7 ;ditia ar, treia, - upload.wikimedia....

oc
F.3a2s'.. aM=iaIMPO Ms;
SERIA II. AN IL II, No. 112 7 ;ditia ar, treia,
'111..®
ÑUMARUL 10 BANI
AB ONA 1I1F:NT>N: )Q.IE:
Incep la 1 yi 15 alo fle-ciiri+TlunT ?i se plñ.tesc
tot-d'a-una inotir:tn
In Rucure,itl la Casa Adaniuititratiel
In juctete vi etrein+i.lccte prin mandate potate
Un an in tara 30 1el ; ín streinatate 50 lei
i.so Illnr ... 15 » r s 25 s
rei lwiI :. 8 s s s 13 >,
Un numar in strcinatate 30 Irani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ
REDACTIIA
3 STRADA CLEMENTEL No. 3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEPARA CU CELE DIN URANIA TELEGRAME §I § TIRI
.
RETRAREREA BARBARILOR
Parlamentul inchizindu -se, barbaril
s'an, .retras din Capitala,
prästiindu-se in dezordine in toata
tara.
S'an retras din Capitala incar-
tati de spoliele puterel, cu injuria
, in gura si cu amenintarea pe fata.
Pina in momentul cîncl scriem
nu stiro ce devastatiunl an cauzat
in drumul lor. Nu stim, cite res -
''taurante de gara an fost pradate,
rica cite hisericl profanate si spoliate.
Dar, de sigur, scene de dezordine
an trehuit sa aiha loc.
Deputatil si senatoria colectivista
odata plecatl, trotoarele Bucurestilor
par mal curate, trecatorul mal
sigur, aerul mal putin vitiat.
0 multime de mucre patibulare
si respingatoare an disparut. Femeile
insttrcinate 'pot 'circula pe
strada, sigure ca nu vor da nastere
la monstri sub impresiunile
de repulziune ce inspira átele mutre.
Capitala 'si -a recapatat fizionomia
el obisnuita.
Dar daca capitala respira ni »mentan,
val de provincie, val de
restul tärel... Senatoril si deputati!
colectivistl duc desordinea si in-
' drazneala in caminele lor, transpirind
ura si veninul.
Val de bietil prefetti, functionari
si cetatenI de alta culoare politica !.
Car! sunt räl acestl barbari infruptatT
de pläcerile unen civilisati!
mal presus de el, sunt lacomi aceste
resturl ale ignorantes altor veacurl,
lacoml ca Hunul care pe margin ele
Dunarel trafica pina si femeea si
copia sai.
Colectivistul cult, este barbarul
cu o spoeala civilizatoare ; colectivistul
incult, este barbarul in toata
puterea cuvîntulul.
Noi ne mirain cum un Pallade,
cum un Stoicescu, un Stolojan etc.,
fac oare -care figura in lagarul liberal
; cind ansa te introduca in rindurele
absolut inculte ale colectivismulul,
atuncl 'ti explica pentru
ce oamenil cari in partidul conservator
ar fi eel mult agenti electo
rall, la liberal! joaca rolurl prime.
la sa ile spunetl; va rugam, cari
a> fost din parten colectivistilor oratorii
cári an ocupat tribuna Camerel
si a Senatulul in aceasta set
siune ? Eata'a.
La Camera : Politimos, Marg,aritescu,
Pana Buescu, Xenopol, etc.
La Senat : Colonelul Budisteanu.
' Colonelul Obedeanu, Generalii Catargi,
Racovita, Anghelescu, etc.
S'ar parea ca colectivistilor de
oare-care talent si oare -care cultura,
le este rusine ca sa vorbeasca in
acest lagar efeiner, care sa nurneste
parlamentul liberal.
Este necontestat, ca patura ceva
mai CUM colectivista nu voeste eu
niel un chip sa se faca solidara eu
trupa barbara si desordonata.
Un Emanuel Porumbaru a a,juns
un delicat din timpul decadente!
Romane si Greaca fata eu grosul
partidulul colectivist, representat
prin dd. Politimos, Margaritescu,
Dimancea si tutti quanti.
Chiar un Delavrancea 'si rezerva
frazele sale deniagogice, nevoind
a cheltui orzul pe giste.
Sa petrece la colectivistl ceva
care ii caracterizeaza ma! bine de
cum am putea sa o facem noi. Celor
culti le este rusine de numerosh
lor tovarasi barbari si inculta.
Delicati! partidulul stati de o parte,
f' sacrifici:nd cit sa poate de putin
zeitätel grosolane e.olect-ivisle, intocmita
din lut abia fasonat si din
lemn cioplit eu toporul.
De sigur ca acest partid Inainte
de a fi liberal sari nu, democrat
,
sai' demagogic , este un partid
barbar.
I'riu o selectiune de -a indaratelea,
aproape tot ce este inciilt si
ainbitios, barbar si lacom in tara
din patura de politician!, s'a grupat
in jurul acestel formatiunl grosolane,
care se numeste partidul liberal.
Noi conservatoril nu'l colnbatem atit
din punctul de vedere al ideilor, cit
ma! eu scarna din punct de vedere a
culturei si a civilizatiel,
Inainte de a fi conservatori sunteni
oameni culti, voim ea tara aceasta
sii nu' T scoboare necontenit nivelul
intelectual Si `cultural pina la gradui
de stirata si de invatatura a unui
Diinantea san a'uru! Margaritescu.
De aceea pentru no!, colectivistil
nu represinta noma! o scadere politica,
el represinta o regresiune calturala
`si sociala, ceea ce este nlult
mai grly si roan periculos.
Partid barbar, care aduce in toate
actele si apucaturile lui acea inconstienta
îndrasneala, acea lipsa
de scrupul si de moralitate sociala,
cari au facut ca societatea romana
culta sa dispara pentru inuit limp
i11 istorie.
Particle .politice bazate pe idei
ori -cit de desperate, da; partid barbar,
nu.
1NAMD'aIOIE 1TATEA FARÀ i=tIßOiBllf
D-mil Statescu are meritul de a
fi inventat un sistem de organizare
judecatoreasca cu totul originala.
El se rezuma In aceasta : Magistratura
este ildaniovilll+ilga;
n>Lagistratii fllsii it fi
(iistituitl.
Daca n'ar fi facut nimic alt d-1
Statescu in toata cariera sa, de cît
aceasta, inca ar fi destul pentru a
putea ,judeca omul in creerul caruia
a Incoltit o asemenea monstr
uozitate.
Modificarea d-lui Statescu a articolulu!
75 din legea de organizare
udeci..toreasca este, in acelasl timp,
ca conceptiune un '.cap d'opera de
ipòcrizie, ca tendinta e o masura
revalutionara, si prin efectul el
retroactiv e o monstruozitate legis-
Iativ;Y.
----s.0..Cavan
LECEA MAXIMÉILUI
Colectivistil sunt ce! mal tertiparl oainénl
din lume dar si celor Mai siret.!
li se infundii odat si ()data.
Se stie ca guv nul si unanimitat.ile
parlamentare n'aí vrut sa auda de abrogarea
legit matimuluí, de si in opozitiune
s'ait angajat solemn la aceasla,
prin graiú si prin scris. Apucati la rafuiala,
pentru aceasta calcare de cuvint,
colectivistil aú raspuns cu urmatorul tertip
: «Nu se poate abroga legea maximulti!
asa cu una Cu doua, fiindca comunele
ar ra.minea fara resurse si s'ar dezorganiza.
Uni eu rninte nu poate asemene
lucru».
La acest tertip p'ar putea raspunde
nitre altele ca guvernul putea sa revie
la starea de lucrur! anterioara legit utaximulu!
din 1894, daca legea aceasta e
asa de apasatoare si fara de niel un rost
cum ziceatii liberalii in opozitie. Comunele
nu s'ar fi dezorganizat cu c)tipul
acesta.
Dar 'ti pierzl vreniea discutind cu colectivistil
; lor trebuie sa le dal in cap
cu fapte.
El 'bine, iata un fapt care arata cil de
sarlatanl sunt liberalil.
Consiliul comunal al Iaisulul a ,sters
taxele pe livrele si pe firme straiitie si
a spoilt taxele pc Minis.,
Aid nu ma! incape discittie ; sarlatania
liberala iese deplin la iveala. Se sporesc
taxele pe obeecte de consumatiune
obsteasca; se scada laxele; cad atirig .pe
colectivistil bogat!.
Pentru aceasta s'a atítat lumea la revoila
In vremea guvernulul conservator !
COItIVEHTIA FRANCO-RUSA
l'rin(nl Ferdinand la Peterslaarg.
Conventiaa naililtarai. Preset 1aatgaarsë
to contra ltonafniei.
Printul Ferdinand la Petersburg
Iz }crma viziteá sale la Co12,stantin,'opol,
priiztol Ferdinand al
Bulgariei, e aeeptat la 6 Aprilie
stil 9iÁî.y la Petersburg.
Aceástä cálätoi---ie are o deosebitä
insemnätate politicä, cäcä pe
lîngü cä consfinteee carea c2c.
Rusia, e menitä a avea 0 o coitcluziune
practicä, aceea a încheiereä
wnoi conventiuná militare.
Conventia militara
In timpul botezuluä prinfuluä
Boris, s'ad î.nceput la Sofia negociäril6
pentru incheierea unei conventiuni
militare.
Principalele stipulatiun2 ale acestei
conventiuni ar fc :
Punerea la dispozitia Rusieï a
porturilor Varna Burgás, aslfel
in cît Rusia sä fie in drept a
debarca ori-cînd trupe in aceste
portori ;
Ir1 fcintarea unuä lagär întärit
la ,5'umla pentru apärarea quadrilateruluä.
Se crede cä in cursul cälätoriei
printului Ferdinand la Petersburg,
se va iscäli aceastä cotvventiune.
