1 2009 - IPA Romania

More documents

Recommendations

Info

Nr.1- 2009 financiare. Poliţia, procuratura şi alte insti tuţii publice au reacţionat imediat, afirmând că firmele private fac concurenţă instituţiilor statului. În răspunsul formulat faţă de această temere a autorităţilor, so cie tăţile private nominalizate au afirmat faptul că ambele părţi lucrează în beneficiul păgubiţilor. Sunt avute în vedere, pe lângă fenomenele clasice de delapidare şi corupţie, apariţia şi dezvoltarea cazurilor de falsificare a bilanţurilor, de crime comise de personalul angajat al firmelor, spălarea de bani, concursuri trucate, finanţarea terorismului” 17 . Autorul face i precizare foarte impor tan tă: so - cie tăţile de verificare a economiei au drept mi si une fundamentală acea de a stabili stările de fapt, res pectiv încălcările de lege, din punct de vedere al dreptului civil, al formelor de răspundere consacrate de aceasta. Sarcinile autorităţilor publice de justiţie vizează elucidarea şi cercetarea penală a cazurilor. Ne aflăm la intersecţia dintre interesul privat şi cel public. Socie - tatea păgubită este interesată să limiteze paguba afa - ce rii ilegale şi să o recupereze de la făptuitor. Activitatea societăţilor de verificare a eco no miei nu trebuie judecată a fi un concurs cu cea a in stituţiilor publice, ci ca pe activitate complementară. În privinţa modalităţilor şi practicilor de control şi su - praveghere a pieţelor şi serviciilor financiare, con - siderăm că experienţa britanică reprezintă un model ce poate fi extins la nivelul fiecărei ţări europene. In esenţă modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind pieţele şi serviciile financiare, adoptată în anul 2000) care con feră unei autorităţi (Autoritatea Serviciilor Financiare -F.S.A.) controlul asupra acestui domeniu, prin dreptul de a sancţiona abaterile de la lege. Obiectivul acestei auto rităţi este acela de a promova respectarea vo lun tară a legii, impunând sancţiuni ce constau în apli carea amenzilor sau în denunţarea publică a între prinderilor care nu respectă legea. I.P.A. ROMANIA Principiile de acţiune a acestei autorităţi sunt: - transparenţă în luarea deciziilor; - tratament echitabil faţă de toate întreprin de rile; - proporţionalitate în privinţa aplicării sancţiu ni lor; - coerenţă în aplicarea legislaţiei; - puterea de a urmări în justiţie autorii ilega lită ţilor comise pe piaţa financiară, considerate ca infrac ţi uni săvârşite de „gulerele albe” sau de cei implicaţi în operaţiuni de spălare a banilor. CONCLUZII 1. Criminalitatea economico-financiară trans for mă şi afectează toate valorile care reprezintă sub stan ţa moralei publice indispensabilă oricărei societăţi. Încrederea oamenilor în valorile autentice este zdrun ci nată de dimensiunea profiturilor ilicite şi de pedep sirea celor care au acumulat averi din activităţi cri mi nale. 2. Considerăm că sunt convingătoare cuvintele rostite de profesorul P. Troude - Chestenet, de la Uni ver - sitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe tema cri - minalităţii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate financiară într-o societate în care cultul banilor a devenit o virtute cardinală? Cum se poate vorbi de criminalitate financiară într-o societate în care, în realitate, este con siderat criminal cel care rămâne sărac? Cu cât justiţia se apropie mai mult de Puterea Politică, cu atât se înde părtează de libertate şi, fără îndoială, şi de 18 . Adevăr” 18 3. Statutul României de membră a Uniunii Eu ro pene generează speranţe în privinţa capacităţii drep tului ro - mânesc de a se armoniza rapid şi eficient cu drep tul european şi oferă certitudinea că aparţinem Europei Unite. Prof. univ. dr. Costică VOICU Preşedintele IPA - Secţia Română 17 Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de Conducere din Poliţie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52 18 P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250 24 Repere privind dezvoltarea imaginii [i a rela]iilor interna]ionale ale I.P.A. – Sec]ia Rom`nq Consecvent` crezului fondatorului sù, Arthur Tro - op, acela de a promova rela]iile de prietenie [i colabo - rare dintre poli]i[tii de pretutindeni sub deviza “Servo Per Amikeco”, Aso cia]ia Interna]iona l` a Poli ]i[ tilor - Sec]ia Român`, militea z` inten s pentru dezvoltarea [i consoli darea acestor deziderate. Afirma]ia de mai sus, are ca suport atât scopul - crearea [i dezvoltarea leg`turilor de prietenie cu sec - ]iile na]ionale membre ale IPA, cât [i o serie de obiec - tive referitoare la: l Stimularea leg`turilor de prietenie, \ntrajutorare [i respect reciproc; l Participare la cooperarea \ntre na]iuni, dezvol - tarea schimburilor de experien]`, pe plan intern [i in - terna]ional; l Promovarea [i facilitarea \ntâlnirilor interna]io - nale dintre membrii asocia]i [i familiile acestora; l Cre[terea prestigiului [i promovarea unei imagini fa vorabile poli]iei, [i \n rândul popula]iei, dar [i \n plan ex tern; l Schimbul de publica]ii cu alte sec]ii na]ionale; l Promovarea revistelor, precum [i a oric`ror publi - ca]ii cu tematic` specific`. Realizarea celor prezentate prin cursuri, confe - rin]e, dezbateri, simpozioane, mese rotun de, schim buri multilaterale [i alte ac]iuni desf`[urate sub deviza “Ser - vo Per Ami keco”, creeaz` premi sele unei imagi ni pozi - ti ve a I.P.A. – Sec]ia Român`, dar [i a unor trai nice re - la]ii [i colabor`ri interna]ionale. Ion Mirce GHERGHI}~ Vicepre[edinte I.P.A. - Sec]ia Român`
I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Exigen]ele psihologiei judiciare asupra explorqrii câmpului faptei Cuvinte cheie: Disconfort psihic, anduran]`, fac tori perturbatori, cultur` or ga - ni za]ional`, su praevalua rea /su b - evaluarea evenimentului, profil- ing, profilul psihologic al criminalistului, criza de timp, ra]io - namen tul deductiv [i inductiv, in tui]ie, managementul ca lit`]ii, standarde inter na]io nale. Activitatea de cercetare la fa]a lo - cului este pentru fiecare criminalist un examen sever, a c`rui complexitate solicit` profund întreaga sa competen]` pro fesional` [i structur` etico-moral`, personalitatea în ansamblul ei, deci poten]ialul psihologic individual jucând în acest sens un rol hot`râtor. Din momentul aducerii la cuno[tin]` a evenimentului ce trebuie cercetat, moment care poate s`-l surprind` în oricare din activit`]ile sale profesionale sau extraprofesionale (ziua sau noaptea) criminalistul re prezint` specialistul res pon sabil din punct de vedere institu]ional [i so cial privind desf` [u ra - rea în cele mai bune con di]ii a unor activit`]i de im por - tan]` primordial` pentru ac - ti vitatea de urm`rire pe nal` [i finalitatea judiciar` a în - tre gului demers, desco pe - rirea au torilor. Dimensiunea insti tu]io na - l` este dat` de respec ta rea nor melor interne, me todo - logiilor, a proce du rilor, a dis - pozi]iilor [i ter menelor le ga - le iar di men siunea res pon - sa bi li t`]ii socia le este subliniat` de imaginea propriei activita]i în ecoul dezbaterilor publice generate de mass media (de membrii comunit`]ii lo cale pre zente la eveniment), toate acestea corelate cu sentimentul satisfac]iei sau insatisfac]iei pro fesio - nale, Eu-l jucând un rol im portant în stabilitatea imaginii de si ne [i a rolului în angrenajul social. Astfel, atât etapele incipiente premerg`toare, de pre g`tire, cât [i cele de con]inut, de substan]` profesional` (descoperirea [i exploatarea ur - melor) sunt importante [i amintim aici: formarea echipei complexe, stabilirea echipamentelor necesare [i a instrumentarului, deplasarea urgent` la locul comiterii infrac]iunii, indiferent de condi]iile atmosferice sau de teren; cercetarea atent` a locului faptei, redac tarea documen - telor [i materializarea activit`]ilor în pro cesul verbal de cercetare la fa]a locului, întoc mirea plan[ei foto gra - fice [i a celorlalte activit`]i, fi nalizate ulterior prin redactarea rapoartelor de constatare tehnico-[tiin]ific` [i a celor de expertiz` . Odat` cu luarea la cuno[tin]` a evenimentului pro dus, structura psihic` a criminalistului intr` în stare Judicial Psychology Exactingness In Crime Scene Investigation Abstract: Crime scene investigation, as activity, for each forensic specialist is an impotant test, which asks the profound complexity of its entire professional competence and ethics-moral structure, personality as a whole, so individual psychological potential plays in this respect, a decisive role. Once known about the event, the emotional mental structure of forensics specialists involved come in alert status, the emotional tension that characterized the initial preparation for action. Necessary answer, it must occur by itself, to the question that is well trained specialist to live these states? A negative answer would not take into account the reality of life, the nature of the human psychic. An “Yes” answer is more accurate, but we touch another border. Treating the problem from this perspective, a natural question is still searching for the answer, how intense must be living this tense situation, the domi - nant emotional? which is the threshold can be tolerate, above emotions games, they bring emotional imprint on the quality of work? alert`, de tensiune emo]ional`, ce caracterizeaz` starea ini]ial` de preg`tire