III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...
III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...
III.1. Ce este monitorizarea? - Anti-Corruption Student Network in ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Autori:<br />
Bulgaria – Youth Society for peace and<br />
development of the Balkans<br />
} Sav<strong>in</strong>a Maneva<br />
} Nikol<strong>in</strong>ka Mar<strong>in</strong>ova<br />
} Emiliya Troshanova<br />
Croatia – Monitor Statistica<br />
} Mar<strong>in</strong>a Zrile<br />
} D<strong>in</strong>a Vozab<br />
} Mladen Blagojević<br />
} Ivan Puzek<br />
} Ivan Dujmić<br />
Macedonia – Youth Educational Forum<br />
} Lazar Pop Ivanov<br />
} Petar Dimitrov<br />
} Marija Mircevska<br />
} Ivan Mickovski<br />
} Mart<strong>in</strong> Aleksoski<br />
Moldova – National <strong>Ce</strong>nter for<br />
Transparency and Human Rights<br />
} Camburian Natalia<br />
} Maister Artiom<br />
} Maister Ir<strong>in</strong>a<br />
} Esanu Mircea<br />
} Malaniuc Ecater<strong>in</strong>a<br />
} Neaga Victor<br />
} Lutenco Andrei<br />
} <strong>Ce</strong>ban Natalia<br />
Serbia – Belgrade Open School<br />
} Igor Pucarević<br />
} Dragan Mihajlović<br />
} Strah<strong>in</strong>ja Savić<br />
} Ivana Tomašević<br />
}<br />
N<strong>in</strong>a Trifunović
4<br />
8<br />
14<br />
60<br />
64<br />
SuMAR<br />
I. Despre pachetul practic<br />
II. Despre Reţeaua Studenţească<br />
<strong>Anti</strong>-Corupţie d<strong>in</strong> Sud-Estul Europei<br />
III. Introducere în metodologie<br />
16<br />
17<br />
21<br />
25<br />
34<br />
40<br />
<strong>III.1.</strong> <strong>Ce</strong> <strong>este</strong> <strong>monitorizarea</strong>?<br />
III.2. Cum se realizează o cercetare prelim<strong>in</strong>ară?<br />
III.3. <strong>Ce</strong> <strong>este</strong> o solicitare de acces la <strong>in</strong>formaţii publice?<br />
III.4. Cum se organizează un focus-grup?<br />
III.5. Cum se organizează un <strong>in</strong>terviu?<br />
III.6. Cum se elaborează un chestionar?<br />
IV. Cum se întocmeşte un raport?<br />
V. Descrierea subiectelor<br />
66<br />
87<br />
104<br />
126<br />
139<br />
154<br />
167<br />
V.1. Trişarea<br />
V.2. Vânzarea manualelor<br />
V.3. Mituirea<br />
V.4. Procesul de înmatriculare<br />
V.5. Cazarea în căm<strong>in</strong><br />
V.6. Mobilitatea studenţilor<br />
V.7. Fluxurile f<strong>in</strong>anciare
I. Despre<br />
pachetul<br />
practic
Cartea Trusa de prim autor<br />
pentru învăţământul superior: un<br />
ghid practic pentru cercetările<br />
realizare de către studenţi pe care<br />
o aveţi în faţă <strong>este</strong> un ghid pentru<br />
organizaţiile studenţeşti, ONG-uri,<br />
studenţi activişti şi pentru orice<br />
persoană <strong>in</strong>teresată de problemele<br />
învăţământului superior şi care<br />
caută metode pentru <strong>monitorizarea</strong><br />
acestora.<br />
Acest pachet practic unic <strong>este</strong><br />
publicat ca rezultat al unui lucru<br />
de trei ani asupra elaborării unei<br />
metodologii de monitorizare în<br />
cadrul proiectului numit Reţeaua<br />
Studenţească <strong>Anti</strong>-Corupţie<br />
d<strong>in</strong> Sud-Estul Europei. După<br />
cum se vede clar d<strong>in</strong> denumire,<br />
proiectul a fost implementat de<br />
către organizaţiile studenţeşti şi de<br />
t<strong>in</strong>eret d<strong>in</strong> ţările Europei de Sud-<br />
Est şi anume Bulgaria, Croaţia,<br />
Macedonia, Moldova şi Serbia, care<br />
desfăşoară un lucru de cercetare<br />
asupra diferitor tipuri de corupţie.<br />
De ce am decis să monitorizăm<br />
corupţia în <strong>in</strong>stituţiile de învăţământ<br />
superior?<br />
Nivelul de studii <strong>este</strong> unul d<strong>in</strong>tre<br />
factorii conform cărora o societate<br />
<strong>este</strong> considerată dezvoltată sau în<br />
dezvoltare. De aceea, sistemul de<br />
învăţământ <strong>este</strong> foarte important<br />
pentru progres, iar calitatea poate<br />
asigura un progres şi o dezvoltare<br />
stabilă. Mai mult decât atât, calitatea<br />
învăţământului <strong>este</strong> cea care va<br />
aduce în viitor prosperitate întregii<br />
societăţi. Iată de ce eforturile noastre<br />
sunt orientate spre a determ<strong>in</strong>a cum<br />
6<br />
poate fi crescută aceasta calitate<br />
şi cum pot fi rezolvate problemele<br />
pr<strong>in</strong>cipale.<br />
Problemele cu care se confruntă<br />
universităţile în ţările Europei<br />
de Sud-Est sunt numeroase şi<br />
diverse. Una d<strong>in</strong> problemele majore<br />
conştientizate de către societate<br />
<strong>este</strong> corupţia. Aceasta are multe<br />
faţete şi dimensiuni. Problema de<br />
a da pur şi simplu bani nu mai <strong>este</strong><br />
atât de acută, dar alte forme, aşa<br />
numite „mai moi”, la diferite niveluri<br />
ale învăţământului superior sunt<br />
foarte larg răspândite.<br />
Motivul d<strong>in</strong> care ne-am canalizat<br />
eforturile spre cercetarea corupţiei<br />
în <strong>in</strong>stituţiile de învăţământ<br />
superior (IIS) a fost <strong>in</strong>iţial bazat<br />
pe dor<strong>in</strong>ţa noastră de a înţelege<br />
neglijarea problemei corupţiei<br />
în mediile noastre academice<br />
şi sociale. În calitate de membri<br />
activi ai organizaţiilor de t<strong>in</strong>eret şi<br />
studenţeşti, ne-am confruntat cu<br />
multe dificultăţi datorate ac<strong>este</strong>i<br />
probleme. Pr<strong>in</strong>tre ele se numără<br />
faptul că în mod constant nu există<br />
o conştientizare a tuturor formelor<br />
posibile de corupţie, a problemei<br />
în s<strong>in</strong>e, şi mai presus de toate, a<br />
libertăţii de a vorbi despre problema<br />
corupţiei în mod public. Însă,<br />
problema care totuşi persistă <strong>este</strong><br />
aceea că studenţii cont<strong>in</strong>uă să<br />
privească ac<strong>este</strong> comportamente<br />
coruptive ca fi<strong>in</strong>d „ieşirea uşoară<br />
d<strong>in</strong> situaţie”; un tip predom<strong>in</strong>ant de<br />
conduită care nu îi deranjează.<br />
Noi, membrii Reţelei Studenţeşti<br />
<strong>Anti</strong>-Corupţie, am elaborat şi
desfăşurat cercetări în câte o<br />
anumită <strong>in</strong>stituţie de învăţământ<br />
superior d<strong>in</strong> fiecare ţară pentru<br />
a elabora metodologia specifică<br />
prezentată în această carte.<br />
Obiectivele comune ale proiectului<br />
au fost:<br />
} de a descrie formele, actorii<br />
şi frecvenţa corupţiei în<br />
învăţământul superior;<br />
} de a descrie atitud<strong>in</strong>ile diferitor<br />
actori – studenţi, profesori,<br />
personal adm<strong>in</strong>istrativ – faţă de<br />
corupţie;<br />
} de a elabora un sistem de<br />
<strong>in</strong>strumente de cercetare<br />
a corupţiei în învăţământul<br />
superior, relevante atât pentru<br />
condiţiile specifice d<strong>in</strong> Europa<br />
de Sud-Est, cât şi pentru<br />
învăţământul superior în<br />
întregime;<br />
} de a face nişte concluzii şi a<br />
da nişte explicaţii cu privire la<br />
motivele corupţiei;<br />
} de a sensibiliza cu privire la<br />
diferitele tipuri de corupţie în<br />
învăţământul superior.<br />
Temele pr<strong>in</strong>cipale cu privire la<br />
monitorizare, comune pentru toţi<br />
membrii, au fost:<br />
} Frauda academică: Trişarea,<br />
mituirea şi procesul de<br />
înmatriculare;<br />
7<br />
} Aspectele f<strong>in</strong>anciare: Taxele de<br />
studii şi fluxurile f<strong>in</strong>anciare;<br />
} Serviciul şi practicile<br />
adm<strong>in</strong>istrative: datorită<br />
diferenţelor naţionale în<br />
sistemele de învăţământ<br />
superior, membrii reţelei au<br />
ales pentru monitorizare<br />
subiecte suplimentare în<br />
domeniul serviciului şi practicilor<br />
adm<strong>in</strong>istrative: manuale<br />
(procurarea ca o condiţie pentru<br />
promovarea unui examen),<br />
căm<strong>in</strong>ele studenţeşti (înscrierea,<br />
drepturile şi obligaţiile),<br />
mobilitatea studenţească, orele<br />
particulare şi nepotismul.<br />
Sperăm ca această carte să ajute<br />
mulţi alţi studenţi să desfăşoare<br />
activităţi de cercetare; să înţeleagă<br />
şi să încerce să schimbe status<br />
quo-ul.<br />
Pe parcursul procesului de cercetare<br />
am descoperit că fenomenul<br />
corupţiei <strong>este</strong> unul d<strong>in</strong>tre motivele<br />
pr<strong>in</strong>cipale pentru care studenţii nu<br />
beneficiază de studii de calitate şi îşi<br />
pierd motivaţia, ceea ce le reduce<br />
considerabil şansele de a avea<br />
ulterior un loc bun de muncă.<br />
Dragi prieteni, vă urăm mult noroc şi<br />
succes!
II. Despre<br />
Reţeaua<br />
Studenţească<br />
<strong>Anti</strong>-Corupţie<br />
d<strong>in</strong> Sud-Estul<br />
Europei
Reţeaua Studenţească <strong>Anti</strong>-Corupţie<br />
d<strong>in</strong> Sud-Estul Europei <strong>este</strong> un<br />
proiect <strong>in</strong>ternaţional care cupr<strong>in</strong>de<br />
Societatea de T<strong>in</strong>eret pentru Pace<br />
şi Dezvoltare în Balcani [the Youth<br />
Society for Peace and Development<br />
<strong>in</strong> the Balkans (YSPDB)] d<strong>in</strong><br />
Bulgaria, Monitor Statistica d<strong>in</strong><br />
Croaţia, Forumul de T<strong>in</strong>eret pentru<br />
Educaţie (Youth Educational Forum)<br />
d<strong>in</strong> Macedonia şi <strong>Ce</strong>ntrul Naţional<br />
pentru Transparenţă şi Drepturile<br />
Omului (CNTDO) d<strong>in</strong> Moldova.<br />
Proiectul <strong>in</strong>clude desfăşurarea<br />
activităţii de cercetare a corupţiei<br />
în învăţământul superior, schimb<br />
de metodologii şi constatări între<br />
parteneri, ateliere de lucru şi module<br />
de <strong>in</strong>struire pentru studenţi.<br />
Membrii reţelei sensibilizează şi<br />
<strong>in</strong>formează cu privire la nivelul<br />
corupţiei în învăţământul superior<br />
şi pledează pentru mecanisme<br />
<strong>in</strong>stituţionale de prevenire a<br />
corupţiei pr<strong>in</strong> organizarea meselor<br />
rotunde, confer<strong>in</strong>ţelor de presă şi<br />
modulelor de <strong>in</strong>struire întru abilitarea<br />
studenţilor pentru participarea<br />
la reforme, protecţia drepturilor<br />
studenţilor, lucru în echipă şi<br />
activităţi de lobby.<br />
Proiectul a fost activ începând<br />
cu anul 2003. La ziua de astăzi<br />
a fost desfăşurată o cercetare<br />
comprehensivă asupra corupţiei<br />
la universităţile de stat d<strong>in</strong> Serbia<br />
şi echipa a organizat numeroase<br />
10<br />
programe educaţionale şi ateliere<br />
de lucru la care au participat<br />
p<strong>este</strong> 450 de studenţi d<strong>in</strong> Serbia.<br />
De asemenea, patru generaţii de<br />
studenţi d<strong>in</strong> cadrul Departamentului<br />
pentru Studii Universitare Avansate<br />
al Şcolii deschise de la Belgrad<br />
[Belgrade Open School (BOS)] au<br />
fost <strong>in</strong>cluşi în sondaje şi cercetarea<br />
calitativă a anumitor probleme legate<br />
de corupţie ale învăţământului<br />
superior în numeroase universităţi<br />
în calitate de asistenţi şi cercetători<br />
juniori.<br />
În prima fază a proiectului a fost<br />
desfăşurată o cercetare regională<br />
asupra corupţiei în c<strong>in</strong>ci ţări şi<br />
rezultatele au fost analizate.<br />
În ce-a de-a doua fază a acestui<br />
proiect (în 2005) scopul pr<strong>in</strong>cipal al<br />
membrilor reţelei a fost să <strong>in</strong>formeze<br />
şi să sensibilizeze comunităţile<br />
universităţilor şi publicul în general<br />
în priv<strong>in</strong>ţa nivelului şi tipurilor de<br />
corupţie în universităţi.<br />
<strong>Ce</strong>a de-a treia fază a proiectului<br />
a început în luna februarie anului<br />
2008. În acest ciclu al proiectului,<br />
membrii reţelei s-au concentrat<br />
asupra monitorizării diferitor<br />
procese ale corupţiei în <strong>in</strong>stituţiile de<br />
învăţământ superior d<strong>in</strong> Sud-Estul<br />
Europei.<br />
Scopurile de lung durată ale<br />
membrilor reţelei sunt de dim<strong>in</strong>ua<br />
în regiune nivelul corupţiei la<br />
universităţi şi de a crea un mediu de<br />
învăţământ superior transparent.
Şcoala Deschisă de la Belgrad [Belgrade Open School (BOS)] <strong>este</strong> o<br />
organizaţie educaţională non-profit a societăţii civile. BOS contribuie la<br />
dezvoltarea generală a societăţii pr<strong>in</strong> educaţie şi <strong>in</strong>struire suplimentară<br />
pentru agenţii schimbării sociale, susţ<strong>in</strong>ere profesională <strong>in</strong>stituţiilor,<br />
cercetare şi elaborarea politicilor pentru a construi o societate modernă<br />
bazată pe valori democratice.<br />
<strong>Ce</strong>ntrul pentru Dezvoltarea Educaţiei al BOS (CDE) îmbunătăţeşte<br />
sistemele de educaţie, <strong>in</strong>struire şi angajare în câmpul muncii pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul cercetării şi educaţiei, ţ<strong>in</strong>t<strong>in</strong>d spre a susţ<strong>in</strong>e în Serbia<br />
dezvoltarea socială în întregime.<br />
Forumul de T<strong>in</strong>eret pentru Educaţie [Youth Educational Forum (YEF)].<br />
Istoria şi Organizarea. Asociaţia obştească Forumul de T<strong>in</strong>eret pentru<br />
Educaţie (YEF) <strong>este</strong> o organizaţie neguvernamentală, apolitică, înfi<strong>in</strong>ţată<br />
în luna iunie a anului 1999. Câteva centre în toată ţara funcţionează<br />
ca parte a YEF şi desfăşoară activităţi ale programelor pr<strong>in</strong>cipale ale<br />
YEF: Programul de Educaţie Ne-formală, Programul de <strong>Ce</strong>rcetare<br />
şi Elaborarea Politicilor de către T<strong>in</strong>eri şi Programul pentru Activism<br />
al T<strong>in</strong>eretului. <strong>Ce</strong>ntrul American de Educaţie [American Education<br />
<strong>Ce</strong>nter (AEC)] de asemenea operează sub umbrela YEF. AEC <strong>este</strong><br />
căm<strong>in</strong>ul multor <strong>in</strong>iţiative, evenimente, cursuri de <strong>in</strong>struire etc. de<br />
t<strong>in</strong>eret şi cel d<strong>in</strong> urmă lucrează la promovarea pr<strong>in</strong>cipală a burselor<br />
universitare şi postuniversitare pentru studenţii macedoneni ca să le<br />
ofere oportunitatea de astudia p<strong>este</strong> hotarele ţării. Numărul de membri<br />
al YEF <strong>este</strong> în creştere, cu 400 de membri activi şi cca 60 voluntari<br />
care participă la toate programele în calitate de lectori şi formatori.<br />
Organul suprem în ierarhia organizaţională a YEF <strong>este</strong> Adunarea<br />
Generală, alcătuită d<strong>in</strong> totalitatea membrilor. Consiliul de Guvernare<br />
<strong>este</strong> un organ mixt alcătuit d<strong>in</strong> şapte membri şi <strong>in</strong>clude reprezentanţi ai<br />
programelor pr<strong>in</strong>cipale şi membri externi. Gestionarea activităţilor YEF<br />
<strong>este</strong> coordonată de către Directorul Executiv, Preşed<strong>in</strong>te, Coordonatorii<br />
de Programe şi coordonatorii de proiecte.<br />
Domeniul de activitate. Programele realizate de către YEF sunt<br />
educaţionale şi orientate către t<strong>in</strong>eri.<br />
Misiunea şi scopurile: Misiunea YEF <strong>este</strong> să ofere studenţilor, liceenilor,<br />
profesorilor şi păr<strong>in</strong>ţilor oportunităţi de participare activă şi argumentativă<br />
la discuţiile publice ale problemelor de <strong>in</strong>teres atât <strong>in</strong>dividual cât şi<br />
comunitar. În acest fel, aceştia pot contribui la stabilirea unei societăţi<br />
democratice.<br />
Scopurile YEF: Educaţia t<strong>in</strong>erilor, grupul ţ<strong>in</strong>tă fi<strong>in</strong>d t<strong>in</strong>erii cu vârste<br />
cupr<strong>in</strong>se între 15 şi 15 ani; Promovarea metodelor alternative de<br />
educaţie pentru t<strong>in</strong>eret pr<strong>in</strong> utilizarea în decursul orelor a metodologiei<br />
11
<strong>in</strong>teractive; Promovarea gândirii critice şi a toleranţei pr<strong>in</strong>tre elevii de<br />
la nivelul liceal; Discursul public (retorica), lucrul în echipă, logica,<br />
prezentarea argumentată a poziţiilor, rezolvarea problemelor; <strong>Anti</strong>ciparea<br />
poziţiilor opuse ca având importanţă egală cu a celor personal aprobate;<br />
Deschiderea către idei şi poziţii noi, contrare celor general acceptate.<br />
Monitor Statistica a început la Zagreb în anul 2002 ca <strong>in</strong>iţiativă a<br />
studenţilor implicaţi în Societatea Matematica a Studenţilor [Mathematics<br />
<strong>Student</strong>s’ Society (MASS)]. Scopul proiectului acestora era să exploreze<br />
corupţia în învăţămвntul superior în Croaţia, să analizeze formele<br />
ac<strong>este</strong>ia, frecvenţa şi modalităţile de a o preveni. După perioada <strong>in</strong>iţială<br />
de activităţi ca secţiune a MASS, în anul 2004 la Zagreb Monitor Statistica<br />
a fost creată ca organizaţie a societăţii civile. În 2002 aceasta a fost unul<br />
d<strong>in</strong> membrii fondatori ai Reţelei Studenţeşti <strong>Anti</strong>-Corupţie d<strong>in</strong> Sud-Estul<br />
Europei. De atunci, membrii reţelei au <strong>in</strong>iţiat cu susţ<strong>in</strong>erea Institutului<br />
pentru o Societate Deschisă [Open Society Institute] un proiect ce<br />
tratează întrebările legate de fenomenul corupţiei la nivelul învăţămвntului<br />
superior, acesta derulвndu-se pвnă astăzi.<br />
Societatea de T<strong>in</strong>eret pentru Pace şi Dezvoltare în Balcani [the<br />
Youth Society for Peace and Development <strong>in</strong> the Balkans (YSPDB)]<br />
a fost creată în anul 1998 în Bulgaria ca alianţă ne-formală a liderilor<br />
de ONG-uri. La mijlocul anului 2001 aceasta a fost înregistrată oficial<br />
ca organizaţie neguvernamentală conform legislaţiei bulgare. Membrii<br />
ac<strong>este</strong>ia sunt studenţi, t<strong>in</strong>eri şi cetăţeni care lucrează la:<br />
} Consolidarea stabilităţii în Balcani şi Sud-Estul Europei<br />
} Încurajarea şi promovarea proceselor creative în artă şi şti<strong>in</strong>ţă;<br />
} Încurajarea şi promovarea Patrimoniului Cultural Bulgar;<br />
} Crearea a noi practici pentru dezvoltare durabilă;<br />
} Stabilirea de noi modele în domeniul învăţămвntului secundar,<br />
superior şi în educaţia civilă;<br />
} Îmbunătăţirea dialogului <strong>in</strong>tercultural şi depăşirea diferenţelor etnice;<br />
} Respectarea drepturilor omului;<br />
} Îmbunătăţirea dialogului d<strong>in</strong>tre ONG-uri şi autorităţile locale şi<br />
centrale;<br />
De la începutul lui 2003, Societatea e parte a reţelei de <strong>in</strong>formare<br />
Eurodesk, avвnd oportunitatea de a face schimb de <strong>in</strong>formaţie cu ONGurile<br />
europene. În Bulgaria, Societatea <strong>este</strong> parteneră a unor centre de<br />
<strong>in</strong>formare, cluburi de t<strong>in</strong>eret şi civile şi ONG-uri care lucrează pe întreg<br />
teritoriul ţării. Începвnd cu 2003, YSPDB <strong>este</strong> membru asociat al Biroului<br />
European pentru Reclamaţie Conşti<strong>in</strong>cioasă [European Bureau for<br />
12
Conscientious Objection (EBCO)] şi reprezentantă a aceluiaşi birou în<br />
Bulgaria. Un reprezentant al organizaţiei – Vesel<strong>in</strong> Iliev – <strong>este</strong> membru<br />
al Consiliului EBCO şi reprezentantul acestuia la Forumul European de<br />
T<strong>in</strong>eret.<br />
YSPBD <strong>este</strong> membră şi co-fondatoare a Reţelei Studenţeşti <strong>Anti</strong>-<br />
Corupţie d<strong>in</strong> Sud-Estul Europei [<strong>Anti</strong>-corruption student network<br />
(ACSN) <strong>in</strong> the South-East Europe]. ACSN <strong>in</strong>clude organizaţii studenţeşti<br />
d<strong>in</strong> Albania, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova şi Serbia.<br />
<strong>Ce</strong>ntrul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului (CNTDO)<br />
<strong>este</strong> membru fondator al Alianţei <strong>Anti</strong>corupţie d<strong>in</strong> Republica Moldova.<br />
Activităţile CNTDO sunt în pr<strong>in</strong>cipal orientate spre sensibilizarea<br />
studenţilor şi t<strong>in</strong>eretului cu privire la riscurile şi consec<strong>in</strong>ţele asociate cu<br />
fenomenul în cauză, dar de asemenea şi a factorilor de luare a deciziilor<br />
asupra problemelor corupţiei şi fraudelor, transparenţei şi accesului la<br />
<strong>in</strong>formaţie. Beneficiarii direcţi ai programelor noastre sunt preponderent<br />
organizaţiile studenţeşti şi de t<strong>in</strong>eret, comunitatea academică în general<br />
şi autorităţile responsabile de elaborarea politicilor în domeniul educaţiei.<br />
Pr<strong>in</strong> urmare, scopul pr<strong>in</strong>cipal al organizaţiei <strong>este</strong> să cont<strong>in</strong>uie dezvoltarea<br />
în această direcţie pr<strong>in</strong> lărgirea mandatului acţiunilor sale şi oferirea unei<br />
asistenţe mai ample beneficiarilor săi. La momentul actual, lucrul centrului<br />
<strong>este</strong> concentrat asupra monitorizării corupţiei şi altor forme de fraudă<br />
academică, asupra elaborării recomandărilor şi politicilor pentru factorii de<br />
decizie în domeniul t<strong>in</strong>eretului şi educaţiei, cвt şi asupra oferirii asistenţei<br />
studenţilor şi t<strong>in</strong>erilor în vederea protecţiei drepturilor şi libertăţilor lor de<br />
impactului corupţiei.<br />
13
III. Introducere<br />
în metodologie
<strong>III.1.</strong> <strong>Ce</strong> <strong>este</strong><br />
<strong>monitorizarea</strong>?<br />
Monitorizarea <strong>este</strong> observarea<br />
sistematică şi cont<strong>in</strong>uă a<br />
evenimentelor ce au loc de fapt<br />
şi compararea lor cu situaţia<br />
planificată pentru a verifica dacă<br />
performanţa corespunde aşteptărilor.<br />
Procesul de monitorizare presupune<br />
colectarea de <strong>in</strong>formaţie care<br />
poate fi utilizată pentru a măsura<br />
fenomenul şi identifica tend<strong>in</strong>ţele.<br />
Indicatorii de monitorizare sunt<br />
componente esenţiale ale sistemului<br />
de monitorizare. Aceştia asigură<br />
sistemului o bază care poate fi<br />
utilizată pentru a evalua situaţia şi a<br />
o compara cu sarc<strong>in</strong>ile propuse.<br />
Monitorizarea corupţiei se referă<br />
la măsurările regulate (de ex.:<br />
anual) ale nivelurilor corupţiei şi a<br />
percepţiilor cu privire la modelele<br />
de comportament coruptiv. Funcţia<br />
de bază a monitorizării <strong>este</strong> de<br />
a evalua eficacitatea eforturilor<br />
autorităţilor publice de a reduce<br />
corupţia, de a evalua eficacitatea<br />
<strong>in</strong>stituţiilor anticorupţie şi de a<br />
urmări schimbarea în <strong>in</strong>tensitate şi<br />
manifestările specifice ale acestui<br />
fenomen. Monitorizarea mai serveşte<br />
şi în calitate de „câ<strong>in</strong>e de pază”<br />
pentru procesu politicilor publice<br />
şi ca metodă de a provoca discuţii<br />
publice. De aceea, <strong>monitorizarea</strong> nu<br />
<strong>este</strong> doar un <strong>in</strong>strument de cercetare<br />
ce măsoară răspândirea şi d<strong>in</strong>amica<br />
fenomenului corupţiei, ci are şi<br />
16<br />
un puternic potenţial anticorupţie.<br />
Procesul de monitorizare cupr<strong>in</strong>de<br />
două elemente majore: măsurarea şi<br />
verificarea progresului.<br />
Măsurarea <strong>este</strong> procesul de<br />
estimare a magnitud<strong>in</strong>ii, naturii,<br />
impactului şi costurilor corupţiei.<br />
Măsurarea corupţiei poate fi<br />
realizată în diverse moduri şi<br />
utilizând diferite surse de date:<br />
de exemplu, pr<strong>in</strong> efectuarea auditurilor<br />
unor proiecte specifice, sau<br />
pr<strong>in</strong> urmărirea caracteristicilor<br />
<strong>in</strong>stituţionale ale ţărilor. Dar cea<br />
mai utilizată metodă de măsurare<br />
a corupţiei <strong>este</strong> colectarea op<strong>in</strong>iilor<br />
<strong>in</strong>formate ale actorilor relevanţi<br />
sau, cu alte cuv<strong>in</strong>te, desfăşurarea<br />
cercetărilor. Există două tipuri de<br />
măsurare a corupţiei pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
sondajelor. Primul <strong>este</strong><br />
măsurarea în baza experienţei,<br />
acesta înregistrează nivelul de<br />
<strong>in</strong>cidenţă a cazurilor de corupţie în<br />
rândurile populaţiei unei anumite<br />
ţări. <strong>Ce</strong>l de-al doilea <strong>este</strong> măsurarea<br />
în baza percepţiei, acesta apreciază<br />
percepţiile cu privire la nive<br />
lul corupţiei. O cercetare poate<br />
doar evalua magnitud<strong>in</strong>ea şi<br />
caracteristicile corupţiei pentru<br />
oricare perioadă anumită de timp<br />
(pe durata desfăşurării cercetării).<br />
Pentru a servi drept <strong>in</strong>strument de<br />
monitorizare, măsurarea corupţiei<br />
trebuie efectuată cu regularitate,<br />
utilizând aceeaşi metodologie şi<br />
aceiaşi <strong>in</strong>dicatori.<br />
Este clar că dacă se presupune<br />
că măsurarea corupţiei trebuie să<br />
pună la dispoziţie o comparaţie<br />
validă de la o perioadă la alta, atunci
întrebările şi eşantionul ar trebui<br />
alese cu multă grijă pentru că vor<br />
trebui repetate de fiecare dată. <strong>Ce</strong>a<br />
mai mare parte a întrebărilor ar trebui<br />
să rămână neschimbată de la un<br />
sondaj la altul, dar câteva întrebări<br />
pot fi de actualitate şi variabile an<br />
de an. Utilizarea unei metodologii<br />
similare în mai multe ţări ar putea<br />
pune la dispoziţie comparaţii la nivel<br />
<strong>in</strong>ternaţional foarte valoroase şi ar<br />
permite o evaluare comparativă a<br />
eficacităţii diferitor strategii naţionale<br />
anticorupţie.<br />
Verificarea progresului <strong>este</strong> un<br />
element esenţial al monitorizării şi<br />
implică o comparare a rezultatelor<br />
măsurărilor la diferite perioade<br />
de timp. Comparând <strong>in</strong>formaţia<br />
cu privire la scale şi tend<strong>in</strong>ţe în<br />
fenomenul corupţiei, putem verifica<br />
dacă măsurile anticorupţie sunt<br />
eficiente şi îşi at<strong>in</strong>g obiectivele<br />
Ghidul Practic <strong>in</strong>clude o scurtă<br />
descriere a diferitor metode<br />
empirice de monitorizare a corupţiei.<br />
Metodologia utilizată pentru<br />
monitorizare co<strong>in</strong>cide cu metodologia<br />
cercetărilor sociologice. Totuşi,<br />
ac<strong>este</strong> <strong>in</strong>strumente au fost elaborate<br />
mai mult ca unelte de monitorizare,<br />
decât de cercetare, deoarece că<br />
scopul acestor <strong>in</strong>strumente care<br />
au fost gândite <strong>este</strong> de a colecta<br />
sistematic date despre corupţie şi de<br />
a ilustra tend<strong>in</strong>ţele în evoluţia acestul<br />
fenomen. De asemenea, utilizarea<br />
aceloraşi metode şi <strong>in</strong>strumente de<br />
cercetare va permite comparaţii la<br />
nivel <strong>in</strong>ternaţional şi evaluări ale<br />
răspândirii şi d<strong>in</strong>amicii corupţiei în<br />
ţările Europei de Sud-Est.<br />
17<br />
III.2. Cum<br />
se realizează<br />
o cercetare<br />
prelim<strong>in</strong>ară?<br />
Îna<strong>in</strong>te de a desfăşura cercetarea<br />
în s<strong>in</strong>e, există câţiva paşi importanţi<br />
care trebuie făcuţi în prealabil.<br />
În primul rând, trebuiesc asigurate<br />
precondiţiile materiale şi sociale<br />
pentru cercetare, trebuie scrisă<br />
explicată şi argumentată o idee de<br />
proiect şi apoi trimisă <strong>in</strong>stituţiilor<br />
responsabile de aprobarea f<strong>in</strong>anţării<br />
proiectului. Apoi, e recomandabil să<br />
se facă un plan detaliat al tuturor<br />
acţiunilor care trebuie făcute pe<br />
parcursul cercetării.<br />
<strong>Ce</strong>rcetarea prelim<strong>in</strong>ară <strong>este</strong> o etapă<br />
importantă în care cercetătorul<br />
trebuie să def<strong>in</strong>ească problema de<br />
cercetare, să analizeze literatura,<br />
să determ<strong>in</strong>e scopurile cercetării,<br />
să lanseze o ipoteză, să identifice<br />
variabilele şi să facă proiectul de<br />
cercetare.<br />
1. Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
de cercetare<br />
Orice cercetător ar trebui să aibă<br />
numite criterii de care să se conducă<br />
atunci când alege problema de<br />
cercetare. Problema aleasă trebuie<br />
să fie caracterizată de probabilitatea<br />
mai mare a unei rezolvări cu<br />
succes şi trebuie să corespundă
expertizei cercetătorului. Pentru a<br />
obţ<strong>in</strong>e rezultate utile, problema de<br />
cercetare nu trebuie def<strong>in</strong>ită prea<br />
larg sau prea îngust. O cercetare nu<br />
are rost dacă nu aduce ceva nou,<br />
de aceea cercetătorul ar trebui să<br />
aleagă o problemă care nu a mai<br />
fost cercetată anterior, sau ar trebui<br />
să repete sau să ext<strong>in</strong>dă o cercetare<br />
existentă în cazul în care acest lucru<br />
va produce noi constatări. Procesul<br />
de cercetare consumă mult timp şi<br />
necesită o mulţime de resurse, deci<br />
ac<strong>este</strong> eforturi nu ar trebui irosite<br />
pe o problemă neimportantă sau<br />
depăşită cu puţ<strong>in</strong>e aplicaţii practice.<br />
Problema de cercetare trebuie<br />
formulată clar şi exact şi trebuie să<br />
conţ<strong>in</strong>ă o întrebare care def<strong>in</strong>eşte<br />
ce se <strong>in</strong>tenţionează să se constate.<br />
Formularea problemei determ<strong>in</strong>ă<br />
ext<strong>in</strong>derea spaţială, temporală şi sub<br />
aspectul populaţiei a problemei de<br />
cercetare.<br />
2. Analiza literaturii şi termenilor<br />
După ce <strong>este</strong> colectată literatură<br />
respectivă, cercetătorul trebuie<br />
să verifice dacă şi în ce măsură<br />
problema <strong>este</strong> deja cercetată. Dacă<br />
nu <strong>este</strong>, sau nu e cercetată suficient,<br />
o nouă cercetare ar trebui să se<br />
concentreze pe aspectele care sunt<br />
mai puţ<strong>in</strong> sau slab cercetate şi acest<br />
lucru trebuie de asemenea reflectat<br />
în formularea problemei.<br />
Abordările teoretice şi datele<br />
d<strong>in</strong> literatură ajută la stabilirea şi<br />
elaborarea ipotezelor, la alegerea<br />
şi aplicarea metodelor de colectare<br />
a datelor, la crearea proiectului de<br />
cercetare etc.<br />
18<br />
Analiza literaturii serveşte la<br />
colectarea termenilor cheie,<br />
a def<strong>in</strong>iţiilor lor, la analiza<br />
term<strong>in</strong>ologiei. După ce sunt<br />
colectate o serie de def<strong>in</strong>iţii,<br />
cercetătorul va extrage sensul<br />
comun al majorităţii def<strong>in</strong>iţiilor<br />
şi, în baza acestuia, va stabili o<br />
def<strong>in</strong>iţie exactă şi aplicabilă care<br />
va corespunde necesităţilor de<br />
cercetare. Acest lucru e important<br />
pentru a sigura o anumită claritate<br />
atunci când în cercetare se<br />
utilizează anumiţi termeni. De<br />
exemplu, dacă se efectuează<br />
o cercetare asupra mituirii în<br />
învăţământul superior, ar trebui de<br />
determ<strong>in</strong>at ce anume implică acest<br />
lucru şi cât <strong>este</strong> de larg sensul<br />
care va fi utilizat în cercetare a<br />
acestui termen (de ex.: accentul<br />
va fi pe mita în formă bănească,<br />
sau schimbul de favoruri va fi<br />
de asemenea <strong>in</strong>clus în def<strong>in</strong>iţia<br />
termenului). Termenii cheie ar<br />
trebui def<strong>in</strong>iţi exact şi utilizaţi<br />
corespunzător ac<strong>este</strong>i def<strong>in</strong>iţii.<br />
3. Determ<strong>in</strong>area scopurilor<br />
cercetării<br />
Pentru a stabili scopul cercetării e<br />
necesar de identificat clar pentru ce<br />
anume <strong>este</strong> proiectată cercetarea,<br />
sau ce anume dorim să ştim la<br />
sfârşitul ac<strong>este</strong>ia. Scopul cercetării<br />
<strong>este</strong> un rezultat general care<br />
urmează a fi at<strong>in</strong>s în urma cercetării.<br />
Îna<strong>in</strong>te de a determ<strong>in</strong>a scopul<br />
cercetării, cercetătorul ar trebui să<br />
ştie c<strong>in</strong>e sunt cei mai importanţi<br />
beneficiari ai cercetării şi care sunt<br />
posibilele utilizări şi beneficii ale<br />
ac<strong>este</strong>ia.
4. Lansarea ipotezelor<br />
Ipoteza oferă un posibil răspuns<br />
la întrebarea care <strong>este</strong> testată pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul cercetării. Aceasta<br />
<strong>este</strong> exprimată în forma unei<br />
legături clar formulate d<strong>in</strong>tre<br />
variabila <strong>in</strong>dependentă („cauză”)<br />
şi cea dependentă („efect”). Într-o<br />
cercetare, ipoteza serveşte pentru<br />
orientare, cu ajutorul ei cercetătorul<br />
ştie ce fapte să colecteze şi cum să<br />
le raporteze unul la celălalt.<br />
O ipoteză bună <strong>este</strong> validă (se<br />
referă la problema de cercetare),<br />
<strong>este</strong> clar formulată şi cu term<strong>in</strong>ologie<br />
clară şi corespunzătoare, <strong>este</strong><br />
posibil de testat, e concretă (o<br />
ipoteză largă ar trebui divizată în<br />
câteva mai concrete) şi are legătură<br />
cu teoria.<br />
5. Identificarea, clasificarea<br />
şi organizarea variabilelor<br />
Variabilele sunt nişte mărimi utilizate<br />
în ipoteze, asupra cărora într-o<br />
cercetare încearcă a se face o<br />
prezicere. Pentru a valida această<br />
prezicere, variabilele sunt descrise şi<br />
măsurate în cercetare.<br />
Variabila dependentă <strong>este</strong>, de fapt,<br />
în centrul atenţiei unei cercetări<br />
şi <strong>este</strong> raportată la o variabilă<br />
<strong>in</strong>dependentă care o descrie,<br />
clasifică sau explică. <strong>Ce</strong>rcetătorul<br />
alege care variabile dependente şi<br />
<strong>in</strong>dependente le va pune în raport<br />
una faţă de alta, dar rezultatele<br />
cercetării sunt cele care determ<strong>in</strong>ă<br />
dacă şi în ce măsură ac<strong>este</strong><br />
variabile sunt corelate.<br />
Variabilele pot fi calitative şi<br />
cantitative. Variabilele calitative<br />
19<br />
nu au <strong>in</strong>tensitate, şi constau d<strong>in</strong><br />
categorii (de ex.: gen, apartenenţă<br />
etnică, afiliere). Variabilele<br />
cantitative au <strong>in</strong>tensitate şi pot fi<br />
măsurate numeric (de ex.: înălţime,<br />
greutate, temperatură).<br />
Dacă se doreşte descrierea<br />
empirică a unor variabile generale<br />
sau abstracte, ac<strong>este</strong>a ar trebui<br />
organizate într-un număr mai<br />
mare de <strong>in</strong>dicatori măsurabili.<br />
De exemplu, pentru a măsura<br />
motivaţia studenţilor, variabilele<br />
trebuie organizate în <strong>in</strong>dicatori<br />
cum ar fi timpul petrecut învăţând,<br />
participarea la activităţi extracuriculare<br />
sau prezenţa la ore.<br />
Indicatorii trebuie aleşi respectând<br />
anumite criterii: să fie valizi (să<br />
aibă legătură cu variabila), obiectivi<br />
(rezultatele dep<strong>in</strong>d de obiectul<br />
măsurării şi nu de cercetător), de<br />
încredere (un <strong>in</strong>dicator <strong>este</strong> de<br />
încredere atunci când la utilizarea<br />
repetată pentru măsurarea aceleiaşi<br />
caracteristici va da rezultate similare<br />
la fiecare măsurare), echivoc şi clar,<br />
exact şi reprezentativ.<br />
6. Conceptul proiectului<br />
de cercetare<br />
La crearea proiectului de cercetare<br />
se decide care metodă de cercetare<br />
e mai b<strong>in</strong>e să fie utilizată pentru a<br />
colecta date în cercetare, care <strong>este</strong><br />
populaţia ce ne <strong>in</strong>teresează, ce fel<br />
de eşantionare vom folosi, şi unde,<br />
când şi în ce condiţii vom efectua<br />
cercetarea.<br />
Există diverse metode cantitative şi<br />
calitative care pot fi utilizate într-o<br />
cercetare, pr<strong>in</strong>tre ac<strong>este</strong>a se numără<br />
sondajele în bază de chestionar,
experimentele, focus-grupurile,<br />
<strong>in</strong>terviurile, studiile de caz, analiza<br />
conţ<strong>in</strong>utului etc. Acest Ghid se<br />
concentrează asupra sondajelor<br />
în bază de chestionar, focusgrupurilor,<br />
<strong>in</strong>terviurilor şi solicitărilor<br />
de <strong>in</strong>formaţie publică. Ac<strong>este</strong><br />
metode vor fi explicate în capitolele<br />
următoare.<br />
Există diverse metode cantitative şi<br />
calitative care pot fi utilizate într-o<br />
cercetare în scopul obţ<strong>in</strong>erii datelor<br />
necesare pentru demonstrarea<br />
ipotezei sau pentru a descrie<br />
populaţia sau fenomenul cu care vă<br />
confruntaţi. <strong>Ce</strong>a mai bună metodă<br />
<strong>este</strong> aleasă în dependenţă de scopul<br />
cercetării, tipul ac<strong>este</strong>ia şi resursele<br />
disponibile.<br />
Metodele cantitative măsoară şi<br />
numără obiectul cercetării şi adesea<br />
se bazează pe analiza statistică.<br />
Sondajele în bază de chestionar,<br />
t<strong>este</strong>le sau experimentele sunt<br />
unele d<strong>in</strong>tre metodele cantitative.<br />
Metodele cantitative sunt adesea<br />
văzute ca mai „şti<strong>in</strong>ţifice” d<strong>in</strong> cauza<br />
ca ac<strong>este</strong>a implică cifre şi fi<strong>in</strong>dcă<br />
datele colectate pot fi analizate<br />
pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediului programelor de<br />
calculator specializate. Pe de altă<br />
parte, metodele cantitative pot oferi<br />
<strong>in</strong>terpretări mai profunde şi pot fi<br />
avea mai mult succes în descrierea<br />
semnificaţiei unui anumit fenomen.<br />
Metodele calitative de cercetare<br />
<strong>in</strong>clud focus-grupurile, <strong>in</strong>terviurile,<br />
studiile de caz, metodele etnografice<br />
de cercetare, cercetarea arhivelor.<br />
Unele metode, cum ar fi analiza<br />
conţ<strong>in</strong>utului, pot fi atât cantitative,<br />
cât şi calitative.<br />
20<br />
Acest Ghid îşi concentrează<br />
atenţia asupra metodelor utilizate<br />
pe parcursul proiectului reţelei<br />
studenţeşti anticorupţie – sondajele<br />
în bază de chestionar, focusgrupurile,<br />
<strong>in</strong>terviurile şi solicitările<br />
de <strong>in</strong>formaţii publice. Ac<strong>este</strong>a<br />
sunt şi calitative, şi cantitative,<br />
comb<strong>in</strong>ate pentru a căpăta o<br />
imag<strong>in</strong>e mai largă a realităţii. De<br />
exemplu, un sondaj în bază de<br />
chestionar desfăşurat pentru a<br />
descoperi numărul metodelor de<br />
trişare folosite de către studenţi sau<br />
a cazurilor de mituire, împreună<br />
cu focus-grupurile pot dezvălui<br />
felul în care studenţii <strong>in</strong>terpretează<br />
trişarea sau mituirea. Pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul solicitării de <strong>in</strong>formaţii<br />
publice am căpătat documente<br />
importante pe care le-am utilizat<br />
la analiza fluxurilor f<strong>in</strong>anciare la<br />
facultăţi. Interviurile cu personalul<br />
academic şi adm<strong>in</strong>istrativ ne-au<br />
dat posibilitatea de a vedea d<strong>in</strong>colo<br />
de rapoartele f<strong>in</strong>anciare şi de a<br />
descoperi politicile d<strong>in</strong> spatele<br />
acestora sau atitud<strong>in</strong>ile diferitor<br />
grupuri faţă de acest subiect.<br />
Ac<strong>este</strong> metode vor fi explicate<br />
în cont<strong>in</strong>uare în capitolele ce<br />
urmează.<br />
Surse bibliografice:<br />
1. Vujević, M. (2002.), Uvođenje<br />
u znanstveni rad: u području<br />
društvenih znanosti (Introducere în<br />
Lucrul Şti<strong>in</strong>ţific în Domeniul Şti<strong>in</strong>ţelor<br />
Sociale), Zagreb.
III.3. <strong>Ce</strong> <strong>este</strong> o<br />
solicitare de<br />
acces la <strong>in</strong>formaţii<br />
publice?<br />
I) Aspecte generale<br />
Legea cu privire la Accesul Liber<br />
la Informaţia cu Caracter Public<br />
permite atât persoanelor fizice şi<br />
physical entities (iarăşi „persoană<br />
fizică”) (în ţările în care această<br />
lege a fost adoptată) să solicite<br />
<strong>in</strong>stituţiei deţ<strong>in</strong>ătoare orice <strong>in</strong>formaţie<br />
considerată de importanţă publică.<br />
Informaţia publică <strong>este</strong> def<strong>in</strong>ită<br />
ca: <strong>in</strong>formaţia deţ<strong>in</strong>ută de către<br />
o autoritate publică, fi<strong>in</strong>d creată<br />
în timpul lucrului, sau care <strong>este</strong><br />
relevantă la activitatea ac<strong>este</strong>i<br />
autorităţi publice, se conţ<strong>in</strong>e întrun<br />
document şi are legătură cu<br />
autoritatea publică respectivă (pot<br />
exista variaţii în dependenţă de<br />
formularea d<strong>in</strong> lege).<br />
Instituţia deţ<strong>in</strong>ătoare a <strong>in</strong>formaţiei<br />
<strong>este</strong> obligată pr<strong>in</strong> lege să ofere întrun<br />
anumit termen de timp această<br />
<strong>in</strong>formaţie celor care o solicită.<br />
Dacă <strong>in</strong>stituţia nu oferă <strong>in</strong>formaţia<br />
solicitată, sunt activate mecanisme<br />
legale adiţionale care fac posibilă<br />
obţ<strong>in</strong>erea <strong>in</strong>formaţiei respective.<br />
Având în vedere faptul că<br />
universităţile, facultăţile, M<strong>in</strong>isterul<br />
Educaţiei, comisiile de anchetă etc.<br />
21<br />
sunt considerate deţ<strong>in</strong>ătoare de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice, acest <strong>in</strong>strument<br />
<strong>este</strong> de o importanţă majoră în<br />
cercetarea corupţiei în procesul de<br />
învăţământ superior. Spre deosebire<br />
de alte <strong>in</strong>strumente utilizate pentru<br />
măsurarea corupţiei, solicitarea de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice oferă date concrete<br />
în schimbul celor bazate pe percepţie.<br />
Legislaţia cu privire la accesul<br />
la <strong>in</strong>formaţii publice a fost<br />
implementată în p<strong>este</strong> 85 ţări<br />
d<strong>in</strong> întreaga lume, acesta fi<strong>in</strong>d<br />
considerat un drept de bază al<br />
omului. Deşi anumite segmente<br />
ale legislaţiei pot varia de la o<br />
ţară la alta, aplicarea ac<strong>este</strong>ia în<br />
<strong>monitorizarea</strong> corupţiei în procesul<br />
de învăţământ superior rămâne<br />
la fel. Ea oferă cercetătorilor<br />
discernământul asupra <strong>in</strong>formaţiei<br />
deţ<strong>in</strong>ute de către <strong>in</strong>stituţiile de<br />
învăţământ superior relevante şi<br />
dreptul de a urmări şi a obţ<strong>in</strong>e legal<br />
această <strong>in</strong>formaţie.<br />
II) Cum se face?<br />
1. Prima etapă a procesului –<br />
Analiza Legislaţiei cu Privire la<br />
Accesul la Informaţii Publice<br />
Primul pas spre o aplicare cu succes<br />
a legii <strong>este</strong> de a citi şi înţelege legea<br />
în s<strong>in</strong>e. Familiarizarea cu specificul<br />
legii d<strong>in</strong> ţara dvs. <strong>este</strong> decisivă pentru<br />
aplicarea ei adecvată. Puteţi utiliza<br />
următoarele puncte pentru a identifica<br />
rapid detaliile documentului cu privire<br />
la accesul la <strong>in</strong>formaţii publice:<br />
} <strong>Ce</strong> <strong>in</strong>stituţii pot fi considerate<br />
deţ<strong>in</strong>ătoare de <strong>in</strong>formaţii<br />
publice?