Presa Bulgarií in contra Rominiei
Caracteristic este, cä odatä cu
aceste îrnpréjurärä presa bulgarä
a ïnceput o camper/ride in contra
Roinîniei pune pe tapet cestiunea
Dobrogeä.
Pentru aceste cuvinte, rezulta t r c l
cälätorieï printului Ferdinand la
Petersburg trebue a0eptat de noä
cu deosebit interes.
X. X.
DEMISIUNEA O -LIi1 BERTHELOT
Pretextul si motivul. Buletinul lui
Bourgeois. Dezmintirea engleza.
Nota lui Berthelot. O mano -
per4. Bourgeois ministru
de esterne.
Pretextul rai motivul
Opiniunea publica europeánä se ocupa
cu demisiunea neasteptata a d -lui Berthelot,
ministru de externe al Franciel.
Motivele acestel demisiun! ar fi con -
sideratiun! de sanatate si de familie. .\ceasta
e insä numal un pretext', dupa
cat spun ziarele straine. Adeväratul motiv
e un conflict iscat antre Berthelot si
Bourgeois, conflict de care politica externa
n'ar fi strains.
Buletinul lui Bourgeois
Cititori! 's! aduc amiate ca Ageniia
Romînä ne -a transmisi: ! acum cit -va
time' o depesa in care se izic a CA ministrul
de externe Berthelot ih räspunsul
ce ar fi dart ambasadorulu1 englez la
Paris, lord Dufferin, la comunicarea ca
Anglia vrea sii iutrepriuda o expeditiune
la Dongola, i -ar li alms atent.îunea asupra
«grelelor conseciitt» ce ar putea sa
aiba o .asemene snlrepriudere.`
Stirea aceasta a lost luata dintr'un
comunicat al guvernulul, care ínsa mi
emana de la ministrut de externe, ci de
la ministrul de interne Bourgeois.
Desmintirea englezz
Raspunsul energie ce sa pretindea ca
ministrul de externe francez daduse lordull&
Dufferin, a produr care-Care einotiune
in Europa. Carl din .el 'sa tragea
concluzia sta Franta ar fi decisa a face
un casus belli din chestiunea expeditiuni!
in Sudan.
Dar, de indata ce comunicatul fu eunoscut
la Londra, .d. Curzon, sub- secretar
de Stat la ministerul de externe, i!
dete cea ma! categorica dezrnintire, afirniind
ca .d. ) erthelut n'a dlorbit lordulu!
Dutferiu despre áconsecint! grave.:
Dezmintirea aceasta, data in plan Par -
lament, a produs zapaceala in Franta.
Nota d-lai Berthelot
Zapiceala crescu cind oficioasa Agenfie
Hdvrzs publica un comunicat rnransnd
de la ministerul de externe francez,
prin care se confirma declaratiunile
sub-secretarulul de Stat englez.
Comunicatul adaoga ca ministerul de
esterne n'a avut nicl o inrßurire asupra
redactaril si publicari! buletinulul celui
Cu agrave consecinte» si cü acel huletin
a emanat «de la o persoana rag
informata».
O manoperi'i
Cum se explica contradictia dintre
cele doua comunicate ale guvernulul
francez ?
Corespondentul parizian al ziarulul
viellez Neue freie Presse relateaza ca,
la Paris, se crede ça d. Bourgeois a redactat
si publicat primul buletin pe un
ton mal energi pentru a influenta asupra
Camere! in favoarea proiectului
sag de impozit pe venit.
In adevar, buletinul cu econsecinte
grave» a fost publicat Miercuri, 6 Mar -
tie, iar proiectul de impozit pe venit
venea la ordineaszilel a Camere! la 7
Martie.
D. Berthelot fusese contra acestu! comunicat
si, de indata ce cabinetul englez
1 -a dezmintit, d -sa n'a ma! voit sa
pästreze tacerea.
Aceasta este cauza pentru care a clemisionat
d. Berthelot.
Bourgeois ministru de externe
Acum d. Bourgeois e ministru de externe
al Franciel.
Dupa cele intimplate, e naturala intrebarea
: fi -va d. Bourgeois mal energic
de cit d. Berthelot, fata cu Anglia,
in chestiunea espeditiunii la Dongola ?
Acelasl corespondent spane ça pa.re -
rile sunt foarte impartite la- Paris, asupra
acestel intrebarl. De altminter!, atitudinea
Franciel in chestiunea egipteana
atirna foarte mult de hotaririle
Rusiel.
Ca dibácie, Bourgeois e considerat
ça superior lu! Berthelot.
AMICUL MTRIi
Nu stiú pentru ce se ridicà in toatá presa
opozitiel asa numeroaae animosit Ili, asa inversunate
critici in contra d -lui Dimitrie
Sturdza, seful partidulul liberal, presedintele
Consiliulul de Ministri colectivist ?
Nu stiú pentru ce atîtea epitete ràutàcioase,
calificative caraghioase, alusiuni prea
sàrate, la adresa. acestu! oro ?
Asti -z1: male- pestrife, mime, Pitied
Sturdza, poimîine, Miticä Souza ; apol
v+crtaful, intendentul principeseï si cite
si mai cite pe fie -tare zi, pe fie -tare teas,
in 'presa, in intruniri publice, chiar la Tribuna
parlamentulul.
Donuiu Dimitrie Sturdza, ràú ?
D -nu Dimitrie Sturdza p uàtos, venenos,
incapabil saú periculos ?
Fereascà Dunmezeü !
D -nu Dimitrie Sturdza este amicul nos
tru, bunul, scumpul, dràgutul nostru amis ;
el este podoaba, comoara partidulul conservator.
El este vaca làptoasit din al càrul uger
curg neincetat alimentele necesare unel opositiï
care de altminterea ar muri de Manitiúne.
Noi conservatori, parodiind o faiaiioasà
maximä scolasticà, am putea zice : Amicus
Catargi, sed magis arnica veritas adicà
Sturdza !
Da ; adeväratul, singurul nostru prieten
cste Dimitrie Sturdza, care se îngrijesete
niai mult de soarta noastrà de sît de acea
a partidulul sàii, care repede, repede, ne
deschide drumul spre putere, si nu vrea se
vazà, nu urea s'auzA bocetele liberalilor.
Adic ( ce, credetl c3 nu tine la noi Dimitrie
Sturdza si c't nu face pe fiecare zi
cites o prostie din ce in ce mal boacàn:Y
numar de dragul nostru ?
Credetl c . atunca cind a fäcut scuze
Ungariel nu'si a zis «Asta o fac pentru
amicil met conservatori ?» Cînd a luat in
gît pe Apostol Mìrgàrit (sá nu se'nece cu
dinsul) nu s'a gîndit la pleasca pe care ne
o pregdteste ? Si este asa, pe fie -care zi
face sàràcutul cîtç un sacrificiu pentru opozitie.
EI, cuna este cu putin ca un asemenea
amis sinter, devotat, sit fit batjocorit de
presa conservatoire
Amicul nostro, bunul nostru amis Sturdza,
ar trebui tintit in palme, drilgostit si
làudat.
hlititzYte iubesc ! IIip ! Ilip ! hura! TrAeascà
Mititzä Sturdza. pâinea noastrà din toate zilele
! All right !
Stop.
MERCURI, 20 M A R TIE 1896.
NUMARUL 10 BANI
ANIUNCIURI[15.E
In 13ucuresl.X vi judge se prinaesc uumal la
Admnistratie
In streindtate, direct ta-cadm{Yatalttef{d vi la
loate oliciilo de Iublicitate
Awn-wind la pag. IV . . . . '. 0.30 b. lima
> > = III . . ., , . . 2. let »
1 ) ) 7I 3. > >
Ingertiile si reclamele 3 le! rindul
ITn numár vechifi 80 ban!
ADIIINISTRATIA
No. 3 STRADA CLEMENTE! No. E
ALE ZILEÌ
ILUZiILE OPTICE
Iluziunile ail pierdut mutt din caracterul
for poetic, pe vremea asta cind
stiinta a'ntins pretutindeni prozaica el
stapinire. Nu ne mal ramine din toate
sigure ce paradox ! decst iluziile oplice
despre cari voim sa vorbim aici.
Ciudat prestigiu ! *Uinta a devenit
asta. -zl conservatoarea iluziunilor.
Ce -i mal important pentru fisicien!
este sá stie de onde !ncep si unde sfirsesc
iltziile de optics. Un distins savant
francez, D. Javal, afacut de curind
o interesanta comunicare asupra acestun
subiect societate! de fizica din Paris.
Imprumutam din ziarul Le Temps
cite -va pärtl din documentatul studia al
d -lui Javal, in speranta ca, observatiunile
sale vor pregiata oare-care fobs
pentru cititoril nostri.
Reluind experientele lu! Hering si
Zoellner, d. Javal a aratat cA toate iluziile
optice aü un punct çgmuu ; ele
se maresc sub influenta misearilor ochilor
si, din contra, dispar cind figurile
cari- le reproduc suet examinate lumi -
nindu-le doar o cupa eu magnesiu sag
cu lumina elettrica..
Iaitä un exemplu tipic de iluzil de
optics
/B
n
/\
Din pullet de vedere geometric cele
doua paralele AB si CD sunt egale In
inaltime.
Cu toate astea ca sa, ne convingem
trebue neaparat sä le masuram, cat,!
din causa unghiurilor din virful for indreptate
in doua sensur! opuse, se produce
o ilusiune optics perfecta : verti -
cala CD ni se pare aproape de douä
or! mai lunga ca AB.
Drumurile de fier de asemeni, furnizeaza
númeroase iluzil optice.
Tot! am väzut, din fundul comparti -
mentului nostru, cum stîlpi! de telegrat
cad unui peste altul cu o vertiginoasa
iuteálil si cum sirmele telegrafice se ridica
si se lass in jos printr'o miscare
regulata, hypnotizanta.
