schimbarea ta in graba, de
cata numal atuncia d'ad te vel dovedi vinovatil vre-unet greplt vrednicg de
pricinui schimbarea. Astépta dar, ca si tu vel rilmanea in domnia ta, ca una
credinciosil cu t6te jertfele catre Impératia mea ; i acele mat susil insemnate
(lupa pronomiile date de catre vrednicula filtra pomenirea unchialut mel Saltan
Mahmet, se vor pazi nestramutata si din partea Imp5r4iet mele, yiziril i altit,
décg cine-va din locuitoril de peste Minare i alp, raid ség marT, vor trece
hotare In minutulii aula, se yor pedepsi.
Si ta te vol' ruga pentru neclgtirea si intarirea pazitel de Dumneeleil putert
a mele, si ca sfkiirea ta si totl boerit Moldavel, departanda-se ea frica de tota
lucrula Impotrivg. Asa sg scil, si te sapuue sfantulut mea semnii.
S'ají scrisa la sférsitulg huid Rantazan, 1206.

Anexà tot la pag. 5 (Tornula de fata)
Amtt proniisti a da aci, In intregimea lul, tratatula de pace dela
dupà -Mitchinson, din opula acestuia "Tableau, (lela
ilfoldavie et de la W«lachie", pag. 230.
Traité définitif de paix entre S. M. l'impératrice de 11a3sie et de la .Porte
Ottomane, signé à l'assi le 29 Décembre 1791 (9 Janvier 192).
Au nom du 11,-;,s-Ilaut.
La très-puissante impératrice de tontes les Missies et le très-puissant empereur
Ottoman, désirant rétablir la paix, qui a été rompue par quelques accidents,
et terminer la guerre qui a duré jusqu'à présent entre leurs états respectifs
en fondant sur une base solide la paix, l'amitié et la bonne intelligence,
LL. MM. ont jugd à propos de confier cette oeuvre bonne et salutaire ait zèle
et aux lumières de leurs phinipotentiaires'
!STOMA ROMINIL0110 420
savoir : de la part de l'empereur Otto-
man. S. Exc. Jussui paella, grand vezir de la sublime Porte ; et de la part de
l'impératrice, S. Exc. le comte Alexand .e de Besborodlco, conseiller privé actuel
et chevalier des ordres de Russie: et pour suivre cette négociation LL. MM.
ont choisi et muni de pleins-pouvoirs nécessaires pour, rédiger, conclure et signer
le présent traité, les personnes suivantes, savoir : l'impereur otomau, les excellents
et très-savants Fels effendi Eiseid Abdallah 13iri ; Ordu Cardissi, revêtu
de la dignité de stambol-efendi ; Seid Ibrahim, ismet bei. et Rusnamadzii, Ervel
Mahomet, durri efendi; el l'impératrice, TAL. Exc. MM. Alexandre de Samoilof,
lieutenant-général des arrnées russes, chambellan de Sa Malesté, directeur de la
chancellerie du &oat, chevalier de plusieurs ordres ; Joseph de Ribas, généralmajor,
commandant de la flotte de Raenes. chevalier de plusieurs ordres ; et
Sergius de Lascarof, conseiller d'état et chevalier, lesquels Hinds à Iassi, pour
conclure une paix durable entre les den. empires, out respectivement accepté et
arrêté les articles suivants :
Article premier. Toutes hostilités et toutes inirnitié3 cesseront dès attjould'hui
et pour toujours entre S. H. le grand seigneur et S. M. l'imptiratrice
de toutes les Hussies, 1Purs héritiers et successeurs, de milme qn'eutre leurs
empires et leurs sujets respestifs ; elles seront ensevellies dans un éternel oubli,
et il existera h l'avenir entre eux une paix solide et durable sur terre et sur
mer. Il sera établi et entretenu une amitié constante et une harmonie durable,
taut qu'on observera avec franchise et sincérité les articles présentement arrêtés
du traité de paix, de manière qu'aucune des deux parties ne fasse on no tente
secrètement .ui ouvertement contre l'autre, aucune entreprise ou expédition. Par
suite de renouvellement d'une amitié si sincère, les deux hautes parties contractantes
accordent respectivement une amnistie et un pardon général h tout
ceux de leurs sujets, sans amine exception, qui auraient offensé l'une d'elles,
rendaut la liberté h ceux de leurs sujets qui se trouvent sur les galères ou dans
les prisons, permettant en outre à tous ceux qui ont émigré ou qui out été bannis,
de rentrer daus leurs foyers et promettant de leur rendre après la paix les biens
et les houneurs dont ils avaieut joui auparavant, sans leur faire éprouver la
moindre insulte, préjudice on offense, mais au contraire de les recevoir, comme
tons lours compatriotes, sous la protection des lois et des usages du pays.
¿atora RomdniZonl de V. 4. Ureellid. TOM. II ald eerie!, 1736-1800 el al IV-lea dela 1774. 29*

430
V. A. Un
Art. IL Le present traite de paix confirme et ratifie le traité concha et
signé le 10 juillet 1774, on de l'hégire l'an 1188, du 14 da mois de zamazielevel;
la convention explicative du 20 zamazielakir, ou du 10 mars 1779 ; le traité de
commerce du 20 du mois du redjeb 1187, on 10 juju 1783; et l'acte conclu
le 15 seffer 1198, ou 28 décembre 1783, relatif à l'incorporation a la Russie de
la Crimee et de l'ile de Taman et qui fixe pour limite le fieuve de Kuban ; et
les deux ha,utes puissances contractantes s'engagent à observer religieusement et
faire executer avec exactitude et fidelite tous les articles de ces traités, qui
n'ont point ad) changes par le present, ou par des traités antérieurs.
Art. 111. En vertu de l'art. II des Préliminaires, qui établit : Que le
Dniester sera poztr toujours la limite qui séparera les deco empires, les deux
hautes parties contractantes sout respectivement convenus par le present, qu'à
l'avenir le Dniester servira pour toujours de bornes aux deux empires, de manière
que le territoire situé sur la vive droite de ce &live sera muchu a la Sublime
Porte, et restera à jamais et incontestablement sous sa Domination ; comma au
contraire, tout le territoire situé sur la vive gauche du mame fieuve, restera
jarnais et incoutestablement sous la Domination rasse.
Art. IV. En consequence de la dite clause relative aux limites des deux
empires, et vu radicle IV des Préliminaires, qui établit: Que toutes les autres
froutières des deux empires resteront telles qu'elles étaient au commencement da
la presente guerre, et que tous les pays qui durant les hostilités, ont été pris
par les troupes russes, avec toutes les fortifications qui s'y trouvent et dans
l'état ou elles sont actuellement, seront rendus k la Sublime Porte ; S. M. l'Impératrice
lui restitue la Bassarabie, ainsi que les places de Bender, Akerman,
Kilia et Ismail, et toutes les villes et villages que renferme cette province.
De plus, S. M. l'Impératrice rend a la Sublime Porte la province de
Moldavie, avec ses villes et villages, et tout ce qu'elle renferme, aux conditions
suivantes, que la Sublime Porte promet de remplir fidèlement :
10. D'observer et d'executer religieusement tout ce qui a été stipule en
faveur des deux provinces de Valachie et de Moldavie, dans le traite de paix
conclu Pan de l'hégire 1188, du 14 du mois zemaziel-evel (10 juillet 1774)
dans la convention explicative conelue le 20 zemaziel-akir 1193 (10 mars 1779).
ainsi que dans l'acte du 15 du mois du seffer 1198 (28 décembre 1783), que*
le grand vézir a signés au nom de la Porte.
20. De ne point exiger de ces provinces aueun remboursement de dettes
arrierées de quelque nature qu'elles soient.
30 De ne point exiger de ces pays, pour tout le temps de la guerre, aucunes
contributions ou paiements ; mais au contraire, et en consideration des
dommages et des devastations quils out soufferts pendant la dite guerre,
les libérer pendant deux années k dater de l'époque de la ratification du present
traité, de toutes charges et impositions quelconques.
40. De permettre aux families qui voudraient quitter leur pays et s'établir
ailleurs, de sortir librement et d'emporter avec elles leurs biens ; et afia qu'elles
aient le temps de prévenir leura parents, sujets de l'empire ottoman, de veudre
leurs bieus meubles ou immeubles, selon les lois du pays, a d'autres sujets de
l'empire ottoman, el de mettre enfin ordre à leurs affaires, il leur sera accordé
un délai de quatorze mois, à dater du jour de l'échange et de la ratification
du present traité.
Art. V. Pour prouver la sinceritd avec laquelle les deux hautes

Romix' moRti 431
sauces contractantes désirent, non seulement pour le présent, rétablir la pail et
la bonne harmonie entre elles, mais la consolider l'avenir et éloigner tout ce
qui pourrait fournir le plus léger prétexte à des différends, la Sublime Porte
promet, en renouvelant le firman qu'elle a déja expédié, de défendre sévèrement
aux commandants des frontières, au pacha d'Akhaltziké ou Achiska, d'inquièter,
partir de ce jour, sous quelque prétexte que ce soit, secrèment ou publignement,
les pays et les habitants qui sont sons la dominatidn du Omar de Tiflis ou de
Cartaliuie, et de lui ordonner expressément de ne point interrompre les relations
d'amitié et de bon voisinage.
Art. VI. Le deuxième article du préseut traité ayant confirmé, entre
mitres traités précédents, Pacte du 28 Déoembre 1783, relatif à l'incorporation
l'empire russe de la Crimée et de Pile de Turnan, et qui fixe pour limite des
deux empires les fleuve Kuban, la Sublime Porto promet et s'augage solennellement
a employer son autorité et tons ces moyens pour maintenir dans Pordre
les peuplades qui habitent la rive gaucho du Kuban, et les empêcher de faire
des incursions dans l'empire russe, on de porter préjudice, soit secrètement, soit
ouvertemeut, sous quelque prétexte que ce soit, aux habitans russes de la rive
droite. Pour cet effet la Sublime Porte enverra à qui il appartient les ordres
les plus exprès, pour défenclre, sous les peines les plus sévères, d'enlever des
sujets russes et de les conduire en esclavage, et elle fera spits l'échange et la
ratification du présent traité, publier stir les lieux mames ces Menses. Si aprè3
ces dispositions il arrivait que qu.elqu'individu de ces pleuplades fit des incursions
sur le territoire russe, leur dérobat du Mail ou toute mitre propriété, ou
réduisit en esclavage des sujets russes ; sur la plaiute portée à ce sujet, il sera fait
prompte justice, et les objets pillés ou volés seront restitués. II ne sera fait ar.cline
difficulté relativement aux enquêtes néoessaires pour découvrir ceux qni auront
enlevé des sujets russes, et pour la délivrance de ces derniers ; de plus, les frais
que pourront occasioner ces reeherches seront a la charge de la Porte, et les
anteurs reconnus de ces délits seront sévèrement punis en présence du commissaire
russe, qui aura été nominé à cet effet par le commandant des frontières.
Si, contre toute attente, la réparation n'avait pas lieu six mois après
la date dela plainte, la Sublime Porte s'engage, un mois après la réclamation
faite le ministre de Russie, à payer toils les frais qui seraient
résultés de ces incursions; bien entendu que malgré ces dédommagements,
les peines, dont nous avons parlé plus haut, contre ceux qui troubleraient le repos
et la bonne intelligence qui doit régner entre voisins, seront sur-le-champ
appli quées.
Art. 'VII. Le commerce, formant le lieu véritable et le plus constant de
l'harmonie réciproque, la Sublime Porte, pour prouver qu'elle désire sincèrement
fleurissa autaut que possible, et se fasse avec sfireté et profit par les susujets
des deux empires, renouvelle ici l'art. VI du traité de commerce, relatif
aux corsaires d'Alger, de Tunis et de Tripoli, et stipule partieulièrement que si
un sujet russe rencontre nu corsaire d'Alger, de Tunis, ou de Tripoli ; s'il est
pris, ou si les corsaires s'emparent de son batiment ou de marchandises quelconques
appartenants à des marchants rinses, elle s'engage à employer son crédit
auprès de ces régences, pour faire rendre la liberté aux sujets russes qui auraient
été conduits en esclavage. latir faire restituer leur navire ou leurs marchaudises,
et à, les indemniser complètement; et si l'on apprend, par des ruports certains,
que les [Imams n'opt point été exécutés par les dites régences, la Sublime Porte

432
it. A. troxita.
s'engage, sur la reclamation du ministre ou charghe d'affaires russe, et dans
l'espace de deux mois, à compter de la date de sa reclamation, ou plutOt s'il
est posible, de payer le montant de l'indemuité de son tresor imperial.
Art. Yin Tous les prisonniers de gaerre et autres esclaves des deux
sexes, quels qu'ils soient, qui se trouvent dans les deux empires, exceptés les
chretiens qui, en Turquie, auraient ambrassé la religion mahométane, seront mis
en liberté immédiatement après l'échange du present traité et sans aucune
ran9on, ainsi que tous les autres chrétiens (pi sont tombés en esclavage et
nommement Polonais, Moldaves, Valaques, habitants du Peloponnese et des lies,
Georgiens, et tous autres cbrétiens, sans exception et sans ran9on. Ces dispositions
s'étendront également, après la conclusion du present traita à tous les
svjets ruses qui, par quelque evénement que ce soit, tomberaient en esclavage
dans l'empire ottoman; et la Russie promet d'user, à regard des sujets de la
Porte, de la plus parfaite réciprocité.
Art. IX. Pour eviter toute espèce de malentendu ou d'erreur, après
l'armistice pendant lequel se sent si heureusement terminées les présentes negociations,
le grand vezir de la Porte Ottomane, et le ministre plénipotentiaire
de S. M. l'Impératrice, feront savoir, immediatement après la signature du present
traité, à, tons les chefs des -armées et des flottes des deux empires, que la
paix et l'amitid se sont rétablies entre les deux puissances.
Art. X. Pour mieux cimenter la paix et l'amitié qui uniront désormais
les dens empires, les hautes parties contractantes s'envenont réciproquement des
ambassadeurs extraordinaires à une époque dont elles conviendront; ils seront
re9us aux frontieres, avec tous les honneurs et le ceremonial que les deux cours
accordent aux ambassadeurs des puissances les plus favorisees sous ce rapport.
Les deux souverains se feront, par leurs ambassadeurs respectifs, des presents
conformes à leur dignité.
Art. XI. Après la conclusion de ce traité et après l'échange des ratifications
de la part des deux souverains, les troupes russes et la flotte de Racues
procéderont h l'évacuation du territoire ottoman. Mais les obstacles qu'oppose
la saison smack, obligeant de différer cette evacuation, les deux hautes parties
contractantes sont convenues d'en fixer le dernier terms au 15 mai (vieux style)
de l'année prochaine 1792, époque it la quelle toutes les troupes de S. M. l'Im,
pératrice se retireront en longeant la rive gauche du Dniester, et toute la flotte
de Racues quittera l'embouchure du Danube. Tant que les troupes roses occnperont
les pays et les forteresses foi, en vertu du present traité, seront restitués
h la Porte Ottomane, l'administration et l'ordre des choses établis actuellement,
subsisteront, et la Porte ne s'en mélera en auntie fa9on jusqu'au moment
de l'entière evacuation ; les troupes russes continueront à recevoir jusque-lh tous
les vivres, fournitures et objets de nécessité qui leur ont été livrés jusqu'h,
present.
Art. XII. Quinze jours après que le plénipotentiaires respectifs, réunis
h Jassi, auront signé le present tread, ou plus telt s'il est possible, ils en feront
l'échange, qui donnera à cette ceuvre salutaire toute sa force.
Art. XIII. Le present traite, heureusement conclu, qui assure aux deux
empire une paix perpétuelle, sera confirmé par la ratification signée solennellement,
de la propre main de LL. MM. le grand-seigneur et r Impératrice de Russie;
et ces ratifications seront echangées par les plénipotentiaires qui auront signé le
traité, dans cinq semaines, ou plus VA s'il est possible. Tons les plenipoten-

'STOMA ROMINIL01111 433
tiaires respectifs ont signé le présent traité, et après y avoir apposé leur sceau,
en ont fait un échange réciproque.
Fait a Jassi le 29 décembre 1791 (9 janvrier 1792) ou le 15 du mois
zemadziel-evel (djournadi 1-er) 1206.
Signé Alexandre de Samodow. Joseph Ribas. Serge Lascarof.
Anexa la pag. io
La circulara din 26 August 1791, boeriT divanisti din Roman
réspunsea in 30 August, cu manifestare de bucurie si de simpatie
si devotamenta la noula Domna ala' Moldovef i ValahieT si-1 aréta
starea desolata a tèrel in urma rèsboiulut Pe data, in 2 Septembrie ace-
Iasi anti 1791, M. Sulu rèspunde boerimeI moldovene, Cu urmAtárea
adresà:
Nspunsil clitre Lora, din finutulii calor cincl jude(c de dincdce de Sireil
Nol Mibail Sutul Yoevodti, ca mila lul Dumnegeti Domnull Ord RomanescI,
i obladuitorulti tinuturilor Moldovei pana in apa Siretulttl.
°instill i credincioql boerilor Domniei mele, dumné-v6stra boerilor al t5rel
Moldovel, ce suntetl locuitorl in hotarele DomuesciI n6stre obladuirl, san'étate intréga
politima dumné-v6stra dela milostivulti Dumuegea! serisérea dutnné-v6stra
ce ne-ati trimisil dela Augast 30, cu bung, placere o ama primitti, vëcpuda
intru densa de s'évar00.1 bueuria dumné-v6stra ce atl cercata pentru harazirea
Domuiel n6stre a Valachiel §i obladuirel a tinutnrilor IVIoldovei pana in Siretti,
ce ni s'ati facutil de catre pré puternica Impëratie, ne-ama mnveselit i multamimti
damné-v6stra 0 de urarea ce ne facetl; ne-ama intristatù insa. nu putinti,
pentru starea intru care ne ar5t4l (iumné-v6stra ca se Oa aceste tinuturl, de
care 0 naal wide eramil i fira indoiala ca se vor fi aflanda intra acesta
obladuita hindi pana acum de stapanitorl vremelnici, insa, nadajduinda la nemarginita
milostivire a pré puternicii ImpsératiI, 0 la ajutorula §i buna obladuirea
n6stra, dud va fi impreuna glasuitére §i implinirea datorieI dumné-v6stra,
de indoiala des5v5rlitti mangaiatI i incredintatI, ca in patina vreme vor
dobandi aceste tinutarr infrumusetata qi indestulata starea lor cea de mar naintea
Asnairetif. Domnia mea neav'endit insciintare pentrn dumné-v6stra de v5 atiatI
acum inteaceste tinuturl, de aceea nu v'amù" scrisi deosebitil cu venirea caimacamuluI
Domniel mele ; acum dar vestindu-mi-se din scrisórea dumné-v6stra,
finta de fata a dumné-v6stra inteaceste tinuturI, dupa datorie, qi vé lndemnamil
§i v5 poruncima, ca la t6te pricinile banel obladuirI acetii partl MoldovenescI
sa fitI impreuna sirguitorl, d'impreuna eu dumnéltil caimacamula,
sfatuindu-hl pentru téte cele curiinciése, ce cauta la bum ocrotire qi odihna
multamita saracilor locuitorl, ca printeacestti mijloca sa fie bine placuta, slujba
credinta dumné-v6stra, nu numal la Domnia mea, ci prin Domnia mea mai
v'èrtosa la pré puternica Imp5ratie td la pré Inaltil stapanT, pentru evnia i nazarulil
Domniei mele, sa fitI des5v8r0ta incredintatl dumné-v6stra (cand veti urma precum
poruncima), ca nu numal in vremea obladairel nóstre le vetl dobandi, ei
diva co crt ajutorula 1111 DamnegeA sa va orêndui Domna Ord MoldoveneseI,

434
V. A. UnEcnil
dela Domnia, sa. AvIa dar, ramainda incredintay, s fitT urmatod dap/ cura ve
poruncimil, i O. petrecey in dragoste vi unire cu caimacamula Dornniel mole,
cautanda Triang'alerea i huna starea loouitorilor, i sa ne serietl vi de obste vi
In parte dumnó-v6stra, verI când va fi trebuinta pentru verI-ce, vi fiy dumnév6stra
sauatovl. 1791, Septembrie 2.
Ala dumné-v6stra de bine voitorii.
Cod. No. XX, ala 23.
Anexa la pag. 14
Ead. eudoxulti PatriarculuI de Constantinopole pentru alegerea
de noti mitropolitti.
«Neofita cu mila hiT Dumnedeii archiepiscopii Constantinopoleo3, alü Romel
nona vi ahl lumel patriarchtl.
Iubitorilor de Dumnederi episcopl al sfintitel mitropolii Moldova, Romanula
chir Antonia, vi Huvul chir lacov, intru duchula santa iubit'l fray vi impreuna
slujitori ai smerenia n6stre, harti vi pace fie voug dela Domnulti. Fijad-ca
cea Intru t6te madularile alcatuita vi imprennata vi supusl sfintita mitropolie a
Moldovei la acesta dela poi sfintitti apostolescil i patriarchicesca ala lama Hawai%
dintru inceputti (lupa. camine, se atta in vaduvie vi lipsita de dreptal pastora vi
arehiereti ì plinirea crevtin6sca dintru sine sta vi se alla in isterisie de archierésca
purtare de guija vi duhovnicésea umbrire, cara este trebuinciósa la totti
bine-credinciosulti i pravoslavniculti noroda, spre acésta na, ce dapa mila lui
Dumnederi ailata indreptanda Carmelo a sfintittilul apostolicesca, patriarchicescil
ala lumel scauna, ca sfatulti de obvte vi ala celui d'imprejaralii riostra
sfantil i cuviosil sinoda a sfiutitilor Impreuna fray sfintl arcillara' vi pré cinstitl
lutin duhula sfanta iubiti fray vi impreuna slajitorI, dapa cele dintru inceputti
cuviinciase vi pré slavite pronomil a lumnicesculal (icumeniculul) scauna Bordada
prin aasta a nastra patriarcésca i sinoclicésca ecdosisii, indemnama vi dama' voIe
vouti inbitorilor de Duninedea episcopl a sfintiteI mitropold acevtia, ca in vremea
ce cu ajutorula lul Dumnedal prin socotinta a pré inaltatultd, pré bine-credinciosului
vi pré crevtinulusi Domna vi stapanitorti a bita Moldovlachia, chir Ioan
Alexandru Constantin Moruzi voevoda, Intru Christos Dumnedeti fia multa iubita vi
dorita ala smereniel nóstre, celui dupa lege obladuitor a crevtina stapaniri acevtia,
se va face dapa cele dintru inceputa obiceiurl a pamantulal cea dupa lege vi canonidsca
alegere a unul °braza tomatera de Dumnelert, marturisitti §i ispititti
cele drepte i bine-credinchise dogme, l'Ara santa cuviin i impodobita ata('
in trupésca avedare, cata i intru stilletescile obicInainte, vi vrednica intru tate
cuviinciosil spre duchovnicasca obladuire acestel stintite mitropolil, fticênda
chiamare vi calor ce se afla acolo sfintI archierel a acelei dula noi sfintel biseria
a lui Christos, ola se envine dapa entine, atata chirotonia, cata vi mutarea
se faca cela mal patina de tra archierel sa avedati pe cela ce se va alege dupa
cea dintru inceputa bisericésel orênduiala vi canouicésca inchipuire, drepta dupa
pravila vi can6ne, mitropolita acestel sfiutite mitropolil a MoidoveI vi duhovnicasca
ala el aratuitor, cu ciaran i puterea a pré srantului i incepaorulul
fiinda indatoritil a pomeni canonicescull i patriarchicesculti nostru mime
la t6te sfintele savarvirl i slujbe, precum legiuita, vi a da datornica ascultare
vi Empanare catre cela dela na sfintitil apostolicescii, patriarchiceseti al4

ISTORTA Roarbrmont 435
lumeI scaunii, ca madulare a sa adevrat i ne-stramutata a pazi pronomiele
ce are acestil potriarchicesca scauna Iii bita eparchia sa, vi sa avego la condica
santa mitropolir canonicescula s'éa pomelnica, ca spre acéga s'A data
acésta sfanta patriarchiasca vi "sinodiasca ecdosii, la vel6til 1792, in luna
Aprilie, indictula 10.» (Urrnéza iscaliturile archiereilor, membriI sinodulur lit
numgra de 11) (1).
DIO ce lacov s'a radicata la trépta de mitropolita in luna luT Iimie, episcopia
de lln0 Amase vacanta numaI cate-va gile, vi indata fu alesa ieromonahulil
Veniamina, egumenulft sfautulur Spiridon din Iavr.
AnexA tot la pag. 14
Ami) mentionatil la pag. 14 (Tomula acesta) despre regularea
hotarelor intre Transilvania si Moldova, in urma pitceI dela istov
din August 1791. Dama aci intregulti actil ficsandti hotarele la 1792,
dup6. cum Ha aflAmti in codula de documente alti AcademieI (N. I)
Ja pag. 137. D. Teodor Codrescu, cu mic1 schimbari, dete acelas1 documenttl,
in Uricar, T. W, pag. 269.
Cercetarea hotarului intre Transilvania, fi intre Moldova, f'dcatií la anula 1792.
avegata la trataturr caittarea hotarelor a ambelor pri, dupa,
inscrisula avegarer ce s'A dan In ivtov, balita vi pecetluita de plenipoten-
.1iariT rênthiiT, alta dela malta otomaniasca imp6ratie, cata vi dela imperatoriasca
impëratie a germanilor, la a treia gi a luneI Zelige, a anular otomanicesed
1205, la a patra gi a 'traer lui August, a anula crevtinesca 1791 ; Nor,
cuí mal josti ne-ama iscalita Saabica Mane Tescheregisi Saadeslu hagi Abdulah
Efendi, liase Minan i Halifesi Izeetu hagi Ahmet IsTar Ulah E rendi, rkidu41 fiincla
dela Inalta otomaniasca impér4ie, vi pie cinstitula Ventinslaus fon Turunfel maiorft,
qi cinstitula Ernumtul fon Minar capitang dela ala doilea regimenttt ala secuilor,
rênduitr fiinda dela imperatoricésca impëratie a germanilor impreuna la 10 gile
a lur Muharet, a anuliff otomanicesca 1207 vi la 29 gile a luner lui August, a
anulul crevtinescil 1792.
Putna.
Inceputulil cercetarilor hotarelor, s'afi l'huta de lude se int6InescA done
pici6re a mtu4ilor Giurgiul i Gorul, unde se unesca trel hotare a Transilvanier,
a Moldover vi a Orer Tomanescr, iara hotarula ce desparte Moldova de Transilvania,
pogorandu-la de acolo in olVérOa p6réaluT Gorul, ce isvorasce din valea ce
(1) lnseninare. Ecdosula acesta patriarchalu de alegere de mitropolitil, este o escepiie
dela datinele réreT, dupi care téra d'a-dreptulu pi§esce la alegere, frui a ascepta motivu de
Darà a fostrt motivatù de anomatia ce urmase la mitropolia MoldoveT prin denumirea luT
Gavriil mitropolittí de cAtre guvernula ruma'. Patriarhula, precum s'a I,su, a caterisitu mitropolia
lul Gavriil ca ne canordcl, §i prin acesta ecdosil Indt'mln5 pe archiereI a face alegere
eanonicli de mitropolita. (Episcop Ilielchisedec),

436
V. A. UnEcniX
este l'are manta Giurgiul vi Gorul, urin6za curgerea lui pana unde da fu apa
Mala 'imitan Ora Gorul, vi acolo este marca austriecOcti.
De acolo suinda hotaralil, pe apa Zibalei impotriva curgereI el, pe care o
numesca augura Mala PatneI, merge pana la obérvia O, vi de acolo se sale
tainda in curmezivil una picioril de munte co se numesce fata Arevoae, vi unguresce
Araiaoa Oldura, pana in earmatura dintre obe'rvia apel Mala vi oHrvia
apel Panel*, ande este marca austriecésca.
Do acolo pogorandu-se botarula in obérvia apel PutneI, ce o musca augura,
Vrancea nana, urméza curgerea el, pana mide d intr'ensa unú pêrea ce
se numesce Valea MArulul, iar unguresce, Sarom potat, ande este marca austriecésca.
De acolo lasandil hotarula apa Putnel, se sale la Mula Mestécan, ce-'I
ic unguril Mastachiile, prin carmatura, vi pogorandu-se la vale se sale iarkl
la déla, tainda curmezivri pe piciorula Sarel ce 1 gica augura oberv, vi de
acolo tainda asemenea curmezivii pe'résulti Paltinul, ce-1 Oca augura* Valea Lepv5I,
vi alta piciora ce se immeace Paltin cc-1 (pea litigara Calioravberta, se pog6ra
In apa LepvaI, vi trectlinda in ceca parte, se sne pe o cursara In vêrfula munteluI
Clabucul, ce-1 qiefl 1111gUtil CAlbnl, mide este marca anstriacésca.
Baca .
De la marea din vèrfula muntelta pogorandu-se hotarula iarilvi pe o scur-
Ball in apa Cavinul, i trecenda apa in acea parte ce sale pe alta scursura drepta
la vêrfulii muntelul C6rnele, ce-1 lid.' unguril, Dobocofe mica, vi de acolo merge
In muntele Bancal albii, ce-1 (pea ungura Faervi i unnéza tota zarea luI pana
ce se pogóra In apa Oitazulta, dreptil gura pêrCialta Cernica, mide este marca
austriaasca.
De acolo se sale hotarula pe pCirCulti Cerniera In SlISit pana la olArvia lul,
ce-1 clicti ungura indopotam, vi cotindil hotarula dela olfèrvie, tine plaiulii pe
zarca CernicaI catre muntele Chivaov, vi iirméza pana unde se intelnesce plaiula
Cernicei cu picioralft muntelnI Chivaov, vi in curmatura numituluI plaiil este
marca austriac6sca.
De acolo abattIndu-se hotaralii in mana drépta ce pogdra. In per'ettla ce se
numesce Pascariul vi urméza curgerea lui pana. mide da in apa SlaniculuI, ce o
numescri ungurii Solo* Potac, i urinka asemenea i curgerea lal pana, In gura
pêrêului clx1c6estiluï, vi de acolo urmtSza impotriva curgerel lui in susil, pana
subt piciorula Cicklevalta, vi de acolo lasitud') botitrula pêré'ulta CacIcaevul,
pucA zarea piciorulul CacIcaevulul. vi merge pe la capula muntelta andral mare,
ce-1 (lid' augura Nocrivandru, vi de acolo merge la verfulil Sandrulta mica, ce-11
gicil ungura Chivvand7a, vi de acolo pe la locula ce se chiama P6rta de Opta,
ce se numesce unguresce Schileopo, vi se sue in verfula muntelta Nemire raid,
ce-1 gica angula Chivnemire, vi se pog6ra prin caminara ce este intre manta
Nemire mica i Nemire mare, mide este marca austriadsca.
De acolo suindu-se In vi:irfula muntelal Nemire mare ce-1 dica unatiril
Noghi nemire, se pogóra pe zare pana Ia caminara ce este la sfervitula muntelul, b
ande este marca austria.césca. De acolo pogorandu-se hotarula in obêrvia pêrêtilul
Nemira ce-1" dial augura Chiecheelchiv, urméza curgerea Ita pana ande da numitala
perla intealta petretri 13arzauta, d de acolo urméza curgerea VérêuluI Bar-
Muta pana unde da in apa Unzal vi de :acolo mergendil, Impotriva curgereI

1STORIA ROMINILORO 437
numiteI ap Unzal, pana dreptil unú piciorti anume Obrajasc, la gardull de peatra,
ande este inard austriacésd.
De acolo lasandA hotaralA apa Unzul, merge pe piciorulA ObrAjasculuT ce-1
qicù Morgeru§ orco, si la Mg pana ande se despartesd done drumurl in
v8rfulA picioruluT Obrajase, din care drumurT unan' merge la muntele Lapos,
ce este in Moldova, si cel-l-altA spre muntele 1VIierus, ce este In téra Ungurésd,
si din numitulA loCa trece hotarulA pe drumulA ce mergo spre muntele Miaus,
prin curmatura ce este subt numitulA munte, si se pog6r1 dreptA la vale pe
una per8i1 ce muge din muntele Miaus, si d la apa CioduasuluT, si de acolo
se sale impotriva curgereT numitei ap pana la gura p'6r6uluT Carunta, si de acolo
lasandA hotarulA apa CiobanasuluT se suTe in muntele oliontorinl prin cursara
ce se face din curmatura ce este In v6rfulti acestul munte ande e marca
austriadsca. De acolo pogorinda-se hotarulA la vale prin curmatura munteluT,
dA in pèreulil oliontoritil ce-1 (PO unguril Pricica, si urrnéza eargerea p"6itulul
pana da in apa Sula, si de acolo se suIe impotriva curgerel manad
ape, pana in gura anal Oreú ce se numesce Aghipiósa si de acolo suindu-lA tupotriva
curgerel acestuT pereil, merge dreptil la v6rfulA munteluT Caracbic, ande
sunt i boure Doinnescl, si de acolo se pog6ra in apa Cioghiesul, si trecéndil apa
in ceca parte, merge pe la loculA ce se chiarna Poiana liff Stop, pe la fôntana,
iar unguril Ii did poiana CotumbeT, si se sale la délil prin Poiad tAind curmezisti
unii piciorti ce se numesce Fagetul albitti, iar augura' 1'1 icù Fierbic,
asemenea tAjadA curmezisA i altii piciorA al munteluT Apahaos, se sub) printr'o
curmatura fara copad, ce este pe numitulti munte si de acolo trece prin poiaua
Arsa, ce o nurnescfi unguriT Igetumeza si prin Ars'éta popoiuluT si se sale in
(Mula Aldamasul, si se pog6rA pe zarea picioruluT délului Aldamasul pana d'inaiutea
porteT GhimesuluT ce mal din afara la sf6rsitalli podulul despre Moldova
ande este marca austriacéscA. De acolo merge hotarulii pe lungulA sautalul
pana in apa TrotusuluI, dreptil gura p6r6ultil Ciodamirul, i trecadA Trotusul
in ceca parte la gura pèreuluT merge in susil pe pêréli in protiva curgereT luT,
pana la capulii unuT picioril ce este intre ob6rsii1e acestuT p6reti Ciodamirul,
de acolo lag p'éréald si se sue la délA" pe zarca acestul piciorA, tAindi drumulA
ce merge din déluIA GhimesuluT asupra muntelul Codamirul, i pogoranduse putinii
la vale, iarAsT se sue in curmatura dintre muntiT Ciodamirul si Tarhaosul, si de
acolo nrméza zarca muntelaT Tarhaosul pana in Orfulil lul, mide este marca
austriacéscA,.
N e a 9n ( u 1.
Dela marca din v6rfulti munteluT TarhaosuluT, urm64, hotarulii totil zarca
pana la capulil numitulul mute, de ande se facil doue pici6re, unulA spre t6ra
I.Tngurésca, i altulti spre Moldova, i hotarulii pogorandu-se la vale printre aceste
picióre, trece p'ér6ula Tantita pe dela vale de ob6rsie, si se sale la déla prin
poiaua Tarcuta, adeca prin Arsita TarcuteT i urm6za zarca poeneT panA la stersitulA
eT, si de acolo se pogóra in vêrfulil Bolohanus, putinA mal josA de obêrsia
ltd, i trec'endit p6reulil in acea parte. rnerge pe cósta munteluT Bolohanus, si se
sale la d6lulA Melechavas, mide .este marca, austriacésca. De acolo se pog6rA
hotarulil pe zarca piciorulal Melechava i tredndil apa Bratisu, se sue pe zarca
picioruluT ce sa chiama Crucea Rosie, iar unguriT qicfi Rosca Cherest i trecena
prin poiana Cruel Rinda' se sale la capa muntelur Toroglejulti despre
Ora Ungurésca, ande sa chiama la Buor, din care se facil treT -pici6re, lusa ho-

438
V. A. UnEcad
tarula unnéza pe piciorula de mijlocil, si pogorandu-'la pe zarea 14 trece p'èrAuld
ce si chiama Anta, iar unguril '1 1.161 Etepotac, si suindu-se pe zarea
unul piciora mica, se cob6ra, in valea dintre muntele Langa, ce-'i qicïl unguril
Hosohovas, si diutre muntele Fiare, si merge prin acésta vale pana la locula ce
se numesce fundula IvanisluI, si Muda peste curmatura fundulul Ivanislul, se
cobóra In obtirsia pArAuluf Ticosula si unida curgerea pêrhlul pana In apa
Becazuluf, si de acolo sa Bufe pe numita apa impotriva curgerel eI pana In gura
pêrhluI Pisirigula, unde este marca austriacésca.
De acolo merge hotarula impotriva curgerel numituluf pêréa Pisirigulti, si
aplica pe «acula pêrêuluI ce curge de subt Mula Vérfulti CapreI j merge pana
la obarsia luI, si din obêrsie se sale in ;T'Adula délulul Capra si se cob6ra pe
zarea picioruluf Fatatalula Caprel i da in apa Bistra dreptii in gura Orkilui
Frantura, si de acolo urméza apa Bistra impotriva curgerel el pana la gura pg-
Aulul Bistrita si de acolo lasa apa Bistra, si se sue pe zarea unuI piciorti ala
muntelul Cencerel pana in curmatura din care leso pêrhlil ce se cbiama Panticult,
nudo este marca austriacésd. De acolo se cobarli hotarula in olArsia
pérêuluI Panticulti, i urméza curgerea luf pana da In apa Pietriciara, ce-'I 4ieti
unguriI Chis bestarta si. de acolo se suIe pe Pietriciara impotriva cargerei el
pana la gura pèrênlul ce se chiama Prisacarula, iar ungmil qicri Chisfemius
potac, unde este marca austriacésca. De acolo se sue hotarulil pe numitula
parêt1 pana la ob'èrsia luI, lar din ob6rsie se Bife pe zarea munteluI Petrele
RosiI pana In Vérfula lei, ce-'I Oca unguril Chisfemias talio si de acolo se coball
pe piciorula ce merge la muntele .A.lbiile, si urinéza zuna numitulul piclora
pe plaiü, i trecênda prin poiana ce se chiama prelunca UrsuluI, se suIe
in muntele Albille, si de acolo unnanda tota zarca numitaluI munte, Be cobara
In carmatura dintre muntiI Albiile çi Tablesulti mica, unde este marca austriaasea.
Suceava
Dela marca dintre muntif Albiile i Tablesul mica ce este in cutmatm Ase
sule hotarula In vêrfulti muntelul Tablesul mica, si se pogara in curmatura dintre
muntil Tablesul mica si Tablesul maro ; de acolo se pog6r1 In obArsia p6rAuluI
Crastisorul ce-'I icú ungurif Chisghelenties, si urméza curgerea luI pana
in apa ce se numesce Neagra sacuésca, iar unguriI 11 4icú Chisfecheteviz, si se
sue improtiva curgereI el pana la locula ce se numesce fantana Vinulul, iar unguril
if qica Veres Borsichil, ande este marca austriacésca. De acolo se suIe hotarula
tota pe apa Négra sacuésca, Improtiva cargereI eI, pana In gura pêréuluI
Dragoésca, ande este marca austriadsca.
De acolo laza hotarula apa Négra secuésca, si aplica pe pêrêulti Drligoésca
impyotiva curgereI pana In gura pêr'éalui Paltinis si de acolo merge pe acesta
pêr'6a improtiva curgereI luf pana In gura unul pêrél mica, ce se chiama Tapa
laI Zobal, urmandil pe acesta péV65, pana la ob&rsia MI, se sale in curmatura
dintre muntele Paltinisul, si Mula Dragaica in poiana, unde se chiama la Prison,
si de acolo se sale prin capulti Mullí Drag6ica, si urrnéza zayea luI pe
lungii, ei pe piala, pana ande se intêlnesce numitula (Mili cu unti picior din muntele
Calimanul, ce se numesce Bacinimul, e tainda carmezistl acesta piciora da
In obArsia p6r6uluf Bucinisul, pe caro treandu-o in cea parte, se sule pe o cursara
s6o1 la muntele Miman, trednda pe la vale de Otra Miman pe plaiulti
care urméza pana la una piciora ce se chiama Ciribucul, pe care pogorIndu-se

da In apa Negra Sarultl, ce-1 gica unguril Noghifechete, dreptil gura peraulul
Haita si trae-Onda Negra SaruluT de cea parte, urméza pereula Haita improtiva
curgereI pana in gura paraulul ce se chiama Scafa, pe cara 1111 urméza palla in
gura perauluT Taetura, i urmeza si pe acesta parea pana in gura parauluT Petrile
RosiT, i urniéz i perenla Petrile rosil pana la obersia MY, care acestor
trel perae ; Soafa,, Taetnra, si a Petrilor Rosii, le numesca unguril ea una nume
Gireada, si din obarsia parauld Petrilor Rosil suindu-se hotarula la ;T'adula muntolla
Petrile Rosa', la coltula unde se afla marea austriacésca.
Acolo se unescil treI botare ale TransilvanieI, BucovineT i Moldavel, unde
s'ala sfersitil cercetarea hotarulul Tare Transilvania si intre Moldavia, de catre
Bol oranduitif de ambele par!; i spre 1ntemeerea lucruluï, s'ají scrisil done asemenea
sineturT, carl isdlite si Intgrite cu pecetea ambelor pri, s'ad schimbata
In tergulil nIticenI la 29 gile ale Tunal tul Rebiul Evel a anula! 1207, si la 14
4ile a luneT lui Noembrie a anulul 1792.
Iscalitl, Nicolae Han gerliul Hatman. Lapul Bal*.
Anexa la pag. 15 (Tomult1 de NO
Each intregI actele numal analisate la pag. 15:
Alexandru Constanthi Iticruz VV., Boj. milost. gospodarri, zemle moldavsea (1).
Cercetandu-se de catre InsusT Domnia mea acésta sobornicesca hotarIre,
s'ají aflata, ca este pre ca cale si ca dreptate, vagênclu-se cä privesce mima
si numai la folosula patria, si la indamana i inlesnirea aflareT trebuinciesel cherestele
pe la sarhaturl si la Tarigrad, cum si la implinirea dreptatel ce trebuia
sa aiba col ce aù mosiT ca pádtiri, sa-'s1 ie dreptula venita, preeum asemenea
iaií si ceT ce aú mosiT la campa; decT dar, ca pa o drépta alegare, hotarima
Domnia mea intocmaI asemenea sa urmeze, cum pe larga maT josa In anaforaua
acesta se cuprinde, pazindu-se nestreinutatil in vecT, ca o folositere i drépta
pravila a parnantulul; la care poranc,inna Domnia mea, dumne-v6stra velii logofatI,
indata sa se serie carpe DomnieT mele pe la tete tinuturile, spre Insciintarea
i pazirea de obstie a acesteT folositere pravili, pe tanga care d'It sa se
dée i osebite drOle DomnieT mete, la mana calor ce vor avea padurT pe mosine
lor, ca dupla hotarirea acésta sa se urmeze nestramutattl; iar care din locuitorT,
ar urma 1mpotriva, sa se pedepsésea spre pilda altora, decI
anaforaua acésta ea a nestra domnésca isoalituA, i pecetie. 1792, Noembrie 28.
loculù
peco¡er
ISTORIA ROM INILORb 439
(Iscalit.) lo) Alexandra Constantin Mona YV.
(1) Ilrisovula acesta este scrisú litmuritù' pe hArtie 1e un4 cotO. Originalult, este In
pozitia domnulu1 Teodor Kodre,sou,

440
Pré Inàlate Dianne.
V. A. LIBEctul
Prin domnésea tidull ni se poruncesce, ea adunandu-ne la unit locfi, sti socotimit
in ce chipi sit se urmeze, peutru codril intregl, i land, i dumbrAvl gi
padurI, aded cate cattt s aibA a da eel ce ia cherestea dela stApanil
socotindfi ca niel stapanil sl nu se pagub6scA de venitubl mo0ilor, dar nicl locuitoril
sA nu se supere, sail sA se asupréscA peste dreptate Cu cerere ¡kg randoiall,
ci 0 o parte 0 alta sa rémaIe multamitl, pentru ca sA pata locuitoril a
nu se lipsi pentru trebuiuta lemnilor. i dupg socot6la ce vomit face in ce chipfi
vomit gasi cu cale, pe larg,fi sa Insciintamtt pe InAltimea ta. NO a InAltimeI
tale poruncA adunandu-ne : anig statuta a socoti pricina acésta ca aménuntulii
i cu tata luarea aminte, qi macar ca prin coudica visteriel, ce hotarésce
ca numaI rediurile ì dumbrAvile sA fie oprite i aparate, jail. kindle 0 Warne
marI, adecl codrif sA fie neapératI i slobegl a Oda fiepe-cine orI-ce felfi de
lemutt ar vrea. i maI alesit hinca Prutulul pana acum n'ati fostil popritA Did
()data, dar fiind-ca dintru inceputit erati padurI i luncI mal multe decatfi acum
(dupa cum este sciutil), la facerea condicelor, nu s'ati fosti socotit4 bine cata
stricaciune de obOie ail pututil sA pricinuiascA In vremea viitóre, ne paza i ne
apArarea pAdurilor, care padurl i luncI, in tata vremea flindii trebuincidse 0 de
folosulii ob§teI, se di:lea sl se fi pusii la cale de a fi 0 acestea subt paza,
aparare a nu se strica Ma de cale de catre norodfi ; ca in vremea ce va avea
cine-va trebuintA de cherestea, orI pentru case, sad orI pentru care altil
sa gls6sca prin padurile de pe aprape mal ca eftinit pretù'. Tara nu dap cum
se urm6z1 In vremea de acum : a se cumpéra cheresteaua podurilor Ia0I,
altor trebuinte, cu prettl mare, afara de rênduiall, care scumpete nu urraézi
dintealta, fdrA numal din departarea Wu] ilor; din care rea urmare ce afi festal
In pamatulti acesta, de a nu fi pazite padurile, dupi cum printr'alte térI, s'ail
suitit pretulii cherestelel atata de mare, ca cum ar veni clintealte térl sti riine
depArtate, care acésta este unit lucru fade vredniett de socotintA, cum ca se cade
a se apga la o huna raduiala i paz, ca atatti in vremea de acorn, catd mal
alesit qi in vremea viitóre, sA, se folosésa obOia cu indestularea i eftinatatea
cheresteld, prin aflarea cea inlesnita, atatti fiesee-care pentru a sa trebuinta, cata
ca i orI In ce vreme s'ar cere cherestea, atatit aicea, alit 0 la Tarigrad, 0 pe
la sarhaturl : dupl cum impotriva, dud nu se Ya face pazA i ap6rare padurilor
se prieinuesce greutate i supérare ob0el, pentru pricinI ca acestea. Antéifi, ca
prin padurI se afil multime de lemne doborite josa, de putrezescil In zadarii,
dar locuitoril ce aducil lemne pentru. arsil In foca, de vagare, ne-fiindit Wahl°
poprite, cauta care copaciil este mal bunit qi mai drepta qi ILA tae pentru
lemne de focti, despicandu-la sA se aréte frumase ca sl pata lua preuhit celti
(dupl cum qi jail, nu cauta incarce carele din lemnele cele
uscate, ce suutti doborIte la pamatit, fiindil i mal bune de arsit, dar mal nearétase,
i maI alesù unil dobarl copad l din eel marl numaI crengile le incarca
in care i le adnett de le v'éndil In tare' lemne de arsil In focti, jara tulpina
rémane de putrezesce in padure in zadarti, care, dintr'o tulpina ca acelea
pate se incarce 10 0 20 care ; dama pentru ca sA nu se ostenascA, i0 incarcl
carele numaI din erne. Alti doilea, peutru taiatull cherestelel ce vandfi locuitorif
in térgurI §i factt plute de \radii la corabiI, acel locuitorI ce vêndti acea
cherestea, taie cate 10 BM i l 5 copad, pana MIA unfi lemnfi bunfi de le vine
la mésura ce aft trebuintl, i pentra unit lemni striel 10 0 15 0 acole lemne

Isrome. Romincoittr 441
ce fémânil doborate josti, putrezescti vi se perdii. Allí treilea, de multe off locuitoil
ce sunt trAitorI pe langi piduri, nu p6rti de griji faci tea de
ea véri vi lama Ivi lernézi ciredl de vite, numal cu pidurea, de remann copacil
eel maI de trébi vi dumbrivile, care vi acevtia nu putini striciciune facti pidarilor,
i osebitil de acésta fact' pigubire celor ca dumbrivile, ci acel copad
dirimati pang, In 20 séti 30 de ani, nu factl gltindi, cu care se hrinescil oile
raascuril, care pe acea ghindi stApanii moiiIo î totl anil ar lua venitil dela
negt4itoril ce full time de neguOtorie, i inteatata suma, de anl remanil stipanii
pigabavl de aceln venitil ce potil a avea de pe ghindi. Alti patiulea, multi dill
locuitorl obidnuescti de fad, curiturl paltru aratil i pentra cositn nun, tAindtí
de-arendulti copacii din pidure mereil, de o fad" campti, care acésta s'ati °bidnuitil
peste totti loculti, de strici pidurile uumal pentru el na vor s mérgi la
campti, pentra depArtarea locului ; maI sunt vi alte indreznell a locuitorilor, de
stria, pometiI i livedile, pricinuindu-se tan din nepazi, care ne fiindti vole vi
porunci dela Domnie, nu s'ail urmatil pân acum, i cu acésti pricini multe
dumbrivI vi päduri i codrii mereil ait fémasn mal câmpii, precut!' este sciuttl vi
vedutti de top, ci ',MORI la tinutulti SoroceI all fostil nisce dumbrivI ca nisce
codri, i actim mal nid se cunoscil 'ludo ait fostil; asemenea vi la tinutulti Covurluiului
all fostil catI-va codri mereti care era férte de trebuinti ; iar cand
era vre-o porunci vrednici de grAbire, ca si se de din téra acésta cherestea pentrn
trebuinta TarigraduluI, sal' pe la sarhaturI, acolo se gisia i precum ca lesnire se
pogora la schele, iar acum all remasù campti, numai abea se among ciriteii.
asemenea all remasn i alte pduri marl' i ltmd de pe la tinutuli, vi de nu se
va face ciduta poptire, en vreme nu se va afla nicl va rilmane In pidurI lemnil
trebuinciosti, mal alesil cherestea mare pentru trebuinta Tarigraduluï, i altorti
sarhattirl. Decl la o pricìn c acésta, de citre nol aceste chipurl de indreptare
s'ati g.sitú cu cale, precum artmll in jocii, adeci:
Se fie poprire de a nu se strica pidurile ii dumbrivile, subt nicl un
felti de nume, ci stipanil moviilor si le apere vi si le pizasei, i *I'M ce se
face priu dumbrivl, stipanil acela sA fie voluici a-15 vinde cu pretulti ce se vor
putea invoi la negutitoril si la altil ce fact' turme de mascan, iar firi de invoiala
stipanulul moviel, de va cuteza cine-va si minance jirulil cu mascurii, sea
cil oile lul, sén st taie copad ce pottl fi trebuinciovi pentru cherestea si se pedepsésci,
cum i pe cmbucile ce taie din pidure ciubuccil, BA dée deciuéli la stk.pânalü
moviel, din 4ece unuhl, asemenea vi din haracii pentru vil, din betile
peutru cercan l vi din pari Inca st dée cieciuélg din qece unulti, cum vi din nuele
BA dée din dece braturi unulii, iar bani el nu iée stipaniI pentru acea deciaélAI
pentru ci precum iall stipanii moviilor dijmurl de pe moviite ce an la campti,
avla se cade a lua i cei ce an mosil cu pidurI, iar din copacii ce vor fi cadutI
la pimenttl, si nu fie niminl popriti a lua lemne pentru foal, firi a nu da uic,
o cieciuéla.
Lunca Prutuldf, i a Siretulul, i alte luncl i piclud BA, fie poprite de a
nu se strica dupi obiceialti norodulai celui prostil, ea coi ce vor avea BA tale
lemne pentru foot, BA nu aibi voIe a tAia copacl mari i si iée numaI crengile,
ci Incarce carele ca lemne de cele em stint doborite la pimentn, etci acole
lemne sunt i bune de arsil In foc.1, iirt copacil de filet ne /find(' atftta de trebuinciovl,
st aibi vole a tila pentru lemne de focii, qi cand nu vor gig niel
copaci de fagn, niel alto lemne din cele doborite josil, atuncea el tale vi din
copacif col ce nu sunt de trebninti, ferindù' copaciI cel bud.; avivderea vi che-

442
V. L. OREcati
restea de casa sgi de vén4are de va avea sa tale cine-va, Antal sa se invoiasca
Cu stapanulti í clandll 4eciuiala din 4ece lemne unuln, a fie volnicI a tia, iara
de va indrazni sa tale fail de invoiall, A. se pedepsésea, dar pe Iemnele pentru
foca, BAmi clée nimictl 4ecinialA.
Padurile §i codril marl pe unde vor fi, s aiba datoria neapnrata sta.panif
mo0i1or a pune pazitorI, ea asemenea ca i luncile sa fie aphate, i orlcine
va tia cherestea, oil de ce feln, sa dée leciuiall mo0eI din (lea lemne
iar care va indrazni s tale fár invoiala stapanulul mo0eT, sa se pedepsésca,
fara numaI de pe c,heresteaua ce se va tala Cu raduiala, din porunca domnéscl
0 pe cherestha ce se va tala pentru bisericl, qi pe cea care i0 vor tala-o locuitoril
ce vor fi ecj..étorl pe acea mo0e facl loru-'0 case, sa nu dée leciuiall, cum 0
pentru lemnele de arsii in focd din cele doborlte jostl, sé d cand nu vor fi de acelea
din copacii de fagil sén dintr'altI copael ne-trebuincio0, cum s'ad ariitatn mar susl,
sa nu fie popriti, niel locuitoril ce vor gedea pe acele mo01, nicl altil de pe aiurea,
ci sa, fie volnici a lua, dupa acésta rênduiala, ne-dandn niel o 4ecittiala.
OrI-carele, volnien sa fie a taia poml pentru lemne de foci', sé t. oil
pentru ce trebuinta alta.
Spinil, porumbreI, catina i altl spinI, sil na fie popritl, ci fiesce-cine
sil tale fara a nu da niel o 4eciuiall stapanulal. mo0el.
Oil-cine va iudrazni 0 va urma impotriva acesteI hotitrirI, nu numal sil
dée hotarita cjeciuiala, ci sil se 0 pedepsésca spre pilda i altora, pentru ca
acésta nu se vor strica rediurile, i dumbravile, i luncile i codril in zadaril, cum
stapanil mo0ilor ce vor avea 'Atha, vor caltiga dreptateit Ion, luanclut-'0 hotarita
cleeiniall a mo0ilor, precum eel ca mope ce afi la eampil, i se face
o drépti cumpanire de ()Vie, iar acelora ce ad sil tale oil-ce feld de lemml,
(amara din cele artlate, pe care na al sil dée 4eciaiala), nu li se face niel o
stambatate, pentru cil vor da 4eciuiala mo0el, cael locuitoril véndn cherestéua
cu Indestulii prep, precum acésta 0 de catre InAltimea ta esto seiutn, i trebue
sil ¡He venituln moqiilor mime, i stapftnil sil nu cuteze a pricinui supérare
asupréla, ca sil-'i traga cleciniala pentru untl feln de cherestea dintealtn feld ;
qi osebitd din totù' feluld se aiba lua leciuiala, cum niel sil se supere a lua
banl pentru eciuiaIil, ad care vor cuteza cu urmarea impotriva acestel hotarirl,
nu numai si pagubéscA acea 4eciuiala, dar Inca sa, se qi pedepséscl. Osebittl mal
socotimii, hag de se va gasi 0 de catre Inaltimea ta cu cale, ea in vremea
t6mnelor, dupa ce ill' ridica locuitoril totd lama painêntultil, pe la locurile
unde este lipsa de lemne, stapanil aceI ce vor avea mo0i fara pldure, si vie si
aréte la Domnie, ceréndti und ajutorn in chipti de clad dela locuitoril ce vor fi
qe4ntorl pe acele mop', ca si jasa inteo 4i, sén in cate se va socoti, cu plugurile
sil are 0 semene ghinda, iar pa undo vor fi ciriteI, sil-'i curatésca, ca sil se
lesnésca spre creseere, de a se fact copad l marl qi Donmia portmcinclii dregntorilor
de pe la tinuturile uncle vor fi acele mo01, vor pune in lucrare i ca chipulii
acesta, s'ar spori dumbravile í pe acolo uncle aeum este ca totuld lipsa
qi niel locuitorilor nu le-ar cAdea cu greutate acea clacuire ce ar da spre folosulli
Pré InAltate D6mne, noI inteacestd chipti arntl gasitii cu cale a se urma
qi insciintamn, iar hotarirea rè'méne la Malta intelepciune a Inaltimel tale. 1792,
Octombrie 16. Al Inaltimel tale pré plecate slue.
(Urmizei iscciliturile a 10 boeri mar).
S'ad trecutil in condica de anaforale. Maid Kostin, condicarti.
Anafor.ua ac6sta Cu rezolutia Domtuisca tn fruute, este scrisl pe tifirtie 1nt1oit. Originalulit
este la D. T. Koclrescu.

