APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

ANUL XI. Nr. 2822. 10 bani exemplarul (30 banl tin nr. vechiù
In Capitali :
In Districte:
In Strainatate :
A BON A MENTELE
ntru 1 an 30 let ; 6 lunT ; 3 hint 8 let.
I an 36 Tel ; 6 lunl 18 let ; 3 lunt 10 let.
I an 48 lei ; 6 tun! 24 lel ; 3 Inn! 12 let.
Piredor : D. AUG. LAURIAN
8JHI TELEGRAFICE
din ziarele streine
Constantinopol, 19 Ianuarie.
Oficiul de externe turc a fost silit sA'sl
inlocuiasca pria alta scrierea sa tifratA de
!And acuin, dupe ce s'a dovedit cA ea a
fost furatet de vre-un functionar nu se
stte dacA aci, ori in capitala si a fost
vêndutA, ast-fel cA depesi prea importante
si delicate ad ajuus la cunoetinta reprezentantiior
streinl ei a unor fol. AceastA afacere
a produs la Poarte mare confuziune
consternatie.
Berlin, 19 lanuarie.
Politsche Nachrichten anunta ca unil agentl
francezi snot ocupati sA cumpere tot
eterul de sulf ce se gdseste in Germania,
necesar pen tru facerea melinitel. Fabricile
franeeze nu pot procure cantitAtile cerute.
National Zeitung spune cä. Francia a comandat
in Alsacia o multime de scandurl
de barace, care ad sa se aducd i sA se
predea in mal multe puncte de la granitl.
Berlin, 19 Ianuarie.
Apelul electoral al conservatorilor-liberah
declare cA rezultatul alegerilor va Insauna
rezboi orl pace dupa vorba lui Moltke.
Sub mantaua unor concesiuni aparente ultramontanil
i liberalii aü fAcut sA cada
proectul de lege cu care ocaziune a decis
votul adversarilor pronuutatl al imperiulul,
al Polnnilor, al Alsacienilor francezi,
al Welfilor, Danezilor FatA
cu aceastA coalitie nefireasca cele trei partide,
care ad pe imperatul i iinperiul Kris
pe drapelele lor s'ad unit spre a merge imprennA,
Apelul inchee : Nu e vorba de
vietoria cutarei partide, ci de bindle i sigurana
patrii germane».
Paris, 19 lanuarie.
o foae din Lyon relateaza cA politia a
arestat ierl acolo pe dol indivizl, considerap
de spioni Acurn cate-va zile trel persoane
ad deseins la un otel aproape de cazarrne,
unde e batalionul de vênetori 28.
/keel streini aü oferit until soldat o suma
mare o foae zice 20,000 fi and pen.
tru o puecA de repetitie de model nob cu
cartuee. Soldatul a dat streinilor o inLálnire
la o berarie dar avizA politia care arestá
pe dol streini. Al treilea a scapat.
Unul dintre cel arestati zice ca se numeete
Sydney din Londra, iar al doilea ar fi servitorul
lui. Se credo cA nuclide e fale. S'a
facut o perchizitie minutioasi In camera
locuita de streinl.
Belgrad, 19 Ian uarie.
Discutánd discursul printulin Bismark,
toate foile de aci sunt de acord ca el prevesteste
rezbol i deci este de o InsemnAtate
europeanA. Oficiosul Videlo indearnuA
la prudentA .si pregatire la timp, ca pericolul
rezboiului se. nu vie pe neaeteptate.
De ei primejdia de rezbol nu amenintA acum
din Orient, ci poate II aeteptatA din
Occident, en wate astea cata a se tine cont
de faptu ca Balcanii swit un vulcan, a
earth izbucnire se poat ntinp1a fare veste
in tot momtntul. Nova Ustavnost (organ liberal)
zice ea vorbele caucelarulul cte privire
la alianta austro-germanA sunt un dus
rece pentru increzatoarea Austrie i din
viiwarea inarinare mare a Frautel conchide
cá aceasta pare a fi ameniutatA In prima
linie, dar a strevezut planurile lui Bismark
Paris, 20 Iauuarie.
AsearA a circulat stirea cA d. Zaukoff,
intorcênclu-se diu Constantiuopol, ar fi fost
arestat du, ordinul prefectulw diu Burgas.
Cu wate aeestea stirea are trebuinta de
confirwalie.
Viena, 20 lanuarie.
Noua Presa, Libera afla thu sorginte diplowatica
ca riegocierile fucepute In privinta
cestiumi bulgareeti, continue. ei pronut,
uu sfereit favorabil.
Viena, 20 Iauuarie.
DupA c. a ma, mare parte din mare e cu
putiuta ca exportul cailor sa fie interzis.
Berlin, 20 lauuarie.
Guzeta Germantet de Nord, constatánd marele
cumperari de grinzi ei scanduri facute
pe seawa guvernulw francez, spune
lam nun o ii,doiala Franta se prep teete
pen tru a face sa se constrwasca barace mi-
'Aare Craiungu graultei germaue, peutru a
A NI A
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurl si Reclame a se adresa :
In Romninia La ad rninitraV one, Passagiut Roman, No 3 bis, Bucnreltl; i ta corespondentit i nil I din judeje.
In Parse La Sor:..'rei Havas, place du Bourse, 8.
In Vlena : Heinrich Schalek, I. Wallzeile, 14, Bittroul central de anunturT pentru Austro-Ungaria.
In Hamburg : La Adolf Sreintr, Gansemarkt, 58, Biuroul central de anunturt perstru Dermanla.
concentra acolo trupe Inuit mal considerabile
de cAt poate contine fortAretele sale
de Est.
Berlin, 20 Ianuarie.
Boeril ce ad stabilit o colonie la Grotfontame
aü cerut guvernulul imperial sA fie
pusi sub protectiunea Germaniel.
1mperatul a consimtit la aceasta.
Londra, 21 lanuarie.
Morning-Post §i Standard publica niste telegrame
din Berlin, care presinti situatiuilea
din Bulgaria ca imbunAtatindu-se multumita
atitudinel ImpAciuitore a Rusiel.
Morning-Post men tionAnd tinile puse In
circulatie in cercurile politice din Berlin,
In care e vorba de pregAtirile militare ale
Francil, Anstriel si ltaliel, face sA se observe
cA e interesul guvernulul. german sa
presinte situatiunea sub un aspect posomo-
Ht in apropierea alegerilor.
Roma, 21 lanuarie.
Serata date de asociatiunea Presel In onoarea
delegatiunel bulgAresti a fost strAlucitA.
Mai multi senatori, un oare-care numer
de deputati, primarul orasulul si multi
ziarit aü asistat.
Roma, 21 lanuarie.
Papa a privait dimisiunea cardinalulul
Iacobini, care va fi probabil uumit prefect
al palatului apostolic. Pentru moment, un
cardinal va indeplini cu titlu provisoriii,
functiunile de Secretar de Stat.
Yiena, 21 Ianuarie.
Ieri la balul Curli d. Kalnoky a presintat
lniperatului pe Carol Demetriade, locotenent
in armata romaneasca.
Serviciul telegrafic al Rominiel Libere"
Zombi', 20 Ianuarie.
In timpul serbetorilor Craciunului o ceatA
de ArilAuti a atacat caraula serba Belay lava .
dar dupe o lupta de o jurnetate ora a lost
respinsa. Arnautil fn retragere au Impuecat
pe un locuitor granicer, voiud set jefuiasca.
Arulutil aü avut mal multi raniti.
pe cart luat cu el. GrAniceril sirbi
avut perderi. Guvernul a dispus intArirea
pichetelor de la granitA.
Petersburg, 20 lanuarie.
Rusificarea provincielor baltice se urmeazA
cu mare zel. Diferitele servicil i autoritati
catA sa poarte Intro ele corespondenta in
limba ruseasca. Da la anul nod s'a introdus
limba ruseascA pe toate liniile ferate baltice.
Belgrad, 20 lanuarie.
Foaia radicalA Odiek dereste, ca mijlocirea
impaciuitoare a lui Bismark intre Austria
ei Rusia sA remAna fárà rezultat in interesul
slavismulul.
Gea din urrná sedintä a anuluT 1886
fusese un triumf pentru opositiunea
parlainentara : ain publicat ierI discursul
care nimicnicise opera d-lui
Campineanu, scumpa d-sale Lege asupra
perceptiunilor taxelor comunale,
si care pusese pe primulministru
in antagonism cu ministrul
de finante si ea primarul CapitaleT.
Presa a comentat la timp acea curioasä
sedintä in care dibicia presedintelui
CarnereT scosese pe majoritate
din mare Incurdturi.
S'a zis de acea sedintà c minoritaiea
detese majoritate un certificat
de incapacitate contra-seinnat de In-
AO' doninu BrAtianu
Gea d'intäT sedinp. a anuluT 1887
a pus sigiliul pe ded.derea cea irreinediabtlä
I S'ail v6zut
tru capituland inaintea proprielor sale
upe ; primul-ministru obligat sä lase
pe subalterniI sei a'sT oferi toate satis-
al minoritäteT care nu numaT probase
inteun mod peremptoriil inconstitutionalismul
h.iT, dar care arkase ce
uneltd de opresiune politici se punea
in mAna consilielor comunale. In
urmà acel deputat, d. A. Marghiloman
propusese amendamentul urmätor
: «o lege special& va determina
dispositiunile legeT vämilor call se
vor aplica in legea de fatä..»
