â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura
â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura
â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ARS COQUINARIA<br />
„{ogun la gr\tar“<br />
<strong>de</strong> Adriana Babe]i, pag. 4<br />
LA LOC teleCOMANDA<br />
„Marc\ `nregimentat\“<br />
<strong>de</strong> Alex Savitescu, pag. 5<br />
1.50 lei<br />
15000 lei vechi<br />
Nr. 40 • 27 august – 2 septembrie 2005 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-MAIL: supliment@polirom.ro<br />
CRONIC| DE CARTE<br />
Lumini]a Marcu <strong>de</strong>spre<br />
Jurnalul lui Dracula<br />
<strong>de</strong> Marin Mincu: „Intelectualul<br />
draculesc“, pag. 6, 7<br />
Citi]i-ne online la<br />
www.polirom.ro/supliment.html<br />
Stufstop – A fost bine sau<br />
a fost r\u la acest Stufstock?<br />
Constantin Vic\ <strong>de</strong>spre cea <strong>de</strong>-a treia edi]ie<br />
a Festivalului Stufstock <strong>de</strong> la Vama Veche<br />
PAGINA 2<br />
Omleta rom=neasc\<br />
De la www.brandingromania.com<br />
la www.sictir.org – „Homepage, sweet<br />
home“ <strong>de</strong> Florin L\z\rescu<br />
PAGINA 5<br />
Regizorul britanic Peter Greenaway:<br />
„<strong>Ave</strong>]i o <strong>cultur\</strong><br />
<strong>tare</strong> mimetic\“<br />
C\r]ile copil\riei<br />
Texte <strong>de</strong> Cecilia {tef\nescu, Emil Brumaru, Robert {erban, R\zvan<br />
}upa, Elena Vl\d\reanu, Alexandru Matei, Bogdan - Alexandru St\nescu<br />
Dosar `n PAGINILE 10, 11, 12<br />
Fotografia, literatura<br />
[i filmul, topite la<br />
1200 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius<br />
• Cinci autori din „Ego. Proz\“ vor lectura texte `n premier\ la Galeria Nem]oi •<br />
Peter Greenaway nu a stat la Festivalul<br />
ANONIMUL <strong>de</strong> la Sf`ntu Gheorghe <strong>de</strong>c`t<br />
- dou\ zile. Dar prezen]a lui a f\cut ca<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea festivalului s\ fie mai alert\<br />
<strong>de</strong>c`t a oric\rui festival <strong>de</strong> film pe care<br />
l am v\zut vreodat\ la noi. Viziunea<br />
- regizorului <strong>de</strong>spre România nu este una<br />
tocmai favorabil\. ~n interviul acordat `n<br />
exclusivitate „<strong>Suplimentul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>cultur\</strong>“,<br />
Greenaway vorbe[te <strong>de</strong>spre ]ara noastr\<br />
ca <strong>de</strong>spre „o pat\ alb\“ pe hart\. Nici<br />
p\rerile <strong>de</strong>spre cinematografia<br />
rom=neasc\ nu s`nt tocmai m\gulitoare.<br />
PAGINILE 8, 9<br />
Evenimentul, intitulat „1200 C“ [i<br />
organizat la ini]iativa artistului Ioan<br />
Nem]oi, va inclu<strong>de</strong>, `n paralel cu<br />
<strong>de</strong>sf\[urarea concursului <strong>de</strong> fotografie, [i<br />
proiec]ii <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la expozi]iile <strong>de</strong><br />
obiecte <strong>de</strong> sticl\, precum [i o expozi]ie<br />
personal\ a fotografului Nicolae<br />
Lucian Dan TEODOROVICI<br />
CIRCUL NOSTRU<br />
V| PREZINT|:<br />
}ar\ trist\,<br />
golit\ <strong>de</strong> humor<br />
Pagina 2<br />
Cosniceru. ~n cadrul manifest\rii va avea<br />
loc [i lectura unor texte ale autorilor Liviu<br />
Bleoca, Veronica A. Cara, Silviu Gherman,<br />
Sorin Stoica [i Tudor C\lin Zarojanu.<br />
Radu Pavel GHEO<br />
ROMÂNII<br />
E DE{TEP}I<br />
{coala <strong>de</strong><br />
antijurnalism TV<br />
Pagina 3<br />
PAGINA 2
actualitate ordinea <strong>de</strong> zi<br />
Lucian Dan TEODOROVICI<br />
}ar\ trist\,<br />
golit\ <strong>de</strong> humor<br />
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:<br />
~n cincisprezece ani, adic\ trei sferturi din drumul prevestit odinioar\<br />
<strong>de</strong> Silviu Brucan p`n\ la a[ezarea României `n normalitate,<br />
mass media [i societatea civil\ s-au preocupat <strong>de</strong> amendarea<br />
clasei politice, `n scopul mo<strong>de</strong>l\rii ei <strong>de</strong>mocratice. Fire[te,<br />
asta era prioritatea ]\rii, dup\ mai bine <strong>de</strong> patruzeci <strong>de</strong> ani `n care<br />
politicienii se rupseser\ complet <strong>de</strong> popula]ie, pe principiul orwellian<br />
c\ to]i s`ntem egali, dar unii s`nt superegali.<br />
Ne trezim `ns\, `n 2005, cu o situa]ie buim\citoare pentru<br />
bunul nostru sim], pentru i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> civiliza]ie, chiar pentru orgoliul<br />
ascuns – [i care d\ totu[i uneori pe-afar\ – c\ s`ntem<br />
europeni <strong>de</strong> drept, prin urmare [i integrarea noastr\ `n U.E. este<br />
una <strong>de</strong> drept. Ne trezim, spre exemplu, cu c`teva zeci <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>n]i<br />
australieni [i americani care vin s\-i ajute pe românii<br />
sinistra]i, iar ace[tia [i vecinii lor nu numai c\ privesc impasibili<br />
cum stu<strong>de</strong>n]ii muncesc pentru ei, dar nici m\car nu catadicsesc<br />
s\ le pun\ la dispozi]ie o c\ru]\ cu care s\ care m`lul uscat [i alte<br />
resturi din case. Afaceri[ti <strong>de</strong> ocazie, s\tenii le `nchiriaz\ americanilor<br />
[i australienilor c\ru]ele, pe bani frumo[i, b\nuiesc, `n<br />
timp ce ei petrec prin baruri, bucuro[i <strong>de</strong> a[a plea[c\.<br />
Difuzat\ pe ProTV miercuri, [tirea ar putea fi consi<strong>de</strong>rat\ una<br />
tipic\ pentru televiziunile aflate `n criz\ <strong>de</strong> subiecte, ba [i u[or fabricat\,<br />
dac\ ea n-ar avea antece<strong>de</strong>nte. Tot cu „prilejul inunda-<br />
]iilor“, dar al celor <strong>de</strong> la `nceputul verii, `n timp ce jum\tate dintr-un<br />
sat era sub ap\, `n cealalt\ jum\tate se chefuia prin c`rciumi. Iar<br />
dac\ adun\m la toate acestea disperarea multor sinistra]i c\<br />
n-au un<strong>de</strong> locui dublat\ <strong>de</strong> impasibilitatea la aceast\ situa]ie a<br />
vecinilor lor mai noroco[i („{i noi ce s\ le facem? S\-i ajute<br />
statul...“), avem imaginea `nsp\im`nt\toare a unei ]\ri triste, golit\<br />
p`n\ [i <strong>de</strong> humor.<br />
Cea mai mare ironie a comunismului a fost c\, `ntr-un mod<br />
ciudat, pled`nd pentru colectivitate, a reu[it s\ distrug\ tocmai<br />
spiritul acesteia. Dup\ patruzeci <strong>de</strong> ani `n care a fost `nv\]at cu<br />
ne`ncre<strong>de</strong>rea fa]\ <strong>de</strong> vecin, cu lipsa sentimentului <strong>de</strong> vinov\]ie<br />
`n cazul furtului <strong>de</strong> la „colectiv\“, cu t\ierea vi]elului, fierberea<br />
]uicii sau culegerea unei p\r]i din recolt\ pe ascuns, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong><br />
orice ochi curios, ]\ranul român – dar nu numai el, c\ci, schimb`nd<br />
unele coordonate, discu]ia e aceea[i [i-n cazul or\[eanului –<br />
a `nv\]at perfect dictonul „~ncre<strong>de</strong>-te numai `n tine `nsu]i“. {i l-a<br />
<strong>de</strong>zvoltat `ntr-un egoism, `ntr-un cinism care, din fa]a televizorului,<br />
f\r\ a ne g`ndi prea mult la cum am reac]iona noi `ntr-o situa]ie<br />
asem\n\toare, ne `nsp\im`nt\.<br />
Cet\]eanul român simplu, uitat <strong>de</strong> institu]iile menite a-i oferi<br />
mo<strong>de</strong>le [i sprijin `n alegerea lor, a r\mas, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
afectiv [i social, `n acel trecut specializat `n distrugerea caracterelor<br />
[i a altruismului. Dac\ privim din aceast\ perspectiv\, se<br />
justific\ brusc [i multe dintre „<strong>de</strong>ciziile politice“ luate <strong>de</strong> acest cet\]ean<br />
simplu `n momente electorale, ni se justific\ [i titulatura<br />
<strong>de</strong> cea mai corupt\ ]ar\ din zona U.E. România sufer\ `n primul<br />
r`nd <strong>de</strong> lipsa spiritului colectiv. Iar p`n\ nu-l vom reg\si, e greu <strong>de</strong><br />
crezut c\ vom avea [i clasa politic\ pe care `n mod i<strong>de</strong>al o c\ut\m.<br />
Pentru c\ ei ne reprezint\, din toate punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, pe<br />
noi. S`nt, adic\, egoi[ti, nep\s\tori fa]\ <strong>de</strong> suferin]a celuilalt, obi[-<br />
nui]i s\ fure din buzunarul „colectiv“, ingra]i [i ipocri]i.<br />
Cam a[a stau lucrurile.<br />
Fotografia, literatura [i filmul,<br />
topite la 1200 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong> Celsius<br />
• Cinci autori din „Ego. Proz\“ vor lectura texte `n premier\ la Galeria Nem]oi •<br />
Sf`r[it <strong>de</strong> lun\ septembrie la „1200º C“. Timp <strong>de</strong> o<br />
s\pt\m`n\, la galeria artistului Ioan Nem]oi [i Libr\ria<br />
C\rture[ti va avea loc un experiment artistic ce reune[te,<br />
sub aceea[i i<strong>de</strong>e, un concurs <strong>de</strong> fotografie, proiec]ii <strong>de</strong> filme<br />
„la gura cuptorului“ [i texte literare. Inspirat <strong>de</strong> focul,<br />
tensiunea [i explozia <strong>de</strong>terminate ini]ial <strong>de</strong> temperatura<br />
obi[nuit\ a cuptorului un<strong>de</strong> se creeaz\ sticla – materialul<br />
preferat al lui Nem]oi –, conceptul implic\, a[a cum <strong>de</strong>clar\<br />
artistul, [i un plan figurativ, al fervorii intelectuale. Selec]ia<br />
pentru concursul <strong>de</strong> fotografie s-a `ncheiat pe 20 august.<br />
Ve]i putea ve<strong>de</strong>a rezultatul alegerii f\cute <strong>de</strong> juriu, format<br />
din Ioan Nem]oi, Pavel Su[ara, {erban Sturdza [i Neil<br />
Coltofeanu, la ceain\ria C\rture[ti, din Bucure[ti.<br />
Ana-Maria Onisei<br />
Evenimentul, intitulat „1200º C“<br />
[i organizat la ini]iativa artistului<br />
Ioan Nem]oi, va inclu<strong>de</strong>, `n paralel<br />
cu <strong>de</strong>sf\[urarea concursului<br />
<strong>de</strong> fotografie, [i proiec]ii <strong>de</strong><br />
film <strong>de</strong> la expozi]iile <strong>de</strong> obiecte<br />
<strong>de</strong> sticl\, precum [i o expozi]ie<br />
personal\ a fotografului Nicolae<br />
Cosniceru. ~n cadrul manifest\-<br />
rii va avea loc [i lectura unor<br />
texte ale autorilor Liviu Bleoca,<br />
Veronica A. Cara, Silviu Gherman,<br />
Sorin Stoica [i Tudor C\-<br />
lin Zarojanu. Publica]i `n Colec]ia<br />
„Ego.Proz\“ a Editurii<br />
Polirom, cei cinci vor citi c`te<br />
un text inedit, pe tema propus\<br />
<strong>de</strong> artistul Nem]oi: „Foc, tensiune,<br />
explozie“. Silviu Gherman,<br />
autorul volumului Scurta<br />
[i plictisitoarea via]\ a lui Kjus,<br />
a <strong>de</strong>clarat pentru „<strong>Suplimentul</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>cultur\</strong>“: „La Murano, un artizan<br />
m-a l\sat s\ fr\m`nt bolul<br />
ss fierbinte<br />
aa p`n\ a<br />
ie[it un<br />
a fel <strong>de</strong><br />
broasc\ ]estoas\. Prima mea `nt`lnire<br />
cu fr\m`n<strong>tare</strong>a sticlei. A-<br />
cest text e a doua mea `nt`lnire<br />
cu fr\m`n<strong>tare</strong>a sticlei. {i, curios<br />
lucru, n-are nici o leg\tur\ cu<br />
ea, `n afar\ <strong>de</strong> temperatur\“.<br />
Publicul va avea libertatea<br />
<strong>de</strong> a continua povestea<br />
~n cadrul proiectului, autorii au<br />
fost cei care au propus modul <strong>de</strong><br />
expunere a textelor, `n manuscris.<br />
Vizitatorii expozi]iei vor<br />
avea [ansa <strong>de</strong> a interveni asupra<br />
textelor, <strong>de</strong> a le modifica sau<br />
continua. Silviu Gherman rezum\<br />
i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> la care a pornit<br />
conceptul s\u: „Mai `nt`i, am<br />
vrut s\ scriu un text <strong>de</strong>spre scufundarea<br />
lui T1000 `n cuva cu<br />
o]el topit (presupuneam, f\r\ s\<br />
fiu sigur, c\ o]elul se tope[te la<br />
1200 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong>). De pe o ramp\,<br />
mama lui John Connor, John<br />
Connor [i T2 erau martori la dizolvarea<br />
celui mai sofisticat sistem<br />
robotic construit vreodat\.<br />
Totu[i, lipsea drama [i era mult<br />
prea juc\u[. ~n plus, cum puteam<br />
explica supravie]uirea lui<br />
T1000 `n cazul exploziilor prin<br />
care trecuse p`n\ atunci? Am<br />
renun]at. Mi-am adus apoi<br />
aminte c\ naveta Discovery tocmai<br />
`[i reparase scutul termic [i<br />
se preg\tea s\ revin\ pe P\m`nt.<br />
Am navigat pe c`teva site-uri [i<br />
am <strong>de</strong>scoperit c\ `n momentul<br />
intr\rii `n atmosfer\ se ating a-<br />
proximativ 1200 <strong>de</strong> gra<strong>de</strong>. Ca<br />
s\ vezi! mi-am spus, [i am ac-<br />
]ionat `n consecin]\. Dintre<br />
astronau]ii pleca]i `n acea misiune,<br />
am selectat-o pe Eileen<br />
Collins, 48 <strong>de</strong> ani, mam\ [i so-<br />
„La Murano, un artizan m-a l\sat s\ fr\m`nt bolul fierbinte p`n\ a ie[it un fel<br />
<strong>de</strong> broasc\ ]estoas\. Prima mea `nt`lnire cu fr\m`n<strong>tare</strong>a sticlei. Acest text<br />
e a doua mea `nt`lnire cu fr\m`n<strong>tare</strong>a sticlei. {i, curios lucru, n-are<br />
nici o leg\tur\ cu ea, `n afar\ <strong>de</strong> temperatur\“. (Silviu Gherman)<br />
]ie. Acum aveam seriozitate, mai<br />
trebuia tensiune. I-am notat c`teva<br />
g`nduri pe m\sur\ ce temperatura<br />
exterioar\ a navetei<br />
cre[tea, cre[tea, cre[tea, p`n\<br />
c`nd, `n final... Dar nu voi <strong>de</strong>zv\lui<br />
finalul. Am recitit textul [i<br />
am sim]it suficient\ tensiune [i<br />
seriozitate – fiindc\, personal,<br />
nu pot s\ scriu nimic dac\ nu e<br />
tensionat [i serios. L-am trimis“.<br />
Scopul acestui eveniment este,<br />
a[a cum <strong>de</strong>clar\ Anca Cojocaru,<br />
PR-ul Galeriei Nem]oi, <strong>de</strong> a „aduce<br />
arta sticlei la ramp\, <strong>de</strong> a<br />
produce un dialog `ntre arte [i<br />
arti[ti, oamenii care se joac\ cu<br />
focul [i cei care t`njesc dup\<br />
asta“.<br />
Stuf<br />
Constantin Vic\<br />
stop<br />
50.000 <strong>de</strong> spectatori la<br />
„Stufstock“, Vama Veche.<br />
Pliantul spune c\ s-au `nt`lnit<br />
acolo pentru lupta cea mare<br />
`mpotriva ghiulurilor [i manelelor.<br />
Eu cred c\ ne-am `nt`lnit s\ biruim<br />
c`]iva barili <strong>de</strong> votc\ [i bere. {i c`teva<br />
corturi l\sate aiurea prea l`ng\<br />
scen\. {i mii <strong>de</strong> [oarme, <strong>de</strong> mici [i<br />
<strong>de</strong> [tiule]i <strong>de</strong> porumb. Dar a fost<br />
muzic\. Atunci c`nd n-a fost zgomot.<br />
~n afara faptului c\ unu’ [i-a<br />
parcat ma[ina `n cortul meu <strong>de</strong> pe<br />
plaj\ (al cincilea cum veneai dinspre<br />
bulgari) [i a dat drumul la faruri c\ [i<br />
el avea un cort <strong>de</strong> pus la cinci<br />
diminea]a, al\turi <strong>de</strong> slalomul printre<br />
pet-uri, mor]i-<strong>de</strong>-be]i [i <strong>de</strong>cibeli, a<br />
fost foarte pl\cut. Am aflat `n sf`r[it<br />
diferen]a dintre punkerii nazi[ti [i<br />
punkerii marxi[ti. I<strong>de</strong>ea e c\ primii se<br />
bat cu ultimii. {i am mai aflat<br />
urm\toarele: cum se fur\ din corturi,<br />
cum se construiesc pensiuni imense<br />
ve[nic goale, cum unii mai tr\iesc cu<br />
nostalgia unei V\mi a beatitudinii,<br />
toleran]ei [i `n]elegerii.<br />
Printre cei din urm\ m\ num\r [i<br />
eu, <strong>de</strong>ci renun]\m la unghiul<br />
subiectiv [i atac\m problema direct.<br />
A fost bine sau a fost r\u la acest<br />
Stufstock? A fost r\u c\, subit, `n<br />
diminea]a festivalului, s-a pus tax\ la<br />
toate wc-urile, 1 leu greu. Aur iese<br />
din orice, nu? A mai fost r\u c\<br />
discursul <strong>de</strong> genul „e timpul s\ ne<br />
eliber\m <strong>de</strong> prostie, <strong>de</strong> kitsch, <strong>de</strong><br />
plastic, <strong>de</strong> intoleran]\“ e fix inversul<br />
situa]iei. Pro[ti care s\ urle `mpotriva<br />
sistemului (ei fiind `ntot<strong>de</strong>auna `n<br />
afara lui) am cunoscut o droaie la<br />
„Stufstock“. Kitschul a umblat peste<br />
tot (un l\n]ic luminos, dou\ corni]e<br />
luminoase, poate papuci la 5 lei grei,<br />
vrei?), plasticul a format al doilea sol<br />
al V\mii (chiar dac\ a fost str`ns la<br />
final) [i multe sticle f\r\ mesaj au<br />
plecat pe mare spre Robinson<br />
Crusoe. Iar treaba cu intoleran]a e<br />
clar cea mai simpatic\. Am stat la<br />
mas\ cu o ga[c\ <strong>de</strong> rockeri care<br />
aveau ca scop <strong>de</strong>clarat „ruperea <strong>de</strong><br />
bot“ la punkeri. De la al]i punkeri am<br />
aflat c\ orice cocalar trebuie s\<br />
moar\. Iar cocalarii au venit la ei cu<br />
pistoalele. O lume dur\.<br />
A fost [i bine, pentru c\ a fost<br />
muzic\. Ada Milea a `nceput<br />
„Stufstock“-ul cu un spectacol <strong>de</strong> zile<br />
mari. A interac]ionat, s-a jucat cu noi,<br />
ne-a pus s\ mergem la culcare, ne-a<br />
plimbat cu Miori]a, adic\ a<br />
improvizat o lume capabil\ <strong>de</strong><br />
toleran]\. St\teau pe nisip, `n fund,<br />
rase [i subculturi r`z`nd. Apoi s-a<br />
<strong>de</strong>zl\n]uit rockul. {i toat\ lumea a<br />
vuit ca la semnal. Pe scena mare<br />
am privit trec`nd voci <strong>de</strong> heavy, <strong>de</strong><br />
black, <strong>de</strong> trash, <strong>de</strong> hardcore. Uneori<br />
te lua fiorul [i aruncai capul peste<br />
tot, cu tot cu plete. Ca la Ens<br />
Cogitans, Luna Amar\, Kumm, Zdob<br />
[i Zdub sau Urma. Ori fugeai la<br />
scena mic\ s\ te pui bine cu<br />
sensurile `nalte venite <strong>de</strong> la<br />
Nightlosers, F\r\ Zah\r, Iordache,<br />
Margento et comp. Sau pur [i simplu<br />
s\-]i dai seama c\ exist\ o muzic\<br />
genial\, pe drumul dintre jazz [i<br />
muzica popoarelor, ceva cu un<br />
saxofon la care c`nta o femeie. Iar<br />
muzicienii se numesc Al Jawala [i<br />
s`nt din Fran]a. „Stufstock“-ul se<br />
putea face doar cu ace[tia. {i cu<br />
a<strong>de</strong>v\rat am fi fugit „din Vama <strong>de</strong> Azi<br />
`n Vama Veche“, a[a cum spera<br />
Mircea Toma. La care subscriu.<br />
2<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
)<br />
Jurnal <strong>de</strong> festival<br />
ANONIMUL poate zbura<br />
© foto: Mihaela Marin<br />
ordinea <strong>de</strong> zi<br />
ROMÂNII E DE{TEP}I<br />
actualitate<br />
Radu Pavel GHEO<br />
{coala<br />
<strong>de</strong> antijurnalism TV<br />
Festivalul ANONIMUL a luat<br />
sf`r[it `ntr-o vineri sear\,<br />
c`nd to]i turi[tii [i to]i s\tenii<br />
s-au str`ns `n camping, cei<br />
din urm\ probabil mai mult<br />
pentru focul <strong>de</strong> artificii (anul<br />
trecut el a rupt gura t`rgului).<br />
N-a plouat nici <strong>de</strong> ast\ dat\.<br />
M\ g`n<strong>de</strong>am c\ Sorin Marin,<br />
patronul Funda]iei<br />
ANONIMUL, a f\cut o<br />
`n]elegere cu cel ce<br />
distribuie ploile, a[a cum<br />
anul trecut a „comandat“ un<br />
curcubeu pe uscat, f\r\<br />
urm\ <strong>de</strong> ploaie. De fapt, am<br />
`n]eles c\ atunci c`nd<br />
pronosticurile anun]\ ploaie<br />
peste tot, Delta e ferit\. ~n<br />
acest an am avut chiar<br />
[ansa <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a pelicani la<br />
malul m\rii, pe l`ng\ plaj\, `n<br />
vreme ce invita]ii du[i cu<br />
lotcile `n Rezerva]ia Biosferei<br />
Deltei (sic!) Dun\rii (a[a am<br />
z\rit scris) n-au v\zut urm\.<br />
Iulia Blaga<br />
La festival s-a purtat anul<br />
\sta mai <strong>de</strong>grab\ ]estoasa.<br />
Trofeul a plecat `n I-<br />
ran, la Bahman Ghobadi, autorul<br />
lui Turtles Can Fly, un film<br />
care mie mi-a pl\cut foarte mult<br />
[i care a pl\cut [i juriului, dar [i<br />
publicului ce l-a votat lungmetrajul<br />
favorit. De[i `ncepe prea<br />
pu]in promi]\tor, `ntr-un stil kusturian<br />
<strong>de</strong> duzin\, cu antene parabolice<br />
`n\l]ate pe cerul Irakului<br />
<strong>de</strong> ni[te copii ai nim\nui,<br />
filmul cap\t\ cu fiecare secven-<br />
]\ prestan]\ [i ad`ncime. E vorba,<br />
p`n\ la urm\, <strong>de</strong>spre o lume <strong>de</strong><br />
o poezie tragic\, o lume a copiilor<br />
– mul]i dintre ei lipsi]i <strong>de</strong><br />
o m`n\ ori <strong>de</strong> un picior din pricina<br />
minelor peste care calc\. O<br />
lume magic\ `n felul ei, nu numai<br />
datorit\ acelui b\iat care cite[te<br />
viitorul [i se cutremur\ la<br />
i<strong>de</strong>ea apropiatului r\zboi (s`ntem<br />
`naintea invaziei americane din<br />
Irak), dar [i o lume crud\, violent\,<br />
aspr\.<br />
Pe l`ng\ supra- [i hiper-realismul<br />
din Turtles Can Fly, povestea<br />
din filmul <strong>de</strong>semnat cel<br />
mai bun scurtmetraj pare, la o<br />
prim\ ve<strong>de</strong>re, aproape frivol\.<br />
Summer Clouds e un filmule] a<br />
c\rui ac]iune se petrece `ntr-un<br />
sat sue<strong>de</strong>z, `ntr-o zi <strong>de</strong> var\. Fiecare<br />
v`rst\ cocheteaz\ cu violen]a<br />
[i cu moartea, asta e i<strong>de</strong>ea<br />
transmis\ <strong>de</strong> Axel Danielson<br />
care coreleaz\ frumos trei pove[ti<br />
cu natura ce se `ndreapt\ la<br />
final spre o ploaie cathartic\.<br />
A[ vrea s\ fac o rectificare:<br />
`n num\rul trecut spuneam c\<br />
m`ncarea din camping era ieftin\.<br />
Eroare. M-am luat dup\ por-<br />
~n perioada 8-14 august, la Tampere,<br />
`n Finlanda, a avut loc cea <strong>de</strong>-a<br />
37-a edi]ie a Festivalului Interna-<br />
]ional <strong>de</strong> Teatru cu cea mai lung\<br />
tradi]ie `n ]\rile nordice, la care<br />
au participat importante companii<br />
din lume. Din România a<br />
fost prezent la Tampere spectacolul<br />
Trei surori, `n regia lui Radu<br />
Afrim, produc]ie a Teatrului<br />
„Andrei Mure[anu“ din Sf`ntu-<br />
Gheorghe. Pe 17 septembrie, la<br />
Teatrul „Maria Filotti“ din Br\ila,<br />
va avea loc premiera spectacolului<br />
Adam Geist <strong>de</strong> Dea<br />
Loher, regizat <strong>de</strong> Radu A-<br />
frim, `n traducerea lui Victor<br />
Scora<strong>de</strong>]. R`ndurile care<br />
urmeaz\ poart\ amprenta<br />
trendy-funny a regizorului.<br />
Un flash stilistic afrimian,<br />
cu pistrui nordici [i infiltra]ii<br />
sex-trei-suroristice.<br />
Mihaela Michailov<br />
]ia <strong>de</strong> cartofi pr\ji]i, care era 2<br />
lei noi. Carnea era mai scump\,<br />
[i per total, un meniu te putea<br />
duce la juma <strong>de</strong> milion. Festivalul<br />
a fost `ns\ mai aerisit `n a-<br />
cest an, ju<strong>de</strong>c`nd [i dup\ femeile<br />
<strong>de</strong> serviciu care st\teau legate<br />
<strong>de</strong> cabinele <strong>de</strong> toalet\, ca s\ pun\<br />
h`rtie igienic\. S-au dat invita]ii<br />
pentru locurile r\mase libere<br />
