TELE GRAME - upload.wikimedia....

ANUL 11 No. 542
15 B ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
rs 'remua« as
URBaCI La a adminst
. IN TARA, Prin mandate postale.
Pentru tan 40 lei, 6 lupi r0 lei, 3 funi
IN STREINATATar
fo lei.
Le !nate Ofnciate
tale din Unione, pria merda te postale. poi.
Pentnt t 50 lei t lu. P5 lai.
LA PARIS, Se caeesteitne
num rut, la Kioscul dit aule,ardul st. Ger
maln Nu. 84.
r lut ou la Cene.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIA
No. 3. plata Episeoplel. No. 3. 0
Ne aducem inca aminte de elré-
GUVER\UL SI OPOZITI1 lucita campanie de intruniri publice
tntreprinsa acorn un an sijumètate
PROCESU DE LA CRAIOVA de opositie, care ejunsese sé trro-
MANOPERE ELECTORALE
riseze guvornul.
Ca Justinian asediat in paletul
Béa si cu frica in inima, fugind de
inamic ei strigénd In acelal limp
UN INCIDENT LA ACADEIIIE soldstilor sèt sé aibe curaj si sé so
repeada pe vrijmae,pe cAnd li arél-
PIELERIE!
GRIMA DE LA CRUCEA ROSIE
GUVERNUL SI OPOZITI,V
Am apis eri ci Regale dupé nore-
care Impotriviri, s'ar fi bottait In
fine sè acorde disolvarea prematura
a Corpurilor legiuitoare.
Dupé cat. attira, Camerile n'ar ft
convocate Inainte de data deschi -
derit sesiu nii ordinare de la 15 Noembrie.
Ponte cet malt cu vr'o 15 eile
nomai se se apropie desehiderea
parlamentului, In cal Camerile se
fie convocate la 1 Noembrie in toc
de 15.
Corpurilelegiuitoare deschizanduse
tocmai in luna lui Noembrie,
s'ar disolva imediat 1i far face
alegerile pe la ef &reitul lui Decembrie.
Prin urmare Camera li Senatul
aetteali ar fine o singer& sedinta.
Accota este planul hotártt de o
cam daté de guvern.
In tata accote! hotarlri opositia nu
mai are un minut de pierdut pentru
a lneepe Campania In contra gu-
vernulul.
De o cam daté mai multi membri
foeemnati ai opozitiei se ail& la Craiova
pentru apérarea tinerilur de la
Vélcea, In cet niai o hotarire nu se
poate lue In lipsa lor.
La tntoarcerea lor fusé, pe la sfirsitul
sèptimenel areetia, va ares lot
o Intruoire Insemnata a sefilor opo-
zitiei.
D. Lascar Catargiu va veni ln Capitala
din adinn pentru aceasta im-
prejurere.
Suntem Incredintatl ça aceasta lntrunire
va fi punctul de pletore a
unei campanii active, intreprinsa cu
o perfetti unitale de toste grupurile
opozitioniste.
Guvernul deja de cAt -va limp lucreaze
pria agentii sel in judete. D.
Radu Miha' pleaca main° son poi -
maine ln Moldova, pentru a pregati,
sub pretext de inspectie, térAmul électoral.
In timpul acesta Mitropotitul
primat c'treerá judetele pentru
a converti lumen la legea nolenti'
visti.
Fera tndoialá nu trebue sé ne
preocupém, peste mesura , de aceste
mio! combinatiuni pregatile,
In ascuas, de tiretul ministru de interne.
Cu putina voinicie opozitia
poute epulbera boat& aceasta subredá
elkdire.
Trebue fusa ça opositia ea paleasci
imediat la lupi i, 1i aceasta lupta s'o
Intreprinza ln zio. mare in contra
guvernulul.
Aci ti aeteptim pe colectivilti.
Pentru a face combinatinni tene-
broase tu Intunericul prefecturelor,
raide sé targueac voturile 1i se tra -
fzcheaza conitiintile, d. Rado Mihai
este metter de tot. 0 sè'i vedem rasé
rand t! vom sili sa tnceapá lupta la
ziga mare I
Or -clnd opositia a luit cu energia
ofensiva In contra guvernulul,
ea a gèsit in tara un aprijin puternie,
tia In rindul or dedeaù Napel, asa
d. Badiane], Intro lntrunire a partidulut
saù, fricos si netndresnind
sé primeasca el lupta cu opositia,
Indemne pe psrtisanii sel sé rée-
punzi prin Intrunirl meetingurilor
0 poaitit, oar acedia veneaù sé mar -
turiseasca ci le e frica sá se arate
In public In tata opositif.
Sé iatro opositia In campanie si
vom vedea iaragi pe colectivieti euprinei
de groaza,mai ales cá de asti.
date agitatia naastrà no va fi platonica,
ci va aves o concluzie practica
to alegerile viitoare.
Numai, peotru aceasta no .vela
un minut de pierda).
TELE GRAME
AGENTIA HAVAS
Sono, 3 Octombre.
Membril guvernulut exprima pe fata si
des intentiunea bine hotarita de a nu accepta
nici un aranjament catre putero care
r fi presintat Bulgarilor sub forma de
portata.
Cerénd opiuiunea guvernulul in privinta
propunerilor Turciel, mi se response:
Ter la propune Ilusiel sa alaturc un
comisar n comisarulul r 00 s
conserve minislerul actual cita se se numee
ca un minister de coalitiune.
Dreplurile Suzerane ce posada Turnia o
autorinoaza se disputa de not tu acest chip
si se se iugereae pana la Knott puna In afacerile
.nostre interne O Nol credem ca nu.
Deol, In prinuipiù, poi ne credem In drept
de a respinge miren mod pesaic, and aittel,
or ce Sci de amestec lu administratiunea
tarit. Amata nu Iusemneaza ca nu vom
culta parerne ce ne vor R date asupra
acestul pont sub Lilial de stature. Io aces!
cas, eonservand liberul nostru arbitro, am
putea sé discutam si sé totem sC pretuieca
motivale pentru sea contra. In casal
°outreria, este cu neputinta.
lutrebal slanci cum ar tl primita pro -
punerea liméed a sacri fea pe printul Ferdinand,
men afead In acelast limp muusterul
aclual la potere.
Mi ae respuase: Cum voleste cine -va sé
aepartm causa bulgareaeca de a Printulut
ce a tosi entamai- de papar O Suntem si
vom remane solidar° ou el pana la copal.
Atuncl ciael: Sunletl decisi a sosta
la mijloacele de eoeroiliune ce s'ar pelea
Iatrebuinta contra D -v.?
Foarte decisi.
Credei! ca puLerile disidente vor aecepta
propunerile turcestl ?
Daca Austria nu va consulta de cot
interesele sale, ea nu se vaas la la o atare
presione. Daca ea ar adorala priucipiul
tonel tomos tul care sa inlocuiaeca
governo' actual, ea ar trebui asemenaa si
asoeieze ta antele violente la cari vor
recurge de sigur pentru a ne face ae cedam.
AceasLa trebuinta poste s'o faca se
retlecLeze.
Impresiunea ce culeg la palet si la cel-
1 -alte comen' pol,licl, este conforma Ou tea
ce am spus mai sus. Sa spara In tond ca
afacerea se va tari coata in« si se elce
ca la primavara triza poste sa se deslega
aierea de cal ta Bulgaria.
Perioada electoral& urmeazt c real el;
membri) opositiet se plang de aeputinta In
care sian g &si de a se duce la provincie,
procura si de censura stabilita, contrariu
Coaatitutivaii, care In trecut a lmpiedicat
zite -se pe partidul Zaakovist sa esplica
pentru ce ritar tua parte la alegarla
unvernul respuade ca leghe 'I uloriseaza
sé ta meauri de patitos.
Rome, 3 Octombre
D. Crispi a plecat tail de la Friedricharuhe,
tricot peux la gars de priucipele ei
cornante Herbert de Bismarck.
Paris, 3 Octombre.
Le Temps crede ca patauge cestiunea
Vaticanulut ce fu agitata, d. Crspi a cerut
de la printul de Dismark se ersplsteeece
crediuta allante' iialieaeett, spiji-
A DOUA EDITIUNE
C
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
nind politica de expansieue a Italie! apre
Eglpt, Tripolitania precum si spre Albani
s.oLe Tem pss crede ce piste evenimenle
sorioase vor orma tntrevederit printului
de e smark ou d Crispi si lnloarcerea Tarulul
la Petersburg. Circula stirea oa la
Intoarcereu Tarulul In Capitala sa, o circulera
ruseasc& va constata toate violarile
Tratatulul de la Berlin suferile de Europa
Rire vre o protestare cacare; ta va declara
In coasec inca ça socoteste tralala' ois
brogai Intr'un mod virtual si ça Rusia
Pela libertatea sa de actiune.
l'ions, 3 Octombre.
Regale ereciel e primit pe Costale Kalnoky;
audienta a tinta o ora. Regale Greciet
mal ramine la Vissa tata vr'o 2 sa d
3 zite.
Roma, 3 Octombre.
«La Riforma,, mec converaatiunile
pria plut de Bismark eu d. Crispi nu puteaú
se ai« nici un noi stop special nici
sé ajungb la o noué tntelegere politica.
Accote conversatient aa Cosa privitoare la
Aderito aestima ; dar nu trebue sé se asaepte
la hot&riri speciale .supra sol utiunel
caentcr cealiunl. étim, aine ,,Riformas
ce d. Crispi a fast primit de printul si familia
sa ça un vechis amie si ce putem n
satiofacutl de intravedere Ili tesa ce priveste
relatiunile acestor doué tort si con
di lucite generale ale Europei.
\'lesta, :i Octombre.
0 depeseadresatadin Berlin zierulul tinte
Presses zite : Cercurile politi:° considera
lntrevederaa priatulut de Bismak ou d.
