INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....

SERIA II. ANUL IV, No. 763
NUMARUL 10 BAN!
A I3ONA?IIENTELE
Incep la 1 si 15 ale fie-cärui luni
Un an In tara 30 leT ; In streinatate 50 leT
a se lunT . . 15
b 25
reT lunT . S . . 13
Un nurnar. In streinatate 30 ball
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
REDACTlA
No. 3. STRADA CLEMENTE' No. 3
Edìtìa a trela VINER!, 15 MATA 18:8
t
TELE PON
NUMARUL 10 BAN!
ANUNCI UItILE
Anranciuri la pag. IV
0.30 b. linia
s » p III 2. let .
. . » II 3. ) .
Insertiile si reclamele 3 lei rindul
UN NUMAR VECHIÛ 30 BAN!
ADMINISTRATE'
No. 3. STRADA CLEHEVTIRf No. 3
CHESTIA RO
legitimarea pronunciamentelor
D. Sturdza, raspunzind, alaltäeri,
la interpelarea d -lut Panu in Senat,
s'a acoperit de o noua patura de
ridicul ca de obiceiü. Daca ar fi
numal atita, nu am releva cazul.
0 patura mat mull sail mal putin
de ridicul, o dovada mal mutt saü mai
putin deincapacitate si de felonie,pentru
acest individ, nu e mare lucru.
Sturdza a comis in Senat ceva
foarte gray.
Neputînd sä se apere fati cu dovezile
cari i s'aü aruncat in fata
si din cari rezulta participarea lui
si a acolitilor la pronunciamentul
a o parte din ofiterii de cavalerie
la 1894, Sturdza a avut curagiul
a le lua
rarea qi a legitima
asemenea micaxrï revolutionare.
Da, primul-ministru liberal a sustinut
cI disciplina in armata este o
chestie de apreciere, a celor inferiore,
si de cite ori ei se pot crede
nedreptatiti, de atitea or! el pot
face miscarl ça acelea de la 189.1.
D. Sturdza a declarat mat mull.
De cite ori se vad in o armata
mh cari de asemenea natura, sä se
Stie, cä vina nu este a celor räsvratiti,
ci a fefilor, a superiorilor.
Somat de d. Panu ça sä se explice
din noü asupra acestor declaratia
grave si periculoase, d. Sturdza,
foarte incurcat, a cäutat sa le atenueze
intru cit -va.
Totusl, chiar la replica, dinsul a
mentinut declaratia ça gradele inferioare
ail dreptul de a face acte
de nedisciplinä de cite ori sunt,
iar raout adaugiin de cite ori cred
cä sunt, nedreptatite.
Interpelarea d -iii! Panu, a avut
prin urmare rezultatul dorit, acela
de a sili pe Sturdza sa justifice
chiar asta-zi, cind e la guvern, fapta
sa din 1894.
Lucrul deci se schitnbä. Din ceea
ce aceasta chestie era o chestie
de trecut, ea devine de actualitate.
Nu mal suntem in fata unul
ratacit, care, orbit de setea de a
ajunge la putere, a comis crima
de a indemna in 1894 pe ofiterii
de cavalerie la o concertare a-
narhicä.
Suntem in fata uuu! Prim- ministru
care, de la ïnältimea locului in
care se aflä, declara tare! cä de
cite or! se produce o dezordine in
armata, inferiori! trebuesc scuzatl,
ba chiar încurajati, iar pe culpabili
trebue sä'I cautäln nu in rîndurile
resculatilor, ci in atele ale sefilor
armate! !
Aceastä teorie este de o asa de
mare gravitate, Incit atragem atentia
M. S. Regelui, comandantul suprem
al armate!, asupra ei, si ne
permitem a -L intreba respectuos
daca si M. Sa impartaseste acest
fel de a vedea, iar, in cazul contrar,
daca un priln- ministru, care are astfel
de teorii, poate sa mai stea in
fruntea guvernulul.
Dupa declaratia lut Sturdza, de
cite or!, cum foarte bine a observat
d. L. Catargiu, un numär de aliteri
vor ranlînea nemultumiti la epoca
inaintarilor, de atitea ori eI suit in
drept sa se rascoale in contra ordine!
stabilite de lucrur! si sa ia
cäile periculoase ale nedisciplinei.
In Senat, unde sunt atitia militari,
niel unul nu a indraznit a a-
proba declaratille revolutionare ale
lu! Sturdza. D. general Anghelescu
l'a desaprobat indirect, declarind
actul ofiterilor de cavalerie de la
1894 ça un act reprobabil. Iar colonelul
Obedeanu a fost si mat ca-
M
tegoric. Acest militar s'a rostit cä
el nu poate intelege acest fel de
teorie si cä adevarata disciplina este
acea dupa care, un ofiter care se
crede nedreptatit, nu are alta cale
de cit aceea a reclamatiel, pe cale
erarhica, iar daca nu primeste satisfactie,
trebue sä se supunä, alminterea
acela nu e militar, ci basibuzuc.
Teoriile anarhice ale lut Sturdza
nu pot fi läsate sub tacere. Trebue
sa iucepem o campanie, pentru a
lovi räul pe cit este inca la inceput.
De signr cä s'ai! väzut In Romisfits
gnverne earl sa'rti permit&
multe, foarte multe.
D'aci s'a tras concluzia cä orlce
e permis in tara romtneaseà.
Act stä grevala.
Tara dovede rte in fle -care zi
all intr'un limp apropiat va dovedi
in mod It mal pipält cä
daca a iudurat «abuzuriie, asaslnatele
i procesele seandaloase»
din timpul Intl Ion Brätiauu, ea
nu indura batjocorirea sentlmentulul
national.
S'a cäatat a se sustine eä oarecari
ratiunl de Stat cer ca lute
adeväratl tilharl politicl ca Dim.
Sturdza It Gogu Cantacuzino,cari
impingeaii tara spre un conflict
räsboinie eu Austro-Ungaria, sä
vie la putere spre a primi pe
Impäratul Austrlei, spre a face
scuze rli spre a in &buli agitatta
nationalä, cäel bandilismnl for
din eestiunea niational& le dä for
paterea moral& de a distruge o
mirare pornita de el.
Ei bine, eu aceastä moral& tara
nu se Impaca.
De doue and qat jimatate, tara
protesteazä in contra acestel bat -
jocorirl a demnitätil sale.
Ea protesteazä la alegerl, dtnd
partidului conservator un total
de voturl mal mare deeft guvcrnulni,
In Coate consultatinnile
eorpulul electoral.
Ea along& o prima data pe
trädätorIl de la putere.
Cu bärbätie, en demnitate, eu
mindrie patriotic &, tara fácut
datoria.
Nimeni sr'o mal poate tnvinovati.
Guvernul trädatorilor e o stäpiuire
de !apt, de ale caret acte
nepatrlotice tara nu e räspunzätoare.
Imprejurärl, cum stint alegerile
partiale, ati permis täril numal
sä protesteze.
Imprejurärl foarte apropiate
vor da tarll putinta sa goneascä
pe batjocoritoril neamulul nos -
tru.
CU CINE AVEM A-FACE
Etna acum cit-va Limp, redactor responsabil
al Vointel Nationale era un domn
Zah aria.
Aces( colaborator al d lui Gogu Cantacuzino
s'a dovedit a fi, in calitate de sef
al polif iet comunale, eel mat mare pungas
ce s'a pomenit vre -o data.
In iocui lui Zcaharia e acum un domn
Ianovici.
Acest domn s'a dovedit a fi ráspunzátor
de publicarea plastografülor £n cestiunea
Mitropolitulu*..dmeninfat cu protes de calomnie,
redactorulief al Vointel a Post nevoit,
pentru a sapa, sá iscáleascá un act,
ce i s'a dictai de reprezentanfii Mitropolitulul,
din care results cá e un calomniator.
Acum acela0 domn Ir.novict e tratat de
punga de d.Caton Lecca, prefectul polifie*
Capitule*, cure it fágádue$te apatru zed de
palme» pe cari Ianovici te incaseazä Hind
a protesta.
Iató cu cine avens a -face.
Iata indiviait cari ne insulté.
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA
Cestiunea romî :ä
î 1 delegatia
austriacä
Pai

urmá sens s'a pierdut, si mai tirait'~, and
limbo greacä sr -a fixai uK dicfionar, sen -
8141 aeesta nu s'a mai gásits.
Confuzia se urmeaza la Greci aproape itt
tocmal ca la Indieni ; vom vedea ce se va
prez. nta vi la Latini.
La'i lit o nutneaü ln acelaal timp vi Sep -
tenttriones. C,ivintul descompus In cele doua
párfi cari -1 compun de. : Septem, §apte, vi
triones. Asupra acestuia din arma s'a pro
dus deosebire de veden. Unii autori latini
cred a fi väzut In acest triones semuifi a-
ria buulul de ping, cu alte vorbe constelatiunea
celor capte bot ; caci e imposibil
se se fi inteles constelatiunea boulul, ea
Ii.se v1 ne avind absolut niel o asemänare
niai cu un buü, niel eu un urs, niel cu ori
ce alt animal. Iu aceastä ero are aü cázut
ai alti autori cunoseuti, ça Gaston Paris, de
exemple. Tot M ix Ma ler ne dit o solutie
satistäcitoare. El zice ca cuvintul triones
a fast mal Inainte Striones. S s'a pierdut
prin alipirea sa eu Septem, adice In loe de
Septem Striones s'a zis mai tirzle Septemtriones
*). Striures, Insemneazä stele. Iu
Sanscrita, Stara Insemna direct stea. De
ari in latnevte Steruta, apol Stella. Aceastä
rädácine sa Oseille in toate limbele europene.
