Studiul privind potentialul de clusterizare la nivelul ... - ADR Nord-Vest

egioNet
Analiza potenţialului de clusterizare
la nivelul judeţului Cluj
regioNet
Clustere şi Reţele - motoare ale dezvoltării pentru creşterea competitivităţii şi a capacităţii
de inovare a regiunilor
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest
- Februarie 2012 -
1

egioNet
CUPRINS
Sumar executiv ................................................................................................................... pag.3
1. Clustere – Introducere. Context european și național. Avantaje și beneficii............................pag.4
2. Analiza economică a județului Cluj............................................................................... pag.10
2.1. Profilul economic al județului Cluj................................................................. pag.10
2.2. Sectoare reprezentative ale economiei județului………………………………………………..pag.15
2.2.1.Industria.......................................................................................................
2.2.2.Construcțiile.................................................................................................
2.2.3.Serviciile.......................................................................................................
pag.15
pag.19
pag.20
2.3.Aglomerări economice existente în județul Cluj.................................................... pag. 22
2.4.Asociații existente............................................................................................. pag. 24
3. Analiza structurilor de cercetare din județul Cluj............................................................... pag.25
4. Analiza structurilor intermediare din județul Cluj......................................................... pag.39
4.1.Structuri de sprijin pentru afaceri – parcuri industriale, incubatoare.................... pag. 39
5. Autorități publice din județul Cluj cu preocupări în sectoarele identificate și în sfera susținerii
cooperării de afaceri și cercetare........................................................................................ pag.48
6. Sinteza și propunerile de sectoare cu potențial de clusterizare la nivelul județului
Cluj....................................................................................................................................pag.50
7. Finanțări dedicate clusterelor ce pot fi accesate în/de România.................................. pag.53
8. Rezultate și concluzii studiu. Pași următori........................................................................ pag.58
8.1.Rezultate și concluzii studiu............................................................................
pag.58
8.2.Pași următori................................................................................................... pag.67
2

egioNet
Sumar executiv - cadrul proiectului şi scopul studiului
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest are rolul de partener în subproiectul regioNet -
Clustere şi rețele - motoare ale dezvoltării pentru creşterea competitivității şi a capacității de
inovare a regiunilor, finanțat în cadrul proiectului SMART + prin Programul European de
Cooperare Teritorială INTERREG IVC. Subproiectul se derulează în perioada mai 2011 –
aprilie 2013 şi are un buget total de 299.759,2 euro.
Componenţa consorţiului transnaţional al subproiectului regioNet:
1. AGIL GmbH Leipzig - Agenția pentru promovarea inovării şi a transferului de tehnologie,
Germania – coordonator proiect
2. Agenția de Dezvoltare Regională Malopolska, Cracovia, Polonia
3. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest
4. Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperație Cluj
Scopul proiectului regioNet îl constituie transferul de expertiză şi bune practici în domeniul
managementului rețelelor şi al clusterelor, între regiunile Saxonia, Malopolska şi județul Cluj.
În consecință, echipele de proiect din cadrul ADR Nord-Vest şi O.T.I.M.M.C. Cluj vor dobândi
competențele necesare constituirii, administrării eficiente şi dezvoltării de clustere.
În Europa de Vest, fenomenul de cluster este tot mai des întâlnit în ultimii ani, tocmai
datorită avantajelor pe care acest tip de asociere le aduce membrilor săi şi datorită
exemplelor de bune practici pe care le promovează. În schimb, în România, la ora actuală,
din cauza lipsei de experiență în organizarea şi gestionarea unor astfel de structuri, precum
şi datorită practicilor sporadice de colaborare între managerii diverselor firme şi organizații
nu există grupuri sau concentrări de activități pe sectoare de activitate.
Dezvoltarea IMM-urilor în grupuri interconectate, legate prin servicii şi tehnologii conexe
sporesc atractivitatea unei regiuni. Dar condiția esențială pentru funcționarea optimă a
acestor structuri o reprezintă asigurarea unui management de grup eficient, capabil să
stimuleze creşterea competitivității şi inovarea, respectând totodată principiile şi politicile
unei dezvoltări durabile.
În concluzie, studiul de față, elaborat de către experții tehnici din cadrul echipei ADR Nord-
Vest își propune să facă o analiză a sectoarelor de activitate cu potențial de creștere și de
grupare existente la nivelul județului Cluj.
3

egioNet
1. Clustere – Introducere. Context european şi naţional. Avantaje şi beneficii.
Conceptul de cluster apare în 1990, atunci când profesorul Michael Porter îl inventează şi
popularizează, ca reprezentând “o concentrare geografică de companii şi instituţii
interconectate într-un anumit domeniu”. În Franţa şi Belgia, clusterului i se atribuie
denumirea de „pol de competitivitate”, fiind de asemenea acceptată şi denumirea de
„district industrial”sau „aglomerare industrială”.
Definiția clusterului apare şi în legislația românească (HG 918:2006 – Programul Impact: “o
grupare de producători, utilizatori şi/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor
practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici.”
Conform Cadrului Comunitar pentru Ajutor de stat pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
clusterul este reprezentat de “grupări de companii independente (start-up-uri inovative,
IMM-uri) şi organizaţii de cercetare, care activează într-un anumit domeniu şi într-o anumită
regiune, în scopul stimulării activităţilor inovative, prin promovarea interacţiunilor intensive,
accesului la facilităţi comune, schimburilor de experienţă şi cunoştinţe şi prin contribuţia la
transferul tehnologic, networking şi diseminarea informaţiilor.”
Descrierea cea mai simplă a clusterelor are la bază descrierea relațiilor furnizor-client şi a
lanțului valoric. Cele mai multe companii cumpără materii prime, servicii, componente de la
alți furnizori şi le înglobează în produsele lor, pe care le vând clienților. Modelul lui Porter de
interacțiuni în cadrul unui cluster ia în considerare ca şi element al „lanțului valoric”,
avantajul competitiv al unei companii care derivă din modul în care îşi gestionează
activitățile, de la proiectarea de produs şi achiziționarea materiilor prime, până la vânzare şi
service.
Cooperarea a devenit o tendință în Uniunea Europeană, iar clusterele și rețelele de
cooperare sunt considerate „motorul” dezvoltării economice şi inovării, acestea
reprezentând un cadru propice de dezvoltare a afacerilor, de colaborare între companii,
universități, instituții de cercetare, furnizori, clienți şi competitori situați în aceeaşi arie
geografică (locală, națională, trans-națională). Această formă liberă de asociere, care include
atât mediul economic, cercetarea şi inovarea, instituțiile statului cât şi autoritățile publice,
poate contribui şi în România la dezvoltarea economiei naționale. Cu ajutorul unei astfel de
structuri, diferitele domenii de activitate pot fi prezente pe piața națională şi internațională,
cu produse şi servicii competitive.
Există două tipuri de clustere:
- vertical – cluster de tip integrator, organizat în jurul unei societăți puternice,
recomandat oraşelor mari, zonelor metropolitane;
- orizontal - ce presupune asocierea societăților mai mici,în domenii precum: turism,
industria alimentarã, prelucrarea lemnului etc. Acest tip este indicat pentru zonele
mai puțin dezvoltate sau județe mici.
4

egioNet
Clusterele inovative, văzute ca piloni centrali ai dezvoltării locale, sunt o soluție de succes
datorită faptului că oferă o combinație de dinamism antreprenorial, relații de strânsă
colaborare între companii şi instituții ce dețin competențe de vârf, respectiv sinergii proactive
între actorii principali ai inovării.
Baza unui cluster inovativ (top level) o reprezintă o asociaţie/aglomerare sectorială, de
întreprinderi producătoare sau prestatoare de servicii, la care se adaugă:
- universităţile şi centrele de cercetare – care desfăşoară activități de cercetare în
domeniul respectiv, care pot adapta şi dezvolta aplicații şi inovații cu cerere pe
piață şi de care pot beneficia firmele din sector;
- autorităţile publice care să susțină şi să reprezinte activitățile şi proiectele, să
confere forță atât financiară, dar mai ales instituțională, să contribuie la
formularea de politici în sintonie/acord cu ceea ce doreşte clusterul să dezvolte şi
la canalizarea/direcționarea/alocarea ulterioară de fonduri publice spre astfel de
structuri;
- instituţiile catalizator, intermediari precum camere de comerț, agenții de
dezvoltare regională, centre de transfer tehnologic, instituții financiare, firme de
consultanță, etc.
Atât în practică cât şi în literatura de specialitate, poate fi considerat cluster acea asociere,
fără a avea neapărat personalitate juridică, între companii dintr-un sector de activitate,
clusterul inovativ fiind considerat cel care are cei 3-4 piloni descrişi mai jos: aglomerare de
firme şi asociații, cercetare în domeniu, autorități publice şi instituții suport-liant.
CLUSTER = “grupări de companii independente, organizatii de cercetare si autoritati
locale care activeaza într-un anumit domeniu (si într-o anumita regiune), în scopul
stimulării activitătilor inovative, prin promovarea interactiunilor intensive, accesului la
facilităti comune, schimburilor de experientă si cunostinte si prin contributia la
transferul tehnologic, networking si diseminarea informatiilor”
FIRME si siASOCIATII
Producatori Producatori
Servicii Servicii
AUTORITATI
Locale Locale
Regionale Regionale
Nationale Nationale
MANAGEMENT
Coordonare Coordonare
Strategie Strategiesi siDezvoltare
Marketing Marketing
Internationalizare
Internationalizare
Mgm MgmCercetarii
Servicii ServiciiAuxiliare
CERCETARE
Universitati Universitati
Institute Institute de de Cercetare Cercetare
Firme FirmeCercetare
INTERMEDIARI
Consultanta Consultanta
Camere CamereComert
Comert
Centre Centre TT TT
Banci Banci
3
Clusterul înseamnă cooperare, informare, rezolvarea problemelor împreună. Trebuie să se
înțeleagă că prin cluster, firmele nu îşi pierd autonomia, ci conlucrează, însă trebuie căutate
5

egioNet
punctele comune. Membrii clusterului trebuie să colaboreze între ei ca o mare industrie.
Împreună pot rezolva probleme privind pregătirea profesională, programe, brand,
marketing, tehnologii, inovații, legislație etc. Clusterul reprezintă totodată cadrul ideal
pentru a prezenta o mulțime de companii sub acelaşi brand, conform unei politici comune
de marketing, de a valorifica resursele şi competențele comune. De asemenea, în cadrul unui
cluster, companiile ”tinere” au şansa de a „învăța” de la cele cu experiență, participând
împreună la activități de informare, instruire, marketing, achiziționare de mijloace fixe sau
mobile, producție comună, vânzari, constituire de infrastructură comună.
La nivelul Uniunii Europene, clusterele inovative sunt considerate “motorul” dezvoltării
economice şi inovării, acestea reprezentând un cadru propice de dezvoltare a afacerilor, de
colaborare între companii, universități, instituții de cercetare, furnizori, clienți şi competitori
situați în aceeaşi arie geografică (locală, regională, națională, trans-națională).
În acest context, clusterele regionale inovative reprezintă un pas important înainte
deoarece asigură creşterea economică la nivel regional şi național prin intercorelarea la nivel
înalt a firmelor componente ale clusterului, conducându-le astfel la funcționalitate într-un
sistem integrat. Se cumulează astfel, pe un plan superior, atât avantajele de diversitate şi
complementaritate ale rețelei cu ale intensei întrepătrunderi dintre activitățile implicate,
similare în bună măsură cu cele ale unei organizații mari. Principala caracteristică a
clusterelor este organizarea flexibilă, fiecare întreprindere îndeplinind anumite activități în
funcție de cerințele pieței şi de strategia clusterului.
Odată cu accentuarea fenomenului de globalizare şi creşterea competitivității pe piețele
naționale, europene şi internaționale, apartenența la un cluster inovativ devine un avantaj
real pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ca urmare atât a accesului facil si rapid la
rezultatele cercetării în vederea implementării acestora în producție şi realizării de produse
inovative, utilizând tehnologii performante, cât şi a strategiilor comune de dezvoltare,
pornind de la cele de cooperare în producție şi achiziție de tehnologii şi echipamente
performante destinate utilizării în comun, până la cele de marketing.
Membru Cluster Contribuţie Beneficii
Universităţi/cercetare
Firme
(industrie, servicii)
Cercetare aplicată şi actuală
Transfer de informație, de
tehnologie şi know-how
Cooperare, Networking
Folosire în comun a capacităților
Promovare integrată
Adaptare continuă a curriculei
şcolare
Noi laboratoare sponsorizate de
industrie
Învățare continuă
Nuclee de cercetare
Creştere a valorii adăugate
Economii de costuri
Alte avantaje competitive
Autorităţi Publice
Mediator
Diseminare informații, rezultate
Sprijin Direct
Dezvoltare economică/regională
6

egioNet
Intermediari
Legături facile şi active
Contribuție de diseminare
Networking
Fidelizarea clienților
Avantaje competitive
Avantajele apartenenţei la un Cluster
• Cadru propice de dezvoltare a afacerilor; “motorul” dezvoltării și al inovării;
• Cooperare intra-sectorială pentru obținerea de avantaje economice (cu respectarea
legilor concurenței) – furnizori, cercetare, competitori, clienți;
• Flux sporit de Informație - interconectarea de oameni, abilități , cunoștințe și
competențe;
• Marketing integrat;
• Sinergii și coordonare prin asigurarea managementului clusterului;
• Cooperare cu alte structuri similare; internaționalizare;
• Acces la fonduri dedicate structurilor asociative: europene, naționale;
• Acces facil la inovare și la rezultatele cercetării;
• Contribuție la formularea de politici, strategii și măsuri sectoriale;
• Susținere din partea autorităților, mediator, diseminator.
Nota: clusterul nu e necesar să deţină personalitate juridică
Condiţii pentru un Cluster de Succes
• Existența unei „mase critice”;
• Competențe solide din partea membrilor;
• Disponibilitate de cooperare și colaborare;
• Participare voluntară; implicare în acțiunile clusterului;
• Taxa anuală pentru finanțarea activităților clusterului;
• Încredere între membrii;
• Strategii de dezvoltare comune; implicare în proiecte de dezvoltare;
• Asigurarea independenței pentru fiecare membru;
• Participanții rămân concurenți din toate punctele de vedere;
• Cooperare dinamică și deschisă;
• Beneficii clare pentru toți membrii;
• Managementul este asigurat de structuri clar definite.
Structuri de referinţă în domeniul clusterelor, la nivel european şi naţional
European Cluster Alliance (ECA) are în prezent 74 de clustere membre , organizații din 24 de
țări și 160 de persoane fizice care împreună formează rețeaua care sprijină dezvoltarea
politicii de cluster. În acest an, activitățile ECA s-au concentrat pe evenimente de stimulare a
rețelelor de clustere pentru a îmbunătăți excelența în politica de cluster și a stimula crearea
de “meta-clustere” europene durabile.
7

egioNet
Global Cluster Initiative Survey (GCIS, 2003) a identificat mai mult de 500 de inițiative de
clustere în lume. În Europa, conform studiului Gallup (2006) există mai mult de 400 de
inițiative de clustere care se află în diferite stadii de dezvoltare. În medie, fiecare a patra
întreprindere cu mai mult de 20 angajați aparține unui mediu asemănător clusterelor şi
fiecare a cincea întreprindere din eşantionul de 3.500 întreprinderi chestionate îşi aleg zona
de activitate din perspectiva aderării la un cluster de afaceri.
Lansat în anul 2007, European Cluster Observatory reprezintă o platformă online care
furnizează informații, analize şi politici europene în domeniul clusterelor şi al competitivității
regionale, dar şi un mediu de învățare continuă şi comunicare. ECO generează analize şi
rapoarte referitoare la condițiile de competitivitate economică, rețele transnaționale de
clustere, clustere în industrii emergente, studii de caz şi bune practici în organizarea
clusterelor.
Grupul țintă al ECO este reprezentat de:
- oficialii guvernamentali, factorii de decizie la nivel european, național, regional şi
local;
- personalul responsabil cu managementul clusterelor;
- mediul academic şi de cercetare.
Lansat în anul 2007, acest Observator oferă, în prezent, o gamă variată de servicii:
- un instrument oficial de cartografiere a clusterelor din Europa pe sectoare şi regiuni,
incluzând date statistice referitoare la piața muncii şi performanță;
- analiza unitară a mediului de business regional, furnizând un instrument interactiv de
benchmarking pentru competitivitate la nivelul regiunilor din Europa;
- o bibliotecă virtuală în domeniul clusterelor;
- facilitarea accesului oficialilor guvernamentali şi a factorilor de decizie în domeniul
politicilor la nivelul macro din regiunile Mediteraneană şi regiunea Dunării.
Pentru mai multe informații, accesați:
www.clusterobservatory.eu
www.europe-innova.eu/eu-cluster-observatory
La nivel național există deja două organizații de promovare a clusterelor din România:
Asociația Incubatoarelor şi Centrelor de Afaceri din România şi Asociația Clusterelor din
România.
Asociaţia Incubatoarelor şi Centrelor de Afaceri din România (AICAR) a fost fondată în anul
2010, cu scopul de a întări rolul Incubatoarelor de Afaceri din România, de a asigura
sustenabilitatea acestora pe termen lung şi de a promova înființarea şi managementul
clusterelor în Incubatoare de Afaceri.
Membrii fondatori AICAR sunt firmele administrator ale incubatoarelor de afaceri din: Alba
Iulia, Braşov, Mangalia, Sf. Gheorghe şi Târgu-Mureş.
Scopul asociației constă în întărirea rolului incubatoarelor de afaceri în vederea dezvoltării
economice a României prin elaborarea şi armonizarea aspectelor organizatorice,
informaționale şi teoretice ale incubatoarelor de afaceri, promovarea formării rețelelor de
incubatoare de afaceri şi nu în ultimul rând stabilirea şi dezvoltarea relațiilor interne şi
8

egioNet
internaționale cu organizații similare. Această inițiativă a fost sprijinită de Agenția pentru
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri şi de Programul Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare.
AICAR va încheia parteneriate internaționale cu asociații similare şi va stabili relații
comerciale între firmele incubate din diferitele Incubatoare de Afaceri din Europa. Totodată,
se doreşte dezvoltarea de proiecte comune pentru schimbul de experiență, preluarea
bunelor practici şi transferul de know-how.
Pentru mai multe informații, accesați: www.aicar.ro
Cea de-a doua organizație de promovare a clusterelor este Asociaţia Naţională a
Clusterelor din România (ROCA), constituită la 1 iulie 2011, la Bucureşti. Printre obiectivele
acesteia se numără elaborarea strategiei naționale de funcționare, finanțarea înființării şi
dezvoltării clusterelor, posibilitatea accesării fondurilor externe, chiar şi altele decât cele ale
UE, recunoaşterea (acreditarea clusterelor), stabilirea de relații internaționale, şi lobby-ul.
ROCA va încheia parteneriate internaționale cu asociații similare şi va stabili relații
comerciale între membrii diferitelor clustere.
Scopul asociației constă în promovarea, relansarea şi dezvoltarea economică a României
prin promovarea creării, dezvoltării şi cooperării între clustere la nivel regional, național şi
internațional.
Obiectul de activitate al asociației este:
- Promovarea importanței clusterelor în economia României;
- Formarea clusterelor;
- Managementul clusterelor;
- Formarea rețelelor naționale;
- Dezvoltarea de parteneriate internaționale;
- Organizarea de cursuri, instruiri;
- Schimb de experiențe;
- Lobby;
- Dezvoltarea de proiecte;
- Evaluarea şi acreditarea clusterelor.
9

egioNet
2. Analiza economică a judeţului Cluj
2.1. Profilul economic al judeţului Cluj
Județul Cluj se numără printre cele mai dezvoltate județe ale României, din perspectivă
economică. În ceea ce priveşte contribuția la formarea PIB-ului (produs intern brut) național,
județul Cluj se poziționează pe locul IV în țară (împreună cu județul Constanța, după
Bucureşti, Ilfov şi Timiş) fiind, în acelaşi timp, clasat pe primul loc în regiunea Nord-Vest. În
anul 2008, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era cu 20 de puncte
procentuale peste media națională şi cu 35,6% mai mult decât la nivel regional. Confruntarea
cu datele UE arată totuși că PIB-ul județean pe cap de locuitor se află, în 2008, doar la 56%
din media UE27.
Figura nr. 1 - Dinamica PIB al Județului Cluj, în perioada 2000-2008
PIB judeţean (mil.lei)
25000
20000
15000
10000
5000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: INS, TEMPO Online, 2011
Economia județului Cluj se bazează în special pe servicii şi industrie care, în 2008,
contribuiau cu 58,3% şi, respectiv, cu 23,7% la formarea PIB, sectorul agricol fiind în declin.
Contribuția sectorului construcțiilor în economia județului s-a dublat față de începutul anilor
2000, pe fondul unei creşteri impresionante a numărului de locuințe noi construite (locul I pe
țară în anul 2008). În comparație cu media națională şi regională, putem afirma că județul
Cluj are o economie mult mai orientată către servicii şi construcții, în linie cu trendul marilor
regiuni urbane din Europa.
Productivitatea muncii este peste media regională şi națională în sectorul serviciilor şi
construcțiilor, ramurile motoare ale economiei județului, dar rămâne foarte redusă în
10

