AUTOMATIZAREA PROCESELOR DIN CENTRALELE ELECTRICE

- automatizarea instalaţiei sau a unor părţi din instalaţie, în funcţie de
rezultatele globale;
- echipamente specifice instalaţiei.
Concepţia sistemului de gestiune presupune o structură ierarhizată, pe
niveluri de funcţionare, cărora le corespund niveluri de decizie. O astfel de
arhitectură ierarhizată cuprinde:
- nivelul echipamentelor (instalaţii termice, cazane, pompe, etc.);
- nivelul automatizărilor locale, care asigură comenzile echipamentelor
locale precum şi măsurile locale de programare şi optimizare;
- nivelul gestiunii tehnice, care permite gruparea informaţiilor provenite
de la nivelul automatizărilor locale în unul sau mai multe puncte, asigurând
stocarea şi transmiterea acestora la distanţă;
- nivelul utilizării, care asigură legătura spre reţeaua informatică,
informaţiile şi mijloacele de comandă fiind utilizate de serviciul de exploatare.
Toate aceste niveluri funcţionale sunt percepute şi coordonate la
dispecerizare, sub formă de niveluri de decizie:
- nivelul sursei energetice;
- nivelul dispeceratului central, care concentrează toate datele primite prin
intermediul dispeceratelor locale; pe baza datelor primite transmite noi comenzi,
supervizează global şi optimizează funcţionarea întregului proces tehnologic;
- nivelul dispeceratului de zonă, care conduce şi supraveghează
informaţiile primite de pe o anumită arie geografică de la una sau mai multe surse
energetice.
Fluxul informaţional se realizează prin intermediul instalaţiilor locale,
echipamentelor de achiziţie, transmisie, control şi comandă, aferente fiecărui
nivel.
Pentru realizarea automatizării locale se utilizează aparate de măsură şi
control (AMC) a parametrilor tehnologici, amplasate local, pe conducte şi utilaje
(traductoare, senzori, contoare, robinete, vane, etc.).
Dispeceratele zonale pot supraveghea şi controla unul sau mai multe
centrale termoelectrice, permiţând concentrarea de date la un prim nivel, prin
intermediul interfeţelor de comunicaţie.
În figura 3.12 se prezintă schema unui sistem centralizat, care asigură
controlul, acţionarea şi gestiunea, fără a avea posibilitatea realizării reglării şi
optimizării procesului. Un calculator central primeşte informaţiile din S1, S2, S3,
colecţionează datele primite şi le prelucrează. Informaţiile sunt emise de
numeroasele traductoare de măsură, care citesc temperaturile, presiunile,
debitele, etc. Schemele logice compară datele primite cu cele existente şi trimit
semnalele de comandă în vederea corectării parametrilor.
Într-un sistem de gestiune descentralizată toate informaţiile sunt tratate
local, calculatorul elaborează comenzi şi controlează funcţionarea procesului,
rezultatele fiind trimise la dispecerat. De asemenea, există posibilitatea ca toate
funcţiile logice să fie tratate cu aparatură clasică, iar sistemele de supraveghere şi
gestiune să transmită la centru doar informaţiile de stare. Într-un sistem de
gestiune descentralizată cu informaţii limitate, inteligenţa sistemului este
concentrată pe punctul tehnic de supraveghere şi gestiune (Fig.3.13).
100