Dupa ce d. Câmpineanu combätuse
cu tárie amendamentul i anuntase
chiar cá comitetul delegatilor l'a respins
lucru ce nu s'a trecut in Monitor-d.
Brätianu s'a rostit in modul
urmator :
eSunt recunosekor d-lui Marghidoman
ct a analisat asa de bine acest
«articol.... d. Marghiloman are drep-
«tate.... m'a fäcut sl v6z ce armg, pe-
« riculoasA ar fi acest articol si de aceea
«sunt pentru amendameryul d-sale.
Onor. d. Campineanu
«este preocupat de interesele cornu-
«neT care 'T sunt azi incredintate ;
«frig noi, banca ministerialä, avem
«in vedere interesele generale ale
«tëre 1i siguranta libertcìilor pu-
((Nice , pentru care luptdm de
catätia ani I»
vorbit de sfäsierT intestine,
s'a stiut cä primarul îY detese demisiunea,
dar in fond lovitura era
penibilsa numal pentru ingamfarea
autoruluT legeT.
Care nu fu mirarea trig. când ca
pret, al impádciuneT s'a presentat ieri
Camerel un nori articol 8, care,
anuntAnd pentru viitor o lege specialá,
nu mai putin aplicá in present
toate dispositiunile legeT vamalel
Ast-fel, votatä dispositiunea prin
care doT ageng inferiori i primarul
pot face ori-ce constatare ! Votatii
dispositiunea pin care procesul-verbal
este esecutoria ! votate dispositiunile
care consacrá confiscarea preventivd,
amenda prin anticipatiune, arestul
Vanä nu te-aT judecat! Votate in fine
toate dispositiunile draconiane, exorbitante
din 4dreptul comun, in care
d. Brátianu vedea o amenintare pentru
libertdtile publice !
Dar ce devine cuvêntul primuluT-
,
ministru ?
S'a desdrcat el oare pe altiT de preocupatiunile
de interes general in
A se vedea ultime stirt pe pag nurnele drora, cu drept cuvént se alarma
? Se multumeste el oare pe
concesiunea ce-T face cf. Chtrpineanu
INSTRUMENTUL INSTRUMENTELOR el pe viitor consiliele comunale vor
pu tea amnistia pentru infragiuni
mid ? Oare interesul general nu are
cuvinte i mat mult de a se alarma
pentru introduiliunea in legislatiunea
noasträ a acestul nod mijloc de tripotogi
Li, a acestuT noü vehicul de coruptiune
Crede oare d. Brätianu c dach aceste
abdicärT nu sunt intärite prin
presenta sa ele sunt maT putin ruina
ori duff prestigiii politic ?
Nu ne preocupäin, neap6rat, de
prestigiul politic al d-lui Batianu,
dar ne preocupäm de-obiceTurile parlamentare
cad se introduc de nesocotinla
ce se dä cuvèntuluT ministerial,
'de injosirea ce se aduce ideiT
de guverram'ent
Gaptiv al celor ce-1 inconjurä, dad
d-nu Britianu nu poate rëscumpèra
fidelitatea deputatilor sei deck prin
onoruri i beneficiuri; dad nu poate
compta pe concursul capeteniilor de
cht prin compromisuri si prin tran
factiunile de amor propriti, amor prosacitunI umditoare ; pentru ce maT apriü
asa de adanc sdrelit prin atitudiruncä in fafd, adversarilor sei, ci nu
nea lui in sedinta de la 20 Deo,embre! ail alt principiii deck pofta de-a esca-
Maui lumea stie afará de procelada puterea ? Nu i se poate intoarce
sul-verbal al GamereT d art. 8 al acuzViinea ca d-sa nu are alt prin-
legei lusese vid criticat de un deputat cipia dead acela de-a conserva, cu
BE
ori-ce pret, o putere care se dumicá
In mainile d-sale ?
Era rezervat Camerei guvernamentale
de azi s pund In minoritate pe
presedinte!e Cabinetului si se vazá pe
ministrul de finanteamard inronie !
subliniind aceastä decadere in termeniT
urtnatorT : «di cel putin când
«nu vöz bine am pe majoritate care
tmö desteaptA
Ce se face cu d. prirn-ministru,
atunci ?
Vom vedea poate chiar intr'o zi,
pe d. Cämpineanu, care are specialitatea
citatiunilor gresite , amintind
d-lui Brátianu maxima lui Louis Blanc.
La faiblesse et l'illégitimité d'un
pouvoir se mesurent á &endue
des ressources qu'il épuise.»
-two-
CRONICA ZILEI
Cu ocaziunea anului nod, M. S. Regina
a bine-voit a oferi o mare colectiune de
juctirii i diferite obiecte, cari s'ad Imptirtit
micilor pacienti din ambele sectiuni ale
spitalulul de copii.
D-nele Alex. Belu, Radii Mihai si Sabina
dr. Cantacuzino cu ocasiunea anulul
nod ad oferit mat multe obiecte de imbrAun
brad impodoqit, pentru
a se ImpArti bolnavilor spitalului de copii.
Persoane decline de credint& ne afirmA
di din pricina economii ce vrea directia
drumurilor de fler, nu se inctilzesc nici de
cum vagoanele de clasa 2-a pe linia Vèrciorova,
asa cA bietii cAl&tori degerti de frig.
Natiunea afiii c& M. S. Regele ar fi esprimat
dorinta d'a vedea in curend infiintat
un Ctat major regal special din oficerl
cari si-ad facut studiile lor in strAinAtate.
D. Ion Ghica, ministrul nostru la Londra,
este asteptat In Capitali.
In prima sApttimen& a anultif curent, de
la 1-8 lanuarie s. n. veniturile cAilor ferate
romane ad fost de 326,140 lei 38
bani, iar in a doua sApttimênii, de la 8-15
Ianuarie, ad lost de 271,060 lei 11 ban!,
in total 597, 200 lei 49 ban!, ceea represintli,
fat& cu incastirde din aceeasi perioda
a anulul trecut, un spor de 16,146 lei 49 ban!.
D. Lascelles, noul ministru al Engliterei
in Capitala, nu va sosi in Capital& de cht
peste veo 15 zile cand va presinta M.
S. Regelui scrisorile sale de acreditare.
Renumitul fabricant de rahaturi d. Petrache
Dimitrescu Bella-Vista din Galati, cu
ocasiunea anului nod a trimes la palat M.
S., patru cull! cu rahat bine gatite, in patru
gusturi deosibite i anurne : CiocolatA,
Smeurti, Ananas i Vanilie, trimitend cu aceast&
ocasiune si n telegram& de felicitare,
in termeni forte ctildurosi, iscâlità : industries
romAn, P. Dumitrescu.
Telegraful aflä c& s'a dat acestui fabricant
Brevetul de furnisor al Curtei Regale,
care face onoare meritelor sale in aceast&
industrie.
Priinarul orasului Galati a venit in Capital&
impreun& cu do! consilieri pentru a
trata rtlecumptirarea intregului num6r de
actiuni al IntreprinderiT canalurilor din
Varsatul bantue in despArfirea III a orasultd
Galati, atet printre copil cat i printre
oamenI in vdrstA.
Reprezentatia datil in beneficiul iubitului
nostru artist lulian a produs net suma de
6,000 let.
DUMINIGA, H (23) IANUARIE 1887.
ANUNCIURILE
Linis nic pe mine IV 30 IsanT.
Reclarne pe pagina 1I a 5 let. Reclarne pe pagina lll-a 2 let
Srrisorile nefrAncste se refusIL ArticoliT nepublicati nu se inspoiazi.
Pentru in.serliT rerlscre, reasclionea nu este rellonsabilA.
In urma denuntarilor facute de Romtinul
in privinta relelor tratamente ce sufer arestatil
din Valcea, directorul general al
penitenciarelor s'a dus acolo sit fack o
ancheta.
erbebe
DECRETE
Consiliul general al judetuluI Falciu este autorisat
a se ocupa, In sesiunea extraordinari In care
este convocat, si cu revisturea prosectulul de regulament
pentru Ingradirea vetrelor satelor.
D. N. R. Davidescu, directorul prefecture! judetulul
&tag, este autorizat s. ia parte In consiliul
de revisie al recrutatiet pentru contingentul anulul
1887, In locul d-lut prefect, care se afli bolnav.
D. Panait Mihailov este numit In functiunea de
comisar la gara orasulul Vasluia, din judetul Vasluia,
In locul din noa Infiintat.
D. Iohann Iohannson este numit consul general
onorar al Romanic!, In locul d-lut Chr. Tönsberg,
demisionat.