Crispi ça o demonstraliune ce manifestean
cu sinceritate legaturile intime a
celor tre) puterl aliate.
Munich, 3 Octombre.
Pripiat regent a primit deputatiunile
celer doué camere venite se'! presiole adrese'e
ça respuos la discursul troaulul.
Lipsca, 3 Ociom bre.
Promeut pentru malta trader° al anarhistulur
Neve s'a moeput, deabaterile aunt
secrete.
r.
AGENTIA LIBERA
Rareeloaa, 3 Octombre.
Aci é aa Oonstatat doué castor! de boteri
Madrid, 3 Octombre.
Spania a conceutrac doue brigade de
infanterie la levita si la Malaga.
Ou dotasament de arttlort& si de cavalerie
care se rob la Cadix esta gata de a
se imbarca pentru Marco In casus caod
Sultanul, care se alla grec bolnav, va
muri.
PROCESUL DE LA CRAIOVA
Azt e sé Inceapa procesul tiaeritor dr
la Valcea, si Incinte chier ça se se fi
deschis Curlea ce jurait, primim deja
stira despre internera manopere latrebumtate
de admioistralie pentru a tri -
mole la nona pe uccel( curagiosi tient,
care ad Veen sé fie In respect pe
betla1ii d -lai Ion Brillano.
lati telegrama ce am primit prie
posta de la Craiova, telegr ma care a
foot refonte la oficiul telegrafic to
siti. de 1 Octombre at. a.:
Simulescu veina aci peolruprocesul
Lnerllor de la Vñlcea. Se
semnaleaza ça pria administrafia
locala Inllueuleaza pe jurail.
Se vedem daca celebrul
nmaman va reusi se egaleze Dol -
lai Cu Vâleea fnainten ruslnel se
lofamlel.
Peruianu.
Vrea sé aici dupe toate infemillo
de la Vetoea, dupe o delentiane de Cot
an ,ci erri (mu, d. Simulescu tot nu sé
tata : st transporta la fata loculut pentru
Ca pria mano pere infame, pria in
frigi si prenant, au trimeata la lene pe
piste eamenl .svinavaµ si care stie cl
vor fi arhitap, data juraii vor n tibent,
de Dare -ce are nevo° ça In persoana
st mearga sé infuenteze justifia.
AOam ci peintre apiretoriz tioerilor
de la VAlcea se alli ei d. Bonciu, care
este cal ce, dio propriat marturisire, a
omorat pe batée.] Popeacu si a lest
achitat de ¡matit de la VAlcea, dupe o
detentiune de aproppe 10 tint.
MANOPERE ELECTORALE
Mitropolitul agent electoral
De cet-va timp si capot reli giei e pus
de Colectivista ln mistare. Mitropolitut
[ace mereülainspecliilotelege or -cine
ce Iusemneaza °ceste inspectil lei ajo-
nul disotvarel Camerilor. Governaltrebue
se recarga din vreme la toate mij-
!. loacele de presione poutre a'ft songera
Í triumful tu viitoarele alegert.
De aceìa si inspcoliilc 1°. Sf. Sale dace
ad to apaenlA de scop afacerìle biserieestt,
ta realitate sont tnspeotil electorale.
P. Sf. Sa nict nu se prea secundo
; preautìndeni pe unde se duce
recomenda tutulor preolilor s! protoerelier
ce 'I intAmpina, rapiate ei binefacerile
colectivitatit, si 't indeamea sé
dea concursul cet mal zelos pentru
triumful guvernulul.
Generalul Radu Mdtst ou bite li Mitropolitul
cu etrje, fie -care la locul aba,
alearga fare preget, ca ageptl electoralt
at guvernulut.
UN INCIDENT LA AC.ADEMIE
D. Sturdza academicianNecuviiata
ministrului Un blam dat d -lui
Sturdza.
D. Sturdza, ministrul instructienei
publics, pe tinga numerossele sale
Insircinàri toate cu plat& ear nu
onorifica este toi secretar general
al Academiei romane, numit pe timp
de capte one, corn este septenatul
presidential ln Francia.
lnsarcinarea d -sale se aseamáná
in aceasta functiune cu Indatoririle
unti grener de tribunal sale curte :
el este datar sé citease& prooeseleverbale,
sé sopite Academiei torte
lace /aile.
Prin armare, tend secretano1 generai
al Academiei lipeesle, tuerarite
auferä, prénom s'ar intèmpla
In justifie And ar lipsi grefierul.
Zilele ln care d. Sturdza vine la
Academia apre o pt Indeplini daterie
se pot numera, dar zilele In cere
nu vine nu se mal pot numera.
D. Sturdza lipseste aproape In permanente
si e Inlocuit pria bibliotecarut
d. Bianu.
Necuviinta ministrului
Coud a munit Cipario, membru)
Academiei, familia reposalulul a primit
din toat° partile scrisori, tele
grame de condolenti; singerá Ace -
demie romana, rare perdes pe un
membru al sen, pastrá tacerea, caci
socretarul general nu se enclise nici
se convoie Academia, nici sé tale
grofseze el In nomale Academiei.
Aceasti uitare era de neerlat
perdeam pe un om dintr'o tara care
a foot odinioari idealul politic al
guvernulul rosie ; perdeam pe un
academician care odinioarie lucane
cal d'ántéid presedinteal Academiei,
care fusese primit in capul corpului
academic sub un arc de triumf la
eosea de vitre lntregul corp naiversitar.
Un blaze dai d -lui Sturdza.
Uitarea secretarului general era o
curati neeuviinti, si de aces, la tea
diatéid tntrunire a Academiei, ln
orma onor cuvinte pronuntate de
d. Mania, ale cartel sentiments iubitoare
pentru Repairait de dincolo aunt
destul de cunoscute, se lui hotirirea
si se inchee un protes- verbal
conststendu -se cá : «Academia 'el arati
adénca sa parere de rail pentru
ci n'a fast representati la tnmorméntarea
lui Cipariu, din causa lipsei
tn congedia a membrilor sé!, 1i
nici n'a putut tel potin sa transmit&
familiel prie suis mahnirea ce a
aimait pria ansasti pierdere.o Spre a
se da mai multi publicitate acestel
hotariri, procesul- verbal orma sé fie
comunicat tntregei prese cu rugi -
clone de a se publica.
Nimic mal natural, nimio mal
bine, de cat e'it tndrepte act fel greseala.
De o data, d -nu Dim. Sturdza, care
tot -d'a -ana lipsea de la ledintele .:cademiel,
precum am apus'e la tnceput,
vine la tea dintéiu Intrunire,
proteateazi, aine ei priveste anal vot
MERCURI, 23 SEPTEMBRE i5 OTT). 8871
e
15 13ANI NUME R UI.
IlIOLIANIA
ANUNCIURILE
La Paris, ta Agence Rara., Place de la
bourse, e.
Aaenee Uose. e Voce Dame des l'ictoires
de id
Sert:ma, Auetro.irnaaria, Ptalia si etBarre.
mitante.
a ri pe 1e.', lini. ee bato, anuncias
a' reclame pe pagina treta P lei tico.
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Piala Episeopiel. No. 3.
ça un vat de blam si °preste publicarea
procesuluì verbal.
Teli membri' Academiei nu arale
presenti ei d. Sturdza a putut sè porunceasce,
dar nádájduim ei la orma
urmelor, se vor gAsi destule glasuri
in sinus Academiei noastre care
se se ridice In contra apucaturilor dorobantebti
ale une! berbat, in a carmi
mima nu bate n ici sentimentele de recunottinté,
nici sentimentele de oea
mai elementari urbanitate, nici mai
ales sentimento de fraternitate pentru
Romani' de peste munti. Aga.
SCAN]) ALUL
de la 4 Septembre, 1887 fa localul Eapositiunei
Cooperatorilor Ia Craiova
Ziarut Cooperatorul romdn publica sub
«est titlu urmatoarele:
In zio. de 4 Septembre le 7 ore dieala,
(Esp sitia se deschide la 9
ore) membri) Comitetulul oonstrucliunet
localulut Expositiei tmpreuna cu
d -nu Retoridi pretectul judetuloe, cu
d -nu Parvulescu procurerai si allie, ad
venit in cnapere la Expositions ça eA
gaseasca pe d -nu Butculeacu care nu
sosise taci. S'a Virais dupe d -sa sel
invite ça se vie st se tnleleage cu Cornante!
construcliunel localulut m ceshune
materiale de despagubire pentru
presup sul deficit suferit de Comitet.
13-nul Bulculescu a rouit, Irise vre -o
total «gare asupra acestor pu et era anevoioasa,
caco veniturile Expositiei
hind insuficiente atet pentru despegebtrea
Comitetulut ei cet si a d -lut But -
cules u pentru oheltuelile rectite, nu
putea alea vre un bun resuitat ou atit
mat molt ça asemenea venilurt nu erad
ta stare a acoperi mec« cheltuelile
ordinare ale Expositiei pentru personal
ei materia).
Nu dura aceasta putes fi intenliunea
Comitetulm construcliunel, caci In amenea
caz nu ave de cha se 'ovile
pe d nu Butculeacu la o tntrunire regolata,
precum se;urmcaze de ordinar,
sAl avertiseee despre motive' reuniunet
etc. Dura a vero pane ln aine ou alate
lame, a viola garda militare, si a
e introduce est -tel to localul Exposiliunet,
trebuia se fie un alt molle 1i uu
alt stop.
Din crie pelrecute In aces zi la Expositiune
se ceutem e amanite ace)
stop.