egioNet
industrie şi agricultură. Comparativ cu media UE-27, productivitatea medie a muncii din
județ este la doar 53%, deşi decalajul s-a redus cu circa 20% în ultimul deceniu.
Figura nr. 2 - Productivitatea medie a muncii în perioada 2000-2008 (Euro/persoană
ocupată/an)
30000
25000
20000
15000
10000
5000
UE - 27
Romania
Regiunea Nord-Vest
Judetul Cluj
0
2000 2005 2006 2007 2008
Sursa: Eurostat Databases, 2011. Calcule proprii
Economia regională a fost caracterizată, în ultimul deceniu, de un trend pozitiv de creştere
în linie cu tendința regională şi națională, însă indică un dinamism mai scăzut decât în
județele cu o dezvoltare similară, cum ar fi Ilfov şi Timiş. Totuşi, estimările Comisiei Naționale
de Prognoză indică faptul că ritmul de creştere al economiei județului va fi mai accelerat
decât cel de la nivel național şi regional până în 2014, când 4,4% din PIB-ul României va fi
generat de Județul Cluj.
Figura nr. 3 - Dinamica PIB/locuitor (PPS) în perioada 2000 – 2008
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
Romania
Nord-Vest
Cluj
Bucuresti
Ilfov
Timis
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: Eurostat Database, 2011
11

egioNet
Situat pe locul II pe țară, din punctul de vedere al numărului de întreprinderi, județul Cluj
este caracterizat de un mediu antreprenorial vioi și dinamic; densitatea întreprinderilor (38
la 1000 de locuitori) depăşeşte în mod semnificativ atât media regională (28,2), cât şi pe cea
națională (25,2). Majoritatea întreprinderilor activează în comerț (31%), în tranzacții
imobiliare şi servicii, în construcții, în transporturi precum şi în sectorul industrial. În ciuda
crizei, în anul 2009 întreprinderile din sectorul construcțiilor şi al transporturilor au crescut
ca număr, pe când firmele active în comerț, tranzacții imobiliare şi industrie au înregistrat o
scădere importantă. În ceea ce priveşte dimensiunile, 91% din firmele clujene sunt
microîntreprinderi, urmate de întreprinderi mici (8%), mijlocii (1%) şi mari (0,1%).
Poziționat pe locul 1 în regiune şi pe locul 9 în țară pentru investiţiile străine, județul Cluj se
bucură de un număr remarcabil de societăți cu participare străină care cuprind numeroase
filiale ale companiilor multinaționale. Investițiile au continuat să crească chiar şi în anul
2009, când, în județ, operau 6.569 societăți cu participare străină (+6,1% față de 2008 şi
+54% față de 2005). Cei mai importanți investitori din județ sunt:
Tabelul nr. 1 – Principalii investitori străini din Județul Cluj
Denumire Ţara de provenienţă Obiect de activitate Localitate
NOKIA Finlanda Echipamente telecomunicații Jucu
EMERSON SUA Inginerie şi producție
echipamente electrice
Cluj-Napoca
FRIESLAND Olanda Lactate Cluj-Napoca
MECHEL Rusia Metalurgie Câmpia Turzii
LASSELBERGER Austria Ceramică fină Cluj-Napoca
IRSAP Italia Construcții metalice Iclod
LAPP INSULATOR Germania/SUA Ceramică Turda
CSI INVEST Olanda Echipamente de ridicat şi
manipulat
Cluj-Napoca
HASIT Germania Materiale de construcții Turda
SAINT GOBAIN Franța Materiale de construcții Turda
HOLCIM Elveția Materiale de construcții Turda
HERZ ARMATUREN Austria Armături Cluj-Napoca
HIRSCH SERVO Austria Polistiren Bonțida
RANBAXY India Medicamente Cluj-Napoca
FERROSAN Danemarca Medicamente Cluj-Napoca
12

egioNet
BECKER Germania Mobilă Gherla
Gyllensvaans Mobler Suedia Mobilă Jucu
OTK Cehia Hârtie Dej
FUJIKURA Japonia Componente auto Cluj-Napoca
MMM Spania Componente auto Turda
TRELLEBORG Suedia Componente auto Dej
RONDO GANAHL Austria Ambalaje carton Apahida
MOL Ungaria Benzinării Cluj-Napoca
BECHTEL SUA Construcții Săvădisla
ENKA Turcia Construcții Cluj-Napoca
TIRRENA SCAVI Italia Construcții Apahida
KESZ Ungaria Construcții Cluj-Napoca
IMPRESA PIZZAROTTI Italia Construcții Cluj-Napoca
E. VAN WIJK Olanda Transporturi Apahida
ISDC Olanda IT Floreşti
IQUEST Germania IT Cluj-Napoca
ENDAVA Marea Britanie IT Cluj-Napoca
TSS Olanda IT Cluj-Napoca
OFFICE DEPOT SUA Outsourcing Cluj-Napoca
GENPACT SUA Outsourcing Cluj-Napoca
BPO SYKES SUA Outsourcing Cluj-Napoca
EVALUESERVE India Outsourcing Cluj-Napoca
Din punct de vedere al exporturilor, județul Cluj se plasează pe locul 4 în România – după
Bucureşti, Argeş şi Timiş – cu o pondere de 6,4% (2011) în totalul exportului țării. Volumul
exporturilor FOB - 2379 Meuro în 2010 – a crescut în mod semnificativ în ultimii ani (+62,8%
față de 2009, +240% față de 2008). Creşterea importurilor CIF a fost mai puțin susținută ceea
ce a determinat o reducere a deficitul balanței comerciale, care de la 1.200 Meuro în 2008, a
scăzut la 400 Meuro în 2010. Atât importurile cât și exporturile sunt foarte concentrate pe
13

egioNet
anumite grupuri de mărfuri: “Mașini şi aparate electrice”, care însumează trei pătrimi din
exporturi precum şi 63,2% din importuri urmată, la mare distanța, de “Produse metalurgice”
(6% din exporturi şi 6,2% din importuri).
Figura nr. 4 - Evoluția exporturilor realizate de firmele din Județul Cluj în perioada 2008-2010
Evolutia exporturilor in perioada 2008-2010
2500000
2000000
mii euro
1500000
1000000
500000
0
2008 2009 2010
ani
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Cu aproximativ 459.500 de persoane, județul Cluj se află pe primul loc la nivel regional, şi pe
locul 6 la nivel național, din perspectiva resurselor de muncă disponibile. Ultimele date
disponibile privind nivelul de instruire a forţei de muncă, colectate prin Recensământul din
2002, arată ca 8% aveau studii superioare (față de 5,1% la nivel național), 28% aveau studii
liceale şi 43% aveau doar studii primare sau gimnaziale.
În privința ratei de activitate şi ratei de ocupare a forţei de muncă, județul Cluj înregistra în
2009 o rată de activitate de 75,2% şi o rată de ocupare de 70,5%, clasându-se astfel pe locul
5, respectiv 4, în România. De remarcat faptul că, deja în 2007, Cluj a atins ținta de ocupare
de 70%, stabilită de Agenda Lisabona și confirmată de Strategia Europa 2020 ca țintă pentru
România. Structura populației ocupate a județului este tipică unei economii cu caracter postindustrial,
orientată către servicii: sectorul terțiar (al serviciilor) atrage 49,4% din totalul
forței de muncă, pe când sectorul industrial, cu 20,9%, se situează sub media națională şi
regională. Destul de scăzută este ponderea populației ocupată în agricultură, care se
situează la 22,2% din totalul populației ocupate față de 28,7% înregistrat la nivel național.
Salariul mediu net de la nivelul județului era la jumătatea anului 2011, de aproximativ 1550
de lei (370 de Euro), cu 3,5% mai mare decât media națională şi cu 33% peste cea regională.
Nivelurile salariale depăşesc media națională pentru toate sectoarele economiei: salariile
cele mai mari sunt plătite în sectorul “intermedieri financiare şi asigurări” precum şi
“informații şi comunicații”, cele mai mici în “servicii administrative și de suport”, “hoteluri şi
restaurante”, “agricultura”.
Performanța economiei județene se reflectă printr-o rată a şomajului foarte scăzută – 3,7%
în 2011 – Cluj fiind pe locul 4 în rândul județelor cu cel mai mic şomaj din țară (după
Bucureşti, Timiş şi Ilfov).
14

egioNet
Activitatea de cercetare-dezvoltare este printre cele mai intense din țară, şi este
concentrată în jurul universităților și instituțiilor de cercetare existente în Cluj-Napoca. Cu
toate că ponderea cheltuielilor de C&D exprimate procentual din PIB nu depăşesc 0,8% -
peste nivelul regional fiind însă departe de ținta de 2% stabilită de către noua strategie
Europa 2020 - județul Cluj este pe locul 3 în țară pentru numărul de mărci înregistrate
precum şi pe locul 4 pentru numărul de brevete. Cu 99,8 salariați în C&D la fiecare 10.000 de
locuitori, județul dublează media națională și aproape triplează media regională.
Remarcabilă este şi dezvoltarea firmelor care oferă servicii TIC precum şi servicii
profesionale, ştiințifice şi tehnice.
2.2. Sectoare reprezentative ale economiei judeţului
2.2.1. Industria
În anul 2009 existau în județul Cluj 2925 de unități active în domeniul industrial, cu 46.000
de angajați. În intervalul 2007-2009 cifra de afaceri a sectorului a crescut de 2,4 ori în
termeni nominali, depăşind creşterea la nivel național. Dinamica deosebit de pozitivă este
datorită investițiilor străine realizate în ultimi ani, mai ales investiției realizată de compania
Nokia (2007) care este, în momentul de față, principala unitate industrială din județ. În
acelaşi timp, structura sectorului a devenit mai competitivă, scăzând ponderea ramurilor cu
valoare adăugată scăzută de tip “lohn” (textile, confecții, încălțăminte, etc.), în favoarea
celor cu un profil competitiv mai ridicat (preponderent echipamente de telecomunicații –
telefoane mobile). Investițiile nete realizate de companii au contribuit la performanța
sectorului care, în perioada 2008-2009, a înregistrat o creştere remarcabilă a productivității
muncii (+32,7%).
Tabelul nr. 2 - Principalii indicatori economici, la nivel de ramură industrială, în anul 2009
Număr
unităţi
active
% din
total
Cifra de
afaceri
(mii lei)
% din
total
Număr
de
salariaţi
% din
total
Investiţii
nete
(mii lei)
% din
total
Productivitat
ea muncii (mii
lei/salariat)
TOTAL
INDUSTRIE, din
care:
Industria
Extractivă
Industria
Prelucrătoare
Produse ale
Industriei
Alimentare
2925 100,0 11898323 100,0 51366 100,0 725147 100,0 231,6
80 2,9 306742 2,9 1139 2,5 309 0,1 269,3
2704 97,1 10307749 97,1 44861 97,5 405688 92,9 229,8
352 12,6 1018911 9,6 5412 11,8 49419 11,3 188,3
15

egioNet
Produse Textile 68 2,4 39077 0,4 564 1,2 1398 0,3 69,3
Articole de
îmbrăcăminte
Pielărie și
încălţăminte
Lemn și
produse din
lemn
Hârtie și
produse din
hârtie
Tipărirea și
reproducerea
pe suporturi a
înregistrărilor
Produse ale
industriei
chimice
Produse din
cauciuc și mase
plastice
Alte produse
din minerale
nemetalice
(materiale de
construcţii)
Produse ale
industriei
metalurgice
Construcţii
metalice
Calculatoare,
produse
electronice și
optice
Echipament
202 7,3 319873 3,0 4949 10,8 8036 1,8 64,6
91 3,3 126974 1,2 2785 6,1 4381 1,0 45,6
207 7,4 98885 0,9 1049 2,3 10360 2,4 94,3
48 1,7 326736 3,1 1286 2,8 9617 2,2 254,1
145 5,2 235136 2,2 1461 3,2 27867 6,4 160,9
65 2,3 490139 4,6 1711 3,7 14211 3,3 286,5
132 4,7 169437 1,6 1197 2,6 5258 1,2 141,6
224 8,0 719394 6,8 4357 9,5 102904 23,6 165,1
22 0,8 357677 3,4 2488 5,4 48164 11,0 143,8
411 14,8 743448 7,0 4570 9,9 34733 8,0 162,7
62 2,2 4460738 42,0 2406 5,2 45884 10,5 1854,0
44 1,6 65865 0,6 368 0,8 1873 0,4 179,0
16

egioNet
electric
Mașini, utilaje
și echipamente
Mijloace de
transport
105 3,8 259255 2,4 1920 4,2 17751 4,1 135,0
37 1,3 400908 3,8 3526 7,7 10454 2,4 113,7
Mobilier 257 9,2 367677 3,5 3357 7,3 9551 2,2 109,5
Alte bunuri
industriale
Servicii de
reparare
Industria
energetică
Producţia și
furnizarea de
energie
electrică și
termică, gaze,
apă caldă și aer
condiţionat
Distribuţia
apei;
salubritate,
gestionarea
deșeurilor,
activităţi de
decontaminare
119 4,3 32962 0,3 499 1,1 1554 0,4 66,1
111 4,0 74687 0,7 956 2,1 1666 0,4 78,1
141 1283832 5366 319150 239,5
46 1,7 932197 8,8 2230 4,8 198976 45,6 418,0
95 351635 3136 120174 112,1
Sursa: DRS, Anuarul Statistic al Judeţului Cluj, 2011
După cum reiese din tabelul de mai sus, principalele ramuri industriale de la nivelul
judeţului Cluj, din perspectiva cifrei de afaceri, a numărului de firme, a numărului de angajați
şi al investițiilor sunt: industria de echipamente IT&C, industria alimentară şi a băuturilor,
industria energetică, industria construcțiilor metalice, industria materialelor de construcții,
industria mobilei şi cea a produselor chimice.
Industria de echipamente IT&C este principala ramură industrială din județ: generează 42%
din cifra de afaceri totală din industrie la nivelul județului, deşi angajează doar 5% din forța
de muncă salariată, dovedind o productivitate a muncii de 8 ori mai mare decât media
sectorului industrial. Singura companie importantă din domeniu este NOKIA ROMANIA, care
îşi va închide însă facilitățile de producție din județ la finele lui 2011, ceea ce va conduce la o
reducere substanțială a ponderii acestui sector în industria județului.
17

egioNet
Industria alimentară şi a băuturilor este o ramură industrială de tradiție în județ, existând
mai multe brand-uri cunoscute la nivel național (NAPOLACT, URSUS, FELEACUL,
PRODVINALCO, etc.); industria alimentară se menține pe o poziție proeminentă în județ,
situându-se pe locul 2 din punct de vedere al cifrei de afaceri şi al numărului de firme,
respectiv pe primul loc în ce priveşte numărul de angajați. Cu toate acestea, multe firme din
domeniu au fost închise în ultimii 2-3 ani (Fabrica de Bere „Ursus”, Fabrica „Napolact” din
Huedin, Fabricile de dulciuri „Perfetti van Melle” şi „Feleacul”, etc.), prin urmare ponderea
acestei ramuri tinde să scadă. Totuşi, județul ocupă la nivel național o poziție competitivă în
domeniul produselor lactate şi al băuturilor alcoolice.
Industria energetică se plasează pe locul al III-lea la nivel județean din perspectiva cifrei de
afaceri în 2009, însă ocupă locul I la investițiile nete şi înregistrează o productivitate a muncii
dublă față de media județeană. Județul Cluj ocupă o poziție-cheie în Sistemul Energetic
Național prin salba de hidrocentrale din bazinul superior (Someşul Cald, Fântânele, Tarnița),
înființate în anii 70-80, la care se adăugă cel mai mare proiect autohton din domeniul
energetic -. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuşeşti, ce urmează a fi
construită începând cu anii 2011-2012 şi care va avea o putere instalată de 1000 MW,
similară cu a unui reactor de la Cernavodă. De asemenea, în Cluj-Napoca îşi are sediul
compania care asigură distribuția energiei electrice în județele din Transilvania de Nord, cu
capital majoritar de stat.
Industria construcţiilor metalice reuneşte cele mai multe firme din industria județului
(aproape 15% din total) şi angajează circa 10% din forța de muncă din domeniu, deşi are o
productivitate a muncii destul de redusă. Firmele din domeniu realizează diferite
echipamente de ridicat şi manipulat, echipamente de încălzire, plase sudate, produse
sinterizate pentru industria auto, construcții sudate, etc. Deşi fostele întreprinderi comuniste
din domeniu au dispărut în mare parte, în ultimii ani au apărut unele investiții străine
importante în această ramură (CSI ROMANIA, IRROM, etc.).
Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii) este una cu tradiție
în Județul Cluj, mai ales în zona Turda, şi care continuă să ofere aproape 10% din numărul de
locuri de muncă din industria județului, în pofida unei productivități a muncii foarte scăzute.
Multe dintre firmele din domeniu au dispărut din peisajul industrial al județului din cauza
dificultăților de conformare la cerințele de mediu ale U.E., fiind unul dintre sectoarele cele
mai poluatoare. Sub-ramuri precum industria produselor refractare, ceramica pentru
construcții, porțelan, ciment au dispărut. Pe de altă parte, creşterea prețului la materii prime
(gaze naturale) a condus la declinul industriei sticlei, cu o lungă tradiție în județ. Cu toate
acestea, județul se remarcă la nivel național prin producția de obiecte sanitare (Sanex Cluj-
Napoca), izolatori ceramici (Argillon Romania şi Electroceramica Turda), mortare şi produse
abrazive (Hasit şi Saint-Gobain Turda, Izotec Dej), ipsos (Parmur Turda), produse abrazive
(Carbochim Cluj-Napoca).
Industria mobilei este, de asemenea, o ramură cu tradiție în județul Cluj, care a fost afectată
de criza economică globală, pe fondul unei productivități a muncii foarte redusă. Cu toate
acestea, în județ există unii dintre cei mai mari producători de mobilă din țară, printre care şi
furnizori (Sortilemn Gherla şi Ecolor Jucu) ai retailer-ului de mobilă IKEA, cel mai mare din
18

egioNet
lume. Actualmente, în acest sector funcționează circa 9% din firmele industriale ale județului
şi 7,3% din salariați.
Industria mijloacelor de transport este o ramură în ascensiune și care asigura, în 2010, 7,7%
din locurile de muncă din județ. Cele mai importante companii din domeniu sunt investitori
străini de marcă, precum TRELLEBORG, care deține o fabrică la Dej, MMM AUTOPARTS Turda
sau FUJIKURA – ACE, cu fabrici la Cluj-Napoca și Dej. La acestea, se adaugă o companie cu
tradiție în sectorul feroviar – REMARUL 16 FEBRUARIE – cu capital autohton, care are un
parteneriat cu liderul mondial în domeniu – Bombardier. În anul 2012, acestor companii li se
va adăuga și BOSCH, ce va deschide la Jucu o fabrică de componente auto, investiție
estimată la peste 70 milioane de Euro.
Industria produselor chimice – deși are o pondere redusă în PIB județean și în ocuparea
forței de muncă (ambii indicatori sub 5% din total), este unul dintre sectoarele cu o
productivitate ridicată a muncii. Acest domeniu este susținut de doi mari agenți economici –
TERAPIA RANBAXY (producția de medicamente) și FARMEC (producția de cosmetice), care
sunt dinamici și își îndreaptă tot mai mult produsele către piețele externe.
Alte ramuri industriale cu reprezentare importantă în ocuparea forței de muncă din județ
sunt cea a articolelor de îmbrăcăminte, pielăriei şi încălțămintei. Aceste sectoare sunt însă
manufacturiere, cu producție de tip „lohn” şi cu un nivel foarte scăzut de competitivitate, pe
fondul productivității scăzute a muncii. În aceste sectoare, se remarcă totuşi prezența unor
companii mari, precum: JOLIDON (îmbrăcăminte), CLUJANA (încălțăminte), etc.
Totuși, este de așteptat ca odată cu finalizarea celor două mari investiții străine directe
demarate în județ în primul trimestru din 2012 – ale concernului german BOSCH (în
domeniul componentelor auto) și ale companiei italiene DE LONGHI (aparatură
electrocasnică), la care s-ar mai putea adăuga și cea a unei companii producătoare de
autovehicule din afara U.E., structura PIB județean să cunoască modificări majore. Astfel,
este foarte posibil ca industria mijloacelor de transport (automotive) și cea a
echipamentelor electrice să devină cele mai importante, cel puțin din perspectiva cifrei de
afaceri și a exporturilor.
2.2.2. Construcţiile
În 2009, în Județul Cluj existau 3773 de firme active în domeniul construcțiilor, cu o cifră de
afaceri de 4889492 de lei şi 25310 salariați, având o pondere în valoarea adăugată brută a
județului de circa 13%, dublă față de cea de la începutul anilor 2000. Cu toate acestea, anul
2009 a adus o primă scădere a activității din acest sector, după o perioadă de 10 ani de
creştere intensivă. Domeniul imobiliar, mai ales cel rezidențial, a fost primul afectat de criza
globală instalată în 2008, care a afectat şi firmele de construcții dependente de acesta. Cu
toate acestea, în 2009 am sesizat, pe fondul scăderii afacerilor din domeniu, o creştere a
productivității muncii şi a investițiilor firmelor din domeniu, ceea ce dovedeşte că acest
sector, odată cu creşterea puterii de cumpărare a populației şi relansarea creditării, are încă
perspective de creştere.
19

