apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě

More documents

Recommendations

Info

Tournée Marcelle Jouet Dupa succesul tel mare al d- soarer Josset in Amants ,i Denies- Vierges, ea va ma juta miine, Vining, la 8 or jumatate, pentru ultima oars, unul din rolurile sale cele mai bune Marcelle », In noua pies/ a lut Sardou. Atragem in special atentiunea publiculul asupra acestel representatiunT. Afars de rolul superb al d -eoarei Josset, d -niT Antoine, Jean Coquelin ei Duineny ad rolurT foarte Insemnate ei tout/ trupa de elite joac% In aceasta piesa, care poate fi vazuta de familiile gi domnieoarele tor. Reprezentatia de miine mal are inca ei un alt interes, care nu este numal de un interes artistic, ci ei o atractiune noua. D -nul de Glasar, cäruia not IT suntem datori cunoetinta doamnelor Sarah Bernhardt, Judie, a domnilor .Coquelin, Mounuet Sully ei a unel trupe model de operete cu domnieoarele Montbazon, Mealy, Thibault, d -niT Tauffenberger. Chalmin, Nigri etc. ei acum a d- eoareT Josset ei a trupel sale de elita eu d -nil Antoine, Jean Coquelin ei Dumény, IeT serbeaza miine a 25 -a aniversare de admimstratie. De prisos a -1 mal face ad laude. 0 sala erhiplina IT va zice In mod mai ciar de tit on -ce, ca se bucura de foarte multe simpatil printre nob, tees ce trebue sa -1 incurajeze de a continua at mai vina pe la not In curind. Nol 11 aeteptam eu piacere ei cu Incredere. * ** 0 $Lire Imbucuratoare pentru publicul con - certelor simfonice, adica publicul care se intereseaza de muzica clasica, muzicf imita gi frumoasa. D. D. Dinicu, distinsul violoncelist. va Incepe la finitul saptaminel viitoar4ieria concertelor de musique de chambre, acest fel discret ce Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Men - delsohn ei alti clasici, ad lilustrat intr'un mod genial. Ateste quatuorurT, triorT sad chiar sonate, sa plaseaza pe coama artel muzicale. Aceasta specie de muzica delicioasa e putin cunoscuta la noi, unde amatori!, de alt -fel destul de nurneroe!. cari aplauda compozitiunile de orchestra la concertele simfonice, n'aü avut inca ocaziunea de a cunoaete i aprecia aceste opere a 2, 3, 4, ei 5 executan 1, ce quatuorul Isaye, de exemplu, a popularizat in strainatate. D -ni! R. Ilartzer, G. A. Dinicu, Label ei Dimitriu, pianist, vor secunda pe initiator, in aceasta serie de 3 concerte, ei nu ma indoesc ca executiunea va fi demna de opere, mal cu seams ca d. D. Dinicu, in special, posed/ secretul acesteT frumoase muzrce, ei ostenelile sale pentru a introduce acest nod gen, vor fi incununate cu deplin sucres. Deja cererile aunt numeroase si locurl foarte putine, sala conservatoriulul fiind cam mica. Aga dar, grabiti. ra d -nilor amatori, apre a nu perde primal concert. * * Sesiunea ordinary a Academia! Romine se va deschide miine eu ohicinuita solemnitate. NEW INFO11MATIÌ Guvernul aruncä toatä vina e¢eculut ce a su ferii in edin f a de ieri a Camera asupra d-lut Basile Misir, care in comitetul delegatilor a fäcut sä treacd axed ticol sub forma unut amendament la proiectul guvernulut. Mulit deputati se miraü iert la Cancera cum un om de leg! ca d. Misir a putut sa propuna un articol atit de contrariïc dreptulut comun. E.aplicatiunea n'o putem anea de cü in impréjurarea, ca guvernul insu$[ a cerut d-lut Misir acest articol, pentru ca, in cazul cind legea n'ar fi trecut, d. Aurelian ad poatä spune ca a prezintat o lege prea inaintatä. Ieri, inset, cind a väzut furtuna ce se stirnise in Camera, guvernul n'a ezitat de loc de a consimti la suprimarea articolulut, aruncind vina asupra d-lut Misir avind aierul a spune ca '! vine, cu atit mat nor a renunta la articol, cu cit el nu face parte din proiectul primitiv. Dupa cit afiam, d. Misir este foarte suparat cet guvernul n'a suslinut pinä la sfirglit articolul 34. D. Lascar, caruia i s'a comunicat motivele supäraret avocatulut Misir, a spus : Ce, ar fi vroit poate Misir sa ne retragem din cauza articolulu! sat ? D. Dim. Sturdza, seful efectiv al colectivitátil, si ministr'u ner'espunzátor al afacerilor straine, a suferit un not esec in cestiunea macedoneaná. D. Sturdza a insarcinat pe d. Tr. Djuvara, ministru plenipotentiar al táril la Constantinopol, sa intervie pe lingá Sublima Poat'tá pentru recunoasterea arhiereulul Antim ca episcop al romlnilor macedonenl. Aceastá noua interventie n'a dus la nicl un rezultat. In schimb, fnsá, guvernul bulgar trateaza cu Turcia prin exarcul losif, din Constantinopol, pentru crearea a patru noul episcopate bulgar'estl in Macedonia. Tratárile sunt aproape pe