sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....
sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....
sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
nil ragulatil (p<strong>and</strong>a Rominuld, am consta<br />
tat5 ci Burchi de vre ua duol ani locueace<br />
la térii, 9i ctt jurnalele,d-séle se du-<br />
céii (IG5 ctitre Impirtitort , p8IA la lanuaria<br />
1866, la case d-lui Burchi ce o are 'in acest<br />
care le tri-<br />
orasi unde le priimia femeie,<br />
ocasie la trä ; iar de la lanuarifi<br />
mites cu<br />
cAsätoria d-lui<br />
Burchi, in urma<br />
<strong>In</strong>c6,1e.<br />
er lim d..aéle, jurnalele se<br />
.l e<br />
ulatti de eAtre cumnatii d-séle ,<br />
edia la tértt, s vede cA nu prea<br />
deunedI a Nen'tú Burchi<br />
jurnalell pe cari deja cu<br />
;erèndii<br />
niai inainte, le luase Focumnatei<br />
d-lui lurdki , fP ca<br />
jinLyä. Atunci a cuLú d-lui ceca<br />
jurnalele si nu s.3 mai dea<br />
, cl se remàiA t biurod pAntt<br />
ni unii omú alil (Bete se le eel-A.<br />
cerutd, asa s'a unatü ;<br />
oalui nu i a'a fAcul niel uä ne-<br />
; i reclama ce a teutil (I. Burami<br />
diarii Romänul era mal nu-<br />
) adresa catre dorji cumnatiI<br />
dovadii. cä ati fostillulpanitil de<br />
cä n'aii reclamatit aici uttdal6.<br />
lata i.<br />
acésta cu supunere la cunosle<br />
directore generalii,ve petit alin<br />
partea acestel Stai nu s'a<br />
e va da motive de vrto Mugufi<br />
basatit pe argumente tal solide<br />
avea reelama d-lui<br />
Sefuld Statici D o b h s.<br />
ARIETA.TE,<br />
&LE CAZETORX.<br />
lele cerescl pain aparitunea<br />
eptata aruncata uulta<br />
esa in pop6re, cart le 7, onmime<br />
si prevestirl de narI<br />
, i mai cu séma de we-<br />
Ibill si nenorocite. As AO<br />
lutii din vechiulii toed preu<br />
poporele civilisate, cart<br />
Dontoniplà eu acele emotival<br />
nticitatil. Asta-41 progre-<br />
[era a facutfi se se reca-<br />
;1'116 acelora ideie si temeri,<br />
a vedutii ca era posibile<br />
4i <strong>d'a</strong> prevede de mat nainte<br />
utarul séú cutArut fenomenü .<br />
ade din nenorocire gustula<br />
cartilorfi sciinpfice in earl<br />
um6sele spectacle ale naste,<br />
potfi (lice mat niel de<br />
alimentulú intelectuale alb<br />
Mora, consista mat cu<br />
fabule, legende, ro-<br />
de mirare se vedemii do-<br />
min<strong>and</strong>a ideiele cele mat gresite asupra<br />
natural stelelorfi si fenemenelorfi<br />
lorfi. Asia nol nu ne miramfi 'gel de<br />
cumfi, c<strong>and</strong>fi audimti 6ment chiarfi de<br />
unlit spiritfi ce.va cultivatü, atribuindfi<br />
until stele ca4ets:5re espirarea unui mu-<br />
Mora, ft3 i consider<strong>and</strong>a stelele ca nine<br />
semne pentru destinele fiintelorii perit6rie<br />
dupe acestfi mica paminta.<br />
IJA plóia de stele ciipt6re se vedu<br />
la nol, la inceputulii trecutel lune a<br />
Jul Noembre, si spiritele inculte, in sciintele<br />
positive, tuna apucate de teróre,<br />
si privira acesta ca una semnii de mart<br />
resbele.<br />
Leta ce ne spuni" mat multi martori<br />
()Mari al acestei plot de stele ca0estóro<br />
diferite localitati: Targovistea,<br />
Campulunga, Campine, Telega.<br />
<strong>In</strong> *tea de 31 Octobre spre 1 Noembre,<br />
pa la 3 ore, miliarde de stele eadeb:5de<br />
amestecate cu globuri de focfi<br />
infiacarail regiimea septentrionale a ceruluL<br />
Direcpune a miscarii lorii era de<br />
