Infrastructura de transport (versiune in lucru ... - ADR Nord-Vest

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
Infrastructura de Transport
1. Reţeaua de căi de comuncaţie şi transport
1.1. Infrastructura rutieră
1.2. Infrastructura feroviară
1.3. Infrastructura aerienă
2. Transportul public
3. Infrastructură stradală
4. Concluzii
Acest document analizează date privind infrastructura de transport, infrastructura stradală
şi transportul public în profil teritorial şi pe serii temporale, pornind de la cele mai recente
cifre publicate la nivel naţional, regional sau judeţean de Institutul Naţional de Statistică, de
regulă la nivelul anului 2011. Evoluţiile în profil teritorial s-au cuantificat până la nivel de
judeţe, pentru transportul public fiind analizate în principal date pentru cele 6 municipii
reşedinţe de judeţ. Evoluţiile pe serii temporale s-au analizat de regulă pe o perioadă de
minim 5 ani.
1. Reţeaua de căi de comuncaţie şi transport
1.1. Infrastructura rutieră
O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, la nivelul anului 2011,
lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.459 km, respectiv 14,9%
din totalul drumurilor la nivel naţional. Judeţul Bihor deţine cea mai lungă reţea de drumuri
din regiune (24%), în timp ce judeţul Bistriţa-Năsăud doar 13%.
În profil temporal, la nivel regional se remarcă o creştere a infrastructurii rutiere în anul
2011 cu 5% faţă de anul 2005, peste media de 4,7% înregistrată la nivel naţional. Cea mai
spectaculoasă creştere s-a înregistrat în judeţul Maramureş (13%), în judeţul Bihor creşterea
fiind sub 1% în acest interval.
Lungimea drumurilor publice [km]
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
România 79904 79952 80893 81693 81713 82386 83703
Regiunea Nord-
Vest
11855 11884 11927 12084 12183 12322 12459
Bihor 2956 2971 2971 2975 2975 2975 2975
Bistriţa-Nasăud 1505 1511 1539 1517 1510 1509 1581
Cluj 2633 2630 2625 2633 2673 2699 2720
Maramureș 1575 1575 1561 1718 1779 1778 1785
Satu Mare 1605 1606 1632 1639 1644 1647 1647
Sălaj
Sursa: INS Tempo Online
1581 1591 1599 1602 1602 1714 1751
1/12

Densitatea drumurilor în regiune este de 36,5
km/km 2 , superioară valorii naţionale de
35,1km/km 2 , Regiunea Nord-Vest situându-se
pe locul 5 între regiunile României. Analiza
densităţii drumurilor de toate categoriile pune
în evidenţă diferenţe notabile, pe de-o parte
între judeţele regiunii şi mai ales în interiorul
fiecărui judeţ, iar pe de altă parte între
Regiunea Nord-Vest şi alte regiuni. Cele mai
mari diferenţe apar însă comparativ cu
regiunile din centrul şi vestul Europei.
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
Din totalul drumurilor regionale, drumurile modernizate însumează 3.069 km, ceea ce
reprezintă un procent de 24,6% din lungimea totală a drumurilor, sub procentul naţional de
32%.
a. Autostrăzi
Regiunea Nord-Vest
(Transilvania de Nord)
nu dispune de o reţea
de drumuri rapide şi
autostrăzi adecvată,
fapt care duce la
devierea traficului spre
alte regiuni.
Construcţia autostrăzii
Borş-Bucureşti va
rezolva o parte din
probleme, dar este
nevoie de investiţii
masive pentru
modernizarea altor
rute (în principal pe
direcţiile est-vest şi
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Drumuri modernizate
[km]
Drumuri
nemodernizate [km]
nord-sud pentru asigurarea legăturilor rapide cu polii importanţi din vecinatate: Timişoara şi
Sibiu). Sistemul de drumuri judeţene, care ar trebui să compenseze această lipsă este
insuficient modernizat.
Autostrada Transilvania, Borş-Oradea-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Braşov va scurta distanţa
dintre principalele centre ale regiunii; această autostradă va fi direcţionată prin partea
centrală a regiunii permiţând pe de-o parte scoaterea “dintr-un con de umbră” a judeţelor
mai slab dezvoltate şi din punct de vedere logistic şi socio-economic permiţând totodată
conectarea la infrastructurile de transport est-vest cu relaţia Moldova. O parte din
autostradă (52 km) este deschisă pentru circualtie ceea ce nu este suficient pentru a împlini
un rol important. Alte tronsoane din autostradă sunt în execuţie.
2/12
[%]
Densitatea drumurilor publice
[km/km 2 ]
2005 2011
Romania 33.5 35.1
Regiunea NORD-VEST 34.7 36.5
Bihor 39.2 39.4
Bistrita-Nasaud 28.1 29.5
Cluj 39.4 40.8
Maramures 25.0 28.3
Satu Mare 36.3 37.3
Salaj 40.9 45.3
BH BN CJ MM SM SJ
2216 1212 1992 1231 1300 1439
759 369 728 554 347 312
Lungimea reţelei de drumuri modernizate şi nemodernizate, 2011 [ %]
Sursa: INS Tempo online