egioNet
Figura nr. 5 - Numărul de locuințe noi finalizate şi autorizații de construcție emise în Județul
Cluj, în perioada 2005-2010
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
Locuinţe noi finalizate
Autorizaţii de construcţie
eliberate
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS, Tempo Online, 2011
O parte din declinul pieței imobiliare a fost compensat de începerea execuției unor obiective
de interes public, realizate de companiile de construcții din județ (Stadionul din Cluj-Napoca,
extinderea rețelelor de utilități, construcția şi modernizarea de drumuri şi străzi, etc.), unele
realizate cu finanțări nerambursabile. Chiar dacă 90% din firmele din domeniul construcțiilor
care îşi au sediul în județul Cluj sunt microîntreprinderi, în județ există şi unele dintre cele
mai mari firme de profil din România, fiind rezultate din privatizarea fostelor întreprinderi
comuniste sau investiții străine directe, atrase de lucrările de infrastructură din zonă. Se
poate observa o specializare a companiilor clujene mai ales în lucrări de infrastructură de
transport şi rețele electrice, ceea ce constituie un avantaj competitiv în comparație cu alte
zone ale țării, în condițiile investițiilor tot mai mari în domeniul transportului şi energiei.
2.2.3. Serviciile
Cu peste 20.000 de firme active şi peste 98.000 de salariați în 2009, sectorul serviciilor are o
pondere în de peste 50% în economia județului Cluj. Domeniul serviciilor a fost rapid afectat
de instalarea crizei economice globale de la sfârşitul anului 2008, fiind strâns legat de
puterea de cumpărare a populației. Prin urmare, în 2009, comparativ cu 2008, indicatorii
economici ai sectorului au cunoscut un declin vizibil, concretizat în scăderea cifrei de afaceri,
a numărului de salariați şi a investițiilor din domeniu. Scăderea de aproape 10% a
productivității muncii indică incapacitatea sectorului de a-şi ajusta efectivele de personal,
ceea ce a condus la scăderea competitivității domeniului serviciilor.
Deşi cele mai importante companii din sfera serviciilor sunt active în comerț şi transporturi,
sub-sectoarele care au înregistrat cea mai ridicată valoare ridicată în ultimii ani şi care devin
tot mai importante pentru economia județului sunt cel de servicii IT&C, serviciile medicale,
respectiv de servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, la care se adaugă activitățile ce se
subscriu generic industriilor creative şi culturale. Aceste sectoare au continuat să atragă
investiții importante chiar şi în perioada crizei globale, companiile din domeniu fiind
singurele care au înregistrat creşteri ale numărului de salariați şi ale afacerilor.
20

egioNet
Serviciile IT&C
În ultimii 5 ani, Clujul a devenit o destinație preferată de companiile de dezvoltare software
şi outsourcing IT. Un studiu KPMG, citat de Revista „Computer Business Review”, plasa, în
anul 2009, Municipiul Cluj-Napoca în topul celor mai atractive oraşe pentru serviciile de
outsourcing IT, un rol important avându-l calitatea forței de muncă, prin prisma statutului de
mare centru universitar. Mai mult, industria IT&C a fost puțin afectată de criza financiară din
ultimii ani. Cu toate acestea, pe fondul restructurării globale, în anul 2011, două companii
importante – Nokia şi ING – au decis să-şi închidă centrele de dezvoltare software şi servicii
din municipiu, ceea ce a însemnat pierderea a aproape 1000 de locuri de muncă. Cu toate
acestea, PGP, Pentalog şi HP şi-au deschis, tot în 2010, reprezentanțe la Cluj. Firmele locale
COSOSYS şi MOBILE SOFTWARE SOLUTIONS au fost preluate de compania ASTARO din
Germania.
Conform studiului „Industria TIC în 2009-2010”, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul
Bucureşti, în anul 2010, Județul Cluj deținea următoarea pondere la nivel național:
- locul III în sub-domeniul software şi servicii IT, după Bucureşti şi Timiş, cu 1143 de
firme, venituri de 166 mil. Euro (7% din total național) şi 5090 de angajați
- locul IV în domeniul telecomunicații, după Bucureşti, Timiş şi Covasna, cu 169 de
firme, o cifră de afaceri de 18 mil. Euro (0,5% din total) şi 607 angajați
- locul I în domeniul hardware, cu 45 de firme, o cifră de afaceri de 1628,9 mil. Euro
(66% din total) şi 2849 de salariați – o contribuție de 99% având-o Nokia
- locul II per ansamblul industriei ITC, după Bucureşti, cu peste 1300 de firme active în
domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. Euro şi 8500 de salariați.
Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
Prin dimensiunea pieței locale, Cluj-Napoca este un pol al serviciilor profesionale, ştiințifice şi
tehnice. Acest domeniu este susținut atât de firmele locale (consultanță, servicii juridice, de
contabilitate şi audit, evaluare, arhitectură, proiectare, design si publicitate, etc.), cât şi de
cele străine, cele mai multe stabilite în ultimii ani. Cel mai dezvoltat sector este cel al
outsourcing-ului de servicii financiare. În această categorie, se remarcă investițiile celor de la
Emerson, Office Depot, Genpact, Sykes, care au condus la crearea a mii de locuri de muncă
în ultimii 5 ani şi asigură ocuparea a peste 50% din suprafețele de birouri clasa A din Cluj-
Napoca. Principalul atu al Clujului în atragerea acestor investiții este forța de muncă ieftină,
calificată, bună vorbitoare de limbi străine şi costurile reduse de operare, mai ales chirii,
taxe, etc. Acest sector a înregistrat, în 2009, o uşoară dinamică pozitivă, fiind printre cele mai
puțin afectate de criza globală.
În perioada 2009 - 2011, s-a remarcat înființarea sau extinderea centrelor de servicii ale
GENPACT, EVALUESERV, OFFICE DEPOT, SYKES, care au creat sute de noi locuri de muncă în
doar 2 ani.
În domeniul ingineriei, compania americană EMERSON îşi continuă investițiile în campusul
din Parcul Industrial Tetarom II, devenind astfel cel mai mare investitor străin din județ, cu o
sumă totală investită de circa 150 mil. dolari, şi ajungând în 2011 la circa 800 de salariați. Cea
mai importantă divizie din Cluj este cea de unelte electrice profesionale – Ridgid Tools,
urmate de cele de regulatoare de gaze şi generatoare electrice, centrul de cercetare fiind
înființat împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
21

egioNet
Serviciile medicale
Clujul este cel mai important centru medical al țării, după Municipiul Bucureşti. Aici există o
rețea densă de unități medicale, formată din 19 spitale şi institute medicale publice, la care
se adăugă 8 spitale private, 5 policlinici și sute de clinici, cabinete și laboratoare. Dintre cele
30 de spitale de categoria I din România, 5 se află în Cluj, cele mai multe după Municipiul
Bucureşti, şi sunt specializate în medicina de urgență, urologie şi transplant renal, boli
cardiovasculare, oncologie şi gastro-entero-hepatologie. Universitatea de Medicină şi
Farmacie „Iuliu Hațieganu” este una dintre cele mai mari din țară, cu 3 facultăți, programe
de studii în română, engleză şi franceză, şi peste 10.000 de studenți, dintre care circa 20%
sunt străini (Tunisia, Suedia, Franța, Germania, etc.). În județul Cluj activează peste 3000 de
medici (locul II pe țară după Bucureşti), revenind în medie 5 medici la 1000 de locuitori, de
peste 2 ori mai mult decât la nivel național. În Municipiul Cluj-Napoca a demarat, în 2011,
construcția celui mai mare spital privat din România, iar Consiliul Județean Cluj a demarat în
2012 proiectul Spitalului Regional de Urgență din Florești, cea mai mare unitate sanitară
publică din Transilvania.
Industriile culturale şi creative
În activitățile subscrise industriilor culturale şi creative activează, în prezent, în Județul Cluj,
circa 2800 de firme, majoritatea de mici dimensiuni. Cele mai multe întreprinderi creative
din județ au ca principal obiect de activitate arhitectura (8,5%) şi publicitatea (8,5).
Aceste firme generau, la sfârşitul anului 2009, 7,5% din cifra de afaceri totală a firmelor din
județ şi circa 4,6% din totalul locurilor de muncă din județ. Productivitatea medie a muncii în
sectorul de industrii creative a fost în 2009 cu 25% peste media județeană.
Municipalitatea clujeană pregăteşte construcția, în zona Lomb din Cluj-Napoca, a primului
centru de afaceri din țară dedicat firmelor din domeniul industriilor creative şi culturale –
Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) Transilvania de Nord. Această
structură de sprijinire a afacerilor va găzdui şi va oferi servicii firmelor din domeniu,
dispunând inclusiv de spații de producție cinematografică, spații expoziționale şi săli pentru
formare profesională continuă.
De remarcat este şi organizarea de zece ani la Cluj-Napoca a celui mai mare festival
internațional de film din România – TIFF – care a adunat, în 2011, circa 70.000 de spectatori,
la care se adaugă un calendar dens de evenimente culturale de rezonanța internațională
(concerte, festivaluri, etc.).
2.3. Aglomerări economice existente în Judeţul Cluj
Întreprinderile din județul Cluj sunt concentrate mai ales în Cluj-Napoca (68,7% din total),
urmat de municipiul Turda (5,8%) şi de Dej (4,6%). Mediul rural concentrează doar 14,9% din
întreprinderile județene, localizate mai ales în localitățile apropiate de municipiul Cluj-
Napoca, cum ar fi Floreşti (73,4 firme/1000 locuitori, mai mult decât Cluj-Napoca!), Apahida,
Gilău şi Baciu.
22

egioNet
Din perspectiva concentrării teritoriale a activităților industriale, se remarcă tendința de
specializare a localităților din județ în anumite ramuri productive, ceea ce creează premisele
formării unor clustere naturale, rezultate ca urmare a proximității mai multor firme de
diferite dimensiuni, care acționează în aceeaşi ramură sau care produc componente,
semifabricate sau care furnizează servicii pentru actorii din acea ramură.
Tabelul nr. 3 - Aglomerările industriale din Județul Cluj în 2009
Ramura
industrială
Localitatea
Număr de
unităţi
active
% din
unităţile
active din
ramură, la
nivel
judeţean
Cifra de
afaceri (mii
lei)
% din cifra
de afaceri
a ramurii,
la nivel
judeţean
Hârtie și produse
din hârtie
Tipărirea și
reproducerea pe
suporturi a
înregistrărilor
Dej 8 16,7 135853 41,6
Cluj-Napoca 121 83,4 213516 90,8
Produse
industriei
chimice
Produse
industriei
metalurgice
ale
ale
Cluj-Napoca 46 70,8 415790 84,8
Câmpia Turzii 3 13,6 321577 89,9
Alte produse din
minetale
nemetalice
Turda 33 14,7 318215 44,2
Calculatoare,
produse
electronice
optice
Mijloace
transport
Construcţii
metalice
și
de
Cluj-Napoca 47 75,8 4449239 99,7
Cluj-Napoca 25 67,6 262460 65,5
Cluj-Napoca 287 69,8 390022 52,5
Mobilier Gherla 13 5,1 137462 37,4
Sursa: DRS Cluj, Anuarul Statistic al Judeţului Cluj 2011. Calcule proprii
23

egioNet
2.4 Asociaţii existente
Pentru unele dintre sectoarele reprezentative ale economiei județului identificate, există
deja structuri asociative, structuri nonguvernamentale, menite să reprezinte interesele
comune ale membrilor.
În domeniul ICT – ARIES - Asociația Română pentru Industria Electronică şi Software, cea mai
mare și influentă organizație creată pentru industria IT&C din România, cu filială la nivel
regional (ARIES TRANSILVANIA), este o voce care susține interesele domeniului atât în țară,
cât și peste granițe. Premisa de la care ARIES a luat naștere este susținerea competitivității
informaționale a României în același rând cu celelalte națiuni ale lumii. Comunitatea ARIES a
crescut alături de IMM-urile și întreprinderile mari ale industriei din România și continuă să
se dezvolte prin inovare, parteneriate, clustering, servicii de suport tehnic și transport
tehnologic, toate acestea comunicate susținut și transparent către membri și prin
intermediul mass-media.
În domeniul construcțiilor ARACO +Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții este o
asociație patronală, profesională, neguvernamentală şi apolitică. ARACO a fost înființată încă
din anul 1990 pentru promovarea intereselor economice şi tehnice ale companiilor de
construcții montaj, cercetare-proiectare, de producție materiale de construcții şi utilaje
pentru construcții, de mecanizare.
În domeniul producției mobilei Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) este
persoană juridică română de drept privat, înființată în anul 1992, fără caracter politic şi fără
scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, funcționând ca organizație profesională şi
patronală a producătorilor de mobilă şi produse din lemn, precum şi a agenților economici
care cooperează la realizarea acestora (producători de materii prime, de produse stratificate
din lemn şi de materiale auxiliare pentru mobilă, producători / furnizori de utilaje sau piese
de schimb pentru fabricarea mobilei, etc), comercianți de mobilă, unități de cercetareproiectare
şi de învățământ în domeniu.
24

egioNet
3. Analiza structurilor de cercetare din judeţul Cluj
Context tematic si national
În ansamblul cercetării, componenta ştiințifică fundamentală ocupa poziția centrala drept
germene absolut necesar evoluției, oferind noi metode şi concepte cercetării aplicative şi
dezvoltării tehnologice/inovării, stabilind totodată noi direcții de cercetare. Există o legătura
indestructibilă între inovare, cercetarea aplicativă şi cea fundamentală, o legătură de
complementaritate, testarea şi aplicabilitatea fiind consecințe directe a studierii teoretice a
fenomenelor.
Însă, cercetarea fundamentală are legături prea slabe, aproape inexistente cu mediul
economic; cauzele acestei non-corelări rezidă atât în scopul cercetării ştiințifice, care nu
ținteşte exclusiv spre o finalitate economică cât în indicatorii utilizați pentru realizarea şi
evaluarea acesteia, la care se adaugă tipologia publicului țintă care este societatea
academică şi nu agentul economic, plus natura finanțatorului, care este statul şi nu agentul
privat.
Puntea de legătură între cercetare (fundamentală) şi mediul economic o reprezintă
cercetarea aplicativă şi pe cale de consecință dezvoltarea şi transferul tehnologic, inovarea.
Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor folosiți statistic pentru a interpreta situația
cercetării dintr-un anumit teritoriu (procent de cheltuieli din PIB dedicate CDI, număr de
cercetatori, etc), nu fac distincție între tipurile de cercetare.
În România, activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare acopera în prezent peste 50 de
domenii ştiințifice şi tehnologice specifice, menținând anual un nivel relativ stabil al
activității şi rezultatelor. Cu toate acestea, cea mai mare parte a activităților de cercetaredezvoltare
continuă să se desfăşoare în sectorul public (peste 60%).
Conform Cartei Albe a cercetării în România, în anul 2011 producția ştiințifică s-a derulat în
proporție de 58,74% în universitățile de stat, urmată la distanță de instituțiile Academiei
Române cu 18,01% şi Institutele Nationale de Cercetare-Dezvoltare cu 17,61%. Institutele
medicale au o pondere în activitatea ştiințifică de 2,31% iar societățile comerciale de 1,09%.
Contribuția universităților private este de 0,57%.
Ponderea activitatilor de cercetare-dezvoltare în PIB-ul României (în anul 2009) are printre
cea mai mici ponderi din UE-25, in scadere, respectiv de 0,47% în 2010, 0,48% in 2009 si
0,59% in 2008, cea mai importantă sursă de finanțare fiind fondurile publice. Pentru anul
2012 a fost alocat un procent de 0,48 din PIB. Tinta Lisabona si mai nou Strategia Europa
2020 fixeaza pentru statele UE o tinta de 3% din PIB, in conditiile in care in 2008, o medie de
doar 1,9% din PIB al țărilor U.E.-27 a fost alocat pentru cercetare-dezvoltare.
Finanțarea activității de CDI se realizează în principal prin accesarea fondurilor provenite din
programe naționale şi internaționale (Programele Cadru ale UE, PNCD I si II, CNCSIS, CEEX,
Relansin, Biotech, Matnantech, Amtrans, Calist, Nucleu-Eucons, Minerva, Mantra, PAA, IAD,
Natura 2000, Phare RO-HU, Agral, Infras, Coint EU-RO, Ceres etc.). Intr-o foarte mică măsură,
finanțarea provine din servicii prestate mediului economic.
25

egioNet
Numărul de patente înregistrate în România la Biroul European de Patente este foarte mic
comparativ cu UE-15 sau UE-25. In anul 2009, numarul patentelor acordate inventatorilor
romani a fost de 681, acesta fiind cel mai mic nivel din 1970 incoace iar activitatea de
brevetare a scazut la jumatate in ultimii zece ani.
Context regional - Regiunea Nord-Vest.
La nivelul regiunii Transilvania de Nord se regăseseau in anul 2006, 133 de unitati de CDI,
reprezentand 10% din totalul de 1335 de actori cu activitate de cercetare dezvoltare de la
nivel național. Din totalul de 133 de unități de cercetare ale regiunii, 33,83% sunt unități CDI
Publice; 66,17% sunt unități CDI Private şi 0,88% sunt unități CDI publice / private.
Distribuția tipurilor de actori la nivelul regiunii indică o majoritate a actorilor universități –
11% din totalul universităților la nivel național, urmate de instituții de cercetare, dezvoltare,
inovare şi firme cu activități de cercetare-dezvoltare-inovare. La nivelul regiunii Transilvania
de Nord se regăsesc 10% din totalul societăților comerciale care desfăşoară activitate de CDI,
9% din institutele de cercetare ale Academiei, 7% din institutelor de cercetare organizate în
cazul societăților naționale sau regiilor autonome şi 2% din totalul institutelor naționale de
cercetare si 6 centre de excelenta acreditate in Cluj-Napoca, din cele 40 din Romania.
În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate județe sunt departe de cota de 2%
din P.I.B. asumată de România pentru 2020, județul Cluj alocând, în anul 2008, 1,14% din PIB
județean pentru CDI, media regională fiind de doar 0,44%, sub cea națională (0,58%).
Figura nr. 6. Ponderea cheltuielilor cu CDI în Produsul Intern Brut
Salaj
Satu Mare
Maramures
Cluj
Bistrita-Nasaud
2008
2007
2006
2005
Bihor
Regiunea NORD-VEST
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2
% din PIB
Regiunea Nord-Vest a realizat 6,66% din totalul brevetelor acordate de OSIM în perioada
1995-2004 şi 7,48% din totalul brevetelor acordate de OSIM în perioada 1999-2006.
Judetul Cluj în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare
26

egioNet
Clujul este un important centru al elitelor din domeniul ştiinței; la Cluj activează 7
universități de stat şi 4 universități private, 7 institute naționale de cercetare, filiale ale
Academiei Române, Academiei de Ştiințe Medicale şi Academiei de Ştiințe Tehnice.
În ceea ce priveşte activitatea de cercetare din sectorul privat, numărul firmelor care au
drept obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea este redus, existând la nivelul anului 2009
doar 62 de astfel de firme în Județul Cluj (din totalul de 79 din Regiunea Nord-Vest și 703 din
țară), cu precizarea că în această categorie intră și activitățile precum elaborare studii,
strategii, consultanță, care nu generează în mod necesar activități de legătură cu industria.
În unitățile de cercetare publice şi private din Județul Cluj îşi desfăşoară activitatea circa
3290 de salariați, ceea ce reprezintă 8% din personalul existent la nivel național, plasând
județul pe II, după Municipiul Bucureşti. La 10000 de persoane ocupate, în județul Cluj revin
circa 102 cercetători, dublu față de media națională şi aproape triplu față de cea regională.
Tabel nr. 4. Principalii indicatori ai activității de cercetare-dezvoltare, 2007-2009
Regiunea
de
dezvoltare
Salariaţ
ii
2007 2008 2009
Salari
Salaria
Salaria
aţi
ţii
ţii
Cheltuie
Cheltuie
1000
10000
10000
li Salari
li Salari 0
pers.
pers.
Totale aţii
totale aţi pers.
ocupa
ocupa
(mii lei)
(mii lei)
ocup
te
te
ate
civile
civile
civile
Cheltuie
li
totale
(mii lei)
ROMANIA 42484 48.7 2177335 43502 49.7 2980674 42420 50,4 2356907
REGIUNEA
NORD- 3923 33.1 193458 4146 34.9 253612 4185 36,2 194256
VEST
JUDEŢUL
CLUJ
3008 91.2 154812 3339 99.8 228243 3290 101,5 170166
Sursa: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii.
Din perspectiva numărului de salariați în activitatea de CDI la 10.000 de persoane ocupate,
județul Cluj se plasează pe locul 3 la nivel național, după Bucureşti (161,3) şi Ilfov (154,4),
devansând județele Iaşi (101,3), Argeş (100,3) şi Braşov (85,5).
Cu 1,14% din PIB alocat pentru activități de CDI în 2008, Clujul se plasează pe locul IV la nivel
național, după Ilfov (2,83%), Bucureşti (1,27%) şi Iaşi (1,17%). În restul județelor din țară
procentul cheltuielilor cu CDI este sub 1%.
Activitatea de cercetare-dezvoltare din Județul Cluj este printre cele mai intense din țară (al
treilea centru ştiințific din România, cu 17,98% din activitatea de cercetare fundamentală
după Bucureşti care totalizează 46,22% şi la mică distanță de Iaşi cu 18,74%) .
Din perspectiva numărului de mărci înregistrate la OSIM în perioada 2005-2009, Județul Cluj
se plasează pe poziția a 3-a la nivel național, după Municipiul Bucureşti şi Județul Ilfov. Cu
toate acestea, numărul mărcilor înregistrate a scăzut semnificativ în ultimii ani, numărul lor
fiind de circa 10 ori mai mic decât consemnat de Municipiul Bucureşti. Serviciile de consiliere
27

