INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....

urmá sens s'a pierdut, si mai tirait'~, and
limbo greacä sr -a fixai uK dicfionar, sen -
8141 aeesta nu s'a mai gásits.
Confuzia se urmeaza la Greci aproape itt
tocmal ca la Indieni ; vom vedea ce se va
prez. nta vi la Latini.
La'i lit o nutneaü ln acelaal timp vi Sep -
tenttriones. C,ivintul descompus In cele doua
párfi cari -1 compun de. : Septem, §apte, vi
triones. Asupra acestuia din arma s'a pro
dus deosebire de veden. Unii autori latini
cred a fi väzut In acest triones semuifi a-
ria buulul de ping, cu alte vorbe constelatiunea
celor capte bot ; caci e imposibil
se se fi inteles constelatiunea boulul, ea
Ii.se v1 ne avind absolut niel o asemänare
niai cu un buü, niel eu un urs, niel cu ori
ce alt animal. Iu aceastä ero are aü cázut
ai alti autori cunoseuti, ça Gaston Paris, de
exemple. Tot M ix Ma ler ne dit o solutie
satistäcitoare. El zice ca cuvintul triones
a fast mal Inainte Striones. S s'a pierdut
prin alipirea sa eu Septem, adice In loe de
Septem Striones s'a zis mai tirzle Septemtriones
*). Striures, Insemneazä stele. Iu
Sanscrita, Stara Insemna direct stea. De
ari in latnevte Steruta, apol Stella. Aceastä
rädácine sa Oseille in toate limbele europene.
In S inscrite mai gesim vi cuvintul
tara, prescurtat din Stara, pria perderea
initiale' S, vi d'aci trio.
1n privinta denumirel de Urse, lalinil nu
prea s'aü grabat se o adopte let mod definitiv.
Poeti! latini, dace n'ala toit un mare
tal. nt poetic, ala cel putin fericita facultate
de a exprima, alt se poate mal bine ai cif
se poate mal adevärat, credinta poporulul.
Unul diutr'aceatia, Avienus s rie urmä -
toarele :
(Legenda spune ce. sont Urse, dar In rea-
!Rate tle seamanä eu doua care...D astfel,
mal practic, poporul latin a lesat savantilor
pläcerea de a le numi urne, pästrind
pentru dinsarl denumirea de car.
Sa vedem acum, cum s'a ajuns la denumirea
de car si cum s'a mentinut aceastä
denumire.
Inairrte de beate, e bine sit se vtie cä multe
din traditiile, legendele vi zicätorile celor
Vet hl aü stràbatut intacte plue lu zilele
noastre ai se transmit din generatie In generatie,
cu attta preciziune, In cil se pare
ca n'ala se piara niel- odatä.
Saut proverbe vechl, sunt crediate vechl,
sunt zi: ätort ver hi, cari s'ala transmis printre
veacurl, st himbindu -v1 poate forma Intru
cit -va, dar fondu! nicl- odatá.
Aceasta lnsemneazä ce. adeverul a fost
va fi tot - d'auna unul singur.
Ciad s'a creat o legenda printr'o comparatiti
juste., forma el a putut sit se modi -
fice, tipul Irise a ramas.
Aix s'a fatimplat ai eu legenda constelatiuutl
despre care volbim.
Cel din tirHpurile noastre, eu toate aster,
cu grtü vi -ar putea Inchipui o asemänare
destul de 'rapante antre un car" ai forma a-
ceatei constelatiunl. Cti cari ala cäutat o,
ili -an Inch puit -o ln diferite modurl. Unii,
de exmplu, an comparat cele patru stele,carl
fornteaza trapezul, cu cele patru reate ale
canera, iar pe et le l'alte tre!, eu boil san
alte vite cari le trag.
Este o eroare.
uu'mI Inchipuesc a spune un lucru
mate, ctnd afirm ca forma acestel constelatit,ui
trebue sä se compare eu forma carelor
itrtrtbuintate de aceia cari, eel dintain,
ati facut comparatia.
,*t, de oare -ce popoarele primitive, allier
tele nomade, ai -aü permis se observe a-
ceasta constelatiune, sa'I dea o numire,
trebue sä ne transportant cu cugetarea In
atele vremuri, apre a face comparatia.
Prin armare, trebue, mal lntftü, se §tim
care era adevarata forma a carelor la popoarele
primitive. Aceasta fiind lesne de
afiat, lesne se ai poate stabili comparatia.