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
b. Drumuri naţionale
Din 12.459 km total reţea de drumuri, 2.259 de km sunt drumuri naţionale, densitatea
medie a drumurilor în regiune fiind de 36,5 km/100 km 2 uşor superioară densităţii naţionale
(35,1 km/100 km 2 ). Din reţeaua totală de drumuri din regiune doar 3.324 km sunt
modernizaţi.
Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 - dinspre
Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Brasov și capitala ţării București, E576 - Cluj-Napoca-
Dej, E81 – dinspre Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Brașov-București, E79 – Oradea-Deva, E671
– Oradea-Arad-Timișoara, E58 – Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Baia Mare-Vatra Dornei.
Judeţele Cluj şi Bihor au o densitate a drumurilor naţionale superioară beneficiind şi de o
poziţie geografică superioară ce favorizează traversarea acestor judeţe de către coridoare
rutiere europene.
c. Drumuri judeţene și comunale
În interiorul regiunii discrepanţele dintre judeţe nu sunt mari, dar ele există totuşi. În zonele
cu relief muntos densitatea reţelei rutiere este redusă (în special judeţele Maramureş
Bistriţa-Năsăud şi partea sudică a judeţului Bihor unde există areale “rupte” datorită unor
bariere naturale, deşi funcţional, se completează perfect cu zonele vecine, acest lucru
ducând la întârzieri puternice de dezvoltare – ex. zona Rodna-Padiş etc).
Principalele căi de transport rutier în Regiunea Nord-Vest şi media zilnică a încărcării, anul 2005 (vehicule/zi)
Sursa: ADR Nord-Vest, date conform MTI
3/12

1.2. Infrastructura feroviară
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
Lungimea reţelei feroviare în anul 2011 atinge 1668 km, din care 312 km sunt linii
electrificate, iar 244 km sunt linii duble. Reţeaua este mai densă decât cea de la nivel
naţional având densităţi peste medie în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Satu-Mare, iar sub
medie în Sălaj, Maramureş şi ClujÎn ce priveşte reţeaua feroviară, a fost iniţiat un program
de modernizare a gărilor.
Serviciile feroviare sunt operate cu precădere de companiile de stat SNTFC CFR Călători S.A.
şi SNTFM CFR Marfă S.A., însă piaţa de transporturi feroviare de mărfuri a fost deschisă în
România încă din 1998, iar primii operatori privaţi şi-au început activitatea în 2000.
Au fost introduse trenurile “Săgeţi albastre”, dar calitatea precară a materialului rulant,
restricţiile de viteză, reduc foarte mult impactul acestora. Principalele probleme rămân însă
legăturile deficitare în zonă (mai ales cele interjudeţene) şi existenţa a numeroase zone cu
restricţii de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate Regiunea Nord-Vest
se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,7% din reţeaua
naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al
României cu Vestul european. Materialul rulant este încă insuficient.
Principalele căi de transport feroviar în Regiunea Nord-Vest
Sursa: ADR Nord-Vest, date confom MTI
4/12