ISTOALL ROMiNILORit 443
Anexa tot la pag. 15 l 32-40
Dämti i actele de indreptare (?) a hotarelor RomanieI despre
Ardeal, dupa cum le-aa publicata réposatula P. Teulescu In «Arhiva
romana. Documente istorice, seria I-a», 80, Bucurescl 1860.
Fostula Directora ala Arhivelor Statulul, Teulescu, precede documentele
ce publica, de hotarnicie a t6rei muntenescl, despre Arde,
cu una acta din 1801 Iunie 5 (data o credema greOta), prin care
orènduesce pre boerula Petrache clucera za arie, sa ridice, impreuna
cu delegatil austriacl, unele pajore pretinse caclute §i sa le reaecie
pe la locula lor vechia. Domnitorula fl ordona a se posrètui la lucrare
de vechia otdrnicie a tdre i despre _Arda, cea intocmitd la
1792, sub Domnitorul Sutu.
Ama adusa deja in acesta voluma (Daginele 32-40) o serie
de acte relative la cercetarea otarelor Romanescl despre Transilvania,
in urma pacel dela istov. Aci voma reproduce, dupa Teulescu, acte
cari complecta cele deja publicate de nol mal susa. In adevérti ac-
-hila prima publicata de Teulescu pare a acta% fina% ala
comisiunel cercetat6re otarelor in 1792.
B-ortdnicia férd despre Ora nemfiel.
Protocold pentru Indreptarea hotarelor Imptirdtescl intre malta P6rta otomdn63c1,
cal imperitild chesaricescil, lag la partea Ora Valahiel pe Huía hotaraid'
nemtilor din optd judete: Mehedintil, Gorjul, Argesul, Muscelul, Dâmbovita,
Prahova, Saac si Buzëul, cu care judete se rëzorescd provinciile chesaricesd, ins1
Banatul pAnd la Sciiiisórd, cu judetuluI Mehedintilor, iar de acola inainte Opte
muntl, iar MehedintI si cele-l-alte sépte judete se r6zorescri cu Ardélul.
Comisan l din partea IndltateI PortI, ad fosta slAvituld El hagi Abdulah
Efendi, Sabica Malie tescheregési, i dumnélul El hagi Ahmet Nurula Efendi mal
mare calfa sa ; iar din partea chesaricésa domnuld oberst-leitenant Adam Mahivas
cu domnuld Petre Daca inginerulii maior, i domnuld Rodia capitanuld
dela reghimentuld românescil Mirescu (?) i dumuéluI senior Titer, talmaciuld impgrAtesed
pentru Banat, iar la partea Ard6lulul dumnélul oberst-leitenant Ignat
Se observa' cal hotarele denumite ad, nu suut cele de ast541 In Cinìt, acestea atlitndu-se
mal tniittntrulti tèrel nóstre, (Nota de Teuteseu)

444
t. A. UARciiii
Stoeniciii cu dotnnula Avram Caliani capitactula dela reghimentula romanescil
d'antéia i Simion Tolltofan, talmacinla itnpératesca, iar din parea térit ValabieT,
orêncluitt de pré Luminatula si pré Inaltatala Donna Ion Mihail Constantin Nut
Voevoda, not cot mat josa iscalitt. 1792, August 21.
Sua 3 Eh eclin(I.
Acestil judeVi Mebedintl ala Orellabia se razoresce in hotara cu provincia
Banatultif chesaricesca, i cu Ardélul, printre care. aprópe de Dimare, curge
apa Bann'. ce se nasce din paméntula tarn ot Gornavodita, si se térna in Dunare
din josula cetateI Rusavel, ce este zidita pe ostrova In Dunare, rémainda judetula
IVfebedintl alii tarn' despre rfisfiritil, iar parten Banatulut despre ['Tog si hotarti
este (disa apa Balina) incepéndu-se din Dunare de din josa de cetatea Rusavel,
urméza pe cursula Bahnei in susa, msA acolea uncle se térna in DaRare,
despre résarita, in téra este mosia Vodita, (a sfiutei manastirt Tismana), iar
peste Mina catre apusa este o sprancéna de paménta priutre Dunare si pe
subt pólele délulurilor muntelut Alionul de Banat, Intincléndu-se sprancéna
spre orasulii Rusava din Balma pang in opa Cernit ce si acésta apa Cerna
se nasce din paine'utula Ord din dol. munti Fetele Manesi. i Turcinéna sud
fltorj, care sprancéna de loca, dela létula 1739, luandii Pérta otomanésea
dela nemtl pe numita cetate Rusava, era F,a acesta locti sub obladuirea
Portel, iar acum ea incheerea pacel din anulti trecuta 1791, la congresula
ot Sistov, aù rémasil sa fie Weil sloboda, ca ala nimanui, numindu-'1i1 la contractuff
Campuletula si acolea pe drumulii celti mare ce urdina din Cernetl la
Rusava peste apa Bahnii, langa pisculii délului Alionul, in paméntulft Banattilut
este cordont, adeca stréja chesaricésca ce ati fosttl mal nainte casa de mara,
alaturea ca drumnlil de-a stanga litinga apa Balma. este semna cliesaricescti, tabla
en zgriptulii zugravita, pug in stalpii, infipta lute° movila Matta dupa incbeerea
acestei pact, apol si de acolea inainte urméza linia hotaralul ton pe apa Banner
In susa pana uncle se tang inteinsa apa TarovatuluT, ce se nasce iar din plimhtula
férit, din muntele meterezu lui Tudoran, si pana acolo curgerea Bahnet,
este printre Muni Cliarstica, despre Valabia, si printre Alionul Banatulni, iar
acolo rémainda apa Ballad in paméntula Valahiet, intre hotarula pe apa Tarovatulul,
iota printre Alion i printre Charstica, pana la gura Anna Bucovétula,
ce vine din Banat, unde acolo peste Tarovatil in Banat, iar cordonil i zgriptora
este ce-1 4icA Thicovatula, i iar pe apa Tarovétulut In susil printre dada Bait
ala téril Valahiel, i plintre Multi Warne din Banat i printre ca,mpulti Ialoiar
all Valahiet, pana in dreptula unel silisce de sata din Banat, ce-'1 4icil
nemui Tufgrile vechr ; acolea in marginile Tarovétulut peste apa in Banat este
cordona i zgriptorii, qica nemtil Takao vecht ; j iar pe apa Tarovétulut
ala Valahiei, i printre muntele Dranicul ala Banatulut, pana in palele lui Tudoran
Meteréza, in care coprindere de locil sunt pe marginea Draniculul despre
apa in Banat trei zgripturt chesariceseT, pusa ulna numesca Dranicula,
altula Fantana Pérultif, i altuni Carmatura, apol tese hotarulfi la déla pe obhsia
Tarovétultif, ce e3te despre Banat, printeacelti ogasil s611 vélcea, in care este altil
zgriptorti, si mat la Ma spre Meterez este si cordona ; iar alta obérsie ce mat
are Tarovétul, rémane in paméntula Valabiet ; de acolea sute hotarula la Tudoran
Meterez, in culme, nude stint doné movile vechi si donii petre hotarii, do

tSTORIA ROMÁIVILORO 445
acolea urmézI pe campula Meterezultif pang la Curmitura muntelul Predélul, in
care chmpil sunt sése movili i dol zg,riptorl nturtindu-I nemtil unula Poiana
Detuff. i altula Fantfina Rece, cum si in CurmAturA este cordontl si zgriptora
ce-'I 4icù subt Pred61 ; de acolo urm6z1 botara prin vêrfulti munteld Predélul.
unde este movill (acolo se sf6rsesce mosia mOnastira Tismanii si se incepe mo:
sia Cirisenilor) si pe culmea Predélului lusa acolea apr6pe este movila si zgrip-
Ora ce-'I clicil nemtil v6rulti Predeuld, iar romitnesee v6rfulti PredéluluI, ea null
cordona stricattl ; de acolea Vaud in poiana RachileI, unde subt poianA este movili
i zgriptora ce-1 dicil RAchila, i maI 'nainte alta cordona i rciovill ce se
(lice in poiana RAchileI ; de aci urmézI hotarulti prin vé'rfulti muntelul Arzanul,
unde este cordonti i zgriptorti, ce-1 (peg i nemtil Arzana i prin v6rfulti Topolovel,
ce-'f (pea si Prislopele mad (mosie a Podenilor), uncle este una cordontl stricatti
si zgriptora, i pr;n ob6rsia vAiI PogArilor ce-'I qicil nemtil i Plostina Mosorouil,
ande este cordona i zgriptoril i prin v6rfula Craculul-cu-peril pAna
subt p6lele SuliteI, nade este cordonti, i in dólrt zgriptorti ce-'I gicti v8rfula
si prin v6rfulti muntelul GrtibUneculul, unde este zgriptora, si pe culmea
luí,si pe culmea munteluI ce-'1 (pea Peatra luI Costa (mosie a lul Mihal Cog°
este zgriptora In padure ce-1 4ieú Cornul Petrel luI Coäï, i prin v6rfula acestuI
munte, de unde se nasce apa Comuna este zgriptortí iar in Odure, pentru
care zgriptora aù ar6tatil mosnenil cum a altI-datg, mal fosta, ci astl-t6mnA
raft pusti, i CUM c stgpanirea mosiel acesteia dela rhmerita rusilor ot létti
1768 pan acum la punerea zgriptorultiI mergea pe cum cado linia dr6ptA din
muntele GrAbanecul drepta prin alta Oral raaI 'DOM ce-'I icù Peatra luí
séa Comlna, care este in susa pe urmarea hotaruluI despre mia0-n6pte ; de
acolo merge hotarula prin pgdrtre panA la zgriptorulti Custura Petril 1111 Cosa!
sóut Peatra v6nAtA ; de acia inainte la poiana lui CosAl ce-'I 4icú nemtil poiana
Cuteului de susa, unde in marginea pa.dureI Yang, poiang este zgriptorti ; de acolea
trece prin poian1 çi apucA prin c6stele muntelui Cute'ul de slag], si se suIe
in v6rfula lui ; uncle este zgriptoril, apoi urmézI prin v6rfulii Custarel CuteuluI
din Prisécri , uncle este zgriptora ce-'I died Priséca ; de acolea cob6rA
la clp6t6iula PlainluI B6hintl, unde se impreunA cu plaiula 1351teI Cerbulul;
este aci zgriptorti ce-'1 (pea nemtiI intre plaiurl. ApoI prin curmUtura plaiuluI
BalteI CerbuluI pana in marginea poeniI, ce-'I ìeù Balta Cerbulul, uncle este
zgriptora cu acelasI 11111110 (mosie a Gornovodicenitor); de acolea urnatizA hotarula
de fata munteluI Ielenetula mare, uncle este zgriptortl ca ace)* nume, si prin
poiana ce cade susil aprópe de vérfula lelAnetulul si pe subt custura lui
prin dosulti luI cob6r5. In apa TesuiI dreptil pestera munteldf Seca allí ValahieI,
cdruia ii (VA í gaura fetd (care apI a Tesuil se nasce din muntele Ciolanula
ala Valabid si din dosurile Iebriténuluf, iar ale Valahiel, si da in apa Cernef In
josti de plaiula Tesnel), si apol pe apa TesneI In josa printre muntele Seca alti
Valahiel* si printre dosurile IelgnettiluI mare ce r6manii (le Banat pang la cheia
TesneY, iar acolo r6mAindti apa Tesnef in vale de Banat, este hotarti la uscata
In marginea despre mia4I-nópte, si acolea este zgriptorti langl unti copactl Teifi,
ce-1 dicti nemtil Tesna ; apol stile hotarula in Ma pe la cap6t6iula munteluI
&Gala ce-'1 4icü plaiula sat cheia TesneI. i da prin poiana de subt petrile
&clad, uncle este cordonil i zgriptorti. ce-1 clicti nemtil intre Tesna (mosia a
Gornavitenilor) ; apoI cob6r1 in apa Cernel pe la Vadula B6trUnti dreptil gura
unul ogasti ce se face din Banat si urméza pe apa CerneI de susa (pe dinc6ce
de Cerna este mosia Presnenilor pang in vAlcéua ce-'1 4icü Fuer6ga PorculuI,
¡atora Romdni7ort1 de V. A. UrechiA. TOM. U aid Berta, 1786-1800 FA al IV-lea dele, 1774. 2£'

44d
V. A. VitEciti
apoI movia IzvIrnenilor pana la plaiulù' Cerbulta, vi apoI movia MarlvevcIlor
vi a Brabinarilor) pana ande se torna in Cerna o apg din Banat ce-'1 qictl
Craiova séti Craiovita ; iar acolo pe gura Craiove eindù hotaralfi la uscatil, suIe
pe craculil muntelui Cupinul, prin palanga ce ail fostù facut'o nemtiI la fézmerita
ot létÙ 1788, vi la loculii ce-'1 dicil Gura CraioveI, in 'Aclare este zgriptoril
Cu acelavI nume, vi mal inainte totù pe acestil eludí, iar in pAdure este zgriptoril
la curmatura, vi iar pe culmea craculá pana la golulil CapInulul, unde in
marginea padurel la loculii ce se chiama baza Capanulul, este,cordonil i zgriptoril
cu acelavl nume ; de acolea urca hotaruld in vêrfuld golulul CapInuluI pana
la loculti ce se chiaml MlacI, ande acolea este o gr6pa de cordonù stricatil vi
zgriptoril ca acestù nume ; i apol urméza pe vêrfulti munteluI Dobre, vêrfulil
unde este zgriptora ; de aci pe culmea lui la vale pana la craculti Maticul, ande
este zgriptord i prin curmAtura de unde este apa Gadinul, ce cargo in Valahia,
acolea este cordong ; de acolea suie la déla tottl pe calme, vi pe vêrfulil munteluI
Olanul, vi la locula ce se chiam1 Cur-rece sal Cractil Dragutalul este
zgriptoril ; j jara pe culmea Olanuld1 la loculii ce se chiamg Petrile Albe sub
vérfulii Tatulul este cordonil vi zgriptoril, care acestii zgiiptorti fiind-ca v'édutii
de catre dumnélor Muhadeti Efen41, cum ca este pusii strimbil, vi nu cauta dreptil in
vêrfulil Tatulul pe unde s'aù urmatfi stapanirea movnenilor MarbescI, ci prin c6stele
lui, ca care acésta se impresura cat-va loca din cea despre Valahia, Ltri a
a acestul munte, i cunoschdil dumnéluI comandantulti Nahovatil, ea
acesta este ca nedreptate, ari data figaduiall cum ca va porunci strajarilor
indrepta, ca s cauto vi sa urmeze hotaruld dreptù, prin vêrfulil Tatulur vi totil
pe culmea lui pana la local(' ce 'I 4icil pétra Girbova, unde este cordonil vi
zgriptoril, totil movie a mai susù numitilor movneni ; de acolea cob6rN, hotarula
la vale pe ogavulti ca isvorulil lul Dragomir, unde peste api in Banat este cordonù
vi zgriptoril ea numele Isvoruldi, i iara pe Isvor la vale, care isvoril se
torna in rialii Savu ce &urge din muntele Godénul allí Valahiei spre Banat, panl
la Aula aul, unde acolea tredndil acestil rîù de-acurmezivù, to acea parte este
cordoml ca nume Mijlocul-riulul ; iar de acolea din 'tila Savul se incepe muntelo
Tulla, vi urméd, botar(' pe °almea lul pana la cordonula vi zgriptorulil ce-1
dice lsvorul-riulai séti Clencinc ; vi iara pe culmea lul pana la cordonulù' ce-1
elica Mlacile vi de acolea totil pe culmea muntelul acestuia pana la cordonulil
vi zgriptorulil ce-'1 icù nemtil Tutila, vi de acolo pe craculil muntelui Godénul
ce-'i jidú Sisecul, iar nemtil 116 numescil cracula Zanil, este cordon, vi prin
vêrfulfi muntelui acestnia Godénul, ande este zgriptoril cu acelavI nume, vi prin
curmltura lui ce-1 lid" cintura GodénuluT, unde este cordel('; de acolo urmég
hotarulii prin vêrfulti muntelui Gugul Morarul çi prin curmatura lui unde este
cordoml, apol suie prin capAtêilil muntelui Scariv6ra trecênclil de-acurmezivulil
merge pana la petrile, vi ~tara ce sa chiama Scgrivóra, unde se sfêrvesce
razorirea c,u Banatul, acolo este zgriptorulii.
Ipaci2 f6pte munfi al Vatahil ce se fina iota de judefulil 11Iehedinp, dar
ri5zoresc4 cu Ardelul.
Rhorirea cu Ardélul se incepe iarAvI din numita curmatura a Scariv6ril
linde este vi zgriptoril al Ardélultd çi urméza hotaru prin vorfuiri muntelui Bulzul,
vi prin altil v6rfa totil al5 BuiznIul, ce-'1 licii nemtil vêrfulil Scurtelor, vi prin

ISTOitIA ROMINILORO 447
obarsia i vérfula munteluI Vlasia, i prin varfula muntelul Micusul i prin varfula
munteluI StIna mare, si prin obêrsia i culmea i scaris6ra i vêrfula munteluI
Galbenal din Gimbosa, (pana aicl totl muntil acestia sunt al mosnenilora ClosanI)
prin varfula si curtnatura muntelui Scurtul al mosneniloril PadisanI si pe
varfula fetilor Manesil dnpä scursura apelora, la pagrula Sturul ntim6rala dol ;
de acesta botara urméza pe culmea Paltinil, pe varfula S6rbelor pana la piatra
Alba pe valea Séca In josil care da In apa JiuluI si la pajarea numhrula g, In
campula SaruluI (acesti treI muntl : fetile 1VIanesil. Sórbele si l'anilla, se bebida
Idean nume ce-'1 (lid' in varfula Sturul, lusa fetileManesiI este al manastiriI Tisineni,
si cu altri mosuenl, iar Sórbele nurnaI ala Tismenil, cum i Paltina este parte din Arda
munte Chesaricesc si din campula Sarillai pe matca Jiulul in jo3a, pe sub muntele
Oslea, ce este In partea rii Valahil (ala mônastiril Tismenii), insa la locula ce-'1
campula Mieluluï, In paméntula de Ardeal este cordona pana in gura vad
iar acolea este hotaril din apa Jinlul pe uscata, si sure d'a costisula pana in
p6lele a TreI crac!, insa pe la Zmila bëtrana a craculul Rastovanul, i pe la Otra
craculul Negra si pe la Ci6ca cracultd galbenii, pana in plaiula Pribeg, unde
acolo in padure este zgriptoril ca acelasi nume, si mal la vale spre JAI in pamantula
de Ardeal cordona ; de acolo cob6ra catre Asarita pe «acula Pribégula!
pana In valea de pesce, ande este cordonii ; apol sule prin poiana ce-'I (pea
Sacia" David, (mosie a Frantesc,ilor si a Gurenilor) si pe culmea cracului
petrel MauruluI, si pe varfula muntelui SaglauluI ala doilea si pe varfula Saglaulul
unde este zgriptoril, i mai la vale in paméntula de Ardeal cal
drama, si de aicI pe culmea acestul manto si pe craculil luI, cob6ra In apa Zan6gel,
i urméza pe mal in s'asa pana la obarsia el (mosie a Bancenilor) si prin
varfula muntelui C6rnele, si prin ;radiad muntelul Negrile, si prin varfula muntelul
Mutula al mosnenilor VeleseY, i Fratescl, i CalescI i prin varfula muntelul
Stréja, ande este zgriptora, ala mosnenilor Curpenanl i Val-de-El si prin varfula
muntelul Futeeiula si prin =malura i varfula munteluI Cartianul (al mosnenilor
Cartieni) i prin culmea SasuluI DiuluI ce-'1 Oca si Vilcanulii, ande este zgriptorti,
si prin 1/adula muntelul Draganu, si prin obêrsia parauluI DiuluI, si prin
Sasul DamitriT, i prin obarsia Morisoril, si prin vérfula Dumitril, i prin varfulii
Dragoiti, uude este zgriptora, si pe culmea Murjilor, cob6ra la vale pe la 'Arete,
dreptii in apa Jiului, ce curge printre muntI in Ora Valachiel catre rhsaritii (al
mosnenilor SchelerI) si trecanda Jiul In curmezisa drepta loonla unde da isvorula
Stolojiu in apa Jiulul, aplica pe aula isvora ala Stolojil pana subt piscula Petricelel
si apol sale In piscula acela ande este zgriptorti ce-1 gica Polafistea ; de
aci urméza pe subt muntele Sapa, ce rhmane ca totula ala ValachieI, i prin
curmatura munteluI Gropul, ce rhmane In Ardeal i apol cob6ra in apa politiel
JiuluI, (mosie a Bembescilor) i treandu-o de-acurmezisula, suIe pe piciorula
poeneI Ascunse si pe vadea eI, si pe culmea Prisl6pelor, unde este zgiiptora,
ce-' icù Preslopul ; de acolo suIe pe varfula muntelul Grivelor, (mosie a Barlespilor),
i varfula munteld. SurupetiI, si pe varfula munteluI Mandra, unde este
zgrjptora, ce-'1 (pea Paringula, (aI mosneuilor Sacelenl), si pe vérfula muntelul
Frumosa, ce-'1 Oca si Graiul Rosilor, (aI mosnenilor Radosi), si prin
arfula munteluI Paclisa, (alh mosnenilor HulubenI), ce se hatarasce in varfa
ca muntele Vierosul din Arda ; i iar pe culmea luI si pe varfula munteluI
Iasul, ce se hotarésce In varfil iar ca numitulh munte Vierosula, (ala Aninosanilor),
si prin varfulii muntelul Chsta lui Rusul, care este despre pétra
taiata a Ovil Valahil si despre varfula Gaurilor, iar al thril, i prin curmatura i

448
V. A. Unvcrui
vêrfulú i culmea muntelaT Ciobanula (ala Canipeuilor) qi prin gr6pa Soca i
culmea i Odia si ~matara acestaI munte, unde este zgriptoril, ce-'i licil
curmatura gropiI (ala mosnenilor Gliebaul sél Aliroslovenii) si prin calmea §1
vêrfula munreliff Fometeseula (ala mosuenilor Halabeni) si prin vêrfula i culmea
munteluI Buzta (iar ala Ghebanilor) si prin curmatura i vdrfala ~tela!
PravAul (ala molnenilor RadosI) qi prin vêrfula manteliff poiana
Muera i prin poiana acestul manto, nade e,te cordona i zgriptorti ; si iar pe
calmea lul (ala mosnenilor CAnipemi i Ciocazen1) qi prin culmea ca Ociare a
muntelal Salanile, i prin N-Adula MI pana la gura PoticaluT, linde este cordona
zgriptorit ca acesta name ; de acolo cob6ra hotarala pe apa izvoraliff Smidil
marl, pana in riala Salantila, pe care trecênda-1 de-acurmeziala, sale la dail pe
Smida mica prin padure i prin curmatara eT si pe langI runcurile Salanilor, ce
rilmana in téra, Valahiel ; apoI cob6ra in alta ria ce-1 qicù iar Salanula i treanda-la
de-acurmazisula, urca /a déla pe cracula muntelul Slimoiala pana la
zgriptorula ce-1. dicil Slimoiulii; de acolo cob6r6, drepta spre r6saritti pe piciorala
Slimoiulul la va/e, pana la Hala Framosa, i apoT urméza pe ria in susa pana
unde se torna in acestil ria ce-1 dial Praia; iar acolo rëmaindii isvorula Frumosa
in Ora, aplica hotarula pe izvoralli Prajii in susa pana sub cracula PrajiI; unde
acolea la eapul acestul crac, rëmaind'a i ac,esta izvora inOra., urca hotarula
la déla pe culmea munteliii ce despre Arda *fi dica Proja, iar despre téra Larga
lui Baronlii pana in vkfula Largilor, ande este zgriptoril ce-1 dicil T'Otra Alba ;
de acolea cob6rit hotarula la vale pe piciprult1 Praji'i pana la 1106 Balului, si
Po ria la vale pana unde se torna acestil ria in apa Lotrultd, si apol pe hotarulfi
in Pez* pana la loculil ce-1 (lid' copula podulaT din Saracinala Grabescilor ; acolo
in marginea hotarulul, este zgriptora ce-1 dica Saracinula.
Insciin(are de indreplarea a dita; semne a hotarclor, nsä Vili filia
nzuntelaï Tatalu7, i Baila Ccrbuldi ce se arZtO in prolocola, c rjillaSCSC
indreptata.
Pio InOlfate Djmne.
Luminata porunca InaltimiI Tale, ce mi s'ail trimisa dela 7 ale lai Iulie
cu multa plecaciune o ama priimitii, l'ara care mi se poruncesce pentru duoö
semne ce s'oil gasita puse strimbil la comisia ce s'al' Malta de dumnélor cinstitil
MuhadiT i de dumnélor comisaril Chesaricesd, ce ati fosta orênduitT botarniel
intre Austrid si futre pamantallí tOrel romanesd, i dela
acea comisie au rëmasa a se indrepta i aceste doue semne, sa catite drepta pe
linia hotaraliff, dupa cum cauta si cele-l-alte, §i sa ariita inscrisa InalOmel tale,
la cate loma gasita acele semae? i in ce chipa ali fosta strISmutate din
loculti lor séa strimbe din puaula lorP i de nu s'ad Indreptata pana acum in
fapta s. epistatisesca si sa staa pana la sfëqitalii trebiT a se indrepta. Dupg,
care luminata porunel a Inaltimel tale si mal in trecatele qile pa larga arnil
insdintatA, de t6ta pricina Ion, in ce chipa ail cursa, trimiténda si cartea aceluI
Mamila OlArst-leitenanta Macovat, ce aìi fosta comisara, ea sa se vaga i de
Inaltimea ta, dar qi acum ariita Thaltimer ta/e.

«Una semnù ar" fostil la poiana Cerbalul, care era pusil cu dosula spre
tira romanisca qi ca fata spre tira neésc i strimbil de nu cauta dreptù pe
unja botaraluT.
«Alta semn1 sut vêrfulil muntelal Tatul, ce-'1 gicil qi °lana], pasa iara0
strimbil, ca o parte de cauta spre tira romanésca, eare dup vremi patea sa
vre-o bocata de locA din plantan"' reL Deel urmitortl flindìl laminador palmad
§d In totil aipultsi cu mergerea pe la aceI do.nuT comisad
trimiterea imeni!or pe la aceste doue semne., de aa vC4utü ca ocbil lor cea desiverqitil
indreptarea lor, pana s'A indreptatù ca adevérattl qi nu aa mal rimasù
casara ida la aceste doue semne ; i desivirlirea trebil nu lipsiiù a Irisen*
Inaitimei téle prin iscalitura i pecetia mea, dttna cura mi se po,..un,ies;e, jar
aniI Mariel tale si fie mult1 i tudelangatf. 1792, August 7.
Al Alada téle,
prea plecatù" singa.
L. P.
Alta insciinfare la porunca cc 'i s'as' ca prin vederca su
sei se indestulate de indreptarca uccstur scmne, d'impreuna cu orenduitulti, &sin-e
partea s61e, l'arma vatufula.
Pré inill(ate ahnne.
ISTORIA ROMINILORt 449

450
trecutele ile am ti iusciintata Inaltimel tale ; §i dupa luminatft poruncaurmtori
fiindti, trimitema cartea nastra, iscalita qi pecetluita cu pecetiile nóstre, iar
niïMariel tale se fie multI §i indelungatl. 1792, August 12.
Pré plecatl slue,
L. P.
L. P.
V. A. ihtEcniX
L. P. L,Stiucti. Pcirml Oat
Adeverin(a ce s'aa datti la möntistirea Tismana de clitre domnulti clipitatul Avram
Calian, din comisarii Chesaricescl fi de bocrulA cela réndiati2 de
Maria sa Yodei, pentru indreptarea hotarului: munfilor numitel
m6ulistiri in sud Gorj, volniciti fiindti de cinstilii,
Multadip a améndurora ptirfilor.
Ap4area hotaruluI asupra pricind ce ail fosta pentru muntele Sórbele
sfinteI raOnastirI Tismeni, intre muntiI t6rel Ardélulul adeca
Dupa eoprinderea sinetulul i rtiva§ulii Domnulul obêqt-leintenant Stoiniciu
spre Implinirea trebiI aseclate, arna urmatti spre a§egarea urmarif trebel,
nol ceI maI josii iscalitl, care inteacésta 4i a Lund lid August 30, la loculti
pricinel Sturul; ne-ama suit impreuna cu sfintia sa Arhimandritula Stefan,
egumenula mOnastirel TismaniI, de fa ta fiindti patru calugarl i unù céu0, amime
Pêrvulti, cu dol-spre-lece inT. despre partea politiel Valahie, iar despre partea
Impgratil Ramlinesel, tint cgpra.ra. cu 4 catane i eu doI amenl de al provinciel
Ardélulul ; in tata curgerea nu numaI amil urmata, ci bine invétandu-'1 cum
se propoveduiasca, aqeqarea hotaruluI intro împérii facuta, i pajarea impiiratésca
de locula unde s'ati aflata Ind'ératil la vérfula cela mal ala munteluf
Sturul In fata lor s'afi aplatti aci, se intelege cum ca incepénd de la
muntele Sturulfi prin vêrfula fetilor Manesil, pe scursura apelor, pe la pajarea
SturuluI, cea de iznava a§e4ata, pe culmea Paltinil i prin vérfula Sórbelor pang,
la pétra Alba, de aci pe valea Séca in josii, pan la pajarea numgruluI trel,
campulii éru1ui, iopreuna cu acevtI amenl pentru deplina curmareapriciniï,
amblatti, i noT cel mal josti ; cu iscaliturile manilor nastre adeverima
qi cu pecetile Intarima. Scris'a Sturul. 1792, August 30.
Avram Calian capitanulii dela regliimentula d'antéiti romanes&
ala doilea comisar chesaricescti.
Alecsandru sin Stelnicti Dimitrache 3-lea logoftitti.

Insemnare de dmenit ce aii fosa fard la asa/arca acaba' helara, ce s'ati
datil in serie& sutil isciditurii de or'enduitulii boerti la 1114Mita mendatire, pentru
siguranrt.
()mena, Chesaricesel.
Domnula cinstitulti capitana Avram Calian dela reghementula d'Autkia
romanescil ala 2-lea comisara.
George munténula.
Dumitrapu munténulti. Catane dela unntitula reglie-
Patru Popescu dela Hateg. menta dela com. domnuluT ma-
Hanai§van dela Totescl. ior Rot.
1VIucenieul Hantal dela SalaTil de misa.
(imnenti Domad.
Alecsandru ala e-lea logoróta sin D. Stolnica Dimitrache.
Parvul Céu§ul sin Martiu dela Popesci.
Siman Mihoiul dela Izvarna.
lón Butescu dela Tismana. Catan° din judetula Gorjulta
Costandin Istodor dela Picr6ia. din vataqia Valcanulta.
Costandin Cocarla ot tam.
I6n Zanfiroiul dela Boroscenl.
Costandiu Sacaoa lipcanula rénduitil de Mina Sa en numitula boeril.
6menii nt6nüstirescl.
Stefan Arhimandrita, egumenula Tismenel.
Climent Ieromonahul Iconomul.
Misail Cantaretula.
Grigorie Ierodiaconula.
Costandin Botan ot Tismana.
Vasilie ala Stameni ot tam.
Ioan Tiviga ot tam.
Tiganii.
Mihai Togoiu glomnica.
I6n Manghera.
Gheorghe, bucatarull
Dumitru Cimbrea vizitiula.
ISTORIA ROMANILORt1 451
timenii streini, de la Ardél.
Dan Bocan din Ohaba de sub Otra din Vidinul Hategultd.
Iosif Vladut din Paroe, singa luI Ianoq Saban din Mote0I.
Ace§tia ail fosta l'ata la a§egatula tablei in v'erfulii cela mal' 'nana ala
muntelui Sturul li la aratarea hotarului muntelut Sórbele, ala m6nastirel Tisrnanil
de catre Ardél. 1792, Angust 30.
Aloxandru alil 3-lea logof6til sin stolnicu Durnitrache,

452
V. A. UREcua
Adevcrinfa ce ar4 data egumenula mad stird la mana renduitulid bocra, potent
indreptarea hotarultd.
Tismana.
Dupa porunca Slavitilor Efezl, viinda damliéluT biv ala 3-lea logoifitil Alexandra
sin stolnicul Durnitrache impreuna ca domnul capitan Calian, ail mutatal tabla
in vêrfula Sturulul, ande aù fostil mal nainte, i ne-ail arkattl si seinnele
telui mônastirei S6rbelai, precum sail asegatil in sinet, la care suntemil multamitI
i odihnitI. Drepta aceea am data acésta adeverinta a n6stra la mana dumnélul
pentru s'évêrsirea porunceI. 1792, August 30.
L. S. Stefan Arhimandritil. egumenulii Tismeul
Scrisdrea egumenultd maneistire'f, di Ire Maria sa, pentru Indreptarea hotarelor
acestoril munti.
Pré Ialfate Do'mne
Cu plecaciune inseiinteza InaltimeI tale, ca dripa lurninata porunca a ThaltimeI
tale, in puterea aselZimêntulul sineturilor, ce aft facuta cinstitil comisani
imp5ratescl, pentru pricina muntelul SórbeluI allí sfintei mCinastirI Tismeni si
pentru tabla din mantel() Stara], ce era Ail pusa, viindil dumnélul biv 3-lea logofëtù
impreana ca unulii din comisarif chesarieescl, aid la sfanta mônastire,
s'aii suitti d'inipreuna ca mine si ca alti 6menl privitorl, atata din tara Ard6luluT,
catil si de al nostril, si aù mutatii tabla in locula cela cuviinciosil, in cela
mal inaltil vêrfil ala munteluI Sturul, undo ail fosta maI inainte, si ail amblata
pe t6ta unja hotaruluI acestor doI muntI, propoveduinda in au4ulil tutulor, cum
aseqatil a fi hotarula la loculd acesta ; la care sfanta mônastire este odillnita,
fiind-ca s'ail intocmitil pricina intocmaI dupa cerero i scrisorile sfintel mônastirl.
Dreptil aceea cunoscênda acesta bine si care câ este lilting si name
din sirguinta i ravna InaltimeI tale, ce al' asupra sfintelor locasurI si de obste,
pentru t6te coprinsurile supusilor printipatulul acestuia, spre a nu se instriiina
si a se zmata de unil altiI, ca plecata mea scris6re alma Inaltimel tale cea
dupa datolie multamita, ruganda pe ala tota tiitorula ca sa pazésca pe Maria
ta in starea DomnieI, cu deplina sanétate si fericire, impreuua cu. Wtâ luminata
familie i odraslele Priarid tale; iara anil Maria tale, faca-i Domnult1 Dumnegeù'
multi si indelungatI ca fericire. 1792, Augusta 30.
Allí Maria tale ea totala plecatil si catre Dumnegeti ferbinte rugatoril,
Stefan archimandritultl, egamenula Tismenel.
Adeverinfa nemtésca ce aa data comisarula aesaricesca deosebita, catre cinstip
efendii muhadifl, pentru mutarea sentnului itnpilriltesdi la locula cela cuviinciosti
Talmacirea
Dupa instrumentula (sineta) i ravasula (scrisdre) dumiséle obêtst-leitenanta
fostonil chiehtii la dina de asta-4I, s'aft pusil indArAtii senmulti impgrAtescil
la vêrfulil celii mal mare alit muntelul Stural, de care adeverezil printfacésta
1792, Septembrie 10.
Calian cApitanuhl dela regimentula d'ântal romanesal i Inteacésta shipa
praias.ca i imphatésca? comisaril,

ISTORLi. ROILLNILORe 453
Anexa la pag. 28
Vorniculti Priscoveanul i Banulti Filipescu se bucura sub Mihal
Sutu de mare consideratiune. Asla in 11 Septembrie, anuld 1791, Domnitorulti
adreséza anurne pitacti Domnesc catre ruda sa Costache Sutu
biv ve! sphtariI, Caimacamul CraioveY, prin care 11 recomandh pre biv
vel vorniculti Priscoveanul ca pre unü boer practicosü, pànintéuì
Ø cu ipolipsisü cütre Domnia mea" 0. indémna pre gisulil
Caimacam, sä petréch cu Priscoveanul. in dragoste, 4camendol unindu-v6
si ar6tandti d-tale cele cif cale si sfäluindu-te pentru cele ce
cauth la dreptatea i buna ocrotire a locuitorilor, duph povétuirile la
poruncile ce amti datti d-tale prin cuventti».
Each intregti actulh:
Carte legata la caimacamula Craicvd pentru )nergerea dumneltti vorniculti
Priscovimul acolo.
Cinstitti i eredinciosti boeriilü Domniel mele, Costache Sute biv vel spgt.
caimacamulg Craiovei sgdétate, Îi facemti in scire, c dumnélui cinstittl i credinciosti
boeruliu Domniel mele Stefan Priscovénul biv vel vornicil, aù luattl dela
Domuia mea vole, si iatg. vine aid la Craiova; decl ca pentru anti boeril practieosti,
pgmaténil si ca ipolipsis cgtre Domnia mea, nu lipsimil a serie dumitale spre
petrece in dragoste, amêncloi unindu-v, si ar'étândti dumitale celea eu cale si
sfgtaindu-te pentru celea ce cauta la dreptate i bung, oerotirea locuitorilor, dupg
povatuirile si poruncile ce amil data domnid-tale prin cuvêntg, cum si damned
are a cun6see pe dumnéta de caimacamti i vechil alù Domniei mele i fil
dumné-ta sangtosti. 1791, Septembrie 11.
Cod. No. XX, fila 54.
Boerult1 Filipescu este incä si in mal mare vagh.' deck Priscovénul.
111. Sutu îlü face din noti banulti Craiovei, desi mhntine in
Chimhchmie pre Costache Sutu.
Each pitaculti de vènduire in bailie a luT Filipescu:
Carie la caimacamulti Craiovei ;si la boeril Divanift, cunt si la ispravnicit din cincl
judete, pentru vestire de ln'inia dumnélui banulul
Cinstiti i credinciosil boeft al Domniel mele, dumnéta Costache Sute biv
vel cgrograsil, caimacamule, i dumné-vdstrg boerilor dela Craiova sAngtate ; vti
faceroil in scire eg la 23 ale luneI acestia, amú cinstita Domnia mea pe damnéluI
si credinciosii boerulti DomnieT mele, Pang Filipeseul biv vel bang iarasI
ca dreggtoria bauiel, imbrAcandu-'14 ca Domnesculti nostril hilatti, si
ea, pre un tl boera barana ala érii, paniênténa dintre eel d'antéia, practicosa, ci;

454
V. A. UnEcuLt
ipolipsis la Domnia mea si vrednicii, care a'ii si, patimitit pentru (era; ded nu
lipsimil a innata pe dumné-v6strd totï, ca sd scitT si sl cun6sce11 pe dumnéluI
haló vel bant, si pentru tóte pricinile 01.0 loculuI cate dupil obiceiil se
cavial la dregatoria Unid, sd aveti a insciinta pentru t6te acelea pe dumnélui",
dumnélul va ar'éta Domniel: mele, ca sl se dée poruncile cele cuviincióse de
urmare ; de care suntemii nadajduiti la silinta si vrednicia dumn614 cl va odihni
pe Domnia mea, qi yeti fi si dumné-v6str6 multdmifi pentru curgerea si urtnarea
pricinifor pIrtil loculul ca bund orênduiall dupd dreptate si insusl scoposuld si
vointa Domniei mele. 1791, Octombrie 24.
Asemenea arti s'ad facutd si la ispravniciI din cind judete ot preste Oltti,
cad cliti s'ad trimisil la caimacaml, ca sd le trimit6 la judete.
Cod. No. XX, fila 141.
Anexa la pag. 43 (Tom. II 1792-1800)
Eaca Inca unti pitad' relativa la urma'rirea functionarilor lui N
Mavrogheni, sub M. Sutu:
S'ad flcutd porund la ispravnica Buz6uld, flind-c6 la cercetarea ce este
sit se fac6 de cdtre dumn6lor veliii boerI pentru lucrurile si moii1e celea luate
de Mavrogheni, este trebuintl a se afla ala la cercetare, cel mal josti insemnatI,
trimita puindu-le sorod, ca cum maï Ara de alma s6 vie aid,
care carte s'ad datd ast6-V la eincl asad din i, s'ad datil i in mftna la allí
3-lea vist. 136).bucénu.
Gazda jade, clucerd Cdrlova, slugerd Vargulésa §i Costea polcovnicd.
Asemenea porund fácutal si la ispravnicii Prahovel.
Cod. No. XX, fila 144.
AnexA la pag. 64
EacA inca unele acte relative la oprirea suditilor de a posede
proprietatl, oil de a lua cu arenda mosit etc.
Poruncit la ispravnicii Prahovd, pentru una ce finzl veniturile de mosii i altele,
cari sunt streinI.
Dumné-vdstrd ispravnicilor ot sud Prahova, sangtate ; insciintattl
Domnia mea, cum cd inteacést6 trecutd vreme a AzmiriteT acestia, obldduindil
aid îa éri ostirile nemtescl, unil din locuitorff tinutului: BArseI din téra Nemtéscl,
ait fostd cump6ratil arende de rusa in partea loculut pe apa PrahoveI,
dela egumenuld Sinaitu i dela Margineana si dela altif, dintre carl cumphatorl
arendall, unuld anume han Gociman dela &cele, ad Menta' i her'éstr6ti de lucra
de cherestea la Slonuld de P6trl, pe naosia Margineanuld ; decl, flindii lucra
impotriva nizamului thei, de a tinea stre'init ce nu sunt locuitorI aid, arende de
mosii si acaretuff stAtIt6re In térd ; iat6 v'6 poruncimd strasnictl, sd aduceti" pe
egumenuld Md.rgineanu i pe egumenuld Sinaitul, cum si pe acel arendasl Maltea
dumné-v6strA, sA cercetatl tocmelile ce ad avutd i soroculd pftna la ce vreme
le sita date, sd-'I socotitI si pe fles-care 86-'1 desfacep, maI vêrtostl acelul eu.

hertistrétl, intérca stApanulil mosiel analogonil ce va fi, neingaduinda mal
multa stral de dincolo a thin arende de mosiI aid in téra; danda poruncl
stapanilor de mosiï, ca sA nu urmeze mal multil acestù' alisverisa cu striiinil de
dincolo, ce nu sunt locuitorI aid in Ora. 1791, Octombi ie 26.
Cod. No. XX, pag. 145.
Carie legat'd la ispravnicil Muscelului, pentru nisce ccirciumi ce aft streinii
in pgmentulti gra.
Ispravnicilor ot sud Mused, san'étate ; ama luata Domnia mea insclintare,
cum ca Rucarenil aü avail aprépe de hotarula nemtesca, pe paméntula prel
Domnid mele, trd carciuml ale lor, care ar4andu-se de escherlAi turd la venirea
nemtilor in Ora, s'ar fi pus tt neguOtoril din Brasov de ail facuta altele, in
care s'ari i vêndut vinulü i rachiula lor pang, la August, cand s'aa intorsa armia
nemOsca; decI fiind-ca locuitoriI de dincolo nu este slobodil a stapini acareta
statatora ala lift aid in paméntalti rel, vé poruncima Domnia mea, sa
chiamatI pe stapanil ce vor fi ai meld mop, uncle sunt carciumele, BA le ()jeep',
ea sft Intérea pr4ula acelor namestiI i sa rémana ale lor, i negresita art eu
acesta mijlocil ce v6 poruncima, séti precum veV socoti sa facet1 sa
lipsdsca stapanirea celor de dincolo dela acele carciumr. 1791, Noembrie 8.
Cod. No. XX, pag. 175.
Rapunstt la ispravnicii Prahovel, pentru sudiii ce (lac venituri de nzofii.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Prahova, amil véclutti Domnia mea insciintirea
ce ne facql, dela 10 ale acestel lunl, pentru Ioan Gociman sudit ot
Sacele, cumpératorula di venitula moqiilor mônastirel Margined, a manastirei
Sinaia, cum ca viind inaintea dumné-v6stra, n'atí primitti a se socoti cu num4i1
egumed si a se desface de acolea, 4icêndil ca vine la Bucurescl pentra acésta,
si eerett porunel de urmare : de este a veni i egumenil aicl la Bacuresd, séti
nu? pentru care v poruncima Domnia mea, de este ea adedratil cum ca numitall
loan Gociman vine la Bucuresd, si nn face alta prelungire, sa avetl a trirnite
si pe egamenl, iar pentru Than Manolo sudita, dupa ce va veni ca d sa
avetI a insciinta Domnid mele, ea sa (lama porunca de a veni acolea si Apostolache
Turnavitu vénOtorulti. 1791 Noembrie 14.
Cod. No. XVIII, fila 186,
Anexa la pag. 81
Intre pitacele de natuth administrativa, se cade a mal adangi
cele urmatòre:
.1117hail Const. Su(ul Vv.
ISTORIA BOIRINILORItt 455
(Anaforaua e in grecesce)
Dupa acésta judecata ne adeverima la lei din dumnélor judecAtoriI Divanulal
din Craiova. ea numiii cumpanistI, in urmA din sines1 ail si datti banil
numituluI vortara Eschistambol i ail rémasil multamip i izbranip, dupa cum

456
V. A. URECHLk
nicI vre-o apelatie vedemtl ca nu ni s'aa' data in vreme de vre-o 9 lunl, ce aa
trecutd dela judecata Craiove i pân acum ; decI, intarimil Domnia mea acésta
isbranire ce s'a-a facuta intre negulitoril cu Eschistambola, spre a fi o parte de
catre alta in pace. 1792, Noembrie 9.
Gheorgbe Eschistambola ot port. ot Craiova, prin jaiba ce ail data la Maria
sa pré Inaltula nostru DommI, lio Mihaiù Sntu Voevodri, s'atl infatosata inaintea
nóstra la judecata cu negutitoriI de la am6ndou6' companiile CraioveI, cerilnda
dela el tal. 1250, care In anula trecutri, subt obladuirea nemtilor, silita aù fosta
de data la num4i1 companiatI, fára a i-se cerceta judecata Cu amtiruntulit, care
nedreptate insusl et cunosandu-o, ar fi venita in trecutele qile compania cea mica
cu tal. 500, rugandu-la sa.-rf primésea inapoT, (lar fail de judecata n'ar fi vruta ;
dupa a caruia jalba dela 29 ale trecutulul Ghenarie, ni se poruncesee de catre
Maria sa Voda, ca sa eercetamil pricina ca amgruntulil, si orI sa se implinésea
dreptula jaluitorulul, séa fiinda pricina sa-1 trimitema la luminatula
Divanula Maria tale ; deer, mal ântêifl pana a intra in cercetare ea amgruntulit
se intrebara numitiI eompanisti de ail primita dela Port. Eschistambolu banil ce
se aréta mal susit si de ail mersil in unni cu acel tal. 500, sa-'I dée inapoi,
nu aa vrutit sa-1 prim6sca ; la care respunsera ca adeqratti este, si la acésta
niel o tagaduire nu facurN, fad numaI cerü dreptula lor sa li se implinései dela
cine judecata va gasi en cale ; si asIa arëtara o carte de judecata cu. lag 1790,
Maia 27, a DivanuluI de aid, subt obladuirea nempor, cu care botarascil a plati
negutitorilor dumnéluI stolnicula Glogovean, tal. 1400 si Port. Eschistambola
1,100, cum si deal:data banilor clumnélor jum6tate si negutitoril jumnate, din
care carte sa dovedesce pricina inteacestapl chipù, adeca : in vremea trecutel
rëzmiriV, e'and aid la Craiova se afla eaimaeamil unit Turnagi Ismail Aga si cu
una Derviq Aga. Port. Eschistambolu si en dumnéluI stoluicula Glogoveanul, se
aflaù ispravnici la judetula Doljilor, dara clupa suele ce erail pe acea vreme
pentra lefile ascherliilor, s'att Oita i acésta companie de catre numitiI caimacaml
turd, de ail data tal. 2500, pe care si tacrilii aft data la mana negqitorilor,
cu euvênta, de fata ca numitil ispravnicI, ca sa le dée banil din r6masiturile
orênduelilor ce era pe judetula Dolju, i asl'a cum ail data neguporil
acestI banI peste done dile, din porunca lui Mavrogbeni, aft plecatil Port. Eschistambol
la BucurescI, i fémaindil la tréba ispravnicii si la sc6terea fémasitelor
din judetri, dumnéluI stolnicula Glogoveanu, era ca dela dumnéluI sa-'s1
primésea neMitoril suma banilor ce li se luase, precum i acésta de fata inaintea
n6stra nu putura negutitoril sa o tagaduiasca ; dreptit aceea, cercetanda
noi ca sa ne pliroforisimú cata suma de banl este implinita, dintr'acea Amasita
ce all fosta in judetula Ilfov, si de ail intrata dinteaceea niscal banl in mana
Port. Eschistambolu, séit émenilor s'él dupa plecarea la Bucuresd, si ce suma
Amalie asupra dumnélul stolnicului Glogoveanu ? se vede dup. cuprinderea calla
de judecata, ce se numesce maI susa, ca dumnéluI stolniculti Glogoveanu in done
andurl al fostii data josil ; dar una cu alta potrivita cu tóte acestea, in
cea de pe urma f6Ie aréta, ca ail fosta esita tal. 22,118, din earl banI, se scadil tal.
7000, asupra luI Eschistambulu cu aceste pricinI, big 2500, ce 'I-ar fi trimesa Turnavitulul
cri cartea luI Mavroghene de or'enduiala, pentru care bag aréta Eschistambolu
sinetud, cum ea facutit teslimii Turnavituldf, alta condeia de tal. 4500, tulip.'
prin logofèlula Gheorghe Nica vechilult1 portarulig, earele fata fiinda in Divanil nu
tagadui, ci aréta ea acésta suma de banl '1-ail matti ênsa tal. 1200 cu tacrilil

IsToRIA RombaLORO 457
luI Dervis aga, §i precuinil '1-ail luatti Indata si data la numitalg Dervi§
aga, lasandu'-I taevilti la Sanies, iar tal. 3250 'I-aft inplinita Samesu, bez tal.
361 banI 36, ce aù' Dista luata port. Esehistambola din zarafte din femasiturile
fainil i porambuluI a anulul trecuta (de atuncl) si Indata '1-ati si data la portarula
Ianache Giurgiu Maimandar, asada sa ida ca adeverintele nemtilor, caimacamil
turcl pentru unta i miere i alto masarifuel ale tainaturilor, carele i el a fiinda
in Divana' fa,' nu faca tagaduire de primirea acestor banI: se mal' veda dar
rilmasa asupra dumnélul stol. Glogovén tal. 15,118, din carI bani dupa cuprinderea
carta* de judecata ce se aróta mal sasù el este din obladuirea nemttlor,
dovedita ca ail data dumneluI tal. 9000 in lefile ascherliilor, iar
bani r5meng a se argta acea f6Ie ce ea data damnéluI stolnicu, ca sa cerceteze
la judecata fata ca negrititorl t6te condeile ; s'ait isü negutitorilor pentru ce nu
facea atuncl adese cerere la dumnélul stolnicu, sa le dais ? si c;lisera ca in
tóte Vele facea cerere, dar Osera ca le-ag cerutti una renda de haine, si
intemplandu-se si vevirea nemtilor fara zabava, el se afta si pana acum pagabasT
; decl lasanda no' cererea negutitorilor a se cereeta osebita numal cu dumpeal'
stolnicula Glogovenul, hotarima ca totl banil ce aa luatil numitil companistI
dela Eschistambol, prin judecata obladuirel nemtilor, sa'-i dOe inapoI nurnitala:
port. doveditil fiinda, c asupra sa banil din femAsitele acelea ale judetulul
pentra ca tal. 500, ce mi maI iSil el ca art fosta huta port.
Eschistambol dela satula Cioroiti, aceia s'ea dovedita luatI mai d'inaiute pana a
na pleca la Bacuresci si ca niel sant intr ,tl in f6Ia ce mi data dumnéluI stolniculti
Glogovenul. Acésta scriem. 1792, Fabruarie 11.
Costache Sequi. Stefanache Prarovén. 1oni Argintoian.
Cod. No. XXII, fila 29.
S'A acata carte legata la ispravnieft ArgesuluI dupa anaforaua dumnélui
vel vist. pentra nisce fhil ala polcovniculiff Salida Varzarul ce i s'ea Mata la
minzilhanea, ca se cerceteze, si de va fi laatil acestti fènù fara de orênduiala,
85;4 faca inplinire cum vor gasi cu cale, ca sa nu r5mhe de totti pagubasil. 1792,
Februarie 5.
Cod. No. XX, fila 353.
Porunc cátre isiwavnica llfov pcntru nisce v.ite Inlyériltesci fugite.
Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud Efov v5 facemti in scire ca in ostrovula
ce este l'Are TartacaTa si intre Oltenita, impotriva ail fostri o suma de vite Imp5rateseI
t6te inherate cii semnti in Orne; din care acole vite fiind-ca aú
trecutti o séma dinc6ce de pilmentulti Veril impotriva, pentru prisnne, si fiind-ca
se cera aceste vite din ponina. Imp5ratésca, ; iata v5 porancima Domnia mea
strasnicii, ca indatá ce ver primi pomada, numal de cata sa orenduitI inteadinsù
6menl harnicl, cati sa faca Una felulti de cercetare, in tóta partea loculd si pe
t6ta, margina, de renda i prin tóte sate/e, atata de t'ata, ca,til si pe sub cumpaii,
ca negre§ita aceste vite Imp5rateseI sa se ele i sa se gasósca, fara de alta
prieina, care facendu-le ziptii si puinda-le pe soma buna, numal decatil sa insciintatl
Domniel mele cate vita si ande si la ce loca s'ea gasitti? lasa cautatI
de facetl cercetarea ca t6ta silinta, ca sa atlati de aceste vite negresitti, i asteptatua
r5spunsil. 1791, August 30.
Cod. No. XX, fila 21.

458
V. A. Untond
Anexd tot la pag. 8x
Inscaunarea mitropolitulul Filaret II la 23 Septembrie 1792, se
film dupà ce Patriarcul din Constantinopole tramise eudoxis Cu mitropolitulti
Stavropolia Actulti Domnesc alti insca'unArei este din 24
Septembrie 1792. P. S. Melchisedec scrie despre acésta:
«pupa mertea mitropolituluI térei Cosma, intemplata la 2 Septembrie, anula.
1792, Domnitorul Mihail Sutu, adunand Divanil din clerula înaltú i boerilt'erel,
a% ales& n unanimitate pre episcopal& Filaret, apoI prin effisdrea Domnéseti
¿lela 5 Septenzbrie, catre patriarhulA icumenieti Neo fit, Domnitorul are «dosis patriarchicesert
catre mitropolitula Stravropoliei Grigorie, carele se proclame qi se
instaleze pre Filaret la scaunula mitropolid. Domad clice in scriserea -sa catre
patriarhula, despre alegerea lui Filaret çi despre calitatile lui : Fiind-ca prestinta
mitropolie de sub Domnescul i stapanesculii nostru trona a rémasil 1/Huya de
duhovnicescula ei pastoril, sférOndull acum viata fericitula mitropolita ala Ungro-Vlahiei
D. Cosma la 2 ale curenteI dimineta, i totI cei de aid, ca dintr'o
gura, atata el* din sfintitulii clerú, cat qi cel din ordinea politica. ne-aa propus,
ca iubitorulii de Dumnedea sfintitulti episcopii ala Ramniculd, D. Filaret,
este vrednica de succesiunea acestel pre sfinte mitropolil, marturisinda toi cu
una glasa i yugandu-ne ca o socotinta nestramutata, pentru a§edayea teofilid
sea la pastorirea cea de capetenie locala. De alta parte cunoscénda i noI demnitatea
persend respectabile a teofilid séle, presum §i calitatile sufletescI §i spirituale
ale MI qi ca este cela mal bgtranil dintre episcopl etc., ama admisii
pre teofilia sa la tronula mitropolid Ungro-Vlachid. Apot cero la patyiarchie recun6scerea
lui Filaret, çi insarcinarea mitropolitului Stavropoliei de ala instala.
Patriarhula eespunde Domnule prin scriserea dela 13 Septembrie, prin
care imputernicesce, ca sinodula patriarhicescii, pre mitropolitula Stavropoliel a
instala pre Filaret la mitropolie. Pro Filaret 11 numesce «contrate pre iubitil,
vrednicii, probatil, cuviosfi intrn tete». Patriarhuhl tota atuncI a scrisit mitropolitului
Grigorie ala Stavropolid, care traia in Bucuresd, ca sa proclame pre
Filaret mitropolita, i impreuna ca cel-l-alt1 episcopi din tera adunandti-se in biserica
mitropolid, si faca forma de alegere bisericesca, care represinta una tela
de votare sea balotagia filtre cal-va candidatI pqi de forma, qi care in limba
bisericesca se chiami epsifiare ì ipopsifiare» sea aruncare de 8041, din care
tot-d'a-una ese candidatula hotartta de mal inainte. La acesta ocasiune candidata
pu§I de forma aú fostii: mitropolitula Lidiel Grigorie, qi Dosotheiii Filitis
episcopuld de Niza% Acésta operaVe se face prin una prescriptil verbalii trecutii
in condica santa, subscrisil de arhiereii, cari ati luatti parte la ipopsifiare, sub
pmedintia aybiereulul delegan inadinsii de patriarh la instalarea noului mitropolitti
(1).
(1) Acésta ipopsifiarea se pastrézii la no l s't astrilI, dar consta numal intrit aceea, crt in
séra dinaintea ileï destinati pentru chirotonia until noù ariliereb, catT-va arhierel, convocall
de mitropolitulil, se aduna in biserica MitropolieI, si la finele vecerniel dupa o micd ceremonie
speciala bisericéscii, se inchee tullí preseriptil verbalu lu condice sfintri, In careto se trece numete
candidatuluT alesii din Sinod i recunoscutti de llego, si i se face cuitoscittil, c a dona
are sa fie chirotonitti archiereil,

istome RomINmont1 459
Reproducemil aid prescriptulti verbalA Incheiatl la ipopsifiarea mitropolituld
Filaret :
cirémAindil védavA mitropolia Ungro-Vlachiel, fiind-cA cela ce al fostti pAnA
acum archiereù, D. Cosma, 'vi-a sfOrvitù viata, din ordinulti Inaltù pié sfintitulul
patriarchù ecumenicti, D. D. Neofit, cu consimtimantulli pré cucerniculul vi pré
Iniltatulal nostru Domnitor, Ioan Mihail Sutil Voevoda, ami"' intratA in templula
sfinteI mitropolii a Bucurescilor, insemnatil cu amintirea sfintilor slOvitilor i intocmal
cu apostoliI impérati Constantin vi Elena, spre a face sortI pentru celii
ce are sA primésca acestù tronA féduvil, vi in adevArii, ântêiù ami pusti pe Inaltii
pré sfintitulti mitropolitti alü Lidel, D. Grigorie, alù doilea pe iubitorulù de
DumnedeA episcopulA BuguluI, D. Dositheiù, i ala treilea, pe iubitorulti de
Dumnecleti episcopulti Rbmnicalul, D. Filaret, carele a fostù preferitA
pentru pOstorirea acesteI mitropolil. De aceea trecutti numele lor in presenta
condid santa 1792, Septembrie 23. SubscrivI: Grigorie allí Stavropoliei,
Antim allí Pogoniand, Neletie alit Thebaidel, Dositeiù ah"' Buzéulul, Nicodim
alti Iliopolel i Ioan VOcArescu dicheofilaxald bisericeI ceI marI vi mare n'Atara.»
PrescriptulA verbahl i subscrierile, sunt in limba grécl. DupO acésta, archiereiI
aid mentionatI §d cu marele n'Atara Domnescii, VOcArescu, att datù lul Filaret
urmAtorulti acta"' pentru recumiscerea luI in demnitatea de mitropolitA, teta in
limba grecéscA.
»Fiind-cA vi dupl alegerea comunA a intregeI obvtii, sfintite yi politicescI,
vi cu consinntiméntul pré InAltatulul, pré cucerniculul vi pré incuviintatulul Domnitor
vi cArmuitor a bita TJngro-VlachieI D. D. loan Michail Constantin Satal
Voevod, Inalt pré sfintia véstrg al fostil alesù vi proclamatù pentru tot-d'auna
(pe viatl) mitropolit acesteI mitropolif féduve a Ungro-Vlachiel, fiind-cg fostulil
D. Cosma s'a mutatù cltre Domnulú, Inaltti vi pré sfintituhl nostru Domar' vi
stApanil vi Patriarchù ecumenicù D. D. Neofit, cu sfantulii de pe lAngi dênsulii
Sinod, conformAndu-se ca vechialti obiceitl alti localuI, a primitù acéstl alegere
comuna, yi cu ecdosù patriarchicescti yi epistoll sinodall iml poruncesce mie celuI
mal mica, ca, impreuni cu fratil sfintitl ArchiereI, aflatorI aid, sA facemil obicInuitil
sfintitil vi bisericescii sortl (psift), vi se ridic pre Inaltù pré sfintia véstrA,
la Scannulti cela vAduvù alti Ungro-VlachieI, yi decI, supuindu-mé porancil KiriarchicescI,
cel date mie, implinescù' acesta ordinù santa, dorindti Inaltù pró
sfintiel véstre din adênculd sufletultd. ; multI ani StApAne. 1792, Septembrie 24».
UrmézA acelévI sub-scrierI, ca vi la psifiare. (Revist. Biser. ort. rom. an. IX luna
Octombrie p. 757-767).
Aceste recun6scerl vi psifierl séù votad bisericescI erati numaI simple formalitItl
de a doua mAng. Filaret era deja mitropolitti indatO dupg mértea predecesorulal
séri ; cicI in condica sant1, gAsim, cA elù ca mitropolitti ahí Ungro-VlachieI,
la 8 Septembrie, confirml psifiarea séri votarea bisericésci a Archimandritulai
Nectarie, carele se alesese ca succesorti alti séù la Episcopia BC)mniculul.
(Condica Sf. vi aceeavl Revistl, luna Noembrie p. 841).
Anexa la pag. 94
Reparatiunea m6nästirel Cotrocenilor:
S'ah t'Acata ponina legatO la ispravnicil ot. sud saac, dupA jaiba egumenuluI
Cotroc6uul, ca sA trimita pe locuitoril ce sunt tocmitl a aduce §indrild, fOr4

460
de zabava a veni cu çindril, fiind-c i Maria sa art poruncitii egumenulul ca ara de
prelungire sa dréga mônastirea. 1792, Aprilie 16.
O mésur5. reinoitä. sub M. Sutu in favòrea Bisericilor, este acea
urrnatelre relativa la viile pAräginite, din cele sa' dite pe loculti unel
memästiri:
Anaforaua mitropolituluI pentru präginiri de vil'.
Mihail Const. Suful VV. i gospoll.
Zernle Vlascoe.... Cu cale fiindil anaforaua pré sfiintiel séle parintelul mitropolitil,
o intarimii i Domina, mea, ca ca acésta porunca a Dornniel mele, sa
dée acum de scire tuturor celor ce ail avutil vil pe pamêntulil mitropoliel i s'aii
ca sa se apuce fiq-care sa le lucreze, iarä carele nu le va lucra niel'
de acum nainte, sa scie ca de acum qi peste trel alu, dupa obiceiula paméntuluY,
are mitropolitulO voIe a le face zaptii qi a le da altora ; dreptil aceea sa se faca
cunoscuta de acum hotarirea acésta fieq-caruia. 1791, Octombrie 15.
Biv vel sard.
Pré Ineiltate
ir. A. UREcini
Pe mo0a sfinteI mitropolil de aicl din Ulula Bucurescilor, fiinda viI ale
mora, altora, unele paraginita gasiadii pricina stapanil lor, ca de sila razmeritil
; pentru care rugamil O, fie luminata porunca Mari tale, sfinteI mitropolil,
ca locula viilor unora ca acelora, ce sitia séti din vrerea lor, sei de nevoIe
paraginite, sa aiba, mitropolia a le da de scire ca sa le lucreze, fiinda asta-data
stenahoriile fézmeritl, potolite, i care nu vor vrea, séa nu vor putea, mitropolia,
ca o stapana moqieT, sa le dée la alta de a le lucra, ca sa nu se pagubésea, casa
sfintei mitropolii de dreptula dijmei paniêntulul, §i fiinda i vecina obiceia ala
and o vie trel anl in rélda nu se va hiera, are stapOnula mo0eI vole a
o da la altula O. o lucreze, ca sa nu se pagabésca de dijma pamênttilttl ;
aniI N'aria tale dela Domnul Do,mnedeil n'Orna sA fie mullí qi norocitI. 1791,
O ctombiie 14.
Al Mari tale catre Dumnedeil ferbinte rugatora i parinte sufietescii.
Cosma alii Ungro-Valahie.
Cod. No. XIX, fila 22.
Acésta' naësurä, este reinoirea in cat-va a dispositiunei lul Alex.
Ipsilant din 1775 in coprindere :
Carte de vil pariísite.
Domnitorulti, dupa vechiulii obiceiü, viile parasite de mal multii de 3 anT,
invoIesce sa le iée alt1 6menT sa le lucreze qi sa le iée rodula, pe orl-ce moOT,
prin scirea ispravnicilor din judeta. Aceqtia mal antal sa vestésca pe vechii posesorI
; cand niel acum nu vor vrea aceia O, le lucreze, aluna ispravniciI sa dée
cartl de stapanire asupra viilor, la alte fete, gcti care cartf, bine sa fie aceia incredintatl
ca vor fi bine stapânt desilv8r§itT.,
Cod. No. II, pag. 20.

