04.06.2013 Views

Poluarea electromagnetica in poligoane de trageri si in campul tactic.

Poluarea electromagnetica in poligoane de trageri si in campul tactic.

Poluarea electromagnetica in poligoane de trageri si in campul tactic.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cpt. <strong>in</strong>g. HORIA POPESCU<br />

Agentia <strong>de</strong> Cercetare<br />

pentru Tehnica <strong>si</strong> Tehnologii Militare - Bucuresti<br />

POLUAREA ELECTROMAGNETICA IN POLIGOANE DE<br />

TRAGERI SI IN CAMPUL TACTIC<br />

Introducere<br />

Influena radiaiilor electromagnetice asupra organismului uman, mediului <strong>si</strong><br />

asupra tehnicii este una d<strong>in</strong> cele mai controversate probleme pentru care, anual, se<br />

cheltuiesc importante sume <strong>de</strong> bani, iar manifestrile ti<strong>in</strong>ifice cu aceast tem cap<br />

tot mai muli a<strong>de</strong>pi.<br />

Cercettorii propun pr<strong>in</strong>cipii diferite <strong>de</strong> cla<strong>si</strong>ficare a msurilor <strong>de</strong> protecie.<br />

Toate mijloacele i meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> protecie sunt separate convenional în trei grupe:<br />

organizatorice, tehnico-<strong>in</strong>g<strong>in</strong>ereti i <strong>de</strong> tratament profilactic.<br />

Pr<strong>in</strong>cipalele surse <strong>de</strong> poluare <strong>electromagnetica</strong> sunt :<br />

ϒ Câmpul electric natural al Pmântului care <strong>de</strong>p<strong>in</strong><strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

latitud<strong>in</strong>e i altitud<strong>in</strong>e<br />

ϒ Câmpul electric static artificial ( care <strong>de</strong> exemplu apare în<br />

procesul <strong>de</strong> prelucrare a unor mase plastice, în utilizarea unor esturi d<strong>in</strong><br />

materiale s<strong>in</strong>tetice etc. )<br />

ϒ Câmpul magnetic terestru ( care are o component variabil,<br />

numit furtun magnetic, în funcie <strong>de</strong> fenomene astronomice, ca <strong>de</strong><br />

exemplu datorit exploziilor solare )<br />

ϒ Câmpurile electromagnetice naturale ( <strong>de</strong> exemplu <strong>de</strong> la<br />

fulgere )<br />

ϒ Câmpurile electromagnetice artificiale ( <strong>de</strong> exemplu, un<strong>de</strong>le<br />

radio în gama 3⋅10 5 - 3⋅10 7 Hz, reelele <strong>in</strong>dustriale <strong>de</strong> alimentare cu energie<br />

electric, la frecvena <strong>de</strong> 50 Hz etc.<br />

Pentru msurarea <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tii câmpului electromagnetic se pot folo<strong>si</strong><br />

aparate pentru lucrri <strong>de</strong> cercetare ( foarte scumpe, <strong>de</strong> precizie ridicat i<br />

produse <strong>in</strong>tr-un numr redus <strong>de</strong> exemplare ) i aparate pentru verificri<br />

experimentale ( <strong>de</strong> precizie redus i produse în serie mare ). Pentru<br />

surarea <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tii câmpurilor electromagnetice în laboratoare, în cazarmi,<br />

<strong>poligoane</strong> <strong>de</strong> <strong>trageri</strong> etc. se pot folo<strong>si</strong> aparate, care au costuri reduse i cu o<br />

precizie satisftoare.<br />

In majoritatea cazurilor <strong>poligoane</strong>le <strong>de</strong> <strong>trageri</strong> sunt <strong>in</strong> apropierea<br />

centrelor urbane iar <strong>campul</strong> <strong>tactic</strong> <strong>in</strong>clu<strong>de</strong> a<strong>de</strong>sea zone populate. Pentru


evitarea po<strong>si</strong>biltatii <strong>de</strong> a fi actionat <strong>in</strong> justitie pentru poluarea<br />