Precum se pr e, Comitetul li
d. Bulculescu, dupe discutiunile armate,
nu ad palot ajunge nier ln atea
i furtunoasa la ua resoltat definitivi
de nei la un compromis provisoria de
a ceda d -nu Bulculescu pentru 4 aile 2
treiml din produsul intrarilor principale
pentru despegubirea Comitetulul
conatructiuuet si mal tarsie pe jumetate.
D -nu Butculeacu a probat si nu aeraste
ocaele ça cu pagaba sa materiale
sacr,0.A tolu! pentru a salva situaliunea
morale. a instituliunel. Dar
ora explosiez se epropia si trebuia laceputa
campanie,
D -nu procurer Parvulescu vine la
caeierìa Expositiei, la actele, regi -
trele, haro 1, nantit etc, le observa si le
eigileaze.
Dan procurar nu a voit sé tin& sema
de mal multe acte si de proce0ul -verbal
al Cooperalorilor ce 'I s'a preseatat
de d -nu Butculeacu, prie care se da
facultatea preeedintetaz lor si al Expo -
sitiunet loe de a administra si tace
cheltuelite corn va crede mal tolositor,
nefiind aubordonat Comitetetal construcliunel
prie ace) primes - verbal care
decidea despre tut si care a Post, este
si trebuo se fie esecutat ceci emana de
la pereoanele to deept asupra cestiunet.
Prin asemenea procedare aia putut
simti ça dorinta parte! iatereaate era
de a gasi pretexlo Casierelut ça ai fie
depus si printr'aceasta se'' Impedece
de a se fotelni pe ternn ou d -nu Roma -
nescu care era provocai.
Dar lucrul ar fi lest peea brase ei alt
plan se croise contra caslerulul. Clod
cesta elise In sala Expositiei li d -ou
Romanesco tuna si fulgera In sale In
asistenta d -tut prefect al judetulut, e
d -lut procuror ei a poli /lei, iodata ce
tutelai pe d. Bujoreanu, d. Romanescu
ridice bastonul asupra'! strigend: «pentru
ce mai provocar ? Pe °end d-ou
Romanescu era gata a isbi to cap cu
tannant pe d. I;njoreami ça o provi -
dente aperu bravul si demain ecalur
LAParescu, comandantul pietei, care,
oprind pe d. Romanesco d'a comice o
cima, observa acestue dia armi cal
°preste de a face scandai si de e turbure
ordioea public..
Un sentiment de delicatetl ei da labine
ne opreete de a relata discatiune&
urmare tette autoritelea civili 1i mill-

P
tara asupra dreptului de intervenire.
Ceca ce gisim regretabil este ca In loa
de a se 0 multumit maiorulut Laca -
resmi a a prevenir consumare scan -
delete!, a Post observsttn modnedrept.
Agresora! au a foist macar sties cu
verba, Meat Bind liber de a orla !i insulta
(bionic' o teams.
Publicul asistenta putut observa a
d. Romanesenclnd s'a repesit spre d -1.
Bnjoreaou cltl -va indivislce'I iosokea
end gad s8 striveasca ped. Bujoreenu
Watt ce aceate ara avut timpul ca e8
ripostes, fit nidi ca se putea alt-fel pe
eat limp d -l. Romanescu aula, prin asemenea
mijloace, a evita duelul in a
'/l regnant.
Mum se lucreasi din resputerl ca se
implico Outrun proses pe dd. Butculeccu
5i Bujoreanu. Printr'un articol
.Cestiunea financiera a Expociliunein
ce vom publica Outrun sumir tu tor,
save vedea aceasituetiune care In doué
cuvinte este: ca Comdata] construire!
localului a cheltuit presle 60 mil lei in
Inc de maximum de 30,000151; col am
oheltutt pumal de In It tulle t887, ta
come, er's 17,000 let, car Meas /rile asa
veniturile e'aa ridicat la 0,000 let aproximativ.
Cine va prate dilerinta In plus
a cheltuelelor? Darn mat co seams eu
cese va plkti 000area, nelinigtea 5i strsginirile
create pi In care aunt espial
pHs late] ce li s'a mtins !i In care se
Gaud a fi sugnmatl?
CRONICA
PIELERIE t
U !lire sosie& din Paris scum rate -va
septemanl, mi care s'a tovechit 0010 -at,
ne spune a dot agent polilieneall de
acolo, as avut ciudata idee de a jupui
pe enigaqul Prenatal. care ai el jupuise
dastela lame pe. cAad se gases In vista.
Operatic aceasta s'a efectuat dupe ce
Weal terminase operatic teeret eopu-
Im (alla de cat acea cunoscuta lut Nichi)
lucre care dovedemte un care care
sentiment de umanitate din parva agentilor
to chestiune cad, el nu ea
jupuit victima justitief de cat dupe
moartea sa, pa rand guvernele ne jupone
Cu aj ulorul perceptorilor cant sun -
tem inca ta vials I
Cu pielea lui Pranzini, el at tacot
doue portofoliurl, din care unul a font ofend
iefulul sigurantal publico ear cal
all 5efulut politiel municipale din Paris,
drape sewn de amintire negreait
pentru silele and acestl Inaltt functioned
Merged dupe ucigalal din strata
Montaigne, pans le crape pielea, din
pare insu nu se famed portofoliuri.
Idea de a Istrebuinta oare care remimite
omeneftl ca suvenire dupa ce
preotul acantat: «Vecinica pomenire ln
n prias ndacina !i la soi, ca or ce obi -
unit care vine din slreioatate.
De acum à ut deschis oumerease
listedo subscriere ca pentru actiunele
Je la Letea pentru pielea preeedinteulCOnsiliului
de Ministril, pe care doread
ca Dumneneo at o tie Ince multi
inl Io aftnta sa saramura.
De acum pielea d -lut I. Bràtianueste
°etala la burs& ai are In plat& un curs
de 250 let ai 75 boot colui out de 171e1
',5 bent dupé Im prejurarl. Spre exem-
,le, Mend rand a ara lost& bailie din
l abrita Letea, a. lost o mare pansa to
crag *i activaele Cu pielea d lm I. Bra-
;Mau s'ai cobortt tntr'un mod fngro-
Itor.Sé temea publicul sé nu se pome-
FOFA ZIARULUI EPOCA,
(75)
.. MATTBEY Aarilua Am.oul.o)
C R I M A
DF. LA
CRUCEA ROSIE
PARTEA 11
FEMEIA LUI IUDA
Tradatorul care te -s facet orfane, se
nume /te Jules Durundeau, e barbntul
d -male !
Ix
Flics d -lui Morand
Zella e/tept& de mal mulle momenta
.cal flume. It simtea suiadu -se pe buaele
sale, smarty, taspaimtndtor, din adtncul
sea; cu at Flora vorbea mat
mull Cu cu eat el vota intr'fosa, it umplea
Intreaga acata, isbucnia ca tresnote!.
Frmeia din cos& a Eudoxiet vézuse
drept pi fie -care dincuvintele et patrendea
to cooftünta convorbitoaret sale,
luminmdu 1 colturile totunecate, ailiud'o
se cileama& In ele.
Totofit era adevirat a banana pe
betel el el de mull, el de sand Intalniree
el Cu Isabela era mal sigma.
acari pre sedi nte'e Cenai ll010- moare
parli!, dee ce nu este tose de crezut,
cad tool lomea 5lie a d. L Bratianu
are pielea grossa vi asigurad In contra
parlalel de maestrul tabicar Cande.
In Oren., precum vs soni sine de
spot, va sosi fit slue jupuirei d -lui Brltiaas.
Atone! de -care colectivist de fit pentru
aceasd ocaste ar dori se Re In
pielea caocelarutul va voi toles! seaibe
cal potin o pielicicA de a stepanulul.
Actiunile se vor ridica, cum á as ridicat
atele ale Banco national°, de la
500 de lei la 3000, !i confeclionarea suvenirelor
va Incepe.
Arislica Babacica, va isbuti poste
pion alanti sé Oe decae al corporatiel
avocatildr el va compera o cantitate tosemnad
de piale, ace va voi s8'gl faca
iitrarea la tribunal cu un ghiocdan de
pieta bratieneasca la eubtioare, sere a
dovedl a a rima. pururea credincios
principiilor sale.
D -rol Rámniceanu vs reclama negrefit
parten pielel cu care a fose mal
des tn contact medical li va uvea de
concurent pe C. F. R., care va reclama
eu drept cuvtnt atee!! parte, spre a
emple golul rimas la dansul cu ocasia
jupuirel postedoara... lui 5 Septembre
taso.
Oreutatea dea mare pentru luceras
Impartirei va veni tosi din partes dlui
Radu Mlhet care este obicinuit sa
in gatte piel dupe un nm, mi d. I. Beatia..
de !i s atol maple portofoliuri,
n are de cal o piale
fins.
INFORMATIIINI
Prefeetul poliliei a raportat act
d -lui Radu Mihai eh d. Mihail lOogalnicennu
ar fi foot eri de doué ori
la legatinnea Hasid, o daté peste
zì ai a doua oar& sears pe In 8 1/2
Gand ar Ii slat mai bine de o ore eu
d. Ilitrowo. Aceasta a parut ea eupere
pe d. ministeu de i'terne ceci
éa chibzuit molt cu d. Moruzi asupra
mijloacolor d'a aga ce a- chutai
d. Cogalniceanu la reprezemmntul
Rueiei.
-SS--
Se vorbe1te, nice /triigr[erea Medulla
pe care am primil'o ad, eh
d -nu general Lecca, ostenit de Iia-
'0i mal pone candidature
Is alegerde viitoare; d -ea se
va retrage din viata politic& in con
private. Aceastá hotarire se nice ce
ar ft luat'o generalul In urine decisiunei
colectiviatilor de al sacrifica
ca pe un ce netrebuincios. In adever
ca batranetea indiepune pe nerecunoecetori.
Nu Slim Irisé pana scum,
cine va ft succeaorul d -lui general.
