Studiul privind potentialul de clusterizare la nivelul ... - ADR Nord-Vest
Studiul privind potentialul de clusterizare la nivelul ... - ADR Nord-Vest
Studiul privind potentialul de clusterizare la nivelul ... - ADR Nord-Vest
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
egioNet<br />
anumite grupuri <strong>de</strong> mărfuri: “Mașini şi aparate electrice”, care însumează trei pătrimi din<br />
exporturi precum şi 63,2% din importuri urmată, <strong>la</strong> mare distanța, <strong>de</strong> “Produse metalurgice”<br />
(6% din exporturi şi 6,2% din importuri).<br />
Figura nr. 4 - Evoluția exporturilor realizate <strong>de</strong> firmele din Ju<strong>de</strong>țul Cluj în perioada 2008-2010<br />
Evolutia exporturilor in perioada 2008-2010<br />
2500000<br />
2000000<br />
mii euro<br />
1500000<br />
1000000<br />
500000<br />
0<br />
2008 2009 2010<br />
ani<br />
Sursa: Direcţia Regională <strong>de</strong> Statistică Cluj<br />
Cu aproximativ 459.500 <strong>de</strong> persoane, ju<strong>de</strong>țul Cluj se află pe primul loc <strong>la</strong> nivel regional, şi pe<br />
locul 6 <strong>la</strong> nivel național, din perspectiva resurselor <strong>de</strong> muncă disponibile. Ultimele date<br />
disponibile <strong>privind</strong> <strong>nivelul</strong> <strong>de</strong> instruire a forţei <strong>de</strong> muncă, colectate prin Recensământul din<br />
2002, arată ca 8% aveau studii superioare (față <strong>de</strong> 5,1% <strong>la</strong> nivel național), 28% aveau studii<br />
liceale şi 43% aveau doar studii primare sau gimnaziale.<br />
În privința ratei <strong>de</strong> activitate şi ratei <strong>de</strong> ocupare a forţei <strong>de</strong> muncă, ju<strong>de</strong>țul Cluj înregistra în<br />
2009 o rată <strong>de</strong> activitate <strong>de</strong> 75,2% şi o rată <strong>de</strong> ocupare <strong>de</strong> 70,5%, c<strong>la</strong>sându-se astfel pe locul<br />
5, respectiv 4, în România. De remarcat faptul că, <strong>de</strong>ja în 2007, Cluj a atins ținta <strong>de</strong> ocupare<br />
<strong>de</strong> 70%, stabilită <strong>de</strong> Agenda Lisabona și confirmată <strong>de</strong> Strategia Europa 2020 ca țintă pentru<br />
România. Structura popu<strong>la</strong>ției ocupate a ju<strong>de</strong>țului este tipică unei economii cu caracter postindustrial,<br />
orientată către servicii: sectorul terțiar (al serviciilor) atrage 49,4% din totalul<br />
forței <strong>de</strong> muncă, pe când sectorul industrial, cu 20,9%, se situează sub media națională şi<br />
regională. Destul <strong>de</strong> scăzută este pon<strong>de</strong>rea popu<strong>la</strong>ției ocupată în agricultură, care se<br />
situează <strong>la</strong> 22,2% din totalul popu<strong>la</strong>ției ocupate față <strong>de</strong> 28,7% înregistrat <strong>la</strong> nivel național.<br />
Sa<strong>la</strong>riul mediu net <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>nivelul</strong> ju<strong>de</strong>țului era <strong>la</strong> jumătatea anului 2011, <strong>de</strong> aproximativ 1550<br />
<strong>de</strong> lei (370 <strong>de</strong> Euro), cu 3,5% mai mare <strong>de</strong>cât media națională şi cu 33% peste cea regională.<br />
Nivelurile sa<strong>la</strong>riale <strong>de</strong>păşesc media națională pentru toate sectoarele economiei: sa<strong>la</strong>riile<br />
cele mai mari sunt plătite în sectorul “intermedieri financiare şi asigurări” precum şi<br />
“informații şi comunicații”, cele mai mici în “servicii administrative și <strong>de</strong> suport”, “hoteluri şi<br />
restaurante”, “agricultura”.<br />
Performanța economiei ju<strong>de</strong>țene se reflectă printr-o rată a şomajului foarte scăzută – 3,7%<br />
în 2011 – Cluj fiind pe locul 4 în rândul ju<strong>de</strong>țelor cu cel mai mic şomaj din țară (după<br />
Bucureşti, Timiş şi Ilfov).<br />
14