FLAMBAJUL BARELOR DREPTE - Catedra de Rezistenta Materialelor
FLAMBAJUL BARELOR DREPTE - Catedra de Rezistenta Materialelor
FLAMBAJUL BARELOR DREPTE - Catedra de Rezistenta Materialelor
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
2.<br />
<strong>FLAMBAJUL</strong> <strong>BARELOR</strong> <strong>DREPTE</strong><br />
2.1 Calculul sarcinii critice <strong>de</strong> flambaj la bara<br />
dreapta supusa la compresiune<br />
Flambajul elastic al barelor drepte a fost abordat prima data <strong>de</strong> L.<br />
Euler care a calculat expresia sarcinii critice <strong>de</strong> flambaj Pcr in anul 1744. Se<br />
consi<strong>de</strong>ra o bara avand aria sectiunii transversale A si rigiditatea EIy<br />
constante in lungul sau. Bara este articulata la ambele capete si solicitata la<br />
compresiune <strong>de</strong> o forta P (fig. 2.1). Flambajul se produce la o anumita<br />
valoare P = Pcr a acestei forte. Intr-o pozitie <strong>de</strong>formata a barei se observa ca<br />
intr-o sectiune oarecare <strong>de</strong> la cota x, avand <strong>de</strong>plasarea <strong>de</strong> incovoiere w (pe<br />
axa Oz) apare alaturi <strong>de</strong> efortul axial P si un moment incovoietor M .<br />
Fig. 2.1 Flambajul barei dublu articulate<br />
Momentul incovoietor in sectiunea x este M = Pw si ca urmare<br />
ecuatia fibrei medii <strong>de</strong>formate este:
ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR<br />
2 d w<br />
EI = − M = − Pw<br />
2 dx<br />
(2.1)<br />
Aceasta ecuatie se poate scrie<br />
2 d w 2 + α w = 0<br />
2 dx<br />
un<strong>de</strong><br />
(2.2)<br />
α2 = P<br />
EI (2.3)<br />
Ecuatia caracteristica a acestei ecuatii diferentiale este:<br />
r 2 2 + α = 0<br />
(2.4)<br />
<strong>de</strong> un<strong>de</strong> r1, 2 = ± αi si ca urmare solutia ecuatiei diferentiale este <strong>de</strong> forma:<br />
w( x ) = A sinαx + B cosα<br />
x<br />
(2.5)<br />
Conditiile la limita la cele doua capete sunt:<br />
a) La x = 0, w = 0 si rezulta Asin0+Bcos0 = B = 0<br />
Ca urmare: w( x ) = A sinα<br />
x<br />
b) la x = L, w = 0 si <strong>de</strong>ci AsinαL = 0<br />
Pentru respectarea acestei conditii exista urmatoarele doua posibilitati:<br />
A = 0 care presupune solutia banala w = 0, sau αL = kπ un<strong>de</strong> k = 1, 2, ....<br />
Observatie: k = 0 ar insemna P = 0 sau L = 0. Ca urmare, o solutie nenula se<br />
obtine din α 2 L 2 = k 2 π 2 si tinand seama <strong>de</strong> (2.3 ) rezulta:<br />
P 2 2 2<br />
L = k π<br />
EI<br />
<strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />
(2.6)<br />
2 2<br />
EI k<br />
P 2<br />
L<br />
π<br />
= (2.7)<br />
Cea mai mica valoare a sarcinii critice <strong>de</strong> flambaj se obtine pentru k = 1<br />
adica:<br />
2<br />
π EI<br />
Pcr = 2<br />
L<br />
(2.8)<br />
Aceasta este cunoscuta sub numele <strong>de</strong> formula lui Euler. Daca bara are Iy ≠<br />
Iz, Pcr are valoarea cea mai mica atunci cand se consi<strong>de</strong>ra in calcul valoarea<br />
minima a momentului <strong>de</strong> inertie I = Imin:<br />
2<br />
π EI min<br />
Pcr = 2<br />
L<br />
(2.9)<br />
Atunci cand bara flambeaza, forma <strong>de</strong>formata a barei este:<br />
kπx<br />
w = Asin<br />
L<br />
(2.10)
1. <strong>FLAMBAJUL</strong> <strong>BARELOR</strong> <strong>DREPTE</strong><br />
adica o sinusoida. Pentru k = 1 se noteaza cu P1 sarcina critica <strong>de</strong> flambaj,<br />
pentru k = 2 notatia este P2 si asa mai <strong>de</strong>parte. Formele <strong>de</strong>formate pentru k =<br />
1 si k = 2 sunt prezentate in fig. 2.2. un<strong>de</strong> EI este EImin (EIy sau EIz, dupa<br />