Mai Intil, carele eu cari eel vechl se slujeae
la nevoile !or zilnice, nu avean patru
roti, ci numai doue. Apol forma for s'ar
putea asentena eu cärucloarele noastre, pe
cari le intrebuinteazä populatia serace ai eu
cari de ordinar se ridica gunoaele de pe
strada : o cutie de lemn, pusa pe doue roate
ai Cu niste ulube In care se Inhema un sin -
gur cal.
Este Mnsä o mica deosebire. Cucia cerucioarelur
noastre, este un fel de petrat mal
mutt ori mal putin perfect, pe clnd la eel
dio vechime, ca ori ce lucru primitiv, forma
for era aceea a unul trapez eu baza cea
mie d'asupra.
E de notat apol faptul ce primele carute
n'ala avut roti, niel patru, etici mäcar doua.
A fost mai InUi inventata cutis, care se
tira ca o sanie pe uscat, ,i apol, mal tirziü
mutt, s'ala inventat rotiln.
Ch. Plaise *) zice ce forma carelur saü
carutelor popoarelor primitive semana Inuit
Cu actualt-le carute din Tunkin. Aceste caruta
se compun dintr'o cutie drept-unghiulare,
pusä pe doua aiu1 de bar'ubu. Ele sunt
trase de doul sala patru bivoli.
Cestiunea fiind ast -fol recluse la cea mal
simple expresic, lesse ne putain Inchipui ce
l'orma actlor carute, Cu oititea for Incovoiata
putin In jrs, ne indice ideutitatea de
forma eu constelatia despre care vorbim,
e, E vorba de cole doua urse.
*) Ciel et Terre,
ceci, luind cubia unel carute de acest soin
$i lipind -o pe botta cereascä, avind grijä ça
oistea se fie Indreptatä spre NordVest, vont
gasi In tocmal forma constelatiunel nunita
Carul sari Ursa Mare.
G. T. Bazolanu.
INFdIRMATEI
Teroarea din Birlad
Ru,4inoasele fnfrfngert fndurate de
secta de la putere cu ocazia ahgtrilor
de Sfmbata, o fmping acum la acte
de teroare nefnchipuita.
in vederea scrutinulut de balotoj ce
se va face Sfmb4ita la Birlad $i pentru
a (Figura reutisita d -lui Nicorescu,
gurernul a destitua telegrafie
pe doua sub- prefeeft din
jode fut Tutoya. lar ndministratorut finan
far amentnfti pe inai.nulfi
funeflonarl de la easferia
din llirlatl bdnui ft ca la aleg,rea
de Dumineca trecutcï aü votat in contra
lut Nicorts cu destituirea.
S'a intreprins o goana disperatrl spre
a objine voturt pentru Nicoresou. Alegátorilor
cari aü desfrd$urat mai multa activitate
in contra candidatura colertiviviste,
stitfbe
fdgcidutese neveu.
t alte bene/tell, faga
duell, cari de szgrir vor fi uitate dupa
scrutin.
At fit sunt amenin ja ft cu procese de
contravenfit, cu razbunarea administrafief,
etc. daca var fndrazni sa faca propaganda
in contra candidature' colectiviste.
lar altora li se ofera sume fnsemnate.
Teroarea , i corupjia a ajuns la
mat malt grad.
*sit
cet
Candidatul colectivist merge cu impertinenfa
pina acolo, in rit se lauda
ca va destitui pe prefect, d. Toader loan,
daca nu se va pune cu total la ordinele
tuf.
ObicTnuitele trenurl de placere vor Incepe
a circula in fie-care Duminecä si
zi de särbätoare la 20 Mata.
Ni se denunfa ca la padurea ztatulut
din t" omana, jude ful Vla,gca, padure
exploatata fn regie, de catre agen fil colectivirgtt
Brrechtt si Manolescu-Lungu, s'aü
descoperit grave abuzurf.
Ministerul domeniilor a frimis fn ancheta
pe d. inspector Bujoiü, care a
desroperit o defraudare eolosaltl
de .280.000 lei.
Dt$i ancheta dureazcí de aproape o
luna, totust pina acum nu s'a facut nici
un demers pe lfnga parchet, caca se zice
ca ar fi vorba de a face afacerea mu-
Ziarele streine amnia cä Ducesa Luisa
Coburg a Incercat sä evadeze din institutul
de sel Mate din Doebling, linge Viena.