S
slim din izvor autorizat ch d. Ica
Cempineanu, In arma congediului
ce is arordat d. Radu Millet fare ca
eë I R coral, al -a dot din nod demisiunea
din earcina de primar. D. Ion
Bratianu Initiintat deapre aceasta a
Invitai pe d. Cémpineanu sé aotepte
venires sa In Capital& and va pone
la regula pe Consiliul comunal.
Plecarea Regelai la msnevre este
Adevérat era el lupta contra evidentes,
a nu voia së'ml marturiseasa el
fosami, propria el convingere, c& it era
Mica de aceasta, ca se da tudtett dina
intua armlet fapt, ca '01 estopa wechide
spre a nu a I, ca Meerut sal
minis aie -fil... ea mal se tnmela pe sine.
De aces pe rand Flora vorbea, II se
parea ca no sude pe ea tasad ; recusufra
presimtimintcle *i temerile sale
In cuvintele slréinel, cum te recuuottt
fnte'o oglinda.
Toter lovitura era grea.
Cine eiltt o intreha ea msitrgit.
De ce 'ml vorbeftt set -(el? Nu te
cred, mint
Spun adevirul, d -na, qi d -ta o alit
bine.
Nu, nu'1 ata... nu poste sé fie efin..
Si spot cu ce drept vil 06'ml opal ateste
lucrurl, Inceret sé Wrens( sal -fel to
viola mea... care no te privaste ?
Cine te Inmate? Care e interesal d -tale?
D -ni, relub Flora, tnteleg emotiuuea
*i netacrederea d- tale... dar am
doves,.
Probe?
Vedite.
E cu nepulinln
De ce ?_. M'am tagelat ea ocre In
tot ce lam spas panned= fit tot ce e'am
islorisit din shale d -tale nu e asa?
Nu'i vorba de asta...
Atunes despre ce ? Ce aids a oaf
adevlral ?... Juraméotul ce l'at facet
dimpreuoa cu d. Abrid?
Eram singer& In odaie atone...
Asa este.
EPOCA 52 SEPTEMBRE
botar &te pentru Merced 30 Septembrie,
ehnd M S. va párase Sinata cu
ran tren special spre a se duce In
Slatin a. In Stalins Regale va remlsea
pone la I O'tombrie qi apos se
va duce In F .evani.
In aeeiagi zi en la Busureeti s'a
facet vi la Dorehoi alegaras pentru
relnoirea consiliului de disciplina al
ordinului advocatilor. Decan a tost
reales d. I. P. Paneitid dando -i -se
ca consilieri pe d -eis G. G. Burghei
lea al I. G. Cslcantraur.
Regele va fi geeduit la Focaanf In
localul comandamentnlui diviziunel
de infanterie d'acolo. Mobilierul arestai
local ne fiind Ins& suReient,
a'a hotbrit mobileres lid din not pe
socoteala Ststutul. D. general Dona
a fort Insarcinat cu aceasta.
Poimaine Jot se va celebra la Sinais
casátoria religiosas a d -lui doctor
Romalo cu d ra Alexandrine Baleceanu,
Rica Miniatruluiplenipotentier
al Romanios la Viena.
Noni vor fi tata) miresel al d.na
Maria Sutzo.
Regele a primit de la archiducele
Albrecht de Austria o serisoare grin
care A. S. I. *i R. multumeate M. S.
pentru frumoasa li prieteneasca primire
ce i s'a tact In Romania.
CRim In l'orsa Cocurluiuhif:
Loph< din Sucureati, mi .poi (
cord ia reprodecaml dupa en.
i it-
gimlet alirea ea unii din liberal, desidenti
din Galati ar negocia luipacareo
is guvernul, eu soil diti(nee
disolvarii consiliului Corno Cal. Sun -
tem in ponitiuse a do cum mai formali
desmintire tuturor acestor informatiuui.
g_
D. Ministro de interne a rhemot
In Capital& pe d. Prefect de Olt ea eh
se chibzuiaseh cu densul asupra mésurilor
do teat penlru rt asigura
Regelai o primire strálucite la Sistine.
D. Deleanu va soni diseare sou
ma'am dimineatá.
SIB__
Ni se comuni°& din Dodd-tot urmfltoarea
dire )
In freshmen. Curtin eu jurati arre
da deachia la 15 cereal, Waft judecat
mci multe procese de ill hárie,
peaaeoeidere, fola, onor, etc.
Juntií au acltilat pe loti acuaatti.
Intrebati thud care a foss caws acestet
whited pe tosta lisle, din1is
in unanimitate et respuns, cá nu
at putut tua pe conatiinta hum d'a
trimite la orna pe (late filate In le.
meiul onor instructiuni f &cute de
un procurer ca Petrovanu ai de un
judecutor da instructie ea Mcltezianu.
Scurf 0i lámurit.
-s
Din seria 1 au reuait la examanul
pentru baealaureat din luemna aceasta,
urmátarii u Gheorghe Ademeson
G., D. Ariceset., C. Barbiiian,
Anion, Sc., Atanasovici, Bratescu I.,
Axente C., Angheleseu, Anastaaeacu,
Anaataaiu.
Din accost& serie n'at lust respinsi
de cat duci.
Cred ca el n'a vorbit...
Nu, n'a vorbit.
Atonal cum poll ali ?...
N'a vorbit, dar a suds.
Zelia treeari 5i ochil 'I se (Acura mal
marl. Veda Incept a tnlelege, d -ua.
'Ti .duct amiate a d. Abrsc, caid
era la Carena, n'a primit nidi -o -data
scriaorile d tale, niel d -ta o al primit pe
ale sale.
G I Doamne, augura hairs female.
Trebue se crest far' Indoialn ca acele
scrisori nu s'ad perdut... a cineva
le a Impedical de a aj unge onde se covenea.
Zolla se vedea dio ce In ce mai prias&
In mreaja In care se dales; fie -care euvént
era o noué dose. care talarea
dovezi!e din trecut.
In adevér, no sposane ea acelamlucre
lut Abric In prima convorbire ce
avuse lmpreuo& and ne Ina bolnav,
dupe caderea let pe trumul de la Versailes,
sub piciorele lui Miss Black? ßì
rati 1 murturisise ea a tele d'tntél a et
scrieorl, neprevésatoare !i neaocotite,
vorbeaa pe de de-arte de juramentul
for de réebunare ?
Al atele scrisorl? ziae ea.
Nu, d -na. Nu le am avut nidi -odata;
dar am anal aproape tot ce con -
fineaa. *tit ciao le a furat?
Nu.
Nu ghiceatl?
Nu, réspunse Zolia mat slab ai tnjelegand
ce are sé auda.
BArbatul d -tale: D. Jules Duran-
DEPESI TELEGRAFICE
11:F \l'If LIBERA
lunes.
Cellnie, 4 Octombre. Mari serbart
aunt date eia fc 000area ducelut mi ducesm
de Edimburg.
Iluminatif 5i msnevre at avut loc.
Pesta, 4 Uctombre. Cinti sale
membri al tongresulut igienic inlerne-
()onal at saoul eri din Viena. Municipalitatea
b a primit foarle bine.
DIN STRAINATATE
Belgio
.S'eruicisl personal
Ministrul de résboi elaboreaza un project
de lege stabiliod serv i ciel militar
personal, c 11 deltas In curenlul
viitoarel se un a Camerae ,.
Cabieetulnu propene d'asemenea sé
asea corpul geu!ulul cerut prin for-
se
lificatiile Meusel ti aporirea artileriei.
Cabinetul care cremasse d'a loa inllialiva
d'a propuse servicial personal In tatuna
sesiune, a decir se depuis proiretul
In vlitoarea sesione, asupra avieului minslrìlor
de S.ill. elusa coatí evtraordillar
liege.
aceasta hot/rare trebuia ne remlie secrete
pone dupe alegerile cornunale din
Oe'embre ; font , ìndisorele, Domina de
ealre un persona,' militar, a defwperiI
planurile cabinetulul.
Spania
Regina regenti a Spaniel a prescurlat
calatoria sa In proviociele nordice, ai,
dupe ce isital o parte din regiunea
imarioara a penisau lui ande earbamul,
in lretinut tu Ingrijire de catre cler, numera
Inca aderenti, ea a grabit tatoarcerca
sa la Madrid, undo nn era adaptad
Impreuna cu miniotrit de oat in primele
zite a Lund vincaie.
Asta tmprejurare a dal Mc la comenlaril
In capitela spantola, onde tatrunirea n -
tabilitalilor tututee partldelor, radar''
da pe la bal, a retnsufletit viale peptica.
Se scrie din Madrid ca, chiar peintre
ministeriall, o reniaclare In minister pare
a ll e-n' r, .'iilnbda cl apropiela In
opez,I r. áe crede r . a, dacfl es
.LSra irtombre.Consiliaimucipal
ompns In mare parte de membrit
din oposilie, a adresat o petitiune
impératulut errand proteeliunea imperiale
In contra abusurilor regimulul
e declare.
male:, u!la e avitnle
de cal se li evt`ui, l'.,'c:. Dia'ble' ,t unes
schimbir, leiste In Cal,.:, e. es'.,- e to,,te
asta Inlaturata,I nse se onsideri el un
fapt probabil ea resestan-a da d -lut Sagasta
autoriserea d'a 'ml alipt pe d -nu
Venancio Bonsalez In departamentul de
interne, d -nu Monter Rios la agriculture
care se alla la punire.
!i la comercio, d -nu Becerra la colens, mi
Berlin, 4 Gctombre. Guvernul Ger -
man e declarat cabinetulul din Paris
ça indemnilatea ce lrebue data veduvet
Bignon este o daterie dictate de u-
amiralo! Bereuger la marina. In locul dlor
Leon et Castillo, Navarro Rodrigo, Balaguer
al Arias.
manitale, !t culpabililatea soldatului
germai, Kauffman, va fi stabilita de
tribunale.