pentru ac]iune. În mod necesar, apare [i se im - pune de la sine, r`s punsul la între - ba rea: este bine ca specialistul cri - minalist s` trìasc` aceste st`ri? A r`spunde negativ ar însemna s` nu ]inem seama de firea lucrurilor, de natura psihicului omenesc [i de realitatea cotidian`, intrinsec` a vie]ii. A r`spunde afirmativ este mult mai corect dar atingem un alt su - biect de grani]`, an duran]a - capa - citatea de a rezista la efort fizic [i psihic. Tratând problema din aceast` perspectiv`, o întrebare fireasc` î[i caut` totu[i r`spunsul: cât de in ten - s` trebuie s` fie trìrea acestei st`ri tensionale, dominant emo]ional`? {i care este pragul de su por ta bi - litate peste care jocul trìrilor emo - ]ionale î[i pun amprenta asupra ca - lit`]ii activit`]ii? Faptul c` specialistul se confrunt` cu astfel de st`ri [i trìri afective, eviden]iaz` în structura personalit`]ii respective pe OMUL ca - re-[i con[tientizeaz` în trea ga res - ponsabilitate pen tru sarcinile ce-i revin, in teresat de reu[ita ac ]iunilor sale, pe OMUL c`ruia succesul sau e[ecul nu-i sunt indiferente. În general, ne afl`m în fa]a a dou` situa]ii pe care practica ni le eviden]iaz` în mod curent : 1. Gradul de trìre emo ]ional` maxim (perturbator) cu urm`torul tablou com portamental al st`rii de alert` (în faza ini - ]ial` de preg`tire pentru de - pla sarea la locul faptei): ofi - profesional ]e rul este precipitat, gr` bit, uneori chiar nervos, pre zen - tând puls ridicat, blocaje psi homotrice (acu zând tul - bu r`ri neurovegetative) cu consecin]e imediate în sc` - derea capacit`]ii de concentrare, analiz` [i decizie. De cele mai multe ori, un astfel de com portament se finalizeaz` cu omisiuni (ui - tarea blitzului, a materialelor consumabile, echi pa men tu - lui de protec]ie, trusa in - complet` etc), la cune care, constatându-se de obicei pe par cursul de plas`rii sau chiar la fa]a locului, m`resc gradul de surescitare al cri - minalistului. Teama de ridicol, jena fa]` de colegi (inclusiv a glu me - lor ulterioare) sau chiar a de precierii imaginii în fa]a superiorilor. Acesta este, de regul`, ta - bloul psi hic al st`rii de emotivitate blocan te dezagreabile, a c`rei cau - zalitate este extrem de complex`. Pe de o parte, acest tablou com - por ta mental este o consecin]` a struc turii temperamentale individuale (co lericii [i emotivii fiind cei mai predispu[i în aceast` direc]ie), iar pe de alt` parte, el poate fi conse - cin]a unor factori ca: lipsa de experien]` tradus` într-un de ficit de competen]` profesional`, de zor dinea [i lipsa de or ga nizare a activit`]ii în forma]iunea criminalistic`, uneori chiar prezen]a la fa]a locului a unor [efi ierarhici. 25
Page 1 and 2: IPA SEC}IA ROMÂN~ ROMANIAN SECTION
Page 3 and 4: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 ASOCIA}IA
Page 5 and 6: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 derea cer
Page 7 and 8: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Sclavii p
Page 9 and 10: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 p`mânten
Page 11 and 12: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 CHESTORUL
Page 13 and 14: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Istoria C
Page 15 and 16: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Alte proc
Page 17 and 18: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 tate corp
Page 19 and 20: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 OPINII CU
Page 21 and 22: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 in forma
Page 23: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 criminali
Page 27 and 28: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 duce la o
Page 29 and 30: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 INTERNETU
Page 31 and 32: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 milioane)
Page 33 and 34: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 La poli]i
Page 35 and 36: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 GALA}I A
Page 37 and 38: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 FESTIVALU
Page 39 and 40: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 CÂND VRE
Page 41 and 42: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Poli]ist
Page 43 and 44: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 REGIUNEA
Page 45 and 46: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 IPA, |N B
Page 47 and 48: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Un amator
Page 49 and 50: I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009 Cluj 3 Ar
Page 51 and 52: CASE IPA ? DAR, AVEM {I |N ROM~NIA

1 2009 - IPA Romania

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?