la proiec]iile din cele trei<br />
s\li, dar locurile erau pu]ine.<br />
Singura solu]ie pentru cei patru-cinci<br />
`nc\ nemul]umi]i c\<br />
n-au acces `n Ora[ul Interzis<br />
(cifra a dat-o pre[edintele festivalului,<br />
Marcel Iure[, la `nchi<strong>de</strong>re)<br />
este ca scurtmetrajele, respectiv<br />
documen<strong>tare</strong>le s\ fie proiectate<br />
[i `n camping. Altfel, pot<br />
spune c\ cel mai numeros public<br />
a fost `n s\li la proiec]iile<br />
scurtmetrajelor, iar cel mai<br />
pu]in numeros, la lungmetraje.<br />
Ar trebui poate ca la anul scurtmetrajele<br />
s\ fie programate `n<br />
sala mare. ANONIMUL a fost<br />
bine `n acest an. Deci se presupune<br />
c\ poate zbura.<br />
Radu Afrim <strong>de</strong>spre participarea la Festivalul Interna]ional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Tampere<br />
Borc\na[ele din Trei surori `nfiletate la Tampere<br />
„{tiam c\ vom fi <strong>de</strong>eply-tasted<br />
[i vom c\<strong>de</strong>a bine la stomac in<br />
north, pt c\ [i mie-mi pic\ bine<br />
un sigur ros, ni[te gus gus, vreun<br />
jay jay j, o bjoarka sau un royksopp.<br />
Lumea lor o [tiam din senza]ii<br />
vagi care ajung p`n\ prin balkani. So,<br />
cetzuri [i nori jo[i la greu. Fabrici transformate<br />
`n chestii spa]ii lounge b`ntuite<br />
<strong>de</strong> fantoma lui lenin `n exil. Exact `n<br />
tampere. TAmperamental. Urban f\r\<br />
fitze. Stewardu mi’a dat pe finnair la retour<br />
cotidianul HBL <strong>de</strong> Helsinki cu mecla<br />
mea color pe cover. (poza aia uzat\<br />
cu cana [i tzigara!) N’am `n]eles nimic<br />
doar „sexuella i Tjechovs tre systrar“. O<br />
fi <strong>de</strong> bine, o fi <strong>de</strong> r\u? Oricum, am jucat<br />
[i seara, [i la amiaz\ (duminica, c`nd<br />
ortodoc[i din toate tz\rile se `ntorc <strong>de</strong> la<br />
biserica ortodox\. I’am terminat (orgasm<br />
bonus) pe islan<strong>de</strong>zi (care au avut<br />
un romeo&juliet bestial, cu circ [i free<br />
as a bird...), pe ai lor (care aveau un 3<br />
systars pe l`ng\ care al meu era tradi]ionalist,<br />
i swear). Tuzenbah al meu (romi)<br />
a manipulat live masele <strong>de</strong> spectatori cu<br />
improviza]iile lui (asta e [i `n cotidianu<br />
sue<strong>de</strong>z „svenskadagbla<strong>de</strong>t“, care are <strong>de</strong>spre<br />
noi o pag.) [i, a]i ghicit, s’au amorezat<br />
<strong>de</strong> anfisa. Noaptea `n cortul oficial<br />
liquid & smoke [i show abba. Pentru<br />
cunosc\tori!“<br />
Radu Afrim<br />
Pe zi ce trece, <strong>de</strong>vin tot mai uimit <strong>de</strong> incompeten]a sau lenea<br />
marilor posturi <strong>de</strong> televiziune private <strong>de</strong> la noi. De la TVR nu a[-<br />
teptam mare lucru, dat\ fiind inamovibilitatea familiilor <strong>de</strong> angaja]i<br />
aciuate pe-acolo (<strong>de</strong>[i <strong>de</strong> o vreme `ncoace tocmai TVR-ul<br />
ofer\ surprize). Dar posturile private s-ar presupune c\ atrag<br />
doar profesioni[tii care n-au loc <strong>de</strong> pilele <strong>de</strong> la stat. S\ fim serio[i!<br />
~n ultima vreme, incapacitatea managerial\ din zona privat\<br />
m\ oblig\ pe mine, biet pl\titor <strong>de</strong> cablu, s\ rev\d filme<br />
cump\rate [i difuzate acum 8-10-15 ani, la care s-a modificat –<br />
eventual – promo-ul. E drept, uneori m\ apuc\ nostalgia c`nd<br />
rev\d c`te un sitcom pe care `l urm\ream pe televiziunea iugoslav\<br />
prin 1984 [i pe cele române[ti prin 1994, cu replay `n<br />
2004, dar asta nu `nseamn\ c\ apreciez a opta redifuzare a lui<br />
Die Hard sau a ciclului cu „Brigada Diverse la munte, la mare<br />
[i-n orice-mprejurare“.<br />
~n fine... `n ultima vreme am ajuns s\ m\ uit doar la jurnalele<br />
<strong>de</strong> [tiri. {i-am nimerit din lac `n pu]. M\ a[tept s\ fiu manipulat<br />
prin informa]ie ([i – recunosc – m\ cred <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>[tept ca s\<br />
pot face fa]\ manipul\rilor), dar mi-e imposibil s\ `nfrunt manipularea<br />
prin non-informa]ie.<br />
S\ lu\m cazul „marilor“ televiziuni private. Jalea <strong>de</strong> pe lume!<br />
Las <strong>de</strong>oparte [tirile <strong>de</strong> la ora 5 dup\-masa, horror-show-ul pe<br />
care inteligen]a jurnalistic\ `l consi<strong>de</strong>r\ bun fiindc\ „are<br />
audien]\“, <strong>de</strong>[i m-a[ `ntreba `n compara]ie cu ce are audien]\?...<br />
Dar hai s\ ve<strong>de</strong>m cum func]ioneaz\ jurnalele <strong>de</strong> [tiri <strong>de</strong> la ora<br />
19.00, un<strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri pe pia]\ mi se pare c\ s`nt Antena 1 [i ProTV.<br />
Oamenii \[tia – profesioni[ti, se-n]elege! – fie habar n-au, fie `i<br />
doare `n cot <strong>de</strong> felul `n care se structureaz\ un buletin <strong>de</strong> [tiri,<br />
<strong>de</strong> ce-i \la un headline, <strong>de</strong> relevan]a informa]iei sau <strong>de</strong> integritatea<br />
con]inutului ei. Dac\ vorbe[ti cu vreunul <strong>de</strong>spre [tirea<br />
jurnalistic\, vor s\ri imediat cu regula faimoaselor `ntreb\ri –<br />
„Cine? Ce? Cum? C`nd?...“ etc. Dac\ urm\re[ti [tirile <strong>de</strong> la jurnalele<br />
profesioni[tilor, vei ve<strong>de</strong>a c\ multe din ele te las\ `n cea]\.<br />
Nu vreau s\ spun c\ posturile TV informeaz\ incorect sau<br />
manipuleaz\. (De altfel, c`nd o fac, o fac extrem <strong>de</strong> vizibil [i<br />
rizibil, cum a fost cazul Antenei 1 din prim\vara lui 2004 p`n\ `n<br />
iarna lui 2005). Pur [i simplu nu [tiu cum s\ informeze. Rareori<br />
vezi o [tire `nchegat\ [i care s\ te l\mureasc\ pe <strong>de</strong>plin. Vara<br />
aceasta, `n timpul inunda]iilor, fiecare post s-a `nghesuit s\ <strong>de</strong>a<br />
imagini cu sinistra]i, case pr\bu[ite, oameni pl`ng`nd [i c\]ei plini<br />
<strong>de</strong> noroi. N-am v\zut o rela<strong>tare</strong> coerent\, care s\ includ\ evenimentul<br />
`n sine, m\surile luate, eficien]a lor, o evaluare a situa]iei.<br />
N-au lipsit `n schimb jeluirile clasice <strong>de</strong> tipul „autorit\]ile au fost<br />
<strong>de</strong>p\[ite <strong>de</strong> situa]ie“ (cum? <strong>de</strong> ce? `n ce fel?).<br />
Urm\ri]i apoi felul `n care s`nt structurate jurnalele <strong>de</strong> [tiri.<br />
{tirile externe se amestec\ vesel cu cele interne, [tirile mon<strong>de</strong>ne<br />
trec `naintea polemicilor legate <strong>de</strong> alegerile anticipate,<br />
oaia clonat\ intr\ `ntre inunda]ii [i pre[edintele B\sescu, dar dup\<br />
acci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> ma[in\ al nu [tiu c\rui fotbalist... o harababur\<br />
total\. Vara aceasta <strong>de</strong>misia Monei Musc\ a fost plasat\ (pe<br />
ProTV [i Antena 1) un<strong>de</strong>va la coad\ <strong>de</strong> tot, <strong>de</strong>[i era, evi<strong>de</strong>nt, un<br />
headline. ~n ziua remanierii guvernului [i a `nt`lnirii pre[edintelui<br />
B\sescu cu conducerea Clubului Român <strong>de</strong> Pres\ (<strong>de</strong> Pres\!) a<br />
avut prioritate spirala yoginilor lui Bivolaru (<strong>de</strong>venit obsesie<br />
jurnalistic\). Iar printre titlurile zilei ap\rea [i ceva gen: „Cum s\<br />
v\ amenaja]i o gr\din\ pe bloc“ (?).<br />
S\ mai zic ceva [i <strong>de</strong> „anali[tii politici“ invita]i `n studio? N-are<br />
rost. ~n momentul `n care Ion Cristoiu, partizanul profe]iilor ratate,<br />
este o autoritate, iar Mihai Tatulici mo<strong>de</strong>reaz\ show-uri<br />
umani<strong>tare</strong>, este <strong>de</strong>ja loc pentru oricine.<br />
Totu[i, oameni buni, face]i ceva! Hai, `n]eleg, min]i]i-m\,<br />
manipula]i-m\, accept! Dar m\car pu]in\ clas\, ce Dumnezeu!<br />
Dac\ e <strong>de</strong> un<strong>de</strong>...<br />
Camelia Paraschiv<br />
[i Florin Vidamski `n culise<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 3<br />
pop-cultura
)<br />
pop-cultura teorie [i practic\<br />
Adriana BABE}I<br />
{ogun la gr\tar<br />
ARS COQUINARIA<br />
A[a s-a potrivit: am f\cut con[tiincios ciorna rubricu]ei fix pe 23<br />
ale lunii `n curs, iar `n 24 am <strong>de</strong>finitivat-o. De[i aveam preg\tite<br />
c`teva antreuri <strong>de</strong>licioase (un dic]ionar <strong>de</strong> art\ culinar\ al lui Dumas*,<br />
<strong>de</strong> pild\), ne-am g`ndit c\ n-ar fi r\u a ne perpeli ni]el trecutul,<br />
mai ales c\ amintirile, vorba c`ntecului, ne chinuiesc. Drept<br />
care am pus pe gr\tar [i am tras `n ]epu[e ceva porc. S\ tot fie<br />
zi <strong>de</strong> mare s\rb\toare `n miez <strong>de</strong> august, ce li-ber-ta-te-ne-aa-dus,<br />
acum vreo 20 <strong>de</strong> ani, dac\ tot ni-i g`ndul la Dumas.<br />
Numa’ c\ nu `ntrez\rim nici o parad\ cu gust <strong>de</strong> crenvur[ti sub-<br />
]iri, mititei, mu[tar [i o felie <strong>de</strong> p`ine alb\ t\iat\ oblic, toate pe o<br />
t\vi]\ <strong>de</strong> carton, nici o bere, nici o p\dure, nici un malul Timi[ului<br />
la iarb\ ver<strong>de</strong>. Nimic <strong>de</strong> servit pentru nostalgici (care-s liberi<br />
s\-[i retr\iasc\ `n <strong>de</strong>lir copil\riile [i tinere]urile). Ba ceva tot cap\t\<br />
ei din partea noastr\ cu \st prilej: una-n muf\, peste flit, o<br />
lucrare la cutia <strong>de</strong> viteze a amintirii, o dare cu capu’ m\car <strong>de</strong>-un<br />
perete, cu fruntea lipit\, lipit\ <strong>de</strong> zid, s\ simt\ copilu ce-nseamn\<br />
partid. Da’ ce avem, b\i, nene? Ce scoate 23 augustu’ din noi?<br />
Iac\t\ c\ scoate, precum p\litura <strong>de</strong> os`nd\, o `ntreag\ porc\rie.<br />
Chiar a[a: o `nv`rteal\ cu carnea <strong>de</strong> porc [i cu alte bun\t\]i<br />
interzise pentru muritorii <strong>de</strong> r`nd, din care ajungeam s\ ciugulim<br />
ferici]i c`nd [i c`nd. Pove[ti <strong>de</strong>p\nate azi cu m`ndrie nepo]ilor,<br />
vecinilor, clien]ilor <strong>de</strong> taxi. Ispr\vi eroice <strong>de</strong> [oferi, magazioneri,<br />
paznici la COMTIM sau la alte abatoare, cu tehnici m\iestrite <strong>de</strong><br />
[utit carnea. Toat\ lumea [tia, toat\ lumea t\cea. Iar <strong>de</strong> `nfruptat,<br />
se `nfrupta cine putea. Cine nu, se planta la coad\ <strong>de</strong> cu<br />
sear\, cu sc\unele [i saco[e, `n dou\-trei schimburi.<br />
Am t\cut, n-am cr`cnit, ne-am `mpotrivit, vezi Doamne, traduc`nd<br />
telqueli[ti [i Roland Barthes, ne-am sustras v`r`ndu-ne<br />
capu-n marea literatur\, dar ne-am <strong>de</strong>scurcat bini[or [i cu porcu’.<br />
Recunoa[tem `n fa]a cititorilor tineri, cu ochii-n p\m`nt, a[a cum<br />
facem ori <strong>de</strong> c`te ori stu<strong>de</strong>n]ii ne `ntreab\ uimi]i la seminar sau<br />
`n vreo pauz\: cum <strong>de</strong>-a]i acceptat, doamn\? Adic\, mai pre limba<br />
rubricu]ei noastre, cum <strong>de</strong> am pus botu’ la toat\ porc\ria? Dup\<br />
ce, cu mult\ jen\, `ncerc\m a le explica <strong>de</strong> ce-i bine s\ rezi[ti `n<br />
vremi <strong>de</strong> restri[te m\car prin <strong>cultur\</strong>, dac\ altminteri nu ai curaj,<br />
fiindc\ e[ti fricos, chiar la[, le spunem <strong>de</strong>schis c\ ni-i ru[ine.<br />
Dar ce fierbea `n oalele noastre [i ce se rumenea `n tig\i? Ce<br />
amor]ea dr\muit `n congelator, printre vinete, legume frage<strong>de</strong><br />
pentru ciorb\, vi[ine pentru [tru<strong>de</strong>l? Porc! Punem pariu c\ n-o<br />
s\ ghici]i niciodat\ cum ajungea el acolo? Afla]i c\ prin literatur\,<br />
[i altcum nu. C\ci `n cele pric\jite vremi, fe]ii mo[ului, am meditat<br />
din greu. Nu la via]a <strong>de</strong> dincolo, nu la coco[\toarele chestiuni<br />
c\ <strong>de</strong> un<strong>de</strong> purce<strong>de</strong>m [i `ncotro ne c\r\b\nim, nu la ce-i<br />
timpul sau fericirea. Noi am meditat gospod\re[te puz<strong>de</strong>rie <strong>de</strong><br />
fete [i b\ie]i la literatur\ român\ pentru treapt\, pentru bac [i<br />
chiar pentru filo. Am f\cut-o <strong>de</strong> nevoie, `ns\ [i cu mult\ pl\cere.<br />
Am c`[tigat ceva coroclinci, am preparat c`teva fudulii pentru<br />
gloria Literelor din ]ar\, ba chiar <strong>de</strong> peste ocean, [i, pe <strong>de</strong>asupra,<br />
am dob`ndit [i ceva venituri c\rne[ti.<br />
Rug\m doar pu]in\ aten]ie la re]eta pentru circuitul optim al<br />
porcului `n <strong>cultur\</strong>: o parte din bani se investesc `n s\punuri [i<br />
spreiuri fa, bac sau 8x4, din ocsko-piac (pia]a <strong>de</strong> vechituri); s\punurile,<br />
spreiurile, dar [i al]i bani se plaseaz\ la o libr\rie spre a<br />
grebla m\car 2-3 [oguni, magicieni, vraci, cei mai iubi]i dintre<br />
p\m`nteni; [ogunii, magicienii, p\m`ntenii se distribuie: a) la o<br />
rotiserie, b) la un bufet cu circuit `nchis, c) la o m\cel\rie, pentru<br />
a `n[f\ca (e[alonat `ntr-o lun\) 4 kg. carne <strong>de</strong> porc, 2 pui, ½ kg <strong>de</strong><br />
unt; la fiecare carte se adaug\ [i c`teva ore <strong>de</strong> gargar\ cu sursele<br />
bel[ugului ([efele <strong>de</strong> unit\]i): tema operei, <strong>de</strong>p\narea subiectului,<br />
analiza personajelor principale, <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea `nv\]\-<br />
mintelor pentru via]\, simboluri, vorbe <strong>de</strong> duh, fixarea cuno[-<br />
tin]elor. Ce s-o mai sc\ld\m: tot un fel <strong>de</strong> medita]ii la literatur\,<br />
ca doamnele s\ ia fa]a asisten]ei la c`te-o conversa]ie mai savant\<br />
asortat\ cu gr\tarul <strong>de</strong> la iarb\ ver<strong>de</strong> sau cu bibelourile<br />
chineze[ti.<br />
{i? {i nimic. Uneori, c`nd ie[eam `n triumf, cu plasele<br />
doldora, ne venea a r`<strong>de</strong> `n soare, precum macaralele `n zori<br />
<strong>de</strong> zi (<strong>de</strong> bucurie, <strong>de</strong> poant\, <strong>de</strong> comicul situa]iei, ca-n Hrabal).<br />
Alteori, cel mai <strong>de</strong>s, ne st\tea (ca-n Konwicki) un fel <strong>de</strong><br />
nod nasol `n g`t. At`t (ca rim\-mperecheat\).<br />
* Merci, Robert {erban, pentru Dumas, dar [i pentru emisiunea<br />
„A cincea roat\“ <strong>de</strong> la tv Analog Timi[oara, care acum 10 zile,<br />
cu o s\pt\m`n\ `nainte <strong>de</strong> a `mplini cinci ani, ne invit\ pre] <strong>de</strong><br />
1h 30 min. s\ discut\m cu voio[ie <strong>de</strong>spre rubricu]\, „Supliment“<br />
[i <strong>de</strong>spre alte gastronomicale.<br />
C\l\torului<br />
`i st\ bine [i<br />
cu sarcasmul<br />
Casiana IONI}|<br />
Nu e ora[ care s\ fi provocat at`t consens printre c\l\torii pe<br />
care i-am urm\rit vara aceasta precum San Francisco.<br />
Ajun[i acolo, mai to]i se minuneaz\ <strong>de</strong> c`t <strong>de</strong> european pare,<br />
<strong>de</strong> priveli[ti, <strong>de</strong> primire, <strong>de</strong> excentricitate. Rudyard Kipling,<br />
pe care `l vom acompania s\pt\m`na aceasta, face not\<br />
discordant\. „Notele americane“ ]inute <strong>de</strong> el pe parcursul<br />
c\l\toriei <strong>de</strong> la sf`r[itul secolului al nou\sprezecelea s`nt<br />
pline <strong>de</strong> nemul]umiri, sarcasm [i parodii. L\sate <strong>de</strong> multe ori<br />
<strong>de</strong>oparte `n scrierile <strong>de</strong>spre Kipling din cauza exager\rilor,<br />
pove[tile lui <strong>de</strong> drum ne pun fa]\ `n fa]\ cu un c\l\tor<br />
nemul]umit, gata s\ aprecieze doar dou\ lucruri: femeile [i<br />
somonul. Altfel, totul este poleial\, jargon, barbarism.<br />
N\scut `n India, Kipling<br />
[i-a petrecut o bun\ parte<br />
din via]a <strong>de</strong> dinaintea<br />
c\l\toriei americane `n Anglia.<br />
~n notele din timpul [e<strong>de</strong>rii `n<br />
California [i scurt\ vreme [i `n<br />
Chicago, scriitorul adopt\ mai<br />
<strong>de</strong>grab\ tonul colonizatorului<br />
<strong>de</strong>c`t al celui colonizat. Nici urm\<br />
<strong>de</strong> `n]elegere a diferen]elor –<br />
oamenii albi s`nt aprecia]i doar<br />
prin compara]ie cu „ceilal]i“, dar,<br />
oricum, nici pe ei nu-i prea `ndr\ge[te<br />
Kipling. Americanii<br />
s`nt cataloga]i drept barbari, mai<br />
ales pentru c\ nu au o limb\<br />
proprie [i nu fac <strong>de</strong>c`t s\ m\-<br />
cel\reasc\ engleza. ~n plus, import\<br />
c\r]i piratate [i accept\<br />
negrii [i alte felurite na]ii printre<br />
ei. Kipling, ce fusese jurnalist<br />
`n India, nu scap\ nici o o-<br />
cazie s\ <strong>de</strong>nigreze presa american\,<br />
mai ales pe reporterii ce `i<br />
pun `ntreb\ri. Ba chiar recunoa[te<br />
c\ r\spunsurile sale la interviurile<br />
luate <strong>de</strong> jurnali[ti a-<br />
mericani <strong>de</strong>spre India<br />
s`nt invariabil false, inten]ionat.<br />
San Francisco este a[adar „un<br />
ora[ nebun, locuit `n mare parte<br />
<strong>de</strong> oameni complet nebuni [i <strong>de</strong><br />
femei <strong>de</strong> o frumuse]e remarcabil\“,<br />
pe c`nd Chicago este o-<br />
ra[ul „s\lbaticilor“.<br />
La pescuit <strong>de</strong> somon<br />
`n America<br />
ROUTE 66<br />
Ar fi u[or s\ urm\m reac]iile i-<br />
ni]iale la apari]ia c\r]ii [i s\ punem<br />
la col] un c\l\tor at`t <strong>de</strong> nemul]umit<br />
precum Kipling. Notele<br />
sale sun\ acum politically<br />
incorrect, din mai toate punctele<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Am putea s\ `i citim<br />
`ns\ `nsemn\rile mai <strong>de</strong>grab\ ca<br />
un pamflet, scris cu ferven]a imperialist\<br />
caracteristic\ lui Kipling.<br />
{i s\ `ncerc\m s\ ne punem<br />
ochelarii pamfletari, apreciind<br />
unele dintre `ntors\turile din<br />
aa con<strong>de</strong>i. Criticile lui Kipling<br />
sl\besc nea[-<br />
teptat c`nd<br />
admite<br />
dintr-o dat\<br />
c\ americanii<br />
s`nt prea dr\gu]i<br />
pentru a-i bomb\-<br />
ni at`t. De fapt, a-<br />
daug\ el, este `ndr\gostit <strong>de</strong> opt<br />
domni[oare americane, fiecare cu<br />
avantajele ei. Marea diferen]\<br />
dintre femeile din America [i<br />
cele din Anglia, amintit\<br />
<strong>de</strong> c`teva ori, st\ `n gradul<br />
extraordinar <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>n]\<br />
al americancelor.<br />
Nici acestea nu s`nt scutite `ns\<br />
<strong>de</strong> sarcasmul c\l\torului, care<br />
concluzioneaz\ cu o compara]ie<br />
`ntre femeile <strong>de</strong> diferite na-<br />
]iuni: „Americancele s`nt iste]e,<br />
[tiu s\<br />
vorbeasc\<br />
[i se spune<br />
c\ g`n<strong>de</strong>sc“.<br />
A-<br />
ventura a<br />
lui la<br />
pescuit este singurul episod `n<br />
care c\l\torul transformat `ntr-un<br />
personaj din Hemingway se a-<br />
rat\ autoironic. „Continentul<br />
american n-are <strong>de</strong>c`t s\ se scufun<strong>de</strong><br />
acum, pentru c\ am <strong>de</strong>ja<br />
tot ce poate oferi mai bun. {i<br />
asta nu `nseamn\ dolari, dragoste<br />
sau propriet\]i.“<br />
Oric`t <strong>de</strong> sarcastic ar fi Kipling<br />
la adresa s\lb\ticiei Statelor<br />
Unite, acesta nu a fost singurul<br />
s\u sejur american. La un<br />
an dup\ apari]ia c\r]ii, s-a c\-<br />
<strong>Suplimentul</strong> lui JUP<br />
Rudyard Kipling s-a n\scut `n<br />
1865, `n Bombay, [i, dup\ ce<br />
[i-a petrecut o parte din copil\rie<br />
`n locurile exotice<br />
indiene, la v`rsta <strong>de</strong> cinci ani<br />
a fost trimis `n Anglia<br />
s\torit cu o americanc\ [i au<br />
tr\it `n Brattleboro, `n statul Vermont,<br />
patru ani. Vreme `n care<br />
Kipling a scris ambele p\r]i din<br />
Cartea Junglei [i a inventat golful<br />
pe z\pad\. Semn c\ America<br />
<strong>de</strong> Nord a f\cut bine c`nd nu a<br />
ascultat `n<strong>de</strong>mnul c\l\torului [i<br />
nu s-a scufundat imediat dup\<br />
ce acesta a prins pe[te.<br />
4<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
)<br />
Omleta româneasc\<br />
Florin L|Z|RESCU<br />
HOMEPAGE, SWEET HOME<br />
~n ultima vreme, <strong>de</strong>schiz`nd <strong>de</strong> c`teva ori pagina<br />
<strong>de</strong> Internet a ziarului „Gândul“, a ajuns s\ m\<br />
obse<strong>de</strong>ze bannerul promo]ional al<br />
www.brandingromania.com: „Cum faci o omlet\<br />
româneasc\? Furi dou\ ou\. (Folclor european)“.<br />
Nu [tiam c\ exist\ un folclor european. B\nuiala<br />
mea e c\ poanta e opera vreunui emigrant<br />
român care, odat\ ajuns pe meleaguri str\ine, se<br />
<strong>de</strong>ta[eaz\ cinic <strong>de</strong> trecut. E [i asta o chestie<br />
care face parte din brandul nostru <strong>de</strong> ]ar\, dac\<br />
o fi exist`nd a[a ceva. Am rezervele mele,<br />
<strong>de</strong>oarece nu cred c\ po]i face o campanie<br />
promo]ional\ <strong>de</strong>c`t dac\ ai un produs concret pe<br />
care s\-l vinzi. De[i avem cu to]ii c`te ceva <strong>de</strong><br />
v`nzare, rar g\se[ti doi români care s\ cad\ <strong>de</strong><br />
acord `n construirea unui proiect comun. Citind<br />
opiniile <strong>de</strong> pe www.brandingromania.com, m-am<br />
g`ndit c\, d`ndu-ne mereu cu p\rerea <strong>de</strong>spre<br />
ceea ce s`ntem, imaginea <strong>de</strong>spre noi pe care o<br />
promov\m incon[tient este o omlet\.<br />
Fiecare român are o teorie<br />
cum ar trebui s\ fie ]ara<br />
lui, dar cumva excluz`ndu-se<br />
din ecua]ie. „Ceilal]i“,<br />
oricare ar fi ei, ne fac <strong>de</strong> r`s,<br />
s`nt lene[i, nu-s dispu[i s\ comunice,<br />
s\ se integreze. Prea<br />
pu]ini `[i asum\ individual, `n<br />
sinea lor, condi]ia <strong>de</strong> român,<br />
con[tien]i c\ totul porne[te <strong>de</strong> la<br />
fiecare `n parte. P`n\ la urm\,<br />
ca s\ `mi aduc [i eu mo<strong>de</strong>sta<br />
contribu]ie la omleta româneasc\,<br />
cred c\ ceea ce ne <strong>de</strong>fine[te<br />
cel mai bine este sictirul – cu<br />
varianta eufemistic\, lehamitea.<br />
La `nceput ne-am revoltat.<br />
Apoi am r\mas <strong>de</strong>zgusta]i<br />
V\ recomand `n acest sens s\ citi]i<br />
www.sictir.org: „Am avut<br />
ocazia ca `n 15 ani <strong>de</strong> zile s\<br />
asist\m la discursuri care ne-au<br />
l\sat mai `nt`i cu gura c\scat\,<br />
apoi cu ea str`mbat\ `ntr-o grimas\<br />
cinic\. Apoi, ne-a apucat<br />
un sictir profund. Un sictir fa]\<br />
<strong>de</strong> o clas\ politic\ mizerabil\, `n<br />
contextul `n care ni se pare<br />
anormal [i faptul c\ politicienii<br />
au propria lor clas\. Un sictir<br />
care te las\ c`teodat\ la limita<br />
disper\rii, z\c`nd `n fotoliu [i<br />
rug`ndu-te fierbinte s\ ]i se <strong>de</strong>a<br />