} Care sunt obligaţiile<br />
deţ<strong>in</strong>ătorului? În baza<br />
prevederilor d<strong>in</strong> legislaţia cu<br />
privire la accesul la <strong>in</strong>formaţii<br />
publice.<br />
} <strong>Ce</strong> tip de <strong>in</strong>formaţii pot fi<br />
solicitate?<br />
} Care <strong>este</strong> procedura pentru<br />
exercitarea dreptului de acces la<br />
<strong>in</strong>formaţii publice?<br />
} Care sunt costurile<br />
adm<strong>in</strong>istrative asociate cu<br />
obţ<strong>in</strong>erea <strong>in</strong>formaţiei?<br />
} Există o <strong>in</strong>stituţie autorizată<br />
pentru protecţia dreptului la<br />
accesul la <strong>in</strong>formaţii publice?<br />
} Există anumite prevederi<br />
penale?<br />
2. A doua etapă a procesului –<br />
Procedura de exercitare<br />
a dreptului la accesul la<br />
<strong>in</strong>formaţii publice<br />
a. Formularea întrebărilor<br />
concrete<br />
Este extrem de important ca<br />
întrebările formulate să fie concrete<br />
şi clare.<br />
După ce a fost analizată legislaţia cu<br />
privire la accesul la <strong>in</strong>formaţii publice,<br />
următorul pas <strong>este</strong> exam<strong>in</strong>area<br />
cadrului legal în legătură cu subiectul<br />
cercetat (prevederile legii care se<br />
referă la anticorupţie, legea cu privire<br />
la învăţământul superior, Legea<br />
cu privire la standardele studenţeşti),<br />
cât şi altă literatură (de ex.: Declaraţia<br />
de la Bologna), exemple comparative<br />
şi date statistice. Acest lucru<br />
vă va da posibilitatea să formulaţi<br />
întrebări exacte, să obţ<strong>in</strong>eţi răspunsurile<br />
dorite şi să elim<strong>in</strong>aţi posibili-<br />
22<br />
tatea de a primi răspunsuri vagi sau<br />
nerelevante. Adesea <strong>in</strong>stituţiile vor<br />
încerca să evite răspunsul, iar o întrebare<br />
formelată exact va m<strong>in</strong>imiza<br />
riscul ca acest lucru să aibă loc.<br />
b. Formularul de acces<br />
la <strong>in</strong>formaţii publice<br />
În multe ţări, pentru a simplifica procesul<br />
de acces la <strong>in</strong>formaţii publice,<br />
legea prevede un anumit formular.<br />
Acesta poate fi găsit la organul autorizat<br />
să implementeze legea (Comisie,<br />
M<strong>in</strong>isterul Justiţiei etc.). Dacă legea<br />
nu prevede un formular specific,<br />
atunci solicitarea poate fi adresata<br />
oral sau sub forma unei scrisori.<br />
c. Expedierea întrebărilor<br />
Când se realizează o cercetare amplă,<br />
se recomandă ca solicitările să<br />
fie trimise pe etape pentru a s<strong>in</strong>croniza<br />
termenele limită şi pentru a da<br />
posibilitatea unei urmăriri mai uşoare.<br />
Este foarte important de a obţ<strong>in</strong>e<br />
dovada trimiterii întrebării şi data expedierii.<br />
Ac<strong>este</strong>a se utilizează la completarea<br />
unei reclamaţii atunci când<br />
<strong>in</strong>stituţia către care s-a adresat solicitarea<br />
nu a oferit <strong>in</strong>formaţia cerută.<br />
Solicitărie pot fi expediate pr<strong>in</strong> poştă<br />
(preferabil pr<strong>in</strong> scrisoare înregistrată),<br />
depuse personal la sediul <strong>in</strong>stituţiei<br />
(caz în care trebuie solicitat numărul<br />
de înregistrare atribuit şi dovada primirii),<br />
pr<strong>in</strong> poşta electronică sau oral.<br />
Pentru beneficiul cercetării, <strong>este</strong> de<br />
dorit ca în solicitare să se specifice<br />
că răspunsul trebuie dat în formă<br />
scrisă (pr<strong>in</strong> poştă electronică sau<br />
livrat pr<strong>in</strong> serviciu poştal obişnuit).<br />
Răspunsurile orale sunt mai dificil de<br />
analizat şi publicat şi ar trebui evitate<br />
atunci când acest lucru <strong>este</strong> posibil.
d. Planul de acţiune<br />
Planul de acţiune <strong>este</strong> o bază de<br />
date a tuturor solicitărilor trimise, a<br />
dest<strong>in</strong>atarilor lor, a datei expedierii<br />
şi datei când ar trebui să parv<strong>in</strong>ă<br />
Exemplu de plan de acţiune:<br />
Data când<br />
trebuie să<br />
parv<strong>in</strong>ă<br />
răspunsul<br />
Data expedierii<br />
Nume, date de contact<br />
ale persoanei oficiale<br />
de la <strong>in</strong>stituţia deţ<strong>in</strong>ătoare<br />
a <strong>in</strong>formaţiei<br />
Întrebarea Adresa<br />
deţ<strong>in</strong>ătorului<strong>in</strong>formaţiei<br />
Deţ<strong>in</strong>ătorul<strong>in</strong>formaţiei<br />
9.15.2010 5.10.2010<br />
Decanat 1.5. Vă rugăm să ne expediaţi o listă a<br />
studenţilor care au participat la oricare<br />
programe de mobilitate ale universităţii<br />
pe parcursul ultimilor c<strong>in</strong>ci ani.<br />
9.15.2010 15.10.2010<br />
2.2. Oferă M<strong>in</strong>isterul Educaţiei resurse<br />
în scopul mobilităţii studenţilor?<br />
Dacă da, vă rugăm să ne expediaţi o<br />
prezentare generală a acestor resurse<br />
pentru ultimii c<strong>in</strong>ci ani.<br />
M<strong>in</strong>isterul<br />
Educaţiei<br />
23<br />
răspunsul. Planul de acţiune oferă o<br />
imag<strong>in</strong>e de ansamblu a <strong>in</strong>formaţiei<br />
relevante, o monitorizare uşoară a<br />
termenelor limită pentru potenţialele<br />
reclamaţii.<br />
9.15.2010 15.10.2010<br />
3.2 Dispune universitatea de o bază<br />
de date a schimburilor de studenţi<br />
Şi academice? Dacă da, c<strong>in</strong>e <strong>este</strong><br />
responsabil de menţ<strong>in</strong>erea ac<strong>este</strong>ia?<br />
Facultatea<br />
de drept<br />
Avocat<br />
Data <strong>in</strong>tentării<br />
acţiunii în <strong>in</strong>stanţa<br />
de judecată<br />
Răspuns d<strong>in</strong> partea<br />
Comisiei<br />
Data depunerii<br />
reclamaţiei<br />
Data recepţionării<br />
răspunsului<br />
Data returnării sau<br />
înregistrării scrisorii<br />
9.16.2010 9.21.2010<br />
9.16.2010 10.22.2010 11.25.2010<br />
9.16.2010 10.8.2010
3. A treia etapă a procesului –<br />
Analiza<br />
a. Arhivarea<br />
Arhiva oferă o privire de ansamblu<br />
asupra întregii proceduri şi poate fi<br />
utilizată în calitate de dovadă atunci<br />
când autorităţile nu oferă <strong>in</strong>formaţia<br />
solicitată, când nu răspund deloc la<br />
întrebări sau depăşesc termenele de<br />
răspuns.<br />
Arhiva constă în:<br />
} o copie a întrebării;<br />
} dovada de la oficiul poştal<br />
precum că întrebarea a<br />
fost expediată, sau dovada<br />
recepţionării în caz că solicitarea<br />
a fost depusă personal;<br />
} o copie a răspunsului.<br />
b. Termenele limită<br />
Echipa de cercetare trebuie să<br />
ţ<strong>in</strong>ă evidenţa câtorva termene<br />
importante:<br />
} cât timp are la dispoziţie <strong>in</strong>stituţia<br />
pentru a pregăti şi expedia<br />
răspunsul;<br />
} cât timp are la dispoziţie echipa<br />
pentru a pregăti şi depune o<br />
reclamaţie la Comisia pentru<br />
Acces la Informaţii Publice<br />
(<strong>in</strong>stituţia autorizată să acţioneze<br />
în baza reclamaţiilor);<br />
} cât timp are <strong>in</strong>stituţia pentru a<br />
răspunde reclamaţiei;<br />
} cât timp are echipa pentru a<br />
<strong>in</strong>tenta o acţiune în <strong>in</strong>stanţa de<br />
judecată în caz ca răspunsul<br />
nu a parvenit sau a fost<br />
neadecvat.<br />
Respectarea termenelor limită<br />
<strong>este</strong> de o importanţă majoră. Ne<br />
24<br />
depunerea la timp a unei reclamaţii<br />
sau ne <strong>in</strong>tentarea la timp a unei<br />
acţiuni în <strong>in</strong>stanţa de judecată<br />
rezultă în anularea solicitării şi<br />
necesitatea începerii procedurii de<br />
la început.<br />
c. Reclamaţiile<br />
Reclamaţia se foloseşte pentru a<br />
obliga legal <strong>in</strong>stituţiile (care refuză<br />
să coopereze) să ofere <strong>in</strong>formaţia<br />
solicitată. Reclamaţia trebuie depusă<br />
la <strong>in</strong>stituţia autorizată să protejeze<br />
dreptul la accesul la <strong>in</strong>formaţii<br />
publice. Numele <strong>in</strong>stituţiei poate<br />
varia în dependenţă de specificul<br />
legislaţiei.<br />
Reclamaţia <strong>este</strong> depusă la <strong>in</strong>stituţia<br />
autorizată în decurs de o anumită<br />
perioadă de timp (în dependenţă de<br />
specificul legislaţiei) în următoarele<br />
cazuri:<br />
} Instituţia deţ<strong>in</strong>ătoare a <strong>in</strong>formaţiei<br />
refuză să <strong>in</strong>formeze solicitantul<br />
dacă dispune de <strong>in</strong>formaţia de<br />
<strong>in</strong>teres public solicitată; refuză<br />
să emită o copie a documentului<br />
sau nu a făcut acest lucru în<br />
termenul stabilit;<br />
} Instituţia deţ<strong>in</strong>ătoare a <strong>in</strong>formaţiei<br />
nu a răspuns în termenul stabilit<br />
la solicitarea depusă;<br />
} Instituţia deţ<strong>in</strong>ătoare a <strong>in</strong>formaţiei<br />
a condiţionat emiterea unei<br />
copii a documentului ce<br />
conţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţia solicitată<br />
pr<strong>in</strong> achitarea unei taxe ce<br />
depăşeşte costurile asociate cu<br />
multiplicarea;<br />
} Instituţia deţ<strong>in</strong>ătoare a<br />
<strong>in</strong>formaţiei refuză să dea echipei<br />
posibilitatea de a exam<strong>in</strong>a<br />
documentul ce conţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţia<br />
solicitată.
III) Cum se raportează?<br />
a. Analiza<br />
Odată ce au fost primite şi<br />
înregistrate în arhivă toate<br />
răspunsurile, ac<strong>este</strong>a pot fi analizate.<br />
Analiza trebuie să răspundă ipotezei<br />
lansate în cadrul cercetării (de ex.:<br />
<strong>in</strong>stituţiile de învăţământ superior<br />
nu se conformează obiectivelor<br />
stabilite în Declaraţia de la Bologna,<br />
reieş<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> rezultatele conform<br />
cărora doar două d<strong>in</strong> opt facultăţi<br />
oferă prelegeri în limba engleză).<br />
Analiza <strong>este</strong> decisivă atunci când<br />
se determ<strong>in</strong>ă în ce măsură datele<br />
oficiale şi declaraţiile oficialilor<br />
corespund răspunsurilor primite.<br />
Mai mult, analiza răspunsurilor dă<br />
posibilitatea de a detecta încălcările<br />
reglementărilor în cazul <strong>in</strong>stituţiilor<br />
de învăţământ superior şi de a<br />
determ<strong>in</strong>a gradul de transparenţă a<br />
acestora.<br />
Analiza pune la dispoziţie <strong>in</strong>formaţie<br />
exactă cu privire la neregularităţile,<br />
corupţia şi deficienţele sistemului<br />
ce poate fi utilizată la regândirea<br />
şi implementarea măsurilor<br />
anticorupţie. Mai mult decât atât,<br />
atunci când se face analiza,<br />
rezultatele trebuie comparate cu<br />
răspunsurile la solicitări şi nu cu<br />
declaraţiile <strong>in</strong>stituţiilor de învăţământ<br />
superior cărora le-a fost solicitată<br />
<strong>in</strong>formaţia (de ex.: trei d<strong>in</strong> şapte<br />
facultăţi nu au desfăşurat nici un<br />
schimb de studenţi sau academic).<br />
Analiza <strong>este</strong>, de asemenea, foarte<br />
utilă pentru a face concluzii cu<br />
privire la întreaga cercetare care a<br />
fost realizată şi pentru a planifica<br />
activităţi suplimentare sau viitoare.<br />
25<br />
III.4. Cum se<br />
organizează un<br />
focus-grup?<br />
A: Alegerea metodologiei:<br />
de ce anume focus-grupul?<br />
În pofida existenţei unor numeroase<br />
directive sociale şi <strong>in</strong>stituţionale<br />
explicite şi implicite, a sancţiunilor<br />
(ne)declarate şi (ne)enumerate,<br />
corupţia, persoanele corupte şi care<br />
corup – toate ac<strong>este</strong>a vor supravieţui<br />
şi vor prospera în ţările Europei de<br />
Sud-Est. Ţările în tranziţie sunt un<br />
teren convenabil pentru a construi<br />
corupţia. Acest fenomen, în calitate<br />
de temă de cercetare, <strong>este</strong> un<br />
subiect complex şi delicat atât<br />
pentru cercetători cât şi pentru alte<br />
părţi implicate. Numărul acestor<br />
cercetări a fost în creştere ultimii ani.<br />
Totuşi, majoritatea acestora doar<br />
identifică problema. După părerea<br />
noastră, pentru a elabora mai<br />
departe o strategie anticorupţie şi a<br />
transfera reacţia socială în acţiune,<br />
trebuie să facem mai mult decât<br />
doar să recunoaştem problema şi<br />
să ne limităm la stabilirea sferelor şi<br />
formelor prezenţei ac<strong>este</strong>i probleme.<br />
Un fenomen social cum <strong>este</strong> corupţia<br />
trebuie văzut d<strong>in</strong> perspectiva tuturor<br />
persoanelor implicare. Trebuie<br />
să întrebăm cum şi de ce are<br />
loc corupţia, punând accentul pe<br />
abordarea fenomenului pr<strong>in</strong> prisma<br />
viziunii tuturor participanţilor şi
spectatorilor în acest proces. Acesta<br />
<strong>este</strong> unica manieră de a desfăşura<br />
o acţiune responsabilă d<strong>in</strong> punct de<br />
vedere social şi de a înţelege care<br />
tipuri de teorii şi ipoteze răspund<br />
de comportamentul participanţilor<br />
la fenomenul corupţiei. Utilizând<br />
metoda focus-grupului putem<br />
explora subiectul d<strong>in</strong> multe aspecte<br />
diferite care ne dau posibilitatea unei<br />
<strong>in</strong>vestigaţii detaliate a problemei şi<br />
oferă fiecărei voci posibilitatea de a fi<br />
auzită. Acest lucru nu poate fi obţ<strong>in</strong>ut<br />
nici pr<strong>in</strong> chestionarele structurate şi<br />
nici cu ajutorul <strong>in</strong>terviurilor, deoarece<br />
vorbim despre un fenomen social în<br />
care sunt implicate multe persoane<br />
şi care trebuie observat în context,<br />
astfel încât încrederea în rezultate<br />
d<strong>in</strong> punct de vedere al ecologiei să<br />
poată fi asigurată.<br />
Doar ulterior putem verifica<br />
ipoteza de lucru obţ<strong>in</strong>ută şi descrie<br />
particularităţile fenomenului în s<strong>in</strong>e<br />
în mai multe detalii pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
unor <strong>in</strong>terviuri m<strong>in</strong>uţioase şi<br />
chestionare structurate (sondaje),<br />
utilizând cuantificarea şi analiza<br />
statistică. În lum<strong>in</strong>a tuturor factorilor<br />
expuşi mai sus, recomandăm să se<br />
înceapă cu metoda focus-grupului.<br />
Cu toate ac<strong>este</strong>a, utilitatea focusgrupului<br />
nu se încheie aici. Mai sunt<br />
şi alte posibilităţi:<br />
} crearea unei evidenţe în l<strong>in</strong>ii<br />
mari a experienţei cu privire la<br />
subiectul cercetării;<br />
} Familiarizarea cu mediul de<br />
cercetare;<br />
} Familiarizarea cu modelele<br />
generale de relaţii în mediul<br />
cercetării;<br />
26<br />
} Luarea deciziei cu privire la<br />
strategia ulterioară de cercetare<br />
în teren;<br />
} Alegerea metodelor de colectare<br />
a datelor pentru etapele<br />
ulterioare ale cercetării;<br />
} Selecţia <strong>in</strong>formatorilor-cheie;<br />
} Identificarea limbajului şi<br />
simbolurilor comunităţii<br />
cercetate;<br />
} Crearea unei baze ipotetice<br />
pentru cercetări ulterioare ale<br />
problemei;<br />
} Testarea ipotezelor nesuficient<br />
de clare şi solide;<br />
} Utilizarea complementară a<br />
metodei focus-grupului, de rând<br />
cu alte tehnici mai standardizate;<br />
} Construirea tehnicilor mai<br />
standardizate de cercetare<br />
(chestionare, scale)<br />
} Testarea tehnicilor de cercetare<br />
pentru utilizare ulterioară;<br />
} Înţelegerea şi <strong>in</strong>terpretarea mai<br />
bună a datelor colectate pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul altor tehnici;<br />
} Evaluarea datelor colectate<br />
anterior etc.<br />
B. Clasificarea metodelor:<br />
def<strong>in</strong>iţia focus-grupului<br />
Focus-grupul constă d<strong>in</strong>tr-un grup<br />
de persoane adunate de moderatori,<br />
care au sarc<strong>in</strong>a de a discuta şi<br />
comenta, în baza experienţelor<br />
personale, pe o anumită temă care<br />
<strong>este</strong> subiectul cercetării. Focusgrupul<br />
reprez<strong>in</strong>tă o discuţie ghidată<br />
care generează o abundenţă de<br />
detalii relevante pentru fenomenul<br />
complex cât şi raţionamentul<br />
care se află în spatele acestui<br />
fenomen, cred<strong>in</strong>ţele, op<strong>in</strong>iile şi<br />
atitud<strong>in</strong>ile legate de acest fenomen.
Focus-grupul, ca metodă, <strong>este</strong><br />
determ<strong>in</strong>at de situaţia de grup în<br />
care toţi participanţii sunt implicaţi<br />
într-o conversaţie ghidată de către<br />
o persoană care facilitează şi<br />
moderează discuţia. Scopul unui<br />
asemenea aranjament <strong>este</strong> de a<br />
produce idei şi <strong>in</strong>formaţie relevante<br />
cu privire la un număr limitat de<br />
întrebări. Aici accentul nu <strong>este</strong> pe<br />
<strong>in</strong>teracţiunea d<strong>in</strong>tre respondenţi<br />
şi moderator, ci pe <strong>in</strong>teracţiunea<br />
d<strong>in</strong>tre înşişi respondenţii care<br />
se încurajează unul pe celălalt<br />
să exprime anumite puncte de<br />
vedere. De aceea, o schemă în<br />
forma scrisă a unui manual despre<br />
cum se conduce un focus-grup ar<br />
trebui să fie flexibilă şi nu complet<br />
structurată. Aceasta ar trebui să<br />
se bazeze sau să fie <strong>in</strong>spirată de<br />
anumite idei şi scopuri ale cercetării<br />
stabilite, dar într-un mod în care<br />
<strong>in</strong>teracţiunea socială a grupului să<br />
nu fie obstrucţionată.<br />
Def<strong>in</strong>iţiile focus-grupului variază<br />
începând de la <strong>in</strong>terviuri de grup<br />
structurate, care servesc scopului<br />
cercetării şi care au loc într-un<br />
cadru formal, până la <strong>in</strong>terviuri<br />
nestructurate în teren cu grupuri mici<br />
de persoane în comunităţile locale<br />
ale căror obiectiv <strong>este</strong> promovarea<br />
schimbării sociale. Focus-grupul<br />
<strong>este</strong> d<strong>in</strong> categoria tehnicilor de tip<br />
calitativ. Vrem să accentuăm anume<br />
acel aspect al focus-grupului care<br />
subl<strong>in</strong>iază utilizarea diverselor<br />
tehnici de dialog care ne prez<strong>in</strong>tă<br />
perspectivele persoanelor implicate<br />
în discuţie, atitud<strong>in</strong>ilor lor faţa de<br />
un anumit fenomen şi d<strong>in</strong>amica<br />
grupului care se desfăşoară în faţa<br />
27<br />
noastră. Astfel, pentru noi dev<strong>in</strong>e de<br />
asemenea posibil să înţelegem care<br />
<strong>este</strong> semnificaţia reală d<strong>in</strong> spatele<br />
cuv<strong>in</strong>telor cât şi d<strong>in</strong> spatele acţiunilor<br />
fie făcute, fie nef<strong>in</strong>isate.<br />
C. Etapele cercetării bazate<br />
pe focus-grup şi <strong>in</strong>strucţiunile<br />
de bază pentru organizarea<br />
unui focus-grup<br />
În organizarea unui focus-grup<br />
putem identifica aproximativ<br />
următoarele etape:<br />
} Prima etapă: Def<strong>in</strong>irea „temei<br />
cercetării”<br />
} Etapa a 2-a: Studiul surselor<br />
secundare – cercetarea de birou<br />
} Etapa a 3-a: Alegerea<br />
metodologiei<br />
} Etapa a 4-a: Procedura de<br />
selectare a participanţilor la<br />
cercetare<br />
} Etapa a 5-a: Scrierea<br />
„scenariului” pentru desfăşurarea<br />
focus-grupului<br />
} Etapa a 6-a: Amenajarea locului<br />
şi programarea focus-grupului<br />
} Etapa a 7-a: Desfăşurarea<br />
focus-grupului, adică etapa<br />
colectării <strong>in</strong>formaţiei<br />
} Etapa a 8-a: Transcrierea<br />
focus-grupului şi organizarea<br />
<strong>in</strong>formaţiei<br />
} Etapa a 9-a: Analiza şi<br />
<strong>in</strong>terpretarea datelor şi scrierea<br />
raportului care va <strong>in</strong>clude<br />
concluziile pr<strong>in</strong>cipale.<br />
1. Def<strong>in</strong>irea „temei cercetării”<br />
Chiar de la începutul cercetării,<br />
<strong>este</strong> esenţial să stabilim pentru<br />
studiu un obiectiv şi ipoteze de<br />
lucru clare care vor fi supuse
schimbărilor pe parcursul procesului<br />
de cercetare. În timp ce studiem o<br />
anumită temă, <strong>este</strong> de asemenea<br />
necesară realizarea unui diagnostic<br />
tranziţional al stării în care se află<br />
atât societatea cât şi <strong>in</strong>stituţiile.<br />
Diagnosticul în s<strong>in</strong>e va fi revizuit,<br />
dar va anticipa rezultatul f<strong>in</strong>al al<br />
cercetării şi va oferi, de asemenea,<br />
criteriile clar def<strong>in</strong>ite ale succesului<br />
cercetării, astfel încât evaluarea<br />
va deveni şi ea o opţiune. De<br />
asemenea, nu trebuie să uităm de<br />
necesitatea alegerii doar a unui<br />
număr specific şi limitat de întrebări<br />
care ne vor ajuta să înţelegem mai<br />
b<strong>in</strong>e problema asupra căreia ne<br />
concentrăm. Această etapă ar trebui<br />
să dureze atât cât <strong>este</strong> necesar şi<br />
un volum considerabil de timp ar<br />
trebui să fie alocat lucrului asupra<br />
acestor aspecte, dat fi<strong>in</strong>d faptul<br />
că uneori această etapă necesită<br />
mai mult timp decât cel necesar<br />
tuturor celorlalte etape în ansamblu.<br />
Etapele de la 1 la 6 sunt pregătitoare<br />
şi <strong>este</strong> foarte important ca fiecăreia<br />
să-i fie dedicat suficient timp,<br />
aceasta fi<strong>in</strong>d o precondiţie pentru o<br />
cercetare comprehensivă.<br />
2. Studierea surselor secundare –<br />
cercetarea de birou<br />
Anumite cercetări anterioare au<br />
răspuns poate la unele întrebări;<br />
poate s-a mai scris deja despre<br />
subiectul nostru şi tema cercetării<br />
noastre a mai fost explorată. Putem<br />
determ<strong>in</strong>a acest lucru studi<strong>in</strong>d<br />
sursele secundare. Acest lucru<br />
implică, în pr<strong>in</strong>cipal, nom<strong>in</strong>alizarea<br />
tuturor surselor relevante şi apoi<br />
contactarea lor pentru a obţ<strong>in</strong>e<br />
28<br />
repere utile care ne vor orienta cum<br />
să abordăm tema de cercetare şi<br />
cum să evităm experienţele negative<br />
d<strong>in</strong> trecut, <strong>in</strong>ventând întrebări care<br />
nu au primit încă răspuns.<br />
3. Alegerea metodologiei<br />
După def<strong>in</strong>irea problemei şi selec tarea<br />
întrebărilor care trebuie puse şi<br />
ca re nu au primit încă răspuns, adică<br />
după ce am răspuns la întrebarea<br />
„CE?”, urmează etapa responsabilă<br />
de „CUM?” vom face acest lucru,<br />
adi că cea în care determ<strong>in</strong>ăm care e<br />
cea mai bună metodă de a răspunde<br />
la întrebare. Am vorbit deja despre<br />
acest lucru în partea <strong>in</strong>troductivă a<br />
reperelor metodologice. În afară de<br />
cele menţionate anterior, <strong>este</strong> vi tal<br />
să subl<strong>in</strong>iem faptul că alegerea metodologiei<br />
<strong>este</strong> determ<strong>in</strong>ată de te ma<br />
şi obiectivele cercetării şi nu <strong>in</strong>vers.<br />
4. Procedura de selectare<br />
a participanţilor la cercetare<br />
De regulă, numărul participanţilor la<br />
focus-grup variază de la şase la zece<br />
persoane care nu se cunosc între<br />
ele, fi<strong>in</strong>d esenţial ca participanţii să<br />
se simtă liberi să-şi exprime op<strong>in</strong>iile.<br />
Acest proces cont<strong>in</strong>uu trebuie<br />
să fie dictat de spontaneitatea<br />
respondenţilor şi nu de un transfer<br />
d<strong>in</strong> experienţa anterioară. Astfel,<br />
se prev<strong>in</strong>e existenţa relaţiilor<br />
multiple între participanţi. Această<br />
dimensiune a grupului nu <strong>este</strong> nici<br />
mare şi nici mică, ci <strong>este</strong> ideală<br />
pentru o discuţie de grup în care pot<br />
fi auzite toate vocile.<br />
Alegerea participanţilor dep<strong>in</strong>de<br />
de subiectul şi proiectul cercetării.
Intenţia noastră pr<strong>in</strong>cipală a fost<br />
crearea unor <strong>in</strong>strumente de<br />
cercetare pentru alte părţi <strong>in</strong>teresate<br />
astfel încât ac<strong>este</strong>a să poată urmări<br />
fenomenul corupţiei în <strong>in</strong>stituţiile<br />
de învăţământ superior. Astfel, am<br />
selectat câte o facultate pentru<br />
fiecare tema concretă de cercetare.<br />
Acest lucru înseamnă că alegerea<br />
participanţilor a fost <strong>in</strong>fluenţată de<br />
alegerea facultăţii.<br />
Grupurile de participanţi trebuiesc<br />
selectate în dependenţă de legătura<br />
lor cu problema. De exemplu,<br />
atunci când am încercat să aflăm<br />
mai multe despre trişare, am<br />
împărţit studenţii în câteva grupuri<br />
în dependenţă de numărul de<br />
examene promovate până în acel<br />
moment. Deci am avut grupuri cu<br />
studenţi d<strong>in</strong> anii mai mari, d<strong>in</strong> anii<br />
mai mici şi mixte. Pentru temele<br />
legate de înmatricularea la studii şi<br />
pregătirea pentru admitere, unde<br />
am încercat să determ<strong>in</strong>ăm care<br />
d<strong>in</strong>tre modelele de examen de<br />
admitere a fost cel mai bun, am<br />
avut o divizare a participanţilor pe<br />
grupuri diferită: absolvenţi ai liceului,<br />
studenţi d<strong>in</strong> anul întâi şi studenţi d<strong>in</strong><br />
ultimul an. Divizarea precedentă în<br />
acest caz nu ar fi lucrat.<br />
În acest sens, grupurile trebuie să<br />
fie omogene, <strong>in</strong>diferent că <strong>este</strong><br />
vorba de anul de studii, vârstă<br />
sau altă caracteristică aleasă de<br />
cercetător. Acest lucru înseamnă<br />
că omogenitatea participanţilor<br />
şi alegerea criteriilor dep<strong>in</strong>d de<br />
def<strong>in</strong>irea problemei şi/sau de<br />
strategia de cercetare aşa cum s-a<br />
arătat în exemplul de mai sus.<br />
29<br />
Reieş<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> faptul că selectarea<br />
participanţilor nu <strong>este</strong> aleatorie<br />
ci <strong>in</strong>tenţionată, <strong>este</strong> esenţial să<br />
ne asigurăm că aceştia sunt buni<br />
reprezentanţi ai populaţiei de care<br />
<strong>este</strong> <strong>in</strong>teresat cercetătorul. Totuşi,<br />
trebuie să evidenţiem faptul că<br />
aspectul eterogen al unui grup,<br />
în unele cazuri similare cu al<br />
nostru, <strong>este</strong> b<strong>in</strong>evenit deoarece<br />
poate contribui la d<strong>in</strong>amică şi la o<br />
înţelegere mai bună a fenomenului<br />
în curs de desfăşurare. Aceasta<br />
înseamnă că putem pune faţă în<br />
faţă studenţi d<strong>in</strong> diferiţi ani ca să<br />
discute despre trişare sau studenţi<br />
şi reprezentanţi ai studenţilor ca să<br />
discute despre taxele de studii şi<br />
învăţământ. Acest aspect eterogen<br />
ne asigură confruntări, evidenţiază<br />
diversitatea punctelor de vedere şi<br />
<strong>in</strong>tereselor, încurajează d<strong>in</strong>amica<br />
şi susţ<strong>in</strong>e încrederea d<strong>in</strong> aspect<br />
ecologic în concluzii.<br />
Recrutarea trebuie realizată de<br />
către recrutori special angajaţi,<br />
astfel încât aceştia să poată<br />
urmări <strong>in</strong>strucţiunile date de către<br />
cercetători în priv<strong>in</strong>ţa selectării<br />
participanţilor, pentru a asigura<br />
reprezentativitatea. Recrutorul nu<br />
trebuie să recruteze mai mult de<br />
doi respondenţi pentru fiecare grup.<br />
Recrutarea poate fi de asemenea<br />
realizată pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul telefonului.<br />
În acest caz, cercetătorii trebuie să<br />
aleagă cu grijă <strong>in</strong>formaţia care va<br />
fi transmisă participanţilor focusgrupului.<br />
Acestora ar trebui să li se<br />
dea suficientă <strong>in</strong>formaţie ca să nu<br />
simtă anxietate în legătura cu ce se<br />
va întâmpla în timpul discuţiei sau<br />
care va fi tema ac<strong>este</strong>ia.
5. Scrierea „scenariului” pentru<br />
desfăşurarea focus-grupului<br />
Focus-grupul <strong>este</strong> concentrat pe<br />
un număr mic de întrebări. Ghidul<br />
pentru focus-grup trebuie să<br />
cupr<strong>in</strong>dă toate temele şi întrebările<br />
ce se cer cercetate, adică ce<br />
necesită răspunsuri. Numărul total<br />
al acestor teme sau întrebări nu<br />
trebuie să fie mai mare de şase sau<br />
şapte aşa ca să rămână suficient<br />
timp pentru un <strong>in</strong>terviu mai detaliat<br />
şi aprofundat. Un ghid bun, de<br />
asemenea va accentua importanţa<br />
necesităţii ca moderatorul să fie<br />
pregătit exact îna<strong>in</strong>te de începutul<br />
focus-grupului. Este imposibil de a<br />
planifica exact şi de a prezice cursul<br />
discuţiei şi potenţialele teme la care<br />
poate ajunge conversaţia. Acesta<br />
<strong>este</strong> de asemenea un avantaj<br />
hotărâtor al unei astfel de abordări.<br />
6. Amenajarea locului<br />
şi programarea focus-grupului<br />
De obicei planificarea organizării<br />
unui focus-grup durează cu mult<br />
mai mult timp decât alte tipuri de<br />
<strong>in</strong>terviuri. Motivul <strong>este</strong> simplu – nu<br />
<strong>este</strong> uşor să aduni mai mulţi oameni<br />
în acelaşi loc în acelaşi timp. Pentru<br />
a conduce focus-grupul trebuie<br />
aleasă o locaţie neutră, una care nu<br />
ar declanşa participanţilor asociaţii<br />
pozitive sau negative. Felul în care<br />
e amenajată încăperea unde va<br />
avea loc focus-grupul trebuie să<br />
încurajeze la maximum <strong>in</strong>teracţiunea<br />
şi schimbul între participanţi, de<br />
asemenea să facă discuţia cursivă.<br />
Încăperea trebuie să fie suficient<br />
de spaţioasa şi confortabilă ca să<br />
încapă cel puţ<strong>in</strong> zece persoane<br />
30<br />
stând în cerc şi trebuie să fie<br />
suficient ventilată şi lum<strong>in</strong>ată.<br />
Adesea în încăpere se află o masă<br />
la care stau participanţii şi rolul<br />
ac<strong>este</strong>ia <strong>este</strong> de a crea sentimentul<br />
de securitate şi de a proteja spaţiul<br />
personal al fiecărui participant.<br />
Dacă grupul <strong>este</strong> omogen, masa nu<br />
<strong>este</strong> necesară. Dacă va fi nevoie<br />
de a scrie sau desena ceva, de a<br />
exprima o op<strong>in</strong>ie în mod non-verbal<br />
pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul media, atunci<br />
masa va fi b<strong>in</strong>evenită. Suporturile<br />
vizuale, filmele şi diapozitivele pot<br />
de asemenea fi utilizate pentru<br />
a provoca discuţii pe o anumită<br />
temă. Participanţilor ar trebui să le<br />
fie oferite unele băuturi răcoritoare<br />
şi gustări fi<strong>in</strong>dcă aceştia încep să<br />
le simtă nevoia după o implicare<br />
de două ore. De asemenea, să nu<br />
uitaţi să oferiţi fiecărui participant<br />
materiale suplimentare cum ar fi<br />
stickere, markere, foi. De asemenea,<br />
să li se ofere un stimulent modest<br />
şi neutru în forma unul caiet, mape<br />
sau stilou <strong>este</strong> un mic gest de atenţie<br />
faţă de participanţi. Trebuie să sunaţi<br />
tuturor participanţilor cu o zi îna<strong>in</strong>te şi<br />
în ziua pentru care a fost programat<br />
focus-grupul pentru a le ream<strong>in</strong>ti de<br />
ora stabilită, pentru a confirma că<br />
aceştia vor veni şi pentru a-i ruga să<br />
ajungă cu 15 m<strong>in</strong>ute mai devreme de<br />
începerea şed<strong>in</strong>ţei. Rugaţi-i să v<strong>in</strong>ă<br />
la timp şi răspundeţi în schimb pr<strong>in</strong><br />
a-i <strong>in</strong>forma despre durata şed<strong>in</strong>ţei<br />
şi respectarea ulterioară a ac<strong>este</strong>ia.<br />
Odată ce aţi început focus-grupul,<br />
nu trebuie să lăsaţi participanţii care<br />
au întârziat să întrerupă întâlnirea.<br />
Ar trebui să preveniţi întotdeauna<br />
asemenea situaţii deoarece ele vor<br />
<strong>in</strong>fluenţa d<strong>in</strong>amica de grup.
7. Desfăşurarea focus-grupului,<br />
adică etapa colectării <strong>in</strong>formaţiei<br />
şi rolul moderatorului<br />
Este o practică obişnuită să se<br />
organizeze mai mult decât un s<strong>in</strong>gur<br />
focus-grup. Se pot avea câteva<br />
şed<strong>in</strong>ţe cu acelaşi grup, sau (de<br />
cele mai multe ori) câteva şed<strong>in</strong>ţe<br />
cu diferite focus-grupuri. Durata<br />
ideală a focus-grupului <strong>este</strong> de o oră<br />
şi jumătate sau două, fără pauză.<br />
Dacă aţi stabilit un dialog <strong>in</strong>teresant<br />
atunci puteţi să-l cont<strong>in</strong>uaţi şi mai<br />
departe cu acordul participanţilor.<br />
După un scurt discurs <strong>in</strong>troductiv,<br />
facilitatorul trebuie să explice<br />
scopul desfăşurării focus-grupului<br />
şi de asemenea să-i prez<strong>in</strong>te pe<br />
participanţi. Se recomandă utilizarea<br />
ecusoanelor sau unor mici carduri<br />
cu numele participanţilor. Accentul<br />
ar trebui făcut pe <strong>in</strong>formarea<br />
persoanelor că în calitate de grup<br />
<strong>in</strong>formal, aceştia au toată libertatea<br />
de a-şi exprima op<strong>in</strong>iile. Pentru a<br />
orienta discuţia spre o înţelegere<br />
mai profundă, moderatorul trebuie<br />
să încurajeze grupul punând<br />
ocazional întrebări şi direcţionând<br />
astfel procesul de grup. Este o<br />
opţiune <strong>in</strong>teligentă să se utilizeze<br />
tehnici de spargere a gheţii chiar de<br />
la început pentru a relaxa, încălzi şi<br />
stimula grupul la prestaţie. Pentru<br />
a realiza acest lucru <strong>este</strong> nevoie<br />
de a asigura condiţii pentru discuţii<br />
mărunte chiar îna<strong>in</strong>te de începerea<br />
focus-grupului.<br />
Moderatorul trebuie să faciliteze<br />
un dialog deschis şi spontan şi ar<br />
trebui de asemenea să fie relaxat,<br />
obiectiv şi fără prejudecăţi, un bun<br />
ascultător care ar avea aproximativ<br />
31<br />
aceeaşi vârstă cu participanţii şi<br />
să v<strong>in</strong>ă d<strong>in</strong>tr-un mediu social şi<br />
demografic similar. Experienţa şi<br />
formarea moderatorului joacă un rol<br />
semnificativ în conducerea focusgrupurilor.<br />
Trebuie să se atragă<br />
atenţia în mod special studiilor şi<br />
formării acestuia. Trebuie de ales<br />
foarte b<strong>in</strong>e un moderator abil şi<br />
experimentat.<br />
Chiar la începutul focus-grupului<br />
participanţii trebuie <strong>in</strong>formaţi referitor<br />
la tot ce se va întâmpla în timpul<br />
focus-grupului şi moderatorul<br />
trebuie să le ceară permisiunea<br />
de a înregistra într-un anumit fel<br />
cele mai importante momente<br />
ale discuţiei. Aceştia trebuie de<br />
asemenea <strong>in</strong>formaţi despre politica<br />
de confidenţialitate şi rugaţi să o<br />
accepte şi să promită să o respecte.<br />
Pr<strong>in</strong>cipiile etice ale cercetării trebuie<br />
să fie aplicate în mod clar. Ţ<strong>in</strong>ând<br />
cont de faptul că e vorba de o<br />
problemă delicată, recomandăm să<br />
se facă doar înregistrarea audio a<br />
întâlnirii, cu acordul participanţilor;<br />
înregistrarea video ar reprezenta<br />
o amen<strong>in</strong>ţare pentru participanţii<br />
care vor discuta despre corupţie şi<br />
deci nu recomandăm acest tip de<br />
înregistrare.<br />
Pe de altă parte, recomandăm<br />
prezenţa unuia sau a doi asistenţi<br />
care vor ajuta moderatorul şi vor<br />
susţ<strong>in</strong>e procesul. Rolul lor trebuie<br />
clar def<strong>in</strong>it şi explicat participanţilor<br />
la începutul focus-grupului. Aceşti<br />
asistenţi vor urmări cursul dialogului<br />
şi vor căuta expresiile non-verbale<br />
pe care moderatorul nu le poate<br />
vedea sau observa. Practica de
a permite asistenţilor să pună la<br />
sfârşitul focus-grupului una sau două<br />
întrebări s-a dovedit a fi utilă.<br />
Când se începe discuţia după<br />
conversaţiile mărunte <strong>in</strong>troductive,<br />
trebuie de început întotdeauna cu<br />
întrebările generale îngustând apoi<br />
spre cele mai specifice (utilizând<br />
pr<strong>in</strong>cipiul „pâlniei”). În cazul<br />
unei teme sau întrebări delicate,<br />
conversaţia trebuie condusă de la<br />
persoana a treia s<strong>in</strong>gular. „Cum<br />
credeţi ca ar reacţiona c<strong>in</strong>eva în<br />
situaţia dată?”, „Aţi auzit vreodată<br />
de..?”. Când o persoană d<strong>in</strong> grup<br />
scoate în evidenţă aspecte pozitive<br />
sau negative ale problemei,<br />
moderatorul trebuie întotdeauna<br />
să întrebe de ce anume consideră<br />
acest lucru. Acesta trebuie, de<br />
asemenea, să întrebe şi celelalte<br />
persoane dacă sunt de-acord.<br />
Facilitatorului i se permite să aducă<br />
exemple pe care le cunoaşte sau<br />
chiar şi imag<strong>in</strong>are, dar trebuie să se<br />
abţ<strong>in</strong>ă de la exprimarea unor op<strong>in</strong>ii<br />
proprii. El trebuie să nu răspundă la<br />
întrebările participanţilor, chiar dacă<br />
aceştia încep să-l <strong>in</strong>sulte. Trebuiesc<br />
puse întrebări secundare cum ar<br />
fi: de ce, în ce fel, d<strong>in</strong> ce cauză şi<br />
când. După ce participanţii răspund,<br />
moderatorul trebuie să întrebe „De<br />
ce?”, dar numai după ce a repetat<br />
răspunsurile participanţilor şi e<br />
b<strong>in</strong>e să întrebe „<strong>Ce</strong> anume aveţi în<br />
vedere pr<strong>in</strong> asta?”, nu pur şi simplu<br />
„De ce?”, fi<strong>in</strong>dcă în ultimul caz, cel<br />
mai frecvent răspuns <strong>este</strong> „Aşa”. În<br />
afară de a fi relaxat, imparţial şi să<br />
nu judece, moderatorul trebuie de<br />
asemenea să menţ<strong>in</strong>ă o atitud<strong>in</strong>e de<br />
„tabula rasa”, adică el nu trebuie să<br />
32<br />
răspundă niciunei întrebări adresate<br />
către s<strong>in</strong>e.<br />
8. Transcrierea focus-grupului<br />
şi organizarea <strong>in</strong>formaţiei<br />
După ce focus-grupul s-a desfăşurat,<br />
trebuie să existe o înregistrare a<br />
acestuia. În afară de înregistrarea<br />
audio a discuţiei, moderatorul<br />
însuşi trebuie să-şi scrie concluziile<br />
referitoare la comportamentul<br />
non-verbal al participanţilor şi, de<br />
asemenea, propriile <strong>in</strong>vestigaţii, idei<br />
şi gânduri de pe parcursul focusgrupului.<br />
Acest lucru se aplică şi<br />
pentru asistenţii moderatorului.<br />
Cu toţii trebuie să asculte încă o<br />
dată înregistrarea audio şi să facă<br />
o transcriere. D<strong>in</strong> acest moment,<br />
cercetătorul va trebui să facă faţă<br />
organizării şi analizei numeroaselor<br />
părţi de <strong>in</strong>formaţie obţ<strong>in</strong>ute. După<br />
ce focus-grupul s-a încheiat, primul<br />
lucru ce trebuie făcut <strong>este</strong> să se<br />
noteze observaţiile, să se asculte<br />
înregistrarea audio şi apoi să se<br />
revadă transcrierea, apoi, la f<strong>in</strong>al, să<br />
fie rescrise impresiile şi constatările.<br />
9. Analiza şi <strong>in</strong>terpretarea datelor<br />
şi scrierea raportului care va <strong>in</strong>clude<br />
concluziile pr<strong>in</strong>cipale<br />
Este posibil de făcut o analiză pr<strong>in</strong><br />
simpla observare şi comparare<br />
a participanţilor d<strong>in</strong> grup, pr<strong>in</strong><br />
compararea reciprocă a diferitor<br />
grupuri şi compararea reciprocă a<br />
impresiilor moderatorilor.<br />
În cercetarea corupţiei <strong>este</strong> de<br />
aşteptat ca <strong>in</strong>formaţia să fie<br />
obscură, respondenţii mai puţ<strong>in</strong><br />
deschişi, în special în priv<strong>in</strong>ţa
propriei experienţe. Iată de ce<br />
comparaţia între diferite grupuri şi/<br />
sau cartografierea diferitor op<strong>in</strong>ii<br />
<strong>este</strong> importantă. Acest lucru nu<br />
doar ne va permite să vedem<br />
diferite semnificaţii ale corupţiei<br />
între grupuri sau <strong>in</strong>terpretări ale<br />
anumitor evenimente, rezultate<br />
sau alte probleme legate de acest<br />
subiect, ci ne va oferi, de asemenea,<br />
semnale semnificative care să <strong>in</strong>dice<br />
direcţia de cercetare mai departe,<br />
ce întrebări să fie adresate în<br />
timpul <strong>in</strong>terviului sau <strong>in</strong>cluse într-un<br />
chestionar. Desigur, aşa cum s-a<br />
menţionat anterior, <strong>este</strong> posibil şi<br />
recomandat să se utilizeze metoda<br />
focus-grupului chiar de la începutul<br />
cercetării, de exemplu pentru<br />
<strong>in</strong>terpretarea datelor colectate, sau<br />
chiar în încercarea de a exam<strong>in</strong>a<br />
propunerile de posibile soluţii<br />
pentru problema sub observaţie.<br />
Acesta <strong>este</strong> în mod special cazul<br />
cu reprezentanţii studenţeşti,<br />
cu care încercam, de regulă, să<br />
organizăm un focus-grup după ce<br />
f<strong>in</strong>isasem aplicarea altor tehnici<br />
(chestionare, <strong>in</strong>terviuri, solicitări de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice), deoarece aceştia<br />
se aflau într-o poziţie specifică<br />
d<strong>in</strong> care pot <strong>in</strong>fluenţa eficient şi<br />
impune schimbarea guvernării rele<br />
a <strong>in</strong>stituţiilor de învăţământ superior.<br />
Acesta s-a dovedit, de asemenea,<br />
33<br />
a fi o metodă utilă de evaluare<br />
a capacităţilor reprezentanţilor<br />
studenţeşti de a acţiona în <strong>in</strong>teresul<br />
studenţilor şi de a lupta cu corupţia<br />
la facultate (nivel micro) sau<br />
departament (nivel micro), în special<br />
dispunând de toată <strong>in</strong>formaţia pe<br />
care am colectat-o pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
celorlalte tehnici.<br />
Concluziile pr<strong>in</strong>cipale ale raportului<br />
trebuie susţ<strong>in</strong>ute de argumente d<strong>in</strong><br />
transcriere. <strong>Ce</strong>rcetătorul <strong>este</strong> cel<br />
care reconstruieşte ceea ce s-a<br />
întâmplat în timpul focus-grupului şi<br />
prez<strong>in</strong>tă semnificaţiile pe care le-au<br />
transmis cuv<strong>in</strong>tele participanţilor.<br />
De asemenea, el depistează<br />
similitud<strong>in</strong>ile şi contrastele între<br />
atitud<strong>in</strong>ile faţă de fenomenul în<br />
cauză şi încearcă să decodifice<br />
teoriile care sunt redate în spatele<br />
cuv<strong>in</strong>telor participanţilor. Astfel,<br />
cercetătorul face un proces cont<strong>in</strong>uu<br />
care se desfăşoară în faţa sa şi a<br />
asistenţilor săi şi mai transparent.<br />
Există totodată şi necesitatea de<br />
a analiza d<strong>in</strong>amica grupurilor şi<br />
identifica toate problemele care<br />
au avut loc, cât şi problemele<br />
asupra cărora participanţii nu au<br />
putut ajunge la un acord şi a celor<br />
în priv<strong>in</strong>ţa cărora să ajuns la un<br />
consens.
III.5. Cum se<br />
organizează<br />
un <strong>in</strong>terviu?<br />
1. Aspecte generale<br />
Interviul <strong>este</strong> un tip specializat de<br />
comunicare, de obicei verbală, d<strong>in</strong>tre<br />
două sau mai multe persoane şi <strong>este</strong><br />
realizat cu un scop concret.<br />
Operatorul de <strong>in</strong>terviu poate urmări<br />
<strong>in</strong>formaţia mai aprofundată legată<br />
de temă. Interviurile pot fi utile ca<br />
pas următor de lucru cu anumiţi<br />
respondenţi la chestionare etc.,<br />
pentru a <strong>in</strong>vestiga răspunsurile<br />
acestora.<br />
În scopul sondajului puteţi utiliza trei<br />
tipuri de <strong>in</strong>terviu care diferă după<br />
tipurile de întrebări:<br />
} Interviul <strong>in</strong>formal deschis:<br />
Nu se adresează întrebări<br />
predeterm<strong>in</strong>ate pentru a<br />
rămâne pe atât de deschis şi<br />
adaptabil la natura şi priorităţile<br />
respondentului pe cât <strong>este</strong><br />
posibil; în timpul <strong>in</strong>terviului,<br />
operatorul se lasă „în voia<br />
curentului”.<br />
} Interviul semi-structurat:<br />
Ac<strong>este</strong> <strong>in</strong>terviuri sunt în mod<br />
obişnuit mai structurate decât<br />
cele deschise. Ele constau<br />
în pr<strong>in</strong>cipal d<strong>in</strong>tr-o serie de<br />
întrebări deschise adresate<br />
într-o ord<strong>in</strong>e predeterm<strong>in</strong>ată.<br />
Dacă răspunzând la întrebare<br />
respondentul începe să<br />
abordeze altă temă, atunci<br />
34<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviu menţ<strong>in</strong>e<br />
cursul adresând întrebările<br />
relevante pe care le are în lista<br />
sa de teme. Fiecare întrebare<br />
<strong>este</strong> urmată de exam<strong>in</strong>are<br />
suplimentară până când<br />
răspunsul <strong>este</strong> explorat cât de<br />
cât aprofundat.<br />
} Interviul structurat: Acest tip<br />
de <strong>in</strong>terviu <strong>este</strong> opus celui care<br />
decurge liber, <strong>in</strong>formal si poate<br />
fi util atunci când baza de date<br />
existentă <strong>este</strong> deja substanţială<br />
şi <strong>este</strong> necesară doar o<br />
clarificare rapidă a unor teme<br />
îngust def<strong>in</strong>ite.<br />
2. Cum se face?<br />
Primul pas ce trebuie făcut<br />
<strong>este</strong> să se determ<strong>in</strong>e obiectului<br />
şi subiectului <strong>in</strong>terviului.<br />
Pentru a putea selecta un cont<strong>in</strong>gent<br />
potrivit de persoane care vor fi<br />
<strong>in</strong>tervievate trebuie mai întâi să<br />
determ<strong>in</strong>aţi care va fi tipul de<br />
respondenţi – studenţi, profesori,<br />
persoane d<strong>in</strong> adm<strong>in</strong>istraţie. Interviul<br />
are loc de obicei după ce au fost<br />
aplicate alte metode de cercetare<br />
(solicitări de acces la <strong>in</strong>formaţii<br />
publice, focus-grupuri, chestionare)<br />
când aveţi deja probleme<br />
concrete care trebuie comentate.<br />
Respondenţii pot fi selectaţi<br />
prelim<strong>in</strong>ar sau aleşi în mod aleator.<br />
} Selectarea prelim<strong>in</strong>ară<br />
Conform datelor colectate<br />
puteţi evidenţia cei mai potriviţi<br />
respondenţi de la care veţi obţ<strong>in</strong>e<br />
cea mai potrivită <strong>in</strong>formaţie.<br />
Cu toate ac<strong>este</strong>a, ţ<strong>in</strong>eţi cont că<br />
persoanele pe care le-ai selectat
Exemplu:<br />
Tabelul 1. Statistica <strong>in</strong>terviurilor acceptat<br />
Facultatea<br />
ar putea uneori să nu fie de acord<br />
cu participarea. Faceţi o listă a<br />
respondenţilor pe care doriţi să-i<br />
<strong>in</strong>cludeţi în cercetare şi verificaţi<br />
dacă aceştia sunt disponibili să se<br />
întâlnească şi să vă ofere <strong>in</strong>formaţia<br />
de care aveţi nevoie. Confirmaţi<br />
întâlnirile.<br />
} Selectarea aleatorie<br />
Numărul de<br />
solicitări de<br />
<strong>in</strong>terviuri trimise<br />
Numărul de<br />
răspunsuri<br />
pr<strong>in</strong> e-mail<br />
Numărul de<br />
<strong>in</strong>terviuri<br />
acceptate<br />
Facultatea de Economie 6 1 0<br />
Facultatea de Filosofie 4 2 1<br />
Decanul Facultăţii de... 1 1 1<br />
Această abordare ar putea lua<br />
mai mult timp, în special când<br />
<strong>este</strong> vorba de o temă de discuţie<br />
delicată. Pentru a găsi respondenţi<br />
pentru sondaj aţi putea plasa un<br />
anunţ cu privire la <strong>in</strong>terviu (tema,<br />
locul, persoana de contact) într-un<br />
loc public sau puteţi pur şi simplu<br />
<strong>in</strong>tervieva anumite persoane la<br />
întâmplare. (a se vedea Tabelul 2).<br />
Tabelul 2. Metode de selectare a subiecţilor utilizând un eşantion aleator<br />
Subiecţi statici Subiecţi d<strong>in</strong>amici După <strong>in</strong>trare/ieşire<br />
} selectaţi fiecare a treia<br />
persoană<br />
} aplicaţi primul chestionar<br />
celei de-a treia<br />
persoane;<br />
} dacă c<strong>in</strong>eva refuză,<br />
această persoană<br />
dev<strong>in</strong>e 0, apoi începeţi<br />
să număraţi până la 3;<br />
} trebuie să fiţi consecvent<br />
în metoda pe care o<br />
utilizaţi şi să nu selectaţi<br />
subiecţii după felul cum<br />
arată sau dacă vă sunt<br />
cunoscuţi.<br />
} aplicaţi<br />
chestionarul celei<br />
mai apropiate<br />
persoane – staţi<br />
în acelaşi loc şi<br />
alegeţi persoana<br />
cea mai apropiată<br />
de dvs.;<br />
} după încheierea<br />
<strong>in</strong>terviului mergeţi<br />
înapoi în poziţia<br />
de start şi<br />
alegeţi d<strong>in</strong> nou<br />
persoana cea mai<br />
apropiată.<br />
35<br />
} <strong>in</strong>tervievaţi fiecare<br />
a c<strong>in</strong>cea persoană<br />
care trece pe uşă.