<strong>electromagnetica</strong> M.Ap.N. trebuie sa impuna autoritatilor locale nece<strong>si</strong>tatea<br />

ob<strong>in</strong>erii unor avize speciale pentru constructiile <strong>in</strong> zonele <strong>de</strong> responsabilitate.<br />

Un exemplu <strong>in</strong>edit <strong>in</strong> acest sens este prezentat <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare.<br />

In prezent, Radio Vatican numara 58 <strong>de</strong> antene, d<strong>in</strong>tre care unele<br />

emit pe un<strong>de</strong> radio <strong>de</strong> mare putere. Regiunea Santa Maria di Galeria este<br />

foarte populata.<br />

Justitia italiana a fost se<strong>si</strong>zata <strong>in</strong> 2001 <strong>de</strong> o plangere a locuitorilor d<strong>in</strong><br />

Cesano, la nord <strong>de</strong> capitala italiana, care acuza uriasele emitatoare ca ar<br />

cauza leucemie <strong>si</strong> grave tulburari <strong>de</strong> sanatate. Anchetele M<strong>in</strong>isterului<br />

Mediului au <strong>de</strong>scoperit <strong>in</strong> 11 d<strong>in</strong> cele 14 zone verificate campuri magnetice<br />

mult superioare limitei acceptate <strong>de</strong> sase volti pe metru. Procesul <strong>in</strong>tentat<br />

postului <strong>de</strong> radio a fost <strong>in</strong>trerupt <strong>in</strong> 2002, <strong>in</strong> urma <strong>de</strong>ciziei unui magistrat<br />

care preciza ca acest caz nu t<strong>in</strong>e <strong>de</strong> competenta Italiei, ci a Vaticanului. In<br />

cele d<strong>in</strong> urma, procesul a fost reluat, mai ales ca un raport al agentiei <strong>de</strong><br />

sanatate publica d<strong>in</strong> regiunea Romei a subl<strong>in</strong>iat ca <strong>in</strong> regiunea Cesano s-a<br />

constatat o rata a mortalitatii <strong>in</strong>fantile d<strong>in</strong> cauza leucemiei <strong>de</strong> trei ori mai<br />

mare <strong>de</strong>cat media. Rezolvarea acestei probleme va reprezenta unul d<strong>in</strong><br />

primele dosare ale pontificatului lui Benedict al XVI-lea. "Dupa atatea<br />

amanari <strong>si</strong> o imensa pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> vreme, astazi am <strong>in</strong>registrat un succes<br />

extraord<strong>in</strong>ar <strong>in</strong> lupta noastra pentru apararea oamenilor impotriva poluarii<br />

electromagnetice", a precizat imediat dupa pronuntarea sent<strong>in</strong>tei Roberto<br />

Della Seta, seful uneia d<strong>in</strong>tre cele mai importante organizatii <strong>de</strong> mediu d<strong>in</strong><br />

Italia.<br />

1.Efectele po<strong>si</strong>bile ale câmpurilor electromagnetice<br />

asupra organismului uman<br />

Sistemele biologice sunt <strong>in</strong>fluenate sub o form sau alta <strong>de</strong><br />

câmpurile electrice, magnetice i electromagnetice.<br />

Interaciunea radiaiilor electromagnetice cu esuturile biologice nu<br />

sunt înc suficient elucidate.<br />

Se pun trei probleme pr<strong>in</strong>cipale:<br />

a). Ce puteri sunt nevtoare?<br />

b). De la ce frecvene se produc vri?<br />

c). Care d<strong>in</strong>tre pile organismului uman sunt în mod <strong>de</strong>osebit<br />

afectate?<br />

Exemple pot fi multe i toate arat c <strong>in</strong>diferent <strong>de</strong> domeniul <strong>de</strong><br />

frecvene, chiar la <strong>de</strong>n<strong>si</strong>ti mici <strong>de</strong> putere, organismul uman este <strong>in</strong>fluenat.<br />