sf5rsit se asteapta pe sáptámina viitoare iradeaua Sultanulul in aceasta privinta. Bulgaril ad deja, de la 1889, patru episcopate in Macedonia. D. deputat Politimos va propune, la Camera, ca advocatil Creditelor, Báncilor si al societatilor financiare si industriale, directoral, censoril si membril consiliilor de administratie ale báncilor, er'editelor si institutiilor industriale, precum si profesoril universitari si secundan sa nu mal poatá fi ales! deputati, senatori sad consilierl comunali. Proectul de modificare a leget inaintarilor In armata, proiect elaborat de d. general Berendeiü, intimpiná o vie nemultumire in armata. Proiectul prevede ca ofiteril esiti din scoala de rázboid vor avea precedere fa inaintarl pentru gradui de major, fard a mal depune un examen special, pe cita vreme ofiter'1, chiar si cel esiti din scoala de aplicatie, vor tre - bui sa depuna un examen special si in afará de aceasta vor trebui sa fie r'ecomandat1 de comandantul regimentulu! respectiv. Dar chiar indeplinind aceste conditiuni, el vor fi puss pe tabloul de Ina- Tntare in urma ofiterilor esiti din scoala de razboid. Aceasta dispozitie nemultutneste foarte mult pe ofiteril inferior!. Aflam ca raporturile dintre d-ni! Porumbaru Si Anghel Saligny ad devenit atit de incordate, in cit acesta din urmá si-a deja demisiunea. In acelas1 timp functionaril superior! al C. F. R., declarindu-se solidar! cu d. Saligny, at hotárit sa demisioneze rind pe rind, drept demonstratie in contra ministrulu! lucrärilor publice. Er! a avut loc la d. Stefan Sihleanu, secretarul general al ministerulul de instructie, un dejun dai In onoarea d -lui Gubernatis, distinsul oaspete al Capitales. Au luat parte la acest dejun, pe linga d. Mârzescu, ministrul instructie!, mas multe alte persoane din lumea politica. D. Al. Sc. Ghica, fost Efor al Spitalelor Civile, a fost primit in audienta de catre M. Sa: Regele. D-sa a expus Suver'anulul pericolele ce-ar rezulta din secularizarea Eforlei Spitalelor Civile. Se vorbete in acelas timp, cá d. Vasile Lascar intimpina marl dificultatl in alcatuirea lege! privitoare la alipirea Eforie! Spitalelor Civile de ministerul internelor. A -seará s'a intrunit, la ministerul de interne, consiliul de ministri. La acest consiliü ali luat parte, pe tinga ministri, d -ni! Dim. Sturdza si general Pilat. Solicitat de studenti! universitari cari n'ali putut gasi locurl la prima conferintá, d. Jules Brun va repeta interesantul sad studiu asupra Epopee[ Romine, In sala Universitatil sad intr'unul din saloanele fundatiune! universitare, Duminica, 2 Martie, la o ora care se va fixa ulterior. Diseará se va da la Hotelul Bulevard banchetul Lige! Culturale in onoarea d -lut conte Angelo de Gubernatis. La acest ranchet vor participa mal multe doamne. AstazI se judecá, la sectia I-a tribunalulul Ilfov, procesul sotilor Florescu, implicat;i is afacerea furtulul de 43,000 lei, de la ministeriul de finance. Ad lost .trecutl din oficiu la penaie, pe ziva de 1 Aprilie, urmátoril functionarl din corpul telegrafo- postal D -ni! Dim. Gherman, Traian Dragoescu si N. Paraschivescu, oficianti superiori gradul II ; loan Botez II, oficiant superior gr. III ; Vladimir Dobjanschi si N. Armásanu, oficiant! inferior! gr. I. D -ni! Ioan Chivu, inspector de circumscriptie ; Gr. Angelo, inspector al biurourilor de poltá ambulante, ad demisionat. Tragerea loterie! functionarilor public! va avea loc negresit Simbata 1 Martie. In cursul lune! Maid, va uvea lot con - cursul pentru definitivatul institutorilor si invatátorilor. Din Botosan1 ni se serie cá recr'utárile din acel oras aü dat naster'e unul mare scandal. In urma unul denunt fäcut prefectulu1 Arapu, procurorul si politaiul or'asulu1 ad fácut o descindere la evreul Iancu Michel Wexler, unde, dupa o minutioasá perchizitie, s'ad descoperit vre-o 10 legaturl cu banl, in suma de 3000 lei, purtind toate cite o eticheta cu arátarea destinatarulul sume!. Luindu -se un interogatoriu numitului Iancu Wexler, acesta a márturisit cá face parte dintr'o societate pentru exploatarea tinerilor chemat 1 inaintea comisiel de reerutare. Din aceasta societate fac parts mat mutt! evret $i unte persoane simandicoase, cari n'ar despretui asemenea cÇÇtigurt. Wexler avea insárcinarea de incasator in societate si tot el era insarcinat cu remiterea bacsisur'ilor celor in drept. Dupa arátärile lu!, suma gasitá la domiciliul sad nu e de tit restul numeroaselor daraverl fácute pina Martia trecuta, ultima zi de recrutare in ora - §ul Boto anI, E P O C A Wexler a fost arestat si afacerea a fost trimisá la instructie. S'a fixat ziva de 1 Septembrie viitor pentru inaugurarea nouel universitatl din Iasl. Solemnitatea inaugurár'e1 se va face cu o deosebitá pompa. 