Daca se ìntimpla ca un plugar sa munceasca
pe tinga calea ferata : priviti -1 si
veti observa ca par'ca brazdele se încolacesc
in jurul plugulul in cercurl uriase
paralele.
Aceasta provine din , cauzä cä plugarul,
tintit de ochiul calatorulul, constitue
in timpul cit e privit un centru fix,
aproape instantaneú, de rotatiune ; dill
acest moment tot ceca ce 11 inconjoara
pare cä se invirteSte ih timpul repezilor
clipirl de oçhï aruncate Iii preajina -1 si
de care nu ne dam seama de loe.
D. Pellet a semnalat in acelas! ordin
de cercetarl, o observatiune cu. rioasa.
Ci.nd privim de pe parapetul unti! pod,
un tree care merge nu tocmal repelle,
ni se pare cA dupa plecarea lui sinele
fug in sens invers. Aceasta iluziune pro -
vine de acolo ca, dupa trecerea trenulul
ochil nostri continua sa fata miscarile
alternative, si incete si repezi, carie eraü
necesare a privi succesiv vagoanele.
Aceste mista'! stint inconstient.e si
fiind -ca retina nu este impresioriata de
cit in timpul miscarilor incete avind loe
in senstil in care mergea trenuI, dupa
trecerea sa sinele par cA fug in sens
invers.
Alta iluziune cnrioasa. Se construeste
ïntr'o »zilla o mare sobs, de caramida
de la 30 -40 metri inaltime. Inainte ca
usa de jos sa fie zidita, culcati -va in
josul tubulul eel rtrare, cu fata spre pamint,
cu caput rezimat de perete si privitl
In aer.
De odata vet! vedea cä enorma sobs,
pare ca se prabuseste esupra D- voastra
in sfaramatur! grozave : e o opresiune
nespusa si experimentatorul care n'a
fostprevenit de aceasta iluziune se scoala
de jos ca o spaima reala dar comica, si
o la grahnic la pas !
* **
111174, iluzil, toate's Muir! Se ponte,
,fireste, da formula or! de cite or! se
iprezinta 'rn noli caz particular, dar ce
nenumarat+' suet caznrile sou! ! Avulso
urto, non deficit all ri.
Aceste amuzatite experience sunt asezate
intre vederea si inchipuirea orne-

neasca : ele se amestecä usor pe aceasta
frontiera nelämurita, ale cärel contururi
nid chiar stiinta nu le poate lesne defini.
Lexicon.
EPOCA" LA IASÌ
(Corespondelrtcl speciald)
Sinuciderea d -lui Gall. Diverse
Gall era pensionar al Statulul, de
oare -ce ocupase mal multa vreme postul
de dirigirte al oficiulul postal din Iasi.
In timpul din urma daduse semne de
alienatie mintata. Pe seama imprejurarel
acesteia se poate pune si actul desperat
pe care l'a comis azi dimineata si care
l'a costat viata.
S'a sinucis intre orele 7 si 8 a. ni.,
la domiciliul säú din strada Sarärie, trägindu-si
un glonte de revolver, in timpla
dreapta pe cind era inca in pat. Moartea
a fost instantanee.
Gall era fratele d -lui Carril Gall, secretar
al primariel. De origina francez,
se casätorise in tara. El lasa in urma,
doua copile si o sotie nemingiiata.
Diverse
Locul regretatulul Ornescu este disputat
de numerosa pretendenti.
Se citeazä pentru postul de ofiter al
stáril civile numele d -lor 'C. Lepadatu,
A. Velciu si N. Cozadini.
Primarul, pentru a scapa din incurcäturä,
a declarat ca lasa cazul la apreciarea
consiliulul comunal.
D. Teodor Alexandrescu, fost functionar
al comunes, ar fi numit administrator
al mosieI Statului Baicenil, In locul
d -lu! Mihal Stihi, demisionat.
D. Alexandrescu, a facut parte;pina in
ultimul timp din clubul . Bzd.
Un foc, care a izbucnit asta - noapte,
a distrus locuinta d -lui C. Mortun, din
strada Pacurarl.
Se crede ca focul a fost pus de un
servitor.
Concursul pentru catedra de finante
de la uaiversitatea din Bucurestl, ce urma
sa se ina in Iasi s'a aminat.
Candidat' erau d -ni! Popescu - Cudalbu,
judecator la tribunalul Putna, N. Xenopol
si R. Porumbaru.
Artur.
,,EPOCA" LA VASLUIU
(Corespondentä particulars)
Doua certificate. Care e eel ade -
vArat ?. Cc -i en prefectul ?.
Douà certificate
Istoria care am s'o povestesc e foarte
complicata.
Acum 2 ,sali 3 ani, un oare -care Anghel
Azbiovicl, comisar comunal, cere
inscrierea in listele elettorale la cole -
giul al II -lea de deputati in baza unuï
certificat .de absolvire a 4 clase primare,
eliñerat de directorul scoalel No.
1, pe atuncl d. Alexandru Vasiliu.
D. Azbiovicl, este inscris in liste si
voteaza la colegiul al II -lea de deputati,
iar d. Al. Vasiliu devine revizor scolar,
in care calitate functioneaza si asta -zi.
La formarea listelor in anul curent
insa, mal multi alegatorl contesta pe
d. Azbiovicl. El sustin ca numitul nu
poseda 4 clase primare si cä prin urmare,
rad si färä cale, a fost inscris in
colegiul II -a de camera. DinsiI intemeiazä
cererea sor pe un alt certificat eli
berat tot de direclia ,?coaleä No. 1, directorul
actual e d. Mihai Pastia, prin
care se atesta cd Azbiovici n'a absolvit
cursul primar complect.
Care e cal adevärat ?
Cum se vede ne afläm in fata a doua
certificate : unul spune cd comisarul comunal
are 4 clase primare, altul ca nu
le are.
FOITA ZIARIILUI tEPOCA,
CATRINA
PROLOG
Cititorule, hartia ne fiind de mare pret
ea suferind s'asculte si, pe trist si pe glume(,
Movesti-vol o iutiniplare, precunn vezl, ce-1 scrisä
[In rime
Ca mal lesne s'o citeasca dragalasa tiiierime
din ea sa traga pilde sad sa rida daca o vrea...
Povestirea ?...
'I de pe vremea, cind de fel nu se glumea
Cu iaibirea...
§i la cinste toate mindrele fecioare
Mutt mal mult tineag atuncea ca la ochl si ca la
[soare ;
Iar daca 1s1 legali viata de un fiatasi.
Cuvintul dat
Nu l'ar mal fi luat chiar daca
Le cerea un impärat ;
Nu ca azi dad fecioria, ca o marfil, e vinduta
$'or ce buza de fecioara cu parale sa scruta ;
rar onoarea repparata poate fi cu bani de aur !...
Cite frunti cu lamli(a si eu fol de verde laur
Vestejite ast -fel nu trec pragul merg la cuuutiie
biserica le iarta...
Iärtatorl asI vrea sa fie
Totl Cu aceea ce .ucis'a pentru cinste al saaü iubit
Si, in urma de durere ea si pruncul au perit !...
Se numea Catrina fata si era de peste Jiu ;
Ochi avea de viorele, par buclat si auriñ
Intrebarea e : are sad nu are Azbiovici...
cursul primar complect ?.
Chestia venind inaintea tribunaluluii
s'a cerut presedintelui, d. V. Tatasi de
a le verifica, cari din doua certificate
e cet adevarat. D -sa, admitind cererea,
a retinut ambele atestate, räminind ea
parchetul sa stabileasca falsitatea unuia
sali altuia din cele doua acte ofíciale.
Problema istorica a falsulu1 Smerdes
se retnnoeste asta -zi inaintea tribunalulul
de Vaslui si intreg tirgul nostru se Intreaba
daca Azbiovicl are savi nu are-certificat
de absolvire bine Inteles.
Va voiü face cunoscut adevärul in aceasta
complicata istorie, am si rezolvirea
acestel probleme, care pune pe ,geful
instrucjiei din Vaslui, d -1 Al. Vasi -
liu, intr'o interesantä pozitiune.
Ma rog, are sad nu are ?
Ce -1 en prefectul?.
D -1 I. Munteanu, prefectul de Vaslui
a fost mai zilele trecute prin lasl.
Situatiunea a ramas aceiasi, adeca :
drl Neron Lupascu urea sa ocupe pos
tul de ispravnic, iar d -1 Munteanu nu
urea sal paraseasca.
Pe de alta parte d -ni! Iülich, Costict
Bastache, St. Giugir i ceT- l'altl deputati
si senatori din localitate nu vor
ca d -1. Munteanu sa mal fie prefect. Acesta
rosa vrea sa mai fie, dupa cum
am spus.
Ne afläm dar in fata a doua vointi
contraril. Scinteia trebuia sa se produca
si descarcarea incontestabil are si se
faca in vre -un medic primar de judel.
Pina In momentul acesta insa colectivisti1
il inlocuiesc in fie -care zi pe d -1
Munteanu. Intrebarea de predilectie e :
A veni( decretul de inlocuire ä
cu regret se constata ca conul
Nästase, nu Buzdugan, se arata foarte
greoiü in aceasta afacere.
Z ach en
INFORIIIAII
Putem afirma, ca d. Dim. Sturdza
a fa cut sä dispara de la ministerul
de externe un dosar din
cele mai compromitatoare pentru
Apostol Meirgärit.
Culmea este, cei d. Sturdza nie
se mul4umefte cu aceasta, dar asvîrle
raspunderea dispariiiei dosarului
asupra d -lui Mitiline 2, adei
ogînd ast -fel încä un cap de a
cuza1ie in contra lui.
Ast -fel d. Sturdza crede sa scape
9i de räspundere $i sei acune fi pe
un adversar al säú.
MM. LL. Regele i Regina an plecat
aseara la orele 5 Si jumatate cu
un tren special la Abbazzia.
