1 2009 - IPA Romania

More documents

Recommendations

Info

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA ale revistei [i, în nu m`rul din aprilie 1921, avea curajul s` scrie despre „insuficien]a Poli]iei noastre”, care „se dator`[te modului cu totul defectuos în care se face ast`zi recrutarea personalului po li]ienesc de toate gradele”. F`r` a face abstrac]ie de aspec tele pur subiective, „trebuie s` recunoa[tem c` majoritatea învi nu irilor aduse Poli]iei nu sunt întotdeauna lipsite de temeinicie”. Exista „o boal` cronic` ce roade breasla po li]ie neasc`” [i el men]ioneaz` doar trei cauze principale: modul cu totul defectuos al recrut`rii personalului, salariile insuficiente [i amestecul factorului politic. A[a era posibil ca, un sergent „mâzg`litor de hârtie”, abia eliberat din armat`, s` ajung` [ef de poli]ie. „Aici nu numai titlurile, cultura general` [i cu - no[tin]ele speciale sunt considerate un articol f`r` valoare, un lest sup`r`tor în ascensiunea posturilor de conducere [i direc]ie, dar, dup` toate aparen]ele, în - su[irile negative constituie drepturi câ[tigate atât pentru ob]inerea func]iunii, cât, a[ putea spune – mai ales – pentru înaintare”. Oamenii no[tri politici „continu` s` înzestreze Po li ]ia cu to]i naufragia]ii vie]ii noastre sociale, ce nu s-au putut caza în alt` parte”. Majoritatea poli]i[tilor no[tri erau „streini de cele mai elementare cuno[tin]e juridice”. În Bucure[tiul pe rioadei interbelice, ei cùtau ho]ii [i tâlharii între cei care ar`tau precum grosolanii Tunsu [i Jianu, în vreme ce infractorii epocii umblau ferchezui]i [i frec ventau cluburile en vogue. Mai târziu, în 1939, Da[ - chevici a fost confruntat cu escro cheria unor fo[ti ad mi - nistratori ai revistei „Paza” (între care José Arati, regizorul Operei Române!). Poli]ist, mason, anticar Istoric, colec]ionar de vechi ilustrate, medalii, va - loroase vechituri [i iubitor de c`r]i, ajunge s` aib` un anticariat în cunoscuta „Cas` a Anticarilor”, situat` pe str. Mihai Vod`, chiar lâng` actualul sediu al I.G.P.R.. Era atrac]ia, deopotriv`, a cunosc`torilor români [i strìni. Se spune c` unele c`r]i rare le expunea doar, iar când cineva se interesa de ele, i-o tìa scurt: „Au fost deja vândute!”. Cercet`tor la Arhivele Na]ionale, apreciat de ma rele istoric Nicolae Iorga, fondator al revistei „Paza”, este autorul mai multor c`r]i, foarte importante pentru istoria poli]iei noastre, director al Prefecturii Po li ]iei Capitalei (1940), [ef al Chesturii de Galben, în vremea cunoscutului prefect Gabriel Marinescu, mâ na dreapt` a regelui Carol al II-lea. În 1925, participa la Conventul Marelui Orient al Ro - mâniei, unde este ales Mare Conservator al Si giliilor. Ulterior este Maestru Venerabil al Lojii „So li daritatea” din Bucure[ti. I-a prefa]at colonelului I. T. Ulic o istorie a Francmasoneriei, ap`rut` în revista „Paza”. Din 1937, Da[chevici era mason în Loja „Ca valerii Steagului”, din obedien]a Marii Loji Na]ionale din România. Ne-a l`sat dou` admirabile lucr`ri, bogat ilustrate, unicat în istoriografie, “Istoricul re[edin]elor Poli]iei Ca - pitalei (fosta Agie)“, 1934, având grij` s` le ilustreze cu remarcabile lucr`ri ale lui Poitevin-Skeletti [i “Is toricul Poli]iei Capitalei”, precum [i o mul]ime de ar ticole în periodicele vremii. Sfâr[itul Casa Anticarilor „Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele chemate s` vegheze la aplicarea lor”. Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921 Amurgul vie]ii îl g`se[te cu plete [i barb` mare. Oricum, având cuno[tin]e de teologie [i în]e le gând în cotro bate vântul „schimb`rii”, dup` 1944 se c` lu - g`re[te la Mân`stirea Cernica, fiind tuns în mo na hism cu numele Vladimir. O not` din 1950 a Direc]iei Generale a Securit`]ii Po - porului men]iona c` „are o atitudine du[m`noas` regimului actual”. I-am cùtat zilele trecute mormântul, în marele cimitir al mân`stirii, s`-i aprind o lu mânare, dar nu l-am g` - sit. El a fost, de fapt, o victim` a noilor st`pâni ai Se cu - rit`]ii [i ai ]`rii. A nutrit sincere sentimente patriotice [i a [tiut s` cinsteasc` memoria înainta[ilor. A avut un adev`rat cult pentru cel mai bun ministru de Interne al nostru, liberalul Vasile Lasc`r. Cinstirea celor care au f`cut cinste institu]iei este o datorie de onoare [i ]ine de cultura organiza]ional`. Da[chevici este singurul poli]ist c`ruia Nicolae Iorga îi prefa]eaz` una dintre lucr`ri. F`r` a fi scutit de unele derapaje spre cultul perso - nalit`]ii generalului Gavril` Marinescu (care l-a reabilitat [i l-a sprijinit), Da[chevici a corespondat cu marii oa - meni ai vremii [i cu poli]i[tii din Europa, cu care f` cea periodic schimb de publica]ii de specialitate. Astfel, se poate spune c` acest poli]ist de excep]ie a integrat Poli]ia Român` în Europa cu mult înaintea integr`rii României în UE! Ambi]ios, deschis, inteligent [i voluntar, un ade v` rat deschiz`tor de drumuri, sunt încredin]at c`, dac` ar trì acum, chestorul Vasile Da[chevici, cu si gu ran]` c` ar fi fost membru al IPA. Florin {INCA, subcomisar în Poli]ia Capitalei 12
