2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

Previziuni astrologice pentru anul 2012
socială, politică sau economică, să supravieţuiască în această formă. Se face deci dreptate, dar, în
condiţiile date, dacă e să învăţăm din istorie, progresul se face cu sacrificii, cu tulburări interne, cu
riscul de a nu reuşi să coordonăm totul spre o nouă ţintă. Dar finalul bun nu vine doar prin Jupiter,
chiar dacă este el Marele Benefic, ci prin Saturn, dar nu de la începutul anului, pentru că Neptun îl
afectează negativ încercând să medieze, prin trăsături negative, opoziţia cu Jupiter, iar Pluton şi
Uranus nu pot fi pozitive pentru că devin cele două ursitoare care aduc lui 2012 caracterul de an al
extremelor şi, de asemenea, premizele unei conflagraţii de proporţii, desfăşurată prin intermediul
tehnologiei sau forţei gândului.
Saturn aduce anului 2012 un element surpriză. Mulţi dintre cei pasionaţi de astrologie se
gândesc probabil la maniera stranie prin care Saturn poate să surprindă pentru că această planetă
este rece, distantă şi, de multe ori, lucrează cu elemente predictibile, oricât de dure şi neplăcute ar
putea fi ele. Tranzitând ultimul segment din Balanţă, Saturn împlineşte împreună cu planetele cu
deplasarea mai lentă decât cea a Soarelui doar o conjuncţie cu Marte, în 15 august, deşi la începutul
anului se află în relaţie de opoziţie cu Jupiter pe care Neptun încearcă să o medieze. În 5 octombrie
intră în Scorpion şi la câteva zile distanţă (11 octombrie) împlineşte un trigon cu Neptun, intrat
definitiv în Peşti din februarie, iar pe 16 noiembrie împlineşte un trigon cu Chiron din Peşti, iar
peste aproximativ o săptămână distanţă (pe 25 noiembrie) să treacă prin sextil cu Marte şi să încheie
anul cu un sextil cu Pluton, pe 27 decembrie. În tot acest interval Saturn va avea o perioadă de
retrogradare, ultima în Balanţă din acest ciclu, în intervalul 7 februarie – 25 iunie.
Una din calităţile cu care Saturn intervine atunci când tranzitează semnul Balanţei este aceea
de a renunţare la plăcerile personale pentru binele grupului. Poate şi din această cauză Saturn se
simte atât de bine în Balanţă. Termenul de "ajutor", de "faptă făcută în folosul comunităţii" este un
minunat procedeu de evoluţie. Creştinismul se bazează în mare parte pe acest gen de pozitivare a
vieţii, iar din Asia, prin inepuizabila sa sursă de înţelepciune, găsim sistemul Karma Yoga ce ne
spune că fiinţa există doar pentru a fi un instrument al Divinităţii, al forţelor ascunse ale universului
care supraveghează desfăşurarea vieţii aici pentru a o menţine, pentru a o ajuta să treacă pe un nivel
superior din punct de vedere calitativ. La fel gândirea amerindiană, în special cea care ne-a ieşit în
întâmpinare prin scrierile lui Castaneda şi care îşi are originea în înţelepciunea toltecă, aminteşte
despre gândire activă, despre starea de luptător, aceea care nu judecă timpul, evenimentul şi nici
persoana care se implică, ci, prin însăşi atitudinea sa, el se situează dincolo de consecinţe, fiind un
factor de elevare a acţiunii, deci un canal perfect al unor vibraţii de un rafinament aparte care îşi au
originea în necunoscut. Dacă în karma yoga a lucra nu pentru bani, slavă, merite personale, ci pur şi
simplu sub impulsul binelui, creştinul se dedica în acţiunile sale unei entităţi (sfinţilor, lui Iisus, lui
Dumnezeu), unor forţe personificate pe care, printr-o mistică aparte, le proiectează asupra
anturajului transfigurând banalul şi sanctificându-l prin gândurile şi intenţiile sale. La polul celălalt,
în această exemplificare, valorile abstracte ale evoluţiei prin înţelepciunea toltecă pornesc de la
stăpânirea timpului, a spaţiului, de la controlul perfect asupra funcţiilor Eului şi a forţelor care
uzează de această construcţie pentru a deveni o pradă a vulturului, pentru a participa împreună cu
necunoscutul la topirea ultimei picături de personal şi continuarea aventurii cunoaşterii într-o altă
dimensiune.
În Balanţă, Saturn ne tentează cu una dintre aceste tipuri de reprezentări. Fie că este karma
yoga, prin care individul face apel la un sistem de valori, la un mecanism amplu care-l înlănţuie şi
alegând făclia, lumina, adică fapta bună, ajunge să identifice drumul până la ieşirea din ignoranţă,
fie că se simte mult mai mult susţinut de un sistem personificat în care desprinderea de sine se face
nu doar sub imperiul unui impuls afectiv, dar formula, adresarea, ideile forţă sunt susţinute pe o
relaţie caldă, organică, vie, cu necunoscutul, fie că totul se construieşte sub impactul unei dinamici
existenţiale absolute, în care supravieţuirea este condiţionată de dezvoltarea personală, totul se
apropie de existenţa individuală şi ne îmbracă faptele în sensuri dinamice, puternice, elevate pentru
a da vieţii un sens şi de a o pregăti pentru desprinderea de lume (karma yoga), întâlnirea cu
Dumnezeu (creştinism) sau întâlnirea cu Vulturul (aşa cum consideră iniţiaţii vrăjitori din America
centrală). Astrologia nu este însă o ştiinţă elitistă, aşa cum este alchimia de exemplu, tocmai de
© Gheorghiță COȘER, www.coser.ro
11