La gara de nord se aflati minis -
tril cu sotiile tor, pre edintil Corpurilor
Legiuitoere, d -nii Lascar Catargiu,
G. Gr. Cantacuzino, general
Manu, P. P. Carp, Al. Lahovari, Tache
Ioíiescu, Al. Marghiloman, I. Kalinderu,
etc.
MM. LL. s'all îmbratisat cu AA.
LL. Regale printul i principesa de
Rominia §î -apol impreuna cu suita
aìí luat loe in vagonul regal.
Consiliul comunal al Capitale! va
fi probabil convocat in edinta extraordinara
pentru Jol seara, spre
a lua eunoscinta de opera comisiune!
budgetare.
E P O C A
Suntem in 19 Martie si budgetul comunes
Bucuresci, care trebue sa fie pus
in aplicare la 1 Aprilie, nu este Inca
definitiv intocmit. Mai ínú11, Inetti consisiliul
comunal nu e nit convocat pina
acum pentru a discuta atltst budget, care
ne rezerva o multime de surprise.
Ne intrebäm, cind se va intruni con -
siliul, cind va fi votat definitiv budgetul
si ciad se va supune ministerulul de interne
spre aprobare ?
Bine inteles cä va trebui timp ca sä
fie studiat la minister, Inapoiat primariel
cu modificarile ce se vor crede necesare
a se introduce, si apol, precum
consiliul nu este acum in sesiune, va trebui
sa fie din nod convocat extraordinar
spre a -1 lua iaräsi in cercetare si in urma
sa se supuna ministerului spre aprobare.
Cu sistemul acesta vorn trece negresit
de data punerel lui in aplicare.
Consiliul de miniyvtri a cäzut de
acord asupra numirei d-lor Dr.
Cantacuzino, Al. Sc. Ghica fi Caton
Lecca in posturile de efori ai
Spitalelor Civile.
Rämfrte sä se hotärascä cine va
fi primul e f or.
Numirile se vor face pe ziva de
1 Aprilie.
Proiectul de budget al comunel
este tinut secret ; se crede ça niel
consilierl nu vor putea avea niel
o cunoscinta despre el pîna in sedinta
cind li se va supune spre aprobare.
Situatia d -lui Em. Culoglu, prefectul
judetulu! Covurlul, este foarte
dificila in Galatl.
Malaxa §i compania voesc sa impue
prefectulul mai multe numiri
înlocurl, iar pe de alta parte il o-
de a face schimbarl in per -
prese .
l)inti ça margaritarul ; iar gurita de tot mica,
Foi de roza din obrazu -I se parea mereíl ça -I pica;
Vorba -I semina a murmur de isvoare,
Risul el
Cu'nginari de pasarele...
Rasptudea miros de tel
Cind se'mpotrivea lui Neagu nevrind betele sa'i dea ;
Sem &na mal muli a ztna, socoteai ça nu'i femeia
I)e la tara... §i la vorb& sa la port dragalase,de iubiti;
Ani §i ani de ltnga dansa nu te -oi mai fi deslipit.
Nu stia sa cocheteze, nid sa strie lungi bilete
Ne -cum sa le imparteasca, din mansoane si corsete
Fart{ mutar sa roseascä...
Oh ! hirtie cite aduni I
Adevaruri marl, eterne, mofturi, fleacuri si minciuui;
Ca Iisus de rabdatoare si de buna estl hirtie,
Dese ori gtndesc la tine, cu ce nevinovatie
Prevestesti nefericirea ori viata ne -o faci rai!..
Ce zici tu ctnd parfumata, numal pe la sinuri stai?
Dar mototolit &'n consniti, Dar In scrumuri prefacuta ?
Ce simtesti and o vergina cu foc dulce te scruta P
i te leagana cu panglica, te pastreaza'n veci de veci
Cite forme, cite forme si zadarnice si seti.
De la nastere la groap& mal ti -e datspre'ndeplinire?
Moarte pui la uinii'n sufiet iar la alti( multamire.
De la Jil era Catrina si nid buche nu stia
Taina inimel Cu vechid d'or and-va data -o spunea
Si atuncea mult mal bine ça In tarli era rostita ;
Dinsa ce graia odata era vorba chiar sfintita;
Fata mtudra si semeata chipes& de -ai fi zis
Ca sa fie 'mparateas& -In cartea soartel '1 -a fost seras
Si ea biata p&zea turma, ziva toata in cimpie
i scia c &'1 dimineata dupa glas de ciocirlie;
Seara, dupa toaca popel, miezul noptel, dupa cer ;
Neagul el c& este mindrul si voinicul griinicer
Care s'a luptat la Plevna si sa'l fie lui sotie
Cind In turma se vor stringe ça la capete o mie.
01, berbecl, iezl si minzace, capre, tapi si melusei
D'aia Trina zi si noapte il pazea ça ochil el
sonalul politici si al administratiel.
Cu un cuvint, d. Culoglu, cu toata
dorinta ce-o are de a face o administratie
mal cum se cade, este ïmpiedicat
de malaxisti in îndeplinirea
functiunel sale.
Un budget foarte suspect s'a §upus
ieri aprobaril ministrulul de interne.
E budgetul oraulu! Roman,
întocmit de primarul Alecu Mortun,
senator guvernamental; acela Mor -
tun pe care d. Fleva îl revocase din
presedintia comisiel interimare.
In exercitiul curent veniturile comunel
s'an evaluat la 322,000 leí.
Primarul Mortun a dat In antrepriza
veniturile comunale , pentru
exercitiul viitor, unul ovreitl, alume
Isidor Last din Falticenl. cu 210.000
lel retinînd pe seama comuneî numal
perceperea prestatiunilor, cari
abia se urca la 22,715 lei.
Suntem informati ça opera de desorganisare
a comisiunel budgetare de la
primarie continua.
Dupa ce a desfiintat serviciul locuintelor
insalubre refuzind chiar de a -1
trece cu reducerl la serviciul medical,
dupa cum propusese un consilier servir,Id
care a adus reale si importante
foloase Capitale! ; dupa ce a desfiintat
serviciile de asistenta s! economat, doua
servieil eminamente de control, in contra
carola era natural sa se ridice colectivistis,
cari fug de control ça dracul
de tamiea incercat apol sä desfiinteze
si biuroul statistic.
In urma observatiunilor unuia din
consilierl, acest biuroü a fost mentinut,
probabil din causa ca membril comisiunel.
ait vazut eä nicl incercarea de a se
ctesfiinta directia statistica de la Ministerni
Domeniilor n'a reusit, fiind mentinuta
de Camera. Se zice insa cä s'ait
facut reducerl la acest serviciü, tocmai
acum dupa ce luase o mal mare desvoltare
si a intrat in relatiune cu ofici.ile
similare din sträinätate.
DEPESI
(Servicial Aóeattei Bomiae)
Constantinopol. 18 Martie.
Visitele oficiale ale printului Ferdinand
al Bulgariel Portil si ambasadorilor s'ad facut
ieri In loe de Sambata. Mande Vizir
i -a Inapoiat vizita.
Printul Ferdinand, Marele Vizir §i Exarcul
ali asistat ieri la pnIiizul oferit de baronul
de Calice.
Printul Ferdinand va primi azi pe ministril
turcl si pe ambasadori,
D. Cambon, ambasadorul Franciei, care
s'a Intors din Egipt, a Post primat In audienta
de cetre Sultanul.
Londra. 18 Martie 1896.
Se anunta din Constantinopol ziarului Times
ça Sultanul a exprimat Intr'o scrisoare
autografa marelul Vizir, sentimentele sale
de Inaltä recunostiuta pentru serorciile aduse.
Cair, 18 Mantle.
Kicener -pasa a sosit la VadyHalfa.
Stirea respindita la Londra ca Egyptenil
ar fi suferit o Infringore linga Akase, este
nelntemeiata.
Paris. 18 Martie.
D. Sarrien a fost numit ministro de interne.
Camera Deputafilor. Animatie mare. D. Delafosse
cere sa interpeleze cabinetul asupra
chestiunet din Egipt. D -nit Lebon si Charmes
expun aceiasi cerere in ceea ce priveste politica
externe a Cabinetulul. D, Bourgeois propune se
se fixeze pe Jot discutia acestor interpelara. Aminarea
s'a adoptat In unanimitate.
Senat. Presedintele apunte ce d. Bourgeois
va raspunde mime cestiune! d -lui Bardou asupra
political striant).
Interpelarile de mal sus n'aü Post discutate
azi pentru ce d. Bourgeois nu fusese pus in
cunostinta de ele de catre autoril lor.
Cu ocazia discutatT creditulul pentru Madagascar
de catre comisiunea budgetulul, d. Bourgeois
apunte ca mai multe puterl, mal cu sea -
me Englitera si Statele- Unite, ata cenit explicatiunT
asupra regimuluT introdus la Madagascar.
Pina acum nu s'ait putut da aceste explicatiuni.
Londra. 18 Martie.
Camera Comunelor'. D -nul Chamberlain, deciare
ce guvernul n'a primit pina amine niel o
confirmare a ?tirer privitoare la incheierea unes
aliante ofensive si defensive dintre Transwaal
si Statut liber Orange, si nid In privinta importerai
unes cantitittl mari de arme In Transwaal.
*tires privitoare la negociarile pentru cumperarea
blet Delagoa nu este de loe intemeiate.
D -nul Curzon declara ea, dupe cererea Sul -
tanuluT Kedivul a raspuns ca guvernul enfiles
si eel egiptian considera ca necesara mistares
trupelor, apre a pune Dongola si vecbia provincie
egiptiana sub administratia EgiptuluI.
Dupa propunerea d -lui Balfour, camera comunelor
decide, cu 233 voturi contra 87 de a
se amine miine plue la 9 Aprilie.