Operatorul de <strong>in</strong>terviu îşi poate<br />
schimba poziţia d<strong>in</strong> când în când,<br />
în dependenţă de locul unde se află<br />
studenţii (de ex.: să meargă în alt<br />
coridor etc.)<br />
Al doilea pas, totodată partea<br />
cea mai decisivă pentru succesul<br />
<strong>in</strong>terviului, <strong>este</strong> determ<strong>in</strong>area<br />
şi formularea întrebărilor.<br />
Puterea proiectului sondajului<br />
<strong>este</strong> aceea că întreabă oamenii<br />
despre experienţele lor nemijlocite:<br />
ce au făcut; situaţia lor actuală;<br />
sentimentele şi percepţiilor lor. Este<br />
mai <strong>in</strong>dicată utilizarea unor întrebări<br />
deschise şi o ord<strong>in</strong>e prestabilită a<br />
lor. Următorul tabel ar trebui să ofere<br />
un set util de recomandări despre<br />
cum poate fi făcut acest lucru.<br />
Tabelul 3. Chestionar pentru <strong>in</strong>terviu – un set standard de întrebări<br />
I) Introducere – oferirea de <strong>in</strong>formaţii generale despre legătura<br />
respondentului cu tema:<br />
} Care <strong>este</strong> specialitatea dvs? (pentru studenţi)<br />
} În ce an de studii sunteţi la moment? (pentru studenţi)<br />
} Care <strong>este</strong> domeniul dvs. de activitate (materia)? (pentru profesori)<br />
} La care facultăţi predaţi/ţ<strong>in</strong>eţi prelegeri? (pentru profesori)<br />
Această primă etapă a <strong>in</strong>terviului <strong>este</strong> foarte importantă pentru ca<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviu să câştige încrederea persoanelor <strong>in</strong>tervievate.<br />
Nu doar pr<strong>in</strong> adresarea întrebărilor, de asemenea mai are o <strong>in</strong>fluenţă<br />
şi atitud<strong>in</strong>ea şi contactul. Trebuie creată o atmosferă adecvată pentru<br />
o conversaţie s<strong>in</strong>ceră cu privire la acest subiect sensibil – atât pentru<br />
studenţi cât şi pentru profesori.<br />
Desigur că ac<strong>este</strong>a sunt doar exemple de întrebări de deschidere.<br />
Operatorul are depl<strong>in</strong>a libertate să improvizeze, dar de asemenea să ţ<strong>in</strong>ă<br />
m<strong>in</strong>te că în orice circumstanţă, distanţa trebuie menţ<strong>in</strong>ută. Ulterior acest<br />
lucru va contribui la obţ<strong>in</strong>erea unor răspunsuri s<strong>in</strong>cere.<br />
II) Întrebări directoare:<br />
1. C<strong>in</strong>e credeţi că sunt mai încl<strong>in</strong>aţi spre fenomenul ... (în dependenţă de<br />
tema concretă) la universităţi?<br />
2. Care credeţi că sunt motivele ce împ<strong>in</strong>g studentul spre …?<br />
Această parte a <strong>in</strong>terviului <strong>este</strong> creată pentru a facilita tranziţia de<br />
la <strong>in</strong>troducere la problema în s<strong>in</strong>e. Această abordare îşi propune să<br />
orienteze conversaţia în direcţia dorită. Datorită ne dor<strong>in</strong>ţei unor persoane<br />
36
de a-şi împărtăşi gândurile despre o anumită problemă, operatorul de<br />
<strong>in</strong>terviu trebuie să le prez<strong>in</strong>te subiectul în aşa fel încât ac<strong>este</strong>a să nu aibă<br />
frica de a fi supuşi unei presiuni sau amen<strong>in</strong>ţări.<br />
III) Abordarea problemei:<br />
1. Cum credeţi, care sunt motivele care împ<strong>in</strong>g profesorii spre fenomenul<br />
… (în dependenţă de tema concretă)?<br />
2. Cât de des credeţi că iau profesorii şi studenţii parte la fenomenul …<br />
(în dependenţă de tema concretă)? Este această acţiune un lucru<br />
necesar pentru moment sau face parte d<strong>in</strong> comportamentul nostru?<br />
3. Care sunt acele lucruri care fac studentul responsabil şi în acelaşi timp<br />
în ajută să participe la această activitate ilegală?<br />
Acest tip de întrebări est menit să ofere operatorului de <strong>in</strong>terviu <strong>in</strong>formaţie<br />
cu privire la situaţia curentă. Trebuie de clarificat în ce măsură există<br />
fenomenul. Pentru această parte se dobândesc cunoşt<strong>in</strong>ţe şi fapte<br />
concrete. Pe baza lor operatorul trebuie să-şi dezvolte strategia ulterioară<br />
pentru conducerea părţii f<strong>in</strong>ale a <strong>in</strong>terviului.<br />
Această etapă <strong>este</strong> decisivă pentru elaborarea cu succes a <strong>in</strong>terviului.<br />
De aici încolo dev<strong>in</strong>e clar dacă respondentul <strong>este</strong> dispus să coopereze,<br />
pentru că acesta <strong>este</strong> punctul la care încep întrebările serioase.<br />
IV) Atitud<strong>in</strong>ea faţă de problemă<br />
1. Care <strong>este</strong> op<strong>in</strong>ia şi poziţia dvs. cu privire la fenomenul … (în dependenţă<br />
de tema concretă)?<br />
2. În op<strong>in</strong>ia dvs., ar trebui să existe sancţiuni pentru profesorii corupţi?<br />
3. Care ar trebui să fie, în op<strong>in</strong>ia dvs. sancţiunile pentru studenţii care<br />
participă la fenomenul … (în dependenţă de tema concretă)?<br />
Scopul ac<strong>este</strong>i ultime părţi <strong>este</strong> de a provoca respondenţii să-şi spună<br />
op<strong>in</strong>ia cu privire la problemă.<br />
Operatorul de <strong>in</strong>terviu trebuie să pregătească întrebări potrivite pentru<br />
persoanele diferite care urmează a fi <strong>in</strong>tervievate. Informaţia prelim<strong>in</strong>ară<br />
despre curs, specialitate şi anul de studii pot fi utile, dar pot de asemenea<br />
<strong>in</strong>troduce un anumit grad de subiectivitatea în cercetare.<br />
V) Încheierea <strong>in</strong>terviului:<br />
Fiţi sensibili la programul persoanei şi limitele de timp. Încercaţi să<br />
încheiaţi treptat şi nu brusc. Vedeţi dacă puteţi face o trecere în revistă<br />
37
a ideilor pr<strong>in</strong>cipale ale respondentului. Întrebaţi încă o dată persoana<br />
dacă are întrebări referitoare la proiect. Daţi-i de ştire cum poate să vă<br />
contacteze în caz că va avea nevoie. Mulţumiţi-i respondentului pentru<br />
colaborare.<br />
Respondenţii au avut nevoie de cca jumătate de oră sau chiar mai<br />
puţ<strong>in</strong> pentru a răspunde la ac<strong>este</strong> întrebări.<br />
Iată unele tehnici şi formule de bază care vă pot ajuta să-i ajutaţi pe<br />
respondenţi să se deschidă şi să-şi exprime clar ideile:<br />
Clarificarea: Facem persoana să se exprime clar.<br />
„Aţi putea să-mi spuneţi mai multe despre partea referitoare la…”<br />
„Nu sunt sigur că am înţeles partea cu privire la… – aţi putea să mai<br />
explicaţi puţ<strong>in</strong>?”<br />
Reflectarea: Reflectăm înapoi ceva important spus de către persoană<br />
pentru a o face să dezvolte ideea.<br />
„Deci, dvs. credeţi că...”<br />
„Atunci, nu sunteţi de acord cu...”<br />
Încurajarea: Încurajăm persoana să urmeze un fir al gândurilor.<br />
„<strong>Ce</strong>ea ce aţi spus despre... <strong>este</strong> <strong>in</strong>teresant. Aţi putea spune mai multe în<br />
legătură cu aceasta?”<br />
„Îmi pare fasc<strong>in</strong>ant! Spuneţi-mi mai multe”.<br />
Provocarea: Spunem ceva pentru tach<strong>in</strong>a, îndemna sau provoca<br />
persoana (într-o manieră prietenoasă) să spună mai multe.<br />
„Dar e adevărat că...?”<br />
„Dar unii oameni ar spune că...”<br />
„Dvs. chiar credeţi asta..?”<br />
Rezumarea: Încercăm să rezumăm ideile persoanei pentru a vedea dacă<br />
într-adevăr am înţeles corect ceea ce a fost spus.<br />
„Deci, ceea ce spuneţi <strong>este</strong> că...”<br />
„Deci, ideea dvs pr<strong>in</strong>cipală <strong>este</strong> că...”<br />
„Daţi-mi voie să văd dacă pot face un rezumat a ceea ce aţi spus...”<br />
38
Al treilea pas <strong>este</strong> conducerea<br />
<strong>in</strong>terviului. După ce avem setul<br />
corect de întrebări şi pentru a fi<br />
siguri că veţi conduce un <strong>in</strong>terviu<br />
de calitate, ar trebui să ţ<strong>in</strong>eţi m<strong>in</strong>te<br />
câteva lucruri pr<strong>in</strong>cipale. În primul<br />
rând, trebuie să găsiţi un loc l<strong>in</strong>iştit<br />
pentru ca respondentul să se<br />
concentreze asupra întrebărilor;<br />
apoi întâmp<strong>in</strong>aţi respondentul<br />
şi <strong>in</strong>formaţi-l pe scurt despre<br />
proiect şi scopul monitorizării/<br />
<strong>in</strong>terviului, explicaţi-i în câteva<br />
cuv<strong>in</strong>te detaliile tehnice ale<br />
<strong>in</strong>terviului, cereţi permisiunea/<br />
<strong>in</strong>formaţi persoana oficială că veţi<br />
înregistra <strong>in</strong>terviul, înregistraţi<br />
răspunsurile fără a încălcă pr<strong>in</strong>cipiul<br />
discreţiei operatorului de <strong>in</strong>terviu;<br />
dacă respondentul cere lămuriri,<br />
atunci trebuie să răspundeţi, dar<br />
nu sugeraţi răspunsuri sau oferiţi<br />
op<strong>in</strong>ii proprii – respondentul <strong>este</strong><br />
acela care trebuie să-şi exprime<br />
op<strong>in</strong>ia în legătură cu un anumit<br />
lucru; dacă acesta oferă răspunsuri<br />
<strong>in</strong>complete sau <strong>in</strong>adecvate, cercetaţi<br />
mai departe pentru a clarifica sau<br />
dezvolta ideea într-o manieră ne<br />
Tabelul 4. Exemplu de tabel de evidenţă<br />
NSC Data Ora<br />
Numărul de serie al operatorului<br />
Locul sau metoda de selectare<br />
a respondenţilor<br />
39<br />
autoritară; nu faceţi aprecieri pozitive<br />
sau negative ale conţ<strong>in</strong>utului concret<br />
d<strong>in</strong> răspunsurile respondentului; nu<br />
exprimaţi în nici un fel op<strong>in</strong>ii proprii<br />
referitoare la tema respectivă,<br />
acest lucru ar putea altera şi face<br />
răspunsurile persoane <strong>in</strong>tervievate<br />
mai puţ<strong>in</strong> s<strong>in</strong>cere; toate întrebările,<br />
comentariile şi plângerile trebuiesc<br />
notate în lista de evidenţă.<br />
3. Cum întocmim raportul?<br />
Analizarea datelor după <strong>in</strong>terviu <strong>este</strong><br />
foarte importantă. Asiguraţi-vă că o<br />
faceţi în scurt timp după <strong>in</strong>terviu.<br />
} Verificaţi dacă tabelul de<br />
evidenţă <strong>este</strong> completat;<br />
} Notaţi Numărul de Serie al<br />
Operatorului (NSO), Numărul de<br />
Serie al Chestionarului (NSC)<br />
şi dacă <strong>este</strong> necesar, notaţi pe<br />
prima pag<strong>in</strong>ă a chestionarului<br />
locul unde s-a desfăşurat<br />
<strong>in</strong>terviul;<br />
} Înscrieţi răspunsurile<br />
respondentului. Le puteţi<br />
rezuma, dar cu grijă pentru a nu<br />
schimba ideile respondentului.<br />
Refuzuri Rezumat Comentarii
Interviurile oferă <strong>in</strong>formaţie profundă<br />
despre o anumită problemă de<br />
cercetare sau întrebare. Dat<br />
fi<strong>in</strong>d faptul că <strong>in</strong>formaţia nu <strong>este</strong><br />
cuantificabilă (adică nu poate fi<br />
supusă analizei statistice), <strong>in</strong>terviul<br />
<strong>este</strong> adesea descris ca metodă<br />
calitativă de cercetare. Pe când<br />
metodele cantitative de cercetare<br />
(de ex.: experimentul) colectează<br />
un volum mic de <strong>in</strong>formaţie de la<br />
mulţi subiecţi, <strong>in</strong>terviurile colectează<br />
o gamă largă de <strong>in</strong>formaţie de<br />
la un număr mic de subiecţi. D<strong>in</strong><br />
acest considerent <strong>este</strong> decisiv<br />
ca rezultatele <strong>in</strong>terviului să fie<br />
<strong>in</strong>terpretate, pentru a putea fi valide.<br />
Uneori <strong>este</strong> nevoie de a prezenta<br />
doar „imag<strong>in</strong>ea de ansamblu” şi cum<br />
îi corespund ac<strong>este</strong>ia răspunsurile<br />
persoanei <strong>in</strong>tervievate. Asiguraţi-vă<br />
că datele şi op<strong>in</strong>iile sunt def<strong>in</strong>ite.<br />
Astfel puteţi întocmi un raport<br />
relevant şi adevărat.<br />
Cum se scrie raportul: A se vedea<br />
CAPITOLUL RAPORTAREA<br />
40<br />
III.6. Cum<br />
se elaborează<br />
un chestionar?<br />
1. Aspecte generale<br />
1.1. Def<strong>in</strong>iţia<br />
Chestionarul <strong>este</strong> un <strong>in</strong>strument<br />
de cercetare ce constă d<strong>in</strong>tr-o<br />
se rie de întrebări si are ca scop<br />
co lectarea de <strong>in</strong>formaţie de la respon<br />
denţi. Acesta <strong>este</strong> o serie de<br />
întrebări scrise sau verbale la care<br />
respondentul oferă răspunsuri.<br />
Ches tionarul <strong>este</strong> o tehnică de tip<br />
cantitativ ce oferă posibilitatea de a<br />
colecta date obiective şi verticale de<br />
la un număr mare de respondenţi.<br />
Dacă studiul <strong>este</strong> realizat conform<br />
tu turor recomandărilor metodologice<br />
şi eşantionul <strong>este</strong> selectat corect,<br />
ac<strong>este</strong> rezultate obţ<strong>in</strong>ute în cercetare<br />
pot fi utilizate pentru a face concluzii<br />
despre întreaga populaţie 1 .<br />
1.2. Structura<br />
chestionarului<br />
Un chestionar b<strong>in</strong>e construit trebuie<br />
să conţ<strong>in</strong>ă următoarele elemente:<br />
Textul <strong>in</strong>troductiv – Acesta trebuie<br />
să conţ<strong>in</strong>ă titlul chestionarului, o<br />
1 Realizarea unui studiu reprezentativ<br />
presupune cunoŞt<strong>in</strong>ţe Şi abilitaţi<br />
metodologice profunde în domeniul<br />
cercetării sociologice de aceea rezultatele<br />
obţ<strong>in</strong>ute de către persoane care nu sunt<br />
profesioniŞti în domeniu pot să nu fie în<br />
totalitate de încredere.
scurtă descriere a scopului studiului,<br />
felul în care va fi utilizată <strong>in</strong>formaţia,<br />
promisiunea anonimităţii şi unele<br />
<strong>in</strong>strucţiuni clare care să <strong>in</strong>dice cum<br />
trebuie completat chestionarul. Titlul<br />
chestionarului trebuie să conţ<strong>in</strong>ă<br />
câmpuri goale în care se vor înscrie<br />
numerele respondenţilor, numerele<br />
operatorilor şi codul localităţii.<br />
Blocuri de întrebări – grupuri de întrebări<br />
care cupr<strong>in</strong>d aceeaşi temă sau<br />
corespund aceluiaşi obiectiv. Legătura<br />
d<strong>in</strong>tre blocurile de întrebări se face<br />
pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul întrebărilor tampon.<br />
} Primul bloc de întrebări <strong>este</strong><br />
cel al întrebărilor <strong>in</strong>troductive –<br />
câteva întrebări generale la<br />
care <strong>este</strong> uşor de răspuns<br />
şi care trebuie să <strong>in</strong>troducă<br />
respondentul în tema cercetării;<br />
} Ultimul bloc constă d<strong>in</strong><br />
întrebările socio-demografice<br />
cum ar fi: vârsta, genul, starea<br />
civilă, studiile etc.<br />
2. Puncte de reper<br />
în elaborarea şi<br />
adm<strong>in</strong>istrarea<br />
chestionarului<br />
2.1. Paşii necesari<br />
la construirea şi<br />
adm<strong>in</strong>istrarea<br />
chestionarului <strong>in</strong>clude:<br />
2.2.1. Etapa de elaborare;<br />
2.2.2. Pilotarea;<br />
2.2.3. Instruirea şi Lucrul în teren;<br />
2.2.4. Procesarea datelor;<br />
2.2.5. Interpretarea rezultatelor.<br />
41<br />
2.1.1. Etapa de elaborare<br />
2.1.1.1. Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Primul pas în planificarea unei<br />
cercetări <strong>este</strong> determ<strong>in</strong>area exactă<br />
a ce va fi studiat. Problema <strong>este</strong><br />
o contradicţie între situaţia reală<br />
şi cea dorită, sau între cum sunt<br />
lucrurile de fapt şi cum ar trebui să<br />
fie (exemple de probleme sociale:<br />
corupţia, delicvenţa, violenţa<br />
domestică şi abuzul de droguri).<br />
Dar problema de cercetare nu<br />
trebuie neapărat să fie o problemă<br />
socială. Putem studia orice<br />
fenomen social (de ex.: căsătoria,<br />
comportamentul electoral, odihna),<br />
alegând un aspect şi o abordare<br />
specifică.<br />
2.1.1.2. Documentarea<br />
După ce aţi decis ce anume veţi<br />
studia, următoarea activitate va<br />
fi cercetarea literaturii. Există o<br />
mare probabilitate că tema dvs.<br />
De cercetare a fost deja studiată<br />
anterior. Îna<strong>in</strong>te de a trece la<br />
următorii paşi trebuie consultate alte<br />
surse de <strong>in</strong>formaţie relevante cum ar<br />
fi actele normative, datele statistice,<br />
lucrările şti<strong>in</strong>ţifice la tema aleasă.<br />
2.1.1.3. Stabilirea scopului<br />
şi a obiectivelor<br />
Stabilirea scopului cercetării<br />
îna<strong>in</strong>tează cer<strong>in</strong>ţa de a identifica în<br />
mod clar pentru ce <strong>este</strong> necesară<br />
cercetarea, sau ce dorim să<br />
cunoaştem la f<strong>in</strong>ele ac<strong>este</strong>ia. Scopul<br />
cercetării <strong>este</strong> un rezultat general<br />
care trebuie at<strong>in</strong>s în urma cercetării.<br />
<strong>Ce</strong>rcetarea trebuie să răspundă unui<br />
s<strong>in</strong>gur scop.
Obiectivele sunt paşi concreţi care<br />
trebuie realizaţi pentru a at<strong>in</strong>ge<br />
scopul cercetării.<br />
Atunci când obiectivele cercetării pot<br />
fi exprimate în câteva propoziţii clare<br />
şi concise, elaborarea chestionarului<br />
dev<strong>in</strong>e semnificativ mai uşoară.<br />
Obiectivele trebuie ordonate<br />
conform importanţei. Apoi, cele<br />
cu prioritate joasă sau care pot fi<br />
realizate utilizând date existente d<strong>in</strong><br />
alte surse trebuie elim<strong>in</strong>ate. Numărul<br />
optim de obiective <strong>este</strong> între c<strong>in</strong>ci şi<br />
zece.<br />
2.1.1.4 Determ<strong>in</strong>area obiectului<br />
şi subiectului cercetării<br />
Obiectul <strong>este</strong> „ţ<strong>in</strong>ta” generală a<br />
cercetării (de exemplu corupţia la<br />
universităţi).<br />
Subiectele cercetării sun aspectele<br />
importante ale obiectului (de<br />
exemplu, d<strong>in</strong>amica fenomenului<br />
corupţiei în regiune, tipurile<br />
pr<strong>in</strong>cipale de corupţie, diferenţele<br />
d<strong>in</strong>tre modelele de corupţie<br />
înregistrate la universităţile de stat şi<br />
private, etc).<br />
2.1.1.5. Def<strong>in</strong>irea ipotezei de<br />
cercetare<br />
Ipoteza de cercetare <strong>este</strong> o tentativă<br />
de a răspunde la o problemă de<br />
cercetare sau o „predicţie provizorie”<br />
exprimată sub forma unei legături<br />
clare între o variabilă <strong>in</strong>dependentă<br />
(„cauza”) şi una dependentă<br />
(„efectul”). Ipotezele se construiesc<br />
în jurul unei probleme de cercetare<br />
mai generale.<br />
Ipotezele trebuie să fie:<br />
} formulate clar, utilizând<br />
term<strong>in</strong>ologia adecvată;<br />
42<br />
} posibil de testat; şi<br />
} declaraţia unei legături între<br />
variabile.<br />
Exemple:<br />
} Experienţa mituirii la etapa<br />
examenelor de bacalaureat<br />
creşte şansele reproducerii<br />
acestui comportament deviant<br />
la admiterea în <strong>in</strong>stituţiile de<br />
învăţământ superior;<br />
} Studenţii sunt slab <strong>in</strong>formaţi<br />
despre procedura de<br />
înregistrare la căm<strong>in</strong> şi actele<br />
ce reglementează procesul de<br />
înregistrare şi viaţa cotidiană la<br />
căm<strong>in</strong>;<br />
} Trişarea <strong>este</strong> un fenomen<br />
universal practicat de către<br />
majoritatea studenţilor <strong>in</strong>diferent<br />
de succesul lor academic.<br />
2.1.1.6. Selectarea eşantionului<br />
Eşantionarea descrie procesul<br />
de selectare a unui eşantion de<br />
elemente d<strong>in</strong>tr-o populaţie ţ<strong>in</strong>tă<br />
pentru a desfăşura un sondaj. De<br />
regulă populaţia ţ<strong>in</strong>tă <strong>este</strong> prea<br />
mare şi <strong>este</strong> imposibil de aplicat<br />
un chestionar întregii populaţii<br />
ţ<strong>in</strong>tă. D<strong>in</strong> această cauză, selectăm<br />
un eşantion, sau un grup mai mic<br />
de reprezentanţi care au aceleaşi<br />
caracteristici ca şi populaţia ţ<strong>in</strong>tă,<br />
astfel încât să fie posibile deducţiile<br />
sau extrapolările asupra întregii<br />
populaţii în baza eşantionului.<br />
Există patru tipuri de eşantioane<br />
care sunt utilizate cel mai des în<br />
sondaje. Fiecare d<strong>in</strong> ele îşi are<br />
avantajele şi constrângerile sale,<br />
care sunt prezentate în tabelul de<br />
mai jos:
Tipul eşantionării Avantaje Constrângeri<br />
Eşantionarea aleatorie simplă <strong>este</strong> cea<br />
mai simplă formă a eşantionării aleatorii.<br />
Fiecare <strong>in</strong>divid <strong>este</strong> selectat absolut întâmplător<br />
şi fiecare membru al populaţiei<br />
are şanse egale de a fi <strong>in</strong>clus în eşantion.<br />
Eşantionarea aleatorie simplă <strong>este</strong> echivalentă<br />
extragerii unui număr d<strong>in</strong> pălărie.<br />
<strong>Ce</strong>va mai des utilizate decât eşantioanele<br />
aleatorii simple sunt eşantioanele sistematice,<br />
care sunt extrase pr<strong>in</strong> începerea<br />
de la un element ales aleator în cadrul de<br />
eşantionare apoi selectând fiecare al nlea<br />
element (de ex.: alegerea unui punct<br />
aleator în cartea de telefon apoi selectând<br />
fiecare al 100-lea nume).<br />
Eşantionarea aleatorie Stratificată numită,<br />
de asemenea, şi eşantion aleator proporţional<br />
sau de cotă, se obţ<strong>in</strong>e selectând<br />
eşantioane d<strong>in</strong> fiecare strat sau sub-grup<br />
al populaţiei. Acesta implică divizarea<br />
populaţiei în grupuri omogene şi apoi selectarea<br />
eşantioanelor aleatorii simple d<strong>in</strong><br />
fiecare subgrup. Tehnicile de eşantionare<br />
stratificată sunt de regulă utilizate atunci<br />
când populaţia <strong>este</strong> eterogenă sau neasemănătoare,<br />
dar pot fi izolate anumite subpopulaţii<br />
omogene sau similare.<br />
De ex.: Dorim să selectăm un eşantion de<br />
150 studenţi de la Facultatea de Sociologie<br />
şi Asistenţă Socială, criteriile de stratificare<br />
sunt anul de studii şi specialitatea:<br />
Numărul total de studenţi = 500<br />
Asistenţă Socială, anul I = 150<br />
Asistenţă Socială, anul II = 75<br />
Asistenţă Socială, anul III = 75<br />
Sociologie, anul I = 100<br />
Sociologie, anul II = 50<br />
Sociologie, anul III = 50<br />
43<br />
} Este foarte<br />
reprezentativă<br />
dacă<br />
participă toţi<br />
} Nu e posibilă<br />
fără liste<br />
complete ale<br />
membrilor<br />
subiecţii; populaţiei;<br />
} Uşor de } Potenţial neexecutat<br />
d<strong>in</strong> economică<br />
punct de ve- pentru a fi<br />
dere tehnic; at<strong>in</strong>să;<br />
} Nu necesită } Izolarea<br />
cunoşt<strong>in</strong>ţe membrilor<br />
suplimentare d<strong>in</strong>tr-un grup<br />
cu privire la poate fi per-<br />
populaţia turbatoare<br />
ţ<strong>in</strong>tă.<br />
(nu ţ<strong>in</strong>e cont<br />
de caracteristicilesociale).<br />
} Poate asigurareprezentarea<br />
chiar şi<br />
proporţională<br />
a grupurilor<br />
specifice în<br />
eşantion (de<br />
ex.: după<br />
gen), pr<strong>in</strong><br />
selectarea<br />
<strong>in</strong>divizilor d<strong>in</strong><br />
lista stratului;<br />
} Poate ilustra<br />
diferite tend<strong>in</strong>ţe<br />
în <strong>in</strong>teriorul<br />
fiecărei<br />
categorii (de<br />
ex.: femei şi<br />
bărbaţi).<br />
} Este mai<br />
complexă,<br />
necesită un<br />
efort mai<br />
mare decât<br />
eşantionarea<br />
aleatorie<br />
simplă; straturile<br />
trebuie<br />
să fie atent<br />
def<strong>in</strong>ite;<br />
} Necesită<br />
<strong>in</strong>formaţie<br />
suplimentară<br />
cu privire la<br />
populaţia<br />
ţ<strong>in</strong>tă.
Tipul eşantionării Avantaje Constrângeri<br />
Primul pas <strong>este</strong> calcularea procentului<br />
fiecărui strat:<br />
Asistenţă Socială, anul I =<br />
150/500 x 100 = 30%<br />
Asistenţă Socială, anul II =<br />
75/500 x 100 = 15%<br />
Asistenţă Socială, anul III =<br />
75/500 x 100 = 15%<br />
Sociologie, anul I = 100/500 x 100 = 20%<br />
Sociologie, anul II = 50/500 x 100 = 10%<br />
Sociologie, anul III = 50/50044 x 100 = 10%<br />
Apoi calculăm numărul respondenţilor d<strong>in</strong><br />
eşantionul nostru de 150 de studenţi conform<br />
proporţiilor:<br />
Asistenţă Socială, anul I = 30 x 150/100 = 45<br />
Asistenţă Socială, anul II =<br />
15 x 150/100 = 22<br />
Asistenţă Socială, anul III =<br />
15 x 150/100 = 22<br />
Sociologie, anul I = 20 x 150/100 = 30<br />
Sociologie, anul II = 10 x 150/100 = 15<br />
Sociologie, anul III = 10 x 150/100 = 15<br />
Eşantionarea Cluster <strong>este</strong> o tehnică de<br />
eşantionare în care întreaga populaţie<br />
<strong>este</strong> împărţită în grupuri, sau clustere<br />
şi d<strong>in</strong> ac<strong>este</strong>a <strong>este</strong> selectat un eşantion<br />
aleator simplu. Este de regulă utilizată<br />
atunci când cercetătorul nu poate obţ<strong>in</strong>e<br />
lista completă a membrilor populaţiei pe<br />
care doresc să o studieze dar pot obţ<strong>in</strong>e<br />
o listă a tuturor grupurilor sau clusterelor<br />
ac<strong>este</strong>i populaţii. Aceasta mai <strong>este</strong><br />
utilizată atunci când un eşantion aleator<br />
produce o distribuţie atât de dispersată<br />
încât realizarea sondajului s-ar dovedi<br />
mult prea costisitoare.<br />
44<br />
} Este mai<br />
puţ<strong>in</strong> costisitoare<br />
şi necesită<br />
mai puţ<strong>in</strong><br />
timp decât<br />
un eşantion<br />
complet ale-<br />
ator;<br />
} Este utilizată<br />
eficient cu<br />
eşantioane<br />
mari unde<br />
populaţia<br />
ţ<strong>in</strong>tă <strong>este</strong><br />
dispersată<br />
d<strong>in</strong> punct de<br />
vedere geografic;<br />
} Nu <strong>este</strong> o<br />
eşantionare<br />
aleatorie au-<br />
tentică;<br />
} Există probabilitatea<br />
că va produce<br />
un rezultat<br />
părt<strong>in</strong>itor<br />
(în special<br />
dacă sunt<br />
selectate<br />
doar câteva<br />
clustere).
Tipul eşantionării Avantaje Constrângeri<br />
De exemplu dacă dorim să studiem<br />
corupţia în sistemul de învăţământ<br />
superior d<strong>in</strong> Moldova, conform metodei<br />
de eşantionare stratificată trebuie să<br />
selectăm studenţi d<strong>in</strong> toate <strong>in</strong>stituţiile<br />
de învăţământ superior şi să aplicăm<br />
3-4 chestionare la fiecare d<strong>in</strong>tre cele<br />
30 de universităţi. În schimb, putem<br />
selecta 2-3 clustere (universităţi) şi<br />
<strong>in</strong>tervieva un număr semnificativ de<br />
studenţi d<strong>in</strong> ac<strong>este</strong> universităţi.<br />
45<br />
} Asigură<br />
aflarea în<br />
proximitate a<br />
unităţilor de<br />
populaţie selectate,<br />
astfel<br />
costurile pentru<br />
<strong>in</strong>terviurile<br />
personale<br />
se reduc şi<br />
lucrul în teren<br />
<strong>este</strong> simplificat;
Selectarea respondenţilor <strong>este</strong><br />
o altă problema nu mai puţ<strong>in</strong><br />
importantă decât eşantionarea,<br />
deoarece ea are şi ea un impact<br />
asupra reprezentativităţii studiului.<br />
Selectarea respondenţilor trebuie<br />
efectuată în mod aleator, conform<br />
unei proceduri recomandate.<br />
Dacă unitatea cercetată <strong>este</strong> o<br />
gospodărie, atunci selectăm aleator<br />
străzile, numerele caselor, etajelor<br />
şi respondenţilor (de ex.: membrul<br />
gospodăriei care şi-a sărbătorit cel<br />
mai recent ziua de naştere). Dacă<br />
realizăm studiul în cadrul unei<br />
<strong>in</strong>stituţii, putem utiliza selectarea<br />
în „salt” (de ex.: determ<strong>in</strong>ând că<br />
trebuie să <strong>in</strong>tervievăm 10 studenţi<br />
de la specialitatea Asistenţa<br />
Socială, anul II, vom distribui<br />
chestionare fiecărui al treilea<br />
student după registru, sau fiecărui<br />
al treilea după locul în sală)<br />
2.1.1.7. Construirea<br />
chestionarului<br />
At<strong>in</strong>gerea obiectivelor<br />
} Asiguraţi-vă că toate obiectivele<br />
cercetării au fost pe depl<strong>in</strong><br />
transpuse în întrebări;<br />
} Asiguraţi-vă că întrebările derivă<br />
d<strong>in</strong> ipoteza de studiu;<br />
46<br />
} Excludeţi întrebările care nu<br />
sunt relevante pentru at<strong>in</strong>gerea<br />
obiectivelor studiului;<br />
} Toate întrebările <strong>in</strong>cluse trebuie<br />
să fie adecvate şi în conformitate<br />
cu scopul cercetării.<br />
Tipurile de întrebări<br />
În chestionar sunt trei tipuri<br />
pr<strong>in</strong>cipale de întrebări:<br />
1) Întrebări deschise care cer<br />
respondentului să-şi formuleze<br />
propriul răspuns;<br />
2) Întrebări închise care cer<br />
respondentului să aleagă un<br />
răspuns d<strong>in</strong>tr-un anumit număr<br />
de variante propuse;<br />
3) Întrebări semi-închise care<br />
înafară de un număr dat de<br />
variante propuse, mai au şi<br />
opţiunea „Altele” care poate fi<br />
completată.<br />
Pentru întrebările închise şi semiînchise<br />
se dist<strong>in</strong>g următoarele tipuri<br />
de scale de răspuns:<br />
} întrebări cu două variante de<br />
răspuns;<br />
} întrebări cu multiple variante de<br />
răspuns;<br />
} întrebări cu scală de apreciere;<br />
} întrebări cu scală de acord; şi<br />
} întrebări delimitate/cont<strong>in</strong>ue.
Întrebările cu două variante de răspuns sunt acelea la care respondentul<br />
poate alege între două opţiuni. De exemplu:<br />
În op<strong>in</strong>ia dvs., <strong>este</strong> sau nu posibilă elim<strong>in</strong>area depl<strong>in</strong>ă a corupţiei d<strong>in</strong><br />
procesul de înmatriculare la universitate? (Selectaţi o variantă)<br />
1. Da.<br />
2. Nu.<br />
Întrebările cu multiple variante de răspuns sunt acelea la care respondentul<br />
poate alege d<strong>in</strong>tre mai mult de doua opţiuni neordonate. De exemplu:<br />
În op<strong>in</strong>ia dvs., unde au cel mai des loc acte de corupţie în timpul<br />
examenelor de BAC? (Selectaţi o variantă)<br />
1. Regiunile rurale.<br />
2. Regiunile urbane.<br />
3. La fel de des în regiunile rurale şi urbane.<br />
4. Nu ştiu.<br />
La întrebările cu multiple variante de răspuns, respondentul trebuie să<br />
aleagă:<br />
} o s<strong>in</strong>gură opţiune (a se vedea exemplul de mai sus);<br />
} un număr limitat de opţiuni (2-3). De exemplu:<br />
Care sunt problemele pr<strong>in</strong>cipale cu care se confruntă <strong>in</strong>stituţiile de<br />
învăţământ superior în ziua de azi? (Selectaţi până la trei variante)<br />
1. Lipsa echipamentului/sălilor de clasă adecvate.<br />
2. Nivelul scăzut de competenţă al personalului academic.<br />
3. Nivelul scăzut de comunicare între studenţi şi profesor.<br />
4. Nivel scăzut educaţie al studenţilor.<br />
5. Atitud<strong>in</strong>ea iresponsabilă a studenţilor faţă de studii.<br />
6. Atitud<strong>in</strong>ea superficială a profesorilor faţă de procesul de studii.<br />
7. Corupţia.<br />
8. Nepotismul, protecţionismul.<br />
9. Altele (specificaţi) __________________________________<br />
47
Un număr nelimitat de variante de răspuns. De exemplu:<br />
Care sunt, în op<strong>in</strong>ia dvs., cauzele pr<strong>in</strong>cipale ale actelor de corupţie la<br />
examenele de BAC? (Număr nelimitat de opţiuni)<br />
1. Dor<strong>in</strong>ţa de a obţ<strong>in</strong>e note pozitive (de trecere).<br />
2. Dor<strong>in</strong>ţa de a obţ<strong>in</strong>e o notă cât mai mare.<br />
3. Dor<strong>in</strong>ţa de a-şi asigura şanse mai bune de înmatriculare la<br />
universitate.<br />
4. Urmarea exemplului altor colegi.<br />
5. Presiunea colegilor şi a asociaţiilor de păr<strong>in</strong>ţi.<br />
6. Presiune d<strong>in</strong> partea profesorilor, adm<strong>in</strong>istraţiei liceelor şi a altor<br />
persoane oficiale.<br />
7. Altele (Specificaţi) __________________________________<br />
Întrebările cu Scală de Apreciere – solicită respondentului să aprecieze o<br />
anumită problemă pe o scală care cupr<strong>in</strong>de aprecieri de la slab la bun sau<br />
alte tipuri de apreciere. De exemplu:<br />
Care <strong>este</strong>, în op<strong>in</strong>ia dvs., nivelul de dezvoltare al învăţământului superior<br />
în ţara noastră? (Selectaţi o opţiune)<br />
1. Foarte bun<br />
2. Bun<br />
3. Satisfăcător<br />
4. Nesatisfăcător<br />
5. Scăzut<br />
6. Foarte scăzut<br />
48
Întrebările cu scale de acord (întrebări Likert) – constată în ce măsură<br />
respondentul <strong>este</strong> de acord cu o anumită afirmaţie, sau ce atitud<strong>in</strong>e au faţă<br />
de o anumită problemă. De exemplu:<br />
Mai jos sunt<br />
<strong>in</strong>dicate anumite<br />
afirmaţii, estimaţi în absolut<br />
ce măsură sunteţi<br />
sau nu de acord<br />
cu fiecare d<strong>in</strong>tre<br />
ac<strong>este</strong>a Dezacord<br />
1. Profesorii au<br />
dreptul să-şi vândă<br />
cărţile în timp ce<br />
predau, dacă pr<strong>in</strong><br />
acest fapt nu pun<br />
studenţilor condiţii<br />
2. Forţarea unei<br />
persoane să<br />
cumpere o carte<br />
<strong>este</strong> o formă gravă<br />
de corupţie<br />
3. Nu <strong>este</strong> o<br />
problemă să<br />
cumpăr cartea<br />
unui profesor dacă<br />
voi obţ<strong>in</strong>e o notă<br />
mai mare sau voi<br />
promova examenul<br />
în schimb<br />
4. Forţarea<br />
studenţilor să<br />
cumpere cărţi<br />
<strong>este</strong> justificată<br />
datorită fotocopierii<br />
răspândite<br />
care rămâne<br />
nepedepsită<br />
Dezacord<br />
Sunt şi nu sunt de<br />
acord în aceeaşi măsură<br />
Sunt de acord<br />
Sunt absolut de acord<br />
Nu ştiu<br />
1 2 3 4 5 8<br />
1 2 3 4 5 8<br />
1 2 3 4 5 8<br />
1 2 3 4 5 8<br />
49
5. Forţarea<br />
studenţilor să<br />
cumpere cărţi <strong>este</strong><br />
justificată datorită<br />
salariilor mici ale<br />
profesorilor<br />
6. Forţarea<br />
studenţilor să<br />
cumpere cărţi nu<br />
poate fi justificată în<br />
nici un fel<br />
1 2 3 4 5 8<br />
1 2 3 4 5 8<br />
Întrebările delimitate/cont<strong>in</strong>ue – respondentului I se prez<strong>in</strong>tă o scală cont<strong>in</strong>uă.<br />
De exemplu:<br />
Estimaţi, vă rog, nivelul corupţiei legat de procesul admiterii la studii în<br />
<strong>in</strong>stituţiile de învăţământ superior pe o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă<br />
lipsa totală a corupţiei şi 10 – un nivel foarte înalt.<br />
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10<br />
Lipsa corupţiei Nivel foarte înalt<br />
2.1.1.8. Ord<strong>in</strong>ea Întrebărilor<br />
În mod normal, întrebările trebuie<br />
să treacă în mod logic de la una la<br />
alta. Pentru a obţ<strong>in</strong>e cele mai bun<br />
rate de răspuns, chestionarul trebuie<br />
structurat în felul următor:<br />
} Plasaţi cele mai importante<br />
întrebări în prima jumătate<br />
a chestionarului – astfel vă<br />
asiguraţi că veţi obţ<strong>in</strong>e cele<br />
mai importante date şi de la<br />
respondenţii care nu-l vor f<strong>in</strong>isa;<br />
} Întrebările trebuie să treacă logic<br />
de la una la alta;<br />
} <strong>Ce</strong>rcetătorul trebuie să se<br />
asigure că răspunsul la o<br />
întrebare nu va fi <strong>in</strong>fluenţat de<br />
întrebările precedente;<br />
50<br />
} Întrebările trebuie să treacă de la<br />
cele mai generale spre cele mai<br />
concrete;<br />
} Întrebările trebuie să treacă de<br />
la mai puţ<strong>in</strong> delicate la cele mai<br />
delicate;<br />
} Întrebările trebuie să treacă<br />
de la cele legate de fapte şi<br />
comportamente spre cele ce ţ<strong>in</strong><br />
de atitud<strong>in</strong>i şi op<strong>in</strong>ii.<br />
2.1.1.9. Reguli de bază în<br />
construirea elementelor<br />
chestionarului<br />
} Conceptele întrebărilor trebuie<br />
să fie clare şi <strong>in</strong>teligibile, cu cel<br />
mai m<strong>in</strong>im grad de ambiguitate<br />
posibil – trebuie să poată fi
<strong>in</strong>terpretate doar într-un s<strong>in</strong>gur<br />
fel;<br />
} Utilizaţi afirmaţii pozitive pentru<br />
a evita negaţiile sau negaţiile<br />
duble;<br />
} În cazul întrebărilor delicate<br />
utilizaţi o formă neutră (nici<br />
pozitivă nici negativă) ca să<br />
vă asiguraţi că nu sugeraţi<br />
răspunsul;<br />
} Nu faceţi asumaţii cu privire la<br />
respondent;<br />
} Utilizaţi cuv<strong>in</strong>te clare şi<br />
comprehensibile, uşor de<br />
înţeles pentru toate nivelurile de<br />
educaţie;<br />
} Utilizaţi o ortografie, gramatică şi<br />
punctuaţie corectă;<br />
} Evitaţi elementele ce conţ<strong>in</strong><br />
mai mult de un o întrebare<br />
per element (de ex.: Vă plac<br />
căpşunele şi cartofii?);<br />
} Subiectele sensibile trebuie<br />
explorate pr<strong>in</strong> întrebări de<br />
asemenea în mod adecvat<br />
sensibile sau chiar pr<strong>in</strong> întrebări<br />
<strong>in</strong>directe.<br />
2.1.1.10. Mărimea chestionarului<br />
Numărul întrebărilor într-un chestionar<br />
dep<strong>in</strong>de de obiectivele cercetării<br />
şi de tipul ac<strong>este</strong>ia (de ex.: sondajele<br />
simple pot fi limitate la câteva<br />
întrebări, pe când studiile necesită<br />
un <strong>in</strong>strument mai complex). Atât<br />
chestionarele mari cât şi cele mai<br />
scurte îşi au avantajele şi dezavantajele<br />
sale. Ca regulă generală, cele<br />
mari primesc mai puţ<strong>in</strong>e răspunsuri<br />
decât cele scurte. Dar pe de altă<br />
parte, cele mari furnizează date<br />
mai ample, complexe şi detaliate<br />
despre obiectul cercetării şi oferă<br />
51<br />
posibilitatea de a testa corelaţiile sau<br />
<strong>in</strong>terdependenţele d<strong>in</strong>tre variabile.<br />
De asemenea, validitatea/încrederea<br />
<strong>este</strong> mai mare datorită faptului că<br />
putem <strong>in</strong>troduce întrebări de control<br />
(întrebări care au acelaşi sens ca<br />
unele întrebări anterioare dar sunt<br />
formulate diferit, astfel încât putem<br />
vedea dacă răspunsurile conţ<strong>in</strong> contradicţii).<br />
Chestionarele scurte au un mare<br />
avantaj – ele au o rată mai mare<br />
de răspuns. Sunt mai uşoare şi<br />
mai rapide în adm<strong>in</strong>istrare, iar<br />
datele obţ<strong>in</strong>ute sunt mai uşor<br />
de <strong>in</strong>trodus în SPSS/Excel.<br />
Dezavantajul <strong>este</strong> acela că obţ<strong>in</strong>em<br />
date mai superficiale care nu dau<br />
posibilitatea multor constatări şi<br />
<strong>in</strong>terpretări.<br />
2.1.1.11. Caracteristicile Fizice<br />
ale chestionarului<br />
} Aspectele fizice ale<br />
chestionarului cum ar fi<br />
aranjarea în pag<strong>in</strong>ă, mărimea<br />
textului, mărimea spaţiului între<br />
întrebări şi tipul de hârtie ar<br />
trebui luate în considerare;<br />
} Pentru a elim<strong>in</strong>a necesitatea de<br />
a răsfoi pag<strong>in</strong>ile îna<strong>in</strong>te şi înapoi,<br />
aranjarea în pag<strong>in</strong>ă trebuie să<br />
asigure că ultima întrebare d<strong>in</strong><br />
josul pag<strong>in</strong>ii nu va fi cont<strong>in</strong>uată<br />
pe pag<strong>in</strong>a următoare;<br />
} Mărimea textului trebuie<br />
să fie uşor de citit şi pentru<br />
respondenţii care au acuitate<br />
vizuală mai mică de 100%;<br />
} Stocul de hârtie trebuie să<br />
fie de calitate bună pentru a<br />
transmite mesajul că respectivul<br />
chestionar <strong>este</strong> suficient de
important ca să justifice timpul<br />
pe care îl solicită respondentului;<br />
} Fiecare chestionar trebuie să<br />
aibă un număr unic pentru a<br />
menţ<strong>in</strong>e o evidenţă mai bună şi<br />
a putea şti dacă s-a pierdut vreo<br />
unul.<br />
2.1.2. Pilotarea<br />
În chestionarele cantitative, în mod<br />
ideal trebuie aplicate un număr mic<br />
(10-20-30) de chestionare pentru<br />
a testa dacă acesta <strong>este</strong> fezabil<br />
şi adecvat. Respondenţii selectaţi<br />
pentru sondajul de probă trebuie să<br />
fie în mare reprezentativi pentru tipul<br />
de respondenţi care vor fi <strong>in</strong>tervievaţi<br />
în sondajul pr<strong>in</strong>cipal. Scopul pilotării<br />
<strong>este</strong> de a testa chestionarul d<strong>in</strong><br />
aspectul mărimii, comprehensibilitătii<br />
şi bunului simţ general.<br />
Scopul pre-testării chestionarului<br />
<strong>este</strong> de a determ<strong>in</strong>a:<br />
} Dacă întrebările în felul în<br />
care sunt ordonate, vor at<strong>in</strong>ge<br />
rezultatele dorite;<br />
} Dacă întrebările au fost plasate<br />
în cea mai bună ord<strong>in</strong>e;<br />
} Dacă întrebările sunt înţelese<br />
de către toate clasele de<br />
respondenţi;<br />
} Dacă există necesitatea unor<br />
întrebări suplimentare sau de<br />
concretizare sau dacă anumite<br />
întrebări trebuie elim<strong>in</strong>ate;<br />
} Dacă <strong>in</strong>strucţiunile sunt adecvate<br />
pentru respondenţi;<br />
} Dacă întrebările ofensează sau<br />
provoacă emoţii negative pr<strong>in</strong>tre<br />
respondenţi, în special în ce<br />
priveşte problemele sau temele<br />
sensibile.<br />
52<br />
2.1.3. Instruirea şi lucrul<br />
în teren<br />
A treia etapă implică <strong>in</strong>struirea<br />
personalului d<strong>in</strong> teren şi<br />
desfăşurarea lucrului în teren.<br />
2.1.3.1. Instruirea <strong>in</strong>clude<br />
următoarele activităţi<br />
} Explicarea în detalii a scopului şi<br />
obiectivelor cercetării;<br />
} Explicarea conţ<strong>in</strong>utului<br />
chestionarului (semnificaţia<br />
fiecărui element);<br />
} Modul de adm<strong>in</strong>istrare a<br />
chestionarului – cum va găsi<br />
operatorul respondentul şi<br />
cum va <strong>in</strong>teracţiona cu acesta,<br />
de exemplu, operatorul<br />
trebuie să ştie cum să explice<br />
respondentului modalitatea<br />
corectă de completare a<br />
chestionarului.<br />
2.1.3.2. Lucrul în teren<br />
<strong>in</strong>clude procesul adm<strong>in</strong>istrării<br />
chestionarului<br />
<strong>Ce</strong>le mai obişnuite modele de<br />
adm<strong>in</strong>istrare a chestionarului sunt:<br />
} Adm<strong>in</strong>istrarea faţă-în-faţă a<br />
chestionarului – operatorul<br />
de <strong>in</strong>terviu citeşte cu voce<br />
tare întrebările şi marchează<br />
răspunsurile;<br />
} Autoadm<strong>in</strong>istrarea<br />
chestionarului – întrebările<br />
sunt prezentate pe hârtie,<br />
respondentul le citeşte şi<br />
marchează de s<strong>in</strong>e stătător<br />
răspunsurile.<br />
Chestionarele mai pot, de<br />
asemenea, fi adm<strong>in</strong>istrate pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>ternet, telefon, poştă.