1.3. Infrastructura aeriană
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
Accesibilitatea aeriană este asigurată printr-o infrastructură relativ bună, în regiune
existând un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare, dintre
care primele două sunt cuprinse în reţeaua transeuropeană de transport (Vezi Anexa –
Aeroporturi TEN-T în România).
Aeroporturi şi yone de accesibilitate sub 50 km în Regiunea Nord-Vest
Sursa: ADR Nord-Vest
Traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a crescut constant în ultimii cinci ani. Volumul
transportului de pasageri a fost de 3,4 milioane de pasageri în 2004, din care Aeroportul
Henri Coandă - Otopeni a deţinut 76,4%, Aeroportul Timişoara 8,2% şi Aeoportul Cluj-
Napoca 4,8%. Creşterea înregistrată în transportul de pasageri în perioada 2002-2004 a fost
cea mai ridicată în cazul Aeroportului Cluj-Napoca (s-a dublat), fiind mai mare decât cea
înregistrată la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni (28,2%). Aeroportul Internaţional Cluj-
Napoca a înregistrat 80% din numărul total de pasageri din regiune. Traficul internaţional de
pasageri în cadrul acestui aeroport a fost mai ridicat decât cel de transport intern (94800
pasageri pe linii internaţionale, comparativ cu 67887 pasageri pe linii interne în anul 2004,
fapt care atestă potenţialul de hub pentru jumătatea nordică a României a acestui aeroport,
al treilea ca importanţă din România. Acest potenţial rămâne nevalorificat în condiţiile
5/12

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
investiţiilor insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii acestui aeroport, precum şi în
condiţiile lipsei unei companii aeriene regionale care să asigure legăturile pe orizontală pe
zona de polarizare potenţială (nordul României) şi cu celelalte aeroporturi care joacă deja
acest rol, de hub, în România (Timişoara pentru partea sudică şi Bucureşti, hub de
importanţă internaţională). Drept consecinţă a acestei situaţii, traficul aerian de pasageri la
nivelul celorlalte aeroporturi din regiune (Oradea, Satu Mare, Baia Mare) rămâne redus ca şi
volum.
În ciuda faptului că aeroporturile Timişoara (transport de pasageri şi cargo) şi Arad
(transport cargo) au fost cele care au beneficiat de investiţii mai mari raportat la
aeroporturile din Cluj-Napoca şi Oradea, în perioda 2000-2002, se constată o tendinţă
importantă de reorientare a traficului aerian de marfă dinspre Regiunea Vest (Banat) către
Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord).
6/12

2. Transportul public
Conform Autorităţii Naţionale de
Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilităţi Publice
(A.N.R.S.C.), serviciul de
transport public la nivelul anului
2011 în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest este organizat în 14
localităţi urbane, de 38 operatori
activi sau în curs de activare.
La nivelul anului 2011, numărul
total al vehiculelor pentru
transport public local de
pasageri din regiunea Nord-Vest
a fost de 139 tramvaie, 554
autobuze şi microbuze, şi 113
troleibuze.
În profil temporal, la nivel
regional se remarcă scăderea
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
1000
numărului de vehicule în anul 2011 faţă de anul 2005, dar în judeţul Bihor numărul
tramvaielor a crescut în perioada analizată.
Numărul de vehicule din transportul public
Judeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Tramvaie
Regiunea Nord-Vest 167 158 156 161 162 163 139
Bihor 116 116 116 121 123 129 123
Cluj 51 42 40 40 39 34 36
Autobuze si microbuze
Regiunea Nord-Vest 807 719 680 629 613 544 554
Bihor 173 78 76 73 77 79 81
Bistriţa-Năsăud 56 77 79 52 57 46 42
Cluj 336 331 313 299 290 241 253
Maramureş 144 126 113 102 89 83 83
Satu Mare 47 56 49 53 56 47 47
Sălaj 51 51 50 50 44 48 48
Troleibuze
Regiunea Nord-Vest 129 126 128 119 116 107 113
Cluj 119 110 110 108 104 95 101
Maramureş 10 16 18 11 12 12 12
Satu Mare 4 - - - - - -
Sursa: INS Tempo Online
100
10
7/12
1
Vehicule
[nr]
Tramvaie 123 36
Autobuze si
microbuze
BH BN CJ MM SM SJ
81 42 253 83 47 48
Troleibuze 101 12
Numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local de
pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judeţe, 2011
Sursa: INS Tempo online

