Vocabularul culinar in greaca si latina - fisier pdf - Clasice.ro

THEODOR GEORGESCU
VOCABULARUL CULINAR ÎN GREACA
I. PRODUSE DE PATISERIE
--

2
Vxori

Sumar
Introducere ..................................................................................................5-10
nume de produse de patiserie
1. Generale.............................................................................11-12
2. Speciale .........................................................................12-13
................................................13-14
B. Tratate de agronomie
..............................................15
..........................................15-16
.........................................16-18
.......................................... 18
D. Texte literare
E. Gramatici
..........................................................18
1 Poezie ....................................................................18-19
2 Istorie ........................................................................19-21
3 Tragedie .......................................................................21
4 Comedie .............................................................................. 22
a. Comedia veche .................................................22-24
b .......................................24-25
5. Filosofie ................................................................25-26
...............................................26-27
7. Texte sacre .......................................27-28
b. .....................................................28
1. Poezie ...................................................................28-29
...................................................................... 29-30
3. Texte sacre, a ..............................................30
.....................................................30-32
....................................................32-33
F. Lexicografi
3

...........................................33-34
...................................................34
ogice
.......................34-35
.......................35
II. Nume de produse de patiserie
A. Turte sacrificiale ..............................................................................36
a. pevmmata ................................................................................36-107
b. povpana ..............................................................................108-124
c. pelanoiv ..........................................................................125-135
B. ma'zai ..................................................136-185
plakou'nte" ................................................................186-280
III. Nume de dulciuri
A. Turte sacrificiale liba ............................................................281-300
placentae .................................................................301-342
IV. Micro-câmpul lexical al produselor de patiserie în cadrul câmpului mai larg al
termenilor <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i
produse de patiserie în g
.343-344
-câmpului lexical al numelor de produse de patiserie în raport cu societatea
...... 345-350
a. Etimologia numelor de produse de patiserie ..................................351
1. Nume de produse de patiserie
351
............................................... 352
3. Împrumuturi ..................................................................353
4. Cuv<strong>in</strong>te remigrante ..................................................353-354
5. Nume de produse de patiserie
......354
b. Nume de produse de patiserie .......... 354
..............................................354-359
2. Nume compuse ........................................................359-361
a. Nume de produse de patiserie compuse d<strong>in</strong>tr- o
b. Nume de produse de patiserie
vorbire flexibile
4

3. Variante morfologice
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.....................................................................................361-363
4. Hapax legomena ....................................................363-364
c. Nume de produse de patiserie .........364
1. Sens pr<strong>in</strong>cipal ................................................................364-366
2. Sens secundar ..........................................................366-368
d. Nume de produse de patiserie
..368-370
a. Etimologia numelor de produse de patiserie ................................371
1. Nume de produse de patiserie ........371
2. Forme dialectale / locale .................................................372
3. Împrumuturi ..........................................................372-373
4. Nume de produse de patiserie cu etimologie <strong>in</strong>cer
..373
b. Nume de produse de patiserie .........374
................................................374-375
2. Nume compuse ....................................................375
3. Variante morfologice
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> ........................376
4. Hapax legomena ...........................................................376
c. Nume de produse de patiserie ...........376
1. Sens pr<strong>in</strong>cipal ......................................................377
2. Sens secundar ...........................................................378
d. Nume de produse de patiserie în expre<strong>si</strong>i idiomatice ...................378
produse de patiserie
limbile romanice
381
produse de patiserie ...379-
produse de patiserie bile romanice
........381-383
VI. Bibliografie ..............................................................................................384-390
VII. Appendix: sumar detaliat nume de produse de patiserie ....................441-446
5

Introducere
ze micro-câmpul lexical al numelor de
produse de patiserie în <strong>greaca</strong>
, într- , vocabularul grecesc a exercitat-o asupra celui lat<strong>in</strong>,
a -
un vocabular <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> comun, cu partspecifice
Kuchen d<strong>in</strong> Paulys Real Encyclopädie der
clas<strong>si</strong>schen Altertumswissenschaft 1 , pe de o parte,
, 2 ; în plus, mai multe
nume de dulciuri sunt citate cu forme eronate 3 , iar lista autorilor antici este
alt neajuns al acestei întrepr<strong>in</strong>-se astfel
dulciuri care de fapt aveau un alt sens 4
înumai a denumirilor,
lui J. André în
L' Alimentation et la cuis<strong>in</strong>e à Rome 5 .
dulciurile
M. J. García Soler, în El arte de comer en la antigua Grecia 6 , unde sunt
identificate cele mai cunoscute denumiri ale produselor de patiserie . O
Food <strong>in</strong> the Ancient
World from A to Z 7 . Toate aceste studii au în comun tratarea numelor de dulciuri ca pe un
apendix la vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> general.
dice exclu<strong>si</strong>v numelor de
dulciuri - h
domeniu. Cea d<strong>in</strong>tâi provocare a constat în identificarea tutur
ex
VIII-ntariile lui Eusthatios (sec. XII-XIII p.),
e la Ennius (sec. al III-Paulus
Diaconus (sec. al. VIII-
stat la baza analizei.
Cercetarea s- , nale
consacrate pentru fiecare autor
electronice cu texte antice 8 . Astfel, au fost analizate mai întâi textele tehnice: tratatele
1
RE XI, 2, 1922, col. 2088-2099.
2
E. g. phniva
3
E. gpoluvph toluvph
4
E. g. subcula de sacrificiu (libum) este, de fapt,
5
Paris, Les Belles Lettres, 1961, cu o
6
Madrid, Biblioteca Nueva, 2001.
7
London-New York, Routledge, 2003.
8
TLG în varianta E, un proiect realizat de Univer<strong>si</strong>ty of California -
e PHI 5
c
PHI TLL
(Thesaurus L<strong>in</strong>guae Lat<strong>in</strong>ae, CLCLT = The CETEDOC Library of Christian Lat<strong>in</strong> Texts on
CD-ROM. Centre de traitement électronique des documents, Louva<strong>in</strong>, 1994.
6

literare cu toate speciile aferente: poezie, istorie, tragedie, comedie, filosofie, oratorie,
-ugat texte sacre ale autorilor
gramatici
dulciurioportun
ificarea a 186 de
4 Multe d<strong>in</strong> aceste denumiri aveau,
,
-a lungul timpului
, ,
moderne 1 , con<strong>si</strong>derate în general exhaustive
dulciuri
lipsa
studiilor dedicate acestei componente a vocabularului: e.g. / DELG
/ DELL etcentru
disperate, unde nimic d<strong>in</strong> radicalul numelui produsului de patiserie nu permitea o echivalare
-a putut const
n câteva
categorii mai generale, <strong>in</strong> antichitate. Criteriul pr<strong>in</strong>cipal care a stat la baza acestei
: existau câteva
nume generice cu care erau denumite toate produsele particulare. Aceste nume def<strong>in</strong>itorii
corespundeau în general rolului pe care produsul îl juca în societate. Astfel, p
fost identificate trei mari grupe:
1. Turte pevmmata b. povpana c. pelanoiv)
2. ma'zai)
3. plakou'nte")
:
1. Turte sacrificiale (liba)
placentae).
Una d<strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipalele în faptul multe
d<strong>in</strong>tre aceste nume nu sunt caracterizate de autorii antici
- În l<strong>in</strong>ii mari, fiecare
d<strong>in</strong> cele trei grupe corespunde rolului pe care produsele de
patiserie îl jucau în societate. Astfel, turtele (gr. pevmmata / povpana / pelanoiv, lat. liba)
ma'zai 2 ) aveau un rol dublu: puteau fi atât ofran
, în schimb, (gr. plakou'nte", lat. placentae)
1 A Greek-English Lexicon,
(LSJ), Oxford, 1996 9 antra<strong>in</strong>e, Dictionnaire étymologique de la langue grecque, Histoire des mots,
(DELG), G. W. Glare, Oxford Lat<strong>in</strong> Dictionary,
Meillet, Dictionnaire étymologique de la langue lat<strong>in</strong>e, Histoire des mots, (DELL), Paris, 1994.
2 puls
7

erau preponderent
stricte. De- ori,
caz în parte.
, s-a trecut la analiza
produs în parte. Plecându-
cuv<strong>in</strong>te d<strong>in</strong> care face parte fiecare nume, s-au identifi
-se, , sensurile metaforice pe care le
-a avut în vedere în special aspectul l<strong>in</strong>gvistic, nu au
fost ocolite nici <strong>in</strong>form
-ntru
-au avansat noi etimologii. Într-o
s- dulciuri d<strong>in</strong> <strong>greaca</strong>
nalizeze micro-câmpul lexical al dulciurilor în cadrul
câmpului mai larg al termenilor <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i. Astfel, s-
porn<strong>in</strong>d de la -se separat formele
a, câmpul
- -
cele derivate pe de o parte,
-se numele de dulciuri care au sensul
pr<strong>in</strong>cipal <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> de cele care-l primesc în mod secundar, adesea pr<strong>in</strong>tr-
Într-
mare de texte folo<strong>si</strong>te s-a
sul tezei.
, , face parte d<strong>in</strong>tr-o
-un curent
deja existent în studierea lexicului antic, care a produs în ultimul secol numeroase studii
Arcy W. Thompson, A Glossary of Greek Birds, LoA Glossary
of Greek Fishes, ibid., 1947; R. Strömberg, Griechische Pflanzennamen, Goetemborg, 1943;
L. Gil Fernandez, Nombres de <strong>in</strong>sectos en griego antiguo, Madrid, 1959; V. van Brock,
Recherches sur le vocabulaire médical du grec ancien, Paris, 1961; J. Casabona, Recherches
sur le vocabulaire des sacrifices en grec, des orig<strong>in</strong>es à la f<strong>in</strong> de l' époque clas<strong>si</strong>que, Aix-en-
-Denis, Le vocabulaire des animaux
mar<strong>in</strong>s en lat<strong>in</strong> clas<strong>si</strong>que, Paris, 1947; J. André, Étude sur les termes de couleur dans la
8

langue lat<strong>in</strong>e, Paris, 1949, Lexique des termes de botanique en lat<strong>in</strong>Les noms
d' oiseaux en lat<strong>in</strong>, ibid., 1967.
Studierea limbi într--ar fi
-
complex segment al întregului lexic <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. D<strong>in</strong> statisticile pe care le-am efectuat numele de
i de sosuri, care vor face obiectul unor studii aparte.
umple în primul rând un gol în
studiile dedicate vocabularului greco-
celei pe care o propune
numelor de dulciuri decât într-
-
fi<strong>in</strong>d
realia
rile
-
-o
vocabularului modern d<strong>in</strong> domeniul patiseriei.
-2007 în cadrul
Facultatea
-a lungul întregului stagiu de
tezei m-ei.
existe.
De asemenea, noa spre membrii comi<strong>si</strong>ei de doctorat:
iilor
eO
doamnei profesoare Florica Bechet care .
-
,
-
primul rând doamnei profesoare Margareta Sfirschi--a oferit sugestii extrem de
9

I. Surs nume de produse de patiserie
1. Generale
re generale, scrise
începând cu secolul al V-lea
(sec. II-III p.) în lucrarea Deipnosofistaiv, Deipnosophistai 1 . Sub
oiJ ta; jOyartutika; sunqevnte"
2 , este citat Mithaicos 3 (Mivqaiko"), care ar fi scris cel d<strong>in</strong>tâi,
secolului al V-lea a., un astfel de tratat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, <strong>in</strong>titulat jOyartutikovn sau jOyopoii?a
Sikelikhv. Se Ph
jOyartutikovn Heracleides 4 ( JHrakleivdh") d<strong>in</strong> Siracuza (sec. IV a.). Cartea sa, foarte
Glaucos 5 (Glau'ko") d<strong>in</strong> Locroi, -lea a.
Heghe<strong>si</strong>ppos 6 ( JHghv<strong>si</strong>ppo") d<strong>in</strong> Tarent, care
Pivnake" t
a fost Epa<strong>in</strong>etos 7 ( jEpaivneto") (c. 100 a.), care s-
Artemidoros 8 ( jArtemivdwro") d<strong>in</strong> Tarsos
Suda ojyartutikai; glw'ssai
Tot de domeniul lexicului cu Sophon 9 (Sovfwn) d<strong>in</strong> Acarnania,
mavgeiro" Parmenon 10
(Parmevnwn) d<strong>in</strong> Rhodos mageirikh;
didaskalivaSuda
- ojyartutika; kata; stoicei'on
alfabetic Gewponikav, Geoponika,
de
- -a
1
Cf. Weissbach, Real-Enc., XI, 1, pp. 932-938.
2
De la ojyartutika; [bibliva], cuvânt format d<strong>in</strong> o[yon ajrtuvw
3
Cf. Pl. Grg. 518c; Max. Tyr. 17; Ath. 282a, 325f, 516c.
4
Cf. Ath. 105c, 114a, 328d, 661e, Epit. 58b.
5
Cf. Ath. 324a, 516c, 661e.
6
Cf. Ath. 516c-d; 643e.
7
Cf. Ath. 313b, 328f, 662d; Sch. <strong>in</strong> Nic. 585.
8
Cf. Ath. 171b, 387d, 663d-e, Epit. 5b.
9 Cf. Ath. 403c.
10 Cf. Ath. 308f.
10

numai
Diony<strong>si</strong>os 1 , Criton, Stephanos, Archytas, Ake<strong>si</strong>as, Philistion 2 , Pantaleon 3 .
Pentru studiul numelor de dulciuri -a
-i citeze explicit
lexicografii târzii extrag d<strong>in</strong> textele lor termeni, pe care-produse
de patiserie.
2. Speciale
-
anume. Unul d<strong>in</strong>tre acestea este cel <strong>in</strong>titulat Dei'pnon
Philoxenos 4 d<strong>in</strong> Cythera secolului al V-lea a. O astfel de
dulciuri
Athenaios. Ele un
produs l
contemporan cu acesta.
Archestratos 5 d<strong>in</strong> Gela în secolul al IV-lea a., contemporan cu
( JHdupavqeia
Hedyphagetica 6 al
unor tratate de gastronomie în p Gastrologiva, Gastronomiva jOyologiva,
, poate în perioada
Iatrocles 7 . Lui i se i de preparare a pâ<strong>in</strong>ii, numite
Plakountopoiikav, Peri; plakouvntwn sau jArtopoii>kov".
fie de fapt variante ale
surse pentru numele de dulciurie.
Tot într-Harpocration 8 d<strong>in</strong> Mendes
produsele de patiserie.
Una d<strong>in</strong> cele mai importante surse, de la care avem mai multe fragmente, este
Chry<strong>si</strong>ppos 9 d<strong>in</strong> Tyana, autor al unui tratat ( jArtopoii>kovn) în secolul I p. despre nume de
dulciuri -d-e) care-
specialist în turtepemmatolovgo"). Lucrarea trata în special numele de orig<strong>in</strong>e
umele unor dulciuri romane, care nu apar în
u
la el în care apar denumiri de dulciuri
produselor de patiserie
1
Cf. Ath. 326f, 516c.
2
Athenaios (u. Ath. 516c).
3
Cf. Poll. 6, 70.
4
Cf. Macho 9-10 ap. Ath. 341a-d; Ael. VH 12, 44; Ath. 6d-7a.
5
Cf. Ath. 278d, 313f, 335d, Epit. 4d.
6
Cf. Apul. Apol. 39.
7
Cf. Ath. 326e, 646a, 647b.
8
Cf. Ath. 648b-c.
9
Cf. Ath. 113a, 308f, 648b.
11

denumiri sunt hapax-uri sau forme corupte,
S<strong>in</strong>gurul tratat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> Apicius 1
p. El 2 e pentru diverse
d<strong>in</strong>tr- Patellam aeneam qualem debes
habere <strong>in</strong>fra ostenditur
meritul lui E. Brandt, , Untersuchungen zum römischen
Kochbuche, de a f
-
1) o culegere
(De condituris)
3) pres
orig<strong>in</strong>ea
p.
-
(Mulomedic<strong>in</strong>a Chironis) (It<strong>in</strong>erarium /
Peregr<strong>in</strong>atio Aetheriae). de asemenea, -o scrisoare a
p., ceea ce ar putea constitui o aluzie
3 . E. Brandt 4 , ,
-i într-
diferite persoane. Încet, încet s-
ctualizat
existaare
putem face o imag<strong>in</strong>e pr<strong>in</strong> Excerpta area corpusului
pr<strong>in</strong>cipal.
dulciuri. Doar câteva astfel
apar în tratat cu sensul sau forma evoluate,
produse de
patiserie atestate numai la el.
B. Tratate de agronomie
1 Cf. Sen. Ep. 95, 42; ibid. 120, 19; id. De uita beata 11, 4; id. Ad Heluiam 10, 8-9; Pl<strong>in</strong>. Nat. 8, 209, etc.; Mart.
2, 69, 3, etc.; Iuv. 4, 22-. 4, 1, 3; DC 57, 19, 5; Ath. 7a, 647c, etc.
2 Cf. Tert. De anim. 33; Hieron. Adu. Iou. 1, 40; Mythogr. 2, 225; Sch. <strong>in</strong> Iuu. 4, 23; Sch. <strong>in</strong> Querolum p. 22, 17.
3 Cf. Hier. Ep. 33, 3.
4 Op. cit. p. 130.
12

i
-
â
de collectanea oade. Un rezumat al acestor
p. Geoponika (Gewponikav),
1 . În acest text
tor al unui tratat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> jOyartutikav. Geoponika
Geoponikon grecesc, probabil de
armene. În f<strong>in</strong>e, â â
Geoponikon- o
al XIX-lea.
dulciuri.
-lea a. este lucrarea lui Cato, De agri cultura,
care se constituie de fapt într-nu numai de
-un total de 162 de capitole / paragrafe,
produse de patiserie. Sfaturile strict
nume de dulciuri
-
a unor nume de
dulciuri
În secolul I a. Varro De re rustica, în
predecesorului, Varro , în special despre numele turtelor de
Columella
la el a numelor de
dulciuri acesta.
medicale. Medicii
, tipuri de dulciuri. Cel d<strong>in</strong>tâi este Hippocrates în secolul al V-lea a.
În lucrarea De morbis popularibus sau Epidemiae 2 el e între diversele nume ale
De mulierum affectibus
1
Cf. W. Gemoll, Untersuchungen über die Quellen, der Verfasser und die Abfassungszeit der Geoponica,
Berl<strong>in</strong>, 1883.
2
13

clu<strong>si</strong>v în tratatele medicale, cum
sunt cele d<strong>in</strong> De diaeta. Uneori denumirile uno -un tratat
precum De affectionibus <strong>in</strong>terioribus o
s
grupate în Corpus Hippocraticum. Unul d<strong>in</strong>tre acestea, în care apar nume de dulciuri, este De
diaeta acutorum.
s este Diocles
-au succedat, Galenos , în
special, Oriba<strong>si</strong>us. Lucrarea sa ( JUgie<strong>in</strong>av), care trata despre dieta
în fiecare
scrierile
medicului Dieuches d<strong>in</strong> secolul al III-lea a. Într- el face
între diverse nume de turte sacrificiale.
În secolul I p. Dioscorides reia în De materia medica
Hippocrates
n Anonymus Lond<strong>in</strong>en<strong>si</strong>s
<strong>in</strong>spirat probabil d<strong>in</strong>tr-o culegere de sfaturi medicale <strong>in</strong>titulate jIatrikav, care i-
medicului Menon d<strong>in</strong> secolul al IV-dulciuri.
La începutul secolului al II-lea p. medicul Archigenes d<strong>in</strong> Apamea, practicând
pentru încercarea de a fixa acest vocabular tehnic într-un dialect. Cele câteva nume de
produse de patiserie
Galenos d<strong>in</strong>
Pergam, -lea p. El
dulciuri capitole întregi în De alimentorum facultatibus
modul de preparare. În tratatul De rebus boni malique suci
<strong>in</strong>teresante despre modificarea unor denumiri <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e de-a lungul timpului. Face, de
asemenea, deosebirea
Hippocrates
L<strong>in</strong>guarum seu dictionum exoletarum
Hippocratis explicatio. dulciuri
În secolul al IV-lea p. Oriba<strong>si</strong>us Collectiones
medicae lui Galenos (în special De
alimentorum facultatibus. Primele c<strong>in</strong>ci
semantice, semnalate de autor, pr<strong>in</strong> raportare la textele mai vechi.
La începutul secolului al VI-lea p. Aëtius
scurte remarci referitoare la numele unor dulciuri. La mijlocul secolului, medicul Alexander
Trallianus Therapeutica d<strong>in</strong> Oriba<strong>si</strong>us,
ornare a unor produse de patiserie.
În secolul al VII-lea p. Paulos d<strong>in</strong> Eg<strong>in</strong>a (Paulus Aeg<strong>in</strong>eta)
cu <strong>in</strong>ov
predecesori.
În secolul al IX-lea p. medicul Leo r Conspectus
medic<strong>in</strong>ae,
patiserie.
14

dulciuri. Medicul Celsus
În secolul al V-lea p. Caelius Aurelianus traduce un tratat, azi pierdut, d<strong>in</strong> medicul
Soranos (sec. II p.) sub titlul Tardae uel chronicae pas<strong>si</strong>ones
dulciurilor nume de
ambele limbi.
Majoritatea numelor de produse de patiserie -lea p. în
traducerile lat<strong>in</strong>e ale
pentru lucrarea De podagra a medicului Rufus d<strong>in</strong> Ephes, care scrisese în secolul al II-lea p.;
a medicului
Oriba<strong>si</strong>us, probabil în secolul al III- Synop<strong>si</strong>s ad Eusthatium
filium al a tratatului De materia medica al
lui Dioscorides, în Medic<strong>in</strong>a Pl<strong>in</strong>ii (Valeriani) sau într-Therapeutica a
lui dulciuri,
, , poate fi reconstituit un
termen grecesc neatestat.
D. Texte literare
1. POEZIE
câmpul semantic al numelor de dulciuri
poezia se eviden
Cele mai vechi referiri la numele unui fel de He<strong>si</strong>od în
( [Erga kai; hJmevrai)
Alcman turte
Ste<strong>si</strong>choros iambograful Solon
câteva
În secolul al VI-lea a. Anacreon face referiri la turtele servite cu v<strong>in</strong>, în timp ce
iambograful Hipponax, Qarghvlia,
Tot în rândul surselor poetice poate fi am<strong>in</strong>tit mimograful Sophron d<strong>in</strong> secolul al Vlea
a. În mimul Soacra (Penqeravfel
Hegemon ele unor
În secolul al IV-lea a. fragmente d<strong>in</strong> Philetas
În secolul al III- Herondas. În
mimiambul Profesorul (Davskalo") mturte tari, iar în
cel numit Femeile la templul lui Asclepios aducând ofrande ( jAsklhpivw/ ajnatiqei'sai kai;
qu<strong>si</strong>avzousai) sunt atestate numele unor turte de cult.
Idilele lui Theocrit n
nume de dulciuri. Fragmente d<strong>in</strong> Callimah sunt importante pentru ritualurile în care erau
15

servite anumite turte sacre. Sursele antice îl con<strong>si</strong>derau un <strong>in</strong>ovator în materie de vocabular
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
Începând cu secolul al III-
Ad(d)aios d<strong>in</strong> Macedonia (sec. IV a.), Asclepiades (sec. III a.), Leonidas d<strong>in</strong> Tarent (sec. III
a.), Cornelius Longus (sec. I p.), Cn. Gaetuliscus Lentulus (sec. I p), Palladas (sec. IV-V p.)
sc nume de dulciuri în cele mai variate contexte.
În secolul al II a. poetul epic Nicandros nume de turte înch<strong>in</strong>ate de
a
Batrachomyomachia
2. ISTORIE
realia pe care le
În secolul al V-lea a. Herodot
dulciuri
aveau o com
Istoricul Androtion
un alt produs de patiserie.
În secolul al IV-lea a. Theopomp scrie despre unele produse de patiserie de lux
Hecateu d<strong>in</strong> Abdera
sau la Philochoros, care se ei nume
istoricul
Hermias i
traducând acolo Clidemos
-un fragment d<strong>in</strong> Istoria Atticii,
de
ricul Phanias, care spune într-un tratat Despre Plante
În secolul al III-lea a. Polybios or dulciuri drept un <strong>in</strong>strument
l<strong>in</strong>gvistic cu care El
mijloc (ojmfalov"). Istoriile le romane erau traduse în gr
Semos d<strong>in</strong> Delos scrie în Istoria Delosului -
, în <strong>in</strong>sula Hecate,
locuitorii Delosului îi aduceau ca sacrificiu lui Iris un
perioa Harmodios spune într-un fragment d<strong>in</strong> lucrarea Peri; tw'n kata; Figavleian
nomivmwn servite în pritaneu. De asemenea, istoricul So<strong>si</strong>bios d<strong>in</strong>
nte specific laconiene care aveau forma unui sân, fi<strong>in</strong>d
fecioare, d<strong>in</strong> partea celor care o urmau într-un cor.
În secolul al II-lea a. istoricul Menecles spre turte rotunde oferite lui
Apollo, confirmat Cornelius Alexander Polyhistor
Diodor d<strong>in</strong> Sicilia Polycrates
îl face Dionis d<strong>in</strong> Halicarnas, descri<strong>in</strong>d obiceiuri
16

Nicocles,
dulciuri laconiene.
Plutarh Quaestiones conuiuales
asupra Greciei d<strong>in</strong> partea Romei, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v în chestiuni <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e. Vorbe
-un concurs de dans sau despre anumite
De I<strong>si</strong>de et O<strong>si</strong>ride spune
, în ceremonialul înch<strong>in</strong>at celor D , erau preparate
Kotuvttia. În
unor pers dulciuri romane,
- Dio Cas<strong>si</strong>us,
de cult romane. Nume <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e cu un
Polemon.
Un s<strong>in</strong>gur istoric, Ioannes Laurent<strong>in</strong>us, în secolul al VI-
preparate de patiserie, ofer<strong>in</strong>d pentru unele denumiri de
3. TRAGEDIE
dulciuri sunt atestate la tragici. Genul literar impunea un
unor termeni.
În secolul al V-lea a. fragmente d<strong>in</strong> piese pierdute ale lui Sofocle turte
oferite Euripide. În Helena ( JElevnh)
un tip de -un pasaj coral d<strong>in</strong> tragedia Troienele (Trw/avde"), referitor
e turte
Erechtheus ( jErecqeuv").
Euripide, precum cea d<strong>in</strong> piesa Cretanele (Krh'ttai). De folos pentru confirmarea unor
Achaios
colul al III-lea a.,
Lycophron în piesa Alexandra ( jAlexavndra).
4. COMEDIE
a. Comedia veche:
ei în secolele V-IV a. co<strong>in</strong>cide
un personaj tip în cadrul comediei, iar scenele de banchet sunt omniprezente. Mai mult decât
atât, în cadrul sta
se întrec unele cu altele pentru a fi mai gustoase. În astfel de sdulciuri
d<strong>in</strong>tre cele mai diverse.
În secolului al V-lea, unul d<strong>in</strong> primii comediografi este Crat<strong>in</strong>os. Într-un fragment d<strong>in</strong>
piesa Legile (Novmoi
-un vers izolat d<strong>in</strong> piesa Bu<strong>si</strong>ris (Bouv<strong>si</strong>ri"
17

o de sacrificiu purt
piesa Dionysos (Diovnuso") a lui Magnes,
îna<strong>in</strong>te de a o mânca. D<strong>in</strong>tre cei d<strong>in</strong>tâi autori de comedie trebuie Epicharm, care în
Nunta lui Hebe ( {Hbh" gavmo") enumiri <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e.
Pherecrates. Piesele în care apar nume de dulciuri
sunt Dezertorii (Aujtovmoloi), Bune de nimic (Krapatalloiv), (Pevrsai), M<strong>in</strong>erii
(Metallh'" scene de
banchet cu accente fanteziste, unde râuri de sos negru apar scurgându-
numite Ahile. Numele turtelor sacrificiale, care în general lipsesc d<strong>in</strong> comedie, apar la el
pentru a parodia scene de cult.
Telecleides într-un fragment d<strong>in</strong> piesa
Durii (SterjrJoiv turte.
(
jAmfiktuovne" cu lapte în gâtlejul
oamenilor.
D<strong>in</strong>tre dulciuri Aristofan.
ascunse. În comedia Comesenii (Daitalei'") un tip de
iubitului sau iubitei pentru a- Acharnienii ( jAcarnh'"
banchet scoa
curtezanelor. În Cavalerii ( JIpph'"
te exilat, Paphlagonianul (id est
piesa Norii (Nefevlai dulciuri
Strep<strong>si</strong>ades îi cere lui S
Viespile (Sfh'ke" -unci
când v<strong>in</strong>e cu salariul. În Pacea (Eijrhvnh) o
dragoste, într- -un pat de
comedia ( [Orniqe") Peisetairos 1
Ly<strong>si</strong>strata (Lu<strong>si</strong>stravth
pentru a îndupleca Cerberul la trecerea Styxului. Într-
Thesmophoriazousai (Qesmoforiavzousai
Persephona -o
(Bavtracoi -
Persephona i-
. În Adunarea femeilor ( jEkklh<strong>si</strong>avzousai) alimentele sunt alese nu atât pentru rolul
lor <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, cât pentru po<strong>si</strong>bilitatea de a fi <strong>in</strong>terpretate într- umeroase
Ploutos (Plou'to"
turte, de când Ploutos a devenit
Grataragii
(Taghnistaiv), Danaidele (Danai?de") sau Horai ( |Wrai). De asemenea, versuri izolate d<strong>in</strong>
piese necunoscute întregesc acest mozaic.
1 Aristophanes, Birds, Ly<strong>si</strong>strata,
Women at the Thesmophoria, Loeb, 2000, p. 4).
18

a
Aristofan. Nicophon compune Cei ce-
(Ceirogavstore"
produse de patiserie diferite. Metagenes Locuitorii d<strong>in</strong> Thourioi în
(Qouriopevrsai
sortime
Platon Comicul într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Phaon (Favwn
ascunse ale femeilor, materializate în nume de dulciuri
Archippos, Epilycos, Hermippos, Callias, Strattis
Philyllios.
-lea Apollophanes în piesa Dalis (Daliv"), Eupolis în
(Kovlake"Nicostratos în Patul (Klivnh) reiau unele d<strong>in</strong>tre motivele aristof,
lui Matro d<strong>in</strong> Pitana, autor de parodii.
b
-au
agora în universul casnic. Numeroasele scene în care dialogurile exprimau direct sau voalat
dulciuri
ascunse, limitându-se la sensul lor propriu.
Unul d<strong>in</strong> cei d<strong>in</strong>t -lea a. este
Antiphanes. el, în special în piesele
( jAfrodivth" gonaiv), Deukalion (Deukalivwn), Timon (Tivmwn), Cel
t pe cheltuiala statului (Parav<strong>si</strong>to" Cel greu de vândut (Duvsprato"). În comediile
sale apar uneori forme noi, locale, folo<strong>si</strong>te de autor ca mijloc de caracterizare a personajelor.
De la Amphis
(Gunaikomaniva). Fragmente în
Eubulos d<strong>in</strong> comediile Ankylion ( jAgkulivwn),
Fericirea ( jOlbivaDoicile (Tiqaiv). Anaxandrides
ale predecesorilor în Prote<strong>si</strong>laos (Prwte<strong>si</strong>vlao"
piesa nocturn (Pannuciv" h] [Eriqoi)
a lui Alexis. Uneori prima atestare a unui termen <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> apare la un reprezentant al comediei
Philetairos în comedia O<strong>in</strong>opion (Oijnopivwn).
Precum Aristofan
a prilejuri pentru citarea unui variat <strong>in</strong>ventar de dulciuri, în comediile
orul (Dhmiourgov"), Dyscolos (Duvskolo"), Falsul Herakles (Yeudhraklh'"Fata d<strong>in</strong>
Samos (Samiva).
De la Diphilos-un fragment d<strong>in</strong> piesa Hecate
( JEkavth . Turte în onoarea Artemidei apar în piesa
(Ptwchv) sau Femeia d<strong>in</strong> Rhodos ( JRodiva) a comediografului Philemon. Mai
Ephippos în piesele Efebii (
[EfhboiCel d<strong>in</strong> Kydonia (Kuvdwn). Euangelos
d<strong>in</strong> mai multe pasaje d<strong>in</strong> comedia ( jAnakaluptomevnh). De la un rival al lui
Menandru, Lynceus
Nicostratos ( {Abra). Tot
19

aici poate fi citat Sopater, care, în piesa (Puvlai), vo
.
Începând cu secolul al III-
Callippos care
(Pannuciv"<strong>in</strong>te erau oferite
treaz în timpul unei ceremonii nocturne.
, reunite în Comica Adespota.
5. FILOSOFIE
Cum este i folosesc foarte rar termeni d<strong>in</strong> vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Doar
ia unor asemenea cuv<strong>in</strong>te. În Statul
(Politeiva) lui Platon anumite produse de patiserie sunt asociate cu ideea de lux. Unele
dulciuri att -
pentru corpAristotel
Aristoxenos, reia asocierea produselor de patiserie cu ideea de exces cos
Theophrast în
tratatul Despre pietate (Peri; eujsebeiva") sau în Caracterele (Carakth're"), unde
ridiculizarea este un prilej pentru a enumera ce tipuri de turte sacrificiale erau
Un alt discipol al lui Aristotel este Clearchos, care, în lucrarea
Despre ghicitori (Peri; grivfwn),
În secolul al III-lea a. Chry<strong>si</strong>ppos vorbe
dulciurilor
Hippolochoselui
d<strong>in</strong>tâi, într- <strong>in</strong>vidi<strong>in</strong>du-l
Mai târziu, în secolul I p., Epictet dulciuri
Olympidoros în secolul al
VI--un comentariu la Gorgias al lui Platon.
6. ORATORIE, ,
--lea a.
Demosthenes (Peri; tou' stefavnou) tipuri de
dulciuri servite celor ce participau la ceremonialul bahic. Tot despre turte cu rol în sacrificiu
Lycurgos într-un fragment d<strong>in</strong> Despre sacrificiu (Peri; th'" iJereiva"),
Începând
Philostratos în Vita Apollonii
(Ta; ej" to;n Tuaneva jApollwvnion) turta Philostratos Maior în Imag<strong>in</strong>es
(Eijkovne")
Lucian. domeniul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> în Saturnalia (Ta;
pro;" Krovnon) de termeni antici în lucrarea Tragodopodagra
(Tragw/dopodavgra) Lexiphanes (Lexifavnh"). Aelian, în Varia Historia, Eudemos
retorul Aelius Aristeides,
scrisorile lui Alkiphron, unde sunt atestate turtele
20

Athenaios.
ui al II-lea p. -lea. Monumentala sa
(Deipnosofistaiv
numai sub form de rezumate
-a, unde
t-a,
produselor de patiserie. Cercetarea textului lui Athenaios trebuie
sunt cazurile în care numele unor pâ<strong>in</strong>i sunt confundate cu cele ale
de cele transmise pe cale
-a lungul
produse de patiserie în
diacronie. De real folos este acea dulciurile romane, multe d<strong>in</strong> citatele
- -
Epitoma
Iulian Apostata Libanios, în secolul al IV-lea p.,
î s atunci când acesta vorbea despre dulciurile
ritualul bahic.
7. TEXTE SACRE,
Septuag<strong>in</strong>ta a textului masoretic începând cu
secolul al III-lea a. punea dulciuri d<strong>in</strong> lumea .
Exodul,
Leviticul, Numerii, 1-4 Regi, Ieremia, Iezechiel, Isaia. Pr<strong>in</strong>
<strong>in</strong>termediul textului grecesc mai multe nume de dulciuri
traduceri ale textului sacru.
În secolul I a. Philon Iudeul e d<strong>in</strong> Septuag<strong>in</strong>ta explicând numele unor
turteFlavius Josephus în .
Începând cu secolul al II-turte
pentru a def<strong>in</strong>i diversele produse de patiserie care apar în
Este cazul lui Clemens Iust<strong>in</strong>us Martyr.
În secolul al IV-
turte care apar în Septuag<strong>in</strong>ta: Ba<strong>si</strong>lios,
Cyrillos, Eusebios d<strong>in</strong> Cezarea, Gregorie d<strong>in</strong> Nyssa, Gregorie d<strong>in</strong> Nazianz, Ioannes
Chrysostomos, Palladios, Syne<strong>si</strong>os Theodoret. Acei
secolul al V-lea a.
luxul care trebuie evitat, fie la diavol. Olympiodoros
Diaconul d<strong>in</strong> secolul al VI-lea p.
Raportul statistic de aproape patru nume de dulciuri
21

de tex -se.
1. POEZIE
produs de patiserie
III-lea a. Ennius Annales. Un secol mai târziu, sub <strong>in</strong>flu
Comediei Noi, Plaut în Stichus, Poenulus Menaechmi numele mai multor
togatae Vettius Tit<strong>in</strong>ius,
Lucilius. Genul
literar, care prezenta scene d<strong>in</strong> a de familie, favoriza utilizarea unor asemenea termeni,
<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v împrumuturi orientale.
În secolul I a. unele d<strong>in</strong> Saturae ale lui Varro
al lui Grattius Faliscus, Vergiliu
scrie în Eclogae Eneida
turte sacrificiale lui Iuppiter. Poemul Moretum d<strong>in</strong> Appendix Vergiliana con
, atât în Sermones Epistulae
fursecur
Ovidiu, în primul rând în Fasti. Ceremoniile înch<strong>in</strong>ate
adeseori explicit, iar alteori sunt sugerate de context. În Ars Amatoria o femeie, care nu mai
Per<strong>si</strong>us
ajutorul unei turte. Iuvenal, Satira a VI-a,
dulciuri -le cu
, ,
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i. Personaje precum Baeticus, Santra sau Atreus Caecilius sunt parodiate pentru
bizare pe care le preferau. Uneori chiar titlul unei epigrame poate fi numele unui
desertSiluae al lui Statius.
r
secolul al IV-Iudicium coci et pistoris iudice Vulcano, un poem atribuit unui
anume Vespa-l drept arbitru pe Vulcan.
Numele de paty<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana d<strong>in</strong> secolul I
p.
2. P
dulciuri secolul I a. Cicero
într-
nou. Un fragment d<strong>in</strong>tr-o scrisoare a lui Cas<strong>si</strong>us
lui Augustus,
Historia Naturalis a lui
22

care numise o
varietate de daf<strong>in</strong> plecând de la numele unei turte. În Epistulae ad Lucilium Seneca, citând
mult mai mare folos este romanul lui Petronius. Banch
dulciuri
Multe pasaje pot fi
tehnice de la Cato.
În secolul al II-Apuleius ri
Institutiones a lui Gaius
. În
Noctes Atticae Aulus Gellius
Satirele Menippee ale lui
dulciuri.
Historia Augusta.
În secolul al IV-lea p. Ausonius ai târziu, în secolul
al VII-lea p. Venantius Fortunatus Vita Radegundis reg<strong>in</strong>ae Francorum numele
3. TEXTE SACRE, A
turte sub <strong>in</strong>fluprimelor traduceri
le Septuag<strong>in</strong>tei Tertullian în De spectaculis, Prudentius în
Cathemer<strong>in</strong>on Arnobius în Aduersus Nationes,
În Itala cuv<strong>in</strong>te
Hieronim, ueritas hebraica,
Vulgata sunt
a
unor turte care
d<strong>in</strong> cauza unor termeni <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i.
În De moribus contra Manichaeos al lui August<strong>in</strong>
necunoscute. Mai târziu, episcopul de Lugdunum, Eucherius,
patiserie tot cu referire la pasajele biblice, iar Boethius Commentarii <strong>in</strong> Ciceronis
topica despre tipu-le cu ajutorul unor turte.
E. Gramatici
Începând cu secolele IV-III a. apar în Grecia se
tre cele mai valoroase rm<strong>in</strong>ologia
dulciuri surse
gramaticilor.
prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong> secolul al IV a. de la Philetas
Cuv<strong>in</strong>te dezordonate ( [Ataktoi) d<strong>in</strong> care se
, în care era explicat sensul unor termeni
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i d<strong>in</strong> texte d<strong>in</strong>tre cele mai vechi.
În secolul al III-lea a. gramaticul macedonean Amerias
23

Contemporan cu acesta, Aristophanes
În secolul al II-lea a. Diony<strong>si</strong>os Thrax Apollodoros
.
Trypho
timpul domniei lui Augustus, autor al unui (Peri; futikw'n aijtiw'n) d<strong>in</strong>
dulciuri
Seleucos d<strong>in</strong> Alexandria în lucrarea Limbi
(Glw'ssai t Erotianos
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i d<strong>in</strong> Pamphilos are
meritul de a-l cita pe autorul opsartitic Iatrocles, iar Heracleon d<strong>in</strong> Ephes este s<strong>in</strong>gurul care
În secolul al II-lea p. Aelius Diony<strong>si</strong>us reia în lucrarea Cuv<strong>in</strong>te attice ( jAttika;
ojnovmataiPausanias,
Moeris
i
Pollux,
Aelius
Herodian, Apollodoros d<strong>in</strong> Athena, Theodoros Philemon sunt de asemenea gramatici des
Mai târziu, în secolul al V-lea p., fragmente d<strong>in</strong> gramaticul Helladius d<strong>in</strong> Alexandria
-o mai multe nume de
dulciuri.
-lea p., dar care
au la baz
secolul al XII p., Eustathius ariu la epopeile homerice. El îl
-Athenaios pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul
Epitomei, el
unor nume de dulciuri. De mare folos
d<strong>in</strong> aceea Aristofan al lui Ioannes Tzetzes. Un secol mai
târziu gramaticul Thomas Magister Ecloga nom<strong>in</strong>um et uerborum Atticorum
nlor.
Scholia
, pentru studierea numelor de
dulciuri, trebuie citate în primul rând Scholia <strong>in</strong> Aristophanem.
-lea a. Alteori, în
Scholia <strong>in</strong> Euripidem, Scholia <strong>in</strong> Theocritum Scholia <strong>in</strong> Lucianum
Lexica
Segueriana,
uneori <strong>in</strong>form
Una d<strong>in</strong>tre cele mai importante surse este tratatul De l<strong>in</strong>gua lat<strong>in</strong>a al lui Varro. Mai
multe nume de dulciuri sunt explicate aici, iar etimologiile propuse de autor în aceste cazuri
24

Nigidius
Figulus.
În secolul al II-lea p. Pompeius Festus De
uerborum <strong>si</strong>gnificatu
În secolul al IV-lea p. comentatorul lui Vergilius, Seruius Honoratus
câteva nume de turte existente în Eneida. Mai utile sunt fragmentele d<strong>in</strong> tratatul Ars
grammatica al lui Flauius So<strong>si</strong>pater Chari<strong>si</strong>us De compendiosa doctr<strong>in</strong>a per
litteras al lui Nonius Marcellus, în care sunt citate numeroase texte antice.
Phocas Priscianus
Surse mai importante sunt Orig<strong>in</strong>es ale lui I<strong>si</strong>dor d<strong>in</strong> Sevilia, dar mai ales rezumatul
operei lui Festus -lea p. Paulus Diaconus. De aici avem
secolul I a. de la Verrius Flaccus.
Scholia
de vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Numai Scholia <strong>in</strong> Horatium pot fi utilizate cu folos.
F. Lexicografi
nevoia necunoscut. Unul d<strong>in</strong>
Valerius
Harpocration Peri;
tw'n levxewn tw'n devka rJhtovrwn). Cu ajutorul lui
s.
Timaeus
d<strong>in</strong> secolul al III-lea p. El este autorul unui Lexicon Platonicum (Timaivou sofistou' ejk tw'n
tou' Plavtwno" levxewnturte sacrificiale.
De folos pentru stabilirea ori Vocum
Atticarum collectio ( jAttikw'n levxewn sunagwghv) a gramaticului Orus d<strong>in</strong> secolul al V-lea
p.
Cea mai a
Hesychios, con<strong>si</strong>derat ca
-lea p. Sub acest nume s-
lexicografice, care-
nând
a numeroase nume de dulciuri, multe d<strong>in</strong>tre ele hapax-uri.
-a lungul vremii au alterat atât
lexicoanele ulterioare.
Unul d<strong>in</strong> cele mai importante d<strong>in</strong>tre acestea este cel al Photios d<strong>in</strong> secolul al IX-lea p.,
noi
Etymologicum Genu<strong>in</strong>um, util pentru confirmarea unor surse mai vechi.
De o valoare mis sub numele lui
Suidas, sau Suda, datat în secolul al X-
cum este cel d<strong>in</strong> secolul al XI-lea p. numit Etymologicum Gudianum,
secolul al XII-lea p., Etymologicum Magnum.
25

Etymologicum Symeonis. Un lexicon <strong>in</strong>titulat
Pseudo-Zonaras -lea.
b.
s-au at
mele de Corpus Glossariorum Lat<strong>in</strong>orum.
Ele sunt de un real folos pentru studierea numelor de dulciuri
-
vocabularului grecesc.
O cercetare a vocabularului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, care s-ar limita numai la textele autorilor
înlocuiesc sursele literare. Avantajul acestor izvoare este, în primul rând, au ajuns la noi
nealterate de actualioduse în textele literare. De asemenea, datarea lor destul
--o
Nume de dulciuri -lea a. Texte
turte de cult. Cele mai
-
trebuia
-lea a. <strong>in</strong>for
Thera.
termeni d<strong>in</strong> vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Nu lipsesc nici <strong>in</strong>s
ele papirologice, în special cele descoperite la Oxyrhynchos,
de aceste texte, explicându-dulciuri.
b. Texte epigrafic
Praeneste d<strong>in</strong> vremea lui Au
Acta ludorum saecularium qu<strong>in</strong>torum, unde numele mai multor
Utile
26

II. Nume de produse de patiserie
A. TURTE SACRIFICIALE
a. pevmmata
1. to; pevmma Turta
Pevmma este numele generic dat turtei povpanon 1 , este un derivat de
la verbul pevssw ( pevttwI. E. *pek w -, cu
paralele în scr. pacati v. sl. pek -
*k w ek w o-, de unde în verbul coquo iar în gal. pobi .
Pevmma pemma, -atis, tot cu sensul de de sacrificiu,
începând cu secolul al II-lea a. 2
De la numele turtei pemmavtion 3
element pevmma pemmatolovgo" turtele pevmmata
pemmatourgov" i Sat ejpivpemma (Inscr. Prien. 362, 15, sec. IV a.),
numele unui tip de turt 4 .
În sacrificii numele turtei pevmma este asociat de obicei cu zeii Zeus,
5
literare (u. <strong>in</strong>fra).
De-, pevmma este folo<strong>si</strong>t în
primul rând de autori ca termen de def<strong>in</strong>ire pentru numele altor turte de sacrificiu. Nu este
exclus, , pevmma
fi primit acest sens general,
Cea mai veche atestare a lui pevmma -
iambograful Solon, într-pevmma
nume particulare de turte, gou'ro" 6 i[trion 7 : (Sol. fr. 38, 3 Page ap. Ath. 645f) oiJ me;n i[tria,
/ [...] oiJ de; summemigmevnou" / gouvrou" fakoi'<strong>si</strong>: [...] ou[te pemmavtwn
turte drept pevmmata: (Ste<strong>si</strong>ch. fr. 2,
1-2 ap. Ath. 172b) sasamivda" covndron te kai; ejgkrivda" / a[lla te pevmmata. D<strong>in</strong> ambele
fragmente pevmma este un termen generic de echivalare pentru anumite produse
de patiserie.
în secolul al V-lea
a.
Statul unde este
atestat cuvântul, el este asociat cu ideea de lux: pe de o parte pevmma
-o cetate a luxului (Pl. R
turte jAttika; pevmmata (ibid. 404d8) -
gastronomia fi<strong>in</strong>d la fel de peric
pevmma
1
V. povpanon II, A, b, 1.
2
V. pemma III, A, 14.
3
Cf. Ath. 645e; Hsch. s.u.pallicivar statikovn; Eust. Il. 4, 161, 9.
4
V. ejpivpemma II, A, a, 20.
5
Cf. Sokolowski 2: 109, 4; id. 1: 57, 3; id. 1: 9, 21; id. 1: 145.
6 V. gou'ro" II, A, a, 10.
7 V. i[trion II, A, a, 27.
27

Banchetul (Dei'pnon) al lui Philoxenos
turte sasamovplasta pevmmata (Philox. 19-20). În cea mai
veche atestare a numelui turtei cu miere melivtwma, Hippocrates face dist<strong>in</strong>, în cadrul
De morbis popularibus sau Epidemiae, între melivtwma pevmma: (Hp. Epid. 5, 1, 71)
kai; pemmavtwn kai; melitwmavtwn. Este po<strong>si</strong>bil astfel fie ca melitwvmata
pevmmata, pe cele care nu aveau
, ,
dulciuri, def<strong>in</strong>ite drept pevmmata.
d<strong>in</strong>tre pevmma -un gen literar
dedicat în general derizoriului.
În secolul al IV-lea a. pevmma
tipuri de dulciuri. Oratorul Lycurgos, într-un fragment d<strong>in</strong> discursul Despre sacrificiu (Peri;
th'" iJereiva"), turta pevlano", drept un tip de
pevmma (Lycurg. fr. 6, 15,
5), iar istoricul Clide-un fragment
d<strong>in</strong> Istoria Atticii, turta bou'" un
tip de pevmma (Clidem. fr. 12 ap
pevmmata -
fr. 50, 27) polla; de; pemmavtwn, polla; de;
qumiamavtwn kai; muvrwn.
D<strong>in</strong>tr-,
pevmmata traghvmata
Hippocrates; de asemenea sunt puse d<strong>in</strong> pun
de parfumuri: (Thphr. fr. 142, 1, 3 ap. Plu. Ages 36, 6, 5) traghvmata de; kai; pevmmata kai;
muvra diwqei'to.
Athenaios (Theopomp. Hist. fr. 22, 6 sqq.
Thasos i-au oferit în dar regelui Spartei, Age<strong>si</strong>laos, turtele pevmmata
-m
dca ele
Age<strong>si</strong>laos împotriva <strong>in</strong>sulei Thasos d<strong>in</strong> anul 394 pevmma era con<strong>si</strong>derat un
pevmma -un fragment d<strong>in</strong>
piesa ( jAfrodivth" gonaiv) a lui Antiphanes,
pevmma pevmma-travghma:
(Antiph. fr. 1, 3 Me<strong>in</strong>eke) wj/a;
me;n / kai; pevmma kai; travghma nikhthvrion. D<strong>in</strong>tr-un alt
fragment d<strong>in</strong> piesa Egalii ( {Omoioi) pevmmata
id. fr. 174, 2 Kock) pevmma<strong>si</strong> pantodapoi'". Menandru vorbe -un
fragment d<strong>in</strong> (Dhmiourgov") aluatului unor astfel de turte:
(Men. fr. 100, 2) mavttomen ga;r pevmmata.
pevmmata
(Hecat. Abd. fr. 25, 1359) pevmmata pantodapa; mevliti furw'nte".
În secolul al III-lea a. filos e
turtelor pevmmatai
stoic (Chry<strong>si</strong>pp. 374, 6 ap. Plu. Mpevmma este folo<strong>si</strong>t de
traduce termeni ebraici. În Osea turtele
pevmmata meta; stafivdwn (LXX, Os. 3, 1, 4), apar ca un semn al degrad
Iezechiel
28

, în mai multe contexte, a cerealelor, efa (38, 8 l.) (LXX, Iez.
45, 24, 1 sqq.).
În secolul al II-lea a. gramaticul Diony<strong>si</strong>us Thrax (D. T. 51, 1 ap
pevlano" cu ajutorul lui pevmma, în timp ce istoricul Menecles (Menecl. fr. 7, 5 ap. Suid.)
diakovnionturte rotunde oferite lui Apollo,
fr
Mai târziu, în secolul I a. Philon pevmma pentru a transpune
biblice. Spune, în mai multe rânduri, pevmmata (Ph. Som. 2, 48
pemmavtwn gevnh muriva; id. Ebr. 217, 2 ajmuqhvtwn pemmavtwn; id. Cont. 53, 1 aiJ pemmavtwn
poikilivaiejk purw'n pevmmata id. Agra[zumon
pevmma id. Cong. 168, 1) 1 . Diodor d<strong>in</strong> Sicilia reia formula (D.S. 1, 84, 5) pevmmata
pantodapa; mevliti furw'nte"
aduse pevmmata ale laconienilor
(Polycr. 1, 5) 2 .
În secolul I p., într-fqoi'" apare pevmma ca
dar de sacrificiu oferit lui Zeus Atabyrios 3 : (Sokolowski 2: 109, 4-5) p]evmmata
quovm[e]no[n kai;] fq[ovi>a" ... . Pevmma -
Mag , kavndulo" în
Quaestiones Conuiuales (Plu. M. 644B5) cu numele turtei de sacrificiu pevmma; apare de
asemenea frecvent raportat la travghma dulce 4 . În unor personaje romane
pevmma numele turtei libum 5 (Plu. Luc. 41, 1,
4). Epictet (Epict. Ench pevmmata, ii o
victorie la Olympia.
Pentru medici pevmma
Dioscorides (bouvturon) pentru prepararea turtelor pevmmata în
stevar . 2, 72, 2). Alt medic, Archighenes, le
semivdali") (Archig. 72, 17). Gramaticul
Harpocration, citându-l pe Didymos, autor în secolul I a. al unui Comentariu la opera lui
Demosthenes 6 , de obicei, o pevmma se
(paipavlh) (Harp. 243, 14) 7 .
Dipevmma, fapt explicabil pr<strong>in</strong>
numeroa , care nece<strong>si</strong>tau un asemenea termen
Pentru Athenaios pevmma plakou'", de
caracterizare a turtelor în Deipnosophistai, atât în catalogul dulciurilor (cartea a XIV-lea), cât
-lea) 8 . Toate aceste pevmmata au în comun forma
sfairoeidh' Ath. 646e).
pevmma în turte. Astfel,
Pausanias (Paus. Gr s.u.bou'", selhvnh, pevlano", fqoi'"; Moeris (Moer.
1
Cf. Ph. Jos. 93, 4; id. Prob. 31, 4; ibid. 140, 8; ibid. 156, 5; id. Som. 2, 210; id. Spec. 2, 20; ibid. 4, 113; id.
Virt. 182, 7.
2
Cf. Str. 17, 1, 38.
3
V. s.u. fqoi'" II, A, a, 50.
4
Cf. Id. Alex. 22, 8, 2; id. Agis 34, 4, 6; id. M. 124A5; id. M. 124E9; id. M. 150C12; id. M. 180A8; id. M.
192D5; id. M. 254D1; id. M. 262E7; id. M. 561D6; id. M. 686D4; id. M. 708C6; id. M. 999A6; id. M. 1094A10;
id. M. 1, 61, 3. CfAll. 70, 7; Arr. Ind. 28, 1, 4; J. AJ
5
V. libum III, A, 1.
6
Cf. L. Pearson & S. Stephens, Didymi <strong>in</strong> Demosthenem commenta. Stuttgart: Teubner, 1983.
7 Cfid. 114, 10; id. 243, 10; id. 244, 1.
8 Cf. Ath. 12e, 172c-e, 642a, 645e, 648a, etc.
29

212, 1) numai pentru fqoi'"; Pollux (Poll. 6, 76) pentru bou'", puramou'" (care pare mai
1 , shsamou'"; Aelius Diony<strong>si</strong>us (Ael. Dion. fr. 170, 1) în jAttika;
ojnovmata descrie ajresthvr drept un tip de pevmma 2 pevmmata
ca turte oferite lui Apollo (Hdn. Gr. Pros-
pe pevmma cu plakou'" (id. Epim.106, 2). Mai târziu, în secolul al
III-lea p., pevlano" povpanon drept pevmmata în Lexicon Platonicum
(Tim. Lex. s.u. pevlanoi povpana) 3 . scoliile
scolie la Troienele lui Euripide
(Sch. <strong>in</strong> E. Tr. 1075, 3) selhvnh drept un tip de pevmma, iar alta la piesa Oreste (Sch.
<strong>in</strong> E. Or. pevlano" 4 . Scoliie la Aristofan pevmma cu referire la
ejlathvr, yaistovn fqoi'" 5 .
pevmmata pentru explicarea turtelor pevlanoi.
6 . Alk
selhvnh drept un tip de pevmma într- 7 .
termeni mai vechi cu
ajutorul lui pevmma, noi. Philostratos (Philostr. VA bou'"
astfel, iar Philostratos Maior palavqh (Philostr. Maior Im. 2, 26, 3). despre un
pevmmatapemmatourgov" iSat
folosete, de asemenea, numele turtei în mai multe contexte 8 .
pevmma (Ael. VH 3, 20, 5) 9 .
pevmma un nume de roma(D.C. 65, 3, 2) 10 .
Pentru medici pevmma ,
Galenos, pe urmele lui Hippocrates De
alimentorum facultatibus 11 .
Sfaturile acestuia sunt urmate în secolul al IV-Oriba<strong>si</strong>us 12 , în secolul al VI-lea
13 -lea de 14 .
-lea p.
cuvântul pevmma pentru a def<strong>in</strong>i diversele produse de patiserie care apar în . Iust<strong>in</strong>us
Martyr 15 Clemens d<strong>in</strong> Alexandria 16
-
pevmma: Syne<strong>si</strong>us 17 , Gregorie d<strong>in</strong> Nyssa 1 , Eusebius d<strong>in</strong>
1 V. puramou'" II, C, 62.
2 Cf. id. fr. 11, 3.
3 Cf. în secolul al VI-lea Stephanus Byzantius (St. Byz. Eth.511, 3 sqq).
4
Cf. Sch. <strong>in</strong> Nic. 488.
5
Cf. Sch. <strong>in</strong> Ar. Ach. 246, 1; id. Eq. 1181, 1; id. Pl. 677, 3.
6
Cf. Paus. 1, 26, 5; id. 1, 38, 6; id. 7, 24, 3; id. 8, 2, 3; id. 9, 40, 12; id. 10, 8, 10.
7
Cf. Alciphr. 4, 19, 16. V. de asemenea Id. 3, 4, 6; id. 3, 19, 7; id. 3, 39, 1; id. 4, 13, 10.
8
Cf. Luc. Nigr. 33, 2; id. Symp. 11, 3; id. Vit. Auct. 12, 19; id. Merc. Cond. 24, 30; id. Hist. Conscr. 56, 8; id.
Sat. 13, 3; id. Nau. 23, 8.
9
Cf. Polyaen. Strat. 8, 36, 1; id. 8, 42, 1; Sext. Ces. 1, 2, 66; Aristid. Or. 107, 17; Artem. 1, 72, 6; Cels. 1, 68,
12. Mai târziu, în secolul al IV-lea p., retorul Themistius (Them. Or. 213a9).
10
La istorici, abia în secolul al X-lea p., mai este atestat pevmma la Gheorgh
Joannes Scylitzes (Jo. Scyll. 3, 5, 8).
11 Cf. Gal. VT 27, 3; id. Sem. 4, 526; id. ST 6, 342; id. De alim. fac. 6, 490 sqq.; id. De rebus 6, 768; id. De med.
temp.12, 73; id. De antid.14, 94; id. <strong>in</strong> Hipp. uel Polyb.15, 193; Aret. SD 1, 3, 14.
12 Cf. Orib. Col. med. 1, 7, 1 sqq.; ibid. 3, 3, 1 sqq.; ibid. 8, 2, 18; ibid. 8, 3, 6; ibid. 20, 50, 1; ibid. 31, 17, 4; id.
EM 73, 12, 8; id. Syn. 4, 2, 1 sqq.; id. Eunap. 1, 19, 1.
13 Cf. Aët. 241, 2; id. 30, 15.
14 Cf. Paul. Aeg. 3, 18, 5; id. 3, 28, 2; id. 3, 31, 4.
15 Cf. Just. Dial. 136, 3, 2.
16 Cf. Clem. Al. Paed. 2, 1, 4, 1; ibid. 2, 1, 2, 2; ibid. 3, 4, 26, 2.
17 Cf. Syn. Ep. 4, 252; id.
30

Cezarea 2 , Gregorie d<strong>in</strong> Nazianz 3 , Ba<strong>si</strong>lius 4 , Ioannes Chrysostomos 5 , Theodoret 6 7 .
pevmma Or. 11, 30). În
secolul al VI-lea p. Olympiodorus Diaconul (Olymp. D. fr. <strong>in</strong> Ier.
drept un tip de pevmma o cauwvn 8 , (cu forma cabw'na"), nume folo<strong>si</strong>t în
Septuag<strong>in</strong>ta pentru a reda ebraicul pl. kawwãn 9 , tot un tip de de sacrificiu. Mult mai
târziu, în secolele X-XI p., Constant<strong>in</strong> Porphyrogenetul (Const. De uirtMichael
Psellos (Mich. Ps. Orat. 28, 105; id. Op
-lea p., în secolul al III-lea numai
pevmma steavt<strong>in</strong>on
10 .
D<strong>in</strong> secolul al V-pevmma în
ulare de turte de sacrificiu. Astfel, în secolul al V-lea p., Hesychios îl
dulciuri, multe nume fi<strong>in</strong>d hapax-uri:
(Hsch. s.u.): a[leuron, ajpanqrakiv", ajresthvr, borbuvla, bou'", gavstrion, gegunaikwmevna,
diakovnion, ejgkriv", e[gkrupto", ejlathvr sau e[latron, e[nqrupton, ejpivcuto", JErmh'",
ejci'no", quvanon, i[trion, kanduvlo", krovkh, laivgmata, leiti'no", nastov", ojrqostavth",
pallicivar (pemmavtion), parqeniva", pelanov", selhvnh, shsamou'", <strong>si</strong>vlbh, spovpia,
statikovn (pemmavtion) staitivth" (cu forma staithvi>a), strevmma, teuqiv", Trivpoli".
În secolul al IX-
Hesychios, pevmmata le turte (Phot. Lex. s.u.):
bou'", selhvnh, diakovnion, qulhvmata, pelanov", taghniva". Pentru forma pevmmata
drept echivalent plakouvntia .
Etymologicum Genu<strong>in</strong>um pevmma, citându-l pe Methodios,
scriitorul d<strong>in</strong> secolul III-IV p.
În secolul al X-lea p.
(Suid. s.u.) ajnavstato", bou'", diakovnion, ejlathvr, e[nqrupton, qulhvgmata (pentru
qulhvmata), pevlano", selhvnh, yaistov, fqoi'". pevmmata cu
plakouvntia, citându-l în plus pe Arrian.
În secolul al XI-lea p. Etymologicum Gudianum (Et. Gud
Et. Gen. despre pevmmata. În secolul al XII-lea Etymologicum Magnum (EM s.u.
gavstrion, e[nqrupton, pevlano" taghniva".
Etymologicum Symeonis (Et. Sym. 1, 288, 19). De asemenea,
Pausanias d<strong>in</strong> secolul al II- pevmmata turte: ajmfifw'n,
ajresthvr, bou'", gamhvlio", diakovnion, ejgkriv" pemmavtion), i[trion, pelanov",
turou'", selhvnh, cariv<strong>si</strong>o", fqovi>".
1
Cf. Gr. Nyss. Eun. 2, 1, 249; id. Ep. 20, 20, 4; id. Creat. 52, 6; ibid. 52a5.
2
Cf. Eus. PE 2, 1, 48.
3
Cf. Gr. Naz. Comp. 96-7; id. Carm. 1440, 3.
4
Cf. Ba<strong>si</strong>l. Jej. 31, 176, 13.
5
Cf. Chrys. In Phil. 62, 263; id. Fr. <strong>in</strong> Ier.64, 837; id. Cruc. 59, 676, 51.
6
Cf. Thdt. Ier. 81, 552, 15; id. Ezechid. Proph. 81, 1568, 38.
7
Cf. Cyr. Os.-Mal. 1, 81, 25 sqq.
8
V. cauwvn II, A, a, 51.
9
Cf. Koehler-Baumgartner, Lexicon 428.
10
Cf. Hld. 3, 2, 1; id. 6, 14, 3.
31

2. to; a[leuron a ul
[Aleuron poate denumi o pevmma. Numele a[leuron
(

uJpo; th'" ajplhstiva"
diakovnion ejphvsqien ajmfifw'ntV e[cwn.
Într-un alt vers de comedie d<strong>in</strong>tr-un autor necunoscut (Comica Adespota), poate tot
d<strong>in</strong> secolul al V-lea a., numele turtei
turte, probabil în cadrul ritualului : (Com. Ades. [CAF] 585) nastouv" 1 ,
trofalivda", ajmfifw'nta", ijtriva 2 .
d<strong>in</strong> secolele IV-III a. dovedesc turtei
-un fragment cita iesa
(Ptwchv) sau Femeia d<strong>in</strong> Rhodos ( JRodiva) a comediografului Philemon ajmfifw'n apare ca un
dar adus în onoarea Artemidei; Athenaios ex turte
erau 3 : (Philem. fr. 70 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645a)
AMFIFWN plakou'" jArtevmidi ajnakeivmeno", e[cei dV ejn kuvklw/ kaovmena dav/dia.
Filhvmwn ejn Ptwch'/
h] JRodiva/:
[Artemi, fivlh devspo<strong>in</strong>a, tou'tovn soi fevrw,
w\ povtniV, ajmfifw'nta kai; spondhv<strong>si</strong>ma.
Hecate ( JEkavth) (Diph. fr.
27 Kassel-Aust<strong>in</strong>, ap. Ath. ibid.) mnhmoneuvei aujtou' kai; Divfilo" ejn JEkavth/.
IV-
turte lor de
(ajmfifw'"): (Philoch. fr. 328F 86B ap. Ath. 645a)
Filovcoro" dV ajmfifw'nta aujto;n klhqh'nai kai; eij" ta; th'" jArtevmido" iJera; fevresqai
e[ti te kai; eij" ta;" triovdou", ejpei; ejn ejkeivnh/ th'/
hJmevra/ ejpikatalambavnetai hJ
selhvnh ejpi; tai''"
dusmai'" uJpo; th'" tou' hJlivou ajnatolh'" kai; oJ oujrano;" ajmfifw'"
givnetai. În secolul al IX-lea p. lexicograful Photios (s.u. ajmfifw'n
Philochoros prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-turtei ajmfifw'n
în cadrul articolului dedicat produsului ajnavstato" 4 .
Începând cu secolul al II-
turtei explicându- II-lea a. gramaticul
-un fragment conservat de
lexiconul Suda: (Apollod. fr. 39 ap. Suid.) jAmfifw'nte": plakou'nto" ei\do", oi{t<strong>in</strong>e"
ejgivnonto, o{te oJ h{lio" kai; hJ selhvnh prwi÷ uJpe;r gh'" faivnontai: h] o{ti ejkovmizon
aujto;" da/diva hJmmevna periphgnuvnte" ejpV aujtw'/,
w{" fhs<strong>in</strong> jApollovdwro". În timp ce
Apollodoros numea turta ajmfifw'n drept plakou'" , în secolul al II p gramaticul
ma'za 5 : (Poll. 6, 75) ma'zai dV aiJ me;n iJeraiv, ajmfifw'nte" me;n
me;n ou}" e[feron eij" Mounuciva" jArtevmido", da'/da"
hJmmevna" periphvxante". Î
cera pevmma. Tot în secolul al
II-lea p. gramaticul ajmfifw'n era
) ajmfifw'n: plakou'" dia;
turou', ejfV ou| da'/da
phvssonte" a{ptou<strong>si</strong> tou' fwto;" cavr<strong>in</strong> (textul va fi reluat în secolul
al XII-lea p. de Iliada, (id.
105, 1 s.u. ajmfifw'nte"
-
1 V. nastov" II, A, a, 34.
2 V. i[trion II, A, a, 27.
3 Pentru fragment cfThe Religious Condition of the Greeks at the Time of the New Comedy,
în Harvard Studies <strong>in</strong> Clas<strong>si</strong>cal Philology, Vol. 10., 1899, pp. 141-180.
4 V. ajnavstato" II, A, a, 4.
5 plakou'" ma'za u. II, B, 1.
33

plakou'nto" ei\do", oi{t<strong>in</strong>e" ejgivnonto Mounuciw'no" mhno;" e{kth/ ejpi; devka, oi} kai; eij"
to; Mounuciva" iJero;n th'" jArtevmido" ejkomivzonto. wjnomavzonto de; ajmfifw'nte" wJ"
mevn t<strong>in</strong>e", o{ti tovte ejgivnonto, o{te oJ h{lio" kai; hJ selhvnh prwi÷ ktl. ul
d<strong>in</strong> gramaticul Apollodoros).
În secolul al V-lea p. lexiconul lui Hesychios spune despre ajmfifw'n numai
tip de dei Hsch. s.u. ajmfifw'n) plakou'"
poio;" jArtevmidi meta; davidwn prosferovmeno". În secolul al IX-lea p. Photios este
turteiajmfifovwn, în loc de
ajmfifavwn. Etymologicum Magnum în secolul al XII-
turtei ajmfifw'n ersul izolat d<strong>in</strong>
Comica Adespota (u. supra) (E.M. 94, 55) ajmfifw'n: ei\do" plakou'nto" telouvmeno" th'/
jArtevmidi: oi|on, Mastou;", trofalivda", ajmfifw'nta", ijtriva. Dia; to; kuvklw/
fwtivzesqai uJpo; tw'n dav/dwn.
4. oJ ajnavstato" Turta
Substantivul 1 ajnavstato" este numele unei turte
erbul ajnivsthmi preverbul
ajnav verbul i{sthmi turte,
Astfel, în secolul al II- turtele ajnavstatoi erau
jArrhforiva
(Skiroforiwvn) (iunie-iulie) 2 : (Paus. Gr. fr. 94) ajnavstatoi: plakou'nte" ei\do". ou|toi de;
aujtai'" tai'" jArrhfovroi" ejgivnonto. 3
duceau într-ecte sacre Athenei Polias. Turtele ajnavstatoi erau oferite
(Suid., Phot. s.u.)
am<strong>in</strong>tite: (Ath. 114a) ANASTATON kalouvmenon, o}" tai'" ajrrhfovroi" givnetai. Lexiconul
lui Hesychios va nota pe scurt c: (Hsch. s.u. ajnavstatoi)
plakou'nto" gevno".
5. hJ ajpanqrakiv" le
jApanqrakiv" este o de tip pevmma a[nqrake"). Numele ei este
ajpov substantivul ajnqrakiv"
4 , un derivat regre<strong>si</strong>v de la verbul denom<strong>in</strong>ativ ajnqrakivzw
(< a[nqrax turtei este propriu-
În secolul al IV-lea a. medicul Diocles d<strong>in</strong> Carystose Athenaios, spune în
lucrarea ( JUgie<strong>in</strong>av) ajpanqrakiv" era mai moale decât
lavganon 5 : (Diocl. fr. 116a ap. Ath. 110a) th'" dV ejpanqrakivdo" Dioklh'" oJ Karuvstio" ejn
1 a ajnavstato", on, provenit tot d<strong>in</strong> vb. ajnivsthmi,
cf. Hdt. 1, 76; Isoc. Paneg. 169, 3; S. Tr. 240, etc.
2 Cf. W. Burkert, Kekropidensage und Arrephoria. Vom Initiationritus zum Panathenäenfest, Hermes, XCIV
1966, pp. 1- La saga delle Cecropidi e le Arreforie: dal rito di <strong>in</strong>iziazione alla festa delle
Panatenee, în M. Detienne, Il mito. Guida storica e critica, Roma-Bari, Laterza, pp. 23-49, 1989; N. Robertson,
The Riddle of the Arrhephoria at Athens, în Harvard Studies <strong>in</strong> Clas<strong>si</strong>cal Philology, Vol. 87, pp. 241-288, 1983.
3 Cf. Paus. 1, 27, 3; Plu. 2, 839e, etc.
4 Cf. -o atestare pap
PLond 77, 28 (sec. VI p.).
5 V. lavganon / lagavnion II, C, 42.
34

prwvth/ JUgie<strong>in</strong>w'n, ouJtw<strong>si</strong>; levgwn: JH dV ajpanqrakiv" ejsti tw'n lagavnwn aJpalwtevra
, , numele turtei
ajnqrakiv", de obicei la plural, ajnqrakivde".
s.u.
ajpanqrakivde") oiJ pro;" o[pths<strong>in</strong> ejpithvdeioi ijcquve". kai; pevmmato" ei\do" ajpanqrakiv".
s-a dezvoltat ulterior
6. borbuvla
Borbuvla de tip pevmma. Orig<strong>in</strong>ea acestui hapax este complet
bovrboro"
plural (*hJ borbuvla sau *to; borbuvlon termenul este Hesychios, care
este o de dimen<strong>si</strong>unile unei pâ<strong>in</strong>i,
s.u. borbuvla) pevmma strogguvlon dia; mhvkwno" kai; shsavmh"
megevqou" a[rtou. le sunt comune multor dulciuri,
dpreia
7. oJ gamhvlio"
Gamhvlio" plakou'"), potrivit lui Hesychios, sau de de
sacrificiu (pevmma), potrivit lui Eustathius. Numele ei este o substantivizare la forma de
mascul<strong>in</strong> a adjectivului gamhvlio", on 1 , fi<strong>in</strong>d un derivat în l de la tema
game

8. oJ / hJ gavstri" / to; gastrivon
Gavstri" este numele unei turte cretane. Numele ei este un derivat de la gasthvr
gavstri", are, de obicei, 1 . Ca adjectiv,
2
urciorului (= gavstra) 3 turtei, probabil cu o
Gastrivon (sau gavstrion) este dim<strong>in</strong>utivul lui
gasthvr este glosat de lexicografi cu sensul de gavstri".
4 .
turtei gavstri",
Deipnosophistai, Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana,
turtepemmatolovgo"
gavstri"
dulciurilor sunt descrise foarte sumar, de multe ori fi<strong>in</strong>du-le pomenit doar numele. Este de
asemenea una d<strong>in</strong>tre Chiar îna<strong>in</strong>tea
acesteia koptoplakou'", un
împrumut probabil d<strong>in</strong> lat, coptoplacenta 5
un alt nume al turtei gavstri", poate cel cont<strong>in</strong>ental-grecesc,
produsul , sau în cont<strong>in</strong>uarea lui
koptoplakou'" ar trebui gavstri" ar fi un nume <strong>in</strong>dependent. Oricum
ar fi, în cont<strong>in</strong>uarea textuluigavstri"
(plakountavrion 6 ): (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647f) koptoplakou'". ejn Krhvth
de; fh<strong>si</strong>vn, plakountavrion poiou's<strong>in</strong> o{per ajnomavzou<strong>si</strong> gavstr<strong>in</strong>. givnetai de; ou{tw".
e aleg nuci de Thasos 7 8
- ibid.) kavrua
Qav<strong>si</strong>a kai; Pontika; kai; ajmuvgdala, e[ti de; mhvkwn, a} fruvxa" qeravpeuson kalw'" kai;
eij" quivan kaqara;n trivyon ejpimelw'" 9 . Se pun apoi fructele, se
cu o cantitate mai mare de piper,
macului: (ibid.) summivxa" te th;n ojpwvran mavlaxon mevliti hJyhmevnw, prosbalw;n
pevperi plevon kai; mavlaxon: givnetai de; mevlan dia; th;n mhvkwna.
10
do
(ibid.) diaplatuvna" poivhson tetravgwnon. ei\ta
shvsamon leuko;n trivya" mavlaxon mevliti hJyhmevnw/ kai; e{lkuson lagavnia duvo kai; e}n
qe;" uJpokavtw kai; to; a[llo ejpavnw, i{na to; mevlan eij" mevson gevnhtai, eu\ rJuvqmisovn te
aujtov. Folo<strong>si</strong>rea lui lagavnion -o retraducere a
1
Cf. Ar. Au. 1604; id. Th. 816; Jul. Or. 5, 176c.
2
Cf. Ael. NA 14, 26.
3
Într--lea a., IG 11(2), 154A69.
4
Cf. Archestr. fr. 47; Com. Adesp. 394; Milet 6, 21 (sec. V a.); cf. de asemenea compusul gastrovpth", un tip
cf. IG 2 2 , 1638, 67, Delos sec. IV a.)
5
V. koptoplakou'" coptoplacenta III, B, 8.
6
Pentru plakountavrion s.u. plakou'" II, C, 1.
7
Cf. Diph. Siph. ap.
digerat.
8
Cf. Diph. Siph. ap. Ath. 53b-
9
-exc. § 16 compones <strong>in</strong> pat<strong>in</strong>a diligenter).
10
dulciurilor Cf. Alc. fr. 19 ap.
Ath. 119a; Hippon. fr. 37 ap. Ath. 645c; Ar. Ach. 1092; id. Th. 570; Crates Hist. fr. 12 ap. Ath. 640d; Ath. 114ab,
646b, d-f, 647a, 648a, 649a; Poll. 6, 79.
36

lat<strong>in</strong>escului laganum 1 rm<strong>in</strong>ologia
.
Forma de dim<strong>in</strong>utiv, gavstrion,
s.u. gavstri" . Ei unde forma de dim<strong>in</strong>utiv o
înlocuise pe cea de pozitiv.
descrierea pe care o face lexiconul lui Hesychios s.u. gavstrion corespunde perfect celei d<strong>in</strong>
pevmma
s.u. gavstrion) pevmma, shsamw'de" para; Krh<strong>si</strong>v. Cu foarte
Etymologicum Magnum EM s.u. gavstrion) pevmma ti
shsamw'de", para; Krh<strong>si</strong>v.
9. ta; gegunaikwmevna
Gegunaikwmevna sunt turte de sacrificiu de tip pevmmata. Forma gegunaikwmevna are
unui participiu perfect medio-pa<strong>si</strong>v neutru plural de la verbul gunaikovw, atestat fie cu
-o fecioar 2 , fie 3 , fie, în limbaj medical,
tran - 4 . Gunaikovw este un
derivat de la tema gunaik

Forma a[ggouro" s.u.
a[ggouro") ei\do" plakou'nto" Pseudo-Zonaras
(<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v cu forma a[gkouro") care o turtei melivphkton 1 .
gou'ro", provenit d<strong>in</strong>tr-un *anav-gouro"
dulciuri, precum ajnavstato" 2 .
Formele gourov" ai[gouro" sunt atestate : (Phot. s.u. gourovn) to;n
plakou'nta, o}n hJmei'" ai[gouron kalou'men.
diferit pentru gou'ro"a[ggouro"
u termeni denumesc de fapt ace
produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
Cea mai veche atestare a numelui turtei apare în secolul al VII-lea a. la iambograful
Solon, într-
poetului gou'ro", def<strong>in</strong><strong>in</strong>du-l drept un tip de plakou'": (Ath. 645f) Gou'ro",
o{ti plakou'nto" ei\do", oJ Sovlwn ejn toi'" ijavmboi" fh<strong>si</strong>v:;
numele turtei i[trion 3 : (Sol. fr. 38, 1-3 ap. Ath.
645f)
Pivnou<strong>si</strong> kai; trwvgous<strong>in</strong> oiJ me;n i[tria,
oiJ dV a[rton aujtw'n, oiJ de; summemigmevnou"
gouvrou" fakoi'<strong>si</strong>: kei'qi dV ou[te pemmavtwn
a[pest<strong>in</strong> oujdV e{n [...]
Turtele gou'roi apar servite amestecate într-o mâncare de l<strong>in</strong>te (fakov"), poate ca un fel
de crutoane. Este de remarcat folo<strong>si</strong>rea verbului trwvgw pentru a determ<strong>in</strong>a numele turtei, care,
la data la care scrie Solon, 4 , fi<strong>in</strong>d folo<strong>si</strong>t pentru mâncarea nucilor sau a
migdalelor 5 . Aceasta produse
gou'ro"-plakou'", d<strong>in</strong>
i[trion, gou'ro" pevmmata, turte de sacrificiu.
pevmma plakou'" d<strong>in</strong> timpul lui
. u. supra) o}n
hJmei'" ai[gouron kalou'men ai[gouro"
IX-lea p.
11. aiJ daravtai
AiJ daravtai sunt turte
turte
etimologie , fi<strong>in</strong>d apropiat 6 .
Astfel, este ene, oJ davrato", cuvânt echivalent
cu macedoneanul dravmi", potrivit gramaticului d<strong>in</strong> secol I p. Seleucos (ap. Ath. 114b) 7 .
ai[ ke ajfevletai to; dav[raton] probabil în
IG 9(2), 1202, 1 Thessalia sau to; dav[raton] (Schwyzer 603) într--
Thessalia d<strong>in</strong> secolele VI / -lea a. poetul didactic Nicandru
1
V. melivphkton II, A, a, 32.
2
V. ajnavstato" II, A, a, 4.
3
V. i[trion II, A, a, 27.
4
e[dw / ejsqivw trwv(g)w
5
Cf. Hdt. 1, 71; Ar. Pax 1324; Plu. M. 613b, 716e.
6
Cf. J. N. Kalléris, Les anciens Macédoniens, étude l<strong>in</strong>guistique et historique, I, Athènes, 1954 (pp. 147-151).
7 Cf. Schwyzer, Gr. Gr
38

sfr. 184 ap. Ath. 110d)
to;n a[zumon a[rton ... davraton turtele daravtai
Forma de plural cu sensul de - <strong>in</strong>
secolele V-IV a.: (Michel 995A5) 1 : a[gen de; tajpellai'a ajnti; h/evteo" kai; ta;" daravta"
fevren. E d<strong>in</strong> secolul IV a., hJ
daravta religioase, cf. (CID I 9,
A24) mh; devkesqai mhvte darata'n gavmela mhvte paidhvia 2 .
12. to; diakovnion Turta
Diakovnion este o Etimologia cuvântului este
Numele turtei substantivul diavkono"
poate la ideea de slujire a zeului, sau ar putea fi un compus diav substantivul
koniva putând fi vorba de o 3 .
În secolul al V-lea a. numele ei este atestat într-un vers izolat al comediografului
Pherecrates
turt diakovnion ajmfifw'n 4 >: (Pherecr. fr. 156, 1-
2 Kock ap. Ath. 645a)
uJpo; th'" ajplhstiva"
diakovnion ejphvsqien [ajmfifw'ntV e[cwn].
cuvântul de-a lungul timpului. Gramaticul
macedonean d<strong>in</strong> secolul al III-lea a., Amerias, spune, într-
în c<strong>in</strong>stea lui Apollo în cadrul
ceremoniei (eijre<strong>si</strong>wvnh) (Amer. p. 7 Hoffman ap. Phot., Suid. s.u. )
oJmoivw" de; kai; jAmeriva" diakovnia ta; kata; th;n eijre<strong>si</strong>wvnhn tw'/
jApovllwni
plassovmena pevmmata. era
t<strong>in</strong>eri care cântau la Puanevyia 5 (sc. iJerav), la
Athena, sau la Qarghvlia 6 dei tot la Athena. La
În secolul al II-lea a. istoricul Menecles, citat de acei
turte
(Menecl. 278 F8 ap. Phot., Suid. s.u. diakovnion) Meneklh'" de; ejn tw'/
Glwssokovmw/ tau'ta
ei[rhke peri; aujtou': jAqhnai'oi tw'/
jApovllwni th;n kaloumevnhn eijre<strong>si</strong>wvnhn o{tan
poiw'<strong>si</strong>, plhvttonte" luvran te kai; kotuvlhn kai; klh'ma kai; a[llV a[tta kukloterh'
pevmmata tau'ta kalou'<strong>si</strong> diakovnion
În schimb, în secolul al II-lea p., pentru gramaticul Pollux diakovnion este un tip de
ma'za pevmma : (Poll. 6, 76) ai|" dV
a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta; ojnovmata [...] diakovnion. În secolul al V-lea p.
ma'za, p
sos: (Hsch. s.u. diakovnion) mavza h] zwmov",
kai; hJ krhpi;" tou' plakou'nto". În cont<strong>in</strong>uarea glosei , , pevmma:
1
Cf. Schwyzer 323.
2
Cf. Schwyzer, Gr. Gr., p. 362.
3
Il. 4, 77, 17.
4
V. ajmfifw'n II, A, a, 3.
5
Cf. Ath. 408a; Plu. Thespuvano"
6 2
Cf. Hippon. 37 (ap. Ath. 370a); Archil 113 (ap. Hsch.); D. 21, 10; IG 2 , 1138, etc.
39

(ibid.) oiJ de; pevmmata ejxaptovmena th'" eijre<strong>si</strong>wvnh". În secolul al IX-lea Photios face o
-Menecles (Phot. s.u. diakovnion), iar
în secolul al X-lea Suda preia întocmai glosa (Suid. s.u. diakovnion). În secolul al XII-lea
comentatorul lui Homer, Eustathius,
la kovni" : (Eust. Il. 4, 77, 17) ejk de; th'" kovnew" [...] kai; diakovnion dev
ei\do" plakou'nto", o{" ejsti genikw'" a[rto" ti" h] pevmma platu; para; th;n plavka.
13. aiJ dovlpai / dolbaiv
Atât dovlpai, dolbaiv sunt forme de plural (< *dovlph, < *dolbhv) pe care
Astfel, cele d<strong>in</strong>tâi sunt (Hsch. s.u. dovlpai)
plakouvntia mikrav (cod. mikta;). Kw'/oi
cod.
- t de locuitorii <strong>in</strong>sulei Cos, iar dolbaiv:
(ibid. s.u.) quvmata: oiJ de; mikta; plakouvntia i ndu-
-
turte cu rol sacrificial (pevmmata), astfel explicându-se precizarea
quvmata . Folo<strong>si</strong>rea cuvântului s-a limitat probabil la
<strong>in</strong>sula Cos. Nu este excl-un autor orig<strong>in</strong>ar d<strong>in</strong> ,
poate d<strong>in</strong>tr-un poem pierdut al lui Philetas.
14. hJ ejgkriv" Turta
jEgkriv" este numele unei turte / sau miere. Etimologia cuvântului este
odelul lui ejgkliv" ejgklivnw
ejgkeravnnumi -
1 ejgkrivne<strong>in</strong> -ar potrivi
2 .
Numele turtei ejgkriv" olul al VII-lea a. la liricul
covndro"unei alte turte cu susan (shsamiv" 3 ).
prilej: (Ste<strong>si</strong>ch. fr. 2, 1-2 ap. Ath. 172d-e) 4
eijrhkovta" fevresqai th'/
parqevnw/ dw'ra
sasamivda" covndron te kai; ejgkrivda"
a[lla te pevmmata kai; mevli clwrovn.
Începând cu secolul al V-lea numele turtei ejgkriv"
turte în piesa Bune de
nimic (Krapatalloiv) 5 v într- Pherecr. fr. 99 Kassel-
Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645e) Ferekravth" dV ejn Krapatavlloi": tau'tV e[cwn ejn tai'" oJdoi'"
aJrpazevtw ta;" ejgkrivda" f -
turte ejgkridopwvlh" într-
1
Cf. O. Szemerényi, Syncope <strong>in</strong> Greek and Indo-European and the Nature of Indo-European Accent, Naples,
1964, p. 143, n. 1.
2
Cf. R. Strömberg, Griechische Wortstudien, Goeteborg, 1944, p. 15.
3
V. shsamiv" II, A, a, 40.
4
5
Krapatal(l)ov" cf. Poll.
9, 83.
40

de vers d<strong>in</strong> piesa Danaidele (Danai?de"): (Ar. fr. 269 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645e)
jAristofavnh" dV ejn Danai?s<strong>in</strong> kai; pwlhthvn fhs<strong>in</strong> aujtw'n ei\nai ejn touvtoi" mhvtV a[ra
mV ei\nai ejgkridopwvlhn. ejgkrivde"
- r de
(Nicopho fr. 19, 5 Kock ap.
turtei în piesa Cei ce- (
jEgceirogavstore") fr. 10 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath.
645e) kai; ejn toi'" jEgceirogavstor<strong>si</strong> Nikofw'n.
turte
IV-lea a. în cadrul Comediei Noi. -
covndro" întâejgkriv" la Ste<strong>si</strong>choros, citat anterior:
(Antiph. fr. 275, 1 Kock ap. Ath. 56e)
nhvtta", scadovna", kavruV ejntragei'n, w[ /V, ejgkrivda",
rJafani'da" ajpluvtou", goggulivda", covndron, mevli.
turtei ,
fr. 95 Kaibel / fr. 46 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645e)
mnhmoneuvei aujtw'n kai; jEpivcarmo". În schimb, Nunta lui Hebe
( {Hbh" gavmo" titlul Muzele (Mou'sai), numele de ejgkriv" pr<strong>in</strong>tre mai
multe tipuri de pâ<strong>in</strong>i: (Epich. fr. 46 ap. Ath. 110b) jEpivcarmo" dV ejn {Hbh" gavmw/ kajn
Mouvsai" tou'to de; to; dra'ma diaskeuhv ejsti tou' prokeimevnou a[rtwn ejktivqetai
gevnh KRIBANITH 1 , o{mwron 2 , staitivthn 3 , ejgkrivdia, ajleifativthn 4 , hJmiavrtion 5 . Def<strong>in</strong>irea
Def<strong>in</strong>irea lui ejgkriv" ca fi<strong>in</strong>d un tip de a[rto" se poate explica pr<strong>in</strong> , la
vremea în care scrie Athenaios, între numele de cele de dulciuri.
Toate aceste citate d<strong>in</strong> comediografi d<strong>in</strong> secolul al V-lea sau al IV-lea a. sunt
, ca pe
EGKRIDES pemmavtion eJyovmenon ejn ejlaivw/ kai;
meta; tou'to melitouvmenon. Precizarea eJyovmenon ejn ejlaivw/
abundent, spre deosebire de turtele taghnivai 6 fripte
timp ca ejgkriv" globus 7 . De
pemmavtion).
În secolul al III-lea a. ejgkriv" apare în Septuag<strong>in</strong>ta
dulciuri
Exodus este atestat cel cu miere: (LXX Ex. 16, 31) h\n de; wJ" spevrma korivou leukovn, to;
de; geu'ma aujtou' wJ" ejgkri;" ejn mevliti 8 , iar în Numerii id. Nu. 11,
8) kai; h\n hJ hJdonh; aujtou' wJsei; geu'ma ejgkri;" ejx ejlaivou 9 . Mai târziu, între secolele I a.
ejgkrivde": (Ph. Deter. 118, 3) duvw
ejgkrivde", hJ me;n ejk mevlito", hJ dV ejx ejlaivou. În Vulgata numele turtei
tradus pr<strong>in</strong> torta tortula 10 .
1
JO a[rto" kribanivth" krivbano"Cf. Ath. 109f.
2
{Omwro", hapax, cf. Hsch. o{moura: semivdali" eJfqhv, mevli e[cousa kai; shsavmhn,
3
JO a[rto" staitivth"
cu acest nume, u. staitivth" u. II, A, a, 44.
4
JO a[rto" ajleifativth" cf. Eust. Il. 3, 607, 1.
5
JHmiavrtion semicf. Hsch. ei\do" a[rtou hJmikuklw'de".
6 V. taghniva" II, A, a, 47.
7 V. globus III, B, 17.
8 Cf. Thdt. Qu. <strong>in</strong> Oc. 123, 17.
9 Cf. Epiph. Haer. 1, 350.
10 V. torta / tortula III, B, 33.
41

s.u.
ejgkrivde") pevmma ejlaivw/ eJyovmenon kai; melitouvmenon e[nioi de; ajmanivta"
taghniva" -
secolul al III-lea p.: (Hsch. s.u. ejgkriv")
gluvkasma (?-usma) ejx ejlaivou uJdarev" va fi
Suda (s.u. ibid.).
15. oJ e[gkrupto" Turta ascuns
[Egkrupto" este o de tip pevmma. S<strong>in</strong>gurul care-
explicându-i doar sensul: (Hsch. s.u. e[gkrupto") pevmmato" ei\do". Numele ei este format
ejn kruptov" kruvptw
1 îl con<strong>si</strong>derau echivalent cu numele pâ<strong>in</strong>ii (oJ a[rto") ejgkrufiva" â<strong>in</strong>e
ejn kruvptw
specific numelor de pâ<strong>in</strong>e

explicat 1 .
17. hJ *ejmplativa / ijmplativa Turta
Numele acestei turte ijmplativa, într-o
-lea a d<strong>in</strong> Arcadia-Tegea.
*ejmplativa. de sacrificiu
(iJlavskesqai) zeului Apollo: (IG 5, 2, 2)
uacat
ej" toi' iJ]eroi' ejxiven: to; dV ijero;g kaqa'rai
t]a' de; uJstevrai ijmplativai iJlavskesqai
eij mh;] plei'on [aijt]h'tai: ta'i de; trivtai
[.. eij mh; crovnou p]levono" [oJ iJereu;"] jApovllwno" aijth<
Numele de ijmplativa plavto" de
comparat cu adject târzie ejmplathv" , sau a fost derivat direct de la
verbul ejmplatuvnw * jEmplativa / ijmplativa ar putea fi unul
ace cu cel glosat drept un tip de plakou'"
sub forma ejpivplator (Hsch. s.u. ejpivplator: plakou'nto" ei\do"
nici un alt text 2 .
18. to; e[nqrupton Turta
[Enqrupton
<strong>in</strong>tra l<strong>in</strong>tea (fakh'ejrevb<strong>in</strong>qo"
lexicoane târzii: (Lex. Seg. 250, 20) e[nqrupta: ywmoi; oi[nw/ bebregmevnoi, oi|" ejpicei'tai
kai; fakh' aJplw'" Lex Pat.155, 12) e[nqrupta: ywmoiv t<strong>in</strong>e" oi[nw/ dedeumevnoi, oi|"
ejpebavlleto katV ejnivou" me;n fakh', katV ejnivou" de; ejx ejrebivnqou a[leura. Numele
acestei turte este un derivat nom<strong>in</strong>al de la verbul ejnqruvptw pentru pâ<strong>in</strong>ea
-un lichid, în special v<strong>in</strong> 3 , fi<strong>in</strong>d un compus d<strong>in</strong> preverbul ejn
qruvptw
qrummativ" / diaqrummativ" / ejnqrummativ" 4 z
Numele turtei -lea a.
(Peri; tou' stefavnou)
turte de streptov" 5 , cel al nehvlata 6 , numele unor produse de
dulciuri primite de cei ce
participau la ceremonialul bahic: (D. 18, 260, 9) misqo;n lambavnwn touvtwn e[nqrupta kai;
streptou;" kai; nehvlata, ejfV oi|" tiv" oujk a]n wJ" ajlhqw'" auJto;n eujdaimonivseie kai;
th;n auJtou' tuvchn. Înrudirea d<strong>in</strong>tre cele trei tipuri de turte este
târzii 7 -lea p.
1
Cf. F. Bechtel, Die griechischen Dialekte Untersuchungen zur
griechischen Laut- und Verslehre, Strasbourg, 1901, p. 240.
2
V. ejpivplator II, C, 24.
3
Cf. Hp. Int. 30, 28; LXX Thd. Bel. 33.
4
V. qrummativ" II, C, 29.
5
V. streptov" II, C, 67.
6
V. nehvlata II, A, a, 35.
7
Lex. 248; id. Lex. Pat. 154, 26. În Lex. Seg. 97, 16 numele turtei este
accentuat diferit: ejnqruptav: Dhmosqevnh" peri; stefavnou.
43