le re HO spre apusii. Fenomenula a<br />
avutri u asia intensitate, <strong>In</strong> catfi mestesugaril<br />
care se sculaserA, dupfi obiceifi,<br />
de nópte pentru a se apuca de<br />
lucru, se speriara i fugira in t6te<br />
partite,<br />
,,PArea, dice unfi marture ocular('<br />
din Ploesci, cä cede focal din cerü a-<br />
Supr Areeitdul, credeemfi ea ne pedepsesce<br />
D-deri cu petre de focii, pentru<br />
nelegiuirile ce s'aa urmatii acolo<br />
cu ocasiunea alegerilorii."<br />
Fonfinenulii a durata plait spre<br />
Se 4ite ua asia considerabile p160<br />
de stele tadet6re, nu s'a vedutfi Arica<br />
PAM as16-li la not.<br />
Asemene straordinarfi flute(' meteoric('<br />
s'a observatfi !risk <strong>In</strong> alte sere si<br />
in diferite timpurl. Asia, ca se nu citamfi<br />
de Ma pe cele cart aû avula<br />
locti, china, la acéste epoch a anului,<br />
adice <strong>In</strong> nóptea de 31 Octobre spre 1<br />
Noembre, si care sent(' cele rnai <strong>In</strong>semnate;<br />
la 1799, Humbold si Bonpl<strong>and</strong><br />
veOurä din Cumana, spre resarita<br />
la ea inattime mare, ea una stralucitorti<br />
foci" de ertificia, nisce globuri de<br />
foca, aprópe de doue ori ate Imo,<br />
apol stele cadetóre <strong>In</strong> newer(' infinitil,<br />
care strAbatea4 neincetatfi unü cerfi seninfi,<br />
pe care lase', brasde lumin6se.<br />
Olmsted si Palmer at' descrisfi asemene<br />
niä plóiä de stele cadet6re ce nfl<br />
observatfi <strong>In</strong> America la 1833. Stelele<br />
cadeafi ca fulgil de nins6re, si <strong>In</strong> noue<br />
ore afi pututa numera poste doue sute<br />
de init. Ele straluciaii do culori variate,<br />
globuri de fecú de diferite manimi<br />
erafi amestecate printre ele, de<br />
ore ce pe fundulii firmamentului se (Aria<br />
asióre urme fosforescinp. La 1.818<br />
se produse fenomenula in Europa, si<br />
se aserva apot regulatii mat <strong>In</strong> top<br />
nit pia la 1849. Celfi mal considerabileeste<br />
eel(' din 1832, in care tonemenul<br />
veduti: in t6ta Europa si a fostil<br />
observrtil mai cu osebire la Dusseldorf<br />
de D. Custodis.<br />
Astrolomil se pusera a observe mat<br />
cu luare aminte aparitiunea acestora<br />
stele caOtóre, numal de vre ua jumetate<br />
de stele inc6ce. Cu chin oservapenile<br />
afi devenita mai rigur6se si mat<br />
continue, recunoscutfi cat(' atenpune<br />
meritii aceae fenomene asia de multfi<br />
timpa neglee. <strong>In</strong> urma cereetarilorfi<br />
perseverinti s'a constatatii ea stelele<br />
cadetóre, adia seek) trasure lumin6se<br />
fugitive, pe earl tót lumea le a observat6<br />
in fein6sele nopti senine, nu<br />
suntfi adev(rate stele, ci nisce corpurl<br />
analóge cu eametele, cart <strong>In</strong> miscarea<br />
lorü impregitrulfi s6relut, trec<strong>and</strong>fi adese<br />
din spalurite ceresci prin aerula<br />
ce se <strong>In</strong>tlacara din<br />
cam frecaril ce suferfi ea aeruld in<br />
iutda tort', producfi acea träsura<br />
lumn6sA.<br />
Ghburile de focü earl se mai numesci<br />
i BoJi4, suntii tot(' do aceast<br />
naturi eu stoke cadetóre, insa multfi<br />
mal Cireil<strong>and</strong>fi in spapii ca si<br />
acestet Impregilrula sörelui, vinti ash'<br />
apr6pe le pamlata, <strong>In</strong> cAta trecfi prin<br />
aerulfi tmosferich, devinfi acolo striilucitóre<br />
nin frecare si se depart*<br />
apol in ApOiciunea misefirel tort', cu<br />
