Algoritm de diagnostic si tratament in infectiile fungice in

MANAGEMENTUL PERIOPERATOR AL PACIENTULUI
TOXICOMAN
C\lin Mitre
Există numeroase situaţii în care anestezistul vine
în contact cu persoane care manifestă unul sau mai
multe simptome caracteristice consumului abuziv de
medicamente.
Toxicomania este o modalitate ilegală, din păcate
frecvent întâlnită, de a depăşi stressul cotidian şi de
adaptare la condiţiile socio-economice externe.
Incidenţa persoanelor dependente în SUA este de
14% pentru alcool şi respectiv 7% pentru abuzul de
medicamente.
Incidenţa mare se datorează pe de-o parte
relativei simplităţi în procurarea drogurilor şi pe de
altă parte lipsei de alternativă a persoanei dezorientate
şi cu labilitate psihică. Urmarea este o serie întreagă
de modificări fizicopsihice şi sociale ale individului care
uneori sunt ireversibile ducând la degradarea sa.
1. Medicamentele din categoria celor susceptibile
la abuz pot fi împărţite în funcţie de intensitatea
efectului lor în trei categorii 1
2. Efect substanţial = un medicament care în
toate studiile este indicat ca fiind susceptibil de abuz.
3. Efect minim = un medicament care în
literatura de specialitate este considerat ca având o
susceptibilitate neglijabilă.
4. Efect echivoc = un medicament care are o
susceptibilitate controversată în literatură.
În practică consumul de medicamente este
multiplu, toxicomanii asociind două sau chiar trei
medicamente care se potenţează reciproc.
De la început consider util să definim câţiva din
termeni pe care îi vom întâlni în continuare.
Universitatea de Medicin\ [i Farmacie «I. Ha]ieganu» Cluj-Napoca
DEFINIŢII
1. Abuzul de medicamente (Abuse liability)
= posibilitatea ca un medicament sau derivaţii acestuia
utilizaţi sau acceptaţi în utilizarea medicală să fie autoadministraţi
din proprie inţiativă în scop nemedical
(recreativ) şi care în administrare prelungită pot duce
la dependenţă fizică sau psihică. 1
2. Dependenţa (Drug addiction) = pierderea
controlului asupra unei substanţe, de către o persoană,
cu preocuparea obsesivă pentru obţinerea sa şi
utilizarea în continuare în pofida consecinţelor adverse
fizice, psihice sau sociale asupra utilizatorului.
a. Dependenţa fizică = prezenţa medicamentului
în organism este necesară pentru o funcţie normală
fiziologică şi pentru prevenirea simptomelor care apar
la oprirea medicamentului (sevraj).
b. Dependenţa psihică = starea emoţională de
“dorinţă imperioasă” a individului de a-şi administra
un medicament, fie pentru efectele sale pozitive, fie
pentru a evita efectele negative asociate absenţei
sale. 2 Dependenţa apare ca o interrelaţie între
predispoziţia genetică, mediul înconjurător, factori
psihosociali şi expunerea la medicament, şi are o
evoluţie clinică imprevizibilă.
Utilizarea iniţială este voluntară şi pentru
majoritatea medicamentelor nu produce dependenţă.
Utilizarea repetată însă va duce la alterarea funcţiilor
cerebrale şi apariţia dependenţei. Chiar dacă pacientul
intră într-un program de renunţare la medicament,
totuşi afecţiunile pe care le-a produs consumul de toxic
pot rămâne.
Fiziopatologia producerii dependenţei şi recăderilor
se bazează pe sistemul dopaminergic mezocorticolimbic.
Acest circuit implică aria ventrală a
mezencefalului, nucleii bazali şi amigdala pe care
aceşti neuroni se proiectează. Toate tipurile de
Actualit\]i