Ed i çia a treta - upload.wikimedia....

SERIA II. ANUL III. No. 496 Ed i çia a treta MERCURI, 2 IULLE 1897
NUMARUL 10 BANI
ABOliAaIElITELF.
[Jeep la 1 gt 1!i ale tfe-citrel lunl yi se plXtese
tot-d'a-una mainte
In Bucurelti la Casa Administratiei
ln judete gi atreinätate prin mandate paQt.ale
Un an In tara 30 let ; in streinatate 50 lei
Sase lunf . . 15 D D D 25 D
'?re1 lunl . 8 D D D 13 D
Un numar to atreinatate 30 banl
oc TELEFON
NUMARUL 10 BANI
ANIINCITQBILE
In Bucure¢tl judete as proseac numai ls
Administratio
ln atreinatate, direct la administrai-te li la
toate oficiile de publicitate
Anunciarl la pag. IV
0.30 b. tinta
D D D 111 !. let
D D D II . 3. D D
Insertülo Fi reclamele 3 leT rindul
Ug numaór eobiñ 80 bas!
E 5IANUSCRISELE NU SE Lti'APQIAZA
BEDAC1j'IA
ADItIIINI9TBATIA
No.
£dminîstratìailberalà
f STRADA CLKMKNTKI No. II No. I STRADA CLiCAIiCNTKI No. S
d-lui Sturdza fi in acelali limp, sel hottá-
ADMINISTRATIA LIBERALA
Partidul liberal face foarte proasta
politica ; chiar cind urmareste un
stop bun, el procede in asa chip
in cit, la incheierea socotelilor,
gasestI ca a facut mai mult rau de
cit bine si ca era mai avantagios
daca nu facea nimic.
Dar e ceva in care partidul liberal
s'a aratat si mal slab de cit
in politica ; anume in administratie.
E aproape imposibil a descrie in
ainanunt nedestoinicia si necorectitudinea
administrativa a acestui
partid ; in tot cazul, o asemenea lucrare
nu poate incapea intr'un cadru
restrins ca al ziarelor. Singurul
lucru ce se poate face, in aceasta
privinta, e sa se sahiteze
numal, pe categoria mari, nevrednicia
administrativa a liberalilor.
Daca in politica s'a mai fasonat
putin si a castigat nitica inetoda,
in administratie partidul liberal a
ramas si astazi, eu toate ca atitia
ani a guvernat tara, tot partidul
revolutionar ce a fost la inceput.
Cea d'antaiu chemare a unes administratiuni
e aplicarea legilor.
El bine, niel o data si nicaeri legile
nu sunt mal calcate de cit sub
obladuirea liberalilor in tara romineasca.
Din bunul atesta comun si
permanent, partidul liberal face si
pina asta -zi un instrument politic
de partid, din cele mal periculoase.
Fata cu adversaril politici, legale
nu se aplica, pentru ca ast -fel sa
li se poata intimpla ori -ce rau ; ba
administratia liberala impinge de
multe ori lucrurile pina acolo in
cit aranjeaza «neplaceri» adversa -
rilor politici si apol, refuzindu -le ocrotirea
legala, î! lasa sa sufere fie
ïn averea, fie in onoarea lor, spre
a -I desgusta de lupta potitica.
Fata cu partizania, legale nu se
aplica, pentru ca el sa -si poata procura
cit mal multe cîstiguri ilicite,
sa poata face ruinatoare concurenta
adversarilor politic! si sa -sl poata
satisface toate capriciile, chiar cele
mal monstruoase.
Intr'un singur caz îsi aduc administratoril
liberali aminte ca exista
lega . si ca trehuiesc executate atune!
cind e vorba de readus la
staul oile ratacite, dizidentil libe -
rall. ln acest caz, dar numal in acesta,
legale se aplica pina cind se
ajunge la tinta politica.
Ce vatamare produce societatil
aceasta purtare a administratiunil,
ce perturbare face in toate raporturile,
cita degradare pricinuieste,
asta e lesne de anteles.
Sa trecem la alt capitol administrativ.
Din cauza ca liberali! nu anteleg
lucrarile de interes public decit ca
izvor de nesfìrsite benefici!, subt
administratiunea lor foarte greti se
poate face o lucrare si cind se face,
ea e mal mult o paguba.
ln cutare san cutare oras e nevoe
sa se faca o lucrare. Dar lunile
si chiar anii trec fara sa se
faca nimic, desi trebuinta e de
tóti recunoscuta si chestiunea pe
deplin coapta. Pentru ce ? Pentru
ca elica guvernamentala care nu e
la primarie stie ca elica liberala
In mina careia se gaseste administratia
orasulul are sa faca gheseft
si are sa caste sume grase ;
dorind sa faca ea gheseftul, intrigheaza
contra clicei cíe la primarie,
II pune bete in roate, cauta s'o
rastoarne ca sa -I la boeuf si lucrarea
nu se face.
La judet e acelast lucru ea si la
comuna.
Iar daca se face vre o lucrare,
atuncea ca e executata asa de prost
In cit, la urina urmelor, interesul
public e pagubit in loc sa fie cisti
gat ; caci banii pentru lucrar! ratacesc
In mare parte drumul.
Moralmente ca si materialmente,
toate se darapana ast -fel sub adnìinistratiunea
liberala. Partidul liberal
se hirbueste el insusi din
cauza detestabilel sale administra -
tiunt.
Daca in ordine politica tara e
plictisita de regiinul liberal, in ordine
administrativa ea are dreptul
sa fie revoltata de acest regim si
sä doreasca scurtarea lui.
Un sfat preset conservatoare
Ziarul Drapelul se Indeasä la polemice
cu nol.
Nol pricepem scopul ce '1 urniaresc prin
aceste polemice opozantil rusinosl si guvernamentalil
nesincerl din jurul d-lu! Aurenon.
tocmal fündscü le ghicim gtudal, ar
trebui sä ne ferim de a le face jocul.
Ce vor In realitate acestl domnl ?
Ceea ce vrea orl-ce colectivist, care face
dizidentä. Incepind cu d. Stolojan, care, cel
Initie a ridicat steagul revoltel, si sfirsind
cu ori care Lascar, toti voesc acelas lucru.
Pilda ne-a dat-o d. Stolojan, care, acuni
un an si juniätate, a Inceput sä mirle ln
tocmal ea d. Aurelian, a amenintat cä va
scoate gazeta, a organizat ceaiurl parlamentare,
a contractat aliante.
Toate acestea le fäcea aratlnduse insufletit
de ideia de a lndeplini concentrarea liberala.
El sustinea revendicärile tinerilor pe cari
'1 arata desilusionati. El luase In mina interesele
dlul Fleva, despre care zicea ca
färä dlusul nu primeste a intra In minister.