I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Istoria Criminalisticii române[ti PERSONALITQ}I MARCANTE ALE CRIMINALISTICII ROMÂNE{TI TRECUTE LA INDEX: I.GR.PERIE}EANU {I I.A.DUMITRESCU Istoria Criminalisticii româneşti este lapidară şi cu multe goluri. De vină sunt timpurile vitrege care au aruncat la coşul de gunoi personalităţi devenite peste noapte, in - compatibile cu noile deziderate instaurate după 30 de - cembrie 1947. Au rezistat unii dintre cei care au trecut Styxul înainte de acest an fatidic ori cei care au sprijinit noua orânduire. Mulţi au pierit, pur şi simplu, fiind condamnaţi definitiv la uitare: cei norocoşi au fugit în străinătate ori s-au pierdut în anonimat, alţii însă au fost siliţi să îndure umilinţe şi torturi psihice şi fizice greu de imaginat astăzi. Alţii au plătit chiar cu viaţa, în închisori de tristă amintire. Este dificil, dar nu imposibil, să-i reaşezăm pe soclurile pe care le merită, chiar dacă nu le-am identificat decât puţine date biografice. Le vom menţiona operele, atâtea câte le-am găsit în marile biblioteci sau în colecţii private, cu speranţa că vor avea alţii şansa de a le rescrie viaţa. Căci miturile nu mor niciodată, ele răzbat tenebrele şi vicisitudinile cu strălucirea nepieritoare a diamantelor. The history of Romanian criminology is terse and with many empty spots. The fault for this is bared by the heavy times that threw away personalities that have become over night incompatible with the new ideals instituted after 30 december 1947. Some of those that passed the Styx be - fore this fatidic year or those who backed the new order lasted. Many just faded, condemned to be forgotten: the lucky ones ran abroad or were last in anonymity, but others had to endure humiliations and psychological and physical tortures hard to imagine today. Some even paid with their lives, in sad memories jails. It is difficult but not impossible to relocate them on the pedestals they disserve, thought we have identified few biographical dates. We will mention their works, those we have found in the big libraries or in private collections with the belief that others will have the chance to rewrite their lives. This is because myths never die, they overpass the darkness and vicissitudes with the bright light of diamonds. ION GR. PERIE}EANU Generaţiile născute după cel de Al Doilea Război Mondial n-au cum să ştie cine a fost cel care semna “I.Gr.Perieţeanu” nenumărate lu crări de drept penal şi civil, discursuri stră lucite în parlament, pledoarii ca - re au făcut epocă în sălile tribunale - lor, sonete de mare sensibilitate premiate de Academia Ro mână ori traduceri inspirate din lirica şi proza lumii. Criminaliştii află abia acum, şi sperăm cu plăcută sur priză şi cu îndreptăţită mândrie, că în anul 1904 s-a tipărit un “Manual teoretico-practic de poliţie judiciară de I.Gr.Perieţeanu/ licenţiat în drept [şi] I.A.Dumitrescu/ li cenţiat în drept/ Comisari pe lângă Prefectura poliţiei Capitalei /Cu o prefaţă de Domnul St. Stătescu/ Pro - curor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/ Bucureşti/ Stabilimentul de Arte Grafice “Universala”/ 14- Strada Covaci- 14”. O lucrare impresionantă care însumează 778 pagini (XVI+703 p.+ 59 p.) şi care a fost reeditată în anul 1923, fără prefaţă şi cu menţiunea pe copertă că autorii au devenit avocaţi. Despre I.A.Dumitrescu n-am mai găsit nicio referinţă biografică. E posibil să fii avut o clientelă numeroasă care nu i-a permis răgazul unor scrieri care să-i diversifice personalitatea. În schimb, I.Gr.Perieţeanu avea să-şi impresioneze contemporanii cu o operă fecundă şi variată care i-a asigurat un loc binemeritat în galeria marilor personalităţi ale dreptului românesc, şi nu numai. Iată cum l-a caracterizat C. L. Naumescu, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, vice preşedinte al Uni unii Internaţionale a Avocaţilor: „Dar cine l-a cunoscut pe Perieţeanu şi nu l-a iubit? Cine l-a apropiat şi nu