Pollux reia toate cele trei denumiri num<strong>in</strong>du-lplakouvntwn
ei[dh e[nqrupta, streptoiv, nehvlata.
Tot d<strong>in</strong> secolul al IV-
turtei este atestat în cadrul unui ritual de sacrificiu, poate în c<strong>in</strong>stea lui Dionysos: (SIG 1016,
4) tw'n de; ejnqruvptwn lambanevtw e}n ajpo; plektou' tw/ ' qew'/
paratiqemevnou
secolul
Etimologicum Magnum s.u. e[nqrupta. Tot el
aceste produse foarte apreciate erau folo<strong>si</strong>te în cadrul misteriilor, probabil cele bahice; de
[Enqrupto"
<strong>in</strong>tuim care îi era sensul: (Harp. 114, 9) eij<strong>si</strong>; de; e[nqrupta ta; ejk pemmavtwn, h] ta;
ejnqrubovmena brwvmata. e[nioi de; tai'" teletai'" aujta; prosoikeiou'<strong>si</strong>: kai; jApovllwn de;
parV jAqhnaivoi" [Enqrupto".
În secolul al II-lea p. retorul Aelius Aristeides în discursul Pro;" Plavtwna uJpe;r tw'n
tettavrwn turtei e[nqrupton doar cu streptov": (Aristid. Or. 307, 23) eij dev
ti" aujtw'n peri; th'" ejgkrateiva" dialegomevnwn ajpantikru; staivh e[cwn e[nqrupta kai;
streptou;", ejkbavllou<strong>si</strong> th;n glw'ttan w{sper oJ Menevlew" to; xivfo". Scolia la acest text
Sch. <strong>in</strong> Aristid. ad loc.) e[nqrupta: ei\do"
plakou'nto". , Hesychios
dulciuri diferit ajttanivde" 1 este
e[nqrupta (atestat ): (Hsch. s.u. ajttanivde",
ajttalivde") plakou'nte", e[nqruptoi.
19. oJ ejnturivth" Turta
jEnturivth" este un produs de patiserie Numele ei
ejn turivth" 2 , creat d<strong>in</strong> radicalul
substantivului tur-ov" , format cu sufixul -th", specific denumirilor de produse de
patiserie.
(Gloss.) care def<strong>in</strong>esc, cu ajutorul lui ejnturivth", turta libum 3 .
20. to; ejpivpemma Turta
jEpivpemma este o ejpiv
pevmma pevssw (att. pevptw
coace*pek w --a dat pe coqure
turtei <strong>in</strong> secolul al IV-lea a., toate d<strong>in</strong>
-
Inscr. Prien. 211, 1
tav te para; jIwv[nwn] / [parastaqevnta iJerei'a quvsei, ej]pipevmmatav te
parev[xei tw'i te] / [boi? kai; tw'i probavtwi ejk tetartevw" eJka]tevrwi iJereivwi kai; d[uvo]
/ hJmitessevria oi[nou. În alt context ea ibid. 216, 1) fevre<strong>in</strong> de; /
kouvreion tw'I JErmh'I e[rifon quv<strong>si</strong>mon / ajpV eJkavstou aijpolivou ejk tou' eJautou', /
priavmenon de; mh; ejxei'nai, kai; ejpipevmma< / ta ejx hJmico<strong>in</strong>ikivou kai; duvo hJmitessevria
oi[nou spondhvn. Nici un lexicograf nu înregis
21. oJ eJrmh'" ( JErmh'") / eJrmhthv"
1 V. ajttanivth" II, C, 10.
2 V. turivth" II, C, 70.
3 V. libum III, A, 1.
44

JErmh'" este o pevmma. Numele ei este identic cu cel al zeului
Hermes, noi -
explicit sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> al termenului este Hesychios: (Hsch. s.u. JErmh'") [...] pevmmato"
ei\do" khrukeioeidev". Este deci o khruvkeion
mesagerul zeilor. Sensul de al acesui cuvânt apare -o <strong>in</strong>scri<strong>in</strong> secolul al IVlea
a. d<strong>in</strong> Chios (Schwyzer 694).
Forma eJrmhthv" -,
GDI
IV p. 883) tw'i jApovllwni ka[i; tw'i jAsklhpiw'i eJrmh

Quvanon este un tip de pevmma). Numele ei, un hapax, este un derivat
izolat de la verbul quvw jertfe S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului apare
într-s.u. quvanon) th;n quwvnhn, ejsti; de; pevmma ajnti; boov".
Lexicquwvnh - 1 cu un
epitet al lui Semele, o 2 . De aici s-
în dar tocma
numele unei alte turte sacrificiale, numite bou'" e{bdomo" 3 . Despre aceasta
IV a. Acesta, într-un fragment d<strong>in</strong> Istoria Atticii, o
bou'" e{bdomo" drept turtpevmma), dar o
(nu Semele) fr. 12 ap. Hsch.)
bou'" e{bdomo": mnhmoneuvei de; tou' eJbdovmou boov": o{ti de; pevmma ejsti; kai; th'"
Selhvnh" iJero;n. Numele de quvanon pare a fi, deci, un substitut pentru turta cunosbou'",
quvanon, spre deosebire de bou'"
25. ta; qulhvmata
Qulhvmata este numele unor turte sacrificiale de tip pevmmata. Numele lor este o
4 (cu s<strong>in</strong>gularul quvlhma quhlhv
carne d<strong>in</strong>tr- quhlhv este un
derivat în l de la quvo" 5 , folo<strong>si</strong>t mai ales la plural, quvea,
6 la un sacrificiu. Quvo" este de asemenea
numele unei turte 7 , cu care qulhvmata quvo" este un derivat
de la verbul quvw turtelor qulhvmata se
qulevomai 8 .
turtei -
exclu<strong>si</strong>vitate Comediei Vechi, unde este asociat consecvent cu ideea de sacrificiu. Într-un
fragment d<strong>in</strong> piesa Durii (SterjrJoiv) a comediografului Telecleides, unul d<strong>in</strong>tre predecesorii lui
Aristofanturte: (Telecl. 33, 1 Kock)
w\ devspoqV JErmh', kavpte tw'n qulhmavtwn
În Pacea (Eijrhvnh) lui Aristofan
turte qulhvmata: (Ar. Pax 1039-40)
Tivqeso tw; mhrw; labw;n:
ejgw; dV ejpi; splavgcnV ei\mi kai; qulhvmata.
Scolia la acest vers expliturte înch<strong>in</strong>ate zeilor, preparate d<strong>in</strong>
a[lfitonSch. <strong>in</strong> Ar. Pax 1040) qulhvmata: ta; toi'"
1
Cf. -cf. Abh. Berl. Akad. 1928, 6, 12.
2
Cf. h. Hom. 1, 21; Sapph. Fr. 17, 10; Pi. PD. 1, 26; 8, 355, etc.
3
V. bou'" II, A, c, 3.
4
Poate cu grafia qualhvmata într-
sacrificiu sunt am<strong>in</strong>tite: qualhvmata triva devrmata
Comicul (Pl. Com. fr. 174, 7-10 Kock) citat mai jos. Cf. Recherches sur le
vocabulaire des sacrifices en grec, des orig<strong>in</strong>es à la f<strong>in</strong> de l' époque clas<strong>si</strong>que, Aix-en-Provence, 1967, p. 124.
5
Cf. A. Ag. 1409; Call. Aet. 1, 23.
6
Cf. Il. 6, 270; 9, 499; Od. 15, 261; Hes. Op. 338; A. Eu. 835; IG 12(5), 593, 17 (Iulis, sec. V a.); Theoc. 2, 10.
7 V. quvo" II, A, a, 26.
8 Cf. Porph. Abst. 2, 17; Poll. 1, 27.
46

qeoi'" ejpiquovmena a[lfita. ejpirraivnetai de; oi[nw/ kai; ejlaivw/. ,
scolia scolie, la piesa Ploutos (Plou'to"),
aceste dulciuri aveau proquvmata
îna<strong>in</strong>tea unei ceremonii religioase: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 660) kai; proquvmata: gravfetai kai;
qulhvmata. shmaivnei de; ta; prokatavrgmata, h] ta; pro; th'" qu<strong>si</strong>va" g<strong>in</strong>ovmena
qumiavmata, h] plakouvntia.
Tot într- qulhvmata într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Dezertorii
(Aujtovmoloi) a comediografului Pherecrates, unde turtele
dedicate zeilor: 1
o{te toi'<strong>si</strong> qeoi'" quvete [...]
ei\tV ajllhvlou" aijscunovmenoi qulhvma<strong>si</strong> kruvptete polloi'".
turtelor qulhvmata într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Phaon, citat
un pasaj d<strong>in</strong> Acharnienii ( jAcarnh'") lui Aristofan 2 ,
femeilor, atunci când beau v<strong>in</strong>. D
materializate în nume de dulciuri. Lipsa unui context religios se poate explica pr<strong>in</strong> caracterul
parodic pe care îl au în general piesele acestuia
ritualului 3 : (Ath. 441b o{sa dia; to;n oi\non sumbaivnei tai'" gunaixiv): (Pl. Com. fr. 174, 7-
10 Kock ap. Ath. 441b)
puvrgh" tetavrth" kuniv te kai; kunhgevta<strong>in</strong>,
Lwvrdwni dracmhv, Kubdavsw/ triwvbolon,
h{rw/ Kevlhti devrma kai; qulhvmata.
În cadrul Comediei Noi, turtei în piesa Dyscolos
(Duvskolo") de element (Men. Dysc. 440-1)
kana' provceira, cevrniba", qulhvmata
poiei'te.
, Theophrast, într-un fragment d<strong>in</strong> tratatul Despre pietate (Peri;
eujsebeiva" y qulhvmata cu numele turtei pelanov" 4 ,
aceasta cu rol sacrificial: (Thphr. Piet. 11, 2 ap. Porph. Abst. 2, 6, 29) 5 [...] ejpei; pelavnou te
kai; tw'n qulhmavtwn ejpi; th'" trapevzh" ejnargw'" keimevnwn [...]. 6
scoliile la Aristofan. O scolie la Theocrit preparate <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e
de orz oferite la sacrificii: (Sch. <strong>in</strong> Theoc. 2, 18) a[lfita toi prw'ton puri; tavketai: wJ"
tw'n mageuousw'n a[lfita quousw'n. tau'ta de; kai; qulhvmata e[legon. Lexiconul lui
Hesychios
(Hsch. s.u. qulhvmata) ta; ejpiferovmena a[lfita eij" qu<strong>si</strong>van bebregmevna
mevliti a[lfita, h] qumiavmata ejpi; bwmw'n.
explicit pevmmata- scolia la
Aristofan: (Phot. Lex. s.u. qulhvmata) pevmmata: ajparcav": a[lfita a} e[misgon oi[nw/ kai;
1 Cf. Clem. Al. Strom. 7, 6, 30, 3.
2 Cf. Ar. Ach. 1089-93. V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
3 Cf. Lewis R. Farnell, Plato Comicus: Frag. Phaon II.: A Parody of Attic Ritual, în The Clas<strong>si</strong>cal Quarterly,
vol. 14, nr. 3/4, pp. 139-146, 1920.
4 V. pelanov" II, A, c, 1.
5 Cf. Thphr. Piet id. Fr. 97, 3.
6 Cf. AG appendix 37, 9; Stob. 4, 2, 20.
47

ejlaivw/ eij" qu<strong>si</strong>van ajnafevronte". (Suid. s.u.) qulhvgmata
reluând apoi identic nota d<strong>in</strong> Photios.
26. to; quvo" r
Quvo" este unul d<strong>in</strong>tre quvw
ales la plural, quvea, , 1
e ; quvo" a fost împrumutat tus
quvo" , cu
pevmma),
fie înmiresmat.
În secolul al V-
dulciuri: (Eup. fr. 92, 41-3 Kassel-Aust<strong>in</strong>)
to; calkivon
qevrma<strong>in</strong>ev qV hJmi'n kai; quvh pevtte<strong>in</strong> t<strong>in</strong>a;
kevleuV, i{na splavgcnoi<strong>si</strong> suggenwvmeqa
Folo<strong>si</strong>rea verbului pevss(/tt)e<strong>in</strong>
lui quvo" 2 . quva pentru fragmentul d<strong>in</strong> Eupolis, cu
turte s.u. quva) [...] Eu[poli" ta; pevmmata.
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> al lui quvo"
secundar, nu s-
turte de sacrificiu atestate începând cu secolul al V-lea a., care au înlocuit un po<strong>si</strong>bil termen
mai general, cum era quvo".
27. to; i[trion / ijtrovgala
[Itrion 3 este o de sacrificiu de tip pevmma sau povpanon. D<strong>in</strong> punct de vedere
etimologic numele ei nu poate fi apropiat de nici un alt cuvânt d<strong>in</strong> vocabularul grecesc.
Potrivit lui Athenaios (Ath. 646d) ea jItrovgala este un
sortiment mai târziu al turtei , fi<strong>in</strong>d un compus d<strong>in</strong> numele turtei
gavla i[trion ijtrivneo"
i[trion, - 4 . Era
ier specializat în acest tip de dulciuri numit ijtriopwvlh" 5 , potrivit
gramaticului Pollux (Poll. 7, 30), nume reconstituit pr<strong>in</strong>tr--
Pompeiopolis în Cilicia (CIG ijtravrio",
epigrafice 6 . [Itrion este împrumutat -lea p. în lat. itrium în traducerile unor
tratate medicale 7 .
Prima atestare a numelui turtei apare în secolul al VII-lea a. într-un fragment d<strong>in</strong>
1 = qumiavmata la Hp. aptuwea
Cf. Lejeune, R. Et. Gr. 1959, 140 sqq.
2 Cf. LSJ s.u. quvo" II.
3 Pentru accentul cuvântului u. Hdn. Gr. 1, 357.
4 V. AP 6, 232.
5 ijtra'": (Leont. Cypr. 1728 A) ejkavqhto eij" to;n ijtra'". Cf. L. Robert, Mélanges
Orlandos, pp. 242-3.
6 Cf. MAMA 3, 459, 598 (Corycus); ITyr 33B.
7 V. itrium III, B, 18.
48

explica sensul turtei gou'ro" 1 , produs de patiserie cu o
turtei i[trion este trwvgw
i[trion este un tip de pevmma, turt de
sacrificiu: (Sol. fr. 38, 1-3 ap. Ath. 645f)
Pivnou<strong>si</strong> kai; trwvgous<strong>in</strong> oiJ me;n i[tria,
oiJ dV a[rton aujtw'n, oiJ de; summemigmevnou"
gouvrou" fakoi'<strong>si</strong>: kei'qi dV ou[te pemmavtwn
a[pest<strong>in</strong> oujdV e{n [...]
-lea a. într-un fragment d<strong>in</strong> liricul Anacreon,
turta leptovn
fr. 28 (373) Page ap. Ath. 646d)
hjrivsthsa me;n ijtrivou leptou' mikro;n ajpoklav",
oi[nou dV ejxevpion kavdon.
În secolul al V-lea a. Hippocrates turte
Hp. Acut. (Sp.) 72) ijtrivon ojptw'n, mevli eJfqo;n paracevwn.
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Discordia ( [Eri"),
i[tria: (S. fr. 199) ejgw; de;
pe<strong>in</strong>w'sV au\ pro;" i[tria blevpw.
cele mai multe nume de dulciuri, i[tria sunt atestate cu
<strong>in</strong> secolul V-IV a. În Acharnienii lui Aristofan
Dikne scaunele,
cu amidon, turtele i[tria
Ach. 1092) a[muloi 2 , plakou'nte" 3 , shsamou'nte" 4 , i[tria.
Acumularea tuturor acestor tipuri de dulciuri
în unora
d<strong>in</strong>tre dulciuri 5 . Într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Nunta lui Herakles ( JHraklh'" gamw'n) a
comediografului Archippos, contemporan cu Aristofan
turte i[tria -2 Kock)
travpeza dV ijtrivois<strong>in</strong> ejpiforhvma<strong>si</strong>vn tV
a[lloi" gevmousa
numele acestei turte. Un fragment d<strong>in</strong> comediograful Ephippos d<strong>in</strong> piesa Efebii ( [Efhboi),
puramou'" 6 ,
un context <strong>si</strong>milar: (Ephipp. 8, 3-4 Kock ap. Ath. 644c)
i[tria, traghvmaqV 7 h|ke, puramou'", a[mh" 8
wj/w'n
eJkatovmbh: pavnta tau'tV ejcnauvomen
1 V. gou'ro" II, A, a, 10.
2 V. a[mulo" II, C, 5.
3 V. plakou'" II, C, 1.
4 V. shsamou'" II, A, a, 40.
5 V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
6 V. puramou'" II, C, 62.
7 V. traghvmata denumesc dulciurile în general.
8 V. a[mh" II, C, 3.
49

De asemenea, un fragment d<strong>in</strong> lucrarea Despre ghicitori (Peri; grivfwn) a lui
Clearchos, discipol al lui Aristotel, i[trion într-o enumerare de alte produse de
-5 ap. Ath. 649a)
ejpiv te tw'n traghmavtwn oJmoivw":
a[mh" 1 , plakou'" 2 , e[ntilto" 3 , i[trion, rJova,
wjo;n, ejrevb<strong>in</strong>qo", shsavmh 4 , kopthv 5 , bovtru"
tau'ta me;n oJ Klevarco".
n
,
O caracteris turtei i[trion
Anacreon pr<strong>in</strong> adjectivul leptov". În secolul al III-lea a. 6 aceasta devenise
Profesorul (Davskalo") al lui Herondas, în care mama unui elev
turte
i[tria: (Herod. 3, 44)
ajllV oJ kevramo" pa'" w{sper i[tia 7 qlh'tai
Gramaticii de mai târziu vor confirma cu -lea
p. Moeris def<strong>in</strong> numele turtei leptav, afirmând în
, de obicei, erau numite lavgana, numele unor 8 (Moer. 199, 33) i[tria
(i[stria Codd.) plavsmata lepta; shsavmw/ peplasmevna. lavgana ko<strong>in</strong>ovn
secol paremiograful Zenobios am<strong>in</strong>t pavnta
cnauvmata: levgou<strong>si</strong> ta; ajpoqrauvsmata tw'n ijtrivwn kai; plakouvntwn. to; gou'n pa'n
cnau'ma shmaivnei oi|on pa'n pra'gma; în secolul al V-lea p. Hesychios le num
klavsmata kapurwvdh plavsmata : (Hsch. s.u. ijtriva)
dw'ra: klavsmata. h] kapurwvdh plavsmata. [h] ta; uJpogavstria] pevmmatav te kai;
traghvmata; în secolul al IX-lea p. Photios reia
(Phot. Lex. s.u. i[tria) kapurwvdh plavsmata, iar lexiconul Suda în secolul al X-lea p. nu face
: (Suid. s.u. i[tria) kapurwvdh plavsmata; în secolul al XII-lea p.
Etymologicum Magnum, reia explici
turtei leptov": (E. M. 479, 40) i[trion: to; kapurw'de" trau'ma h] plavsma, ajpo;
tou' ijevnai ejpi; lepto;n ga;r e{lketai.
i[trion
folo<strong>si</strong>t pentru un sortiment mai larg de dulciuri
de turte preparate .H. 1, 55) i[tria karpou' pepoihmevna purivnou. Un
turtei cu un sens mai larg.
Harpokration d<strong>in</strong> Mendes 9 discutând despre numele tartei
pagkarpiva 10 , Despre (Peri; plakouvntwn)
1
V. a[mh" II, C, 3.
2
V. plakou'" II, C, 1.
3
V. e[ntilto" II, C, 22.
4
V. shsavmh II, A, a, 40.
5
V. kopthv II, C, 36.
6
Cf. POxy. 736, 50 paidw'n ijtrivou hJmiwbevlion; PCair.Zen. 5, 9 i[tria 300.
7
i[tia u. ed. Herod.).
8
V. lavganon II, C, 42.
9
Mendes, azi Achmum-
10
V. pagkarpiva II, C, 54.
50

i[trion: (Harp. Mend. ap. Ath. 648b) JArpokrativwn de; oJ Mendhv<strong>si</strong>o"
ejn tw'/
peri; Plakouvntwn th;n parV jAlexandreu'<strong>si</strong> kaloumevnhn PAGKARPIAN ...
kalei'. i[tria dV ejsti; tau'ta sunteqrummevna meta; mevlito" eJyovmena:.
Începând cu secolul I p. numele turtei Dioscorides îl
turte cu miere, <strong>in</strong>spirându-se poate d<strong>in</strong> Hippocrates: (u. supra)
(Dsc. 4, 63) melitwvma<strong>si</strong> kai; ijtrivoi"n
Anonymus Lond<strong>in</strong>en<strong>si</strong>s -o culegere de sfaturi medicale <strong>in</strong>titulate
jIatrikav, care i- -lea turtei
într-un fragment, , Anon. Lond.
fr. 2, 3) mh; kai; to; i[trion kai; ta; ai[.]eia [..]e<strong>in</strong> su[.]kaier
În secolul al II-
produse în Peri; ijtrivwn (Gal. De alim. fac. 6, 492), i[tria,
cele mai bune fi<strong>in</strong>d numite rJuhvmata, numele altor dulciuri 1 , iar celelalte lavgana
ibid. 2 ) ditto;n de; tw'n ijtrivwn to; ei\do", a[me<strong>in</strong>on mevn, o}
kalou'<strong>si</strong> rJuhvmata, faulovteron de; ta; lavgana. lavgana
Moeris (u. supra) de asemenea în secolul al II-lea p.
De rebus boni malique suci ele
de d<strong>in</strong> vremea sa lavgana rJuhvmata i[tria: (Gal.
De rebus 6, 768) ojnomavze<strong>in</strong> dev moi dokou's<strong>in</strong> tau'ta ta; nu'n uJfV hJmw'n kalouvmena
lavganav te kai; rJuhvmata ko<strong>in</strong>h'/
proshgoriva/ th'/
tw'n ijtrivwn oiJ palaioiv.
Collectiones medicae un fragment d<strong>in</strong> medicul Dieuches d<strong>in</strong>
secolul al III-lea a., i[trion era un alt nume al lui povpanon, nume generic al turtelor
de sacrificiu: (Dieuch. ap. Orib. Col. med. 4, 7, 33) to; de; povpanon, o{ t<strong>in</strong>e" i[trion
kalou's<strong>in</strong>.
, la începutul secolul al III-lea p., i[trion drept o
de sacrificiu , pemmavtion lepto;n dia; shsavmou kai;
mevlito" g<strong>in</strong>ovmenon , de asemenea, turte puteau fi consumate s<strong>in</strong>gure la
prepararea altor turte, precum
libum 3 : (Ath. 125f) eJxh'" ejpeishnevcqh plakou'" ejk gavlakto"
ijtrivwn te kai; mevlito", o}n JRwmai'oi livbon kalou's<strong>in</strong>.
Precizarea lui Athenaios ejk gavlakto"
turte. Într-un comentariu la Gorgias al lui Platon, scris soful d<strong>in</strong> secolul al VI-lea
p. Olympidoros, ijtrovgala i[trion:
(Olymp. <strong>in</strong> Grg. 32, 2) kai; eij ei[poi tuco;n o{ti ijtrovgala qevlw fagei'nlevgei oJ
ijatrov", ka]n blavpth/ aujto;n, o{ti nai; devspota favge, mavlista eij kai; mevlloi metV
aujtou' ejsqive<strong>in</strong>. este ane târzii, al lui Suda (sec. X)
-Zonaras (sec. XIII)
cuvântului (Suid. Ps. Zonar. s.u. ijtrovgala).
28. oJ kavndulo" / kanduvlo" / kavndaulo" / kavnduto"
Kavndulo", cu accent schimbat kanduvlo" kavndaulo",
este o de sacrificiu de tip pevmma plakou'"). Forma kavnduto" nu
Photios, care-Aristofan. Nu este exclus ca lexicograful
tre , în mai
1 V. rJuvhma II, C, 63.
2 Cf. ibid. 6, 687; De rebus 6, 768; <strong>in</strong> Hipp. 15, 90.
3 V. libum III, A, 1.
51

multe contexte, ate 1 .
fi<strong>in</strong>d probabil derivat de la cel al
kavndaulo" cu
kavndulo" cu sensul turtei. Etimologia cuvântului este
Kandauvlh", supranume meonian al lui
Hermes 2 sau nume al unui rege lidian 3 .
Sensul clar de al lui kavndulo" -scolie la
piesa Pacea a lui Aristofan de sacrificiu, pevmma, cu precizarea
s.u. kanduvlo" 4 ): dia; lagwvwn kai; gavlakto" kai;
turou' kai; mevlito" pevmma ejdwvdimon. Scolia la textul lui Aristofan, citându-l pe Demetrios
plakou'": (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pax
123) kai; kovndulon. Dhmhvtrio" oJ zhnodovteio" metagravfei kavndulonei\do" dev ejsti
plakou'nto". scolie
,
arabeu, în încercarea de a afla de
Pax 122-3)
[Hn dV ejgw; eu\ pravxa" e[lqw pavl<strong>in</strong>, e{xetV ejn w{ra/
kolluvran megavlhn kai; kovndulon o[yon ejpV aujth'/.
kovndulo"
kavndulo", numele turteikovndulo" trimite în subtext la un produs de
kolluvra, o pâ<strong>in</strong>e
kavndulo" turta sau
mânca <strong>in</strong> secolul al IV-lea
cuvântul într-o succe<strong>si</strong>une de produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e într-un fragment d<strong>in</strong> comedia
( jAnakaluptomevnh) (qri'on), al brânzei (turov"), al
e[gcuto" 5 , al celei numite ajmuvlion 6 wj/av):
(Euang. fr. 1, 8-9 ap. Ath.
644d)
(A.) wJ" ajlazw;n oJ katavrato". (B.) qri'a, turovn, ejgcuvtou".
(A.) pai' Drovmwn. (B.) kavndulon, wj/av
tV, ajmuvlion ...
D<strong>in</strong>tr- certitud<strong>in</strong>e ce anume însemna kovndulo" 7 .
În schimb, în comedia Falsul Herakles (Yeudhraklh'")
fie vorba de numele turtei
(e[gcuto", plakou'") pe care trebuia fr. 409 Kassel-Aust<strong>in</strong>
ap. Ath. 644c-d 8 )
1
Cf. Nicostr. Com. 17; Alex. 172, 1; Philem. 60; PGiss. 93, 12 (sec. II p.).
2
Cf. Hippon. fr. 1.
3
Cf. Hdt. 1, 7.
4
5
V. e[gcuto" II, C, 17.
6
V. a[mulo" II, C, 5.
7
uce sensul exact al cuvântului apare la iambograful d<strong>in</strong>
secolul al III-lea a. Cercidas (Cerc. 18, col. 2, 15).
8
-un context mai larg în Ath. 172b.
52

oujk e[sti kanduvlou" [...]
oJ mavgeiro" ga;r ejgcuvtou" poiei',
plakou'nta" ojpta'/,
[...].
Mai târziu, în secolele I-II p., pe kavndulo" în Quaestiones
Conuiuales cu numele turtei de sacrificiu pevmma
Hesychios: (Plu. M. 644b) ouj ga;r h\n oi\mai pevmmata kai; kanduvlou" [...]. Athenaios
dulciuri, , în epopeile homerice, nu
sufletul, nici corpul: (Ath. 9a) kai; ouj qri'a 1 kai; kavndulon kai; a[mhta" 2 melivphktav 3 te
toi'" ba<strong>si</strong>leu's<strong>in</strong> ejxaivreta parativqhs<strong>in</strong> {Omhro", ajllV ajfV w|n eu\ e{xe<strong>in</strong> e[mellon to;
sw'ma kai; th;n yuchvn. 4
Forma kavnduto" este -
pe Aristofan (Ar. fr. 791). Photios it
s.u. kavnduto") skeua<strong>si</strong>va ojyopoiikhv:
meta; gavlakto" kai; stevato" kai; mevlito".
. Tot Photios
ibid.) e[nioi de; dia; krevw" kai; a[rtou kai; turou': ou{tw"
jAristofavnh". , ,
sensuri ale lui kavndulo" (kavnduto"), prima descriere fi<strong>in</strong>d cea a turtei, cea de-a doua, a
29. hJ krovkh a
Krovkh este o de sacrificiu (pevmma). Acest sens al cuvântului este o folo<strong>si</strong>re
krovkh 5 , cuvânt pus în
krovkh
krevkw produsului
turtei apare în lexiconul lui Hesychios,
s.u. krovkh) pevmmato" ei\do".
rolul turtei în ceremonialul sacru.
30. ta; laivgmata le
Laivgmata sunt numele unor turte sacrificiale (pevmmata).
6 . S<strong>in</strong>gura atestare apare în lexiconul lui Hesychios: (Hsch. s.u.
laivgmata) pevmmata, oiJ de; spevrmata, iJera; ajpavrgmata
aceste turte
probabil Demeter 7 . Nu este exclus ca forma laivgmata
-ar trebui citit în
acest loc lavgana, numele altor b<strong>in</strong>e atestate 8 , lavgmata,
1
Qri'on în foi de palmier.
2
V. a[mh" II, C, 3.
3
V. mhlivphkton II, A, a, 32.
4
s.u. qri'a {Omhron.
5 b
Cf. Arist. Mech. 852 29; Lyc. Alex. 107.
6
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u.
7 V. ajcaivnh II, A, c, 2.
8 V. lavganon II, C, 42.
53

Lex. s.u. lavgmata) iJera; ajpavrgmata.
evident este un plural neutru, s<strong>in</strong>gularul fi<strong>in</strong>d atestat într-gramaticului Theognostos
d<strong>in</strong> secolul al IX-lea p. în Canones <strong>si</strong>ue De orthographia, cu sensul
de (Theognost. Can. 27A) 1 lai'gma: to; iJerovn. 2
lai'ma, iconul Suda: (Suid. s.u. lai'ma) to;
iJero;n qu'ma sau, într-o varia ,: (id. s.u. lai'ma) to; ai|ma.
parapepoivhtai de; para; to; laimovn. oiJ de; lai'ma, toutevst<strong>in</strong> o{rmhma. e[ti mevntoi
tw'n peri; th;n jA<strong>si</strong>van t<strong>in</strong>e;" ejpi; tw'n ajnaidw'n kai; ejktovlmwn ou{tw levgous<strong>in</strong>.
jAristofavnh" [Orni<strong>si</strong>: -ar fi putut -
lui Aristofan (Au. 1562-4), unde forma lai'ma laima'n.
concluzii <strong>si</strong>gure.
31. leiti'no"
Leiti'no" este de sacrificiu de tip pevmma.
fi<strong>in</strong>d lexiconul lui Hesychios, s.u. leiti'no") pevmmato"
ei\do". Numele turtei poate fi apropiat d<strong>in</strong> punct de vedere etimologic de substantivul lhvtwr,
cu genitivul lhvtoro", atestat într- IG V 2, 405), fie ca
apelativ este atestat cu grafia leivtwr
attice (IG II 2 , 4817, 22) sau în compusul oJmoleivtwr (IG II 2
numele turtei 3 . Tot grafia cu ei apare în
leitoreuvw (= iJereuvwleivtwr 4 .
leivtore": iJevreiai.
lh< greu de explicat 5
numele produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> onfirmându-se sensul de
de sacrificiu.
32. to; melivphkton / to; melivpakton Turta
Melivphkton melivpakton, este o sacrificial cu
. Numele ei este un compus d<strong>in</strong> substantivul mevli , vechi cuvânt I. E. 6 ,
phvgnumi o, provenit d<strong>in</strong> radicalul *pak-/g-, care în
la-a dat pe pango În turtei se to
melivphkto
-lea a. la poetul liric Philoxenos
d<strong>in</strong> Citera în poemul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> Banchetul (Dei'pnon): (Philox. 3, 16-7) kai; melivpakta
tetugmevnV / a[fqona sasamovfwkta. , î
miere, turtele sasamovfwkta apare la
romani în cazul globus 7 .
Forma melivphkton mai târziu în comedia secolului al IV-lea a.
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Deukalion
1
Cf. Ps. Zonar. 1288, 3.
2
Hsch. s.u. lai'gma: perikefalaiva"
kovsmo".
3
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u. lhvtwr.
4 2
Cf. SEG 8, 714 (Theba, Egipt, sec. II a.); IG 9 Arch. Pap. 9, 215 (probabil d<strong>in</strong> Egipt). V. de
asemenea O. Masson, Revue de Philologie, Paris, 1963, p. 217.
5
Cf. M. Lejeune, R. Et. Gr. 1941, p. 183, n. 51; E. Benveniste, Institutions <strong>in</strong>do-européennes 2, 92.
6
Cf. hit. milit = melit - n. luv. malit, got. , alb. mjalte, irl. mil, lat. mel.
7 V. globus III, B, 17.
54

(Deukalivwn) epararea ei cu acest
<strong>in</strong>gredient cf. etimologia < phvgnumiprodusului: (Antiph.
fr. 78, 1 Kock ap. Ath. 646e) shsamivda" h] melivphkta h] toiou'tov ti. D<strong>in</strong>tr-un alt pasaj
dialogat
id. fr. 140, 4-5 Kock)
A. melivphkta dV ei[ soi prosfevroi; B. trwvgoimi kai;
wj/o;n
de; katapivnoimV a[n. A. a[llou dei' t<strong>in</strong>o";
Tot în secolul al IV-lea a. i la Naucratis
turte melivphkta, un <strong>in</strong>diciu
obiceiul grecesc, deosebit de cel egiptean: (Herm. Hist. 2, 80 ap. Ath 150a) eja;n dev ti"
Naukratitw'n gavmou" eJstia'/,
wJ" ejn tw'/
gamikw'/
novmw/ gevgraptai, ajpeivrhtai wja/ ; kai;
melivphkta divdosqai.
La Menandru, în comedia Falsul Herakles (Yeudhraklh'"),
traghmativzetai) 1 turte melivphkta
(kivclh). Asocierea d<strong>in</strong>tre un produs de patiserie
comedie 2 în cazul a[mulo" 3 : (Men. fr. 451, 14-6)
e[peiqV oJ deipnw'n me;n traghmativzetai,
murisavmeno" de; kai; stefanwsavmeno" pavl<strong>in</strong>
deipnei' ta; melivphkta tai'" kivclai".
turtei melivphkton este asociat explicit cu numele generic
al turtei sacrificiale, pevmma-i def<strong>in</strong>i realitatea:
în sec. I p. Philon Despre visele trimise de div<strong>in</strong>itate (Peri; tou'
qeopevmptou" ei\nai tou;" ojneivrou") : (Ph. Som. 2, 48, 2) meliphvktwn
pemmavtwn, iar mai târziu Clemens d<strong>in</strong> Alexandria: (Clem. Al. Paed. 2, 1, 4, 1, 2) pevmmata
kai; melivphkta. -o scrisoare a lui Alkiphron, unde skwvlhx, numele
unei turte 4 pemmavtion melivphkton
(Alciphr. 4, 13, 10). turt
: (Plu. M. 200d)
melivphkton eij" sch'ma th'" povlew" diaplavsa". Gramaticul Pollux o turta
i[trion 5 (Poll. 6, 78), tot un tip de pevmma.
În lexiconul lui Hesychios numele turtei Într-una, un
nume obscur, ejmpasthvria, este echivalat drept melivpekta. Despre ejmpasthvria
nimic, fi<strong>in</strong>d un hapax :
*ejmpasthvrion. un
necunoscut. În cea de- numele kopthv 6 la plural este echivalat tot cu
mhlivpekta, asocie În lexiconul lui
Suda mhlivphkton este glosat <strong>si</strong>mplu : (Suid. s.u.) ei\do" plakou'nto". În
secolul al XIII-lea p. Pseudo-Zonaras melivphkton numele turtei
a[gkouro", a[ggouro" 7 (Ps. Zonar. s.u.). gramaticul
1 Cf. un alt pasaj de comedie unde turta melivphkton CAF fr. 141, 1-2 eij"
melivphkta / kai; traghvmatV ejxwvkeilen.
2 Cf. Pl. Com. fr. 174, 7-10; Ar. Pax 1192-96.
3 V. a[mulo" II, C, 5.
4 V. skwvlhx II, A, a, 42.
5 V. i[trion II, A, a, 27.
6 V. kopthv II, C, 36.
7 V. a[ggouro" II, A, a, 10.
55

Thomas Magister Ecloga nom<strong>in</strong>um et uerborum Atticorum despre turta
melivphkton melitou'tta,
a[lfiton (Thom Mag. Ecl. 229, 9) melivphkton kai;
povpanon, ouj melivtwma. melivphkta dev ejst<strong>in</strong> a[lfita ajnadedeumevna mevliti, o}
melitou'ttavn fas<strong>in</strong>: ajlla; su; to; melivphkta ajfei;" toi'" poihtai'" melitou'ttan levge.
t<strong>in</strong>e;" de; melitou'ttav fas<strong>in</strong> ouj to; ejx ajleuvrou kai; mevlito".
lexicografilor începând cu secolul al II- mhlivpekton devenise un nume
generic pentru dulciurile
Existo expre<strong>si</strong>e, melivphkta kuvne", turte referitoare la cei
cum reiese d<strong>in</strong>tr-o Appendix
Prouerbiorum : (Prou. 3, 85) melivphkton: ei\do" plakou'nto": kai;
paroimiva, melivphkta kuvne" ejpi; tw'n parV ajxivan ta; kavllista ajpolauovntwn.
33. oJ mnou'" ul
Mnou'", mnovo", -
1 turte, cel mai probabil
de cult. Sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
poate f
cnovo", cnou'",
2 3 4
asemenea cu mnivon 5 6 .
turte. Cea d<strong>in</strong>tâi prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-un
fragment d<strong>in</strong> comediograful de secolul al IV-lea a. Ephippos d<strong>in</strong> piesa Cel d<strong>in</strong> Kydonia
(Kuvdwn)
turte mnou'", sunt
turte cu susan 7
8 : (Ephipp. fr. 13, 1-7 Kock ap. Ath.)
kai; meta; dei'pnon kovkko" [...]
ejrevb<strong>in</strong>qo" kuvamo"
covndro", turov", mevli, shsamivde",
bravco", brugmov", mnou'", puramivde" 9 ,
mh'lon, kavruon, gavla, kannabivde",
kovgcai, culov", Dio;" ejgkevfalo".
în Caria într-
a
: (IMylasa 302, 10-2)
[lhvyetai de; ajfV eJkavstou]
1
Cf. Ar. Fr. 258; Hp. Mul. 1, 61; AP 5, 121 (Phld.)
2
Cf. Od. 6, 226.
3
Cf. Thphr. HP 2, 8, 4; D.S. 2, 59
4
Cf. Ar. Nub. 978; Call. Ap. 37; Luc. Am. 10, 7.
5
Cf. Lyc. Alex. 398; Str. 16, 4, 7; Ael. NA 13, 3.
6
s.u. mnou'") e[rion aJpalwvtaton, kai; hJ
prwvth tw'n ajmnw'n kai; pwvlwn ejxavnqh<strong>si</strong>": kai; to; leptovtaton ptero;n, kurivw" de; tw'n chnw'n.
7
V. shsamiv" II, A, a, 40.
8
Cf. Ath. 514e.
9 Cf. puramou'" II, C, 62.
56

[tw']n quomevnwn ejn tai'" sunovd[oi"

a turtei ajmfifw'n: (Com. Ades. 585) nastouv", trofalivda", ajmfifw'nta" 1 , ijtriva 2 .
Tot în secolul al V-lea a. Locuitorii d<strong>in</strong>
(Qouriopevrsai) despre un banchet imag<strong>in</strong>ar în care, pr<strong>in</strong>tre
turte taghnivai 3 , iar un comesean
turtelor nastoiv
cum vor confirma lexicografii de mai târziu: (Metag. fr. 6, 1-4 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 269d
ajllV o{ ge Metagevnh" tavde fh<strong>si</strong>vn:)
oJ me;n [potamo;" oJ Kra'qi"] hJmi'n katafevrei
mavza" megivsta" aujtomavto" memagmevna",
oJ dV e{tero" wjqei' ku'ma nastw'n kai; krw'n
eJfqw'n te bativswn eijluomevnwn aujtovse:
sacrificial. Astfel, în comedia Ploutos (Plou'to") a lui Aristofan nastov" apare ca o
, de când Ploutos a devenit preferatul
- nastov" verbul folo<strong>si</strong>t, pevpte<strong>in</strong>, <strong>in</strong>dicând o coacere în
cuptor a acesteia: (Ar. Pl. 1141-2)
jEfV w| /te metevce<strong>in</strong> kaujtov", w\ toicwruvce:
h|ken ga;r a[n soi nastov" eu\ pepemmevno".
apoi turt
ibid. 1143) e[peita tou'tovn gV aujto;" a]n
kathvsqie". Scolia pâ<strong>in</strong>e, fie de o cu
Turta
<strong>in</strong>grediente, iar unii o numeau ojlovbolo"Sch.<strong>in</strong> Ar.Pl.
1142) nasto;" eu\ pepemmevna": plakou'" h] qermo;" a[rto" meta; ejlaivou. a[rto" kalw'"
kataskeuasmevno". a[ [rto" kalw'" ejzumwmevno". duvo eij<strong>si</strong>; nasto;" kai; koi'lo". kai;
nasto;" me;n levgetai, o{nt<strong>in</strong>a kalou's<strong>in</strong> oiJ ko<strong>in</strong>oi; oJlovbolon: koi'lo" de; oJ e[cwn e[sw
koilovthta.
Tot d<strong>in</strong>tr-un pasaj aristofanesc d<strong>in</strong> comedia ( [Orniqe"), în care Peisetairos
turta nastov"
-turta
Au. 567)
h]n dV JHraklevei quvh/<strong>si</strong>, lavrw/ nastou;" quve<strong>in</strong> melitou'nta":
Conform scoliei la acest vers, era
Potrivit lui Asclepiades, poate istoricul d<strong>in</strong> secolul I a., citat de scolie, era un produs de
patiserie ieft<strong>in</strong>: (Sch.<strong>in</strong> Ar. Au. 567) nasto;" de;, mevga" plakountwvdh" a[rto". oJ de;
jAsklhpiavdh" fh<strong>si</strong>;n eujtelh' plakou'nta. melitouvtta" de;, mevliti dedeumevna". to; de;
plh're", nastou;" kai; melitouvtta".
Numele turtei -lea a.
Patul (Klivnh) a comicului Nicostratos, d<strong>in</strong> care
1 V. ajmfifw'n II, A, a, 3.
2 V. i[trion II, A, a, 27.
3 V. taghniva" / oJ thganivth" II, A, a, 47.
58

nastov"
fr. 13 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap.
Ath. 111c-d Nikovstrato" dV ejn Klivnh/)
nastov" to; mevgeqo" thlikou'nto", devspota,
leukov": to; pavco" ga;r uJperevkupte tou' kanou'.
ojsmh; dev, toupivblhmV ejpei; perih/revqh,
a[nwV bavdize kai; mevliti memigmevnh
ajtmiv" ti" eij" ta;" rJi'na": e[ti ga;r qermo;" h\n.
nastov" era un fel de pâ<strong>in</strong>e de mari dimen<strong>si</strong>uni
icul d<strong>in</strong> Ephes d<strong>in</strong> secolul I p.,
: (Heracl. p. 6 ap. Ath. 111c-d)
NASTOS a[rto" zumivth" kalei'tai mevga", w{" fh<strong>si</strong> Polevmarco" kai; jArtemivdwro",
JHraklevwn de; plakou'nto" ei\do". Într-un alt p
picante, unul d<strong>in</strong>tre karuvkh,
cunoscut ca foarte picant 1 : (Ath. 646e) NASTOS plakou'nto" ei\do", e[cwn e[ndon
karukeiva" 2 .
În secolele IV-III a. un fragment d<strong>in</strong> piesa Herakles ( JHraklh'") a comediografului
(Diph. fr.
46 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 421e) Divfilo" dV ejn JHraklei' peri; t<strong>in</strong>o" tw'n oJmoivwn
dialegovmeno" dievxeis<strong>in</strong>:
ejme; me;n oujc oJra'/"
pepwkovta
h[dh tV ajkroqwvrakV o[nta kai; qumouvmenon,
tondi; de; nasto;n, jAstivwno" meivzona,
h[dh scedo;n dwdevkaton hjristhkovta;
-lea a. numele turtei dispare d<strong>in</strong> texte. Numai tragicul
-un pasaj d<strong>in</strong> Alexandra: (Lyc. Alex. 639-40)
Ouj gavr ti" aujtw'n yhvsetai puvrnon gnavqw/,
pri;n a]n krathvsh/ nasto;n eujstovcw/ livqw/ [...].
turtei
II--,
se
astfel saktov" id. 6, 78) nastoi; dV oiJ aujtoi; kai; saktoi; kalou'ntai,
kw'no" su;n ajstafiv<strong>si</strong> kai; ajmugdavlai", a{per trifqevnta kai; micqevnta ojpta'tai. În
secolul al V-lea p. pentru Hesychios era un tip de pâ<strong>in</strong>e cu drojdie, pe care cei d<strong>in</strong> Attica o
foloseau în ritualuri: (Hsch. s.u. nastov") h[ a[rto" mevga" oJ zumivth". jAttikoi; de;
a[rton eij" qu<strong>si</strong>van plakountwvdh
epigrafice 3 turtei este
1 Cf. Pherecr. 181, 1 Kock ap. Ath. 516c, Gal. 8, 568; Max. Tyr. 3, 9; Luc. Tim. 54, etc.
2
turtei: (Eust. Od. 2, 254) ajpo; tou' navssw de; hJ levxi" givnetai, o{qen kai; nastov" a[rto" oJ puknov", eij" o}
fevretai kai; crh'<strong>si</strong>": mavzan naxavmeno", o{ t<strong>in</strong>e" kai; maxavmeno" gravfous<strong>in</strong>, wJ" ei\nai ejtumologiko;n
to; mavzan maxavmeno". ejn de; toi'" tou' jAqhnaivou dhlou'tai, o{ti nasto;" a[rtou pepilhmevnou ei\do" kai;
oujci; wjgkwmevnou. h\n dev, fh<strong>si</strong>, kai; nasto;" plakou'" e[cwn e[ndon karukeiva".
3 Cf. -4.
59

-
de patiserie sacru (pevmmaid. s.u.) nastav (nastoi;) JRovdioi
kai; jAttikoi; a[rtou" kai; iJera; pevmmata: Nasto;" jAttikoi; a[rton eij" qu<strong>si</strong>van
plakountwvdh. În secolul al IX-lea p. Photios descrie nastov" drept un tip de
(plakou'" Lex. s.u. nastov") plakou'nto"
ei\do": kai; nastofagei'n: levgou<strong>si</strong> de; kai; to;n zumivthn a[rton: wJ" ejpivpan kai; mevga.
În secolul al X-lea p. l Ploutos a lui Aristofan,
s.u. nastov") ajrsenikw'"
plakou'", termenul de def<strong>in</strong>ire fi<strong>in</strong>d tot plakou'". secolul al XII-lea p. în
Etymologicum Magnum
nastov" desemnând
plakou'"E.M. s.u. nastov") oJ pepilhmevno"
a[rto", oJ mesto;", plhvrh", kai; mh; e[cwn ti; kou'fon: ajpo; tou' navssesqai ajrtuvmas<strong>in</strong> h]
traghvma<strong>si</strong>v ti<strong>si</strong> . Nu'n ejpi; a[rtou katacrhstikw'"
e[qhke. Nasto;" de; kurivw" oJ plakou''",
oJ meta; stafivswn pepemmevno", oJ puknov".
35. ta; nehvlata
Nehvlata sunt turte la ritualuri
substantivizare la forma de neutru plural a adjectivului nehvlato"
nevo" ejlauvnw
a[lfita
ejlauvnw
numele de agent ejlathvr 1 .
-lea a. În discursul
(Peri; tou' stefavnou) Demosthenes nehvlata dulciurile
e[nqrupta 2 streptoiv 3 v, erau primite de cei ce participau la ceremonialul bahic în semn de
misqo;n lambavnwn touvtwn e[nqrupta kai; streptou;" kai;
nehvlata, ejfV oi|" tiv" oujk a]n wJ" ajlhqw'" auJto;n eujdaimonivseie kai; th;n auJtou' tuvchn.
turtei sunt, ,
În secolele I-II p. gra
despre aceste produse de patiserie. Potrivit acestuia, turtele nehvlata erau preparate pr<strong>in</strong>
ete, a[lfiton): (Harp. s.u. nehvlata:) Dhmosqevnh" uJpe;r
Kth<strong>si</strong>fw'nto" katV e[lleiy<strong>in</strong> ajnti; tou' nehvlata a[lfita, ta; newsti; ajlhlesmevna. O
ibid.) a} dh; mevliti ajnadeuvonte", ajstafivda" te kai; clwrou;" ejrebivnqou"
ejpembavllonte", toi'" ta; iJera; telou's<strong>in</strong> e[nemon. ejkavloun de; aujta; to; me;n ajmbro<strong>si</strong>van,
to; de; makarivan. Într-
parte d<strong>in</strong> aceast a t nume al turtelor ar fi fost
Lex. Seg. 282, 24) nehvlata: a[lfita newsti; ajlhlesmevna: kalou'<strong>si</strong> dh;
ajmbro<strong>si</strong>van livpou".
Contemporan cu Harpocration, gramaticul Pollux reia succe<strong>si</strong>unea numelor de dulciuri
d<strong>in</strong> textul lui Demosthenes num<strong>in</strong>du-le pe toate plakou'nte"
plakouvntwn ei[dh e[nqrupta, streptoiv, nehvlata.
1 V. ejlathvr II, A, b, 5.
2 V. e[nqrupton II, A, a, 18.
3 V. streptov" II, C, 67.
60

dulciurilorstreptoiv, precizându-l
s
STREPTOI kai; NEHLATA. touvtwn mnhmoneuvei Dhmosqevnh" oJ rJhvtwr ejn tw'/
uJpe;r
Kth<strong>si</strong>fw'nto" peri; tou' stefavnou.
În secolul al IV-lea p. sofistul Libanios reia în diverse contexte numele turtei, având
de<strong>si</strong>gur în m<strong>in</strong>te celebrul discurs al oratorului: (Liban. Decl. 17, 1, 80) to;n ta; nehvlata kai;
ta; su'ka teqaumakovta. Într-un alt context d<strong>in</strong> Progymnasmata a
e , asoci<strong>in</strong>du-se nehvlata - id.
Prog.10, 3, 4) ei[poi ti" a]n Aijscivnou tou;" o[fei" kai; tou;" qiavsou" kai; nehvlata kai;
gra/divwn corouv" sau (ibid. 9, 4, 4) kai; tau'ta uJpevme<strong>in</strong>en uJpe;r nehlavtwn kai; streptw'n.
attic: (Jul. Ep. 24, 398) ou[te e[nqrupton ou[te strepto;n ou[te nehvlaton, iar episcopul
Sermo de contubernalibus Ba<strong>si</strong>l.
Contub. 30, 824, 26) ejkeivnh moi iJmavtia poikivla kateskeuvaze, qrupta; kai; streptou;"
kai; nehvlata ejpoivei.
turtei plecând de la textul lui Harpocration. Lexiconul
Suda (Suid. s.u. nehvlata) îl preia exact, , , numele întreg al turtei ar fi
fost nehvlata a[lfita, iar pierderea celui de- ibid.)
katV e[lleiyi" de; profevrous<strong>in</strong> oiJ jAttikoi; to; nehvlata, mh; prostiqevnte" to; a[lfita.
Photois (Phot. Lex. s.u. nehvlata
36. aiJ o[mp(n)ai / ta; o[mpia i
denumesc un tip de pevmma.
cf. <strong>in</strong>fra
, , cf. Hsch. o[mpnh:
trofhv, eujdaimoniva), în timp ce pluralul substantivului a luat sensul de turte
cu rol în sacrificiu (Hsch. s.u. o[mpai) quvmata.
puroi; mevliti dedeumevnoi (Phot. Lex. s.u. o[mpnai) puroi; mevliti
pefuramevnoi; numele acestor turte forma unui adjectiv substantivizat la forma
de neutru, de la o[mpnio" n: (Hsch.
s.u. o[mpia) pantovdapa trwgavlia. Forma de s<strong>in</strong>gular o[mpnh ápnas-
afnah-, v. nor. efni -un *afniya, I. E. *opniyo-m),
anglo. s. oefnam -o anticipare a
sufixului 1 ; mai târziu o[mph a rezultat d<strong>in</strong>tr-o di<strong>si</strong>milare. turteural
o[mp(n)ai cel <strong>in</strong>gular la un
th'/
mia'/
dV ejn hJmevra / Diovnuson
o[mpnh/ 2 suntivqhs<strong>in</strong> eij" tevlo".
Numele turtelor apare în secolul al III-lea a. poetul Callimah d<strong>in</strong>
care , pe de o parte fr. 658) ejn de; qeoi's<strong>in</strong> ejpi; flogi;
kaievmen o[mpa"), id. fr. 681 nhfavliai kai; th'/s<strong>in</strong>
ajei; melihdeva" o[mpa" / lhv/teirai
kaive<strong>in</strong> e[llacon JHsucivde"). Un secol mai târziu poetul
Nicandros folos forma de plural cu sensul de fagure de miere, plecând poate de la forma
turtelor / sau de la faptul c se prepara cu mult miere: (Nic. Alex. 450) ajmfi;
kai; e[rgwn / mnhsavmenai Dhoi' poluwpeva" h[nusan o[mpa" / boskovmenai quvma
pos<strong>si</strong>; kai; ajnqemovessan ejreivkhn. Scolia la textul lui Nicandros
1
Cf. E. Kretschmer, în Festschrift Kretschmer, p. 118. Forma o[mph AB 287; Phot. Lex. s.u.;
EM 625, 52.
2
Diovnuson o[mpnh daivnu<strong>si</strong> tV
e[mph".
61

de al cuvântului: (Sch. Nic. ad loc.) ojmfalo;" ga;r ajpo; th'" o[mpnh" ei[rhtai, h{
ejsti trofhv.
37. pallicivar Turta
Pallicivar este o de sacrificiu (pemmavtion a
cuvântului apare în lexiconul lui Hesychios, care-s.u. pallicivar)
pemmavtiovn ti para; Lavkw<strong>si</strong>. Numele ei ar putea fi un compus d<strong>in</strong> adjectivul pa'n
derivat d<strong>in</strong> radicalul verbului leivcw 1
iat. În orice caz, este vorba de un
restul vocabularului grecesc.
38. oJ parqeniva" l
Parqeniva" este o de sacrificiu (pevmmaNumele ei este
2 ,
fi<strong>in</strong>d un derivat de la parqevno" turtei
parqeniva" cu sensul de este Hesychios:
(Hsch. s.u. parqeniva") ajburtakw'dev" ti pevmma. Este o
ajburtavkh 3 ,
turtei s se explice pr<strong>in</strong> unul d<strong>in</strong>
mai multe plante cu numele de
parqevnion 4
39. hJ putiva ul
Putiva este un tip de de sacrificiu de tip pemmavtion. Sensul de este o
a lui putiva 5 puetiva, un
derivat de la puov" 6
puovn o-se asocia cu cea de
cf. scr. sara- saras- caries
colostrum -un *corostrum. 7
S<strong>in</strong>gura atestare a lui putiva cu sensul de apare într-una d<strong>in</strong> scrisorile lui
Alk skwvlhx 8 , sunt con<strong>si</strong>derate nume secundare pentru
turta cu miere melivpekton 9 : (Alciphr. 4, 13, 10) ei\ta galavktia poikivla, ta; me;n
melivphkta ta; dV ajpo; taghvnou putiva" moi dokei' kalou's<strong>in</strong> aujta; kai; skwvlhka"
[pemmavtia putiva avea, pr<strong>in</strong>tre <strong>in</strong>grediente, în mod <strong>si</strong>gur laptele,
sens al lui putiva
1
Cf. E. Bourguet, Le dialecte laconien, Paris, 1927, p. 148 n. 1.
2 b
Cf. Arist. Pol. 1306 29; Str. 6, 3, 2.
3
Cf. Pherecr. 181, 1 Kock; Theopomp. Com. 17, 2 Kock; Alex. 141, 13 Kock; Nymphod. 19; Polyaen. Strat. 4,
3, 32; Suid. s.u.
4
E.g. Pyrethrum Parthenium cf. Hp. Ulc. 14; Nic. Ther. 863; Dsc. 3, 138; Pl<strong>in</strong>. Nat. 21, 176.
5 a b
Cf. Arist. GA 729 Mir. 835 31; UPZ 149 II 38 (sec. II a.); cu forma mai târzie pituva
metateza vocalelor, la Thphr. HP 9, 11, 3; Dsc. 2, 75, etc. În ngr. putiav
6
Aliment foarte apreciat în antichitate, cf. Crat<strong>in</strong>. 142; Pherecr. 108, 19; Ar. V. 710; id. Pax 1150; id. Fr. 318, 5,
etc. colostrum, cf. Mart. 13, 38; Var. R.R. 2, 11, 2; Pl<strong>in</strong>. Nat. 28, 123, folo<strong>si</strong>t
Poen. 367.
7
Cf. Lidén, KZ 61, 1934 1 sqq.
8 V. skwvlhx II, A, a, 42.
9 V. melivpekton II, A, a, 32.
62

skwvlhx, ut de Alk
40. hJ shsamiv" / hJ shsamh' (

, în piesa Deukalion (Deukalivwn), pune shsamiv"
melivphkton 1 : (Antiph. fr. 78, 1 Kock ap. Ath. 646e)
jAntifavnh" Deukalivwni:
shsamivda" h] melivphkta h] toiou'to ti.
-
turtei într-
miere (scadovne"): (AG. 5, 181, 8 [Asclep.])
w\ta, lagwv", skovmbroi, shsamivde", scadovne".
Shsamiv" i târziu, în
secolul al II-lea p., medicul Galenos, <strong>in</strong>spirându-
De alim. fac., 6, 547)
ejsqivou<strong>si</strong> dV aujto; movnon me;n ouj pavnu ti, su;n mevliti dV eJfqw'/,
ta;" kaloumevna" uJpo;
tw'n pollw'n shsamivda" ajnaplavttonte". Numele turtei este confundat apoi cu cel al
plantei shsavmh într-o scolie la Aristofan: (Sch. <strong>in</strong>
Ar. Ach. 1092a) shsavmh de; h}n hJmei'" kalou'men shsamivda, (Hsch. s.u. shsavmh) shsamiv"
(Suid. s.u.) shsamh' dev, h}n hJmei'" fame;n shsamivda.
b. Shsamh'. Turta shsamh' 2 shsamiv". D<strong>in</strong> analiza
shsamh' este o delicates
În Pacea lui Aristofan -un pat de
plakou'" shsamh' sunt privite ca preludiu pentru dragoste. Este
shsamh', sumplavssw
<strong>in</strong>dicând
shsamiv": (Ar. Pax 868-90)
OI. JH pai'" levloutai kai; ta; th'" pugh'" kalav:
oJ plakou'" pevpeptai, shsamh' xumplavttetai,
kai; ta[llV aJpaxavpanta: tou' pevou" de; dei'.
Comediografii d<strong>in</strong> secolul al IV-lea a. shsamh' în
-un fragment d<strong>in</strong> Fata d<strong>in</strong> Samos (Samiva)
decuparea unei astfel de turte: (Men. Sam. 71-2, 74-5) 3
bouvlomV ei\nai tou;" gavmou" / h[dh shsamh'n / kovpte<strong>in</strong> parelqwvn:
iar Amphis, într-un fragment d<strong>in</strong> comedia (Gunaikomaniva),
turtei într- i
turte cu susan se mai servesc a[mhte" 4
(Amphis fr. 9, 3-4 Kock)
a[mhte", oi\no" hJduv", wj/av,
shsamai',
1 V. melivphkton II, A, a, 32.
2 shsameva la Hdn. Gr. 2, 425.
3 Cf. ibid. -5 ejpi; to; dei'pnon [ejkavloun tou;" fivl]ou", / ejpi; louvtrV e[pempon ta;" g[unai'ka",]
peripatw'n / th;n shsamh'n dievnemon,
4 V. a[mh" II, C, 3.
64

muvron, stevfano", aujlhtriv".
Numele turtei shsamh' a fost confundat cu cel al plantei d<strong>in</strong> care prov<strong>in</strong>e susanul
shsavmh. shsavmh la medicul Hippocrates (Hp. Int. 42) pentru
e tel,
Clearchos (Clearch. 63-5 ap. 1 . Hippocrates
plakou'", în combaterea unui fel de letargie (tu'fo"), care-i cupr<strong>in</strong>de pe
oameni toamna. shsamiv", precizându-se clar sensul
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>: (Hsch. s.u. shsavmh) shsamiv". kai; plakou'" ejk shsavmh". 2
c. Shsavmion este forma de dim<strong>in</strong>utiv de la shsamh'.
gramaticul d<strong>in</strong> secolul al II-lea p. Herodianus: (Hdn. Gr. Epim. 125) shsavmion, to;
trwgovmenon. Echivalarea pe care o face cu to trwgovmenon
trwvgw
cuvântul Herodianus,
d. Shsamou'". Numele turtei shsamou'" este o substantivizare a formei de mascul<strong>in</strong> a
adjectivului shsamovei", essa, en
shsamovei" shsamou'", pr<strong>in</strong>
analogie cu plakovei" > plakou'". Adjectivul este atestat determ<strong>in</strong>ând un cuvânt d<strong>in</strong>
vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> la medicul Soranos: (Sor. 1, 115) shsamou'" a[rto"
subs
Hippocrates: (Hp. Aff. 47, 27) ta; pivona kai; ta; turwvdea kai; melitwvdea kai; ta;
shsamoventa.
dulciuri cu susan shsamou'"
turte
(Hdn. Gr. Epim. 125) shsamou'nte", ta; glukuvsmata
s.u. ) shsamou'": pevmma ejk mevlito" kai; shsavmh".
shsamou'" , -un context
aristofanesc. În Acharnienii kîntreg aranjamentul pentru
â 3 : susanul (i[trion
cu susan 4 ziace: (Ar. Ach. 1092)
a[muloi, plakou'nte", shsamou'nte", i[tria,
Scoliile la a identitatea ce
exista în antichitate între numele plantei shsavmh turtei shsamou'", altfel nu s-ar
Sch. <strong>in</strong> Ar. Ach. 1092a) a[llo shsamou'" kai; a[llo
shsavmh, shsamou'" me;n ei\do" plakou'nto", shsavmh de; h}n hJmei'" kalou'men shsamivda
sau (Suid. s.u.) shsamou'" kai; shsamh' diafevrei: shsamou'" me;n ei\do" plakou'nto",
shsamh' dev, h}n hJmei'" fame;n shsamivda.
aceea d<strong>in</strong>tre shsavmh shsamiv" (u. supra.).
D<strong>in</strong>tr-un alt pasaj aristofanesc reiese o imag<strong>in</strong>e pe care am mai întâlnit-o la
comediograful Eupolis, în care turta shsamiv": (Eup. fr. 163, 1-4 Kock ap. Ath.
646e) shsamivda" de; cevzei. În Thesmophoriazousai
1 V. s.u. kopthv II, C, 36.
2 Cf. Clement. Protr. 2, 19.
3 V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
4 V. i[trion II, A, a, 27.
65

turta shsamou'" dea imediat
turta cu susan pe care tocmai a mâncat-o: (Ar. Th. 570)
to;n shsamou'nqV o}n katevfage", tou'ton cesei'n poihvsw.
shsamiv" sau cu shsamou'" turte sa fie
-o asemenea imag<strong>in</strong>e.
41. hJ <strong>si</strong>vlbh a
Sivlbh este, potrivit lui Hesychios, o
<strong>si</strong>luha-, poate tot un
1 .
Unica
prov<strong>in</strong>e cuvântul: (Hsch. s.u. <strong>si</strong>vlbh) ei\do" pevmmato" ejk kriqh'", shsavmh" kai; mhvkwno".
<strong>si</strong>vlbai: rJoiaiv
<strong>si</strong>vlbai ar putea fi forma de plural a numelui turtei
rma turtei
rodie.
42. oJ skwvlhx le
Skwvlhx este o pemmavtion
skwvlhx 2 , un derivat cu
sufixul -hk- (provenit d<strong>in</strong>

Spovpia este o turt pevmma
Numele ei nu are nici o 1 , neputându-
hJ spovpia) sau una de plural (*ta; spovpia < *to; spovpion). Ar
S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului
apare în lexiconul lui Hesychios: (Hsch. s.u. spovpia) pevmma, o{ t<strong>in</strong>e" stativa".
stativa"spovpia. Stativa" este forma
staitivth", numele unei pâ<strong>in</strong>i sau al unei turte 2 stai'"
, pare
44. oJ staitivth" / staitivta" Turta
Staitivth" staitivta", este un tip de
stai'" 3 . Numele este un derivat în

într-o 1 : (Iatrocl. ap. Ath. 646b) Stai'" dV
ejsti;n uJgro;n eij" thvganon uJpoceovmenon, mevlito" ejpiballomevnou kai; shsavmh" kai;
turou', wJ" jIatroklh'" fh<strong>si</strong>vn.
num<strong>in</strong>d-o un tip de pâ<strong>in</strong>e (Hsch. s.u.
stativa") a[rtou ei\do", dar într-
turtei spovpia 2 , id. s.u. spovpia) pevmma, o{
t<strong>in</strong>e" stativa". De asemenea, id. s.u. staithvi>a), cu
ca de sacrificiu:
pevmmato" ei\do". Lexiconul Suda va glosa <strong>si</strong>mplu forma (Suid. s.u. staitivth") drept un tip
de pâ<strong>in</strong>e: ei\do" a[rtou.
45. to; staktikovn
Staktikovn este o de sacrificiu (pemmavtion). Numele ei este o substantivizare la
neutru plural a adjectivului staktikov", hv, ovn
staktov", hv, ovn, folo<strong>si</strong>t în general pentru scurgerea
smirnei 3 stavzw turtei
turtei apare în lexiconul lui Hesychios,
apa d<strong>in</strong> Nil: (Hsch. s.u. statikovn) pemmavtion plakountw'de". a[lloi de; ajggei'a
diulivzonta Neilw'on u{dwr. Este foarte po<strong>si</strong>bil ca numele turtei
tur
46. to; strevmma a
Strevmma este numele unei turte de sacrificiu (pevmma). Acest sens apare numai în
lexiconul lui Hesychios, (Hsch. s.u. strevmma) ei\do" pevmmato", termenul fi<strong>in</strong>d folo<strong>si</strong>t în rest
4 sau, în cazul <strong>in</strong>test<strong>in</strong>elor, o
5 . Este un derivat de la verbul strevfw I. E. care
*strebh-. De la
streptov" de forma unui colier 6 . Este foarte po<strong>si</strong>bil ca numele turtei strevmma
turtei,
poate un tip de colac.
47. oJ taghniva" / oJ thganivth" Turta f
Taghniva" este numele unei turte, probabil de sacrificiu, fript în tigaie, fi<strong>in</strong>d un
derivat de la tavghnon 7
cu forma thvganon 8 asele nume de usten<strong>si</strong>le în anon 9 ; de la forma cu h
1
turte, <strong>in</strong>spirbesc ataifi
Wilk<strong>in</strong>s & S. Hill, The sources and sauces of Athenaeus în Wilk<strong>in</strong>s J., Harvey D. & Dobson M., Food <strong>in</strong>
Antiquity, Exeter, 1995, p. 435.
2
V. spovpia II, A, a, 43.
3
Cf. Hp. Ulc. 12; Thphr. HP 9, 4, 10; id. Od. 29; despre parfum, cf. Ar. Pl. 529; despre ulei, cf. Gp. 7, 12, 20.
4
Cf. Hp. Off. 23, 1; Gal. De meth. 10, 890, 16; Aët. 1, 368, etc.
5
Cf. Dsc. 2, 152.
6
V. streptov" II, C, 67.
7
Cf. Alex. 110, 12 Kock; Eup. 346, 1 Kock; Ar. Eq. 929; Pl. Com. 173, 12 Kock; Anaxandr. 33, 4 Kock; Luc.
Symp. 38.
8
Cf. Alex. 174, 8 Kock; Eup. 144, 1 Kock; LXX Le. 2, 5, etc.
9
V. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u. thvganon.
68

se derivatul (oJ a[rto") thganivth" 1 , nume atât al unui tip de pâ<strong>in</strong>e
â s.u. thganivth": a[rto" ejpi; thgavnou gegonwv", kai;
meta; turou' ojptwvmeno" turte
taghniva". Numele derivat al turtei (thganivth"
taghniva"-se seama de sensul de pâ<strong>in</strong>e pe care îl avusese la orig<strong>in</strong>e 2 .
Cea mai veche atestare a numelui turtei thganivth"
d<strong>in</strong> secolul al VI a. într-
care ajttanivth" 3 .
thganivth" fr. 26 West ap. Ath. 645c)
oujk ajttaga'" te kai; lagw'" katabruvkwn,
ouj thganivta" shsavmoi<strong>si</strong> farmavsswn,
oujdV ajttanivta" khrivois<strong>in</strong> ejmbavptwn.
Lexiconul lui Hesychios, bazându-
dulciuri ca fi<strong>in</strong>d echivalente (Hsch. s.u. ajttanivta": thganivta"
În secolul al III-thganivth"
taghniva". El thganivth" drept plakou'"
TAGHNITHS plakou'"
ejn ejlaivw/ tethganismevno", oJ kai; taghniva" 4 . secolul al Vlea
a., predecesori ai lui Aristof
Dionysos (Diovnuso"), taghniva"
ibid.) mnhmoneuvei Mavgnh"
oJ poihvsa" ta;" eij" aujto;n ajnaferomevna" kwmw/diva" ejn Dionuvsw/ deutevrw/:
(Magn. fr. 2, 1-2 Kassel-Aust<strong>in</strong>, ap. Ath. 646e)
taghniva" h[dh teqevasai cliarou;"
<strong>si</strong>vzonta", o{tan aujtoi's<strong>in</strong> ejpicevh/" mevli;
Cel de-ibid. kai; Krati'no"
ejn Novmoi"Legile (Novmoi) ni turta taghniva"
fr. 130 Kassel-Aust<strong>in</strong>, ap. Ath. 646e)
kai; drovson bavllwn e{wqen cliaro;" taghniva".
d<strong>in</strong> comedia d<strong>in</strong> secolul al V-lea ze imag<strong>in</strong>ea
Locuitorii d<strong>in</strong> Thourioi
(Qouriopevrsai)
turte taghnivai, care se preparau
s<strong>in</strong>gure: (Metag. fr. 6, 5-8 Kock)
ta; de; mikra; tauti; potavmiV ejnmenteuqeni;
1 Cf. Hippon. 36; Gal. 6, 490.
2 thganivta
u. Bab<strong>in</strong>iotis s.u.).
3 V. ajttanivth" II, C, 10.
4 Formula oJ kai; taghniva" Epitomei
TAGHNITHS a turtei taghniva".
69

Jei' teuqivs<strong>in</strong> 1 ojptai'" kai; favgroi" kai; karavboi",
ejnteuqeni; dV ajlla'<strong>si</strong> kai; perikovmmas<strong>in</strong>,
th/di; dV ajfuvai<strong>si</strong>, th'/de
dV au\ taghnivai".
De asemenea, Nicophon, într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Cei ce-
urma muncii propriilor mâ<strong>in</strong>i (Ceirogavstore")
jEpicuvtwn Nikofw'n ejn Ceirogavstors<strong>in</strong>) pentru a exemplifica numele ejpivcuto" 2 ,
pr<strong>in</strong>tre care, taghniva": (Nicopho fr. 6 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645c)
ejgw; me;n a[rtou", ma'zan, ajqavrhn, a[lfita,
kovllika", ojbelivan, melitou'ttan, ejpicuvtou",
ptisavnhn, plakou'nta", dendalivda", taghniva".
-o aceast în
secolul al V- f Taghnistaiv
grafi.
, numele turtei -lea p., atunci când medicul
turte
numesc taghnivtai în Attica, în timp ce grecii d<strong>in</strong> A<strong>si</strong>a le numesc thganivtai
De alim. fac. 6, 490) oiJ me;n ou\n
taghni'tai para; toi'" jAttikoi'" ojnomazovmenoi, parV hJmi'n de; toi'" kata; th;n jA<strong>si</strong>van
{Ellh<strong>si</strong> thgani'tai skeuavzontai diV ejlaivou movnou. Bavlletai de; to; me;n e[laion eij"
tavghnon ejpikeivmenon ajkavpnw/ puriv, katacei'tai dV aujtw'/
qermanqevnti to; tw'n purw'n
a[leuron u{dati dedeumevnon pollw'/.
ktl. D<strong>in</strong> textul lui Galenos se <strong>in</strong>spir în secolul al IVlea
p. Oriba<strong>si</strong>us (Orib. Col. med. 1, 7, 1), care va relua pe scurt descrierea lui Galenos.
, , aceste turte
(Poll. 6, 79) tw'/
de; taghniva/ kata; tou' taghvnou cuqevnti ejpecei'to turo;", e[laion, mevli,
shvsama. În secolul al V-
645taghnivai dulciurile denumite de obicei ejgkrivde" 3
s.u. ejgkrivde") pevmma ejlaivw/ eJyovmenon kai; melitouvmenon.
e[nioi de; taghniva". Athenaios (ibid.) spune ejgkrivde" pr<strong>in</strong> procedeul
taghnivai
(id. s.u. taghnivai) pemmavtia ajpo; thgavnwn. oiJ de; steva" uJgrovn, ejpiceovmenon thgavnw/,
w| / prosbavlletai mevli, shsavmh, turov". În secolul al IX-lea p. Photios, reluând în parte
Phot. Lex. s.u. taghniva")
pevmmata ejsti; tw'n ajpo; thgavnou ejk stevato" uJgrou' kai; turou' kai; mevlito" kai;
ajstafivdo". XII-lea p. de Etymologicum
Magnum XIII-lea p. -Zonaras (E.M Ps. Zonar. s.u.
taghniva") 4 .
48. hJ teuqiv" ul
1 Numele calamarului, teuqiv", desemna de asemenea un tip de de sacrificiu (pevmma) (u. II, A, a, 48). Nu
2 V. ejpivcuto" II, C, 25.
3 V. ejgkriv" II, A, a, 14.
4 Cf. Lex. Seg. s.u. taghniva" II, A, a, 47.
70

Teuqiv" este o pevmma.
sensul comun al substantivului teuqiv" 1 (Loligo uulgaris Lam. sau Todarodes
sagittatus Lam. 2 ), plecând cel mai probabil de la forma ei
teuqiv", un radical *dheu-dh- 3 , cf.
qevw turte
, ceea ce favoriza în plus
exti 4
qravpsalo, i qruvptw
avlo.
Cea mai veche atestare a numelui acestei turte
gramaticul Pamphilos (secolul I p.), care-
d<strong>in</strong> textul lui Pamphilos au ajuns la noi pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul lui Athenaios. El
turtei Brutarul ( jArtopoii>kov"), poate cu
(Peri; Plakouvntwn) ap.
Pamphil ap. Ath. 326e) kai; pevmma dev ti teuqivda ojnomavze<strong>in</strong> jIatrokleva ejn jArtopoiikw'/
fh<strong>si</strong> Pavmfilo". teuqiv" este Hesychios, care pune
sensul de al cuvântului îna<strong>in</strong>tea celui de animal mar<strong>in</strong>: (Hsch. s.u. teuqiv") pevmma
plakountw'de". kai; ei\do" ijcquvo" qalattivou. Este foa
49. oJ / hJ Trivpoli"
Trivpoli" , potrivit lui Hesychios, un tip de de sacrificiu (pevmma).
Sensul etimologi
triv" povli"
precum cea d<strong>in</strong> Achaia 5 , Arcadia 6 7
de Trivpoli", iar
cel de este secundar: (Hsch. s.u. Trivpoli") ei\do" pevmmato". kai; povli".
numele turtei
toate cu acest nume, fi<strong>in</strong>d probabil o specialitate a regiunii, importat
50. oJ fqovi>" / fqoi'" / to; fqoivdion / oJ fqoi?sko" Turta
Fqovi>"fqoi'", 8 , este numele unei turte de
sacrificiu despre care s- rat numeroa
1 Cf. Semon. 15; Ar. Ach. 1156; id. EqFr. 40; Gal. De alim. facid. De com.
med. 12, 687. Cf. D' Arcy W. Thompson, A Glossary of Greek Fishes, s.u-Denis,
Le vocabulaire des animaux mar<strong>in</strong>s en lat<strong>in</strong> clas<strong>si</strong>que, s.u. loligo, Paris, 1947.
2
3 Münchener Studien zur Sprachwissenschaft, Munich, 10, 1957, pp. 77-83.
4 cf. Anaxandr. fr. 42 Kassel-
Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 131d; Metag. fr. 6 Kock ap. Ath. 269f; Eub. fr. 14 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 622f; Antiph. fr. 130
-Aust<strong>in</strong> apfr. 84 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 326d-e; Sotad. Com. fr. 1 Kassel-
Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 293c.
5 Cf. Plb. 4, 81, 7.
6 Cf. Paus. 8, 27, 4.
7 Cf. D.S. 16, 41; Str. 754, etc.
8 Cf. Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 677; Hdn. Gr. 1, 400.
71

(ojmfalov" -un
ames
turtei fqovh
fqivnw fie plecând de la
iturta
turteifiavlh
ojmfalwthv 1 - la forma turtei. Cuvântul mai are sensul de
2 ,
lui, atunci când este scos d<strong>in</strong> creuzet 3 fqoi?sko", în
în 4 într-un s<strong>in</strong>gur
context 5 fqoivdion cu sensul de turt 6 .
-lea a. În comedia Ploutos a lui
Aristof turtele
fqoi'" Pl. 676-8)
[EpeitV ajnablevya" oJrw' to;n iJereva
tou;" fqoi'" ajfarpavzonta kai; ta;" ijscavda"
ajpo; th'" trapevzh" th'" iJera'".
Caracterul sacru al acestor turte este evident. Conform scoliei la acest vers este vorba
sau de sacrificiu (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 677) e[sti de; plakou'nta" h]
pevmmata; în plus scolia fqoi'" în locul celui
de plakou'". secolul al XII-lea p. Ioannes Tzetzes în
fan: (Tz. Proll. Com. Pl. 677) fqoi'": oJ de; Kallivmaco"
fqovi>a"h[toi plakou'nta" ou\n. Textul lui Callimah nu s- 7 .
citare 7 turtei fqoi'",
altfel contrazis de celelalte surse. Trebuie remarcat, ,
turtei fqoi'", l , în general,
numele atestate la Aristof
<strong>in</strong> secolul al IV-
perceperea
în general în comedie 8 .
turtei în secolele IV-III a: Theophrastos în tratatul Despre
Pietate fqoi'" (Thphr. Piet. 2, 46)
ajleuvrwn purivnwn kai; kriqivnwn fqoi'".
Anthologia Palat<strong>in</strong>a
a
fqovi>" - 9 în AP 6, 258, 1-3)
1
Cf. Eup. 373 Kock ap. Ath. 502b.
2
Cu forma de plural fqovei" la Hp. Mul. 104, 3-22-25.
3
4
Cf. Hp. Mul. 51, 10; ibid. 74, 58; ibid. 206, 8. Cf. pastillum de
pastillus V. pastillum III, A, 13.
5
Cf. Erot. 134, 9.
6
Cf. Poll. 6, 77.
7
Call. Fr. 610.
8
Termenul pevmma
9
(livkna) cu dulciuri au fost descoperite în Akrokor<strong>in</strong>thoslor
oferirea lor zeilor cf. Allaire Brumfield, Cakes <strong>in</strong> Liknon: Votives from the Sancuary of Demeter and Kore on
Acrocor<strong>in</strong>th, Hesperia, vol. 66, nr. 1, 1997, pp. 147-172.
72

Ta;n o[<strong>in</strong>, w\ Davmater ejpovgmie, tavn tV ajkevrwton
movscon kai; trocia;n ejn kanevw/ fqoi?da
soi; tauvta" ejfV a{lwo",
În aceea turtei
- d<strong>in</strong> secolul al IV-lea a.,
fragmentar, d<strong>in</strong> Erythrea privitoare la cultul lui Asklepios, fqoi'" într-
GDI IV p. 883 1 ) qusta; quvhi fqoi'g... . De asemenea, într-
tre secolele IV-
turte ce trebuiau oSIG 2 )
rândul 30 kai; to;n kauto;n kai; fqovia" eJpta; / kai; mevli q]uvh kai; tou;"
fqovia". -fqoi'",
pevmma 3 :
(Sokolowski 2: 109, 4-5) p]evmmata quovm[e]no[n kai;] fq[ovi>a"... .
turte -un text d<strong>in</strong> secolul
fqoi'"
dulciuri: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d-e) oJ de; fqoi'"
ou{tw givnetai: turo;n ejkpievsa" tri'be kai; ejmbalw;n ej" kovsk<strong>in</strong>on cavlkeon dihvqei, ei\tV
ejpivbale mevli kai; selivgnew" hJmivnan 4 kai; summavlaxon eij" e{n.
*catllus ornatus 5 sevligni" <strong>si</strong>vligni") 6
semivdali", <strong>si</strong>vlignon â 7 ,
un împrumut d<strong>in</strong> lat. <strong>si</strong>ligo grâu, a[rto"
<strong>si</strong>lignivth" pâ<strong>in</strong>e 8 turtei fqoi'" în lista lui
a
pthoibus, pentru *phoitibus, turi de turta popanum 9 (Act. lud. saec. Aug.
(Corp. VI 32323) 115 sacrificium fecit deis [I]lithyis libeis 10 ... popanis VIIII pthoibus VII[II
prec]ati sunt ita). Grafia cu oi oe fqovi>

selhvna". kai; to;n a[rton dV ejkavlesan o{ti tw'n schmavtwn oJ kuvklo" ajphvrtistai kai;
e[sti tevleio". este selhvnh, în
ejpisevlh(//i)na, într-un fragment d<strong>in</strong> Platon Comicul, de unde reiese un
po<strong>si</strong>bil sens l acesteia 1 turte, dist<strong>in</strong>cte la orig<strong>in</strong>e de
de fqoi'", s-
În secolele II-III p. jiturile fqoi'" care se
e sacre (livkna) Gh' Themis 2 :
(Clem. Al. Protr. 2, 19) oi{ai de kai; aiJ kivstai aiJ mustikaiv: dei' ga;r ajpogumnw'sai ta;
a{gia aujtw'n kai; ta; a[rrhta ejxeipei'n. ouj shsamai' tau'ta ... de; kai; fqoi'" ... . De
asemenea, filosoful Porphyrios d<strong>in</strong> Tyr, în secolul al III.lea p., De
Abst<strong>in</strong>entia (Porph. Abst. 2, 7) numele turtei
Theophrastos (u. supra). Este de remarcat multitud<strong>in</strong>ea de zei cu care este asociat numele
acestui produs de-a lungul timpului.
diferit numele turtei au
folo<strong>si</strong>t. În secolul I p. Erotiano fqoi'", fqoi?sko",
ezitând în a le echivala cu povpanon sau plakou'". De asemenea,
are forma lui kardavmh,
numele unei 3 : (Erot. 134,9) fqoi?skou" kai; fqoi'": e[sti de; popavnwn h]
plakouvntwn ei\do", ou{tw kaloumevnwn parV jAttikoi'", w| / crw'ntai eij" ta;" qu<strong>si</strong>va".
e[sti de; tw'/
schvmati o{moion kardavmh/. În secolul al II-lea p.
fqoi'" un tip de pevmma p
victimelor: (Paus. Gr. 116, 8) fqoi'" de; h\san pevmmata, a} toi'" qeoi'" meta; tw'n
splavgcnwn e[quon 4 . fqoi'" se pronun-o
pevmma
(ojmfalov"). Grecii o numeau povpanon e[sti
pevmma platuv e[con ojmfalovn. povpanon {Ellhne". Contemporan cu acesta, Pollux o
plakou'" (fqoivdion) cu
sens <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> (Poll. 6, 76) ta; de; plakouvntwn ei]dh fqoi'" kai; fqoivdia. Mai târziu,
(Hsch. s.u. fqovi>") plakou'" 5 . Discutând despre turtele ajnavstatoi 6 , Photios în secolul al IX-
fqovi>": (Phot. Lex. s.u. ajnavstatoi): [...] ejlevgonto
dev t<strong>in</strong>e" plakou'nte" [...] fqovi>". (id. s.u. fqovi>") o[noma plakou'nto".
întocmai de Etymologicum Magnum (E.M. s.u. fqovi>"),
Ch
Thomas Magister d<strong>in</strong> secolele XIII- fqovi>"
povpanon 7 :
(Thom. Mag. 381, 14) fqovi>" parV jAttikoi'" plakouvntiovn [ti] platu; kai; perifere;", o}
parV {Ellh<strong>si</strong> levgetai povpanon. Ploutos
al lui Aristofan.
51. oJ cauwvn
1 V. selhvnh ejpisevlh(//i)na II, A, c, 7.
2 Cf. G. W. Elderk<strong>in</strong>, The Cults of the Erechtheion, Hesperia, vol. 10, nr. 2, pp. 113-124, 1941.
3 V. hJ kardamavlh / kardavmh / pardamavlh II, B, 16.
4 s.u.).
5 Lex. Seg. s.u. fqovi>"; Lex. Ar. Gr. s.u. fqovi>": ei\do" plakou'nto" Ps. Zonar.
1806, 17 fqoi'": ei\do" plakou'nto".
6 V. ajnavstato" II, A, a, 4.
7 V. povpanon II, A, b, 1.
74