egioNet
şi protecție a proprietății intelectuale sunt asigurate, începând cu anul 2010, de Centrul
OSIM din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
În continuare, unitățile de cercetare publice și provate sunt analizate din prisma domeniilor
de cercetare pe care le abordează, urmând ca în Anexa 1 să regăsiți gruparea structurilor de
cercetare ale acestora după domenii, pentru o paralelă facilă cu sectoare industriale,
analizate ulterior în cadrul acestui studiu din punctul de vedere al legăturilor funcționale
care se pot stabili între industrie/economie și cercetare.
a). Universităţile de stat din Cluj-Napoca:
Există 7 universități de stat în Cluj-Napoca, remarcabile atât prin performanțele academice
cât și cele științifice și de cercetare. În cadrul structurilor din interiorul universităților
ponderea cea mai mare este ocupată de activitățile de cercetare aplicată şi fundamentală,
cele de pregătire individuală precum şi de analize şi studii, activităților
academice/educaționale de diseminare şi serviciilor centrului şi de certificări şi omologări
fiind acordat un rol mai mic.
Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca (UBB) – cea mai mare, mai veche și mai prestigioasă
universitate din Cluj-Napoca (înființată în 1959 cu numele actual, însă provenind din unirea
universității maghiare fondată în 1872 și cea românească din 1919, cu rădăcini din 1581),
totalizează în cadrul celor 21 de facultăți și 12 extensii academice locale împânzite în 9
județe un număr de peste 53000 de studenți în 2011, dintre care cca 2500 la studii
doctorale. Este universitatea de stat cu cei mai mulți studenți din România. Este, de
asemenea, universitatea din Regiunea Nord-Vest cu cele mai bune rezultate în cercetare, în
cadrul acesteia activând cca 50 de structuri de cercetare, constituite în laboratoare și centre
cercetare în domeniile: tehnologia materialelor, electrochimie, fizică, filozofie, psihologie,
matematică, biologie, biomateriale, materiale ceramice, nanotehnologii, chimie
supramoleculară, informatică, fizică biomedicală, geologie, fizica mediului, chimie asistată de
calculator, etc.
În cadrul universității activează o serie de institute de cercetare: Institututul de Tehnologie,
cu 7 domenii principale de activitate, Institutul de Fizică „Ioan Ursu”, 2 institute de istorie,
Institutul de Chimie „Raluca Ripan”, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano
Științe, recent înființată în 2011, cuprinde în prezent 6 centre de cercetare și 28 de
laboratoare; în domeniul sănătății, activează în cadrul UBB Institutul de Cercetări Socioumane
Integrative și Institutul Internațional pentru Studii Avansate de Psihoterapie și Boli
Mentale.
În termeni de cercetare fundamentală evaluată prin articole indexate, 10,65% din activitatea
de cercetare din țară este acoperită de UBB, având cea mai mare pondere dintre toate cele
288 instituții din țară acreditate pentru a desfășura activități de cercetare, leader
incontestabil fiind domeniul chimiei (36,5% dintre articole).
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) – universitate de profil tehnic înființată în 1920
(cu istoric din 1777), cu rezultate remarcabile în activitatea de cercetare fundamentală și
aplicativă, școlarizează în cadrul celor 9 facultăți și 5 filiale un număr de 14638 studenți în
2010 la studii de licență și master și 1628 la studii doctorale.
28

egioNet
Activitatea de cercetare, foarte bine organizată, este grupată pe cinci structuri diferite,
pornind de la grupări mici și colective la centre, laboratoare și platforme de cercetare,
totalizând un număr de 52 de astfel de structuri care activează în domenii precum:
tehnologii non-convenționale şi fabricație inovativă, fabricare de prototipuri, simularea
activității întreprinderii, eco-management, robotizare, proiectare asistată, biocombustibili,
rezistența materialelor, mecatronică, încercări de materiale, deformări plastice,
spectroscopie, tehnologii de sudură, filme subțiri, microscopie electronică, betoane armate,
electromagnetism, sisteme numerice de control, măsurări inteligente, rețele de calculatoare,
etc.
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV)– înființată în
anul 1869, în prezent cu un număr de cca 7000 de studenți, este, de asemenea, o
universitate de prestigiu, singura de acest profil din țară care este acreditată să desfășoare
studii doctorale. În cadrul celor patru facultăți componente, studenții beneficiază de dotările
semnificative ale celor 21 de laboratoare și centre de cercetare, multe dintre echipamente
fiind de ultimă tehnologie, achiziționate în ultimii ani. Domeniile de cercetare sunt:
biotehnologii, igienă şi medicină animală, tehnologii agricole durabile, monitorizarea socioeconomică
a spațiului agrar.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca (UMF) este o
universitate relativ nouă comparativ cu celelalte, înființată la începutul sec XX și este
compusă din 3 facultăți: Medicină, Medicină Dentară și Farmacie, în care studiază cca 6000
de studenți și 2000 de rezidenți. Există linie de școlarizare în limbile franceză și engleză, la
care sunt înscriși cca 2500 de studenți străini, un record în rândul universităților clujene la
acest capitol. În cadrul universității activează un număr de 9 centre de cercetare și un
laborator de specialitate. Institutul de Oncologie „Ioan Chiricuța”, structura aparținând de
UMF Cluj, este unul dintre cele mai prestigioase din țară în domeniul profilaxiei și
tratamentului cancerului.
Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca (UAD) este o universitate mică, înființată în
1925 (cu istoric datând din 1781), actualmente cu un număr de cca 1000 de studenți. Este
localizată în Cluj-Napoca și are drept extensie o secție de pictură la Sighișoara.
În cadrul celor două facultăți, respectiv Arte Plastice și Arte Decorative și Design, domeniile
de studiu sunt: Pictura, Sculptura, Grafica, Ceramica-Sticla-Metal, Arte Textile, Modă și
Design Vestimentar, Design-Foto-Video-Procesare computerizată a imaginii, Pedagogia Artei
și Pictura murală – Conservare-Restaurare. Cu studii doctorale acreditate, dispune de un
singur centru de cercetare în domeniu.
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” – înființată în 1919, totalizează în 2010 un număr de
829 de studenți (dintre care 175 masteranzi) care studiază la cele patru facultăți, respectiv
Facultatea Teoretică cu departamentele de compoziție muzicală și dirijat și cel de
muzicologie și pedagogie muzicală, Facultatea de Interpretare Muzicală, Facultatea de Artă
Scenică și o filială la Piatra Neamț. Este singura instituție de învățământ superior de profil
acreditată ce organizează cursuri prin învățământul la distanță. Dispune și de studii
doctorale. Cercetarea se desfăşoară în direcții specifice, corespunzătoare profilului instituției
precum: creație muzicală, interpretare muzicală, cercetare ştiințifică (muzicologică sau
29

egioNet
interdisciplinară), consultanță şi expertiză în domeniu. În cadrul universității activează
Centrul de excelență în domeniul conexiunii educative, culturale şi artistice europene.
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, (SNSPA) înființată în 1991 ca şi şcoală
post-universitară, devine din 1995 universitate de stat acreditată, odata cu încorporarea
Facultății de Studii Politice din Universitatea Bucureşti. Universitatea are în componență 4
facultăți în 5 locații din țară, dintre care la Cluj-Napoca regăsim Facultatea de Comunicare şi
Relații Publice „David Ogilvy”. Facultatea dispunde de un Centru de Cercetare în Comunicare
şi de un Institut Român de Comunicare şi Relații Publice, ambele localizate în Bucureşti.
b). Universităţi private din Cluj-Napoca
Universitățile private în România au fost înființate după anii 1990. În Cluj au sedii sau filiale 3
universități acreditate, dintre cele 33 de universități private din România. Marea majoritate
a universităților private sunt de științe, nu sunt de profil tehnic; toate desfășoară activități
de cercetare, însă cu performanțe slabe comparativ cu cele de stat. Nici una nu are studii
doctorale.
Universitatea Dimitrie Cantemir, cu sediul în București, are în componență 15 facultăți în 6
centre universitare din țară, inclusiv la Cluj, unde activează două dintre facultăți, Științe
Economice și Științe Juridice și Administrative. La Cluj funcționează un Centru de Cercetări
Economice.
Universitatea Bogdan Vodă, cu sediul în Cluj-Napoca, și o extensie la Baia Mare, este
acreditată din 2005 și are în componență 3 facultăți: Științe Economice, Drept și Sport.
Activitatea de cercetare se rezumă la manifestări științifice, publicarea de articole, dar și
contracte de cercetare; nu are departamente de cercetare specializate.
Universitatea Avram Iancu, cu sediu la Cluj, este o instituție privată înființată în 1992 care
are în componență trei facultăți: Științe Sociale și Politice, Administrație și Științe Economice
și Educație Fizică și Sport, incluzând specializările kineto-terapie și motricitate specială.
Activitatea de cercetare se rezumă la publicații științifice de specialitate.
Universitatea Sapienza – este cea mai tânără universitate din Cluj-Napoca, aflată în curs de
acreditare. Înființată în anul 2000 de către Bisericile istorice maghiare în regim de fundație,
are cursuri cu predare exclusiv în limba maghiară în cele patru locații ale sale: Cluj-Napoca,
Miercurea Ciuc, Târgu-Mureș și Oradea. Are 10 centre de cercetare în domenii variate
precum biochimie și biotehnologii, mediu, calculatoare și fizică aplicată, cinema și media și
un Institut al Programelor de Cercetare (IPS) la Cluj.
La Cluj-Napoca funcționează o facultate din cele patru componente ale universității,
respectiv Facultatea de Științe și Arte și 3 dintre centrele de cercetare în domeniul social,
cinema și media.
c). Institute Publice de Cercetare in Cluj-Napoca
30

egioNet
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru tehnologii Izotopice și Moleculare
INCDTIM Cluj-Napoca, înființat în 1999 însă activând din 1950 ca și Secția de Fizică din Cluj a
Academiei Române, dispune de un colectiv de cercetători impresionant de 170 de
cercetatori care activează în domeniul energiei şi aplicǎrii izotopilor stabili, fizicii moleculare
si biomoleculare, fizicii sistemelor nanostructurate, mediului, sanǎtǎții şi calitǎții vieții,
materialelor şi proceselor inovative, biotehnologiilor şi tehnologiei informației.
Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan” – înființat în 1950 ca și Institutul de Chimie
al Academiei Române al Cluj, în prezent funcționează sub coordonarea ştiințifică a
Universității Babeş Bolyai, având personalitate juridică proprie. Dispune de un centru de
cercetare în domeniul compuşilor organici şi anorganici și 3 laboratoare de profil în cadrul
cărora îşi desfăşoară activitatea 117 cercetători.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Știinţe Biologice – cu sediul la Bucureşti,
în prezent are 3 filiale în tară, printre care una la Cluj-Napoca. Filiala din Cluj a Academiei a
fost înființată în anul 1948, are în prezent 8 unități de cercetare, dintre care 5 orientate spre
cercetări fundamentale de biologie, în domeniile: floră, biologie și fiziologie animală,
fiziologia plantelor și genetică.
Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, INCDO-INOE 2000, înfiinţat în 1986 -
are sediul la București și filiala cu personalitate juridică la Cluj (ICIA Cluj-Napoca). La Cluj
activează trei laboratoare de profil în domeniul instrumentației analitice, protecției mediului,
analizelor asupra produselor alimentare, bioenergiei, biomasei, biocarburanților,
materialelor și produselor inovative și un centru de transfer tehnologic.
Instititul National de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor, INCERC
Filiala Cluj face parte din Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Construcții,
Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN- INCERC” Bucureşti, organism care
funcționează sub tutela Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Filiala de la Cluj a
fost înființată în 1962 şi are drept domenii de competență materialele de construcții,
locuirea urbana și rurală, conservarea energiei și protecția mediului, prezervarea
patrimoniului istoric, siguranță structurală și mecanica solurilor.
Filiala dispune de un laborator național autorizat de gradul I pentru încercări pe materiale de
construcții și este cel mai important centru zonal de consultanță în construcții. În ultimii ani,
activitatea filialei s-a restrâns treptat, rămânând activi 28 de angajați, dintre care 12
cercetători și 10 tehnicieni.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizică, Geochimie și
Teledetecţie (IGR) – fondat în 1906 la Bucureşti, este în prezent coordonat de Autoritatea
pentru Cercetare Științifică din România și are în prezent 3 filiale, dintre care una la Cluj-
Napoca, în cadrul căreia se desfășoară cercetări mineralogice și petrologice.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalaţii destinate Agriculturii
și Industriei Alimentare (INMA), filiala Cluj-Napoca
31

egioNet
Academia Română, cu statut special, fiind organism care reprezintă chintesența academică
şi ştiințifică din România, cu precădere în domeniul literelor, ştiințelor şi artelor. La Cluj se
află una dintre cele 3 filiale, un centru de cercetare cu profil istoric, cultural, demografic şi
religios (Centrul de Studii Transilvane), trei institute în domeniul istoriei, folclorului,
arheologiei si istoriei artelor şi Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (ICPT) înființat în
1957, care desfăşoară cercetări fundamentale în domeniul analizei numerice şi matematică
cu un personal de 7 cercetători.
În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, își desfășoară activitatea următoarele institute
profilate pe cercetarea științifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române,
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Barițiu”
(care are și un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie și Istoria
Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de
Speologie „Emil Racoviță” (secție), Institutul de Geografie (secție) și „Observatorul
astronomic” (secție a Institutului Astronomic al Academiei Române din București).
Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) - este un ONG care din 1997 se constituie
ca forum la nivel national, al personalităților din domeniul ingineriei, de dezbatere și
inițiativa în promovarea și dezvoltarea cercetării, creației tehnice și a învățământului
ingineresc. Are rolul și calitatea de conducător de programe de cercetare
naționale, sectoriale şi de excelență în domeniul medical și farmaceutic. Are filiale în 3
oraşe din România, inclusiv în Cluj-Napoca. 13 personalități marcante din Cluj-Napoca sunt
membrii titulari sau corespondenți.
Academia de Ştiinţe Medicale – este o instituție publică de interes național în domeniul
cercetării medicale și farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică; a
fost înființată în 2004, are 7 filiale, inclusiv una la Cluj-Napoca şi funcționează în subordinea
Ministerului Sănătății Publice.
Există la nivelul Județului Cluj un număr de 10 spitale care dispun de laboratoare și 4
institute de sănătate, ambele tipuri de structuri având preponderent activitate destinată
tratamentului bolnavilor însă şi activități destinate cercetării în domeniile respective.
Municipiul Cluj-Napoca este recunoscut la nivel național drept un centru de excelență în
medicină.
Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ioan Chiricuţă” Cluj-Napoca este unitate sanitară de interes
public național cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Sănătății Publice.
Desfăşoară o amplă activitate de cercetare în domeniul profilaxiei și tratării cancerului,
dispunând de 5 laboratoare de profil.
Institutul Inimii „Nicolae Stăncioiu” - a fost dezvoltat în anii ’90, având ca bază Clinica de
Cardiologie înființată cu un deceniu înainte. Institutul are capacitatea de a diagnostica și
trata cardiologic neinvaziv și invaziv precum și chirurgical toată gama patologiei
cardiovasculare; de asemenea, este baza de învățământ a UMF Cluj-Napoca, prin Catedrele
de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculara și Toracică. Dispune de 2 clinici și 5 laboratoare
de profil.
32

egioNet
Institutul de Urologie și Transplant Renal – dispune de 3 clinici și 3 laboratoare şi este unul
dintre cele mai prestigioase din țară, în principal datorită tehnicilor neinvazive de tratament,
prin laparoscopie și retroperitoneoscopie.
Centrul de Cercetări pentru Medicamente de Sinteză S.A., persoană juridică română
înființată în 1998, cu capital social integral de stat, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.
Domeniul de activitate îl reprezintă efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative,
dezvoltare tehnologică, producție de mic tonaj de medicamente de uz uman și veterinar,
comercializare de tehnologii rezultate din cercetare, medicamente, substanțe active
medicamentoase, substanțe de uz cosmetic, substanțe fitofarmaceutice și produse
agrochimice, articole medicale și ortopedice.
Spitalul Universitar SF Cluj – funcționează din 1884 ca şi unitate de cercetare-dezvoltare ce
dispune în prezent de 3 laboratoare, respectiv analize medicale diverse, radiologie-imagistică
și explorări funcționale. Specializările sunt: interne, chirurgie, O.R.L., oftalmologie,
neurologie şi ginecologie. Este baza de învățământ a UMF Cluj-Napoca, specializarea
medicină şi stomatologie.
Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Iuliu Fodor (Spitalul Clinic de Adulți Cluj-Napoca) –
înființat în 1990, este unitate sanitară și de cercetare-dezvoltare în domeniile: clinice (în
toate specialitățile medico-chirurgicale), genetice, imagistice, informatice, de integrare a
medicinei clasice cu noi biotehnologii şi tehnici de diagnostic şi tratament.
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca - este singurul în Transilvania, în țară existând
doar 2 spitale multidisciplinară având acest specific, asigurând servicii medicale în
specialitățile cardiologie, neurologie, balneologie, ortopedie-traumatologie, chirurgie plastic
şi reparatorie, susținute de activitatea laboratoarelor de radiologie şi imagistică medicală,
analize medicale, explorări funcționale precum şi a bazei de tratament. Instituția este de
asemenea și o recunoscută bază de învățământ medical, 35% din personalul medical fiind
cadre universitare integrate.
d). Firme cu activitatea principală CDI
d1). Institute şi firme Private de Cercetare
În ceea ce priveşte mediul privat de cercetare, în județul Cluj există doar 44 de firme care au
ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea. Dintre acestea, cele mai relevante sunt
descrise succint mai jos.
SC IPA S.A. – Societate comercială pentru cercetare, proiectare și producție de echipamente
și instalații de automatizare, înființată în 1960 cu sediul la București și 3 locații în provincie, la
Cluj-Napoca din 1976, Craiova și Galați. Întreprinderea desfășoară activități de cercetaredezvoltare
în domeniile automatizărilot industriale, informaticii aplicate și senzoristicii
sistemelor de măsură complexe. Suursala Cluj are în componență un centru de transfer
tehnologic. Domeniile deservite variază de la mașini și echipamente la energie regenerabilă
și sănătate.
33

egioNet
SC Procema Cercetare S.R.L este o firmă ce cercetare aparținând grupului PROCEMA S.A -
Institutul de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală pentru Construcții și Materiale
de Construcții. Procema Cercetare are 3 puncte de lucru, dintre care unul la Cluj-Napoca.
Activitatea de cercetare se axează pe cercetare materiale de construcții, ceramice, betoane,
compozite şi resurse secundare; dispune şi de un laborator de încercări acreditat RENAR.
La Cluj-Napoca firma Procema S.A. are un punct de lucru contând într-o fabrică de fasonat
oțel beton și carcase.
SC SIETA SA – Societatea de Inginerie Energetică şi Termotehnică Aplicată are o activitate de
34 de ani în domeniile cercetare, proiectare şi producție de cazane de încălzire şi cazane de
abur şi este o firma provenită din Institutul de Cercetare Proiectare pentru Echipamente
Termoenergetice filiala Cluj, înființată în anul 1971. Din anul 2009, firma este preluată în
proporție de 99,74% de către o firmă austriacă. Firma are 9 reprezentanțe pe teritoriul
României.
SC MINESA SA - Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere S.A (MINESA - ICPM) – oferă
lucrări şi servicii de cercetare şi proiectare în ştiințe fizice şi naturale și producție
semiindustrială de substanțe nemetalifere şi sare. Deține un laborator de încercări fizicochimice
și fizico-mecanice.
SC ICPIAF SA - Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Industria Alimentară şi Frig - este
o societate cu capital privat românesc, cu o bogată experiență în domeniu și are ca activități
de bază atât concepția și proiectarea cât și execuția unei game foarte largi de echipamente și
utilaje tehnologice pentru industria alimentară, petrolieră, chimică, farmaceutică.
ICPT TEHNOMAG CUG S.A – Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică s-a desprins
din fostul Combinat de Utilaj Greu de la Cluj-Napoca, având ca profil producția și proiectarea
în domeniul pulberilor metalice, al alicelor de sablare și al utilajelor pentru sectoare calde
pentru turnatorie și forja. În prezent, firma este producătorul unei game largi de pulberi
metalice (Fe, Cu si Bz) și alice de sablare, pentru care beneficiază de o largă recunoaștere pe
piață.
Centrul de Mediu si Sănătate srl (CSM Cluj-Napoca) - este o instituție înființată în 1997, care
își desfășoară activitatea în domeniul sănătății mediului. Formarea de tineri cercetători în
cadrul instituției, colaborarea pe linie de învățământ cu UBB Cluj-Napoca și cooptarea unor
grupuri de studenți au contribuit la dezvoltarea activităților de cercetare și la instruirea și
perfecționarea unui număr semnificativ de tineri. CMS Cluj-Napoca a abordat aspecte legate
de impactului poluanților atmosferici iritanți, a metalelor grele asupra stării de sănătate, a
arsenului din apă de băut, pesticide și metale grele.
Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie – înființat în 2009 la Cluj-Napoca, este un institut
de cercetare privat, non-profit. Deschis cercetătorilor din toate domeniile ştiinței,
funcționează ca și un centru de resurse pentru cercetători, asigurând sprijin instituțional şi
administrativ adecvat acestora.
34

