1 2009 - IPA Romania

IPA
SEC}IA ROMÂN~
ROMANIAN SECTION
Jurnal
INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATION
international police association
romanian section
1 2009
www.iparomania.ro

INTERNATIONAL
POLICE ASSOCIATION
-ROMANIAN SECTION-
I.P.A. SEC}IA ROM~NQ
COMITETUL EXECUTIV NA}IONAL
Prof. univ. dr.
Costic` Voicu
Pre[edinte
Dr. ing.
Iulian Medrea
Secretar general
Economist
Florin Safta
Trezorier na]ional
Prof. univ. dr.
Laz`r Cârjan
Vicepre[edinte
Dr.
Ion M. Gherghi]`
Vicepre[edinte
Dr.
Mihai David
Vicepre[edinte
Dumitru
Derscanu
Vicepre[edinte
|n perioada 3 - 7 septembrie 2008, Hotelul “Dacia-Capitol” din Oradea a g`zduit lucr`rile celui de
al IV-lea Congres na]ional al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. Al`turi de cele
câteva sute de delega]i ai regiunilor IPA din \ntreaga ]ar`, la manifestare au fost prezen]i [i delega]i
din cadrul unor sec]ii na]ionale cu care avem leg`turi tradi]ionale: Austria, Cehia, Germania, Israel,
Italia, Moldova, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia [i Ungaria.
Lucr`rile reuniunii au avut pe ordinea de zi prezentarea Raportului de activitate pentru perioada
2004 - 2008, a celui economico-financiar [i al Comisiei de cenzori.
Conform Statutului, Congresul a curpins [i momentul alegerii noului Comitet Na]ional Executiv al
Asocia]iei. |n consecin]`, C.N.E. a fost votat de c`tre delega]ii regionali [i validat \n urm`toarea com-
ponen]`: Pre[edinte - dl prof. univ. dr. Costic` Voicu, Secretar General - dl dr. ing. Iulian Medrea,
Trezorier na]ional - dl ec. Florin Safta, iar pe posturile de vicepre[edin]i: dl prof.univ.dr. Laz`r
Cârjan,dl dr. Ion Mircea Gherghi]`, dl dr. Mihai David [i dl Dumitru Drescanu.

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
ASOCIA}IA
INTERNA}IONALQ
A POLI}I{TILOR
TREPTELE UNEI REU{ITE
IPA - cea mai mare organiza]ie poli]ieneasc` din
lume - a fost creat` la 1 ianuarie 1950. Începând cu
aceast` dat`, moto-ul s`u în limba esperanto “Servo
per amikeco” (servicii prin prietenie) a câ[tigat mai
mult` lume decât [i-ar fi putut cineva imagina.
Asocia]ia a fost înfiin]at` din ini]iativa unui ofi]er de
poli]ie din Lincolnshire - Anglia, Arthur Troop, care a
dorit ca, prin mijlocirea acesteia, s` creeze un canal
pentru promovarea cooper`rii interna]ionale [i prieteniei
între ofi]erii de poli]ie.
Arthur Troop s-a n`scut la 15 decembrie 1914 în
Lincoln/Anglia, unde [i-a petrecut copil`ria [i a urmat
[coala primar`.
Cariera [i-a început-o ca mecanic îns`, în scurt` vre -
me, a dovedit interes [i pentru alte lucruri. Astfel, a studiat
la Colegiul Ruskin din Oxford unde a ob]inut o
diplom` în [tiin]e economice [i sociale. În aceea[i
perioad`, a urmat [i trei ani de studii în istoria rus`, fiind
premiat cu o burs` pentru a vizita Moscova [i Le nin -
gradul în 1934. Dup` aceea a continuat, cu doi ani de
studiu în agricultur`, la Colegiul Avoncroft din Vale of
Evesham/Worcestershire.
La 19 iunie 1936, Arthur Troop s-a angajat \n Poli]ia
din Lincolnshire, unde a lucrat în mai multe depar ta -
mente [i s-a specializat în probleme de trafic.
La pu]in timp dup` încheierea celui de-al doilea R`z -
boi Mondial, Arthur a început s` se dedice enormei sar -
cini de a înfiin]a o organiza]ie mondial` a prieteniei \ntre
poli]i[ti, dând dovad` de mare încredere în oameni [i în
virtu]ile prieteniei.
La acea vreme, a fost totu[i privit ca un excentric [i
a întâmpinat o considerabil` opozi]ie din partea [efului
s`u din poli]ie [i a Ministerului de Interne.
În acela[i scop, între anii 1948 -1949 a contactat
numero[i prieteni din poli]ia local` [i din str`in`tate.
Ideea a fost primit` foarte bine de c`tre poli]i[tii din diferite
]`ri europene (Marea Britanie, Danemarca,
Norvegia, Suedia [i din unele ]`ri africane) care au
încurajat constituirea unei organiza]ii interna]ionale a
poli]i[tilor, având sec]ii na]ionale, [i emiterea, de c` -
tre un Secretariat Interna]ional, a unor legitima]ii
pentru membrii acesteia, similare unui pa[aport.
De asemenea, era prev`zut` adoptarea
unei sigle interna]ionale, plata unei cotiza]ii de
c`tre fiecare membru [i editarea unei reviste
proprii.
Perseverând pe aceast` cale, la 12 au -
gust 1949 Arthur Troop a publicat în British
Police Review (Revista poli]iei britanice)
sub pseudonimul “Aytee”, un articol în ca -
re aducea argumente solide în favoarea
înfiin]`rii unei astfel de organiza]ii.
De[i r`spunsul primit de la redac]ie a
fost uimitor pentru el, Arthur nu s-a descurajat
ci, dimpotriv`, a fost convins c` trebuie
s` continue, iar ca
urmare a eforturilor
sale, la 1 ianuarie 1950
Aso cia]ia a fost în fiin -
]at`.
Arthur Troop, care a
primit legitima]ia cu se -
ria A1, a devenit primul
Secretar General al
Sec ]iei britani ce, alc` -
Arthur Troop
tuit` din [apte regiuni.
Ideea sa despre o
organiza]ia care s` dezvolte le g`turile sociale, culturale
[i profesionale între membrii s`i, într-un mediu lipsit de
orice discriminare datorit` gradului, sexului, culorii pielii,
limbii sau religiei, devenise astfel o realitate.
Odat` cu înfiin]area IPA, au început greut`]ile [i [ica-
nele pentru Arthur Troop.
În calitatea sa, de fondator al Asocia]iei, Troop a fost
tratat ini]ial, de c`tre [efii s`i, ca un oportunist, cre -
zându-se c` urm`re[te interese obscure prin aceast`
or ganiza]ie. Chemat la sediul central al poli]iei din
Lincoln, Troop a fost obligat s`-[i apere cauza, con -
testatarii s`i, între care majoritatea erau [efi de poli]ie,
sus]inând c` acesta a înc`lcat mai multe regulamente,
între care [i Codul de disciplin` a poli]istului. Cu r`b -
dare [i tact, Troop a reu[it s` combat` toate criticile [i
s`-i fac` s` în]eleag` idealurile care l-au c`l`uzit în înfiin]area
Asocia]iei.
Dup` înfiin]area sec]iei britanice a IPA s-a sim]it
nevoia cre`rii unei insigne [i a unui simbol na]ional.
Prima deviz` a Asocia]iei a fost “Service through
friendship“ (Servicii prin prietenie), deviz` considerat`
foarte potrivit` pentru scopurile acesteia, care prezenta
îns` inconvenientul c` sensul acesteia nu erau cu -
noscute decât unui vorbitor de limba englez`.
Din acest motiv s-a apelat la serviciile sco]ianului
Bob Hamilton, expert în limba esperanto, care
a tradus textul în “Servo per amikeco”,
[i care a devenit pentru totdeauna
de viza oficial` a Asocia]iei.
Prin intermediul publica]iei
“Po lice Re vie w”, Arthur Troop a
solicitat membrilor IPA s` tri -
mit` sugestii sau schi]e pentru
crearea unei sigle a Asocia]iei,
neprimind îns` nicio ofert`
demn` de in teres.
Ideea i-a venit tot lui
care, privindu-[i cascheta
de poli]ist, a observat
steaua - simbol universal,
c` reia i-a incorporat un ma -
pamond, în jurul lui fiind scris
International Police Asso ciation,
cultura organiza]ionalq
3

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
cultura organiza]ionalq
cu o panglic`, în partea in ferioar`, pe care fi gu -
reaz` motto-ul Asocia]iei.
Pentru a face sigla [i mai impresionant`,
acesteia i-au fost ad`uga]i în lateral
lauri, care reprezint` ideea de pace.
Retu[at` de c`tre un specialist în heraldic`,
sigla a devenit emblema oficial` a
IPA fiind înregistrat` ca marc` protejat`.
La un an dup` adoptarea siglei, a fost
elaborat [i Statutul IPA care, în linii mari,
a r`mas neschimbat pân` ast`zi.
Cu ajutorul primilor pionieri ai Asocia]iei
el a ac]ionat neobosit pentru a încuraja
înfiin ]area [i a altor sec]ii na]ionale. În 1953 Olanda a
devenit prima ]ar`, dup` Marea Britanie, care [i-a
înfiin]at o astfel de sec]ie. Belgia [i Fran]a au urmat-o în
acela[i an.
Germania [i Elve]ia s-au organizat în urm`torii doi
ani, iar primul Con gres Interna]ional a avut loc la Paris
în 1955.
La aceast` mani festare, Arthur Troop a devenit pri -
mul Secretar General Inter na]ional al Asocia]iei, post pe
care l-a p`strat pân` la retragerea sa în 1966, din mo -
tive personale.
Concomitent cu cre[terea num`rului membrilor IPA
[i al sec]iilor na]ionale, s-a sim]it nevoia [i a altor insemne
distinctive specifice.
Astfel, cu ocazia celui de-al III-lea Congres Inter -
na]ional de la Stuttgart, a fost aprobat Imnul inter -
na]ional al Asocia]iei. Mar[ul, compus de Michel Le -
grand [i Désiré Dondeyne, este o adaptare dup`
“Servir par l’amitié”, melodie compus` de Afred
Couat, pe versuri de Jean-Marie Guillemot, [i a fost
cântat pentru prima dat` la gala festiv` ce a încheiat
reuniunea, de c`tre Jacques Izaro, în limbile englez`,
francez`, italian`, german` [i spaniol`.
Orchestra]ia mar[ului a fost realizat` de orchestra
Poli]iei na]io nale franceze, condus` de Pierre Bigot.
Cu aceea[i ocazie a fost adoptat [i semnul distinctiv
“Cas` IPA”, amplasat pe fa]ada caselor de vacan]` ale
Asocia]iei.
Pentru meritele sale în crearea IPA în anul 1965 Ar -
thur Troop a fost premiat cu Medalia Imperiului Britanic
(BEM) [i a figurat în Lista de onoare a Zilei de
Na[tere a Reginei, list` pe care ap`rea [i un
grup muzical, foarte popular la acea vreme
- “The Beatles”...
În 1967, IPA a primit o alt` recu noa[ -
tere inter na ]ional` prin acordarea, de
c`tre Organiza]ia Na]iunilor Unite, a sta -
tutului de observator.
Viziunea lui Arthur Troop s-a con cre -
tizat într-o adev`rat` organiza]ie in ter na -
]ional` cu peste 300.000 de poli]i[ti activi
[i în rezerv` reprezenta]i în 61 ]`ri - mai
mul]i oameni decât [i-ar fi putut imagina cu
50 ani în urm`.
Mai târziu, el avea s` primeasc` numeroase înalte
premii din str`in`tate, între care titlul de “Doctor Ho no -
rius Causa” în Canada, “Crucea de Onoare” a Pre -
[edintelui Republicii Austria, [i dup` dezvelirea statuii
sale de pe câmpia ungar` în 1998, a fost r`spl`tit cu
“Sabia de aur a Ungariei”
La retragerea din serviciul poli]ienesc, în 1966, do -
rin]a lui Arthur Troop de a-i ajuta pe al]ii a continuat.
El s-a angajat în Departamentul Serviciilor Sociale
din Lincolnshire, în calitate de vi zitator la domiciliu pen -
tru nev` z`tori, [i din nou a ob]inut o medalie na]ional`
ca o recunoa[tere a activit`]ii sale caritabile prin ofe ri -
rea de câini înso]itori.
Schimb`rile politice din Europa r`s`ritean` au de -
venit un catalizator pentru cre[terea continu` [i dez vol -
tarea Asocia]iei.
În calitate de membru de onoare al Comitetului Inter -
na]ional (Biroul Executiv Permanent), Arthur a participat
cu regularitate la reuniuni interna]ionale, la care p` -
rerea sa a fost ascultat` [i respectat`.
La cel de-al XI-lea Congres Mondial din 1985, el a
devenit primul posesor al Medaliei de Aur a Asocia]iei.
În 1995, la Viena, la cea de-a 26-a Conferin]` a Co -
mitetului Executiv Inter na ]ional, Arthur a fost onorat cu
Premiul “IPA World Police”.
În pofida problemelor serioase de s`n`tate, Arthur a
preg`tit el însu[i cel de-al 50-lea Congres Aniversar al
Asocia]iei, desf`[urat la Bournemouth în mai 2000.
În`l]imea Sa Regal`, Prin]esa Anna, a adus în des chi -
4
A XXXV-a CONFERIN}Q I.E.C.
Moscova 16-21 Septembrie 2008
La conferin]` au participat,
pe lâng` membrii Bi -
roului Executiv Per ma -
nent al IPA (PEB), delega]iile a 57
de sec]ii (cu drept de vot) [i re -
prezentan]i din dou` ]`ri asistente.
Din partea IPA – Sec]ia Român`
au participat: trezorierul na]ional, dl
Florian Safta, vicepre[edintele Mihail
David [i dl Dan Postelnicu – responsabilul
cu organizarea evenimen -
telor.
Dintre punctele de interes pentru
sec]ia noastr`, remarc`m confirma -
rea organiz`rii celei de a 37-a Con -
fe rin]` IEC, \n 2011, \n România !
Un moment special:
Primirea delega]iilor pe aeroport
De asemenea, am fost eviden]ia]i
pentru plasarea – \n cadrul organiza -
]iei mondiale, pe lo cul II, ca num`r de
membri (46.200), dup` sec]ia german`
(57.022). Am mai fost remarca]i,
pe pozi]ia a 5-a, pentru evenimentele
sportive organizate (21), pe
locul 5, \n ceea ce prive[te num`rul
de membri IPA care au c`l`torit, individual,
\n alte ]`ri (258 pers.) [i pe
locul 4, pentru num`rul de participan]i
(16.200 pers.) la evenimente
sociale organizate de Sec]ia Român`
(153 evenimente).
La lucr`rie Conferin]ei de la Mos -
cova s-a ridicat problema particip`rii

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
derea ceremoniei un omagiu “b`rbatului din Lincol -
nshire, pentru îndârjirea cu care [i-a continuat dificila
sar cin` de înfiin]are a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]iei
prin Servicii prin prietenie.” În`l]imea Sa Regal` a con -
tinuat: “Arthur Troop a ajuns, prin atâta adversitate, izo -
lare [i dezinteres, pe o culme a succesului pe care noi
n-o vom atinge vreodat`”.
La 22 iunie 2000, Arthur [i Marjorie Troop au cele -
brat cea de-a 60-a aniversare a c`s`toriei. Dup` 18 luni
de boal`, Arthur a decedat în somn, la vârsta de 85 ani,
în dup` amiaza zilei de 30 noiembrie 2000.
Arthur Troop a fost un poli]ist britanic obi[nuit, ani mat
un vis care [i-a atins scopul prin crearea celei mai largi
organiza]ii poli]iene[ti din lume.
IPA este o organiza]ie non-profit care nu se implic`
în probleme de serviciu, dispute de munc` sau politice.
Idealurile organiza]iei r`mân cele imaginate de fon -
datorii s`i, cu accentul pe prietenie.
În fiecare ]ar`, IPA este administrat` de un Comitet
Executiv Na]ional, care r`spunde în fa]a unui Consiliu
Executiv Interna]ional. Sec]iile na]ionale sunt divi za te în
regiuni, care au propria lor structur` administrativ` [i de
conducere. Activitatea Asocia]iei este desf` [u rat` de
c`tre membri ale[i, de regul` pe baz` de voluntariat.
Conferin]ele anuale, atât na]ionale, cât [i inter na -
]ionale, sunt g`zduite de diferite regiuni [i ]`ri, oferind
oportunit`]i pentru membrii lor de a se întâlni [i socializa
concomitent cu ac]iunile obi[nuite ale conferin]ei. Un
Congres Mondial se ]ine la fiecare trei ani.
SCURT ISTORIC
AL SEC}IEI ROMÂNE
În cursul anului 1992, domnul general-maior dr. ing.
Iulian Medrea, luând cuno[tin]` de existen]a Aso cia]iei
Interna]ionale a Poli]i[tilor, s-a deplasat în Olanda pentru
a se documenta la colegii olandezi, cu privire la
obiectivele [i idealurile acesteia.
Luând act de existen]a Asocia]iei Interna]ionale a
Po li]i[tilor [i de scopurile generoase pe care aceasta le
promova, prin Sta tutul Inter na ]ional, imediat dup` reîntoarcerea
în ]ar`, împreun` cu al]i colegi poli]i[ti, dl
general Iulian Me drea a început de mersurile necesare
pentru înfiin ]area
Sec]iei Ro mâne a
I.P.A.
Astfel, la data
de 31 iulie 1992, la
nivelul Inspec to -
ratului Ge neral al
Poli]iei a fost con -
stituit un Comitet
de Ini ]ia tiv` care a
decis în fiin]area
Sec]iei Române a
IPA [i întocmirea tuturor documentelor necesare pentru
ob ]inerea personalit`]ii juridice.
La 31 august 1992, în cadrul unei reuniuni a Co mi te -
tului de Ini]iativ`, s-a decis formarea unui Co mitet Exe -
cutiv al noii asocia]ii, constituit din [apte membri, pre -
[edinte executiv fiind ales [eful de atunci al Po li ]iei Ro -
mâ ne, generalul-maior Gheorghe Gambrea, iar ca se -
cretar general domnul general dr. ing. Iulian Me drea,
aceasta [i ca o recunoa[tere a meritelor [i eforturilor
sale în constituirea Sec]iei Române a IPA.
La 3 decembrie 1992, Judec`toria sectorului 2 a ho -
t` rât admiterea cererii de înfiin]are [i a dispus în re gis -
trarea în registrul persoanelor juridice a Asocia ]iei In -
terna]ionale a Poli]i[tilor - Sec]ia Român`.
În urm`torii patru ani, sec]ia noastr` a fost consi de -
rat` de c`tre conducerea interna]ional` a I.P.A. drept
sec]ie în curs de formare, eforturile depuse de poli]i[tii
români fiind încununate de succes în anul 1996 când, la
Congresul Interna]ional de la Brisbane/Australia, Sec]ia
Român` a fost recunoscut` ca membru cu drepturi de -
pline al Asocia]iei.
Pentru meritele sale în înfiin]area, înscrierea la tribu -
nal [i ob]inerea consacr`rii interna]ionale, domnului ge -
neral-locotenent dr. ing. Iulian Medrea, secretarul general
al IPA - SEC}IA ROMÂN~, i se recunoa[te, în mod
unanim, calitatea de fondator al acesteia.
Dr. Ioan HURDUBAIE
Delega]ia Sec]iei Române
tinerilor poli]i[ti, membri IPA, la bursa
de [colarizare “Arthur Troop”. Suma
acor dat` ridicându-se pân` la 3.000
euro.
S-a stabilit ca vârsta, pentru par -
ticiparea la IYG (|ntâlnirile Inter na -
]ionale ale Tinerilor) s` fie de 16 [i 17
ani, \n loc de 15 ani, pentru ca apar
probleme de adaptare.
|n cadrul Atelierului desf`[urat pe
tema “Copii ca victime” s-au des -
prins o serie de idei. Pot duce la victimizarea
copiilor: violen]a domesti -
c`, exploatarea [i abuzarea copilului
de c`tre p`rin]i, tutori sau rude, pla -
sa mentul gre[it al copilului, lipsa
educa]iei \n familie, organizarea ti -
nerilor \n g`[ti de cartier [i, nu \n cele
din urm`, lipsa mijloacelor materiale.
Au fost, de asemenea, identificate
mai multe m`suri ce ar putea ajuta la
rezolvarea problemei: organizarea
de programe educa]ionale \n [coli cu
te me de genul “pericolul consum`rii
de alcool [i droguri”; discu]ii, \n emisiuni
televizate, \n forme atractive dar
care s` ating` problematica dro -
gurilor, alcoolului [i exploatarea sexual`
a copiilor; folosirea mass-media
pentru educare [i prevenire; cooperarea
[i schimbul de experien]`; comportamentul
[i ac]iuni ale poli]iei care
s` duc` la sporirea \ncrederii; edi -
tarea unor bro[uri pe tema comba -
terii drogurilor [i prevenirii exploat`rii
sexuale, distribuite prin farmacii; ela -
borarea unei legisla]ii care s` protejeze
copii; existen]` unor procurori
special desemna]i pentru protec]ia
co pilului [i \nfiin]area unor unit`]i
spe ciale pentru protec]ia copilului.
Dan POSTELNICUP
5

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
A[ezat` sub semnul sacralit`]ii, s`r b` toarea po li ]i[ tilor
români dobânde[te semnifica]ii noi, n`s cute din nevoia
profund` de purificare spiritual` [i mo ral` a \n tregii societ`]i
române[ti.
Celebrarea Zilei Poli]iei la 25 martie, \n aceea[i zi \n
care cre[tinii ortodoc[i pr`znuiesc Buna Vestire este te -
meiul unui viitor promi]`tor, \n care \ngem`nând tra di ]ia
cu modernitatea, Poli]ia Român` \[i va ocupa un loc
prestigios atât \n spa]iul na]ional, cât [i \n cel oferit de
mult a[teptata deschidere european`.
Existen]a [i evolu]ia societ`]ii sunt de neconceput
f` r` asigurarea ordinii [i lini[tii publice, f`r` recu noa[ -
terea [i respectarea personalit`]ii umane - atribute fundamentale
ale oric`rei civiliza]ii. Prin urmare, ca dimensiune
obligatorie a statului, poli]ia este la fel de veche [i la
fel de actual` ca acesta, fiind o constant` a socie t`]ii
umane.
6
ZIUA POLI}IEI
Semnifica]ii
etimologice [i semantice
Cuvântul “poli]ie” este atât de familiar pentru toat`
lumea, semnifica]iile sale sunt atât de bine cunoscute
tuturor, \ncât conota]iile etimologice [i semantice se
pierd \n negura timpurilor.
|n greaca veche, “polis” \nsemna ora[, cetate, iar
“politeia” definea ac ti vitatea de ordine \n stat, \n vreme
ce latinescul “po litia” se referea la organizarea politic`
[i administrativ`.
Pentru c` \n lumea antic`, ora[ele erau ade v`rate
state, iar serviciile publice erau prestate de o anumit`
clas` de func]ionari ai cet`]ii (“polis”), aici \[i g`se[te
originea no]iunea de “poli]ist”, care \ns`, \n timpurile
moderne, s-a p`strat numai pentru o anumit` categorie
de func]ionari.
La \nceput, activitatea de poli]ie a avut un caracter
strict comunitar [i privea rezolvarea unor interese ma -
jore, fundamentale pentru “polis”.
Este, a[adar, una dintre cele mai vechi institu]ii cu -
noscute, bazele ei fiind puse \nc` din antichitate, de legislatorii
greci Drakon [i Solon.
Grecii o considerau o institu]ie de elit`, pân` \n tr-atât
de util`, \ncât Aris totel o definea drept “primul [i cel mai
important dintre toate bunurile cet`]ii”.
Nu \ntâmpl`tor, cei ce \[i f`ceau “ucenicia” \n slujba
“Polis”-ului, perfec]ionându-se astfel \n arta de con -
duc`tori ai cet`]ii [i dobândind un nivel superior de
cuno[tin]e, erau considera]i un prim e[alon capabil s`
accead` la cele mai importante demnit`]i \n stat.
De altfel, Platon, Aristotel, Demostene, Epa mi non da
sau Plutarh au ocupat asemenea posturi \n ora [ele lor,
\nainte de a ajunge la rangul ce avea s`-i plaseze \n
panteonul nemuririi.
Contur pe harta vremii
Primele organe de ordine, consemnate de documentele
istorice, au ap`rut \n perioada ve chiului Regat
Egiptean, unde exista un corp de poli]ie \n ora[e [i un
corp de mili]ie \n sate, ale c`ror garnizoane erau stabilite
fie \n interiorul aglo me r`rilor urbane, fie pe tra -
seele drumurilor comerciale mai importante, pe care se
construiau [i fort`re]e, pentru a se evita jafurile.
|n Noul Imperiu Egiptean, ordinea era asigurat` de
de ta [a mente speciale, ai c`ror mem bri erau cunoscu]i
sub de numirea de “matoi”, ca re aveau [i misiunea de
a re prima posibilele acte de dezordine provocate de cei
ce lucrau la construirea piramidelor [i a marilor temple.
Pentru paza de noapte a centrelor urbane, s-au constituit
forma]iuni bine organizate la Cairo, Alexandria [i
\n celelalte ora[e, conduse de un
stra teg.
|n absen]a conduc`torului de stat,
strategul devenea prefect al ora[ului,
c`ruia i se subordona \ntreaga admi -
nistra]ie.
Sistemul poli]ienesc era bine pus
la punct, existând controlori ai pazei
de noapte, precum [i p`zitori ai sa -
telor, ai mun]ilor, ai oazelor [i chiar
ai…p`s`rii IBIS!
De asemenea, un rol important \l
aveau “p` zitorii de ho]i”, care \mplineau
rolul unei ade v`rate poli]ii criminale.
Izvoarele istorice men]ioneaz` de asemenea or -
ganizarea, \n vremea faraonului Amenofis al IV-lea
(Ikenaton), a unei g`rzi regale, menit` a-i asi gura securitatea.
Imperiul persan a acordat o aten]ie deosebit`, \n vre -
mea regelui Darius, m`surilor de paz` [i ordine.
A[a cum men]ioneaz` istoricul grec Xenophon, sa -
trapii ce administrau provinciile imperiului aveau [i obli -
ga ]ia de a veghea la men]inerea pazei [i ordinii.
Ei erau controla]i de trimi[i regali, numi]i “ochii [i
urechile regelui”, care r`spundeau atât de siguran]a
statului “contra unor eventuale mi[c`ri din`untru”, cât [i
de siguran]a public`.
|n India [i mai ales \n China au fost create organe de
ordine care aveau [i sarcina de a \mpiedica scoa terea
din ]ar` a “semin]ei” viermilor de m`tase [i de a realiza
m`surile de ordine la marile construc]ii din aceste ]`ri.
Persoanele care se ocupau de ordinea public`, la
greci, asigurau [i securitatea pie]elor, vegheau la calitatea
m`rfurilor, la corectitudinea folosirii mijloacelor de
m`surare a acestora, la respectarea pre ]urilor stabilite,
a orarelor de lucru [i la buna des f`[urare a activit`]ilor
or`[ene[ti.
De asemenea, cei desemna]i cu asigurarea ordinii
su pra vegheau salubrizarea cet`]ilor, precum [i res pec -
tarea normelor de cur`]enie de c`tre locuitori.
La Atena, paza era asigurat` de sclavii sci]i, care, la
\n ceput, locuiau \n corturi, \n agora, iar mai târziu pe te -
ri toriul Areopagului.
Erau \narma]i cu un pumnal scurt [i cu o varg`.
Ini]ial, deta[amentul sci]ilor \nsuma trei sute de oa -
meni, \ns`, ulterior, a ajuns la o mie dou` sute.

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Sclavii publici \ndeplineau, tot la Atena, func]ii de
temniceri, din ordinul colegiului “celor unsprezece” care
se ocupau de temni]e.
|ntre altele, puneau \n aplicare pedepsele cu torturi
[i, de asemenea, du ceau la \ndeplinire sentin]ele capitale.
Pe vremea lui Pericle, cheltuielile alocate de bugetul
atenian pentru ordine au crescut foarte mult, dat`
fiind importan]a acestor activit`]i.
La rândul lor, romanii acordau, [i ei, o mare aten]ie
celor ce “se \ngrijeau de binele public”, f`când s` dom -
neasc` ordinea, prin evitarea [i \nl`turarea ori c`ror
fenomene antisociale.
Istoricul Titus Livius consemneaz` existen]a func]i -
ilor de “questores”, care, asista]i de edili [i censori,
erau \ns`rcina]i \n mod spe cial cu “asigurarea or dinii
pu blice, lini[tii ce t`]enilor, siguran]ei circula]iei” [i chiar
a… “fidelit`]ii tranzac]iilor”.
Al`turi de un aparat de ordine bine pus la punct, mai
mul]i \mp`ra]i romani au creat redutabile servicii se -
crete, care printr-o numeroas` [i valoroas` re]ea de
informatori [i agen]i (delatores), supravegheau per -
soanele considerate suspecte.
Totodat`, \n preajma marilor campanii, militarii cu le -
geau informa]ii despre planurile inamicului.
Astfel, dispunând de un excelent serviciu de informa]ii,
\mp`ratul Traian a aflat locul unde era ascuns
tezaurul dacilor [i planul de organizare [i amplasare a
capitalei Daciei, Sarmisegetuza, reu[ind s` taie conductele
cu ap`, ceea ce a gr`bit victoria romanilor.
|n perioada Imperiului Bizantin, mai mul]i \mp`ra]i au
acordat o aten]ie deosebit` organiz`rii unui serviciu
poli]ienesc menit s` asigure ordinea intern`.
De asemenea, s-a constituit o poli]ie a frontierelor, o
po[t` bine organizat`, iar Justi]ia a cunoscut \n vremea
lui Iustinian o dezvoltare nemaicunoscut` pân` la acea
dat`, elaborându-se mai multe culegeri de legi [i tratate
de drept.
|n lumea arab`, care a dezvoltat o \nfloritoare civiliza]ie
\n secolele VII-XI, fiecare ora[ mai mare avea
corpul s`u de poli]ie (wali), numit de autoritatea central`.
El avea la dispozi]ie numeroase for]e, având
sarcina s` asigure ordinea nu numai \n ora[ ci [i \n
\ntreaga regiune respectiv`.
Prefectul poli]iei din Bag dad avea [i func]ia de co -
mandant militar al capitalei. Prefectul f`cea parte din
corpul consilierilor intimi ai califului, pe care uneori,
când lipsea, \l \nlocuia.
|n Imperiul Otoman, preocup`ri deosebite pentru
asigurarea ordinii au avut sultanii.
De administra]ie r`spundea Marele Vizir, iar or ga -
nele de ordine se re crutau din rândul armatei, \n deosebi
a spahiilor [i ienicerilor.
Astfel, comandantul unui regiment, numit “alaybegi
beg”, avea \n subordine trei-patru slujba[i, \ns`rcina]i \n
timp de pace cu ordinea [i lini[tea districtului respectiv.
La Constantinopol, paza [i ordinea pe timp de
noapte era asigurat` de ieniceri, al c`ror comandant se
numea ag`.
Cu timpul, s-a constituit o institu]ie poli]ieneasc`,
numit` “Agia”, ce a fost \mprumutat` din a doua ju -
m`tate a secolului al XVI-lea [i de alte ]`ri aflate sub
st`pânire turceasc`, inclusiv de }`rile Române.
Odat` cu dezvoltarea ora[elor feudale europene [i
cre[terea lor demografic`, a sporit, implicit, [i nu m` rul
de ho]i, tâlhari [i criminali, impunându-se \n t` rirea
numeric` [i organizatoric` a organelor de or dine.
|n condi]iile crizei morale prin care trecea socie ta tea
medieval`, s-a \nmul]it num`rul r`uf`c`torilor, mul]i
deghiza]i \n c`lug`ri, care r`t`ceau prin sate.
Tr`iau din mila oamenilor, pe care \ns` nu se sfiau
apoi s`-i atace, s`-i jefuiasc` sau chiar s`-i ucid`.
Ap`rut` ini]ial pentru stârpirea acestor vagabonzi,
ho]i, bandi]i [i criminali ascun[i sub sutana c`lu g` -
reasc`, Inchizi]ia a devenit o institu]ie de temut, care a
exercitat vreme \ndelungat` o crunt` teroare nu doar
\mpotriva r`uf`c`torilor, dar [i asupra tuturor celor considera]i
“eretici”.
|n mod special \n Spania, biserica catolic` [i-a al -
c`tuit [i o poli]ie auxiliar`, format` din laici, ce purtau
numele de “familiares”.
|n timpul Rena[terii [i a procesului de centralizare a
statelor feudale din vestul Europei, a ren`scut [i institu]ia
poli]iei, cu obâr[iile sale str`vechi, din civiliza]ia
greac`.
Revigorat` [i consolidat` mai \ntâi \n Fran]a, poli]ia
se va bucura treptat de o aten]ie special` \n toate
statele lumii moderne.
Ludovic al XIII-lea, marele realizator [i organizator al
unit`]ii na]ionale a statului francez, a creat prima poli]ie
de stat, denumit` “haute - police”, care a marcat un
progres \nsemnat \n materie de poli]ie judiciar` [i
administrativ`, dar care, spre sfâr[itul domniei sale [i
mai ales \n vremea urma[ilor s`i, a devenit o teribil`
arm` de lupt` pentru urm`rirea [i persecutarea adversarilor
politici ai regimului.
Servicii poli]iene[ti moderne s-au constituit, \n deo -
sebi dup` 1848, \n Marea Britanie, Germania, Spania,
Italia, Belgia, Olanda, Austro-Ungaria, Grecia, dar [i \n
S.U.A., Japonia etc.
Poli]ia Român` - file de istorie
Integrându-se cerin]elor dezvolt`rii generale eu -
ropene, societatea româneasc` ce s-a confruntat de-a
lungul timpului cu toate avatarurile migra]iilor barbare [i
cu politica expansionist` a unor mari imperii, a sim]it
permanent nevoia dezvolt`rii sale \ntr-un climat de
ordine [i siguran]`, a statornicirii unor norme juridice
clare.
|nc` de la \nceputul perioadei feudale, domnitorii din
}ara Româneasc` [i Moldova precum [i voievozii
Transilvaniei se ocupau [i de asigurarea “siguran]ei,
lini[tii [i ordinii din`untru”, prev`zând prin “pitacuri
domne[ti”, “hrisoave”, “ofise domne[ti”, “c`r]i c`tre bo -
ieri” sau “c`r]i c`tre ispravnici”, anumite regulamente,
7

