Anul VIII nr. 2 - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

APÃRAREA NBC 14/2007
COMEMORÃRI/MEMORIALISTICÃ
care ºi militari, mi-au dat dreptate ºi au spus cã va trebui abordatã opinia mea sub
toate aspectele. Am zis în final: ori unde o fi tot tãrâm românesc este ºi tot glorie
româneascã. Dar sunt convins cã numai aici a avut loc istorica Posada (ambuscada
este o tacticã militarã utilizatã ºi în zilele noastre cu succes).
Mihai Viteazul, dupã Bãtãlia de la Cãlugãreni, unde i-a bãtut pe turci dar nu
i-a învins, s-a retras la Stoeneºti - Muscel, amplasând tabãra pe dealul Mãlãeºtilor,
înconjuratã cu palisade de pãmânt ºi a aºteptat ajutor de la Andrei Bathori din
Ardeal, 3000 de cãlãreþi pentru a-i alunga pe turci.
L-a primit pe Bathori în satul Lunca Gârtii, unde a plantat o cruce de piatrã de
Albeºti; în 2004, crucea a fost mutatã la monumentul din centrul comunei unde este
pãstratã ºi în prezent. Primind ajutor, i-a izgonit pe turci din Târgoviºte, Bucureºti ºi
peste Dunãre la Giurgiu. Este un moment istoric care face cinste Muscelului. Tot aici
la Stoeneºti, se aflã singurul monument din România care are în incinta sa oseminte
ale ,,eroului necunoscut" recuperate de la Pravãþ-Mateiaº, în urma bãtãliei din
toamna anului 1916, de cãtre amiralul Dan Zaharia, ctitorul monumentului, aduse
pe afet de tun ºi depuse cu ceremonial militar ºi slujbã religioasã la monument.
Tot unicat este monumentul din Jugur, singurul din zonã realizat de sculptorul
Ion JALEA. Mai avem la Valea lui Ivan, versantul vestic al Pietrei Craiului, ,,Crucea
grãnicerului" pe locul unde în 1916 la declanºarea Primului Rãzboi Mondial, caporalul
Dobre, care se afla pe fosta graniþã austro-ungarã ce trecea prin acel loc, a fost
omorât de unguri. Crucea a fost din lemn ºi putrezise aºa cã a fost înlocuitã cu una
metalicã. Ar fi necesar a se organiza sfinþirea ei (bise-rica, garnizoana, primãria din
Rucãr). Deasupra lacului Iezer se aflã ,,Crucea Ateneului" care era tot din lemn, apoi
din piatrã dar a fost dãrâmatã de neoameni ºi înlocuitã cu una metalicã de cãtre salvamontiºti
sub conducerea dr.Popa Victor veteran de rãzboi ºi aceasta ar trebui
sfinþitã.
În punctul ,,GIUVALA" pe DN 73, la hotarul cu judeþul Braºov, se aflã pe latura
dreaptã un obelisc din piatrã de calcar ºlefuitã ridicat în memoria primului ofiþer
cãzut la datorie în 1916, la declanºarea Primului Rãzboi Mondial, lt.col.Poenaru
Bordea. De altfel, dacã pe restul trecãtorilor Carpaþilor apãrarea românã a fost datã
peste cap de trupele invadatoare germane, numai la Pravãt-Mateiaº, germanii
conduºi de generalul Von Morgen nu au putut trece, aici ºi atunci în cele 45 de zile
ºi nopþi a apãrut pentru prima oarã interdicþia ,,Pe aici nu se trece". Lupta se
desfãºura ca o suveicã, ziua nemþii atacau în forþã fiind superiori în efective ºi armament
dar noaptea românii contraatacau la baionetã ºi restabileau poziþiile anterioare
ºi tot aºa pânã ce comandantul frontului generalul Averescu (ulterior mareºal) a dat
ordin de retragere, bravii apãrãtori s-au rupt de inamic neînvinºi ºi s-au retras în
Moldova unde interdicþia a devenit celebrã încheind rãzboiul cu constituirea
României Mari (Ziua Naþionalã a României pe 1 decembrie).
Am recomandat primarilor sã monteze troiþe pe locurile unor bãtãlii celebre:
Priseaca-Stoeneºti, Ghimbav-Rucãr, Cãpitanul-Rucãr, Lalu Lereºti, Toaca Bughea de
100