1 2009 - IPA Romania

Nr.1- 2009
financiare. Poliţia, procuratura şi alte insti tuţii publice
au reacţionat imediat, afirmând că firmele private fac
concurenţă instituţiilor statului. În răspunsul formulat
faţă de această temere a autorităţilor, so cie tăţile private
nominalizate au afirmat faptul că ambele părţi
lucrează în beneficiul păgubiţilor. Sunt avute în vedere,
pe lângă fenomenele clasice de delapidare şi corupţie,
apariţia şi dezvoltarea cazurilor de falsificare a bilanţurilor,
de crime comise de personalul angajat al firmelor,
spălarea de bani, concursuri trucate, finanţarea terorismului”
17 . Autorul face i precizare foarte impor tan tă: so -
cie tăţile de verificare a economiei au drept mi si une fundamentală
acea de a stabili stările de fapt, res pectiv
încălcările de lege, din punct de vedere al dreptului
civil, al formelor de răspundere consacrate de aceasta.
Sarcinile autorităţilor publice de justiţie vizează elucidarea
şi cercetarea penală a cazurilor. Ne aflăm la
intersecţia dintre interesul privat şi cel public. Socie -
tatea păgubită este interesată să limiteze paguba afa -
ce rii ilegale şi să o recupereze de la făptuitor.
Activitatea societăţilor de verificare a eco no miei nu
trebuie judecată a fi un concurs cu cea a in stituţiilor
publice, ci ca pe activitate complementară.
În privinţa modalităţilor şi practicilor de control şi su -
praveghere a pieţelor şi serviciilor financiare, con -
siderăm că experienţa britanică reprezintă un model ce
poate fi extins la nivelul fiecărei ţări europene. In
esenţă modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind
pieţele şi serviciile financiare, adoptată în anul 2000)
care con feră unei autorităţi (Autoritatea Serviciilor
Financiare -F.S.A.) controlul asupra acestui domeniu,
prin dreptul de a sancţiona abaterile de la lege.
Obiectivul acestei auto rităţi este acela de a promova
respectarea vo lun tară a legii, impunând sancţiuni ce
constau în apli carea amenzilor sau în denunţarea
publică a între prinderilor care nu respectă legea.
I.P.A. ROMANIA
Principiile de acţiune a acestei autorităţi sunt:
- transparenţă în luarea deciziilor;
- tratament echitabil faţă de toate întreprin de rile;
- proporţionalitate în privinţa aplicării sancţiu ni lor;
- coerenţă în aplicarea legislaţiei;
- puterea de a urmări în justiţie autorii ilega lită ţilor
comise pe piaţa financiară, considerate ca infrac ţi uni
săvârşite de „gulerele albe” sau de cei implicaţi în operaţiuni
de spălare a banilor.
CONCLUZII
1. Criminalitatea economico-financiară trans for mă şi
afectează toate valorile care reprezintă sub stan ţa
moralei publice indispensabilă oricărei societăţi. Încrederea
oamenilor în valorile autentice este zdrun ci nată
de dimensiunea profiturilor ilicite şi de pedep sirea celor
care au acumulat averi din activităţi cri mi nale.
2. Considerăm că sunt convingătoare cuvintele rostite
de profesorul P. Troude - Chestenet, de la Uni ver -
sitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe tema cri -
minalităţii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate
financiară într-o societate în care cultul banilor a devenit
o virtute cardinală? Cum se poate vorbi de criminalitate
financiară într-o societate în care, în realitate,
este con siderat criminal cel care rămâne sărac? Cu cât
justiţia se apropie mai mult de Puterea Politică, cu atât
se înde părtează de libertate şi, fără îndoială, şi de
18
.
Adevăr” 18
3. Statutul României de membră a Uniunii Eu ro pene
generează speranţe în privinţa capacităţii drep tului ro -
mânesc de a se armoniza rapid şi eficient cu drep tul
european şi oferă certitudinea că aparţinem Europei
Unite.
Prof. univ. dr. Costică VOICU
Preşedintele IPA - Secţia Română
17 Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de Conducere din Poliţie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52
18 P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250
24
Repere privind dezvoltarea
imaginii [i a rela]iilor
interna]ionale
ale I.P.A. – Sec]ia Rom`nq
Consecvent` crezului fondatorului s`u, Arthur Tro -
op, acela de a promova rela]iile de prietenie [i colabo -
rare dintre poli]i[tii de pretutindeni sub deviza “Servo
Per Amikeco”, Aso cia]ia Interna]iona l` a Poli ]i[ tilor -
Sec]ia Român`, militea z` inten s pentru dezvoltarea
[i consoli darea acestor deziderate.
Afirma]ia de mai sus, are ca suport atât scopul -
crearea [i dezvoltarea leg`turilor de prietenie cu sec -
]iile na]ionale membre ale IPA, cât [i o serie de obiec -
tive referitoare la:
l Stimularea leg`turilor de prietenie, \ntrajutorare [i
respect reciproc;
l Participare la cooperarea \ntre na]iuni, dezvol -
tarea schimburilor de experien]`, pe plan intern [i in -
terna]ional;
l Promovarea [i facilitarea \ntâlnirilor interna]io -
nale dintre membrii asocia]i [i familiile acestora;
l Cre[terea prestigiului [i promovarea unei imagini
fa vorabile poli]iei, [i \n rândul popula]iei, dar [i \n plan
ex tern;
l Schimbul de publica]ii cu alte sec]ii na]ionale;
l Promovarea revistelor, precum [i a oric`ror publi -
ca]ii cu tematic` specific`.
Realizarea celor prezentate prin cursuri, confe -
rin]e, dezbateri, simpozioane, mese rotun de, schim buri
multilaterale [i alte ac]iuni desf`[urate sub deviza “Ser -
vo Per Ami keco”, creeaz` premi sele unei imagi ni pozi -
ti ve a I.P.A. – Sec]ia Român`, dar [i a unor trai nice re -
la]ii [i colabor`ri interna]ionale.
Ion Mirce GHERGHI}~
Vicepre[edinte I.P.A. - Sec]ia Român`