Berlin, 4 Uctombre. D. Crispi a
plecat de la Friedrich ruhe Insotit de
dual accretan .
Principale de Bismarck ai comitele
Herbert l'au tnsolit la gare.
Ziarele germane celebreasa totreite
elisela Intra Austro-Ungaria, Germania
fil Italia.
Paris, 4 Octombre. Comitele Munster
smbasadorul Germauiei a propos
d -lui Flourens In numele guvernulut
ACTE OFICIALE
germas ça relaiiunile la fruntariele
franco- germane se vor Isbunatati.
Sofia, I Oclombre. Mica Sobranie
va deschide mediacele sale la 25 ale
dean, care pe v mea acne era name'
prietenul d -tale ai al doctorulul The -
venin. A! pria el alit toste aceate I strige
Zelia, trecend de In descurajare Is manie.
Etti parlata sa, mijlocitoarea lui...
In numele lut al venir alci.
Flora dado atoe din umere.
Nu 'ml a vorbit diet o data 0i crede
cu diaadinaul cum credeal mi d -ta pana
odinioera c& aunt stréinA qi nu *via
trantuzeate.
Zelia rémese muta, attn.' nadarnic
a se ealnuzi In mijlocul tulburarel idei -
lor mi aimtimiotelor sale ; cuprinsa de
ameleala la sederos pr /pasttei dea -
chis& oaintea el, ne *bind onde se afta,
dibuind to umbrele cugetarel sale letunecati,
gata á!t perde mintea.
De altmiatrelea, orma Flora, care
ala tot dreapd ai lini *lite, fora ás1
schimba latro nimic glosai, duel am R
porta *a barbatulul d -tale, a* a vend
ea all deal /ioues° cea ce el ascende
eu ella rtvni, gata a face In savor tele
mat mart crime nostril ca nimeat se nu
o alle? Dare eel veni ant spun: D.
Durandeau face parte din polilie?
Zelia se cutremurb din nos /i mcerco,
cu un fel de turbare, sit rasping&
aceasta fnvinaire.
Nu I nu! nice ea. nu spline aceasta...
li I nu I... am suferit dental,
aunt destul de nenorocita; destule miedit
mé tnconjur... Nu se poste se fio
temete awl memenea om.
Inteleg d -s8, groaza si urAciunea
ce simli.
D. C. Nacu,ministru de Manta, este tnsircinal
cu interimul ministerulut justihied,
pana in tnl oarcerea la post a minis -
trulul titular, d. tug. Statescu, due In
ongediu peste botar.
Sant numip:
D. V'asile Precepto to postal de profesor
eu titlul provlsoriu la catedra de genial
rural a comptabilitate la amala de agriculturide
in Strilierel..
D. Popescu Constantin, In postal de aef
de culture.
D. C. P. Barcianu, absolvent al smile
de agricultura din Altenburg, in catedra
de agricultura, crescer ea vitelem, cronnmia
al legislatia rnenlfl.
S. Wasile Bulbuc to postal de tel de
culture.
D. I. Baluse,ru, copier ta servicial easierielor
generale, In local d -lei I. Corivan,
trecot to alta fuueliune.
D. V. Maleando, copisi In servicial carielor
generale, In local d -1111 I. D. Bobooienu,
demisional.
DIN DISTRICTE
\'ASLL'1
le
noslrudinVesl ui
urm,oerce r,C erespondentul
Domnale redactor,
Sant adevërurl care supéra pe om cate
Matti: Ama bicos -oars, prin precedente corespondent&
cam meld carnal o minima
parte din telele deprinderl mi murdarele
ghefefturi pnlilico- patriotice a destnteresatului
noslru c ocol board Nerone
pabcu al d -sa a superas foc pe not, In
cat faiputernicire a dat until salahor al
sea de al apera pun un respuns, care credem
ea din eroare siarul Lapm ;'a publicat
In cool din numerile trecule. Dar In
line birle' cm, cam are dreptate, tict ce
nu a din 5i comuna noastra
cat democrat de oeaaiune, per enelleotiam.
Am rio, to corespoadenta ooaatei entecare,
a d. Serone Lupascu, prin un contract
dot antreprenorilor marl, prin cal -
carea legel complabilitalei Statulul, lark
ruline,ti lira Nett a pagubit pe comuna
eel purin 50,00) let at ca areal gimlet
era facet In swede a trage (clean. Impreena
cu un consortia international al inter
confesional, ¡adía catre jidovl mi greet;;
ca pria dares In antrepriza a conatructiuniler
de la pum aerie, conductul de opa
mi citmelele, loualele comuael al ale jude-
10101,Infine a mat multar lucrarl,care ouvergeac
same de sate de mil de lei, e an
adus corneae? mi judetulul o pagaba necalculabila,
alit pria faptul raid esecutaei a
lucrarilor cat al grin prelul eceorbitaot
eu careé as adjudecat. In limbagiul national
liberal, aeemenea procedure mleoliei,li
se numeite neeuviinin; not Ins& nu
Cum de *vil ? relue ea. Cine le a
(scut é o crest?
A5 putes 56 no respond la aceasta
ei se de carnal. te am preve.tit, cauti.
A! veal I outgo Zelia cu un fel de
uiur re vremelaica.
Flora statu potin la gond.
Da, relu& ea dupe o necunda doué;
am putes sé'll réspund aceasta, cadi,
pentru all da dovezile pe care mi le
ceri, ei pe care le am, trebue sect povestesc
toad vista mea, se tué desteinuesc
cu total d- tale...
El bine?
EI bise, Re ! Voi face ant -tel. Nu.
mat oat - fel vet ayes toei-adore la mine..
!i soot aigara a pot as me Inured
In d -ta...
Zelia arum lacerna a redobtodi potin
stage rece ei a p domoli nervü. Mari -
men tulburarel sale, prelungindu -se, II
aducea un fel de lioiate ii de aminetale
a minter.
Asculta, d- eoara, sines ea réstit,
no putem se mal vorbim mull limp
aga.
Trebue se te dlmAceall... Mabee se
sad !impede...
slit o parte din vista mea, lucre e
vedit.
De onde ei cum ?
Nu pricep.
Ea nu *lia nimic deapre d -ta.
Trebue se vorbeatt.
(Vs orme)

o putem qualìfloa de o&t pe rominete ja)
si hall grosofane.
De ace ant de zi le, d. Badiane ne silente
a alimenta aeeastit adevërata baie a Daaaidelor,
adìe& punga d -lut Nerone Lupascu
si a tovaragllor sel, st eredem ca a
osit timpul a tutreba si net: pena cdnd,
ai pena onde. Fie -vé mila onorabililor,dae&
nu de not, cal patin de copii nostri, iar
mal presus de tonte, Ile-ve mili de ponga
si monca neastra.
In réspunsul din zierul Lupia, onorabilul
aparator indigent st tormentai al d -sul
Nerone Lupascu, ne apene en administra -
tia d -lut Luca Ionesco a prennent ordinal
ministerial oontre reainerea eoetractulal,
fACut ta frauda de d. Lupascu, si ea
aeum d -sa nu face de eDt a ezecuta acel
ortlin, aditi o lucrare concepita de administratia
d -lut Luca Ionesco. Ce perfidie)
Spie a pane mina pe o pleasca mal grasa,
dumnialni se acapareaza de o lucrare tncupelA
cu dol ani to arme, tn niste Imprejurari
si condilivai nu total altela de cot
amile actual,. ; pe atuncl rezìliarea pelea
fi, In cri -ce caz, In folosul comunel, ea era
chier oportuna; ciel opima li morale publica
cercan o satisfaction°, o reparatiune
manifesta a lapid er tara de lege, comise
cu ocasia darei ritener entreprize.
Cu tonte acestea, administratia d -lit
Ionesen a esitat de a taco lucrurile c
precipitare, gi lind alunni la comuna oament
cu constante, cu un trece onest si
sirotul responsabìlitelet ce trebue sel
silbe admiaistratoril afacerilor publica,
el Ipt IesaI timo ase rasgandi, In Mit lucrarla
remase tn suspensiune. Amata
este politica de bezunar ce a ficol eonniltul
comunal de pe atuncl.
In &cent interval inné, d. Nerone Lupapcu
retntors din UnIt, onde tusase trimis
dad. I. Bratianu spie a se mal potai,
an dat de aceastit lucrare Ineepute si neterminati,
si 'stai zis: la s'o (an da capo.
Mal este Incede observa, ce arnica ab sur -
enil niste tmprejurërl en total deosehite,
cars [nate militeas& contra reni'. sarei con -
tractului si ahume : a) Sporirea tacsel Reculul
cu 6 let la vadra de spiri; b)
carea tacselor liante[; cl Remolca croaste,
eriza ecatrema de ban'', o depreciare ne
mal ansie a vitelor si rerealelor, si to
eeasecin la,o scadere considerabile 1n con -
sumerea obiectelor de las, si de prima
necesitate. d) Noua lege comunali care
eblig& pe comuna a canin In regie; ce
alte enviste, cheltuell si gore pe lefurl
grasa onor funclionart nu Anomal alesi si
e arl vor II bunt nomal ca agençl electo -
rait, iar nicl sum pentru a tagriji de in
tereaele comune[.
Tate ateste Imprejur &rl an survnail In
decureul timpulat din care se intentioeziliarea,
si cu dot ant ta urme d.
Nerone Lupascu glia ce si Rol : eb roto«
sul anlreprenorilor In primal an, era peste
40,000 let, pe and acum d -sa Clin ca si net
ca antrepreaoril merg din zi In zi apre
pagubi si ce el singurl doresc rezìliarea
eontractuluyiar casliurile su OL plitite neregulat.
