Jurnal - IPA Romania

2011 IPA ROMÂNIA
nal`, educa]ia, etc;
- sunt obliga]i s` contribuie la cre[terea veniturilor
familiei prin munc`;
- au cele mai mari sanse de a deveni ei în[i[i
consumatori de alcool sau droguri, fie din
nevoia de a „evada” din realitatea vie]ii lor fie
datorit` înva]`rii prin imita]ie din comportamentul
p`rin]ilor lor.
n Prevenirea abuzului de substan]e – educa]ia la
distan]a [i suportul familiei – o abordare nou`, care
pleac` de la premisa c` nu putem „separa” copiii de
calculatoarele lor, c` Internetul este foarte prezent în
via]a acestora a[a încât trebuie oferite site-uri atractive
dar care s` prezinte [i informa]ii preventive
despre diferite comportamente ce le-ar putea d`una
(copiilor). S-a ajuns astfel la concluzia c` internetul
poate fi folosit pentru a oferi educa]ie la distan]`, atât
în sens preventiv cât [i în sens [colar.
Dintre concluziile desprinse, în urma particip`rii
mele la aceste sesiuni de comunicare:
o Din perspectiva speciali[tilor turci se pot identifica
patru etape în consumul de droguri pân` la a se
atinge dependen]a: experimentarea, abuzul social
(nevoia de integrare în grupuri [i satisfacerea acesteia
prin asimilarea comportamentului de consum, în
spa]ii de distrac]ie specifice tinerilor: cluburi), abuzul
de droguri [i dependen]a;
o Prevenirea consumului de droguri, în Turcia,
presupune: prevenire primar` - identificarea riscurilor
[i interven]ia asupra acestora, secundar` – diagnosticare
precoce [i tratament, ter]iar` – tratament pe termen
lung;
o Prevenirea consumului de droguri se bazeaz`
pe educa]ie, atât a familiilor cât [i a copiilor, atât în
mediul [colar cât [i prin intermediul mass media [i
internetului;
o Exist` o problem` în ceea ce prive[te comunicarea
profesori-elevi [i copii-p`rin]i, astfel: sunt oarecum
prezente, ca mod de educare al copiilor, în [coa -
l` [i familie, pedepsele, chiar [i cele fizice iar acest
lucru este privivit ca factor favorizant în alegerea de
c`tre copiii a altor medii de dezvoltare decât familia:
grupurile/strada;
o Consumul de alcool în rândul tinerilor repre -
zint` o problem`;
o Devine dificil` stabilirea unor categorii/caracteristici
ale consumatorilor de droguri în sensul c`, se
vorbe[te atât de copii cât [i de adul]i, de b`rba]i cât
[i de femei, de s`raci cât [i de boga]i ceea ce îngreuneaz`
conceperea mesajelor preventive, [i transmiterea
acestora;
o Speciali[tii turci introduc termenul de „familii
hotel” – copiii nu p`r`sesc domiciliul defintiv, aleg s`
tr`iasc` pe strazi în timpul zilei, au abandonat [coala
dar vin seara acas`, s` doarm`.
Multe din discu]iile purtate au fost abord`ri predominant
teoretice, descriptive, legate de factorii
favorizan]i ai consumului de droguri; f`r` îndoial` c`
unele din aceste lucruri au reprezentat nout`]i îns`,
concret, privitor la ceea ce fac institu]iile din alte ]`ri,
în scopul prevenirii consumului de droguri sau a
comportamentelor delincvente, în general, [i legat de
ceea ce am putea „prelua” ca bune practici, mi s-au
p`rut importante:
u În poli]iile celor mai multe din ]`rile participan -
te exist` compartimente/departamente pentru mi -
nori care preiau în monitorizare fenomenul delinc -
ven]ei juvenile, atât din perspectiva minorilor autori
de infrac]iuni, victime ale infrac]iunilor sau martori la
comiterea infac]iunilor. Existen]a acestor compartimente,
presupune o prevenire/interven]ie mai precis
direc]ionat` c`tre un grup ]int` mai bine definit, ale
c`rui caracteristici ar fi, cel pu]in la un moment dat în
timp, acelea[i [i ar permite o continuitate în mesaj [i
în abordare: minori;
u Descurajarea consumului de droguri în rândul
tinerilor prin salubrizarea zonelor/blocurilor/caselor
abandonate pe care ace[tia le folosesc ca ad`post
(implicarea institu]iilor publice cu atribu]ii în domeniu)
- de[i nu este nou` - vezi teoria „ferestrelor
sparte” - presupune implicarea mai multor institu]ii [i
mai ales a autorit`]ilor locale-primarii- . Sentimentul
de siguran]` al cet`]enilor nu ]ine seam` de starea
de infrac]ionalitate efectiv`, cet`]enii nu [tiu situa]ia
infrac]iunilor din zona în care locuiesc. Faptul c` sunt
cer[etori la scara blucului, gunoaie, oameni care stau
pân` noaptea târziu la scara [i beau sau ascult`
muzic`, c` aleile dintre blocuri nu sunt iluminate,
poate crea impresia c` e[ti într-o zon` nesigur` de[i,
în mod real starea de infrac]ionalitate s` fie foarte
sc`zut`;
u Site de divertisment care, pe lâng` jocuri-trimiteri
c`tre jocuri on line prezint` alternative de petrecere
a timpului liber: programul de func]ionare [i a -
drese ale bazelor sportive, ale teatrelor/cinemato -
grafelor, muzee, etc. Se reg`sesc de asemenea adre -
se ale centrelor de consiliere psihologic`, ad`posturilor
pentru copii, cabinete medicale. Pe acest site,
la intervale scurte de timp apar spoturi cu con]inut
preventiv/informativ privind consumul de droguri;
u O nou` abordare care transfer` activitatea de
prevenire din categoria uneia informativ educative în
una de formare [i dezvoltare, la tineri, a deprinderii
de a spune NU, de a rezista tenta]iilor sau influen -
]elor grupului. Tenta]iile se întâlnesc la tot pasul, pe
de o parte iar „suprainformarea” pe de alta parte d` -
u neaz` atât copiilor cât [i rela]iilor dintre ei [i p`rin]i
a[a încât, dac` tinerii doresc s` se joace s` o poat`
face, într-un mod „controlat” [i direc]ionat c`tre a
afla „singuri” anumite informa]ii.
Toate discu]iile din cadrul simpozionului s-au purtat
sub „sloganul”: copiii nu sunt viitorul nostru, noi
construim azi viitorul copiilor no[tri.
Dna Ileana Bogatoniu a prezentat materialul
„Drugs ruin everything” (Drogurile distrug totul)
rea lizat cu sprijinul Serviciului Cabinet, Biroul Re -
la]ii Interna]ionale din DGPMB. Lucrarea a fost
foarte bine primit` de auditoriu [i urmeaz` a fi in -
trodus` \ntr-un volum [tiin]ific dedicat evenimentului.
Crengu]a RADU
27