tóth atratiunea pamintului. Cu trite a-<br />
ROMANI:Ur 1 IANUARIE.<br />
aparatiune ne isbi privirile. Una girl- Bowline acum6 se ne convingemn de comptorin ca conditiuni prea modesii<br />
On de admiratiune ne sciipa la a- t6tA veritatea iel, dupa cantitatea de se va da la mat mite operatiuni ea<br />
mendoni; era una glob(' de foca d'ua plouia ce va cadè Ire anula acesta. Se s'al. fcutú aici pànä asta-di cu<br />
marime <strong>In</strong>douita celü pucinü de cat(' a atribue stelelorü adet6rie si unfi altfi maniera fórte neregulata, si cu un<br />
lunei pline la resaritula sèii; ela liven efectfi. Asia s'aa citat <strong>In</strong>tunecimi de S6re prep prea ridicatfi, este <strong>In</strong>aprumutul<br />
culórea rosil deschisa si arunca rade ce s'ar fi produsa prie interponerea a- asuprn consignatiei, orgauisatiunea el.<br />
luminóse. Ela tiria dupb densula ua celorfi stele. Disculfi S6relul, dice Warrant intr'ua vorba care <strong>In</strong>cepe, pr<br />
lunga col6na de lumina', de cul6re au- Arago, se <strong>In</strong>tunucA une-ori d'uädata, cuma si acea de Clique cari verb<br />
ria. Ea nu semena cu c6da unel co- si lumina se slabesce attitfi de multfi puse in practica.<br />
mete, ci cu eh col6na soUdul <strong>d'a</strong>A mare <strong>In</strong> cata se verin stelele diva méda mare." Atfi douile suntfi Romani, toll fit d<br />
largime si de totfi compacta care des- D. Erman este unula din acei astronomt comercianti, cari afi avutfi idela aceil<br />
partite albastrula <strong>In</strong>chisfi al() cerului. cari pretinclii ea asemeni intuneolini tui Comptorie, si ne place a vedea jut<br />
La <strong>In</strong>ceputii, ea presinta aspectulfi ueel provina din cause stelelorii caclet6re, continu<strong>and</strong>fi profesiunea<br />
linie drepte, Irma <strong>In</strong>alt<strong>and</strong>u-se spre cari venincla <strong>In</strong> dreptulii Sarelut inter- Englitera si Franta datoréda succesela<br />
cerfi, ea urmA curba unui area, cu cepta lumina lui. Asemeni <strong>In</strong>tunecimi lorfi comerciale i industriale aceste.<br />
sch<strong>In</strong>teiarl d'ufi mare intensitate. Diree- s'afi intêmplatii la 1206, 1208, 1547 si usagiii. Fit profitfi de exprlenta tatithe<br />
tiunea sea era de la nord-est spre 1706. D. Faye, esamin<strong>and</strong>fi documen- si prin activitatea si zelulfi lora,<br />
sud-vest, si <strong>In</strong>tinderea sea asia de e- tole originali asupra acestorii fenomene juuga indatA a adfioga la clientele dea..<br />
norma, in cell" pe ciíndü capulii iel dis- ne spune:<br />
facuth, relatiunt noul mat tot(' deu9<br />
['area subfi orizonte la Sud-vest , La 1706, Mai(' 12, pe la 10 ore fructu6se pentru ca afi de basa ere<br />
c6da era *Ana visibile la nord-est <strong>In</strong> ninaineta, S6rele se <strong>In</strong>tuneca pinte la ditulu, confienta care se etas* la -<br />
t6tä splendórea sea," asia punetti <strong>In</strong> catii si6recil <strong>In</strong>cepura a veche casa E una nume onorabii<br />
,,,CAnda globula de foe(' se afia ime- rontai prin caste si furA nevoip 6menil care se perpetua, nu e nici de cua0<br />
dint6 <strong>d'a</strong>supra n6stra, pare ca, se o- a aprinde luminarile. Acésta mentiune UflÜ creditfi nuofi a se aseda. ;0<br />
presce unfi momenta eu vibratiunt asia este imprumutata de la unii medic(' ger- <strong>In</strong> fine, acesti juni nul studiatii <strong>In</strong> sce.<br />