Cauwvn este numele folo<strong>si</strong>t în Septuag<strong>in</strong>ta pentru a reda ebraicul pl. kawwãn () 1 ,
un tip de turtbele contexte unde este atestat numele acestei turte sunt d<strong>in</strong>
Ieremia: (LXX Ie. 7, 18) oiJ uiJoi; aujtw'n sullevgous<strong>in</strong> xuvla, kai; oiJ patevre" aujtw'n
kaivou<strong>si</strong> pu'r, kai; aiJ gunai'ke" aujtw'n trivbous<strong>in</strong> stai'" tou' poih'sai cauw'na" th'/
stratia'/
tou' oujranou' kai; e[speisan sponda;" qeoi'" ajllotrivoi", i{na parorgivsw<strong>si</strong>vn
me. cauwvn stai'" 2 ).
turtei cu pevmma sau
povpanonturtelor 3 . Al doilea context este tot
d<strong>in</strong> registrul actului sacrificial: (ibid. 51, 19) kai; o{ti hJmei'" qumiw'men th'/
ba<strong>si</strong>livssh/ tou'
oujranou' kai; ejspeivsamen aujth'/
spondav", mh; a[neu tw'n ajndrw'n hJmw'n ejpoihvsamen
4
. Numele turtei este transliterat
cu forma de plural chauonae 5
biblice.
Lexicografii greci vor cita numele acestei turte
Hesychios mai multe forme corupte ale numelui turtei (cabw'ne" 6 , camw'na",
caunw'ne"-
s.u. cabw'ne") stevata ojptwvmena ajpo; ajleuvrou sau
(id. s.u. camw'na") stevar, h[ ta; ejk stevato" tiktovmena sau (id. s.u. cau(n)w'ne") a[rtoi
ejlaivw/ ajnafuraqevnte". tre
turtei
s.u. cauw'na") a[rtou" ejlaivw/
ajnafuraqevnta" kriqivnou": h] lavcana ojptav. 7
52. hJ crusovkolla Malahitul
Crusovkolla
icit pr<strong>in</strong>tre dulciuri, ci doar brwmavtion / brw'ma
de sacrificiu
de tip pevmma. Numele ei este un compus d<strong>in</strong> adjectivul crusov" kovlla
crusovkolla carbonatul
natural de cupru de culoare verde, cristalizat 8
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> este foarte veche, crusovkolla , pr<strong>in</strong>
, l-a primit pe cel de . Astfel, kovlla trimite probabil la con<strong>si</strong>s
crusov" la culoarea ei.
Pr<strong>in</strong>cipala atestare a numelui turtei secolul al VII-a a. Athenaios, vorb<strong>in</strong>d
Acestea
au fost atribuite fie
(Alcm. fr. 19 PMG ap. Ath. 111a)
1 Cf. Koehler-Baumgartner, Lexicon p. 428.
2 Cf. Hdt. 2, 36; Hp. Art. 38; Thphr. Od. 51; LXX Ex. 12, 34.
3 Cf. Epiph. Haer. 3, 482, 30; Chrys. Fr. <strong>in</strong> Ier. tiv ejsti, cauw'na"; povpana (a[ll,
pevmmata), fh<strong>si</strong>;n, a[rtou". Thdt. Ier. 81, 552, 9.
4 Cf. Chrys. In Gen. 54, 408, 9; Didym. Jo. 180, 33; Thdt. Ier. 81, 704, 32/38.
5 Hier. <strong>in</strong> Ier. 7, 17 p. 894 filii colligunt ligna et patres succendunt ignem et mulieres conspergunt adipem, ut
faciant placentas <strong>si</strong>ue chauonas reg<strong>in</strong>ae <strong>si</strong>ue militiae c h a u o n i m , quas nos placentas <strong>in</strong>terpretati
sumus <strong>si</strong>ue praeparationes, ut omne genus ostendat sacrificii reg<strong>in</strong>ae caeli; id. <strong>in</strong> Is. 57, 6 p. 671
dubium, qu<strong>in</strong> chauonas placentas <strong>si</strong>gnificent <strong>si</strong>ue crustulas <strong>in</strong> manu artificis praeparatas. hoc enim l<strong>in</strong>gua
nostra chauonas sonat.
6 cabw'na", def<strong>in</strong><strong>in</strong>d-o drept un
un tip de pevmma, de sacrificiu (Olymp. D. fr. <strong>in</strong> Ier. 93, 644, 40).
7 Cf. EM 807, 43.
8 Cf. Arist. Mir. 834 b 20; Thphr. Lap. 26, 40; Bolus 2, 46, 16; Dsc. 5, 74, 89; Pl<strong>in</strong>. Nat. 33, 86.
75

kli'nai me;n eJpta; kai; tovsai travpesdai
makwnivdwn a[rtwn ejpistevfoisai
livnw te sasavmw te khjn pelivcnai"
pedes<strong>si</strong> 1 crusokovlla
crusovkolla
makwnivde"), am<strong>in</strong>tite
oi sunt <strong>in</strong>gredientele care <strong>in</strong>trau în
prepararea turtei crusokovlla
ziace 2
sensul ultimului cuvânt: (ibid.) ejsti; brwmavtion dia; mevlito" kai; livnou, ofer<strong>in</strong>d astfel
;
folos<strong>in</strong>d l<strong>in</strong>ovspermon), termen
împrumutat probabil d<strong>in</strong>tr- 3 : (Hsch. s.u. crusokovlla) brw'ma ti ejk
l<strong>in</strong>ospevrmou kai; mevlito".
1 livnw/ te sasavmw/ te khmpelaivnai" pevdesti crusokovlla.
2 crusokovlla
servite cu garum (Gal. De alim. fac. 6, 549). Cf. Pl<strong>in</strong>. Nat
3 Cf. Dsc. 2, 80, 4; Sor. 1, 56; Archig. 12, 23; Gal. ST 6, 446; id. De meth. 10, 796; Ruf. Sat. Gon. 45, 3; Philum.
Ven. 14, 4, 3; Aët. 102, 1, etc.
76

. povpana
1. to; povpanon Turta
Povpanon este o
ojmfalwta; povpana, propriu-
turte sacrificiale. Numele ei este un
o, de la verbul pevssw (att. pevptw
dulciuri, d<strong>in</strong> radicalul *pek w -
pacati, v. sl. pek; în italo-tema a trecut la *k w ek w o-, de unde lat. coquo
pobi. Povpanon a fost împrumutat cu forma popanumde
la Roma d<strong>in</strong> secolul I a. (Act. lud. saec. Aug. (Corp. VI 32323) 141 popanis datis, 115
s[a]crificium fecit deis [I]lithyis libeis 1 ... popanis VIIII pthoibus 2 VII[II prec]ati sunt ita, 143
Apollo, uti te popanis dat[i]s bona prece precatus sumv. 6, 541
tenui popano corruptus O<strong>si</strong>ris).
def<strong>in</strong><strong>in</strong>d cu ajutorul lui numele turtei sacrificiale libum.
turte povpanon
multe forme:
A. un verb, popanopoievw turte de tip povpanon, (Procl. In R. 1, 245, 21)
popanopoiov", ovn (Procl. In R. 1, 245, 23). 2. popanwvdh"
(Hsch. s.u. fusakthvr 3 povpanon
C. trei substantive, echivalente pentru povpanon: 1. hJ popav", avdo"
secundar de la povpanon (AP AP s.u. popavde").
2. popanei'onpanificium (Gloss.) 3. to; popavneuma (AP 6, 231 (Phil.), Suid.
-
n pe care î ei, turta povpanon
purta numele de povpanon monovmfalon poluovmfalon
mai multe proem<strong>in</strong>en emis, Leto,
Herakles, Kourotrophos 4 turtei cu raportare la un anumit
zeu dovezile sunt în primul rând epigrafice. Astfel, într--lea a. d<strong>in</strong>
Pireus povpanon este legat de cultul Artemidei -se câte astfel de turte
trebuiau oferite în timpul ceremoniei: (Sokolowski 3, nr. 23): jArtevmido" jAkolouvqoi
monovmfala III [Let]oi': monov[mfa]la: III; într-
secolul III-II a. sunt oferite trei povpana lui Herakles: (Sokolowski 3, nr. 24): JHraklevw"
quve<strong>in</strong> triva monovmfala; într-un calendar de cult nedatat d<strong>in</strong> <strong>in</strong>sula Samos astfel de turte sunt
Kourot[rovfwi kai;] JErmh'i:
povpa[na] monovmfal[a III].
Cele cu mai multe proem<strong>in</strong>en, numite povpana poluovmfala 5 sau chiar ojmfalwta;
povpana 6 ,
povpana
dwdekovnfala
Persephona), ale K
1
Pentru libis, u. libum III, A, 1.
2
phoitibus, u. s.u. fqoi'".
3
de sacrificiu.
4
Del. 2, 276), Hecate (Hes.
Th. 450), Artemis (D.S. 5, 73), Aphrodita (Hom. Epigr. 12).
5
Cf. Clem. Al. Protr. 2, 19 kai; povpana poluovmfala covndroi te aJlw'n kai; dravkwn, o[rgion Dionuvsou
Bassavrou:
6
Cf. Plb. 6, 25, 7 toi'" ojmfalwtoi'" popavnoi" paraplhv<strong>si</strong>on toi'" ejpi; ta;" qu<strong>si</strong>va" ejpitiqemevnoi".
77

d<strong>in</strong> Athena
-3)
qeai'" ... povpanon [dwdekovn]falon co<strong>in</strong>ikiai'on; (ibid. 9-11) jApovllwni kai; jArtevmidi zV
p[ov]panon co<strong>in</strong>ikiai'on ojrqovnfalon kai; kaqhvmen[on] dwdekovnfalon; (ibid. 12-3) Dii;
Gewrgw'/
kV povpanon co<strong>in</strong>ikiai'on ojrqovnfalon dwdekovnfalon; (ibid. 17-8) povpanon
co<strong>in</strong>ikiai'on dwdekovnfalon kaqhvme[non], Po<strong>si</strong>dw'ni Camaizhvlw/; (ibid. 19-20) jAnevmoi"
povpanon co<strong>in</strong>ikiai'on ojrqovnfalon dwdekovnfalon nhfavlion; (ibid. 26-8) JHraklei' ...
povpana coivniko" dwdekovmfala.
turte -o coi'nix,
kotuvlh povpanon
co<strong>in</strong>ikiai'on; existau cazuri când sacrificiul impunea o coi'nix
<strong>in</strong> secolul al III-lea a.: (Sokolowski 3, nr. 169B I, 9-10) povpa]non
ejg duvo [co<strong>in</strong>ivkwn.
De- turte, care au primit
nume diferite: un tip de povpanon
descris ca fi<strong>in</strong>d ojrqovnfaloncu o proem<strong>in</strong>en-un calendar de
cult d<strong>in</strong> Athena: (Sokolowski 3, nr. 52, 12-3) Dii; Gewrgw'/
kV povpanon co<strong>in</strong>ikiai'on
ojrqovnfalon, (ibid., 19-20) jAnevmoi" povpanon co<strong>in</strong>ikiai'on ojrqovnfalon ibid. 26-8)
JHraklei' ... povpana coivniko" dwdekovmfala ojrqovnfala.
turta ojrqostavth" 1
povpanon povpanon kaqhvmenon,
K <strong>in</strong> secolul I p.:
(Sokolowski 3, nr. 52, 16-17) povpanon co<strong>in</strong>ikiai'on dwdekovnfalon kaqhvme[non] Po<strong>si</strong>dw'ni
ibid. 23-4) Krovnw/ povpanon dwdekovmfalon kaqhvmenon
(Inscr. Perg. 8 (3), 161, 3) povpanon rJabdwto;n
ejnneovmfalon.
turtei -lea a. Ele prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong>
surse literare, care dovedepovpanon
adesea parte d<strong>in</strong> proquvmata-
Ploutos (Plou'to") a lui Aristof
turte Ar. Pl. 660-1) ejpei; de; bwmw'/
povpana kai; proquvmata / kaqw<strong>si</strong>wvqh [...].
-
turte în propr ibid. 680-1) ei[ pou
povpanon ei[h ti kataleleimmevnon: / e[peita tau'qV h{gizen eij" savktan t<strong>in</strong>av.
i
de o <strong>in</strong> secolul IV a. d<strong>in</strong> Pireus referitoare la cultul lui Asklepios: (Sokolowski 3,
nr. 21A, 2-6) kata; tavde proquvesqai: Maleavthi povpana triva: jApovllwni povpana triva:
JErmh'i povpana triva [...]. Tot la Aristofan, într-Thesmophoriazousai
(Qesmoforiavzousai) numele turtei
a): (Ar. Th. 284-5) ka\ /tV e[xele / to; povpanon, o{pw" labou'sa quvsw
tai'n qeai'n.
În comedie povpanon putea primi sensuri figurate lucru
-o Adunarea femeilor ( jEkklh<strong>si</strong>avzousai) a lui
Aristofan, unde toate alimentele sunt alese nu atât pentru rolul lor <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, cât pentru
po<strong>si</strong>bilitatea de a fi <strong>in</strong>terpretate într-
Ar. Ec. 843) povpana pevttetai turte povpanaimag<strong>in</strong>e
tre numeroasele eufemism
1 V. ojrqostavth" II, A, b, 8.
78

povpanon, pr<strong>in</strong> care <strong>greaca</strong> exprima sexul femeiesc (kuvsqo") 1
multe nume de dulciuri ntr-un fragment d<strong>in</strong> piesa Phaon
(Favwn) a lui Platon Comicul (Pl. Com. fr. 174 Kock) 2 .
Tot în secolul al V-lea, d<strong>in</strong>tr-un pasaj d<strong>in</strong> Statul
turte povpana: (Pl. R. 455c) kai; th;n tw'n popavnwn
te kai; eJyhmavtwn qerapeivan, ejn oi|" dhv ti dokei' to; gunaikei'on gevno" ei\nai [...].
Gramaticul d<strong>in</strong> secolul al III-lea p., Timaeus, povpana în Lexicon Platonicum drept
turte Lex. s.u. povpana) pevmmata plateva kai;
lepta; kai; periferh', refer<strong>in</strong>du-se tocmai la contextul d<strong>in</strong> Statul, pentru
a def<strong>in</strong>i un nume generic cum devenise povpanon în secolul al IV-lea p.,
pevmma.
povpanon pentru a . Astfel, într-
într-o scolie la Norii (Nefevlai) lui Aristofan, el bou'" 3 , un alt tip de
, drept un tip de povpanon folo<strong>si</strong>t în sacrificii: (Androt. fr. 13, 3 ap. Sch. <strong>in</strong> Ar. Nub. 981)
fa<strong>si</strong>; bou'n to; povpanon katafagei'n to; pareskeuasmevnon pro;" th;n qu<strong>si</strong>van. Acesta
povpanon
asemenea produse folo<strong>si</strong>te în ceremonialul sacrificiului.
În secolul al IV-lea a. numele turtei este asociat în primul rând de cultul lui Apollo.
Într-un fragment d<strong>in</strong>
astfel de turte fr. 8, 44, 489 ap.
D.L. 8, 13) ejn Dhvlw/ to;n jApovllwno" tou' genevtero" [...] kai; povpana movna tivqesqai
ejpV aujtou' a[neu purov".
-un fragment d<strong>in</strong> tratatul De pietate (Peri; eujsebeiva"),
Porphyrios, sacrificiul adus lui Apollo cu astfel de turte
acesta era obiceiul vechi: (Thphr. Piet. 8, 2 ap. Porph. Abst. 2, 59) to; de; palaio;n dia;
popavnwn kai; tw'n karpw'n h\n. i Theophrast, vorb<strong>in</strong>d în Caracterele (Caraktevre")
sale despre (Dei<strong>si</strong>daimoniva) ,
, -turte povpana: (id. Char. 16,
10) kai; tai'" tetrav<strong>si</strong> de; kai; eJbdovmai" prostavxa" [...] ejxelqw;n ajgoravsai mur<strong>si</strong>vna",
libanwtovn, povpana.
4 . Aceasociere cu
turtei apare într- Dyscolos a lui
Menandru: (Men. Dysc. 449-50) oJ libanwto;" eujsebe;" / kai; to; povpanon.
zeii
yaistav 5 povpana: (Theopomp. Hist. fr. 344, 25) to;n JErmh'n kai; th;n JEkavthn
[...] tima'n libanwtoi'" kai; yaistoi'" kai; popavnoi".
Începând d<strong>in</strong> secolul al III-lea a. povpanon în
pentru alte turte de sacrificiu. Medicul
Collectiones medicae,
povpanon 6 , povpanon era
i[trion: (Dieuch. ap. Orib. Col. med. 4, 7, 33) to; de; povpanon, o{ t<strong>in</strong>e"
i[trion kalou's<strong>in</strong>. povpanon devenise un nume generic pentru turtele
de sacrificiu, d<strong>in</strong> moment ce i[trion 7 .
1
de forma sexului femeiesc, mullov", u. II, A, c, 6.
2
V. II, C, 5; II, A, a, 25; II, C, 21 s.u. a[mulo", qulhvmata, ejnovrch".
3
V. bou'" II, A, c, 3.
4
Cf. W. H. Roscher, Die Sieben- und Neunzahl im Kultus und Mythus der Griechen, Leipzig, 1904.
5 V. yaistovn II, B, 34.
6 Cf. Dieuch. ap. Orib. Col. med. 4, 7, 13.
7 V. i[trion II, A, a, 27.
79

Pentru Polibiu povpanon
imag<strong>in</strong>e. El turtele
povpana (Plb. 6, 25, 7)
ojmfalwtoi'" popavnoi" paraplhv<strong>si</strong>on toi'" ejpi; ta;" qu<strong>si</strong>va" ejpitiqemevnoi".
arate aceste produse în vederea sacrificiului 1 . Este
foarte po<strong>si</strong>bil ca povpanon
turtei
Decl<strong>in</strong>ul folo<strong>si</strong>rii l<strong>in</strong>gvistice a lui povpanon în decursul secolului al III-lea a. este
-
cuvântului. Acesta reapare firav în secolul I a. la Dionis d<strong>in</strong> Halicarnas,
ma'zai povpana (D.H. 2, 23, 5).
În secolul I p. în tratatul De I<strong>si</strong>de et O<strong>si</strong>ride alul înch<strong>in</strong>at
turte
(Plu. M. 371D4) 2 ejpiplavttou<strong>si</strong> toi'" popavnoi" i{ppon potavmion dedemevnon. Existau mai
multe astfel de turte, în form de animale sau lucruri în diverse ceremoniale sacre, fi<strong>in</strong>d
numite în general pevlanoi 3 . Alte tipuri de povpana
Kotuvttia (id. M. 1, 72, 2) Paroimivai ai|"
jAlexandrei'" ejcrw'nto.
povpanon pentru
def<strong>in</strong>irea altor dulciuri plakou'", alt nume
generic, pentru def<strong>in</strong>irea turtei fqoi'" 4 : (Erot. 134, 9) fqoi'": e[sti de; popavnwn h]
plakouvntwn ei\do".
În secolul al II-lea p. Athenaios, citându-l în Deipnosophistai pe un anume
povpanon a
pevmmaturte: (Ath. 115a) povpana
kai; pevmmata jAristomevnh" oJ jAqhnai'o" ejn gV tw'n pro;" ta;" iJerourgiva".
pantodapav
Lucian, <strong>in</strong>spirându- De sacrificiis numele
turtei Sacr. 12, 4) 5 libanwto;n h] povpanon.
Exact ace
Apollo (Ael. VH 11, 5, 3), kiphron (Alciphr. 2, 33, 1; 4, 13, 5) 6 .
turta selhvnh: (Hdn. Gr.
Pros. 3, 1, 331) e[sti kai; selhvnh povpanon, Fronto pentru yaistov (Fronto Ep. 5, 5),
Pausanias pentru ai[glh bou'"
povpanon pentru a def<strong>in</strong>i turta fqoi'"
într-Clemens
de povpana (Clem. Al. Protr. 2, 19); povpana poluovmfala.
În secolul al III-lea p. Iamblichos reia vechile formule de asociere a numelui turtei cu
turte de cult, precum yaistov, în descrieri de ceremonii sacre:
(Iamb. VP 11, 54, 8) oi|on povpana kai; yaista; kai; khriva kai; libanwtovn ibid. 28, 150,
1
Cf. PCair.Zenid. 59708, 1 (sec. III a.); SB
2
CfM. 362F5.
3
V. pevlano" II, A, c, 1.
4
V. fqoi'" II, A, a, 50.
5
Cf. Id. Cat. 2, 9.
6
Cf. Philostr. Maior Im. 2, 33, 2.
80

2) ejpevque de; qeoi'" livbanon, kevgcrou", povpana, khriva, smuvrnan, ta; a[lla qumiavmata.
orphyrios 1
numele turtei (Porph. Abst. 2, 17, 23).
În secolul al IV-lea p. numele turtei
- în încercarea de a reînvia spiritul
Mis. 34, 18). Eusebius d<strong>in</strong> Caesarea reia fragmente d<strong>in</strong>
Aristotel (Eus. PE PE 2, 3, 39), în timp ce
utilizarea turtelor în misteriile eleus<strong>in</strong>e: (Epiph. Haer. 3, 510, 15).
Ioannes Chrysostomos se folos povpanon pentru a def<strong>in</strong>i turta cauwvn 2 , termenul
Septuag<strong>in</strong>ta pentru a reda ebraicul plural kawwãn: (Chrys. fr. <strong>in</strong> Ier. 64, 837,
47) tiv ejsti, cauw'na"; povpana. turtei condamnând îmbuibarea
(Thdt. Haer. 83, 648, 22) 3 . Cyrillus d<strong>in</strong> Alexandria
povpanon pentru a reda chiar ceremonialul c 4 .
reiau textele antice, în încercarea de a le explica. În secolul al V-
El povpanon
dulciuri particulare: (Hsch. s.u.) bou'", devdorka, ejlathvr, ejmpevlanon, ejpipelanivai,
ejpisevlhnsa sau selhvnh, \Iri", pevla<strong>in</strong>on, *<strong>si</strong>vblhqron. <strong>si</strong>vrbhnon.
numele de povpanon la plural, echivalându-l cu dim<strong>in</strong>utivul lui plakou'"
s.u. pevpana [<strong>si</strong>c!]) plakouvntia. În secolul al VI-
povpanon turta selhvnh (St. Byz. Eth. 560, 18). În secolul al VII-lea
numai turtei
(Thphyl. Ep. 44, 3). În secolul al IX.-lea p. lexicografii folosesc cuvântul pentru a def<strong>in</strong>i alte
dulciuri
(Pausanias, Hesychios), dar <strong>in</strong>clude povpanon
ajresthvr 5 (Phot. Lex. s.u. Etymologicum
Genu<strong>in</strong>um (Et. Gen. 1140, 2). În secolul al X-
def<strong>in</strong>te. Mai târziu, în secolul al XII-
povpanon (Eust. Il. 1, 234,
3 pevttw h] pevptw povpanongramaticului Pausanias.
Etymologicum Magnum
(E.M. s.u.).
2. hJ ai[glh
Ai[glh este numele unei turte sacrificiale de tip povpanon. Sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> al cuvântului 6
cuvântului 6 ai[glh
7 8
1 Cf. Porph. VP Abst. 2, 16, 32; ibid. 2, 19, 2; ibid. 2, 58, 19; ibid.
turtei (Hld. 7, 11, 1).
2 V. cauwvn II, A, a, 51.
3 Cf. Thdt. Affect. 7, 23, 1; id. Haer
4 Cf. Cyr. Ador. 1, 83, 30; Os.- Mal. 1, 83, 30; Is -lea la
Sozomenos în Historia Eccle<strong>si</strong>astica (Soz. H.E.
5 V. ajresthvr II, A, b, 3.
6 P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG
7 Cf. Od. 4, 45; id. 6, 45; Pi. N. 1, 35; S. AntFr. 594, etc.
8 Cf. Il. 2, 458; S. OT 207; E. Tr. 549.
81

1 . Etimologia -
drept un împrumut semitic 2 sau apropierea de scr. éjati
turtei sunt aproape exclu<strong>si</strong>v lexicografice. În secolul al II-lea p.
ai[glh
(Paus. Gr. fr. 41, 1 s.u. ai[glh) [...] kai; popavnou ei\do", ejn w| / dieplavsseto ei[dwla. kai;
qu<strong>si</strong>va hJ uJpe;r tou' kataklusmou' eij" Delfou;" ajpagomevnh, w{" fh<strong>si</strong> Melhsagovra"
[...]. ajlla; kai; hJ selhvnh ou{tw kalei'tai. ai[glh
povpanon
umelui turteiai[glh se poate explica pr<strong>in</strong>tr-o
, tot sacrificiapevlano",
selhvnh, sau cu variantele selhniv", ejpisevlh(//i)na ejpiselhvnion 3 .
turteiai[glh este o
selhniv"
-
c Lexica Segueriana
(dhloi') pe numele turtei: (Phot. Lex., Suid., Ps. Zonar. Lex. Seg. s.u. ai[glh) [...] dhloi' de;
kai; popavnou ei\do", kai; qu<strong>si</strong>van. kai; hJ selhvnh ou{tw" kalei'tai.
-se d<strong>in</strong> Pausanias, sensul de al lui ai[glh: (Eust. Il. 3,
127, 10) ou{tw de; kai; ai[glh ouj movnon hJ lamphdwvn, ajlla; kai; popavnou ei\do" kata;
Pausanivan.
3. oJ ajresthvr
jAresthvr este o de sacrificiu de tip povpanon sau pevmma, autorii ezitând
ajrevskw
turta -i
turtei apare în mai multe
-una d<strong>in</strong>tre acestea,
povpana oferite mai multor turtei
ajresthvr : (IG 2, 4962)
JHlivwi / ajresth'[a] / khrivon. / Mnhmo/suvnhi / ajres[th'] / ra / khrivon.
turta ajresthvr
SEG 21, 786, 1) [Mnh]mosuvnh[i] / [ajresth']ra[" kai;] khriva.
mai putea f IG 2, 4971, 1) Moivrai"
[vac.] ajresth'ra". D<strong>in</strong>tr- turtei
SEG 21, 786, 2) [ajresth']ra [kai;] [ajresth']ra[".
Este semnificativ fap , , nici un autor nu-
ajresthvr. Ar putea fi vorba de o
astfel explicându-i-se abs
surse literare -
melitou'tta 4 me;n Trofonivw/ wJ" ajresthvr,
1 Cf. glosa lui Hsch. s.u.
2 Cf. H. Lewy, KZ, 59, 188 sqq.
3 V. selhvnh II, A, c, 7.
4 V. melitou'tta II, B, 20.
82

ajresthvr, kai; uJgiveia 1 oJmoivw". Contemporan cu el, gramaticul Aelius Diony<strong>si</strong>us o trece în
jAttika; ojnovmata, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d-o drept un tip de pevmma de
-e îl avea: (Ael. Dion. fr.
170) ajresthvr: ei\do" pevmmato" iJerou' toi'" qeoi'" ajrevskonta". Mai târziu, în secolul al
V-lea p.pevmma pentru sacrificiu: (Hsch. s.u. ajresthvr) pevmma
pro;" qu<strong>si</strong>van. Pentru Photios în secolul al IX-lea p. ajresthvr este un tip de povpanon
turta selhvnh bou'" Phot. Lex. s.u. ajresthvr) ei\do" popavnou,
ibid. s.u. selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri: to; dV aujto; kai; selhniv": kai;
ejpiselhvnion: kai; ajresth;r kai; bou'" kalei'tai. Pentru lexiconul Suda în secolul al X-lea
p. ajresthvr este un tip de povpanon ic: (Suid. s.u. ajresthvr) povpanon to;
ejn tai'" qu<strong>si</strong>vai" ejpitiqevmenon. para; to; ajrestovn.
nici un alt autor: ajresthvr Lex. Seg. 215, 29
=AB I, p. 215) ajresthvr: povpanon to; ejn tai'" qu<strong>si</strong>vai" ejpitiqevmenon kata; tou' puro;"
ajresth;r kalei'tai ibid.) ajresthvr: ei\do" popavnou. mentatorul lui Homer,
pevmma, avându-
Eust. Il. 2, 383, 15) ejk tou' ajrw' ajrevsw, h[goun
eij" filivan sunarmovttw, [ejx ou| kai; ajresthvr, ei\do" pevmmato" ajrevskonto", wJ"
eijkov" id. Il. 4, 309, 11) ijstevon de; kai; wJ" ejk tou' JOmhrikou' ajrevsasqai kai;
pevmmatav t<strong>in</strong>a iJera; levgesqaiv fhs<strong>in</strong> Ai[lio" Dionuv<strong>si</strong>o" ajresth'ra", diV w|n e[sti
dhladh; pro;" to; qei'on ajrevsasqai.
4. devdorka
Devdorka este o povpanon. Numele ei, fapt nemaiîntâlnit în
onomastica dulciurilor devrkomai
2 ,
impune traducerea numelui turtei devrkomai
derivat dravkwn
Sensul de al formei verbale este atestat numai într-
Hesychios, care îl s.u. devdorka) povpanon para; Surakou<strong>si</strong>voi" tetrhmevnon
diV ou| e[st<strong>in</strong> diablevyai.
mijloc, pr<strong>in</strong> care puteai vedea, de unde excdevdorka. la ce sacrificiu
5. oJ ejlathvr / to; e[latron Turta
jElathvr este numele unei turte sacrificiale de tip povpanon sau pevmma de
-
3
(Hsch. s.u. ejlathvr: to; platu; povpanon, ajpo; tou' ejlhlavsqai eij" mevgeqo", h] pevmma),
fi<strong>in</strong>d un nume de agent derivat de la verbul ejlauvnw -o
*el- h\lqon (u. ejleuvsomai cf. lat. ambulare
1 V. uJgiveia II, B, 32.
2 Cf. A. FrAj; id. El. 1466; Eur. Med. 1118; id.
Andr. 545; id. El. 339.
3 Cf. Il. 4, 145; Esch. Pers. 32; Pi. O. 4, 1.
83

eli e[latron 1 d<strong>in</strong> secolul al
V-lea i al II-lea
turte
s.u. e[latra: pevmmata pro;" qu<strong>si</strong>van
s.u. ejlath;r: pevmma plakountw'de" h] a[rto", platuv", ejn w| / e[tno" ejpivqesan kai;
prosh'gon tw'/
bwmw'/)
2 e[tno").
Numele turtei este atestat la comicii d<strong>in</strong> secolul al V- 3 . Ei c
servirea acestui produs e[tno": un vers izolat d<strong>in</strong> comediograful Callias
turtei ejlathvr la plural, , precum piureul de legume,
le: (Callias Com. fr. 21, 1 Me<strong>in</strong>eke)
e[tno", pu'r, goggulivde", rJavfanoi, drupepei'", ejlath're"
e[tno" ejlathvr apare mai evident în Acharnienii lui Aristofan
unde : (Ar. Ach. 245-6)
\W mh'ter, ajnavdo" deu'ro th;n ejtnhvrus<strong>in</strong>,
i{nV e[tno" katacevw toujlath'ro" toutouiv.
Este de remarcat, tot la Aristofan, turtei era strâns legat de verbul ejlauvnw
-se jocuri de cuv<strong>in</strong>te între numele ei
(id. Eq. 1182-3)
JH Gorgolovfa 4 sV ejkevleue toutoui; fagei'n
ejlath'ro", i{na ta;" nau'" ejlauvnwmen kalw'".
-lea a. numele turtei dispare d<strong>in</strong> textele literare, fi<strong>in</strong>d reluat doar de
O
turtei ejlathvr,
d<strong>in</strong>tr- coi'nixpreotului care oficia
ritualul 5 .
6. aiJ ejpipelanivai ele
jEpipelanivai este numele la plural (< *ejpipelaniva) al unei turte sacrificiale de tip
povpanon sacrificiu. S<strong>in</strong>gurul care-
Hesychios într-s.u. ejpipelanivai) ojlaiv. kai; povpana. Conform glosei
ejpipelanivai ar fi fost echivalent cu ojlaiv (= oujlaive
turteprodusului
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Numele ejpipelanivai ejpivpemma 6
ejpiv pelanov", numele unei alte turte sacrificiale 7 .
7. hJ \Iri"
1 V. SIG 57, 36 (Milet, sec. V a.), Inscr. Prien. 174, 11 (sec. II a.).
2 Text reluat de Ps. Zonar. s.u. ejlathvr.
3 Cf. IG 2, 841b7; SIG 1026, 9.
4
5 Cf. F. B. Tarbell, The Decrees of the Demotionidai. A Study of the Attic Phratry, în The American Journal of
Archaeology and of the History of the F<strong>in</strong>e Arts, Vol. 5, Nr. 2, pp. 135-153, 1889.
6 V. ejpivpemma II, A, a, 20.
7 V. pelanov" II, A, c, 1.
84

\Iri" este numele unei turte sacrificiale de tip povpanon, potrivit lui Hesychios: (Hsch.
s.u. \Iri") hJ qew'n a[ggelo". [...] kai; popavnou ti ei\do". Etymologicum
Magnum: (E.M. 475, 35) shmaivnei kai; popavnou ti; ei\do" [...]. În mod evident numele
turtei 1
numele Hermes ( JErmh'"
desemna tot o pevmma 2 . Aceste denumiri în cazul turtelor sacrificiale se
e
3 sau
4
5 6 . Aceste
sensuri secundare puteau favoriza numele turtei
produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
8. oJ ojrqostavth" Turta
jOrqostavth" este o de sacrificiu de tip povpanon sau pevmma, numele ei fi<strong>in</strong>d un
compus d<strong>in</strong> adjectivul ojrqov" i{sthmi
7 ; numele turtei
turta povpanon ojrqovnfalon 8 ,
, ce au variat
de-a lungul timpului.
-lea a. D<strong>in</strong>tr-un pasaj de tragedie în
tlu a lui Euripide
Hel. 546-8)
se; th;n o[regma de<strong>in</strong>o;n hJmillhmevnhn
tuvmbouV pi; krhpi'dV ejmpuvrou" tV ojrqostavta",
mei'on:
În secolele IV-III a. Theophrast scrie în tratatul Peri; eujsebeiva" (De pietate) despre
ojrqostavth" turta fqovi>" 9 ,
|Wrai):
(Thphr. Piet. 2, 46) drwmevnh pomph; / JHlivou te kai; JWrw'n pompeuvei ... ojrqostavth". 10
Numele turtei nu mai este atestat apoi decât de lexicografi. Pentru Pollux este un tip de
ojrqostavth": iJerou' a[rtou ti ei\do",
care exista pr<strong>in</strong>tre autorii târzii între a[rto" dulciurilor (plakou'",
pevmma, povpanon, turt de sacrificiu
pevmma: (Hsch. s.u. ojrqostavdh") ei\do" pevmmato".
1
LSJ \Iri".
2
V. eJrmh'" II, A, a, 21.
3 a
Cf. IlMete. 375 1.
4 a
Cf. Arist. Mete. 375 18; Thphr. Fr. 6, 13, 10; Luc. Dom. 11.
5 h
Cf. Arist. Col. 796 26; Thphr. HP CP 11, 13; AP 4, 1, 9 (Mel.); Pl<strong>in</strong>. Nat. 21, 40.
6
Cf. Ruf. Onom. 24; Gal. 14, 702.
7
Cf. Ath. Mitt. 24, 235 (Thyatira).
8
V. povpanon ojrqovnfalon II, A, b, 1.
9
V. fqovi>" II, A, a, 50.
10
De abst<strong>in</strong>entia (Porph. Abst. 2, 7) în capitolul dedicat sacrificiilor
însângerate.
85

9. *to; <strong>si</strong>vblhqron Turta
*Sivblhqron este un tip de povpanon. Numele ei este un hapax,
Hesychios: (Hsch. s.u. <strong>si</strong>vblhqra) povpana ta; perikeknismevna turte sacrificiale
10. to; <strong>si</strong>vrbhnon Turta
Sivrbhnon este un tip de de sacrificiu de tip povpanon. Despre numele ei, un
1 . S<strong>in</strong>gura atestare este în lexiconul lui Hesychios: (Hsch.
<strong>si</strong>vrbhnon) povpanovn ti, o} paretivqeto th'/
jAfrodivth/.
substantivul <strong>si</strong>vraion 2 dulciuri aveau în
3
poate pentru *<strong>si</strong>ra<strong>in</strong>on.
1 P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG
2 Cf. Ar. V. 878; Alex. 127, 8 Kock; Nic. Al. 153; Gal. De meth. De alim. fac. 6, 503.
3 V. ajrtolavganon, e[gcuto", moustovpitta, oijnou'tta, fusthv.
86

c. pelanoiv
1. oJ pelanov" Turta
Pelanov"pevlano" 1 , este numele unei turte sacrificiale. La
a
numai 2 . De la acest de sacrificiu (pevmma),
3 sau la Amorgos 4 . Într-
5 . La
Nicandros (Nic. Al.
tip de
radicalul *pela2- / pla- d<strong>in</strong> pevlago" cf. lat. planus , plnus , lit.
plonas plone 6 pivmplhmi
, scr. par<strong>in</strong>as n -
turtelor de sacrificiu.
-un sacrifi
(Diav<strong>si</strong>a), una d<strong>in</strong> cele mai vechi d<strong>in</strong> Attica. Avea loc în a 23-a zi a lunii Anthesterion (14
nu
ofereau sacrificii (iJerei'a), ci quvmata ejpicwvria: (Thc. 1, 126) e[sti ga;r kai; jAqhnaivoi"
Diav<strong>si</strong>a a{ kalei'tai Dio;" eJorth; Meilicivou megivsth e[xw th'" povlew", ejn h| / pandhmei;
quvou<strong>si</strong> polla; oujc iJerei'a, ajllV aJgna; quvmata ejpicwvria.
-
Cea mai veche atestare a lui pevlano" cu sensul de
al V-lea a. într-un fragment d<strong>in</strong> Euripide d<strong>in</strong> piesa Erechtheus: (E. fr. 350, 1-2 =
Aust<strong>in</strong> 40)
kaiv moi, polu;n ga;r pevlanon ejkpevmpei" dovmwn,
fravson selhvna" tavsde purivnou clovh".
obscur
d<strong>in</strong>tre pevlano" turtei de forma lunii, selhvnh, o subspecie a lui pevlano"
7 .
În secolul al IV-lea a. oratorul icit despre
pevlano" ca despre un produs de patiserie. Într-un fragment d<strong>in</strong> discursul Despre sacrificiu
1
Pentru accent uOd. 1, 303, 39.
2
V. A. Ch. 92; E. fr. Pers. 203-4 ajpotrovpoi<strong>si</strong> daivmos<strong>in</strong>
/ qevlousa qu'sai pevlanon; E. Ion 226 eij me;n ejquvsate pelano;n pro; dovmwn -8 kai; qeoi's<strong>in</strong> mh; tuvcoi
/ kallivfloga pelano;n ejpi; / puri; kaqagnivsa".Tr. 1063; Ar. Pl. 661; Pl. Lg. 782c. În unele d<strong>in</strong> aceste
contexte pevlano" ar putea avea sensul mai târziu de iente dovezi în acest sens.
3
V. Schwyzer 322.
4
V. SIG
5
Cf. glosa lui Hsch. s.u. pevlanor: to; tetravcalkon. Lavkwne".
6
V. Specht, KZ Mélanges Boisacq 1, 358, n. 1.
7 V. selhvnh II, A, c, 7.
87

(Peri; th'" iJereiva" el turta pevlano",
drept un tip de pevmma ct de pe aria de treierat:
(Lycurg. fr. 6, 15, 5 ap. Harp. 243, 7) oJmoivw" de; kai; oJ prosagoreuovmeno" pevlano":
levgetai de; pevmmatav t<strong>in</strong>a toi'" qeoi'" g<strong>in</strong>ovmena ejk tou' ajfaireqevnto" <strong>si</strong>vtou ejk th'"
a{lw. , unde forma pelanov" este asociat cu
numele turtei sacrificiale povpanon 1 : (IG II 2 1195, 1) pov]pana kai; pelanouv". 2
Numele turtei -lea p. unde este atestat de
turte de sacrificiu (pevmmatapevlano"
este denumirea pe care atenienii o dau acestor dulciuri: (Paus. 8, 2, 3) pevmmata de; ejpicwvria
ejpi; tou' bwmou' kaqhvgisen, a} pelavnou" kalou's<strong>in</strong> e[ti kai; ej" hJma'" jAqhnai'oi.
Scoliile pevlano" enumerate mai sus, începând cu cel de
pevmma. Atât o scolie la textul lui Nicandros leptovn
Sch. <strong>in</strong> Nic. 488) pevlano": to; pevmma, oJ rJuvpo" kai; staqmou' ti bavro" Sch.
<strong>in</strong> E. Or. 220) kurivw" pevlano": to; lepto;n pevmma, w| / crw'ntai pro;" ta;" qu<strong>si</strong>va", para;
to; peplatuvnqai.
Lexicogr turte
pevlanoi de; ko<strong>in</strong>oi; pa'<strong>si</strong> qeoi'".
form de neutru pevla<strong>in</strong>a (poate pr<strong>in</strong> contam<strong>in</strong>are cu povpanatu de
s.u. pevla<strong>in</strong>a) povpana, meilivgmata.
Photios (sec. IX p.), reluând un pasaj d<strong>in</strong> gramaticul Didymos (sec. I a.), autor al unui
Comentariu la Demosthenes, în care-
Lex. s.u. pelanov") givnetai pevmmatav t<strong>in</strong>a toi'" qeoi'" ejk tou' ajfaireqevnto" <strong>si</strong>vtou ejk
th'" a{lw: Divdumo" dev fh<strong>si</strong> kurivw" ei\nai pelano;" to; ejk th'" petavlh" pevmma: ejx
h|" poiou'ntai pevmmata: h] kai; ajpo; tou' peplatuvnqai: h] o{ti leukovn ejst<strong>in</strong>, h] dia; to;
fano;n ei\nai, o{ ejsti leukovn. turta ajnavstato" 3
pr<strong>in</strong>tre pelanoiv Erechtheus selh'nai 4
confirmând <strong>in</strong>terpretarea fragmentului d<strong>in</strong> Euripide drept cea d<strong>in</strong>tâi atestare a numelui turtei
pelanov": (Suid. s.u. ajnavstato") pevlanoi de; ta; eij" qeou;" pevmmata: povpana dev:
kai; ejn jErecqei' ta;" selhvna" pelavnou" ei[rhken Eujripivdh" (E. fr. 350 = Aust<strong>in</strong> 40).
2. hJ ajcaivnh
jAcaivnh este o de sacrificiu, probabil un tip de pevlano" ,
-
/
Athenaiosa[rto"
-pâ<strong>in</strong>e care aveau forma unor animale 5 turtei
ajcaivnh este con<strong>si</strong>derat 6
chiar identificat, cu ajcai?nh
primele coarne 7 -(Semus fr.
13 ap. Ath. 109e-f) ACAINAS. Touvtou tou' a[rtou mnhmoneuvei Sh'mo" ejn hV Dhliavdo"
levgwn tai'" qesmofovroi" givnesqai. eij<strong>si</strong>; de; a[rtoi megavloi, kai; eJorth; kalei'tai
Megalavrtia ejpilegovntwn tw'n ferovntwn:
1 V. povpanon II, A, b, 1.
2 Pentru reconstituirea numelui turtei -a. a. u. M. H. Jameson, The Vow<strong>in</strong>g of a
Pelanos, în The American Journal of Philology, vol. 77, nr. 1, pp. 55-60, 1956.
3 V. ajnavstato" II, A, a, 4.
4 V. selhvnh II, A, c, 7.
5 Cf. Ath. 646e.
6 Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG, s.u. ajcaivnh.
7 Cf. Arist. HA 506 a 24; Babr. 95, 87.
88

ajcaivnhn stevato" e[mplewn travgon. 1
Istoriei Delosului Semos spune despre
ajcaivnh phoriilor, fi<strong>in</strong>d-
probabil sub ipostaza Acha<strong>in</strong>a 2 -pâ<strong>in</strong>i era
la Delos, care se numea Megalartia, Megalavrtia (sc. iJerav), propriu-
mevga" a[rto"
purtau astfel de turte t ajcaivnh
stevardulciurilor 3
de tipul e
travgon 4
aorist de la verbul trwvge<strong>in</strong> travgon denumea forma turtei
consumarea acesteia 5 .
3. oJ bou'"
Bou'" pelanov"-povpanon
turtei selhvnh 6 . Numele ei este vechiul cuvânt grecesc
(*g w ou-s). Sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> este evident ulterior, confirmat de surse mult mai târzii.
Cea mai veche atestare a numelui turtei ar putea dat-lea a.
într- 1: 43, 3) on II, C, 38, pevmma II, A, a, 1, pivwn II, C, 58, cauwvn II, A, a, 51.
4 Cf. Schweighäuser 1802 (Animadver<strong>si</strong>ones) vol. II, p. 257.
5 Cf. Satyricon
Carpe (Petr. 36, 6-7).
6 V. selhvnh II, A, c, 7.
7 Cf. Call. Del. 2, 276.
8 V. magiv" II, B, 21.
89

jAqhnaivwn pavnu ajrcaiva: ejn ga;r toi'" Diipolivoi" fa<strong>si</strong>; bou'n to; povpanon katafagei'n
to; pareskeuasmevnon pro;" th;n qu<strong>si</strong>van.
La sub numele de
-un fragment d<strong>in</strong> Istoria Atticii,
lexiconul lui Hesychios, despre bou'". Aici ea de
pevmma
iJerovn d<strong>in</strong> text
fr. 12 ap. Hsch.) bou'" e{bdomo": mnhmoneuvei de;
tou' eJbdovmou boov": o{ti de; pevmma ejsti; kai; th'" Selhvnh" iJero;n, Kleitovdhmo" ejn
jAtqivdi fh<strong>si</strong>v. bou'" e{bdomo"
În secolul al II-lea p. bou'" ca fi<strong>in</strong>d o de sacrificiu
(pevmma) care
Selene: (Poll. 6, 76) pevmma ga;r ejsti; kevrata e[con pephgmevna, prosferovmenon
jApovllwni kai; jArtevmidi kai; JEkavth kai; Selhvnh.
, pe
s.u. maze<strong>in</strong>o;" bou'")
oJ ejx ajlfivtwn. Forma maze<strong>in</strong>ov"turtei
un derivat de la ma'za, numele 1 ejx
ajlfivtwn
i un tip de ma'za cu numele de bou'"bou'" este
de sacrificiu de tip povpanon
apare la altc<strong>in</strong>eva mai put ajspiv"): (id. s.u. bou'") povpanovn ti tw'n
quomevnwn ou{tw" ejn aJgiwtavtai" jAqhvnh<strong>si</strong> qu<strong>si</strong>vai". h\n de; boi> ; paraplhv<strong>si</strong>on. kurivw"
de; bou'". h] ajspiv". ul Athenei.
În secolul al X-lea p. lexiconul Suda, explicând numele generic al turtei de sacrificiu
povpanon 2 , povpana bou'"
s.u. povpana) plakouvntia plateva kai;
lepta; kai; periferh'. o{ti ejpi; tevssar<strong>si</strong> popavnoi" e[quon bou'n kai; ejkavloun aujto;n
pevmpton bou'n. opul Salonicului d<strong>in</strong>
secolul al XII-lea p., Iliada. Citându-l pe Pausanias, cu
bou'", drept pevmma
bou'" e{bdomo"
Eust Il. 18, 575) jIstevon de; polumaqeiva" cavr<strong>in</strong>
kai; o{ti bou'" para; toi'" palaioi'" ejlevgeto kaiv ti pevmmato" ei\do", ajfV ou| paroimiva
to; bou'" e{bdomo" e[cousa lovgon toiovnde. Erau turte numite selh'nai 3 ,
turte
4 (ibid.) selh'nai
selh'nai pevmmata h\san plateva kukloterh'. ejpi; de; e}x selhvnai" toiauvtai" bou'n,
fa<strong>si</strong>vn, e{bdomon e[petton kevrata e[conta kata; mivmhs<strong>in</strong> prwtofuou'" selhvnh". Se putea
aduce ca sacrificiu o asemenea selh'nai
c<strong>in</strong>cilea
numele (ibid.) e[quon me;n ou\n kai; ejpi; tevssar<strong>si</strong>
popavnoi" tou'ton to;n bou'n, kai; ejkavloun aujto;n pevmpton bou'n, ma'llon mevntoi ejpi;
tai'" e}x e[quon aujto;n, o}" kai; ejkalei'to dia; tou'to e{bdomo" bou'". Turta bou'"
obicei e{bdomo" bou'", era deci o subspecie a lui selhvnh.
1 V. ma'za II, B, 1.
2 V. povpanon II, A, b, 1.
3 V. selhvnh II, A, c, 7.
4 Despre acest obicei cf. AP 6, 98.
90

4. oJ / hJ e[lafo"
[Elafo" este o de sacrificiu de tip pelanov". Numele turtei
pentru sensul comun de pe care îl are cuvântul,
-un toponim (e-ra-po ri-me-ne = ejlavfwn limevnei dat. 1 éln,
lit. élnis, v. sl. jeleni
[Elafo"- este un produs de patiserie preparat d<strong>in</strong> stai'"
jElafhbovlia
(sc. iJerav) 2 dei în
ejlafhbovlo" 3
jElafhboliwvn
S<strong>in</strong>gura atestare pentru acest tip de t apare la Athenaios, care nu-
ELAFOS plakou'" oJ toi'"
jElafhbolivoi" ajnaplassovmeno" dia; staito;" kai; mevlito" kai; shsavmou. Nici un
lexicograf antic nu va relua în lema lui e[lafo"
5. to; ejmpevlanon Turta (?)
jEmpevlanon ejn turtei sacrificiale
pevlano" 4 .
generic al turtei de sacrificiu povpanon: (Hsch. s.u. ejmpevlana) povpana.
-<strong>in</strong> secolele V-VI a. d<strong>in</strong> Sel<strong>in</strong>us (Sicilia): (Dubois
IGDS 54) eujca;n ejmpelavnon. Forma eujcavn (de echivalat poate cu lat. ex uoto 5 ) ar putea
turtei pevlano",
tim ce anume o deosebea de aceasta.
6. oJ mullov" kuvsqo", lat. cunnus
Mullov" este numele unei turte sacrificiale, probabil de tip pelanov", de forma sexului
femeii 6 , potrivit lui Herac
- muvllw (=
b<strong>in</strong>evw 7
folos<strong>in</strong>du-molo 8 muvlh
numele turtei muvlla
apare într-un citat d<strong>in</strong> Heracleides d<strong>in</strong>
MULLOI. JHrakleivdh" oJ Surakov<strong>si</strong>o" ejn tw'/
peri; Qesmw'n ejn Surakouvsai" fh<strong>si</strong>; toi'" Panteleivoi" tw'n Qesmoforivwn ejk shsavmou
kai; mevlito" kataskeuavzesqai ejfhvbaia gunaikei'a, a} kalei'sqai kata; pa'san
Sikelivan mullou;" kai; perifevresqai tai'" qeai'". Folo<strong>si</strong>rea numelui acestei turte este
kata; pa'san Sikelivan, iar forma turtei (ejfhvbaia gunaikei'a = pudenda
muliebria e care îl juca în celebrarea
1
Cf. J. Chadwick & L. Baumach, The Mycenaean Greek vocabulary, în Glotta, 41, 1963, p. 190.
2
Cf. IG (1), 90; Plu. M. 2, 660d.
3
Cf. Hom. Il. 18, 319; h. Hom., <strong>in</strong> Dia. 27, 2; Anacr. 1, 1; S. Tr. 213.
4
V. pevlano" II, A, c, 1.
5
KatV eujchvn (Call. Epigr. 47, 3) sau ejx eujch'" (AP 6, 357 Theaet).
6
Despre astfel de dulciuri aijdoi'a cf. Sch. <strong>in</strong> Luc. DMeret.
7
Cf. Theoc. 4, 58.
8
Cf. Petr. 23, 5 super <strong>in</strong>gu<strong>in</strong>a mea diu multumque frustra moluit;
91

Thesmophoriilor 1
miere (ejk shsavmou kai; mevlito" kataskeuavzesqai dulciurilor
shsamou'" 2 , i[trion 3 a[mulo" 4
7. hJ selhvnh / hJ selhniv" / ta; ejpisevlh(//i)na / to; ejpiselhvnion
a. Selhvnh este o pevlano".
sevla"
sufixul *-na, precum lat. luna *leuk-s-, lux
b. Selhniv" este un derivat de la selhvnh. Sensul de al acestuia este tot o folo<strong>si</strong>re
selhniv" s.u.), fie o
lunula) (Plu. M 282a).
c. jEpisevlh(//i)na 5 povpanon
zare la plural a adjectivului ejpisevlhno"
ejpiv selhvnh
d. jEpiselhvnion este o substantivizare la s<strong>in</strong>gular a unui adjectiv *ejpiselhvnio",
ejpisevlhno".
Toate cele patru nume au desemnat de-a lungul timpului, aproape <strong>si</strong>gur,
produs.
a. Selhvnh. Cea mai veche atestare a numelui turtei ar putea data d<strong>in</strong> secolul al V-lea a.
într-un pasaj coral d<strong>in</strong> tragedia Troienele (Trw/avde") a lui Euripide referitor la sacrificiile
spre
e Tr. 1075-6) [...] Frugw'n te zavqeoi sela'

sacrificiu de tip pevmmata Sch. <strong>in</strong> E. Tr. 1075) [...]
levgou<strong>si</strong> de; e[nioi kai; ta; pevmmata selhvna" dia; to; leuka; ei\nai kai; periferh',
selhvna" [...] iJdruvesqai. duvnatai ou\n levge<strong>in</strong> ejk dwvdeka pemmavtwn qu<strong>si</strong>va". În secolul
al II p. gramaticul Pausanias scrie 116, 9) aiJ de;
selh'nai pevmmata h\san plateva kukloterh'. Tot el, ,
pelanoiv, citând versurile d<strong>in</strong> Erechtheus: (id. 116, 11) kai; ejn jErecqei' ta;" selhvna"
pelavnou" ei[rhken. 1 turta drept un tip de povpanon de
forma unei planete: (Hdn. Gr. Pros. 3, 1, 331) selhvnh: e[sti kai; selhvnh povpanovn ti tw'/
a[strw/ paraplhv<strong>si</strong>on. turtele pevlanoi
erau dest<strong>in</strong>ate tuturor zeilor, în timp ce selhvnh
turtei ar proveni de la forma ei: (Poll. 6, 76) pevlanoi de; ko<strong>in</strong>oi; pa'<strong>si</strong> qeoi'", wJ" aiJ
selh'nai th'/
qew'/.
kevklhntai dV ajpo; tou' schvmato". Pentru Hesych
Herodian, ea este o de tip povpanonHsch. s.u. selhvna")
povpana, tw'/
a[strw/ o{moia pevmmata
ea Ethnika: (St. Byz. Eth. s.u. Selhvnh"
povli") [...] e[sti kai; selhvnh povpanovn ti tw'/
a[strw/ paraplhv<strong>si</strong>on,
Photios: (Phot. Lex. s.u. selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri. lea
p. Eustathius, <strong>in</strong>spirându-nIliada
turtele selh'nai
turtei numite bou'" e{bdomo" e 2
lui turtele de sacrificiu (pevmmata) selh'nai
pelanoiv: (Eust Il. 4, 263) oJ de; tau'ta iJstorhvsa" Pausaniva" levgei kai; o{ti aiJ rJhqei'sai
selh'nai, ta; pevmmata, kai; pelanoi; ejlevgonto.
textele tragediografilor d<strong>in</strong> secolul al V-lea a.le turtei selhvnh.
turtei de sacrificiu fqoi'" 3 : (Ath. 489d) fqovei"
kukloterei'" kai; ajstevra" e[conta", ou}" kai; kalou'<strong>si</strong> selhvna", în timp ce Alkiphron o
pevmma într-o scrisoare ca
17) kai; paraskeuavsai t<strong>in</strong>a; zw'/a
[iJereu'sai] kai; libanwto;n a[rrena kai; stuvraka
makro;n kai; pevmmata selhvnh" kai; a[gria fuvlla tw'n a[gnwn.
turte de sacrificiu în secolul al V-
religios, - , fie
schimbarea naturii acestui produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
b. Selhniv"selhniv"
selhvnh: (Phot. Lex. s.u. selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri: to; dV
aujto; kai; selhniv".
c. jEpisevlh(//i)na. S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului apare la Platon Comicul în sec. V-IV
a. într-o enumerare de dulciuri
4 : (Ath. 441b o{sa
dia; to;n oi\non sumbaivnei tai'" gunaixiv): (Pl. Com. fr. 174, 7-10)
prw'ta me;n ejmoi; ga;r kourotrovfw/ proquvetai
plakou'" ejnovrch", a[mulo" ejgkuvmwn, kivclai
eJkkaivdecV oJlovklhroi mevliti diamemigmevnai,
1 Ambele citate sunt preluate întocmai de lexiconul Suda: (Suid. s.u. ajnavstato"id. s.u. bou'" e{bdomo").
2 V. bou'" II, A, c, 3.
3 V. fqoi'" II, A, a, 50.
4 V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
93

lagw'/a
dwvdekV, ejpisevlhna.
dulciurilor aflate în context (plakou'" ejnovrch"
a[mulo" ejgkuvmwn 1 ), ejpisevlhna trebuia
Hesychios (Hsch. s.u. ejpisevlhna: povpana mhnoeidh'), cât a semilunii
(id est pevo"pentru
presupunere: (Hsch. s.u. aijdwv") [...] ta; aijdoi'a kai; hJ selhvnh, para; Caldaivoi".
d. jEpiselhvnion. selhniv" este echivalent cu selhvnh,
ejpiselhvnion, care ar avea potrivit lui Lex. s.u.
selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri: [...] kai; ejpiselhvnion.
ejpiselhvnion este un hapax.
1 V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
94

B. P ma'zai
1. ma'za / mavza
Ma'za este lor Herodian 1 2 , iar mavza cea
3 ma'dda 4 .
nu -un s<strong>in</strong>gur fel, cele mai multe surse
o descriu drept un fel de preparat
-a diver<strong>si</strong>ficat foarte mult de-a lungul timpului 5 ma'za
Numele ma'za este un derivat cu sufixul -ya d<strong>in</strong> radicalul verbului magh'nai, cu
prezentul mavssw. Etimologia era
ma'za memagmevnh (Archil. fr. 2). Cantitatea a d<strong>in</strong>
6 , iar ipoteza unui împrumut semitic, , nu mai este
azi 7 .
-lea a.
massa
8 astfel în traducerea
Bibliei pentru a reda gr. ma'za . Textul grecesc (LXX Bel
27, 3) kai; ejpoivhse mavzan kai; ejnevbalen eij" to; stovma tou' dravkonto" a fost tradus în
Vulgata (Vulg. Dan. 14, 26) fecitque massas, et dedit <strong>in</strong> os draconis. Ma'za
maza 9 ,
i o
Synop<strong>si</strong>s a medicului Oriba<strong>si</strong>us (Orib. Syn. 4, 22 Aa p. 24, 5).
mavza s-
adverbul maziv
ma'za. în care ma'za este prim element:
1. mazagova" ma'zas.u.)
2. mazagrevta" ma'zaap. Ath. 686a; Eust. Od. 2, 62,
21)
3. mazobovlion ma'zaiLex. s.u. oujlocuvta")
4. mazonovmon (= mazobovlion) (Harmod. 1 ap. Ath. 149a; IG 7, 3498, 8, 50 (Orop.); OGI 214,
mazonomum
sens (Var. R. 3, 4, 3; Hor. Sat. 2, 8, 86; Porph. <strong>in</strong>. Hor. ad loc.; Nemes. auc. 17).
5. mazonovmo" (= mazobovlion) (POxy. 1449, 58, 60 sec. III p.)
6. mazonovmion (= mazobovlion) (Callix. 2; Poll. 6, 87; Hsch. s.u.)
7. mazonomei'on (= mazobovlion) (Ar. Fr. 417, 1; Pl. Com. 162, 1; SEG 29, 146b, 2, 5 (Attica,
sec. IV a.); Mich. Ps. Poem. 6, 436; Phot. Lex. 517, 13; Hsch. s.u.; Suid. s.u. EM s.u.)
1
V. Hdn. Gr. 2, 937.
2
V. Moer. 203, 10.
3
V. Moer. 203, 10 ma'zan properispwmevnw" kai; makrw'" jAttikoiv, barutovnw" kai; bracevw" {Ellhne".
4
V. Ar. Achs.u.
5
ma'za tsampa (W. G. Arnott, Alexis: the fragments. A commentary
(Cambridge: Cambridge Univer<strong>si</strong>ty Press), 1996.
6
Cf. G. Björck, Das Alpha impurum und die tragische Kunstsprache, Uppsala, 1950, p. 44.
7
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u.
8
Cf. M. Leumann, Mélanges Marouzeau (1948), p. 380 sq.
9 V. maza III, B, 24.
95

8. mazopevpth" ma'zais.u.)
9. mazofavgo" ma'zaiMorb. 2, 48; Porph. Abst. 1, 47, 15; Jul. Or. 16, 33)
10. mazoforiv" (= mazobovlion) (Hsch. s.u.)
ma'za este al doilea element:
1. oJlovmazo" . Stereom
D<strong>in</strong>tre lui ma'za
1. mazivon (Phryn. Com. 61 ap. Ath. 59c; Philem. Ath. 646c; Hsch. s.u.; Gp. 20, 33; în limbaj
(Hp. Mul. 78, 61; Dsc. Eup. 1, 204, 2; Orib.
Syn. 9, 17, 18)
2. mazivskh (Ar. Eq 1166; Sch. <strong>in</strong> Ar. Eq. 1166, 1; Suid. s.u.)
- doi termeni tehnici târzii, mazuv" mazuvgion,
-22).
- trei forme adjectivale:
1. maze<strong>in</strong>ov" ma'za bou'" la Hsch. s.u.)
2. mazhrov" ma'za
3. mazopoiov" ma'zaiGloss.)
- mazw'ne" ci
ap Ath. 149b; IG 5, 2, 178)
- patru verbe denom<strong>in</strong>ative:
1. mazavw ma'za (BGU 1026, XXII 20 (sec. IV p.), Hsch. s.u., Suid.
s.u.)
2. uJpermazavw jituri ma'zai
Luc. Nau. 15, 20; D.C. 57, 22) sau cu sensul lui mazavw (Suid. s.u.)
3. mazovw
4. mazopoievw ma'zai Od. 2, 81, 20; Sch. <strong>in</strong> Hom. Od. 14, 429, 7;
Chrys. In synax. 436, 6, 6)
ma'za ele VIII-VII a. În
ajmolgaivh ma'za, un tip de 1 : (Hes. Op. 590) ma'zav tV ajmolgaivh gavla tV
aijgw'n sbennumenavwn. , , substantivul ma'za putea fi
ajmolgaivh, În
timp acest adjectiv dev<strong>in</strong>e
În secolul al VII-lea a. un s<strong>in</strong>tagma (Archil. 2, 1)
ma'za memagmevnh
mavssw â
relua apoi cuv<strong>in</strong>tele poetului, devenite proverbiale, echivalându-le cu (Suid. s.u. ma'za
memagmevnh) ejpi; tw'n eJtoivmwn ajgaqw'n
În secolul al VI-lea a. ma'za apare într-
, într-un po<strong>si</strong>bil ritual expiator: (Hippon. fr. 8, 1 West) kajfh'i
parevxe<strong>in</strong> ijscavda" te kai; ma'zan / kai; turovn, oi|on ejsqivou<strong>si</strong> farmakoiv. Aceasta ar putea
ma'za pevmma povpanon, un rol
1 V. ajmolgaiva II, B, 2.
96

în ceremonialul
bou'" maze<strong>in</strong>ov" ma'za
sens. cataios d<strong>in</strong> Milet, descri<strong>in</strong>d un banchet
arcadian, def<strong>in</strong>ea ma'za
fr. 1a, F. 9, 2) mavza" u{ea kreva.
cuvântului 1 , fi<strong>in</strong>d probabil unul local, arcadian.
D<strong>in</strong> piesa Agamemnon ma'za era o mâncare a sclavilor.
Ag. 1041) douliva" mavzh" biva/.
Secolul al V- ma'za dev<strong>in</strong>e prezent în
-un fragment d<strong>in</strong> Sofocle o
fr.
754, 2) poqe<strong>in</strong>h;n ma'zanu. <strong>in</strong>fra).
Într-un alt fragment d<strong>in</strong> piesa (Kuvkno") a tragediografului Achaeus o ma'za apare mai
(Achae. fr. 25, 1) pe<strong>in</strong>w'nti dV ajndri;
ma'za timiwrevra / crusou' te kajlevfanto".
Istoricii folosesc termenul ma'za pentru a denumi
obiceiul unor triburi babiloniene, care-
ma'za (Hd
Cte<strong>si</strong>as, care, într- s.u.
Durbai'oi e ma'za
(Ctes. 3c, F. 11, 10). Xenophon în Kyroupaideia
(X. Cyr. 6, 2, 28) u{dati ma'za memagmevnh 2 .
Cele mai variate contexte, în care apare numele
comediografii secolului al V-lea a. Aristofan
ma'za. În Cavalerii ( JIpph'")
ma'za memagmevnh, cu preciEq.
55). În Adunarea Femeilor ma'za -
(id. Ec. 606) 3 popular
ma'za ibid.
ma'za ibid.
v. 851).
În Viespile apare un tip de ma'za numit fusthv 4 .
-ma'za fusthv) --V. 610-12). Scolia
Sch. <strong>in</strong> Ar. V. 610) hJ ejx
ajlfivtou kai; oi[nou kataskeuasmevnhn.
În piesa Pacea -ma'za,
apreciat (id. Pax ma'za
-
ma'za puknovn) (ibid. v. 27-
(a[rto" ibid. v. 853). În pasajul citat
1 s.u. ma'za.
2 Cf. de asemenea X. Cyr. 1, 2, 11.
3 Cf. J. Taillardat, Iamges d' Aristophane § 166, n. 2.
4 V. fusthv II, B, 33.
97

anterior nilor, care au recuperat Pacea, cu o astfel
ma'za: (Pax 564-5) wJ" kalo;n to; sti'fo" aujtw'n faivnetai / kai; pukno;n kai;
gorgo;n w{sper ma'za kai; pandai<strong>si</strong>va 1 . -o
pukno;n w{sper ma'za kai;
pandai<strong>si</strong>va. 2
D<strong>in</strong> (Bavtracoi) ma'za
id. Ra. 1073). În Ploutos ma'za
traghvmataplakou'nte"), smoch<strong>in</strong>e uscate (ijscavde")
au piure de l<strong>in</strong>te (fakh') unul d<strong>in</strong>tre id. Pl. v. 192), iar d<strong>in</strong>tr-un alt
(ibid. v. 544) 3 .
Contemporanii lui Aristofan
ma'za. Aristofan -un
fragment d<strong>in</strong> piesa Pacea (Eijrhvnh) a lui Theopomp Comicul: (Theopomp. Com. 11, 1 Kock)
ma'zai, plakou'nte", ijscavde" 4 . Într-un fragment d<strong>in</strong> comedia Fiarele (Qhriva) a lui Crates,
ma'za
ajnavba<strong>in</strong>e, Crates Com. fr. 14, 8 Kock), <strong>in</strong>dicând un aluat
(Plou'toi) a
, în vechime, pe vremea lui K
ma'zai b<strong>in</strong>e coapte, preparate în <strong>in</strong>sula Aigh<strong>in</strong>a, erau aruncate pr<strong>in</strong> palestre:
(Crat<strong>in</strong>. fr. 165, 2-3 Kock) toi'" a[rtoi" hjstragavlizon, ma'zai dV ejn tai'" palaivstrai" /
Aijg<strong>in</strong>ai'ai katebevblhnto drupepei'". 5
comedia ( jAmfiktuovne")
începuturile lumii ma'zai
fr. 1, 4-5 Kock) oi[nw/ ga;r
a{pasV e[rrei caravda, ma'zai dV a[rtoi" ejmavconto / peri; toi'" stovmas<strong>in</strong> tw'n
ajnqrwvpwn. 6 D<strong>in</strong>tr-un fragment d<strong>in</strong> piesa Dionysos (Diovnuso")
ma'zaw[milla, care
consta în aruncarea unor nuci sau a unor sâmburi într-
fr. 250, 3 Kock) 7 ,
(Qouriopevrsai)
ma'zai fr. 6, 2 Kock) mavza" megivsta"
aujtovmato" memagmevna".
termenului general ma'za, nastov" 8 taghniva" 9 . -un
fragment d<strong>in</strong> comediograful Poliochos, un tip de ma'za are este
de culoa fr. 2, 1-2 Kock) memagmevnhn / mikra;n melagcrh' ma'zan.
rte 10 , d<strong>in</strong> moment ce,
1 Pandai<strong>si</strong>va -
cf. Herod. 5, 20).
2 Cf. J. Taillardat, ibid. p. 380.
3 Cf. Fr. 631, 1 Edmonds.
4 Cf. Hegesand. fr. 43, 3.
5 V. H. C. Baldry, The Idler's Paradise <strong>in</strong> Attic Comedy, în Greece & Rome, Vol. 22, No. 65, 1953, pp. 49-60.
6 Cf. Telecl. fr. drupepei'" ma'zai
Crat<strong>in</strong>. fr. 165, 2 Kock.
7 Cf. pentru ma'za la Eupolis (Kovlake") (Eup. fr. 159, 12 Kock).
8 V. nastov" II, A, a, 34.
9 V. taghniva" II, A, a, 47.
10 Cf. <strong>in</strong>fra Antiph. fr. 135, 3 Kock.
98

, în poemul Banchetul (Dei'pnon) al lui Philoxenos ma'zai
mavza" cionovcroa".
În piesa Cei ce-pe urma muncii propriilor mâ<strong>in</strong>i (Ceirogavstore")
ma'za (Nicopho fr. 15, 1 Kock). De asemenea, într-un
fragment d<strong>in</strong> comedia (Pevrsai) a lui Pherecrates este des
accente fanteziste, unde râuri de sos negru (probabil d<strong>in</strong> cauza piperului) apar scurgându-se
fr. 1, 3-5 Me<strong>in</strong>eke ap. Ath. 269d) jAcilleivoi" mavzai".
ma'za to;
jAcivlleion 1 , ma'za.
piesa ( JEortaiv) a lui Platon Comicul ma'za paroyiv" 2 (Pl. Com.
este tot un tip de
ma'za 3 .
Pentru medici ma'za era un aliment <strong>in</strong>dicat sau <strong>in</strong>terzis
Hippocrates are numeroase referiri la el
, de numeroase
ori, ma'za de pâ<strong>in</strong>e (a[rto"), cea d<strong>in</strong>tâi fi<strong>in</strong>d preorz (kriqhv)
(Hp. PM 3, 29), în timp ce a[rto", 4 (Hp.
Int. 20, 7) yaisth; ma'za, i 5
povpanon).
ma'za a[rto" Statul lui Platon (Pl. R. 372b3) 6 . În cetatea
a[lfitonde grâu (a[leuron), d<strong>in</strong> cea
mavza" gennaiva"), d<strong>in</strong> a doua,
despre aceleDemocr. 246).
În secolul al IV- ele
7 (Mandragorizomevnh)
personaje este ca ma'za fr. 141, 7 Kock) glicovmeqa me;n th;n
ma'zan i{na leukh' parh'/,
în timp ce într-un fragment d<strong>in</strong> Olynthia (Olunqiva)
ma'za fr. 162, 5-6 Kock) sugko<strong>in</strong>wnou'men / mavzh"
mikra'". ( jAgroi'ko") o pe care
focle: poqe<strong>in</strong>h; ma'za fr. 1, 2 Kock). Într-un
ma'za <strong>in</strong>genios con
de jur împrejur d<strong>in</strong> paie: (id. fr. 226-7, 1-2 Kock) ma'za kecarakwmevnh ajcuvroi". Antiphanes
-lea a. Poliochos 8 , un tip de ma'za id. fr.
fr. 135, 3 Kock) într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Sacul (Kwvruko")ma'za
caritoblevfaro" -
(Eub. fr. 112, 4 Kock) 9 .
ri ma'zai (Theoc. 4, 34). La
Callimach ma'za yaistov, în timp ce la Hippocrates
10
1
V. aiJ jAcivlleiai / to; jAcivlleion / hJ jAcilleiva II, B, 8.
2
Cf. Pherecr. fr. 147 Kock; Ar. fr. 187; X. Cyr. 1, 3, 4.
3
Cf. paroyiv" II, B, 25.
4
Cf. Hp. PM 8, 13; ibid. 14, 35; Salubr. 1, 8; Int. 12, 67, etc.
5
V. yaisthv II, B, 34.
6
Cf. de asemenea Lys. And. 1, 5.
7
8
Cf. supra Polioch. fr. 2, 1-2 Kock.
9
Tot în cadrul comediei noi ma'za fr. 60, 7 Kock).
10
Cf. -un fragment: Call. fr. 407, 171.
99

istorici contemporani, Theopomp (fr. 5,
5), doved<strong>in</strong>d autonomizarea celor doi termeni.
ma'za sub titlul {Osa peri;
a[lfita kai; ma'zan kai; ta; oJmoi'a (Arist. Pr. 927a10 sqq.), analizând în detaliu diferite
doved<strong>in</strong>d, ,
epocii 1 .
În secolul al III- ma'za yaistov
paradoxograful Antigonos (Antig. Mirab
lui Hippocrates-o alimentelor
în<strong>si</strong>ropate (Era<strong>si</strong>str. fr. 259, 5). Istoricul Harmo -un fragment d<strong>in</strong> lucrarea
Peri; tw'n kata; Figavleian nomivmwn fusth; ma'za,
Aristofan (Ar. V. 610-
fr. 1a11 ap. Ath. 149a) turo;" kai; fusth; ma'za novmou
cavr<strong>in</strong> ejpi; calkw'n kanw'n. ema'za
a[rto" (id. fr. 1a21). 2
Secolul al III- acre începeau traduse în
Septuag<strong>in</strong>ta. Aici ma'za
Bel: (LXX Bel 27, 3) kai; ejpoivhse mavzan kai;
ejnevbalen eij" to; stovma tou' dravkonto". utilizare -
orig<strong>in</strong>alul ebraic.
În stophanes
magiv" 3 cu ma'za: (Ar.
Byz. fr. 52, 1) magi;" ajpo; th'" mavzh". magiv" nu este un derivat de la ma'za
mavssw
În secolul al II-
-un fragment d<strong>in</strong> Etimologicele ma'za cu verbul de orig<strong>in</strong>e:
(Apollod. 190, 4) ajpo; tou' masa'sqai [...] hJ ma'za.
kopiv"
multor alimente, pr<strong>in</strong>tre care ma'za, a[rto" travghma
fr. 1, 4).
Începând cu secolul I a. sub numele ma'za se poate afla de fapt un produs
ajlfivtwn
mavza" kai; povpana
-
povpana. Nu în ultimul rând,
atât ma'zapovpanon,
tip de placenta 4 , iar a doua, unul de libum 5 ma'za
, de asemenea,
id
, preparat nt (id. 16, 4, 13); face de asemenea
e între a[rto" ma'za (id. 15, 3, 18) 6 .
Athenaios (Ath. 114e), care cupr<strong>in</strong>de un catalog al tipurilor de ma'zai ateniene. Nu era
1
Cf. Arist. Mir Philet. 10, 2; Lyc. Alex. 608;
Dicaearch. 72, 4; Epicur. Ep. 131, 1.
2
Cf Demetr. Gr. fr. 10, 4; Eratosth. 397, 1, 27.
3 V. magiv" II, B, 21.
4 V. placenta III, B, 1.
5 V. libum III, A, 1.
6 CfD.S. 12, 10, 5.
100

de ma'zai: (Trypho fr. 19, 3) aiJ jAcivlleiai / ajcivlleion, bhvrhx, qridakivnh, kardamavlh,
krivnon, melitou'tta, oijnou'tta, toluvph, fusthv. el sunt confirmate
, ma'za eujtelestavth
ma'za (Ph. Som. 2, 48, , pr<strong>in</strong> etimologie
, numele sânului mastov" / mazov"
fr. 146, 3) 1 .
unt confirmate de autorii secolului I p.
scrie în despre un tip de ma'za oferit la
înmormântare, probabil un tip de libum. (Plu. Crass. 19, 6, 3) 2 . Pe urmele lui Strabon, Arrian
Istoria Indiei jIcquofavgoi -
preparau ma'za (Arr. Ind. 29, 12).
Septuag<strong>in</strong>ta, ma'za
un material oarecare. O dovede ale lui Flavius Josephus,
s<strong>in</strong>tagma ma'za crusou' t AJ
ma'zan kriqivnhn
(ibid. 5, 219, 4 sq.
la mavza" ejk moluvbdou App. BC
s, la care termenul poate denumi
orice amestec de diverse <strong>in</strong>grediente 3 . Textele de alchimie d<strong>in</strong> diverse perioade vor folo<strong>si</strong>
sensul dma'za 4 .
ma'za drept un tip de aluat
(Erot. 95, 10 fuvrama ejx ajlfivtou g<strong>in</strong>ovmenon), subl<strong>in</strong>i<strong>in</strong>du-
5 .
D<strong>in</strong> secolul al II-lea p. ma'za
El
d<strong>in</strong>tre autorii care l-
<strong>in</strong>termediul lui. Î Trypho în cartea a III-a d<strong>in</strong>
Deipnosophistai, unde sunt enumerate sortimentele ateniene de ma'zai (Ath. 114f-115a).
Gramat
de ma'za patrusprezece nume, unele d<strong>in</strong>tre ele hapaxuri: (Poll. 6, 75 sqq.) ajmfifw'n, ajnemwvnh,
a[nqema, bhvrhx, dandaliv", diavkonon, ejfivero", qridakivnh, kardavmh / kardamavlh, lwlwv,
oijnou'tta, tripthv, uJgiveia, fuvsth. 6 Retorul Eudemos (Eudem. 170, 33)
palavqh. jAcilleiva (Paus.
magiv" (id. 3, 1) 7 . Într-, pr<strong>in</strong> etimologie
, , mavgeiro", (care n-mavssw
id. 2, 1) mavgeiro": oJ ta;" mavza" merivzwn
, de asemenea, id. 13, 1)
1
Cf. id. fr. 237, 3.
2
Pentru alte contexte unde este atestat ma'za la Plutarh cf. Plu. Agis id. M. 230e10; id. M.
635d5; id. M. 1010c9; id. M. 77f8; id. M. 1010c11.
3
Cf. Dsc. 1, 33, 1; id. 5, 54, 1; id. 5, 79, 2; id. 2, 103, 1.
4
Cf. ajnevkleipto" ma'za PHolm. 2, 17; Fr. Alch. 7, 1 sqq.; Mich. G. Ann. 304, 9.
5
CfOr. 6, 12, 5; ibid. 7, 17, 5; ibid. 32, 59, 5; Ap. Tyn. Ep. 84, 2.
6
V. s.u. pentru fiecare d<strong>in</strong>tre ele.
7
Cf. de asemenea id. ma'za-magiv" u
101

leukeh;n ma'zan furw' soi -ma'za
(ibid. paroimiva ejpi; tw'n megavla uJpiscnoumevnwn) 1
expre<strong>si</strong>ei Diogenian. 6, 12, 1), care
produsului: (id. 3, 21, 1) memagmevnh ma'za
ma'za
ibid. ejpi; tw'n eJtoivmwn ajgaqw'n) (id. 1, 4, 1) ajgaqh; kai; ma'za metV a[rton
ma'za
(ibid. hJ paroimiva ejpi; tw'n ejk deutevrou ti<strong>si</strong>; didovntwn tavttetai). Aceast ultim
expre<strong>si</strong>e este confirmat , Zenob. 1, 12, 1),
- ma'za, devenit proverbial: mevtrw/ u{dwr pivnonte",
ajmetri; de; ma'zan e[donte" ma'za
pus
ma'za
despre mavza paroyiv" drept un tip de ma'za
id. 206, 14); fusthv
un sortiment de ma'za (id. 211, 31). Despre fusthv-ma'za
-o drept un amesHdn. Gr.
Pros. 3, 1, 344). Tot el yavkta (idbhvrhx (id. 3, 2, 481) drept tipuri de
ma'zai 2 .
Medicul Galenos, pe urmele lui Hippocrates
ma'zai în tratatul De alimentorum facultatibus sub titlul Peri; ma'zh" (De alim. fac. 6, 507, 14
sqq.
ma'zai
Paus. 3, 23, 8), id. 6, 20; 2; id. 9, 39, 11). Pe
tot parcursul secolului al II- unor di
3 .
În secolul al III- ma'za
4 , în timp ce Diogenes Laertius, paradoxograful Palat<strong>in</strong>us, sofistul
5 .
Începând cu secolul al IV-lea p. ma'za
Gregorie d<strong>in</strong> Nazianz, Asteri
6 . Joannes
Septuag<strong>in</strong>ta unde apare ma'za cu sensul de
Chrys. <strong>in</strong> illud u. Chrys. 76, 12). Mai târziu, în secolul al VI-lea
ma'za cru<strong>si</strong>vou
ântului (Procop. Bel. 4, 7, 3 sqq.). Pr<strong>in</strong>tre
-lea p.Joannes Damascenos (Jo. D. ep. Thphl.
95, 376, 22) 7 .
1 s.u
(Phot. Lex. 217, 7).
2 Cf. id. 3, 1, 130; id. 3, 1, 198.
3 Cf. Aelian NA 7, 13, 14; id. 11, 16, 15 sq.; id. 17, 16, 4; id. VH 4, 13, 4; Aret. SD 1, 1, 25; id. 2, 2, 7; Diog.
Oen. 47, 5; Hdn. 4, 7, 5; Luc. As<strong>in</strong>. 28, 11; id. Tim. 56, 5; id. Fug. 14, 11; id. Nau. 46, 11; id. DMort. 10, 2, 2;
Max. Tyr. 8, 2 a4; Opp. H. 3, 401; ibid. 4, 660; Philostr. Gym. 43, 17; Sext. Ces. 1, 19, 65 sqq.; ibid. 3, 28, 5.
4 Cf. Zos. Alch. 2, 120, 11; id. 2, 182, 16 sq.; id. 2, 126, 19.
5 Cf. D.L. 10, 131, 1; Palat. 10, 4 sq.; Eutec. <strong>in</strong> Opp. 4, 21, 9; Porph. VP 34, 2.
6 Cf. Gr. Naz. Carm. 639, 4; ibid. 641, 11; ibid. 705, 5; ibid. 779, 15; ibid. 975, 11; ibid. 1342, 7; Ast. Am. 4, 8,
3; Chrys. Hom. 1-21 49, 17, 57; id. <strong>in</strong> Mat. 58, 523, 28; id. <strong>in</strong> Act. 60, 350, 52; id. <strong>in</strong> Rom. 60, 667, 26; id. In
Cor<strong>in</strong>th. I 61, 201, 13; Thdt. Qu. <strong>in</strong> Oc. 278, 18.
7 Mai târziu, în secolul al XI-lea p., ma'za este atestat la Anna 10, 8, 9 sq.; Mich. Ps. Poem. 6, 458; ibid. 61, 33;
Mich. <strong>in</strong> EN 584, 35.
102

În secolul al IV-
l Iulian Apostata, filos
folo<strong>si</strong>re a cuvântului ma'za 1 .
uma'za 2 , iar
mai târziu, în secolul al VI-lea p., el <strong>in</strong> Hp. 2, 76, 21 sq.
Aëtios (Aët. 227, 1 sqq), iar în secolul al VII-lea p.
78, 1; ibid. 4, 1, 4; ibid.7, 19, 19) 3 . În secolul al IX-lea p. Theophilus Protospatharius
sma'za (Theophil. P. 2, 340, 29). D<strong>in</strong>
Hippiatrica, în care
ma'za are sensul unor preparate adm<strong>in</strong>istrate animalelor în scopuri terapeutice (Hippiatr. 2, 30,
2; ibid. 10, 5, 11, etc.). În secolul al X-lea, o culegere de texte ale agronomilor greci,
Geoponika, ma'zai, împrumutate d<strong>in</strong> epocile cele mai vechi (Gp.
2, 31, 2; ibid. 7, 36, 6; ibid. 13, 4, 7, etc.) 4
D<strong>in</strong> secolul al V-
ma'zai.
-l lega pe mavgeiro" de ma'za (Orion Etym. 100, 4), în timp ce alt
gramatic, Orus, <strong>in</strong>spirându- ma'za al lui
paroyiv" (Orus Att. col. 131, 1).
tipuri de ma'zai. ma'zai:
(Hsch. s.u.) ajmfelai?", ajnagestriv", ajnemwvnh, a[nqema, ajpovkunon, bhvrhx, bwliva / bwliv",
dendaliv", diakovnion, qridakivnh, kardamavlh, krivnon, magiv", melitou'tta 5 , oijnou'ssa 6 ,
provmaco", strufnov", fusthv, yuktav. Numele de ma'za
s.u. ma'za) a[lfita pefurmevna u{dati kai;
ejlaivw/. În secolul al IX-lea p. ma'zaiarte
preluate de la Hesychios: (Phot. Lex. s.u.) ajmorgiv", ajnemwvnh, jAcivlleiva, bwliv", dendaliv",
qridakivnh, kardamavlh, melitou'tta, oijnou'tta, palavqh. În secolul al X-lea p. lexiconul
Suda s.u.) diakovnion, melitou'tta, oijnou'tta, palavqh,
fusthv, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d în schimb ma'za s.u. ma'za) kurivw"
hJ trofhv, hJ ajpo; gavlakto" kai; <strong>si</strong>vtou. În secolul al XII-lea p. Etymologicum Magnum
ma'zai: (EM s.u.) ajmolgaivh, qridakivnh, fuvsth, în timp ce
comentatorul lui Homer, Eustathius, despre c<strong>in</strong>ci: (Eust. Il. 1, 54, 30) ajmolgaivh, ajcivlleia /
ajcivlleion, bhvrhx, kardamuvlh, toluvphkurbaivh
tip de ma'za Vitae Homeri (Vit. Hom. 472).
2. hJ ajmolgaiva
jAmolgaiva ma'za cu lapte. Numele ei este o substantivizare a
formei de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului ajmolgai'o", a, on
ajmevlgw 7 .
1
Cf. Iul. Or. 14, 16; ibid. 20, 13; id. Ep. 155, 2; Syn. 130, 37 (unde reia versul d<strong>in</strong> Archiloch); id. 148, 111; Lib.
Decl. 1, 39, 5. În secolul al V-lea p. poate fi adus în disEp. 91, 20.
2
Cf. Orib. Col. med. 1, 12, 2; ibid. 3, 14, 7; ibid. 4, 1, 1, etc.; id. EM 76, 15, 3; id. Eunap. 1, 30, 6; ibid. 1, 39, 1;
Syn. 4, 13, 6; ibid. 4, 22, 3.
3
Cf Thphyl. Hist. 2, 7, 2.
4
cf. De sent. 312, 7
5
Cf. Sch. <strong>in</strong> Ar. Nub. 507a.
6
Cf. Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 1121, 1.
7
Cf. Od. 9, 238; Hdt. 4, 2; Theoc. 4, 3 sau cu sens figurat la Ar. Eq. 326.
103

tre cele mai vechi tipuri de ma'za. He<strong>si</strong>od este cel care-i
-
Op. 590)
ma'zav tV ajmolgaivh gavla tV aijgw'n sbennumenavwn
ma'za ajmolgaivh 1
scoliile la acest vers (Sch. <strong>in</strong> Hes. A. 590, 1) mavza tV ajmolgaivh: a[rto"
meta; gavlakto" ejnteqrummevno" h] turov" sau într-Sch. <strong>in</strong> Hes. B. 588)
a[rto" gennai'o" ajmolgei' kai; poimevni aJrmovdio", h] gavlakti pefurmevno".
a
Athenaios, h. 115a) kai; JH<strong>si</strong>vodo" de; ma'zavn t<strong>in</strong>V
ajmolgaivan kalei': th;n poimenikh;n levgwn kai; ajkmaivan:
ajmolgo;" ga;r to; ajkmaiovtaton.
2 (ajkmaiva), bazându-se probabil pe exegeza unor
pasaje homerice unde expre<strong>si</strong>a nukto;" ajmolgw'/
3
4 5 ajmolgov"
ajmevlgw, trimitea implicit la ugerele umflate de
6 7 .
Tot unei nota lui Photios: (Phot. Lex. s.u.
ajmorgiv": [...] kai; ma'za parV JH<strong>si</strong>ovdw/. Lexi
He<strong>si</strong>od, îl transcrie ajmorgiv"-o
apropiere poate de ajmovra 8 .
3. hJ ajmfelai?"
jAmfelai?" ma'za
Etimologic, ajmfiv ejlai?"
9 ajmfelai?" ejlai?".
, care-
s.u. ajmfelai?") ma'za ejlaivou plhvrh". ajmfiv
, <strong>in</strong>spirându-se d<strong>in</strong>tr-
pierdut.
4. ajnagestriv"
Potrivit unei glose a lui Hesychios, ajnagestriv", denumea
ma'za: (Hsch. s.u. ajnagestriv") mavza". Taranti'noi.
vre (ajnagestriv")
1
Cf. M. L. West, He<strong>si</strong>od. Works & Days, Oxford: Clarendon Press, 1978, p. 307; E. Livrea, Note critiche ed
esegetiche sul testo degli Erga di E<strong>si</strong>odo-72; T. A. S<strong>in</strong>clair, On
Certa<strong>in</strong> Words <strong>in</strong> He<strong>si</strong>od, în The Clas<strong>si</strong>cal Review, Vol. 39, Nr. 5/6, 1925, pp. 98-101.
2
Hé<strong>si</strong>ode, Les Travaux et les Jours
3
Cf. Il. 11, 173; id. 15, 324; id. 22
4
Cf. Hsch. s.u. ajmolw'/:
tw'/
mesonuktivw/, h[toi ejn ejkeivnh/ th'/
w{ra/ ejn h| / ajmevlgous<strong>in</strong>.
5
Una d<strong>in</strong> scoliile Sch. <strong>in</strong> Hes. B. 586, 13) MAZA de;
AMOLGAIH, h]toi hJ puknhv, wJ" kai; nukto;" ajmolgo;n ei\pen }Omhro" to; ejkei' pukno;n dia; to; skovto":
h] th;n memigmevnhn ejn tw'/
ajmolgei': kalou'<strong>si</strong> de; ou{tw to; ajggei'on eij" o} to; gavla ajmevlgou<strong>si</strong>.
6
Adjectivul ajmolgai'o" este folo<strong>si</strong>t pentru a desemna sânul umflat cu lapte al unei oi în AP 7, 657 (Leon. sec. III
u. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG, s.u. ajmevlgw.
7
Cf. Eust. Il. Sch. <strong>in</strong> Ar. Eq. 963.
8
V. ajmovra II, C, 4.
9 ab
ejla'/de"
la Ar. Ach. 998, cf. IG 836 29.
104

(mavza"-ar putea face tot cu un
termen atestat la Hesychios, ajnagevtria, glosat: (Hsch. s.u. ajnagevtria) hJ tai'" tiktouvsai"
uJperetou'sa gunh; para; Tarantivnoi" ou{tw legomevnh, h}n jAttikoi; mai'an kalou's<strong>in</strong>.
, ajnagevtria Forma ajnagevtria trebuie
ajnagretria 1 ajgre de la
substantivul a[gra
o di<strong>si</strong>milare d<strong>in</strong>
*ajnagrestriv" a[gra. S<strong>in</strong>gurul punct
comun între ajnagestriv" ajnagevtria
Magna Graecia.
5. hJ ajnemwvnh
jAnemwvnh
(Anemone coronaria)
un derivat de la a[nemo" 2 .
, ma'za 3 :
(Poll. 6, 77) ai|" dV a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta; ojnovmata ... ajnemwvnh. Cum
s-
ajnemw'nai lovgwn 4
5 , tot astfel
ajnemwvnh .
Nu este exc
ea. ajnemwvnh
(Hsch. s.u. ajnemwvnh) mavzh" ei\do" (Phot. Lex. s.u.
ajnemw'nai) mavzh" ti gevno".
6. ta; a[nqema le
[Anqema este pluralul de la a[nqemon
a[nqo" adesea pentru a desemna fie ornamentele unei bijuterii sau ale unui vas 6 , fie
diverse plante 7 , fi<strong>in</strong>d atestat mai ales în vocabularul tehnic. Pluralul putea denumi, de
asemenea, un ma'za
Hesychios. Pentru cel d<strong>in</strong>tâi este doar un nume într-ma'zai: (Poll. 6, 77) ai|" dV
a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta; ojnovmata a[nqema.
s.u. a[nqema) ajnavqema. kai; ma'za ti". Echivalarea
ajnavqema
a[nqema / ajnavqema
foei
a acesteia
1
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u. a[gra.
2
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG, s.u. ajnemwvnh Griechische Pflanzennamen, Goeteborg, 1940, p
77.
3
ajnemwvnh.
4
Luc. Lex. 23.
5
Cf. adjectivul ajnemwvlio"
6 2
Cf. IG I 286, 160; Pi. O. 2, 72.
7 Cf. Thphr. HP 7, 8, 3.
105

