Ungaria – România Program de Cooperare ... - Infocooperare

More documents

Recommendations

Info

Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013 Autostrada M4 Debrecen – Berettyóújfalu – Nagykereki (Biharkeresztes) (frontieră terestră) M43 Szeged – Maroslele M43 Maroslele – Makó M43 Makó – Csanádpalota (frontieră terestră) Drumul 49 Ököritófülpös – M3 cu o pistă în fază de proiect Pe partea românească este în curs de pregătire un drum cu circulaţie rapidă, care va face legătura între drumul nr. 49 din Ungaria din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg către judeţul Satu Mare spre Baia Mare şi Nordul Moldovei. Construirea autostrăzii Transilvania Nord între Borş şi Braşov, care va asigura acces de la frontiera ungară (traversând judeţul Bihor), a început în 2004. Guvernul României depune toate eforturile pentru asigurarea resurselor financiare pentru această investiţie, astfel ca lucrările să fie finalizate până la sfârşitul anului 2013. Conform Programului Operaţional Sectorial de Transport al României, implementarea proiectelor pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pe Axa Prioritară 7 TEN-T (Nădlac – Constanţa) este o prioritate absolută. Operaţiunile prevăzute până în 2013 au ca scop construirea de noi autostrăzi şi construirea de centuri ocolitoare pentru oraşele aflate pe traseul sau adiacente Axei Prioritare 7 TEN-T. În ceea ce priveşte calea ferată, o altă prioritate a Programului Operaţional Sectorial de Transport al României priveşte reabilitarea infrastructurii Axei Prioritare 22 TEN-T (Curtici - Constanţa). La nivel naţional, acelaşi document programatic prevede modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sectoarelor de drumuri naţionale care se află în afara axelor prioritare TEN-T. Privitor la calea ferată, operaţiunile au ca scop realizarea inter-operabilităţii pe calea ferată în afara axelor prioritare TEN-T prin modernizarea secţiunilor de cale ferată şi prin reabilitarea staţiilor de cale ferată, a podurilor şi a tunelurilor. De asemenea, în cadrul programului naţional de reabilitare din România este prevăzută modernizarea gărilor mari din reşedinţele de judeţ, aceste lucrări de modernizare fiind finanţate prin credite BERD (Timişoara) sau credite comerciale (cazurile oraşelor Arad, Satu Mare şi Oradea). Există o reţea adecvată de puncte trecere a frontierei : 14 pe frontiera ungaro-română (din care 4 sunt feroviare, 1 este rutier şi feroviar, iar 9 numai rutiere). Actuala reţea de trecere a frontierei are o capacitate suficientă, dar starea infrastructurii şi calitatea serviciilor este necorespunzătoare în unele cazuri. Zona de frontieră beneficiază de opt aeroporturi (toate în reşedinţele de judeţ) din care cinci sunt internaţionale şi anume Debrecen, Timişoara, Arad, Oradea şi Satu Mare. În mod tipic pasagerii străini (români în Ungaria sau maghiari spre România) nu folosesc aceste aeroporturi pentru zboruri comerciale. Regiunea maghiară a programului este bine asigurată cu utilităţi publice, cu o singură excepţie majoră: proporţia locuinţelor conectate la canalizarea publică a crescut în ultimii ani, dar este în continuare mai scăzută decât media naţională. Nivelul de acoperire al reţelelor publice de alimentare cu apă din fiecare judeţ este acceptabil, iar în medie depăşeşte 90%. În România, infrastructura utilităţilor publice a fost îmbunătăţită treptat, mai ales în zonele urbane. Cu toate acestea, numărul localităţilor cu acces la reţele publice de apă şi canalizare nu a crescut substanţial în ultimii ani, ceea ce constituie un obstacol deloc neglijabil pentru orice strategie de atragere a afacerilor. În zona eligibilă a programului, proporţia localităţilor conectate la reţele publice de alimentare cu apă este de numai 51,5%, iar în majoritatea satelor asemenea sisteme lipsesc. Această proporţie medie este cea mai ridicată în judeţul Timiş (63,6%) iar numărul de localităţi cu sisteme de alimentare cu apă potabilă este cel mai scăzut în judeţul Satu Mare (44%). Reţeaua publică de canalizare a fost de asemenea 18
Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013 îmbunătăţită în ultimii ani, dar proporţia localităţilor dotate cu canalizare este în continuare de numai 42,7%, variind între 39,6% în judeţul Satu Mare şi 55% în judeţul Timiş. Reţeaua de canalizare este în general învechită şi are o capacitate insuficientă. (Vezi Tabelul 22. din Anexa 2.) În zona de frontieră eligibilă situaţia tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) a fost ameliorată progresiv pe parcursul ultimului deceniu. Graficul de mai jos indică creşterea cheltuielilor pentru instalarea de echipamente de tehnologia informaţiilor şi de telecomunicaţii raportate la PIB. Graficul 3. - Cheltuieli pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – TIC - telecomunicaţii Cheltuieli pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – telecomunicaţii Procente din PIB 7,0 6,0 5,0 5,4 5,5 5,7 4,9 5,9 6,3 4,0 3,4 3,4 3,4 3,0 2,0 1,0 0,0 EU (25 ţări) Ungaria România 2003 2004 2005 Sursa: Eurostat În regiunea de graniţă a Ungariei telefonia fixă a început să-şi piardă importanţa, datorită extinderii reţelelor de telefonie mobilă. În 2004 numărul de linii telefonice principale în Ungaria era de 354 la mia de locuitori (245 în judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg; 296 în judeţul Hajdú-Bihar, 268 în judeţul Békés şi 284 în judeţul Csongrád), mai mic decât în anii anteriori. În regiunea de graniţă a României, volumul mare de investiţii în telecomunicaţii a avut ca rezultat o dezvoltare semnificativă a telecomunicaţiilor şi a tehnologiilor digitale. Începând din 1997 în România există patru operatori de telefonie mobilă cu o acoperire de 79 %. Utilizarea serviciilor de Internet s-a îmbunătăţit pe parcursul ultimului deceniu; penetrarea serviciilor Internet este în creştere. În paralel cu acestea, rata de utilizare a Internetului este în creştere, însă în prezent, mai ales în această zonă periferică, utilizarea sa este destul de redusă. Cu toate acestea, problema telecomunicaţiilor constă în lipsa accesului la tehnologia informaţiei (TI) în aşezările mai mici, în special în satele mici şi zonele rurale mai puţin dezvoltate. Infrastructura TI trebuie extinsă şi îmbunătăţită în aceste zone. Provocări şi oportunităţi Deşi există multe deficienţe privitoare la infrastructura rutieră în zona de frontieră, în ultimii ani au avut loc dezvoltări semnificative atât în Ungaria cât şi în România. Procesul de dezvoltare este încă în curs de desfăşurare, iar accesibilitatea internaţională a zonei a fost îmbunătăţită foarte mult prin dezvoltarea conexiunilor la autostrăzi. Accesibilitatea aşezărilor rurale mici, în special în imediata apropiere a frontierelor de stat, este în mare măsură compromisă, stânjenind dezvoltarea acestor aşezări. În acelaşi timp, eliminarea frontierelor de stat oferă un potenţial pentru restabilirea legăturilor naturale dintre aceste aşezări, fapt care necesită cu siguranţă dezvoltarea drumurilor publice mici care 19
Page 1 and 2: Programul de Cooperare Transfrontal
Page 17: Programul de Cooperare Transfrontal
Page 69 and 70:
Programul de Cooperare Transfrontal
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165:
show all

Ungaria – România Program de Cooperare ... - Infocooperare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?