de raped! <strong>In</strong> catfi ni era terna se nu maw) numita Shourrer (Historia mor- la de comercia din Bucureset. latit uea<br />
coda asupra nóstra. <strong>In</strong>sá dupa until burilorul genului umanfi), care a luatu-o prima fructfi eta sc6lelorri profesko<br />
momenta vAdut câ acósta vibratiune nu dinteua cronica a Suabei. Póte ea nale, una resultatii positiva. Nu e tera<br />
alta ceva de cat(' uil evolutiune, i multi s'ar mire: cuma unfi asemene stra- loca in spiritulti nostru de a face aia<br />
ca elf' se <strong>In</strong>vIrtia rapede Impregiurulii ordinara fenomena se se intemple in lauda scólelorii profesionale. Diceue<br />
osiel séle, trecendfi de la culórea fo- seclula XVIII-Ie §i se nu fiA cunoscutfi numai ca in töte partite se Imultesce<br />
culut rosia villa la ua cul6re rosia <strong>In</strong>- si notata decritfi <strong>In</strong> Suaba? Respunsulti este credemil nol, celfi mat buna archisli,<br />
fara se Ore) nimicii din aspen- este pre lesne: neaperatil ca acestil <strong>In</strong>- gumentfi <strong>In</strong> fav6rea utilitAtil teen.<br />
tulfi sea. Nol continuaramu a-la verle, tunecime a testa cu totula locale, nu Terminama aceste cate-va 1juli dai<br />
totfi asia do stralucitora, dupa arburil s'a intimplatù dead(' <strong>In</strong> Suaba. rindfi Comptoriulul de incasare<br />
de cea alta parte a satulul. Canal a- <strong>In</strong>tunecimea de la 1547 a duratfi torte fericitü. Vomil fi fericip de i<br />
cestb globi trace <strong>d'a</strong>supra n6stra, 'ml trel dile, de la 23 pina la 25 Aprile vedea reusinda ub institutiune nascut<br />
pare cove mat mica de cata entail apA- inclusivfi, adica in ajunulfi, in diva si orasulii nostru, dirigiata de comp<br />
ruse la orisonte, neaparata din causa a cl6ua-41 de !Malin de la Miihlberg, patriotil nostril si'l asigurAinri, ca, I<br />
precumfi Sórele si Luna intro Imperatulfi Carolfi-Cintu si elec- ori ce circonstante yore avea concur<br />
petit la meridianula !era mat mice de Wrote Sexel. Gemma Frisias raperta, sula nostril.<br />
atil la resaritula fora. o<br />
(lice Kepler, ea la 1547 Sórele pare<br />
IIPentru ca de mitt timpù aveam stinsfi <strong>In</strong> timpa de trei dile, si nu da A EMU DE SUB TIPARU<br />
obiceiulfi <strong>d'a</strong> observe stelele, am ve- decata ua lumina slaba si rosiatica, <strong>In</strong><br />
ELEMENTE<br />
de<br />
dutfi mat multe stralucitöre meteore, asia gradül in dial se verlea stelele 4ina<br />
insa nice' unula nu e de comparata ca médift mare. Scaliger si Buntingus spuna ARITHMETICA RATIONATA. ;<br />
acesta, atAt6 prin marimea cätul si prin tote Singurulfi marture ocularfi VOL. IN 8 DE 230 PAGINE.<br />
splend6rea si durata sea."<br />
este Gemma Frisius tatala (fiialb-sefi, Cu autorisati<br />
Catalegulti globurilor6 cadetóre sóú citatfi de Kepler, n'avea decatii 11 ant). rióre de instru<br />
Pentru usulii<br />
Bolidilora, alU Observatorelui meteoric(' Irma, la marturisirea unical si de Liceelora, sc61<br />
de la Luxemburg, coprinde de la 1 Nov. signal f6rte de mirare, a lui Gemma De I6n ..eveee.,e ie<br />
1859 pinfl la finele lui Decernbre 1864, Frisius, pot(' se opunii pe unuI anti versitatea din Bucuresci;<br />
72 globuri ca4et6re, din care 8 de 1- a marture oculara ca totulü interesata a Deposita, tu Bucurescl, la LibrAriel<br />
marime, 23 de a 2-a qi 41 de a 3-a. nu se incela asupra naturel fenome- DD. Danielopolu, pasagiula Bomana,<br />