7. to; ajpovkunon
jApovkunon ma'za. Ea nu era
ci era o otr ajpovkunon
(Marsdenia erecta), care avea propr
antichitate 1 . Cuvântul este, de altfel, ajpov
kuvwn
S<strong>in</strong>gura atestare pentru acest nume de ma'za apare în lexiconul lui Hesychios, care îi
s.u. ajpovkunon) mavza memagmevnh farmavkw/, pro;"
ajnaivres<strong>in</strong> kunw'n. h] ei\do" botavnh". ma'za
e
dar, derivat
8. aiJ jAcivlleiai / to; jAcivlleion / hJ jAcilleiva
ma'za d<strong>in</strong>
(a[lfiton). Forma jAcivlleiai (sc. ma'zai) este o substantivizare la nom<strong>in</strong>ativ plural fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a
adjectivului jAcivlleio", a, on
jAcilleuv". Formele jAcivlleion, respectiv jAcilleiva,
jAcivlleiai kriqaiv
ales, de 2
-lea a. a
aiJ jAcivlleiai. Într-un fragment d<strong>in</strong> comedia
apar scurgându-Ahile: (Pherecr. fr. 1, 3-5 Me<strong>in</strong>eke ap. Ath. 269d)
aujtovmastoi ga;r dia; tw'n triovdwn potamoi; liparoi'" ejpipavstoi"
zwmou' mevlano" kai; jAcilleivoi" mavzai" kocudou'nte" ejpibluvx
ajpo; tw'n phgw'n tw'n tou' Plouvtou rJeuvsontai, sfw'n ajruvtesqai.
djectivul jAcilleivoi" mavzai",
Aristofan adjectivul apare s<strong>in</strong>gur pentru a
denumi produsul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. În Cavalerii,
id est Cl
Eq. 819)
kajkei'no" me;n feuvgei th;n gh'n, su; dV jAcilleivwn ajpomavttei.
, iar cei ce-l vor cita apoi o vor
sub forma to; jAcivlleion într-o enumerare de ma'zai, toate con<strong>si</strong>derate ateniene: (Trypho fr.
19, 3 ap. Ath. 114e-f) kai; MAZAS dV e[st<strong>in</strong> euJrei'n ajnagegrammevna" parav te tw'/
Truvfwni kai; parV a[lloi" pleivos<strong>in</strong>. parV jAqhnaivoi" me;n fuvsthn th;n mh; a[gan
1 Cf. Dsc. 4, 80, 1; Gal. De med. temp. 11, 835; Orib. Col. med. 15, 1; Paul. Aeg. 7, 3, 1. Cf. de asemenea R.
Strömberg, Griechische Pflanzennamen, Goeteborg, 1940, p. 65.
2 Cf. Ath. 114f jAcivlleiai kriqaiv; Hp. Morb. 3, 17 kriqai; jAcillhi?de"; Thphr. HP 8, 10, 2 kriqh; jAcillhi?".
Lex. s.u. jAcivlleioi kriqaiv sau numai jAcivlleioi.
106

tetrimmevnhn, e[ti de; kardamavlhn kai; bhvrhka kai; toluvpa" kai; jAcivlleion. Tot el
(ibid.) kai; i[sw" au{th ejsti;n hJ ejx
jAcilleivwn kriqw'n g<strong>in</strong>omevnh.
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> la data la care scrie. Mult mai târziu, în secolul al XII-
to; ajcivlleion,
Odysseia într-mavzaikardamuvlh 1 toluvph 2 . Nici el
nu era Od. 1, 54, 33)
kai; o{ti ejx ajcilleivwn i[sw" kriqw'n tw'n ajllacou' dedhlwmevnwn, ejpoiei'to hJ mavza to;
ajcivlleion.
El face
(Phot. Lex. s.u. jAcilleiva) între forma de s<strong>in</strong>gular fem<strong>in</strong><strong>in</strong> jAcilleiva, care ar avea
hJ ma'zal plural ajcivlleia
pentru prepararea acestui produs: de; ta; ejn aujth'/
a[lfita.
-e le
întâlneau.
9. oJ bavrax / bhvrax / bhvrhx / pavrax
Bavraxbhvrax cea bhvrhx 3 , iar într-pavrax 4 ,
ma'za -
a lui Hesychios, avea 5 : (Hsch. s.u. bhvrhke") mavzai ojrqaiv, oiJ de;
aJplw'" mavza": a[lloi mavza" a[nwqen kevrata ejcouvsa".
-a emis
ipoteza 6 unei orig<strong>in</strong>i ilire, evocându-se lat. fermentum .
bavrhke" Etymologicum Magnum (EM 188, 37) ta; ou\la tw'n ojdovntwn,
<strong>si</strong>avgone", toluvph, este cu
toluvph, alt tip de ma'za 7 , cuvânt cu care bavrax era con<strong>si</strong>derat
d<strong>in</strong> secolele V-
(Kwralivsko") despre mai baravke" ,
(Epil. fr. 3 ap. Ath. 140a jEpivlukov" te ejn Kwralivskw/ levgwn ou{tw":)
potta;n kopivdV oijwvswmai
ejn jAmuvklais<strong>in</strong> parV jApevllw,
baravke" pollai; ka[rtoi
kai; dwmov" toi mavla aJduv"
toluvph
ta; profuravmata Ath.
ibid.) diarrhvdhn levgwn mavza" ejn tai'" kopi'<strong>si</strong> parativqesqai tou'to ga;r aiJ bavrake"
dhlou's<strong>in</strong>, oujci; toluvpa", w{" fh<strong>si</strong> Lukovfrwn, h] ta; profuravmata tw'n mazw'n, wJ"
jEratosqevnh" - , kai; a[rtou" de; kai; zwmovn t<strong>in</strong>a kaqhdusmevnon perittw'". Aceste
1
V. kardamavlh II, B, 16.
2
V. toluvph II, B, 29.
3
Cf. Ar. în Gloss. Oxy. 1801, 59 (pl.); AB 226.
4
Pavrax, cf. Test. Epict. 6, 11 (Schwyzer 227, 191).
5
Cf. bou'" II, A, c, 3.
6
Cf. Groselj, Ziva Ant. 3, 1953, p. 197.
7
V. toluvph II, B, 29.
107

chiar comb<strong>in</strong>ate între ele, în
lexiconul lui Hesychios, care le-a preluat probabil direct de s.u.
bavrake") ta; profuravmata th'" mavzh": jAttikoi; de; bhvrhka": dhloi' de; kai; th;n
toluvphn sau, def<strong>in</strong><strong>in</strong> toluvph,: (id.) ta; profuravmata tw'n mazw'n, a} kai;
bhvrhka" kalou's<strong>in</strong>. kai; ajgaqivdion sthvmono", h] rJodavnh". De observat
bhvrhka", Tot Hesychios va mai glosa
cuvântul bhvrax mavza megavlh
În sec. I a. gramaticul , num<strong>in</strong>d-mavza într-o
bhvrhx toluvph
cu care o identifica Lycophron: (Trypho fr. 19, 3 ap. Ath. 114f) kai; bhvrhka kai; toluvpa".
Mult mai târziu Eusthatius, Odysseia, def<strong>in</strong> bhvrhke" ca fi<strong>in</strong>d atât
toluvpai) comb<strong>in</strong>ând astfel def<strong>in</strong>iiile
toluvph: (Eust. Od. 1, 54,
25) bhvrhke", furavmata mazw'n, kai; aiJ toluvpai tw'n ejrivwn. El, de fapt, doar transcrie o
jAttika;
ojnovmata (Ael. Dion. s.u. bhvrhke").
10. hJ bwliva / bwliv" ul
Atât bwliva 1 bwliv", ma'za
forme sunt citate succe<strong>si</strong>v
bwlivon 2 , dim<strong>in</strong>utiv al lui bw'lo" 3 , înregistrat
4
5 -a dezvoltat probabil plecând
Cea ct, d<strong>in</strong> secolul al V-
bwliv"
Aristofan: (Phot. Lex. s.u. bwliv") hJ ma'za. ou{tw" jAristofavnh". În
la alte piese
aristof-lea p. citea un Aristofan diferit de
cel ajuns la noi. Unul d<strong>in</strong>tre lexicografii de la care s-ar fi putut <strong>in</strong>spira Photios era Hesychios,
ante: (Hsch. s.u. bwliva, bwliv")
mavzh" ei\do" ti ejn tai'" qu<strong>si</strong>vai". ra
Aristofan
veri
11. oJ dendaliv" / dandaliv"
Dendaliv", cu varianta dandaliv" un tip de ma'za
6 cu semivdali" a d<strong>in</strong>
dendaliv" u. <strong>in</strong>fra)
1
Cuvântul nu este înregistrat în LSJ.
2 b
Cf. Ar. V. 203; Arist. Mir. 833 Fr. 6, 37, 257.
3
Cf. Od. 18, 374; S. Ai. 1286; X. Cyr. 8, 3, 27; POxy. 708, 8 (sec. II p.).
4 b
Cf. Arist. Mir. 833 11; Str. 3, 2, 8.
5
Cf. Pl<strong>in</strong>. Nat. 37, 150.
6
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u.
108

. Ar putea fi, , den-daliv",
a. În piesa Cei ce-ncii propriilor mâ<strong>in</strong>i (Ceirogavstore") el
ejpivcuto" 1
dendaliv": (Nicopho 2 fr. 15, 1-3 Kock ap. Ath. 645c) jEpicuvtwn Nikofw'n ejn
Ceirogavstors<strong>in</strong>:
ejgw; me;n a[rtou", ma'zan, ajqavrhn, a[lfita,
kovllika", ojbelivan, melitou'ttan, ejpicuvtou",
ptisavnhn, plakou'nta", dendalivda", taghniva".
secolul al III-lea a. (Eratosth. 10 h\ cernh'ti"
e[riqo" ejfV uJyhlou' pulew'no" dendalivda" teuvcousa kalou;" h[eiden ijouvlou"), numele
secolul
(Poll. 6, 77 aiJ de; dandalivde" pefrugmevnwn kriqw'n) dandaliv", aceasta este un tip de ma'za
. Mai târziu, în secolul al V-lea p., Hesychioss.u.),
s.u.
dendalivda") oiJ me;n a[nqo" ti, a[lloi ta;" leuka;" kavcru", oiJ de; ta;" ejptismevna"
kriqa;" pro; tou' frugh'nai, oiJ de; ta;" ejk kriqw'n mavza" genomevna". Hesychios va glosa
dandalivde"id. s.u.)
dandalivde": kavcrue". kriqaiv. h] <strong>si</strong>'to" pefrugmevno".
12. to; ejpivdaitron a
jEpivdaitron este un produs de patiserie de tip ma'za, de mici dimen<strong>si</strong>uni,
ejpiv
substantivul daitrovn - 3 , fie un derivat al verbului ejpidaivomai
daivomai, daivnumi
dayate
S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului apare la gramaticul Philemon d<strong>in</strong> Athena într-un
fragment d<strong>in</strong> lucrarea Nume attice ( jAttika; ojnovmata 4 ), conservat
(Philem. ap. Ath. 646c)
EPIDAITRON plakountw'de" mazivon ejpi; tw'/
deivpnw/ ejsqiovmenon, w{" fh<strong>si</strong> Filhvmwn
ejn tw'/
peri; jAttikw'n jOnomavtwn.
s.u.) ejpivdaitron: o[yon 5 , ceea ce
cea
13. oJ ejfivero" / to; ejfiveron
1 V. ejpivcuto" II, C, 25.
2 Codicele A are de fapt numele comicului Nicocaros (cf. PCG
(FCG EM
3 Hapax în Il. 4, 262.
4 jAttikai; levxei", jAttikai; fwnaiv sau peri; jAttikw'n
ojnomavtwn, cf. Ath. 468e, 469a, 473b, 483a, 646c, 652f.
5 Cf. Ath. 277a: pa'n to; puri; kataskeuazovmenon eij" ejdwdhvn.
109

jEfivero", cu forma de neutru ejfiveron, ma'za
Numele ei este un compus ejpiv stantivizat iJerov"
-II a. într-o
- Artemis într-un
ceremonial sacral: (IL<strong>in</strong>dos 2, 680) Pontwrevwn / jArtamitivou / ijkavdi, jArtevmei / ej" Faga;"
ai\ga / kai\ta ejfivero" / quvei ijevreia. scul<strong>in</strong> este
lexicograful Pollux în secolul al II- ai|" dV
a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta; ojnovmata ... ejfivero".
Forma de neutru to; ejfiveron IC 1,
IG 2 2
ios,
s.u. ejfievreia) ta; ejpi;
toi'" iJereivoi" ajpoquovmena. ejpivaron
- d<strong>in</strong> secolul VI a. (SIG , care
LSJ s.u.) cu ejfiveron
14. hJ qridakivnh / hJ qridakivskh a
Qridakivnh (sc. ma'za), qridakivskh 1 , cu
sunt comestibile. Numele ei este o substantivizare la forma de
fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului qridavk<strong>in</strong>o", h, on qri'dax
poate împrumutat d<strong>in</strong> substrat. Substantivul qridakivnh
a planta 2 .
Athenaios spune qridakivnh, ceea ce în mod normal este numit
qri'dax: (Ath. 68f QRIDAX. Tauvthn jAttikoi; qridakivnhnkalou's<strong>in</strong>
s.u. qridakivnai) ei\do" mavzh" para; jAttikoi'".
kai; aiJ parV hJmi'n qrivdake".
în qridakivskh
în sec. VII a. la liricul Alcman, citat de istoricul So<strong>si</strong>bios d<strong>in</strong> Sparta (sec. III a.)
Alcm. 20 ap. So<strong>si</strong>b. ap. Ath.114f) aiJ de; parV jAlkma'ni
qridakivskai legovmenai aiJ aujtaiv eij<strong>si</strong> tai'" jAttikai'" qridakivnai". levgei de; ou{tw" oJ
jAlkmavn: qridakivska" te kai; kribanwtov" 3
De asemenea, ilosof d<strong>in</strong> Cyrene, supranumit
kwlhvn i uda cu
qridakivna" -au
crescut proaspete: (Ath. 7c) kai; ta;" ejn tw'/
khvpw/ g<strong>in</strong>omevna" qridakivna"
oijnomevliti ejpovtizen eJspevra" kai; uJpo; th;n e{w lambavnwn clwrou;" e[ce<strong>in</strong> e[lege
plakou'nta" uJpo; th'" gh'" ajnapempomevnou" aujtw'/.
Tot Athenaios <strong>in</strong>clude acest preparat în
categoria mai mare de ma'za, tip de ârlit pentru a i se
a[lfiton). La ea
kai; MAZAS dV e[st<strong>in</strong>
euJrei'n ajnagegrammevna" parav te tw'/
Truvfwni kai; parV a[lloi" pleivos<strong>in</strong>.
În secolul I a. gramaticul Trypho, <strong>in</strong>spirându-se poate d<strong>in</strong> comedia Dalis a poetului
d<strong>in</strong> secolul al V-lea qridakivnh
(Trypho fr. 118 ap. Ath. 114f ) qridakivna" te kai; oijnou'ttan kai; melitou'ttan kai;
1 La Alcm. 20 ap. Ath. 114f.
2 Cf. Hp. Mul. 2, 136; Amphis 20, 1 Kock; Eub. 141, Kock; Thphr. HP 1, 12, 2.
3 V. s.u. kribavnh II, C, 39.
110

krivnon kalouvmenon kai; sch'mav ti corikh'" ojrchvsew" parV jApollofavnei ejn
Dalivdi.
este atestat în lucrarea Lexiphanes a lui Lucian, unde este
aluatului Luc. Lex. 4) ajllV eij<strong>si</strong>w;n tau'tav te
kai; ta; a[lla hJduvne<strong>in</strong> kai; th;n kavrdopon smh'n, wJ" qridakivna" mavttoite hJmi'n.
Gramaticul Helladius d<strong>in</strong> Alexandria d<strong>in</strong> secolul al V-lea p.
qridakivnh qri'dax cei
vechi qri'dax
qridakivnh pe cea : (Hellad. ap. Phot. Bibl. 279, 532) o{ti mavzh" me;n ei\do" oiJ
palaioi; qridakivnh kalou'<strong>si</strong>, th;n de; botavnhn qrivdaka. OiJ de; ijatroi; qrivdaka me;n to;
h{meron lavcanon, qridakivnhn de; to; a[grion kalou's<strong>in</strong>.
15. ta; kavmmata
Kavmmata sunt un tip de dulciuri,
kavmmakavptw , d<strong>in</strong>
punct de vedere etimologic, lat. 1 .
,
kavmmata a[lfiton
st caz particular
denumirea de kammativde", tocma
mustaceus 2 . Kavmmata
kavpte<strong>in</strong>
ta; yaista; kavmmata. Apelativul yaistav
yaistovn, care- 3
ma'za fol,
cazul kavmmata: (Nicocl. fr. 2a ap. Ath. 140d) 4 : a[lfita gavr ejst<strong>in</strong> ejlaivw/ dedeumevna, a{
fh<strong>si</strong> Nikoklh''"
oJ Lavkwn kavpte<strong>in</strong> aujtou;" meta; to; dei'pnon ejn fuvlloi" davfnh", paro;
kai; kammativda" me;n prosagoreuvesqai ta; fuvlla, aujta; de; ta; yaista; kavmmata. Pe
kavmmata
yaistav. De aici
kavmmata sunt un tip de ma'za
kavmmata) cu cel al foilor de daf<strong>in</strong> (kammativde"
yaistav: (Hsch. s.u. kavmmata) fuvlla davfnh", ejn oi|" skevpou<strong>si</strong> ta; yaistav.
oJmoivw" kai; aiJ kammativde".
16. hJ kardamavlh / kardavmh / kardamuvlh / pardamavlh ul
Kardamavlh, cu variantele kardavmh pardamavlh, ma'za
cu creson. Numele ei este un derivat de la kavrdamon Lepidum satiuum),
5 , substantiv d<strong>in</strong> substrat.
Forma , kardavmh, -
kavrdamon. În schimb, kardamuvlh este
1 Cf. A. Ernout A. Meillet s.u. capi.
2 V. mustaceus III, B, 25.
3 V. yaistovn II, B, 34.
4 Cf. Nicocl. fr. 2b ap. Ath. 141a.
5 Cf. Antiph. fr. 140 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 68a; Nic. fr. 70 Schneider ap. Ath. 366d.
111

ezultatul unei erori pe care o face comentatorul lui Homer, Eustathius, care ide
(Kardamyle)
modelul ajcivlleion 1 un derivat de la numele eroului Ahile: (Eust.
Od. 1, 54, 32) kardamuvlh. povli" te; ga;r ejn jIlivadi, kai; nu'n ijdou; mavza. Varianta
pardamavlh re vorba de o contam<strong>in</strong>are cu un adjectiv
derivat de la pavrdali" pardavleio"
2
Forma kardamavlh pare a fi cea mai veche. În sec. I a. gramaticul Trypho, citat de
mavza
Trypho 19 ap. Ath. 114f) kai; mavza" dV e[st<strong>in</strong> euJrei'n
ajnagegrammevna" parav te tw'/
Truvfwni kai; parV a[lloi" plevois<strong>in</strong>. parV jAqhnaivoi"
me;n fuvsthn th;n mh; a[gan tetrimmevnhn, e[ti de; kardamavlhn [...]. Lexiconul lui
Hesychios va glosa <strong>si</strong>mplu cuvântul: (Hsch. s.u. kardamavlh) mavza. d<strong>in</strong> lexiconul lui
Photios
pardamavlh: (Phot. Lex. s.u. kardamavlh) mavza ejk kardavmou
memagmevnh: brw'ma g<strong>in</strong>ovmenon Per<strong>si</strong>kovn: oiJ de; pardamavlh levgous<strong>in</strong>.
tare, s<strong>in</strong>gurul loc unde mai apare numele pardamavlh este în culegerea Comica
Adespota, (Com. Adesp. 1107) pardamavlh,
d<strong>in</strong>tr-o
comedie fie d<strong>in</strong> secolul al V-lea a., fie d<strong>in</strong> al IV-lea a., perioa
pardamavlh ar putea fi mai veche decât kardamavlh
abia în secolul I a. În felul acesta ne-pardamavlh nu
de la kardamavlh, ci <strong>in</strong>vers, kardamavlh
numelui cresonului kavrdamon.
Forma kardavmh
turta fqoi'" 3 e[sti de; tw'/
schvmati o{moion kardavmh. Un secol mai târziu forma kardavmh
care o <strong>in</strong>clude într- ma'zai: (Poll. 6, 75) ai|" dV a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn
ta; ojnovmata [...] kardavmh. Pentru Photios în secolul al IX-lea p. kardavmh
altceva: este numele pe care îl s.u. kardavmh)
ejpi; ejrgavtido" o[nou kai; boo;" levgetai. Cei doi termeni ar putea fi omonimi.
17. to; krivnon ul
Krivnon, termenul 4 (Lilium candidum
ma'za. În secolul al V-lea a.
Dalis (Daliv") tipuri de ma'zai, potrivit lui Athenaios: (Apolloph. 2, 1 Kock ap.
Ath. 114 f) qridakivna" te kai; oijnou'ttan kai; melitou'ttan kai; krivnon kalouvmenon
kai; sch'mav ti corikh'" ojrchvsew" parV jApollofavnei ejn Dalivdi.
culoare cr<strong>in</strong>ului, fie de la
a lui d<strong>in</strong> Apollophanes. Lexiconul lui
krivna,
ma'za: (Hsch. s.u. krivna) a[nqh kallivpnoa eujwdiavzonta. h] mavza. Este
atunci când
1
V. jAcivlleion II, B, 8.
2
Cf. lat. crustulum guttatum u. III, B, 9.
3
V. fqoi'" II, A, a, 50.
4
Cf. Thphr. HP 6, 6, 8; Theocr. 11, 56; Nic. Fr. 74, 27; Dsc. 3,
leivrion.
112

18. hJ kurbaivh / kurkaivh
Kurbaivh (sc. ma'za), cu varianta kurkaivh,
Vitae Homeri
Kurbaivh apare în textul cunoscut sub numele de Vita Herodotea într-un vers d<strong>in</strong> care
ma'za -Vit. Hom. 472) kurbaivh
dV aijei; kata; kardovpou e{rpoi mavza. Versul este reluat în Vita Sudae unde numele
kurkaivh: (v. 185) kurkaivh dV aijei; kata; dovrpou e{rpeo mavza.
s.u. {Omhro").
19. lwlwv / to; lw'lon
Lwlwv, cu varianta lw'lonma'za . Numele
ei este un cuvânt d<strong>in</strong> limbajul <strong>in</strong>fantil,
exemplu lollwv, termen <strong>in</strong>fantil obscur atestat la comicul d<strong>in</strong> secolul al V-lea a. Hermippos
(Hermipp. fr. 89 Me<strong>in</strong>eke lollou'n, care, potrivit lui Hesychios, este numele pe care îl
i unui anumit tip de terci: (Hsch. s.u. lollou'n) ta; paidiva to;n povlton. Este în
variate ale cuvântului fi<strong>in</strong>d explicabile în cazul unui cuvânt d<strong>in</strong> limbajul copiilor.
lwlwv într- ma'zai
(Poll. 6, 76) ai|" dV a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta; ojnovmata ... lwlwv.
d<strong>in</strong> smoch<strong>in</strong>e cu drojdie de
struguri: (Hsch. s.u. lwlwv) o{tan su'ka meta; gigavrtwn fwsqh'/.
Aceasta ar putea fi chiar
lw'lon,
id.
s.u. lw'lon) brw'ma ejk gigavrtwn kai; suvkwn genovmenon, paidivoi" pefwsmevnon. Este
is diferit de-a lungul timpului.
palav<strong>si</strong>on (= palavqion), dim<strong>in</strong>utiv al numelui
ma'za d<strong>in</strong> fructe uscate numite palavqh 1 : (Phot. Lex. 400, 6) lwlwv: su'kon meta;
gigavrtwn kekommevnwn ejmfere;" pala<strong>si</strong>voi".
20. hJ melitovessa / melitou'tta d
Melitovessa melitou'tta, este o ma'za cu miere.
Numele ei este o substantivizare la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului melitovei", essa, en 2 , un
derivat de la substantivul mevli ânt I. E. înrudit cu hit. milit = melit-, n. luv.
malit, got. , alb. mjalte, irl. mil, lat. mel. Modul de formare al numelui este
<strong>si</strong>milar cu oijnou'tta 3 .
În sec. al. V-lea a. în
ta; dV ejpimhvnia melitovessav ejsti.
Au{th dV hJ melitovessa ejn tw'/
provsqe aijei; crovnw ajnai<strong>si</strong>moumevnh tovte h\n a[yausto".
cu rol exclu<strong>si</strong>v sacrificial. Astfel, în Norii lui Aristofan, Strep<strong>si</strong>ades îi cere lui Socrate o
1 V. palavqh II, B, 24.
2 Cf. Pi. O. 1, 98.
3 V. oijnou'tta II, B, 23.
113

1 ,
(Ar. Nu. 507-8)
dov" moi melittou'tan provteron, wJ" devdoikV ejgw;
ei[sw katabaivnwn w{sper eij" Trwfwnivou.
Scoliile la Norii , echivalând-o fie cu ma'za, fie cu plakou'",
fie cu povpanon 2 : (Sch. <strong>in</strong> Ar. Nub. 507a) melittou'tan: mavzan tw'/
mevliti sumpefurmevnhn;
fie (Sch. <strong>in</strong> Ar. Nub. 507a beta 1) plakou'nta mevliti dedeumevnon; scolia lui Eustathius
povpanon. pr<strong>in</strong> confuzia care domnea între cei trei
termeni în perioada târziescoliile. Plakou'" era termenul general
pentru orice , iar povpanon pentru cele cu rol sacrificial. Ma'za
caracteriO scolie la comedia Ploutos melittou'ta cu numele unei alte
ajpovqermon 3 : (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 1122, 4) melittou'ta de;, o} ko<strong>in</strong>w'"
eijwvqa<strong>si</strong> levge<strong>in</strong> ajpovqermonei rece.
În comedia Ly<strong>si</strong>strata (Lu<strong>si</strong>stravth) melitou'tta are valoarea unei monezi folo<strong>si</strong>te la
o
pacea, întrebându- Sch. <strong>in</strong> Ar. Lys. 599 su; de; dh; tiv
maqw;n oujk ajpoqnhv/skei"
- (id. Lys. 601)
melitou'ttan ejgw; kai; dh; mavxw
scolia la text: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Lys. 601) hJ melitou'tta ejdivdoto toi'" nekroi'", wJ"
eij" to;n Kevrberon, kai; ojbolo;" misqo;" tw'/
porqmei', kai; stevfano" wJ" to;n bivon
dihgwnismevnoi".
Tot în secolul al V-lea a.
gramaticul Trypho (Apolloph. fr. 2 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Trypho fr. 19, 3, 6), preluat la rândul
olul II-III melitou'tta
qridakivnh 4 oijnou'tta 5 , ma'zai. Alt comic,
Nicophon, contemporan cu Aristofan numele într-o enumerare de
Nicopho fr. 15 ap. kovllika" 6 , ojbelivan 7 ,
melitou'ttan, ejpicuvtou" 8
-lea a. Theophrast îl va
cita d<strong>in</strong> arte cu fructe: (Thphr. HP 9, 8, 7)
pagkarpivan 9 kai; melittou'tan
(Luc. Lex. 6) qrummativde" 10 kai;
qri'a 11 kai; melitou'ttai. , <strong>in</strong>spirându-se probabil d<strong>in</strong>
Norii lui Aristofan, atât melittou'tauJgiveia 12 , alt tip de ma'za, erau prjituri
1
pe care îi puteai îmbuna ofer<strong>in</strong>du- cf. Paus. 9, 39, 5 sqq.). Cf. Raymond J. Clark,
Trophonios: The Manner of His Revelation, în Transactions and Proceed<strong>in</strong>gs of the American Philological
Association, Vol. 99, pp. 63-75, 1968.
2
V. povpanon II, A, b, 1.
3
V. ajpovqermon II, C, 7.
4
V. qridakivnh II, B, 14.
5
V. oijnou'tta II, B, 23.
6
Kovllix cf. Hippon. 35, 6; Archestr. 4, 12.
7
JO a[rto" ojbeliva", ojbelov" cf. Hp. Vict. 2, 42; Ar. fr. 103, 1 Edmonds;
Pherecr. fr. 55, 1 Kock.
8 V. ejpivcuto" (plakou'") II, C, 25.
9 V. pagkarpiva II, C, 54.
10 V. qrummativ" II, C, 29.
11 V. qri'on
12 V. uJgiveia II, B, 32.
114

înch<strong>in</strong>ate lui Trophonios (Poll. 6, 76). Hesychios o
s.u. melitou'tta) ma'za, mevliti
dedeumevnh. to; de; aujto; kai; melitovessa.
târziu de homas Magister (Phot. Lex, Suid. s.u. melitou'tta Thom.
Mag. Ecl. 229, 10 sq.)
21. hJ magiv"
Magiv" ma'za. Cuvântul
magh'nai, <strong>in</strong>f<strong>in</strong>itiv aorist pa<strong>si</strong>v de la prezentul mavssw I. E. *mag-,
cf. lat. macero magiv"
cu ma'zafr. 52, 1) magiv" ajpo; th'" mavzh".
În
cel de aluat. 1 magiv" drept s<strong>in</strong>onim pentru ma'za citând un pasaj d<strong>in</strong>
Cypria: (Cypr. ap. Ath. 663b) hJ para; Kuprivoi" kaloumevnh magiv". D<strong>in</strong>tr-un fragment al
lui Soffr. 734) ta;" JEkataiva"
magivda" dovrpwndovrpon
-un context
mai larg.
Aristofan
ural de Lexiconul lui Photios, ca fi<strong>in</strong>d
folo<strong>si</strong>t de comediograf: (Ar. fr. 813 ap. Paus. Gr. Phot. Lex. s.u.) magivde". Avem în
schimb, , un vers izolat d<strong>in</strong> piesa Bu<strong>si</strong>ris (Bouv<strong>si</strong>ri") a lui Crat<strong>in</strong>os, citat de
gramaticul Pollux, unde magiv" bou'" turte de sacrificiu 2 :
(Crat<strong>in</strong>. fr. 21, 1 Kock ap. Poll. 10, 81) oJ bou'" ejkei'no" chj magi;" kai; ta[lfita.
magiv"
nu un aluat, apare la Hippocrates el
(a[lfitonturov")ma'za: (Hp. Mul. 2, 133) 3
133) 3 protri'yai skorovdou a[glia" o{son tevssara", kai; turo;n drimu;n o{son
ajstravgalon, kai; a[lfita parami'xai ojlivga, kai; poih'sai magivda kai; tauvthn prw'ton
katafagei'n. b
glos magiv" (s.u.) echivalându-palaqiv" 4 , fie cu numele
generic al pâ<strong>in</strong>ii, a[rto". 5
e un hapax în textul masoretic, pr<strong>in</strong>
magiv", -
Ju. 7, 13) kai; ijdou; magi;" a[rtou kriqivnou
strefomevnh ejn th'/
parembolh'/
Madiam,
- pâ<strong>in</strong>e
6 . Mai târziu, în secolul I p., Dioscorides confirm
seman folos<strong>in</strong>d verbul ajnaplavssw
7 magivda" ajnavplason.
22. hJ moustovpitta ul-
1 Cf. ma'za II, B, 1.
2 V. bou'" II, A, c, 3.
3 Cf. Id. Mul. 235.
4 V. palavqh II, B, 24.
5 Cf. E.M. s.uEt. Gud.
6 V. Septuag<strong>in</strong>ta, vol. II, Polirom, 2004, p. 154, nota la 7, 13.
7 Cf. ibid. 1, 97.
115

Moustovpitta ma'za.
Numele ei este un compus d<strong>in</strong> mou'sto" mustum cu
ectivului lat. mustus, a, um pivtta / pivssa
a
n v<strong>in</strong>ul numit ret<strong>si</strong>vna.
scoliile la comediile lui Aristofan, unde
moustovpitta ma'za cu v<strong>in</strong> oijnou'tta 1 ,
în textul aristofanesc. În scolia la piesa Norii moustovpitta -
Sch. <strong>in</strong> Ar. <strong>in</strong> Nub. 507a) melitou'tan (<strong>si</strong>c!), ajpovqermon povpanon, iar
ibid. 507c), vorb<strong>in</strong>du-se despre melitou'tta, oijnou'tta mevn
ejst<strong>in</strong> hJ ko<strong>in</strong>w'" legomevnh moustovpittascolia la piesa
Ploutos (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 1121, 4). Moustovpitta nume târziu, care l-a
înlocuit pe cla<strong>si</strong>cul oijnou'tta.
probabil un compus izolat folo<strong>si</strong>t doar în vocabularul comentatorilor.
23. hJ oijnou'tta / hJ oijnou'ssa d
Oijnou'tta, cu varianta sa în dialect ionic oijnou'ssa la lexicografi 2 , este
ma'za
v<strong>in</strong>ul. Forma oijnou'tta este o contragere pentru oijnovess(/tt)a 3 , substantivizare la fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a
adjectivului oijnovei", ovessa, oven substantivul oi\no" < Ûo<strong>in</strong>o"
ândit în jurul Mediteranei, cu paralele în lat. u<strong>in</strong>um, ombr. u<strong>in</strong>u, poate
împrumut d<strong>in</strong>tr-
cel d<strong>in</strong> melittou'tta 4 .
<strong>in</strong> secolul al V-lea a. La Aristofan ea
-un pasaj d<strong>in</strong> comedia Ploutos. Hermes se plânge
, barcagii darurile de
Pl. 1120-2)
Provteron ga;r ei\con para; tai'" kaphlivs<strong>in</strong>
pavntV ajgavqV: e{wqen eujquv", oijnou'ttan, mevli,
ijscavda", o{sV eijkov" ejst<strong>in</strong> JErmh'n ejsqive<strong>in</strong>:
scolii
oijnou'tta este fie numele unui tip de ma'za înmuiat în v<strong>in</strong>
, fie denumirea unui anumit tip de plakou'") cu
miere: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 1121, 1) oijnou'tta: ou{tw" th;n ejn oi[nw pefuramevnhn ma'zan.
t<strong>in</strong>e;" de; oijnou'ttan, ei\do" plakou'nto" metV oi[nou kai; mevlito" g<strong>in</strong>ovmenon. 5 În secolul
1
V. oijnou'tta II, B, 23.
2
Cf. Hsch. s.u. oijnou'ssai kai oijnou'ttai: toiau'tai sau oijnou'ssa: mavza oi[nw/ pefuramevnh. Potrivit lui
ibid.) h] hJ
diakonou'sa toi'" sumpo<strong>si</strong>voi".
3
Cf. Eust. Od. 2, 42, 28 oijnovessa oijnou'tta.
4
V. melittou'tta II, B, 20.
5
s.u. oijnou'tta) hJ ejn oi[nw/ pefurmevnh mavza:
mavza: oiJ de; ei\do" plakou'nto", metV oi[nou kai; mevlito" g<strong>in</strong>ovmenon.
116

al XII-lea p. gramaticul Ioannes Tzetzes spune în Commentarium <strong>in</strong> Plutum 1 , comentând
cu v<strong>in</strong> dulce (gleu'ko"): (Proll. Com., loc. cit):
oijnou'ttan: plakou'" ejst<strong>in</strong> ejk gleuvkou" kai; ajlfivtwn sunteqeimevno" kai; t<strong>in</strong>wn
hJdusmavtwn.
socotit s<strong>in</strong>onim cu moustovpitta 2 scolii,
con<strong>si</strong>derându-Scholia <strong>in</strong> Nubes, vorb<strong>in</strong>d despre
melitou'tta 3 , : (Sch. <strong>in</strong> Ar. Nu. 507) oijnou'tta mevn ejst<strong>in</strong> hJ ko<strong>in</strong>w'" legomevnh
moustovpitta, Sch. <strong>in</strong> Ar. <strong>in</strong> Pl 1121, 4: oijnou'tta mevn ejst<strong>in</strong> hJ ko<strong>in</strong>w'"
legomevnh moustovpitta Glossae <strong>in</strong> Plutum, oijnou'ttan: oijnovpittan.
Tot în secolul al V-lea a. comediograful Apollophanes, contemporanul lui Aristofan,
citat probabil în secolul Trypho (Trypho fr.
olul oijnou'tta numele
qridakivnh 4 melitou'tta: qridakivna" te kai; oijnou'ttan kai; melitou'ttan, toate trei
având în comun mierea d<strong>in</strong> compoz 5
24. hJ palavqh / to; palavqion / hJ palaqiv"
Palavqh este numele unui tip de ma'za preparat d<strong>in</strong> fructe uscate, în special smoch<strong>in</strong>e.
palavmh , palasthv
cf. lat. palmapelanov" 6 , numele unei alte turte. Frisk
(s.u.) pune cuvântul termeni cu un vocalism diferit, precum koroplavqo"
, phloplavqo" , plavqanon
,
plavssw Palavqh a fost identificat
flado, care a fost împrumutat în fr. flan 7 . Formele
palavqion, cu varianta palav<strong>si</strong>on q, palaqiv"
palavqh,
atestat începând cu secolul al V-lea a. la Herodot, acolo unde
a[scu
pe care le mânca, în timp
kai; ajpo; th'" pacuvthto" aujtou' th'" trugo;"
palavqa" suntiqei'<strong>si</strong> kai; tauvta" <strong>si</strong>tevontai. Un obicei <strong>si</strong>milar este atestat mult mai târziu
cu referire la evenimente relativ contemporane celor descris
(Plu. Art. 3, 2) kai; suvkwn palavqh" ejmfagovnta termivnqou katatragei'n, kai pothvrion
ejkpiei'n ojxugavlakto".
Tot în secolul al V-lea a. palav<strong>si</strong>on (= palavqion),
preferat, se pare, de comediografi. În Pacea lui Aristofan
Pax 571-6) ajllV ajnamnhsqevnte" /
th'" diaivth" th'" palaia'" / h}n parei'cV au{th poqV hJmi'n, / tw'n te pala<strong>si</strong>vwn ejkeivnwn /
tw'n te suvkwn tw'n te muvrtwn / th'" trugov" te th'" glukeiva"
1
V. Tzetzae J.O., Commentarii <strong>in</strong> Aristophanem, ediderunt Po<strong>si</strong>tano L.M., Holwerda D., Koster W.J.W., Fasc.
III. Commentarium <strong>in</strong> Ranas et <strong>in</strong> Aues. Argumentum equitum, edidit Koster W.J.W. Gron<strong>in</strong>gen, Amsterdam,
1962, V-1168 p. (Scripta Academica Gron<strong>in</strong>gana).
2
V. moustovpitta II, B, 22.
3
V. melitou'tta II, B, 20.
4
V. qridakivnh II, B, 14.
5
Cf. în secolul al XII-lea p. Eust. Il. 3, 736, 28: o}" eij" mavza" ajnagravfei kai; th;n melittou'ttan kai;
oijnou'ttan.
6
V. pelanov" II, A, c, 1.
7
V. Hadjioannou, Orbis 19, 1970, pp. 483-90.
117

ograful Crat<strong>in</strong>os, contemporan cu
Aristofan: (Poll. 6, 81) palav<strong>si</strong>a a{ kai; Krati'no" (Crat<strong>in</strong>. fr. 390 Kassel-Aust<strong>in</strong>) ijscavda
kopth;n kalei', în timp ce un alt gramatic, Herodian, în lucrarea Despre Ortografie (peri;
ojrqografiva"), palav<strong>si</strong>a ca f
(Hdn. Gr. 3, 2, 563) palav<strong>si</strong>a: ta; sugkekommevna su'ka. kai; dia; tou' q palavqia kai;
palavqh. Forma palavqion q
istoricul Polemon, într- ap. Ath. 478d). Toate
cad de acord palavqh
prepara (Thphr. HP 4, 2, 10) oiJ de; peri; th;n
Qhbai?da katoikou'nte" dia; th;n ajfqonivan tou' devndrou xhraivnou<strong>si</strong> to;n karpo;n kai;
to;n purh'na ejxairou'nte" kovptou<strong>si</strong> kai; poiou'<strong>si</strong> palavqa".
, într-r de produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e, expre<strong>si</strong>a (id.
Piet. 2, 46) palavqh hJghthriva
Plunthvria, în am<strong>in</strong>tirea descoperirii acestui fruct, moment con<strong>si</strong>derat ca marcând primul
s.u.
hJghthriva) palavqh suvkwn: ejn ga;r th'/
eJorth'/
[para;] Plunthrivwn fevrou<strong>si</strong> palavqhn
sugkeimevnhn ejx ijscavdwn dia; to; tou;" aujtovcqona" h{meron karpo;n fagei'n prw'ton
tw'n suvkwn. 1
În secoSeptuag<strong>in</strong>tei
reda o realitate : (LXX IRe. 30, 12) klavsma palavqh" palavqh
-o închipuim ca pe un fel de lipie de mai mari dimen<strong>si</strong>uni,
smoch<strong>in</strong>e: (id. IVRe. Is. 38, 21) labevtwsan palavqhn suvkwn 2 . D<strong>in</strong> aceste pasaje
palatha 3 .
palavqh -a
shsamai'o"
plakou'" Pisc. 41) o}" dV a]n pwvgwna baqu;n
ejpideivxhtai, kai; palavqhn ijscavdwn ou|to" ge prosepilhvyetai, -
într- cu
miere: (id. Vit. Auct. 19) Hermes: ta; glukeva <strong>si</strong>tei'tai kai; ta; melitwvdh kai; mavlista ge
ta;" ijscavda". Agorastes: calepo;n oujdevn: wjnhsovmeqa ga;r aujtw'/
palavqa" tw'n
Karikw'n.
Forma palaqiv" olul al II-lea a. la Philo Mechanicus (Ph.
Bel.
ma'za (Eudem. 170, 33 palavqai: ma'zai
suvkwn 4 magiv": (Hsch. s.u.
magiv") palaqiv", a[rto", sau, citând pasajul d<strong>in</strong> Iudith
smoch<strong>in</strong>e: (ibid. s.u. palavqai) suvkwn maziva (<strong>si</strong>c!).
25. hJ paroyiv" ul
1 Cf. s.u. hJghthriva. Cf. de asemena Carm. Pop. 2, 6 P.
(adresându-se unei rândunici): palavqan su; prokuvklei / ejk pivono" oi[kou / oi[nou te devpastron / turou' te
kavnustron, sau Amyntas, în descrierea cupei tabaitav", spune: (Amynt. ap. Ath. 500d) su;n toi'" fuvlloi"
drevponte" suntiqevas<strong>in</strong>, eij" palavqh" Suriakh'" trovpon plavttonte", oiJ de; sfaivra" poiou'nte".
2 Cf. de asemenea id. IRe. 25, 18; id. IVRe.4, 42; id. Jdt. 10, 5; id. Paral. 12, 41.
3 V. palatha III, B, 26.
4 Cf. Philostr. Maior Im. 2, 26, 3.
118

Paroyiv" este numele une ma'za.
1
2 . Numele ei este un compus d<strong>in</strong> prefixul par<
o[yon, ad litteram
ma'za al lui paroyiv"
v<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> secolul al II-lea p. de la Pollux: (Poll. 6, 56) paroyivda: e[sti de; kai; tou'to zwmou'
ti ei\do" h] wJ" t<strong>in</strong>e;" mavzh".
ma'za Moer. 206, 14) paroyivda
th;n poia;n ma'zan jAttikoiv, paroyivda to; skeu'o" {Ellhne".
paroyiv" Orus d<strong>in</strong> secolul al V-lea
termenul în Vocum Atticarum collectio: (Orus Att. col. 131, 1) paroyiv": ouj movnon to;
ajggei'on, ajlla; kai; o[yon kai; ma'za poiav. În secolul al XIII-lea p. Thomas Magister reia
Ecl.
ma'za ea.
26. oJ pavstillo" a
Pavstillo" 3 de tip ma'za, probabil de
sacrificiu, fi<strong>in</strong>d un împrumut d<strong>in</strong> lat. pastillus 4 (-um)
la sacrificii, libum, dim<strong>in</strong>utiv al lui panis.
Pavstillo"
diverse <strong>in</strong>grediente cu rol medical. În secolul al IV-
pavstillo" kaqaivrwn (Orib. Col. med.
id. Syn conuoluulus
scammonia L. euphorbia L.). , m
termen 5
-o scolie la Lucian la un fragment
d<strong>in</strong> Lexiphanes, unde pavstillo" este con<strong>si</strong>derat un cuvânt mai nou pentru ceea ce în textul
lui Lucian apare sub numele de melittou'ta Sch. <strong>in</strong> Luc. 44, 6, 33) aiJ
melittou'ttai paravke<strong>in</strong>tai, ai{ eijs<strong>in</strong> oiJ nu'n legovmenoi pavstilloi. S<strong>in</strong>gura concluzie pe
pavstillo", termen tehnic d<strong>in</strong> limbajul medical, a devenit în
ma'za cu miere, melittou'ta 6 , ce
-lea a.
27. oJ provmaco"
Provmaco" ma'za. Sensul de produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> este figurat pentru
provmaco", on 7 8 .
Termenul era de asemenea epitet al unui zeu protector, precum Herakles, Hermes sau
1
Cf. Pherecr. 147, 1 Kock; Ar. Fr. 187; X. Cyr. 1, 3, 4, etc.
2
Cf. Antiph. 60, 1 Kock; Alex. 82, 2 Kock; Archestr. fr. 6, etc.
3
Ngr. h pastivlia pastiglia < sp. pastilla < lat. pastillus, dim<strong>in</strong>utivul lui panis
4
V. Pastillum (-us), III, A, 13.
5
Cf. în secolul al VI-lea p. Aëtius (Aët. 3, 100; id. 9, 15; id. Alex. Trall 1, 549;
id. 1, 587), iar în sec. al VII-lea p. Paulus Aeg<strong>in</strong>eta (Paul. Aeg. 7, 5, 9 în Epitomae medicae libri
<strong>si</strong>us cu numele Pavstillo" kaqartikov".
cf. Hippiatr. 22, 37.
6
V. melittou'ta II, B, 20.
7
Cf. Il. 3, 31 ; Od. 18, 379; Pi. I. 7, 35.
8 Cf. A. ThIG 3, 638.
119

Athena 1 , sau, în <strong>greaca</strong> 2 . Cuvântul este un compus
d<strong>in</strong> prefixul prov mavcomai
provmaco" apare în lexiconul lui
Hesychios. Conform glosei este un produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> preparat în Creta pentru copiii care
s.u. provmaco") uJpo; Krhtw'n ma'za eJbdomaivw/ paidivw/
g<strong>in</strong>omevnh.
uia copilul trecea d<strong>in</strong>tr-o
ale acestuia.
28. oJ strufnov"
Strufnov" ma'za. Numele ei este o substantivizare la forma de
mascul<strong>in</strong> a adjectivului strufnov", hv, ovn
comparabil -europeni: v. sax.
strùbas 3
alimente, precum merele, v<strong>in</strong>ul sau laptele 4 .
(Hsch. s.u. strufnov") ma'za. h] oi\no" stufov". h] oi\no" stufov"
acru-
5 strufnov".
29. hJ toluvph ul
Toluvph 6 -au
tip de ma'za 7 . Numele d<strong>in</strong>tr-un mai vechi *toluf/p

asupra acestui nume.
În secolul I a. gramaticul -o enumerare de
ma'zai, toate con<strong>si</strong>derate ateniene, în care toluvph bhvrhx,
cu care o identifica Lycophron: (Trypho fr. 19, 3 ap. Ath. 114e-f) kai; MAZAS dV e[st<strong>in</strong>
euJrei'n ajnagegrammevna" parav te tw'/
Truvfwni kai; parV a[lloi" pleivos<strong>in</strong>. parV
jAqhnaivoi" me;n fuvsthn th;n mh; a[gan tetrimmevnhn, e[ti de; kardamavlhn kai; bhvrhka
kai; toluvpa" kai; jAcivlleion.
toluvph
gramaticul Aelius Diony<strong>si</strong>us d<strong>in</strong> secolul al II p., care, în lucrarea sa jAttika; ojnovmata,
bhvrhke" toluvpai)
comb<strong>in</strong>ând astfel def<strong>in</strong>iide ma'za al
lui toluvph: (Ael. Dion. s.u. bhvrhke") bhvrhke", furavmata mazw'n, kai; aiJ toluvpai tw'n
ejrivwn.
la Odysseia, Od. 1, 54, 25) o{ti de; toluvph kai;
mavzh" h\n ei\do",
În secolele II-III p. jiturile
toluvpai ale lui Gh' Themis:
(Clem. Al. Protr. 2, 19) oi{ai de kai; aiJ kivstai aiJ mustikaiv: dei' ga;r ajpogumnw'sai ta;
a{gia aujtw'n kai; ta; a[rrhta ejxeipei'n. ouj shsamai' tau'ta kai; purami'de" kai;
toluvpai o[rgion Dionuvsou Bassavrou. Sursa lui de <strong>in</strong>formare este probabil una mai
1 .
toluvph cu bhvrhx. Lexiconul lui
Hesychios, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d bhvrhx
toluvph: (Hsch. s.u. bavrake") ta; profuravmata th'" mavzh": jAttikoi; de; bhvrhka": dhloi'
de; kai; th;n toluvphn. ds.u toluvph: ta;
profuravmata tw'n mazw'n, a} kai; bhvrhka" kalou's<strong>in</strong>. kai; ajgaqivdion sthvmono", h]
rJodavnh". Tot astfel, Etymologicum Magnum (E.M. s.u. bavrhke") ... toluvph.
30. hJ tripthv
Tripthv (sc. ma'za
substantivizare la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului verbal triptov", hv, ovn
2 , un derivat de la verbul trivbw
de produs de patiserie uscatVict.
hJ xhrh; tripthv 3 . tripthv,
De alim. fac. 6, 510, 3) ejxapata'/
dV aujto;n hJ ejpi; plevon ejn oi[nw/ glukei'
kai; <strong>si</strong>raivw/ furaqei'sa crovnw/ pollw'/
ma'za. tripth;n dV aujth;n ojnomavzei kaqavper
jAqhnai'oi. 4 Lexicograful Pollux <strong>in</strong>cl ma'zai
ai|" dV a[nqrwpoi crw'ntai mavzai", touvtwn ta;
ojnovmata ... tripthv.
31. to; turavlfiton
1 Fragmentul d<strong>in</strong> Clemens este preluat ad litteram PE 2, 3, 39).
2 Cf. a[tripto" cf. Arist. Pr. 929a17; Hp. Vict. 2, 40.
3 Cf. Id. Mul. 78, 3; ibid. 189, 4; ibid. 201, 8; ibid. 205, 38, etc.
4 Cf. Iatricorum libri
121

Turavlfiton este probabil o ma'za .
Numele ei, un hapax, este un compus d<strong>in</strong> turov" âa[lfiton 1 ,
a a[lfi , un vechi
i genitiv vechi ar putea fi *ajlfato" i/n. Cuvântul poate
fi apropiat de familia lui ajlfov" , lat. albus, cf. formulele homerice leuvkV a[lfita. 2
-un text epigrafic d<strong>in</strong> Caria de
cert
Wien. Sitzb. 132 (2), 23 = Sokolowski 1: 71, 1)
o{tan de; poiw's<strong>in</strong> turavlfiton k[ai;] quvw-
s<strong>in</strong> bou'n, lhvyetai tou' bow;" kwleo;n e{l-
konta mh; e[lasson mhnw'n devka, (...)
32. hJ uJgiveia
JUgiveia ma'za, m
f Numele ei este
un sens secundar al substantivului omonim
adjectivul uJgihv"
prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-zh'n bivo" 3 .
În
mimiambul al IV-lea al lui Herondas uJgiveia
zeului Asclepios, cel responsabil cu v<strong>in</strong>decarea oamenilor. K
C
-i aduce zeului o uJgiveia. În templu
JUgiveia
mimiamb: (Herod. 4, 86-8)
ei[h gavr, w\ mevgiste, kujgivh/ pollh'/
e[lqoimen au\ti" mevzonV i{rV ajg<strong>in</strong>eu'sai
su;n ajndravs<strong>in</strong> kai; pai<strong>si</strong>v.
t
4 : (ibid. 94-5)
h\ gar iJroi's<strong>in</strong>
mevzwn aJmartivh" hJ uJgivh Vsti; th'" moivrh".
-i
de oameni: (Ath. 115a) uJgiveia de; kalei'tai hJ didomevnh ejn tai'" qu<strong>si</strong>vai" ma'za i{na
ajpogeuvswntai. Lexica
Segueriana
1
Cuvântul s-to avlfito
2
Cf. L. A. Moritz, [ALFITA, în The Clas<strong>si</strong>cal Quarterly, Vol. 43, No. 3/4, 1949, pp. 113-117.
3
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u. uJgihv".
4
J. A. Nairn L. Laloy, Hérondas,
Mimes, Paris, Les Belles Lettres, 1960 p. 71.
122

uceau sacrificii: (Lex. Seg. (=AB) 313, 13) uJgeiva tiv ejsti: mazivon
ti yaistw'de" o{per ejdivdoto toi'" quomevnoi". Folo<strong>si</strong>rea adjectivului yaistw'de" ne
trimite cu gândul la numele unui alt tip de ma'za, to; yaistovn sau to; yaistivon,
în sacrificii 1 .
astfel
orz (a[lfiton; în def<strong>in</strong>irea ei este reluat caracterul sacral pe care îl avea: (Hsch.
s.u. uJgiveia) a[lfita oi[nw/ kai; ejlaivw/ pefuramevna: kai; pa'n to; ejk qeou' ferovmenon,
ei[te muvron, ei[te qallov", h] uJgiveia. uJgiveia
ea este un tip de ma'za: (Poll. 6, 76) melitou'tta me;n Trofonivw/ wJ" ajresthvr,
kai; uJgiveia oJmoivw": kai; ga;r uJgiveia mavzh" ti ei\do". Photios, reluând <strong>in</strong>gredientele
spune, în Lexiconul , uJgiveia era unul attic:
(Phot. Lex. s.u. uJgiveia) kalou's<strong>in</strong> jAttikoi; th;n pefuramevna oi[nw/ kai; ejlaivw/ a[lfita:
kai; pa'n o{ti ejx iJerou' fevrei: oi|on qallovn t<strong>in</strong>a h] a[lfita 2 . În secolul al XI-lea p.
Etymologicum Gudianum
uJgieiva", fapt ce ar
Et. Gud. 539, 33) uJgiveia, hJ eujexiva, tetrasullavbw", wJ" kai;
ejn tw'/
kwmw/diva/, au\tai ga;r ejpiqumou'<strong>si</strong> uJgieiva" fagei'n.
mai credibil, se <strong>in</strong>spira d<strong>in</strong>tr-
33. hJ fusthv
Fusthv (sc. ma'za -
(a[lfiton) fusthv 3 , ma'za 4 , trebuie
una fusthv ma'za. Ea este
un derivat de la fuvsa , d<strong>in</strong>tr-un *fus-sa, d<strong>in</strong> tema *p(h)u-s- 5 , cf. lat. pussula,
pustula puste
6 . În Viespile lui Aristofan
-sufleu --
(Ar. V. 610-12)
kai; to; guvnaiovn mV uJpoqwpeu'san fusth;n ma'zan prosenevgkh/,
ka[peita kaqezomevnh parV ejmoi; prosanagkavzh/: Favge toutiv,
e[ntrage toutiv.
Scolia Sch. <strong>in</strong> Ar. V.
610) hJ ejx ajlfivtou kai; oi[nou kataskeuasmevnhn. De obser
fusth;n ma'zan, elim<strong>in</strong>area substantivului f-
În secolul al IV-lea a. comediograful
acum substantivizat, fusthv, în piesa Prote<strong>si</strong>laos (Prwte<strong>si</strong>vlao") într-
(Anaxandr. fr. 1, 56 Kock ap. Ath. 131b) pravsa, ghvteion, krovmmua, fusthv.
1
V. yaistovn II, B, 34.
2
EM s.u. uJgihv".
3
fusth'
4
V. ma'za p. II, B, 1.
5
Cf. Pokorny p. 848.
6
LSJ (s.u. fusthv) -
123

În secolul al III-lea
s--
AP 7, 735-6, Leon. Tarent.)
eij kaiv soi leithv ge kai; oujk eujavlfito" ei[h
fusth; ejni; grwvnh/ massomevnh palavmai" ...
filosoful (Teles 7,
7 ap. Stob. 3, 1, 98) h] oujk oJra'/"
grav/dia
fusth;n fagovnta terentivzonta;. Probabil
contemporan cu el, istoricul Harmodios spune, într-un fragment d<strong>in</strong> lucrarea Peri; tw'n kata;
Figavleian nomivmwn
fr. 1a11 ap. Ath. 149a) turo;" kai; fusth; ma'za novmou
cavr<strong>in</strong> ejpi; calkw'n kanw'n.
nu
fusthv ma'za: (Trypho
19, 3 ap. Ath. 114 e-f) MAZAS d'V e[st<strong>in</strong> euJrei'n ajnagegrammevna" parav te tw'/
Truvfwni
kai; parV a[lloi" pleivos<strong>in</strong>. parV jAqhnaivoi" me;n fusth;n th;n mh; a[gan tetrimmevnhn.
În secolul al II p. gramaticul Herodiano fusthv
Pros. 3, 1, 344) fusthv: ma'za hJ ejx ajlfivtwn kai; oi[nou Mult
Hsch. s.u. fusth; ma'za) a[tripto".
Viespile lui Aristofan
suplimentare: (Suid. s.u. fusth; mavza) kai; to; guvnaion mV ejpiqwpeu'san fusth;n mavzan
prosenevgkh/. fuvsth ejni; grwvnh/ massomevnh palavmai". Lexiconul Etymologicum Magnum
atestE.M. 803, 1) fuvsth-o
(ibid.) hJ ejn tai'" skavfai" tribomevnh kai; hjrevma ajnadeuomevnh
mavza, (ibid.) fuvsta
cu miere: ta; ajnapefurmevna mevliti a[lfita. într-
d<strong>in</strong> secolul XI p. a lui Michael Psellos: (Mich. Ps. Poem. 6, 458) hJ fuvsth ei\do" pevfuke
mavzh" uJdatoumevnh".
34. hJ yaisthv /to; yaistovn / to; yaistivon / to; ya'/ston
â
Yaisthv ma'zayaistovn în
categoria turtelor de sacrificiu de tip povpana. Numele ei este o substantivizare la forma de
fem<strong>in</strong><strong>in</strong> sau neutru a adjectivului verbal yaistov", hv, ovn
*yaivw
cu verbul yavw Yaistivon este derivatul dim<strong>in</strong>utival. Forma
ya'/ston
-lea p., este o reducere a lui yaistovn cu schimbarea
accentului.
neral care
denumea un produs de patiserie. În secolul al V-
yaisth; ma'za i Int. 20) kai;
ejsqievtw ma'zan yaisth;n, kai; a[rton e[xopton e{wlon: e{lkoi ga;r a]n ma'llon tau'ta to;
flevgma. to; yaistovnul adjectivului cu
unul d<strong>in</strong>tre substantivele pevmma sau povpanon, ambele nume generice pe
--lea a.
st moment numele ei apare în contexte <strong>si</strong>milare
legate de sacrificiu, semn al unei folo<strong>si</strong>ri cu rol exclu<strong>si</strong>v religios. La Aristofan în comedia
124

Ploutos
yaistovnPl. 137-9)
{Oti oujdV a]n ei|" quvseien ajnqrwvpwn e[ti
ouj bou'n a[n, oujci; yaistovn, oujk a[llV oujde; e{n,
mh; boulomevnou sou'.
-i
l yaistovn ibid.
1113-6)
jAfV ou| ga;r h[rxatV ejx ajrch'" blevpe<strong>in</strong>
oJ Plou'to", oujdei;" ouj libanwtovn, ouj davfnhn,
ouj yaistovn, oujc iJerei'on, oujk a[llV oujde; e}n
hJmi'n e[ti quvei toi'" qeoi'".
contemporani cu Aristofan yaistovn
precum în piesa Ploutos: (Com. Adesp. CAF fr. 372) yaistav, libanwtovn, povpana: tau'tV
wjnhvsomai / ouj toi'" fivloi" quvw gavr, ajlla; toi'" qeoi'", unde se observa
povpana, alteori formând cu yaistav
Com. Adesp. (=FCA) fr.310) yaistav
libanwtovn movna tV aujtw'n h{somai: / ouj toi'" fivloi" quvw ga;r ajlla; toi'" qeoi'" tanu'n.
yaistovn
IV-lea a. în cadrul Comediei N
fragment d<strong>in</strong> piesa Timon (Tivmwn)
uariatio
(Antiph. fr. 206, 1-3)
h{kw polutelw'" ajgoravsa" eij" tou;" gavmou",
libanwto;n ojbolou' toi'" qeoi'" kai; tai'" qeai'"
pavsai<strong>si</strong>, toi'" dV h{rw<strong>si</strong> ta; yaivstV ajponevmwn.
În decursul secolelor IV- lul
înch<strong>in</strong>at îndeosebi lui Aristofan
yaistovn -un fragment d<strong>in</strong>
lucrarea Peri; eujsebeiva" yrios: (Thphr. ap. Porph.
Abst. 2, 15) ouj ga;r a[n pote tou' Qettalou' ejkeivnou

turta pelanov" yaistav: (Herod. 4, 88-92)
Kokkavlh, kalw'"
temou'sa mevmneo to; skeluvdrion dou'nai
tw'/
newkovrw/ tou[rniqo", e[" te th;n trwvglhn
to;n pelano;n e[nqe" tou' dravkonto" eujfhvmw",
kai; yaista; deu'son:
Precizarea (yaista;) deu'son
mimiambul lui Herondas aduc acest sacrificiu în templul lui Asclepios 1
Eleu<strong>si</strong>s datab -
(SIG 1038, 18)
iJeªroºfavnhi kai; taªi'º"
iJereivai" tai'" ªejnº jElªeºu<strong>si</strong>'nªiº
ejn tei' pannªuºcªivºdi
parevce<strong>in</strong> spondªa;"º
yaista; kai; tª...º
turta de sacrificiu pevlano" cu a yaistav puteau fi
-un fragment d<strong>in</strong> istoricul
Theopomp: (Theopomp. Hist. fr. 344, 25) to;n JErmh'n kai; th;n JEkavthn [...] tima'n
libanwtoi'" kai; yaistoi'" kai; popavnoi". 2
este
Antologiei Palat<strong>in</strong>elui Cn. Gaetuliscus Lentulus d<strong>in</strong> secolul I p.
yaistav
mici dimen<strong>si</strong>uni: (AP 6, 190, Gaet.) yaistw'n ojlivgwn dra'gma. Tot la plural este folo<strong>si</strong>t
numele lor
AP 6, 191, Corn. Long) yaistw'n th;n nomivmhn qu<strong>si</strong>vhn. 3
yaistivon, lul al III a. într-
IG 3(1), 1447) jAgrianivou duwdek?[avtai ..............yai] / stivon ejlaivw
kotuvla ejs este -
Gaetuliscus d<strong>in</strong> , : (AP 5, 17, 1-2, Gaet.)
jAgciavlou rJhgmi'no" ejpivskope, soi; tavde pevmpw / yaistiva kai; lith'" dw'ra quhpolivh":
Lexicografii not
de orz (a[lfitonerbul yavw ywvcw a
secolul al II-lea p. Peri; ojrqografiva": (Hdn. Gr. 3, 2,
607) yaistovn: e[sti de; ei\do" plakou'nto", o} diV ajlfivtwn paraskeuavzetai, ajpo;
tou' yh'sqai kai; ywvcesqai, o{qen kai; ywmoi; kai; yivce" ta; mikra; qrevmmata.
-lea ya'/ston,
1
Mult mai târziu, în secolele II- a
lui Philostratos: (Philostr. VS 2, 25) ejpei; de; ejstiv moi prostetagmevnon uJpo; tou' kata; to; Pevrgamon
jAsklhpiou' pevrdika <strong>si</strong>tei'sqai libanwtw'/
qumiwvmenon, to; de; a[rwma tou'to ou{tw ti spanisto;n kaqV
hJma'" nu'n, wJ" yaisto;n kai; davfnh" fuvlla toi'" qeoi'" qumia'sqai, (...).
2
Cf. Fronto Ep. 5, 5, 1.
3
Cf. de asemenea AP 6, 300, 334 (Leon. Tarent).
126

caracterizând-plakou'"), trimiând la exemplul d<strong>in</strong> piesa Ploutos a
lui Aristofan.
Mult mai târziu, lexiconul Suda, <strong>in</strong>spirându-
glos
s.u. yaistav) a[lfita ejlaivw/ kai; oi[nw/
dedeumevna. a{per ejpequmivwn toi'" qeoi'". yaista; de; kalei'tai ajpo; th'" tou' muvlwno"
periyhvsew". h] pevmma. h] ei\do" plakou'nto",
În secolul al XIII-lea p. lexiconul lui Pseudo-
numele altor turte, cum ar fi povpanon 1 sau
un tip de plavtusma 2
s.u. yaistovn) ei\do" melittouvsh". h] povpanon. h] plavtusma stevato" strogguvlon, eij"
qu<strong>si</strong>van didovmenon.
35. hJ yavkta
Yavkta ma'za, numele ei fi<strong>in</strong>d un derivat cu vocalism a de la
grupul de verbe *yhvw, yhvcw, ywvcw -un radical *bhes- cu
bá-bhas-ti 3 . Un s<strong>in</strong>gur alt derivat în a
grup de verbe, yakthvr (= yhvktra 4
ywqivon, un tip de plakou'",
format cu vocalism w 5 .
secolul al II-lea p. gramaticul Herodian
yavkta: hJ ywvkth ma'za.
ywvkth pare un adjectiv derivat de la
ma'za rezultat în
ywvkth cu substantivul ywvkth"
quadratarius Yavkta ar
A doua atestare apare în lexiconul lui Hesychi
Herodian: (Hsch. s.u. yavktan) th;n ywvkthn mavzan.
yavkta de la Herodian fi<strong>in</strong>d
yavkton).
36. ta; yuktav
Yuktav ma'za. Numele ei, un hapax, este dificil de explicat 6
forma este una de neutru plural, yuktovn. Ar putea fi o reducere
pentru yuktevon 7 . Ar putea fi în
yuvcw
trimite astfel la servirea ei rece. S<strong>in</strong>gura atestare apare în lexiconul lui Hesychios,
s.u. yuktav) hJ mh; pollw'/
u{dati
pefurmevnh ma'za.
1
V. povpanon II, A, b, 1.
2
V. plavtusma II, C, 60.
3
Cf. M. Mayrhofer, Kurzgefasstes etymologisches Wörterbuch des Alt<strong>in</strong>dischen, Heidelberg, 1956, vol. 2, p.
409.
4
Cf. S. Fr. 475, 1; E. Hipp. 1174; Ar. Fr. 62, 1.
5
V. ywqivon II, C, 81.
6
P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG , iar LSJ
7
Cf. Gal. De loc. aff. 8, 39, 7; Orib. Col. med. 43, 36, 11; Aët. 10, 58.
127

C. P Plakou'nte"
1. oJ plakou'" a
Plakou'" este un nume generic pentru o categorie foarte mare de p. Ele toate
ojmfalov" 1 -plakou'" un tip
2 -a lungul secolelor
plakou'" este în primul rând un termen de caracterizare pentru diverse tipuri particulare de
el un produs ei
Plakou'" este o substantivizare a adjectivului plakovei", ovessa, oven
derivat de la substantivul plavx,-akov"
flag floga
â cu vocalism lung v. nor. flo Flüche â
plakanas plokas plancus
plakou'" a fost împrumutat d<strong>in</strong> secolul al II -lea a. de la
acuzativul plakou'nta în placenta,
apropia de verbul placeo 3 . Plakou'" numai cu sensul
:
-
1. plakouvntion Epict. Sch. <strong>in</strong> Porph.
Abst. 2, 16; Sch .<strong>in</strong> Ar. Pl. 660; ibid. 794; ibid. 999; ibid. 1054; Sch. <strong>in</strong> Luc. 17, 11; Sch. <strong>in</strong> Pl.
Alim. 18, 1; Hsch. s.u. boufovnia, dolbaiv / dovlpai, e[mpepta,
paivmma, pevpana, povpana; Suid. s.u. a[mhta, pevmmata, povpana, prontouvlwn; Phot. Lex.
s.u. pevmmata povpana ); într-un document papirologic apare scris plakovntion (PLond. 3,
964, 20 (Sec. III p.)).
2. plakountavrion Epictibid. 3,
ap. Ath. 647f; Vit. Aesop. 63, 1; Hsch., Suid., Phot. Lex. s.u.
lavgana)
3. plakountivsko" EM 533, 22)
- c<strong>in</strong>ci adjective:
1. plakounthvrio" ap. Zos. Alch. 2, 236, 5)
2. plakounthrov" ap. Ath. 647d)
3. plakountikov" ap. Ath. 58e; Hdn. Gr. Philet. 118, 7; Sch.
<strong>in</strong> Ar. Pl. 1054, 2; Hsch. s.u. pevmmata)
1 Spre deosebire de turtele povpana care aveau
2 Cf. <strong>in</strong>fra. Phan. Hist. 44, 3 ap. Ath. 58e.
3 V. placenta III, B, 1.
128

4. plakouvnt<strong>in</strong>o" turta e[latron 1 ) (SIG 57, 36 (Milet, sec. V a.))
5. plakountwvdh" HP 4, 10, 4; Philem. ap. Ath. 646c; Ath.
646c; Sch. <strong>in</strong> Ar. Ach. 246a/b/c; id. Pax 1195; id. Au. 567, 3; Hsch. s.u. nastov", pevlanon,
staktikovn, teuqiv")
-
1. plakountavrio" IG 3, 3, 115 (Piraeus); MAMA 3, 697 (Corycus); Vit.
Aesop. (G) 63, 3; Pall. h. Laus. 7, 4, 8; Leont. N. u. Sym. 31)
2. plakounta'" POxy. 1, 495, 7 (sec. IV p.))
: a. doi cu primul element plakou'"
1. plakountopoii>kov"
2. plakountopoiov" ap. Ath.
Sammelb. 984, 6 (sec. I p.); PKle<strong>in</strong>. Form. 967 (sec.
VI p.); Chrys. In Mat. 58, 659, 58; id. In Cor<strong>in</strong>th. II 61, 506, 48; id. In Coloss. 62, 348, 11;
Geo. M. Chro. 351, 17; id. Chro. b. 110, 413, 49)
plakou'"
1. ajplavkounto" fr. 113, 2 Kock ap. Ath. 644a)
2. kloustroplakou'" tip de , = clustrum (= crustulum 2 ) (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath
647f)
3. koptoplakou'" tip de , = kopthv 3 (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath 647f)
4. mhloplakou'" 4 (Gal. De alim. fac. 6, 603)
5. mhloplakouvntion id. 7, 11, 29)
6. filoplavkounto" Com. Adesp. 31, 1 Demianczuk ap. Ath. 644a)
- un nume propriu:
Plakountomuvwn a unui parazit (Alciphr. 3, 31, 1)
- un verb denom<strong>in</strong>ativ:
plakountofagevw s.u. na[u]stofagei'n)
plakou'" -lea a.
povpanon, dar este posterior lui pevmma ma'za. Una d<strong>in</strong>tre
dulciuri plakou'"
secolele V- 5
1 V. e[latron II, A, b, 5.
2 V. crustulum III, B, 9.
3 V. kopthv II, C, 36.
4 V. mhloplakou'" / mhloplakouvntion II, C, 48.
5 plakou'" într-
-lea a.: (Sokolowski 1, nr. 43, 2) plak[o'nta...; un vers d<strong>in</strong> piesa Ploutos a lui
plakou'" Pl. 1126) oi[moi plakou'nto"
tou' Vn tetravdi pepemmevnou
-lea a. Phanodemos (Phanod. fr. 13, 8). La acestea s-
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Poetul (Poihthv") a lui Platon Comicul este po<strong>si</strong>bil ca o
- (plakou'"): (Pl.
Com. fr. 113, 2 Kock ap. Ath. 644a) movno" dV a[geusto" / a[splagcno" ejniautivzomajplavkousto",
ajlibavnwto". D<strong>in</strong> secolul al III-lea a.
care pu cu sacrificiul adus lui Apollo. (cf. <strong>in</strong>fra AP 6, 155);
129

îl implicau în primul rând pevmma povpanon-ma'za. Începând d<strong>in</strong>
secolul al III-lea a. plakou'" turte sacrificiale.
În secolul al V-lea a. plakou'" este un termen utilizat aproape exclu<strong>si</strong>v în comedie.
presupune. Forma
eiojmfalov"), era un prilej pentru a sugera imag<strong>in</strong>i d<strong>in</strong> cele
mai diverse, îAristofan
contemporanii lui.
Într-un dialog kaiopolis d<strong>in</strong> piesa Cavalerii ( JIpph'") a lui
Aristofan (ojmfalov")
Eq. 1124-5) La: fevre deu'ro gorgovnwton ajspivdo"
kuvklon / Di: kajmoi; plakou'nto" turovnwton do;" kuvklon. Nu este excl
de un tip particular de numit ejpikuvklio" 1 .
d<strong>in</strong> numeroase alte pasaje. Într-un fragment d<strong>in</strong>
piesa Comesenii (Daitalei'")
plakou'" cariv<strong>si</strong>o" 2 : (Ar. fr. 211 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 646b)
pevmyw plakou'ntV

plakou'" cariv<strong>si</strong>o",
propunere-i înapoi o a[mh" 1
de plakou'".
plakou'" are doar rol
Un fragment d<strong>in</strong>
Telecleides, predecesor al lui Aristofan sau un tip de pâ<strong>in</strong>e
de iepure: (Telecl. fr. 32, 1-2 Kock)
filw' plakou'nta qermovn. În (Bavtracoi) lui Aristofan
Herakles la banchet, spunându--
<strong>si</strong>mple (plakou'nte" kovllaboi (Ar. Ra. 507) 2 .
În Pacea -ân (id. Pax 1314).
Cavalerii
lui Aristofan
-un tip de plakou'", numit pivwn
3 (id. Eq-un fragment d<strong>in</strong> piesa Cei ce-pe urma
muncii propriilor mâ<strong>in</strong>i Ceirogavstore"
plakou'" (Nicopho
fr. 15, 3 Kock ap. Ath. 645c).
s
secolul al V-lea a.turta cu susan shsamh'
grafia shsavmh) în combaterea unui tip de letargie (tu'fo") ce-
toamna (Hp. Int.
Începând d<strong>in</strong> secolul al IV-plakou'" dispare aproape în
surile erotice d<strong>in</strong>
secolul al V-lea a.
a[rto" plakou'" ap. Ath. 645d) sortimentul de patiserie krhvi>on,
4
asociate cu cel al curtezanelor (povrnai) (Matro Parod. Fr. 117-8).
plakou''"
numai în contexte
Comedia
plakou'"
d<strong>in</strong> Diphilos în piesa Tele<strong>si</strong>as (Tele<strong>si</strong>va") (Diphil. fr. 79, 1 Kock), unul d<strong>in</strong> Antiphanes în Cel
(Parav<strong>si</strong>to") (Antiph. fr. 183, 2 ap. Ath. 370e) 5 , unul d<strong>in</strong> Alexis
în Philiskos (Filivsko") (Alex. fr. 250, 4 Kock) 6 , altul d<strong>in</strong> Anaxandrides în Prote<strong>si</strong>laos
(Prwte<strong>si</strong>vlao") (Anaxandr. fr. 41, 54 Kock) sau d<strong>in</strong> Philippides în Avarul (Filavrguro")
(Philippid. Falsul Herakles (Yeudhraklh'") (Men. fr. 409
Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 644c-e cu nume necunoscute ale
lui Clearchos (Clearch. fr. 87, 12, ap. fr. 10, 1 Me<strong>in</strong>eke).
comediei, în care câteva
1 V. a[mh" II, C, 3.
2 plakou'" în Comedia Veche cf Telecl. fr. 1,
13 Kock ap. Ath. 269c; Ar. Pl. 191; Nicopho fr. fr. 11, 1 Kock; numele de
plakou'" (Eup. fr. 93, 15 Aust<strong>in</strong>).
3 V. pivwn II, C, 58.
4 V. krhvi>on II, C, 38.
5 Cf. id. fr. 52, 11 Kock; id. fr. 145, 2 Kock.
6 Cf. id. fr. 22, 3 Kock.
131

-un fragment
d<strong>in</strong> poemul gastronomic ( JHdupavqeia), tradus de Ennius sub titlul
Hedyphagetica 1 plakou'" (Archestr. 62, 15) 2 .
Acesta spune, într-un tratat Despre Plante, plakou'"
blatul ojmfalov") exact ca plakou'": (Phan. Hist.
44, 3 ap. Ath. 58e) Fa<strong>in</strong>iva" dV ejn toi'" Futikoi'" fh<strong>si</strong>: Th'" hJmevrou malavch" oJ
spermatiko;" tuvpo" kalei'tai plakou'", ejmferh;" w]n aujtw'/:
to; me;n ga;r ktenw'de"
ajnavlogon kaqavper hJ tou' plakou'nto" krhpiv", kata; mevson de; tou' plakountikou'
o[gkou to; kevntron ojmfalikovn.
-lea a.
atunci, de a asocia numele de plakou'" turtele sacrificiale, numite de obicei pevmmata sau
povpana. -lea a.
plakou'" ca termen de def<strong>in</strong>ire pentru o ajmfifw'n 3 ,
Artemis (Philoch. e
plakou'" Herm. Hist.
plakou'"
produs de patiserie, <strong>in</strong>diferent de categoria d<strong>in</strong> care face parte.
În secolul al III-lea a.
plakou'" <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v pentru turtele de sacrificiu. Aici plakou'" este
- plakoventa
(Theodorid. ap. AP 6, 155, 3).
folo<strong>si</strong>t nu are decât rolul de a caracteriza diverse alte nume de particulare. Istoricul
So<strong>si</strong>bios d<strong>in</strong> Sparta într- plakou'" un produs de
patiserie mastoeidei'") <strong>in</strong>titulat kribavnh 4 (So<strong>si</strong>b. fr. 19a2 ap. Ath. 115a id.
fr. 19b1 ap Filoxevneio" 5
(Chry<strong>si</strong>pp. fr. 10, 2 ap Ath. 5e) 6 .
El Plakou'"
fr. 8, 2 ap. Ath. 644a).
- În
poemul parodic Batrachomyomachia tanuvpeplo" 7 plakou'" (Batr. 36).
diakovnion drept un tip de plakou'" (Menecl. fr. 7a1 ap.
Suid. s.u.), iar gramaticul Apollodoros ajmfifw'n 8 (Apollod. fr. 39a1 ap. Suid. s.u.) 9 . În secolul
secolul
Plakou'" reapare în texte începând cu
C
de patiserie ( jArtopoii>kovn)
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c sqq. plakou'" în special
Harpokration scrisese
1
Ap. Apul. Apol. 39.
2
fr. 597, 2.
3
V. ajmfifw'n II, A, a, 3.
4
V. kribavnh II, C, 39.
5
V. Filoxevneio" II, C, 75.
6
Bion fr. 17, 13; id. frfr. 43, 3.
7
V. tanuvpeplo" II, C, 68.
8
V. ajmfifw'n II, A, a, 3.
9
fr. 65, 2 sqq.
132

tratate Despre (Peri; Plakouvntwn). Interesul autorilor pentru acest subiect se
R
tul De re coqu<strong>in</strong>aria
cupr<strong>in</strong>sese întreaga lume greco- plakou'" tot produse de
patiserie romane, atunci când lui Cato Maior despre <strong>in</strong>teresul pe
care l-Plu. Cat. Ma. 25, 2, 2) 1 .
-al II-lea p. este dom<strong>in</strong>at de
plakou'",
ajutorul lui alte tipuri de dulciuri muttwtovn, lavganon fqoi'" ca
tipuri de plakou'nte" (Erot. 82, 4; 94, 15; id. 134, 7; id. fr. 35, 2), Seleucos despre glukivna"
(Seleuc. fr. 44 Müller ap. Ath. 645d), Harpocration despre streptov" (Harp. 280, 12) 2 ; Moeris
Moeris despre e[gcuto" (Moer. 191, 32), gramaticul Pausanias despre ajmfifw'n, ajnavstato",
povpanon, cariv<strong>si</strong>o" (Paus. Gr. 105, 1 sqq
a[mh" / ajmhtivsko", e[gcuto", e[nqrupton, ejpivcuto", ejci'no", qrummativ", kotulivsko",
kw'no", nastov", nehvlata, puramou'", Savmio", shsamou'", streptov", fqoi'" / fqoivdion,
Filoxevnio", cariv<strong>si</strong>o" (Poll. 6, 76-8).
gramatici despre dulciurile yaistovn ejlathvr (Hdn. Gr. 3, 2, 607; id.
kottavbia kovttabo"plakou'"
(id. Philet. 118, 7), pr<strong>in</strong>tr-(Call.
Com. fr. 2, 6-8) 3
d<strong>in</strong> registrul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>: (Pros. 3, 1, 193) kou'ro" , qou'ro" , lou'ro", hapax
cu sens necunoscut. În secolul al IV-lea p. gramaticul Arcadius reia în Epitoma la De
prosodia catholica (
multe d<strong>in</strong>tre complet
La mijlocul secolului al II-lea p. plakou'"
a[rto"). Cartea a III-a
-lea d<strong>in</strong> Deipnosophistai
plakou'nte".
tre tate speciale cum erau cele ale
-l ateste pe plakou'"
ri diferite, fac adesea referire la acest produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> 4 .
În secolul al
sq.).
Începând cu secolul al IV-lea p. -pevmma,
povpanon ma'za,
a În schimb, pevmma povpanon,
1
Cf. id. Cic. 26, 7, 2 sq.; id. id. M. 178d9; id. M. 254d3; id. M. 707b10; id. M. 853c15.
2
cf. D. Chr. Or. 66, 26, 10; Epict. Diss. (I) 1, 18, 14; ibid. (I) 4, 5, 33; ibid. (II) 17, 4; Dsc. 2,
166, 4.
3
Cf. s.u. hJ puramiv" / oJ puramou'" II, C, 62.
4
Cf. Luc. Symp. 16, 13; id. Pisc. 41, 5; id. As<strong>in</strong>. 46, 15; id. Demon. 52, 1; id. Symp. 22, 11; id. Gall. 12, 21; id.
Tim. 55, 1; id. Pisc. 43, 7; id. Lex. 13, 7; id. Hist. Conscr. 26, 24; id. Sat. 22, 10; ibid. 23, 10; ibid. 28, 2; ibid. 35,
10. Gal. De rebus 6, 768, 7 despre rJuvhma; id. ST 6, 342, 5; id. De dignot. 5, 5, 6; id. ibid. 5, 31, 8; id. Thras. 5,
896, 2; id. De alim fac. 6, 491, 10 sqq; id. De meth. 10, 113, 18. CfAlciphr. 3,
12, 2; 3, 39, 1 sqq.; Zenob. 5, 73, 2; Ael. VH 3, 20, 3 sq.; ibid. 11, 12, 1 sq.; Artem. 1, 72, 1; Polyaen. Strat. 8,
ajttanivth" (cf. s.u. II, C, 10) este numit
plakou'" (PStrassb. 339, 7, 12).
133

-au <strong>in</strong>tegrat
plakou'", dar de cele mai multe ori cu referire fie la
1 .
plakou'"
parte de la Hippocrates -lea p. Oriba<strong>si</strong>us 2 , în al VI-lea
Alexander Trallianus 3 Aëtius 4 -lea p. Paulus Aeg<strong>in</strong>eta 5 reiau pe rând unii de la
plakou'". De exemplu, Alexander Trallianus
Therapeutika
(Alex. Trall. Therap. 1, 545, 9).
Pentru gramatici plakou'" este în secolul al IV-lea p.
plakou' (Theodos. Can. 4, 2, 3) 6 .
ar
<strong>in</strong> secolul al V-lea a. În secolul al V-lea p. 7
p. 7 yaistovn 8 drept ya'
134
/ston, con<strong>si</strong>derându-l un tip
de plakou'"l-ar putea
-ma'za, fie unul de povpanon (Orus 283r, 7).
Este una d<strong>in</strong>tre , , i
sursele t
ând cel mai adesea de mult timp.
În secolul al VI p. 9
plakou'" de numele
: (Laurent. Mens. 4, 4, 43) plakou'nta" de;
JRwmai'oi ta; ejk mevlito" povpana kalou'<strong>si</strong> dia; to; ejn Plakentiva/ th'/
povlei th'"
jItaliva" prw'ton ejx JEllhvnwn h] ma'llon ejk Samivwn th;n toiauvthn ejdwdh;n parelqei'n,
kai; dia; tou'to ou{tw" levgesqai.
O categorie aparte de autori caplakou'"
, cel mai adesea
) + formula plakou'nto" ei\do" sau gevno"
ane, cel al lui Hesychios d<strong>in</strong> secolul al V-lea 10 ,
El plakou'nte" dulciuri,
unele d<strong>in</strong>tre ele cu diverse variante grafice: (Hsch. s.u.) a[ggouro", a[mh", ajmh'n (probabil o
, ajmorgivth", a[mulo", ajmfifw'n, a[mwro", ajnavstato",
a[rtoi pivone", a[ttana / ajttanivde" / ajttalivde", gamhvlio", glukivnna", gou'ro",
diakovnion, dovlpai / dolbaiv, e[gcuma, ejlluvth" / ejllutiv", e[mpepta (ejmpevpta"), e[mfaton /
ejmfavaton, ejpivplator, ejci'noi, karuwvn, keruvcrh, khrivon, kotulivsko", kribavnh,
krimnivth" / krimnh'sti", lavganon, lagronivth", nastov", paivmma, pevmma, pevpanon /
1 Cf. Chrys. In salt. 59, 523, 31; id. Jud. 48, 855, 31; id. Hom. 1-21 49, 44, 18; ibid. 49, 168, 6; id. Anna 54, 674,
34; id. In Mat. 58, 493, 51 sq.; id. In Joan. 59, 26, 7; id. In act. 60, 226, 2; ibid. 60, 451, 21; id. In Phil. 62, 263,
7; ibid. 62, 329, 5; id. Eclcf. de asemenea Cyr. Ador.
cf. Jul. Ep. 89b, 468; Lib. Decl. 32, 1, 40.
2 Cf. Orib. Col. med. 1, 7, 2 sqq.; ibid. 3, 3, 2; ibid. 8, 2, 25; ibid. 8, 21, 9; id. Syn. 1, 18, 7; ibid. 4, 2, 1; id.
Eunap. 1, 9, 16; 1.
3 Cf. Alex. Trall. Therap. 1, 601, 22; ibid. 2, 291, 7; ibid. 2, 369, 12; ibid. 2, 383, 8; ibid. 2, 457, 6; ibid. 2, 473,
12; ibid. 2, 511, 20.
4 Cf. Aët. 2, 241, 4; id. 3, 120, 30; id. 9, 23, 127.
5 Cf. Paul. Aeg. 1, 42, 1. În secolul al X-lea p. cf. Gp. 7, 33, 1.
6 -Prol. 239, 24; 240, 11 sqq; cf
3, 5.
7
cfEp. 133, 6; ibid. 141, 5.
8
V. yaistovn II, B, 34.
9
Cf. fr. 7, 744.
10
Cf. Lex. Ar. Gr. 439, 16 despre fqovi>".

povpanon, puramou'", shsamiv", turou'", fqovi>", cavri" / cariv<strong>si</strong>o". În secolul al IX-lea p.
i
fi<strong>in</strong>d în mod evident preluate de la Hesychios: (Phot. Lex. s.u.) a[mh", aJmiv", ajmfifovwn
(ajmfifw'n), ajnavstato", gamhtivwn, gou'ro", diakovnion, lavganon, nastov", pevmma,
povpanon, shsamou'", streptov", fqovi>".
numele de Etymologicum Genu<strong>in</strong>um are c<strong>in</strong>ci astfel de glose: (Et. Gen. s.u.) a[mh", ajmfifw'n,
ajpivkia, ajresthvr, bou'". În secolul al X-lea p. 1
de dulciuri explicate ca tipuri de plakou'". Unele
Suid. s.u.) a[mh", aJmaxiv", ajmfifw'n, ajnavstato", e[nqrupton,
kaphvria, kovllabo", kolluvra (este de fapt un tip de pâ<strong>in</strong>e), lavganon, melivphkton, nastov",
Nikovlao" 2 , oijnou'tta, pevmma, povpanon, puramou'", shsamou'", streptov", cariv<strong>si</strong>o",
filoxevneio", yaistav, fqoi?". În secolul al XI-lea p. Etymologicum Gudianum are c<strong>in</strong>ci astfel
Et. Gud. s.u.) a[mh", krei'on, lavganon,
pevmma, yaistovn, în timp ce în secolul al XII-lea p. Etymologicum Magnum cupr<strong>in</strong>de
(EM s.u.) a[mh", ajmfifw'n, ajpivkia,
ajresthvr, bou'", e[gcuto", ejpivcuto", gamhvlio", krei'on, nastov", povpanon, fqovi>" / fqoi''".
-
gramaticul Pausanias d<strong>in</strong> secolul al II- 3 .
Contemporan cu Eustathius, Aristofan, folos<strong>in</strong>duse
de plakou'" pentru a glosa numele de atestate la comediograf 4 .
2. hJ aJmaxiv" ul
JAmaxiv" plakou'"
u 5 , este un derivat dim<strong>in</strong>utival de la a{maxa, propriu-
a{ma
I. E. pe grad zero *sem-, *som-ei|" , lat. semel .
6 . Legat de acest sen
Norii lui Aristofan, în care Strep<strong>si</strong>ades
-
ocazia 7 Nu. 863-4)
o}n prw'ton ojbolo;n e[labon hJliastikovn,
touvtou Vpriavmhn soi Dia<strong>si</strong>voi" aJmaxivda.
1 Cf. De cerem. 2, 145, 29 sqq.
2 , plecând de la numele lui Nicolaos Damascenos, acesta face
acest motiv nu am <strong>in</strong>trodus acest cuvânt pr<strong>in</strong>tre numele de dulciuri.
3 Cf. Eust. Od. 1, 44, 12 despre diakovnion, krimnivth", yaquvrion.
4 Cf. Tz. Proll. Com. Pl. 677 despre aJmaxiv", fqoi'".
5 Cf. Hdt. 3, 113; IG 2 2 , 1673, 11, 40 (sec. IV a.); Hdn. Gr. Pros. 3, 1, 97.
6 Cf. Philostr. Her. 730, 6; Mich. <strong>in</strong> AM 118, 32; Eust. Il. 3, 418, 13; Phot. Lex. 1117, 1.
7 -a zi a lunii
(iJerei'a), ci quvmata ejpicwvria. Acestea erau turte u. pelanov"
-
în
spre sacrificiu.
135

