27.09.2013 Views

2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Previzi<strong>un</strong>i astrologice pentru <strong>an</strong>ul <strong>2012</strong><br />

Ur<strong>an</strong>us, deşi <strong>în</strong> 2011 atinge, <strong>în</strong> timpul retrogradării, primul grad <strong>al</strong> zodiei Berbec, fiindu-i<br />

necesare doar 39 minute pentru a trece <strong>în</strong> Peşti, acesta nu-şi schimbă zodia, nu părăseşte Berbecul <strong>în</strong><br />

care a intrat pe 12 martie 2011. Anul trecut, prin impactul speci<strong>al</strong> pe care Ur<strong>an</strong>us ni l-a adus pe<br />

măsură ce av<strong>an</strong>sa <strong>în</strong> Berbec, ne p<strong>un</strong>ea <strong>în</strong> gardă vis a vis de noile schimbări de ment<strong>al</strong>itate, de noile<br />

direcţii pe care societatea um<strong>an</strong>ă le va lua, <strong>un</strong>ele dintre ele asc<strong>un</strong>se <strong>în</strong> spatele <strong>un</strong>ui radic<strong>al</strong>ism<br />

periculos, <strong>al</strong>tele <strong>în</strong>curajatoare prin aspectul novator, <strong>an</strong>ul acesta Ur<strong>an</strong>us va merge pe două fronturi:<br />

dezvoltare person<strong>al</strong>ă, <strong>în</strong>cepută de <strong>an</strong>ul trecut, şi reconfigurarea soci<strong>al</strong>ă prin cele două careuri pe care<br />

le împlineşte cu Pluton, primul <strong>în</strong> 24 i<strong>un</strong>ie, cu Ur<strong>an</strong>us direct şi Pluton retrograd, şi a doilea <strong>în</strong> 19<br />

septembrie, cu Ur<strong>an</strong>us retrograd şi Pluton direct. Ac<strong>este</strong> careuri nu se opresc aici, adică nu s<strong>un</strong>t<br />

singurele <strong>un</strong>ghiuri de 90 de grade care se construiesc <strong>în</strong>tre cei doi m<strong>al</strong>efici. După ac<strong>este</strong>a vor mai fi<br />

<strong>în</strong>că cinci careuri, două <strong>în</strong> 2013, două <strong>în</strong> 2014 şi ultimul <strong>în</strong> martie 2015 care ne vor mobiliza atât de<br />

mult structura şi voinţa soci<strong>al</strong>ă <strong>în</strong>cât <strong>este</strong> practic imposibil ca o idee năstruşnică pe care am putea-o<br />

avea <strong>în</strong> perioada asta şi care implică şi <strong>un</strong> strop de revoltă, să nu se concretizeze printr-o revoltă,<br />

printr-o tulburare soci<strong>al</strong>ă, o schimbare de statut sau o distrugere.<br />

O călătorie <strong>în</strong> trecut <strong>în</strong> perioade similare ne duce cu gândul, nu prea departe, la iluminism.<br />

De fapt, nu la perioada <strong>în</strong> sine, ci <strong>în</strong> debutul ac<strong>este</strong>ia, marcat de lucrările germ<strong>an</strong>ului Gotthold<br />

Ephraim Lessind (22 i<strong>an</strong>uarie 1729 – 15 februarie 1781) şi <strong>al</strong>e fr<strong>an</strong>cezului Denis Diderot (5<br />

octombrie 1713 – 31 iulie 1784). Tr<strong>an</strong>zitul lui Ur<strong>an</strong>us prin Berbec din perioada 1760-1767 îi prinde<br />

pe aceştia <strong>în</strong> plin el<strong>an</strong> şi le stimulează ideile revoluţionare. În Anglia, perioada cuprinsa <strong>în</strong>tre 1740-<br />

1780 <strong>este</strong> considerată, <strong>în</strong> gener<strong>al</strong>, ca fiind cea a Revoluţiei industri<strong>al</strong>e, de aceea iluminismul şi<br />

revoluţia industri<strong>al</strong>ă se suprap<strong>un</strong> <strong>în</strong> mare măsură. Şi <strong>un</strong>a şi ce<strong>al</strong><strong>al</strong>tă ţin <strong>în</strong>să de o dinamică a pl<strong>an</strong>etei<br />

Ur<strong>an</strong>us. Aspectul iluminist, regăsit, evident şi <strong>în</strong> predispoziţiile <strong>al</strong>tor pl<strong>an</strong>ete colective, dat fiind<br />

caracterul complex <strong>al</strong> ac<strong>este</strong>i mişcări ideologice, prin caracterul ei filosofic, se prezintă sub forma a<br />

doua abordări: empirismul, ce susţine ideea că la c<strong>un</strong>oaştere se poate aj<strong>un</strong>ge numai pe c<strong>al</strong>e<br />

experiment<strong>al</strong>ă, şi raţion<strong>al</strong>ismul, care susţine că judecata stă la baza c<strong>un</strong>oaşterii. <strong>Fii</strong>ndcă zodia<br />

Scorpion, prin intermediul lui Saturn, ne influenţează cu precădere, Imm<strong>an</strong>uel K<strong>an</strong>t (22 aprilie<br />