2.1.4. Procesarea datelor<br />
Procesare datelor <strong>in</strong>clude<br />
corectarea, codarea, <strong>in</strong>troducerea<br />
şi verificarea datelor, cât şi controlul<br />
logic. Introducerea datelor şi<br />
corectarea au loc în acelaşi timp<br />
cu colectarea datelor, făcând<br />
astfel posibil controlul calităţii şi<br />
prezentarea rezultatelor prelim<strong>in</strong>are<br />
p<strong>este</strong> o lună după încheierea<br />
colectării datelor. Îna<strong>in</strong>te ca oric<strong>in</strong>e<br />
să înceapă lucrul asupra setului de<br />
date, conveniţi asupra unui pachet<br />
statistic pe care îl veţi utiliza (cum<br />
ar fi SPSS, Stata, EpiInfo, Excel<br />
sau Access) şi decideţi care va fi<br />
sistemul de codare.<br />
Analiza datelor presupune utilizarea<br />
tehnicilor statistice pentru a identifica<br />
<strong>in</strong>ter-relaţiile d<strong>in</strong>tre răspunsurile<br />
primite (de ex.: analiza frecvenţelor,<br />
corelaţiilor, varianţa şi analiza<br />
factorială)<br />
2.1.5. Interpretarea<br />
rezultatelor<br />
2.1.5.1. Întocmirea raportului<br />
Odată ce aţi f<strong>in</strong>isat analiza datelor,<br />
va trebui să vă gândiţi care ar fi cea<br />
mai clară şi economă modalitate<br />
de a raporta şi a vă prezenta<br />
constatările.<br />
Următoarea structură <strong>este</strong> formatul<br />
recomandat pentru scrierea unui<br />
raport al cercetării:<br />
} Pag<strong>in</strong>a de titlu<br />
} Cupr<strong>in</strong>s<br />
} Introducere<br />
• Istoricul şi contextul<br />
problemei de cercetare<br />
53<br />
• Scopul şi obiectivele<br />
• Ipotezele<br />
} Metodologie/Colectarea datelor<br />
• Eşantionul şi metoda de<br />
eşantionare<br />
• Metodele statistice şi<br />
calitative utilizate la analiza<br />
datelor<br />
• Descrierea eşantionului<br />
} Constatări<br />
• Rezultate, <strong>in</strong>terpretare şi<br />
concluzii<br />
} Lista tabelelor<br />
} Lista figurilor<br />
La întocmirea raportului f<strong>in</strong>al trebuie<br />
să ţ<strong>in</strong>em cont de următoarele reguli:<br />
} Trebuie să ne asigurăm că toate<br />
concluziile sunt clar argumentate<br />
de datele obţ<strong>in</strong>ute.<br />
} Raportul f<strong>in</strong>al trebuie să conţ<strong>in</strong>ă<br />
<strong>in</strong>formaţie bazată pe date<br />
factuale. Trebuie să facem o<br />
dist<strong>in</strong>cţie clară între ac<strong>este</strong>a şi<br />
<strong>in</strong>terpretări.<br />
} Trebuie să arătăm clar ce date<br />
utilizăm pentru în susţ<strong>in</strong>erea<br />
<strong>in</strong>terpretărilor noastre..
1.<br />
1.<br />
2.1.5.2. Prezentarea datelor<br />
Tabelele şi graficele clare vor face<br />
raportul de studiu considerabil mai<br />
1. Numărul de identificare, care<br />
trebuie să corespundă cu<br />
numărul respectiv d<strong>in</strong> lista<br />
tabelelor/figurilor.<br />
2. Titlul, care rezumă conţ<strong>in</strong>utul<br />
tabelului/figurii şi trebuie să<br />
Absolut<br />
responsabili<br />
uşor de citit. Ca regulă generală<br />
toate tabelele şi figurile trebuie să fie<br />
însoţite de:<br />
2.<br />
Tabelul 6 – Răspunsurile la întrebarea:<br />
„În op<strong>in</strong>ia dvs,. Ar trebui subiecţii enumeraţi mai jos să fie responsabili<br />
de prevenirea corupţiei în procesul de admitere?”<br />
Oarecum<br />
responsabili<br />
Nu cred ca ar trebui<br />
să fie responsabili<br />
Comisia de admitere 69,4% 28,2% 2,4%<br />
Potenţialii studenţi 31,9% 57,1% 11,0%<br />
Păr<strong>in</strong>ţii potenţialilor studenţi 27,9% 47,8% 24,3%<br />
Adm<strong>in</strong>istraţia universităţilor 71,9% 24,3% 3,8%<br />
Reprezentanţii <strong>in</strong>stituţiilor de control 78,9% 18,6% 2,5%<br />
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
26,8%<br />
73,2%<br />
20,8%<br />
79,2%<br />
3.<br />
corespundă cu titlul <strong>in</strong>dicat în<br />
lista tabelelor/figurilor.<br />
3. Titluri adecvate pentru coloniţele<br />
şi rândurile tabelelor şi legende<br />
pentru figuri care def<strong>in</strong>esc<br />
elementele concrete în figură.<br />
2.<br />
Figura 6 – Răspunsurile la întrebarea:<br />
„Dvs. personal, în timpul examenelor de absolvire aţi...” orizontal:<br />
7,6%<br />
92,4%<br />
21,7%<br />
78,3%<br />
Oferit bani Oferit cadouri Oferit servicii Recurs la<br />
relaţii/cunoscuţi<br />
Da; Nu<br />
54<br />
3.
Pentru analiza datelor putem<br />
utiliza SPSS.<br />
Puncte de reper <strong>in</strong>troductive<br />
pentru lucrul în SPSS<br />
1) Primul şi cel mai important pas<br />
<strong>este</strong> să vă asiguraţi că fiecare<br />
întrebare d<strong>in</strong> chestionar <strong>este</strong><br />
marcată clar ca întrebare cu un<br />
s<strong>in</strong>gur răspuns sau întrebare<br />
cu mai multe răspunsuri<br />
posibile. Această etapă va<br />
determ<strong>in</strong>a modul în care va fi<br />
pregătită matricea SPSS pentru<br />
<strong>in</strong>troducerea datelor şi cum vor fi<br />
analizate datele.<br />
2) Dacă aveţi îndoieli, utilizaţi<br />
numai întrebări cu un s<strong>in</strong>gur<br />
răspuns – ele sunt mult mai<br />
55<br />
simplu de <strong>in</strong>trodus, de analizat<br />
şi de <strong>in</strong>terpretat. Totuşi,<br />
deseori, întrebările cu mai<br />
multe răspunsuri merită efort<br />
suplimentar pentru pregătirea şi<br />
analizarea datelor.<br />
3) Pr<strong>in</strong>cipiul de bază al SPSS:<br />
coloniţele reprez<strong>in</strong>tă variabile, iar<br />
rândurile reprez<strong>in</strong>tă respondenţi.<br />
Un chestionar d<strong>in</strong> 20 de<br />
întrebări cu un s<strong>in</strong>gur răspuns<br />
completat pe un eşantion de<br />
300 de respondenţi va avea<br />
20 de coloniţe şi 300 de rânduri.<br />
Întotdeauna adăugaţi o variabilă<br />
pentru numărul de identificare,<br />
care atribuie fiecărui respondent<br />
un număr unic de identificare.
4) SPSS vă permite să alegeţi<br />
între regimul „vizualizarea<br />
datelor” şi regimul „vizualizarea<br />
variabilelor”. Mai întâi aveţi<br />
nevoie de regimul „vizualizarea<br />
variabilelor” pentru a <strong>in</strong>troduce<br />
5) Îna<strong>in</strong>te de a începe să <strong>in</strong>troduceţi<br />
datele vă recomandăm să<br />
etichetaţi variabilele. Etichetele<br />
sunt doar nişte descrieri. Există<br />
două tipuri de etichete:<br />
a) Eticheta variabilei. Aceasta<br />
reprez<strong>in</strong>tă doar o denumire<br />
desfăşurată a variabilei.<br />
De exemplu, o variabilă<br />
care reprez<strong>in</strong>tă venitul<br />
gospodăriei ar putea avea<br />
denumirea scurtă „Venit”<br />
şi o etichetă desfăşurată<br />
„Ventul gospodăriei”, pentru o<br />
descriere mai detaliată.<br />
b) Eticheta valorii. Această<br />
etichetă <strong>este</strong> mai importantă<br />
decât eticheta variabilei.<br />
56<br />
denumirile şi etichetele<br />
variabilelor (mai multe detalii<br />
despre etichete sunt explicate<br />
mai jos). După aceasta puteţi<br />
începe să <strong>in</strong>troduceţi datele în<br />
regimul „vizualizarea datelor”.<br />
Ea descrie valorile atribuite<br />
variabilei. <strong>Ce</strong>l mai bun<br />
exemplu în acest sens <strong>este</strong><br />
sexul: în SPSS puteţi să<br />
codificaţi sexul ca 1 şi 2, însă<br />
doar etichetele valorii ne<br />
vor permite să înţelegem că<br />
valoarea 1 reprez<strong>in</strong>tă femeie,<br />
iar valoarea 2 reprez<strong>in</strong>tă<br />
bărbat (sau vice-versa).<br />
Putem să utilizăm şi alte<br />
numere (1 pentru bărbat<br />
şi 1000 pentru femeie) şi,<br />
atât timp cât eticheta valorii<br />
va fi corectă, între primul şi<br />
al doilea caz nu va fi nicio<br />
diferenţă.
6) Datele variabilelor pentru un<br />
s<strong>in</strong>gur răspuns sunt simplu de<br />
<strong>in</strong>trodus odată ce aţi pregătit<br />
variabilele. Datele pentru<br />
răspunsuri multiple sunt mai<br />
dificile şi în cazul lor trebuie<br />
de explicat pr<strong>in</strong>cipiul de bază.<br />
Numărul variabilelor trebuie să<br />
co<strong>in</strong>cidă cu numărul opţiunilor<br />
şi fiecare opţiune trebuie să fie<br />
marcată fie cu 0 (neselectat),<br />
fie cu 1 (selectat). De exemplu,<br />
avem o întrebare care cere<br />
respondenţilor să explice<br />
motivele deciziei lor de a studia<br />
la universitate. Le-am oferit 3<br />
opţiuni. În SPSS acest lucru va fi<br />
codificat sub forma a 3 variabile:<br />
universitatea_1, univeristatea_2<br />
şi universitatea_3. Fiecărei<br />
57<br />
opţiuni i se va atribui valoarea 0<br />
sau 1.<br />
7) În SPSS toate datele pot fi<br />
analizate utilizând comanda d<strong>in</strong><br />
meniul Analizează – Statistica<br />
descriptivă – Frecvenţe. Pe<br />
lângă frecvenţele (calculele<br />
şi procentele) aici puteţi găsi<br />
aproape toate funcţiile de bază<br />
ale statisticii: media, mediana,<br />
devierea standard (prezentată<br />
în figură) şi o reprezentare<br />
grafică foarte utilă – histograma.<br />
Alte funcţii de analiză a datelor<br />
nu au relevanţă pentru această<br />
<strong>in</strong>troducere: ca sugestie<br />
de explorare a altor opţiuni<br />
vă puteţi concentra asupra<br />
tabelelor, corelaţiei vicariat,<br />
ANOVA etc.
8) Programul SPSS poate fi utilizat<br />
pentru a elabora diagrame<br />
şi cele mai recente versiuni<br />
execută foarte b<strong>in</strong>e această<br />
sarc<strong>in</strong>ă. Totuşi, procedura<br />
standard pe care o urmează<br />
mulţi <strong>este</strong> de a copia tabelele<br />
(de obicei d<strong>in</strong> comanda<br />
„Frecvenţe”) într-o filă Excel şi<br />
de a elabora diagrama în acest<br />
program. Nu uitaţi că diagramele<br />
sunt o <strong>in</strong>venţie foarte utilă –<br />
oamenilor le <strong>este</strong> mult mai uşor<br />
să judece în forme şi culori<br />
decât în cifre.<br />
9) De asemenea, puteţi utiliza<br />
programul Excel pentru a<br />
<strong>in</strong>troduce datele şi a efectua<br />
analiza de bază. Când trebuie să<br />
58<br />
efectuaţi o sarc<strong>in</strong>ă dificilă pentru<br />
programul Excel puteţi importa<br />
datele în programul SPSS cu<br />
uşur<strong>in</strong>ţă. Aceasta înseamnă şi<br />
faptul că nu mai aveţi nevoie<br />
de <strong>in</strong>stalat programul SPSS<br />
pe toate computerele utilizate<br />
pentru <strong>in</strong>troducerea datelor.<br />
Este suficient să aveţi programul<br />
Excel, Open Office sau chiar<br />
Notepad dacă sunteţi suficient<br />
de iscusit să-l utilizaţi.<br />
10) Pentru mai multe <strong>in</strong>formaţii puteţi<br />
să apelaţi la ghidul foarte bun de<br />
utilizare încorporat în programul<br />
SPSS. Dacă doriţi să aflaţi mai<br />
multe, există o resursă onl<strong>in</strong>e<br />
întitulată „Raynald’s SPSS Tools”<br />
(http://www.spsstools.net/).
IV. Cum se<br />
întocmeşte<br />
un raport?
Introducere<br />
Contextul studiului şi <strong>in</strong>strumentul<br />
de monitorizare utilizat în cadrul<br />
studiului, motivele studierii unui<br />
anumit grup ţ<strong>in</strong>tă sau <strong>in</strong>divid (de<br />
ex., ce rol joacă vice-decanul în<br />
fenomenul trişării la examene, de ce<br />
reprezentanţii studenţilor au un rol<br />
important în fluxurile f<strong>in</strong>anciare) –<br />
3 propoziţii.<br />
Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Descrierea mai concretă a problemei<br />
şi situaţiei care urmează să fie<br />
studiată (de ex., ce deja se ştie<br />
sau se crede despre problema<br />
respectivă, ce dezvăluie rezultatele<br />
chestionarului despre trişare, ce se<br />
cunoaşte şi ce se presupune despre<br />
fluxurile f<strong>in</strong>anciare) – între 3 şi<br />
5 propoziţii.<br />
Metodologia<br />
Conceptul studiului, ce se doreşte<br />
a fi realizat şi constatat: întrebarea<br />
(pr<strong>in</strong>cipală a) studiului, obiectivele,<br />
supoziţiile şi teoriile priv<strong>in</strong>d<br />
eventualele constatări, problemele<br />
majore etc.) – aproximativ<br />
5 propoziţii.<br />
<strong>Ce</strong> metodologie va fi utilizată pentru<br />
a obţ<strong>in</strong>e rezultate utile, de ce anume<br />
această metodologie concretă, de ce<br />
anume ac<strong>este</strong> întrebări?<br />
Întocmiţi lista tuturor întrebărilor care<br />
au fost puse în cadrul focus-grupului<br />
sau al <strong>in</strong>terviului (în baza acestor<br />
întrebări vom obţ<strong>in</strong>e „rezultatele”) –<br />
lista tuturor întrebărilor, chiar şi<br />
a celor la care nu au fost date<br />
răspunsuri directe, dar care, totuşi,<br />
au fost puse.<br />
62<br />
Implementarea (descrierea<br />
cercetării)<br />
Procesuld de desfăşurare a<br />
studiului cu rezultatele aşteptate<br />
şi neaşteptate, cum s-a dovedit<br />
procesul de implementare a<br />
metodologiei în realitate (pas cu<br />
pas): organizarea şi pregătirea<br />
<strong>in</strong>strumentului de monitorizare,<br />
reacţiile participanţilor, problemele<br />
şi dificultăţile apărute în procesul<br />
de utilizare a <strong>in</strong>strumentului de<br />
monitorizare (de ex., refuzul de a<br />
participa şi coopera în focus-grupuri,<br />
dezbaterile şi confruntările de op<strong>in</strong>ii<br />
etc.) – cu cât mai mult, cu atât mai<br />
b<strong>in</strong>e.<br />
Rezultatele cercetării<br />
Toate <strong>in</strong>formaţiile obţ<strong>in</strong>ute pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul <strong>in</strong>strumentului respectiv<br />
de monitorizare, toate comentariile<br />
respondenţilor (citatele sau op<strong>in</strong>iile<br />
grupului) sortate în câteva unităţi<br />
pr<strong>in</strong>cipale (la sfârşitul paragrafului<br />
ar trebui să fie <strong>in</strong>clusă secţiunea<br />
„alte” sub formă de „În sfârşit,...”<br />
sau „De asemenea,...”). Nu toate<br />
ideile sunt la fel de importante, pr<strong>in</strong><br />
urmare, când întocmiţi această<br />
parte ţ<strong>in</strong>eţi în m<strong>in</strong>te că rezultatele<br />
trebuie să corespundă problemei<br />
studiului, obiectivelor şi ipotezei<br />
enunţate în secţiunie precedente.<br />
Rezultatele pot fi prezentate sub<br />
formă de diagrame, grafice şi<br />
tabele, pr<strong>in</strong> urmare, <strong>in</strong>cludeţi cele<br />
mai <strong>in</strong>formative date în text, iar<br />
celelalte le puteţi <strong>in</strong>clude sub formă<br />
de suplimente sau anexe, d<strong>in</strong><br />
rezultatele prezentate trebuie să<br />
reese clar dacă ele confirmă sau<br />
<strong>in</strong>firmă ipoteza enunţată.
Concluzii şi recomandări<br />
Rezultatele, <strong>in</strong>formaţiile noi<br />
descoperite – aproximativ<br />
3 propoziţii.<br />
Comentaţi > metodologia versus<br />
rezultatele în contextul def<strong>in</strong>iţiei<br />
problemei (întrebarea a primit<br />
răspunsul, supoziţiile dvs. au<br />
fost confirmate etc.) – între 3 şi<br />
5 propoziţii.<br />
63<br />
Recomandări<br />
<strong>Ce</strong> ar trebui să fie făcut altfel şi/<br />
sau mai b<strong>in</strong>e data următoare (în ce<br />
priveşte accesul, aspectele tehnice<br />
ale implementării etc.) – 2 propziţii.<br />
Întrebările care nu trebuie să fie<br />
puse data viitoare, care aspecte<br />
trebuie să fie abordate mai profund –<br />
lista de întrebări.
V. Descrierea<br />
subiectelor
V.1. Trişarea<br />
1. Introducere<br />
Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Trişarea reprez<strong>in</strong>tă încercarea<br />
tuturor studenţilor de a ocoli regulile<br />
prescrise de îdepl<strong>in</strong>ire a obligaţiilor<br />
lor, fără cunoşt<strong>in</strong>ţa profesorilor<br />
sau a altui personal al facultăţii.<br />
Trişarea în învăţământ îmbracă<br />
forme multiple: copierea şi trişarea<br />
la examene, plagierea la pregătirea<br />
temelor pentru sem<strong>in</strong>are şi a altor<br />
lucrări, utilizarea ideilor fără a cita<br />
sursa, falsificarea semnăturilor şi a<br />
documentelor etc.<br />
Studenţii pot trişa la examene<br />
utilizând mijloace tehnice, cum ar<br />
fi căşti sau m<strong>in</strong>i-camere. În acest<br />
caz în trişarea sunt implicaţi nu<br />
doar studenţii, ci şi cei care le oferă<br />
ac<strong>este</strong> dispozitive. Iată de ce când<br />
se studiază acest subiect <strong>este</strong> b<strong>in</strong>e<br />
de contactat persoanele care fac<br />
parte d<strong>in</strong> categoria respectivă.<br />
Importanţa problemei pentru<br />
învăţământul superior<br />
Corupţia constituie o problemă<br />
predom<strong>in</strong>ată în multe domenii<br />
ale sectorului public în multe ţări<br />
est-europene şi învăţământul nu<br />
constituie excepţie. Trişarea în<br />
învăţământ <strong>este</strong>, probabil, cea mai<br />
răspândită formă de comportament<br />
corupt şi poate avea multe<br />
consec<strong>in</strong>ţe negative. Studenţii care<br />
trişează ar putea absolvi colegiul<br />
cu obiceiuri proaste de muncă şi<br />
66<br />
etica dubioasă, adoptând aceeaşi<br />
manieră în cariera profesională<br />
ulterioară.<br />
2. Instrumentele<br />
2.1 Solicitarea de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice<br />
2.1.1 Introducere<br />
Solicitarea de <strong>in</strong>formaţii cu caracter<br />
public ne permite să colectăm<br />
<strong>in</strong>formaţiile oficiale cu privire la<br />
modul de reglementare a trişării<br />
în rândul studenţilor şi actele<br />
normative în acest domeniu, câte<br />
facultăţi au înregistrat oficial cazuri<br />
de trişare etc.<br />
În ultimele etape ale studiului<br />
răspunsurile colectate la facultate<br />
sunt utile pentru compararea<br />
rezultatelor obţ<strong>in</strong>ute pe această<br />
cale oficială cu cele obţ<strong>in</strong>ute<br />
d<strong>in</strong> focus-grupuri, <strong>in</strong>terviuri sau<br />
chestionare.<br />
Solicitările sunt expediate la<br />
adresele poştale ale <strong>in</strong>stituţiilor (în<br />
cazul dat toate facultăţile universităţii<br />
relevante pentru noi, precum şi la<br />
M<strong>in</strong>isterul Şti<strong>in</strong>ţei, Învăţământului şi<br />
Sportului) şi pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul poştei<br />
electronice. Instituţiile sunt <strong>in</strong>formate<br />
despre termenul limită până la care<br />
ele sunt obligate să răspundă la<br />
solicitarea noastră.<br />
2.1.2. Eşantionul<br />
Eşantionul constă d<strong>in</strong> toate<br />
<strong>in</strong>stituţiile care deţ<strong>in</strong> <strong>in</strong>formaţiile<br />
potenţial utile pentru începutul<br />
studiului. Mai exact în cazul trişării
în învăţământul superior ac<strong>este</strong>a<br />
sunt facultăţile (când se alege<br />
facultatea la care va fi expediată<br />
solicitarea eşantionul nu ar trebui<br />
să fie limitat doar la cele cu o<br />
reputaţie <strong>in</strong>famă pentru mită) şi<br />
M<strong>in</strong>isterul Şti<strong>in</strong>ţei, Învăţământului şi<br />
Sportului.<br />
2.1.3. Întrebările<br />
Întrebările <strong>in</strong>cluse în solicitări trebuie<br />
să se refere la <strong>in</strong>formaţiile cu privire<br />
la modurile oficiale de conduită<br />
în cazul trişării şi documentele<br />
referitoare la aceasta, precum şi<br />
<strong>in</strong>formaţiile cu privire la cazurile<br />
reale înregistrate de trişare. Un<br />
<strong>in</strong>dicator <strong>in</strong>teresant al situaţiei în<br />
<strong>in</strong>stituţiile care primesc solicitările<br />
sunt documentele lor de refer<strong>in</strong>ţă,<br />
precum şi sancţiunile estimate<br />
pentru cazuri de trişare.<br />
Exemple de întrebări:<br />
1. La facultatea dvs. a fost<br />
înregistrat vreun caz de trişare în<br />
ultimii c<strong>in</strong>ci ani?<br />
2. Dacă da, cum a fost soluţionat<br />
cazul respectiv?<br />
3. Dacă acest caz a fost soluţionat,<br />
ce regelemntări au fost utilizate<br />
în calitate de refer<strong>in</strong>ţă pentru<br />
soluţionare?<br />
4. Există literatura care conţ<strong>in</strong>e<br />
reglementări ce <strong>in</strong>terzic în mod<br />
clar şi explicit astfel de acţiuni<br />
şi def<strong>in</strong>esc sancţiuni exprese<br />
pentru făptaşi?<br />
5. <strong>Ce</strong> reglementări aţi utiliza dacă<br />
aţi fi sesizat despre astfel de caz?<br />
6. <strong>Ce</strong> sancţiuni sunt prescrise<br />
pentru studenţii care trişează la<br />
examen?<br />
67<br />
2.1.4. Experienţe pozitive şi<br />
negative<br />
Multe facultăţi nu au reacţionat<br />
nici la solicitările expediate, nici<br />
la plângerile depuse. Unele d<strong>in</strong>tre<br />
cele care au reacţionat la solicitările<br />
noastre au dat răspunsuri negative<br />
fără suficiente explicaţii.<br />
2.1.5. Sfaturi şi recomandări<br />
Recomandăm expedierea<br />
solicitărilor şi pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul poştei<br />
convenţionale, deoarece solicitările<br />
trimise <strong>in</strong>stituţiilor pe această cale<br />
au primit mai multe răspunsuri,<br />
decât cele expediate pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
poştei electronice. Este obligatorie<br />
respectarea formei convenţionale<br />
a solicitării, cu ştampila oficială<br />
şi semnătura, altfel <strong>in</strong>stituiile pot<br />
expedia un răspuns negativ. Vă mai<br />
recomandăm să ataşaţi la solicitare<br />
o cerere de prezentare a datelor,<br />
descri<strong>in</strong>d scopul proiectului pentru<br />
care <strong>este</strong> trimisă solicitarea. Dacă<br />
<strong>in</strong>stituţia nu reacţionează la solicitare<br />
în termenul limită legal, poate fi<br />
depusă o plângere.<br />
2.2 Focus-grupurile<br />
2.2.1. De ce anume focusgrupurile?<br />
Focus-grupurile sunt sursa de date<br />
calitative şi permit operatorilor de<br />
<strong>in</strong>terviuri/moderatorilor să studieze<br />
persoanele într-un anturaj mai<br />
natural decât în cadrul unui <strong>in</strong>terviu<br />
tete-a-tete. În ac<strong>este</strong> grupuri<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviuri/moderatorul<br />
are posibilitatea de a încuraja
participanţii să-şi explice în mod liber<br />
op<strong>in</strong>iile şi preocupările cu privire la<br />
subiect.<br />
Totuşi, comparativ cu <strong>in</strong>terviul există<br />
şi dezavantaje, de care operatorul<br />
de <strong>in</strong>terviuri trebuie să fie conştient.<br />
El deţ<strong>in</strong>e mai puţ<strong>in</strong> control asupra<br />
grupului decât în cazul unui <strong>in</strong>terviu<br />
tete-a-tete şi, pr<strong>in</strong> urmare, <strong>este</strong><br />
posibilă pierderea timpului pe<br />
chestiuni irelevante pentru subiectul<br />
studiului. Datele sunt dificil de<br />
analizat deaorece deseori discuţia<br />
<strong>este</strong> împresurată de reacţii la<br />
cuv<strong>in</strong>tele altor participanţi. Operatorii<br />
de <strong>in</strong>terviuri/moderatorii trebuie să<br />
fie <strong>in</strong>struiţi, iar grupurile sunt destul<br />
de variate şi pot fi greu de unit.<br />
Numărul participanţilor într-un<br />
focus-grup nu <strong>este</strong> suficient de<br />
mare pentru a constitui un eşantion<br />
reprezentativ pentru întreaga<br />
populaţie, pr<strong>in</strong> urmare, datele<br />
obţ<strong>in</strong>ute de la grup nu sunt neapărat<br />
reprezentative pentru întreaga<br />
populaţie, spre deosebire de datele<br />
obţ<strong>in</strong>ute d<strong>in</strong> sondajele de op<strong>in</strong>ie.<br />
În cazul trişării obiectivul pr<strong>in</strong>cipal al<br />
focus-grupurilor formate d<strong>in</strong> studenţii<br />
de la diferite specialităţi constă în<br />
colectarea cât mai multor <strong>in</strong>formaţii<br />
utile pentru a înţelege mai b<strong>in</strong>e<br />
fenomenul trişării. În cazul acestui<br />
subiect focus-grupul reprez<strong>in</strong>tă<br />
un mijloc preţios de pregătire a<br />
chestionarului general pentru<br />
studenţi.<br />
2.2.2. Eşantionul<br />
Eşantionul pentru focus-grup<br />
dep<strong>in</strong>de de mărimea studiului.<br />
Criteriile eşantionul pot varia în<br />
funcţie de faptul dacă monitorizaţi<br />
68<br />
o s<strong>in</strong>gură facultate, un grup de<br />
facultăţi sau întreaga universitate.<br />
Dacă monitorizaţi o s<strong>in</strong>gură<br />
facultate, criteriile de omogenitate<br />
a grupurilor pot fi anul de studii sau<br />
studenţii în ultimul an.<br />
Dacă studiul <strong>in</strong>clude întreaga<br />
universitate sau un grup de facultăţi,<br />
participanţii focus-grupului ar trebui<br />
să formeze un grup omogen în baza<br />
facultăţii la care studiază.<br />
Primul criteriu de selectare ar trebui<br />
să fie specialitatea studenţilor.<br />
Un focus-grup poate fi format d<strong>in</strong><br />
studenţii facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe sociale,<br />
acastă facultate fi<strong>in</strong>d reprezentativă<br />
pentru acest grup de facultăţi,<br />
alt focus-grup poate fi format d<strong>in</strong><br />
studenţii de la o facultate tehnică<br />
etc. Participanţii unui focus-grup<br />
ar putea fi selectaţi de la cea mai<br />
mare facultate, astfel încât să puteţi<br />
observa experienţa şi metodele lor<br />
de trişare.<br />
Al doilea criteriu de selectare a<br />
focus-grupului poate fi „reputaţia”<br />
facultăţii sub aspectul trişării în<br />
rândul studenţilor. Puteţi alege o<br />
facultate cu cele mai stricte reguli şi<br />
sancţiuni ce ţ<strong>in</strong> de trişare şi una care<br />
are reputaţia de cea mai coruptă<br />
facultate.<br />
Ideea centrală care a stat la baza<br />
tuturor acestor criterii a constat în<br />
încercarea de a afla cât mai multe<br />
despre practica trişării şi de a<br />
observa dacă studenţii consideră<br />
că reputaţia altor <strong>in</strong>stituţii <strong>este</strong><br />
justificată. Cât de justificate sunt<br />
ac<strong>este</strong> op<strong>in</strong>ii în priv<strong>in</strong>ţa facultăţilor<br />
respective rămâne a fi verificat cu<br />
ajutorul unui eşantion mult mai<br />
amplu, utilizând chestionare, pe care<br />
le puteţi elabora şi cizela în funcţie
de <strong>in</strong>formaţiile colectate în cadrul<br />
focus-grupurilor.<br />
2.2.3. Întrebări pentru focusgrupuri<br />
de studenţi<br />
Îna<strong>in</strong>te de a trece la întrebări puteţi<br />
face următoarea <strong>in</strong>troducere în<br />
focus-grup pentru a explica conduita<br />
în cadrul focus-grupului, de ce<br />
înregistraţi discuţia şi ce veţi face cu<br />
rezultatele.<br />
Introducere în focus-grup:<br />
Îna<strong>in</strong>te de a trece la subiectul nostru<br />
aş dori să profit de această ocazie<br />
pentru a spune câteva cuv<strong>in</strong>te<br />
despre motivul de ce discuţia<br />
noastră <strong>este</strong> înregistrată. Motivul<br />
<strong>este</strong> simplu: deoarece nu dispunem<br />
de suficient timp pentru a scrie toate<br />
răspunsurile, iar memorizarea lor<br />
ar fi şi mai dificilă. De asemenea,<br />
la sfârşitul acestui focus-grup vom<br />
avea nevoie de material în baza<br />
căruia vom trage concluzii. Cu<br />
ajutorul înregistrării ne vom putea<br />
am<strong>in</strong>ti întreaga conversaţie. Aici<br />
sunt prezenţi mulţi participanţi<br />
şi <strong>este</strong> greu de memorizat toate<br />
răspunsurile, urmăr<strong>in</strong>d, totodată, firul<br />
conversaţiei.<br />
Puteţi să vă prezentaţi menţionânduvă<br />
doar prenumele, chiar un<br />
pseudonim, dacă doriţi. Vă garantăm<br />
confidenţialitatea. Orice veţi spune<br />
va fi utilizat doar în scopurile<br />
studiului.<br />
Vă rog să vă deconectaţi telefoanele<br />
mobile, dacă nu aţi făcut-o până<br />
acum şi vă rog, dacă posibil, să nu<br />
vorbiţi simultan cu alţii, deoarece<br />
atunci nu vom putea identifica cu<br />
pre cizie ideile pe care le menţionaţi.<br />
69<br />
Ac<strong>este</strong>a au fost detaliile tehnice, iar<br />
acum permiteţi-mi să vă vorbesc<br />
despre conversaţia pe care o vom<br />
avea.<br />
B<strong>in</strong>eînţeles, dorim ca toţi să spuneţi<br />
ceea ce gândiţi, nu conteaă dacă<br />
aveţi o op<strong>in</strong>ie pozitivă sau negativă.<br />
Suntem <strong>in</strong>teresaţi atât în aspectele<br />
pozitive, cât şi în cele negative şi<br />
totul ce veţi menţiona va fi de un<br />
mare ajutor pentru studiul nostru.<br />
Nu vă cerem să menţionaţi explicit<br />
numele celor despre care veţi vorbi<br />
sau alte date similare. Aş dori să<br />
mai precizez că întrebările pe care<br />
le punem nu au răspunsuri greşite<br />
şi corecte. De asemenea, nu <strong>este</strong><br />
necesar să aveţi nişte cunoşt<strong>in</strong>ţe<br />
speciale pentru a răspunde la ele.<br />
Puteţi spune oricând orice idee<br />
doriţi.<br />
Acum să începem conversaţia<br />
noastră.<br />
La început să ne prezentăm, mă<br />
numesc _______. Care sunt numele<br />
dvs.?<br />
Întrebările:<br />
Întrebările sunt împărţite în câteva<br />
teme ce ţ<strong>in</strong> de subiectul trişării.<br />
Trebuie să aflaţi de la studenţi cât<br />
mai multe <strong>in</strong>formaţii la ac<strong>este</strong> teme.<br />
Pentru eficienţă întrebările focusgrupului<br />
trebuie să fie deschise şi<br />
să urmeze ord<strong>in</strong>ea de la general la<br />
concret.<br />
Introducere:<br />
Invitarea participanţilor de a se<br />
prezenta, menţionând universitatea la<br />
care studiază etc, precum şi câteva<br />
remarci care ar „sparge ghiaţa”.
Trişarea în general<br />
} În op<strong>in</strong>ia dvs., ce <strong>este</strong> trişarea în<br />
rândul studenţilor?<br />
} <strong>Ce</strong> gen de comportament poate<br />
fi descris drept trişare în rândul<br />
studenţilor?<br />
} Care <strong>este</strong> limita între trişare<br />
şi respectarea regulilor la<br />
universitate?<br />
} Sunteţi de acord că există forme<br />
mai uşoare de trişare, care nu ar<br />
trebui să fie <strong>in</strong>terzise? Care sunt<br />
ac<strong>este</strong>a? (De ex., unele forme<br />
de muncă în echipă)<br />
Tipurile trişării<br />
} Aţi putea meţiona ce tipuri de<br />
trişare cunoaşteţi?<br />
} Aţi auzit de ____________?<br />
} Sunteţi de acord cu faptul că<br />
aceasta <strong>este</strong> o formă de trişare?<br />
} De ce?<br />
} La examene scrise (copierea,<br />
utilizarea fiţuicilor etc.).<br />
} * Plagierea (tipurile)<br />
} * Falsificarea (tipurile)<br />
} Care tipuri d<strong>in</strong> cele menţionate<br />
sunt cele mai frecvente?<br />
} Care sunt cele mai frecvente la<br />
facultatea/universitatea dvs.?<br />
} Aţi auzit vreodată de c<strong>in</strong>eva<br />
care a utilizat dispozitive tehnice<br />
pentru trişare?<br />
Motivele<br />
} <strong>Ce</strong> motivează studenţii<br />
să trişeze? (De ex., lipsa<br />
supravegherii, profesori<br />
<strong>in</strong>competenţi etc.)<br />
} Imag<strong>in</strong>aţi-vă o persoană care<br />
trişează şi una care nu trişează<br />
şi încercaţi să le comparaţi.<br />
70<br />
} Care sunt motivele<br />
comportamentului lor<br />
şi atitud<strong>in</strong>ea lor faţă de<br />
învăţământ?<br />
} <strong>Ce</strong> poate împiedica studenţii să<br />
trişeze?<br />
} Dacă aţi trişa, cum v-aţi simţi?<br />
} Cum se simt alţi studenţi după<br />
trişare?<br />
} Există situaţii în care trişarea<br />
poate fi justificată?<br />
} Care sunt ac<strong>este</strong>a?<br />
} Există tipuri de trişare care<br />
niciodată nu sunt justificate?<br />
} Care <strong>este</strong> hotarul între ac<strong>este</strong><br />
comportamente?<br />
} Aţi trişat vreodată?<br />
} Ipotetic, în ce sitauţii aţi trişa mai<br />
des?<br />
Influenţa culturală/normele clasei<br />
<strong>Ce</strong> atitud<strong>in</strong>e au colegii dvs. faţă de<br />
trişare?<br />
<strong>Ce</strong> tipuri de trişare sunt acceptate în<br />
mediul dvs.?<br />
Aţi putea compara această atitud<strong>in</strong>e<br />
cu cea de la alte facultăţi?<br />
Cum consideraţi studenţii care<br />
trişează?<br />
<strong>Ce</strong> credeţi despre studenţii care nu<br />
trişează? (De ex., studenţii care nu<br />
v-ar permite să copiaţi de la ei la un<br />
examen scris.)<br />
C<strong>in</strong>eva d<strong>in</strong>tre voi a demascat<br />
vreodată pe altc<strong>in</strong>eva pentru trişare?<br />
Aţi auzit vreodată de astfel de<br />
cazuri?<br />
Aţi putea spune mai multe despre<br />
ac<strong>este</strong> cazuri?<br />
De ce studenţii demască sau nu<br />
demască trişatul?<br />
În ce cazuri aţi sesiza despre<br />
trişatul? De ce?
Controlul/Supravegherea<br />
<strong>Ce</strong> metode folosesc profesorii<br />
pentru a preveni trişarea la exemene<br />
scrise? (De ex., cer studenţilor să-şi<br />
deconecteze telefoanele mobile...)<br />
Cum procedează ei în timpul<br />
examenului?<br />
Profesorii verifică dacă t<strong>este</strong>le/<br />
temele/lucrările pentru sem<strong>in</strong>are nu<br />
au fost copiate de la altc<strong>in</strong>eva?<br />
Vi s-a explicat vreodată ce <strong>este</strong><br />
plagiatul?<br />
Dacă nu, cunoaşteţi unde aţi putea<br />
să găsiţi această <strong>in</strong>formaţie?<br />
Sancţiunile/penalităţile<br />
Cunoaşteţi regulile şi penalităţile impuse<br />
pentru trişare la facultatea dvs.?<br />
Care reguli şi penalităţii există?<br />
Unde şi cum aţi fost <strong>in</strong>iţiat în ac<strong>este</strong><br />
reguli? Cât de des şi în ce mod vi se<br />
am<strong>in</strong>teşte despre ele?<br />
Ştiţi unde puteţi găsi ac<strong>este</strong> reguli<br />
dacă doriţi să le cunoaşteţi?<br />
Luaţi la modul serios ac<strong>este</strong> reguli şi<br />
penalităţi?<br />
Cât de stricte sunt ele şi le respectă<br />
c<strong>in</strong>eva?<br />
De ce dep<strong>in</strong>de acest lucru?<br />
Dacă aţi fi pr<strong>in</strong>s trişând, aţi fi<br />
pedespit în conformitate cu reguli?<br />
Care forme de trişare sunt<br />
sancţionate şi care nu?<br />
Care <strong>este</strong> cea mai severă penalitate<br />
pe care o poate primi c<strong>in</strong>eva la<br />
facultatea dvs.?<br />
Cât de frecvente sunt astfel de cazuri?<br />
Ac<strong>este</strong> penalităţi au vreun efect<br />
asupra studenţilor şi a frecvenţei<br />
trişării?<br />
71<br />
Cum credeţi, penalităţile mai severe<br />
ar putea preveni trişarea? De ce?<br />
Cunoaşteţi dacă la facultatea dvs.<br />
există vreun „cod de onoare”?<br />
Încheiere<br />
<strong>Ce</strong> se poate face pentru a preveni<br />
trişarea în învăţământ?<br />
Care forme de supraveghere sau<br />
penalităţi ar fi eficiente?<br />
<strong>Ce</strong> aţi face pentru a preveni<br />
trişarea?<br />
Cunoaşteţi exemple d<strong>in</strong> viaţa reală<br />
de la alte facultăţi?<br />
2.2.4. Experienţe pozitive şi<br />
negative<br />
O experienţă pozitivă cu focusgrupurile<br />
pe tema trişării constă în<br />
faptul că studenţii au dorit să discute<br />
în mod deschis despre această<br />
temă. Acest subiect <strong>este</strong> delicat şi<br />
discutarea deschisă a lui nu <strong>este</strong> în<br />
favoarea studenţilor. Totuşi, ei erau<br />
dornici să-ne pov<strong>este</strong>ască despre<br />
experienţele şi metodele personale<br />
de trişare.<br />
O experienţă negativă ţ<strong>in</strong>e de<br />
reacţia participanţilor. Există mereu<br />
riscul că unii participanţi nu se<br />
vor prezenta la focus-grup, deşi<br />
au acceptat voluntar să participe.<br />
Trebuie să fiţi mereu conştient de<br />
această problemă şi să vă gândiţi<br />
d<strong>in</strong> timp cum veţi proceda în astfel<br />
de situaţie.<br />
<strong>Ce</strong>a mai bună opţiune <strong>este</strong> să<br />
<strong>in</strong>vitaţi cu câţiva participanţi mai mult<br />
decât numărul dorit, chiar dacă toţi<br />
vor spune că vor veni la focus-grup.
De asemenea, ar trebui să ţ<strong>in</strong>eţi<br />
legătura cu persoanele care s-au<br />
arătat <strong>in</strong>teresate în focus-grup, dar<br />
cărora le-aţi refuzat deoarece deja<br />
completaserăţi un număr suficient de<br />
participanţi. În caz de necesitate leaţi<br />
putea chema ulterior.<br />
2.2.5. Recomandări<br />
1. Operatorul de <strong>in</strong>terviuri/<br />
moderatorul trebuie să fie <strong>in</strong>struit<br />
în prealabil.<br />
2. Rezultatele focus-grupului nu<br />
sunt reprezentative pentru<br />
întreaga populaţie.<br />
3. Completaţi focus-grupurile astfel<br />
încât ele să fie omogene.<br />
4. Pergătiţi d<strong>in</strong> timp întrebările<br />
pentru focus-grup.<br />
5. Nu judecaţi pe nimeni în baza<br />
op<strong>in</strong>iilor pe care le exprimă în<br />
cadrul focus-grupului.<br />
6. Fiţi neutru ca moderator al focusgrupului.<br />
2.3 Interviurile<br />
2.3.1. De ce anume<br />
<strong>in</strong>terviurile?<br />
Interviurile sunt o sursă bună de<br />
date calitative. În comb<strong>in</strong>aţie cu<br />
focus-grupurile <strong>in</strong>terviurile pot<br />
dezvălui temele sau <strong>in</strong>formaţiile care<br />
ar putea fi utilizate pentru pregătirea<br />
chestionarului.<br />
Totuşi, în acest caz, obiectivul<br />
pr<strong>in</strong>cipal al <strong>in</strong>terviului constă în<br />
obţ<strong>in</strong>erea <strong>in</strong>formaţiilor suplimentare<br />
cu privire la subiect, exam<strong>in</strong>area<br />
subiectului d<strong>in</strong> diferite perspective<br />
şi identificarea contradicţiilor între<br />
op<strong>in</strong>iile diferitelor grupuri. De<br />
72<br />
exemplu, când sunt <strong>in</strong>tervievaţi<br />
profesorii <strong>este</strong> <strong>in</strong>teresant de<br />
observat cât de mult diferă percepţia<br />
sau op<strong>in</strong>iile lor cu privire la trişare de<br />
cele ale studenţilor.<br />
Obiectivul pr<strong>in</strong>cipal al <strong>in</strong>terviului cu<br />
profesori constă în detem<strong>in</strong>area<br />
faptului dacă ei se luptă cu<br />
fenomenul trişării în rândul<br />
studenţilor şi în ce mod o fac.<br />
Membrii organelor de discipl<strong>in</strong>are<br />
trebuie să explice care sunt<br />
<strong>in</strong>fracţiunile tratate de ei şi care<br />
sancţiuni sunt aplicate.<br />
2.3.2. Eşantionul<br />
<strong>Ce</strong>i mai <strong>in</strong>teresanţi participanţi pentru<br />
<strong>in</strong>terviul despre trişare ar putea fi<br />
membrii personalului didactic şi<br />
vânzătorii de căşti ascunse, adică<br />
„vânzătorii de microcăşti” (sau<br />
„locatorii de microcăşti”).<br />
Numărul de <strong>in</strong>terviuri cu profesori<br />
dep<strong>in</strong>de de amploarea studiului –<br />
monitorizaţi facultatea dvs., un<br />
grup de facultăţi sau întreaga<br />
universitate? Dacă trebuie să<br />
conduceţi <strong>in</strong>terviuri cu un număr<br />
limitat de participanţi, <strong>este</strong><br />
recomandabil de <strong>in</strong>clus participanţii<br />
care sunt relevanţi pentru o populaţie<br />
mare. Obţ<strong>in</strong>erea <strong>in</strong>formaţiilor de<br />
la profesorii dispuşi să discute pe<br />
această temă sau care s-au lovit cu<br />
această problemă într-un fel sau altul<br />
<strong>este</strong> o metodă bună de a selecta<br />
participanţii pentru <strong>in</strong>terviu.<br />
Pentru a obţ<strong>in</strong>e rezultate relevante<br />
<strong>este</strong> important de <strong>in</strong>clus membrii<br />
personalului didactic care:<br />
– au aplicat la un anumit moment<br />
proceduri discipl<strong>in</strong>are împotriva<br />
studenţilor care au trişat;
– sunt membri ai organelor ce se<br />
ocupă de problema respectivă (de<br />
ex., membrii comisiei discipl<strong>in</strong>are<br />
pentru studenţi);<br />
– sunt responsabili de calitatea<br />
învăţământului.<br />
Este suficient de <strong>in</strong>tervievat un<br />
s<strong>in</strong>gur vânzător de microcăşti, care<br />
ar oferi material pentru un studiu de<br />
caz. Un astfel de participant <strong>este</strong><br />
mult mai dificil de găsit deoarece<br />
vânzătorii de microcăşti sunt<br />
consideraţi membri ai unei populaţii<br />
ascunse şi metodele utilizate pentru<br />
a-i găsi pot avea anumite implicaţii<br />
etice. Există câteva modalităţi de a<br />
uşura această sarc<strong>in</strong>ă. Una constă<br />
în implicarea unui operator de<br />
<strong>in</strong>terviuri care are acces privilegiat<br />
la această populaţie şi care ar putea<br />
conv<strong>in</strong>ge un locator de microcăşti să<br />
răspundă la întrebări, în cazul ideal,<br />
în mod s<strong>in</strong>cer. Acest lucru poate fi<br />
realizat pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul reţelelor de<br />
socializare, al eşantionării de tipul<br />
bulgărelui de zăpadă etc. Vânzătorii<br />
de microcăşti ar mai putea fi găsiţi<br />
pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul diferitelor forumuri<br />
de <strong>in</strong>ternet, unde ei îşi fac publicitate.<br />
Dacă <strong>este</strong> imposibil de găsit un<br />
vânzător de microcăşti dispus să<br />
accepte un <strong>in</strong>terviu tete-a-tete, poate<br />
fi încercată o cale alternativă, care<br />
constă în a-i propune un <strong>in</strong>terviu<br />
pr<strong>in</strong> telefon sau onl<strong>in</strong>e. Acest tip de<br />
<strong>in</strong>terviu, cu siguranţă, garantează un<br />
anonimat mai mare decât <strong>in</strong>terviul<br />
tete-a-tete şi ar putea să-l facă pe<br />
participant să se simtă mai degajat<br />
când răspunde la întrebări, dar,<br />
ar putea cauza şi neînţelegeri de<br />
comunicare.<br />
73<br />
Este important ca aceşti participanţi<br />
să fie asiguraţi de mai multe ori de<br />
respectarea anonimatului lor şi a<br />
confidenţialităţii <strong>in</strong>formaţiilor care ei<br />
doresc să nu fie dezvăluite publicului.<br />
2.3.3. Întrebările<br />
Întrebări pentru membrii<br />
personalului didactic<br />
Acesta <strong>este</strong> un set de întrebări<br />
dest<strong>in</strong>at pentru <strong>in</strong>terviul cu<br />
membrii personalului didactic.<br />
Ac<strong>este</strong> întrebări nu trebuie să fie<br />
considerate drept nişte şabloane<br />
rigide şi <strong>in</strong>failibile, ci mai degrabă ca<br />
un set orientativ de întrebări pentru<br />
<strong>in</strong>terviurile conduse de dvs. Puteţi<br />
să le modificaţi şi să le adaptaţi în<br />
funcţie de propria situaţie.<br />
Introducere<br />
D<strong>in</strong> cauza subiectelor delicate<br />
discutate, considerăm că cel mai b<strong>in</strong>e<br />
<strong>este</strong> de început <strong>in</strong>terviul cu întrebări<br />
uşoare. Obiectivul ac<strong>este</strong>i etape<br />
constă în consolidarea încrederii<br />
reciproce în măsura în care acest<br />
lucru <strong>este</strong> posibil în condiţiile date şi<br />
în crearea unei atmosfere potrivite<br />
pentru o discuţie deschisă. Nu are<br />
sens să încercaţi să elaboraţi o<br />
schemă universală de spargere a<br />
gheţii. Operatorii de <strong>in</strong>terviuri sunt<br />
cei care trebuie să se pregătească<br />
pentru această ocazie sau să<br />
improvizeze. Totuşi, anumite întrebări<br />
tematice care ar putea fi puse la<br />
această etapă <strong>in</strong>clud următoarele:<br />
} Cât timp aţi predat la<br />
universitate?<br />
} Cum aţi descrie domeniul dvs.<br />
de specialitate?