egioNet
Metro Media Transilvania s.r.l. – cercetări de piață
d2). Clinici private de sănătate
În domeniul sănătății, sunt zeci de clinici private de la Cluj ce dețin laboratoare de
specialitate prin intermediul cărora se prestează servicii medicale. Chiar dacă activitatea de
cercetare medicală efectivă nu se derulează în aceste structuri private, în cele mai multe
cazuri, dotările şi aparatura ar putea servi şi dimensiunii cercetării. Clinicile private au un
grad ridicat de inovare, domeniul sănătății fiind impetuos necesar să reprezinte unul dintre
domeniile care absorb cel mai rapid inovațiile de pe piață. Câteva exemple relevante se
regăsesc mai jos:
Laborator Medlife Cluj - înființat în februarie 2008, Laboratorul MedLife Cluj este prima
unitate din rețeaua MedLab deschisă la nivel local. Laboratorul oferă întreaga gamă de
analize din portofoliul MedLife, acoperind domeniile: biochimie, hematologie, coagulare,
imunologie, microbiologie, anatomie patologicî, citologie, biologie moleculară, toxicologie.
Clinica privată MedLife deține 7 laboratoare în Bucureşti şi în țară și 8 centre de excelență cu
specialități diverse în capitală.
Scandia Imagistica Cluj - a luat ființă în anul 2005 şi a funcționat ca centru de teleradiologie;
din 2007, funcționează ca şi centru de radiologie şi imagistică medicală, reprezentând o
importantă investiție norvegienă la Cluj. Compania mamă, înființată în 1977, are în prezent 7
centre de radiologie şi imagistică medicală în Norvegia şi se pregăteşte de deschiderea celui
de al 8 –lea totalizând 58 de laboratoare şi peste 200 de angajați. Efectuează următoarele
tipuri de investigații: RMN fără utilizarea razelor X, tomografie computerizată, mamografie,
ecografie, radiografie şi osteodensitometrie, ce permite determinarea precisă a densității
osoase şi diagnosticarea osteoporozei, fiind o metodă modernă de investigație, neinvazivă,
nedureroasă, rapidă şi cu minimă iradiere.
Centrul pentru Cercetări Cognitive şi Neuronale (Coneural) - este unul din primele centre de
cercetare private, non-profit din țară. Domeniile de cercetare vizează sectoarele neurostiinte
şi neuro-robotică.
e). Firme autohtone care au departament de CDI /preocupări în domeniul inovaţiilor (lista
nu e exhaustivă)
Domeniul industrie alimentară, bio-tehnologii: SC Proplanta srl, S.C. PlantExtrakt srl., S.C.
Cosul Verde srl
Domeniul energie: Grupul de firme EnergoBit
Domeniul chimie/ farmaceutic – S.C Terapia Rambaxy S.A, S.C. Farmec SA
Domeniul Transport: S.C Remarul 16 Februarie S.A
Domeniul ITC: S.C. Brinel s.r.l, S.C Bitnet CCBB srl
Domeniul Materiale – S.C. Abrazivul SA (fostul Institut de Cercetare și Proiectare pentru
materiale abrazive), S.C. Ceroc S.A. (fostul Institut de Cercetare și Proiectare în Industria
Porțelanului)
35

egioNet
Domeniul medical/sănătate: S.C. Datronix srl, S.C. April srl.
f). Investiţii străine cu componentă de cercetare
Domeniul Mașini și echipamente:
- S.C. Hanna Instruments srl, parte din grupul de firme Hanna Instruments (inițial
italiană, acum cu sediu în SUA) are ca obiect de activitate cercetarea, producția și
desfacerea de instrumente analitice de măsură și control. Cu sediul la Cluj din 2001,
au dezvoltat un Parc Științific (neacreditat de minister) la Nusfalau, în județ.
Domeniul Energie/ Mașini și echipamente:
- Grupul Emerson, lider mondial în industria motoarelor electrice – investiție
americană, plasată din 2008 în Parcul Industrial Tetarom II. La Cluj, producția se
axează pe fabricarea de regulatoare de gaz pentru aplicații industriale și casnice,
aparataj electric pentru medii explozive, echipamente și dispozitive pentru instalații
în construcții, dar și generatoare electrice de mare putere pentru centrale eoliene și
pentru grupuri generatoare. Investiția dispune și de un centru de cercetare și
dezvoltare realizat în colaborare cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Concluzii – domeniile de competenţă/excelenţă ale activităţii de cercetare și inovare în
Judeţul Cluj și legăturile cu mediul economic
Detalierea domeniilor de competență de cercetare aferente actorilor care desfăşoară
activități de cercetare în Județul Cluj se regăseşte în Anexa 1 a acestui studiu pe domeniile
identificate ca fiind cele mai active şi care permit generarea de cercetări aplicative și de
inovații.
Din activitatea subiecților prezenți în Județul Cluj, extrapolând ştiințele exacte care permit
un grad ridicat de obținere de cercetări aplicative, activitatea de cercetare se poate grupa în
9 direcții și domenii de cercetare, după cum urmează în tabelul următor:
Sinteza domenii de cercetare (aplicative) în Județul Cluj:
Organizaţia UBB UTCN USAM
Domeniul
V
UMF UAD Institute
Acad
Publice
Muzică
Institute
Private/fir
me CDI
Firme cu
dep de CDI
ITC x x x x
Industrii
creative
Industrie
alimentară
x
x
x x x x
Energie x x x x x
Transporturi
x
Mediu x x x x
Bio și Nano- x x x x x
36

egioNet
tehnologii
Materiale x x x x x
Sănătate x x x x x
Maşini și
echipament
e
x x x x
Cu toată activitatea intensă în domeniul cercetării, la nivelul Județului Cluj nu există nici un
parc ştiințific şi tehnologic, iar numărul structurilor de interfață dintre mediul de cercetare şi
cel de afaceri este foarte mic. Printre acestea apar centrele de informare şi transfer
tehnologic: ICIA CENTI, IPA CIFATT, INCDTIM, toate membre ale AROTT.
În ceea ce priveşte atitudinea inovatoare a mediului de afaceri din județ, un indicator
relevant este procentul firmelor care oferă servicii de sprijin pentru afaceri bazate pe
cunoaştere intensivă (KIBS) din totalul firmelor active în Cluj. Experiența de la nivel european
arată faptul că KIBS sunt mai active în introducerea inovării tehnice, dar şi non-tehnice.
Centrul European de Monitorizare a Schimbării a stabilit că KIBS corespunde secțiunilor
CAEN 72 (Cercetare-dezvoltare) 73 (Publicitate şi activități de sondare a opiniei publice) şi 74
(Alte activități profesionale, ştiințifice şi tehnice). În anul 2009, în aceste domenii de
activitate erau active 892 de unități economice, ceea ce reprezintă 3,2% din totalul unităților
active în județ, după cum indică datele Institutului Național de Statistică. Spre comparație,
media națională este de 2,6%, iar cea regională de doar 2,2%. Clujul este depăşit, din
perspectiva ponderii KIBS în total agenți economici, doar de Bucureşti (5,1%). Ponderi peste
medie se întâlnesc şi în Braşov (3%), Iaşi (2,7%) şi Timiş (2,6%). Prin urmare, putem afirma că
potențialul pentru furnizarea de suport de cunoaştere intensivă pentru procesele de afaceri
ale organizațiilor din județ este unul ridicat.
Principalii parteneri ai unităților economice în activitatea de inovare a produselor/proceselor
sunt localizați în regiune sau în țară şi mai puțin în străinătate. Ca şi parteneri, cel mai des
întâlnite sunt universitățile, unitățile/centrele de cercetare, clienții şi furnizorii şi mai puțin
consultanții, centrele tehnologice şi administrațiile locale sau centrale.
Referitor la serviciile oferite mediului economic de către universități şi institutele/centrele
de cercetare-dezvoltare putem spune că acestea sunt destul de reduse şi cu aplicabilitate
slabă (în special în domeniile socio-umaniste), un grad mai ridicat de oferte (rezultate ale
cercetărilor aplicabile în industrie) regăsindu-se în cazul ştiințelor exacte (domeniile tehnice).
În ce priveşte transferul tehnologic de la universitate/centru/institut de cercetare către
mediul de afaceri, analiza realizată în 2008 pentru elaborarea StrategieiRegionale de Inovare
pentru Transilvania de Nord (elaborata de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest),
concluziile sunt:
- cooperarea cu mediul de afaceri este slabă;
- centrele de cercetare nu primesc cereri de inovare din partea mediului economic;
- există un număr redus de proiecte de cercetare-inovare naționale şi europene în
care să fie incluse şi firme;
37

egioNet
- colaborări mai strânse există între cercetarea în domenii tehnice şi diferite
industrii precum: inginerie chimică, petro-chimică, farmaceutică, maşini şi
echipamente, calculatoare-automatică şi cea alimentară;
- relațiile instituționale între mediul economic şi centrele de cercetare nu sunt
cunoscute de cei intervievați sau nu sunt clar definite.
Alte probleme legate de transferul de tehnologie sunt: numărul redus al structurilor de
interfață, iar colaborarea cu autoritățile publice este slabă, necunoaşterea cererii şi a ofertei
de cercetare-inovare atât de către firme cât şi de către institute. În acest context s-a
menționat ca fiind necesară o politică regională pe acest domeniu, crearea unui for/institut
ca verigă între cercetare şi beneficiari, precum şi crearea unor instrumente pentru finanțarea
inovării. O altă soluție sugerată de cei intervievați a fost organizarea de întâlniri cu mediul de
afaceri în care firmele să vină cu cereri de cercetare, iar centrele să îşi prezinte oferta.
Universitățile şi centrele/institutele de cercetare trebuie să fie pregătite pentru modificarea
ofertei în funcție de cerere (apar domenii noi), iar forța de muncă trebuie să fie pregătită
pentru astfel de schimbări (creşterea mobilității forței de muncă – înființarea de
programe/instrumente educaționale noi care să răspundă acestor modificări rapide care au
loc în mediul economic).
Studiile şi cercetările au demonstrat că există un nivel scăzut de colaborare şi cooperare
între cercetare şi mediul de afaceri, există însă potențial pentru dezvoltarea de legături cu
industriile şi sectoarele inovative. Facultățile cu specific tehnic dispun de experiența şi
echipamente necesare sprijinirii mediul de afaceri în a deveni mai inovativ şi mai competitiv,
totuşi trebuie menționat faptul că numărul de cercetători şi volumul cheltuielilor în
domeniul cercetării-dezvoltării sunt foarte scăzute. Astfel, devine foarte importantă
dezvoltarea potențialului existent, precum şi identificarea capacităților regionale care face
regiunea de Nord-Vest unică.
Pentru a ridica gradul de cooperare între mediul de cercetare şi mediul de afaceri este
necesar să se dezvolte un sistem prin care personalul din cercetare/din mediul academic să
fie motivat să participe în astfel de acțiuni, precum şi îmbunătățirea activității de marketing
în acest domeniu.
38

egioNet
4. Analiza structurilor intermediare din Judeţul Cluj
4.1. Structuri de sprijin pentru afaceri - parcuri industriale, incubatoare
Infrastructura suport pentru activitățile de CDI este încă slab dezvoltată în România, deşi
dacă ar fi să comparăm situația existentă la nivelul județului Cluj cu numărul structurilor de
sprijin pentru afaceri şi inovare din celelalte județe ale țării cifrele arată o situație oarecum
mai bună. Dezvoltarea corespunzătoare a structurilor de afaceri reprezintă un factor critic
pentru creşterea atractivității regiunii ca şi locație pentru investiții, nivelul redus al acestora
fiind în multe regiuni şi localități principalul motiv pentru declinul economic al acestora. De
asemenea, infrastructura de inovare şi transfer tehnologic este neuniform repartizată pe
teritoriul țării. Din analiza datelor putem observa că la nivel național 19 județe (46,3%) nu au
nici o entitate de inovare şi transfer tehnologic, în Bucureşti fiind concentrate cele mai multe
entități de acest gen (48,1% din numărul total), pe pozițiile următoare după Bucureşti
situându-se județele Cluj, Arad şi Timiş cu câte 4 entități, urmate de Braşov cu 2. La nivelul
județului Cluj infrastructura de sprijin pentru afaceri este compusă dintr-un centru de
informare tehnologică şi trei centre de transfer tehnologic la care se mai adaugă cele 3
parcuri industriale cu capital majoritar de stat (Tetarom I, II, III) şi încă două în fază de proiect
(Tetarom IV – Feleacu şi CTP Invest - Turda), cele două parcuri industriale private (ArcParc
Dej şi Nervia, Apahida) şi parcurile logistice Transilvania (Cluj) şi Coratim (Floreşti). Cu toate
acestea, eficiența şi rolul acestui subsistem este foarte puțin vizibil, îngreunând foarte mult
transpunerea în practică a rezultatelor cercetării. În ceea ce priveşte centrele de sprijinire a
afacerilor există în evaluare două proiecte ce urmează a fi finanțate din Programul
Operațional Regional în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Cluj, şi
anume Centrul TEAM ZMC – Pentru Sprijinirea Afacerilor în domeniul industriei IT,
electronice şi electrotehnice şi Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative.
Centre de
informare
tehnologică
Centre de
transfer
tehnologic
Incubatoare
de afaceri
Parcuri
stiintifice si
tehnologice
Parcuri
industriale
Cluj 1 3 0 0 4
Bucuresti 4 5 9 1 4
Romania 18 15 16 5 55
Sursa: Ro INNO România 2011
Centrele de informare tehnologică (CIT) constituie – prin definiție – primul pas în stimularea
valorificării rezultatelor cercetării, crearea şi dezvoltarea comportamentului inovativ al
mediului academic şi al mediului socio-economic. În acest sens centrele de informare
tehnologică de regulă pun în circulație informații ştiințifice şi tehnice despre: noi tehnologii,
noi procese tehnologice, echipamente tehnologice de prelucrare şi de control necesare
domeniului în care îşi oferă serviciile, dar şi despre alte aspecte cum ar fi protecția mediului,
resurse umane, etc. După cum putem vedea şi din tabelul de sus din cele 18 CIT identificate
la nivel de țară în județul Cluj găsim un singur centru care funcționează în cadrul Institutului
39

egioNet
Național pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare, 5 se
regăsesc în capitală, restul fiind împărțite neuniform, cu precădere în centrul şi sudul țării.
Centrele de transfer tehnologic se definesc în literatura de specialitate ca entitatăți a căror
activitate constă în stimularea inovării şi a transferului de tehnologie, în scopul introducerii
în circuitul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse, procese şi servicii noi
sau îmbunătățite. Centrele de transfer tehnologic sunt structuri cu o raspândire amplă,
aflate de regulă în jurul universităților, parcurilor ştiințifice şi tehnologice, instituțiilor
guvernamentale, regionale, locale, sau pot fi de sine stătătoare. În județul Cluj, în momentul
de față, se regăsesc 3 asemenea centre acreditate din total de 15 centre de transfer
tehnologic la nivel de țară, plasând județul pe locul doi imediat după capitala țării.
1. Centrul de Transfer Tehnologic CENTI a fost înființat în anul 2004 şi acreditat de către
Ministerul Educației şi Cercetării - Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică
prin anul 2005. Centrul funcționează ca departament în cadrul INCDO-INOE2000,
filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca iar
activitatea de transfer tehnologic este acreditată conform SR EN ISO 9001:2001.
CENTI oferă clienților servicii specializate de asistență în afaceri pentru inovare şi
transfer tehnologic în domeniile de activitate acreditate, servicii de cercetaredezvoltare,
asistență şi servicii de consultanță pentru exploatarea drepturilor de
proprietate intelectuală, accesarea de fonduri, identificare parteneri din mediul
academic, identificarea cerințelor de pe piața industrială, studii de piață şi
fezabilitate, planuri de afaceri şi oferă acces IMM-urilor la bazele de date specializate.
Centrul este alcătuit din patru compartimente, şi anume: Compartiment Proiecte-
Programe Naționale şi Internaționale, Compartiment de Proprietate Intelectuală,
Compartiment de Evaluări Factori de Risc şi un Compartiment de Marketing, Juridic şi
Contabilitate.
2. Centrul de Transfer Tehnologic “IPA CIFATT Cluj” funcționează în cadrul IPA SA
Sucursala Cluj care a fost înființată in anul 1976 şi desfăşoară activități de cercetaredezvoltare
în domeniile automatizărilor industriale, informaticii aplicate şi
senzoristicii / sistemelor de măsură complexe. Centrul de transfer tehnologic are
logistica adecvată (spații, aparatură, standuri de simulare şi testare, rețele de
calculatoare şi conexiuni la Internet) şi dispune de personal calificat şi specializat
pentru activități de transfer tehnologic, cercetare-dezvoltare, producție de serie
mică, instruire şi consultanță. Centrul este compus din XXX departamente: Laborator
servicii consultanță şi asistență tehnică, laborator servicii de transfer tehnologic,
laborator cercetare – dezvoltare – inovare, serviciu de instruire şi formare personal,
laborator CTE şi un compartiment pentru asigurarea calității. Ca şi servicii specializate
centrul oferă acces la o stație automată pentru achiziția de date UCC la de barajele
hidrotehnice - Limnimetru – aparat ce serveşte la măsurarea nivelelor de apă în lacuri
şi acumulări hidrotehnice cu un modul de analiză vizuală pentru urmărirea
comportării barajelor.
3. Centru de transfer tehnologic CTT IT a fost înființată de către firma Brinel şi cuprinde
departamentele de marketing, consultanță şi asistență în afaceri pentru inovare şi
transfer tehnologic în domeniul IT şi cel de arhitectură software. Prin oferta de
servicii pe care Centrul de Transfer Tehnologic în IT NET BRINEL o propune
40

egioNet
potențialilor săi beneficiari, promovează introducerea şi folosirea noilor tehnologii IT
inovative, astfel încât efectele pozitive ale acestor tehnologii să fie resimțite la nivelul
întregii structuri a beneficiarului cu scopul creşterii competitivității organizaționale şi
economice a acestuia. Centrul de transfer tehnologic oferă spre folosință un
laborator informatic care serveşte drept mediu de testare pentru produsele şi
serviciile oferite, servicii de consultanță şi asistență în afaceri pentru inovare şi
transfer tehnologic în domeniul IT şi servicii de asistență în informare cu privire la
prioritățile locale, regionale şi naționale, obținerea de fonduri, identificarea de
parteneri din mediul universitar şi de cercetare.
Un alt element important al sistemului de sprijin pentru afaceri îl constituie incubatoarele de
afaceri. Acestea sunt create pentru a sprijini dezvoltarea întreprinderilor aflate la început de
activitate, care au idei, dar nu dispun de know-how şi nu dispun de resursele financiare
necesare închirierii, la prețurile pieței, a unui sediu adecvat. Rolul incubatorului de afaceri -
pe lângă asigurarea suportului logistic necesar – este de a organiza cursuri de pregătire, de a
ajuta firmele în elaborarea planurilor de afaceri, de fapt de a ajuta firmele în însuşirea
primilor paşi în lansarea unei afaceri. Deşi este evidentă importanța unei astfel de structuri
în susținerea firmelor inovative nou create, deşi există numeroase inițiative, numărul
incubatoarelor de afaceri acreditate în România este doar 16, din care nici una nu se găseşte
în județul Cluj, mai mult, conform datelor ANCS nu există nici un incubator de afaceri în toată
Regiunea Nord-Vest.
Parcurile ştiinţifice şi tehnologice sunt structuri de sprijin pentru afaceri şi cercetare –
funcționarea acestora fiind reglementată şi de legislația românească - în cadrul cărora se
desfăşoară activități economice productive şi servicii de tehnologie, testări şi microproducție,
cercetare aplicativă, transfer tehnologic al rezultatelor cercetării şi valorificarea
acestora prin activități economice, instruiri, consultanță, promovare integrată, facilitarea de
parteneriate şi dezvoltarea de proiecte comune. Parcurile ştiințifice şi tehnologice constau în
spații de birouri, de producție, prestări servicii, precum şi laboratoare, de regulă fiind
asigurat accesul firmelor din parc la un centru deschis de cercetare. Din păcate, județul Cluj
nu se distinge nici la acest capitol, deoarece nici unul dintre cele 5 PST identificate în
România nu se regăseşte pe teritoriul acestuia. Cu toate acestea trebuie menționată
inițiativa ADR Nord-Vest pentru înființarea unui parc ştiințific şi tehnologic în zona Cluj,
primul pas în acest sens fiind semnarea acordului de principiu între autoritățile publice
locale, universitățile de stat şi ADR Nord-Vest în vederea înființării Parcului Ştiințific şi
Tehnologic Metropolitan Cluj.
Parcurile industriale sunt de regulă cele mai comune infrastructuri de afaceri şi reprezintă o
zonă delimitată în care se desfăşoară activități economice, de cercetare ştiințifică, de
producție industrială şi servicii, de valorificare a cercetării ştiințifice şi/sau de dezvoltare
tehnologică, într-un regim de facilități specifice, în vederea valorificării potențialului uman şi
material al zonei. Pe lângă acestea parcurile industriale pot oferi servicii comune, cum ar fi
servicii de administrare, organizare de instruiri, etc.
În contextul globalizării şi a liberalizării comerțului, parcurile industriale sunt văzute ca un
instrument al dezvoltării industriale la nivel local. Prin gruparea în parcuri industriale, firmele
41