Ciad a fost surprinsa, ea a strigat ce vrea
sä mearge in Btlgia, la talai sala, Regele
Luitpold.
Curtea de Casafie a respnns eri recursul
Nifa ltlorescu ,si al soties sale, Ana,
condamnafi cet d'intiiü la trei !uni de aile
si cea d'a doua la o Lund, pentru tetinuire
a 6,000 de lei, in cunoscutul furt de la ministerul
de finanfe.
Fie-care aedintä a Camerit colectiviste
trebue sa fie marcata printr'un scandal.
'rdinta de eri e dovada cä biuroul camerel
nu se da inapol dinaintea niel unel
ilegalitati.
Guvernul avea nevoe de prelungirea aedintel
peste ora 6, pentru votarea legel
marinel militare. Pentru aceasta fuse trebuesc
doua treiml din Camera si deputati
prezenti nu eraü de cet vre-o 70.
Cu toate acestea, biuroul a prelungit
sedinfa. In zadar aft fost protesterile o-
pozifiei.
D. Fleva luind cuvintul, a spus cá ceia
ce s'a facut este o nelegiuire mai inuit la
pasivul guvernului. Eu se resfringe $i a-
supra mojoritefei.
Aceste din urmä cuvinte ala provocat
protestärile majorttatel.
Alaturi eu Delimarcu, Märgeritescu $i
Filipoiu, am väzutnu eu surprindere--pe
d. Coco-Demetrescu, luind toc, eu mult succes,
Intre mamelucil colectivivtl.
Gratie acestel interventil, prelung'rea
vedintel a fust admise si arbitrarietatea
cornisa.
A fost depus in Camerä proectul de lege
peutru trecerea admitiistratiel }i exploatarei
fabricel de pulbere vi explosibile din Lama
tete, de la ministerul de räzboiti, la Regia
Monopolurilor Statulul.
Aceastä directie va fi, de acum mainte
singurul fabricant de pulbere in tara.
Demisiunea d -lui Ferechide
Ieri am inregistrat zvonul privitor la
demisiunea d lui Ferechide din minister.
Lad amanuntele pe cari le aflam in a-
ceastä privinfa:
D. Ferechide a facet Marti seara o visad
une' persoane, sus puse in partidul
liberal, care deocamdatá sta Tetras din
luptele politice, si i -a comunicat cd unii
din colegii sai fi imputa mereü, cá numai
din pricina felului seti de adminis
tra f ie a suferit guvernul in fringeri atit
de rusinoase in Iasi, Galati, Hari si Birlad.
Aveste itnputari, precum $i relafiunile
incordate pe cari le are eu d -nit Gogu
Cantacuzino ,si- Palladi, l'aü hotdrit sá demisioneze.
Cerin depot un stat interlocutorului nati,
cesta i a raspuns
EPOCA
:vu fi dati nici un consiliiít, dar pot
sä fi epun cá o'lmenii acertia fac tot ce le
sfa prsn pufinfá pentru a compromite tot
mai mutt partidul liberal.
Vestindu -se apropiata demisiune a d -lui
Ferechide. primul - ministru speriat de con -
secinfele funeste pe cari le ar avea ea pentru
guvern, a rugat pe ministrul de interne
set nu -si realiseze g£ndul.
Dim. Sturdza a avut o lunge explicafie
cu d. Ferechide asupra neîofelegerilor din
cabinet. In orma acestor e.rplicafii, se nice
ce d. Ferechide a renuntat de o cam data
la ideia de a dewisiona.
Tate mngiile. cari vor fi cedate ministerului
de razboila de Stat spre a servi clmpurl
de iustructie regionale, pentru corpurile de
armata :
a) llosia Cireaaovu, din judetul Oit, pentru
corpul I de armata ;
b) Mogia Dadilov Blneasa, eu pädurile,
din judetul Vias;a, pentru corpul II de
armata;
e) Part -e din mogiile Hagen!, Bobn -Corneanca,
Ch.oara, Vladent vi Gaita, din jndetul
Ialornita, pentru eorpul Ill de armata;
d) Muria potete, din judetul pentru
corpul IV de armate.
Ma1 multi menibril al corpulul diplomatie,
avind de cicerone pe tinarul ministro,
Ionel Brätianu. aü piecat erl In excursiune
la Curtea de Argea.
In terpelarea d-lui senator Brabetia nu
in cestiunea trädaril nationale sävir§ite
de Dim. Sturdza, este pusä miine, Vineri,
la ordinea zilrl.