Deosebit <strong>de</strong> afectate sunt organele pu<strong>in</strong> irigate cu sânge (ochi, bila, coloana<br />

vertebral, etc.).Pot apare pericole datorit radiaiilor parazite ale l<strong>in</strong>iilor <strong>de</strong>


înalt ten<strong>si</strong>une, punctelor <strong>de</strong> transformare, emitoarelor radio-tv., radarelor,<br />

<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> comunicaii civile i militare.<br />

Influena radiaiilor electromagnetice asupra corpului uman<br />

reprez<strong>in</strong>t un vast i complicat câmp <strong>de</strong> <strong>in</strong>teraciune d<strong>in</strong>tre <strong>si</strong>stemele<br />

biologice i câmpul electromagnetic, cu atât mai mult cu cât <strong>de</strong>zvoltarea<br />

electronicii duce la creterea fondului <strong>de</strong> radiaii electromagnetice d<strong>in</strong> jurul<br />

nostru. Ultimele studii i cercetri au scos în evi<strong>de</strong>n <strong>in</strong>fluena nociv<br />

asupra corpului uman a câmpurilor electrice i magnetice <strong>de</strong> mare <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate,<br />

a câmpului electromagnetic <strong>de</strong> diferite frecvene, care au <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ti peste<br />

anumite limite.<br />

Câmpurile menionate mai sus au <strong>in</strong>fluene duntoare sau<br />

nocive datorit energiei acestora <strong>in</strong>dus în organismul uman con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ca<br />

<strong>si</strong>stem biologic. Acest mecanism complex nu este cunoscut în totalitate, iar<br />

în momentul <strong>de</strong> fa cunot<strong>in</strong>ele în ceea ce privete <strong>in</strong>teraciunea câmpului<br />

electromagnetic cu <strong>si</strong>stemul biologic, la noi în ar, sunt <strong>de</strong>ficitare Acest nou<br />

domeniu <strong>de</strong> cercetare are un caracter <strong>in</strong>terdiscipl<strong>in</strong>ar.<br />

Sistemul biologic este foarte complex, iar structura acestuia este<br />

cunoscut în mare msur. În ciuda faptului c proprietile câmpului<br />

electromagnetic sunt cunoscute, este aproape impo<strong>si</strong>bil s se <strong>in</strong>terpreteze<br />

efectele lui asupra <strong>si</strong>stemelor biologice pe baza cunot<strong>in</strong>elor existente.<br />

Interaciunea primar a câmpului electromagnetic i celula vie are loc<br />

la nivel molecular. Aceast <strong>in</strong>teraciune poate cauza efecte biologice asupra<br />

celulelor, esuturilor, organelor, astfel încât, în f<strong>in</strong>al se ajunge la concluzia c<br />

exist cunot<strong>in</strong>e <strong>in</strong>suficiente pentru perceperea i înelegerea întregului<br />

mecanism al <strong>in</strong>teraciunii.<br />

1.1. Penetraia câmpului electromagnetic<br />

Când se încearc s se <strong>de</strong>term<strong>in</strong>e efectele biologice po<strong>si</strong>bile ale<br />

câmpurilor electromagnetice este necesar s se cunoasc <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> putere<br />

a câmpului care <strong>in</strong>teracioneaz cu <strong>si</strong>stemul biologic.<br />

Datorit fenomenelor fizice variate, a<strong>de</strong>sea se produce un efect <strong>de</strong><br />

ecranare. Câmpul exterior poate fi în mod con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil redus în <strong>si</strong>stemul<br />

biologic sau chiar se poate preveni penetraia sa. Pentru câmpurile electrice<br />

cu frecvene sczute (mai mici <strong>de</strong> 1 MHz) acest efect <strong>de</strong> ecranare apare în<br />

dou moduri. esuturile biologice sunt ecranate în parte pr<strong>in</strong> polarizarea<br />

electrici în parte <strong>de</strong> sarc<strong>in</strong>ile care curg la suprafaa lor. D<strong>in</strong> aceast cauz<br />