Pheidippides fi<strong>in</strong>d un pa<strong>si</strong>onat al curselor de care 1
aJmaxiv"
Diav<strong>si</strong>a, la Athena în c<strong>in</strong>stea lui Zeus supranumit
meilivcio", - - 2 (un
derivat de la mevli
paJmaxiv"scolii la textul lui Aristofan: Scholia
uetera o numesc
kopthv: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Nu. 864a beta) aJmaxi;" de; plakou'nto" ei\do", h}n nu'n kopthvn
famen. Echivalarea cu kopthv
plakou'" 3 . scolii, care-, Symmachos, aJmaxiv"
(ibid.) Suvmmaco" de; to; mikro;n aJmavxion. tau'ta ga;r toi'" paidivoi"
hjgovrazon. Lexiconul Suda reia identic textul scoliei Aristofan (Suid.
s.u.). De asemenea, comentariul lui Ioannes Tzetzes d<strong>in</strong> secolul al XII-lea p. la piesa lui
Aristofan al lui aJmaxiv"
spune autorul, lat<strong>in</strong>escului carruca: (Tz. Proll. Com. Sch. <strong>in</strong> Ar. Nu. 861a6) aJmaxivda t<strong>in</strong>e;"
levgous<strong>in</strong> ei\do" ei\nai plakou'nto", oiJ dev, oi|" kajgw; suntivqemai, to; mikro;n aJmaxivdion,
o} JRwmaivoi" karou'ca kalei'tai, într-(id. Sch. <strong>in</strong> Ar. Nu.
864 d1) aJmaxivda karou'can kai; ei\do" plakou'nto". La a
aJmaxiv"
- re pe arbori: (Hsch. ajmaxiv":)
gevno" stafulh'" ajpo; ajnadendravdo". kai; to; mikro;n aJmavxion jAttikoi; ou{tw"
kalou's<strong>in</strong>.
-
aJmaxiv"
primit numele de kopthv.
3. oJ a[mh" / ajmhtivsko" / hJ a[miqa a
[Amh" este numele unei p cu lapte. În mod secundar
4 , probabil de la locul în care se cocea o
astfel de . jAmhtivsko" -ar
a[miqa, numele unei poate identice cu a[mh", sau ajmamiqavde" 5 , o
mâncare cu carne. Etimologia tuturor acestor termeni a[mh
ajmavomai
pe care o putea avea produsul de patiserie.
Numele acestei
Comediei Noi. Forma de dim<strong>in</strong>utiv, ajmhtivsko",
ionienii sunt cei ce foloseau acest nume, citând un pasaj d<strong>in</strong> ( jAmfiktuovne")
comediografului d<strong>in</strong> secolul al V-lea a. Telecleides: (Telecl. fr. 1, 12-13 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap.
Ath. 644f) 6 [Iwne" de;, w{" fh<strong>si</strong> Seilhno;" 1 ejn tai'" Glwvssai", a[mhn 2 aujto;n kalou'<strong>si</strong>,
kai; tou;" mikrou;" ajmhtivskou".
1
de care d<strong>in</strong> piele: (ibid. v. 880) aJmaxivda" te skutivna" hjrgavzeto.
2 Cf. Th. 1, 126; X. An. 7, 8, 4.
3
V. kopthv II, C, 36.
4
Dieuch. ap. Orib. 4, 5, 2 hJ dV o[pth<strong>si</strong>" hJ ejpi; tou' ijpnivou moi faivnetai ajsfalestevra th'" ejn tw'/
kribavnw/, e[ti de; ma'llon hJ ejn tw'/
a[mhti:
5
Phot. Lex. s.u. ajmamiqavde": h{dusmav ti skeuasto;n dia; krew'n eij" mikra; kekommevnwn diV ajrtumavtwn.
Cf. Hsch. s.u. ajmmamhqavdh".
6 Cf. Pherecr. fr. 130, 7 Kock codd. Ath.
136

Aujtovmatai de; kivclai metV ajmhtivskwn eij"
to;n favrugV eijsepevtonto.
s<strong>in</strong>guri
cu p a[mh"
comedie: servirea a diferite tipuri de dulciuri 3 .
Numele a[mh" este atestat în una d<strong>in</strong>tre ultimele comedii ale lui Aristofan,
Ploutos, , pies o
m-plakou'"), poate de tip
cariv<strong>si</strong>o" 4 , (traghvmata) 5 (Ar. Pl. 995-6 ejmou' ga;r aujtw'/
to;n plakou'nta
toutoni; / kai; ta[lla tajpi; tou' pivnako" traghvmata -a întors înapoi o
cu lapte rugând-ibid. 999)
a[mhta prosapevpemyen hJmi'n toutoniv
a[mh" pe un bilet era scris ibid.
1002 pavlai potV h\san a[lkimoi Milhv<strong>si</strong>oi
a[mh" are rolul de a alunga dragostea, pe care plakou'"
scolii la
numelui fragmentul d<strong>in</strong>
Telecleides: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. ad. loc.) ei\do" plakou'nto" galaktwvdou", ajmhtivsko". D<strong>in</strong>tr-o
scolie cu lapte puteau fi preparate cu miere, altele nu:
(ibid. 995) a[mhte" de; galaktophgh' kataskeuavsmata, ta; me;n sunafeyhqevnta mevliti,
ta; dV ou[. , care-l
Aristofan: (Hsch. s.u. [Amhta) a[mh", ei\do" plakou'nto" galaktwvdou".
jAristofavnh" Plouvtw/: a[mhta prosevpemya" hJmi'n toutoniv. ouj movnon o{ti oujk
ejdevxato ta; dw'ra, ajlla; kai; oi[koqen e[pemyev moi a[llo plakouvntion prontouvlwn. wJ"
a]n levgwn, mhkevti path'sai ejkei' me. a[mh" ou\n oJ plakou'", oujc oJ ijpnov" 6 . A
lexicon înregistrez numele s.u. ajmh'n) plakou'nto" ei\do", forma
ajmh'n fi<strong>in</strong>d
fie a[mhta.
Aristofan 7 , a[mh" dev<strong>in</strong>e un
loc comun în Comedia N <strong>in</strong> secolul al IV-
1
Silenus, istoric în sec. III-II a, ed. K. Müller, Fragmenta historicorum Graecorum (FHG) 3. Paris: Didot,
1841-1870: pp. 100-101.
2
t
fi<strong>in</strong>d a[mhta.
3
Cf. Pl. Com. fr. 174, 7-10 Kock; Ar. Pax 1192-96; Men. fr. 451, 14-6.
4
V. cariv<strong>si</strong>o" II, C, 77.
5
-dulciuri cf. Ael. VH 11, 12 plakou'nta oJ
jAlkibiavdh" mevgan kai; ejskeuasmevnon kavllista dievpemye Swkravtei. wJ" ou\n uJpo; ejrwmevnou ejrasth'/
pemfqe;n dw'ron ejkkaustiko;n to;n plakou'nta diaganakthvsasa kata; to;n auJrh''"
trovfon hJ Xanqivpph
rJivyasa ejk tou' kanou' katepavthse.
6
Textul este reluat de Suda (Suid. s.u. a[mhta)
7
Comedia Ploutos
137

,
d<strong>in</strong> Telecleides: (Antiph. fr. 89, 1-4 Kock)
oJra'n te keivmena
a[mhta" hJmibrw'ta" ojrnivqeiav te,
w|n oujde; leifqevntwn qevmi" douvlw/ fagei'n,
w{" fas<strong>in</strong> aiJ gunai'ke".
iar într-un alt fragment tot d<strong>in</strong> Atiphanes numele cu
amidon a[mulo" 1 : (id. fr. 305, 1 Kock) a[mhte", a[muloi.
Într-un vers izolat d<strong>in</strong> Menan a[mh"
(Men. fr. 491, ap. Ath. 644f) to;n a[mhta, CaivrippV, oujk ejra'/"
pevtte<strong>in</strong> t<strong>in</strong>av 2
versuri d<strong>in</strong> piesa pentru femei (Gunaikomaniva) a comediografului Amphis,
într- cu lapte apare asociat cu cel al turtei
cu susan 3 : (Amphis 9, 3-4 Kock)
a[mhte", oi\no" hJduv", wj/av,
shsamai'',
muvron, stevfano", aujlhtriv".
în piesa Efebii ( [Efhboi) numele
a[mh" puramou'" i 4 : (Ephipp. 8, 3-4 Kock ap. Ath.
644c)
i[tria, traghvmaqV h|ke, puramou'", a[mh"
wj/w'n
eJkatovmbh: pavnta tau'tV ejcnauvomen.
-
produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e: (Anaxandr. fr. 41, 56 Kock)
knh'ko", ejla'ai, stevmfulV, a[mhte"
5 apoi
folo<strong>si</strong>rii numelui acestei
în secolul al IV-lea a., în special în contexte unde sunt acumulate mai multe produse
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e. Potrivit gramaticului Moeris d<strong>in</strong> secolul al II p. a[mh" este numele attic a ceea ce
grecii numeau de obicei e[gcuto" 6 , o turnat într- (Moer. 191, 32)
a[mh" jAttikoiv, e[gcuto" plakou'" {Ellhne".
a[miqa, este atestat într-
papirologice. În secolul al VI-lea a. la Anacreon cuvântul
a[miqa

a[rtuma, wJ" jAnakrevwn
,
e cu totul aproximae astfel ca a[miqa
vechi al a[mh", ui al IV-a a. Numele
a[miqa dispare d<strong>in</strong> textele literare, dar reolele II-
III p.: (P.Hamb. 90, 18) (sec. III p.) diapevmyasqai aujtw'/
to; kevrma h] sunwnhvsasqai
a[miqa" PHaun. 22, 11) (sec. II-III p.) paravlabe aujto;n su;n toi'" skeuve<strong>si</strong> aujtou' kai;
ajmivqai" kai; ejpimelhvqhti aujtou' parav soi e{w" o{tou paragevnwmai. D<strong>in</strong> ambele
1
i
nsul lui a[miqa era altul.
4. hJ ajmovra
jAmovra este, potrivit lui Athenaios, un alt nume al melivtwma 2 . Probabil este
ajmorbivth",
: (Ath.
646f) AMORBITHS plakou'nto" ei\do" para; Sikeloi'". oi} de; ...
ajmorbivth" ip de pâ<strong>in</strong>e cu sufixul specific ivth". Pe
ajmorgivth": (Hsch. s.u. ajmorgivta": plakou'nta" reluând
textul lui Athenaios) ajmorivth" (a[rto"), un
tip de pâ<strong>in</strong>e care apare în Septuag<strong>in</strong>ta: (LXX 1Paral. 16, 3) kai; diemevrisen panti; ajndri;
Israhl ajpo; ajndro;" kai; e{w" gunaiko;" tw'/
ajndri; a[rton e{na ajrtokopiko;n kai;
ajmorivthn 3 . ajmorbivth" ajmorgivta" , în cazul lui ajmovra,
*ajmorÛa
Cea d<strong>in</strong>tâi atestare a numelui apare în sec. IV-III a. la poetul Philetas într-un
ajmovra este numele pe care
melivtwma: (Philet. fr. 8 ap. Ath. 646d) AMORAI. ta; melitwvmata
Filhta'" ejn jAtavktoi" ajmovra" fh<strong>si</strong>;n kalei'sqai. melitwvmata dV ejsti;n pepemmevna.
Verbul pevpte<strong>in</strong> a ei în cuptor.
ajmovra
d<strong>in</strong> Septuag<strong>in</strong>taCânt. 2, 5)
sthrivsatev me ejn ajmovrai" 4 , stoibavsatev me ejn mhvloi", o{ti tetrwmevnh ajgavph" ejgwv.
În acest context ejn ajmovrai" 5
ia lui Athenaios, ar
trebui Septuag<strong>in</strong>tei a
(Hsch. s.u. ajmovra) semivdali" eJfqh;
su;n mevliti 6
în glosa (Hsch. s.u. a[mwro") plakou'nto" ei\do"
la fel de 7 .
1
Cf. LSJ supp. s.u. a[miqa.
2
V. melivtwma II, C, 47.
3
patiserie, în timp ce Septuag<strong>in</strong>ta
4
Manuscrisele Septuag<strong>in</strong>tei au muvroi" -l pe Grabe, propune ajmovrai".
5
Septuag<strong>in</strong>ta -cu
turte de struguri, - -
cananeene (cf. Os. 3, 1 pevmmata meta; stafivdwn, Ier. 7, 18; 44, 19 unde apare cauwvn.)
6
Pentru gr. semidaliv", cf. Archestr. fr. 4, 14; Hp. VictAcut. (Sp.) 53; Ar. Fr. 412, etc.
7 V. a[mwro" II, C, 6.
139

Lex. s.u. ajmorgiv": [...] kai; ma'za parV JH<strong>si</strong>ovdw/. În textul lui He<strong>si</strong>od
ajmolgaivh 1 (Hes. Op. 590)-l, îl scrie ajmorgiv", care
pr<strong>in</strong>tr-o apropieajmovra.
5. oJ a[mulo" / to; a[mulon / to; ajmuvlion / ajmula'ton a
[Amulo" este o cu amidon Numele ei 2 , format d<strong>in</strong> aj
substantivul muvlh -cea
3 . Radicalul I. E.
baza acestui nume este *mel-a1, mol-a1, m o la1 â cu vocalism o în
molo malam, lit. malu, cu vocalism e irl. melim, v. sl. meljo, cu
vocalism zero gal. malu, arm. malem a[mulon
propriu-zis amilum, iar cu sens <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> numai în numele
sosului amulatum al lui a[mulo" la
Athenaios (Ath. 647f): plakouvntwn gevnh: a[mulon, probabil pr<strong>in</strong>tr-o
între cei doi termeni. Dim<strong>in</strong>utivul ajmuvlion
d<strong>in</strong> el, iar derivatul ajmula'ton (Sch. <strong>in</strong> Ar. Pax
scoliast pentru a-l explica pe a[mulo" d<strong>in</strong> comedia lui Aristofan.
Numele acestei secolului al V-lea a. Un fragment d<strong>in</strong>
piesa Durii (SterjrJoiv) a lui Telecleides, predecesor al lui Aristofan
iepure: (Telecl. fr. 32, 1-2 Kock)
filw' plakou'nta qermovn, ajcravda" ouj filw',
caivrw lagw/ voi" ejpV ajmuvlw/ kaqhmevnoi".
un produs de patiserie foarte apreciat: (Stratt. fr. 2, 1 Demianczuk)
do;" nu'n to;n a[mulon prw'ton aujtw'/
toutoniv.
Abia o Aristofan într-un context mai larg. În
Acharnienii
Ach. 1089-93)
Ta; dV a[lla pavntV ejsti;n pareskeuasmevna
kli'nai, travpezai, proskefavlaia, strwvmata,
stevfanoi, muvron, traghvmaqV, < aiJ povrnai pavra,<
a[muloi, plakou'nte", shsamou'nte", i[tria,
ojrchstrivde", ta; fivltaqV JArmodivou, kalaiv.
între numele generic al dulciurilor (traghvmata)
dulciurile propriu-zise (a[muloi, plakou'nte" etc.) este <strong>in</strong>tercalat numele curtezanelor,
dulciurile având poate rolul dublu de a exemplifica pe de o parte ce fel de erau pe
a[muloi sunt
1 V. ajmolgaiva II, B, 2.
2 to avmulo
3 Cf. Dsc. 2, 101. V. de asemenea J. André, L' Alimentation et la cuis<strong>in</strong>e à Rome, Paris 1981 (1961), p. 59.
140

cf. etimologia); plakou'nte" 1 sunt ele
plavx
turtele shsamou'nte" 2 i[tria 3 , dar mai ales în cea
mullov" care avea forma sexului unei femei 4
5
Aristofan, precum ejrevb<strong>in</strong>qo" , kriqhv , kuvttaron ,
sukh' pevo") sau blhcwv -
muvrton su'kon kuvsqo") 6 .
În timp ce Aristofan produselor de patiserie pentru a denumi
curtezanele, un conte
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Phaon
comediograful materializate în dulciuri,
atunci când beau v<strong>in</strong> (Ath. 441b o{sa dia; to;n oi\non sumbaivnei tai'" gunaixiv): (Pl. Com.
fr. 174, 7-10 Kock)
prw'ta me;n ejmoi; ga;r kourotrovfw/ proquvetai
plakou'" ejnovrch", a[mulo" ejgkuvmwn, kivclai
eJkkaivdecV oJlovklhroi mevliti diamemigmevnai,
lagw'/a
dwvdekV, ejpisevlhna.
(kourotrovfw/ 7 , precum
plakou'" 8 ejnovrch" 9 a[mulo" ejgkuvmwn
ejpisevlhna 10 .
a[mulo" Pacea lui Aristofan, într-un
context <strong>si</strong>milar celui d<strong>in</strong> Acharnieniia
de pe care nu pot lip<strong>si</strong> în primul rând a[muloikovllaboi 11 ; este de
a[mulo" eides,
citat anterior: (Ar. Pax 1192-96)
{Oson to; crh'mV ejpi; dei'pnon h\lqV eij" tou;" gavmou".
[EcV, ajpokavqaire ta;" trapevza" tauthiv:
pavntw" ga;r oujde;n o[felov" ejstV aujth'" e[ti.
[EpeitV ejpifovrei tou;" ajmuvlou" kai; ta;" kivcla"
kai; tw'n lagwv/wn
polla; kai; tou;" kollavbou".
Într-Aristofan -
tavrico" 12 (puov"), smoch<strong>in</strong>e uscate (ijscavde")
fakh'): (Ar. fr. 387) 13
1
V. plakou'" II, C, 1.
2
V. shsamou'" II, A, a, 40.
3
V. i[trion II, A, a, 27.
4
V. mullov" II, A, c, 6.
5
Cf, trad. rom., s.u. susan., vol. III, Ed. Artemis, 1995.
6
Cf. J. Taillardat, Les images d' Aristophane, études de langue et de style, Médec<strong>in</strong>e
ancienne et métaphore, Le vocabulaire de l'anatomie et de la pathologie en grec ancien, Paris, 1988, pp. 156-
184.
7
Epitet al Afroditei la Ath. 592a.
8
V. plakou'" II, C, 1.
9
Cf. Ar. Eq. 1385, Au. 569, Lys. 661.
10
V. ejpisevlhna II, A, c, 7.
11
V. kovllabo" II, C, 34.
12
13
Cf
141

a[mulo", tavrico", puov", ijscavde", fakh'
fragment d<strong>in</strong> poemul gastronomic Banchetul
(Dei'pnon) al lui Philoxenos d<strong>in</strong> Citera, unde acestei larg. D<strong>in</strong>
1 d<strong>in</strong> cu miere, fi<strong>in</strong>d de culoare
(Philox. e10).
Euangelos, autor de comedii în secolul al IV-lea a. Comediei Noi, -
ajmuvlion -
într- -un fragment d<strong>in</strong> comedia (
jAnakaluptomevnh), qri'on, al brânzei (turov"), al
e[gcuto" 2 , al turtei kavndulo" 3 wj/av):
(Euang. fr. 1, 8-9 Me<strong>in</strong>eke)
(A.) wJ" ajlazw;n oJ katavrato". (B.) qri'a, turovn, ejgcuvtou".
(A.) pai' Drovmwn. (B.) kavndulon, wj/av
tV, ajmuvlion ...
Forma de dim<strong>in</strong>utiv este , ajmuvlion
staiv"/stai'" (Arist. Pr. 879a.9): kai; o} ejk pollh'"
givnetai trofh'" ojlivgon, oi|on to; ajmuvlion ejk tou' staitov"
Plutarh îm
a[rto" shtavnio") în tratatul De tranquillitate animi: (Plu. M. 2, 466d) oJ ga;r
ejcqe;" wj/a;
kai; ajmuvlia kai; shtavneion a[rton
4 -a generalizat: în
sec. al III- :
(Theoc. 9, 21) e[cw dev toi oujdV o{son w[ran / ceivmato" h] nwdo;" karuvwn ajmuvloio 5
parovnto". Mai târziu, lexicografii antici , num<strong>in</strong>d-o uneori un tip de
(a[rto") (Poll. 1, 248), o a dis, în timp ce cuvântul se
6 .
6. oJ a[mwro" e
[Amwro" plakou'": (Hsch. s.u. a[mwro")
plakou'nto" ei\do". Nici o precizare în plus. Aceasta este unica atestare a cuvântului.
Etimologic 7 s<strong>in</strong>gurele cuv<strong>in</strong>te cu care ar putea fi comparat d<strong>in</strong> punct de vedere fonetic sunt
ajmwreva 8 a[mwroi
Etymologicum Magnum EM 117, 26) ajnti; tou'
ijcquofovroi, ijcqu'" fevronte".
Ar putea fi vorba de un produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
u
nici explicarea cuvântului ca fi<strong>in</strong>d compus d<strong>in</strong>tr-un a ctivul mwrov", care de
1
Agr. §
modele grece
2
V. e[gcuto" II, C, 17.
3
V. kavndulo"
4
Cf. de asemenea Aq. Ex. 16, 31.
5
Scolia cu ajpovqermon (Sch. <strong>in</strong> Theoc. 9, 21), u. II,
C, 7.
6
Cf. Hsch., Phot. Lex., Suid., E.M. s.u.
7
P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG
8
Cf. Thphr. HP 7, 4, 2.
142

1 , dar este folos 2 .
Astfel, numele
e
cum ar fi numele ajmovra 3 , b<strong>in</strong>e atestat de mai multe surse.
7. oJ / to; ajpovqermo" / on n
jApovqermo" / on este la orig<strong>in</strong>e un adjectiv s<strong>in</strong>onim cu a[qermo" 4 ,
ajpov qermov"
melitou'tta 5 , fie cu a[mulo" 6 .
O scolie la comedia Ploutos a lui Aristofan ajpovqermon
melitou'tta ei
(Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl. 1122, 4) 7 melittou'ta de;, o} ko<strong>in</strong>w'" eijwvqa<strong>si</strong> levge<strong>in</strong> ajpovqermon, în timp ce
ce o scolie la Idilele ajpovqermon cu a[mulo": (Sch. <strong>in</strong> Theoc.
9, 21) ajmuvloio: tou' legomevnou ajpoqevrmou: cwri;" muvlou ga;r givnetai. ,
ajpovqermo" / on, putea denumi 8 9 .
secolul al IX-lea p. medicul Leo, în Conspectus medic<strong>in</strong>ae, r
ajpovqermo" kunwvdh"
o[rexi"
5, 3, 5) 10 kai; dei' trevfonta ta; qermaivnonta didovnai oi|on propovmata, uJdrovgara,
ajpovqermon, plakou'nta" [...]. Într- ajpovqermo"
(în text urplakou'nta"
dulciuri
-a lungul timpului ce anume însemna exact.
8. to; ajrgurotruvfhma l
jArgurotruvfhma plakou'"). Numele ei este un compus d<strong>in</strong>
a[rguro" truvfhma
trufhv truf

melca 1
ajrgurotruvfhma: (Gal. De rebus 6, 811) kaqavper ge kai; th'" kaloumevnh" para;
JRwmaivoi" mevlkh" ejyucrismevnh" ajfrogavlaktov" te kai; tw'n dia; gavlakto" ejdesmavtwn
yucrw'n, oJpoi'ovn ejsti kai; to; kalouvmenon ajrgurotruvfhma. E vorba probabil de un fel de
2 . Este foarte po<strong>si</strong>bil ca
atât Chciteze
argyrotryphema) 3
Numele apare probabil începând cu secolul I p.
9. to; ajrtolavganon a-
jArtolavganon
ei este un compus d<strong>in</strong> a[rto" pâ<strong>in</strong>e 4 lavganon, tip de p
grâu (semivdali"cf. lat. laganum 5 ), un derivat de la verbul lagaivw
. Ar putea fi de fapt p lavganon, 6 .
Numele ajrtolavganon apare numai 7 la Pl<strong>in</strong>ius (Pl<strong>in</strong>. Nat. 18,
18, 105) sub forma artolaganus; acesta
de pâ<strong>in</strong>e 8 . ajrtolavganon este echivalat cu laganum de medicul lat<strong>in</strong> Caelius
Aurelianus (Cael. Aur. Chron. 2, 13, 177), traducându-l poate d<strong>in</strong>tr-un tratat pierdut al lui
Soranos.
apare la Athenaios, care
eij" de; to; kalouvmenon ARTOLAGANON ejmbavlletai oijnavrion
ojlivgon kai; pevperi gavla te kai; e[laion ojlivgon h] stevar.
-l precizeze în acest
cuvântului. Pl<strong>in</strong>ius, , care
, ajrtolavganon.
10. a[ttana / oJ ajttanivt(/d)h" (?)
[Attana ul de
s.u. a[ttana) thvgana kai; plakou'" oJ ejpV aujtw'n
skeuazovmeno". Este s<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului, noi neputând fi <strong>si</strong>guri nici de forma
substantivului, fie un fem<strong>in</strong><strong>in</strong> s<strong>in</strong>gular, fie un neutru plural
ychios cu thvgana. Etimologia
9 îl apropie de termeni precum atena, adtanus, atanuuium,
atanulus, nume etrusce de cupe folo<strong>si</strong>te în ceremonii religioase. Forma ajttanivth" este un
1
Melca, înrudit probabil d<strong>in</strong> punct de vedere etimologic cu mulgere ,
u. Col. 12, 8, 1-2. Cf. Apic. § 304; Anthim. § 78; CIL 6,
30993. Cuvântul a fost împrumuthJ mevlka, cf. Therap. 2, 261, 20; Gp. 18, 21, 1.
2
biancomangiareblanc-mangercf. P. Artu<strong>si</strong>, La scienza
<strong>in</strong> cuc<strong>in</strong>a e l' arte di mangiare bene, Roma, Newton Compton, 1973, p. 410.
3
nte care au ca prim element gr. a[rguro": e.g. argyraspides (Liu. 37, 40,
7), argyrocor<strong>in</strong>thus (CIL 6, 327), argyrodamas (Pl<strong>in</strong>. Nat. 37, 144).
4
ajrarivskw . 2. (Pisani) împrumut d<strong>in</strong> iranianul *arta cf. av. asa ard
ajlevw arto
5
V. laganum II, B, 20.
6
V. lavganon, lagavnion II, C, 42.
7
Fam. 9, 20, 2). V. artolaganus III, B,
3.
8
V. artolaganus III, B, 3.
9
Cf. A. Ernout, Philologica, I, Paris, 1946, p. 28.
144

derivat în ivth" de la a[ttana, thganivth" 1
la thvganon
ajttanivde" 2 s.u. ajttanivde") plakou'nte",
plakou'nte", e[nqruptoi. Forma plakou'nte" e[nqruptoi
este numele la plural al unei alte turte 3
ajttanivth" cu
thganivth"vre.
Cea mai veche atestare a numelui apare în secolul al VI-lea a. într-un
ajttanivth" era un sortiment de patiserie dist<strong>in</strong>ct de thganivth", cel d<strong>in</strong>tâi cufundat în
miere, iar fr. 26 West ap. Ath. 645c tou' de; ajttanivtou
JIppw'nax ejn touvtoi" mnhmoneuvei)
oujk ajttaga'" te kai; lagw'" katabruvkwn,
ouj thganivta" shsavmoi<strong>si</strong> farmavsswn,
oujdV ajttanivta" khrivois<strong>in</strong> ejmbavptwn.
Potrivit
ajttanivth" era numai un alt nume al ejpivcuto" 4 : (Pamphil. fr. 2 ap. Ath. 645c)
Pavmfilo" de; to;n ATTANITHN kalouvmenon ejpivcutovn fh<strong>si</strong> kalei'sqai. Este vorba
-
desemna cuvântul.
cu cea în care scrie Pamphilos, numele la plural apare în
lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana dulciuri precedate numai de
ap. Ath. 647f) a[lla plakouvntwn gevnh:
ojstrakivth" 5 , ajttani'tai, a[mulon 6 , turokovsk<strong>in</strong>on 7 . o s<strong>in</strong>gur atestare într-un
papir datat în jurul anului 200 p. unde numele ei
PStrassb. 339, 7, 12) plakou'nte" ajttani'tai.
11. oJ basuniva"
Numele acestei p este un hapax, fi<strong>in</strong>d poate un adjectiv acordat cu un presupus
plakou'". i
un împrumut 8 .
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui acestei p apare în secolele III-II a. la istoricul Semos,
care scrie în a doua carte d<strong>in</strong> Istoria Delosului , în <strong>in</strong>sula Hecate, locuitorii Delosului îi
aduc ca sacrificiu lui Iris preparate pe care ei le numesc basunivai
kovkkwra
nuci: (Semus 3 ap. Ath. 645b) Sh'mo" ejn bV Dhliavdo" ejn th'/
th'" JEkavth", fh<strong>si</strong>vn,
nhvsw 9 th'/
[Iridi quvou<strong>si</strong> Dhvlioi tou;" basuniva" kaloumevnou". ejsti;n de; eJfqo;n puvrion,
stai'" su;n mevliti kai; ta; kalouvmena kovkkwra ijsca;" kai; kavrua triva.
basunivai kovkkwra
basuniva", în timp ce toate cele care a. Dificultatea
1
V. thganivth" II, A, a, 47.
2
ajttalivde". l pr<strong>in</strong> n.
3
V. e[nqrupton II, A, a, 18.
4
V. ejpivcuto" II, C, 25.
5
V. ojstrakivth" II, C, 53.
6
V. a[mulo" II, C, 5.
7
V. turokovsk<strong>in</strong>on II, C, 71.
8
Cf. U. von Wilamowitz, Der Glaube der Hellenen, I, Berl<strong>in</strong>, 1931, (repr. 1960), p. 264.
9
u. Harpocr. s. JEkavth" nh'so".
145

este de cuvântul kovkkwra 1
kovkkwne" 2 3
kovkkaloi 4
5 . În ciuda rolului sacrificial pe care îl avea basuniva", forma cuvântului
plakou'") 6
avem s-un obicei local, neatestat într-
Greciei.
12. gamhtivwn
Gamhtivwn plakou'"). Numele ei este un
hapax 7 , dar în mod evident este un derivat de la verbul gamevw
hot. Lex. s.u. gamhtivwn)
plakou'" oJ ejk gavmwngamhtiavw 8 , el
gamevw, cu
proprafrodiz
13. oJ glukivn(n)a" ul
Glukivn(n)a" ,
must sau v<strong>in</strong> dulce (glukuv" 9
mustaceus 10
(Ath. glukivn(n)a" este un derivat de la oJ glukuv" mustaceus
este de la mustum, glukuv". Un argument în plus pentru apropierea d<strong>in</strong>tre
mustaceus (cf. Cat. Agr.
cum este uleiul în cea a lui glukivn(n)a".
. În secolul I p.
Limbi
(Glw'ssai) ,
fr. 44 Müller ap. Ath. 645d)
GLUKINAS oJ dia; glukevo" oi[nou kai; ejlaivou plakou'" para; Krh<strong>si</strong>vn, w{" fh<strong>si</strong>
Sevleuko" ejn Glwvssai". Lexiconul lui Hesychios, <strong>in</strong>spirat probabil d<strong>in</strong>tr-o la
Deipnosophistais.u. glukivnna") dia;
glukevo" oi[nou plakou'".
14. to; goutta'ton
Goutta'ton este
substantivizare la forma de neutru a adjectivului lat<strong>in</strong>esc guttatus, a, um
folo<strong>si</strong>t în lat numai despre animalele 11 , fi<strong>in</strong>d un derivat
de la substantivul gutta cf. verbul gutto
1
Potrivit lui Wilamowitz, vol. 1, p. 264, n. 2, 1931.
2
Cf. Sol. 40; Hp. Mul. 1, 37; Gal. 19, 113.
3
ui Athenaios a lui Luciano Canfora, p. 1669, n. 3.
4
Cf. Hp. Acut. (Sp.) 30, 34; Gal. 15, 848; Ath. 57b, 126a.
5
Cf. la Apicius nucleus sau nucleus p<strong>in</strong>eus, P<strong>in</strong>us P<strong>in</strong>ea L.).
6
LSJ: basuniva" (i. e. plakou'").
7
Cuvântul nu este glosat de LSJ.
8
Cf. Vit. Aesop. (W) 103.
9 b
Cf. Pr. 875 2; Herod. 6, 77; POxy. 1088, 51.
10
V. mustaceus / mustaceum / mustacium / musteus III, B, 25.
11
Cf. Mart. 3, 58, 15; Pallad. 4, 13, 3; I<strong>si</strong>d. Orig. 12, 1, 48.
146

hry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (ap.
goutta'tonklou'stron
goutta'ton. La orig<strong>in</strong>e este vorba de numele unei romane 1 , crustulum guttatum
nsliterat de
Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana sub forma klou'stron goutta'ton
pr<strong>in</strong> goutta'ton, poate
ea o -
poate al unei auto
15. hJ gurivnh
Gurivnh
derivat de la gu'ri" a 2 (în lat îi corespunde tritici
pollen), termen tehnic de apropiat poate de gurov" 3 ându-se pr<strong>in</strong> rotirea
cf. gurodrovmo" 4 epitet Nu
Nu este exclus nici turtei gou'ro" 5 drept un tip
(plakou'").
S<strong>in</strong>gura atestare a acestei apare în secolul al II-lea p., în lucrarea
Tragodopodagra lui Lucian, într-o succe<strong>si</strong>une de nume de alte preparate <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e: (Luc. Trag.
158)
th'l<strong>in</strong> metV oi[nou, gurivnhn, kovllan, fakovn
,
dulciuri, precum
Athenaios.
16. to; e[gcuma
[Egcuma plakou'"):
(Hsch. s.u. ejgcuvmata) plakouvntwn ei\do". Numele ei este un derivat de la verbul ejgcevw
ejn cevw -o
medical, 6 (adm<strong>in</strong>istrarea
, când era vorba de un recipient 7 .
Probabil de la acest ultim sens s-a dezvoltat ulterior cel de produs de patiserie
e[gcuma este foarte apropiat de mult mai b<strong>in</strong>e atestatul e[gcuto" 8 , un produs el de
tip plakou'" într-e[gcuma
târziu pentru e[gcuto" 9 .
e[gcuma.
1
V. crustulum III, B, 9.
2
Cf. Dsc. 2, 85; Sor. 1, 118; Ath. 115d; POxy. 520, 12 (sec. II p.).
3
oJ a[rto") gurivth", cf. Gp. 20, 41; Hsch. s.u.
4
Cf. A.P. 9, 20.
5
V. gou'ro" II, A, a, 10.
6
Cf. Gal. 12, 649.
7
Cf. Hp. Cord. 8; Gal. 11, 260; id. 7, 524.
8
V. e[gcuto" II, C, 17.
9
LSJ (s.u.)
147

17. oJ e[gcuto" / ejgcutou'"
[Egcuto" (sc. plakou'") este o -
ei este o substantivizare a adjectivului verbal e[gcuto"
verbul ejgcevw ejn cevw Varianta ejgcutou'"
turta libum 1 (Gloss.),
, plakou'". Numele p a fost
împrumutat în lat. encytus 2 , Cat. Agr. §
80), un preparat â
avem o
folo<strong>si</strong>t pentru ejpivcuto" 3 începând cu secolele IV-
d<strong>in</strong> texte. La rândul lui, numele de e[gcuto" a fost poate înlocuit în perioada târzie (sec. IV-V
p.) cu cel de e[kcuton 4 .
Cea d<strong>in</strong>tâi atestare a numelui ar putea data -lea a.
5
Qarghvlia în cazul acesta ar fi mai de
pevmma) 6 kai; parV JIppwvnakti ejn toi'"
ijavmboi" ejstiv ti legovmenon toiou'ton: (Hippon. fr. 37 ap. Ath. 370a)
oJ dV ejxolisqw;n iJkevteue th;n kravmbhn
th;n eJptavfullon, h| / quveske Pandwvrh
Qarghlivois<strong>in</strong> e[gcuton pro; farmavkou.
mai apare abia în secolul al IV-lea
fragment d<strong>in</strong> Comedia Veche nu-,
sa în cadrul Comediei Noi. Aici Falsul Herakles
(Yeudhraklh'") a lui Menandru într-
a exemplifica numele acestei : (Ath. 644c-d) EGCUTWN de; plakouvntwn
mnhmoneuvei Mevnandro" me;n ejn Yeudhraklei' nume de
produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e re[gcuto" dulciurile
fr. 409 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 644c-d 7 )
oujk e[sti kanduvlou" 8 poiei'n oujdV oi|a su;
ei[wqa" eij" taujto;n karukeuve<strong>in</strong>, mevli,
semivdal<strong>in</strong>, wjav: pavnta ga;r tajnantiva
nu'n ejst<strong>in</strong>: oJ mavgeiro" ga;r ejgcuvtou" poiei',
plakou'nta" ojpta'/,
covndron e{yei kai; fevrei
meta; to; tavrico", ei\ta qri'on kai; bovtru":
1 V. libum III, A, 1.
2 V. encytus III, B, 12.
3 V. ejpivcuto" II, C, 25.
4 V. e[kcuton II, C, 18.
5 LSJ
M.L. West, Iambi et elegi Graeci, vol. 1. Oxford: Clarendon Press, 1971 are în acest loc un misterios e[gkuqron.
Este po<strong>si</strong>bil ca A-
6 V. pevmma II, A, a.
7 -un context mai larg în Ath. 172b.
8 Aici kavndulo" poate denumi tot un tip de . V. II, A, a, 28.
148

- e[gcutoi trebuie mai întâi
-
verbul poiei' plakou'nta" ojpta'/).
Nu trebuie
lectio facilior, în care ejgcuvtou" plakou'nta" sunt
Euangelos, reprezentant tot al Comediei Noi în secolul al IV-
într-
b<strong>in</strong>e cu cel d<strong>in</strong> Menandru, fi<strong>in</strong>d poate un loc comun al Comediei Noi. Numele apare
într-n comedia Mireasa
( jAnakaluptomevnh)ndru:
numele unui fel de omlet, qri'on, al brânzei (turov"), al ajmuvlion 1 , al po<strong>si</strong>bilei turte
kavndulo" 2 wj/av
ceremoniei numit ajnakaluvptera, momentul
fr. 1, 7-8 Me<strong>in</strong>eke
ap. Ath. 644d)
(A.) wJ" ajlazw;n oJ katavrato". (B.) qri'a, turovn, ejgcuvtou".
(A.) pai' Drovmwn. (B.) kavndulon, wj/av
tV, ajmuvlion ...
Mult mai târziu, în secolul I p., numele rev<strong>in</strong>e în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong>
pentru encytus: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) ejk turou' dev, fh<strong>si</strong>v, givnetai plakounthra;
tavde: e[gcuto", skriblivth" 3 , soubivtullo" 4 . În acest context e[gcuto" este cel mai probabil
encytus), Chry<strong>si</strong>ppos având ca <strong>in</strong>spi
e[gcuto" ca fi<strong>in</strong>d diferit
de ejpivcuto" într- ta; de; plakouvntwn ei[dh [...] e[gcuto" [...]
ejpivcuto" ca el
nemai
a ceea ce mai desemnau aceste
e[gcuto"
este numele grecesc a ceea ce în dialect attic se spunea a[mh": (Moer. 191, 32) a[mh"
jAttikoiv, e[gcuto" plakou'" {Ellhne". De fapt, a[mh" este numele unei cu lapte 5 cu
e[gcuto".
e[gcuto" se numea krhpiv": (Hsch.
s.u. krhpiv") levgetai de; kai; to; perivqema tw'n ejgcuvtwn plakouvntwn.
lexiconul Etymologicum Magnum e[gcuto" cu
ejpivcuto": (EM s.u. ejpivcuto") oJ e[gcuto" plakou'".
înlocuire a numelui ejpivcuto" cu e[gcuto" în decursul secolelor IV-III a.
18. to; e[kcuton -
[Ekcuton -
e[kcuto"
derivat de la verbul ejkcevw ejk cevw
1
V. a[mulo" II, C, 5.
2
V. kavndulo" II, A, a, 28. Kavndulo", cu varianta kavndaulo",
foarte apreciate în antichitate.
3
skirbaiths. V. lat. scrib(i)lta III, B, 29.
4 V. <strong>si</strong>bitillus III, B, 32.
5 V. a[mh" II, C, 3.
149

ejpivcuto" 1
e[gcuto" 2 fiecare preverb
apare într- Anthologia
olele IV- , atunci când
-
e[kcuton- AG.
9, 395, Pall.)
" JW" oujde;n gluvkion h|" patrivdo" 3 ," ei\pen jOduvsseu":
ejn ga;r toi'" Kivrkh" e[kcuton oujk e[fagen,
ou| movnon eij kai; kapno;n 4 ajpoqrwv/skontV
ejnovhsen,
ei\pen a]n oijmwvze<strong>in</strong> kai; devka Phnelovpai".
Despre
motiv LSJ scolie (ad loc.) ei\do" brwvmato"
m
, , a ntei mult mai cunoscute
e[gcuto".
19. oJ ejmpevpta" / to; *e[mpepton
jEmpevpta"
un compus d<strong>in</strong> ejn peptov" erbul pevssw
în special despre dulciuri 5 . Forma de neutru *e[mpepton
pluralului e[mpepta, prezent la Hesychios.
secolul I p., la gramaticul Seleucos d<strong>in</strong> Alexandria,
care spune despre ejmpevpta"
grâu, krhpiv"
6 ; în ea se <strong>in</strong>troduceau alte fr. 53 Müller ap. Ath.
645d) EMPEPTAS, oJ aujtov" (i.e. Sevleuko") fh<strong>si</strong>, puvr<strong>in</strong>o" a[rto" koi'lo" kai;
suvmmetro", o{moio" tai'" legomevnai" krhpi's<strong>in</strong>, eij" a}" ejntivqentai ta; dia; tou' turou'
skeuazovmena plakouvntia.
erau fripte, erau <strong>in</strong>troduse
Acest preparat corespunde în mare parte celui modern numit -au- 7 .
ural, ca fi<strong>in</strong>d
(Hsch. s.u. e[mpepta) plakouvntia puvr<strong>in</strong>a, eij" a} ejntivqetai ta; dia; turou' skeuazovmena.
JRovdioi.
20. oJ / to; ejmfavato" (

s.u. ejmfavaton) plakou'nta teturwmevnon. D<strong>in</strong> exemplu nu se poate
turovw
Onirocriticus în secolul al IIlea
p. pentru kopthv puramou'": (Artem. 1, 72) plakou'nte" [...] teturwmevnoi,
ejmfavato"
e[mfaton, glosat (Hsch. s.u. e[mfaton) aijnigmatoeidw'" eijrhmevnon.
21. oJ ejnovrch"
jEnovrch" (sc. plakou'") este numele unei p -
1 , fi<strong>in</strong>d un adjectiv compus d<strong>in</strong>
ejn o[rci" le acestei
prov<strong>in</strong>e de la forma sa, suges Acest produs de patiserie avea
mullov" 2 .
al lui ejnovrch". La conflu
secolele V- Phaon pentru a exemplifica
-
un pasaj d<strong>in</strong> Acharnienii lui Aristofan 3 , el
femeilor, materializate în nume de dulciuri, atunci când beau v<strong>in</strong> (Ath. 441b o{sa dia; to;n
oi\non sumbaivnei tai'" gunaixiv): (Pl. Com. fr. 174, 7-10 Kock ap. Ath. 441b)
prw'ta me;n ejmoi; ga;r kourotrovfw/ proquvetai
plakou'" ejnovrch", a[mulo" ejgkuvmwn, kivclai
eJkkaivdecV oJlovklhroi mevliti diamemigmevnai,
lagw'/a
dwvdekV, ejpisevlhna.
Numele tuturor celor trei dulciuri prezente în fragment (plakou'" ejnovrch", a[mulo"
ejpisevlhna 4 . Raritatea numelui preparatului ejnovrch"
plakou'"
acest sens al lui ejnovrch", iar lexicografii târzii îl vor mai glosa numai cu sensul propriu al
cuvântului.
22. oJ e[ntilto" le
[Entilto" este un fel de - at
t. Numele ei este ejn tiltovn (sc.tavrico")
5 , un derivat de la verbul tivllw tivloi
â-y e /o-, cuvâ ar putea proveni d<strong>in</strong>
ptivlon -o di<strong>si</strong>milare a lui p ajpo-, para-, peri-.
S<strong>in</strong>gura atestare a lui e[ntilto" apare în secolul al IV-lea a. într-un fragment d<strong>in</strong>
lucrarea Despre ghicitori (Peri; grivfwn) a lui Clearchos, unul d<strong>in</strong>tre discipolii lui Aristotel.
Numele este prezent într- :
(Clearch. 65 ap. Ath. 649a)
ejpiv te tw'n traghmavtwn oJmoivw":
1
Cf. Ar. Eq. 1385; id. Au. 569; id. Lys. 661; Luc. Bis. Acc. 10, 14; Ael. Ep. 10, 9, etc.
2
V. mullov" II, A, c, 6.
3
Cf. Ar. Ach. 1089-93. V. s.u. a[mulo" II, C, 5.
4
V. s.u. a[mulo" ejpisevlhna II, C, 5; II, A, c, 7.
5
Cf. Nicostr. Com. 4-5, 5 Kock ap. Ath. 118e; Pl. Com. 193, 2; Hsch. s.u.
151

a[mh" 1 , plakou'" 2 , e[ntilto", i[trion 3 , rJova
tau'ta me;n oJ Klevarco".
perioada
23. oJ ejpikuvklio"
jEpikuvklio" (sc. plakou'") este numele unei <strong>si</strong>ciliene, potrivit lui Athenaios,
ejpiv substantivul kuvklo"
produsului.
-a <strong>in</strong>spirat d<strong>in</strong> comedia
(Ga' kai; Qavlassa) a lui Epicharm, autor în cadrul Comediei Vechi d<strong>in</strong>
secolul al V-lea a: (Epich. fr. 23 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645e-f) EPIKUKLIOS plakou'" ti"
para; Surako<strong>si</strong>voi" ou{tw" kalouvmeno". kai; mevmnhtai aujtou' jEpivcarmo" ejn Ga'/
kai;
Qalavssa/. Potrivit unuia d<strong>in</strong>tre editorii lui Athenaios 4 , numele acestei ar fi fost de
fapt ejgkuvklio" ntivizare a unui adjectiv mult mai b<strong>in</strong>e atestat.
Cu plakou'" Acharnienii lui Aristofan: (Ar. Ach.
1125) kajmoi; plakou'nto" turovnwton do;" kuvklon mai fie atestat explicit
numele de ejpikuvklio". ar
numelui d<strong>in</strong> texte, fi<strong>in</strong>d poate un regionalism.
24. to; / oJ ejpivplator înt<strong>in</strong>s
Potrivit lui Hesychios, ejpivplator plakou'". El este s<strong>in</strong>gurul
- s.u. ejpivplator)
plakou'nto" ei\do".
ejpiv platuv" 5 format cu sufixul de agent

propriu--erau
este poetul comic Nicophon la
V-IV a. Într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Cei ce-pe urma
muncii propriilor mâ<strong>in</strong>i (Ceirogavstore") el , conform unui tipar comic 1 , în trei
ejpivcuto"
: (Ath. 645c) jEpicuvtwn Nikofw'n ejn Ceirogavstors<strong>in</strong>: (Nicopho fr. 6 Kassel-
Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 645c)
ejgw; me;n a[rtou", ma'zan, ajqavrhn, a[lfita,
kovllika", ojbelivan, melitou'ttan, ejpicuvtou",
ptisavnhn, plakou'nta", dendalivda", taghniva".
ejpivcuto" nu era decât un alt nume al lui ajttanivth" 2 , o -un anumit tip
de vas: (Pamphil. fr. 2 ap. Ath. 645c) Pavmfilo" de; to;n ATTANITHN kalouvmenon
ejpivcutovn fh<strong>si</strong> kalei'sqai. -o
ejpivcuto" fusese
folo<strong>si</strong>t în special în cadrul Comediei Vechi, pentru care Nicophon este unul d<strong>in</strong> ultimii
bazate pe
-sa pe care au
avut-o. În secolul al II- ejpivcuto", într-
patiserie, drept un tip de plakou'": (Poll. 6, 77) ta; de; plakouvntwn ei[dh [...] ejpivcuto". În
secolul V p. pentru Hesychios este un tip de pevmma
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> s.u. ejpivcuton) ei\do"
pevmmato", kai; nomivsmato" ejx ajrguvrou kai; moluvbdou kecumevnon. Lexiconul
Etymologicum Magnuma
numelui (ejpicuvta" < *ejpicuvth"e[gcuto": (E.M.
s.u. ejpivcuto") oJ e[gcuto" plakou'". Nikofw'n Ceirogavstor<strong>si</strong>, kovllika", ojbevlian,
melitou'ttan, ejpicuvta".
26. to; ejreivkion / oJ ejr(e)ikav" a
Atât ejreivkion, ejr(e)ikav"
erbul ejreivkw , folo<strong>si</strong>t în general
pentru grâne 3
tehnici d<strong>in</strong>tr-o : ejrikiv" / ejreikiv" 4 , folo<strong>si</strong>t de obicei la
ejreikivta" (sc. a[rto"
l I p.: (Seleuc. fr. 50 ap.
Ath. 114b) ERIKITAN de; kalei'sqai to;n ejx ejrhrigmevnou kai; ajshvstou purou'
gignovmenon kai; condrwvdou". , ejreivkion ejr(e)ikav", atestate
1
Cf. Ar. Ach. 874-
2
V. ajttanivth" II, C, 10.
3
Cf. Ar. Fr. 22; Dieuch. ap. Orib. Col. med. 4, 6, 4; Hp. Morb. 2, 67; id. Mul. 2, 113; id. Superf. 34, etc.
4 Cf. Gal. 19, 100.
153

i[trion 1 , numele unei
turte proverbiale pentru fragilitatea ei.
Astfel, medicul Galenos, în secolul al II-lea p., , în tratatul <strong>in</strong>titulat L<strong>in</strong>guarum
seu dictionum exoletarum Hippocratis explicatio, ejreivkion este un tip de i[trion, fi<strong>in</strong>d un
derivat de la verbul ejreivkw
eu[qrauston (Gal. L<strong>in</strong>g. 19, 100) ejmoi; de; para; to; ejreivke<strong>in</strong> pavnta ta;
toiau'ta dokei' gegonevnai, o{per ouj to; dich'/
diairei'n ejst<strong>in</strong>, ajlla; to; qrauve<strong>in</strong> aJplw'":
o{qen kai; to; ijtrivon ejreivkion ojnomavzetai kai; aujto;, diovti eu[qrauston.
ejreikav"
i[tria, sau ceea ce unii numesc lavgana 2 , numele altor comparate cu
i[tria: (Hsch. s.u. ejreikav", ejrikav"): oJ ejregmov", Krh'te" de;
wjstrimav": levgou<strong>si</strong> de; ou{tw" kai; ta; ijtriva, ta; uJpo; t<strong>in</strong>w'n lavgana.
, ejreivkion ejr(e)ikav"
27. oJ ejci'no"
jEci'no" 3 orn<strong>in</strong>d de
4
nimic despre <strong>in</strong>gredientele acestei
cu lapte a[mh" 5 .
ui produs de patiserie
comediografului Lynceus d<strong>in</strong> Samos d<strong>in</strong> secolele IV-III a. Acesta, într-
-,
ejci'no" face concuren
rodienilor mult mai cunoscutei a[mh": (Lync. fr. 15 Dalby ap. Ath. 647a-b) ECINOS.
Lugkeu;" oJ Savmio" ejn th'/
pro;" Diagovran jEpistolh'/
ejk parallhvlou tiqei;" ta; kata;
th;n jAttikh;n ejxairevtw" g<strong>in</strong>ovmena toi'" ejn th'/
JRovdw/ gravfei ou{tw": th'/
de; peri;
to;n a[mhta dovxh/ to;n ka<strong>in</strong>o;n ajntagwnisth;n ejpi; th'" deutevra" eijsavgousa trapevzh"
ejci'non. uJpe;r ou| nu'n me;n ejpi; kefalaivou: paragenomevnou de; sou' kai; sunteqevnto"
kata; tou;" ejn JRovdw/ novmou" a{ma mashsamevnou peiravsomai pleivw periqei'nai lovgon.
Centaurul (Kevntauro")
un alt fel de
mâncare: în cea d<strong>in</strong>tâi usturoi, în cea de- qrummativ" 6
e
tre
l trimit la alimente d<strong>in</strong> registrul
7 ,
1
V. i[trion II, A, a, 27.
2
V. lavganon II, C, 42.
3
Probabil un derivat de la e[ci" -<strong>in</strong>o-
4
Cf. Arist. fr. 304 Rose ap. Ath. 88c, 91b
HA 530a34; Epich. fr. 100 Kaibel ap. Ath. 91a-b. Despre diversele tipuri de arici comestibili cf
Thompson, A Glossary of Greek Fishes, Mariscos y especies af<strong>in</strong>es,
Bilbao, 1992, pp. 299-300.
5
V. a[mh" II, C, 3.
6
V. qrummativ" II, C, 29.
7
Cf. Nicostr. Com. 1, 1-3, ap. Ath. 133b unde qrummativ" apare într-
ejci'no"
omonim al .
154

ejci'no",
âui ,
qrummativ"<strong>in</strong>e tocmai fi<strong>in</strong>d
autorul ejci'no": (Lync. fr. 1, 5-9)
parevqhke pivnaka ga;r mevgan,
e[conta mikrou;" pevnte p<strong>in</strong>akivskou" ejn oi|.
touvtwn oJ me;n e[cei skovrodon, oJ dV ejcivnou" duvo,
oJ de; qrummativda glukei'an, oJ de; kovgca" devka,
oJ dV ajntakaivou mikrovn.
masa lui Trimalchio este servit un desert 1 ,
2
arici: (Petr. 69, 6-7) nec ullus tot malorum f<strong>in</strong>is fuisset, ni<strong>si</strong> epidipnis esset allata, turdi
<strong>si</strong>lig<strong>in</strong>ei uuis pas<strong>si</strong>s nucibusque far<strong>si</strong>. <strong>in</strong>secuta sunt Cydonia etiam mala sp<strong>in</strong>is confixa, ut
ech<strong>in</strong>os efficerent. mai ales
cu lapte
ui asemenea produs de patiserie. În secolul al
II-a[mh":
(Poll. 6, 77) oJ dV ejci'no" nh<strong>si</strong>wtiko;" plakou'", a[mhti proseoikwv". În secolul al V p.
Hesychios, <strong>in</strong>spirându-
a turtelor pevmmata: (Hsch. s.u. ejci'noi) pevmma nh<strong>si</strong>wtikovn,
wJ" plakou'".
28. to; *hJduvbion / ta; hJduvbia
JHduvbia plakou'"
, este o substantivizare la plural neutru a adjectivului hJduvbio", on
3 , un compus d<strong>in</strong> adjectivul hJduv" bivo"
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui acestei apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana:
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c) ei[dh plakouvntwn hJduvbia. produsului de
patiserie hJduvbia este prezent
transcriere a lat<strong>in</strong>escului *edubia, edubium atestat în
Notele Tironiene, unde este echivalat cu crustulum 4 (Not. Tir. 109, 38). Edubium era, , la
împrumut d<strong>in</strong> , probabil d<strong>in</strong>tr-un *hJduvbion, numele orig<strong>in</strong>ar al .
Acesta este cuvânt remigrantapoi
reî
29. hJ qrummativ" / diaqrummativ" / ejnqrummativ" a
Qrummativ", diav< ejn<
, substantivul qruvmma
1
< ejpideipniv" cf. Mart. 11, 31, 7, poate tocmai pentru
2
sp<strong>in</strong>a sp<strong>in</strong>a alba la Pl<strong>in</strong>. Nat. 15, 116; pentru
identificare cf.
3
Cf. Ptol. TetrSch. <strong>in</strong> Ar. V. 504.
4 V. crustulum III, B, 9.
155

fragment, 1 provenit de la verbul qruvptw *dhru-bh-),
care qrauvw qrulivssw 2 .
În cea mai veche atestare (sec. V-IV a.) numele ,
qrummativ", într-un fragment d<strong>in</strong> poemul Banchetul (Dei'pnon) al poetului liric Philoxenos. În
text la plural,
adjectivului eujpevtalo" 3 r
4 în sec. I p.: (Philox. 2, 18-9, ap. Ath. 147b)
qrummativde" dV
ejpi; tauvtai" eujpevtaloi,
În secolul al IV-a a. qrummativ" cadrul Comediei Noi, atât cu
ejn< diav

Pivnax oJ prw'to" tw'n megavlwn hJghvsetai,
e[cwn ejci'non, wjmotavricon, kavppar<strong>in</strong>,
qrummativda, tevmaco", bolbo;n ejn uJpotrivmmati.
a numelui cu la comediograful
Lynceus d<strong>in</strong> Samos în secolele IV-III a. Într-un fragment d<strong>in</strong> piesa Centaurul (Kevntauro")
un
ui alt produs de patiserie 1 ), pe a treia o qrummativ" dulce, pe a
patra zece scoici, pe a c<strong>in</strong>ceqrummativ"
de obicei aceasta nu era foarte dulce: (Lync. 1, 5-9 Kock)
parevqhke pivnaka ga;r mevgan,
e[conta mikrou;" pevnte p<strong>in</strong>akivskou" ejn oi|.
touvtwn oJ me;n e[cei skovrodon, oJ dV ejcivnou" duvo,
oJ de; qrummativda glukei'an, oJ de; kovgca" devka,
oJ dV ajntakaivou mikrovn.
numele i olul al II-lea p., când
Lucian descrie în Lexiphanes astfel de qrummativde": (Luc. Lex.
6) paraskeuvasto de; polla; kai; poikivla, divchla u{eia kai; scelivde" kai; hjtriaiva kai;
tokavdo" uJo;" to; ejmbruodovcon e[nteron kai; lobo;" ejk taghvnou kai; muttwto;" 2 kai;
ajburtavkh 3 kai; toiau'tai t<strong>in</strong>e" karukei'ai kai; qrummativde" kai; qri'a 4 kai;
melitou'ttai 5 .
stegasth; qrummativ"
, în care pe un blat d<strong>in</strong> -un
anumit tip de sos (Poll. 6, 77).
ejnqrummativ" qrummativ" (cf. Hsch. s.u.
qrummativ": hJ uJfV hJmw'n ejnqrummativ"
aproximativ: (Theognost. Can. 20) qrumativ" (<strong>si</strong>c!) : krhpiv" . Pentru Photios era un
, reluând
Pollux: (Phot. Lex. s.u. qrummativ") skeuvasma dia; stevato" kai; semidavlew" kai;
sukallivdwn.
30. to; Kanwpikovn
Kanwpikovn
a adjectivului Kanwp(/b)ikov" Kavnwpo" / Kavnwbo",
Canopus
ubstantiv, kanwpikovn, apare la medicul Dioscorides (Dsc. 4, 165) drept nume al
plantei pituvousa (euphorbia pityusa L.
numele produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
1 Cf. ejci'no" II, C, 27.
2 Muttwtov"
tip de cu legume, sens atestat explicit de gramaticul Erot<strong>in</strong>os în secolul I p. V. muttwtov" II, C, 50.
3 V. ajburtavkh s.u. parqeniva" II, A, a, 38.
4 V. qri'on
5 V. melitou'tta II, B, 20.
157

Cea d<strong>in</strong>tâi atestare a numelui apare în lista de produse de patiserie a lui
Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (sec. I p.) sub forma de plural (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c) ta;
KanwpikavKanwpikav este aproape <strong>si</strong>gur un împrumut
d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul Canopica 1 , Iudicium
coci et pistoris iudice Vulcano
patiserie romane, el era un nume roman.
Într-
într- POxy. 738, 1) deivpnw/: Kanwpikovn
papirologice confir -un papir datat în
secolul al IV-lea p. un personaj oarecare îi trimite mamei sale astfel de : (POxy. 1774,
15) Kanwpika; soi lhmfqevnta aujtw'n ajpostelou'ntai, iar într-altul, tot d<strong>in</strong> sec. IV p., se
: (SB 9746, 31) eij ejkomivsqh parV Aijwnivou to;
kefalodevsmion kai; Kanwpika; duvo. Nici un lex
patiserie.
31. to; kapuvrion / ta; kapurivdia / ta; kaphvria
Diversele nume ale acestui produs de patiserie desemn un fel de biscuit sau de
ectivul kapurov" 2 , la rândul
kapnov" *kÛap-nov", cf. lit. kvapas kvêpstu
uapor
Forma de plural kapuvria 3 într-un fragment d<strong>in</strong> Chry<strong>si</strong>ppos
d<strong>in</strong> Tyana ( ap. Ath. 113d) eij" de; ta;
kapuvria kalouvmena, travkta 4 mivxei", w{sper kai; eij" a[rton.
editori 5 citesc kapurivdia un derivat dim<strong>in</strong>utival probabil de la
kapuvria. De la forma kapuvria kaphvria, pe care lexiconul
noi o numim kapuvria (Suid. s.u.
kaphvria) ei\do" plakou'nto": ta; parV hJmi'n kapuvria 6
kapuvria atestat ,
unde este cu numele crustulum 7 : (Gloss.): kapuvrion crustulum.
d<strong>in</strong> secolul al XIII-lea p. al lui Pseudo-Zonaras, unde este
lavganon 8 : (Ps. Zonar. s.u. levganon (<strong>si</strong>c!)) to; kapuvrion.
32. oJ karuwvn a
Karuwvn plakou'") cu nuci 9 , potrivit lexiconului lui Hesychios.
Numele ei este un derivat de la kavruon 10 , atestat numai de
1 V. Canopicum III, B, 4.
2 Cf. kapurovw kapura'" ap. L. Robert, Noms <strong>in</strong>digènes dans l' A<strong>si</strong>e M<strong>in</strong>eure gréco-roma<strong>in</strong>e,
I, Paris, 1963, p. 243 sq.
3 Cf. G. Kaibel, Athenaei Naucratitae Dipnosophistarum libri XV, Leipzig, (Teubner) 1887-1890 (= Stuttgart,
Teubner, 1962-1985.
4 Un împrumut d<strong>in</strong> lat. tractum
5 Cf. J. Schweighaeuser, 1801-7; A. Me<strong>in</strong>eke, Athenaei Deipnosophistae I-III, Leipzig (Teubner), 1858-1859.
6 Cf. POxy. 1655, 3 (sec. III p.).
7 V. crustulum III, B, 9.
8 V. lavganon II, C, 42.
9 u. García Soler, El arte de comer
en la antigua Grecia, Madrid, 2001, pp. 120-1.
10 LSJ
158

-în : (Hsch. s.u. karuwvn)
plakou'" e[cwn kavrua. el m
unul d<strong>in</strong>tre lexicografii ulteriori (Suda, Photios), care preiau în general glosele lui Hesychios,
este un termen rari<strong>si</strong>m, d<strong>in</strong>tr-
33. hJ keruvcrh
Potrivit lui Hesychios keruvcrh s.u. keruvcrh)
plakou'nto" ei\do".
1 , cuvântul fi<strong>in</strong>d complet izolat în cadrul vocabularului grecesc. Este
a lui Hesychios pentru un alt termen
derivat de la substantivul kevgcro" , ar putea fi
vorba de un împrumut.
34. oJ kovllabo" ul
Kovllabo" este o , probabil de
umele ei, kovllabo", este folo<strong>si</strong>t pr<strong>in</strong> confuzie
kovlloy 2
lui Hesychios: (Hsch. s.u. kovllopi) kollavbw/. Forma kovllabo" este una popular în

Kovllabo" mai este atestat la Aristofan Grataragii
(Taghnistaiv); într-unul d<strong>in</strong> ele (Ar. fr.
497 ap. Ath. 110f lambavnete kovllabon e{kasto"), iar în cel de-
lapkovllaboi id. fr. 506, ap. Ath. 110f)
eij dh; mh; pleuro;n h] glw'ttan h]
splh'nav gV h] nh'st<strong>in</strong>, h] devlfako" ojpwr<strong>in</strong>h'"
hjtriaivan fevrete deu'ro meta; kollavbwn
cliarw'n.
Numele acestei într-un fragment d<strong>in</strong> piesa
(Aujghv) a comicului Philyllios, contemporan cu Aristofan. Textul este citat de Athenaios, care
Ath.
110f) oiJ a[rtoi ou|toi ejk nevou purou', dând apoi ca exemplu versurile comediografului care
trivmhno" purov" 1
fr. 4, 1-2 Kock ap. Ath.
110f)
aujto;" fevrwn pavreimi purw'n ejkgovnou" trimhvnwn
galaktocrw'ta" kollavbou" qermouv".
În secolul al II-lea p. gramaticul Pollux s<strong>in</strong>tagma (Poll. 1, 248) a[rtou"
kollavbou"-Zonaras: (Ps. Zonar.
s.u. kovllanoi) mikroi; a[rtoi.
: (Suid. s.u. kollabnou") tou;" a[rtou" tou;" ejoikovta" th;n
plavs<strong>in</strong> toi'" kollavboi" th'" kiqavra". oiJ de; ei\do" plakou'nto" tetragwvnou h] a[rtou
mikrou'.
35. ta; kovlluba le
Forma de plural kovlluba
oJ / to; kovllubo" / on 2
poate un împrumut semitic 3
pentru a desemna produsele de patiserie-
de numele kovllabo" 4 . collybus (-um), atât cu
5 . kovlluba, cu acee
6
moment ce sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> era ateskovlluba a fost
kolivo, de unde în rom .
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui acestor p apare în scoliile la piesa lui Aristofan
Ploutos. Denumirea de kovlluba apare într-
1
Cf. Thphr. HP CP 4, 11, 1; PCair.Zen. 155, 6 (sec. III a.); Plu. M. 915e.
2
3
Cf. E. Masson, Emprunts sémitiques, 108-110.
4
V. kovllabo" II, C, 34.
5
V. collybus (-um) III, B, 6.
6
MPAMPINIWTHS, Lexikov neva" ellhnikhv" glwvssa", Athena, 1998. s.u.
kovlluba.
160

versuri, C
de bun-venit (katacuvsmataPl. 768-9)
Gu. Fevre nun, ijou'sV ei[sw komivsw katacuvsmata
w{sper newnhvtois<strong>in</strong> ojfqalmoi'" ejgwv.
Nota sckatacuvsmata: obiceiul era ca atunci când un
katavcusma
kovlluba, Sch. <strong>in</strong> Ar. Pl.
768) suvgkeitai de; ta; katacuvsmata ajpo; fo<strong>in</strong>ivkwn, kolluvbwn, trwgalivwn, ijscavdwn
kai; karuvwn, a{per h{rpazon oiJ suvndouloi. kurivw" de; ejlevgonto, o{te dou'lon hjgovrazon:
e[feron ga;r aujto;n para; th;n eJstivan kai; kaqivzonte" kata; th'" kefalh'" katevceon
kovlluba kai; ijscavda", kai; foivnika", kai; trwgavlia kai; a[lla traghvmata, kai; oiJ
suvndouloi tau'ta h{rpazon. ejlevgonto ou\n tau'ta katacuvsmata.
scoliescolii la Aristofan, rodul
1 , poate în secolul al III-lea
fi creat acest neutru plural cu sensul figurat de , în vremea lui Aristofan kovllubo"
2 . Mult mai târziu Hesychios (Hsch. s.u. kovlluba)
trwgavlia -se poate chiar d<strong>in</strong> scolia la
Ploutos.
36. hJ kopthv / oJ koptoplakou'"
Kopthv (sc. plakou'") este lui
vului koptov" erbul kovptw
koptoplakou'", care este un
compus d<strong>in</strong> kopthv plakou'"
la Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, care
împrumut d<strong>in</strong> lat. coptoplacenta 3 , -un gr. *koptoplakou'"
neatestat. kopthv escul copta 4 .
(Mart. 14, 69). pare
koptopwvlh"- (AS 20, 43, nr. 13) de secol II-III
p., sanctuarul zeului frigian Men d<strong>in</strong> Kara Kuyu în Pi<strong>si</strong>dia 5 .
stui tip de biscuit- nu sunt mai vechi de secolul al IV-a
, , p aJmaxiv"
6 -o scolie la textul lui Aristofan: (Sch. <strong>in</strong> Ar. Nu. 864a beta) 7
aJmaxi;" de; plakou'nto" ei\do", h}n nu'n kopthvn famen.
Kopthv apare într- d<strong>in</strong> lucrarea Despre ghicitori
(Peri; grivfwn) a lui Clearchos, unul d<strong>in</strong>tre discipolii lui Aristotel d<strong>in</strong> secolul al IV-lea a.
-
<strong>in</strong>grediente: (Clearch. 63-5 ap. Ath. 649a)
1 Cf. M. Albert Mart<strong>in</strong>, Les scolies du manuscrit d'Aristophane à Ravenne; étude et collation, Paris, 1882.
2 Cf. Ar. Pax 1200.
3 V. coptoplacenta III, B, 8.
4 V. copta III, B, 7.
5 Cf. Anna Morpurgo Davies & Barbara Levick, KOPTOPWLHS, în The Clas<strong>si</strong>cal Review, vol. 21, nr. 2, pp.
162-166, 1971.
6 V. aJmaxiv" III, C, 2.
7 Textul este reluat identic de Suid. s.u. aJmaxiv" s.u. ajmaxiv" (<strong>si</strong>c!).
161

ejpiv te tw'n traghmavtwn oJmoivw":
a[mh" 1 , plakou'" 2 , e[ntilto" 3 , i[trion 4 , rJova,
wjo;n, ejrevb<strong>in</strong>qo", shsavmh, kopthv, bovtru"
tau'ta me;n oJ Klevarco".
numele biscuitului kopthv cel al susanului
(shsavmh), d<strong>in</strong> care arat; shsavmh
turtei shsamh' 5 , -
Într-un fragment d<strong>in</strong> piesa (Puvlai) a comediografului tot d<strong>in</strong> secolul al IV-lea
fluakogravfo"
(mhvkwn): (Sopat. 17, 1-2 ap. Ath. 649a) JO de;
fluakogravfo" Swvpatro" ejn tw'/
ejpigrafomevnw/ Puvlai dravmativ fh<strong>si</strong>:
Tiv" dV ajnarivqmou mhvkwno" eu|re kopta;",
h] knhkopuvrou" hJdona;" traghmavtwn e[mixen;
Mult mai târziu, în secolul al II-lea p. 6 , într-
Anthologia Graeca numele de kopthv shvsamon):
(AG 12, 212-3 [Strat.])
oujkevti soi kopth'" fivliai plavke" oujde; melicra;
shvsama kai; karuvwn paivgnio" eujstocivh.
kopth'" (fivliai) plavke"
numele unei plavx, care, de la sensul de
, de 7
kopthv" -, kopth'" plavke",
plakou'nte" 8 , . Credem
plavx 9
«dragi» de
lectio difficilior -
koptoplakou'".
în secolul I p. la Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath 647f), fi<strong>in</strong>d în acel context
probabil un împrumut d<strong>in</strong> lat. coptoplacenta, -un cuvânt
grecesc neatestat. Koptoplakou'" cu kopthv.
ipoteza ca forma koptoplakou'" turtei gavstri" 10 în
(ibid.), de altfel izolat în context.
1 V. a[mh" II, C, 3.
2 V. plakou'" II, C, 1.
3 V. e[ntilto" II, C, 22.
4 V. i[trion II, A, a, 27.
5 V. shsamh' II, A, a, 40.
6 Cf. secol atestarea cuvântului la Artemidoros în formula (Artem. 1, 72) koptai; shsami'de",
dcf. POxy. 113, 31.
7 Vs.u. plavx,
8 VLSJ s.u. plavx, kopth'" plavke" = plakou'nte".
9 Plavx
flag floga âflo Flüche
plakanas plokas plancus
plavx cel mai important derivat este plakou'"
propriu-
10 V. gavstri" II, A, a, 8.
162

Mult mai târziu, în secolul al VI-lea p., medicul Alexander Trallianus, <strong>in</strong>spirându-se
probabil d<strong>in</strong> Oriba<strong>si</strong>us 1 , în Therapeutika despre
ea are rolul terapeutic de
(Alex. Trall. Therap. 1, 545, 9) tou;" de; plakou'nta" kaqV o{lou
feugevtwsan kai; ta;" kopta;" ta;" ejcouvsa" to;n strovbilon, ta;" dV ajpV ajmugdavlwn h]
pistakivwn sugkeimevna" ouj dei' feuvge<strong>in</strong>: e[cou<strong>si</strong> ga;r aiJ toiau'tai kaqartikovn ti tou'
flevgmato".
el tou;" plakou'nta" ta;" kopta;",
LSJ între kopth'" plavke" plakou'nte" la
37. oJ kotulivsko" a
Kotulivsko" este o , probabil de forma unui anumit tip de cupe. Numele
produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> pentru substantivul omonim ce
, 2 .
Numele ei este un derivat dim<strong>in</strong>utival de la kotuvlh , denum<strong>in</strong>d
tim solide 3 , termen obscur de pus
kottiv" ,
Sensul de al lui kotulivsko" , plecând probabil
de la imagiprodusul de patiserie sau poate de
- un preparat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, care astfel i-a luat
numele. S<strong>in</strong>gura atestare a lui kotulivsko" cu sensul de apare la Heracleon d<strong>in</strong> Ephes,
un gramatic d<strong>in</strong> secolul I p., Heracl. p. 7 ap. Ath. 647b) Kotulivskoi.
JHraklevwn oJ jEfev<strong>si</strong>o" plakou'ntav" t<strong>in</strong>av" fhs<strong>in</strong> ou{tw kalei'sqai, tou;" ejk trivtou
mevrou" th'" coivniko" g<strong>in</strong>omevnou". Unica
ea se compunea d<strong>in</strong> a treia parte d<strong>in</strong>tr-o coi'nix, u 4 în
cantitate de patru kotuvlai (u. supra, potrivit lui Herodot 5 . Numele
c<strong>in</strong>tei kotuvlh
kotulivsko".
38. to; krhvi>on / krei'on Fagurele
Krhvi>on, krei'on, este numele unei folo<strong>si</strong>te în
krhvi>on este fie un derivat
dim<strong>in</strong>utival de la kreva" - 6 ,
kreva" 7 ; numele preparatului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> ar proveni astfel tocmai de la
forma acestui butuc; fie krhvi>on este rezultatul unei metateze pentru khrivon 8 ,
ul de vedere al sensului,
a numelui khrivon ul de .
1 Cf. Orib.
2 Cf. Ar. fr. 380, 1 ap. Ath. 476c; sau cu forma de neutru kotulivskion la Ar. Ach. 459.
3 = 6 kuvaqoi sau ½ xevsth", în jur de ¼ litri.
4 Cf. Od. 19, 28.
5 Hdt. 7, 187; în particular pentru un sclav la Th. 4, 16.
6 Cf. Il. 9, 206.
7 Cf. Euph. 155.
8 ea d<strong>in</strong> Athenaios a lui Luciano Canfora cf. p. 1670. Cf. de asemenea Garcia Soler,
M a .J., 2001, p. 387.
163

Cea mai veche atestare a numelui apare sub forma krhvi>on la
Philetas d<strong>in</strong> Cos în secolele IV-III a. Într-un fragment d<strong>in</strong> lucrarea
Cuv<strong>in</strong>te dezordonate ( [Ataktoi) el
(Philet. 9 Kuchenmüller ap. ojpta'tai
dV ejn a[nqrax<strong>in</strong>, kai; kalou'ntai ejpV aujto;n oiJ fivloi, parativqetai de; meta; mevlito",
w{" fhs<strong>in</strong> Filhta'" ejn jAtavktoi".
, ,
n a denumi acest produs plakou'" a[rto" -se la acea
KRHION plakou'", a[rto", o}n jArgei'oi para; th'" nuvmfh"
pro;" to;n numfivon fevrous<strong>in</strong>. Nu este exclus
u-se seama, pe de o parte,
, de def<strong>in</strong>irea ei drept un tip de plakou'"
, mai ales în comedia d<strong>in</strong> secolul al V-lea a 1 .
În sprij<strong>in</strong>ul acestei ipoteze poate fi Satyriconul lui
de câte un
, scribilta placenta,
2
fagure de miere: (Petr. 35, 5-6) <strong>in</strong> medio autem caespes cum herbis excisus fauum sust<strong>in</strong>ebat.
femeiesc, iar placenta plakou'"),
al acestui nume este
Hesychios în secolul al V-lea p., dar numai la forma de plural: (Hsch. s.u. krhvi>a) zw/ vdia, ceea
ar putea desemn 3
s.u. krhvi>on) ejpivkopon, kreodovcon levbhta 4 .
krei'on <strong>in</strong> secolul al XII-lea p.
Etymologicum Magnum (EM 537, 3) to;n ejk stevato" plakou'nta
stevar) 5 .
39. hJ kribavnh / oJ kribavnh" / to; krivbanon ul
Kribavnh este un soi -un anumit de tip de cazan. S<strong>in</strong>gurele forme
atestate ale numelui acestui preparat sunt cele de acuzativ plural kribavna" krivbana (u.
<strong>in</strong>fra <strong>in</strong>ativ
s<strong>in</strong>gular hJ kribavnh sau oJ kribavnh". Oricum ar fi, este vorba de un derivat de la oJ krivbano" 6
krivbano" 6 krivbanon 7 ) / klivbano" 8
it cu
în el diverse alimente, în special pâ<strong>in</strong>e 9 . Krivbano" este un termen
1
Cf. s.u. plakou'" II, C, 1.
2
Cf. scribilta III, B, 29 placenta III, B, 1.
3
Cf. LSJ s.u.
4
Cf. s.u.
5
Alte dulciuri ajrtolavganon catllus ornatus (kavtillo" ojrna'to") V. II, C, 9
5. De asemenea pâ<strong>in</strong>ea a[rto" streptivkio" Cf. pentru stevar
Arist. PA 651a26; Id. HA 320a21; Alex. fr. 84 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 326e; Gal. 6, 678-
647e.
6
cf. Ar. Vesp. 1153, Paus. 9, 39, etc.
7
V. Cf. Pherecr. 169, 1 Kock.
8
EM 538, 19, cf. Epich. 143.
9
a[rto" kribanivth" / kribanwtov" a[rto". V. <strong>in</strong>fra.
164

tehnic obscur, apropiat de got. hlaifs, v. g. s. hleib pâ<strong>in</strong>elibum 1 turt
2 ca po<strong>si</strong>bil împrumut semitic 3 .
Sparta (sec. III a.) gramaticul Apollodoros d<strong>in</strong> Athena (sec. II a.) (ap. Ath.), fi<strong>in</strong>d extrase
d<strong>in</strong> poemele liricului Alcman (sec. VII ele
mastoeidei'"), fi<strong>in</strong>d folo<strong>si</strong>te servite cu
d<strong>in</strong> partea celor care o urmau într-un
cor: (So<strong>si</strong>b. 19a2, Apollod. fr. 201, 1 ap. Ath. 646a) KRIBANAS plakou'nta" t<strong>in</strong>a"
ojnomastikw'" jApollovdwro" parV jAlkma'ni. oJmoivw" kai; Sw<strong>si</strong>vbio" ejn gV peri; jAlka'no",
tw'/
schvmati mastoeidei'" ei\nai favskwn aujtouv", crh'sqai dV aujtoi'" Lavkwna" pro;"
ta;" tw'n gunaikw'n eJstiavsei", perifevre<strong>in</strong> tV aujtouv", o{tan mevllws<strong>in</strong> a[ /de<strong>in</strong> to;
pareskeuasmevnon ejgkwvmion th'" Parqevnou aiJ ejn tw'/
corw'/
ajkovlouqoi.
A doua atestare a numelui
(Alcm. fr. 94, 1), unde So<strong>si</strong>bios, sau Athenaios care- i
termenul folo<strong>si</strong>t de poet, kribanwtwv" (un tip de pâ<strong>in</strong>e 4 ), cu cel al
cu forma de plural krivbana: (So<strong>si</strong>b. 19b1 ap. qridakivska" 5 te kai;
kribanwtwv". Sw<strong>si</strong>vbio" dV ejn gV peri; jAlkma'no" krivbanav fh<strong>si</strong> levgesqai plakou'ntav"
t<strong>in</strong>a" tw'/
schvmati mastoeidei'". Practic Athenaios reia fragmentul citat anterior sub o
kribanwtwv" desemna mai
. Lexicograful Hesychios va prelua d<strong>in</strong> textul lui
Athenaios: (Hsch. s.u. kribavna") plakou'ntav" t<strong>in</strong>a", fragmentul d<strong>in</strong> Alcman.
40. oJ krimnivth" / krimnh'sti"
Krimnivth" (sc. plakou'"
derivat adjectival de la kri'mnon 6 cu sufixul -th" specific
numelor de produse de patiserie 7 , cu kri', kriqhv
apropiere, care, t de vedere morfologic 8 ; este mai plauz
apropierea lui kri-mn-on de kri< d<strong>in</strong> krivnw ântul ar putea desemna astfel ce
krimnivth" sc. a[rto") d<strong>in</strong>
Tessalia, dist<strong>in</strong> 9 .
Forma krimnh'sti"
s.u. krimnh'sti") plakou'nto" ei\do"
ejd< a krimnivth" 10 .
Sensul de produs de patiserie al lui krimnivth" este atestat în tratatul
(Peri; PlakouvntwnAthenaios, precizând
kri'mnon : (Iatrocl. ap. Ath. 646a)
KRIMNITHS plakou'" poio;" dia; krivmnwn g<strong>in</strong>ovmeno", wJ" jIatroklh'" ejn tw'/
peri;
Plakouvntwn ajnagravfei. D<strong>in</strong> Athenaios se , în secolul al XII-lea p.,
Odysseia,
1 V. libum III, A, 1.
2 V. Russu, St. Cl. L<strong>in</strong>gua, 13, 1965, p. 373.
3 H. Lewy, Die semitischen Fremdwörter im Griechischen, Berl<strong>in</strong>, 1895, p. 105.
4 Cf. a[rto" kribanivth" / kribanwtov" a[rto" la Ar. Pl. 765; id. fr. 125; Epich. 52; Gal. De alim. fac.6, 489, 8,
etc.
5 V. qridakivnh II, B, 14.
6 Cf. u. Hp. ap. Gal. 19, 115.
Cf. de asemenea Eup. 11, 5; Arist. HA 501 b 31; PRyl. 280 (sec. II p.).
7 Cf. G. Redard, Les noms grecs en

Od. 1, 44, 12) to; kri'mnon ou| paravgwgon oJ krimnivth" plakou'". Nici
41. ta; krothtav
Krothtav sunt un tip de -biscuit b<strong>in</strong>e în<strong>si</strong>ropate în miere. Numele lor este o
substantivizare la neutru plural a adjectivului verbal krothtov" 1 ,
un derivat de la verbul krotevw
la Theo 2 . Numele
S<strong>in</strong>gura atestare a lui krothtav -lea a. într-un
fragment d<strong>in</strong> piesa Cretanele (Krh'ttai
(v. 436): aiJ deuvteraiv pw" frontivde" sofwvterai -
fr. 467, 1-5 ap. Ath. 640b 3 )
tiv ga;r poqei' travpeza; tw'/
dV ouj brivqetai;
plhvrh" me;n o[ywn pontivwn, pavrei<strong>si</strong> de;
movscwn tevre<strong>in</strong>ai savrke" chneiva 4 te dai;"
kai; pepta; kai; krothta; th'" xouqoptevrou
pelavnw/ melivssh" ajfqovnw" dedeumevna.
dulciupeptav
preparate or tari, ce
a produsului
numele
42. to; lavganon / to; lagavnion
lavganon este o d<strong>in</strong>
semivdali" : (Hsch. s.u. lavgana) ei\do"
plakountarivou, ajpo; semidavlew" ejn ejlaivw/ thganizovmenon. Numele ei 5 este un
derivat de la verbul lagaivw cf. adj. lagarov"
radical cu lhvgw , d<strong>in</strong> radicalul *sleg- / *slag- cf. lat. laxus
Lagavnion este derivatul dim<strong>in</strong>utival. Lavganon este împrumutat în lat laganum (us
6 .
Numele acestei este atestat începând cu secolul al IV-lea a. la autorul de
parodii Matro d<strong>in</strong> Pitana într-
lavgana pr<strong>in</strong> partea d<strong>in</strong>
1
Cf. A. Ch. 428 sau, despre un <strong>in</strong>strument muzical, la S. fr. 241, 1.
2
Thphr. HP 6, 6, 10.
3
M. 1097d).
4
patru). Me<strong>in</strong>eke propune înlocuirea lui chneiva cu ajrneiva
5
Lavganon gen în ngr. h lagavna â
u. <strong>in</strong>fra.
6
V. laganum II, B, 20.
166

o
ei: (Matro Parod. fr. 4, ap. Ath. 656f)
}W" e[faqV: oiJ dV ejgevlassan, ejphvneikavn tV ejpi; touvtw/
<strong>si</strong>teuta;" o[rniqa" ejpV ajrgurevoi<strong>si</strong> pivnax<strong>in</strong>,
a[trica", oijeteva", lagavnoi" kata; nw'ton eji?sa".
cu un fel
(ejpanqrakiv"), -un fragment
: (Diocl. fr. 116a ap. Ath. 110a) th'" dV ejpanqrakivdo" Dioklh'" oJ
Karuvstio" ejn prwvth/ JUgie<strong>in</strong>w'n, ouJtw<strong>si</strong>; levgwn: JH dV ejpanqrakiv" ejsti tw'n
lagavnwn aJpalwtevra. ejpanqrakiv",
ajpanqrakiv", numele altei turte 1 . Astfel, sensul ar
turta ajpanqrakiv" era mai moale decât lavganon.
, regre<strong>si</strong>vi de la verbele ajnqrakivzw 2
ejpanqrakivzw 3
În secolul al III-lea 4 editat Septuag<strong>in</strong>ta (LXX) au folo<strong>si</strong>t numele
numele acestei pentru a reda ebr. r e qiqim
apare în formula lavgana a[zuma
Le. 2, 4 5 Vulgata în formula lagana azyma. Elim<strong>in</strong>area
un fragment unde lavganon ajpo; thgavnou
numele kolluriv" 6 ejscarivth" 7 : (LXX, 2Re 6, 19) kai; diemevrisen
panti; tw'/
law'/
eij" pa'san th;n duvnam<strong>in</strong> tou' Israhl ajpo; Dan e{w" Bhrsabee ajpo;
ajndro;" e{w" gunaiko;" eJkavstw/ kollurivda a[rtou kai; ejscarivthn kai; lavganon ajpo;
thgavnou 8 . În secolul I p. Flavius Josephus reia în Iudaice pasajul d<strong>in</strong> LXX,
ajpo; thgavnou cu adjectivul thganistovn: (J. AJ 7, 86, 5) diadou;"
kollurivda a[rtou kai; ejscarivthn kai; lavganon thganisto;n kai; merivda quvmato".
Tot în secolul I p. Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, pemmatolovgo" turte
lavganon cf. lat.
tractum): (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647e) kai; pavl<strong>in</strong> trivya" e{lkuson lavganon kai;
leiavna" ejktemw;n katavtemne kai; e{ye eij" e[laion qermovtaton eij" hjqmo;n balw;n ta;
katakekommevna. -
lat<strong>in</strong>esc laganum,
Apic. §§ 141-2) 9
lagavnion 10 turtei gavstri" 11 : (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 648a) ei\ta
shvsamon leuko;n trivya" mavlaxon mevliti hJyhmevnw/ kai; e{lkuson lagavnia duvo kai; e}n
1
V. ajpanqrakiv" II, A, a, 5.
2
Cf. Ar. Pax 1136.
3
Cf. Crat<strong>in</strong>. 143, 2 Kock.
4
PCair.Zen. 569, 89 eij" ta; Dhmevou
lagavnwn coi'nix su;n lagavnoi" coivnike". Pentru coi'nix u. supra s. u. kotulivsko".
5
Cf. Exid. Le. 7, 12; id. Num. id. Paral. 23, 29.
6
Kolluriv" este dim<strong>in</strong>utivul de la kolluvra (u. s.u. II, C, 34). Cf. LXX 2Re 6, 19.
7
JO a[rto" ejscarivth" era un fel de pâ<strong>in</strong>e-
ejscavra Cf. Hp. Vict. 2, 42; Antid. 3 Kassel-Aust<strong>in</strong>; Crobyl. 2;
LXX 2Re. 6, 19; J. AJ 7, 4, 2.
8
În textul ebraic alCf. Septuag<strong>in</strong>ta,
vol. 2, p. 381, în nota la 6, 19.
9
V. laganum II, B, 20.
10
-un papir d<strong>in</strong> secolul II p.: UPZ 89, 2 lagavnia.
11 V. gavstri" II, A, a, 8.
167

qe;" uJpokavtw kai; to; a[llo ejpavnw, i{na to; mevlan eij" mevson gevnhtai, eu\ rJuvqmisovn te
aujtov. Lat<strong>in</strong>escul laganum, de
cu un sens diferit.
Începând cu secolul al II-lea 1 p. lavganon
, atestat la Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, se datora
lavganon
turtei i[trion 2 , fi<strong>in</strong>d un s<strong>in</strong>onim al numelui rJuvhma 3 :
(Gal. De alim. fac. 6, 492 4 ) ditto;n de; tw'n ijtrivwn to; ei\do", a[me<strong>in</strong>on mevn, o} kalou'<strong>si</strong>
rJuhvmata, faulovteron de; ta; lavgana.
În secolul II-III p. 5 Athenaios caracterizea ca fi<strong>in</strong>d ejlafrovn
a[trofon nd-
(ejpanqrakiv"el Adunarea Femeilor
( jEkklh<strong>si</strong>avzousai) a lui Aristofan: (Ath. 110a) Lavganon. Tou'to ejlafrovn tV ejsti; kai;
a[trofon, kai; ma'llon aujtou' e[ti hJ ejpanqraki;" kaloumevnh. Mnhmoneuvei de; tou' me;n
jAristofavnh" ejn jEkklh<strong>si</strong>azouvsai", favskwn: Lavgana pevttetai
lavgana Aristofan ni s-a transmis în mod
Ec. 843) lagw'/V
ajnaphgnuva<strong>si</strong>,
povpana lavgana!) pevttetaiturtele povpana se coc în
lucra pe un alt text d<strong>in</strong> Aristofan decât cel ce ni s-
lavgana, s-a putut strecura în text pr<strong>in</strong>tr-o confuzie cu lagw'/a
a începutul versului,
turtei
povpanon 6 era folo<strong>si</strong>t într-
taforic al întregului pasaj aris-l
lagw'/onpovpanon
(+ travghma citat mai jos la v.
844, fruvgetai traghvmata) sunt imag<strong>in</strong>i plastice
metaforice pentru kuvsqo" 7 .
43. oJ lagronivth"
plakou'") este Hesychios, care o
s.u. lagronivth") plakou'nto" ei\do"
-ar putea face pe baza unei
alte glose a lui Hesychios: (Id. s.u.) lagro;n h] lagrov": krabbavtion
la kravbbaton lagronivth" este un derivat de la unul d<strong>in</strong> aceste

lag(a?)ronivth"
b<strong>in</strong>e atestate lavganon / lagavnion 1 .
44. to; maruptovn
Maruptovn este numele unui produs de patiserie citat în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana
plakou'nte"
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c) ei[dh plakouvntwn maruptovn
-a încercat recuperarea formei propunându-
de la premiza c în lista lui Ch, în cea
mai mare parte, de termeni <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i -a propus
apropierea lui maruptovn de lat. marrubium (Marrubium uulgare L
2
rneexistând
Nat. 20, 241 quod Graeci pra<strong>si</strong>on 3 uocant, alii l<strong>in</strong>ostrophon, nonnulli
philopaeda aut philochares),
în explicarea maruptovn ar putea fi un derivat
de la verbul mhruvomai
45. (to;?) melivkaki
Melivkaki to;
melivkaki, este un derivat de la mevli
(cf. dekavki
S<strong>in</strong>gura atestare a cuvân -l
s.u. melivkaki) skeuvasmav ti
brwto;n meta; turou' turov"
al melikhriv" 4
Hesychios culege termenul d<strong>in</strong>tr-
-l citim într- pir
(Levxei" kwmikaiv) d<strong>in</strong> Comica Adespota 5 , unde se poate dist<strong>in</strong>ge: (Com. Adesp. 341, 20) ].
skeua [...] / [...] kaki. Propunem întregirea lacunelor pe baza textului lui Hesychios în
skeuvasma melivkaki. într-
46. hJ melikhriv" le
1
V. lavganon / lagavnion II, C, 42.
2
Cf. Cels. 3, 27, 4; Col. 6, 4, 2; Pl<strong>in</strong>. Nat. 26, 93; Larg. 100.
3
Gr. prav<strong>si</strong>on, cf. Hp. Mul. 224; Thphr. HP 6, 2, 5; Dsc. 3, 105; restul numelor date de Pl<strong>in</strong>ius nu sunt atestate
4
V. melikhriv" II, C, 46.
5
Cf. C. Aust<strong>in</strong>, Comicorum Graecorum fragmenta <strong>in</strong> papyris reperta, Berl<strong>in</strong>, 1973, pp. 339-343.
169