ISTORIA 110MINILO1lII 461
Anexe la pag. 117-124
In 1792 Sata reguléza din nog darea preotilor pentru c(Sle si pentru cutia
de milostenie. Prin pitaculd catre mitropolita i episcopT, din 11 Iunie 1792,
se aréta ce sume ati a plati diversele eparchil, darea fiincld de cate 3 galbenT
pe anti. Se amintesce, ca pe trecuta asemenea dare nu s'a platitti regulata, din
causa evenimentelor din urma si se reguléza plata de acum, pe viitoril, de cate
douë orT pe anti. Documentula acesta spune, ca: «Din suma preotilor f diaconilor,
ce se afla in cate trele eparchiile, dupa catagrafia ce s'a !Until la No-.
embrie trecutfi, facema Mdria mea musaadea la plata banilor cutiel de milostenie
aT §c6lelor i scAlênda Cu analoghie- tjecivala fiq-cdria eparhie, rgmane bun!
la hrisovil 5000 tocmal, adecd, mitropolia BucurescI 2450, episcopia Ramie
2020 si episcopia Buz 'éti 530, ca sa respunda acel cate taled trel pe anti, dupa
coprinderea hrisovulul, la cutia milostenid 0 la sefile, din care banT sa se dea
jum'étate acum, aT anuluT acestula, pentru sautula Gheorghe ce a trecutti, iar
jumatate la santula Duman' ce vine. DecT, fiind-ca pentru alte multe trebl ale
ca care am d fosta impresuratl, zdbovindu-se nizamuld acesta ala preotilor,
nu este sciuta qi hotdrIta suma ce are a se cere la implinirea sfertulul santuluI
Gheorghe trecuta; acum dar, pe acésta suma s'a orênduita P. S. vestra a se face
implinirea banilor sfertulul de sântulti Gheorgbe trecuta, ca sd, se dée la epitropula
obstel, urmandil qi la alit doilea dead asemenea, Iulie 23.Urméza poruncT
legate la amêndoT episcopiT, ca sa poftésca a trimite haull calelor epitropiel,
ce sunt hotdritT a da din eparchiile lor, sfertula sfantuluT Gheorghe trecutdp
(pag. 757).
In BucurescI, la Sf. Gheorghe se continua luv'étatura limbel romanescI
aceleT slavone. Prin pitacula urm. dascaluld Constantin i ipodidascalula
amendol pam'entenT, dolAndesca dela M. Suta intarire peutru scutirile i folosintele
ce le mad dasedlil dela sautulti Gheorghe, dela DomniT anteriorT
«De vreme ce cala slovenéscd, ce este aqegata aicea, in orasulii DomnieT
mele, Bucuresd, la santulti Gheorghe celú vechiti, care este de invëtdturd, slovenéscd
i romanescd, uncle nu numaT din copiil painentenilor se afla la acésta
qc61d, ci i alti strainT din alte t6r1 sunt venitl, care qc61a este Mae trebuinci6sa
la teta obqtea acesteI érL pentru inv'etatura, fiinda metahirisita totil
norodula cu acésta invfitatura, la tate trebuintele, spre a cdrora dare de invgtaturl,
de vechT i betranI rgposatI DomuI sunt orênduitl, cu platd Domnesca, dol
dascAlT, ca sa so afla in Vita vremea sd, invete copiil, la care qcfila se afla Constantin
dascdlulil slovenesca cu und ipo-didascala ali sfiii, care flindd pam6ntenT,
ea cale socotit-amii, Domnia mea trebuinta ce ar avea qi nu 'I-am Matti sa fie
de totil lipsii elTrméza scutirile ca in scrisfirele urmatere din 1792, Ianuarie
22, in ald doilea ana ali DomnieI luT Mihail Const. Sutu.»
Cod. No. XVII, fila i)09.
Unti altti acta dela acestasT Domnitor ne anal, ca dascAlulti Constantin a
reclamata sá i se platésca lefa, pe timpulti dela stricarea veniturilor c61elor de
cdtre Mavrogheni. Domnitorul Sutu a tramisa reclamatiuuea dascaluluT Constantin
la boeril. epitropl, cerendu-le informatiunT. Prin anaforaua din 1792, Februarie 5,
scrisa in dosula jalbel dascaluluT Constantin, epitropiT spunii, ea ail platitfi lefa
acestuia, cite 25 talerT pe lund, «de cand s'ati or6nduita rênduiala qc61elor en
letona Romknilor4 de V. A. Urechid. TOM. n ai serie!, 1786-1800 Si al IV-lea dela 1774. 30*

462
veniturile lor,» adeca de la 1776, dar ca dela stricarea venituluT qc6lelor de
catre reposatulii Mavroglieni, nu 'i s'a mal data 16fa dascalulul Constantin.
Domnitorul pune resolutie pe anafora:
Portmcima Domnia mea, dumn6-v6stra boerilor epitropl, sa avetT a da de
la cutie dascaluluT Constantin slovan, a cate 25 talen l pe lunaormandti-i-se dela
ftut6iii Septembrie. 1792, Februarie 21.
Vel
Bata intr6g6 anaforaua epitropilor :
Pré Inal(ate Do'nme.
Ascultanda luminata porunca InaltimeT tale, la ac6,sta jaiba, insciintama
Maria tale, ca precum se jaluesce a0a este ca adevèrata ; a avail 16f6, pe lung
Cate 25 talen, care i urmata dela epitropie de cand s'ail orênduita rênduiala
§c6le1or ca veniturile lor, iara de cand stricatti veniturile c6lelor, in
vrernea repausatuluT Mavrogheni, deba epitropie n'a mai luata ; ci rëm'ane cum
duhul sfantil va lamina nastavrt Inaltimel tale, macar ca ela aréta, ca acea orbduiala
de Mfg, s'a urmata ca darea de catre pré sfintia sa parintele mitropolita
pana la buna-venirea InaltimeT tale.) 1792, Februarie
Constantin cluceril. Dionitrascu stol., 11Ticolae stol.
Cod. No. XIX, fila 179.
La m6nastirea MotruluT exista §c6la roman6,sca pe la 1793. Alexandru Moruzi
Voevod, in acela anfl, Martie 5, i apoT la 1793, Septembrie 8, Domnitorul
Constantin Ipsilante, daú dascaluluT dela Motu], scris6re de scutire. Acésta c6la
continua 0 in 1813. (Condica No. 47, fila 121).
Biblioteca se stramuta la Sf. Gheorghie-vechiii. Domnitorula dispune striimutarea
bibliotecel, ajutandu-se la acésta 0 la inveutoriare Panaite Dascalulii,
ca vre-unula séji doT din ucenicil procopsitl, in asistinta unuia din epitropi. Acésta
resulta din resolutiunea Domnului M. Sutu, pasa pe anaforaoa epitropieT, in 25
Noembrie 1791.
Bata acésta resolutiune :
Ito Mihail Const. Sutul V V.
Poruncimit Domnia mea, Dascale Pauaite, ca orT iustitT sa mergT, sü sa
trimitT doT ucenicT procopsitl, ca sa faca alegerea act-1sta ce am poruncittit Domuia
mea. 1791, Noembrie 23.
Vel logofilta.
Pre ingtate D(hune.
V. A.
eDupg luminatü pitacula InaltimeT tele, am gasita odae ca t6te cele trebninci6se,
in m6nastirea srantului Gheorghie-No, pentru a§edatulil violiilor scólelor
Domnescl ot S-tul Sana, ci fiind-ca trebuesce a se face alegerea felurimelor de vivlil,
ca sa se puna ea ofenduiall la loculh' lor, sa fie luminata porunca Mariel
cat e Panaite Dascalulii, ea, ail însuT, séü vre-uurt ucenica a lui, ski doT, ce-'1
va sci ca stint proeopsiti, sa m6rga impreuna cut unula din nol epitropil, ca sa le

facemtl alegere, i prin catagrafiT a se pile pe la bula lor in Damita odae. De
ac6sta insciintamti InaltimeI tale».
Constantin clueca,. Dumitrache Varlaam. Dumitrache stol., Nicolache stol. (1)
Dascalulfi Panait i uceniciT namiti in pitactilli de misil, sunt proba, ca
totil mal exista in Bacurescl timbra de sc6la Domnésca. Mai exista asemenea la
13acurescI sc6la dela S-tul Gbeorge. Se constata acésta din pitacult1 NI M. C.
Sutu, din 22 Ianuarie 1792.
Anexe la pag. 137 200
Ca adaosa la documentele relative la justitie, inregistramti aci Inca
Pitadi pdrintele Initropolita, ca s jure Tiinase i ÄLihai, la pricina 1?usciuchlilor
celor jelfuirt de Pananait
Ico Mihail Constantin Su(ul VV. i yospod.
Zemle Vlascoe Prea sfinte parinte mitropolite, fiind-ca la cercetarea ce
facutù astadl in Divanulrt Domniel mele asupra pricineI luT Stafi i Samel
rusciuclati ca Panait capitanult1 de volintirl suditulti cartel austriacescl, ai fostil
prea sfintia ta fata, este dar sciutil prea sfintiel tale tacrirulil ce aú datti Tapase
i Milial, marturisindii In cea de pre urnal in0qI el adev6rulù lacrarilor in
fata luT Panait, cum a din marfa namitilor rusciuclal ce era la satula Tigauesd
In coprulti luT IoiiicA saténultl, ail fostil Indemnatti Tallase de Panait a cump6ra
dela dênsulti o suma de malla dintr'acea diandu-I, ea sa se folosésca, tasa a
d'Oigo i elti dinteaasta marfa oprita a numitilor rusciuclai, ilind-ca tota vor
o i6 Nemtii, qi inca Insu-qI Panait ati trimistl pe Unas° in copra de atl alesft
'nada i ar" ridicatal catil ail vrtittl Intr'utal cara' mocanesa, aruia datti
Tallase drumulil inteaceeal n6pte, mutându-o dela Tiganesci la Mavrodiu, cu
sluga lor Pobre Bia, ande ari descarcat-o la casa luI Mate! arciumarulii lor
la satulil Mavrodin, i diva ce 10-atl ispravitil vorba qi tocm6la acelel madi' hltre
dênii, dandu-i 1111 Panait pentru acea marfa a rusciuclailor diii coprulil luI
Ionica, dela TigInesel tal. 700, all plecatil apol §i el pe arma marfel dela 'ViganescI
la Mavrodin, diandrt Tanase, cA ail greOttl cA n'ad spustl adev6rahl acesta
la t6te judecatile de mai nainte, qi ari cerattl ertaciane pentru tagaduirile ce
amagita de ad Muta pana acum ; (lea ca sa un mal r6mae cuvatti de pricinaire
qi de banuiala, fiind-ca, cera Palma ca sa incredinteze numitil M'ase i
Mihal acestuI tacrirri i marturie a lor pria juraméntil, éta i trimitemtl ca zapciula
ceill orénduitti ca sa-ví. pul sil faca i jaram6ntri pe Tallase i MihaI cum
a cele ce aft marturisitil inaintea Domaid mele suat drepte i adev6rate ;
avenir' r6spunsti pria anafora in scristl, fiindii fati i Panait ca omaní agentid
1792, Februarie 2.
Vel logof6tti. Vel pitara.
Cod. No. XX, fila 342.
isTORIA ROSTINttoftt 463
(I) Cond. No. 19 fila 44. In Beschreibung und Seltichsale von Bender, Bokarest und Orsova"
(Viena 1790) la pagina 100 se ainintesce dospre alta biblioteca eistandu la Mitropolia din
Bucuresd, compusti din o parte din cartile rilmase in 145 de la invillatulu Doinnu fandriotu
N. Ilavrocordat. Velb §i Sultzer.

4(14
V. A. thttclia
Rispunsil la ispravnicii ca s rtInute a nu trimite pe Hristache Sanies.
Donné-v6stra ispravnicilor ot sud Vlwa sgn6tate, ati argtattl DomneieI mele
dumnéluI vel vist. Insciintarea ce fazetI pentru Hristache logf. samesulti jude-
010, cum cl incgrcattl fiind de dumn6v6strg eta multe trebt ale judetuluI, nu
puteti de a-'1i1 trimite pentru pricina tiganilor ce a fostil jdluittl ; ci dar, de
vreme ce ar6tatI ca este trebuinciosil la judetil, ama poruncitd zapciului ca
sg supere ; pentra care, nu lipsimil a respunde, ca sg fitI mnsciiu4T, i fitI
sangtosI. 1791, Noembrie 14.
Cod. No. XX, fila 186.
scrisil la Paraschiva cgnagrapill ca sI riispunqg la Insciintarea ce ail
Monta Mgrief séle dumnélul Haseni aga i ca alte agale din Nicopol, cum cg
Paraschiva a Nata ca nemtil o suma de stupl aI Nicopoenilor ; pentru care
ar6tatfi omuld dumnélul Haseni aga, cum cg ar fi cautfindil Paraschiva sd faca
pace cu tal. 100, ci ori sa se 1mpace, sOu sl aréte Aigriel séle pricina inteadev6ril
; care carte s'ad' datil ast641 la spdtgrie sg o trimitg qi sg aducg r6spunsil.
1791. Decembrie 30.
Anexa la pag. 204
La capitolulti boerii" mal d5.mil urmatòrele documente de deosebite
favorua acordate la boeri, orI la ma7.111, de M. Sulu:
Cartea lai Hagi Nicolae pentru a scati o diciamil i una scaanil de carne.
Zemle Vlascoe.... Dat'amil cartea Domad mele luI Nicolae Vasile din Bucurescl,
ca sg aibá a scuti o cdrciumg i und maulla de carne ce are inaintea
cdrciumeI aicl In Bucuresa, care cdrciumg i scaund sg fie apgrate de fumgritg,
de cgmingritil, de vamg, de ortuld vatfiqescil, de erbdritil i de oil-ce alte dari
ehte sunt obidnuite pe alte Cardume i scaune de carne acestea sg fie In pace
ne supi3rate ; pentru care poruncimil Domnia mea dumné-vóstrA zapciilor Bitcurescilor,
i voug slujbaOlor fuman, cdminarI, vamegi, erbarl i tuturor slujbaOlor,
sg avet1 a vg feri de acéstd chrciumd, i scaunii. 1791, Ianuarie 4.
Cod. No. XVIII, fila 246.
Zemle Vlascoe.... llapa ruggciunea ce ad fostil t'Actúa DomitieI mete dumn6lul
cinstituld i credinciosd boeruld DomnieI mele Stefan Prêqcovénul biv vel
vornich, inca in eea-l-alta Domnie a ngstrg. amü fostil hgrazitfi dumnéluI jumgtate
din loculd Domnesc ce are slobodil intre dond uliti, una ce vine despre
Serban Vodg, $ una ce vine din ulita ce urmkg spre S6larT, care amhdoug
acesta ulite dad in pgrta cea de sustl a curtel ved)", care loca l'ail
din porunca Domniel mele, si l'ad fAcutii teslimil prin cartea DomnieI mele dela
16td 1784, Februarie 22, Amaindfi jumiltate din loculd acela a fi deschisù'
i slobodd tot-d'auna ; pe care locil ce i s'ail hgrezitil de Domnia mea, ad
acata dumnéluI case de §edere pivnitg de desubt, insg fiind-cd i cererea
dumndluI vorniculuf i hotgiirea nóstrg ac6sta ati fostg, adecg ca facg pivnitg
primal pentru tinerea vinurilor de trebuinta casei dumn61111, iar nu cdrciumg
pentru v-émitire qi a1isveri01 de vind, dupg cnm i in -cartea Domniei mele ce
s'ail datù la maulle dumudini cuprinde, iiindil opritil dumn611 de ac6sta Inca

ISTORIA ROILINILORt 465
de atuncI de cand i lenta acesta (hit atata pentru ea era aprape lana
zidula curtil i Fatiga ferestile caselor DomnescI, cata i pentru del in potriva,
Teste ulita, aprópe, este carciuma vechie a dumnéluI cinstitulul i credinciosii
boerula DomnieI nlele Manolache Brancovénù vel logof. de Vira de sust, ce o
are de bavting, en v'èngare de villa, caruia nu era cu cale a i se da smint61a,
vi a i se faca pagaba la alivverivula eI en pricina acestuI hara, ce amil Menta
dumnéltil vorniculuI Prêvcovénul ; pentru aceea dura ají anta acum rugaciune
cerere DomnieI mete, dumnélul maI susil numitultl boerulii DomnieI mele Manolache
Brfincovénul vel logof., ca sa dama porunca Domniel mele in scrisa
maiiile dumnéluI spre diafondipsi careiuma dumnélul, cu oprirea véillyiril
de vinurI i rachinfl inteacésta pivnita vi casa a dumnélul vorniculul Pdveovénul,
ea nu, dupa vremI, deschipndu-se carciuma, de vênclare do vinurI i rachiniI,
ne-avênda porunca DomnieI mele de oprire, va pricinui impotriva vointel vi hotallref
Domniei mele ce ama lenta, paguba vi nedreptate veeinuluI la pivnita vi carduma
ce o are din vechime dumuélul vel logof. Manolache Brfincovéna ; decI dat-aula
acésta Domnésea n6stra carte, prin care poruneima Domuia mea damnélul vel
agá, i tuturor zapeiilor OrgulaT, ce vet1 fi dupa vreml, ea niel odata sa nu ingaduiti
de a se face vénclare de vina inteacésta pivnita vi casa a dumnéluI vorniculul,
ci srt opritl aeum i tot-d'auna, avada dumnélul vornionla pivnita ac6sta
numal pentru tinerea vinurilor de trebuinta caseI dumn6,11, iar nu de vhciare
inteé-nsa. 1791, Decembria 22.
Cod. No. XX, fila 232.
Carte a se face leasei la nti*a Teinabure;sci, din Sud Ialomi(a, a &mulata val
logof. Manolache Brdneovénu
Zemle Vlascoe Fiind-ca dumnélul einstita i eredincio3a boerula Domniel
mele Manolache Brancovén. vel logofkil de téra de s'asa, ne-aa adtata
cum ea pe movia dumnélul Tambureseil din sud Ialomita, fiindd varsaturI de
apa i baila ea pesce, aa avutù casa dumn610 din vechime, lésa pentru venatórele
de pesce care lésa cera damnéltil, ca sa aiba vole, cu chieltuiala dummi-
14 a face ; decl s1aú data dumnéluI sloboqenie prin cartea acésta a Domnid mele,
ca sa alba vole a'vI face acea lésa, ca prin cheltuiala i ostenéla dumneuI sa-'0I
alba tota folosula i ton venitula din vênatarea pescelui, ca una stapanti de
movie, ne supgrata intru nimica de nimenl cu vre una felt1 de cerere ; pentrit
care poruncima i dumné-vóstra ispravnicilor al judetuluI i zapciilor, ca
odnduitula dumnélta .....nu numaI sa,' fie ne poprita a face acea 16'4 i a-'11 lua
venitulti el nesuparata de nimenea, ea una dreptil allí moviel dumnélul, ci sa-'i
datI vi mana de ajutoril diafendipsinda-la. 1792, 'anuario 14.
Cod. No. XX, fila 267.
Anafora dala boerii aede,:»Ontar't ai Bucurescilor, pentru api"rarea lui Bragomir
Slavescu,mazil de diljdii
.211iltail Const. S'Oil VV. i gospod.
Dupa pliroforia ce ati data Domniel mele dumn6lor cinstitI i credinciovl
boeriI Domnil mele, ce sunt oranduitI ca aqedtmilntulti Bucurescilor, pentru acestü

466
V. A. UREend
Dragomir Slavescu Mazil, i ne-amti milostivittl Domnia mea asupra lui, i atatù
de dajdie '15 iartamti ca sa fie apérat5, cata si drepte buca ele Ni sa fie scutite :
stupil, i ramatoril de dijmArita i vinuhl de vinariciti. 1792, Martie 3.
Vel
Pré, Inttltate Djmne.
InsciintAmti MAril tale, cl la cereetarea ce din lumi nata ponina InaltimeI tale
facenui 6menilor orasuluI Bucurescilor, intre alti se aréta si acestù Dragomir
Slavescu, ce este ca dajdie filtre boerime i mazilI, pe carele '14 vNuramil i férte
trecutù In virsta bètranetelor, si din cercetarea ce amti facutù luaramil incredintata
mArturie dela preoti si (lela mahalagiil lul, cum ca este fórte scapatatti, In catil
hrana din téte 4ilele ii lipsesce, care fiindil vrednicti a se Impartasi din mila
Marii tale cu apérare, printeacésta pré plecata a nóstra anafora, Insciintamti,
ffindti-ca dupi vechia or6nduiall, brésla mazililor are privileghiti de seutescil
bucatele lor, stupil i ramatoril de dijmarital, si villa de vinariciti, ca unuhl ce
este vechiil nénul de mazilti, dupa bétrAnetele si scapataciunea In care se afla
dupa slujbele ce ne incredintaramti dela obraze cinstite, ca aü slujitti Inca de
mica vhsta Curtii DomnescI, fiindti i Intre copiiI de divanil, sa se reverse mila
Mari tale asupra lul cu a'sI avea acestù privileghiii, precum avutù si cum
Dumne4eti va lamina pe Maria ta asupral. 1792, Aprilie 20.
Al Madi tale pré plecate slugl,
Nicolae Brancovén vel banti. Sear. Grecéntt. Alex. Illanu. Gheorghe
Cod. No. XIX. pag. 300-301.
AnexA la pag. 222
Mal al cate-va documente relative la capitolula vamilor etc.
Cctrte de Aninaritti pentru m'O', pe Bueuresel.
Zemle vlascoe Dat'amtí cartea DomnieI mele.... orénduitti de catre
dumnéluI cinstitù si credinciosù boeruhl Domniel mele s'AL Gherache epistatulù
caminarid, a cauta aicl in BucurescI si a stringe venitulti caminariel pe ama
acesta 1792, care este obiclnuitù dela téta butia Cu viml, ce se vinde In carciuma,
M'ara de santa mitropolie i de mewastirile celea marI, i de dumnélor boeril, dela
vel banil pana la vel clucertí de arie, si din jupanesele vedare ce ati statutù
boeriI dumnélor velitI, cuí mi a scuti dupa vechiuhl obiceiù cate o carciuma, si
afana din cel ce ati hrisévele i cartile Domniel mele de scutéla, ce1-1-a1t1 totl
de obste plateseù acestù obidnuitù caminanith, Insa fiind-ca ne-amil Insciintatil
Domnia mea, cum ca carciumaril, dupa ce se folosescù' si se castiga dinteacestil
alisverisù' ce facii, nu urméza a se punta ca dreptate la plata caminaritulul, ce
In felurl de chipurI faandù InselaciunI si economiI pagubescii venitult1 caminarieI ;
pentru aceea clara arad da-U' volnicia orênduitulul dela dumnélui epistatulti caminarid,
ea arara de mal' susti numitii privilighétI ce aù sa scutésca cate o carciuma,
i acelor ca cartile Domniel mele, sa serie téte cele-l-alte carciume de
obste, qi pentru cate butI ca vinurI va gAsi In fies-care carciuma, sa iée pesinù
banil caminAritulul, care caminaritù dupa alisverisu i dupa c'astigurile i folosu-

ISTORIA ROMINILORt 467
rile ce aii. carciumariI, acum la vênclarea vinurilor, ca osebire diu alte reml de
mal 'nainte ; orenduimil Domnia mea sg,-'ll platéscg de butie cate 50 parale si
sg, dée 'Vasil de platg, afarg nurnal din butea ce ail plittita cgmingritti si va fi
avenda ravasil de platg, acele ravase sg le tie in sémg, ferindu-se jasa carciumaril
a nu se ajunge ea caminaril ce ail fostil de a lua ravase vechi. ea acelea dovedindu-se
nu se vor tinea in soma si pentru cate butt cu vinti vor 'mal aduce
In carciumi In t6t1 curgerea anuluI, sa platésca tag cu acestii mijlocil ce poruncimil
maI susil orenduitulul carningritü i s (We ravasù de platg, i apoi
In vremea ce vor incepe vengarea vinulul dinteacelea butI, 0, fie carciumaru
cu totulti nesupöratI de nimenl. Inteacestasil chipti poruncimil sa se urmeze
strinsulti venituluI camingrieI iar de se va cuteza orênduitulti acesta a
face vre-o urmare mal multti impotrivg, nu numal se va pedepsi, ci Inca
poruncima dumitale epistatule camingrid, pui sa intórcg Indoitti ; pentru
care porunciiml Domnia mea si dumitale vel spataril, sit avetI a da totil ajutoruld
cola cuviinciosù orenduitulul acestuia, spre a cauta venitulü aceste slujbe, intocmaI
cum poruncinal 1792, Ianuarie 1.
Dupg, care acestg carte poruncimil O. se fag, si osebita cartea Donanid mete
pe Craiova, cum si pe 17 judete osebite cgrtile Domniei mele.
Asemenea carte ca acésta s'ail facutù i pe orasulil Craiova, poruncindu-se
caimacamului, ca de vor face cgmivarii vre-o urmare in potrivg sg.-'1 pue sg
intiircg indoitil, lipsindti prostichiulii de josti, pentru a se face carp prin judete.
Cod. No. XX, fila 257.
Garle de slujba seireiritului munfilor.
Zemle Vlascoe.... S'ati datti acesta carte a Domniel mele lat.., care pe anulù
acesta, létil 1792, ati cumperatil slujba sargrituluI muntilor, ca sg aiba a gmbll
prin t6te satele celea sciute din judetula Sacuenilor, Buzöti i Slam-Remnic, sa
caute acestg, slujbg si din totl ómeniI ce se indestuléza en save din buV fara de
sg aibg, a lua de °mulà casnicil Po bani 66, dap, obiceiti, iar maI multù
nu, ca. se va pedepsi ; insg ackistg slujbg sa tie volnicti a cauta pang la sfintii
Apostoll, i numall o luare de Nail sg, fie; iar dela sfintii Apostoll inainte sg
nu mg cuteze a maI gmbla ; pentru care poruncinul dumné-v6strg, ispravnicilor
de pe la aceste judete, pe care va aröta mai susd numitula, ca nu se supunti
a-'1 plgti sargritulti, pe unit' ca acesfa facell i arg de voia lor a-'1 plgti
dupg, obiceil 1792, Ghenarie 1.
Cod. No. XX, pag. 176.
17 carp de edmineiritulii rachiuluï, la tdte judetele.
Zemle Vlascoe.... Dat'amil Domnésca ngstra carte, ce s'ati orenduitil de cgtre
dumnélul cinstitulii i credinciosulti boeril alti Domniel mele, spatarula Glierache,
epistatultí cgmingriel, ca slujba camingsituld in orasele, i tilrgurile
belciurile mart din sud.... ca sg aiba volnicie a cguta venitulii acesta, adecg
afarg, din santa Alitropolie, amendoue episcopiile i din mangstirile cele marl, si
damnélor boeril, dela vel bang pang la vel clucerti de arie, cum si din jupfinesele
vgduve, ce ati statutti boeril dumnélor velitI, care dupg vechiula obiceiù ati
a scuti cate o pivnitg, i afarg din cel ce ail cartile DomnieI mele de scutélg,
sa serie tine cele-l-alte carciume de scutélg, i magazil de obstP, si pentru
cate butI cu rachiurl de t.érti , séti rachiurl streine , se va ggsi

468
V. A. UnEcEni
fieq-care, sa ié peqinil de tag, butea mica ea rachia, cate tal. trel", iar
de butea mare de racial Cate tal. §ése, sa 0 d6e févaqii de plata, ca dud
va incepe §i va vinde sa fie ca totulti nesup6rata intru nimica ; a00Ierea §i pentru
Cate alte butt ea rachiurl va aduce carciumaril in curgerea acestuI anti,
asemenea sa urmeze a lita caminaritulil, fiind-ca aceste'caminarif ca dreptate este
a le plati carciumariI, dupa alioreri§ulti ce faca, i dupa pretula rachiulta care-la
v'endil ; iara de se va cuteza ofenduitulti acesta, a face vre-o armare mal multil
impotriva, nu numal se va pedepsi, ci inca porancimil dumnélor ispravnicilor al
judetultif, sa-la punetI sa int6rca indoita ; asemenea mg poruncima dumnév6stra,
sa datI §i ajutorulti celti cuviinciostl or'enduitultil la stringerea acestul venitil.
1792, Ianuarie 1.
Cod. No. XX, pag. 260-261.
Pitacti la peírintii, archierel Si la durnnélor velip bterï, a lua socotéla epitropia.
Pré sfintia ta parinte mitropolita, iubitorilor de Dumnegeil parintilor episcopI,
qi dumne-v6stra cinstitilor i credincio0lor boerI vent! ai DivanuluI Domniel
mele, adunandu-vti la until 100, nade aduc'enda pe boeril epitropI cel do
ob§te, sa le ceretI ca sa dée socotéla de t6te veniturile epitropiel pang. acum i
de ch eltuell, insa ale cutieI de milostenie, ale podurilor, ale 0.61elor qi ale orfanotrofiel,
care sa le cautatl dumnév6stra ea tóta p(rierghia cea cuviinci6sa, spre
a v'a pliroforisi ant6iti de t6te veniturile cate sunt legate la epitropie, cari ail
fost oraiduite a intra in cutia ob§teI, i de afétatele cheltuell ca dovegI prin sineturile
cele cuviinci6se, §i incheinda Vita soeot6la pang, acum, sa ariitatI Domniel
mele pTin anafora 0 ca catastiha nun° de bite, ca sa se vall de nol totl.
pisah gospd. 1791, Octombrie 29.
Cod. No. XX, pag. 151.
S'ail facutti faspunsti caimacamultfi Craiovel, pentru camintiritula ce corea
negutitoril companieI de acolo, a nu plati dupa hrisovula ce ail, ca sa-lil piatésca
negre0ta, fiind-ca cu acésta orênduiala s'ati inoitti i hrisovulii, adeca nu-
End pe acesta anti sa platésca, iar pe altI anl inainte sa-'0' OA privileghitilii
0 sa nu amble mail iscodindil, ca sa nu-V piarqa 0 privileghiula ce ail. 1792,
Maiti 14.
Cod. No. XX, pag. 591.
Anexa la pag. 286
La comerciti, bresle, fabricI etc. ad'aogttrnti documentele urm'atóre:
Carte legata la Atafil de Ccimpina, pentru cele ce sunt slobode fi cele ce sunt
oprite, sil fie oprite.
Sluga DomnieI mele, vata03 dela plaiula Campinel, sud Prahova, pentru
negutitoril ce merga de aid in téra nemtésca ca marfurile slobode, afara din
zacherele i vite 0 cele ce sunt poprite, 'tl poruncimil ca numai decata sa--1
sloboqI sa tad ca pace, fara de al opri maI multa, qi fail de a le face pie o
zatignire marfurilor. 1791, Inuarie 9.
Cod. No. XX, fila 247.

ISTORIA ROZAIIILORO 469
Esista o fabrica de sticle a la Savu i Coman din 11(Irgovevte vi a lu'l Mina
Cuiungiu, la 1791, sub. Milmi Stitt".
Cartea de cuiungiu-basa.
Zemle Vlascoe Dat'amil Domnésca n6stra carte lul Gheorglie sin 011iea
pie carele l'amil facutil Domnia mea cuiungi-bava, ca sa aiba volnicie printeacésta
carte a Domnia mele, a avea cautarea, purtarea de grija de t6til, brésla
cuiungiilor din Bucuresa, i sa fie ca purtare de grija, la poruncile Domnia
mele, ce i-se vor da, care dupa obiceiti va fi ela datortl a .le savarvi impreuna
ca brésla acestul meOevuga, sa judece pre cel de sub brésla lui, adeca cuiungiu
ca cuiungiu, carl vor fi avanda pricia intro dênii, pentru a le mevtequgulta
(cdteva renduri MU se 1)014 cet9 i la t6te s urmeze dupa vechita obiceitl, pentru
ca avla poruncimtl Domnia mea tuturor celor ce ITV fi la acésta brésla, sa avq1
sci de cuiungiu-bava, i sa-'I dap' ascultarea la orênduiala mevtevugulul
vostru, i ca celuI Impotrivitor are vole sa-'1 faca cercetare diva vina lul. 1791,
Septembrie 17.
Cod. No. XX, fila 71.
Pitacti la dumnaul vcl spc7taril si vel agá a 22U ingddui pe vamesi s'd iée vanul
dela carele de lemne mai milli de ccitii cea ce se cuprinde intr'acestii pitaca.
Cinstitilor i credinciovI boerilor Domnia mele, dumnéluI vel spatara, dumnélul
vel aga, vö însciii4amú Domnia mea, ca vameviI oborulul targulul de afara,
cad vamuescil lemnele de fool ce vina in Bucurescl de vêndare prin orênduitil
lor, ce pazescil marginele, cu acésta tocméla ati avuta vama cumpërata precum
ne pliroforisma din condica Divanulifi, adeca dela carula de lemne sa iée varna
mima patiu parale, iar dela caruta Mica ca o vita sa iée numa Ilona parale,
precum catalogula ce ail In mama° lor avla cuprinde, dupa care 1-amil
lasatil vi Domnia mea a fi urmatorI pe acestea patru lunl pana la sfilrvitulti anulul,
dupa tocméla cu care ail cumpè'ratil vama, fara de a-1 volnici sä faca la
aceste pontuff alte schimbarI sea unraill; acum andinda c Impotriva urmandil.
Ingreuiaza vi supra pe saracil locuitorI, luandu-le varna la null caril cate vépte,
opta vi pana la Gjece parade, din carl acésta pricina se scumpesce i pretula
lemnelor, de nu OW da mana nici locuitorulul prang a pazi nartulti ce s'ail
hotaritil de catre Domnia mea ; pentra care acésta, multa supératil Domnia
mea asupra acelor varnevT, vi de ce vi dumné-v6stra, ca zabiff ai politiel, sa nu
o 0141 vi sa o cercetatI decl mal ântêiù vamevilor sa le arèlatI porunca Domniel
mele, i stravnica sa-1 straduitl, ca Indata ce vetl afla ca vi dupa acésta
urméza fapta acésta i stip(Ira ma multi'''. pe locuitoff, numa decata sa ne insciintaff
; de alta parte sa faceti publica, danda in scire pe la marginI strajarilor
réspanteiavilor, cum ma vartosil Iaranilor locuitoff, sa o facetI bine cunoscuta
aasta ca nu aa sa dée mai multi, iar de-'1 va sup'éra sa vie dintiênvil unulil
sa (He scira dumné-v6stra, ca sa i le impliuescI indoite, vi ca sa vala Insu-vI
pedépsa mobil vamevii. 1791, Octombrie 29.
Cod. No. XX, fila 151.
Anaforaua epitropilor pentru indreptarea postavului de land.
Pré Indl(ate Djmne.
Insciintamii Maria tale, pentru postavula ce se face aid in tOra vi de viclevugula
ce s'aii naravitil postavaril de o vreme inc6ce, de-la facii ingustii

470
anti rail din t6sutii 0 din intinsti, i pretulfi se ja pe tocméla cotului, pentru
care facêndti cercetare, ne indestulamti ca din (jece oca mn . ese postavii de
frunte cot! 22, i de celii de a doua maul coi 24. Decl, din cele cjece oca de
Etna amil scallutil oca doll, al fie tina pentru spalatti qi alta pentru peptanatti
torstl, i rémaindfi lucrata 8, &al dramurI 3200, din care impartindti dramurile
pe eel coi 22, se envine a fi la postavulil celii de frunte, inteunii cotii
dramurI 145, iara postavulti de a doua mana, adeca in cei cotl 24, este sa fie
In fie-care cotfi Po drammi 133 i inteadinsil cumphandti asta-41 unti cotal de
postavti de frunte, gasil intr'ansulti numaI dramuri 110, din care va sa ica ca
viclenesce obOea la fie-care cotti cu dramurl 35; ci de va socoti malta Intelepciune
a Maria talA, ca sa se faca publicatie ca marifetula dumnéluI vel vist.,
fiindü acesta rufetil subt ascultarea visteriel, ca orl sa se indrepteze postavarii
sa faca postavulii batutii qi latfi, cum era din vechime, ca 81 vie fie-care felurime
la cotti po dramurile ce afdtamii mai susti, iara de nu vor urma acestel dreptati,
sa scie ca cumphatorri vor avea vole de a lua cotuhl, ca dramurile ce arëtamü
maI sust ; iara cea des6vNita botarire rémane a se face de Inaltimea ta. 1792,
Noembrie 15.
Costache clucerti. Dumitrache Variant. Di»zitrache stol. Nicolache stolnicti.
Stefan medel.
Ito Mihail Const. ,§fittal VV.
lntärirea acestel, anaforale.
Cu. cale fiindil anaforana dunmeor epitropilor, o
poruncimil, ca dumnéta vel vist., se facI cuviincióse
1792 Noembrie 17.
Cod. No. XIX, fila 37.
Nartulil la postavii:
Ico Mihail Const. &gal V V. i gospod.
intarimti Domnia mea 0
poruncile Daniel mele.
Zemle Vlascoe.... Pentru ca sa Mama pliroforia cea destivarOtti spre a da nizamulú
celil dreptfi la pricina acésta, cu cale este anaforaua dumnélulvel vist. spre a se
face acésta cercare, adaogéndti Ina de a se face cercarea acésta i ca tang pr6sta
ce este mal eftina, apol i ca lana mai bung care este mal scumpa, pentru care
poruncimil dumné-v6stra boerilor epitropI sa urmatl a face acésta cercare i din
una 0 din alta, 0 sa afétati DomnieI mele socotéla prin. anafora. 1792, Ianuarie 4.
Vel logofati.
Pré Inid(ate Do'mne.
V. A. URECIIIX
Amü intelesti luminata poranca Maria tale, ce mi s'ari data in anaforaua dumn6lor
boerilor epitropi ce art facutii catre Inaltimea ta, pentru postavulil ce se face
aicl in Ora, ì de viclepigulü ce s'aii naravitil postavarif dela o vreme inc6ee,
de-'16 facii ingustii i rail, 0 chiamanda pe vatavu de postavad i ca iznafulii,
cetindu-le atattl anaforaua, dad i luminata porunca Maria tale, alta nu avura
a pricinui, fara de numaf, cá acum lana din care iese postavulti este scumpa,
cump'érandu-o i el cate tal. 1 ocaua, cum i vapselele iara§I sunt scumpe, §i
din pricina acésta facit postavu dupa cum se ar6ta mal susti, neputhdti ei d'a-
Vel

ISTORIA ROBIARILORII 471
supra cand 'In va face dup cum era maI 'nainte ; ci ca tot( se réga InaltimeI
tale prin mine, ca sa se faca cercare de catre dumnélor, boera epitropl, ad.
sa fie luminata porunca Inaltimel tale catre clumnélor ca sa cumpere vre-3 cate-va
oca lana, sä pue sa o spele, sa o tarea, sa o tésa, cum §i sa o vopsésca i sa
o faca postavü, sa vaga catil va e0, i pentru lucrulti acestuI postal,/ sa se dée
&al megterl de catre Maya de postavarI, i scotêndil chieltuiala ce s'an facutn,
se va cun6sce catii rnmane mal multi'', dupa care socotindu-se cata cheltuiall
merge la unii coal' de postavti, §i catti se envine a-le rémanea pentru manca
ostenéla lor, i a0a atuncI dupa acea alegere li se vor pune mtrtù i vor fi
urmatorl ; de care nu lipsiI a insciinta MarieI tale, §i dupa cum se va hotart de
Inaltimea ta a0a se va arma. 1792, Ianttarie 2.
Ienaelte vel vist.
Cod. No. XIX, fila 103.
Dreptii de tèrgil.
Cartea dumnelui clucertiStirbii a-';g1 lua pdraua de locì dela Ti:rgulti de afarti ce
se face pe inofia lid.
Zemle Vlascoe Piind-ca oboruld i Vèrguln de gal/ este pe mogia
FundeniI din sud Dolj, care vine pang In marginea Bucurescilor a d-luI cinstail
0 credinciosti boera a Domnieï mele Constandin Stirbeia' biv. vel clucern,
am"' deal d-lul acésta domnésca n6stra carte, ca sa lua paraua de locii,
cum an luat'o i in nil trecutl, qi dupa obiceiulfi ce se urméza 0 pe la celel-alte
mogif cu obortl, fiind-ca este dreptula mo0eI, care i-se cuviue dumnéluI; pentru
care poruncima Domnia mea i vame§ilor oborulul, sa nu aiba, a face ca aces tti
drepta al stapa,nulifi mo0eI mntru nimieü, ci sa caute vama Domasca dupa
catalogii i dupa ponturile vama. 1792, Glienarie 12.
Cod. No. XX, fila 261.
Noun,.
Sian facutti volnicie cu mumba0rit ciohodariu sa aduca pe Andrein
Vamegu ce an cumparatil vama Valenilor cu pacurile, sa-'0 dée chiezagI la
visterie, i sa-'0 Inspuncla sferturile la amain. 1792, Februarie 26.
Mehl la AgeseI.
Cea din 'lima carte pentra buiciurile ce sunt hotarite a se face la Agiescl.
Zemle Vlascoe... Fiind-ca la mo0a Agiescii, din plasa Mostiqtea, din sud Itfov,
a casel prea iubituluI nostru fiti, luminatulfi Gregorie Sutul Voevodn, prin
hrisovulfi DomnieI mele, din cea-l-alta Domnie, dela létulti 1785 August, s'ati
intocmitti a se face doue bilciurl intr'unn anti, care bilciurI le intocmimil Domnia
mea, a se face acum inteacestii chipú, adeca unulti la Ispas la liva
tareI Domnulul nostru Isus Hristos, i altuln la santa Dumineca a Precesta
deosebitil Dumineca, pe téta, snpfémana, sa se faca Ore' ; de care poruncima
Domnia mea, alga dumitale vel spatarti, i dumitale vel aga, i starosteI de negutitorI,
cat/ i dumné-v6stra ispravnicilor judetuluI Ilfov i acelor de prin
prejura sa publieuii, sa vestitI la totl negutitoril orapnI i locuitoril, indemnandn
pe fie§-care deoseban in parte, 0 pe ceI maI multi de obSe, ca pentru
folosuld i aIiveriulú lor, sa mérga cu marfurì 0 cine cut ce are, de a vinde qi

472
de a cump6ra, car1 vor fi nebantuiti de [ate sup6rarl, fa,c6nda-'s1 alisverisulfi cu
pace, platina numal vama drópt i obicinuita de alisverisulil ce vor face, precum
si pe t6ta s6pt6mana Dumineca la Wrgula ce este sa se faca, asemenea sa se indemneze
fie-care cu feluri de marfurI a merge s-'1 faca alisverisulfi lor, avadil
loctl cu in 'emana si indestulatil, unfie la aceste bilciurl in t6rgil. vamesiT oboruluI
s6i1 ai judetuldf. nu aii a face, niel o pretendirisire sOil amestedi intru
dupa hrisovula Domnie'i mele, neavelndii niel unil cuvantil vrednicil. 1792,
Aprilie 28.
Cod. No XX, fila 525.
1Var1ula ce s'ag pusil macelarilor, cum, art a vinde carnea de die.
Poruncimil Domnia mea dumnélui biv vel post. Iorghache tiu, epistatulii
agiei, sa dai nizamfi macelarilor, ca de asta-41 inainte sa vi* carnea dupa
acestfi nartal, cu ocaua parale cinci, supuindu-'1 a fi urmatorT i far' de voia lor,
si sa le ar6t1 hotarirea i porunca Domniel mele, ca dovedindu-se vre-unula ca
ají Ondutil macar cu unil badi maI multa se va pedepsi, cu cea maT grea ped6psa
precum i lipsa in dramuri de se va gasi, iarasi" va lua ped6psa. 1792, Iulie 4.
Pré, huMate Mime.
Insciintamfi Mariel tale, ca ubicada si nartulfi macelarilor inaintea n6stra,
amú plisa de ama taiatii inaintea n6stra 68 de miel, care din porunca Mariel
tale, s'ad cumphatti de dumn6ltil chir Alexe H. Manta, si iaralf inaintea
Ostra s'A Ondutii la obste cu omì prin cantaril, si precum se envine a se
vinde ocaua de carne de 6ie asta una data, de catre macel tril de obste, te veI
pliroforisi Inaltimea ta din socotéla ce asternemii mal josü inteacésta anafora,
ce de va fi primita Inaltimel tale, se va da luminata porunca InalOinel tale de
a se pazi ; de acésta insciinAmù Marid tale. 1792, Tulio 4.
Iorghache Sueu post. Constandin clucerti. Var/aain Nieolac St01..
Cod. No. XIX, fila 449-450.
Tal. Ban1
127 60
3 40
12 11
142 119
Tal. Bani
79 22
Ajar pcntru carnea de die
cump6rat6rea a 68 mel.
erbarita, vama scaunelor, de unil mielfi pe bala' sOse.
castiga macelarilor.
pe carne oca 633 pol ce aù eitú la vilnlare cu oca prin
oca Po parale cinci.
pe 68 tighire eu praporu lor, unta' Po banT 15.
pe 68 capatini, una po han! sése.
pe peI 68, una po par. 32.
pl. cuprinde vênciarea.
capetele ce se vede impotriva.
le mal fémane macelarilor câtigü, arara din 10 unulil,
78 60
3
54
48
48
145
142
78
119
2 59
Cpd. No. XIX, fila 419 45Q.
V. A. UuEcaLl.

1STORIA flondwn.on0 418
10 .lJIihail Const. Sigui VV.
Poruneimti Domnia mea euvio0e1 tale egumene Vacareqtene, peutru tiganil
domneseI carI sunt cu me0e§ugil, lueratorl de heri i potcovarI trebuincioql,
atatil la Domnésca n6stra curte, catil qi la ob0ea politid, ce nu potil a se departa,
sl aibl cuvio0a ta a-'I priimi i a le da locti de mutare aicI In tigania
mandstireI, la Vaearesel, trimitênda pe tiganiI imInIstirest la alto miniI a mônastireI,
In cata vreme va fi b6la acésta naprasnica. 1792, Septembrie 1.
Cod. No. XX, fila 812.
Têrgulú Dragaica.
Pririna pdrintelui episcopa Buz4 cu negutitoril ce se adund la térguld Drtigilica
de acolo din. Buza, pentru chiri, cum ad citad la preiveilii.
Alexandra Const. .211oruzi VV.
Citiudu-se Inaintea DomnieI mele anaforaua dumnéld cinstitú i credinciosil
boeruluI DomnieI mele, Ianache Vacaresca vel spataril, o gasima drépta i Cu
cale, In urma careia nicI negutitorii, precum niel despre partea sfintel episcopil
nu ne-ail data niel o apelatie in sorocfi de 60 de dile, ce li data vremea
cea orênduita ; dreptil aceea Intarimil Domnia mea ca sa se urmeze Intoemal.
1793, August 22.
Pré indltate Ddnlne.
Din luminata poranca InaltimeI tale, mergêndfi la FocqanI spre int(Impinarea
mareltil sold ald impi1rd(iei rusesci, i ajungi;ndit aici in orasuld Buzeulta, iubitoruld
de Dumneded episcopulil ala acestei eparchii, infatoqatii luminata
porunca InaltimeI tale, prin care mi se da, volnieie, ea sa cereetezil prigonirea ce
are sfanta episcopie ea totl negutitorii ce se aduna la térguld sloboda, ce se face
aid la 24 a lunel acesteia, ditpa luminatele Domnesd hris6ve, ce sunt date sfinteI
episcopil, pentru acésta panighirica adunare, la pricina_ pravaliilor ce face sfanta
episeopie, pentru chifla ce se Indatoréza negustoril a plati pentru aceste
intru care igI vêndii marfa, poruneinduni-se de catre Inaltimea ta pentru
de acum, sa pretneseti pravaliile, sa cercetezh' cheltuiala ce ail lenta sfanta episcopie
6stimpil eu právaliele, qi dupa cuviii4rt srt implinescil de pe la negutitorI aceea
ce voiii gasi a fi cu dreptate, gata pentru ca sa nu pagubésca sMnta, episcopie cheltuiala
ce ati facutfi tistimpti eu pravaliile, cata i pentru ca sa dobéndésca china
loculul pe care sunt prrtväliile, i a0a intoemindil acésta prieina dupfi dreptate,
sa facii amhdoue partile a cuu6sce acésta dreptate, i (lupa ce voiti
intocmi ale anuluI aeesta cu 16ttl 1793, sa daú unii nizamtl qi pentru anit viitorI,
ca sa nu mal rëmale prigouire niel la o parte, niel' la alta. Luminatel poruncl
Mafia' tale, intocmaI fiindil urmatoritl, ntêi amti cercetatti ce cheltuiala
%edil sfanta episeopie 6stimpti la aeeste pravaliI, i dupa ce m'ama ludestulatti
de acéstd idee, mil limita multe cercetarI In parte de curgerea preului
felti de cherestea, din care s'ail facutil pravaliile ; amil mersfi
Insu-ml acolo la l'ata loculuI, unde este acestti Ore', fiindil departatil de ora§il
ca la o jumëtate de césil, i amblandil prin tottl Orgulti ca unil privitortl, amA
%cual perierghie de suma pravaliilor, de starea in care se afia, O. de starea
Intiu care alud ar fi, n'-ar mai ròmane prigonire, niel 'bite° vreme pentra ac6sta,
l'ara de a nu dice nimicii m'amù intoisti iara.0 la casa, rinde i cu multe felurl
de cercetarl ce amti acida_ prin boeril ce ail fostil ispravnicl dupa vreml,

474
V. A. UnEonii
de ati mal fostii acestù t'ere' vre odatA panA a nu se harAzi sfinteI episcopiI,
incredintatù ca au fostù si se facea aiol In orasulit BuzeuluI, i dumnélor
ispravnicil dupA vremI lua chirie dela aceste prIvAla (mAcar ca nu le lacé
dumnélor, ci fies-care negutitorit, sea punea satra lul, sé I fAcea umbrarA cu
cheltuiala luI), i pana la talen l tre'l ; dupA acésta ama' cercetatti de mal are
santa episcopie si vre-o deosebitA alta cheltuialA ca acestù têrg, afarl din prAvAlil,
si iarAs1 incredintatti cá are, ca hesita si ca neferil de aicl, i ca
neferil ce vial din Bucurescl, dandi-le tainil, cala, pane, carne si altele, panA
se sfersesce têrgulú. DupA ce le-amti fAcutil tete acestea si m'amil domerittl desëv-ersitO
pentru teta curgerea pricinel, eri la 21 ale acestia, amA trimesti si amtt
adunatal pe cel mal multl negutitorI, din targfi, dintre cel de mana antela, de
mana a doua si de mana a treia, i adunandu-'I fa t1 inaintea mea de impreunA
si ca Meletie archimandritù vechild sfintel episcopiI, le-amtt cetitil luminatA
porunca Marid tale, ce mi se dA, pentru acésta pricinA, i dupA ce s'aù lucredintattl
ca amil volnicie sA Medí, sa botArAscil si O,
ca sunt re'vnitotill a lasa acéstA volnicie sA o facù mal la urml, iar acum anteiù
le-amù aretattl ca, alisverisù faca la acéstd, adunare, si cum d. acéstA adunare
nu este data aliverialui lor, ci este hArAzitA de luminatI Domn1 folosulul sfintel
episcopil ; aretatti si datoria ce avemii totl crestiniI pentru folosula sfinteI
biserecl, le-amil aiétatü i cheltuiala ce s'ad facutil in adevArti ; le-amil ar'étatO
si ce platea mal nainte ; si dupA tete acestea le-amO 4isù, ca nu li se envine
sA vie in judecatI ea santa episcopie pentru atata hura, si trimisù la
episcopie sl se invoiascl ea pArintele episcopit, ci de bunl-voIa lorù', i -asIa ducéndu-se,
dupA multe intrebArI si rè'spunsurI ce aft fAcutil acolo, episcopulti s'ail
multAinitti ca pentru anulit de gstimpil sA-1 plAtéscA, de treI mâni, dupA starea
loculuI ce se afll prAvAliile, jara nu dupg pretulA prAvAliilor, adecI tal. 4, trel
si ; negutitorff iarAsT ati primitù ca sa dée tal. treI, dol i unulù, i asIa
neputêndu-se invoi acolo la episcopie venitti de iznkA inaintea mea,
fati si cu iubitorulil de Dumllecleù pArintele episcopti, si asa intrebandu-'1 pe negutitorI
pentru ce nu multAmitti la cererea episcopulul ? Aspunsii, ca
de si este cheltuiélA la prAvAlil, darA nu sunt dupA vointa lor ; intrebatti
de Mi arAtatO si in ce chip le este vointa a se face prAvAliile, i n'A
episcopulù a le face ? respunsti ca aretatii ; le-amù gisù ca ce se invinovAteze
episcopia, cand nu atl aretatti in ce chipa sa ve faca prIvAliile ? ci
pentru anulii de estimpii eta mijlocescA la o parte si la alta ca sA v13' multAmitT,
adecA sA respundetl mana anteiti Po tal. trel si jumiltate, mana de a doua po
tal. doI i jumétate, i malla de a treia Po tal. unulti i jumëtate, si asa s'A
multAmitti i iubitorulit de Dumnegett episcopil si negutitoril, de fatA inaintea
mea, si aù mema ca sA plAtésca banil la episcopie ; iara pentru anulti viitor totil
la acestA adunare amli fAcutù acestil felit de hotArire, ca fies-care negutitor sA
arete ce felti de prAvAlie voesce ca sl-'1 faca sfAnta episcopie, si ce chille sa
multAmesce a-'I da pe acea prAvAlie ? SfAnta episcopie se indatorezA sA le faca si
sA le pule munérü, qi sA ele zapisù dela fies-care, dura tocméla ce vor face, dupA
care zapisil i tocmélA, sA aibA a se arma i la anula viitor si de-a pururea,
sA nu mal fie niel o data prigonire pentru acésta niel la o parte niel la alta. Tuteacestas('
chipit, amil data nizamulti acesteI pricinl, si ama sAvirsitti luminatl porunca
MArieI tale ce mi s'ati data, fémainda amendoug pArtile d'inaintea mea
multAmite, ande si nu lipsiili ca sa facil tnsciintare ca plecata-'mi anafora la
luminatulti DivanA IVIAril tale. 1793, Iunie 22.
Ala MAriel pré plecatA slugA. Ienache ncarescul, ve! spAtaril.
Cod. No. XX, fila 411-412.

ADDgNDA LA TOMULU III (1786- -1792)
Alma promisti a termina acesta volumü cu o noua si Mute interesanta
serie de documente relative la administratiunea Wet Romanesct
de catre Austriacl.
Aceste documente nu infirma in nimica asertinile nóstre cu referinta
la istoria anilor 1790-1791, dar le complecta. si le ilustréza
minunatti.
Pe coperta Codulul Letop. No. 24 dela Muzèulti din Bucuresct este
nota urmatelre : 111avrogheni Voda a plecatti din Bucurescl spre Giurgiu
In 3 Octombrie 1789 si la 29 Octombri2. Lunt séra, in acelast anti,
aü intratti Nemtit in BucurescY. »
Reese apot din cetirea noilor documente ce aducemti, ca Principele
Coburg continua pana la finea lut Februarie 1791 a fi obladuitorulfc"
térel, cand fu inlocuitti cu Wallis, iar Baronul Von Ertemberg
feldmaresalul, avu presedinta Divanulut, semnandti °laetrile acestuia
alaturea cu boerit, pana la Septembrie 1790, cand erbligatiunile séle
militare, 1361a, séti alte imprejurart îlü facti a nu mat lua parte la sedintele
Divanulut, flindilcredemtiabsentti din Bucuresd, séti in Will
casula a nu mat semna otarfrile acestuia impreuna cu boerit.
Semnalamti durtt acesteast documente, traiulti greil alti Divanulul,
dela unti timpü, cu Baronul Entenberg. Cu Principele de Saxa
Coburg Divanulti a tinuta mal buna casa, iar cu Entenberg Divanistil
avura diverse conflicte, In carece-I drepttlboerimea se manifesta
cu o neasteptata demnitate cu o energie, care pecatti ca n'a pus-o

476
V. A. UREcuil
mal nainte, alaturea cu Mavrogheni, In apèrarea Orel contra invacliunei
austriace!
Opositiunea ce Ertenberg stirnise in sinula Divanulul prin despotica
sa administratiune, ca presedinte ala acestuia, merge tota sporinda,
pilna cand, la lima lul Februarie 1791, Austria va fi silita sa
dée obladuirea lérei Grafulul von Wallis. Dar in intervalula dela Ianuarie
la finea lui Februarie, Ertenberg a permist1 sà destitue din
Divanil pre vistierula Scarlat Greceanu, inlaturandu-la din dregatoria
visterieI si ce e mal gravil, a ordonata inlaturarea din Divana si a
episcopulul de ROmnic Filaret, sub pretexta ea Ertenberg a rénduita
o comisie care sil cerceteze asupra unor invinovatirI pentru unele
pagube sétl furtisagurl aduse camariet impëratesci «si pentru ca dar
comisia sa plita face cercetarea urma sil nu mal fie in Divana». Divanula
pe de o parte recomanda pentru postulil de vistiernicil pre
logofélula Rä'ducanu Golescu si pe de altà parte protestéza in contra
ordinulul lui Ertenberg. prin urmatorula actil Mrte important(' :
(lima cetitú arëtarea ce DI facuta Eoselenta ta In scrisa DivanuluI la 26
ale lung, cum ca dupa cererea pré cinstitel comisiel, ce s'ati randuita, al lipsita
Eeselenta ta dela Divana pe episcopula ROmnic chir Filaret Divanitul, catii qi
pe Vistieril Scarlat Grecénul din dregatoria visterid, pentru ca sa p6ta face
orênduita comisie cercetarea sa, careia escl Ecseleata ta Indatorata el da OW
ajutorulii ; i ai ceruta Ex. ta, ca sa aléga Divanula Ina obraza a se orkdui in
locula dumnéluI vistierului Scarlat, caruia sa-i sá dea téta iugrijirea visterid.
Dupi porunca urmItorl fiinda, éta amú facuta alegerea pe dumnéluI logofiltula
Raduc. Golescul, pe care l'ama qi argtatil In scristi EcselenteI tale, qi astalI s'ati
qi randuitil de catre Ecselenta ta ca Divanula impreuna la tréba visteriel. Dar
nu lipsimú a face qi nol ariltarile n6stre cunoscute qi sciute EcselentPI tale, ca
de a face adsta comisie cercetare pentru off ce pagubI séti furtipgil ala camareI
ImpgrateseI, nol nu numaI no impotrivima, ci Inca urmatorl stimuli a da ton
ajutorula i inlesnirea acea ce se va cadea din partea n6stra, ca nisce juratI ce
suntem pentru folosula camareI i pentru interesula Imparatesca ; lug mijlocula
inceperei prea ciAtitel comisiI t¡ti porvirile L'aselen(ci tale, ni se pare di sunt
impotriva band orénducli qi impotriva chiar a insu§l' chipuluI stapanird eel' creqtinesci
a pré milostivulul Imp `ératulul qi Kesar Leopold ala 2-lea. La niel o stapdnire
crestinésai nu se necinstesce nici nu se sedte din sjuba sa ninteni cu acestfi
farei de a se face mg d ntait cercetarea sea qi fara de a se dovedi vinovata in
fapta ; care acésta ne al dat-o i insaqI Ecselenta ta în scrisa la 17" August 1790,
din porunca InaltuluI Priatipelul Coburg, in numele ImpëratultiI, arritandu-ne ca se
pazesce ca o pravill acestti drepta obcieIa in stapanirea Imptiratiel séle, de a nu se
sc6te nimenT din traa sa maI 'uainte far' de cercetare qi mal 'flainte de a se
face antaia cunoscuta vina sa, macar i cei mal miei slujba0, ea cata mal v6r-

lamina 1101,1111' 477
tosil memrurile (membrurile ?) Divanului theï a se isgoni dela Dim& si a se
lipsi din slujba far' de cercetare si Wa de villa dovedita ?
Este sciutù la intelepciunea Escelentel tale, cum si la toff de obste este
cunoscuta de multil acésta, cg, Divanulti este trupula eel.% rérei
trupulù' celù ingrijatil Cu ocarmuirea Orel, care acésta scimù ca aft voitil si reposatulii
intru felicire Imphatulil losif alit 2-lea (Dumnecjeil sa-1 odihnésca
sufletulil !) i suutemù' incredintatT, ca o volesce ì pré bunultt Impgratil Leopold
alù 2-lea (Domnulii Dumnecjetl sa-'I intarésca stapanirea) i aù intarit'o si Pr6
Inaltulii Printipe Coburg fel-dmarsal i obladuitor theI acestia, care este null
memru (membru) alù ImpgratieI cu order dela Noembrie 10, 1789, candil
intocmitù si ail incheiata acestù Divan*, prin care da DivanuluT acestuia o Intréga
si o desAv'èrsita putere, cu stringre, si o depling, cinste i cuviinta, adaogêndil
acésta, ca mitropolitil si episcopii Orel sa stée la tinerea DivanuluT vor avea
graiurile séle legate, incredintandu-ne de o protectie si de o Mina vointg, atattl
pentru patrie, cat i pentru fie-care deosebitd.
Dupa acésta i maI in urmA la juramêntulù ce amil fácutü spre a fi oredinciosT
spre a cun6sce de ocrititorii altI nostru pe stralucitulil, pe puternicultl,
nebiruitulfi impgratil Leopold aid 2-lea, s'aa legatil i acésta, adeca : sa ni se
peizescei privileghiurile si cu acésta nadajduindu-ne amil sgOrsitù juramêntulil
juraméntulù nostru ail fostil bine primitù; care privileghiulù acesta era celù
d'antaifi si maI cuviinciosù la unti norodti slobodti, ce se obladuesce de o crestinésca
si drépta stapanire : a nu ridica cinstea si epistasia mil-vast ea acestù
mijlocil de categolie, fax' de cercetare si far' de Villa iar Ecsele4a ta vedemil
ca al facut-'o acésta antêiù la memrurile Divanului, numal ca sa p6ta face
comisia cercetarea sa, si ce embodion p6te sa aiba cinstita comisie la tréba sa
despre vre-unù °brazil altt DivanuluT, cand comisia este deosebita, nu se face
la Divanù ? sétl care cercetare ail inceputil sa faca cinstita comisie i n'aft putat-o
sevArsi din pricina vre-unul ()brazil? Cum si ce Inapotrivirl aù cunoscutù
de catre vre-unulti din Divanitl ? orl-ce ajutorù aù cerutil dela Divanù si
urmatil a da ? Cinstita comisie putea i p6te sa faca cercetarea sa far' de a
strAmuta si a strica dnteitt sistema si incheierea Divanulul, i far' de a sminti
mal antaiù cinstea cul-vasT far' de vina si orl-ce paguba séti furtisagil altI camarel
Imgratesci, adeca ceea ce s'ar fi poptitù si nu s'ar fi datil deplinù suma
cea orênduita pentru ostirile Kesaro-creiesci va dovedi, atuncl vomii fi qi noT Divanitil
impreuna davagil, ca nisce juratT ce suntemil pentru dreptatile camarel Impgratescl,
si nu rAmane la uime atuncI nicl o banuiala séú mahniciune, cand se
va face tréba cu cercetare dupa orhduialg.
Alte pire de maT sunt, ca s'ar fi napastuitil locuitoriT, prin vre-o luare
ce li s'ar fi facutil maT multil peste orénduelile camareT, hotarite de env° Divantl,
acelea sunt tréba DivanuluI a le cerceta si a le indrepta, unde sa vie insiI
pggubasil la Scaunulti Isérel EA arke, i vonl gasi tóta dreptatea lor dela
spre a se despagubi adeca înii acel grad' locuitorl si a se int6rce la
clksiT dreptult1 lor, acela ce se va implini dela jafuitorif lor, clef neurmandu-se
ea acésta oOnduiala, se va pricinui dinteacésta in viitórele vremI, mare ticalosie
qi pagaba la ticalosil locuitorT al tgreT, pentru ca de vor veni turciI, vor atria
ca un rc temeitt, a urma asemenea cerceteirl vor strica puterea Divanulul,
Cu cuvéntil c'd'in vremea steipdnirel austriacesci, s'ati urmatti acésta. Decl nu
putemù crede a fi aceste impreunate ea cele drepte gandurT ale vointel prg
puterniceT i crestinescel impérap, care tóte aceste cercetg,f1 potil sa se faca
Maria Romilnilorti dle V. A. Urechilt. TOM. II alit seed, 1786-1800 al al IV-lea dela 1774. 31*