In S inscrite mai gesim vi cuvintul
tara, prescurtat din Stara, pria perderea
initiale' S, vi d'aci trio.
1n privinta denumirel de Urse, lalinil nu
prea s'aü grabat se o adopte let mod definitiv.
Poeti! latini, dace n'ala toit un mare
tal. nt poetic, ala cel putin fericita facultate
de a exprima, alt se poate mal bine ai cif
se poate mal adevärat, credinta poporulul.
Unul diutr'aceatia, Avienus s rie urmä -
toarele :
(Legenda spune ce. sont Urse, dar In rea-
!Rate tle seamanä eu doua care...D astfel,
mal practic, poporul latin a lesat savantilor
pläcerea de a le numi urne, pästrind
pentru dinsarl denumirea de car.
Sa vedem acum, cum s'a ajuns la denumirea
de car si cum s'a mentinut aceastä
denumire.
Inairrte de beate, e bine sit se vtie cä multe
din traditiile, legendele vi zicätorile celor
Vet hl aü stràbatut intacte plue lu zilele
noastre ai se transmit din generatie In generatie,
cu attta preciziune, In cil se pare
ca n'ala se piara niel- odatä.
Saut proverbe vechl, sunt crediate vechl,
sunt zi: ätort ver hi, cari s'ala transmis printre
veacurl, st himbindu -v1 poate forma Intru
cit -va, dar fondu! nicl- odatá.
Aceasta lnsemneazä ce. adeverul a fost
va fi tot - d'auna unul singur.
Ciad s'a creat o legenda printr'o comparatiti
juste., forma el a putut sit se modi -
fice, tipul Irise a ramas.
Aix s'a fatimplat ai eu legenda constelatiuutl
despre care volbim.
Cel din tirHpurile noastre, eu toate aster,
cu grtü vi -ar putea Inchipui o asemänare
destul de 'rapante antre un car" ai forma a-
ceatei constelatiunl. Cti cari ala cäutat o,
ili -an Inch puit -o ln diferite modurl. Unii,
de exmplu, an comparat cele patru stele,carl
fornteaza trapezul, cu cele patru reate ale
canera, iar pe et le l'alte tre!, eu boil san
alte vite cari le trag.
Este o eroare.
uu'mI Inchipuesc a spune un lucru
mate, ctnd afirm ca forma acestel constelatit,ui
trebue sä se compare eu forma carelor
itrtrtbuintate de aceia cari, eel dintain,
ati facut comparatia.
,*t, de oare -ce popoarele primitive, allier
tele nomade, ai -aü permis se observe a-
ceasta constelatiune, sa'I dea o numire,
trebue sä ne transportant cu cugetarea In
atele vremuri, apre a face comparatia.
Prin armare, trebue, mal lntftü, se §tim
care era adevarata forma a carelor la popoarele
primitive. Aceasta fiind lesne de
afiat, lesne se ai poate stabili comparatia.
Mai Intil, carele eu cari eel vechl se slujeae
la nevoile !or zilnice, nu avean patru
roti, ci numai doue. Apol forma for s'ar
putea asentena eu cärucloarele noastre, pe
cari le intrebuinteazä populatia serace ai eu
cari de ordinar se ridica gunoaele de pe
strada : o cutie de lemn, pusa pe doue roate
ai Cu niste ulube In care se Inhema un sin -
gur cal.
Este Mnsä o mica deosebire. Cucia cerucioarelur
noastre, este un fel de petrat mal
mutt ori mal putin perfect, pe clnd la eel
dio vechime, ca ori ce lucru primitiv, forma
for era aceea a unul trapez eu baza cea
mie d'asupra.
E de notat apol faptul ce primele carute
n'ala avut roti, niel patru, etici mäcar doua.
A fost mai InUi inventata cutis, care se
tira ca o sanie pe uscat, ,i apol, mal tirziü
mutt, s'ala inventat rotiln.
Ch. Plaise *) zice ce forma carelur saü
carutelor popoarelor primitive semana Inuit
Cu actualt-le carute din Tunkin. Aceste caruta
se compun dintr'o cutie drept-unghiulare,
pusä pe doua aiu1 de bar'ubu. Ele sunt
trase de doul sala patru bivoli.
Cestiunea fiind ast -fol recluse la cea mal
simple expresic, lesse ne putain Inchipui ce
l'orma actlor carute, Cu oititea for Incovoiata
putin In jrs, ne indice ideutitatea de
forma eu constelatia despre care vorbim,
e, E vorba de cole doua urse.
*) Ciel et Terre,
ceci, luind cubia unel carute de acest soin
$i lipind -o pe botta cereascä, avind grijä ça
oistea se fie Indreptatä spre NordVest, vont
gasi In tocmal forma constelatiunel nunita
Carul sari Ursa Mare.
G. T. Bazolanu.
INFdIRMATEI
Teroarea din Birlad
Ru,4inoasele fnfrfngert fndurate de
secta de la putere cu ocazia ahgtrilor
de Sfmbata, o fmping acum la acte
de teroare nefnchipuita.
in vederea scrutinulut de balotoj ce
se va face Sfmb4ita la Birlad $i pentru
a (Figura reutisita d -lui Nicorescu,
gurernul a destitua telegrafie
pe doua sub- prefeeft din
jode fut Tutoya. lar ndministratorut finan
far amentnfti pe inai.nulfi
funeflonarl de la easferia
din llirlatl bdnui ft ca la aleg,rea
de Dumineca trecutcï aü votat in contra
lut Nicorts cu destituirea.
S'a intreprins o goana disperatrl spre
a objine voturt pentru Nicoresou. Alegátorilor
cari aü desfrd$urat mai multa activitate
in contra candidatura colertiviviste,
stitfbe
fdgcidutese neveu.
t alte bene/tell, faga
duell, cari de szgrir vor fi uitate dupa
scrutin.
At fit sunt amenin ja ft cu procese de
contravenfit, cu razbunarea administrafief,
etc. daca var fndrazni sa faca propaganda
in contra candidature' colectiviste.
lar altora li se ofera sume fnsemnate.
Teroarea , i corupjia a ajuns la
mat malt grad.
*sit
cet
Candidatul colectivist merge cu impertinenfa
pina acolo, in rit se lauda
ca va destitui pe prefect, d. Toader loan,
daca nu se va pune cu total la ordinele
tuf.
ObicTnuitele trenurl de placere vor Incepe
a circula in fie-care Duminecä si
zi de särbätoare la 20 Mata.
Ni se denunfa ca la padurea ztatulut
din t" omana, jude ful Vla,gca, padure
exploatata fn regie, de catre agen fil colectivirgtt
Brrechtt si Manolescu-Lungu, s'aü
descoperit grave abuzurf.
Ministerul domeniilor a frimis fn ancheta
pe d. inspector Bujoiü, care a
desroperit o defraudare eolosaltl
de .280.000 lei.
Dt$i ancheta dureazcí de aproape o
luna, totust pina acum nu s'a facut nici
un demers pe lfnga parchet, caca se zice
ca ar fi vorba de a face afacerea mu-
Ziarele streine amnia cä Ducesa Luisa
Coburg a Incercat sä evadeze din institutul
de sel Mate din Doebling, linge Viena.
Ciad a fost surprinsa, ea a strigat ce vrea
sä mearge in Btlgia, la talai sala, Regele
Luitpold.
Curtea de Casafie a respnns eri recursul
Nifa ltlorescu ,si al soties sale, Ana,
condamnafi cet d'intiiü la trei !uni de aile
si cea d'a doua la o Lund, pentru tetinuire
a 6,000 de lei, in cunoscutul furt de la ministerul
de finanfe.
Fie-care aedintä a Camerit colectiviste
trebue sa fie marcata printr'un scandal.
'rdinta de eri e dovada cä biuroul camerel
nu se da inapol dinaintea niel unel
ilegalitati.
Guvernul avea nevoe de prelungirea aedintel
peste ora 6, pentru votarea legel
marinel militare. Pentru aceasta fuse trebuesc
doua treiml din Camera si deputati
prezenti nu eraü de cet vre-o 70.
Cu toate acestea, biuroul a prelungit
sedinfa. In zadar aft fost protesterile o-
pozifiei.
D. Fleva luind cuvintul, a spus cá ceia
ce s'a facut este o nelegiuire mai inuit la
pasivul guvernului. Eu se resfringe $i a-
supra mojoritefei.
Aceste din urmä cuvinte ala provocat
protestärile majorttatel.
Alaturi eu Delimarcu, Märgeritescu $i
Filipoiu, am väzutnu eu surprindere--pe
d. Coco-Demetrescu, luind toc, eu mult succes,
Intre mamelucil colectivivtl.
Gratie acestel interventil, prelung'rea
vedintel a fust admise si arbitrarietatea
cornisa.
A fost depus in Camerä proectul de lege
peutru trecerea admitiistratiel }i exploatarei
fabricel de pulbere vi explosibile din Lama
tete, de la ministerul de räzboiti, la Regia
Monopolurilor Statulul.