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
istoria poli]iei
8
denumite “ponturi poli]iene[ti” precum [i organele
\ns`rcinate cu executarea lor.
Activitatea poli]ieneasc` de asigurare a ordinii pu -
blice [i siguran]ei s-a realizat \n cele trei ]`ri române
prin intermediul unor importante dreg`torii, care au
ap`rut [i s-au dezvoltat treptat, \n secolele al XIV-lea [i
al XV-lea. Cel mai important dreg`tor era Marele
Vornic, c`ruia \i revenea sarcina de a supraveghea
judecarea personalului Cur]ii Domne[ti, tot el fiind “mai
marele judec`tor” al \ntregii ]`ri [i singurul care putea
pronun]a pedeapsa cu moartea \n “pricini” criminale.
Marele Vornic era totodat` “capul”
poli]iei [i siguran]ei statului, cu -
mulând atribu]iile pe care mai târziu
le vor avea Ministerul de Interne [i
Curtea de Apel a ]`rii. La sfâr[itul se -
colului al XV-lea, \n zona Olteniei,
acelea[i atribu]ii i-au fost date [i unui
alt dre g`tor: Marelui Ban al Craiovei.
|n Transilvania, respectiva dreg` -
torie revenea unui “Dapifer” ce
avea, \n linii mari, responsabilit`]i si -
milare.
|ns`rcin`ri poli]iene[ti avea [i
“Marele Arma[“, dre g`tor care, f`r`
a fi “boier de sfat”, se \ngrijea de
execu tarea sentin]elor de condam -
nare la moarte [i era supraveghetor
al temni]elor.
|n Muntenia, activit`]ile de tip
poli]ienesc erau \n credin]ate “Marelui
Sp`tar”, iar \n Moldova - “Hat ma -
nului” [i organelor de execu]ie, ca re
purtau nu mele de ispravnici, pâr -
c`labi, privighetori de ocoale, c` -
pitani de ora[e [i frontiere, polcovnici,
seimeni, arma[i, zapcii [i str`jeri.
O alt` dreg`torie cu deosebit` im -
portan]` pentru evolu]ia ulterioar` a
poli]iei a fost aceea de “V`taf de
Vân` tori”, inaugurat` \n }ara Ro mâ -
neasc`, \n 1508, pe timpul domniei
lui Radu cel Frumos, de \nsu[i viitorul domnitor Neagoe
Basarab.
Având \n subordine 500 de militari, v`taful de vâ n` -
tori r`spundea de asi gurarea pazei Cur]ii Dom ne[ti, de
pro curarea vânatului necesar familiei domne[ti, dar [i
de vinderea surplusului, supravegherea [i controlul
asupra pie]elor publice. Tot el avea s` asigure [i
ordinea la diferite solemnit`]i, la care lua parte domnitorul
\mpreun` cu to]i curtenii.
Paza [i ordinea \n marile ora[e Ia[i [i Bucure[ti au
intrat apoi \n responsabilitatea Agiei, organ care va
deveni cu timpul o institu]ie de baz` a celor dou` state
române[ti.
Cronicile consemneaz` c` aga, pe lâng` atribu]iile
sale militare, trebuia [i “s`-i pedepseasc` pe cei prin[i
be]i pe uli]ele ora[ului” sau s` judece “pricinile m`runte”
dintre locuitori.
|n timpul domnitorului fanariot Constantin Han geri
(1797 - 1799), pentru a se pune cap`t abu zurilor ce se
f` ceau prin arestarea celor b`nui]i f`r` nici un temei, a
fost dat un Pitac prin care se poruncea ca \n cazul
]inerii \n arest a unor oameni nevinova]i, reclamantul
“s` pl`teasc` câte trei taleri pe zi”.
Ca m`suri de siguran]`, domnitorul a reglementat
ora de \nchidere a cafenelelor din Bucure[ti, care aveau
voie s` func]ioneze pân` la ora 10 seara.
Neorânduielile ce se petreceau \n diferite cârciumi
\ntre consumatori, \l determin` pe Hangeri s` dea un
nou pitac, ordonând Vel Ag`i ca, prin grija “v`t`jeilor”
(agen]ilor) Agiei, “toate cârciumile s` se \nchid` la ora 7
[i jum`tate seara”. Totodat`, lui Vel Aga i s-au dat
“stra[nice porunci” s` supravegheze pe to]i str`inii ce
veneau \n Capital`. Ace[tia erau datori s` r`spund`
mai \ntâi str`jerului “cine sunt [i cu ce treab` vin \n
ora[“, apoi se prezentau la Agie ori la Sp`t`rie pentru a
ob]ine documentele de [edere \n Bucure[ti. Hangiii nu
aveau voie s`-i primeasc` f`r` aceste documente, iar
\n cazul \n care nu respectau interdic]iile,
erau “pedepsi]i cu b`taie” ori
“trimi[i la ocn`”.
Pe linie edilitar`, Agia a luat
m`suri ca “]`ranii sosi]i cu carele
\nc`rcate cu lemne s` nu mai sta ]io-
neze pe str`zi, ci \n anumite pie]e, iar
fântânile [i ci[melele s` fie \ntre]inute
\n bun` orânduial`”.
De asemenea, \n vederea stinge rii
incendiilor, au fost comandate “do u`
tulumbe de foc”, la un mare me[ter
din Bu cu re[ti.
Agia a fost, deci, cea mai importan -
t` institu]ie cu atribu]ii poli ]ie ne[ti din
}`rile Ro mâ ne. Afirmarea ten din]elor
pro gre siste \n plan eu ropean au an -
trenat [i modernizarea societ`]ii ro -
mâne[ti, ceea ce im plica stringent
\nnoirea structu rilor de stat, reforma -
rea puterii ar mate [i a celei de men -
]inere [i ap` rare a ordinii in terne.
|n 1818, ultimul an al domniei lui Ion
Caragea (1812-1818), a fost adoptat
“Codul Caragea” - inspirat din legisla -
]ia francez` - care recomanda \ntre
al tele ca “lucrurile jefuite ce se g` -
sesc la tâlhari, s` se restituie st` pâ -
nului lor, \nainte fiind luate de zapcii,
polcovnici” etc. Martorii mincino[i ur -
mau “a se duce prin târg” [i “a fi tre -
cu]i \n condica mincino[ilor”, iar “cel
pârât pentru vin`, dovedindu-se vinovat, dac`
t`g`duie[te vina, atunci s` fie pus la cazne ca s` spuie
ade v`rul”.
Caragea conferea Hatma nului titlul de Vel Hatman al
Divanului.
Subal ternii s`i erau: v`taful de apro zi, v`taful de paharnici,
v`taful de divan, ceau[ul de aprozi, ceau[ul de
paharnici [i cea u[ul h`tm`niei.
La Agie existau 44 de arn`u]i care, pentru serviciul
de asigurare a ordinii, primeau lefuri. Tot \n cadrul Agiei
s-a instituit func]ia de “staroste al harabagiilor”, care
r`spundea de mijloacele de transport.
Ca m`sur` de siguran]`, domnitorul Ion Caragea
stabilea c` “nimeni nu are voie s` poarte arme \n
caiafet de nefer, afar` de neferii domne[ti [i ai Agiei”.
Tot el a ordonat urm`rirea [i prinderea haiducilor,
denumi]i “cete de ho]i”. Sub influen]a revolu]iei fran ceze
[i a epocii lui Napoleon Bonaparte, s-a \nce t` ]enit, treptat,
denumirea de poli]ie, astfel \ncât \n anul 1820,
institu]ia nou \nfiin]at` de c`tre domnitorul Alexan dru
{u]u era numit` chiar “Cas` a Po li ]iei”.
Dup` revolu]ia lui Tudor Vladimirescu, \n 1821, a fost
\nl`turat` domnia fanario]ilor, care conduseser` vreme
de un secol destinele Principatelor Române. Cu acordul
Rusiei, Poarta a numit \n }`rile Române primii “domni

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
p`mânteni”: Ion Sandu Sturdza \n Mol dova [i Grigore
Dimitrie Ghica \n Muntenia.
La pu]in` vreme dup` primirea investiturii, domni torul
Ghica a intrat cu alai \n Bucure[ti, fiind \ntâm pinat cu
mare fast dar [i cu o nedisimulat` bucurie de locuitorii
Capitalei.
Stindard pentru credin]`
[i devotament
Profund mi[cat de modul des`vâr[it \n care Agia or -
ganizase \ntregul ceremonial [i de impecabila des -
f`[urare a festivit`]ilor ce marcau acest \n`l]`tor
moment, domnitorul decerneaz` Marelui Ag` Mi h`i]`
Filipescu, un steag de dimensiuni impresionante, cu
l`]imea de 2,20 m, lungimea de 2,60 m, iar hampa
(lancea) de 3,60 m.
Era confec]ionat din m`tase galben`, cu chenar
auriu, având \n mijloc o ghirland`, tot aurie, timbrat` cu
o coroan` princiar` [i cu alte elemente de heraldic`:
tuiuri \ncruci[ate, buzdugane, drapele, l`nci, s`bii, pu[ti
etc. Sub ghirland` se afla o balan]`. Cealalt` fa]` a
steagului agiesc era la fel, numai c` \n interiorul ghirlandei,
\n locul Acvilei era pictat` Maica Domnului [ezând
pe tron, \naintea |ngerului Gavril, cu un crin \n mân`,
ce-i aducea vestea cea bun` c` \n curând va na[te pe
Iisus: “Buna Vestire”.
Pe ambele fe]e, steagul purta urm`toarea inscrip]ie
cu litere chirilice: “F`cutu-s-au acest steag al Agiei la
pre facerea domnilor dintre p`mânteni ai }`rii Ro mâ -
ne[ti, M`ria Sa Grigorie Ghica Voievod, \n anii 1822,
prin epistosia (\ngrijirea) Dumnealui Vel Ag` Mih`i]`
Filipescu”. Steagul Agiei avea s` fie nelipsit de la evenimentele
de seam` din via]a domnitorului [i de la cele
mai importante manifest`ri oficiale din societatea ro mâ -
neasc` a acelor vremuri. |n ceea ce prive[te marcarea
pe steag a unei s`rb`tori cre[tine - pe care Biserica
Ortodox` Român` o pr`znuie[te \n fiecare an la 25
martie - alegerea nu a fost deloc \ntâmpl`toare, \ntrucât
“Buna Vestire” a fost considerat` mult` vreme patron
spiritual al ora[ului Bucure[ti.
Abia mai târziu, pe stema ora[ului a fost zugr`vit
chipul Sfântului Dimitrie, care, devenit astfel ocrotitor al
Capitalei - simbol p`strat de altfel cu respect, pân` \n
zilele noastre.
Din cartea vremurilor
Continuând s` r`sfoim “cartea vremurilor”, re -
marc`m, la jum`tatea secolului al XIX-lea, ca [i \n alte
state europene, nevoia cre`rii unor corpuri militare specializate
pentru ap`rarea [i men]inerea ordinii interne.
Este ceea ce l-a determinat pe principele Grigore
Alexandru Ghica, s` \nainteze Divanului Ob[tesc un
proiect de reform`.
Astfel, “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor
\n Corp de Jandarmi” adoptat` la 3 aprilie 1850,
devenea “actul de na[tere” al Jandarmeriei, da t` pe
care, an de an, jandarmii români o celebreaz` ca zi a
armei lor.
Agia va continua s` func]ioneze pân` la sfâr[itul secolului
al XIX-lea. La 1 aprilie 1903, ministrul de In terne
Vasile Lasc`r a procedat la o autentic` modernizare a
poli]iei române, iar \n prim`vara anului 1908 s-a \nfiin]at
Poli]ia Siguran]ei de Stat.
Dup` realizarea Marii Uniri, prin Legea de organizare
a Poli]iei Române din 9/21 iulie 1929, s-au pus bazele
unei poli]ii moderne [i puternice, care va de veni o institu]ie
de baz` a statului român pân` \n toamna anului
1940.
Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, \n ]`rile intrate
sub domina]ia Uniunii Sovietice, poli]iile - devenite
“mili]ii” - au avut un rol important \n instaurarea [i
men]inerea unor regimuri dictatoriale.
|n urma victoriilor revolu]iilor democrate din anii
1989-1990, \n fostele ]`ri socialiste instaurându-se sta -
tul de drept, s-au re\nfiin]at organele poli]iei, cu rol
important \n dezvoltarea societ`]ii democratice, \n
ap`rarea [i respectarea drepturilor [i libert`]ilor, \n
asigurarea ordinii interne.
|n statele occidentale dezvoltate, poli]ia este o in -
stitu]ie bine dotat` tehnic, prestigiul poli]istului ega -
lându-l pe cel al magistratului. Aceast` situa]ie de curge
din faptul c` poli]ia d` m`sura gradului de civi liza]ie al
unei ]`ri, iar dup` felul \n care aceasta func]ioneaz`, se
poate vedea dac` societatea este plin` de virtute sau
\nc`rcat` cu vicii, dac` \n interiorul ei domne[te moralitatea
sau dimpotriv`.
La fel de bine s-ar putea spune [i c` orice societate
\[i are poli]i[tii pe care \i merit`, ]inând cont de faptul c`
un poli]ist nu se formeaz` [i nu \[i desf`[oar` activitatea
\ntr-un laborator sau sub un clopot de sticl`,
departe de orice influen]e [i prejudec`]i, ci \ntr-o societate
dat`, \mprumutând tr`s`turile, morala [i mo ra -
vurile acesteia.
Caracterizat` de cunoscutul sociolog [i economist
german Max Weber ca fiind “singura autoritate a vio -
len]ei legitime”, activitatea poli]iei a vizat [i vi zea z` co -
rectarea sau anihilarea comportamentelor de viante, a
actelor de dezordine, a tendin]elor de anar hie [i haos
social, asigurarea lini[tii [i ordinii in dis pen sabile societ`]ii.
Din acest motiv, de[i aproape nic`ieri nu este iubit`,
poli]ia este \ns` \n majoritatea statelor apreciat` [i res -
pectat`.
Implicat, prin natura profesiunii sale, \n derularea
rela]iilor directe din societate, poli]istul are un rol deo -
sebit de important: transform` starea de violen]` individual`
sau de grup \n stare de normalitate, de ordine,
de siguran]` [i lini[te.
Atingerea acestor deziderate presupune calit`]i
deosebite, c`ci nici una dintre meserii nu este \ntr-atât
de angajat` \n slujba cet`]ii, precum aceea a oamenilor
pu[i s` \nfrunte violen]a [i nedreptatea, pentru a proteja
via]a [i valorile ei. |n aceast` lupt` ce cap`t` adesea 9

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
aspecte dramatice, infractorul se bate pentru o miz`
cuantificat` \n dimensiuni materiale uneori inimaginabile,
iar poli]istul doar pentru ideea de a-[i face datoria.
Cel dintâi recurge la un \ntreg arsenal sofisticat, f`urit
de lumea f`r`delegii, poli]istul \n schimb nu se poate
proteja decât cu singura armur` pe care societatea i-o
pune la dispozi]ie: legea.
Steagul Agiei - arc peste secole
Eveniment memorabil, consemnat \n pagini de istorie
[i evocat cu mândrie [i emo]ie autentic`, \n toate mo -
mentele jubiliare care au jalonat istoria po li]iei, de cer -
narea acestui prim steag poate fi considerat` cea mai
valoroas` r`splat` pe care aceast` institu]ie a primit-o
vreodat` din partea unui conduc`tor al statului român.
M`rturie a trecutului [i a istoriei poli]iei noastre, simbolizând
eroismul [i jertfele l`sate de poli]i[ti pe altarul
luptei cu marea armat` a crimei, pentru a men]ine
ordinea [i a asigura lini[tea public`, steagul d`ruit Agiei
\n anul 1822, de domnitorul Grigore Di mitrie Ghica, are
o semnifica]ie aparte.
Patina vitreg` a timpului a br`zdat urme adânci pe
m`tasea lui, dar nu i-a estompat decât vremelnic - \n
anii apusei dictaturi - valoarea simbolic`.
P`strat ca printr-o minune, pân` \n zilele noastre, el
\[i ocup` cuvenitul loc la Muzeul de Istorie Na ]io nal`,
recondi]ionat cu o m`iestrie des`vâr[it`.
Acum zece ani, printr-o meritorie ini]iativ` a Poli]iei
Ca pi ta lei, s-a realizat o valoroas` copie a stindardului,
p`s trat` la loc de cinste, \n cl`direa D.G.P.M.B., al`turi
de pl`cile co memorative dedicate poli]i[tilor eroi.
M`rturie a tradi]iilor celei mai prestigioase institu]ii
aflate \n serviciul comunit`]ii, acest steag este o pagin`
vie de istorie, dar [i un \ndemn c`l`uzitor, pentru vrednicia
timpurilor viitoare.
Din reverbera]iile acestui mesaj c`tre posteritate s-a
\ntrupat ideea de a concepe un nou drapel - simbol, pe
care ast`zi stau al`turi \nsemnele poli]iei [i ale
Recomandqri pentru
programul “Schimb
de locuri de vacan]q
pentru tineret”
10
Acesta este un program ini]iat [i
operat de Comisia Social` Inter na -
]ional` care a fost abilitat` de IPA
s` aib` responsabilitatea schimburilor
la nivel interna]ional de
locuri de vacan]` pentru tineret.
Programul este destinat [i se
adreseaz` copiilor membrilor IPA.
|nseamn` g`zduirea acestora fie \n
cadrul sec]iei na]ionale sau \ntre
sec]ii, dându-se astfel posibilitatea
tinerilor s` capete experien]a altei
culturi, eliminând „[ocul cultural”.
Este un proiect operat de Aso -
cia ]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor [i
p`rin]ii membrilor IPA \n interesul
propriilor copii.
Acest program dore[te s` ofere
tinerilor posibilitatea de a-[i \mbu -
n`t`]i experien]a educativ` [i cultural`
\n siguran]` \n cadrul unei
familii (din ]ar` sau str`inatate).
Totodat`, programul furnizeaz`
modalit`]i care s` stârneasc` in -
teresul lingvistic al tinerilor [i ofer`
ocazia de a experimenta bucuria
de a fi acceptat de o familie IPA
dintr-o alt` sec]ie sau regiune (\n
cazul schimburilor na]ionale), dezvoltând
astfel rela]iile de apreciere
[i prietenie.
De asemenea, ofer` posibilita -
tea extinderii cuno[tin]elor despre
]ara gazd` \n context istoric, geo -
grafic [i cultural.
Participan]ii la program vor fi nu -
mi]i, \n continuare, “vizitatorul” [i
“gazda”.
|n ceea ce pri -
ve[te vizitatorul,
acesta trebuie s`
fie un tân`r sau
tân`r` care vizi -
tea z` o sec]ie
IPA din str`in` -
tate (sau dintr-o
al t` regiune \n ca -
drul ace leia[i
sec ]ii) [i care are
unul din p`rin]i membru IPA.
De asemenea, trebuie s` aibe o
vârst` cuprins` \ntre 15 [i 19 ani
sau, \n cazul unui student, pân` \n
22 ani.
Dac` vizitatorul are sub 15 ani,
\n schimbul de locul de vacan]`
pen tru tineri se vor implica [i p` -
rin]ii care vor \nso]i tân`rul respectiv.
Gazda este un tân`r/tân`r` de
vârst` similar` care prime[te vizi -
tatorul, de asmenea vor fi implica]i
[i parin]ii care vor g`zdui vizitatorul.
Toate costurile de c`l`torie sunt
responsabilitatea p`rin]ilor vizitato -
rului, \n timpul escalelor vizitatorul
se poate bucura (la solicitare) de
asis ten]a IPA local`. De asemenea,
tân`rul trebuie s` aibe asigurare
medical` [i financiar` pentru
bagaje.
P`rin]ii vizitatorului au obliga]ia
de a informa familia gazd` de pro -
blemele medicale cronice ale tân` -
rului precum [i asupra medi ca]iei
pe care acesta, eventual, o ia.
Totodat`, p`rin]ii vizitatorului
tre buie s` informeze gazda despre
regulile aplicate \n familia vizitatorului,
s` asigure suficien]i bani de
buzunar [i s` fie preg`ti]i pentru a
g`zdui la rândul lor.
P`rin]ii gazd` vor asigura ca -
zare [i \ngrijire, sprijin [i vor su -
praveghea t`n`rul vizitator.
Regulile familiei [i casei gazd`
tre buiesc f`cute cunoscute vizitatorului
de la \nceput [i trebuie res -
pectate de acesta \n cursul vizitei.
Pentru aceasta se vor completa
for mularele de cerere ce vor fi
trans mise reprezentantului sec]iei
na]ionale ce opereaz` programul
(Vice pre[edinte Dumitru Der -
scanu) acestea vor trebui transmi -
se din timp, ideal cu 12 luni \nainte,
pe adresa sec]iei na]ionale.
Formularele necesare (pentru
str`in`tate sau regiune na]ional`)
vor fi g`site pe site-ul IPA Sec]ia
Român`.
Vicepre[edinte
Dumitru DERSCANU

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
CHESTORUL
VASILE V. DA{CHEVICI
POLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASON
„Vrednicia poli]istului nu de -
pinde de m`rimea gradului
s`u, ci de capacitatea sa pro-
fesional`”
Dr. Eugen Bianu, subdirector
general al Poli]iei, 1938
Scurtq fi[q biograficq
Vasile Da[chevici s-a n`scut la
29 decembrie 1880 [i a intrat în rândurile
poli]iei la vârsta de 28 de ani,
ca agent special de poli]ie clasa IV.
La 1 decembrie 1908, avanseaz`
agent special cl. III.
Dup` absolvirea studiilor juridice,
urc` treptele ierar hice, fiind avansat
comisar special ajutor (1909), co mi -
sar special clasa III (1911), poli]ai
clasa I la Bârlad (1913), inspector în
Pre fec tura Poli]iei Capitalei (1920),
po li]ai clasa I la Poli]ia Cernavod`
(1922), inspector la Poli]ia Gala]i
(23 februarie – 19 aprilie 1922).
Prin Înaltul De cret Regal nr.
2873/ 8 iulie 1920 a fost dis tins cu
me dalia „B`rb`]ie [i Credin]` cu
spa de” – Cla sa II. Mo tivul: bravura
[i devotamentul do vedite în lup tele
de la N`moloasa (iu nie-iulie 1917),
când f`cea par te din Regimentul 69
Infanterie.
Decorat cu Crucea „Serviciul
Cre dincios”, cu „Ordinul Sf. Sta nis -
lav”, „Crucea Comemorativ` M` -
r`[e[ti, cu „Co roana României” în
grad de ofi]er, cu „Steaua Ro mâ -
niei”, mare ofi]er al Ordinului Sf.
Mormânt, ofi]er al Or di nului Na]ional
pentru Merit Civil Bulgar, ofi]er al
Co roanei Iu goslaviei. Poli]istul Va -
sile Da[ che vici a absolvit, în 1940,
[i Teo logia.
Nimeni n-a mai scris
asemenea lui
Vasile Da[chevici s-a dovedit a fi
un poli]ist oarecum atipic. Pe lâng`
îndeplinirea atribu]iilor strict profesionale,
în 1921 el fondeaz` revista
po li]ieneasc` „Paza”.
Este prima publica]ie de acest
gen de la noi. La 19 aprilie 1922, la
propunerea ministrului de Interne,
ge ne ralul Arthur V`itoianu, prin
decret regal, este demis din func]ia
de inspector de poli]ie la Prefectura
Poli]iei Gala]i, întrucât în publica]ia
„Paza” îl acuzase de „furt lite rar” pe
ni meni altul decât Romulus P.
Voinescu, directorul Siguran]ei
Generale a Statului.
Da[chevici sus]inea c` un studiu
publicat de Voi nes cu în „Curierul
Ju diciar” (1903), este o simpl` traducere,
„cuvânt cu cuvânt, f`r` s`
adaoge nimic de la d-sa [i f`r` s`
schimbe nimic în textul original”, a
unei lucr`ri simi la re, ap`rut` la To -
rino, în 1884, sub semn`tura lui
Moi se Vitalevi.
Probabil c` Da[chevici avea
dreptate, îns` n-a ]inut seama c`
Voinescu era ditamai directorul Si -
guran]ei… Oricum, conflictul dintre
cei doi a fost oarecum paradoxal,
întrucât ambii erau masoni.
„S` se dea Poli]iei putin]a unei
vie]i demne [i cinstite [i fa]a lu cru -
rilor se va schimba ca prin farmec!”
– scria el în 1923. Nici nu se uscase
bine cerneala de pe pri mele numere
DATORIA PROFESIONAL~
A POLI}I{ TILOR:
S` asigure, mai presus de orice,
ordinea!
de Vasile V. Daschevici
Licen]iat \n drept, Inspector de poli]ie
Rolul pe care \l \ndeplinesc agen]ii poli]iene[ti \n me canismul de
func]ionare al Statului, a fost atât de fericit fixat de c`tre fostul prim-ministru
[i ministru de interne al Fran]ei, Waldeck Rousseau.
Cu prilejul decor`rii postume a agentului de poli]ie Georges Bardoux,
c`zut la postul de onoare, \n lupt` cu r`uf`c`torii, fostul ministru de
Interne a spus, \ntre altele: “Dac` Capitala mun ce[te [i cuget`, dac`
inginerul se poate adânci \n cercet`rile sale, - artistul \n crea]iunile sale,
poetul \n visurile sale, dac` strada e lini[tit`, dac` u[oare nemul]umiri sunt
pe dat` \mp`cate, aceas t` li ni[te, aceast` ordine des`v#r[it` o datorim
agen]ilor de poli]ie!”.
Adânci [i pline de \nv`]`mânt cuvinte!
Numai mul]umit` muncii f`r` preget a acestor anonimi p`zitori ai Legii,
o societate poate pro p`[i.
F`r` veghea lor neadormit`, nu este cu putin]` progresul. Societatea
s'ar pr`bu[i, \ntocmai ca un castel de c`r]i de joc, prin desl`n]uirea [i sub
loviturile instinctelor atavice.
|n r`zboiul de fiecare clip` pe care armata nu meroas` a crimei \l duce
\mpotriva lumii cinstite, f`r` de clara]ie prealabil` [i f`r` armisti]iu, - agen -
]ii de poli]ie, de toate treptele, asigur` cu pre]ul vie]ii lor, respectul Legii [i
al Ordinei.
|n \ndeplinirea acestei opere de \nalt` securita te so cial`, dân[ii s` fie
mâna]i numai de interesul cel mare al Societ`]ii.
Nici promisiunile [i nici amenin]`rile s` nu-i abat`, o clip`, din drumul
Datoriei.
Credin]a lor nestr`mutat` \n recuno[tin]a Societ`]ii s` le fie singur`
\ndemn [i c`l`uz`.
Chiar dac` uneori r`splata muncii \ntârzie, pentru unii, aceia s` nu
dezarmeze: a[teptând ziua cea mare, dân[ii vor g`si aceea[i r`splat` \n
lini[tea senin` ce o d` con [tiin]a datoriei \mplinite.
BUCURE{TI
FEBRUARIE -1926
istoria poli]iei
11

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
ale revistei [i, în nu m`rul din aprilie 1921, avea curajul
s` scrie despre „insuficien]a Poli]iei noastre”, care „se
dator`[te modului cu totul defectuos în care se face
ast`zi recrutarea personalului po li]ienesc de toate
gradele”.
F`r` a face abstrac]ie de aspec tele pur subiective,
„trebuie s` recunoa[tem c` majoritatea învi nu irilor
aduse Poli]iei nu sunt întotdeauna lipsite de temeinicie”.
Exista „o boal` cronic` ce roade breasla po li]ie neasc`”
[i el men]ioneaz` doar trei cauze principale: modul cu
totul defectuos al recrut`rii personalului, salariile insuficiente
[i amestecul factorului politic.
A[a era posibil ca, un sergent „mâzg`litor de hârtie”,
abia eliberat din armat`, s` ajung` [ef de poli]ie.
„Aici nu numai titlurile, cultura general` [i cu -
no[tin]ele speciale sunt considerate un articol f`r` valoare,
un lest sup`r`tor în ascensiunea posturilor de
conducere [i direc]ie, dar, dup` toate aparen]ele, în -
su[irile negative constituie drepturi câ[tigate atât pentru
ob]inerea func]iunii, cât, a[ putea spune – mai ales –
pentru înaintare”.
Oamenii no[tri politici „continu` s` înzestreze Po li ]ia
cu to]i naufragia]ii vie]ii noastre sociale, ce nu s-au putut
caza în alt` parte”.
Majoritatea poli]i[tilor no[tri erau „streini de cele mai
elementare cuno[tin]e juridice”.
În Bucure[tiul pe rioadei interbelice, ei c`utau ho]ii [i
tâlharii între cei care ar`tau precum grosolanii Tunsu [i
Jianu, în vreme ce infractorii epocii umblau ferchezui]i [i
frec ventau cluburile en vogue. Mai târziu, în 1939, Da[ -
chevici a fost confruntat cu escro cheria unor fo[ti ad mi -
nistratori ai revistei „Paza” (între care José Arati, regizorul
Operei Române!).
Poli]ist, mason, anticar
Istoric, colec]ionar de vechi ilustrate, medalii, va -
loroase vechituri [i iubitor de c`r]i, ajunge s` aib` un
anticariat în cunoscuta „Cas` a Anticarilor”, situat` pe
str. Mihai Vod`, chiar lâng` actualul sediu al I.G.P.R..
Era atrac]ia, deopotriv`, a cunosc`torilor români [i
str`ini. Se spune c` unele c`r]i rare le expunea doar, iar
când cineva se interesa de ele, i-o t`ia scurt: „Au fost
deja vândute!”.
Cercet`tor la Arhivele Na]ionale, apreciat de ma rele
istoric Nicolae Iorga, fondator al revistei „Paza”, este
autorul mai multor c`r]i, foarte importante pentru istoria
poli]iei noastre, director al Prefecturii Po li ]iei Capitalei
(1940), [ef al Chesturii de Galben, în vremea cunoscutului
prefect Gabriel Marinescu, mâ na dreapt` a regelui
Carol al II-lea.
În 1925, participa la Conventul Marelui Orient al Ro -
mâniei, unde este ales Mare Conservator al Si giliilor.
Ulterior este Maestru Venerabil al Lojii „So li daritatea”
din Bucure[ti. I-a prefa]at colonelului I. T. Ulic o istorie
a Francmasoneriei, ap`rut` în revista „Paza”. Din 1937,
Da[chevici era mason în Loja „Ca valerii Steagului”, din
obedien]a Marii Loji Na]ionale din România.
Ne-a l`sat dou` admirabile lucr`ri, bogat ilustrate,
unicat în istoriografie, “Istoricul re[edin]elor Poli]iei Ca -
pitalei (fosta Agie)“, 1934, având grij` s` le ilustreze cu
remarcabile lucr`ri ale lui Poitevin-Skeletti [i “Is toricul
Poli]iei Capitalei”, precum [i o mul]ime de ar ticole în
periodicele vremii.
Sfâr[itul
Casa Anticarilor
„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele
chemate s` vegheze la aplicarea lor”.
Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921
Amurgul vie]ii îl g`se[te cu plete [i barb` mare.
Oricum, având cuno[tin]e de teologie [i în]e le gând
în cotro bate vântul „schimb`rii”, dup` 1944 se c` lu -
g`re[te la Mân`stirea Cernica, fiind tuns în mo na hism
cu numele Vladimir.
O not` din 1950 a Direc]iei Generale a Securit`]ii Po -
porului men]iona c` „are o atitudine du[m`noas`
regimului actual”.
I-am c`utat zilele trecute mormântul, în marele cimitir
al mân`stirii, s`-i aprind o lu mânare, dar nu l-am g` -
sit.
El a fost, de fapt, o victim` a noilor st`pâni ai Se cu -
rit`]ii [i ai ]`rii.
A nutrit sincere sentimente patriotice [i a [tiut s` cinsteasc`
memoria înainta[ilor. A avut un adev`rat cult
pentru cel mai bun ministru de Interne al nostru, liberalul
Vasile Lasc`r.
Cinstirea celor care au f`cut cinste institu]iei este o
datorie de onoare [i ]ine de cultura organiza]ional`.
Da[chevici este singurul poli]ist c`ruia Nicolae Iorga îi
prefa]eaz` una dintre lucr`ri.
F`r` a fi scutit de unele derapaje spre cultul perso -
nalit`]ii generalului Gavril` Marinescu (care l-a reabilitat
[i l-a sprijinit), Da[chevici a corespondat cu marii oa -
meni ai vremii [i cu poli]i[tii din Europa, cu care f` cea
periodic schimb de publica]ii de specialitate.
Astfel, se poate spune c` acest poli]ist de excep]ie a
integrat Poli]ia Român` în Europa cu mult înaintea integr`rii
României în UE!
Ambi]ios, deschis, inteligent [i voluntar, un ade v` rat
deschiz`tor de drumuri, sunt încredin]at c`, dac` ar tr`i
acum, chestorul Vasile Da[chevici, cu si gu ran]` c` ar fi
fost membru al IPA.
Florin {INCA,
subcomisar
în Poli]ia Capitalei
12

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Istoria Criminalisticii române[ti
PERSONALITQ}I MARCANTE
ALE CRIMINALISTICII ROMÂNE{TI
TRECUTE LA INDEX: I.GR.PERIE}EANU
{I I.A.DUMITRESCU
Istoria Criminalisticii româneşti este lapidară şi cu multe
goluri. De vină sunt timpurile vitrege care au aruncat la
coşul de gunoi personalităţi devenite peste noapte, in -
compatibile cu noile deziderate instaurate după 30 de -
cembrie 1947. Au rezistat unii dintre cei care au trecut
Styxul înainte de acest an fatidic ori cei care au sprijinit
noua orânduire. Mulţi au pierit, pur şi simplu, fiind condamnaţi
definitiv la uitare: cei norocoşi au fugit în străinătate
ori s-au pierdut în anonimat, alţii însă au fost siliţi să
îndure umilinţe şi torturi psihice şi fizice greu de imaginat
astăzi. Alţii au plătit chiar cu viaţa, în închisori de tristă
amintire. Este dificil, dar nu imposibil, să-i reaşezăm pe
soclurile pe care le merită, chiar dacă nu le-am identificat
decât puţine date biografice.
Le vom menţiona operele, atâtea câte le-am găsit în
marile biblioteci sau în colecţii private, cu speranţa că
vor avea alţii şansa de a le rescrie viaţa. Căci miturile nu
mor niciodată, ele răzbat tenebrele şi vicisitudinile cu
strălucirea nepieritoare a diamantelor.
The history of Romanian criminology is terse and with
many empty spots. The fault for this is bared by the heavy
times that threw away personalities that have become over
night incompatible with the new ideals instituted after 30
december 1947. Some of those that passed the Styx be -
fore this fatidic year or those who backed the new order
lasted.
Many just faded, condemned to be forgotten: the lucky
ones ran abroad or were last in anonymity, but others had
to endure humiliations and psychological and physical tortures
hard to imagine today.
Some even paid with their lives, in sad memories jails. It
is difficult but not impossible to relocate them on the
pedestals they disserve, thought we have identified few
biographical dates.
We will mention their works, those we have found in the
big libraries or in private collections with the belief that others
will have the chance to rewrite their lives. This is
because myths never die, they overpass the darkness and
vicissitudes with the bright light of diamonds.
ION GR.
PERIE}EANU
Generaţiile născute după cel de
Al Doilea Război Mondial n-au cum
să ştie cine a fost cel care semna
“I.Gr.Perieţeanu” nenumărate lu crări
de drept penal şi civil, discursuri
stră lucite în parlament, pledoarii ca -
re au făcut epocă în sălile tribunale -
lor, sonete de mare sensibilitate premiate
de Academia Ro mână ori traduceri
inspirate din lirica şi proza lumii.
Criminaliştii află abia acum, şi sperăm cu plăcută
sur priză şi cu îndreptăţită mândrie, că în anul 1904 s-a
tipărit un “Manual teoretico-practic de poliţie judiciară
de I.Gr.Perieţeanu/ licenţiat în drept [şi] I.A.Dumitrescu/
li cenţiat în drept/ Comisari pe lângă Prefectura poliţiei
Capitalei /Cu o prefaţă de Domnul St. Stătescu/ Pro -
curor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/ Bucureşti/
Stabilimentul de Arte Grafice “Universala”/ 14- Strada
Covaci- 14”. O lucrare impresionantă care însumează
778 pagini (XVI+703 p.+ 59 p.) şi care a fost reeditată
în anul 1923, fără prefaţă şi cu menţiunea pe copertă
că autorii au devenit avocaţi.
Despre I.A.Dumitrescu n-am mai găsit nicio referinţă
biografică. E posibil să fii avut o clientelă numeroasă
care nu i-a permis răgazul unor scrieri care să-i diversifice
personalitatea.
În schimb, I.Gr.Perieţeanu avea să-şi impresioneze
contemporanii cu o operă fecundă şi variată care i-a
asigurat un loc binemeritat în galeria marilor personalităţi
ale dreptului românesc, şi nu numai.
Iată cum l-a caracterizat C. L. Naumescu, preşedintele
Uniunii Avocaţilor din România, vice preşedinte al
Uni unii Internaţionale a Avocaţilor: „Dar cine l-a cunoscut
pe Perieţeanu şi nu l-a iubit? Cine l-a apropiat şi nu
a fost fascinat de calităţile lui? Cine i-a pătruns adâncul
sufletului său şi nu s-a entuziasmat de bogăţia podoabelor
lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tătâmuri atât de
vaste şi deosebite, în care el s-a manifestat, şi nu l-a
iubit?”
Naumescu subliniază: „impetuozitatea verbului său la
bară, fraza cizelată, erudiţiunea desăvârşită, talentul
necontestat, fac dintr-însul un adversar temut, un avocat
de seamă, un fruntaş între avocaţii fruntaşi, cu care
ne mândrim toţi cei ce facem parte din baroul românesc.
În literatura juridică a compus şi publicat lucrări
care l-au consacrat autor de seamă, colaborând şi conducând
numeroase reviste juridice. Ca om politic şi parlamentar
s-a ridicat la înălţimi pe care puţini pot să le
ajungă şi în fine, opera lui cea mai de seamă, colaborarea
asiduă la redactarea proiectelor penale de unificare
a codului penal şi a procedurii penale îl consacră
ca un mare legislator şi va face ca numele său să fie
înscris printre marii făuritori de legi.” (1.)
Iată şi aprecierile unui procuror: „În calitate de consi -
lier al Tronului sau de simplu deputat, tribuna Parla -
men tului s-a împodobit cu farmecul elocvenţei dv. cu -
ceritoare, care s-a menţinut în glorioasa tradiţie parlamentară
a unor vremuri prea curând uitate. Acest lucru
ar surprinde pe aceia care nu ştiu că în vinele dv. pul -
sează acelaşi sânge ca al lui Al. Djuvara, care a fost
una dinte cele mai strălucite încarnaţiuni ale oratoriei
ro mâneşti [...] În ce mă priveşte, mi-a fost dat să încrucişez
cu dv., în viforul unor mari dezbateri judiciare, no -
bila spadă a cuvântului rostit în numele dreptăţii:
aceasta a fost pentru mine o cinste. Mi-a fost dat de
ase menea să privesc adversarul comun strivit sub lovitura
de graţie a pledoariei dv.: aceasta a fost pentru
mine un noroc” (2.)
Pentru cunoaşterea acestei personalităţi de excepţie
vom reproduce „Notele biografice”care încheie volumul
omagial din 1934 şi care sunt întocmite, fără nicio în do -
ială, cu contribuţia sau cel puţin cu acordul sărbătoritului,
întrucât prezintă un real interes atât pentru is toria
Dreptului românesc cât şi a Criminalisticii:
„Născut în Bucureşti la 24 martie 1879. Cursurile li -
ceale le-a urmat la liceul Matei Basarab (sub directo -
ratul Demarat) ca solvent în internatul Statului cu acelaşi
nume, al cărui director a fost regretatul M.Zamfirol
(profesor de desen). Promoţia 1896-97, din care au fă -
cut parte dintre alţii: C.Stoicescu (profesor Universitar),
C.Xeni fost ministru, N. Gâlcă (directorul societăţii
13

