Instalatii electrice (Indrumator laborator) - Ovidiu Popovici

Recommendations

Info

LUCRAREA 4 CARACTERISTICILE INSTALATIILOR ELECTRICE DE INCALZIRE CU MICROUNDE 3.1. Scopul lucrǎrii - Descrierea echipamentelor folosite în încǎlzirile cu microunde şi a metodelor de mǎsurare. 3.2.. Introducere În cadrul spectrului electromagnetic, microundele ocupă banda 300MHz-300GHz, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, evidenţiindu-se efectul fiecărei benzi de frecvenţă, asupra atomilor sau moleculelor. Raze X Ultraviolet MICRO Infraroşu UNDE Unde radio -9 -8 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 1 10 8 6 4 2 3*10 3*10 3*10 3*10 3*10 Nor electronic Electron de valenţă Vibraţii moleculare 56 Banda de frecvenţă Lungimea de undă [m] Frecvenţă [MHz] Rotaţii moleculare Benzile de
frecvenţă ridicată, afectează în mod direct structurile moleculare şi straturile electronice, dar nu pot provoca rotaţii moleculare. În cazul în care undele de hiperfrecvenţă sau microundele sunt vectori de energie, atunci vor putea servi în aplicaţii energetice, cum ar fi încălziri, arderi, decongelări, uscări. Dacă însă microundele sunt purtătoare de informaţii, atunci vor putea fi utilizate în telecomunicaţii. Pentru evitarea interferenţelor cu sistemele de telecomunicaţii s-au atribuit aplicaţiilor ştiinţifice şi industriale, benzile de frecvenţă 2450 MHz şi 915 MHz. Apariţia primelor echipamente pentru microunde se situează în anul 1945, care a marcat conceperea primului cuptor cu microunde, de către Spencer, urmat apoi între anii 1946-1948 de primele aplicatoare cu ghid, cuptoare prototip pentru decongelare şi procesarea alimentelor, precum şi primele cavităţi multimod. Punerea la punct în anul 1949 a magnetronului cu emisie continuă, la firma americană Raytheon, precum şi realizările în ceea ce priveşte puterea, ajungându-se în 1963 la AEI din Anglia, la o instalaţie de 25 kW, au permis pătrunderea pe piaţă a cuptoarelor cu microunde, casnice şi industriale. Primele realizări la nivel industrial s-au orientat în Europa, asupra uscării chips-urilor şi pasteurizării, iar în Japonia, asupra procesării produselor pe bază de orez. În prezent microundele au devenit din punct de vedere al studiilor teoretice un domeniu distinct, grupând în jurul său specialişti din electronică şi electrotehnică, matematici aplicate, informatică, chimie şi medicină. Aplicaţiile industriale ale microundelor sunt foarte vaste, începând de la industria alimentară, a lemnului, materialelor plastice, cauciucului, industria chimică, medicină, executându-se operaţii de uscare, ardere, polimerizare, încălzire locală. Cu toate acestea, rămân în continuare numeroase domenii insuficient exploatate, care ar putea aduce satisfacţii, atât din punct de vedere economic cât şi al cercetării ştiinţifice. Încălzirea în câmp de microunde se bazează pe principiul interacţiunii dintre câmpul electromagnetic şi materialele di<strong>electrice</strong>. 57
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA ORADEA Facu;tatea de
Page 3 and 4:
CUPRINS Cuvînt înainte...........