D G. Burneanu, actual portärel la tribunalul Ialomita,
este permutat in aceasi calitate la tribunalul
Vlasca, In locul d-lui G. Musetescu, care trece In
postul ocupat de d. G. Burneanu, (WO cererea ambilor
portarel.
DIN AFARA
GERMANIA $1 FRANTA
De cand cu disolvarea Reichstagului toat&
Germania pare coprins& de o agitatiune fe-
Toate partidele isT public& apelurile
electorate. Este vorba de o proclamatiune a
imperatului sad si din partea diferitilor
print!' federal!. Se zice c& în consiliul federal,
un guvern german de sud s'ar fi
pronuntat contra disolvAril Reichstagului.
Cu privire la ultimele desbateri din Reichstag
si la dispositia Frantel un corespondent
din Paris al ziarulul Mfinchener Al-
@ermine Zeitung scrie urmatoarele :
sunt, ma! ales ce priveste
politica externti, expresiuneaconcretA a
disposithinil terii i majoritatii parlamentare.
Aceast& dispositiune nu s'a schimbat de 16
ani, cu toate agitatumile i escitatiunile unor
personalitAti. Cat& sti se releve, ea afar& de
Gambetta toti sefirde partide se On departe
de aceste agitatiuni, s'ad ferit de ori-ce aluslim!
rAsboinice, tocmal pentru ca aceasta
i-ar fi discreditat la alegAtoril bor. PAO, acum
aid suirajul universal s'a dovedit a fi
o garantie contra intreprinderilor si tot asa
va fi poate si pe viitor. Chiar de ar veni
la putere o alta partida, cu gred s'ar' intemple
ast-fel. Nu e niel vorbä ca Radtcalil
sa ajunga la guvern, cad ei vor remanea
tot-d'auna o minoritate in Parlament.
Din motive analoage nu pot fi temeri aid
nici de o dictatur& militara, la care a Meat
alusiune cancelarul german. La aceasta
s'ar cere, ca i subt imperid, o armata
de pretoriani. Armata actualA a Frantet e
basatA Insa pe serviciul obligator general,
este expresiunea poporului. 0 mare parte
dintre alegalorI, ca reservist! si militienI,
apartin armateI i prin urmare ar fi maI
intaia isbita de o politic& resboinica. TocmaI
apestl oamenI ati contribuit panA acum
mult sA fortifice sentimentele pacifice ale
corpuluI electoral. De aceea e de crezut cA
corpurile parlamentare ar lua masurI la
timp contra unor veleitAtI dictatoriale. Este
adevarat insA, cA, cu toate aceste tendinte
pacifice ale poporulul i guvernulul, se fac
manifestathml incendiare, dar aceasta nu e
de mirat inteo tara, unde libertatea preseI
0 a cuvintulul e aproape absolutA. Acestea
preocup& cate odat& publicul, dar fost
in stare a produce o dispositiune resboinic&
sat chiar un pericol. Fatit cu tonul linitit
obiectiv al presei elementele turbulente
formeaz& numai o miciminoritate, o esceptiune.,

Ziarul Epoca, de la lanuarie 1887, publicand
calomnii la adresa d-lui preaedinte
al tribunalulul Valcea, magistrate' acelui
tribunal aü adresat ininistru al justitiel
urmatoarea telegramil
"Magistrata acestul tribunal protesleaza
i!ontra calomniilor ce se aduc preeedin-
"telui Cresnaru prin jurnalul Epoca de la
"6 Ianuarie 1887.
N. Dimitrescu, P. Slavitescu, Eug.
rdianti, Cucu, Strelicescu.
(Mon. oficial.)
-*ow-
STIRI JUDICIARE
Curtea de casatie, in aedinta de la 12
Decembre a hotaria cestiunea de a se *0
daca un tribunal oare-care are sag nu are
dreptul d'a investi cu formula executorie
un act care n'ar fi o sentinta data in aedintä.
Bence RomenieI imprumutase pe hipotece
o alma de berg Zaharia Mavromati
care nu plati la seadente. Bence, in virtutea
ultimel clanze din contractul de ipoteca,
puse imobilul in venzare fàrà judecate.
Urma o contestatie a Imprumutittorului
care obtinu de la Curtea de apel din flueurea0
o decizie eonforrna cu pretentide
sale.
Curtea de easatie sezisate de un recure,
a easat hoterirea euri de apel ai a dat
dreptatea demandorulua
Rezulta din hotarirea asta cà jurisprudenta
este definitiv fixata. Oriece act in
care se zice eit formula executoria este exigibilà
in caz de neesecutie a conventailor,
este foarte legal. Capitaliatil prin urmare
pot imprumuta bani cu cea alai mare signrantä.
43:911-
*(THII COMERCIALE
Din ziva de Boboteazd, iarna a inceput
se-ai arate puterea i prin Iai ; cu toate
eà gleà n'a cazut zäpada, gerul este destul
de simaitor ei inspirä grije agricultorilor
pentru semanaturile lor.
_...e
Turcia a aplicat tariful autonom pentru
articolele de proveninte serbeasett, pricinuind
o mare pagube comerciului serbese.
Guvernul serbese a insareinat pe a. Novacoviel,
ministru Serbiel la Constantinopole,
sa face tot posibilul, spre a incheia o conventiune
cu Turcia.
--x
Se vorbeete de infiintarea unel fabrieT de
caravel ei de alte bränzeturi la Campu-Lung.
-fee' alke
CONYORBIRE TIINTIFICA
Groguier, in Cursul despre 'imulOrea si
perfeqionarea animaletor domestice, spune ca
in 1.8e(i o iape, imperechietti. eu un cuagga
') neseu un eater ptitat ea eatatal lui
(:a, imperechiate rand pe urinit in 1817,
1818 ei 1823 cu armasarT arable nitseu trel
I) Un fel de cal din Africa cm dungI cenusa bitté.nd
In rolu pe cap, cu coatna scurta si dreaptA,
nutnit j cal de Cap, cal zebroid, dauw sad daw.
FOITA ROMAIVIET LIBERE
10 Ianuarie 1887
VERZI si USCATE
IX.
CUCERITI DE RUSI
he inati In ease unui tartan orI a until
om de read din oraa, in casa mare a lul,
it veal peretil imbrecati mal fluting in cadre,
unele colorate, altele nu. lie intri intr'un
ban de tara ori intr'o carciuma din
oras, rf vezi peretil imbracati numffi In
icoane de chipuri barbäteeti inegrite de
fumul cernatilor fripai pe grater orr rupte
in momente de "indignare ale vre-unui
muritor.
Printre aste multime nenumerate de chipurl,
able itj sunt cand se intêmpla sti
se gäseaseet acolo doe cunoscute, de ale
noestre are suveranilor noetri. In colo totI
generalii din timpul resboitilut tota cape anil
*i ofiteraeil, tote minietraf dupe. atunci ; imparatul
de acum ei impèratul care nu ina1
treeete, case lui membrit familiel
he' tot neantul rusesc inteun euvemt.
Cadrele din cesa inare a teranului, a ()ailing
de rend din era*, infatieeaze tot doe
soiuri de sobiecte : resboinice religioase.
Printre cele resboinice, nici o cadra eu
subject romanese. Numai fapte resboinice
ruseett Toata partea, toale fala e a Ruailor.
manji roibI eu pete, be inca mal petati de
cat eel d'intit De ei cuagga care e dungat
ea zebrul, seamanä mult mai mult de cat
acesta cu calul de oare ee nu are dungi
de cat pe umerl 1i pe spinare, cu toate acestea
aci nu incape iluzie i faptul este cu
desaversire tipic.
In general, este o opinitme acreditate
printre creseetorl ca eel d'intii berbat care
fecundeaza o femee ialaintinde influinta sa
peste toate produsele pe care le va avea
mal pe urma femeea aceasta eu alt,i barbast
ei formula este a zootehnistului spus
mal sus.
Probe eea mat recenta este a doctoruluI
Chapuis care baga pe porumhel in formula
aceasta.
Citand odata un oare-care numer de
fapte de felul aeesta, noi intrebarn dace nu
sunt fapte analoge la not Vechiul proverb
de drept ea copilul adulterie poate dovedi
inocenta mumi (prin asemanarea lui eu barbatul
Piliwn ex adultera excusare matrem
a culpa resolva cestivea priea firmati
vie. Cu toate astea un profesor dintr'o
ecoalit de medicina ne scrise ete, pentru ea
sä creaze in influenta primelor relatiunt
va aetepta ca o alba vieduvä a until negru
i maritata apol eu un alb sh aibe din
a doa casetorie un mulatru sag ceva care
sà s'apropie. Aceastal o pretentie mare,
fiind-ca rezultatul acesta, ea sa fie frapant
nu poate avea singur puterea probatoare.
Lucrul reclamat de profesorul aeesta s'a
prezintat celebrului hirurg din Edimburg,
anume Simpson. leak o femee alba se
märita inteia ()era cu un barbat de culoare,
care la da un fig, -remane veduva,
se märita a doua ()are eu un alb, ei are
cu el o fate. Bdiatul era mulatru, bine Inteles.