0 rnedalie comemorativa va fi batuta in acest stop. Se crede ca M. Sa Regele va asista la inaugurare. Cursurile se vor deschide la 15 Octombrie in noul local. D. Haleriu a fost numit sef silvic al epitropie! S-tulul Spiridon din Iasl, in locul d-lu! Sar'áteanu, demisionat. La i Aprilie, se va incepe cládirea a 200 de localurl de Noll rurale. Planurile de constructie aü fost deja intocmite la ministerul instructiunel. D. N. Miclescu, actual revizor in serviciul Regie! Tutunurilor, a fost numit director al penitenciarului central din Iasi, in locul d -lui Ianoli, demisionat. Legea repaosului dominical se va pune in aplicare la 1 Aprilie. A. S. R. Marele Duce de Hessa va pleca Lunt seara in Germania. A. S. R. Marea Ducesá va mal ramine tit -va timp in Capitala. EDITIA A 3..A (Serviciul Agent,iel8om4ne) Sofia, 27 Februarie. Sesiunea Sobraniel s'a inchis printr'un dis - curs al tronulul. Paris, 27 Februarie. O depee/ a generalului Gallieni anunta c/ Regina din Madagascar a fost detronata er tri - nreasa In exit In insula Réunion. Paris, 27 Februarie. D. Felix Faure a salutat pe Regina Victoria la trecerea sa prin gara Noisy-le -Sec. tantra inerea care a fost foarte cordial/ a tinut 20 de minute. Belgrad, 27 Februarie. In curind se va ratifica tratatul de comert eu Bulgaria. Tratatul va intra in vigoare la 13 Aprilie. Viena, 27 Februarie. O scrisoare adresat/ din Petersburg «Cores - pondentil Politice» confirma c/ Rusia va trimite pe ling/ Menelik, un agent diplomatic permanent. Petersburg, 27 Februarie. Ministrul de finante a ordonat Bancil imperiulua de a suspenda emiterea de recunoaeterT ale Bancal, care alta data echivalaü eu moneda de aur, Bombay, 27 Februarie. Act ad fost de la aparitiunea ciumel 9023 bolnavl 4i 7546 mortis. In Intreaga preeidentie ali fost 14856 bolnavl ei 12204 mort(. Linz, 27 Februarie. In Austria de sus, alegerile pentru deputatil Reichstagulul ais colegiulul sufragiuluT universal aü dat resultatul urm %tor : S'aü ales trel membri al partiduluT catolic. Leopol, (Lemberg), 27 Februarie. La alegerile pentru Reichsralth , colegiul electoral al sufragiulul universal a ales : 9 candidatl al comitetuluT central polonez, un rutén, un partisan al d -lu! Stojalowsky, un membru al partidulul popular polonez Ili un democrat socialist. A fost gi un balotagit. Resultatul oragulul Lemberg nu se cunoaete. Conflagratiunea Orientala Paris, 27 Februarie. Se anunta din Canea Agentiel Havas cä $tirea in privinta sosiret unor transporturt engleze italiene incärcate cu trupe, este neexacta. Un transport italian a adus nutrimente. Un transport italian a debarcat prizoniert la Selimo fi la Retymo. Casele din Candia pArásite de creltini aú fout prAdate de turcifi ramaill singurlí in orag. De- vastarea proprietattilor continui In localittätile situate in imprejurimile Caned. Athena, 27 Februarie. Mai muli[ voluntart, printre cari se afta 15 francezi agi un, student rus, ali sosst la Pired. Aïc tost primati cu entusiasm de populatie. Liga nationalä public/ un manifest nod, care zice cd natiunea este gata la ori -ce sacrifieiu pentru a veni in ajutorul fralilor sät oprimatt in mod crud. Liga spera cä natiunea nu va fi con - damnatä la neactiune. Niet armata, nict fefii sai, nu vor secunda silintele acelora cari nu wiest pacea, decit in stop de a asigura executarea unor scopurt egoiste. Berlin, 27 Februarie. Regele Greciet intervietvat de un corespondent al lut< Local Anzeiger, a declarat cä trupele grecegtt vor ramine in Creta tri cä vor protege alit pe cregtint cat $i pe tura. Cetinge, 27 Februarie. Regina Engliterei a conferit Printulu! Nicolae marele cordon al ordinulut regal «Victoria». _ 411» 33 CI O U R Ì *** D. T. Vernescu a fost numit irrgiuer eef al circumscriptiunel V-a idraulica din Galatt, si d. G. Popescu, inginer diriginte al lucrärilor idraulice din portul Constants. *** S'a adjudecat asupra Casel Rinclrofer, din Praga, furnizarea a 100 vagoane de marfä. *** Urmätorul preiect de lege, din initiativä parlamentará, a fost depus eri pe biuroul Camere! : aArticol unit.Articolul 29 din legea de organizare a corpulul telegrafo-poetal din 23 Aprilie, 1892. se modifica precum urmeaza : Articolul 29. Pensiunile functionarilor telegrafo-poetali se stabilesc dupa legea pensiunilor militare, cari li se aplica in toate dispozitiunile el, alit In privinta dreptuluT la pensiune, tit