Views
4 years ago

INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....

INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....

INA IN DELEGATIA AUSTRIACA -

SERIA II. ANUL IV, No. 763 NUMARUL 10 BAN! A I3ONA?IIENTELE Incep la 1 si 15 ale fie-cärui luni Un an In tara 30 leT ; In streinatate 50 leT a se lunT . . 15 b 25 reT lunT . S . . 13 Un nurnar. In streinatate 30 ball MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA REDACTlA No. 3. STRADA CLEMENTE' No. 3 Edìtìa a trela VINER!, 15 MATA 18:8 t TELE PON NUMARUL 10 BAN! ANUNCI UItILE Anranciuri la pag. IV 0.30 b. linia s » p III 2. let . . . » II 3. ) . Insertiile si reclamele 3 lei rindul UN NUMAR VECHIÛ 30 BAN! ADMINISTRATE' No. 3. STRADA CLEHEVTIRf No. 3 CHESTIA RO legitimarea pronunciamentelor D. Sturdza, raspunzind, alaltäeri, la interpelarea d -lut Panu in Senat, s'a acoperit de o noua patura de ridicul ca de obiceiü. Daca ar fi numal atita, nu am releva cazul. 0 patura mat mull sail mal putin de ridicul, o dovada mal mutt saü mai putin deincapacitate si de felonie,pentru acest individ, nu e mare lucru. Sturdza a comis in Senat ceva foarte gray. Neputînd sä se apere fati cu dovezile cari i s'aü aruncat in fata si din cari rezulta participarea lui si a acolitilor la pronunciamentul a o parte din ofiterii de cavalerie la 1894, Sturdza a avut curagiul a le lua rarea qi a legitima asemenea micaxrï revolutionare. Da, primul-ministru liberal a sustinut cI disciplina in armata este o chestie de apreciere, a celor inferiore, si de cite ori ei se pot crede nedreptatiti, de atitea or! el pot face miscarl ça acelea de la 189.1. D. Sturdza a declarat mat mull. De cite ori se vad in o armata mh cari de asemenea natura, sä se Stie, cä vina nu este a celor räsvratiti, ci a fefilor, a superiorilor. Somat de d. Panu ça sä se explice din noü asupra acestor declaratia grave si periculoase, d. Sturdza, foarte incurcat, a cäutat sa le atenueze intru cit -va. Totusl, chiar la replica, dinsul a mentinut declaratia ça gradele inferioare ail dreptul de a face acte de nedisciplinä de cite ori sunt, iar raout adaugiin de cite ori cred cä sunt, nedreptatite. Interpelarea d -iii! Panu, a avut prin urmare rezultatul dorit, acela de a sili pe Sturdza sa justifice chiar asta-zi, cind e la guvern, fapta sa din 1894. Lucrul deci se schitnbä. Din ceea ce aceasta chestie era o chestie de trecut, ea devine de actualitate. Nu mal suntem in fata unul ratacit, care, orbit de setea de a ajunge la putere, a comis crima de a indemna in 1894 pe ofiterii de cavalerie la o concertare a- narhicä. Suntem in fata uuu! Prim- ministru care, de la ïnältimea locului in care se aflä, declara tare! cä de cite or! se produce o dezordine in armata, inferiori! trebuesc scuzatl, ba chiar încurajati, iar pe culpabili trebue sä'I cautäln nu in rîndurile resculatilor, ci in atele ale sefilor armate! ! Aceastä teorie este de o asa de mare gravitate, Incit atragem atentia M. S. Regelui, comandantul suprem al armate!, asupra ei, si ne permitem a -L intreba respectuos daca si M. Sa impartaseste acest fel de a vedea, iar, in cazul contrar, daca un priln- ministru, care are astfel de teorii, poate sa mai stea in fruntea guvernulul. Dupa declaratia lut Sturdza, de cite or!, cum foarte bine a observat d. L. Catargiu, un numär de aliteri vor ranlînea nemultumiti la epoca inaintarilor, de atitea ori eI suit in drept sa se