istoria criminalisticii
14
Nr.1- 2009
Asigurarea Românească). Profesori a avut pe: Filibiliu
(franceza), C. Cristescu (matematici), C. Sonţu (fizicochimice),
Ionescu Gion (franceză), G.Dem. Teodorescu
(literatura română), C.F.Robescu (ştiinţe naturale),
D.Laurian (filozofie) etc.
Ca student universitar fondează Societatea Stu den -
ţilor în Drept al cărei vicepreşedinte a fost şi „Ga zeta
Juridică” (organ bimensual al acelei societăţi) făcând
parte din comitetul de redacţie al acelei publicaţii, cu
începere de la 1 Decembrie 1899, împreună cu C.Xeni,
M.Mavrodin, C.L.Naumescu, şi A.Livezeanu fost senator
naţional-ţărănist şi decan al baroului Olt),
C.A.Popescu, I.Vulturescu. Ultimul număr al acestei pu -
blicaţiuni poartă data de 1 Ianuarie3 1901.
Principalii colaboratori ai acestei reviste, pe lângă cei
indicaţi mai sus, au fost regretaţii avocaţi I. Călciurescu
şi Virgil Benişache, Remus Benişache, ayi Consilier la
Înalta Curte de Casaţie, Ghilă Petrescu, C. Orănescu,
N.Gâlcă.
Atunci s-au organizat faimoasele discuţiuni contradictorii,
asupra problemelor juridice importante, sub
formă de tribunale studenţeşti.
Pe când îşi făcea studiile universitare a ocupat postul
de copist la Curtea de Apel din Bucureşti, la început
în Grefa secţiei I-a, apoi la cea de a doua secţiune,
prim-preşedinţi ai Curţii fiind: Schina, Bagdat, At.
C.Chivu,Sc.Popescu, având colegi de masă pe: G.Du -
mitrescu (actual avocat specializat la Curtea de
Casaţie), P.Paşcanu (decedat), I.A.Stamboleanu (actual
Consilier de Curte) şi Nedelcovici (preşedinte la
Curtea de Apel din Chişinău).
Copist fiind şi student şi-a permis să comenteze
deciziile Curţii de Apel în grefa căreia funcţiona, ceea ce
şi-a atras observaţiile Consilierului M.Paleologu, care a
sfârşit totuşi prin a recunoaşte că adnotările sale erau
bine scrise.
Se formase atunci între el şi colegi un fel de cenaclu
juridic, cu discuţiuni contradictorii asupra problemelor
puse în procesele mai importante.
Ca profesori universitari a avut pe: Danielopol, To -
cilescu, Tanoviceanu, C.Nacu, Crătunescu, Basi lescu,
Valerian Urşianu etc.
Licenţiat al facultăţii juridice din Bucureşti, în 1902,
cu teza: Excesele, cruzimile şi injuriile grave în materie
de divorţ (170 pag. edit. Tip. Guttenberg). Lucrarea a
fost tipărită cu cheltuiala regretatului C.I.Stoicescu, pe
atunci Ministru al Justiţiei.
Asupra acestei lucrări de şcoală regretatul Profesor
Dim. Alexandresco, căruia i-a fost prezentată omagial,
a scris cuvinte elogioase în coloanele „Curierului Ju -
diciar” No.21 din 16 Martie 1903, notă sub. Cas. Fran -
ceză din 30 Nov.1899.
După terminarea studiilor universitare, regretatul
con silier de Curte D.Giuvaru, care îi apreciase activitatea
de funcţionar al Curţii, l-a chemat pentru a-l întreba
ce carieră vrea să-şi aleagă. L-a disuadat să intre în
ma gistratură şi i-a oferit locul de secretar în biroul re -
gretatului Take Ionescu, care îl rugase să-i găsească un
colaborator.
A ezitat arătându-i că, dacă s-ar decide să facă avocatură,
va lucra în biroul fratelui său Al.Djuvara. Locul
ce i se oferise de d-l Giuvaru a fost ocupat de confratele
său C.Xeni, pe atunci funcţionar la Creditul Urban.
Era însă atras de magistratură: cu atât mai mult cu
cât regretatul C.Stoicescu, Ministru al Justiţiei, îi făgăduise
un loc de ajutor de judecător la una din judecătoriile
de ocol din Bucureşti.
O remaniere ministerială însă a determinat plecarea
lui Stoicescu de la Ministerul Justiţiei şi dezideratul nu a
mai putut să fie înfăptuit.
Între timp, fiind Vasile Lascăr ministru de Interne şi
I.G.Saita prefect al Poliţiei Capitalei, s-a făcut apel la
elementele presupuse de valoare pentru ocuparea
funcţiunilor poliţieneşti, întrucât se urmărea o fundamentală
reorganizare a Poliţiei şi după proiectul lui
Vasile Lascăr ofiţerii de poliţie Judiciară trebuiau să fie
asimilaţi cu membrii parchetelor.
I.P.A. ROMANIA
Acest miraj l-a determinat să primească un post de
comisar-şef din Poliţia Capitalei, cu delegaţie de a în -
deplini şi funcţiunea de inspector. Împreună cu dânsul
au mai intrat atunci în poliţie: Romulus Voinescu (Jude
In structor), Alfons Billianu (Jude Instructor), Titus
Popovici (magistrat) cărora li s-au oferit posturi de
inspectori, Aurel Sterescu (care mai târziu a devenit Di -
rector al Contabilităţii în Ministerul de Lucrări Publice);
Stan Emanuel (fost Director General al Poliţiei şi Si -
guranţei Generale a Statului, care a lucrat sub ordinele
sale); Gr.Iunian (care a primit un post de sub-comisar)
etc.
Combătut de Eugen Stătescu, proiectul lui Vasile
Lascăr a trebuit însă să înlăture ideea de asimilare a
ofiţerilor de poliţie cu membrii parchetelor şi dânsul a
rămas prins în angrenaj.
Cât timp a stat în poliţie a publicat:
1) Manual Teoretico-Practic de Poliţie Judiciară, 700
de pagini (în colaborare cu I.A.Dumitrescu), lucrare
prefa ţată de St.Stătescu, procuror la Înalta Curte de
Casaţie (1904). Această lucrare a fost prezentată atât
defunctului Rege Carol I cât şi Princepelui Ferdinand,
atrăgând decorarea proprio motu cu ordinul Coroana
Ro mâniei în gradul de cavaler.
2) A ţinut o conferinţă în sala Liedertafel: Asupra po -
liţiei de moravuri (1905).
Profitând de prima schimbare de regim a părăsit po -
liţia şi s-a înscris în Barou (29 ianuarie 1905) devenind
secretarul fratelui său Al. Djuvara.
N-a profesat însă mult, căci la 13 Aprilie 1907 a ocupat
postul de secretar general al Primăriei Capitalei,
sub primariatul regretatului Vintilă Brătianu.
Spre norocul său însă, după un an şi jumătate a de -
misionat din acest post şi de atunci s-a devotat exclusiv
avocaturei.
Ca avocat, a îndeplinit funcţiunea de secretar al fra -
telui său până la data decesului acestuia (Februarie
1913). În tot acest interval de timp nu a putut să re le -
veze o activitate profesională proprie, în afară de succesele
pe care le-a repurtat la Curtea de Juraţi, unde a
pledat stăruind să fie apărător din oficiu. Cei care l-au
încurajat mai mult în acest timp au fost regretaţii
C.C.Cernescu şi G.Buzdugan.
Cariera sa a evoluat în urma pledoariilor pe care le-a
rostit în procesul dintre Eugenia Dinescu şi Ecat. Berha
(anulare de ipotecă pentru demenţă), alături de N.
Mitescu; 2) în procesul de daune dintre Dr.D.Ni cu lescu
şi ziarul „Universul” pentru o publicaţie apocrifă; 3) în
procesul crimei de la Fierbinţi (asasinatul Luciei Ata -
nasiu) sub regim de ocupaţie; 4) în procesul Colonelului
Verzea de la Curtea Marţială a Corpului II Armată; 5) în
procesul ziariştilor români din timpul ocupaţiunii; 6) în
procesul ziaristului Hefter; 7) procesul Tăşulescu (interdicţie
pentru delir de persecuţie). În acest proces s-a
dezbătut pentru prima oară la noi delicata problemă
medico-legală a delirului de persecuţie (paranoia), cu
care prilej a publicat în coloanele revistei „Curierul
Judiciar” o notă, asupra căreia D.Alexan dres co, într-o
notă a sa din „Pandectele Române” (1925.II.41) sub
apel Bucureşti, secţia IV-a a scris: „Publicăm azi
sumarul unei decizii foarte importante a Curţii din Bu -
cureşti, fără a mai reproduce motivele ei, care se găsesc
în „Curierul Judiciar” din 10 Septembrie 1922 cu o
notă foarte bogată şi documentată, am putea zice
savantă, a d-lui I.Gr.Perieţeanu, cunoscut de mult cititorilor
revistelor noastre juridice, prin judicioasele sale
adnotaţiuni”.
Pledoaria rostită în procesul Tăşulescu i-a atras elo -
giul puţin expansivului D.Ciocârdia (atunci preşedinte al
Curţii de Apel din Bucureşti s.IV-a), care l-a chemat în
Camera de Consiliu pentru a-i spune textual următoa -
rele:„Te felicit pentru pledoaria d-tale. De când sunt ma -
gistrat am ascultat multe pledoarii, dar a d-tale se
aşează printre cele mai de frunte”.
A survenit apoi conflictul dintre proprietari şi chiriaşi
sub regimul legilor excepţionale cu care prilej a dezvoltat
o activitate profesională intensă.

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Alte procese importante la care a luat parte sunt:
1)Procesul fraudelor de la Teatrul Naţional; 2) procesul
fraudelor de la Direcţia Generală a Închisorilor
(Maior Cernat); 4) procesul Găetan (crimă săvârşită dar
neizbutită); 4) procesul Arabela Armăşescu (crimă de
asasinat); 5) procesul Petropol-Maior Orezeanu (tentativă
de omor); 6) procesul Păltineanu-Lăzărescu (crimă
de omor, legitimă apărare); 7) procesul Burileanu; 8)
procesul Almosnino (crimă de incendiu); 9) procesul
Maria Giurgea cu Direcţia Teatrului Naţional din
Bucureşti şi al celorlalţi artişti pensionaţi cu călcare de
lege, cu care ocazie s-a interpretat pentru prima dată
legea teatrelor.
A mai pledat în materie de contencios administrativ,
contribuind la stabilirea jurisprudenţei în cazurile de
punere la retragere a militarilor cu călcare de lege şi în
alte cazuri de arbitrar administrativ (Procesul Colonel
Dospinescu, Col.Eliat, Căp.Anastasiu, Căp.Bătu tu -
rescu, procesul Petre Ghiţescu cu Ministerul In struc -
ţiunii Publice etc.).
Foşti secretari: A.Fulga, L.Sommer, fraţii S. şi C.
Singer, V.V.Stanciu, Al.Văllimărescu, N.Chirculescu.
Actuali secretari: avocaţii Ianegic, S.Fruchtmann,
B.Perlman, H.Bally, L.A.Olteanu şi N.Poenaru.
S-a bucurat de prietenia lui Cernea, care la 10 Oc -
tombrie 1922 i-a oferit fotografia sa cu următoarea de -
di caţie: „Amicului Ion Perieţeanu, unul din maeştrii
elocinţei Baroului Român din partea admiratorului său”.
Printre înaintaşi a fost onorat de prietenia şi încurajarea
lui: N.Mitescu,C.Cernescu, Mihail Antonescu,
C.Di s sescu, I.G.Saita, B.Cernea etc.
A fost întotdeauna atras de talentul confraţilor săi:
Em.Pantazi, C.Xeni, Istrate Micescu, D.Micescu,
Al.Ottulescu, Em.Ottulescu, Marinescu-Bolintin, G.Pe -
trovici, Radu Rosetti, Trancu-Iaşi, N.Stănescu, Aurelian
Bentoiu, Gr.Iunian, Traian Alexandrescu, Al.Velescu,
Vasilescu-Valjean, H.Asnavorian, Vintilă Dongoroz, cu
care se găseşte în strânse legături amicale etc.
Din rândurile magistraturii, s-a bucurat îndeosebi de
prie tenia lui: G.V.Buzdugan, C.Ştefănescu, Corneliu
Bo tez, C.Hamangiu, Aurel Procopiu, C.Rătescu, G.Să -
vescu, Cincinat Pavelescu, Dr.Mina Minovici, Al.Stâr -
cea, Bădescu-Roşiori,Procuror G.Ionescu, C.Viforeanu,
N.Georgean,I.Cernăţeanu etc.
Deputat de Ilfov 22 Dec.1928-30 Aprilie 1931 (disolv.);
30 Iulie 1932-18 Nov.1933 şi fost vicepreşedinte al
Adunării Deputaţilor în două rânduri: de la 20 Iunie
1930-15 Nov.1930, şi de la 17 Nov.1930 -1 Aprilie 1931.
Fost Ministru al Comunicaţiilor în Cabinetul Vaida-
Voevod (7 Iunie 1932 -11 August 1932).
Ca activitate parlamentară constructivă, raportor al
următoarelor legi: 1) Legea pentru organizarea poliţiei
generale a Statului; 2) legea cooperaţiei; 3) legea penitenciarelor;
4) legea chiriilor; 5) legea pentru organizarea
pe baze autonome a Teatrelor Naţionale; 6) legea
pentru controlul averilor; 7) legea pentru reprimarea
unor noi infracţiuni contra liniştii publice din 22 Martie
1933.
Fost avocat al Ministerului de Industrie şi Comerţ,
mem bru în Comisiunea Permanentă a Uniunii Avo -
caţilor din România (1923-1928), reales în 1932 şi apoi
la 1 Iulie 1934, când a fost ales şi vicepreşedinte al ace -
lei uniuni; fost membru în Consiliul de Disciplină al
Baroului de Ilfov în patru rânduri: 1923-1924 (Decanatul
Micescu; 1925-1927 (Decanatul I.Micescu); 1928-1930
(Decanatul I.Th.Florescu) şi apoi în 1934 sub actualul
decanat G.Petrovici, când a fost ales prodecan, demnitate
din care s-a demis în urma alegeriii sale ca vice -
preşedinte al Uniunii avocaţilor; membru al So cietăţii
Scriitorilor Români [din anul 1915, nota noastră]; membru
al Cercului de studii penale penitenciare şi de poliţie
ştiinţifică şi membru în Comitetul de Direcţie al revistei
de „Drept Penal şi Ştiinţă Penitenciară”; Director al
revistei „Curierul Judiciar”; Director al revistei „Bi -
blioteca Marilor Procese” de la fondarea ei, Oct.1923;
membru în Consiliul superior al Penitenciarelor şi
Instituţiilor de prevenţie; membru al Ateneului Român
(27 Mai 1933); Preşedinte al Asociaţiei Presei Judiciare
din România, 1934; Membru corespondent al Institut.
de studii legislative din Roma (30 Iunie1933); Pre şe -
dinte al Societăţii pentru Protecţia Animalelor (1932);
fost profesor de Psihologia sentimentelor la Academia
de Artă Dramatică a regretatului Th.M.Stoenescu; fost
Preşedinte al Consiliului Superior al Avocaţilor publici
(Iunie 1933-1 Aprilie 19343); fost director al Teatrului
Na ţional din Bucureşti (10 Iulie 1930-1 Februarie 1931).
În publicistică a debutat de tânăr, colaborând la revistele
de drept: „Curierul Judiciar”, „Pandectele Române”,
„Dreptul”, „Revista Juridică”, „Palatul de Justiţie”,
„Revista de Drept şi Sociologie”, „Gazeta Tribunalelor”,
„Tribuna avocaţilor”,; la ziarele: „Universul”, „Dreptatea”,
„Prezentul”, „Epoca”, „Minerva” etc.; la revistele literare:
„Flacăra”, „Literatură şi Artă”, „Convorbiri literare”, „Cele
Trei Crişuri” etc.
SCRIERI:
I. Juridice:
I. Juridice:
1) Manual teoretico-practic de poliţie judiciară, prefaţă
de St.Stătescu, fost procuror la Înalta Curte de
Casaţie, un volum de 700 pagini. Ed. Stab. de arte gra -
fice „Universala”, 1904;
2) Poliţia de moravuri, Studiu social, juridic şi de legislaţie
comparată, Tip. Luis 1903;
3) Rolul Poliţiei în Statul Modern, conferinţă rostită la
Ate neul Român în 1907, Inst. ae Arte Grafice Emi -
nescu;
4) Legea asupra stării de asediu, Tip. „Curierul Ju -
diciar” 1913;
5) Concluzii în procesul Ecat. Berha-Eugenia Di -
nescu, 1915,Tip. Profesională;
6) Un proces interesant, Tip. „Curierul Judiciar”,
1919;
7) Casele de joc la noroc. Idem 1916;
8) Efectele rechiziţiunii, idem 1919;
9) Medicii şi art.137 c.p., Tip. „Curierul Ju di -
ciar”,1921;
10) Asupra unui caz de denunţare calomnioasă,
1921, Tip. Universul;
11) Delirul de persecuţie şi interdicţia judiciară, 1922,
„Curierul Judiciar”;
12) Contractul de locaţiune şi Casele de toleranţă,
1922, idem;
13) Codul închirierilor, în colaborare cu regretatul
Gr,Conduratu şi d-l Al. Velescu, 1922, „Curierul
Judiciar”;
14) Închirierea sub regimul legii din 6 Aprilie 1923,
idem, 1923;
15) Noul cod al închirierilor, 1923, idem;
16) Art.1 Cod civ. Şi Legea din 6 Aprilie 1923, edit.
„Curierul Judiciar”, 1923;
17) Pledoaria în procesul Livescu, 1925, „Curierul
Ju diciar”;
18) Agenţii de legătură şi avantgardele corupţiei,
idem, 1925;
19) Responsabilitatea medicală din punct de vedere
penal, idem, 1926;
20) Pentru artă, pledoarie în procesul artistei Maria
Giurgea, Tip. România Nouă, 1928;
21) Teatrele noastre Naţionale, caracterizarea lor din
punct de vedere juridic, Tip. „Curierul Judiciar”,1929;
22) Modul de constituire al instanţei de judecată
după amnistierea faptului penal. Studiu jurisprudenţial
critic, Edit. „Curierul Judiciar”, 1931;
23) Apărarea Arabelei Armăşescu, pledoarie, 1930,
Ed.autorului;
24) Poliţia judiciară, studiu legislativ critic. Ed. „Cu -
rierul Judiciar”, 1931;
25) Determinarea competenţei în materie de calomnie
prin presă. Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
26) Responsabilitatea civilă şi penală a medicilor,
Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
27) Legea liniştei publice, adnotată (în colaborare cu
A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
28) Legea pentru controlul averilor, adnotată (în co -
laborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;
15

16
Nr.1- 2009
29) Legea pentru suspendarea executărilor silite (în
colaborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;
30) Dreptul de opţiune al celor vătămaţi prin actele
administrative de autoritate, între acţiunea în daune or -
ganizată prin legea contenciosului administrativ şi acţiunea
în despăgubire, conform dreptului comun, Ed.
„Curierul Judiciar”, 1933;
31) Delavrancea orator judiciar şi poltic, cuvântare
rostită la Radio, în seara de 27 Ianuarie 1934 (Tip.
Adevărul);
32) Dezorientare şi Dibuieli, studiu critic politico-so -
cial (Atelierele Adevărul), 1934;
33) Frumuseţi naturale şi Frumuseţi sociale, conferinţă
rostită la Radio în seara de 20 Aprilie 1934, ed.
„Curierul Judiciar”.
II. Literare
1) Originale şi traduceri, versuri, în colaborare cu
C.M.Mulţescu, 1903, Tip. Basilescu;
2) În Surdină, versuri, Tip. F.Goebl fii, 1908;
3) Urzici, epigrame, 1910, Tip. Lăzăreanu;
4) Opt Portrete, versuri, 1913, ilustr. de Teodorescu-
Sion, Tip. Profesională;
5) Cântecul Plopilor, versuri, originale şi traduceri, cu
o scrisoare de Haralamb Lecca, Ed. Ciornei, 1928;
6) Glasul Apelor, plachetă de sonete, ilustrată de
Ştiubei, Tip. Luceafărul, 1932, lucrare premiată de Aca -
demia Română, (1933);
7) Escale, plachetă de sonete, ilustrată de Ştiubei,
Tip. Luceafărul, 1934.
III.Traduceri
1) Cuvântul dat şi o spovedanie, de P. Bourget, nu -
vele, Biblioteca pentru Toţi, 1908;
2) Andrei Cornelis, de P. Bourget, Biblioteca pentru
Toţi;
3) Bel Ami, de Guy de Maupassant, Biblioteca pentru
Toţi;
4) Nelegitima, de H. Kistemaekers, Col. Alcalay;
5) Jean d`Agreve, de M. de Vogue, idem;
6) Din alte zări, poezii şi poeme, precedate de bio -
grafia şi portretul autorilor. (Treizeci şi şase poeţi fran -
cezi şi belgieni), 1916, ed. Sfetea;
7) Greşeala Abatelui Mouret, de Zola, colecţia Al -
calay, 1920;
8) Cei Trei Muşchetari, de Al. Dumas, colecţia Al -
calay,1922;
9) Don Juan de Manara, de Ed. Harancourt, 5 acte în
versuri, Ed. Viaţa Românească, 1921;
10) În Exil, de G. Rodenbach, roman, Ed. Cultura
Naţională, 1926;
11) Samarineanca, de Ed. Rostand, Ed. Ancora,
1928.” (3)
Sărbătorirea lui I.Gr.Perieţeanu a avut loc în seara de
28 iunie 1934 în sala de conferinţe a fundaţiei Dalles,
prilejuind apariţia volumului omagial care ne oferă date
amănunţite despre viaţa şi opera lui.
Din păcate, pentru anii care au urmat, informaţiile
des pre viaţa marelui jurist nu sunt la fel de generoase,
ele ne-au parvenit însă din lucrările pe care le-a publicat,
care se află în custodia Bibliotecii Academiei Ro -
mâne. (4) Ştim însă că a plătit cu preţul vieţii gloria pe
care a dobândit-o printr-o muncă încrâncenată, care nu
i-a permis decât bucuria slovei tipărite, strălucirea verbului
său incandescent în pledoarii de răsunet sau du -
ios în rigoarea sonetului.
La 71 de ani, în noaptea de 5/6 mai 1950, a dispărut,
pur şi simplu, de pe scenă: a fost arestat şi întemniţat la
Sighetul Marmaţiei, împreună cu alţi corifei ai ştiinţei şi
culturii româneşti.
A rezistat 5 ani şi 2 luni, fiind adus la Bucureşti la 5
iulie 1955, împreună cu Aurelian Bentoiu, Nicolae Zigre,
Ion Mihalache, Ion C. Petrescu, Constantin Zamfirescu,
Ion Gigurtu, Victor Papacostea, Nicolae Cornăţeanu,
Aurel Leucuţia, Dumitru Nistor şi alţii. (5) De aici i s-au
pierdut urmele, se pare că a murit în anul 1959, tot în
I.P.A. ROMANIA
închisoare. Un destin tragic, dar opera sa a supravieţuit
şi-i aşază numele pe cele mai înalte culmi.
Manualul teoretico-practic de poliţie judiciară, scris în
colaborare cu I.A.Dumitrescu, în acelaşi an (1904) cu
celebrul Manual practic de medicină legală al lui
Nicolae Minovici, constituie, fără nicio îndoială, prima
lu crare de Criminalistică tactică şi metodologică, fiind
întocmit după cele mai riguroase canoane ştiinţifice ale
timpului. Beneficiază de prezentări ample domenii fundamentale
ale Criminalisticii, cum sunt:
Starea locurilor [Cercetarea locului faptei, cu detalii
pentru schiţa de plan a locurilor,](6): „În inspectarea
locurilor se va observa, cu multă băgare de seamă,
regu la care impune ofiţerului de poliţie să nu deranjeze,
să nu ridice şi nici chiar să atingă vr-un obiect, mai
înainte de a fi descris cu minuozitate în procesul său
verbal. Pentru a se păzi această regulă importantă, este
necesar să se asigure conservarea stării locurilor.
Trebuiesc, dar, protejate urmele de paşi, acoperinduse
cu lăzi sau scânduri mici, aşezate pe trei sau patru
pietre; de asemenea trebuiesc acoperite urmele de
sânge, obiectele aruncate sau pierdute, mai ales dacă
au să rămână în olin aer, dată fiind ora înaintată; în fine,
tre buie, cel puţin, să se facă un semn împrejurul
obiectelor care ar putea fi confundate cu altele (spre
exemplu: urmele de paşi etc.).
În toate cazurile, trebuiesc descrise locurile în gene -
ral; să se spună cum şi pe care drum s-a ajuns acolo;
apoi, să se facă menţiune dacă e vorba de o casă,
câmp, pădure etc. Să se indice cu exactitate regiunea,
şi să se descrie în detaliu locurile, ţinîndu-se bine
seama de tot ce se rapoartă la afacere sau se poate
raporta.
Se va descrie astfel (dacă nu e vorba de accidente):
1) locul însuşi, 2) direcţiunea de unde a venit culpabilul,
3) aceea în cares-a depărtat, 4) partea de unde martorii
au văzut sau au putut vedea şi 5) toate punctele unde
se găsesc încă urme de infracţiune sau unde s-ar putea
găsi, şi unde, de fapt, nu au existat.
Să nu se uite că trebuie stabilit, chiar ceea ce este
pur negativ, căci, de o parte, aceasta ar putea conduce
la presupuneri pozitive, şi de altă parte, instrucţia se
asigură şi i se arată că cestiunea nu a fost ne gli -
jată.”(p.89-90)
Am reprodus acest lung pasaj pentru a demonstra că
cei doi autori au tratat starea locurilor cu măiestrie, subliniind
exactitatea care trebuie să caracterizeze investigarea,
de vreme ce insistă chiar şi asupra unei probleme
importante pe care o denumim astăzi clarificarea
împrejurărilor controversate sau negative.
„Relevarea urmelor materiale lăsate pe locuri”:
„Imprimarea mâinilor” [cu referiri la pionierii Dac ti lo -
scopiei, William Herschel şi Francis Galton] „Spre a se
stabili o comparaţie repede şi exactă, e bine să se
fotografieze impresiunea primitivă a degetuluii însân -
gerat şi să se mărească de trei sau patru ori. Pentru
conservarea impresiunei mâinilor, când obiectul e transportabil,
ofiţerul de poliţie îl ridică în tot sau în parte, alăturându-l
la piesele de convingere. În caz contrariu, se
calchiază urma pe o foaie de hârtie transparentă sau pe
o bucată de sticlă, reproducându-se cu o scrupuloasă
exactitate desemnul, contururile şi toate detaliile”.
(p.94)
„Imprimarea picioarelor şi încălţămintei”. „Urmele de
paşi au adesea o importanţă decisivă; se cere însă ca
ofiţerul de poliţie judiciară să ştie să le observe, să le
conserve şi să le utilizeze pentru a putea trage din ele
un profit satisfăcător” [...] „ Este în natura lucrurilor, zice
Hanns Gross, că un criminal nu porneşte pe drum imediat
după ce a săvârşit crima, ci din contră fuge pe o
cale ascunsă, pe la spatele casei, prin grădină şi în
urmă de-alungul câmpului.” (p.95-96)
Citându-l din nou pe Hanns Gross, tinerii autori subli -
niază rolul specialiştilor în interpretarea urmelor: „În cer -
cetarea urmelor de paşi ofiţerul de poliţie va cere şi părerea
medicilor, care singuri pot să decidă dacă este loc
a se conchide, din examinarea urmelor, la vre-o infirmi-

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
tate corporală, apoplexie, paralizie etc.; va recurge
chiar şi la alţi specialişti: dacă e vorba de picioare
încălţate, la un cizmar inteligent, care poate da adesea
informaţiuni utile; un vânător abil poate face iarăşi servicii
reale, prin studiile sale prealabile, foarte vecine cu
acelea care ne preocupă, studii făcute în observarea
urmelor vânatului; el vede urme acolo unde o altă persoană
crede abia că vede o pată; ştie să găsească o
urmă pierdută chiar atunci când ar fi întreruptă pe o
întidere destul de mare; - poate să spună când o urmă
a fost făcută şi nu confundă uşor între ele urmele care
nu datează exact de la aceeaşi oră etc”. (p.97) Din
Manualul lui Hanns Gross sunt preluate meto dele pentru
conservarea urmelor găsite pe pământ, pe nisip,
praf şi făină, ori pe zăpadă. (p.102-103)
Pentru urmele lăsate de un picior ud sau îmbibat în
sânge pe scânduri, sunt prezentate metodele nedicilor
legişti Causse, Briand şi Chaude (p.103)
De asemenea, ofiţerii de poliţie sunt instruiţi cu privire la
relevarea şi prelevarea urmelor de bastoane, de roţi,
urmelor de animale (p.103-105), petelor de sânge
(p.105-110), urmelor lăsate de instrumente, urmelor
lăsate de arme de foc ş.a.
O secţiune este dedicată expertizei (p.111-114):
„Orice expertiză trebuie să fie condusă de un om de
artă, adică de o persoană capabilă prin cunoştinţele sau
studiile sale speciale la care s-a dedat, să lumineze pe
ofiţerul poliţienesc asupra naturii şi circumstanţelor
infracţiunii şi asupra cauzelor morţii şi stării cadavrului”
(p.111-112)
Alte subiecte cercetate cu rigoarea la care tinerii
poliţişti s-au referit în mod constant: „Ridicări de
obiecte. Percheziţiuni. Căutarea obiectelor ascunse”;
„Ascultarea pacientului sau victimei”; „Ascultarea martorilor”
[cu exemplificări preluate din cărţile unor autori
străini reputaţi: Faustin Helie, Hanns Gross, Dr. Von
Pannwitz, dr. Wiliam Stern, precum şi din practica judiciară
europeană].; „Măsuri contra infractorilor. Arestare.
Mandat de aducere. Percheziţii. Interogator”. Făp tu -
itorul trebuie să fie întrebat cu privire la: nume şi pre -
nume, vârstă, starea civilă, profesia, domiciliul, locul
naşterii, antecedente, situaţia militară. „Pe lângă
interogator, e bine pentru stabilirea identităţii inculpatului
să i se ia semnalmentele: înălţimea, faţa (culoarea şi
conformaţia), părul capului (culoarea, desimea, pieptănătura),
sprâncenele, mustăţile şi barba (culoarea,
forma), sau dacă rade mustăţile şi parte sau toată barba
şi forma (favoriţi, ascuţită, mare etc.), fruntea, ochii
(culoarea, mărimea), nasul, gura (vezi: Dr. Minovici –
Şcoala Antropologică (Bertillon), 1900). Se vor nota şi
semnele particulare. În timpul interogatoriului, inculpa tul
trebuie tratat cu blândeţe; umilirile inutile pe care le-ar
suferi sunt de natură a-l jigni, irita şi dispune să tacă sau
să mintă; blândeţea din contră mlădiază rezoluţiunile
sale, îi inspiră încredere şi-l pot determina să vorbească
cu sinceritate.
Prezintă oarecare interes faptul de a se observa atitudinea
inculpatului în tot timpul cât durează interogatorul.
Astfel, se va menţiona în procesul-verbal, fie la
sfârşit, fie în cursul interogatorului starea inculpatului,
dacă se bucură de o întreagă libertate de spirit, dacă nu
era zăpăcit, furios sau beat; contenenţa sa, mai mult
sau mai puţin fermă; conduita pe carea avut-o; alteraţiunea
trăsurilor feţei sau a vocii; dificultatea sau ezitarea
de a răspunde. Dacă inculpatul tremură, păleşte, suspină
sau plânge, va fi întrebat pentru ce; dacă se clati -
nă, ezită, dacă pare a medita răspunsurile, ofiţerul de
poliţie va insista să se explice”. (p.133-134)
Procedeele tactice de audiere a inculpatului sunt
analizate până la amănunt, constituind una din piesele
de rezistenţă ale acestui Manual prin care s-a dorit o
veritabilă reformă pentru poliţia de atunci, pe măsura
ambiţiilor lui Vasile Lascăr.
În ce priveşte metodologia investigării infracţiunilor,
spaţii ample sunt alocate omorului (omuciderea voluntară)
după modurile de operare: prin asfixie, spânzurare,
strangulare, prin sufocare (înecare), prin răniri şi
loviri, prin otrăvuri. La fiecare modalitate de comitere a
crimei se pune accent pe cercetarea locului faptei
(starea locurilor): „De îndată ce un ofiţer de poliţie judiciară
află că o moarte e suspectă sau criminală, va
anunţa imediat autorităţile în drept şi se va transporta
de urgenţă la faţa locului, însoţit de un medic, pentru a
proceda la examinarea şi autopsia cadavrului” (p.504)
În situaţiile în care omorul a fost săvârşit în stradă,
într-un loc public sau într-o locuinţă „se va nota cu
atenţiune şi minuţiozitate modul cum a fost găsit
cadavrul, poziţiunea lui exactă, ce obiecte se aflau
împrejurul lui şi în cazul când la locul unde a fost găsit
ar exista oarecari urme relative la comiterea crimei, un
sergent de oraş va fi însărcinat să păzească locul până
dupa completa terminare a investigaţiilor” (p.504-505)
Iată o chintesenţă a investigării scenei infracţiunii, cu
nimic mai prejos faţă de abordarea modernă de astăzi:
„În general se va descrie starea locurilor, a împrejmuirilor
sau închizătorilor, dacă faptul s-a petrecut întrun
loc îngrădit şi închis; starea şi poziţiunea cadavrului;
starea veşmintelor cu care este acoperit; natura, situaţiunea
şi starea instrumentelor, armelor, obiectelor, hârtiilor,
găsite în apropierea cadavrului sau în vecinătate.
Dacă, înainte de sosirea ofiţerului de poliţie judiciară,
cadavrul şi mobilele ce se află în apropierea sa, au fost
deranjate; dacă armele, instrumentele, efectele sau
hârtiile pe care le purta sau care se găseau aproape de
el, au fost ridicate, ofiţerul de poliţie judiciară se va grăbi
de a face să se restabilească lucrurile, în prima stare,
dacă e posibil, de însăşi persoanele care le-au deranjat,
sau în caz de imposibilitate, va cere explicaţii de la
acele persoane asupra stării în care se găseau
lucrurile, sau asupra motivului care a determinat ridicarea
lor” (p.506)
Sunt examinate cu detalii: otrăvuri „iritante sau corosive”-
acizii şi clorurile de potasiu sau sodiu; otrăvuri
„hypposthenizante”- arseniu, fosfor, săruri de cupru;
otrăvuri „stupefiante”- plumb; otrăvuri „nevrostenice”-
stricnina, precizându-se pentru fiecare simptomele.
Otrăvurile sunt prezentate într-o concepţie de ultimă
oră: anorganice (acid sulfuric, antimoniu, arsenic, potasiu,
clor, cupru, fosfor, iod, mercur, plumb, sodă, zinc) şi
organice (acid cianhidric, acid fenic, acid oxalic, atro -
pina, ciuperci veninoase, cloroform, cocaina, digital,
lau dandum, morfina, opium, stricnina, veninul şarpelui
ş.a., evidenţiindu-se, pentru fiecare, antidotul („contraotrava”).
Mai sunt analizate, pe spaţii mai restrânse, alte ge -
nuri de infracţiuni: „parinticiderea sau paricidul” (omorul
săvârşit asupra părinţilor naturali sau adoptivi), „pruncuciderea
sau infanticidul”, „asasinatul”, „omuciderea
involuntară”, „ordinul superiorului (infracţiuni comise de
subalterni)”.
La fiecare infracţiune se urmăresc următoa rele as -
pecte: „elementele constitutive ale crimei”, „constatarea
crimei”, „cercetarea agenţilor incriminaţi”, leziunile, precum
şi instrucţiuni pentru „primele ajutoare” (în cazul
otrăvirilor).
Contemporanii au apreciat eforturile tinerilor poliţişti,
de vreme ce lucrarea a fost prezentată regelui Carol I
care i-a răsplătit prin înalte distincţii, şi a fost inclusă în
pro gramele de pregătire a poliţiei judiciare de atunci.
Manualul constituie o prioritate absolută în crimina -
listica tactică şi criminalistica metodologică, după cum
am mai subliniat, fiind, în acelaşi timp, prima lucrare din
ţara noastră care abordează noua ştiinţă, desprinsă din
Medicina legală, în sistemul tripartit (tehnic, tactic, me -
to dologic) inspirat după Hanns Gross, judecătorul de
instrucţie austriac recunoscut de majoritatea specialiş -
tilor din lume ca fondator al Criminalisticii.
Faptul că Manualul a contribuit din plin la pregătirea
ofiţerilor de poliţie judiciară este demonstrat şi de reeditarea
lui în anul 1923, când autorii lor, dezamăgiţi de
nerealizarea „mirajului” poliţienesc pentru care a militat
Vasile Lascăr, părăsiseră de mult poliţia.
Personajul nostru, I.Gr.Perieţeanu, se va remarca în
politică şi la bară, impunându-se în anii care vor urma
istoria criminalisticii
17