Fate prezinta urme incontestabile de
sange negru.
Pe cand profesorul de mai sus care reeunoaate
la animale genial de ereditate de
care e vorba, se codea ea sill admit& la
one e curios sa vedem pe Carol Darwin facend
toemal din potriva Cu copilul dintr'a
doa casetorie sà poet& semena eu bärbatul
e limed sigur pentru invetatul englez
pe child faptul corespondent i se pare
indoios la animate. Saapot el e aea de eonvins
e felul acesta de ereditate are curs
in specie noastra, eh efectele sale constatate
ar putea prea bine dupe (lensed sä fie
baza credintel populare in puterea imaginatiunei
materne. Prin urmare Darwin nu
Amite cà puterea aceasta irnaginatia, este
agentul direct al transmiterel de care e
vorba.
Alt-fel e eu doclorul Liebeault. Acesta,
imbratiefind inteo aceiasi formulä pe om ei
pe animal, ceea ce ni se pare eu deseviraire
logic, e sigur ea asemenarea unor copii
cu un bärbat eu care s'a unit muma
nainte d'a cunoaate pe tenet lor, nu
poate fi atribuita "de cee contra loviturei
unel reaetiuni morale, urrel reprezentatiuffi
pline de inchipuiri ei emotionatd de precedentul
obiect al iubirii acestel mume.» lace
rationainentul sea.
'"Daeä un ael-fel de rezultat s'ar datori
unei influeffie materiale anterioare, dupe
cum se intample geinilor earl clocese
doa ()aril, de ei in interval nu s'apropiasera,
de cocoe, s'ar fi vezut... cetelile, iepele,
scroafele avend, o data eail de mal
multe orl, pui, dupe singura apropiere a
berbatului de la inteia faceee ; else miaunea
asta trebue ince cautetti in elasa mamiferelor.
. Noi sintern siliti sfi edmitem o
adeveratie wahine a gendirii inumi la produsele
sale.
Opiniile aceslea sun( suseeptibile de con-
Cele religioase sunt esplicale toate In
limba ruseasch, ;scrierea eu stove.
Acesta e faptul brut.
Acum, eu nitica burie vointa, set ne amintim
ca noi o istorie populare a resboe
inlui nu avern facutar ; ea in biseried ai as-
Wei cartile sunt scrise eu litere eirilice ;
ca episodele noastre istorice de capetenie,
din ultimul resboia sant, pentru patru milioane
rame sate noue-zeei de mil' at noire
stile noue-zecie din einel" milioane de Romeni,
necunosente pe adeverata lor fata ;
ce afar& de picturi interesate eroisadeveratul
eroism insa al ostaeilor
noetri n'a inspirat pe nici un pictor, n'a
miecat melee niel un zugrav ca sa ne mazgäleasett
macar o icoaffit unde sa se vadä
eä Romenul se bate, ea el invinge, cfi a
lu'l e slava: i marirea, cd lui i se euvine
"inchinaciunea....
Culture norodulul se face pe carte ei
pe icoane; numai, pe icoane ceind el nu etie
sa citeasea. Imensa majoritate a populatiei
noastre nu atie Ind barim sa slovneasce.
Astefel dar, tot ce etie, tot. ce
povesteete cu convingere, etie ori din
auzite. ori din vezute. Munteanul din gagrile
muntilor, ettmpeanul din hälacari nu
stie carte ori abia 'ndruga doue buchi
asttlyei atie IA de mist eiretenia resboiului de
acum -zeee aria din Bulgaria. Besme, win-
(aural grosolane, pe care ei le debiteazti cu
tonne brine lui credinte; i, in ruptut capu-
ROMANIA LIBERA
ECOURI STREINE
Maestrul de balirt, Bizzoni, dueendu. se
din Bucureetl la Viena i acolo neavand
CU ce trei a picalit pe mal multe fete de
la Teatru. El le spunea cti le angajeaze
peutru Buctireett ei le lua baffi. Cu una a
ajuns mat intim ei i-a luat toate bijuteriile.
Foile vieneze spun ca Bizzoni a fost condamnat
la 2 lunt Inchisoare.
Furt mare. Din Laibach se anunta ea
un lachea, Abraham, al veduvel fostulul
membru la Curtea suprema, Garibaldi, a
furat din palatul stepenel sale, in lipsa acesteia,
obligatiunl, aur, argint, diamante in
valoare ea de 100,000 franel. Nu s'a dat
lace de urma hotuful. Numele lul complect
este Abraham Diamant.
Faturowski, perceptor in
Chorson, s'a spenzurat nu de mult de frica
noulul ministru de finante rus, Wienegradski,
care era pe cale de a descoperi lipsa
unel marl sume de bent at Statulul se
zice 1314 milioane ruble.
/van Zmertici este numele until personaj,
care in doe-zecl ì opt de zile a Ocut
pe jos drurnul ae la Buda-Pesta la Paris.
Aceasta distantä e de noire sute de leghe.
Aea dar Ivan Zinerticl a fácut ea la trelzeci
ei tres leghe pe zi. Dinsul a intrecut
pe d. Delton, care in aceeael zi s'a dus ei
s'a Intors de la Paris la Rouen.
0 revolutie mare s'a operat in Japonia.
Impereteasa a deeretat ea pe viitor toate
perSeL tie aea ea din pareri ce s'ag batut ei
Malang peste Dunare. sput de vitejiile
Curcanulut de din capcu neincredere
uittindu-se pe perett pe tavan, parea tot ar
voi sa vazet o zugreveala care sal ineredintaze
despre cele ce'i apul. Teranul crede,
ti-o spune ea oare-care filosofie, ca peste
Regele nostril e mal mare Tarul; ea Ro-
Wing sunt supuel ai pravoslavnicei Rusil.
ii cand itl vorbeete de Bus, i se umple
gura : "De ar mai veni Rueil o data!» il
auzi zicend. El vin cu bilug, cu cruce, CU
ruble. Tara se 'nbogateete in urma lor.
Acestea 's terneiurile dragostel neinvinse a
Romanului pentru Rtes.
Dimineata cand se scoala, se inchine.
Seam, pen'a nu se Ore in aeternut, se inchina.
Cand se asaza la mesà ori cand se
scoala, se 'nehina. Cenci pleacti la drum,
se 'redline.. Or ce act al see, tairanul it insoteate
de inchereciune i ruga dare Dumnezeg.
Orl de eäte ori se inchina, intoaree
fate spre resarit i, de'l incase da
cu ochil de o icoane, inchipuirea lui D-zeg,
or a Maici-Domnului, orl a Domnului, ora a
vr'unui sfent, ori a vr'unel poeme religioase,
cum e judecata d'apole cele doue-zeci
patru de vaini, etc. etc. Cel scris d'asupra
pervazului de jos al ieoanei nu va ti stt
citeased, chiar de atie carte, &eel e seris ruseete.
El intelege nuinal ehipul, or scenele
aratate si êi e desert pentru conetiinta luI
Ina poti scoate din ce etie el, din ee i religioasä. Dar orl de câte vede icoana
s'a spus. din ee a vezut zugrevie lstoria îi aminteete de Rus; admirä tacut etiinta
soldanilui noetru el n'o cunonete; ennoaetel*i meestria ruseasett care a ajuns la atata
istoria pravoslavnieului res. Grivita, la perfeetiune in cat facut si icoane ! La
Pievna. la Smerdan, la Vann pretutindeni tot ce 'n conetiinta arn inchipuirea luf
nimua Rriee s'ati nuaeti Rueii ati fast este despre Rus, se mai adaogit i aceasta
voiniei, nutted [Weil ae stems pc Tore 41 admiratiune.
ntêta cadrele de pe perete i pentru taa- Ast-fol, in limp de invasiune, Rusul ne
ren "dace n'ar fi. nu s'ar pomeni. cucereete dragostea töranului eu rublele,
cunoriete numele umg comandant eu ridicarea pietulul grenelor i consumerotten),
unni eroil roinen; atie pe de rost rea lor ; ademeneete eu erueea ;
nunaele tutulor Rusilor din icoanele de prin fillip de linis'e -ai de deprate cu icoanele
1111101111111111111111
trot. *lack dupa nol, cum ar trebui operat : damele japoneze earl vor fi invitate la soa-
miros pe fie-care zi miceu-
J. 13. Huzard in cartea sa Instrugiunl relele Curtil, vor trebui W. vie pudrate nele pentru o surna de 75,000 Nand,
asupra imbundta(trii railer in Franta, vor-
ai se
In toaleta lul Ludovic XV.
vinde peste 500,000 de buchetele.
bind despre imperechere ea sà faca cetera Aa trecut numal eäte-va InnI de cend
scrie «Cate o date trebue slt se pue oche- s'a decis ea damele Curial se se frnbrace
lan iepi veneer ca ea sit nu vazA pe me
La Paris, un impiegat la salubritate se
garul armasar pe care'l refuze eu incepe-
europeneete. Astezl se merge mal departe ocupd de zece anT, in momentele sale pertinare.
