Studiu privind disparitatile existente la nivelul Regiunii de dezvoltare ...

BIOMASĂ - potenţial anual
total forestieră forestieră agricolă agricolă
Tj Tj % Tj %
Suceava 6945 4585,8 66,03 2359,2 33,97
Botoşani 8359 149,6 1,79 8209,4 98,21
Iaşi 7718 318,8 4,13 7399,2 95,87
Neamţ 6030 1241,6 20,59 4366,3 72,41
Bacău 7411 936,8 12,64 6474,2 87,36
Vaslui 10089 297,6 2,95 9791,4 97,05
Sursa: Studiul privind evaluarea potenţialului energetic actual
al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt,
biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune
locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie
electrică neconvenţională
Spre deosebire de celelalte tipuri de energie
regenerabilă, în cazul biomasei reprezentanţii
Administraţiilor Publice Locale din regiune au apreciat
că potenţialul este mai scăzut. Astfel, conform
Sondajului de opinie realizat, doar 29,9% din Unităţile
teritorial-administrative din regiune consideră că deţin
potenţial de valorificare a biomasei. În judeţul Vaslui,
57,1% din Unităţile teritorial-administrative au declarat
că au potenţial de valorificare a biomasei, acestea fiind
urmate de localităţile din judeţul Suceava (40%),
judeţul Bacău (31,8%), Iaşi (20%), Neamţ (17,6%) şi
Botoşani (16,7%).
Oportunităţi şi obstacole în dezvoltare
Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul
Administraţiilor Publice Locale, potenţialul turistic
reprezintă principala oportunitate determinată de
cadrul natural la nivel regional, 20% din unităţile
teritorial-administrative apreciind că datorită cadrului
natural şi-au dezvoltat sau au posibilitatea de a
dezvolta anumite forme de turism.
Pe de altă parte, este semnalat şi potenţialul agricol,
fie datorită disponibilităţii terenurilor, fie datorită
solurilor propice activităţilor agricole. Astfel, 18,6% din
răspunsurile reprezentanţilor Administraţiilor Publice
Locale la acest item fac referire la oportunitatea
valorificării resurselor agricole.
Alte oportunităţi de dezvoltare determinate de cadrul
natural, menţionate de Administraţii Publice Locale,
sunt: Resursele naturale, Fondul forestier,
Accesabilitatea ridicată în localitate prin intermediul
căilor rutiere şi/sau feroviare, Cadrul natural/Peisajul
Potenţialul pentru producerea de energie regenerabilă,
etc.
Pe de altă parte, principalul obstacol de dezvoltare
determinat de cadrul natural este starea
infrastructurii de acces în localitate. Aproape o treime
din răspunsurile reprezentanţilor Administraţiilor
Publice Locale au făcut referire la accesul dificil cauzat
de infrastructura deficitară.
Alte obstacole de dezvoltare enumerare de respondenţi
sunt: Amplasarea geografică, Risc de producere a
calamităţilor naturale, Starea infrastructurii tehnicoedilitare,
Condiţiile climatice, Agricultura
neperformantă/Potenţial agricol scăzut, Insuficienţa
terenului, Potenţial turistic scăzut.
Cooperare teritorială şi asociaţii de
dezvoltare
Cooperare teritorială
Conform Sondajului de opinie realizat în rândul
Administraţiilor Publice Locale, o pondere destul de
redusă din Unităţile teritorial-administrative din
Regiunea Nord-Est au întreprins în ultimii ani acţiuni de
cooperare teritorială fie cu alte regiuni din România,
fie cu diverşi actori locali din alte state.
De regulă, există o înclinaţie mai pronunţată spre
relaţiile de cooperare teritorială din partea
Administraţiilor Publice Locale din mediul urban. Spre
exemplu, 16% din reprezentanţii Administraţiilor
Publice Locale din mediul urban au întreprins cooperări
cu parteneri din alte regiuni din România, în timp ce
doar 10,6% din Administraţiile Publice Locale din
mediul rural au avut astfel de acţiuni în ultimii 5 ani.
Teritoriul Regiunii Nord-Est este eligibil (parţial) spre
finanţare pe două programe de cooperare
transfrontalieră:
→ Programul Operaţional de Cooperare România-
Ucraina-Republica Moldova (judeţele Suceava,
Botoşani, Iaşi, Vaslui);
→ Programul Operaţional de Cooperare
Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-
Ucraina (judeţul Suceava).
În cazul cooperărilor transfrontaliere, 31,6% din
Administraţiilor Publice Locale din judeţele Suceava,
Disparităţile de dezvoltare la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est 12