egioNet
mici, mijlocii sau chiar şi cele mari pot obține o serie de avantaje de pe urma accesului la
infrastructură, realizând economii la investițiile în activele corporale fixe, având acces la o
piață a muncii calificată, la facilități de cercetare, educaționale şi la alte inputuri.
La nivelul județului Cluj găsim 3 parcuri industriale cu capital majoritar de stat (Tetarom I, II,
III), încă două în fază de proiect (Tetarom IV – Feleacu şi CTP Invest - Turda) şi un parc
industrial privat (ArcParc Dej). În județ există de asemenea 2 parcuri industriale
neacreditate, şi anume Parcul Industrial Nervia din Apahida şi Zona Industrială Reif din
Câmpia Turzii.
1. TETAROM S.A. este o societate cu capital majoritar de stat, al cărui acționar majoritar şi
administrator este Consiliul Județean Cluj. În prezent are in administrare 3 parcuri industriale
şi proiecte de extindere.
Tetarom 1
În anul 2005 a fost inaugurat oficial primul parc industrial atestat din județul Cluj – TETAROM
I - realizat pe un amplasament situat în Municipiul Cluj-Napoca, în zona Tăietura Turcului, în
apropierea căii ferate Cluj-Napoca – Oradea. Parcul Industrial TETAROM I are o suprafață de
32,8 ha şi construcția sa a fost finanțată, în proporție de 65% din fonduri europene, prin
proiectul cu finanțare PHARE – „Dezvoltarea Zonei Economice de Vest - Parc Industrial
pentru Tehnologii Avansate". Parcul industrial Tetarom I pune la dispoziția firmelor o Hală
Multifuncțională, cu spații de birouri şi de producție şi un Incubator de Afaceri, în care sunt
birouri, sediul societății de administrare, un centru de informare şi comunicații, o sală de
conferință, un spațiu expozițional, o sală de protocol, spații polivalente şi spații anexe.
Incubatorul de afaceri funcționează ca şi spațiu pentru birouri, care sunt şi vor fi închiriate
firmelor nou înființate (tip start-up) cu obiect de activitate IT&C şi care, după o perioadă de
creştere economică - maximum 3 ani, vor părăsi incubatorul pentru a face loc altora aflate la
început.
În anul 2009 TETAROM I au concesionat parcele 14 companii dintr-un mix de domenii: ITC,
tipografii, servicii de consultanta, dezvoltare imobiliara, mase plastice, componente
electronice, electrice, transporturi, care totalizaru 395 de angajati.
Multe dintre firmele care au concesionat terenuri în TETAROM I au renunțat, în ultimii ani, la
contracte, pe fondul crizei economice: ENERGROM , ART INKS, ARTSOFT CONSULT, BELL
PLAST, PLUS COMPUTERS, BABOS HOLDING, ARIES TRANSILVANIA, ITC SOFTWARE, VIA
TERRA, etc. Alte firme, deşi nu au reziliat contractele, nu au realizat investițiile anunțate
(PMA INVEST, CBC DEVELOPMENT, etc.). Cu toate acestea, în prezent se lucrează la o hală de
depozitare şi la sediul companiei de papetărie AGRESSIONE, cu peste 1000 mp, o investiție
de 5 mil. Euro, ce va aduce 400 de locuri de muncă, respectiv la Fabrica de Transformatoare
Electrice a ENERGOBIT, investiție de 3 mil. Euro, ce va crea aproape 100 de locuri de muncă.
Grupul Financiar BT a concesionat 3000 mp pentru un centru de date, iar KRISIA WEST va
ridica o clădire de birouri, în valoare de 1 mil. Euro, cu 70 de locuri de muncă.
PLANTEXTRAKT îşi propune să construiască o fabrică de medicamente naturiste în valoare de
3,5 mil. Euro.
42

egioNet
În incubatorul de afaceri din cadrul parcului îşi au sediul 9 firme din domeniul IT.
Tetarom 2
Parcul Industrial TETAROM II, inaugurat în 2008 în zona fostei platforme industriale a
Municipiului Cluj-Napoca (Bd. Muncii), are o suprafață totală de 12 ha, din care 11 ha fac
obiectul unui contract de asociere în participațiune cu EMERSON SRL, reprezentantul în
România al gigantului american din industria motoarelor, concernul american EMERSON
ELECTRIC. Peste 6000 mp au fost concesionați de compania CBC Development, care urma să
construiască un centru de servicii, dar a transferat ulterior terenul către EMERSON. Pe
suprafața de 11 ha, compania Emerson construieşte 6 clădiri: Clădire administrativă, patru
hale industriale, Centru de cercetare în domeniul ingineriei - REDEC, ce va oferi locuri de
muncă înalt calificate pentru 450 angajați din domeniile: mecanică, IT, electrotehnică şi
fizică, chimie. Valoarea investițiilor firmei Emerson, conform contractului, se ridică la peste
75 milioane euro, iar numărul locurilor de muncă care vor fi create la peste 3500. Terenul
este proprietatea firmei administrator, iar infrastructura aferentă parcului industrial este
proprietatea Consiliului Județean Cluj. În 2009, EMERSON S.R.L. a avut o cifră de afaceri de
63211656 de lei, cu 345 de salariați.
Tetarom 3
Parcul industrial TETAROM III, inaugurat în 2008, are o suprafață de 154 ha (cel mai mare din
țară) şi este situat în Comuna Jucu, la circa 25 km de Municipiul Cluj-Napoca, pe DE 576 şi dea
lungul căii ferate Cluj-Napoca – Dej. Principalul investitor din Tetarom III până în anul 2011
a fost firma SC Nokia România SRL, care avea ca obiect de activitate producerea de
dispozitive mobile, echipamente, soluții şi servicii pentru rețelele de comunicații. Valoarea
investițiilor firmei Nokia, conform contractului, trebuiau să se ridice la 60 milioane euro.
După anunțul referitor la plecarea firmei multinaționale de la Cluj, Consiliul Județean a
început negocierile cu alte firme interesate iar în luna februarie 2012 s-a semnat contractul
cu firma germană Bosch. Cei 50 de hectare de teren urmează să fie date în concesiune pe o
perioadă de 99 de ani iar firma Bosch s-a angajat ca în primii 7 ani să investească în total 77
milioane de euro în capacități de producție. De asemenea unitatea de productie aparținând
Nokia va fi vândută producătorului italian de electrocasnice DeLonghi SpA, tranzacția
urmând a fi realizată în primul trimestru al anului 2012 conform reprezentanților celor două
firme multinaționale. În urma finalizării celor două investiții vor fi create trei mii de locuri de
muncă, dintre care, într-o primă etapă vor fi trei sute.
Planuri de extindere Tetarom:
În anul 2010, Consiliul Județean Cluj a luat hotărârea de a înființa parcul industrial Tetarom
IV, pe o suprafață de 87 hectare, în localitatea Feleacu. Proiectul face parte din portofoliul
Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca şi va fi
finanțat din Programul Operațional Regional (POR), Axa prioritară 1. Valoarea proiectului
este estimată la aproximativ 11 milioane de euro, iar cota de cofinanțare a Consiliului
Județean este de 50 la sută. O dată cu construcția TETAROM IV, TETAROM devine cel mai
mare parc industrial din România (cu peste 285 de hectare în total). De asemenea, se
43

egioNet
doreşte şi extinderea infrastructurii parcului industrial TETAROM I, un nou Incubator de
Afaceri, o nouă clădire pentru IMM-uri, proiect în valoare de peste 10 milioane de euro.
2. Arc Parc
Parcul Industrial „Arc Parc Industrial” Dej – este cel mai important parc industrial privat din
județ şi are o suprafață de 40 ha, fiind situat pe DE 576 la intrarea în Municipiul Dej, în
apropierea căii ferate care face legătura cu Municipiul Cluj-Napoca. Dezvoltarea parcului
industrial a început la jumătatea anilor 2000, acesta fiind conectat la rețelele
publice/naționale de electricitate, gaze naturale, sistem de canalizare conectat la rețeaua
publică şi Stația de Epurare a oraşului Dej , apa potabilă, căi de acces proprii care fac legătura
cu infrastructura regionala/europeană, sistem de iluminat propriu in interiorul parcului
industrial, rețele de comunicații, facilitate IT, etc. În 2009, a fost inaugurată stația de
transformare proprie. Principalul client al parcului este compania suedeză TRELLEBORG care
ocupă 2,5 ha, cu o fabrică de componente anti-vibrație în care a investit circa 14 mil. Euro. În
anul 2009, TRELLEBORG a înregistrat o cifră de afaceri de 104,5 mil. lei şi 202 salariați.
În prezent, compania de administrare – S.C. ARC PARC INDUSTRIAL S.A. – investeşte circa 4,5
Mil. Euro, în cadrul unui proiect finanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
în extinderea parcului, prin construcția unei clădiri de servicii (birouri) în suprafață de 2166
mp şi a unei clădiri de producție şi depozitare, cu o suprafață de 4762 mp. Alte proiecte de
investiții vizează construcția unui parc foto-voltaic, pe o suprafață de 10 ha, una dintre cele
mai mari din țară, care va avea o capacitate de 8,3 MW.
3. Nervia
Parcul Industrial NERVIA este o investiție privată ridicată în Comuna Apahida, cu o suprafață
de 238000 mp, finalizat în anul 2008. În parc, care nu este atestat de către Ministerul
Administrației şi Internelor, s-au ridicat 15 hale a câte 1000 mp fiecare, care sunt disponibile
pentru închiriere către firme din domeniul industrie şi logisticii. Circa 55% din suprafața
parcului a fost deja vândută, iar restul e încă disponibilă. Printre firmele deja instalate aici se
numără: ULMA (producție echipamente de ambalat), SESE (transporturi), BUENA MESA
(distribuție parchet), ARPIS INTL (distribuție) şi MIDI CONS (construcții), VITRINA FELIX
MEDIA (publicitate), IDENCNOSA, NERVIA CENTER, etc.
4. REIF Câmpia Turzii
Zona industrială REIF Câmpia Turzii este tot o investiție privată a unei companii germane, pe
un teren de 44 ha. Acesta nu are statutul oficial de parc industrial şi este în fază de
construcție. Printre firmele deja instalate aici sunt: HECO SCHRAUBEN – producție organe de
asamblare (3 ha), MACROMEX şi LA LORRAINE (6 ha) – care investesc 8 mil. Euro într-o
fabrică de produse de panificație şi patiserie, ce va avea 100 de salariați. La acestea, se
adaugă o investiție a ELECTROGRUP, pe circa 3 ha, care nu a fost încă demarată.
Printre investițiile amânate se numără cea a CTP INVEST în Parcul Industrial de la Turda, în
valoare de circa 50 mil. Euro, deşi compania a cumpărat 30 ha de teren în zona Autostrăzii
44

egioNet
Transilvania. De asemenea, s-a sistat proiectul GENERAL ELECTRIC REAL ESTATE de
construcție a unor spații logistice la Cluj.
Parcuri Logistice:
Parcurile de acest gen pot să fie clasificate în două tipuri: parcuri logistice gestionate – care
sunt dezvoltate şi controlate de cele mai multe ori de dezvoltatorii imobiliari, autoritățile
locale sau publice, oferind o gamă largă de servicii cu valoare adăugată - şi parcuri logistice
sub forma unor aglomerări de facilități logistice negestionate. În multe cazuri, astfel de
facilități funcționează în apropierea parcurilor gestionate datorită disponibilității
infrastructurii logistice. De asemenea, parcurile logistice mai pot oferi membrilor şi alte
beneficii ce țin de posibilitatea de împărtăşire a bunurilor, de o servire mai completă a
clienților şi de posibilitatea de adaptare la un volum mai mare de afaceri.
Parcurile logistice prezintă, aşadar, avantaje asemănătoare cu cele oferite de parcurile
industriale. Unul dintre ele este legat de feedbackul pozitiv care ajută la dezvoltarea parcului
logistic şi la îmbunătățirea structurii acestuia, astfel încât să devină mai puternic şi mai
competitiv comparativ cu alte tipuri de asocieri, datorită economiei care se realizează în
special în furnizarea serviciilor de transport.
PARCUL LOGISTIC TRANSILVANIA este primul parc logistic din Cluj-Napoca care oferă soluții
logistice şi de depozitare flexibile. Cu o capacitate totală de peste 15 ha, Parcul oferă peste
60.000 mp de hale-depozit cu suprafețe cuprinse între 100 si 8000 mp unde în prezent îşi
desfăşoară activitatea peste 90 de companii cum ar fi DANONE srl, SCHENKER ROMTRANS
SA, PROFI ROM FOOD S.A., PILKINGTON - CENTRU PARBRIZE.
COMPLEXUL LOGISTIC CORATIM este amplasat în două locații distincte, pe Calea Baciului şi
în Floreşti şi oferă 20.000 mp spatii de depozitare şi logistica, cu module începând de la 550
pana la 5000 mp. Construcțiile sunt prevazute cu o compartimentare modulară şi cuprinde
spații de pozitare şi birouri pentru logistică alcătuite din 24 de module, disponibile fiecare
independent sau cu posibilitatea de comasare.
Dintre parcurile în fază de pregătire cel mai important proiect logistic din județ este cel al
Centrului Logistic KAUFLAND din Turda (Mihai Viteazu) – pe un teren de 40 ha, în zona de
acces la Autostrada Transilvania. Investiția se cifrează la 80 mil. Euro şi va angaja direct peste
180 de persoane în primă fază.
Centrele de Afaceri
Centrele de afaceri sunt în general construite de- sau pentru un grup de firme sau de experți,
organizați sau nu într-o asociație patronala sau profesională, care au drept scop să îşi pună
laolaltă resursele şi experiența pentru a constitui o structură economică puternică în scopul
de a cuceri un segment de piață, de a colabora mai strâns, de a crea o rețea de afaceri
regională, etc. În județul Cluj în momentul de față există în evaluare două proiecte ce
urmează a fi finanțate din Programul Operațional Regional în cadrul Planului Integrat de
Dezvoltare Urbană (PIDU) a Municipiului Cluj, şi anume:
45

egioNet
Centrul TEAM ZMC – Pentru Sprijinirea Afacerilor care îşi propune dezvoltarea unei
infrastructuri pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri în domeniul IT, electronice şi
electrotehnic identificate ca industrii motoare în cadrul PIDU şi creşterea accesului IMMurilor
la servicii de calitate şi atragerea investitorilor străini. În cadrul centrului se vor crea
120 de noi locuri de muncă şi va găzdui în jur de 25 firme din domeniile vizate care vor fi
sprijinite pentru înființarea/dezvoltarea afacerii valoarea totală a investiției ridicându-se la
aproape 10 milioane euro.
Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative unde se doreşte dezvoltarea unei
structuri de sprijinire a afacerilor din domeniul industriilor creative care să ofere servicii
specializate actorilor din domeniu în vederea promovării şi valorificării potențialului regional.
Centrul va facilita comunicarea şi transferul tehnologic dintre mediul de afaceri, cel
academic şi cel instituțional în vederea dezvoltării antreprenoriatului din domeniul
industriilor creative. Centrul va avea o suprafață contruită de 11.000 mp unde îşi vor
desfăşura activitatea cca 25 de firme, valoarea totală a proiectului fiind estimată la 10
milioane euro.
În afară de centrele de afacri principalele clădiri de birouri din Cluj-Napoca sunt:
Power Business Center – Clasa A – 10150 mp, parcare, săli de conferințe, restaurant;
Iulius Business Center – Clasa A – 7500 mp, parcare
Maestro Business Center – Clasa A – 7000 mp, parcare, săli de conferințe, restaurant
City Business Center – Clasa A – 5000 mp
Olimpia Business Center – Clasa A – 4800 mp
Cluj City Center – Clasa A – 5000 mp
Business Center Cluj – 1200 mp
Silver Business Center – 4200 mp, 12-16 euro/mp
Global Plaza – Clasa A – 7200 mp, 12 euro/mp
Spaxia - clasa B – 1000 mp, 9 euro/mp
Coratim – clasa B – 17000 mp pentru producție şi servicii, 5-10 euro/mp
Vitrina Business Center – 3000 mp
Amera Tower – 5800 mp
Brâncuşi Business Center – 2700 mp
În concluzie, din punct de vedere al prezenței structurilor de sprijin pentru afaceri putem
spune că județul Cluj are un rol polarizator în regiune, majoritatea găsindu-se aici, în special
în Municipiul Cluj-Napoca. Totuşi, în afara parcurilor industriale convenționale putem
observa slaba reprezentare a centrelor dedicate inovării, cum ar fi cele de informare
tehnologică, de transfer tehnologic sau al incubatoarelor de afaceri, principala cauză fiind de
regulă slaba conştientizare din partea firmelor, dar mai ales a autorităților locale şi naționale
asupra importantei cercetării şi inovării şi rolul acestora în creşterea competitivității
economiilor locale. De asemenea, se poate observa şi un deficit de cerere pentru astfel de
servicii din partea mediului economic, mare parte din IMM-uri având ca domeniu de
activitate comerțul, fiind simpli distribuitori ai unor firme străine. La această situație se mai
adaugă disponibilitatea redusă a firmelor pentru cooperare chiar şi cu instituțiile de
46

egioNet
cercetare sau de învățământ superior, motivul fiind pe de o parte lipsa de încredere sau
experiențele anterioare negative ori lipsa unei viziuni de dezvoltare pe termen lung, pe de
altă parte.
În ceea ce priveşte parcurile industriale, acestea sunt cele mai bine reprezentate structuri de
acest gen din județ, însă şi acestea de regulă sunt populate de firme cu activitate de
producție sau servicii, fără accent pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare. Acest
lucru este foarte clar demonstrat şi prin faptul că multe din firmele găzduite în parcurile
Tetarom s-au relocat pe fondul crizei economice, nemaifiind dispuse să plătească pentru
astfel de servicii specializate. O altă cauză în acest sens poate fi şi ambiguitatea sau legislația
deficitară din domeniu şi lipsa facilităților acordate firmelor localizate în cadrul acestor
structuri, ceea ce se poate considera şi motivul lipsei parcurilor ştiințifice şi tehnologice din
județ.
Un semn bun poate fi considerat însă, apariția celor două centre de afaceri (chiar dacă
acestea nu sunt încă finalizate), unul în domeniul IT iar celălalt în sectorul industriilor
creative, domenii în care județul Cluj are un potențial considerabil şi care ar putea să
reprezinte - alături de sectorul de maşini şi echipamente electrice în urma finalizării
investițiilor de la Jucu - viitoarele sectoare motor ale zonei.
47