D. general J. Labovari este a5teptat
Duminecä in Capitala.
Ciad manifestatia, In onoarea noului ales
al Iaaalui, trocea aseara prin strada Fran -
clin, o trasura venga din sure Episcopie.
Inanntru se atlaü duit Gh. Mtrzeseu, marete
(! ?) elector al Iaaulul, al N. Gane, primarul
acelul oras.
Cu tóíä displacerea ce -i cauta vederea impozautel
manifestatil care consacra sftrsitul
legendel sale de mare elector, d. Mirzescu,
neeutind Inainta, a fost nevoit sä asiste la
defilarea miilor de cetlteni.
0 nenorocire nu vine nice -odata singurä.
Asupra lui cc. Gaita cad, de o bucatá de
vreme, Coate pacostele.
Neue Frese Prese ne anunta ca guvernul
romín a ,-umoerat de la Petrusani,
Transilvania, 1000 vagnane cerbunl.
Se vede ce. d. Dim. Sturdza n'a pus In
aplicare legea minelor, de cit pentru ca sii
cumpere carbuni de la Ungari.
D. Spiru Haret va supone azi M. Sale
Regelai decretul pentru numirea, dintre tel
trel cand:datl recomandatt de Sf. Sinod, a
S. Sale Archimandritul Varlam, doctor in
teologie, In locul vacant de Archieree cu
titlul de Craioveanul.
Maghiarizarea t ranilor ardeleni
Gazeta Transilvania denuntä urmttorul
caz gray :
(Uri oare -care Anrdassy, a dministratorul,
sala, cum zice poporul, diregätorul mosiei
Mthalt a lui Kovrig, arntean, care s'a Imbogätit
pe spivarea Romioilor din Blaaiü,
niai ales prìn esploatarea moritor de acolo
nu vrea se mal dea taranilor romtnl poruntb
de nopal pe a treta parte, daca nu'sl
vor maghiariza numele.
(Din cauta acerista romana Indura cele
mal mari neajansurl si ati ajaos tuteo mizerie
de plans. lipsindu -le in mare parte
chiar vi hrana de toate zilele. Et s'ai uitat
drept in ochil acelui Andrassy vi i -ala ras -
puns eu mlttdrie ai en hotarlre :
Nu ne scriem Unguri, domnule ! Dace
nu ne dal porumb de sepat, vom lus straita
vi bita vi vom pleca de aie!, cace doar este
destin pamtnt In lume ; dar fereasea Dumneztü
sa ajungem se ne menine') rnainea
ubrazul !
Intrebati
fiind, dace toti aü fost de un
gind ,i dace niel unul n'a novait, unil dlntre
el a räspuns :
Nu ne am saris niai unul Ungari,
asa ne -am infeles, cet daca se va scrie vreunul
din noi, il scoatem din sat ca pe un
ritos ! -------....
de ape rece s'a
Un minunat basin
deschis, acum de curled. la baile Mttraszewsky,
din str. Politiel No. 4.
Ye caldurite acestea tropicale, basinul
atesta, va fi, fora iudoiala, tit se poste
de bun.
°Y,i=4 J'i--.(1
}!1k IJAPITALA
Ho4ii. Poire Ivanof, servitor in pravatia
etreiumarulu! Nae Negruti, dio strada Antim
64, a furet, eri, In Jipsa stapinulul sait, din
tevgheaua pravalieT, suma de 614 leT.
rand se plimba ai el tatr'o eleganta trasurä,
un agent al potitiei II ese In cala vi icnediat
1l aresteaza.
a*, Tot sri, un anume Natan Eindric, puntua
de profesiune rapoa tele politiel spun ta'l
eunoavte bine a furet. eu ajutorul unor chat
falce, 1000 de lei, de la vara sa din strada
Corbulut 7.
Prins, a Post condes la arestul politie!.
Moa`rte subitA. Ert, pe la urele f0 si
jumatate, a =rit, subit, portarul magazial
garet de Nord, anume Prodomos Babocista Laz-
.ridis.
Cadavrul lui a l'tat transportat la Morga.
Condamnat prias. Contra lut Costache
D. Moldoveanu se lansasera cines mandate de
arestare, dar agouti! politiel nu putusera cu
niel un chip sa-1 pitada.
DI, 1n afirpit, aü rouait a puna ruina pe el.