ecranarea electric este important pentru câmpurile cu frecven foarte<br />

sczut. De exemplu, la 1 MHz este po<strong>si</strong>bil numai la 1 d<strong>in</strong> 1000 <strong>de</strong> cazuri,<br />

câmpul electric s penetreze esutul biologic.<br />

Câmpurile magnetice alternative produc cureni <strong>de</strong> <strong>in</strong>ducie, aa<br />

numiii cureni turbionari, care slbesc câmpul. Inten<strong>si</strong>tatea câmpului


magnetic în organism <strong>de</strong>screte cu distana <strong>de</strong> la suprafa. Ecranarea<br />

magnetic este <strong>in</strong>eficient pentru frecvene sczute, câmpul magnetic<br />

trunzând în organism cu întreaga <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate pan la frecvena <strong>de</strong> 10 MHz.<br />

Inten<strong>si</strong>tatea câmpurilor electromagnetice când se trece <strong>de</strong> la un mediu<br />

la altul, parte d<strong>in</strong> energia un<strong>de</strong>i va fi reflectat. Cantitatea reflectat <strong>de</strong>p<strong>in</strong><strong>de</strong><br />

<strong>de</strong> diferena impedanelor celor dou medii. Acea parte a un<strong>de</strong>i care<br />

penetreazesutul va fi absorbit dup o anumit distani energia un<strong>de</strong>i va<br />

fi transformat în cldur.<br />

A<strong>de</strong>sea, exist una sau mai multe frecvene <strong>de</strong> rezonan molecular<br />

la care absorbia este mai mare, aa numita disper<strong>si</strong>e anormal sau relaxare<br />

dielectric.<br />

Interaciunea d<strong>in</strong>tre <strong>si</strong>stemele biologice i radiaia electromagnetic<br />

este dom<strong>in</strong>at <strong>de</strong> ap. Când o molecul <strong>de</strong> ap este expus la un câmp<br />

electromagnetic, t<strong>in</strong><strong>de</strong> s se orienteze ea în<strong>si</strong> în direcia câmpului electric.<br />

Apa <strong>de</strong>v<strong>in</strong>e polarizat. Gradul <strong>de</strong> polarizare este sczut datorit mirii<br />

termice. Pân la frecvene <strong>de</strong> ord<strong>in</strong>ul GHz absorbia câmpurilor<br />

electromagnetice în ap este dom<strong>in</strong>at <strong>de</strong> efectul Joule. Absorbia este<br />

<strong>in</strong>fluenat puternic <strong>de</strong> concentraia <strong>de</strong> ioni d<strong>in</strong> ap.<br />

rimea absorbiei în esuturi este <strong>de</strong>term<strong>in</strong>at într-un mare grad <strong>de</strong><br />

con<strong>in</strong>utul lor <strong>de</strong> ap. Pentru esuturile cu un con<strong>in</strong>ut mare <strong>de</strong> ap<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>na absorbiei <strong>de</strong> frecven s-a dovedit ca fi<strong>in</strong>d <strong>si</strong>milar cu aceea<br />

pentru ap. Pentru astfel <strong>de</strong> esuturi rezistivitatea i permitivitatea <strong>de</strong>scresc<br />

cu creterea frecvenei câmpului. Aceasta se datoreaza polarizrii <strong>de</strong>-a<br />

lungul membranelor celulare.<br />

Pentru esuturile cu un con<strong>in</strong>ut sczut <strong>de</strong> ap mecanismul este<br />

asemtor doar c valorile permitivitii i rezistivitii sunt diferite i<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>na lor <strong>de</strong> frecven este mai pu<strong>in</strong> îneleas.<br />