caz).<br />
Fig. 2.2 Sarcina critica <strong>de</strong> flambaj pentru bara dublu articulata<br />
Se obtine P2 = 4P1, P3 = 9P1 si asa mai <strong>de</strong>parte. De exemplu, in cazul din<br />
fig. 2.2, flambajul la forta P2 se poate realiza practic daca mijlocul barei este<br />
impiedicat sa se <strong>de</strong>plaseze lateral. Interes practic prezinta flambajul in cazul<br />
fundamental k = 1, care conduce la cea mai mica valoare a fortei care<br />
produce flambajul, data <strong>de</strong> relatia (2.9). Pentru alte cazuri <strong>de</strong> rezemare (alte<br />
conditii la limita), relatia care da sarcina critica <strong>de</strong> flambaj se stabileste in<br />
mod asemanator obtinandu-se:<br />
2<br />
π EI min<br />
Pcr<br />
= 2<br />
L<br />
(2.11)<br />
f<br />
un<strong>de</strong> Lf =kL se numeste lungime <strong>de</strong> flambaj. Ea reprezinta distanta dintre<br />
doua puncte consecutive <strong>de</strong> inflexiune ale formei barei in starea flambata.<br />
Cateva cazuri uzuale <strong>de</strong> rezemare sunt prezentate in figura 2.3 indicandu-se<br />
si coeficientul corespunzator k. Pentru bara articulata la ambele capete Lf =<br />
L, iar pentru bara dublu incastrata Lf = 0.5L. Cazul barei cu incastrare la un<br />
capat si articulata la celalalt conduce la Lf = 0.7L iar bara incastrata la un<br />
capat si libera la celalalt are Lf = 2L. Acestea sunt cazurile cele mai uzuale.
ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR<br />
Fig. 2.3 Coeficientul k al lungimii critice <strong>de</strong> flambaj (cazuri uzuale)<br />
In cazul unei bare din componenta unei structuri <strong>de</strong> tip cadru plan <strong>de</strong><br />
exemplu, coeficientul k are o valoare intermediara intre 0.5 (articulatie) si 1<br />
(incastrare) functie <strong>de</strong> rigiditatile (EI) ale barelor vecine cu care bara in<br />
discutie este solidarizata (v. fig. 2.4).<br />
Fig. 2.4 Lungimea critica <strong>de</strong> flambaj Lf =kL
1. <strong>FLAMBAJUL</strong> <strong>BARELOR</strong> <strong>DREPTE</strong><br />
2.2 Flambajul in domeniul elastic si flambajul in domeniul<br />
plastic<br />
Tensiunea <strong>de</strong> compresiune in bara, corespunzatoare fortei critice <strong>de</strong><br />
flambaj Pcr este:<br />
2<br />
Pcr<br />
π EI min<br />
σ cr = =<br />
si punand Imin=A.imin 2<br />
A L A<br />
2 I min<br />
un<strong>de</strong> imin<br />
=<br />
A<br />
f<br />
este raza minima <strong>de</strong> inertie, rezulta:<br />
2 2<br />
π EAimin<br />
σ cr = 2<br />
L f A<br />
un<strong>de</strong> cu:<br />
2<br />
2<br />
π E π E<br />
= =<br />
2<br />
2<br />
⎛ L ⎞ λ<br />
f ⎜ ⎟<br />
⎜ 2<br />
i ⎟<br />
⎝ min ⎠<br />
(2.12)<br />
L f<br />
λ =<br />
(2.13)<br />
imin<br />
s-a notat un coeficient adimensional numit coeficient <strong>de</strong> zveltete sau<br />
coeficient <strong>de</strong> subtirime. Relatia (2.12) reprezinta o variatie hiperbolica iar<br />
curba σcr (λ) este numita hiperbola lui Euler (v. fig. 2.5).<br />
Fig. 2.5 Hiperbola lui Euler<br />
Formula lui Euler este valabila in domeniul liniar-elastic acolo un<strong>de</strong><br />
materialul asculta <strong>de</strong> legea lui Hooke. Ca urmare σcr < σp (limita <strong>de</strong><br />
proportionalitate). Pentru:<br />
2 π E<br />
σp<br />
= ⇒ λ<br />
2 0<br />
λ<br />
=<br />
2 π E<br />
σ<br />
0<br />
p<br />
(2.14)<br />
Coeficientul λ0 <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> numai <strong>de</strong> materialul barei. Formula Euler este <strong>de</strong>ci<br />