m\car o urm\ <strong>de</strong> speran]\ cu<br />
privire la viitor, o speran]\ care<br />
`n acest moment pare s\ fi apus<br />
pentru tot<strong>de</strong>auna... La `nceput<br />
ne-am revoltat. Apoi am r\mas<br />
<strong>de</strong>zgusta]i. Acum ne-am hot\r`t<br />
s\ d\m `n ei cu cea mai elegant\<br />
arm\ pe care o avem `n arsenal:<br />
ironia izvor`t\ din sictir. Ri<strong>de</strong>ndo<br />
castigat mores. Noi nu<br />
vrem s\ le `ndrept\m moravurile.<br />
Noi `i trat\m cu sictir. E felul<br />
nostru <strong>de</strong> a ne r\zbuna pentru<br />
umilin]a <strong>de</strong> a fi lua]i drept<br />
pro[ti timp <strong>de</strong> un <strong>de</strong>ceniu [i mai<br />
bine“. Frumoas\ r\zbunare, care<br />
ar avea un profund caracter românesc,<br />
dac\ nu ar aduce a harakiri.<br />
{i-]i po]i face o carier\ `n<br />
domeniu: neprofesional\ (fan<br />
sictirit, care promoveaz\ activ<br />
Sictir.org; un insi<strong>de</strong>r care presteaz\<br />
o activitate `n folosul Sictir.org;<br />
un afiliat) [i profesional\<br />
(corespon<strong>de</strong>nt sictirit care<br />
trimite ocazional articole pentru<br />
rubricile revistei on-line; jurnalist<br />
sictirit care scrie cel pu]in<br />
un articol pe lun\; administrator<br />
<strong>de</strong> site-uri sictirit).<br />
„Dac\ ave]i o g`ndire suficient<br />
<strong>de</strong> cinic\, dac\ s`nte]i un<br />
spirit critic, dac\ v\ pricepe]i la<br />
economie, sau la politic\, sau la<br />
am`ndou\, [i, indiferent <strong>de</strong><br />
timpuri, cre<strong>de</strong>]i c\ odat\ [i o-<br />
dat\ lucrurile vor merge `n România<br />
a[a cum merg `n alte ]\ri<br />
(<strong>de</strong> preferin]\ mai <strong>de</strong>zvoltate),<br />
atunci v\ a[tept\m.“<br />
Inten]ii nobile, spre care se<br />
tin<strong>de</strong>, din p\cate, cu mijloace<br />
române[ti: s\ st\m <strong>de</strong> vorb\, s\<br />
analiz\m, s\ facem un plan. Iar<br />
dac\ nu iese nimic, m\car am<br />
r`s. De cine? De omleta noastr\<br />
româneasc\.<br />
Fie numele acestui produs<br />
omlet\.<br />
teorie [i practic\<br />
LA LOC teleCOMANDA<br />
pop-cultura<br />
Alex SAVITESCU<br />
Marc\ `nregimentat\<br />
Ciorapi, prezervative, <strong>de</strong>tergen]i, cafea, bomboane, ma[ini <strong>de</strong><br />
sp\lat, aspiratoare, parfumuri, spirtoase, r\coritoare, energizante,<br />
ma[ini. Ce pia]\ larg\ <strong>de</strong> oferte au politicienii no[tri! ~nchipui]i-v\,<br />
numai: combin\ frigorific\ Ion Iliescu, dou\ compresoare,<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re frontal\ pe la r\s\rit, numai la…; rachet\ <strong>de</strong><br />
tenis Adrian Severin, din fibr\ <strong>de</strong> român… pardon, carbon; bere<br />
Traian B\sescu, la q-pack [i dozator, <strong>de</strong> preferin]\ blond\ [i udr\;<br />
var lavabil Mircea Geoan\, nattürlich meine dammen und herren,<br />
scoate coruptul din tine!; robot <strong>de</strong> buc\t\rie Vadim, cu cinci<br />
trepte <strong>de</strong> vitez\, bate fructe, legume, albu[, g\lbenu[, `n general,<br />
c`mpii; procesor Intel Terentium Adrian PSD2004, bus 533<br />
mHz cu posibilitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare `n mai multe sec]ii, numai `n<br />
magazinele Frau<strong>de</strong>x, f\r\ avans, f\r\ girant, Apostolache<br />
voteaz\; roll-on Rodica St\noiu, nu las\ urme, protec]ie maxim\<br />
cincisprezece ani; fixativ TheoStolo, FSN – vremuri tulburi, coafura<br />
rezist\, PDSR – ploaie, coafura rezist\, PNL – furtun\, coafura<br />
rezist\.<br />
C`t <strong>de</strong> mult s-ar schimba premiile AD’OR sau „Noaptea <strong>de</strong>voratorilor<br />
<strong>de</strong> publicitate“, dac\, `n loc <strong>de</strong> reclamele care inva<strong>de</strong>az\<br />
televizoarele, ar ap\rea personajele <strong>de</strong> mai sus! Companiile <strong>de</strong><br />
advertising ar fi nevoite s\-[i concedieze to]i copywriterii, pentru<br />
c\ n-ar mai fi nevoie ca asemenea produse s\ se nasc\ `n urma<br />
brainstorming-urilor [i a i<strong>de</strong>ilor <strong>de</strong> moment. ~n cincisprezece ani,<br />
politicianul nostru a avut timp s\ treac\ prin toate etapele <strong>de</strong><br />
crea]ie ale unui produs publicitar, ba chiar s-a [i „rebr\nduit“,<br />
cum zic b\ie]ii aceia care apar noaptea, la TVR1, adic\ [i-a<br />
schimbat publicul din patru la patru ani (sau mai <strong>de</strong>s).<br />
S`nt aproape convins c\ mutra lui Ion Iliescu ata[at\ pe<br />
biscui]ii ülker ar cre[te consi<strong>de</strong>rabil PIB-ul Turciei (pentru c\ `n<br />
<strong>de</strong>ja celebrele „magazine mixte“ <strong>de</strong> la sate nu g\se[ti <strong>de</strong>c`t din<br />
\[tia), la fel cum, probabil, r`njetul lui B\sescu aplicat pe un pachet<br />
<strong>de</strong> ]ig\ri Carpa]i (era s\ zic Anghelache…) ar falimenta<br />
compania Phillip Morris. Dac\ pentru actualul pre[edinte perspectiva<br />
asta pare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> `n<strong>de</strong>p\rtat\ (podul <strong>de</strong> la M\r\cineni<br />
`i cam consum\ toat\ agenda), pentru „exul“, lucrurile se pot<br />
materializa foarte repe<strong>de</strong>.<br />
Totu[i, g`ndul <strong>de</strong> a-l ve<strong>de</strong>a pe B\sescu `ntr-un spot nu-mi d\<br />
pace. Ce-a]i zice <strong>de</strong> pre[edinte `n rolul [mecherului <strong>de</strong> la reclama<br />
unui cognac, rug`ndu-l pe electrocutatul C\lin s\ „repete“<br />
acci<strong>de</strong>ntul: „C\line, ia mai f\ odat’ a[a m\! Cjhhhh! H\-h\-h\!“.<br />
Salut\ri <strong>de</strong> la Petrila<br />
<strong>de</strong> ION BARBU<br />
VOI N-A}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE<br />
Bobo [i Bobi<br />
Editorial cu vamaio]i<br />
Vamaiot – mie `mi place cum sun\,<br />
chiar [i cum se scrie acest cuv`nt cu<br />
o conota]ie pu]in exotic\, poate chiar<br />
<strong>de</strong> civiliza]ie extraterestr\, s-ar putea cre<strong>de</strong><br />
c\ <strong>de</strong>fine[te o specie sau o ras\, `ns\ ce ar<br />
trebui s\ <strong>de</strong>limiteze este o categorie social\.<br />
Am fost `n Vama Veche [i asta am v\zut<br />
acolo, c`teva mii <strong>de</strong> oameni pe care timp <strong>de</strong><br />
dou\ zile nu aveai cum s\ `i `ncadrezi `ntr-o<br />
alt\ categorie <strong>de</strong>c`t cea <strong>de</strong> vamaiot – intelectuali,<br />
clas\ <strong>de</strong> mijloc, tineri, b\tr`ni, s\-<br />
raci, boga]i, stu<strong>de</strong>n]i, cer[etori, toate acestea<br />
s-au estompat [i to]i cei <strong>de</strong> acolo au <strong>de</strong>venit<br />
ni[te evada]i, sc\pa]i sc\p\r`nd <strong>de</strong> libertate<br />
[i bucurie.<br />
De un<strong>de</strong> au evadat [i <strong>de</strong> ce anume au<br />
sc\pat? De ei, <strong>de</strong> noi [i <strong>de</strong> al]ii – dar mai<br />
bine v\ las pe fiecare dintre voi s\ ju<strong>de</strong>ca]i<br />
asta.<br />
Am c`ntat [i am ascultat ce se c`nta, am<br />
fost printre oamenii care au dormit pe plaj\,<br />
care nu au dormit, care au furat [i au fost<br />
fura]i, care (s-)au murd\rit [i (s-)au cur\]it.<br />
Am v\zut [i `ntreprinz\tori care `]i vin<strong>de</strong>au<br />
o plimbare cu motocicleta, zdr\ng\neal\ <strong>de</strong><br />
chitar\, tricouri <strong>de</strong> colec]ie (cu Stufstock 1<br />
[i 2) [i poate cei mai iste]i `]i vin<strong>de</strong>au chiar<br />
apa <strong>de</strong> mare, scoici [i bilete la concertele <strong>de</strong><br />
pe cele dou\ scene.<br />
Scopul festivalului Stufstock a fost [i a<br />
r\mas salvarea sta]iunii [i a atmosferei specifice<br />
din Vama Veche, nu prea [tiu exact ce<br />
`nseamn\ asta, anul trecut am fost pentru<br />
prima dat\ `n Vam\ cu ocazia aceluia[i<br />
festival, ce [tiu `ns\ e c\ atmosfera pe care<br />
a reu[it s\ o creeze este extraordinar\ – dac\<br />
e ceva ce s-a pierdut, ei bine, mul]i dintre<br />
cei care au venit la Stufstock habar n-au ce<br />
anume e acel ceva, un<strong>de</strong> [i cum [i <strong>de</strong> ce s\<br />
`l mai caute, dar [tiu ce au g\sit acolo.<br />
{i asta e ceea ce trebuie p\strat.<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 5<br />
carte<br />
Bobo
carte printre r`nduri<br />
Emil BRUMARU (hobbitul@yahoo.com)<br />
DUMNEZEU SE UIT| LA NOI CU BINOCLUL<br />
Doar s\ fiu pu]in atent<br />
la cuvinte<br />
Acum ar trebui s\ nu mint, `mi zic, s\ caut adik… Ce m\-sa s\ caut?<br />
{i ce s\ mai mint? Aici nu mai merge cu c\utatul… totul e <strong>de</strong>ja<br />
g\sit… Doar s\ fiu pu]in atent la cuvinte… s\ „exprim“ exact ce<br />
doresc `n neuron, s\ nu m\ b`lb`i… s\ n-o bag `n cea]\ aiurea…<br />
s\ nu-i sar\ capacele <strong>de</strong>geaba… c\-i s\reau din te miri ce… ~mi da<br />
telefon, trilifon… vorbea, vorbea… nu o `ntrerupeam, `mi pl\cea<br />
la nebunie s\-i ascult vocea, vocile… erau mai multe… timi<strong>de</strong>,<br />
`ndr\zne]e… juc\u[e, duioase… ranchiunoase, prietenoase…<br />
amarnice, comice… blazate, av`ntate… [\galnice, severe… pref\cute,<br />
<strong>de</strong> bab\ sau <strong>de</strong> lolit\ par[iv\, <strong>de</strong> fantom\ sp\imoas\…<br />
intrat\ prin horn `n camer\: hu-hu-hu!!! Uneori, [i atunci `mi era<br />
at`t <strong>de</strong> apropiat\, da, uneori str\nuta [i se oprea u[or jenat\… `[i<br />
tr\gea pe [est mucii `n nasul \la al ei caraghios, ve[nic `nfundat...<br />
`[i „aranja“ laringele, umbla la el ca la un instrument… iar<br />
eu z`mbeam, o alintam, nu te speria, fii cuminte, tu, acolo, chiar<br />
str\nutul t\u mi-a pl\cut, nu pricepi? F\cea o pauz\ copil\roas\,<br />
uimit\, <strong>de</strong>scump\nit\, cre<strong>de</strong>a ca e nevoie s\-[i cear\ scuze, se<br />
scuza… Nu ai <strong>de</strong> ce, str\nut\, f\ ce vrei… f\ptura lui Dumnezeu,<br />
o `n<strong>de</strong>mnam din nou, e[ti … A[ fi vrut s\-i spun c\ o iubesc…<br />
Fugea `ntot<strong>de</strong>auna, sim]ea c`nd m\ preg\team… `nchi<strong>de</strong>a… Nu<br />
dorea s\ afle? Aflase? Pe urm\ `i scriam… `i <strong>de</strong>scriam pe `n<strong>de</strong>lete,<br />
cu metafore, cu compara]ii `ntortocheate… cum a vorbit,<br />
cum a str\nutat… cum `i simt respira]ia… g`f`iala intim\... visceral\...<br />
a[a, ca la BBC... [tiam c\ asta o g`dil\… c\ a[teapt\…<br />
comentariile mele `ndr\gostite… Uneori m\ suna diminea]a, nu<br />
dormise <strong>de</strong>loc, se chior`se `n computer... lucrase toat\ noaptea,<br />
glasul `i sl\bise, [optea abia, m\ chinuiam s\ <strong>de</strong>slu[esc… Frazele<br />
i se lungeau, pier<strong>de</strong>am [irul, o `ntrerupeam cu c`te o `ntrebare,<br />
nu r\spun<strong>de</strong>a, o ]inea pe a ei… se <strong>de</strong>slu[ea ca un soi <strong>de</strong><br />
rug\ciune bl`nd\, nesf`r[it <strong>de</strong> tandr\, <strong>de</strong> promi]\toare <strong>de</strong> raiuri<br />
p\c\toase, cu [erpi[ori [i mere dulci… m`ng`ietor <strong>de</strong> trist\ totu[i…<br />
<strong>de</strong> `ncrez\toare `n ea, `n mine… `n via]a noastr\… tu-i curul ei <strong>de</strong><br />
via]\! Cum s\-i spun c\ o iubesc, a[a, hodoronc-tronc? Alteori<br />
m\ trezea noaptea t`rziu, `n miez, dup\ miez … r`<strong>de</strong>a chifnit c\-s<br />
somnoros… confuz… <strong>de</strong>sprins din visuri `nc`lcite, cam erotice<br />
ele, <strong>de</strong>h!… Uite, eu treb\luiesc aci[ilea, b\, nemernicule, adormitule,<br />
calc mald\re <strong>de</strong> rufe, mun]i <strong>de</strong> chilo]i, hm!… scoal\ [i f\<br />
c\r]ile alea, nenorocitule, mormolocule, molecul\ `mpu]it\, criminalule,<br />
tembelule… B\, da’ ]ie nu ]i-e ru[ine? Pune m`na, hei!<br />
B\, tu te crezi eternu’ masculin? Ba mi-e ru[ine, recuno[team…<br />
nu-s eternu’ masculin… `n schimb, la fix, tu e[ti efemerul feminin…<br />
Se auzea iar\[i r`sul ei, `nceti[or, cald, din g`t, ocrotitor…<br />
B\, tu nu `n]elegi nimic, vezi? De asta `mi e[ti tu mie drag,<br />
habar n-ai ce-i cu tine, domn’e! Saluti! Paaaa!!! Trecuse un an<br />
[i eu nu `ndr\znisem `nc\ s\-i spun c\ o iubesc… M\ preg\tesc<br />
mereu, `mi jur c\ n-o s\ m\ mai ab]in, s`nt om `n toat\ firea, ce<br />
dreak! S\ tr\im [i noi un mom eroic, feeric, sardanapalic, hm!!!<br />
{i <strong>de</strong> fiecare dat\ dispare, `nchi<strong>de</strong>… r\m`n s\ scriu scrisori interminabile,<br />
neverosimil <strong>de</strong> vesele, <strong>de</strong> hu[chite, cu tipi ca-n<br />
„felme“, <strong>de</strong> doi metri juma… tatua]i pe bicep[ii bomba]i cu caracati]e<br />
av`nd piz<strong>de</strong>-n loc <strong>de</strong> gur\… gagii valabili care fut<br />
[i-mpu[c\ orice `nt`lnesc `n cale… merg`nd leg\nat… cr\c\na]i<br />
<strong>de</strong> propriile coaie… cu ]igara fumeg`nd\ `n col]ul buzelor cr\-<br />
pate… scuip`nd dispre]uitori, printre din]i, la picioarele [erifului<br />
cu fa]a cinstit\, <strong>de</strong> fl\c\u… jefuind b\nci obscure… cu func]ionare<br />
obeze, transpir`nd <strong>de</strong> fric\ `ntre ]`]e, la ghi[eu... f\c`nd pilaf<br />
un bar `ntreg <strong>de</strong> gujbe]i… s\-i `ncropesc manele savante… dotate…<br />
(Mama mia! / ~]i pute bijuteria… Vino s`mb\t\ la bal/ S\ te<br />
pip\i bestial…) ca s\ n-avem sc`rb\-n cas\… naiv-amenin]\-<br />
toare… s-o arz\ la fica]i… s-o sece la linguric\… s-o sparg\ la<br />
bulbuci <strong>de</strong>finitiv… Dar acum m-am hot\r`t, fie ce-o fi! S\ afle<br />
„popula]ia“!!! ~n revist\, pe foaie <strong>de</strong> h`rtie <strong>de</strong> ziar: Te iuuuuuuuuubeeeeeeeeeeeesc!!!!!!!!!!!<br />
Intelectualul draculesc<br />
C\ut`nd prin revistele<br />
literare române[ti referin]e<br />
la subiectul <strong>de</strong> azi, n-am<br />
`nt`lnit cronici ale c\r]ii `n<br />
cauz\, nici consi<strong>de</strong>ra]ii<br />
<strong>de</strong>spre autor sau celelalte<br />
c\r]i ale sale, ci un fel <strong>de</strong><br />
„scandal“, tipic, din p\cate,<br />
pentru v`rsta actual\ a<br />
publicisticii culturale <strong>de</strong> la<br />
noi. Marin Mincu r\spun<strong>de</strong><br />
la o anchet\, interesant\ <strong>de</strong><br />
altfel, ini]iat\ <strong>de</strong><br />
„Observator cultural“, pe<br />
tema mizelor culturale<br />
actuale. Scrie acolo <strong>de</strong>spre<br />
ce nu s-a f\cut pentru<br />
promovarea literaturii<br />
române `n str\in\tate,<br />
`ndr\zne[te s\ pomeneasc\<br />
nume <strong>de</strong>venite sacrosancte<br />
Lumini]a Marcu<br />
Ce se `nt`mpl\? I se r\spun<strong>de</strong><br />
t\ios [i ofuscat, s`nt<br />
mobliliza]i intelectuali<br />
din ]ar\ [i din afar\ care s\-l pun\<br />
la punct [i, eventual, s\-i arate<br />
p\catele (ar fi fost <strong>de</strong>mis pe motive<br />
<strong>de</strong>ontologice <strong>de</strong> la o universitate<br />
italian\, s-ar fi bucurat singur<br />
<strong>de</strong> un premiu pe care ar fi<br />
trebuit s\-l `mpart\ cu Marian<br />
Papahagi etc). ~ntr-un num\r urm\tor<br />
al revistei, Marin Mincu<br />
r\spun<strong>de</strong>, <strong>de</strong>zvinov\]indu-se [i<br />
l\ud`ndu-l, la r`ndul s\u, pe<br />
Marian Papahagi... Am f\cut<br />
tot acest ocol pentru c\ povestea<br />
mi se pare semnificativ\. Cu a-<br />
semenea lucruri se pier<strong>de</strong> timpul<br />
`n cultura român\, asemenea<br />
scandaluri diminueaz\ for]a<br />
creativ\ a fiec\ruia, asemenea<br />
sup\r\ri creeaz\ frustr\ri [i<br />
comportamente aberante [i i-<br />
nestetice. Nici nu mai conteaz\<br />
cine are dreptate, oricum cititorul,<br />
omul din afar\, ca mine<br />
`n acest caz, nu prea poate<br />
s\ vad\ cine are dreptate [i cine<br />
nu, ar trebui un `ntreg proces<br />
cu martori [i jura]i care s\ <strong>de</strong>cid\<br />
ce [i cum. Iar miza e zero.<br />
Nici un r`nd `n aceste articole<br />
<strong>de</strong>spre vreo carte, <strong>de</strong>spre<br />
vreo i<strong>de</strong>e... Aproape<br />
toate scandalurile culturale din<br />
ultimii ani au la noi cam a-<br />
cela[i tipar.<br />
Autopromov\rile<br />
nu dau prea bine<br />
`n spa]iul românesc<br />
Marin Mincu, Jurnalul lui Dracula (rescriere),<br />
(la noi, numele <strong>de</strong>func]ilor<br />
<strong>de</strong>vin repe<strong>de</strong> sacrosancte,<br />
ca `n orice <strong>cultur\</strong> mic\ [i<br />
provincial\), d\ c`teva i<strong>de</strong>i,<br />
poveste[te experien]e<br />
personale. O face `n stilul<br />
s\u, un stil un pic<br />
bombastic, un pic prea<br />
obsedat <strong>de</strong> propriile<br />
realiz\ri [i <strong>de</strong> propriile<br />
frustr\ri, asupra c\ruia o s\<br />
revin. Dar dincolo <strong>de</strong> acest<br />
stil, Marin Mincu spune<br />
c`teva lucruri care ar trebui<br />
s\ <strong>de</strong>a <strong>de</strong> g`ndit.<br />
Revenind la antipatia constant\<br />
<strong>de</strong> care „se bucur\“ Marin Mincu,<br />
ea are c`teva cauze ce se pot ve<strong>de</strong>a<br />
[i `n prefa]a c\r]ii Jurnalul<br />
lui Dracula. Autorul ]ine s\ specifice<br />
<strong>de</strong> fiecare dat\ ce a realizat<br />
el `nsu[i, ce c\r]i a scris, <strong>de</strong> c`t<br />
succes s-au bucurat ele, c`t <strong>de</strong><br />
mult a promovat literatura român\<br />
`n str\in\tate, cum a reu[it<br />
s\ `nve]e italian\ at`t <strong>de</strong> bine `nc`t<br />
s\ scrie fic]iune `n aceast\ limb\<br />
[i s\ fie consi<strong>de</strong>rat scriitor italian,<br />
cum o personalitate <strong>de</strong> a-<br />
colo i-a spus „Caro Mincu, il suo<br />
romanzo fa onore alla narrativa<br />
italiana“... Lucrurile s-ar putea<br />
s\ stea chiar a[a, dar, nu [tiu cum<br />
se face, asemenea autopromov\ri<br />
nu dau prea bine `n spa]iul românesc.<br />
Mai s`nt apoi tot felul <strong>de</strong><br />
indica]ii ale unui comportament<br />
<strong>de</strong> profesor <strong>de</strong> provincie: „Stu<strong>de</strong>nta<br />
mea, Monica, mi-a m\rturisit<br />
c\ <strong>de</strong> multe ori au trecut-o<br />
fiorii c`nd `mi copia textul proasp\t<br />
scris <strong>de</strong> m`na mea“... Pentru<br />
asemenea abuzuri s-a inventat<br />
corectitudinea politic\, dar se pare<br />
c\ `n cazul nostru nici stu<strong>de</strong>nta<br />
Monica, nici profesorul nu `[i<br />
dau seama c\ s`nt `ntr-o situa]ie<br />
u[or necontractual\ [i c`t se poate<br />
<strong>de</strong> neelegant\ aca<strong>de</strong>mic. (Stu<strong>de</strong>nte<br />
prefa]\ la edi]ia `n limba italian\ <strong>de</strong> Cesare Segre, postfa]\ <strong>de</strong><br />
Piero Bigongiari, Editura Polirom, 2004.<br />
(Romanul apare pentru prima dat\ `n limba român\, <strong>de</strong> la edi]ia sa<br />
`n italian\, `n 1992, iar autorul a operat modific\ri <strong>de</strong> con]inut<br />
pentru aceast\ variant\.)<br />
PE SCURT<br />
• Emisiunea „A cincea roat\“<br />
realizat\ <strong>de</strong> scriitorul Robert<br />
{erban (foto) la „Analog TV“, `n<br />
Timi[oara, a `mplinit cinci ani <strong>de</strong><br />
difuzare ne`ntrerupt\. Este cel mai<br />
longeviv talk show cultural din<br />
peisajul media românesc. „A `nceput<br />
pe 26 august 2000, c`nd eu f\ceam<br />
<strong>de</strong>ja emisiunea «Raftul cu c\r]i».<br />
Atunci a venit Igor Bergler, care mi-a<br />
propus s\ facem un talk show mai<br />
lung, dup\ mo<strong>de</strong>lul Seratei muzicale<br />
a lui Sava. El a plecat dup\ un an <strong>de</strong><br />
zile la Bucure[ti, [i <strong>de</strong> atunci fac totul<br />
singur, c`teodat\ chiar [i machiajul<br />
invita]ilor. Nu am dat nici o emisiune<br />
`n reluare. Nu am vrut s\ fac o<br />
emisiune provincial\ [i nu m-am axat<br />
strict pe literatur\. M-am bazat pe<br />
dialog, pentru c\ o emisiune ca<br />
aceasta se bazeaz\ pe schimbul <strong>de</strong><br />
reac]ii [i replici `ntre interlocutori“,<br />
poveste[te Robert {erban, care<br />
adaug\ c\ „a venit `n emisiune la<br />
mine toat\ lumea bun\ din România“.<br />
• Michel Houellebecq este<br />
creditat cu cele mai mari [anse <strong>de</strong><br />
a c`[tiga Premiul Goncourt pe<br />
2005 pentru romanul La possibilité<br />
d’une `le, care va ap\rea `n libr\riile<br />
din Fran]a pe 31 august. Nume<br />
precum Philippe Sollers sau<br />
François Nourisser [i-au <strong>de</strong>clarat<br />
sus]inerea pentru Houellebecq la<br />
Goncourt, premiu care va fi <strong>de</strong>cernat<br />
pe 3 noiembrie.<br />
• Scriitorului israelian Amos Oz i<br />
se <strong>de</strong>cerneaz\ pe 28 august, la<br />
Frankfurt, Premiul Goethe pentru<br />
excelen]\ `n literatur\ pe 2005.<br />
Distinc]ia se acord\ din trei `n trei<br />
ani, `ncep`nd cu 1927, [i coinci<strong>de</strong> cu<br />
ziua <strong>de</strong> na[tere a lui Goethe.<br />
• Trei poe]i clujeni – Leti]ia Ilea,<br />
Marta Petreu [i Ion Mure[an – vor<br />
fi publica]i cu texte inedite `ntr-o<br />
antologie realizat\ `n Fran]a `n<br />
cadrul programului „Les Belles<br />
Etrangères“, ce mai cuprin<strong>de</strong> al]i<br />
nou\ autori români. Cei 12 scriitori<br />
selecta]i pentru programul ini]iat <strong>de</strong><br />
Ministerul Culturii din Fran]a [i <strong>de</strong>rulat<br />
`n colaborare cu Centrul Na]ional<br />
al C\r]ii din aceast\ ]ar\ s`nt: Gabriela<br />
Adame[teanu, {tefan Agopian, Ana<br />
Blandiana, Mircea C\rt\rescu,<br />
Gheorghe Cr\ciun, Leti]ia Ilea, Dan<br />
Lungu, Ion Mure[an, Marta Petreu,<br />
Simona Popescu, Cecilia {tef\nescu<br />
[i Vlad Zografi. Ei se vor afla `ntre<br />
14 [i 26 noiembrie `n Fran]a, un<strong>de</strong><br />
se vor `nt`lni cu cititori.<br />
6<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
printre r`nduri<br />
carte<br />
Monici, feri]i-v\ <strong>de</strong> profesorii<br />
care v\ pun s\ le copia]i manuscrise<br />
[i nu folosi]i, dac\ ajunge]i<br />
profesoare, stu<strong>de</strong>n]ii `n asemenea<br />
scopuri!) ~n fine, nu doar stu<strong>de</strong>ntele<br />
presteaz\ munci pentru<br />
profesor, ci [i personalit\]i mondiale:<br />
„I-am telefonat lui Umberto<br />
(Umberto Eco, n.m. L.M.)<br />
ca s\-i spun c\ i-l voi aduce pe<br />
Dracula, <strong>de</strong>spre care vorbisem <strong>de</strong><br />
nenum\rate ori. M-am dus personal<br />
la Bologna ca s\-i dau printul<br />
[i l-am rugat, dac\ are r\gaz,<br />
s\-mi corecteze limba <strong>de</strong>fectuoas\.<br />
El a fost nea[teptat <strong>de</strong> rapid<br />
`n lectur\, c\ci dup\ o s\pt\m`n\<br />
m-a chemat ca s\-mi comunice<br />
impresiile; acestea erau „pozitive“<br />
[i `mi corectase chiar – din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re lingvistic – primul<br />
capitol. Cum nu cre<strong>de</strong>am c\<br />