S'a vazut atuncl ce era concentrarea liberala.
Indatä ce 1a concentrat In cascaval
pe d. Stolojan n'a mar fost vorba de concentrare
si nimenl nn a Intors spatele eu
mal multa desinvolturä tovarasilor lui, lncepind
cu d. Fleva, de cit d. Stolojan.
Cum a sfirsit d. Stolojau voeste sa Inceapä
d. Aurelian si par'cä am Inclina a
crede pe opozantil eu jetoane de prezenta
de la .Drapelul, cera mal interesatl chiar
de cit milionarul de la Herestl.
Ca sä fael o dizidentä trebue sä
pabil si de oare cari sacrifici! : d -nel
fil cade
la
Drapelul niel nu se glndesc sä dea
el vor numal sä li se dea mal mult.
ceva,
Aceasta fiind tinta lor, el cauta sä faca
gälagie, suscita polemice, doar se va vorbi
de gruparea de la Drapelul. De aceea ne
cauta gi:lceava, si spera sa le facem reclama
In polemicele noastre; ne taxeazä de
reactionarl, ciocol etc.. fara a repudia niel
unul din locurile comune }i din banalitätile
trezite, cari sunt inofensive pentru acel
In socoteala carora se spun si constituiesc
o rusine rumal pentru acel cari mal sunt
capabill sa recurga la asemenea argumente.
tim pretul ce -1 asteaptä peniru polemicele
ce indreaptä In contra noasträ vesti -
tul profesor de agronomie, a cärul cariera
se poate resuma In aceea ca, In trel zecl
de ani, u'a produs pentru tara un singur agricultor,
dar a stors pentru dinsul mal
multe milioane din biata acoala de la Herastrati.
De aceea cel mal Intelept lucru
este sä '1 läsäni sä latre la luna.
Sa Intaream pe acestl domni setosl de
reclama, scurtlud vorba eu risisi! ; sa -1 lasana
sä se ocupe de evolutiunea personali
tatel, de teoria nationalitatilor si a elenismului,
de cugetarile d -lut Aurelian despre viticultura
etc. Cel putin asa vom pune capat
unul tlrg rusinos, cäcl ne place a crede
caci niel macar in tabara colectivista, marfa
d -lui Valerian Ursianu nu va avea cantare.
IN JURUL D-LUI STATESCU
Tratatis-ele. --DurmLnia dintre Cantaeuzino
Ní t3t%íteseu. Tripotagille
aurelianiste.Zipaliceal#.
Dublai los ituralL.
Tralattrele
Se cunosc stäruinfele d-lui Al. Djuvara,
actualul ministru al justifia, Si unul
dintre fadelil d-lui Eugeniü Stätescu, pentru
a aduce o £mpäcare, a stabili un modus-vivendi
'Entre acest din urina ,si d. Dinaitrie
Sturdza.
Jocul dublu al d-lui Stcatescu a £mpedicat
lämurirea situafiei. Pe and d. Djuvara
stäruia pentru £mpácarea cu Dimitrie
Sturdza, d. Stïatescu urma tratative
cu aurelianistii pentru o viitoare acfiune
comuna. D. E. Costinescu era de aatä
data emisarul.
Retragerea pustniculul F,ugeniïa,'En fundul
munfilor, la Sinaia, a 'Empiedicat intru
c£t-va mersul tratativelor, atit dintr'o
parte a sturdzi,stilor, c£t fi din cea-l'alta
a aureliani,stilor. Totufi aceystia din
urina nu se sfaaït de doc de a declara in
tonte pärfile, cä o £nfelegere e pe punctul
de a se stabili £ntre d£ngil ,si d. E. Stäescu.
Dalctinuinta clinlre Cantacuztno
Stdteecu
Un veclaiü si bine alimentat antagonism
ca existat tot-deauna £ntre d. G. Cantacuzino,
ministrul de fnanfe, si d. E. Stätescu.
Ambit aspir£nd la Sefta partidului'
av£nd veleitäli de a pune mina pe succesiunea
d-lui Sturdza, du,smänia era naturalä.
«Doua säbil nu £ncap £ntr'o teacä,
nia doul domni Intro fard säracäD, spune
proverbul, ne cum 'Entr'un partid särac
de oaaneni, cum e partidul colectivist.
Imprejurarea cä aurelianist.ii se laitda
4 pe toate tonurile ccl aft réulit sä stabileascä
vederi comune asupra situafiei
'Entre din,sii fi d. Stätescu, a fäcut pe d.
Cantacuzino sä uite momentan du,smtániile
cari 'l separa de fostul seift coleg.
Pentru colectivist nia o präpastie nu
este grea de trecut.
Chiar dacä ar $ti cä trebuie umplutä
cu cadavre, colectivistul inca nu va ezita
de a o trece. Cu mijloacele sale deintrigä,
cu dispozifia sa de a se insinua ¢i cu sacrifaciul
vechei dupai nit de la qefae, d.
Cantacuzino a inceput sä tripoteze, in
scopul de a putea acapara pe d. Stätescu,
spre a nu '1 lasa expus sä cadä in ghiarele
aurelianistilor.
Tritpotagttle aureltantele
Se £n f elege, acey tiapu,sl in curent de
cele ce se pregäteaü$i-aïL pus 'En luptä
toate bateriile.
De $i prin organul lor Drapeltil, aureliani,stii
aú aerul de a combate $efaa unicä,
invocEnd vorbele lui Ion Brätianu,
care spunea cä vroea sä stingt'a lum£närile
ce se aprindeaït sftnf ilor de contrabanda,
totu,si, in cazul de fafä, ci n'aìát
ezizat de a face sä sclipeascä £naintea
d-lui Stätescu ideia de ,sefie a partidului
liberal.
Conform vederilor sale £tasä, de a Visa
faptele sä-,sl urmeze cursul lor natural,
pre,sedintele Senatului n'a luat nia o ho-
Mare de finitivä.
Färä sä £ntrerupä tratativele £ncepute
de ambele parli, cl. Stätescu din potrivä
le-a incurajat, ascult£nd tot cu aceea$i p14cere
$i ceea-ce 'i spuneaic sturdzi¢tii ,si
ceea- ce 'i prorniteait aureliani,stii.
ZcìEpdceald
In asemenea condifii, se'Enfelege cä nia
unul dintre cet doul adversari nu putea
spune, cd are pe preledintele Senatului cu
dîasul.
In ambele tabere, se manifesta aceeasi
'Engrijire fafä en atitudinea d-lui Stätescu
fi nia unuldintre du$manii in falli
nu putea räspunde la 'Entrebarea, care se
formula, pe toate buzele :
Ce e eu Stätescu ?
Emisaril cari ar fi putut da un räspuns
oare care in aceastä privinf ä,erat
mai plouafi de cit top.