Camera comunelor adopte In a trena citire
bilul asupra constructiunilor maritime cu 186
voturi contra 27.
Berlin, 18 Martie.
Reichsanzeiger anunte ce guvernul Prusiet
si acela al Hesse! alt adresat o propunere cornpaniel
drumulul de fer Hessa -Louis in privinta
rescumpireril acestei unii de cele doua state
cari se considera legate pria oferta lor pira la
15 Iubie.
Sofia, 18 Martie.
Agentia Balcanici' face se reiasä ci presa
bulgare din Sofia si din provincie, exprime via
sa satisfactie in privinta receptiuneT facuti pria
tulua Ferdinand la Constantinopol, si pentru sen -
timentele amicale manifestate cu aceaste ocasie
de entre Sultanul, atit pentru persoana printului
cit si pentru prosperitatea Bulgarie!.
CIT numera lntr'una doara niiia s'o 'mplinesca;
u alesul el, in urma pe vecie sä traiasca!
Neagu, fire blestemata, i sbura gindu n alte parti
$'spot cite nu'l ghicise Hira'n bobii el si'n cart!?
N'o sa puna cununie, n'Indra lui, nu i s'alege;
Poate -o fi din alte sate, poate o fi de alta lepe,
Dar Catrina nu -1 si pace, ea '1 de ghinda n'o sou et ?
El spunea adesea baba zicind: Bobil spun cam räí!í...
Ea tact babo taca -ti gura, preew n fact 1(1 ese toate ;
Mie raü de ce sa'mi mearga, eü me prind ca nu sa poate
Sunt viteaz si pot eu toate, de odata sa mä lupt ;
Cind exam mic la íupoaica, spune mama ca ani rupt ;
Draga m -ie §i cea plävita s'a cioroaic& si cea smeard&
Nu de gloante granicerul ci de dor o sa se piarda
Zicea Neagu, iar Catrina 11 täia vorba c'un pupat
Ce arare, de tot silnic, mal era Inapoiat.
Tots satenil 'ntelesese c& el nu iubea pe Trina,
In zadar era frumoasa, si mal minds ca Sulfina.
In zadar ea se jertfise pe al dragostel altar ;
Neagul iubea pe Radita si de ea n'avea habar.
Ocolea sa -1 spun& Trines, vorba tnapoi s& -si see,
N'avea teams, era tare...
Ce st{ -1 pese d'o femee
cSpune Neagule raspunde dac& este adevarat
Cele ce s'aud prin lume... Gindul de ti-a fost curat ?
De iml mal pastrezl credinta sfintä si adevarat&
Ce de tine si de mine de demult a fost jurat&.
Spune-mi jura-ml p'a ta arnia pe mondirul care'l
[portT.
Cd vel fi al meü pe viata...
Sag de nu azi suntem mort) ' y
Zice si ca soimul ochil spre copilul el tinteste
El minutele Intinde, nevinovat gungureste...
Ne induplecat amarnie tare precum este fierul,
La hotarul (arel sale sta de piza granicerul
Gindu -I sboara mult mal iute de cit fulgerul
Dar pace...
Ncli cuvint el nu rostesce ca pamintu -acuma tace.
ECOIJRI
Luniea Noua., care de cite-va tuai duce o
eampanie foarte violente. si tot pe alit de interesata
In contra eforilor asezennntelor Brincovenesti,
a fost nevoite se Inregistreze iirinetoarea
scrisoare a d-luT inspector financiar, I. C.
Constantinescu :
In jurnalul d-voastre, eu No. 457, de la 7 curent,
publicalÈi o informatjiune relativ la cercetarea
socotehlor asezeminlelor $rincovenestl,
in care afirmati :
-Ca sunt ín desacord eu cei'laltT 2 membriT
al comisiunel si ce sustin ce raportul sa se
*face in mod sincer si sa treaca In el toate
falsurile si hotiile de la Brincoveneasa.»
Aceste afirmatiunT neflind exacte, va rog, d-le
director, se bine-voitt a face cuvenitarectificare.
Mal adaog ee ptna astezT nu s'a terininat
toute constaterile, ce nu s'a descoperit nid hotiT
si niel falsurT ¢§i ca am fost in deplin acord
eu cel-l'alt membriT din comisiunea alease
pentru redactarea raportului nsupra gestiunel
financiare pe ani! 1872, 1873 si 1894,
Convins de lealitatea d-voaslre, ce veti da
cuvenita satisfactiune cerere! ce am onoare a
ve adresa, va rog, se bine-voiti a primi asigurares
distinsel mele consideratiunT.
I. C. Constantinescu
inspector financiar
***
D. colonel llirjeü, seful diviziei geniuluT la
ministerul de räzboiü, e trecut la marele stat
major. D. colonel Zotu, comandantul regimentuluT
II de geniti, e numit In locul d-lui Hirjeü la
minister.
D. colonel Culcer, e numit comandant al re
gimentulul II de geniü.
***
Este vorba ca santierul de la T.-Severin sa
fie desfiintat si sa se inflinteze un altel la Galati
pentru care s'a si votat deja un credit de
un milion.
Numarul lucratorilor de la santierul din Sevorin,
nutnir care varia intre 800 si 900, e redus
asta-zT la 100.
* **
D. Coast. C. Scerlatescu, a fost destituii din
functiunea de impiegat in serviciul exterior al
vimilor pentru delapidare de bard public( pria
falsificaren scriptelor vainale.
*a*
Lucratul viilor a Inceput. Multi planteaze in
anul acesta vie pria podgoril si cliiar la camp.
Simbeti la
-
30 Martie -se va da la Ateneo un
concert in scopul de a procura mijloace pecuniere
unuT orb, care spera a se vindeca sub tratamentul
parinteluT Kneipp in Bavaria.
DIN E
Ziarele de azi
Adevärul se indigneaza de halnl
in care a ajuns parlamentul liberal :
In acest Parlament- Obor », cum il zice,
deputatil se injura, se huiduiesc, inter -
peleaza pe presedinte ça pe un simplu
chelner ; nu mal lipseste de cit trinteala
reciproca a deputatilor.
Si dace acest permanent si rusinos scandal
s'ar petrece luire opozitiune si guvern, patima
politica ar justifica intru citava aceasta enervare
duse la paroxizm. Cearta si injuria MM se petrec
intre chiar membra majoritateT, cari ali
transfonnat parlamentul in circiuma ordinari.
OpozitiunPa, slava Doinnulut, nu exista aproape
si nu ea a fost aceea cire a intervenit in dis -
cutiune. Cet ce se ociraü antre el si se invec
tivaü eraü membril cohorte( majoritatel, banda
de pretorienT alarmai! cari sub influents alcoolurilor
avi uitat si disciplina si respectul dato -
rit parlamentului.
Timpul critica ideia d -lui ministru
de räzboiü de a pune generali in
capul brigadelor de infanterie:
Ideea de a face generali pentru brigadele
noastre de infanterie este o idee absurde. La
noi in tara eu sistemul armatel teritoriale, brigada
de infanterie, in loe sa aiba opt sau macar
gease batalioane et{ in alte tari, nu are de vit
doua batalioane, caci batalioauele eu schimbul,
fiind mal tot - d'aura a -casa, nu pot fi tinute in
socoteala
Rezultatul practic al idei! generaluluT Budisteanu
este ce pentru fie -care 2 batalioone, adita
pentru vre -o 800 de soldati, o sa avem un generar.
Este destul sa explica lucrul ast -fer, ça sa
riz& ori -ce om eu minte.
Ministrul de rizbniü ansa nu s'a multumit cu
asta, ci a vrut sa ad adauge neadevirul pe linge
ameteala.
Ast -fel ministrul de räzboiü a spus in Camera
ci toata cheltuiala este lucru de nimic,
pentru cil nu se creeazi de vit vre -o 10 gene-
'La feciorul tau si mie, Neagule ce -al de raspuns ?
Spune -mi sau eu a ta arma chier acum vei fi stil-
[puas.»
Ingrozit intoarce fata de la dinsii . . .
In spinare
Ca leoaica desperata Trina fard sa scie il sere.
I sboara arma de sub coapsa si '1 strapunge tocina'n
[piept.
Gemetile lui taranil, sentinelele des tept
Tot! alerg §i totl se mira, dan alarma urla valsa.
Lac de singe giurpesce inrosita -i toata talea . . .
Ear Catrina ride, plinse isi mingle al situ prune
Niel n'aude, nid nu vede pe cet ce cale -'i s'aruuc
Ca s'o lege s'o insulte si s'o duca la iueliisoare;
Par'ca fard Neagu jdinsa vrea ça sa mal vada : soare
Lunci, durit, cime. livede. ori dunibrava ori colttic!
Pentru ea acum pe lume nu a mal remas nimic.
Turma el, castioara, toale, stati stinghere ça si dinsa
'fatal el batrin si girbov aflind stirea Inuit mai plisse
Mutt rugat -a stapinirea, dar ea nu s'a luduplecat
Nimenl glasul lut, sermanul; nimeni nu l'a ascultat.
i i -a despeatit pe vinta numa- o foaie de hirtie
Cartea cea de judecata
S'o primise far sa stie
Ca intr'insa condannata era Trina
Cu ce foc
A mal blestemat atuncea soarta el cumplitu! joc !
I s'a stins de dor copila nu d'a silniciel munta,
Cuna se sting atit co 'n temniti fars mila se arunca
i pe cari nu 'l apas& lantul ci mute duren
i nu pot de cil In moarte sa gaseasca mingaerl ¡
30 Deceinbrie 1895
SMARA.

ail sl nu se incarta budgetul de cit cu deosebirea
dintre leafa de colonel si cea de general,
adita un fleac de vreo 2000 lei pe an
pentru fie -care.
Toata socoteala d -lui Budisteanu este fantastica.