Ce.e cinc! mandate sont lansate In contra
pungavulw pe baza a oinel sentinte, cari condamna
pe Motdoveanu la o luna, ducl lune, un
an, cinc! aile ;i eel din urna la vase 'uni
lnchisoare.
Explozie. Aseara, pe la orale 7 si fumatale,
o lampa cu benzina din bt:calaria directiune!
noul'T tramvey fiind din greaeala ras -
turnata, a facut txpluzie.
Trosnitura produsa de explozia lichidulul inflatnabil,
a tout alit de puternica, 111 cit usa a
fost crapata, par mai multe geamuri sparte.
Bucatarul Ciulel Sera, rare se aflt acolo, fiind
lavit de taadarile lampai a suferit mici coutusinnT.
Ranitul a font transportat in cautarea
nott
apitalulut
Colentina.
DIN TARA
ataritar
('Ifni turbati.
Marti nonpte neat multi
clini turbati eü eireulat prin mahalalele ora -
sului Iasi. Unul din ace! cün1 turbati a muscat
de pieiorul drept pe sergentul de politie Manoie
Athanasiu, din punetul Aron -Voda
Un alt cline, a muscat nis'e v.ci vi vr'o 3
Temei ce dormeaü gara din Mahalaua Ziva-
Cructi. Sergentil de politie si eu ajutorul mat
multor oamenl aü ucis vr'o 3 din acel clini
turbati.
Victimele vi sergentul Athauasiu aü fost duvT
la institutul antirabic din localitate.
DIN STItlEINA7 ATE
DIvor>tnl fit dreptul do autor. Cunascritul
co npositor frances, Caries Lecocq, a
divortat anul trecut.
D. Charles Leco -q era casatorit Rub regi -
mul comunitate) vi dupa stntinta de divori s'a
procedat la lichiderea vi Impartirea avere!
Intre sutil divortatl.
D -na Lecocq, revendica atunrT dreptul de co
proprieta'e asupra tututor operi -or musicale pe
earl barbatul sau le compusese In timpul casatoriel.
Ea sustinet ca, dupa divort, sa aiba
jumatate din drepturile de autor pe car! le va
prnd'CP pe viitor, operetele : Le Petit Duc, La
petite Mariée, Le .Tour et la Nuit, 'tic.
Avorat.ul d -nei Lecoeq. d. Signorino, sustinu
inaintea ins'ent',lor jndecatorevtt, ça tonte pro -
dusele industrie! sotilor, constituiaü clvtiguri
de comunitate si ça proprietalea operilor musicale
ale d -lui Charles Lecocq, ale (industriel,
sale artistica, devenea comune vi trebuia sa ramina
ast -fel si dupa divort.
Ca tosta pledoaria avocatulul Beaumé, care
protesta in nurnete compositorulul in contra a-
cestet pretentiunT, tribunalul a dat clstig de
causa d -nel Lecorq.
Tribunalul a stahilit ast -fel ça operile spiri -
tuluT, cad In comunitate si cind ca=ntoria sa
strica, f. mela pastreaza asupra acelor opere, un
drept egal ea ace! al barbatalul.
Din norocire, acest regim de casatorie nu se
usiteaza la not.
Inventatane amprieanâ.
Americani!
nu s'aü lasat de invention! niel acum in timpul
razboiuluT : el nü inventat botnbele en petrol.
Acum, o noua inventie pune in evidenta si mal
mult spiritul inventiv-- ciudat ce e dreptulde
care se bucura americanil. E vorba ea sa se
formeze o asociatiune ce ciclisti profesionalT,
aT careia membri sa fie obligati a conduce (u
bicieletele pe membri' societatel cari ar muni.
Asa dar, aceasta so letate de pompe funebre
cicliste, ar iulocui dricui obicinuit eu o speta
de plat- forma, minata de opt biciclivtT, cite patru
de fis -oare parte.
in cazul clod nu s'ar gasi destal amici pentru
a pune in mivcare cele 16 pedale, societatea
se obliga a gasi pe cet 8 sportmanl ciocln
Bicielistii cari conclue corttgiul sont Invaluiti
In crep, iar eel cari 'I urmeaza sont datori sa
poarte cel potin un nod la ghidon.
Fireite, dupa casatoria pe Lecictete, se itnpunea
si ducerea la ultimul tocan tot pe bicicleta!