este sincer, i-am solicitat s\ scrie<br />
pe prima pagin\ a manuscrisului<br />
«Corezzione di Umberto Eco» [i<br />
s\ semneze, ceea ce a [i f\cut, iar<br />
eu mai p\strez [i azi acel document<br />
care atest\ c\ pe textul proasp\t<br />
al romanului meu a z\cut gheara<br />
marelui scriitor [i semiolog“.<br />
Acesta este Marin Mincu par luimême!<br />
V\zut <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte [i doar<br />
din scris, poate <strong>de</strong>veni chiar simpatic<br />
`n non[alan]a sa egocentrist\!<br />
Toate astea [i probabil multe<br />
altele pe care congenerii s\i le-au<br />
v\zut mai <strong>de</strong> aproape dau seama<br />
pentru antipatia cu care este privit.<br />
Dar nimic nu explic\, `ntr-un<br />
sistem ce se vrea profesionist, <strong>de</strong><br />
ce contribu]ia <strong>de</strong> scriitor, critic,<br />
teoretician a aceluia[i e sistematic<br />
neglijat\ [i privit\ cu aceea[i<br />
mefien]\ cu care este privit o-<br />
mul. Aici intervine specificul na-<br />
]ional.<br />
Rodul unor<br />
coinci<strong>de</strong>n]e biografice<br />
Pentru c\ dincolo <strong>de</strong> prefa]\ [i <strong>de</strong><br />
tot ce o `nconjoar\ (la sf`r[it avem<br />
bine selectate [i traduse <strong>de</strong> {tefania<br />
Mincu cronicile elogioase<br />
italiene!), cartea Jurnalul lui Dracula<br />
este extrem <strong>de</strong> interesant\.<br />
Scris\ pe parcursul a mul]i ani, `ntre<br />
obsesia care se na[te pitoresc<br />
`n 1974 [i p`n\ la publicarea la o<br />
prestigioas\ editur\ italian\ `n<br />
1992, cartea e rodul unor coinci<strong>de</strong>n]e<br />
biografice, al document\rii<br />
minu]ioase [i, foarte important,<br />
al unei dorin]e fire[ti <strong>de</strong> a interesa<br />
publicul str\in cu un subiect<br />
legat <strong>de</strong> România [i, ca to]i cei<br />
care scriu <strong>de</strong>spre principele valah,<br />
<strong>de</strong> a-i face acestuia dreptate<br />
`n dauna izvoditorului <strong>de</strong> basne<br />
Bram Stoker. E foarte interesant<br />
[i felul `n care Mincu ajunge la<br />
formula narativ\ aleas\, taton`nd<br />
cum se scria la vremea respectiv\<br />
`n Italia, raport`ndu-se la obsesiile<br />
autenticiste ale scriitorilor tineri<br />
<strong>de</strong> acolo, amend`ndu-l curajos<br />
pe Umberto Eco drept „romancier<br />
<strong>de</strong> consum“, <strong>de</strong>zavu`nd<br />
fa<strong>de</strong>le „romane istorice documentale“<br />
(un exemplu <strong>de</strong> asemenea<br />
sadovenianism fad cu acela[i subiect<br />
draculesc am g\sit recent `n<br />
libr\rii cu titlul Istoria <strong>de</strong>spre Dracula<br />
<strong>de</strong> Georgina Viorica Rogoz).<br />
Nic\ieri nu este Marin<br />
Mincu mai autentic <strong>de</strong>c`t `n aceste<br />
c\ut\ri pe care le poveste[te [i `n<br />
dorin]a exprimat\ cu sinceritate<br />
<strong>de</strong> a fi `n pas cu vremea, dorin]\<br />
care se ve<strong>de</strong> [i `n studiile sale teoretice<br />
[i care a dus la cu totul nedrepte<br />
ironii din partea intelectualilor<br />
români situa]i `ntr-un p\-<br />
gubos illo tempore impresionistic.<br />
Autorul nu urm\re[te<br />
reconstituirea istoric\<br />
Marin Mincu a publicat peste 40 <strong>de</strong> volume, iar `n 1996 a fost<br />
laureat cu Premiul Her<strong>de</strong>r (Universitatea din Viena),<br />
unul dintre cele mai prestigioase premii literare europene.<br />
Formula pe care o alege este aceea<br />
a jurnalului. Vlad Dracul, principele<br />
valah, se afl\ `nchis `ntr-o<br />
temni]\ a castelului <strong>de</strong> la Visegrad,<br />
]inut acolo <strong>de</strong> vechiul s\u<br />
prieten Matei Corvin, care l-a tr\-<br />
dat, a[a cum au f\cut-o to]i vechii<br />
s\i alia]i. ~nchisoarea e relativ\,<br />
pentru c\ i se permite s\ c\-<br />
l\toreasc\ `n str\in\tate, sub strict\<br />
supraveghere, ba chiar s\ aib\<br />
o poveste <strong>de</strong> dragoste cu o cumnat\<br />
a lui Matei Corvin, Elisabetha<br />
Bathory. Noaptea, prin permisiunea<br />
special\ a temnicerului,<br />
Vlad urc\ `n turn [i acolo mediteaz\,<br />
kantian, la stele [i la legea<br />
moral\. Nu e singura inadverten]\<br />
istoric\. Diaristul, principe<br />
<strong>de</strong> secol XV, scrie <strong>de</strong> multe ori ca<br />
un perfect textualist <strong>de</strong> secol XX:<br />
„~mi este clar, precum lucrul cel<br />
mai banal, c\ tot ceea ce g`ndul<br />
elaboreaz\ [i cuprin<strong>de</strong>, tot ceea<br />
ce tr\im e scriere, e povestire, [i<br />
nimic nu ar fi dac\ nu ar fi fixat<br />
`n cuvinte. Tragicul, <strong>de</strong> exemplu.<br />
Experien]a tragicului – ce anume<br />
este, dac\ nu scrisul `nsu[i? Nimic<br />
nu poate fi conceput `n concret<br />
[i experien]a `nseamn\ ceva<br />
doar atunci c`nd corespun<strong>de</strong> unui<br />
lucru <strong>de</strong>ja prezent. Marea carte a<br />
lumii e cu totul altceva <strong>de</strong>c`t o<br />
metafor\“. Sisif e mereu prezent<br />
ca referin]\, <strong>de</strong> parc\ Vlad Dracul<br />
l-ar fi citit pe Camus, <strong>de</strong> asemenea<br />
principele e preocupat <strong>de</strong><br />
„experien]a mea cognitiv\“, <strong>de</strong><br />
„poietica existen]ei“ [i <strong>de</strong> „agon“.<br />
Totodat\, toat\ experien]a<br />
totalitarist\ a secolului XX pare<br />
s\-l fi marcat avant la lettre.<br />
Matei Corvin e un perfect tor]ionar<br />
subtil [i teribil, chiar capturarea<br />
[i `ntemni]area se petrec<br />
dup\ re]eta securistic\ a discre-<br />
]iei [i a aparentei jovialit\]i, iar<br />
un Big Brother orwellian prezi<strong>de</strong>az\<br />
toat\ aceast\ situa]ie co[-<br />
maresc\: „Azi, <strong>de</strong>[i m\ concentram<br />
`n scris, am sim]it un ochi<br />
neprieten ce m\ p`n<strong>de</strong>a din tavan.<br />
Raza lui fosforescent\ m\ `zbea<br />
fizic `n cre[tet. Poate c\ era Matei,<br />
curios s\-mi spioneze gesturile<br />
secrete, complexat <strong>de</strong> mine<br />
chiar [i `n temni]a mea. Trebuie<br />
s\ ascund jurnalul“.<br />
Dar nu cred c\ important este<br />
s\ amend\m faptul c\ diaristul<br />
nostru <strong>de</strong> secol XV are prea mult<br />
dintr-un intelectual <strong>de</strong> secol XX,<br />
pentru c\ inten]ia autorului nici<br />
nu este aceea <strong>de</strong> reconstituire istoric\.<br />
De[i, atunci c`nd o face, scenele<br />
[i personajele s`nt memorabile:<br />
un {tefan (cel Mare) cam<br />
incult, frustrat <strong>de</strong> cultura umanist\<br />
a principelui valah (aici ar<br />
trebui convocat un specialist <strong>de</strong><br />
talia profesorului Dan Horia Mazilu<br />
ca s\ ne spun\ dac\ `ntr-a<strong>de</strong>v\r<br />
Vlad }epe[ [tia o mul]ime <strong>de</strong><br />
limbi [i era prieten cu marii `nv\-<br />
]a]i ai secolului s\u), {tefan <strong>de</strong>ci,<br />
care nu [tie <strong>de</strong>c`t s\ v`neze [i s\<br />
iubeasc\ ]\r\nci, un Mahomed al<br />
II-lea <strong>de</strong>dat tuturor viciilor sexuale<br />
practicate cu maxim\ libertate<br />
la cur]ile otomane, un pap\,<br />
nimeni altul <strong>de</strong>c`t Eneas Silvio<br />
Piccolomini, cu o via]\ c`t se<br />
poate <strong>de</strong> lumeasc\ [i cu aprige<br />
uri [i orgolii ne-monahale... ~n<br />
toat\ aceast\ jungl\ medieval\ <strong>de</strong><br />
tr\d\ri [i asasinate, <strong>de</strong> lupte s`ngeroase<br />
[i <strong>de</strong> violen]e, figura lui<br />
Vlad Dracul e una <strong>de</strong> o complexitate<br />
uluitoare, f\r\ nici o leg\tur\<br />
cu vampirul cam robotizat<br />
din filmele cunoscute. Poate f\r\<br />
nici o leg\tur\ cu domnitorul istoric,<br />
dar asta ]ine <strong>de</strong> un alt domeniu.<br />
Literar vorbind, Marin<br />
Mincu creeaz\ un personaj cu<br />
totul interesant [i un roman pe m\-<br />
sur\, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> preocup\rile mici<br />
ale multora dintre romancierii no[-<br />
tri consacra]i.<br />
CUM STAU LUCRURILE<br />
Ionu] CHIVA<br />
Reportaj<br />
din domeniul luptei<br />
„Acum e[ti <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> mal: o, ce <strong>de</strong>parte e[ti <strong>de</strong> mal! (…) Apa ]i<br />
se pare tot mai rece [i – mai ales – tot mai amar\. Nu mai e[ti<br />
foarte t`n\r. Acum o s\ mori. Nu-i nimic. S`nt aici. N-am s\ te las<br />
s\ cazi. Continu\ s\ cite[ti.<br />
Aminte[te-]i, `nc\ o dat\, momentul intr\rii `n domeniul<br />
luptei.“ (Michel Houellebecq)<br />
Dac\ via]a (`n fine) nu-i st`rnise nu [tiu ce curiozitate vreodat\,<br />
except`nd, poate, c`teva momente infantile, `[i aduce a-<br />
minte vag <strong>de</strong> ceva <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> `n<strong>de</strong>p\rtat, suficient c`t s\ tresar\<br />
ca sub electricitate. Trupul e mai <strong>de</strong>grab\ cel care-i spune c\ n-a<br />
fost mereu a[a. Mintea-i <strong>de</strong> legum\, cuplat\ la infernale ma[in\rii<br />
e acoperit\ <strong>de</strong> p`nze [i praf. Asemenea unui soldat luat mai<br />
<strong>de</strong>grab\ cu arcanul, n-ar [ti s\-]i spun\ cum s-a `nt`mplat (nici<br />
m\car c`nd nu mai e `n s<strong>tare</strong> s\-]i spun\), [tie doar c\ aici au<br />
ajuns lucrurile. Plute[te <strong>de</strong> at`ta timp `n `ntuneric c\ nu-i mai<br />
`ntrez\re[te nici m\car pe camarazi. Nici m\car vag. Despre<br />
inamic nici nu se pune problema. {i atunci `l confund\ cu fiecare<br />
alt volum <strong>de</strong> care se ciocne[te uneori, `ngrozit.<br />
Se zice c\, p`n\ nu cu mult timp `n urm\, plutea `ntr-un fluid<br />
greu, <strong>de</strong> o culoare incert\. Greutatea era <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare, ca [i,<br />
<strong>de</strong>ci, durerea. Cumva paradoxal, <strong>de</strong>[i tot volume <strong>de</strong> care se ciocnea,<br />
solu]ia erau prietenii. Acum asta s-a schimbat `ntr-un fel <strong>de</strong><br />
neb\nuit. Stau mai mult `mpreun\, mult mai mult <strong>de</strong>c`t altc`ndva.<br />
{i se pare c\ nu-i bine, nu neap\rat din aceast\ cauz\, pur [i<br />
simplu `ns\. Evi<strong>de</strong>n]a faptului e <strong>de</strong> ajuns. De parc\ ar fi intrat `n<br />
cartea unuia dintre ei, stau to]i `n camera <strong>de</strong> cazarm\ cu paturi<br />
suprapuse, s`nt murdari pe picioare, stau <strong>de</strong> vorb\ [i uneori<br />
beau ap\ dintr-un bidon <strong>de</strong> plastic, parc\ pentru tot<strong>de</strong>auna. Cel<br />
pu]in a[a se simte, ca [i cum ar fi pentru tot<strong>de</strong>auna.<br />
Aproape catatonici altfel, din c`nd `n c`nd vreunul `ncepe s\<br />
tremure curentat [i asta s-ar traduce verbal prin exasperare. Dar<br />
siguran]ele precare ale celorlal]i transpir\ <strong>de</strong>stul calm c`t s\-l<br />
potoleasc\. ~n timp ce prin ferestrele murdare lumina soarelui e<br />
maronie.<br />
El unul a `nv\]at c\ atunci c`nd nu vrei neap\rat s\ spui ceva,<br />
c`nd dai t`rcoale subiectului, se poate `nt`mpla s\-]i chiar ias\ o<br />
chestie. Asta fiind operele literare. Exact din aceast\ cauz\, `n<br />
romane po]i `nt`lni tipi <strong>de</strong> peste patruzeci care mai discut\<br />
chestii. ~n via]\ (goal\ opozi]ie!) nu prea e a[a. Tipii au ajuns <strong>de</strong><br />
ceva timp `n mijlocul domeniului luptei [i nu mai au probleme <strong>de</strong><br />
vorbit <strong>de</strong>spre. Cu at`t mai pu]in au chef s\ discute personal, cum<br />
ar vrea prietenul exasperat. El `ns\ [tie asta, o [tie a[a <strong>de</strong><br />
bine… Doar plute[te <strong>de</strong> at`ta timp prin `ntuneric [i frig, sub<br />
cea]\.<br />
Dac\ i-ar sta-n putere, ar scrie scrisori toat\ ziua. A[a cum<br />
citea, pe genunchi, `n tran[ee. Cu creioane boante/ chimice.<br />
C\tre to]i cei dragi, pe care, altfel, i-a insolitat `n a[a m\sur\ c\<br />
se uit\ uneori la ei [i nu `n]elege <strong>de</strong> ce nu face gesturi absur<strong>de</strong>,<br />
s\-i str`ng\ <strong>de</strong> g`t, s\ le <strong>de</strong>a din senin palme dup\ ceaf\ etc. etc.<br />
etc. {i asta nu-i ur\, clar?<br />
Aa[aaa…<br />
Inamicul e peste tot, nu e.<br />
Inamicul e localizat, niciodat\.<br />
Inamicul atac\ letal, nu.<br />
Inamicul e `n <strong>de</strong>fensiv\, mereu.<br />
Inamicul e pasiv, niciodat\.<br />
Ca [i universul, lini[ti]i-v\, domeniul luptei e `n continu\ expansiune.<br />
SEMNAL<br />
~ntr-un hotel din Sancerre, un<strong>de</strong> este cunoscut sub numele <strong>de</strong> domnul Clément, Emile Gallet<br />
a fost ucis, `n timp ce so]ia lui `l cre<strong>de</strong>a la Rouen, exercit`ndu-[i meseria <strong>de</strong> comis-voiajor. Maigret<br />
`[i `ncepe ancheta [i <strong>de</strong>scoper\ c\, `n ziua crimei, Gallet a avut o alterca]ie cu Tiburce <strong>de</strong><br />
Saint-Hilaire, castelan vecin cu hotelul, [i alta cu fiul s\u Henry, venit din `nt`mplare `n regiune,<br />
un<strong>de</strong> amanta lui, Eléonore Boursang, se afla `n vacan]\. Se ajunge rapid la concluzia c\ nici<br />
unul dintre cei trei nu putuse s\ comit\ crima. ~n realitate, Gallet nu mai era comis-voiajor <strong>de</strong><br />
optsprezece ani; tr\ia din extorcarea <strong>de</strong> bani <strong>de</strong> la legitimi[tii care doreau revenirea Bourbonilor<br />
pe tronul Fran]ei. Cu ace[ti bani fura]i, Gallet, bolnav, contractase o asigurare pe via]\<br />
`n favoarea so]iei sale. Numai c\, <strong>de</strong> trei ani, un anume domn Jacob <strong>de</strong>scoperise jocul lui<br />
Gallet [i `l [antaja. ~n realitate, Jacob era omul <strong>de</strong> paie al lui Henry Gallet [i al amantei sale,<br />
care sustr\geau `n mod regulat bani <strong>de</strong> la escroc. Maigret continu\ investiga]iile...<br />
Georges Simenon, Domnul Gallet a <strong>de</strong>cedat,<br />
traducere <strong>de</strong> Nicolae Constantinescu, colec]ia „Seria Maigret“, Editura Polirom,<br />
192 <strong>de</strong> pagini, 13.90 RON<br />
Eugene Debs Hartke, eroul romanului Hocus<br />
Pocus, `[i scrie autobiografia `n a[tep<strong>tare</strong>a procesului<br />
intentat <strong>de</strong> guvern pentru presupusa lui contribu]ie<br />
la revolta celor 10.000 <strong>de</strong> <strong>de</strong>]inu]i din `nchisoarea<br />
<strong>de</strong> maxim\ securitate a statului New<br />
York din 2001, revolt\ soldat\ cu un m\cel. Visul<br />
lui Eugene fusese s\ studieze jurnalismul [i s\<br />
c`nte jazz cu trupa lui, The Soul Merchants. ~ns\<br />
<strong>de</strong>stinul, ac]ion`nd exact ca GriotTM, un stupid joc<br />
<strong>de</strong> computer care completeaz\ biografii pornind<br />
<strong>de</strong> la dou\-trei date, i-a preg\tit un cu totul alt<br />
traseu.<br />
Kurt Vonnegut, Hocus Pocus, traducere [i note<br />
<strong>de</strong> Vali Florescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“,<br />
Editura Polirom, 360 <strong>de</strong> pagini, 21.50 RON<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 7<br />
interviu
interviu `ntrebarea moarte n-are<br />
PETER GREENAWAY<br />
REPERE:<br />
• Peter<br />
Greenaway<br />
este, probabil,<br />
cel mai cunoscut<br />
cineast<br />
care `[i asum\<br />
o dimensiune<br />
acut experimental\<br />
`n arta<br />
filmului;<br />
„Voi, românii, nu a]i oferit<br />
nimic culturii europene “<br />
Peter Greenaway nu a stat la Festivalul<br />
ANONIMUL <strong>de</strong> la Sf`ntu-Gheorghe <strong>de</strong>c`t<br />
dou\ zile. Dar prezen]a lui a f\cut ca<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea festivalului s\ fie mai alert\<br />
<strong>de</strong>c`t a oric\rui festival <strong>de</strong> film pe care<br />
l-am v\zut vreodat\ la noi. Pe tot parcursul<br />
discu]iei pe care am purtat-o, Greenaway a<br />
r\spuns nu doar `ntreb\rilor mele, ci [i<br />
`ntreb\rilor cuiva care `i cerea sfaturi<br />
legate <strong>de</strong> carier\; a discutat probleme<br />
politice [i culturale cu unul dintre<br />
organizatori [i a `ntrebat din c`nd `n c`nd<br />
dac\ a mai r\mas cineva s\ urm\reasc\<br />
filmul s\u, care tocmai se proiecta. ~nainte<br />
s\ ajungem la interviu, `mi vorbise <strong>de</strong>ja<br />
<strong>de</strong>spre proiectul pe care l-a `ntrerupt c`nd<br />
Mel Gibson a lansat Patimile lui Isus:<br />
„Filmul meu era mult mai violent. ~n<br />
scenariul meu, Isus trecea prin `nt`mpl\ri<br />
pe care Mel Gibson nici nu ar fi `ndr\znit<br />
s\ [i le imagineze“. Apoi, pentru a<br />
confirma imaginea <strong>de</strong> regizor controversat,<br />
Interviu <strong>de</strong> R\zvan }upa<br />
Unul dintre motivele care revin cu<br />
insisten]\ `n filmele dumneavoastr\<br />
este erotismul. Exist\ o leg\tur\ `ntre<br />
felul `n care `i contrapune]i mereu<br />
moartea [i faptul c\ vorbi]i foarte <strong>de</strong>s<br />
<strong>de</strong>spre sf`r[itul cinematografului?<br />
S`nt <strong>de</strong> p\rere c\ nu exist\ <strong>de</strong>c`t dou\ subiecte<br />
<strong>de</strong> baz\: erotismul [i moartea. Despre ce<br />
altceva po]i s\ vorbe[ti? Eros [i Thanatos.<br />
Poate [i pentru c\ orice altceva este negociabil.<br />
Putem s\ negociem politica, dragostea,<br />
putem s\ negociem religia, banii, puterea...<br />
Dar, `n ultim\ instan]\, sexul [i moartea nu<br />
se pot negocia. Medicina poate s\ te fac\ s\<br />
tr\ie[ti mai mult, putem s\ ne select\m partenerii<br />
sexuali dup\ criterii la care bunicii<br />
no[tri nici nu visau. <strong>Ave</strong>m contracep]ia, a-<br />
vem tot felul <strong>de</strong> no]iuni [i politici sexuale,<br />
dar nu putem s\ negociem sexul sau moartea.<br />
Dar sexualitatea [i moartea din film<br />
s`nt diferite <strong>de</strong> sexualitatea [i moartea<br />
din via]\...<br />
Da, este vorba <strong>de</strong>spre reprezen<strong>tare</strong>. Sigur, po]i<br />
s\ negociezi aceste lucruri `n film, dar nu<br />
po]i s\ le negociezi `n via]\. Tocmai asta le<br />
face s\ fie at`t <strong>de</strong> puternice. Balzac era <strong>de</strong> p\-<br />
rere c\ un al treilea subiect important ar putea<br />
s\ fie banii. Eu nu s`nt <strong>de</strong> acord cu el,<br />
pentru c\ banii s`nt<br />
„negociabili“... S`nt<br />
at`]ia oameni care<br />
c`[tig\<br />
bani, `nc`t<br />
nu poate<br />
s\ fie<br />
prea greu<br />
s\-i<br />
m-a asigurat c\ zvonurile <strong>de</strong>spre un posibil<br />
film din seria James Bond `n regia sa erau<br />
oarecum a<strong>de</strong>v\rate: „<strong>Ave</strong>am un scenariu,<br />
m\ interesa, mai ales, s\ distrug imaginea<br />
<strong>de</strong> macho care este ata[at\ personajului<br />
James Bond“. {i, ca s\ `ncheie… „Este<br />
a<strong>de</strong>v\rat c\ `ncerc s\ fac multe lucruri<br />
diferite. Dar `ntot<strong>de</strong>auna recuno[ti un film<br />
<strong>de</strong> Greenaway, nu? Mereu am vrut s\ fac<br />
un film porno. Nu mi-a ie[it `nc\. Dar tot o<br />
s\-l fac!“ Pe tot parcursul discu]iei pe care<br />
am purtat-o, `n fundal rula prima parte din<br />
Valizele lui Tulse Luper. Greenaway `nsu[i<br />
[i-a dat seama c\ filmul s\u este cu vreo<br />
40 <strong>de</strong> minute mai lung <strong>de</strong>c`t cre<strong>de</strong>a. De<br />
mai multe ori i-a anun]at pe organizatori<br />
c\ nu mai s`nt <strong>de</strong>c`t cinci minute p`n\ la<br />
finalul acestei prime p\r]i, pentru ca filmul<br />
s\ mai continue o bun\ bucat\ <strong>de</strong> timp. ~n<br />
cele din urm\, a povestit c\ nu `[i ve<strong>de</strong><br />
filmele <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> c`teva ori dup\ lansare<br />
pentru a nu mai reveni vreodat\ asupra lor.<br />
Regizorul este m`ndru c\ limbajul din The Tulse Luper<br />
Suitcases nu seam\n\ cu nimic din ceea ce<br />
se produce la Hollywood `n acest moment<br />
c`[tigi, nu? Deci nici prea mare valoare nu<br />
poate s\ se ascund\ `n f\cutul banilor. P`n\<br />
la urm\, cred c\ toat\ istoria artei occi<strong>de</strong>ntale<br />
]ine <strong>de</strong> aceste dou\ elemente. Dac\ ne<br />
g`ndim la cre[tinism, cele mai importante i-<br />
magini ale cre[tin\t\]ii s`nt Isus copil, dovad\<br />
a unei na[teri sexuale, [i Isus pe cruce,<br />
dovada mor]ii. C`nd te g`n<strong>de</strong>[ti la marile realiz\ri<br />
ale artei occi<strong>de</strong>ntale, `]i dai seama c\<br />
mereu este vorba <strong>de</strong>spre sex [i moarte. S`nt,<br />
`n esen]a mea, un darwinist. S`nt ateu [i s`nt<br />
convins c\ Darwin [i teoria evolu]iei au<br />
multe r\spunsuri. Erotismul este un mecanism<br />
prin care recre\m specia uman\. {i asta<br />
pare s\ nu fie negociabil. S`ntem programa]i<br />
s\ ne reproducem. Erotismul este parte din<br />
propaganda reproducerii.<br />
Nu v\ <strong>de</strong>ranjeaz\<br />
s\ auzi]i c\, `n loc<br />
<strong>de</strong> erotism,<br />
criticii <strong>de</strong> film<br />
(mai ales cei<br />
americani)<br />
aleg s\<br />
vorbeasc\<br />
Cu toate acestea, personajele lui revin <strong>de</strong><br />
la un film la altul. Viziunea lui Greenaway<br />
<strong>de</strong>spre România nu este una tocmai<br />
favorabil\. ~n interviul acordat<br />
„<strong>Suplimentul</strong>ui <strong>de</strong> <strong>cultur\</strong>“, regizorul<br />
vorbe[te <strong>de</strong>spre ]ara noastr\ ca <strong>de</strong>spre „o<br />
pat\ alb\“ pe hart\. Nici p\rerile sale<br />
<strong>de</strong>spre cinematografia noastr\ nu s`nt<br />
tocmai m\gulitoare.<br />
<strong>de</strong>spre nuditatea din filmele<br />
dumneavoastr\?<br />
E plictisitor. Americanii s`nt protestan]i [i puritani<br />
[i au probleme cu propriul corp!<br />
S`nte]i foarte implicat `n <strong>de</strong>zbaterile<br />
referitoare la soarta cinematografului…<br />
M\ intereseaz\ mai mult limbajul <strong>de</strong>c`t ceea<br />
ce are <strong>de</strong> spus. Privesc pictura ca pe o art\<br />
care este mult superioar\ cinematografiei.<br />
Civiliza]ia occi<strong>de</strong>ntal\ picteaz\ <strong>de</strong> zece mii<br />
<strong>de</strong> ani. Nu se fac filme <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> vreo sut\ [i<br />
zece ani. Nu este vorba neap\rat <strong>de</strong>spre opozi]ia<br />
static-dinamic, este vorba <strong>de</strong>spre estetic\,<br />
<strong>de</strong>spre exprimarea unor i<strong>de</strong>i prin intermediul<br />
unor imagini. Gramatica [i sintaxa filmului<br />
s`nt foarte limitate `n compara]ie cu<br />
instrumentele perfec]ionate `n 10.000 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> crea]ie a imaginilor.<br />
Cu toate acestea, a]i ales filmul…<br />
Da, pentru c\ m\ intereseaz\ textul [i m\ intereseaz\<br />