istoria criminalisticii
Nr.1- 2009
ca politician respectat, jurist strălucit, orator temut şi
poet de har. Gloria lui, cîştigată prin trudă şi restricţii, i-
a adus, în cele din urmă, pierzania.
O personalitate tragică, pe nedrept aruncată la index,
căreia merită să-i restituim nimbul perenităţii şi să o
reaşezăm pe soclul care i se cuvine: alături de corifeii
neamului românesc.
NOTE
1. „Sărbătorirea D-lui Avocat I.Gr.Pereţeanu Cu
ocazia premierei de către Academia Română a volumului
1934.” Bucureşti, Atelierele „Curierul
Judiciar” S.A., Artei,5, 1934, p.9-10.
2. Ibidem, Cuvântarea D-lui Gică Ionescu, Procuror
la Curtea de Apel din Bucureşti, p.20-25.
3. Ibidem, I.Gr.Perieţeanu Note Biografice, p.99-111.
4. Iată cele mai importante titluri: De la Bară la
Ministerul Justiţiei şi de la Ministerul Justiţiei la Bară.
(Răspuns Dlui Eugen Petit consilier la Înalta Curte de
Casaţie), Bucureşti,1935, 63 p.; Discurs inaugural rostit
la Tg. Mureş, în ziua de 8 Septembrie 1935 cu prilejul
deschideriii Congresului general al avocaţilor. Bu -
cureşti, 1935, 28 p.; Turcia nouă. Conferinţă rostită în
amfiteatrul Fundaţiei Carol I, din Bucureşti, la 29
Februarie 1935, în ciclul de conferinţe organizat de Aso -
ciaţia magistraţilor şi avocaţilor (A.M.A.). [Bucureşti],
Atelierele „Adevărul”, [1935?], 63 p.; Le Code de la
Morale Professionelle. Raport presenté au Congres de
l`Union Internationale des Avocats. (Vienn, 3-7 Sep -
tembre 1936). [Bucureşti, 1936], 20 p.; Ilicitul civil şi
penal înaintea Justiţiei distributive. Studiu critic, doctrinal
şi jurisprudenţial, Bucureşti, 1936, 162 p.; Impresii
din Polonia. Conferinţă rostită la Universitatea „Radio”
în seara zilei de 4 Ianuarie 1937. [Bucureşti, 1937], 15
p.; Italice. Sonete. Ilustraţii de G.Catargi şi Constion.
Bucureşti, 1937, 21 [-23] p.; Poezia mării, [Bucureşti,
1937], 15 p.+1 pl. (Extras din revista Marea Noastră,
No.2-3, 1937).; Elogiul mării. Conferinţă rostită Miercuri
30 Martie 1938 în ciclul de Conferinţe organizat de Liga
Navală Română. Bucureşti, 1938, 16 p.+1pl. (Extras din
Revista Cursurilor şi Conferinţelor Universitare,
No.3,4,5, Mai, Iunie, Iulie, 1938).; Naţionalism de breas -
lă şi naţionalism de partid. Discurs rostit la 20 Februarie
1938 în Consiliul General al Uniunii Avocaţilor din Ro -
mania. [Bucureşti, 1938], 11 p. (Extras din revista “Tri -
buna Avocaţilor”, anul VI, No.2, Februarie 1938);
Sonnets. Le chant des peupliers. La voix des eaux.
Escales. Le bruissemkent des années. Italiques.
Gouttes de lumière. Version française de Victor Filoti.
Bucureşti, 1938, 69[-73]p.; Din cartea veacurilor şi iz -
bânzilor româneşti. Conferinţă rostită la Radio în 1938.
Bucureşti, [1938], 6 p. (Extras din „Revista Cursurilor şi
Conferinţelor Universitare” No.9 şi 10, Noiembrie şi De -
cembrie 1938); Fericita aniversare a Constituţiei. Con -
ferinţă rostită la radio în seara zilei de 27 Februarie
1940. Bucureşti, [1940], 13 p.; Ion Pillat, cântăreţul mă -
rii noastre, Bucureşti, 194o, 19 p. (Extras din „Re vista
Fundaţiilor Regale” No.3, Martie 1940); Pentru Neam,
Biserică şi Rege. Discurs rostit la Târgovişte în ziua de
5 mai 194o. Bucureşti, 1940, 13 p.; Renaşterea Ro -
mâniei. Conferinţă ţinută la Soc. Română de Ra -
OFERTE PENTRU MEMBRII IPA
I.P.A. ROMANIA
diodifuziune în seara zilei de 22 Iulie 1940. [Bucureşti,
1940], 21 p.; O simbolică lucrare fero viară. Cuvântare
rostită în ziua de 21 August 1940, cu ocazia inaugurării
liniei duble Azuga-Braşov. Bucureşti, 1940, 10 p.; Ga -
briele D`Annuzio cântăreţul mărilor italice. Conferinţă
rostită în sala Dalles la 16 Martie 1941, în ciclul organizat
de Liga Navală Română. [Bucureşti, 1941], 34 p.;
Farmec italian. Conferinţă rostită la Societatea Română
de Radiodifuziune în seara zilei de 9 Iunie 1941 (ora
italiană) (In canto italiano). [Bucureşti, 1941], 20 p.;
Sonett italici. Interpretazioni di G.Villaroel et M.Vassallo.
Prefazione e note di Zoe Garbea Tomellini. [Milano,
1941] XI+59[-62]p.; Caracterizări în actualitate.
Conferinţă din ciclul organizat de Cercul Cultural al
Ministerului de Finanţe, ţinută în aula Fundaţiei Carol I,
Joi 26 Martie 1942. [Bucureşti], 1942, 20 p. (Colecţia
revistei „Tribuna Tineretului”); Responsabilitatea civilă şi
penală a medicilor. (Nota la decizia Înaltei Curţi de Ca -
saţie S.I No.666 din 3 Iunie 1941), Bucureşti, 1942, 20
p. (Extras din Pandectele Române, Caietul No.1-3,
1942); Spicuiri marine în poezia eminesciană. Con -
ferinţă ţinută la Ateneul Român în ziua de 8 Martie
1942. Bucureşti, 1943, 26 p.; Svonul anilor. Bucureşti,
[1943], 285 p.; Două Tălmăciri. Emile Verhaeren,
Maurice Magre. Bucureşti, 1946, 19 p.; Crima pasională
şi art.128 c.p. Studiu critic de doctrină şi jurisprudenţă.
Bucureşti, 1947, 29 p. (Extras din Curierul Judiciar
No.17-18 din Septemvrie 1947); Vraja amintirilor. I. So -
nete; II. Traduceri. [Bucureşti], Editura Colecţii literare,
1947, 79 p.; Asupra unui caz de Denunţare Calom ni -
oasă. Bucureşti, f.a., 63 p.; Avocatul şi secretul
profesio nal. Comunicare...Bucureşti, f.a., 31 9. (Extras
din Buletinul Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice,
1942/1943); Cântecul Plopilor. Originale şi traduceri.
[Bucureşti, f.a.], 152 p.; Imnul restauraţiei. 8 Iunie. [Bu -
cureşti], f.a., [2]f.; Prin cereşti vitralii. Bu cureşti, f.a., 86
p. (Biblioteca pentru toţi No.1536); Trei poeţi români
cântăreţi ai mării. Conferinţă din ciclul or ga nizat de Liga
Navală Română, ţinută în Aula Fundaţiei Carol I, du -
minică 19 aprilie 1942. Bucureşti, 22 p. (Publi caţiunea
49*-a a Ligii Navale Române) [*Pe copertă: 50-a]; La
voix des eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.
Ilustrations par G.Catargi. Bucureşti, Institutul de arte
grafice „Luceafărul”, f.a*., 47 f.** [*Ediţie bibliofilă cu
ilustraţii originale, donată Bibliotecii Academiei Române
în 1941;**Foile, imprimate pe o singură parte]; La voix
des eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.; Co -
dul penal Carol al II-lea adnotat de Const. G. Rătescu,
I.Ionescu-Dolj, I.Gr.Perieţeanu, Vintilă Dongoroz, H.Os -
na vorian, Traian Pop, Mihail I.Papadopulu, N.Pa ve -
lescu. Cu un cuvânt înainte de Mircea Djuvara şi cu o
pre faţă de Valeriu Pop. Vol.I-III+Supliment. Bucureşti,
1937-1939.
5. Prof.dr. Nuţu Roşca, Închisoarea elitei româneşti.
Compendiu. Editura Gutinul S.R.L., Baia Mare, 1998,
p.109.
6. Notele din parantezele drepte [ ] ne aparţin.
Prof.univ.dr. Lazăr CÂRJAN,
vicepreşedinte IPA - Secţia Română
18
Pentru alegerea produsului turistic dorit, accesa]i:
www.romantic.ro sau www.romantictravel.ro
l Reducere 5% din pre]ul produsului, exclusiv din taxele de aeroport
www.europatravel.ro
l Reducerile se fac diferen]iat, pe fiecare produs \n parte. Rug`m s` ne contacta]i pentru a afla pre]urile
pentru membri IPA
www.bestcomtur.ro
l Reducere 7% din pre]ul produsului - pentru individual
l Reducere 5% din pre]ul produsului (exclusiv din taxele de aeroport) - pentru charter
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor- Sec]ia Român`
Bucure[ti 041323, Sos. Olteni]ei nr.158-160, Sector 4
Tel / fax: 021.332.17.54; Mobil: 0744.150.258 (dl. Dan Postelnicu)

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
OPINII CU PRIVIRE LA
ABORDAREA CRIMINALITQ}II
ECONOMICO-FINANCIARE
Dobândirea de către România a statutului de membră
a Uniunii Europeane a fost posibilă şi ca ur ma re a
progreselor înregistrate în îndeplinirea obiec tivelor cu -
prinse în Capitolul „Afaceri Interne şi Justiţie”.
Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afacerilor
interne şi justiţiei a presupus şi, în mod categoric va
im pune, un efort major pentru că „statele viitoare membre
ale Uniunii Europene trebuie în mod obligatoriu săşi
în suşească nu numai obiectivele, dar şi mijloacele
pen tru atingerea acestora” 1
Calea fundamentală ce trebuie urmată o re pre zintă
corelarea legislaţiei naţionale cu legislaţia de ja cre ată
în cadrul Uniunii Europene, o cale ce trebuie să determine
o corelare instituţională şi ope raţională.
Existenţa unei pieţe comune a criminalităţii induce
sentimentul unei Europe rigide, chiar nepu tin cioase, în
reacţia de tip legislativ, instituţional şi ope raţio nal faţă
de extensia celor două categorii de cri minalitate: cea
pe verticală şi cea pe orizontală.
Criminalitatea pe verticală vizează acţiunile crimei
or ganizate prin care sunt grav afectate interesele eco -
no mico-financiare ale fiecărui stat în parte, precum şi
interesele financiare ale Uniunii Europene. Fără teama
de a exagera vom spune că în fiecare stat din Uniunea
Eu ropeană se finalizează cu succes operaţiuni cri mi -
nale de mare anvergură, veritabile agresiuni la adre sa
eco nomiilor şi finanţelor acestora şi, implicit, a finan -
ţelor şi economiei europene. Evaziunea şi frauda fis -
cală, corupţia de mare magnitudine, operaţiuni de con -
trabandă, dublate de ingineriile de spălare a banilor şi
explozia delapidărilor de fonduri sunt realităţi recu -
noscute de oficialii şi specialiştii tuturor statelor. Minis -
terul de Interne al Franţei precizează că peste 6 miliar -
de de euro, bani murdari, intră anual în ţară, iar valoarea
- în Franţa a depăşit 40 de miliarde de euro 2 .
Lu dovic Francois 3 preciza: „este creată deja o mare
confuzie între banii murdari şi economia legală - gan -
grena s-a instalat de mult. Răul este profund şi dificil de
tra tat. Statele sunt neputincioase în faţa multiplicării şi
in stantaneităţii afacerilor frauduloase”.
Criminalitatea pe verticală nu este periculoasă doar
prin marele potenţial distructiv pe care îl conţin in frac -
ţiu nile în sine, ci, mai ales, prin faptul că ea preju -
diciază grav încrederea participanţilor la economia de
piaţă, încrederea în statul de drept, în capacitatea
aces tuia de a asigura ordinea economică şi socială.
Periculozitatea criminalităţii pe verticală este amplificată
de fuziunea acesteia cu criminalitatea pe ori zon -
tală (traficul de droguri, traficul de persoane, pira teria
asupra drepturilor de proprietate intelectuală, fal -
sificarea mijloacelor de plată, traficul cu obiecte şi ope -
re de artă), cea care generează o puternică stare de
inse curitate a populaţiei.
Europa este astăzi preocupată de cele două for me
de criminalitate, tot aşa cum este sensibilă şi în grijorată
de criminalitatea stradală (cerşetorie, pros ti tuţie, proxenetism,
furturi, spargeri, agresiuni fizice etc).
Statele Uniunii Europene sunt îngrijorate de im portul
şi exportul de criminalitate, de fluxurile greu con -
trolabile ale grupurilor criminale care se adaptează
rapid la elementele de noutate din spaţiul european.
„În Uniunea Europeană lucrează peste 600.000 de
prostituate, acompaniate de proxeneţi, zeci de mii de
ho ţi de maşini (valoarea autoturismelor furate depă -
şeşte 20 miliarde euro anual), reţele de falsificatori de
car duri şi euro, traficanţi şi contrabandişti de ţigări, al -
cool, cafea, produse industriale şi opere de artă etc.” 4
Tabloul criminalităţii nu diferă foarte mult de la o ţară
europeană la alta. La Paris, Londra, Madrid sau Ro ma,
dar şi la Budapesta, Varşovia sau Praga ima gi nile sunt
asemănătoare. Bucureştiul şi Sofia au expor tat criminalitate
şi au astupat găurile cu mafia chineză şi arabă,
perfect îngemănate cu grupurile autohtone, in stalate
confortabil pe plaja primitoare a balcanismului tradiţio -
nal. Descifrarea cauzalităţii acestui fenomen, este, evident,
o întreprindere dificilă.
Curajul de a încerca acest lucru ţine de corpul cercetătorilor
şi specialiştilor, al analiştilor detaşaţi de partizanate
şi interese mărunte, localizate în sfera malefică
a politicului.
În opinia noastră patru sunt tipurile de eşecuri în -
regis trate la nivelul Uniunii Europene şi al fiecărei auto -
rităţi naţionale în lupta contra criminalităţii.
- o criză de imaginaţie, de anticipare, de prog nozare
a ceea ce se va întâmpla în spaţiul naţional şi eu ro -
pean în privinţa magnitudinii şi formelor de mani festare
a cri mi nalităţii, o dată cu extinderea Uniunii Eu ro pene,
cu libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor şi
informa ţiilor. Au fost conştientizate cauzele dezastrelor
abia după ce acestea s-au produs în domeniile pri va -
tizării, acordării preferenţiale de contracte, licitaţii, im -
por turilor clandestine, exporturile ilegale, etc;
- o criză a politicilor, a strategiilor şi planurilor con -
crete de acţiune, criză derivată, firesc, din criza de imaginaţie.
Dacă nu poţi anticipa, nici nu poţi elabora politici
şi strategii coerente;
- o criză a capabilităţii materializată în men ţi nerea
într-o falsă stare operaţională a instituţiilor şi orga -
nismelor învechite, anchilozate, neadaptate ele men te -
lor de noutate intervenite în starea şi practica criminală.
Este criza generată de teama de restruc tu rare, de
reformare a instituţiilor, a capacităţilor de luptă împotriva
criminalităţii;
- o criză de gestionare a problematicii, o criză de
management, manifestată pe segmentul operaţional şi
instituţional, la nivelul Uniunii Europene şi al fiecărui
stat în parte.
1 G. Antoniu - Armonizarea legislatiei penale române - 2003
2 E. Vernier- Tehnici de spălare a banilor, Ed. Dunod, Paris, 2005, pag. 225 - 226
3 L. Francois - Criminalitatea financiarã - 2004, Paris, pag. 18
4 E. Vernier - op. cit., pag. 18
19

profesional
Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
La nivel operaţional s-a manifestat o secretizare ex -
ce sivă în domeniul informaţiilor şi o com partimentare
falimentară între structurile operative (vamă, poliţie,
pro curatură, gardă financiară). Inca pa citatea de a lucra
eficient în echipă pe frontul informativ, de investigare şi
cercetare s-a regăsit în toate statele europene şi europene
în devenire.
La nivel instituţional criza a fost generată şi între ţi -
nută de maniera defectuoasă în care liderii politici au
sta bilit priorităţile şi au alocat resursele necesare.
Se practică un management relaxat, apatic, dez ar -
ticulat, care este pe placul tuturor actorilor, mici sau
mari, ce acţionează pe imensa, nemăsurata, scenă a
cri minalităţii.
Ce este de făcut?
a) În contextul european se impune acce lera rea ar -
mo nizării legislaţiilor. J.P. Dintilhac 5 afirmă „armo-
nizarea a progresat prea puţin, lăsând câmp liber pro -
liferării, în domeniul dreptului comercial, a scenariilor
ju ridice, cu societăţi de faţadă şi contracte sofisticate
du blate de pactizări oculte”.
În legislaţia comercială, fiscală, bancară şi pe nală
europeană există încă mari divergenţe.
Armonizarea trebuie accelerată şi în privinţa sis -
temelor judiciare, asigurându-se o eficientă coo pe rare
în domeniul protejării intereselor financiare ale Uniunii
Europene, în materie de extrădare şi în buna funcţionare
a Europol şi Eurojust.
Uniunea Europeană a deschis drumul către crearea
unui drept penal european, care permite o abor dare în
co mun a luptei împotriva celor mai grave forme ale criminalităţii.
Există, inevitabil, dificultăţi ma jore în rea -
lizarea acestei construcţii. Cea mai impor tantă pare a fi
armonizarea sancţiunilor. D. Fontanaud, expert al Co -
misiei Europene şi preşedinte al Co mi tetului pentru
com baterea criminalităţii din cadrul Consiliului Europei
preciza: „instituirea unor incriminări comune fără o ar -
mo nizare la nivelul pedepselor ar putea duce la eşec şi
la menţinerea, chiar în cadrul Uniunii Europene, a unor
zone de sanctuar, de către organizaţiile criminale ar şti
cu siguranţă cum să profite” 6
În opinia noastră, conceptul lansat în doctrina fran -
ceză 7
privitor la „nevoia de a delega Uniunii Euro pene
o parte mai mare de suveranitate” este actual şi perfect
jus tificat în materia dreptului şi justiţiei, de vre me ce
suveranitatea economică şi monetară a statelor mem -
bre este de mult timp împărţită.
Dacă astăzi vorbim despre o economie euro peană,
de finanţe europene şi de un spaţiu integrat spe cific, lo -
gic ar fi să vorbim despre un drept penal euro pean,
ma terializat, potrivit expresiei lui Pradel şi Vin ci querra 8 ,
într-un cod penal european privind delictele în afaceri -
euro-delictele.
Specialiştii din ţările Uniunii Europene argu men tea -
ză necesitatea creării unui parchet european şi adoptarea
unui Cod comun pentru delictele economicofinanciare.
Ar trebui să se realizeze fuzionarea Euro pol-ului cu
OLAF, într-un serviciu pentru anchete unice, amplasat
sub controlul procurorului european care să aibă
compe tenţe în iniţierea şi conducerea anchetelor pri -
vitoare la fraudele aduse fondurilor comunităţii europene
cât şi anchetele din cadrul oricărui dosar des pre
care a fost sesizat de către unul din parchetele exis -
tente în ţările membre ale Uniunii, ca urmare a impli ca -
ţiilor de ordin transnaţional.
O altă măsură necesară o reprezintă gene ralizarea
responsabilităţii penale în cazul persoanelor juridice,
menită, în concepţia şcolii franceze, să crească eficienţa
luptei împotriva criminalităţii economico-financiare.
b) În context naţional, măsurile pe care le pro pu nem
izvorăsc din recunoaşterea riscurilor existente în
România care pot afecta sau chiar compromite in te -
grarea în Uniunea Europeană.
Astfel, în planul politicilor promovate riscurile vi zea -
ză:
- inconsecvenţa în stabilirea şi punerea în apli care a
obiectivelor economico-financiare prioritare;
- acapararea de către clientela politică a celor mai
profitabile domenii din economie şi finanţe (co mer -
cializarea produselor petroliere, producţia şi comerţul
de alcool, prelucrarea şi exportul de material lemnos,
afaceri imobiliare, asigurări şi fonduri de investiţii,
lucrări de infrastructură);
- reeşalonarea datoriilor unor agenţi economici apro -
piaţi de o anumită zonă politică;
- existenţa unor reglementări contrare legis la ţiei eu -
ropene în domeniul justiţiei, concurenţei, fisca lităţii, privatizării;
- menţinerea la o cotă ridicată a criminalităţii eco no -
mico-financiare, care alimentează economia subterană
aflată în extensie;
- existenţa unor disfuncţionalităţi între struc turile în -
săr cinate cu aplicarea legii materializate în ab senţa
unei concepţii unitare de acţiune împotriva marii criminalităţi
economico-financiare.
În opinia noastră, criminalitatea economico-finan cia -
ră de mare amplitudine rămâne în afara justiţiei penale
şi este nepedepsită, sentimentul acesta fiind, din nefericire,
bine ancorat în conştiinţa populaţiei.
Stă în puterea noastră de a recunoaşte că nu trăim
într-o societate corectă, şi nici măcar într-o so cietate
iubitoare de justiţie. Trăim, aşa cum se exprima profesorul
P. Troude Chastenet de la Universitatea Poi tiers
din Franţa „într-o societate mercantilă în care cultul
banilor a devenit o virtute cardinală”.
Într-o asemenea imagine, necosmetizată, a realităţii
considerăm că se impun a fi întreprinse urmă toarele
activităţi:
- ameliorarea cooperării între serviciile de infor maţii,
cele cu atribuţii de investigare şi cercetare, cu accent
pe dezvoltarea comunicării şi a legăturilor pe orizontală.
Circulaţia informaţiilor, analiza şi tratamentul acestora
sunt determinante pentru succesul acţiunilor de
combatere a criminalităţii.
Consolidarea unităţilor specializate în cule ge rea şi
analiza informaţiilor presupune eliminarea ex ce sului de
secretizare şi compartimentare, care poate ga ranta
exploatarea operativă a informaţiilor. În opinia noastră,
cel mai mare impediment în realizarea schim bului de
informaţii îl reprezintă rezistenţa umană sau sistemică
faţă de circulaţia firească, pe orizontală şi verticală, a
20
5 J.P. Dintilhac - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag. 234
6 D. Fontanaud - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag. 150.
7 J.P. Dintilhac . op.cit. pag.242
8 J.P. Dintilhac - op.cit. - pag. 251

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
in formaţiilor. Acest lucru generează întâr zieri în procesarea
şi utilizarea informaţiilor, ex cesiv de clasificate.
Constatăm că serviciile şi structurile infor mative promovează
o cultură a protecţiei totale a infor maţiilor, în
detrimentul schimbului operativ şi valo rificării eficiente
a acestora;
- constituirea Comunităţii Informative Naţio na le, sub
o singură comandă, însoţită de întărirea struc turilor
informativ - operative ale Ministerului Ad mi nistra ţiei şi
Internelor şi a celorlalte servicii ar crea cadrul necesar
pentru planificarea şi finalizarea comună a celor mai
reprezentative şi importante operaţiuni de contracarare
şi lichidare a structurilor organizate în domeniul economico-financiar.
În opinia dr. Ionel Marin 9
„coordonarea insti tu ţiilor în
cadrul comunităţii informative .... asigură com pletarea
şi verificarea informaţiilor necesare funda mentării deciziilor,
evitarea suprapunerilor şi rivalităţilor disfuncţionale
între elementele componente ale sis te mului
informativ naţional şi previne dezinformarea fac torilor
de decizie legal abilitaţi. Comunitatea informativă, ca
structură coordonatoare trebuie să îşi asume res -
ponsabilitatea pentru analiza şi valorificarea infor ma -
ţiilor, în funcţie de valorile protejate şi de interesul na -
ţional”.
În opinia noastră, acţiunea integrată a struc turilor in -
formative, operative, de investigare şi cerce tare, printro
eficientă coordonare, reprezintă garanţia con ceperii
şi punerii în executare a unui management eficient de
luptă împotriva criminalităţii organizate în general.
Comunitatea de informaţii trebuie să reprezinte o
autoritate a statului, cu misiuni şi competenţe stabilite
prin lege, fiind obligată a se afla sub controlul Parla -
men tului. Misiunea fundamentală a Comunităţii Infor -
mative este aceea de a stabili pentru fiecare structură
şi componentă în parte atribuţii şi competenţe care să
blo cheze paralelismele, suprapunerile şi riscul nefolosirii
la timp sau folosirii abuzive a informaţiilor.
Considerăm necesar să se elaboreze şi să se aplice
proceduri şi reglementări interne unitare privind organizarea
şi desfăşurarea activităţii informative, de investigare
şi cercetare a criminalităţii organizate în domeniul
economico-financiar.
În acest context, trebuie redefinite conceptele de
muncă informativ-operativă şi de investigaţii pe domenii
de activitate, pe obiective economice, probleme,
spaţii şi medii de interes ope rativ, în funcţie de ponderea
acestora în economie, de mu taţiile care intervin, de
evoluţiile şi transformările care apar;
- creşterea capacităţii de investigare a ser vi ciilor
care acţionează în domeniile administraţiei fi nanciare,
fiscale şi vamale, potrivit noilor reglementări pri vind
combaterea evaziunii fiscale şi realizarea unei cooperări
eficiente a acestora cu serviciile informative, de
investigare şi cercetare;
- transformarea Oficiului Naţional pentru Pre venirea
Spălării Banilor într-o unitate de informaţii finan ciare
(U.I.F) potrivit modelului european, care să funcţio neze
în structura Comunităţii Informative Na ţionale, cu atribuţii
în colectarea, analiza, prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor către structurile de investigare şi anchetă
penală; stabilirea unor reguli şi proceduri clare privitoare
la coordonarea activităţilor acestui or ganism cu
autorităţile judiciare, de investigare a fra u delor şi de
informaţii;
- reformarea procedurii judiciare sub aspectul a
ceea ce numesc juriştii „echilibrul armelor”, respectiv
ra portul dintre acuzare şi apărare în domeniul criminalităţii
economico-financiare. În această materie se
impune răsturnarea sarcinii probaţiunii, principiu consacrat
deja de dreptul britanic. Doctrina franceză susţine
„dacă, în general, cu toţii suntem de acord asupra
faptului că în domeniul dreptului comun echilibrul trebuie
să se res ta bilească în avantajul persoanei acuzate,
atunci trebuie să admitem că în domeniul economico-financiar
echi librul să se realizeze în favoarea părţii
care acuză, cu respectarea reglementărilor care
garantează pro cesul echitabil ”10
- reglementarea legală a măsurilor pre ven tive de tip
patrimonial, potrivit modelului italian „con fisca alargata”
(confiscarea lărgită), adică o con fis care ce poate
cuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte nu
numai punitive, dar şi preventive, care poate fi dispusă
chiar în faza efectuării actelor premergătoare.
- aplicarea fermă şi unitară a dispoziţiilor Co dului
Penal privitoare la răspunderea penală a per soanelor
juridice, dictată de principiile propor ţio na lită ţii şi individualităţii
pedepselor, potrivit practicii europene;
Este cunoscut faptul că fluxul de bani murdari este
cu atât mai considerabil cu cât este rezultatul cri -
minalităţii organizate şi internaţionale ancorată într-un
sistem economic dat. Persoanele fizice care participă
în mod activ la săvârşirea de infracţiuni, ca autori sau
com plici, acţionează cel mai adesea în profitul şi in te -
resul unor grupări personificate, respectiv agenţi eco -
nomici (societăţi comerciale) care sunt principalele be -
neficiare ale profiturilor ilicite. Acesta ar trebui să fie
argumentul pentru introducerea şi aplicarea răspunderii
penale pentru persoanele juridice, răspundere care
nu elimină urmărirea concomitentă a persoanelor fizice
care au acţionat în contul acestor entităţi abstracte din
punct de vedere juridic, dar foarte concrete din punct
de vedere economic şi social.
În opinia prof. C. Ducouloux - Farard 11 „crimi na litatea
eco nomico-financiară, dincolo de volumele con si dera -
bile ale fluxurilor de bani iliciţi pe care îi pune în cir cu -
laţie, aduce atingere însăşi structurii civile şi nu poa te
fi combătută în mod eficient decât prin măsuri îndrep -
tate nu numai împotriva autorilor infracţiunii, dar şi
împotriva economiei infracţionale şi deci a profitului ilicit”.
Studiul “Dreptul şi Justiţia” - mai 2003, realizat în
Fran ţa - citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Pa ris,
2005 C. Ducouloux - Farard - “La criminalite d’ar gent”,
Ediţia Montchrestien, Paris, 2004;
- asigurarea respectării stricte a normelor de deon -
tologie a magistraţilor, aşa cum sunt ele prevăzute în
„Codul deontologic al magistraţilor”, adoptat prin H.G.
12
;
nr. 144/26 aprilie 2005 12
- trecerea unităţilor de poliţie judiciară în struc tura
10
9 Ionel Marin - Comunitatea de Informatii - soluţia problemelor de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 248
10 Studiul “Dreptul şi Justiţia” - mai 2003, realizat în Franţa - citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005
11 C. Ducouloux - Farard - “La criminalite d’argent”, Ediţia Montchrestien, Paris, 2004, pag
12 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 382/06.05.2005
21

Nr.1- 2009
organizatorică a parchetelor. Actualul sistem prin care
poliţia judiciară se subordonează administrativ şi ierarhic
Ministerului Administraţiei şi Internelor este deficitar
şi ineficient. Această măsură ar permite o redi men sio -
nare a posturilor, recrutarea personalului potrivit unor
criterii specifice magistraturii, asigurarea unei sala rizări
corespunzătoare, pregătirea strictă de spe cia lizare,
asigurarea unui climat de lucru în echipă;
- adoptarea de măsuri concrete pentru pre ve ni rea
„legăturilor incestuoase” 13 între mediul finan ciar - eco -
nomic, lumea politică şi cea a administraţiei. Aceste
mă suri se impun în domeniul privatizărilor, atribuirii de
contracte; transferurilor de active şi proprietăţi din do -
meniul public în cel privat şi invers; acordării fondurilor
financiare provenite de la Uniunea Europeană; funcţio -
nării pieţei valorilor mobiliare şi a burselor sub aspectul
prevenirii delictelor comise de persoane care, dispu -
nând înaintea publicului de informaţii privilegiate, reali -
zează ilegal operaţii în propriul beneficiu; blocarea
proce durilor care permit înfiinţarea şi funcţionarea
societăţilor comerciale fictive;
- reglementarea conceptului de parteneriat public -
privat care să asigure schimbul de informaţii şi coo -
perarea în domeniul declanşării, efectuării şi fina lizării
de investigaţii şi anchete pe cazuri concrete, în care
esenţială este ideea de supremaţie a legii, în be neficiul
public al celui privat. Astfel de parteneriate funcţio -
nează în S.U.A., Olanda, Marea Britanie, Elveţia şi
Belgia.
În contextul mondial măsurile ce se impun a fi întreprinse
pentru creşterea eficienţei luptei împotriva cri -
minalităţii economico-financiare transnaţionale sunt
dictate de constatarea faptului că „în ciuda numărului
mare de protocoale, convenţii, rezoluţii şi rapoarte
lupta împotriva acestui fenomen reprezintă, incontestabil,
un eşec”.
După opinia celor mai redutabili specialişti, finan ţa -
rea terorismului poate scăpa atât de simplu ori cărui
control, pentru că activitatea financiară interna ţională,
în general, scapă ea însăşi oricărui control în lipsa unei
ordini internaţionale bazate pe texte nor mative clare şi
imperative, pe controale efective şi pe sancţiuni pronunţate
şi aplicate efectiv.
Măsurile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondial
sunt următoarele:
1. crearea unei ordini penale internaţionale. Punc tul
de plecare în edificarea ordinii penale inter naţio nale l-
ar putea constitui Curtea Penală Inter naţio nală creată
prin Convenţia de la Roma (1998), căreia să nu i se
poată opune nici o imunitate şi care poate ju de ca, după
acelaşi principiu de subsidiaritate, pe autorul crimelor
economico - financiare.
2. aplicarea de sancţiuni statelor care nu luptă împotriva
corupţiei şi a celor care nu cooperează în pre -
venirea finanţării terorismului şi încurajează spălarea
capitalurilor provenite din criminalitatea organizată.
3. monitorizarea atentă a circuitelor interna ţio nale
de capitaluri şi excluderea din circuitele financiare a
statelor care nu respectă normele juridice impuse. In
consens cu publicarea cerinţelor minime în materia
păs trării informaţiilor secrete şi de transparenţă, statele
ca re nu asigură respectarea acestor reguli de către
I.P.A. ROMANIA
so cietăţile care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul
lor, ar tre bui excluse din circuitul tranzacţiilor monetare
şi financiare.
În literatura de specialitate 14 s-a formulat con ceptul
în elaborarea unui „drept internaţional de in gerinţă” jus -
tificat de faptul că „suveranitatea anumitor state nu serveşte
de fapt decât la acoperirea, sub pretextul păstrării
secretului în afaceri, unor practici contrare intereselor
generale ale societăţilor prezente şi viitoare de pe
planeta noastră”.
4. consolidarea organismelor internaţionale în ceea
ce priveşte forţa acestora faţă de statele şi puterile fi -
nanciare multinaţionale care nu respectă normele de
drept adoptate în materia luptei contra criminalităţii or -
ga nizate. Sunt numeroase organisme internaţionale şi
re gionale care studiază şi denunţă amploarea marii cri -
mi nalităţi economico-financiare, dar activitatea acestora
se finalizează doar în elaborarea de reco man dări
care au un efect minor asupra proliferării feno me nului.
Ab sen ţa sancţiunilor internaţionale care să fie pro -
nunţate împotriva statului şi a operatorilor econo mico -
finan ciari in duce sentimentul de neputinţă în lup ta contra
crimi nalităţii transnaţionale.
Criminalitatea economico - financiară provoacă pa -
gube greu de măsurat, cu impact asupra mediului so -
cial şi economic, în sens larg. Prejudiciile materiale şi
morale produce sunt, într-o anumită măsură, invizibile
imediat şi greu de personalizat.
Fenomenul de criminalitate economico - fi nan cia ră
se produce şi se manifestă într-un mediu specific, al
economiei şi finanţelor, care dispune de o mare diver -
sitate de forme organizatorice, aflate într-o per manentă
schimbare, care oferă o vastă gamă de posibilităţi de
ac ţiune, dublate de tehnici corespunzătoare.
Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, şi
parteneri, sunt instituţii guvernamentale, sectorul afa -
ce rilor, mediul financiar - bancar.
Victimele indirecte reprezintă, în opinia noas tră, un
subiect necercetat, dar deosebit de important ra por tat
la consecinţele, nu imediate, ci mai îndepăr tate. In -
directe sau colaterale aceste victime sunt ce tă ţenii, cei
care, urmare a delapidărilor, evaziunii fiscale, frau delor
şi de turnărilor ilegale, privatizărilor frau du loase etc, îşi
văd diminuat nivelul de trai, asistenţa so cială com -
promisă, accesul la educaţie şi cultură blocat de diminuarea
ilegală, pe cale criminală, a fondurilor des tinate
acestor obiective, dar li se alătură categoria de per -
soane care achiziţionează produse contrafăcute, peri -
culoase pentru consum.
Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pa gu belor şi
numărul victimelor, produce un evident deze chilibru al
societăţii în ansamblu, cu impact asupra clima tului de
ordine publică şi siguranţă naţională.
Diminuarea bugetelor destinate organelor de ordine
publică, justiţiei şi apărării naţionale ca urmare a acţiunilor
criminale are efecte extrem de grave asupra
capacităţii statului de a asigura gestionarea normală a
societăţii, pe domeniile cele mai importante.
Acordurile secrete (aşa numitele contracte ce cu -
prind informaţii clasificate), acapararea resurselor şi in -
formaţiilor, maniera iraţională de a face afaceri, înso ţită
de o violenţă ascunsă sau manifestată, sunt repere ale
22
13 J.P. Dintilhac, op.cit., pag. 236
14 Claude Farard şi Christian Lopez: “La criminalite d’argent”, Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
criminalităţii gulerelor albe care transformă eco nomia
oficială, făcând-o să pară total opusă modelului dorit.
Într-o asemenea imagine de ansamblu crimi na litatea
economico-financiară trebuie analizată ca un auxi liar al
vieţii politice pentru că mediul politic este finanţat în
bună măsură de indivizi, grupuri şi între prin deri care
dezvoltă afaceri criminale. Această finanţare ile gală
este ulterior răsplătită prin acordarea de către po -
liticieni de fonduri publice şi achiziţii ilegale către finanţatori.
Analiza formelor de manifestare şi magnitudinii criminalităţii
economico - financiare ne conduce la con -
sta tarea existenţei în societate a unei profunde crize de
valori: între valorile ce ţin de morala publică şi interesul
general atacate vehement de valorile şi logica economiei
de piaţă ce funcţionează într-un registru extrem de
original. Această criză este întreţinută de marii protagonişti
ai scenei politice şi economice, de că tre elitele
politice şi liderii afacerilor criminale.
În opinia noastră, criza este determinată şi de extensia
politicilor de dereglementare prin care statul intervine
tot mai puţin în definirea şi reglementarea ca drului
general de funcţionare a economiei de piaţă.
Sectorul privat este, din ce în ce, mai puţin supus
normelor de reglementare. în toate acestea se impune
a constata faptul că în prezent formele vechii economii
sunt înlocuite cu o economie nouă. Ţine de domeniul
analizei realiste faptul că această profundă transfor -
mare a economiei, în care componenta globalizării
este de ter minantă, trebuie să genereze modificări sub -
stan ţiale în conceptul de luptă împotriva criminalităţii
eco no mico - financiare.
Suntem de părere că asigurarea stării generale de
legalitate în domeniul economic şi financiar poate fi
realizată dacă, în strategia de acţiune va fi prevăzut şi
un obiectiv care să vizeze definirea şi punerea în apli -
care a conceptului de parteneriat public - privat care să
se desfăşoare pe două direcţii:
a) parteneriat în domeniul schimbului de infor maţii
b) parteneriat în domeniul declanşării, efec tuă rii şi
finalizării de investigaţii şi anchete pe cazuri con crete
în care esenţială este ideea supremaţiei legii, în beneficiul
domeniului public şi al celui privat.
Menţionăm faptul că astfel de parteneriate au fost
iniţiate şi funcţionează în unele state: Olanda, Ma rea
Britanie, Elveţia, S.U.A. Belgia.
Evident că acest domeniu privind parteneriatul
public - privat în materia combaterii criminalităţii eco no -
mico-fi nanciare trebuie să fie reglementat prin lege, cu
precizarea clară a principiilor care guvernează do me -
niul, a procedurilor detaliate, a drepturilor şi obli ga ţiilor
corespunzătoare.
În contextul asigurării stării de legalitate şi ca o mo -
dalitate concretă de realizare a parteneriatului public -
privat considerăm necesar a fi analizată posibilitatea
cre ării unei specializări: aceea a ofiţerului de poliţie în -
săr cinat cu supravegherea respectării legii în cadrul în -
tre prinderilor, instituţiilor, companiilor şi societăţilor ca -
re activează în economie.
Propunerea noastră poate şoca, dat fiind faptul că
multă vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a prac -
ticat în România. Practica este astăzi dezvoltată în
multe ţări europene.
Conceptul de respectare a legii îşi are originea în
ex perienţa britanică şi americană, în care ofiţerii anu -
me desemnaţi aveau sarcina de a controla modul în
care angajaţii unei companii sau întreprinderi respectă
regulile şi dispoziţiile legale. Ofiţerul anume desemnat
are dreptul şi obligaţia de a consilia conducerea firmei
şi de a controla modul în care este respectată legea.
În Olanda 15 „ofiţerul însărcinat cu suprave ghe rea
legii are următoarele sarcini de îndeplinit:
- să implementeze politica de respectare a le gilor în
cadrul companiei;
- să implementeze, monitorizeze şi să verifice pro -
cedurile operative de respectare a legilor;
- să efectueze investigaţii şi verificări privind res -
pectarea legilor, reglementărilor şi standardelor etice;
- să întocmească rapoarte privind respectarea le -
gilor şi să consilieze conducerea companiei cu privire
la ches tiuni referitoare la respectarea legilor;
- să sensibilizeze angajaţii companiei cu privire la
respectarea legilor”. In mod sigur acest concept va
genera controverse. El este, în mare parte, idealist. Vor
fi, cu siguranţă, companii şi mari societăţi comerciale,
financiare şi bancare ce vor afirma că soluţia este a
unui stat totalitar, care spulberă autonomia firmelor şi
generează amestecul statului în treburile private.
Aceleaşi companii vor afirma că dispun de o poliţie
privată, cei mai mulţi componenţi provenind din rândul
celor mai buni poliţişti, acum substanţial mai bine plătiţi.
Tot ele afirmă că au pus la punct şi aplică procedurile
de identificare a cazurilor de spălare a banilor proveniţi
din activităţi criminale, iar cazurile ilegale petrecute
în inte rio rul lor sunt de competenţa decizională a
consiliilor lor de administraţie.
Oricum, drumul până la realizarea unui veritabil parteneriat
public -privat, este lung. Dar, nu foarte lung.
În opinia noastră, astăzi tot mai multe societăţi private
sunt conştiente de următoarele lucruri :
- vor spori considerabil cazurile de fraudare a so cie -
tăţilor de către proprii angajaţi şi de către per soane din
afara acestora;
- autorităţile publice vor acorda prioritate ca zu rilor de
fraudă în detrimentul statului;
- combaterea eficientă a criminalităţii poate fi realizată
de un personal cu înaltă pregătire juridică, pregătit
în instituţii prestigioase, de strictă specializare;
- vor spori nevoile de siguranţă ale companiilor în
con textul globalizării, pentru că „progresul ştiinţific şi
tehnic generează noi forme de criminalitate, după cum,
orice criză economică, conduce la amplificarea cri mi -
nalităţii.” 16 .
Considerăm că realizarea parteneriatului public - pri -
vat are o bună perspectivă. În Buletinul Academiei de
Poliţie din Munster - Germania (nr. 4/2003), Klaus
Fischer încearcă să clarifice unele neînţelegeri privind
falsa concurenţă dintre societăţile de verificare a eco -
no miei şi instituţiile statului în descoperirea criminalităţii
eco nomice.
În capitolul introductiv al stu diului, autorul su bliniază:
„în ultimii şapte ani au apărut în Germania ma rile societăţi
de verificare a economiei având ca misiune investigarea
cazurilor din domeniul criminalită ţii economico-
profesional
15 Hans Nelen - Criminalitatea economică şi financiarã în Europa - Experienţa Olandei - Paris, 2002, pag. 114-116
16 Raymond Gassin - op.cit. pag. 362
23

