â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

dosar prob\ scris\ Unde - s neuronii mei de lapte? Faza e c\ s-au dus, c\r]ile copil\riei, s-au rostogolit pe dendritele neuronilor de lapte pe care m\tu[\-mea, maic\-mea, bunic\-mea, Magda, Nora (+...) [i o sumedenie de al]i oameni f\r\ nume acum i-au – vorba lui M\l\ele – b\ut. Alexandru Matei Neuronii mei infantili nu [tiau s\ citeasc\, le pl\- cea s\ asculte, cum le-ar pl\cea [-acuma, dar n-are cine s\ le zic\ – pove[ti. Din „Biblioteca pentru to]i copiii“. Era una, Pove[ti de aur se numea, eu puneam degetul pe unul dintre titlurile din cuprins [i povestea corespunz\toare devenea hitul lunii – interpre]ii trebuiau s\ performeze p`n\ li se acrea. Pe vremea aia c\r]ile st\teau `n bibliotec\ parc\ f\c`nd parte din mobil\ – [i e ciudat c\ obiectul mobil\ se nume[te chiar a[a, mie mi se p\rea imobil. Dup\ pove[ti a venit Verne, `ntr-adev\r. Cel mai mult mi-a pl\cut – spun acum pentru c\ e primul titlu care-mi trece prin cap – Insula cu elice. (Nevast\-mea, de l`ng\ mine, `[i aminte[te 20.000 de leghe sub m\ri; da’ de C\l\torie `n centrul P\m`ntului ce s\ mai zic?). Eram sensibil la utopii, nu degeaba tot pe atunci m\ visam pre[edintele Partidului Copiilor cu sediul pe o plan[\ doldora de „planuri de sistematizare“ (bine-bine, era vorba [i despre ego-idealul meu aici, cum bine vor fi remarcat lacanienii). Verne mi-a folosit la `njur\turi. „Mii de draci“ e singura care-mi vine `n minte. C`nd s-a tocit, am pus m`na pe Spartacus [i am `nlocuit dracii cu zei sau, dup\ caz, cu `nsu[i Zeus. Tot pe-atunci m\tu[\-mea era exasperat\ de lipsa mea de interes pentru inven]ii [i descoperiri, pentru obiectele evocate de c\r]i. F\t\l\u bovaric cum eram, c\utam feti]e de care s\ m\ `ndr\- gostesc [i s\ ies din pasa neagr\ pricinuit\ de tr\darea Angelei Similea care ap\ruse pe coperta u- nui disc cu Florin Piersic `n duetul Nuf\rul alb. A[a c\ `ntr-o vacan]\ am terminat Cire[arii unde Chiri]\ nu mai sufla nasul unor copii, nici p`nzele unor Columbi pozitivi[ti, ci `ncorda rahitice arcuri `n m`na lui Cupidon, a[a ru[inos cum era el pe vremea aia. Tot pe-atunci m\ mai distram educativ cu schi]ele lui S`ntimbreanu, pe care aveam s\-l cunosc. (Sigur, cel mai impresionat am fost c`nd am v\- zut-o vie pe Ana Blandiana, pe care am `ntrebat-o `nfiorat dac\ ea e chiar cea care scrisese textul \la din manual cu România ca un buchet de flori sc\ldat `n Marea Neagr\). De la Hašek am aflat ce e \la un bordel Cititor de „România liber\“ din clasa a doua, am suportat [i chiar m-au inflamat cele patru volume din Pe Donul lini[tit, dar am ]ipat la m\tu[\-mea dup\ ce am `nceput A[a s-a c\lit o]elul de Ostrovski (sper c\ se scrie a[a). ~ntre timp m-am plimbat [i pe Mississippi, dar mi-a pl\cut mult de tot o edi]ie ilustrat\ din Zo nid lurotij\rv – singurele cuvinte pe care le-am `nv\]at citite invers `nc\ din clasa a doua. Acuma, eu n-am fost un cititor ca to]i ceilal]i b\ie]i. Mie nu-mi pl\cea violen]a, nu-mi pl\- ceau Rahanele la mare pre], laolalt\ cu