Aceastä directie va fi, de acum mainte
singurul fabricant de pulbere in tara.
Demisiunea d -lui Ferechide
Ieri am inregistrat zvonul privitor la
demisiunea d lui Ferechide din minister.
Lad amanuntele pe cari le aflam in a-
ceastä privinfa:
D. Ferechide a facet Marti seara o visad
une' persoane, sus puse in partidul
liberal, care deocamdatá sta Tetras din
luptele politice, si i -a comunicat cd unii
din colegii sai fi imputa mereü, cá numai
din pricina felului seti de adminis
tra f ie a suferit guvernul in fringeri atit
de rusinoase in Iasi, Galati, Hari si Birlad.
Aveste itnputari, precum $i relafiunile
incordate pe cari le are eu d -nit Gogu
Cantacuzino ,si- Palladi, l'aü hotdrit sá demisioneze.
Cerin depot un stat interlocutorului nati,
cesta i a raspuns
EPOCA
:vu fi dati nici un consiliiít, dar pot
sä fi epun cá o'lmenii acertia fac tot ce le
sfa prsn pufinfá pentru a compromite tot
mai mutt partidul liberal.
Vestindu -se apropiata demisiune a d -lui
Ferechide. primul - ministru speriat de con -
secinfele funeste pe cari le ar avea ea pentru
guvern, a rugat pe ministrul de interne
set nu -si realiseze g£ndul.
Dim. Sturdza a avut o lunge explicafie
cu d. Ferechide asupra neîofelegerilor din
cabinet. In orma acestor e.rplicafii, se nice
ce d. Ferechide a renuntat de o cam data
la ideia de a dewisiona.
Tate mngiile. cari vor fi cedate ministerului
de razboila de Stat spre a servi clmpurl
de iustructie regionale, pentru corpurile de
armata :
a) llosia Cireaaovu, din judetul Oit, pentru
corpul I de armata ;
b) Mogia Dadilov Blneasa, eu pädurile,
din judetul Vias;a, pentru corpul II de
armata;
e) Part -e din mogiile Hagen!, Bobn -Corneanca,
Ch.oara, Vladent vi Gaita, din jndetul
Ialornita, pentru eorpul Ill de armata;
d) Muria potete, din judetul pentru
corpul IV de armate.
Ma1 multi menibril al corpulul diplomatie,
avind de cicerone pe tinarul ministro,
Ionel Brätianu. aü piecat erl In excursiune
la Curtea de Argea.
In terpelarea d-lui senator Brabetia nu
in cestiunea trädaril nationale sävir§ite
de Dim. Sturdza, este pusä miine, Vineri,
la ordinea zilrl.
D. general J. Labovari este a5teptat
Duminecä in Capitala.
Ciad manifestatia, In onoarea noului ales
al Iaaalui, trocea aseara prin strada Fran -
clin, o trasura venga din sure Episcopie.
Inanntru se atlaü duit Gh. Mtrzeseu, marete
(! ?) elector al Iaaulul, al N. Gane, primarul
acelul oras.
Cu tóíä displacerea ce -i cauta vederea impozautel
manifestatil care consacra sftrsitul
legendel sale de mare elector, d. Mirzescu,
neeutind Inainta, a fost nevoit sä asiste la
defilarea miilor de cetlteni.
0 nenorocire nu vine nice -odata singurä.
Asupra lui cc. Gaita cad, de o bucatá de
vreme, Coate pacostele.
Neue Frese Prese ne anunta ca guvernul
romín a ,-umoerat de la Petrusani,
Transilvania, 1000 vagnane cerbunl.
Se vede ce. d. Dim. Sturdza n'a pus In
aplicare legea minelor, de cit pentru ca sii
cumpere carbuni de la Ungari.
D. Spiru Haret va supone azi M. Sale
Regelai decretul pentru numirea, dintre tel
trel cand:datl recomandatt de Sf. Sinod, a
S. Sale Archimandritul Varlam, doctor in
teologie, In locul vacant de Archieree cu
titlul de Craioveanul.
Maghiarizarea t ranilor ardeleni
Gazeta Transilvania denuntä urmttorul
caz gray :
(Uri oare -care Anrdassy, a dministratorul,
sala, cum zice poporul, diregätorul mosiei
Mthalt a lui Kovrig, arntean, care s'a Imbogätit
pe spivarea Romioilor din Blaaiü,
niai ales prìn esploatarea moritor de acolo
nu vrea se mal dea taranilor romtnl poruntb
de nopal pe a treta parte, daca nu'sl
vor maghiariza numele.
(Din cauta acerista romana Indura cele
mal mari neajansurl si ati ajaos tuteo mizerie
de plans. lipsindu -le in mare parte
chiar vi hrana de toate zilele. Et s'ai uitat
drept in ochil acelui Andrassy vi i -ala ras -
puns eu mlttdrie ai en hotarlre :
Nu ne scriem Unguri, domnule ! Dace
nu ne dal porumb de sepat, vom lus straita
vi bita vi vom pleca de aie!, cace doar este
destin pamtnt In lume ; dar fereasea Dumneztü
sa ajungem se ne menine') rnainea
ubrazul !
Intrebati
fiind, dace toti aü fost de un
gind ,i dace niel unul n'a novait, unil dlntre
el a räspuns :
Nu ne am saris niai unul Ungari,
asa ne -am infeles, cet daca se va scrie vreunul
din noi, il scoatem din sat ca pe un
ritos ! -------....
de ape rece s'a
Un minunat basin
deschis, acum de curled. la baile Mttraszewsky,
din str. Politiel No. 4.
Ye caldurite acestea tropicale, basinul
atesta, va fi, fora iudoiala, tit se poste
de bun.
°Y,i=4 J'i--.(1
}!1k IJAPITALA
Ho4ii. Poire Ivanof, servitor in pravatia
etreiumarulu! Nae Negruti, dio strada Antim
64, a furet, eri, In Jipsa stapinulul sait, din
tevgheaua pravalieT, suma de 614 leT.
rand se plimba ai el tatr'o eleganta trasurä,
un agent al potitiei II ese In cala vi icnediat
1l aresteaza.
a*, Tot sri, un anume Natan Eindric, puntua
de profesiune rapoa tele politiel spun ta'l
eunoavte bine a furet. eu ajutorul unor chat
falce, 1000 de lei, de la vara sa din strada
Corbulut 7.
Prins, a Post condes la arestul politie!.
Moa`rte subitA. Ert, pe la urele f0 si
jumatate, a =rit, subit, portarul magazial
garet de Nord, anume Prodomos Babocista Laz-
.ridis.
Cadavrul lui a l'tat transportat la Morga.
Condamnat prias. Contra lut Costache
D. Moldoveanu se lansasera cines mandate de
arestare, dar agouti! politiel nu putusera cu
niel un chip sa-1 pitada.
DI, 1n afirpit, aü rouait a puna ruina pe el.
Ce.e cinc! mandate sont lansate In contra
pungavulw pe baza a oinel sentinte, cari condamna
pe Motdoveanu la o luna, ducl lune, un
an, cinc! aile ;i eel din urna la vase 'uni
lnchisoare.
Explozie. Aseara, pe la orale 7 si fumatale,
o lampa cu benzina din bt:calaria directiune!
noul'T tramvey fiind din greaeala ras -
turnata, a facut txpluzie.
Trosnitura produsa de explozia lichidulul inflatnabil,
a tout alit de puternica, 111 cit usa a
fost crapata, par mai multe geamuri sparte.
Bucatarul Ciulel Sera, rare se aflt acolo, fiind
lavit de taadarile lampai a suferit mici coutusinnT.
Ranitul a font transportat in cautarea
nott
apitalulut
Colentina.
DIN TARA
ataritar
('Ifni turbati.
Marti nonpte neat multi
clini turbati eü eireulat prin mahalalele ora -
sului Iasi. Unul din ace! cün1 turbati a muscat
de pieiorul drept pe sergentul de politie Manoie
Athanasiu, din punetul Aron -Voda
Un alt cline, a muscat nis'e v.ci vi vr'o 3
Temei ce dormeaü gara din Mahalaua Ziva-
Cructi. Sergentil de politie si eu ajutorul mat
multor oamenl aü ucis vr'o 3 din acel clini
turbati.
Victimele vi sergentul Athauasiu aü fost duvT
la institutul antirabic din localitate.
DIN STItlEINA7 ATE
DIvor>tnl fit dreptul do autor. Cunascritul
co npositor frances, Caries Lecocq, a
divortat anul trecut.
D. Charles Leco -q era casatorit Rub regi -
mul comunitate) vi dupa stntinta de divori s'a
procedat la lichiderea vi Impartirea avere!
Intre sutil divortatl.
D -na Lecocq, revendica atunrT dreptul de co
proprieta'e asupra tututor operi -or musicale pe
earl barbatul sau le compusese In timpul casatoriel.
Ea sustinet ca, dupa divort, sa aiba
jumatate din drepturile de autor pe car! le va
prnd'CP pe viitor, operetele : Le Petit Duc, La
petite Mariée, Le .Tour et la Nuit, 'tic.
Avorat.ul d -nei Lecoeq. d. Signorino, sustinu
inaintea ins'ent',lor jndecatorevtt, ça tonte pro -
dusele industrie! sotilor, constituiaü clvtiguri
de comunitate si ça proprietalea operilor musicale
ale d -lui Charles Lecocq, ale (industriel,
sale artistica, devenea comune vi trebuia sa ramina
ast -fel si dupa divort.