Energia <strong>de</strong> absorbie a esuturilor cu un con<strong>in</strong>ut crescut <strong>de</strong> ap poate<br />

fi <strong>de</strong> pân la 60 <strong>de</strong> ori mai mare <strong>de</strong>cât în esuturile cu un con<strong>in</strong>ut sczut <strong>de</strong><br />

ap. Aceasta înseamn c absorbia câmpurilor electromagnetice <strong>de</strong> ctre<br />

organism, adic înclzirea corpului nu este distribuit în mod egal, dar este<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>in</strong>tr-un grad înalt <strong>de</strong> con<strong>in</strong>utul <strong>de</strong> ap al fiecrui esut.<br />

Permitivitile diferite ale variatelor esuturi pot cauza <strong>de</strong> asemenea<br />

reflexii între diferitele straturi ale esutului. Aceasta în schimb poate cauza<br />

un<strong>de</strong> staionare i spoturi cal<strong>de</strong> care uneori fac dificil precizarea locului în<br />

care se va produce maximum <strong>de</strong> absorbie i <strong>de</strong> temperatur.<br />

1.2. Efectele po<strong>si</strong>bile ale câmpurilor electromagnetice cu<br />

frecven sczut


D<strong>in</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re teoretic, câmpurile cu frecven sczut pot<br />

afecta <strong>si</strong>stemul biologic în trei moduri <br />

- afectarea strii moleculelor;<br />

- afectarea unor mari grupri <strong>de</strong> molecule (cum sunt celulele i<br />

organele);<br />

- afectarea contienei i comportamentului.<br />

1.3. Efectele asupra celulelor i organelor. Efectul termic<br />

Un cîmp electromagnetic poate produce cureni <strong>de</strong> <strong>in</strong>ducie în diferite<br />

zone ale <strong>si</strong>stemului bilologic. Curenii electrici astfel generai produc cldur.<br />

Producerea <strong>de</strong> cldur cauzat <strong>de</strong> cîmpul electromagnetic poate avea<br />

<strong>de</strong><strong>si</strong>gur, un efect duntor direct, dar este mai probabil ca vrile s se<br />

produc în primul rînd cînd creterea temperaturii afecteaz viteza <strong>de</strong> reacie<br />

a proceselor biochimice. Când se <strong>de</strong>term<strong>in</strong> o po<strong>si</strong>bil înclzire local<br />

trebuie luat în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare rcirea pr<strong>in</strong> conductibilitatea termic, convecie,<br />

evaporare i radiaie.<br />

1.4. Efectele po<strong>si</strong>bile ale câmpurilor <strong>de</strong> înalt frecven<br />

Componenta electric a câmpurilor electromagnetice <strong>de</strong> înalt<br />

frecven poate penetra esuturile biologice. Pentru aceste câmpuri se<br />

folosete ca unitate <strong>de</strong> msur, <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> putere. Den<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> putere<br />

maxim admis pentru timp <strong>de</strong> expunere <strong>de</strong> 6 m<strong>in</strong>ute, pentru banda <strong>de</strong><br />

frecvene 2-300 GHz, este <strong>de</strong> 50 W/m 2 (5mW/cm 2 ). De asemenea, trebuie<br />

luat în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare câmpul electromagnetic generat <strong>de</strong> toate sursele existe,<br />

adic <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tatea câmpului electromagnetic cumulat.<br />

La aceast valoare a <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tii <strong>de</strong> putere, pe lâng efectele termice, se<br />

pot produce i efecte electrochimice. În lucrrile <strong>de</strong> specialitate se arat c la<br />

<strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ti crescute ale câmpului, efectele termice cauzeaz perturbri în<br />

<strong>de</strong>zvoltarea celulei, probabil datorit perturbrii s<strong>in</strong>tezei acesteia.<br />