muzica.<br />
Cinema-ul e o art\ foarte legat\ <strong>de</strong><br />
Hollywood, cel pu]in a[a consi<strong>de</strong>r\<br />
publicul larg.<br />
Da, dar cinematografia nu a `nceput la Hollywood.<br />
Totul a `nceput la Paris, `n<br />
1895, cu un cu totul alt scop <strong>de</strong>c`t cel oferit<br />
<strong>de</strong> Hollywood. Americanii s`nt buni capitali[ti,<br />
buni antreprenori… {tiu s\ exploateze<br />
foarte bine i<strong>de</strong>ile altora. Noul Val francez este<br />
responsabil `n cea mai mare m\sur\ <strong>de</strong> explozia<br />
un<strong>de</strong>rground-ului american. Andy<br />
Warhol [i ceilal]i datoreaz\ foarte mult cinematografiei<br />
europene <strong>de</strong> la acel moment.<br />
De ce spune]i <strong>de</strong>spre cinematograf c\<br />
este o art\ plictisitoare?<br />
E o situa]ie cehovian\. Totul se bazeaz\ pe<br />
al patrulea perete invizibil… A[ezi patru persoane<br />
la o mas\ [i aduci un nebun s\ dramatizeze<br />
totul. E foarte plictisitor! Uita]i-v\<br />
la limbajul pe care `l folosim aici (ar\t`nd<br />
spre filmul s\u, Valizele lui Tulse Luper,<br />
care tocmai rula), este c`t se poate <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte<br />
<strong>de</strong> o dram\ cehovian\. Nu seam\n\ cu<br />
nimic din ceea ce se produce acum la Hollywood.<br />
Interesul fa]\ <strong>de</strong> cinematografia<br />
asiatic\ a crescut `n ultimii zece ani.<br />
Cre<strong>de</strong>]i c\ ar putea s\ fie un filon <strong>de</strong><br />
prospe]ime pentru cinematografia<br />
european\?<br />
Cred c\ Europa nu ar trebui s\ se ascund\.<br />
Toate no]iunile politice sau i<strong>de</strong>ile referitoare<br />
la umanism, la valorile lumii contemporane<br />
„România a fost pentru mine un fel <strong>de</strong> Xanadu contemporan.<br />
O pat\ alb\ pe hart\, un ]inut misterios. ~n 15 ani, Europa va fi<br />
uitat\. Punctul central al lumii se va `ntoarce `n Est. China, <strong>de</strong><br />
exemplu, ar putea s\ fie noua putere a lumii. California<br />
este <strong>de</strong>ja mult mai important\ <strong>de</strong>c`t New York-ul. Mai<br />
ave]i 15 ani ca s\ l\sa]i o urm\.“<br />
8<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
au fost create aici. S\ ne uit\m la Kurosawa,<br />
pe care `l consi<strong>de</strong>r foarte interesant. Cel mai<br />
cunoscut film al s\u este Cei [apte samurai.<br />
Dar a fost `ncercarea lui Kurosawa <strong>de</strong> a face<br />
Diligen]a lui John Ford. A reu[it. Mai t`rziu<br />
ne-am trezit cu filme americane <strong>de</strong> genul<br />
Cei [apte magnifici ce reluau pelicula japonez\<br />
a lui Kurosawa care, la r`ndul s\u, a<br />
reluat filmul lui John Ford. Filmele japoneze<br />
din anii ’80 au reluat i<strong>de</strong>ile lui David Lean.<br />
De multe ori, Vestul a sus]inut disi<strong>de</strong>n]i [i<br />
i-a creditat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re estetic, cu<br />
toate c\ nu erau chiar at`t <strong>de</strong> importan]i.<br />
A]i v\zut vreodat\ un film românesc?<br />
Da, dar nu `mi amintesc vreunul care s\ fi<br />
fost prea important. Mi s-au p\rut pasti[e,<br />
proiecte care aveau aerul unor reproduceri,<br />
care ref\ceau trasee b\tute <strong>de</strong> alte tradi]ii<br />
europene. Voi, românii, ave]i o <strong>cultur\</strong> <strong>tare</strong><br />
mimetic\. România este invizibil\ `n lume.<br />
~n termenii culturii interna]ionale nu a]i<br />
produs mari muzicieni, nu a]i produs mare<br />
literatur\. Poate Enescu… Dar el a r\mas o<br />
figur\ minor\, local\… A activat `n Parisul<br />
anilor ’30, `n special. Nu a]i oferit nimic<br />
culturii europene. M\ intereseaz\ România<br />
tocmai pentru c\ s`nte]i invizibili. Poate<br />
Zimbabwe are mai mult\ i<strong>de</strong>ntitate <strong>de</strong>c`t<br />
România. Este o putere ie[it\ din era<br />
colonial\ afectat\ <strong>de</strong> tot felul <strong>de</strong> spaime<br />
legate <strong>de</strong> aceast\ problem\. România nu are<br />
nici aceste elemente.<br />
P`n\ la urm\, ce a]i g\sit interesant `n<br />
România?<br />
~n primul r`nd, m-a interesat faptul c\ a]i<br />
f\cut parte din Imperiul Roman, dar [i faptul<br />
c\ a]i f\cut parte din Imperiul Otoman. Cei<br />
mai mul]i români prefer\ s\ se uite `n alt\<br />
parte c`nd `ncerc s\ vorbesc cu ei <strong>de</strong>spre<br />
Imperiul Otoman… Acela[i lucru se `nt`mpl\<br />
atunci c`nd `ntreb oamenii din Grecia <strong>de</strong>spre<br />
perioada lor otoman\. Nu a]i avut nici exila]i<br />
celebri, nu-i a[a? Exila]i `n sensul `n care<br />
vorbim <strong>de</strong>spre Soljeni]`n sau Dante… Dante<br />
Alighieri [i-a scris Divina Comedie `n exil…<br />
Nabokov… Salman Rushdie…<br />
Dar Brâncu[i e o figur\ major\ a artei<br />
secolului XX …<br />
Da! E un exemplu. Nu ar fi fost niciodat\<br />
<strong>de</strong>scoperit dac\ ar fi r\mas aici. ~n mod normal,<br />
a[ fi <strong>de</strong> acord cu dumneavoastr\, `mi<br />
place Brâncu[i `ntr-un mod special. Dar<br />
trebuie s\ recunosc c\, `n acela[i timp, cu el<br />
erau la Paris [i al]i arti[ti care f\ceau cam<br />
acela[i lucru. Hans Arp, <strong>de</strong> exemplu.<br />
~nt`lni]i multe dintre numele mari din<br />
filmul actual. Ce v\ intereseaz\ s\<br />
discuta]i cu regizorii cu care v\<br />
ve<strong>de</strong>]i?<br />
Nu prea am ce s\ vorbesc cu ei. Cred c\ cei<br />
mai mul]i regizori s`nt interesa]i <strong>de</strong> altceva<br />
<strong>de</strong>c`t m\ intereseaz\ pe mine. Cred c\ filmul<br />
este o poveste `ncheiat\. Eram un discipol<br />
<strong>de</strong>votat al lui Truffaut. ~l urm\ream<br />
peste tot prin Europa cu reportofonul <strong>de</strong>schis.<br />
Acum mi se pare c\ Alain Resnais este<br />
mult mai important. Exist\ o glum\ a jurnali[tilor,<br />
cum c\ un mare regizor poate s\ fac\<br />
numai trei filme bune. Po]i s\ le faci pe<br />
toate odat\, ca Antonioni sau Resnais; u-<br />
nul la `nceputul carierei, unul la mijloc [i<br />
unul la sf`r[it ca Houston sau Eisenstein.<br />
Raoul Ruiz este unul dintre cinea[tii care se<br />
A]i ales România f\r\ s\ folosi]i nici<br />
una dintre aceste referin]e.<br />
Nu, România a fost pentru mine un fel <strong>de</strong><br />
Xanadu contemporan. O pat\ alb\ pe hart\,<br />
un ]inut misterios. ~n 15 ani, Europa va fi<br />
uitat\. Punctul central al lumii se va `ntoarce<br />
`n Est. China, <strong>de</strong> exemplu, ar putea s\ fie<br />
noua putere a lumii. California este <strong>de</strong>ja<br />
mult mai important\ <strong>de</strong>c`t New York-ul. Mai<br />
ave]i 15 ani ca s\ l\sa]i o urm\. Este momentul<br />
`n care se restabile[te Europa <strong>de</strong> Est.<br />
Prima putere ar putea s\ fie }\rile Baltice.<br />
}\rile <strong>de</strong> acolo dob`n<strong>de</strong>sc tot mai mult\ putere<br />
economic\. Cred c\ s`nte]i o entitate<br />
complet diferit\ <strong>de</strong> Comunitatea European\<br />
[i este o prostie s\ v\ raporta]i la ea. Nu ve]i<br />
ie[i <strong>de</strong> sub umbra puterii sovietice at`t timp<br />
c`t nu materializa]i o i<strong>de</strong>ntitate puternic\.<br />
Manifesta]i un puternic complex <strong>de</strong> inferioritate<br />
cultural\.<br />
Britanicii nu au avut niciodat\ vreun fel<br />
<strong>de</strong> complex <strong>de</strong> inferioritate?<br />
Ultima dat\ c`nd britanicii au fost ocupa]i<br />
s-a `nt`mplat acum 1.000 <strong>de</strong> ani. Cea mai<br />
important\ poveste din Marea Britanie cred<br />
c\ este succesul socialismului. At`ta succes a<br />
avut socialismul, `nc`t nu mai avem proletariat.<br />
Voi ave]i mai multe `n comun cu Ungaria<br />
<strong>de</strong>c`t cu Berlinul. Trebuie s\ v\ g\si]i<br />
propria i<strong>de</strong>ntitate.<br />
Folosi]i foarte <strong>de</strong>s numere sau culori<br />
care <strong>de</strong>ruteaz\ un spectator obi[nuit<br />
cu nara]iunea tradi]ional\…<br />
Dac\ vom consi<strong>de</strong>ra povestea `n sensul impus<br />
<strong>de</strong> literatur\ ca un lucru str\in filmului,<br />
trebuie s\ c\ut\m noi modalit\]i <strong>de</strong> organizare<br />
a informa]iei. O modalitate ar fi alfabetul.<br />
Totul este aranjat `n ordine alfabetic\.<br />
Apoi, felul `n care majoritatea lucrurilor pot<br />
fi numerotate ofer\ un bun punct <strong>de</strong> pornire<br />
pentru stabilirea unor elemente ale unei alte<br />
organiz\ri <strong>de</strong>c`t cea narativ\. Alteori, ca `n<br />
Buc\tarul, ho]ul..., am folosit culori. Cu<br />
Tulse Luper... am `ncheiat seria <strong>de</strong> trei<br />
filme. Dar voi continua cu o serie <strong>de</strong> 92 <strong>de</strong><br />
DVD-uri care s\ <strong>de</strong>zvolte materialul inclus<br />
`n cele trei filme.<br />
Se va termina vreodat\?<br />
Sper s\ tr\iesc <strong>de</strong>stul `nc`t s\ putem s\ `ncheiem<br />
acest proiect. ~n acela[i timp, lucrez<br />
la alte 16 proiecte. Urm\torul film este <strong>de</strong>spre<br />
Rembrandt, dar m\ g`n<strong>de</strong>sc <strong>de</strong>ja la alt<br />
proiect <strong>de</strong> amploare. Se nume[te Istoricii [i<br />
`[i propune s\ <strong>de</strong>zvolte o i<strong>de</strong>e pe care o afirm\<br />
Borges. Aceea c\ o istorie a lumii ar<br />
trebui s\ includ\ istoria fiec\rui om care a<br />
tr\it vreodat\.<br />
Vorbi]i foarte mult <strong>de</strong>spre Borges.<br />
De ce?<br />
Borges este foarte important pentru genera-<br />
]ia mea. Dac\ `i `ntrebi pe cei mai b\tr`ni <strong>de</strong>c`t<br />
mine, ei au fost influen]a]i mai <strong>de</strong>grab\<br />
<strong>de</strong> Kafka. Iar cei mai tineri <strong>de</strong>c`t mine, probabil<br />
<strong>de</strong> Marquez. S`nt trei genera]ii diferite.<br />
Teoria mea cu privire la v`rstele artei legate<br />
`ntrebarea moarte n-are<br />
Peter Greenaway, la plimbare prin satul <strong>de</strong> vacan]\ <strong>de</strong> la Sf`ntu-Gheorghe, cu pre[edintele Festivalului ANONIMUL, Marcel Iure[<br />
bucur\ <strong>de</strong> o reputa]ie solid\. Mi-ar pl\cea<br />
s\ am [i eu reputa]ia lui…<br />
Dar Ruiz nu este nici pe <strong>de</strong>parte at`t<br />
<strong>de</strong> cunoscut ca dumneavoastr\. Nu a<br />
avut niciodat\ un mare succes.<br />
Dar are reputa]ia unui regizor intelectual.<br />
Este creditat ca o autoritate cinematografic\<br />
foarte serioas\. Nu m-a[ gr\bi s\ `i v\d<br />
filmele la cinematograf. Dar este ceva `n<br />
genul lui John Cage. Nu prea i se ascult\ muzica,<br />
`ns\ este unul dintre oamenii care produc<br />
mari schimb\ri. Dac\ e[ti mai c\utat pe<br />
Internet, nu `nseamn\ mare lucru. Filmele<br />
mele s`nt prea elitiste, prea intelectuale.<br />
Cred c\ urmez o direc]ie cinematografic\<br />
pe care o putem numi „<strong>de</strong>ta[are pasionat\“.<br />
© foto: Mihaela Marin<br />
<strong>de</strong> trei figuri care au creat-o, au consolidat-o<br />
[i au distrus-o. C`nd vorbim <strong>de</strong>spre pictura<br />
`n tempera, vorbim <strong>de</strong>spre cel care a creat-o,<br />
Van Eyk, fiind perfec]ionat\ <strong>de</strong> Breugel [i<br />
<strong>de</strong>scompus\ <strong>de</strong> Vermeer. Am spus asta [i <strong>de</strong>spre<br />
film. Eisenstein, Orson Welles, Godard<br />
parcurg acest drum. Eu, cu Valizele lui Tulse<br />
Luper, vreau s\ inventez noul limbaj, s\ ofer<br />
prima capodoper\ a erei post-cinema.<br />
Cum ve<strong>de</strong>]i acum filmele pe care le-a]i<br />
f\cut `n trecut?<br />
Le v\d cam [ase luni dup\ ce le-am lansat.<br />
~ns\ apoi nu m\ mai uit niciodat\ la ele.<br />
Dar relua]i motive [i personaje f\r\ s\<br />
v\ uita]i la felul `n care le-a]i folosit `n<br />
filmele mai vechi?<br />
~ntr-o discu]ie `ntre Renoir tat\l (pictorul) [i<br />
Renoir fiul (cineastul), cel din urm\ `i cerea<br />
p\rerea tat\lui s\u cu privire la cariera sa.<br />
„Vreau s\ fac filme, dar nu am nimic <strong>de</strong><br />
spus.“ „Nu-]i face griji – i-ar fi r\spuns<br />
tat\l-pictor–, dac\ folose[ti mijloacele <strong>de</strong> expresie<br />
o s\ g\se[ti [i ceva <strong>de</strong> spus. Cei mai<br />
mul]i arti[ti nu au <strong>de</strong>c`t unul sau dou\ lucruri<br />
<strong>de</strong> spus [i `[i petrec toat\ via]a repet`ndu-se.<br />
Dar, cum majoritatea oamenilor nu au<br />
nici m\car o i<strong>de</strong>e original\, ceea ce g\se[te<br />
un artist poate s\ fie mai mult <strong>de</strong>c`t suficient.“<br />
interviu<br />
© foto: Mihaela Marin<br />
REPERE:<br />
• Din 1980 realizeaz\<br />
filme <strong>de</strong><br />
lungmetraj (se<br />
vorbe[te <strong>de</strong>spre<br />
aproximativ<br />
230 <strong>de</strong> proiecte<br />
cinematografice<br />
pe<br />
care le-a<br />
finalizat);<br />
• Fiecare pelicul\<br />
pe care o semneaz\<br />
ofer\ o<br />
experien]\<br />
cinematografic\<br />
original\ impregnat\<br />
<strong>de</strong><br />
m\rci inconfundabile<br />
ale<br />
stilului Greenaway;<br />
• Pelicule<br />
precum The<br />
Draughtsman’s<br />
Contract, The<br />
Cook, The<br />
Thief, His Wife<br />
and Her Lover<br />
sau Pillow<br />
Book au<br />
<strong>de</strong>schis perspective<br />
nea[-<br />
teptate asupra<br />
posibilit\]ilor <strong>de</strong><br />
care dispune<br />
cinematograful;<br />
• La Festivalul<br />
<strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />
ANONIMUL,<br />
Peter Greenaway<br />
a venit<br />
pentru a-[i<br />
prezenta cea<br />
mai recent\<br />
realizare,<br />
trilogia Valizele<br />
lui Tulse Luper.<br />
Proiectul gigantic,<br />
`ntins<br />
pe aproape 10<br />
ani <strong>de</strong> munc\,<br />
pe l`ng\ cele<br />
trei pelicule<br />
prezentate `n<br />
Delt\, inclu<strong>de</strong><br />
c`teva site-uri<br />
pe Internet [i<br />
mai multe expozi]ii<br />
<strong>de</strong> art\,<br />
contur`nd un<br />
<strong>de</strong>mers care<br />
<strong>de</strong>p\[e[te cu<br />
mult limitele<br />
artei cinematografice<br />
tradi]ionale;<br />
• ~n 1999 lansa<br />
pelicula 8 ½<br />
Women, unul<br />
dintre personaje<br />
fiind caracterizat<br />
ca<br />
av`nd „un nume<br />
exotic, care<br />
sun\ române[te“;<br />
• Tulse Luper,<br />
personajul celui<br />
mai recent film<br />
semnat Peter<br />
Greenaway, a<br />
trecut printr-o<br />
scurt\ perioad\<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>ten]ie la<br />
`nchisoarea<br />
V\c\re[ti, `n<br />
România.<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 9<br />
dosar
dosar prob\ scris\<br />
C\r]ile copil\riei<br />
Partea a II - a<br />
Unii am crescut cu Cenaclul Flac\ra [i<br />
cu vocea <strong>de</strong> neuitat a lui Cornelius<br />
Ro[iianu. Al]ii ne-am distrat cu<br />
Miaunel [i B\l\nel. S`nt unii care cresc<br />
cu Harry Potter [i Shrek. De la <strong>de</strong>sene<br />
animate o or\ duminica, am s\rit la<br />
trei canale specializate care `i livreaz\<br />
pe Spi<strong>de</strong>rman [i Dexter la pachet sau<br />
individual. ~ns\ ceva ne diferen]iaz\, [i<br />
nu [tim prea bine ce. Exist\ un grup<br />
care l-ar ap\ra pe Jules Verne p`n\ la<br />
moarte. Al]ii url\ Mark Twain patriarh<br />
[i m\soar\ cu el orice ad`ncime<br />
cultural\. Mai s`nt „na]ionali[tii“, care<br />
te-ntorc la Ionel Teodoreanu [i la<br />
Minulescu, dar \[tia s`nt <strong>de</strong>ja autori <strong>de</strong><br />
adolescen]\. Unii avem [i traume, <strong>de</strong><br />
exemplu copilul <strong>de</strong> clasa `nt`i pe care<br />
mama `l p\c\le[te s\ citeasc\ Coliba<br />
unchiului Tom. E cea mai trist\<br />
amintire din copil\ria mea. Mai trist\<br />
<strong>de</strong>c`t orice Prin] [i cer[etor, Cuore,<br />
inim\ <strong>de</strong> copil sau Puiul, <strong>de</strong> Ioan<br />
Alexandru Br\tescu-Voine[ti. Dup\ ce<br />
te-ai obi[nuit cu <strong>Ave</strong>nturile<br />
submarinului Dox, Comoara din insul\,<br />
dar [i cu Apolodor, Habarnam, Doctorul<br />
M\selu]\, e foarte greu s\-]i pese <strong>de</strong><br />
un negru b\tut <strong>de</strong> soart\. {i ce mi[to<br />
era c`nd orice Ivan din povestirile<br />
ruse[ti dormea <strong>de</strong> rupea, c\ noaptea e<br />
un sfetnic bun. Sau fata aia din lumea<br />
arab\ care povestea, povestea [i<br />
nimeni nu i-a dat<br />
Nobelul pentru<br />
literatur\. E clar: [i `n lumea c\r]ilor<br />
copil\riei exist\ politic\. S\ existe<br />
parti<strong>de</strong> ale c\r]ilor. Julesverni[tii sigur<br />
c\ ar fi tehnocra]i, nu s-ar b\ga `n<br />
jocuri murdare. Marktwaini[tii s`nt<br />
libertarieni, se ve<strong>de</strong> din schemele lui<br />
Tom. Dickensienii au un aer laburist,<br />
ca [i hugoi[tii sau amicisienii.<br />
Gorkienii s`nt `n dizgra]ie acum, nu au<br />
`nt`lniri publice. Se ridic\ <strong>de</strong> zor<br />
feministele & ecologi[tii c\ g`sca lui<br />
Nils Holgerson ar trebui s\ se<br />
emancipeze, s\ lupte pentru drepturile<br />
ei, a[a cum a f\cut Alb\ ca Z\pada.<br />
Fra]ii Grimm au promis c\-l `nfiaz\ [i<br />
pe Fram, ursul polar, care nici m\car<br />
brand <strong>de</strong> frigi<strong>de</strong>re n-a mai r\mas.<br />
„<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> <strong>cultur\</strong>“, al\turi <strong>de</strong><br />
Scufi]a Ro[ie, fata mo[ului [i Cire[arii,<br />
v\ invit\ `napoi la c\r]ile copil\riei, a[a<br />
cum au fost [i (nu) vor mai fi.<br />
Dosar realizat <strong>de</strong> Constantin Vic\<br />
Duhuri [i chibrite<br />
Cele mai frumoase, dar [i mai<br />
uscate amintiri le am <strong>de</strong> pe<br />
vremea c`nd, pe la opt-nou\ ani,<br />
st\team ghemuit\ `n fotoliul din<br />
camera mea [i citeam. <strong>Ave</strong>am<br />
acolo o bibliotec\ mic\, f\cut\<br />
chiar <strong>de</strong> tat\l meu din buc\]i<br />
disparate <strong>de</strong> lemn. Era o<br />
bibliotec\ b\l]at\, `n care v\d [i<br />
acum aliniate sold\]e[te<br />
cotoarele alburii [i cartonate ale<br />
`ntregii colec]ii Jules Verne sau<br />
pe cele multicolore, `n format <strong>de</strong><br />
buzunar, ale Pove[tilor<br />
nemuritoare.<br />
Cecilia {tef\nescu<br />
Autorii, pe vremea aia, erau<br />
mai pu]in importan]i, importante<br />
erau istoriile lor,<br />
iar eu m\ pricepeam <strong>de</strong> minune<br />
s\ le ron]\i ca pe ni[te biscui]i.<br />
Desigur, nu f\ceam chiar ca Nic\,<br />
s\-mi pun pl\cinte `ntre foile c\r-<br />
]ilor, dar pe l`ng\ fotoliu, pe jos,<br />
se aflau [i mici provizii care-mi<br />
asigurau o existen]\ pl\cut\.<br />
C\r]ile copil\riei mele s`nt c\r-<br />
]ile tuturor. F\r\ `ndoial\, am<br />
avut [i eu preferin]e: `n mod<br />
ciudat, m\ sim]eam mult mai<br />
atras\ <strong>de</strong> Baronul Münchausen<br />
<strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> vreun F\t-Frumos [i<br />
plicticos care alerga dup\ cos`nzene,<br />
eram mai apropiat\ <strong>de</strong> sucenia<br />
lui Til Buhoglind\, <strong>de</strong> ciudatul<br />
Aladin – care mai sem\na<br />
`n plus [i cu un Sindbad frumos<br />
<strong>de</strong>senat, cu gura c\scat\ `ntr-un<br />
„O“ <strong>de</strong> mirare – sau <strong>de</strong> lene[ul<br />
lui Creang\ <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> <strong>de</strong>[tept\-<br />
ciunea lui Pr`slea [i, probabil<br />
cel mai mult dintre toate, mai<br />
mult <strong>de</strong>c`t pe Alb\ ca Z\pada<br />
sau Scufi]a Ro[ie, am iubit-o p`n\<br />
la pierzanie pe feti]a cu chibrituri<br />
a lui An<strong>de</strong>rsen, care moare<br />
`n frig, singur\ [i ne`n]eleas\,<br />
`nconjurat\ <strong>de</strong> un covor <strong>de</strong><br />
be]iga[e arse… [i acum mai<br />
l\crimez c`nd m\ g`n<strong>de</strong>sc la ea,<br />
care pe atunci eram, <strong>de</strong> fapt, eu.<br />
Drumul spre gr\dini]\<br />
a r\mas o c\l\torie<br />
printr-o p\dure vr\jit\<br />
Cele mai frumoase basme, totu[i,<br />
mi le spunea mama, `n<br />
timp ce m\ t`ra <strong>de</strong> m`n\ la gr\-<br />
dini]\ iarna. Iernile <strong>de</strong> atunci<br />
erau mult mai rele [i mai geroase,<br />
sem\nau cu ni[te balauri<br />
care-[i aruncau fl\c\rile `nghe-<br />
]ate asupra noastr\. {i, `n timp<br />
ce `naintam printre n\me]ii <strong>de</strong><br />
z\pad\, prin care abia se mai<br />
z\reau oamenii, mama transforma<br />
tramvaiele-n vulpi]e, autobuzele-n<br />
lupi [i ma[inile-n iepuri.<br />
Din c`nd `n c`nd, mai ap\-<br />
reau [i c`]iva ur[i polari, care<br />
sem\nau invariabil cu Fram. Nu<br />
[tiu cum a reu[it, dar, `n amintirea<br />
mea, oricum impregnat\<br />
cu tot felul <strong>de</strong> pove[ti, drumul<br />
spre gr\dini]\ cu mama a r\mas<br />
o c\l\torie printr-o p\dure vr\-<br />
jit\, populat\ <strong>de</strong> tot felul <strong>de</strong> viet\]i<br />
s\lbatice. Iar eu eram o feti]\<br />
cu chibrituri norocoas\,<br />
pentru c\ avea cine s\ m\ trag\<br />
<strong>de</strong> m`n\ spre un loc c\lduros<br />
sau, `n fine, c\lduros, dar nu at`t<br />
<strong>de</strong> frumos, <strong>de</strong> vreme ce <strong>de</strong> fiecare<br />
dat\ c`nd ajungeam `n pragul<br />
gr\dini]ei, cu obrajii sc\lda]i<br />
`n lacrimi, o imploram pe<br />
mama s\ nu plece. Nici o <strong>de</strong>sp\r]ire<br />
<strong>de</strong> mai t`rziu, <strong>de</strong> prietene<br />
sau <strong>de</strong> iubi]ii din adolescen]\,<br />
nu a egalat-o `n disperare pe cea<br />
<strong>de</strong> mama, `n poarta gr\dini]ei <strong>de</strong><br />
pe Calea Victoriei. Pove[tile ei<br />
m-au preg\tit pentru cele <strong>de</strong> mai<br />
t`rziu, pe care le-am <strong>de</strong>scoperit<br />
`ntre coper]ile c\r]ilor. {i, `n<br />
semn <strong>de</strong> r\zbunare sau poate <strong>de</strong><br />
maturitate sentimental\, am `nceput<br />
cu pove[ti b\ie]e[ti [i am<br />
sf`r[it cu minunatul Jules Verne,<br />
pe care l-am citit [i r\scitit, m\rturie<br />
st`nd [i acum coper]ile jerpelite<br />
ale volumelor din biblioteca<br />
mea b\l]at\. Am senza]ia<br />
uneori c\ [i acum, `n camera<br />
mea din copil\rie, mai stau adunate,<br />
`ngr\m\dite, mi[un`nd prin<br />
cotloane, toate aceste personaje<br />
care mi-au <strong>de</strong>schis mintea. Dar<br />
o fric\ mistic\ m\ `mpiedic\ s\<br />
le mai <strong>de</strong>scop\r `nc\ o dat\, s\<br />
le `nt`lnesc `ntre foile <strong>de</strong> h`rtie,<br />
<strong>de</strong> team\ s\ nu ias\ <strong>de</strong> acolo<br />
ni[te b\tr`nei plictico[i [i `n]elep]i,<br />
care s\ m\ trimit\ <strong>de</strong>vreme<br />
la culcare.<br />
Insula <strong>de</strong>zn\<strong>de</strong>jdii<br />
Emil Brumaru<br />