egioNet
5. Autorităţi publice din judeţul Cluj cu preocupări în sectoarele identificate şi
în sfera susţinerii cooperării de afaceri şi cercetare
Sectorul public este prezent în viața economică în diverse modalități. Nu există economie de
piață în care sectorul public să nu se regăsească, mai mult sau mai puțin, direct sau indirect,
între factorii care influențează şi orientează agenții economici, respectiv activitatea acestora.
Sectorul public cuprinde societăți publice sub forma regiilor autonome şi patrimoniul
administrației publice centrale, locale şi de securitate socială, precum şi o parte
considerabilă a fondului funciar.
Administraţie publică
Activitatea structurilor administrative locale de la nivelul județului Cluj se desfăşoară în
conformitate cu reglementările legale în vigoare şi se structurează după cum urmează:
‣ la nivel județean – Consiliu Județean, Prefectura
‣ la nivel local – Primării şi Consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale.
La nivelul județului Cluj există un număr de cinci municipii, un oraş şi 75 de comune.
(informații disponibile la nivelul anului 2010).
În concordanță cu atribuțiile ce le revin pentru sprijinirea dezvoltării locale, autoritățile
publice se implică în realizarea şi implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene
precum şi realizarea de structuri asociative la nivel județean şi interjudețean, contribuind
astfel la creşterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Aceste dimensiuni ale
activității lor s-au manifestat atât în perioada de pre-aderare cât şi acum în etapa postaderare
la Uniunea Europeană. Se constată astfel, la nivelul organigramei tuturor acestor
instituții, existența unei structuri de tip Compartimentul de Dezvoltare Locală şi Regională,
care este responsabil cu elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor.
Regiile autonome:
Regiile autonome reprezintă unități economice aflate în proprietate publică, constituite în
domeniile ramurilor economice de interes strategic național (industria energetică,
exploatarea gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare, drumuri județene, termoficare,
apă canal, precum şi în unele domenii aparținând altor ramuri stabilite de guvern).
În județul Cluj funcționează, în cadrul unor structuri bine dezvoltate, organismele de
implementare pentru majoritatea programelor operaționale sectoriale şi regionale menite să
susțină accesul la finanțările nerambursabile (cu informațiile şi asistența tehnică necesară)
atât în proiecte individuale, cât şi în cadrul unor parteneriate cu impact mai mare asupra
dezvoltării durabile a zonei.
Rolul autorităților publice este de a crea și dezvolta un cadru care stimulează derularea
activității de CDI și sprijină transferul rezultatelor obținute pe această cale către mediul de
afaceri. Modul în care autoritățile publice contribuie la solidificarea clusterului îmbracă
diverse forme stimulative precum: finanțări directe, înlesniri fiscale, crearea unor fonduri de
implementare a inovațiilor, îmbunătățirea accesului la finanțare, consultanță cu privire la
modalitățile de accesare a fondurilor structurale. Porter consideră că autoritățile publice
48

egioNet
reprezintă o verigă fundamentală în cluster, cu rol în consolidarea și sprijinirea clusterelor.
Acest lucru poate fi realizat prin eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării acestuia,
precum și prin eliminarea ineficienței, și îmbunătățirea infrastructurii, a condițiilor de
muncă, dar și a regulilor. Autoritățile publice pot stimula fenomenul de clustering atât
direct, cât și indirect, prin reglementări ale funcționării rețelelor, sprijin pentru integrarea
întreprinderilor în lanțurile de clustere, susținerea activității de CDI prin intermediul
politicilor de inovare.
Consiliul local poate sprijini clusterele, în primul rând, prin îmbunătățirea infrastructurii de
bază a afacerilor locale, cuprinzând infrastructura de transport și cea de comunicare. De
asemenea, dezvoltă o strategie care include toți stakeholderii, sprijinind inițiativele de
benchmarking regional, încurajând o viziune comună, menținând o comunicare permanentă
cu mediul de afaceri, universitățile și centrele de training. Nu în ultimul rând, consiliul local
poate încuraja dezvoltarea clusterului prin stabilirea unor parcuri de cercetare și industriale,
încurajând competiția bazată pe inovare. Consiliul județean Cluj își oferă sprijinul și resursele
necesare pentru implementarea proiectelor de clusterizare ce iau amploare în zonă.
De asemenea, dorește să contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri local competitiv,
încurajând exploatarea potențialului economic și social al regiunii. Autoritatea publică
facilitează accesul întreprinderilor la potențialul tehnologic și de infrastructură a zonei,
îndeplinind rolul de liant între celelalte entități membre clusterului. În cele din urmă, rolul
esențial al autorităților publice nu este acela de a reglementa efectiv funcționarea
clusterelor, ci de a elabora și implementa politici publice menite să ofere stimulente, de
orice natură, membrilor clusterului.
49

egioNet
6. Sinteza şi propunerile de sectoare cu potenţial de clusterizare la nivelul
judeţului Cluj
Sinteza analizei potenţialului de clusterizare:
o Județul Cluj are o economie foarte bine dezvoltată, în context național, susținută de
sectorul serviciilor şi o industrie modernă, dominată de companii multinaționale. Cu
toate acestea, principalii indicatori macro-economici (PIB, productivitatea muncii,
nivelul de salarizare, etc.) sunt la jumătatea mediei U.E. 27.
o Industria județului este dominată de sectoare cu valoare adăugată ridicată (IT&C) şi a
înregistrat o dinamică remarcabilă în ultimii 3 ani, însă este dependentă de un număr
foarte redus de firme mari, preponderent cu capital majoritar străin (Nokia, Emerson,
etc.).
o Județul Cluj înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale antreprenoriatului din
țară, economia județului fiind susținută, în mare parte, de companiile cu capital local.
Unele produse cu o largă notorietate pe piața locală şi externă sunt produse în județ
(GEROVITAL, URSUS, JOLIDON, etc.). La acestea, se adaugă cea mai importantă bancă
privată cu capital majoritar din România care este deținută de oamenii de afaceri din
județ.
o Piața imobiliară din județ este una foarte dinamică, cu un număr de peste 20.000 de
noi locuințe în ultimii 5 ani, la care se adaugă parcuri industriale, comerciale şi
logistice. Productivitatea muncii din construcții de la nivelul județului este una dintre
cele mai ridicate din țară.
o Clujul este un pol de atracție al investițiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu
valoare adăugată ridicată, care necesită forță de muncă înalt calificată (IT&C, servicii
financiare, outsourcing, etc.). Cluj-Napoca este una dintre destinațiile europene cele
mai atractive pentru relocarea firmelor din domeniul serviciilor IT, fiind un important
centru universitar, cu forță de muncă calificată în domeniu, la salarii competitive.
Printre marii investitori străini din județ se numără companii multinaționale precum
Nokia, Emerson, Friesland, Genpact, Office Depot, etc.
o Industriile IT, creative şi culturale sunt sectoare care au contribuție tot mai
importantă în economia județului (peste 70% din PIB) şi au fost mai puțin vulnerabile
la criza economică, ceea ce explică dinamica pozitivă a economiei județului din ultimii
3 ani.
o Cea mai mare parte a producției industriale a județului este destinată exporturilor,
care s-au triplat în ultimii 5 ani, însă balanța comercială a județului rămâne negativă,
Clujul fiind o poartă importantă de intrare a mărfurilor din import, prin proximitatea
față de Europa Centrală.
50

egioNet
o Forța de muncă din județ este una calificată, cu o pondere ridicată a persoanelor cu
studii medi şi superioare, în comparație cu media națională, ceea ce reprezintă un
important avantaj competitiv. Rata de activitate şi ocupare a forței de muncă este
una ridicată, pe fondul unui şomaj foarte scăzut (cca 4%) şi a ofertei bogate de locuri
de muncă, mai ales în sectorul serviciilor, unde lucrează jumătate din forța de muncă
a județului.
o Județul are un număr ridicat de parcuri industriale şi logistice, publice şi private, cu
un grad de ocupare relativ ridicat, companiile cu capital străin fiind principalii clienți.
Cu toate acestea însă, lipsesc structurile de sprijinire a afacerilor de genul parcurilor
ştiințifice şi tehnologice.
o Sectorul public de cercetare-dezvoltare este unul foarte bine dezvoltat, în jurul a 5
universități de stat din județ, unele dintre cele mai prestigioase din țară. Cu toate
acestea, activitățile private de cercetare-dezvoltare, structurile de interfață dintre
mediul de afaceri şi cel academic, activitățile de transfer tehnologic şi protecția
drepturilor de proprietate industrială sunt insuficiente pentru a creşte
competitivitatea economiei locale.
o Economia județului Cluj a fost marcată de o serie de evenimente majore în ultimul
trimestru din 2011 și primul trimestru din 2012: închiderea facilităților de producție
ale NOKIA ROMANIA, cea mai mare companie din județ, respectiv demararea unor
noi investiții străine directe: BOSCH (componente auto) și DE LONGHI (aparatură
electronică și electrocasnică).
o Sectorul serviciilor medicale, atȃt public, cȃt și privat, este cel mai puternic din țară
după București și va beneficia de noi investiții în următorii ani. Dezvoltarea sa este
susținută de nucleele de cercetare existente în județ și de Universitatea de Medicină
și Farmacie din Cluj-Napoca, una dintre cele mai dinamice din Europa.
Domenii de interes cu potenţial de clusterizare
La momentul elaborării acestui studiu nu există în județul Cluj niciun cluster funcțional. Au
fost inițiate, în ultimii 10 ani, mai multe inițiative de formalizarea a unor astfel de clustere (în
industria IT&C, în domeniul geotermal, în domeniul construcțiilor, etc.), dar care nu au
devenit funcționale, din diferite motive. Mai mult, nu există nici cooperări de lungă durată
între diferitele categorii de actori menționați în capitolele anterioare care să indice existența
unui cluster natural, neformalizat, într-un anumit domeniu. Singurii pre-cursori ai unor
clustere favorabile i-am identificat în cele cȃteva asociații sectoriale funcționale în Regiunea
Nord-Vest (de ex., ARIES Transilvania în domeniul IT&C sau ARACO în domeniul
construcțiilor).
De asemenea, premergător realizării acestui studiu, au existat o serie de dezbateri la nivel
regional, majoritatea organizate de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, menite să
identifice sectoarele economice în care ar exista precondițiile favorabile (concentrări de
firme, ofertă de servicii de CDI, etc.) și disponibilitatea actorilor relevanți din domeniu (firme,
51

egioNet
centre de cercetare, universități, autorități locale și centrale, diverși catalizatori, etc.) pentru
formarea de clustere.
Cu toate acestea, s-a făcut resimțită, la nivelul județului, lipsa unui studiu de tip top-down,
care să identifice acele sectoare care au, în prezent, contribuție semnificativă la economia
locală sau care înregistrează o dinamică care să le indice ca sectoare-motor pe viitor, precum
și a domeniilor de excelență ale Clujului în sfera cercetării-dezvoltării-inovării. Motivația
acestui demers este aceea că formarea de clustere în sectoarele cu rol de antrenare a
economiei județului, în care există și potențial pentru inovare, susținute de eforturile
actorilor instituționali și ale catalizatorilor, va avea un impact semnificativ asupra dinamicii
economice a Clujului și nivelului de trai al clujenilor.
52

egioNet
7. Finanţări dedicate clusterelor ce pot fi accesate în/de România
Oportunităţi de finanţare a clusterelor în România
Până în anul 2012, în România nu au existat finanțări dedicate exclusiv formării şi dezvoltării
de clustere. Cu toate acestea, au fost disponibile o serie de operațiuni aferente unor
programe operaționale care au contribuit în direcția cristalizării unor structuri asociative
având la bază o infrastructură concretă, precum crearea unor structuri de sprijin pentru
afaceri în DMI 4.1. din POR sau programul guvernamental de înființare şi dezvoltare de
incubatoare tehnologice şi de afaceri.
Sub impactul poveştilor de succes europene şi cu sprijinul proiectelor de cooperare trasnnațională,
conceptul şi avantajele clusterelor au câştigat teren şi la noi, astfel încât începând
din primăvara anului 2012 vor fi disponibile două operațiuni destinate cu precădere
constituirii şi dezvoltării de clustere în România, prin programul POSCCE.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS CCE are ca
obiectiv creşterea productivității întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor
față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera până în
2015 o creştere medie a productivității de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atingă
un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.
Din cadrul POS CCE, operațiunile care sunt specifice clusterelor sunt incluse în cadrul Axelor
prioritare 1 și 2 (1.3.1, 1.3.3, 2.2.2).
Programul Operaţional Regional – POR – are drept obiectiv general sprijinirea unei
dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României,
corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de
creştere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a
face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a
locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Distribuția fondurilor pentru atingerea obiectivului strategic se realizează pe cele 6 axe
prioritare ale POR, dintre care una poate influența în mod indirect dezvoltarea clusterelor:
Axa Prioritară 4, prin care pot fi dezvoltate structuri de sprijin a afacerilor sau pot fi
reabilitate centrele industriale neutilizate.
Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012, de înființare și dezvoltare de
incubatoare tehnologice și de afaceri, derulat prin Agenția pentru Implementarea Proiectelor
şi Programelor pentru IMMuri are ca obiectiv general dezvoltarea sectorului IMM-urilor din
România, prin înființarea unor noi incubatoare de afaceri, precum și prin dezvoltarea
incubatoarelor de afaceri deja existente, urmărind crearea unui mediu de afaceri favorabil
dezvoltării și creșterii IMM-urilor, precum și promovarea culturii antreprenoriale și
îmbunătățirea performanțelor manageriale. Prin intermediul cooperării între principalii
parteneri la nivel național, regional și local se creează și consolidează o rețea națională de
incubatoare de afaceri.
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013 (PN II) este un program
național care vizează, în principal, creșterea competitivității economiei românești prin
53

egioNet
inovare, cu impact la nivelul agenților economici și transferul cunoștințelor în practica
economică. Printre programele principale apar și parteneriatele în domeniile prioritare și
cele de dimensiuni mari care includ universități, institute de cercetare, întreprinderi ,
organizații publice, alți operatori economici, precum și cele ce vizează inovarea proiectelor
de cercetare pre-competitivă și competitivă, conduse de agenţii economici.
- Programul Parteneriate în Domeniile Prioritare => în cadrul Domeniului 9 ”Cercetare
socio-economică și umanistă”, sunt finanțate proiecte aferente tematicii de cercetare
9.1.3 ”Mecanisme colaborative specifice reţelelor de firme și clusterelor”.
- Programul INOVARE
‣ Modulul 3 ce oferă servicii suport pentru inovare, adresându-se unităților de
CDI care pot dezvolta acțiuni pentru clustere și rețele inovative de IMM-uri;
‣ Modulul 5 – Cooperare europeană destinat agenților economici interesați să
dezvolte proiecte în cadrul inițiativei EUREKA (creșterea competitivității
economiei românești prin obținerea de produse, tehnologii și servicii noi).
În cadrul acestui Modul 5 sunt finanțate proiecte de tip CLUSTER (componente ale
proiectelor de tip CLUSTER - EUREKA). Prin intermediul proiectelor de cooperare europeană
EUREKA se acordă ajutor de stat pentru cercetare industrială, dezvoltare experimentală,
activități pentru obținerea și protejarea drepturilor de proprietate industrială, studii tehnice
de fezabilitate, inovare de proces și organizațională în servicii.
Programele de Cooperare Teritorială Europeană au ca obiectiv cooperarea regiunilor din
România cu regiuni din statele vecine (în cadrul cooperării transfrontaliere), cu regiunile
dintr-un anumit spațiu geografic (în cadrul cooperării transaționale), precum și cu regiuni din
orice stat membru UE. Aplicanții sunt autorități publice sau echivalent publice, însă
beneficiarii direcți şi indirecți ai acestor programe sunt de multe ori firmele. Prin proiecte
apartinând acestor programe sunt finanțate activități de promovare a schimburilor
interregionale de experiență între clustere.
Programul cadru 7 (FP7) este unul dintre cele mai importante programe europene de
finanțare a cooperării în cercetare, având ca scop final crearea spațiului de cercetare
european. Acest program are un buget de 50 de miliarde de Euro pentru perioada 2007-
2013, oferind posibilitatea constituirii unor consorții transnaționale care să promoveze
proiecte de excelență în cercetare. Pentru clustere, există o secțiune special dedicată,
”Regiunile cunoașterii”, în cadrul subprogramului ”Capacități”. Obiectivul acestui
subprogram este de a spori capacitatea de cercetare prin sprijinirea dezvoltării unor
”research driven clusters”, în care universitățile, institutele de cercetare, întreprinderile și
autoritățile colaborează. Bugetul subprogramului ”Regiunilor cunoașterii” este de 126
milioane Euro pe întreaga perioadă 2007-2013.
Tabelul de mai jos prezintă la modul sintetic oportunitățile de finanțare care pot influența
direct sau indirect dezvoltarea de clustere, iar tabelul următor detaliază aspecte relevante
ale operațiunilor cu impact direct asupra clusterelor.
54

egioNet
POSCCE - DMI 1.3.1. Dezvoltarea structurilor de
sprijin al afacerilor (SAA) de interes national si
international (poli de competitivitate)- 2012
Programele operaţionale FS România
POSCCE – DMI 1.3.3. Sprijin pentru integrarea
firmelor în lanţurile de furnizori sau clustere (2012)
POR – DMI 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de
sprijinire a afacerilor de importanţă regională și
locală (2010)
POSCCE – DMI 2.2.2. Dezvoltarea de poli de
excelenţă (2012)
Programe Guvernamentale
Programul Naţional multianual de înfiinţare şi
dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri
Programele de Cooperare Teritorială Europene INTERREG IVC (2011)
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare și Inovare
2007-2013 (PN II) :
- Programul Parteneriate în Domeniile
Prioritare 9.1.3 ”Mecanisme colaborative
specifice reţelelor de firme și clusterelor”;
- Programul INOVARE – Modulul 3.
SUD-EST EUROPEAN (2011)
România-Ungaria (2012)
CLUSTER - EUREKA (PNII)
FP7: Regiunile Cunoaşterii – accent pe componenta
de cercetare (2011,..)
Programe cu finanţare directă la CE
CIP – accent pe componenta de susţinere a mediului
de afaceri
IEE – Intelligent Energy Europe
ROCA – Reţeaua Clusterelor din România
European Cluster Observatory
Acces la reţele de clustere şi programe dedicate
Europe INNOVA, Pro Inno Europe, Cluster innovation
platform
European Innovation Platforms
European Cluster Alliance
55

egioNet
56

egioNet
Măsura Activităţi / Condiţii de eligibilitate Solicitanţi eligibili Termen de depunere Suma alocată/cofinanţare
POSCCE - 1.3.1
Dezvoltarea
structurilor de
sprijin a afacerilor
(SAA) de interes
naţional și
internaţional –
poli de
competitivitate –
Pachet integrat
Activităţi eligibile:
- Construcția, extinderea sau modernizarea infrastructurii
polilor de competitivitate;
- Achiziționarea de echipamente, tehnologii, licențe, knowhow;
- Inovarea proceselor de producție şi a produselor pe baza
aplicării rezultatelor de Cercetare – Dezvoltare – Inovare
(CDI) în producție;
- Intensificarea cooperării între membrii polilor de
competitivitate;
- Facilitarea transferului de cunoştințe şi ridicarea nivelului
de pregătire necesare creşterii competitivității: servicii
destinate întăririi culturii antreprenoriale, precum
diseminare şi informare, schimb de experiență în domeniul
celor mai bune practici, activități de îndrumare şi
coordonare, transfer de know-how, seminarii şi ateliere de
lucru.
Componenţa: pachet integrat ce conține minim 4 proiecte realizate
de un grup de membri ai polului de competitivitate și care vor fi
utilizate în comun de către toți membrii polului: 1 proiect de
investiţii în infrastructura de afaceri, 1 proiect de CDI şi 2
proiecte ”soft”, dintre care unul destinat managementului
polului și monitorizării implementării strategiei iar celalalt pote
sa presupună activități de formare, schimb de bune practici,
mentorat, transfer de know-how, seminarii, consultanță,
participarea IMM-urilor la târguri, etc
Parteneriate între
întreprinderi private,
organisme de cercetare și
opțional catalizatori:
autorități publice, ONG-uri,
ADR, Camere de Comerț,
asociații de ramură,
patronate, centre de
training sau consultanță,
bănci, etc.
Data limită pentru
depunerea cererilor de
finanțare este 60 de zile
după lansarea oficială a
operațiunii (estimată
pentru martie-aprilie
2012).
Buget total – 252 mil
RON = 60 mil EUR
Nerambursabil/pache
t – 21-84 mil RON
Proiectul de investiții:
- Minim 50% din
bugetul integrat.
-Maxim 7.5 mil EUR
nerambursabil.
- 70% IMMuri, 50%
întreprinderi mari sau
alți solicitanți.
Proiectul de CDI:
- Maxim 1 milion EUR
Proiect soft :
- Maxim 200.000 EUR
- 50% pe schema de
ajutor de stat
- 100% pe schema de
minimis
Durata proiecte –
maxim 2 ani, până în
30 iunie 2015.
57

egioNet
POSCCE - 1.3.3.
Sprijin pentru
integrarea
întreprinderilor în
lanţurile de
furnizori sau
clustere
- activități prin care se elaborează studii pentru identificarea
companiilor membre, evaluarea viabilității clusterului,
achiziționarea de echipamente de logistică necesare,
servicii de consultanță angajate înainte sau după
constituirea clusterului, promovarea, studii pentru
cercetări de piață regionale sau sectoriale, alte activități.
Target: Întreprinderi
Colateral: ONG-uri, alte
tipuri de instituții
Buget total
10.000.000 lei
POSCCE - 2.2.2.
Poli de excelenţă
- nu sunt detalii Target: organisme de
cercetare și Întreprinderi
Colateral: alte tipuri de
instituții
Operațiune încă
nelansată și nepregătită -
posibilitate de anulare și
realocare a fondurilor
POR - DMI 4.1.
Dezvoltarea
durabilă a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanţă
regională și locală
- Construirea/modernizarea/extinderea de clădiri, și anexe,
utilitati si infrastructura rutiera sau feroviara aferente,
care vor fi utilizate de operatori economici, cu precădere
IMM-uri, pentru activități de producție și/sau prestare
servicii;
- Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a
afacerilor construite/modernizate/extinse (echipamentele
trebuie să fie noi).
Societăți Comerciale sau
Societăți cooperative,
Autorități publice locale,
Camera de comerț și
industrie, Asociații care
reprezintă mediul de
afaceri
Depunere suspendată în
2010 în Regiunea Nord-
Vest
Valoarea totală a
proiectului (suma
cheltuielilor eligibile și
neeligibile)= 1.700.000
– 89.000.000 RON
58