a fost fascinat de calităţile lui? Cine i-a pătruns adâncul sufletului său şi nu s-a entuziasmat de bogăţia podoabelor lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tătâmuri atât de vaste şi deosebite, în care el s-a manifestat, şi nu l-a iubit?” Naumescu subliniază: „impetuozitatea verbului său la bară, fraza cizelată, erudiţiunea desăvârşită, talentul necontestat, fac dintr-însul un adversar temut, un avocat de seamă, un fruntaş între avocaţii fruntaşi, cu care ne mândrim toţi cei ce facem parte din baroul românesc. În literatura juridică a compus şi publicat lucrări care l-au consacrat autor de seamă, colaborând şi conducând numeroase reviste juridice. Ca om politic şi parlamentar s-a ridicat la înălţimi pe care puţini pot să le ajungă şi în fine, opera lui cea mai de seamă, colaborarea asiduă la redactarea proiectelor penale de unificare a codului penal şi a procedurii penale îl consacră ca un mare legislator şi va face ca numele său să fie înscris printre marii făuritori de legi.” (1.) Iată şi aprecierile unui procuror: „În calitate de consi - lier al Tronului sau de simplu deputat, tribuna Parla - men tului s-a împodobit cu farmecul elocvenţei dv. cu - ceritoare, care s-a menţinut în glorioasa tradiţie parlamentară a unor vremuri prea curând uitate. Acest lucru ar surprinde pe aceia care nu ştiu că în vinele dv. pul - sează acelaşi sânge ca al lui Al. Djuvara, care a fost una dinte cele mai strălucite încarnaţiuni ale oratoriei ro mâneşti [...] În ce mă priveşte, mi-a fost dat să încrucişez cu dv., în viforul unor mari dezbateri judiciare, no - bila spadă a cuvântului rostit în numele dreptăţii: aceasta a fost pentru mine o cinste. Mi-a fost dat de ase menea să privesc adversarul comun strivit sub lovitura de graţie a pledoariei dv.: aceasta a fost pentru mine un noroc” (2.) Pentru cunoaşterea acestei personalităţi de excepţie vom reproduce „Notele biografice”care încheie volumul omagial din 1934 şi care sunt întocmite, fără nicio în do - ială, cu contribuţia sau cel puţin cu acordul sărbătoritului, întrucât prezintă un real interes atât pentru is toria Dreptului românesc cât şi a Criminalisticii: „Născut în Bucureşti la 24 martie 1879. Cursurile li - ceale le-a urmat la liceul Matei Basarab (sub directo - ratul Demarat) ca solvent în internatul Statului cu acelaşi nume, al cărui director a fost regretatul M.Zamfirol (profesor de desen). Promoţia 1896-97, din care au fă - cut parte dintre alţii: C.Stoicescu (profesor Universitar), C.Xeni fost ministru, N. Gâlcă (directorul societăţii 13
Page 1 and 2: IPA SEC}IA ROMÂN~ ROMANIAN SECTION
Page 3 and 4: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 ASOCIA}IA
Page 5 and 6: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 derea cer
Page 7 and 8: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Sclavii p
Page 9 and 10: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 p`mânten
Page 11: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 CHESTORUL
Page 15 and 16: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Alte proc
Page 17 and 18: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 tate corp
Page 19 and 20: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 OPINII CU
Page 21 and 22: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 in forma
Page 23 and 24: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 criminali
Page 25 and 26: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Exigen]el
Page 27 and 28: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 duce la o
Page 29 and 30: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 INTERNETU
Page 31 and 32: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 milioane)
Page 33 and 34: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 La poli]i
Page 35 and 36: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 GALA}I A
Page 37 and 38: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 FESTIVALU
Page 39 and 40: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 CÂND VRE
Page 41 and 42: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Poli]ist
Page 43 and 44: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 REGIUNEA
Page 45 and 46: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 IPA, |N B
Page 47 and 48: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Un amator
Page 49 and 50: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Cluj 3 Ar
Page 51 and 52: CASE IPA ? DAR, AVEM {I |N ROM~NIA

1 2009 - IPA Romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?