458
troposù îne1eptù, far' de a se pricinui zgomota i turburare obsta, i far' de
a se sup'6ra impëratia. Iar far' de cercetare, numal dupa clevetirI a se necinsti
si a se isgoni din Divana, maI 'nainte de a se dovedi in vre-o vinA, obrazele Divanulul,
cari art stujita armiei impl"ratescl, la vremea trelmincidsä, mal vArtosil
ea vistierulil Scarlat Greceanu, mai 'nainte de acésta, ea ceruta slobo4enie din
slujba visterid inteatatea radurl, precum seil i Escel. ta, si ne-aI data botarîtù
raspunsii In scrisa prin orderula dela Ghenarie 14, cum ca niel Eseel. ta,
niel Divanula nu 'Ate a sc6te si a pune vistiera mare, pana nu va face Divanula
agtare la pré inalte locurl, si pana nu se va face cercetare si socotéll;
Iar acuna vedema de-odata porunca dela Escel. ta, ea nu numaI dumnélul si
se mita de la visterie, ci i episcopula ROmnieu far' de vre-o vina aratata sa
lipsésca dela Divana, care Divanù, scie Escel. ta pr6 bine, ea niei all avutil,
niel are a face cu trebile visteriel, fiinda' opritù ehiar in orderula alil înaltului Prin-
01)5, dela Iunie 28, ce prin Ecsel. ta s'ail data, a nu se amesteca Intru nimica
la trebile visteria, i Inca ama fostfi poruncitl dama totù ajutorulù.
Deci pentru acesta necinste a Divanalul, carnia nu 'i se püzesce niel o
tregime i pentru o pornire ca acesta a Ecsel. tale für' de cercctare i fär' de
vina, aventa toti mare manire. De care rugama pe Ecsel. ta de indreptare, ca
ori M20 aiba Divanula oraduiala i ntregimea lui, séa ixtr'alta chipa, nol nu
ne vom mai antestica, niel vom rattinea mai multa respancgtori la niel o intatplare
ce se va int6mpla, pana la indrcptarea dreititel. De care ea una glasa
de obste, rugamil pe Ecsel. ta, sa insciintezI de acésta pricina i la cele mal'
inane loeurI, pentru ea noI porunca Ecsel. tale, ama armat-o si ama Implinit-o,
ea sa nu dama niel o pricing de smiutéla poruncilor ce se dail la Divanti, dar
nu putemil iarasl a Otea si a nu arata mahuirea n6stra, cand ne vedema trittilluitI
(1) ca acesta mijlocii de necinste. 1791, Ghenarie 17, BucureseT.
Cod. No. XVIII, fila 428-431.
Energica purtare a boerilor din Divanti fatli cu En(enberg si de
sigurü intervenirea Curtel dela Viena, avu efectele dorite, cala privesce
rechiámarea lul Filaret, ba si a lui Scarlat Greceanu in sinula Divanula
La 21 Februarie 1791, Entenberg a fostii scrisii deja in acestá
sensti DivanuluT, dar acesta ié si din acéstá adresa a presedinteluT
ocasiune de a-'I face imputäri grele, prin urmátórea anafora :
gAil primita Divanla doue ordere ale EcselenteI tale, unulti dela 2 ale
Martie, dupa calendarultl noa, si anula dela 4 ale acesteia (Martie), prin ear,,e
ni se poruncesce, c Divanula sa chiame si sa pohtésea pe stintia sa iubitorulll
de Dumnelea episcopulti Rômnic, ehir Filaret, si pe dumnélul vist. Searlat Greceanu,
si sa se pule in cea mal d'inainte slujba ; de care nu lipsima a Insciinta,
ca noI l'adata ce ama primita cea d'antaia porunca a Ecselentel tale, numal de
cata amil trimisú chiar acé porunca la aceste done pers6ne, arUandu-le ea sa
vqa in00 porunca in ce chipa este, qi de urmarea poruncel al f6masil InsiI indatoratl
a raspunde. Acum fiad-ca Eeselenta ta vedema ca poruncescI, ea Di-
(1) Prima 1ntrebuire a acesteI vorbe.
V. A. 1.Tatcifil

IST011. ROMINILOIlt
vanulii chiéme i sé-I pue la slujba cea maT d'inaiute, réspundemil la acésta,
ci aceste doue pers6ne nu numai nu ail fostii scoqi dela stujbil prin vre-o
a ndstrd gdsire ca cale, ci mai Ortosil i mahnirea ce aù avutti Divanulil pentru
sc6terea din slujbé a acestor done pers6ne, far' de ving cercetatl i doveditl, in
scrisfi arnd daté Ecselentei tale, earl niel ad fostti porunciri dela Divanii vre-odata
ea sé, fie 1ipsii, ci singurti Ecselenta ta, dupd ce le-al trimisti poruncï pe
a casd, ca mal multti la slujbd sd nu se amestece, apol aï trimesii si la Divanä
orderti, cd &nit lipsiri din slujbd. Ded, precu»z Ecselen(a ta '1-cti lipsitä din slujbd
singuril i ftir' de voIa fi gäsirea ca cale a Divanuluï, í acurn iardsi Ecselenfa
ta .raidne sa le argtI porunca Inaltel impèrätil In ce chipil
este, cei cï insdsï Ecselen(a ta, de fafd in Divanii, ne-al çlisd, cez Divantati niel
pdte sd scop, niel sd pue la acestli felti de dregi5torie.
Cosma alii Ungro-Vlachid. Dumitrache bar& loan logofétfl. Illanolache Grddisteanu.
Buzeii Dositheiii. Mateiä Fdlcoianu, Bas Marcheliu ofichealii
impérétescii (?)
Cod. No. XVIII, pag. 498.
Mal crunta infruntare nu puteati boeril Divanisti face luI Entenberg,
decata acea ce-Y adreséza in réspunsula lor, ce acum reproduseramii.
Deja mal inainte, lupta intre Divant i Baronul Entenberg era
pe cale de inasprire, cum se pcíte vedea in Anaforaua DivanuluI printipatulul
térel romanesd din 10 Octombrie 1790, care ne aréta
aceea, ca la data acésta boerimea incepuse a lua Ore-care indraznéla
intru apèrarea autonomieI Ve'reY, fat,d cu reprezentantil austriad
dela guverna. - Divanula imputa lui Enterberg cd adreséza
farä scirea luI, ordine relative la administratiunea tèrel si-'I cere cu
destula energie, ca orI-ce poruncl pentru pricinI i trebuinte ale 16reI,
sa se facd cu scirea si a Divanulul si sa pazésca buna orênduiala
a iscali i Divanulü de-impreuna cu Ecselenta sa si a se face
cu statil i cu socotéla de obste.
Eatd acesta actia:
«Vedemii cl la pricini i trebile p6m6ntuluI 0 ale Ord, (iar nu osta-
§escl), se dad în scris singure poruncile Ecselentei tale, gall inguntru polaid,
call 0 pe afara in téré, cum pentru cercetarea i nartulii vêndérei panel,
trébi- a noroduluI de obqte i pentru vite i altele care, este impotriva build
voin0 0 a fégaduintei Ecselentel tale, ce a pururea ni se arété, prin insuqI
graiulùMériel tale, cI orl-ce pricina a pgm6ntuldi qi a politid volescl a o lucra
0 a o s6v8r0 ca Divanuld d'impreuné. Din care acésta p6te sé se Int6mple
greqell §i incurcéturl trebilor la urmarea i gv6r0rea lor. Ci pentru mai bung
inlesnire la sév6r0rea poruncilor 0 a trebuintelor, care se p6te gési mijlocù ca
socot6la sfatulul de ob§te, rugAmti pe Ecselenta ta, ca dupé bunele flgéduell ale

480
V. A. UnEcniI
Mariet tale, orI-ce poruncl pentru pricid i trebuinte ale tard, sa se faca cu
scirea qi a Divanuld i sa se pazésca buna orênduiall a iscali qi Divanula d'impreuna
Cu Ecselenta ta si a se face cu sfatil i cu socotéla de obste».
Cosma alù Ungro-Vlachiel. Dunzitra che bawl. loan Damaris. Manolache
Grlídigeana. Const. ?tirbeir Mateiii F'alcoianu.
Cod. No. XVIII, pag. 405.
Una alta conflicta ce urma Intre Divana i regimula austriaca' proveni
delardorinta boerilor Divanitl de a avea mana liberd intru a schimba
pe ispravnicl i zapcil, dup. placula lor, dorir4a impedicata de catre
Coburg, de a se aduce la indeplinire.
Caracteristica este urmatorula raporta aid DivanuluI c5.tre Coburg,
cad pe de o parte aréta cum ela cere boerilor Divanig sa fie
Ore-care stabilitate in slujbe, sti nu fie schimbatl mere' ispravnicil,
iar pe de alta cum Divanula crede a legitima asemenea schimbarI
de slujbasl, pe obiceiulil Vérel pentru cet stud multi peimenteni
cart' se cade set intre in rënda la slujbei, ca prin slujbel Ø ostenélei
sec' ajungä' fief-carele a se imptirtei fi de vre o clavernisélci"
Mal resulta din acesta raporta, cä era una obiceia, ca unula din
doi ispravnicI sa tie dintre localnicl, cel mat practicosù' ala judetuluI
acela sa stea neschimbata In dreghtoria sa, iar altula sa se schimbe.
Eacä insusi actula :
Arna intelesa luminata orderula Maria tale de la 25 hind acestia, care
cuprinde pentru ispravniciI dela Teleorman, cum ca pe amhdod 'I-ar fi scosri
divanula din dregatoria lor ; pentru care nu lipsima ca plecaciune a insciinta
Maria tale, ca pe Paraschiv camarasa, celil ce este locuitora de acolo, cunoscatorti
partilor locurilor acelora, practicosil la ale marginal, §i ca t6ta sciinta
acelul judeta, divanula nu-'111 aù scosa din ispravnicie, nicl '1-di Matti vre-una
felti de schirnbare, ci este si acum nelipsita din dregatoria sa si va fi qi de
acum inainte, precum poruncescI Maria ta, ca unú trebuinciosii i vrednica ce
este, dupa marturia Maria sale generalula Maiersama §i. dupa cum §i divanula
asla scie i serie dumiséle vistierula Maria sa generalula ehiar pentru
dénsulii ; iar clucerula Machu fiinda trebuinciosil a veni aid, atta pentril de a
incheia socotelile judetuld ca visteria, cata si pentru a-'la orêndui iarki la
slujba aici, uncle este idimonü i cunoscatora loculul, i-s'ail scrisa ca sa vie,
fdnduinda in loculii saa acolo pe medelnicerula Constantin Filipescu, iarasI pamhthil
cu sciinta de tréba ispravnicésca qi osirdiitorú cu credintil la trebile
o§tirilorti imparatescI, care va prinde loculà Balachuld la slujba §i. la silinta,
dupre cum si Insult Balachul multamindu-se la acésta mutare, ne-ail tramisa
cartea sa din 14 ale lund, de multamita ; care acésta ordnduiall a ispravnicilor
de pe la judete este obicInuita de ma inainte intr'acestasil chipa, adeca spre
a fi nnula din doul cela mal practicosa alti judetulul aceluia slAtornica i ue-

schimbatd din dregitoria sa, iar altulti sa se schimbe, una pentru incbeerea
socotelilor visterieT, 0 alta pentru cicI sunt multi pamAnten1 care se cade si
intre In fAndil la slujba, ca prin slujba i osten611 sI *mg/ fie-carele a se imparta0
de vre-o chivernis616, dupa cum aqla ad fost i obiceiuld tare l a§la
socotima ca este 0 dreptatea, care nadajduimfi a fi cunoscuta i primita 0 la
buna obladuire a Marie' tale eea drépta i iubit6re de 6menI, pentru economia
pentru 6re0-care mângaiere 0 a celor-l-alt1 pamêntenI, a se mangftia fie§carele
In Andil. 1790, Februarie 17.
Cod. No. XVIII, pag. 364.
Dar a considera slujbele ca mijlocti de chiverniséld, datorita
pe renda fie-c'äruia, era a nasce apetiturI nestersile si a inmu4i
dròia de postulanil. Divanulti se vèclu debordatù de solicitatorl !... Atund
duph sfatulü unuia din el,care auclise dár de acésta metòd'a practical&
de curendti de catre revolutionarii francesi, Divanulti proceda
la alegerea until ispravnica prin scrutiml secretti!...
Eacà anaforaua curiosa si unica in secolulti XVIII, prin care
Divanulri arétft regimuluI austriacù, modalitatea cum a fácutti alegerea
ispravniculul, a caruia intArire o supune cApetenieT austriace.
Catre Maria sa préWet Prinfipe.
Dela Divanulti ërel, raporta.
ISTORIA ROMINILORO 481
Fiindù trebuinta a se rAndui unit ispravnicti la judetuhl BuzguluI In loculd
domnieI séle Constantin Campinénul, s'ati ficutù alegere de treT pers6ne, cAte-'0
trele paméatene, earl s'ail gasittl ca cale a avea réna bunii de a intra la slujba,
anume dumn61u1 cluceruld Dumitraqcu Racov41 i dumnélul clucerulti Tonita Comanénu,
l'Anga care era 0 dumn6luI serdarulti Damitrache Brezoianu; dar fiind-ca
dela Februarie 1 0 pilna acumil fostil lipsitd din 16f la judecatoria DepartementuluI,
unde i acum este rAnduitti judecatord culéfa §i osebittl i facutti
§i alte ajutorurl din veniturile Ord, ail &Rd Divanuld ca cale ca la acésta
alegere de ispravnicie si intre in loculù' s'éd cluceruld Ionita Brezoianu, fratele
dumnéluT serdarulul; ale carora nume insemnandu-se la trel idule de-asupra
unel catiT ce inteadinsti 'a facutil et' trel giarl, pe care puindu-o acoperita in
mijloculd tuturor divanitilor, fiindd i dumnéhif vel vist. impreuna i aruncindd
totl cate ca o gluga inteacele gaurT ale cutiI, nesciindd nicI védêndd ceT-1-altI
la care din ace0I treT TO di fie§-care divanitil cuvIntultt qi puteree sa, s'ail deschisil
In urma acele4 cutil de fati In vederea tutulor 0 ail caclutil la cluceruld
Comanénu dol sorsi, la clucerulti Ionita Brezoiana numal unull, lard la cluceruld
Dumitra§cu Racovita ail cadutti 11 sort1 §i pe acesta ail hotaritil Divanulti
de ispravnicti ; ca care acésta orênduiall drépta, aft rémasil i eel doT fara de
cuvéntil de banuiali, asceptfindil pana la alta, alegere, cand iargql va fi locti la
vre-und judetil, cad nu volt fi uitatT, ca unil ce me d'inainte ail fostil aleff,
cu acestti mijloca orl-ce banuiala i Fake de f64,

482
V. A. UREcuLl
DecI nu lipsesce Divanu15, cu plecaciune a ar5ta InaltimeI tale mijloculri
care s'ait inlocuitit la alegerea ispravnicilor, pentru buna orênduiala a dreptatel,
care este bine voita a InaltimeI tale. 1790 Iunie 15.
Cod. No. XVIII, pag. 392.
In luna Ianuarie 1791 Entenberg, pentru unt motivil, care nu
pote fi decatt bdnescit, cere neasteptatt Divanulul schimbarea de
°data tuturor ispravnicilor de prin judete. Divanult tèrel romanesci,
este indignatt de asernenea mésura i intimpina ca urmatdrea anafora,
de Ore-care demnitate, care pote se esplica prin imprejurarea
ca boerimea incepuse a intelege, ca ocupatiunea militara a téreI de
catre austriacl nu va maI dura multt.
Eaca acésta anafora:
tAmil citita la Divana nota pré cinstiteI comisiI, ce ail data catre Ecselenta
ta, prin care cere, ea in t6te judetele tè'rel sa se faca de o-data acum
schimbarea tutulor ispravnicilor, pe unil cu lipsirea din slujba de totri, iara pe
altil cu mutare dela cal judetù la altulit, dupa cum dice cinstita comisie ca
ati inteles5, cum ca sa fie datil i dumnélul vel vist. Rada Golescu rgspunsti la
intrebarea ce i s'ar fi !Until, ca nu numal stricaciune in trebile -Orel nu se face
dintfaclista, ci big este bine si de folosa. Asemenea amìt citita çi orderula
Ecselentel tale ce aI datil la Divanii, prin care voIescl Ecselenta ta parerea Divanulul
sa ti se aréte la acésta, de p6te adeca a fi de folosii slujbei, acésta de
o-data lipsire e schimbare a tutulor ispravnicilor cu acesta mijlocit, séa de pricinuesce
vre-unit fért? Na lipsimù dupa porunca a r5spunde, antêiù pentru parerea
dumnélui noulul vistierit, ce ar fi data la acésta comisie, ca aducênda pe
dumn51ul unlit vist. fata in Divana i intrebandu-lit de acésta, dumnélul ne dete
r5spunsù in dou5treI randurl inaintea a tótelf adunarl de obste, ca cimica de
acésta argtare a cinstitel comisil nu are scire de alta, fara numaI ca Tait cerutit
cinstita comisie, schimbarea i lipsirea ispravnicilor i l'aa silita ca sa dée fae
de numele altor noul ispravnicl, sa se orênduiasca in locii; la care acésta cerere
a cinstitel comisil, dumnéluI a r5spunsii, ca fara de scirea i faia de porunca
si socotéla Divanului, nu p6te niel sa sc6ta nicI sa mute, niel sa orênduiasca ispravnicl
nod, jara alta vorba afara de acésta mal rnultü, niel aA avuta ea cintita
comisie, niel ari data vre-una fela de parere a dumnéluI. Acesta este Aspunsulit
dumnélul vel vist., care '1-aI audita si &select& ta, fiinda de fall la intrebarea
ce emit facia.
Jara noI Divanitil, la cererea ce ne fad Eeselenta ta, spre a-11' da Divanulìl
parerea sa maI ante-hi, eyeing a face acésta intrebare Ecselentel tale, ca
unit' ce suntema incarcatl ca ingrijirea trebilor Orel, de este adica la cinstita
comisie data porunca i volnicie de la pré puterniculit impèratil, ca indata dupa
sosirea in BucurescI, mal anteia acésta incepere ea se feel, adeca a lipsi din
slujba pe slujbasI si pe totI ispravniciI, precum al lipsitit antkit dela Divana
pe episcopula Minnie chir Filaret divanitulit si pe vist. Scarlat Greceanu, cu
acesta mijloca de rusine si de mare mahnire, maI 'nainte de cercetare i mat
'nainte de a pe psi vinevap: Intru cevasl, séii ea se faca antkitt cercetarea do

ISTORIA ROMINILORII 483
pari dupa orênduiala, cad' de este acésta porunca chiar imp'ératésca, atuncl nu
mal r'émane acelor dela Divanii Biel' o parere sal sfata, ci dupa porunca impZiratésca
poi urma a lipsi i ispravnicil si a schimba pe to slujasiI, precum
facut-o acésta antal la memrurile Divanului, careia porunci urmatoff suntem
i nu ne putemii impotrivi, precum niel avemil a da vre-unii r6spunsii la
oI-ce intêmplare ce s'ar intêmpla, ci Escelenta ta, ca mill obladuitora Ord ce
escI, presidenta mai mare la Divanula Ord, vet' avea a da rtispunsti. lar de nu.
este Ecselentei tale vkluta si bine sciuta acesta felri de porunca impgratésea,
noT avemii a r'éspunde la acésta. inteacestù chipa Ecselenta ta sciI, ca ne-aI
data ca o pravill ordinula Mariel séle, pr6 Inaltatuliff printipil Coburg, cum ca
nimenl din slujba tèrel, macar i celii mal mica, sa nu se sc6ta fail, de cercetare
si fail de via care ordera liii pazimil in cantelaria DivanuluI, ca pe o porunca
santa i iarasI seff. in Cate rAndurl amù ceruta înine nol ca i unil din ispravnicI
sa se schimbe in vreme cuviinci6sa, precum si din zapciil DivanuluI si din altl
slujbasi', i sa se orênduiasea altil, earl aii slujitfi ostirilor chesaro-craesei si Erselenta
ta, cu unù cuvênta ne-aI hotaritii, ca nu se póte far' de cercetare si far'
de vina a se sc6te nimenT din slujba sa, nid poi a striea orênduelile pré InaltuluI
printipti, far' de porunca impèratésca, de care ama raportuitil de acésta rugaeiune
acum in treeutele qile si la Inaltulti printipil Coburg, ea sa dée slobogenia
acésta i Did unii féspunsil nu amil primal
Acum vedernii, ca orênduelile InaltuluI Printip nu se socotesca
intru nimiiui. Poruncile i hotaririle Ecselentei tale se schimbii si se prefacii ;
obiceIurile i privilegh:urile n6stre de a nu se necinsti nimene far' de cercetare
far' de vita, nu se numgi a nicaerl i in locil de cunoscinta slujbelor ama
aeé.,ta Asplatire : puterea i ipolipsis allí Divanulul o iidiel si o slabescl,
nergmainda la noI altii acum decata grija i infricosarile ce ne dal pe t6te
spre a implini cutare i eutare trebuinta a ostirilor cu graba pana la catare
césù i pana la cutare minutii ; si ce putere séii ipolij sis rémane la Divanü de
a putea implini trebile i poruneile ostirilor si a socoti vre-o Mina intocmire,
curgerea oanduelilor thil la acésta vreme delicata, ChM ântêiù capula i trupula
érii cela d'antèiù nu-V are intregimea, nici orêndmlla i cinstea luI ?
Nol amil aratata Ecselentel tale si ar'étama i acum, ca mi suntem impotrivitorl
a face cinstita comisie cercetare pentru dreptula camarri Impèratescl,
ci Inca datorl Bunten:di ca nisce juratl pentru slujbele Imphatulul i pentru interesula
camariI a da ajutorulii cela cuviinciosa ; dar faca cinstita comisie antélti
cercetare fies'f-caruia judetii, prin ofiteriI ImphateseI orénduitI de Ecselenta ta si
ca boeril fanduitI de catre Divanula, cu mij16ce intelepte, spre a nu da turburare
norodului i zaticnire trebilor i orênduelild slujbeI, neprimindil phi dela eel
turburatorl, earl numal pentru ale Ion interesurI, ca acesta felti de mij16ce turburat6re
norodulul, se silesca a dobandi scoposulii interesurilor si pe cari din
ispravnicl séti slujbasI va gasi prin cercetare invinovatitI ca aü mâncata adeca
banl al camariI Impè'ratesel, din orênduelile ce ail fostú, atuncI pe unil ca aceia
sa se lipsésca, sa platésea banil ce all mancata, la cámara, si se vor pune in
loeula' ion la slujba altil alesI de Divanil, cari sunt sciuti cu praxis cu ipolipsis,
bunl panahtenI, earl aa maI slujita ostirilor i earl ail cuOntula dreptatii, iar
sa nu intro in slujba Impèrat4sel si la obladuire de noroda, intfacésta vreme
delicata, unil i altii, 6meni" strginl, Ara niel unfi ipolipsis i sciutl de rasvratitorI.
lar pentru alto Mari mai multù peste dreptula ciimaril, de sunt jalbI ca
ìi facutil jafù, orI ispravnicil, zapciii, séü alp, dela locuitoff, s6i1 verl dela cine,

484
V. A. Mama
acesta este treba Divanului t'erii, care o ceremA si acum dupI cum amil mal
ar'etat-o Ecselente'l tale, ca Divanulù sl le cerceteze si Divanulti sl le si implinescA,
nu pentru altù sférsitti, ci ca ca jafulti acela sA se despAgubesca 1120.-0
slraciI locuitori, acela ce sunt j/fuitl si sa se indestuleze ca acel haul, chiar
pAgubasil, a cArora este dreptulti acela. Deci vie la Divanulti Veril ace' jaluitorl
plguba0 sI arete si vonl avea dreptatea lor, del Divanulfi este deschisü si nimeni
nu se opresce a-'0 da jaiba 10, macar cA amù augitil cum-cA unil din
p/mênteng nostri ati mersÙ la cinstita comisie, ca sa campero jafurl de acelea si
ail datù si zapise de sume de banI, din care acesta pete cunesce fitesi-cine ce
pricinl de maI mail jafuff si ce turburare are a se face, când acei cumpgrAtorl
al a face felti de fold de mestecIturI pentru interesulii lor spre a se folosi si a
se clstiga pe sine-0 si sA r'emle grad locutoriI eel plat! In pagubl. Acesta
socotimù cg niel firesca milostivire si crestinesca stl,phire a mArirel ChesarocraescI
nu o va suferi de a se viudo jafulù si dreptulti saracilor pagubasl, carI-'1
aù slujitil si slujescg Imperatiel sele, iar cinstita comisie vedemil cl o primes ce
si o cercl acesta.
LAngA cele-l-alte vedemil si altele impotriva bunel orendueff, ca niel o-datl
nu se primescù, nicl se ofendueseti pidtoril de a fi totil el si platorl 0 comisanl
asupra pirilor ion, ci dupl or'enduelA scimti, cl la o comisie de cercetare trebue
sl fie pershe adiafori, ce nu sunt interesati, lar la cinstita comisie vedemil cii
1'1300 piratorif sunt si judecAtorl si cereetatorl primitl si pe Mug/ aceea mg
vedemti si. Pe dumnelul Gaodis, pentru carele vedemti insu-s1 insupd-'1 jAlbl dela
locuitori pornite de cum s'aú vggutil cl di esital dumnélui aicl in ter/.
DecI Aspunsulti si plrerea divanuld la intrebarea ce ne facl Ecselenta ta
este acesta : e6, tóte acelea ce aretA einstita directie. prin orderulil ce ni l'-al
datfi astAlI, dupl. nota dumisele, provianttimesteril; spre chibzuirea divanuld,
cum el pottl sl se intemple zAtienitere intemplad pentru hrana si tinerea ostirilor
impl'atescl si o ineurelturA si nelesnire la curgerea trebilor slujbel si o pil.cinl
de turburare ea a se face acesta reforml de schimbare a tuturor dregltorilor,
cari afi cunoscintI de treba judetului si sciintl de starea locuitorilor
thil, sunt adelTgrate si pail sl se intemple negresitti, pentru el numal clAti s'ati
augitil aceste inceperl de mijlece ale comisiel, aulimil dupl afarl cl trebile slujbeI
nu curet ca inlesnire si orênduiala care trebuinta grabnicil o cere, ca catil
mal vertosii dupl. ce se face o rèsvratire ca aceea, socotesce Ecselenta ta ce nelesnire
si impedicare trebilor are a se face si ce felti de intrégl 0 deplina cercetare
potil sa facl cercetItoril ce se vor orendui, când ispravnicil eel 041 se
vor muta din judetele lor si nu vor fi de fatä cu piritorif lor acolo la cercetare,
ca zapciii si slujbasil judetelor, printr'a cArora maul s'ail flcutti si se face
implinire si orênduiala de la locuitoril judetulul. Pentru aceea dar, nol nu putemil
da Ecselentel tale nicl' o incredintare si pliroforie pentru cele din urml
intemplatóre si WA aretAmti Ecselentel tale mai 'nainte, ca sA nu fimil InvinovItitl.
1791, Ianuarie 28.
Semnatl : asma al Ungro-VlachieI. ot Buzeti Dositeiii. Dumitrache banù.
Ilfarchclius (P).
Lupta boerilor contra WI Entenberg isbutesce in câtva. Curtea
dela Viena se otaresce a da administratiunea 16reI Grafulul de Wallis,

ISTORIA RODLINILORtr 485
ca succesor lui Coburg. Se vestesce acéstA schimbare Divanulut si
elf.' adresézä lul de Wallis urrnAtorult1 raportg:
Catre lif. Sa Pre Inaltula comandira, felcl-marfalii ala ostirilor cesaro (sic)
eraesei, graf V071 Wallis.
Dela Divanula Prin(ipatuldi p-6- romanesei.
Luminatl cartea InIltimel tale dela 13 ale lul Februarie, en multl plecAciune
amii primit-o, din care mare bucurie amil primitg cut totii, atujindO cum
el Inaltimea ta esel oblAduitorulil téreI n6stre, in loculil M. sale pré In. Printipeltit
Coburg, carele s'afi arltatil ca téte blandetile 0 buna ocarmuire, 0 dup. lipsirea
InAltimel séle, ne-ari orênduitil pe Ecselenta sa feld-mar§al leitenant Barona
von Entenberg, care ail fostil poruncitil 0 silita a urma orênduielele InAltimel
séle cele bune (Domnul Dumnegeil a darnéseI InAltimeT séle téte ferieirile !).
Amil intelesil §i pliroforiile ce ne dA InAltimea ta, pentru orênduitulil Comisiona
ce subt antéia pdere a DomnuluI gheneral-maioril fon Maiersam, cum eA Inaltele
&Muff ale pré puternieulul 0 milostivriluI Impëratil, sunt ea cele intoemite
prin porunca MAriel séle, pré Inaltului Printipeliff Coburg 0 prin mitropo-
Multi, episcopiI §i ocarmuitoriI Orel, parte politicéscA, sA se urmeze intoemaY,
spre a'0 avea adeel Divanulii intregimea sa la dutarea trebilor tèreI, 0 cinstitulii
Comisionil sA cereeteze pricinI ce vor fi ca unir-altif din persónele osta0lor
ImphAtid, earl se afil aid in tOra romanéscl qi pricinl de vre-o pagubl
a venitulul 0 dreptuluI am/1.d imp'érAtescI, care aceste cercet/r1 sl le facA ea
ferire a nu se aduce in prelungire qi in ailing. cercetare ; iar pricinile ce vor fi
avêndtl pAméntenii intre dénqii cu s1ujba01 Orel, pentru ale lor niseare-va nedrept4i,
sA le mute Divanulil Ord, fArl de a se amesteca einstitulil Comisiona.
MultAmitl suntem, Pré Inalte Dimne, ajuterulul 0 bunatltilor InIltimel
tale pentru acéstA imphAtéscA poruna, ce ne-o vestesci, care aceste t6te §i Dal
d'Antéia§I-datA le-amil list' de ce nu ail venitil Comisionula in Bucuresd, intocmar
dupi gandurile imp6rAtesel; dar einstitulil Comisiona n'ai1 vrutil sl intelégrs
nimica, ci impotriva Inaltelor &dull ale ImperAtiel urm'andri altele, ail datil o
pricing de turburare norodulul de ail zAtienitil trebile qi slujbele oqtirilor, ce
sunt rênduite pe térl 0 nu putemil a eluta grabniel slujbA eu orênduiala cea
ma d'inainte, 0 pe tang/ acésta ne 0 necinstesce §i ne categorisesce impotriva
bund-vointe a milostivulul Impératil ; de care amil §i fa,cutii jalbA la pré puternica
Impératie, a areia copie trAmitemil 0 InAltimel tale, spre intelegerea pe
'argil de urmArile cinstituliff Comisionti ; dar ne rugAmil 0 InAltimel tale, dupA
buna norocire ce avemil, ca a c4tiga pe InAltimea ta de oblAduitoritl §i ocrotitorifi
alii nostru, sI ail/mil dreptate la necinstea n6strA i (Ailing. la liniscea
norodului celti tulburattl. Nol' nu vomtl lipsi, Pré InAltate D6mne, dupii datoria
n6strA a sluji ca WA osirdia, dui)/ cum d'inceputd 0 panl acum'
a0a. §i do
aicea inainte, silindu-ne §i strljuindu-ne ca trupurile §i sufletele néstre, pentru
cele dupI putinta Orel a le impliui pe call va fi mijloeil 0 a mult/mi Wirile
Impératu/u1; dar fiind-cl din multele patiml, ce ail avuttl tOra in vremea Domnuliff
Mavrogheni, de o parte de cAtre osta01 ascherliI turd, de altil parte de
catre insult numitulii Dom:lit, ail slrAcitil des6v6r0ta 0 s'ag imputinatil 0 norodulil
f6rte, in catti ea mare necazti, implinimil trebuintele oOirilor, ne rugAmil
Ingltimel tale, sA nu departed ajutorulti §i mila InAltimel tale d'asupra ticllései

486
V. A. URECHIX
Orel acesteia, vi de mum Inainte, ci cu firésca iubire de 6menT ce aI Inaltimea
ta, BA ne ajuti vi sa ne credl cele peste putinta törel, vi dupa, cum area minescut('
milostivirile Inaltulul Printipelul Coburg, avIa sa cunóscemti vi ale IWO.me.
tale, porunciniii Ecselen(el séle feld-marwclulta leitenant, presidentulul Divanulaï,
a plizi acele oreluluiett, dupa cum Impératia s'ati milostivitti i voma fi,
dupa cum vi suntemti, rugatorl ferbintl catre Dumneletl, d'impreuna ca téta téra,
pentru scumpa viata InaltirneI tale vi pentru armele Pré Puterniculul Impérata.
1793, Martie 3.
Cod. No. XVIII, pag. 445.
Subt acestti actil, este insemnata notita «acesta raporai ail r6nzasil »
Dar chiar de nu s'a data, el(' esprima simtirile DivanuluI i ca atare se
cuviné sa, fie cunoscutti.
Divanuld raportéz6, luI Entenberg, In 10 Martie 1791, cele urmatóre
:
Amti cetitti orderulti Ecselentel tale, prin care ne arétl cum ca Ecselenta
sa Domnulti feld-marevalti Greg fon Wallis, din pricina foilorti ce tramtsil,
ale veniturilor téreI i cheltuielile ce trebue sa se faca, da de Intelesti
cum ca suma (lard ce s'ati orénduitti de talen l 440,000 lel sa se faca silinta a
se stringe papa la sférvitulil Jul Maitl, de care macar cA pentru cererea de acésta
numita suma, Divanulii In 2 rênduff aú maI raportata Ecselentel tale, dar vi
amnia nu lipsimù a réspunde antéiti pentru acele foi ce se aréta ca order(' ca
s'ar fi tramisti, noI nu Beim(' sa fi transcrisd de la Divan(' foT de veniturile téreT,
séti de cheltuielile ce trebue sa se faca, fall de numaT acésta scimil, ca la 22
ale hind Februmie, dupa calendarulti nostru, amti tramistl catre pré puterniculti
Impératil jalba de rugaciune, arétandft-I halu téreI Impreuna cu doué catastive
copringétére de (Wile ce all &AA téra dela venirea armiel pang, acum vi de cele
ce sunt orênduite sA dée pana la Maiì, ca sa cun6sca i Insull Maria sa
ca téra n'ati dattl numal acele ce all intrattl In °Amara Impératésca, ci sunt mg'
multe cele-l-alte darl din afara la hrana vi trebuinta ovtilor Impératiel séle, care
aceste catastive cu jalba n6stra fiind-ca de aicl s'ati pornittl la 25 ale lunel luT
Februarie, dupa calendarultl nostru, n'atl avuttl vreme and a ajunge vi a veni
veunti réspunsti, ce acum avteptarna ea mare nadejde, mangaere de acésta grea
vi mare suma, care este de totil fárA putinta a se implini, clef macar ca
orderult1 Ecselentel tale se coprinde, ca de se va orandui suma acésta cu Mina
cumpanire, nu p6te sa fie Ord ca greutate vi cum ca multi bauT ail adustl armia
aid vi aù rémasti In téra ; dar la acésta amA maI réspunsti EcselenteI,
cola alA doilea raporta, ca ostavir nicI de cum bat:1ff sél nu i-ati data la téranl
de pomana, C6 dreptti ce ati dattl. lul aùvi Nat(' vi Inca ail luatA vi mal mull('
deck(' at" data, Oka din cele ce all data Ora ca randuiala i WA de randuiall,
IrtmaT i singurti pentra trebuinta ovtirilor fara vr'o plata. Fdrte cu dada
ne este, Domnule, ca ne vedemtl asupritI cu [west(' cuvantii, care ni se (lice el
armia ati adusil banI In Ora vi aú rémasil In téra, cad' acesta este unA semù
cum ca. téra ar trebui ea fie mg bogata decattl in aste vremT, iar noI de Etta
vedemtl, ca Ora a ajunsa IntFatata stare, call ne maf avéndti saracii locuitori
ce sa manance i levinanda de f6me, aduna gheorghine din padurI vi ca coja de
copactl anaestecandu-le i macinandu-le le faca tilde vi le punti de le coca iu

ISTOIITA RomINTLoat 487
foal, ci cum mInanci i bea apI, se bolnIvescil i moil. La acésta este dovadI
nu numat In scristi ar'étarea ispravnicilor judetelor din sud Oltü, care all trImisil
de s'ail vëdutil fa t/ aid in Divan/ ci proba de acele turte ce mlnlne/
sIracii locuitorl, ci ci dumnaut °filer/ ImptirItescil al/ judetulnI, carele ail trlmist"!
i Ecselentel tale probl de acelea, din care fijad-ea s'al imbolnAvitil
mor Omenit, eel./ ispravnicil voie dela mine, mitropolitull t6ret, ca sa dam/
slobolenie locuitorilor sl mInance carne Miercurea i Vinerea, Inca §i tarn
acestal slut/. qi mare postl, luau ce nict o datl nu s'aii mat urmattl In tOra
romlnésca, de care de mare nevoie sunteml i snip: a da acéstl slobodenie ea
sl nu per/ norodultt DecI lAsImil acum ca sa se socotéscl de ort-ce persona
inteléptl i iubitóre de 6ment, de la acestri felii de térI de este cu putintI sl
împlinimù atata suma, s611 i alta macar all de mica ci cand Ecselenta ta nu o
vet face acésta cunoscutl i sciutI la t6te inaltele locurt, te Ms/mil sub pacatull
Aspunderet Inaintea hit Dumnedeil, iar not ca nisce juratt ai Imp'Orattilul, incredintImil,
ea téra ail seed/ de tot/ ci nu cutezAmil Bid putemil sa facemil vre-o
cerere dela camel, fiind-ca de vomil si face, nu avenal de uncle sI luamil. lar
de este vre unit dintre not care vor fi araandil ci vor fi ponosluindtl Ora cum
ca are vre-a punte de Aspundere, aceia iasl de fatI sl arke de unde qi cum sl
1791, Martie 10.
Cosma alit Ungro-Valahiet. ot Rômnie-Filaretos. ot Buzac-Dositeirc. Dumitrache
ban/. Scarlat vist. loan logofOtú. Manolache Gradisténu. Const.
Stirbeitl. Radu Goleseu.
Cod. No. XVIII, pag. 457.
Eaca Inca cate-va acte de natura administrativa, séti carT privescri
pe administratoril austriad:
Dupl ordinuld NI Coburg din Martie 6, Divanulli rénduesce 12 portidne
de fen/ i on/ pe 4i tut Baronul Tuhut, consilierulut Raicovicl 6 portiOne §i
cantelarictilor curtil qi at tactulul cate 3; lut IVIarchelius ci tut Raab clte 4.
Divanulti a data porancI comisiet visteria, ea de la di I klunil sl se duca pe
la casele acestor obraze.
In 26 Februarie 1790, Divanulti tnsciint6z1 pe Saxa Coburg el al vestal
comisia socotelilor victoria cum el s'a rbduittuí la ea cancelaristult1 Curtit i al/
Statulut d'impreuna cu orenduitit bout.
Cod. No. XVIII, pag. 370.
Pentra a se lua socotaa boerilor epitropt de veniturile Cutlet, vet sci Ecselenta
ta ca hrisovull domniet-séle Alexandru-Voda Ipsilante, canelo ai intocmittl
antaii acésta cutie i aii orênduitil veniturile et, ce este scrisI de la létulú 1780
Ghenarie antal, cuprinde ca socotaa epitropilor de veniturile i eheltuelile Cutier.
s/ se caute la mitropolie inaintea mitropolitului érii i a parintilor epiccopl
i iscAlindu-se de sfintia lor qi de 3 epitropl marl din 4 ce cunt ortinduitl,
sI se aducli inaintea Divanulut sI o vagl qi sI o Intarésca ; care acésta socotaI
sl se trécI in deosebitI condicI a epitropiei, ca sa se afle tot-d'auna socotelile
serse in rOndl la mil locii, sI se va41 de all prisositil sOil de s'al cheltuitil
mal multil dapI care ac6sta cheltuialI a urmatil i domnit ea din arma

488
V. A. 1.1aEctul
art intarita asemenea prin deosebite hris6vele domniilor séle. Decl fiind-ca
Ecselenta ta poranceseI ca sa se cauto socotéla epitropilor, nu lipsima (lupa
datorie a arata EeselenteI tale obiceial si orênduiala hrisávelor pentru socotéla
epitropilor in ce chipa este. 1790, Octombrie 8.
Cod. No. XVIII, pag. 403.
Documente relative la rechisitiane.
Mimü loca aci la o nota serie de acte relative la requisitiunT.
Intre aceste sunt de observat cu deosebire acele relative la aruncarea
uneI neasteptate rechisitiunT de aprópe jumëtate mitionil de lei, numal
pe 1'2 judete de dincòce de Olt, la inceputula anulul 1791. De
unde Divanutil credea a cislui pe térti 31.250 taler1 pentru plata vitelor
importate din Ardél pentru trebuinta ostirel austriace, de odat&
i se cere o dajdie general& de 440.000 lel!
Se cuvine a observa, ca in genere Divanult1 ati apérattl téra in
contra rechisitiunilor grele de totti felulti impuse de Entenberg sétl
de Coburg.
EatA acésta nouè serie de acte:
Divanula supune anafora lui Entenberg. Ati primita ordinele lul de a se
cislui pe tOra prin comisia visteriel i a se implini baúl pentru vitele impëratescl
ce s'al data la estire. Insa aducema aminte Ex. tale, ca socotéla
acata pe 27.000 de ostasì, carI sant in bita Ora romanésca, adeca aicI in 12
judete si in 5 j'id* de peste Olt.» Divanala propio() dapa rugaciunea ce a facuta
la malta curte sa se primésea pentru vitele imp6rateseI date ostireI, talerl
31.250, ajutora la amara Irnp6ratésert. «DecI, de s'ail primita rugaeiunea nóstra
la pré malta curte, dreptatea urrnéza, ca la acésta fagaduita suma de banl sa
intre dupa datorie si judetele de peste Olt, ca analoghia ce se va cadea pentru
ostirile ce sunt acolo». Divanulii riga sa se poruncésca la Craiova, ca sa, se cisluésea
si acolo. Divanula mal adaogi, ea aA primita doue raporturl ce i eri
s'ad primita la Divana dela 2 jadee, Prahova si SacuenI, ca i acum totti ca
vite din téra dela locuitorl se hranesca ostasii si pe de o parte li se i6 vitele,
pe de alta parte li se faca dala sa clée pentra vitelo de hrana ostirilor si
cum vor mal putea trai locuitoril tu acesta fela de greutap (8i ne mama si
pentru acésta sa dée Er. ta un nizamil». 1791, Ianuarie 11.
Cod. No. XVIII, pag. 424.
Entenberg nu se multamesce cu 31.250 de talerY, ci cere o dajdie
general& de 440.000 de le!, numal din cele 12 judete, pe sése
lunI de iarna, care dajdie FA. se implinéscit in tre1 sorelce, pana la
15 Aprilie. Austria, care simpa ca la inchierea apropiéra a pace!

[...
ISTORIA ROMINILORt 489
va trebui sa prirnésca a esi din térä, se gräbea sä järuésdi. téra cu
felurite nurniri. Divanulti in unanimilate, negresitii mal putinti Marchelius,
prin anaforaua care Entenberg, din 21 Ianuarie 1791, r6spunde
ordinulul acesluia din 25 Ianuarie st. noti, cu Ore-care energie
laudabild.
iTdte't okstea DivanuluI prel» ice lui Entenberg, cli enu lipsimù a ar6ta Ex. tale,
ca dupa intrarea armid chesarocraescl, cerêndti Divanulti de la In. sa printipulti Coburg
feldmaresal i obladuitorulii Orel, ca sa ni se aréte datoria téreI cea dupa putintA, pentru
hrana i trebuinta ostitilor ; In. sa ne-ati data orderd in scristi, sub insasl iscalitura
In. séle, incheiatti in 11 ponturl, pentru t6te cele ce sunt a da t6ra, in care
order cu hotatire ni se aréta, la capulti II-lea, drier scriindii asa eféra sup6rare
de bird n'are, Ara numal zacherea, adeca de omti cate und coretil de grad, unit
eoretti de orzil i mid card de fend mare ; acésta zacherea sa fie in locti de
bird, peste care acésta suma hotarita aii maI dattl téra i cate unti covet(' de
porumbti i cate unti coretil de meiti si deosebitti ati data' téra Inca alte orenduell
de zacherele pang acum, care amit facutil silinta cu multa greutatea locuitorilor
de Wag implinitt" din téri cu orendu615. spre multanairea i indestularea
ostirilor, gall din zacherele, carele, vitele, fênurile si alto nenum6rate ce s'art
luattl fArA otenduiald, dela top de obste, athtti dela téra, câtù i dela noI toVi,
de care ne afiamd pagubasI pana acum, care putemti aice mai multe sunt acele
fara orênduiala luate decata cele cu orenduiala, in cad va fi o mare mirare
F,,x. tale dud le yel vedea in scrim'', de uncle pututti de s'ati implinita atata
atata, d'inteo téra ca putinti norodti, prapadita i saracita de r6zmeritile
ce ail fost i sunt ! Dupa care ordeal' al d In. séle scotendd asemenea copie,
éta-'1d trimitemil Ex. tale pentru deplind, incredintare i indestulare de acésta
hotarire.
DecI, osebitd ca acésta cerere de bird este impotriva acestel hotarirl a
obladuitoruluI hel, plintipult" Coburg, si peste datoria rel, dér incredintamd
pe Ex. ta si acésta, ca putere n'aft mal römasti t6reI nu numaI atata suma mare
de banI a da, ci nici macar end de putintl, ca niel de cele orenduite putt acum
n'ati pututil t6ra a se plati i Inca sunt neirnpliuite, precum acele 63 de pungl
ce ni sa cere sa damti acum pentru pagaba vitelor impöratescI, ce vor Mt se dée
la ()stiff, care ca mare greutate silimil de a se implini peste 48 pungi ce amti
platitti caratuld zacherelel din Focsanl si peste trel rendurl de cheltuelI ce ad
datti in banl téra si peste altele nenum6rate, atâtü datan l luaturI, ce ar6tamd
mal susù di ni s'ail facutti, cu catti mal ve'rtasti sa maI insarcinamil téra acum
la acésta vreme si cu alta dare de banl. Acésta va fi negresitd o pricing do
mare desnadajduire Orel ; pentru care nu lipsima a r6spunde Ex. tale, ca téra
ne avenad mal multa putere, niel unti feld de cisla de banl noI nu cutezamd a
se face mal multd, fiinda peste putinta si peste bunele fagaduell a le ImparatieI
si ale a printipil qi impotriva juramentului ce amti facutti, prin care s'ail legatti
ca cele dupd putinta Ord sa damil numal si dupa cum amil maI ar6tatil Ex.
tale si cu alte raporturl, de se va necaji si se va insarcina tt.ira i cu alte cererl
peste putinta, se va sparge negresitd si se va pricinui zaticnire mare trebuintelor
ostasescl. 1791, Ianuatie 21.
Cod. No. XVIII, pag. 425-427.

400
Entenberg insista raerá:1 i cu a doua ordine catre Divanti, ca
sa se arunce asupra térii birulti de 440.000 de talen, pre cari i-a
refuzatti mal susti la 21 Tanuarie. La a doua ordine Divanulti rèspunde
punendti in l'ata textuluT socotinteT lui Entenberg rèspunsurile
séle propril, in modula urrnatord:
Ponturile socotinte1 Eesel. tale
eCisla darilor ce de catre mine s'ail
orênduita, se rézima in datoria de ob-
Oe a fieve-careia 6r1, i ca atatti mal
putinti, se p6te privi in téra romanésca,
ca o deosebita asuprire, fiind-ca avemil
dovada luaintea n6stra, precum ca, oranduita
suma lutind-o cu bulla cumpanire,
nu va calca puterea rei, lana aceea
ce ati data alta érI, asemenea in pricina
rhmiriteI, i cu bucurie ati fosta
la r6spundere.»
gNu voinati sa tagaduima cum el
téra, nu el ajutoratii armadia cu zacherele,
dar t6ta trebuinta zacherelelor,
n'ati dat-o numaI téra romanésea,
ci ati trebuita sa se aduca din t6rile
dinapoI o suma f6rte mare de zacherea
; catre acésta, se mal impreuna a
se socoti i acésta delicata luare aminte,
cum ca o§tirile aú adusfi in téra multa
mai mare suma de banI §i inca se aduce
pana acum, decata aceea ce s'el. 'uta'
dinte6nsa ; decl déra téra n'are pricina
drépta de a se phi de asuprirI niel
inteunti chipa.»
V. A. MIECHIX
Ir,spunsurile
Cererea acésta nu se rézima in datoria
t6rel, fiind-ca téra nu mima datoria
acea intoemita prin orderulti Pré
In. Printipa Coburg V-ati implinit-o,
inca i peste acea intocmita datorie,
ah' totti data i d i asta-4i, in
cata ati IngenuchIatil de t'Ad §i este
de tota peste putinta a se implini
acésta suma; iar ca aú fosta alte t6r1
ca bucurie la r6spundere, ca gata mal
v6rtosti este invederata dovada pentru
téra acésta, ca tóte cererile cate aii
fosta pentru trebuinta o$irilor, le-aa
Implinitti bucurósa ; iar acum n'a mal
r6masil mijlocti de ac6sta mare cerere,
niel de alta macar qi mal mica nu este.
Ca ají ajutatti i atí hranita Ora pe
armadie cu zacherele i ca t6te cele
trebuincióse este cunoscutti ; iara ca
adusti o§tirile banl §i ati r6masii in
-Ora, care bani ar fi suma multa mal
mare decata ceea ce s'a luatti dintr'ansa,
la acésta se póte socoti ca
de cum nu '1-ati data la pran't de pomana,
ci drepta ce ati data aft i luata,
inca ati luata preta' qi mal' multa de
cata ati data. i cele ce ati data téra
ca rênduiala i far' de rênduiala,
fostii numaI i singurti pentru trebuinta
o$irilor, fara de niel o plata,
cand acestea t6te se socotescii drepta
nimica, jata ca acésta adev6ratti i se
face asuprire ; iar ca s'ají adusil din
Orne d'inapoI suma de zacherea, cand
o suma de oOire a testa bite° téra
d6rapanata, cu una noroda pré putina,
trebuinta va fi silitti de a se
aduce zachereaua qi din alte partl ;
iar téra acésta aa data zacherea cata
Mi testa putinta intoemaI (lupa cerorile
cate ni s'A Multa.

«Dovada cea desehisa este cum ea
téte veniturile téreI impreuna socotindu-se,
nu face a 6-a parte din léfa
ce 16e soldatil, care téta se cheltuesee
In téra »
«Cinstitulil Divaml are pré multa
privighere la tóte, in cad nu face trebuinta
a-I aduce pré multe doll ecjI doveditére
spre prieeperea trebei».
«Poruncile pré InaHuila' Printip vi
ea deosebire acelea pe call se razima
cinstitultI Divanti, nu le este opréla la
orênduiala darilor, ci vi intemeiaza datoria
térel vi iar la acea porunea In
pontulti 011 doilea chiar se lice cum
fiev-care locuitorti are sa dée mill coree'
de grâti vi Rail corezil de orzil vi
altele, care dare se va primi in loud
de dajdie, iar catil pentru cea-l-alta
trebuinta vi in ce chip are sa se dée,
se va lua porunca urmatórele pentru
acea d'ântéitl dare ce s'ail facutti. Din
care urméza ca darea cea d'ântêiii asupra
naturalclor este sa fie primita in
locti de dajdie, iar nu ca, trebue sa
se faca niel o orênduiala de dajdie, ea
vre-o porunca ca acésta nu s'all datii.»
15±ORIL ROMINILORt 491
In ce1-1-altii raporttl ce amti data
Ees. tale, la 21 ale acevtia, amil arétattl,
a cele luate din Ora, atatil ea
rénduiala, Cat vi fat% orénduiala, Insa
mime ce s'a pututtl a fi seiute de
nol, de le veI vedea Ecs. ta In scristi,
ti se va pricinui o mare mirare, aeum
dar flindil silitl printeacésta alit douilea
porunen, iata, prin deosebittl catastihil
facemil arétare de suma ce ail
evitil din Ora, din vremea ce ail calcatti
pré puternica chesaro-cra6sca armie
aid vi pan acum, alti earuia
catastihil tale suma 4.544.048. Decl
pricepe Ecs. vi socotesce acum, ca cata
parte din ce iéti soldatil tale suma
acésta ?
«Cu t6te ca privigherea Divanulul
este pré multa, dar vi suma ce all
dat-o téra este pré speriata, in call vi
noI vi téra ne-amtl ametitil ne mal
avéndil mijlocil de undo sa Implinimil.
«Cum cuprinde porunca, avla s'a v't
urmattl, el nu numaI cele ce s'ati rénduitti
atuncia la venirea armiel, ci vi
cele-l-alte urmatére vi necontenite cered
s'ati Implinittl vi se Implinescil ;
iar porunca serie chiar avIa, ea téra
biril mare sa dée ; ci numita zacherea
va fi In locti de_ bird vi dreptil aceste
mal susti arétate, datoria ne face sa
damil Ese. tale cea mai din "Irma arétare,
ca niel de cum mijlocil vi putere
n'a trial Amami tériI a implini
suma acésta, niel nu cutezamtl a face
o orénduiall ca acésta In téra, fiiindca
ail calicitii de tail vi In vreme c'And
dela Eeselentiata, earele eseI comandirtl
vi presidenttl alt1 DivanuluI, vedemil ca
la arétarile ce facemil pentru cea de
totil grade a tériI, nu numai credinta
niel ascultare nu ne daI, ci mal Ortostl,
In locii de mangftere vi de uvurinta
la greutatile téreI, Impotriva vedemil
ca. Ecs. ta nu conteneseI Cu cere
una peste alta a pururea vi in
téta vremea, in eatil ne-amti ametitti
vi nu seima ce sa, mal facemil ? Amalie
sa nazulmil vi sa alergamil la mila qi

492
V. A. Uittuird
bunnatea pré puterniculd Impgratfi,
de unde avemti Mina. nAdejde ea, vomil
d'a indreptare si usurinta tgriI la at'atea
dar1 ce ad fostil i sunt pe sama
térl, care de insusI ochil Ecs.
tale sunt vglute ; iar noI ca unü envantil
sfarsimii i qicemti, ca nu mitezamil,
nu indrasnimfi, niet ne amestecamil
mal multa la acésta.
Acéstá anafora care, cum giserAma face onelre Divanului tdriI
si ne silesce a uita, ct aprópe acelasI Divana aa fosta ceruta, cu
pupa mal nainte dela Principele Coburg, reinflintarea iolAgieY, este
semnata de mitropolitulti Cosma, de DosiLei alü Buzèultif, de Manolacbe
Gradisteanu, Constantin StirbeI, Ioan Damaris, Dumitrache
baria, si chiar si de marele partisana ala Austriacilor Ioan Cantacuzen
ve! spatartl. Numele a cestor boerl carI cu atta energie apérara
téra de ultima spoliare a regimulul austriaca se cade sri. fie consemnate
cu onelre in istoria némulul, cu Mata mal multa, c'a sunt asla
de rarY esemplele de asemenea virtute cetatenésca, in seculula ala 18
Requisifittne de morl, vite etc.
DivanulA arét1 ca Uta zacherka pentru estire este macinata la morile din
téra Ora plata de oenul. ApoI gmorile se tinti cu cheltuiala mare si muna. multa;
le trebue ferü, oelü, sapunti, seti, cherestele si mal ve'rtosil dregerea zágazelor,
cumptiratórea petrelor i in cele dupa urma ca moraril ceI ce insisI pazesce
morile, fiind 6menI supusl la rtIsptinderile datoriel lor tè'reI i neavéndli din ce
asl lua partea de oemA dupa obiceitl, aù inceputti a napusti morile i napustindu-le,
nu ad stapaniI morilor ca cine sa le tie. Se macina zacherelele imptiratescI
i in cea-l-alta resmerita, dar nu ca acum, t'Ara plata, si se platia de t6t1
chila cate talen l 1, ci fiind-ca pentru acésta ait jaluitti la Divanti stapaniI morilor
(1) Manda cerere de a-Y patea capáta dreptatea ce li se cuvine, nu lipsimil,
ca plecaciune, a insciinta 1Vlariel tale, dreptatea ce ají la cererea ce facil ; ci sa
bine-voiescl InAltimea ta a se da luminata porunca, ca de acum inainte la orI-ce
m6r1 va mcina zacherea pentru tréba ostirilor, sa platéscI de 'Uta chila po tal.
dupa. cum asla s'ad urmatti si in vremea cea-l-alteI resmerite. Iar pentru
cata zacherea s'a amacinatù pana acum, s'afi datil porunca DivanuluI, catre stapani
ca prin catastiva sa aréte suma de chile ce s'A macinatti la fies-care
m6ra ca i pe acelea sa li se platésca, cicI de nu se va plati dreptatea stapanilor
morilor ca sale p6ta ajunge ea cele trebuinci6se IrlaaT en, (sic) urinéza sa fémaie
(1) N u de moran l le era grija divanitilor, ci de propriult1 lor intoresìl, cild ale lor erafi
morile, ale boerimeT I..

IsTons Romizatoat 493
morile intru darlpinare qi pustiire ci atund va fi silitti divanula de nevoie A.
le faca din noü, cu grele cheltuiell. 1790, Ghenarie 28.
Cod. No. XVIII, pag. 365.
La venirea armiel aid in tea s'a luatti pentru corposula Maersam ghenerala
543 vite dela 6 judete, pentru mâncarea octilor Impgratesd. Si locuitoril de
la care s'ail Matti vitele 41 cera acum plata lor de la serdarul Hristodor, care
le-aii Matti prin unti Dumitru LOnaru, magaziera 0 acum la Rocil-de-Vede. Acesta
aréta, ca, din acele vite s'ail data carne la osta0 68,640 funV in preta de 1716
talen. Serdarulti Hristodor aréta, ca aceltl magazieril Inca n'ati ispravita cu socotéla
0 locuitoril de la call s'ail luatti vitele se vedil paguba0 0 supera deapururea
Divanultl, cerAndu'0 dreptula lor ; gasesce Divanalil cu cale a se aduce
acela magaziera aid la Bucuresci, ca sa, se renduiasca la comisia visterid 1mpretina
cu Hristodor sa-'I dea socotéla.
Tota pentru acesta Dumitru Lanarul ail aretatil ispravniciI din sud Teleorman,
ca face multa napastuire locuitorilor la primirea zacherelelor qi dela comisia
visteriel s'ail poruncitti in doué rendurl ispravnicilor a-lii lipsi qi sa orenduiasca
anti magazieril in locula lul. «Se vede ca este diafendipsitti de dumnélor
comandirii ostüfesci, et nu aa pututü a-'14 lipsi din trélnl) Divanulti cere
luI Coburg sa ordone comandantuluI austriactl, sa tramita pre Ltinarul la Dieurescl,
la socotéla 0 sa se ienduiasca de ispravnicI alta magazinerit 1790, Februarie
12.
Cod. No. XVIII. pag. 363.
Scutelnica boeresci fi requisitiile.
Boeril ca 0.20 faca interesulil lor, intervina la 24 Februarie 1790, cu raporta
catre Saxa Coburg, cerênda ca scutelniciI sa nu dée fie-cave chte una carti
de Mai in natura, cad nn ail fella 0 unil niel bol, cad li Wag luattl fenulti tail
pentru octire, ca le mor vitele de féme ; asemenea sa fie scutitI de a transporta
lemne la Bucurescl, putênda sa se faca aceste transportuff celti multa de scutelnicil
de prin judetele mal apropiate de Bucurescl. Scutelnicil jaluitorl propuna
sa dée bull pentru lemne. Divanula mijlocesce ca sa nu se cera unil call de
fail, de catil dela 2 scutelnid, dar ci pe acesta sa-11 platésca in bait ate
2 talen l carulù', cu care Will, ispravnicil judetelor A pule salahorl cu plata
sa-lii cosescO. prin locurile 0 1ive4ile ne-cosite qi sa-'111 care la orênduitele
magazil.
Cod. No. XVIII, pag. 373.
Scutiri de quartiruire.
Divanulil vega pe principele de Saxa Coburg, si scutésca de quartira casa
unul boeril «fiind-ca ati rtimasa copile de versta qi copil shad ci far' de tata
qi far' de mama, cari traesca cu mila dela creqtin1.1 1790, Martie 10.
Cod. No. XVIII, pag. 380.
Spese dela visterie. Cisl4 pe negutitorii pentru casele Divanului.
DivanulA informéza pe Coburg, ca cumperarea de sad pentru magaziI qi
cheltuiala intocmirel quartirurilor ci a caselor DivanuluI, in suma de 3898 talerl,
platitl dug. porunca Printipeliff din venitulti dupa rimatorl, nu se cuvine 81-'1
platésca negutitoril 0 alte bresle prin cisla, cum ceru maI in urma Coburg. Di-
Maria Rom4niloris de V. A. Urechid. TOM. II ail eerie!, 1786-1800 iii al IV-lea dela 1774. 82*

404
V. A. ijancaLt
vanulti aréta ca banil sacilor dela magazil, tot-d'auna si In vremea o§tirilor turcescI
qi in cea-l-alta rëzmerita, platitti din visteria Orel 0 dela carnal*
asemenea i intocmirea quartirilor ostapscI. NumaI cheltuiala pentru casele DivamiluI
ail fosta obicefa de a se plati prin cisla dela negtititorl i bresle. Divanula
cere deslegare. 1790, Martie 11.
Cod. No. XVIII, pag. 381.
Cherestea requisitionatel.
Aga Scarlat Campineanu s'ati jaluita, ca la mo0a sa CandesciI, din judetulti
Buzea, s'ati luatti o suma de cherestea, ce facuse pentru casa sa, qi s'aa
Muhl ca ea qandramale pentru Wire. Acum cere norunca catre ispravnicif judetulul,
ca eu cisla pe sate sa pue sa tale alta cherestea in localù celeI ce i s'a
Matti. Cere Divanula deslegare. 1790, Martie 10.
Seutirl de sate de podinarl.
Divanula cere scutirea satelor Netelescil (Ilfov) i Slobo4ia (Dambovita),
de podve4I ostasescl, pentru ca sa p6ta cara podine pentru meremetula podurilor
eelor mar' din Bucuresd. Divanulti cere sa fie r'enduitI cate dol soldatI in fiecare
Bata, earl' sa impedice ridicarea din sata, de 6rnenI i care la podveil. 1790,
Martie 11.
Cod. No. XVIII, pag. 382.
Compturile visteriel.
Divanula presinta socotéla In 11 Martie 1790 pentru tal. 27,452 al' cumpgrat6rel
zaherelelor i pentru tal. 22,477 §i banl 18 al oerituluI qi promite
Divanulti, ca visteria va presenta socotéla de cate off se volt da baul la casa
r6sboiuhif.
Cod No. XVIII, pag. 383.
Zacherele. .Raporta catre Oberst-Leitnant von Elipr.
Divanula amintesce ca locuitoril din plaiurI nu potti da zacherea in natura
ca stint i judete cad ati lipsa de prolucte. Deaf, pentru aceea s'ati hotafita
ca rechisitiunea de zacherea sa se faca la bard. Divanula aa Anduitii cumpkatorI
ca bald' imprumutatI dela camama Imphatésca, ca dupa, ce se vor cumptira zacherelele,
costulti lor prin analoghie sa-'1ii implinésca dela plaiurI i dala satele
lipsite de provisiunl. 1790, Maiti 10.
Cod. No. XVIII, pag. 390.
ImpuOnarea oilor i vitelor marl.
In 10 Octombrie 1790 Divanulti raportéza catre Ecselenta sa feld-maresal
leitnant Baron von Entenberg (1) cele urmatiire aratama Ecselentiel tale, ca de dud
(1) Dela acésta data nu mal aflAinù pe Ertenberg semnandti alaturea cu Divani§tiI, §i
ace§lia adreskii lui anaforalele lor, iar la 1791 Martie 3, cum villurama, Graf von Wallis feldmare§al
ogtirel devine guvernor lii loculd luI Coburg. (Ve01 Cod, XVIII, pag, 455).