surprizele cu ma[ini din gumele turce[ti de cinci lei. Nu mai ]in minte c`nd mi-a pl\- cut Eminescu, bine-bine, nu cu „Luceaf\rul“, dar cu „At`t de dulce“ [i alte zaharicale bune de adormit feti]e sub salc`m, sara pe deal. Pot spune c\ ultima carte a copil\riei [i prima carte a adolescen]ei a fost La Medeleni; volumul unu mi-a pl\cut – nu mai ]in minte nimic acuma –, dar la doi, din cauza prolifer\rii zarz\rilor, cu at`t mai mult cu c`t nu [tiam ce s`nt, m-am plictisit. De la Hašek am aflat ce e \la un bordel – de fapt, tot de la m\tu[\-mea, pe care, dac\ o mai evoc aici o dat\, o dau afar\ din articol cu orice risc. ~n fond, ea mi-a g\sit `n buzunar primele povestiri XXX pe care le scriam `n clasa a [asea cu personaje recrutate dintre colegele de clas\... [i m-a f\cut s\ pl`ng, s\ m\ c\- iesc [i s\ promit c\ niciodat\. Gata. Ajunge! ~nainte [i dup\ [oc: o poveste despre „Pisica cu pung\“ A existat la un moment dat o ruptur\: a fost momentul `n care m-am transformat `n cititor. P`n\ atunci am fost, pe r`nd, ascult\tor [i privitor. C\r]ile ascultate – Fram, ursul polar, coperte albastre, un format care atunci `mi p\rea gigantic [i, invariabil, vocea mamei. Tot de perioada aceea se leag\ alte spectre, plutind `ntr-un ocean de „inefabil“, cum ar fi Dege]ica (nu pot uita nici ast\zi criminalul de Sobol care practic a violat-o pe biata Dege]ic\ sau, asemenea lui Don Leoncio din Slaba Dinozaura, a sil[u]it-o s\-i devin\ consoart\ – bietul Sobol neb\nuind ce pacoste poate fi o nevast\ mic\ de statur\, c`nd se enerveaz\ ea [i i se pi]ig\iaz\ vocea). Bogdan - Alexandru St\nescu Apoi au venit Black Beauty, s\rmana, cu interminabilele ei fracturi de femur, Alexandru Mitru (acest Charles&Mary Lamb `ntr-unul) cu Legendele Olimpului, povestirile istorice cu pileati, comati [i tarabostes `n primul volum, Ecaterina Teodoroiu mic\ [i ochelarist\ `n 2 [i Ceau[escu ud`nd gorunul din Scornice[ti `n 3, pentru a `ncheia apocaliptic cu serenadele betonului armat de la nu’[ ce baraj... ~n aceast\ perioad\, auzul `ncepuse s\ cedeze locul privirii – doamna mama mea poveste[te c\ era de ajuns s\ mi le citeasc\ o dat\ pentru ca eu s\ i le „lecturez“ ar\t`nd cu degetul pe poze. Au urmat clasicul [i nemuritorul Habarnam – cu pleiada sa de personaje: {tietot, pictorul Acuarel\, un gagiu care vorbea-n rime etc. etc. Trebuie aminti]i Cei trei gr\sani, o triad\ de despo]i `ntuneca]i ce s`nt finalmente uzurpa]i de m`nia poporului oprimat... {ocul a avut loc la contactul cu Jules Verne, `n spe]\ cu progeniturile C\pitanului Grant, carte care m-a f\cut s\-mi doresc s\ citesc. Am `nv\]at s-o fac – eram me[ter `nainte de clasa I. Ce a urmat a fost o isterie colectiv\: maic\-mea alerg`nd prin toate libr\riile capitalei `n c\utarea nu [tiu c\rui volum pe care i-l indicam despotic pe coperta a patra a ultimei c\r]i citite, alte rude `nnebunite s\ fac\ rost de ele de pe „pia]a neagr\“... Printre ele erau [i rarit\]i, cum ar fi Insula misterioas\ ori Castelul din Carpa]i, dup\ care n-am dormit bine vreo dou\ nop]i. Au