Melikhriv" este un produs de patiserie cu miere, probabil de tip plakou'". Numele ei
este un compus d<strong>in</strong> mevli khrivon 1
numele , plecând de la <strong>in</strong>gredientul ei pr<strong>in</strong>cipal, mierea, sau /
2
plecând de la 3
krhvi>on / krei'on 4 ,
melivkaki 5 de la Hesychios.
Numele comediograful d<strong>in</strong> secolul al V-lea a.
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Dezertorii (Aujtovmoloi)
Athenaios, despre parfumul amelikhriv": (Pherecr. fr. 30 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap.
Ath. 648c) kai; tw'n kaloumevnwn de; MELIKHRIDWN mnhmoneuvei Ferekravth" ejn
Aujtomovloi" ou{tw":
w{sper tw'n aijgidivwn o[ze<strong>in</strong> ejk tou' stovmato" melikhvra".
Versul, care s-
parfum de -
6 .
O form -lea a. la
poetul liric Philoxenos d<strong>in</strong> Citera, în poemul Dei'pnon . El produse
de patiserie bil refer<strong>in</strong>du-se la
digerarea lor 7 : (Philox. 2, 17 ap. Ath. 147b) xanqai; melikarivde" aiJ kou'fai parh'lqon. În
fragmentul imediat sunt am<strong>in</strong>tite qrummativde" 8 . Sensul de al lui
melikhriv" dispare d<strong>in</strong> texte începând cu secolul al IV-lea a.
9 .
47. to; melivtwma
Melivtwma cu miere, numele ei fi<strong>in</strong>d un deverbativ de la
melitovw rivat de la mevli Este po<strong>si</strong>bil ca
un produs de patiserie
generic pentru diversele tipuri de cu miere.
În cea mai veche atestare, în secolul al V-lea a., Hippocrates face dist<strong>in</strong>
De morbis popularibus sau Epidemiae între melivtwma pevmma, nume generic pentru
turtele de sacrificiu: (Hp. Epid. 5, 1, 71) kai; pemmavtwn kai; melitwmavtwn. 10 Este po<strong>si</strong>bil,
astfel, ca melivtwma care nu erau folo<strong>si</strong>te în ceremoniile sacre.
În secolul IV-III a. numele este atestat la Philetas. Întrun
fragment, conservat de Cuv<strong>in</strong>te dezordonate ( [Ataktoi) el
aceasta pevpte<strong>in</strong>, iar numele ei era folo<strong>si</strong>t
1
Cf. Hes. Th. 597; Hdt. 5, 114. Pentru compus cf. POxy. 936, 10 (sec. III p.); Sch. <strong>in</strong> Ar. Th
melikhvrion, cf. Sm. Ex. 16, 31.
2
Cf. Hp. ProrrhEup. 1, 147, 1; Gal. Thras. 5, 845; Antyll. apSch. ad loc;
Aët. 141, 2; Paul. Aeg. 4, 34; Hippiatr. 77, 3, 1.
3 Cf. Eust. Od. 1, 379, 14.
4 V. krhvi>on / krei'on II, C, 38.
5 V. melivkaki II, C, 45.
6 Cf. ed. Luciano Canfora, p. 1682, n. 2.
7 Cf. kou'fon kreva" la Arist. EN 6, 7, 7.
8 V. qrummativ" II, C, 29.
9 Cf. Hsch. s.u.; Phot. Bibl. 221, 180.
10 Cf. id. Ep.
170

pentru a denumi ajmovra 1 : (Philet. fr. 8 Kuchenmüller ap. Ath. 646d) AMORAI. ta;
melitwvmata Filhta'" ejn jAtavktoi" ajmovra" fh<strong>si</strong>;n kalei'sqai. melitwvmata dV ejsti;n
pepemmevna. melivtwma desemna
produse de patiserie.
Într--I a. cunoscut sub numele de
Batrachomyomachia melivtwma crhsto;n
melivtwma 2 .
Hippocrates, în lucrarea sa De materia medica, între
melivtwma i[trion, numele unei turte 3 , vorb<strong>in</strong>d de un amestec între cele
meivgnutai de; kai; melitwvma<strong>si</strong> kai; ijtrivoi" pro;" to; aujtov. În secolul
al II- :
(Archig. ap. Orib. Col. med. 8, 1, 7 4 ) kai; melivtwma kai; travghma. , Oriba<strong>si</strong>us,
Oriba<strong>si</strong>us, în secolul al IV-lea p., s<strong>in</strong>tagma (ibid. 45, 29, 52 5 ) melitwmavtwn
kopthvnmelivtwma preparate cu miere,
kopthv, în plus susanul 6 . În secolul al VI-lea p. medicul
Aëtius face, , dist<strong>in</strong> melivtwma plakou'": (Aët. 30, 147) pavnta ta;
melitwvmata kai; plakouvntiatravghma) al
cuvântului, întâlnit la Oriba<strong>si</strong>us: (ibid. 50, 32) traghmavtwn melitwmavtwn 7 .
, melivtwma cu sensul
generic de cu miere. al lui
Longos, -III p.,
9, 3) proekovmize melitwvmata pollav,
(ibid. 4, 16, 3) kai; trofh'" me;n th'" polutelou'" ouj geuvomai, kaivtoi tosouvtwn
paraskeuazomevnwn eJkavsth" hJmevra" krw'n, ijcquvwn, melitwmavtwn.
- este
poikivlo" ibid. 4, 26, 1) paraskeuvasto de; polu;" me;n oi\no", polla; de;
a[leura, o[rniqe" e{leioi, coi'roi galaqhnoiv, melitwvmata poikivla.
Mult mai târziu, în secolul XIII-XIV p., numele p este citat de gramaticul
Thomas Magister, care, în Ecloga nom<strong>in</strong>um et uerborum Atticorum, face precizarea
melivtwma turte: (Thom. Mag. Ecl. 229, 9) melivphkton 8
kai; povpanon 9 , ouj melivtwma.
48. oJ mhloplakou'" / to; mhloplakouvntion a a
Mhloplakou'", cu derivatul dim<strong>in</strong>utival mhloplakouvntion
cu mere sau cu gutui, fi<strong>in</strong>d un compus d<strong>in</strong> mh'lon mh'lon (kudwvnion)
plakovei" (plakou'")
S<strong>in</strong>gurele surse pe care le avem pentru acest tip de sunt cele medicale. Astfel,
în secolul al II-lea p., Galenos spune în De alimentorum facultatibus , pentru prepararea lui
mhloplakou'", se pun
1
V. ajmovra II, C, 4.
2
Versul este reluat în Sch. <strong>in</strong> Ar. Eq. 345 pentru a exemplifica folo<strong>si</strong>rea adjectivului crhstov" determ<strong>in</strong>ând un
produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
3
V. i[trion II, A, a, 27.
4
Cf. ibid. 8, 2, 18.
5
Cf. ibid. 76, 16, 7.
6
V. kopthv II, C, 36.
7
Medicul d<strong>in</strong> secolul al VII-lea p. Paulus Aeg<strong>in</strong>eta (
predecesorilor.
8 V. melivphkton II, A, a, 32.
9 V. povpanon II, A, b, 1.
171

De alim. fac. 6, 603) ejn
Suriva/ de; kai; to;n kalouvmenon mhloplakou'nta suntiqevas<strong>in</strong>.
mhloplakouvntion a numelui p
la medicul Paulus Aeg<strong>in</strong>eta în secolul al VII-
kudwvnion mh'lon), pr<strong>in</strong>tr-
(Paul. Aeg. 3, 37, 6) levgw de; to; mhloplakouvntion
prosagoreuovmenon kai; to; dia; tou' culou' tw'n mhvlwn kai; to; dia; tw'n sarkw'n aujtw'n
kai; to; dia; kitrivou skeuazovmenon. Este foarte po<strong>si</strong>bil ca, la acea , forma
a
reiese d<strong>in</strong>tr- , sub titlul (id. 7, 11, 29) Mhloplakountivou
skeuhv,
-
, -se condimente, precum piperul, anasonul,
mastic
nu ate ei
49. *to; moustavkion / ta; moustavkia
Moustavkia
ui preparat este cea de plural, moustavkia, în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos
d<strong>in</strong> Tyana. S<strong>in</strong>gularul *moustavkion
o transliterare la plural a lat<strong>in</strong>escului mustacea (atestat cu forma
mustacei), d<strong>in</strong>tr-un mustaceum/us, nuu, cu brâ
1 .
este derivat de la adjectivul mustus, a, um
mou'sto" moustavkia
cuvânt grecesc ca dim<strong>in</strong>utiv de la *mouvstax (= muvstax)
mavstax
-o
*mouvstax, preparatului,
de
De observat, , moustavkia presupune un lat. mustacium,
are în poemul lui Vespa Iudicium coci et pistoris iudice Vulcano (Vesp. 49), datat
-
Tyana. Acesta d<strong>in</strong> ur, în lista sa de
moustavkia: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) moustavkia ejx oijnomevlito", moustavkia
shsama'ta, cel d<strong>in</strong>tâi cu v<strong>in</strong> amestecat cu miere, iar al doilea cu susan. Este po<strong>si</strong>bil ca
le moustavkia
50. oJ muttwtov" a
Muttwtov" plakou'") cu legume. Sensul de desert este unul
2
moretum 3 . Muttwtov" este un derivat în

i mu'ma
ierburi aromatice 2 .
S<strong>in</strong>gura atestare a lui muttwtov" cu sensul de apare la gramaticul d<strong>in</strong> secolul I
plakou'" e[ vnioi de;
plakou'nta dia; lacavnou sunteqevnta. O atestare a lui muttwtov" într-
dulciuri în lucrarea Lexiphanes a lui Lucian (Luc. Lex. 6) s-ar
3 .
51. oJ na'no"
Na'no", navnno",
4 e 5 , fi<strong>in</strong>d un
termen expre<strong>si</strong>v, probabil un împrumut, ceea ce ar explica a lung 6
împrumutat cu forma nanus desemnând, ,
7 .
estare la Athenaios unde na'no" de tip
plakou'" NANOS a[rto" plakountwvdh" dia; turou'
kai; ejlaivou skeuazovmeno". Este po<strong>si</strong>bil ca numele acestui preparat
na'no" -un asemenea
ei
forma a[nano", un hapax, def<strong>in</strong><strong>in</strong>du-l
(Poll. 6, 73) a[nano" de; a[rto" ejggutevrw plakou'nto". A a[nano" ar putea fi un a
na'no"a <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>v, accentuând-i valoarea 8 . Este
na'no".
52. oJ ojruzivth" a
jOruzivth" (sc. plakou'") este o
substantivul o[ruza (Oryza satiua L.) n-a
exp Alexandru cel Mare. Era mâncarea <strong>in</strong>dienilor potrivit istoricului Megasthenes 9 ,
-
în Syria 10
1
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e, La Formation des noms en grec ancien, Paris, 1933, p. 305.
2
Cf. Epaenet. ap. Ath. 662d.
3
V. s. u. qrummativ" II, C, 29.
4 b
Cf. Ar. Fr. 427; Arist. HA 377 27; Long<strong>in</strong>. 44, 5, 4.
5 b
Arist. PA 686 10.
6
Cf. Schwyzer, Gr. Gr. 1, 423.
7
Var. L 5, 119 uas aquarium uacant futim ... quo postea acces<strong>si</strong>t nanus (magnus cod. = nagnus, nannus) cum
Graeco nom<strong>in</strong>e, et cum Lat<strong>in</strong>o nom<strong>in</strong>e Graeca figura barbatus; Paul. Fest. 185, 8 nanum Graeci uas aquarium
dicunt humilem et concauum, quod uolgo uocant <strong>si</strong>tulum barbatum, unde nani pumiliones appellantur.
8
Pentru valorile lui a u. Schwyzer, Gr. Gr. 1, 433.
9 V. Megasth. 28 ap. Ath. 153e.
10 V. Str. 15, 1, 13.
173

la Roma era folo<strong>si</strong>t în special cu rol medical sub forma unui decoct (tisana) sau chiar ca terci 1 .
terci 1
Apicius 2 , ojrivndh" a[rto"
focle, citat de Athenaios 3 .
S<strong>in</strong>gura apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana
pr<strong>in</strong>tre hry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) givnetai dev, fh<strong>si</strong>v, kai;
ojruzivth" plakou'". r putea fi un
poate sub forma unui calc, cunoscându-
d<strong>in</strong> ac.
53. oJ ojstrakivth"
jOstrakivth" (sc. plakou'") este numele unei preparate
fi<strong>in</strong>d un adjectiv derivat de la o[strakon
cf. o[steon ojstakov", desemnând tot
un obiect dur. Numele ojstrakiv"
(ostrakivde") 4
DELG s.u. o[strakon preparatului ar
, un alt sens al lui o[strakon 5 .
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în lista lui Ch
a[mulo" 6 , turokovsk<strong>in</strong>on 7 : (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath.
647f) a[lla plakouvntwn gevnh: ojstrakivth", ajttani'tai, a[mulon, turokovsk<strong>in</strong>on. Este
8 , un produs
nuclei sau
nuclei p<strong>in</strong>ei), fie d<strong>in</strong> sortimentul numit coconar sau p<strong>in</strong> parasol (P<strong>in</strong>us P<strong>in</strong>ea L.) 9 , fie de molid
molid (Picea excelsa) cultivat în acest scop 10 , fie, în apropierea Alpilor, d<strong>in</strong>tr-un tip de
P<strong>in</strong>us cembra L) 11 .
12 . Mâncate crude sau coapte, romanii le
13
plus e în cele mai diverse bucate 14 . Este
ojstrakivth" d<strong>in</strong> lista lui Chry<strong>si</strong>ppos este o p
54. hJ pagkarpiva a
1
Cf. Hor. S. 2, 3, 155; Cels. 2, 18, 10; Cael. Aur. Chron. 2, 105; ibid. 2, 174; ibid. 4, 48, etc.; Pl<strong>in</strong>. Nat. 18, 71;
ibid. 28, 110.
2
V. Apic. § 57 oridiam <strong>in</strong>fusam teres; § exc. 7 amulatis de oridia propter spis<strong>si</strong>tud<strong>in</strong>em; § exc. 9 amulo orizie
obligas.
3 V. S. Fr. 609 ap. Ath. 110e; cf. Poll. 6, 73; Hsch. s.u.
4 Cf
5 Cf. Ar. Ra. 1190; id. Ec. 1033; Thphr. HP 4, 4, 3.
6 V. a[mulo" II, C, 5.
7 V. turokovsk<strong>in</strong>on II, C, 71.
8 ojstrakiva" Nat. 37, 65, fi<strong>in</strong>d vorba acolo de un tip
9 Cf. D. Bois, Les plantes alimentaires, vol. II, Paris, 1928, pp. 297-8.
10 Pl<strong>in</strong>. Nat. 15, 36; Cf. A. Maurizio, Histoire de l'alimentation vegetal depuis la préhistoire jusqu' à nos jours,
Paris, 1932, pp. 97-98.
11
Cf. Pl<strong>in</strong>. Nat. 16, 36.
12
Cf. Pallad. 12, 7, 12.
13
Cf. Ed. Diocl. 6, 54.
14
Cf. Apic. §§ 47, 48, 58, 60, 61, etc.
174

Pagkarpiva 1
diverse fructe. Cuvântul este
un derivat de la adjectivul pavgkarpo" pa'"
karpov" carpo herbist
în care se culege).
S<strong>in</strong>gura atestare a lui pagkarpiva
cration d<strong>in</strong> Mendes 2 ap. Ath. 648b)
JArpokrativwn de; oJ Mendhv<strong>si</strong>o" ejn tw'/
peri; Plakouvntwn th;n parV jAlexandreu'<strong>si</strong>
kaloumevnhn PAGKARPIAN ... kalei'. i[tria dV ejsti; tau'ta sunteqrummevna meta;
mevlito" eJyovmena: kai; meta; th;n e{yhs<strong>in</strong> sfairhdo;n sunteqevnta peridei'tai buvblw/
lepth'/
e{neka tou' summevne<strong>in</strong>. În lucrarea sa Despre p (peri; Plakouvntwn),
Harpokration pagkarpiva este denumirea pe care o dau tartei cei d<strong>in</strong>
i[trion 3 , numele altei turte cu miere.
Modul de preparare este i
-
,
55. (to;) paivmma a
Paivmma este numele unor (plakouvntia
lexiconul lui Hesychios: (Hsch. s.u. paivmma 4 ) plakouvntia.
paivmma este tot un plural, d<strong>in</strong>tr-un *paivmmon. Numele acestor p
to; pai'ma, kov" sau Peri;
Plakouvntwn 6 . Despre autor nu se
57. oJ paxama'" / to; paxamavdion / to; paxamavtion
Paxama'" cuvântul fi<strong>in</strong>d un derivat de la
Pavxamo", autor al
unui tratat de gastronomie, în care
1
Cf. Anticl. 13; Thphr. H.P. 9, 8, 7.
2
Mendes, azi Achmum-
3
V. i[trion II, A, a, 27.
4
Nici LSJ, nici DELG
5
V. ywqivon II, C, 81.
6
Cf. Ath. 326e, 646a, 647b.
175

spune lexiconul Suda: (Suid. s.u. Pavxamo") ojyartutikav kata; stoicei'on 1 . Într-un s<strong>in</strong>gur
text epigrafic, datat în secolul al VI-, paxama'" pare a denumi un fel
Syria 1, 302) mouswtou' paxama'.
paxamavdion paxamavtion sunt
derivate dim<strong>in</strong>utivale, rar atestate. În epoca târzie paxama'" a fost transliterat în lat<strong>in</strong> în
forma paxamas, -atis, în traducerile d<strong>in</strong> Palladius (u. <strong>in</strong>fra.). Lexiconul Suda con<strong>si</strong>dera
Suid. Paxama'") oJ divpuro" a[rto".
e[sti de; hJ levxi" JRwmai>khv oJ para; JRwmaivoi" legovmeno" paxama'" 2 .
. În secolul al II-lea p.
De remediis parabilibus
(Gal. De rem. 14, 537) Paxamavdwn kaqartikav
paxamavdion 3 dist<strong>in</strong>gând-o de numele pâ<strong>in</strong>ii a[rto": (ibid. 14, 554) o[pta puri; kai; trevfou
su;n oi[nw/ tw'/
ajrkou'nti kai; a[rtw/ kai; paxamadivw/.
al II a., nu mai este cuvântul ca fi<strong>in</strong>d un fel
de pâ<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> orz: (Hsch. kacrudiva" a[rto") oJ ejk kriqh'" genovmeno": Pavxamo".
drept pâ<strong>in</strong>e
: (Suid. s.u. divpuro" a[rto") <strong>si</strong>suvra" ejpi; tw'n w\mwn
fevronte", ejn ai|" dh; a[llo oujdevn, o{ti mh; dipuvrou" a[rtou" oi[koqen ejmbeblhmevnoi
ajfivkonto.
Historia Lau<strong>si</strong>aca în secolul
IV-V p: (Pall. h. Laus. 22, 6 4 ) kai; qei;" oJ jAntwvnio" tou;" paxamavda" e[conta" ajna; e}x
oujgkiw'n, eJautw'/
me;n e[brexen e{na, xhroi; ga;r h\san. Cuvântul este
ai bisericii, precum Pseudo-Macarius în Apophthegmata: (Ps. Mac. Apoph. 34, 256) kai;
ejpoivhse mikro;n e{yhma, kai; parevqhke travpezan, neuvsanto" aujtw'/
tou' meizotevrou:
kai; e[qhken eij" aujth;n trei'" paxamavda" (...).
58. oJ pivwn a
Pivwn plakou'"
substantivizare a adjectivului pivwn, pi'on pentru animale 5 6 ,
oameni 6 7 . Pivwn
(< *pivÛwn) este distantivul neutru pi'ar
cu un corespondent exact în scr. - -
Numele
subs - pivwn plakou'" sau pivwn a[rto"
Cavalerii lui Aristofan: (Ar. Eq. 1190) labev
nun plakou'nto" pivono" parV ejmou' tovmon, Com. Ades.
852, 1) a[rtoi pivone". Folo<strong>si</strong>rea lui a[rto" plakou''"
un alt produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, cei doi termeni confundându-
aduse ca sacrificiu la Puanevyia Qarghvlia
turta diakovnion 8
1
2 Ps. Zonar. (s.u.) preia exact textul.
3 Tz. Hpaxamavtion
Scholia <strong>in</strong> He<strong>si</strong>odum (Sch. <strong>in</strong> Hes. 588), la Constant<strong>in</strong>us VII Porphyrogenetul, (Const. De cerem.
Gloss).
4 Cf. id. 22, 7.
5 Cf. Il. 9, 207; Od. 14, 419, etc.
6 Cf. Ar. Ra. 1092; id. Pl. 560.
7 Cf. Il. 2, 549; Od. 12, 346; E. Ag. 820, etc.
8 V. diakovnion II, A, a, 12.
176

în secolul al II-Lexicon Sabbaticum: (Poll. 17, 9 = Lex. Sabb. 54, 8)
eijre<strong>si</strong>wvnh su'ka fevrei kai; pivona" a[rtou" / kai; mevli ejn kotuvlh/ kai; e[laion
ajnayhvsasqai [...].
pivwn lui
glose dist<strong>in</strong>cte, ambele atestând forma de plural (pivone"): (Hsch. s.u.
a[rtoi pivone") ou{tw" plakou'nte" id. s.u. pivone") steati'tai plakou'nte"
stevar 1 .
59. oJ *plaqanivth" / oJ plaqanivta"
Plaqanivta"-attic *plaqanivth", este un derivat
de la plavqanon 2 , la rândul lui derivat d<strong>in</strong> radicalul *plavq-y e /o,
plavssw
hJ palavqh 3 , cu variantele sale to; palavqion hJ palaqiv".
Unica , într-
poetul liric Philoxenos d<strong>in</strong> Citera -lea a. Acesta, într-un fragment
d<strong>in</strong> poemul Banchetul (Dei'pnon), a[mulo"
nu denum<strong>in</strong>d un tip de dist<strong>in</strong>ct 4 :
dist<strong>in</strong>ct 4 : (Philox. fr. 3, 17 ap. Ath. 643c)
turakivna" te gavlakti
kai; mevliti sugkatavfurto"
h\" a[mulo" plaqanivta".
context, ca plaqanivta"
turakivna" 5 preparat d<strong>in</strong>
-o tav plavqanon.
numele acestei .
60. to; plavtusma
Plavtusma -
în mod secundar o platuvnw
platuv" ,
6
plavtusma or dulciuri mai b<strong>in</strong>e
cunoscute, decât un nume aparte de produs de patiserie.
În secolul al III a. turtele i[tria 7 , devenite proverbiale pentru fr
lor, sunt comparate în mimiambul Profesorul (Davskalo")
turte i[tria
pplavtusma pentru a
relua numele turtei i[trion 8 : (Herod. 3, 44-6)
1 V. ajrtolavganon II, C, 9, ajcaivnh II, A, c, 2, krhvi>on II, C, 38., pevmma II, A, a, 1, cauwvn II, A, a, 51.
2 Cf. Theoc. 15, 115; Nic. Fr. 70, 2; Poll. 7, 22.
3 V. palavqh II, B, 24.
4 V. a[mulo" II, C, 5.
5 V. turakivna" II, C, 69.
6 Pentru diverse obiecte plate exprimate pr<strong>in</strong> acest termen cf. Dsc. Eup. 1, 171; Heron Dioptr. 5; Gal. 12, 831.
7 V. i[trion II, A, a, 27.
8 i[tia
177

ajllV oJ kevramo" pa'" w{sper i[tia qlh'tai,
khjph;n oJ ceimw;n ejggu;" h\ /, trivV h[maiqa
klaivousV eJkavstou tou' platuvsmato" tivnw.
Aceasta este prima atestare a lui plavtusma, sens numele unei
turtei[trion. Mai târziu, în secolul al II-
asocieit, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d atât i[tria rJuvmmata (în context
probabil pentru rJuhvmata), numele altor dulciuri 1 , cu plavtusma numele turtei
sacrificiale pevmma: (Gal. Sem. 4, 526) ojnomavzetai de; i[triav te kai; rJuvmmata ta; toiau'ta
pavnta platuvsmatav te kai; pevmmata.
Lexicoanele târzii, <strong>in</strong>spirându-se d<strong>in</strong> texte pe care noi nu le mai avem, îl apropie pe
plavtusma de alte nume de dulciur<strong>in</strong>umire a cu
susan kopthv 2 : (Phot. Bibl. 175a20) periv te tw'n koptw'n kaloumevnwn platusmavtwn. În
secolul al XIII-lea p. lexiconul lui Pseudo-Zonaras, def<strong>in</strong><strong>in</strong>d turta yaistovn 3 ,
plavtusma, s.u. yaistovn) ei\do"
melittouvsh". h] povpanon. h] plavtusma stevato" strogguvlon, eij" qu<strong>si</strong>van didovmenon.
numele plavtusma apare drept un s<strong>in</strong>onim
61. to; plivkion
Plivkion este numele unei citat numai în lista de produse de patiserie a lui
Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap.
acestea sunt produse de patiserie romaneun împrumut d<strong>in</strong>trun
ipotetic termen lat<strong>in</strong> *plicium 4 , substantiv d<strong>in</strong> familia lui plicare
desemnând o foaie de aluat în jurul unei umpluturi. Ar putea desemna,
timp, produsului plecând de la straturile pe care le avea.
umut
62. hJ puramiv" / oJ puramou'"
Puramiv" 5 cu
6 ,
miu ,
produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, de altfe
cuvântul este format de la purov" I. E.
e.g. lit. purai, let. puri, pr<strong>in</strong> analogie cu shsamiv" / shsamou'" 7 , de unde
puramiv" puramou'", -o contragere pentru *puramovei",
ap. Ath. 114a) oJ puramou'" a[rto"
oJ shsamou'" a[rto"
. În lexiconul Etymologicum Magnum (E.M. s.u. puramiv") 8 pe
1 V. rJuvhma II, C, 63.
2 V. kopthv II, C, 36.
3 V. yaistovn II, B, 34.
4 V. Gulick, loc. cit.
5 Cf. Hdt. 2, 8, 124; D.S. 1, 63, Str. 17, 1, 33, etc.
6 Cf. Pl. Ti. 56b; Arist. Cael. 304a12, etc.
7 V. shsamiv" II, A, a, 40.
8 Cf. de asemenea E.M. s.u. kottabivzw: \Aqla oiJ nikw'nte" ejlavmbanon plakountivskou" puramou'nta" h]
shsamou'nte".
178

puramiv" shsamiv"
-ar ibid.) hJ ejk purw'n kai; mevlito",
w{sper shsami;" hJ ejk shsavmwn kai; mevlito". t<strong>in</strong>e;" de; ajpo; tou' schvmato".
1
pr-m-us
2 . În antichitate cuvântul era con<strong>si</strong>derat, pr<strong>in</strong> etimologie
, un derivat de la pu'r
când se st<strong>in</strong>ge; astfel îi explic orig<strong>in</strong>ea Ammianus Marcell<strong>in</strong>us, având probabil ca de
: (Amm. Marc. 22, 15, 29) quae figura apud geometras ideo <strong>si</strong>c
appellatur quod ad ignis speciem, tou pyros, ut nos dicimus, extenuatur <strong>in</strong> conum. Quarum
magnitudo quoniam <strong>in</strong> cel<strong>si</strong>tud<strong>in</strong>em nimiam scandens gracilescit paulatim, umbras quoque
mechanica ratione consumit.
este puramou'" în comedia veche d<strong>in</strong>
secolul al V-lea a. ca
pannuciv"
unde numele miul pe care îl ia c<strong>in</strong>eva în urma unei
victorii. La Aristofan numele este atestat într-
hJmevtero" oJ puramou'"
Thesmophoriazousai
Th. 94)
tou' ga;r tecnavze<strong>in</strong> hJmevtero" oJ puramou'".
Scolia puramou'" con<strong>si</strong>derându-l un e[paqlon
el care a
mai târziu la comediograful Callippos (u. <strong>in</strong>fra):
(Sch. <strong>in</strong> Ar. Th. 94) ei\do" plakou'to" oJ puramou'". ou|to" de; ejtivqeto toi'"
diapannucivzous<strong>in</strong> e[paqlon, kai; oJ ejgrhgorw;" e{w" prwi?a" wJ" nikw'n aujto;n ejlavmbane.
nu'n ou\n tauvth/ th'/
metafora'/
ejcrhvsato wJ" nikw'nto" aujtou' th'/
panourgiva/ pavnta",
h[toi ta;" gunai'ka".
În cel de-al doilea context d<strong>in</strong> Cavalerii
astfel: (id. Eq. 276-7)
jAllV eja;n mevntoi ge nika/ '" th'/
boh'/,
thvnellav soi:
h]n dV ajnaideiva/ parevlqh/ sV, hJmevtero" oJ puramou'".
(thvnella), ori tot meritul rev<strong>in</strong>e celuilalt (hJmevtero" oJ puramou'"). Scolia la acest vers aduce
shsamou'" de la shsavmh; de asemenea, puramou'" este premiul dat celui care
Sch. <strong>in</strong> Ar. Eq. 277a) puramou'" de; ei\do" plakou'nto"
ejk mevlito" eJfqou' kai; purw'n pefrugmevnwn, wJ" kai; shsamou'" to; dia; shsavmh".
tau'ta de; ejtivqesan a\qla toi'" diagrupnhtai'". eijwvqa<strong>si</strong> ga;r ejn toi'" sumpo<strong>si</strong>voi"
aJmilla'sqai peri; ajgrupniva", kai; oJ diagrupnhvsa" mevcri th'" e{w ejlavmbane to;n
puramou'nta. 3
1 Cf. KZ 47, 1919, 193.
2 Cf. H. K. Brugsch, Zeitschrift fiir aegyptische Sprache, 1874.
3 Cf. Suid. s.u. thvnella.
179

este atestat numele atât sub forma puramou'"
puramiv". Aceasta n
shsamou'" / shsamiv" 1 ragment d<strong>in</strong> piesa Cel d<strong>in</strong>
Kydonia (Kuvdwn) a comicului d<strong>in</strong> secolul al IV-lea a. Ephippos, în care puramivde"
într- turtele shsamivde": (Ephipp. fr. 13, 1-7
Kock)
kai; meta; dei'pnon kovkko" [...] ejrevb<strong>in</strong>qo" kuvamo" / covndro", turov", / mevli,
shsamivde", bravco", brugmov", / mnou'", puramivde", mh'lon, kavruon, / gavla, kannabivde",
kovgcai, culov", / Dio;" ejgkevfalo".
Este <strong>in</strong>teresan, , Efebii (
[Efhboi) unde numele apare sub forma puramou'"fie vorba aici de o
puramou'" era
(Ephipp. 8, 3-4 Kock ap. Ath. 644c)
i[tria, traghvmaqV h|ke, puramou'", a[mh" 2
wj/w'n
eJkatovmbh: pavnta tau'tV ejcnauvomen.
Mai târziu, în secolele III-II a., rolul lui puramou'" a
pannuciv" , reiese clar d<strong>in</strong>tr-un fragment d<strong>in</strong>
Pannuciv" a comediografului Callippos,
: (Callip. fr. 1, 1-3 ap Ath. 668c)
oJ diagrupnhvsa" puramou'nta lhvyetai
ta; kottavbia 3 kai; tw'n parousw'n h}n
qevlei filhvsei.
es numea în cartea sa
(Peri; Plakouvntwn puramou'"
de puramiv"i (Hsch. s.u. puramou'nta)
th;n puramivda.
pannuciv": (Iatrocl.
ap. Ath. 647c) mnhmoneuvei jIatroklh'" ejn tw'/
peri; Plakouvntwn kai; tou' puramou'nto"
kaloumevnou, diafevre<strong>in</strong> levgwn th'" puramivdo" kaloumevnh". givnesqai ga;r
tauvthn ejk purw'n pefwsmevnwn kai; mevliti dedeumevnwn. au|tai de; a\qla tivqentai tai'"
pannuciv<strong>si</strong> tw'/
diagrupnhvsanti.
Mai târziu, în secolul I-Quaestiones conuiuales obiceiul de
a oferi puramou'" Plu. M. 747a) ejk
touvtou puramou'nte" ejphvgonto toi'" pai<strong>si</strong>; nikhthvrion ojrchvsew". Cu timpul, numele
devenise s<strong>in</strong>onim cu
4 .
63. to; rJuvhma Râul
1 V. shsamou'" / shsamiv" II, A, a, 40.
2 V. a[mh" II, C, 3.
3 Kottavbion kovttabo"
cupe de v<strong>in</strong> într-
Aici puramou'"
4 Cf. Artem. 1, 72; Clem. Al. Protr. 2, 19.
180

JRuvhma lavganon 1 , ambele fi<strong>in</strong>d produse
de patiserie de o con<strong>si</strong>serbul
rJevw
Spre deosebire de lavganon, numele acestei nu este atestat decât în secolul al
II-
De rebus boni malique suci
lavgana
De rebus 6, 768) pacuvcumon dV ejsti;n e[desma kai; dia; tou'to
kai; ta;" kaqV h|par ejmfravtton diexovdou" oJ dia; gavlakto" h] turou' skeuazovmeno"
plakou'", oJmoivw" dV aujtw'/
kai; oJ dia; semidavlew" kai; gavlakto" h] kai; lagavnwn ti
kai; rJuhmavtwn proslambavnwn.
a
ale unui suc nociv: (ibid. sq.) oujde;n dV h|tton o{sa skeuavzou<strong>si</strong> dia; gleuvkou" te kai;
semidavlew" h] o{lw" ajleuvrou purivnou, kakovcuma pavntV ejstiv. Numele rJuvhma
pevmma) , , cu
ibid. sq.): kai; aujta; de; kaqV eJauta; ta; lavganav te
kai; ta; rJuhvmata kai; pa'n a[zumon ejk purou' pevmma kai; ma'llon o{tan kai; turou' ti
proslavbh/, pacuvcumon iJkanw'" ejst<strong>in</strong>.
d<strong>in</strong> vremea sa lavgana rJuhvmata erau
desemnate i[tria, denumirea altor turte 2 care, în vremea lui Galenos,
(ibid. sq.) ojnomavze<strong>in</strong> dev moi
dokou's<strong>in</strong> tau'ta ta; nu'n uJfV hJmw'n kalouvmena lavganav te kai; rJuhvmata ko<strong>in</strong>h'/
proshgoriva/ th'/
tw'n ijtrivwn oiJ palaioiv. Într-un alt pasaj d<strong>in</strong> tratatul De alimentorum
facultatibus Galenos turtelor i[tria sub titlul Peri; ijtrivwn (De
alim. fac. 6, 492), d<strong>in</strong> aceste turte, cele mai bune fi<strong>in</strong>d numite
rJuhvmata, iar celelalte lavganaibid. 3 ) ditto;n de;
tw'n ijtrivwn to; ei\do", a[me<strong>in</strong>on mevn, o} kalou'<strong>si</strong> rJuhvmata, faulovteron de; ta; lavgana.
semivdali") 4
covndro" sau travgo"id. 6, 687) ejdevsmata dV ei\nai
toiau'ta kata; to;n prw'ton ei[rhtai lovgon a[mulon te kai; semivdali" kai; covndro" kai;
travgo" kai; o[ruza lavgana te kai; rJuhvmata.
în limbajul medical la lavganon rJuvhma.
64. oJ Savmio"
Savmio" plakou'"). Numele ei este o substantivizare la forma de
mascul<strong>in</strong> a adjectivului Savmio", a, on Savmo", numele
<strong>in</strong>sulei. Aproape <strong>in</strong>dubitabil numele produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
maticul d<strong>in</strong>
secolul al II-lea eujdovkimoi
de; kai; oiJ Savmioi plakou'nte". În lips
n-
Savmio" ajsthvr 5 . jAsthvr turtei
1 V. lavganon / lagavnion II, C, 42.
2 V. i[trion II, A, a, 27.
3 Cf. id. De rebus 6, 768; id. <strong>in</strong> Hipp. 15, 90
4 Cf. id. în <strong>in</strong> Hipp. 15, 90.
5 Cf. Gal. De med. temp. De meth. 10, 298.
181

sacrificiale selhvnh 1 : (Phot. Lex. s.u. selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri. Nu este, deci,
turte.
65. oJ skriblivth"
Skriblivth" â. Î 2 numele ei este un împrumut d<strong>in</strong>
lat<strong>in</strong>escul scrib(i)lta 3 , care desemn un produs de patiserie identic cu placenta 4 d<strong>in</strong> care
este probabil la
râ un împrumut d<strong>in</strong> grecescul *streblivth" ectivul
streblov" cu sufixul th" specific numelor de patiserie.
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, care
cu : (Chry<strong>si</strong>pp.
Tyan. ap. Ath. 647d) ejk turou' dev, fh<strong>si</strong>v, givnetai plakounthra; tavde: e[gcuto" 5 ,
skriblivth" 6 , soubivtullo" 7 .
-
66. hJ spei'ra / hJ spi'ra
Spei'ra
un sufix *-ya2 prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-
substantivele spavrton spavrganon ci o atestare
în care spei'ra
Ch spi'ra, care fie este
spei'raei la i
d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul spira, numele unei atestate la Cato 8 -hry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong>
dulciuri a Cato, fie, mai
, d<strong>in</strong>tr-un tratat l<strong>in</strong>gvistic cum era cel al lui M. Verrius Flaccus 9 ). Numele lat<strong>in</strong>esc
spira , , un împrumut d<strong>in</strong>tr-un grecesc spei'ra
spei'ra 10 care a fost împrumutat în lat. spira, iar d<strong>in</strong>
mprumutat în grecescul spi'ra. Î
hry<strong>si</strong>ppos
d<strong>in</strong> Tyana nu mai
ap. Ath. 647d)
spi'ra: kai; ou|to" ejk turou' givnetai,
Cat. Agr. §
77).
1
V. selhvnh II, A, c, 7.
2
Cf. Schwyzer, Gr. Gr., p. 644, n. 2.
3
V. scrib(i)lta III, B, 29.
4
V. placenta III, B, 1.
5
V. e[gcuto" II, C, 17.
6
skirbaiths.
7
V. <strong>si</strong>bitillus III, B, 32.
8
V. spira, spirula III, B, 31.
9
În tratatul De uerborum <strong>si</strong>gnificatu explicându-l: (Ver. Fl. Verb. 330) Spira
10
h speivra
vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
182

67. oJ streptov" / to; streptovn ul
Streptov" este un adjectiv derivat de la verbul strevfw
radicalul I. E*strebh-
1 2 , fie un anumit tip de
. Sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
strevfw
cu sens <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
în discursul (Peri; tou' stefavnou) numele
acestei de e[nqrupton 3 , o îmbibat nehvlata 4 , numele unor produse
de patiserie complet necunoscute 5
misqo;n lambavnwn touvtwn
e[nqrupta kai; streptou;" kai; nehvlata, ejfV oi|" tiv" oujk a]n wJ" ajlhqw'" auJto;n
eujdaimonivseie kai; th;n auJtou' tuvchn;.
streptov" este numele unei
, mult mai târziu, Athenaios
cit exemplul d<strong>in</strong> Demosthenes tocmai pentru a exemplifica numele dulciurilor streptoiv
nehvlata: (Ath. 645b) STREPTOI kai; NEHLATA. touvtwn mnhmoneuvei Dhmosqevnh" oJ
rJhvtwr ejn tw'/
uJpe;r Kth<strong>si</strong>fw'nto" peri; tou' stefavnou.
I-II p. care, Lexicon <strong>in</strong> decem oratores Atticos, e: (Harp. s.u.
streptouv") Dhmosqevnh" ejn tw'/
uJpe;r Kth<strong>si</strong>fw'nto". plakouvnto" ei\dov" ejst<strong>in</strong> oiJ
streptoi;, wJ" kai; parV eJtevroi". plakouvntwn ei\do": wJ" Dhmosqevnh" uJpe;r
Kth<strong>si</strong>fw'nto". Tot de la Harpocration se <strong>in</strong>spir Photios în Lexiconul d<strong>in</strong> secolul al IXlea
p., Phot. Lex. s.u. streptouv"): plakouvntwn
ei\dov": wJ" Dhmosqevnh" uJpe;r Kth<strong>si</strong>fw'nto" 6 . Este po<strong>si</strong>bil ca cele trei dulciuri
e[nqrupton.
A doua atestare a cuvântului apare la macedoneanul Hippolochos, contemporan cu
Lynkeus într- , <strong>in</strong>vidi<strong>in</strong>du-
turte quvmata)
streptoiv: (Hippoloch. ap. Ath. 130d) su; de; movnon ejn jAqhvnai" mevnwn
eujdaimonivzei" ta;" Qeofravstou qevsei" ajkouvwn, quvma kai; eu[zwma kai; tou;" kalou;"
ejsqivwn streptou;", Lhvnaia sai; Cuvtrou" qewrw'n. Nici
în plus legate de natura acestei
68. oJ tanuvpeplo"
Tanuvpeplo" plakou'"
susan. Numele ei este o substantivizare a adjectivului tanuvpeplo", on,
7 , un compus d<strong>in</strong> verbul tanuvw
substantivul pevplo" u al cuvântului este, , o folo<strong>si</strong>re
1
Cf. Il. 5, 113; id. 21, 31; metaforic despre cuv<strong>in</strong>te E. Cyc. 225, etc.
2
Hdt. 3, 20; Pl. R. 553c; X. Cyr. 1, 3, 2; D.S. 3, 45.
3
V. e[nqrupton II, A, a, 18.
4
V. nehvlata II, A, a, 35.
5
Lex. 248. 438a, Lex. Pat. 154, 26.
6
Cf. Lex. Seg. 302, 25 s.u. streptoiv: plakou'nte": to; plavsma streptovn.
7
cf. Il. 3, 228; Od. 4, 305; Hes. Sc. Fr. 251; IG
12(8), 356 (Thasos, sec. VI a.), etc.
183

a sensului
S<strong>in</strong>gura atestare a acestui nume apare în poemul parodic Batrachomyomachia, datat
între secolele II-I a.: (Batr. 36) oujde; plakou'" tanuvpeplo" e[cwn polu; shsamovturon. D<strong>in</strong>
text reie
-
al cuvântului.
69. oJ *turakivnh" / oJ turakivna" (1)
Turakivna" este numele doric al unei -
era probabil *turakivnh". Cuvântul este în mod <strong>si</strong>gur un derivat de la turov" 1 â
provenit d<strong>in</strong>tr-un *tur-yo", termen I. E. cu paralele în av. turi- tura-
â -un adjectiv neatestat
*turavk<strong>in</strong>o" ojmfavk<strong>in</strong>o" /
derivat de la o[mfax
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare -lea a. sub
turakivna" la poetul liric Philoxenos d<strong>in</strong> Citera în poemul Banchetul
(Dei'pnon)ejpei; de; kai; oJ Kuqhvrio"
Filovxeno" ejn tw'/
Deivpnw/ deutevrwn trapezw'n mnhmoneuvwn, polla; kai; tw'n hJmi'n
parakeimevwn wjnovmase, fevre kai; touvtwn ajpomnhmoneuvswmen: (Philox. fr. 3, 17-9)
turakivna" te gavlakti
kai; mevliti sugkatavfurto"
h\" 2 a[mulo" plaqanivta".
(sugkatavfurto"
h\" a[mulo"
plaqanivta" turakivna", în mod normal
într- : a[mulo" plaqanivta" plaqanivta" 3 cu amidon
a[mulo" d cu cu
4 .
70. oJ turivth" (2)
Turivth" (sc.plakou'") este un cuvânt de
este un derivat în th" 5 de la turov" -o
Gloss. s.u.) 6 cuvântul este echivalat cu scribilta, numele unei
romane 7 , la rândul ei împrumutat produsului fusese
reîmprumutat în gr. skriblivth" 8 hry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana. Turivth" ar
putea fi un echivalent grecesc al lui skriblivth"a
1
În ngr. turiv prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> gr. medie turivon, dim<strong>in</strong>utiv al lui turov".
2
h\" h\n.
3
V. plaqanivta" II, C, 59.
4
V. a[mulo" II, C, 5.
5
Cf. G. Redard, Les noms grecs en

ejn compusul ejnturivth" 1
echivalat numele turtei libum.
71. to; turokovsk<strong>in</strong>on a
Turokovsk<strong>in</strong>on este numele unei turov"
kovsk<strong>in</strong>on 2
S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului apare în lista de dulciuri a lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana,
ra
într-un vas, se strecura apoi pr<strong>in</strong>tr- kovsk<strong>in</strong>on), iar pe deasupra se turna miere într-o
zei: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647e) a[lla plakouvntwn
gevnh: ojstrakivth" 3 , ajttani'tai 4 , a[mulon 5 , turokovsk<strong>in</strong>on. turo;n ejkpiavsa" kalw'" qe;"
eij" a[ggo", ei\tV a[nw kovsk<strong>in</strong>on calkou'n ejpiqei;" divage to;n turovn. o{tan de; mevllh"
prosfevre<strong>in</strong>, bavle mevlito" au[tarke" ejpavnw. numelui în lista lui
Ch , de cele mai multe ori,
are, ar putea fi vorba de un calc, plecând de la numele unei
romane necunoscute.
72. oJ turou'" / turw'"
Turou'", turw'",
Numele ei este o substantivizare a adjectivului turovei"

Cele care numesc clar turou'" drept un tip de sunt
comentariul lui Eusthatios la Iliada plakou'":
(Hsch. s.u. turoventa) plakou'nta
a[rto"), fie un tip de de sacrificiu
pevmma: (Eustat. Il. 4, 77, 17) a[rto" ti" h] pevmma platu; para; th;n plavka, i{na h\ / wJ"
turovei" turou'"turou'" este unul d<strong>in</strong>tre
de stabilit .
73. hJ uJpoturiv" a
JUpoturiv" este numele unei uJJpov
turov" â
de preparare al produsului se închege într-
ra trecu-
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în lista de dulciuri a lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana la
forma de plural (uJpoturivde"
care ap. Ath. 647f) uJpoturivde"
de; ou{tw" givnontai. Mai întâi se într-un vas
se . Cu ajutorul unei <strong>si</strong>te se scurge serul, iar apoi totul se trece într-un vas de arg<strong>in</strong>t. În
sc unele <strong>in</strong>strumente la prepararea
: (ibid.) eij" gavla balw;n mevli ejkpiveson kai; bavle eij"; skeu'o" kai; e]a
pagh'nai. eja;n dev soi parh'/
koskivnia mikrav, ejpivbale eij" aujta; to; skeu'o", kai; e[a
ejkrei'n to;n ojrovn. kai; o{tan soi; dovxh/ pephgevnai, a[ra" to; skeu'o" metavbale eij"
ajrguvrwma, kai; e[stai hJ o[yi" a[nwqen. eja;n de; mh; h\ / koskivnia, flabillivoi" ka<strong>in</strong>oi'"
crw', ejn oi|" to; pu'r rJipivzetai: th;n ga;r aujth;n poiei' creivan.
uJpoturiv". Ca în cazul
lui turokovsk<strong>in</strong>on, ar putea fi vorba de un calc.
74. to; faba'ton
Faba'ton
Faba'ton este un derivat de la favba Vicia Faba L.), un împrumut d<strong>in</strong> lat.
faba cf. v. prus. babo estul
Europei.
secolul al III-lea fi desemnat
cum r-un papir datat între secolele III-IV p., în care faba'ton apare determ<strong>in</strong>at de o
: (BGU 3, 849) fabavtou ajrtavbhn 1 . , , alte în care
un produs de patiserie: într-un papir datat în secolul al IV p.
faba'ton ar putea fi o PRyl. 630, 406) faba'ton
toi'" paidivoi", iar într-un papir datat între secolele VI-
use <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e: (PPrag. I 90, 9) [f]obavqou (<strong>si</strong>c) pentru fabavtou.
75. oJ Filoxevneio"
1 coivnike", o coi'nix
ceva mai mare de un litru.
186

Filoxevneio" plakou'"). Numele ei este o substantivizare la
mascul<strong>in</strong> a adjectivului Filoxevneio", on
numele propriu Filovxeno", poet liric orig<strong>in</strong>ar d<strong>in</strong> Citera -lea a., autor
al unui poem gastronomic <strong>in</strong>titulat Dei'pnon
, parodiat în comedia veche.
-a luat numele produsul, dar este mai probabil de la cel de-al
doilea. , ,
Philoxenos, motiv pentru care produsul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> i-
cazul altor nume de dulciuri 1 apropierea
filovxeno"
Prima atestare a numelui i apare la filosoful stoic Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> secolul III a.
într-(Chry<strong>si</strong>pp. fr. 10, 2 ap. Ath. 5d) ajpo; touvtou tou'
Filoxevnou kai; Filoxevneioi t<strong>in</strong>e" plakou'nte" wjnomavsqhsan. Raportul etimologic d<strong>in</strong>tre
numele citatului
tor
-
pentru ca, r
deduce
Mai târziu, în secolul al II-:
(Poll. 6, 78) eujdovkimoi [...] kai; oiJ Filoxevnioi (<strong>si</strong>c!), tou' Leukadivou Filoxevnou to;
eu{rhma. ele
lui Philoxenos d<strong>in</strong> Leucas
s.u. Timacivda" JRovdio") [...]
kai; Filovxeno" oJ Leukadivou: ajfV ou| kai; Filoxevneioi plakou'nte".
v<strong>in</strong>e de la cel al poetului , est
-lea a.
76. aiJ fw'ktai
AiJ fw'ktai este numele la plural al unei preparat orz.
Forma de plural ar putea proveni de la un po<strong>si</strong>bil *fwvkth", substantivizare a adjectivului
verbal fwktov", hv, ovn erbul fwvgw
lucrarea Lexiphanes,
robabile
(Luc. Lex. 3, 5-8) jAllV eij" kairo;n ouJtodi; aujto;" ejmpolhvsa" ge, wJ" oJrw', puriavthn tev
t<strong>in</strong>a kai; ejgkrufiva" kai; ghvteia kai; fuvka" kai; oi\bon toutoni; kai; lwgavnion kai; tou'
boo;" to; poluvptucon e[gkaton kai; fwvkta". sunt d<strong>in</strong> orz pe
baza descrierii gramaticului Pollux pe care el
(Poll. 109, 9) fwvganonal cu numele .
ma'za
77. oJ cariv<strong>si</strong>o" / cavri" / ajrtovcari"
Cariv<strong>si</strong>o" (sc. plakou'"
adjectivului cariv<strong>si</strong>o", a, on cavri"
1 Cf. s.u. crustulum III, C, 9.
187

cavri" putea desemna
turte de sacrificiu de tip povpanon 1 s.u.
cavri") [...] kai; qu'ma ejk triw'n popavnwn sugkeivmenon. t<strong>in</strong>e;" de; plakouvntwn ei[dh. Tot
ajrtovcari": (ibid.) kai;
ajrtocavrita" kalei'sqai. În mod evident acest este un compus d<strong>in</strong> a[rto"
cavri". cavri" ajrtovcari", erau
probabil denumiri secundare târzii ale mult mai b<strong>in</strong>e atestatului nume cariv<strong>si</strong>o".
Cea mai veche a numelui cariv<strong>si</strong>o" -lea a.
într-un fragment d<strong>in</strong> comedia lui Aristofan Comesenii (Daitalei'"
cariv<strong>si</strong>o" drept un tip de sau unul de pâ<strong>in</strong>e.
Pentru a exemplifica sensul de Aristofan: (Ar. fr. 211 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap.
Ath. 646b CARISIOS. touvtou mnhmoneuvei jAristofavnh" ejn Daitaleu's<strong>in</strong>:)
ejgw; dV eJlw;n
pevmyw plakou'ntV

eceda
versul deja citat: (ibid.) kai; ga;r pavlai pevttei ta; nikhthvria. ei\qV eJxh'" fhs<strong>in</strong>
Eub. fr. 1).
În secolul al XII-
, reluând cuv<strong>in</strong>tele lui Athenaios: (Eust. Od. 2,
175, 16) pevmmata, kalouvmena kai; aujta; cariv<strong>si</strong>a ejk tw'n ajnairoumevnwn aujta;, fa<strong>si</strong>,
cara'". Este de remarcat, în primul rând, <strong>in</strong>terpretarea formei cariv<strong>si</strong>o" drept una de neutru
s<strong>in</strong>gular, de unde pluralul eronat cariv<strong>si</strong>a. turte de
sacrificiu, de unde echivalarea cu pevmmata
forma de plural neutru-cariv<strong>si</strong>a ca pe un adjectiv. Apoi, pe urmele
lui Athenaios,
Aristofan.
a pe Eubulos doar pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul lui Athenaios.
cariv<strong>si</strong>o". cariv<strong>si</strong>oi pr<strong>in</strong>tre alte dulciuri (
plakou'" , id.
6, 73) kai; mevntoi cariv<strong>si</strong>on plakou'nta ei\nai levgous<strong>in</strong>. Potrivit lexiconului Suda acest tip
s.u. ajnavstatoi)
... ejlevgonto dev t<strong>in</strong>e" plakou'nte" kai; cariv<strong>si</strong>oi. 1 ou|toi de; ajpo; tw'n kataleipomevnwn
summignuvmenoi ejgivnonto, kai; dhmiourgoi; plavssous<strong>in</strong>.
Comesenii lui Aristofan
(Suid. s.u. cariv<strong>si</strong>oi) plakou'nto" ei\do". Lexiconul lui Hesychios
este s<strong>in</strong>g , cariv<strong>si</strong>on, precizând
c s.u. cariv<strong>si</strong>on) ei\do" plakouvntwn. oiJ
de; a[rton ajpo; tw'n leimmavtwn. uând
<strong>in</strong> secolul al II-lea
Athenaios într-unul d<strong>in</strong>tre contexte, în rândul turtelor de sacrificiu, comparând-o cu ajmfifw'n 2
fqovi>" 3 : (Eust. Il. 4, 263, 14) pemmavtwn ei\do"oiJ cariv<strong>si</strong>oi
def<strong>in</strong>irea cariv<strong>si</strong>o" a ei cândva între secolele IV-III a.,
Comedia N
78. oJ coirivna" / coirivnh" Scoica
acestei era coirivna" sau coirivnh" (sc. plakou'"). Oricum ar fi, era
coi'ro"
glukivna" 4 sau turakivna" 5 . Numele era strâns legat de un alt
derivat de la coi'ro", coirivnh Cyprea europea
comici 6 , fi<strong>in</strong>d un substitut pentru numele sexului femeiesc (kuvsqo")
produsul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
turte, mullov", de forma
1
Lex. s.u. ajnavstatoi.
2
V. ajmfifw'n II, A, a, 3.
3
V. fqovi>" II, A, a, 50.
4
V. glukivn(n)a" II, C, 13.
5
V. turakivna" II, C, 69.
6
Cf. Ar. Ach. 773. V. J. Taillardat, Images d' Aristophaneporcus
(Var. R. 2, 4, 10).
189

sexului femeiesc 1 coirivnh cu
2 .
, în secolele V-IV a. numele într-un
fragment d<strong>in</strong> poemul Banchetul (Dei'pnon). Adjectivele care- foarte
(Philox. fr.
e12-5 ap. Ath. 643b)
ejpei; gV ejpevneimen ejgkataknakomige;" pefrugmevnon
purobromoleukereb<strong>in</strong>qoakanqidomikritriadubrwmatopantanavmikton
a[mpukti karidiva/: stica;" paregivneto touvtoi" stait<strong>in</strong>okogcomagh;" cwJ
yaistelaioxanqepipagkapuvrwto" coirivna" 3 .
4 , propun
coirivna" -la-un-loc-amestecate:-grâu-odos 5 -alb-galben-ales-excelent-n-mâncare
cu o coroa
-d<strong>in</strong>--de-grâu-- -n-ulei-aurii--foarte-crocante «
taghniva" 6 .
dificil de plasat d<strong>in</strong> punct de vedere temporal, scria în
cartea sa (Peri; Plakouvntwnprodus de patiserie: (Iatrocl.
ap. Ath. 647b) COIRINAI. touvtwn mnhmoneuvei jIatroklh'" ejn tw'/
peri; Plakouvntwn.
nt despre el puramou'"
puramiv" 7
pannuciv" (ibid.) au|tai de; a\qla tivqentai
tai'" pannuciv<strong>si</strong> tw'/
diagrupnhvsanti.
la coirivna" sau numai la puramou'" / puramiv". Lexicografii antici nu
coirivna".
79. to; covrion
Covrion - 8 , sau
9 , numele
*gher- 10 . La plural, ta; covria, denumesc un tip de preparate
e - plakou''"
<strong>in</strong>escul placenta
datorat poate unui calc semantic.
-un
fragment d<strong>in</strong> piesa Horai ( |Wrai) a lui Aristofan un personaj v<strong>in</strong>de astfel de produse
de patiserie
fr. 581, 3-4 Kassel-
Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 375c)
1
V. mullov" II, A, c, 6.
2
Cf. Ar. V. 333.
3
Coirivna" este conjectura lui Me<strong>in</strong>eke, pentru ceea ce manuscrisele aveau coir<strong>in</strong>is.
4
-
5
cf. Thphr. HP 8, 9, 2).
6
V. taghniva" II, A, a, 47.
7
V. puramou'" II, C, 62.
8 a
Cf. Hp. Nat. Puer. 16; Arist. HA 562 6; Dsc. 3, 150; Gal. UP 15, 4; Ruf. Onom. 230; Porph. Marc. 32, etc.
9 a
Cf. Arist. GA 754 1.
10
Cf. P. Chantra<strong>in</strong>e în DELG s.u. Pentru alte ipoteze u. Pokorny 442.
190

auJto;" dV ajnh;r pwlei' kivcla", ajpivou", scadovna", ejlava",
pu'on, covria, celidovnia, tevttiga", ejmbruveia.
În cadrul Comediei Noi d<strong>in</strong> secolul al IV-lea a. Alexis descrie în piesa
n (Pannuciv" h] [Eriqoi) -o cu
numele turtei kavndaulo" 1 : (Alex. fr. 178 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 516 e-f)
a[nqrwpV ejpivpaize: movnon [ajllV] ajpallavghqiv mou
.... kandauvlou" levgwn kai; covria kai;
batavnia pa'san .... th;n hJdonhvn.
-un fragment d<strong>in</strong> piesa Fericirea (
jOlbiva) covria sunt vândute într- cu multe
d<strong>in</strong>tre Aristofan
fr. 74 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath 640c), iar într-un fragment
d<strong>in</strong> piesa Doicile (Tiqaiv) aceste
(id. fr. 109 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 311d). 2
Athenaios trece covria în catalogul dulciurilor, def<strong>in</strong><strong>in</strong>du-le ca pe un aliment preparat
CORIA brwvmata dia; mevlito" kai; gavlakto" g<strong>in</strong>ovmena. 3
Numele de covrion -un proverb: (Theoc. 10, 11) calepo;n corivw kuvna
geu'sai, cu un sens <strong>in</strong>cert. Ar
-
4 -
5
80. to; yaquvrion
Yaquvrion plakou'"
derivat de la adjectivul yaqurov" 6 radical cu verbul yaqavllw
yaivw yh'n
Cea d<strong>in</strong>tâi atestare apare în catalogul dulciurilor -i
nd-o cu numele ywqivon: (Ath. 646c)
YWQIA ta; yaquvria.
se numea yaquropwvlh", potrivit lui Socrates Scholasticus 7
Scholasticus 7 8 cu numele
numele propriu Yaqurianoiv (ibid.).
Numele mai este atestat în secolul al VII p Leont<strong>in</strong>os în Vita
Symeonis Sali (Leont. N. u. Sym. 8, 55, M. 93, 1737B), iar mai târziu, în secolul al XII-lea p.,
Eusthatius, care-
ulterior ywqivon 9 : (Eust. Od. 1, 350, 36) ajfV ou| au\qi" to; yhvcw oJmoivw" ejk tou' yw', kaiv
1 V. kavndaulo" II, A, a, 28.
2 Cf. Sch. ad loc.
3 s.u. covria.
4 Cf. Arist. HA 611 a 18; Thphr. Fr. 175.
5 Cf. Suid. s.u. calepo;n corivw kuvna geu'sai: to; e[lutron tou' ejmbruvou covrion kalei'tai. oiJ de; kuvne"
geusavmenoi touvtou kai; toi'" ejmbruvoi" ejpibouleuvou<strong>si</strong>, dia; to; livcnon.
6 Caracterizând produse de patiserie la Gal. 6, 523.
7 Socr. H. E. 5, 23, 7; id. M. 67, 648A
8 Soz. H. E. 7, 17, 11; id. M. 67, 1468A.
9 V. ywqivon II, C, 81.
191

t<strong>in</strong>e" plakou'nte", ywvqia, h[goun yaquvria kata; tou;" palaiouv". Lexicografii antici nu
81. to; ywqivon
Ywqivon, cu varianta de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> ywqiva, este plakou'"). Acesta este
un sens secundar, derivat de la cel
avea cuvântul. Etimologic este un derivat cu vocalism w de la grupul de verbe *yhvw, yhvcw,
ywvcw , d<strong>in</strong>tr-un radical *bhes- bá-bhas-ti
1 . Este vorba probabil de un produs de patiserie
Athenaios <strong>in</strong>clude ywqivon în lista sa de dulciuri îl
plural yaquvria, numele unei alte 2 , citând pentru exemplificare un vers izolat d<strong>in</strong> piesa
piesa Bune de nimic (Krapata(l)loiv) 3 a comediografului d<strong>in</strong> secolul al V-lea a. Pherecrates:
(Pherecr. fr. 86 Kassel-Aust<strong>in</strong> ap. Ath. 646c) YWQIA ta; yaquvria. Ferekravth"
Krapatavlloi":
lhvyei dV ejn {Aidou krapavtalon kai; ywqiva. 4
În închipuit ates în comedie, aceste erau
krapata(l)lov", . Este po<strong>si</strong>bil ca
de mici ca aceste monede. Poate d<strong>in</strong> ace e
fragment de comedie înregistrat în Comica Adespota, d<strong>in</strong> ywqivon:
(Com. Adesp. 342, 27) 5 ywqiva ta; uJpokavtw t[ou' a[rtou. D<strong>in</strong> cele câteva cuv<strong>in</strong>te
Sensul lui ywqivon În cont<strong>in</strong>uarea exemplului d<strong>in</strong>
Pherecrates, Athenaios secolul II a.
Apollodoros d<strong>in</strong> Athena Cuv<strong>in</strong>te attice ywqiva denumeau
ajttavragoi 6 : (Apollod. frfr. 2
ap. Ath. 646c) jApollovdwro" dV oJ jAqhnai'o" kai; Qeovdwro" dV ejn dV ejn jAttikai'"
Glwvssai" tou' a[rtou ta; ajpoqrauovmena ywqiva kalei'sqai, a} t<strong>in</strong>a;" ojnomavze<strong>in</strong>
ajttaravgou".
Potrivit comentatorului lui Homer, Eusthatius este un
plakou'"), pe care cei mai vechi o numeau yaquvrion: (Eust. Od. 1, 350, 36)
ajfV ou| au\qi" to; yhvcw oJmoivw" ejk tou' yw', kaiv t<strong>in</strong>e" plakou'nte", ywvqia, h[goun
yaquvria kata; tou;" palaiouv". Gramaticului Pausanias
ywvqia sau blatul 7 acesteia: (Puas. Gr. 6, 1 ap. Eust.
Od. 2, 141, 37) toiau'ta dev t<strong>in</strong>a kai; ta; para; tw'/
Pausaniva/ ywvqia, a{ per uJperovptwn
a[rtwn eij<strong>si</strong>; qrauvsmata h] ta; uJpokavtw tou' a[rtou.
1 Cf. M. Mayrhofer, Kurzgefasstes etymologisches Wörterbuch des Alt<strong>in</strong>dischen, Heidelberg, 1956, vol. 2, p.
409.
2 V. yaquvrion II, C, 80.
3 Krapatal(l)ov"
în Hades, cf. Poll. 9, 83.
4 cf.
Canfora, p. 1673, n. 4.
5 Cf. Phot. Lex. s.u. ywqiva.
6 Cfs.u. ajttavrago": to; ejlavciston: oiJ de; ta;" ejpi; tw'n a[rtwn fluktaivna", oiJ de;
ta;" kaloumevna" yivca". Folo<strong>si</strong>t figurat cu sensul cf. Call. Epigr. 46, 9.
7 Cf. Hsch. ywvqion: to; uJpokavtw tou' a[rtou (cf. Suid. s.u.; Ps. Zonar. s.u.; Phot. Lex. s.u.ywvqia: ta; tou'
a[rtou ajpoqrauvsmata, kai; ta; uJpokavtw.
192

III. Nume de produse de patiserie
A. TURTE SACRIFICIALE liba
1. libum (-us) Turta
La orig<strong>in</strong>e libum era 1 , dar cu timpul ea dev<strong>in</strong>e
produsul de
patiserie
Anticii apropiau cuvântul de verbul lbo L. 5, 106) libum, quod
ut libaretur, priusquam essetur, erat coctum ibid. 7, 44) liba quod libandi causa fiunt, cu
leivbw
se stropi turtele sacre îna<strong>in</strong>te de a fi oferite zeilor 2 . Aceasta
produsului de patiserie. Ovidiu termenul de
numele zeului Liber (Ov. Fast. 3, 734), iar I<strong>si</strong>dor,
de verbul libet 3 , dplakou'nta
placenta pr<strong>in</strong> apropiere de verbul placre
târzie, libacunculum 4 .
este 5 ,
gramaticului Nigidius d<strong>in</strong> secolul I a. d<strong>in</strong> care Nonius
mascul<strong>in</strong>ul libus: (Nigid. 1, 34 ap. Non. p. 211, 27) 6 faciat libos quattuor. În secolul al V-lea
p. gramaticul Phocas <strong>in</strong>clude acest termen pr<strong>in</strong>tre cele con<strong>si</strong>derate pluralia tantum (Phoc.
Gramm. 5, 428).
îl cu
(Gloss.) libum = plakou'" 7 ; libum =
ejnturivth", 8 ; libum = ejgcutou'", o a mult mai
b<strong>in</strong>e atestate e[gcuto", - 9 ; genus dulciamenti.
liba = spontivth" (<strong>si</strong>c!) pentru spodivth" 10 ; povpana, nume
generic pentru un anumit tip de turte sacrificiale 11 ; melithrov" , adjectiv neatestat în
12 .
Cea mai veche atestare a numelui turtei -lea a.
într-un fragment d<strong>in</strong> Annales ale lui Ennius: (Enn. Ann. 121 ap. Var. L. 7, 43) Libaque,
fictores, Argeos, et tutulatos.libum (u. supra). De
fictores sub supravegherea pontifilor 13 .
1
traduc libum pr<strong>in</strong> pevmma, numele generic grecesc al turtei
sacrificiale. V. pevmma II, A, a, 1.
2
Cf. Ov. Fast. 3, 761-2 melle pater fruitur, liboque <strong>in</strong>fusa calenti / iure repertori splendida mella damus.
3
Cf. Gloss. 5, 217, 23.
4
V. Tert. Spect. 27.
5
liba generis neutri.
6
Gloss. 2, 471, 8.
7
V. plakou'" II, C, 1.
8
V. ejnturivth" II, A, a, 19.
9
V. e[gcuto" II, C, 17.
10
Cf. Hp. Mul. 2, 118; Diph. 26, 1 Kock.
11
V. povpanon II, A, b, 1.
12
Cf. Ar. fr. 511; Thphr. HP 3, 7, 4.
13
Cf. Cic. Dom. 139; CIL V 3352, VI 1074, XIV 2413.
193

libum se preparatelor
în De agri cultura sub titlul (Cat. Agr. LXXXIV, § 75) Libum
hoc modo facito 1 . Î
-ibid.) casei p. II bene disterat <strong>in</strong> mortario
<strong>si</strong>ligo 2
3 ibid.) ubi
bene distriuerit, far<strong>in</strong>ae <strong>si</strong>lig<strong>in</strong>eae libram aut, <strong>si</strong> uoles tenerius esse, selibram <strong>si</strong>milag<strong>in</strong>is
solum eodem <strong>in</strong>dito permiscetoque cum caseo bene. S
(ibid.) ouum unum addito et una permisceto bene
4 ibid.) <strong>in</strong>de
panem facito, folia subdito, <strong>in</strong> foco caldo sub testu coquito leniter. Descrierea lui Cato
- - -
aprecierea în rândul publicului. Varro De re rustica citându-l explicit pe Cato
(Var. R. 1, 2, 28).
Sensul de de sacrificiu al lui libum cartea a VII-a a Eneidei, unde
astfel de produse de
pentru a alunga un blestem mai vechi adresat troienilor de harpia
Celaen 5 : (Verg. A. 7, 109-11) <strong>in</strong>stituuntque dapes et adorea liba per herbam / subiciunt
epulis (<strong>si</strong>c Iuppiter ipse monebat) / et Cereale solum pomis agrestibus augent. În secolul al IV
p. comentatorul lui Vergilius, Servius, : (Serv. A. 7, 109)
adorea liba ador proprie est genus farris, liba autem sunt placentae de farre, melle et oleo,
sacris aptae. ele sunt numite
ce , în epoca în care scrie Servius, lucrurile nu mai
În Bucolice turte sunt oferite zeului Priap: (Verg. Ecl. 7, 33-4) S<strong>in</strong>um
lactis et haec te liba, Priape, quotannis / exspectare sat est. 6
SermonesEpistulae, libum este asociat
cu luxul, fi<strong>in</strong>d un produs de patiserie u-
drept de apel: (Hor. S. 2, 7, 102) nil ego, <strong>si</strong> ducor libo fumante
fumante
asupra acestei turte-o
de
id. Ep. 1, 10, 10-11) utque sacerdotis fugitiuus liba recuso: / pane egeo iam mellitis
potiore placentis refuz
turte de sacrificiu (liba)
în care se de atâtea
turte
1
dulciurilorDe agricultura
Cato' Cakes, The Clas<strong>si</strong>cal Journal, vol. 38, nr. 4, pp. 213-221, 1943.
2
Siligo cf. Pl<strong>in</strong>. Nat. 18, 86: e <strong>si</strong>lig<strong>in</strong>e lautis<strong>si</strong>mus panis pistr<strong>in</strong>arumque opera
lautis<strong>si</strong>ma. CfL' Alimentation et la cuis<strong>in</strong>e à Rome, Paris 1981 (1961), p. 54.
3
Cf. Pl<strong>in</strong>. Nat. 18, 89: Similago e tritico fit, lautis<strong>si</strong>ma ex Africa; triticum este un grâu tare, cf. J. André, loc. cit.;
despre far<strong>in</strong>a <strong>si</strong>lig<strong>in</strong>ea <strong>si</strong>milago cf. J. André, op. cit., p. 62.
4
placenta u.
u. III, B, 1.
5
V. s.u. mensa III, A, 12.
6
c. Symm. 1, 113 s<strong>in</strong>um lactis et haec uotorum liba quotannis accpit Priapus;
cf. Priap. 70, 2 illu<strong>si</strong>t mihi pauper <strong>in</strong>quil<strong>in</strong>us: cum libum dederat; Calp. Ecl. 2, 65
tias et figere liba Priapo; Verg. G. 2, 394 Baccho dicemus honorem carm<strong>in</strong>ibus patriis lancesque et liba
feremus; Tib. 1, 7, 53-4 <strong>si</strong>c uenias hodierne: tibi [O<strong>si</strong>ri]dem turis honores, / liba et Mopsopio dulcia melle
feram. (id. 1, 10, 23)
194

nou: con<strong>si</strong>placentis, ca nume generic pentru produsele de patiserie, îl reia pe liba de
a
tre
care turta
turte
În sec. I a. s-ransformare: libum
laiclibum 1 ; o
cadouri de la ste ziua ei
libum: (Ov. Am. 1, 8, 93-4) cum te deficient poscendi munera causae, / natalem libo
testificare tuum! --un libum -i
-Ars Amatoria: (id. Ars 1, 427-
8) Quid, qua<strong>si</strong> natali cum poscit munera libo, / et, quotiens opus est, nascitur illa, <strong>si</strong>bi? A
exemplu unde un libum este pentru sacrificiu în c<strong>in</strong>stea zeului Ianus: (id. Fast. 1, 127-
8) [Ianus...] cui cum Ceriale sacerdos / imponit libum farraque mixta sale. Aceste turte pot fi
ibid. 4, 743) liba de milio, atunci când sunt serbate Parilia (sau Palilia),
ceremonie
produs
<strong>in</strong>tervalul care-l desparte pe Cato de Ovidiu. Contemporan cu Ovidiu, poetul Grattius spune
(Grat. 488) tum cadus et uiridi fumantia liba feretro
praeueniunt.
În secolul I p. rezulta 2 : liba erau mâncate
-
nânce alimente alterate
(verbul folo<strong>si</strong>t este saprophagis, d<strong>in</strong> saprov" fagevw
alimentele proaspete care nu-i sunt pe plac acestui personaj: barbunul, sturzul, iepurele,
turtele liba placenta 3 Mart. 3, 77,
1-4) Nec mullus nec te delectat, Baetice, turdus, / Nec lepus est umquam nec tibi gratus aper,
/ Nec te liba iuuant nec sectae quadra placentae, / Nec Libye mittit nec tibi Pha<strong>si</strong>s aues.
hallex 4 putrezit, carne d<strong>in</strong>tr-un jambon rânced,
5
libum un produs ce se
consuma a.
calende liba
âie: (id.10, 24, 1-5) Lux formo<strong>si</strong>or omnibus Kalendis, / Qua mittunt mihi munus et puellae,
/ Qu<strong>in</strong>quagen<strong>si</strong>ma liba septimamque / Vestris addimus hanc focis acerram.
- pentru
sacrificiu a lui libum. Într-
1 Cf. Ov. Tr. 3, 3, 17 liba ... genitale notantia tempus. Cf. CIL 5, 7906 ut ... die natal(i) ... sacrificium facerent
...libo; CIL 32323 s[a]crificium fecit deis [I]lithyis libeis .
2
Cf. Hor. S. 2, 7, 102. Cf. în sec. I
3
V. placenta III, B, 1.
4
Hallex
garum), cf. Pl. Aul. 840; id. Pers. 108; Cat. Agr. §58; Hor. S. 2, 4, 73; Pl<strong>in</strong>. Nat. 31, 95, etc.
5
Lat. gerres cf. Arn. Nat. 5, 44 addere gero gerrem
garum
195

(liba) lui Ceres
id. 10, 103, 7-8) Quattuor acces<strong>si</strong>t trice<strong>si</strong>ma mes<strong>si</strong>bus aestas, / ut s<strong>in</strong>e
me Cereri rustica liba datis. libum
exista un pati<strong>si</strong>er specializat care se ocupa de fabricarea ei, numit (pistor) libarius,
1 .
În secolul al II-lea p. gramaticul Festus turtei pentru a def<strong>in</strong>i alte
produse de patiserie. libum alte trei turte sacrificiale: pastillum 2 ,
strues 3 summnlia 4 . Abreviatorul lui Festus, Paulus Diaconus în secolul al VIII-lea
p. alte c<strong>in</strong>ci nume de astfel turte- De Verborum
Significatu a gramaticului, : ferctum (pentru fertum) 5 , farreum 6 , ianual 7 ,
seciuum 8 .
În secolul al III-lea p. Athenaios spune despre libum
i[tria 9 , (Ath. 125f) eJxh'" ejpeishnevcqh plakou'"
ejk gavlakto" ijtrivwn te kai; mevlito", o}n JRwmai'oi livbon kalou's<strong>in</strong>. De asemenea,
libum apare în lis livbo" 10
pr<strong>in</strong>tre (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d).
11
Începând cu secolul al IV-lea p. 12 numele acestei turte
biblice. Prudentius
Paradis: (Prud. Cath. 3, 182) 13 <strong>si</strong>t satis anguibus horrificis, liba
miseram peperere necem.ibid. 5, 140)
liba sacrario. 14 În Vulgata libum pentru a traduce termeni generali de
sacrificiu d<strong>in</strong> (Vulg. Ex. 30, 9; id. Le. 23, 13; id. Nu. 4, 7 ).
libum
pentru ,
produsul de pa-se practic ca sens
cu aceasta. O - -i-
2. Africia na
1
Cf. Iuv. 9, 109.
2
V. pastillum III, A, 13.
3
V. strues III, A, 17.
4
V. summnlia III, A, 18.
5
V. fertum III, A, 9.
6
V. farreum III, A, 8.
7
V. ianual III, A, 11.
8
V. seciuum III, A, 16.
9
[Itron este propriu-zis numele unei turte
secundar. V. i[trion II, A, a, 27.
10
to; livbo" livy
leivbw
libare turtei libum.
11
Cf. Hor. Ep. 1, 10, 10.
12
Cf. Arn. Nat. 7, 24 sq
13
Cf. ibid. 4, 69.
14
Cf. în secolul al V-lea Prosp. EpigrC.D. 10, 6.
196

Africia este o libum. Numele ei este, , un derivat de
la Africa ia numele fie de la Africa),
S<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului apare într-
de produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e, la începutul secolului al IV-lea p. în Aduersus
Nationes; pultes nume
de liba: (Arn. Nat. 7, 24)
meum
sed genere et qualitate diuersa, series uero quae sequitur liborum <strong>si</strong>gnificantias cont<strong>in</strong>et; et
ip<strong>si</strong>s enim non est una eademque formatio.
.
În schimb, ântului în maced. pâ<strong>in</strong>e
re ipoteza unei turte
3. catumeum
Catumeum este, potrivit lui Arnobius, numelui unui tip de libum. S<strong>in</strong>gura atestare este
cea d<strong>in</strong> Aduersus Nationes (Arn. Nat. 7, 24) într- liba. Cuvântul nu are nici o
-
seama de orig<strong>in</strong>ea autorului. Nu este excl
4. circulus ul
Circulus este o lipie a
derivat dim<strong>in</strong>utival de la circus kivrko" /
krivko" <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> al lui circulus prim 1 ,
turtei apare în secolul I a. la Varro, care-i
L. 5, 106) circuli, quod mixta far<strong>in</strong>a et caseo et aqua
circuitum aequabiliter fundebant. D<strong>in</strong> acest pasaj se <strong>in</strong>spi
rezumatul tratatului lui Festus, c
(Paul. Fest. p. 16) arculata dicebantur circuli, qui ex far<strong>in</strong>a <strong>in</strong> sacrificiis fiebant.
deci un tip de
libum. De asemenea, arculata 2 , un derivat de la arcus ,
-
ap. Ath. 647d) kai; ou|to" ejk turou' givnetai
kivrklo" lixovla".
acest tip de lixovla" 3
putut fi percepute ca unul s<strong>in</strong>gur.
Neatestarea cuvântului 4 , iar acesta citând-
ui produs era
<strong>in</strong>dic
Cato.
1
Cf. Cic. N.D. 2, 47; Liu. 45, 12, 5; Sen. Ep. 74, 27; Col. 4, 20, 3; Pl<strong>in</strong>. Nat. 34, 151, etc.
2
Cf. umbr. arçlataf
3
V. lixula III, B, 21.
4
197

5. / cumspolium
liba a lui Arnobius (Arn. Nat.
7, 24). Aceste
6. crustum
Crustum este o libum). Numele ei este un derivat de la crusta, ae
kruvo"
crustum crustulum,
1 .
Cea mai veche atestare a numelui crustum
A.
7, 115) et uiolare manu malisque audacibus orbem / fatalis crusti patulis nec parcere quadris.
-lea pcrustum
este preparat cu miere: (Auson. 152, 12) liba crusti mellei. De asemenea, într-o scolie la
Epistula libum d<strong>in</strong> text este reluat în comentariu cu numele de crustum:
(Sch. <strong>in</strong> Hor. Ep. 1, 10, 10) crustum panis carm<strong>in</strong>e <strong>in</strong>fectum dat sacerdos s<strong>in</strong>gulis seruis furti
reis. Numele turtei mai este atestat într-Gloss. 5, 186, 35) crusti consumimus partes:
proprie manducamus.
Crustum -
publice mulsum): (CIL 1, 1199) mulsum et crustum colonis
Senuisanis sau (id. 1, 1578) mulsum et crustum natale Caesaris Augusti daretur. 2
7. cubula
Cubula este o de sacrificiu de tip libum . Numele ei este un
derivat de la cubus, i 3 , împrumut d<strong>in</strong> gr. kuvbo"
S<strong>in</strong>gura atestare a acestui preparat într-liba (u.
supra) (Arn. Nat. 7, 24). turta cubula -
lte liba : (ibid.) ip<strong>si</strong>s
enim non est una eademque formatio.
Cubula -nt într-un alt produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, care apare
Heracleides, autor în sec. al IV-Tratat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> ( jOyartutikov"). El
un tip de pâ<strong>in</strong>e numit kuvbo" 4 (Ath. 114a)
povqen uJmi'n eijdevnai o{ti kai; KUBOI, oujc ou{" ajei; metaceirivzesqe, a[rtoi eij<strong>si</strong>;
tetravgwnoi, hJdusmevnoi ajnnhvqw/ kai; turw'/
kai; ejlaivw/, w{" fhs<strong>in</strong> JHrakleivdh" ejn
jOyartutikw'/
Heracleides scrie în sec. al IV- -lea p., iar
Arnobius în sec. al IV-
cubula kuvbo" al lui Herac
8. farreum a
1 V. crustulum III, B, 9.
2 Cf. CIL id. 9, 2252.
3 Cf. Vitr. 5, 4; Ov. Med. 88.
4 Cf. Phot. Lex. s.u. kuvboi: plavsei" t<strong>in</strong>e;" a[rtwn: ou{tw" Eu[poli".
198

Farreum (sc. libum) este o i. Numele ei este
o substantivizare la forma de neutru a adjectivului farreus, a, um , derivat de la far
1 . , farriculum 2 ,
3 .
Cea mai veche atestare a lui farreum
confarreatio 4 (un derivat de
la numele turtei), farreum: (Pl<strong>in</strong>. Nat. 18, 10) qu<strong>in</strong> et <strong>in</strong>
sacris nihil religio<strong>si</strong>us confrreationis u<strong>in</strong>culo erat, nouaeque nuptae farreum
praeferebant. Mai târziu, în secolul al II-lea p., Gaius Institutiones cele trei tipuri
turtei: (Gaius Inst. 1, 110)
modis <strong>in</strong> manum conueniebant fem<strong>in</strong>ae, usu, farreo, coemptione. În secolul al III-lea p. Ulpian
reafirmat rolul turtei: (Gaius Inst. 1, 112 ap.
Ulp. Reg. 9, 1) farreo conuenit uxor <strong>in</strong> manum certis u
quo panis quoque farreus adhibetur.
IV-lea p., atunci când scrie despre modalitatea Arn. Nat. 4, 20) usu,
farreo, coemptione genitalis lectuli sacramenta condicunt? 5 În secolul al VI-lea p. Boethius
Commentarii <strong>in</strong> Ciceronis topica
e turtei: (Boeth. <strong>in</strong> top. Cic. 2 p. 299, 11) quae uero usu uel farreo
conuenerant m<strong>in</strong>ime matres familias uocabantur. Abreviatorul lui Festus, Paulus Diaconus
-a p. acest soi de drept un tip de libum, precizându-i
(Paul. Fest. p. 88) farreum genus libi ex farre factum.
9. fertum / ferctum / firctum Turta Turta (?)
Fertum, cu variantele ferctum firctum, libum)
înch<strong>in</strong>at lui Iuppiter. Cuvântul face parte d<strong>in</strong> vechiul ritual agricol (Cato), iar
romanii îl apropiau de verbul fero. Paulus Diaconus avea
(Paul. Fest. p. 85) ferctum (firctum [firectum T] codd.) genus libi
dictum quod crebrius ad sacra ferebatur nec s<strong>in</strong>e strue altero genere libi, quae qui afferebant
struferctari appellabantur... . De asemenea, I<strong>si</strong>dor (I<strong>si</strong>d.
Orig. 6, 19, 24) fertum
qua<strong>si</strong> propter fertum. ferctum, la fel de ca
fertumfero nu este decât o etimologie *bher- nefurnizând
participii în -to-. fertilis
fero. nt exact al acestei
turte cu numele de ficla 6 .
Fertum este
-strues 7
1
Numele turtei fargua.
2
V. Pallad. 11, 21 ex nouo tritico purgato farriculum facies ... ita ut modio farris lagoenam musti adicias.
3
Cf. Alex. Trall. 2, 191, 21 (numele turtei kekrhvsqw tw'/
para; JRwmaivoi"
kaloumevnw/ faricuvlw (sau fa<strong>si</strong>klivw/).
4
Cf. W. Warde Fowler, Confarreatio: A Study of Patrican Usage, în The Journal of Roman Studies, vol. 6, pp.
185-95, 1916.
5
Cf. Boeth. <strong>in</strong> top. Cic. 2 p. 299, 9.
6
Cf. Brent V<strong>in</strong>e, An Umbrian-Lat<strong>in</strong> Correspondece, în Harvard Studies <strong>in</strong> Cas<strong>si</strong>cal Philology, vol. 90, pp. 111-
127, 1986.
7 Cf. strues III, A, 17.
199

pe
fertum strues într-un : (Act. Aru. a 105 I 40)
isque (a. 155 l. 60 apare cu grafia ferctisq[ue]. Oferirea
, în primul rând,
contextele unde apare la Cato. Astfel, se aduc pe rând ofrande lui Ceres , lui
Ianus strues , , lui Iuppiter un fertum
llui: (Cat. Agr.
CXLIII, § 134, 2) fertum Ioui <
bonas preces precor uti <strong>si</strong>s uolens propitius mihi liberisque meis, domo familiaeque meae
lui Iuppiter a turtei
, -i-
ibid. § 134, 3)
la Cato unde numele acestei turte e
Marte. În ceremonialul suouetaurilia, sacrificiul unui vier, al al unui taur ,
auna în c<strong>in</strong>stea , pentru îndepl<strong>in</strong>irea ofrandei, este
struesfertum: (ibid. CL, § 141, 4) struem et
fertum uti ad<strong>si</strong>et, <strong>in</strong>de obmoueto.
În secolul al II-lea p. Aulus Gellius, am<strong>in</strong>t<strong>in</strong>du-
dedicate dreptului pontifical (Iuris Pontificii libri
le are un flamen dialis, preot al lui Iuppiter; pr<strong>in</strong>tre multe altele, la piciorul patului în care
strues cu una fertum: (Fab. Pict. ap. Gel. 10, 15,
14) apud eius lecti fulcrum capsulam esse cum strue atque ferto oportet.
-
În secolul
l unei turte fertum de
, -Pers. 2,
48-50) it
Exemplul d<strong>in</strong> Per<strong>si</strong>us demonstrea, , asocierea
tipurilor de ferta, un adjectiv calificativ (opimus
1 . Scolia
libumera ,
de unde numele: (Sch. <strong>in</strong> Pers. 2, 48) genus panis 2 uel libi, quod diis <strong>in</strong>fertur a
pontificibus <strong>in</strong> sacrificio. dictum autem fertum a ferendo.
fertum
strues cea d<strong>in</strong>tâi
, , se
<strong>in</strong>spirase de la celebrul gramatic d<strong>in</strong> vremea lui Augustus, M. Verrius Flaccus : (Paul. Fest.
377, 2) strufertarios dicebant qui quaedam ad arbores fulguritas faciebant, a ferto scilicet
quodam sacrificii genere.
10. gratilla Turta
1 Cf. Ov. Fast. 1, 276 ara adolet flammis cum strue ferta.
2 Gloss ad sacrificium. V 628, 62 genus paniticii.
200