gi In privinta retinerilor cari se fixeaza la lu la suta». Urgents cerutä, a fost aprobatä de Canierä. Asta-ziproiectul delege urmeaza sä fie luat In discutie In sectiuni. ***Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetulul ordinar al coniunel Vasluig pe exercitiul curent si a modificarel zecimilor judetulul Arges. *** Primäriile comunelor Cimpu-Lung, Vasluiü si Pitestl aü Inaintat, apre aprobare, ministrulul de interne, bugetele pe exercitiul 97-98. *** S'a acordat medalia Bene merente clasa II, d-lul C. Tincu, institutor la Iasl, pentru serien didactice. *** Senatul, In sediuta de ieri, a votat irrdigenatul d-lui Timoleon Pizani, ziarist. *** D. N. Burlinescu-Alin va scoate in curind de sub tipar un nog volum intitulat : Tipuri ,gi moravurï sociale, cu o prefatä de profesorul Mihail Strajan. DIYERSIE DIN CAPITALA Chelner criminal. Agentii siguranteT publice all arestat gi condus la politie alali/erl sear% pe individui Ghita Petrescu, chelner la cafeneaua Comerciala, care in atea sear/ a batut In mod crincen ei a injunghiat in pintece pe un servitor al d -lui C. Vrana, din Calea Dorobantilor. Criminalul a fost inaintat parchetulul, care a deschis o anchetit. Vittima este In afar/ de ori -ce pericol. Sinuciderea de la otel de Paris. Locatari! otelulul de Paris, din talea Vittorie(, ali fost emotionat! eri sear/ de o drama de amor petrecuta In urmätoarele Imprejurari: Altreprenorul otelulul, avea In servitili, ca doica, pentru creeterea copilulul slid, pe femeea Stana Fulea, care Intretinea relatiunl de drageste, eu un lucr %tor din cofetaria Rigler. Aceasta dragoste, care lusse proportiunTrnarl, fiind observata, stapinul interzise alit Stani tit ei amantulul el de a se mal Intilni. Intr'un moment de desperare, Stana, care inbea cu pasiune pe amantul el, lull funesta deciziune de a se omorl. In acest stop, er! sear/ se sui In podul otelulul ei de acolo se asvirli pe o ferestrue In curte. Nenorocita a can't pe pavagiul cartel ei in cadere ei -a zdrobit ambele picioare facaudu-g! ma! multe alte contuziun! grave la piept ei la cap. La tipetele el, servitori! ei parte din perso - nalul cofeteriel Riegler, ad vent in ajutoral nenorocitel. Ea a fost ridicatit dupa pavagiü gi Intr'o stare desperata a fost transportata la spitalul Coltea. e Victimä a nebunieL Tanase V. Gegea, din comuna Gugeetl, R.- Sarat, suferea de mal muli timp de alienatiti mintal /, din care cauza toate rudele il lasese in pärasire el chiar sotia sa 11 abandonase. A1alt8eri. nenorocitul nebun, venind ecasa, intra in odaia lui si se Inchide pe dinauntru. Ciprina de un atac de nebunre furioasa, Gegea ra arma ce aves atirnat/ In perete lei trage un foc In anime. Montes a fost instantanee. La suzul detunaturel, vecinil alergara la locuinta nebunuluT gi gasind uea inchisä, ali spart'o el ali intrat in camera. Ad, gasira tntins pe jos el far/ viata pe sarmanul Oegea scaldat in singe. Cälcat de tren. Ni se serie din Tecuci ce eri, pe la amiazl, trenul eu No. 157 a cal - cat pe un frinar din statie. Roatele rnatineT retezat picioarele, Nenorocitul. lntr'o stare desperata, a fest tran - sportat la spitalul din localitate. Asasin care se preda singur. Ni se comunica din Sal /truce!, judetul Argee, ca eri locuitorul V. I. Cernea s'a prezintat singur la primaria comune!, declarind ce el este autorul asasinatulul sávireit In noaptea de 19 curent, cind a Inpugcat pe Constantin Rizea, pe care il surprinsese In momentul cind vola sa fare o1 din tuia sa. Cernea a fost imediat arestat el inaintat par - chetuluT local. DIN STREINATATE O aventurä originalä s'a intimplat zilele trecute unul gentilom din Bruxelles, foarte cunoscut in lumea mare din cepitala Belgiei. Fiind invitat la un dejun pentru Martea trecuta, la orele 12 jum/tate, In strada Regal/, gentilomul, de obrceiii foarte distrat, Insemna gratioasa Invitatiune pe maneeta cemeeel: =Marti 12 jumatate strada Regale». Ducindu-se acas/, tinerul gentilom, se culca linietit ei a doua zi sculindu-se, se schimba Ii lasa pe un fotoliu amnia eu insemnarea invrtatiunel. Feciorul observind insemnarea creionata pe maneeta camaeii, ei-a facut rationamentul foarte simplu, ca o cameo ou o asemenea notita, trebueeto dusa la adresa, ei la Ora la care gentile amfitrioana in zadar pe invitatul s/ü, primi un pacheel, frumos Inf/gurat In hirtie de matase, care I fu remis de tnsuel feciorul gentilomulul, cu cuvintele : ,Din partea d-lul X,..» Duel intre femel.Douä tinere dame, Alike Lacroix, In etate de 27 anT, ei Charllote Benner, de 28 ani, ßaä luat la