Ilubld lovtturd
Väz'End cä nu pot scoate pe d. Stätescu
din täcerea lui de aur, aurelianiftii s'aït
hotär£t atunci la un pas decisiv, in speranfä
cä o acfiune £nceputä va determina
pe prefedintele Senatului sä ia o atitu-
cline,
mai hotäritä de cit vorbele $i pro-
misiunile.
atunci s'a fortnulat somafiunea din
$edinfa de Vinerl 27 Iunie $i s'a decis
demersul d-lui V. Lascar pe l£ngä d. Ferech
id e.
Acesta este senzul £ntrunirel din saloanele
redactiel din col f ul bulevardului Acacleaniel.
Aurelianiltii vor sä facä dublä loviturä
: 84 determine pe d. Stätescu, a lua
o atitudine favorabilñ lor, in lupia contra
rascä pe $eful guvernului a da un raspuns
categoric propunerilor li cererilor lor.
s
CHESTIUNEA APEI
E de temut cd oare -cari regretabile
chestiunl personale ce s'ad iscat cu privire
la chestiunea apea, sa nu zdpaceasca
publicul intr'o afacere ce deja pare
destul de complicata, de si este de o
simplicitate elementare.
Din parte -ne ne vom tine pe terenul
sanatos, de pe care un moment nu am
alunecat si vorn resuma programul nos -
tru in aceste cite -va cuvinte
Alimentarea Bueureltilor cu
apix subteranú.
Luarea diu basinul Argeolulul
a 40 mil metri cubi pe zi.
Costui lucrärel 2 jnmátate
pini la tre! milioaue.
Durata lucrärilor maximul dol
Daca locuitorii Bucurestilor vor sa
aibe in fine o ape potabile, care sa nu
lase de dorit nier ca cantitate, nier ca
calitate, e! nu ate de cit sa reclame, si
sá reclame cu staruinta aplicarea acestui
program.
Dacd administratia continua a se lncapatina
in alte solutiuni, car! toate sunt
nerealisabile, publicul sa ceará ca administratia
sa. -sl arate cuvintele pentru
cari nu vrea sA indeplineasca acest pro -
gram, care a dobindit azl in favoarea
sa si aprobarea consiliului technic superior.
IOSELELE
Din toate partile tarer ne vin stiri ce
cea mai mare parte a soselelor au devenit,
In urina ploilor si a neingrijirii
administrative, absolut inpracticabile.
0 singura pilda, din sute. O trasura
eu seapte cal inaintasr nu a putut strabate,
pe soseaua Mizil Urzicenl, o dis -
tanta de 30 de kilometri, de cit in
seapte ore, fdcind adita patru km. pe
ora, cit, in buna tilina, poate face oricine
mergind pe jos.
*i cuoi e soseaua de la Mizil la Urziceni,
asa sunt mai toate. Niel in timpul,
nici acum, in urina ploilor, agentiI
administrativl nu gasesc vremea sa remedieze
un MO, care pricinueste pagube
enorme tarer.
Dupa ce nu avem destule rosele, dupa
ce chiar atele pe cari le avem sunt
prost intretinute, apol mai trebuia ça
sA devina si impracticabile pentru ça
sA se adevereascd pe deplin observatia
unu! inginer strein : iata o tard fericita
care are multe linil ferate, dar nu ved
nicaeri rosele.
D. Ferechide si prefectil d -sale ar
putea 'Asa la o parte pentru moment cdpatuiala
favoritilor, intrigile ri toate
luptele de elica, si ar face mal bine sA
se ocupe de sarcinelecele impun posturile
for si pentru cari sunt platitl ; ar
face bine sri se ocupe nitel de administratia
tarer, cace a ajuns mai rad ça in
vilaeturile orientale.
.1111111,
SA FACI, NU SA CREZI
D. Dim. Sturdza a terminat depesa adresata
prefe clilor, prin care le anuntl transportarea
A. S. Regale, la Sinaia cu urmàtoarele
cuvinte:
Lauda sei fie Domnului !
Cmnd am catit in ziarele guvernamentale
aceste cuvinte, scrise de pravoslavnicul presedinte
al consiliulul, am suris, triti ne am
adus atninte de urmàtoarea intimplare, nu
de mult petrecutl in Bucuresti, in saloanele
unul distins bärbat de Stat, decedat
acum doua luni.
D. Dim. Sturdza avea obiceiul st consulte,
asupra afacerilor publice, pe acel blrbat
de Stat. Intr'osearä, pe dind mal multe
persoane, între cari se afla si d. Sturdza,
eraú adunate in saloanele acestuia, convorbirea
veni si asupra credinlelor religioase.
La ordinea zilel era chestiunea fostulul
tnitropolit Ghenadie.
De odata seful liberalilor, adresîndu -se
celor de fats, le spuse :
Poate o si rldell de mine, dar eù
vi spun sinter cä am deplind credinil in
tot ce spune Biblia.
Atunci regretatul bärbat de Stat, cu blîndul
lui suris pe buze, se zice ci ar fi
spus: De cit ai crede in tot ce spune Biblia,
mal bine ar fi, domnule Sturdza, s
faci tot ce spune Biblia.
Cronicaril spun ça d. Dim. Sturdza inghili
nodurl, dar nu replica
TRIBUNA LITERARA
AYEILI[AO
1831 -1897
Inca unul dintre stapinil scener franceze
se duce lasind un gol linens In
juru'I. *i nu se stie, daca multimea tinerilor,
cari aspira a '1 intrece, va reusi
macar sa '1 inlocuiasce.
Nascut intr'o epoca in care totul era
pus in discutie, cind insusi renumele si
gloria eral puse la ordinea zilel, Meilhac
izbuteste sa -si pastreze libertatea
de gindire si de atitudine, care '1 face
sA nu respecte nimic, sA -si bata joc de
totul si de toate, frira prea multa rAtitate
rosa.
Debut.eazä pl in a fi comis in libraria
Hachette, aläturea eu Zola, Insercinare
pe care ambil si -ad indeplinit'o cu multa
constiinte.
Desemnator de talent, Meilhac Innainte
de a Incepe viata de teatru
continua timp de ani intregr a procura
caricaturl jurnalelor de moravur!.
El e poate singurul autor dramatic,
ale carui piese s'ad jucat, in aceeasi
seará, pe 14 scene diferite din Paris,
si ale ceruia venitur! s'ali urcat intr'o
singura luna la 140.000 lei.