1724, ora 3,00 Konigsberg, Germ<strong>an</strong>ia), <strong>un</strong> Taur cu ascendent <strong>în</strong> Vărsător, ce are la naştere <strong>un</strong><br />

Ur<strong>an</strong>us retrogad <strong>în</strong> zodia Scoprion, inventează termenul de Iluminism , oferind şi motto-ul ac<strong>este</strong>i<br />

mişcări Aveţi curajul de a vă folosi propriul simţ <strong>al</strong> raţi<strong>un</strong>ii . Totuşi, nu conceptul filosofic <strong>este</strong><br />

cel care defineşte <strong>în</strong> <strong>an</strong>samblul său trăsăturile lui Ur<strong>an</strong>us <strong>în</strong> Berbec. Pentru că se face trimitere aici<br />

la o construcţie ment<strong>al</strong>ă, o mişcare ce se <strong>în</strong>tinde pe mai multe decenii, care include <strong>un</strong> tur complet <strong>al</strong><br />

zodiacului re<strong>al</strong>izată de Ur<strong>an</strong>us, fiecare trecere printr-<strong>un</strong> semn naşte o nouă idee, care apoi <strong>în</strong>colţeşte<br />

<strong>în</strong> semnul următor şi <strong>în</strong> fin<strong>al</strong> <strong>în</strong>floreşte <strong>în</strong> următorul, pe ideea creării elementelor <strong>în</strong> semnele<br />

cardin<strong>al</strong>e, stabilizării lor <strong>în</strong> cele fixe şi apoi distribuirii lor <strong>în</strong> cele mobile. Ceea ce mi se pare<br />

reprezentativ pentru tr<strong>an</strong>zitul lui Ur<strong>an</strong>us prin Berbec <strong>este</strong> reacţia rom<strong>an</strong>tică a gânditorilor iluminişti<br />

aplicată raţion<strong>al</strong>ismului radic<strong>al</strong>. Curentul, numit Naturphilosophie, a apărut <strong>în</strong> Germ<strong>an</strong>ia, apoi, ca o<br />

reacţie similară, <strong>este</strong> prezent şi <strong>în</strong> Fr<strong>an</strong>ţa şi <strong>în</strong> Anglia, numită simplu rom<strong>an</strong>tism. Curentul nu a fost<br />

<strong>în</strong>să <strong>un</strong>ul b<strong>an</strong><strong>al</strong>, dacă ne gândim că reprezentaţi de seamă au fost Goethe, Schiller, vom Schellind<br />

sau biologul Oken. În loc de raţi<strong>un</strong>e, ei preferau sentimentele şi urmăreau să <strong>în</strong>ţeleagă natura <strong>în</strong><br />

<strong>an</strong>samblul ei, căutându-se o fuzi<strong>un</strong>e <strong>în</strong>tre prerogativele raţi<strong>un</strong>ii şi bogăţia inestimabilă a naturii care<br />

aşteaptă să i se <strong>în</strong>ţeleagă sensul. Sir Isaiah Berlin (6 i<strong>un</strong>ie 1909), filosof şi istoric evreu cu origini<br />

ruseşti, născut cu <strong>un</strong> Saturn <strong>în</strong> Berbec, deci cu <strong>în</strong>demnul spre natura pe care o predisp<strong>un</strong>e acest<br />

semn, a reuşit să sintetizeze aspectul <strong>este</strong>tic <strong>al</strong> adepţilor curentului Naturphilosophie: “dacă totul <strong>în</strong><br />

natură <strong>este</strong> viaţa şi dacă noi <strong>în</strong>şine s<strong>un</strong>tem reprezent<strong>an</strong>ţi ai autoc<strong>un</strong>oaşterii, f<strong>un</strong>cţia artistului <strong>este</strong><br />

aceea de a se adânci <strong>în</strong> el <strong>în</strong>suşi, dincolo de toate prof<strong>un</strong>zimile asc<strong>un</strong>se <strong>în</strong> <strong>în</strong>t<strong>un</strong>eric şi <strong>în</strong> forţe<br />

nec<strong>un</strong>oscute ce se mobilizează <strong>în</strong> el şi de a le aduce pe ac<strong>este</strong>a <strong>în</strong> conştiinţă prin cele mai violente<br />

şi tragice eforturi interioare.”<br />

Totuşi, ştiinţa şi revoluţiile se împacă nu doar din p<strong>un</strong>ct de vedere astrologic, ci şi istoricii<br />

s<strong>un</strong>t de părere că din interv<strong>al</strong>ul de aproximativ 70 de <strong>an</strong>i (1760-1830) primii 40, adică 1760-1800,<br />

au fost martori atât ai revoluţiilor industri<strong>al</strong>e din Anglia, cât şi <strong>al</strong>e celor politice din America şi<br />

Fr<strong>an</strong>ţa. Judecând ac<strong>este</strong>a prin faptul că <strong>în</strong> acest interv<strong>al</strong> a fost descoperit curentul electric (domeniul<br />

lui Ur<strong>an</strong>us) <strong>în</strong>ţelegem că prin acest pas se iniţiază <strong>un</strong> nou mod de abordare a ştiinţei. De asemenea,<br />

© Gheorghiță COȘER, www.coser.ro<br />

22

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!