Intile, noi avem 17 brigade de infanterie,
prin urmare numai pentru infanterie ar trebui
creati 17 nouï generali. In zadar s'ar cerca ça
unele brigade sa fie comandate de colonels si
altere de generali. Asemenea lucru nu oste eu
putinta. Odata ce se pun generali la brigade,
treble pull la toate, adita sa se creeze 17 gonerall
noni.
Al douilea, este o mistificare a crede ça generalul
de brigada de infanterie va lnlocui pe
,actualul colonel comandant al brigade!. Asta -zi
reolonelul comandant de brigada comanda si unul
din regimente ; andata ce insa In capot
brigades s'ar pnne un general, el nu ar putes
comanda si regimentul sí prin urinare ar tre -
bui InílintatT 17 colonels, cari sa comande regimentele
de infanterie, azi comandate de colonels
comandanti de brigade.
In realitate dar pentru budget este vorba nu
de transformare de colonels in generali, ci de
Infiintarea a 17 generali de infanterie, Inflintare
care deosebit de alto ineoveniente are si pe acela
de n costa vre -o 300.000 lei pe an.
---- Constitutionalul judecä ast-fel
guvernul liberal-national :
Inteligenta superioara, cultura larga, demnitatea
de caracter ce trebuesc exijate de la un
ministru esclud posibilitatea meschinariilor ce
comit zilnic colegil d-lut D. Sturdza. Cind un
prim-ministru vorbeste cum a vorbit d. Sturdza
+t in privinta d-lut Mitilineu, a d-lui Sp. Constani'
tinescu, a functionarilor din ministerul de exit-
cind un ministru de finante scrie expunerT
de motive ca aceea pe care a scris'o d.
Çantacuzino la legea pentru suprimarea caser
e amortizare ; efnd un ministru de just.itie
propune legt ca aceia propusa de d. Statescu
pentru a scoate din curtea de casatie pe d. S.
Populeanu i cind se fac toato acestea, nu avein
ministri deinnl de positiunea co ocupa, nu
ne gasim intr'o stare normala de lucrurl. Cirma
Statulul se gaseato in münile unor sectarl, ale
unor oamenT eu mintea ingusta si inina strimta.
*i daca astazT. a doua zi dupa venirea lor la
putere, conducatoril partidulul national-liberal
comit atitea si atitea mesehinariT, infine, cind
vor trebui sa se gindeasca la ziva urmaloare
Cu mult mal putina liniste, nu vor putea merge
de cit din greseala In greseala.
:
- Ziva zeflemiseste pe d. Statescu
cu proiectele sale de legt personale cum
ie acela al rudeniel pina la al patrulea
grad:
Legiuitorul de la 1890 crezuse ca asemenea
iufluenta de ginrudire nu poate deveni perieuloase,
de eit pina la al treilea grad, adita Intre
frati si intre unchiti si nepot.
El bine, aicT superioritatea d -lui Statescu, In
materie de psicologie; familiale, devine patenta.
Gindind adine si servindu -se mal cui seama de
legile fi-anceze din 11 Septembre 1790 si din 5
Fructidor anul III, precum ,si de legea noastra'de
organizare judecatoreasca din 1865, d. Statescu
descopere ca veril primari ali o irezistibila influenta
unii estima allora, ca legaturile de singe
sunt tot asa de tari Intre veril primari, ca si
intre fratl'chier.
De aceea, ministrul in proiectul sea propone
eliminarea din magistratura a tuturor celar
mal nuol, cari sunt vert primari sari afina pina
la al patrulea grad inclusiv!
Dar ma veti intreba unde e calomnia ?
Calomnia este ca unii ,si, din nenorocire, eel
mal multi cred ca daca d. Statescu profeseaza
asemenea admiratie pentru legaturile de singe
in gradui al patrulea, cauza este ca d -sa voeste
sa dea afara de la Curtea de casatie pe d. Populeanu,
care este afin in gradui al patrulea eu
d. Misu Ferechide, membru la aceeasT !natta
curte !
Cu alte cuvinte, calomniatoril precizind hirfelele
lar sa exprima ast -fel:
Legea d -lui Statescu este o Iege do partid si
de ura politica.
Pentru ca sa desorganizeze o sectie care trece
de opozanta, modifica felul compuneril celor
doua setti!.
Pentru ca sa loveasca in d. Populeanu, care
a tradat partidul liberal, d. Statescu largeste Cu
un grad incompatibilitatea de rudenie intre
membril aceleiasT curts !
Ieta un oral calomniat pe nedrept ! ! l..,
titiiri din ziare
Din Gazeta :
Asta -z1 d -nil T. Giani, Ceaur - Aslan, Djuvara
si Delavrancea, aparatoril condamna-
. tilor abechi si Olga Latescu, aü facut recurs
la grefa halter Curti de Casatiune
contra verdictulul Curtir cu jura-ta din Capitals.
Recursul. este Intemeiat pe doua motive :
. 1) Asupra formel rezumatulul presedintelul
Curtis:
2) Verdictul s'a pronuntat la orele 4 jam.
dimineata, prin urmare Duminicei.
Mal mulls d -ni membri de la Inalta Curte,
opinas! cd verdictul va fi cu siguranta
casat.
* ** M, S. Regele a semnat urmatoarele
decrete de numirl de prefects.
D. Softa, deputat, se numeste prefect la
Suceava in locul d -lui C. Ghitescu, demisionat.
D. Tache Quintescu se numeste .prefect
la Constanta in postul vacant.
Din Constitufionalul:
*** La venirea la putero a liberalilor, generalul
Anghelescu a cerut guvernulul sa'1
reabiliteze. S'a numit o comisiune ad-hoc,
dar fagaduiala data nu se aducea la Inde-
, plimre. Generalul Anghelescu 'si-a mani-
+ festat atuncl nemultumirea sa fata cu guvernul,
priutr'un diseurs rostit in contra legel
soldelor.
` In urina aceste atitudini a generalulul s'a
bottait reabilitarea lui si s'a dispus publi-
;carea In «Monitor» a constatarilor comisiu-
t
nel de ancheta.
Orl, afirma et. raportul comisiunel de ancheta
a fost defavorahil generalulul Anghelescu.
Conclusiuuile raportulul sunt eu totul altele
de cit cele publicate In Monitor.
Falsul acesta, la care a recurs guvernul
pentru restabilirea unul favorit, nu poate
remine ascuus. Cerem guvernulul, si in deosein
miuistrului de rasboi; sa publice prin
Monitor intreg raportul comisiunel de ancheta.
Nol sustinem et. conclusiunile raportulul
at fost falsifisate de guvern. Acesta e dator
sä nu lase sa planeze asupra sa o acuzatiune
atit de grava.
Din Timpul :
* ** Se zice ca d. Slatescu cu proieclul
sea de lege revolutionar voeste st. dea afara
de la Curtea de casatie si pe d. con -
silier Prodan, care se afta la Inalta Curte
de mai bine de 6 ans.
D. Prodan nu este niel ruda, niel aliat
(afin) cu vre -unul din consilieril Malte!
Curt1, Insa d. Prodan are de sotie o sort.
a soties d -lui consilier Alexaudru Giani.
Din Voinfa :
M. S. Regele a semnat decretul prin care
d. V, Pallade e numit' administrator al casel
scoalelor.
ULTE INFORMATIUNI
O Vire foarte gravit Or.
cula Cu privire la serbarea
1,Iillelliului la Pesta.
In programul serbäreì( se
prevede între altele cä steagurile
provinciilor cucerite
si ale natiunilor Sinvinse,
purtate de magnati, vor fi
Inchinate in fata sgteagellui
ungurese.
Intre aceste steaguri se
afiä steaglll rolninesc, in
cit nu se afìirlalä numai alipirea
ronlîllilor de co-
roana S-tllluïi. Itefan, dar
se închinä . i drapelul Rominiei
inaintea steagului
fli eaguresc.
Dacá, partea ,aeeasta din
gDrogramul serbiirilor s'ar
aduce la îndeplinire, átnnei
luerlll ar cäpäta o imporlaxatif,
e:scelvtiollalä.
D. Vrabieseu, directorul Monitorul
Oficial va demisiona (lin acest
post, din calrza unor neintclegeri
cu d. An. Stolojan.
D-sa va fi nuulit advocat al statul
ut.
Duailaicä seara s'a tinta adunarea
generala extraordinarä a
Lige Culturale din Craiova.
Aproape top,- nlellzb]'ii, mai ales
colectivieiï, aú fost prezení2.
Fiind vorba de a se blama conduita
presedintelui d. Petre Chitu,
pentru ca a staruit sa se opreasca
o serbare ce era sa se dea in onoarea
d-lui dr. Ioan Ra f iu, men tcolectiv4ti
aïc provocat un
scandal enorm.
Cu toate açestea, nlájoritatea
membrilor a veqtéjit cu energie
slugarnicia d-lui P. Chitu.
D-sa însä refuzä dea demisiunea.
Un confrate anunta ca Curtea de
Apel din capitala, in sectiuul unite,
a decis de a considera ca demisionat
pe d. consilier Gr. Burca, care
se afla bolnav de vr'o lease luny.
D. Populeanu, a expus M. Sale
Regelui, in audienta pe care a
avut'o, caracterul retroactiv al legel
d-lui Stirtescu.
>~'iind-cati vorbina de legea d-lui
Stiiteseu, putem afirma, cá M. Sa
nu Itia, cá aceastzi legeare o aplicl:giune
imediatia in contra unor
naagistrati azi iaa functiunc.
Modul cuna a fost suplís sentnature"
Regeluit acest proiect,
constitue o adeváratá surprindere
luerul e eu atft mai culpabil,
Cu cit d. Statescu titis, cil
M. Sa nu admite suspendarea,
niel generallá niel palliait', a priaacipiului
inamovibilitá.tii.