Ca tosta pledoaria avocatulul Beaumé, care
protesta in nurnete compositorulul in contra a-
cestet pretentiunT, tribunalul a dat clstig de
causa d -nel Lecorq.
Tribunalul a stahilit ast -fel ça operile spiri -
tuluT, cad In comunitate si cind ca=ntoria sa
strica, f. mela pastreaza asupra acelor opere, un
drept egal ea ace! al barbatalul.
Din norocire, acest regim de casatorie nu se
usiteaza la not.
Inventatane amprieanâ.
Americani!
nu s'aü lasat de invention! niel acum in timpul
razboiuluT : el nü inventat botnbele en petrol.
Acum, o noua inventie pune in evidenta si mal
mult spiritul inventiv-- ciudat ce e dreptulde
care se bucura americanil. E vorba ea sa se
formeze o asociatiune ce ciclisti profesionalT,
aT careia membri sa fie obligati a conduce (u
bicieletele pe membri' societatel cari ar muni.
Asa dar, aceasta so letate de pompe funebre
cicliste, ar iulocui dricui obicinuit eu o speta
de plat- forma, minata de opt biciclivtT, cite patru
de fis -oare parte.
in cazul clod nu s'ar gasi destal amici pentru
a pune in mivcare cele 16 pedale, societatea
se obliga a gasi pe cet 8 sportmanl ciocln
Bicielistii cari conclue corttgiul sont Invaluiti
In crep, iar eel cari 'I urmeaza sont datori sa
poarte cel potin un nod la ghidon.
Fireite, dupa casatoria pe Lecictete, se itnpunea
si ducerea la ultimul tocan tot pe bicicleta!
TIRI 11IA RTJLiTTE
` Comitetul Liges Culturale, din Piteatl,
s'a corsti'uit est tel :
Presedinte : N. T. Grigorescu ; vice -presedin
fi : I. S. T. odorescu vi dr. G.I. Radulescu
; membri : Virgil Lupescu ,i B. äusela;
casier : M. S. Audreescu ; secretar : Ion L.
Pureareanu.
RESBOIUL ISPANO- AMERICAN
(Serviciul (Agenjiet Romine »)
DEPEÌ DE AZI
Desordinele de la Manila
Washington, 13 Maiü. nelinistitoare
ce s'ai fl primit de la arniralul
Dewey, cauzeazá o activitate indoitá in pre -
parativele pentru trimiterea de trupe in
Filipine.
Corabia americana a serviciului Cablurilor
St. Louis a tñiat cnb'ul angles dintre
Jamaica si Porto -Rico. dar aceasta nu
întrerupe comunica f iunile cu generalul
Blanco.
Londra, 13 Maiü. Se an'ttnf ei din Hong-
Kong Agentiel R nier cá un incrucirator
!,,portez sosit din Manila zice cet a izbucnit
desordiwa in acest orar.
Englezii si germanii merq la Cavite.
Capitanul eoräbiei de ritzboifi sapaniole
Callao, care s'a predat amirale ui Dewey, a
fast impuae'.t in urina sentintel unui con -
siliú de rezboiti. Amiralul Montojo va fi
trimes de asemenea inaintea unui cousilifi
de räzboiíl.
Madrid, 13 Meifr Oficialul din Manila
zice cat majeritatea t?efi or u time! räscoale
aú oterit sä apere ausa Spaniel.
Pregt tirile Statelor- Unite
Washington, 13 Maiü. Preedintele
Mac Kinsey a lansnt o proclamafie
chemind sib drape! 75000 de oamenl;
aceet vo/un/art nu stint copringl printre
aceia chemrr ji la 23 Aprilie. Armata
intreaga fmpreuna cu voluntarii, numara
astfel 280.000 de oanent.
Flota Spaniolss
New -York, 13 Maiü. Un r orespondent
din Puerto Principe confirma in mod
definitiv preser, fa ffotet amiralulu3 Cervera
la Santiogo.
Cuirasatul (oresron.
D -nu Long a
Washington, 13 Matit.
primit ftrrea ofi.ciala cá cuirasatul de
escadre Oregon a sosie de dimineaf á pe
consta orientale a Florida. Oregon va
pleca dupa amiazi pentru o destinafie necunoscuta.
tin atai4at spton
New-York, 13 Mai11. --- Dupa o depetta
din Key -West, ziarulul c: Evening
Journal', pretinsut apio( care a Post
arestat aseara in acest orad, sub numele
de Domingo l imenez, nu este altul
de eft lo :otenentul Sibrai, fost ata fat
la lega fiunea Spanie3 la Wusihng -on;
probabit ca va fi impulcat.
Timenez cäliitorea pe bordul vaporurPanamaD,
capturai luna trecuta de a-
mericant.
111
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPITTATILOB
ledinfa ile la 18 Mata
(Ur mare)
D. N. Fleva cere ce In loe se ocupe Camera
eu proiecte inutile, guvernul se aducä
In dis: utie mante proie :te de reforme fägaduite.
D. general Berendeiü räspunde ;ea pro -
iectul ce se discuta nu angajeazä tara la
riero noua eheltuialä.
La intrebarea fáeutä ieri de d. G. L. Astan,
dace e nevoie de o marine militera,
ministrul de rezboila raspunde ce se sirote
mare revoie.
Articolele 6, 7 vi 8 se voteaze nemodificate.
La art. 9, d. G. L. Aslan ntreabä onde
va avea revedinta inspectorat general al
marinel.
D. general Berendeiü cere a se mentie
redactiuusa din proiect.
D. N. Eleva spune ca actuala redactiune
scoate pe inspectorul generai al rnarinel, de
sub cootrolul ministrino' de räzboiü.
Art. 9 se admite nemodificat.
servl.
La art. 10, d. N. Fleva prezinte noul ob-
atiun
D. generai Berendeiü räspunde ce cadrele
nu se pot prevedea pria legl speciale.
Cere mentinerea gradelor prevezute.
Articolul se prime$te nemodificat.
Articolele 11, 12, 13 ai 14 se voteaza fera
discutie.
La art. 15,
D. G. L. Asian cere intervertirea aliniatelor
a si b si oare -cari adauseri de redactinne.
D -sa depune si un amendement, din
care nu se admit de ait cuvintele (Sectia
Marinel».
Articolul, ast fel modificat, se voteazä.
La art. 16 d. G. L. Asian presintä ctteva
fout observatiuni.
D -sa depune si un amendement.
D. Scortescu cere puuerea lui la vol eu
bite.
Fund 15 deputati cari sustiu aceastä cerere,
amr;ndamentul se puce la vot cu blie.
Restiltatul e :
Pt ntru 61.
Contra 21.
Amendarnentul e respins.
La art. 17, d. G. L. Asian ia din non
enviotul.
Se produce un mie incident, Afars, iscIndu-se
o fortune, toti Ingrämádesc la ferest
re.
Oratorul refusa se mal vorbeaseä, de
oare -ce nimenea nu -1 ascnite.
Ciad fat-tuna de alare se. linisteate, Inceteazä
?i fortuna parlamentare.
D. Asian propone un amendement, care
se respinge.
Se voteazä art. 18, 19 i 20.
Art. 21 se modifica, eu consimtimintul
d lui ministru de räsbaiti, dupe oare -care
observatii ale d -lui Asian.
Art. 22 se voteaza nemodificat.
La art. 23, iati cuvintul d nit G. Scortescu
vi N. Flava, cari fac cite -va observatii.
Aces` din urmá afirma, ça modo! cum a
fost adus proiectul, in dezbaterile Parlamentului,
e inconstitutional, de oare -ee el a fost
depus vi discutat, mal futüü In Senat. Con -
stitutia e etarä, In aceastä privinta. Ea spune
ce ori -:e lege, care stinge finantele tarif,
trebue adusa Inhala in Camera.
Art. 23 si 24 se voteaza.
La art. 25, d. N. Flava repetä observa -
tiile ce a facut la art. 23.
D -sa cere guvernului se. aiba, fata eu Camera,
aceeeal cond-scendenta ca ai guvernul
conservator sa scoata din lege arti -
colul.
Articolul se voteaza.
Asupra art. 27, d. Scortescu observa ce
e in cuntrazicere eu economia intreagä a
legai.
Articolul se voteaza.
.dinta se pretungeste, dupe orele ti.
D. Neva protesteazd in contra prelungirei.
E a este contrarie regulamentului, care
cere doua .
D sa calitrai fia mi procedas-ea biuroului de
arbitrará.
(Caos ce s'a facut este o noué nelegiuire
la pasivul bincii ministeriale. Ea se resfringe
si asupra majoritäfei..D
Mameluci protesteazd, in frunte cu d -n ii
Delimarcu si Coco- Dimitrescu -fasi.
Art. 28 se vuteaza, la urina cttor -va observatil
ale d -lui Fieva ; de asetuenea ai
art. 29.
D . Scortescu cere ministrulul se. constate
ca Adunarea ei In nume -.
D. Márgä itescu. Suntem ln numär. Surt-
Sun-
tem 64 lu permanents.
0 voce. Ca la politie 1
Ctlelaute articole, 30. 31, 32 ai 33, se voteaza,
t'ara nidi o modificare.