S'a Weal oservatiunea tnsemnatil, lul, acea a lui &wee', eaten Mogosbie No.7. Pentri<br />
Carolfi-Cinta, care se<br />
ea la unele epoce ale anului, mat<br />
districte, d. liked se vol.(' adresa 1<br />
cu plangea inainte de hatalia, dice isto- d. Socecfi.<br />
séma la inceputula lei Augusta s'a tut Heel(' resbelului germaniefi, semper se Preciulfi unui exemplarfi, 5 gimp.<br />
Noembre, stelele clidetóre se arita in- nebulae infestari, quoties sibi cum hoste pug.<br />
COPRINDERE.<br />
Went' tumor(' prodigiosa, si eh ele n<strong>and</strong>um sit" ea de ciite-ori elü aye se Capitulii I. Teoria nurneratiunet;<br />
pléea atunel dinteuna puncta determi- se lupte cu inimicula, era incomodatfi Capitula II. Cele <strong>d'a</strong>ntêiü operatiul<br />
Bata alfi cerulut si so miscA <strong>In</strong>teua di- de negura.<br />
asupra numerilora.<br />
recpune determinata. Pentru nest(' cu-<br />
Capitulii III. Cate-va din proprietti<br />
Mediculti Schnurrer chiarül judeca ple numerilora.<br />
dupa acésta ea era vorba curet(' de a- Capitulu IV. Despre Fractiunl. Ge<br />
cele vaste negare sec() pe cart me- neralisarea teoriei fractiunilorii.<br />
teorologistil germani le numesca Ho- Capitulu V. Despre numerile decimal<br />
chenrauch."<br />
Capitulu VI. Despre puterl si ra<br />
D. Faye nu credo ea s'ar pate a- Capitulu VB. Despre raporturi qi pro<br />
tribui seriosa acele intuneciml la in- portiunl.<br />
terpunerea stelelorfi ca4et6re.<br />
Capitulu VIII. Despre pregresiuni.<br />
Capitulu IX, Despre Logaritml.<br />
Terminamfi articlula nostril prin a- Capitulu X. Aplicatiuni : Begun' d<br />
costa frumos6 pasegifi ale tut Humbold: tret, de interese, de esconta, de anui<br />
Eta cum(' sciinta, pune <strong>In</strong> jocü <strong>In</strong> täti, de amortismente (ca ap1icatiu1<br />
sufietulfi nostril, secretele resorturi ale la imprumuturi publice), reguli de he<br />
imaginatiunil si fortele vial ale spiri- partiri proportionall; etc.<br />
tulut, pe c<strong>and</strong>a vulgula nu No te divers e. vede,<br />
1. Diferite si !<br />
<strong>In</strong><br />
teme de numerapuni;<br />
aceste fenomene, dealt()<br />
11. Despre op(<br />
schinteie cari rapunile abreviate ; Ill. asupra Logt<br />
se aprinda si se stingfi, si in aceste ritmilorii ; 1V. Despre sisteina metric<br />
petre, cenusie cadute ca scomota din V. Despre numerile complexe.<br />
amnulul norilora, decata productula gro- Pentru ca acésta carte se se p6<br />
siera ale unei convulsiunt a naturel." vinde cu acelasi prod(' in tóta tér<br />
M. M. Draghicianu.<br />
antorele face una rabat de 20 ni d-lt<br />
Librari de prin districte, transportu<br />
flinch" pe conta d-lor, trimitendfi ern<br />
Pita de Wan cu cererea.<br />
cestea Rua unele dintre &insole cari v<strong>In</strong>tii se admite ca se afla in spatiii,<br />
cede atractmii globulel terestrul si cad(' &Sue marl zone, <strong>In</strong> forma de cercurt<br />
asupra tut ub forma de nisce mase imensl, implate cu miriade de acette<br />
straordinarie petr6ne si feruginóse cart mice corpurt si ca pamêntula in misse<br />
numescii !eroliti séfi petre meteorice. carea sea anuale impregiurulfi S6relui<br />
Aceste mase3e tnealdescfi asia de tare vine de le atinge pc) pe una la<br />
prin contactull cu aerulii, in Ma crape' inceputula luI Augusta si pe cea-1 alta<br />
<strong>In</strong>teua mulpin de bucap, sosescii an- la <strong>In</strong>ceputulii tut Noembre; cea-ce eaudetóre<br />