1.5. Efectul câmpurilor electromagnetice asupra<br />

organelor biologice<br />

Efectul câmpurilor electromagnetice asupra organelor biologice este<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tatea i frecvena câmpului. Efectul aceluiai câmp<br />

asupra diferitelor organe poate fi <strong>de</strong><strong>si</strong>gur con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil diferit. Unele organe<br />

sunt mai sen<strong>si</strong>bile <strong>de</strong>cât altele. Unele organe sunt <strong>de</strong> asemenea, d<strong>in</strong> cauza<br />

poziiei lor în organism, mai expuse la aciunea câmpului electromagnetic.<br />

Câmpurile electromagnetice afecteaz funciile <strong>in</strong>imii. Un câmp în<br />

impuls afecteaz frecvena cardiac. Multe efecte ale aciunii câmpului<br />

electromagnetic au fost raportate ca fi<strong>in</strong>d bazate pe perturbri funcionale ale<br />

<strong>si</strong>stemului nervos, manifestate pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mptome ca: dureri <strong>de</strong> cap, astenie,<br />

creterea oboselii, <strong>in</strong>somnie, ameeli. Dei <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> rar, totui pr<strong>in</strong>


gravitatea, irever<strong>si</strong>bilitatea i tend<strong>in</strong>a <strong>de</strong> progre<strong>si</strong>une, cataracta este<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ca leziunea cea mai important provocat <strong>de</strong> câmpurile<br />

electromagnetice <strong>de</strong> înalt frecven. În majoritatea cazurilor, câmpul<br />

electromagnetic <strong>de</strong> frecven înalt este cataractogen în cazul unor <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>ti<br />

foarte mari. Totui gama periculoas este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> vast.<br />

Analiza efectelor probabile, ca urmare a expunerii la microun<strong>de</strong><br />

asupra strii <strong>de</strong> state a personalului care <strong>de</strong>servete radarele (exploatare,<br />

<strong>de</strong>panare, reparare) se face în baza unui control medical complex (cl<strong>in</strong>ic i<br />

<strong>de</strong> laborator) cupr<strong>in</strong>zând un lot <strong>de</strong> 100-200 <strong>de</strong> subieci umani, distribuii în<br />

mai multe loturi b<strong>in</strong>e <strong>de</strong>f<strong>in</strong>ite. Rezultatele ob<strong>in</strong>ute trebuie înregistrate pe<br />

fie <strong>in</strong>dividuale. În <strong>in</strong>terpretarea datelor ob<strong>in</strong>ute trebuie <strong>in</strong>ut seama <strong>de</strong> o<br />

serie <strong>de</strong> factori cauzali obiectivi, ca: vârsta, vechimea în activitate,<br />

antece<strong>de</strong>nte patologice personale, modul <strong>de</strong> via.<br />

2. Msuri i mijloace <strong>de</strong> protecie contra efectelor<br />

câmpurilor electromagnetice<br />

Protecia reprez<strong>in</strong>t etapa f<strong>in</strong>al a tuturor msurilor care se iau pentru<br />

a<strong>si</strong>gurarea securitii personalului i a populaiei care se afl în zona <strong>de</strong><br />

aciune a aparaturii electronice <strong>de</strong> înalt frecven, ultraînalt frecven i<br />

microun<strong>de</strong> <strong>de</strong> mare putere.<br />

În majoritatea cazurilor, pr<strong>in</strong> protecie se îneleg orice msuri<br />

îndreptate spre reducerea la m<strong>in</strong>im po<strong>si</strong>bil a efectelor nocive ale radiaiilor<br />

electromagnetice asupra organismului uman.<br />

În prezent s-au elaborat i însuit multe proce<strong>de</strong>e i mijloace diferite<br />

(amplasarea surselor <strong>de</strong> radiaii, construcii, materiale, etc.) <strong>de</strong>st<strong>in</strong>ate pentru<br />

protecia personalului împotriva radiaiilor electromagnetice. Multe d<strong>in</strong><br />

acestea au fost implementate în practic, altele se afl <strong>de</strong>ocamdat înc în<br />

stadiul <strong>de</strong> elaborare i experimentri.<br />

Cercettorii propun pr<strong>in</strong>cipii diferite <strong>de</strong> cla<strong>si</strong>ficare a msurilor <strong>de</strong><br />

protecie. Toate mijloacele i meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> protecie sunt separate<br />