Se pupe legea !n total la vot.
Votul este nul ai ramine a se repeta in
§ediuta de naine.
Sedan fa de la 14 1/laid
*edinta se desehide la orele 1.55.
rezideaze d. D. Tache Giani.
Prezentt 99 deputati.
D. G. Scortescu interpeleazá pe ministrul
de interne asupra angajamentulut
luat, de a presenta o lege interpretativa
a art. 51, din legea electoralá.
D. Ferechide f-tee semiti interpelatorulul
de pe banca miaisterislä, aratindu'!, ztmbind,
trel degete, ceea -ce Inseamna ce va
repande paste tre! zite.
Sa se noteze tesa ce. sesiunea se include
miine, Vinent 15 Main.
O. C. Politimos fntreabá pe ministrul
de räzboiü, duca a adevärat ça tunurile
noastre nu trag de cit un foc pe minut, in
timp ce tunurile alto,- State tray cite frei
focuri pe minut.
D sa mai chestioneazá, pe acelasi minisfru,
dace e drept cd Bulgaria si -a comandat
tunuri cu tir rapid, la o fabrica
din Fran f a ri ce maturi a luat guvernul
pentru ameliorarea armamentului nostru.
D. General Berendeiü räspunde cá informatale
d-1ui Poititimos aont eronate.

E P O C A
Actualminte Humai Franca pi Germania
surit pe punctul de a 'pi modifica arma
mentut artileriei. Pina cind ateste incercári
vor reupi, noi nu ne putem lapsa in
cheltuieli, peste puterile no astre.
D. G. Dem. Teodorescu roaga Adunarea
sa voteze proiectele privitoare la lucrarile
de edilitate publica ln Sinaia.
D. leerechide declara ca nu se opune.
Areasta trisa depinde de activitatea Parla -
mentulul In ateste doua zile.
Se repeta votul ramas nul, ln sedinta de
erl, asupra legel manuel militare.
Hezultatul e :
Pentru 62,
Contra 16.
Proectul a fost votat.
Se suspenda sedinta peutru un sfert de ora.
SENATIIL
Sedetti fa ile la 13 M'aloi
(Urmare)
Se infra In ordinea zilel.
Senatul voteaza legea prin rare retinerile
de 1 la sute, in suma de 543 001) prevazuta
In legea din Decenibre 1897, ase face venit
brut al cailor ferate pe anul 1898 pentru
formarea fondiilul de rezerva, sa nu se mal
efectueze si aceasta suma sa se luserie In
budgetul general al Statulul pe exercitiu
98 99.
Vine apol la ordinea zilel proiectul de
lege prin cere se deschide un credit de
7.500 000 lei, pe seama ministerulul de lncrari
publice, pentru lucrarile portulul Constanta.
In di'cntia generala.
D. Valerian Ursianu Lininteste sgomotele
el criticale pe cari le a stirnit lucrarile
portulul Constanta. Insuel d. raportor
al proectului'de credit, d. colonel Obedeanu,
a far:ut In Senat critici aspre cu privire la
lucrarile portulul. Acum, spune d. Ursianu,
sont modificara aduse la planurile luerarilor,
aceste modificara nu vor necesita eheltuell
suplimentare sali prelungire de termes pentru
antreprenor ?
D. colonel Obedeanu apara proectul de
credit.
1). Costescu- Coma neanu constata lipsa
ministrulul de lucrare publice, care, singur
ar putea sa dea explicatiuni temeinice.
D. D. Sturdza spune ca acest credit este
cerut numai pentru lucrara de utilaj, iar
nu peutru lu- rarrle proprio zise ale portulul.
Discutia se inchide si proiectul se ia In
considerare.
Cele 2 arlicole ale legel sunt votate far'
discutie.
Letzea In total este primita cu 52 voturi
din 54 votante.
Senatul voteaza o pensie de 300 lee lunar,
väduvel drulnl Cedrescu dm Birlad.
Se mal voteaza tara discutie, legea prin
care se autoriza ministerul lucrarilor publiee
de a inirebuinta 5 milioane lee, din
creditul de 29 milioane al garei centrale,
pentru coustruirl de remize, prefacere de
gart si con- olidäri de cal.
Tot fera disculie se voteaze creditul extraordinar
de un milion pe seama ministertilut
lucrarilor publice, pentru facerea studii
lar si Luto!mirea proieetelor pentru construrtiu!
I de tal ferate, podurl si pentru podul
de peste Dudare la T.- Severin.
Vine apol la eudinea zitei creditul de 2
milioane, pentru a se veni In ajutorul
judeteior
cari ali lucrara de executat peutru
repera,ea stricäciunilor cauzate de inunda -
tiunl.
D. Costescu Comaneanu Intreabä pe d.
raportor al proiectului daca la dosarul a-
cestu) proiect este un tab!oü care sa arate
lucrarile care se vor face din acest credit.
D. G. Meitani spune ca tabloü nu exista,
dar ca d. ministru al lucrarilor publice a
spus in sectiuni earl anume judete ali tre -
bnintä de lucrare de reparatie.
Dis tonia se inchide si legea se primeete
de Senat,
SP voteaza desrhiderea unos credit de
20 000 000 lee, pe seama ministerulue de razbuio,
pentru satisfacerea trebuintelor de armament,
e h p iment si munitiuni, construetsuni
de cazarme, remonta si altrle, In urma
une) discutiuul la care iato parte d nil Cos -
tesen Comaneanu, cerind Imbunätatirea scoalei
de cavaler ie de la Tirgoviste ; d. colonel
Obedeane, care dupa ce pune la regula pe
d. Orbescu care prezidetrza si care i a Inchis
discutia, cere sporirea arüleriea.
In urma cererel priniului ministro, se voteaza
tara discute creditul de 6,000,000,
pentru navigatiunea pe Dunare el Prut.
Se voteaza apol proiectul de lege prin
care comuna Boteeani este autorizata sa
contract ze un Imprumut de 1 milion pentru
coustruirea unii palet administrativ.
edinta se ridica la orele 6.
S'edIn fa de la 14 lllalti
*edinta se deschide la orele 2.50 sub
preeedietia d -lui N. Ganea.
Prezeiti 85 d ni senatori.
Pe barca mini - teriala d -sil lonel Brätianu
si generas Brendel.
D. general Berendef, ministru de räzboiü,
depune proiectul de lege asupra reorganizaril
marinel militai e, proiect amendat de Adunarea
deputatilor.
Se cere urgente si se admite.
Depe§ile de azi
Serviciul aAgentiei Ro-rnine»
Bclgrad, 13 Maiit. Curtea de Casatie a
anulat seutinta a, hittnd pe d. Pasice. Noul
protes va avea loe In curind.
Constantinopol, 13 Mafia. Printul si Prim
eipesa Bulgarie) ali sesit. Ar) fast invitati
sa loeuiasca la Yidiz- Kiosk, in numele Sultannin),
rare le -a facut o primire foarte cordiale.
Et vor sa avi 24 de ore. Dispare se
da un priez In onoarea lor la Yidiz Kiosk.
Paris, 13 Maiü D. Fenilloley a. jÌbt numit
procurar al Republicel, la
locul
d lui Athalie, numit consilier urtea
de Casatie.
D. Lebon nu se va retrage de vit dupa
sema, ea conventiunel Nigerulul care este
apropiata.
Cetirge, 13 Maiü. Priitul Nicolae a sosit;
el a exprimat marea sa satisfactie In privinta
race; tiunel ce i s'a facut la Londra.
Berlin, 13 Maiü. Printul si principesa
mostenitori ai Greciel ail sosit. El ar) fort
primiti de imparatul Wilhelm ,i de printi.
Peking, 13 Maire. Printul Enrie al Prusiel
si -a luat ramas bun de la Imparat.
Londra, 13 Maiü. Corpul d lui Gladstone
a fast transportat de la Havarden Castle la
biserica satului. Cosciugul era dus de batrinil
servitori ai dlui Gladstone. Metnbril
familiel si o n'ultime numeroasa ad asistat
la aceasta ceremonie.
Corpul va fi transportat diseara la Londra.
Luxemburg, 13 Maid. Marele duce ei -a
fracturat coapsa stings ; starea sa este cil
se poate de satisfaciAtoare.
DIN DELEBATIILE AUSTRiACE
Budapesta, 13 Maire. Delegaba austriaca
adopta budgetele ordinar si extraordinar de
räsboiü si marina.
Ministrul de rasboiit constata ca totl ora -
toril aü exprimat simpatiile lar pentru armata
si declara ca szaderea serviciului
militar la 2 ail este eu neputinta fars sporirea
numartilui recrutilor; scaderea efectivulul
armatei este de asemenea eu neputintä.
Mentinerea limbes germane ca li;nba a
armatei este absolut necesara.
Delegatiunea ungureasca a adoptat creditul
suplimentar de 30,000.000 pentru ras -
boire.
Budapesta, 13 Maiü. Delegara austriaca,
Mal multe oratori releveaza necesitatea ce
exista de a micsora cheltuelile budgetulul
rasboiulul, din cauza sitaatiel econo Hice a
poeul::tiel.
Ministrul de rävboiü releveaza Inca faptul
cä totil soldatil, fard deosebire de nationalitate,
nits de religie, sont tratati de ofitert
intr'un mod foarte umauitar si bine -
voi`or.