ceartä, acum doua zite, noaptaa la orele 10, in strada Rivoli, din Paris. In culmea furie!, Charllote, vaztnd ca va li basa, de coedit, scosse un briceag pe care 11 implinta In iaima adversarel sale. care, rapita de moarte, eau jos scaldata in singe. Allice Lacroix a fost transportata imediat la spital, iar criminala fu arestat /. Se zice ca ochil unsi Haar ar fl cauza acesteT nenorocirl. Träsnet. -0 depeea din Tulusa ne anunta ca in timpul une! furtunl ce s'a deslantuit asupra oraeulul, acum doua zile, un trarnet a cazut asupra unel case din strada Croix -Lau rade. TrAsnetul a strebätut peretil etagiulul I, care a fost cu desavfreire darimat. Din fericire vici un accident de persoane nu e de Inregistrat. CAMERA Urmarea gedin%el de la 27 Februarie D. C. C. Iarca depune un amendament la art. 35 prin care täranil set fie obligati a värsa direct la casieria Casel Rurale a 5 -a parte din valoarea lotulul cumpärat, chiar in momentul cumpärärel. D. V. Lascar, ministru de interne, cere respingerea acestul amendament. de oarece aceasta lege se ocupa mal mult de soarta taranilor säracl, de cit a calor bogatl cari ar putea set plateascä a 5a parte din valoarea lotulul cumpärat. Comitetul delegatilor si apol Adunarea resping amendamentul. Articolul 35 se voteazä nemodifieat. D. Politimos propune un nog articol aditional prin care ministri, senatori!, deputati[, membril consiliilor de administratie, al credetelor, al bäncel nationale si al tutu- 1or celor - l'alte institutiuni ale Statulul sa nu poatä vinde inosiele lor, prin Casa Rurali (Salve de aplause ironice In Adunare). Art. 36 -46 din proiectul de lege se primese fiat modificare. Se pune apol legea In total la vot cu bile. Rezultatul votulul. Votan! exprimate 96 » pentru 79 * contra 17 Legea Casal Rurale se primeste cu 79 voturl pentru, fiind si 17 voturl contra. * ** La ordinea zilel, proiectul de lege pentru organizares administratiunel financelor Sta - tulul. Proiectul se la in considerare fari discutiune. Votarea pe articule se face de asemenea firä niel o diseutiune. Se procede la votarea cu bile a legel In total. Legea este primita cu 63 voturl pentru, fiind si 2 contra. Camera mal voteazä creditul neceser pentru bustul generalului Lecca. bust care se va ridica in inaintea Camerel. D. Poenaru Bordea, roagi pe d. prese - dinte al Camere! ca si intervini pe ling& sectiunl de a veni cu rapoartele In cestiunea acordarel de pensiunl mal multor Inalt1 magistrati, pentru a se pune la ordinea zilel. §edinta se ridici la orele 4. §edinta de la 28 Februarie Sedinta se deschide la ora 1.50 Presi eazä d. D. Giani. Presenti 104 deputati. D. Dincá Schileru roagä biureul s& schivi - be ordinea zilel pentru a se ocupa cu votarea indigenatelor si recunoasterilor, cari sunt in lntirziere. D. P. S. Aurelian, presedintele consiliu- lui, propune Adunare1 si treacä In sectiunl pentru a se ocupa cu proiectele de lege urgenteente si In legatura cu budgetul. V. $tefánescu cere mal multe dosare de la tribunalul Melredinti, prin cari si dovedeascä cä d. Istrate, primul procuror al acelui tribunal, este un magistrat incapabil, nedemn si r&utäcios. Deputati! tree apol In sectiunl. SENATUL §edinta de la 28 Februarie Sedinta se deschide la orele 2.25. Presideazä d. Peire Gr&disteanu, vicepresedinte. Prezent! 81 d-nI senatori. Pe banca ministeriali : d-nil P. S. Aurelian, V. Lascar, Em. Porumbaru si C. I. Stoicescu. La ordinea zilel sunt: recunoasterl si iudigenate ; interpelarea d-lul dr. iMatrolescu, adresatä d-1or ministri de interne si de räzboiü, relativa la propagarea conjuctivrtel granuloase; proiectul de lege pentru ad&ogarea until articol la legea pentru conversiunea obligatiunilor 5 la sutä ale comune! Bucurestl. Se fac forrrralitätile obicinuite. D. V. Lascar, ministru de interne, roag& Senatul sä tread{ In sectiuni pentru a stir dia legea relativ& la expropierile de utilitate publica. La orele 2.35 sedilita se suspend&. ULTIME INFORMAT1UNI In legatura Cu circulara ministrulul de interne prin care prefectil sunt fácucl respunzatorl pentru functionaril numit! in slujbe, fará a poseda niel titlurl hicl drepturl, aflam ca d. Lascar a cerut telegrafie prefecture! de Covurlul lista slujbasilor Statulul si ai comune!, numiti In Galati in ajunul si dupá ale - gerea de la 21 lanuarie. Ordinul ministerial cere ca sá '1 se semnaleze ahume cari dintre acest1 noul