De la Garde -toi, je me garde, comedie
intr'un act si Satana, vodevil in 2 acte,
primele sale piese, representate in 185G
la Palais- royal, unul din teatrele sale de
predilectie, si pina la Grosse fortune, pe
cet stim cea din urina a sa lucrare, reprezentata
la comedia francezä, e un
interval de peste o sut» de piese de
teatru, comedir, vodeviluri, operete si librete
de opéra comique. Pretutindenl,
muncä, observatie, un rar talent de a
reda realitatea, spirit, mult spirit, cum
putint au avut in lucran de aceeasi gen,
1-ad fteut sA merite legiunea de onoare
si scaunul la Academia francezä, onoruri
pe cari Meilhac, foarte iubitor de suc -
cese, le aprecia foarte mult.
Netarmurit admirator al femeiei -in
ultimele sale zile fnoä -i placea sA mearga
la Folies- bérgères, ors la Marigny. Meilhac,
in mal toate piesele sale, face din
rolurile de femel, principalele roluri, cu
o ingrijire ce uita chiar conventiile de
teatru. Intr'acestä, parea a fi intru frit -va
modelul autorilor dramatie! de azT, cari
impreuna eu Donnay, Marcel Prévést
Hervieu, Lavedan etc., incerc a lua directia
indicata de dénsul. In vremile
din urmd, foarte inuit intunecate de
psychologomanie, lucrárile lui Meilhac
pastreazd inca aierul de noutate, repauzlnd
publicul prin verva for veseiA, care,
tara sA tie prea mult in sama ceutata
egaité gauloise» se distinge printr'un
aer de simplitate si umor ce ascunde
bine fondul san de scepticism, motivul
mi carui sarcasm. Un fel de ris pentru
a ride, alungánd ors ce urmd da biciuire
care putea indispune pe spectatori! unul
teatru, aü facut pe Meilhac sA aiba ne
numerate succese la Vaudeville, Gymnase
si la Palais - royal.
Nu rosa tot acelas noroc ad avut pie -
sele lui la comedia franceza unde, acum
un an, Grosse fortune reintra in car -
toane, dupa foarte putine represenatil
si dupa ce mai intfii fusese refuzatä de
societatl. Lucrul s'ar putea explica prin
aceea ca, spiritul usor si ironi-i bon enfant
in care sunt scrise piesele sale nu
putear placea publiculul, foarte pretentior
de la Comedia francezä, in mare
parte prea nutrit cu clasicisntul si cu
teoriile sociale, sustinute in admirabila
dialectica a lui Dumas fils.
Din considerabila cantitate de piese
scrise de Meilhac, multe din ele in colaboratie
cu Ludovic Halévy ri altit, ne
marginim a cita cite-va prin cele mal
renumite ri mal inuit representate. Asa,
printre comediile intr'un act, un delicios
gen in care excela Meilhac, amintim
Toto chez Tata, l'Efé de la Saint -
Martin, les Charbonniers les Sonnettcs,
Dé,oré. Printre coniediile de moravur! :
Froufrou, Margot, Pepa, Grosse Fortune
; printre vodevilurT, La boule, Tri -
coche et Cacolet, Gotte, le Réveillon; prin-
tre operete la belle Hé'ène, le petit duc,
la Périchole, les Brigands ri admira -
bila Vie parisienne, care a avut un suc -
ces deosebit. Apol libretele de opéra
comique, ca Manon, Carmen, etc., eunoscut.e
Li toata lumen, si cari ad facut
deliciile Parisulul in ultimele vremuri,
creind un gen aparte, care pro
beaze cet de dificil» este inlocuit-ea lui
Meilhac in teatru. Vesel ri comunicind
veselia cu mult curai tu mediul san pa-

2 E P O C A
rizian, pesimist, moartea sa indreptateste
cuvintele unuia din colahoratoril
sài: «Meilhac est mort : c'est Paris joyeux
qui perd ses ailes ».
Litere. Artä. §tiintà
S'T UD1 U l'ERENURI LOR l'ER;!'IARE
DIN ROMANIA
tfe:n de doctorat ín Sc. rat. de Sabine FÌáeraOeN(It)
Primul romín caruia '1 revine onoarea de
fi sustinut la Sorbona, o tesa de geologie,
este d. Sabba Stetanescu. Aceasta lucrare
presinta un deosebit interes, pentru ca pri
veste o buuit parte din geologia t8rel noastre,
pina acum asa de putiu cunoscutä In
Franta.
Este eu neputinta a resuma nenumaratele
lucrurl noul ontinute In acest pretios
volum, si de aceea in presenta dare de
seama ne vom margini sa facem nomai o
foarte sumara schita din Insemnatele con -
clusiunl la cari a fost condus Invatatul
nostru geolog.
De ',.ai bine de 13 ani, fare sgomot si
Mra diurne, d. Sabba Stefanescu locreaza
eu dragoste, la descoperirea bogatijlor geologice
ale päinlntulul romtuesc.
In ealitate de membru al biuroului geologic,
a cutreerat si studiat un insemnat
nuunar din judetele tarai, publicind mal
multe memoril, in analele zisulul biurou, §i
daca recompensa materiale si, mal tot me
ritul studiilor Meute de acest biurou si l'ad
lnsusit altil, eel patin acum d. *tefenescu
se poate maguli ca Sorbona, prin vocea el
autorizata, 'i a dat un loe de frunte prin -
tre geologil tarea.
Terenurile terciare ale Rominiel fnsesera
pina acum studiate numal In mod partial si
àntimplator, atentiunea specialistilor fiind In
deosebi concentrata asupra formatiunilor pe-
.trolifere si saline niel o lucrare generala,
sprijinita pe studia geologice mal Intinse,
nu se intrepriusese pina aci ; mal niuit, rimeni
nu stabilise ln niod definitiv, legaturile
ce exista tetre tertiarul Hominiei si
formatiunile conrespunzatoare din tarile finii -
trofe ; aceste lipsurl se gases( cu prisosinta
îndeplinite in aceasta lucrare.
Teza d -lui Sabba stefanescu, cuprinde
douä parti :
1) cuprinde istoricul complect al cliestiuiiel
precum si resumatul tuturor luerarilor
publicate, asupra tertiarulul din Europa 0rientala;
a doua parte, cu totul originala,
tmbratiseaza stratigrafia si distributia geografica
a tertiarului tn Romania. Textul este
intovarasit de ceti mal precisa si anal coni -
plecta harta geologica sparuta pina asta -zi
asupra acestel perioade.
tata cum resuma autorul coucluziunile la
cari l'ad condus studiul acestor terenuri in
Carpan:
tIn Carpatil Rominiel se pot distinge
vinci perioade de dislocatiune. Cele 3 de la
inceput coincid exact eu acele cari ad fost
semnalate de catre d. Uhlig in Carpatil
Galitiel occidentale. Dislocatiunile cari and
avut loe catre sfirsitiil Sarmafienului si
catre sflrsitul Levantinului, nu ad fast
sensibile In Romania, de cit ca urmare a
presentel sedimentelor Pontiere si Levantine=.