TIRI 11IA RTJLiTTE
` Comitetul Liges Culturale, din Piteatl,
s'a corsti'uit est tel :
Presedinte : N. T. Grigorescu ; vice -presedin
fi : I. S. T. odorescu vi dr. G.I. Radulescu
; membri : Virgil Lupescu ,i B. äusela;
casier : M. S. Audreescu ; secretar : Ion L.
Pureareanu.
RESBOIUL ISPANO- AMERICAN
(Serviciul (Agenjiet Romine »)
DEPEÌ DE AZI
Desordinele de la Manila
Washington, 13 Maiü. nelinistitoare
ce s'ai fl primit de la arniralul
Dewey, cauzeazá o activitate indoitá in pre -
parativele pentru trimiterea de trupe in
Filipine.
Corabia americana a serviciului Cablurilor
St. Louis a tñiat cnb'ul angles dintre
Jamaica si Porto -Rico. dar aceasta nu
întrerupe comunica f iunile cu generalul
Blanco.
Londra, 13 Maiü. Se an'ttnf ei din Hong-
Kong Agentiel R nier cá un incrucirator
!,,portez sosit din Manila zice cet a izbucnit
desordiwa in acest orar.
Englezii si germanii merq la Cavite.
Capitanul eoräbiei de ritzboifi sapaniole
Callao, care s'a predat amirale ui Dewey, a
fast impuae'.t in urina sentintel unui con -
siliú de rezboiti. Amiralul Montojo va fi
trimes de asemenea inaintea unui cousilifi
de räzboiíl.
Madrid, 13 Meifr Oficialul din Manila
zice cat majeritatea t?efi or u time! räscoale
aú oterit sä apere ausa Spaniel.
Pregt tirile Statelor- Unite
Washington, 13 Maiü. Preedintele
Mac Kinsey a lansnt o proclamafie
chemind sib drape! 75000 de oamenl;
aceet vo/un/art nu stint copringl printre
aceia chemrr ji la 23 Aprilie. Armata
intreaga fmpreuna cu voluntarii, numara
astfel 280.000 de oanent.
Flota Spaniolss
New -York, 13 Maiü. Un r orespondent
din Puerto Principe confirma in mod
definitiv preser, fa ffotet amiralulu3 Cervera
la Santiogo.
Cuirasatul (oresron.
D -nu Long a
Washington, 13 Matit.
primit ftrrea ofi.ciala cá cuirasatul de
escadre Oregon a sosie de dimineaf á pe
consta orientale a Florida. Oregon va
pleca dupa amiazi pentru o destinafie necunoscuta.
tin atai4at spton
New-York, 13 Mai11. --- Dupa o depetta
din Key -West, ziarulul c: Evening
Journal', pretinsut apio( care a Post
arestat aseara in acest orad, sub numele
de Domingo l imenez, nu este altul
de eft lo :otenentul Sibrai, fost ata fat
la lega fiunea Spanie3 la Wusihng -on;
probabit ca va fi impulcat.
Timenez cäliitorea pe bordul vaporurPanamaD,
capturai luna trecuta de a-
mericant.
111
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPITTATILOB
ledinfa ile la 18 Mata
(Ur mare)
D. N. Fleva cere ce In loe se ocupe Camera
eu proiecte inutile, guvernul se aducä
In dis: utie mante proie :te de reforme fägaduite.
D. general Berendeiü räspunde ;ea pro -
iectul ce se discuta nu angajeazä tara la
riero noua eheltuialä.
La intrebarea fáeutä ieri de d. G. L. Astan,
dace e nevoie de o marine militera,
ministrul de rezboila raspunde ce se sirote
mare revoie.
Articolele 6, 7 vi 8 se voteaze nemodificate.
La art. 9, d. G. L. Aslan ntreabä onde
va avea revedinta inspectorat general al
marinel.
D. general Berendeiü cere a se mentie
redactiuusa din proiect.
D. N. Eleva spune ca actuala redactiune
scoate pe inspectorul generai al rnarinel, de
sub cootrolul ministrino' de räzboiü.
Art. 9 se admite nemodificat.
servl.
La art. 10, d. N. Fleva prezinte noul ob-
atiun
D. generai Berendeiü räspunde ce cadrele
nu se pot prevedea pria legl speciale.
Cere mentinerea gradelor prevezute.
Articolul se prime$te nemodificat.
Articolele 11, 12, 13 ai 14 se voteaza fera
discutie.
La art. 15,
D. G. L. Asian cere intervertirea aliniatelor
a si b si oare -cari adauseri de redactinne.