functionarl nu posedä titlurile cerute de lege. Din Cernäufi ni se telegrafiazä : Partidul nalional romin a triumfat pe toatä linia, la alegerile pentru Senatut Imperial. D. Janet' Lupul a fast ales ou 433 voturi in districtrle rurale Cimpu-Lung, Dorna, Suceava pi Gura Homorului ; D. Eudoxiu baron de Hurmuzache a fast ales cu 406 voturi in diatrictele Siret, Storójinef fi Cernäufi ; fi D. dr. V. Volati a fost ales cu 366 voturi in districtele Vijnif, Zastavna fi Sadagura. In «Monitorul Oficiar No. 239 din 29 Ianuarie a. c. se promulga legea pentru acordarea unor credite extraordinare diferitelor Ministeril, In cursul anulul curent financiar, pe cind Camerele eraü Inchise. Printre aceste cheltuell extraordinare, se gäseate si suma de les 6000 acordatä episcopulul Partenie al Dunäril -de- Jos In vara trecutä «pentru curätirea al plantarea gradinel Episcopiel respective. Sa 1äs &m cä gradina episcopiel din Galet! este o grädinutä, pentru care suma acor'datä este exorbitants, dar am voi sä atim unde s'a cheltuit aceasta respectabil& suma, tacs grädinuta din Galati este tot in stares In care a läsat-o acum 10 an! archiereul Chiriac Niculan ? Nu cum -va aceastä suma a trecut in arghirofilicele buzunare ale P. S. Sale ? Cerem un raspuns lämurit. licoalele din Macedonia Se Oie cä d. N. Ceaur Aslarr, deputat al colegiulu! al 2-lea de Iaal, a interpelat guvernul in chestia $coalelor din Macedonia. Interpelarea d-lu! Aslan a fost fixatä la ordinea zilel, pentru miine, Simbätä. Ca premergätoare acestel importante chestiunl, am avut ieri, la Senat, intrebarea d-lui Niculae lonescu, senator de Roman, asupra lu! Apostol Märgärit. D-sa a cerut guvernulul sa-I raspanda care este situatia acestul domn In Macedonia, ce este adevärat din cele ce se afirma cä se petrec in aceast& provincie a imperiulul otoman. Senatorul de Roman voie chier sa provoace o declaratie categorica din partea guvernulul in aceast& privinta. *** D. Mititä Sturdza, irisa, veghea. Protectorat lui M&rgärit a anteles imediat, cä o discutie de aaa natura ar iesi cu total defavolabilA acestuia, ai de aceea a oprit pe d. Ionescu de a vorbi mal departe, puarindu-! in vedere c& regulamentul Senatului il dä dreptul numai de a-ai anunta interpelarea, nu de a o ai dezvolta. ** D. Ionescu ai -a transformat atunci intrebarea in interpelare. lata textul el: Un ziar intitulat Gazeta Macectoniei, anunta ca Apostol Margarit a Impartit mer cenarilor sal din Macedonia suma de 1000 napoleoni, bani ce i -así fost trimesl de catre guvernul nostru. Intreb: cine este acest Margarit si cine sunt mercenari! sal? Mal Intreb : are cunostintA d. ministru al instructiunet publice despre cele relatate mal sus ? Cititoril cunosc räspunsul d -lui Mirzescu: «ApostolMärgärit, e inspectorul pcoalelor romane din Macedonia rgi se bueur& de tosti Increderea guvernulul.» Ceia ce nu cunosc, insä, cititorii, este murmurul de desaprobare ce s'a auzit in Senat, la declaralia d -lui Mirzescu, ai c &rufa nurnal clopotelul prezidential, anuntind intrarea in ordinea zilel, i -a pus capät. * ** Stirale particulare ce ne sosesc din Macedonia ne zugrävesc situatia in ter - men! desperati. Din lipsä de fondurf, toate pcoalele romine vor fi in curind inchise. D. dr. Christovics, printr'o scrisoare adresatä d -lui Aslan, confirma faptul acesla pi apeleazä la generositatea publicului pentru a le veni in ajutor. Toate ateste triste impre urärl, prin care trece neamul nostru din Macedonia, vor fi aduse la cunoatinta Camere! In aedinta de miine. Consiliul comunal din Turnu Severin este pe punctul de a fi disolvat. Dupa demisia d -lui D. Ghelmegeanu, din postul de ajutor de primar, care a fost primita de ministrul de interne, mal avem de inregistrat azi demisiile d -lor V. Nistor ai S. Negoitescu, con - silieri. FruntaaiI romani din Transilvania ai Ungaria s'an adunat iar la Sibiin ca sa salveze cea mal mare si mal veche institutie culturalä, Asocia! iunea tran - silvand6 pentru literatura pi cultura poporului romín. Guvernul unguresc vrea sa desf]inteze prin cal prezide aceastä societate, care exista deja de vr'o 35 de ani, ai pe urmä sa-1 confisce averea de vr'o 400,000 lei ai sa inchizä acolile pe cari le intretine. S'aä adunat la Sibiiä d -nii I. M. Mol- dovanu, vicarul Mitropoliel din Blaj si membru al Academies Romine, G. Pop de Bäseat1, dr. Mihali, dr. Tripon, dr. Ioan Pop, Dionisie Voevod, dr. Son - chea, Iulius Dan, dr. Motoc, Coriolan Brediceanu, 1. Droc - Barcianu, dr. A. Mica, Z. Mureaeanu, A. Medeanu, N. M &negu, dr. G. Suciu, dr. Aurel Mureseanu, dr. Fr. Hossu- Longin, Ang. Nicoarä, dr. Ciuta, I. Serban, I. Coroianu, Al. Flip, Protopopul Mircea, Hentu, Pacurera, dr. Stoica, Rubin Patita, Axente