Ac<strong>este</strong> întrebări pot fi considerate<br />
drept nişte întrebări de trecere,<br />
suficient de simple pentru a pregăti<br />
participanţii să vorbească şi fără<br />
surprize neaşteptate.<br />
Despre trişare în general<br />
Acum, după o <strong>in</strong>formare<br />
corespunzătoare, puteţi să treceţi<br />
la subiectul pr<strong>in</strong>cipal. În această<br />
parte a <strong>in</strong>terviului paticipanţii sunt<br />
<strong>in</strong>vitaţi să pov<strong>este</strong>ască experienţa<br />
generală pe care o au în priv<strong>in</strong>ţa<br />
trişării. Stimulaţi discuţia astfelă<br />
încât participanţii să răspundă cât<br />
mai amplu la următoarele întrebări.<br />
Iată câteva sugestii:<br />
} <strong>Ce</strong> experienţă aveţi în calitate<br />
de membru al personalului<br />
academic cu fenomenul trişării în<br />
rândul studenţilor?<br />
} Cât de des v-aţi lovit de acest<br />
fenomen?<br />
} În op<strong>in</strong>ia dvs., care sunt cauzele<br />
ei în general?<br />
} D<strong>in</strong> experienţa personală aţi<br />
observat vreo diferenţă relevantă<br />
între studenţii care trişează şi cei<br />
care nu o fac?<br />
Tehnici şi metode<br />
În această parte dorim să aflăm mai<br />
multe despre faptul cât de b<strong>in</strong>e <strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>format personalul didactic despre<br />
tehnicile şi metodele moderne de<br />
trişare în rândul studenţilor. La fel<br />
ca în secţiunile precedente, nu se<br />
recomandă ca opertorul de <strong>in</strong>terviu<br />
să urmeze în mod rigid întrebările<br />
sugerate, deoarece, cel mai<br />
probabil, aceasta ar crea o situaţie<br />
penibilă. În schimb <strong>este</strong> b<strong>in</strong>e să<br />
formulaţi întrebările în modul care vi<br />
74<br />
se pare mai potrivit pentru a obţ<strong>in</strong>e<br />
răspunsuri măcar la unele d<strong>in</strong> ele.<br />
} Aţi putea să trageţi o paralelă<br />
între metodele „moderne” şi<br />
cele „vechi” de trişare? Probabil,<br />
când eraţi student tehnicile şi<br />
frecvenţa trişării erau diferite,<br />
nu-i aşa?<br />
} În op<strong>in</strong>ia dvs., cât de b<strong>in</strong>e <strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>format personalul didactic<br />
despre metodele moderne de<br />
trişare în rândul studenţilor?<br />
} <strong>Ce</strong> metode de trişare sunt<br />
cele mai frecvente în rândul<br />
studenţilor? Cu care d<strong>in</strong>tre ele<br />
v-aţi lovit până acum, în calitate<br />
de membru al personalului<br />
didactic? <strong>Ce</strong> mijloace tehnice<br />
utilizate pentru trişare vă sunt<br />
cunoscute?<br />
} Sunteţi de acord cu faptul că<br />
colectarea întrebărilor de la<br />
exemenele precedente de către<br />
studenţi şi schimbul de <strong>in</strong>formaţii<br />
despre examene <strong>este</strong> o formă de<br />
trişare?<br />
Reguli<br />
Obiectivul ac<strong>este</strong>i părţi constă<br />
în identificarea normelor şi<br />
reglementărilor referitoare la trişare.<br />
Vă prezentăm câteva întrebări<br />
cu ajutorul cărora puteţi îndruma<br />
<strong>in</strong>teviul în direcţia necesară.<br />
} La <strong>in</strong>stituţia dvs. există un<br />
oarecare cod de onoare care<br />
obligă studenţii să nu trişeze?<br />
Dacă nu, credeţi că existenţa lui<br />
ar putea îmbunătăţi situaţia?<br />
} Se <strong>in</strong>sistă oare suficient de mult<br />
asupra normelor referitoare la<br />
trişare? Studenţii sunt <strong>in</strong>formaţi
<strong>in</strong>e cu privire la ac<strong>este</strong> norme?<br />
Dvs. personal cum <strong>in</strong>formaţi<br />
studenţii cu privire la ac<strong>este</strong><br />
norme? (Le repetaţi suficient<br />
de des pentru a vă asigura că<br />
studenţii dvs. sunt conştienţi<br />
de ele şi de sancţiunile pentru<br />
trişare?)<br />
} Aveţi reguli proprii, specifice<br />
numai pentru examenele date<br />
la dvs.?<br />
} Sunteţi satisfăcut de<br />
reglementările existente cu<br />
privire la sancţiuni? Aderaţi la<br />
ele sau aplicaţi propriile pedepse<br />
studenţilor?<br />
Supravegherea<br />
Ac<strong>este</strong> întrebări se referă la<br />
modul în care personalul didactic<br />
supraveghează studenţii şi dacă<br />
profesorii fac ceva şi s<strong>in</strong>guri pentru a<br />
preveni sau a reduce trişarea.<br />
} <strong>Ce</strong> conduită adoptaţi în timpul<br />
unui examen scris? (Cum<br />
supravegheaţi studenţii? Sunteţi<br />
ajutat de asistenţi?)<br />
} Cum supravegheaţi studenţii<br />
când <strong>este</strong> necesar de prevenit<br />
plagierea?<br />
} Cum stau lucruririle în cazul<br />
falsificării? (După caz: Duceţi<br />
evidenţa frecventării lecţiilor<br />
dvs. de către studenţi? Cum?<br />
Dacă utilizaţi listele de evidenţă<br />
a frecvenţei, cum combateţi<br />
practica unor studenţi de a<br />
semna pentru alţi studenţi?)<br />
Sancţiunile<br />
Unul d<strong>in</strong>tre cele mai importante<br />
aspecte ale <strong>in</strong>terviului, care nu<br />
75<br />
trebuie uitat, constă în întrebările<br />
referitoare la sancţiuni.<br />
} Cum procedaţi în cazul<br />
studenţilor pe care îi pr<strong>in</strong>deţi<br />
trişând? (Dep<strong>in</strong>de reacţia dvs.<br />
de metodele de trişare sau de<br />
sarc<strong>in</strong>a în timpul căreia au fost<br />
pr<strong>in</strong>şi?)<br />
} Cum procedaţi când depistaţi<br />
eseuri copiate sau foarte<br />
asemănătoare? (Cum vă<br />
daţi seama că <strong>este</strong> cazul de<br />
plagiere?)<br />
} Aţi putea descrie metodele<br />
pr<strong>in</strong> care studenţii încearcă se<br />
ocolească sancţiunile? Cât de<br />
b<strong>in</strong>e ei reuşesc să o facă?<br />
} Discutaţi cu alţi profesori despre<br />
studenţii care trişează? <strong>Ce</strong><br />
credeţi despre modul în care<br />
ceilalţi tratează acest subiect?<br />
} Sunteţi de acord cu faptul că<br />
personalul didactic trebuie să fie<br />
supravegheat mai b<strong>in</strong>e când ei<br />
au de-a face cu trişarea în rândul<br />
studenţilor? Cunoaşteţi cazuri<br />
când un profesor a fost pedepsit<br />
pentru faptul că a tratat un caz<br />
de trişare în mod neadecat?<br />
Combaterea trişării<br />
Această parte constituie o<br />
cont<strong>in</strong>uare firească a părţii<br />
precedente, dar la o sară mai largă.<br />
} Aveţi vreo sugestie cu privire<br />
la măsurile care ar trebui să<br />
fie întrepr<strong>in</strong>se pentru a reduce<br />
trişarea în rândul studenţilor?<br />
Cât de multe măsuri mai pot fi<br />
întrepr<strong>in</strong>se pentru a îmbunătăţi<br />
situaţia şi a spori eficienţa<br />
combaterii ac<strong>este</strong>i probleme?
} Studenţii dvs. vă sesizează<br />
cu privire la colegii lor care<br />
trişează? Cât de des şi cum fac<br />
ei aceasta? (Anonim, deschis<br />
etc.) Încurajaţi ac<strong>este</strong> acţiuni?<br />
} <strong>Ce</strong> părere aveţi despre montarea<br />
camerelor de supraveghere în<br />
toate sălile de lecţii?<br />
} Sunteţi de acord cu faptul că pe<br />
lângă codul de onoare există şi<br />
alte măsuri care pot contribui la<br />
combaterea trişării?<br />
} Cum apreciaţi activitatea<br />
<strong>in</strong>stituţiilor responsabile de<br />
combaterea ac<strong>este</strong>i probleme?<br />
Concluzii<br />
Având în vedere faptul că <strong>in</strong>terviul<br />
probabil a luat ceva timp găsiţi o<br />
modalitate elegantă de a-l încheia.<br />
Puteţi folosi modul descris mai jos,<br />
dar operatorul de <strong>in</strong>terviuri, probabil,<br />
va putea să o facă şi în alt mod.<br />
} (Dacă acest lucru nu a mai<br />
fost menţionat.) Cunoaşteţi<br />
vreo anecdotă ce ţ<strong>in</strong>e de acest<br />
subiect?<br />
Atât referitor la acest subiect. Nu<br />
uitaţi să-i mulţumiţi pentru timpul<br />
şi cooperare. Informaţi-i când<br />
rezultatele studiului vor fi făcute<br />
publice.<br />
Întrebări pentru vânzătorii<br />
de microcăşti<br />
Introducere<br />
La fel ca în cazul <strong>in</strong>terviului cu<br />
personalul academic, ar fi cel<br />
mai b<strong>in</strong>e de început cu întrebări<br />
<strong>in</strong>troductorii, de spargere a gheţii, de<br />
genul următoarelor:<br />
76<br />
} <strong>Ce</strong> faceţi în viaţa de zi cu<br />
zi? Care <strong>este</strong> ocupaţia<br />
dumneavoastră?<br />
} Sunteţi student? <strong>Ce</strong> studiaţi,<br />
unde? Cum e?<br />
} Cum aţi ajuns la afacerile de<br />
oferire în chirie a microcăştilor?<br />
De cât timp sunt implicaţi în<br />
această activitate?<br />
Despre afacere<br />
} În caz că vă ocupaţi cu asta<br />
de mai mult timp, aţi putea<br />
să ne descrieţi cum era la<br />
început, dacă au avut loc careva<br />
schimbări în afacere, dacă<br />
aceasta s-a îmbunătăţit sau a<br />
degradat de-a lungul timpului?<br />
} Au avut loc careva schimbări<br />
în profilul persoanelor cu care<br />
lucraţi?<br />
} <strong>Ce</strong> puteţi să ne spuneţi despre<br />
concurenţă? Există mulţi locatori<br />
de microcăşti? Între voi există<br />
vreun fel de înţelegere explicită<br />
sau implicită?<br />
} De unde faceţi rost de<br />
microcăşti? Sunteţi în pas cu<br />
noile produse sau vă ţ<strong>in</strong>eţi de<br />
ceea ce aveţi deja?<br />
} <strong>Ce</strong> porţiune a venitului<br />
dumneavoastră prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong><br />
afacerea de oferire în chirie a<br />
microcăştilor?<br />
} Aţi putea să ne descrieţi cum<br />
lucrează întregul proces? Cui i le<br />
oferiţi în chirie, cum găsiţi clienţi<br />
sau cum clienţii vă găsesc?<br />
} Prestaţi şi alte servicii în afară<br />
de chirie? Cum explicaţi tehnica<br />
de utilizare a microcăştilor? C<strong>in</strong>e<br />
<strong>este</strong> responsabil pentru găsirea<br />
unui asistent (persoana care<br />
transmite răspunsurile)?
} <strong>Ce</strong> măsuri luaţi ca să<br />
asiguraţi faptul că microcăştile<br />
dumneavoastră nu sunt furate<br />
sau confiscate?<br />
} Cum variază preţurile<br />
dumneavoastră de-a lungul<br />
perioadei de chirie? Studenţii<br />
negociază cu dumneavoastră,<br />
aveţi careva clienţi speciali,<br />
oferiţi reduceri etc.?<br />
} <strong>Ce</strong> mai oferiţi în chirie în afară<br />
de microcăşti? Dispuneţi şi<br />
de alte dispozitive tehnice de<br />
care ar putea să se <strong>in</strong>tereseze<br />
studenţii, ca de exemplu aparate<br />
de fotografiat?<br />
} Faceţi publicitate explicită,<br />
deschisă? Aţi avut vreodată<br />
probleme cu legea d<strong>in</strong> cauza<br />
acestui fapt?<br />
Despre studenţi<br />
Este important de aflat ce tip de<br />
studenţi folosesc microcăştile şi de<br />
văzut dacă locatorii de microcăşti<br />
lucrează cu o m<strong>in</strong>oritate a studenţilor<br />
care dev<strong>in</strong> clienţi permanenţi sau<br />
dacă oferirea microcăştilor în chirie<br />
<strong>este</strong> mai răspândită şi locatorii de<br />
microcăşti au mai mulţi clienţi diferiţi.<br />
} Aţi putea să estimaţi ce fel de<br />
studenţi preponderent profită<br />
de serviciile dumneavoastră (în<br />
funcţie de sex, vârstă, facultate,<br />
domeniu de studii etc.)? Aveţi<br />
clienţi permanenţi? Aveţi clienţi<br />
cu care refuzaţi să lucraţi?<br />
} Când oferiţi în chirie<br />
microcăştile, garantaţi că clienţii<br />
dumneavoastră vor susţ<strong>in</strong>e<br />
examenele?<br />
} Dumneavoastră trebuie să oferiţi<br />
<strong>in</strong>strucţiuni speciale pentru<br />
77<br />
clienţii care v<strong>in</strong> prima dată în<br />
ceea ce priveşte utilizarea<br />
microcăştilor?<br />
} În caz dacă clienţii<br />
dumneavoastră nu reuşesc să<br />
folosească microcăştile în timpul<br />
examenului ei au pretenţii sau<br />
solicită să le întoarceţi banii?<br />
} Cunoaşteţi motivele d<strong>in</strong> care<br />
studenţii vă contactează şi<br />
solicită microcăşti? Acest fapt<br />
are loc deoarece ei sunt prea<br />
leneşi, au prea mulţi bani, d<strong>in</strong><br />
cauza adrenal<strong>in</strong>ei, d<strong>in</strong> cauza că<br />
examenul <strong>este</strong> prea dificil de-l<br />
susţ<strong>in</strong>ut în alt mod...?<br />
} Este vreun examen sau profesor<br />
special care face examenele<br />
greu de susţ<strong>in</strong>ut, astfel încât<br />
să aveţi un grup de persoane<br />
care să solicite microcăşti<br />
anume pentru acel examen (de<br />
exemplu, un examen extrem<br />
de dificil pe care doar câteva<br />
persoane reuşesc să-l susţ<strong>in</strong>ă<br />
învăţând)?<br />
} Puteţi să ne spuneţi dacă există<br />
careva diferenţe de utilizare a<br />
microcăştilor în caz de facultăţi<br />
sau universităţi diferite? De<br />
exemplu, există vreo tehnică<br />
specială, specifică pentru<br />
anumite tipuri de examene<br />
scrise, care probabil implică<br />
folosirea camerelor video sau<br />
telefoanelor mobile etc.? Sau<br />
poate microcăştile sunt folosite<br />
doar pentru examenele orale,<br />
în examenele unu-la-unu sau<br />
examenele în grup?<br />
} Există careva diferenţe în<br />
ratele de reuşită cu utilizarea<br />
microcăştilor?
Concluzii<br />
} Vă temeţi să nu fiţi pr<strong>in</strong>s?<br />
Cunoaşteţi vreun caz în care<br />
un locator de microcăşti a fost<br />
pr<strong>in</strong>s? Care <strong>este</strong> pedeapsa<br />
pentru acest fapt? Care <strong>este</strong><br />
pedeapsa pentru studenţii<br />
pr<strong>in</strong>şi?<br />
} Familia dumneavoastră ştie cu<br />
ce vă ocupaţi? Iar prietenii?<br />
Cum privesc ei toţi afacerea<br />
dumneavoastră?<br />
} Puteţi să ne spuneţi careva<br />
bancuri, istorioare despre<br />
oferirea microcăştilor în chirie?<br />
2.3.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative, recomandări<br />
<strong>Ce</strong>l mai rău lucru care se poate<br />
întâmpla <strong>este</strong> obţ<strong>in</strong>erea unui<br />
răspuns negativ la solicitarea<br />
acordării unui <strong>in</strong>terviu. Dacă<br />
organizaţi întâlnirea pr<strong>in</strong> e-mail<br />
sau telefon, <strong>este</strong> foarte important<br />
să vă prezentaţi, precum şi<br />
să prezentaţi organizaţia şi<br />
proiectul dumneavoastră. Este<br />
recomandabilă oferirea unui set de<br />
întrebări respondentului potenţial,<br />
care l-ar orienta spre subiectul<br />
<strong>in</strong>terviului.<br />
Aspectul pozitiv al acestui subiect<br />
<strong>este</strong> faptul că profesorii nu-l percep<br />
drept problemă delicată. Iată de ce<br />
organizarea şi desfăşurarea unui<br />
<strong>in</strong>terviu la acest subiect ar trebui să<br />
prez<strong>in</strong>te cele mai puţ<strong>in</strong>e probleme.<br />
Desigur excepţie fac vânzătorii/<br />
locatorii de microcăşti, după cum a<br />
fost explicat anterior.<br />
78<br />
2.3.5. Exemple de rezultate<br />
Un <strong>in</strong>terviu cu un profesor ar putea<br />
dezvălui atitud<strong>in</strong>ile lui faţă de trişare<br />
şi experienţă anterioară cu această<br />
formă de fraudă academică.<br />
De exemplu, profesorul crede că<br />
copierea <strong>este</strong> o problemă marg<strong>in</strong>ală<br />
a învăţământului superior. Ar fi<br />
<strong>in</strong>teresant de comparat părerea lui<br />
cu părerea studenţilor şi frecvenţa<br />
copierii.<br />
„Frecvenţa copierii nu s-a schimbat<br />
în ultimii 20 de ani, s-au schimbat<br />
doar tehnologiile”.<br />
„Copierea nu <strong>este</strong> considerată o<br />
problemă socială semnificativă. Ea<br />
trebuie prevenită şi criticată, dar<br />
eu tot cred că aceasta nu <strong>este</strong> o<br />
problemă serioasă”.<br />
<strong>Ce</strong>ea ce crede profesorul <strong>este</strong> cauza<br />
faptului că studenţii nu sunt la curent<br />
cu regulile şi regulamentele facultăţii<br />
sau universităţii:<br />
„O parte d<strong>in</strong> cultura studenţească<br />
<strong>este</strong> faptul că e normal să nu ştii<br />
nimic despre facultate şi aceasta să<br />
nu te <strong>in</strong>tereseze deloc, cu excepţia<br />
susţ<strong>in</strong>erii examenelor şi obţ<strong>in</strong>erii<br />
diplomei”.<br />
Acest profesor <strong>este</strong> categoric<br />
împotriva sancţiunilor prea stricte<br />
şi a controlului prea <strong>in</strong>tens. El<br />
descrie modul în care procedează<br />
cu cei care copiază, mod pe care-l<br />
consideră cel mai potrivit:<br />
„Dacă pr<strong>in</strong>d un student copi<strong>in</strong>d,<br />
organizez un scandal în faţa celorlalţi<br />
studenţi şi fac ca cel care copia să<br />
se simtă ruş<strong>in</strong>at şi <strong>in</strong>confortabil –<br />
experienţa mea arată că această<br />
cale e unica care are efect”.
2.4. Chestionarul<br />
2.4.1. De ce anume<br />
chestionarul?<br />
Chestionarul <strong>este</strong> o modalitate de<br />
bază şi deseori unica modalitate<br />
de colectare a datelor cantitative<br />
utilizată în domeniu şti<strong>in</strong>ţelor sociale.<br />
Deseori el <strong>este</strong> cea mai frecventă<br />
metodă de cercetare în domeniul<br />
sociologiei. El permite obţ<strong>in</strong>erea<br />
rapidă şi relativ ieft<strong>in</strong>ă a unui volum<br />
mai mare de date, astfel încât,<br />
cu un eşantion corespunzător, el<br />
permite extrapolarea rezultatelor<br />
respective asupra populaţiei care<br />
<strong>este</strong> cercetată.<br />
Chestionarul <strong>este</strong> o metodă logică<br />
de cercetare a acestui subiect.<br />
Fenomenul <strong>este</strong> <strong>in</strong>discutabil de<br />
răspândit: majoritatea studenţilor au<br />
recurs cel puţ<strong>in</strong> o dată la o formă<br />
de trişare academică şi aproape<br />
fiecare student s-a confruntat cel<br />
puţ<strong>in</strong> o dată cu una d<strong>in</strong> formele<br />
ei. Chestionarul ne permite să<br />
exam<strong>in</strong>ăm un număr relativ mare<br />
de studenţi, asigurând în acelaşi<br />
timp <strong>in</strong>timitatea şi anonimitatea<br />
lor completă, obţ<strong>in</strong>ând astfel<br />
răspunsuri s<strong>in</strong>cere la un subiect<br />
delicat.<br />
Întrebările elaborate m<strong>in</strong>uţios<br />
oferă o profunzime a cunoaşterii<br />
analitică satisfăcătoare şi, în<br />
acelaşi timp, noi putem exam<strong>in</strong>a un<br />
număr mai mare de teme aferente<br />
fraudei academice şi explică<br />
parţial care trăsături caracteristice<br />
ale respondenţilor şi <strong>in</strong>stituţiilor<br />
contribuie la o frecvenţă mai mare<br />
sau mai mică a trişării. În afară de<br />
79<br />
o „înregistrare” descriptivă detaliată<br />
a situaţiei, un sondaj de calitate<br />
ne permite să oferim o explicaţie<br />
faptului, adică un răspuns la<br />
întrebarea de ce frauda academică<br />
<strong>este</strong> în unele locuri mai mult sau<br />
mai puţ<strong>in</strong> răspândită.<br />
2.4.2. Eşantionul<br />
Eşantionul pentru acest subiect<br />
trebuie să fie un eşantion aleatoriu<br />
reprezentativ. Există mai multe<br />
motive ale acestui fapt.<br />
Întâi de toate, d<strong>in</strong> toate temele<br />
elaborate, aceasta <strong>este</strong> cea mai<br />
potrivită pentru un sondaj în bază de<br />
chestionar. Studenţii se întâlnesc cu<br />
copierea destul de frecvent, astfel<br />
încât există o probabilitate mare<br />
ca ei să fi fost implicaţi personal în<br />
vreo formă de copiere, să fi văzut pe<br />
c<strong>in</strong>eva copi<strong>in</strong>d sau să fi discutat la<br />
tema copierii, ceea ce ne sugerează<br />
că ei vor avea experienţă bogată<br />
şi atitud<strong>in</strong>i b<strong>in</strong>e def<strong>in</strong>ite. Eşantionul<br />
aleatoriu reprezentativ ne permite<br />
să exam<strong>in</strong>ăm ac<strong>este</strong> experienţe şi<br />
atitud<strong>in</strong>i cu cea mai mare precizie.<br />
În al doilea rând, un eşantion<br />
aleatoriu reprezentativ realizat<br />
cu calitate permite extrapolarea<br />
rezultatelor pe populaţia exam<strong>in</strong>ată.<br />
Cu alte cuv<strong>in</strong>te, rezultatele care le<br />
obţ<strong>in</strong>em d<strong>in</strong> eşantion, cu o marjă<br />
acceptabilă a erorii, pot fi declarate<br />
valabile pentru întreaga populaţie<br />
exam<strong>in</strong>ată.<br />
În al treilea rând, după determ<strong>in</strong>area<br />
anumitor <strong>in</strong>dicatori de frecvenţă<br />
sau răspândire a copierii, vom<br />
putea satisface <strong>in</strong>teresul exprimat<br />
al mass media faţă de rezultatele
noastre. Este extrem de dificil<br />
de apărut în mass media cu<br />
cifre în spatele cărora nu stă un<br />
eşantion reprezentativ, d<strong>in</strong> cauza<br />
că <strong>in</strong>terpretarea mijloacelor de<br />
<strong>in</strong>formare în masă mereu implica<br />
o generalizare, care nu <strong>este</strong><br />
justificată în cazul unui eşantion<br />
ocazional. Acest fapt poate duce la<br />
o situaţie extrem de neplăcută pr<strong>in</strong><br />
relativizarea ulterioară a rezultatelor<br />
şi încercări de a explica faptul că<br />
<strong>in</strong>dicatorii nu sunt valabili pentru<br />
întreaga populaţie de studenţi ai<br />
facultăţii sau universităţii ţ<strong>in</strong>tă.<br />
Crearea şi realizarea acestui tip<br />
de eşantion a fost explicată în<br />
multe manuale de metodologie –<br />
consultaţi-le numaidecât dacă nu<br />
cunoaşteţi totalmente procesul de<br />
eşantionare. Sugestiile noastre sunt<br />
prezentate la sfârşitul capitolului.<br />
2.4.3. Întrebările<br />
Subiectul oferă libertate suficientă<br />
pentru alegerea întrebărilor care<br />
vor fi utilizate. Este important şi<br />
foarte util de avut un concept de la<br />
început, pentru a gestiona mai uşor<br />
elaborarea chestionarului şi analiza<br />
ulterioară a datelor. Conceptul<br />
nostru de bază a fost următorul:<br />
1. răspândirea trişării – dacă<br />
respondenţii însăşi se ocupă cu<br />
copierea<br />
2. factorii <strong>in</strong>dividuali – cât de mult<br />
<strong>in</strong>fluenţează trăsăturile <strong>in</strong>terne<br />
ale respondenţilor faptul dacă ei<br />
vor copia sau nu<br />
3. factorii externi – cât de mult<br />
<strong>in</strong>fluenţează trăsăturile mediului<br />
respondenţilor faptul dacă ei vor<br />
trişa sau nu<br />
80<br />
2.4.3.1. Răspândirea trişării<br />
Partea de bază a chestionarului care<br />
analizează trişarea constă d<strong>in</strong>tr-un<br />
set de întrebări pr<strong>in</strong> care încercăm<br />
să determ<strong>in</strong>ăm cât de răspândită<br />
<strong>este</strong> trişarea, adică frecvenţa<br />
ac<strong>este</strong>ia. Frauda academică sau<br />
trişarea are loc în multe forme,<br />
astfel încât această parte trebuie să<br />
<strong>in</strong>cludă cât mai multe forme posibile,<br />
pentru a obţ<strong>in</strong>e un tablou realist a<br />
răspândirii fraudei academice şi<br />
formelor ac<strong>este</strong>ia.<br />
Mai jos sunt enumerate formele de<br />
trişare pe care le-am considerat<br />
relevante pentru universitatea d<strong>in</strong><br />
Zagreb. Desigur, la facultatea sau<br />
universitatea dumneavoastră pot<br />
exista alte forme specifice care nu<br />
sunt <strong>in</strong>cluse în propunerea noastră<br />
sau unele d<strong>in</strong> formele de trişare<br />
propuse de noi ar putea să nu<br />
fie relevante pentru universitatea<br />
dumneavoastră şi, în astfel de<br />
cazuri, formele în cauză trebuie<br />
respectiv adăugate sau omise.<br />
Această modalitate de stabilite a<br />
întrebărilor are o limitare importantă:<br />
ea nu <strong>este</strong> sensibilă la diferite<br />
posibilităţi de trişare frecventă<br />
sau mai puţ<strong>in</strong> frecventă care<br />
există în cadrul diferitor facultăţi.<br />
Am aflat că studenţii facultăţilor<br />
tehnice trişează mai des decât<br />
studenţii de la facultatea de şti<strong>in</strong>ţe<br />
sociale, dar credem că acest fapt<br />
<strong>este</strong> condiţionat considerabil de<br />
numărul mai mare de examene<br />
scrise la care <strong>este</strong> posibil de copiat.<br />
Fiecare constatare similară trebuie<br />
abordată în mod critic şi să se ia în<br />
consideraţie posibililele limite.
} am copiat de pe notiţe pregătite<br />
d<strong>in</strong> timp, folos<strong>in</strong>d fiţuici<br />
} am copiat d<strong>in</strong> cărţi sau<br />
conspecte pe parcursul<br />
examenului<br />
} am copiat datele <strong>in</strong>serate<br />
prelim<strong>in</strong>ar într-un dispozitiv<br />
tehnic (telefon mobil, calculator,<br />
computer de mână şi altele)<br />
} am copiat de la un coleg pe<br />
parcursul examenului<br />
} am folosit telefonul mobil pentru<br />
a comunica cu altc<strong>in</strong>eva (sms,<br />
fotografierea testului şi altele)<br />
} am ajutat pe c<strong>in</strong>eva cu ajutorul<br />
microcăştilor<br />
} am folosit microcăşti la examen<br />
} am folosit întrebările de la<br />
examen care au fost furate<br />
} am scris un examen în locul<br />
altcuiva<br />
} c<strong>in</strong>eva a scris un examen în<br />
locul meu<br />
} am copiat o întreagă teză pentru<br />
un obiect<br />
} am folosit părţi d<strong>in</strong> textul altcuiva<br />
fără a <strong>in</strong>dica sursele<br />
} am adăugat la bibliografie cărţi şi<br />
articole pe care nu le-am citit<br />
} am prezentat ideea altcuiva ca<br />
pe a mea proprie<br />
} am falsificat semnătura<br />
profesorului în matricola mea<br />
(„<strong>in</strong>dexare”)<br />
} am falsificat borderoul cu note<br />
} am adus un certificat medical<br />
fals<br />
2.4.3.2. Factorii <strong>in</strong>dividuali<br />
Factorii <strong>in</strong>dividuali se referă întâi<br />
de toate la trăsăturile <strong>in</strong>dividuale<br />
ale respondentului, ca de exemplu<br />
motivarea lui de a studia, dacă <strong>este</strong><br />
81<br />
satisfăcut de studii şi atitud<strong>in</strong>ile faţă<br />
de comportamentul aferent trişării.<br />
Toate ac<strong>este</strong> elemente pot <strong>in</strong>fluenţa<br />
faptul dacă studentul e gata să<br />
trişeze sau nu, să raporteze pe<br />
cei care o fac sau ceva de acest<br />
gen. Influenţa unui element anume<br />
asupra trişării poate fi determ<strong>in</strong>ată<br />
în analiza datelor pr<strong>in</strong> modelele<br />
statistice cu multe variabile. Scalele<br />
de evaluare nu sunt menţionate<br />
în mod specific în această<br />
parte, dar <strong>in</strong>dicăm exemplul de<br />
chestionar anexat. Scalele de<br />
evaluate utilizate cel mai frecvent<br />
sunt scalele cu c<strong>in</strong>ci alternative,<br />
care sunt potrivite pentru analiza<br />
ulterioară a datelor.<br />
Motivarea<br />
} Citesc doar materialele care<br />
sunt necesare pentru susţ<strong>in</strong>erea<br />
examenului.<br />
} Pentru m<strong>in</strong>e <strong>este</strong> mult mai<br />
important să înţeleg esenţa<br />
subiectului decât să primesc o<br />
notă bună.<br />
} Dor<strong>in</strong>ţa de a obţ<strong>in</strong>e diploma<br />
<strong>este</strong> motivul meu pr<strong>in</strong>cipal de<br />
studiere.<br />
} Studiez pentru că vreau să fiu<br />
expert în domeniul meu.<br />
} Studiez doar lucrurile de care<br />
sunt sigur că for fi la examen.<br />
} Unul d<strong>in</strong> motivele importante<br />
care mă fac să studiez <strong>este</strong><br />
dor<strong>in</strong>ţa păr<strong>in</strong>ţilor mei ca eu să<br />
o fac.<br />
} Studiez acest subiect deoarece<br />
îmi place.<br />
} Când mă <strong>in</strong>teresează subiectul,<br />
fac mult mai mult decât ceea ce<br />
se cere de la m<strong>in</strong>e.
} Dezvoltarea profesională în<br />
afara programului de studii nu<br />
mă <strong>in</strong>teresează deloc.<br />
} Studiez deoarece îmi place să<br />
învăţ lucruri noi.<br />
} Învăţ în primul rând pentru note.<br />
} Uneori învăţ deşi ştiu că acest<br />
fapt nu-mi va afecta nota.<br />
} Studiez pentru că consider<br />
că învăţământul însăşi <strong>este</strong><br />
important.<br />
} Petru m<strong>in</strong>e <strong>este</strong> mult mai<br />
important să studiez ceva cu<br />
ajutorul cui îmi voi găsi de lucru<br />
cu uşur<strong>in</strong>ţă, decât să studiez<br />
ceea ce îmi place.<br />
} Învăţ doar ceea ce <strong>este</strong> necesar<br />
pentru a susţ<strong>in</strong>e examenul.<br />
} Dor<strong>in</strong>ţa de a mă întrece pe m<strong>in</strong>e<br />
însumi <strong>este</strong> un stimul important<br />
pentru învăţare.<br />
} Învăţ pentru a satisface<br />
aşteptările păr<strong>in</strong>ţilor mei.<br />
} Îmi pare că pierd timp cu<br />
învăţatul ăsta.<br />
} Pentru m<strong>in</strong>e <strong>este</strong> important ca<br />
c<strong>in</strong>eva să stabilească sarc<strong>in</strong>ile<br />
pe care eu trebuie să le realizez.<br />
} <strong>Ce</strong>l mai important motiv care mă<br />
face să studiez <strong>este</strong> faptul că<br />
studiile mă <strong>in</strong>teresează.<br />
} Dor<strong>in</strong>ţa de a obţ<strong>in</strong>e un salariu<br />
bun <strong>este</strong> cel mai important motiv<br />
d<strong>in</strong> care învăţ.<br />
} Studiez pentru că mă tem că<br />
îmi va fi greu să găsesc un<br />
bun loc de muncă fără diplomă<br />
universitară.<br />
} Studiez pentru că cred că îmi voi<br />
găsi cu uşur<strong>in</strong>ţă un loc de muncă<br />
în acest domeniu având diploma<br />
facultăţii mele.<br />
82<br />
} Studiez aceasta pentru păr<strong>in</strong>ţii<br />
mei au vrut să fie aşa.<br />
} Studiez aici pentru că nu am<br />
putut să mă înmatriculez unde<br />
am vrut.<br />
} Nu ştiu de ce învăţ aici.<br />
Satisfacţia adusă de studii<br />
La general vorb<strong>in</strong>d, cât de satisfăcut<br />
sunteţi de studiile dumneavoastră?<br />
Ţ<strong>in</strong>ând cont de toate, specialitatea<br />
la care v-aţi înmatriculat îndepl<strong>in</strong>eşte<br />
aşteptările dumneavoastră?<br />
Dacă ţ<strong>in</strong>eţi cont de totul ce ştiţi<br />
acum, aţi mai hotărî o data să<br />
studiaţi la această specialitate?<br />
Atitud<strong>in</strong>ile faţă de trişare<br />
Este b<strong>in</strong>e de parafrazat ideea cuiva<br />
şi de o prezentat ca pe a ta proprie.<br />
<strong>Student</strong>ul care prez<strong>in</strong>tă o lucrare<br />
copiată nu trebuie să fie pedepsit.<br />
Nu <strong>este</strong> nimic amoral în copierea<br />
lucrării altcuiva.<br />
Nu <strong>este</strong> nimic rău în trişare, cu<br />
excepţia riscului de a fi pr<strong>in</strong>s.<br />
Este justificată trişarea în situaţia<br />
când sarc<strong>in</strong>a studenţilor <strong>este</strong> prea<br />
mare.<br />
Trişarea la examen nu <strong>este</strong> amorală.<br />
Este justificată trişarea dacă<br />
majoritatea studenţilor fac acelaşi<br />
lucru.<br />
Atitud<strong>in</strong>ile faţă de pedepse<br />
Prezentarea unei lucrări copiate.<br />
Prezentarea unei teze de licenţă<br />
copiate.<br />
Copierea la examen.<br />
Furtul întrebărilor care vor fi la<br />
examen.<br />
Falsificarea semnăturii profesorului<br />
în matricolă.
Falsificarea borderoului cu note.<br />
Atitud<strong>in</strong>ile faţă de raportare<br />
Copierea la examen.<br />
Folosirea microcăştilor la examen.<br />
Furarea întrebărilor care vor fi la<br />
examen.<br />
Copierea/plagierea unei întregi teze<br />
pentru un obiect.<br />
Copierea/plagierea tezei de licenţă.<br />
Falsificarea semnăturii profesorului<br />
în matricolă.<br />
Falsificarea borderoului cu note.<br />
2.4.3.3. Factori situaţionali<br />
Instituţiile<br />
La începutul studiilor aţi fost<br />
avertizaţi de funcţionari (decan,<br />
cadre didactice) precum că studenţii<br />
vor fi pedepsiţi dacă vor fi pr<strong>in</strong>şi<br />
trişând pe parcursul studiilor, de<br />
exemplu copierea la examen,<br />
copierea sau plagierea tezelor şi<br />
altor lucrări similare, falsificarea<br />
certificatelor şi semnăturilor şi alte<br />
fapte de acest gen?<br />
Studenţii de la facultatea<br />
dumneavoastră au trebuit să<br />
semneze un document care-i obligă<br />
dă nu trişeze pe parcursul studiilor?<br />
În următoarele pot fi găsite<br />
acte normative (cod de etică,<br />
regulamente priv<strong>in</strong>d răspunderea<br />
discipl<strong>in</strong>ară a studenţilor şi alte<br />
documente similare) care def<strong>in</strong>esc<br />
pedepsele pentru trişare pe<br />
parcursul studiilor:<br />
Pag<strong>in</strong>a oficială a facultăţii<br />
Panourile <strong>in</strong>formative de la facultate<br />
Ghidul studenţilor<br />
Adăugaţi ceva specific pentru<br />
facultatea dumneavoastră<br />
83<br />
Controlul exercitat de profesori<br />
Ei verifică m<strong>in</strong>uţios prezenţa la ore.<br />
Ei verifică identitatea studenţilor<br />
îna<strong>in</strong>te să le permită să susţ<strong>in</strong>ă<br />
examenul.<br />
Ei ne spun îna<strong>in</strong>te de examen care<br />
<strong>este</strong> pedeapsa pentru copiere.<br />
Ei ne avertizează îna<strong>in</strong>te de examen<br />
că pe bancă pot fi lăsate doar<br />
lucrurile necesare pentru a scrie<br />
examenul (creion, radieră, calculator<br />
şi lucruri similare).<br />
Pe parcursul examenului scris ei<br />
verifică băncile noastre pentru a găsi<br />
lucruri d<strong>in</strong> care am putea copia.<br />
Ei verifică dacă nu folosim careva<br />
dispozitive tehnice <strong>in</strong>terzise<br />
(microcăşti, telefoane mobile şi<br />
altele).<br />
Ei verifică dacă hârtia pe care<br />
scriem testul de examen nu are<br />
careva răspunsuri scrise d<strong>in</strong> timp.<br />
Ei ne avertizează că nu trebuie să<br />
folosim părţi d<strong>in</strong> textul altcuiva fără a<br />
<strong>in</strong>dica sursele.<br />
Ei compară lucrările sau exerciţiile<br />
noastre scrise cu ale colegilor pentru<br />
a vedea dacă nu am copiat unii de<br />
la alţii.<br />
Pedepsele<br />
Elim<strong>in</strong>area de la examen.<br />
Interdicţie de a susţ<strong>in</strong>e examenul o<br />
anumită perioadă de timp.<br />
Interdicţie pentru studii pe o<br />
perioadă de un an.<br />
Exmatricularea de la un curs.<br />
Anunţarea numelor făptaşilor la<br />
autorităţile facultăţii (plasare pe<br />
panourile <strong>in</strong>formative, pe pag<strong>in</strong>a web<br />
şi altele).<br />
Scăderea notei la obiectul<br />
respectiv.
Profesorii dau făptaşilor sarc<strong>in</strong>i<br />
suplimentare (sem<strong>in</strong>are, exerciţii,<br />
literatură).<br />
Exmatricularea de la facultate.<br />
Influenţa obiectului sau<br />
profesorului<br />
Profesorul <strong>este</strong> un lector rău.<br />
Profesorul îşi face munca într-un<br />
mod neglijent.<br />
Profesorul pune note în mod<br />
<strong>in</strong>echitabil.<br />
Profesorul nu respectă studenţii.<br />
Materialele de curs sunt prea<br />
dificile.<br />
Materialele de curs sunt învechite.<br />
Obiectul nu mă <strong>in</strong>teresează.<br />
Obiectul nu îmi <strong>este</strong> necesar.<br />
Întrebări care nu au fost discutate<br />
la ore sunt <strong>in</strong>cluse la examen.<br />
Examenul cupr<strong>in</strong>de prea multe<br />
materiale de curs.<br />
La examen sunt necesare lucruri<br />
neimportante.<br />
Avem prea puţ<strong>in</strong> timp pentru<br />
pregătire.<br />
Datele examenelor sunt prea<br />
aproape una de alta.<br />
Posibila <strong>in</strong>fluenţă a potenţialelor<br />
pedepse<br />
Exmatricularea de la facultate.<br />
Refuzul de a pune semnătura<br />
pentru obiectul respectiv.<br />
Interdicţie de a susţ<strong>in</strong>e examenul<br />
o dată.<br />
Scăderea notei la obiectul<br />
respectiv.<br />
Anunţarea numelor făptaşilor<br />
pe panoul <strong>in</strong>formativ sau pag<strong>in</strong>a<br />
oficială a facultăţii.<br />
Elim<strong>in</strong>area de la examen.<br />
84<br />
Date socio-demografice<br />
Date de bază<br />
(sex, vârstă, mărimea localităţii,<br />
facultatea, anul de studii)<br />
Reuşita universitară<br />
<strong>Ce</strong> notă medie aveţi?<br />
1. 2,49 sau mai puţ<strong>in</strong><br />
2. 2,50 – 2,99<br />
3. 3,00 – 3,49<br />
4. 3,50 – 3,99<br />
5. 4,00 – 4,49<br />
6. 4,50 sau mai mult<br />
Aspiraţii în priv<strong>in</strong>ţa învăţăturii<br />
Care <strong>este</strong> cel mai înalt nivel<br />
educaţioal pe care ai dori să-l<br />
at<strong>in</strong>geţi?<br />
1. F<strong>in</strong>alizarea studiilor de licenţă.<br />
2. F<strong>in</strong>alizarea studiilor de masterat.<br />
3. F<strong>in</strong>alizarea studiilor de doctorat.<br />
Atitud<strong>in</strong>ea dumneavoastră faţă de<br />
religie <strong>este</strong>:<br />
1. Sun un cred<strong>in</strong>cios conv<strong>in</strong>s.<br />
2. Mai mult cred decât nu cred.<br />
3. Mai mult nu cred decât cred.<br />
4. Sunt un ateist conv<strong>in</strong>s.<br />
5. Nu ştiu, nu pot estima.<br />
Statutul socio-economic<br />
Estimaţi starea f<strong>in</strong>anciară a familiei<br />
dumneavoastră:<br />
1. Mult mai rea decât a majorităţii.<br />
2. Mai rea decât a majorităţii.<br />
3. Nici mai rea, nici mai bună decât<br />
a majorităţii.<br />
4. Mai bună decât a majorităţii.<br />
5. Mult mai bună decât a majorităţii.<br />
<strong>Ce</strong> sursă de venit <strong>este</strong> la moment<br />
cea mai importantă pentru
dumneavoastră, adică reprez<strong>in</strong>tă<br />
partea mai mare a venitului total?<br />
1. Păr<strong>in</strong>ţii<br />
2. Bursa<br />
3. Un loc de muncă permanent<br />
4. Lucru ocazional<br />
5. Altceva? Scrieţi ce: __________<br />
Primiţi vreun fel de bursă?<br />
1. Da<br />
2. Nu – omiteţi următoarea<br />
întrebare<br />
Dacă primiţi bursă, care sunt<br />
condiţiile pentru a o păstra (puteţi să<br />
încercuiţi mai mult de un răspuns)<br />
1. O notă medie mare<br />
2. Trecerea pr<strong>in</strong> anii studii fără a<br />
repeta vreun an<br />
3. Obligaţia de a găsi după<br />
absolvire un loc de muncă întrun<br />
domeniu de o deosebită<br />
importanţă pentru stat sau pe<br />
<strong>in</strong>sule<br />
4. Nu sunt condiţii pentru bursa pe<br />
care o primesc<br />
5. Obligaţia de a mă angaja după<br />
absolvire la compania care îmi<br />
sponsorizează bursa<br />
5. Altceva,ce? ________________<br />
2.4.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
2.4.4.1. Experienţe pozitive<br />
Dor<strong>in</strong>ţa studenţilor de a participa la<br />
cercetare <strong>in</strong>diferent de delicateţea<br />
subiectului şi <strong>in</strong>formaţiile pe care ei<br />
le-au dezvăluit (experienţe personale,<br />
recunoaşterea faptului că au trişat).<br />
Majoritatea respondenţilor au<br />
răspuns la toate întrebările, numărul<br />
întrebărilor nevalidate fi<strong>in</strong>d mic.<br />
85<br />
Am observat multe comentarii ale<br />
respondenţilor, care au recunoscut<br />
relevanţa subiectului şi au dat<br />
dovadă de dor<strong>in</strong>ţa de a ajuta la<br />
schimbarea situaţiei când trişarea<br />
<strong>este</strong> frecventă.<br />
Rate relativ mici de refuz (în jur<br />
de 52%) au loc <strong>in</strong>diferent de<br />
chestionarul relativ lung (în jur de 15<br />
m<strong>in</strong>ute).<br />
La nicio facultate nu au fost<br />
probleme cu obţ<strong>in</strong>erea permisiunii<br />
de a desfăşura sondajul în bază de<br />
chestionar. Considerăm că poate<br />
fi aşteptată cooperarea, deoarece<br />
universităţile recunosc problema şi<br />
se aşteaptă ca studenţii să ajute la<br />
soluţionarea ei; munca lor nu <strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>spectată direct.<br />
Datele colectate sunt relevante, ele<br />
conţ<strong>in</strong> multă esenţă, iar posibilitatea<br />
de <strong>in</strong>terpretare, concluzii şi<br />
recomandări de calitate <strong>este</strong><br />
extraord<strong>in</strong>ară.<br />
2.4.4.2. Experienţe negative<br />
Probleme cu <strong>in</strong>terpretare, frecvente<br />
la aplicarea metodelor cantitative.<br />
Uneori <strong>este</strong> dificil de ce explicat<br />
ce anume cred respondenţii –<br />
cercetarea calitativă <strong>este</strong> un<br />
supliment important!<br />
Elaborarea de durată a<br />
chestionarului.<br />
2.4.5. Recomandări<br />
} Nici într-un caz chestionarul nu<br />
trebuie aplicat în timpul orelor, în<br />
prezenţa profesorului! Conform<br />
experienţei noastre, un sondaj<br />
reuşit ar putea fi desfăşurat în<br />
curţile, holurile şi coridoarele
facultăţii. Respondentului trebuie<br />
să-i fie oferit un carnet (o mapă)<br />
cu copertă tare, care îl va ajuta<br />
să îndepl<strong>in</strong>ească chestionarul.<br />
} Este important de accentuat că<br />
cercetarea <strong>este</strong> desfăşurată de<br />
o organizaţie <strong>in</strong>dependentă şi nu<br />
de facultate sau vreo <strong>in</strong>stituţie<br />
similară.<br />
} Trebuie acordată atenţie<br />
specială părţii d<strong>in</strong> chestionar<br />
care se referă la răspândirea<br />
trişării. Ea <strong>este</strong> partea centrală<br />
a chestionarului, conţ<strong>in</strong>e cele<br />
mai multe <strong>in</strong>formaţii, iar datele<br />
sunt dificil de <strong>in</strong>terpretat. Este<br />
important de mers în direcţia<br />
punctului când studenţii chiar<br />
au oportunitatea de a trişa şi o<br />
parte a cercetării trebuie să fie<br />
dedicată ac<strong>este</strong>i probleme.<br />
2.4.6. Exemple de rezultate<br />
La f<strong>in</strong>e, putem conchide că<br />
cercetarea a demonstrat că trişarea<br />
<strong>este</strong> relativ răspândită în rândul<br />
studenţilor de la Universitatea d<strong>in</strong><br />
Zagreb, iar cunoşt<strong>in</strong>ţele studenţilor<br />
despre regulamentele priv<strong>in</strong>d<br />
trişarea s-au dovedit a fi scăzute.<br />
În mod similar, studenţii pret<strong>in</strong>d că<br />
mulţi profesori nu aplică măsuri de<br />
supraveghere şi făptaşii deseori<br />
rămân nepedepsiţi.<br />
După cum ne-am aşteptat, a fost<br />
demonstrat că pedepsele mai<br />
stricte îi forţează pe studenţi să se<br />
gândească mai b<strong>in</strong>e dacă vor trişa<br />
sau nu, deşi a fost formulată şi<br />
concluzia că pedepsele mai stricte<br />
oricum nu ar afecta un anumit număr<br />
de studenţi.<br />
86<br />
Evident, o parte a soluţiei <strong>este</strong><br />
promovarea onestităţii li dor<strong>in</strong>ţei de<br />
cunoşt<strong>in</strong>ţe, precum şi îmbunătăţirea<br />
pr<strong>in</strong>cipalelor valori academice şi<br />
perfecţionarea în cont<strong>in</strong>uare a<br />
sistemului educaţional pentru a mări<br />
satisfacţia studenţilor.<br />
2.4.7. Bibliografie<br />
recomandată<br />
Anderman, et al. (1998), „Motivarea<br />
şi trişarea în adolescenţa<br />
timpurie”, Journal of Educational<br />
Psychology (Revista de psihologie<br />
educaţională), 90(1): 84–93.<br />
Anderman, E. M., Midgley, C.<br />
(1997), „Modificări în realizarea<br />
orientărilor spre obiective,<br />
competenţa academică percepută<br />
şi notele în trecerea la şcolile<br />
medii”, Contemporary Educational<br />
Psychology (Psihologie<br />
educaţională), 22: 269-298.<br />
Aronson et al (2005), Socijalna<br />
psihologija („Psihologie socială”),<br />
Naklada Mate, Zagreb.<br />
Eisenberg J. (2004), „A trişa sau a<br />
nu trişa: efectele perspectivei morale<br />
şi variabilelor situaşionale asupra<br />
atitud<strong>in</strong>ilor studenţilor”, Journal<br />
of Moral Education (Revista de<br />
educaţie morală), Vol. 33, No. 2<br />
Hard, Stephen, James M. Conway<br />
and Antonia C. Moran (2006),<br />
„Conv<strong>in</strong>gerile studenţilor de la<br />
facultăţi şi colegii priv<strong>in</strong>d frecvenţa<br />
comportamentului academic<br />
<strong>in</strong>adecvat”, the Journal of Higher<br />
Education (Revista învăţământului<br />
superior), Vol. 77, No. 6
Hardigan, P. C. (2004.), „Atitud<strong>in</strong>ile<br />
studenţilor la farmacologie d<strong>in</strong> anul<br />
unu şi trei faţă de comportamentul<br />
de trişare”, American Journal<br />
of Pharmaceutical Education<br />
(Revista americană de învăţământ<br />
farmaceutic), 68(5).<br />
Jordan, A. (2001), „Trişarea<br />
studenţilor de la colegii: rolul<br />
motivaţiei, normelor percepute,<br />
atitud<strong>in</strong>ilor, şi cunoaşterii politicii<br />
<strong>in</strong>stotuşionale”, Ethics and Behavior<br />
(Etică şi comportament), 11: 233-<br />
247.<br />
Lanier, Mark (2006), „Integritatea<br />
academică şi învăţarea la distanţă”,<br />
Journal of Crim<strong>in</strong>al Justice<br />
Education (Revista învăţământului<br />
în domeniul justiţiei penale), Vol. 17,<br />
Nr. 2<br />
Kufr<strong>in</strong>, Krešimir (2008), «Indeksi i<br />
skale» („Indici şi scale”), Nepublicat<br />
Marsden et al. (2005), „C<strong>in</strong>e trişează<br />
la universitate?”, „Un studiu de<br />
autoevaluare a comportamentului<br />
academic <strong>in</strong>adecvat pe un eşantion<br />
de studenţi de la o universitate<br />
australiană”, Australian Journal of<br />
Psychology (Jurnalul australian de<br />
psihologie), 57(1):<br />
Newstead et al. (1996), Diferenţe<br />
<strong>in</strong>dividuale în trişarea studenţilor.<br />
Journal of Educational Psychology<br />
(Revista de psihologie educaţională)<br />
88 (2): 229-241.<br />
Rett<strong>in</strong>ger et al. (2004), „Evaluarea<br />
motivării altor studenţi pentru a trişa:<br />
un experiment de v<strong>in</strong>ietă”, Research<br />
<strong>in</strong> Higher Education (<strong>Ce</strong>rcetarea în<br />
87<br />
învăţământul superior), 45(8): 873-<br />
890.<br />
Rob<strong>in</strong>son, E. et al. (2004), „Trişarea<br />
la t<strong>este</strong> într-un colegiu rural:<br />
studierea importanţei factorilor<br />
<strong>in</strong>dividuali şi situaţionali”, College<br />
<strong>Student</strong> Journal, (Revista studenţilor<br />
d<strong>in</strong> colegii) 38 (3)<br />
Whitley, B. E. (1998), Factori<br />
asociaţi trişării în rândul studenţilor<br />
la colegii: revizuire. Research <strong>in</strong><br />
Higher Education (<strong>Ce</strong>rcetarea în<br />
învăţământul superior), 39(3): 235-<br />
274.<br />
V.2. Vânzarea<br />
manualelor<br />
1. Introducere<br />
1.1 Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Studenţii sunt deseori forţaţi să<br />
procure manualul scris de profesor<br />
ca condiţie de a fi admişi la examen<br />
sau de a susţ<strong>in</strong>e examenul. Ac<strong>este</strong><br />
manuale pot fi vândute la librăriile<br />
oficiale sau de către profesorii<br />
înşişi. Studenţii nu pot folosi o<br />
copie împrumutată de la bibliotecă<br />
sau de la vreun prieten. Ei trebuie<br />
să prez<strong>in</strong>te dovada faptului că au<br />
procurat manualul. Uneori apar<br />
noi ediţii ale aceluiaşi manual
cu modificări m<strong>in</strong>ore şi în acest<br />
caz studenţii trebuie să procure<br />
versiunea actualizată a manualului.<br />
Acesta <strong>este</strong> abuz de putere şi venit<br />
adiţional ilegal.<br />
1.2 Importanţa problemei<br />
pentru învăţământul<br />
superior<br />
Problemele cu care s-au confruntat<br />
universităţile şi colegiile au fost<br />
numeroase şi diferite. Una d<strong>in</strong><br />
problemele majore percepute de<br />
întreaga societate <strong>este</strong> corupţia.<br />
Corupţia are multe feţe şi multe<br />
dimensiuni. Problema de simplă<br />
oferire a banilor nu mai <strong>este</strong> acută,<br />
ci alte forme mai „moi”. Ac<strong>este</strong> forme<br />
de corupţie sunt şi mai periculoase<br />
d<strong>in</strong> cauza că am<strong>este</strong>că şi modifică<br />
ideile de învăţământ superior şi<br />
calitatea lui.<br />
În prezent una d<strong>in</strong> cele mai mari şi<br />
discutate probleme în universităţi<br />
<strong>este</strong>: vânzarea de cărţi ca condiţie<br />
de susţ<strong>in</strong>ere a unui examen. Ţ<strong>in</strong>ând<br />
cont că însăşi procurarea cărţilor nu<br />
<strong>este</strong> o activitate coruptivă, noi ne-am<br />
concentrat eforturile spre a def<strong>in</strong>i în<br />
ce anume constă problema şi care<br />
acţiuni transformă o simplă procurare<br />
a unei cărţi sau a unor materiale de<br />
studiu în corupţie, care sunt acele<br />
manuale şi c<strong>in</strong>e sunt profesorii care<br />
abuzează de puterea lor.<br />
1.3 Metodologia –<br />
De clarificat ce dorim să aflăm<br />
Scopul pr<strong>in</strong>cipal al Bulgariei ca<br />
parte a echipei de proiect a fost de<br />
a elabora o metodologie referitoare<br />
la problema vânzării manualelor ca<br />
practică de corupere în învăţământul<br />
superior. În elaborarea strategiei<br />
au fost <strong>in</strong>cluse exemple reale d<strong>in</strong><br />
situaţia actuală la Universitatea<br />
Agrară d<strong>in</strong> Plovdiv.<br />
Pe parcursul studiilor prelim<strong>in</strong>are<br />
ale proiectului în domeniul<br />
învăţământului superior d<strong>in</strong> Bulgaria,<br />
am constatat că în multe universităţi<br />
procurarea manualului pe care l-au<br />
scris profesorii <strong>este</strong> considerată<br />
suficientă pentru a asigura nota<br />
satisfăcătoare de susţ<strong>in</strong>ere a<br />
examenului.<br />
Următorul nostru pas logic a<br />
fost explorarea a ceea ce spune<br />
legislaţia cu privire la tema<br />
respectivă şi dacă părţile afectate<br />
sunt la curent cu ea. Iată de ce am<br />
organizat elaborarea <strong>in</strong>strumentului<br />
nostru de monitorizare sub forma<br />
următorului model şi etape:<br />
De decis cum vom obţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţiile necesare<br />
De planificat paşii exacţi pe care îi vom face pentru a obţ<strong>in</strong>e ac<strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>formaţii<br />
Colectarea <strong>in</strong>formaţiilor<br />
Utilizarea <strong>in</strong>formaţiilor<br />
88
Metodologia priv<strong>in</strong>d vânzarea manualelor a fost elaborată în baza prezentei<br />
scheme:<br />
Taxa<br />
de studii<br />
Instituţii<br />
2. Instrumente<br />
Alte<br />
Vânzarea<br />
manualelor<br />
Un obiectiv foarte important al<br />
proiectului a fost de a implementa<br />
o schemă de monitorizare pr<strong>in</strong><br />
utilizarea diferitor <strong>in</strong>strumente:<br />
<strong>in</strong>terviuri, focus-grupuri, chestionare<br />
şi solicitări de accesare a<br />
<strong>in</strong>formaţiilor publice cu reprezentanţii<br />
studenţilor, personalului adm<strong>in</strong>istrativ<br />
şi academic. Fiecare d<strong>in</strong> ei <strong>este</strong><br />
foarte important pentru consolidarea<br />
întregului „tablou”.<br />
89<br />
Forţare<br />
Persoane<br />
<strong>in</strong>dividuale<br />
Admiterea<br />
la examen<br />
Promovarea<br />
examenelor<br />
Aplicarea<br />
semnăturii<br />
Privilegii<br />
opţionale<br />
2.1. Solicitarea de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice<br />
Note<br />
mai mari<br />
Examen mai<br />
uşor<br />
Promovare<br />
garantată a<br />
examenului<br />
2.1.1. Introducere<br />
Pe parcursul lucrului la această<br />
temă am hotărât să obţ<strong>in</strong>em o mai<br />
bună înţelegere a problemei pr<strong>in</strong><br />
expedierea unei solicitări de acces<br />
public la <strong>in</strong>formaţii. Solicitarea a fost<br />
expediată pr<strong>in</strong> poştă personalului<br />
adm<strong>in</strong>istrativ d<strong>in</strong> cadrul Universităţii<br />
Agrare d<strong>in</strong> Plovdiv.