Fate cu cele ecspuse mal sus, prima
rul nostro Nerone Lupascu, a gasi[ timput
oportun pentru a esecula ordinal ministerial.Se
zicem ca el este prost, asta
sr fi naivitate din parte -ne; ciel in ces-
Liane de ghesefturl de aeemenea natura,
domina sa marta nu Rumal diplomat dar
Inca si Iauream se fie.
Carele este dar
mobilul sen I de augur si aict este o neiinle
colectivista. $i and denunlam
tonte acense adevérurl, ni se obiecteaz&
ea facem politica de buzuner ; Si cine ne
caligca aal -l'al t Un cm carels se pretinde
liberal, fiind ca sa deprins a tntelego
sub acest euvéni, coruptiune, neonesAitaie,ignorant&
si aroganla, si carole deo -
sebii de aceite rare califfati, mal este Inastral
eu toaie defeetele inherente ori
cartel om mie la sillet si lacom de basi.
Fie sigur d. Nerone Lupascu, ci de aman
incinte alla politice nu vom face fate
cu dorma sa, de mai de a ne pani beauaarele.
Termin zicandu -lt d -le Lupascu : 'CI de
Aautel, filosof ramaneal.
EDITIA A DOUA
ZIARELE DE AZI
Chidépendauce roumaine, vorbind
de scaudalurile ce sé primat la primarie,
face urmétoarea dreapta repentie:
In ajunul alegerilor Rot recomandam alegetoriler
lista opoeitiunil si ziceam:
este 51 a alla lla oonsideratie care
fi e in sprijinul castel ; este ea a m at i
care o Intacmese sunt adversart politice
al guvern ului. Grabe acestel Imprejurdrl,
Fanerai v ate cita un control scrupules
supr., atteler adminislralienti loi gi, Intru
cal 91 privegte, el niel odata nu se vor
¡octuple,. sé faon acte de compleseola nelpabila
rata eu novernul. fi
dtesultatul & vom aven o ad i-
iisirafiun excelenial pria toi
e
b'olosul va ft peana cumuna,n
Suntem Incredmlall DA d. Campineanu
trebue sé agate asta -al tot na si Rot. Credem
ca putm afirma ca d. Campineanu nu
cede nata -al acapares de ail Asir un consiliu
commit compta din oameni din opoNlie.
mchee cerend disolutia
conailiului comunal pentru a pone capé[
scaadalurilor de la primarie.
Este cava ne mal pomeait neoranduiala
ce s'a coastatat anal aceita to
departameatul ministerului de resbel
cu ocasia manevrelor de asta toscas.
Romania Liberd de esta sears, ne
face cunoscut ta ace stn psi vinta o noua
neregotari tate.
Iota irfor-najia data de confratele
noetru:
Ni se spine ed rezery iltil chemati la regimenlul
20 de dornbanit din Mussel dupe
concentrare de fiel elle ae rosi trimlgl
pe laveirele for fare fol de drum a3acabiemif
cament fur& sil iti se plateasca lntreega
tanna la drumul de fier.
l'nirea ea toate ra pretinde G etirile
despreréscoalareservigliloraéfoslexagerate,
marturisegte G ecest eveniment
a produs o rea impresie.
N'am lì drepti, cu tonte acestea, adaoga
foaia guvernamentalé, dace am ntesta
Inlimplaril ort-ae gravitate. E tel-d'a-una
él, and ast-fel de lucrurl se Intdmpla
In o armata. C'e dovedesc ca exista c va
bolnav, ce un le din organele de ca-
peeni Din nu au nnpma se co-
vine. te e ne facem dato
pcititorilor
impresiile li reflecl comunicamtiunìle
noaslre. Cu attira mal rée, dac& aceia
pe earl 1 privesc nu se sineiiseec de loe.
Notiunea pentru a dovedi ca d. Ste -
tescu era to adevér sects care trebuia
se fie ales deus de Nitre colectivistl,
gi ca candidature sa n'a test schimbata
en aceia a d lui Aristid Pascal de catin
extremis, public& urmatoarele
Pane Sambeti sears, Inajunul alegeril,
numele d -lut Submescu a figural chier pe
buletinele lipemie pentru circumstanta,
centre ca se nu mat de niel o Indoiali
eisupra aeestul lucre, publican aci anal
din anale hosanna, care din ìnidmplare
nee canut In mana:
Candidatif admi1i de/tniliv care nor
catapulte consiliu/ de disciplina al advocatilor
fad. /Ifni
Decan F.ugcoie Stateseu
G. D'enanl
C. G. Dineseu
C. Stoicesea
Membri Triscu
Al. [Tedesco
M. Panotogu.
Vointa Nafionalä sustiae ca alegerea
coasiliulul de disciplina tavorabila opositlt
nu e o tnaringere pentru guvern,
de oare ce opositia a lucrat gi guvernu
nu ci-a dat nice o osteneal&.
Aga Voinfa sustine aces[ neadever ce
n'a Iipsii nits un avocat oposant de la
vet cAnd gutem afirma, puma( dupé
cal ne aducem amiote ca In aura ai
lipseab Intre altir dd. N. Bloramberg,
Gr. G. Péucescu, C. Costa -Fero, Th.
Nice, etc, etc.
Mal adaogam ca lista opositil s'a Intonnait
In ajun.
STIRI MARUNTE
Omorul de pe ealea Rahovet.
Crima cu fur p a condamnai la un
silei a pe vint& pe autori principali al erulul
de la Calca lìahevel. Pe tel de al
3 lea la dol ana, ear pe cal de al 4 tea l'a
achitat.
Nzu avocat. D-e din clee Saoleenu,
Latel dedreptDasa de Bcenla.
U-sa pleaca la Roman onde se va Inserì
in bernol acelul oral.
protes de prase. In aine de 25 Septembre
Corte, cu jurall va,j deco un proces
de prasa intenter Voter uDreptatei
de
entre un down anume I. Dimond.
Acuaneea va fl sustinul& de d. procurer
ParesehiSerna.
Prisai. PoliVia a areatal erl pe indivizii
Gogo Stefan si Nae Ionesco, implicall In
apsegerne pravaliel d -lut Secareanu din
cales Railovet, de acum o séptamana.
Deflorare. Individui Nae Consianlicence
a font ados erl icaletee perchetulul
vade a deviaret ça a croit se denareze
pe ferita Maria In dare de 8 ant. Denain e
font depus la Vacarettt ne mal rand ire
buinte de nier un interogater.
Corte& ou jurait. La corlea cu juratl
a Incepui a sejadema azt procesut bondol
lei Rancit Lope. In aces[ proces llgereset
peste 200 mentent. Procurera Insarcinet
cu ecuzaree este d. Populeanu.
Aperares se compone din d -ail eleitani,
Patienta, Peennee etc. Procesal va dura 3
aile. Lame (Darte molta.
ULM INFOR!HiTIUNI
Cena ce am anunciat inca de mai
multe zite s'a întêmplat.
Guvernul asasinatelor si proceselor
scandalose a isbutit se mai
preltmgiasca detentiunea de un an
si jumetate a tirer loi de la Vêlons,
amânând inca odata procesal ace.
loi nevinovati .
tata telegrama ce primim de la
Craiova
Martiri/ acucaret care suol
funclionari au fast opini ese a
vent in niste Imprejurari scandaloase.
Procesul &tannai.
Au vorbit In contra amdnartt
dd. Alexandra Lahovarl si Fleva
Mati Intreruptt ln timpul pledoarlelor
de numeroase aplause.
Amenante .gran scrisoare po
mâine.
x
Trupele din garnizonaBueuregtilor
ad lneeputsé pér&seascá ornent peabru
a merge In manevre. Azi a plecat
regimentul al 2-lea de artilerie.
x
EPOCA 23 SEPTEMBRE
SCANDALUL DE LA PRIMARIE
[LRMARE)
Itbinda d -lui CAmpinesau
Fageduleta d -lui Bratìaau, de a sus -
lise cu or ce pre% pe d -nu Campineanu
gi de a pane la rezno pe consilierif recaleitrantt
sao ghegeftari, dupé cum 'I
a Remit d -nul Campineanu, a Inceput
s e 'SI des roadele.
Azi d. Bibicesou, locotiilorul pe primar
a tamil sé se exoedieze ordinale de
destituire d lor N. Stef. Cucu directoral
serviciulul technic, N. Vicie. sub -
Cetullucrarilor pregalitoare ingineriel.
D. Plopeanu, Poteca, teful biuroulu)l de
lienerl, gi Prath, director al carierei
de la Belle.
Acesti domo( care erl ig'' reluasera
funelien, le lor, dupé lodemoul un ora
dintre consiliari si cari nu se sfieau de
a spane tot ce eu pe Taima despre d.
CAmpineaau, ef lest loarte surfines( st
in superarea lor, Agi v&raau focal esupra
cons ilierilor cari facetté pe mata -
merit $i pentru cari, pretind déngil ca
s'ab compromis in echi[ primulut titular.
O temere a d -lui CAmpineaau
Azi pAna ln ziu& d. CAmpineaau care
se glia de eri sigur de izbande d sale a
trimis la Primarie pentru a ruga pe se-
°retarul general se veghieze, ca ingenerit
plecénd se nu la au densi proiectele
pregatitoare, care, peloteo negli -
gent& neertati, nu se lareglstreaaa de
cal dupé ce devin definitive prin aprobarea
lor de catre consiliu.
Inlocuiree inginerilor
PIRA am= nu se glie cine ve lnlocui
pe ingineril deetituip, sen c& servieiele
vor trebui sé Bufera cate -va zite.
O siogera petsoan& se desemneaza:
atesta este d. Giran, actual director
al societatel de Basalt, care va tolooui
pe d. Cucu.