Gratilla este un tip de libum). Numele ei
Ar putea fi un derivat dim<strong>in</strong>utival de la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului gratus
acesta pr<strong>in</strong>
Exista de asemenea un nume propriu cu for
(Cratilla) 1 . gratilla este un fem<strong>in</strong><strong>in</strong> s<strong>in</strong>gular sau un neutru plural.
în lista de liba a lui Arnobius (u. supra) (Arn. 7, 24),
Gloss. 1, 247) genus libi.
11. ianual
Ianual libum Numele ei este un
derivat de gen neutru în mod evident de la numele zeului. era probabil alt nume
al celei numite strues, e 2 .
Cea mai veche atestare a lui ianual apare probabil în secolul I a. într-o de la
Praeneste, jurul anului 30 a.: (Fast. ann. Iul. Praen. Ian. (= CIL I2 p. 231))
[sacrific]at libo, quod [Ianual uocatur]. Numele turtei nu apare explici
literare de la abreviatorul lui Festus, Paulus Diaconus: (Paul.
Fest. p. 104) Ianual libi genus, quod Iano tantummodo delibatur. La o asemene
Faste: (Ov. Fast. 1, 128) Iano cum ceriale sacerdos
imponit libum.
12. mensa
mensa
Numele ei a fost apropiat de
verbul metri 3 mefa (spefamesam uel
libum (pensam) 4 .
Eneida
d<strong>in</strong>tre ele, Celaen-
A. 3, 253-257)
Italiam cursu petitis uentisque uocatis:
ibitis Italiam portusque <strong>in</strong>trare licebit.
sed non ante datam c<strong>in</strong>getis moenibus urbem
quam uos dira fames nostraeque <strong>in</strong>iuria caedis
ambesas subigat malis absumere mensas.
-
turte âu (adorea liba 5 ibid. 7, 116) Heus,
1 V. Tac. Hist. 3, 69, 3.
2 V. strues III, A, 17.
3 V. P. Kretschmer, Glotta 8, pp. 79 sqq., 1932. Cf. de asemenea DELL s.u. mensa.
4 V. Brent V<strong>in</strong>e, An Umbrian-Lat<strong>in</strong> Correspondece, în Harvard Studies <strong>in</strong> Cas<strong>si</strong>cal Philology, vol. 90, pp. 111-
u. J. W. M, On the Mensae of Aeneid, III. 257, and VII. 116, în The
Clas<strong>si</strong>cal Review, vol. 28, nr. 3, pp. 89-90, 1914.
5 V. libum III, A, 1.
201

etiam mensas consumimus «mesele»
mensa
Vergilius <strong>in</strong>terpretau ambele pasaje refer<strong>in</strong>du-se la sensul vechi al termenului. Servius spunea
Serv. A. 3, 257) maiores enim nostri has mensas
habebant <strong>in</strong> honore deorum, paniceas scilicet ibid. 7, 111) panicias mensas id est
epularum sustentaculum
A. 3, 257 p. 300, 15) ex frumento confectae diis penatibus
consecrantur Gloss. V, 222, 20) mensas nunc
pani[fi]cia deorum Penatium dicit. -un rezumat de
secol IV p. al istoriilor lui Sex. Aurelius Victor: (Ps. Aur. Vict. Orig. 10, 5)
farreis men<strong>si</strong>s, quas sacratas secum habebat, comedisse.
Paul. Fest. 112, 6L)
mensa frugibusque iurato <strong>si</strong>gnificat per mensam et fruges.
mensa
u<strong>in</strong>um care
limbile romanice.
13. pastillum (-us) a
Pastillum, cu varianta de gen mascul<strong>in</strong> pastillus, este un libum de forma unei
pâi rotunde. Numele ei este un derivat dim<strong>in</strong>utival de la panis pâ<strong>in</strong>e
abreviatorul lui Festus, Paulus Diaconus: (Paul. Fest. p.
222) pastillus forma parui panis, utique dem<strong>in</strong>utiuum a pane, în timp ce panis este,
, -i-; cf. irl. pa<strong>in</strong>
fi fost *pasn- 1 . Forma de mascul<strong>in</strong> pastillus avea de obicei sensul medical
2 . Sensul vechi al cuvântului pare cel <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, de unde a derivat cel medical
timp ce turta 3 . Pati<strong>si</strong>erul unor
asemenea turte se numea pastillarius: (August. Mor. Manich. 2, 16, 46) far<strong>in</strong>a ... aqua ...
contrahitur, ut subigenda fiat melior; ... pastillarius mella diu subigit, ut ad illum candorem
perueniat. pastillarii: (Inscr. chris.
Diehl 628, 1) Attalus pastillarius sau (ibid. 629, 2) Marcelli patroni corporis pastillariorum.
În epoca pastillum trebuie s
apoi d<strong>in</strong> uzul l<strong>in</strong>gvistic. n fragment d<strong>in</strong> sasol?
Varro de gramaticul Flavius So<strong>si</strong>pater Chari<strong>si</strong>us în secolul al IV-lea p.,
despre genul substantivului, d d<strong>in</strong>tre
(Var. fr. ap. Char. gramm. 42, 15B) hic panis hic pastillus
et> hoc pastillum. Varro, într-un fragment conservat gramaticul Nonius
Marcellus, tot în secolul al IV-lea p., (Var. fr.
ap. Non. 63, 25) pastillos et panes: haec uocabula pastus, quod esse pascere dicebant. Sensul
numai la gramaticul Festus în secolul al II-lea p., care-i
(Fest. p. 250) Pastillum est <strong>in</strong> sacris libi genus rutundi.
1 Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. panis.
2 Cf. Cels. Med. 5, 17, 2; Pl<strong>in</strong>. Nat. 12, 131; Larg. 52, etc.
3 . 1.
Calabr. pastiddu. 2. It. pastello (> sp., port. pastelpastello (> fr., sp., port. pastel
pastel pastilla (> it. pastiglia, fr. pastille, port. pastihlaCf.
pavstillo"cf. Aët. 3, 99.
202

În epoca Chari<strong>si</strong>us
Char. gramm. 114, 7 B) us dicitur,
ut hodieque <strong>in</strong> Italia rusticos dicere animaduertimus. Sensul d<strong>in</strong> epoca
Paul. Fest. p. 222) pastillus (-um? L<strong>in</strong>dsay <strong>in</strong> ed. Gloss. L IV coll.1, 19)
forma parui panis 1 .
de liba - d<strong>in</strong> texte
pentru parfumarea gurii 2
turtei.
14. pemma (pevmma) Turta
Pemma este o nsliterare a gr.
pevvmma,
termenul 3 , un derivat de la
verbul pevssw pevttw întotdeauna
ca pemma, G.
pemmatis).
Cea mai veche atestare a numelui turtei -lea a. într-un vers
izolat d<strong>in</strong> poetul Lucilius, unde este asociat cu panis cu lucuns, un alt produs de
patiserie 4 : (Lucil. 1368) panis, pemma, lucuns, cibus qui puris<strong>si</strong>mus multo est. Acest vers pare
a fi fost în secolul I a. într-una d<strong>in</strong> Satirele Menippee,
fragment : (Var. Men. 417 ap. Non. 131M) nulla ambro<strong>si</strong>a ac
nectar, non alium et sardae, sed 'panis pemma lucuns, cibu' qui puris<strong>si</strong>mu' multo est'. D<strong>in</strong>
ambele exemple pemma apare ca un produs foarte apreciat.
pemma este asociat tot cu lucuns: (Var. Men. 508)
u<strong>in</strong>um, pemma [remma codd.], lucuns nihil adiuuat.
-a <strong>in</strong>tegrat în vocabularul lat<strong>in</strong> este scrierea lui uneori cu
Varro compusese pr<strong>in</strong>tre Satirele Menippee
una (Nescis quod uesper serus uehat), în care se
trata : (Var. Men.
341 ap. Gel. 13,11, 6) His enim uerbis utitur: 'Bellaria' <strong>in</strong>quit 'ea maxime sunt mellita, quae
mellita non sunt; pevmmas<strong>in</strong> enim cum pevyei societas <strong>in</strong>fida.
dulciurile el oc de cuv<strong>in</strong>te pe baza a doi
termeni pevmma pevyi" pevssw
5 .
pemma la începutul secolului al Vlea
p. Hieronim ueritas hebraica, recomanda traducerea lui pevmma d<strong>in</strong>
Septuag<strong>in</strong>ta cu placenta 6 sau crustulum 7 , evitând astfel transliterarea
termenului grecesc: (Hier. <strong>in</strong> Os. 3, 1l, 35) pro pemmatibus, quae LXX
placentas lat<strong>in</strong>e possumus dicere uel crustula. În Vulgata
libum 8 .
1
Cf. Anth. 231 tit.; Gloss. 5, 382, 59, id. 655, 19 pastillus: crustula.
2
Hor. S.
3
V. pevmma II, A, a, 1.
4
V. lucuns III, B, 22.
5
Cf. I. Fischer, Aulus Gellius, p. 319, n. 4.
6 V. placenta III, B, 1.
7 V. crustulum III, B, 9.
8 V. libum III, A, 1.
203

-lea p. pemma nu mai este atestat decât în vocabularul medical, de
te
d<strong>in</strong>tr-o d<strong>in</strong> secolul al VI-lea p. a tratatului pierdut
, De podagra, al medicului Rufus d<strong>in</strong> Ephes, care scrisese în secolul al
II-lea p.: (Ruf. Podagr. 22) pemmata omnes de caseo et mel et oleo factas.
Pemma apare pr<strong>in</strong>tre alimentele servite reci într-o tot d<strong>in</strong>
secolul al VI-lea p., d<strong>in</strong> medicul grec Philagrios, care a a lui
Oriba<strong>si</strong>us, probabil în secolul al III-lea p.: (Philagr. med. 1 p. 148, 16) diuersa pemmata 1 sau
(id. 3, p. 166, 15) pemmatibus p<strong>in</strong>guioribus et frigidis multum sau (id. 4, p. 175, 24) pemmata
de melle et ydrea [i.e.civdrw/] facta. -
lucrarea Synop<strong>si</strong>s ad Eusthatium filium a medicului grec Oriba<strong>si</strong>us, în care pemma era
: (Orib. syn. 4, 2, 1 Aa p. 6) que cum musto aut dulce et semula
conficiuntur pemmata.
15. popanum (povpanon) Turta
Popanum este o sacrifici Numele ei este o transliterare
d<strong>in</strong> gr. povpanon, termen turte rituale, cu numeroase
ri 2 radicalul verbului pevssw (att. pevptw.
, cea mai veche atestare a numelui turtei este d<strong>in</strong> secolul I a. într-
cu exactitate în anul 17 a.: ( Act. lud. saec. Aug. = Corp. VI 32323) 141 popanis datis,
115 s[a]crificium fecit deis [I]lithyis libeis ... popan[is] ... pthoibus, 143 Apollo, uti te
popanis dat[i]s bona prece precatus sum. popanum
libum (în text cu forma libeis) pthoibus, transliterare (aici la ablativ) a numelui grecesc
fqovi>" 3 . ui adus lui Apollo.
popanum.
femeilor d<strong>in</strong> Satira a VI-a, Iuvenal prez<strong>in</strong>tpopanum drept o
cu care putea fi înduplecat O<strong>si</strong>ris: (Iuv. 6, 539-41) illius lacrimae meditataque murmura
praestant / ut ueniam culpae non abnuat ansere magno / scilicet et tenui popano corruptus
O<strong>si</strong>ris.
sau nu
16. secuum Turta
Seciuum este un tip de libum). Numele ei este un vechi termen ritual
derivat de la verbul secare , fi<strong>in</strong>d un fel
secespita, everb 4 .
abreviatorul lui Festus, Paulus Diaconus: (Paul. Fest. p. 349) seciuum libum est, quod
secespita secatur.
17. strus
Strues ianual 5 , o t (libum)
pereche întotdeauna în formulele rituale cu fertum 1 . Era
1
Cuvântul apare cu variante în manuscris: pimm-, pomm-, pim<strong>in</strong>-. (Cf. TLL s.u. pemma)
2
V. povpanon II, A, b, 1.
3
V. fqovi>" II, A, a, 50.
4
Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. secespita.
5 V. ianual III, A, 11.
204

lua forma degetelor strânse ale unei mâ<strong>in</strong>iu. <strong>in</strong>fra).
D<strong>in</strong> punct de vedere etimologic numele ei este un derivat de la verbul strure
strues, is, atât cu sensul de
, în limbaj religios, desemnând acest tip de libum.
cu Varro (Var. Men. 248), este
a produsului de patiserie.
În timp ce fertum strues este întotdea
lui Ianus. -lea a. de la Cato, unde numele celor
ritualului suouitaurilia, în formule aproape identice: (Cat. Agr. CXLIII, § 134, 2) Iano struem
ommoueto
fertum
a lui strues. Scri<strong>in</strong>d
strues: (Ov. Fast. 1, 276) haec adolet
flammis cum strue farra suis. Mai mult ca <strong>si</strong>gur alacul (farra) este de fapt <strong>in</strong>gredientul turtei,
hendiade.
Într-urtei, este citat un alt <strong>in</strong>gredient
al acesteia: (id. Fast. 1, 127-9) <strong>in</strong>de uocor Ianus; cui cum Ceriale sacerdos / imponit libum
farraque mixta sale, / nom<strong>in</strong>a ridebis.
O ma turtei abreviatorul lui
Festus, Paulus Diaconus: (Paul. Fest. p. 310) strues genera liborum sunt, digitorum
coniunctorum non dis<strong>si</strong>milia, qui superiecta panicula <strong>in</strong> transuersum cont<strong>in</strong>entur. Turta
strues
-panicula), probabil d<strong>in</strong> grâu sau alac, d<strong>in</strong> care este
-, citându-l pe Fabius Pictor (Fab. Pict. ap. Gel. 10, 15, 14 2 ),
numele turtei fertum
obligatoriu la piciorul patului unui flamen dialis.
18. summnlia
Sum sunt turtele sacrificiale (liba) oferite zeului Summanus, epitet al lui
Iuppiter în calitatea sa de responsabil cu 3 . Numele
produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> este o substantivizare la neutru plural a adjectivului summanalis, e, un
sub ()
4 , fie, , ca un derivat de la summus
5 .
Unica atestare a numelui turtei secolul al II-lea p. într-
gramaticului Festus: (Fest. p. 348) summnlia liba far<strong>in</strong>acea <strong>in</strong> modum rotae fi[n]cta[a].
1
V. fertum III, A, 9.
2
V. exemplul s.u. fertum III, A, 9.
3
Cf. Pl. Bac. 895; Var. L. 5, 74; Liv. 32, 29, 1; Ov. Fast. 6, 731; Pl<strong>in</strong>. Nat. 2, 138, etc.
4
Cf. Cic. N.D. 1, 10, 16. Ipoteza este ézil,
p. 824.
5
V. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. Summanus.
205

ea
. -
de dimen<strong>si</strong>unea foarte mare, Este
uppiter în zorii
zilei.
19. testuacium ul
Testuacium este un tip de libum, numele turtei fi<strong>in</strong>d un derivat de la testu (testum, i)
ea purta acest nume
-un recipi: (Var. L. 5,
106) testuacium, quod <strong>in</strong> testu caldo coquebatur. Aceast turt era înch<strong>in</strong>at -
Aurora, fi<strong>in</strong>d oferit 1 .
20. turunda Turta
Turunda, torunda 2 , este o libum)
d<strong>in</strong> (far). o
terre âturunda = *terenda) 3 .
S<strong>in</strong>gura atestare a lui turunda cu sens <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> apare într-
Var. fr. ap. Non. 552, 2) alii adferunt libum ac turundam. În
cont<strong>in</strong>uarea citatului, Nonius (Non. 552, 3) turundam, ut
libum, sacrum quoddam ex farre genus panificii.
CatoVarro
: (Var. R. 3, 9, 20) ex iis euul<strong>si</strong>s ex alis
p<strong>in</strong>nis et e cauda farciunt turundis hordeaceis partim admixtis [e] far<strong>in</strong>a lolleacia aut sem<strong>in</strong>e
l<strong>in</strong>i ex aqua dulci, sau (Cat. Agr. XCVIII § 89) Gall<strong>in</strong>as et anseres <strong>si</strong>c farcito: gall<strong>in</strong>as
teneras, quae primum parie[ri]nt, concludat; poll<strong>in</strong>e uel far<strong>in</strong>a hordeacia consparsa turundas
faciat, sau (ibid. XCIX § 90) primum pu<strong>si</strong>llum, postea magis depses, oleo tangito
dep<strong>si</strong>toque, dum poterit facere turundas: ex aqua dato, escam temperato. În acest caz turunda
, este probabil ulterior acestuia, fi<strong>in</strong>d o
specializare în vocabularul tehnic.
1 Cf. Ov. Fast. 6, 529-534, unde sunt numite numai liba.
2 Gloss. kolluvria, u. s.u. kovllabo" II, C, 34.
3 toronda (It.
torrone).
206

B. P placentae
1. placenta a
Romanii apreciau în mod cu totul deosebit preparatele
lucrarea De agricultura -
1
grâu s-
placenta
Numele ei a fost împrumut d<strong>in</strong> gr. plakou'", ou'nto" ), de la
cazul acuzativ plakou'nta verbul placre
.
tarea unui fel de omlet qri'on: (Var. L. 5, 107) cetera fere opera a
uocabulis graecis sumpta, ut thrion et placenta
lui de . plakou'" era numele
2 placenta
întâi un anumit tip de ui produs
. placentarius Paul.
Sent. 3, 6. § 72).
Pentru placenta
icular dev<strong>in</strong>e
a
Titlul standardizat, (Cat. Agr. LXXXV, § 76) Placentam <strong>si</strong>c facito,
- <strong>si</strong>ligo 3
4 :
(ibid.) far<strong>in</strong>ae <strong>si</strong>ligneae L. II, unde solum facias; <strong>in</strong> tracta far<strong>in</strong>ae L. IIII et alicae primae
L. II. tractum (alteori solum)
împrumutul grecesc diplois sau laganum (Apic. §§ 141,
142). --
(ibid.) alicam <strong>in</strong> aquam <strong>in</strong>fundito: ubi bene mollis erit, <strong>in</strong> mortarium purum <strong>in</strong>dito <strong>si</strong>ccatoque
bene-
foi de aluat -
s-ibid.) de<strong>in</strong>de manibus dep<strong>si</strong>to: ubi bene subactum
erit, far<strong>in</strong>ae L. IIII paulatim addito. id utrumque tracta facito: <strong>in</strong> qualo, ubi arescant,
componito: ubi arebunt, componito puriter
ibid.) cum facies <strong>in</strong> s<strong>in</strong>gula tracta, ubi depsueris, panno oleo uncto
1
Lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (ap. Ath. 647c-
I. p.); numele lor a putut fi împrumutat d<strong>in</strong> texte mai vechi.
2
V. plakou'" II, C, 1.
3
Cf. libum III, A, 1, nota nr. 7.
4
Alica far zea;
ibid.
cf. Fournier, art. cibaria în Dar.-Sag.; J. André, op. cit., p. 60 sqq.
207

tangito et circumtergeto unguitoque; ubi tracta erunt, focum, ubi cocas, calfacito bene et
testum.
(ibid.) postea far<strong>in</strong>ae L. II conspargito condep<strong>si</strong>toque; <strong>in</strong>de facito solum tenue
a
-ibid.) casei ouilli p. XIIII ne acidum et bene recens <strong>in</strong> aquam <strong>in</strong>dito:
ibi macerato, aquam ter mutato. <strong>in</strong>de eximito <strong>si</strong>ccatoque bene paulatim manibus: <strong>si</strong>ccum bene
<strong>in</strong> mortarium imponito; când s--
ibid.) ubi omne caseum bene <strong>si</strong>ccaueris, <strong>in</strong> mortarium purum manibus condep<strong>si</strong>to
comm<strong>in</strong>uitoque quam maxime. de<strong>in</strong>de cribrum far<strong>in</strong>arium purum sumito caseumque per
cribrum facito transeat <strong>in</strong> mortarium
placenta: (ibid.) postea
<strong>in</strong>dito mellis boni p. IIIIS: id una bene commisceto cum caseo. postea <strong>in</strong> tabula pura, quae
pateat p. I, ibi balteum ponito: folia laurea uncta supponito, placentam f<strong>in</strong>gito. Se pune mai
1 , apoi se ung celelal
ibid.) tracta n s<strong>in</strong>gula <strong>in</strong> totum solum
primum ponito; de<strong>in</strong>de de mortario tracta l<strong>in</strong>ito, tracta addito s<strong>in</strong>gulatim, item l<strong>in</strong>ito, usque
adeo donec omne caseum cum melle abusus eris. <strong>in</strong> summum tracta <strong>in</strong> s<strong>in</strong>gula <strong>in</strong>dito. Se
strânge 2 placenta,
ratec: (ibid.) postea
solum contrahito ornatoque, focum deuerrito temperatoque, tunc placentam imponito: testo
caldo operito, pruna <strong>in</strong>super et circum operito
--a copt
placenta modius 3 : (ibid.) uideto
ut bene et otiose percoquas: aperito, dum <strong>in</strong>spicias, bis aut ter. ubi cocta erit, eximito et melle
unguito: haec erit placenta semodialis.
Placenta este de fapt un fel de tort,
impunea servirea
(quadra)
apreciate. Ne-o spune mai târziu Lucilius, dar tot în secolul al II-lea a., într-un vers izolat
amaticul Priscian: (Lucil. 23 ap. Prisc. Gramm. 2, 506) iucundasque puer
qui lamberat ore placentas.
placentae întregi 4 : (Hor. S. 2, 8, 24) ridiculus totas semel absorbere placentas. Epitetul
ridiculus
1 S<strong>in</strong>gula
(tenue).
2 Marg<strong>in</strong>ile blatului (solum) (tracta)
3 Modius
4 Cf. Deena Berg, The Mystery Gourmet of Horace's "Satires 2", în The Clas<strong>si</strong>cal Journal, vol. 91, Nr. 2. 1996,
pp. 141-151.
208

Seneca, într--l pe Attalus 1
Sen. Ep. 63, 6 poma suauiter aspra) sau cu
ibid. <strong>in</strong> u<strong>in</strong>o nimis ueteri ipsa nos
amaritudo delectat
ibid.) <strong>in</strong>columes cogitare melle ac placenta frui estmelle ac
placenta
, .
d<strong>in</strong>tre placenta
re<strong>in</strong>terpretare a unui pasaj d<strong>in</strong> Satyricon
avea pe un taler o scriblta 2 placenta: (Petr. 35, 4) super libram
stateram <strong>in</strong> cuius altera parte scriblta erat, <strong>in</strong> altera placenta. Cat. Agr. §78
era
categoria ibid. §78, despre scribilta: caseo ad eundem modum facito
uti placentam, s<strong>in</strong>e melle)la
-
3
echilibrul d<strong>in</strong>tre dulcele în exces (placenta
(scriblta). În context placenta este relua
ibid. 35, 5-6) <strong>in</strong> medio autem caespes cum
herbis excisus fauum sust<strong>in</strong>ebat
4 .
scrib(i)lta se mânca în mod obligatoriu
fierb<strong>in</strong>te 5 , placenta ar putea fi una d<strong>in</strong>tre u reci. Nici un context nu
; (quadra)
t e numai
În mod consecvent numele acestei
(apri glandulas)
(lumbum), ambele coapse ale unui iepure (utramque coxam leporis) (duos
armos)placenta: (Mart. 7, 20, 8) Buccis
placentae sordidam l<strong>in</strong>it mappam
c
mierii. Anticii o preferau pe cea de cimbru (Tymus uulgaris L),
afumate (mel acapnon) 6 .
-
placentae must<strong>in</strong>d într-o astfel de miere de cimbru: (id. 5, 39, 1-3) Supremas tibi
triciens <strong>in</strong> anno / Signanti tabulas, Char<strong>in</strong>e, mi<strong>si</strong> / Hyblaeis 7 madidas thymis placentas. Într-o
placentae: (id.
11, 86, 3) mella dari nucleosque iubet dulcesque placentas
1
ord<strong>in</strong>ul lui Seianus.
2
Cf. scrib(i)lta III, B, 29.
3
Cf. Jean Chevalier Ala<strong>in</strong> Gheerbrant, , (trad. rom.) 1995, s.u
4
Cf. s.u. krhvi>on II, C, 38.
5
Cf. s.u. scrib(i)lta III, B, 29.
6
Pentru diferitele tipuri de miere existente în Antichitate u. J. André, op. cit., p. 186.
7
Hyblaeus de pe Hybla, munte în sud-estul Siciliei, vestit pr<strong>in</strong> mierea sa.
209

ic a-i anula orice gust. Un adept avant la lettre
(cucurbitae) toate felurile de mâncare,
<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v desertul. Rezultatul: id. 7, 20, 8) h<strong>in</strong>c pistor fatuas facit
placentas.
Placenta nu -
ea
(quadra). O dovedesc mai multe exemple tot d<strong>in</strong>
id. 9, 90, 4) secta plurima quadra de placenta sau (id. 3, 77, 3) nec te liba iuuant
nec sectae quadra placentae sau (id. 6, 75, 1) cum mittis turdumue mihi quadramue
placentae.
Per<strong>si</strong>cus, nefi<strong>in</strong>d d<strong>in</strong>tre aceia care, ascuns într--
- Iuv. 11, 56-9) experiere hodie
numquid pulcherrima dictu, / Per<strong>si</strong>ce, non praestem uita et moribus et re, / <strong>si</strong> laudem <strong>si</strong>liquas
occultus ganeo, pultes / coram aliis dictem puero sed <strong>in</strong> aure placentas. pultes /
placenta
placenta, un anumit tip de
- produse
. Comentatorul lui Vergilius, Servius,
def<strong>in</strong>ea, în notele sale la Eneida, libum 1 , pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul cuvântului
placenta: (Serv. A. 7, 109) adorea liba ador proprie est genus farris, liba autem sunt
placentae de farre, melle et oleo, sacris aptae 2 . def<strong>in</strong>esc cu
ajutorul lui placenta alte tipuri de dulciuri: crustum 3 dulciamen 4 (Gloss.). cuvânt
cuvânt August<strong>in</strong> caracterizeaz cumipha 5 : (August. mor. Manich. 2, 26, 51).
placenta
turte sacrificiale: (Hier. <strong>in</strong> Os. 3, 1l, 35) pro pemmatibus, quae LXX
placentas lat<strong>in</strong>e possumus dicere uel crustula. Ver<strong>si</strong>unea Itala
pentru traducerea gr. cauwvn 6 : (Itala Ier. 7, 18 = Hier. <strong>in</strong> Ier. 2, 38, 2) ut faciant placentas
militiae.
2. adipatum
Adipatum este 7 . D<strong>in</strong> punct de vedere
etimologic numele ei este o substantivizare la forma de neutru a adjectivului adipatus, a, um 8 ,
um 8 , un derivat de la substantivul adeps 9 -
(cf. ombr. aripes, arepes), care, la rândul ei, l-a împrumutat pe gr. a[leifa
d<strong>in</strong>tr-un gr. steativth" (sc.
plakou'") 10 .
1
Pentru libum u. supra III, A, 1.
2
Cf. Macr. 1, 7, 25 Cyrenenses placentas mutuo mis<strong>si</strong>tant.
3
V. crustum III, A, 6.
4
V. dulciamen III, B, 11.
5
V. cumipha III, B, 10.
6
V. cauwvn II, A, a, 51.
7
Gloss. adipatus panis adipe confectus.
8
Cf. Lucil. 164; Fulg. Aet. mund. p. 156, 8 H.
9
În limbile romanice adeps, -ipis aleps în bergam. alef, log. abile, morv. or,
limous. auvo, propriu-zis ne-op. (sau alef de la *lera, LIQUARE
10
V. s.u. pivwn II, C, 58.
210

a
la
, în primul rând, pe placul copiilor.
Într-(paelex), iar
(pupilli) -
-1) custodite animas et nulli credite mensae 1 liuida materno
feruent adipata ueneno
Adjectivul liuida ât efectul pe care ven<strong>in</strong>ul
îl va avea asupra celui care va mâ
cordul gramatical (liuida adipata materno ueneno)
înlocu<strong>in</strong>du-adipata materna ueneno
liuido
feruere bullire),
ându-ne gâ
(adeps) ârea mamei de a pune
âele
u era
îndemnul nulli credite mensae âncare
-una cu adipata
chiar numele lor: Adipata
(Mart. 14, 223) {Adipata} Surgite: iam uendit pueris ientacula pistor / Cristataeque sonant
undique lucis aues adipata pistor [dulciarius] 2
i , la primul cântat al co,
de<strong>si</strong>gur important, au în primul rând alimentele foarte dulci,
ambii
sec. II p. Chr.), mai mult, sunt prieteni, cultivâ
Mult mai târziu, în secolul al IV-a p., Vespa, autorul poemului în
buc un cofetar, avându-l drept arbitru pe Vulcan, Iudicium coci et pistoris iudice
Vulcano, -le
Vesp. 46-9) Quidue etiam manibus
nostris non dulce paratur ? / Nos facimus populo studiose coptoplacentas, / nos adipata
damus, nos grata canopica uobis, / crustula nos Iano, sponsae mustacia mitto.
se adipata.
autor al tratatului Ars grammatica
adipatum, confirmându-tura: (Char. gramm. 1, 94,
16) opus pistorium quod adipe conficitur.
3. artolaganus (/on) a-
Artolaganus este un tip de pâ<strong>in</strong>e-
Numele ei este o transcrierea a gr. ajrtolavganon 3 , un compus d<strong>in</strong> ajrtov" pâ<strong>in</strong>elavganon
sau 4 .
laganum, era
perceput ca roman, denum<strong>in</strong>d atât un tip de
1 Nu este exclus ca aici mensa V. mensa III, A, 12.
2 Cf. Mart. 14, 222.
3 V. ajrtolavganon II, C, 9.
4 V. lavganon II, C, 42.
211

ântul este atestat numai 1
unui anumit tip de pâ<strong>in</strong>e (Pl<strong>in</strong>. Nat. 18,105): Panis ip<strong>si</strong>us uaria genera persequi superuacuum
uidetur, [...]appelati [...] alias a deliciis, ut artolagani [...]. artolaganus
numele a deliciis îl apropie astfel mai mult de un produs de
patiserie (laganumeste
un astfel de produs, citând aici surse mai vechi, .
: (Ath. 113d) eij" de; to;
kalouvmenon ARTOLAGANON ejmbavlletai oijnavrion ojlivgon kai; pevperi gavla te kai;
e[laion ojlivgon h] stevar. Toate
caracteristice produselor de patiserie, un motiv în plus s-
-
enci
4. Canopicum
Canopicum este o probabil de orig<strong>in</strong>e .
Numele ei este o substantivizare la forma de neutru a adjectivului Canopicus, a, um
, un împrumut d<strong>in</strong> gr. Kanwbikov", format pr<strong>in</strong> derivare de la numele
egiptean Kavnwbo" (Canopus).
lui Canopicum apare sub forma de plural în secolul al IVlea
p. în poemul lui Vespa, unde Vesp. 48)
grata Canopica. secolul I p. în lista de
produse de patiserie a lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, tot la plural: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c)
ta; Kanwpikav 2 aproape <strong>si</strong>gur un
împrumut d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul Canopica.
Canopicum
m
5. catllus ornatus (kavtillo" ojrna'to") Ulcica
Catllus ornatus este numele unui tip de , poate cu laganum 3 . D<strong>in</strong>
punct de vedere etimologic catllus 4 este un dim<strong>in</strong>utiv de la cat<strong>in</strong>us, i
5
verbul capere Var. L. 5, 120) uasa <strong>in</strong> mensa escaria: ubi pultem aut iurulenti quid
ponebant, a capiendo cat<strong>in</strong>um nom<strong>in</strong>arunt, ni<strong>si</strong> quod Siculi dicunt kavt<strong>in</strong>on ubi assa ponebant.
kavt<strong>in</strong>on,
Numele vasului catillus ajunge pr<strong>in</strong> metonimie
. Adjectivul ornatus
(< ornare) 6 acestuia.
1 Fam. 9, 20, 2 Pro<strong>in</strong>de te para. cum hom<strong>in</strong>e et edaci tibi res est
et qui iam aliquid <strong>in</strong>tellegat; ojyimaqei'" autem hom<strong>in</strong>es scis quam <strong>in</strong>solentes s<strong>in</strong>t. dediscendae tibi sunt
sportellae et artolagani (pentru artolagyni) tui. artolagyni
âajrtolavguno").
2 V. Kanwpikovn II, C, 31.
3 Cf. laganum II, B, 20.
4 Cf. Cat. Agr. § 84; Hor. S. 1, 3, 90; Petr. 66, 7; Pl<strong>in</strong>. Nat. 30, 54.
5 Cf. Cat. Agr. § 84; Var. R.R. 1, 63; Hor. S. 1, 3, 92; Char. gramm. 1, 79, 23; I<strong>si</strong>d. Orig. 20, 6, 5.
6 Ornatus
212

S<strong>in</strong>gura atestare a acestei apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, dar în mod
evident un produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> roman: (Chry<strong>si</strong>pp.
Tyan. ap. Ath. 647 e) kavtillo" de; ojrna'to" oJ legovmeno" para; JRwmaivoi" ou{tw givnetai.
Este una d<strong>in</strong>tre pentru care Chry<strong>si</strong>ppos , fi<strong>in</strong>d poate un
: (ibid.) qrivdaka" pluvna" xevson kai; ejmbalw;n oi\non eij" quivan
tri'be ta;" qrivdaka", ei\ta to;n culo;n ejkpievsa" selivgnion sumfuvrason aujtw/ ' kai;
sumpesei'n ejavsa" metV ojlivgon tri'yon eujtovnw", prosbalw;n ojlivgon stevato" coireivou
kai; pevperi, kai; pavl<strong>in</strong> trivya" e{lkusan lavganon kai; leiavna" ejktemw;n katavtemne
kai; e{ye eij" e[laion qermovtaton eij" hjqmo;n balw;n ta; katakekommevna.
li ; li se
stoarce apoi sucul -o se bate apoi cu
-a amestecat d<strong>in</strong> nou, se înt<strong>in</strong>de o
foaie de aluat (laganum); -
-se a
sevligni" (<strong>si</strong>vligni") 1 2 ,
6. collybus / -um a
Collybus . Numele ei este un
împrumut d<strong>in</strong> gr. kovllubo" (-on), atestat atât cu sensul concret de
derivat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, întotdeauna la forma de plural neutru: kovlluba 3 . collybus a fost
împrumutat cu ambele sensuri, cel de fi<strong>in</strong>d folo<strong>si</strong>t de
Cicero 4 .
Cea mai veche atestare a numelui collybus apare în secolul I a. într-un
fragment d<strong>in</strong>tr-o scrisoare a poetului Cas<strong>si</strong>us d<strong>in</strong> Parma, citat în
Augustus d<strong>in</strong> Vitae duodecim Caesarum.
(Cass. Parm. ap. Suet. Aug. 4, 2) Cas<strong>si</strong>us
quidem Parmen<strong>si</strong>s quadam epistula non tantum ut pistoris, sed etiam ut nummulari nepotem
<strong>si</strong>c taxat Augustum: materna tibi far<strong>in</strong>a est ex crudis<strong>si</strong>mo Ariciae pistr<strong>in</strong>o: hanc f<strong>in</strong>xit
manibus collybo decoloratis Nerulonen<strong>si</strong>s mensarius.
dublul sens al lui collybusprodus de patiserie
cestei
Templu (Eu. Matt. 21, 12).
kollubisthv", un derivat de la kovllubo"
kollubisthv" : (Hier. <strong>in</strong> Matth. 21, 12/13 p. 164)
collyba dicuntur apud eos (Hebraeos) quae nos appellamus tragemata uel uilia munuscula,
uerbi gratia frixi ciceris uuarumque passarum et poma diuer<strong>si</strong> generis.
al lui collybus, folo<strong>si</strong>t de Hieronim
cu forma de neutru.
pro colobida, cu
ial: (Prisc. gramm. 3, 497, 1) uilia munuscula, ut
sunt nuces et pa, quae lat<strong>in</strong>e dicuntur colobi[d]a.
1
În text apare forma <strong>si</strong>vlignon, -
2
Împrumut d<strong>in</strong> lat. <strong>si</strong>ligo, turtei fqovi>" II, A,
a, 50.
3
V. kovlluba II, C, 35.
4
Cf. Cic. Ver. 3, 181; id. Att. 12, 6, 1.
5
Conjectura lui L<strong>in</strong>demann. Cf. TLL s.u. collybus.
213

(Gloss. 5, 180, 31) collybia.
7. copta
Copta este o foarte tare, un Numele ei
este un împrumut d<strong>in</strong> gr. kopthv (sc. shsamiv") cu susan pisat, o substantivizare a
adjectivului koptov" 1 .
;
ui tip de fursec: (Mart. 14, 69, 1-2) {Copta Rhodiaca}
Peccantis famuli pugno ne percute dentes: / Clara Rhodos coptam quam tibi mi<strong>si</strong>t edat.
-i da în loc
ânce o copta duritatea a
acestui produs de patiserie
tre acele fursecuri care trebuie mai întîi
muiat îna<strong>in</strong>te de a fi mâncat 2 . Cuvântul nu mai este atestat la nici un alt autor lat<strong>in</strong>.
probabil coptoplacenta,
vorbitori, fi<strong>in</strong>d un compus cu numele gene (placenta).
Într-capton Gloss. III,
555, 63) capton, id est pane(m). .
8. coptoplacenta a
Coptoplacenta era poate o copta (u. supra). Numele ei pare un
compus d<strong>in</strong> copta placenta. d<strong>in</strong>
Tyana sub forma koptoplakou'" 3 .
copta < kopthv
placenta < Ac. plakou'nta). e
*koptoplakou'"m
epoca
În timpul banchetului lui Trimalchio d<strong>in</strong> Satyricon
-
curma
(porcelli ex coptoplacentis facti): (Petr. 40, 3-4) secutum est hos repo<strong>si</strong>torium, <strong>in</strong> quo po<strong>si</strong>tus
erat primae magnitud<strong>in</strong>is aper, et quidem pilleatus, e cuius dentibus sportellae dependebant
duae palmulis textae, altera caryotis altera thebaicis repleta. circa autem m<strong>in</strong>ores porcelli ex
coptoplacentis facti, qua<strong>si</strong> uberibus imm<strong>in</strong>erent, scrofam esse po<strong>si</strong>tam <strong>si</strong>gnificabant.
la masa lui Trimalchio nimic nu se face întâ
d<strong>in</strong> acest tip de
e pielea purceilor, în general
1 V. kopthv II, C, 36.
2 Cf. laterculus III, B, 19.
3 V. koptoplakou'" II, C, 36.
214

Mult mai târziu, în sec. IV p., coptoplacenta trecea drept o
pati<strong>si</strong>er. O spune cofetarul d<strong>in</strong> poemul lui Vespa în înfruntarea
- Vesp. 47) Nos facimus populo studiose
coptoplacentas.
9. crustulum Crusta
Crustulum este un tip de un fel de
Numele lui 1 este un derivat dim<strong>in</strong>utival de la crustum, un soi de (u. supra).
Var. L. 5, 107) crustulum a crusta pultis, cuius ea,
quod ut corium et uritur, crusta dicta 2
(puls) D<strong>in</strong> exemplele existente crustulum nu avea
valoarea de libum crustum. crustum cu
crustulum,
Fest. p. 98) glomus 3 <strong>in</strong> sacris crustulum, cymbi figura ex oleo coctum appellatur. Tot astfel,
crustula oferite lui Ianus (Vesp. 49 crustula nos Iano),
refer<strong>in</strong>du-se poate la crusta.
, t în epoca : crustularius crustula (Sen. Ep. 56, 2);
crustulatus crustula (Spart. Hel. 5, 4); crustulnus (Not. Tir. 109, 37)
tip crustulum.
tre primele produse de patiserie ale romanilor.
Plaut este cel d<strong>in</strong>tâi care-i numele. În comedia Stichus
Pl. St. 689) {Sang.} Hoc conuiuiumst / pro opibus
nostris satis commodule nucib
crustulo
<strong>in</strong>teriplio
Lup<strong>in</strong>us albus) crustulo comm<strong>in</strong>uto
crustulum el comm<strong>in</strong>uto
,
Acest tip de fursec mai este atestat la Lucilius în sec. II a. într-un fragment conservat
de scoliastul Porphyrio (sec. II-
care ne vom ocupa apoi: (Lucil. 1183 ap. Porph. <strong>in</strong> Hor. S. 1.1.25.3.1.1) gustaui crustula
solus
verbului gustare,
despre care vorbim: (Hor. S. 1, 1, 25-6) ut pueris
olim dant crustula blandi / doctores, elementa uel<strong>in</strong>t ut discere prima. Profesorii blânzi aveau
uneori
litere 4 crustula par fi fost dulciurile preferate de copii.
1
Crustulum kruske krustulukrostolo, friul. krostul cu
.
2
Cf. Caper Gramm. 7, 109, 3.
3
Glomus (gen. glomeris
confundat cu globus, i, u. globus III, B, 17).
4
Cf. ibid. 2, 4, 47 sunt quorum <strong>in</strong>genium noua tantum crustula promit.
215

, care pe -crustula
mulsa (Hier. Ep. 121, 1).
de patiserie, jArtokopikov" 1 , de crustula (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap.
Ath. 647d). Îforma klou'stron, -un lat. clustrum, pr<strong>in</strong>tr-un
stadiu <strong>in</strong>termediar crustlum, d<strong>in</strong> epoca 2 . În
ceste crustula
A. Nume de oameni antroponime, probabil ale <strong>in</strong>ventatorilor reetei:
a. jApikianovn klou'stron: crustulum Apicianum 3
ta; ajpivkia
plakou'nte" -lea p.
Etymologicum Genu<strong>in</strong>um: (Et. Gen. s.u. jApivkia) ei[dh plakouvntwn: ajpo; jApikivou t<strong>in</strong>o;"
JRwmaivou eujtrufhvtou ejp<strong>in</strong>ohvsanto".
b. jIoulianovn klou'stron: crustulum Iulianum / Iulianus 4
c. Kras<strong>si</strong>anovn klou'stron: crustulum Cras<strong>si</strong>anum (personaj necunoscut)
d. Kurianovn klou'stron: forma crustulum Quirianum
u numele de Quirites, fie se
poate citi crustulum Quir<strong>in</strong>ianum, lui
e. Montianovn klou'stron: crustulum *Montianum. Pare un derivat de la un nume propriu,
5 ca zeu al
tre editorii lui Athenaios, Schweighäuser, propune emendarea în
*moutianovn = Mutianus, în timp ce Bücheler avan matianovn = Matianus,
nume de gens romana Apicius într- m<strong>in</strong>utal
Matianum). Acesta este s<strong>in</strong>gurul tip de crustulum
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap Montianovn. tou'ton, fh<strong>si</strong>v, mavxei" ejx
oi[nou sklhrovn: eij dev soi turivon parevstai, h{misu mavxei" ejx oi[nou kai; h{misu ejk
turou': hJdonikwvteron ga;r givnetai.
un aluat tare (sklhrovn),
(hJdonikwvteron). Acest tip de
com lui Apicius mustaceum 6
rezultatul f<strong>in</strong>it este tot un produs tare, crocant.
1
S<strong>in</strong>gurelDeipnosophistai a lui Athenaios (sec. III p.).
2
Clustrum este atestat într-CIL, vol. 9, nr. 4957), iar crustlum în anul 18 p.
(CIL
3
Potrivit lui Athenaios multe dulciuri purtau numele lui Apicius: (Ath. 7a) ejgevneto de; kata; tou;" Tiberivbou
crovnou" ajnhvr ti" jApivkio", plou<strong>si</strong>wvtato" trufhthv", ajfV ou| plakouvntwn gevnh polla; jApivkia
ojnomavzetai. -
concicla Apiciana concicla à la Apicius; §§ 235, 372 ius
Apicianum ; § 167, m<strong>in</strong>utal Apicianum ; § 263, ofellae Apicianae
à la Apicius; § 141, pat<strong>in</strong>a Apiciana pat<strong>in</strong>a sala cattabia Apiciana Sala cattabia à la
4
puls Iuliana
s- -193 p.), fie Iulianus Apostata (332-361 p.),
5
Cf. Arn. Adu. nat. 4, 9.
6 V. mustaceum III, B, 25.
216

f. Paul<strong>in</strong>iano;n klou'stron: crustulum Paulianum, (personaj necunoscut)
g. Terenti'non klou'stron: crustulum Terent<strong>in</strong>um 1
h. Toutianovn klou'stron: crustulum Tutianum (personaj necunoscut)
i. Fabwnianovn klou'stron: crustulum Fauonianum 2
a. Kappadokikovn klou'stron: crustulum Cappadocicum, 3
b. Sabellikovn klou'stron: crustulum Sabellicum,
C. Nume care :
a. gwslwanion (<strong>si</strong>c!) klou'stron: termenul grecesc gwslwanion
-au propus mai multe variante de <strong>in</strong>terpretare 4 : ar putea fi o echivalare a lat.
gustulum (crustulum) 5 (d<strong>in</strong> gustus -ulum) sau a lui gulsum
(crustulum) 6 (d<strong>in</strong> gula 7 osum). Nu este de exclus
un cuvânt grecesc în Gelwvnion
gelwvneio"
(sc. plakou''"Ath.
646f), Kaibel (s.u.) 8 . În
gelonianum (Gloss. kopthv 9 .
b. goutta'ton klou'stron: crustulum guttatum
diverse condimente, mac sau susan 10 de obicei, care-
termenul goutta'ton
rânduri mai jos, determ<strong>in</strong>at de klou'stron (ibid. 14, 57, 9).
goutta'ton autonomizându-se poate 11 .
c. pou'rion klou'stronpou'rion
un cuvânt lat<strong>in</strong>esc, poate puris<strong>si</strong>mum,
puvr<strong>in</strong>on
1 e<strong>si</strong>cium Terent<strong>in</strong>um
impensa Terent<strong>in</strong>a ius Terent<strong>in</strong>um
m<strong>in</strong>utal Terent<strong>in</strong>um cf. de asemenea Pl<strong>in</strong>. 15, 35 nuces
Terent<strong>in</strong>ae, un soi de con de p<strong>in</strong>. Poate acest tip de crustulum
2 Cf.
3 cf.
ajpalov" id. 113b).
4 Cf. . 3, p. 1676.
5 Cf. Apul. Met
6 Cf. Sen. Nat. 3, 18, 7; Mart. 7, 20, 1; 13, 71, 1; Iuv. 11, 19, etc.
7 cf. Cic. Att. 13, 31, 4; Sal. Iug. 89, 7; Hor. Ep. 1, 6, 57; Sen. Ben. 3, 28,
4, etc.
8 Anecdota Graeca e codd. manuscriptis Bibliothecarum Oxonien<strong>si</strong>um,
Oxford, 1836, vol. III p. 168.
9 V. kopthv II, C, 36.
10 Cf. globulus III, B, 17.
11 V. goutta'ton II, C, 14.
217

i vorba
de adjectivul purum i provenit d<strong>in</strong>tr--l apropia
de puvr<strong>in</strong>on. hapax kapuvrion-crustula
dulcis (<strong>si</strong>c! pentru dulcia) quae diis (sau de tractis 1 ) id est m<strong>in</strong>utis partibus uel compag<strong>in</strong>ibus
far<strong>in</strong>ae fieri consuerunt (Gloss. 5, 521, 29).
-lat<strong>in</strong> kloustroplakou'", un compus format d<strong>in</strong>
lat. clustrum (= crustulumplakou'"
Feluritele tipuri de crustula dovedesc cât de
l
d<strong>in</strong>tre crustulum puer,
Aceasta apare într-una d<strong>in</strong> scrisorile lui Seneca, atunci când el
, într-o scrisoare
i sale, Ep. 99, 25 citându-l pe
Metrodoros: e[st<strong>in</strong> ga;r ti" hJdonh; th'/
luvph/ suggenhv"). Indignat de o asemenea
m
crustulumla mama lui: (id. Ep. 99, 27)
Quid, tu dicis miscendam ip<strong>si</strong> dolori uoluptatem? <strong>si</strong>c consolamur crustulo pueros, <strong>si</strong>c
<strong>in</strong>fantium fletum <strong>in</strong>fuso lacte conpescimus.
mângâiem
dându- cum spune tot Seneca 2
specializ crustularii, fost ceva
crustula: (Iuv. 1, 9, 5) nos colaphum <strong>in</strong>cutimus lambenti
crustula seruo 3 . În mod evident, în crustula
raf<strong>in</strong>ate Scolia
crustulum pr<strong>in</strong> placenta: (Sch. <strong>in</strong> Iuu. 9, 5) crustula species operis pistorii, placenta.
pistor
dulciarius (pati<strong>si</strong>cocus
turte cu miere (Apul. Met. 10, 13 panes et mellita conc<strong>in</strong>nabat edulia
cu sosuri foarte alese (ibid. sapientis<strong>si</strong>mis <strong>in</strong>trimentis sucuum
pulmenta condita uapore mollibat
ap crustulum: (ibid.) hic panes, crustula, lucunculos, hamos, lacertulos et plura
scitamenta mellita.
crustulum,
Cu un sens poate schimbat crustulum Historia Augusta, atunci când
el prefera mai cu
tetrafarmacum, care avea drept <strong>in</strong>grediente carnea de fazan, ugerul de
1 Cf. TLL s.u. crustulum.
2 Sen. Ep. crustula, cf. S. Mrozek, Crustulum et
mulsum dans les villes italiennes, în Athenaeum, 50 (1972), pp. 294-300.
3 Contextul e
ibid. 1, 9, 5) Rauola dum Rhodopes uda terit <strong>in</strong>gu<strong>in</strong>a barba.
218

1 crustulum: (Spart. Hadr. 21, 4) <strong>in</strong>ter cibos unice amait
tetrafarmacum, quod erat de fas<strong>in</strong>o, sum<strong>in</strong>e, perna et crustulo. În
crustula, deci un fel de
, , se afla
(crustula), care faceau aga mâncare.
Hieronim propunea în traducerea Septuag<strong>in</strong>tei echivalarea grecescului pemma cu
crustulum (Hier. <strong>in</strong> Os. 3, 1, p. 29).
crusta, crustula mulsum,
multe documente epigrafice 2 .
10. cumipha
Cumipha este numele unui tip de necunoscute. Este un cuvâ
vocabularul lat<strong>in</strong>, probabil un împrumut. S<strong>in</strong>gurul care-ugust. Mor.
Manich. 2, 26, 51) qui uehementer cumiphas et alia placenta carne carentia de<strong>si</strong>derasse se
ipse prodiderit.
11. dulciamen a
Dulciamen este o . Numele ei este
un derivat de la dulcium dulcis, -e
-lea p.
medical De materia medica gr. pevmma<strong>si</strong> 3 (Dsc. 2, 72) cu
dulciam<strong>in</strong>ibus (Dsc. lat. 2, 49). De asemenea, episcopul Caesarius Arelaten<strong>si</strong>s
morfologic : (Caes. Arel. Reg. uirg. 12, 71) <strong>in</strong> festiuitatibus maioribus
ad prandium et ad cenam fercula addantur et recentes 4 de a (<strong>si</strong>c!) addendae sunt.
(Gloss. 3, 615, 51)
propona id est omnia dulciam<strong>in</strong>ia sau (id. 5, 380, 21) placentas dulciam<strong>in</strong>ia 5 .
12. encytus / enchytus
Enc(h)ytus eâ
îndulcit cu miere, fi<strong>in</strong>d un împrumut d<strong>in</strong> gr. e[gcuto" (sc. plakou'") 6 , -o
verbul ejgcevw
cea mai veche atestare a numelui acestui produs de patiserie apare în secolul
al II-lea a. descrie enchytus
(globus 7 spira 8 globus
Cat. Agr. §79 -
(ibid. LXXXIX, § 80) Encytum <strong>si</strong>c facito: Encytum ad eundem modum facito uti globos, ni<strong>si</strong>
calicem pertusum cauum habeat. spira, este
1
petaso perna este partea d<strong>in</strong> spate. Cf. Apic. §§ 290,
292.
2
Cf. CIL 6, 29738; id. 29746, etc. V. TLL s.u. crustulum.
3
V. pevmma II, A, a, 1.
4
Textul pare corupt. cf. TLL s.u. dulciamen.
5 Cf. Not. Tir. 75, 15.
6 V. e[gcuto" II, C, 17.
7 V. globus III, B, 17.
8 V. spira III, B, 31.
219

1
ibid. ita <strong>in</strong> unguen caldum fundito.
Honestum qua<strong>si</strong> spiram facito)
ibid. idque duabus rudibus uorsato praestatoque 2 ;
item unguito coloratoque caldum ne nimium)-a copt
sau cu v<strong>in</strong> îndulcit cu miere (ibid. cum melle aut cum mulso apponito).
Enchytus na pr<strong>in</strong>tre
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) ejk turou' dev, fh<strong>si</strong>v, givnetai plakounthra; tavde:
e[gcuto". -a. a., aici e[gcuto"
preluându-l cel mai probabil d<strong>in</strong> textul lui Cato: (Gloss. 3, 87, 81) placus enchytus placontia
libus (<strong>si</strong>c!).
Numele encytus
a lui Columella, care- -
13. flado a
Flado este numele unui
germanic 3 atestat numai în secolul al VII-lea p. în Vita Radegundis reg<strong>in</strong>ae Francorum a lui
Venantius Fortunatus: (Ven. Fort. Vita Radeg. 15, 35) <strong>in</strong> mensa sub fladone <strong>si</strong>gilatium panem
absconsum uel ordeatium manducabat occulte. 4
14. formaster
Formaster este un t. Numele ei este un derivat
cu sufixul -aster- 5 de la adjectivul formus, a, um ulterior de calidus),
ectivului cu vocalismul -e- fi<strong>in</strong>d at în gr. qermov" , iar cu
vocalism -o- în scr. gharmas cu un sens identic
furnus fornax . forma
- 6 . Plecând de
formaster era
formus 7 , (< forma), turnat
într-
d<strong>in</strong> secolul al II-lea a.
În secolul al II-lea p. gramaticul
un exemplu d<strong>in</strong> comediograful Vettius Tit<strong>in</strong>ius
(sec. II a.), autor de togatae Tit<strong>in</strong>. Com. 166 ap. Fest. 193)
Unde et
lucu[l]entaster, aut formaster luculentaster 8 , precizarea
1
ejgcevw
2
Praestato cf. H. Keil, Commentarius <strong>in</strong> Catonis
Leipzig, 1894, p. 110.
3
flaon, abruzz. fladone, felatone flaon, nfrz.
flan, prov. flauzon, kat. flaho (> sp. flaon > log. fraone, kalabr. fragune).
4
Cf. ibid. 21, 51.
5
V. n. 3 s.u. luculentaster III, B, 22.
6
Stowasser, Archiv 1 (1884), p. 579. Cf. TLL s.u. formaster.
7
op. cit. p. 211.
8
Cf. lucuns, lucunculus, lucuntulus, luculentaster III, B, 22.
220

(formaster) frigidus era în mod
cla<strong>si</strong>ceformaster mai apare
Gloss. Plac. 5, 22, 3) formastro opere pistr<strong>in</strong>o (cf. ibid. 5, 70, 10
formastro opere pistorio) formastrum, probabil o regularizare
târzie: (Gloss. Scal. 5, 614, 27) formastrum opus pistorium.
15. hamus ul
Hamus este o cu miere,
(Hsch. s.u. camov") kampuvlo" (id.
cabovn) kampuvlon, stenovn
ele hamus. V. g. s. hamo
, hamus este atestat într-
produs de patiserie. În Metamorfozele lui Apuleius
un pistor dulciarius i
miere: (Apul. Met. 10, 13) panes, crustula, lucunculos, hamos, lacertulos et plura scitamenta
mellita. Numele
s<strong>in</strong>gurele surse de <strong>in</strong>formare. Neatestarea ei îna<strong>in</strong>te de Apuleius ne-ar putea
16. (h)erneum (-us)
(H)erenum este o care lua forma vasului numit (h)irnea
v<strong>in</strong> sau de alt lichid 1 , cuvânt cu etimologie , poate dialectal potrivit lui A.
Ernout 2 .
Irnea este un vas de lut ars cu un gât destul de îngust. Paulus Diaconus nu-
decât forma (h)irnela pr<strong>in</strong>tre vasele folo<strong>si</strong>te în ritualurile sacre: (Paul. Fest. p.
105) ua<strong>si</strong>s genus <strong>in</strong> sacris. Vasul folo<strong>si</strong>t pentru prepararea acestui produs
întrucât
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în secolul al II-lea a. la Cato în
rii standard (Cat. Agr. XC, § 81) Erneum <strong>si</strong>c facito; pentru
placenta 3 : (ibid.) erneum [placentum]
tamquam placentam: eadem omnia <strong>in</strong>dito, quae <strong>in</strong> placentam-
(ibid. id permisceto <strong>in</strong> alueo) -un vas de lut ars (ibid. id <strong>in</strong>dito
<strong>in</strong> irneam fictilem)-
(ibid. eam demittito <strong>in</strong> aulam aheneam aquae calidae plenam)
foc (ibid. ita coquito ad ignem)
(ibid. ubi coctum erit, irneam confr<strong>in</strong>gito. ita ponito).
emenea
procedeu de coacere nu-
irnea
1 Cf. Pl. Amph. 429, 431, 432; Non. p. 546.
2 Cf. A. Ernout, Les éléments dialctaux du vocabulaire lat<strong>in</strong>, Paris, 1929, s.u. hirnea, p. 186 sq.
3 Cf. placenta III, B, 1.
221

denumirilor de produse de patiserie D<strong>in</strong> acest unic context nu se
numele era un subtsantiv neutru sau unul mascul<strong>in</strong>.
17. globus / globulus ul
globus este folo<strong>si</strong>t
globus
derivatul dim<strong>in</strong>utival globulus ,
radical poate cu gleba glomus ,
limbi I. E. 1 , Sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> atât pentru globus, cât
pentru globulus este secundar celui 2 .
o astfel de este
Cat. Agr. LXXXVIII, § 79) Globulos <strong>si</strong>c facito; dim<strong>in</strong>utivul d<strong>in</strong>
globos <strong>si</strong>c facito
(ibid. caseum cum alica ad
eundem modum misceto) (ibid. <strong>in</strong>de, quantos uoles
facere, facito) 3 într-(ibid. <strong>in</strong> aenum caldum unguen
<strong>in</strong>dito)(ibid. s<strong>in</strong>gulos
aut b<strong>in</strong>os coquito uersatoque crebro duabus rudibus)
4 ; (ibid. coctos eximito, eos melle unguito,
papauer <strong>in</strong>friato: ita ponito).
.
reapare mult mai târziu , la
începutul Satyriconului
(Petr. 1, 3 ego adulescentulos existimo <strong>in</strong> scholis stultis<strong>si</strong>mos fieri
ibid. quia nihil ex his quae <strong>in</strong> usu habemus
aut audiunt aut uident), ci au de-mellitos uerborum
globulos et omnia dicta factaque qua<strong>si</strong> papauere et sesamo sparsa
5 Metafora uerborum
globulos 6
(mellitos) (papauere sparsa)
(sesamo)
Cato, care nu-
acestuia, fi<strong>in</strong>d importat d<strong>in</strong> I 7 .
1 Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. globus.
2 Cf. globus: Pl. Poen. 481; Cic. Tusc. 1, 68; Ov. Met. 12, 238; id. Fast. 1, 111, etc.; globulus: Pl<strong>in</strong>. Nat. 33, 89.
3 Unguen, L. 5, 107 a
globo far<strong>in</strong>ae dilatato, item <strong>in</strong> oleo cocti, dicti [a globo] globi
ul Moretum: (Mor. 115) <strong>in</strong> globum
distantia contrahit unum, -o appendix la tratatul medical al lui Theodorus Priscianus:
(Ps. Theod. Prisc. p. 322, 21) ternos globos ... bibe.
4 sauillum (u. sauillum). Cf Nat. 19, 168. Pentru
utilizarea macului drept condiment în patiserie u. J. André, op. cit., p. 40.
5 u. F. Bechet, Mellitos uerborum globulos (Petron. Sat. 1, 3).
Quelques notes, R. R. L., XXXVIII, 1-3, p. 47-52, Bucarest, 1993.
6 Cf. mai ales la pl. cu sensul de
V. DEX s.u.
7 Cf. Pl<strong>in</strong>. Nat. 18, 96; despre folo<strong>si</strong>rea susanului (Sesamum <strong>in</strong>dicum L.) uop. cit., p.
40.
222

Numele globus al
(Apic.
tare al -un astfel
de globus: IUS ALBUM IN ASSUM LEPOREM: Piper, ligusticum, cum<strong>in</strong>um, apii semen, oui duri
medium. Trituram colligis et facies globum ex ea. Trecerea de la sensul lui globus
-
aparent ireconciliabile, dulce cu piperat de exemplu 1
-zise.
ical. Scribonius
Largus în sec. I p. d(dentifricium), alb<strong>in</strong>du--i în
globuli 2
: (Larg.
59, 3) Dentifricium, quod splendidos facit dentes et confirmat: far<strong>in</strong>ae hordeaciae sextarium
conspargere oportet aceto cum melle mixto et subigere diutius atque ita <strong>in</strong> globulos diuidere
sex; quibus dilatatis admiscere salis fos<strong>si</strong>cii semunciam, de<strong>in</strong>de furno coquere, donec <strong>in</strong>
carbonem redigantur. tunc terere oportebit eos globulos et admiscere spicae nardi quod satis
uidebitur ad odorem faciundum.
s-ile romanice plecând de la o
* gruber
ovillo, astur. tsubiettsu, duviello, port. novelo. Deriv.: sp. ovillarse
18. itrium (-on) (-i ) / itria (-ae)
Itrium este o i[trion,
tip de 3 . Forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> itria este rezultatul unei false
analize, <strong>in</strong>terpretarea pluralui neutru drept s<strong>in</strong>gular fem<strong>in</strong><strong>in</strong> (cf. folium / folia). Grafiile
numelui lat<strong>in</strong>esc în perioada târzie sunt diverse: hydri, idri, idria, ydria 4 .
numele secolul al VI-lea p. exclu<strong>si</strong>v în traduceri
În Medic<strong>in</strong>a Pl<strong>in</strong>ii (Valeriani) hydri
traduce gr. i[trion d<strong>in</strong>tr-un pasaj d<strong>in</strong> medicul Alexander Trallianus (Alex. Trall. Therap. 2,
383): (Pl<strong>in</strong>. Val. 5, 24) 5 <strong>si</strong>mula, hydri, pultes et placentae. Forma de neutru apare într-o
traducere d<strong>in</strong> Oriba<strong>si</strong>us: (Orib. Syn. 4, 2 Aa) qu[a]e cum musto aut dulce et semula
conficiuntur pemmata et laganas et itria, iar cea de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> într-
Therapeutica a lui Alexander Trallianus: (Alex. Trall. Lat. 2, 61) itriae [et] quae uocantur
pultes et placentae, traducând textul grecesc (id. 2, 383) kai; i[trion kai; to;n kalouvmenon
povlton. itrium
era i[trion placenta.
19. laterculus / (= lacertulus?) (= )
laterculus
lacertulus, substantive dist<strong>in</strong>cte în lat<strong>in</strong>
1 Cfdulcia piperata (Apic. § 299).
2 Pentru un alt exemplu unde globulus este utilizat într-cfMed. 14, 46.
3 V. i[trion II, A, a, 27.
4 Cf. TLL s.u. itrium.
5 Cf. ibid. 5, 25-7.
223

Laterculus
dim<strong>in</strong>utival de la later
cu etimologie . În schimb, lacertulus
, sau de culoare acesteia, fi<strong>in</strong>d
un dim<strong>in</strong>utiv de la lacertus , omonim cu lacertus / lacerta cf. gr.
mu'" mus musculus
laterculus.
îi numele
De agri cultura Poenulus, în jur de 180 a. În ambele contexte laterculus
denumirea
subl<strong>in</strong>iându-a
într-Cat.
Agr. CXVIII, § 109 u<strong>in</strong>um asperum lene fieri
cyati 1 sapa 2
laterculiibid.) de eruo
far<strong>in</strong>am facito libras IIII et u<strong>in</strong>i cyatos IIII , conspargito sapa; postea facito
laterculos; s<strong>in</strong>ito commisceto noctem et diem
lui fi<strong>in</strong>d acela de îndulcire este aproape
, , laterculus ea
explicit exemplul d<strong>in</strong> Plaut.
În comedia Poenulus
Pl. Poen. 325) {Agor.} Opsecro hercle, ut
mulsa loquitur, -te, pe Hercule, vorbele-
cu ironie: (ibid. 325-6) {Mil.} Nil ni<strong>si</strong> laterculos, / sesamum papaueremque, triticum et frictas
nuces -dioareusan maccoapte
reluarea ideii de miere, dar cu
ste despre care
anumite preparate <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e; o d, unde piperul este comb<strong>in</strong>at în
DVLCIA
PIPERATA: mittis mel, merum, passum, rutam. Eo mittis nucleos, nuces, alicam elixatam;
concisas nuces auellanas tostas adicies et <strong>in</strong>feres. DULCIURI PIPERATE:
miere, v<strong>in</strong> curat,
3
laterculus este, pe de o parte o tare, fi<strong>in</strong>d într-
susanfi avut
fi fost
numelui acestei într-un text la
târzie. În Metamorfozele lui Apuleius un pistor dulciarius (cofetar) este foarte priceput în a
face: (Apul. Met. 10, 13) panes, crustula, lucunculos, hamos, lacertulos,
a fost <strong>in</strong>terpretat de unii editori 4 ca fi<strong>in</strong>d de fapt laterculos,
(ibid.) et plura scitamenta mellita
laterculus era foarte po<strong>si</strong>bil o
manuscris lacertulos ar constitui un hapax 5 .
1
-un sextarius = 0, 0456 l.
2
3
4
Cf. J. André, op. cit. p. 211, nr. 23.
5
lucertolo.
224

lacertulus
lacertulus
laterculus ar însemna numelui acestei d<strong>in</strong>
texte timp de aproape patru secole.
20. laganum (-us)
Laganum : (I<strong>si</strong>d. Orig. 20, 2, 17)
laganum est latus et tenus panis, qui primum <strong>in</strong> aqua, postea <strong>in</strong> oleo frigitur. De la acest sens
cuvântul a fost folo<strong>si</strong>t pentru a desemna o foaie de aluat. Etimologic, este un împrumut d<strong>in</strong> gr.
lavganon 1 , un derivat de la verbul lagaivw
cf. adj. lagarov" lhvgw I. E.
*sleg- / *slag- cf. lat. laxus
Numele 2 . Adresându-se retoric unui
b<strong>in</strong>e oriunde s-
-
laganum: (Hor. S. 1,
6, 110-5) Hoc ego commodius quam tu, praeclare senator, / milibus atque aliis uiuo:
quacumque libido est, / <strong>in</strong>cedo solus, percontor quanti holus ac far, / fallacem circum
uespert<strong>in</strong>umque pererro / saepe forum, ad<strong>si</strong>sto diu<strong>in</strong>is, <strong>in</strong>de domum me / ad porri et ciceris
refero laganique cat<strong>in</strong>um. În mod evident este vorba de o mâncare foarte
olul al III-lea
(Porph. In Hor. ad. loc.) Hanc escam uulgarem esse nemo est qui nesciat. O scolie
vers îi precSch. <strong>in</strong> Hor. 1, 6, 115) lagana sunt de <strong>si</strong>lig<strong>in</strong>e quaedam factae
(sc. placentulae), qua<strong>si</strong> membranae compo<strong>si</strong>tae, quas cum piperi et liquam<strong>in</strong>e cocunt et <strong>si</strong>c
comedunt.
laganum
pat<strong>in</strong>a,
Pat<strong>in</strong>am Apicianam <strong>si</strong>c facies (Apic.
Pat<strong>in</strong>a cotidiana (id.
(diplois), în timp ce laganum
(id. § 141) per
Ultima foaie de aluat (laganum)
ibid.) Vnum uero laganum fistula percuties et super
impones. Cu acest sens special termenul este citat
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647e) 3 .
cu un sens schimbat.
e o foaie de aluat (laganum); câte foi de pun, tot atâtea polonice cu
id. § 142) Substerne diploidem pat<strong>in</strong>am aeneam et trullam plenam
1 V. lavganon II, C, 42.
2 Cf. B. L. Ullman, Horace Serm. I, 6, 115 and the History of the Word Laganum, Clas<strong>si</strong>cal Philology, vol. 7, nr.
4, 1912, pp. 442-9.
3 V. lavganon II, C, 42.
225

pulpae, et disparges oleum et laganum pones <strong>si</strong>militer. Quotquot lagana posueris, tot trullas
<strong>in</strong>pensae adicies.
(Cels. 2, 22, 1) Lenes autem sunt sorbitio, pulticula, laganus, amilum, tisana, p<strong>in</strong>guis caro et
quaecumque glut<strong>in</strong>osa est. De remarcat folo<strong>si</strong>rea unei forme de mascul<strong>in</strong>. Tot el, atunci când
laganum
-a sudat maxilarul (ibid. 8, 7, 6). În secolul al V-lea p. Caelius
Aurelianus, traducând un tratat pierdut d<strong>in</strong> medicul Soranos (sec. II p.), îl pe
ajrtolavganon cu laganum: (Cael. Aur. Chron. 2, 13, 177) panis laganum pultibus <strong>in</strong>fusum,
sed ex fermento confectum, quo panis habeat qualitatem 1 . Sursele medicale le completeze pe
laganum este
comentatorul acestuia, Porphyrion.
Începând d<strong>in</strong> secolul al II-lea p. laganum este atestat în traducerile textelor sacre în
Pr<strong>in</strong> el este echivalat gr. lavganon d<strong>in</strong> Septuag<strong>in</strong>ta (LXX), care reda ebr. r e qiqim, ce
Formula lavgana a[zuma este
Itala pr<strong>in</strong> laganas azymas (Itala Ex. 29, 2), iar în Vulgata pr<strong>in</strong> laganam azimam 2 .
- lagana, <strong>in</strong>terpretat
drept un s<strong>in</strong>gular fem<strong>in</strong><strong>in</strong>.
21. lixula / <strong>si</strong>milixula
Produsul de patiserie lixula turtei deja
discutate, circulus 3 . Numele ei este de orig<strong>in</strong>e sab<strong>in</strong>
de altfel s<strong>in</strong>gura: (Var. L. 5, 106) uocabulo sab<strong>in</strong>o 4 ; forma cuvântului, care ar putea fi una
la acuzativ plural în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana,
lixovla".
a numelui apare la
turtei circulus: (ibid.) circuli, quod mixta far<strong>in</strong>a et caseo et aqua circuitum
aequabiliter fundebant. hos quidam qui magis <strong>in</strong>condite faciebant uocabant lixulas et
<strong>si</strong>milixulas (= semi- ?) uocabulo sab<strong>in</strong>o
circulus -
adverbului <strong>in</strong>conditecirculus
de o po<strong>si</strong>bil apropiere a cuvântului lixula de lixa lixiuum
(mustum)
Cât despre forma <strong>si</strong>milixulas d<strong>in</strong> textul lui Varro (unde ar trebui
semilixulas) 5 <strong>si</strong>milis
fie d<strong>in</strong> semi-
kivrklo" (= lat. circulus
: (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) kai; ou|to" ejk turou'
givnetai kivrklo" lixovla". lixula circulus,
1 Cf. Orib. Syn. 3, 906 laganos multum tenues.
2 Cf. Cas<strong>si</strong>od. Ios. antiq. 7, 86 laganum frixum In Leu. p. 807
prophetarum uero lagana; quantum enim panes a laganis ad nutriendum sunt aptiores.
3 Cf. circulus III, A, 4.
4 Cf. A. Hauri-Karrer, Lat. Gebäcksbezeichnun gen, 1972, 107 sqq.
5 Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. lixulae.
226

h ca Chry<strong>si</strong>ppos
preia
Lixula -
calitatea sa de filolog, iar neatestarea numelui
citeze aproape orice produs de patiserie
lixula încetase olul al III-lea a, fi<strong>in</strong>d astfel neînregistrat de
sursele literare vii.
22. lucuns
a. Lucuns este o lucuns
Arruns, Ac(c)heruns.
ui împrumut d<strong>in</strong> gr. glukou'" (a[rto"), cf. glukovei", pun
1 .
Cea mai veche atestare a numelui apare în secolul al II-lea a. într-un vers d<strong>in</strong>
Lucilius, citat de Varro în Satirele Menippee: (Lucil. 1368 ap. Var. Men. 508) u<strong>in</strong>um,
pemma, lucuns est cibus, qui puris<strong>si</strong>mus multo est.
pemma 2 , numele unei turte
drept opera unui cofetar: (Paul. Fest. p. 119) lucuntem genus operis pistorii. Termenul mai
apare doar în glose (Gloss. 5, 572, 18).
în vremea lui Plaut. În
comedia Menaechmi
Menaechmus I : (Pl. Men. 141) V<strong>in</strong> tu fac<strong>in</strong>us luculentum <strong>in</strong>spicere?
ibid. 141-2) Quis id coxit
coquos? iam sciam, <strong>si</strong> quid titubatumst, ubi reliquias uidero. -
s-a cu ceva, când voi vedea
<strong>in</strong>terpretarea adjectivului luculentus, un derivat de la lux m<strong>in</strong>os,
lucuns (Ac. lucuntem
b. lucuntulus
Lucuntulus este dim<strong>in</strong>utivul lui lucuns. Forma au
coexistat începând cu secolul al II-lea a. turtei
thganivth" 3 cu lucuntulus. Gramaticul un vers d<strong>in</strong> comediograful d<strong>in</strong> secolul
al II-lea a. Lucius Afranius (Afran. 162 ap. Non.
317M) pistori nubat? cur non scribilitario, ut mittat fratris filio lucuntulos 4 .
De asemenea, în secolul I p., Statius îl în Siluae
gaiolus 5 ), mustaceus 6 : (Stat. Silu. 1, 6, 17-20)
20) molles gaioli lucuntulique / et mas<strong>si</strong>s Amer<strong>in</strong>a non perustis / et mustaceus et latente
palma / praegnantes caryotides cadebant.
1 Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. lucuns.
2 V. pemma III, A, 14.
3 V. thganivth" II, A, a, 47.
4 Togatae (Scaenicae Romanorum Poe<strong>si</strong>s
Fragmenta), vol. 2, 1898: Afran. Com. 161-2 (Non. 317M) Fit opus luculentum hocedie: herbam det.
luculentus opus.
5 -Meillet (s.u.) gaius -
o
6 Cf. mustaceus III, B, 25.
227

În lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana lucuntulus este transliterat sub forma louvkountlo"
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) într-libum 1 , lixula 2 -lat<strong>in</strong>
kloustroplakou'" 3 , toate având drept <strong>in</strong>gredient comun probabil brânza.
La Apuleius este a lucunculus sangunculus)
într- produse de patiserie: (Apul. Met. 10, 13) hic panes, crustula,
lucunculos, hamos, lacertulos et plura scitamenta mellita
Lucuntulus -
Tertullian: (Tert. Spect. 27 p. 26, 24) ea, quae <strong>in</strong> spectaculis laudari possunt, per<strong>in</strong>de habe ac
stillicidia mellis de lucuntulo uenenato. De asemenea, primele traduceri ale Bibliei folosesc
În Itala lucuntulus traduce numele turtei
ejgkriv" 4 (ejn mevliti) d<strong>in</strong> Septuag<strong>in</strong>ta: (Itala Ex. 16, 31) sapor ... illius mannae erat tamquam
lucuntuli cum melle. Vulgata pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>milae cum
melle 5 .
c. luculentaster
Luculentaster lucuntulus. cu
sufixul -astro- 6 formaster, numele unei alte 7 împreun cu care este
. s<strong>in</strong>gurul vers unde apare cuvântul la comediograful d<strong>in</strong> secolul al II.lea
a., autor de togatae, Vettius Tit<strong>in</strong>ius: (Tit<strong>in</strong>. Com.166 ap. Fest. 193, 14) dixit Tit<strong>in</strong>ius:
23. mamphla
Mamphla este o Cuvântul este un împrumut oriental:
mamphla pentru * d<strong>in</strong>tr-un radical mpl 8 .
Împrumutul este vechi, fi<strong>in</strong>d prezent într-un vers al lui Lucilius, citat de gramaticul
Festus: (Lucil. 1251 ap. Fest. p. 142) mamphla appellatur panis Syriaci genus, quod, ut ait
Verrius, <strong>in</strong> clibano antequam percoquatur, decidit <strong>in</strong> carbones c<strong>in</strong>eremque, cuius mem<strong>in</strong>it
Lucilius pistricem ualidammamphlas . Numele este explicat
,
gramaticii lat<strong>in</strong>i.
(Gloss.) mamphlae panes
Syrici. 9
24. maza (ma'za)
1
V. libum III, A, 1.
2
V. lixula III, B, 21.
3
V. s. u. crustulum III, B, 9.
4
V. ejgkriv" II, A, a, 14.
5
Cf. Itala Num. 11, 8 lucuntuli ex oleo (gr. geu'ma ejgkri;" ejx ejlaivou), iar în Vulgata: faciens ex eo tortulas
saporis qua<strong>si</strong> panis oleati.
6
Cantitatea lui a cf.
para<strong>si</strong>taster (para<strong>si</strong>tusfiliaster (filiuspatraster (paterV. I. Fischer,
7
V. formaster III, B, 14.
8
Cf. A. Ernout - A. Meillet în DELL s.u. mamphla.
9
Ep. 108, 27, 2, care accV. TLL s.u. mamphla.
mamphla.
228

Maza este o de Numele ei este o transliterare a gr. ma'za (<
mavssw 1 . Cuvântul
grecesc fusese împrumutat d<strong>in</strong> vremea lui Plaut în forma massa cu sensul mai
un produs de patiserie.
Forma maza cu sens <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> secolul I a. O
d<strong>in</strong> poemul c<strong>in</strong>egetic al lui Grattius Faliscus: (Grat. 307) lacte[m] nouam pubem facilique
tuebere maza. ma'za într-
Synop<strong>si</strong>s a medicului Oriba<strong>si</strong>us: (Orib. Syn. 4, 22 Aa p. 24, 5) maza de alfitis facta
<strong>in</strong>flationem facit.
25. mustaceus / mustaceum / mustacium / musteus
Mustaceus este o
foi de daf<strong>in</strong>. Diversele nume pe care le are produsul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> sunt derivate de la mustum
mustus, a, um 2 . În secolul
secolul al II- î
Gramm. 7, 103, 2) mustaceus <strong>si</strong>ue mustaceum non ad genus referendum es, qua<strong>si</strong> hoc potius
<strong>si</strong>t aut illud cum per se nihil <strong>si</strong>t, sed <strong>si</strong>t plane tw'n prov" ti. mustaceus panis recte dicimus et
mustaceum libum.
mustaceus IVp.), de la
d<strong>in</strong>tâi sub titlul (Cat. Agr. CXXX, §121) Mustaceos <strong>si</strong>c facito
modius 3 <strong>si</strong>ligo 4
ie
pun dedesubt frunze de daf<strong>in</strong>, atunci când se coace. Folo<strong>si</strong>rea frunzelor de
kavmmata 5 : (ibid.) far<strong>in</strong>ae <strong>si</strong>lig<strong>in</strong>eae modium unum musto conspargito; anesum, cum<strong>in</strong>um,
adipis p. II, casei libram, et de uirga lauri deradito, eodem addito, et, ubi def<strong>in</strong>xeris, lauri
folia subtus addito, cum coques. Particularitatea acestei
(anason, chimierau
Lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap.
ui preparat: moustavkia ejx oijnomevlito"
gr. oijnovmeli traduce probabil pe lat. mulsum moustavkia shsama'ta usan
moustavkia presupune un lat. mustacium
de
fi fost înlocuit cu v<strong>in</strong> îndulcit cu
miere, iar în a doua, chimenul cu susan.
într- ,
motiv pentru care, cu modestia-i
Cic. Att. 5, 20, 3 Alexander,
imperator haud paulo melior quam aut tu ait ego)
egaleze succesul predecesorilor: (ibid. 4) <strong>in</strong> eodem Amano coepit loreolam <strong>in</strong> mustaceo
1 V. ma'za II, B, 1.
2 it. mostacciuolo, calabr., <strong>si</strong>c. mustazzolu, abrut. mestacciol, hisp. mostachón.
3 Modius -
4 V. libum III, A, 1, nota 7.
5 V. kavmmata II, B, 15.
229

quaerere, în traducere ad. litt. 1 o co-o
loreolam quaerere <strong>in</strong> mustaceo este o
2
într- -se pe jocul d<strong>in</strong>tre loreola (=
laureola laurus mustaceus,
est preparat musteus, adjectiv
mustus mustaceus
-a lungul timpului, limba tratatului lui Apicius datând d<strong>in</strong> sec. IV-
prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong> corpus- , în
, mustacei / mustei , diver<strong>si</strong>ficându-
par cele importate d<strong>in</strong> Africa. Lor li se
rade
piper: (Apic. § 297) ALITER DVLCIA: Musteos Afros optimos rades et <strong>in</strong> lacte <strong>in</strong>fundis. Cum
biber<strong>in</strong>t, <strong>in</strong> furnum mittis, ne arescant, modice. Eximes eos calidos, melle perfundis,
compungis ut bibant. Piper aspergis et <strong>in</strong>feres. mustaceus
deci, în vremea lui Apicius, a fi transforma într-
-
-id. § 181 Pultes tractogalatae) musteus
id. §
181) ex musteis cum lacte <strong>si</strong>militer facies, salem et oleum m<strong>in</strong>us mittis.
id. § 291 Pernae cocturam) sau într-
3 (id. § 292 Petasonem ex musteis).
mustaceus
s,
mustax, plecând de la numele Pl<strong>in</strong>. Nat. 15, 127) Pompeius
Lenaeus adiecit quam mustacem appellauit, quoniam mustaceis subiceretur.
ui preparat ii cu mustul nu mai
reprezenta pr<strong>in</strong>cipala ei ci
-a,
, mustacea
c<strong>in</strong>eva care n----
cu mustacea: (Iuv. 6, 200-5) <strong>si</strong> tibi
legitimis pactam iunctamque tabellis / non es amaturus, ducendi nulla uidetur / causa, nec est
quare cenam et mustacea perdas / labente officio crudis donanda, nec illud / quod prima pro
nocte datur, cum lance beata / Dacicus et scripto radiat Germanicus auro. ,
al de o alta cu miere (lucuntulum 4 ), de unde
mustaceus
Silu. 1, 6, 17-20) molles gaioli lucuntulique / et
mas<strong>si</strong>s Amer<strong>in</strong>a non perustis / et mustaceus et latente palma / praegnantes caryotides
cadebant.
, în epoca târzie, numele acestei
devenise s<strong>in</strong>onim cu nunta: (Vesp. 49) sponsae mustacia mitto, iar Arnobius o trece
1
2 Cf. A. Otto, Die Sprichwörter und sprichwörtlicher Redensarten der Römer, Teubner, 1890, p. 236.
3 Petaso perna este partea d<strong>in</strong> spate.
4 V. s.u. lucuns III, B, 22.
230

pr<strong>in</strong>tre Arn. Nat. 2, 23,1) Esurienti <strong>si</strong>
dederis uuam mustaceum.
26. palatha (= palavqh)
Palatha este o cu smoch<strong>in</strong>e, numele ei fi<strong>in</strong>d un împrumut d<strong>in</strong> gr. palavqh, care
-o serie de cuv<strong>in</strong>te ce 1 .
exclu<strong>si</strong>v pe baza textelor d<strong>in</strong> Septuag<strong>in</strong>ta.
Hieronim <strong>in</strong>clude numele în rândul termenilor con<strong>si</strong>derând
: (Hier. Nom. hebr. p. 51, 9) Debelaim palathae, cu referire la
Os. 1, 3. În Vulgata palatha traduce palavqh: (Vulg. 2Reg. 16, 1 sq.) as<strong>in</strong>i onerati erant
ducentis panibus et centum alligaturis uuae passae et centum mas<strong>si</strong>s palatharum (ibid. 2)
panes et palathae ad uescendum pueris; (Id. IParal. 12, 40) as,
uuam passam. Plecând de la aceste pasaje glosarele lat<strong>in</strong>e (Gloss. Corp.
p. 54) palathi: massa de recentibus uuis, sau (Gloss. 5, 380, 2) palathi: de crescentibus uuis,
(Gloss.) palathae: massae Caricarum. palathas: Caricas.
În secolul al V-lea p. episcopul de Lugdunum Eucherius tot cu
referire la pasajele biblice: (Eucher. Instr. 2, p. 147, 6) <strong>in</strong> Osea propheta palathas dicunt
(ibid. 2 p. 147, 4) palathae <strong>in</strong> regnorum massae, quae de recentibus ficis conp<strong>in</strong>gi solent.
27. *perlucidum
*Perlucidum este probabil un fel de clNumele ei poate fi dedus d<strong>in</strong>
gr. perlouvkidon, substantivizare a adj. perlucidus (pellucidus)
per lucidus .
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana:
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647c) perlouvkidon
vorb
28. sauillum
sauillum < *suauillum, un derivat de la
sauium -o di<strong>si</strong>milare a lui *suauium (suauis) ânt d<strong>in</strong>
limbajul <strong>in</strong>fantil produs de patiserie ar putea fi
pt o
Sauillum -
Cat. Agr. XCIII, §84) Sauillum <strong>si</strong>c facitolibum 2 ,
(ibid.) Sauillum hoc modo facito: far<strong>in</strong>ae selibram, casei p. II S
. Se unge apoi cu ulei un vas adânc de
toate
(ibid.)
cat<strong>in</strong>um fictile oleo unguito. ubi omnia bene commiscueris, <strong>in</strong> cat<strong>in</strong>um <strong>in</strong>dito: cat<strong>in</strong>um testo
operito. uideto ut bene percocas medium, ubi altis<strong>si</strong>mum est. Când s-a copt, se scoate vasul,
ajutorul unei l<strong>in</strong>guri: (ibid.) ubi coctum erit, cat<strong>in</strong>um eximito, melle
1 V. palavqh II, B, 24.
2 V. libum III, A, 1.
231

unguito, papauer <strong>in</strong>friato, sub testum subde paulisper, postea eximito: ita pone cum catillo et
l<strong>in</strong>gula[s]).
libum, sauillum are
-un vas, astfel explicându-
Apropierea sauillum de turta libum
29. scrib(i)lta
Scrib(i)lta este practic o placenta z
-ivth"
*streblivth" streblov"
reîmprumutat în gr. oJ skriblivth" cu brâhry<strong>si</strong>ppos
d<strong>in</strong> Tyana (Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) pr<strong>in</strong>tre produsele de patiserie În
scriblitarius scribiltae (Afran.
com 161 1 ).
scrib(i)lta placenta
lui scrib(i)lta
, placenta 2
d<strong>in</strong> cuptor. Practic placenta extrem de
dulce 3 Cat. Agr. LXXXVII, §
78) Scribltam <strong>si</strong>c facito
scribltam <strong>si</strong>c facito: <strong>in</strong> balteo, tractis, caseo ad eundem modum facito uti placentam, s<strong>in</strong>e
melle, coquitoque.
erau bune numai atâta timp cât erau calde. În
prologul piesei Poenulus -
scribiltae sunt Pl. Poen. 41-3) dum ludi fiunt,
<strong>in</strong> pop<strong>in</strong>am, pedisequi, / <strong>in</strong>ruptionem facite; nunc dum occa<strong>si</strong>o est, / nunc dum scribltae
aestuant, occurrite.
4 , scribilta i se opunea lui placenta
Petr. 35, 4 super libram stateram <strong>in</strong> cuius altera parte
scriblta erat, <strong>in</strong> altera placenta): scribilta era placenta
mustea se consuma rece. Un alt pasaj d<strong>in</strong> Satyricon confirm az
l
ibid. 66, 2)
habuimus tamen <strong>in</strong> primo porcum botulo coronatum et circa sangunculum et gizeria optime
facta et certe betam et panem autopyrum de suo <strong>si</strong>bi. La al doilea fel a avut o scriblta rece
ibid. 66, 3) sequens ferculum fuit scrib[i]lita
frigida et supra mel caldum <strong>in</strong>fusum excellente Hispanum. Hab<strong>in</strong>nas nu se at<strong>in</strong>ge deloc de
1
Afran. com. 161-2: (ap. Non. 131M) Pistori nubat? cur non scriblitario, / Vt mittat fratris filio lucuntulos?
2
V. placenta III, B, 1.
3
Cf. exs.u. placenta III, B, 1.
4
V. s.u. placenta III, B, 1.
232

scriblta d<strong>in</strong> miere (ibid.) itaque de scrib[i]lta quidem non
m<strong>in</strong>imum edi, de melle me usque tetigiscribilta
(frigida)
, scribilta se deosebea de placenta tocmai pr<strong>in</strong>
placenta,
scribilta.
scribilta scribilta
puternic, le ardea mâ<strong>in</strong>ile: (Mart. 3, 17, 1-2) Circumlata diu men<strong>si</strong>s scribilta secundis /
urebat nimio saeua calore manus
-patru ori peste ea: (ibid. 3-4) Sed magis
ardebat Sabidi gula: prot<strong>in</strong>us ergo / sufflauit buccis terque quaterque suis. a început
-a putut s-
merda): (ibid. 5-6) Illa quidem tepuit digitosque admittere uisa est, / sed nemo
potuit tangere: merda fuit. Comesenii nu-
aparenta scribilta,
respectiva oare între scribilta
merda d<strong>in</strong> moment ce au putut fi confundate. De rema scribilta
30. sphaerta / spaerta Sfera
Spaerta este un tip de D<strong>in</strong> punct de vedere
etimologic este probabil un împrumut d<strong>in</strong>tr-un neatestat sfairivth", cu sufixul -th" specific
numelor de dulciuri. Es
la sphaera sfai'ra cu
Spaerta spira 1 placenta. Una d<strong>in</strong>tre
spira aspaerta
a spira
Cato, spaerta apare numai la el într-Cat. Agr. XCI, § 82) Spaerta
<strong>si</strong>c facito: ea într-spira: (ibid.) spaertam <strong>si</strong>c facito, ita uti
spiram, ni<strong>si</strong> <strong>si</strong>c f<strong>in</strong>gito
pumn: (ibid.) de tractis, caseo, melle sphaeras pugnum altas facito; se pun apoi pe un blat
espira ibid.) eas <strong>in</strong>
solo componito densas: eodem modo componito atque spiram itemque coquito.
lui spaerta
lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (ap. Ath. 647d) de -
s---o spira -
locul într-o pia
31. spira / spirula a
1 V. spira III, B, 31.
233

Spira, sau cu dim<strong>in</strong>utivul spirula, este un fel de colac spiralat, preparat d<strong>in</strong> miere
, , Numele
este în mod <strong>si</strong>gur un împrumut d<strong>in</strong> gr. spei'ra
Spira scribilta lui placenta scribilta se
placenta mierii, spira
de numele ei. De aceea e[gcuto" 1 .
Cat. Agr. LXXXVI, §
77) Spiram <strong>si</strong>c facito De agri cultura celei despre placenta;
placenta,
(ibid.) Spiram <strong>si</strong>c facito: quantum uoles pro ratione, ita uti
placenta fit, eadem omnia facito, ni<strong>si</strong> alio modo f<strong>in</strong>gito. Pe blat se ung b<strong>in</strong>e cu miere foile de
i cum s-e
2 ibid.) <strong>in</strong> solo tracta cum melle obl<strong>in</strong>ito
bene. <strong>in</strong>de, tamquam restim tractes, facito: ita imponito <strong>in</strong> solo, <strong>si</strong>mplicibus completo bene
arte. Î
placenta: (ibid.) cetera omnia, qua<strong>si</strong> placentam facias, facito coquitoque
placenta
(bene obl<strong>in</strong>ito),
forma placenta
hry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (sec. I p.), care o <strong>in</strong>clude pr<strong>in</strong>tre
spira de aluat
numele acestei catoniene n moment ce
nu mai este atestat la
care-<strong>in</strong> epoca M. Verrius Flaccus, autor al unui
tratat De uerborum <strong>si</strong>gnificatu. Acesta- - i era
folo<strong>si</strong>t nici în sec. I a.: (Ver. Fl. Verb. ap. Fest. 330, 47)
). Cuvântul este preluat de<strong>si</strong>gur de glosator de la autori mai vechi, poate chiar de la
Cato.
Numele este atestat
(Chry<strong>si</strong>pp. Tyan. ap. Ath. 647d) spi'ra: kai; ou|to" ejk
turou' givnetai. spi'ra / spei'ra cu acest sens
h
spi'ra spei'ra
-un tratat l<strong>in</strong>gvistic cum era cel al lui M. Verrius Flaccus.
E , spirula
de un tip de nume de cârnat: (Arn. Nat. 2, 42 ut spirulas et botulos facerent)
produsului de patiserie. Mai mult ca <strong>si</strong>gur 3 spira spirula sunt
-se pr<strong>in</strong>tr-
ui al lui Cato.
32. <strong>si</strong>bitillus / subitillus / subityllus
1 V. e[gcuto" II, C, 17.
2 Simplicibus tracta
3 Cf. op. cit. p. 214.
234