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
Lungimea liniilor simple în transportul public local la sfârşitul anului 2011, pe tipuri de
vehicule, relevă faptul ca s-au redus traseele liniilor de tramvai şi a celor de troleibuz în
toate oraşele cu astfel de moduri de transport. În Satu Mare, din 2006 s-a renunţat complet
la liniile de troleibuz. Liniile de troleibuze din judeţul Cluj, în lungime totala simplă de 44,1
km, situează încă judeţul pe locul 3 la nivel naţional, după Bucureşti (164,2 km) şi Timişoara
(60 km). Doar în judeţul Bihor, lungimea liniilor de tramvai a înregistrat o creştere pe
intervalul studiat, ajungînd în 2011 la 38,9 km.
În anul 2011, numărul pasagerilor transportaţi în transportul public local reprezenta la
nivelul regiunii 10,4% din totalul transportat la nivel naţional cu tramvaiul, 14,6% din cel
transportat cu autobuze şi microbuze, şi respectiv 27,2% din cel transportat cu troleibuze.
Pe o serie temporală extinsă, se remarcă o creştere în anul 2011 faţă de anul 2005 a
numărului pasagerilor transportaţi cu autobuze şi troleibuze, dar scade numărul pasagerilor
transportaţi cu tramvaiul. În acest din urmă caz, situaţia este afectată de judeţul Cluj, unde
numărul pasagerilor pe mijloacele de transport în comun de tip tramvai a scăzut drastic,
înjumătăţindu-se în anul 2011 faţă de anul 2008, ca urmare a închiderii sau reducerii
activităţii în întreprinderile de pe platforma industrială deservită de tramvai în municipiul
Cluj-Napoca, precum şi a lucrăilor de reabilitare a liniilor de tramvai.
Numărului pasagerilor transportaţi în transportul public local
Judeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea Nord-
Vest
65422 67257 71719 83027 75953 68700
Tramvaie
59280
Bihor 37727 40544 41767 49126 42988 41503 41447
Cluj 27695 26713 29952 33901 32965 27197 17833
Autobuze si microbuze
Regiunea Nord-
Vest
133580,8 132318,5 142618,7 145509,8 143143,8 152590,6 158058,2
Bihor 23937,7 25832,8 25338,4 18664,1 16011 17313 16910
Bistriţa-Năsăud 2852 2712,9 2459 3126,6 3545,1 3512,6 3768,2
Cluj 62290 60190,5 69817,2 75457 80194 97759 104958
Maramureş 24267 22187,3 22299,8 26872,6 23495,5 15865 13308
Satu Mare 9497 8929 8049 7930,4 7134,6 5553 7018
Sălaj 10737,1 12466 14655,3 13459,1 12763,6 12588 12096
Troleibuze
Regiunea Nord-
Vest
42135 44412 50531 50590 49816 47627 46760
Cluj 36092 38551 44691 45783 43890 43228 42927
Maramureş 6027 5861 5840 4807 5926 4399 3833
Sursa: INS Tempo Online
Procentual, la nivelul anului 2011, cele mai multe autobuze şi microbuze se înregistrau în
judeţul Cluj (Cluj-Napoca, Turda, Dej) iar cele mai puţine în judeţul Sălaj (Zalău, Simleu
Silvaniei). Important este şi gradul de înnoire a parcului de vehicule .
8/12

Faţă de media naţională din anul 2011
de 208 pasageri transportaţi anual per
autobuz/ microbuz în transportul
public, media regională este mai mare,
atingand 285 pasageri. Se observă
capacitatea de transport insuficientă în
transportul public din judeţul Cluj, unde
media anuală este dublă faţă de cea
naţională (415) în timp ce în Bistriţa-
Năsăud revin 89 pasageri anual per
autobuz/microbuz din transportul
public.
Serviciile de transport public local sunt
realizate prin gestiune directă sau
delegată. În regiune, principalii
operatori ai consiliilor locale sunt
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
RATUC (Cluj-Napoca), OTL S.A. (Oradea), URBIS S.A. (Baia Mare), TRANSURBANA S.A. (Satu
Mare), TRANS URBIS (Zalău). În municipiul Bistriţa, serviciul este delegat operatorului privat
TRANSMIXT.
3. Infrastructură stradală
Lungimea totală a străzilor din municipile şi oraşele regiunii (lungimea drumurilor
amenajate în cuprinsul localităţilor) a totalizat 3.803 km la nivelul anului 2011, reprezentând
13,65% din totalul naţional. Cei mai multi kilometri stradali sunt în judeţul Maramureş,
judeţ care are 1.245 km de străzi în cele 13 oraşe şi municipii ale judeţului. Reţeaua stradală
totalizată în judeţul Sălaj este de 211 km, la nivelul celor 4 aglomerări urbane.
Lungimea străzilor
orăşeneşti
modernizate (cu
îmbrăcăminţi din piatră
fasonată, asfalt sau
beton) totalizează la
nivel regional 2.363 km
în anul 2011, în judeţul
Cluj fiind modernizaţi
592 km de reţea
stradală, în timp ce în
judeţul Sălaj au fost
modernizaţi 186 km.
Procentual, în regiune
peste 62% din reţeaua
stradală este
modernizată, similar cu
100%
9/12
SM
149
12%
MM
160
13%
SJ
252
20%
BH
209
16%
BN
90
7%
CJ
415
32%
Numărul de pasageri anual transportat per
autobuz/microbuz în transportul public, 2011 [%]
80%
60%
40%
20%
0%
[%]
Sursa: INS Tempo Online
Străzi modernizate [km] 513 212 592 587 273 186
Străzi nemodernizate
[km]
BH BN CJ MM SM SJ
254 114 172 658 171 71
Lungimea reţelei stradale orăşeşti modernizate şi nemodernizate, 2011 [ %]
Sursa: INS Tempo online