D. Gran tusé pone ca conditie ca
Consiliul comunal, Se'i permita a réminea
tot de -o -data el directoria baselt.
-Unit consiliert nastia pe d. Miro -
neseu.
Se crede rolé c& d. Giran va reati, de
oare ce se Mie ca d -sa este sustinut de
d. Caradacu care este In relatiunl de
atecen.
consiliu]
Consiliul comunal e Post convocat
pentru eut.
D. Bibicescu losé a manifestat dono
na se se amene tediata pentru
moine ce sé se poata plea atonal stabili
un acord complect entre top con -
silieril.
Se crede tusé
2 dintre consiliert
tot vor cauta sé objina de la Consilid
un vol defavorabil d -lut Campineanu.
Se nier in ce arma ultime) cáletorit
In Bucuregti a d -lut Peridi, prefectul
de Covurlui, depártarea d -lui Sar&tonna
din eapul parchetulut Curtis
d'apel din Galati a foot hot&ritá si
se va realise lndatá dupé Intoaroeree
to taré e miniatrului justitiei. Se desemneaza
chier aueeesorul d -lui Sárateanu
care ar fi d. procurer de
sections Zorilá. Despre nuca destinatiune
ce se va da d -lui Sárateanu,
pe care in niel un caz d. Statescu
an va vol sel lase fine slujbk, nu se
vorbeete Inca nimio.
K
Azi an roce ut laeintee DocItí ea
jurati a Ilfovului desbaterile procesuint
bandei de Bihar[ a lui Signen
Lupu. Acuzatiunea este auatinuta de
d. procurer general Populeanu asiatat
de d. Cocías, proouror de sectiune.
In momentul and scrim ateste
linii continué escoltares martorilor
din cari 21 an fécal deja depozitiunen
tor. Audienta se va prelungi
pêné in tO ore seara and se va suspenda
pentru a fi retosté moine de
dimineatá tot la 10.
In privinta fabrici de h&rtie de In
Latea Ne(Lunea epune urm&toarele
In numéral ski de dei I
E rapt hoiarat ca fabrica de hartie de la
letra va fi refacute. Planurile, ni se apune
ca aunt dejea gata. Pentru moment s'a
tacot pare -se la o parte cestiunea dense
da pe fat& gheseflurile scendaloase ce se
racend la numita fabrica In daunt statulul
si a anti onarilor. Coleciivigti proa sus
pull aunt amestecali In ateste afacert nu
tocmal misierioase, ta arma denanlarilor
facute de Epoca, pacten a mal spera
ca e nor pedepni l bilis. Cel acusa[
de Epoca ca ar fi «un al dicta Andronia
a feto1 sé se Impradiie vr'o doué zile Mirea
va tenLa proses .'calomniatoriormm....
sel, dar acute nu se mal ande
aiet Mea de unit ce fabrica de hardie de
la Latea va fi Mata pe agitar pe seams egelul,
are ar fi unul din principalii acliona
t a( fabricel. Alit Ins& afirma ce, dupa
intervenirea d -lut Carada, Banca National&
ar fi hotariia sé ea aso pie -sr re onstruiee
fabricel, la care e engatar& ceo
sume
Insensate.
Inrelegerea cu someta) a de asigurare
Doctardet leimr, grinner la deepegubirlle
de acordar fn urmaarderel fabricel de him
tie inca nu s'a stabilit.
x
Afläm eu o ad &acá multumire cá
d -ra Felicia Racovila e rebat azi exereitiul
funetiunilor sale de directoare
a Azilului Elena Doamna.
X
Ni se serie din Rusciuk cad. Mantoff
care scum cate -ve zile inca se
liuda ea, en ocaziunea viitoarelor alegeri
generale, ve da vrajmaeilor
sét o lectiune de care veciuno i §i vor
C.ds:IPtarnr ac.sen , .. tri ,,,,,,,
aduce aminte a hotérit de o daté eh
péràsease& pentru mai molt Limp
Bulgarie. D -sa are intentimlea d'a
se duce In Austria.
Regele a primit zi In sudientie la
Castelul Peleg pe d. general Anghetescu
comandantul corpului 1 -it de
annelé.
Acacia and s'a séant ln ce mod
guvernul Froncez a *tint sé obtin&
s tiefactie deplin& de la guvernul
German, pentru incidentu] petrecut
la granita, el caed tosté lomea gtte
ln ce a consistai satisfacjia daté Itom&niei
de guvernul Austrian to arma
atacares de le Predeal, dam gi noi
gtirea pe cure o aven de mai multe
zile deja ci finantul angor tare a
asasinat pe teritorlul maniai pe Ion
Ion Comarniceanu a Post readue la
pondu] Predeal.
iá
D -na L. Ondé a foot comité defrnitiv,In
functiunea de sub -direcloare
a Azilului Elena Doamna.
Aceasté numire trebue sé fie nemerit&
de oare -re se nice ca a Post facut&
dupé recomandatiunea d- eoarei
Racovitz&.
Sesiunea de toxná a eaamenelor
de bacalaureat promite a fi la Bucuresti
din cele mai roditoare. Profesorii
r.empuind juriul esaminator
se arét de o indulgenta estrené,
crezécd cé lumen va considera numéral
cet mere al eandidatilor adca
o dovad& de ridicarea nivelului
studiilor sub ministerul d-lui
Sturdza.
Cornete de toa n& promit ft a eslimp
din cele mal animate §i interesante.
Afarä de rail, din tara ce vor alerga,
vor veni el mai multi coi din
strUinétete. Intre aceetia asta -zi a
Post Inscris celui Funden, din Viena.
El va fi calarit de 7ockeyul Vienen
Wood.
X
Am publicat acorn ente -va zile o
depeee ce ni se trimesese din Paris
zicand cá Agen fia Navas, printerle
din Ilacureptl gtirea nom c& se fac In
Romania peng&ti ri militera in vederea
unul conflict Austro -Rue.
Agentia Havas a desmintit aceatit&
§tire.
Not am cantine infermatiunee
noaalrà reprodeeênd chier textual
depe §a din Le Temps.
Ni se aaigure acum cd nu din BucurefR
s'a portait natta depose.
Noi nu vedem interesul acestea
desmintiri piastre A,genfia Navas.
Dac& gtirea este exacta, Oct pas&
Agentiel Havas dada corespondentul
din Bucuresti or un alt corespondent
II a comunicat aces §tire.
Apoi fie chiar aga: Noi n'am Meut
de c &t sé reproducem cea ce a
publient Le Troupe, si pria armera
deemiutirea are tnsemnétate cum
ce gtirea a lest trimis& din Bucurestt
or de aiurea, trehuia odreeat&
organului oficios fronces.
Lu&m Ins& act ci paternitatea acelei
depe5e nu epertine corespondentulul
Agentiei Havas din Bucu
coati, care sé descarei de aceaata eaupra
unul all corespondent al ace-
Peel Agentii.
X
Luni áe pus In vénzare de cetro
Libraria Editora llaimann, soul velum
al d -lui C. Mille intitulat Fecioral
Papel.
Volumul e cat se poste de bine si
elegant imprimat in comodul format
Charpentier. In aces[ non volum d.
Mille a adunat Insto nuvelele sale
publicare san nepublicate.
Dorim eonfratelui postre atetas
suecas pe care l'a cepátat eu roma
nu) sen Dinu Milian.
ULTIMA ORA
AGENTI A HAVAS
Soba, 4 Octombre. $tiri particolare
din Coastantinopol annota ca respuasul
Rumini a soni[. In cercurile bine inter -
mate se aine ci Rusia accepta trimiterea
unii locoteuent printiar rus, lace -
tit de un comisar imperial otomao gi
Bxarea unta termes de paire Ioni centra
Iadepltnirea mimerai sale. In privinta
mésurilor coercitive de luat, ln
cas de refus din partes Bulgarilor, gnveroul
rus crede en daca votai declaré
ca alegerea priotulul Ferdinand este
allegal& gi zite eS trebue st parleeasc&
tara,/pentru ca nict o data nu va aproba
alegerea sa, acest resulta[ ve fi est -feo
In cot nu va avea trebuin%s de a recurge
la alle mijloace. Acest réapuns modi -
ficand oare -can punte, ti ne réspuusted
tuiulor acelera citate ln Nota ter
measte, se presupone eb oegociarile ver
continua.
Londra, 4 Ootombre. Daily Tele -
graph sine et tripla aliante a Germaniet,
Austriet gi Italiet acaté atergituI
ligel color tre) ImparaD, li ca este neprobabil
ea Euglitera va ecceda la aceasta
aliante, caci trebue sa vegheze
armai la propriìle sale interese, dar ea
va remane spectatoarea ,,amicala+ cea
ce va lasa Basie gi Franta isolate.
Daily Telegraph gaseste m amass[[
situatiune garantit de pace.
Standard zite ea situatiunea Rusie!
lntetigeasl o mare asemaaare ce situa -
linnea care a precedat resboiul din
Crimea.
BIBLIOGRAFIA
A etit de soh tipar In editore libriria
Soma et Comp. Manuale de Gramatira
umbel Romane pentru r SI
scoslnlOiecuó dare de M. traan.
Preto m
inferior al
A aparut to Editbra Librarie[ tg. Hetman
Feciorul Pope( de Constantin
Mille.
Un elegant velum In 8. Premul 4 let.
UNT DE LEMN
Eiret SUPERIOR
Proreninfd de NIZA GRASSE, CANNES
In tinichele de 3-si 5 kilo. eu prete de
3 let 50 kilo. cantari[, cea ce corespunde
cuA m ésant'. seadresa la d. Theodolle depositar
Calca Victoril No. 80
No. 51f-8 ori la 3 z.