ISTORLL ROMINILORtt 495
s'ati inceputfi C6zmerita si ail venitil In tka ostirile turcesci t6ta trebuinci6sa
carne pentru hrana qi demancarea a tuturor ostirilor in cata vreme s'ají prelungitii
r6sboiuld pana la venirea ostirilor chesaricescI, numaI din ol ad fostil fiind-ca
TurciI acésta carne obicInuescil la mancarea lor li atata s'ad 1mputinatd oile In
téra si ail rknasil locuitoriI saracl, In cata poi Ecselentia ta a te pliroforisi mi
numai de adevërulil lucrurilor, ce este de fata vèqute si cunoscute In téra, la ce
stare all fémasil saraelf, ci si din pilda vênlaril venitulul de acum cata scadere
are din suma ce esia mal 'nainte la vénclare, din care acésta poti Ecselentia ta
cu drépta socotéla a cun6sce lipsa si Imputinarea oilor. Dupa venirea chesaricestilor
qtill si pana la esirea lagarulul iaraql dela locuitoril tkiI s'ail luatil
de catre ostasI vitele de bol si vaci pentru hrana lor orl-unde gasia. i li se
platia cate 2 florinp si cate 2 leI vita, In cata si vitele marl s'ail apropiatil a
se sfOrsi de totti §ti ail r'émasù locuitoriI carI avea fiesce-care pe la casele lor
cate 5-6 capete de vite, lipsitI, ne avéndd cu ce sa-'§1 hranéscit qi sa-'0 mangae
copia si acestd felil ad cursil tréba vitelor, pana cand dupa eOrea lagaruld abia
s'ad pusii tréba la orênduiala si mi inceputil a se da vite imp6ratescI la hrana
ogtirilor.
Acum, undo aqtepta locuitoril, cu botarle, ca In vreme de armistitie si de
pace, dupa ce s'ad imputinattl §i o§tirile, sa rilmae cate o vita pentru prasila si
pentru hrana lor si a copiilor lor, vedemil chiar InteacOsta vremo poruncele
ExelenVeI tale pe la judete, ca iarasl locuitoriI sa dée vite pentru hrana ostirilor
si sa fémae pamkatenil ca totuld lipsitI si de prasila si de hrana vitelor. Pentru
care, macar ca s'ad %edil dela Ecselentia ta bune oandueli cu ponturl cuviinci6se,
dar cine este acela din ostasi raid ski marl a pazi orénduiala qi a arma
ponturile ? pentru ca locuitorif necontenitai se planga iar41, ca vitele li se iail
fara de pretil de catre ostas1 si ce vor aceea le arunca pe (huele O nu latí
numal catii le este de trebuinta, ci orl la care saracI gasescù vita cea mal buna
si de nadejde le i6 cu totulil, ca sa le prisosésca si prisosuld acela de carne
tiindu-hi si stricandu-se ilii lépada, lar tisturile latí t'ara de plata, cacl batali6nele
si diviziunil e sedil risipite si departate una de alta, ande nu este cu putinta a
pune locuitoriI pe la t6te satele cate ami macelaril, ca va merge cheltnéla multa
si nu se vor alego saracil ca nimicti.
Ci dupa cum ami cunoscutil pe Ecselentia ta si in alte bunatatI ajatatorfi
V6ril, ne rugamd sa bine-voescI a face si acestil bine, ca prin mijloeirile EcselentieI
tale, sa se pazésca orénduiala acea ce s'afi facutal, ca sa se dée iara0 vite
Impgraresci la hrana oOirilor, spre a Amane si saracilor locuitorl cate o vita
pentrn hrana lor; si pentra acestil ajatorti ce va face Ecselentia ta la unil norodti
intregd', vel avea mare pomenire pentru atatea suflete crestinescI a nu-'1
lasa lipsitI de yitele cele trebuinci63e, de hraua si mangaerea lor. 1790,
Octombrie 10.
Cod. No. XVIII, pag. 403.
Raport4 de la Divanrc catre ober-leitnant fon Elischer
Pentru zachereaua de gratí chile 2500 si orzti chile 7000, ce ni se porancesce
de catre cinstita comisie directionali de a se cislui pe Ora pentra trebuinta
ostirilor, nol dapa cum amti fostd supusl la t6te trebuintele pana acum,
ce s'ad ceratfl pentru ostia, si de acum Inainte si la acésta orênduiala de zacherea
suntem supusI a urma poruncii, numal ne rugAmil si anItamti einstitei

406
V. A. UREMIA'
comisil, ca téra ail ajunsti la mare scapataciune si mare lipsa de bucate si de
altele, una ca sunt 4 anI de aid patimesce t6ra cu rasmirita, a doua ca tisttimpti,
din seceta ce aft fosta, ail ajunsti unele judge a nu avea bucate pentru
hrana familiilor. Si ne rugamti sa bine-voiasca cinstita comisie a mijloci la locurile
uncle se cade, de a se mg scadea din suma acésta, de vreme ca de se va
cislui acésta zacherea t6t1, Mae le va cadea cu grea si suntem ingrijati ca nu
va esi. Ci acum sa se ridice mear pe jamètate si pe junAtate se vor nevoi a
o da, cine vor avea in natura si cine mi, in han!. Si dup. cum in multe rêndull
s'a ajutatii téra si nou5, ni s'ati data ascultare la rugaciunile ce amil gnat.'
si acum sa nu rò'manemti obiditI si mahnitl la cererea ce ea rugaciune facemil.
Starea ttiril, neputinta saracilor este vkluta de totI cel maI marl si mid al' ostirilor
Impè'ratescI, Intru care se ea, si noI nu lipsima a ar6ta. 1790, Octombrie 24.
Cod. No. XVIII, pag. 410.
Anafora la En(enberg.
Divanulii insciintéza ea vel vist. si sinior Marchelius rail vestitti ca nu
se vor maI lua care cu sila, %nil de pe ding], pasgrI, vite si altele dupa la
saraciI locuitorI, ci se cere numal taIerea de carne pentru hrana ostasiler. Divanilla
aréta, ca dupa cum ail primita mike reghimente a li se da vita imptiratescI,
tota asemenea sa se trimita de acestea si la alte reghimente, «cad amti
arolatti Ecs. tale, de va rtimane tréba sa anima pe locuitorl a-'sl da si Cale o
vita ce le a mal rëniasti pe dinaintea usil, negresita fara de alta indoiala urinéza
sa rè'mane muritorl de Rime, ne mal Amaindu-le anti nadejde, cum te potI incredinta
Ecs. ta din insall insciintarea dumnélul vist. si a domnuldi Marcheliii,
ca rimatorti, puke séti alta vre-o iconomie de hrana saracilor si nu aa maI
Amami nimicti ; ci de acésta ne rugama Ecs. tale, sa bine-voescl de a da dumnéltil
numituldl polcovnica porunca, sa primésca vita impò'ratescI, precum ari primail
si alto reghimenturl. Ca sa nu rôniale téra In lipsa si In periciune desgvêrsitti.
lar pentru fait, cum si pentru cele-l-alte jajurl ce s'ail Matti pana acum,
macar ca dumnélul vistiera si dumnkul Marchelius insciintéza tare fagadaéla
din partea comandhllor ca vor da poruncl cu strapicie de a nu se mai urma
dar acesta felt"' de fagaduell si alte daft' ni s'aa data si nu s'ail urmatti. Pentru
care fiindil ingrijafl si acum ca nu se va pazi, ne mama ca umilinta Ees. tale,
ca unula ce ese! bine pliroforisita de starea i halula töril acestia, sa dal acum
de isn6va la t6ta partea ostalésca poraneI, ea catti de mare strasnicie, ca sa se
ferésca de a mal lua fénti de pe la camp'', oil ala cal gasesca, fiind-ca portiile
li se dail deplina ; sa se parasésca de a mal jafui pe saracil locuitorl, luandu-le
In silnlcie pasen l ski vite de d'inaintea usil si chiar imbucatura din garg. Asemenea
si pentru carele de la satala Draganescil, sa se faca porunca Ecs. tale
catre acela ofiterti, ce se all la qaartira acolo, ea sa nu le mai supere. 1790
Noembrie 17.
Cod. No. XVIII, pag. 423.
Divanala raportéza luI Coburg, ca ispravnicil dela Arges aft insciintatti la
comisia visterieI, ca gheneralulti Entenberg si rnajorula Gubet din libmnicul-
Valcea, certi 50 de salahorl si mesterI, sa tale cherestea pentra cine! podurl ce
sunt a se face peste Olt, dela Rômnic pana la Cozia la Calimanesd, si maI cell
si 400 de bol ca ténjele, sa care cherestha pang la marginea OltuluI si se me

ISTORTA. ROALLN. ILOItt 497
care si artileria Impgratésel ce are a sosi din Sibitt Aceste tênjeff de boI vor
fi impartite In patru puncte, Intro CalnenI si Poéna Schitultil Corneta i Rômnic.
IspravniciI aréta, c locuitoril nu mai potil implini asemenea porunca, in vreme
decand judetuld acesta este incarcatil ea alte cererl, adeca cu ordinft dela RosI
(de Vede), osebitii posta, cu dregerea drumurilor 9i:a podurilor pe drumuld Carnenilor
si in totti jacletulti. Divauuld da luI Saxa Coburg informatiune de téte
orênduelile si cererile, i aréta ca locuitorilor nu li se mal péte pune
o noul sarcina, iar mal ales a meld judetd «in vremea turcilor aù fostii unuld
din boazuld, adeca gura de hotarti, pe care '1-ad darimattl, macinatd
stiflsà multime de turd, ce s'ad aflatd in doI anl nelipsitI din acad. judetü.»
Divanuld propune scutirea judetulul Arges, cpandd ca judetulti Valcel este mal
Impoporatd decatd ahl ArgesuluI.
Cod. No. XVIII.
La 21 Ianuarie, 1791, Divanuld arta luí Entenberg, ca cererea de 85 care
pentru caratulil sacilor i dégelor de but6Ie, dela Campina la Brasov, cum si
peutru Incarcatuld ovkulul din Bucuresci la Slatina si din Ploesel la Bucurescl,
9i dela FocsanI la Buzed, ca in trebuinta ostirilor data 3350 care «de protacsescil
,si no'iotea insa la caratuld fènulul i la alte trebuinte,
pe drumulli Timesulul i ald CraioveI, la Campina pentru bolnavl si transportanl
ce mergd Inlauntru si vind, la Prahova pentru reghimenturl ce mergd inlauntru,
la caratuld ovkulul din Campulungii la RusiI-de-Vede, la Vlasca de adacil
fènd la reghimentuld lui Barcov Huzar, la Ilfov de cara paie iarasl la acelft reghimentd.
Deosebitil de acésta, mal este o rénduiall de a se aduce de pe la bir-
Meg in natura lemne de focd, earl dia zacheréaa ce se cump'éra, din sud Talomita
si eel ce iad banI pe zacherea stint IndatoratI a o face teslimd la locurile
undo va fi porunca, adeca dela Dikisenl la Slobo4ia si sunt si pe la cfartirurl
pe la tóte locurile uncle se alla ostasl. Cele-l-alte care, ce ad maI Amasti In
téra, la care nu maI fémane putere a mal da téra alto care, ca n'ail mal fémasil;
ci ne rugami se bine-voesci Ecselenta ta, a se face economie pentru acésta, de
a se cara qi podve4ile acestea cu carele ce sunt arnate mai susd, cu féle deosebita
de poslusanie, cum se vede. 1791, Ghenarie 21.
Cod. No. XVIII, pag. 428.
Catre baronuld Entenberg. Pela 19 ale lund acesteia, dupa, calendaruld
nod, poruncescI Ecs. ta, ca Divanuld sa dea In sciinta caminarulul Hagi Mosc,
ca de acum Inainte O. nu OA a cara sarea dela ocnele Telega i Slanic, dupa
all 3-lea pontii all contractule, ce al facutti cu pré Inaltuld Printipii Coburg,
caci carele nu ajungti pentru aducerea naturalelor, a finuluI si a lemnelor,
cand nu va avea lipsa ostasil de zacherea find si lemne; nu lipsimú a respunde
Ecs. tale, ca DivanuluI niel II este sciuta tocméla qi asepmêntuld cu care tine
caminaruld Mosc ocnele, niel 'i-al vêndut Divanuhl ocnele, niel acelil contractd
nu 'i s'ad ar'étatil ; iar Ecs. ta, precum sciI tréba acésta si precum gaseseI cu
cale veI porunci caminarulul Mosc. 1791, Martie 10.
Cosma all Ungro-Vlach. episcopd _Rennnic. episcopd Buza. Dumitrade
band. Scarlat vist. Ion log. C. Stirbcy. Mateii4 Fölcoianu. Marchelius.
Pod. No, XVIII, pag. 458.

498
V. A. URECRIX
Ingreuerea peste séma a teranulul prin requisitiuni, sili pe unil
sa emigreze. Unì sattl intregil (Neclescil din Rómnicul-Sera), fugi
peste Milcov, unde spera a afla o viéta mal posibila, subt regimulti
muscalescti.... Sermanil se
Eaca actulti, amintindti fugirea acelul sattl :
IspravniciI dela Retmnicul-Sarat, insciintda comisia visterid, ca din multe
greutatI ce trap judetula, ati fugita un satil NeclesciI, Impreuna ea Neclescif
ce era posta01 la po0ia RômniculuI, i ail trecuta la Moldova in tinutulii
ru0lor, patru césurI cale dela Focpul, la vale peste botara, uncle acolo aréta,
ca se afla nisce volintirl rusescI, cad de multe orl treed dinc6ce prin satele din
pamêntulti tard, hotesce qi facil multe jafurl. Inaltimea ta sa bine-voescl a serie
la cine se va socoti pentru acésta, ca atahl pe totI fugaril sa se int6rca Inapol
la urma lor, cum 0 pe acel volintiri sa-'I infrêneze a nu mat trece dinc6ce In
satele Orel, sa faca jafurI, fiind-ca din pricina aasta p6te sa fuga i alte sate
0 a se primejduiasca i ispravnicil i sa se pricinuésa i pagaba visterieI.
1790, Februarie 25.
Cod. No. XVIII, pag. 366.
Din actele mal susti aduse, s'a pututti vedea, ca Entenberg, intréndil
in lupta Cu boeriI din Divanti, aü fosta intreprinsil o campanie
Ore cum in favórea satelor, cu cercetarile renduite pentru a
constata, déca nu s'ati perceputti dela locuitorI banI i naturale"
preste orenduelile cunoscute prin Divanti i comandamentele ostasescl.
Nisce acte mal avemtl de adustl, din care se vede: 1) ca, dupti
incurageara data de Entenberg, unele sate din Ialomita, se ridica
vinti in Bucurescl, ca sa reclame contra ispravniculul Ior Colceag si
contra vatafulul de plasa. Divanulti, el ti care toff' declara ca nu fuge
de cercetarea abusurilor, este silitü sa se pronunte in acésta afacere.
alti 2-lea, cad Comisionul" adeca ancheta renduita, in loca de
a se duce ea pe la sate, ceru sé. se aduca satele la Bucurescl. Mare
foal aprindil autoritatile austriace in Muntenia, dând fihilü esplosiunel
téranesci; dar ce le pasa austriacilor!
Divanulti protesta in contra procederel din urmé, de a se ridica
satele si a se aduce la BucurescI la cercetare, iar in sensultt specialti
alü satelor, venitti la Bucurescl sa denunte abusurile luI Colceag
ispravnicubl; Divanulti face anafora deosebita.
Eata aceste doue acte:
La anteia Februarie dupa noulti calindara, aù cerutti cinstita Comisie, dupa
cum ne-ati aratatii, ca sA orônduósca earl In . 6ra, la tóte judeOle ate unit

ISTOR1A ROMINILOItt 499
ofiteril Impératescti impreuna cu cate unú bouù altitéril spre cercetarea satelor
de darile ce ail datil, care aceld mijlocil fiindti ea orênduiala, amù rilspunsil
Ecselentel tale In scristi, dupa cum si lid rindil mai 'nainte arati argtatii,
ca nu tiumaI nu se impotrivesce Divanuld, ci înc s damil si nd ajutorulù ce
se va cadea din partea n6stra spre inlesnirea cinstituluT Comision, i uncle asteptamtl
acésta oréduiala dupa pofta ComisionuluI, cu mijloculti ce ail ar'étatti,
vedemil alta schimbare : Ne aröï Ecselenta ta ca cinstitulü Comisionil acum cero
6men1 de prin sate si Insa'sI sate IutregI prin parcalabiI si fruntasil satelor a se
aduce aci in Bucuresel, la cercetare, de care ne i poruncescI ea In grab' sa
facemti orênduell catre ispravnicl pentru ridicarea i trimiterea satelor aid. Nu
lipsimil a arta Ecselentel tale : sell Ole orkduell i cererI sunt asta una, data
In téra pe sate, precum : banl pentru paguba vitelor Impératescl, caff-'1 cere camara
cu mare graba, vite de brana oqtirilor, lemne de focù a se dra la magazia Bucurescilor,
care de poslu0td si de caratulii amid i deosebitti de acestea earl
ardtamd maI sue!, maI sunt i ceca de in t6te pele trebuinte a posluqanid pe la
fiesce-care sat, unde aunt in quartirurI si osta§1 i alte trebuinte intAmplatóre si
grabnice, carT nu da rt ingaduiala niel de o qi macar, asupra carora nu numal
zapciil i slujba0I ispravnicescI stag in napristanii, faandti mare zord satelor, ce
0 de aceea sunt triniii boerina0 Intr'adinst1 pentra implinire pentru care de o
parte suntemil silil de aceste trebuinte, ca sa le Implinimit cu graba, din téra, de
alta parte ne poruncesd acum sa trimitemil poruncl, sa vie locuitoril satelor
Apol dud satele se vor ridica, séti fruntasil satelor, earl' sunt réspundétorl la
trebuintele otirilor, spre a se aduce aid, de unde rémane a se implini acelea
t6te ?
Trebue sa soil &sale* ta i acésta, ca locuitorif satelor, pentru ca sa
scape de trebuintele ce li se certi grabnice, pitting pricina astépta numaI cu
acestal mijlocti de trimitere cu porunca si cu totulti se vor ridica i vor porni
a veni la Bucuresd, nu silitl i porunciti, ci insisI de sine vor pIec, ca sa
scape din manele zapciilor 0 ale osta0lor i iata tóte orênduielele si trebuintele
rémand neimplinite !
Pentru care nol ne tememd, domnule, a da insine pricina de stricaciunea
slujbeI ImpgratescI si nu cutezamil a face ast-felil de orêndaiele, lar cinstita
Comisie faca cercetarl prin judete i plin sate, ea ofiterl i ea Wed, dupa cum
insu-si ad gasit-o cu cale antélil si ad cerutil, far' de a-'I ridica din loculd lor,
ca sa nu se dea slujbeI Impératescl a ostirilor zaticnire ; ca de s'ar fi trimisil do
atuncI cate und ofiterti i cate und boeril prin fiq-care judetd, pana acum s'ar
fi si facutil incepere de dovada celor ce se vor afia In ving si ar fi datd in scire
DivanuluT, ca cu acésta dovada s'ar fi 0 sebimbatil pana acum coi doveditI de vinovatl
i en cuvéntil aId dreptatil, iar nu far' de cuvéntil. Socotéla nóstra este
acésta, iar Ecselenta ta de socotescI ca este cu cale inteald chipii, o si sévhsésce
; iai pentru Intrebarea ce ne fad, nu s'ail primitd din téra bad sub numele
dajdiilor ajutoruld résboluluI gi altele ca acestea ? Ar6tamd Ecselentd tale,
ei pang la Iunie 28 aid anuluI trecutil, papa dud era trebuintele visteriel si
orênduelile prin sciinta DivanuluI, nu s'ati data dela Divand niel o porunca catre
visterie a se cislui séd a se primi din téra banI ca acest nume de dajdie, adeca
ajutoruld resboitatil, lar dela Iunie inc6ce, fiind-ca ad fostd porunca data dela
Maria sa pré Inaltuld Printipe prin orderuld Ecselentd tale, ca Divanuld niel
und felt: de amestecti sa nu aiba la trebile visterid, sa se faca intrebare de

500
V. A. UREatil
acésta la Comisia visterid, ca pentru o tréba de banY ce este a visteriel i slujba
datorie. 1791, Februarie 5.
Cosma ala Ungro-Vlahiel. .Dumitracke bull Ion logofétA. Dositeu-I3uziA
Ion vel spataril.
Cod. No. XVIII, pag. 443.
Ana foraua Divanultd cittre Entenberg, din 7 Februarie 1701.
La aceste maI josti argtate 3 note, ale ciustitei comisil, ce le al datti Ecselenta
ta Divanului spre chibzuire la 26 ale lunei acesteia, dupa calendarulti
noil, nu lipsima a réspunde Ecselentei tale :
Pentru Alexandru Colceac, ispravniculil IalomiteI i pentru Const.
pitanu, za,pciuld din plasa Stelnicei, fiind-ca ail venitil asti-cji la Divanuld Ord
locuitoril din satele plei Stelnica, earl art datil jalba Divanultil pentru mai susti
numitii, arétandti multi suma de daturl de bani, cum si osebitù in naturale, la
socotind Divanulù" a fi vinovatü numitultl Colceac si cu numitubl zapciti,
cu luaturi mal multii peste datoria locuitorilor, dupa arétarea jaluitorilor de
daturile lor i fiindil trebuinta de a veni acestia de fa ta aicl, s'a trimisfi
dela Divanfi unit zapcia postelnicelii, ea pe améndoi sa-'I ridice cu t6te catastisele,
estracturile s't insemnarile de orT-ce implinirl ail facutil dintr'acea plasa,
dela venirea armlet Oita acum, sa se aduea aid la Divanulii rel, unde se va
face cercetare dupa orênduiala, i dupa ce se va dovedi bine vinovati, va avea
DivanulA a face indestulare i implinire saracilor locuitori de cele ce se va dovedi
ca luatil ma' multi peste datoria Ion, iar pe vinovatl II va oséndi cu.
pedépsa cea cuviinci6sa. i asla fiind-ca ispravniculil i zapciulil eel piriti, se
ridica din judetil si se aducil aid, n'are de cine a se mai opri si a se ingrozi
arétatoril de AM, si dela Divanù are a-'i afla dreptatea, fies-care.
20) Pentru vatafulil Sterie dela plaiula Ialomitei sud Dambovita, arétanati
Ecselentei tale, ca iarasi la Divang aü fost4 venitù plaiasii de s'ail jaluitii, pentru
care Divanulti a face orênduiala cea cuviinciésa la jaiba saracilor,
indata ati trimesii untl vornicelil cu pOrunca DivanuluI, acolo in piaiù, sa cerceteze
i fiindil vinovatil sa-'111 ridice, sa-'14 aduca. In urma nu s'aii arétatil la
Divanti vre-o jaiba cu acesta dela plaiasi, cum ca Sterie ail dositii de acolo si
cum ca ispravnicil ail opritti pe jaluitori a nu veni la Divanil dui)/ piritult1 lor ;
pentru ca de ar fi avutil scire Divanultl, n'ar fi suferital una ca acésta, precum
nici o sufere caul piritult1 lor este in Bucurescl. i iata amil trimesil porunca
Divanului la ispravnici, vinuindu-1 i osindindu-I pentru o fapta a acésta, cand
va fi adevérata, scriindu-le ca si slobogésca indata pe 2, 3 jaluitori vechili tutulor
celor-l-alti, sa vie la Divanù fail a nu se ridica plaiulù totil, cad va réimanea
trebuintele ostirilor josuí, i sa dea ispravnicil féspunsil de tù facutil
urmare cu acésta. Jara pe vatavult1 Sterie, amil poruncitil sa se dée aid pe
chezasie, pani vor veni i darvagil lor i Divanuh cercetanda-1 iarasi, va face
urmarea cea cuviinci6sa, cu implinirea dreptului saracilor i cu osanda celui
vinovatil.
30) Pe caminarulfi Hagi Mosca, niel nu l'a rênduitii Divanulil la epitropia
ocnelor si a vamilor, pie! 'I-ati véndutii Divanulti ocne séti vami, Did s'afi facutil
Divanului antéiii vre-o intrebare de incredintarea, séfi vén4area acestor venituri
ale &Arid impératesol, ci cu .uni1 cuvéntil ne-ail réspunsti, ea sunt date asupra
dunin6luI qi n'are a face Divanulit Bed, Ecselenta ta iarkf potT sci i a ingriji

ISTORIA RO2dINILORO 501
de siguranta acestor slujbe ale citmarieT, mai vertosa ca dintre paméntenii boeri
at i fostil =Worn' la ocne 0 la carvasara, carI ar6tata la strigarea vamilor,
ceranda sa le cumpere, i li s'afi data r6spunsii, cum ca sunt date dumnélul
caminarului Mosca. 1791, Februarie 17.
Comm alit Ungro-Vlachiel. Dositeirc-Buzerc. eons& Stirbeill. Damitrasco bana,
Badu Slatineanu. Dumitrade bana. Mateirc Facoiana,
Cod. No. XVIII, pag. 44G.
Boerii Divanitl facil tota ce pota ca s6 impedice cercetarea abusurilor
prin sate, directiA, de catre Comission". Cetindti nota dela
vale, nu scil de trebue sa creep, c Divanubl lupta spre a nu i se
atinge drepturile séle autonomice, ori déca se silesce a acopen i cu
cunoscuta musama, abusurile administratorilor, din cad abusurI vor
fi beneficialk si
Anaforaua Divanulai din 23 Februarie 1791, dare Enfenberg.
Amù intelesa ar6tarea ce fad Ecs. ta Divanului prin 2 ordere din Martie 3,
cum ca cinstitula Comision, ce este sub annia pdere (presidcn(a) a dumnélul
Gheneral-major baron Maiersam, are a cerceta 0 a pune in descoperire numal
drepturile camaril imp6ratesci, cure 0 drepturile ce vor avea a face cereri cineva0
catre camera imphatesca, dupa intelegerea poruncel pr6 Inaltulul sfatii alii
r6sboiultil curtei imp6ratesci, dela, 14 ale lunii aceOia, care o fad Ecs. ta cunoscuta,
Divanului, la t6ta partea bisericesca i politicesca, ca sa scimfr ce este
tr6ba cinstitului Comision, spre a da adeca la aasta i Divanula ajutorulii cuviinciosa
cinstitului Comision, la care urmatorl suntem 0 nu ne impotrivimil la
cercetarea drepturilor camarif a o face cinstitula Comision ca mijlocula celli
dupa cum d'intru inceputa amti réspunsa ; ìnsa vel sci Ecs. ta ca
Lug la 17 411e, cand Ecs. ta pentru neputinta san'etatil nu te-ai aflata fata la
adunarea nastra, ande eramii strinql in particulara, stringênclu-ne pentru grabnicile
trebuinte ale qtirilor imphatescl, viindú dumnélui Gheneral-major Maiersam,
ne-aii data acésta nota scrisa catre Divana, faiä lung fara veleta, ca multe ar6taff,
dupa cari scotenda asemenea copie, eta o alaturamil langa acésta ca sa te pliroforisesci
Ecs. ta de scoposurile 0 de cererile cinstitului Contision 0 In ce chipa
sunt, ci datoria nastra este a ar6ta Ecs. tale scrisele cinstitulul Comision, ca la
una presidenta elf' Divanulta, catre carele se cuvine a réspunde Divanului, dupa
cum a§la amù urmatii qi urmamit de cand ail venitil otirile pana acum i Ecs.
ta vel r6spunde cinstitului Comision cele cuviinciase pentru urmarea dupa lute-
Iegere a pre *Malta porunci imp6ratescl, ca de a cerceta drepturile camaril mijloculii
este acesta, adeca : cinstitula Comision sa céra orênduelile cele in scrisii
prin poruncile Maid see pre Inalt. Printipe Coburg qi prin orenduelile Ecs.
tale, cad an fosta facute dela Divana, prin Comisia visteriel i cisluite in
de bail veri ca ce Ma de numire a trebuintei i de naturile zacherelelor, %nurilor,
lemnelor 0 a off-ce. A0§derea sa cérä tocmelele qi yen46rile veniturilor
tern' cad stint obicinuite, a le camarii imp6ratescr, adeca : oieritultl, vacaritu/ii,
ocnele, vamile ca slujbele lor i cu carvasaraua, ca sa
iluteléga, cele ce aa fost4 orbduite dela Dived' a yeni in camera impératésca,

502
V. A. UREcna
apoI sa cerceteze ciustituluI Comision de ail intrata In carnal% t6te acele °randuite,
deplina, i cand va gasi lipsa dintr'acele, nedate deplina la camara, va
r6spunde Comisia visteriel i aceia carI ail avuta epistasia veniturilor camaril;
cire cercetare are a o face cinstitula Comision, precum icemü aid, dela visterie,
dela casa carnal-if si dela eel ce ati avuta epistasia veniturilor camaril, iar cercetarile
earl sunt pentru catil ar fi data locuitorif maI multti peste acele °randuite,
ca care vor fi jafilitti ispravniciI i zapeii peste drepturile carnarii si peste
cele orênduite ostirilor, a carota cercetare urmóza a se face gall, In tóra,
aicI intre locuitoril plmantenI al rii, ca ispravniciI i ca slujbasil tóril ; acésta
este tróba Divanulul a-le cauta si a despagubi ca acele luaturI mai multti pe
Insil locuitoriI acel pagubasI. De care amti facutil orênduell de a trimite cate unti
boera despre partea Divanulul la total judetula, gal% In ca sa cerceteze si
Divanula va face indestularea dreptatif locuitorilor i peddpsa acelor ispravnicl
slujbasI ce se vOr gasi vinovatT, care acésta datorie este a nóstra, fail de a
nu avea a face cinstitull Comision. lar ca este porunca Impóratósca a cerceta
cinstitulti Comision i dreptatile ce vor avea cinevall a face catre camara, la
acésta suntem cu totil multamitl de o bunii-voire si mill Imp'ératésca. si ne ruguma
sA avema rilspunsl dela Ecs. ta, cum se platesce camara de cele ce multi
pagubas1 ar cere drepturile ion, cum: plata pentru macinisula morilor, fènulti,
zacherele, fimatorl i alte peste cele oranduite si peste datorie i se va argta
fies-care plgubasa cu jaiba sa. i de vreme ce ca stramutarea satelor si
aducerea locuitorilor dupa afara, aid la Comisie, tóte trebile i slujbele ostirilor
Impè'ratescI stall neimpliuite si se pricinuesce multa zaticnire, trebue Ecs. ta sa
fad o centenire pornirel acestia ca unulti ce escI Aspundatoril, i Ecs. ta d'impreuna
ca Divanulti, la Intamplarea zaticnireI slujbel ostirilor Impò'ratesci i óta
Divanulii va face cercetarea acésta ca mijlocula ce aréta mai mg, care nu
aduce Ma la trebile slujbeI zaticnire. 1791, Februarie 23.
Cosma alù Ungro-Vlachiei. Dositeiu-Buza Dumitraehe banii. ion logof.
111-anolache Gradisténu. Ccnst. Stirbey. Maid Faleoianu.
Cod. No. XVIII, pag. 449.
Untt singura documentti mal aducema, din care s'ar putea vedea,
nu numai a Coburg s'ati opusti la reinfiintarea iobagiel, dar
inca, ca tèranil aü reclamatil la austriacI, une oft, contra nedreptatirl
lor cu pontula. Intrebata de Entenberg asupra unui raportil alü representanteluI
austriactí din judetulii Prahovel, care denunta' abusurl
ale proprietaruluI moOel Filipescl, abusurl cu atatil maI nesuferite
locuitoril de acolo awl intrebuintall ca postasi, Divanulti réspunde
precum se va vedea mal josti:
Divanulù' a primita, pe MITI unÙ ordintl alii lui Entenberg si anti raporta
alit unter-leitenantului austriacil adlatus la ispravnicatulil Prahovei (erail cate
una asemenea ofitera pe langa töte ispravnicaturile). Unter-leitenantulti vestia
pare-se, ca Omni! dela Filipescl se jaluiaa contra proprietarului mosiel Medel.
Filipescu, ca-'I board ca daca si le cere i cate tal. 12 de omfl. Divanulil
aréta luI Entenberg, ca obiceiulti ptimantuluT i privileghiula mosiilor» care s'aii

ISTORLL RomiNn.oRt 503
urmatil din vechime, cum si de la venirea ostirilor chesaricesd pang, acum,
este ca fies-carele locuitora de obste, fara deosebire, macar posa, sévi oft-cine,
sa lucreze stapanulul mosiel 12 cjile pe ami daca. Dupa care acesta obiceia suut
datoff si acestl satenI postasi ot FilipeseI sud Prahova, ca sa lucreze aceste 12
olile pe ami la numitulii stapanii alii mosiel, fara de niel una cuvênta de impotrivire
fara de a nu puté pricinui cu slujba postasiel cad pentru slujba postasiel se scutesca
de orbduielile visterid rel, cad este alt.' lor interest'. Pentru care sa bine-voiasca
Ecselenta ta a rgspunde catre dumnélul numitula ofiterti ca sa le aréte
sa-'1 faca urmatorl i supusI obiceiului si datoriel, iar cand ei insi-0 nu vor vr6
a lucra, sa-'0 puje gmenI cii plata lor lar cata pentru cererea de tal.
12, acésta este WI de cale, de care s'aii facuttl porunca Divanului catre
medel. Pilipescu stapanula mosiel, ca sa nu-'1 supere de bani ; ci sa-V caute
daca de 12 4ile. 1791, Ghenarie 24.
Dimitrie WA. Radul spatarii. loan Danzaris. ot Buzai-Dositeia Const.
Stirbeiti. Mates Brancoan
Cod. No. XVIII, pag. 431.
O rechisitiune curiósa avemti de inregistrata. Mill soldatil romanta.
din òstea austriaca, la batalla deba Rômnic a pusu mana pe
nisce sfinte Apol acele i rec1izitionat4 unti sag' alii
lui. Soldatulti le reclama la Entenberg:
Catre Beselentia sa generala baronil Enfenberg
Inseiintare fact"' Ecselentd, tale cum ca dud erama eti Svhadronulii domnulul
capitanti Lascari capral eù inca dupa porunca fostil dusa cu Svhadrona
(Escadronu ?) la Walla Rômniculul i dupa isbanda n6stra s'ail intêmplatil de
amil avutil i eil o norocire, de amii aflata si ea unti lucru Mae scumpii, adeca
nisce radste sfinte i aducêndu-le eti eu mine, all aflata domnula maiora Sert
cum ca sunt la mine, aù venitù domnula maior Sert la fartiruhl mea peste
Olt la Maul si all Nat'l acele sfintele m6ste i luandu-le acele sfinte m67te
de la mine, cerênda eil i zapisa data pentru mai mare adeverinta, zapsil
pe care zapisil prinigndu-la aicea l'amil trimesa Eeselentel tale, ea iscalitura
domnuld maior ca sa nu 4icl, cu imblu cu viclesugh i rugandu-mg eii de
multe orI ca dea indaratil si pan acum n'ail data séma de acelii lucru
scumpa, i fiind tota la domnu maior ama vg'cluta' ca s'ati dusa de aicea,
aceea Inca ama aucjita, ca se duce departe si ca sa nu rgmal si ea de atata
lueru sfänta pagabasa, ca ea n'as1 da niel pentru 400 séti 500 lel, mg roga
miel çi ajutorinteI Ecselentel tale, ca sa te milostivescl a-'mi fi intru ajutora
sa-'ml pota dobêndi acelea sfitele m6ste indereptii i dupa multa ajutorinta. 1789,
Iulie 10 (KinenI).
EcselenteI tale rgmaI umilita slug i roba, Lazar Popazul.
Din seria de documente relative la rechisitiunl de orsi-ce natura
mal inregistrama cate-va din ultimele documente din Cod XVIII. Se vor
vedea ad i diverse reclamatiunl dela eel requisionatl si marl abusurl de
cererl de care, contra carora reclama adesea Divanula.

504
V. A. UREctul
Oprirea esportuluI de vite i cereale, in interesuld armateI austriace
nu era de natura nicl ela a ajuta pe nenorocitil locuitorT, dar
de asta data nicl pre boeri.
Abusurile comise de requisitionarI, fie el pamentenl, fle austriad,
adaogise la ingenuchiarea satelor. Pan& i insisI comandantula ostirel
austriace se spariase dela una timpa de asemenea abusurI, carI faceati
sa emigreze sate intregT, cand la Turd, cand in Moldova, sub
°bid duirea rusésal, cum vklurama mal Susa.
AtuncI Curtea dela Viena transforma comisiunea cercetatoria a
abusurilor; de care ama vorbita mal susti, in una Comisionii stabila,
cum il cjiceaü divaniìi muntenT. Acesta Comisioniti Cu procedarile
séle tulbura multa Divanula. Comisionul4 se pcírta Mrte
necuviinciosa, ca si Entenberg. Dealtmintrelea, actele ce &anti la vale,
aréta carl era') atributiunile acestuI Comisiona i limitele lul de actiune
fat& cu Divanula i cu cele-lalte autoritati pamêntene. Schimbarea
lui Entenberg, seri cela putina inlocuirea lui Coburg, prin Grafula
feld-maresala Wallis, in cursuld luneI Februarie 1791, provocata
de reclamatiunea energica a DivanuluI, trimisa la Curtea dela Viena,
contra lul Entenberg si a Comisionului, nu aduce ins.ä nicI o usurare
din respectula requisitionarilor si a ingenunchiareI grele a
satelor.
Actele relative la requisitiunl, atinga prin o lature, insusl comerciuld
Vérel i vamile, ha i birurile percepute de calre téra, fie
cu titlu normala, fie ca requisitiune.
Este a se adaoge, a de si la inceputa Coburg lasase visterniculuI
obligatiunea cé vechle, de a aduna, subt controlula Divanulul,
darile, si de a face socotelile, dar ceva mal apoI, in Lillie 1790, Curtea
dela Viena nemulVamita de gestiunea financiar& a WI Scarlat
Grecénu si a DivanuluI, organizasa, cum vègurilmil, o comisiune
special& pe Lang vistierie, in care intraa impiegati directi austriacI.
pe langa vistierula mare. Acésta comisiune scdse cu totula gestiunea
financiara de subt controluld Divanulul.
Eaca acum diversele acte ce adaogema la cele deja reproduse:
In 20 Maid 1790, se rênduescil doI boerina§I unulti la lagArulii dela trda
altulil la magasia dela Slatina, prin ispravnicil de Olttl, pentra slujba

1.3.111.0.11....
ISTORIA. Rombummer 50
Divanuld cere i pentru ace0ia WI cum se da la altI 15 utilisag la slujbe
identice.
Cod. No. XVIII, pag. 390.
Se adaogti lefile slujbailor dela ocne si carvasara:
Dapa arétarea caminaralut Hagi Moscu, epistatulli vamitor 0 alit ocnelor
se adaoge lefile celor orênduitI la carvasara gfiindit vreme de scump'étate la t6te.»
A0a Medelnicerultil StefOnica, i se urea léfa dela 70 talen f la 150. Unlit cardtor
de marfa 'i se hotaresce 30 let pe lung; la alit douilea cercator cfite 20;
clout gramatict, adeca canteliqt1 tal. 30; dout trepadatort tal. 24. 1790, Aprilie 18.
Cod. No. XVIII, pag. 389.
Divanulti intervine la Coburg, ca el sa serie comandantulut dela Sibiti, ca
sa de ajutoril dreptitteI vechilulut, lui Iordake Ishistambol, ca sa se Implinésca
dela Ionita clucertl Buzescu din Craiova, aflatorit la Sibiü. huff datoritI cu zapisil,
1500 talerl, dela Mt(' 1789 lulie 25. 1790, Februarie 13.
Divanubl catre Coburg, cere liberarea din Belgrad a doI seiment §i null
Gheorghe lipcanu robig de oSirea austriaca la Foc§anl, unde-1 trimisese Mavrogheni
Voda acum dot ant, dupa zacherele i implinifi de bant. (cFiind-cá acegtia
sunt pam'éntent de aid, avandti case, neveste, copiI gi rude, care prin jaiba cerurA
la Divant. slobodenia Ion, a veni la patria Ion. 1790, Februarie 13.
Cod No. XVIII, pag. 361.
Divanulil mizlocesce la Coburg, sa de carte catre judecatoria din Ripov
§i Brapv, sa judece pe mill Sandra de acolo, unit Pavel Poenaru i unii Savul
Raclacina, cart la 1788 Iulie 25 afi. Matti dela Don, i Coman, i Aldea, locuitoril
satuluI Filipesci-de-Padure, o suma de 57 cal, ce-'i avea In muntele Caraiman
0. nu platitti. 1790. Februarie 13.
Uml Saya capitanil, i Hristea capitanil i Chiriac, cu altI volintirl, in vreme
&and aft intratti armia aid in Bucurescl, aft Matti macaturile 9i alte Inabracaminte
din doué °dal a caselor de beilict. Acum ese davagiù pentru citurile acelor macatlIcurl
unù' Manoil negutitorti, omulf" domnulul Baron Ansov, dichdil ea aeele
citurt, In i1e1e Domnulul Mavrogheni i luatù din pravalia lul, prin =Ina
starostet de negutitorl, de all imbracatti acele (AO din porunca Domnésca i banil
pe acele citurt niel pitina acum de nime nu i s'ail platitil. Si fiind-ca raportulti
ce fa,ce dumnéluI vel aga catre Divanti, dela 11 ale acestd lunT, aréta ca
adeverittl pentru mat susti numitit volintirI, c sunt sub comanda maiorulut Neculi
ca ace§tia aft luatti cu adev6ratil Imbracamintea acelor °dal ; sa bine-voescI
InOltimea ta a da luminata porunca catre maiorult1 Necula, sa trimiO pe met
volintirt aid, ca sa vie O. sté fata la Divanù ca numitulti Manole, ale caruia atl
fostù citurile qi se atia paguba01. 1790, Februarie 12.
Cod. No. XVIII, pag. 362.
Aura data la pagina 380 (III) o nota relativA la Adunarea de
br6sce tes16se. Eacti unti raportti au Divanului din Inv, cu referinla
la acésla :

506
V. A. UREC111.1
eDupa luminatti orderulti Maria tale, dela 20 ale land, pentru 300 br6sce
test6se, ce pohtesce sfintia sa episcopulti Grafu Batan dela Carlsburg, a i se
tramite de aicl, vrêndii Divanuld ca osirdie a-'Iti sluji la acésta cerere, mil
poruncitù la ispravnicil judetuluI Ilfov, pentru maI In graba, fiinda maI aprópe,
unde sciamti ca stint de eel cart obicInuia ca acestfi aliperisa, ca a le hrani br6scele
la suhatil, si amti primitil asta-4I r6spunsti, cum ca Inteacestù anfi, pentru ale
vremel tulburarl, n'ati pututù metahirisi acestil alisveriO. Mal sunt si la judetulti
Teleorman, 0 la judetulfi Romanatl, peste Olt, al#I ce obicinuesca acestii alisverisfi,
fiind-ca In partea locului eel cele mal multe br6sce testóse 0 bune, unde
amti 0 scrisa de acésta. Dar atatti dela cate-va °braze de aid, ce mitt de acesta
alisverisfi, ne-ama adeverita, catil 0 Insi-0 broscaril aceia din judetulit Ilfov aii
arètatti ispravnicilor, ca acesta felù de br6sce test6se, cum 0 alto felmiml de
jiganiI ale pamêntulul, nu se aft/ acum, Oa este vremea rece, ci tocmaI la
luna lul. Aprilie, dui)/ ce se incallesce vremea lesa din pamantil, dad atuncr
se 0 stringa si se punù la hrana de suhaturI. Ci nu lipsima ca plecaciune a
insciinta Maria tale. 1790, Februarie 21.
Cod. No. XVIII, pag. 366.
Divanula dupá cererea luI Coburg, Invoesce pe Anastasio negutitorula sa
faca racl3iii din melù stricatü, dandti zapisti ca nu va lucra ca producto buue
de mancare (1).
Cod. No. XVIII, fila 371.
Divanulii raportéza In 23 Februarie, 1790, ca se full la Cascióre said ca
feril adusti dela Roman la Focsani 0 ca mal trebuesce lemne, scandurl si o funie
0 220 fui, lopatarI, din judetulii VlasceI 0 Ilfov. AceOia vor avea hotarita
plata pe 4i, pentru manca lor, qi demancare, qi nu vor fi sup6ratI de (Mal si vor
fi puqI subt armaplil Nicolae, ca unü practicos ce a mal fosta la acésta tréba
qi in vremea trecuta (2).
Cod. No. XVIII, fila 372.
Se supune luI Saxa Coburg tacrirulii luI Constantin doctorulti, ce ati fostti
trimisti la sud slam Ramnicii, pentru cercetarea b6leI de care patimiag locuitoriI
partel loculuI. Asemenea s'ati supusù si f6la cheltuelei de 58 talen, facuta de
acestù doctora, cum 0 alta 16e de cheltuiala a 72 talen, facuta de satrarulii
loan, doctorulti dela Colea, trimisù pentru cercetarea aceleea0 b6le In Muscel.
Cod. No. XVIII, fila 373.
0 vênlare euri6sa se face dupa ordinulti luI Saxa Coburg, din Martie 6,
stilù' noa. Acela a trimesil Divanulul una cataloga de carVf, carI erati de van-
4are prin licitatie. Divanulti a comunicatti acestü catalogti la totl boerif 0 ail
(') In Martie in 3 anuld 1790, Divanulti insciintézI pe Saxa Coburg, ci mar sunt si 411
negutited car1 cert.' sd lucreze rachiü din bucate slricate. Divanuld nu le-ad data vole insg,
sciindil el povernele sunt oprite, dar propune sti li se dée acéstä voIe, spre a se utilisa bueatele
stricate subt privegherea until membru alu epitropie obstel si clandd chezilsie prin
zapisù la Divand, cd nu vor lucra bucate bune de mdncare. (Yell actulti 54 din cond. XVIII,
pagina 374).
(2) Relativil la aceste vase, mal sunt acte in cod. XVIII, pag. 378, din 6 si 7
Martie 1790.

ISTORLS. ROMINILORCT
scrisù" starostelui de negi4itorI, ca sa publicuéscl la obOe vanciarea acestor cartI
0 cine va fi iubitoril de inv6taturi" i mu0erill de a cumgra, sa se afle la loculd
ande este a se face mezatuld acelord carp. 1790, Februarie 26.
Divanuld in 26 Februarie 1790 repeta ltil Saxa Coburg rugaciunea de a
ordona ober-leitenantulul Nicolal Cantacuzino, sa trimita la judecata 11 volintirl
ce ad fostii ceta0 al hotulul Dina Bulubaq, i acum se afla sub comanda dumis6le.
El se cerii de departementuld de ciiminalionii ca sa gspun41 la cererile
paguba0lor ce s'ad jafuitti de ace01 volintirl, mal alesii ca Maria, femeea luI
Stoian, se jaluesce ca barbata-su sta. Inchisil in purarie Inca de la venirea armiel
pang acum qi niel o hotarire nu i-se face, ha s'a bolnavitu de ling6re i vr6
sa mora. Decl Divanuld nu vrea sa cada in osinda pacatulul, and se va intanipla
mórte in pararie numitulul Stoian aqteptamil luminata porunca cum
sa urmamil ? sa sloboclimil 0 pe aceOia earl stint iach4f, sea sa-'I maI tinemd ?
ca sa scimd 0 ce sa g'spundemil la jalbile pagaba0lor, fiind-ca Divanuld nu-'I
p6te slobo4i pe cel Inch41, pentru ea sunt paguba0 cad ceril dreptuld
Cod. No. XVIII, fila 370.
Principele de Saxa Coburg, la 2 Martie, 1790 serie Divanulul pentru
BuguluI, ce '1-ad cump6ratil und anume Carlova, Intrebandu-ld «de este
co dreptate a da numituld cumpératord acésta slujba la vinarireril Printuld
Mavrogheni?», Divanuld gspunde, in 9 Martie 1790, «ca la Muhl 1789 a primitii
Divanuld luminatù orderuld Maria tale, Intru care ni se poruncesce cbiar 41"a,
cum ca vinariciulii din judetuld Bugulul i aid Rômniculd, s'ati véndutii Inca
de cand tabara era la FoepnI i s'aii primitil i bani la camara Impératésca,
talen l 2200, pentru care Divanuld sa n'aiba mal multú amesteed la acésta. Decl
dapa adsta luminata porunca a Marie)" tale, ce ni s'ad datd, cu hotarire fiind.
urmatorl , cutezatii a intra maI multil la niel o cercetare asupra acestel
pricinI.
Cod. No. XVIII, pag. 379.
Divanuld raportéza in 2 Martie 1790 cum un Stoian ce s'ail Matti capitand
de volintirI, iar acum se numesce comandantd, la 1788 ad volnicitii pre
unit Oprea Bradosul ca sa iée oeritd i vacaritti pe manta de la vitele locuitorilor
de aicl din Ora §i ad 0 luatd Oprea banI i vita dandu-i la numituld
Stoian. Oprea fuses° insarcinatd de Stoian in 28 Septembrie 1778, sa mérga
in munV cu arnautl i ca vanatorl 0 de la orI-ce ol se ja carat'. ate 4 parale
0 o leteae de 6ie i plocond de la 10 iainte Cate 80 bad 0 de vaca ate 40
banI vacaritii, iar de la care 'nu va avea bani ja din 15 of 2 buns grase
0 din 20 de cal s6ii vacl, una. Dinteund sinetil de la 4 Februarie 1790, Divanuld
constata, ca Oprea ad dusd baniI qi vitele la Stoian gi ca vitele s'ad taiatd
la 6stea ce era de paza loculuI despre vrajma01. Divanuld care judecarea
lui Stoian &IA ca locuitorii de la cad ad luatil oenitù, vac/rail ski vita. Acésta
judecata sa se facA la Craiova uncle e Petre Stoian,
Cod. No. XVIII, pag. 376.
In 2 Martie, 1790, Divanuld ar6ta insciintarea medelnicerulul Grigorie
Hrisoscoleul, epistatuld poSelor, ca lipsesed cal la poqte i cere deslegare ce sa
se faca?
Cod. No. XVIII, pag. 347.

50E1
V. A. UnEcini
Dap, ordinulii dela 20 Martie st. n., Divanula informéza pre Coburg, dupa
raportulil vel armwiluI, care are epistasia peste tigani 0 sciinta obiceiulul 0 a
datoriilor lor, ca msaril 0 Meta ce se numescil 0 lingurad, cad platescil birulil
lor in /ma da ii cate chid talerl pe aml de lude, platitI rênduri, inceOndil
dela 1 Martie qi istovindii la Decembrie ; iar spalatoril de aura, ce se numesca
rudad, cad platescll biruhl lor ca aura netopitti, dail de tail numele cate treI
dramurl inteunil anti, incepêndii dela 15 August papa la stér0tula lid Decembrie.
Divanula probéza acésta cu dou6 pecetluiturl Domnesci, iar altos hrisóve nu p6te
produce, cad' vel arma01 aréta, ca le ail luata Mavrogheni la plecare. 1790,
Martie 19.
Cod. No. XVIII, pag. 385.
In 23 August 1790, Divanulti intervine ea raportii la Coburg in fav6rea
redeschidereI Cahvenelelor, qicênclti ca cfiind-ca cel ce se hranescil en acestil
mestequgil ... se pupil unii pe altil chezasa, cum ca nu vor suferi a se face
In launtrult1 lor (a cafenelelor) niel null fela de mwaaverele sdil alte vorbe, 0
fiind-ca sunt 0 amen' saracl, cad acestii aliperi01 l'ail inv6tatil numal, ca care
I§I tina hrana vieteI, sa bine voiesd, Inaltima ta, a porunci sa se deschida acum
dud este si vremea cuviinciósa de a se sloboli, nefiindil trebuinta a qedea mal
multa inchise.»
Cod. No. XVIII, pag. 401.
Divanulil raportéza lul Eutenberg, care a fosta cerutil In interesulii oOirel
0 se pule nartil dupa care carciumaril sa vénda vinufl la catane, orl déca nu se
pite pune narta, sa se dée vole de importare de vinud de peste Dunare, numal
pentru trebuinta catanelor. Divanula aréta ca asemenea importa de vinurI straine
«este spre mare nedreptate a 1611 0 ca acésta se strica qi privileghiulil pamaltuba!,
care s'ail pazitil tot-d'auna,» caci nu va fi posibilti a se importa vinil numaI
pentru catane gqi se va imple téra cu vial str6imi 0 intru zadaril ramane
truda 0 ostenéla pamêntenilor, earl facil lucrulil viilor, cad platesell 0 vinariciii
0 vama la camara imparatésca ; ci vinurile straine ne rugamil sa se dée porund
pe la t6te marginile, ea sa fie oprite». Boeril totuqI:facil socotéla pentru amiarea
until. narta potrivita, macar ca manca acum este maI scumpa, ca inainte lucratorulii
lua pe qi cate parale 5-6, Mg multa ODA la 10, iar acum se platesce
cate 25 parale pe 41 0 de mancare.
China adusuluI de vadra era de la 2-3 parale 0 f6rte rarti cate 4 parale,
iar acum se platesce chirie de vadra cate 10 0 pana la 14 parale 0 inca nicl
atata nu se potil gasi care ea lesnire. «Acura dupa scumpatatea lucrurilor 0 a
grelelor cheltuell, socotésca intelepciunea Ecs. tale, de da mana a se da o oca
mai josii decata cela putinii 7 parale vinula nog 0 12 parale celii vechia. i
fiind-ca totl pamatenil de obOe la acésta numal ami ramasii a nadajdui acum,
adeca din rodult1 viilor sa ne ajutamii casele, ne rugamii de obOe sa bine-voescI
a primi acesta nartii, dupa care sa se d6e poruncile Ecs. tale la t6ta partea
ostaOsca sa urmeze acestii prettl, adeca ocaua drépta, vinula noil, 7 parale i vinula
vechiii ocana 12.» 1790, Octombrie 13.
Cod. No. XVIII, pag. 407.
Entenberg nu aproba nartula propusa de boed, ela le cere declarare ca vor
vinde ocaua de vinil la ostaqI pe 4 parale vinula mal prostil 0 6 parale vinulil
cela bunii, iar de nu vor vrea boeriI acestii naafi se vor aduce vinurl de peste

ISTORla RoadNir..oat 509
Danare. Divan ulú röspunde lui Entenberg ca nu p6te scadea nartalti dupa socotéla
ce deja all presentatil, ba ca Bid cu 7 parale precum ail arétatil ântal
nu potti vinde ocaua de vinil notl, ci certl cate 8 parale i pentru celù vechiA
12.

O
V. A. t.TRzcivi
de viudo in alta parte, asla si luminAraril, ca una rata ce este legatti
cu acésta purtare de grija, trebue sa nu vdn45, acelù seti ce '1-ail luattl dela
scanne si dela vitele lor, la negutitorff din téra turcésca, iar de vreme ce el aft
urmatfi i inte'acestasi chipti, este cu mare nedreptate sl se ja acum mula zalhanagiilor
cu preú hotáritti i sl se dde luminararilor, ca nu este en dreptate
a se castiga lumináraril din paguba zalhanagiilor. Dupg t6te acestea, mar ad litminárariI
si alta vinovatie, ca t5stimpil (mar malle t'orbe nedescifrabile) aft
vMutil f6rte bine ea vitele s'ah' mar scumpittl multil decâtil in anula trecutii,
dupli care trebuia sA socotésca, ca i seuhl arma sa se scumpésca, dupa pretulil
vitelor ; i fiind-ca mal nainte de arnaistitie, ping a nu se deschide schelele tèrer
turcescr, seulti se vindea mia de oca tal. 350-345, trebuia sa coprinda seulti
celti trebuinciostl peste ami ; iara el inteacdstá vreme d'id era mula ca acestti
pretfi, nu numal ca n'ají avut4 purtare de grijlE, ca sá, fi cuprinsil seulti de ce
avea trebuinta, ci inca ne ardtara unir din zalhanagil, ca atund avêndil seuri
prin zalhanale, care sedea si n'avea unde sa-'14 vêndá, ail mersil de s'el rugatii
luI Gheorghe, vatafulù' de luminárarY, ca primésca el cu talerl 345 mia
de oca, si luminararil vruttl niel intettnü chipil ; atl pusil mijlocitoril si pe
starostea de negutitorr, ea sá-'1 r6ge sa-'1ii primdsca i niel ea rugaciunea si
mijlocirea starostel nu '1-ail primitii, diana, ca n'ají trebuinta ; care pentru acésta,
gima zalhanagiil, ea ail dorada pe insusI starostea de negutitorI dupa
care se vede ca el hranindil scoposti pentru seulti zalhanagiilor, de aceea nido
ati vrutrt atuncI sl cumpere seulti, ca sa le fie de ajuma pentru trebainta de
gol, nici att vrutfi se tie seurile lor, ci le-ail vdndutil la negutitorl stedinr, cut
pretil de talerl 550 si inca si mar susfi, i acum apila pe zalhanagir, ca sa le
ide seult1 lor. Parerea Divanului inteacestasl chipa fu, de a nu se face nApastuire
si pagaba la obstea cea Anca, ca raiijliScele i vicleniile luminfirarilor, ce urmdzi,
si apd pe de alta parte nu contenéza apururea a face cererl ca sA li se
mar inalte pretulti la vêndarea luminatilor. 1790, Octombrie 31.
Cod. No. XVIII, pag. 413-415.
In 4 Noembrie 1790, Divanulil (mar putinil Marehelius) intervine la Entenberb,
aréthndu-'1 cá, mônástirea Vlah-Sarai i maástirea Megaspilion ait privileghiurl
de vinaricifi, peste Olt, remite cu cártile Divanulal cdupá buna-voire
a Mafia seo Inaltnlui Printipti.v Totl boerii cumpdrAtorl de vinariciurr judeteite,
nu s'el opusil a recun6sce acele privileghiurr; ajar dumndlui spatarulil Geanoglu,
Impotriva cartilor Inaltultif Printipti, ale Ecselenter tale si ale Divanulur,
si impotriva ponturilor tocinelel en care aù cump.dratfi, s'ah' pustl de ati luatil
totl bottil vivariciulur, acestor 2 mônIstirt» Divanulil cere sa fie obligatil G-eanoglu
a restitui banil acestor 2 mOnAstirI.
Cod. No. XVIII, pag. 417.
In 5 Noembrie 1790, Divanult1 cene lui Entenberg. de a se opri exportulii
ptin paza hotarelor, ca strasnid porund, sa nu trdca sdul5 i orr-ce felti de zacherele
si de ale mIncárer, fiind-ca este cunoscutá trebuinta dinteacéstá vreme
a ostirilor, i lipsa intru care se afla Ora, mal vêrtosil scurnpetea ce patimesce
t6ta politia Bucurescilor de luminarI din pricina lipsel sènini. S'ají fácutil Ees.
tale bine scinta din jálbile norodulta, ce pe tdte pele sunt la Divanil.
Cod. No. XVIII, pag. 429.