Nr.1- 2009
financiare. Poliţia, procuratura şi alte insti tuţii publice
au reacţionat imediat, afirmând că firmele private fac
concurenţă instituţiilor statului. În răspunsul formulat
faţă de această temere a autorităţilor, so cie tăţile private
nominalizate au afirmat faptul că ambele părţi
lucrează în beneficiul păgubiţilor. Sunt avute în vedere,
pe lângă fenomenele clasice de delapidare şi corupţie,
apariţia şi dezvoltarea cazurilor de falsificare a bilanţurilor,
de crime comise de personalul angajat al firmelor,
spălarea de bani, concursuri trucate, finanţarea terorismului”
17 . Autorul face i precizare foarte impor tan tă: so -
cie tăţile de verificare a economiei au drept mi si une fundamentală
acea de a stabili stările de fapt, res pectiv
încălcările de lege, din punct de vedere al dreptului
civil, al formelor de răspundere consacrate de aceasta.
Sarcinile autorităţilor publice de justiţie vizează elucidarea
şi cercetarea penală a cazurilor. Ne aflăm la
intersecţia dintre interesul privat şi cel public. Socie -
tatea păgubită este interesată să limiteze paguba afa -
ce rii ilegale şi să o recupereze de la făptuitor.
Activitatea societăţilor de verificare a eco no miei nu
trebuie judecată a fi un concurs cu cea a in stituţiilor
publice, ci ca pe activitate complementară.
În privinţa modalităţilor şi practicilor de control şi su -
praveghere a pieţelor şi serviciilor financiare, con -
siderăm că experienţa britanică reprezintă un model ce
poate fi extins la nivelul fiecărei ţări europene. In
esenţă modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind
pieţele şi serviciile financiare, adoptată în anul 2000)
care con feră unei autorităţi (Autoritatea Serviciilor
Financiare -F.S.A.) controlul asupra acestui domeniu,
prin dreptul de a sancţiona abaterile de la lege.
Obiectivul acestei auto rităţi este acela de a promova
respectarea vo lun tară a legii, impunând sancţiuni ce
constau în apli carea amenzilor sau în denunţarea
publică a între prinderilor care nu respectă legea.
I.P.A. ROMANIA
Principiile de acţiune a acestei autorităţi sunt:
- transparenţă în luarea deciziilor;
- tratament echitabil faţă de toate întreprin de rile;
- proporţionalitate în privinţa aplicării sancţiu ni lor;
- coerenţă în aplicarea legislaţiei;
- puterea de a urmări în justiţie autorii ilega lită ţilor
comise pe piaţa financiară, considerate ca infrac ţi uni
săvârşite de „gulerele albe” sau de cei implicaţi în operaţiuni
de spălare a banilor.
CONCLUZII
1. Criminalitatea economico-financiară trans for mă şi
afectează toate valorile care reprezintă sub stan ţa
moralei publice indispensabilă oricărei societăţi. Încrederea
oamenilor în valorile autentice este zdrun ci nată
de dimensiunea profiturilor ilicite şi de pedep sirea celor
care au acumulat averi din activităţi cri mi nale.
2. Considerăm că sunt convingătoare cuvintele rostite
de profesorul P. Troude - Chestenet, de la Uni ver -
sitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe tema cri -
minalităţii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate
financiară într-o societate în care cultul banilor a devenit
o virtute cardinală? Cum se poate vorbi de criminalitate
financiară într-o societate în care, în realitate,
este con siderat criminal cel care rămâne sărac? Cu cât
justiţia se apropie mai mult de Puterea Politică, cu atât
se înde părtează de libertate şi, fără îndoială, şi de
18
.
Adevăr” 18
3. Statutul României de membră a Uniunii Eu ro pene
generează speranţe în privinţa capacităţii drep tului ro -
mânesc de a se armoniza rapid şi eficient cu drep tul
european şi oferă certitudinea că aparţinem Europei
Unite.
Prof. univ. dr. Costică VOICU
Preşedintele IPA - Secţia Română
17 Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de Conducere din Poliţie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52
18 P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250
24
Repere privind dezvoltarea
imaginii [i a rela]iilor
interna]ionale
ale I.P.A. – Sec]ia Rom`nq
Consecvent` crezului fondatorului s`u, Arthur Tro -
op, acela de a promova rela]iile de prietenie [i colabo -
rare dintre poli]i[tii de pretutindeni sub deviza “Servo
Per Amikeco”, Aso cia]ia Interna]iona l` a Poli ]i[ tilor -
Sec]ia Român`, militea z` inten s pentru dezvoltarea
[i consoli darea acestor deziderate.
Afirma]ia de mai sus, are ca suport atât scopul -
crearea [i dezvoltarea leg`turilor de prietenie cu sec -
]iile na]ionale membre ale IPA, cât [i o serie de obiec -
tive referitoare la:
l Stimularea leg`turilor de prietenie, \ntrajutorare [i
respect reciproc;
l Participare la cooperarea \ntre na]iuni, dezvol -
tarea schimburilor de experien]`, pe plan intern [i in -
terna]ional;
l Promovarea [i facilitarea \ntâlnirilor interna]io -
nale dintre membrii asocia]i [i familiile acestora;
l Cre[terea prestigiului [i promovarea unei imagini
fa vorabile poli]iei, [i \n rândul popula]iei, dar [i \n plan
ex tern;
l Schimbul de publica]ii cu alte sec]ii na]ionale;
l Promovarea revistelor, precum [i a oric`ror publi -
ca]ii cu tematic` specific`.
Realizarea celor prezentate prin cursuri, confe -
rin]e, dezbateri, simpozioane, mese rotun de, schim buri
multilaterale [i alte ac]iuni desf`[urate sub deviza “Ser -
vo Per Ami keco”, creeaz` premi sele unei imagi ni pozi -
ti ve a I.P.A. – Sec]ia Român`, dar [i a unor trai nice re -
la]ii [i colabor`ri interna]ionale.
Ion Mirce GHERGHI}~
Vicepre[edinte I.P.A. - Sec]ia Român`

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Exigen]ele psihologiei
judiciare asupra
explorqrii câmpului faptei
Cuvinte cheie:
Disconfort psihic, anduran]`,
fac tori perturbatori, cultur` or ga -
ni za]ional`, su praevalua rea /su b -
evaluarea evenimentului, profil-
ing, profilul psihologic al crimi-
nalistului, criza de timp, ra]io -
namen tul deductiv [i inductiv,
in tui]ie, managementul ca lit`]ii,
standarde inter na]io nale.
Activitatea de cercetare la fa]a lo -
cului este pentru fiecare criminalist
un examen sever, a c`rui complexitate
solicit` profund întreaga sa
competen]` pro fesional` [i structur`
etico-moral`, personalitatea
în ansamblul ei, deci
poten]ialul psihologic individual
jucând în acest sens
un rol hot`râtor.
Din momentul aducerii la
cuno[tin]` a evenimentului
ce trebuie cercetat, moment
care poate s`-l surprind` în
oricare din activit`]ile sale
profesionale sau extraprofesionale
(ziua sau noaptea)
criminalistul re prezint` specialistul
res pon sabil din
punct de vedere institu]ional
[i so cial privind desf` [u ra -
rea în cele mai bune con di]ii
a unor activit`]i de im por -
tan]` primordial` pentru ac -
ti vitatea de urm`rire pe nal`
[i finalitatea judiciar` a în -
tre gului demers, desco pe -
rirea au torilor.
Dimensiunea insti tu]io na -
l` este dat` de respec ta rea
nor melor interne, me todo -
logiilor, a proce du rilor, a dis -
pozi]iilor [i ter menelor le ga -
le iar di men siunea res pon -
sa bi li t`]ii socia le este subliniat` de
imaginea propriei activita]i în ecoul
dezbaterilor publice generate de
mass media (de membrii comunit`]ii
lo cale pre zente la eveniment), toate
acestea corelate cu sentimentul satisfac]iei
sau insatisfac]iei pro fesio -
nale, Eu-l jucând un rol im portant în
stabilitatea imaginii de si ne [i a rolului
în angrenajul social.
Astfel, atât etapele incipiente premerg`toare,
de pre g`tire, cât [i cele
de con]inut, de substan]` profesional`
(descoperirea [i exploatarea ur -
melor) sunt importante [i amintim
aici: formarea echipei complexe,
stabilirea echipamentelor necesare
[i a instrumentarului, deplasarea
urgent` la locul comiterii infrac]iunii,
indiferent de condi]iile atmosferice
sau de teren; cercetarea atent` a
locului faptei, redac tarea documen -
telor [i materializarea activit`]ilor în
pro cesul verbal de cercetare la fa]a
locului, întoc mirea plan[ei foto gra -
fice [i a celorlalte activit`]i, fi nalizate
ulterior prin redactarea rapoartelor
de constatare tehnico-[tiin]ific` [i a
celor de expertiz` .
Odat` cu luarea la cuno[tin]` a
evenimentului pro dus, structura psihic`
a criminalistului intr` în stare
Judicial Psychology
Exactingness
In Crime Scene Investigation
Abstract: Crime scene investigation, as activity,
for each forensic specialist is an impotant test,
which asks the profound complexity of its entire professional
competence and ethics-moral structure,
personality as a whole, so individual psychological
potential plays in this respect, a decisive role.
Once known about the event, the emotional mental
structure of forensics specialists involved come
in alert status, the emotional tension that characterized
the initial preparation for action.
Necessary answer, it must occur by itself, to the
question that is well trained specialist to live these
states? A negative answer would not take into
account the reality of life, the nature of the human
psychic. An “Yes” answer is more accurate, but we
touch another border.
Treating the problem from this perspective, a natural
question is still searching for the answer, how
intense must be living this tense situation, the domi -
nant emotional? which is the threshold can be tolerate,
above emotions games, they bring emotional
imprint on the quality of work?
alert`, de tensiune emo]ional`, ce
caracterizeaz` starea ini]ial` de
preg`tire pentru ac]iune.
În mod necesar, apare [i se im -
pune de la sine, r`s punsul la între -
ba rea: este bine ca specialistul cri -
minalist s` tr`iasc` aceste st`ri? A
r`spunde negativ ar însemna s` nu
]inem seama de firea lucrurilor, de
natura psihicului omenesc [i de
realitatea cotidian`, intrinsec` a
vie]ii. A r`spunde afirmativ este mult
mai corect dar atingem un alt su -
biect de grani]`, an duran]a - capa -
citatea de a rezista la efort fizic [i
psihic.
Tratând problema din aceast`
perspectiv`, o întrebare fireasc` î[i
caut` totu[i r`spunsul: cât de in ten -
s` trebuie s` fie tr`irea acestei st`ri
tensionale, dominant emo]ional`?
{i care este pragul de su por ta bi -
litate peste care jocul tr`irilor emo -
]ionale î[i pun amprenta asupra ca -
lit`]ii activit`]ii?
Faptul c` specialistul se confrunt`
cu astfel de st`ri [i tr`iri afective,
eviden]iaz` în structura personalit`]ii
respective pe OMUL ca -
re-[i con[tientizeaz` în trea ga res -
ponsabilitate pen tru sarcinile ce-i
revin, in teresat de reu[ita ac ]iunilor
sale, pe OMUL c`ruia succesul sau
e[ecul nu-i sunt indiferente.
În general, ne afl`m în fa]a a dou`
situa]ii pe care practica ni le eviden]iaz`
în mod curent :
1. Gradul de tr`ire emo ]ional`
maxim (perturbator) cu urm`torul
tablou com portamental al
st`rii de alert` (în faza ini -
]ial` de preg`tire pentru de -
pla sarea la locul faptei): ofi -
profesional
]e rul este precipitat, gr` bit,
uneori chiar nervos, pre zen -
tând puls ridicat, blocaje
psi homotrice (acu zând tul -
bu r`ri neurovegetative) cu
consecin]e imediate în sc` -
derea capacit`]ii de concentrare,
analiz` [i decizie.
De cele mai multe ori, un
astfel de com portament se
finalizeaz` cu omisiuni (ui -
tarea blitzului, a materialelor
consumabile, echi pa men tu -
lui de protec]ie, trusa in -
complet` etc), la cune care,
constatându-se de obicei pe
par cursul de plas`rii sau
chiar la fa]a locului, m`resc
gradul de surescitare al cri -
minalistului.
Teama de ridicol, jena fa]`
de colegi (inclusiv a glu me -
lor ulterioare) sau chiar a
de precierii imaginii în fa]a
superiorilor.
Acesta este, de regul`, ta -
bloul psi hic al st`rii de emotivitate
blocan te dezagreabile, a c`rei cau -
zalitate este extrem de complex`.
Pe de o parte, acest tablou com -
por ta mental este o consecin]` a
struc turii temperamentale individuale
(co lericii [i emotivii fiind cei mai
predispu[i în aceast` direc]ie), iar
pe de alt` parte, el poate fi conse -
cin]a unor factori ca: lipsa de experien]`
tradus` într-un de ficit de competen]`
profesional`, de zor dinea [i
lipsa de or ga nizare a activit`]ii în
forma]iunea criminalistic`, uneori
chiar prezen]a la fa]a locului a unor
[efi ierarhici. 25

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
26
Un caz particular îl reprezint` ti -
nerii crimina li[ti f`r` experien]`.
2. Gradul de tensiune emo]ional`
op tim, cu urm`torul tablou comportamental
al st`rii de alert` (în faza
ini]ial` de preg`tire pentru depla sa -
rea la lo cul faptei): criminalistul re -
simte emo]ia ca un stadiu pl`cut,
tonic, tr`dând o u[oa r` ner`bdare,
cu un com portament precis, cu o
bun` capacitate de concentrare,
analiz` [i decizie.
De cele mai multe ori, un astfel
de comportament se finalizeaz` cu
analiza lucid` a caracteristicilor eve -
nimentului (natura eve nimetului,
modul de operare, loca]ia desf` [u -
r`rii cer cet`rii), în concordan]` cu
care se verific` [i completeaz` un
instrumentar criminalistic adecvat
pro cedurilor de lucru, cât [i elementele-surpriz`
ce pot s` apar`.
Acesta este, de regul`, tabloul
st`rii de emotivitate optim` (ste -
nic`), a c`rei cauzalitate este, deseori,
extrem de complex`. În acest
caz, pe de o parte, structurile psihice
cele mai favorizate sunt cele
ale flegmaticilor (iner]i), dar mai ales
cele ale sanguinicilor (echilibra]i), iar
pe de alt` parte, un grad de siguran]`
în plus îl aduc competen]a [i
experien]a profesional`, ordinea [i
gradul de organizare a de plas`rilor
la fa]a lo cului [i raporturile afective
cu ofi ]erii din for ma ]iunile operative
ce intr` în compo nen ]a echipei de
cercetare.
În ceea ce prive[te acest ultim
aspect sunt importante câteva preciz`ri.
Exceptând aspectul insti tu ]ional
care vizeaz` anun ]area poli]i[ ti -
lor/specia li[ tilor planifica]i din di -
verse domenii [i deplasarea operativ`
în zona incidentului/evenimentului,
formarea echipei complexe de
cercetare la fa]a locului, din perspectiva
naturii rela]iilor interumane,
este pri mul element cu impact
asupra calit`]ii activit`]ilor ulterioare.
Desigur c` în orice organiza]ie
exist` o ierarhie in formal` [i fiecare
dintre noi avem afinit`]i [i stabilim
rela]ii de empatie cu cei din arealul
social [i profesional.
Lucrul în echip` este deosebit de
important pentru succesul oric`rei
ac tivit`]i [i omogenitatea acesteia
este definitorie.
Acest aspect nu poate fi asi gurat
întotdeauna deorece a[a cum am
men]ionat, de obicei, planificarea
prin rota]ie este elementul uzitat de
ma nagement pentru asigurarea
unei distribu]ii egale [i înc`rc`ri eficiente
a resurselor umane.
Astfel, formarea
echipei este una
aleatorie din per -
spec tiva rela]iilor
sta bilite între po -
i]i[ti, iar activitatea
în echip` poate s`
fie una pur formal`.
Incompatibilitatea
psiho-emo]ional`,
diferendele de atitudine
[i opinie, dis -
cu ]iile neprincipiale,
dispre ]ul, arogan]a,
infatuarea celui de
lâng` tine, al ”coe-
chipierului”, gene -
reaz` disconfortul psihic care con -
du ce la inevitabil la încordare [i limitarea
comunic`rii.
Consecin]ele sunt u[or de imaginat.
Toate acestea sunt dezavuate de
organiza]ie [i de membrii acesteia,
poli]i[tii.
Cazurile deosebite din punct de
vedere al perico lului social, nu m` -
rului victimelor etc, fiind tratate separat,
se bucur` de un mod de organizare
aparte [i nu ridic` probleme.
Dezvoltarea culturii organiza ]io-
nale [i asigurarea unui climat în
care echilibrul evaluator [i atitudinal
s` primeze, este relevant în acest
segment, iar atitu di nea profesional`,
concentrat` exclusiv pe sarcin`
(descoperirea urmelor/stabilirea si -
tua ]iei de fapt) [i flexibilitatea re -
la]ional` reprezint` cheia succesului.
Odat` ajuns la fa]a locului, specialistul
criminalist se angreneaz`
într-o activitate de maxim` com -
plexi tate [i fine]e, care-i solicit`, în
strâns` corelare, atât aptitudinile fi -
zice, cât [i cele intelectuale.
Câmpul infrac]ional este purt`tor
de informa]ii, în magazinând în el
efecte [i cauze ale desf`[ur`rii unor
ac]iuni.
El se înf`]i[eaz` specialistului
cri minalist ca o car te (mai mult sau
mai pu]in deschis`) care trebuie
citit` [i în]eleas`.
Nicio ac]iune, îns`, nu se poate
des f`[ura în afar` de spa]iu [i timp,
subordonându-se anumitor ra ]i uni,
tinzând c`tre o anumit` finalitate [i
l`sând caracteristicile desf`[ur`rii ei
în lumea material`.
Aceast` idee, corelându-se ar -
monios cu principiul dialectic dup`
care existen]a este o interac]iune de
sisteme deschise, fundamenteaz`
temeiul care c`l` uze[te activitatea
de cercetare la fa]a locului.
Deseori, aceast` activitate este
tributar` unor factori subiectivi de
natur` psihologic`, ca, de exemplu:
Dominarea criminalistului
de c`tre propor]iile evenimentului /
supraevaluarea importan]ei (ata-
curi teroriste, dezastre în mas`, catastrofe,
incendii etc), im pre siona bili -
ta tea acestuia ducând la ideea
intim` c` nu va face fa]` evenimentului,
c` num`rul mare de probe [i
de activita]i va genera inevitabil o
gre [eal` sau o omisiune care se va
întoarce împotriva lui ulterior, sub
forma unei sanc]iuni sau se va r`s -
fân ge negativ asupra imaginii [i
demnit`]ii sale , di mi nuarea respectului
în rândul comunita]ii profesio -
nale [i al cuno[tin]elor.
Minimizarea evenimentului,
a pe ricolului social [i efectelor/
subevaluarea importan]ei prin prisma
propriului lui statut (furtul unei
butelii, a unei biciclete, unor obiecte
de îmbr`c`minte etc) a inutilit`]ii
cer ce t`rii, a s`r`ciei de urme [i
indicii, activitatea de cerce tare efectuându-se
f`r` suficient` convingere
[i mobilizare, fapt care duce la
diminuarea interesului, a spiritului
de observa]ie [i la inhibi]ia gândirii
cu, consecin]e imediate în nesesizarea
sau neglijarea unor urme,
or ganizarea defectuoas` a cer ce -
t`rii etc. U[urin]a în tratarea acestora
pornind de la. ideea inutilit`]ii
cercet`rii [i pân` la sentimentul
st`pânirii situa]iei create de cu -
legerea unor urme (aparent su fi -
ciente) cu mare for]` probant` [i cu
consecin]e ime diate (urme papilare).
Aceast` stare psihic` se traduce,
în general, prin nesesizarea unor
de talii de maxim` importan]` ulterioar`,
tratarea superficial` unor
urme, fie la locul fap tei, fie prin am -
ba larea ne corespunz`toare, ne res -
pec tarea regulilor de preve nire a
contamin`rii [i in tercontamin`rii probelor
etc.;
Interferen]a activit`]ii proprii
cu al]i factori, poate, de asemenea,

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
duce la o cercetare defectuoas` a
câmpului infrac]ional. În acest sens,
func]ie de natura [i importan]a eve -
nimentului, prezen]a unor [efi ierarhici,
manageri de nivel înalt, mi -
ni[trii, politicieni, sau a unor persoa -
ne din afara sferei institu]ionale la
locul evenimentului (f`r` îndoial`,
bine inten ]io nat`) poate duce la in -
hibarea ofi]erului, o serie de opinii
expri mate având uneori ca efect
imediat dezorien tarea acestuia, sau
dirijarea c`tre activit`]i considerate
mai importatnte sau ra]ionale, neefectuarea
pân` la cap`t a unor
opera]ii, neglijarea unor aspecte [i
accentuarea nejustificat` obiectiv a
altora etc.
Sentimentul tr`irii “crizei de timp”
poate, de ase menea, duce la grab`
[i superficialitate, la neglijarea c`ilor
de acces [i de ie[ire din câmpul
faptei, la focalizarea exclusiv` în
perimetrul consum`rii propriu-zise a
evenimentului [i neglijarea men]io -
n`rii în procesul verbal a tuturor
activit`]ilor [i a tuturor da telor de
referin]` sau de intercorelare (di -
mensiuni [i m`sur`tori ) pentru
fixarea urmelor [i probelor în câm -
pul infrac]ional.
Din punct de vedere psihologic,
în activitatea de cercetare la fa]a
locului, domeniul datelor desf` [u -
r`rii evenimentului trebuie abordat
dup` o logic` ca re cap`t` însu[iri
specifice unei „logici criminalistice",
urmele [i indiciile trebuind a fi
supuse unui exa men critic de interferen]`,
anulare [i excludere, fundamentat
pe ideea cauzalit`]ii [i
finalit`]ii comportamentului ac]ional.
Tehnica ”profiling” furnizând ele -
mente relevante înc` din faza incipient`
a an chetei.
Flexibilitatea gân dirii, corela]ia
cognitiv`, rapiditatea sesi z`rii unor
corela]ii de la cauz` la efect [i de la
efect la ca uz`, profunzimea ra]io -
namentului, de ductiv (de la general
la particular) [i inductiv (de la parti -
cular la general), spi ritul de obser -
va ]ie cultivat pân` la ceea ce denumim
curent „intui]ie cri mi na lis tic`"
sunt ca lit`]i care trebuie s` caracterizeze
profilul psihologic al cri mi na -
listului.
Aceste calit`]i îi permit s` valorifice
superior ur mele [i indiciile ex -
ploa tate, prin corelarea lor cu as -
pectele caracteristice unor moduri
de operare, obi[ nuin]e [i deprinderi
ale infractorilor, în func]ie de ca re
da tele supuse interpret`rii pot c` -
p`ta o semnifica]ie sau alta, un r`s -
puns dând na[tere la o întrebare [i,
în mod firesc, o întrebare necesi -
tând un r`spuns.
Am putea spune c` finalitatea
[i succesul ac]iunii so ciale [i ju -
ridice depind, cel pu]in în prim`
instan]`, la fa]a locului, de con-
fruntarea dialectic` între profilul
psihologic al infractorului (obiec-
tivarea în câmpul faptei, am -
prenta sa psihocomportamen-
tal` - profiling) [i profilul psiho-
logic al criminalistului modern
(identificarea urmelor, a modului
de operare, a „sem n`turii” etc ).)
Practica impune, din ce în ce mai
mult, ideea dup` care solu]ionarea
cu succes a unor cauze (în expresie
criminalistic` r`spunsul fa]` de clasicele
întreb`ri: UNDE, CÂND, CI -
NE, CUM...) depinde în mod hotârâtor
de materialul probant realizat
prin exploatarea [tiin ]ifc` a rezulta -
telor cercet`rii la fa]a locului.
Institutul de Criminalistic` a tran -
sfor mat acest ade v`r într-un principiu
de munc` promovat cu fermitate
[i consecven]` prin care cre[terea
ca li t`]ii activit`]ilor [i a eficien]ei s-a
realizat printr-un ansamblu de m` -
suri ce au vizat paliere diverse precum
dez vol t`ri în plan institu]ional,
reorganiz`ri, adapt`ri func]ionale
sus ]inute prin investi]ii în echipamente
mo der ne de ultima genera]ie.
Din anul 2005, Institutul de Crimi -
na listic` din Po li]ia Român` este
membru cu drepturi depline al Re -
]elei Europene a Institutelor de
Crimi na listic` (Euro pean Network of
Fo rensic Science In stitutes-ENFSI).
Criteriile de eligibilitate ale acestei
organiza]ii sunt obligatorii pentru
to]i membrii [i conform acestora,
grupul de lucru QCC (Quality and
Com pe tence Assu rance Commi -
ttee) monitorizeaz` utilizarea [i apli -
ca rea standardelor de calitate [i a
manualelor de bune practici emise
de aceast` organiza]ie [i compatibilizarea
me todelor de lucru
cu cele folosite în ca drul Re]elei
Eu ropene a Institutelor de Cri -
mi na listic` (ENFSI).
La nivel european,iar ENFSI
este principalul promotor al
acestei cerin]e, se ur m`re[te ca
toate eta pele procesului criminalistic,
începând cu cer ce tarea
la fa]a locului [i pân` la rapor -
tarea rezultatelor în instan]`, s`
fie credibile din punct de vedere
[tiin]ific [i de aceea se promoveaz`
acreditarea laboratoa -
relor criminalistice.
ENFSI solicit` utilizarea SR
EN ISO 17025 pentru acredita -
rea procedurilor de laborator, în
timp ce SR EN ISO 17020 este
recomandat pentru acreditarea
procedurilor de inspec]ie [i exami -
nare aferente in ves tig`rii tehnico-
[tiin]ifice a locului faptei.
A[adar, este imperios necesar ca
laboratoarele cri minalistice s` ade -
re, prin programe de acreditare, la
prac tici [i standarde recunoscute,
astfel încât s` fie asigurat` încrederea
în rezultatele proprii [i s`
existe posibilitatea de compara]ie a
datelor generate de labo ratoarele
individuale.
În anul 2006, Institutul de Crimi -
nalistic` a implementat Sistemul de
Mana gement al Calit`]ii în conformitate
cu Standardul Euro pean ISO
17025/2005, stan dard care prezint`
di rec ]iile generale [i cerin]ele pe
care laboratoarele de în cerc`ri [i
etalon`ri trebuie s` le îndeplineasc`
pentru a demonstra c` func]io neaz`
într-un sistem de management, c`
sunt competente tehnic [i c` pot s`
genereze rezultate valide din punct
de vedere tehnic.
Alte 12 servicii criminalistice fiind,
de asemenea, acreditate si procesul
continu`.
De asemenea, Insti tutul de Crimi -
nalistic` a editat „Pro cedura cer -
cet`rii la fa]a locului în Poli]ia Ro -
mân`”, în acord cu manualul pus la
dis pozi]ie de Grupul European de
Cercetare la fa]a Locului [i de pune
eforturi pentru eficientizarea activit`]ilor
desf`[urate cu ocazia investig`rii
tehnico-[tiin]ifice a locului
faptei, prin utilizarea unor metode [i
mijloace tehnice moderne.
Realizarea procedurilor generale
[i specifice pentru primul poli]ist
ajuns la fa]a locului, a modului de
organizarea a activita]ilor premer -
g`toare cercet`rii, a modului de
des co perire, ridicare, ambalare,
transport [i depozitare a tuturor
cate goriilor de urme precum [i acti -
profesional
27

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
28
vit`]ilor minim obligatorii pentru fie -
care gen de infrac]iune în parte,
des crise într-o manier` simpl` [i fluent`
constituie un pas important [i
reprezentativ în evolu]ia organiza]iei
dar [i un suport opera]ional pentru
fiecare lucr`tor în parte.
Gradul de securitate proprie [i de
satisfac]ie profesional` este net
superior prin procedurarea ac ti -
vit`]ilor eliminând arbitrariul [i nesi -
guran]a în special în rândul personalului
tân`r mai pu]in experimentat.
Bibliografie
GIMBORN 2009
IPA 10 Violen]a urban`: Violen]a tineretului, bande [i
revoltele \n cartierele defavorizate din ariile metropolitane.
Este violen]a urban` o fatalitate \n comunit`]ile
noastre ? (francez`) 20 – 24.04.
IPA 11 Noi for me ale Puterii. (Noi forme de violen]` –
h`r]uire, re volte) Sarcinile Poli]iei [i ale Institu]iilor So -
ciale 27 – 30.04.
IPA 12 Africa – Continentul pierdut ? Vecinul sudic al
Europei \ntre modernizare [i tradi]ie arhaic` 4 – 8.05.
IPA 13 Cultura Bandelor de cartier [i infrac]ionalitatea
lor – aspecte juridice [i sociale (englez`) 11 – 15.05.
IPA 14 Tineretul „]inut din scurt“ ? Posibilit`]i [i [anse
a amelior`rii eficace a comportamentului tineretului, una
din tre problemele cu care el se confrunt` (flamand`) 18.
– 22.05.
IPA 15 Lumea digital` – Utilizarea [i folosirea abu zi -
v` a tehnologiilor moderne de informare [i de comunicare
(german`/maghiar`) 25 – 29.05.
IPA 16 „Dup` joc/\naintea jocului“ – Puterea [i Cri -
minalitatea \n domeniul fotbalului. 15 – 19.06
IPA 17 Cri minalitatea Juvenil` (de grup) – Forme [i
cauze: prevenirea [i stoparea lor /Grup de in te res: tineri
poli]i[ti pân` \n 35 de ani (ger ma n`/englez`) 22 – 26.06.
IPA 18 Retorica \n vorbirea direct` [i \n discu]ii –
Curs de baz`. 10 – 14.08.
IPA 19 Terorismul – \n contradic]ie cu criminalitatea
politic` motivat`. 17 – 21.08.
IPA 20 Extremism de dreapta – \ntre neonazismul
pu ternic [i protestul social: cauze, escaladare, prevenire
(german`/englez`) 24 – 28.08.
IPA 21 „Internet seguro“ – Internetul sigur, o cerin]`
pentru poli]ie (german`/spaniol` – dialect catalan) 31.08
– 4.09.
IPA 22 Dou`zeci de ani de siguran]a intern` \n
Germania unit` - A[tept`ri [i evolu]ii. 7 – 11.09.
IPA 23 Poli]ia [i Publicitatea - Rolul Presei [i al me -
diei (german`/polonez`) 14 – 18.09.
IPA 24 Siguran]a intern` [i respectarea drepturilor
omului \n conflicte – Posibilit`]i [i limite \n stocarea informa]iilor
actuale, precum [i urm`rirea lor \n sistemul dig -
i tal. (german`/englez`) 21 – 25.09.
IPA 25 H`r]uire [i Stalking – Puterea \n mediul privat
–Sarcini pentru Poli]ie [i Institu]ii Sociale. 5 – 9.10.
IPA 26 Schimb`ri demografice – tendin]e europene \n
domeniu. Cauze. Consecin]e pentru societatea civil` [i
Poli]ie. (german`/englez`) 19 – 23.10.
IPA 27 Europa – No]iuni geografice despre modelul
po litic. Privire istoric` [i perspective de viitor. 26 –
30.10.
IPA 28 Rezolvarea conflictelor, forme alternative –
Butoi Tudorel, Butoi Ioana
Teo dora - Tratat universitar de psi -
ho logie judiciar`, Ed. Funda]ia Ro -
mânia de Mâine, Bucure[ti 2001
Butoi Tudorel-Severin, Bu -
toi Ioana Teodora - Psihanaliza cri -
mei, Societatea {tiin]` & Tehnic`
S.A., Bucure[ti 2001
Butoi Tudorel, Butoi A lexan -
dru, Butoi Ioana Teodora - Psiho -
logia comportamentului criminal,
Ed.Enmar, Bucure[ti 1999
Tudorel Butoi, Gabriel }â -
ru, Vasile L`p`du[i, Interferen]a în -
tre psihologie [i criminalistic`,
Editura Little Star, Bucure[ti, 2007.
Prof.univ. dr. Tudorel BUTOI B
As. univ. psih. Gabriel }IRU
Justi]ie, Poli]ie [i Organiza]ii Sociale, pe noi baze legale
(german`/englez`) 16 – 20.11.
IPA 29 Un \nceput nou \n istoria „Casei Albe“? So -
cietatea [i rolul SUA \n lumea multipolar`. 23 – 27.11.
IPA 30 Pericol (primejdie) \n copil`rie - Abuz, crimina -
litate, respectarea legisla]iei de c`tre Poli]ie, lucr`torii
so ciali (Asisten]a Social`) [i insti tu]iile sociale, respectiv
cele asociative. 30.11 – 4.12.
IPA 31 Imigra]ia [i Criminalitatea – condi]ii [i conse -
cin]e ale imigra]iei \n Europa. 7 – 11.12.
IPA 32 Curs de german` pentru \ncep`tori [i
avansa]i. 7 – 13.06.
Condi]ii de participare:
Conferin]ele IPA sunt deschise tuturor persoanelor
in teresate, care au peste 16 ani, de sex masculin [i feminin
din cadrul poli]iei din diferite ]`ri – indiferent de
grade [i func]ii.
Pentru excep]ii a se vedea seminariile men]ionate
mai sus. |nscrierile sunt obligatorii în scris [i trebuie s`
fie adresate centrului IPA, fie direct, fie prin intermediul
IPA - regiunilor sau sec]iile na]ionale.
Participan]ii trebuie s` comunice numele, adresa de
la birou [i cea de acas`, precum [i num`rul de membru,
în cazul în care sunt IPA - membri.
Taxa de participare pentru membri IPA este de 205
euro (IPA-Seminar 11: 165 euro, IPA - seminar 1 [i 18:
265 euro, IPA-seminar 32: 535 euro) Taxa de participare
pentru non-membri IPA este de 245 euro (IPA-
Seminar 11: 200 euro, IPA - seminar 1 [i 18: 295 euro;
IPA - seminar 32: 595 euro). Taxa de participare se
achi t` la Gimborn, în timpul seminarului, \n Euro.
Sunt acceptate c`r]ile de credit „MAESTRO”, precum
[i cardurile MasterCard, respectiv Visa.
Ca regul` general`, participan]ii vor fi caza]i \n ca me -
re duble. Dac` se solicit` cazare singur(`) se percepe o
tax` suplimentar` de 10 euro pe noapte. Chel tuielile de
c`l`torie nu sunt pl`tite. |n cazul unor grupuri, o ma[in`
poate fi pus` la dispo zi]ia lor de c`tre sec]iile IPA regio -
nale.
Adresele celor ca re locuiesc \n aceia[i zona [i doresc
s` participe la seminariile IPA 2009 de la Gimborn pot fi
comunicate celor care vor s` se constituie \n grupuri.
Pentru cei care vor ajunge mai devreme sau vor sta
mai mult timp, se va taxa fiecare noapte conform celor
de mai sus plus o tax` suplimentar` de 20 euro pentru
micul dejun. |n cazul \n care sunt solicit`ri, exist` posibilitatea
transferurilor (minibus, max. 6 persoane) de la
Aeroporturile din Köln (30 euro) sau Düsseldorf (75
euro) Lucr`rile Seminarului se vor desf`[ura \n dou`
lim bi, \ns` ele vor fi traduse simultan \n mai multe limbi
pentru participan]i.
Traducere prof. dr. Thomas CSINTA

