2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

Previziuni astrologice pentru anul 2012
inventarea maşinii cu abur a constituit practic un alt mare pas în dezvoltarea societăţii, fără de care
revoluţia industrială s-ar fi mărginit doar la mutarea industriei textile în zona apelor curgătoare,
adică nu ar fi fost cu nimic mai bun decât ceea ce se întâmpla în China antică. Este important de
menţionat că renaşterea ştiinţei în Anglia în perioada menţionată nu s-a datorat marilor centre de
cultură de până atunci (Oxford, Cambridge, Londra), ci altora mai mici ca Leeds, Glasgow,
Edinburg, Manchester sau Birmingham, care a devenit cel mai important centru al ei. În Franţa,
unde procesul analog era ţinut în loc de sistemul politic şi social învechit (Ludovic al VI-lea, ce a
domnit până la Revoluţia Franceză), toate minţile energice şi progresiste, nemaisperând într-o
redresare, s-au îndreptat în cele din urmă spre înlăturarea acestui sistem, efortul lor contribuind
semnificativ la Revoluţia franceză. Monumentul acestei grupări este deosebit de mare şi
semnificativ: lucrarea Encyclopedie des arts, science et metiers publicată în 28 de volume, în
perioada 1751-1784 datorită, în bună parte, strădaniilor lui Denis Diderot (n. 5 octombrie 1713) şi a
lui Jean le Rond d’Alembert (n.16 noiembrie 1717).
Cu părere de rău, nu putem însă consemna aici toţi reprezentanţii, dar mai cu seamă
descoperirile lor, volumul muncii pentru producerea acestui salt calitativ a fost substanţial, dar îi
putem aminti pe Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706), fiind considerat unul dintre cei mai
străluciţi profeţi şi precursori ai noii mişcări, Joseph Prinstley (n. 13 martie 1733), care căutând să
facă legătura dintre religie (Biblia) şi natură a reuşit să unească în pasiunea sa ştiinţa şi dragostea de
oameni, Antoaine Laurent Lavoisier (n. 26 august 1743) complementarul astrologic al lui Prinstley
(cei doi fiind născuţi pe axa Fecioara-Pesti) ce avea să pună în practică teoria revoluţionară a lui
Prinstley pentru a face din chimie o ştiinţă raţională şi cantitativă, iar exemplele ar putea continua.
Forţa şi persuasiunea acestor oameni nu a stat însă numai în talentul şi pasiunea lor, ci şi în
abilitatea de a se grupa, de a se înconjura de prieteni, oameni cu viziuni similare pentru a se susţine
şi a deveni, prin coerciţie, o forţă de avangardă. Un exemplu este cel dat de Societatea Lunară , o
grupare care aduna oameni cu viziuni progresiste, între care se construiau nu doar legături de
prietenie, ci şi de rudenie, prin căsătorie sau alianţă, şi care obişnuiau să se întâlnească în casele
membrilor în nopţile cu Lună plină. Printre membrii ei se numărau: John Wilkinson (fabrica
produse din fier), Josiah Wedgwood (12 iulie 1730), olar, medicul Erasmus Darwin (12 decembrie
1731), bunicul lui Charles Darwin, Joseph Prinstley (n. 13 martie 1733), James Watt (n. 19 ianuarie
1736), dar şi jovialul şi ospitalierul Matthew Bolton (n. 3 septembrie 1728), fabricant de nasturi din
Birmingham care îi scria împărătesei Ecaterina Eu vând ceea ce cere omenirea: forţa” sintetizând
de fapt trăsătura definitorie a lui Uranus în Berbec, în componenţa sa expansivă, cea care lansează
idei, propune soluţii, caută răspunsuri. Judecând după exaltările lui Jupiter şi Uranus din momentul
naşterii sale, după poziţia lui Saturn în Vărsător, acest mod exploziv de a gândi în expresii mari, ce
nu este specific zodiei natale (Fecioară), reprezintă un indiciu clar că a fost mai curând sensibil la
gloria, puterea şi avangarda ideii de libertate, de revoluţie, decât de preamărirea fiinţei sale.
Pornind de la aceste modele de gândire şi omenie, ulterior acestui moment oamenii au
început să se gândească din ce în ce mai mult la faptul că omenirea se poate ghida după raţiune şi
simţire, dar nu mai poate continua în prejudecată sau privilegii ancestrale. Idealul era ca societatea
să fie guvernată de filosofi şi eliberată de despotismul tradiţiilor monarhice în care părerea tuturor
să conteze şi, prin amplele forţe populare mobilizate, a avut un impact colosal asupra societăţii, cum
omenirea nu mai văzuse până atunci.
Următorul tranzit al lui Uranus prin Berbec (1844-1851) îi găseşte pe oameni mult mai
puternic motivaţi de ştiinţă, preocupaţi mai mult de curentul electric, folosindu-l nu doar în simple
descărcări. Astfel, în 1821 Faraday a construit primul prototip al motorului electric, iar 10 ani mai
târziu, primul model de generator electric. Pentru omenire, aceste progrese au avut un impact
colosal, chiar dacă au existat în acea perioadă o diferenţă mare în stilurile de cercetare. În Anglia,
stilul de cercetare se baza mult pe metodele practicate cu un secol în urmă şi domeniul ştiinţei era
rezervat câtorva talente individuale înnăscute, iar multor oameni de ştiinţă nu li se ofereau posturi
de profesori. În Scoţia, lucrurile stăteau altfel. Universitatea din Edinburg nu era subordonată
bisericii, prin urmare acolo se dezvoltă un spirit liber. În SUA cu toate că a existat un interes scăzut
pentru ştiinţă, au existat inventatori care au făcut ca lumea să arate altfel: Alexander Grahm Bell (n.
© Gheorghiță COȘER, www.coser.ro
23