Ungaria – România Program de Cooperare ... - Infocooperare

More documents

Recommendations

Info

Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013 ridicată produce în cele mai multe cazuri cantităţi mai mari de deşeuri menajere. Acesta este unul din factorii care sunt reflectaţi în graficul de mai jos. Pe de altă parte, totuşi, în anumite zone, chiar dacă se produce o cantitate relativ mare de deşeuri solide, cifra poate fi mică în cazul în care nivelul depozitărilor ilegale de deşeuri este mare. Ţinând cont de acestea, cifrele crescând dinamic în Ungaria indică probabil atât o creştere a consumului cât şi extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor. În România consumul este probabil în creştere, dar cifrele pot releva de asemenea nivelul relativ ridicat al depozitării ilegale de deşeuri, fapt ce necesită eforturi comune pentru contracarare. În momentul actual este în curs de implementare un proiect pe scară largă de gestionare a deşeurilor solide integrate, finanţat de Fondul de Coeziune, în judeţul Szabolcs-Szatmár- Bereg şi în unele părţi ale judeţului Hajdú-Bihar. Pe de altă parte, atât în judeţele din România, cât şi în majoritatea satelor din Sudul Marii Câmpii a Ungariei, gestiunea deşeurilor menajere solide nu este rezolvată corespunzător. Grafic 5. - Deşeuri municipale produse Deşeuri municipale produse kg pe cap de locuitor 600 500 400 525 534 527 525 526 451 457 463 454 459 383 345 364 378 382 300 200 100 0 EU (25 ţări) Ungaria România 2001 2002 2003 2004 2005 Sursa: Eurostat În anumite părţi ale zonei româneşti de frontieră, extracţia de combustibili fosili, industria grea şi producţia de aluminiu au contribuit semnificativ la poluarea mediului în ultimii ani. Cele mai poluante unităţi ţin de domeniul gestionării şi prelucrării chimice a deşeurilor menajere, industria minieră, metalurgie şi creşterea animalelor. Datorită consumului în creştere, dar şi întreprinderilor industriale şi tehnologiilor învechite, una din cele mai serioase probleme de mediu este managementul deşeurilor industriale. Provocări şi oportunităţi O parte semnificativă a zonei de frontieră face parte fie din parcuri naţionale fie din zone de protecţie a naturii de ambele părţi ale frontierei. În locul acţiunilor locale, concentrate pe asemenea zone doar pe una din părţile frontierei ar fi nevoie de o abordare mai integrată: stabilirea unor zone comune, proiectarea de proceduri de management în comun precum şi acţiuni în colaborare. O altă caracteristică importantă a zonei este că aceasta este bogată în râuri, majoritatea cărora traversează frontiera. Abundenţa râurilor poartă cu sine riscul inundaţiilor, iar poluarea apelor a fost de asemenea o problemă. În ambele ţări sunt implementate proiecte majore, mai ales în domeniul prevenirii inundaţiilor; totuşi este important ca aceste dezvoltări şi amenajări complementare de prevenire a inundaţiilor să fi coordonate şi cu sisteme funcţionale comune de avertizare. Poluarea apelor este de asemenea o chestiune 24
Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013 care necesită acţiuni comune. Un alt factor de risc important este cantitatea excesivă de ape interne ce se crează din când în când. Şi aici este nevoie de măsuri de intervenţie integrate. În sfârşit, existenţa în trecut a unor importante surse de poluare industrială şi tendinţa de creştere a volumului de deşeuri menajere în zona de cooperare necesită acţiuni comune în domeniul gestionării deşeurilor. 2.1.8 Turismul Deşi terenul variat (peisagistica şi resursele cu potenţial terapeutic) precum şi bogata moştenire culturală (arhitectură, monumente şi tradiţii) pot furniza o bază solidă pentru dezvoltarea mai multor forme de turism în zona de frontieră eligibilă, aici există numeroase atracţii turistice, puţin cunoscute la nivel internaţional, atât de partea românească cât şi pe cea din Ungaria. În ceea ce îi priveşte pe vizitatorii români în Ungaria, următoarele caracteristici cheie devin evidente: Vizitatorii din România reprezintă coeficientul cel mai ridicat de vizitatori din toate ţările europene, cu o cotă de 20,3% din numărul total de vizitatori. (Urmaţi de cei din Slovacia şi Austria.) Numărul total de zile de vizitatori al turiştilor din România petrecute în Ungaria este cel mai ridicat, deşi nu depăşeşte cu mult pe cel al turiştilor germani şi austrieci. Cheltuielile totale ale turiştilor din România constituie, cu toate acestea, numai a treia valoare ca mărime. Motivele călătoriilor sunt diverse. Peste 50% din vizitatorii români sunt pasageri în tranzit. Aproape 25% vin în Ungaria pentru cumpărături şi numai 20% vin în scopuri turistice. În sfârşit, cheltuielile zilnice pe persoană a vizitatorilor din România a fost în 2004 de 4.600 HUF, aceasta fiind cea mai mică sumă între vizitatorii din ţările europene. (Vezi Tabelul 25. din Anexa 2.) În ceea ce priveşte România, numărul de vizitatori străini în perioada mai 2005 – mai 2006 a scăzut cu 2,4% în comparaţie cu perioada precedentă. Majoritatea vizitatorilor vin din ţările europene (94,4%), 48,2% din numărul total de vizitatori străini vin din ţările UE. Numărul vizitatorilor din Ungaria reprezintă 25% din totalul vizitatorilor străini în România, cea mai mare cifră dintre toate ţările. (Vezi Tabelul 26. din Anexa 2.) Stabilimente de cazare Conform datelor prezentate în Tabelul 27. nivelul de utilizare al locuinţelor particulare (cazare şi mic dejun) este corespunzător: tarifele nopţilor petrecute ca musafir sau turist depăşesc coeficientul lor total din totalul paturilor la nivel naţional. Pe de altă parte, chiar dacă ne referim la cazările comerciale, se poate constata că în vreme ce Nordul Marii Câmpii ocupă o poziţie satisfăcătoare, cu puţin sub 10% din totalul nopţilor de turist la nivel naţional, aceasta este de numai 5,4%. O altă caracteristică a zonei este că – spre deosebire de situaţia naţională – cota turismului intern în cazul cazărilor comerciale este semnificativ mai ridicată decât cea a turiştilor străini. (Vezi Tabelul 28. din Anexa 2.) În România, datele despre turism indică că deşi locurile de cazare din zona de frontieră reprezintă numai 8% din totalul naţional, numărul de sosiri şi de nopţi de cazare atinge 12- 13%. Aceasta sugerează că zona este atractivă din punct de vedere turistic şi că există premise pentru dezvoltarea de unităţi de cazare. Dintre judeţele din zona de frontieră, judeţul Bihor este destinaţia turistică preferată, urmat îndeaproape de judeţul Timiş. (Vezi Tabelul 29. din Anexa 2.) Provocări şi oportunităţi Zona de frontieră este bogată în (potenţiale) atracţii turistice, dar veniturile din turism sunt 25
Page 1 and 2: Programul de Cooperare Transfrontal
Page 23: Programul de Cooperare Transfrontal
Page 75 and 76:
Programul de Cooperare Transfrontal
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165:
show all

Ungaria – România Program de Cooperare ... - Infocooperare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?