Acest studiü confirma decl, in mod absolut,
opiniunea asa de acreditata, cum ca
catena Carpatilor, nu s'a ridicat de odata,
ei, ca s'a produs In muntil nostri, Intoemal
ea si in Alpi, o serie de sfortari succesive,
la epoce diferite, a càrora resultat a fost
ctstigarea reliefulul actual.
Timpul necesar acestor sfortari, se dove -
deste ast -fel ca a fost, eu mult niai lung
de cit se admitea pana acum.
Inainte de a sfarsi, trebuie sa spunem ea
lucrarile de stratigrafie ale d -lui Sabba Stefanescu,
ajunse la resultate asa de fericite,
tifa fost lndelung pregatite pria o serie intreaga
de studil paleontologice, publicate in
analele societatel geologice din Franca.
Despre lucrarile paleontologice, vorn face
o dare de seama speciala.
Marcel Brfiudzä
ECJ®URÌ
* * *Examenele de únele aiulul scolar la pensionatul
d -net Enid Balteanu ail dat rezultate
stralucite ; in adevar, de si elevele
eelor seapte clase de liceli ad depus examenul,
miele la scoalele Statului, lar altele
in numer de 50 in institut Inaintea comisiel
trinrisa de minister, totusl niel o eleva
nu a ramas repetent.i. Noua eleve din cl.
VII s'ad prezentat la bacalaureat.
Acest rezultat probeaza ca directia acestel
institutiunl stie sa 'si faca datoria in
constiinta.
* Duminica, 29 c. s'a oficiat casátoria civile
a d -lui capitan Stergeanul, din arma
geniulul, eu d -suara Lucretia Piso, fiics
d -1u1 Pompiliu Piso, fest procuror general
la Curtes de Casabe.
Urani toate fericirile nouilor e asatoritl.
* ** Creditul rural clin Capitala a aros in
vluzare moria Vadeil, din jad. Iasl, pro -
prietatea d -uel Constanta C. Baicoianu, pentru
despagubire de capitalul ramas neamortizat
In suma de 49,600 lea.
* ** Pentru construirea casarmel vinatorilor
din Galati, s'a tinut licitatie, la ministerul
de razboiü, In ziva de 21 Iunie.
Devizul constructiunel e de lei 259,000
lei. S'ad presiutat urmätoril concurenti : societatea
construetorilor din Galati, Fantoli
Cesare et Villa Lorenzo, Monetti David si
Erkeder et Srhonfeld. Cea mal avantagioasa
oferta a fost acea a societatel de construeciunl
din Galati, asupra careia s'a adjudevat
lucraren.
* ** Cel ce vor sa luvete mersul pe bicicleta
41 pun de sigur Intrebarea : care e
cea niai huna bicicleta ? la care li se va
raspunde : tasti bicicleta «Rochet» cea mal
elegante, trainieti sj conveuabila ca pret.
ISEPOCA" IN PROVINCIE
H.- ViLCEA
'Epoca. s'a ocupat In doua randuri de
examenele elevilor pregatiti in particular,
cari s'ati tinut In luna curentA. In eel dlniliú,
se sustinea, de un profesor, ca regulamentul
scolar in vigoare exclude, pe nedrept,
din comisiunl, pe profesoril angajatl
la institutele particulare.
La 24 Iunie «Epoca' revine asupra acestel
pareri. de asta -data, mal precis, Cu
ocasia examenului particularilor presentati
la gininasiul din R.- Vitrea
Anonimul cauta a pune In relief infcrioritatea
comisiunel fata de eel doul preparatorl
al elevelor.
Autorul zice ca, daca la examenul par -
ticularilor ar fi luat parte si eel doul preparatorl
nu s'ar fi intlmplat catastrofa ca
din 12 eleve sa treaga 9, lar cele'alte sa
caza.
Eü presupun ca, daca examenul s'ar ti
facut (lijar In pension, unde elevele nu puteali
fi niel emotionate, cum zite anonimul
lucrurile ar fi tners perfect de la Inceput
pina la sfirsit !
In ori -ce cas, autorul se poate consola
prin faptul ca ministerul a admis cori -
genta.
SLA TINA
Prefeetnl de Olt
Despre mizeriile si mojiciile ce le coitite
In judet, prefectul Stancescu, nu e locul a le
mal expuse acum, cad sunt multe si variate.
Nu intlllnesti un proprietar, arendas
sail functionar din judet, sa nu se plingä
si sa expue ore Intregi, violentale, mojiciile
si lipsa destivtrsita de tact fata de lume ;
necunostinta patenta de administratie si
deal o destrabalare complecta In toste tfacerile
pendiate de resortul sail.
Seaudalul futre Prefect r1í Medicul
spltalulnl Judetian
In ziva de 26 Iunie, un conflict filia seaman
s'a intlmplat intre prefectul Stancescu
si doctorul Nicola'''. Medicul, sub ingrijirea
caruia e pus spitalul orasulul, arata cea
mal mare dorinta, ca spitalul, ca local non,
sä fie si aprovizionat en ustensile nuul si
bune ; iar nu eu lucrurl vechl si aprovizionate
de persoane lugaduite de prefect.
In acea zi, ea In tot d'auna, d. Nicolau se
presinta In cabinetul prefectulul Stancescu
ca sà'sl sustie adresele sale oficiale, rugind
pe prefect s8'í procure lucrurl hune pentru
spital.
Prefectul, lodata ce '1 vede, da amploiatil
M'ara din cabinet si incepe sA insulte pe d.
dr. Nicolaü, faclndu -1 pungas si incapabil,
precum si o serie de insulte ordinare departlndu
-1 din cabinet ca pe eel mal de jos
functionar.
D. Nicolaü, pe data telegrafie a reclamat
d -lui ministru de interne cerind anclietä,
precum a facut si un raport serviciulul sanitar
cerind asemenea ancheta.
In curind vorn da publicitatil adrese si
ordine oficiale de ale arestul prefect, din
cari se va vedea ce taciti de prefect. este
doctorul Stancescu.
Slatineann
--
LNF0

El a fost luaintat parchetulul de Butosanl.
Pagubele se urca la 1.500,000 lel. Nuntal
70 case ad mal ramas In 5tefanesta.
Pentru ajutorarea incendiatilor de la Stefanests,
s'ad organizat, din initiative privati,
mari serbarl populare in Dorohoiü, in zilele
de Simbete si Duminica, 28 si 29 Iunie.
Totalul sumelor strinse se ridicci la fru -
naoasd cifra de 14.000 lei.
Faptul acesta face mare onoare populatiunel
Dorohoiene si ar putea fi citat ca
exemplu pentru multe alte orase.