Amiralul Spaun, seful marinen, declara ca
sereine principalä a marinel este apärarea
coastelor.
MIME iNFORMATiliiii
La 3 Iunie, a doua zi dupa reintoarcerea
M. Sale Regina de la Neuwied. vor
sosi in tara AA. LL. Principale tisi Principes'
Bulgarief, pentru a face o vizita
Suveranilor nostri.
Visita va area toc la Castelul Peler.
Perechia Princiaaa a Bulgarie+ va fi
insolita de o numeroasa suit' civils tisi
militará.
Primai ' ministru al principatuluit vecin,
d. Stoilof, if va insoli.
Drapelistii ad renuntat din note la
intrunirea publica pe care eraü s'o con -
voace pe Duminicä, din cauza cìt ces
mal multi deputati si senatorI vor pleca
miine searä acasa.
Se crede lnsä ci( se va putea convoca
o lntrunire 1n prima zi de Rusalil.
Grafie desträbald.rii ce domne,ste, in administrafia
financiara a /Gau/na, sub párinteasca
obladuire a d-lui N. Ganea, un
noli sechestru a fost pus pe veniturile
comunei.
puna astfi-zi administratia comunala
nu a platit casa de depuneri $i consem
natiuni ratele ce datore,ste la diferitele
imprumuturf ce a contractat.
Ne abtinem de la comentarif, faptele
fiind prea elocvente.
Afläm CA d. procuror general Stätescu
a Lost atasat pe linga persoana d -lui
Gr. Dianu, directorul general al inchisorilor,
care a fost delegat de guvern
sa ia parte la congresul din Anvers.
Vechea universitate libera din Bruxelles
e foarte favorabilä chestiunel romine.
Anul trecut d. Pergameni, profesor
la facultatea de filosofie, infiera de
pe catedra politica de maghiarisare in
cursul säïl de istorie moderna.
Anal acetita celebrul romanist d. A.
Rivier, profesor de pandette si ele dreptul
gintilor, fa facultatea de drept, nu
perde o ocasiune spre a nu -'sI arata
pärerile salefa vorabile causes romane.
D. L. Vanderkindere, eminentul profesor
de istorie, prepara o conferenfä
asupra rhestiunel rumine.
Seetiunea Ligel din Bruxelles a pro -
curat donnulul Vanderkindere mal multe
documente asupra chestiunel noastre.
Mojorittä f ile aunt convocate pentru
aste seard la o consfdtuire.
Se vorbeyte cat d. C. Stoicescu va lug
cuvintul la aceasta consfàtuire, somind
pe guvern sá caute a restabili vechea
unitate a partidului liberal.
Comitetul partidulua national din Bucovina
e convocat pe Marti la o conferinta, In
Palatul Ducatului, spre a complecta cornitetul
executiv, spre a fixa atitudinea partidului
fatä de alegerile viitoare pentru
dieta provinciala si spre a desbate asupra
reorganisäril partidulul.
Ofiteriï reginentului 4 de ropiorï din
Birlad aü hotär£t sa dea un banchet, in
onoarea fostului for comandant, generalul
de brigada, A. S. R. Principele lerdinand.
13anchetul va avea roc m'Une, Vineri 15
Maiü.
A. S. R. Principele Ferdinand va pleca
la Burlad, asta- seará, insotit de generalul
Robescu, adjutant princiar.
* **
A. S. R. Principele Ferdinand va fi int£mpinat,
la Birlad, de d -nil general C.
Larca, comandantul corpului 4 de ar mata
din Iasi ; de comandantii diviziilor din
Botopani pi Roman, generalist Rasti pi A.
Got-jan ; de comandantii brigadelor de cavalerie
,vi infanterie din localitate, gene -
ralii Boller pi L Boranescu.
Serbarea de la Tiglina, data de ofiteril
marinel noastre militare, tn onoarea ofiterilor
stationarelor francea si englez din mertul
Galati, a avut foc, In ziva de 11 Mair),
eu un deosebit succea.
Ag luat parte la serbare, pe linga comandantit
si ofiteril bastimentelor Léger ,si
Cockatrix, reprezintautil puterilor ln comisiunea
europeana a Dunarel, consulil stremi
si elita societatel galatene.
D. Dim. Ghica, secretar general al ministerului
de externe, va fi numit pe ziva
de 1 Iunie ministru plenipotentiar la Haga.
Sub titlul Teroarea in Iapi, l:venimentul
scrie
aIu urma infringerel de la 9 Male, ocular)
decis sä tmprastie groaza In cetateni
si sa reia, si in Ias), firul de la 1888.
aASa, aflam cä el ait cerut permutarea
din Iase a d lor institutorl Grecea si Varlanescu,
banuiti ca ar fi volet pentru d. general
Manu.
aAsernenea d. prefect Gheorghian,ln urma
staruintlor ce s'ait pus pe 1111ga d-sa, a cerut
ministrului de interne destituirea dlut
Palladi, din postul de subprefect al plasee
Branistea, bannit de asemenea ca ar fi votat
pentru generalul Manu».
In ziva de 10 Maire, cu prilejul oficiarel
tedeumului la biserica sf. Nicolae, prefectul
de Galati a printit, din causa lipsel sale de
demnitate, o lectie bine meritata.
'l'oata lumea oficiala a fost martora la
aceasta scena, de care ali rosit loti Rominil,
gara numai de d. Zarila.
Membri+ corpului consular soseaü la tedeuni.
In acelas titnp sosese d. 7.urilä si d.
Azarias Efendi, consulul imperiului otoman;
d. Z irila il vede, Il saluta, i se respunde
rece si, lipsit de delicateta, vrea sa treaca
inaintea consululul turcesc, ea sA intre In
biserica.
Consulul turcesc, foarte surprins de a-
ceasta procedare nepoliticoana, ia de mlneca
pe d.Lorila si, spunindu-a pardon»
trece mainte In biserica. d. Zorila a ramas
foarte confus.
Toata lumea oficiata, care se alla la intrarea
bisericel, a putut observa acest fapt
ei eu totil eopteaü : ce rupine !!
Comitetul Ligei Culturale din Iasi a hotarit
sä reprezinte, Inca o data, Pentru Patrie,
sceneta pentru care d. locot.- colonel
Teiseanu, a fost pedepsit eu 60 zile arest
de rigoare.
Reprezentatia va avea loe In ziva de 1
Iunie.
tata textul telegramei trimisa de d. dr.
Ioan Ratiü, preeedintele comitetului national
din Sibire, d -lui Herbert Gladstone :
'Tite Romains from Transilvania are mourning
with you the death of your great
father, the defender of the oppressed nations..
In traducere :
'RomInii din Transilvania depling eu
durere moartea marelul vostru parinte,
aparato, ul nationalitatilor oprimate.
Doctor Ratio
In ziva de 6 111aiü, o constructie noua s'a
surpat In strada Profetu!ul, 20, coloarea de
Galben.
Daramaturile aü cazut in curtea vecina,
de la No 22.
Din fericire, niel un accident de persoane
nu s'a ltitimplat.
Vecinil ar) cerut primatiee o ancheta, peutru
a se vedea asnpra cul cad respousabilitatile
acestua accident.
Totusi, pLia asta-zl, autoritatea nu s'a
miscat. Explicatia nu o gäsim de cit. in 1nrprejurarea
ca proprietarul clädirel darimate
e colectivist.
Materia cea mal interesante din Libera.
lul de ieri sunt cele 21 (douazeel si unul)
de anunturl administrative, din plata carora
se sustine pe linga cele alte fondurl, acest
ziar politienesc.
Iata ordindea ln care sunt Inserate aceste
anunturi :
1) Primaria comune! urbane Sinaia.
2) » urbe! Bazar).
3) oraeului Braila.
4) » Tulcea.
5) » » Braila.
6) Regia monop. Statulul.
7) Ministerul cultelor si instructie publice.
8) Idem
9) Prefectura jud. Hov.
10) Primaria comunei Bueureeti.
11) Prima Soc. de Credit funciar rural diti
Bueureetl.
12) Prefectura jud. Ilfov.
13) Idem.
14) Ministerul cultelor si instructiel publice.
15) Eforia Spitalelor Civile.
16) Idem.
17) Ministerul cultelor si instructiel publire.
18) Eforia Spitalelor Civile.
19) Idem.
20) Societatea Creditulul foncier urban
21) Primaria corn. Bticureeti.
Ateste anunturl ocupa jumatate din pagina
III si intreaga pag. IV din Liberalul.
Circulará d -tor Agricultor+
Se face cnnoscut doritorilor de
a'$ procura Maginele Agricole Sis -
temul Cáilor Ferate Regale tin -
gare Budapesta tl Massey -Harts
Comp. Ld Toronto, America, cet biuroul
s'a mutat in Str. Smîrdan
7, Casa Cerlenti unde sunt
expuse MODELELE.
S'A DESUHlS
Basinul Mitraszewsky
Strada Politiel No. 4.
.,,,.-. -..
Dr. Edeleanu Si Dr. Bugeac
22, Strada ttfirLei-1 ó(lti, 22
ILaborator de chimie
Studiare t,l îmbunätätire de procedenri industriale
Agentie de import a materiilor prime ssi produselor chimic
Acid Sulfuric
ConBultatiunl chimico-tecltnice i miniere
Lacail Sapai;
de la orele 2 3 p. ni. i
'11111111111W11111111111
Bili Chloruro - Sodice eu nämol statiune bal -
neara de intiiul ordin, cunoseutä eli atare de
toate celebriiatile medicale din tara.