Sever, dr. Bunea, Negrut, C. Colbasi, etc. In prima for consfätuire, es aü hotärit sa reziste cererel guvernulut de a schimba eticheta asociatiune! ai sä faca o protestare energica in contra acestel tentative de a distruge o societate pur literarä si filantropica. Ni se denunta urmätoarea potlog&r'ie original& a su-prefectulu! pläaii Gilotru, din judetul Gorju, un oare-care I. Garbea : Neavind griu bun de saminta ai aflind c& in cite-va comune se g&seate o calitate escelentä de grin, a chemat pe primari! acelor comune ai i-a obligat, ca in schimbul griului säü de calitate proast& plin de p&mint ai de corpur! streine, sä-1 trimeata aceeaal cantitate de grin bun ai curat. Lucrul s'a petrecut In toamna trecuta ai primaril au executat ordinal cu punctualitate. Astäzs sub-prefectul asteaptä sä vadä rezultatele recoltel sale. Recomandäm d-lu! Lascar pe aces t inventiv functionar. Comitetul national al studentilor universitari e hotarit a Incepe säptäinina viitoare o campanie de intrunirl, de agitati! prin pres& si de demonstratil in cestiunea macedoneana. Afläm c& d. Gh. Márzescu a incercat sä corumpä pe mal multi studentl ca sä zädärniceasc& aceasta campanie, dar n'a isbutit. La ceaiul parlamentar ce se va da disear& de catre d. An. Stolojan sunt invita! d -ni! : Ferichide, Nacu, Palladi, frati! Brätien!, Filipescu -Draga ani, Haret, Titu Frumuaanu, Dinc& Schileru, V. Stefänescu, C. Girleateanu, Virvoreanu, I. N. Iancovescu, Chenciu, Zarifopol, Take Giani, Lupascu, N. Xenopol, Constantinescu, Sechiari, Epurescu, Poenaru-Bordea, Simionescu, Ghimpa, Malla, Djuvara, etc. In total sunt invitati 46 deputati. Scopul «ceaiulul parlamentar» este organizarea sturdziatilor. D. Anghel Saligny, directorul general al Cailor Ferate Romine, a fost primit eri In audienta de catre M. Sa Regele. M. S. Regele va prezida mime sear& la orele 8 ai jum&tate adunarea generelit a societätel geográfice romine. Adunarea se va tine in sala Senatalai. In cele cinc! cercurl ale colegiului V de Camera, asa numitul colegiü al sufragiului universal, din Viena, ad reuait candidatil partidnlul antisemit ai anume d. dr. Lueger, seful partidulul ai primar al Viene!, precum aI un keiner si tre! «functionari comercial) », adicä calfe de prävälis. Meseriaai1 ai constructoril roman!, fata cu inläturar'ea sistematica de la ori ce fel de muncä ai licitatiuni de la toate autoritätile din tara, an decis sa con - voace o antrunire public& pe Duminicä dupa amiazi, la orele 2, in localul societatel constructorilor romini din Bulevardul Maria No. 18. Astä-zi se judecä, in Arad, procesul a 54 färani romini, dati in judecatä pentru agitafif. La Inceput li se intentase proces de rebeliune. Negasindu-se, rasa, destule probe pentru a se justifica o asemenea acuzatiune, antorit&tile unguresti an preferit invinuirea de opunere contra autoritatilor. Majoritatea acuzatilor sunt oamenl intre 50 §i 70 ani. Afl&m cu piacere cä o serbare de scrima, un malt, se va da Luni seara, in sala Eforiel. De cati -va sul deja, scrima a luat un vare -care avant in Rominia. Anul trecut am avut tate -va asalturl care an fost foarte gus tate de public. La asaltul de Lun!, dat de d. profesor Guyon, vor trage, printre profesorl d -nil Guyon, Bädescu ai Nicolaü, iar printre amatori d -ni! M. Cantacuzino, N. Filipescu, Locot. Col. Mavrocordat, G. Badescu, G. Golescu, E. Dall'Orso si Gr. Filipescu. Serbarea va incepe la 9 ore seara. Asupra accidentulul a c&auia victime a fost d. A. D. Xenopol, ni se comunicä din Iasi cä starea distinsului profesor este mult mal buna. Medicil an recomandat linistea absolutä, interzicind ori ce vizitä. Se sperä intr'o grabnicä insän&toiire. E P O C A 8 Asta-zi, la Camera, un grup de deputafi discuta eu animafie invinuirile perfect intenieiate fi documentais adage de Epoca d-lui G. Märzescu, minist rul instruc f iei. D. Aurelian, cäruia i s'a atras atenfia asupra gravelor acuzafiuni indreptate in contra unui coleg al säú, a recunoscut faptul, spunind : Ce voit! ? Fie-care orn are pacatele lul. Interpelarea d-lu! deputat Iarca asupra neregulelor petrecute cu ocazia concursului pentru catedra de istoria limbei $i literatures romine, finut in Ianuarie Omit la Ia$i, nu a fost inca fixatä la ordinea zilei. Dupa cererea interpelator'ului, ea se va pune la ordinea zilei an cursul saplamine! viitoare. Astäzi, la ora 2.15 m., Camera a trecut in sectiuni, pentru a se ocupa cu proiectul de lege asupra modificare! mai multor articole din legea timbrului si Inregisträrel, dupa cererea primului ministru, d. Aurelian. Azt, la orele;io