2012 este un an al extremelor - Fii în profunzime!

Previziuni astrologice pentru anul 2012
aprecieri de factură raţională ori spirituală se prezintă ca elemente de bază în dezvoltarea relaţiilor.
În iulie 2012, prin implicarea puternică a lui Neptun, vom observa cum multe din traseele
existenţiale iau o uşoară tentă negativă, cum dau semne că se autodistrug, autodevorează sau că se
ghidează după idei şi concepţii incomplete ori negative. Dacă asta implică a deconspira minciuna şi
a arăta că, în realitate, multe dintre gesturile sociale au fost de-a lungul timpului marcate de această
dinamică, este cea mai bună soluţie, atunci mijlocul lunii iulie ne va oferi motive de disperare, ne va
pune în faţa unei oglinzi magice în care să ne confruntăm cu gândurile cele mai ascunse sau cu
acele demersuri pe care până acum le-am săvârşit împotriva celorlalţi, fiind oarecum protejaţi de
efectele lor negative. Înclin să cred că nu pentru toată lumea careul Neptun la Axa Dragonului este
negativ, pentru că există o supervizare, cea indicată de trigonul Neptun-Saturn, activă o mare parte
din an, care impune o selecţie a dinamicii sociale şi îi permite careului să acţioneze în mod selectiv.
Aşadar, nu asupra persoanelor se va acţiona, ci asupra faptelor, tocmai de aceea ciudăţenia
întâmplărilor va face ca anumite începuturi furtunoase să se consume brusc, iar relaţii ce debutează
într-un registru comportamental relativ echilibrat, menţinut, în zona pozitivului prin argument şi
scop, explodează în efecte negative ce nu puteau nicicum fi anticipate la mijlocul lunii iunie.
Evident, fiind vorba de fapte, nu de persoane, până şi acestea, care par să fie în afara vreunui control
venit din partea individului, pot fi nuanţate dintr-o zonă detaşată de fiinţă, dar la care se ajunge tot
prin fapte, cele săvârşite în perioada octombrie 2009-octombrie 2011 când Saturn s-a aflat în
Balanţă. Semnul de karmă pozitivă, de noroc de şansa ce vine acum prin Saturn este indiciul că de-a
lungul timpul am ascultat de avertismente, am ţinut cont de ele şi acum Dumnezeu nu ne ia minţile.
De fapt, nu Dumnezeu s-ar ocupa de acestea, ci legile pe care le-a creat pentru a ţine sub control un
Univers aflat într-o continuă transformare.
Retrogradarea lui Neptun, desfăşurată în perioada 4 iunie – 11 noiembrie, cuprinde o mare
parte a acestui an şi afectează o mare parte dintre aspectele ce se vor împlini în 2012. Judecând
după faptul că atât Jupiter cât şi Saturn îşi schimbă semnul sub razele binefăcătoare al unei credinţe
orientate spre trecut, spre ceea ce a fost bun sau rău de atunci şi mai puţin preocupată de viitor, de
consecinţele faptelor sale, ne ridică un semnal de alarmă referitor la multe din deciziile acestui an.
În felul acesta, înţelegem cât de importantă este relaţia pe care o avem cu karma, cu destinul
propriu, cât de mult se va face apel la efortul susţinut abordat în perioada 2009-2011 şi cât de puţin
control putem avea asupra evenimentelor. Când Neptun este retrograd, oamenii lucrează mai mult
asupra sentimentelor, asupra convingerilor şi mai mult forţaţi de împrejurări decât sub impulsul
voinţei proprii, caută răspunsuri sau încearcă să identifice acele trasee existenţiale în care crezul să
le schimbe calitativ viaţa. Credinţa nu poate fi argumentată. Ea nu este un aparat care să ofere
demonstraţii de bună funcţionare, nici un segment de bandă la care să apelezi pentru a asculta
muzică, pentru a te relaxa, a-ţi deconecta simţurile, a combate stresul. Stă în natura fiinţelor să
lucreze cu credinţa, cu convingerile aşa cum stă în natura lor să beneficieze de circuitul sangvin, de
funcţionarea optimă a impulsului nervos. A face din acest fapt un criteriu de selecţie implică o
deconectare de la abordarea conştientă a acestui proces. Trecând în planul inconştient, a lucra cu
credinţa nu implică nici măcar inspiraţia, ci un gen de reacţie ce ne duce cu valul într-o plutire ce
devine în timp insesizabilă. Tocmai de aceea omul obişnuit se simte atât de bine în voia instabilităţii
convingerilor şi practicantul, ocultistul sau adeptul unei căi spirituale suferă până şi la cea mai mică
tulburare. Trezirea simţului credinţei este o experienţă pe care cu toţii suntem obligaţi să o
parcurgem pentru că altfel nu putem atinge cunoaşterea, deci nu putem să ne ridicăm deasupra
condiţiei pe care o avem acum, decât aşa. Dacă, la fel ca în cazul în care nu am folosit mult timp un
organ, la primele mişcări ne dor toate, acum ne dor sentimentele, gândurile, ecourile din social ne
zdruncină din rădăcini şi orice semnal ce ne-ar putea veni din jur sau din interior vrea să ne
convingă că era mai bine în ou, mai bine în stadiul inconştient decât aşa. Cu timpul simţurile se
rafinează şi ochiul se obişnuieşte cu lumina. El îmbrăţişează apoi modestia, devine înţelept şi se
ghidează în viaţă după propriile reguli. Asta înseamnă să te ridici din Neptun retrograd şi să mergi
spre lumină şi spre aceasta predispune, în special, retrogradarea acestei planete. Convingerea că
retrogradarea lui Neptun îi obligă pe oameni la iluzii dureroase este greşită. Anual, într-o perioadă
stabilită prin legi de mecanică cerească, oamenilor le este dată să încerce desprinderea de
© Gheorghiță COȘER, www.coser.ro
34