Moto:<br />
„27 august 2005. Eu, s\rmanul Robinson Crusoe,<br />
naufragiind `n timpul unei furtuni `ngrozitoare `n largul m\rii,<br />
am fost adus pe ]\rmul acestei insule blestemate [i pustii,<br />
pe care am numit-o Insula Dezn\<strong>de</strong>jdii...“<br />
Daniel Defoe<br />
Vine o vreme c`nd s`ntem p\r\si]i, nu <strong>de</strong> oameni, ci <strong>de</strong> personajele<br />
c\r]ilor citite-n copil\rie. Nu mai plutim cinci s\pt\m`ni<br />
`n balon, nu mai c\l\torim spre centrul p\m`ntului. Adio, doi<br />
ani <strong>de</strong> vacan]\!<br />
Un ultim salut [i c\pitanul Nemo se scufund\ `ncet, dar pentru<br />
tot<strong>de</strong>auna, cu vajnicul s\u Nautilus, sub m\ri. Umbl\m mai t\-<br />
cu]i [i mai tri[ti, noi, cei r\ma[i pe un ]\rm.<br />
{i ne-am da toate bilele, [i to]i nasturii, [i cioburile <strong>de</strong> sticl\<br />
colorat\, [i zmeiele, [i s`rmele, [i cretele, [i mosorelele, ca s\<br />
mai fim l\sa]i o dat\ s\ v\ruim, `ntr-o diminea]\ str\lucitoare<br />
<strong>de</strong> duminic\, gardul lui Tom Sawyer.<br />
„En gar<strong>de</strong>!“; un<strong>de</strong> e D'Artagnan?<br />
„En gar<strong>de</strong>!“; un<strong>de</strong> s`nt Athos [i Porthos [i-Aramis?<br />
„En gar<strong>de</strong>!“; vicontele <strong>de</strong> Bragelonne?<br />
Ve[minte sub]iri <strong>de</strong> m\tase, spa<strong>de</strong> fine [i-alunecoase ca unt<strong>de</strong>lemnul,<br />
marchize topite <strong>de</strong>-amor `n cale[ti cu vizitii `mbr\ca]i<br />
jum\tate `n alb, jum\tate `n negru: `nc\ o clip\ [i nu-s.<br />
O mie [i una <strong>de</strong> dup\-amiezi, hoin\rind pe str\zile-nguste [i-n<br />
pant\ ale unui or\[el cu nenum\rate ci[mele, priz`nd cu <strong>de</strong>liciu,<br />
`n umbra zidurilor portocalii, cel mai nostalgic praf <strong>de</strong> c\r\-<br />
mid\, `ntrez\rind tot mai aproape, tot mai <strong>de</strong>parte, tot mai a-<br />
proape:<br />
INSULA DEZN|DEJDII<br />
10 SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
dosar<br />
prob\ scris\<br />
M\nu[a <strong>de</strong> o]el [i vibratorul cu diamante<br />
Majoritatea copiilor s\n\to[i<br />
<strong>de</strong> sex masculin viseaz\ s\ ajung\<br />
fotbali[ti. O spun statisticile <strong>de</strong> azi,<br />
o spun [i eu care, n\scut `n ’70, tot<br />
fotbaliator vroiam s\ m\ fac „c`nd<br />
voi fi mare“. P\i, nu e fotbalistul<br />
prototipul omului fericit?<br />
Robert {erban<br />
Cum naiba s\ nu-]i dore[ti s\ dai<br />
goluri, s\ treci mingea printre<br />
cracii adversarului, s\ fii aplaudat<br />
[i iubit <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> oameni, s\<br />
ai bani, s\ c\l\tore[ti, s\ dai autografe,<br />
s\ apari la televizor, s\ te plac\ fetele?<br />
Cum s\ fi preferat s\ stau cu burta pe<br />
carte, `n loc s\ alerg dup\ vreo b\[ic\<br />
sau dup\ castane prin curtea [colii sau<br />
a blocului? Tr\geam spre poart\ cu setea<br />
pu[tanului care spera din toat\ inima<br />
s\ <strong>de</strong>vin\ un Balaci, un Geolg\u, un<br />
}icleanu, ba chiar un C\m\taru. Oric`nd<br />
a[ fi jucat o miu]\, a[ fi f\cut duble<br />
cu capul sau cu piciorul, a[ fi stat<br />
chiar [i `ntre bolovani, pe post <strong>de</strong> Silviu<br />
Lung, <strong>de</strong>c`t s\ citesc. Dar cariera<br />
mea a fost curmat\ <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> repe<strong>de</strong>, prin<br />
clasa a II-a, fiindc\ am fost <strong>de</strong>pistat <strong>de</strong><br />
b\ie]i c\ s`nt un antitalent la fotbal [i c\<br />
`n afara faptului c\ alergam ca nebunul –<br />
fiind ba v`rf, ba funda[, ba extrem\, ba<br />
portar, `ncurc`ndu-i `n mod vizibil pe<br />
coechipieri –, „nu [tiam cu mingea/ castana/<br />
b\[ica“. A[a c\ mi-am pierdut rapid<br />
locul prin echipele `n care evoluasem.<br />
Cum nu prea mai aveam ce face<br />
[i cum `nv\]asem alfabetul, am `nceput<br />
s\ citesc din c\r]ile <strong>de</strong> care era plin\<br />
casa. {i, culmea, a-nceput s\-mi plac\.<br />
Citeam la fel cum jucasem fotbal, mistuind<br />
tom dup\ tom, cu viteza celui curios<br />
s\ afle c`t mai repe<strong>de</strong> cum se termin\<br />
povestea. Iar pove[tile se terminau<br />
<strong>de</strong> regul\ cu bine, fie c\ erau „nemuritoare“,<br />
fie c\ erau spuse <strong>de</strong> {eherezada.<br />
C`nd finalul era trist, se l\sa cu<br />
lacrimi [i sughi]uri. Dar „bomba“ am<br />
<strong>de</strong>scoperit-o la p\rin]ii tat\lui (bunicul<br />
M\rin era lector-campion): volumul doi<br />
din „1001“ <strong>de</strong> nop]i, pe care `l citeam<br />
[i r\sciteam cu mare… pasiune. Iar pasiunea<br />
nu era st`rnit\ <strong>de</strong> cine-[tie-ce<br />
covoare zbur\toare sau iatagane ce se<br />
hr\neau cu s`ngele du[manilor, ci <strong>de</strong><br />
voinicul al c\rui „zeb“ izbea, la un moment<br />
dat, <strong>de</strong> mai multe ori (s\ fie 14?)<br />
„poarta“ unei fete, care, p`n\ la urm\,<br />
se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>a. ~nt`mplarea aia `mi pl\-<br />
cea la culme, era pontul meu, nimeni<br />
din clas\ n-avea cartea, nimeni nu citise<br />
chestii at`t <strong>de</strong> tari. Am fost ve<strong>de</strong>t\<br />
vreo c`teva s\pt\m`ni, p`n\ c`nd un<br />
coleg a adus la [coal\ o revist\ porno<br />
pe care taic\-su o cump\rase <strong>de</strong> la s`rbi<br />
[i o ascunsese (cre<strong>de</strong>a el) `ntre rufe. ~n<br />
fa]a evi<strong>de</strong>n]elor color, la care ne-am<br />
holbat, `n WC, to]i b\ie]ii, `n pauzele<br />
dintre ore, am c\zut brusc din top.<br />
~mi pare r\u<br />
c\ nu am ajuns fotbalist<br />
T\r`mul uitat <strong>de</strong> timp, Legen<strong>de</strong>le Olimpului,<br />
pove[tile superbe ale lui Nazim<br />
Kimet, M\nu[a <strong>de</strong> o]el, Singur pe<br />
lume, Cei trei mu[chetari, Cuore, Crim\<br />
[i pe<strong>de</strong>aps\, o c\rticic\ al c\rei<br />
`nceput era „Au m\ doare doctor bun/<br />
St\-n gr\din\ sub un prun“, Gavroche,<br />
romanele lui Jules Verne, Cire[arii…<br />
Au fost at`t <strong>de</strong> multe [i <strong>de</strong> amestecate,<br />
s`nt at`t <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte, `nc`t numind c`teva<br />
dintre ele le-am ne`ndrept\]it pe<br />
celelalte, a c\ror lectur\ m-a ]inut [i ea<br />
cu sufletul la gur\. De fotbal am stat<br />
<strong>de</strong>parte: l-am jucat foarte rar, pe stadion<br />
n-am fost <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> dou\ ori – [i<br />
atunci `n armat\, ca „for]\ <strong>de</strong> ordine“ –,<br />
nu [tiu nume <strong>de</strong> juc\tori, habar n-am<br />
clasamente, la televizor m\ uit doar la<br />
meciurile cu miz\ interna]ional\ ([i a-<br />
tunci c`nd se nimere[te) [i la Gigi Becali.<br />
Spre ru[inea mea, nici m\car la<br />
Cum s\<br />
nu-]i dore[ti<br />
s\ te plac\<br />
fetele?<br />
parti<strong>de</strong>le lui Poli Timi[oara nu m-am<br />
dus niciodat\.<br />
{i totu[i, parc\ `mi pare r\u c\ nu<br />
am ajuns fotbalist. Dar unu’ celebru,<br />
ca… David Beckham, <strong>de</strong> exemplu. P\i,<br />
numai la nivelul lui ai [ansa s-o g\se[ti<br />
din oceanul <strong>de</strong> admiratoare tocmai pe<br />
cea care n-a citit `n via]a ei nici o carte.<br />
Ce fericire mai mare [i un<strong>de</strong> s-o afli<br />
dac\ nu `n scena `n care tu te `ntorci<br />
seara obosit <strong>de</strong> la un meci, iar ea – s-o<br />
numim Victoria –, superb\, te-a[teapt\-n<br />
pat, dar nu c-o carte-n m`ini, ci cu vibratorul<br />
b\tut `n diamante pe care i l-ai<br />
f\cut cadou `n ziua `n care ai dat un<br />
victorios gol cu capu’?<br />
Paradisuri <strong>de</strong> uz intim<br />
...~napoi<br />
Fiec\rei c\r]i ar trebui s\ `i corespund\ un moment<br />
sau o perioad\ `n care o cite[ti. Lucrul acesta este<br />
valabil pentru c\r]ile pe care le-am citit dup\ 18 ani.<br />
P`n\ atunci nu pot s\-mi amintesc momentul `n care<br />
citeam un volum sau altul. Explica]ia e simpl\.<br />
Aproape niciodat\ nu citeam c\r]ile pe care ar fi<br />
trebuit s\ le citesc. <strong>Ave</strong>am lecturi obligatorii la<br />
R\zvan }upa<br />
Pe vremea c`nd nu [tiam s\<br />
citesc, mi s-a povestit c\ nu<br />
puteam s\ stau lini[tit `n patul<br />
acela cu g\rdule]e <strong>de</strong> jur-`mprejur<br />
dac\ nu mi se d\<strong>de</strong>a o carte<br />
pe care s\ o rup sau s\ o m`zg\-<br />
lesc. Me[teream ore `ntregi la un<br />
volum [i, p`n\ <strong>de</strong> cur`nd, `n biblioteca<br />
alor mei mai exista un roman<br />
poli]ist m`zg\lit con[tiincios<br />
<strong>de</strong> mine pe la doi-trei ani, din<br />
scoar]\ `n scoar]\. Ciudat… dar era<br />
cartea care mi-a pl\cut mie foarte<br />
mult pe la 14-15 ani: Mu[uroiul<br />
<strong>de</strong> furnici.<br />
Nu o s\ povestesc aici <strong>de</strong>spre<br />
ce era vorba, dar, dac\ p`n\ atunci<br />
mi se p\reau importante numai fic-<br />
]iunile militariste cu r\zboaie din<br />
toate vremurile, Mu[uroiul <strong>de</strong> furnici,<br />
care se `nt`mpla `n primii 30<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> dup\ r\zboiul al doilea<br />
mondial, o poveste cu un fost soldat<br />
nazist, schimbase ordinea lucrurilor<br />
pentru mine.<br />
P`n\ prin clasa a [aptea, c\r]ile<br />
mele erau a[a: astea pe care le povesteai<br />
(romane poli]iste din toate<br />
vremurile & C\l\re]ul f\r\ cap) [i<br />
buc\]i <strong>de</strong> citit haios. ~n ultima categorie<br />
intrau tot felul <strong>de</strong> scenete<br />
care se f\ceau `nainte <strong>de</strong> vacan]e, pe<br />
buc\]i, din Caragiale sau Creang\.<br />
Pe astea nu le citeam niciodat\ <strong>de</strong><br />
la un cap\t la altul.<br />
C\r]ile pentru copii nu le-am<br />
atins <strong>de</strong>c`t foarte t`rziu. Habarnam,<br />
piticul pestri] r\t\cit cu balonul,<br />
nu cred c\ am r\sfoit-o <strong>de</strong>c`t dup\<br />
clasa a cincea. Nu mi se p\rea important,<br />
dar p`n\ foarte t`rziu `mi<br />
treceam prin fa]\ `nt`lnirile lui cu<br />
{urubel [i Piuli]\, cu Poetul micului<br />
ora[ [i tot restul.<br />
Singura carte <strong>de</strong>spre care nu [tiam<br />
nimic a fost un volum pe care<br />
[coal\… nici nu m\ apropiam <strong>de</strong> foile <strong>de</strong>venite<br />
dintr-o dat\ neinteresante. „S`nt al]ii pe care `i<br />
intereseaz\ c\r]ile astea… [i mi se par cam<br />
pentru copii…“ cred c\-mi spuneam [i m\ apucam<br />
s\ caut tot felul <strong>de</strong> chestii pe care le consi<strong>de</strong>ram<br />
atunci mai haioase sau mai serioase <strong>de</strong>c`t<br />
ceea ce era lectur\ obligatorie.<br />
l-am g\sit `ntr-un pod. Nu avea<br />
nici coper]i [i nici pagin\ <strong>de</strong> titlu.<br />
Mult mai t`rziu am aflat ce era. O<br />
carte <strong>de</strong>-asta, <strong>de</strong> scriitor <strong>de</strong> program\<br />
[colar\, pe care nici nu a[<br />
fi b\gat-o `n seam\ dac\ ar fi avut<br />
copert\, Jocul cu moartea.<br />
~mp\r]irea era clar\… c\r]ile<br />
„<strong>de</strong> [coal\“, care nu puteau s\ aib\<br />
nimic important din punctul<br />
meu <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, [i c\r]ile care `mi<br />
pl\ceau. Tot f\r\ coper]i erau [i<br />
volumele traduse din 1001 <strong>de</strong> nop]i<br />
<strong>de</strong> Cezar Petrescu. Tot pe acolo se<br />
`nv`rteau Pove[tile nemuritoare, cu<br />
multele volume pe care nu le citeam<br />
niciodat\ <strong>de</strong> la un cap\t la altul.<br />
Nu tu fantezii, nu tu lecturi interzise,<br />
un fel <strong>de</strong> mic paradis <strong>de</strong> uz<br />
intim…<br />
Cea mai „secret\“ carte, pe<br />
l`ng\ C\l\re]ul f\r\ cap, m\ trezisem<br />
prin gimnaziu c\ este povestea<br />
\luia care se plimba prin istoria<br />
medicinei, Alin sau a[a ceva.<br />
~ns\ prima carte pe care am primit-o,<br />
prin clasa I sau mai <strong>de</strong>vreme,<br />
era o carte cu figurine.<br />
Deschi<strong>de</strong>ai <strong>Ave</strong>nturile baronului<br />
Münchausen [i dintre paginile<br />
cartonate se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>au siluetele<br />
lucioase.<br />
De fapt, `mi amintesc momentele<br />
`n care altcineva `mi citea.<br />
Tat\l meu ne citea, mie [i surorii<br />
mele, haio[enii din Top`rceanu [i<br />
ni[te p\]anii d-ale lui Nastratin Hogea.<br />
Momentele acelea <strong>de</strong> citit mi<br />
le amintesc. Poate pentru c\ nu citeam<br />
eu. Pe urm\ am `nceput s\<br />
citesc [i n-am mai `n]eles mare lucru.<br />
Copil\rie `n China [i Vietnam<br />
la c\r]ile copil\riei, a[a cum NU vor mai fi – drag\<br />
Constantin Vic\, s\ [tii tu c\, `n ce m\ prive[te, pe un<strong>de</strong>va ai dreptate.<br />
M\ num\r printre acei neferici]i care rareori mai pun m`na s\ citeasc\<br />
vreo carte pentru copii. Dac\ pisicile lui T.S. Eliot, pe care le-am<br />
<strong>de</strong>scoperit cam t`rziu – adic\ t`rziu <strong>de</strong> tot –, m-au terminat, la fel [i<br />
pinguinul Apolodor sau ursule]ul Winnie Pooh, m\ g`n<strong>de</strong>sc c\ vor fi<br />
c\r]i pe care nu le voi citi niciodat\. {tiu asta, la fel <strong>de</strong> bine cum [tiu c\<br />
nu o s\ m\n`nc niciodat\ ciorb\ <strong>de</strong> burt\, creier, limb\, rinichi, inim\,<br />
coad\ [i altele asem\n\toare. S`nt c\r]i pe care nu am apucat s\ le<br />
citesc din en motive, altele pentru care nu prea mai s`nt<br />
disponibil\. M\ uit cu jind la prietenul meu care, periodic, `[i<br />
trage sub nas c`te un c\r\midoi intitulat Harry Potter sau<br />
St\p`nul inelelor [i-[i petrece zile [i nop]i bune tot `ntorc`nd<br />
paginile c\r]oaielor.<br />
Elena Vl\d\reanu<br />
Acum s\-]i explic pe scurt cum se face<br />
c\ – mare ru[ine pe capul meu s\<br />
recunosc asta public – nu am citit<br />
p`n\ acum un singur volum din Jules Verne,<br />
<strong>de</strong> exemplu. Alexandre Dumas mi-a r\mas [i<br />
el <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> str\in, c\ nu am citit <strong>de</strong>c`t vreo<br />
patru-cinci romane, c`t <strong>de</strong>spre Cire[arii...<br />
Mai bine nu mai vorbim. Cele dou\ biblioteci<br />
la care aveam acces `n pruncie erau diferite,<br />
av`nd totu[i o tr\s\tur\ comun\: s\-<br />
r\cia. ~n biblioteca bunicilor `[i f\ceau veacul<br />
O]el [i p`ine, P\m`nt <strong>de</strong>s]elenit [i alte ru<strong>de</strong> ale<br />
lor, plus o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> c\r]i religioase (cele<br />
mai multe semnate <strong>de</strong> o tip\, mision\reas\<br />
pare-mi-se, Ellen G. White), care nu prea m\<br />
atr\geau. De fapt, am `ncercat eu c`teva, dar<br />
m-au pierdut dup\ primele pagini. {i `n biblioteca<br />
p\rin]ilor cam b\tea v`ntul. ~n afar\<br />
<strong>de</strong> Eminescu, Creang\, Alecsandri, Grigore<br />
Alexandrescu [i Bolintineanu, ceva Arghezi,<br />
Labi[, un Hašek, Victor Ion Popa, Caragiale,<br />
nu-mi amintesc s\ fi existat [i altceva. Bine<br />
c\ m-a ferit Dumnezeu <strong>de</strong> Adrian P\unescu,<br />
C.V. Tudor [i al]i granzi. A[a c\ primii<br />
ani ai copil\riei mi i-am petrecut cu<br />
Alecsandri, Eminescu, Alexandrescu, `n special<br />
Bolintineanu [i Labi[ (ca s\ vezi a-<br />
mestec) [i cu pove[tile bunic\-mii, care inventa<br />
non-stop.<br />
Anii copil\riei <strong>de</strong> dup\ revolu]ie – e musai<br />
s\ fac precizarea asta – au fost marca]i <strong>de</strong><br />
lecturi zguduitoare din James Clavell, Sven<br />
Hassel<br />
[i al]i autori traumatiza(n)]i,<br />
ap\ru]i `n prima<br />
parte a anilor ’90 asemenea<br />
ciupercilor dup\ ploaie. Dac\ `]i po]i<br />
imagina, frati-miu era `n clasa a III-a c`nd<br />
citea <strong>de</strong> zor la Shogun. S\ nu uit c\r]ile poli]iste<br />
pe care le <strong>de</strong>voram. Din prima c\-<br />
l\torie la Bucure[ti m-am `ntors cu Recrea]ia<br />
mare a lui S`ntimbreanu, pe care aveam s-o<br />
`nnebunesc <strong>de</strong> at`ta citit, cu pove[ti chineze[ti<br />
[i cu `nc\ o carte (h`rtie alb\, lucioas\<br />
[i coper]i cartonate), cu pove[ti japoneze. Pe<br />
asta am citit-o <strong>de</strong> sute <strong>de</strong> ori, f\r\ exagerare.<br />
Hm, [tii tu, [arpele alb `n care se transforma<br />
fata lacom\, florile <strong>de</strong> portocal [i tot tac`mul...<br />
S\ nu-l uit pe Teodoreanu, din care<br />
am citit (cu pasiune) p`n\ am intrat la facultate,<br />
[i pe Edmondo <strong>de</strong> Amicis, care lacrimi<br />
multe mi-a stors.<br />
Prin clasa a VI-a am `nc\put pe m`na u-<br />
nor profesoare intuitive, care mi-au <strong>de</strong>schis<br />
capul la Shakespeare, Bau<strong>de</strong>laire, Villon,<br />
Rimbaud, Dostoievski. Mai ales Dostoievski.<br />
Cu a[a echip\, nu mai aveam eu nici un chef<br />
<strong>de</strong> Jules Verne [i Alexandre Dumas. Nu o s\<br />
uit niciodat\ zilele tori<strong>de</strong>, c`nd st\team pe balcon<br />
[i citeam Crim\ [i pe<strong>de</strong>aps\, la doar<br />
c`teva zile distan]\ <strong>de</strong> examenul <strong>de</strong> admitere<br />
`n liceu. P\i, mie <strong>de</strong> `nv\]at `mi ar<strong>de</strong>a?<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 11<br />
dosar
dosar prob\ scris\<br />
Un<strong>de</strong> - s neuronii<br />
mei <strong>de</strong> lapte?<br />
Faza e c\ s-au dus,<br />
c\r]ile copil\riei, s-au<br />
rostogolit pe <strong>de</strong>ndritele<br />
neuronilor <strong>de</strong> lapte pe<br />
care m\tu[\-mea,<br />
maic\-mea,<br />
bunic\-mea, Magda,<br />
Nora (+...) [i o<br />
sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> al]i oameni<br />
f\r\ nume acum<br />
i-au – vorba lui<br />
M\l\ele – b\ut.<br />
Alexandru Matei<br />
Neuronii mei infantili nu<br />
[tiau s\ citeasc\, le pl\-<br />
cea s\ asculte, cum le-ar<br />
pl\cea [-acuma, dar n-are cine s\<br />
le zic\ – pove[ti. Din „Biblioteca<br />
pentru to]i copiii“. Era una,<br />
Pove[ti <strong>de</strong> aur se numea, eu puneam<br />
<strong>de</strong>getul pe unul dintre titlurile<br />
din cuprins [i povestea<br />
corespunz\toare <strong>de</strong>venea hitul<br />
lunii – interpre]ii trebuiau s\<br />
performeze p`n\ li se acrea. Pe<br />
vremea aia c\r]ile st\teau `n bibliotec\<br />
parc\ f\c`nd parte din mobil\<br />
– [i e ciudat c\ obiectul mobil\<br />
se nume[te chiar a[a, mie<br />
mi se p\rea imobil. Dup\ pove[ti<br />
a venit Verne, `ntr-a<strong>de</strong>v\r.<br />
Cel mai mult mi-a pl\cut – spun<br />
acum pentru c\ e primul titlu<br />
care-mi trece prin cap – Insula<br />
cu elice. (Nevast\-mea, <strong>de</strong> l`ng\<br />
mine, `[i aminte[te 20.000 <strong>de</strong><br />
leghe sub m\ri; da’ <strong>de</strong> C\l\torie<br />
`n centrul P\m`ntului ce s\<br />
mai zic?).<br />
Eram sensibil la utopii, nu<br />
<strong>de</strong>geaba tot pe atunci m\ visam<br />
pre[edintele Partidului Copiilor<br />
cu sediul pe o plan[\ doldora <strong>de</strong><br />
„planuri <strong>de</strong> sistematizare“ (bine-bine,<br />
era vorba [i <strong>de</strong>spre<br />
ego-i<strong>de</strong>alul meu aici, cum bine<br />
vor fi remarcat lacanienii). Verne<br />
mi-a folosit la `njur\turi. „Mii<br />
<strong>de</strong> draci“ e singura care-mi vine<br />
`n minte. C`nd s-a tocit, am pus<br />
m`na pe Spartacus [i am `nlocuit<br />
dracii cu zei sau, dup\ caz,<br />
cu `nsu[i Zeus.<br />
Tot pe-atunci m\tu[\-mea era<br />
exasperat\ <strong>de</strong> lipsa mea <strong>de</strong> interes<br />
pentru inven]ii [i <strong>de</strong>scoperiri,<br />
pentru obiectele evocate <strong>de</strong><br />
c\r]i. F\t\l\u bovaric cum eram,<br />
c\utam feti]e <strong>de</strong> care s\ m\ `ndr\-<br />
gostesc [i s\ ies din pasa neagr\<br />
pricinuit\ <strong>de</strong> tr\darea Angelei Similea<br />
care ap\ruse pe coperta u-<br />
nui disc cu Florin Piersic `n<br />
duetul Nuf\rul alb. A[a c\ `ntr-o<br />
vacan]\ am terminat Cire[arii<br />
un<strong>de</strong> Chiri]\ nu mai sufla nasul<br />
unor copii, nici p`nzele unor Columbi<br />
pozitivi[ti, ci `ncorda rahitice<br />
arcuri `n m`na lui Cupidon,<br />
a[a ru[inos cum era el pe vremea<br />
aia. Tot pe-atunci m\ mai<br />
distram educativ cu schi]ele lui<br />
S`ntimbreanu, pe care aveam<br />
s\-l cunosc. (Sigur, cel mai impresionat<br />
am fost c`nd am v\-<br />
zut-o vie pe Ana Blandiana, pe<br />
care am `ntrebat-o `nfiorat dac\<br />
ea e chiar cea care scrisese textul<br />
\la din manual cu România<br />
ca un buchet <strong>de</strong> flori sc\ldat `n<br />
Marea Neagr\).<br />
De la Hašek am aflat<br />
ce e \la un bor<strong>de</strong>l<br />
Cititor <strong>de</strong> „România liber\“ din<br />
clasa a doua, am suportat [i chiar<br />
m-au inflamat cele patru volume<br />
din Pe Donul lini[tit, dar am ]ipat<br />
la m\tu[\-mea dup\ ce am<br />
`nceput A[a s-a c\lit o]elul <strong>de</strong><br />
Ostrovski (sper c\ se scrie a[a).<br />
~ntre timp m-am plimbat [i pe<br />
Mississippi, dar mi-a pl\cut<br />
mult <strong>de</strong> tot o edi]ie ilustrat\ din<br />
Zo nid lurotij\rv – singurele cuvinte<br />
pe care le-am `nv\]at citite<br />
invers `nc\ din clasa a doua.<br />
Acuma, eu n-am fost un<br />
cititor ca to]i ceilal]i b\ie]i. Mie<br />
nu-mi pl\cea violen]a, nu-mi pl\-<br />
ceau Rahanele la mare pre], laolalt\<br />
cu surprizele cu ma[ini<br />
din gumele turce[ti <strong>de</strong> cinci lei.<br />
Nu mai ]in minte c`nd mi-a pl\-<br />
cut Eminescu, bine-bine, nu cu<br />
„Luceaf\rul“, dar cu „At`t <strong>de</strong><br />
dulce“ [i alte zaharicale bune <strong>de</strong><br />
adormit feti]e sub salc`m, sara<br />
pe <strong>de</strong>al. Pot spune c\ ultima carte<br />
a copil\riei [i prima carte a<br />
adolescen]ei a fost La Me<strong>de</strong>leni;<br />
volumul unu mi-a pl\cut –<br />
nu mai ]in minte nimic acuma –,<br />
dar la doi, din cauza prolifer\rii<br />
zarz\rilor, cu at`t mai mult cu<br />
c`t nu [tiam ce s`nt, m-am plictisit.<br />
De la Hašek am aflat ce e \la<br />
un bor<strong>de</strong>l – <strong>de</strong> fapt, tot <strong>de</strong> la<br />
m\tu[\-mea, pe care, dac\ o mai<br />
evoc aici o dat\, o dau afar\ din<br />
articol cu orice risc. ~n fond, ea<br />
mi-a g\sit `n buzunar primele<br />
povestiri XXX pe care le scriam<br />
`n clasa a [asea cu personaje recrutate<br />
dintre colegele <strong>de</strong> clas\...<br />
[i m-a f\cut s\ pl`ng, s\ m\ c\-<br />
iesc [i s\ promit c\ niciodat\.<br />
Gata. Ajunge!<br />
~nainte [i dup\ [oc: o poveste <strong>de</strong>spre „Pisica cu pung\“<br />
A existat la un moment dat o ruptur\: a fost<br />
momentul `n care m-am transformat `n cititor.<br />