convenional în trei grupe: organizatorice, tehnico-<strong>in</strong>g<strong>in</strong>ereti i <strong>de</strong> tratament<br />

profilactic. Prima d<strong>in</strong> acestea este orientat spre optimizarea proiectrii<br />

dispunerii reciproce a surselor <strong>de</strong> radiaii i personalului iradiat, precum i<br />

spre organizarea unor asemenea cicluri <strong>de</strong> munc i odihn în care se<br />

reute s se reduc la m<strong>in</strong>imum timpul <strong>de</strong> aflare a personalului sub radiaii<br />

electromagnetice i s se prev<strong>in</strong> ptrun<strong>de</strong>rea lor în zonele periculoase.<br />

Scopul msurilor profilactice <strong>de</strong> tratament este urmrirea rezistenei<br />

organismului la aciunea radiaiilor i tratamentului.


Meto<strong>de</strong>le tehnice i mijloacele utilizate sunt orientate spre reducerea<br />

direct a <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tii câmpului electromagnetic pân la nivelul admis i <strong>de</strong><br />

aceea, se con<strong>si</strong><strong>de</strong>r c sunt i cele <strong>de</strong> baz.<br />

În urma msurtorilor <strong>de</strong> câmp electromagnetic efectuate în teren, cât<br />

i d<strong>in</strong> literatura <strong>de</strong> specialitate, a rezultat c d<strong>in</strong> formele i mijloacele tehnice<br />

cele mai eficiente meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> protecie a personalului, sunt:<br />

- ridicarea antenelor i a diagramei <strong>de</strong> directivitate. Pr<strong>in</strong> aceast<br />

metod caracteristica <strong>de</strong> directivitate este la înimi ce <strong>de</strong>pesc statura unui<br />

om;<br />

- efectuarea msurtorilor i marcarea zonelor periculoase;<br />

- dispunerea radarelor la distane cât mai mari fa <strong>de</strong> cladirile cu<br />

birouri;<br />

- ecranarea aparaturii (emitorilor) d<strong>in</strong> cab<strong>in</strong>ele radarelor;<br />

- este obligatoriu ca la uile emitoarelor s existe<br />

microîntreruptoare care s <strong>de</strong>cupleze emi<strong>si</strong>a în momentul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii<br />

acestor ui.<br />

- ca mijloace <strong>in</strong>dividuale <strong>de</strong> protecie, utilizarea costumelor <strong>de</strong><br />

protecie, care con<strong>in</strong> în estur fire <strong>de</strong> poliamid metalizate, cât i ochelari<br />

<strong>de</strong> protecie cu pelicul metalizat.<br />

În prezent, pe plan mondial, se întrepr<strong>in</strong>d aciuni pentru limitarea<br />

efectelor câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii, d<strong>in</strong>tre care<br />

cele mai importante sunt:<br />

- Normarea <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tii admi<strong>si</strong>bile ale câmpurilor<br />

electromagnetice, pentru activitati <strong>in</strong>dustriale i pentru locu<strong>in</strong>e, în centre<br />

urbane sau rurale. Aceast difereniere este necesar <strong>de</strong>oarece timpul <strong>de</strong><br />

expunere a unei persoane difer într-o activitate <strong>in</strong>dustrial i în spaiul <strong>de</strong><br />

locuit. De exemplu, în SUA este recomandat <strong>de</strong>n<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> putere maxim a<br />

câmpului electromagnetic <strong>de</strong> 10 mW/cm 2 , în domeniul <strong>de</strong> frecvene <strong>de</strong> 10÷<br />

10 5 MHz. În multe ri sunt elaborate tabele, pr<strong>in</strong> care se <strong>de</strong>term<strong>in</strong> valorile<br />

admi<strong>si</strong>bile în funcie <strong>de</strong> timpul <strong>de</strong> expunere.<br />

- Aplicarea <strong>de</strong> msuri <strong>de</strong> protecie în <strong>de</strong>sfurarea unor activiti<br />

cu surse <strong>de</strong> câmpuri electromagnetice.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!