asupra olului, si producfi tffi seza acele fusing meteorice ce obserod6re<br />
tare de Were. Globurile de foal vamfi la aceste epoce ale anulut.<br />
séui Bolidi respndesca mai adesea nul Afara de acésta, astronomulii Olbers<br />
lumina pre mare asupra solute!, si une erode a write aparitiunt de stele caori<br />
crapa <strong>In</strong> maimulte bucap <strong>In</strong> mo- detóre nu revinfi de catii dupa ua pemental-1<br />
clindfi diparii, produ<strong>and</strong>a si riocIA de 34 ani.<br />
detonatiune. Ele st" dupe dansele ua A§ta se epee ca: Spleudidula feno -<br />
códa lumin6sa, ere remane une-orl mena care se produse in luna tut Nov.<br />
mat multe minute tipe ce ele afi dis din anil 1799 si 1833, n'a mat reapiiparuta.<br />
Una globa te foal fórte stra- retie <strong>d'a</strong>tunci. Dupä ideia lui Olbers<br />
ordinar6, este acela care s'a oservata deli', or trebui ca, <strong>In</strong> tune tut Noem.<br />
la Hurworth <strong>In</strong> Octere 1854, a cant a acestul anti 1867, se avow(' ocadescriere<br />
o credema vre interesante. siunea <strong>d'a</strong> vedè uti plóia de stele ea-<br />
Herschel citéza desclerea urmat6ria, getore, multii mat considerabile decitn<br />
estrasb din Scheffild Imes, si publi- acea care s'a ob3ervat6 in anula trecuta.<br />
cata d'ua persóna ce beuia la Hun- Una oservatore pre sperimentata <strong>In</strong><br />
worth, care dimpreuna cu frate sea, a WAN acesta, d. Coulvier-Gravier, preavutfi<br />
ocasiunea <strong>d'a</strong> vele acelfi me- tinde ca duph aparinta i direcpunea<br />
Wort" : stelelora cadetóre s'ar putò enunta cu<br />
Frate-meii i ea, ne intórceamfi a trot sea patru dile ¡twilit() variatiunile<br />
casa pea la noue ore sért, ne aflamfi timpulul. Eta dice apol ca, cu atui<br />
la capulfi satultri, <strong>In</strong> munentulfi <strong>d'a</strong> stelele cadetcire stint(' mat numeröse,<br />
trece ua livade care este Vila lArgi- eu atatfi plouile sent(' mat abundanti.<br />
me considerabile. Cerula 3 r a curet(' acésta observatiune a sea este <strong>In</strong> parte<br />
<strong>In</strong>sa oscura. Not oservaina una deja confirmata la noi: tóta lumen 1st<br />
din consteIatiunile cele mai straluci- educe aminte de plouia si nins6rea a-<br />
Ore, canal chiarfi in partea 3pre care bundante ce amii avuta dupe plóia de<br />
era' fipsati ochil nostril, uil manifica stele cadet6rie din Noernbre trecutfi.<br />
COMPTORIU DE INCASARE.<br />
Primiramil ua circulara care ne anuncrearea<br />
la Bucuresei a unui Comptoile<br />
de <strong>In</strong>casare, septa firma sociala<br />
Z. Petrescu et Comp. negresitii ea aceste<br />
fapta nu cuprinde tnteinsula nimica<br />
estraordinarfi, amfi fi läsata<br />
se tréca neluatfi <strong>In</strong> bhgare de sema,<br />
dad% acesta creare n'ar fi de loci.' interesanta<br />
supta diverse punte de vedere.<br />
Mal Ant& supta raportulfi de credit('<br />
: ua institutiune destinata a facilita<br />
afacerile, este totil de una uä bine<br />
facere pentru Ora, si vederoù ea acestfi<br />
111<br />
Teatru Remind (teatru cola mare.<br />
Duminica 1 Ianuarie 8667.<br />
CORABIA SALAMANDRA, coined<br />
vodeviln in 4 acte. Holurile principa<br />
se va juca de d-nil Millo, Vladicesc<br />
Alecs<strong>and</strong>rescu, si d-na Efrosina Pc<br />
peeco.<br />
Luni la 2 Ianuarid 1867.<br />
ADAMU §i EVA, §i Potopula lui No4<br />
legencla biblica in 5 part!. <strong>In</strong> beneficiul<br />
cl Au! Daniilü Dragulici.