IsToftte lioulxitoizer Mi
Ana for alta Divanulul catre Ente nbcrg
Din alaturatrilii rëvasii. vel intelege Ecselenta ta. jaiba dumisale biv
vel vistierii, Manolache Gradisténu, divanitulù, cumparatoruld l'ame! Ploescilor
ot sud Prabova, peritru care no lipsim a insciinta Ecselentele tale,
ca atesta térgh ala Ploescilor, cum i cele-l-alte fiindh stricate si pustiite
din vremea trecuta, en multa silinta si tracia a vamesilor si a ispravnieiler,
s'ah adunatti pana, abia aii venith la 6resI-ce stare, ala earul venitfi do
vamit s'ai vindoth dela camara, imp'évatésea, pentra cave platesch vamesil sferturile
la cantara. Atora, de rio se va pune la cale, spre a lipsi acesth fela do
armad, negresitfi unnéza a se sparge thgulii, si nu numal venitulii vaina se
pierde, ci si treekoril ostasI si alti calliterl, si imprejureniI de acolo se isterisesea
de cele trebuincióse de cumpérath. Ce cath pentrit drunnélnl Lupec-maister,
sa bine-voesel Ecs. ta, a serie cuviinciasa porunca, ca pentro trebninta ce
are, sa arate si sa cera la ispravaicia judetulta dupa orênduiala ce este, iar tu
têrgulii sa dumnélul a face mal multii de a sopiira negutitoril s6fi térgovetii,
dupa, cum pentra acésta credeing ca niel dela Ecs. ta, niel dela cinstita
directione nu va ti unta porunca, a lira negutitoriI têrguliiI si a sparge targulit,
§i atesta se vede ca afi facut-o de sinesI, t'ara niel o randuiall. Iar pentrn acelit
polcovnich. Divanulii gasesee tu cale da a se trimite una' mumbasira sa-la ridice,
aducii aici ca pe una vinovath, carel° fiind-ca ponina dela ispravniel
n'ah avuth, este cunoscuth, ca numnal pentro jafil i luare de banI, face
atesta l'ah de urmarl si in loculil lul, sa rénduiasel dumnéluI vel spat. vecbil
la tréba polcovnicief. 1790, Noembrie
Cod. No. XVIII, pag 419.
in 9 Noembrie, 1790, Divanulii intervine la Entenberg, sA dea invoire la
nisce 'locuitorl din Bran, carf ah tanta agricultura in Vra. cu 10 phigarl, sa,
exporte din productEle adunate, fiind-ca sedil la drumula mare, pe nade gazdueseit
calétorI i 6meal Impératesel. Divanulh le acorda exportalh de cela mal multa
20 chile de bucate.
Cod. No. XVIII, pag. 420.
Tina comand. Balcill si Jarca DitiCul din Bran, aréta cii ea transpartnla
tunurilor austriace i-art perith 24 vite, obligath hind de a date tnnurile pana la
Campu-Lungh. Divanulfi dreptil despagubire if acorda exportulfi a 7 bol si intervine
la Entenberg, sa aprobe acésta si sa, dea 6menilor pasush pentro asemenea
vite. 8 Noembrie, 1790.
Cod. No. XVIII, pag 417.
De altmintrelea Entenberg dispune liberarea, exportuluI de vite din tlira
roma,n6scil, luandu-se de una boh, séh de unir calti 1 talerti, de o vaca 90 banl,
de unir manzh, s6ii rimatoril banl 60, de 6ie, sért de capa banl 40; ateste sitial
adaush peste obicInuita
Divanulh e gata a se supuue la acésta dispositinne, din Noembrie, 1790,
«dar védênda trebuinta ce are tara iateac(ssta vrerne de vite pentru transportitri
pentru alte petvóde i slujbe ale Viril si secotindfi si acestit putinh venitil ce
sé- oré.nduesee a se loa de la ateste vite, esiadil din t6ra, enn6scemil ea mal
multa esto strieaciunea tiall ce urrnéza a se intampla dinteac6sta, dedal acelil

512
V. A. Mezcal'
patina folosil allí camaril, ce s'ar agonisi din slobo4enia lor ; cAci de se va da
acum acésta slobo4enie, totl locuitoril de obOe ar fi gata a-'i vinde t6te vitelo
cele trebuinci6se de transportula qi de potv6da taril, spre a mapa qi a raman6
nesuparati de slujba i datoria lor i nu vomtl avé cu CO implini trebuintele ;
iar vitele m6runte, precum : rtmatoril, capre, ce nu sunt de slujba, pota a fi
slobode sa iasa. Pentru care, cu pleeaciune Indrasninda la Inalta intelepeiune a
Mariel tale, cea euprin46t6re i de cele viit6re, ne rugamil de ob§te, sa binevoiescl
a porunci pentru vitelo maff gi of de prasila sa se pazésca nizamulil
lor spre a fi oprite, dupa cum aú fosta pana acum ; iar vitelo de negutitorie ce
sunt strinse mal d'inainte qi le iail la suhaturile t6ril, acelea eand nu vor gasi
de ale vinde aicI d'anpici6rele, niel nu le vor tia la zalanalele tariI, d'anda
cele obiclnuite qi cele ce sunt hotarite de catre InAltimea ta qi acelea slobo-
4enia lor sa fie cu chezaqie date la visterie qi cu teschererile vameqilor, ca nu
care cumva§I printre vitele lor sa fie §i de ale locuitorilor, a sepa de slujba
tariI i sa li-se dée i cartl de la comisia visteriel dupa orênduiala ce este.
Cod. No. XVIII, pag. 418.
Poi uncei (Tare ispravnicii ot sud Ialomi(ct
Divanulü, la 20 Ianuarie, 1791, vestesce, ca a primita insciintarea lor, de la 13
lanuarie pentru 1000 oca sea ce cu cislft ordonata sa Implinései dela negutitoriI
ce ail strinsti vite fa judetula Ialomita e a viindil negutitorl turcI cu ponmei de slobolenie,
doI-treI din cel carl aa fosta strinsti vite ail vêndutti la acei turcl gd'anpici6rele,
cate o eiréda ce aa stransil, iar la zalhanale niel unula n'ail Watt"» Divanula cere
sa i-se spuna numele negutitmilor celor carl ati steinsti vite ? catl sunt ? Id cate
cire41 ? In fiq-care ciréda cate vite ? q'a cuI porunc aù avutti la maulle lor de
slobolenie ? Fiind-ea aceste t6te, dupa orénduiala trebue sa fie trecute In condica
ispravniasca. 1791, Ianuarie 20.
Cod. No. XVIII, pag. 413.
Ama cetitti' nota dumnéluI Stih, stabs-auditorula ce cu dumnéluI senior
Marchelius, ofiterula Imparatesça divanitula, ce ni s'ail trimisil de catre Eeselenta
ta la Divanti ruin poruncl, ca sa vedeml di nu gasesce domnula auditona cu cale
a se judeca aicl dumnélul Gaudis cu 04101 s6I Radul vatafula I cu eel-1-altI
locuitolI de aicea, ci cererile lor ce aù asupra domnuluI Gaudis sä m6rga sa, le
faca la judecata BraqovuluI, unde este Gaudis ca qedere i supusti judeeatil de
acolo ; acésta gasire cu cale a dumnélul auditor se anelisesce printeadsta dreptate,
del Insu0 Ecselenta ta ne-ar ar6tata porunca dela pré milostiva qi pré
inalta curte, piin care se face aratare, ca cinstita Comisie, ce este or'énduita aicea
In BucurescI, sub antela qedere a domnulul ghinaralti barona Maiersam, este mal alesti
ci mai vartosti pentru acésta orênduita, adeci : din panAnten1 de aice de vor fi
vre-uniI napastuitI cu vre-una felti de mijlocti, de catre persónele Imp6ratieI séle,
prin cercetare qi aflare de dreptate sa despagubésca pe aceI napastuitl panAntenl.
Dec1, cand este aasta milostiva porunea la mijloca, domnula Gaudis se
envine a fi supusti la judecata cinstituluI Comision §i Maria sa domnula gheneralti
Maiersam, dupa halla porunca pate a fi supust, ca sa primésca jalbile acestor
locuitorI, earI privescil asupra domnuluI Gaudi, ce gi dumnéluI este mulla din
persónela Imparatiel §i rémane Maria sa indatorata a face cuviinciósa ('a t-e-
(1)acttinane (satisfaclittne, V. A. U.) la dreptatea ce vor avea aceqtI sarael locui-

forms Rom/moat 513
torY, de care Ecselenta ta te veI intelege cu domnuld gbenerald Maiersam, ca
sa nu rgmae locuitorii obidii in vreme cand el si jaluitoril sunt alce gi pirituld
se afla aice i pricina i luarea vitelor lor iara0 aice in ér li s'afi facutd
maI vêrtosii, c asemene pricinl s'ad cautatii, alce la Divand, adeca piri01 eel ea
cererile erad locuitorl din launtru din téra ArdéluluI qi piritiI erail paméntenI
locuitorl de alce i Divanulti la dreptatea piri0lor le ad Mouth' implinirea dela
paméntenI de alce. 1791, Februarie 18, BucureseY.
Cosma ald Ungro-Vlahid. Buiett-Dositeia. Damitrake band. Const. Stirbeifi.
Mateii alcoianu. Illarehelius.
Cod. No. XVIII, fila 453.
La 9 Februarie 1791 Divanuld r5spunde luY Entenberg, la intrebarea ce i-a
adresatil acela, in 7 Ianuarie dap calindaruld nod, in privinta a celor 3 talenf
ce s'ar fi luandfi de ispravnicl dela fie-care vita ce se exporta. Divanulft
a n'are ilia o scire despre acésta, ci datfi vre-o porunca dela Divand
pentru acésta luare, niel este obiceid. Pentru care Ecselenta ta al' trimisd dimpreuna
cu Divanulfi poruncI catre ispravnicl inca de atuncl ca sa rgspunga la
acésta. Si ad venitd de la judetele Ialomita, Buzed, Ilfov, rèspunsurile ispravnicilor,
ca sunt feritI de o urmare ea acésta, iara dela cele-l-alte jadee nu avemd
papa acum r5spunsd nicl vre-o jalba dela cine-va0 n'amd vklutd asupra acestel
pricinI ca si cercetamti ; iard la 21 August, 1790, aI poruncitil Ecselenta ta a se
ha peste vama cea obidnuita dela vitele ce vor eqi din téra, de boil séfi cala
cate tal. 1, de vaca cate banI 90, de juncii, mane' sea rimatord cate bad 60,
de 61e, de capra cate haul 40; pentra care acesta venitd are a da sémit dumnélul
caminaruld Mose, fiindil incarcatft de a r5spunde ace0I banl la cámara
resboiulul. 1791, Februarie 9.
Dumitrache banti. Radii Sttitinéna. Ion logoffitfi. Const. Stirbeiti. ltiatcY
Rileoianu. Marehelius.
Cod. No. XVIII, pag. 445.
Divanuld prin anaforaua de la 22 Februarie, 1791, catre Entenberg, cere
se fie ingaduitl macelaril din Bucuresel gi ne-popritI de a cump5ra vite pentra
indestularea orapluI qi a Wirilor, cum qi negutitoril zalhanaga cari tale vitele
in téra.
Cod. No. XVIII, pag. 449.
Ana foraua Divanulul ceitre Wrong Im(enberg.
(cAd vèlutti Divanuld amêndou5 notele Maria séle, domnulul glieneraldmajord,
barond Maiersatn, ce aft data catre Ecselenta ta, una pentru cererile ce
face dumnéluI vel post. Dumitrache Varlaam, a se despagubi de nine %inn und
podilqi mult1 rimatorY, ce (lice ca este prep peste tali, talen l 1478, qi alta
pentru cererea ce face sardaruld Stefan Costescu de 92 care de MO, ce clice
ea i s'ati luatfi qi nu i s'ar fi platitil; dupa care note, Ecselenta ta poruncesce
Divanulul a r5spunde cele drepte. Spre a se putea da cuviinci6sa indestulare,
nu fipsimd a arèta EcselenteI tale, ca cererile am5)adorora acestor dou5 pers6ne,
se vgdfi a fi impartite in 2, adeca, la unele madele se jaluescd, ca li s'ad facutd
imán l chiar de °braze ostalesel, iara la altele din madele, ar6ta ca li s'afi facutd

514
V. A. URECHIX
Mari do obraze pamfintene, al nootrif de aicI, i fiind-ca in orderulti ce al trimesil
Eeselenta ta la Divanti, dela 10 ale lul 1Vlartie, dupa noul6 calindarti, ni se aca
pré Malta porunca a Antéiti oeflAtorti sfatului ostaoeseti ahí cartel, ce
trimes6 dela 25 Februarie, la pontit alti 2-lea, cuprinde chiar aoIa: «pricinI
de acestÙ felù, carl privescfi la téra muntenésca intre sine-í, de se vor fi oi arfitat6
la comisia cereetard, na p6te sa le euerghisdsca comisia cercetaril, niel
sa le caute ; iara la pontuld 3-lea cuprinde arkarI: gjalbl prin carl unú slujbaoil
alü statului postra catre altulii, unti romAnti catre altulA, din persónele n6stre,
din pricinf temeinice a miel' Indestulad deosebite. ski din pricinI temeinice a
nitelpagubid a camAril la cumpArat6rea sé g la darea zaalerelelor yi a banilor,
care ar putea sa se arke la ori-ce administratie, se envine a le cerceta comisia
cercetarel.» llapa acésta Malta hotarlre oi poruncti, se envine dar a se nana
oi la aceste doné obraze oi trebue sa se porunasca postelniculul Varlaam oi serdaruluI
Costescu, ca pentru madelele luarilor, ce li se vor fi facutti ciliar de
cAtre persónele ostAoescl, sa se faca jalbile i cere,rile insa-oI catre cinstita comisie
a cercetareI oi de acolo sa-'i cérA indestulare la dreptatea ce vor avé
jara pentru madelele luarilor ce li se vor fi facial:1 do catre obraze pamkitene
de ama, sa-'i faca jAlbile i cererile insuoI catre Divanuhi Ora oi prin cercetare
cu amkuntulA, de vor avea dreptate, 10' vor afla-o negreoitfi. Ci clara InteacestA
chipti te va iutelege Ecselenta ta cu domnulfi gheneralti Alaiersam, pentru urmarea
acestor dou6 note. 1791, Martie 3.
Cosnia alit. Ungro-Vlachiel. Dositeia-Buzil. kan logeftA5.
troche banti. Bada Slägineanu. Illanolache Greiditeanu. Marcheliu.
Cod. No. XVIII, pag. 451.
Divanulii face raportti la Entenberg, in 4 Martie 1791, oi vestesce cA ail
opritii exportulfi din téra a vitelor mad prin cartI la totl ispravnicil, repetilndu-le
ordiuele anteri6re, ca «oi pe ceI cut paouourI i carti sa-'í oprésca i lufind6
paouourile i cArtile din mânele lor, sa le trimita aicI, dupa orderulti EeselenteI
tale ce ne-al datü, fiind-ca numai ofiteril dela hergheliile imptiratesel vor avea
voia acésta, iar macelaril carl cumpAra vite pentru tirana politiel Bucurescilor §i
a ootirilor, cum oi negutitorir zalhanagil, carl stringA vite de taiatti la zalhanale,
din eare ese sAulA pentru trebuinta lumAnArilor politiei Bucurescilor oi a osta-
Olor, cum oi cervioulti i pastrama, care se cheltuesce in téra, aceotia ca
ce sunt pentru luna i trebuinta tfirel, nu se potil opri ; insa nu totl cAtI ar
vrea sa metahirisésca acestù alioveriotl, pentru alte interesad ale lor, din care
sa n'aiba tka i politia niel una folosti, ci numai Bucureseenil, de carI fackidil
fke anume, carl sunt 20 la numkulii lor, datii la comisia vistieriel, spre a
se da cartl de sloboflenie, prin marafetulii starosteI de negutitod, ca orênduiala
cea cuviinci6sa, dupa obicei, spre a face acestil alioverioti peutru indestularea
tfireI, far' de a sc6te afara din téra nimicti; de care nu lipsimfi a arfita Ecs.
tale. 1791, Martie 4.
Semnatl: accia.p.
Cod. No. XVIII, pag. 459.

1STORIA ROMINILORt 515
Cu referinta la menziluri (poste), inca avemit de inregistrata urintitòrele
acte:
Epistatulti poqtelor ati raportuita la Divanti, cum ca postea ce era ase4ata
in vama Tiniest'luI, s'ati ridicatti, ea porunca Eeselentel séle ghenerala comandira
ala Sibiulul, i aa rëmasii postasii Ord ce stint la Predeal a purta posta pana
in cetatea Brasovuld; carora fijada-le peste putinta a parta atata greutate, urméza
a se strica i acésta po$e a Ord din Predeal; ci fiind-ca pe acesta drama
nu se lucrézi numal corespondentiile de carp, earl se 'Arta de lipcad i callrasI
cAlAn, ci i alte trebuinte de cart* cu cal, uncle acolo, pe Prahova, sate
nu sunt Imprejurti altele, unde sa gasésca carute si cal, fail ruling acesta sata
Comarnicul ce este indatorita a pinta postea mime pana In valea TimesuluI ;
iar ce! din Times ati si caruta i cal; sa bine-voescI Inaltimea ta a serie catre
Ecselentia sa gheneralula, a porunci sa se apcje posta la locii, ca sA. nu se fad
dinteaCésta vre-o zaticnire si contenire la corespondentile acestd druma.
Cod. No. XVIII, pag. 379.
Epistatulti postelor, ail raportuita la Divana iarasl pentru radicarea potel
din vama Timesuld. Divanulti cere din noa, la 9 Martie 1790, reaseslarea poste!
dela Time la Brasov.
Cod. No. XVIII, pag. 384,
Jiaporti ali Divanului calve Entenbcrg.
primita porunea Ecselentel tale, ce s'ait data pentru stricaciunea potelor,
ca se pricinuesce maI multa din capitanil ceI orênduitl, clef nand-Li-se
acestl capitanl ca dare de bad, nu se potti orêndui 6men1 vredniel, earl se p6tit
cauta indestularea slujbeI; asemenea i capitaniI, ca unil ce se faca prin dare de
bad, cugeta si el tat'. ea Ware la jafuire, neavêndil hotaritti ce sa-'I fie plata
hi!Si cu acésta tréba, postia r'émane eu totula ne-Ingrijita si in loe de a ti
slujba indestulata dupa trebuinta ce are ca necurmare, se urméza Impotriva, fg-
Ondu-se multe cusururl i zaticniii de a palanca, la mergerea curierilor stafeturilor
i altor poruncI i deosebitil patimesce i tical6sa téra ca ne-ajungerea
cailor, carutelor si a surugiilor ; de care pentru ca sa iée i acésta o indreptare,
ai gasita Ecselenta ta cu cale, ca totI capitanil postelor sa, nu fie indatoratI a
da la nimed macar o para en mime de bavaetti, dara niel dela satele postelor
sa nu iée nimicti, ce ca sa, scie i el pentru ce plata ait sa slujésea, poruncesce
Eeselenta ta, ca Divanulti sa faca o chibzuire, ca orl din venitula postelor, dupa
ugeretulii ce se stringe, séri insusI de prin satele postd, sA li se hotarasel léfa
cu care ar putea fies-care sluji. Dec!, Divanula la acésta rtispunde, CA. socotinta
EeselenteI tale este bang i ca cale, si asIa se urma pentru capitad si maI
'nsinte vreme, însA ve! sci Ecs. ta, ea dupa cum ne-ama îuseiiirath, pricina
stricaciund postelor este, nu numal facerea capitanuld prin dare de bad, ci cea
maI mane pricing de stricaciune si ca totula spargerea postelor, este acésta, ca
totl de obste, oil ofiterI séa soldatI, orl in ce parte de loca ait sa mérga, séti
vie, ambletula este tota cu cal de menzila i pearl' orl-ce mica trebuinta ski
macar numal salta sa fie, nu ié nuind una calti i anti surugia, ci ié caruta de
clad], care caruta, negresita, trebue sa fie eu 4 cal, uniI i ca porancI in scristil

516 V. A. URECHIX
far' de poruncI, ca de 0 stint rénduitI pe la postie ale o za16g11, dala
ofiterii i altil din partea ostasésell, ce mere' §i vinù, iaù ante cu cliVI cal le
este vola, ne-putenda nimenI sa le stea impotriva, fiinda si aceia ostasI Imp5ratescl.
La altele din poste, zal6gele ce sunt andaite, oil-cine vine si cere car,*
si cal de salad, fgra a mg cere sa vacja de are vre-o porunca in scristi séa nu,
numal decata Ii da caruta 0 cal. Acestea sunt pricinele stricaciunel, séti maI
bine sa Ocema a de tota spargerel i darapanarei postelor. De acésta dar rea
armare, Divanulti niel o indreptare nu p6te sa fad, acésta sta numg la
mana Eeselentei tale, ca unit ghenerala comando, sa se faca indreptarea ce maI
josù impotriva argtarna.
Fiind-ca tréba acésta a poqtelor se spânzaiä de visterie, ca de una ce are
tOtá purtarea de grip, pentru greutatea téreI, din care Ora sad date satele spre
slujba acestel trehf a postelor, 0 de spatarie ca una ce acésta dreg5torie are
purtarea de grija a capitanilor, ce sunt orênduitI la pote, sá fie porunca Ecselentel
tale, catre aceste dou5 persone ca dumnélor, se grijasca pentru tapitanI
a se orêndui 0 a se pune pe la poOf. 6menl vrednicl, ca sa mute slujba ca indestulare
si fara de cusurti, i pentru a lor slujba, ce plata sa aiba, iarasI dumnélor
se chibzuiasca 0 cum vor gasi ea cale a. aréte Ecs. tale §i Divanuld,
dupa acea orénduiala li se va urma plata lor.
La t6te capeteniile postelor sa se orênduiasca cate unit caprara cu unulti
séú doI soldatl, 6menI vrednicI, la mana carora si se dée poruncile Eeselentel
tale in scristi, ca nimhul fill% de carte iscalita de Maria ta i de eel* ce se cavine,
sa nu dée cart* Ail cal de olacii, 0 pe eel ce vor vedea ca ambla se iée
cu sila, sa li se impotrivésel §i aréte la EC3. ta, i cum Ocemti, cacI
carutele, niel de cum fara porund in scrisit, care se fie v'écluta qi de capitanula
postel, nimanul sa nu dée.
Cola ce este orênduita vel capitana, elli singura sa aiba tétA purtarea de
grija pentru buna orênduiala a acestor postil qi numal de grumazula lul sa fie
tréba acésta spanzurata, ea unulti ce este vechia la tréba acésta qi are tota felulti
de praxis(' si manta a acesteI slujbe, i totI capitana ce se vor orêndui la
od-ce poqtie, de elti se fie alesI qi afétatl la dumnélor numitele dou5 pers6ne, si
aceia sit fie orênduitl in slujba capitanid, cad acesta felti urmandu-se, apoi pentru
orI-ce cusurit qi vinovatie a capitanilor, are sa d6e sOma vel capitanula, i ehl
r5mane vinovata.
Aceste bite urmandu-se, i postele isI vor avea orênduiala pe deplina
zaticnire la trebile i poruncile imp5ratescI, nu se va face. 1790, Septembrie 29.
Coma alit Ungro.Vlachiei. ot Rómnic-Filaretos. Ioan Damaris. Constantin
Stirbeirt.lateift Falcoianu. Marchetins.
Cod. No. XVIII, pag. 405.
Anexa la pag. 344-345 (T. III)
Numirl in slujbe i favorisari diverse acordale de Saxa-Coburg
unora din boeri, orI jupaneselor, se mal pot afla in cond. XVIII la
paginile 366-368.
Tot4 acolo este repetitA i mesura raportat6. de noi la Tom. 111

ISTOBIA ROMIN11.0811 517
despre ficsarea pretulul galbenulul «la alisveristi mèruntil pan& la 4,
5 14 drept 5 florintIo.
Se mal ordonéza de Saxa-Coburg urmdrirea pentru datoril a
vorniculuT George Glica ce este datord cu 1000 florintl si a lul Condili
secretarulti printipului Mavrogheni, pentru datoria de 160 florintl
catre casa baronutul de Mertzburg. Divanulti r6spunde lul Coburg
c5. acestil secretar ti se afla la Tarigrad si aicea nu are nicl unil
fell de stare, iath pentru vornicula Gheorghe atí poruncitti s6.-14 afle.
In 23 Februarie 1790, Divanuld raportéza ca aceld vornica Gheorghe Glica,
nu s'ail aflatti In téra romanéscg, nicI este cunoscutti acolo «dar se Intelege din
insusi zapisuld lul, ce este scrisd la 1778 Iulie, ca Inteacea vreme r6posatuld
barond Metzburg era la Iasl la Moldova, unde acolo trebue sit fie si acel Gheorghe
Vorniculd». Divanulti restitue zapisuld si polita lul Condili.
Dintriuml actil cu No. 72 relativd la und procesd pentru datorie de acum
57 anl (1733) aflamd a In Bucurescl ceI mat vechl negutitorI cu lipscanie i
cd mal &Witt' erad Floru I6n si Chirca.
cod. No. XVIII, pag. 382.
Divanulii pril, arc Entenberg
Alm!'" intelesd orderuld Ecselentel tale dela 12 ale Muff acestia si end
pentru ingrijirea ce poruncesce Ex. ta a avea Divanuld pentru a fi magaziile Indestulate
si Mud, lemne, si zachereaua cea trebuinci6sa ostirilor acum, escI Ex.
ta insdintabl, ca tóte orênduelile cele mal strasnice mug facutt, trimitêndd pe
la judete atatii zapcil de al nostri, catil si ofiteri, cu porund tali, pentru aducerea
in graba a bite cele trebuinci6se ostirilor, spre Indestularea magaziilor si s'aii
luatti de la top' de rêndd carele si a t6ranilor si a scutelnicilor si a tuturor de
le-ail Incarcattl. Deosebitii de acestea acum amd mat or8nduitd si pe dumnélui
vist Scarlat Grechul i pe dumn6lul vist. Gradist6nu, ca d'impreung cu comisia
visteriel, sa faca t6ta osirdia si ingrijirea pentru implinirea Amasitelor de aceste naturale
si aducerea In graba la magazil si n'a me fémasd dumnélor nicl ling mijloch,
care sa nu-'14 fi metacherisitd spre lmplinirea slujbel acestia. lar pentru a face
oanduéla si pe alte 4 lunl de la Maid inainte, de alta zacherea, acésta fiind-ca
urméza a se cere din zachereaua noud, cad de vre-o zacherea veche nadejde nu
este, rgmane sa asteptamd pang. la Maid, ca sa vedemti antéid ce rodire ne
ark/ timpuld viitord, ca sa scimd dupa argtarea rodurilor pamêntuld sa facemii
si orênduéla cea cuviinciósa, dud atund, dupa cum amil grijitd In t6ta vremea
de hrana si zachei eaua ostirilor, asemenea vomil griji si pe numitele 4 lud,
dupa putinta t'ériI. 1791, Martie 6.
NB. Acosta este ultimuld documentil din condica Nr. 18. Cu condica Nr.
19 Incepe Domnia lul Michail Sutu. Intre 4ioa cand keep° condica Nr. 19 si
acea de la care este datatti acestd ultima documentd din condica XVIII, de sigurd
ati maI urmatti acte dela Divand, dar aceste pana astacil nu ati ajunsti la mama

518 V. A. URECHIX
u6strd. De ce nu s'ati inregistrata mal departe in sondicd, unde ciliar mal suut
Amase file albe ? Raspunsuld nu-'14 paterna da. Totusl spanqurarea viziruluT dela
Constautinopole, pentru ca aa ucisa pe Mavroglieni, In luna Februarie, 1791, si
concesianile ce Austria se vede silitit a face la Sistov, ande se trata la data acésta
despre pace, ad patata pune pe gandul' pre boerif divanitT, pánd 'n acea mdsurd,
!acata sa cante a nu mal da pe fatd unele din lucrdrile Ion, mal alesa din cele
contrare Turcilor i familiel Mavrogheni. Dama acésta negresita ca o simpld supositiune.
Catre barontart Enfcnberg.
Dumnélor boeriI ce s'aa insemnata mal josa, carl sunt in catastiliula lefilor
cela intArita i intoemital de Maria sa, pré Inaltuld Printipa Coburg, cu léfa ce
insemnamil mal josii, facial ar'étare, cd s'ail data poruned la comisia visterieT, de
a se ridica din catastihula lefilor cu totula, si de a li se opri rkdaita léfd ;
pentru care noI scimil, cd, poruncile imphatescl, carl ni le-aa l'acata InsusT Ecs.
ta... sunt ca orbduielele si intocmelele 1Vidrief séle huait. Printipii Coburg, sil se
pazéscli si sd se urmeze intru t6te. Asisderea i Ecs, ta, tot-d'auna ne-aT ardtata
si ne argtl, cd nu poi strkiuta niel unele din rênduielele InaltuluT Printipa ; inca
si in trecutele i1e fdandu-se cuvktare la Divana Ecs. tale, pentra 6res'i-care
intocmire a catastihulul de letl, ne-al data rëspunsii, atata prin cuvktil cata
;si In scisù, ca si Divanula sil faca numal intocmirea aceea, ce socotesee, pe
sama ce este rênduitd, iar nu mal multii, dar urmarra se va face jara prin poruncd
dela Inaltele locurT, neputada Ecs. ta a face niel' o schimbare orênduielelor
Inaltulul Printipti. Asisderea si de Cate orl ama Muda arétare Ecs. tale,
de a se schimba unil din ispravnicT i zapcil de aI DivanuluT i altl slujbasl, tota
asemenea rgspunsa ne-ai data, cd nu potT Ecs. ta a da slobodkie, fati de poruna
dela Inaltele locurT, la niel unele din cele ce ail aselata Inaltulù Printipti,
i acum impotrivd, audima poruned datd, nu la Divanii, dupd, orênduiald,
ci la comisia visteriel, pentru sc6terea cu totulil a acestor mal" josü aratate persóne,
din catastihulil Printipulul. DecT, de nu este slobodenie i poruncl dela
Iualtele locurl, a se strica orkduiala pré Inaltulul Printipti, sil bine-voesel a
porunci la comisia visteriel, ca niel pe acesti boerI sil nu-'I isterisésed de léfa,
lor; iar de este slobodenie, vO rugama sd, ni se faca cunoscuta acéstd slobolenie
si ponina, ca si la ocne si la carvasara si la altI slujbasT si zapcif aitdreI,
sd, faca Divanula o intocmire de reforma iardsI cuviinciósd, dréptd i vrednied
orénduiala slujbel ion.
Talen
100 al domnuluT vornica Cretulescu.
100 1 domnulul vistiera Ghiurgiu.
150 al domnuluT postelnica Varlaam.
100 aI domnuluI postelnica Vdcdrescu.
200 ai ispravniculuI de Curte.
100 aT MI Aleen, feciorultl stolniculuT Dumitraclie.
220 aT domnulul clucerii Dumitrache Catargiu.
30 unkl oghiotautd.
10 unid uta din ghenerala (?)
100 lel stolniculul Niculescu.
Cod. No. XVIII, fila 989.

!n'ORLA. ROBEINILORit 519
Inainte de a termina cu addendele relative la toma III, credernft
a aduce una servida studiului dreptuluT comerciala. prin reproducerca
aci a unor acte relative la o poli(ci data de Statula romana
la nisce negOtorT ardeleni, in conditiuni cu totulti anormale.
Ad cercetatii Divanuld jalba data PrintipeluI de Ionita Marcovic i acea a
lui Teodosie Constantin. sude austriacI, pentru banii ce le-ad luatil Domnuld
Mavrogheni i anume 8738 talen l de la Marcovicl si 600 talen l de la Teodosie,
dandu-li-se la m'ad polip din parea visterieT térel, iscalite de Scarlat Grecénu
pe atuncI vc1 vist. si cu marturia archiereilor si a boeriloi DivanuluT, catre
.111-arcu portard la SibiL spre a numara la numiii aceste sume de banl, din care
(1 lid.' ca n'al primita nimicù. Divanuld explica, ca «la ridicarea suditilor de
aicI afrandu-se acestI dol negutitorl ca banI la dênsii, cand numitului Doma
inschntase medelniceruld alache, ce se afla tovarasd cu Marca Portara la ispravnicia
ot sud Valcea, cum ea tovarasulil s'A Marca Portaru ad ridicatd din judetii
baúl ai visteriel tal. 11,121 si ad fugitti la Sibid, ad apucatd numituld Doma'
pentru acea pricina a banilor cel hrapiti de Marca de aicl diu téra pe numitiI
dol uegutitorI si de la inchisére laude eral închii aci la DudescI le-ad luatd
liumita suma de banI 8978 de la amêndoI si ad pornucitil de li s'A datii de
, a visterie polite catre Marca Portarn, ca din baniI ce-1 hrapise din judetulil
'Valed dupa argtata socotéla a medelnicerului Enache, sa numere la numitii doI
negutitorl, lui MarcovicI tal. 8738 si lui Teodosie tal. 600, pentra alt! atItla
ce A data"' aicl ; cu care polita mergélda la Sibid i apucandd pre Marca Portara,
ad disti ca n'ad luatd atatIa baul pe cata ad arèlatil Enache medelniceruld aicI,
ci mal putind, dar niel ad vrutti sa primésca politele intru nimicù, ci ridicanduse
din Sibid ad trecutd la Moldova mide ad intrata in slujba ostirilor rusescI,
iar negutitorif s'ad intorA in desertil cu politele neplatite, carI macar ca prin
jalbile lor ad cerutti banil lor de la obrazele ce sunt iscalitI in polite, dar fijad-ca
adevéruld pricinel este sciutd si cunoscutd tuturora, ca banii lor 'i-ail luatil
Domnulii Mavrogheui i obrazele ce sunt pirite ad iscalitil din porunca Domnultif
ca nisce supusI si silitY, neavkdd putere a se impotrivi iu vremea acei sciute
obladuirI si nu sunt vinovap la nimia' la pagaba negutitorilor acestora ; Divanulii
ad Osad cu cale, ca numitil negutitorl sa, se apuce de Marca Portara
fijad-ca pentru dênsulil s'A pradatil ei cu acestl ball!; iDSA flind-ca era banuiala
dupa tagadniala lul Marca, carele s'ad ar'étatii ca n'ad luatd atata suma de
banl, pe catft ad ar6tatil medelnicerulil Enache, nu cum-va va fi rémasti insu-s1
asupra luI Enache medelniceruld vre-o suma de bani luatI din judetuld Valcel
si pentru ca sal* mistuiasca ad arRatil catre numituld Domad, ca '1-ad luattl
Marca, niel ad fostii amestecatil, séd atinsil de vre-und interesd, s'ad adusd
pentru acésta medelniceruld Enache inteadinsd, pe carele l'a supusd sub juramêntd
si ad fâcutd juraméutd, de fati cu Teodosie negutitoruld sudad, ântéid
ea intru adevOrd ad ariitat catre nutnituld Domad suma banilor pe Mil' ad
luatti Marcu Portaruld, iar nu mal multü ; ala doilea, ca nu s'ad atinsd nimia"
din rémasiturile banilor judetulul dalia fuga Marca, descarcandu-se asupra
lul Marca si folosindu-se pre sine-sI ; ald treilea' ca n'ad sciutd ca va sa, fuga
tovarasulti sed, niel 'i-ad fostd prin sciinta Dec1 fiind-ca ca juram'éntulft ce
A facutil numitulti medelnicerü Enache s'ad curatitil si acea banuiala ce era
adeea, ca nu a fi luatil Marca Portarn M'ata suma si ad ranasti bine doveditd

520
V. A. UREcluX
Marcu de hripitoril i fuel de totT aceotT banT, carele aft socotittl ei cu fuga din
loca' in loca si scape oi si minince dreptull visteriel tgreT, pentru ale cgruia
hotil s'al pigubitti aceotl doT ticaloi negatitorT nevinovatT, se r6g1 Divanula cu
pleciciune Iniltimer tale si bine voiesel a serie catre Mirla sa pré Emita printipa
Potemkin feld-mareoall oi obliduitorg tgrel MoldoveT, ca cu iubirea de
dreptate i milostivirea ce are Iniltimea sa asupra acestor doT ticilooT negutitorl
nevinovatI, si porundsci PortaruluI Marca straonieg oi si i-se faca strinsgre a
da aceotI banT ce 'I s'al hripita la fuga luT din judetult1 Vàlcei, spre a afta
aceoti negutitorl dreptatea lor, ea de la o creotingscg obliduire a Iniltimel
d'id Marea Portara iargil va pricinui ci nipistuitti tovarionhl luI
Enache medelnicerull cu argtarea de atita sumg, ToT va cauta cu medelnieeruld
Enache tovargoull sèü i dovedindu'll eg al argtattl, atancea nu numal
va pliti Enache medelnicerultl, ci inca se va oi osândi, ea una mincinosti oi ca
una cAlcitor de jurtimênt. 19 Augusta, 1790.
Coburg a rinduittl o comisiune speciali de 4 judecgtorl si cerceteze afacerea.
Alegerea comisiunel tu adusi la Div.ing. De oi nu fa data en unanimitatea
membrilor, hotArtrea comisiuneI fu, ca visteria si plitgsci banil luatI de la ceT
dol negutitorT. «Ci cand Mgria ta veT hotirt a se pliti negreoitg din visterie
aceotI banT, gil din toirit, Iniltimea ta escI stipinfi oi visterieT i grel i precum
veI bine voi a porunci, se va urma !... par noT sunteml datorl a atila
IniltimeI tale adevgrula pricineT cum mi cursd. AntêiA, cA Domnun Mavrogheni
n'al luan numal dela aceotl doT suditl numita sama de banT, ei al luatù" mil
nenumgrate dela totl de obote, i streinl oi pimintenT, dela uniT cu una' fan de
pricing, dela alp en alt-fehl de pricing, precum aola al luan i dala aceotl
doI suditI cu prieina pentru Marca Portarulit. Decl dind visteria oi tgra va sta
a pliti la unull sél la dol dintr'aceI jifuitl de numitull Doma, nu numai
a'cum nu se va mintui t gra, ei niel in urmi dupg acésta. Dar ca aft iscilitù la
politele acestor doI negutitorl suditI daningluT val vist. ea ung vistiera mare ce
se afla i arhiereil i boerii mirturil, este sciutil tuturor de °bote atarea in care
ne aflarrol i sila ce amil avuta" oi frica primejdieI vietel n6stre, de era cu putinti
inteaceeaoT silnici vreme a ne impotrivi si nu isoilimg, sé g a lice cuvenin
de Impotrivire ; In cita nu numaI la acestea ama iscilitil de silg i firi
de voia n6stri, nefiindti amestecatT niel la luarea banilor suditilor acestora,
la paguba lor, precum niel visteria tgreI, ei inci oi la zapise de mooil oi
mênturl, care In sili aft luatti de la unil In loca de ball ama iseilitü mirturiT,
ci ail validan de buni voia lor. Acestd Marea Portara oi n'al fosar' vre- una'
piminteanil ala tgreT de aicT, ce al fostil boerfi grecl ala MAriel séle, venitil din
Tarigrad i orênduin de Maria sa ispravnicl cu tota trgba judetulul In ming ;
care fiind-ci n'al *adulta In Sibil el al luatd banl din judetull Vilcel, fir'
de numal aft pricinuitl el jifuitù oi pe dênsull Domnulit Mavrogheni ca
nisce bunurl, i pentru acea pagubi a luT ar fi luan aceT banT, oi cum el ar fi
maT patina luatull lul, p6te judecata i dreptatea, dupg insiol netigiduirea lul,
indatorésel ca si, dge acel banT pe citd al luan TnapoT ; ca nisce banl dreptl
al tgrei, oi In urmg tol va ciata ea Domnuld Mavrogheni, pentru pagaba ce
clice cA I-ati finta Domnulil Mavrogheni ; ce dupi cura intgig, prin deosebitd
raporta, ama ar'étatil . Diaria tale pe largil pricina aegsta i pirerea Divanulul,
aoTa i acum ne rugimik IniltimeI tale, cu umilinti si fie tugiduiali la acgsta
oi si bine voiescl serie InAltimea ta la Mirla sa pr6 batirla Printipg Potem.

kin, argtanda acésta plecata rugaciune ce o facemii despre partea theY, ca sa
poruncésca luT Marcu Portara si platésca banil ce ail tutti, ca nisce dreptT banT
al' tgreI, .care tagaduitil cum ca i-aii luata, de care suntemil nadajduitr la
bunatatea si iubirea de dreptate a InaltimeT séle, di va afia téra Indreptare de
la Inaltimea sa. 1790, Septembrie 8.
Corma al Ungro. ot Römnic-Filaretos. Dumitrache bang. han Damaris.
Manolache Gradiftenu. Mata Falcoian.
Cod. No. XVIII, pag. 399.
Ponturile dupil nota dumnélui auditoruta
fi a dumnelul staps-cancelistru.
eFiind-ca acésta pricina privesce numaT
la Ora si la Divaml, decT botarirea
!Astil nu Incape si ar fi de niel
o bagare de séma. Decl mi lipsimil
cea drépta parerea n6stra».
«Uta acésta Intêmplare este DivanuluT
bine cunoscuta, fiind-ca s'ail insciintatil
de hotarirea ce s'ala t'acata
la Comision, adeca la 10 ale lima luT
Septembre, léta 1790: adeca téra
ISTORIA ROUINILORti 521
Raportulli Divanului catre En(enberg.
Ama vgcluta porunca Ecs. tale pentru taler1 9028 aT luT Ionita Marcovicl
Const. Teodosie suditT austriacescI, ce li luata de Domnul Mavrogheni,
care banT poruncescl Ecs. ta, dupa parerile dumnéluT auditoruluT Smith si a
dumnélul stabs cancelara senior a Marchelius, ca sa se implinésca pana In doug
sgptilmanT, séa sa aibi Divanula pana In 3 lile a da rgspunsil ; pentru care nu
lipsimfi a argta Ecs. tale, ca pentru acele 2 polite, In doug rêndurl ama rgspunsfi
prin raporturl Inscrisil catre Maria sa pré In. printipa Cobrirg, ',Me& fiinda aici,
cum qi catre Ecs. sa ministrula chesaro-craescii curtl barona von Herbert, mal'
In urma ama facutil argtarea pricinil acestia cu raporta in misa, dupa care raporturl
scotênda asemenea copil, éta le dama Ecs. tale, din care Indestulti va fi
a Intelege Ecs. ta pricina pe larga, si rgspunsula Divanulul In ce chipa este,
dar nu lipsima a rgspunde deosebitil si la bite parerile dumnélul auditoruluT
ale dumnélul cancilistru, precum maT josil ve! vedea Ecs. ta.
RI"spunsurile Divanului.
Niel téra, niel Divanulg nu este vinovata
In pricina acésta nimicil, pentru
cA niel téra, niel Divanulg n'aa
luata banil lor, nicl aa Amasa In téra,
séti in visteria tgriT baniT lor, niel ail
fostù pricina téra séa Divanula de pagaba
lor, ci paguba negutitoiilor privesce,
orl la avutula lul Mavrogheni,
carele pe dgnsiT jafuitil t'Ara dreptate
si pe noT ne-aa silitù fail de vole
de ama iscalitil la acele polite, orl la
Marcu Portarulù pentru a caruia pricinA
jafuitù', sétl la camarasula
Ianculü nepotula luT Mavrogheni, carele
ati primita acestil jata de banl
In manile lui.
Niel o Impartasire de dreptate n'ama
cunoscutil dela acelil Comision, dela 10
ale lunil Septembrie, spre a plati téra
jaluitorilor acest1 banT, pentru el dupa
cum pe dênsiT ag jafuita Domnulii Ma-

fie indatorata a plati datoria jaluitorilor
de talen l 9028 impreuna cu teta
pagaba i cheltuiala lor».
«Acésta licencia d'inainte, putema
înc sa aducema urmaterele cuventarl,
Muga acele ale ComisionuluI d'antdia
cunoscute».
«JaluitoriI nu sunt vinovatI, ca ail
fugittl portarula Marea ca baniI visterieT;
talen l 11,121> .
Domnula Mavrogheni avea dreptate
ca banil acestia carl '1-ail furatil Marca,
trebue sa--1 implinésea tara, decl dar
era ferte cii nedreptate de a implini
pagaba dela acestl sudit,1 pentru folosula
Orei.
fitind amendoT jaluitoriI nu ar Ii fostii
aici, o gima tara, ar fi fosta trebuitil
sa Implinesca pagaba (lupa pravila
V. A. UREcia
vrogheni asla si tara ail saracit-o i ail
pradat-o, încâtú ati lasat-o a- fi vredniel
de jale si pe noI ne-aa lasatil
pradatI si saracitl.
Eata. si Divamila face dreptate aretarilor
sale, ca riispunsil la fies-care
cuventare.
Cu atata maI multa nu este vinovata,
niel tara, nid Divanulü, pentru
fuga portarulul Marca ca baniI visteriel,
niel oil fosta omú pamenténti ala
térd, ea sa fie tara Indatorata pentra
fuga lul, ci inca ar avea dreptate tara,
sa cera acestI baal. ca nisce banl aI
sal, luatI dela locititoff si nedatI in
visteria
l'arte erresita este parerea acésta,
ca avea dbreptate domnultí Mavroglieni,
implini din téra banil furatl de
Manen, pentru ca una ispravnica sea
slujbasti cdnd fura si manduca, niscare-va
ball, nu se osludesce tara a
plati, ci Domnula vinde casa si averea
ispravniculul aceluia, gil a slnjbasulul
i implinesce ; pentru acea dar,
si Domnula Mavroglieni, cu teta tirania
111 si cu teta nedreptatea ce t'Un
la obste, acésta n'ati vruta a o cerca,
pentru ca de ar fi sciutil ca are asta
dreptate, In mana lid era puterea
ar fi si Menta, fiind-ca vreme ati avuta ;
dar sciindil obiceiula si judecd'iula ca
saracil locuitorl nu sunt vinovatl, de
aceea niel ati vruta O, o cerce macar,
iar ca aa Malta nedreptate, de
implinita pagaba dela ace$1 suditI,
acésta i DOi o cuneseemil, Irisa mi
pentru vre-unil folosù ala férel.
Amil data respunsit baca, o data, la
pontula din susula acesteia si mal
raspundema inca si aid, ca pravila
Vöril nu este de a plati tara pagaba
de furtisaga ala banilor domnesel, ce
se fura sea se perdil de catre vre-nnil
ispravnicil, sea slujbasil, cl dupa ce ají
platita tara o data.datoria el, este nesuperata
si pagaba vi-o cauta Domnula
de la Insu-si ispravnicula acela. Peer

ten acestii felii de chipti téra
tttta vreme Ind nu s'ail descgreatil
de datorie».
«Este mare strimbltate ca acestI
doi negutitorl, fiind-cti sunt suditI Imp6r6tescI,
sA pAgubéscA talen l 9,028,
earl hani li s'ati luatil pentru folosuld
eu siliiicie, ca Ingrozire i ca
Inehisorli.
Trebue se mat faeemil urm6blrea
ISTORTA. ROMINILOTte ti2
ca gres416, o did dumnélor at:4sta
iar In si16, cu nedreptate si peste paguba
thit putea d o tacit, 'mg pentru
cAcI ar fi putatti sl facA Mavrogheni
o nedreptate ca acésta, not nu putemil
a pildui acum acea silA a la! Mavrogheni,
s6 facemti nedreptate, fiind-cit
niel lui Dumnedeti nu-I este iubitl
niel Impkatulul nu va fi suferita.
Niel datóre aü fostil Ora, niel ail
avutil pentru ce a se deseArca, cad
din césultt ce ail implinitti datoria el
In =bile ispravnieulifi, n'ati mal
masil dat6re.
not dicemil, cA s'ail Wail acestor
audit.' mare strlmbatate i acésta
o marturisimil, insA strimbatatea; nu
li s'a fleuttt, niel de dtre not, niel
de catre térI, niel pentru folosaltt
ci s'ati Watt' f6,r' de cuvkitil dreptal
de eItre Domnulti Mavrogheni, pe
carele iata-JA cA i "wall dumn6lul
auditoruld si damned Stabs-cancelistra,
printeacestil pontil d'impotriva
lIA marturisescil de silnicii, el, ea silnicii,
cu ingrozire i ea inehisori ati
Matti nest." haul de la suditii ImpkAtesel.
COnd dar acestia carI eraii supusI
altor Imptiratif ait fostil siIuFÇi, ingroziti
si inchisl pad, le-ail luatú banil,
cu catit mal vhtosti nol, cart eramil
supusI stAphirei luI, ce putere avémil
a ne impotrivi si a nu iscali la aeele
polite de haul, ce nicI in mânile n6stre,
niel în visteria Ord n'att intratil;
dud ar fi luatil IVIavrogheni bang acestia,
dela acestI suditi pentru térg,
ar fi rktduitil pe sudip iar din Oa
s a 's1*-1 jOe, iar elil 1-att Anduittit
acolo ande cuvenitti, aded la Portaril
Marca, pe carele avutil In
Irani la Sibitl i cu totI banil eel faratl
dela Válcea asupra lui i fdr de
popri si a-'I face vre-o strins6re
ca puterea judedteT, de acolo
datti dramultt si sloboditil de
s'ail dust].
Nu este In puterea Divanulut

524
chibzuire, cum eft téra i insu-sl Divanulti
p6te sft, afle mijlóce a se despftgubi
dela Portarii Marca, care jftluitoril
niel inteunti chipû i cu niel unfi
felil de pricinft, nu sunt indatorap a
o face».
«Din aceste argtate cuvinte, este
pftrerea n6strft, ca jftluitoril Teodosie
si MarcovieI, sil se despftgubéscft
de tal. 9028, Impreuna ca tóti paguba
cheltuiala lor din téril si sil se fad,
cele anaI vrednice mijl6ce, ci destulft
vreme este si se cade in totti chipulti
a se apgra, ca nisce suditI si a li se
face dreptate la acéstft ticAl6sti stare
a lor».
V. A. thkscrra
a Ord a apuca pe Marcu Portaru
de acesti bani, cftnd Mara lipsesc,
subt altft stapinire, niel nu ne
noI s66 téra la adsta, ci insiI
negutitoril, ca nisce pftgubasI din pricina
luI, potil apuca dupi politele ce
aa in mftuile lor cfttre dênsulì, dud
insu-si n'ati tagaduita eft sunt haul asupra
luI, luati din judetulii ValceI si
la acésta vor cere ajutorulil A/Mid sale
Kesaro-Crlesel ?
Dreptatea nu Indatoresee niel tOra,
Did pe noI, a da bull ce n'amil luatti,
iara mijkicele earl le-amil socotitil
spre despftgabirea acestora, sunt acestea
cad le ar'étlimti si la pontulù
d'fintélti, in 3 mijI6ce : orl dela Iancu
Mavrogheni, ce afi luata banil jftluitoruluI
in mftnile lul, carele acum
inteacésti vreme se afil in epieratia
stlpinireI Kesaro-CrftescI, la Thest,
p6te a se pune in strins6re ca sft-'í
téscl ; orI din averea d-luI Mavrogheni
jftfuitorult1 lor unchiulti i stftpftnulti
lanculuI Mavrogheni ; off dela Marcu
Portarulfi pricinuitorulil jafurilor. lar
ca se cade a fi jaluitoriI acestia apgrap,
ca nisee suditl, la acésta niel téra,
niel Divanulti, nieI o bftntuélft sétl pagubl
nu le face ; ca nisce suditI adev'ératI
al' unel erestinescI i drepte
trebue i eI de dreptate sil se
tie si fdrft de a tftgAdui adevkulti lucrurilor,
cum all fosttl, sil mérgl eft
ail, acolo uncle este ca dreptate ; iar
na dela WA, séü dela Divaml, eft niel
noI, niel téra nimictl nu le-amil luattl,
niel pricinuitorl de pagaba lor nu mil
fostil ; ci Nei i noI i éra, amtl fosta
jEfuitl i ticAlositI ca si el.
Aeesta este celfi dupft urmi i destiv'èrsitil r'éspunsil alù Divanulul, care '1l
dftmg la piicina aasta i ne rugftmg Ecs. tale de dreptate i noI si téra, ca pe
lângil atfttea si atfttea darI i oraduelI. ce stint pe saraca térft, care ea mall
necazti i ea destull lipsi ne silima de a le implini, pentru otiri, precum de InsuT
ta sunt t6te vélute si cercAmtl o mare greutate' ne-avêndtr acele
imOrltescI trebuinte a le implini ca lesnire, sft, nu se mal incarce i sil se IApftstuésci
téra si cu acéstft geremea, fiindti cu totula farrde cale si Ara de
dreptate. 1791, Ianuarie 6.
Semnati. Cosma 011 Ungro-VlahieI. Epicop Baza. Damitrache banil. Bada
Sleitinénu. Ion logof. Mateitl Rilcoianu vist.

isTonte flomintkith
Anafora catre En(enberg.
AmúvNutil astäí argtarea ce ne fad* Ecs. ta in scrisa, dela 21 ale hind
acestia, dupa calindaruld nod, pentru banil ce ati jafuita Domnul Mavroglieni pe
Constantin Teodor vi pe Ionita, Marcovicl, carl 'I cere acum dela nol, ail din
Ora, cum ca aI porunel sa ne sileseI vi cu oprire a mi ne Jitsa sit evitna din
casa afara pe niel unula papa nu vomii hotari, ea indata sa li se platésea. cael
In multe rêndurl s'a facial) aducere aminte Divanulta pentru ae6sta vi n'amil
facutil Did o isbranire. NoI de cate ori ama festal portineiti pentru aasta n'ama
lipsitil tot-d'auna a argta pricina vi a da f6spunsulii nostril, atata prin euvéntil
inteatatea rindurI in Divanri, cu indestula pricepere, fata fiinda i invil suditil
acevtia, eatil vi In scrisa prin raporturile nóstre, earl pentru aducerca aminte
pentra deplina intelegerea pricinel, pe larga 0 a risisptinsula nostru, étit argtamil
litugit acestea copiile raporturilor n6stre ce amil data, unula din August 18, létfi
1790, catre Maria sa pré In. Printipa Coburg, vi altula dala Noembrie 7, léta
1790, catre Ecs. sa barona Herbert, ministrultil Kesaro-craeseel curtí vi altuld dela
Ghenarie, 9 16td 1791, catre Ecs. ta.
Dad, de vreme ce Ecs. ta, dupa ce ama arkatd inteatatea randurI vi prin
euvéntil 0 In scrisil dreptula ion de nade este a vi-la cauta, iaravt mal poftesel
altti Aspunsa dela nol, prin orderuld da astaf, ca sa argtama pe cine adeca
cun6scema a fi dater(' la plata acestor ban!? Nu lipsimti iaravl a inaI ar6ta Ecs.
tale vi acum, ca datora este cela ce 'I-ad jafuita vi le-aa matit banii fara do
dreptate, acela sa-1 i platésea, adeca Domnul Mavroglieni. carele fiind-ca dupa,
fapta aft luata i drépta fésplatire dela Imp6ratula' oskidindu-la cu márte, vi
Itiandti la camara Imp6ratésea avutuld sèd, altil mijloeil nu este in puterea n6stra
a face pagubavilor acestora vre-o Indestulare, fara de numal sa seriemOi i not
o carte de rugaciune catre Ecs. sa domnula ministru aid liesaro-craescei
baronti von Herbert, artitat6re de dreptula negutitorilor acestora, eu care sa mérga
inviI el' acolo la Ees. sa, sa bine-vasca Ees. sa a grai la Malta adunare cu ministruld
Portil impgratesel spre a se face despagubirea lor din insall averea
DomnuluI Mavrogheni; care aasti anid i facut-o la cea din urma cuv'entare
ce ma avuta ea Ecs. ta la Divanü pentru pricina acésta, dar suditif n'ati primatt*
iici inteuna chipg; s64 pentru mal apropierea vi maI lesnirea trebel, artltaind
i altil maI pe scurtil fiind-ca 'anent Mavrogheni, camaravula
Domnului Mavrogheni, intr'a caruia mana ari intrata acevtl banl, se Oa la Triest
in tarile stapanireI chesaro-craescI, sa se apuce, ea porunca, camaravula Mavroglieni,
ca ori sa-SI platésca, séa sa-'1t1 aduca aid, ca sa intro in judecata cu negutitoriI
acevtia, pentru ea niel noI, niel t6ra, niel visteria tëril banil lor nu
Matti, piel suntema datorI a plati, niel noI, niel Ora jaftirile lui Mavroglieni.
1791, Martie 12.
Cod No. XVIII, pag. 460.
Acum, pentru a termina, sa aducemti o serie de acte privinda
edilitatea public& : m6surl contra incendiilor, facerea de pavele, drumurT
In téra, crearea, séti numal intretinerea de spitale etc., acte de
adaos catre acele deja publicate In tomuld nostru III (1786-1792):
Divanula dap/ cererea mareluI visternicil din 22 Februrie. propune la 1
Marti° 1790, ca cheltuiala f icuta pentrn cele trebuincióse ale focultil, it still-
ptoria Romdnilortl de V. A. Ureeltid. TOM. II obi iperiol, 1786 1800 gd al IVlea dew. 1774. 34*

526
V. A. thocitil
mente, earl s'ati data la guardia cea mare, la spatarie vi la agie, cum vi pentru
meremetulti caselor Divanultg, (1) amAndoué condeile tainchl suma de talenl
2459 banl 117, sa se cisluésca, prin starosteie de negutitorr, cu drépta cumpanire,
pe rufeturile Bucurescilor, carivi mai 'nainte réspundea cheltuelile
Implinindu-se prin zapciliculA dumnehil vel spatarti i dumnélul vel agA, s se
dée la visterie in loculA, de unde s'ail cheltuittl, la care acesta cisla sa fie vi serdaril
Arbut, ce ati fostù staroste, prin care se facea cislele lefilor neferilor, pana a nu
intra ovtirile ImpérAtescI In tea vi altor cheltuelf ale politiel. (2)
Cod. No. XVIII, pag. 374.
Spitale
Divanula raportéza la Printip pentru cele trebuinciáse materialue
a dou6 spitalud mad, cum ca s'a data la visterie porunca Intoemal
dupa' order spre a se face In grab (1 Martie 1790).
In 9 Martie Divanultl maI refer5. lul Coburg cele urmtitáre:
«DumneluI vel vist. all raportuitti Divanulul pentru cele trebuinciese materialuel
la facerea acelor doué spitaluel dela Sf. Pantelimon vi dela Marc*, ca
véclendii cherestelele dupl fól'a ce ail data clumneluI cinstitulti polcovnica de inginerl
Fron i socotindti i starea tereI vi a judetelor intru care se afla acum,
dupa Insciintarile ce villa diva gall la Comisia visterid, lipsite de dobitece, Insarcinate
ca atatea alte podve4I ce sunt pe tete jilele i suite aeum Intiacesta
vreme de primavera a face araturile de zachereaoa cea trebuinci6sA, nu potA grata
suma de cherestea ce se cere Did in 2-3 lunI 3-4 judge Intregi a le face vi
a le cara, dela care judete alta slujbl vi posluvanie sa nu se maI cera decatti
inteacesta manca sa se afle a cherestelilor de spitalurl, fiindA f6rte multe vi
grele ; care acésta fiindI cunoscuta qi Divattulur, ne rugamil ca, cu intelepciunea
blandetile MarieI tale, sa lee grim spre a cun6sce, ca nu aretamil nesupunere
la porund, nicl sauteing necunoscétorl acesteI trebl, ce este de folosuld obvtiel,
ci marturisimA neputinta i dreptuhl adevéril ; Insá un licema iaravI, se remae
acesta tréba, care este muIt trebninciesa ; ce de ver gAsi Maria ta ea cale, nol
socotimil, ca la 2 menastirl marl, ce sunt earl din politie, CotroceniI i TacaresciI,
cu odAI din destule, sa se faca aceste 2 spitalurI, uncle pete sa trebuésca
numal jumétate, sea' vi mal putinti de jumétate de materiahl decatil aril trebui
la facerea din Doll vi se vor ispravi mal cu Inlesnire vi mal In graba ; de care
avteptamti luminata porunca MarieI tale, ca fiindil primita vi Marie' tale aré-
Altà-datá reparatiunea caselor DivanuluI gi cheltuiala la tacimulti de foal f5eutil
din banil rimatorilor, iar nu prin cislil asupra negutitorilor. (VeqI actuld No. 60 din cod.
XVIII pag. 277).
Totú in I Martie 1790 Divanulfi raportézil, cà pentru facutulii cupt6relor gi reparatiunea
quartirurilor i spitalurilor s'a chettuitil prin darnnéluI vel egg gi prin altI ordnduitI, taled'
4547, bad 15, dele 15 Decembre pâiìà la Februarie 15. Divanula cere ca acésti cheituialil
care s'a platitti dupl porunca lul Coburg din varoT, 55 se tré.ett ca cbeltuirt din veniturile tèriI
ce se dau la erunara 111101.516ml a r4sboiuluT.

