resocializarea penitenciară şi postpenitenciară a persoanelor ...

juridic, social-organizatoric, psiho-pedagogic, educativ etc. care se realizează la etapa penitenciară
şi postpenitenciară a procesului dat şi sînt aplicate în scopul modificării sistemului ei de valori
antisociale avînd ca scop şi rezultat firesc includerea sa în cercul de relaţii sociale pozitive şi
neadmiterea recidivei de infracţiuni.
2. Propunem următoarele etape şi subetape ale resocializării persoanelor supuse pedepsei
cu închisoare:
1. Etapa penitenciară:
a) Adaptarea la condiţiile regimului instituţiei penitenciare;
b) Procesul aplicării active a măsurilor de influenţare asupra condamnaţilor şi corijarea lor;
c) Pregătirea condamnaţilor pentru liberare.
2. Etapa postpenitenciară:
a) Excluderea sau neutralizarea influenţei nefavorabile a mediului social care îl înconjoară;
b) Încadrarea în muncă şi asigurarea condiţiilor de viaţă la locul de trai;
c) Readaptarea socială la condiţiile vieţii în libertate.
3. La art. 61 alin. (2) CP al RM termenul „corectarea” urmează a fi înlocuit cu sinonimul
„corijarea”, fiind urmat de completarea cu sintagma „şi resocializarea”. Astfel formulat după
cum urmează: „Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corijarea şi resocializarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor,
cît şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să
înjosească demnitatea persoanei condamnate”;
4. Ţinînd cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la
vot al persoanelor condamnate (cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord, Decizia nr. 2 din 6 octombrie 2005 prin care este criticabilă legea ce interzice automat şi
nediferenţiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane fiind astfel violat art. 3 din Protocolul
nr. 1 al Convenţiei, pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) propunem de
a exclude restricţia (privind dreptul persoanelor condamnate la privaţiune de libertate pentru
infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave de a alege) prevăzută de art. 13 alin. (1)
lit. c) din Codul electoral al Republicii Moldova şi înlocuirea ei cu sintagma „în privinţa cărora
instanţa de judecată sa pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot”. Astfel, instanţa de judecată
urmează să se pronunţe asupra lipsirii dreptului de vot în fiecare caz în parte şi în contradictoriu.
Art. 13 alin. (1) lit. c) va fi formulat în următoarea redacţie:
persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre judecătorească definitivă în
privinţa cărora instanţa de judecată s-a pronunţat de a fi lipsite de dreptul de vot.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice şi aprobarea rezultatelor.
9