CONVIAI OE ADMINISTRATION(
PRIMEI SOCIETATI ROMANE
FABRICAREA IiARTIEI
Guv nul In Inelta a solic;iudine Rentra proeIndustriel
` Nationale, bine v iná`. menúe
sosie noi c
ee tu1 sen anterior, aa ai ppo
m
o,
e lorefr e
Late,
Consiliul der, ere o ere a aduce la c
tin te nor. utoeefectué
có
va faceona,nua e primii
çomandelet cr<
vo
Pretorile u amen, bine In {eles, cele din
tul uelfeln vigna e, pastrand toste Inéo
° "ále
ëómen.i e :z r iaé le waminiatrep. can
trola In Bucure;n Colee Victories No, bt
CASSA DE SCBIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipecanr,No. 33
Cumul pe ziu, de 22 Septembre 3887
V A L O R I amp Vend.
5 010 Rents emortisebile. .
5 010 o ant perpetua.
6 010 obbg. de stattaur. conv.7
Sucer. i zeal
60/p0 Iman Munie. Em s 188
10 lei Obiig.Caeet pens.(I. 300)
5 010 Sorieuri tonnare urbane
60
T 010
5 010 rurale
7 010
alit ancte rt fune. orb. lesi
Ac %. Bavicef n Rom. (U)
DI
AUr contra anoint sari bilete .
Fiorini Gar Metri
danti- notelrreeceio . . .
Ruble ruseltl
95
9f
a
xes
88
CASA DE SCHIMB
191 112
105
79
95 lia
94 If
9e
79 nie
es Ife
01 914
92 114
as 718
79 1/2
tot
/s4
100 ti'
te 112
25
Of
aal 225
ALBI. GR. IONESCO A B. MARCI]
Meade UJpeeaei. Ne. sa ale
Bucnreen, 21! & Septembre
VAL 0 R 1
I9cadav{ a1Tmed
gonete media
PONOURI OS SUT RO. N
Renta romo per.. 1875 5 070 1 ne t 0
Rente. rom. amortis. a 010 1 Ap t 0
Rente rom. (ror. cou 6010 t Mai IN
Satin. F. R. 0010 I IIdemlu
Idem dem 6
imprern. eotsiimeteen 8 010 ttau talet
Agie pev
loipr. oree Bucureeci s 01 1 tan l ta
lazo idem din 1984 ap lMe, ere
I m pr. ne. e. n e primates f.
MOISI DIVERS.
credit Foncier Rural 7 01 t lm tin
Idem Idem 5 01 Mete
Cred.FOn.Ue.dinnee.1 o1 Idem
Idem idem 6 01 Idem
Idem idem a 01 Idem
Gred.00ae.Ur.din 5 0 Idem
Ob l. us. Ir.
nec w Ìm Mai n
93 ele
95 tie
92
14 114
7a 1¡2
los ap
92
104 114
46 314
88 112
79
218
NICOLAE FLEVA
ADVOCAT
Face cunoscut clienlilor sel et s'a tatars
In capitala.
Orale de consultatiuse obignuile de la
9 -11 ore dimineala, la biuroul 000 strada
Scanne No. 45, casa din curte.
lei sunt de dat en
dobanda pe ipole-
36 , OOO u primai rang.
A se asdresa laadmlu/alralla aceslui
zlar.
No. á9á u r1 la ? z.
S'A PERDUT
ou Oral negru
rasa Setter - Garden de 4 lune, cicce o vaga-
duce te Strada Luminal No. 7 va priml o
bubuta recompensa.
516 e ont pe rand
MAGAZINUL
DE
NOUTAcTI
aS,I pCDO/NFEGCaTIUNI
CUNOTAI\TIlS11SUI & COMP
Se va muta de la Sfântu Dumitru
viftor, Calea Vlctoriei
No. 34, fostul Teatru Bossel.
521 11 ori, 3 z.

EPOCA 23 SEPTEMBRE
IIIx---IxOxRIxO k+Y xr0x _ÁoP
ul :. ------.- t I reo d er la r . : Inla 1 onor pots, moire/Art
!. T .S1S1...
:
l0 iol vre, POI', y v I. n v ES .
° ° lr T T T C ' L.115458R
No. .,. - CALEA VICTORIEI d o. .5a "----- -
a-'.eePSllvRoman
UN ELEGANT SALON DE FRISERIE
PEINTRU CAVALERI X
AR.tNGIAT DOPE SISTF.MLL CEL MAI MODERN
MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA
SI ARTICOLE DE TOILETA
I
!
MARE STABILIMENT TERMAL
Deschis de la 15 Malta pan. la 1 Octonorie
Apelc
e meo
line
d'
ruginciase g I d^ Pou, es sunr singu
I
Irlre
onaeeë
b de
d soda
p 1 A
a
contra
inassiesiolor r
u
oeCb. s e
o
I t
r mal sear. cs
x=xPZ°, .... :_°
Vorrl g erel R
a N Bulgaria Age tin
esala
Proda' RUeuee't. Sbt.o-f.i
it
Sx 1t X
PEMALUL
G O N S T A N Y ZA
IL
PE [CALM.
MAREI'NEGRE MARIE-NEGRE
MOTM!.t EARSL Wa19
STAGIUNEA BAILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Directiunea si Instalares acestui Hotel este eu total schimbata din
nos in mad ENGLEZ. Visitatorü gesesc tosto imlesnirile.
BAI CALDE SE GASESC IN HOTEL
Pentru Mai multe desiusiri a se arena catre
Gerantul h telului B. wERVIS.
Hotel Carol I, Constantza.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
IS EMANUEL
No. I, Str. Luterana, No. 4 collsal Stuben -Voda
Efectuiaz& ori -ce mobita sculptate pi neseulptata ',unarm
Saldane, ca -mere de calcare Morduri ele.
SPECIALITATE DE LAyII'PI.RI
Deposìt de mobile ca pretori es opti Ve.
Comaadele se efectuvaza prompt dopa modele.
LA ORASUL VIENA
Paf.Dar,O.`iA LAVILLE DEViENNE7°-97a
Recomendara onorabilei noaatre clientele pestra IeRinatste ai aalldltste urmatcarele
noutati:
Safaris pentru Doamne è D
Fete de maso eervete si prosoape de panne.
Olanda vert tnb de Bolgia Sumner gg
Madapolam ranunzece de tonte ca-tatile
Batiste de Olanda ai de lino albe ei colo
e
Cidengo 1tll ao áe llano á l áá ma áé rouan
Avem ondate a informa pe clientela
ILUSTRAT al VA n TRIMER ORICUI
re sere la
arroare
DE INCHIHIAT
ROTELOLDELONDRA
No. 76, Catea 300117or, No.76
.Aoeetfntel, restaurai din nos, se cornpune
dio 84 cantore elegant mob'ilste e1, mobili cu
total noi, f0 provala cu odaile ,i beciurile
lori I pioni te marl pi foarte eIsatoase, Inca -
patoare Recare de 80,80 .i 40 vase marl,
Krejci de PO cal, *won, pod mare pentru
fan, epmlarerle, pod velum tic de unlit rure-le,
Corte mare posata 1i baealteta, gradine, gas
riaeou sparatele necesar , put in te
ptar1c
Dorilorii se pot adreea la proprietaru care
iatomte In Hotel.
'is. 518 -8 ori la 2 a.
X XNx X.
X tll.l
Flanele, camusi ai iemene de la na dupe
Uul:rs'i pfte'usunDlGimdo
Mare rtimeut L ultima realm.
I Torte fran t l' balene v nabil e
a . W
rd v'ea''tavrpsse
arreapenuel neaten 5
tuaeu .
fi, a
® BASIN CU DUSI io
%
aM
xl xxl --max
X
RECOMANDAM
l
X STRADA eISERaCI IENEI 11g. ID fase eisociCEI PIETRO il
BUCLR .eT1
X In acest atelier se esecuta once luerari de Le- 0.s
gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase- I
manea efectueata Registre de Comptabtlitate,
Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-
dre de ori -ce marime si liniatura mecanica cl precele
mai moderate.
xI ciurile
xx
INSTITUTO BERGAMENTER
AU'TOIa1SAT DE IN.11.1'UL 111NIS'l'ER A1. INSTRUCTIUNEI PUMICE
( Fondat la 1875 ;Ma.
Invetamêntul predat in limba romána, germana si
francesa, si in obiectele scooiei primare si secondare.
ANUL SCOLAR 1807-8S INCEPE
LU NI 17/29 AUGUST CORENT
Inscrierlle se foc cu Tncepere de in 5 August In toste ailele in cancelaria
lnstitululul Strada Bibescu-Voda, No. 1.
BAIA NhhiRlACNt'V'S(K[
tiTRADA POt.I
A APARUT DE SUPT TIPAR
X Care il recomand onorabilului public. Preeinl de o bole 80 bon'. x
mete ntul
10 -Abon 12 an meri
de bai 6 lei. Pentru dame In fie -care zi da la orale
di1anoe.
X x xx xs
""'"nte, oe'vl
noastra ca a aptrut CATALOOI: NOSTRE
VA FACE l'ERERE.
LA ORASUL VIENA
GALEA, VICTORIEI, PALATUL DACIA- ROMANIA
vie -A -vis de libraria Solee
NORM ORAsIULUI BUCURBSTI
DIRECTIA LUCRARILORTECHNICE
117 No. o.
D_venlanler
strata la N. NO, ne ambre é vi auasubete
a raidingee, marea Camel- costi prede p
spesat la bastai seme V 1 wcoWele eannernale con-
seem din
fare
nob In
foss rrebdinler,
t mod co
u place, c ade Co., s
poste obi nero cedars suficie > b roan
de la usa soberer, se roa m od. Baldo p ave re ton -
Dace le u militate tabular dv e dado p
reggia
1,a mpilut ade Co es entro laid mal mire
c poem ewer in. al-
u t v