2.1.2. Eşantionul<br />
Eşantionul constă d<strong>in</strong> solicitarea<br />
oficială de <strong>in</strong>formaţii publice<br />
transmisă personalului adm<strong>in</strong>istrativ<br />
al universităţii selectate. În<br />
mod specific, la tema procurării<br />
manualelor ca condiţie de a fi<br />
admis la sau a susţ<strong>in</strong>e examenul<br />
în învăţământul superior, <strong>este</strong><br />
important de aflat preţul şi profitul pe<br />
care îl capătă profesorul şi facultatea<br />
ca distribuitor.<br />
2.1.3. Întrebările<br />
Pentru a începe procesul am<br />
trimis personalului adm<strong>in</strong>istrativ al<br />
universităţii o solicitare de <strong>in</strong>formaţii.<br />
Întrebările care ne <strong>in</strong>teresau erau<br />
următoarele:<br />
} Există acte legislative şi reguli<br />
care abordează situaţia când<br />
un profesor comercializează<br />
manualele sale direct<br />
studenţilor?<br />
} Câte cazuri de corupţie<br />
pr<strong>in</strong> vânzare de cărţi sunt<br />
raportate oficial adm<strong>in</strong>istraţiei<br />
universitare?<br />
} Care sunt măsurile luate de<br />
autoritatea universitară întru<br />
prevenirea practicii de corupere<br />
şi care <strong>este</strong> procedura când <strong>este</strong><br />
raportat un astfel de caz?<br />
2.1.4. Experienţe pozitive şi<br />
negative<br />
Pozitive:<br />
} Am primit un răspuns la<br />
solicitarea de <strong>in</strong>formaţii publice<br />
care conţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţii detaliate<br />
la toate întrebările noastre.<br />
90<br />
Negative:<br />
} Una d<strong>in</strong> dificultăţile pr<strong>in</strong>cipale<br />
<strong>este</strong> adm<strong>in</strong>istrarea universitară<br />
înceată;<br />
} O altă problemă cu care ne<br />
confruntăm <strong>este</strong> lipsa de termeni<br />
fixaţi pentru unele activităţi<br />
universitare.<br />
2.1.5. Sfaturi şi recomandări<br />
Câteva sfaturi pentru efectuarea<br />
unei solicitări de acces la <strong>in</strong>formaţii<br />
publice:<br />
} Legea priv<strong>in</strong>d documentele<br />
oficiale stabileşte pentru<br />
agenţiile de stat limite de timp<br />
foarte stricte pentru a răspunde<br />
la solicitarea Dumneavoastră.<br />
} Faceţi solicitarea cât mai<br />
specifică posibilă. Dacă<br />
solicitarea D-voastră scrisă <strong>este</strong><br />
complexă sau solicită o s<strong>in</strong>gură<br />
compilaţie de date.<br />
} Există excepţii ale dreptului<br />
D-voastră la <strong>in</strong>formaţii oficiale.<br />
Informaţii personale nu pot fi<br />
solicitate.<br />
} Supravegherea ulterioară a<br />
solicitării D-voastră. Dacă nu<br />
primiţi răspuns la solicitarea<br />
D-voastră de <strong>in</strong>formaţii<br />
publice, puteţi să depuneţi o<br />
plângere oficială la <strong>in</strong>stituţia<br />
corespunzătoare.<br />
2.2. Focus-grupuri<br />
2.2.1. Introducere<br />
Focus-grupul <strong>este</strong> un <strong>in</strong>strument<br />
potrivit pentru facilitarea unei<br />
înţelegeri şi mai profunde a
problemei şi situaţiei d<strong>in</strong> cadrul<br />
universităţii şi pentru testarea unor<br />
abordări diferite pentru obţ<strong>in</strong>erea<br />
unor <strong>in</strong>formaţii de încredere.<br />
Pr<strong>in</strong>cipalele trei grupuri de întrebări:<br />
} Cum aflaţi că trebuie să procuraţi<br />
un manual scris de profesorii<br />
D-voastră?<br />
} De ce procuraţi anume acest<br />
manual?<br />
} De unde procuraţi manualele?<br />
Toate ac<strong>este</strong> grupuri de întrebări<br />
sunt extrem de importante deoarece<br />
ele def<strong>in</strong>esc practica de procurare a<br />
manualelor ca act de corupţie sau nu.<br />
Întrebările trebuie să fie discutate<br />
d<strong>in</strong> diferite aspecte. Motivele de<br />
procurare a unei cărţi sunt foarte<br />
diferite. Unii studenţi consideră că<br />
astfel vor fi mai b<strong>in</strong>e pregătiţi pentru<br />
examene, iar unii d<strong>in</strong> ei pur şi simplu<br />
cred că procurarea manualului le<br />
va aduce o notă satisfăcătoare.<br />
În acest caz <strong>in</strong>teresant <strong>este</strong> faptul<br />
că procentajul acestor studenţi<br />
urmează să fie aflat pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>terogarea<br />
mai profundă şi pr<strong>in</strong> chestionare.<br />
2.2.2. Eşantionul<br />
În focus-grupuri trebuie să testaţi<br />
planul studiului şi să colectaţi<br />
<strong>in</strong>formaţii pentru a crea un<br />
chestionar bun sau pentru a încerca<br />
să înţelegeţi de ce studenţii se<br />
comportă anume în acest mod.<br />
Obiectivul focus-grupurilor <strong>este</strong><br />
de a afla premisele care trebuie<br />
<strong>in</strong>vestigate în timpul monitorizării.<br />
În eşantion trebuie să organizaţi<br />
focus-grupuri de studenţi şi, în caz<br />
dacă e posibil, grupuri de personal<br />
91<br />
academic şi electronic. Fiecare<br />
focus-grup trebuie să cupr<strong>in</strong>dă 10<br />
participanţi şi 2 moderatori care<br />
vor stimula discuţia şi vor analiza<br />
răspunsurile. La tema „vânzarea<br />
manualelor ca condiţie de a fi<br />
admis la examen sau de a susţ<strong>in</strong>e<br />
examenul” aţi putea elabora<br />
chestionare pentru focus-grup. Mai<br />
trebuie să încercaţi să aflaţi care<br />
sunt canalele de distribuţie şi cum<br />
<strong>este</strong> împărţit profitul.<br />
2.2.3. Întrebările<br />
Trebuie folosite întrebări deschise<br />
care să descopere diferite puncte<br />
de vedere. Apoi moderatorul<br />
poate să urmărească mai profund<br />
anumite teme care sunt generate<br />
de răspunsurile participanţilor.<br />
Trebuie adresate întrebări care vor<br />
provoca răspunsuri atât pozitive<br />
cât şi negative la tema respectivă.<br />
Devierea prea puternică la una<br />
d<strong>in</strong> direcţii va face ca datele să nu<br />
fie obiective. Pentru o sesiune cu<br />
durata de 1,5-2 ore urmează să<br />
fie adresate zece sau mai puţ<strong>in</strong>e<br />
întrebări.<br />
Întrebările de <strong>in</strong>vestigare sunt<br />
adresate îna<strong>in</strong>te de întrebările<br />
pentru focus-grup, dar moderatorul<br />
trebuie să fie deschis pentru aspecte<br />
neaşteptate care apar pe parcursul<br />
discuţiei în grup şi să <strong>in</strong>vestigheze<br />
respectivele întrebări după cum<br />
permite timpul.<br />
Întrebări de <strong>in</strong>vestigare:<br />
1. Cum aflaţi că trebuie să procuraţi<br />
un manual scris de profesorii<br />
D-voastră?
2. De ce procuraţi anume acest<br />
manual?<br />
3. De unde procuraţi manualele?<br />
Ac<strong>este</strong> întrebări trebuie desfăşurate<br />
pe parcursul conversaţiei, ceea ce<br />
încă o data dovedeşte necesitatea<br />
flexibilităţii ac<strong>este</strong>i teme. Structura<br />
focus-grupului ar putea fi similară<br />
celei de la <strong>in</strong>terviuri.<br />
Identificarea participanţilor la focusgrup<br />
<strong>Ce</strong>l mai important lucru în alegerea<br />
participanţilor la focus-grup <strong>este</strong><br />
faptul că ei sunt afectaţi de problemă<br />
şi au abilitatea de a oferi o gamă de<br />
răspunsuri. Trebuie de determ<strong>in</strong>at ale<br />
cui perspective, op<strong>in</strong>ii sau experienţe<br />
sunt relevante pentru întrebarea de<br />
<strong>in</strong>vestigare, în acest caz – vânzarea<br />
de cărţi. Trebuie luate în consideraţie<br />
şi astfel de particularităţi demografice<br />
ca vârsta, sexul etc. pentru a asigura<br />
faptul că datele colectate formează<br />
un eşantion reprezentativ.<br />
Pentru realizarea reuşită a focusgrupului<br />
<strong>este</strong> foarte important mediul<br />
sigur în care persoanele simt că<br />
pot să-şi exprime punctele sale de<br />
vedere. Cu siguranţă trebuie evitată<br />
comb<strong>in</strong>area persoanelor care sunt în<br />
relaţii de subord<strong>in</strong>e sau <strong>este</strong> evident<br />
că au puncte de vedere diferite, de<br />
exemplu a personalului didactic şi<br />
studenţilor.<br />
Numărul dorit de participanţi într-un<br />
focus-grup trebuie să fie cupr<strong>in</strong>s<br />
între 5 şi 8 participanţi. Acest fapt va<br />
permite moderatorului să păstreze<br />
un bun contact vizual cu ei, să ducă<br />
o conversaţie mai personală şi să<br />
urmărească expresiile non-verbale.<br />
92<br />
Recrutarea participanţilor<br />
Aducerea participanţilor la focusgrup<br />
poate fi o adevărată provocare.<br />
Dacă doriţi să aveţi într 5 şi 8<br />
participanţi, ar putea trebui să <strong>in</strong>vitaţi<br />
până la 20 de persoane pentru a<br />
avea un grup de mărimea dorită.<br />
Contactaţi-i pr<strong>in</strong> telefon pentru<br />
a confirma prezenţa, explicaţi-le<br />
procesul, aflaţi necesităţile lor<br />
speciale şi mulţumiţi-le pentru timpul<br />
şi clarificările pe care ei le vor oferi.<br />
Luaţi în consideraţie posibilitatea de<br />
a le trimite un e-mail de am<strong>in</strong>tire cu<br />
o zi îna<strong>in</strong>te de focus-grup.<br />
Oferiţi ceva (de exemplu mâncare)<br />
pentru încurajarea participării.<br />
Este b<strong>in</strong>e de oferit un mic semn de<br />
apreciere sau gustări pe parcursul<br />
focus-grupului. Metoda pe care noi<br />
am utilizat-o <strong>este</strong> oferirea de tichete<br />
gratuite la baz<strong>in</strong>ul universitar pentru<br />
participanţii la focus-grup.<br />
Selectarea locului şi timpului<br />
Mediul trebuie să fie confortabil,<br />
neamen<strong>in</strong>ţător şi situat într-un loc<br />
convenabil. Locul trebuie să fie<br />
neutru şi suficient de mare pentru ca<br />
toţi să se simtă confortabil.<br />
Organizatorii focus-grupului trebuie<br />
să aleagă ore care sunt convenabile<br />
participanţilor pentru a mări numărul<br />
celor ce vor putea participa.<br />
Desfăşurarea focus-grupului<br />
Sarc<strong>in</strong>a moderatorului <strong>este</strong> de a<br />
desfăşura focus-grupul începând<br />
cu <strong>in</strong>troducerea, stabilirea bazei şi<br />
regulilor sesiunii. El menţionează:<br />
} durata aşteptată a focusgrupului;
} faptul că conversaţia va fi<br />
înregistrată;<br />
} modul în care vor fi utilizate<br />
datele;<br />
} tema conversaţiei.<br />
Pe parcursul focus-grupului<br />
moderatorul trebuie:<br />
} să t<strong>este</strong>ze tehnicile pentru<br />
încurajarea persoanelor săşi<br />
desfăşoare gândurile şi<br />
sentimentele;<br />
} să redirecţioneze conversaţia<br />
către alţi participanţi dacă o<br />
persoană începe să dom<strong>in</strong>e<br />
discuţia şi să îi elibereze pe cei<br />
care nu participă;<br />
} să rămână neutri în răspunsurile<br />
sale comentariile participanţilor;<br />
} să atragă atenţie la limbajul<br />
corpului participanţilor;<br />
} să rezume periodic ceea<br />
ce a fost spus şi să întrebe<br />
participanţii dacă rezumatul <strong>este</strong><br />
corect.<br />
La sfârşitul sesiunii moderatorul ar<br />
putea solicita comentarii sau sugestii<br />
adăugătoare după ce deconectează<br />
aparatele de înregistrare, pentru că<br />
unii participanţi ar putea comunica<br />
<strong>in</strong>formaţii adiţionale când discuţia nu<br />
<strong>este</strong> înregistrată. Unele persoane<br />
ar putea să aştepte până la acest<br />
moment ca să comunice lucruri pe<br />
care au dorit să le spună, dar care<br />
nu s-au încadrat în întrebările care<br />
au fost adresate.<br />
Interviul trebuie să reprez<strong>in</strong>te<br />
următoarea structură:<br />
1. Introducerea şi regulile generale<br />
prezentate de moderator<br />
93<br />
2. Prezentarea participanţilor (10<br />
m<strong>in</strong>ute)<br />
} numele participanţilor la<br />
conversaţie<br />
} de cât timp sunt implicaţi în<br />
activitatea universitară<br />
3. Întrebări generale (10 m<strong>in</strong>ute)<br />
} întrebări generale care oferă<br />
tuturor oportunitatea de a vorbi<br />
4. Întrebări specifice (30 m<strong>in</strong>ute)<br />
} În jur de 3 întrebări într-o<br />
perioadă de 30 de m<strong>in</strong>ute<br />
a) Cum aflaţi că trebuie să<br />
procuraţi un manual scris<br />
de profesorii D-voastră?<br />
b) De ce procuraţi anume<br />
acest manual?<br />
c) De unde procuraţi<br />
manualele?<br />
5. Întrebare de încheiere (10<br />
m<strong>in</strong>ute)<br />
} ce sfaturi ar oferi ei cu privire la<br />
această temă şi cui le-ar oferi<br />
6. Încheiere (2 m<strong>in</strong>ute)<br />
} Moderatorul mulţumeşte<br />
persoanelor d<strong>in</strong> cadrul grupului.<br />
2.2.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
Experienţa pozitivă cu focus-grupul<br />
la tema vânzării manualelor ca<br />
condiţie de a fi admis la sau a<br />
susţ<strong>in</strong>e examenul a fost aferentă<br />
faptului că participanţii ne-au oferit<br />
exemple adiţionale de practici<br />
concertate referitoare la acest<br />
subiect. Ei au vorbit deschis<br />
şi doreau să împărtăşească<br />
experienţele ş problemele lor<br />
personale în acest domeniu.
Experienţa negativă <strong>este</strong> aferentă<br />
faptului că doi participanţi pr<strong>in</strong>cipali<br />
în procesul educaţional prez<strong>in</strong>tă<br />
imag<strong>in</strong>i total diferite ale procesului<br />
educaţionale şi acest fapt pune<br />
sub semnul întrebării existenţa<br />
parteneriatului real d<strong>in</strong>tre ei.<br />
Această diferenţă <strong>este</strong> un <strong>in</strong>dicator<br />
al umbririi scopului public benefic al<br />
învăţământului superior la general<br />
şi al posibilităţii de redef<strong>in</strong>ire<br />
constantă a acestui scop d<strong>in</strong> punct<br />
de vedere a <strong>in</strong>teresului particular –<br />
cu alte cuv<strong>in</strong>te, al posibilităţii de a<br />
genera corupţie în sensul îngust<br />
şi larg al cuvântului, de a face ca<br />
învăţământul să fie <strong>in</strong>util ca activitate<br />
publică, transformându-l într-un<br />
<strong>in</strong>strument de obţ<strong>in</strong>ere rapidă şi<br />
uşoară a unui statut mai înalt.<br />
2.2.5. Sfaturi şi recomandări<br />
<strong>Ce</strong>l mai bun moderator <strong>este</strong> un<br />
bun <strong>in</strong>tervievator strategic şi<br />
rapid face oamenii să se simtă<br />
comod. El stabileşte un astfel de<br />
raport cu grupul, încât între ei<br />
să fie un bun nivel de încredere.<br />
Moderatorul trebuie şi să menţ<strong>in</strong>ă<br />
grupul concentrat şi să folosească<br />
o serie de tehnici pentru a obţ<strong>in</strong>e<br />
o participare maximă şi feedback.<br />
Dacă <strong>este</strong> posibil, găsiţi un<br />
moderator <strong>in</strong>struit.<br />
Dacă o persoană a fost extrem de<br />
gălăgioasă şi publică referitor la<br />
tema discuţiei, ar fi cel mai b<strong>in</strong>e de<br />
o exclus d<strong>in</strong> focus-grup. Ea ar putea<br />
sa distorsioneze discuţia grupului.<br />
În schimb, aflaţi părerea acelei<br />
persoane pr<strong>in</strong> alte mijloace.<br />
94<br />
Este foarte util să fie o persoană<br />
care ar oferi asistenţă moderatorului.<br />
Această persoană are grijă de<br />
detalii, astfel încât moderatorul să<br />
nu fie abătut. Asistentul are grijă de<br />
echipamentul de înregistrare, ajută<br />
cu băuturile şi gustările şi are grijă<br />
de cele mai mici detalii, ca focusgrupul<br />
să meargă b<strong>in</strong>e.<br />
2.2.6. Exemple de rezultate<br />
Conform părerii a 2/3 de studenţi,<br />
<strong>este</strong> obişnuit ca lectorii să oblige<br />
studenţii lor să-şi procure o copie<br />
personală a cărţii scrise de ei. Doar<br />
12% niciodată nu au fost într-o<br />
astfel de situaţie. Această formă<br />
de corupţie, în măsura în care<br />
reorientează criteriile academice de<br />
rezultate la învăţătură şi calitate a<br />
calificării obţ<strong>in</strong>ute, schimbă astfel<br />
pr<strong>in</strong>cipiile învăţământului superior.<br />
Astfel de <strong>in</strong>teracţiuni dev<strong>in</strong> un<br />
context normal al tuturor „jocurilor”<br />
care implică corupţie.<br />
Unele d<strong>in</strong> cele mai populare practici<br />
d<strong>in</strong> Bulgaria sunt:<br />
} studenţii stau la examen cu un<br />
manual la sfârşitul căruia pot fi<br />
găsite t<strong>este</strong>le de la examen, iar<br />
copii imprimate nu sunt permise;<br />
} un alt „truc” răspândit <strong>este</strong><br />
republicarea manualelor cu mici<br />
corectări chiar îna<strong>in</strong>te de data<br />
examenului;<br />
} semnătura pentru semestru <strong>este</strong><br />
pusă doar în cazul când studenţii<br />
prez<strong>in</strong>tă manualul ca dovadă a<br />
faptului că l-au cumpărat. Pentru<br />
a evita utilizarea fiecărui manual<br />
de către mai mulţi studenţi,<br />
lectorul semnează fiecare carte.
Există diverse variaţii ale<br />
fenomenului de corupere – vânzarea<br />
manualului ca condiţie de susţ<strong>in</strong>ere<br />
a unui examen:<br />
} Cumpărarea unui manual pentru<br />
a avea permisiunea de a se<br />
prezenta la examen.<br />
} Cumpărarea unui manual de la<br />
profesor pentru a avea dreptul<br />
de a-l utiliza ca material ajutător<br />
în timpul examenului.<br />
} Primirea unei note mai mari la<br />
examen deoarece aţi cumpărat<br />
un manual de la profesor.<br />
} Nu <strong>este</strong> permis de utilizat în<br />
timpul examenului ca material<br />
ajutător manualul împrumutat de<br />
la biblioteca universitară.<br />
} Nu <strong>este</strong> permis să vă prezentaţi<br />
la examen d<strong>in</strong> cauza că<br />
manualul pe care-l aveţi <strong>este</strong><br />
procurat de la librăria universităţii<br />
şi nu direct de la profesor.<br />
} Nu <strong>este</strong> permis de utilizat în<br />
timpul examenului ca material<br />
ajutător manualul procurat de la<br />
librăria universităţii.<br />
} Nu <strong>este</strong> permis de folosit<br />
manualul cu un coleg.<br />
} Preţul manualului oferit de<br />
profesor <strong>este</strong> mai mic ca preţul<br />
oficial.<br />
Analiza rezultatelor studiului<br />
arată că problema comercializării<br />
manualelor ca condiţie de a fi<br />
admis la sau a susţ<strong>in</strong>e un examen<br />
există ca parte a culturii neoficiale a<br />
mediului academic şi că gravitatea<br />
ac<strong>este</strong>i probleme <strong>este</strong> apreciată<br />
în mod diferit de către participanţii<br />
pr<strong>in</strong>cipali la procesul educaţional:<br />
studenţii sunt cei mai critici, urmaţi<br />
95<br />
de membrii nehabilitaţi ai personalul<br />
didactic, pe când membrii habilitaţi<br />
ai personalului didactic sunt cei<br />
mai satisfăcuţi de această situaţie.<br />
Aceasta înseamnă că perceperea<br />
problemei <strong>este</strong> determ<strong>in</strong>ată de<br />
statutul academic care, după cum<br />
arată analiza, <strong>este</strong> constituit mai sus<br />
ca statut de autoritate. În perceperea<br />
fenomenului corupţiei de către<br />
respondenţi <strong>in</strong>clude diverse forme<br />
care sunt specifice atât personalului<br />
didactic şi studenţilor, cât şi<br />
adm<strong>in</strong>istraţiei.<br />
2.3. Interviurile<br />
2.3.1. Introducere<br />
Această etapă <strong>este</strong> considerată<br />
etapa de bază a întregii metodologii<br />
de monitorizare. De la acest nivel<br />
poate fi văzut pr<strong>in</strong>cipalul motiv care<br />
provoacă fenomenul, precum şi<br />
diferite abordări faţă de această<br />
problemă, care trebuie <strong>in</strong>cluse în<br />
<strong>in</strong>vestigarea ulterioară.<br />
2.3.2. Eşantionul<br />
La temă: Vânzarea manualelor<br />
ca condiţie pentru susţ<strong>in</strong>erea<br />
unui examen <strong>este</strong> relevantă<br />
pentru a alege corect persoanele<br />
<strong>in</strong>tervievate, care să vă vor oferi<br />
<strong>in</strong>formaţiile de care aveţi nevoie.<br />
În cazul nostru, aceştia ar putea fi<br />
studenţii, profesorii, sau personalul<br />
adm<strong>in</strong>istrativ. Prima etapă a<br />
<strong>in</strong>terviului <strong>este</strong> foarte importantă<br />
pentru operatorul de <strong>in</strong>terviuri pentru<br />
a căpăta încrederea persoanelor<br />
<strong>in</strong>tervievate. Nu doar adresarea<br />
întrebărilor, ci şi atitud<strong>in</strong>ea
şi contactul pot <strong>in</strong>fluenţa. De<br />
asemenea, există necesitatea unei<br />
atmosfere corespunzătoare pentru o<br />
conversaţie s<strong>in</strong>ceră la această temă<br />
sensibilă – atât pentru studenţi cât şi<br />
pentru profesori.<br />
2.3.3. Întrebările<br />
Toate <strong>in</strong>terviurile desfăşurate (cu<br />
studenţii, profesorii sau personalul<br />
adm<strong>in</strong>istrativ) trebuie să constea d<strong>in</strong><br />
mai multe etape de desfăşurare:<br />
Introducere – oferirea unor <strong>in</strong>formaţii<br />
generale despre legătura d<strong>in</strong>tre<br />
persoanele <strong>in</strong>tervievate şi tema<br />
discutată:<br />
} Care <strong>este</strong> specialitatea<br />
D-voastră? (pentru studenţi)<br />
} În care an de studii sunteţi?<br />
(pentru studenţi)<br />
} Care <strong>este</strong> domeniul (subiectul)<br />
D-voastră de activitate? (pentru<br />
profesori)<br />
} La ce facultăţi predaţi/aveţi ore?<br />
(pentru profesori)<br />
Desigur ac<strong>este</strong> întrebări sunt doar<br />
exemple de întrebări de început.<br />
Operatorul de <strong>in</strong>terviuri era<br />
totalmente liber să improvizeze, dar<br />
trebuia să ţ<strong>in</strong>ă cont şi de faptul că<br />
în toate cazurile trebuia păstrată<br />
o anumită distanţă. Acest fapt ar<br />
contribui ulterior la obţ<strong>in</strong>erea unor<br />
răspunsuri on<strong>este</strong>.<br />
} Întrebări directoare:<br />
• <strong>Ce</strong> tip de materiale de studiu<br />
le recomandaţi de obicei<br />
studenţilor să folosească<br />
pentru a...? (pentru profesori)<br />
• <strong>Ce</strong> tip de materiale de studiu<br />
folosiţi de obicei? (pentru<br />
studenţi)<br />
96<br />
• Câte manuale procuraţi de<br />
obicei timp de un an? (pentru<br />
studenţi)<br />
Această parte a <strong>in</strong>terviului <strong>este</strong><br />
creată pentru a facilita tranziţia de la<br />
<strong>in</strong>troducere la problema propriu-zisă.<br />
Această abordare are drept scop<br />
conducerea conversaţiei în direcţia<br />
dorită. D<strong>in</strong> cauza nedor<strong>in</strong>ţei unor<br />
persoane de a-şi împărtăşi părerile<br />
referitoare la această problemă,<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviuri trebuie să<br />
le prez<strong>in</strong>te subiectul într-un mod pe<br />
care ei nu l-ar percepe ca presiune<br />
sau amen<strong>in</strong>ţare.<br />
} Înţelegerea problemei:<br />
• Aţi auzit vreodată de cazuri<br />
când procurarea unui manual<br />
îi garanta unui student<br />
susţ<strong>in</strong>erea unui anumit<br />
examen? (pentru studenţi)<br />
• Aţi auzit de practica de<br />
comercializare a manualelor<br />
pentru ca studenţii să aibă<br />
dreptul de a se prezenta la<br />
examen sau pentru a primi<br />
semnătura? (pentru profesori)<br />
Astfel de întrebări sunt dest<strong>in</strong>ate<br />
să ofere <strong>in</strong>tervievatorului <strong>in</strong>formaţii<br />
despre situaţia curentă. Trebuie<br />
de clarificat în ce măsură există<br />
fenomenul. În această parte sunt<br />
obţ<strong>in</strong>ute cunoşt<strong>in</strong>ţe despre fapte<br />
şi cifre concrete. În baza ac<strong>este</strong>ia<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviuri trebuie să-şi<br />
elaboreze în cont<strong>in</strong>uare strategia<br />
de desfăşurare a părţii f<strong>in</strong>ale a<br />
<strong>in</strong>terviului.<br />
Această etapă <strong>este</strong> crucială pentru<br />
desfăşurarea cu succes a <strong>in</strong>terviului.<br />
De aici încolo dev<strong>in</strong>e clar dacă
<strong>in</strong>tervievatul doreşte să coopereze<br />
d<strong>in</strong> cauza că acesta <strong>este</strong> momentul<br />
când încep întrebările serioase.<br />
} Atitud<strong>in</strong>ea faţă de problemă:<br />
• Ştiţi către c<strong>in</strong>e trebuie să<br />
depuneţi o plângere dacă<br />
sunteţi forţaţi să procuraţi<br />
un manual anume? (pentru<br />
studenţi)<br />
• Cum credeţi care sunt<br />
motivele pr<strong>in</strong>cipale d<strong>in</strong> care<br />
un lector/profesor v<strong>in</strong>de<br />
cărţile sale direct studenţilor?<br />
(pentru profesori)<br />
Scopul ac<strong>este</strong>i părţi <strong>este</strong> de a<br />
provoca respondenţii să-şi prez<strong>in</strong>te<br />
op<strong>in</strong>ia lor asupra problemei. În<br />
acest caz, cea mai mare provocare<br />
<strong>este</strong> situaţia când respondenţii<br />
sunt profesorii însăşi. Chiar dacă<br />
<strong>in</strong>tervievatorul a câştigat deja<br />
încrederea profesorului, el ar ar<br />
trebui să abordeze tema în mod<br />
tacticos.<br />
Intervievatorul trebuie să<br />
pregătească întrebări potrivite<br />
pentru diferiţi respondenţi. Unele<br />
<strong>in</strong>formaţii prelim<strong>in</strong>are cu privire la<br />
curs, specialitate şi an de studii ar<br />
putea fi utile, dar ar putea să mai<br />
adauge cercetării o anumită doză de<br />
subiectivitate.<br />
2.3.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
Problema pr<strong>in</strong>cipală la desfăşurarea<br />
<strong>in</strong>terviurilor cu studenţii şi profesorii<br />
<strong>este</strong> teama de consec<strong>in</strong>ţe negative.<br />
Obţ<strong>in</strong>erea răspunsurilor la această<br />
întrebare necesită păstrarea<br />
97<br />
anonimităţii atât a respondenţilor,<br />
cât şi a numelor pe care aceştia<br />
le menţionează. D<strong>in</strong> cauza că un<br />
număr mare de studenţi <strong>in</strong>tervievaţi<br />
cred că nu vor avea loc schimbări,<br />
ei se tem să răspundă la întrebări.<br />
D<strong>in</strong> acest motiv, <strong>este</strong> extrem de<br />
importat de asigurat persoanele<br />
<strong>in</strong>tervievate că rezultatele<br />
<strong>in</strong>terviului vor fi luate în<br />
consideraţie.<br />
2.3.5. Sfaturi şi recomandări<br />
Cunoşt<strong>in</strong>ţe utile îna<strong>in</strong>te de începerea<br />
<strong>in</strong>terviului:<br />
} Încălzirea<br />
Îna<strong>in</strong>te de începerea unui <strong>in</strong>terviu,<br />
operatorul de <strong>in</strong>terviuri trebuie să<br />
aplice materiale corespunzătoare<br />
pentru a asigura faptul că nu vor fi<br />
omise <strong>in</strong>formaţii relevante.<br />
Intervievatorul trebuie să determ<strong>in</strong>e<br />
ce tip de <strong>in</strong>formaţii poate fi oferit<br />
de fiecare d<strong>in</strong> respondenţi. <strong>Ce</strong>le<br />
mai vulnerabile persoane trebuie<br />
<strong>in</strong>tervievate după persoanele care<br />
opun cea mai mare rezistenţă.<br />
Acest fapt oferă o bază mai largă de<br />
<strong>in</strong>formaţii ce pot fi folosite pentru a<br />
formula întrebări ulterioare. Totuşi,<br />
încadrarea <strong>in</strong>terviurilor în timp <strong>este</strong><br />
la discreţia echipei de exam<strong>in</strong>are.<br />
} Operator de <strong>in</strong>terviuri<br />
experimentat<br />
Intervievatorii de succes sunt tipurile<br />
de oameni cu care ceilalţi doresc<br />
să împărtăşească <strong>in</strong>formaţii. Ei nu<br />
întrerup respondentul cu întrebări<br />
<strong>in</strong>utile, d<strong>in</strong> moment ce în cadrul unui<br />
<strong>in</strong>terviu multe <strong>in</strong>formaţii pert<strong>in</strong>ente<br />
rezultă d<strong>in</strong> <strong>in</strong>formaţii oferite în<br />
mod voluntar, spre deosebire de
ăspunsurile la o întrebare specifică.<br />
Un bun <strong>in</strong>tervievator manifestă<br />
<strong>in</strong>teres faţă de subiect şi faţă de<br />
ceea ce <strong>este</strong> spus.<br />
Intervievatorul trebuie să v<strong>in</strong>ă<br />
la timp, să aibă o atitud<strong>in</strong>e<br />
profesionistă şi să fie c<strong>in</strong>stit în<br />
relaţiile cu respondentul. Este<br />
absolut crucial ca <strong>in</strong>tervievatorul<br />
să nu pară să fie o amen<strong>in</strong>ţare,<br />
deoarece în cazul când persoanele<br />
simt că sunt ţ<strong>in</strong>ta unei <strong>in</strong>vestigaţii,<br />
e mai puţ<strong>in</strong> probabil ca ele să<br />
coopereze.<br />
Paşi care trebuie întrepr<strong>in</strong>şi pe<br />
parcursul tuturor <strong>in</strong>terviurilor:<br />
} Asigurarea <strong>in</strong>timităţii şi securităţii<br />
persoanei <strong>in</strong>tervievate;<br />
} Crearea unei atmosfere semioficiale<br />
care oferă operatorului<br />
de <strong>in</strong>terviuri oportunitatea de a<br />
fi considerat drept persoană de<br />
încredere şi a primi un răspuns<br />
s<strong>in</strong>cer, păstrând în acelaşi timp<br />
formalitatea cercetării;<br />
} Flexibilitatea în desfăşurarea<br />
<strong>in</strong>terviurilor – unele d<strong>in</strong> subteme<br />
ar putea discutate mai<br />
pe larg în detrimentul altora;<br />
ar putea apărea sub-teme noi<br />
şi lor ar trebui să le fie atrasă<br />
atenţie specială pentru a le<br />
<strong>in</strong>clude în următoarele etape ale<br />
metodologiei.<br />
Sfaturi pentru operatorul de<br />
<strong>in</strong>terviuri:<br />
} Intimitatea.<br />
Interviul <strong>este</strong> cel mai<br />
b<strong>in</strong>e de-l desfăşurat în afara<br />
câmpului de vedere a prietenilor<br />
şi colegilor, deoarece persoanele<br />
opun multă rezistenţă în oferirea<br />
98<br />
<strong>in</strong>formaţiilor când pot fi auzite de<br />
alte persoane.<br />
} Întrebări de <strong>in</strong>troducere. În<br />
multe cazuri, <strong>in</strong>tervievatorul<br />
şi respondentul nu s-au<br />
întâlnit niciodată îna<strong>in</strong>te de<br />
<strong>in</strong>terviu. Intervievatorul are o<br />
sarc<strong>in</strong>ă strictă: să întâlnească<br />
persoana, să declare un motiv<br />
al <strong>in</strong>terviului, să stabilească<br />
legătura necesară şi să obţ<strong>in</strong>ă<br />
<strong>in</strong>formaţiile. Introducerea <strong>este</strong><br />
realizată mai mult pr<strong>in</strong> întrebări<br />
decât pr<strong>in</strong> declaraţii. Întrebările<br />
permit <strong>in</strong>tervievatorului să<br />
evalueze feedbackul d<strong>in</strong> partea<br />
respondentului. Acesta <strong>este</strong> un<br />
aspect important al <strong>in</strong>troducerii.<br />
Dacă respondentul opune<br />
rezistenţă <strong>in</strong>tervievării, acest fapt<br />
va fi determ<strong>in</strong>at pr<strong>in</strong> întrebările<br />
<strong>in</strong>troductorii.<br />
} Stabilirea scopului <strong>in</strong>terviului.<br />
Evident, atunci când operatorul<br />
de <strong>in</strong>terviuri contactează un<br />
respondent în mod oficial,<br />
trebuie oferit un motiv anume.<br />
Motivul sau scopul <strong>in</strong>terviului<br />
trebuie să fie general, nu<br />
specific. Scopul specific al<br />
<strong>in</strong>terviului îi va fi comunicat<br />
respondentului mai târziu în<br />
procesul de <strong>in</strong>tervievare. Scopul<br />
declarat al <strong>in</strong>terviului trebuie<br />
să fie unul care <strong>este</strong> suficient<br />
de logic pentru respondent să<br />
accepte şi simplu de explicat<br />
pentru operatorul de <strong>in</strong>terviuri.<br />
De obicei, cu cât mai generală<br />
<strong>este</strong> explicarea motivului, cu atât<br />
<strong>este</strong> mai b<strong>in</strong>e.<br />
} Adresaţi întrebări ce nu sunt<br />
delicate. Trebuie evitate<br />
întrebările sensibile până când
există teama faţă de <strong>in</strong>terviu<br />
şi, chiar şi mai târziu, astfel de<br />
întrebări trebuie adresate doar<br />
după o discutare şi planificare<br />
m<strong>in</strong>uţioasă. Pe parcursul părţii<br />
<strong>in</strong>troductorii trebuie în general<br />
evitate toate tipurile de cuv<strong>in</strong>te<br />
emoţionale. Şi asta d<strong>in</strong> motiv că<br />
de obicei ele îi fac pe oameni<br />
să fie mai defensivi şi mai<br />
puţ<strong>in</strong> dornici de a răspunde şi<br />
coopera.<br />
• Nu trebuie exprimată op<strong>in</strong>ia<br />
subiectivă în ceea ce priveşte<br />
subiectul;<br />
} Cont<strong>in</strong>uaţi să adresaţi întrebările<br />
pregătite, ci nu presaţi<br />
respondentul să dea un răspuns,<br />
pentru că acest fapt ar putea<br />
pune punct <strong>in</strong>terviului.<br />
2.3.6. Exemple de rezultate<br />
Părerile studenţilor exprimate pe<br />
parcursul <strong>in</strong>terviurilor, care prez<strong>in</strong>tă<br />
motivele d<strong>in</strong> care există corupţia<br />
în termeni de vânzare a cărţilor<br />
în cadrul Universităţii Agrare d<strong>in</strong><br />
Plovdiv:<br />
} nu există un acord între părţile<br />
<strong>in</strong>teresate în ceea ce priveşte<br />
scopurile publice semnificative<br />
ale învăţământului, fie ele nu<br />
sunt discutate (de exemplu<br />
întrebarea priv<strong>in</strong>d calitatea<br />
actuală a educaţiei), deoarece<br />
acest fapt permite redef<strong>in</strong>irea<br />
acestor scopuri d<strong>in</strong> punctul de<br />
vedere al <strong>in</strong>tereselor private;<br />
} nu există criterii şi proceduri<br />
clare şi posibile de verificat în<br />
mod public pentru realizarea<br />
acelor scopuri (de exemplu<br />
sisteme eficiente de control<br />
99<br />
al calităţii sau proceduri de<br />
exam<strong>in</strong>are obiectivă), iar în<br />
rezultat pot fi folosite orice<br />
mijloace, chiar dacă ele ar<br />
putea fi în contradicţie cu scopul<br />
declarat;<br />
} nu există proceduri de control<br />
public asupra funcţiilor de<br />
autoritate şi în rezultat utilizarea/<br />
abuzul de putere dep<strong>in</strong>d doar<br />
de <strong>in</strong>tenţia bună sau rea a<br />
„deţ<strong>in</strong>ătorului puterii”;<br />
Mai mult decât atât, studenţii nu<br />
simt că sunt actori în procesul<br />
educaţional (majoritatea lor nu<br />
cred în obiectivitatea evaluării<br />
şi notării academice, dar nici nu<br />
cred ca s-ar schimba ceva dacă<br />
ei ar protesta; doar o treime d<strong>in</strong><br />
focus-grup susţ<strong>in</strong> că <strong>este</strong> solicitată<br />
op<strong>in</strong>ia lor, dar mai mult de jumătate<br />
d<strong>in</strong> ei spun că, chiar dacă le <strong>este</strong><br />
solicitată op<strong>in</strong>ia, nimic de fapt nu<br />
se schimbă) şi în acest sens ei nu<br />
sunt partener academic adevărat.<br />
Aceasta permite substituirea<br />
statutelor academice pr<strong>in</strong> ierarhii<br />
de autoritate şi mărirea autorităţii<br />
discreţionare – studiul a arătat clar<br />
că există o astfel de substituire. În<br />
această situaţie nu <strong>este</strong> necesară<br />
o reglementare strictă a regulilor<br />
de desfăşurare a procesului<br />
educaţional şi procedurilor de<br />
exam<strong>in</strong>are. Şi studiul demonstrează<br />
asta: membrii personalului didactic<br />
însăşi admit ca relaţiile d<strong>in</strong>tre<br />
cadrele didactice şi studenţi sunt cel<br />
mai puţ<strong>in</strong> reglementate; studenţii<br />
menţionează lipsa transparenţei atât<br />
în funcţionare şi adm<strong>in</strong>istrare, cât şi<br />
în reglementarea exam<strong>in</strong>ărilor.