Sibitillus, cu varianta subitillus
subityllus, este un tip de Numele ei nu este atestat de sursele
Despre aceast produs de patiserie
-o spune un autor lat<strong>in</strong>, ci apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong>
Tyana pr<strong>in</strong>tre ejk turou' (Chry<strong>si</strong>pp.
Tyan. ap. Ath. 647d) givnetai de; kai; ejx a[liko" soubivtullo". În mod evident e vorba de o
transliterare d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul subityllus ejx a[liko" = ex alica), lista autorului
numelui acestei e 1 (Gloss.
3, 316, 2 <strong>si</strong>bitillus subitillus preparat
anterior surselor literare.
Este foarte po<strong>si</strong>bil ca P. Festus ast , atunci când
un produs de patiserie cu numele de subcula, (Paul. Fest. p.
402, 25) subculam Aelius Stilo et Cloatius isdem fere uerbis demonstrant uocari quod dis
detur ex alica et oleo et melle; nam de tunicae genere notum est omnibus. În orice caz, glosa
subcula fi<strong>in</strong>d cel cla<strong>si</strong>c 2 .
33. torta / tortula (?)
Torta este un tip de , probabil . Apropierea numelui ei de tortus, a,
um < torqueo ci ai
cuvântului presupun un o închis) sau un u 3 . Tortula este forma de dim<strong>in</strong>utiv.
Atât forma Vulgata unde traduc fie
gr. a[rto" , fie numele turtei ejgkriv" 4 : (Vulg. Ex. 29, 23) torta panis (Vulg. Nu. 11,
8) faciens ex eo tortulas saporis qua<strong>si</strong> panis oleati. a
al VI-Verecundus cu referire la textul biblic: (Verec. In cant. 4, 19 l.
26 D) me ... commasare digneris et ... fermentare et ... excoquere, ut <strong>in</strong>dignam tortulam panis
dignam facias altaribus.
34. ty(/i)ropat<strong>in</strong>a
Ty(/i)ropat<strong>in</strong>a este numele unei tarte sau al unei bud<strong>in</strong>ci. Cuvântul este un hibrid
greco-lat<strong>in</strong>, d<strong>in</strong> gr. turov" pat<strong>in</strong>a
gr. patavnh
(302) TIROPATINAM: Accipies lac, aduersus quod pat<strong>in</strong>am aestimabis, temperabis lac cum
melle qua<strong>si</strong> ad lactantia, oua qu<strong>in</strong>que ad sextarium mittis, <strong>si</strong> ad em<strong>in</strong>am, oua tria. In lacte
dissoluis ita ut unum corpus facias, <strong>in</strong> cumana colas et igni lento coques. Cum duxerit ad se,
piper aspargis et <strong>in</strong>feres.
tre
1 Cf. W. Heraeus, Kl. Schr.<strong>si</strong>mitillus
2 Cf. Var. <strong>in</strong> Non. p. 548M; id. L. 5, 131; ibid. 9, 46; Hor. Ep. 1, 1, 95; Suet. Aug. 82, 1. Cf. de asemenea DELL
s.u. subcula. subcula -
3 Rom. , vegl. turta, friul. torte, fr. tourte, prov. torta, sp. torta.
4 V. ejgkriv" II, A, a, 14.
235

ud<strong>in</strong>ci moderne.
236

IV. Micro-câmpul lexical al produselor de patiserie în cadrul câmpului mai larg
al termenilor <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>i
produse de patiserie
Simpla privire a sumarului acestei
4
variantele lor fonetice . Pentru
În primul rând, acea
într-
rate este mult mai mare decât cel lat<strong>in</strong>esc pe de o parte,
nsele de a întâlni mai multe nume de dulciuri
<strong>in</strong>fo
patiseriei, cum sunt cele ale lui Iatrocles, Harpocration d<strong>in</strong> Mendes sau Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana,
dulciuri
e
conservate; este cazul în special al lui Athenaios care, în
III--a d<strong>in</strong> (Deipnosofistaiv),
p -
fi dulciuri. De asemenea,
lexicografi: s<strong>in</strong>tezele lui Pausanias, Moeris, Polydeuces (Pollux),
Pompeius
Festus, I<strong>si</strong>dor sau Paulus Diaconus în lumea roman
--ar
putea vorbi chiar de un determ<strong>in</strong>ism geografic. Puternica compartimentare
s
dialectelor. Astfel, izolarea a avut ca rezultat înmul
, ,
micro-
mos maiorum
excese în domeniu
Grecia fi cu numele ei
237

-se
apoi termenul de libum
diverse sortimente de dulciuri puteau fi subsumate unui nume generic: un exemplu ilustrativ
este crustulum 1
perceperii eronate
1 V. crustulum III, B, 9.
238

-câmpului lexical al numelor de produse de patiserie în raport cu
societatea
-câmp
lexical sunt aproape în totalitate de natur
-III p.
dulciuri. Scriitori precum Athenaios,
<strong>in</strong>egale cantitativ de-a lungul timpului, existând riscul de a trage concluzii eronate porn<strong>in</strong>d de
la hazardul pr<strong>in</strong> care ne-au fost transmise textele. În ciuda acestor neajunsuri majore, se pot
diver<strong>si</strong>ficate de turte sacrificiale (pevmmata
VII-VI a. plakou'nte"), în special
-
-lea a., fapt care co<strong>in</strong>cide cu perioada
înflorire a Athenei. Comediile lui Aristofan
fel de numma'zai
ce tip de
-
Athena. Vârsta de aur pe care o evoc
Aristofan de a-
comedia veche în care sunt acumulate în câteva versuri multe produse <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e. Nu este atât o
mijlocul veacului.
În secolul al IV-lea a. numele dulciurilor
-
personajele tip d<strong>in</strong> comedie, precum mavgeiro"
, în schimb, turte
dei<strong>si</strong>daimoniva" I"v) pe care filosoful
Caracterele -lea a. este <strong>in</strong>spirat
-
ei turte
239

Akrokor<strong>in</strong>thos livkna) cu sacrifici
1 .
În secolul al III-
de orz (ma'zai), reflect
ui produs de patiserie, libum, turta
cum Annalele
Lex
Orchia lex Fania,
precizau Legile Didia (143 a.),
Aemilia Lic<strong>in</strong>ia
desuetud<strong>in</strong>e. sacrate
exclu<strong>si</strong>v artei <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e. Apelul constant la mos maiorum
,
, pentru raf<strong>in</strong>ament, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v cel <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. În secolul al II-lea p., în timp ce în
i multe feluri de liba. Un text tehnic precum De agricultura
o b
n
nume de dulciuri o fac mai ales cu referire la subi
ma'zai, pultes).
dulciuri în De l<strong>in</strong>gua lat<strong>in</strong>a,
itica zilei,
mos maiorum
sacrificiale. Restaurarea lui Augustus a avut ca efect
Vergilius a mai multe tipuri de liba în Eneida; în aceFastele
În secolul I p. raf<strong>in</strong>amentul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> roman a ajuns probabil la apogeu. Banchetul lui
-o nece<strong>si</strong>tate un scop în s<strong>in</strong>e, chiar un
sele <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e erau satirizate de
t
2 .
Secolele II-
-o î
1 Cf. Allaire Brumfield, Cakes <strong>in</strong> Liknon: Votives from the Sancuary of Demeter and Kore on Acrocor<strong>in</strong>th,
Hesperia, vol. 66, nr. 1, 1997, pp. 147-172; Nancy Bookidis; Julie Hansen; Lynn Snyder; Paul Goldberg, D<strong>in</strong><strong>in</strong>g
<strong>in</strong> the Sanctuary of Demeter and Kore at Cor<strong>in</strong>th, în Hesperia, Vol. 68, Nr. 1, 1999, pp. 1-54.
2 V. Sen. Ep. 95, 23 sqq.
240

eris sau Polydeukes pentru lumea
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>e acestea nu sunt pu
Începând cu secolul al IV-lea p. numele dulciurilor
produse de patiserie mai întâi pentru
a înfier ntarul
existent pentru a- turte este cea a
numelor preluate d<strong>in</strong> traducerea Septuag<strong>in</strong>tei-lea p. lexicoane precum cele
ale Hesychios, Photios sau Suda dev<strong>in</strong> s<strong>in</strong>gurele texte unde mai pot fi întâl
despre -
ajrtopoioiv
- 1 ,
Eucrates 2 3 .; în slujba
4 . Majoritatea muncitorilor d<strong>in</strong>
5
ajrtopwvlide", care
serveau drept <strong>in</strong>termediari între 6 .
În Italia pati<strong>si</strong>erii purtau numele de pistores, fi<strong>in</strong>d
începutul secolului al II-
-unii
pistores pr 7
-pistr<strong>in</strong>um 8 .
Anticii nu separau la fel de strict ca modernii arta brutarului de ce a pati<strong>si</strong>erului 9 . De
fapt, multe d<strong>in</strong>tre p
III-lea, term<strong>in</strong>at în 188 a., meseria â fie
1 Cf. X. Mem. 2, 7, 6.
2 Cf. Sch. <strong>in</strong> Ar. Eq. 253, 2.
3 Cf. Pl. Grg. 518b5.
4 Cf. Ath. 168b.
5 Ap. Ath. 112a.
6 Cf. Ar. V. 238; id. Ra. 858.
7 Cic. S. Rosc. 134; Suet. Iul. 48; CIL VI, 4910, 6337, etc.
8 Cf. Pl. Bac. 781; id. Epid. 145; Ter. Ph. 249; id. An. 199; Hau. 530, etc.
9 Cf. Paul. Fest. 51, 10.
241

,
în societate: (Liu. 39, 6, 6-9) neque ea sola <strong>in</strong>famiae erant, quae <strong>in</strong> prou<strong>in</strong>cia procul
ab oculis facta narrabantur, sed ea etiam magis, quae <strong>in</strong> militibus eius quotidie
aspiciebantur. luxuriae enim peregr<strong>in</strong>ae origo ab exercitu A<strong>si</strong>atico <strong>in</strong>uecta <strong>in</strong> urbem est. ii
primum lectos aeratos, uestem stragulam pretiosam, plagulas et alia textilia, et quae tum
magnificae supellectilis habebantur, monopodia et abacos Romam aduexerunt. tunc psaltriae
sambucistriaeque et conuiualia alia ludorum oblectamenta addita epulis; epulae quoque
ipsae et cura et sumptu maiore apparari coeptae. tum coquus, uilis<strong>si</strong>mum antiquis mancipium
et aestimatione et usu, <strong>in</strong> pretio esse, et quod m<strong>in</strong>isterium fuerat, ars haberi coepta. uix tamen
illa quae tum conspiciebantur, sem<strong>in</strong>a erant futurae luxuriae.
al III- -au fost
buie; Nereus d<strong>in</strong>
-
era specialist în Qri'on
în foi de smoch<strong>in</strong>); Lamprias <strong>in</strong>ventase sosul negru, Aphthonetos cââncare
1 â
ând
d<strong>in</strong> acest m
archimagirus 2 este secondat
uicarius supra cocos 3 ctari: coci. Unii
ât de abili, încât pot imita mâ
a -un porc: (Petr. 70, 1-
2) uolueris, de uulua faciet piscem, de lardo palumbum, de perna turturem, de colepio
gall<strong>in</strong>am. -
4 .
Ars<strong>in</strong>oe în Egipt ex kaqarourgoiv plakountopoioiv 5 . La Pompei în
secolul I p. pistores clibanarii <strong>in</strong>terveneau în alegerile municipale 6 . Cele mai importante
au
collegia pistorum
abia d<strong>in</strong> secolul al II-
1
Ap. Ath. 379 d-e \Agi" JRovdio" w[pthken ijcqu;n movno" a[krw", / Nhreu;" dV oJ Ci''o"
govggron h|ye toi''",
/ qri''on
to; leuko;n ouJx jAqhnw''n
Cariavdh", / zwmo;" mevla" ejgevneto prwvtw/ Lampriva/, / ajlla''nta"
jAfqovnhto", Eu[quno" fakh''n.
2
Cf. Iuv. 9, 109; Sidon. Epist. 2, 9, 6; Hier. quaest. hebr. <strong>in</strong> genes. 37, 36.
3 CIL VI, 9361.
4 Cf. Mart. 11, 31.
5 Cf. Sammelb. 984, 5 (sec. I p.).
6 Cf. CIL IV, 886.
242

C.
a. Etimologia numelor de produse de patiserie
1. Nume de dulciuri d<strong>in</strong> radicale I. E. create
dulciuri
frecvente
forma produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>, denumirile
generice ale turtelor de sacrificiu, pevmma povpanon, care sunt create d<strong>in</strong> radicalul I. E.
*pek w - pacati peko -
*k w ek w o-coquo
D<strong>in</strong>tr-un radical *aleÛ, cf. h<strong>in</strong>d. -
(< *artaa[leuron, cf. vb. ajlevw
plakou'",
plaq-es, cu paralele în norv. flag floga
flo Flüche â
plakanas plokas plancus
, ma'za, este un derivat cu sufixul -ya d<strong>in</strong> radicalul vb. magh'nai, cu prezentul
mavssw I. E. *mag-, cf. lat. macero D<strong>in</strong>tr-un radical I. E. *bhs- a
yavkta, un derivat cu vocalism a de la
grupul de verbe *yhvw, yhvcw, ywvcw
în scr. bá-bhas-ti I. E. *strebh-
strevmmaui produs de patiserie poate sta la orig<strong>in</strong>ea numelui
: radicalul I. E. *sleg- / *slag- cf. lat. laxus
cf. adj. lagarov" lagaivw
lhvgw
lavganon moale.
produse de patiserie.
2
Compartimentarea
multor denumiri de dulciuri
i avea,
ionicattic:
yaisthv e[gcuma ajmolgaiva
c
folo<strong>si</strong>t: ionic-atticul qridakivnh qridakivskh în dialectul
laconian în poezia lui Alcman. Bavrax bhvrax
bhvrhx (într-forma pavrax), iar ionicul oJ fqovi>"
de sacrificiu, fqoi'".
Unii
Hesychios spunea despre pallicivar pemmavtiovn ti
para; Lavkw<strong>si</strong>
243

qiagwvn
grupului de dialecte de nord-vest: (Nic. fr. 136 ap. Ath. 114c) Nivkandro" de; qiagovna"
fh<strong>si</strong>;n a[rtou" uJpV Aijtwlw'n kalei'sqai tou;" toi'" qeoi'" gignomevnou". În cazul altor
nume de dulciuri numai d<strong>in</strong> forma cuvântului poate fi <strong>in</strong>tuit dialectul: gou'ro" un derivat de
gu'ri"
-ou- a lui -u-. Sasamiv" este numele doric, atestat la liricul Ste<strong>si</strong>choros,
pentru turta cu susan shsamiv" d<strong>in</strong> dialectul ionic-attic.
Multe dulciuri erau consumate numai în anumite zone ale Greciei, ceea ce avea drept
numai într-un anumit dialect. Despre daravtai se
spune dovlpai în <strong>in</strong>sula Cos, iar despre Savmioi
Glukivn(n)a"
ejci'no"
Graecia Magna: ajnagestriv" era o d<strong>in</strong> Tarent, iar ajmovra era, potrivit lui Athenaios,
3. Împrumuturi
prov<strong>in</strong> în general d<strong>in</strong> perioada târzie. Pr<strong>in</strong>tre cele vechi poate fi citat kanduvlo", care pare a fi
specializându- Septuag<strong>in</strong>tei <strong>greaca</strong>
cauwvn prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> ebraicul pl. kawwãn ().
cuceririi Gre
cu v<strong>in</strong>, mustacea, e moustavkia Pavstillo"
prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> lat. pastillus (-um), tip de
În schimb, adjectivul lat<strong>in</strong>esc guttatus, a, um
goutta'ton
asemenea, plivkion un ipotetic *plicium, substantiv d<strong>in</strong>
familia lui plicare
anumite umpluturi.
4. Cuv<strong>in</strong>te remigrante
O categorie aparte de nume de dulciuri
1
-
spei'ra,
spira,
de a spi'ra
lui lavganon, un tip de
1 V. Ct<strong>in</strong>. Georgescu, prof. dr. Lucia Wald, în
curs de publicare.
244

laganum
lavganon,
d
skriblivth", este
un împrumut d<strong>in</strong> lat. scrib(i)lta, care prov<strong>in</strong>e probabil d<strong>in</strong> grecescul neatestat *streblivth"
de la adjectivul streblov" th", specific numelor de
patiseriekoptoplakou'",
atestat la Chry<strong>si</strong>ppos, este un împrumut d<strong>in</strong> lat. coptoplacenta, un
gr. *koptoplakou'", un compus d<strong>in</strong> kopthv plakou'" dist<strong>in</strong>cte.
neutru plural hJduvbia e un lat. *edubia (este atestat sg.
edubium) d<strong>in</strong>tr-un *hJduvbion, un compus d<strong>in</strong> hJduv" bivo"
5. Nume de produse de patiserie
ni care nu-
dovlpai (cu varianta dolbaiv), ejmfavato", keruvcrh,
kurbaivh (/ kurkaivh), i[trion sau paisav nu pot fi apropiate de nici un radical cunoscut. Este
po<strong>si</strong>bil, în cazul celor mai multe d<strong>in</strong> ele, de forme alterate
fonetic de-a lungul timpului.
a[ttana, cu varianta ajttanivt(/d)h", -un vas anume, numele ei
termeni precum attena, adtanus, atanuuium, atanulus, nume etrusce de
cupe folo<strong>si</strong>te în ceremonii religioase 1 . De asemenea, lagronivth" este poate un tip
lagrovn sau lagrov", forme atestate la
adjectivul lagarov"
turt
la un altul: ajcaivnh ajcai?nh, numele
b. Nume de produse de patiserie
1. NTE
Numele <strong>si</strong>mple
criteriul morfologic . Astfel, acestea pot fi substantive, adjective
a. Substantive: cele mai multe nume de dulciuri sunt substantive, existând exemple
numeroa
:
(decl<strong>in</strong>area a III-hJ ajpanqrakiv" to; pevmma
oJ skwvlhx teme în -nt-: oJ mhloplakou'"
teme în -s-: to; quvo" oJ ajresthvr
oJ ajmfifw'n oJ
karuwvn oJ bou'"
(decl<strong>in</strong>area I) teme în a: nume fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e: (a pur) hJ ajmolgaiva a
impur) hJ oijnou'tta / hJ oijnou'ssa în h) hJ yaisthv
1 V. M. Niedermann, Mnemosyne, ser. 3, 3, 1936, p. 272 sqq.
245

; nume mascul<strong>in</strong>e: (în a") oJ parqeniva" h") oJ staitivth"
oJ thganivth"
(decl<strong>in</strong>area a II-a): teme în o/e: mascul<strong>in</strong>e: oJ muttwtov"
, oJ pavstillo" oJ mnou'" to; e[kcuton
-to; povpanon
dulciuri forme duble: hJ puramiv" oJ
puramou'" plakou'"
oJ ejgcutou'"
, un dublet al lui oJ e[gcuto".
morfologic mai rar are un dublet într- turtei sacrificiale oJ
ejlathvr to; e[latron; de asemenea, hJ selhniv"
forma hJ selhvnh, iar hJ bwliv" hJ bwliva. Alteori numele unui produs
de patiserie unor tipuri morfologice b<strong>in</strong>e
reprezentate: oJ ejfivero" / to; ejfiveron oJ / to; ajpovqermo" / on
hJ
kribavnh / oJ kribavnh" / to; krivbanon
dulciuri cu forme pluralia tantum. Ele se
cele mai multe ori este vorba de forme de neutru plural, precum ta; laivgmata
ta; krothtav ta; kovlluba ta; o[mpia
aiJ o[mp(n)ai; tot un fem<strong>in</strong><strong>in</strong> plural este aiJ
daravtai, numele unor turte
b. Adjective substantivizate:
Numeroase nume de dulciuri sunt la orig<strong>in</strong>e forme adjectivale acordate cu un
(plakou'")ma'za
(a[rto" tantivul determ<strong>in</strong>at; în general sunt
neutru a numelui turtei sacrificiale to; pevmma.
D<strong>in</strong>tr- oJ ojruzivth" plakou'"
-a autonomizat, desemnând pr: oJ ojruzivth". Un exemplu
hJ qridakivnh / hJ qridakivskh ma'za hJ qridakivskh,
substantivizare la fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului qridavk<strong>in</strong>o", h, on sau
Adjectivul poate fi compus, ca în cazul oJ tanuvpeplo"
a lui tanuvpeplo", on, ul
format d<strong>in</strong> verbul tanuvw pevplo"
vorba de un nume propriu oJ Savmio"
substantivizare la forma de mascul<strong>in</strong> a adjectivului Savmio", a, on
derivat de la Savmo", numele <strong>in</strong>sulei, sau to; jAcivlleion hJ jAcilleiva
jAcivlleio", a on
sc. ma'za).
al produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>: hJ tripthv ma'za hJ tripthv, este o substantivizare
la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului verbal triptov", hv, ovn
de la verbul trivbw hJ kopthv
substantivizare a adjectivului koptov" participiu de la verbul kovptw oJ
246

nastov" nastov" navssw
oJ e[gcuto" substantivizare a adjectivului verbal e[gcuto"
ejgcevw
atunci la genul neutru, ta; krothtav krothtov"
de la krotevw
a unui acord
plakou'", prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-o contragere la mascul<strong>in</strong> a
adjectivului plakovei", ovessa, oven de la substantivul plavx,-akov"
strufnov"
strufnov", hv, ovn pivwn pivwn, pi'on
-ar fi acordat cu un alt substantiv.
g. Participii:
ui produs de patiserie putea lua forma unui participiu
activ sau medio-pa<strong>si</strong>v. O oJ
ajmfifw'n, propriu-zis
a verbului *ajmfifavw
ajmfiv favw
perfect medio-pa<strong>si</strong>v, este ta; gegunaikwmevna, de la verbul gunaikovw, atestat fie cu sensul de
-o fecioansforma un
-
d. Verbe:
Într-un s<strong>in</strong>gur caz numele unei turte sacrificiale era exprimat pr<strong>in</strong>tr-
devdorka este <strong>in</strong>dicativul perfect activ, pers. I sg., de la devrkomai
estui verb 1 ,
derivatelor în

ejpivcuto" < ejpicevw lavganon < lagaivw
plavtusma < platuvnw rJuvhma < rJevw strevmma < strevfw
- fie de la prelucrarea aluatului la foc: e[gkrupto" < kruvptw povpanon
pevmma < pevssw pevttwfw'ktai < fwvgw
- fie de la ornarea produsului de patiserie, ulterior cuoacerii: melivtwma < melitovw
- fie chiar de la mâncarea acesteia: kavmmata < kavptw
religios: quvanon < quvw
ajresthvr < ajrevskw
unul d<strong>in</strong> vocabularul pastoral: ajmolgaiva < ajmevlgw
Unele nume de dulciuri sunt
- ion (substantive neutre): ajmuvlion < a[mulo" gastrivon < gavstri"
krhvi>on < kreva" lagavnion < lavganon
mhloplakouvntion < mhloplakou'" palav<strong>si</strong>on (= palavqion) < palavqh
pemmavtion < pevmma turta shsavmion < shsamh'
yaistivon < yaisthv
- ivsko" (mascul<strong>in</strong>e): ajmhtivsko" < a[mh" nastivsko" < nastov"
paxama'"
paxamavdion paxamavtion; fqovi>" fqoivdion
fqoi?sko" (specializat în limbajul medical cu sensul de ma'za are dim<strong>in</strong>utivele
mazivon mazivskh, cu sufixul
ivskh ivsko". plakou'"
târzie: plakouvntion, plakountavrion plakountivsko".
dulciuri
aJmaxiv" -a{maxa,
kotulivsko" este derivat de la kotuvlh
2. NUME COMPUSE:
Numele compuse ale unor dulciuri pot fi formate fie d<strong>in</strong>tr-
par
multe vorbire flexibile (substantiv + substantiv, substantiv + verb, adjectiv + verb,
adjectiv + verb).
a. Nume de produse de patiserie compuse d<strong>in</strong>tr-:
- aj privativ + substantiv:
a[mulo", format d<strong>in</strong> aj muvlh
propriu-
- :
248

ajmfiv + subst. = ajmfelai?" ajmfiv
ejlai?"
ajpov + subst. = ajpovqermo"/on ajpov
qermov"
ejn + subst. = ejnturivth" ejn
turivth", tur-ov"
cu sufixul -th", specific denumirilor de produse de patiserie; ejmpevlanon < ejn turtei
sacrificiale pevlano".
ejpiv + subst. = ejpivdaitron ejpiv
daitrovn - ejpikuvklio" ejpiv + kuvklo"
; ejpivpemma, ejpiv + pevmma
parav + subst. = paroyiv" parav
o[yon, ad litteram
uJJpov
+ subt. = uJpoturiv" uJJpov
turov" â
- :
ejpiv + adj. = ejfivero" contopirea ejpiv
adjectivul iJerov"
- preverb + verb sau derivat verbal:
ajnav / ejn / prov + verb.: ajnavstato", un derivat de la verbul ajnivsthmi
d<strong>in</strong> preverbul ajnav i{sthmi ejmpevpta" un
compus d<strong>in</strong> ejn peptov" pevssw provmaco"
prov mavcomai
b. Nume de produse de patiserie flexibile:
- substantiv + substantiv ajrtolavganon, un compus d<strong>in</strong> a[rto"
pâ<strong>in</strong>elavganon, tip de semivdali"
ulei; ajrtovcari" < a[rto" pâ<strong>in</strong>ecavri" ijtrovgala < i[trion, tip de , +
gavla koptoplakou'" < kopthv, tip de , plakou'" mhloplakou'" <
mh'lon mh'lon (kudwvnion) plakovei" (plakou'") melikhriv" <
mevli khrivon moustovpitta < mou'sto" pivtta / pivssa
turavlfiton < turov" â a[lfiton
turokovsk<strong>in</strong>on < turov" kovsk<strong>in</strong>on
- substantiv + verb sau derivat verbal: melivphkton / melivpakton, un compus d<strong>in</strong>
substantivul mevli phvgnumi o
- adjectiv + substantiv: pagkarpiva, un compus d<strong>in</strong> pa'" karpov"
ajrgurotruvfhma < a[rguro" truvfhma
249

- adjectiv + verb sau derivat verbal: nehvlata, un compus d<strong>in</strong> nevo" ejlauvnw
pallicivar < pa'n leivcw ojrqostavth" < ojrqov"
i{sthmi
3. VARIANTE MORFOLOGICE ALE CUVINTELOR CARE PRODUS CULINAR
-a lungul timpului pr<strong>in</strong> termeni
gou'ro", avea drept variante gourov" / a[ggouro" / ai[gouro".
gou'ro" -lea a. la iambograful Solon; gourov"
-a treia prov<strong>in</strong>e probabil d<strong>in</strong>tr-un *anavgouro"
dulciuri, precum ajnavstato"; a patra este o
a[ggouro".
<strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
turte cu susan, hJ shsamiv" / hJ
shsamh' ( shsamou'" cu
plakovei" > plakou'", fi<strong>in</strong>d un
turtei
hJ selhvnh /
hJ selhniv" / ta; ejpisevlh(//i)na / to; ejpiselhvnion. Cea d<strong>in</strong>tâi, selhvnh, denumea o
pevlano",
Selhniv" este un derivat de la selhvnh. Sensul de produs de
patiserie al acestuia, atestat de lexicograful Photios, este tot unul secundar, selhniv"
senatorii romani o jEpisevlh(//i)na denumea o
povpanon
-un fragment d<strong>in</strong> Platon Comicul; numele ei este o substantivizare la plural a
adjectivului ejpisevlhno" ejpiv
selhvnh ejpiselhvnion, un hapax, este o substantivizare la
s<strong>in</strong>gular a unui adjectiv *ejpiselhvnio"ejpisevlhno".
na d<strong>in</strong>
de a forma dublete în -iv" substantivelor în -h sau -h". shsamh' îl
avea pe shsamiv", iar selhvnh pe selhniv", de la ejluvth" (cu variantele eijluvta(/h)"
ejlluvth" se ejllutiv"; de la palavqh, o
palaqiv". Un nume de produs de patiserie -a lungul timpului pr<strong>in</strong> formarea
unui compus în care al doilea element preciza tocmai tipul particular de produs <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>:
kopthv koptoplakou'", în care al
-a lungul timpului. Numele unei
(ma'za) kardamavlh, este cu
variante: kardavmh, kardamuvlh pardamavlh. Forma cea mai veche, kardamavlh, este un
derivat de la kavrdamon kardavmh, se poate explica pr<strong>in</strong>tr-o
250

, kavrdamon. În schimb,
kardamuvlh -o comentatorul lui Homer, Eustathius,
pardamavlh
derivat de la pavrdali" tipul pardavleio"
1
4. HAPAX LEGOMENA
-un s<strong>in</strong>gur context. Cele
u fost
au produse de patiserie o constituie chiar
hjgavnea, care apare în
adjectiv
(*hjgavneo", a, on), substantivizat la neutru plural, derivat de la substantivul h[ganon
De asemenea, quvanon pevmma), un
derivat izolat de la verbul quvw Un alt hapax, turavlfiton,
atestat într-un text epigrafic, este în mod evident un compus d<strong>in</strong> turov" âa[lfiton
, în timp ce gamhtivwn este un derivat de la verbul gamevw
ipoteza unor
sau în alte limbiyuktav este
probabil un derivat <strong>in</strong>dependent de la radicalul verbului yuvcw
leiti'no" poate fi apropiat de substantivul lhvtwr, cu genitivul
lhvtoro"
<strong>si</strong>vrbhnon
<strong>si</strong>vraion maruptovn, despre care
Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, ar putea fi un derivat de la verbul mhruvomai
-uri o constituie
ejpipelanivai ojlaiv (= oujlaive (pl.)
produsului de patiserie. Borbuvla, care pare
a f drept o pevmma) de
<strong>si</strong>vlbh este o
radical cunoscut. Spovpia este, potrivit lui Hesychios, o de sacrificiu (pevmma),
neputându-hJ spovpia) sau una de plural
(*ta; spovpia < *to; spovpion to; <strong>si</strong>vblhqron este
<strong>si</strong>vblhqra
De asemenea, în secolele III-II a., istoricul Semos scrie despre o basuniva", pe care
priv<strong>in</strong>a numelui ei. Este foarte po<strong>si</strong>
c. Nume de produse de patiserie
1 Cf. lat. crustulum guttatum u. III, B, 9.
251

În cadrul micro-
cei care denumesc în mod
secundar produsul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>
1. SENS PRINCIPAL
mai multe nume de dulciuri <strong>in</strong>gredientul care oferea unicitatea
produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> respectiv.
- plecând de la numele diferitelor tipuri de produsului de patiserie
s-le denumiri: hJ gurivnh este un derivat de la gu'ri"
hJ dendaliv", semivdali"
oJ krimnivth" / krimnh'sti" un derivat adjectival de
la kri'mnon th" specific numelor de produse de
patiserie; oJ staitivth" / staitivta" un derivat în

plaqanivta" derivat de la plavqanon
de la modul de coacere (to; povpanon to; pevmma, ambele derivate de la pevssw
pevttw aiJ fw'ktai < fwvgw
limbajul sacrificial (oJ ejfivero" / to; ejfiveron, un
ejpiv stantivizat iJerov" <strong>in</strong>fantil (lwlwv / to;
lw'lon
O
ajpovrrhta = turpia
JO mullov" era o de forma sexului femeiesc (kuvsqo", lat.
cunnusun derivat de la verbul muvllw (= b<strong>in</strong>evwoJ ejnovrch" era o
ejn o[rci"
oJ coirivna" / coirivnh" era strâns legat coirivnh Cyprea
europea
obiectul unei metafore erotice, mai ales la comici, fi<strong>in</strong>d un substitut pentru sexul femeiesc.
2. SENS SECUNDAR
Numeroase nume de dulciuri sunt de fapt folo<strong>si</strong>ri figurate ale unor termeni d<strong>in</strong>
domenii variate, sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> fi<strong>in</strong>d secundar celui pr<strong>in</strong>cipal. D<strong>in</strong> punct de vedere istoric este
V-
Cele mai multe cuv<strong>in</strong>te sunt alese pentru a desemna în mod secundar un produs de
patiserie plecând de la forma obiectului pe care îl desemnau. Aproape în toate cazurile aceasta
sau caracterizau forma unui vas erau
produs de patiserie: oJ kotulivsko"
numele ei fi<strong>in</strong>d o
oJ /
hJ gavstri", care avea de obicei
turte
ghemului (hJ toluvph), care denumea în mod secundar un tip de
ma'za), sau cel al pietrei hJ krovkh) ce
desemna o monedelor (ta; kovlluba
pentru a placentei (to;
covrion Semicercul
lunii sugera un colac, astfel încât hJ selhvnh / hJ selhniv" turte de cult.
Forma
un sens apropiat. Adjectivul tanuvpeplo", on,
tanuvw pevplo" ,
semenea, numele homeric oJ ejlathvr
-se de la ideea de
to; plavtusma, însemna în mod
secundar o
aluatului putea fi ales un termen d<strong>in</strong> limbajul medical: to; strevmma, care însemna
derivat de la verbul strevfw
turte sacrificiale.
animale sau de <strong>in</strong>secte, care secundar denumeau turte de sacrificiu: oJ bou'" hJ / oJ
e[lafo" oJ ejci'no" oJ skwvlhx hJ teuqiv"
.
253

plante , în particular, de flori,
folo<strong>si</strong>te în general pentru a desemna diverse tipuri de ma'zai): hJ
ajnemwvnh ta; a[nqema to; ajpovkunon to;
krivnon
d<strong>in</strong> alte sfere semantice pentru a denumi dulciuri
trimit la oJ mnou'")
t<strong>in</strong>ere sau al lâni turte hJ
putiva
folo<strong>si</strong>t hJ crusovkolla carbonatul natural de cupru de culoare verde, cristalizat
un compus d<strong>in</strong> adjectivul crusov" kovlla
turtei, în timp ce al doilea
O categorie aparte de nume de dulciuri o constituie antroponimele toponimele. În
turta ( JErmh'") / eJrmhthv" \Iri"
oJ Filoxevneio" oJ paxama'" / to;
paxamavdion / to; paxamavtion
gastronom vestit în antichitate, Pavxamo"). Numele de locuri, care însemnau în mod secunadar
cestora: hJ Trivpoli" oJ
Savmio" to; Kanwpikovn
Kanwp(/b)ikov" Kavnwpo" / Kavnwbo", Canopus
Egiptul de jos nu departe de Alexandria.
un produs de patiserie este aproape impo<strong>si</strong>bil de
se <strong>in</strong>titula oJ provmaco" hJ aJmaxiv"
oJ na'no" , hJ ai[glh oJ parqeniva"
hJ uJgiveia .
majoritatea termenilor
secundar un produs de patiserie
exemple unde se poate vorbi de o restrângere de sens în cadrul vocabularului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Numele
unei fel de mâncare sau al unui sos lidian (oJ kavndulo"
(oJ e[ntilto"
alte <strong>in</strong>grediente (oJ muttwtov")
to; faba'ton, care
,
de o ext<strong>in</strong>dere de sens.
d. Nume de produse de patiserie
dulciuri s<strong>in</strong>tagme,
-
secolul al VII-lea a. ma'za
memagmevnh ma'za
este un derivat cu sufixul -ya d<strong>in</strong> radicalul verbului magh'nai, cu prezentul mavssw
Aristofan reia în Cavalerii ( JIpph'"Eq-se
Kyroupaideia
(Kurou' paideiva
Cyr. 6, 2, 28) u{dati ma'za memagmevnh 1
-
1 Cf. de asemenea X. Cyr. 1, 2, 11.
254

, în secolul al II-lea p., gramaticul Diogenianos (Diogenian.
3, 21, 1), reluat apoi probabil de lexiconul Suda (s.u. ma'za memagmevnh
s<strong>in</strong>tagma cu: ejpi; tw'n eJtoivmwn ajgaqw'n
paa
leukeh;n ma'zan furw' soi -
ma'za
autorului (ibid. paroimiva ejpi; tw'n megavla uJpiscnoumevnwn) 1
ma'za: (id. 1, 4, 1) ajgaqh; kai; ma'za metV a[rton
ma'za
ibid. hJ paroimiva ejpi; tw'n ejk deutevrou ti<strong>si</strong>;
didovntwn tavttetai
sofistul Zenobios ( - ma'za, devenit
proverbial: mevtrw/ u{dwr pivnonte", ajmetri; de; ma'zan e[donte"
ma'za
Toate aceste exemple în care ma'za
În perioada puramou'" -o expre<strong>si</strong>e,
hJmevtero" oJ puramou'"
Puramou'"
pannuciv"
Aristofan numele ei
-un context d<strong>in</strong> Thesmophoriazousai (Qesmoforiavzousai), în
Th.
-un pasaj d<strong>in</strong> Cavalerii ( JIpph'"), unde corifeul i se
(id. Eq. 276- thvnella), fie
celuilalt îi va reveni tot meritul (hJmevtero" oJ puramou'").
ciale (pevmmata) erau <strong>in</strong>cluse în
s<strong>in</strong>tagme pe care anticii le def<strong>in</strong>eau drept proverbe. Melivphkton
formula melivphkta kuvne", turte
-o Appendix Prouerbiroum
Prou. 3, 85) melivphkton: ei\do" plakou'nto": kai; paroimiva, melivphkta kuvne"
ejpi; tw'n parV ajxivan ta; kavllista ajpolauovntwn. bou'"
e{bdomo" paroimiva, cu referire la numele
turtei bou'" turte selh'nai
dulciuri în expre<strong>si</strong>i sunt
Lex. 23) ajnemw'nai lovgwn
2 ajnemwvnh
calepo;n corivw kuvna geu'sai -covrion
â
-
1 s.u
(Phot. Lex. 217, 7).
2 Cf. adjectivul ajnemwvlio"
255

zie la sensul figurat al lui covrion, care denumea un tip de
256

D.
a. Etimologia numelor de produse de patiserie
1. Nume de produse de patiserie
dulciuri
a
turta crustum, un derivat de la crusta,
ae kruvo" roso rosa
hriósa -s-, let. krevé
hrúpr cruaid
crustum
derivatul dim<strong>in</strong>utival crustulum, numele unei fel de fursec foarte apreciat cu numeroase
sortimente de-
dulciamendulcium
dulcis, -e
u gr. glukuv"
farreum farreus, a, um far
barr bere
adipatum, adeps chi împrumut italic cu
paralele în umbr. aipes, aepes adipibusa[leifa.
dulciuri er
lbum (-us),
libare
corespondent în grleivbw
,
numea circulus circus
împrumutat d<strong>in</strong> gr. kivrko" / krivko" cubula un derivat de la
cubus, i kuvbo"
2. Forme dialectale / locale
dulciuri
lucuns, -un vers d<strong>in</strong> Lucilius
(Lucil. 1368)
Arruns, Ac(c)heruns. Produsul de patiserie lixula este probabil o variet
a turtei circulus.
L. 5, 106) uocabulo sab<strong>in</strong>o. (h)erenum, o
care lua forma vasului numit (h)irnea
1 .
3. Împrumuturi
1 Cf. A. Ernout, Les éléments dialctaux du vocabulaire lat<strong>in</strong>, Paris, 1929, s.u. hirnea, p. 186 sq.
257

în general, iar micro-câmpul numelor de dulciuri
- stemului
placenta prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> acuzativul
s<strong>in</strong>gular plakou'nta (< plakou'"
apropiere de vb. placre -placentarius
spira , cu dim<strong>in</strong>utivul spirula, este un împrumut
d<strong>in</strong> gr. spei'ra; scrib(i)lta -un neatestat *streblivth"
-lea a. derivatul scriblitarius
scribiltae sphaerta / spaerta
-un neatestat *sfairivth"
coptoplacenta, copta placenta,
împrumut d<strong>in</strong> gr. koptoplakou'", atestat în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana.
- nume de dulciuri
laganum, cu
varianta laganus, atestat începând cu sec. I a., este un împrumut d<strong>in</strong> lavganon d<strong>in</strong>
artolaganus / on
I p.), o transcriere a lui ajrtolavganon; itrium, cu variantele itrion itria (sec. VI p.), prov<strong>in</strong>e
d<strong>in</strong> i[trion, tip de pemma (sec. II a.), maza
popanum pevmma, ma'za povpanon cu sporadice
Septuag<strong>in</strong>ta: palatha palavqh, o
(pentru * d<strong>in</strong>tr-un radical mpl
un nume
flado -lea p. în Vita
Radegundis reg<strong>in</strong>ae Francorum a lui Venantius Fortunatus.
4. Nume de produse de patiserie
Gratilla, un tip de libum), ar putea fi un derivat dim<strong>in</strong>utival de
la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului gratus
Fertum, cu variantele
ferctum firctum, fero; Paulus
fero
nu este decât o etimologie *fer- -to-. Nu
fertilis
fero. De asemenea, turunda, o libum), far), ar
terere â
În schimb, termeni precum catumeum, / cumspolium, cumipha sau
258

hamus -
b. Nume de produse de patiserie
a. Substantive:
1. NTE
dulciuri sunt d<strong>in</strong> punct de vedere morfologic
substantive a 2) sau celei tematice (o/e). În
- :
(decl<strong>in</strong>area a III-lucuns (gen. lucuntis
(neutru) pemma (gen. pemmatis
teme în sonanta i: (fem<strong>in</strong><strong>in</strong>) strus (neutru) <strong>in</strong>ual
m: (neutru) format cu sufixul productiv men: dulciamen
teme în a 2) (I): (fem<strong>in</strong><strong>in</strong>e): copta cubula lixula /
<strong>si</strong>milixula maza placenta
spira / spirula torta / tortula
turunda ty(/i)ropat<strong>in</strong>a
- (II): (mascul<strong>in</strong>e): circulus hamus globus /
globulus <strong>si</strong>bitillus / subitillus / subityllus -astro- : formaster
luculentaster
(neutre): adipatum crustum / crustulum sauillum
popanum seciuum testuacium
a
libum /
-us pastillum / -us collybum / -us ; (h)erneum / -us
laganum / -us
itrium, i / itria, ae.
b. Adjective substantivizate:
dulciuri care sunt la orig<strong>in</strong>e adjective
substantivizate: farreum o substantivizare la forma de neutru a adjectivului
farreus, a, um far , adipatum <
adipatus, a, um, un derivat de la substantivul adeps
259

-lo- : circulus circus);
crustulum crustum); globulus globus); gratilla
gratus); laterculus / (= lacertulus?) later /
lacertus); lucuntulus (lucuns); pastillum (-us) panis); spirula
(spira); tortula torta).
Categoria deverbativelor libum (-us)
probabil un derivat de la lbo strues un derivat de la
verbul struere
2. NUME COMPUSE
S<strong>in</strong>gurele exemple de nume compuse de dulciuri -
perlucidum
perlouvkidon, substantivizare a
adjectivului perlucidus (pellucidus) per
lucidus stantive:
ty(/i)ropat<strong>in</strong>a un hibrid greco-lat<strong>in</strong>, d<strong>in</strong> gr. turov"
lat. pat<strong>in</strong>a patavnh
3. VARIANTE MORFOLOGICE ALE CUVINTELOR CARE DUS CULINAR
-a lungul
timpului. Un exemplu ar putea fi denumirea unei preparate cu v<strong>in</strong> nou, care avea
IV
gastronomic al lui Vespa: mustaceus, mustaceum, mustacium musteus
mustaceus, în schimb, în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, apare forma de plural moustavkia,
care presupune un lat. mustacium. În secolul al II-
un tip de
gramati musteus,
mustus
mustaceus-a lungul timpului, limba tratatului
lui Apicius datând d<strong>in</strong> sec. IV-
Vespa apare forma mustaceum. Acesta este un caz izolat, dulciurile
un nume constant de-a lungul timpului.
4. HAPAX LEGOMENA
Unele nume de dulciuri
Paulus Diaconus,
; trei astfel de turte cu nume nemaiî
în Aduersus Nationes: catumeum, / cumspolium, cubula; tot astfel numai
cumipha.
c. Nume de produse de patiserie
O caracteristic
termenii au ca sens pr<strong>in</strong>cipal numele produsului de patiserie
260

1. SENS PRINCIPAL
dulciuri
de la radicale care trimit la forma
acestuia. Turta cubula este un derivat de la cubus, i
produsului de patiserie; tot astfel, torta / tortula
de la tortus, a, um torqueo
spiralat. Forma produsului (h)erneum (-us)
(h)irnea
testuacium
de libum, este un derivat de la testu (testum, i
Raportarea la <strong>in</strong>gredientul produsului
farreum, o substantivizare la forma de neutru a adjectivului farreus, a, um erivat
de la far <strong>in</strong>tra v<strong>in</strong>ul nou, aceasta se numea mustaceus, un
derivat de la mustum mustus, a, um
-o anumi a produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>. Uneori
lui: crustum / crustulum este un derivat de la crusta, ae
uia. Alteori partea def<strong>in</strong>itorie
era gustul: dulciamen dulcium dulcis, -e
produs de patiserie temperatura la care era servit:
formaster -aster de la adjectivul formus, a,
um r
înch<strong>in</strong>ate: ianual este un derivat de la numele zeului Ianus, iar sum o substantivizare
la neutru plural a adjectivului summanalis, e, un derivat de la numele zeului Summanus. Tot
libum
verbul libare
sauillum sauium a
gratilla s-
dim<strong>in</strong>utival de la forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjectivului gratus
2. SENS SECUNDAR
dulciuri
ale unor termeni d<strong>in</strong> alte domenii, sensul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> fi<strong>in</strong>d secundar celui pr<strong>in</strong>cipal. În toate
circulus, un derivat
dim<strong>in</strong>utival de la circus
a
Tot astfel, globus , globulus,
catllus (ornatus)
kavtillo" ojrna'to",
261

Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana) denumea un tip de
dulciuri sunt toponime, care fac aluzie probabil la
orig<strong>in</strong>ea produsului <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>: Africia Africa, era un tip de libum
despre care scrie Arnobius, iar Canopicum
adjectivului Canopicus, a, um
d. Nume de produse de patiserie în expre<strong>si</strong>i idiomatice
, mustaceus, apare într-
Într-o scrisoare
predecesorilor: (Cic. Att. 5, 20, 4) <strong>in</strong> eodem Amano coepit loreolam <strong>in</strong> mustaceo quaerere, în
traducere ad. litt. 1 -o
loreolam quaerere <strong>in</strong> mustaceo este o expre<strong>si</strong>e
2 -un
-se pe jocul d<strong>in</strong>tre loreola (=
laureola laurus mustaceus,
1
2 Cf. A. Otto, Die Sprichwörter und sprichwörtlicher Redensarten der Römer, Teubner, 1890, p. 236.
262

produse de patiserie d<strong>in</strong> <strong>greaca</strong>
produse de patiserie d<strong>in</strong> <strong>greaca</strong>
D<strong>in</strong> cele 186 de nume de dulciuri numai 10 s-
-
aproape toate numele turtelor
u-
pivta
pitta < lat. picta phkthv, forma de fem<strong>in</strong><strong>in</strong> a adjetivului verbal phktov" <
phvgnumi turovpita galovpita
spanakovpita
kantai?fi < tc. kadayif, calbav" < dial. tc. halva < tc. helva.
S<strong>in</strong>gurele nume de dulciuri
(II, A, a, 2) to; a[leuron to; aleuvri
(II, A, a, 32) to; melivphkton / to; melivpakton > în ngr. numele turtei se
sens: to melivphkto
(II, A, a, 40) hJ shsamiv" / hJ shsamh' ( în ngr. mavza
maziv
(II, B, 22) hJ moustovpitta h moustovpitta,
h moustaleuriav.
(II, B, 31) to; turavlfiton > al doilea element al compusului s-a în ngr. to avlfito cu
(II, C, 5) oJ a[mulo" / to; a[mulon / to; ajmuvlion / ajmula'ton > s-to avmulo
antice.
(II, C, 35) ta; kovlluba ta kovlluba, cu ace
desemnând un preparat <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong> d<strong>in</strong> grâu, stafide, rodii,
1
1 MPAMPINIWTHS, Lexikov neva" ellhnikhv" glwvssa", Athena, 1998. s.u.
kovlluba.
263

a kovlluba a
kolivo, de un.
(II, C, 42) to; lavganon / to; lagavnion > se în ngr. cu schimbare de gen h lagavna
pâ<strong>in</strong>e â
Septuag<strong>in</strong>ta.
(II, C, 47) to; melivtwma to melivtwma
(II, C, 48) oJ mhloplakou'" / to; mhloplakouvntion h
mhlovpita.
Mai multe nume de dulciuri
(II, A, a, 4) oJ ajnavstato" > ngr. adj. anavstato" anastatwvnw
ajnivsthmi
(II, A, a, 7) oJ gamhvlio" > ngr. adj. gamhvlio"
(II, A, a, 39) hJ putiva > ngr. h putiav
(II, A, a, 42) oJ skwvlhx > de la skwvlhx skwlhvkion care s-
în ngr. to skoulhvki
(II, A, a, 46) to; strevmma > ngr. to strevmma
(II, A, a, 52) hJ crusovkolla > ngr. h crusovkolla
(II, A, b, 2) hJ ai[glh > ngr. h aivglh
(II, B, 5) hJ ajnemwvnh > ngr. h anemwvnh
(II, B, 17) to; krivnon > ngr. o krivno"
(II, B, 26) oJ pavstillo" ngr. h pastivlia pastiglia < sp. pastilla <
lat. pastillus, dim<strong>in</strong>utivul lui panis pâ<strong>in</strong>e
(II, B, 28) oJ strufnov" > ngr. strufnov"
(II, B, 29) hJ toluvph > ngr. toluvph
(II, B, 32) hJ uJgiveia > ngr. h ugeiva
(II, C, 1) oJ plakou'" o plakou'nta"
placenta care primise acest sens în
(II, C, 16) to; e[gcuma > ngr. to evgcuma
(II, C, 27) oJ ejci'no" > ngr. o ecivno"
(II, C, 51) oJ na'no" > ngr. o navno"
(II, C, 60) to; plavtusma > ngr. to plavtusma
(II, C, 62) hJ puramiv" / oJ puramou'" > ngr. h puramivda
(II, C, 66) hJ spei'ra / hJ spi'ra > în ngr. h speivra
(II, C, 79) to; covrion > ngr. to covrio
produse de patiserie
Abrevieri:
abruzz. dial. d<strong>in</strong> Abruzzi
astur. dial. d<strong>in</strong> Asturia (Spania)
calabr. calabrez
campid. dial. campidanic (Sard<strong>in</strong>ia)
cat. catalan
cerign. dial. d<strong>in</strong> Cerignola (Foggia)
264

crem. dial. d<strong>in</strong> Cremona
engad. engad<strong>in</strong>ez
v. engad. = engad<strong>in</strong>ez vechi
fr. francez
friul. friulan
it. italian
log. logudorez
maced. dial. macedo-român
mil. milanez
molfett. = dial. d<strong>in</strong> Molfetta (Apulia)
napol. napoletan
ngr. neogrec
obvald. obvaldez
port. = portughez
prov. = provensal
rom. românesc
<strong>si</strong>c. <strong>si</strong>cilian
sp. spaniol
val. = valon
vast. = dial. d<strong>in</strong> Vasto (Abruzzi)
vegl. vegliot (dial. d<strong>in</strong> Veglia, Iugoslavia)
veletr. = veletr<strong>in</strong> (dial. d<strong>in</strong> Roma)
Nume de produse de patiserie care-
(III, A, 2) Africia > de la forma africiae pâ<strong>in</strong>e
(III, A, 8) farreum > it. fargua
(III, A, 12) pastillum (-us)
1. 2. *. 1. Calabr. pastiddu. 2. It. pastello (> sp., port. pastel
pastello (> fr., sp., port. pastelpastel pastilla (> it.
pastiglia, fr. pastille, port. pastihla
(III, A, 19) turunda > mil. toronda (It. torrone
(III, B, 1) placenta > rom.
(III, B, 9) crustulum > cerign. kruske pâ<strong>in</strong>e krustulu,
krostolo, friul. krostul
(III, B, 13) flado > lomb. flaon, abruzz. fladone, felatone fladun
da meil flaon, fr. n. flan, prov. flauzon, cat. flahó (> flaon > log. fraone, calabr.
fragune). Val. flatte probabil un împrumut mai nou.
(III, B, 20) laganum (-us) > napol. lágana, calabr. lágani, molfett. lagene, abruzz. lahene,
velletr. lakkani de la *laganea: prov. lagagno, cat. lleganya, sp. v. laganya,
sp. legaña
(III, B, 25) mustaceus / mustaceum / mustacium / musteus > it. mostacciuolo
calabr., <strong>si</strong>c. mustazzolu, abrut. mestacciol, sp. mostachón
(III, B, 33) torta / tortula > rom. , vegl. turta, friul. torte, it. torta, fr. tourte, prov. torta,
sp., port. torta
Nume de produse de patiserie cu alt sens:
(III, A, 4) circulus > maced. , it. cerchio, log. , engad. , friul. serkli, fr.
cercle, prov. cercle, cat. cercle
(III, A, 15) hamus > it. amo, crem. lam, campid. gamu, obwald. aum, fr. v. a<strong>in</strong>, fr. n. haim,
prov. am(a) Deriv.: fr. a<strong>in</strong>ette, a<strong>in</strong>ard
265

(III, B, 17) globus / globulus : de la forma
gruber ovillo, astur. tsubiettsu, duviello, port. novelo.
Deriv.: sp. ovillarse
(III, A, 12) mensa > rom. , vegl. maisa, val. masa, it. mesa, sp. mesa, fr. moise
266

VI. BIBLIOGRAFIE
ADRADOS, F. R. & GANGUTIA, E. & FACAL, J. L., Diccionario Griego-Español, vol. I-VI,
Madrid, 1980-2002.
ALESSIO, C. & BATTISTI, G., Dizionario Etimologico Italiano, Firenze, 1950.
ANDRIOTIS, N. Etumologikov Lexikov th" Ko<strong>in</strong>hv" Neoellhnikhv", Qessalonivkh, 1984 3 .
BAILLY, A., Dictionnaire Grec-Français, [rédigé avec le concours de E. Egger; éd. revue par
L. Séchan et P. Chantra<strong>in</strong>e], [Paris], 1963 26 .
BLOCH, O., & VON WARTBURG, W., Dictionnaire étymologique de la langue française, Paris,
1986 7 .
BOISACQ, E., Dictionnaire étymologique de la langue grecque, Heidelberg-Paris, 1950 4 .
BUCK, C. D., A Dictionary of Selected Synonyms <strong>in</strong> the Pr<strong>in</strong>cipal Indo-European Languages,
Chicago, 1949.
CHANTRAINE, P., Dictionnaire étymologique de la langue grecque, Histoire des mots,
(DELG), Paris, 1990.
Dagkivth", K., Etumologikov Lexikov th" Ko<strong>in</strong>hv" Neoellhnikhv", [2 vol. (A-P)], Aqhvna,
1978-1984.
DAREMBERG, Ch., & SAGLIO, E., Dictionnaire des antiquités grecques et roma<strong>in</strong>es, Paris,
1877-1919.
DEVOTO, G., & OLI, G. C., Il dizionario della l<strong>in</strong>gua italiana, Firenze, 1990.
ERNOUT, A. & MEILLET, A., Dictionnaire étymologique de la langue lat<strong>in</strong>e, Histoire des
mots, (DELL), Paris, 1994.
FRISK, Hj., Griechisches etymologisches Wörterbuch, Heidelberg, 1972.
GEORGES, K. E., Ausführliches Late<strong>in</strong>isch-Deutsches Handwörterbuch, Hannover, 1976 14 .
GLARE, P. G. W., Oxford Lat<strong>in</strong> Dictionary, Oxford, 1984.
Institouvto Neoellhnikwvn Spoudwvn, VIdruma Manovlh Triantafullivdh] Aristotevleio
Panepisthvmio Qessalonivkh", Lexikov th" Ko<strong>in</strong>hv" Neoellhnikhv", Qessalonivkh, 1998-
1999.
LAMPE, G. W. H., A Patristic Greek Lexicon, Oxford, 1961.
LIDELL, H. G., SCOTT, R., JONES, H. S., A Greek-English Lexicon, (LSJ), Oxford, 1996 9 .
MEYER-LÜBKE, W., Romanisches etymologisches Wörterbuch, ed. 3, Heidelberg (W<strong>in</strong>ter),
1935.
POKORNY, J., Indogermanisches etymologisches Wörterbuch, Berna- Munich, 1959.
PRELLWITZ, W., Etymologisches Wörterbuch der griechischen Sprache, Goett<strong>in</strong>gen, 1892; ed.
2, 1905.
RODRÍGUEZ ADRADOS, F., Diccionario Griego-, vol. I-V, (DGE), Madrid, 1980- (în
curs de publicare)
MAYRHOFER, M., Kurzgefasstes etymologisches Wörterbuch des Alt<strong>in</strong>dischen, Heidelberg,
1956.
MPAMPINIWTHS, Lexikov neva" ellhnikhv" glwvssa", Athena, 1998.
SOFOCLES, E. A., Greek Lexicon of the Roman and Byzant<strong>in</strong>e Periods (from B.C. 146 to A.D.
1100), New York, 1888.
Thesaurus L<strong>in</strong>guae Lat<strong>in</strong>ae (TLL), [> vol.10-2, fasc. XI, 1999, progenies] Leipzig, 1900-.
WALDE, A. HOFMANN, J. B., Late<strong>in</strong>isches etymologisches Wörterbuch, Heidelberg, 1930-
1956.
VON WARTBURG, W., Franzö<strong>si</strong>sches Etymologisches Wörterbuch, 25 vol., Bonn, Leipzig et
al. 19282002.
267

B. Volume, studii, articole
ALLEN, B., Hierbas y especias para la coc<strong>in</strong>a, Madrid, 1982.
ALLESIO, G., Storia l<strong>in</strong>guistica di un antico cibo rituale: i maccheroni: Atti dell' Accademia
Pontiana, n. s. Vol. VIII, pag. 261- 80., 1958
AMOURETTI, M. C., Le pa<strong>in</strong> et l' huile dans la Grèce antique, Annales Littéraires de l'
Univer<strong>si</strong>té de Besançon, 328, Paris, 1986.
ANDRÉ, J,. Lexique des termes de botanique en lat<strong>in</strong>, Paris, 1956.
ANDRÉ, J., Les noms d' oiseaux en lat<strong>in</strong>, Paris, 1967.
ANDRÉ, J,. L' Alimentation et la cuis<strong>in</strong>e à Rome, Paris 1981 (1961).
ARNOTT, W. G. Athenaeus and the Epitome: texts, manuscripts and early editions, în Braund,
D. & Wilk<strong>in</strong>s, J. (ed.), pag. 41-53, 2000.
ARNT, A., 'Silphium', în Spic<strong>in</strong>g up the Palate: Studies of Flavour<strong>in</strong>gs - Ancient and Modern.
Proceed<strong>in</strong>gs of the Oxford Sympo<strong>si</strong>um on Food and Cookery, 1992.
AYKROYD, W. R., El trigo en la alimentación humana, FAO, Roma, 1970.
BALDRY, H. C., The Idlers' Paradise <strong>in</strong> Attic comedy, Greece & Rome 22, pag. 49-60, 1953.
BALDWIN, B., Athenaeus and his work, Acta Clas<strong>si</strong>ca 19, pag. 21-42, 1976.
BALSDON, J.P.V.D, Life and Leasure <strong>in</strong> Ancient Rome, London, 1969.
BARRÍA, J., El libro del pan, Barcelona, 1986.
BATTAGLIAi, Milano, 1989.
BECHET, F., MELLITOS VERBORUM GLOBULOS (Petron. Sat. 1, 3). Quelques notes, R. R. L.,
XXXVIII, 1-3, p. 47-52, Bucarest, 1993.
BECHTEL, F., Die griechischen Dialekte, I-III, Berl<strong>in</strong>, 1921-4 (repr. 1963).
BEK, L., Quaestiones Conuiuales: The Idea of the Tricl<strong>in</strong>ium and the Stag<strong>in</strong>g of Convival
Ceremony from Rome to Byzantium, ARID 12: 81-107, 1983.
BENDER, H., Römische Strassen und Strassenstationen. Kle<strong>in</strong>e Schriften zur Kenntnis der
römischen Besetzungsgeschichte Südwestdeutschland 13, Stuttgart, 1975.
BENDER, H., Römischer Reiseverkehr. Kle<strong>in</strong>e Schriften zur Kenntnis der römischen
Besetzungsgeschichte Südwestdeutschland 20, Stuttgart, 1978.
BENGURIA, Lot<strong>in</strong>a, Mariscos y especies af<strong>in</strong>es, Bilbao, 1992.
BENVENISTE, E., Institutions <strong>in</strong>do-européennes, 2 vol., Paris, 1969.
BERGQUIST, B., 'Sympotic Space: A Functional Aspect of Greek D<strong>in</strong><strong>in</strong>g-Rooms' în Murray,
1990 pag. 37-65.
BERNABÉ, A., Coc<strong>in</strong>a y cultura en la Grecia antigua, în AAVV, Conferencias <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>ias,
Barcelona, pag. 41-57, 1982.
BERNSTEIN, W.H., A Sense of Taste: Catullus 13: CJ 80, 1985, pag. 127-30.
BERTELLI, L., L' utopia sulla scena. Aristofane e la parodia della città, Civiltà Clas<strong>si</strong>ca e
Cristiana 4, pag. 215-261, 1983.
BERTHIAUME, G., Les Rôles du Mageiros. Étude sur la boucherie, la cuis<strong>in</strong>e et le sacrifice
dans la Grèce ancienne, Leiden, 1982.
BESNIER, M., Pistor. Pistr<strong>in</strong>as, DS, IV/1, pag. 494-502, 1907.
BEVAN, D., Literary Gastronomy, Amsterdam, 1988.
BIELOLHAWEK, K., Precittistica convivale e <strong>si</strong>mpo<strong>si</strong>ale nei poeti greci (da Omero f<strong>in</strong>o alla
<strong>si</strong>lloge teognidea e la Crizia), Wienner Studien 58, 1940, pag. 11-30, 1983.
BILABEL, F., Opsartytiká und Verwandtes, Heidelberg, 1920.
BILABEL, F., Kochbücher în Pauly-Wissowa RE, 11, 932-41, 1921.
BILABEL, F., Antike Küche, Munich, 1927.
BINI, G., Catalogue of Names of Fishes, Molluscs and Crustaceans of Commercial
Importance <strong>in</strong> the Mediterranean (FAO), 1965.
BLANC, N. & NERCESSIAN, A., La cuis<strong>in</strong>e roma<strong>in</strong>e antique, Grenoble, 1992.
268

BLANK, H., Essen und Tr<strong>in</strong>ken bei Griechen und Römern, Antike Welt 11.1 pag. 17-34.,
1980.
BLANK, H., E<strong>in</strong>führung <strong>in</strong> das Privatleben der Griechen und Römer, Darmstadt, 1986.
BOIS, D., Les plantes alimentaires chez tous les peuples et à travers les âges: vol. I,
Phanérogames légumières, Paris, 1927; vol. II, Phanérogames frutières, Paris, 1928; vol. III,
Plates à épices, à aromates, à condiments, Paris, 1934; vol. IV, Les plantes à boissons, Paris,
1937.
BOURGUET, E., Le dialecte laconien, Paris, 1927.
BRAUN, T., Barley cakes and emmer bread, în Wilk<strong>in</strong>s, J., Harvey, D. & Dobson, M., pag. 25-
37.
BRAUND, S., Juvenal on how to (tr)eat people, Omnibus, 1986.
BRAUND, D. & WILKINS, J., Athenaeus and his world. Read<strong>in</strong>g Greek culture <strong>in</strong> the Roman
Empire, Exeter, 2000.
BROTHWELL, D. & BROTHWELL, P., Food <strong>in</strong> Antiquity. A survey of the diet of early peoples,
London, 1969.
BRUMFIELD, A., Cakes <strong>in</strong> Liknon: Votives from the Sancuary of Demeter and Kore on
Acrocor<strong>in</strong>th, Hesperia, vol. 66, nr. 1, 1997, pp. 147-172.
BURKERT, W., Kekropidensage und Arrephoria. Vom Initiationritus zum Panathenäenfest,
Hermes, XCIV 1966, pp. 1-La saga delle Cecropidi e le Arreforie: dal rito
di <strong>in</strong>iziazione alla festa delle Panatenee, în M. Detienne, Il mito. Guida storica e critica,
Roma-Bari, Laterza, 1989, pp. 23-49.
CAMPBELL, A.Y., Pike and Eel: Juvenal 5, 103-6: CQ 39, 1945, pag. 46-48.
CARCOPINO, J.,
1979.
CASABONA, J., Recherches sur le vocabulaire des sacrifices en grec, des orig<strong>in</strong>es à la f<strong>in</strong> de l'
époque clas<strong>si</strong>que, Aix-en-Provence, 1967.
CASADESÚS, F., Cien años de <strong>in</strong>vestigación semántica: de Michel Bréal a la actualidad. Actas
del Congreso Internacional de Semántica, II. Ed. M. Martínez Hernández y otros, Madrid,
Ediciones Clá<strong>si</strong>cas, 2000.
CASEVITZ, M., Repas, fest<strong>in</strong>s et banquets: un peu d' histoire des mots grecs, Cahiers des
études anciennes 24, pag. 201-21, 1990.
CHANTRAINE, P., La Formation des noms en grec ancien, Paris, 1933.
CHANTRAINE, P., Études sur le vocabulaire grec, Paris, 1956.
CHEVALIERGHEERBRANT, A., , (trad. rom.), vol. I-III, Ed.
Artemis, 1995.
CLASSEN, C.J., Horace - a Cook?: CQ nr. 28, pag. 333-48, 1978.
COLLIN-BOUFFIER, S., La cuis<strong>in</strong>e des grecs d' Occident, symbole d' une vie de tryphé?, Pallas
52, pag. 195-208, 2000.
COOPER, F. & MORRIS, S., D<strong>in</strong><strong>in</strong>g <strong>in</strong> Round Build<strong>in</strong>gs, în Murray, pag. 66-85, 1990.
CURTIS, R. I. (ed.), Studia pompeiana et clas<strong>si</strong>ca <strong>in</strong> honor of Wilhelm<strong>in</strong>a F. Jashemski, New
Rochelle, 1989.
DALBY, A., Silphium and Asafoetida, Spic<strong>in</strong>g up the Palate: Studies of Flavour<strong>in</strong>gs - Ancient
and Modern, Totnes, 1992.
DALBY, A., Unequal Feasts: Food and its Social Context <strong>in</strong> Early Greece, London, 1994.
DALBY, A., Archestratus where and when, în Wilk<strong>in</strong>s, Harvey, Dobson, 1995.
DALBY, A., Siren Feasts. A history of food and gastronomy <strong>in</strong> Greece, London New York,
1996.
DALBY, A. & GRAINGER, S., The Clas<strong>si</strong>cal Cookbook, London, 1996.
DALBY, A., Food <strong>in</strong> the Ancient World from A to Z, London-New York, 2003.
DAVIDSON, A., Mediterranean Seafood, London, 1981.
269

DAVIDSON, J., 'Fish, Sex and Revolution', Clas<strong>si</strong>cal Quarterly 43, 53-66, 1993.
DAVIDSON, J., 'Opsophagia: Revolutionary Eat<strong>in</strong>g at Athens' <strong>in</strong> Wilk<strong>in</strong>s, Harvey, Dobson,
1995.
DAVIDSON, J., Courtesans and Fishcake. The consum<strong>in</strong>g pas<strong>si</strong>ons of clas<strong>si</strong>cal Athens,
London, 1997.
DAVIES, Anna Morpurgo & LEVICK, Barbara, KOPTOPWLHS, în The Clas<strong>si</strong>cal Review, vol.
21, nr. 2, pp. 162-166, 1971.
DEBIDOUR, V.-H. & MUSURILLO, H., Méthode d'Olympe. Le banquet [Sources chrétiennes 95.
Paris: Éditions du Cerf, 1963]
DEGANI, E., On Greek Gastronomic Poetry 1, Alma Mater Studiorum, Bologna, pag. 51-63,
1990.
DEGANI, E., On Greek Gastronomic Poetry 2, Alma Mater Studiorum, Bologna, pag. 164-75,
1991.
DEGANI, E., L' elemento gastronomico nella commedia greca postaristofanea, în López Férez,
J. A., , Madrid, pag. 215-225,
1998.
DETIENNE, M., La cuis<strong>in</strong>e de Pythagore, Archives de Sociologie des Religions 15, pag. 141-
162, 1970.
DETIENNE, M. & VERNANT, J-P., La cuis<strong>in</strong>e du sacrifice en pays grec, avec les contrib. de
DURAND, J. L., Georgoudi S., Hartog F. & Svenbro J.: Bibl. des hist., Paris, 1979.
DOHM, H., Mageiros. Die Rolle des Kochs <strong>in</strong> der Griechisch-Römischen Komödie, Munich,
1964.
DOSI, A., & SCHNELL, F., A tavola con i Romani antichi, Roma, 1984.
DUMÉZIL, G.,
EDMUNDS, L., Ancient Roman and Modern American Food: A Comparative Sketch of two
Semiological Systems: Comp. Civilizations Review 5, pag. 52-68, 1980.
ERNOUT, A., Les éléments dialectaux du vocabulaire lat<strong>in</strong>, Paris, 1929.
ERNOUT, A., Aspects du vocabulaire lat<strong>in</strong>, Paris, 1954.
ERNOUT, A., Philologica I II, Paris, 1946, 1957.
ETIENNE, R., A propos du garum sociorum, Latomus 29, pag. 297-313, 1970.
FAUTH, W., Kul<strong>in</strong>arisches und Utopisches <strong>in</strong> der griechischen Komödie, Wiener Studien 7,
pag. 39-62, 1973.
FLADRIN, J.-L. & MONTANARI, M., Storia dell' alimentatione, Roma-Bari, 1996.
FLINTOFF, E., Food for Thought: Some Imag<strong>in</strong>ary <strong>in</strong> Per<strong>si</strong>us Satire 2, Hermes 110, pag. 341-
54, 1982.
FORSTER, R., & RANUM, O., Food and Dr<strong>in</strong>k <strong>in</strong> History, Baltimore, 1979.
FOUCAULT, M., The History of Sexuality, Volumul 2, 'The Use of Pleasure', New York, 1985.
GALLO, L., Alimentazione e clas<strong>si</strong> sociali: una nota su orzo e frumento <strong>in</strong> Grecia, Opus 2,
pag. 449-472, 1983.
GARCÍA SOLER, M. J., El arte de comer en la antigua Grecia, Madrid, 2001.
GARNSEY, P., Fam<strong>in</strong>e and Food-Supply <strong>in</strong> the Graeco-Roman World, Cambridge, 1988.
GARNSEY, P., Food and society <strong>in</strong> Clas<strong>si</strong>cal Antiquity, Cambrige, 1996.
GIACOPELLO PUMILIA, G., Ars Magirica. Storia e gastronomia del Mediterraneo antico,
Roma, 1992.
GIANNINI, A., La figura del cuoco nella commedia greca, Acme 13: 135-216, 1960.
GOODY, J, Cook<strong>in</strong>g, Cuis<strong>in</strong>e and Class, Cambridge, 1992.
GOURÉVITCH, D., Le menu de l' homme libre: recherches sur l' alimentation et la digestion
dans les oeuvres en prose de Sénèque le philosophe, în Mélanges P. Boyancé, pp. 311-44,
Roma, 1974.
GOZZINI GIACOSA, I. A Taste of Ancient Rome, Chicago, 1992.
270

GOWERS, E., The Loaded table. Representations of Food <strong>in</strong> Roman Literature, Oxford 1993.
GRAY, P., Honey from a Weed, London, 1986.
GRIMAL, P., C, vol. I-
GÜNTHER, R.T., The Oyster Culture of the Ancient Romans: Journal of the Mar<strong>in</strong>e Biological
Association, 4, pag. 360-5, 1897.
HAUSSLEITER, J., Der Vegetarianismus <strong>in</strong> der Antike, Berl<strong>in</strong>, 1935.
HEIBERG, U., Gewürze, Weihraucht, Seide. Welthandel <strong>in</strong> der Antike: Kle<strong>in</strong>e Schriften zur
Kenntnis der römischen Besetzungsgeschichte Südwestdeutschland 27, Stuttgart 1981.
HÉMARDINQUER, J.-J., Pour une histoire de l' alimentation, Cahiers des Annales 28, Paris,
1970.
HOUGHTON, W., Notices of fungi <strong>in</strong> Greek and Lat<strong>in</strong> authors, Annals and Magaz<strong>in</strong>e of
Natural History, 1885 pag. 22-49.
HUERBIN, W., Römisches Brot. Mahlen - Backen - Rezepte. Augster Blätter zur Römerzeit 4
(Augst 1980¹, 1994²).
HUDSON, N., Food <strong>in</strong> Roman Satire: S. Braund (ed) Satire and Society <strong>in</strong> Ancient Rome,
Bristol, 1989.
HUMBERT, J., Syntaxe grecque, Paris, 1960.
JARDÉ, A., Les céréales dans l' antiquité grecque, Paris, 1925.
JARDIN, C., Garum et sauces de poisson de l' antiquité, Rivista di studi Liguri 27, pag. 70-96,
1961.
JASNY, N., The wheats of clas<strong>si</strong>cal Antiquity, Baltimore, 1944.
JASNY, N., The daily bread of the ancient Greeks and Romans, O<strong>si</strong>ris 9, 1950, pag. 227-53.
KALLÉRIS, J. N., Les anciens Macédoniens, étude l<strong>in</strong>guistique et historique, I, Athènes, 1954.
KÖRBER-GROHNE, U., Nutzpflanzen und Umwelt im römischen Germanien: Kle<strong>in</strong>e Schriften
zur Kenntnis der römischen Besetzungsgeschichte Südwestdeutschland 21, Stuttgart, 1979.
LAMBERT-GOCS, M., The W<strong>in</strong>es of Greece, London, 1990.
LEON, E. F., Cato's cakes, în Clas<strong>si</strong>cal Journal, vol. 38, pp. 213-21, 1943.
LEWY, H., Die semitischen Fremdwörter im Griechischen, Berl<strong>in</strong>, 1895.
LISSARRAGUE, F., The Aesthetics of the Greek Banquet, New Jersey, 1990.
LOMBARDO, M., 'Food and Frontier <strong>in</strong> the Greek Colonies of South Italy' în Wilk<strong>in</strong>s, Harvey
& Dobson, 1995.
LOWE, J.B. C., Cooks <strong>in</strong> Plautus, Class. Ant., pag. 72 102, 1985.
LOWE, J.B. C., The Cook Scene of Plautus: CQ, 35 pag. 411-16, 1985.
MARTIN, J., Sympo<strong>si</strong>on. Die Geschichte e<strong>in</strong>er literarischen Form, Paderborn, 1920.
MARTIN ALBERT, M., Les scolies du manuscrit d'Aristophane à Ravenne; étude et collation,
Paris, 1882.
MASSON, E., Recherches sur les plus anciens emprunts sémitiques en grec, Paris, 1967.
MAURIZIO, A., Histoire de l'alimentation végétale depuis la préhistoire jusqu' à nos jours,
Paris, 1932.
MAZZINI, I., Alimentatione e salute secondo i medici del mondo antico. Teoria e realta,
Annali della Facolta di Lettere di Macerata 19, pag. 9-23, 1986.
MCKECHNIE, P., Out<strong>si</strong>ders <strong>in</strong> the Greek Cities <strong>in</strong> the Fourth Century BC, London, 1989.
MILAZZO, V., spa, Orpheus 3, pp.
250-74, 1982.
MILLER, J.I., The spice trade of the Roman Empire 29 B.C. to A.D. 641, Oxford, 1969.
MONTANARI, M., Convivio. Storia e cultura dei piaceri della tavola dall' antichità al
medioevo, Roma-Bari, 1989.
MORITZ, L.A., Gra<strong>in</strong>-mills and Flour <strong>in</strong> Clas<strong>si</strong>cal Antiquity, London, 1958.
MOUSSY, C., Recherches sur trevfw et les verbes grecs <strong>si</strong>gnifiant «nourrir», Paris, 1969.
271

MURRAY, O (Ed)., Sympotica: a sympo<strong>si</strong>um on the Sympo<strong>si</strong>on, Oxford, 1990.
NEUMANN, G., Untersuchungen zum Weiterleben hethitischen und luvischen Sprachgutes <strong>in</strong>
hellenistischer und römischer Zeit, Wiesbaden, 1961.
ORTH, E., Kochkunt, RE XI, 1, col. 944-82, 1921.
ORTH, E., Kuchen, RE XI, 2, col. 2088-2099, 1922.
OTTO, A., Die Sprichwörter und sprichwörtlicher Redensarten der Römer, Teubner, 1890.
PALOMBI, A. and Santarelli, M., Gli Animali Commestibili Dei Mari D'Italia, Milano, 1961.
PERPILLOU-THOMAS, F., Fêtes d'Égypte ptolémaïque et roma<strong>in</strong>e, d'après la documentation
papyrologique grecque, Univer<strong>si</strong>tas Catholica Lovanien<strong>si</strong>s, Lovani, 1993.
VON PESCHKE, H-P. & FELDMANN, W., Kochen wie die alten Römer, Zürich, 1995.
RACE, G., La cuc<strong>in</strong>a nel mondo clas<strong>si</strong>co, Napoli, 1999.
RANKIN, E. M., The role of the Mageiroi <strong>in</strong> the life of the ancient Greeks, Chicago, 1907.
RAPP, A., The Father of Western Gastronomy, Clas<strong>si</strong>cal Journal 51, 43-48, 1955.
RATTI, E., Ricerche sul luxus alimentare romano fra il I. sec. a.C. e il I sec. d.C.: Acc. di
scienze e lettere, Cl. Lettere 100., 1966.
REVEL, J. F., Un fest<strong>in</strong> en paroles: Histoire littéraire de la sen<strong>si</strong>bilité gastronomique de l'
antiquité à nos jours, Paris, 1979.
RICHLIN, A., Systems of Food Imagery <strong>in</strong> Catullus: CW 81,5, pag. 355-67, 1988.
ROBERT, L., Noms <strong>in</strong>digènes dans l' A<strong>si</strong>e M<strong>in</strong>eure gréco-roma<strong>in</strong>e, I, Paris, 1963.
RUFFELL, I., The World Turned Up<strong>si</strong>de Down: utopia and utopianism <strong>in</strong> the fragments of Old
Comedy, în Harvey, D. & Wilk<strong>in</strong>s, J., pag. 473-506, 2000.
SAINT-DENIS, E. de, Le vocabulaire des animaux mar<strong>in</strong>s en lat<strong>in</strong> clas<strong>si</strong>que, Paris, 1947.
SALZA PRINA RICOTTI, E., L' alimentazione nel mondo greco, Archeo 44, pag. 48-91, 1988.
SCHMITT-PANTEL, P., 'Sacrificial Meal and Sympo<strong>si</strong>on: Two models of Civic Institutions <strong>in</strong>
the Archaic City?' în Murray pp. 14-36. 1990.
SCHMITT-PANTEL, P., La cité au banquet. Histoire des repas publiques dans les cités
grecques, Roma, 1992.
SCHWYZER, E., Griechische Grammatik, I-II, Munich, 1939, 1950.
SIDER, S., On stuff<strong>in</strong>g Quilts: Plautus Epid. 455: AJP 99 (1978) pag. 41-44.
SKODA, F., Médec<strong>in</strong>e ancienne et métaphore, Le vocabulaire de l'anatomie et de la
pathologie en grec ancien, Paris, 1988.
SLATER, W.J. (ed), D<strong>in</strong><strong>in</strong>g <strong>in</strong> a Clas<strong>si</strong>cal Context, Ann Arbor, 1991.
SOLMSEN, F., Untersuchungen zur griechischen Laut- und Verslehre, Strasbourg, 1901.
SPARKES, B., The Greek Kitchen, Journal of Hellenic Studies 82, pag. 121-37, 1962.
STRÖMBERG, R., Griechische Pflanzennamen, Goeteborg, 1940.
STRÖMBERG, R., Studien zur Etymologie und Bildung der griechischen Fischnamen,
Goeteborg, 1943.
STRÖMBERG, R., Griechische Wortstudien, Goeteborg, 1944.
SZEMERÉNYI, O., Syncope <strong>in</strong> Greek and Indo-European and the Nature of Indo-European
Accent, Naples, 1964.
TAILLARDAT, J., Les images d' Aristophane, études de langue et de style, Paris, 1962.
TANNAHILL, R., Food <strong>in</strong> history, Suffolk, 1975.
THOMPSON, D' A. W., A Glossary of Greek Birds, London, 1936.
THOMPSON, D' A. W., A Glossary of Greek Fishes, London, 1947.
VICKERY, K. F., Food <strong>in</strong> early Greece, Urbana, 1936.
VINE, B., An Umbrian-Lat<strong>in</strong> Correspondence, în Harvard Studies <strong>in</strong> Cas<strong>si</strong>cal Philology, vol.
90, pp. 111-127, 1986.
VISSER, M., The Rituals of D<strong>in</strong>ner, Toronto, 1991.
272

WEEBER, K-W., Die We<strong>in</strong>kultur der Römer, Zürich, 1993.
WELLMANN, M., 'Archestratus', Paulys Real Encyclopädie der clas<strong>si</strong>schen
Altertumswissenschaft, ed. G. Wissowa 2. 459-60, 1896.
WHITEHEAD, P., Fishes of the North-eastern Atlantic and the Mediterranean, Unesco, Paris,
1986.
WILAMOWITZ, U. von., Der Glaube der Hellenen, I-II, Berl<strong>in</strong>, 1931-32, (repr. 1960).
WILKINS, J., 'Social Status and Fish <strong>in</strong> Greece and Rome'
History, London, 1993.
WILKINS, J., 'Concept of luxurious eat<strong>in</strong>g <strong>in</strong> ancient Greece' în Dalby A. and Riley G. Food,
Culture and History vol.2, London, 1996.
WILKINS, J., 'Food preparation <strong>in</strong> ancient Greece - the literary evidence'
HURCOMBE, L. Gender and Material Culture, London, 1996.
WILKINS, J., HARVEY, D. & DOBSON, M., Food <strong>in</strong> Antiquity, Exeter, 1995.
WILKINS, J. & HILL, S., The Flavour of Ancient Greece, în Spic<strong>in</strong>g up the Palate: Studies of
Flavour<strong>in</strong>gs - Ancient and Modern. Proceed<strong>in</strong>gs of the Oxford Sympo<strong>si</strong>um on Food and
Cookery, Totnes, 1992.
WILKINS, J. & HILL, S., 'Fishheads of Ancient Greece' în Proceed<strong>in</strong>gs of the Oxford
Sympo<strong>si</strong>um on Food and Cookery, 1993.
WILKINS, J. & HILL, S., The sources and sauces of Athenaeus Dobson,
1995.
WILKINS, J., The boastful chef: the discourse of food <strong>in</strong> ancient Greek Comedy, Oxford, 2000.
273

VII. Appendix sumar detaliat nume de produse de patiserie
II. Nume de produse de patiserie
A. Turte sacrificiale
a. pevmmata
274
1. to; pevmma .......................................................................36-42
2. to; a[leuron .....................................42-43
3. oJ ajmfifw'n ..................................................46
4. oJ ajnavstato" .....................................................................43
5. hJ ajpanqrakiv" ....................................................................46-47
6. borbuvla ..................................................................................................47
7. oJ gamhvlio" ..............................................................................47-48
8. oJ / hJ gavstri" / to; gastrivon ..........................................48-50
9. ta; gegunaikwmevna ..............................................................50
10. oJ gou'ro" / gourov" / a[ggouro" / ai[gouro" ......51-52
11. aiJ daravtai .....................................................................................52-53
12. to; diakovnion ...........................................................53-54
13. aiJ dovlpai / dolbaiv ..............................................................................54
14. hJ ejgkriv" .........................................................54-57
15. oJ e[gkrupto" ...................................................................57
16. oJ eijluvta(/h)" / ejluvth" / ejlluvth" / ejllutiv" .....................57-58
17. hJ *ejmplativa / ijmplativa ................................................58-59
18. to; e[nqrupton ...........................................................59-60
19. oJ ejnturivth" .................................................................60
20. to; ejpivpemma .................................................................60-61
21. oJ eJrmh'" ( JErmh'") / eJrmhthv" .................................................61
22. ta; hjgavnea ....................................................61-62
23. oJ qiagwvn ..............................................................................................62
24. to; quvanon ...............................................................................62-63
25. ta; qulhvmata ...................................................................63-65
26. to; quvo" ............................................65-66
27. to; i[trion / ijtrovgala ....................................................................66-71
28. oJ kavndulo" / kanduvlo" / kavndaulo" / kavnduto" ...........................71-73
29. hJ krovkh ........................................................................73-74
30. ta; laivgmata .........................................................................74
31. leiti'no" ..........................................................................................74-75
32. to; melivphkton / to; melivpakton ...................75-77
33. oJ mnou'" ...................................................................................77-78
34. oJ nastov" / nastivsko" ...............................................79-83
35. ta; nehvlata ..................................................................83-85
36. aiJ o[mp(n)ai / ta; o[mpia ......................................................85-86
37. pallicivar .............................................................................86
38. oJ parqeniva" .............................................................86
39. hJ putiva ...............................................................................86-87

. povpana
c. pelanoiv
275
40. hJ shsamiv" / hJ shsamh' (

Plakou'nte"
276
10. hJ bwliva / bwliv" ..........................................................156-157
11. oJ dendaliv" / dandaliv" ..............................................................157-158
12. to; ejpivdaitron ...........................................................................158
13. oJ ejfivero" / to; ejfiveron .........................................158-159
14. hJ qridakivnh / hJ qridakivskh ...........................................159-160
15. ta; kavmmata ................................................160-161
16. hJ kardamavlh / kardavmh / kardamuvlh / pardamavlh ...161-162
17. to; krivnon ...........................................................................162-163
18. hJ kurbaivh / kurkaivh .........................................................................163
19. lwlwv / to; lw'lon ..................................................................163-164
20. hJ melitovessa / melitou'tta ..............164-166
21. hJ magiv" ........................................................166-167
22. hJ moustovpitta - .............................................................167
23. hJ oijnou'tta / hJ oijnou'ssa ......................168-169
24. hJ palavqh / to; palavqion / hJ palaqiv" ...................169-172
25. hJ paroyiv" ...........................................................................173
26. oJ pavstillo" ......................................................................173-174
27. oJ provmaco" .....................................................................174
28. oJ strufnov" ............................................................174-175
29. hJ toluvph ........................................................................175-176
30. hJ tripthv ......................................................176-177
31. to; turavlfiton ..............................177
32. hJ uJgiveia .......................................................................177-179
33. hJ fusthv ............................................................179-181
34. hJ yaisthv /to; yaistovn / to; yaistivon / to; ya'/ston
...............................................................................................181-185
35. hJ yavkta ..............................................................185
36. ta; yuktav ............................................................................185
1. oJ plakou'" .........................................................................186-197
2. hJ aJmaxiv" .......................................................................198-199
3. oJ a[mh" / ajmhtivsko" / hJ a[miqa ............................199-203
4. hJ ajmovra .......................................................................................203-204
5. oJ a[mulo" / to; a[mulon / to; ajmuvlion / ajmula'ton
....................................................................................................204-208
6. oJ a[mwro" ............................................................................208
7. oJ / to; ajpovqermo"/on ......................................208-209
8. to; ajrgurotruvfhma ......................................................209-210
9. to; ajrtolavganon - .............................................................210
10. a[ttana / oJ ajttanivt(/d)h" ....................210-212
11. oJ basuniva" ........................................................................................212
12. gamhtivwn ...................................................................212-213
13. oJ glukivn(n)a" ....................................................................213
14. to; goutta'ton .....................................................213-214
15. hJ gurivnh ........................................................................214
16. to; e[gcuma ..................................................................214-215
17. oJ e[gcuto" / ejgcutou'" ..........................215-217
18. to; e[kcuton - ..........................................218

277
19. oJ ejmpevpta" / to; *e[mpepton ...............................218-219
20. oJ / to; ejmfavato" (

278
68. oJ tanuvpeplo" ...................................................................267
69. oJ *turakivnh" / oJ turakivna" ...........................268
70. oJ turivth" ..................................................268-269
71. to; turokovsk<strong>in</strong>on .........................................................269
72. oJ turou'" / turw'" .....................................269-270
73. hJ uJpoturiv" .............................................270-271
74. to; faba'ton .................................................271
75. oJ Filoxevneio" ...................................................................272
76. aiJ fw'ktai ..................................................................273
77. oJ cariv<strong>si</strong>o" / cavri" / ajrtovcari" ...........................273-275
78. oJ coirivna" / coirivnh" .......................................................276-277
79. to; covrion .......................................................................277-278
80. to; yaquvrion ...........................................................278-279
81. to; ywqivon ...................................................................279-280
III. Nume de produse de patiserie
A. Turte sacrificiale liba
placentae
1. Libum (-us) .............................................................281-286
2. Africia ......................................................................................286
3. catumeum ..............................................................................................287
4. circulus ..........................................................................287-288
5. / cumspolium ....................................................................288
6. crustum ........................................................................................288
7. cubula ...................................................................................288-289
8. farreum ......................................................................289-290
9. fertum / ferctum / firctum
.................................................................................................................290-292
10. gratilla ...............................................292
11. ianual ...................................................................................292-293
12. mensa ...................................................................................293-294
13. pastillum (-us) ..............................................................294-295
14. pemma (pevmma ........................................................295-297
15. popanum (povpanon ........................................................297
16. seciuum ..............................................................................297
17. strus ..............................................................................298-299
18. ........................................................................299
19. testuacium ..................................................................................299
20. turunda ...................................................................300
1. placenta .............................................................................301-306
2. adipatum .........................................................306-307
3. artolaganus (/on) â<strong>in</strong>ea- ......................................................307-308
4. Canopicum .......................................................................308-309
5. (kavtillo" ojrna'to" ........................309
6. collybus / -um ....................................................................310-311

279
7. copta ...............................................................................311
8. coptoplacenta .............................................311-312
9. crustulum .............................................................................312-318
10. cumipha ..............................................................................................318
11. dulciamen .......................................................................318-319
12. encytus / enchytus ........................................319
13. flado ..........................................................................................320
14. formaster ...........................................................320-321
15. hamus ......................................................................................321
16. (h)erneum (-us) ......................................321-322
17. globus / globulus ...............................................................322-324
18. itrium (-on) (-i ) / itria (-ae) ...............................................................324
19. laterculus / (= lacertulus?) ..................325-326
20. laganum (- ........................................................326-328
21. lixula / <strong>si</strong>milixula ........................................................................328-329
22. lucuns ..........................................................................................329-331
23. .............................................................331-332
24. maza (ma'za) .........................................................332
25. mustaceus / mustaceum / mustacium / musteus
.................................................................................................................332-335
26. palatha (= palavqh.........................................................335
27. *perlucidum .................................................335-336
28. sauillum ......................................................................................336
29. ......................................................337-338
30. ..............................................................338-339
31. spira / spirula ....................................................................339-340
32. <strong>si</strong>bitillus / subitillus / subityllus .........................................................341
33. torta / tortula ..............................................341-342
34. ty(/i)ropat<strong>in</strong>a .................................................................342

Coperta verso
Inventarul numelor produselor de patiserie a fost supus de autor unei analize multilaterale,
- Cercetarea acestui
<strong>in</strong>ventar, într-
decursul istoriei, a acestui <strong>in</strong>ventar, contactul d<strong>in</strong>tre ele, concretizat pr<strong>in</strong> împrumut în ambele
280
Prof.dr. Lucia Wald
subiectul-l propun
Conf. dr. Florica Bechet