MANUAL DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Receptorul
Receptorul este beneficiarul mesaului. umea lui se modifică,
prin ceea ce emiţătorul a transmis, dar nu în aceeaşi măsură cu cea
imaginată sau aşteptată de către emiţător. Şi aceasta, pentru că cei doi
or trece mesaul prin filtrul problemelor, neoilor, alorilor, aşteptărilor şi
al competenţelor comunicaţionale proprii.
Proprietatea mesaului de a schimba reprezentările receptorului
despre felul cum stau lucrurile se numeşte relevanţă. Releanţa este o
obligaţie etică a emiţătorului, şi-i creează receptorului obligaţia morală de
a accepta noua reprezentare, de a se conforma argumentelor alide ale
celuilalt.
Receptorul poate fi neatent pentru că i se orbeşte într-un limba prea
sofisticat sau prea diferit de cel cu care este înăţat. Poate că problemele
cu care se confruntă nu îi permit să se concentreze pe problema ridicată
de emiţător.
Motiele pentru care nu reuşim să ascultăm ce ni se spune pot fi
dierse; important este să ne întrebăm dacă nu cuma am aea interesul
să ne eercităm mai sârguincios rolul de ascultător. Ce am putea afla
suplimentar?! Răspunsul este: un set de informaţii despre emiţător,
despre situaţia care îl face să comunice şi mai ales despre cum putem
să beneficiem împreună de pe urma unei comunicări reuşite. De altfel,
cele mai recente teorii de succes în comunicare se bazează pe tehnici
ce folosesc, într-o primă etapă, îmbunătăţirea ascultării şi a receptiităţii,
pentru a-l determina pe emiţător să se deschidă şi să aibă încredere în
succesul interacţiunii.
Problemele cauzate de o ascultare superficială, fie că apar între
reprezentanţii instituţiilor şi cetăţeni, pe de o parte, între udecători şi
grefieri sau între dierse alte părţi interesate, pe de altă parte, duc la
întârzieri în procesele decizionale, la alocarea unui timp suplimentar
pentru repunerea în discuţie şi pentru remedierea unui caz considerat
rezolat. scultarea actiă în efectuarea actului de ustiţie permite eitarea
apariţiei unor situaţii dificile. De asemenea, ascultarea superficială poate
genera utilizarea unei energii suplimentare actiităţilor curente, în scopul
identificării momentului şi a celor responsabili de producerea erorii de
comunicare, pe de o parte, şi pentru eentuale dezminţiri sau rectificări,
pe de altă parte. a toate acestea, se adaugă reacţiile de tip emoţional,
apariţia zonurilor, a suspiciunilor şi a demotiării persoanelor implicate
în actul de ustiţie.
21