D. Tache Anastasiu, senator, cu ocazia
vixitet sale la Qalafi, a recunoscut
vinoväj!ia adniinistratiet in marele dezastru
de la 17 'unie.
D sa a declarat atít prefectului Arad,
c£t ,si primarulut Plesnilä, cä sunt
culpabilt de neglijentä in aceastä teribilä
calamitate.
In cercurile intime, d. Tache Anastasiu
a declarat cá va stdrui pentru
înläturarea ambilor funntionart.
De asemenea, deputatul Nicore.scu a
recunoscut vinovdtia acestora, £n aceeasi
trislá împryjurare.
D -nit Dim. Sturdza, prim ministru,
Ion Bratianu, eroul de la Galati, imppreuna
cu d. G. Dura, directorul portului
Constanta, ala plecat aseara, cu un
tren special, la orele 11 si 15 minute,
spre a vizita lucrarile ce se execute in
portul Constanta.
Lucrxrile Palatulul postelor si telegrafelor
urmeaza cu multa activitate.
D. Savulescu, architectul sef al ministerulul
de interne, viziteaza mai zilnic
lucrarile si modul lor de executare.
Pentru ca insa cladirea sil fie complect
terminala si toate instalatiunile
savírsite pe deplinl, precum si mobilarea,
mai este nevoie de un credit de 3 ju
mätate pina la 4 milioane.
Lucrxrile de fondatiune aú costat
mal mutt de cit sumele prevazute pentru
aceasta destinatie.
Cu ocaziul'ea aniversarel serbdres nationale
a Republicei frauceze, ntline 14 lulie
st. te se va oficia si un Te Deum la biserica
catolica din Capitale.
Aceasta dispositiune, dupe cite stim, se
datoreste, cunoscutulul preot catolic p&rintele
Baud, care a luat si initiative serviciului
funebru ce s'a serbat tot la biserica
catolice pentru victimele catastrofel de la
bazarul de Caritate.
* **
Prin exceptiune, Ili auul acesta colonia
franceza nu va da l'ics un baneltet.
Subscriptiunea eu care se dedea banche tul
anual, se va versa la contitetul central pentru
incendiati si int.ndatl.
* **
Colonia fraucez& va fi primit& mime Mercuri,
de d. d'Aubigny, ntinistrul Frantei, la
orele 5 p. in., iar nu la 2 dupa cum era
decis la Inceput.
* **
D. capitan Pellerin, atacatul militar pe
tinga legatiunea Franciei In Bucuresti, este
aateptat asta -u1 lit Capitale, venind de la
Belgrad, spre a lua parte milite Miercuri,
la aniversarea serbarel nationale franc( ze.
Ni se comunica din Sinaia ca gene -
ralul turc Nassir -pasa, care a insotit pe
Ex. Sa Munir -pasa, trimisul extraordinar
al Sultanulul la Londra si Sinaia,
exprimat admiratia sa pentru armata
romina ale carel progrese generalul de
brigada turc a afirmat ca le urinareste
cu deosebit interes.
Banca ,yeneral

4 EPOCA
f'Ol'l'A ZIARULUI (EPOCA
MASSON FORESTIER
IN ORAULCRIMEI
ROMAN
Buna mea Adriana, ea o sa mä
duc, o sä plec irrtr'o calatorie )unga,
lunga de tot. Nu voiu ça Amalia sa
aiba durerea de a se despärtt de mine
la gara. Ali ! nuira! plat de lot despartirile
la gara. Al sä fil buna, Adriano,
s'o el cu tine s'o plimbi doua ceasurl,
Humai doua. Si Para sa astepte raspunsul
voia sa'mi stringa ruina.
Eü, Intelegetl, nu consimtiam de lot
la una ça asta. Dar Voroncea insista
Adriana ma roagä si ea si atuncl ma
sui in careta si o pornim la primblare
Ah ! daca as fi stiut ce era sa se intimple.
5i Incepu sä plingä de ti se rupea
inima de mila.
Toate femelle plingeaü. De odatä
se auzi un uruit de träsurä. Era dricul
sinucisilor.
Et bine, zise unul, nu'l urmam si
noi ?
s
Nu -i nevue, respunse Portugesul.
Et plecarä in galop. Miine dimineata i
se va pune o coroanä. Ascultati dar
mal departe.
Atunci, reluä Amelia, flatatä ca
captivase ast -fel, atentiunea auditorulul,
atuncl dupa cele ce mi s'a zis, Nicolae,
s'a dus mal intiiü la gara sä'sI la baril
si pe urma in loe sä se urce in vagon
s'a intors incoace, chema pe Ambroise,
il stili pe Ambroise
Tine, iatä 200 fr. Ascultä bine, amicul
mea, imbraca -te. Vel intra in salonul
de joc ; vel pune o suta de franc!
pe rosu pe urina, de merge treaba, pui
200 frane! la No. 22. Dute, ea te astept
aicl.
Bine, domnule, bine Si daca...
nu merge ?
«In acest cas, eu cea - l'alta suca
de francl, te vel duce la Consuelo, tlorareasa,
si roagä sä trimeata pe cine -va
la hotel, ca sä puna in camera Ameliel
lalele si camelil...
Cinc! franti ve! opri pentru D -ta.
It! multumesc, domnute. Am anteles,
voi pune o vesta curata si ma voi duce,
zise Ambrosie.
Dupa un sfert bäiatul reveui.
Dar tu eral acolo, Lolo Fanchette,
tu l'al vazut nu -e asa ? Povesteste -m!.
Da, zise aceea pe care Amelia o interpela,
o bruna cu vocea de contralto,
eram la fereastra mea. Am vazut pe
Ambroise... El mergea pe trotoarul din
fata.
In momentul cand el se apropia, Nicolae
descinse pe peron si zice repede :
IOHN PITTS
BUCURESCI. Strada Smârdan No. 7, (Casa Zerlendi)
REPRESENTAT PRIN
LOUIS StHONDORF
Cel mal vechit) depod de mdginl agricole Si industriale de tot felul
Garnitur] de treerat (Sistem pertectionat). Masinl de secerat Si Iegat
MA §INI DE SEMANAT IN LAT $I IN RINDURI
MASINI CU ABUR IN TOATE MARIMILE
Din renumita fabrica PETZOLD & Comp. ING. LIMITED, Berlin
PLUGURI ELECTRICE, ultima perfectiune a timpului.
Dlnrennmttafabrioa F. Zimmermann & Comp. (Soo. p. A.) Ilalle ale Germania
BIUROU TECHNIC pentru instalatiunl de farta si lumina electricä,
precum si pentru cele- l'alte instalatiuni electro-technice.
MAINI DE SCRIS (sistem american).