Interviu cu un profesor<br />
„Fiecare student a devenit<br />
vital necesar [pentru existenţa<br />
universităţii] şi, de aceea, autorităţile<br />
universitare au început să<br />
ext<strong>in</strong>dă perioadele de susţ<strong>in</strong>ere a<br />
examenelor, ofer<strong>in</strong>d mai multe date<br />
de susţ<strong>in</strong>ere repetată. Ei încalcă<br />
legea, care prevede clar că studenţii<br />
pot promova în cursul următor doar<br />
cu o s<strong>in</strong>gură restanţă de examen<br />
d<strong>in</strong>tr-un an anterior, dar acum avem<br />
studenţi care au trei sau chiar<br />
patru examene restante d<strong>in</strong> anii<br />
anteriori... Deci, ce ne provoacă ei<br />
să facem ca să obţ<strong>in</strong>em subvenţiile<br />
de stat corespunzătoare pentru<br />
studenţi? Să-i lăsăm să promoveze<br />
examenele pe care în mod clar nu<br />
le-au susţ<strong>in</strong>ut? Aceasta <strong>este</strong> corupţie<br />
sau nu? Statul ne forţează să-i<br />
lăsăm să promoveze examenele<br />
astfel încât să putem obţ<strong>in</strong>e<br />
subvenţiile şi salariile noastre. Şi<br />
astfel cum am putea să condamnăm<br />
colegii care iau bani pentru acelaşi<br />
lucru?”<br />
Discuţie despre subiectele<br />
academice<br />
Reglementarea vieţii academice<br />
dep<strong>in</strong>de <strong>in</strong>tegral de buna voie<br />
a comunităţii academice şi a<br />
<strong>in</strong>troducerii a sistemelor <strong>in</strong>terne de<br />
control al calităţii. În măsura în care<br />
sunt afectaţi membrii habilitaţi d<strong>in</strong><br />
personalul didactic, în l<strong>in</strong>ii generale<br />
ei nu văd probleme în studiile<br />
superioare, chiar dacă admit că<br />
există practica coruptă de vânzare<br />
a manualelor. Majoritatea lor pret<strong>in</strong>d<br />
că au fost <strong>in</strong>troduse sisteme de<br />
menţ<strong>in</strong>ere a calităţii, alţii spun că<br />
100<br />
există un <strong>in</strong>teres tot mai mare faţă<br />
de acest subiect; ei în pr<strong>in</strong>cipiu<br />
sunt satisfăcuţi de obiectivitatea<br />
evaluării cursurilor lor academice.<br />
Cu alte cuv<strong>in</strong>te, ei cred că procesul<br />
de predare şi învăţare decurge<br />
normal şi ei se identifică cu <strong>in</strong>stituţia<br />
lor academică. Membrii nehabilitaţi<br />
ai personalului didactic sunt un<br />
pic, dar nu considerabil, mai critici<br />
decât cei habilitaţi. Până la acest<br />
punct concluzia poate fi optimistă –<br />
în pofida deficienţelor structurale<br />
în funcţionarea sistemului de<br />
învăţământ superior, care generează<br />
corupţie, conform cadrelor didactice<br />
calitatea învăţământului în Bulgaria<br />
<strong>este</strong> înaltă.<br />
2.4. Chestionarele<br />
2.4.1 Introducere<br />
Elaborarea de chestionare<br />
specializate care să <strong>in</strong>cludă toate<br />
aspectele problemei, precum şi<br />
<strong>in</strong>formaţii despre alte practici proaste<br />
aferente acestui proces şi relaţiile<br />
d<strong>in</strong>tre lectori şi studenţi în cadrul<br />
universităţii.<br />
Pr<strong>in</strong>cipalii respondenţi sunt studenţii.<br />
Ei trebuie să răspundă la întrebări<br />
care au fost dest<strong>in</strong>ate preponderent<br />
să exploreze modul în care ei înţeleg<br />
problema şi care <strong>este</strong> reacţia lor<br />
primară la întrebările adresate.<br />
Numărul de respondenţi trebuia<br />
determ<strong>in</strong>at prelim<strong>in</strong>ar pentru fiecare<br />
an de studiu d<strong>in</strong> fiecare specialitate.<br />
Când <strong>este</strong> elaborat un chestionar<br />
trebuie luaţi în consideraţie toţi<br />
factorii posibili. Trebuie testate cu<br />
atenţie toate întrebările îna<strong>in</strong>te de a<br />
începe studiul <strong>in</strong>tegral:
} Tema – tema trebuie să fie<br />
def<strong>in</strong>ită în mod clar;<br />
} Aplicabilitatea – trebuie stabilită<br />
aplicabilitatea chestionarului;<br />
} Perspectiva – trebuie specificată<br />
perspectiva pe care să o adopte<br />
persoanele care îndepl<strong>in</strong>esc<br />
chestionarul atunci când vor<br />
răspunde la întrebări.<br />
2.4.2. Eşantionul<br />
Există mai mulţi paşi pe care<br />
trebuie să-i parcurgă chestionarul<br />
pentru a conţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţii suficiente<br />
şi reprezentative cu privire la<br />
subiect:<br />
} Trebuie de determ<strong>in</strong>at c<strong>in</strong>e,<br />
unde, cum şi când vor fi<br />
distribuite chestionarele, pentru<br />
a asigura faptul că răspunsurile<br />
nu vor fi subiective.<br />
} Trebuie de determ<strong>in</strong>at şi numărul<br />
de chestionare, ţ<strong>in</strong>ând cont<br />
de <strong>in</strong>stituţia unde vreţi să le<br />
distribuiţi. Cu cât mai multe<br />
răspunsuri veţi primi, cu atât mai<br />
bune vă vor fi rezultatele.<br />
} Elaboraţi o <strong>in</strong>troducere pentru<br />
chestionar. Includeţi un scurt<br />
rezumat al motivului d<strong>in</strong> care<br />
aţi elaborat chestionarul şi<br />
<strong>in</strong>strucţiuni cu privire la ceea ce<br />
trebuie de făcut. Acest fapt va<br />
clarifica majoritatea întrebărilor<br />
pe care le veţi avea.<br />
} Întrebările trebuie scrise astfel<br />
încât să aibă un sens clar, ca să<br />
nu poată fi <strong>in</strong>terpretate <strong>in</strong>corect.<br />
} Limitaţi numărul de răspunsuri<br />
la fiecare întrebare. Faceţi<br />
chestionarul cu întrebări-grilă, ca<br />
grupul să ştie ce doriţi să aflaţi şi<br />
că are opţiuni de răspuns.<br />
101<br />
} Numărul întrebărilor nu<br />
trebuie să fie exagerat de<br />
mare, deoarece ele vor plictisi<br />
persoanele care vor îndepl<strong>in</strong>i<br />
chestionarele.<br />
} Verificaţi repetat chestionarul ca<br />
să nu fie greşeli.<br />
} Faceţi ca chestionarul să fie<br />
cât mai profesionist posibil, să<br />
fie uşor de-l citit. Acest fapt va<br />
ajuta atât persoanele cărora îl<br />
veţi oferi, cât şi dumneavoastră<br />
înşivă atunci când veţi aduna<br />
rezultatele.<br />
2.4.3 Întrebările<br />
Chestionarele trebuie să colecteze<br />
<strong>in</strong>formaţii demografice despre<br />
persoanele care le îndepl<strong>in</strong>esc.<br />
Această metodă <strong>este</strong> folosită pentru<br />
a arăta legătura d<strong>in</strong>tre diferite<br />
grupuri de persoane şi răspunsurile<br />
lor. Datele demografice pot fi puse<br />
oriunde în chestionar.<br />
Majoritatea întrebărilor d<strong>in</strong><br />
chestionar au un format închis, care<br />
de obicei ia forma unei întrebări cu<br />
variante multiple de răspuns. Ele<br />
sunt simple pentru respondenţi,<br />
oferă o diversitate de răspunsuri.<br />
Nu există o regulă cu privire la<br />
numărul de opţiuni de răspuns care<br />
trebuie oferite la o întrebare cu<br />
format închis. Evident, trebuie să<br />
fie suficiente răspunsuri pentru a<br />
acoperi toată gama de răspunsuri.<br />
Acest fapt implică de la c<strong>in</strong>ci la<br />
zece răspunsuri posibile pentru<br />
fiecare întrebare. Pentru întrebările<br />
care măsoară o s<strong>in</strong>gură variabilă<br />
sau op<strong>in</strong>ie pe un domeniu întreg,<br />
trebuie să fie oferit un număr mare<br />
de răspunsuri alternative. Aceasta
permite oferirea unui răspuns neutru<br />
sau fără op<strong>in</strong>ie.<br />
2.4.4 Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
O experienţă pozitivă a fost<br />
implementarea chestionarelor –<br />
majoritatea persoanelor exam<strong>in</strong>ate<br />
au răspuns la toate întrebările,<br />
numărul întrebărilor nevalidate fi<strong>in</strong>d<br />
mic.<br />
Experienţa negativă a fost<br />
rezumarea şi analizarea<br />
rezultatelor – a durat mai mult decât<br />
perioada la care ne aşteptam.<br />
2.4.5 Sfaturi şi recomandări<br />
Sunt mai multe puncte ce trebuie<br />
luate în consideraţie la scrierea şi<br />
<strong>in</strong>terpretarea chestionarelor:<br />
1. Claritatea: Întrebările trebuie<br />
să fie clare, simple şi fără<br />
echivoc. Scopul <strong>este</strong> de a evita<br />
posibilitatea ca întrebările să<br />
semnifice lucruri diferite pentru<br />
diferite persoane.<br />
2. Răspunsuri care <strong>in</strong>duc în<br />
eroare: Pentru întrebările de<br />
format închis <strong>este</strong> esenţial ca<br />
răspunsurile oferite să fie simplu<br />
de înţeles. Ele trebuie să ofere<br />
răspunsuri care nu doar acoperă<br />
întreaga gamă de răspunsuri<br />
posibile, ci şi care sunt distribuite<br />
egal pe întreaga gamă.<br />
3. Limbajul utilizat în întrebări:<br />
Limbajul care <strong>este</strong> utilizat la<br />
prezentarea întrebărilor trebuie<br />
să fie foarte b<strong>in</strong>e structurat.<br />
Propoziţiile trebuie să fie scurte,<br />
simplu de înţeles pentru o<br />
varietate largă de persoane.<br />
102<br />
4. Amplasaţi cele mai importante<br />
întrebări în prima jumătate<br />
a chestionarului: Uneori<br />
respondenţii completează doar<br />
o parte d<strong>in</strong> chestionar. Pr<strong>in</strong><br />
amplasarea celor mai importante<br />
puncte aproape de început,<br />
chestionarele completate parţial<br />
oricum vor cupr<strong>in</strong>de <strong>in</strong>formaţii<br />
importante.<br />
2.4.6 Exemple de rezultate<br />
Mai jos sunt prezentate câteva<br />
rezultate ale chestionarelor:<br />
} <strong>Ce</strong>le mai frecvent utilizate<br />
practici de forţare a studenţilor<br />
să procure manuale sunt:<br />
• Cumpărarea unui manual<br />
pentru a avea permisiunea<br />
de a se prezenta la examen –<br />
73%<br />
• Primirea unei note mai mari<br />
la examen deoarece aţi<br />
cumpărat un manual de la<br />
profesor – 40%<br />
• Preţul manualului oferit de<br />
profesor <strong>este</strong> mai mic ca<br />
preţul oficial – 39%<br />
} Conform op<strong>in</strong>iei personale a<br />
studenţilor cea mai eficientă<br />
metodă de a-i forţa să cumpere<br />
un anual <strong>este</strong> nepermiterea<br />
folosirii manualului cumpărat<br />
de la librăria universitară ca<br />
material ajutător pe parcursul<br />
examenului – 56%<br />
} În ceea ce priveşte motivele<br />
d<strong>in</strong> care studenţii procură<br />
manualele, cele mai <strong>in</strong>fluente<br />
sunt următoarele:
• Cumpărarea unui manual<br />
pentru a avea permisiunea<br />
de a se prezenta la examen –<br />
39%<br />
• Nu <strong>este</strong> permis de utilizat în<br />
timpul examenului ca material<br />
ajutător manualul procurat de<br />
la librăria universităţii – 36%<br />
• Preţul manualului oferit de<br />
profesor <strong>este</strong> mai mic ca<br />
preţul oficial – 42%<br />
<strong>Ce</strong>le mai puţ<strong>in</strong> <strong>in</strong>fluente sunt<br />
următoarele:<br />
• Primirea unei note mai mari<br />
la examen deoarece aţi<br />
cumpărat un manual de la<br />
profesor – 33%<br />
• Nu <strong>este</strong> permis să vă<br />
prezentaţi la examen d<strong>in</strong><br />
cauza că manualul pe care-l<br />
aveţi <strong>este</strong> procurat de la<br />
librăria universităţii şi nu<br />
direct de la profesor – 52%<br />
} Op<strong>in</strong>ia cu care sunt totalmente<br />
de acord 76% d<strong>in</strong> studenţi <strong>este</strong><br />
faptul că procurarea manualului<br />
ca condiţie de susţ<strong>in</strong>ere a<br />
examenului <strong>este</strong> întotdeauna<br />
greşită d<strong>in</strong> punct de vedere<br />
moral. Dar mai adaugă că <strong>este</strong><br />
şi mai rău de vândut cărţi cu<br />
acest scop. Î pofida acestui fapt,<br />
66% consideră că e o prostie<br />
de a nu profita de obţ<strong>in</strong>erea<br />
prelim<strong>in</strong>ară a întrebărilor de la<br />
examen.<br />
103<br />
} Rezultatele întrebării cu privire<br />
la abordarea personală faţă de<br />
studii a adus rezultate pozitive.<br />
73% d<strong>in</strong> studenţi consideră că<br />
<strong>este</strong> important de a învăţa pentru<br />
a obţ<strong>in</strong>e diploma într-un domeniu<br />
care le place.<br />
} Motivele personale care îi fac<br />
să studieze sunt foarte diferite.<br />
Acest fapt <strong>este</strong> normal ţ<strong>in</strong>ând<br />
cont de faptul că studenţii<br />
exprimă mai mult de un motiv<br />
pentru a <strong>in</strong>tra la o universitate.<br />
<strong>Ce</strong>le mai nesemnificative<br />
motive sunt primirea unei burse,<br />
obţ<strong>in</strong>erea unui loc în căm<strong>in</strong> şi,<br />
d<strong>in</strong> păcate, faptul că cursul <strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>teresant. Pe de cealaltă parte<br />
cele mai importante motive de<br />
învăţa sunt obţ<strong>in</strong>erea diplomei,<br />
obţ<strong>in</strong>erea a mai multe şanse de<br />
a fi angajat şi notele mai bune.<br />
} Un fenomen îngrijorător<br />
rezultă d<strong>in</strong> întrebarea „Care<br />
sunt motivele d<strong>in</strong> care sunteţi<br />
student”. 34% d<strong>in</strong> studenţi au<br />
răspuns că s-au înmatriculat<br />
într-un anumit domeniu de studii<br />
doar d<strong>in</strong> cauza că au picat<br />
examenele de înmatriculare. Ca<br />
contra-echilibru a acestui fapt,<br />
76% d<strong>in</strong> toţi studenţii implicaţi<br />
admit că motivul d<strong>in</strong> care ei sunt<br />
studenţi <strong>este</strong> faptul că le va fi<br />
mai uşor să găsească un loc de<br />
muncă b<strong>in</strong>e plătit atunci când îşi<br />
vor obţ<strong>in</strong>e diploma.
V.3. Mituirea<br />
1. Introducere<br />
1.1. Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Mituirea <strong>este</strong> una d<strong>in</strong> cele mai<br />
serioase forme de corupţie în<br />
învăţământul superior. Def<strong>in</strong>iţia<br />
corupţiei <strong>este</strong> oferirea, promiterea<br />
sau acordarea a ceva cu scopul<br />
de a <strong>in</strong>fluenţa funcţionarul public în<br />
executarea obligaţiilor lui oficiale.<br />
Mituirea <strong>este</strong> de asemenea o formă<br />
foarte complexă a corupţiei. Mita<br />
poate fi oferită în mod voluntar<br />
sau extorcată. Mitele pot lua forma<br />
banilor, bunurilor sau altor avantaje<br />
pecuniare (de genul bursei pentru<br />
studiile copilului la o <strong>in</strong>stituţie<br />
de învăţământ sau o donaţie de<br />
bani) sau ne-pecuniare, aşa ca<br />
publicitatea favorabilă.<br />
1.2. Importanţa<br />
problemei pentru<br />
învăţământul superior<br />
Corupţia poate fi găsită în<br />
multe sectoare publice, <strong>in</strong>clusiv<br />
învăţământul superior. Există mai<br />
multe motive d<strong>in</strong> care această<br />
formă serioasă a corupţiei,<br />
mituirea, <strong>este</strong> dăunătoare<br />
pentru societate şi economie<br />
la general dacă are loc în<br />
<strong>in</strong>stituţiile de învăţământ superior.<br />
Ea obstrucţionează eficienţa<br />
sistemului, afectează negativ<br />
104<br />
programul de învăţământ şi<br />
dim<strong>in</strong>uează coeziunea socială, d<strong>in</strong><br />
cauza că studenţii învaţă practici<br />
corupte. Corupţia în învăţământul<br />
superior afectează advers accesul<br />
la învăţământul superior, calitatea<br />
învăţământului şi echitatea. Ea mai<br />
dim<strong>in</strong>uează valorile cunoşt<strong>in</strong>ţelor şi<br />
eticii la locul de muncă. Profesorii<br />
corupţi nu-şi îndepl<strong>in</strong>esc obligaţiile<br />
în mod profesional, iar studenţii<br />
care oferă mite ar putea să<br />
aibă mai târziu roluri importante<br />
în societate sau economie.<br />
Cont<strong>in</strong>uarea acestui comportament<br />
corupt ar putea dăuna societăţii ca<br />
un tot întreg.<br />
2. Instrumentele<br />
2.1. Solicitarea de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice<br />
2.1.1 De ce anume solicitarea<br />
de <strong>in</strong>formaţii publice?<br />
Pr<strong>in</strong> expedierea solicitărilor de<br />
<strong>in</strong>formaţii publice, obţ<strong>in</strong>em <strong>in</strong>formaţii<br />
de bază şi o privire generală asupra<br />
părţii „oficiale” a problemei – în ce<br />
mod, c ajutorul căror documente<br />
<strong>este</strong> reglementată problema mituirii<br />
în cadrul facultăţilor, câte facultăţi au<br />
cazuri oficiale înregistrate de oferire<br />
sau primire de mită sau ceva similar.<br />
La etape mai târzii ale cercetării<br />
răspunsurile obţ<strong>in</strong>ute de la facultăţi<br />
vor fi utile pentru compararea<br />
rezultatelor obţ<strong>in</strong>ute în acest mod<br />
oficial şi celor obţ<strong>in</strong>ute de la focusgrupuri,<br />
<strong>in</strong>terviuri sau sondaje în<br />
bază de chestionare.
Datele despre <strong>in</strong>stituţiile care nu au<br />
răspuns la solicitare sau au refuzat<br />
să permit accesul la <strong>in</strong>formaţii sunt<br />
de asemenea <strong>in</strong>teresante pentru a<br />
le compara cu rezultatele obţ<strong>in</strong>ute la<br />
etapele ulterioare ale cercetării.<br />
Solicitările sunt expediate la<br />
adresele <strong>in</strong>stituţiilor (în acest caz<br />
toate facultăţile universităţii care ne<br />
<strong>in</strong>teresează, precum şi M<strong>in</strong>isterului<br />
Şti<strong>in</strong>ţelor, Învăţământului şi<br />
Sporturilor), dar şi pr<strong>in</strong> e-mail. Va fi<br />
stabilit un termen limită până la care<br />
<strong>in</strong>stituţiile vor fi obligate să răspundă<br />
la solicitare.<br />
2.1.2. Eşantionul<br />
Eşantionul constă d<strong>in</strong> toate <strong>in</strong>stituţiile<br />
care posedă <strong>in</strong>formaţii potenţial<br />
utile pentru începutul cercetării.<br />
În mod specific, pentru tema mitei<br />
în învăţământul superior, ac<strong>este</strong>a<br />
sunt facultăţile (când selectaţi<br />
facultăţile către care sunt expediate<br />
solicitările, eşantionul nu trebuie să<br />
fie limitat doar la facultăţile în care<br />
sunt cunoscute pentru mituire) şi<br />
M<strong>in</strong>isterul Şti<strong>in</strong>ţelor, Învăţământului<br />
şi Sporturilor.<br />
2.1.3. Întrebările<br />
Întrebările adresate în solicitări cer<br />
<strong>in</strong>formaţii despre documentele şi<br />
modalităţile oficiale de procedare<br />
în cazurile de oferire sau primire de<br />
mită, precum şi <strong>in</strong>formaţii despre<br />
cazurile realmente înregistrate cu<br />
privire la oferire/primire de mită. Un<br />
<strong>in</strong>dicator <strong>in</strong>teresant al situaţiei în<br />
<strong>in</strong>stituţiile către care sunt expediate<br />
solicitările sunt documentele la<br />
care ele se referă în răspunsurile<br />
lor, precum şi sancţiunile aplicate<br />
105<br />
persoanelor care au primit sau<br />
oferit mită în cadrul unei facultăţi<br />
anume.<br />
Exemple de întrebări:<br />
} Pe parcursul ultimilor 5 ani a fost<br />
înregistrat vreun caz de oferire/<br />
luare de mită în cadrul facultăţii<br />
dumneavoastră?<br />
} Dacă da, în ce mod a fost<br />
soluţionat acesta?<br />
} Dacă da, care acte normative<br />
le-aţi perceput ca ghid pentru<br />
soluţionare?<br />
} Există careva acte normative<br />
care <strong>in</strong>terzic în mod clar şi<br />
expres astfel de acţiuni şi<br />
def<strong>in</strong>esc clar sancţiunile pentru<br />
cei ce le încalcă?<br />
} Care d<strong>in</strong>tre actele normative<br />
le folosiţi ca ghid dacă c<strong>in</strong>eva<br />
raportează un astfel de caz?<br />
} Care sunt sancţiunile aplicate<br />
unui student care a oferit o mită?<br />
} Care sunt sancţiunile aplicate<br />
unui profesor care a primit o<br />
mită?<br />
2.1.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
Majoritatea facultăţilor au trimis<br />
răspunsuri, dar multe facultăţi (38%)<br />
încă nu au răspuns la solicitările<br />
pe care le-am trimis sau au trimis<br />
răspunsuri negative fără o explicaţie<br />
satisfăcătoare.<br />
2.1.5. Sfaturi şi recomandări<br />
Recomandăm ca solicitările să fie<br />
expediate şi pr<strong>in</strong> poşta obişnuită,<br />
pentru că mai multe <strong>in</strong>stituţii au<br />
răspuns la astfel de solicitări şi nu la<br />
cele expediate pr<strong>in</strong> e-mail. Trebuie
espectată forma oficial al solicitării,<br />
iar ştampila oficială şi semnătura<br />
trebuie să fie parte obligatorie a<br />
solicitării, de altfel <strong>in</strong>stituţiile ar<br />
putea transmite un răspuns negativ.<br />
De asemenea, recomandăm să<br />
<strong>in</strong>cludeţi împreună cu solicitările<br />
o cerere de acces la <strong>in</strong>formaţii cu<br />
descrierea obiectivelor proiectului.<br />
Dacă <strong>in</strong>stituţiile nu vor răspunde<br />
în termenul prevăzut de lege,<br />
există posibilitatea de a depune o<br />
plângere.<br />
2.2. Focus-grupuri<br />
2.2.1 De ce anume<br />
focus-grupuri?<br />
Dumneavoastră veţi obţ<strong>in</strong>e date<br />
calitative de la focus-grupuri, pe care<br />
nu le veţi putea folosi ca rezultate<br />
reprezentative pentru întreaga<br />
populaţie, dar le puteţi folosi în<br />
diferite scopuri. Puteţi să susţ<strong>in</strong>eţi<br />
rezultatele cantitative pe care le<br />
obţ<strong>in</strong>eţi cu ajutorul chestionarelor;<br />
puteţi să <strong>in</strong>terpretaţi datele calitative<br />
<strong>in</strong>teresante sau să folosiţi rezultatele<br />
pentru a elabora un chestionar mai<br />
bun. O discuţie în grup produce date<br />
şi oferă op<strong>in</strong>ii la care unii participanţi<br />
pot să nu se gândească sau să nu<br />
considere importante <strong>in</strong>teracţiunea,<br />
care <strong>este</strong> o parte <strong>in</strong>tegrală a focusgrupului.<br />
Ei pot să asculte pe alţii şi<br />
asta poate stimula am<strong>in</strong>tirile, ideile şi<br />
experienţele lor.<br />
Scopul pr<strong>in</strong>cipal al focus-grupurilor<br />
<strong>este</strong> de a utiliza rezultatele pentru<br />
a ext<strong>in</strong>de chestionarul şi a obţ<strong>in</strong>e<br />
date calitative pe care <strong>este</strong> imposibil<br />
de le obţ<strong>in</strong>ut doar pr<strong>in</strong> aplicarea<br />
chestionarului.<br />
106<br />
2.2.2. Eşantionul<br />
Mărimea eşantionului dep<strong>in</strong>de de<br />
amploarea cercetării. De asemenea<br />
dep<strong>in</strong>de dacă desfăşuraţi cercetarea<br />
doar la o facultate, grup de facultăţi<br />
sau o universitate întreagă. Dacă<br />
monitorizaţi o s<strong>in</strong>gură facultate,<br />
criteriile pentru grupuri omogene<br />
pot fi anul de studii sau şeful. Dacă<br />
cercetarea dumneavoastră <strong>in</strong>clude<br />
întreaga universitate sau un grup<br />
de facultăţi, participanţii la focusgrupuri<br />
trebuie să constituie grupuri<br />
omogene de studenţi în baza<br />
facultăţilor la care îşi fac studiile.<br />
Dacă acesta <strong>este</strong> cazul, focusgrupurile<br />
trebuie desfăşurate cu<br />
studenţi de la diferite facultăţi.<br />
Ţ<strong>in</strong>eţi m<strong>in</strong>te că în cadrul unui focusgrup<br />
trebuie să fie studenţi doar<br />
de la aceeaşi facultate, pentru că<br />
eşantionul trebuie să fie omogen.<br />
Focus-grupurile trebuie desfăşurate<br />
cu studenţi de la facultatea şti<strong>in</strong>ţelor<br />
sociologice, facultatea şti<strong>in</strong>ţelor tehnice,<br />
facultatea şti<strong>in</strong>ţelor naturii etc.<br />
Trebuie să obţ<strong>in</strong>eţi rezultate cât mai<br />
variate posibile, în special dacă aveţi<br />
un număr limitat de grupuri. În cont<strong>in</strong>uare,<br />
trebuie să mai alegeţi acele<br />
facultăţi de unde credeţi că oamenii<br />
vă vor oferi cele mai <strong>in</strong>teresante rezultate,<br />
d<strong>in</strong> cauza că au o „reputaţie”<br />
de cele mai corupte facultăţi etc.<br />
<strong>Ce</strong>l mai important criteriu pentru<br />
selectarea eşantionului trebuie să<br />
fie obiectivul de a obţ<strong>in</strong>e rezultate<br />
cât mai <strong>in</strong>teresante şi mai variate,<br />
ca de exemplu diferite modalităţi de<br />
oferire a mitei, diferite op<strong>in</strong>ii despre<br />
corupţie, diferite penalităţi pentru<br />
profesorii şi studenţii implicaţi în<br />
corupţie etc.
2.2.3. Întrebări pentru<br />
focus-grupurile la care vor<br />
participa studenţii<br />
Îna<strong>in</strong>te să începeţi cu întrebările<br />
dest<strong>in</strong>ate studenţilor puteţi să<br />
folosiţi această <strong>in</strong>troducere în focusgrupuri<br />
pentru a le explica cum vor<br />
fi obţ<strong>in</strong>ute <strong>in</strong>formaţiile pe parcursul<br />
focus-grupului, de ce înregistraţi<br />
discuţia şi ce veţi face cu rezultatele.<br />
Introducere la discuţia în focusgrup:<br />
Bună tuturor! Mă numesc<br />
_____________________________<br />
şi acesta <strong>este</strong> colegul meu<br />
________________________. Noi<br />
suntem studenţi (sau altceva) la<br />
specialitatea _______________ la<br />
facultatea ____________ şi lucrăm<br />
la un proiect de ______________<br />
cu privire la situaţia d<strong>in</strong> învăţământul<br />
superior. Vă mulţumim pentru că aţi<br />
hotărât să ne ajutaţi cu cercetarea.<br />
Îna<strong>in</strong>te să începem, am dori doar<br />
să vă explicăm de ce discuţia <strong>este</strong><br />
înregistrată. Motivul <strong>este</strong> simplu – nu<br />
dispunem de suficient timp ca să<br />
scriem totul, mai ales să memorizăm<br />
totul, iar la sfârşit trebuie să<br />
ajungem la anumite concluzii sau<br />
ceva similar. Înregistrarea serveşte<br />
exclusiv scopului de memorare a<br />
întregii conversaţii, pentru că sunt<br />
mai mulţi participanţi la conversaţie<br />
şi ar fi dificil să ne concentrăm<br />
asupra conversaţiei şi în acelaşi timp<br />
să memorizăm răspunsurile.<br />
Puteţi să vă prezentaţi spunând doar<br />
prenumele. Puteţi chiar să spuneţi<br />
un alt nume, deoarece noi suntem<br />
<strong>in</strong>teresaţi doar de ceea ce aveţi<br />
107<br />
de spus. Vă garantăm anonimitate<br />
completă. Numele dumneavoastră<br />
nu vor fi menţionate în raport. Tot<br />
ceea ce spuneţi va fi folosit doar<br />
întru scopurile cercetării.<br />
Vă rugăm să vă deconectaţi<br />
telefoanele mobile li să nu<br />
vorbiţi mai mulţi în acelaşi timp,<br />
deoarece va fi imposibil de înţeles<br />
înregistrarea.<br />
Ac<strong>este</strong>a au fost careva detalii<br />
tehnice, acum să vă spunem câte<br />
ceva despre conversaţia propriu zisă.<br />
Desigur, ne-ar plăcea ca toţi săşi<br />
împărtăşească op<strong>in</strong>iile, fie ele<br />
pozitive sau negative. Suntem<br />
<strong>in</strong>teresaţi atât de experienţele<br />
pozitive, cât şi de cele proaste<br />
şi toate <strong>in</strong>formaţiile care ni le<br />
veţi oferi ne vor ajuta mult în<br />
cercetarea noastră. Nu trebuie să<br />
numiţi deschis anumite persoane<br />
şi dacă vă plac ele. Ţ<strong>in</strong>eţi m<strong>in</strong>te<br />
că la întrebările noastre nu sunt<br />
răspunsuri corecte sau greşite. La<br />
orice moment fiţi liberi să spuneţi<br />
ceea ce gândiţi.<br />
Aşadar, să începem discuţia<br />
noastră.<br />
Întrebările:<br />
Întrebările pentru focus-grupuri<br />
constau d<strong>in</strong> trei părţi – 1) întrebări<br />
<strong>in</strong>troductorii, 2) întrebări despre<br />
răspândirea şi formele de mituire,<br />
precum li atitud<strong>in</strong>ile faţă de acest<br />
fenomen şi 3) întrebări despre<br />
actele normative, sancţiunile,<br />
raportarea şi lupta cu mituirea.<br />
Întrebările <strong>in</strong>troductorii nu se referă<br />
la temă şi servesc drept <strong>in</strong>troducere<br />
<strong>in</strong>formală şi „spărgători de gheaţă”.<br />
Pot fi <strong>in</strong>cluse întrebări adiţionale
la setul de întrebări enumerate, în<br />
dependenţă de situaţia specifică<br />
a ţării, facultăţii sau universităţii<br />
dumneavoastră.<br />
Întrebări de <strong>in</strong>troducere:<br />
Ac<strong>este</strong>a sunt câteva întrebări<br />
generale care ne pot ajuta să<br />
spargem gheaţa.<br />
Cum vă numiţi?<br />
În care an de studii sunteţi?<br />
La ce specialitate?<br />
Cum merg lucrurile la facultate?<br />
Care <strong>este</strong> impresia generală pe<br />
care v-o creează profesorii? Ei sunt<br />
disponibili? Vă puteţi apropia de ei?<br />
Informaţii generale la tema mitei –<br />
prezenţa, formele şi atitud<strong>in</strong>ile<br />
<strong>Ce</strong> consideraţi drept mituire?<br />
(Moderatorul îi ajută să ajungă la o<br />
def<strong>in</strong>iţie adecvată)<br />
Credeţi că mituirea <strong>este</strong> o problemă<br />
mare şi frecventă în __________<br />
(ţara dumneavoastră)? Care<br />
sectoare le-aţi evidenţia?<br />
Dacă comparăm învăţământul<br />
superior cu alte sectoare publice ca<br />
protecţia sănătăţii, politica, poliţia<br />
sau altele de acest gen, după<br />
părerea dumneavoastră, se merită<br />
să-i analizăm nivelul de corupţie?<br />
Credeţi că <strong>in</strong>stituţia voastră <strong>este</strong> mai<br />
mult sau mai puţ<strong>in</strong> coruptă decât alte<br />
<strong>in</strong>stituţii?<br />
Cât de frecvente credeţi că sunt<br />
practicile de acest tip (cumpărarea<br />
examenelor) în învăţământul<br />
superior d<strong>in</strong> ___________ (ţara<br />
dumneavoastră)?<br />
Dumneavoastră personal aţi trecut<br />
pr<strong>in</strong> astfel de experienţe la facultate<br />
sau altundeva?<br />
108<br />
Puteţi să ne descrieţi careva<br />
exemple specifice? (În dependenţă<br />
dacă respondentul a trecut personal<br />
pr<strong>in</strong> asta sau dacă doar a auzit<br />
despre caz.)<br />
(Acest fapt trebuie specificat – ei<br />
cunosc personal cazul sau ac<strong>este</strong>a<br />
sunt zvonuri, plângeri, acuzaţii<br />
specifice...?)<br />
C<strong>in</strong>e a cerut mită? Câţi profesori?<br />
Când?<br />
C<strong>in</strong>e a oferit mită? Numărul<br />
studenţilor implicaţi?<br />
Câţi bani/ce servicii au fost<br />
solicitate?<br />
Altceva ce respondenţii pot spune<br />
despre caz...<br />
(Dacă respondentul a oferit mită<br />
personal, întrebaţi-l adăugător:)<br />
De ce au hotărât să o facă? A depus<br />
c<strong>in</strong>eva presiune asupra lor?<br />
A fost posibil de evitat acest fapt?<br />
Cum au ajuns la profesor?<br />
Se tem să nu fie sancţionaţi?<br />
Ar mai repeta asta?<br />
Au auzit ca c<strong>in</strong>eva să fie sancţionat<br />
pentru oferirea sau luarea de mită?<br />
În ce mod a avut loc aceasta? (Fără<br />
a analiza cazurile mediatizate pe<br />
care toţi le cunosc...cu excepţia<br />
faptului dacă respondenţii cunosc<br />
cazul personal, în detalii. Nu suntem<br />
<strong>in</strong>teresaţi să repovestim cazurile<br />
mediatizate.)<br />
Aţi auzit ceva despre modul în care<br />
funcţionează ac<strong>este</strong> practici?<br />
C<strong>in</strong>e participă? C<strong>in</strong>e <strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>termediarul?<br />
Cum sunt împărţiţi banii?<br />
Dacă aţi dori să oferiţi o mită, aţi şti<br />
cum să o faceţi?<br />
Oric<strong>in</strong>e poate să ofere mită sau<br />
trebuie să ai legături chiar şi pentru<br />
ajunge la <strong>in</strong>termediar şi profesor?
Despre ce fel de forme de mituire<br />
aţi auzit în afară de plata de<br />
bani (diverse servicii, cadouri,<br />
sponsorizări, servicii sexuale....)?<br />
Astfel de servicii neoficiale sunt chiar<br />
mai răspândite d<strong>in</strong> cauza că sunt<br />
ascunse?<br />
Dacă exemplele care ar putea fi<br />
numite „legale” sau semi-legale”<br />
există într-adevăr – credeţi că<br />
ele sunt mai frecvente decât cele<br />
complet ilegale? Cunoaşteţi careva<br />
exemple?<br />
Care <strong>este</strong> părerea dumneavoastră<br />
despre mituire?<br />
Este justificată baterea alarmei cu<br />
privire la acest subiect?<br />
Cât de serioasă <strong>este</strong> această formă<br />
a corupţiei? Este serioasă? Este cea<br />
mai serioasă?<br />
Ea <strong>este</strong> cea mai negativă<br />
manifestare în învăţământul superior<br />
sau sunt şi alte probleme mai<br />
complicate?<br />
În ce constă imoralitatea<br />
fenomenului de oferire sau<br />
acceptare a unei mite?<br />
C<strong>in</strong>e are o responsabilitate mai<br />
mare (dacă aceasta există) în cazul<br />
de oferire/acceptare a unei mite –<br />
profesorul sau studentul?<br />
Consideraţi că <strong>este</strong> suficient<br />
numărul de discuţii calitative la tema<br />
mitei în învăţământul superior?<br />
Cauzele mituirii, sancţiunile,<br />
raportarea şi combaterea mituirii,<br />
actele normative:<br />
Care credeţi că sunt motivele care<br />
încurajează profesorii să ceară şi să<br />
primească mite?<br />
<strong>Ce</strong> credeţi despre astfel de<br />
profesori?<br />
109<br />
Poate exista vreo justificare a<br />
unor astfel de acţiuni ca presiune<br />
economică?<br />
Ar fi mituirea şi corupţia mai mici<br />
dacă salariile profesorilor ar fi mai<br />
mari?<br />
După părerea dumneavoastră, care<br />
ar trebui să fie sancţiunile pentru<br />
profesorii care primesc mită?<br />
După părerea dumneavoastră,<br />
care sunt motivele care încurajează<br />
studenţii să ofere mite?<br />
În ce situaţii sau cu ce ocazii<br />
dumneavoastră personal aţi oferi<br />
mită?<br />
<strong>Ce</strong> dacă aţi trebui să o faceţi,<br />
d<strong>in</strong> cauza că nu aţi putut susţ<strong>in</strong>e<br />
un anumit examen într-o altă<br />
modalitate?<br />
<strong>Ce</strong> aţi face dacă profesorul v-ar<br />
şantaja cu un examen prea<br />
complicat sau sugestii/presiuni<br />
neoficiale precum că ar trebui<br />
să oferiţi o mită pentru a susţ<strong>in</strong>e<br />
examenul sau a primi o notă mai<br />
mare?<br />
Poate fi comportamentul unui<br />
student care a oferit mită într-un<br />
astfel de caz?<br />
Care <strong>este</strong> atitud<strong>in</strong>ea dumneavoastră<br />
faţă de colegii care oferă mite pentru<br />
a-şi f<strong>in</strong>aliza studiile mai uşor?<br />
După părerea dumneavoastră, care<br />
studenţi sunt mai predispuşi să<br />
ofere mite? Sunt studenţi cu reuşită<br />
proastă... studenţi bogaţi...?<br />
Aţi raporta un coleg care a oferit<br />
mită?<br />
Consideraţi că studenţii care<br />
oferă mite ar trebui sancţionaţi şi,<br />
dacă da, în ce mod? Sancţiunile<br />
corespunzătoare (mustrare scrisă<br />
sau verbală, exmatricularea de
la facultate, <strong>in</strong>terdicţia de a face<br />
studii...)?<br />
Cum ar trebui să reacţioneze un<br />
student dacă profesorul l-ar şantaja<br />
cu un examen prea complicat sau<br />
sugestii/presiuni neoficiale precum<br />
că ar trebui să ofere o mită pentru a<br />
susţ<strong>in</strong>e examenul sau a primi o notă<br />
mai mare?<br />
Ar trebui de raportat acest fapt sau<br />
de se supus presiunii?<br />
Studenţii, în general, ar trebui să<br />
raporteze mituirea şi practicile<br />
similare d<strong>in</strong> cadrul facultăţii lor?<br />
De ce da/nu?<br />
Cum şi cui de raportat acest fapt?<br />
<strong>Ce</strong> <strong>in</strong>stituţii şi servicii există pentru a<br />
asigura anonimitatea şi securitatea<br />
studentului-<strong>in</strong>formator? (<strong>in</strong>stituţii<br />
de tip ombudsman pentru studenţi,<br />
posibilitatea de raportare anonimă<br />
şi alte lucruri similare...) Cunoaşteţi<br />
careva d<strong>in</strong> ele?<br />
Dumneavoastră personal şi studenţii<br />
la general cunosc despre existenţa<br />
unor astfel de servicii şi posibilităţi?<br />
Ac<strong>este</strong> <strong>in</strong>stituţii îşi îndepl<strong>in</strong>esc<br />
obligaţiunile?<br />
<strong>Ce</strong> acte normative sau coduri<br />
cunoaşteţi care să sancţioneze<br />
mituirea şi/sau să-i protejeze pe cei<br />
care o raportează?<br />
Credeţi că ele sunt suficiente şi<br />
că studenţii sunt b<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţi cu<br />
privire la ele?<br />
Cât de tare doresc studenţii să<br />
raporteze corupţia? De ce da/nu?<br />
Se merită de raportat o mituire?<br />
Dacă dumneavoastră personal<br />
sunteţi implicat într-o situaţie<br />
când c<strong>in</strong>eva de la facultatea<br />
dumneavoastră solicită mită de la<br />
dumneavoastră...<br />
110<br />
Aţi raporta acea persoană?<br />
De ce da/nu?<br />
Pe c<strong>in</strong>e aţi contacta?<br />
Există o persoană sau un serviciu<br />
la facultate în care puteţi avea<br />
încredere?<br />
Credeţi că cazul ar fi soluţionat cu<br />
succes?<br />
V-ar fi teamă? De ce?<br />
Credeţi că aţi fi protejat de<br />
consec<strong>in</strong>ţe negative?<br />
Credeţi că facultatea dumneavoastră<br />
şi societatea în general acordă<br />
suficientă atenţie subiectului mituirii?<br />
Ar trebui de luptat mai agresiv<br />
împotriva mituirii?<br />
Dacă credeţi că nu a fost făcut<br />
destul pentru a combate corupţia<br />
în învăţământul superior, care <strong>este</strong><br />
motivul acestui fapt după părerea<br />
dumneavoastră?<br />
<strong>Ce</strong> ar trebui de schimbat pentru a<br />
reduce mituirea şi a face raportarea<br />
ac<strong>este</strong>ia mai simplă?<br />
<strong>Ce</strong> aţi propune? (Măsuri specifice...<br />
care sunt sugestiile lor...?)<br />
Ar trebui modificate careva acte<br />
legislative/normative/coduri?<br />
Ar trebui să fie mai multe servicii şi<br />
<strong>in</strong>stituţii (<strong>in</strong>stituţii de tip ombudsman<br />
pentru studenţi, posibilitatea de<br />
a depune plângeri anonime unui<br />
organism <strong>in</strong>dependent)?<br />
Aveţi de adăugat ceva la acest<br />
subiect?<br />
Mulţumiţi participanţilor pentru<br />
cooperarea lor!<br />
2.2.4. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
Experienţa pozitivă cu focus-grupul<br />
la tema mituirii a fost aferentă<br />
faptului că studenţii doreau să
discute deschis referitor la acest<br />
subiect. Subiectul <strong>este</strong> delicat şi<br />
entuziasmul de a vorbi despre<br />
acest fapt <strong>este</strong> m<strong>in</strong>im. Dar ei<br />
doresc să comunice ceea ce ştiu<br />
despre asta.<br />
Experienţa negativă s.a referit<br />
la faptul că studenţii nu au avut<br />
experienţe personale şi nici nu au<br />
auzit despre modul în care a evoluat<br />
cel puţ<strong>in</strong> un s<strong>in</strong>gur caz de mituire<br />
de la început până la sfârşit. Nu<br />
suntem siguri dacă motivul acestui<br />
fapt <strong>este</strong> ceea că studenţii care<br />
au participat la focus-grup nu au<br />
participat în vreo acţiune de mituire<br />
sau nu au auzit de la prietenii sau<br />
cunoşt<strong>in</strong>ţele lor despre ceva de<br />
acest gen sau ceea că nu vor să<br />
recunoască. Toate exemplele lor<br />
sunt istorii auzite de la prietenul<br />
unui prieten.<br />
Acest fapt <strong>este</strong> în legătură şi cu<br />
răspunsurile celor participanţi.<br />
Există întotdeauna o opţiune ca<br />
unii participanţi să nu se prez<strong>in</strong>te<br />
deşi au aplicat în mod voluntar să<br />
participe în focus-grup. Trebuie<br />
întotdeauna să ţ<strong>in</strong>eţi cont de<br />
această problemă şi să vă gândiţi<br />
de d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te cum să soluţionaţi<br />
acest fapt dacă el eventual se va<br />
întâmpla.<br />
<strong>Ce</strong>a mai bună opţiune <strong>este</strong> de a<br />
chema câţiva participanţi adiţionali<br />
chiar dacă toţi au confirmat că se vor<br />
prezenta la focus-grup.<br />
Trebuie să mai păstraţi <strong>in</strong>formaţiile<br />
de contact ale persoanelor care<br />
sunt <strong>in</strong>teresante de focus-grup, dar<br />
le-aţi refuzat deoarece deja aveaţi<br />
suficienţi participanţi. Puteţi să-i<br />
telefonaţi în caz de necesitate.<br />
111<br />
2.2.5. Recomandări<br />
} Operatorul de <strong>in</strong>terviuri/<br />
moderatorul trebuie <strong>in</strong>struit.<br />
} Rezultatele focus-grupului nu<br />
sunt reprezentative pentru<br />
întreaga populaţie.<br />
} Pentru focus-grupuri formaţi<br />
grupuri omogene.<br />
} Pregătiţi de d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te întrebările<br />
pentru focus-grup.<br />
} Nu judecaţi pe nimeni pentru<br />
lucrurile pe care le spune pe<br />
parcursul focus-grupului.<br />
} Ca moderator al focus-grupului<br />
prezentaţi o op<strong>in</strong>ie neutră.<br />
} Dacă întrebările sunt delicate,<br />
rugaţi studenţii dacă au auzit de<br />
acest fapt sau dacă cunosc pe<br />
c<strong>in</strong>eva, nu-i întrebaţi dacă au<br />
avut vreo experienţă personală<br />
de acest gen.<br />
2.2.6. Exemple de rezultate<br />
} Nişte rezultate <strong>in</strong>teresante au<br />
fost cele că studenţii cred că<br />
corupţia <strong>este</strong> larg răspândită în<br />
întreaga societate şi în facultăţi<br />
de asemenea.<br />
} Ei cred că mituirea în facultăţi<br />
uneori primeşte prea multă<br />
atenţie, în timp ce în acelaşi timp<br />
există probleme mult mai mari în<br />
învăţământul superior, precum<br />
calitatea studiilor şi profesorilor,<br />
care sunt neglijate.<br />
} Studenţii menţionează că cea<br />
mai frecventă formă de corupţie<br />
<strong>este</strong> de obicei nepotismul şi<br />
favorurile prieteneşti.<br />
} Nimeni d<strong>in</strong> respondenţi nu a avut<br />
vreo experienţă personală de<br />
mituire.