urmat, `n paralel, R.L. Stevenson, cu celebra Comoar\ din insul\, apoi un fel de continuare a Vr\jitorului din Oz, Alice in Wonderland... Cire[arii m-au enervat de la bun `nceput Iar adev\rata ruptur\ a avut loc `ntr-o s`mb\t\ ploioas\ (aveam [coal\ p`n\ la 12 sau 1, dup\ care alergam s\ vedem desene animate), c`nd am deschis un B.P.T. bleu ce s-a nimerit s\ fie Cei trei mu[chetari. Au venit la r`nd toate fazele cu Fausta `n diverse ipostaze, Fausta reloaded, Fausta revolutions etc., Zevaco, Karl May (nu Winnetou, \sta nu mi-a pl\cut) cu Old Shatterhand, Old Surehand [i al]i vreo zece b\tr`ni ce doborau ursu’ cu pumnu’, dup\ ce `l g\siser\ pe c\i misterioase. Cire[arii m-au enervat de la bun `nceput: era acolo un tip pedant care m\ scotea din fire (unu Titi, Tic\ etc.), care vorbea despre „ipoteze“ [i alte chestiuni oculte. La Medeleni a venit repede, aplecat la fel – m\ enerva de fiecare dat\ c`nd se vorbea despre „papucii de tenis“, despre magiunul din sob\... Eh, [i nu pot l\sa neamintite c\r]ile cu animale: pozele format mare cu g\inu[a de gunoi, pe care ini]ial ]i-o i- maginai tr\ind `n ghen\, al\turi de [obolanii pe care-i omoram c`nd ne `ntorceam de la fotbal, dar pe care cartea ]i-o ar\ta st`nd pe o gr\mad\ maroverzuie, cu aspect exotic. Mai erau pachetele de c\r]i, gen c\r]i de joc, tot cu animale, care mi-au oferit practica hermeneuticii `nainte de vreme: dat fiind c\ jucam un fel de r\zboi cu ele, nu v\ imagina]i c`t\ m\iestrie `]i trebuia s\ demonstrezi, baz`ndu-te pe textul aflat `n josul imaginii, c\ Pisica cu pung\ va `nvinge `n lupt\ fagocerul cel `nfrico[\tor... „Lec\ no[t de]a“. 12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 arta grea )
lovitur\ de teatru arta grea ) SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga „Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) Salut\ri din Perugia... ...[i g`nduri bune cititorilor acestei rubrici, la vreme de vacan]\! Cu regretul de a nu putea reda imaginile color, doi pictori renascenti[ti din Umbria, azi `n Galeria na]ional\ de la Perugia: Giovanni Boccati din Camerino [i a sa Madon\ cu orchestra de `ngeri muzican]i, `mpreun\ cu al]i patru `ngeri ce `nso]esc o Madon\ pictat\ de Benedetto Bonfigli. Este superfluu s\ v\ mai vorbesc despre muzic\, fie ea [i celest\... PS: O bravur\ a corecturii a transformat `n num\rul trecut Festivalul de la Bayreuth `ntr-unul de la... Beirut. Scuzele de rigoare lui Richard Wagner (compozitorul) [i fanilor s\i. Mihaela MICHAILOV Experimentul e un aliaj sangvin: emisfera st`ng\ + capcana periculos de teatral\ `ntins\ de Hamlet + c`nt\rea]a cheal\ + pisoarul lui Duchamp + fantasmele psihedelice din spectacolele lui Bob Wilson + agonia care ]i se scurge prin vene din filmele lui Wong Kar Wai + baia de s`nge lipicios a lui Tarantino + vesta [i fusta din buc\]i de lemn a unuia dintre cei mai `n vog\ designeri, Yohji Yamamoto + ++ TEATRU LA ROTISOR Funia experimentului Secven]e dintr-o hart\ mobil\ a experimentului: Zecile de farfurii sparte `n timpii metalici ai mor]ii `n Othello?!, `n regia lui Andriy Zholdak, [i foarfeca aceluia[i Zholdak, cu care taie [i ajusteaz\ cus\turile personajelor `n Hamlet. Surorile a(fin) abulice ale lui Afrim (Trei surori), legate cu o sfoar\ de borc\na- [ele `n care Moscova st\ ghemuit\ ca un copil `mb\tr`nit `nainte de vreme, ce se d\ pe toboganul amintirilor `mp\ienjenite. Trupurile `nghe]ate `n nemi[care sau, dimpotriv\, zv`cnind alert sub [uvoiul de lapte care curge [i le treze[te la via]\ `n Acea zi de vineri. August/ 1982 a lui Andras Lóránt. Corpurile care se ciocnesc ca ni[te vase sparte [i privirile care sfredelesc mecanic golul ca un burghiu zgomotos `n decorul clinic din Nora lui Radu Nica. Poftocra]ia din lumea gurmand\ a lui Purc\rete `n Cumnata lui Pantagruel. Patul vertical din care ies m`ini ca ni[te bra]e de caracati]\ `n Woyzeck-ul lui Radu Apostol. {i, nu `n ultimul r`nd, ]epele lui Dumitru Gorzo din cea mai recent\ expozi]ie a sa, Mister President is a Sexual Object, `nfipte asemenea unor bolduri `n creasta mahmurit-somnolent\ a pre[edin]ilor. Peste toate acestea, ceasurile `ntinse ca o peltea, elastice [i Acea zi de vineri. August/ 1982, regia Andras Lóránt, Teatrul „Andrei Mure[anu“, Sf`ntu-Gheorghe parc\ f\r\ vlag\, ie[ite din timp pe o u[\ lateral\ din Persisten]a memoriei a lui Dali. Experimentul ]ine de strategia cultural\ a noului. A prest\rii de intui]ie [i de provocare asumat\. Noul experimental are valoare numai dac\ este raportat inteligent la „arhiva cultural\“, cum nume[te Boris Groys setul de valori canonice. Altfel, el nu este dec`t un surogat. Noul dep\[e[te moda c`nd e vectorul unei estetici, [i nu doar tendin]a teribilist\ de a fi [ocant cu orice pre]. Noul autentic este rar. Experimentul e laboratorul vital al teatrului, poate cea mai cinic\ dintre arte, tocmai pentru c\ lucreaz\ cu o „instala]ie vie“. Dac\ pulsul se opre[te chiar [i pentru o secund\, mecanismul se dezmembreaz\ `n urm\torul moment. ~n teatru, secundele se num\r\ prin vitalitatea celor care reu[esc s\ le umple. Imaginea teatral\ ar trebui s\ aib\ din ce `n ce mai mult percutan]a, SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 40, 27 AUGUST – 2 SEPTEMBRIE 2005 13 intensitatea [i concentrarea unui clip. S\ fie un concentrat vizual [i dramatic. Un flash exploziv. Un scurtcircuit. O pupil\ dilatat\ ca ochiul din Pilafuri cu parfum de m\gar al lui Purc\rete. Sau ca ochiul care parc\ mai are pu]in [i se `neac\ `n acvariu din Venice. Goldoni al lui Zholdak. PS: C`nt\rea]a cheal\ `l r\zbun\ pe Hamlet. Pentru c\ experimenteaz\ t\cerea. Restul e... fast-food
Page 1 and 2: ARS COQUINARIA „{ogun la gr\tar
Page 3 and 4: ) Jurnal de festival ANONIMUL poate
Page 5 and 6: ) Omleta româneasc\ Florin L|Z|RES
Page 7 and 8: printre r`nduri carte Monici, feri]
Page 9 and 10: au fost create aici. S\ ne uit\m la
Page 11: dosar prob\ scris\ M\nu[a de o]el [
Page 15 and 16: ) ) fe]e-fe]e fast-food Matei BEJEN

â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

â Ave]i o cultur\ tare mimetic\â - Suplimentul de Cultura