ISTCSRLII. Rouliatoktt n7
tarea nóstrg, sg orénduima numal decata la numitele mônistirI, sg se numere
odgile §i a OA locil de inciperea a cav bolnavl a fi trebuintg sg se fad. gitirea.
Cod. No. XVIII, pag. 378-379.
In 22 Iunie, 1790, Divanula core Printipeld Coburg respeetarea privilegfilor
spitaluld dela Coltea, intgrite de Alex. Ipsilante, Caragea §i MihaT Sutu,
In puterea egror spitalula are a primi 2,500 talen in trel eiverturl dela SIgnie
pentru dijma de sane ce lua môngstirea din vechime fiinda ocnele pe mo§ia môngstird
qi osebitù 400 bolovad sane de la ciocanaqii de acolo pentru daca i dijma
ce sunt datorl môngstirel, fiind-el locuesca §i se hrgnesca pe numita mo§ie
môngstiréscg. Divanula a fostii intgrita aceste privilegil eu cartea sa din 20
Ianuarie. In 31 A.ugust, 1790, Divanula intervine §i pentru tal. 500 ce din venitula
ocnelor de peste Olt qi din judetala Valcea are a lua spitalula dela
môngstirea Pantelimon, fiind-ci ocnele mitt pe mo§ia spitaluld §i. are acéstg mill
dela alp: Domd. Divanula core ca Printipele sg ordone lul Hagi-Mosc a da
ace§tI banT.
Cod. No. XVIII, pag. 395.
Drumuri fi, poduri.
Pentru dregerea qi intoemirea drumurilor pe uncle all si vie tunurile cele
marl, di fosta Anduiti boeril vol post. Dumitrache Varlam, pe drumula Campine!,
§i medelnicerula Grigore Hrisoscoleu pe drumula. Campu-Lungulul. Divanula
'1-aa pornita en po§ta, sa se apuce de dresula drumurilor §i alit podurilor cum §i
sA-'§I ggtéscg cele trebuincióse la conace, pentru vitelo ce aduca artileria §i
pentru 6meniI lor. 1790, Martie 11.
Cod. No. XVIII, pag. 383.
Divanulli nu se p6te conforma ordinuld luT Coburg de a se rfidica vasele
dela Bro§ted §i dela Clzgnescl, ea sg se facg cu ele poda nog pe Ialomita la
MoldovenT, cad trebuesce lasate podurile din Bro§tenT qi ClzgneseT in trebuinta
o§tireT. Divanula propune sg se facg alte vase nod pentru podula dela Bro§ted.
1790, Martie 20.
Cod. No. XVIII, pag. 386.
Divanula insciintézg dupg raportula vel visterniculd cg medelnicerula
Grigorie ail Ovér§ita podiscele §i le§ile pe drumula Campinei iar podulti dela
VglenT pe Ialomita, fiind mare, se cere ur§1 §i podine din noù'. Pentru podulti dela
Hiergsd pe Arge§ s'aù intrebuintatil opta tumbazuff literate la Cgsci6re §i se
mal certi hid patru tumbazurT, ca si coprinclg apa din mala pang In mala. 1790,
Martie 20.
Cod. No. XVIII, pag. 33b.
Nizanzula pentru foca.
Fiind-cg Intêmplarea primejdiel foculd inguntrulii politid, nu numal este
o ticilo§ie vrednicg de t6ti jalea, la acela ce se intêmplg, cgtre carele se envine
a avea fiesce-carele milosirdie §i a da ajutorti ca t6tg iubirea de 6menT, ci §i o
pricing de care p6te (feréscg Dumneddi) a se aduce peire §.1 la totii oraplii.
De aceea dar, socotinda mij16cele cate sunt trebuinci6se a se pune In faptg pentru

S28
V. A. UREcttix
strijuirea din vreme, cum 0 pentru sprijinéla i ajutorula guild la césulti intamplirel,
se di dela Divana acestil nizamti prin ponturl, atatit de obyte catre
totl locuitoriT politiel, cum 0 in parte la dumnélor zabitil térgulul, dupi obiceiulli
téreT.
10) T6te casele de °byte, la marl yi la miel, datora si fie vatafula de covari
toti coyarli a griji yi a le mitura pe tóti s'éptò'mana o-dati i sti-'i
plata ce ail randuita Divanulù, de coya cate 2 parale. Pentru care a orénduitti
Divanula i léfi, vitafuluT de coyarT, pe lung cate talen l 10, dela epitropie,
lânga dénsula s'aa oranduita dela cinstita comisie a visteriel yi ludele cele trebuincióse
de coyarT, pe Ma s'aa socotita a fi de indestula de a proftaxi la acésti
trébi, cirora osebita de plata ce iéti, li s'ati hirizitil dela visteria t6rel
yi scutéla de dijdiT 0 de orl-ce, ca si p6ta griji ea protimie de acésti tréba.
DecT, dud vitafula i cu orénduitil coyarl, acésta datorie nu o vor implini cu
curiitenia coyurilor, bite de obyte, si fie pedepsiti la trupulid lor.
20) Vizitiil i slugile boerescl, m6nastiresd yi a tutulor de °byte, si nu fie
slobo41 a ilnabla prin grajdurl yi prin fénaril, lueranda cu ciubuca aprinsil; ayiyderea
niel pe ulitI se nu amble maT multtl nimenT, niel boerü, niel negutitorti,
mare séa mica, ca ciubud, verl 4iva, verl dap ce aa inserata, ci totI de obyte
si fie opfiti ; iar carele se va priude inteacesta, multi ca acela si nu fie tainuitil
ascunsti, ci si se ar6te la Divana ea sit-'0 iée osinda dupa °brazil, orI pedépsi
de bufl séti batae la trupa, la care acésta si aibi dumnélor zabitil politiel
purtare de griji cu mare luare aminte, ca si se pazései porunca.
30) Dumnélor zabitiI politiel, adeci dumnélui vel spitara, prin mabalale,
iari maI vêrtosil i maT ca osebire dumnélui vel agä, prin térga, si grijései
pentru fénuei a nu se pune aprópe pe lauga coyurl, pe langi culmil 0 case, ci
dill se va putea maT departe, inci cel d'induntru targuluI fénurile
cele maT de prisosti mal pe la mahalale, iar si nu le 'AA iniuntrulti t6rguluT,
mide este pururea griji i primejdie.
40) In t6t1 politia, fiey-care casnicil i priviliaya, dupi obiceiula ce ail
fostil si aibi tot-d'auna, o putini tot-d'auna plini cu apa, pentru care dumnélul
vel agi i dumn6lui vel spitara, sä cerceteze acum i tot-d'auna i si
supue pe acela priviliaya, fir' de vol'a luT, a avea acea putini nelipsitù, ca api
tot-d'auna.
50) Dumneul vel spitarti i dumnéluT vel agi, sa faci ciutare stégurilor,
de focurT, care sunt dou6 la spatirie cu 75 de dmenl i dou6 la agie cu 45 de
6menl, scutitl i obicinuitl de slujba acésta, pe earl 0.21 stringi dumnélor pe
top, a se afla gata de slujba, firi de a nu ingadui dumnélor pe cIpitanl sa le
iée haul i si le dée drumultl, ciel dupi insciintarea acestuT nizama, ati a se
cere la numéra In vedere, de fati, i dud vor fi lipsa, dumnélor ca nisce zabitI
vor raspunde, del n'aù' venitti de lima acelor cipitanT 0 de lipsesce din stégurl
cevayT, si le dée porunci si gisésci altiI in loca, spre a-0 implini stégurile yi
si-'l aréte la cinstita comisie a visterieT.
60) Fiind-ca in luna lul Decembrie, a anuluT trecuta, s'ad cumpératti cu
banl din cisla cheltuelilor ce all plitita politia Bucurescil, We cele trebuinci6se
tacamurl de tréba foculuI yi si poruncitl la dunned vel spittail 0 la dumnéluT
vel agit, ca fiey-care din dumnélor sit aibi in curtea dumnélor, gata tot-d'auna
aceste lucrurT, earl s'ati data In manile dumnélor, ea f6Te anume, adeca : 20 sacale
pline de DTI, 50 top6re, 200 donite, 20 cingT, 10 scirT buue sdnat6se, i 2
tulumbe ; si aibä dumnélor acum a face eintare la acestea, si le stringi, si lo

IsTonle. RostliirLoarr 529
implinésci t6te i pururea si le aibi gata in toti césul, afari din trel sute topóre
ce s'att (WA atuncl la guardia mare.
Ca aceste tacamurl ale foculd s fie damned vel spitaril i dumnéld
vel ag. datori indata ce se vor da semna de focti la vre-o parte de locù, si
alerge d'impreuni ca capitaniI de focti i ca totI 6meniI lor d'imprSanti cum si
top zapciii spitirescI i agescl, ea totl 6amenil lor d'împreun s alerge la loculti
foculul, fail de a nu socoti c este plasi agésci sé tl spitarésca, niel si se OM
indrepta ca zapciiI dumnélor. fostil de rAndtl, ci la o intêmplare ca acésta
top cel se se afia. in zapcilaa, sl fie datorl a alerga pentru stingerea foculd
pentru apharea politieT, la care si lucreze far' de sgornotÙ i firi de strigare,
Cu scarl, ca api, cu cane, ca top6re i Cu t6te ergaliile dupi trebninti pana
In stérsitil.
Vatavulti de sacagil i ca tog sacagiff Bacurescilor, cari sunt indestd,
datori si fie si el, osebit din sacalele agescI si spatitrescI a alerga, ca si dea
ajutorA ca caratula de api pentru stingerea foculd, pani in sférsitil ; pentru care
dumnéld vel spitarg i durnnéld vel agi si-'1 siléscA fari voIa lor la intdmplare
de foc4 a se Oa ca grabi ca sacalele pline de apa i .a cira nelipsita
se stinge. T6ta prostimea carI sunt privitorl, ce nu se afli cu nicl o tréba, si fie
datorl a da ajutor pentru stingerea foculdf, iar vecinula de aliturea are a'sY griji
de casa luI dud vênttìlfi foculul 11 este in potrivi, firi de a na se trage la alttl,
neputbd4 la 2 locuri a proftaxi.
Acesttt nizama a fosta supusil IntarireT feld-marqalulul leitenant
baron fon Entenberg comandantultt tuturor oOrilor Printipatulul Valachiel,
cu urmati5rea anafora:
«Acesta este nizamulti celti obicinuitti alg politid la tréba foculd, ce s'a6
urmatA tot-d'auna, care v'épndu-se da Ecselenta tal si bine-voescl a-'111 iscili
Ecselenta ta, snre a se face public in t6ti politia si a se pane de citre damnélor
zabitil politiei bite in fapta, iar pentru ajutorahl ce se mine a face si
partea ostasésci la intêmplare de foal', fémane a face Ecselenta ta rênduelile cele
cuviinci6se, unite ca acesta nizarml; insi ne rugimd EcselenteI tale, ca sa binevoescl
a pane pe soldatI la nizamil pentra a iconomisi si a cumpini focurile in
quartirurile ce sedti mal cu mgsura si md ca socotéla si cu grije i pentru asternuturile
de anti i pale si fie ea grije de focti, i pentru ciubuce a nu Arabia
nicl el* pe rang& fênurI si la grajdurl i pentru curatirea cosurilor i pentru a
sirgui i insusi catana aceld quartirA sprn stingere pkn' a proftaxi ajutorult1 celti
mare, iar sa nu-'s1 lase quartiruhl indata dupa ce s'ail aprinsil, sit fuga. cat sciute
aunt si vèlute de fati jalnicele intémplarI marl de primejdiile foculd, ce s'ati
intêmplatil inteacésti politie, la staxile cele d'antélii ale orasulul, precum scaunlfi
domniel i s-ta mitropolie, cum si altele dupi afari, uncle n'ail venitti %cult'
de acolea, ci s'ati aptinsil chiar din nauntru, uncle oral* numal catane septóre
si pe 1Ingi ticAloia acelor ziairl, carl arsA, Ming indrasnéli a arilta Ecs.
tale si alto rele cercirl ce all cercatil soldatil pe la casele 6menilor si pe drumti
pe cine intêlnia inteacele césar, in can ati mare griji 6menil de urmarile lor;
carl aceste t6te ne rugimti si le pue Ecselenta ta la orbduiall dupi cum vei gasi
ea cale. 1790, Octombrie 29.
Cod. No. XVIII, pag. 410-413.

ILUSTRATIUNI
N'ama pututa afla adevératula portreta ala lul Mihal Sutu. Ne
ama adresata la d. Grigorie Sutul (din Bucurescl) cu rugaminte sa
ne comunice, fie acela portreta, fie orl ce acte relative la familia sa,
dar domnia sa réspunsa, ca nu posede nimic, absoluta nimica
despre Domnitoril Sutu. Totusl ama dobandita o esplicare utila
In privinta portretulul cu numele Mihail Sutu, ce ama anexata la anteriorele
nostru voluma. Acesta M. Sutu este cela care Domnesce in
Moldova, la 1816, ded lectorele nuila va confunda cu M. Sutu de
care se ocupa volumula de Ltd.
In volumula V voma da portretula lift Al. Moruzi.
Rugama pre totl cel call, din familiile Domnilor de carI ne ocupama,
séa si streinl lor, poseda acte i portrete relative, sa ni le imprumute,
spre a le utiliza la opera nòstra si apoI le voma restitui.
Voma indica pururea cu buna credinta' sorgintea comunicarilor.
Facsimile ce anexama la acesta voluma sunt din codicile XVIII,
MX, XX, si XXII.
Nu puternü da facsimile si dup. cod. XXI, pentru ca acesta codice
nu mat esita la Arbiva Statulul.

INDICELE TOMULUI II
----
CAP. I
Pagina
Moldova dupit pacea dela 1792. Alexandru Moruzi Domutl 1
Arzmagzar alü DivanuluI MoldoveT 2
Aualisa FirmanuluI Porti1 2
Analisa luT Koch a primelor articole din tractatu1t1 dela las' 5
CAP.
Tdihaiü Stitu Domnti ambelor Principate 6
Cartea caimacamuluT ce s'a orénduitil la 5 tinuturT ale MoldoveT de ciltre
Sutu 7
pece 011 ispravnicilor co s'a ort.nduitrt la 5 tinuturI ale MoldoveT . . . . 8
Publicatie la 7 judete ale 061 si la 5 linuturT ale Aloldovel, cä siltpSuirea nemtilor
este numaT pftng, la August 28 10
Divanult1 din Roman i caimacamulti luT Suttt In Moldova 10
Carte legaa ce s'ají fácutrt r6spuns5 la episcopuIrt RomanuluT si la boerii din cincl
judete ale Moldovel 11
CAP. III
Donmia lul Alexandru Moruz. Catirisirea mitropolituluI MoldoveY. Iacob Stamate.
Némult1 luT Moruzi. Se opresce la Roman 12
Ambrosio vechibl mitropolieI Wolf despre acéstA mitropolie . . . . . .
Inceputula actulul prin care Comisiunea mixt5. alésti de Al. Moruz reguléz5 hotarde
MoldoveT despre Transilvania 14
Mitropolitult1 Gavril aruncata In fiare si trimistl la Constantinopol. lacob Stamate
succede. Veniamin Costacbe la episcopia de HusT. Miscarea literar5.
sub Iacob Stamate. Regularea hotarelor MoldoveI despre Ardél.
Delegatil MoldoveT la acdstA lucrare 14
Nizarnulü prin care Al. Moruz apilr5 pàdurile de ttliere neregulata . . . . . . . 15
HoeriT din Divanukt lui Moruz. DriighicT despre acest5 Domn5 .?,. 16

532
V. A. URECIILI
CAP. IV
Pag i !hl
"Mallad Sutil Donniu ala Munt(liiei 15
Necesitatea de a se serie istoria documentan
17
Obiclimitula alai in ce chipa s'ail lactad la intrarea luT Milmia \roda Sutil! in a
dona dorniiie
17
Ordinula pentru alaiuiu primirel D6nmel luí Miltail \roda Sutul in Buctiresci . 2
Publicarte la 17 judete ale toril i la 5 tinuturl ale Moldovei pentrit veslirea Doné
niel Mihail Sutil 22
Proclarnatiunea catre tértl. inaintala ispravnicilor in cele 17 juche ale Aluideniel
23
Puhlicatia de Insciintarea domniel, data In Bucitrescl 25
Proclamatiiineit adres.i15. de I. Sutil Craiovenilor prin caimaciunuf Craiovel . . 27
CAP. V
Administratiunea sub M. Sutut Caimacamulti Critiovel insacinata sil primésca.
judetele (lleno (lela Mitrolschi. Divanula lul Sutil. Boeril grecT . . . 28
Liga de Tiumele ispravnicilor rénduitl de M. Sutul la judete In 1191, Sept. 13 . . 29
Hotiile volintirilor 1792. Aprilie 2i1 30
Stapirea hotilor i combaterea epidemici 31
Cart] legate catre anume hoerT pentru a cerceta hotarete despee nerntl, de s'ad mal
intinsa cu tablele inc(ice séa nu 32
Pitacil la velitil loerT. sil socotéscil ce boerl sil mOrga ett botarnicil impèratescl . 32
Cali legate catre mal mult] boer] ce avéa sil cerceteze hotarele despre nemt] . 32
CiIrti catre hoeril ce s'ají orOnduita a fi tanga, hotarnicil tOrel romanesci si a1
Nern ti e]
:33
Persecutarea partisanilor lui Mavrogbene. Numele hoerilor cc s'ati rénduita in
judetele margintnie, pentru cercetarea botarelor 34
Porinica a da hotarnicilor impèratesel, cal.* si cal si cele trebuinci6se de tirana
mergEnd pe la botara 35
Carte lega& la caimacamil. tota pentru cal §i cande, de tréba botarnicilor impOritesci
33
Carte legata la Stefan Macoveia. a fi la judetula Buzèü cil hotarnicia tOre1 . .
Carte catre Ghittrgiu paharniculu: catre stolnicula Dimitrache cu altT dol, co sutil
renduiti a holari terl 36
Irrinalirea avereT lul Mavrogheni. Béspunsti catre boeril ce sunt oréndifill tanga
hotarnicil Ore! 36
Carte legala la Mihaia Sthica, pentru indreptarea la nisce senme dela holanda (Ora 37
Jaiba boerilor celor ìi pricina cu nisce sal, pentru muntele Baiul 37
Porunca Dommilta M. Sutil. de a se cerceta afacerea BaiuluT, din 5 tunie, 1792 38
Cartea catre hoeril rénduitl. a cerceta la botare muntil ce se impres6r1 de ROsnovitl 39
Carie legata la ispra niel] Giurghilill. a da mana de ajulorti lul Alecu biv 3') logf.,
cc este orénduitit a indrepta hotarultt despee nendi, la munti1 Tismane1. . 39
Pitacu ta pariutiI arehiertl i vetitl hoevI. peutru eercetarea tucruritor tul Mavrogbeni
lIrmarirea slujbasilor lui Mavroglieni 41
Ordinula hit Mich. Sutil. catre ispravnicii din judetula Gorj. de a se cerceta cele
coinimicate vel h,l. Enache Vacarescu, pelan( nisce ne-orOnduelT in
judetulti Cod. pe vrempa liti Mavroglieni 42

Pugina
Anaforatia ispravnicilor Gorjului. ca respuesu la ordinula Doinnultif. Pitaculu
din 19 Main, 1792
Carte la ispravnici1 IliisceltiliiT. C11111 sa urtneze la pricinI de judecittl, perdru jade-
42
-rile Intemplate in resmirita. Respunsil la ispravnicil ot sud Prahova. pentru
afacerea liff Stoica, cu nisce volintiji 43
CAP. VI
Nizamuln lurcilor subt Sete. Pasportn. Diverse alte mesurl 41
Cartl legate la 17 judete ale tem.!. peetru nizamuln turcilor 44
Publicatie la 17 judete si la caimacarnit, pentru suditI 45
Cali la totl vatasiT plaiurilor. ca sa nil slobilda pe iiiineul a trece inlatettre, fara
de revasulil dunmeltif vol spataril, ltespensn ispravnicilor Bezel)let pentre
Smaranda sotia cilpitanulul Cristett. sa ;MA vole a merge In Ardeal, asemenea
pentrit Pavel lialeanu
Carte care Durnitrache, vatafulu de plain si catty locuitoril de acolo. ca s'au ase-
Ohl told Durnitrache velat11 96
Carte pentru a se face cercetare lui Duntitrache vatallilu din plaiuln despre Buzeil,
sud Saac 47
Despre nizamulil vatasilor de plain. Carte de vatafil de plain. care se da la millet
vatasilor de plain 49
Carte legal& dire Alexandre Farfara ispravnica ot sud MeltedintI, a cerceta While
ce an daté plitesil pentre Petro vatafulft 51
llavaeturile. Actil relativn la havaetttln spatarultil alil 2-lea. Angora pentru
urmarirea dupd reclamatitml particulare a admnistratiunel luT Mavrogheni.
Respunsa la caimacamil pentru pricina jaluireI potecasilor din Valcea,
le ié vittafulil cate 2 jderl ..... . . . .
ISTORIA ROMANILORCF 533
....... . . . . 51.1
Avitetulil (venitulti) ce treletesca sit dée plaiurile dimmeluI vol vornicil
Lista plaiurilor teril de sus(' si de josn 53
Anaforaua luI lenache Moruzi, vel vornicé. pentrit afacerea llinciti, sotia Michael,
vatafttliSt plaittluT Ialomita ot sud. Dantbovita
Carte legata la Cairnacameln Craiovel ca sa lee cate 4 parale de rimatorn ce ese ditt
téra. cunt a fostil obicein . 55
Publicatie la 17 judete pentru neferil zabitilor a 1111 face jafurT unora si altora
Anaforaita ce s'an filcutil iii dosuln jalbeI preotilor si maziliT i locuitoril din satele
ot plaiulul Scileitilor sud Saac. pentru a-'l face capetenie Ilona la acosté
locil fundé fen de bolt Anaforatia 56
Anatoratta dittnnéltil vol spittarn peutru slejitori1 capitaniel MarginenI 57
Gererea dumuéluT vel spataril iii acestit afacere 57
Carte de indrepiare luI Const. Plicleanti, vittafti din plaiiiln Slanicultd 58
litiporteln episcopulul Dositein Blizeil in acésta afacere ...... . . . 58
Cali legate la ispravnicI i una la Caimacamelft Craiovet pentru 59
Pitacit la spatard pentru 6meniT streinT ce itnibla villa néptea In Bucurescl 60
Carte cu zapcin renduitil (lela dumnelet vol spatarn i ce 50 poteras1 pentre 11001
ce ail esitti intre Maxineel i Gradiste 61
Por;; ncT pentru Ii isce hotl ce a é calcaln pe tier' Weill neintit si l'au omoritu la
sud Alelletlintl 61

534
V. A. niscuLt
Pagina
Carte de polcovnicil de Craiova. Mihal Sutu a pastrattl organele de administratiune
aseciate de Alexandru Ipsilante 62
Carte de polcovnicd ot Cernet1 sud Mehedintl. Dumitrache Sandulache, polcovnicd
la Craiova 63
Carte de polcoimicie de Tergovisce . 63
Publicatie la bíte judetele pentru suditl a nu cumpera lucru statator In ter& . . 64
Carte legata la ispravniculd PrahoveT pentru venituld mosiilor ce Nail date la
streinl 64
Carte la ispravnicil VâlciY, ca sa nu Ingaduésca pe Emil suditd Nica sa cumpere
lucru statator 64
Carte la ispravniculd Argesulul pentru und munte vendutd la nisce UngurenT in
anuld trecutd, oprindu-se a-'1d mal vinde i anuld acesta 65
Carte la ispravniciT Gorjulul pentru und munte ce este zalogitd de mosneniT Francesa
la nisce streinl 65
Pitacd la boeril epitropT pentru venituld mosid GanjanT, vendutd la una turca s'o
ja In zaptuld epitropie1 si sa Intòrcä banil turculuT 66
pece citrY deschise la judetele de pe marginea DunareT pentru veniturile de mosil 66
Carte legata la ispravnicil \rased', pentru venituld mosiel Paraipanil, ce ad cumperatd
Dumitru Goia cu banT turcescl 67
Volnicie cu copild de casa pentru aducerea ispravniculuT une mosil ce ad venduta
venituld aceleia until turca 67
Aducerea luT Nic6ra si a luT Paraschiva carI cu baniI until turca au cumperatd
venituld mosiel Ulmul 67
Porunca cu mumbasird-ciohodard, ca *sa, cerceteze pricina mosiel celel marl In urma
raportuluT medelnicerulul Gr. Hrisoscoleu ca cumpératoril sunt amestecatl
cu turciT 68
Respunsd la ispravnicil din Ilfov pentru und Pascal negutitord Darstorén . . . 69
,Poruncà catre ispravniciT din Ialomita pentru superarile facute de dol turcl . . 69
Porunca catre ispravnicil cator-va judete a da ajut6re until beslega Insarcinatd cu
prinderea unor turd trecutl in téra WI vole 70
Jalba lul Dec. capitan catre Vocla M. Sutu prin, care 'I cere a departa din sata pe
preotésa lul popa Florea Mclean din MatrenT, pentru al atrage prin purtarile
el role pe Turcl, carI facd superare satulul 70
Raportuld lul Vintill Prejbeanu catre tnitropolita In afaccrea preotese preotulul din
Matrent 71
Ordinuld luT Voda M. Const. Sutu de a ridica din amid said pa preotésa . . 71
Ponturl calm vätaseil plaiurilor In ce chipa sa urmeze pentru paza plaiurilor . . 71
Carte ce s'a Muhl catre locuitoril plaiulul i catre vatasiI dela plaiuld TeleajenuluT
sud Saac, pentru paza plaiutuT. Pasusd. Regulele prin sate din respectuld
hotitor 73
Anafora de vinovatia lui Manolo ce ad fosti1 vätafti la Teleajen 74
Raportuld vol logof. Manolache Brancoveanu In acésta afacere a luT Manolo vatafuld 75
Bud altd raportd In afacerea vatafuluT Manole, da catre Const, Cantacuzino
Alexandru Clucerd 76
Carte catre polcovniculd Bank& Urseanu renduitd epistatil la Campulung . . . 76
Carte de judetie a WI Sterie a judetutuT din ampulung 76
Anaforaua Domnuluí Alex. Const. Moruzi, care dovedesce conservarea privileghiurilor
din trecutd ale republicel Campulungultil 77

!mate Romix' moat 535
Pagina
Anatoraua Domnulul Mihail Const. Stitt" de a se implini talen l 40 lul Nicolae ceausd
care a fostd pradatd de Const. Hrisoscoleu ispravnicd la Buzdd 78
Raportuld. luT Gheorghe comisd catre Domnitora In acésta afacere a ceawluT Nicolae 78
Delegarea luT Vasile, tutungi-ba§a, sa cerceteze faptele judetulul dela Ocnele marl 78
Raportd alit marelul visternicd asupra neregularitatilor unor parcalabl 79
HotArIrea DomnuluT asupra acestul raportd 79
Carte de judetd la orasuld vel Ocna sud Valcea
Volnicie cu orènduitd ald Mariel séle ca sá fad, cercetare de jalbile impotriva luT
79
Gheorghe, cdpitanuld dela Ciocanescl . . 80
CAP. VII
Religiunea sub Mihail Sutu. Mórtea mitr. Cosma. Filaret II Inscdunatd la 23
Septembrie 1792 81
Pitacd catre dumnélul vel spatard i cdtre dumnélul vel post. epistatuld agiel de
a nu punta nimenea portd arndutescl i arme, far& de did arnautil . . fi
Carp legate la Wiz judetele partil de josti, ca sa Insciinteze pe egumenl sá viná
cu hrisdovele sa si le Inoésed 82
Pitacd la pdrintele mitropolitd si la parintil episcopl si la dumnélor veliti1 logofet1
a da porunca egumenilor sa drégá midnastirile i bisericile 82
Raportuld mitropolituluT Filaret In privinta relel stArl a meindstirel Cozia i acordaril
acesteT mOndstirl de 3 anT de scutire si de 10 ludiT 83
Carte de egumenie a lul Nechifor eromonachd, eclesiarchtl santeT mitropolil la mörtdstirea
Délul. Repararea mônastirel sfantulul Saya 83
Carte de vindricid a bisericeT de la Agiescl pentru vindriciu ce are la sud Saac 84
Carte de vindricid a bisericel de la Agiescl pentru sud Olt 84
Cartea bisericeT din Agiescl pentru vinariciuld din sud Dambovita 85
Cartea bisericel ditt Agiescl pentru vindriciuld din sud Slamd Minnie 85
Cartea bisericeT din AgiescI pentru vindriciuld totd din sud Saac 85
Cartea mOndstireI Vlachsaral de vinariciu ce are la sud Romanatl 86
Cartea de vindriciti la 89 pop6re micT §i marT la sud Gorj catre mòndstirea VlacsaraT 86
Cart,T la 5 judete ot preste Olt pentru vinariciuld ce ad manastirile acolo . . . . 87
Carte sfinteT EpiscopiT 116mnic pentru tèrguld ce se face la Dragd§anT i Batca . 87
Volnicil cu mumba0rd pentru baniT milelor mOndstirilor 88
Carte la calmacamd totd pentru acésta pricina 88
Carte cu logof. orénduitü ca sá asetle egumend la mandstirea Radu-Voda . . 88
Carte de egumenie a luT Ignate Protosighel ce s'ad facutd egumend la Radu-Voda 89
Anaforaua pentru a se lua socotéla proegumenulul Portenie Delénul 89
Raportuld mitropolituluT Cosma i vol logoféld Manolache In acésta afacere . . 90
Réspunsd la calmacamuld' Craiovel pentru vinäriciuld din Doljd . 90
Pitacd pentru a se lua socotéla pro-egumenuluT Macarie ce a fostd la Antimd . 90
Pitacd la cel orOnduitI ca sa iée socotéla memdstirel Glavaciocd 91
Cartea pdrinteluT episcopd Minnie pentru 4 scaune 91
Carte pentru und scaund de carne scutitd ald mOndstirel sfantulut Spiridon din
BucurescI 92
Cartea mOnastireT Snagova pentru unit scaund de pe Valea Negovanilor sud-Saac
pentru o blicanier4, 9 I e 92

536
V. A. Unmena
Pagina
Carte de scittéla a untit semilla de carne a bisericel din malutlatia saintuliff
Gheorgbe ot Craiov
Resolutia plisa de Miliail Sutu pe anaforatia mitiopolilului Cosma in privitita ménas-
92
tirii sfantu Ion din Foe;iftill 93
Angora pelan' a fi opérata naittastirea saltan Ion din Foqatil de datornicl . . . 93
Iirisovii ala schittiltti sfantu Eletterie din IlueureseI pentru muele ce are . . 94
lirisovula stintel manastiri Nauta de Ruga cetatea ()brida 9:1
Biserica catolica ntiliti1
Oratiile ce s'att cititu la !batida, seetthil de postule cela nutre ala' Pascilor 1792
90
Februarie 15 97
Cartile ce s'ag. Menta catre locuitoti prin judete pentru postula' Pascilor 98
Enache Viicaresett dicheotilax contribue la alegerea IttI Filaret 99
Carti pentro cei ce vor fi dalori la réposattilil milropolitu Cosiuia ca !limita
ispravnicii judetelor airl la cantara domnésea *i la caimacamil 100
Anaforatta i resolutitinea liii Voda Alorttz in procesula pentru Ine*,:te dintre Pan
sin Popa Constantin ett egumenula Spirean 100
Siintaméntula pudfirel la romance. Langeron 4despre etic6nele romanex 102
Scandalurile cu fetele neeinslite. Anaforafta mitropolitulta Cosma din 4 lidie
1792. relativa la fetele ticcinstite 102
Procesulu fetel Anastasia ett capitaitula Luca. ca ari uecinstil-o
Pitacti la agá.i spittara pentru fetele ce cada in spinarea 6menilor. Publicatie
la 16te judetele i la caitnacamil ca sa faca eunoscuta. la totl botarirea in
103
privinta fetelor
Anaforaua In dosulu jalbel Alariel véduveT. in procesula Cu Polichronie cO. -aa t'a-
10 I
cula 1.111a copilu 105
Analbraua iii dosula jalbil Tufi Varlam i Radu in procesula co S6re Oprea pentru
stricare de fete . . . 106
Judecata lui Nicola Cojocaru cu Anita fat.t 107
Anaforaua in dosula jalbiI Mari contra barbatit-séu care s'a cuntinatil Cu allá. muere 108
135svralirea preotilor din Mehedinti. Actele relative 109
Ciuma la Bucuresci in 1792. Pitaca la agá. ca sa implinéscit slégult1 polcovni-
culul de cioeli. Pitaca la spataruht sa mt ingadue mutarea de altI mahalagil
in maltalatia
110
Nizamula dela 25 lidie 1792 oprintla pravalia01 de a dormi prin pravaliI din
cama ciumeI 111
Construire de lazarete pentru ciumatI. Raporlula liti Vintila Prijbénul inteacésta
afacere
112
Cutia milelor si veniturile ei. Itincluirea lul Sloica logf. de epitropil 11:3
Perceperea diverselor venittni ale cutieT 114
Alectt Vdcarescu cOtitittard datora sa-'0 platésca laxa la culie. Incheerea socotelilor
cutiei. Pitaculu doinnesca din 6 lunie 1792 §i anaforaua epitropiel
relative la ettLie
115
Pensitud la védilve si la 'echi ofjeill dula cutie. Pensiune de 5 tal. ferneil Petcana
eitit din roble. Pensiiine luI Nicolae ce au foto limara 116
CA I'. VIII
Cultura publica. e6la sub Al. Pensitine lui Neculai fost ciato,ot de tunarL
Aspineuea liii Radu post. Moldovénul. Asemenea hil l'alache proin ciu-

Istoku. Romiarri.ontiT
Pdgina
bucciii. Anaforatia pentru pensiimea lul Siefan ciipitani1 Prijbtt nl. . 117
llrisovulti sctile1 sloveneset din SI'. Glieorghie vechiä 117
Scóla dela SE Saya octipatil de curlea dornitéscit 119
Pitará la vel agá sä. radtdasclunO zapciä Cu 10 slujitorl la repararea caselor din
Sf. Saya. Pitacil din 4 Sept. 1792 relativa la biblioteca (lela Sf. Saya
Alta:uva sctileT elenice dela SE Saya la D-na Pilacil pelan' che'.
tuéla restauräriT caselor dela Sf. Saya mide se miltä. domnia. Carte legatä
la ambiT episcopT sit trimitä banii sctilelor. Pitacil la milropolitti pentru
baniT ce mòniístirile art a da se(ilelor. 190
Sctilele inchise din causa citimeT. Setilä la JiT ki la CarbuileseT. Stolniculu
mitrache organisézil o sc616. la Jii. Carie deschisä la ispravniciT dela JiTulti
de susä, aruncandti date pe negutitorl in favirea sctileT 121
Drisovulá sctilel dela DragoichioT pc drinnula ConstantinopoleT 192
*ctila de pe mosia Preajba a 1111 Ilagi Stan Jianul. Hrisovulii paharnicillid Stan
Jiamil . 123
C.11). IX
Ti'raniT sub M. Sutu. Revocarea asedäril 1111 MavroglieniT in favtirea Orando]. . 191
TreI ciírti clítre locuitorii din Jitil de susrt pentru iênduiü alca. Sittu revticá folosintele
locuitorilor de pe mosiile mitropolieT. Actele relative 197)
Achl de revocarea ponturilor 111T MatToghetii 121i
Drephilá de a face vinä i rachirt de cAlre sätenil de pe mosiile nnilstirescI ni revocatrt
cu pitaculti lid Mihail Siitu. Anaforaua si resolutiunea DomnitorultiT
din Decembrie 1791. relativä la monopolulá spirttiselor, la dijma fe'nultiT.
/a podulti de apa lalomiteT, la drephila de a lila lemne din pädure, la t'inmullí
dela mtirá, la litere de vite pentru mancare.
Anaforatia pentru locuiloriT de pe mosia Gherghita a mitropolieT. relativá la clactI.
127
Carte banultiT Brancoveanti ca sa nu v(Indä locuitori1 vinti si niebla pe
rnosia GAgenii 128
Dreptuhi táranilor la lemne din padure. Apárarea prulurel Aftintatilor. Cartea
mänästirii 11lärginenT pentru cárciumile dela Ocna Teleg-t 130
Dumitrache Catarght cere ap6rarea prompi de pe mosia Ghebtiia. Calle de padure
opritá in favtirea paharniculuT Valgan'. In mosiile Mogosescil i Verescil 131
Calle de Ocluye a nafingstirel Slobodia. Drephilä de suliali1 ato locuitorilor.
Dreptult1 de pescuitrt in bälti 132
Carie pelar(' a se face leasä la salida Tigruiesci. Dreptidri de a hia brudina la
poduti. Resoluthinea anaforana dupit jaiba Ittl Matiolache lirancovektint
relativa' la brudina 111101' podurt 133
locuitorilor de a nit fi trasT la judecatá palia la 10 Maia. Publicatie
la ttite judetele. pentru a mi trago prin judecAtT pe itimenT iii cursulu lune
lulie . 134
Ronninula casätoritil cu o tiganeit devine roba. Procesulti setrarultil Stefan 0111nescu
cu Marin, pe care-'111 cere de igattä. Publicatie la ttile jinletele
la Caimacamul CraioveT pentrn a iii1 se tragr 1.)111P111 ill jIlllecalA diga UiSeptetubrie
pilliä la funge ItO Octombrie 135

538
t A. Mama
CAP. X
Pagina
Justitia sub Mihal Sutti. Pitaca dire boeril judecAtorl dela depertamentù',
caute judecAtile 137
Pitaca la mitropolita si la velitil boerI, 0, se adune la 2 césurl din di. Pitactl
catre stolnicula Dumitrache sa mérga la depertamentula de 7, sa suplinésca
nisce judecatorT absenp. Boeril grecl din jurula luT Sutu. Carte de ald
3-lea logof. la depertamentula de 4 dela Craiova 138
Fanariotil isbutesca sIt obtie admiterea In slujbe, alaturea cu boeril paméntenT.
MésurT luate de M. Sutu In justitielegea protimisuluT. Circulara relativa
la acésta mésurti. 139
Pitacula Domnitorulul, prin care se ordona. Divanulul sIt alcatuiasca nizama regulAtora
la arendarea pasunilor 141
Raportula Divanulul catre Domna, prin care se insciintéza, ca subt cuvénta de
protimisisa, unil arendas1 nu vor sa iasa de pe mosie i sa o predea proprietaruluT
la termen, ci o inchiriéza altul arendasa, ca si cand ela ar fi stapänù. 142
Raportul din 25 lunie, 1792, aid logof. Brancoveanu, 'relativ la filodorime i resolutiunea
lul Sutu din 3 Iulie, acelasT ana 143
Interesula ce Oda M. Sutu, pentru sérta arestatilor sub villa de hotie. Porunca
catre dumnéluI vel caimacama, sa trimitá lista fie arestatil ce sunt In puscaria
Craiovel 144
Carp legate cAtre camArasil de la Ocna Slanic i Telega, ca sa trimita catastiha de
cel îiichi1 acolo.Pitaca la boeril dela Criminalion, pentru coi ce se aducil
la osanda puscAriel 145
Anaforaua domnulul vel spatara, pentru hop ce se sloboda dela puscarie, a se da
prin scirea spAtariel sub chezAsie. Resolutiunea DomnuluT pusA pe
acéstA angora 140
Raportula caimacamulul Const. Sutu, pentru Pavel post. dela Caracal, a i se prelungi
sorocula datoriel Inca cu 3 lunT. Incuviintarea Domnulul . , . 147
Porunci Domnitorulul M. Sutu, catre biv vel stolnicula lordache Colfescul í cutre
ispravnicil ot sud Vlasca, ca sa iée subt epitropie pe copiil ColfesculuT.
Porunca dire ispravnicit din sud Slaam-Rômnic, sIt orénduiasca una coma,
care O. inscrie Inteuna inventara averea unuT sudittl némta si sa o dée pe
séma lul loan Gotfrid Ipocicar, care se angajéza a o da la agentia aus-
- Pitaca catre postelnicula Teodosie Tigara, a deserta casele mainel
TurnavituluT 148
Carte pecetluita la mOnAstirea Snagov, ca sa tie Inchisa pe Nicolae Mavriche.
A doua carte totti In acésta privinta. A treia carte tota la egnmenulil
mOnastirel Snagov, ca sIt trimita pe Holteia la mônastirea Marginen1 . . . 149
Douè carp legate la Teleorman si Olt, pentru una Balinasoglu, turca Nicopoian,
ce s'a facuta stapana pe 2 mosil si le-a dijmuita, ale vorniculuT Slatineanu.
Porunc5, de volnicie pentru una Enache, catre vel armasa, ca sa o dée la
Ocna Telega 149
Carte legata, rèspunsa la vatafula din CAinenT, pentru o muere de dincolo de muntT,
ce fusese prinsá arandti in téra i detinuta la judecata tére1 149
Carte legata CaimacamuluI Craiovei pentru 2 hop ce sunt prinsl acolo, sa-'1 trimita 150
Pitaca la polcovnicula de seimen, ca pe Alex. Colceag sa-'14 ridice la. Inchisúrea
seimenilor. Porunc5, la ispravnicil Focsanilor, ca sá se iée In scrisa lucrurile
luT Bogdan arménula, ommita de Osman Nefer 150

Romixmone 539
Pagina
FlAspunsti catre ispravnica ot sud Valcea cum ca. a scrisd M'Aria sa InAuntru
se pringa Dima Soittos, ce trece peste munp i prada pe plaiasI 150
Carte de ftore armad ot Craiova 150
Carte de ald 3-lea logof. la Divanula CraioveI
Volnicie cu mumhasira paliar., sa aduca pe Map, i Caterina, ca sa stea in ju-
151
decatá cu egumenula Bistriteanu. Pitacü la dumnélul vel spat. i vel
agá pentru o muere si cu un-d copild dela orasul Tibre de peste Dunare,
ce ati furatd nisce banl a unuI Serdeni Gheciti, Osman Aga stApAnuld lor 151
RAspunsil la Caimacarn4 pentru averea unuI Stoian capitan, ce aa fugitd la NemtI 152
Carte de condicaril de judetil 152
Numele condicarilor ce se orAnduescd pe la judete 154
Rèspunsa la ispravnica PrahoveY, pentru suditi1 ce tind veniturl la moi1. Porunci
catre isprav. ot sud Teleorman pentru und Nicola ot Rol-de-Vede,
ca trimitA la Maria sa. Porunca. catre ispravnicil ot sud BuzAd, ca
sá trimita la Voda. pe Alargarit biv 04 3-lea vist. 155
Carte de boera judecatorn la depertamentul de patru ot Craiova 155
Carte de judecatorti la Divanuld Craiovel . . 156
Carte de judecatord la depertamentuld de criminalion ot Craiova 156
Carte la vornicula Prescovénu, pa sá fie si dumnéluI la Divanult1 Craiovel . 157
Carte la dumnélul caimacamula Craiovel pentru dumnélul biv vel vornicd Proscovénu
Carte catre caimacamuld Craiove1, dAndu-se scire de judecatoril ce s'ag rénduitd.
Divanitil CraioveI afar& din dumnélul Prescovénu ce s'ad rênduita cu deo-
157
sebire, 1791, Noembrie 18. (Top sunt hoeil roman», 158
Depertamentual de 4 ot Craiova . 158
Depertamentulti de criminalionil ot Craiova. Poruncá catre agá ca sa slobéda,
din inchisére pe uncí oeril al lul Dumitrache Turnavitul. Carte de judecatoril
rAndititil la judetri 156
Judecatori1 ce s'ad rAnduitti, 1791, Noembrie 12: la depertamentula de 8; la depertamentulil
de sépte; la criminaliond. BoeriI epitropT. Ajutoruld epitropilor
Se da carte de volnicie zapciuluI spataxescti, sá mérga a gasi pe negutitorasulli mamularO
Tanase si a-'1d aduce inainte impreuna. cu Samen arménd i Panait
160
fostd capitand de volintirT. Carte legal& la caimacamula CraioveI pentru
holta luI Dobrotan a o vinde la mezatti. Carte de volnicie cu 2 neferl
ca SrL aduca surghiumd la MOnastirea MarginenT pe Dumitrache Deribeiu.
116spunsil la isprav. ot sud. Prahova pentru marfa Radulul MAnzul.
de volnicie zapciulul spatarescO, ca srL ia pe Stoica ot Flamanda
Carte
duca' surghiuma la M-rea Marginen!. Voinicie cu mumbasirù, cu zapciO
spatarescil, srL aduca pe nisce 6men1 dela satuld TignescT pentru pricina
judecatil Armenilor ceI jafuitl de Tanait ce all fostd capitann de volintirl .
Anaforaua ce s'ad flcutil in dosula jalbeI ltli Barbu 13echénul pentru paguba ce
161
'I-a"facutO unti hotd. Raportulti lul Teodorache pahar., Dumitrache stol.,
Constantin stol., Dumitrache serdard pentru jalba lul Barbu Bechénul . 162
Judecata 10 Alex. logf. eu Constantin Ciolac pentru o casá ce ad hotaritil a o lua
cu protimisisti. Divantatt cérta pe judecatorl Ca nu ail conclusa bine acestri
procesil, prin anaforaoa din 1791, Septembrie 18 163
Anforaoa Tudorache pahar. si Durnitrache Bréz sérd. Cu resolutia Domnulta

540
#. A. IInteittit
Pagina
tlin 18 Septembrie 1891, relativit la judecata hit Const. Ciolac i Alexandru
logofètil. Ordiiiiil liti 'S'oda ca in susil disa judeeata sa se urmeze diipa eapula
111 listilla optulea din cartea 10 Armenopulos 164
Judeeata argintarttla cu Panait selarula pentril primejdia ce s'a inte'inplata
la sotia lul din prieina unor pisltile ale set:trulla 164
Raportula lui Iordache grarniitica, Serban Andronic i Dumitru Clucer. pentru nevasta
lui 1-triste argintarula ce a fosta impuscatti (ranitA)de tina soldala care spala
pist6lele liii Panait selarula
Anaforaua ce s'ají facuta in dosula jalbeT vataftiltif Iladu cu alft tiganl din 63ta
lu1. Raportula lui lordan gramática. Serban Andronic si Dumilrache Clucer,
165
relativa la cele comise de vAtaruin Radit i céta, liti de tigani 166
Anaforana penlru prieina duninélifi medelnicera I6n Stirbeirt cu Dinul Orèscu polcovnica
pentru una igana. Raportula DivantilitT in acésta afacere . . . 167
Raportula bit Stefan Prescov6Ind pentru una Portilrescu care a insultata pe Jiantil
anaforaila Dontnitiul relativa la acésta ;d'acere 167
Judecata luI Iilie ovreittlil din teca lesésca cu vatafu céla lit1 de butarl pentru
o bute Cu rubia ce i-aa spart-o bagemdu-o in pivititit 172
Anaforaua ce s'ají Menta In dosula jalbil a lude 4 ot satula C.ampu-mare sud
Arges, pentru alti 4 InuenI de ai loe ce se allá inchis1 la puscarie pentru
cheztisia Ploscariultil 173
llaportula vel vistieriduI catre Donnitia penIrti afacerea intre ispravnicT ot sud
Prallova. Enache Ciupescul si Mire Matiolaclie "Tuca. care reclama a din
causa Ciuteientid liime de una aga turca 20 care en IêiiQ. Ordintila
Domnitortilitl 174
Dragliieéntt Grecénu medeln., CoiNtantin pit.. Iordache Ilutlénu clucerrt, Pashal
vtor. vist. aréta Donmultft eererea ce face milt6ra Pftuna pentru succesiune
la averea tatane-séa. Ordintila Domnulul din 1792 Ianuarie 10 176
Catre dinunélor boeriI judeatorl ot depertamentula judecateT
Prieina de judecata ce are popa Stan dela Zimnicea cii Négial. Iota de acolo, pen-
177
tria nisce hanI negutitoresa Interogatortila 177
Pillete interogatorultd cliestiuniI de ma1 susa 178
Sentina provisorie a judecatorilor 'l'Habitara Domnitorulift. Ordinula tul \roda
catre aprodula vatasesca, de a conduce pe anabele part1 la ispravnicil din
jud. Teleorman
Cererea luT Pana vel bana. Nicolae Brancovénu batiù, vel vorn., vel logof., catre
Donm. de a ordona sa. se aduca la judecatá Sartal parcalaba ot Tiganesc1,
179
pentru a se completa judecata intre Stefan i Salmen, armenT, cu suditula
n6mta Panait. Ordintila Donnitilul. Anaforaua liii Stavrache de banil
ce i s'aa luatri. eand s'aa dusrt jticandil cu naprustace. de cei mal josil
adeca cu una liristache poleov. cu altit
Raportula DivanuluI pentru judecatit intre medelnicerésa Anastasia cu tilda
180
vitrega lonita Falcoianu 18E
Pa de zestre, a niedelniceresa din cate eere tul lonitá Fäle. lipsa. 182 181
Anaforaua 1111 Dobrotan pentru datornicT. Anaforatia egumenultil Vilcaresitintil
chir Nicodin Cu Gheorglie Diaconul Pan:1, Grigore si Itadu din sud Vasca,
pentru calcarea mosiilor din botara
Ilapoitialit vel spatarultil Alex, Greceanti. in privinta judecatel dintre Consl. Cielep
184
mili capilana din jud. Teleorman, Ordinitla DonmitorilluT, llapor-

lerontA Iloatimottt 541
tula lul Voda boerilor judecatorT dela depertamentulil de sépte, cerAndu-le
daca trebue a se vinde cu mezatil casele cuvenite unor minorT.
Raportula judecatorilor 186
Judecata luI Isac ovreiulil cu Hagi-Moscu pentru nisce sare. Raportulii judeciitorilor
i ordinulti DomnuluI 187
Volnicie cu mumbasirlacu, sä dée pe Ión i Alanciul la °cilia 'relega 189
Carte legatä la egumenultt Int.Thastirei MarginenT ca sa slolaida pe duinnéluT Caramanlau.
Volnicie etc mumbasiril, sa, aduca pe Toplicénu. Volnicie cti
armaseln sa aduca pe nisce ucigasI dela Teleorrnan. ce ail omorita pe mitt
Tulati great ianiot 189
AnaforaualuT Mecsovitul cu Zoita, sotia rèposatultd DasuluT, ce ati fosta nepota
Nitulul, pentru tal. 600 dela Zoita, cu 3 zapise. Ordinulil Donmulul. 190
Judecata Oprel ¡lea Ungttreanu, cu tufecci-basit Mavrodin, pentru nisce galbenT ce
se qice cii avutil la gatulti une1 oI 191 192-193
Ordin air° vatafultt dela Cainenl, pentru septe cittane; pe Sandu sin Andrel dela
Cotesd 0 pe Dumitru sin Maleiti trimita. la BucurescI 191
Judecata egurnenuluT sfinteT ramastirT Comana, cu Nanescu, pentru mosia mOttilstire1,
ce se botarasce cu mosia luT Nanescu si se Impres6ra de Nitnescit . . 191 195
Judecata satrarulul Iordache Nicolescu, cu Gheorghe si Tudor din sud 13'17.66
pentru cele ce cerca dela dumnéluI 196
Carte prin care se trimete la ménastirea MarginenT, Raducanu Topliceanu . . . 197
Pricina ce ati avuta Nitu Capitanu ctt Maria NIttsulingione, pentru cad aú scosti
felucca lui din fire si at' dus-o la casa eI, pentru care pricina s'atl scosiT
din BucurescI 198
Anaforaoa In pricina MT Stan, ce are sti iée datorie de banT tal. 148. dela cumnata-séti
Sére 199
Rèspunsa calve boeril hotarnicT, cc sunt orénduiti la rnosia Sltinic, a mtinastireI
Coltel 199
Pitaca la starostea de negutitori, ca sti v6i1q5. via Dedulit1 la mezattl 200
Pitacti la starostea de negutitorl, a vital° cu mezata viile Dedului. spre a plati tal
102 ce este datort1 Jul Dir Suclitut . . . . . 20L
Pitaca catre caimacamula CraioveI, penlru vinderea la mezatil a une bolt1 a ltet
Hagi loan staroste ot tam si pentru Disco móte, sa se spite uncle se nuit . 202
Zapistila de asegéminte 1ntre slug: Scarlat Milialescu cu Diamandi Bulticbasit. penfrit
rèmasula sotiel luT . 201
CAP. XI
Bovril sub M. Stitt'. Privilegliiile boeresc1 sub M. Sutu 201
Ponturl pentru scutelnicT, aratatére de chipulti si mijioculü prin care sil se !hell
urmare de acum Inainte .
Porunca data de M. Sutu vel vist. lenache Vacarescu. ca sii pile In aplicare pon-
205
turile de scutelnicl maI susti citate 220070
Hriséve speciale unora din boerI pentru scutelnieT. Hrisovulti durnnéltrt banult6
Chica pentru scutelnicl. Scaune de nuiceltirie scutite ...... . .
Palm carp la warn scaune din BuctirescT. ce cu brisovú i cu deosebile cartI
le are sculite casa Itiminatuhil beizadea Grigorasco Sutu. Cartea (11=16-
Pagina
istoria Romeiniloril de V. A. Urechill, TOM. JI alll serial, 1786 1800 al IV-lea data 1774. 05*

V. A. tiltECHIA
Pagina
liii logf. Manoi1 za vist. pentru una scaunii de carne din BucurescT.
Calle de sculire a ami( semilla de carne alit lui Dumitrache duma . . . 208
Carie de una scauna de carne scutita alti ha Serban biv ala 3-lea toga din poporulü
sud Buzárt. Jalba si porunca gospod. ce s'art Menta In
(losa pentru nisce seaune sculite, ce art mosnenit DobrotenT, pc mosia lor
sud. Saac
Cartea duninéluT vet logf. Cretulescu pelani una semilla de carne din valea Poe-
200
neT. sud Saac. Carte de volnicie data biv. vel hanulul Nicoltte Brancovénta
de a face pe mosia chut-mata GagenT térgit tu fte-care anil la DunlilleCit
TomiT. Carte tota catre Nicolac Bdincov. biv vel baila penlru scutire
a 4 scaune de carne si apérare de erbárita 210
Brisovulti dumnéluT vornicalaT Morirá pentru mosia PloescT. Carte de slobotlenie
biv. vel logf. de téra de josa Costache Ghica de a hice térgil o data pe sèptèmäná
la mosia sa BaTcoin sud Prahova 211
Sése-spre-gece privileghiurT ale vornicilor, Insa 8 de téra de stisCi si 8 de téra
de josti
M. Sutil Tedia de asttpra boerilor camináritula iii iinatO de Mavroglieni, scutinda
pe boerl de la vel baila pana la vel clucera de arie, mitropolia, episcopia
mandstirile mar". PublicatiT pe la bite judetele pentrtt crninrituí. ca sit
213
se iée de pe la boerT
TreT privilegiurT ale logofetilor de la depertamenturile din Bucuresci, "usa la de-
214
pertamenturile de opta, de sépte si de criminalionrt 215
Patru privilegiurt a mara logofett de la Divanula Craiovel 215
Hrisovula de scutire i dare de privilegiT a patru logofett de la epitropia obstéscit
din BucurescT. Cartea de scutirT a Itizbasil de la Divanit 21G
Ilrisovulrt Domnulal M. Stita prin caro se relnoesca ciocanasilor de la ocna mare
din Valcea scutirile i jurisdictiunea specialrt. Mile date la boerT. Pitaca
catre stolnicula Dumitrache, ca srL dée lal. 1000 pentru beTzadelele GliiculescI
Pilan la boeriT epitropt, ca sA deschi4á o odae de la Dtímna Bilasa. ce este en
217
Iticruil ale d-rulul Glieorgache, s'O o deserte penttu batuda llrisoscoleu.
Cartea lul Gavril avgibasa peste venittorT. Avaetul Multurdariultir
Campulunga obtine si dela M. Sutu reinoirea vechilor séle privilegiurl de municipiu
218
Citea de clacrt a dumnélut vel vornica Moruzi pentru maja PloescI . 219
Itrisovula orasenilor de la Campu-Lung sud Muscel 220
CAP. VII
Barde i vrimile sub M. Exporittla de rimatorl, incetaté In limpula ocup.
austrioce, rehicepe. Cartel legalä catre ve! sardarit Dumitrache ispralniculu
ot sud Gorj pentru 2 parale de rimatora cc ese din téra
caro la tate judetele cu plaiurI a nu se mal /tia cate 20 parale de la eintittoril ce
222
treca inlauntru, s'au ridicata 222
Taxe vamale gostina. Pece cartT la judetele cu plaiurl pelan vama rimatorilor
223
Carie legatá la ispravnicil dula Valcva pelan' timittorT. Carle la, N-Martilla dita
Citinenl, iota pentrit riniAlorl. A dota carie eiltre acelasT In acetozt at'acere
223

.....110se
IsTuutA fiordNii.oker 54:1
Pagina
Cererea epitropiel obstes11 a i-se acorda venita din vaina porcilor. Hotarirea
Donmulul din 10 Noembrie 1792
Anaforaoa epitropilor pentru banil cutiel ce ail luata dela medelnicerula Mimilit
225
chip& cartile negutitorilor. Ordinula Domnultil In acésta pricina. M.
Sittu opresce exportulti marfurilor si prod. neprevétlute in tractatele Turciel
cu Austria. Ordinula DoninuluT asupra anaforalel epitropiel obstireI pentru
absula ce se fa.ce cu vinderea slujbelor epitropiel .. .... 226
Anaforaoa in pricina de mal sus il
Anaforaua epitropilor pentru Implinirea avaetulta cutieI dela ceT ce imbraca caf-
227
tane, urmata de 2 ordine ale Domnultil relativo
Carte legata la vatafula dela plaiula CampineT. pentru celea ce stint oprite a nit
227
esi din térii, 228
Carte ce Watt data caminarulul Moscu-pentru vamile din 12 judete i tèrgurl de Mara,
a fi tota asupra duninéluT si pc aceste patru lunl pana la stèrsitula anuluI
Carie armasultil Arcudi, cum ca 1-a data Maria sa carvasaraua pang, la sférsitula
229
lul Decembrie. Vama de térgur1 arendata caminarulta Mogett. Ettafumaritula,
majaritula i cele-l-alte (MA pe 1792 229
Saptinaritula vornicultil de harerna. A treia strigare a mi lor si a slujbelor vamilor
1792. Licaatiunea 2.30
Porunca catre ispravnicii din sud Slam Rémnic a nu ingadui sit' vie pleura din
Moldova. Cartl la bite judetele cit plaitnY si la caiinacamtilil Craiovel
pentru oprirea vitelor marl 231
Pilaca la 4 boetY pentru ca sit faca teoria catalogulta amilor . . . ..
232
Carte de vamit, caro se da' impreunit cu catalégele. Catalogula vamilor 233
Cartl 17, la téte judetele si una la caimacamti, ca din iliva lul sfeti Vasile, adeca
la antéia Glienarie, sit rénduiasca cate unit credinciosa la vantif. (FPO) . 283
Cart] legate la ispravnicil plaiurilor de peste Olt, a nu se indrasui sa slobéda vile
a trece peste hotara in éra romanésca 244
Carte legata la vataful4 de plaiula Caineul sud Arges, pentru nisce marfa, a o slobodi.
Ponturile de vétalarea vamilor pc anula 179?, lanuarie . . . 249
Restrictiunl facute la vamuirea suditilor 250
SitpunAiitula ca birù' generalCi. Carte de sapunaritil. Carte la mrna orénduitulta
dela carvasara, ce se trimete la Siigarcea 253
Cartea ce s'aa data la mama domitulul vol vamesti, pentru a oréndui mortasipl sit
cattle marfa ce o ascunda negutitoril viinda pe &lima. Pitaca la aga,
pentru vatafula de macelarI i de tabacT, a aréta la carvasara pe cel ce
vénda i cumpéra pel.Ponturile veniqérei vitariciulta anulul acesluia 1791
CotAritulil 255
Circulara catre taxildariI de prin instritiudu-I a urma conforma cu ponturile
véndèrel vinariciultti. Carte la ispravniciI ilfovului, ca sa mérgä unulu
din dumnélor in judeta, sit mésére .cu urmare ditpa ponturile vinaricittluT,
fiind-ca vinaricerl domtiescI la acela judeta nu stint 256
Cartea ce Wail data la manite color ce ambla ca slujba coturilor si cu ploconulu
d'imAr4ieT prin jude1c, ca sit le dée ispravniciI ajutorti. Carte de ploconu
la crimarasia noud. Carte de colaritti alO camarasiel domnescI 257
Carte ce se da dumnélitY vel camarasa, pentru coturile co se datt pe la negutitorl
prin tkrgurT. 3 cilr0 In 12 judete, la mana celor ce stint orfinduitI pentrit
ploconula cutnìuTxitíiei §i a Imptir1i (Mud 258

7)44 V. A. thisena
Pagina
Gardaritula, venitü ald spatarulta ald 2-lea. Carte de gardurarart ala lui alii 2-lea
spatard, la judetuld BuzettluI. Carte pentru mgsuratulti butilor cu cotula
lul vel cupard. Carte de slujba Incarcatulta i descarcatuluI butilor . . . 259
Apaltula tabaculta. Caminaritula. Cartea dun-wail vol caminara pentru vama
tabaculuI din Bucurescl
Cartea ce s'ait data locuitorilor din plaitila Slaniculta sud Buzga, pentru supgra-
260
rile co aa de caminarT i de vamesT. Stujba can tartiluT. Carte de slujba
cantaruluT 261
Fumarituld. Fumaritulil baltilor. Carte de furnaritula Bucurescilor. Carte
de fumarituld baltilor 262
Majaritula. Carte de majarita. Erbaritula. Carte de slujba erbilrituluT 26.3
Stirgria i fieraria din Bucuresa Ciohodaritula. Carte de ciohoddritù'. Monopolulti
luminarilor de céra. Carte de sarOrie i herarie din BucurescI . 264
Ceraritula. Cahvenele. Vol cahvegiula curtil cu avaetd dela cahvenele.
Carte de lutninararie de céri in Bucurescl. Carte de slujba ceraritultiT . 265
Ocnele. Doug call catre caminarula Moscu cum ca, 1-ail data ocna i Telega
asupra-1. Cartea luT vol cafegia. Cartea luT vol cahvegiti pentru
o cahvenia din Craiova 247;
Poruncl pentru sarea furatA, cu mumbasira 6meniT Mariel séle. Volnicie Cu mumbasira
: Manolache mart) ca sA mérga, la vol Ocna sud Villcea, ca sa
iée socotéla luT Const. Haralambie de venitula Ocitel 267
Carte deschisa catre epistatiT .ámarasilor a cate trele ocnele, pentru hotarirea ce
art facuta Maria sa, cum sA urmeze a vinde sarea dela ocna, iar a nu cere
pretd mal multa. rartea co s'aa data la mana vol camarasulta, de a
pazi In drumula Giurgiulta si ala Zimnicilor, carel ce mergd cu sare la schele. 297
Cartea pentru malurile de sare din sud Slaam-R6mnic i Buzgd Saac, care sunt
a se pazi. Doug carp deschise catre ciocanasil i Maglasil dela ocna
nic i Telega, a-''l face datoria slujbel lor . 969
Oerituld. Carte luT Dimir-Baba-Teche, ca sA iée dela ocna Telega 150 bolovata
sare. Mille ce s'ad data de mila de sare gilsdasilor, ce sunt pe drill-II-mkt
Tarigradula Hrisovula pentru scaslOmèntuld oTeritulta 270
carp deschise pe la t6te judetele pentru vornicel i pentru vitele ce facti stricaciunT
272
carp legate pentru totT vatafil plaiurilor pentru vitele ce aduca barsanil din 'Alintru
la ptistine, a le lua In scrisd cand vinti, ca sa. vada cu cata rsi1 din
térl. ... 272
Avaetula platurilora. Avaetulti plaiurilor, ce este a se da dumnéluT vol vorniculta.
Plaiurile toril de susa i dc josil argtate anume 273
Cercrattra oeritultd. Porunca la isprav. ot sud Olt, ca st faca cercaturt la cumpgratoril
oerituluT. Carp de cercatura a oerituluT pe.anuld acesta 1792, Ottenarie
3 274
Carti legate la isprav. Oltulta, Teleorman i Vlasca. Porunca, in dosuld jalbiI armasuluT
Manul tacsildaruluT, vinariciulul din sud Muscel, ca sit iée havaetula
scaunelor de la macelariT de acolo. Doug carp deschise a face cercatura
slujbasilor vinaricittluT, in sud Dolj i RomanatT 275
Jalba i porunca unor barsanT pentru supgrarea ce li-se face impotriva
la mosia ni5raistirel Ponturile arglate Dommilul. de condicarti,
asupra ,carora punte li SP facea asuprirI blirsanilor 276

Pagiva
Jaiba barsanilor i porunca ce s'ad data la pricina lanel ce tumid de la oile lor.
Ponturile ce sunt In condica Divanultd pentru ArdelenI
Cincl carp la Juana suditilor mocanI pentru vacatituld streinilor ce este de platescd,
a nu se supera impotriva, Insa una la Arges, &tie la Valcea si doue
277
Gorj. Porunca Donmultd catre mocand de pe mosia vel vist. Ordinula
DomnuluI catre varnesil de carl s'ad jaluitti mocand, Anaforaua depertamentultd
despre judecata vamesilor dupa reclamatia mocanilor 278
Hotarirea DomnuluI In afacerea mocanilor cu vamesii. Carp legate catre valafil
de plaid pentru oim1. Insemnarea de cap soind i plaiurile uncle s'ad
scrisd carple acestea
Carn la cinc! plaiurI pentru solml, balaban!, coro!, neobichluin, earl sunt Insemnap
Inapol. Carte la vatafuld Cdnapend pentru a orendui Inca und *alma
279
peste ce! dol. Volnicie Cu mumbasird, ca sa aduca pe Filip Produlescu,
zapcid sud Ddmbovita, pentru Incarcatura ce ad facutd locuitorilor.JafurI
In Mcrae pa.durilor
Pitacd la vel agá, a areta Mariel sale de petrele i altele ce ad fostd la casele Dotn-
280
nescl ce ad arsd, i la biserica de acolo . . 281.
Vinariciuld
ISTORIA. 110111/41LORt 545
Ponturile strigareI de vinaricid a anultd acestuia 1791, August 31, strigare d'anteid
Carp legate la judetele uncle are mill de vinaricid episcopia.
mtinastirea Caldaruszild, meinastirea Znagovul si mtinastirea CistneleT, calve
ispravnicI i vinaricerl, ca band sa-'1 trimita la visterie, ce se va face mila
mOnastirilor acestora. Protectiunea acordata de Sutu sctilel dela Agiesci. 282
Carte de slujba gostinaritultd din ttitä Ora, caro este afiorisita la ctila i biserica
ot Agiescl sud Ialomita. Carte case! MarieT sale Grigoras, pentru 4 scaune
din Bucuresd, a le avea scutite 283
deschise la judejele margineT despre partea Orel nemtescl, pentru ramatorT,
a se lua de fieste-care cdte tal. jumetate. Cartea mônastireT Pante/imon
pentru fumarituld Tergovistel. Cincl earn iarasT ale Mariel sale, beizadea
Grigoras, pentru 5 pivnite, a avea scutite aid in Bucurescl, care s'ad Mudd
asemenea una cu alta 264
Cartea ce s'ad datd orasenilor din Focsanl, de pe ponturile vainel, a nu li superail
de vama 285
CAP. XIII
Comercid. bresle, narturl subt M. Suttt. Protectiunea comercitiluI i industrie].
Cartea starostel de negutitorI de starostie 286
13réslalbucatarilor. Cartea lul Panait Ahci-Basa, de valasie. Cartea bragarilor
din Bucurescl 287
G&ta croitorilor, subt M. Sutu. Hrisovuld salvaragiilor din BucurescI . . . 288
Ilrisovuld breslel barbierilor din Bucuresci 290
Jalba i porunca croitorilor celor maI grad. Carte de staroste de papugiI . 292
Organizarea In brésla a telalilor i misitilor. Carte de maimar-basa 293
Carte de telal-basa. Hrisevuld evreilor din BucureseI 294
Carte de staroste de armen!. Intrebarea narturilor. Oprirea preturilor exagerate
295
281