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
INTERNETUL
NOUA SURSQ
A
ORGANIZA}IILOR
IILOR
CRIMINALE
A bstract
Epoca pirateriei la nivel sc`zut a trecut.
Crearea virusului care vizeaz` doar s` demon streze
c` “se poate face” nu mai este la mod`.
Ast`zi, organiza]iile criminale, sau cyber-pira]ii, au
pre luat [tafeta, lansând atacuri din ce în ce mai so fis -
ticate [i numeroase, din ce în ce mai greu de detectat
care vizeaz` întreprinderile.
Ultima verig` din lan], par ticularul, pl`te[te [i el un
tribut greu în urma dez volt`rii cyber-criminalit`]ii.
Cuvinte cheie:
structuri de crim`
organizat`,
cyber-criminalitate, cyber-pira]i,
i, licita]ii ii frau du loa -
se, furturi de date bancare.
Vor exista întotdeauna jafuri asupra autospe cia le lor
blindate, dar nu pot fi mai multe in aceea[i zi sau în
aceea[i s`pt`mân`! În cazul atacurilor informatice este
posibil [i se pot „automatiza” zilnic astfel de opera]iuni
ilicite. Pentru specialistul care lucreaz` cu sisteme com -
puterizate o noua perspectiv` negativ` se contureaz`
tot mai clar în sensul c` cyber-criminalitatea a devenit
apanajul structurilor de crim` organizat`.
Conform estim`rilor cercet`torilor orga niza]iei Com -
puter Eco no mics, din Statele Unite ale Americii, în
2007, num`rul pierderilor cauzate de aceste atacuri
diferite era de aproape 18 miliarde de dolari!
Epoca informaticienilor care creeaz` viru[i în pro pria
camer` a ajuns la sfâr[it.
Dezvoltarea mijloacelor de telecomunica]ie [i de pen -
den]a foarte puternic` a în treprinderilor în utilizarea In -
ternetului, dar [i de c`tre societate în general, au favorizat
apari]ia cyber-cri minalit`]ii.
Acest termen grupeaz` trei tipuri dife rite de in -
frac]iuni:
l Infrac]iunile ce ]in de con]inut
inut: difu za rea in -
ten]ionat` pe Internet a textelor sau a ima gi -
nilor ilegale (jigniri cu caracter rasist, xenofob
sau nihilist, pedopornografie);
l Afectarea propriet`]
`]ii intelectuale: pu ne -
rea pe Internet a produselor audio sau video
gra tuite f`r` acordul autorilor, furtul proto tipului
unui aparat sau al codurilor unui nou soft.
l Infrac]iunile ce ]in de tehnologiile informa -
]iei
[i i ale comunica]iei
iei: r`spândirea viru[ilor,
furtul datelor personale, escrocherii pe internet.
De fapt, în defini]ia cyber-criminalit`]ii se obi[ nu ie[te
s` se ia în considerare orice crim` sau delict în cadrul
c`ruia computerul este fie mijlocul, fie scopul pentru
acti vitatea infrac]ional` sanc]ionat` de norma penal`
EXPLOATAREA PROFESIONALQ
A CYBER-CRIMINALITQ}II
Crearea unui virus pentru a „infecta” un computer nu
mai treze[te niciun interes. Doar acela de a do ve di c`
[tiu cum s` o fac`.
Ceea ce treze[te interesul f`ptuitorilor ce folosesc
Internetul este eficien]a virusului.
În mai pu]in de doi ani, am trecut de la crim` in for -
matic` „f`cut` în joac`” – bazat` în special pe proof-ofconcept
cu ha ckeri etici sau istorici (care încearc` s`
arate punctele slabe ale sistemului în general) -la o
exploa tare pro fesional` a cyber-criminalit`]ii.
Ceea ce conteaz` în zilele noastre este câ[tigul fi -
nan ciar [i disimularea activit`]ilor ilicite de ob]inere prin
intermediul sistemelor informatice.
|n cele ce urmez` am s` \ncerc s` explic termenul de
proof-of-concept.
Acest termen desemneaz` un cod conceput [i realizat
cu scopul de a demonstra c` exist` un risc dat [i
identificat, acesta fiind un concept fundamental. El permite
demonstrarea, din
punct de vedere teh nic, a
unui risc, conform unei tactici
bazate pe prin cipia
[tiin]ifice cunoscute.
De asemenea, conceptul
permite înl`turarea zvo -
nurilor [i a altor presupo -
zi]ii false.
Mai mult, „evolu]iile ma -
jore” în domeniul virusologiei
]in de realiz`rile autorilor
care au publicat aceste
„proof-of-concept”-pri-
mul virus polimorf, pri mul
cod po limorf, primul virus
pentru telefonul mo bil.
Publicat` în aprilie
2007, cea de-a unsprezecea
edi ]ie a Internet Se -
curity Threat Report a
com paniei Symantec, con firm` într-adev`r faptul c`
aceste coduri ma li]ioase au de venit arme cu specific
clar [i sofisticate.
Acest raport, care aco per` perioada dintre 1 iulie [i
31 decembrie 2007, face dovada unei cre[ teri clare a
num`rului de riscuri con ce pute pentru a facilita cybercrimi
na lita tea.
În timp ce atacurile anterioare erau concepute pentru
a distruge datele, cele de ast`zi vizeaz` mai mult furtul
discret al datelor, f`r` a provoca pierderi semnificative
care l-ar avertiza pe utilizator.
În raportul anterior (pentru primul semestru al anului
2005), Symantec atr`gea aten]ia asupra în mul]irii co -
durilor mali]ioase concepute pentru a avea finalit`]i fi -
nanciare. Aceast` tendin]` s-a men]inut pentru întreaga
pe rioad` a celui de-al doilea semestru din 2007.
Codurile mali]ioase care permit accesul la infor ma]ii
confiden]iale reprezint` 80% din principalele 50 de
29

Nr.1- 2009
coduri mali]ioase înregistrate, fa]` de 74% ca re erau în
curs în primul semestru din 2007.
O alt` statistic` oferit` tot de Symantec este urm` -
toarea: sc`derea notabil` a riscurilor ce fac parte din
categoriile 3 [i 4 (moderate [i extrem de grave) [i cre[ -
terea propor]ional` a riscurilor din categoriile 1 [i 2 (
sc`zut [i foarte sc`zut). A sc`zut [i num`rul noilor familii
de viru[i Win32 cu 39% (de la 170 de noi fa milii în
timpul primului semestru din 2005, la 104 în timpul celui
de-al doilea semestru).
Codurile numite “Win32” sunt coduri executabile scrise
pentru platformele Windows de nou` ge ne ra]ie
func]ionând pe 32 de bi]i (dup` W95 [i NT).
Aceste cifre par s` arate c` cei care creeaz` coduri
mali]ioase prefer` mai degrab` s` modifice codul sur s`
care este deja în circula]ie decât s` creeze pie se întregi
care prezint` riscuri noi.
Structurile de crim` organizat` care fac ravagii pe
Internet adopt` astfel o logic` de economisire care con -
st` în minimizarea costurilor de fabrica]ie (în apa ri]ia
codurilor mali]ioase) pentru îmbun`t`]irea efec telor
infrac]iunii.
Pentru a atinge acest obiectiv, organiza]iile se fac
pier dute în diferitele verigi slabe ale siguran]ei in -
formatice [i în limitele intrinseci ale programelor an -
tivirus. Hackerii au creat chiar site-uri cu vânz`ri on line,
propunând „performan]e” 1 parti cu lare, capabile s` evite
soft-urile de siguran]`.
Ceea ce este [i mai surprinz`tor este faptul c` exis -
t` la ora actual`` site-uri care vând programe ma li -
]ioase de tip cal troian, ce nu puteau fi depistate de an -
tivirusurile conven]ionale.
Acestea permit oricui s` î[i creeze un program ma -
li]ios propriu, alegându-[i caracteristicile, mai ales institu]ia
financiar` sau bancar` pe care urma s` o atace.
Conform produc`torului antivirusului “Panda Soft -
ware”, care a reu[it s` depisteze aceste aceste site-uri,
clien]ii primeau [i mijloace de supraveghere [i de re -
cuperare a datelor, permi]ându-le s` ob]in` in for ma]ii
detaliate cu privire la PC-urile infectate [i chiar acces
ilegal, în special cu privire la parole.
Dup` ce a plasat un program mali]ios, cyber-pi ratul
poate controla de la distan]` aproape orice ope ra]iune
a unui computer: acesta poate deschide DVD player-ul,
s` modifice un text, s` acceseze mailurile, s` trimit`
mesaje etc.
Îns`, scopul s`u nu este de a se distra sau de a face
pe grozavul. Preluând controlul unui sistem, acesta
încearc` s` î[i acopere urmele pe re]ea [i s` aib` o
putere cât mai mare. [i asta deoarece obiec tivul s`u
principal este de a ataca o întreprindere sau un site
saturându-i serverul.
În acest caz, victima nu poate s` mai fac` nimic
deoarece ea depinde de cât de dezvoltate sunt co nexi -
unile de Internet per manente. Este ceea ce nu mim un
atac prin refuzul de a presta servicii sau DDoS (Dis-
tributed denial of service – refuz de a distribui servicii).
O arm` de temut pentru structurile de crim` orga -
nizat` care, prin intermediul unei re]ea botnet de 20 de
elemente, poate fi de ajuns pentru a desfiin]a un site. O
arm` cu atât mai eficient` cu cât aceasta nu este scum -
p`: conform CLUSIF (Clubul siguran]ei sis temelor infor -
matice franceze), o re]ea de 500 de astfel de robo]i se
poate închiria cu 380 de euro.
Accesul exclusiv la o singur sistem controlat din ex -
I.P.A. ROMANIA
terior poate fi negociat începând de la 0,35 de euro pe
utilizare. În sfâr[it, un atac DDoS poate fi „vân dut” între
38 [i 750 de euro.
Structurile mafiote au dezvoltat destul de multe „filiale”
de Internet, dar acestea fac presiuni mai ales în Asia
sau în Rusia. Majoritatea atacurilor vin în primul rând
din Statele Unite deoarece „parada atacurilor” ]`rilor pi -
rate care lanseaz` viru[i [i alte coduri mali]ioase s-a
sta bilit dup` cum urmeaz`: SUA, Chi na, Nigeria, Ger -
mania, Rusia [i România.
Astfel c` Internetul nu mai este victima unei pandemii
cauzate de propagarea codurilor mali]ioase.
Aceste organiza]ii criminale fac apel la infor ma ticie nii
experimenta]i care sunt organiza]i în ade v` ra te laboratore
digitale speciale.
Unii sunt îns`rcina]i cu scrierea codurilor, al]ii cu r`s -
pândirea acestora, al]ii cu realizarea transferurilor de
bani, etc. [i pentru a nu oferi un tipar, cyber-pira]ii folosesc
diferite tehnici care permit [tergerea pistelor (tehnici
de r`mânere în anonimat, implicarea mai multor ]`ri
pentru a pune fa]` în fa]` diferitele legisla]ii, societ`]i
fantom` etc.) cu scopul de a complica pe cât posibil
anchetele autorit`]ilor competente.
Acest r`zboi numeric este cu atât mai dificil de sesizat
[i de eradicat cu cât aceste echipe sunt îm p`r]ite pe
mai multe continente.
PIERDERI ESTIMATE
ÎN MILIOANE DE EURO
Principalele victime sunt întreprinderile [i orga nis -
mele financiare deoarece acestea de]in diferite „comori”:
fi[ierele clien]ilor cu date mai mult sau mai pu ]in personale,
dosare confiden]iale cu privire la proiecte [i prototipuri,
o dependen]` considerabil` de mijloacele de
comunica]ie [i mai ales de Internet.
Publicat în august 2005, raportul IBM Global
Business Security Index arat` c` au existat 237 de
milioane de atacuri cu viru[i [i atacuri informatice lan -
sate în lume... în timpul primului semestru al anului
2005.
Pu]in mai mult de jum`tate (137 de milioane) s-au
con centrat pe patru domenii: site-uri guvernamentale,
serviciile financiare, construc]iile (toate do meniile incluse)
[i industria s`n`t`]ii.
Pentru evaluarea acestei situa]ii, titanul informaticii a
interogat 2700 de profesioni[ti din domeniul siguran]ei
[i s-a bazat pe înregistr`rile [i statisticile furnizate de
500 000 de mijloace de supraveghere din lume.
Principala ]int` a organiz]iilor criminale o constituie în
continuare structurile guvernamentale cu pu ]in peste 50
de milioane de atacuri în primele [ase luni ale lui 2007.
Acestea sunt urmate de sectorul industrial (36 de
30
1 Un cod întreg sau o parte din acesta, care permite folosirea unei vulnerabilitati sau a unui ansamblu de vulne rabilitati ale
unui soft (sistem sau aplicatie) cu scopuri malitioase. Sursa: CERTA (retea de resurse pentru in formatica de gestiune)

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
milioane) [i de finan]e (34 de milioane). Statele Unite nu
sunt nici ele un paradis pentru întreprinderi de oa rece în
aceast` ]ar` au loc majoritatea (12 milioane) ope ra -
]iunilor conduse de bande criminale sau de indivizi.
Celelalte dou` ]`ri cele mai
afectate constituie cu atât mai pu ]in
un paradis: Noua Zeeland` (1,2
mili oane) [i China (1 mi lion).
Întreprinderile nu sunt singurele
victime. [i particularii pl`tesc un tribut
semnificativ acestei avalan[e
de coduri mali]ioase.
Un studiu realizat de asocia]ia
consumatorilor Con sumer Reports,
pe un e[antion de 3200 de locuin]e
americane ce au [i conexiune la
Internet, evalueaz` la 9 miliarde de
dolari suma cheltuielilor ocazionale,
în 61% din cazuri, cauzate de
viru[i. Costul mediu
pentru repunerea în func]iune a com puterului ar fi de
300 de dolari.
Este posibil ca cyber-criminalitatea s` fi fost cauza a
aproximativ 8% din vânz`rile de computere. {i s` nu
mai vorbim de progresul înregistrat de pia]a soft-urilor
de siguran]`.
Conform unui studiu, consumatorii americani au
investit 2,6 miliarde de dolari în cump`rarea acestor
soft-uri în perioada 2005-2007.
Aceast` pia]` ar trebui s` cunoasc` un progres mult
mai mare deoarece 17% din americanii ches tio na]i nu
au înc` instalat un antivirus, iar 10% na vigheaz` pe
Internet f`r` firewall.
În schimb, studiul nu ofer` informa]ii cu privire la
num`rul de locuin]e care au un soft de siguran]` îns`
uit` s` îl actualizeze la timp [i s` instaleze actualiz`rile
cu privire la siguran]a Windows-ului [i altele...
În Europa, statisticile cu privire la echipamentul de
siguran]` din cadrul soft-urilor sunt rare. Îns` întreprinderile
de stat [i cele particulare par s` fie scutite, pentru
moment, de cyber-criminalitate. Mai multe motive
pot explica, în parte, aceast` situa]ie.
Din moment ce sistemul informatic este în en glez`,
trebuie ca aceast` limb` s` fie cunoscut` foarte bine,
înainte de a crea coduri.
Bineîn]eles c` acest motiv este din ce în ce mai pu]in
valabil pe m`sur` ce aceast` lim b` este din ce în ce
mai cunoscut`.
În 2005, au fost arestate mai multe persoane din
Europa de Est care f`ceau cump` r`turi pe In ternet cu
card-uri bancare false având identit`]i
false. Unul dintre f`ptuitori primea
marfa la hotel. Dup` arestarea
acesteia am aflat c` „lucra”
pentru un cuplu bielorus care
locuia \n Fran]a de câteva
s`pt`mâni. Dup` ce au fost atra[i
într-o capcan` [i au fost prin[i, am
descoperit c` lo cuin]a lor sem`na
cu pe[tera lui Ali Baba, specializat`
pe produse high-tech.
Acest cuplu f`cea parte dintro
band` bine organizat` care trimite
echipe în mai multe ]`ri europene.
Înainte de a pleca spre o anumit`
]ar`, fiecare band` prime[te
card-uri bancare dar [i documente care s` le ateste
identitatea [i o list` clar` de cump`r`turi pe care trebuie
s` le fac` pe anumite site-uri de vânz`ri electronice.
Bineîn]eles c` locul unde arest`rile sunt din ce în ce
mai numeroase sunt Statele Unite.
La începutul lui 2006, un b`rbat din California a pledat
vinovat în cadrul procesului în fa]a unei cur]i fe -
derale americane. Acesta era acuzat c` s-a folosit de o
armat` de 400.000 de PC-uri infectate (dintre care
unele apar]ineau Ministerului Ap`r`rii) pentru a strica
sistemele (atacuri DDoS), pentru a lansa spam-uri [i
pentru a instala soft-uri spion.
De asemenea, acesta închiria PC-urile sale “zombi”
pira]ilor [i celor care lansau spam-urile. Având în jur de
20 de ani, acesta f`cea parte din grupul Botmaster
Underground eradicat în noiembrie 2005.
Un alt exemplu, în }`rile de Jos. Anul trecut au fost
aresta]i trei tineri olandezi.
Controlând o armat` de peste 100.000 de PC-uri
“zombi”, ace[tia au furat milioane de coduri bancare [i
de parole. Au amenin]at între prin derile. Dac` acestea
refuzau s` pl`teasc` r`s cump`rarea, cei trei le sabotau
întreaga re]ea.
Mihai CHIPER
profesional
Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs. ?
Vre]i s` comunica]i mai u[or ?
„IPA JURNAL“
v` st` la
dispozi]ie !
Telefon 021.252.77.02
Fax 031.815.44.09
GSM 0722.344.125
0740.104.805
ipajurnal.ro@gmail.com
31

egiuni
Nr.1- 2009
17 BUCURE{TI
Datorit` specificului in -
stitu]iei, Institutul na ]io -
nal de Ordine Public`
(fost Centrul pentru Stu -
dii Post uni versitare) a
fost vizitat de numeroase
de lega]ii de poli]i[ti din
toat` lumea, [i la rândul
lor, cadre din institu]ie,
to]i membri I.P.A. au
avut 15 particip`ri la di -
verse ac]iuni organizate
în ]`ri (cursuri, simpozioane [i congrese inter na -
]ionale), majoritatea membre ale I.P.A. (Israel, Italia,
Grecia etc.).
La venirea delega]iilor, precum [i la plecarea
acestora, Comitetul Executiv Regional cu sprijinul
Sec]iei Na]ionale a oferit materiale de reprezentare
ale I.P.A.- Sec]ia Român`.
La solicitarea domnului Gustav
Litsechel, poli]ist [i membru I.P.A.
din landul Bavaria din Germania,
adre sat` Sec]iei Române a I.P.A.,
a fost acceptat cu prietenie pentru
a efectua stagiu de practic`, necesar
continu`rii studiilor în domeniul
po li]ienesc, la fostul Centrul de
Studii Postuniversitare, la Aca de -
mia de Poli]ie [i la unit`]i operative din structura
M.A.I., sub îndrumarea fostului director, Ion Mircea
Gherghi]` - \n prezent vicepre[edinte al Sec ]iei na -
]ionale IPA
În perioada 25 mai – 3 iunie 2008, echipa de fotbal
ne-a reprezentat cu succes, la Turneul inter -
na]ional de fotbal al poli]i[tilor în localitatea Riccione,
turneu organizat de I.P.A.- Italia, ocupând locul 6 din
32 de echipe participante.
Din punct de vedere al sponsoriz`rilor, se poate
aprecia c` nu au fost atrase prea multe, chiar dac`
sau f`cut eforturi, datorit` specificului activit`]ii
unit`]ii [i a rela]ion`rii mai restrânse cu societatea
civil`. Acestea au fost în total de 72450 lei, 65950 lei,
sub form` de bani [i 6500 lei în mobilier cu care s-a
dotat sala Regiunii 17 Bucure[ti.
În luna iulie, Comitetul Executiv Regional a organizat
dou` activit`]i importante pentru membrii I.P.A.
[i anume: 20 iulie - Ziua Ministerului Administra]iei [i
Internelor [i 29 iulie - Ziua Drapelului Na]ional.
În perioada 13-20 octombrie a.c., cu prilejul
I.P.A. ROMANIA
anivers`rii a 59 de ani de la înfiin]area de Centrului
Studii Pos tuniversitare au fost organizate manifest`ri
în cin stea acestui eveniment, respectiv, dou` sesiuni
de comunic`ri [tiin]ifice, una la sec]iunea \n v` -
]`mânt cu tema: ’’Preg`tirea continu`, prezent [i
viitor’’, [i una la sec]iunea Psihologie cu tema:
’’Nece sitatea [i ac tualitatea cercet`rii psihologice’’,
concursuri spor tive pe specialit`]i: [ah, tir, tenis de
câmp, tenis de mas`, un spectacol de muzic` popular`
[i alte activit`]i protocolare.
De asemenea, cu aceasta ocazie, în data de 20
oc tombrie a.c. la sediul institu]iei s-a desf`[urat Se -
minarul Interna]ional cu tema: ’’Promovarea [i dezvoltarea
activit`]ii de prevenire a criminalit`]ii’’, acti -
vitate la care au participat autorit`]i locale din
Germania - Landul Baden-Wurttemberg, ofi]eri din
ca drul Institutului pentru Cercetarea [i Prevenirea
Cri minalit`]ii, ofi]eri de la compartimentele de prevenire
a criminalit`]ii din cadrul Inspectoratului Ge -
neral al Poli]iei Române, cadre didactice.
Totodat`, au fost al`turi de noi membrii delega]iei
IPA Sec]ia Ungaria, respectiv pre -
[edintele [i secretarul Re giunii
IPA Gyula.
Cu ocazia Zilei Centrului a
fost inaugurat terenul de sport
folosit de membrii IPA din cadrul
Centrului, la finalizarea c`ruia, un
sprijin financiar deosebit a fost
adus de IPA Sec]ia Român`.
Membrii I.P.A. ai Regiunii 17 au avut o contribu]ie
semnificativ` la editarea primului num`r al „Revistei
de investigare a criminalit`]ii”, prin publicarea a cel
pu]in 10 articole în num`rul .
Revista respectiv` a fost prezentat` \n edi]ia trecut`
a “Jurnalului IPA”, dedicat` celui de-al IV-lea
Con gres al I.P.A. ce s-a desf`[urat la Oradea, \n
luna septembrie 2008.
Pentru copii membrilor I.P.A. cu ocazia Zilei Eu -
ropei au fost organizate dou` concursuri: de de sen
”Drapelul U.E.” [i de poezie “Copil`ria în U.E.”, unde
au fost pu]ini participan]i, dar efortul co piilor a fost
r`spl`tit cu premii [i dulciuri.
La data de 31 decembrie a.c., petrecerea dedicat`
trecerii în noul an a fost organizat` de Comitetul
Executiv al Regiunii 17, atât pentru membrii I.P.A.
cât [i pentru invita]ii acestora.
Constantin
T~NASE
32

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
La poli]ia
vr`nceanq
În cursul anului 2008, s-au realizat
dou` deplas`ri în str`in`tate,
din care prima în Polonia, la Ja -
worzno în luna aprilie, participându-se
la un turneu de fotbal cu
echipa IPA Vrancea. Din nou s-a
vizitat Muzeul Auschwitz Birkenau,
iar la întoarcere delega]ia s-a oprit
în renumitele capitale europene
Pra ga [i Budapesta;
A doua deplasare a anului 2008
s-a desf`[urat la Turneul de Fotbal
“ALPE ADRIA CUP 2008” în Cro -
a]ia, la Poreç, cu echipa de fotbal
format` din membri ai IPA - Re -
giunea Vrancea.
La invita]ia Regiunii IPA Vran -
cea, în luna octombrie 2008, cu
ocazia Festivalului Interna]ional al
Viei [i Vinului „BACHUS” Foc[ani,
Pentru a încuraja activit`]ile sportive [i
efortul membrilor IPA Regiunea Vran -
cea de a-[i sprijini copiii spre activit`]i
educa]ionale performante, s-a înmânat
un premiu IPA Regiunea Vrancea lui
Enache M`d`lin, fiul colegului nostru
Enache S`ndel, agent de poli]ie [i
membru IPA.
M`d`lin Enache este campion mondial
la KATA, atât cu echipa cât [i individual,
loc I ob]inut la Campionatul
Mon dial de Arte Mar]iale organizat în
Olanda la Vijgen;
trezorierul na]ional al sec]iei sârbe
a IPA, Marko Mjalkovic [i pre[e -
dintele Regiunii Zajecar – Miomir
Georgevici au efectuat o vizit` în
jude]ul nostru.
Pentru a prezenta membrilor
IPA Regiunea Vrancea [i invita]ilor
acestei filiale activitatea desf` [u -
rat` de-a lungul timpului, precum [i
rela]iile de prietenie [i colaborare
întemeiate cu alte filiale ale Inter -
national Police Association, la se -
diul Inspectoratului de Poli]ie al
Jude]ului Vrancea s-a amenajat un
birou IPA, fiind expuse caschete
de poli]ie, fotografii, cupe [i interschimbate,
de-a lungul timpului cu
alte regiuni din întreaga lume;
Tot pe parcursul anului 2008 s-a
continuat construc]ia Casei IPA
Lep[a Regiunea Vrancea, cu pri -
ma etap` a proiectului – turnarea
funda]iei, acesta continuând odat`
cu prim`vara 2009.
Palmaresul activit`]ilor prezentate
anterior ne ofer` mândria c`
putem sprijini cu succes atingerea
obiectivelor Asocia]iei Interna ]io -
nale a Poli]i[tilor Sec]ia Român` [i
c` ne aliem devizei “SERVO PER
AMIKECO”.
Costel DOBRIL~
regiuni
|N AUSTRIA
Hotel IPA - Viena, strada Berggasse nr. 9,
unde tariful per persoan` este de 16 euro/zi.
Detalii \n leg`tur` cu casele IPA g`si]i
pe site-ul www.ipa-houses.inf
|N ROM~NIA
Nu uita]i de parteneriatul cu
hotelurile “Cheia” si “Z`ganu”
din sta]iunea Cheia, jud. Prahova,
unde membrii IPA beneficiaz`
de reducerea cu 25%
din tariful de cazare.
Detalii: www.nicoltana.ro
33

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
regiuni
34
Regiunea 4 ClujC
AVENTURQ
AMERICANQ
{I MEDALII
Inspectorul principal Dinu Vlad [i agent T`ma[ Ci -
prian [i-au petrecut o bun` parte din concediul din anul
2008, reprezentând {coala de Agen]i de Poli]ie „Sep-
timiu Mure[an” Cluj-Napoca, dar [i România, la Jo -
curile Inter na]ionale ale Poli]i[tilor [i Pompierilor din
Or lando - SUA.
Desf`[urat` în perioada 16-23 august 2008, competi]ia
a atras poli]i[ti [i
pompieri din toate col]urile
lumii, care s-au întrecut atât
la sporturi de echip` (baseball,
baschet, fotbal, volei),
cât [i individuale (atletism,
înot, judo, ridicarea greut`]ii,
tir, tenis, tenis de mas`
etc.).
Din România, pe lâng`
colegii no[tri, a participat [i
o delega]ie numeroas` de
pompieri din Bucure[ti.
Domnului Dinu Vlad cel
mai frumos rezultat i l-a
adus concursul de cros
country (5 km), unde a
ob]inut me dalia de argint, la
categoria de vârst` 30-34
de ani, îns` [i competi]ia de
tir i-a adus recunoa[terea,
cu o medalie pentru fair
play-ul demonstrat pe parcursul
întrecerilor.
Ridicarea greut`]ii (po-
wer lifting) nu a reprezentat
o provocare peste puterile
colegului nostru T`ma[ Ci -
pri an, probele la care a participat
fiind încheiate cu dou` medalii de bronz.
Ciprian, fost elev al [colii [i [eful promo]iei “De-
cembrie 2006”, a concurat la genuflexiuni - 275 pounds
(125 kg), împins de la piept -300 pounds (136,3 kg) [i
la îndrept`ri - 450 pounds (204,5 kg), medaliile fiind
ob]inute în clasamentul ge neral al celor trei stiluri [i la
Cazare pentru membri IPA
Exist` un contract de parteneriat cu ma na gerii
Hotelului „Mun tenia“ din Pite[ti, prin care se asigur`
membrilor IPA din ]ar` [i str` in`tate, o reducere de
25% pentru cazare \n aceas -
t` prestigioas` unitate hotelier`.
|nfiin]at \n anul 1970,
Hotelul „Muntenia“ a fost mo -
dernizat, \ncepând cu anul
1996, dispunând, \n prezent,
de 451 de locuri de cazare \n
camere cu dou` paturi, ca -
mere cu pat matrimonial,
În tricouri albe, de la stg. la dr:
ag. T`ma[ Ciprian [i insp. pr. Dinu Vlad
bench press (ridic`ri de la piept).
Pe parcursul deplas`rii peste ocean,
colegii no[tri au vizitat [i Criminal Justice
Institute din cadrul Valen cia Community
College, care ofer` preg`tire atât viitorilor
poli]i[ti de ordine public`, precum [i, se -
parat, celor din sistemul penitenciarelor.
Pe viitor, inten]ion`m s` particip`m la
urm`toarele competi]ii sportive:
n În martie 2009 la un semimaraton
în Kyoto-Japonia
n În perioada 31 iulie - 9 august 2009
vom paticipa la Jocurile Mondiale ale Po -
li]i[tilor [i Pompierilor în Van couver - Ca nada, unde
vom participa la ur m` toa rele probe sportive: cross
country, 5 km, biatlon [i tir sportiv
Vlad-Andrei DINU
apartamente [i apar tamente preziden]iale, clasificate
la categoriile 2*, 3* [i 3* Superior.
Sloganul cu care sunt \mbia]i clien]ii:
„Calitatea convinge!“
Hotel Muntenia µµµ
Adresa: Pite[ti,
Pia]a Muntenia Nr. 1
Telefoane: 0248210880,
0248219093, 0348401289
sau 0348401991
Email:
office@turism-muntenia.ro

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
GALA}I
A FI, SAU A NU FI ?
Aceasta a fost \ntrebarea: dac`
s` mai organiz`m, sau nu, Turneul
\ntrucât nu aveam competitori...
Fiind contacta]i, \n luna septembrie,
de câteva regiuni I.P.A. din ]ar`,
ne-am hot`rât s`-l organiz`m.
Ne bazam pe 4 – 5 echipe , dar
nu mic` ne-a fost mirarea când la
turneu s-au \nscris 14 echipe: I.P.A.
VÂLCEA, I.P.A. VASLUI, I.P.A.
VRAN CEA, C.S. I.G.P. Bucures[ti ,
I.P.A. IALOMI}A, I.P.A. C~L~ RA -
{I, C.S. DINAMO CORAL TUL-
CEA, C.S. DINAMO BAC~U, A.S.
DINAMO BR~ILA, I.P.A GHEO-
RGHENI Harghita, I.P.A. BOTO{A -
NI, I.J.J. IALOMI}A, I.P.A. GALA}I
[i C.S. DANUBIUS GALA}I.
Dar cum, munca de poli]ist nu te
las` s` faci \ntotdeauna ce vrei, Bo -
to [aniul [i Jandarmii Ialomi]a, neau
anun]at, cu o zi inainte, c` nu
mai pot participa.
Am fost nevoi]i s` apel`m la
echi pa Poli]iei municipiului Tecuci
[i la cea a Po li]iei de Frontier`, pentru
a nu stri ca grupele deja alc`tuite
prin tra gere la sor]i, care au r`s -
puns afirmativ.
La deschiderea oficial` a Tur -
neului de fotbal \n 5 “CUPA PRI-
ETENIEI“, care s-a desf`[urat \n
ziua de 23.10.2008 la sala “SIDE -
RUR GISTUL“ au participat: dl pre -
fect, Gabriel Aurelian Panai tes cu,
dl F`nel Aram` - [eful I.P.J. Gala]i,
dl Didel B`d`rau - [eful I.J.P.F
Gala]i, dl Constantin Balt` - [eful
Poli]iei Mun. Gala]i, dl Nicolaie
Rainea - [eful arbitrilor din Gala]i, dl
George C`p`tan, Pre[edintele C.S.
“Danubius Gala]i” [i subsemnatul.
Meciurile s-au disputat \n zilele
de 23 [i 24.10.2008 pe dou`
miniterenuri cu gazon sintetic, amenajate
de dl ing. Eugen Ralea [i
echi pa sa de colaboratori.
Am \ncercat s` mai ...mic[or`m
terenurile, având \n vedere vârsta
unor juc`tori [i num`rul de meciuri
care s-au disputat \ntr-o zi, dar o -
chiul atent al organizatorilor nu nea
permis acest lucru.
Dup` dou` zile de \ntreceri (\ntrun
deplin fair – play) care au durat
cat... “Razboiul de 100 de ani“, cla -
sa mentul a fost urm`torul :
Locul I, a revenit echipei I.P.A.
VASLUI, Locul II - C.S. DINAMO
CORAL TULCEA, Locul III – echi -
pei I.P.A. GALA}I [i Locul IV - C.S.
DINAMO BRAILA.
S-au acordat cupe [i diplome tu -
tu ror participantilor la competi]ie.
Titlul “Cel mai bun portar“ a fost
câ[tigat de Paul Zalum, de la
echipa I.P.A. C.S. DINAMO CO -
RAL TULCEA., iar titlul de golgeter
i-a re ve nit lui Nicu[or Ilie de la
I.P.A. Gala]i.
Toate echipele au vrut mai mult,
dar atât s-a putut.
Echipele de pe ultimele
locuri «nu au sup`rat pe ni -
meni...», dar au promis c`
vor ve ni [i \n 2009, cu acelea[i
gân duri sau mai [tii...
Dorim s` mul]umim celor
care ne-au sprijinit \n organizarea
com pe ti]iei: S.C.
ARCELOR MITTAL S.A.
GALA}I, Centrului Cultural
“DU NAREA DE JOS”, conducerii
Ho telului “FALE -
ZA“, S.C. “MERIDIAN
CON STRUCT” S.R.L. Ga -
la]i [i , nu \n ultimul rând,
[efilor Inspec toratelor de
Poli]ie care au f`cut posibil`
participarea echipelor
la Turneu.
Marian NISTOR
regiuni
OFERTA BALNEO:
Va]a B`i este o sta]iune balneoclimateric` permanent`,
situat` la 58 km de ora[ul Deva, jude]ul Hune -
doara, pe Valea Cri[ului Alb, \ntr-o zon` pitoreasc`,
\nconjurat` de p`duri.
Principala atrac]ie a zonei, apele termale, \mpreun`
cu decorul feeric, bog`]iile naturale [i frumu se -
]ea meleagurilor fac din Va]a B`i un loc deosebit de
c`utat de c`tre turi[ti.
OFERTA valabil` doar pentru cei care sunt aronda]i
casei de s`n`tate OPSNAJ:
l 12 zile (cazare, pensiune complet` [i 4 proceduri
medicale)
l Pre] – 330 lei/sejur
l Serii cu \ncepere din: 2 Aprilie [i 15 Aprilie
ACTE necesare: bilet de trimitere de la medicul de
familie sau medic specialist (OPSNAJ) pe care s` fie
specificat “pentru refacere sau pentru recuperare”,
copie BI/CI, copie contract cu OPSNAJ, copia ulti -
mului cupon de pensie sau adeverin]` de salariat.
www.centruvatabai.ro
35

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
O ORGANIZA}IE
MATURQ {I ACTIVQ
regiuni
La 15 noiembrie 2006, sprijini]i cu sufletul [i fapta
de dl dr. Iulian Medrea, fondatorul IPA România,
lua fiin ]` Regiunea 2 Cluj a Sec]iei Române IPA.
|ntr-o competi]ie constructiv`, aproape permanent`,
cu celelalte asocia]ii fondate mai târziu, organiza]ia
noastr` a [tiut s` ]in` pasul, s` p`streze [tacheta
ridicat` [i s` impun` un ritm al activit`]ii
greu de egalat.
Pentru c` activit`]ile cultural-sportive sunt pun]i
sigure c`tre inimile tuturora, sco]ând la lumin`
frumosul din sufletele participan]ilor ori stimulând
competi]ia pentru c` “important este s` participi,
chiar dac` nu câ[tigi”, asocia]ia noastr` a organizat,
pentru membrii ei [i familiile lor, vizite la Muzeul
Etnografic Cluj Napoca [i la Muzeul de Istorie al
ora[ului.
Prin sport [i mi[care fizic` am înt`rit spiritul
competitiv de pe meleagurile clujene.
|n luna februarie 2008 am organizat Turneul
de tenis de mas`, la UM 0827 Cluj Napoca,
iar în luna septembrie am organizat al 6-lea
Turneu interna]ional de fotbal 5+1 “Cupa Napoca”,
edi]ia 2008.
Membrii Asocia]iei noastre au ]inut piept celorlal]i
concuren]i la Turneele Cupa 1 Decembrie”
organizate de Regiunea 4 Cluj, la {coala de Agen]i
de Poli]ie “Septimiu Mure[an” – Cluj [i Regiunea
3 Cluj.
Pentru c` Sfin]ii Mihail [i Gavril sunt ocrotitorii
Jandarmeriei, i-am cinstit cum se cuvine printr-o
expozi]ie de icoane pictate pe sticl`.
Cu prilejul s`rb`torilor de iarn` 2008, regiunea 2
Cluj a organizat Cupa “Mo[ Cr`ciun” de fotbal
în sal` (cu participarea a opt echipe) precum
[i s`rb`toarea Pomului de Iarn`, în jurul c`ruia
Mo[ Cr`ciun, cu sacul plin de cadouri,
s-a întâlnit cu copiii.
Silviu TÂRN~VEAN
36
UNDE ALEARGQ
POLI}I{TII BUCURE{TENI?
Tot \n planul activit`]ilor sportive, remarc`m reu[itele constante ale unor
membri IPA ca {tefan Oprina, D`nu] Cernat, Mihai Ciubotariu, Gheorghe
Munteanu [i Mihai Cre]u care au participat individual, sau \n echip`, la
numeroase concursuri atletice (cros [i maraton), \n ]ar` [i str`in`tate.
Remarcabilele lor eforturi [i pasiunea care i-a mobilizat au f`cut ca
Regiunea 4 - Poli]ia Capitalei s` fie bine reprezentat` astfel.
Plasarea lor permanent` pe podiumurile concursurilor interne dar [i a
celor din Fran]a, Austria, Turcia, Croa]ia [i Italia nu a f`cut decât s` ne
bucure. Datorit` acestor sportivi, au fost ob]inute cupe [i premii, distinc]ii
ce completeaz` panoplia performan]ei. Cupa Poli]iei Croate – trofeu
transmisibil - cucerit patru edi]ii consecutiv, la Zagreb, diplomele
pentru primele locuri pe echipe, cucerite \n Normandia, ani la rând,
[i numeroasele distinc]ii ob]inute de ei \n competi]iile de profil,
ne fac s` le fim recunosc`tori [i s` le promov`m exemplul.
Florin Z.