Cate o data tot aea este ei cu me- cerarehase toaleta lul Ludovic XV. Aceasta dute, a face recensement chiteanilor din
garul care refuza sa inealice iapa cend nu ar putea sä provoace o revolutie la Curte. capit ale .
i s'a legat octet.,
Tome' lumea ar fl in stare spintece Pentru a ejunge la acest resultat, el a
Ast-fel, s'ar uni o iape virgind ai de rase Lulea In semn de donee Trebue sperat ea nu ealculat numerul chiteanilor ornoriti in fie-
pure i aI carte ochl ar fi legate eu un 80 va intempla se se gaseasca la curtea jacare an.
barbet de alt 'soi (ea in cazul calulul i a
Se omoarti. :
ponezei nice o Pompadour ei nice o Du Barry.
lui cuagga sag a magarului), sag de alte
La locurile centrale, 80,000 ; la cele-
rase, sae care, de aeeiaal rase find, ar
lalte piete, 25,000 ; la abatorie, 120,0001:
Tara wide se treiete mull. Regiunile
prezinta insemnate particularitete de per.
maaelarif ornor 50,000 ; bacanii 300,000 ;
finite ale Venezuelel sunt de o aea salubra parliculariT
mal terzifie dupie ce aceasta prime
500,000 ; tabAcarita., 100,000;
Late fn cat aci nu moare de cat o persoana
inpreunare i1 va fi dat fruetele ; dace, in
ratierl omor in canaluri, pivnite ei pe strade
copii ulteriori consecutivi unirilor aceleiael
la 58 ei s'a constatat existenta a 199 cen- 100,000 ; peetil omor aproape 200.000;
femei en barbati exact la Lei eu ea, s'ar tenarl dintre care 115 avênd de la 120-125 mortalitatea lor este evaluate la 100,000.
gasi urine d'ale eelui d'intel tata, impre- anl.
Total: 1,585.000.
siunea materna ar fi afarti din came ei ar Docturilor nu le merg bine treburile prin In asta tifra nu se conteaza numerul
prevala actiunea asupra ouelor.
aceste regiunl.
eoarecilor celor IWO oinorati de eel mare
In Revue scienti fhpte s'a publicat acum Dar nu s'ar putea atribui oare cause a- Conclusiunea statisticulul este ea Parisul
de curind, dupet ziarul medical englez The
are intro cloud ei (eel milioane de
cestel viele lungi tocmal lipsei de doctorl ?
chiteani.
Laucet, istoria unel familii in care 14 in-
--tENS;
divizi din ease- generatit. (awe atinel de a- GOOcelaei
vitae de contormare. Intimplandu-se
CRIME DELICTE ACCIDENTE
se moara until din acesti indivizt veduva 0 CRIMA ORIBILA
lui se marita, a doa oarit ai de ai bärbatul
CAPITALA
see d'al doilea era conformat normal, totuel
eel patru copii pe care'i nescu ea avura
acelael vitae de conformare eal transmisere
ei el urnmeilor lor. Efectul imaginatiunel
niumi sil fie ? Alt-ceva sa fie ? Explicatia
influentei in joe este indoioasii, insI
realitatea onestel' influente nu mai este 'indoioasä.
O crima groaznica s'a comis ieri pa aoseaua
Itahovei. Pe la 5 ore d. a. politia ei
parehetul ail lost inetintatl despre gasirea
unul eadavitu pe numita aosea. Gardieng
remasi pazeasee panà la venirea proeurorului,
zerind un individ ce pandea la o
distante mere-care s'aer luat dupe( dênsul ei
prinzendu-1 afirfi, ea este un contrabandist.
Pe (tend gardietii se luptag eu acest individ
spre a'l duce la sectie, se pornenese
eu alti oameni sarind asupra lor cu cutite
sinulgandu-le pe arestat.
Fiindu-le friett de a'l urmari, gardieng
se intore la eadavru. Aci, lucru oribil, gasese
eorpul eu capul taiat ai luat. La apropierea
lor , se yea dol oarneni fugind.
Se iag dupa dênaii ; unul este ajuns;
acesta se intoarce ei trage cu pura asupra
lor ; glontul nu ratneete pe nirneni ;
prinsul lupta cu cutitul, dar la cutit se respunde
cu tesacele, One când individul este
pus In neputinta de a mai resista. Dinsul
pe lenga pueca i eutit mal avea ei revolver.
La interogatorig, acest individ respunde
ee e contrabandist de spirt ei cu aceasta
traieate.
Cinie este insa ucisul, pentru ce a fost
ucis ai eine aunt ucigasii nu se atie pane.
anal.
Prima iinpresiune este cil ueisul ar fi ia-
Mel un contrabandist, benuit de tredare
pedepsit eu moarte ?
etaseete
STATISTICA CURIOASA
Stiti cate divorturi a pronuntat cele 7
sectiuni civile ale Curtei de apel din Paris
numca in znia de 13 Deeembre trecut ?
TreI sute-trei-zect
La Paris, micaunelele sosesc in fie-care
dimineata eu carele.
111116111111M01111111111111Thoustagsamatema;ellittibillattilINIIIM
de resboie i eu icoanele religioase. Cu unele,
cu allele, Romanulul nostru zilnic i se da pâineu
sufleteaseti ruseasee, zilnie i ee versa in
inane ei in minte acest venin infiorätor
dragostea pentru un neam primejdios, cu
careafarà de religie n'avem nimie comun
; niel mod de traI politic, nieä aspiretiunt
niel rasa.
Pe drumurite de tare intalneetf des urr
soil de negustori ambulanta care'*i tree
viata eael petree marfa numai prin sate.
Vend ace , arnici , eiret i stambe etaseasea
; i mai vend ai cadre ei ieoane
ruseeta or numai cadre ei icoane. Toti aceatia
sunt cunoseutl sub denumirea de lipoveni.
Marfa, relativ scum* o vend pe
luau de nimie numal s'o venza ; ei nu or
unde ci in sat, unui teran 0 cadre eoloratil
care represinta predarea lui Osmanpaaa,
in mane until general rus, inconjurat
numai de armata rusti, a fost vêndut until
taran cu 10 berg ; dupe ee mie cu câte-va
minute mai inainten'a voit lipoveanul sa
venzei niel cu 1 lea ai 15 bani... O icoana,
a ultimei judecaei in care Lola erog legendei,
draci i sfinti íi calugarl i cAlugarite,
etc., eratl inbracati in haine ruseati,
nu inl-a lasat'o mie din 2 lei not dar a
vanduro unul teran cu 25 bani.... Until
Oran care cumparase pe amandoe aeestea,
I-a dtiruit portretul Tarului Alexandru III ei
al Tarinei. Portretele acestea nu voia sa
le venzel cu nici un chip, ci le daruia cui
if cumpära doue or mai multe tab'ourl de
cele-l'alte. Si Warn vezut numai unul, doi,
trel lipoveni de eee*tia ; ei o suinedenie.
Cine din noi. nu'el educe arninte de cand
drain copii, de ne jucam in drum, te mire
co joe, ea treceati tolbaei ae aceatia, ne
luam dupà deneil, le faceam zile rele panii
la un loc ; or II duceam in chiote pane
ce'l scoteam din ores. El lua drurnul satului
mal apropiat ei se dueea lini*tit, mai
oprindu-se din called in crind, de'ef hasa lade
eu policioare din spate ea sa'al odilineascd
De la 13 Deeembre se an, adus la garde
pietei din Rueureett tenerul P. Gavrilti, fost
caporal in regimentul 3 de linie, condananat
la doi ant inchisoare pentru furt de
efecte ei internat In penitenciarul Tergeor.
Numitul condainnat este ineulpat
printr'o serisoare, a arnenintat eu moarte
pe d Iosef Musceleanu, din strada Negustori
Nr. 23, arendaeul moeief Panteleimon,
daca nu va pane intr'un loc anume o
surna oare-care de bent
Prevenitul a inärturisit d-lui raportor pe
lflngä eonsiliul de rezbel al corpului III de
armata ea el este autorul scrisorei in cestiune,
pe -care a semnat'o P. Alecu ioimeanu
banditul i pe care a scris'o, dulcet
eat 'el educe anainte, in luna tut Noembre.
Se erede ea aceastit serisoare a fost depusà
la poeta de cetre un detinut din penitenciarul
Tergeor, care s'a eliberat ei care
se eta in intimitate cu sus numitul P.
Gavrila.
ellefeate
Servicial telegralic al Rontaniel Libere"
Bruxola 20 Ianuarie.
In zilele trecute transportat, pe bailie
ferate belgiane, o multime de cal,
venial din Danemarca pentru Franta. La
Liege sosese In toate zilele transporturl
de cal.
Berlin, 20 Ianuarie.
Oficios se anunta, cà in curend se va
(vie orl-ce export de cal din Germania ei
deacea bursa a fost astäzI foarte neliniltità.
ai din alte earl din sferele politice se
pare cà retain:lade eu Franta stint critice.
.Berlin 20 Ianuarie.
