„ Ave]i o cultur\ tare mimetic\“ - Suplimentul de Cultura

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i
)
Luiza VASILIU
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Song for Z
Dintre toate literele de pe
lumea asta care mi-au fost
aduse vreodat\ la cuno[tin]\
(c\ci s`nt convins\ c\ ele
s`nt, de fapt, cu mult mai
multe), cel mai tare `mi place
litera Z. Despre sunetul ei
nici n-are rost s\ mai
povestesc, e vibrant [i
ademenitor, la fel ca b`z`itul
prietenos al unei albine f\r\
ac. ~ntr-o sear\, `nnebunit\
de c\ldur\, am `nceput s\
m\ g`ndesc la Z, ca s\ pot
adormi. Am num\rat Z-urile
din cuvinte [i am construit, `n
acela[i timp, schema
intr\rilor din en]iclopedie. Au
venit entuziast spre mine
cuvintele zoaie, zemos,
zarzavagiu, Zenobia, zurliu.
{i chiar alte cuvinte, care,
cred eu, apar]in, prin
reZonan]a lor, literei Z:
poezie, loaz\, rezon. ~ns\
cuv`ntul cel mai Z, pe care
l-a[ pune `n ordine
analfabetic\, `n capul listei, e
Zorba. Toat\ lumea [tie c`te
ceva despre personaj, fie [i
numai c\ i se spunea Grecul
[i c\ `i f\cea curte Bubulinei.
Zilele trecute, un proasp\t
diacon gesticula amenin]\tor
spre colegii lui de mas\
pentru c\ nu [tiau c\ se
f\cuser\ vreo patru-cinci
ecraniz\ri dup\ romanul lui
Kazantzakis, iar `n una dintre
ele jucase chiar Omar Sharif.
Vede]i, uneori nebunia se
na[te din litere [i nu mai
poate fi vindecat\. Un alt
cuv`nt foarte drag, [i tare
nebun, e jazz, care, dac\ e
pronun]at cu voluptatea de
rigoare a a-ului prelung,
preveste[te numai muzici de
f\cut capul zigzag. ~n afar\
de zahár [i Zanzibar, m-am
mai g`ndit la Led Zeppelin,
Mozart (pronun]at à la
française) [i Zai] pagadi!
Despre Zazie, idealul meu
de copil\rie (mai ales c\ am
citit prima oar\ cartea c`nd
aveam 16 ani), trebuie f\cut\
o en]iclopedie `ntreag\ [i nu
e momentul aici.
E normal pentru o
persoan\ ale c\rei [tiri
preferate s`nt cele despre
animale (cum a fost [tirea
despre puiul de hipopotam
care a `nv\]at s\ `noate) s\
aib\ prieteni [i printre litere.
De aceea v\ `ntreb, serios [i
responsabil: dac\ `ntr-o zi ar
disp\rea toate literele din
lume [i ar r\m`ne numai una,
al\turi de care din ele crede]i
c\ v-ar pl\cea s\ v\ tr\i]i
restul vie]ii?
PS:Declar pe aceast\ cale c\
niciodat\ n-am crezut c\ De la
Berlin venea Berlina sau {alul
e [arpele Isadorei mi-ar apar]ine.
NU, nu s`nt ale mele, ci ale
domnului {erban Foar]\. Repar
astfel o ne`n]elegere care mi-a
pricinuit mult necaz, ca mare
iubitoare de Marceli [i Albertine.
Ana-Maria Onisei
De ce neap\rat opusul, r\zvr\tirea
„omului american“?
Demitizarea „visului
american“? ~ntr-o dezbatere
intitulat\ „Les spectaclé de
la société“, cinicul Michel Houellebecq
[i „responsabilul“ cu una
dintre cele mai acide controverse
din spa]iul Statelor Unite,
Bret Easton Ellis, teoretizeaz\
rolul moralei `n contextul literar
de dup\ anii ’90:„Cred c\ se
poate s\ ne caracteriz\m drept
doi morali[ti, doar c\ `n contexte
diferite. ~n Statele Unite
ale Americii, tema violen]ei,
care constituie punctul central al
romanului American Psycho, o-
cup\ un loc mult mai important
dec`t `n Europa. La fel cum dictatura
tineretului [i importan]a
enorm\ a bog\]iei s`nt teme americane.
Autorii americani se intereseaz\
`nainte de toate de boga]i,
tineri [i frumuse]e“. Statele
Unite [i, `n general,
lumea
16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005
)
Ce criminal `n serie prefera]i?
Drag\ Luiza, ce-ar fi s\ ne imagin\m o fil\ de
En]iclopedie a celor mai excentrici criminali `n serie
sau a personajelor literare `ntruchip`nd prototipul
eliberatului de propria con[tiin]\ prin devieri
comportamentale? {tiu, cum mi-ai spus, sun\
macabru s\ ai un preferat din aceast\ „galerie“.
Leonard Cohen exagera c`nd prevestea, `n al s\u
song, The Future (1993), c\ vor fi o sumedenie de
lousy little poets/comming round/trying to sound
like Charlie Manson? Cum mi-ai spus-o ieri, c`nd
occidental\ s`nt bombardate de
imagini care amintesc despre
inadecvare. De aici ar putea
rezulta frustrarea creat\ `n jurul
miturilor for]at- moderne: to]i
cei care nu s`nt boga]i, tineri [i
frumo[i – adic\ majoritatea – se
simt, de fapt, `n nesiguran]\.
Orice iese din tiparele perfec]iunii
sau urmeaz\ traiectorii
„blamabile“ sf`r[e[te prin a fi
interzis. Sau apreciat p`n\ la fanatism.