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
FESTIVALUL
NA}IONAL
AL ARTI{TILOR
AMATORI
În perioada 22 – 24 octombrie 2008, în munici -
piul Câmpina, s-a desfăşurat prima ediţie a Fes -
tivalului Naţional al Artiştilor Amatori din MAI
Această manifestare a fost organizată de Ser -
viciul Tradiţii şi Educaţie din Centrul Cultural al MAI,
în parteneriat cu Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile
Lascăr”.
Cu toate că se afla la debut, festivalul a suscitat
un interes deosebit în rândul artiştilor amatori din
minister, în concurs înscriindu-se un număr de 104
competitori.
Ceremonia inaugurală a avut loc miercuri, 22 oc -
tombrie a.c., la Casa Tineretului din Câmpina, în
pre zenţa reprezentanţilor oficialităţilor locale, ai
struc turilor MAI din judeţul Prahova, ai instituţiilor
de învăţământ ale ministerului, precum şi mass-me -
dia
Ṗarticipanţii “s-au întrecut” la următoarele probe
de concurs: muzică populară, muzică uşoară, mu -
zică folk, recitare şi creaţie originală (pictură, sculptură,
poezie).
Clasamentul, la proba de solist muzică populară,
arăta astfel: premiul I – Ciprian Istrate (Gruparea
Mobilă de Jandarmi Târgu-Mureş), premiul II – Flo -
rin - Mircea Târziu (I.P.J. Alba), premiul III – Mirel
Bria (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bu -
cureşti).
La secţiunea solist muzică uşoară, juriul a decis:
premiul I – Mircea Graur (I.P.J. Botoşani), premiul II
– Vasile Căruţaşu (I.J.J. Buzău), pre miul III – Na ta -
lia-Ioana Selegean (I.J.P.F. Oradea).
Secţiunea muzică folk a stabilit: premiul I – Ma -
rian Predescu (I.P.J. Bistriţa-Năsăud), premiul II –
Dan-Traian Manciulea (I.S.U. Buzău), premiul III -
Con stantin Negulescu (Liceul „Constantin Brân co -
veanu”, Ploieşti).
La proba de recitare, premiul I a fost obţinut de
Florin Hulea (Brigada Spe cială de Intervenţie „Vlad
Ţepeş” a Jandarmeriei Române), premiul al II-lea
deIon-Darie Borcilă (I.J.P.F. Mehedinţi), iar premiul
al III-lea a fost obţinut de Aurel Epure (I.J.J. Olt).
La creaţie originală – pictură şi sculptură, clasamentul
a fost următorul: la proba de pictură – premiul
I a fost acordat lui Florin Dobricean (I.S.U. Ti -
miş), premiul II lui Emil-Lucian Fro nes cu (I.J.P.F.
Tulcea – Sulina) şi premiul III lui Ma rian Feldiorean
(I.S.U. Bistriţa-Năsăud). Scu l p tură: premiul I –
Ciprian Vătafu (I.P.J. Har ghi ta), pre miul II – Călin
Palaga (Academia de Poliţie „A.I. Cuza”), premiul
III – Mihai Bur du cea (I.S.U. Neamţ).
La secţiunea poezie, premianţii au fost următorii:
premiul I – Mariana Mirea (D.G.A.), premiul II – Eu -
sebiu Toderaşcu (Şcoala de Subofiţeri „Pavel Ză -
gă nescu”, Boldeşti), premiul III – Ovidiu - Toma
Artimon (I.P.J. Iaşi).
Finalul acestei activităţi s-a transformat într-o
ser bare, la care toţi participanţii şi-au manifestat
bucuria de a-şi putea etala talentul, de a-şi exprima
gândurile, de a se întâlni cu acei colegi care, pe
lângă profesia de bază, au ca îndeletnicire arta, sub
diversele sale forme de manifestare.
Succesul acţiunii şi satisfacţiile participanţilor i-a
în curajat pe organizatori, aceştia propunându-şi să
facă din acest festival o întâlnire anuală, pentru a
susţine şi promova talentul artiştilor amatori din
minister.
Aurora TORJE
Poeta Magda Mirea
Este n`scut` în 1971 [i licen]iat` în
[tiin]e juridice, absolvent` a unui master
în domeniul comunic`rii manageriale
[i a numeroase cursuri de specialitate
în domeniul analizei tranzac ]io nale
[i a rela]iilor publice;
Lucreaz` în M.A.I din 2002, fiind în
prezent ofi]er în cadrul DGA la Ser vi ciul
Rela]ii cu Publicul;
Debutul literar s-a petrecut în anul 2008 cu volumul
“Femeia cu mâinile lipite de trup”, Editura Ager Press,
prefa]at de Aurelian Titu Dumitrescu:
În “Femeia cu mâinile lipite de trup” se gânde[te
numai în plan secund, subîn]eles [i neartistic.
Mitul fecioarei devasteaz` con]inuturile [i le face pregnante.
Femeia aceasta înc` tân`r` se dedubleaz`,
ape leaz` deseori la memorie [i î[i construie[te o variant`
ideal` a vie]ii sale. Tensiunea poetic` de aici
provine: din permanenta înfruntare a vie]ii ideale cu via]a
real`. Acestea dou` nu au ajuns înc` s` coincid`.
Invocarea divinit`]ii se face ca la o curte de apel.
Artista este într-un continuu recurs: “Sunt o femeie/
care nu mai cunoa[te decât/ forma de singular a sufletului
// Fiecare gest/ e rug`ciunea unei emo]ii/ care sângereaz`
în adâncuri //Doar o curea ro[ie din piele/ m`
delimiteaz`/de aerul pe care-l respir` ceilal]i.” (Re trac -
tilitate)(…) Femeia din autoare este liber` [i neho t`rât`.
Nu suport` constrângeri. Nu are con[tiin]a p`catului. Nu
regret` (…) Pasiunea cu care tr`ie[te este inteligent` [i
o salveaz` pe Magda Mirea de la er orile fundamentale.
femeia - assemblage
respir`-m` seara
ca pe o rochie neagr` de dantel`
poemul meu are p`rul lung
îngerul m` posed`
cu luciditate
eu [tiu c` mutilez gândul
doar închipuindu-te
de-ai [ti cât de pu]ine gesturi
pot flata o femeie...
libertatea dupq chipul
[i asemqnarea noastrq
pân` azi am crezut
c` p`s`rile
au propriul lor timp
mai înalt decât moartea
doar în sufletul oamenilor
zborul r`mâne
egal cu Dumnezeu
vizuini epidermice
dincolo de sensul unic al sângelui
m` repet din om în om
în gesturi primitive
suntem forme frumoase
femei cu mâini de nisip
contureaz` pun]i între suflete
lacrima nu mai cunoa[te grani]e
am lan]uri la gura gândului
iar umbra ta m` s`lb`tice[te
[i mai uman
37

Nr.1- 2009
PE PLAIURI NQSQUDENE
I.P.A. ROMANIA
regiuni
La finele anului 2008 Asocia]ia Interna]ional` a Po -
li]i[tilor – Regiunea 1 Bistri]a-N`s`ud grupa, în rându -
rile sale, 249 membri.
Dornici s` avem [i o cas` a noastr` pe m`sur`, am
amenajat [i dotat sala I.P.A – Regiunea Bistri]a-N`s` -
ud, în corpul A al cl`dirii Inspectoratului Jude]ean de
Poli]ie. Ne-am bucurat de solidaritatea [i sprijinul financiar
ale colegilor poli]i[ti din landul Mecklenburg-Vor -
pommern - Germania.
Pentru perioada 2008 - 2011Regiunea 1 IPA - Bis -
tri]a-N`s`ud, în cooperare cu Poli]ia din Neubranden -
burg - Germania [i-au propus implicarea în proiectul de
refacere a Bisericii Evanghelice – simbolul municipiului
Bistri]a, prin organizarea de concerte, atragerea unor
firme [i persoane pentru sus]inerea financiar` [i material`
a programului.
În 2008 asocia]ia a contribuit la realizarea bustului
martirului cre[tin ortodox T`nase Tudoran precum [i la
sus]inerea financiar` a Proiectului de construire a Pan -
theonului Bistri]ean la Protopiatul Bistri]a.
Între programele importante desf`[urate de Re giu -
nea 1 Bistri]a-N`s`ud, în anul 2008, trebuie amin tite, în
primul rând, men]inerea leg`turilor de prietenie cu co -
legii din Republica Moldova [i schimbul de experien ]`
cu prietenii poli]i[ti din Germania, rela]ie care dureaz`
de peste [ase ani.
Anul trecut, o delega]ie de 16 poli]i[ti germani au vi -
zi tat jude]ul nostru reu[indu-se cu acest prilej un util
schimb de experien]`.
Amintim, tot ca o realizare a anului 2008, semnarea
Acordului de cooperare cu Regiunea IPA din Bur gen -
land - Austria.
Trebuie men]ionat c`, la rândul lor, poli]i[tii germani
din Neubrandenburg au adresat o invita]ie poli]i[tilor
din jude]ul Bistri]a-N`s`ud, iar în cursul lunii septembrie
a avut loc vizita delega]iei române în Germania.
Un alt aspect important al vizitei efectuate în Ger -
mania este cel legat de participarea delega]iei noastre
la un concert de binefacere organizat de poli]ia landului
Vorpommern-Mecklenburg.
Suma încasat` cu acest prilej a fost donat` pentru
re novarea Bisericii Evanghelice din municipiul Bistri]a.
În anul 2008 I.P.A. Regiunea Bistri]a-N`s`ud a ofe rit
sprijin pentru primirea delega]iilor de poli]i[ti care au
vizitat jude]ul Bistri]a-N`s`ud [i a facilitat organizarea
de întâlniri cu poli]isti din Republica Moldova, Belgia,
Elve]ia, Germania, SUA [i Spania.
O realizare important` a anului 2008 este încheierea
la Re[i]a a unui Acord de Cooperare între International
Police Association (Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor
- IPA) Regiunea 1 Bistri]a-N`s`ud, IPA Regiunea 1
Cara[-Severin, IPA Regiunea 2 Cara[-Severin, IPA
Re giunea Kikinda Serbia, IPA Departamentul Inter -
ven]ii Speciale Budapesta [i IPA Regiunea Gyula,
Ungaria.
Liviu
OLARIU
„SERVO PER AMIKECO”,PAS CU PAS
|n luna aprilie a anului 2007, In -
spectoratul de Jandarmi Jude]ean
Bistri]a-N`s`ud a fost onorat de vi -
zita domnului dr. ing. Iulian Medrea,
Secretarul General al Sec]iei Ro -
mâne IPA.
La [edin]a organizat` la sediul
uni t`]ii, ac]iune la care au participat
aproximativ 40 de cadre, membrii
de drept ai I.PA – Sec]ia Român`,
dis tin sul invitat a prezentat valorile
mo rale [i educa]ionale dup` care
se ghideaz` organiza]ia
Cu entuziasm [i încredere în nor -
mele morale ale Asocia]iei, cei pre -
zen]i au hot`rât înfiin]area Re giunii
2 Bistri]a-N`s`ud din cadrul – Sec -
]iei Române.
Dup` o serie întreag` de mo -
men te organizatorice [i logistice,
demersurile pentru ob]inerea statutului
ju ridic pentru Regiunea 2
Bistri]a-N` s`ud au fost demarate în
luna Sep tembrie 2007, întregul proces
du rând pân` la 14 februrie 2008
când a fost pronun]at` Sentin]a
civil` ce acorda statut juridic Re -
giunii 2 Bistri]a-N`s`ud.
Poate cel mai reprezentativ mo -
ment cultural din anul trecut s-a de -
rulat în luna August 2008, când Re -
giunea 2 Bistri]a-N`s`ud, cola bo -
rând cu biroul de specialitate din
cadrul Inspectoratului Jude]ean de
Jandarmi, a organizat o expozi]ie
de pictur` cu lucr`ri apar]inând co -
legului nostru Marcu Tudor.
La manifestare au fost invita]i
ele vii din {coala Special` „Sfânta
Maria”.
Marian T.
38

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
CÂND VREI {I CREZI
ÎN CEEA CE FACI, SE POATE!
Una dintre cele mai importante
preocup`ri ale membrilor IPA Re gi -
unea 1 Cluj în anul 2008 a fost or -
ganizarea, împreun` cu sindicatul
poli]i[tilor clujeni [i Inspectoratul de
Poli]ie Jude]ean Cluj, pe 25 martie,
de Bunavestire, a Zilei Poli]iei.
Manifest`rile au debutat cu un
simpozion în care a fost prezentat`
evolu]ia Poli]iei Române, te mele
abor date fiind: “File din Istoria Po -
li]iei”, “Ministerul de Interne [i mo -
de lul european” [i “Uniformele Po -
li]iei Române de-a lungul timpului”,
pre zentate de c`tre dl. prof. Con -
stantin Gheorghe [i d-na Mihaela-
Cris tina Nica, muzeo graf.
La ceremonia festiv` a Zilei Po -
li]iei, cadrelor prezente le-au fost
tran s mise mesajele de felicitare din
partea primului ministru al Gu ver -
nului României, ministrului de In -
terne, inspectorului general al Po -
li]iei. Mul]i dintre cei prezen]i au
primit, în cadru festiv, ordinele de
avansare în grad, ca o recompens`
pentru munca desf`[urat` cu profesionalism
[i devotament în slujba
cet`]enilor.
Ziua Poli]iei 2008 a continuat,
pentru autorit`]ile publice locale clujene
invitate, colegii de arme, rezer -
vi[tii dar [i de cet`]enii veniti la ma -
ni fest`ri, cu un spectacol organizat
la Casa de Cultur` a Studen]ilor din
Cluj-Napoca.
Au luat cuvântul: primarul de
atunci, Emil Boc, subprefectul Lu -
dovic Andrei Hegedus, pre[edintele
ATOP Mircea Moro[an.
A fost vernisat` expozi]ia "Uni -
forme din Istoria Poli]iei Ro mâne",
în standurile c`reia au stat frumos
ali niate, uniforme de epoc` pro ve -
nite de la Muzeul Poli]iei Ro mâne
din Târgovi[te.
Dintre ]inutele de serviciu ex pu -
se, cea mai veche dateaz` din se -
colul XIX. Ea a stat al`turi de o uniform`
de doroban]i de jude] din
1850 [i alta de comisar de poli]ie din
perioada interbelic`, din 1929. S`
nu uit`m c`, de-a lungul vremii, slujba[ii
Poli]iei au purtat pe rând denumiri
cum ar fi: ispravnic, v`taf de
vâ n`tori, ag`, mili]ian sau poli]ist,
diferen]a este dat` doar de veacul
în care-[i îndeplineau misiunile, co -
mun` fiindu-le îns` datoria de-a în -
dep`rta nelegiuirile.
Momentul artistic ce a urmat ver -
nisajului a cuprins dansuri populare,
dans sportiv, muzic` u[oar`, [i un
moment umoristic oferit de actorul
Mihai Abrudan.
Trupa “Desperado” a sus]inut un
concert foarte aplaudat de invita]ii
care au dorit s`-[i arate recu no[ -
tin]a fa]` de poli]i[tii afla]i zilnic la
dispozi]ia cet`]enilor.
Cu sprijinul logistic al Regiunii 1
IPA Cluj, în seara de 25 martie 2008
a fost organizat Balul Poli]i[tilor,
ma nifestare ce s-a bucurat de un in -
teres maxim din partea tinerilor lu -
cr` tori de poli]ie prezen]i.
Regiunea 1 Cluj s-a implicat cu
res ponsabilitate [i în]elegere [i în
marcarea s`rb`torilor de Pa[te. In
acele momente de în`l]are sufle -
teasc` [i aducere aminte, au fost
acordate din fondurile asocia]iei,
aju toare umanitare în cuantum de
3.300 lei pentru copii cadrelor decedate.
Regiunea 1 Cluj a sus]inut financiar
(1.500 lei) desf`[urarea unui
mo dul de preg`tire a voluntarilor în
domeniul prevenirii,
ac]iune organizat` la
Arie[eni, în perioada
8-10 fe bruarie 2008,
de c` tre Inspec to -
ratul de Po li]ie
Jude]ean Cluj.
Tot în plan cultu -
ral-artistic, Ioa na Ro -
man, agent de poli]ie
[i membru al IPA
Re giunea 1 Cluj cu -
noscu t` interpret` a folclorului local
a fost sus]inut` de aso cia ]ia noastr`
pentru a participa la Fes tivalul de
mu zic` po pular` pentru ar ti[tii amatori
din M.A.I., or ganizat la
Câmpina, în pe rioada 22 - 24
octombrie 2008.
Sportul înseamn` s`n`tatea tru -
pului [i tinere]ea spiritului. De aceea
asocia]ia noastr` a organizat, cu
ocazia Zilei Poli]iei Române - 2008,
un turneu de minifotbal desf`[urat
pe teren cu iarb` artificial`, la care
au participat 20 de echipe, for mate
din poli]i[ti membrii ai regiunii noastre.
C`[tig`torii au primit di plome,
cupe [i premii în bani.
În cursul lunii mai 2008 o echip`
clujean` a participat la Turneul In -
ter na]ional de Fotbal „Coppa dell
ami cizia”, organizat \n Ita lia de Gru -
pul Sportiv al Poli]iei Mu ni cipale Ri -
ccio ne, forma]ia noastr` ocupând
un loc onorant.
În perioada 10-14 septembrie
2008, IPA Regiunea 1 Cluj a organizat
împreun` cu celelalte regiuni
IPA din Cluj, respectiv IPA Re giu -
nea 2, 3 [i 4, a 5-a edi]ie a Turneului
Interna]ional de Fotbal pe teren cu
gazon artificial. La acest turneu, au
participat 16 echipe din România [i
Ungaria. IPA Regiunea 1 Cluj a ocupat
locul IV la acest turneu, do ve -
dindu-[i valoarea de necontestat.
În perioada 17-20 noiembrie
2008, echipa constituit` din membri
IPA ai regiunii noastre a participat la
Turneul de minifotbal organizat de
IPA Regiunea 4 Cluj, turneu la care
au fost prezente 10 echipe, echipa
noastr` ocupând locul III,
pozi]ie ascendent` pe scara
de valori a fotbalului local.
Pescuitul înseamn` r`b -
dare, perseveren]`, spirit
com petitiv [i imagina]ie acestea
fiind doar câteva dintre
calit`]ile unui bun lucr`tor în
struc turile M.A.I.
De aceea, în perioada 22-
24 mai 2008, doi membri ai
IPA Regiunea 1 Cluj au participat,
reprezentându-ne la Concursul
Na]ional de Pescuit la Crap, concurs
organizat de Sec]ia Român`
pe Lacul Iezer (Slobozia).
regiuni
39

Nr.1- 2009
I.P.A. ROMANIA
sport
I. P. A. [i
rena[terea sportului
nostru na]ional
Fiecare sport, practicat \n momentul de fa]` \n cadrul
diferitelor competi]ii organizate la nivel mondial (Jocuri
Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Euro -
pene, etc) \[i are propria istorie legat` de apari]ia [i ori -
ginea sa, aria de r`spândire fiind dat`, \n mare parte,
de caracteristicile sale [i de modul de promovare care
a fost adoptat.
România se poate mândri c` face parte din grupul
select al acelor state care au dat na[tere unui joc
sportiv de echip`, care, de[i se practic`, \n mare parte,
doar \ntre grani]ele ]`rii, a avut o r`spândire spectaculoas`
care a dus la proclamarea sa ca sport na]ional.
Oina - aceast` crea]ie, unic` \n materie de sport, a
po porului nostru, a reprezentat mereu un simbol al tra -
di]iei [i originalit`]ii \n sportul românesc, reu[ind s` se
transmit` pe parcursul a sute de ani, \n ciuda difi cul -
t`]ilor cu care s-a confruntat.
|n decursul timpului, oameni importan]i ai ]`rii (scriitori,
academicieni, oameni politici, etc) au practicat cu
pl`cere acest sport [i i-au apreciat valen]ele, contri -
buind la continuitatea acestei p`r]i importante a patrimoniului
imaterial al poporului nostru, care, \mpreun`
cu celelalte valori na]ionale, contribuie la realizarea
iden tit`]ii de român.
De[i primele date despre existen]a oinei apar \n sec
XIV, putem afirma f`r` s` gre[im, c` persoana care
reuse[te s` pun` bazele practic`rii oinei \n mod organizat
la nivel na]ional, este Spiru Haret, care \n anul 1899
reu[e[te s` organizeze primul campionat na]ional, du -
p` ce \n anul precedent dispusese elaborare unui re -
gulament unic de joc.
Din acel moment oina este privit` cu al]i ochi, importan]`
care i se acord`, ducând pân` la publicarea integral`,
\n anul 1912, a Regulamentului de joc, \n Mo -
nitorul Oficial al României.
Num`rul competi]iilor cre[te, fiind diversificate ca -
tegoriile de vârst` [i de participan]i, ap`rând chiar [i o
variant` pentru fete, sub denumirea de „oini]`”.
Din p`cate, dup` anul 1990, oina a intrat \ntr-un con
de umbr`, acest lucru datorându-se mai multor factori:
lipsa de bani [i insuficienta promovare pe canalele
media.
|n urma alegerilor desf`[urate \n luna decembrie a
anului 2007, \n func]tia de pre[edinte al federa]iei a fost
ales subsemnatul (vicepre[edinte al Regiunii 2 Con -
stan]a).
Cunoscut fiind faptul c` I.P.A. România a acordat
\ntotdeauna o aten]ie deosebit` sportului [i sprijinirii
ini]iativele de p`strare [i promovare a valorilor po po -
rului nostru, conducerea Federa]iei a solicitat su port
financiar pentru acest for, având \n vedere c` juc`torii
celor mai bune echipe din ]ar` “Frontiera To mis -
Constan]a” – campioan` na]ional` (echipa Po li]iei de
Frontier`) [i Straja Bucure[ti (echipa Jan darmeriei)
sunt membri I.P.A.
Spre bucuria iubitorilor de oin`, la solicitatea fe -
dera]iei s-a r`spuns pozitiv [i foarte prompt, astfel c` la
finala Cupei României desf`[urat` \n vara anului trecut
la Constan]a, I.P.A. România, reprezentat` de domnul
Postelnicu a acordat tuturor echipelor participante premii
constând \n materiale sportive. Cu aceea[i ocazie,
echipa câ[tig`toare a Cupei României a primit un premiu
substan]ial important format, de asemenea, din
materiale sportive.
Colaborarea cu I.P.A. România nu s-a \ncheiat aici,
federa]ia r`spunzând solicit`rii acesteia de a organiza
\ntr-o frumoas` zi de toamn` a anului trecut, o demonstra]ie
de oin` la Academia de Politie „Al. I. Cuza”.
Beneficiind de sprijinul financiar [i nu numai, al Sec -
]iei Române, activitatea desf`[urat` pe 5 noiembrie
2008, a fost o reu[it`, sutele de studen]i prezen]i apre -
ciind meciul demonstrativ ce a adus, fa]` \n fa]` ,cele
mai bune echipe: „Frontiera Tomis Constan]a” [i „Straja
Bucure[ti”.
Scopul activit`]i fiind atins, [i de Federa]ie, care a
primit asigur`ri c`, \n cel mai scurt timp se va relua
tradi]ia care a existat la nivelul Academiei [i anume
acela de a avea o echip` de oin`.
|n urma acestor \ntâlniri ale structurii de conducere
I.P.A.- România cu oina, s-a manifestat inten]ia de a
con tinua colaborarea cu Federa]ia [i, ca urmare, s-a
acordat sprijin financiar pentru realizarea unui DVD
care s` prezinte jocul de oin`, \n scopul promov`rii
acestuia.
Deoarece la Constan]a este „capitala” oinei, Re -
giunea 2 Constan]a, nu putea s` r`mân` \n afara fe -
nomenului, fapt pentru care a contribuit la sprijinirea fi -
nanciar` a Federa]iei [i a echipei “Frontiera Tomis
Constan]a”, activitate care va continua [i \n viitor.
Federa]ia Român` de Oin` ]ine s` mul]umeasc`
con ducerii I.P.A. România pentru sprijinul acordat \n
cursul anului trecut, care a dovedit c` le pas` de valorile
noastre na]ionale [i a \ntins o mân` de ajutor \nainte
de a fi prea târziu.
40
N icolae D O B RE

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Poli]ist \n bibliotecq
O VESTE
BUNQ
DE
BUNAVESTIRE
Oricând, oriunde, orice arhitect
sau peisagist \]i va sus]ine, cu argumente
serioase, cât de greu este s`
construie[ti un mozaic.
L`sat singur în fa]a gr`m` joa re -
lor de pietricele colorate, orice om
este la început des cump`nit apoi,
of tând din greu, încearc` s` dez le -
ge noima al`tur`rii cioburilor de cu -
loare în desene cât mai expresive.
Asemeni r`bd`torului [i minu ]io-
sului mozaicar este [i istoricul care
adun` din arhive prafuite date, fapte
[i întâmpl`ri menite, dibaci al` tu ra -
te, s` ofere, peste genera]ii, ima -
ginea unui om ori a unei institu]ii, pe
cea a unei ]`ri sau a unor epoci de -
mult apuse.
Conturul unei siluete aplecate cu
interes [i r`bdare asupra cioburilor
trecutului, încercând prin al`turarea
lor s` ofere contemporanilor s`i
ima ginea a ceea ce a fost, mi-a
ap` rut în fa]a ochilor la recenta lan -
sare a volumului al III–lea “Din Is -
to ria Poli]iei Române – “Pre g` -
tind în tregirea ]`rii”, al c`rui autor
este subco misarul de Poli]ie, docto -
rand în Istorie, Florin {inca.
Lansarea noului volum al tân` -
rului istoric s-a bucurat de prezen]a
unui numeros public [i a fost onorat`
de lu`rile de cuvânt ale academicienilor
Dan Berindei, Florin Con -
stantiniu, istorici, Constantin B`l` -
ceanu – Stolnici, vicepre[edinte al
Aca demiei Române, Sergiu Nico -
laescu, regizor [i actor, cel care a
dat via]` celebrului “Comisar Mol -
dovan” în câteva filme de succes a
c`ror ac]iune se petrecea în perioada
interbelic` [i cea de dup` r`zboi.
Opera de r`bd`tor c`ut`tor al
ade v`rului despre institu]ia Poli]iei
în Romînia, pe care o desf`[oar`
Florin {inca, a mai fost elogiat` [i
de Preacuviosul Arhimandrit Mihail
Stanciu, Stare]ul Mân`stirii Antim
din Bucure[ti. Înalta fa]` bise ri -
ceasc` a ]inut s` sublinieze, printre
altele, c` apari]ia volumului în
aceast` perioad` nu este întâm pl` -
toare; mai sunt doar câteva zile pâ -
n` la Bunavestire, s`rb` toa rea ve -
nirii Mântuitorului pe Pamânt.
În aceast` zi de martie, Poli]ia
Ro mâ n` î[i celebreaz` ziua aniversar`:187
de ani de când, Voievodul
Grigore al IV-lea Ghica a d`ruit ag`i
Grigore Filipescu, [eful Poli]iei de
atunci, primul steag pe care l-a avut
Poli]ia Român`, care purta icoana
Bu nei vestiri.
Pentru întocmirea acestui volum
al seriei „Din istoria Poli]iei Ro mâ -
ne” autorul, dup` cum spuneam
sub comisar în Poli]ia Municipiului
Bu cure[ti [i membru IPA \n Re giu -
nea 4 a Capitalei, s-a documentat în
principal la Arhivele Na]ionale, Bi -
blio teca Academiei Române, Bi blio -
teca Na]ional` [i Biblioteca Cen -
tral` Universitar` „Carol I”, primind
pre]ioase îndrum`ri de la academicianul
Florin Constantiniu [i de la
prof. univ. dr. Constantin Bu[e, am -
bii istorici de incontestabil` repu -
ta]ie.
A[a cum arat` [i titlul, prin acest
volum autorul încearc` s` eviden -
]ieze, în principal, contribu]ia Poli]iei
noastre la Marea Unire, munca
agen ]ilor acoperi]i, pe „frontul informa]iilor”,
fiind cu nimic mai prejos
decât sacrificiul celor care au luptat
în linia întâi. Informa]iile adunate de
poli]i[ti în perioada 1915-1918 au
fost destinate în principal Marelui
Cartier General al Armatei Române,
dar [i regelui Ferdinand, mini[trilor
de Interne [i pre[edin]ilor Consi liu -
lui de Mini[tri.
Poli]ia [i dosarul dispari]iei ma -
nus cris elor scriitorului Ioan Slavici,
un portret al fondatorului ziarului
“Ade v`rul”, Alexandru Beldiman,
care a fost [i prefect de poli]ie,
situa]ia dramaturgului Alexandru
Davila, care a îndeplinit, pentru
scurt` vreme, [i în s`rcinarea de [ef
al unui sector de poli]ie, supravegherea
de c`tre Si gu ran]` a familiei
regale, aspecte inedite ale istoriei
Agiei [i Poli]iei, de jucarea unui
aten tat din 1915 ce viza demnitari
români, toate vin s` completeze
acest volum.
Cartea se adreseaz` deopotriv`
poli]i[tilor români, istoricilor, cerce -
t` torilor, cititorilor pasiona]i.
O parte a studiilor [i articolelor au
fost publi cate în revista „Historia”, în
coti dia nul „Adev`rul” [i \n “Poli]ia
Capi ta lei”.
De men]ionat c`, în volumele din
seria „Din istoria Poli]iei Române"
ma terialul documentar nu este a[e -
zat în ordine cronologic`, astfel în -
cât informa]iile din fiecare volum nu
prezint` interdependen]`.
Aceasta este cea de-a opta car -
te de autor a lui Florin {inca, toate
fiind realizate doar prin contribu]ia
material` proprie.
Orice volum de cercetare isto -
ric`, [i poate acesta cu predilec]ie,
dez groap` din colbul arhivelor informa]ii
inedite, unele de-a dreptul surprinz`toare.
*
Un num`r din anul 1921 al revistei
poli]iene[ti “Paza”, con]inea un
interesant articol al inspectorului de
poli]ie Vasile Da[chevici, intitulat
“cel mai vechi raport de poli]ie cu -
noscut pân` azi”.
Astfel afl`m c`, prin îngrijirea Pa -
pei Pius al XI-lea, a fost publicat un
document descoperit de cercet` tori,
în Arhivele Vaticanului.
Era vorba de un raport al proconsulului
Publius Lentulus, predecesorul
lui Pi lat din Iudeea, prin care
Iisus Hris tos era descris, din punct
de vedere al semnalmentelor:
“P`rul s`u este blond [i lung, lins
pân` la urechi, iar de aici, c`zând în
bucle pe umeri. O c`rare la mijloc îl
separ` în dou` p`r]i egale. Hristos
poart` barb`; ea este de un blond
mai închis decât p`rul [i se termin`
în dou` vârfuri. Ochii îi sunt de un
albastru limpede; expresiunea lor e
de obiceiu dulce; dar în anumite
clipe reflecteaz` o mânie îngrozitoare.
Obrajii sunt u[or colora]i în
roz. Talia acestui om este normal`
[i bine f`cut`. El are o ]inut` dreap -
t`, vorbe[te pu]in [i vocea îi e dul -
ce. Niciodat` nu a fost v`zut râ -
zând, dar de multe ori plângând.
Mâi nile îi sunt bine îngrijite. Poart`
numele de Iisus, fiul Mariei.
Prietenii îl numesc Fiul lui Dum -
nezeu”.
culturq
Marian TUDOR 41