Page 5 and 6: CAPITOL 1 NORME DE PROTECŢIA MUNCI
Page 7 and 8: - consumul -Producerea energiei ele
Page 9 and 10: de 17 mA, omul nu se mai poate elib
Page 11 and 12: atingere ca parte din tensiunea une
Page 13 and 14: protecţia prin legare la pământ;
Page 15 and 16: puse accidental sub tensiune, dator
Page 17 and 18: adică o punere la pământ bifazat
Page 19 and 20: Introducând (1.4) în (1.3) şi no
Page 21 and 22: prevederea unei izolaţii supliment
Page 23 and 24: 6. Egalizarea sau dirijarea potenţ
Page 25 and 26: ) Instalaţiile care se folosesc pe
Page 27 and 28: CAPITOL 2 COEFICIENTUL DE CERERE Ş
Page 29 and 30: andamentul nominal ηn şi dependen
Page 31 and 32: eceptoarelor respective; pentru n
Page 33 and 34: nS Pr j1 P rj , (2.11) determinabi
Page 35 and 36: La utilizarea datelor de pe acest g
Page 37 and 38: 1 (Pr/Pn)1 (Pr/Pn)2 (Pr/Pn)3 0 Pr/P
Page 39 and 40: valori , determinată prin aplicare
Page 41 and 42: LUCRAREA 3 COMPENSAREA FACTORULUI D
Page 43 and 44: Qc1, Qc2, …, Qcn - puterile react
Page 45 and 46: Q Q Q . (3.1) b t co Numărul şi
Page 47 and 48: de conexiunea concretă condensatoa
Page 49 and 50: în care Icnom este curentul nomina
Page 51 and 52: imax I cnom 310 , (3.12) pentru te
Page 53 and 54: Compensarea automată a puterii rea
Page 55: CAPITOL 4 CARACTERISTICILE INSTALAT
Page 59 and 60: 5 ventilator - amestecător de modu
Page 61 and 62: Standul are în componenţa sa urm
Page 63 and 64: calibrează balanţa şi se ruleaz
Page 65 and 66: CAPITOL 5 CARACTERISTICILE APARATEL
Page 67 and 68: evidenţă două variante construct
Page 69 and 70: Figura 5.3. Aparat de iluminat indu
Page 71 and 72: corp fotometric cu simetrie longitu
Page 73 and 74: Figura 5.7. Diagrama carteziană a
Page 75 and 76: Figura 5.9. Desen explicativ pentru
Page 77 and 78: de iluminat în spaţiu, pusă în
Page 79 and 80: de aparate de iluminat : direct, l
Page 81 and 82: luminoase au aceeaşi valoare, se o
Page 83 and 84: prezentat în tabelul 5.2. Valorile
Page 85 and 86: 72. 44 42 43 42 51 60 72 82 85 74 6
Page 87 and 88: Cadran gradat 330° 30° 300° 60°
Page 89 and 90: scară fluxul total emis de aparat.
Page 91 and 92: CAPITOL 6 CARACTERISTICILE SISTEMEL
Page 93 and 94: i u - randamentul încăperii (u
Page 95 and 96: medie la nivelul planului util cu r
Page 97 and 98: coeficientului mediu de reflexie a
Page 99 and 100: Figura 6.3. Dispunerea punctelor de
Page 101 and 102: 3.3. Factorul de utilizare tabelat
Page 103 and 104: CAPITOL 7 PROGRAMUL CALCULUX SUPRAF
Page 105 and 106: de variante. Funcţie de suprafaţ
Page 107 and 108:
Acest meniu cuprinde următoarele o
Page 109 and 110:
prestabilite. Atât numele terenulu
Page 111 and 112:
Figura 7.6. Selectarea zonei de apl
Page 113 and 114:
Figura 7.8. Alegerea aparatului de
Page 115 and 116:
a b Figura 7.11. Distribuţia fluxu
Page 117 and 118:
- numele aranjamentului; - poziţia
Page 119 and 120:
definesc poziţiile punctelor grile
Page 121 and 122:
energie electrică. j) Opţiunea Ob
Page 123 and 124:
Figura 7.19. Ferestre de dialog cor
Page 125 and 126:
Valorile numerice ale iluminărilor
Page 127 and 128:
Figura 7.24. Diagrama 3D. d) Opţiu
Page 129 and 130:
denumite Conţinut respectiv Aspect
Page 131 and 132:
3. Desfasurarea lucrării 3.1. Conf
Page 133 and 134:
Figura 7.30. Fereastra de dialog a
Page 135 and 136:
poate modifica selectând din meniu
Page 137 and 138:
Se pot vizualiza separat într-o fe
Page 139 and 140:
LUCRAREA 8 PROGRAMUL CALCULUX IN PR
Page 141 and 142:
cuprinde următoarele meniuri: Fiş
Page 143 and 144:
calculelor se ating parametrii cali
Page 145 and 146:
Configurarea căii de circulaţie r
Page 147 and 148:
În figura 8.8. se prezinta mărimi
Page 149 and 150:
Fig. 8.10. Stabilirea domeniilor pe
Page 151 and 152:
Fig. 8.12. Ferestre de dialog pentr
Page 153 and 154:
Fig. 8.14. Fereastra de dialog inti
Page 155 and 156:
c - curbe de egală intensitate lum
Page 157 and 158:
Fig. 8.17. Stabilirea mărimilor de
Page 159 and 160:
Fig. 8.19. Tabele textuale care sin
Page 161 and 162:
Fig. 8.23. Diagrame 3D: a - distrib
Page 163 and 164:
) Tipărire Raport. Această opţiu
Page 165 and 166:
Lm, cd/m 2 Ug (min) Tl (max), % 165
Page 167 and 168:
figura 8.13, din câmpul intitulat
Page 169 and 170:
Fig. 8.31. Fereastra editorului de
Page 171 and 172:
din lista rulantă prezentată în
Page 173 and 174:
Fig. 8.33. Amplasarea în plan (ved
Page 175 and 176:
Programul ne permite şi calcularea
Page 177 and 178:
Intrebari -Ce posibilitati de utili
Page 179 and 180:
LUCRAREA 9 PROGRAMUL DIALUX IN PROI
Page 181 and 182:
funcţie de opţiunea proiectantulu
Page 183 and 184:
Figura 9.2. Fereastra „Editor spa
Page 185 and 186:
1.2.3.Meniul Vedere În ajutorul ut
Page 187 and 188:
singulare; - permiterea sau nu a se
Page 189 and 190:
acesta este salvat în baza de date
Page 191 and 192:
Profilul străzii va fi alcătuită
Page 193 and 194:
Modul de aranjare a acestui corp de
Page 195 and 196:
Imaginea 3D a străzii proiectate e
Page 197 and 198:
ANEXA 1 Coeficientul de cerere kc
Page 199 and 200:
Anexa 1(continuare) 0 1 2 3 Macaral
Page 201 and 202:
Anexa 1(continuare) 0 1 2 3 Schip 0
Page 203 and 204:
Anexa 1(continuare) 0 1 2 3 d) Rece
Page 205 and 206:
ANEXA 2 Factorii de utilizare pentr
Page 207 and 208:
6 1 1 3 9 5 0 7 3.00 0.6 9 0.6 5 0.
Page 209 and 210:
2.00 0.6 6 2.50 0.7 2 3.00 0.7 5 4.
Page 211 and 212:
Figura A2.1. Explicativă pentru re
Page 213 and 214:
ANEXA 3 Luxmetrul tip PU 150 Luxmet
Page 215 and 216:
ANEXA 4 Tipuri de surse de lumină
Page 217 and 218:
- mediul este coroziv 1 2 3 Din pun
Page 219 and 220:
219 (continuare) 1 2 3 D Idem: subs
Page 221 and 222:
(continuare) 1 2 3 4 17 Pentru cond
Page 223 and 224:
ANEXA 9 Corpuri de iluminat pentru
Page 225 and 226:
224 (continuare) 1 2 3 4 5 6 de i-
Page 227 and 228:
226 (continuare) 1 2 3 4 5 6 p de i
Page 229 and 230:
228 (continuare) 1 2 3 4 5 6 p de i
Page 231 and 232:
ANEXA 12 Iluminări Philips - inter
Page 233 and 234:
Iluminat exterior la Plaza de Indau
Page 235 and 236:
234
Page 237 and 238:
1. Ahrends.J.sa. Manualul inginerul
Page 239:
21.MINISTERUL MUNCII ŞI PROTECŢIE
show all

Instalatii electrice (Indrumator laborator) - Ovidiu Popovici

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?