Ceea ce explic\ Ellis,
autorul romanului American
Pshycho (o ilustrare fidel\ a expresiei
personale prin violen]\,
tortur\ [i crim\), `nt\re[te ideea
c\ morala e un derivat al satirei.
„C`nd scrii despre acele lucruri
care nu merg `n societate, spune
americanul, aplici automat sc\ri
valorice.“
Dincolo de ironie, American
Psycho are o puternic\ doz\
de istorie personal\
ne-am `nt`lnit pe bulevard, e[ti bl`nd\, „]i-e fric\ de
astfel de lucruri“. S\ ne g`ndim `ns\ la celebra
T\cerea mieilor a lui Thomas Harris, la crimele
hedoni[tilor ca David Berkowitz sau la felul `n care
literatura ori cinematografia au creat un mit
comercial din astfel de excep]ii ale „omului
american“. Iar dac\ am `nceput s\ te conving c\ ne
apropiem de realitate, s\ ne apuc\m de povestit
despre Psycho [i American Psycho, Hitchcock [i
Ellis sau Lee Harvey Oswald (preferatul lui Kostea)...
Romanul American
Psycho va ap\rea, `n
cur`nd, la Editura
Polirom, `n colec]ia
„Biblioteca
Polirom“, traducerea
[i
note de
Mihnea
Gafi]a
Fie c\ e vorba despre „construc-
]ie“ sau despre inteligen]\ criminal\
sclipitoare, personajele
literare imaginate prefigureaz\
un final apocaliptic pe care nici
o societate nu l-ar suporta. Dialogul
dintre nevroticul Hannibal
Lecter [i agenta FBI din T\-
cerea mieilor sau psihologia lui
Norman, care ucide `n numele
mamei sale, `[i g\sesc corespondentul
`n tipologiile unor criminali
celebri. De exemplu, din
categoria „vizionarilor“, Ed Gein
avea convingerea c\ orice femeie
ucis\ [i apoi devorat\ va
`ntregi sufletul mamei sale...
La `nceputul deceniului trecut,
`n 1991, Simon & Schuster
a uimit lumea literar\ american\,
refuz`nd s\ publice manuscrisul
lui Bret Easton Ellis,
pentru c\ scenele de violen]\
erau nepermis de dure. American
Psycho a fost preluat de
Vintage Books [i a ajuns, `n
scurt timp, subiectul unei controverse
de propor]ii. Ellis a fost
amenin]at cu moartea, i s-a repro[at
cruzimea la adresa femeilor,
iar o organiza]ie feminist\
din Los Angeles l-a dat `n judecat\.
Editorii au reac]ionat
precaut, n-au retras cartea de pe
pia]\, `ns\ au hot\r`t s\ nu-i fac\
publicitate excesiv\. A[a cum o
poveste[te `nsu[i autorul, dincolo
de ironie, `n American Psycho
exist\ [i o doz\ puternic\ de
istorie personal\. „Nu scrii un
roman pentru c\ te a[tep]i ca el
s\ st`rneasc\ o anume reac]ie.
De obicei, te apuci de scris din
motive profund intime.“ Istoria
American Psycho a fost ecranizat `n anul
2000, `n regia lui Mary Harron, iar a[a cum
declara Mussenden, responsabilul cu
imaginea, „acest film este neobi[nuit pentru
c\ se `nv`rte `n jurul unei identit\]i ascunse.
Provocarea e s\ faci personajele s\ semene
`ntre ele, f\r\ s\-[i piard\ identitatea [i s\
surprinzi, prin aceasta, nuan]ele din roman“.
~n imagine: Krista Sutton, Christian Bale [i
Cara Seymour.
„Nu scrii un roman pentru c\ te a[tep]i ca el
s\ st`rneasc\ o anume reac]ie. De obicei, te
apuci de scris din motive profund intime“ –
Bret Easton Ellis
lui Patrick Bateman, personajul
principal, poate fi privit\, ini-
]ial, ca o ilustrare a prototipului
american de succes. Bateman
este ceea ce am putea numi „un
b\rbat bine“, manierat, inteligent
[i cu o carier\ `mplinit\.
S`ngele rece cu care acesta `[i
dezv\luie latura „bolnav\“, gustul
pentru violen]\ [i tortur\ e
reliefat, exacerbat, tocmai prin
statutul s\u social „imaculat“. O
cronic\ perfect\, din care Ellis
selecteaz\ [i analizeaz\ latura
ascuns\, satiriz`nd celebrul „american
dream“. „Tat\l meu a
murit `n 1992. De[i nu am scris
niciodat\ despre el `ntr-o form\
direct autobiografic\, cred c\ el
a avut un cuv`nt greu de spus `n
concep]ia mea asupra comportamentului
masculin. Personajul
Patrick Bateman are leg\tur\ direct\
cu tat\l meu. El venea din
clasa de mijloc, dar din momentul
`n care a `nceput s\ c`[tige
mul]i bani s-a schimbat `ntr-o
propor]ie [ocant\.“
Ce are `n comun acest American
Psycho cu Norman, Lee
Harvey Oswald sau Charles
Manson? Poate faptul c\ ne pare
`nfrico[\tor de (i)real.
P.S. Luiza, pentru c\ tot ai
`ntrebat, litera mea preferat\ este
J. Din punct de vedere estetic,
`mi place arcuirea ei `n majuscul\
[i bucla lasciv\ `n scriitura
de m`n\. Apoi, e `nceput de joac\,
juisare, Jeanne d’Arc, Jim
Morrison, Jarmusch [i, de ce
nu?, Jack The Ripper...