Depot permanent de tot feint de masInt pentru agricu1tura ml Industrie, precum:
Motoare, Vînturätoare, Triorl, Batoze de porumb, Masini de huruit,
Mainl de presat orz sait oyez, Musamale imper -
meabile. Marti de legat snopl Mamilla, Case de fer, etc. etc.
De ARENDAT
pe termenul de la 23 Aprilie,
1899, moria Pláeinta-Slobozia-
Conachi, jud. Covurlui,
o ora de la gara Independenta,
circa 2,700 falci, patnint
rodltor, papulatie deasf, la adapost
de inundatie.
A se apresa:
Vogoridi
36, Rue Ecuries d'Artois, Paris.
BAIA REGALA
Palatal Eforlel. BULEVARDUL ELISAIIETA
Se adnoe la ennomtinta Onor. Po bila ai lest else
blllment (are are cea mal frumoasl mt oonfortabl.linstalatiune,
situai in oentrul Capitales, deserta bia
oa preclurile urmitoare :
seetinnea hygienicä. LUX, Coprinde tre! eabine,
una baignoire de poreelan on tre! durre diferite
oalde st reo! ; alta de aburl (Rnaeasoi) ml a troia salon
toaleta, lei 3.20. CLAsA I, Aburl (Ruseasoa) ou
diferite dame calde ml rect, lel 1.70 ; Baignoire de
porcelan ou dome, let 1 80. CLASA II, Aburl (Ruses. ça
ou dur, lei 1. , Baignoire de zinc, le! 1.20 ; Vinera
mi Duminloa Daia de aburl fari rufe, 60 b.
sectlunea de hydroterapie. 1) Hammamue
baie Turo- ilom8na impre unit ou dut. diferite t'alti
mf reel ml manage. let 2. ; 2) Drame en jet. ploae
ploae in cerenrt, -cottane, basin mi in diferite al,)1
sparate, 80 b ; Piscina in timpul vere], 80 b. Rufarta
ml slpunnl aunt ooprinse in preelurile iudioate. Abonam.nte
en redncere. Directinnea.
M. KOHAN Galati i Bräila
DEPOSIT1TL
C U T I T E L OR DE PAINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc.
DIN RENUMITELE FABRICI
THE C H O I S S Y KNIFE Co. DIN AMERICA"
CEL MAI UTIL §i PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Ceretl numaï CUTITE CHRISTY"
Deposit de Case Englezelti Chatwood"
Neinvinsibile, Inspargibile i cele mal sigure contra incendiulul
Deposit de Cântare Engleze8l'
Centisimale de la 360 kgr. pîná la 2,000 Capacitate
Construite de fer 11i otel
PRETURI CORENTE DUPA CERERE SE TRIMIT GRATIS SI FRANCO
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PARDESIURI
DE
BARBATI
LA
BRUN & C°M
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV
BUCUREITÌ
16 STRADA LIPSCAN11U
A se observa bine firma ui
numärul 111.
VINZAREA IN DETALIU
pe preturile originale ale fabricelor
,-0
La Typografie EPOCA se a11ó de vinnare
hirtie maeulaturó eu 50 ban! kilorrr.
in pa1 hPtPfIP nitP 10 kilograme.
411111111111
«Et ?bine?» Bäiatul raspunse printr'o
ridicäturä de umerl.
Era lamurit. Atunc! Voroncea, farä a
zice nirnic, reinträ. Se urca in odaia lui
muet, lacet asa de preocupat in cit niel
nu ma! auzial. Dac'ar fi stiut cä-1 pri-
veste cine-va, el de obiceiö, cu o tinuta
asa de mindra... si-ar fi reluat tinuta.
Nicolae a ramas o clipA fara sa räspunda.
El a esit :
I1
MEDICAMENT PHOSPHATIC
DE VIAL
VINUL DE VIA . este un modificator puternie
al organismulul in casurile de :
ebdilitate generala, crescerea intârziatä, convalescenta
Iungä, anemiä, perderea apetitulul,
a fortelor släbiciunel nervoase.
Dosa este de un pahärel de lichior innaintea
mesel. El complecteazä nutritiunea
insuficientä a bolnavilor si a convalescentilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 In toate farmaciile.
11111.111111
E. DEMETRESCU MIREA
BUCURE,TI. No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
VECHIUL MAGASIN
DE
LAMPI, SOBE, MA$INi DE BUCATE
§I ORI -CE 1NSTALATIL NI
MARCUS IITTMAN SUCCESOR I. WAPPNER
61. Calea Vietoriel, 61 (vis -à -vis le Episcopie)
RecomandA Onor client! instalatiunile de bai, lucrate numal in
Zinc, cu diferite sobe de anima pentru incalzit apa.
BRII de AB URI Iltgienice
recomandate de tot! medici! celebri, poate sa faca orl -cine in casa
DUS URi SISTEMATICE
CU AER COMPRIMAT
CLOSETE «tout a l'egoute higienice si sistematice
STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI $i DULCETURI
hermeticel1te închise, de toate märimile
Unicul DEPOÜ In tara . u masinI de bucätarie din renumita
fabrica GEBRÜDER BOEDER din «Darmstad», precum si splendidul
for asortirnent de LAMPI ELEGANTE pentru atirnat si
masa, eu masinele Americano (WUNDER», toate eu aer.
11=1111!
CEL MAI MARE DEPOSIT
DE
CURELE ENGLEZIWTi
De la S. E. NORRIS d; Co., Londra
Articole Techuice. Tuburl de Calamine. Pompe,
diferite sisteme.Mu.Zlalnale pentru produete.Arme
pentru 'Visant. Cartulle. Revolvere. Robiuetí'írie.
Absest. Manometre. Bronzerie.
SONERII ELECTRICE. TELEFOANE
INSTRUMENTE MECANICE. METALURI.
'f EVI DE FIER. TFVI de ALAMA, ARAMA gi PLUMB.
FIERÄRIE PENTRU CONSTRUCTIF., etc., etc.
Depositul general al Sobelor Americane LÖNHOLDT'S
=Buna ziva, domnisoarä, e frumos
din partea d- voasträ, cA at! venit asa
de vreme».
Apol zise eu vocea lui mlädioasä :
Im! permitetl sa iaú... una din aceste
mici flor! ?
Dar, domnule ! vez!.
Ali, domnisoara,... cea mal mica l,..
Daca at! sti cit mä costà ele !
l'area, cä zicïnd dadi alt ,yti avea un
aer, un aer ! doamne :
Atuncl alesese o gansea, alba pe care
o infipse la butoniera.
Multumesc, domnisoarä si acum
ina veti face pläcerea de a ruga pe pati
on sa urce pina la miine.
l'etita puse florile sale, buchet, pe
soba, in ghirlande dealungul alcovulu!
patulu! dc- asemenea de asupra oglinzel
ce frumos, apol descinde si -sl indeplineste
misiunea.