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
procentul naţional. Cele mai multe străzi modernizate sunt în judeţul Cluj (77%), cele mai
puţine în judeţul Maramureş (47%).
Indicatorii demografici raportati la lungimea tramei stradale releva faptul ca, la nivelul
anului 2010 , la un kilometru stradal revine o populatie medie de peste 700 locuitori, in Cluj-
Napoca atingand 750.
În profil temporal, pe perioada 2005-2011, nu se înregistreaza extinderi semnificative ale
reţelei stradale, însă procentul străzilor modernizate în regiune a crescut cu 22%, peste
media naţională de 17%, procentul cel mai mare 48% înregistrându-se în judeţul Sălaj.
4. Concluzii
Infrastructura de transport
• Deşi regiunea este străbătută de şapte drumuri europene, poziţia este periferică
faţă de coridoarele de transport pan-europene care străbat România
• Densitatea de drumuri modernizate este mai mare decât în alte regiuni ale
României, dar mult mai mică decât media europeană, problema resimţindu-se în
special la sistemul de drumuri judeţene care sunt modernizate într-un procent
nesatisfăcător mai ales în judeţele care se confruntă cu cele mai mari disparităţi
de dezvoltare cum sunt Sălajul şi Bistriţa-Năsăud.
• Drumurile comunale, cele care asigură legătura între comune şi oraşe sunt de
asemenea degradate şi cu soluţii tehnice depăşite nepermitând un acces facil
spre aceste zone care se găsesc astfel într-o evidentă izolare.
• Este necesară re-proiectarea drumurilor de acces la zonele industriale în
dezvoltare, corelate cu dezvoltarea transportului intermodal
• O altă problemă este dată de lipsa unei infrastructuri de acces la zonele cu
potenţial turistic ale regiunii, în special de turism montan, care se află într-o stare
de uzură avansată; astfel nu pot fi puse în valoare zonele de tradiţie turistică şi
care au un potenţial de dezvoltare important cum sunt Munţii Apuseni sau
Munţii Rodnei.
• Lipsa de trasee alternative pentru vehicule cu tracţiune animală şi agricole sau
pentru biciclişti face ca circulaţia să fie greoaie şi nesigură.
• Realizarea în mică măsură a lucrărilor de întreţinere a infrastructurii şi
modernizare a meterialului rulant a alterat în mod semnificativ calitatea
transportului feroviar. Infrastructura sub-dezvoltată şi ne-modernizată la
standarde europene afectează atât siguranţa, cât şi calitatea (timpi de deplasare
mari) creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea în
cadrul regiunii.
• Aeroporturile necesită investiţii mai ales în infrastructura fizică – căi de rulare,
sisteme de balizaj. Dată fiind cantitatea de marfă tranzitată în creştere, se impun
investiţii în terminale cargo şi în sisteme intermodale care să asigure tranzitarea
şi transferul către celelalte modalităţi de transport. Nu există nici un fel de
investiţii în centre inter-modale.
• Dacă în ce priveşte aeroporturile Cluj-Napoca şi Oradea, dat fiind potenţialul
demonstrat, strategia generică previzibilă este una de expansiune, dezvoltare, în
10/12