5 Vi
V. A. tJANClla
l'itglua
Pitace la spatarie si la agic ca s cerceteze pretttlit bucatelor la fiesce-care i de
ttIrgrt i sa aréte Mariel sale. Pitaca' pentru a se pune llartO lucrurilor
de máncare i cherestelelor 206
Raportula boerilor prin care se aséza nartula carel: Nartula carel de ce fela se
obidnuesce a sé vinde In tîtrga. Aiarula pentru carnea de vaca . . . . 297
Aittrula pentru carnea de 61e. rémlare.t 208
Porunea catre vel ag s dea nizama macelarilor, a pinte In aplicatie nartula de
nutl susa. Anaforatta de a viudo carnea Cu nada, cea de vacâ de a
9 viudo macelariT cate parale 5, cea de 61e paiale opt. Ordinula Domnulul
de a se, aplica acesta 'tarta 299
Aiartat carne! de 61e. ViIngarea. Alarida carnet' de vaca. Vénqarea . 300
Publicatiite la t6te judetele si la caimacamil, pentru nartula carnel de 61e . . 301
Ordinulu D-torulul catre biv vel post. epistatula agieT i epitropl al obsteI, sa cheme
pe Alexe Hagi Manta, ea sa aléga una orna din al epitropiel, care cu ala
sért i eu ala macelarilor sa faca aiarula vitelor mart. 1792, August 7 . . 301
Pitaca la spatarrt i agá pentru nacelarl, a nu-'I Ingadui s'a' vênA vitele lor cele
grase i sa, cumpere altele alabe, de trata seaunelor. Nartula brutarilor.
Raportula boerilor epitropl de preturile pe carl se ~da artieolele de brutarie. 302
Socotéla uncí chile de gráa bulla, spalata, curatrt, pentru jimbla l'acula. de jimblati.
Socotéla de parte. ce scota brutarit In tèrga pentru obste si precum obicTnuescil
de puna gran de 3 mlnI, asta sa. faca socotéla pe 3 chile Impreunate,
lusa iar din grart si palie alba, 303
()Minuta lul M. Sutu, ca sa se dea de catre vel agá una nizama pentru ca brutaril
sa urmeze nartula' de la pag 303 304
Anaforaoa epitropilor pentru brutarl 301
Ordinula DomnuluT relativil la anaforaoa boerilor pentru 'mutad 305
Pitacti la aga pentru brutart. ca s'a-1 silésca a avea zacherea pe cate 3 lunl inainte
gata pentru vreml Int'émplät6re 305
Pitacti catre ispravnicil ot sud Ialomita de a face sA se eftinésca panca In acela
judeta 306
l'ataca catre vel aga lordache Sutu, a Otee !tarta pentru parte po para 135 dramurI
i sa publice acésta spre sciinta tutulor. Carie legatâ la ispravniciT
pentru nartulil bucatelor, trimitêndu-se si copie de aicl. Pitaca
la agá., pentru ca sA silésca pe brillarl a vinde panca (lupa. nartulti ce se
aréta 307
Publicatie la t6te judetele petru itartula carnet si alrt panel, ca, nu se urmézá
dupa, hotarlre. Pitacrt la vel vist.--pentru pretula mierel de 6stimprt . . 308
Dou6 cartl deschise catre oräseniT de la Urzicen1 i de la ROmnic i de la FocsanT
pentru scumpetea ce se urinéza la vé'n4area lucrurilor. Carte la boeriI
epitropl pentru narturT, trimiténdu-se 2 nadar( de celea co sunt trecute
inte. Carte catre dumnéluI vel agá.' pentru nartur1 309
Nartula ce Cu sfatii cu parere de obste ama' hotärîtû Domnia mea, sa se tirmezo
acum Inteacésta vreme la lucruri de ale mandril i altele eunt mal
josrt aréta 310
Pitacil la aga. si la boeriI epitropl, ea sa puic nada si la bacaniile ce vina de
peste Dunare 311
Nartula Incaltamintelor de téra turcésca i ce diutea bactinieI. Cum v'éndri
pravaliasil de voia lor 312

'n'ORLA ROMINILORO 547
Pagina
Marra tic bacanie cum o vétula bacaniT de yola lor. Vèndarea dela rusT. (lupa
insciintarea capichehailor. Raportulti DivanuluT cu.observatiunT asupra
nartulul bacaniilor l'acula de epitropiT obsteT 313
ROspunsa la ispravnici1 DamboviteT pentruv 6ndarea panel, cum are a se urtna acolo 314
Raportultí boerilor epitropl din Septembrie 1791, prin care cere de a se face 'tarta
si la orasula CraioveT. Raportula epitropilor Insotitil de o lista a obiectelor,
pe carT s'ají plisa narta neta. Mirla generil 315
Chicl cartI legate la 5 judete, unde sunt zalhanale. la llfov, sud Saac, Vlasca, Dambovita
si Prahova, ca sa nu taie macelaril vitele acolo, ci la scaunele Bucurescilor
310
Publicatie la 12 judete pentru nartula carneT. Cheresteatta 317
Porunca legata catre ispravniciT ot sud BuzOti pentru nada. ca sa urmeze (lupa
catalogula Domnesca. Dogaria 319
Narturl la R6mnicul-ValceT. R6spunsti la ispravnicI, trimittuulu-li-se si copie
dupa. narta, de rêndula la a le mancariT. China vinurilor. Descarcát6rea
i Incarcatórea butilor 320
NegutitoriT conrupa pe cel Insarcinal Cu facerea narturilor. Pitaca la aga pentru
nartula cama Pitaca la vel ag., de a face cunoscuta la totT de
obste nartula carnet. Rgspunsulti DivanuluT catre Domn, ca aa Intocmila
una narta de t6te lucrurile de consumatie dupa starea vremeT de acutn . 321
NarturT in judetele Sacueni i Prahova 1792. NarturT in Muscel 1791. NarturT
In RomanatT. Douè cartl legate la ispravniciT ot sud Saac i Prahoya
pentru nartula de carne, p5.ine i ltunInarl. Carie legata la ispravuiciT
ot sud Romanatl pentru nartultt carneT 322
Pitactí catre dumnélul vel agá i credinciosilor boerT epitropT, pentru ca sa, pue
la orènduell nartulti lucrurilor de Imbracaminte si incaltdminte. Pitacti
la dumnélor boeril epitropl, pentru Imbracaminte i Incaltaminte praste, a
pune narta 323
Portilla legata la ispravniciI N'alca pentru iêndulú narluluT de Imbracaminte.
Anaforaoa dumnélui vol aga. pentru suma seulul ce este trebuinciosa lumlnararilor
din Bucurescl. Porunca DomnuluT catre vel vist., a se opri
dela zalhanagil 80,000 oca sea, pentru trebuinta Bucurescilor. Pitacti catre
biv ve! postelnicula Iorgache Sutu. de a comunica lumlnararilor sa-'1 spuc
cata sea le trebue 324
Anaforaoa biv ve! postelniculul Iordache Sutu. comunicanda dumnéluT cele corte
prin pitacula de maT susa. Anaforaua dumnéluT vol vist., pentru State
postelnicula, ce are 15,500 oca sea, a avea voTe sa-'111 v6tula luminar)* cale
parale E8. Ordinula DomnuluI la acésta anafora
Pitaca la clumnéluT biv vol post.. epistatula agieI, ca s'a taxata mia de oca de
sea Po 725 talerT. Anaforaoa Divanulul din 5 Octombrie, 1792. Resolutiunea
Dommtlul asupra acesluT raporta :3 '6
Nafta asupra munce1 tOranulta. Pitaca catre durnnélor velitiT boerT, pentru
pune mula ilel, celor ce lucréza la sal:a, cósá. si la alte lucrarT. cata O.
li se dée pc 4i. Nartulet ce cu sfata i parere de obste. ama hotarnu
Domnia mea, sa se urmeze acum intrlacésla vreme la !t'eruta viitor. i china
vinurilor si alte, precum mal josil se aréta. 1792. Maia 5 327
Nartula nalbarilor i potcovarilor. din 23 Noembrie. Lucrula viilor. Dogaria.
China vinurilor 328

548
V. A. URECIIII
Pogina
Narturl asupra cheresteleT. zidariel i dulgheriel. Call 17, legate, la 17 judete
alta la cairnacamuld Craiovel, pentru nartd. Pitaat catre boeril epitropl,
pentru nartuld imbracamintelor celor prdste. Pitaed dire vol arrnasd. a
publica nartuld nalbangiilor i potcovarilor. Anaforaoa boerilor, din 1791,
Noembrie 18, prin care-'s1 dad pilrerea asupra uartulul potcovarilor. . . 329
Pentru potcovituld cailor. Pentru potcoyituld cismelor. Socotéla la una oca
herd. Nartuld felurimilor de cherestea i zidariel i dulgheriel, ce cu socotéla.
si Were de obste, s'a hotaritil ca sa se urmeze la tdte acestea mal
josù numite, Inteacésta vreme. 17112, Maid 5 330
Carte cAlre boeril epitropl cu palm narturl de acestea, earl sunt trecute lnapol . 332
Carp legate la 5 judete a Indemna pe locuitorl sa vio cu bucate la tergd, de véndare.
Multi asupra lemnelor de foal. Carte deschisk catre dumnélta
vol spatarulti i catre dunanéluY vel aga, told pentiu narW, carora li s'ad
trimisd si doua narturl pecetluite 333
TeraniI véndator1 de lonne se punti in grevil. Domnuld i boeril IT silescil sa
vénda lemne. Anaforaoa pentru nartuld lemnelor de foe, In ce chipa sit
se urmeze la plata si pentru a se face orénduiala sut se aduca, lentil° de
vandare. Ordinuld Domnulul la acésta. Patru clip la caimacarnti,
la Térgoviste. la Buz6d, la FocsafiL carora li s'aft trImisd i ate und narld
de acestea, d'inapca trecutd, pecetluitd 331
Anaforaoa DumnéluT vel aga pentru funi1 a le pune fiartù. véndatorilor clupa
dreptd. Ordinula Domnulul la acésta anafora . . . . 335
Pitacd la aga. ca sut silésca pc Wan], a avea untd de véndare. Anaforaua
dumnéluT vel vist. pentru orenduiala de until, a se aduce din téra, pentru
trebuinta politieI. Ordinulti Donmulul la acésta din 1792, August 3 . . . 336
Pitacd la aga cum sa urrneze bacana a vinde untuld i mierea. Pitacd la vol
aga ca sa silésca pe Meant' a avea Indestulare de cele trebuincidse obstel
politieT 3:37
Pitacti la agit ca sut silésca a se face Indestulare cu ce o ff la bacani1 uncle si altole
trebuincidse de ven4are 338
Pitacd la agA ea sa oprésel cele-l-alte cafenele afar& din cele dela easel° de bellied.
Pitacd la dumnélta vol spatard ca sa deschida carciumile din Bucurescl
ce emit oprite 339
Asemenea pitacti s'a facutti si dire dumnéluT vol Pitacd ca sa pecetluésea
pravAlia lul Michel spiteruld 339
Abuzurile capanlailor. Anaforaoa vol vistieruluT cittre Domnitord, ca sa se pedepsésca
und dre-care TlihaT Visan zapcití. Ordinuld Domnitorulul de a se
aduce i pedepsi Visan zapciuld 304
StreiniT sunt opritT a yinde Meanie Cu maruntisuld. Jalba negutitorilor de la
Pitesel i porunca MItiiel séle pentru jafurile ce li se facd. Hagi Freté
din sud Teleorman cu vamesil din Bucuresci, pentru vama de la nisce
15.11A 341
Anaforaoa pentru cel ce aducti marta de bachnie si nu ad vole a vinde cu
runtiplii, far& nurnal bàcanil. Ordinuld DoinnuluT la acesta anafora . . 342
Reinoirea dreptulul de bAlciur1.Carte ce s'ad data episcopieT a se muta billciuld
iarAsT pe mosia episcopiel mal apr6pe 342
Portnica catre spataril i agil, la staroste si la ispray. ot Ilfoy pentru térguld ce
este a se face la Agicscl. Cartea glutei episcopil Minnie pentru térgulti

ISTORIA. Roximmoad 549
Pagina
ce se face la DedgAsanl in cate o o pe sèptéinand, pe mosia Batea din sud
Valcea a sfintel episcopil, ca numaT vinurile i rachiurile sfintei episcopil stt
se vélidd, iar altiI sa nu fie volnicI 343
Carte a se face WO pc mosia BAbenT din sud Buzéd-Lunca. Poruned la ¡spray.
din sud Olt ca sd. se cerceteze balciuld ce se face de Blagovestenie . 344
13alciurI oprite din cauza epidemiel. Réspunsil la ¡spray, din sud Olt, pentru
a nu se face flinda Impotriva nizamuluT. Pitaed la starostea de negutitorT,
ca sd dée In scire negutitorilor a nu merge la tèrguld de la Campu-Lung.
ce se face de sfantu lije, Bind frica de smreduiald de btila ciumel. Carte
pentru ridicarea precupetilor 345
CAM legate la 6 judete: Maya, Vlasca, Dambovita, Ialomita, Prahova, Saac, pentru
precupeti1 ed s'ad ridicata i locuitoril aù a-sI vinde lucrurile lor In WO
nepopritI. Pitacd la boeril ce sunt asupra narturilor pentru ridicarea celor
cate 70 parale ce obiclnuia de lua aga de la brutarI 347
Parte din industria nationald In mana tiganilor. Carte pentru ed s'ad ridicatd
havaetuld ce obicfnuia a se lua de zapeil de dumnéluI vel agd de la brutarI
pentru cuptére 348
Hrisovd pentru fabrica de arpaeasil a dumnéluI logof. Scarlat Greceanul . . . 340
Hrisovuld bisericel a 40 mucenicT, metohuld episcopieT R6mnic, pentru fabrica
de cérd. albd. Carte legatd la isprav. Ilfovulul pentru nisee bucate stricate
ale dumnélul banului Ghica din FerbintI, a le lucra la povarnd . . . 350
DestildrI de béuturl din bucate stricate. Anaforaua pentru nisce meid ald paharniculul
IonitA, a avea vole sa-'14 lucreze la povarnd. Ordinuld DomnuluI
la acéstd anafora 351
Jaiba egumenulul Paisie i economuluI Maim cdtre Diyand, pentru nisce grad stricatd.
Cartea Divanulul eltre vornicul Prascovén Caimacamul Craiovel.
Carte legate la isprav. din sud RomanatI, pentru vela ce are stolniculd
IonitA BrAiloiu a da porumbd la rImAtorl 352
Importuld vinurilor i rachiurilor stréine opritd. Aete relative. Anaforaoa vel
spdlaruluT relativd la oprirea cazanelor situate In incur! primejdidse. Ordinuld
Domnultil la acéstA anafora 353
CAP. XIV
Edilitatea publicd. Nesiguranta locuintel. Pitacd la dumnéluT vel spAtard
la dumnélui vel agá ea si desert° mahalalele ce sunt In stanga de poduld
Mogoséel pentru sederea neferilor MdrieT séle PasiT, ce sunt sä vie . . . . 354
CAIre térgovetil ordsenT i negutitorI din tèrguld Buzél. Told pentru acéstd prichid.
Recenseinèntd In Bucuresel 355
Pang la boeril cel orenduiti cu catagrafia pe Bucuresel, a face sévérsire ffird de
zdbavl i 'And Dumineed sá aducd catagrafia sévérsitd re 4ece malialale.
Dare pentru pavagiul stmdelor 850
Divan!,ld printeo anal'. arétA DoninuluT necesitatea de pavage si de o dare in acestd
scopd. Aprobarea DomnitoruluI 857
Anaforaoa epitropilor pentru a se face cisld pe pddurl, de podinele ce sunt a se
Mkt. Ordinuld DoinnuluI 358

550
V. A. UmEcniX
Pagina
Anaforaoa epitropilor pentrtt podinatl. c. nu ad de unde tia podine. Ordinuld
Domnitorulul 359
Anaforaoa epitropilor pontru odina ce este 1.611144d pe la podinarT. Ordinuld
Domnitorttlul la acéstg. anafora 360
Pitacd la boeriT epitropT pentru de a drege poduld dela Divand Efendisi. Poruna
la spätaril, la agg, si la armase'', ca din vinovatil ce se aflO incbisT,
dée la destupatuld santurilor la podurl. Pitacd catre epitrorl pentru
poduld d'inaintea caselor logofeulul Cretulescu, pe la Coltea si pe längO
casele vorniculuT Moruzi, ca sA-Id faca 362
Pitacti la bocril epitropT pentru a da podinT si a or6ndu polcovniculuT de podd,
sh faca puntT din scara Dortmésclpìn In podd. Pitacd la spOtard pentru
dregerea poduluT dela casele räposatuluT logof. BOleanu. ce urrnéza Fin
ntahalaua GorganT i dincolo pänO la isvorulti tmAduirel. Pitacd la
dumnéluT vel spOtard si la dumnélul vol aga pentru ineremetuld si astilpatuld
noróelor
Pitacil la boeril epitropl ca sà fack socotélit de cele trebuincitise la I refacerea ro-
362
dulul. Raportuld cluceruluT Costache i ala' lui Dumitru Varlaarn din :1
Noembrie 1792, cu privire la scutirea de facerl de podurl locuitorilor din
satele Slobogia i Bänlel din sud Diimbovita i Netezescl din sud lifov.
Ordinuld DomnitoruluT
Raportulti epitropilor pentru locuitoril podinarT din silbad ValenT de a li se j ida
363
dajdiile de cAtre epitropie. Anaforaoa dela epitropie pentru a sedte terma
ce vind cu care aid in Bucurescl tina ce se sc6te de prin santurile
rodurilor
Anaforaoa epitropilor arätänd suma cea trebuinciós1 de podurT la prefacerea podu-
361
lui mare ala t'érgultil de darà i cu porunca MärieT séle a face vol
vist. cisll. Ordinul DomnuluT
33(1i56
Obiclnuituld venitd' ald podurilor din Bucuresct . .
ltnpärtirea apel prin cismele. Ordinul Domnultil din I lanuarie 1792, cätre zapea
din Bucurescl. Pitacd la episcopuld 116nuncultd si la uniT din bocel
a lua socotéla veniturilor cismelel 367
Pitad" pentru socotéla cismeleT, afro episcopuld Remmic. Hrisovuld lul Dumitru
suelgi-basa 368
Anaforaoa pentru apa ce cera mithalagiT din Batiste a li se da din basnaua cismeleT.
Ordinuld DomnuluT de a li se acorda acésta clupà ce mal (tutela
se va cerceta lucruld 369
Ordinuld data deyodA epitropilor a cercela de se maT aflà unde-va lipsh
apA. Raportuld epitropilor. Ordinuld lul VodO cOtre epistatulil
hagieT, sO facO mumbOsirlic asupra acelora cm:1 ail acareltal Imprejuruld
poduluT turculuT ca astupe santurile. Anaforaoa epitropie1
relativl la acésta . 379
Räspunsil la isprav. ot pentru cisméua din FocsanT. Poruncd cc
s'ad data In dosuld jalbeT negutitorilor companiel. pentru venituld podurilor
din Craiova i pentru dresuld podurilor. Ponina ispravnicilor din
sud Ilfov a opri pe podan T stt ascumjâ vasele de trecètóre la nun i a ha
taxele Indoile celor ce vor trece 371
DeschiderT de strade. Pentru orAnduéla podultil la p6rta MeniastireT Archimandritd;
anaforaua epitropiel precedatä de 2 ordine relative. Anaforaoa dumné-

ISTOBIA ROMINILORO 551
Pagina
lui biv vel band Nicolae Brancovénu, pentru alegerea drtunurilor ce mergo
spre gradilla domniei-séle. - Ordinuld DomnuluT 372
Amblarea séra pe strada. Pitacti la spatard la aga. pentru fenurT a nu se
aduce sume rimel in Bucuresci. Pitacil la spatard i aga, ca sa nu ingaduésca
pe nimenT a Alubia faya felinard nciptea 375
CAP. XV
Miliail Sutu avu grija de resc6le. Mesuri preventive. nirta si Austria NI
cc Mihail Sutu. Porunch la cahnacamald CraioveT, ca s'a (lee slobodenie
protosinglielui Chir losif. Poruncl la isprav. din Bucuresel i Slani-Rennnic,
ca pe Partenie eromonahul sa-ld triméta. peste hotaril in Moldova, dc uncle
s'A nu mal vie. Carte legatá la Stefan vatafd dela Caineni, ca ce art.(
vor veni d'inauntru catre Erbert, sa. le trimita la isprav. dela Valcea . . . 376
Bulla' voluta Sultanulul l'ata de Sutu. Ceremonialuld primirii darurilor Sultatanultd.
Cartea legata. la ispravnicd dela Valcea, ca ce cartI vor veni catre
Erbert, sa le triméta, la Comanénu ispravnicula dela Teleorman. Cartea legata
la Comanénu isprav. dela Teleorman. Alaiuld ce s'a ordnduitil spre
Intèmpinarea dumnéluT chistad si credinciosuld boeruld Domniel Costaclie
Sutil), biv vol camarasd ce este orducluitd dela devletuld pré puterniceT
Imperatil cu aducerea vrednicilor de Inchinaciune luminate firmanuri Impèratesci,
i cu blana Donmului 377
Alaiurilo ce se lacead la primirea ambasadorilor strèinT. Ordinuld lul Sutu;catre
vatavuld de paharnici, a face ca totl boerii sa, asiste la alaiuld primirii firmanultd
378
Alaiulù domnieT sale cinstitulni arge Dafer ald RusieT, dela conaculd domnie1 sale
pana aicl la Domnésca curte. Careta gospod. cc 6 telegarl. Porunca.
capitanulul dela Poduld ValenT pentru a ingriji de mancarea luT Elciu al d PrusieT,
care va sosi acolo. -Alaiuld luminatilor belzadele, Cu carl at mersil la
conaculd domniel séle luminatului . arge Dafer 379
Ponme& vatafuluT de paharnicei, ca sA gatésca alaiuld belzadclelor. Alaiuld pre
slavitului Ratip Efendi, elciu Imp6ratescd trec5tord la Viena 380
Alaiuld dumnéluT cinstituluT vice-consululuT RusieT. Porunca catre vatafuld de
aprodi si catre ceausuld de aprodl a gati alaiuld 381
Anexa la ocupatiunea Austriaca. Anexe la and 1790-91. juralnéntd
impusd boerilor de catre Austriaci. Austria se lega a pazi privileghiurile
tèriT 385
Acte relative la rechisititinile l'acule sub AustriacT. Pitad:1 catre vol aga si vel
spatard a complecta carele trebuinci6se bolnavilor austriaci, co sunt a se
transporta spre Craiova. Porunca catre vol aga, a Indemna pe negutitori
sa. mérga. cu de ale mancaril la lagaruld de la Ialomita. Porunca ce s'ad
fletad catre dumnélui vol vist. in d3suld raportultd dumnélui, pentru orzuld
ce ad datd egumenuld Plataristeanul. S'a datd porunca la vol aga
ca sa or8liduésca o saca la casete dumnélui vornicului Slatineanu. Publicatii
la 12 judete catre isprav. pentru ostasil ce vor mal face de acum
mainte supèrare a ha care dela locuitorl 386
Porunca catre dumnélui camama za ocna Telega. ca sit pue pe Luticon soldatuld

552
V. A. Hanna
l'agina
In ocna. Care dumnéluI landis-cornisar Sulcovict ca sa. va qa Insciintarea
ce face Constantin, capitanuld de lefegil. Porunca, calve dumnéltd
vorniculd Slatineanu i catre vistieruld clumnélul vorniculd Const. Stirbel, ca
faca socotéla pentru band cislelor i cheltuelile, ce s'ail plaiita i carI nu
s'ad platitd 387
Poruuca catre totl de ob,te a nu merge nitninea altuld la lagartt, afar& de col ce
se arétif Inteacésta carte. Porunca luI Vasile biv vel logof. za visterie a
orêndui 7 care, de a cara maldarl pentru cail dumnélul senior Raicevicl . 388
Publicatil la 12 judete pentru call Impèratescl, ce se perdil dela lagard i dela paune.
Porunca catre dumnélul vel visi h trimite qece care mocanesc1
printuluI Coburg, 28 Maid 1790. Porunca crate comisia visteriel cum ca
trebuescd dol órnen1 la fie-care din cele sése ,eicI ce stud pe apa Oltulul
pentru caratuld zachereleI, 26.Maid 1790. R6spunsd la raportuld comisiel
visteriel pentru zachereaua luatit psana acum, iarbanil luatl acomptd pe o noua
zacherea de catre locuitorl, sti se dée Inapol, pentru cit multi se plangd cti
/111 ad zacherea 389
Publicatil la 12 judete, pentru doI 6menl fugitI i cinc! cal. Porunett dire vatafuld
din plaiulti Câmpinel, stt cerceteze de cine se tinti arciumele din drumuld
Campinel ? Porunca la isprav. din Muscel, pentru carciumele ce stint
In drumuld Branulul 390
ROspunst1 dare cluceruld Carlova, ispravniculd judetuluI Buz6ti, pentru jaiba ce
trimestí asupra meh-mandarultd dela lagaruld de acolo. Porunca catre
dumnéltd vel spatard, ca se face mare strlint6re celor ce sunt la cisla carelor.
Dela Divanuld printipatulul t6rel romanescT, porunca catre model-
»iceruld Hrisoscoleul 391
Porunel catre durnnélul vel spatard i vel aga i starostea de negutitorl, a face publicatie
pentr.0 o corabiè, ce este de vendare la Coonl, lAngA Arge,. Poruncit
catre ispravnicil ot sud Slam-R0mnic 392
PublicatiI la aga i la spatard i la tóte judetele, pentru optti care fugite.Divanuld
printipatulul Orel romanesel, Porunca catre ispravnicil ot sud Ilfov. . . 393
Dela Divanuld printipatulul Orel românescl, care pré stintia sa parintele mitropolitd
i catre iubitoruld de Dumneged episcopuld BuzeuluI. Divan uld printipatulul
t6rel romanescl; poruncit catre dumnéluI vol aga. Porunca dumnéltd
vel vist., a merge la Hierescl i a se Intórce curènda ..... . . 394
Poruncl clucerulul Vintill, a se supune vatafulul visteriel, ce va sa-'1d aduca.
judecata Divanulul. Publicatil catre Divanuld Craiovel i dire dumnélul
vol spatard i vel aga i catre ispravnicil din 12 judete volnicie sa aduel
pe vist. Neagul.Porunca catre boeril comisiel visterieT Ore, cum ca funetiunea
cantelistuluI Raab, este ocupatA pe viitord de und Racovita . . . . 395
Carte de ispravnicie a Vlaseel, ce s'ad datt1 pitarulul Duca, catre booril judecator1
dcla depertamentd. Porunca catre boeril epitropl, ca de acTI inainte sa
nu mal dée fara de scirea DomnuluY, niel und band din veniturile CutioI. 390
Ca.tre ispravnicil din sud Slam-R5mnic pentru on Copcea. Porunca la ispravnicil
dela Teleorman a lasa pe polcovniculd de poterasT. sa amble prin judetil
dupa hotl. Porunca catre Comisia visteriel, de a rendui pe visteruld
ant6d, ski al 2-lea, pentru trebile ce se cauta la Divantl i a se muta com
visteriel la Divand, In loculd cela orénduitti 379
Porunca catre isprav. Buz6ultd pentru und Potro Schiopul, care a jafuita pe fetra-

IsTow. Romilitt.onts
t C.1
Jeh.;
Pagina
ruld Iordache Neculescu. Porunca ce s'ati data catre eel ce s'ad jaluitd
pentru Dumitrache Turnavittt
Publicatil la 12 judete, a ntt Ingadui pe nimenea lara pastisurT sa amble prin ju-
398
dete. PubHeald pentru und ofiterti i pentru cind cazad fugitT. Acte
relative la justitie. Porunca catre dumnélu1 vel aga pentru und Stefan
mofluzul a-'I da termend de 3 4 saptamanT sa-'s1 platésca datoria. Roll-term
ce s'ad facutd in dosuld anaforaleT depertamentulul de criminaliond,
de pricina a treI tiganl al dumnéltd vorniculd Const. Cretulescu
Pitacti dela Divand catre dumnélul vorniculd Slatinénu i calm dui-111161W vel logf
399
Carte prin care se orènduesce sfintia sa Vlädica Zelmo, epitropuld
case1 vorniculuT Racovita
Poruncit catre dtunnélor boeril depertamentulul de criminaliond, ca sâ caute
400
ett sirguinta pricina vinovatilor. Porunca catre dumnéluT vel spat i
vel aga. a rändui pe fie-care se'plamatiä Otte 2 slujitorI langa dumnélul Landis
cornisard. Porundi la isprav. ot sud Saac, cum ca. la qi fintéid de
lunie este sa se yang in Bucaresd vide lul Petcus .5etrarel. Adresa
DivanuluI care ccinstituld magistratil ald craesci1 cetett1 Brasov».
Poruncrt. catre starostea de negutitoft a Insciinka, pe negutitor1 de vinderea
Cu mezatd a viilor lui Petcus etrarel. Porunca pentru pricina lul Stoica
Hardoiu si Stan Maya. 401
Porunca catre vel vist. a hiainta la camara nisce bald ramasT din band dela
camarg, pentru zacherea $,ti sa Insciintezo Divanuld 409
Portinca Divanultd la jaiba logof. loni. Damaris i cumnata luY Maria, pentru locuitori1
dela Butiman si.Cocond, ca nu s'art tinutd de angajamentuld de a le
aduce o cherestea. Porunca ce s'ad facutd In dosuld jAihil i anaforaleI
depertamentultd la pricina lid Gaetan Rosca, locuitord din téra lesésca ot
Stanislay. Réspunsuld Divanultd la anaforaua judecatorilor de la depertamentil
in pricina slugerulul Dona. Catagrafiede v&olarea lucrurilor raposatuluT
Ion Puitil, miscattíre i nerniseatäre precum_maI josd pe nume se aréla 402
Calagrafia . . 401-408
De la Divanuld Printipatulul Ord romrtnesd. Porunca catre starostea de negutitorT
sa publiciuésca cu telald in politia Bucuresclor, a nu mal Imprtimuta
nimen1 niel pe pitarésa nicT pe fluid el 409
PublicatiI la 12 judete si la spatard i vel aga, pentru o slug ce ad fugit. Poruncit
dumnélor boeriT judecatorY al depertamentultd de cind i aI depertamentuluI
de criminaliond, ca sa nu fie tärand tinutT séü tras1 In judecatl.
Publicati1 la 12 judete, i la spatar i aga, ca sit iée dela Inchistirea
dumnélul vel spatard pe Stan Schiopul, Marin Petco si pe Ene Nedelcu . .
Garle la magistratuld Brasovulul pentru viile Paraschivel, fata, lul PetcoinasI.
De la Divanuld Printipatultd Ord romanesd catre cinstituld magistratrt alri
craesciT qtat1 Brasovul.-0 alta. anafora a DivanuluY cu volnicie de a ridica
410
pe Panait slugeruld, i pe 10110. Carnärasul i pe Gileorghill Samestil . . . 411
Porunca catre ispravnici1 Prahove1, ca Sit trimita pe Iova Nicolati. Anaforaoa
Diva/mini dare dumnéluT starostea de negutitorT i catre proistosil companieT
streine 412
Portinca dire Vlitdica Sindis catre Grigorie Grecku. ca sit cerceteze pricina MariuteT
vistereseT. Carte de judeealorie la sud OIL ce s'ail datil a ti judecatord
Radu biv aid treilea logoreld 413

V. A. CItECIIIA
Pagina
Pollux& catre dumnélor boeril judecatorT, dela depertameutula de criminaliont1.
Anexe la pag. 365 (Tom III). Acte cu referinta la (IAA, vamT,
Raspunsa la comisia visterieT, pentru 'Acura masalalelor. Catre dumnéluT
vel vist., pentru talen l 81, pretula a 5 bucap cart si cop 13. 116spunsti
la cartea ce a trimesa cinstitula magistrala ala crtiesceT cetatT Brasovid
pentru cloT bol co luata vatafula din I:dahlia Dambovita . 414
Catre comisia visterieT, pentru nisce vite ce prinsa trecèndil peste plait,.
PublicatiT la 12 judete, ca este sa se strige vinaricinfil la sffirsitula luT
August. Publicatie la 12 judete si la caminarula Moscu, pentru slobo-
4enia, vitelor 415
Porunca ce s'ati data In dosula raportultd caminandul Mosel', epistatulti vamilor
Raspunsa la vatafula Sterie, din plaiula lalomita sud Dambovita. Dela
.....
Divanula k6rel romanescI, porunca catre boeril epitropl. . 416
Dela Divanula printipatulid tare1 romilnescI, pentru 12 but1 cu vin6 i 12 putinT
cu strugurl, ale RaduluT catana Brasoveanul. Asemenea carp s'ail data si
la cestl maT josa numitT. PublicatiT la 12 judete, pentru a mi supra
vacarita pe prahovenT i branenl, cu cal cu chirle 417
Porunca catre ¡spray. ot sud Dambovita. Porunca dUre comisia visteriel, cum
ca dela Noembrie 1, 1789, pfina la August 30, 179u, s'it stèrsita o jumètate
de anti, pentru care trebue s faca socoteli. Porunca i hotarIrea ce ail
lentil In dosula anaforalel ispravnicilor DamboviteT, pentru pricina mosiel
SaculenT de acolo, ca nu unnéza locuitoriT a-'1 da datoria lor . . . . . 418
Documente relative la cOle i bisericT. Pitaca catre epitropie pentru léfa celor
ce Invéta, cantarl. Carte ce s'ati facuta in dosula raportuluT dumisale
vistierula Constantin Stirbeia, care este asemenea Cu cartea ce s'atl data
manistireT Pantelimon 419
Dupe': raportula dumnéluT vist. Gradisténu, pentru privileghiula M-reT SinaeT.
Porunca la ¡spray. sud Saac, ca s. ornduésca a lea in scrisil venitult1
M-re1 Sinael. Documente relative la comercia si edilitate. Porundi
calm Nic. Toplicénu, ca sa Inceteze a tine deschisa schela GradisteT si
negutitori cu mad! din Brad 420
Carte catre dumnélul vel aga. Catre dumnéluT vol spatara i catre dumnéluT vol
aga, ca sa arate taciimulti foculid. De la Div. tèriT; catre isprav. ot sud
Saac 421
Dela Divana: Porunca catre duinnélul vol aga si catre dumnéltd biv vol stolnica
Constantin Niculescu, epistatula narturilor tftguluT. Poruncil catre (1=116luT
vel aga i vol spatara. Care isprav. ot sud Praliova 422
Anexa la pag. 5 (tom. IV). Arzmagzarurile boerilor dupa instigatia muscalilor.
Talmacirea firmanuluT ImpOratesca (423 428) 423
Anexa Iota la pag. 5 (tomula de fata). Tratatula de pace dela 1a0 dupa Willchinson
(429-433) 429
Anexa la pag. 10. Rèspunsula intusiasta ala boeritor divanist1 din Roman
dire M. Sutu. Rèspunsula catre boeril din tinutula celor 5 judete de
ilinc6ce de Siret 433
Anexti la pag. 14, Eudocsula patriarchuluT de Constantinopole Neofit. pentru alegere
de noti mitropolita. Numireit mitrop. lacob Stamate 434
Anexa Iota la pag. 14. Acte de hotarnicie a /aril. Cereetarea hotariiliil Intre
Transilvania i hure 'Moldova, Willa la anula 1792 435

ItOILAN1L1ifte
Pagina
Botarel° din Putna 435
Bacäd 435
Neamtul 437
Suceava 438
Aluna la pag. 15- (tonada de fat1). Ordinuld luT Sutu la anaforaua boerilor din
1792, Octombrie 16, de a li-se respecta de guvernd si de TurcI dreptuld ce
ad asupra produselor moniilor lor i mal alesd asupra padnrilor 439
Anaforana boerilor din 16 Noembrie 1792 pentru pMur1 440
AnexA totd la pag. 15 i 32-40. Acte relative la botarele RomanieT despre Ardupg,
Teulescu. Hottirnicia täriT despre gra NeadieT 443
Sud Mebedintl. (444-446) 444
Iptted altl Opte muntY al Valachiel, ce se tina totd de judetuld Meliedintl, dar se
räzorescd cu Ardélul
Insciintare de indreptare a done senme a hotarelor, insä. virfuld munteluT Tatilliti,
446
i Balta CerbuluT, ce se arétä In protocold, eä rämäsese neIndreptath . . 448
Alti insciintare la porunca ce-i s'ad datil, -ca prin vederea sa sä, se Indestuleze de
Indreptarea acestor semne, d'impretinft cu oränduituld despre partea Märie1
sale. Pärvul vdtafuld 449
Adeverintä ce s'ad data la MOnästirea Tismana de catre dumnéluT clipitand Avram
Cabal), unuld din cornisaril chesaricesd i de boeruld celd ränduitil de Agria
sa Vodä la Indreptarea botartiluT 450
Insemnare de tírneni1 ce ad fostil fag la asetlarea acestul botara, ce s'ad data in
scrisd sub isealiturl de oränduituld lucru la numita mOnAstire, pentrtt sigurang.
OmeniT domnescT, chesarieescI, al mengstireT. tiganiT, Ornen iT
strdinT, dela Ardél
Atleverinta ce ad datd egumentilil mOntistireT la intima rdnduituluT lor, pentru in-
451
dreptarea botaruluT. Scristírea egumenuluT mOnastireT catre M'aria sa, pentru
Indreptarea hottu.ulul acestor muntI. Adeverinta nemtéscá ce ad data
cornisarul chesaricesci1 deosebitd, catre cinstitil efendiT muluadi1, pentru mutarea
senmuluT la loculd cel cuviinciosd: talmAcirea 452
Anexa la pag. 28. Vorniculd Prescovénu i batuda Filipescu se bucurl sub M
Sutu de mare consideratiune. Carte legatä la caimaeamuld CraioveT pentru
mergerea dumnélul vorniculuT Prescovénu acolo. Carte la caimacamula
CraioveT §i la boerd DivanitT, cum i la ispravnicil din 5 judete, pentru
vestire de bänia dumnélul bantilid Filipescu 453
Anexa la pag. 43 (tomul II, 1792 1800). PoruncA, la ispravnied BuzduluT pentru
urmarirea functionarilor sub Mavroglieni. Anexa la pag. 64. Acto relativo
la poprirea suditilor de a posede proprietätT imobile. Porunctl
isprav. PraboveT, pentru uniT ce tintl veniturT de nic01 altele, carT sunt sträinT. 954
Carie legag la ispravnici1 MusceltiluT, pentru nisce arciumT, ce ad sträind In pämäntuld
tdriT lidspunsd la isprav. PrahoveT, pentru suditil ce tina* veititurT
de mo§iT. Anexa la pag. 81. Anaforaoa catre Divand in afacerea
luI Glieorghe Eschistambolu cu negutitoril din 2 compand ot Craiova . . . 455
Carte legatä la ispravniciT ArgquluT dupä, anaforaoa dumn6lul vel vist. pentru
nisce fOnd ald polcovniculul Sandu Värzarul. Poruncit cutre isprav. llfov
pentrit nisce vite Impärätesci fugite 457
Anex6 iota la pag. 81. Inscauntirea mitropolitulul Filaret 11.
P. S. Melchisedec In acéstä privintä
Cele serise de
.
458
,, .

,`) 5
V. A. llama
Pagina
Anexa la pag. 94. Reparatia mOnastirel C.otrocenilor 959
Anaforaoa rnitropolituluI, pentru paraginirI tie vil.Raportuld mitropolitului Cosma,
catre Domndr din pricina viiLor paraginite. Carte de vil parasite . . . . 460
Anexe la pag. 117 124. Sutu reguléza din nod Llama preotilor. . c1:11a dela
sfintu Gheorghe continua inv6tAtura limbel romtlitescl si a celel gavotte.
Pitacd pentru a se or6ndui left regulate la doT dascall dela sf. Gheorglie. 461
Porunca Domnitorulta de a se da 16fa luT Constantin, dasealuld dela sf. Gheorglie
pc timpuld striearel veniturilor scólel de dire Mavrogheni i acesta In
urma anaforaleI boerilor, relativa la dascaluld susd citatd. Scris6re de
scutire dasealulul dela m6nastirea Motru. Str6mutarea bibliotecel S-tulul
Saya, la sfintuld Gheorghe-vechitl. Anaforatta boerilor i ordinuld Domnulul,
relativd la acésta 469
Anexe la pag. 137-200. Adaosd la documente relative la justitie. Pitacd la
parintele mitropolitil. ca s5, jure Tallase i Mihaith la pricina ruseittclailor irtfuitT
do Panait Capitanu 461
116spunsa IA isprav. VlareT, ca sa r6trule a nu trimete pe Hristache Sams. S'ad
scrisd la Paraschiv camarasuld. ca sa r6spunda la insciintarea ce ad facuLd
Mariel séle, dumnéluT Haseni aga. Anexa la pag. 204. Carte lul Hagi
Nicolae, pentru a scuti o carciuma i una scaund de carne. Carte, prin
care se slobeale untl locO Domnescd Intre dou6 ulitT, dumnelul *tefan Priscoveanul.
464
Carte, a se face 16sa. la mosia TamburescI din sud lalemita, a dutnnélul vel logof6td
Manolache Brancoveanu. Anafora dela hoeriI ased6mintar1 al Bucurescilor,
pentim ap6rarea lui Dragomir Slavescu, mazild ald dajdiel. Or-
DomnitoruluT. 463
Anexa la pag. 222. Documente relative la vaml. Carte de caminard pentru
villa, de Bucuresel 466
Carte de slujba sar6ritultil muntilor. 17 carti de caminarituld rachiului, la (Me
judetele 467
Pilacd la parintil archicreT si la dumnélor velitii boerT, a lua socotéla epitropiel.
S'ad Matta r6spunsti la caImacamuld CraioveT pentru caminarituld ce ceread
negutitoril companiel de acolo. Anexa la pag. 286. Documente
la comercid, bresle, fabricT, etc. Carte legata la vataftild dela Cartipina
pentru cele ce sunt slobode si cele ce sunt oprite, sa fie oprite 468
Fabrica de sticle la T6rgoviste a lid Savu si Coman. Carte de cuiungid-basa.
Pitacd la dumnélul vel spfit.si vel aga, a nu Ingadui pe vamesI sa iée varnit
dela carele de lemne mal multd decata ceca ce se cuprinde In acestd
pitacd. Anaforaoa epitropilor pentru lndreptarea postavultIT de lana . . . 469
Ordinuld Domnescd la mal susd citata anafora.Nartuld la postavd: acte relative . 470
Dreptd de térgd. Cartea dumnelul clucerd StirbeI lua paraoa de locd dela
t6rguld de alai% ce se face pe mosia luT. Pacura. Balcitt la AgiescT.
Cea 1in urma carte pentrtt balciurile ce sunt hotarite a se face la Agiescl . 471
Nartuld ce s'ad pusil macelarilor cum ad a vinde carnea de 6ie: Raportuld boerilor
ordinuld Domnultd relative la acestd narta. Aiard pentru carnea de 6ie. 472
Porunca catre egumenuld Vacaresténul pentru tiganil domnescI earl, sunt cu mestesugd,
a-'1 primi pe pamentuld memastire1 Vacarescl. TOrguld DragaTea.
Pricina parinteltd episcop Buz.60, Cu negutiloril ce se aduna la t6rguld
galceT. Raportuld episeopuluT i ordinuld Domnulta relative 473

'STOMA ROMIALORIZI 557
Pagina
Addenda la tomula III (1786 1792). Venirea neintilor in urma plecaril luT Mavrogheni.
Printuld dc Coburg este Inlocuitd Cu Wallis. Entenberg ja presidentia
DivanuluT. Trainla gred ala DivanuluT Cu Entenberg . . . . . 475
Opositiuttca Divantilut fata. de Entenberg. Sc6terea din Divana a episcopulul
Rgmnic-Filaret si din visteria luT Scarlat Greceanu de catre Entenberg.
Actula prin caro Divanuld amintesce tut Entenberg nedrepta purtare fata
cu divanitit cu functionariT inalt1 aT térit 470
Rechilmarea luT Filaret In Divana. Refining Divanulut de a rechiama Ott pe
Filaret si pro vistierula Greceauct: s-'1 rechiame cine i-a destiluita . 478
Divaitula imputa lut Entenberg ca adutinistréza directa, fara interventiunea sa.
Raportula ad-hoc 479
Conflicting Divanulu1 pentru numirT i destituirT din ispravnicate. Haportula Divatittlul
care Coburg In acesta privinta. 480
Divanula considerit slujba ca mijlocd de chiverniséla, datorita fie-cartel romând pe
renda. Atiaforaoa pentru alegerea prin smiting secreta a unul ispravnica . 481
Entenberg cere schimbarea tuturor ispravnicilor. Divanula refuza. Actuld relativa 482
Grain de Wallis succode luT Coburg 484
Raportuld Divanulul calm fon Wallis, relativa la Comisionuld Inftintala pentru cereptarea
abuzurilor. Divanktla nu e multamitil de procedimentele acestei
Comisiunt 485
Raporta catre Eutenberg. din 10 Martie 1791, relativil la darea impuslt de 440,000
lel. Tera n-o plite plan. 'Mannld se ltranesce cu ceije de copaca . . 186
Alte acto de natura administrativa. Portiane de feral si orza la mal maril Atistriad.
RInduirea cancelistuluT curtil de Viena In Comisia socotelelor.
Raportuld DivanuluT dspre modula cum se ja socotelele cutlet 487
Documente relative la rechisitiunit Austriacit eera 440,000 leT. 188
TOM obstea Divanulul Ora refuza plata birulut impusa de 440,000 let. Rapor-
Wig ad-hoc . 489
Noud ordine ale luT Entenberg pentru acel 440.000 la Divanuld rdspunde negativa.
punendu in rata pasagelor din ordinula luT Entenberg, Intempinarile séle . 490
Chiar boeriI eel mal prietenT Austriel refuza darea. Rechisitiunl de morl;vite, etc. 499
Reclamatinnea pentru 543 vite dela 6 judete, rechizitionate pentru corpulù' litl
Maiersam. Scutelnicil boeresc1 i rechizitiile. Divanula cero scutirea de
quartira a unel case boeresc1, uncle sunt fete marl orfane. Cisla pe negutitorT
pentru repararea caselor DivanuluT 493
Cherestea rechizitionata. ScutirT de sate de podinarl. Compturile visteriel
pentru zacherea. Raporta dire Obcr-leilnant von Elischer pentru zacherele.
Imputinarea oilor i vitclor marl din causa rechizitiunilor 494
Divanula reftiza not rechizitiunT de gréa i orza, act téra e steal 495
Anafora la Entenbera contra marilor rechizitiunt. Raporta la Cobnrg pentru
salahorl, mesterl si cherestea, ce se cere pentru S podurT In drumula CozieT
pe uncle are sa vint artileric de la Sibia 496
Divanulg refuza not rechizitiunl de care. Divanuld rdspunde luT Entenberg.
n'art data ela luT Hagi Moscu venitttlit ocnclor i flier se amesteca la acésta. 497
Tdrang etnigréza din causa rechizitiunilor. Una sata Intregai fugo peste Milcov.
Comisionttla de ancheta agita salde In contra boerimet. Divanulg protesta.
contra procedaril comisionuluT de a ridica sable si a le aduce la Bucurescl.
Done acte relative 498
Istoria Romanilord de V. A. Urechid. TOM. n ald merit% 1786-1800 ai al dele 1774. N.

558
Pagina
Anaforaoa DivanuluT catre Entenberg. din 7 Februarie 1791, raspunOnda la 3 note
ale aceluia 500
Boeril Divanitl cauta, sa impedice lucrarile comisionuluI. Anaforttoa Divanulnl,
din 23 Februarie 1791. relativa la procedirile comisionulul . . . . . . . 501
AustriaciT intervind In privinta claceT taranilor. Intti,mpinarea Divanulta. din 24
lanuarie 1791
V. A. URECELIX
Catana Lazar Popazu reclama, dela Entenberg restituirea m6stelor ce aü capOlata
In batalla dela Calata i care i le-art !nata majorul Schertz 503
Comisionuld devine stabila. Purtarea nectiviinciosa a comisionulul si a tul Entenberg.
Comisiune specialit pe tanga visterie. Dol boerina0 randuiti
la lagarula dela Ud i la magazia dela S'atina 504
Sporirea lefilor s1ujba.5ilor dela ocne si carvasara. Divanula intervine la Coburg,
ca sA serie la Sibila In afacere de procesa pentrn banT. Divanulti intervine
pentru liberarea din Belgrad a dol scimenT si una lipcana, robitl de
AustriacI In bátalia dela FocanT. Divanula mijlocesce la Coburg intr'untt
procesa pendenta la judecittoria de Flasnen i Brasov ...... .
502
. 505
Divanuld cere trimiterea In judecata a nisce volintirT, carl aa desbracata mobilele
dela casete din Beilic 505
Raportula Divanulul. pentru br6scele testase, cerute de episcopula graL Batiam.
Divanula dA. vote negutitorulul Anastase. sa faca rachia din lucia stricatil.
Durare de seici la Cascióre. Doctorula Constantin trimesa la 116mnic
doctorula Satrand loan. dela Coltea. trimesd la Muscel. sa cerceteze b6la
care acolo s'a ivitit. Biblioteca vanduta prin licitatie . . . 50t3
Cererea Divanulul catre Coburg. ca sA. ordone oberleitenantulta Nicolae Canlacttzino.
sa trintita, la judecata 11 volintiri ce sunt stibt eld. Vinaricittlu dela
Buzaa. cumparata de Carlova. Stoian, capitana de volintirT In 1788, percope
oerita vacarita. tara niel una drepta. Divanula cere judecala ha
Stoian. Raportultt DivaauluT relativa la lipsa de cal de posta 507
Informatiunea Divanulta din 20 Martie, 1790, tlespre datoriile tiganilor ursarT
laetl. Divanula cere luT Coburg redeschiderea cafenelelor. promitelitla
proprietarii lor, cil'int ior suferi a se face In cafenele niel una felu
»infaverele. Divanuld raportéza Jul Entenberg, protestanda contra importarel
de vinurl straine, in favarea o$irol. Boerii propuna 'tarta pentru
vanijarea vinulta prin carciume. Entenberg int aprobâ nartula propusu
de boerl, pentru vinurl 508
Anaforaoa Divanulta, din 31 Octombrie 1790. in privinta luminararilor din Bueurese1
si a seuluT ce eT reclama, dela zalhanagil
509
Divanula intervine in fav6rea manastirilor Vlah-sarai si Megaspilion
510
Divanuld cere oprirea exportulul seuluT i a zacherelelor, In 5 Noembrie 1790 . 510
Anaforaoa Divanulul in favórea fostuluT vistiera Manolache Gradisténul. cump6ratorula
vamil Ploescilor. Divanulit cere vole pentru nisce locuitorI din Bran,
carl ad l'Unta araturl in tara, cu 10 plugurT, stl-'0 exporte productele recoltate.
Divanulti acorda despagubire pentru Báicilá i larca Duicul din
Bran. carora, le-aa perita 24 vite transportanda tunurile austriaco, sa.-'0 exporte
7 boT In Ard61. Entenberg divune libertatea de exporta de vite,
ciar Divanula protesta
Porunca, catre ispravnicil din lalomita pentru 1000 oca sed, de Ittata cu cista dela
511
nisce negutitorl de vite. Divanula protesta contra refuzuluT. ca Gauclis sa

Is.rotue Romixn.oati 559
e.-
Pagina
fie judecatti In Vogt i cere sadesfactidne la dreptatea locuitorilor asupritT
de catre Gaudis 512
R5spunstibl Divanultti din 9 Februarie. 1791, relativd la 3 talen i ce s'ar fi Wanda
de ispravnici de la vita exportata. Divanulti cere ca macelaril din Bucuresci
sa fie liberl de a cumpèra vile. Analbratia DivanuluT in privinta
reclamatiunilor marelat post. Durnitrache Varlaam. care cere despagubire de
uncle rechisitiunT 5Ia
Ilaportulti Divanultil din 4 Martie. 1791. vestincla ca. art opritu exportula vitelor mari 514
Acte cu referinta la poste. Satulti Comarnicul, care face serviciulti de posta
la Predeal, cere sä nu se destlinteze posta atistriaca. din Times. ca sh
lilt fie comarnicenii obligati de a merge pain. In Brasov. Divanulti intervine
In fitv6rea cereril. Epistotulti postelor raportéza pentru ridicarea
posteT din valea Timesului. Divanultt cere mantinerea el. la 9 Martie,
1790. Raportuhl DivanuluI calm Entenberg, relativil la organisarea poslelor,
din 29 Septembrie 1760 515
Anexa, la pag. 344-345 (tom 111) 516
Fixarea pretului galbentiluT. Urmarireit penirti datoril a vorniculin Glieorghe
Ghica si a Itii Condeli. secretartin lui Mavroglieni. HOspulisula
Divanultii in chestiune.Cei mal vechi negutilorl lipscani din Bucureset
Divanulfi catre Entenberg relativ la grija de magazil cu provizitini, din 6
11Iartie 1791 . 517
fltirnulü documentil din cod. XVIII. 517
Reducerea lefilor until itunièrO de Wert. (NO porunca ban:main Entenberg si protestultí
Divanulul 518
Aliteerea une politi (TOM de visterie. pe timpulti liti Mavroglieni, catre doi negutitorT
suditT. Marcovicl i Teodosie. Anaforatia DivanuluT in acésfa privintit.
dela 19 August, 1790 519
Coburg randuesce o comisitine speciala. sa cerceteze ace:slit afacere. Divan ulti
refuza exectitarea sentintei cornisitmel. In 8 Septembrie. 1790 520
Noin interventiune din partea Itil Entenberg. Divanulti reftiza In 6 lanuarie,
1791. plata politeT. aduc6n1t1 r5spunsurile sae in paralelu cu pasage din
ordinea lui Entenberg 521
Analora calm Entenberg. din 12 Martie. 1791. respinginn16 din noti ordinea de a
plitli polita. Edilitatea publica. Instrumentele pentru incendii platite
de negutitorT 525
Spitale. Anaforaoa. Divanulat catre Coburg. pentru organizaren color dou6 spitale
dela Pantelimon i Marcuta. Facerea cupt6relor i reparatiunea
quarlirurilor i spitalurilor. Raportuld Divanului. din 1 lhugie, 1790 . . 596
cere lui Coburg respectarea privilegiurilor, spitalulul Coltea. Drumuri
podur1 reparate prin boeri1 Dumitrache Varloam i Grigore Hrisoscoleu,
pe ale Campina Campulung. Podurile deja BroscenT i CazaneseT.
Podul4 dela Valeni pe Ialomito. Nizamulti ski regulamentulti pentru
foell. In 9 articole 527
Supuilerea acesitit nizam6. la Intarirea ltif Entenberg 529
llustratitinT. . 530
Indicele tomulin if 531 559
Eraja principalà . . 560

PrincipalT erod de indreptata
La pagina 12, rindula 2, in loca de lacob,, sí se citésca Gavriil
» :36, a se interverti notele, punAndu-se ultima ca a 2-a.
56, rindul alO 6-lea, a se pune (*) dup. vorba havaeturile" i asemenea la
Inceputula uoteT. Inainte de vorba
81, elidida 9. lit loca de elleligiunea luI Sutt.12., sà se citéscit heligiuuca sub
Sutil
82. penultima rinda. In loca de 202, sa se citésca 426.
10:3, Andula 7. Dura acesta rinda Incepe nota (1) din codicele XIX, dela filete
466-467. S'a uitata a se deosebi din textil acésta' nota cu (1), care din
eróre s'a pusii tocnutT In jostila pagineT.
113, rindulu 19, a se pune una * i la linea paginel altulù, cti vorbele (* : vegt
anexa.
117, Awilda 24 din nota. In locil de Proni C:itibuccia , sa se citéscit xproin
Citibuccia .
138, la 1-a nota, in loca de 38.3, sa se citéscii. 380.
148, rbultilit 30 din nota, In loca de 1791, sa se citésca 1792.
313, rbidula 17 din nota, in loca de Partea sit se citésca Marfa
NI3. Suntema departe de a fi relevatu tiite erorile, ci ama Inseinnata numal cele co
ne-aa venita sub oclil, din iiitérnpliu.e. Lectorele va scuza cele ce le va putea Indrepta.
promitétida ca la alu 8-lea voluma N-orna da o eran generan. Sa mal observe lectorde, ca.
numele propril, niaT alesa germane, sunt serse In diferite modurT: Enteberg , Entenberg
.Er(enberg , etc. Aini1 conservata scrierea numelia dupit documentultt ce ama copian
FINEI Tamnul )
TIPOGRA1'14. ((GUTENBERG)) JOSEPIt 6613L, SISADA DOAMSEI, 23-25

Fac-simile dupà Cod. XIX fila 170
L ( s-7. t ,e4 ct.)(7
1,714 /
va.cux
d azaV
4vi
v-f a it." A
ovekaz e
efrc o
4674p, a 4,C,04, 0 cea.kaverdoo -cc01,,Q,A06
ezaAta: J4,01):4/ZesziPcitaligyokst)-Aa9,/644-e/e,i.Z:,
a6 kipg° Cf," 2)s.
We-Er 0?..42'eaul.4.4/ 1
(.4
ft 1 A me4. Gib &fr-
ACI! .c5/0 aa Mill a o 171f, 7, gA:t 0 Wdt - Ole; /4,m,,e,bt r-74' Ver (.44 1."/
,j r rL ,2
...egoi (I?
1,R97- o
Ago ci9 &74,
49,44w '
2j7
:
-70_
en,ot 92i2 a,,41 g`Q:
° il-f4 mr.ccet, aye;
fer? ) J joiti4r.e4pLit& 0 al) ;I:11' COW/t "'I etr"
2.11ci.A6.fictl
ea a%A.LPftioi.04'.
ellear4444a74,,
bra4 e/t E

A R), 2
aiL,Z, 4 AL7Z ZZo, v$14-4;t_ PIZ /1I', ref Zig 81/11/1(101,6 4:t6ittesf:m
S 1iZr f ifry 114- 7,73 5 i/4 7.4644-1, 4- ay,: .00-- Ic-amporea .4 ,
ria.coxi ,
4:41- AN '14; di 1? (7t/ A 4 (41--) 21.01.4.11$1,1'ctow6441,fp) ecx,r
e.
44110 ir"' 0 e 46,4442? 5.0142/4,,Z4^.b.2.71, 45iljeigbArl /SI11;" L.' 4411'4 IL: ;
e4V /COLA Ff4,i . +1 it6x -*%*r AV( flip A.7-- 4/4-egrxnv 641#1?
9/// 4-4-w t /AZ&
" a./ p. -' '4 //
4410 ,(0,- V lv ri(v.wo,oe, 97j tyL1aLfs- 12frUjoi"7 locarAg's /r:"
111 5 "447; 91; )1a tPVY eat;rdA0:11, p gat ICI
pgrist'A,t_
a,v6t4 latior-
jar i'cue 49111.,/t)ItSidj 10/ sl ie7rt 4-44"/""e`L' °2:47721// "fa)(2 nikar .62/4""r51
e./14
(VIM.
Fac-simile dupà Cod. XXII
. 4,f 4m1, 41.
,S1K;s& 6-° 22 141171,t44144%***
(2, (-1
23a C.17
5 it )kia bu
L-,At uzaforot tiailar I.
tiqrrit 151114 ALItegia?Pil
MI/AAA IVizztjt¡I ttt?
SLvd_ ,a/f
4. ey
s r

t6
Fac-simile dupà Cod. XVIII fila 391
aefel:
all- y LA ei0501 I sew-)
4 /r,..)
4 l 6"Pg _ 5e
eSizr4, czeri¿Aewer ,
Agar, orttlf trazad ift ne.triazvit,$ 12216cro
tp cri t #./4,r1/
3!ei,
g,
ara
6.irtezoo f zdet.
£.0 ffiLVeie.Zr4ZI/V-4:reP";e
f *11/1'..ir.ADC:41% 1
4441.14e1Ati_ 42741?
..r /Iva /
160 Aer )/zr Caz- 20e4r zr oar gaze. ezzr4Avzkir ezra
12. 7p4 x GT-
. -0 i 1 " 111.4:kr fi
2i itiotripicS- s/(44;x4,;;;/2'"-'4.., 6-11,22,1, 0 4 7c y: v
az,v4"t ,..) gf we4Akift05,-, Z aloopqf 162- 11W
ttyn 005 4'LP-tr./If 4.. a.i0f..(/ i f&poi-mrto "of ,Zr/ LA frZlarjOE. 07. 4-ifp.
41 a 2, e _22ti
le2tt atrar5jej3. 14,6ziy:Lac-zi-z-z. z74-zzr-c
, 4,-Ar i (1.) ,Is 44/-rs a Z4f.-17 ', 1 I
I .7 4,
- i f , Ar a2- o(N'ht.xcr%444./r4c:i
e_.-'
4,x/s

I
/ (:
Ariptli44.14 fl4N0--eett4 -1 tNa
-75
bet/
ti6
5/1-L
u4g4e2,4-1.3.1,1,77
r ;7
Fac-simile dupà" Cod. XVIII
aji,Serf £44i-zgu M.114,(4'ItrazZA 94.;44115;idif!/;°; uzz°,11;c4'
arde clad .2ito*ka&a.31:40 &flit' 44eAtigs."'341-ya, z436t
art 41:4 aij (fug , ;..4.zzl' azd',I,: hip (.. ø2t, 4 Ct
p . -Au,/
f'
Fac-simile dupà" Cod. XIX fila 186
9 4 ) e42 )(1 ' 7° ,7 9- 4
VA/ tiy2 cir3 CW g
n
xtrA) .44,66091g
-J) 8*(7, c