Norddeutsehe Allgemeine zeitung confl rmä
etirea, eä In Alsacia se cumparä multime
de scandurl i }Arne pentru Franta spre a
se construi barace militare la granite germane'.
Numita foae trage de aci urmetoarea
conclusiune Prin armare Franta are
de geed se concentreze la granità mal
multe trupe, de cát incap în cetatile
garnizoanele de acolo.
Societatea patriotica a damelor a tinut
ierl o eedinta f n Berlin sub preeedinta fm-
trupul obosit, or sa'al liniateasett ai
adune gândurile...
Pria sate, nevestele i copii ti ies Inainte.
De cumpera numai d'ale rnarchitaniel,
el le de ei cAte o icoand. De cumpera
ieoane, el le däruieete i (Ate o eurubitä
de buinbac, or un scut de lânica, or o duzina
de ace, ori te miri ce alt lueru trebuincios,
nevestei sail codanet Lor li se
face milä ei, ineetat Ii die de berg ;
de'l fklmand ii dit de mâncare ; if eulea la
densele de-a inoptat pe drum Mal niel
odatet nu gaseeti p'aceatT lipoveni dormind
prin earciume, prin hanurf ; ci in venal de
plugar sadea. Pena nu pune Caput jos,
adune pe totI aI easel lie lange densul,
cope mai eu seama se gramadese in giurul
ai el le spune braeoave ruseeti, le povesteete
minuni d'ale Ruailor, or le explica
cadrele ei icoanele ce poartit eu (Mitsui.
Cine nu etie cane. putere pot avea aeeste
poveeti asupra mintil crude fie a copilului
lie a töranului In verstet !
TO din sat at in case lor tablourile
cutaror resboaie, icoana cuterule sfânt, de la
aceeti lipoveni cutnparate. Cand nu vin lipoveng
prin sat, atunci se duce aeranul la
targ ei nu ti-ar lua --feritu-l'a Dumnezetl
portretele maiestatilor romane ci capete de
ruel ; nici cadre cu chipuie romane, ci d'ale
ruseatl... Teranul de frunte cum ei eel de
jos ; cel de etie carte cum ei eel de nu
atie ; pope cum *i invetatorul, toti al acelea*T
gusturt aceleael preferinta, cad supual
aceloraei influinte.
Sufletul Romemuld e plin de dragoste
creetineaseil catre Rus ; inima lui bate de
dorinta de a avea pe Rus la densul, in
gospoderia lui ; i-ar iei inainte cu paine
ai eu sane. Touta invotatura lut este istoria
besinuita a Rueilor ; tot gustul luT eslatic,
este coloritul icoanelor i träsurile neregulate
ei fàrà niei 0 noirna ale chipurilor
din cadrele istorice care'T irnpodobesc
case ; eartea pe care citeate rugaciunile, or

pArdlesel. Fooia luenPonatS aice e5 a foot
mrba de mobili.torra Cruel( Rooie, dalid a
ite inteh.ge, ea ...head 1111 e decade.
___
-1/0116-
CORPURILE LEGIUITOARE
SESIUNEA ORDINARA
SENATUL
Witqa de la 9 lattuarie 1886.
$edinta se deschide la orele 2, sub preeedetdia
&hit preeedinte Dim. Ghika, fiind
present!. 80 drug senator).
Sumer& eedintel precedent° . ameba.
Se acorda coneediud d-lor Costeseu,
9arnat Liteanu, Dastachi, St Dechemu.
D. SOU... depot. ...gild ea eart
1 a codicelai de comert, amendata de tAdunare.
D. C. Boeresca mama pe birott a Interveni
sme a i se pone la dispositiune dosarele
relative la decade eornunale din
Butoeanrei la arestarea:uner eetatent a-
vend a face o interpelare.
,
I) Isearalla en°13' ° inlalPelare r''''
Ma la alegerile de la T.-Severin.
la urn., Senalul iteetia indigenate d-lor
. . ...
Costea Avghermo, AL tandem en A . Vs ,
dzeseky.
In mink Senatul trece in secjiuni la orule
S.
CAMERA
,?edinla dela 9 lanuarie 1887
Preeedima d-lul generta I). Leeea.
Sedinta se deschide la ora 2 p. R.
fiind presentl, 103 dd. deputall.
Se depune dosarul alegerel colegiultd 11
de 14, care se trimite la cornisia de verificare.
E NIemvsen care din AA A i se peak
la dispositie dosaral cu privire la contr..
mares. alegerilor comunale din floto1ant,
penult WO putea desvolta interpelarea sa
in privinta aerator a1eger1 .
D. Evenie Sideemae, miniver" al Mislitiet
comunica Adunitrii ca Cartes ea jurap din
Iltov a achitat pe d. deputat losef Ororealm.
Interpelarile d-lor T. Maiorescu ei N.
Flom se mane, Mica cererea acestora si
pentra molivel ca d. presedinte al cons).
lidat si ministru de interne nu se afirs
presinte.
Se continua apoi co discatia
prli3O_
le a legel penlra constatarea ei perceperea
veniturilor comunale.
D. raporlor Campineanu cornunieb. ea
comitetul delegafilor a respins ammdamentul
d-lut A. 1, Marghiloman propus la articolul
8 din lege tilc ii. a admis o noull
redaetiune a acesnyarticol.
L Campineami da cidre nmel redactiunt.
D. N. Fleoa prepune ambler. pane. ce
acest no-5 articol se va tipari ei diatribe)
d-lor depulati.
Propunerea de amanare se respinge.
Verb.° asupra articolulul noft dd. raporter
Compin eMu, M t ru
de Mutate ei
i. Codreseu pentrit iar dd.. Al. L Marghi-
Ionian ei N. Flora contra.
WI..
A RTE TEAT RE
darataaterifulNaslzi aalt -; so zpresta
841s:tel.'
bahil e9 prima representatie va fi Dun&
tilpA 20
lanuarie va sosi o tread. con,
pleet9 de helot care va lua imrte la representatiunite
(mere et va organira .si clanturf
in balurde maseate ee se MO in sala
bad°, Eyori,t.
.. Dupe .Pab-ir se va relua )/Mar¿iel
al dAut Ureehia ei' se va pune in stadia'
tragedi, df,,k, r, lw Levu,. jj_ra ye,moat
ha Mini Atederl.
..... Summit rugati a anun a ell de astlial
inainte direepunea bdurilor maseate din
Sala lolilor E j orii, nu va mal perrnite in_
area in bal a damelor lam maseafie in
.. Marli 13 (25) Ian 'e 1887 -ni
Ate.neiilui. Concert dat :And cerLI 'Z.'
ridifor, cu bine-voitorul eppe,., prd_pe:
Io. r D. lanescu G. Stefanesca ei E. Gebm
uer si I d I T MAI C Dimitrescu,
D. 'Peocloresel', I..13aj'enaerro': Scliipec, 1. Ru-
Programa. - I. Beethmven. - Quartet
instrumental in P...dur ; &MC Michetu, Dimitrescu
Sehipek ei Rubinstein.
11. a) 'Aube, - . Aria Djindor, b) "31.ela-
nescu.
.. Raremoia, executate de d-na le-
laneseu
III. Schuman, Andante si Variatitud executate
de d-nele lonescu et Gebauer
IV. Verdi. - I Vespri Siciliani, cantata
de d. Theodorescu. .
V. Verdi--II Belo 'in mmchera Romanta
cantata de d. I Bajenaru.
VI. wieuiaw.ki Itotonexa, Nr. 2, in A.dur,
esec. de d-nu Micheru.
1111. Duo SyMphonique par Letébure
Wély, esecutat de d-nele Latent) ei Gebauer.
.
Acompanialuentel va fi sustinut, din complezenta,
de d. Narici.
Biletele se gasem la Redactitmea stareior:
Ro.,4.1, Cotup Noualö, Romni,
L'Etoile &unmans, Epoca, Telegraful, Romdnia-Liberd,
Nafilinea, Lvia, Beebolul,
ftOMAHIA. LIB
vor aduna la d. Take loneacu, pentru
mat multe cestiuni importante.
Deputatul Iosif Oreveamt a luat
. .
1 . (r t Carnot a
-tat te a ' ma de ierl a
Constructor-II unel linil ferate din
Eatul Ardealtdul aft eerut guvernulul
roman sa le dea jonctiuneal pe la
Gvimes. a liniel ce duce la Galati.
Consilial medical superMr a facut
o ineheiere prin eare propone guvornol
ui erearea unel noul catedre de himie
la facultatea de medicinit, cu laboratoriul
el special, pentru a aduce
pe disdasul himist Babel la Unary
Localul curtil de cyatie a incercat
modificatiuM ei reparation) importante,
earl 11 ditU aerul decent ce lip-
"Ite laatalaPuni1or judecatorelV. din
Bucureetl. Imerarile nu aunt inca tertninate,
insa gratie d-lul primpresident
Sauna , clieeld ttaditional oi
&inamorata justitiel nu rind este o
gluma.
a staramat cateneana care este la rez
de chaussée si a'a oprit d'asupra pivnitelor.