egioNet
8. Rezultate şi concluzii studiu. Pași următori.
8.1 Rezultate și concluzii studiu
În acest context, prezentul studiu a ajuns la concluzia că există un număr de sectoare
economice (cu mențiunea că acestea nu se suprapun neapărut clasificării CAEN rev. 2009, ci
competențelor reale ale economiei județului în domeniul producției anumitor categorii de
bunuri/servicii) care ar avea potențial de polarizare a unui viitor cluster, respectiv:
1) IT&C (software)
2) Industria de mașini și echipamente (echipamente de transport, componente auto,
echipamente electrice, construcţii metalice)
3) Industria materialelor de construcţii
4) Industria mobilei
5) Sănătate (servicii medicale, producţia de medicamente și cosmetice)
6) Industrii creative și culturale
Criteriile pe baza cărora am selectat cele 6 sectoare cu potențial ridicat de clusterizare sunt:
- existența unei concentrări suficiente importante de firme în domeniile respective
(minim 5% din firmele din județ, cu excepția sectorului Sănătate, care este încă
preoponderent public);
- contribuția importantă a sectorului respectiv la Produsul Intern Brut și ocuparea
forței de muncă din județ, sau potențialul său de dezvoltare, prin prisma investițiilor
atrase, dinamica cifrei de afaceri și a exporturilor, etc.;
- existența unor unități/nuclee de cercetare, în sectorul public sau privat, care să ofere
servicii corespunzătoare de CDI firmelor din domeniu;
- existența unui interes real manifestat de instituțiile administrației publice locale
pentru dezvoltarea respectivului sector (investiții publice colaterale/suport pentru
sector, proiecte de investiții publice în sprijinul dezvoltării respectivului sector,
menținerea sectorului ca prioritar în documentele programatice, etc.);
- existența unor structuri de tip catalizator active în respectivul sector (asociații
patronale/sectoriale, camere de comerț, firme de consultanță, bănci, etc.).
În tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5) putem regăsi informațiile detaliate care au stat la baza
selectării celor 6 sectoare cu potențial ridicat de clusterizare la nivelul Județului Cluj:
59

egioNet
Tabelul nr. 5
Sectorul
Concentrarea
sectorială a
companiilor
Contribuţia
sectorului la
economia
judeţului
Oferta de servicii de
CDI pentru
companiile din
sector
Contribuţia
Administraţiei publice
locale la dezvoltarea
sectorului
Contribuţia
catalizatorilor la
dezvoltarea sectorului
1) IT&C (software) - peste 1300 de firme
active în domeniu (cca
5% din totalul celor
existente în județ),
dintre care peste 80%
în sectorul de
software și servicii IT)
-cifră de afaceri
de 1,8 md. Euro şi
8500 de salariați
(2010)
- 42% din PIB
județean și 5%
din locurile de
muncă
- productivitatea
muncii este de 8
ori mai mare ca
media
- peste 50% din
exporturi
(echipamente de
telecomunicații)
- UBB
- UTCN
- Firme private de
software
- Sectorul IT figurează ca
sector prioritar în PIDU
Cluj-Napoca și Strategia
de Dezvoltare a Județului
Cluj 2014-2020
- Primăria Cluj-Napoca
are în pregătire două
centre de afaceri (TEAM
ZMC și CREIC),
disponibile pentru
firmele din domeniu
- profilul Parcului de
afaceri TETAROM I, aflat
în proprietatea CJ Cluj
este IT&C
- Existența unei
asociații sectoriale
regionale în domeniu
(ARIES Transilvania),
care oferă servicii de
informare tehnologică
firmelor de domeniu,
le antrenează în
proiecte comune (de
ex. în domeniul
resurselor umane)
- TETAROM S.A. –
administrează
parcurile industriale
publice din județ,
printre care și
TETAROM I – cu profil
IT&C, inclusiv cu
incubator de afaceri
60

egioNet
- Existența a
numeroase firme de
consultanță care oferă
servicii firmelor din
domeniu
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri
2) Industria de mașini
și echipamente
(echipamente de
transport,
componente auto,
echipamente
electrice, construcţii
metalice)
- cca 600 de firme
active în domeniu
(20% din totalul
firmelor cu profil
industrial din Județul
Cluj), majoritatea
active în sfera
construcțiilor metalice
- 10% din
producția
industrială a
județului
- 23% din
salariații activi în
sectorul
industrial
- investiții străine
de peste 100 mil.
Euro în derulare
(EMERSON,
BOSCH, DE
LONGHI, etc.)
- UTCN
- UBB
- Firme cu activitate
de CDI (IPA, SIETA,
TEHNOMAG CUG,
EMERSON, HANNA
INSTRUMENTS,
REMARUL 16
FEBRUARIE, etc.)
- Profilul Centrului de
afaceri TEAM ZMC (ce va
fi realizat și administrat
de Primăria Cluj-Napoca)
va avea un profil orientat
și către activități de
mecatronică, electronice,
automotive
- CJ se implică activ de
atragerea de investitori
în acest domeniu (de ex.
Investițiile BOSCH și DE
LONGHI intermediate de
CJ Cluj)
- Primăria și CJ Cluj susțin
dezvoltarea transportului
- TETAROM S.A. – care
administrează
parcurile industriale
din județul Cluj, pune
la
dispoziția
investitorilor din
domeniu terenuri cu
utilități și servicii
pentru dezvoltarea
afacerilor
- Există o serie de
asociații patronale
sectoriale, care oferă
servicii firmelor din
domeniu (UGIR,
Camera de Comerț și
Industrie Cluj, APM,
61

egioNet
în comun ecologic în
județ și municipiu
etc.)
- Firme de consultanță
OTIMMC - organism
intermediar pentru
obținerea de finanțări
pentru
microîntreprinderi din
domeniu
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri,
organism intermediar
pentru obținerea de
finanțări pentru
microîntreprinderi din
domeniu
3) Industria
materialelor de
construcţii
- peste 200 de firme
(8% din totalul celor
cu profil industrial)
- 7% din
producția
industrială a
județului
- 10% din locurile
de muncă
existente în județ
- UTCN
- UBB
- Institute publice
de CDI (INCERC)
- Firme cu
departamente
- Instituțiile publice din
județ investesc fonduri
semnificative în lucrări de
construcții
noi/reparații/modernizări
și contribuie la
dezvoltarea firmelor
locale din domeniul
- Există o asociație
patronală activă
(ARACO Cluj) care
reprezintă interesele
firmelor din domeniu,
precum și alte asociații
patronale în care sunt
membrii firme de
62

egioNet
proprii de CDI
(PROCEMA)
construcțiilor
materialelor
construcții
și
de
construcții (de ex. CCI
Cluj)
- EXPO TRANSILVANIA
organizează anual
evenimente
expoziționale dedicate
industriei
construcțiilor
- Firme de consultanță
OTIMMC - organism
intermediar pentru
obținerea de finanțări
pentru
microîntreprinderi din
domeniu
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri,
organism intermediar
pentru obținerea de
finanțări pentru
microîntreprinderi din
domeniu
63

egioNet
4) Industria mobilei - peste 250 de firme
(9% din cele
înregistrate în
domeniul industrial în
județul Cluj)
- 9,5% din cifra de
afaceri totală din
industrie
- 7,3% din
numărul total de
salariați din
sectorul secundar
- Departamente
proprii de design ale
firmelor (ECOLOR,
ANTARES, BECKER,
etc.);
- UAD
- UTCN
- UBB
- Autoritățile publice
locale sprijină activitatea
investitorilor din
domeniu
- EXPO TRANSILVANIA
organizează anual
evenimente
expoziționale dedicate
industriei de profil
- Firmele din domeniu
sunt afiliate la diferite
asociații patronale,
care le oferă unele
servicii de bază
(informare,
reprezentare la
diferite foruri centrale,
etc.)
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri,
organism intermediar
pentru obținerea de
finanțări pentru
microîntreprinderi din
domeniu
OTIMMC – organism
intermediar pentru
obținerea de finanțări
64

egioNet
pentru întreprinderile
din domeniu
5) Sănătate (servicii
medicale, producţia
de medicamente și
cosmetice)
- cca 400 de firme
active în domeniu (2%
din totalul celor
existente în județ)
- 18500 de
salariați în
domeniul
serviciilor
medicale (9% din
totalul salariaților
din județ) și peste
1500 de salariați
în industrie
(farmaceutice,
cosmetice, etc.)
- UBB
- UTCN
- USAMV
- UMF
- Institutul și spitale
universitare
(Institutul
Oncologic, al Inimii,
de Urologie, etc.)
- INCDTIM
- Firme cu activitate
de CDI (TERAPIA,
FARMEC, COSMETIC
PLANT,
PLANTEXTRAKT,
PROPLANTA, etc.)
- Sănătatea figurează ca
un domeniu prioritar în
toate Strategia de
Dezvoltare a Județului
Cluj 2014-2020 și în PIDU
Cluj-Napoca
- CJ a demarat în 2012
proiectul spitalului
regional de urgență din
Florești
- Primăria Cluj-Napoca
este partener în proiectul
spitalului privat PELICAN
din Cluj-Napoca
- CJ Cluj a reabilitat o
parte din Spitalul de
Recuperare din Cluj-
Napoca
- Există firme de
consultanță, care
sprijină firmele cu
servicii de afaceri
specializate
- Băncile sprijină cu
diverse servicii
financiare afacerile din
domeniu, chiar cu
programe dedicate (a
se vedea BT – Divizia
pentru Medici)
- Colegiul Medicilor,
Asociația Medicilor
Stomatologi cu
Practică Privată, etc.
sunt ONG-uri care
reprezintă actorii din
domeniu
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri,
65

egioNet
organism intermediar
pentru obținerea de
finanțări pentru
microîntreprinderi din
domeniu
6) Industrii creative și
culturale
- cca 2800 de firme
(10% din cele
existente în județ)
- 7,5% din PIB al
județului
- 4,6% din
numărul total de
salariați din județ
- UAD
- UBB
- UTCN
- Primăria Cluj-Napoca va
construi primul Centru
Regional de Excelență
pentru Industrii Creative
(CREIC) din Romania și va
demara în 2012
construcția Centrului
Cultural Transilvania
- Există mai multe
asociații/ONG care
sprijină activitatea
culturală din județ
(UAP, Cluj Capitala
Culturală Europeană,
AltArt, Asociația de
Artă Tradițională etc.)
- Implicarea autorităților
locale și județene în
grupul de inițiativă
pentru pregătirea
Clujului în vederea
obținerii statutului de
capitală culturală
europeană în 2020
- Primăria Cluj-Napoca
susține activ organizarea
celui mai mare festival
internațional de film din
Romȃnia – TIFF și a
modernizat
- Există firme de
consultanță care pot
oferi servicii de afaceri
firmelor din domeniu
- Băncile comerciale
oferă pachete
financiare pentru
antreprenori
- Agenția de
Dezvoltare Regională
oferă servicii de
planificare strategică,
servicii de afaceri,
66

egioNet
cinematografele aflate în
administrarea sa.
- Teatrul Național,
Teatrul Maghiar, Opera
Națională, Televiziunea
Romȃnă, Radiodifuziunea
Romȃnă sunt actori
publici importanți în
producția de cultură la
nivel județean
organism intermediar
pentru obținerea de
finanțări pentru
microîntreprinderi din
domeniu
67

egioNet
8.2 Pași următori
După cum am indicat în sub-capitolul de mai sus, prezentul studiu a concluzionat că există 6
sectoare economice cu potențial ridicat de formare a unor clustere, urmând ca acestea să
facă obiectul unor activități care să conducă la dezvoltarea capacității administrative și la
funcționalizarea acestor structuri asociative, prin parcurgerea următorilor pași:
1. Organizarea unui forum regional – cu scopul de a informa și conștientiza potențialii
membrii ai clusterelor cu privire la avantajele de a face parte dintr-un cluster, precum și cu
beneficiile de a avea o viziune comună asupra viitorului. Conținutul prezentărilor din cadrul
forumului vor ține cont de rezultatele studiului cu privire la potențialul de formare a
clusterelor la nivel regional. Rezultatele studiului vor fi, de altfel, prezentate participanților și
făcute public pe site-ul proiectului pentru a se evidenția potențialul sectorului din care fac
parte.
Alte prezentări din cadrul forumului vor viza:
- bune practici în domeniul colaborării (firme-firme, firme-universități/centre de cercetare,
etc.);
- prezentarea beneficiilor de a face parte dintr-un cluster (bune practici din alte state UE);
- analiza relațiilor existente și potențiale de colaborare;
- analiza SWOT a clusterului emergent;
- identificarea nevoilor comune (în termeni de servicii, activități-suport, etc.);
- evaluarea potențialelor beneficii ale colaborării;
-analiza stakeholderilor (extindere cluster).
La întâlnire vor participa firme, universități, centre de cercetare, ADR N-V, CJ Cluj, asociații
profesionale din domeniu (dacă există), ONGuri din domeniu, agenții guvernamentale
(OTIMMC, etc.), etc.
2. Elaborarea unui plan de acţiune pentru fiecare cluster emergent
O a doua întâlnire cu membrii clusterului va avea în vedere elaborarea unui plan de acțiune
pentru operaționalizarea acestei structuri associative. Planul de acțiuni va avea ca punct de
plecare rezultatele primului forum regional, mai ales rezultatele analizei SWOT, a celei de
nevoi și a beneficiilor așteptate de către membrii. Totodată, cunoscând lista stakeholderilor,
aceștia pot fi implicați în pregătirea și implementarea planului de acțiune. Planul de acțiune
poate fi folosit atât pentru planificare și pregătire, cât și pentru implementarea unor măsuri
concrete.
Planul de acțiune va cuprinde mai multe direcții de acțiune vitale pentru implementarea sa:
- Strategia și conceptul de dezvoltare
- Organizarea și structura clusterului, inclusiv cea de conducere
68

egioNet
- Serviciile și activitățile viitorului cluster
- Infrastructura clusterului (resurse comune, contribuție proprie, etc.)
- Modul de comunicare între parteneri
- Resursele financiare puse la dispoziția clusterului (cotizații, sponsorizări, venituri
proprii, finanțări externe, etc.)
Pentru fiecare dintre aceste arii de acțiune, vor exista sarcini specifice pentru fiecare
partener responsabil pentru implementarea măsurilor în termenul prevăzut clar în Planul de
Acțiune. Planul de acțiune va cuprinde rezultate clare, măsurabile, pentru fiecare activitate.
3. Elaborarea planului de afaceri al clusterului
Planul de afaceri al clusterului este un instrument vital pentru a obține credite bancare, a
atrage fonduri de investiții și chiar fonduri publice (de ex. POS CCE – Axa 1), dar și pentru a
atrage noi membrii. Totodată, planul de afaceri este un instrument de management intern,
de orientare strategică.
Planul de afaceri ar trebui să aibă următoarea structură minimală:
1. Sumar (conceptul, avantaje competitive, viziune și obiective, management, etc.)
2. Descrierea clusterului (date de contact, istoric, stadiul actual, forma legală, membrii)
3. Obiectivele clusterului, proiecte concrete vizate
4. Modul de organizare și conducere (structură, proceduri interne, structura de
management, structura de personal, competențe externe, organigrama, etc.)
5. Marketing, vânzări (analiza de marketing, poziționarea în piață, strategia de marketing,
strategia de export, etc.)
6. Produse și servicii (inclusiv avantajele produselor, pozitionarea lor în piață, produse noi,
comune, managementul calității, lanțul de producție/deservire, etc.)
7. Analiza financiară (situația consolidată curentă a membrilor clusterului, planul financiar
pentru următorii 3-5 ani)
8. Oportunități și amenințări (inclusiv scenarii pentru viitor)
Se recomandă elaborarea planului de afaceri de către experți externi, urmând ca validarea sa
cu membrii să se facă pe durata pregătirii, în întâlniri comune. Pentru pregătirea planului de
afaceri, membrii vor pune la dispoziție resurse (informaționale, financiare și umane).
69

egioNet
4. Elaborarea planului financiar (cash-flow) al clusterului
Planul financiar al clusterului este un instrument de management intern menit să planifice,
gestioneze și monitorizeze fluxul de numerar al viitorului cluster, fiind un tablou al intrărilor
și ieșirilor de resurse financiare.
Acest cash-flow va prezenta tabloul lunar al încasărilor, plăților și balanța (pozitivă sau
negativă) lunară.
Tot ca instrument intern de management, se recomandă ca pentru fiecare proiect viitor al
clusterului să se realizeze un cash-flow al proiectului în cauză, care trebuie să stea la baza
actualizării permanente a cash-flow-ului general al clusterului.
O altă recomandare este ca nivelul cotizației anuale pentru membrii să fie modic și să fie
căutate alte soluții complementare de finanțare. De exemplu, se poate stabili un procent din
fiecare proiect încheiat de un membru ca urmare a activității clusterului care să fie depus
într-un fond de susținere a activității structurii asociative. Acest cash-flow se poate realize fie
de un consultant extern, fie de unul dintre membrii care își asumă această sarcină (preferabil
de organizația care își asumă managementul clusterului).
5. Oficializarea clusterului
După definitivarea planului de acțiune și a celui de business, următorul pas este acela de
asumare a lor de către membrii, respective de a da personalitate juridică clusterului, într-una
dintre formele acceptate de legislația în vigoare în România (asociație, fundație, societate
comercială, etc.). Actul constitutiv al clusterului va fi semnat de către toți membrii și va
stipula clar termenii cooperării, nivelul cotizație și a implicării de resurse, drepturile și
obligațiile tuturor.
Actul constitutiv, în varianta sa minimală, va cuprinde următoarele informații:
1. Părțile semnatare
2. Modul de cooperare și serviciile oferite membrilor (conform planului de acțiune și de
afaceri)
3. Nivelul cotizației (conform planului financiar)
4. Obligațiile și drepturile membrilor
5. Termenii contractului
6. Confidențialitate
7. Legislația aplicabilă
8. Arbitrajul
9. Jurisdicția
70

egioNet
10. Alte clauze stabilite de comun acord.
6. Completarea/revizuirea listei de servicii furnizate membrilor
Lista de servicii a clusterului este un instrument esențial pentru managementul unui cluster
și se impune actualizarea permanentă a acesteia pe parcursul maturizării clusterului, în
cadrul unor ședinte de brainstorming cu toți membrii, plecând de la nevoile reale ale
acestora.
Experiența clusterelor de succes arată că următoarele servicii fac, în general, obiectul
activității unui cluster:
1. Servicii de marketing și PR (website, broșuri, etc. ale clusterului, baza de date cu
membrii accesibile online, studii de marketing, informații cu privire la piață, tendințe,
participarea la targuri și expoziții, etc.)
2. Servicii de training și formare profesională continuă (organizare cursuri de formare,
evaluare de competențe, internship-uri, stagii de practică în colaborare cu universități,
recrutare, etc.)
3. Servicii de CDI (informare tehnologică, proiecte comune de CD, bază de date cu
competențe de cercetare, transfer tehnologic, etc.)
4. Servicii de management al calității (certificare ISO, informare cu privire la standard,
etc.)
5. Servicii de achiziție publică (monitorizare licitații, support pentru pregătire oferte
comune, etc.)
6. Servicii de matchmaking (proiecte comune – sprijin pentru identificare proiecte,
inițiere, managementul implementării, etc.)
7. Servicii de policy making și lobby – pentru sectorul în care activează clusterul
8. Servicii de finanțare (identificare surse de finanțare, servicii support pentru obținere
de credite, etc.)
Devenind funcțional și cu o ofertă de servicii în permanentă adaptare la nevoile membrilor,
sunt necesare activități de tipul:
- Evaluări ale calității serviciilor (chestionare de satisfacție periodice) din perspectiva
membrilor;
- Îmbunătățirea capacității administrative a clusterului (elaborare de proceduri interne,
certificarea sistemului de management, modificare organigramă, formare
profesională continuă pentru echipa de management, etc.);
71

egioNet
- Activități de tip benchmarking și schimb de bune practice cu organizații similare din
străinătate.
Toate aceste propuneri se vor discuta și agrea în interiorul structurii de management a
viitorului cluster și se vor concretiza în perioada imediat următoare.
Beneficiile economice pe care le generează clusterele, servesc deopotrivă membrilor
clusterului, în condițiile în care funcționează ca o adevărată echipă performantă, dar şi
interesului public, respectiv comunității locale. Maturitatea membrilor clusterului, relațiile
de parteneriat existente între diversele entități cooptate în cluster şi nu în ultimul rând,
oportunitățile de finanțare existente pentru aceste tipuri de asocieri, reprezintă argumente
solide pentru creionarea unei strategii comune de dezvoltare, pentru stabilirea unor
obiective clare pentru viitorul cluster, menite să contribuie semnificativ la dezvoltarea
durabilă a mediului de afaceri şi a economiei Regiunii de Nord-Vest, în general.
72