valabila daca λ > λ0 (pentru bare zvelte). Daca pier<strong>de</strong>rea stabilitatii are loc<br />
pentru λ < λ0 fenomenul poarta numele <strong>de</strong> flambaj in domeniul plastic. Pe<br />
baza rezultatelor experimentale s-au propus diverse relatii analitice pentru
ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR<br />
σcr (λ) in domeniul plastic, dintre care se prezinta o relatie simpla liniara,<br />
formula Tetmajer-Iasinski:<br />
σ = a − bλ<br />
(2.15)<br />
cr<br />
valabila pentru σ ∈[ σp, σc] si un<strong>de</strong> a, b sunt constante in MPa [N/mm 2 ]<br />
care <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> natura materialului. De exemplu, pentru un otel cu E =<br />
2,1.10 5 MPa, σc = 240 MPa, in domeniul plastic σcr = 304-1,12λ , cu λ0 =<br />
105 si λ1 = 57. Pentru un asemenea material curba σcr (λ) are trei zone<br />
distincte aratate in fig. 2.6.<br />
Fig. 2.6 Zone tipice in cazul flambajului barelor<br />
a) Pentru λ < λ1 curgerea materialului se produce inainte <strong>de</strong> aparitia<br />
flambajului. Se poate consi<strong>de</strong>ra ca tensiunea limita este σcr = σc iar bara se<br />
calculeaza la compresiune.<br />
b) Pentru λ ∈[ λ1, λ0] σcr = a - bλ (flambaj in domeniul plastic)<br />
c) Pentru λ ≥ λ0 σcr = π 2 E /λ 2 (flambaj in domeniul elastic)<br />
La duraluminiu, relatia Tetmajer-Iasinski este σcr = 372 - 2,12λ cu λ0 = 50<br />
si λ1 = 0 iar la fonta relatia este usor neliniara <strong>de</strong> forma σcr = 761 - 11,8λ +<br />
0,052λ 2 cu λ0 = 80 si λ1 = 0.
1. <strong>FLAMBAJUL</strong> <strong>BARELOR</strong> <strong>DREPTE</strong><br />
2.3 Verificarea unei bare la flambaj<br />
Pentru verificarea la flambaj se cunosc:<br />
- caracteristicile barei A, Imin, L, Lf<br />
- caracteristicile <strong>de</strong> material E, σc, σp, λ0, λ1 si a, b (din formula Tetmajer-<br />
Iasinski).<br />
- coeficientul <strong>de</strong> siguranta prescris c<br />
Mai intai se calculeaza<br />
I L<br />
min<br />
f<br />
imin<br />
= ; λ = .<br />
A i<br />
min<br />
functie <strong>de</strong> λ stabilindu-se in care dintre cele trei zone se face calculul.<br />
Coeficientul <strong>de</strong> siguranta la flambaj se <strong>de</strong>fineste ca:<br />
Pcr<br />
σ cr<br />
c f = =<br />
P σ<br />
Daca λ < λ1 cf = σc /σ cu σ = P/A<br />
Pentru λ ∈[ λ1, λ0] cf = (a-bλ)/σ<br />
Pentru λ ≥ λ0 cf = π 2 E /(λ 2 σ) = π 2 E Imin/(Lf 2 P)<br />
Daca cf ≥ c conditia <strong>de</strong> verificare la flambaj este realizata. Din experienta<br />
existenta in proiectare coeficientii <strong>de</strong> siguranta la flambaj care se prescriu<br />
pentru diverse categorii <strong>de</strong> piese sunt:<br />
- in constructii metalice 1,7-2,4<br />
- in constructii din lemn 5-10<br />
- pentru piese <strong>de</strong> masini 4-12<br />
- pentru piese supuse la solicitari variabile 14-28<br />
2.4 Dimensionarea la flambaj<br />
In situatia <strong>de</strong> dimensionare A, Imin, λ initial nu se stiu. Se cunoaste<br />
insa materialul: E, σc, σp, λ0, λ1 si a, b (din formula Tetmajer-Iasinski). De<br />
asemenea se da coeficientul <strong>de</strong> siguranta la flambaj cf ce trebuie realizat in<br />
proiectare. Pentru evitarea fenomenului <strong>de</strong> flambaj (prin marirea valorii Pcr)<br />
sunt a<strong>de</strong>cvate sectiunile care au momente <strong>de</strong> inertie apropiate sau egale si<br />
<strong>de</strong> valori mari. In acest sens sunt preferabile sectiuni inchise precum cele<br />
din fig. 2.7 a,b nerecomandabile fiind forme ale sectiunii prezentate in fig.<br />
2.7 c,d si e (mai ales cand acestea au Iy >> Iz).
ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR<br />
Fig. 2.7 Forme ale sectiunilor barelor supuse la compresiune<br />
In ve<strong>de</strong>rea dimensionarii, in prima faza se presupune ca ne plasam in<br />
cazul cel mai <strong>de</strong>fovorabil si anume in zona flambajului elastic care are σcr<br />
cel mai redus. In aceasta zona, din relatia:<br />
2<br />
2<br />
Pcr<br />
π EI<br />
Pc<br />
min<br />
f L f<br />
c f = = se scoate I<br />
2<br />
min = dupa care se obtin A, imin, λ.<br />
2<br />
P L P<br />
π E<br />
f<br />
Daca λ > λ0, dimensionarea este corecta, in caz contrar se verifica realizarea<br />
ceeficientului <strong>de</strong> siguranta corespunzator cu zona flambajului in domeniul<br />
plastic sau cu zona compresiunii simple. Uneori este nevoie <strong>de</strong> cateva<br />
iteratii efectuate cu dimensiunile sectiunii transversale pana la o solutie<br />
satisfacatoare.<br />
2.5 Formula lui Johnson<br />
O alta relatie utilizata in domeniul flambajului plastic este formula<br />
lui Johnson, care reprezinta o <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta parabolica σcr = a - bλ 2 .<br />
Constantele a si b se <strong>de</strong>termina din conditia ca pentru λ = 0, σcr = σc iar<br />
punctul <strong>de</strong> racordare la curba Euler sa se faca la λ0, corespunzator unei<br />
valori a tensiunii egala cu jumatate din σc ( v. fig.2.7). Rezulta imediat a =<br />
2 σ c π E<br />
σcr iar = ⇒ λ0<br />
=<br />
2<br />
2 λ0<br />
Johnson este data <strong>de</strong>:<br />
2<br />
2π<br />
E<br />
,<br />
σ c<br />
2<br />
σ c<br />
b = . Astfel incat formula<br />
2<br />
4π<br />
E<br />
2<br />
2 σ c 2<br />
σ cr = a − bλ<br />
= σ c − λ 2<br />
4π<br />
E<br />
(2.16)
1. <strong>FLAMBAJUL</strong> <strong>BARELOR</strong> <strong>DREPTE</strong><br />
Fig. 2.7 Formulele Euler si Johnson<br />
Pentru exemplificare, in figura 2.8 sunt date curbele corespunzatoare unui<br />
otel si unui aliaj <strong>de</strong> aluminiu folosite in aviatie. Fata <strong>de</strong> relatia Tetmajer-<br />
Iasinski (ilustrata <strong>de</strong> figura 2.6) se observa ca in acest caz sunt <strong>de</strong>limitate<br />
numai doua zone: cea <strong>de</strong> aplicabilitate a formulei Euler (flambaj elastic) si<br />
zona flambajului in domeniul plastic un<strong>de</strong> se aplica formula Johnson.<br />
Fig. 2.8 Exemple pentru formulele Euler si Johnson
2.6 Bibliografie<br />
ELEMENTE DE STABILITATEA STRUCTURILOR<br />
1. Buzdugan Gh., <strong>Rezistenta</strong> materialelor, Ed. Aca<strong>de</strong>miei RSR, Bucuresti,<br />
1986.<br />
2. Timoshenko S.P. and Gere J.M., ‘Theory of Elastic Stability’, McGraw Hill<br />
Book Company, New York, 1961.<br />
3. Ziegler H., Principles of Structural Stability, Gill-Blais<strong>de</strong>ll, Waltham,<br />
MA, 1968.<br />
4. BazÏant, Z.P., Cedolin, L., 1991. Stability of Structures: Elastic, Inelastic,<br />
Fracture and Damage Theories. Oxford University Press, New York.