Din Braila ni se vesteste ça alaltäerl
noaptea citi -va spargatorl s'au introdur
in casa d -lui Cars, consul al OlandeT si
dupa ce au spart doua usI si o caseta,
au furat 160 lei si un inel de aur cu
diamante In valoare de peste 1000 de lei.
D. consul ]ocuete in centrul orasulul
si e de mirat cum s'au putut introduce
sporgätoriï in casete d -sale foro so fie ob
servati de politie.
Spargatoril nu sint prinsT, de oare -ce
politaiul N. Petrescu nu se ocupa mal
de lot de slujba sa, ci -'s1 petrece vremea
pe la sindrofif.
D. Petru Poni, ministrul instructiunel
pul;ilice, a afirmat in Carnera
ca s'a retras din asociatia «Institutelor
Unite» din Iasi. Faptul este
numai pe jumatate `adevarat.
Din asociatie faceaü parte la Septèmbrie
anul trecut d -nii P. Poni,
P. Rascan ", M. Toni, d -na Melic,
P. Novleanu si N. Culian. Din acestia,
unii aü parte numai la beneficif
pe care le aduce exploatarea,
altü aü parte atit In beneficiile exploatatieT,
cit si in cladire, care li
E P O C A 3
se plateste asociatilor sub prima sa
chirie.
La intrarea in minister, d. Poni
s'a retras din exploatare. D-sa a
ramas îrlsä cu parte in clädire,
de la care '§ï incaseaza ratele flirte
regulat, la Sf. Dumitru fi la Sf.
Gheorghe.
Ast-fel stil. cazul cu d. Poni. Afirmatiunea
d-sale ca s'a retras din
asociatiune nu este exacta de cit
pe jumatate, dupa cum am spus,
de oare-ce a ramas partas la bene-
Mile pe cari le aduce cladirea facuita
de asociatie.
Citim 1n Vremea din Craiova :
Scandalul de la Liga.
Aseara un mare scandal a avut
toc la Liga. Colectivisti1 eran in
par. Persoana presedintelui Kitu,
eu tot tumultul colectivistilor, a fost
vestejita, din cauza unei calomnia
ce a aruncat asupra unor membri
clin liga, precum si clin cauza sein -
narei "nui manifest ;prin care se
dezaproba serbarea ce era sii se
dea in onoarea d -rulul Ratiu.
In numarul viitor vom da detalii.
Intreg consiliul comunal din Vaslui
a demisionat.
Demisiunea fiind primita, s'a numit
-o comisie interimara compusa
din d -nit P. Gorgos presedinte, P.
Irimiade vice presedinte, Daniel
Donciu, capitanul P. Antonescu si
C. Motos membri.
Alegerea de la creditul urban din
Iari;<
17 Martie, 1896
Duminicä, a avut loc alegerea a doul
membril In consiliul de administratie al
cr editulul urban din IasT.
S'aí presentat la vot 119 societari,
representind un capital de 6.161.800 ler,
din aproape 19 milioane sunt imprumuturilor
ramase la 31 Decembrie 1895.
Biuroul era commis din d. N. Culianu,
presedinte ; d-nil Carol Linke ,gi A. Goldenthal,
scrutatorr si D. Grigorovicl si
,SYtefan Gane, secretatl.
La deschiderea sedinteT, d. At. At.
Gheorghiu, unul din cet douT liberali
presentl in sala,, al douilea fiind d. Gr.
Buicliu, deputat si membru in consiliul
de administratie al credituluT, contesta
legalitatea adunäril, întenxeiîndu-se
pe o serie de procurl, legalizate de prefectura
de Dorohol, in cari data convocärii
era 15 (27) in loc de 17 (2.4)
Martie.
Stimabilul apostrofeaza pe comisarul
guvernuluT, d. Genoiu, sil Intreaba. daca
'sl asumeazo raspunderea situatier.
Acesta, examinind procura eu data
de 15 ce'T presintase, d. Gheorghiu îI
declara :
Asemenea procuri nu etinanä de
la administratia creditulul.
Se stirneste un ris colosal. Mistificarea
politiei de Dorohol era vadita. In
toate revocärile de procurT legalisate in
pasalicul cneazulul Moruzi se pusese din
eroare, de sigur, data convocitril pe
ziva de 15 in loc de 17 Martie.
Se examineazä dosarul procurelor.
Niel una din ele nu era facuto pentru
ziva de 15 Martie, cum sustinea Atanasie
apostrofa, al cärui fiasco face
obiectul veseliel generale.
D. Alex. Bädäräia, care i-à cuvintul
dupa d. Gheorghiu, relevind ridicolul
de care s'a acoperit acesta eu ridicarea
incidentutuT procurelor. Demonstreaza
legalitatea, adunare! si conchide la
intrarea in ordinea zilel.
Inchizindu-se discutia, se pune la vot
darea de seamä si bilantul anulua
95, precum si ducärcarea consiliulul
de administratie de gestiunea pe 95.
Ambele se primesc in unanimitätT.
***
La votarea budgetulua pe 96, d. maior
Tarnoschi, din vinätorT, cere la.murirT
asupral ridicärel salariilor cltor-va
functionarl.
Dl. Petru Sion, advocat, într'un initnos
rëspuns, arata care era budgetul
dat de administratia colectivista.
De la 138,000 let, din vremea fostulul
director Al. Gheorghiu, avent astä-za
salaria numaï de 91,200 lei, adicä o
crestere de 6774 let fata cu anul treeut,
necesitatäc de crearea unul post de
încasator pentru ratele înti.rziate fi a
unul copist.
Cuvintarea d-lut Sion este acoperita
de salve de aplause.
Atanasie apostrofo, se face mititel
sub elocventa cifrelor arätate de d-nul
Sion, ceea ce autoriza pe d-nul Al. Dabija,
avocat, sal strige :
«Nu räspunzi nimic d-lui Sion, fiind-cä
te-a sdrobit !_
***
In urmo se procede la alegerea celor
doua membri in consiliul de adm.inistratie.
AT obtinut d-niT D. R. Roatctl si
capitan (.b. Carp 857 votut'I, fiind 5
abtinerr (28 voturT) si o anulare (5 vot
uri).
ColectivistiT, In M'ara de scandalul
incercat de d-nul AtanasieapostroliY,
sub indemnurile oculte ale deputatulul
ßuiclin, n'aïl Incercat nicl macar sa prezinte
lista.
Dl. Velciu, unul din candidat!, s'a arätat
un moment pe la poarta credituluI,
in compania comisarulut de politie
Dioghenide. A dispärut Insä imediat
ce i s'a comunicat, care e aspectul
SaleT.
Incercorile politicT iasene si ale cneazuhlT
Moruzi s'aú dovedit - zadarnice.
Act.iottariT s'a0 aratat energici in apararea
drepturilor lor, respingiud eu succes
asalturile date de colectivisti.
Incontéstabil irisa ca o parte din succes
revine si luT Atanasieapostrot'a,
care ne-a procurat placute momente de
veselie.
Eil 11 multumesc.
Proenrisi
5
Qniniam Labarraque, unie in preparatiunT
de acest fel care a Post enrobai. de Academia
de iñedicina din Paris, este un tonic put,'reie
si reparator, care favoriseaza desvoltarea si
cresterea tinerilor, formatiunea tinerelor fete
intaresc pe convalescent ii, pe anemiciT, si fottifica
stomacal delicat st slabicios.
,:í :..
,
BOALELE SIFILITICE
Neputinta härbäteaseii
Vindeca dupa cele mal noua met ode radicale
faya durere Si impedicare, dupa o experienta ele
23 ans. Specialist in boale lumesli
rs :.. It
Strada Emigratu No. 1, intrarea numai prin'
strada sf. Voivozi,, (Tramway).
Consi4ltafiun3' de la 10 -1 dim. *-i de la 5 -8
seara. 23 (30 -13)
Inc , separat tie asteptare pentru fie -care.
Cofet Tia CAP§A
Furnisorul Curtes Regale
Are onoare de a anunta pe onor. sa
clientela marele debalagiu constind
din o frumoasa colectiune ele (Mal dc
por4elan, chocolatai, etc.
CADOIIJRI DE SEINTELE SIR-
S/TOM ALE PAITEI.IIJI
precum si tot felul de articole fabricate
aci prpaspete in toate zilele.
6(i 8 -5
Fabrica, áe Bere
werLUTHER°06
Recomauda de Sf. Siirbd,tori ale Paste
lui excelentele sale produise de qualitate:
LAGER ", PILSNER" §Si BAVARESA"
atlt In butoae elt si in butelil aduse la domiciliu
dupa cerere prin posta sait tele -
fon No. 191, care comunica eu orasul si
provincia.
De asemenea se lncunosliiuteazìí onor.
Public, pentru deschiderea grüdinei Eliseum
Luther" unde cea mai ),una musica
militará va dilecta pe onor. visitatori Cu
tele mal placute aril. (i0
DE V NZAB,E
pentru esire din iudivisiune, casele eu locul
for din calea Victoriel 88, in faca bisericel
Albe; locul curter foarte larg, merge
pina, In dosul caselor Enciulescu, avlud
grajdurl, soproane, dependiste, Intre cari o
peleche case miel eu total separare. Casele
nu suet supuse niel uuel sarcinl, si se pot
vinde imediat. Amatorü se pot adresa d -lui
D. Olanescu, str. Popa -Tatu 8, saíï d -las C.
Hiotu, Avocat, str. Corabia 10.
45 12 -9
u;
Ocasiune rarst!
Desfacere de vinurT {'eelli 7i naturale cu
pretura foarte recluse.
Vin rosu de la GolulJéincea din anal renumit
1879, (radica de 15 ani): 1 litru. . 2.50
. Idem 10 . . /0.
Vin alb de Dealu -Mare dela..1879 1 litru. . fi.b0-
Idem 10 « . . 20,
Vin alb de DragasanT dele 1887 1 litru. . 1.80
Idem 10 . . 16.