D -sa depune si un amendement, din
care nu se admit de ait cuvintele (Sectia
Marinel».
Articolul, ast fel modificat, se voteazä.
La art. 16 d. G. L. Asian presintä ctteva
fout observatiuni.
D -sa depune si un amendement.
D. Scortescu cere puuerea lui la vol eu
bite.
Fund 15 deputati cari sustiu aceastä cerere,
amr;ndamentul se puce la vot cu blie.
Restiltatul e :
Pt ntru 61.
Contra 21.
Amendarnentul e respins.
La art. 17, d. G. L. Asian ia din non
enviotul.
Se produce un mie incident, Afars, iscIndu-se
o fortune, toti Ingrämádesc la ferest
re.
Oratorul refusa se mal vorbeaseä, de
oare -ce nimenea nu -1 ascnite.
Ciad fat-tuna de alare se. linisteate, Inceteazä
?i fortuna parlamentare.
D. Asian propone un amendement, care
se respinge.
Se voteazä art. 18, 19 i 20.
Art. 21 se modifica, eu consimtimintul
d lui ministru de räsbaiti, dupe oare -care
observatii ale d -lui Asian.
Art. 22 se voteaza nemodificat.
La art. 23, iati cuvintul d nit G. Scortescu
vi N. Flava, cari fac cite -va observatii.
Aces` din urmá afirma, ça modo! cum a
fost adus proiectul, in dezbaterile Parlamentului,
e inconstitutional, de oare -ee el a fost
depus vi discutat, mal futüü In Senat. Con -
stitutia e etarä, In aceastä privinta. Ea spune
ce ori -:e lege, care stinge finantele tarif,
trebue adusa Inhala in Camera.
Art. 23 si 24 se voteaza.
La art. 25, d. N. Flava repetä observa -
tiile ce a facut la art. 23.
D -sa cere guvernului se. aiba, fata eu Camera,
aceeeal cond-scendenta ca ai guvernul
conservator sa scoata din lege arti -
colul.
Articolul se voteaza.
Asupra art. 27, d. Scortescu observa ce
e in cuntrazicere eu economia intreagä a
legai.
Articolul se voteaza.
.dinta se pretungeste, dupe orele ti.
D. Neva protesteazd in contra prelungirei.
E a este contrarie regulamentului, care
cere doua .
D sa calitrai fia mi procedas-ea biuroului de
arbitrará.
(Caos ce s'a facut este o noué nelegiuire
la pasivul bincii ministeriale. Ea se resfringe
si asupra majoritäfei..D
Mameluci protesteazd, in frunte cu d -n ii
Delimarcu si Coco- Dimitrescu -fasi.
Art. 28 se vuteaza, la urina cttor -va observatil
ale d -lui Fieva ; de asetuenea ai
art. 29.
D . Scortescu cere ministrulul se. constate
ca Adunarea ei In nume -.
D. Márgä itescu. Suntem ln numär. Surt-
Sun-
tem 64 lu permanents.
0 voce. Ca la politie 1
Ctlelaute articole, 30. 31, 32 ai 33, se voteaza,
t'ara nidi o modificare.
Se pupe legea !n total la vot.
Votul este nul ai ramine a se repeta in
§ediuta de naine.
Sedan fa de la 14 1/laid
*edinta se desehide la orele 1.55.
rezideaze d. D. Tache Giani.
Prezentt 99 deputati.
D. G. Scortescu interpeleazá pe ministrul
de interne asupra angajamentulut
luat, de a presenta o lege interpretativa
a art. 51, din legea electoralá.
D. Ferechide f-tee semiti interpelatorulul
de pe banca miaisterislä, aratindu'!, ztmbind,
trel degete, ceea -ce Inseamna ce va
repande paste tre! zite.
Sa se noteze tesa ce. sesiunea se include
miine, Vinent 15 Main.
O. C. Politimos fntreabá pe ministrul
de räzboiü, duca a adevärat ça tunurile
noastre nu trag de cit un foc pe minut, in
timp ce tunurile alto,- State tray cite frei
focuri pe minut.
D sa mai chestioneazá, pe acelasi minisfru,
dace e drept cd Bulgaria si -a comandat
tunuri cu tir rapid, la o fabrica
din Fran f a ri ce maturi a luat guvernul
pentru ameliorarea armamentului nostru.
D. General Berendeiü räspunde cá informatale
d-1ui Poititimos aont eronate.