„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - noiembrie 2012)
ce priveşte aeroporturile Satu Mare şi Baia Mare situaţia este diferită, fiind
previzibilă o strategie de investiţii specifică ,,dilemelor” sau de ,,menţinere”. O
altă posibilă abordare ar putea fi în cazul ultimelor două opţiunea fuzionării.
Transport public
• Înfiinţarea zonelor metropolitane pune problema oportunităţii dezvoltării
reţelelor metropolitane de transport. Este necesară crearea de centre
metropolitane de monitorizare a traficului și a unui centru regional pentru
calitatea vieţii și realizarea și extinderea pistelor pentru biciclete în interiorul
localităţilor urbane. Este necesară dezvoltarea unui sistem de transport integrat
de transport în comun în zona metropolitana.
• Utilizarea mijloacelor de transport ecologice trebuie încurajată atât în rândul
operatorilor privaţi cât și a celor publici. Legătura cu zonele periurbane ale celor
două oraşe se realizează cu autobuze, de către companii private, pe baza
concesiunii traseelor de transport de către autorităţile locale.
• O prioritare a autorităţilor locale din regiune este cea de modernizare a parcului
auto pentru transportul în comun, cu introducerea de mijloace de transport care
utilizează combustibili din resurse regenerabile, extinderea traseelor de
transport în comun şi creşterea mobilităţii în zonele rurale înconjurătoare
• Unii operatori au introdus monitorizarea traficului prin GPS (OTL S.A.). Sistemul
realizat permite programarea curselor de tramvaie şi autobuze, urmărirea lor pe
traseu, poziţia lor faţă de staţii de oprire, trimiterea de mesaje conducătorilor de
mijloace de transport pentru corecţii de/pe traseu, totodată urmărirea tuturor
mijloacelor de transport monitorizate pe harta digitală o municipiului.
ANALIZA SWOT
Puncte tari Fundamentare
Transport public
• Existenta transportului cu tramvaiul în
marile aglomerari urbane Cluj-Napoca şi Oradea
• Existenta transportului cu troleibuzul în
Cluj-Napoca
• Implementarea primelor reţele de
dispecerizare şi monitorizare trafic cu urmărirea
mijloacelor de transport în comun prin GPS.
Infrastructură stradală
• Numărul mare a strazilor modernizate
11/12
• Lungimea liniilor de tramvai în regiune a
ajuns la 139 km în 2011
• Liniile de troleibuze din judeţul Cluj, în
lungime totala simplă de 44,1 km, situează
judeţul pe locul 3 la nivel naţional
• La Oradea s-a introdus un sistem nou de
dispecerizare şi monitorizare trafic cu urmărirea
mijloacelor de transport în comun prin GPS.
• Pe perioada 2005-2011, procentul
străzilor modernizate în regiune a crescut cu
22%, peste media naţională de 17%, procentul
cel mai mare 48% înregistrându-se în judeţul
Sălaj
Puncte slabe Fundamentare

Transport public
• Utilizarea insuficientă a transportului în
comun
• Flote invechite şi neadaptate cerinţelor de
transportului verde
„Infrastructura de utilităţi în Transilvania de Nord”
• Rute sau modalităţi de transport
insuficiente în zona metropolitană Cluj, cu timpi
de deplasare ridicaţi
Extras din Analiza situaţiei existente: elemente din profilul socio-economic
al Regiunii Nord-Vest (versiune în lucru - septembrie 2012)
Oportunităţi Ameninţări
Transport public
• Fonduri europene pentru modernizarea şi
largirea parcului de vehicule destinate
transportului în comun
• Promovarea în rândul populaţiei a
principiilor deplasării ecologice şi intermodale,
favorizând deplasarea cu mijloace de transport în
comun, promovând autobuzele electrice, mersul
pe bicicleta, etc.
12/12
• Numărul pasagerilor care utilizează
transportul în comun de tip tramvai, troleibuz,
autobuz sau microbuz este procentual redus
(doar 10% din populaţia regiunii, în anul 2011)
Transport public
• Resurse de cofinanţare insuficiente pentru
programe europene
• Lipsa unei experienţe suficiente în
abordarea unor sisteme de transport urban
inteligent