Renumele Lacului Sarat, a trecut peste granite
si multi patinasi din Virile vecine, vin
sa 'si dobindea-+ea sanatatea la aveste bal.
Vindecarea boaleler inveehite, a facut ea In
fie -care an, mil de bolnavl recunoscutl ça incurabili
de &rotule, de Tumori, de Fistule o-
soase, de Rdni chronice si Coxalgif, sa aterge
la aceasta statiune balneare tisi sa 'si recistige
sanätatea.
Pentru copil L;mpha ±ici, pentru Persoanele
sldbife, pentru Amenhoree fi Desmonheree Lacul
Sarat este suveran vsndecatur.
Femelle bintuite de Sterilitafe pria defeclele
organelor si de Maltedif speciale lor, sunt vin -
derate In completi.
Cit pentru tamaduirea Rheucatismelor de orlce
soití si Boalelor de piele Lam( Sarat sont
nei ntre -ut.
Vizitatoril gages.. tot confortai si felurite
mijloace de agre ment.
Doua pareuril de promenade admirabil Intretinute.
Un casino bine Intretinut cu bune consuma -
tiun! si eu o vasta sala de dans unde se dag
balurl de doua ori pe saptamìna.
O huna musica militara.
O Farmacie.
Piosta, telegraf si telefon.
In cursul anulul acesta se va sonstrui o linie
de Tramway Electric care va pupe in legatura
statiunea cu orasul tisi gara Braila pro -
cum si eu adrnirahilul parc numit Monumental
si uat nitre Braira si Larul- Sirat.
Tot in anal acesta s'a lufiiutat o laptarie
model linga stativae care In curind va incepe
a funeliona.
Sesonul baller se deschide la 1 Main si dureaza
pina la 1 sali 15 Septeinbrie.
Pentru ori -ce information! detailate doritorii
SP pot adresa la administratia Bailor sag la d.
dr. Roseanu, modicul dirigente al statiunel.
A(1mninistrsrtla BAT Tor.
DE ARENDAr tii
aiiv
din jud. Ilfov li eu n>

Convalescenta
C mnvaleacenta este o perioada de transite
intro boala ai stinatate care reo ama Ingrijirl
mari. Cea mat mica imprudente, este de ajuns
pentru a provoca o recedere adesea mal grava
de It Insaai boala. Dupa o beata serioasa bol -
navul este foarte slabit si alogele este foarte
eararit. De aceea precautiunite si regitnul suut
8b-olnt necesare atuneia pentru restabilirea
eanatatel. Trehuie deci luat alimente usor digrshblie,
tarit cantitatea potin cite putin,
6'UI TA 'LIAR UL UI lIYUCA
NICOLAE GOGOL
TARAS BULBA
ig
ROMAN ISTORIO
DIN VIATA REPUBLICEI CAZACILOR
r
Para a brusca nimio, a evita la primele eair1,
aerul umed si soarele arzator.
Cit despre rig ;m, el va trebui sä fie eses t-
almente fortificant, si mijlocul eel mat simplu
si eel mal sigue de a vedea fottele revenind
repede $ fare sdrunrineala, este de a lua vin
de Quinium Labarraque, cel mal activ din vinurue
de quinquina.
Preparat din procedeurl speciale Quiniumul
Labarraque este nn extract complect al quin-
(pine! continind toate principiile active ale
Fie -care dinfr'lnsil ar fi privit amorul
mela ca cea mal mare fericire. N'asl fi
avut nevoie de cit s'aleg si cel ma! fru -
moj, eel mal viteaz ar ti fost bärbatul
meg. Pentru niel unul din el, o, soarta
amara, n'ai fäcut sa 'ml bata anima ;
dar al fäcut'o sa bata tare aceasta inimä
slaba pentru un strain, pentru un dusman,
care niel nu se poate asemäna cu
cel mal bun! cavalerl ai tärii mele.
Pr -ntru ce, pentru ce pacat, m'al prigonit
tara indurare sfintä Maicä a Domnulut
? Viata mi se strecura In imbelsugare
si bogatit. Mincärile cele mal
scurnp'l eraú tirana mea obicinuitä. Si
pentru ce ? pentru ca la urmä sa ma
fati sti mor d'o moarte atit de gro
zavä, cum nu moire cel mal särac cersetor
din regatul atesta ! Si nu e destul
ca sunt osinditA la o moarte atit de
cruda, mal trebuia ca inainte de moarte
sA -1 mal aud ? Mal trebuia ca vorbele
lui sa -ml mal rupi anima, ca soarta sa.
mi se faca de doua ori mal grea, sa -mi
para si mal raú de sfirsirea zilelor mele,
moartea sa. -ml fie si mal rea, si trebuia
oare ca, murind. sa va fac si mal multe
plingerl, tie, o cruda mea soarta, si tie
harta-ml Doamne päcatul!), stinta Maicä
a Domnu!ui ?»
Cind nu mal vorbi, durerea si desnädejdea
se zugrävirä pe fata el, pe fruntea
el plecata si pe obrajil stil udatl de
lacrimi.
issmumm
Mir A S O S
MAIINE de BIT CÀTÁUIE
Stette »' Americane
Aduc marl economi! la lemne
Buna funetionare e absolut garantatä
Lumpt- Lciinp7- Lisnpl
Cele mal now si elgante forme
>s ^,. . '°"'' '
ARTICOLE DE MENAQIU :
PortelanurT, Cristaluri de Bacarot"
emailate veraabile din
streinatate.
Tae$ímurY de ALPACA veritabile.
BAI DE ZINC, solide, cu i fsrà dugurl
lrefarài ramie efts:e
e
..
W. SINGER
27, Str. LipReali, 27 (in fata str. elarl)
.
:PAPIER FAYARD er BLA N
Mai masst de Ili de isecol eruceeel proclama superio latea sa
in tratamentul de gutural, iritatbiuttael peptulul, i .fla.eaatta,
duren retamatia>mtale, tacrtntiturl, Asti, vifartsfititrl, brstáturi.Topic
excelent contra bätäturilor.
1
1
E P O C A
atestei scaarte pretioase, combinate cu cele
mal minunate vinurl de Spania.
Iutrehuint tres lui Q +,inium Labarraque In dosa
de un paharel de liqueur dupa fie -care masa
este de ajuns pentru a restabili In potin
limp, fort. le bolnavilor celor mal epuizatT.
De aceia persoanele alabe, debilitate de boll,
munta saü exrea, adulti obositT de o crestere
prea repede, fetale tinere ce sufera in forma -
rea si dezvoltarea lor. datele ce se scoala din
lehuzie, batrinil slabitT de virsta, anewtcil, tre -
buie sa is acest medicaunent ernie.
(Nu, nu se va putea zice, zise d'o
data Andry-, ca. cea mal frumoasä si
mal buna dintre femel trebue sa sufere
o soartä alit de grozava, cind ea s'a
näscut pentru ca tot ce e mal mare si
mal cinstit pe lume sa se inchine inaintea
el ca inaintea une! sfinte icoane.
Nu, nu vel muri, jur ca nu vel muri,
pe nasterea mea si pe toate ce'e ce -ml
sunt mal s 'umpe pe lume, nu vea muri !
Dar, daca nimic nu poate lnlatura nenorocita
ta soarta, daca nimic nu te
poate napa, niel puterea, niel vitejia,
nid rugttciunea, vom muri impreuna,
si eia voiú muri inaintea ta, in fata ta,
si numal mort ma voiú putea despärti
de tine.
Nu te insela, cavalere, si nu ma
insela si pe mine, II räspunse ea dind
din cap cu mihnire. Stig prea bine ca
nu e cu putintä ca tu sa ma iubestl ;
tàtig care 'tl e datoria. Al un tata, prietiti!,
o tara care te cinema, si no! SUntern
dusmanil tal.
El, si ce'mi pasa de prietenl, de
tara, de tatal mt-ú ? urmä Andry, inAltindu
-sl cu mandrie fruntea si ridicïndu
-st trupul drept si svelt ca un atejar
de pe Dnipru. Daca crezi aceasta, iaed
ce'tl voló zice : n'am pe nimen1, repeti
el cu incäpatinare, fAeind gestul prin
care un cazas arata o hotärire nesträmutatä.
Cine ml -a spus Ca Ukrania e
tara mea ? Cine ml- a dat -o drept tara ?
Patria e a :eea ce omul iubeste mal
mutt. Tara mea estl tu. Si pe aceasta
tara n'o voig parasi cit void trai, o voila
duce in anima mea. SA vie el s'o la !»
Dupa ce statu un moment nemiscatä,
ea il privi drept intre oc11t, si de odata,
cu toatä nebunia pe care o poate avea
o feameie care nu traieste de cit prin
avinturile inimel, se aruncä in bratele
lui, il strinse cu putere, si incepu a
plinge. In acest moment strada rAsunä
de niste zgomote mestecate de trimbite
si de tobe. Dar Andry nu le auzea
; el nu mal simtea nimio alt de cít
calda raeuflare a tinerei fete care il
mingiia obrazul, de cit lacrämile care'l
scaldala fata, de cit parid el col lung
care'l invätuia fata si capul cu niste
fire mätasoase si mirositoare.