a. m., AA. LL. RR. Principele Ferdinand §1 Principesa Maria, Marele Duce de Hessa ,îi Marea Duces& de Hessa, ai plecat din Halta Cotrocenl, cu un tren special, la Sinaia, de onde, dupa ce vor face cite -va escursiunl, se vor Intoarce In Capitald disearä la orele 7. EVENIMENTELE DIN ORIENT Belgrad, 27 Februarie. Legatiunea turceascä desminte atirile care zic Ut se procedeáz& la inarmarea basi- buzucilor in Vechia- Serbie. Paris, 27 Februarie. «Camera deputatilor». D -nul Brisson reaminteate cä Camera a fixat pe azi discutia inter'pelanil asupra afacerilor cretane. Dupa cererea d -lu! Hanotaux discutia s'a aminat pentru Lunia viitoare. Paris, 27 Februarie. Temps" zite cä In Tesalia pleacä numeroase steamers greceslt1 încärcate cu trupe §i material de resbel. Efeotivul armate! grecelti trece de 60,000 oamenl. Escadra torpiloarelor s'a întors In apele grece$tl. Tot se crede încä cä cestiunea cretanä se va reselva pe cale paeinicä. Atena, 37 Februarie. Regele a ;declarat unui deputat cä mobitisarea flotei s'a fäcut cu o repeziciune extraordinarä pi a provocai gelosi! multe. Regele a ordonat reehemarea vapoarelor «Hydra» i «Mlaoulis» de team& ça nu cumva sdc se cautevr'un pretext pentru a face sa sarà in aer cele mai frumoase coräbii ale flotei grecepti. Vorbind cu colonelul Dauvis, Regele s'a plans muli de Sir A. Biliott, con- «lut Engliterei, vare a alterat ade - värul. Fondurile pentru plata cuponului de Martie al datoriei sent gata. Canes, 27 Februarie. Tardif adusi din Kandano cer sa fie transporta[! la Smyrna, pretextind c& nu mal pot sa rämire in provincia Selino. Amiralil italien!, englezi, si francezi, an parlamentat cu aefii insurgentilor din Akrotiri, cari par cet vor sa pritneascä cu bucurie autonomia. Amiralil ail trimes doctorl pentru a ingriji pe insurgentiI bolnavl si r &nitr. ÚLTIMA ORA Sectiauile Camerei aú refuzat si la In discado legea privitoare la desorgauisarea ministerulul de interne. Ele aú hotirit si arltepte lntiiii limuririle d -lui V. Lascar. Prin cercurile parlamentare aces[ incident se interpreteazi ca un avertiisment la adresa d -lui V. Lascar. 7BIBLIO6ìfltlFll BIBLIOTECA PENTRU TOTI a 30 ban! numarul AIITOKI BOMAN1 S. Fl. Marian, Pasarile noastre (Legende) Mihaíl Zamflrescu, Cintece §i pungen (Poesir) A. Vlahuta, Icone §terse (Nuvele) Leon Bachalin, Castelul Pele$ (Descrierea Castelulu! Pele$) M. Demetrescu, Nuvole D. Zamilresca, Nuvole Romane Gr. M. Alexandrescn, Proza $i Poesil A. Pann, Povestea vorbil D. Teleor, Schite Umoristice D. Bolintineanu, Legende Istorice P. Bana4eana, Din viata meseria,ilor (Roman) Creanga I., Opere complecte (Nuvole) Ioneseu-Gion, Istorice D. Stancescn, La gura sobe! (Basme) D. Stancescu, Povesta de Craciun R. D. Rosetti, Proza $i Epigrame. Deparateanu, Dormi $i Amorur! (Poesil) Adamescu Gh., E!ocuenta Romina . u Elocuen a Streina Dr. IIreohla, Du$manil nostri (StiintA) A. Vlahn4a, Din goana vietel (Poesi! $i Navels) AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LOUVRE DE PARIS Bucurescl, -2, Strada Noua, 2. Bucarest! DIN CAUSA MAR1REI BSI SCHIMBAREI LOCAL UL UI CE OC UPA pentru moment Agenzia a pus in vinzare Färä adaus de 25 ele, Si cu preturl reduse Toste Märfurile Si Esarstilonele ce posed Este in interesul publièulul ai clientilor de a profita de acesta ocasiune adevärat avantagioasä. Vînzarea va dura 1atru süpti'im4nï, cu înoepere de la 20 Februarie 1897. Biblioteca pentru tots a 30 ban! numarul A. Vlahuta, Icoane §terse (Nuvele) I.. Bachéiin, Castelul Pelas (Descriere) M. Dumitrescu, Novele D. Teleor, Schite Urmoristice A. Pann, Povestea Vorbil Ionesco Gion, Istorice Goethe, Werther (Roman) Wildenbruch, Doul Trandafir! (Nuvele) Bourde, Patriotul Bada D. Rosetta, Din mima ( Poesil) Peeaud r1í Bande, Convorbire despre Arta Tennyson, Enoch Arden (Poems) Augéer dc Sandeau, Ginerile lut Poirier (Teatru) NICOLLE IDIEKU Economie Politica Vol 1. les 4,50. Vol II, lei 4. Editura CAROL NOUER. CONST. IIAMANU I t $criitori A>l.'ti§tï Studiñ asnpra dreptnlnT lor. De vinzare la tonte librariile. Boor MARTIItOARE w Tara uoasträmindra Hoare Din buchet imparatesc Cine o vede din popoare De ea greti se deslipesc. Vin §i RegY, vin ,s' imparai[ Vin la Print1 bine 'narmatI Tots saluta namorati cind plec, plec dispera41. Vine acum iar un Baron Sa va spue In gura mare SA luat! la Radivon Frumoasele Marti$oare. D'aur ,i Marganitare Cum le vezY imma'(,Y sare Cu rubino adevarate De le vezY inima'tl bate. Nu uitat
Page 1: SE RIA IL ANUL III, No. 389 NUMARUL

apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?