Materiality in Financial Audit - Revista Română de Statistică

imposibilitatea exprimării unei opinii sau să se retragă din respectiva misiune de audit, în
condițiile în care retragerea este permisă de legea sau reglementările aplicabile.
Expresia „s-a obținut o asigurare rezonabilă” informează utilizatorii situațiilor
financiare că auditorii nu pot garanta sau oferi o asigurare totală sau absolută asupra
fidelității situațiilor financiare și de asemenea, comunică faptul că există un anumit risc ca
acestea să nu prezinte o imagine fidelă chiar și atunci când opinia auditorului este fără
rezerve. 2 1. Metodologia de cercetare
Obiectivul acestei lucrări este de a prezenta unele aspecte privind definirea și
modul de aplicare a pragul de semnificație în activitatea de audit financiar. În acest sens s-
au studiat Standardele Internaționale de Audit, lucrări de specialitate naționale și
internaționale precum și diverse articole pe această temă. Conceptul de prag de semnificație
este analizat atât în contextul elaborării și prezentării situațiilor financiare, cât și în
contextul unui audit financiar. De asemenea, în articol sunt prezentate aspecte privind
determinarea pragului de semnificație și a pragului de semnificație funcțional în momentul
planificării auditului, revizuirea pragului de semnificație pe măsură ce auditul progresează,
relația care există între pragul de semnificație și riscul de audit. Dintre metodele științelor
socio-umane la care am apelat pentru a ne atinge obiectivele propuse menționăm:
documentarea, analiza, comparația, sinteza.
2. Aspecte privind pragul de semnificaţie
Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 320 „Pragul de semnificație în
planificarea și desfășurarea unui audit” abordează conceptul de prag de semnificație atât în
contextul elaborării și prezentării situațiilor financiare, cât și în contextul unui audit.
Astfel, potrivit ISA 320, cadrele de raportare financiară tratează subiectul pragului
de semnificație prin prisma următoarele aspecte:
denaturările, inclusiv omisiunile sunt considerate a fi semnificative dacă
acestea, luate individual sau agregat pot să influențeze deciziile economice ale utilizatorilor
luate în baza situațiilor financiare;
judecățile cu privire la pragul de semnificație sunt făcute în circumstanțele
date și sunt afectate de mărimea sau natura denaturării, sau o combinație a acestora;
judecățile referitoare la aspectele importante pentru utilizatorii situațiilor
financiare sunt bazate pe luarea în considerare a nevoilor comune de informare a
utilizatorilor ca grup cu privire la situațiile financiare.
Comparativ, Consiliul IASB 3 dezvoltă în Cadrul general conceptual pentru
raportarea financiară următoarea definiţie privind pragul de semnificaţie „informaţiile sunt
semnificative dacă omiterea sau prezentarea lor eronată ar putea influenţa deciziile pe care
utilizatorii le iau pe baza informaţiilor financiare privind o anumită entitate raportoare”.
Dacă se face recurs la Standardul de Contabilitate nr. 1 (IAS 1) - „Prezentarea
situaţiilor financiare”, aplicarea conceptului de prag de semnificaţie în contextul prezentării
situațiilor financiare implică faptul că o entitate trebuie să prezinte distinct fiecare clasă
semnificativă de elemente similare, precum şi elementele care au naturi sau funcţii diferite,
cu excepţia cazului în care acestea sunt nesemnificative. De asemenea, se mai menționează
că o entitate nu trebuie să realizeze o prezentare distinctă de informații prevăzută de un
IFRS 4 dacă informațiile sunt nesemnificative.
2 Arens Alvin A, Loebbecke James K. „Audit. O abordare integrata”, Editia a-8-a, Ed. ARC, 2003, pag.
288.
3 IASB - Conceptual Framework for Financial Reporting (Cadrul conceptual de raportare financiară).
4 IFRS – Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
Revista Română de Statistică – Supliment Trim II/2012 345