Speetacolul id acea parte e infiorator.
Plintre pasageril si locuitoril cel
mal greb Meet-cap este d. Serghiade,
direetorul operel, care a scapat numal
cm hainele pe alma. In genere,
top pasageril si-atit putut sapa lam,
rile de valoare. D-nil Mitieit Rosetti,
senator; Panopoln, Bosie, depntatl,
iji-aa pierdut o parte din bagajele lor.
Inaarcinatul de afacerl austro-ungar
si secretarul legatiunii italiae n s'ata
refugiat inell de la illeeput la ,
nel--
bul regal", abandonându'at efectele.
Artistele de la Opera au putut maim
la timp o parte din garderoba lor i
cunt locuiati pavilionul care a fost
eel mal incercat, meste doanme aft
fost atfit de adruncinate de emotittne
cit bolnave aft fost aduse la hotelul
Capsa".
Pagaba e en deosebire iremediabila
p ntru d. Muller s,i pelitru d.na
Horn, antreprenoril hotelultd, a ca
ror desalatione Ccl e navranta.
Ilotelul" cm tot ce contine inte
,.
lament prevent. ei curativ al efeciiimilor
mildevii epindrir ei a ...rub. aimmiei,
impotenlei d shtbiciunil le barbel prin
-1,= ra8- .
.. .
at le Paris 1886. Exposit.. lo.
lunation.. a ditotelor pi and. industrialo Notip
aledieam explicativi fraince.-A
Acbcout, Pfice, 19 (France).
'N. CR ATUNESC U
MOM
Ste maw in strada Colret Nr. 43.
Pia Maria Catarida-Cratuaescu
Doctor la nteeticinO de la Focultateo dio Pact.,
S'a mutat in strada Collet, 43.
Orele de consulta0m0 sunt de II 1 , m. pang le
2 in lode silele, afarâ de Duminica si silrbillort.
SUI111113A REA DOMIGILIDLGI
DR. SA LT ER
..
Special. Beale de femel si Syphilis
s'A IllUTAT ill
-I, strode. li-tort , ol.
/Mir. Fopmegeia ne sfinft" (toted M,iloc).
GenciltaliunI in teal, ailek de la d
VIN NEGRI"
de Ora-vita si Golu-Dancea
Camera a ales pe d. Al. Vidraecu Snout era asigurat la Dacia"
secretar in locul &MI C. C. Arlon, Nafionala" pentru .un milion trei 'i
demisionat. Majoritatea nu a ftgeles futte de mil de let.
.
met de asta-data inaha cuviiMa a ite- On detalin curios t
VecIda de 4 ant, calitate superioara
gullet' parlamentare care voeete ca. mi- Pro prietarul hoteluliff, d Herdan, tutulor altor vinurl . -15 fr. vadra , 1
noritatea Mt fie in tot-d'auna repre- plecase de 48 de ore la Viena pen- ALB DE DRAGASANI
zintata intr'un mod serios in biroul tru a educe uu Wet.
din ricotta and. 18St - 16 ir. venire la
unel Adunarl.
PomMerii, ea M tot-Tauna, p-ail
Mont datorbt; Mkt, ea tot-d'auna, PA UN POPESCU& e°-'1,
113, STRADA LIPSCAN1. 18 .
Astazt se discuta, in Camera alege. lipaa de apit si insuficienta Matra-
rea de la lidded, ammra careia s'aii mentelor a paralizat munca lor- Alt-
ivit motive puternice de
Universal, 0 la raagasinul de muiica C.
contestat.. fel nu s'ar putea explica ca un Moen- CASA DE SCHEITS
Gebaer. u
dia seM mnalat momentul d chiar M
Preturile locurilor i 10 tel local 1-itti; 5
care a. isbucnit sit nu fi putut fi e ir-
Id, load al II-lea.
FOCUL DE LA BULEVARD
C.STERIU &C°'".
etrnserla.
No. 19, STRADALIPSRAN1 No. 19.
Incepatul la fiv, ore seara precis. Hotelul de Bulevard e in flacarl. Yam aflat niel un accident de pertt
Diseara la Opera: Ebrea, opera in Feed ]. a inceput azl-noapte la 11 si
Pe aiva de
&Jane.
°Jas lawman ora 10, 1887.
.
5 acte.
pirnatate ore. Se crede ca s'a aprins in Regele a fost insuei la fata locului
Camp. Osnd.
mansarda unel coriste de
a a Maine seara Deminieft,
la Opera
la Teatrul
ad dimineala la 5 ore.
frt. Imprmodul Comunal 1383 Ohm 76
National, Fala Aereha feerie In 5 acte si care ei-ar fi incalzit prea mult sobs; si
6.,... * 1884 -82
-82;±
7 40'1..1)
soba fiind in dourt paente ar fi comu-
me-oas
6% Semler random whit.
6./0
921, 93
nicat foe podulut 0 alta versiune AfOill-
voeste
ea focul
ATENEUL RONAN Ty.
99
z
sa fi provenit dintr'o
b°1. ' ' Rural 85'1, 8bll,
790 tempt), eu petrofitl.
'
102 102lja
D. AngheI Demetriescu, va tine maim 2. R°e'l r.mtrt., 9.err.i" 931/e 94,,
) MAI NO TJ Primele momenta de confusiune Mt
amortisabtla. .
94 94l't
Dominica 11 lanuarie la orele 8 et jurnat- 99, Obiio de Mat co.. Rurale. Stita 87
lost indescriptibile. Colonelul Mikan late seara , conferinta sa Arta de a vorbi. O',* D. Ion Bratianu n'a butt parte la Dumitreseu, resit 'intro eel d'Antei, a
70, Imprumutul Stern Clilo MA fe"" . l'0", . -_
.
sedmta de ierl a Corpurilor legiuitoare. Met in imposibilitate de
sv Oppenheim 1866 -7491
a gasi o u-
60, Sens. R.. Urbaue de lad .
75
B-Ma-sa se afla la Florica, de unde nu nealtä rnaear pentru a sfarAma uga
6.,,, traprum. Com. de lael Asphalt -
se va intoarce de cat Loa De aceea
Obhg. Case Pensiun. (num. NO) 215 220
podulul ei a patrunde intefinsul Pa- SOCITATEA ROMANA impr. ea prime oraiel klueuresel 34-
36
Ii interpelarile adresate de d. Maionica in pasagerl si personalul hotelu-
de
Aelitml Construqiunl. . -
.
scu si de d. Fleva primolui-ministru
Nationals. . .
lui era atilt de mare in al nit se pu-
) ,
Arme, gimnastied pi dare la semn DaditRoadnia
CZ-
271
s ma amanat pfina la intoaraerea M.. Ma orgaMza niel un ajatot Yuma la
Banes. National&
11-nil inetnbra in acestd soeietatt mint Bence Romaniel
2 ore noaptea a putut sit inceapa de-
-
eu enema invitall a se itnrimi in adunare Fabrica de Herne
50 60°/,
Afiam ca Eforia Spitalelor civile sermrea hoteludul ei scaparea unor getterahl Deminica 18 lanearie ePre e ea FiLiiiiLamitnaeAustriact
201 202
va crea un post de chit mg la apita- mobile.
ocupa cu cercetarea comp tari lor pe 1886 Biteje ,,a,..
121 125
too 1100',,
1111 de la Iliallr oghern pentru d. doc- Mansardele, ctajele 3 iji 2 aunt cu ,U CU Megerea membriler noulut °omit. Engle.
25 255,
total consurnate; etajal
pe 1887 conform al. 2 de la art. 84 din Rude Ruseeti . .
tor Asaky.
235 240
1 nu rate are, statute.
Aar contra .900 .
.171/4 17'll,
dar e desfundat de toate partite. In 1,,,,,,,,,, . .,,,,: lo, 1,, el, 2 NarteocudroLterietc.:.
20.04 20.0f
Di-seara, mcmbrii sectitutil stiinte- pavilionul din stfinga tavanul salonu- in Medal secietalel din strada Brancoveanu .Nolti, ,L,,,t,.1,..1 p.eeieLl onedi de a.
lor morale si politice a Ateneulul se lui de onoare a etrabittut toate etajele,
Comitetal.
Ad.m pentru telegrame i main.

0111.11.11=111Mr.i.
PERITI-VE DE CONTRAFACERÌ I
:sou ni%rce:i,1,,pdreoyd: It.et
nn winner care pun,
4711 EAU DE COLOGNE
4711 SAPIIN CC GLICERINA
Acest &loin ro gtirelina care se deosibeste prin bonatul
sue o nitnut de gilcerine, prin rompoeìiid MI delicate m
pr. mirussI I ul pieces este ca deosibi re recomandabit pen-
tru epidermele mol pl simtItoare.
Goer. Public an face dap Sloe, ea se alb& produce. 471t.
distinse ca cele d'intil premiarl la toate
Sit dea ateniiiine numênthal 4711.
FABR1CA DX EAU DE COLOGNE di DE PARFUNERIE
GLOCIEENGASSNa 4711
A LUIFERD. MOURNS, COLOGNIA S/R.