} Studenţii nu cunosc actele<br />
normative şi datorită lipsei<br />
de încredere în <strong>in</strong>stituţiile d<strong>in</strong><br />
cadrul universităţii, ei ar raporta<br />
corupţia cuiva d<strong>in</strong> afara facultăţii.<br />
2.3. Interviurile<br />
2.3.1. De ce anume<br />
<strong>in</strong>terviuri?<br />
Mituirea <strong>este</strong> un subiect delicat şi<br />
dacă scopul <strong>este</strong> a obţ<strong>in</strong>e <strong>in</strong>formaţii<br />
sub forma de fapte, nu doar<br />
op<strong>in</strong>ii şi atitud<strong>in</strong>i, ar fi o alegere<br />
bună de a organiza <strong>in</strong>terviuri şi<br />
nu focus-grupuri. Oamenii sunt<br />
disponibili să ofere mai multe<br />
<strong>in</strong>formaţii la această temă când sunt<br />
<strong>in</strong>tervievaţi, deoarece ar putea să<br />
se simtă <strong>in</strong>timidaţi să vorbească<br />
despre anumite lucruri în grup cu<br />
alte persoane. Dacă <strong>in</strong>terviurile<br />
şi chestionarele sunt aplicate la<br />
aceeaşi facultate, rezultatele ar<br />
putea fi comparate mai târziu şi<br />
acest fapt ar putea aduce rezultate<br />
<strong>in</strong>teresante.<br />
2.3.2. Eşantionul<br />
Este important de ales pentru<br />
<strong>in</strong>terviu persoanele care ar putea<br />
fi o bună sursă de <strong>in</strong>formaţii. În<br />
primul rând ac<strong>este</strong>a sunt decanii,<br />
profesorii, asistenţi şi alt personal<br />
de facultate. Unul d<strong>in</strong> cei mai buni<br />
respondenţi ar putea probabil să<br />
fie un profesor sau un membru d<strong>in</strong><br />
personalul facultăţii care <strong>este</strong> în<br />
acelaşi timp membru al comisiei<br />
de etică. Membrii personalului<br />
facultăţii sunt deseori <strong>in</strong>termediari<br />
între studenţi şi profesori. Personalul<br />
112<br />
adm<strong>in</strong>istrativ tot <strong>este</strong> o bună<br />
sursă de <strong>in</strong>formaţii, deoarece ei ar<br />
putea cunoaşte dosarele şi notele<br />
studenţilor şi deseori ar putea<br />
observa <strong>in</strong>consecvenţe.<br />
2.3.3. Recomandări<br />
D<strong>in</strong> cauza caracterului delicat al<br />
subiectului cercetării şi potenţialei<br />
nedor<strong>in</strong>ţe a profesorilor să participe<br />
la <strong>in</strong>terviuri, bazarea pe contactele<br />
anterioare cu profesorii <strong>este</strong> un<br />
fapt care ar putea fi de ajutor. Toţi<br />
respondenţii potenţiali ar trebui<br />
să primească câte un e-mail<br />
care să explice că <strong>este</strong> garantată<br />
anonimitatea lor absolută, că<br />
dumneavoastră sunteţi <strong>in</strong>teresaţi<br />
doar de experienţa lor în ceea<br />
ce priveşte mituirea şi atitud<strong>in</strong>ile<br />
faţă de ea şi că ei nu vor fi rugaţi<br />
să numească careva persoane.<br />
Dacă respondentul nu poate să<br />
se întâlnească cu dumneavoastră<br />
personal, <strong>in</strong>terviul ar putea fi<br />
desfăşurat pr<strong>in</strong> e-mail, ceea ce ar<br />
putea fi util dacă răspunsurile vor fi<br />
constructive şi detaliate.<br />
Când începe <strong>in</strong>terviul <strong>este</strong> important<br />
să verifice dacă respondentul<br />
<strong>este</strong> de acord cu înregistrarea<br />
<strong>in</strong>terviului. Explicaţi-le de ce doriţi<br />
să înregistraţi conversaţia pentru<br />
ca respondentul să se simtă<br />
mai comod. Explicaţi-le că le<br />
garantaţi anonimitatea – numele<br />
lui/ei nu va fi menţionat în raport.<br />
<strong>Ce</strong>ea că spuneţi respondentului<br />
că nu e nevoie de numit pe<br />
c<strong>in</strong>eva, deoarece numele nu sunt<br />
importante pentru cercetare ar<br />
trebui să facă respondentul să se<br />
simtă mai confortabil şi să fie mai
s<strong>in</strong>ceri în răspunderea la întrebări.<br />
Trebuie să accentuaţi că sunteţi<br />
<strong>in</strong>teresaţi de totul ce el sau ea ar<br />
putea să vă spună la tema oferirii/<br />
acceptării mitelor, <strong>in</strong>diferent de<br />
faptul unde au avut loc cazurile – la<br />
acea facultate anume sau la alta.<br />
2.3.4. Întrebările<br />
Întrebări de <strong>in</strong>troducere:<br />
De cât timp lucraţi profesor la<br />
colegiu?<br />
Dumneavoastră predaţi doar la<br />
această facultate sau şi alta?<br />
Câte cursuri?<br />
Informaţii generale la tema mitei –<br />
prezenţa, formele şi atitud<strong>in</strong>ile<br />
Ac<strong>este</strong> întrebări sunt dest<strong>in</strong>ate să<br />
<strong>in</strong>troducă tema fără a se axa pe<br />
cazuri în parte.<br />
Credeţi că mituirea <strong>este</strong> o problemă<br />
semnificativă şi frecventă în Croaţia?<br />
Credeţi că mituirea <strong>este</strong> doar o<br />
problemă curentă (de tranziţie)<br />
a societăţi croate sau acest<br />
comportament <strong>este</strong> înrădăc<strong>in</strong>at<br />
adânc în cultura şi tradiţiile noastre,<br />
aşa cum se pret<strong>in</strong>de uneori?<br />
<strong>Ce</strong> credeţi despre situaţia d<strong>in</strong> cadrul<br />
comunităţii academice?<br />
Dacă comparăm învăţământul<br />
superior cu alte sectoare publice<br />
ca protecţia sănătăţii, politica,<br />
poliţia sau altele de acest gen, în<br />
ce ord<strong>in</strong>e le-aţi aranja după nivelul<br />
de corupţie? Credeţi că <strong>in</strong>stituţia<br />
voastră <strong>este</strong> mai mult sau mai puţ<strong>in</strong><br />
coruptă decât alte <strong>in</strong>stituţii?<br />
Cât de frecvente credeţi că<br />
sunt practicile de acest tip în<br />
învăţământul superior d<strong>in</strong> Croaţia?<br />
113<br />
Consideraţi că <strong>este</strong> suficient<br />
numărul de discuţii calitative la<br />
tema mitei în învăţământul superior<br />
desfăşurate în prezent?<br />
Care <strong>este</strong> părerea dumneavoastră<br />
despre mituire? Cât de serioasă <strong>este</strong><br />
această formă a corupţiei? Este cea<br />
mai serioasă?<br />
Dumneavoastră personal aţi auzit de<br />
astfel de experienţe la facultate sau<br />
altundeva? (Fără a analiza cazurile<br />
mediatizate pe care toţi le cunosc...<br />
cu excepţia faptului dacă profesorul<br />
cunoaşte cazul personal, în detalii.<br />
Nu suntem <strong>in</strong>teresaţi să repovestim<br />
cazurile mediatizate.)<br />
Puteţi să ne descrieţi careva<br />
exemple specifice? (Ei nu trebuie să<br />
numească pe nimeni dacă consideră<br />
că acest fapt <strong>este</strong> <strong>in</strong>adecvat).<br />
Ac<strong>este</strong>a sunt zvonuri, plângeri ale<br />
studenţilor sau acuzaţii specifice?<br />
Au auzit ca c<strong>in</strong>eva să fie penalizat<br />
pentru oferirea sau luarea de mită?<br />
În ce mod? (Fără a analiza cazurile<br />
mediatizate pe care toţi le cunosc...<br />
cu excepţia faptului dacă profesorul<br />
cunoaşte cazul personal, în detalii.<br />
Nu suntem <strong>in</strong>teresaţi să repovestim<br />
cazurile mediatizate.)<br />
Aţi auzit ceva despre modul în care<br />
funcţionează ac<strong>este</strong> practici? C<strong>in</strong>e<br />
participă? Intermediarii? Cum sunt<br />
împărţiţi banii?<br />
Cât de disponibilă <strong>este</strong> mita? Oric<strong>in</strong>e<br />
poate să ofere mită sau trebuie<br />
să aibă legături pentru ajunge la<br />
<strong>in</strong>termediar şi profesor?<br />
Despre ce fel de forme de mituire<br />
aţi auzit în afară de plata de<br />
bani (diverse servicii, cadouri,<br />
sponsorizări, servicii sexuale....)?<br />
Astfel de servicii neoficiale sunt
chiar mai răspândite d<strong>in</strong> cauza că<br />
sunt ascunse?<br />
Cauzele mituirii şi sancţiunile.<br />
C<strong>in</strong>e poartă o responsabilitate mai<br />
mare în cazul de oferire/acceptare<br />
a unei mite – profesorul sau<br />
studentul?<br />
Care credeţi că sunt motivele care<br />
încurajează profesorii să ceară şi să<br />
primească mite?<br />
<strong>Ce</strong> persoane sunt mai predispuse să<br />
ofere/accepte mite la universitate?<br />
Există careva justificări ale unor<br />
astfel de acţiuni? Presiunea<br />
economică? Ar fi mituirea mai mică<br />
dacă salariile profesorilor ar fi mai<br />
mari?<br />
<strong>Ce</strong> sancţiuni aţi aplica celor care<br />
acceptă mite?<br />
<strong>Ce</strong> sancţiuni aţi aplica studenţilor<br />
care oferă mite?<br />
Care credeţi că sunt motivele care<br />
încurajează studenţii să ofere mite?<br />
Există careva justificări ale unor<br />
astfel de acţiuni?<br />
<strong>Ce</strong> spuneţi referitor la şantajarea<br />
studenţilor sau presiunile/sugestiile<br />
neoficiale d<strong>in</strong> partea profesorului<br />
pentru a face studentul să ofere<br />
mită pentru a susţ<strong>in</strong>e examenul sau<br />
a primi o notă mai mare? <strong>Student</strong>ul<br />
care a oferit mită într-o astfel de<br />
situaţie poate fi justificat?<br />
Combaterea mituirii, actele<br />
normative.<br />
Cum ar trebui să reacţioneze<br />
un student la situaţia când <strong>este</strong><br />
şantajat?<br />
<strong>Ce</strong> <strong>in</strong>stituţii sau acte normative<br />
există pentru a asigura anonimitatea<br />
şi securitatea <strong>in</strong>formatorilor?<br />
114<br />
(<strong>in</strong>stituţii de tip ombudsman pentru<br />
studenţi, posibilitatea de raportare<br />
anonimă şi alte lucruri similare...)<br />
Ac<strong>este</strong> <strong>in</strong>stituţii/regulamente<br />
funcţionează?<br />
Cât de b<strong>in</strong>e cunosc studenţii<br />
modurile în care pot raporta<br />
corupţia?<br />
Cât de tare doresc studenţii să<br />
raporteze corupţia? De ce ei doresc/<br />
nu doresc?<br />
Dacă ajungeţi într-o situaţie<br />
când c<strong>in</strong>eva de la facultatea<br />
dumneavoastră cere o mită de la<br />
dumneavoastră sau un student vă<br />
propune mită... Aţi raporta acea<br />
persoană? Dacă da, cui? Dacă nu,<br />
de ce?<br />
Care sunt paşii pe care facultatea<br />
şi universitatea îi întrepr<strong>in</strong>de în<br />
combaterea mituirii?<br />
a. Facultatea dumneavoastră?<br />
b. Universitatea?<br />
Există careva regulamente care<br />
sancţioneze astfel de acţiuni?<br />
a. La facultatea dumneavoastră?<br />
b. La universitate?<br />
Credeţi că ele sunt suficiente pentru<br />
a preveni astfel de practici? Actele<br />
normative şi codurile de conduită<br />
funcţionează?<br />
Care <strong>este</strong> nivelul la care profesorii<br />
şi studenţii cunosc regulamentele şi<br />
sancţiunile?<br />
Dacă acele regulamente şi sancţiuni<br />
nu sunt suficiente, ce lipseşte în<br />
combaterea mituirii în învăţământul<br />
superior?<br />
<strong>Ce</strong> aţi propune pentru îmbunătăţirea<br />
situaţiei?
Aveţi de adăugat ceva la acest<br />
subiect?<br />
Mulţumiţi participanţilor pentru<br />
cooperare!<br />
2.3.5. Experienţe pozitive<br />
şi negative<br />
<strong>Ce</strong>a mai negativă experienţă la<br />
desfăşurarea <strong>in</strong>terviurilor cu privire<br />
la această temă <strong>este</strong> nedor<strong>in</strong>ţa<br />
respondenţilor de a participa,<br />
d<strong>in</strong> cauza caracterului delicat al<br />
subiectului. Cu toate ac<strong>este</strong>a, unii<br />
respondenţi ar putea fi de acord să<br />
răspundă la întrebări pr<strong>in</strong> e-mail.<br />
Răspunsurile colectate d<strong>in</strong>tr-un<br />
<strong>in</strong>terviu pot descrie careva situaţii<br />
şi op<strong>in</strong>ii mult mai bune decât cele<br />
obţ<strong>in</strong>ute d<strong>in</strong>tr-un chestionar. Această<br />
aprofundare în subiect <strong>este</strong> o<br />
experienţă mult mai pozitivă.<br />
2.3.6. Exemple de rezultate<br />
Intervievarea profesorilor ar putea<br />
dezvălui careva cazuri de mituire.<br />
„Am auzit de cazuri de cumpărare a<br />
examenelor la facultatea mea şi la<br />
alte facultăţi ale universităţii, precum<br />
şi de un profesor care a fost demis<br />
d<strong>in</strong> funcţie pentru acceptarea de<br />
mite. Am mai auzit şi de alte forme<br />
de mituire (favoruri sexuale şi de alt<br />
tip, sponsorizări)”.<br />
Aţi putea să mai aflaţi cât de tolerant<br />
<strong>este</strong> sistemul educaţional faţă de<br />
mituire, dacă membrii personalului<br />
academic se apără unul pe altul şi<br />
cât de uşor pentru <strong>in</strong>formatori <strong>este</strong><br />
să raporteze cazurile de mituire.<br />
„Dacă vreun student mi-ar propune<br />
mită, l-aş fi raportat adm<strong>in</strong>istraţiei<br />
115<br />
facultăţii. L-aş raporta pentru că<br />
multe sau schimbat, iar în trecut<br />
poate nu aş fi făcut-o.”<br />
2.4. Sondajul în bază<br />
de chestionar<br />
2.4.1. De ce anume sondajele<br />
în bază de chestionar?<br />
Sondajul în bază de chestionar <strong>este</strong><br />
o modalitate de bază şi frecvent<br />
utilizată de colectare a datelor<br />
cantitative în domeniu şti<strong>in</strong>ţelor<br />
sociale. El mai <strong>este</strong> şi cea mai<br />
frecventă metodă de cercetare în<br />
domeniul sociologiei. El permite<br />
obţ<strong>in</strong>erea rapidă şi relativ ieft<strong>in</strong>ă a<br />
unui volum mai mare de date, astfel<br />
încât, cu un eşantion corespunzător,<br />
el permite extrapolarea rezultatelor<br />
respective asupra populaţiei care<br />
<strong>este</strong> cercetată.<br />
Sondajul în bază de chestionar<br />
<strong>este</strong> o metodă logică de cercetare<br />
a acestui subiect. Fenomenul <strong>este</strong><br />
extrem de răspândit: majoritatea<br />
studenţilor au recurs cel puţ<strong>in</strong> o dată<br />
la formele de trişare academică<br />
şi aproape fiecare student s-a<br />
confruntat cel puţ<strong>in</strong> o dată cu<br />
una d<strong>in</strong> formele ei. Sondajul în<br />
bază de chestionar ne permite să<br />
exam<strong>in</strong>ăm un număr relativ mare de<br />
studenţi, asigurând în acelaşi timp<br />
<strong>in</strong>timitatea şi anonimitatea lor totală.<br />
Anonimitatea <strong>este</strong> cu siguranţă o<br />
solicitare imperativă în cazul acestui<br />
subiect, deoarece mituirea <strong>este</strong> cea<br />
mai serioasă formă a corupţiei, astfel<br />
încât nu putem să ne aşteptăm chiar<br />
la un m<strong>in</strong>im de răspunsuri on<strong>este</strong> la<br />
această temă dacă nu am asigurat
anonimitatea maximă posibilă<br />
a respondenţilor pe parcursul<br />
sondajului.<br />
Avantajul sondajului în bază de<br />
chestionar mai <strong>este</strong> şi faptul că<br />
întrebările elaborate m<strong>in</strong>uţios<br />
oferă o profunzime şi cunoaştere<br />
satisfăcătoare şi, în acelaşi timp, noi<br />
putem exam<strong>in</strong>a un număr mai mare<br />
de teme aferente fraudei academice<br />
şi explică parţial care trăsături<br />
caracteristice ale respondenţilor şi<br />
<strong>in</strong>stituţiilor contribuie la o frecvenţă<br />
mai mare sau mai mică a trişării.<br />
În afară de o „scanare” descriptivă<br />
detaliată a situaţiei, un sondaj<br />
de calitate ne permite să oferim<br />
o explicaţie faptului, adică un<br />
răspuns la întrebarea de ce frauda<br />
academică <strong>este</strong> în unele locuri mai<br />
mult sau mai puţ<strong>in</strong> răspândită.<br />
2.4.2. Eşantionul<br />
La fel ca în cazul celorlalte subiecte,<br />
recomandăm un eşantion aleatoriu<br />
reprezentativ. Deşi acest subiect<br />
nu <strong>este</strong> perfect pentru o cercetare<br />
efectuată cu ajutorul unui sondaj<br />
în bază de chestionar, deoarece<br />
mituirea <strong>este</strong> mai puţ<strong>in</strong> răspândită<br />
decât de exemplu trişarea, dar<br />
totuşi fiecare student are anumite<br />
atitud<strong>in</strong>i, percepţii şi valori cu<br />
privire la acest subiect. Sondajul în<br />
bază de chestionar pe un eşantion<br />
reprezentativ ne permite să<br />
formulăm concluzii sau generalizări<br />
despre întreaga populaţie, pr<strong>in</strong><br />
care concluziile capătă o mai<br />
mare relevanţă şi pot deveni baza<br />
activităţii.<br />
Eşantionul aleatoriu şi imparţial<br />
poate fi particular de important la<br />
116<br />
prezentarea rezultatelor mijloacelor<br />
de <strong>in</strong>formare în masă şi publicului<br />
larg. După cum am menţionat de<br />
mai multe ori – acesta <strong>este</strong> cel mai<br />
delicat subiect, de aceea trebuie<br />
accentuată importanţă colectării<br />
datelor care pot fi generalizate<br />
rezonabil pentru întreaga populaţie.<br />
Fiecare relativizare a datelor noastre<br />
slăbeşte credibilitatea noastră şi ne<br />
face vulnerabili la atacuri d<strong>in</strong> parte<br />
<strong>in</strong>stituţiilor care nu vor fi satisfăcute<br />
de faptul noi <strong>in</strong>dicăm probleme<br />
serioase de corupţie în cadrul<br />
sistemului. Parţialitatea eşantionului<br />
ne expune la acuzaţii de tipul „cât de<br />
<strong>in</strong>tenţionat dorim să demonstrăm că<br />
facultatea X <strong>este</strong> coruptă” sau ceva<br />
de acest gen.<br />
Crearea şi realizarea acestui tip de<br />
eşantion a fost explicată în multe<br />
manuale de metodologie – noi vă<br />
obligăm să le consultaţi dacă nu<br />
cunoaşteţi totalmente procesul de<br />
eşantionare. Sugestiile noastre sunt<br />
prezentate la sfârşitul capitolului.<br />
2.4.3. Întrebările<br />
Subiectul oferă libertate substanţială<br />
pentru alegerea întrebărilor care<br />
vor fi utilizate. Este important şi<br />
foarte util de avut un concept de la<br />
început, pentru a facilita gestionarea<br />
elaborării chestionarului şi analizei<br />
ulterioare a datelor. Conceptul<br />
nostru de bază a fost următorul:<br />
1. Perceperea de către societate<br />
a frecvenţei mitelor în diferite<br />
<strong>in</strong>stituţii.<br />
2. Experienţa personală în ceea ce<br />
priveşte mituirea (nepotismul).<br />
3. Perceperea prezenţei mituirii (şi<br />
nepotismului) în cadrul <strong>in</strong>stituţiei
ţ<strong>in</strong>tă (în cazul nostru facultatea<br />
şi şti<strong>in</strong>ţe umanitare şi sociale d<strong>in</strong><br />
Zagreb).<br />
4. Variabilele <strong>in</strong>dividuale (atitud<strong>in</strong>ile<br />
respondenţilor)<br />
5. Importanţa problemei mitelor<br />
comparativ cu alte probleme<br />
posibile d<strong>in</strong> cadrul facultăţii.<br />
6. Întrebări despre <strong>in</strong>stituţii<br />
7. Sugestiile respondenţilor cu<br />
privire la reducerea mituirii şi<br />
corupţiei<br />
8. Altele<br />
9. Careva întrebări sociodemografice<br />
specifice<br />
2.4.3.1. Perceperea de către<br />
societate a frecvenţei mitelor<br />
în diferite <strong>in</strong>stituţii sociale<br />
Aceasta <strong>este</strong> o întrebare clasică<br />
în cercetările la tema corupţiei.<br />
Scopul <strong>este</strong> de a cunoaşte cum<br />
respondenţii percep cât de frecventă<br />
<strong>este</strong> corupţia pe diferite segmente<br />
şi <strong>in</strong>stituţii sociale. Obiectivul <strong>este</strong><br />
de a obţ<strong>in</strong>e date comparative – cât<br />
de mare <strong>este</strong> corupţia percepută<br />
în sistemul educaţional vizavi de<br />
alte <strong>in</strong>stituţii sociale. Întrebarea<br />
poate fi <strong>in</strong>teresantă, dar nu şi<br />
necesară pentru acest tip de<br />
chestionar. Exemple de întrebări d<strong>in</strong><br />
chestionarul croat:<br />
În op<strong>in</strong>ia dumneavoastră, în ce<br />
măsura există mituirea în ac<strong>este</strong><br />
<strong>in</strong>stituţii şi părţi ale societăţii croate?<br />
} Servicii civile<br />
} Protecţia sănătăţii<br />
} Sistemul judiciar<br />
} Poliţia<br />
} Guvernul<br />
} Parlamentul<br />
} Şcolile primare şi medii<br />
117<br />
} Autorităţile publice locale<br />
} Facultăţile şi alte <strong>in</strong>stituţii de<br />
învăţământ superior<br />
Notă: Este posibil de mărit sau de<br />
micşorat lista <strong>in</strong>stituţiilor cu care <strong>este</strong><br />
comparat sistemul educaţional, în<br />
dependenţă de spaţiul disponibil în<br />
chestionar. Pentru fiecare <strong>in</strong>stituţie/<br />
segment <strong>este</strong> necesar de oferit o<br />
scală de răspunsuri, de exemplu:<br />
1 – Nu există;<br />
2 – Doar ca excepţie;<br />
3 – Este prezentă, dar nu în mare<br />
măsură;<br />
4 – Este răspândită;<br />
5 – Este foarte răspândită;<br />
6 – Nu ştiu.<br />
2.4.3.2. Experienţa personală<br />
în ceea ce priveşte mituirea<br />
(nepotismul)<br />
Cu acest tip de întrebări, pr<strong>in</strong> care<br />
încercăm să aflăm experienţa personală<br />
a respondenţilor în ceea ce<br />
priveşte un act major de corupţie,<br />
trebuie să fim atenţi în special. Există<br />
o probabilitate înaltă ca numărul<br />
celor care vor recunoaşte ceva de<br />
acest gen va fi foarte mic. Pe lângă<br />
aceasta, respondenţii (studenţii) şi<br />
<strong>in</strong>stituţiile (facultăţile) în cadrul cărora<br />
<strong>este</strong> desfăşurată cercetarea pot fi „<strong>in</strong>timidate”<br />
de astfel de întrebări directe<br />
şi ar putea refuza să coopereze. Mai<br />
<strong>este</strong> posibil de ridicat întrebarea dacă<br />
<strong>este</strong> „<strong>in</strong>teligent” de <strong>in</strong>clus astfel de întrebări<br />
în chestionar, deoarece multe<br />
persoane vor <strong>in</strong>terpreta răspunsurile<br />
oferite drept „dovezi teme<strong>in</strong>ice de<br />
corupţie”. Totuşi, „dovezile teme<strong>in</strong>ice”<br />
trebuie să fie în sfera poliţiei şi sistemului<br />
judiciar, pe când chestionarele<br />
în astfel de cazuri delicate sunt o
modalitate mult mai bună de a afla<br />
valorile, atitud<strong>in</strong>ile şi percepţiile.<br />
Exemple de întrebări:<br />
} Aţi oferit vreodată mită pe<br />
parcursul studiilor?<br />
} Aţi încercat să oferiţi vreodată<br />
mită pe parcursul studiilor?<br />
Scala: 1 – Da, mai mult de o dată;<br />
2 – Da, o dată; 3 – Nu; 9 – Nu vreau<br />
să răspund la această întrebare.<br />
Prima întrebare (cu expresia de<br />
„oferire a mitei”) <strong>este</strong> potrivită pentru<br />
măsurarea faptului dacă mita pe care<br />
a oferit-o studentul a fost într-adevăr<br />
acceptată de cealaltă parte. De aceea<br />
ea <strong>in</strong>dică v<strong>in</strong>ovăţia respondentului,<br />
dar de asemenea şi v<strong>in</strong>ovăţia funcţionarului<br />
care a acceptat mita. A doua<br />
întrebare nu ne dă niciun răspuns,<br />
deoarece nu ne comunică dacă mita<br />
oferită a fost acceptată într-adevăr.<br />
La fel pot fi formulate întrebări similare<br />
în ceea ce priveşte nepotismul:<br />
} Aţi beneficiat vreodată de ceva<br />
în cadrul facultăţii datorită<br />
folosirii legăturilor de rudenie sau<br />
de prietenie?<br />
} Aţi încercat vreodată să<br />
<strong>in</strong>fluenţaţi pe c<strong>in</strong>eva în cadrul<br />
facultăţii datorită folosirii<br />
legăturilor de rudenie sau de<br />
prietenie?<br />
Scala: 1 – Da, mai mult de o dată;<br />
2 – Da, o dată; 3 – Nu; 9 – Nu vreau<br />
să răspund la această întrebare.<br />
2.4.3.3. Perceperea prezenţei<br />
mituirii la facultate<br />
Perceperea nu ne spune nimic<br />
despre starea reală a lucrurilor în<br />
118<br />
ceea ce priveşte acest fenomen.<br />
Faptul că oamenii au o percepere<br />
diferită a stării societăţii poate fi doar<br />
un semn de percepere denaturată,<br />
prejudecăţi sau stereotipuri. Trebuie<br />
mereu să ţ<strong>in</strong>em m<strong>in</strong>te acest fapt<br />
în special atunci când <strong>in</strong>terpretăm<br />
rezultatele unor subiecte atât de<br />
delicate.<br />
Exemple de întrebări:<br />
În op<strong>in</strong>ia dumneavoastră, cât de<br />
frecvente în cadrul facultăţii de<br />
şti<strong>in</strong>ţe umanitare sunt formele de<br />
mituire enumerate mai jos?<br />
} Mituirea sub formă de oferire de<br />
bani profesorilor/funcţionarilor în<br />
schimbul anumitor servicii.<br />
} Mituirea sub formă de oferire<br />
de favoruri profesorilor/<br />
funcţionarilor pentru a primi<br />
anumite servicii.<br />
} Mituirea sub formă de acordare<br />
de servicii sexuale profesorilor/<br />
funcţionarilor pentru a obţ<strong>in</strong>e un<br />
beneficiu.<br />
} Contrar mituirii, nepotismul<br />
<strong>in</strong>clude oferirea de favoruri<br />
pentru rude/prieteni, fără a cere<br />
bani sau favoruri în schimb.<br />
Vă rugăm să estimaţi cât<br />
de frecvent <strong>este</strong> nepotismul<br />
în cadrul facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe<br />
umanitare:<br />
Scala: 1 – Nu <strong>este</strong>; 3 – Este rar; 8 –<br />
Frecvent; 8 – Nu ştiu; 9 – Nu vreau<br />
să răspund la această întrebare.<br />
După ac<strong>este</strong> întrebări generale cu<br />
privire la modul în care respondenţii<br />
percep frecvenţa mituirii în cadrul<br />
facultăţii lor, am trecut la percepţia<br />
nivelului de corupţie în cadrul
facultăţii lor în comparaţie cu<br />
corupţia d<strong>in</strong> cadrul altor facultăţi:<br />
În ceea ce priveşte oferirea/<br />
primirea de mită, facultatea şti<strong>in</strong>ţelor<br />
umanitare <strong>este</strong>:<br />
1 – Mult mai puţ<strong>in</strong> coruptă decât<br />
celelalte facultăţi ale universităţii.<br />
2 – Mai puţ<strong>in</strong> coruptă decât celelalte<br />
facultăţi ale universităţii.<br />
3 – La fel de coruptă ca şi celelalte<br />
facultăţi ale universităţii.<br />
4 – Mai coruptă decât celelalte<br />
facultăţi ale universităţii.<br />
5 – Mult mai coruptă decât celelalte<br />
facultăţi ale universităţii.<br />
8 – Nu ştiu.<br />
Ţ<strong>in</strong>ând cont de descentralizarea specifică<br />
a facultăţii noastre, credeam că<br />
exista o posibilitate teoretică ca anumite<br />
catedre să aibă „reguli morale”<br />
diferite în ceea ce priveşte toleranţa<br />
faţă de comportamentul lipsit de<br />
onoare. De aceea am rugat studenţii<br />
să-şi exprime viziunile lor:<br />
Mituirea <strong>este</strong> răspândită uniform în<br />
rândul catedrelor diferite ale facultăţii<br />
de şti<strong>in</strong>ţe umanitare?<br />
1 – Da, <strong>este</strong> egal egal de răspândită<br />
la toate catedrele.<br />
2 – Oferirea/primirea de mită există<br />
la toate catedrele, dar unele<br />
sunt mai cunoscute de cât altele<br />
pentru acest fapt.<br />
3 – La majoritatea catedrelor<br />
această formă de corupţie nu<br />
există, dar sunt câteva catedre<br />
care fac excepţie.<br />
4 – Mituirea nu există nicăieri<br />
în cadrul facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe<br />
umanitare.<br />
8 – Nu ştiu.<br />
119<br />
2.4.3.4. Variabilele <strong>in</strong>dividuale<br />
(atitud<strong>in</strong>ile faţă de mituire)<br />
Până acum am măsurat perceperea<br />
răspândirii mitelor. Trebuie de<br />
accentuat că perceperea de<br />
asemenea înseamnă atitud<strong>in</strong>e întrun<br />
sens mai larg. Este o cale de a<br />
vedea lucrurile, o atitud<strong>in</strong>e faţă de<br />
faptul cât de prezentă <strong>este</strong> corupţia<br />
undeva. Totuşi, în această secţiune<br />
vom arăta întrebări care analizează<br />
atitud<strong>in</strong>ile studenţilor faţă de mituire<br />
însăşi şi faţă de corupţie ca fenomen.<br />
Analizăm ce fel de atitud<strong>in</strong>e morală<br />
şi etică au studenţii faţă de corupţie.<br />
Dacă <strong>este</strong> bună/rea, cum ar trebui de<br />
o pedepsit, ar dori ei să o raporteze,<br />
ei însăşi ar dori să încalce regulile în<br />
anumite situaţii?<br />
Mai jos <strong>este</strong> prezentat un set de<br />
întrebări pe care le folosim pentru<br />
a analiza dor<strong>in</strong>ţa personală a<br />
studenţilor de a respecta regulile şi<br />
pr<strong>in</strong>cipiile. Ar vrea ei să ofere o mită<br />
sau să folosească legăturile pe care<br />
le au?<br />
Estimaţi în ce măsură declaraţiile de<br />
mai jos se referă la dumneavoastră:<br />
} V-ar plăcea să aveţi „pile” la<br />
facultate, care v-ar ajuta să<br />
treceţi examenele, să obţ<strong>in</strong>eţi<br />
o notă mai mare sau ceva de<br />
acest gen?<br />
} Aţi mitui profesorul sau i-aţi ofer<br />
alte servicii în schimbul unei note<br />
sau unei realizări academice,<br />
dacă veţi fi siguri că nu veţi fi<br />
descoperiţi şi pedepsiţi?<br />
Scala: 1 – Da; 2 – Poate; 3 – Nu;<br />
8 – Nu ştiu.<br />
Întrebarea următoare ar putea<br />
fi <strong>in</strong>teresantă, d<strong>in</strong> moment ce
studentul <strong>este</strong> pus într-o situaţie<br />
ipotetic dificilă şi nefavorabilă, d<strong>in</strong><br />
care nu există o ieşire legală (de<br />
exemplu conform regulilor de studiu<br />
el cu siguranţă va pierde un an de<br />
studii sau dreptul de a studia) şi<br />
apoi întrebaţi-l dacă ar fi gata să se<br />
„salveze” pr<strong>in</strong> metode ilegale.<br />
Dacă v-aţi trezi în situaţia că pierdeţi<br />
un de studii, dreptul de a studia,<br />
bursa sau ceva de acest gen, aţi<br />
face ceva d<strong>in</strong> cele menţionate mai<br />
jos?<br />
} Aş ruga familia mea să mă ajute<br />
sau mi-aş folosi legăturile politice<br />
sau cunoşt<strong>in</strong>ţele.<br />
} Aş procura certificate medicale<br />
false, care mi-ar servi drept<br />
scuze/pretext.<br />
} Aş încerca să-i plac<br />
profesorului pr<strong>in</strong> purtarea unor<br />
ha<strong>in</strong>e provocatoare sau un<br />
comportament provocator.<br />
} I-aş oferi profesorului bani sau<br />
altă recompensă materială.<br />
} Aş „recupera” examenul pr<strong>in</strong><br />
muncă fizică neplătită sau<br />
orice altă muncă în favoarea<br />
necesităţilor particulare ale<br />
profesorului.<br />
} I-aş oferi contacte sexuale, o<br />
relaţie de scurtă durată sau alte<br />
„servicii” similare.<br />
Scala: 1 – Nu aş face asta în niciun<br />
caz; 2 – M-aş gândi la o astfel de<br />
posibilitate; 3 – Aş face-o; 8 + Nu<br />
ştiu.<br />
Întrebările următoare analizează<br />
în mod similar atitud<strong>in</strong>ea etică<br />
a studenţilor faţă de mituire. De<br />
această dată i-am rugat să estimeze<br />
120<br />
o pedeapsă adecvată pentru<br />
persoanele care s-au dovedit a fi<br />
implicate în mituire. Penalităţile<br />
variază de la cele blânde la foarte<br />
stricte, iar respondenţii pot alege<br />
o comb<strong>in</strong>aţie de pedepse dacă<br />
consideră că una <strong>este</strong> <strong>in</strong>suficientă.<br />
Desigur, există şi opţiunea de<br />
nepedpsire a persoanelor corupte.<br />
Care ar fi pedeapsa adecvată<br />
pentru profesorii care cer sau<br />
primesc mită? Încercuiţi cifra d<strong>in</strong> faţa<br />
pedepsei adecvate – puteţi alege<br />
una sau o comb<strong>in</strong>aţie de mai multe!<br />
Scala:<br />
1 – Avertisment<br />
2 – Interdicţie temporară de a lucra/<br />
suspendare<br />
3 – Demitere<br />
4 – Interdicţie de a lucra în orice<br />
<strong>in</strong>stituţie de învăţământ<br />
5 – Amendă<br />
6 – Pedeapsă cu închisoarea<br />
7 – Ei nu trebuie pedepsiţi<br />
Care ar fi pedeapsa adecvată pentru<br />
studenţii care oferă mită? Încercuiţi<br />
cifra d<strong>in</strong> faţa pedepsei adecvate –<br />
puteţi alege una sau o comb<strong>in</strong>aţie de<br />
mai multe!<br />
Scala:<br />
1 – Avertisment<br />
2 – Suspendarea temporară de la<br />
studii<br />
3 – Interdicţia de a studia la acea<br />
facultate<br />
4 – Interdicţie generală de a-şi face<br />
studiile<br />
5 – Amendă<br />
6 – Pedeapsă cu închisoarea<br />
7 – Ei nu trebuie pedepsiţi
Următorul set de întrebări le<br />
considerăm foarte importante pentru<br />
exam<strong>in</strong>area m<strong>in</strong>uţioasă a atitud<strong>in</strong>ilor<br />
faţă de mituire şi corupţie. Iarăşi,<br />
ac<strong>este</strong>a sunt întrebări ipotetice<br />
pr<strong>in</strong> care exam<strong>in</strong>ăm dor<strong>in</strong>ţa<br />
studenţilor de a raporta corupţia şi<br />
astfel să contribuie la combaterea<br />
ac<strong>este</strong>ia. După cum am spus deja,<br />
combaterea mituirii nu poate fi<br />
eficientă dacă nu <strong>este</strong> o determ<strong>in</strong>are<br />
şi dor<strong>in</strong>ţa reală de a raporta astfel de<br />
cazuri <strong>in</strong>stituţiilor.<br />
Aţi raporta un student de la<br />
facultatea dumneavoastră dacă aţi<br />
dovezi că el a mituit un profesor sau<br />
i-a acordat servicii în schimbul unei<br />
note sau altei realizări academice?<br />
Scala:<br />
1 – Nu l-aş raporta.<br />
2 – L-aş raporta, dar numai pr<strong>in</strong><br />
expedierea unui raport anonim,<br />
nesemnat.<br />
3 – L-aş raporta personal, semnând<br />
cu numele şi prenumele meu.<br />
8 – Nu ştiu.<br />
Aţi raporta un profesor de la<br />
facultatea dumneavoastră dacă aţi fi<br />
avut dovezi că a primit o mită sau a<br />
oferit favoruri nemeritate prietenilor/<br />
rudelor sale?<br />
Scala: la fel ca la întrebarea<br />
anterioară.<br />
În afară de aceasta, am dorit<br />
să vedem care <strong>este</strong> atitud<strong>in</strong>ea<br />
studenţilor faţă de cauzele mituirii:<br />
Cum credeţi, de ce apare mituirea în<br />
cadrul unor facultăţi ale Universităţii<br />
d<strong>in</strong> Zagreb?<br />
121<br />
} Mituirea are loc fi<strong>in</strong>dcă salariile<br />
angajaţilor sunt prea mici.<br />
} Mituirea are loc d<strong>in</strong> cauza neglijenţei<br />
adm<strong>in</strong>istraţiei facultăţii.<br />
} Mituirea are loc d<strong>in</strong> cauza<br />
neglijenţei autorităţilor de stat.<br />
} Mituirea are loc deoarece nimeni<br />
nu o raportează.<br />
} Mituirea are loc deoarece<br />
oamenii ştiu că vor scăpa<br />
nepedsiţi.<br />
} Mituirea are loc deoarece în<br />
unele părţi ale comunităţii<br />
academice sunt <strong>in</strong>existente<br />
pr<strong>in</strong>cipiile morale şi etice.<br />
} Mituirea are loc deoarece<br />
nu <strong>este</strong> o supraveghere şi<br />
cunoaştere a examenelor/<br />
transparenţei.<br />
} Mituirea are loc deoarece unii<br />
studenţi se simt forţaţi să obţ<strong>in</strong>ă<br />
succes cu orice preţ.<br />
} Mituirea are loc deoarece<br />
sarc<strong>in</strong>a obligaţiilor de studiu ale<br />
studenţilor <strong>este</strong> prea mare.<br />
Scala: 1 – Dezacord total; 2 – Nu<br />
sunt de acord; 3 – Acord şi dezacord<br />
în egală măsură; 4 – Sunt de acord;<br />
5 – Sunt total de acord.<br />
2.4.3.5. Sugestiile<br />
respondenţilor cu privire la<br />
reducerea mituirii şi corupţiei<br />
Atitud<strong>in</strong>ile respondenţilor faţă de<br />
reducerea corupţiei pot fi înţelese<br />
d<strong>in</strong> ac<strong>este</strong> întrebări. <strong>Ce</strong> măsuri<br />
lipsesc şi ar trebui de implementat.<br />
Mai jos sunt enumerate câteva<br />
măsuri posibile pentru prevenirea<br />
mituirii în învăţământul superior. Vă<br />
rugăm să încercuiţi trei măsuri pe<br />
care le consideraţi optime şi care ar<br />
trebui implementate imediat.
1. Stabilirea supravegherii d<strong>in</strong><br />
partea facultăţii şi universităţii.<br />
2. Introducerea unor servicii de<br />
supraveghere permanentă a<br />
facultăţilor, care să fie total<br />
<strong>in</strong>dependente de comunitatea<br />
academică.<br />
3. Aprobarea unor acte legislative<br />
şi normative mai clare.<br />
4. Executarea mai eficientă a<br />
actelor legislative şi normative în<br />
vigoare.<br />
5. Făptaşii ar trebui să fie pedepsiţi<br />
mai strict.<br />
6. Asigurarea faptului că toate<br />
examenele şi rezultatele lor sunt<br />
publice şi transparente.<br />
7. Înregistrarea video a tuturor<br />
examenelor.<br />
8. Mărirea salariilor personalului<br />
facultăţii.<br />
9. Reducerea sarc<strong>in</strong>ii de obligaţii<br />
de studii ale studenţilor.<br />
10. Aprobarea şi consolidarea<br />
organelor studenţeşti<br />
(ombudsman, adunarea generală<br />
sau ceva de acest gen).<br />
11. Asigurarea protecţiei şi<br />
anonimităţii persoanelor care<br />
raportează mituirea şi corupţia.<br />
2.4.3.6. Importanţa comparativă<br />
a mituirii ca problemă d<strong>in</strong> cadrul<br />
facultăţii<br />
Acesta nu <strong>este</strong> un set de întrebări<br />
foarte important. Scopul <strong>este</strong><br />
doar de a cunoaşte mai b<strong>in</strong>e cum<br />
studenţii percep mituirea drept o<br />
problemă. De exemplu, studenţii<br />
ar putea crede că corupţia <strong>este</strong><br />
extrem de răspândită la facultatea<br />
lor, dar dacă există 10 sau mai<br />
multe probleme care împovărează<br />
122<br />
mult mai mult studentul mediu (şi<br />
la nivel zilnic), atunci va scăzută<br />
motivaţia studenţilor şi organizaţiilor<br />
studenţeşti de a soluţiona problema<br />
mituirii. De aceea am dorit să<br />
vedem unde ar fi situată mituirea în<br />
comparaţie cu alte posibile probleme<br />
d<strong>in</strong> cadrul facultăţii.<br />
Unele probleme posibile ale facultăţii<br />
de şti<strong>in</strong>ţe umanitare sunt enumerate<br />
mai jos. Vă rugăm să estimaţi cât de<br />
importantă <strong>este</strong> fiecare d<strong>in</strong> ele.<br />
} Suma contractului de studii<br />
} Organizarea studiilor<br />
} Sarc<strong>in</strong>a de studiu a studenţilor<br />
} Calitatea materialului didactic<br />
} Orarul<br />
} Nepotismul<br />
} Calitatea personalului didactic<br />
} Oferta de cursuri<br />
} Dotarea bibliotecii<br />
} Mituirea<br />
} Altceva, spuneţi ce:<br />
_____________________________<br />
Scala: 1 – Nu e o problemă; 2 – E<br />
o problemă mică; 3 – E o problemă<br />
medie; 4 – E o problemă mare; 5 – E<br />
o problemă foarte mare; 8 – Nu ştiu.<br />
2.4.3.7. Întrebări despre <strong>in</strong>stituţii<br />
Instituţiile sunt cele care sunt<br />
puse în pericol de către corupţie<br />
şi ele poartă marea parte a<br />
responsabilităţii pentru combaterea<br />
ac<strong>este</strong>ia. Am considerat că <strong>este</strong><br />
important să analizăm încrederea<br />
studenţilor în acele <strong>in</strong>stituţii,<br />
deoarece doar încrederea în <strong>in</strong>stituţii<br />
poate duce la raportarea acţiunilor<br />
existenţa cărora le e cunoscută<br />
tuturor. Dacă studentul nu crede
că plângerea lui va fi acceptată,<br />
exam<strong>in</strong>ată m<strong>in</strong>uţios şi că ulterior<br />
vor fi luate măsuri, atunci el nu are<br />
niciun motiv raţional de a raporta<br />
un comportament lipsit de onoare.<br />
În mod similar, dacă nu a fost<br />
asigurată protecţie totală împotriva<br />
consec<strong>in</strong>ţelor unei încălcări, nimeni<br />
nu va raporta.<br />
Întâi de toate am fost <strong>in</strong>teresaţi<br />
de două aspecte – dacă există<br />
posibilitatea de a depune o<br />
plângere anonimă, care nu ar pune<br />
<strong>in</strong>formatorul într-o situaţie neplăcută<br />
şi în care <strong>in</strong>stituţie studenţii ar<br />
avea cea mai mare încredere<br />
ca să depună o plângere sau un<br />
raport, dacă există vreuna de<br />
acest fel. Acest fapt ne permite să<br />
comparăm <strong>in</strong>stituţiile în funcţie de<br />
încrederea pe care o au studenţii<br />
în ele şi scoate în evidenţă anumite<br />
probleme – de exemplu, ar putea să<br />
ne demonstreze că <strong>in</strong>stituţiile care<br />
au cea mai mare responsabilitate<br />
pentru combaterea corupţiei în<br />
cadrul universităţii au şi cel mai<br />
mic nivel de încredere d<strong>in</strong> partea<br />
studenţilor, ceea ce ar fi foarte<br />
problematic.<br />
Studenţii de la facultatea<br />
dumneavoastră pot să depună<br />
plângeri priv<strong>in</strong>d cazurile de corupţie<br />
(<strong>in</strong>clusiv mituirea şi forţarea<br />
procurării manualelor) la o persoană<br />
sau <strong>in</strong>stituţie competentă, fără a<br />
se expune riscurilor (de exemplu<br />
plângerile anonime)?<br />
Scala:<br />
1 – Da – vă rugăm să <strong>in</strong>dicaţi unde<br />
poate fi depusă plângerea:<br />
_____________________________<br />
123<br />
2 – Nu, nu pot.<br />
8 – Nu ştiu.<br />
În care d<strong>in</strong> persoanele sau <strong>in</strong>stituţiile<br />
de mai jos aţi avea cea mai mare<br />
încredere şi i-aţi prezenta o plângere<br />
cu privire la corupţie? Încercuiţi cifra<br />
d<strong>in</strong> faţa răspunsurilor propuse!<br />
} Reprezentantul studenţilor<br />
în consiliul facultăţii sau al<br />
catedrei<br />
} Ombudsmanul studenţilor la<br />
facultatea de şti<strong>in</strong>ţe umanitare<br />
} Adunarea studenţilor d<strong>in</strong> cadrul<br />
facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe umanitare<br />
} Plenul facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe<br />
umanitare<br />
} Un profesor în care am<br />
încredere<br />
} Şeful catedrei mele<br />
} Prodecan pentru studii<br />
} Decan<br />
} Serviciul studenţesc<br />
} Comisia de etică d<strong>in</strong> cadrul<br />
facultăţii de şti<strong>in</strong>ţe umanitare<br />
} Oficiul rectorului Universităţii d<strong>in</strong><br />
Zagreb<br />
} Poliţia<br />
} USKOK (Comisia de combatere<br />
a crimelor economice şi<br />
corupţiei)<br />
} Altc<strong>in</strong>eva – vă rugăm să scrieţi<br />
c<strong>in</strong>e: _________________<br />
} Nu aş depune nimănui vreo<br />
plângere.<br />
2.4.3.8. Altele<br />
Exemplele de întrebări care nu pot<br />
fi <strong>in</strong>cluse în niciuna d<strong>in</strong> categoriile<br />
de întrebări sus-menţionate au fost<br />
puse aici. Întrebarea de mai jos<br />
încearcă să măsoare perceperea<br />
posibilităţi de mituire.
C<strong>in</strong>e ar putea oferi o mită (bani<br />
sau servicii) unui profesor de la<br />
facultatea dumneavoastră?<br />
Scala:<br />
1 – Oric<strong>in</strong>e doreşte şi are suficienţi<br />
bani.<br />
2 – Doar studenţii „speciali” care au<br />
legături sau în care au încredere<br />
<strong>in</strong>termediarii sau profesorii.<br />
3 – Este imposibil de oferit mită la<br />
facultatea mea.<br />
8 – Nu ştiu.<br />
Următoarele două întrebări au<br />
fost <strong>in</strong>cluse datorită contextului<br />
specific croat, care au fost<br />
caracterizate în mare măsură de<br />
acţiunea „Indexare”, astfel încât<br />
am considerat necesar să facem<br />
refer<strong>in</strong>ţă la atitud<strong>in</strong>ile studenţilor<br />
faţă de această acţiune şi efectele<br />
ei. Întrebări similare pot fi ridicate<br />
în toate ţările care au un context<br />
asemănător.<br />
După părerea dumneavoastră, ce<br />
s.a schimbat odată cu acţiunea<br />
„Indexare”? Încercuiţi cifra d<strong>in</strong> faţa<br />
răspunsului pe care îl consideraţi<br />
corect.<br />
Scala:<br />
1 – A fost soluţionată problema<br />
corupţiei în învăţământul<br />
superior.<br />
2 – A fost soluţionată problema<br />
corupţiei, dar numai în cadrul<br />
unor anumite facultăţi, pe când<br />
la altele ea mai <strong>este</strong> prezentă.<br />
3 – Problema corupţiei nu a fost<br />
soluţionată nicăieri, dar prezenţa<br />
ei <strong>este</strong> un pic mai mică.<br />
124<br />
4 – Corupţia <strong>este</strong> prezentă şi astăzi<br />
în aceeaşi măsură, dar <strong>este</strong> mai<br />
b<strong>in</strong>e ascunsă.<br />
8 – Nimic nu s-a schimbat.<br />
Credeţi că studenţii sunt mai<br />
pregătiţi să raporteze corupţia după<br />
ce a fost implementată acţiunea<br />
„Indexare”, comparativ cu perioada<br />
anterioară?<br />
Scala: 1 – Da; 2 – Nu; 8 – Nu ştiu.<br />
2.4.4. Experienţe pozitive şi<br />
negative<br />
2.4.4.1. Experienţe pozitive<br />
Nu au fost experienţe pozitive.<br />
2.4.4.2. Experienţe negative<br />
Obţ<strong>in</strong>erea permisiunii de a desfăşura<br />
sondajul în bază de chestionar la<br />
facultăţi s-a dovedit a fi extrem de<br />
dificilă. Decanii nu doresc publicitate<br />
negativă, iar în atmosfera creată<br />
după aplicarea acţiunii „Indexare”<br />
există multă frică de orice întrebări<br />
referitoare la starea lucrurilor la<br />
facultăţi.<br />
2.4.5. Recomandări<br />
Pentru încercarea de a obţ<strong>in</strong>e<br />
permisiunea de a desfăşura sondajul<br />
la facultate, <strong>este</strong> necesar de adunat<br />
toate argumentele posibile şi de<br />
făcut ca <strong>in</strong>stituţia să coopereze<br />
cu utilizarea tuturor canalelor<br />
oficiale şi neoficiale. Dacă totuşi<br />
vă <strong>este</strong> refuzat, ar putea fi posibil<br />
de desfăşurat cercetare permiţând<br />
studenţilor acelei facultăţi să<br />
îndepl<strong>in</strong>ească chestionarul în afara
încăperilor facultăţii, lucru care ar<br />
putea fi greoi şi să dep<strong>in</strong>dă de timp.<br />
De asemenea <strong>este</strong> posibil de<br />
desfăşurat sondajul în căm<strong>in</strong>ele<br />
studenţeşti, ceea ce <strong>este</strong> relativ<br />
uşor de efectuat, dar trebuie de<br />
ţ<strong>in</strong>ut cont că <strong>este</strong> practic imposibil<br />
de obţ<strong>in</strong>ut un eşantion reprezentativ<br />
de studenţi pr<strong>in</strong> această metodă.<br />
Studenţii care locuiesc într-un căm<strong>in</strong><br />
anume reprez<strong>in</strong>tă doar populaţia de<br />
studenţi al respectivului căm<strong>in</strong> şi nici<br />
într-un mod nu reprez<strong>in</strong>tă întreaga<br />
populaţie de studenţi, astfel încât<br />
d<strong>in</strong> asemenea rezultate nu pot fi<br />
formulate concluzii care s-ar referi<br />
la toţi studenţii unei facultăţi sau toţi<br />
studenţii în general!<br />
Sondajul în bază de chestionar<br />
nu trebuie în niciun caz să fie<br />
desfăşurat în timpul orelor, în<br />
prezenţa unui profesor! Conform<br />
experienţei noastre d<strong>in</strong>tr-o cercetare<br />
anterioară, au fost reuşite sondajele<br />
desfăşurate în holuri, în curţile<br />
125<br />
blocului pr<strong>in</strong>cipal. Respondentului<br />
trebuie să-i fie oferit un carnet (o<br />
mapă) cu copertă tare, care îl va<br />
ajuta să îndepl<strong>in</strong>ească chestionarul.<br />
Este important de accentuat că<br />
sondajul nu <strong>este</strong> desfăşurat de<br />
facultate sau o <strong>in</strong>stituţie similară,<br />
ci de o organizaţie <strong>in</strong>dependentă.<br />
Trebuie făcuţi toţi paşii posibili<br />
pentru a asigura anonimitatea<br />
maximă a respondentului şi a-i<br />
<strong>in</strong>spira încredere.<br />
2.4.6. Exemple de rezultate<br />
[…]<br />
2.4.7. Bibliografie<br />
recomandată<br />
Aronson et al (2005), «Socijalna<br />
psihologija» („Psihologie socială”),<br />
Naklada Mate, Zagreb.<br />
Kufr<strong>in</strong>, Krešimir (2008), «Indeksi i<br />
skale» („Indici şi scale”), Nepublicat
V.4. Procesul<br />
de înmatriculare<br />
1. Introducere<br />
1.1. Def<strong>in</strong>irea problemei<br />
Înmatricularea <strong>este</strong> un proces<br />
fundamental care se referă la o<br />
serie de acţiuni de organizare<br />
şi gestionare a selectării a unui<br />
număr de persoane d<strong>in</strong>tr-o listă<br />
de concurenţi, în baza unor criterii<br />
b<strong>in</strong>e-def<strong>in</strong>ite, care ulterior vor fi<br />
înmatriculate la studii în <strong>in</strong>stituţia de<br />
învăţământ superior.<br />
1.2. Importanţa<br />
problemei pentru<br />
învăţământul superior<br />
Admiterea <strong>este</strong> un proces care<br />
trebuie să garanteze natura<br />
universală a dreptului de a<br />
deveni student la o <strong>in</strong>stituţie de<br />
învăţământ superior, în baza unui<br />
concurs deschis şi transparent.<br />
Acţiunile direcţionate spre evitarea<br />
acestor pr<strong>in</strong>cipii şi obţ<strong>in</strong>erea de<br />
avantaje nejustificate reprez<strong>in</strong>tă<br />
o amen<strong>in</strong>ţare serioasă pentru<br />
imag<strong>in</strong>ea învăţământului superior. În<br />
plus, existenţa corupţiei la această<br />
etapă <strong>in</strong>cipientă a învăţământului<br />
superior ne face să simţim existenţa<br />
acestui fenomen la toate celelalte<br />
etape, iar, în rezultat, întregul<br />
126<br />
proces educaţional <strong>este</strong> pus la dubii<br />
serioase.<br />
Astfel, în sensul cercetării<br />
m<strong>in</