egiuni
42
Nr.1- 2009
TIMI{ 2 “FRONTIERA”
I.P.A. ROMANIA
Filiala „Timi[ 2” a fost recunoscut` de Sec]ia Ro mân`
Bucure[ti la data de 5 octombrie 2002, când s-a constatat
c` erau îndeplinite condi]iile de afiliere [i a primit [i
certificatul de afiliere na]ional`. Începând cu 26 aprilie
2007, regiunea a fost înscris` în Registrul Aso cia]iilor [i
Funda]iilor..
Filiala „Timi[” are, la aceast` dat`, peste 700 membri,
fiind o important` regiune în cadrul Sec]iei Na]ionale.
Prin Comitetul Executiv, Regiunea Timi[ 2 s-a do vedit
un liant [i un catalizator pentru membrii s`i, par tener res -
pectabil, în rela]ia cu regiunile IPA interne [i inter na ]io -
nale [i societatea civil` .
Consecvent principiilor Statutului IPA, aliniate la le gis -
la]ia na]ional` Comitetul Executiv a avut constant în
aten ]ie un set de obiective majore, printre care :
- satisfacerea problematicii membrilor regiunii ;
- îndeplinirea sarcinilor rezultate din statut [i a propriilor
hot`râri ;
- participarea la competi]ii sportive interne [i in ter na -
]io nale ;
- dezvoltarea leg`turilor cu societatea civil` pentru
pro movarea [i respectarea valorilor ;
- reprezentarea IPA în diferite forumuri interne [i interna]ionale
;
- cre[terea prestigiului asocia]iei interna]ionale [i a
regiunii „Frontiera” Timi[ ;
Prin Comitetul Executiv al IPA Regiunea Timis 2, s-au
încheiat peste 500 contracte de servicii de telefonie
„Orange” [i „Vodafone” pentru membrii regiunii .
De asemenea s-au onorat comenzi de seturi IPA aurit
(insign`/pl`cu]` aurit`/ portofel piele), insigne, ac cravat`
IPA pentru solicitan]ii din cadrul filialei. În propor]ie
de 90 % membrii IPA Regiunea Frontiera Timi[, posesori
de autoturisme, au primit însemne IPA - auto.
I.P.A Regiunea „Frontiera” Timi[ cuprinde în prezent
poli]i[ti de frontier` activi sau în rezerv`, f`r` diferen]`
de rang sau sex, fiind neutr` din punct de vedere politic,
religios [i sindical.
În aceast` perioad`, ea a ac]ionat pentru: coordo na -
rea, îndrumarea [i organizarea întâlnirilor inter na]ionale
ale membrilor IPA; organizarea [i desf` [u rarea corespunz`toare
a diferitelor evenimente cu caracter
educa]ional, sportiv sau turism pe linia dezvolt`rii
rela]iilor de prietenie cu membrii IPA din ]`ri ale Uniunii
Europene sau alte continente; stimularea rela]iilor de prietenie,
întrajutorare, respect reciproc [i promovarea
întâlnirilor na]ionale [i interna]ionale; favorizarea întâlnirilor
interna]ionale, prin intermediul invita]iilor primite de la
diverse sec]iuni IPA din ]`ri precum Italia, Spania, Fran -
]a, Austria, Belgia, Polonia, Germania, Fran]a, U craina
ultimele dintre invita]ii fiind primite din Malta, Bra zilia [i
Cipru; cre[terea prestigiului Poli]iei de Frontier` române
în lume; cooptarea de noi membri în rândurile Regiunii .
Interesul principal al Comitetului Executiv l-a constituit
în toat` aceast` perioad` consolidarea Regiunii Timi[
2 din punct de vedere al componen]ilor s`i.
S-a avut în vedere nu numai cre[tere numeric` a
membrilor regiunii dar [i sporirea calit`]ii acestora, prin
coop tarea de poli]i[ti de frontier` cu aptitudini [i calit`]i
deosebite.
De asemenea, au fost acordate ajutoare financiare
celor afla]i în dificultate sau cu grave probleme sociale.
Printre ac]iunile [i activit`]ile desf`[urate de IPA Re -
giunea „Frontiera” Timi[, în premier`, a fost organizat câ -
teva Revelioanele, protagoni[ti fiind domnii Flo rea
{tefan, Mircea Chiril`, Ungur Lauren]iu, Balica Gheor -
ghe, Boghian Gheorghe.
În mod constant Regiunea noastr` este preocupat` s`
ob]in` leg`turi permanente, s` fac` schimburi de experien]`
cu celelalte regiuni na]ionale [i interna]ionale. În
acest sens men]ion`m stadiul avansat al unor proiecte
privind schimburi de experien]` cu poli]iile de frontier`
din Italia [i Austria. Prezen]a reprezentan]ilor no[tri la
conferin]e, simpozioane, cursuri, participarea la diferite
competi]ii sportive, vizitele unor delega]ii, familii sau individual,
au constituit tot atâtea ocazii de stabilire a leg` -
turilor prietene[ti [i consolidarea celor deja existente [i
implicit de promovare a imaginii ]`rii noastre în exterior.
Scoatem în eviden]` în mod special activitatea desf` -
[urat` de regiunea noastr`, pe linia promov`rii imaginii
asocia]iei [i facilit`rii întâlnirilor interna]ionale [i men -
]inerea rela]iilor cu numeroase sec]iuni interna]ionale
IPA.
De asemenea merit` subliniat` activitatea IPA Re -
giunea „Timi[ 2” cu ocazia primirii delega]iei din Israel,
Comitetul Executiv, implicându-se în rezolvarea problemei
transportului [i alte activit`]i logistice.
Este important de amintit vizitele delega]iilor IPA din
Italia (IPA Dolomitti, IPA Ascoli Piceno, IPA Trieste ),
Sicilia (IPA Modena; IPA Palazollo ) Croa]ia (IPA Istra)
cu care s-au stabilit rela]ii de prietenie [i colaborare, cu
aceast` ocazie IPA Regiunea Frontiera Timi[ fiind re -
cunoscut` [i pe plan interna]ional.
Men]ion`m în acest sens particip`rile anuale ale IPA
Regiunea „Timi[ 2” la turnee de minifotbal din Polonia,
Italia [i Croa]ia
De fiecare dat` cu ocazia primirii invita]iilor de participare
la turneele sus men]ionate, au fost informa]i to]i
membrii regiunii prin adres` scris` specificându-se în
detaliu perioada de desf`[urare, locul [i condi]iile de participare.
Nu au existat membri din regiune care s` doreasc`
s` participe la aceste activit`]i [i s` fie refuza]i.
Ne mândrim cu atestatele ob]inute de IPA „Timi[ 2”,
pentru cea mai bun` purtare la turneul de minfotbal din
Croa]ia, organizat de IPA Dolomitti – Italia, în localitatea
Porec. La fiecare participare IPA „Timi[ 2” a ob]iut
diplome de „fair play”.
S-a realizat un protocol cu Universitatea Politehnica
din Timi[oara – Italy – Point [i consor]iul Districtului teh -
nologic din Canavese – Italia pentru a facilita schimbul
de experien]` [i informa]ii între poli]i[tii de frontier`, precum
[i sprijinirea cadrelor care doresc specializarea în
domeniu la diferite cursuri de profil din U.E.
Men]ion`m activitatea desf`[urat` de membrii Co -
mitetului Executiv, pentru promovarea imaginii regiunii,
crearea de leg`turi de prietenie, promovarea coope r`rii
interna]ionale, favorizarea întâlnirilor inter na]ionale, dez -
voltarea unor activit`]i sociale [i culturale, cre[terea
prestigiului regiunii atât pe plan intern cât [i inter na]ional.
Ca proiecte principale pentru perioada urm`toare,
„I.P.A. Frontiera Timi[” î[i propune:participarea la turnee
fotbal \n Italia, Croa]ia, Belgia, Polonia [i Cipru; vizite la
obiectivele de interes turistic din Cipru [i Egipt; \n scri -
erea în rândurile asocia]iei de noi membri, astfel încât în
anul 2009 s` avem peste 1000 aderen]i; schimburi de
experien]` în domeniul Poli]iei de Frontier` cu ]`ri precum
Germania, Italia, Fran]a, Austria, Spania; amenajarea
unui spa]iu adecvat activit`]ilor desf`[urate de IPA
Fron tiera Timi[ cu toate utilit`]ile necesare; concesionarea
unui teren, de circa 3 ha, în localitatea Pi[ chia –
Timi[– pentru construirea unei case IPA, cu do t`ri co res -
pun z`toare [i amenajarea unei baze de agrement pentru
membrii asocia]iei; organizarea în cooperare cu IPA Re -
giunea “1 Timi[“ a unui turneu interna]ional de fotbal pe
teren redus în anul 2009; achizi]ionarea unui mi cro buz
cu venituri provenite din sponsoriz`ri sau din dona]ie
pentru transportul membrilor asocia]iei la diferite activit`]i
pe care le întreprinde în ]ar` sau în str`in`tate [i rea -
lizarea unei pagini Web a asocia]iei ;
Gheorghe BALICA

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
REGIUNEA 4
TIMI{ |N 2008
Datorit` populariz`rii active a existen]ei [i scopurilor
IPA, a implic`rii membrilor Comitetului Executiv Re -
gional în desf`[urarea de diverse activit`]i în folosul
membrilor Regiunii 4 Timi[, num`rul membrilor acesteia
a crescut constant, de la 87, la data înfiin]`rii \n 2006, la
323 de membri, în noiembrie 2008.
ACTIVIT~}I CULTURAL-SPORTIVE
Turnee de mini-fotbal (18.04.2008 [i 29.08.2008) cu
peste 250 de participan]i:
Turneu de tenis de câmp (14–15.05.2008) cu 32 participan]i:
Alc`tuirea unei echipe de mini-fotbal a Regiunii 4
Timi[ : “HYPERION – I.P.A.” , înscrierea [i participa -
rea ei la Campionatul Jude]ean de Mini-Fotbal, Liga a
II-a, Seria B.
]ional „Coriolan Br`diceanu” din Lu goj; l locul IV la
Campionatul Na]io nal [colar de Orientare (2007) organizat
de Mi nisterul Educa]iei [i Cercet`rii la Poiana-
Pinului (jude]ul Buz`u); l locul IV la Campionatul
Na]ional {co lar de Orien tare (2008) organizat de
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului la Alba-
Iulia;
Ligia Ga[par
14 ani, elev` în clasa a VIII-a la
Clubul Sportiv [colar Timi[oara) fiica
dlui LiviuGa[par, membru I.P.A.) -
component` a lotului na ]ional [i a lotului
olimpic de perspec tiv` al României
(înot). Performan]e: l 115 medalii la
di fe rite concursuri de înot.
O vidiu Udrea
13 ani, elev în clasa a VII-a, fiul dlui
Valentin Udrea, membru I.P.A.
Component al echipei de baschet
“C.S.S. Bega” Timi[oara [i al lotului
na]ional de perspectiv`.
Performan]e: l locul I cu echipa la
Cam pionatul Na ]io nal de Baschet
VOLKSWAGEN (masculin sub 14 ani),
edi]ia 2007-2008.
Pe plan social remarc`m: organizarea Balului M`r]i -
[o rului - 8 martie, Tab`r` de var` la MARGA (jude]ul
Cara[-Severin) pentru copiii membrilor Regiunii 4 Timi[
(21.07 – 04.08.2008), o excursie pentru membrii I.P.A.
la RIMINI (Italia) în perioada 05.09 – 13.09.2008 [i
vizita oficial` a unei delega]ii a Regiunii 4 Timi[ la
Regiunile I.P.A. Abruzzo [i Campania (18–25.06.2008)
\n Italia
TINERE TALENTE
Silvia-N icoleta Rus
14 ani, elev` în clasa a VIII-a, fiica dlui
Aurel Rus, membru I.P.A.;
l premiul special la Sesiunea Na]io -
nal` de Comunic`ri [tiin]ifice „Mate ma -
tica” (2007) organizat` la Colegiul Na -
Mehedin]i
Concurs de pescuit
sportiv, organizat în
ziua de 4 iulie 2008,
cu premii în valoare
de 1200 lei, la care
au participat
concuren]i din
cadrul
regiunilor IPA:
1 Mehedin]i,
2 Mehedin]i,
2 Dolj,
2 Timi[,
[i 2 Gorj.
Raul-Dumitru
Strun`
(15 ani, elev în clasa
a IX-a la Liceul de Ar -
te Plastice din Ti mi -
[oa ra), fiul dlui Du -
mitru Strun`, mem bru
I.P.A. ;
Performan]e: l a
ex pus lucr`ri la nu -
me roase expozi]ii [i
simpozioane, printre
care, în cursul anului
2008, la Salonul Na -
]ional Studen]esc de
Art` Religioas` [i la
Sim pozionul Inter na -
]io nal „ART D’ORO”.
Bacqu
Mardare Dorinel,
de la Gruparea
Mobil` de Jandarmi
Bac`u,
este membru I.P.A.
din 2004 [i practic`
Kick Boxing (89 kg)
din 2005.
Palmares:
Vicecampion la First
Contact – 2007 (89 kg);
Vicecampion
la First Contact – 2008;
Campion Na]ional
Light Contact - 2008
Vasile FOLTU}
43

44
Nr.1- 2009
BUNE PRACTICI POLI}IENE{TI
ÎN SPA}IUL EUROPEAN
Având în vedere necesitatea accentu`rii procesului
de euroconformizare a institu]iei poli]iei [i participarea
activ` la construc]ia european`, Inspectoratul de Poli]ie
al jude]ului Mure[, Asocia]ia Interna]ional` a poli]i[tilor –
Regiunea 1 Mure[, a ini]iat o seam` de rela]ii de coope -
rare institu]ional` cu poli]iile din Budapesta [i Viena.
Dac` la început, întâlnirile au avut la baz` consolidarea
rela]iilor de prietenie dintre poli]i[ti, în scurt timp
discu]iile au c`p`tat un pronun]at caracter profesional,
fiind identificate problematici prin care împ`rt`[irea ex -
perien]ei câ[tigate, poate aduce un plus de eficien]` în
activitatea fiec`reia dintre p`r]ile implicate.
Astfel, s-a ajuns la ideea organiz`rii un simpozion, la
Tg. Mure[, în anul 2007 sub titulatura de „Bune practici
poli]iene[ti în spa ]iul european”.
Extrem de generoas`, tema simpozionului a creat
cadrul unor dezbateri ample.
Gazde fiind, la prima edi]ie, am c`utat ca temele
abor date s` intereseze s` con]in` informa]ii care sunt în
m`sur` s` deschid` noi orizonturi de cooperare, lucru
în]eles de c`tre partea ungar` care în completarea ex -
punerilor ne-au oferit modele proprii de ac]iune, meca -
nisme de preven]ie [i modul lor de implementare, [.a.
Fiind un succes, resim]it atât de c`tre organizatori cât
[i de c`tre participan]i, am consim]it ca astfel de întruniri
s` aib` continuitate, astfel c` am pl`nuit o a doua edi]ie
a acestui simpozion, desf`[urat` \n 2008, la Budapesta.
La invita]ia [efului Comandamentului de Poli]ie Bu -
dapesta, domnul General de brigad` Dr. Gabor Toth, o
delega]ie din IPJ Mure[ s-a deplasat în Ungaria, lu cr` -
rile celei de-a doua edi]ii a Simpozionului „Bune Practici
Poli]iene[ti în Spa]iul European” având loc în incinta
cl`dirii centrale a Poli]iei din Bu dapesta.
Delega]ia noastr` a fost condus` de c`tre [eful IPJ,
dl chestor de poli]ie Ioan Nicolae C`bulea, Pre[edintele
de onoare al I.P.A. Regiunea 1 Mure[, fiind alc`tuit` din
speciali[ti în management, poli]ie rutier`, rela]ii publice,
prevenirea criminalit`]ii, în rela]ii in terna ]ionale [i afaceri
europene, membri I.P.A. Regiunea 1 Mure[.
Lucr`rile reuniunii au fost deschise de general maior
dr. Szik Laszlo - adjunct al [efului Coman da mentului de
Poli]ie Budapesta, de-a lungul celor cinci zile de dezbateri,
fiind abordate teme de interes.
Din partea Poli]iei Ungare au conferen]iat: colonel
Ma jercsik Janos - [eful Sec]iei de Integrare în Uniunea
European`, a c`rui tem` s-a concentrat atât asupra
Cooper`rii Poli]iene[ti în Spa]iul Schengen cât [i în
afara acestuia, colonel Szabo Mihaly - [eful Serviciului
I.P.A. ROMANIA
de Prevenire a Criminalit`]ii Economico-Financiare, a
pre zentat tema: „Infrac]iuni economice în dauna fondurilor
alocate de Uniunea European`”, prof.dr. Laszlo
Csendes - directorul Academiei de Prevenire a Cri -
minalit`]ii Budapesta, a expus aspecte importante în
ceea ce prive[te tema: „Infractorii minori - evolu]ia criminalit`]ii”,
lector colonel (r) Kemenes Miklos, care î[i
desf`[oar` activitatea în continuare în cadrul Direc]iei
de Circula]ie Budapesta, a c`rui alocu]iune s-a concentrat
pe trei factori: - situa]ia actual` a poli]iei rutiere
Budapesta; - a[tept`rile Uniunii Europene privind siguran]a
circula]iei; - prevenirea accidentelor rutiere.
Un alt vorbitor a fost Dl. Otto Konig - adjunct al [efului
Poli]iei Judiciare din Viena – Austria, invitat special al
acestui simpozion, care a prezentat tema: „Siguran]a în
spa]iul european”.
Partea român` a sus]inut, prin vocea chestorului Ioan
Nicolae C`bulea, tema : „Poli]ia [i problemele violen]ei
in trafamiliale”, comisar de poli]ie Gliga Traian, [eful
S.M.O.C.P. [i Rel. Interna]ionale, a prezentat tema: „Po -
li]ia de proximitate din România”, subcomisar de poli]ie
Livia Popa - purt`torul de cuvânt al IPJ Mure[, [i-a concentrat
expunerea în jurul subiectului: „Marketingul re -
la]iilor publice”, inspector Nicu[an Adrian – ofi]er psiho -
log, a vorbit asisten]ei despre Campania de Prevenire a
Accidentelor Rutiere.
Un punct distinct pe agenda vizitei delega]iei române
l-a constituit întâlnirea între dl chestor Ioan - Nicolae C` -
bu lea [i dl general dr. Gabor Toth - [eful Poli]iei bu da -
pestane, cu privire la desf`[urarea lucr`rilor simpo zio -
nului, concluzii [i propuneri în acest sens.
La propunerea gazdelor, am vizitat sediul Poli]iei Bu -
dapesta, cu accent pe unul dintre cele mai importate de -
partamente – Dispeceratul unit`]ii.
Am vizitat Comandamentul Po li]iei ora [ului Szent -
endrei, unde am fost întâmpina]i de co mandantul uni -
t`]ii, lt col. Borcsok Laszlo, iar apoi delega]ia român` a
vizitat {coala de subofi]eri de poli]ie – Centrul de Per -
fec]ionare [i Pre venire a Criminalit`]ii din Budapesta,
unde au avut loc convorbiri cu dl. general maior dr.
Danos Valer – comandantul unit`]ii [i adjunctul acestuia,
col. Nacsary Istvan, Aeroportul FERIHEGY din Bu da -
pesta fiind un alt popas, unde poli]i[tilor români le-a fost
prezentat modul integrat de func]ionare a sistemului de
siguran]` al acestui obiectiv strategic.
Finalul vizitei s-a axat pe ideea continu`rii acestor în -
tâlniri, [efului Coman damentului de Poli]ie Budapesta,
general dr. Gabor Toth, fiindu-i adresat` invita]ia de a ne
fi oaspete la lucr`rile celei dea treia edi]ii a Sim po zio -
nului, care urmeaz` s` aib` loc în jude]ul Mure[.
Sergiu C`lin ILYES

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
IPA, |N BLEU JANDARM
Regiunea 3 Satu Mare, din ca drul
Sec]iei Române IPA, luat fiin]` în
luna lui Brum`rel a anului 2007, ca
urmare a demersurilor unui co lectiv
de cadre «tân`r [i nelini[tit» din
Inspectoratul de Jandarmi Ju de]ean
Satu Mare.
Pasul hot`râtor a fost f`cut de
Se cretarul General al IPA – Sec]ia
Român`, dl Iulian Medrea care, so -
sit în vizit` la Satu Mare ne-a înmânat,
în cadru solemn, Statutul IPA -
Sec]ia Român` [i Actul Constitutiv
al Regiunii 3 - Satu Mare, document
ce reprezint` certificatul de na[tere
al organiza]iei noastre.
Mai apoi, dup` înfiin]area de
«facto» a acestei noi Regiuni IPA,
au fost întreprinse diligen]ele necesare
înregistr`rii ei de «jure».
|n luna aprilie 2007 s-a ob]inut
personalitatea juridic` [i mai apoi
co dul de înregistrare fiscal` .
Scopul înfiin]`rii Regiunii 3 Satu
Mare se identific` în totalitate cu
cele ale IPA [i este acela de a crea
leg`turi de prietenie [i de a consolida
rela]iile de camaraderie dintre
cadrele Inspectoratului de Jandarmi
Jude]ean Satu Mare.
Dorim din toat` inima [i vom milita
cu t`rie pentru prietenie [i buna
colaborare cu toate celelalte structuri
din cadrul Ministerului Internelor
[i Reformei Administrative [i, în
spe cial, cu membrii Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]` Satu Ma -
re, colegii no[trii având tot calitatea
de cadre militare.
Cu speran]` [i mult optimism am
avut în vedere, la înfiin]area Re -
giunii noastre, g`sirea unor c`i noi
prin care s` promov`m în lume [i în
]ar` imaginea jandarmilor ca ap` -
r`tori ai legii în zona de respon sa -
bili tate a inspectoratului.
Prin demersul constituirii Regiunii
3 Satu Mare, dorim s` contribuim,
între altele, cu instrumentele puse la
dispozi]ie de Statutul IPA, la coexisten]a
pa[nic` între minorit`]ile na -
]ionale, minunata zon` a jude]ului
nos tru fiind locuit` de români, ma -
ghiari, [vabi [i ucrainieni.
Astfel, existen]a unei palete culturale
largi, a determinat un înalt
grad de civiliza]ie [i respect reciproc.
La noi, aici, la Satu Mare, este un
semn deosebit de bun` cuviin]` s`
po]i s` dai ”Bun` ziua” unui român,
s`-i spui „Jo napot kivanok” unui
maghiar sau „Guten Morgen” unui
[vab.
Tân`r [i entuziast, aflat la primii
pa[i ai unui drum lung, colectivul de
membri inimo[i ai Regiunii 3 Satu
Mare a primit deja oaspe]i de
seam`.
|n luna martie 2008 ne-a vizitat
Secretarul reprezentant pentru Ro -
mânia în S.U.A. al IPA, d-nul Andy
Scott, ofi]er de poli]ie în ora[ul Pa -
lisade din Colorado.
Fiind pentru prima dat` în jude]ul
nostru, oaspetele american s-a
ar`tat deosebit de încântat de frumuse]ea
locurilor [i de bun`tatea
oamenilor punând astfel bazele
unor viitoare leg`turi de cooperare
[i colaborare între membrii americani
[i români ai aceleia[i mari
familii interna]ionale - IPA.
Ce ne rezerv` viitorul?
Membrii IPA din cadrul Regiunii 3
Satu Mare [i-au propus s` amplifice
[i s` consolideze rela]iile de prietenie
[i colaborare cu celelalte regiuni
ale IPA România, s` devin` astfel
parteneri de dialog cu colegii lor din
întreaga lume.
Dl Andy Scott a fost aşteptat
la aeroportul Ferihegy, din
Budapesta, de către reprezentanţii
Regiunii 3 Satu Mare
{tiut fiind c` sportul este o form`
de exprimare accesibil` tuturor,
indiferent de limba pe care o
vorbesc, ne-am propus ca între
altele, s` organiz`m evenimente
cultural – sportive deosebite care s`
întruneasc` aici, la Satu Mare,
membrii IPA din toat` lumea.
Numai a[a demersurile noastre,
armonizate în simfonia prieteniei
interna]ionale dintre toate organiza]iile
IPA, vor rezona din plin la
deviza „SERVO PER AMIKECO”
Daniel MICLEA
regiuni
Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, pentru copii
membrilor Regiunii s-a organizat venirea lui Moş
Crăciun fiind pregătite peste 200 de cadouri
În ziua de 22.01.2009, la sediul Inspectoratului de
Jandarmi Judeţean Satu Mare, s-a desfăşurat Bilanţul
activităţii Regiunii 3 Satu Mare, membrii IPA de drept
şi invitaţii sărbătorind apoi momentul la popota uni -
tăţii.
45

Nr.1- 2009
ULTIMA ORQ
SIBIUL, ALTFEL
I.P.A. ROMANIA
Centrul Interna]ional Administrativ al
IPA, de la Nottingham, a comunicat
recent, printr-o circular` adresat`
sec]iilor na]ionale, c` s-a recunoscut
statutul de Sec]ie \n Formare pentru solicitan]ii din
Republica Mol dova [i c` li se admite participarea cu
un delegat observator la Congresul Mondial XIX al
IPA ce se va desf`[ura \n Turcia, la sfâr[itul acestui
an.
IPA – Sec]ia Român` cunoscut` ca prim sponsor
[i principal element de sprijin pentru admiterea \n
organiza]ia inter na]ional` a colegilor din Republica
Modlova, se bucur` pen tru decizia luat` \n Anglia
de forul suprem al Asocia]iei.
(D.D.)
B A C I U
46
Graficianul Viorel Baciu
(mem bru simpatizant IPA \n
cadrul Re giunii 4 Bucure[ti)
particip` constant la desf` [u -
rarea unor activit`]i pe linia
prevenirii criminalit`]ii [i accidentelor
ru tiere, atât la Poli]ia
Ca pitalei cât [i la I.P.J. Gala]i.
A fost distins cu diplome [i numeroase premii \n ]ar`
[i str`in`tate,fiind autorul portetelor fondatorului IPA,
Arthur Troop, aflate la sediul Sec]iei Române, la
Muzeul Poli]iei din Târgovi[te precum [i a celor care
au fost d`ruite unor oaspe]i
str`ini de anvergur` (inclusiv
dlui pre[edinte interna]ional
Michael Ody sse os).
Dup` un proiect comun, graficianul
Viorel Baciu a reali zat
fresca tematic` din holul IGPR
(cl`direa din str. Mihai Vo d`),
multiplicarea unor imagini cu
Stea gul Agiei ce au fost distri -
bu ite \n unit`]i jude]ene, precum
[i efigia cu chipul domnitorului
{tefan cel Mare [i Sfânt,
adoptat` de I.G.P.F. - la Ziua
Poli]iei de Frontier` - din 2008.
Florin Z.
Mul]umim coresponden]ilor no[tri care ne-au ajutat
s` le eviden]iem realiz`rile din regiunile \n care \[i
desf`[oar` activitatea.
Na[terea unei reviste de genul acesta nu este un
“hei rup” de moment. Publica]ia trebuie “alimentat`”
per ma nent cu informa]ii [i imagini reprezentative.
V` a[tepat`m, deci, cu texte explicite (documente
world - cu diacritice) [i ilustra]ii (format “jpg” sau “gif”)
pe adresa de mail:
ipajurnal.ro@ gmail.com
sau la telefoanele
0722.344.125 ori 0740.104.805
O coresponden]` lapidar` sosit` de la Regiunea
1 Sbiu ne anun]` c`, printre altele, colegii no[tri
care vor particpa la un seminar - la Gimborn vor
decora camera sec]iei române cu lucr`ri plastice
ale membrului IPA - Vasile Popescu.
A[tept`m cu interes ve[ti despre modul \n care-[i
vor \ndeplini proiectele pe care [i le-au propus
pentru 2009.
Când fac n`zdr`v`nii,
oamenii spirituali se iau
foarte \n serios.
{i atunci când viseaz`
ori creeaz`,
se comport` asemeni.
Cine nu-l cunoa[te pe
prietenul nostru Aurelian
Iulius {u]` ({AI) de la
poli]ia gorjean`, n-are
decât s` viziteze.
www.caricaturasai.ro
Iat`-l pe artistul nostru
dup` ce a \nc`lecat
leul din Pia]a San Marco.
Din Vene]ia.

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Un amator
foarte... profesionst
Eugen Dumitrescu Buzic`
Absolvent
al {colii de poli]ie
“Vasile Lasc`r”
din Câmpina,
promo]ia 1996.
Picteaz` de când
se [tie abordând,
cu perdilec]ie,
fa]` de grafic`
[i pictur`,
lucrul icoanelor
pe lemn.
Expozi]ia “Taina
iubirii” a fost inaugurat`
la 20 martie 2008, la Muzeul Jude]ean din
municipiul Alexandria, reunind zeci de icoane
pictate pe lemn de un artist amator... agent [ef \n IPJ
Teleorman. |n domeniul iconografic, poli]istul-artist a
ob]inut, \n ultimii ani, mai multe premii [i diplome la
diverse expozi]ii jude]ene [i na]ionale de icoane,
certificând constant profesionalismul
cu care-[i finalizeaz` demersurile artistice.
Expozi]ia, care s-a \nscris \n seria de manifest`ri
dedicate Zilei Poli]iei Române, dar [i S`rb`torilor
Pascale, a r`mas deschis` pân` la sfâr[itul lunii
aprilie 2008.
Iubire cu miros de liliac...
Zâmbesc cu dor privind aievea
la b`ncu]a noastr`...
Atunci când înflorea liliacul se d`dea
un adev`rat recital!
Eram doi copii ce se ]ineau de mân`
[i pluteau spre fericire...
Eram doi actori cu o pies` grea...
s` joace IUBIREA!
Eram cerul [i p`mântul,
Eram tot ce doream s` fim... [i zburam...
Ne jucam iubirea cu MIROS DE LILIAC
[i pluteam pe acorduri eterne...
A venit toamna, b`ncu]a a r`mas goal`...
copiii au plecat, cortina s-a tras!
Îns`, undeva prin amintiri pr`fuite...
se simte mirosul iubirii...
Iar eu îl îmbr`]i[ez a[teptând un ACTOR
care s` m` aplaude!
Ultimul act...
Frânturi dintr-o melodie, se aud într-un fundal
îndep`rtat... al unui decor prea trist...
În mijlocul scenei, pline de amintiri,
de ropote de fericire,
St` un actor care [i-a pierdut rolul!
Prive[te spre sala ce odat` era plin`...
Prive[te spre locul pe care îl ocupai TU!
Zâmbe[te vag, plânge [i râde...
Era cel mai bun actor... [i totu[i, la finalul
ultimului spectacol,
În care el î[i juca iubirea, TU te-ai ridicat
[i-ai plecat...
Cortina s-a tras, spectatorii au plecat
[i sala a r`mas goal`!
{i el a r`mas gol, f`r` zâmbet, f`r` masc`,
f`r` rolul care-l ]inea pe scena vie]ii...
Pentru c` rolul lui era s` te fac` FERICIT!
magazin
Alina-Nicoleta P~UN P
Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”,
Bucure[ti – anul II
“IPA JURNAL” o prezen]` apreciat` la cea de a XII-a a
Salonului In terna]ional de Carte Juridic`, Poli]ist` [i Ad -
mi nistrativ`, organizat la sfâr[itul lunii octombrie 2008,
cu DIPLOM~ DE EXCELEN}~.
47

competi]ii interna]ionale
Nr.1- 2009
PERFORMAN}A
{I PERFORMERII
I.P.A. ROMANIA
|n ultima decad` a lunii septembrie 2008, \n
Croa]ia s-a desf`[urat a VIII-a edi]ie a unei competi]ii
fotbalistice destinate membrilor IPA , la care au participat
[i reprezentan]ii Poli]iei Capitalei.
La deschiderea oficial` a turneului, f`cut` \n seara
de 25 septembrie \n pia]a central` a ora[ului Porec,
\mpodobit` festiv cu \nsemnele Asocia]iei, s-au reunit
toate cele 72 de echipe, reprezentând organiza]iile
IPA din 15 state: Austria, Bosnia-Her]egovina, Cehia,
Croa]ia, Danemarca, Germania, Italia, Polonia, Ro -
mânia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Spania, Ucraina [i
Ungaria, plus grupurile de suporteri care le \nso]eau.
|n prezen]a celor peste 1500 de persoane venite la
momentul festiv, dl Flavio de Nicolo - pre[edintele
IPA „Dolomiti Cortina“ [i ini]iator al turneului - i-a
prezentat pe primarul localit`]ii [i pe membrii comitetului
executiv al IPA Istra (coorganizatorii croa]i).
Persoanele oficiale au luat cuvântul de la tribuna
ridicat` \n pia]`, evocând importan]a IPA, ca factor
de apropiere \ntre oamenii din domeniul legii [i ordinii
publice [i ca platform` pentru competi]ii sportive [i
schimburi culturale benefice.
Vorbitorii au mul]umit participan]ilor [i sus]in` -
torilor lor pentru eforturile cu care s-au implicat pentru
organizarea turneului [i au urat succes fotbali[tilor
ce urmau s` evolueze \n competi]ie.
Din ]ara noastr`, al`turi de reprezentan]ii IPA Reg.
4 Bucure[ti „Rahova-Poli]ia Capitalei“, au participat
[i: IPA Arad; IPA Alba - „Poli]ia Alba“; IPA Boto[ani -
„Dinamo“; IPA Bihor - „Dinamo Oradea“; IPA Cara[
Severin - „Semenic Re[i]a“; IPA Cluj - „{coala de
Agen]i Cluj Napoca“; IPA Cluj - „Regiunea 3 Cluj-
Napoca“; IPA Deva - „Poli]ia
Hunedoara“; IPA Gala]i; IPA
Harghita; IPA Maramure[;
IPA Olt - „Dinamo Slatina“;
IPA S`laj; IPA Teleorman -
„Dinamo Alexandria“; IPA
Timi[ - „Poli]ia de Frontier`“
[i IPA Vrancea, f`când ca
par ticiparea româneasc` s`
ating` cota cea mai \nalt` -
pân` la acest` edi]ie - a \n -
scrierilor \n competi]ie.
Dup` dou` zile, \n care
participan]ii valoro[i au parcurs
mai multe trepte de selec]ie, echipa poli]i[tilor
bucure[teni a ob]inut locul IV \n clasamentul general,
dup` reprezentan]ii po lonezi (IPA Jaworzno), croa]i
(IPA Zagreb) [i ucrainieni.
Acest rezultat este remarcabil, având \n vedere
numeroasa participare interna]ional` (72 de echipe),
iar la partidele disputate \n ultimele etape, „IPA - Reg.
4 Bucure[ti“ - fiind cel mai bine plasat team din
România, fotbali[tii din Capital` au fost sus]inu]i de
cea mai mare galerie ce a asistat la competi]ie -
având \n vedere cele câteva sute de români afla]i la
stadion.
De altfel, la festivitatea de premiere s-a f`cut
sim]it` prezen]a româneasc`, organizatorii remarcând
efuziunea cu care au fost sus]inute echipele
Sec]iei na]ionale din ]ara noastr`, buna lor preg`tire
[i sportivitatea de care au dat dovad`.
Referitor la delega]ia IPA - Regiunea 4 Bucure[ti,
trebuie men]ionate ini]iativa [i efortul organizatoric
ale dlui Mihai C`linescu - din structura de comand` a
IGPR - care al`turi de echipa de baz` „Rahova“, format`
la Poli]ia Sec torului 5 pe care a condus-o pân`
\n anul 2007 [i de care a r`mas ata[at, a concentrat
[i participarea unor lucr`tori din IGPR [i din câteva
poli]ii jude]ene, dând o amploare deosebit` ac]iunii
noastre.
Chiar dac` s-a f`cut \ntr-un timp foarte scurt, ]i -
nând cont de transportul cu autocarul, deplasarea
delega]iei a prilejuit [i un eficient tur cultural, fiind vi -
zi tate obiective turistice [i istorice deosebite: (pe[tera
Postojna din Slovenia - cel mai amplu fe nomen
carstic din Europa, castelul Predjamski Grad [i
Centrul Hipic de la Lipica (tot din Slovenia), obiective
turistice din patrimoniul universal (Vene]ia) sau local
(Budapesta).
Florin Z AGONEANU

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Cluj 3
Arad
Bihor
Harghita
Cara[ Severin
CROA}IA
2008
Gala]i
S`laj
Hunedoara
Mararamure[
Teleorman
49

TÂRGOVI{TE
TE
REPERE PENTRU
VIZITAREA
MUZEULUI POLI}IEI
ROMÂNE
Calea Domneasc`, nr. 187
Deschis: Mar]i,Miercuri,Joi,Vineri,
Sâmb`t` [i Duminic`
\ntre orele 9.00 - 17.00
T el: 0245 207.266 Fax 0245 2 1 2.990
CAZARE
MAI
IEFTINQ!
Hotelurile
ARO PALACE,
CAPITOL
[i CORONA
din Bra[ov oferq
membrilor IPA
o reducere 25 %
la pre]ul de cazare
afi[at la recep]ie.
Hotelul OLTENIA
din Govora oferq
membrilor IPA
o reducere 5%
la pre]ul de cazare
afi[at la recep]ie.
Regiunea IPA Bistri]a a \ncheiat un acord de par -
teneriat, ce permite membrilor IPA din ]ar` [i str` -
in`tate s` se cazeze la „HOTEL DIANA“ din Bis -
tri]a, Calea Moldovei nr. 80, jud. Bistri]a N`s`ud,
beneficiind de un discount de 30%, operat asupra
pre ]ului serviciului afi[at la recep]ia hotelului.
Pentru a beneficia de aceast` facilitate, membrii
IPA tre buie s` aib` le gi -
tima ]ia IPA vizat` la
zi.
www.captaingo.com/Hotel-Diana-Bistrita-Bistrita+Nasaud
50
Publica]ie
I.P.A. România
IPA Jurnal
N r. 1 - 2009
COLEGIUL EDITORIAL:
Prof univ dr. Costic` Voicu
Dr. ing. Iulian Medrea
Ec. Florin Safta
Prof univ dr. Laz`r Cârjan
- coordonator edi]ie -
Dr. Ion M. Gherghi]`
Dr. Mihai David
Dumitru Derscanu
COLECTIVUL REDAC}IONAL
Redactor [ef: Florin Zagoneanu
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor
Colaboratori permanen]i: Dan Postelnicu,
Mihai Chiper [i Thomas Csinta
Coresponden]i: membrii Comitetelor Executive
regionale din Sec]ia Român`
Grafica: Aureliam {u]` {ai [i Viorel Baciu;
www.iparomania.ro
ipajurnal.ro@gmail.com
ISSN 1842-2721 TIPAR: „SITECH“ - CRAIOVA Concept „MEDIA LEX ROMANIA” © martie 2009

CASE IPA ?
DAR, AVEM {I |N ROM~NIA !
I. Casa de oaspe]i
Are o suprafa]` construibil` de 398 mp, fiind
amplasat` la 12 km de municipiul Timi[oara, în co -
muna Giarmata, la nr 1178.
Are acces
la terenuri de
fotbal tenis de
câmp, handbal
[i [trand.
Cele cinci
camere, cu
câte 2 paturi,
sunt dotate cu
TV color, baie
cu du[ teras`.
latitudine 45°49'57.57" N
longitudine 21°18'48.18" E
De asemenea, are un apartament compus din:
sufragerie, dor mitor cu pat du blu, televizor, baie cu
cad`. Centrala telefonic`, cu telefon în fiecare
camer` [i living, are acces la re]eaua interna]ional`.
Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se afl`
o mas` de 12 persoane, pentru servirea micului
dejun, organizarea unor serb`ri etc.
Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cuptor
microunde, congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.
Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei,
are, în apropiere, un barbeque.
|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcare
pen tru [ase autoturisme. Posibilit`]i pentru practicarea
sportului: fotbal, tenis de câmp, handbal înot
etc
II. Localizare
Casa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12
km, Nord - Est de Timi[oara. Comuna este situat` la
o altitudine de 140 - 160 m, deasupra nivelului m`rii,
având condi]ii climaterice bune (temp. medie anual`
12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie de
peste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ - 691 [i
de pârâul Behela. Este atestat` documentar din anul
1241
III. C`i de acces
Rutier - prin DJ - 691 se face leg`tura cu Timi[oara
la 12 km [i cu Lipova la 49 km
Aerian - la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional Timi[oara
feroviar - pe traseul 213
Calea ferat` Timi[oara - Radna, cu sta]ie SNCFR la
Giarmata
IV. Atrac]ii turistice
Satchmez - faun`
Pi[chia- vân`toare
Lipova - b`i
Buzia[ - sta]iune cu ape minerale
Pentru rela]ii [i rezerv`ri:
Manager IPA House: {tefan Florea
Str. Panselelor, nr.32, Timi[oara, cod 1900, Romania
Tel: +40 256.292.830

www.iparomania.ro