Er AGENT IN BOCURESGI : GUSTAV HOCH Suer. ING
UN SALON foarte spatios in
strada Regald, Nr. (7 ;fosta Universal)
in centrul cel mal irecu-
DE MCIIIRIAT
entat al capitale, §i care poate
servi de teatru, hall de bere sat
un restaurant avail i o buctlt-
DE INCIIIRIAT rie sistematic (kind precum §1
rnnia(al mmauittee jcpametarer
DE EMERIAT
A11111
ghelArie ; in fa¡A ut curte mare.
A se adresa la proprietari; F.
Göbt RI, Pasagiul Romön, Nr. 12.
PUDRA
PENTRU SCOATEREA PETELOR DE REGINA DE PE RUFE
PM' 1 lea 50 bent.
TINCTURA
pentru ecoaterea petelor de cernealci, tie yin
ft de }mete de pe hartle t raft.
Pretal I lea. 50 beta.
ESENTIA CONTRA PETELOR
pentru toate &Ode Ord oeS etrice nici de cunt
cutorite cele risai delicate.
NB. Muiatlo banal& de pine& in asia. esenta piano! (recall
petele cu panza mints si indata petele dispar cu desavtraire.
Prate] 1 lea au bast. Fabricant PAUL WITORT, small
Sculpture, (Omul de matre) IN, Summit. Depomtul la bbi aria
Graeae, calea I/lour/el. Nr.
11/6921111121.1.111.
MARE EXPOSITIUNE
T.A.131,0 URI
13UCUltESCI, CALEA VICTO1tlE1, BLICURESCI
Coital Balerardslai Gniversitdfel, in Jata bisericei Sdrindar
Regale colecliune, remixed mogtenire de la Earlof Telombwell
din Londra, ne a fost I...din/MA sure a o pune In venzare. Ea
se compune dio tablourl vecel si modern./ de primal orMn. late
cate.va nnme luate la Intemplare I Veal, Sebastlan del Plombe (de
la celebra Hamilton Galena), Rembrandt, Claude Lorratn, Wale.
merman, Tberbourg, bteen, Temers, Bmkenbourg. A. & I. Ostade,
Rube., Correge, Ituyedael, Maces Both, KOningh, Berghem, etc. I
modernl, Munkficsy, F. A. Eaulbacb, directorel academiel de betearte
din Menicb, Gab Max, Setts, Pamka (Ca vendor la Paris In
1876 cu WAS let), prof. Geiger, Ribot, Gudiu, Diaz, Descbamps,
Dupre, Jacque, Karlovetky miev al lid Muncticey), A. Kaufman,
de Garay, b Giroux. Grienti, Van den Iles, prof. Rumples, Bruck,
Cbaigneau, Depois, Guyot, Bellecour, Morrnaus, Demme..., Kuehl,
Pen. Verboeckhoven, prof. Grasse, Garolus Micelles Van Hasten
ate
IZEZII L. LEMAITRE SUCCESORI
TIJRNATORIA DE FER SI ALAMA
timati de la S-ta Gheorghe 1887 o
ATELIER MEDIC
BUCURE8CL 195, Calea Vat:Arent, 195, BUCURESCI
Se insarcineaza cu constroctiunt de
lituroine fi marl es prentri rnal redone
e cat acele din Viena pi Pests.
PRETUL
tnel mori cu 1 pialre de 36" lei 1900
, 1 , , 46" , 2100
, , 2 pietre 36. 3600
2 42" , 3805
Esecuteaza repede ori-care Meru de
turnatorie sad meanie& precum coloane
simple si ornate.
Mare asortanent de mobile pentru gra
dins, ornarnente pentru grajdurf pi teascurl
de via etc.
MARE DEPOSIT de grinzt de fer, ;pentru vagenete
Décativille," teve de tact. Mare asortiment de pietre de moara
La Ferté sons-Joaare."
/oak\
?! OCASIUNE RARA !?
Din calm& de strAmutare la Ma, se vinde au
4a, un pret foarte redus Casele din strada Rosetti, nr. 18,
(suburbia Staieu) cul. albastru, hinge, calea Dudestl.
chitortiutorei cecaartet
museAradosuititoilruzgaati a se edresa
ia propnetara.
C. r. anstr. ung priv.
Pr SALTELE CU RESORT DE LEMN "PIN
a. _-_-:7--____----:.---i= ---_ - __
--------- .r.
/ ,-2) 91
_,....9" _ = .
.=
tO
ROMANIA-1113E11A
-67 Ire'"1-77--Irm1,41111r:,
Inloeueso saltelele de pae punerea de strmi,
male, durale 0i i-ftine, escelente Mehl. ai spitaiurl. Cumplandtl-se mal multe se reduce
pretul. La comande sit se indice /Mime& si lungimea patulul.
Representant pens,. Romania gi deposit In Bummed: IOSEF SPRINGSHOLE, Strode Academia,
Nr. 87. Demon principal, V1ENA 1., Netter Markt, Nr. 7.
',*N**-liN*i*Aft,*iw,-1,.
$ SPECIALITATILE FARMACISTULUI $
CIto, an Berbereanu $
Farmaela --PIATRA Distr. Nea 1
t* $
---
HaRTIE GHIMICA (Inlocuitor escelent al cunoscidel specialittiV trances, : Papier Payard $
et Maps. - Aceasti hart. Sind poems-aft tatoeinal dupe procedeul farmacigtilor Fayard ei Raga
ewe eel mal bun specific contra armitearelor election. : Retimatisme, Podagre, Durant si leitatinnl
ale pepullel, Duren de imiloc ei de spate etc, snemenea se mat pecan Intrebuinla at
wee. la Degeratur1 Scrintiturl, Plegi serefuluase, Meng, Striviturl, Meter!. Nevralgil,
Bottle de Mischa, Babette, etc etc. Prelul 1 lad Rolunl.
SARE DE BALTATIESTI CFERYESCENTA, acest preparat Sind fAcut In modul ei forma
aga nurnitelor Proffitt aeoraoare de Seiditta, mite superioara aces/ore, de clam.. afark de sub.
stanIele re conlin ele mai eete dlogat Sarea purificata de BelltestL care dupe analina Walk
de d. Dr. In chunk, Bernath li &probate de Door. Gonadial Medical superior este de cea mal
m a re eScacitate la &Smile palustre tifuide M gastrea, in inflamatienf ale lotestinelor, Constiontmol
si Remoroide. Asemenea este recomandate contra Mauler boutelor croon. de Do-
De
arenda .., , mosia Ciordnico
en dru& route de Mead, In
I pea Mai blIne stare cu eormell si islazu de 18 pogoane. pe apa
Teleorrnan, o jumelate 00. de ormpl Alexandria. A se adress
la propr. d-na Sinai anda Furculescu, Cal Grivitel 30, Bucurestl.
c.
it A a/lariat de sub presti :
1
1
1
Calenclarul
,,x,-,ottztrten.nrerlig
ae
IVI. 131E n .21.1F1 e
Profeeor la rdla Somali! Supernfrd oi la liceul St. Gheorghe
Calendars1 Scottie& e portativ, de buzunar, in mOrimea
de 10 pe 15 cm., in legator& elegant& de panza format
portofolia au polite, si conOne pe mal bine de 300
pagine harte fina.
Pe
Anul 1887
Se aflit de veneare la ltbrbriiie Sow 01 la toate eels
principals din Capitala., premix et la Editing i
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL, Fil )
Bucurescl, Pasagiul Roman, Nr 12.
---
pu Pretul aunt exemplar legat 3 lel. -am 1
Maatemeasilenna.aaatealalCuinuntlaraneuttlandannatarennaarne
0(4
A
l../
0
(I)
n?
r7.4
MRE u-ocS
illintElla POPLIN
_PLBLICAU LIMIIISTICt SEPTEMINALV--
.Zil,eatorrilLpeeznätru a inveta singer a sole si a vorbi
Abonrent pert.tru unVicurs complect)1. n.. 205
Se tramite dup& cerere un numèr specimen contra
50 b
A otinpi i fidesrud mO bt'iptur/eNr. p 12 ai 13.
Redactor : L LEORQUE
BUCURESCL 183. SM. Dorobanttlor, 133. BIRICRESCI
11Z A PAM SITCOMS
NIM1110011111111110.
En nears du publication dans
LE in 11111 Iit DIII INCHE
Recueil litteraire illustre qui parait tous les Dimanches,
LE SECRET DU MARI
Roman postLume et melt par Octave FERE
LA MÈRE RA1NETTE
Par Charles DESLYS,
SAUVÉE PAR LA MORT
Par Charles-Bernard DEROSNE
10 cent. le Plunks de 16 pages chez tous les Libraires
Abonnements : Departments, 1 an. 8 fr.-6 mois, 4 tr.
Pour toes lee pays fainant partir de Foetal.
1 an S tr. 50. O mots, 4 fr. 26
La Collection se eompose aetnellement de 56 volumes
et renterme Ita Operate.. des
ti
d
CD
q
Q
tt
(f)