Aflind ca -1 chiama, patronul urca repede
searile, ca un om enervat.
Ajungind sus bate in usa. Nu -! se ras
ininde. Atunci intoarce cheta.
Ce foros tabloa.
El privea in depärtare, nu stia de ce,
apol scoase un suspin.
Da, suspina Amelia trintitä neglijit
pe canapea.
... Dar nu stie... Il auzisem ca zicea :
«Trebue curaj !»
Avea fiä urce mult si gres. Citi -va
)-asi mal sus se opreste, se sprijineste
de razamatoarea scare! si continua :
Sora -mea, sarmana mea soia.
Ce al sa devi! tu si pe urma n'am
m'ai anteles nimic.
i
Fu un moment de titcere.
Atunci ? intrebä Eoullas.
Atunci, il auziam numal merglnd.
Camera lui e cam deasupra camere!
mele. Il anzi trintind lucrurila din lot
in loc. S'ar fi parut, cä 'sl fácea toaleta,
o toaleta ingrijita ça pentru bal: giletca
alba, mustatile bine rasucite, monoclu,
pantofl v erzul.
lace minute dupai aceea, soseste micuta
de la Consuelo, stiti atrengarita
blonda, cit cisma mea de Halta, care
are o chica (gramada) de -al crede ça e
un clown.
Ea intrebä : rapartamentul Madame!
Amellia ?»
I se zise ça e la al 4 -lea.
Ea urca... Cum cele 2 odal suut fata
in fata, Voroncea sta acolo, pe pat. In
mina -I un revolver fumegind inca.
trasese doua focuri.
Oh e groaznicä asemenea moarte mal
eui seamna pentru ace! cari ramin in
! scumpa mea !
Si amindouä prietenele se strinsera
in brate.
**.
Cele - l'alte se sculasera de la locul
lar se apropiara de Amelia cäutind s'o
mingle.
Nu trebue sa te superi alata, U sä
'tl faca räü. Nu e nimic draga mea ?
Un ceaill ? Ce ziel ?
Nu ! Nu !
Bada!ial.
(Va arma)
VULKAN"
M4SCHINENFABiKS - ACTIEN - GESELLSCHAFT
FORT
GUTJAHR & MÜLLER - REINHARD FERNAU & C -nie
BUDAPESTA V I E N A
CONSTUCTIIINI de MORI` sistematice ,si M A I N E U N E L T E
furnituri de orí -ce Matin!' pentru industria l'ENTRE FER Iii LEMN
Morariei. 36 Mort instalate in Romania.
SITE OSCILATORII patent Gutjahr M01lerSoder,
fie -care sito inlocuesce 4
cilindre, consuma 'I, cal putere fune -
tioneaza linistit farà a sdruncina clädirea.
Instalate In moara fratilor Paxinos
(Prahova).
MA INI de cur-atit si sortat griul
MA*INI de curatit grisuri patent Hagen -
macher".
MA§INI de curait si sortat grituri patent
August Schnetzei u
MA IN VICTORIA" patent Higairlbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de
moara de la Ferté S. Jouarre.
ULEIURI MINERALE
PENTRU
UNS MAIN! AGRICOLE I INDUSTRIALE
PRODUSELE FABRICE!
STEAIJL% KI /MINA
Societate anonima pentru Industria Petroleuluï
Capital social : Lei our 10,000,000 dia care lei nur
7,000,000 deplin värsarll-
Pelltru (UOMENGi INTORMATIUNl
A SE ADRESA
REl'RESENTANTULUI GENERAL
r-I;CURE*TI -.4"TG ALATJI
STRlTNGL'RI
MA INI de centrat
MA INI de gaurit
MA INI de fresat
MA INI de taiat ,suruburi
FE STRAE circulare ti eu
panglica
MASINI de foarfecat
PRESE hydraulice
CIOCANE de ahuri
MACARALE
MA*INI de Incercat tuburi, arcuri
si ori-ce alte materiale.
ROf HYDRAULICE, TURBINE
MA,5TNI DE ABURÌ PÎNA LA 500 CAÍ PUTERE
CR.NIDRIÌ eieilens 1[OTOP
Repreaentant General al CASEI pentru TOATA ROMANIA
VICTOR L UPESCU, Ingtner
BIUROU TECHNIC
BIICURE9§TI. Bnlevardnl Carol, 14 bis. (lîngä Ministerul Domenielor).
" executä, tot felul
IPOGAFIA ,,EPOCA
de lucrä.ri atingátoare de aceastä, artä,.
4111111111111111111111111111111111111111Z
Prä.§itoare §i Cultivatoare Americane
PLANST Ir
Cel mal bun instrument pentru cultura de
PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc.
Se poate intrebuinta la mai toate lucrärile de sapa Iii prä1it.
Lätimea fli adîncimea lucrulul se poate regula us or
Foarte recomaedabilä chier ti pentru agriculterul col mit
UNELTE SPECIALE de GRADINARLE
Tot felul de 11lalini Agricole
'AGEN'[I GENERALI
DEPOSITARI
WATSON & YOUELL
BIlCLiREITI
Strada Academiel, 14.
(Post Bava)
GAL ATI
Strada Portulul
BRIILA
Strada Regali.
Cere(] ealalogul special PLANET Ir
1111IA*I TJ
Galea Mofilor, 31, Sr. Egalztälei, 16. Str. Mitropolie3, 8.
BUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Clemente] 3. BUCUIE *TI
Directiunea Epitropiel Spitalulul
BARLAD §i ELENA BELDIMAN"
In Itiintare
La 15 Iulie a. c., ora 2 p. in. (al II -lea
terinen) se va tine licitatie publica orala,
in camera si rnaintea Epitropiel aceshli
spital, pentru un period de 5 ani, lace
pator la 1 Aprilie 1898, a urmatoarelor
propriett!T rurale ale spitalului, situate
In acest ,judet.
a) Morra Ciocant, din comuna Ciocani,
plasa Corod- Perescbiv. Ga ant,ia provizorie
4,500 lei,
L) Motia Rait', din comuna Murgeni,
pl. Tlrgu. Garantie provisorie 3,000 Ni, ti
e) Pamtntul de tirana numit tVaramizoaeaa
din comuna Burlad, hliza crang.
Garantie provizorie 600 lei.
Licitatia se va tines conform art. 68 -79
din logea comptabilitatel publica.
Conditiunilo generale de arendare, precum
ti cele speciale se pot vedea In fie -
care zi de lucru In canceluria Epitropiel
futre orle 9 -11 a. 1n.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, W. Kaminski.
aR
La Typograila EPOCA se ana de
vinzare hirtie maculaturó eu 40 ban!
kilogramul in pachete de cite IO kil