D'o data. TAtäroaica intra in odae tipind
de bucurie.
«Suntem mintuitl, zise ea giflind ; al
nostri atI iutrat in oras, aducind píine,
fäinä si zaporogi pr.nsl »
Dar niel unul niel cel -alt nu auzirä
ce zise Tätäroaica. In betia iubiril sale,
1
Se recomanda mal cu eleosebire convelescentilor
esitT dintr'o boala grava, frigurl tifoide,
brons'ta. pneumonie sae f ig.trl.
Duna expresia until doctor ilustro Qniniumul
Labarraque este eel mal energie din tonieele
cutioscute.
Din cauza eficac'tatil sale si a nenumtiratelor
vindecarl ce a produis Academia de Medicina
din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque,
distinctiune foarte rara ti care recomauda
acest produis increderet bolnavilor
din toate droguerile si farmaciile.
And,y apäsä buzele sale de gura care
atingea obrazul sag, s'aceste buze nu
rämäserä f.trä raspuns.
Si cazacul fu, perdut pentru toatä lumea
cazacä. El nu va mai vedea niel
secia, niel satele Ukt"aina nu va niai
vedea pe unul din cel mal viteji copia
aT stil. BAtrinul Tarass isT va zmutge
un pumn de par d'al sag cärunt, si va
blestema ziva si ceasul ciad, pentru rusinea
sa a dat nastere unul asemenea
fig !
Tabära Zaporogilor era plinä de miscare
si de vuet. MaI inttig, nimenT nu -si
putea da scarna cum putuse sträbate
pina in oras o despirtire din trupele
regesti. Abia mai tirziú vazurä ca. intregul
kuren al lui Pereiaslav, asezat
inaintea uneia din porti, se imbätase
lemn de- cu- searä.
Nu era dar de mirare cA jtlmätate din
cazad fuseserä omoliti si cea l'alta jumAtate
prinsl mal nainte d'a fi avut timpul
sA se desmeticeascä. Mal nainte ca
kurenile vecine sa se fi desteptat de zgomot,
trupele rege?tf intrarä In ora, pe
cind sirurile din urmä tirieag piept zaporogilor
pe jumAtate treziti earl se a-
runearä in desordine. Kosevoiul porunci
sA se adune armata intreagA, si dupa
ce totl, cu cäciulele in mina, täcurä,
zise : IatA, fratilor, ce s'a int.implat astänoapte;
iatä pina undo poate duce be-
iatä batjocura ce ne -a Meut dus-
tia ;
manul !
Pare ea asta e obiceig la vol;
daca vi se indoeste portia, va imbätatt
asa de tare in cit dusmanul numelul
11.1111111.1111 MENEURSIN t
IPOQAFIA EPOCH" executft, tot fetid
Avtnd In vtdore eficacitatea sa suverana si
capacitatea fiacoanelor, vinul de Quinium Labarraque
este de un prit moder.tt si mal putin
s ump de cit cea mat mare parte a pro.
duselor similare, din care trehuie sa se absoarbe
o cantata(' fuarte mare pentru a obtine
o mica Imbunatetire in lue de vindecare.
crestinesc poate nu numal sa va. traga
pantalonil, dar chiar sa va stranute in
fati färä sa bägati de seamä macar.
Toti cazacil tineatl capetele plecate,
simtindu -se vinovati. Numal hatmanul
kerenulul Nesamaiko 1), Kukubenco, ridica
glasul.
Opreste, tata, zise el; de si nu
sta scris in lege ca. se poate face vr'o
observare cind vorbeste Kosevoiul, to
tusa, fiind -ca. lucrul nu s'a petrecut cum
niel, trebue sa. graesc. Itnputärile tale
nu sunt tocma! drepte. Ar fi fast vrednicl
de moarte cazacil daca s'ar fi imbätat
pe cale, in lupta, sag avind vre -o
lucrare grea si insemnata: dar asa noi
steteam färä niel o treaba, murind de
urit. Niel post nu era, niel vre -o alta
poprire din partea bisericel. Cum voial
atuncl sA nu bea omul cínd n'are nimic
de facut ? Intr'aceasta nu'I niel un
päcat. Dar le vom arata noi acum ce
va sa zicä a se lega de oamenl paci -
niel. BAtutu -i -am teapAn si mal n tinte ;
acum 'ma o sä'l batem sa le meargA
petecele.
Cuvîntarea kureneiulul pla'u
cazicilor.
Et 1st ridicarä capetele si multi
dintre el fäcurä un semn de multumire,
zicind :
Bine al zis Kukubenco.
Si Taras Bulba, care se gasea a-
proape de Kosevoi, adaose:
Pare ea Kukubenco a gräit ade -
varul. Ce mal al de spu;, Kosevoi?
1) Cuvint alc8tu't din nesamai. nu ma atinge.
(Va urma)
Tipografia EPOCA executA tot feint de luerArl atingiötoare de aceastA
arts, on oea mal mare acur:',tetA $i eu preturl foarte moderate.
Tde lucrarl atingt toare de t ceast . art.. Promptitudinea gi exactitatea slant devina Tipografiei.
tl anaMENESSZUSSE
Tipografia EPOCA execute tot feint de lucrarl atingAtoré de acoastA
arts, on oea mat mare acuratetA ei ou pretori foarte moderate.
PIPERHEDSECK
Ancienne Maison HEIDSIPK fondée en 1755
KUNKELMANN á Co. Succrseurs
REIMS
FRANCE
Represenlanl general
LI;OFOLD II. 11IADC1US
70. BUCUREITI, STRADA CAROL. -70
CØ1EtMTC1L
VAä
eClitivalloco)
'.1.::!!.i
.^.Ittn:r':.F
CEA 11IAI MARE FABRICA DE
VW
:: ; s
..
\; :h .
"'I11 .,/!,-.C-.,.,,. YEMII
ia:_
SECERATOARE CSI LEGAI
Secerätoarea cu legal" cea mar popularä, preferatä
IZBS.íNDA"
celor-l'alte din causa soliditäLeì' lucrul0,
functionäret exacte Sa putinelor piese ce se uZea0.
150 vîndute in 1895 ; 198 vîndute in 1896 ; 265 vîndute in 1897.
o secerätoare uvarä la lucru, nu wail la cAntar, care nu poate fi de cît lubredä.
1lTi.imai IzbRnda va cox1espiinde.
are SECERI TO.fiRE S.I1iIPLAI 11111/
DAIISV
Trainica.
Durabilä.
v v .
2000 DITCAT;i VINDTTTE 1
COSITOARE DBE FIN
ToT o. 4
11ODEl NO U
T' A 13R T1jit__A+
1Il'OIl ELE EXPUSE LA
w. STAADECKER
B UCtIíTtESTI, STRADA SMABDAN No. 12
BRAILA, BULIJVARDITL 1¡iTZI, No. 79 I MNKli.UYA, Strada M. Sogálniceanu No. 10
No- t*INGUAZUL
PENTRU I3,C,N1A_1VIA -es
)
Bucure §tI. -- Tipografia EPOCA Strada Clemelltei No. 3
Bucure tl
qr.A ' . ryal . ,;,. .
11111111111e
!! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
en capaivat de sada-salol rii santal
Niel until din antiblenoragicele existente pins acum nu ltnplineste cele
doua conditiunl de asimilaro repede si nu Trita traectul intestinul. Aso -
ciatiunex substantelor ce comoun aceste capsule este tot ce actualmente
,attinta are mai bun si unii incercat in tratamentul blenoragiilor. Modul
eu totul not si special dupe care stint preparate aveste capsule, fac ca
vindecarea sa fie repede, complecta si fare de a deranja stomacu ; ast -fol
ca convine tutulor persoanelor ether color mal debile. Acest nota medicament
vindeca in seurt timp complect si radical scursori, (seulement) no!
si rochl atti la barbati eat si la femeT, precut si blenoarea, poala alba,
etc. Pretell unei eut.ii 4 lei. Asoriat eu aceste capsule s3 recomanda
cu suecos Inject's santalina. Pre(u1 unsi flacon lei 2.50.
Depozitul general: Farmacia MIIIÄTL eTOENES(1U Strada Mihai
Vodä, No. 55, Btrcuresiï. De vinzare la principalele farmacil din fard.
In provincie unde aceste preparate nu se gäsesc, se expediazä imediat
contra uuuï mandat postal.
MASINE AMERICANE pentru BUCATE
cu Patent-Tegulator
12.50 PRIMUS 12.50
care arde en sgomot (lira)
Leî 1: SIRI US 1g Lei
care arde ßárá sgomot, ßärá lam
tara miros i fárá útil
--
S1NG UR UL DEPOU
A. R E CHENII ER G
Bucurescìí, strada. Doaannei INTO. tI
=..I=
L. Behrmann &Fil
MA,SINI AGRICOLE INDUSTRIALE
8 UCUBE,SITI G A L A T I
Strada Doamnei No. 23 si Strada Belvedere No. 1
REPRESENTAN4'I GENERALI AI FABRICEI
ROBINSON & AUDEN9 LTIL, WANTAGE
Locomobile
r4 MODEL
1898
i Ti'eerätoare
BATO7.E de POR UL%IB
Seeerìi,toare, Cositoare, (1-reble
MARI DE MANILA AMERICANA.
TOT FEL UL DE MACINI AGRICOLE
Cataloage gratis ui franco