P`n\ atunci am fost, pe r`nd, ascult\tor [i privitor.<br />
C\r]ile ascultate – Fram, ursul polar, coperte<br />
albastre, un format care atunci `mi p\rea gigantic<br />
[i, invariabil, vocea mamei. Tot <strong>de</strong> perioada aceea<br />
se leag\ alte spectre, plutind `ntr-un ocean <strong>de</strong><br />
„inefabil“, cum ar fi Dege]ica (nu pot uita nici<br />
ast\zi criminalul <strong>de</strong> Sobol care practic a violat-o<br />
pe biata Dege]ic\ sau, asemenea lui Don Leoncio<br />
din Slaba Dinozaura, a sil[u]it-o s\-i <strong>de</strong>vin\<br />
consoart\ – bietul Sobol neb\nuind ce pacoste<br />
poate fi o nevast\ mic\ <strong>de</strong> statur\, c`nd se<br />
enerveaz\ ea [i i se pi]ig\iaz\ vocea).<br />
Bogdan - Alexandru St\nescu<br />
Apoi au venit Black Beauty, s\rmana,<br />
cu interminabilele ei<br />
fracturi <strong>de</strong> femur, Alexandru<br />
Mitru (acest Charles&Mary Lamb `ntr-unul)<br />
cu Legen<strong>de</strong>le Olimpului, povestirile<br />
istorice cu pileati, comati [i<br />
tarabostes `n primul volum, Ecaterina<br />
Teodoroiu mic\ [i ochelarist\ `n 2 [i<br />
Ceau[escu ud`nd gorunul din Scornice[ti<br />
`n 3, pentru a `ncheia apocaliptic<br />
cu serena<strong>de</strong>le betonului armat<br />
<strong>de</strong> la nu’[ ce baraj... ~n aceast\ perioad\,<br />
auzul `ncepuse s\ ce<strong>de</strong>ze locul<br />
privirii – doamna mama mea poveste[te<br />
c\ era <strong>de</strong> ajuns s\ mi le citeasc\<br />
o dat\ pentru ca eu s\ i le „lecturez“<br />
ar\t`nd cu <strong>de</strong>getul pe poze. Au urmat<br />
clasicul [i nemuritorul Habarnam – cu<br />
pleiada sa <strong>de</strong> personaje: {tietot, pictorul<br />
Acuarel\, un gagiu care vorbea-n<br />
rime etc. etc. Trebuie aminti]i Cei trei<br />
gr\sani, o triad\ <strong>de</strong> <strong>de</strong>spo]i `ntuneca]i<br />
ce s`nt finalmente uzurpa]i <strong>de</strong> m`nia<br />
poporului oprimat...<br />
{ocul a avut loc la contactul cu<br />
Jules Verne, `n spe]\ cu progeniturile<br />
C\pitanului Grant, carte care m-a<br />
f\cut s\-mi doresc s\ citesc. Am<br />
`nv\]at s-o fac – eram me[ter `nainte<br />
<strong>de</strong> clasa I. Ce a urmat a fost o isterie<br />
colectiv\: maic\-mea alerg`nd prin<br />
toate libr\riile capitalei `n c\u<strong>tare</strong>a nu<br />
[tiu c\rui volum pe care i-l indicam<br />
<strong>de</strong>spotic pe coperta a patra a ultimei<br />
c\r]i citite, alte ru<strong>de</strong> `nnebunite s\ fac\<br />
rost <strong>de</strong> ele <strong>de</strong> pe „pia]a neagr\“...<br />
Printre ele erau [i rarit\]i, cum ar fi<br />
Insula misterioas\ ori Castelul din Carpa]i,<br />
dup\ care n-am dormit bine vreo<br />
dou\ nop]i. Au urmat, `n paralel, R.L.<br />
Stevenson, cu celebra Comoar\ din insul\,<br />
apoi un fel <strong>de</strong> continuare a Vr\jitorului<br />
din Oz, Alice in Won<strong>de</strong>rland...<br />
Cire[arii m-au enervat<br />
<strong>de</strong> la bun `nceput<br />
Iar a<strong>de</strong>v\rata ruptur\ a avut loc `ntr-o<br />
s`mb\t\ ploioas\ (aveam [coal\ p`n\ la<br />
12 sau 1, dup\ care alergam s\ ve<strong>de</strong>m<br />
<strong>de</strong>sene animate), c`nd am <strong>de</strong>schis un<br />
B.P.T. bleu ce s-a nimerit s\ fie Cei<br />
trei mu[chetari. Au venit la r`nd toate<br />
fazele cu Fausta `n diverse ipostaze,<br />
Fausta reloa<strong>de</strong>d, Fausta revolutions<br />
etc., Zevaco, Karl May (nu Winnetou,<br />
\sta nu mi-a pl\cut) cu Old Shatterhand,<br />
Old Surehand [i al]i vreo zece<br />
b\tr`ni ce doborau ursu’ cu pumnu’,<br />
dup\ ce `l g\siser\ pe c\i misterioase.<br />
Cire[arii m-au enervat <strong>de</strong> la bun `nceput:<br />
era acolo un tip pedant care<br />
m\ scotea din fire (unu Titi, Tic\ etc.),<br />
care vorbea <strong>de</strong>spre „ipoteze“ [i alte<br />
chestiuni oculte. La Me<strong>de</strong>leni a venit<br />
repe<strong>de</strong>, aplecat la fel – m\ enerva <strong>de</strong><br />
fiecare dat\ c`nd se vorbea <strong>de</strong>spre „papucii<br />
<strong>de</strong> tenis“, <strong>de</strong>spre magiunul din<br />
sob\...<br />
Eh, [i nu pot l\sa neamintite c\r]ile<br />
cu animale: pozele format mare cu<br />
g\inu[a <strong>de</strong> gunoi, pe care ini]ial ]i-o i-<br />
maginai tr\ind `n ghen\, al\turi <strong>de</strong> [obolanii<br />
pe care-i omoram c`nd ne `ntorceam<br />
<strong>de</strong> la fotbal, dar pe care cartea<br />
]i-o ar\ta st`nd pe o gr\mad\ maroverzuie,<br />
cu aspect exotic. Mai erau<br />
pachetele <strong>de</strong> c\r]i, gen c\r]i <strong>de</strong> joc, tot<br />
cu animale, care mi-au oferit practica<br />
hermeneuticii `nainte <strong>de</strong> vreme: dat<br />
fiind c\ jucam un fel <strong>de</strong> r\zboi cu ele,<br />
nu v\ imagina]i c`t\ m\iestrie `]i trebuia<br />
s\ <strong>de</strong>monstrezi, baz`ndu-te pe<br />
textul aflat `n josul imaginii, c\ Pisica<br />
cu pung\ va `nvinge `n lupt\ fagocerul<br />
cel `nfrico[\tor... „Lec\ no[t <strong>de</strong>]a“.<br />
12 SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005<br />
arta grea<br />
)
lovitur\ <strong>de</strong> teatru<br />
arta grea<br />
)<br />
SCRISOARE PENTRU MELOMANI<br />
Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga<br />
„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)<br />
Salut\ri<br />
din Perugia...<br />
...[i g`nduri bune cititorilor acestei rubrici, la<br />
vreme <strong>de</strong> vacan]\! Cu regretul <strong>de</strong> a nu putea<br />
reda imaginile color, doi pictori renascenti[ti<br />
din Umbria, azi `n Galeria na]ional\ <strong>de</strong> la<br />
Perugia: Giovanni Boccati din Camerino [i a sa<br />
Madon\ cu orchestra <strong>de</strong> `ngeri muzican]i,<br />
`mpreun\ cu al]i patru `ngeri ce `nso]esc o<br />
Madon\ pictat\ <strong>de</strong> Bene<strong>de</strong>tto Bonfigli. Este<br />
superfluu s\ v\ mai vorbesc <strong>de</strong>spre muzic\,<br />
fie ea [i celest\...<br />
PS: O bravur\ a corecturii a transformat `n num\rul trecut<br />
Festivalul <strong>de</strong> la Bayreuth `ntr-unul <strong>de</strong> la... Beirut. Scuzele <strong>de</strong><br />
rigoare lui Richard Wagner (compozitorul) [i fanilor s\i.<br />
Mihaela MICHAILOV<br />
Experimentul e un aliaj sangvin:<br />
emisfera st`ng\ + capcana<br />
periculos <strong>de</strong> teatral\ `ntins\ <strong>de</strong><br />
Hamlet + c`nt\rea]a cheal\ +<br />
pisoarul lui Duchamp +<br />
fantasmele psihe<strong>de</strong>lice din<br />
spectacolele lui Bob Wilson +<br />
agonia care ]i se scurge prin<br />
vene din filmele lui Wong Kar<br />
Wai + baia <strong>de</strong> s`nge lipicios a lui<br />
Tarantino + vesta [i fusta din<br />
buc\]i <strong>de</strong> lemn a unuia dintre<br />
cei mai `n vog\ <strong>de</strong>signeri, Yohji<br />
Yamamoto + ++<br />
TEATRU LA ROTISOR<br />
Funia experimentului<br />
Secven]e dintr-o hart\ mobil\<br />
a experimentului:<br />
Zecile <strong>de</strong> farfurii sparte `n timpii metalici<br />
ai mor]ii `n Othello?!, `n regia lui<br />
Andriy Zholdak, [i foarfeca aceluia[i<br />
Zholdak, cu care taie [i ajusteaz\ cus\turile<br />
personajelor `n Hamlet. Surorile<br />
a(fin) abulice ale lui Afrim (Trei<br />
surori), legate cu o sfoar\ <strong>de</strong> borc\na-<br />
[ele `n care Moscova st\ ghemuit\ ca<br />
un copil `mb\tr`nit `nainte <strong>de</strong> vreme, ce<br />
se d\ pe toboganul amintirilor `mp\ienjenite.<br />
Trupurile `nghe]ate `n nemi[care<br />
sau, dimpotriv\, zv`cnind alert sub<br />
[uvoiul <strong>de</strong> lapte care curge [i le treze[te<br />
la via]\ `n Acea zi <strong>de</strong> vineri. August/<br />
1982 a lui Andras Lóránt. Corpurile<br />
care se ciocnesc ca ni[te vase sparte [i<br />
privirile care sfre<strong>de</strong>lesc mecanic golul<br />
ca un burghiu zgomotos `n <strong>de</strong>corul<br />
clinic din Nora lui Radu Nica. Poftocra]ia<br />
din lumea gurmand\ a lui Purc\rete<br />
`n Cumnata lui Pantagruel. Patul<br />
vertical din care ies m`ini ca ni[te bra]e<br />
<strong>de</strong> caracati]\ `n Woyzeck-ul lui Radu<br />
Apostol. {i, nu `n ultimul r`nd, ]epele<br />
lui Dumitru Gorzo din cea mai recent\<br />
expozi]ie a sa, Mister Presi<strong>de</strong>nt is a<br />
Sexual Object, `nfipte asemenea unor<br />
bolduri `n creasta mahmurit-somnolent\<br />
a pre[edin]ilor. Peste toate acestea,<br />
ceasurile `ntinse ca o peltea, elastice [i<br />
Acea zi <strong>de</strong> vineri.<br />
August/ 1982,<br />
regia Andras<br />
Lóránt, Teatrul<br />
„Andrei<br />
Mure[anu“,<br />
Sf`ntu-Gheorghe<br />
parc\ f\r\ vlag\, ie[ite din timp pe o u[\<br />
lateral\ din Persisten]a memoriei a lui<br />
Dali.<br />
Experimentul ]ine <strong>de</strong> strategia cultural\<br />
a noului. A prest\rii <strong>de</strong> intui]ie<br />
[i <strong>de</strong> provocare asumat\. Noul experimental<br />
are valoare numai dac\ este raportat<br />
inteligent la „arhiva cultural\“,<br />
cum nume[te Boris Groys setul <strong>de</strong> valori<br />
canonice. Altfel, el nu este <strong>de</strong>c`t un<br />
surogat. Noul <strong>de</strong>p\[e[te moda c`nd e<br />
vectorul unei estetici, [i nu doar tendin]a<br />
teribilist\ <strong>de</strong> a fi [ocant cu orice<br />
pre]. Noul autentic este rar.<br />
Experimentul e laboratorul vital al<br />
teatrului, poate cea mai cinic\ dintre<br />
arte, tocmai pentru c\ lucreaz\ cu o „instala]ie<br />
vie“. Dac\ pulsul se opre[te<br />
chiar [i pentru o secund\, mecanismul<br />
se <strong>de</strong>zmembreaz\ `n urm\torul moment.<br />
~n teatru, secun<strong>de</strong>le se num\r\<br />
prin vitalitatea celor care reu[esc s\ le<br />
umple. Imaginea teatral\ ar trebui s\<br />
aib\ din ce `n ce mai mult percutan]a,<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 13<br />
intensitatea [i concentrarea unui clip.<br />
S\ fie un concentrat vizual [i dramatic.<br />
Un flash exploziv. Un scurtcircuit. O<br />
pupil\ dilatat\ ca ochiul din Pilafuri cu<br />
parfum <strong>de</strong> m\gar al lui Purc\rete. Sau<br />
ca ochiul care parc\ mai are pu]in [i se<br />
`neac\ `n acvariu din Venice. Goldoni<br />
al lui Zholdak.<br />
PS: C`nt\rea]a cheal\ `l r\zbun\<br />
pe Hamlet. Pentru c\ experimenteaz\<br />
t\cerea. Restul e...<br />
fast-food
fast-food fe]e-fe]e<br />
Lucrurile rele se `ndulcesc `n timp<br />
Iulia BLAGA<br />
CRONIC| DE FILM<br />
Am s\ `ncep cu o povestioar\ din Dincolo <strong>de</strong> nori <strong>de</strong> Michelangelo<br />
Antonioni, poate cea mai frumoas\ parte a acestui film. Un grup <strong>de</strong><br />
occi<strong>de</strong>ntali vor s\ se ca]ere pe un munte din America <strong>de</strong> Sud [i<br />
angajeaz\ ni[te b\[tina[i. Occi<strong>de</strong>ntalii (nefum\tori probabil, cu<br />
analizele la zi) o iau viteje[te, piepti[ peste munte, dar la un<br />
moment dat se `ntorc [i-i v\d pe b\[tina[i st`nd. „Am mers prea<br />
repe<strong>de</strong>. Trebuie s\ a[tept\m sufletele s\ ne ajung\.“ Acela[i lucru<br />
mi l-a spus un prieten <strong>de</strong>spre popula]ia Nenets din Siberia. C`nd<br />
intr\ `ntr-un cort, oamenii nu spun nimic [i a[teapt\ o clip\ s\ intre<br />
[i sufletele. Iar prietenul meu adaug\ la asta propria lui team\ <strong>de</strong> a<br />
circula cu avionul, c\ci avionul zboar\ prea repe<strong>de</strong> [i sufletul lui<br />
n-are timp s\-l ajung\ din urm\.<br />
<strong>de</strong> mai sus le-am preluat, rezumate,<br />
din povestirea pe care scriitorul<br />
Paul Auster a publicat-o<br />
`n „The New York Times“, Auggie<br />
Wren’s Christmas Story.<br />
Filmul la care vreau s\ a-<br />
jung face parte din aceea[i<br />
categorie a lucrurilor lini[tite.<br />
Unul dintre eroii filmului,<br />
Auggie Wren, ]ine un mic magazin<br />
<strong>de</strong> tutun `n Brooklyn [i,<br />
pe l`ng\ pasiunea <strong>de</strong> povestitor,<br />
o are [i pe cea secret\ <strong>de</strong> fotograf.<br />
Are dou\ mii <strong>de</strong> fotografii<br />
f\cute zi <strong>de</strong> zi din acela[i unghi,<br />
vizavi <strong>de</strong> magazinul lui. C`nd,<br />
`mprietenindu-se cu cel\lalt e-<br />
rou al filmului, scriitorul Paul<br />
Benjamin, are curajul s\-i arate<br />
albumele, acesta d\ la `nceput pagin\<br />
dup\ pagin\ [i ve<strong>de</strong>rea at`tor<br />
poze „la fel“ `l plictise[te. „Dac\<br />
nu-]i faci timp s\ prive[ti,<br />
n-o s\ vezi nimic niciodat\“, `i<br />
spune Auggie. Iar acesta `ncepe<br />
s\ „r\sfoiasc\“ pe `n<strong>de</strong>lete. Descoper\,<br />
r`nd pe r`nd, ritmurile<br />
diferite ale zilei, schimb\rile vremii,<br />
oamenii, `ncearc\ s\ le creeze<br />
biografiile [i ajunge la concluzia<br />
c\ prietenul lui fotografiaz\,<br />
<strong>de</strong> fapt, timpul. R`ndurile<br />
„I-ai f\cut cel mai frumos<br />
cadou petrec`nd ultimul<br />
Cr\ciun cu ea“<br />
~n povestirea scris\ la persoana<br />
`nt`i, autorul afl\ <strong>de</strong> la prietenul<br />
lui tutungiu cea mai ie[it\ din<br />
comun poveste <strong>de</strong> Cr\ciun auzit\<br />
vreodat\, complet nesentimental\<br />
[i profund uman\. Auggie<br />
`i spune, `n fa]a unor sandvi[uri<br />
cu pastram\, cum `n 1972<br />
l-a urm\rit pe un pu[ti care furase<br />
reviste din magazin, iar a-<br />
cesta [i-a pierdut portofelul. Nu<br />
erau bani `n el, dar era o adres\.<br />
Cu portofelul `n m`n\, Auggie<br />
s-a dus acolo <strong>de</strong> Cr\ciun [i a dat<br />
<strong>de</strong> bunica b\iatului, Ethel, b\-<br />
tr`n\, oarb\ [i singur\, care l-a<br />
luat drept nepotul ei. Au povestit,<br />
Auggie s-a dus [i a luat <strong>de</strong><br />
m`ncare, s-au conformat unui<br />
joc, am`ndoi [tiind, <strong>de</strong> fapt, a<strong>de</strong>v\rul.<br />
C`nd a vrut s\ fac\ pipi,<br />
Auggie a v\zut `n baie mai multe<br />
aparate <strong>de</strong> fotografiat, furate cu<br />
siguran]\ <strong>de</strong> nepot, [i nu s-a putut<br />
ab]ine s\ nu ia unul. Dar<br />
Smoke, 1995, regia: Wayne<br />
Wang, scenariul: Paul Auster<br />
Coloana sonor\ care `nso]e[te pove[tile din<br />
New York-ul anilor ’90 ale filmului Smoke<br />
inclu<strong>de</strong> [i dou\ piese ale c`nt\re]ului Tom<br />
Waits, Innocent when you dream [i<br />
Downtown Train<br />
cu: Harvey Keitel, William Hurt,<br />
Stockard Channing,<br />
Forest Whitaker,<br />
Harold Perrineau, Jr.<br />
dup\ c`teva luni, plin <strong>de</strong> ru[ine,<br />
s-a `ntors la bunica Ethel. A-<br />
ceasta murise. „E o poveste extraordinar\“,<br />
a spus scriitorul<br />
(care se prin<strong>de</strong> c\ prietenul inventase<br />
totul doar ca s\-l ajute<br />
cu un subiect). „I-ai f\cut cel<br />
mai frumos cadou petrec`nd ultimul<br />
Cr\ciun cu ea.“ Aceast\<br />
poveste <strong>de</strong>spre via]a construit\<br />
din lucruri oferite sau furate<br />
constituie miezul filmului.<br />
Un miez care se arat\ la<br />
final, dar care str`nge toate pove[tile<br />
filmului. Pentru c\ Paul<br />
Auster a creat mai multe istorii<br />
personale `n care trecutul revine<br />
[i `i provoac\ pe eroi cu evenimente<br />
reale sau care nici nu<br />
pot fi verificate. }es\tura final\<br />
e una `n care pe baza a nu [tiu<br />
ce calcule, ce furi se echilibreaz\<br />
uneori cu ce d\ruie[ti,<br />
iar unele p\cate se pl\tesc cu o<br />
moned\ mult mai bl`nd\. Auggie<br />
afl\ c\ are o fiic\ <strong>de</strong>spre<br />
care nu poate [ti dac\ e a lui.<br />
Paul Benjamin o <strong>de</strong>scoper\<br />
`ntr-una dintre fotografii pe so-<br />
]ia lui <strong>de</strong>cedat\. Al treilea personaj,<br />
adolescentul Rashid, `[i<br />
caut\ tat\l [i irumpe `n via]a<br />
acestuia. Pove[tile acestor eroi<br />
singuratici se leag\ `ntre ele [i<br />
se influen]eaz\ dup\ acela[i<br />
principiu care guverneaz\ <strong>de</strong>stinul<br />
fiec\ruia. E vorba nu numai<br />
<strong>de</strong>spre lucrurile rele care se<br />
`ndulcesc `n timp, dar [i <strong>de</strong>spre<br />
darurile pe care le faci [i care `]i<br />
aduc daruri nesolicitate. ~n fine,<br />
exprimarea mea e vag\. Dar filmul<br />
se reg\se[te `n aceast\ cauzalitate<br />
neclar\ [i o creeaz\ pornind<br />
<strong>de</strong> la povestioara <strong>de</strong> trei pagini.<br />
~n fond, Paul Auster s-a inspirat<br />
<strong>de</strong> la cel <strong>de</strong> la care cump\ra<br />
]ig\ri. Acesta s-a `mboln\-<br />
vit <strong>de</strong> cancer la pu]in\ vreme<br />
dup\ ce Auster a scris texul [i a<br />
murit cu pu]in `nainte <strong>de</strong> premiera<br />
filmului. ~nc\ o dovad\ c\<br />
`ntre realitate [i inven]ie limitele<br />
s`nt uneori ireal <strong>de</strong> fragile.<br />
R\zvan }UPA<br />
MUZIC| PE LITERE<br />
Licra [i cu]ite<br />
Pe la mijlocul anilor ’90, o vocalist\ din<br />
Bath (Marea Britanie) se f\cea remarcat\<br />
`n piesele mult mai cunoscu]ilor Orbital<br />
sau Tricky. Nu a fost nevoie <strong>de</strong>c`t <strong>de</strong> un<br />
compozitor care s\ o remarce. Compozitorul<br />
s-a `nt`mplat s\ fie Will Gregory, care<br />
a fost dispus s\ o ajute folosindu-[i experien]a<br />
`n claviaturi. A[a a ap\rut muzica<br />
inconfundabil\ a celor <strong>de</strong> la Goldfrapp.<br />
Alison Goldfrapp [i Will Gregory<br />
au lansat primul lor album<br />
`n 2000. Felt Mountain a fost<br />
produs <strong>de</strong> John Parish, produc\torul lui<br />
P.J. Harvey. Vocea lui Alison, <strong>de</strong> obicei<br />
prelucrat\ <strong>de</strong> sintetizator, [i noi „versiuni“<br />
au adus pe albumul lor influen]e<br />
din muzica pop francez\ a anilor ’80,<br />
din piesele scrise pentru pelicule celebre<br />
<strong>de</strong> Ennio Morricone.<br />
Pentru a compune primul lor album,<br />
cei doi s-au retras un<strong>de</strong>va la ]ar\,<br />
`n Wiltshire. „Am `nregistrat albumul<br />
`ntr-o caban\, `n mijlocul pustiet\]ii. A<br />
fost `nsp\im`nt\tor, noaptea se auzeau<br />
animalele care se foiau prin zon\“, `[i<br />
amintea Alison mai t`rziu. Gregory are<br />
o explica]ie foarte simpl\ cu privire la<br />
ceea ce `i ajut\ s\ compun\ o muzic\<br />
inconfundabil\:„Ne plictisim foarte<br />
repe<strong>de</strong>. Muzica trebuie s\ ni se par\ interesant\.<br />
Sigur, asta se aplic\ `n mod<br />
automat muzicii pe care o facem. Muzica<br />
trebuie s\ fie un lucru generos: d\-i<br />
celui care te ascult\ informa]ia, melodia<br />
[i armonia. Este vorba <strong>de</strong>spre interac]iune.<br />
Albumul nostru este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
scurt, dar con]ine exact buc\]ile pe care<br />
ni le doream pe disc“.<br />
Albumul secund al celor doi muzicieni<br />
a ap\rut `n 2003 (Black Cherry).<br />
De data aceasta, Alison [i Will integrau<br />
sonorit\]i groovy [i buc\]i <strong>de</strong><br />
percu]ie foarte elaborate. Trei piese <strong>de</strong> pe<br />
acest album au fost preluate pentru<br />
reclame tv. Strict Machine [i Train, pentru<br />
lansarea Game Boy Advance, [i Tip<br />
Toe, pentru Coca-cola. ~n acela[i an,<br />
vechiul site Goldfrapp primea un premiu<br />
la MTV Europe Music Award.<br />
~n august a ap\rut [i cel <strong>de</strong>-al treilea<br />
album al trupei. Piese <strong>de</strong> pe acesta au<br />
circulat <strong>de</strong> mai mult\ vreme pe Internet,<br />
chiar dac\ albumul Supernature nu<br />
a fost lansat <strong>de</strong>c`t pe 22 august.<br />
Ini]ial albumul trebuia s\ se numeasc\<br />
Ooh La La, dar, potrivit interpretei<br />
Alison Goldfrapp, titlul Supernature<br />
i-a venit `ntr-un vis. „O supralume<br />
<strong>de</strong> sunete [i creaturi hibri<strong>de</strong>. Este un<br />
loc `n care iei parte la nop]i <strong>de</strong> muzic\<br />
disco la care oamenii danseaz\ cu spirite<br />
[i url\ ca animalele p\durii purt`nd<br />
licra [i cu]ite.“ O explica]ie foarte vizual\,<br />
pe m\sura unei interprete care a<br />
studiat pictura la Universitatea Middlesex.<br />
Alison Goldfrapp<br />
14 SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
)<br />
)<br />
fe]e-fe]e<br />
fast-food<br />
Matei BEJENARU<br />
ARTE VIZUALE<br />
Timpul este o dimensiune<br />
implicit\ `n artele vizuale.<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> artele<br />
spectacolului, un<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvol<strong>tare</strong>a temporal\<br />
influen]eaz\ recep<strong>tare</strong>a <strong>de</strong><br />
c\tre public, `n pictur\,<br />
fotografie, sculptur\ timpul<br />
este ascuns `n haina<br />
formal\ a lucr\rii artistice.<br />
Ca [i cum minutele [i orele<br />
arse pentru finalizarea<br />
lucr\rii ori secun<strong>de</strong>le [i<br />
zilele din eventuala poveste<br />
a acesteia ar fi dosite `n<br />
c\ptu[eal\, pentru a fi<br />
„<strong>de</strong>scoperite“ <strong>de</strong><br />
curiozitatea privitorului...<br />
Omare lini[tit\ se `ntin<strong>de</strong> `n<br />
fa]a noastr\ p`n\ la o plaj\<br />
cu nisip fin gri, neutru. La<br />
linia orizontului se pot distinge contururile<br />
unor insule sc\ldate `n lumina<br />
cald\, ro[iatic-violacee a soarelui<br />
aflat la apus. Pe plaj\, `mpr\[-<br />
tiate la `nt`mplare, se g\sesc c`teva<br />
pietre. Nici o urm\ <strong>de</strong> vegeta]ie `n<br />
acest peisaj – nici pe ]\rm, nici pe<br />
st`ncile gola[e ale insulelor din <strong>de</strong>p\r<strong>tare</strong>.<br />
Pe malul m\rii, cu spatele<br />
la privitor, stau `mpietrite `n medita]ie<br />
[i contemplare dou\ personaje<br />
feminine. Dac\ m-a[ opri cu <strong>de</strong>scrierea<br />
aici, asem\narea cu tablourile<br />
romanticului german Caspar David<br />
Frie<strong>de</strong>rich ar fi evi<strong>de</strong>nt\. Voi continua<br />
totu[i, spun`ndu-v\ c\ cele dou\<br />
personaje s`nt <strong>de</strong>zbr\cate [i au p\rul<br />
complet tuns. Aceast\ atmosfer\ <strong>de</strong><br />
frumuse]e arhaic\ a naturii pure,<br />
~ntre dou\ dimine]i<br />
A.K. Dolven – Between 2 mornings / ~ntre 2 dimine]i, vi<strong>de</strong>o, 2004<br />
sc\ldat\ `ntr-o lini[te <strong>de</strong>plin\, este<br />
redat\ `ntr-o proiec]ie a unui film<br />
vi<strong>de</strong>o realizat <strong>de</strong> artista norvegian\<br />
A.K. Dolven. Nu exist\ t\ieturi ori<br />
alte artificii <strong>de</strong> montaj. Filmat pe insulele<br />
Lofoten din extremitatea nordic\<br />
a Norvegiei, filmul capteaz\ a-<br />
cea or\ `n care soarele se <strong>de</strong>plaseaz\<br />
u[or c\tre linia orizontului, dar nu<br />
apune niciodat\. Este momentul c`nd<br />