rascoale in contra ordine! stabilite de lucrur! si sa ia cäile periculoase ale nedisciplinei. In Senat, unde sunt atitia militari, niel unul nu a indraznit a a- proba declaratille revolutionare ale lu! Sturdza. D. general Anghelescu l'a desaprobat indirect, declarind actul ofiterilor de cavalerie de la 1894 ça un act reprobabil. Iar colonelul Obedeanu a fost si mat ca- M tegoric. Acest militar s'a rostit cä el nu poate intelege acest fel de teorie si cä adevarata disciplina este acea dupa care, un ofiter care se crede nedreptatit, nu are alta cale de cit aceea a reclamatiel, pe cale erarhica, iar daca nu primeste satisfactie, trebue sä se supunä, alminterea acela nu e militar, ci basibuzuc. Teoriile anarhice ale lut Sturdza nu pot fi läsate sub tacere. Trebue sa iucepem o campanie, pentru a lovi räul pe cit este inca la inceput. De signr cä s'ai! väzut In Romisfits gnverne earl sa'rti permit& multe, foarte multe. D'aci s'a tras concluzia cä orlce e permis in tara romtneaseà. Act stä grevala. Tara dovede rte in fle -care zi all intr'un limp apropiat va dovedi in mod It mal pipält cä daca a iudurat «abuzuriie, asaslnatele i procesele seandaloase» din timpul Intl Ion Brätiauu, ea nu indura batjocorirea sentlmentulul national. S'a cäatat a se sustine eä oarecari ratiunl de Stat cer ca lute adeväratl tilharl politicl ca Dim. Sturdza It Gogu Cantacuzino,cari impingeaii tara spre un conflict räsboinie eu Austro-Ungaria, sä vie la putere spre a primi pe Impäratul Austrlei, spre a face scuze rli spre a in &buli agitatta nationalä, cäel bandilismnl for din eestiunea niational& le dä for paterea moral& de a distruge o mirare pornita de el. Ei bine, eu aceastä moral& tara nu se Impaca. De doue and qat jimatate, tara protesteazä in contra acestel bat - jocorirl a demnitätil sale. Ea protesteazä la alegerl, dtnd partidului conservator un total de voturl mal mare deeft guvcrnulni, In Coate consultatinnile eorpulul electoral. Ea along& o prima data pe trädätorIl de la putere. Cu bärbätie, en demnitate, eu mindrie patriotic &, tara fácut datoria. Nimeni sr'o mal poate tnvinovati. Guvernul trädatorilor e o stäpiuire de !apt, de ale caret acte nepatrlotice tara nu e räspunzätoare. Imprejurärl, cum stint alegerile partiale, ati permis täril numal sä protesteze. Imprejurärl foarte apropiate vor da tarll putinta sa goneascä pe batjocoritoril neamulul nos - tru. CU CINE AVEM A-FACE Etna acum cit-va Limp, redactor responsabil al Vointel Nationale era un domn Zah aria. Aces( colaborator al d lui Gogu Cantacuzino s'a dovedit a fi, in calitate de sef al polif iet comunale, eel mat mare pungas ce s'a pomenit vre -o data. In iocui lui Zcaharia e acum un domn Ianovici. Acest domn s'a dovedit a fi ráspunzátor de publicarea plastografülor £n cestiunea Mitropolitulu*..dmeninfat cu protes de calomnie, redactorulief al Vointel a Post nevoit, pentru a sapa, sá iscáleascá un act, ce i s'a dictai de reprezentanfii Mitropolitulul, din care results cá e un calomniator. Acum acela0 domn Ir.novict e tratat de punga de d.Caton Lecca, prefectul polifie* Capitule*, cure it fágádue$te apatru zed de palme» pe cari Ianovici te incaseazä Hind a protesta. Iató cu cine avens a -face. Iata indiviait cari ne insulté. INA IN DELEGATIA AUSTRIACA Cestiunea romî :ä î 1 delegatia austriacä Pai

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
A.nunciuri : prirnesc - upload.wikimedia....