Vin profir din'via mea, de 2 ani, 1 limi. , .90
Otet mimai de vin 1 litrn. . .80
La comanda de cinti litruri se ad met() acasa.
Comanda se face usar prin carte postala.
FRIEDRICH PILDNER
Calca DutlestT, 128 -130.
12
30 24
De Illchiriat
Casele dill strada Polona No. 128 cis
10 odai si grajdurT, se inchiriaza cu satt
t'ara grajilurt. A se adresa la d -na Maria
Blarantberg sir. Batiste!, 15.
b - 10 -7
N. GRIGORESCU
43, Calca Victoriel, 43
vis -a -vis de cofetclria Capra, Bucuresc1
Aduce la cunostiutaonorabilului
public, ea in ateliernl meli
se confectioneaza Incaltaminte
.;,,
peutrn dame, copi[, din mate-
-- rialele cele mal fine. Comen-
____ .,..,......,_ hele se efectueaza prompt; se
gasesc si fucaltantinte gata eu pretur1,4211M,
(lernte. I
NB. Pentru conservarea iucàltamintelor s,
recomand veritabila Crema- 'ineltonianópç @ y
gra si culorl din fabrica MI Allttt
«BROWN vi SON"
li8
din Londra : Feriti -va de contrafacer1. "
27
25 -10
N. it. GCHEgANlI
LA DOUI covo I
Unicul magazin care vinde, eftin bine
asortat in articole de coloniale; 4elicaa
tesse, vinurl negre de Orevitza fi albe
de Drägäsani . 26 25-11
Strada Acadeuiiei No. :1 (sub hotel Bristol)
SUBLIMIOR DE HARRIS
PLUS DE CHEVEUX GRIS
en 4 epplIcallons,Couleur de Jeunesse
depuis blond jusqu'au plus beau noir
téeAe rite, sait pas, poisse pas.
Arrête la chute desCheveux et Pellicules.
Oa. FLACON . 4 ,: DOUMAS :7 .
Chez les Coiffeurs et Parfumeurs.
GROS at DETAIL pour la aOU\IANIE
iarl d BUCAREST
°ei,ä., zachar, etc.
63 DE LA I',rlDQ> CHANCI tit .1
flltF Anul acesta s'a preväzut eu multe nouta ( care
de sigur lit vor satifae pe onor. publje.
1 VIA
I
ENAGERIZITA SF HZEUL
ISTORIC BSI ANATOMIC
A LUI
EDITARD BRAITN
PE BULEVARD, linga ,Imprimerie StatuluT
Pe linge diferite animale curioase si rare. e
de reularcat 17riatul tigre regal, doua familit
de lei feuilles!, lent Sultan" si leoaica Qora ",
sunt de o frumnsete rare. Leopardi' Printz ",
o Pantera neagrií, o Hiená, Lnpi, Vampirul sari
cîinele sburìttor, etc.
Toate animalele suet dresate si presentate
publiculuT in toate zilele la orele 4, 6 si 8 dupa
amiaza de catre eel usai renumit dresor
de animale din Europa, Domnul
CHARLES S('OTTI-
Curatenia absolute ce se pt.streaza in menagerie,
face sa nu se siuil;l cet mal mie miros
ueplacut.
:3< 20 -12
ALPE IT T'Agni, IEN
Ca®ea T'ieloriel 02
de Palatial Regid
SLT('NRSAI.A la "Crailla CASSA RALLY
Pentru saisonul de primäi-i-a
0.i
toate noutatile pentru daine si copif.
Pelerine
Jaquette
SOS
de caatifea perlate, de dantele sii postar
peulria daine, croialií nouai :,i perfect.ai.
-ti brelu4e pentru dame, negre ili culori si tu o mare s'a-
Ilaiilllle Ile biistiailse alese
BhiZe penlra dame, de nliilataï Cllin&e etc.
BOehi peutra dame, de Alpaca alti ma ereallirule
PATLAtl3li, ArD11L.inpf, PAI1,IIM IVE
Wodelele eele mai noi sosite din Paris
Cel mai bogat asortiment de confectiuni pentru Copii
('(JiS1'g -.Pl1s' s,'e htit,1F;TQ
p9I"OE I'll-sl FETE
.11'91 i; 'r" d'E, P. fßr`t I l%ti /l i/t aI. V.-( n l'; UaSl%.
(ASQiJET9%
T

4 E P O C A
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada I.ipscani No. 5
Cmnpära ,i vinde efecte publice si face orT-ce
sehimb de menee.
Cursul pe ziva de 18 Martie, 1896
4 °/o
5 °/o
6 0/o
5°/o
.'
Renia Amorfi Thä. . .
, Amortisabilä. .
Obligat. de Stat (Cov. R.) .
Municipale din 1883
s , o 1890
Scrisurt Funciar Rurale .
[Sump.
$6'
100
101
96
97
MIRON VELESCU
Maìn1 Agricole
BUCUREtTI
35, Strada Smîrdan, 35
Bucuregti, data acostul ziar
Dom »olor Agricullori,
'Mi permit a atrage bine - voitoarea D- voasträ atentiune
in vederea viitorulul seson de treeris asupra
Garniturilor de treerat din fabrica
W. TASKER tir SONS
fabrica pe care o represint et si care a introdus pentru
masincle din anal coreut numeroase si atit de importante
imbunötätir1 in cat cutez a zice eu cea mal deplind con -
vingere cal fie -care agricultor experimentat va gdsi gar -
nitura de treerat Tasker superioarïi ori- cfirei alto garniture
de treerat adusit ptnä acum In tara.
Voit" avea In curind primele doua. garniturl aci si'ml
void permite a invita pe Domnil agricultor) attt prin acest
ziar clt si cele - l'alte ziare sä vie sä inspecteze aceste
garniture.
Asemenea 'ml permit a atrage In mod special !Itentiunea
tuturor Domnilor agricultor! asupra perfectelor
PLUGURI din fabrica GEGIELSKI
medaliate la concursul din 1895
cu medalia de argint precum si asupra tuturor masinelot
si uneltelor agricole cu care sunt asortat. 50 -12
7
Cu distinsä stimd,
'V,
'/,
Via d
87-----
100'/,
102
97
97
5 °/o
'/,
5 °/o
92 92'/4
6 °/e, i o Urbane . 100'/, 101
5 °/o » Urbane . 88'/4 88'/4
5 °/o . D . la T . 81 81 '/,
ActiunT Banca Nationale. 1540 1545
s s Agricola . 195 200
, Dacia Romínia asig. 41(1 415
o S -tea Nationala asig. 420 430
S-tatea de Constructitini . 210 215
FlorinT valoare Austriaca . 2 10 2 12
Marci Germane . . . . 1 2:3 1 25
Bacnote Franceze . . . 100 loi
, Italiene. . . 89 93
, ruble hirtie . . 2 68 2 72
Imprimarea cu maginele dublu- cijindrice, din
/abrita Albert & Cie, Frankenthal $i eu caractere
din fonderia de litere Flinsch din Frankturf
AIM.
18 MIRON VELESCU
Vin de Peptonä a lui Chapeauteaut
Contine carne de bot digerata si fäc tä solubila prin Pepsina.
Este recomandat In boalele de stomach, digestiunile grelo safe nesuficiente.
E o hranä admira' ilä pentru Ane+nicï, Convalescen4,
Ftieicï si Bätrinï, precum r pentru tot! aces cari n'ai poftä de
mincare sat nu pot suferi miucaxile. 25 -21
Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut
a fñcut ca ea sfi fie admisii de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia ,Vial., 1, rue Bourdaloue, Paris.
1. Se gäseste de vinzare la toate farmaciile hune -gag
VAR H CALITATE SUPERIOARA uric
SOCIETATE ROMANA ANONIMA PENTRU FABRICAREA
Varuluï Hydraulic si a Cimentulul Roman
Mai înainte DAVID E S CU B R E A Z A & C -io.
COT ARNIC BREZA
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL
...à,. .? .r.. ;
B A TX E U
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE
°TEL CALIT compus patent CONGREAVE
NEGYIIBIBIL NI o1ESPABGTIBIL
bc4.
Ii a mai multor autorità i din tará
Acest otel a fost Incercat in arsenalul flotilet din Galati si de
mal mu1tI ingineri mecanicT celebri precum si de diferite uzine
din Enghtera, a caror certificate le posedam.
Detaliur,`, pre(urr corente certificate se trimit dupa cerert
gratis fi franco.
2 Reprezentanttl s1 depozit general (100 -69)
I. DIRIOVICI á C -ie
Bucurestl, str. Doainnel, 21
ó
T. ZWEIFEL, Bucuresci, Strada Stolta, 6.
LA I ILIALLLI; .VALE
CALATI, Strada Preset, 20 H IASI, Strada de jos, 24.
SAC DIRECT LA FABRIC A
42 (25 -5)
m
&'
Braila calma Rogala 61
. . ., '...
Vin de Vial
TONIC
ANALEPTII'
Reconstituant
Tonisul eel mal energic
pentru convalescent!,
batrinT,
ferree qi ori -ce per -
soai delicate.
CU QUINA
Sue de Carne
Fosfat de Calce
Conipus din substance
absolut indispensabile
forma -
rei i desvo Paroi
muschilor iate-
I iuluT Ilervos usos
VIN I)1 V I A IA
este asociatiunea medicamentelor celor mal active pentru
a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispepsia,
Gastritele Vtrsta critica, Epulsare nervoasa,
Sliibiciune resultind din bátrinete, lungile con -
valescente, int'un cuvent toate stärile adimice de siábiciune
caracterizatU prin perderea poftel de mancare a fortelor.
Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, M.
in Bucurefti, la d. ILIE ZA111IFLRENCU, ri la toit
14 Droghisti1 si Farmacistii. 51 -18
1
f
;¡i rii ii .1
+P