lumina este at`t <strong>de</strong> slab\ `nc`t umbrele<br />
dispar [i, surprinz\tor pentru<br />
percep]ia noastr\ spa]io-temporal\,<br />
timpul este suspendat prin lipsa `ntunericului.<br />
Dimine]ile s`nt unite `ntre<br />
ele precum gemenii siamezi prin<br />
corpul comun al luminii ce rezist\<br />
timp <strong>de</strong> jum\tate <strong>de</strong> an...<br />
AGEND|<br />
Alexan<strong>de</strong>r B\l\nescu<br />
la Bucure[ti<br />
Muzicianul<br />
englez <strong>de</strong><br />
origine<br />
român\<br />
Alexan<strong>de</strong>r<br />
B\l\nescu va<br />
sus]ine, pe<br />
10 septembrie,<br />
`n<br />
sala<br />
Auditorium a<br />
Muzeului<br />
Na]ional <strong>de</strong> Art\ al României, un<br />
spectacol <strong>de</strong>dicat Mariei T\nase,<br />
al\turi <strong>de</strong> trupa B\l\nescu<br />
Quartet, informeaz\ EMI/ Era<br />
Business. B\l\nescu Quartet este<br />
format\ din Alexan<strong>de</strong>r B\l\nescu<br />
(vioar\ [i viol\), James Shenton<br />
Atmosfera <strong>de</strong> vis se focalizeaz\<br />
pe corpul feminin<br />
Cele dou\ str\ine corpuri androgine,<br />
aproape <strong>de</strong>zumanizate, accentueaz\<br />
atmosfera suprarealist\ a filmului, ce<br />
reaminte[te <strong>de</strong> un vis uitat. Timpul<br />
este un laitmotiv `n fotografiile, picturile<br />
ori filmele vi<strong>de</strong>o ale Annei<br />
Katrine Dolven. Ancorate `n viziunea<br />
romantic\ asupra naturii, imaginile<br />
ei apar ca [i cum ar fi extrase din<br />
subcon[tient. Atmosfera <strong>de</strong> vis se<br />
focalizeaz\ pe corpul feminin, f\r\<br />
a se mai putea face o distinc]ie clar\<br />
`ntre real [i posibil. Prin metoda sa<br />
<strong>de</strong> lucru, caracterizat\ prin statismul<br />
camerei foto sau vi<strong>de</strong>o, lipsa<br />
(vioar\), Andrew Parker (viol\),<br />
Nicholas Holland (violoncel) [i<br />
Steve Arguelles (percu]ie).<br />
Trupa a lansat albume <strong>de</strong><br />
succes `n Europa, cel mai recent<br />
fiind Maria T. Acesta din urm\<br />
este un show construit `n jurul<br />
personalit\]ii [i vie]ii Mariei<br />
T\nase. B\l\nescu a f\cut echip\<br />
cu artistul vi<strong>de</strong>o Klaus Obermaier,<br />
realiz`nd un spectacol inedit, care<br />
combin\ muzica [i vocea Mariei<br />
T\nase cu imagini vi<strong>de</strong>o <strong>de</strong> arhiv\<br />
ale c`nt\re]ei [i ale Bucure[tiului<br />
<strong>de</strong> alt\dat\. Pre]ul unui bilet la<br />
spectacolul din Bucure[ti este <strong>de</strong><br />
65 lei (650.000 lei vechi), iar<br />
biletele se pot procura <strong>de</strong> la<br />
Magazinul Muzica, Sala<br />
Auditorium, Sala Palatului [i<br />
Libr\riile C\rture[ti.<br />
t\ieturilor <strong>de</strong> montaj [i surprin<strong>de</strong>rea<br />
unui fenomen natural `n timpul s\u<br />
real, artista reu[e[te s\ creeze iluzia<br />
„suspend\rii timpului“. Filmele sale<br />
vorbesc <strong>de</strong>spre minune [i mister,<br />
precum [i <strong>de</strong>spre rela]ia ambigu\ pe<br />
care o avem cu lipsa mi[c\rii [i lini[tea<br />
<strong>de</strong>plin\.<br />
A.K. Dolven `[i `mparte existen]a<br />
`ntre centrul cosmopolit [i zgomotos<br />
al Londrei [i lini[tea `n<strong>de</strong>p\rtat\<br />
a micului ora[ Lofoten din<br />
nordul Norvegiei. A expus unul dintre<br />
filmele sale `ntr-o instala]ie vi<strong>de</strong>o<br />
din cadrul Bienalei Periferic 6<br />
din 2003. M\car pentru c`teva clipe,<br />
am fost [i eu p\rta[ la experien]a cathartic\<br />
la `nt`lnirea cu filmele ei.<br />
Forma]ia Trio Ethos, `n<br />
turneu prin Fran]a<br />
Trio Ethos a sus]inut trei concerte<br />
`n Fran]a, `n cadrul unui turneu<br />
organizat <strong>de</strong> Institutul <strong>Cultura</strong>l<br />
Român. Acestea s-au <strong>de</strong>sf\[urat<br />
pe 21 august la Forcalquier, 25<br />
august la Aix en Provence [i pe<br />
28 august la Nisa. Din trio fac<br />
parte organistul Marcel Costea<br />
(conduc\torul forma]iei), Adrian<br />
Buciu [i violonistul Ioan Matei.<br />
Programul concertelor a con]inut<br />
lucr\ri din barocul occi<strong>de</strong>ntal<br />
european, precum [i muzic\<br />
renascentist\ [i baroc\<br />
transilv\nean\. Printre autorii<br />
lucr\rilor se num\r\: G.F. Hän<strong>de</strong>l,<br />
J.S. Bach, G.Ph. Telemann,<br />
Daniel Croner, Valentinus Bakfark<br />
[i J.B. Loeillet.<br />
LIBERUL ARBITRU<br />
Polii<br />
Sorin STOICA<br />
Poli mi se pare la ora asta o echip\ ni]elu[ umflat\.<br />
O echip\ care ar putea fi, dar <strong>de</strong>ocamdat\<br />
nu e <strong>de</strong>c`t un FC Na]ional re[apat [i la care polii<br />
ajung `ntocmai [i la timp. Team\ mi-e c\, dac\ rezultatele<br />
nu vor veni, vor veni `n schimb frustr\-<br />
rile [i nervii. Nervii care <strong>de</strong>ja l-au l\sat pe Osei `n<br />
meciul cu Bac\ul. Osei, un tip nu tocmai manierat<br />
cu adversarii. Aceia[i nervi `n batist\ `i reg\-<br />
sim [i la Gigel Coman, care a contabilizat victime<br />
cam la fiecare meci <strong>de</strong> p`n\ acum. Cel pu]in `n<br />
partida cu Steaua, l-a m\cel\rit pur [i simplu pe<br />
B\nel Nicoli]\. B\nel, care <strong>de</strong> felul s\u `[i ve<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> joc, nu prea faulteaz\ [i tace din gur\ la <strong>de</strong>ciziile<br />
arbitrilor.<br />
P`n\ la entuziasme facile trebuie luate `n<br />
calcul ni[te evi<strong>de</strong>n]e. Viorel Moldovan a marcat<br />
returul trecut abia dou\ sau trei goluri dintre care<br />
unul din penalty. Ovidiu Petre e un fotbalist refuzat<br />
la export [i care la Galatasaray cam era v\zut<br />
drept un capriciu al lui Hagi. B\lace seam\n\ fizic<br />
cu Nedved [i compara]ia se opre[te aici. {i<br />
George Copos seam\n\ uneori cu o c\lug\ri]\<br />
patetic\, dar sigur s`ntem cu analogia pe o pist\<br />
fals\. C\lug\ri]ele nu au b`lb`itul acela la nivel <strong>de</strong><br />
fraz\ al lui Copos, care spune, <strong>de</strong> pild\, „Rapidul<br />
nu se va implica niciodat\ `n jocuri strategice“, a-<br />
poi repet\ cu topica o i<strong>de</strong>e schimbat\. „Niciodat\<br />
Rapidul nu se va implica `n jocuri strategice.“<br />
Poate i-a]i observat [i dumneavoastr\ b`lb`itul a-<br />
cesta <strong>de</strong> mare `ntin<strong>de</strong>re [i poate vi-l pute]i explica.<br />
M\car at`t, pentru c\ restul <strong>de</strong>ciziilor pe care<br />
le ia nu le pricepe nici domnul ministru.<br />
Revenind la Poli, lotul Na]ional n-a fost obi[-<br />
nuit s\ joace 30 <strong>de</strong> finale pe sezon. Gigel Bucur<br />
evolua `n Regie `ntr-o atmosfer\ mai mult <strong>de</strong>c`t<br />
intim\. Probabil `i cuno[tea dup\ numele mic [i<br />
porecl\ pe to]i spectatorii. Experimentul propus<br />
<strong>de</strong> Ne]oiu care a adus la Dinamo vreo 12 olteni<br />
abia salva]i <strong>de</strong> la retrogradare a fost un e[ec ur`t<br />
amendat <strong>de</strong> cei <strong>de</strong> la Bruges. Acum, s\ aduci la<br />
Poli cam tot at`]ia juc\tori care cel mult s-au b\tut<br />
pentru un loc `n UEFA [i s\ vrei s\ iei cu ei campionatul,<br />
Liga Campionilor [i alte trofee colaterale<br />
mi se pare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> nerealist. Adic\ e suficient<br />
s\ schimbi tricoul [i cape]i valoare.<br />
Paleacu, G\l<strong>de</strong>an vin <strong>de</strong> la Apulum, tot o retrogradat\<br />
[i au ani buni `n care au evoluat `n B. Am<br />
putea s\ folosim aici vorba aia cu calul b\tr`n [i<br />
cu buiestrul.<br />
Apoi, <strong>de</strong>[i pare paradoxal, Poli mi se pare o<br />
echip\ foarte pu]in omogen\. Am v\zut meciul <strong>de</strong><br />
preg\tire cu Na]ionalul [i `n cele dou\ reprize au<br />
jucat dou\ echipe timi[orene cu titularii r\sp`ndi]i<br />
`n ambele forma]ii. Dac\ a[a a fost la toate meciurile<br />
amicale, e clar <strong>de</strong> ce Moldovan [i Mansour<br />
nu [i-au dat nici o pas\ `n meciul cu Steaua.<br />
~ns\ [ansa lui Poli o reprezint\, cum ziceam,<br />
polii, 40 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> in[i la aproape fiecare meci,<br />
plus o eventual\ reu[it\ a lui Ol\roiu <strong>de</strong> a<br />
<strong>de</strong>zmin]i proverbul \la cu calul b\tr`n [i buiestrul.<br />
Poate a[a cum a<strong>de</strong>sea muncitorul român e `n<br />
patrie un tr`ntor notoriu, `ntr-un alt peisaj poate<br />
<strong>de</strong>veni un c\p[unar extrem <strong>de</strong> euforic [i <strong>de</strong><br />
harnic. De nerecunoscut. Poate, la fel, Caramarin<br />
nu va avea momente inspirate doar atunci<br />
c`nd are chef.<br />
EDITURA POLIROM SA<br />
Director general: Silviu Lupescu<br />
GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRL<br />
Director: Gabriel Rusu<br />
Redactor-[ef: Toni Hri]ac<br />
COLEGIUL DE REDAC}IE:<br />
George Onofrei (redactor-[ef),<br />
Emilia Chiscop,<br />
Denisa Com\nescu,<br />
Florin L\z\rescu,<br />
Lucian Dan Teodorovici<br />
SECRETAR GENERAL<br />
DE REDAC}IE: Victor Jalb\<br />
REDACTOR: Ana-Maria Onisei<br />
RUBRICI PERMANENTE:<br />
Adriana Babe]i, Emil Brumaru,<br />
Radu Pavel Gheo,<br />
Florin L\z\rescu, Ionu] Chiva,<br />
Lucian Dan Teodorovici;<br />
Carte: Lumini]a Marcu, Doris<br />
Mironescu, Costi Rogozanu;<br />
Muzic\: Victor Eskenasy,<br />
Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),<br />
R\zvan }upa;<br />
Film: Iulia Blaga;<br />
Teatru: Mihaela Michailov;<br />
Arte plastice: Matei Bejenaru;<br />
Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);<br />
Colaje foto: Ion Barbu;<br />
TV: Alex Savitescu;<br />
Fotbal: Sorin Stoica.<br />
ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,<br />
nr. 4, etaj 3, CP 266,<br />
tel. 0232/214.100, 0232/214111,<br />
0724/574355, fax: 0232/214111,<br />
e-mail: supliment@polirom.ro<br />
PUBLICITATE: Oana Asaftei,<br />
tel. 0232/252294<br />
DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:<br />
Mihai S`rbu, tel. 0232/271333<br />
• `n Ia[i: Media Distribution SRL,<br />
tel. 0232/216112<br />
• `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,<br />
tel. 021/224420, int. 192<br />
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului.<br />
• abonamente la orice<br />
oficiu po[tal din ]ar\<br />
• cititorii din str\in\tate se pot<br />
abona la adresa<br />
export@rodipet.ro<br />
TIPAR: SC<br />
Multiprint SA,<br />
Ia[i,<br />
Strada Bucium<br />
nr. 34,<br />
tel. 0232/211225,<br />
0232/236388<br />
„<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> <strong>cultur\</strong>“ este `nscris `n Catalogul<br />
presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente<br />
v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\<br />
sau oric\rui oficiu po[tal.<br />
Tarife <strong>de</strong> abonament:<br />
• 18 lei (180.000) pentru o perioad\ <strong>de</strong> 3 luni<br />
• 36 lei (360.000) pentru o perioad\ <strong>de</strong> 6 luni<br />
• 69 lei (690.000) pentru o perioad\ <strong>de</strong> 12 luni<br />
SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 15<br />
ve<strong>de</strong>ta culturala
ve<strong>de</strong>ta culturala mediatiza]i [i <strong>de</strong>[tep]i<br />
)<br />
Luiza VASILIU<br />
EN}ICLOPEDIA<br />
ENCARTA<br />
Song for Z<br />
Dintre toate literele <strong>de</strong> pe<br />
lumea asta care mi-au fost<br />
aduse vreodat\ la cuno[tin]\<br />
(c\ci s`nt convins\ c\ ele<br />
s`nt, <strong>de</strong> fapt, cu mult mai<br />
multe), cel mai <strong>tare</strong> `mi place<br />
litera Z. Despre sunetul ei<br />
nici n-are rost s\ mai<br />
povestesc, e vibrant [i<br />
a<strong>de</strong>menitor, la fel ca b`z`itul<br />
prietenos al unei albine f\r\<br />
ac. ~ntr-o sear\, `nnebunit\<br />
<strong>de</strong> c\ldur\, am `nceput s\<br />
m\ g`n<strong>de</strong>sc la Z, ca s\ pot<br />
adormi. Am num\rat Z-urile<br />
din cuvinte [i am construit, `n<br />
acela[i timp, schema<br />
intr\rilor din en]iclopedie. Au<br />
venit entuziast spre mine<br />
cuvintele zoaie, zemos,<br />
zarzavagiu, Zenobia, zurliu.<br />
{i chiar alte cuvinte, care,<br />
cred eu, apar]in, prin<br />
reZonan]a lor, literei Z:<br />
poezie, loaz\, rezon. ~ns\<br />
cuv`ntul cel mai Z, pe care<br />
l-a[ pune `n ordine<br />
analfabetic\, `n capul listei, e<br />
Zorba. Toat\ lumea [tie c`te<br />
ceva <strong>de</strong>spre personaj, fie [i<br />
numai c\ i se spunea Grecul<br />
[i c\ `i f\cea curte Bubulinei.<br />
Zilele trecute, un proasp\t<br />
diacon gesticula amenin]\tor<br />
spre colegii lui <strong>de</strong> mas\<br />
pentru c\ nu [tiau c\ se<br />
f\cuser\ vreo patru-cinci<br />
ecraniz\ri dup\ romanul lui<br />
Kazantzakis, iar `n una dintre<br />
ele jucase chiar Omar Sharif.<br />
Ve<strong>de</strong>]i, uneori nebunia se<br />
na[te din litere [i nu mai<br />
poate fi vin<strong>de</strong>cat\. Un alt<br />
cuv`nt foarte drag, [i <strong>tare</strong><br />
nebun, e jazz, care, dac\ e<br />
pronun]at cu voluptatea <strong>de</strong><br />
rigoare a a-ului prelung,<br />
preveste[te numai muzici <strong>de</strong><br />
f\cut capul zigzag. ~n afar\<br />
<strong>de</strong> zahár [i Zanzibar, m-am<br />
mai g`ndit la Led Zeppelin,<br />
Mozart (pronun]at à la<br />
française) [i Zai] pagadi!<br />
Despre Zazie, i<strong>de</strong>alul meu<br />
<strong>de</strong> copil\rie (mai ales c\ am<br />
citit prima oar\ cartea c`nd<br />
aveam 16 ani), trebuie f\cut\<br />
o en]iclopedie `ntreag\ [i nu<br />
e momentul aici.<br />
E normal pentru o<br />
persoan\ ale c\rei [tiri<br />
preferate s`nt cele <strong>de</strong>spre<br />
animale (cum a fost [tirea<br />
<strong>de</strong>spre puiul <strong>de</strong> hipopotam<br />
care a `nv\]at s\ `noate) s\<br />
aib\ prieteni [i printre litere.<br />
De aceea v\ `ntreb, serios [i<br />
responsabil: dac\ `ntr-o zi ar<br />
disp\rea toate literele din<br />
lume [i ar r\m`ne numai una,<br />
al\turi <strong>de</strong> care din ele cre<strong>de</strong>]i<br />
c\ v-ar pl\cea s\ v\ tr\i]i<br />
restul vie]ii?<br />
PS:Declar pe aceast\ cale c\<br />
niciodat\ n-am crezut c\ De la<br />
Berlin venea Berlina sau {alul<br />
e [arpele Isadorei mi-ar apar]ine.<br />
NU, nu s`nt ale mele, ci ale<br />
domnului {erban Foar]\. Repar<br />
astfel o ne`n]elegere care mi-a<br />
pricinuit mult necaz, ca mare<br />
iubitoare <strong>de</strong> Marceli [i Albertine.<br />
Ana-Maria Onisei<br />
De ce neap\rat opusul, r\zvr\tirea<br />
„omului american“?<br />
Demitizarea „visului<br />
american“? ~ntr-o <strong>de</strong>zbatere<br />
intitulat\ „Les spectaclé <strong>de</strong><br />
la société“, cinicul Michel Houellebecq<br />
[i „responsabilul“ cu una<br />
dintre cele mai aci<strong>de</strong> controverse<br />
din spa]iul Statelor Unite,<br />
Bret Easton Ellis, teoretizeaz\<br />
rolul moralei `n contextul literar<br />
<strong>de</strong> dup\ anii ’90:„Cred c\ se<br />
poate s\ ne caracteriz\m drept<br />
doi morali[ti, doar c\ `n contexte<br />
diferite. ~n Statele Unite<br />
ale Americii, tema violen]ei,<br />
care constituie punctul central al<br />
romanului American Psycho, o-<br />
cup\ un loc mult mai important<br />
<strong>de</strong>c`t `n Europa. La fel cum dictatura<br />
tineretului [i importan]a<br />
enorm\ a bog\]iei s`nt teme americane.<br />
Autorii americani se intereseaz\<br />
`nainte <strong>de</strong> toate <strong>de</strong> boga]i,<br />
tineri [i frumuse]e“. Statele<br />
Unite [i, `n general,<br />
lumea<br />
16 SUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005<br />
)<br />
Ce criminal `n serie prefera]i?<br />
Drag\ Luiza, ce-ar fi s\ ne imagin\m o fil\ <strong>de</strong><br />
En]iclopedie a celor mai excentrici criminali `n serie<br />
sau a personajelor literare `ntruchip`nd prototipul<br />
eliberatului <strong>de</strong> propria con[tiin]\ prin <strong>de</strong>vieri<br />
comportamentale? {tiu, cum mi-ai spus, sun\<br />
macabru s\ ai un preferat din aceast\ „galerie“.<br />
Leonard Cohen exagera c`nd prevestea, `n al s\u<br />
song, The Future (1993), c\ vor fi o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong><br />
lousy little poets/comming round/trying to sound<br />
like Charlie Manson? Cum mi-ai spus-o ieri, c`nd<br />
occi<strong>de</strong>ntal\ s`nt bombardate <strong>de</strong><br />
imagini care amintesc <strong>de</strong>spre<br />
ina<strong>de</strong>cvare. De aici ar putea<br />
rezulta frustrarea creat\ `n jurul<br />
miturilor for]at- mo<strong>de</strong>rne: to]i<br />
cei care nu s`nt boga]i, tineri [i<br />
frumo[i – adic\ majoritatea – se<br />
simt, <strong>de</strong> fapt, `n nesiguran]\.<br />
Orice iese din tiparele perfec]iunii<br />
sau urmeaz\ traiectorii<br />
„blamabile“ sf`r[e[te prin a fi<br />
interzis. Sau apreciat p`n\ la fanatism.<br />
Ceea ce explic\ Ellis,<br />
autorul romanului American<br />
Pshycho (o ilustrare fi<strong>de</strong>l\ a expresiei<br />
personale prin violen]\,<br />
tortur\ [i crim\), `nt\re[te i<strong>de</strong>ea<br />
c\ morala e un <strong>de</strong>rivat al satirei.<br />
„C`nd scrii <strong>de</strong>spre acele lucruri<br />
care nu merg `n societate, spune<br />
americanul, aplici automat sc\ri<br />
valorice.“<br />
Dincolo <strong>de</strong> ironie, American<br />
Psycho are o puternic\ doz\<br />
<strong>de</strong> istorie personal\<br />
ne-am `nt`lnit pe bulevard, e[ti bl`nd\, „]i-e fric\ <strong>de</strong><br />
astfel <strong>de</strong> lucruri“. S\ ne g`ndim `ns\ la celebra<br />
T\cerea mieilor a lui Thomas Harris, la crimele<br />
hedoni[tilor ca David Berkowitz sau la felul `n care<br />
literatura ori cinematografia au creat un mit<br />
comercial din astfel <strong>de</strong> excep]ii ale „omului<br />
american“. Iar dac\ am `nceput s\ te conving c\ ne<br />
apropiem <strong>de</strong> realitate, s\ ne apuc\m <strong>de</strong> povestit<br />
<strong>de</strong>spre Psycho [i American Psycho, Hitchcock [i<br />
Ellis sau Lee Harvey Oswald (preferatul lui Kostea)...<br />
Romanul American<br />
Psycho va ap\rea, `n<br />
cur`nd, la Editura<br />
Polirom, `n colec]ia<br />
„Biblioteca<br />
Polirom“, traducerea<br />
[i<br />
note <strong>de</strong><br />
Mihnea<br />
Gafi]a<br />
Fie c\ e vorba <strong>de</strong>spre „construc-<br />
]ie“ sau <strong>de</strong>spre inteligen]\ criminal\<br />
sclipitoare, personajele<br />
literare imaginate prefigureaz\<br />
un final apocaliptic pe care nici<br />
o societate nu l-ar suporta. Dialogul<br />
dintre nevroticul Hannibal<br />
Lecter [i agenta FBI din T\-<br />
cerea mieilor sau psihologia lui<br />
Norman, care uci<strong>de</strong> `n numele<br />
mamei sale, `[i g\sesc corespon<strong>de</strong>ntul<br />
`n tipologiile unor criminali<br />
celebri. De exemplu, din<br />
categoria „vizionarilor“, Ed Gein<br />
avea convingerea c\ orice femeie<br />
ucis\ [i apoi <strong>de</strong>vorat\ va<br />
`ntregi sufletul mamei sale...<br />
La `nceputul <strong>de</strong>ceniului trecut,<br />
`n 1991, Simon & Schuster<br />
a uimit lumea literar\ american\,<br />
refuz`nd s\ publice manuscrisul<br />
lui Bret Easton Ellis,<br />
pentru c\ scenele <strong>de</strong> violen]\<br />
erau nepermis <strong>de</strong> dure. American<br />
Psycho a fost preluat <strong>de</strong><br />
Vintage Books [i a ajuns, `n<br />
scurt timp, subiectul unei controverse<br />
<strong>de</strong> propor]ii. Ellis a fost<br />
amenin]at cu moartea, i s-a repro[at<br />
cruzimea la adresa femeilor,<br />
iar o organiza]ie feminist\<br />
din Los Angeles l-a dat `n ju<strong>de</strong>cat\.<br />
Editorii au reac]ionat<br />
precaut, n-au retras cartea <strong>de</strong> pe<br />
pia]\, `ns\ au hot\r`t s\ nu-i fac\<br />
publicitate excesiv\. A[a cum o<br />
poveste[te `nsu[i autorul, dincolo<br />
<strong>de</strong> ironie, `n American Psycho<br />
exist\ [i o doz\ puternic\ <strong>de</strong><br />
istorie personal\. „Nu scrii un<br />
roman pentru c\ te a[tep]i ca el<br />
s\ st`rneasc\ o anume reac]ie.<br />
De obicei, te apuci <strong>de</strong> scris din<br />
motive profund intime.“ Istoria<br />
American Psycho a fost ecranizat `n anul<br />
2000, `n regia lui Mary Harron, iar a[a cum<br />
<strong>de</strong>clara Mussen<strong>de</strong>n, responsabilul cu<br />
imaginea, „acest film este neobi[nuit pentru<br />
c\ se `nv`rte `n jurul unei i<strong>de</strong>ntit\]i ascunse.<br />
Provocarea e s\ faci personajele s\ semene<br />
`ntre ele, f\r\ s\-[i piard\ i<strong>de</strong>ntitatea [i s\<br />
surprinzi, prin aceasta, nuan]ele din roman“.<br />
~n imagine: Krista Sutton, Christian Bale [i<br />
Cara Seymour.<br />
„Nu scrii un roman pentru c\ te a[tep]i ca el<br />
s\ st`rneasc\ o anume reac]ie. De obicei, te<br />
apuci <strong>de</strong> scris din motive profund intime“ –<br />
Bret Easton Ellis<br />
lui Patrick Bateman, personajul<br />
principal, poate fi privit\, ini-<br />
]ial, ca o ilustrare a prototipului<br />
american <strong>de</strong> succes. Bateman<br />
este ceea ce am putea numi „un<br />
b\rbat bine“, manierat, inteligent<br />
[i cu o carier\ `mplinit\.<br />
S`ngele rece cu care acesta `[i<br />
<strong>de</strong>zv\luie latura „bolnav\“, gustul<br />
pentru violen]\ [i tortur\ e<br />
reliefat, exacerbat, tocmai prin<br />
statutul s\u social „imaculat“. O<br />
cronic\ perfect\, din care Ellis<br />
selecteaz\ [i analizeaz\ latura<br />
ascuns\, satiriz`nd celebrul „american<br />
dream“. „Tat\l meu a<br />
murit `n 1992. De[i nu am scris<br />
niciodat\ <strong>de</strong>spre el `ntr-o form\<br />
direct autobiografic\, cred c\ el<br />
a avut un cuv`nt greu <strong>de</strong> spus `n<br />
concep]ia mea asupra comportamentului<br />
masculin. Personajul<br />
Patrick Bateman are leg\tur\ direct\<br />
cu tat\l meu. El venea din<br />
clasa <strong>de</strong> mijloc, dar din momentul<br />
`n care a `nceput s\ c`[tige<br />
mul]i bani s-a schimbat `ntr-o<br />
propor]ie [ocant\.“<br />
Ce are `n comun acest American<br />
Psycho cu Norman, Lee<br />
Harvey Oswald sau Charles<br />
Manson? Poate faptul c\ ne pare<br />
`nfrico[\tor <strong>de</strong> (i)real.<br />
P.S. Luiza, pentru c\ tot ai<br />
`ntrebat, litera mea preferat\ este<br />
J. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re estetic,<br />
`mi place arcuirea ei `n majuscul\<br />
[i bucla lasciv\ `n scriitura<br />
<strong>de</strong> m`n\. Apoi, e `nceput <strong>de</strong> joac\,<br />
juisare, Jeanne d’Arc, Jim<br />
Morrison, Jarmusch [i, <strong>de</strong> ce<br />
nu?, Jack The Ripper...