26.11.2014 Views

2oC4X3bXS

2oC4X3bXS

2oC4X3bXS

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Şerban Iosifescu<br />

Cornelia Novak


Cercetare cu privire la calitatea educaţiei<br />

în mediul rural<br />

Şerban Iosifescu<br />

Cornelia Novak<br />

Coordonatori din partea World Vision România<br />

Anamaria Marinescu<br />

Daniela Buzducea


© 2014 RISOPRINT<br />

Toate drepturile rezervate autorilor & Editurii Risoprint.<br />

Editura RISOPRINT este recunoscută de C.N.C.S. (Consiliul Naţional<br />

al Cercetării Ştiinţifice). Pagina web a CNCS: www.cncs-uefiscdi.ro<br />

Opiniile exprimate în această carte aparţin autorului şi nu reprezintă punctul de vedere<br />

al Editurii Risoprint. Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru forma şi<br />

conţinutul cărţii şi se obligă să respecte toate legile privind drepturile de autor.<br />

Toate drepturile rezervate. Tipărit în România. Nicio parte din această lucrare<br />

nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau<br />

electronic, sau stocată într-o bază de date fără acordul<br />

prealabil, în scris, al autorului.<br />

All rights reserved. Printed in Romania. No part of this publication may be<br />

reproduced or distributed in any form or by any means, or stored<br />

in a data base or retrieval system, without the<br />

prior written permission of the author.<br />

ISBN 978-973-53-1389-0<br />

Director editură: GHEORGHE POP<br />

Consilier editorial: MIRCEA DRĂGAN<br />

Realizat: PREMIERE M S.R.L.


Mulumiri<br />

Studiul realizat de World Vision România, în perioada Martie-August 2014, a testat percepia<br />

beneficiarilor direci i indireci ai sistemului public de educaie, respectiv copii i prini, cu privire la<br />

calitatea educaiei în coala româneasc, în special pe zona rural.<br />

Mulumim Inspectoratelor colare i celor 157 de uniti colare din cele ase judee (Cluj, Dolj,<br />

Vâlcea, Ialomia, Vaslui i Suceava) care au facilitat derularea acestei cercetri, precum i celor 3.586 de<br />

copii i prini care au participat ca respondeni în cadrul acestui studiu.<br />

În procesul de colectare a informaiilor din teren pentru realizarea acestei cercetri o<br />

contribuie esenial au avut-o lucrtorii comunitari, specialitii în educaie, monitorizare i evaluare din<br />

World Vision România i angajaii Biroului din Suceava al Fundaiei FARA.<br />

Pentru a elabora un studiu nu doar bogat din punct de vedere cantitativ, ci i calitativ, dorim s<br />

mulumim Ageniei Române pentru Asigurarea Calitii în Învmântul Preuniversitar pentru suportul de<br />

specialitate acordat în finalizarea acestuia.<br />

Autori<br />

erban Iosifescu<br />

Cornelia Novak<br />

3


CUPRINS<br />

Sumarul concluziilor i al recomandrilor 6<br />

Capitolul 1. Introducere: scopul 13<br />

17<br />

17<br />

ii generale 18<br />

22<br />

2.4. Popula 22<br />

2.4.1. Caracteristicile populaiei investigate 24<br />

30<br />

are, rezultatele obinute i evaluarea lor 30<br />

3.1.1. Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor i, în general, a 30<br />

resurselor<br />

i autonomia elevului în<br />

are<br />

38<br />

rii i stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul 42<br />

acordat elevilor<br />

3.1.4. Nivelul de informare privind activitatea colii 46<br />

3.2 Motivai participarea 50<br />

50<br />

3.2.2. Participarea la viaa colar i la procesul decizional 51<br />

3.2.3. Comunicarea cu personalul colii i sprijinul primit pentru rezolvarea 54<br />

problemelor personale<br />

3.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal 65<br />

3.3.1. Sigurana elevilor în incinta colii i în 65<br />

3.3.2. Ordinea enia în spaiile colare 67<br />

3.3.3. Tratamentul egal i echitabil în coal 67<br />

3.3.4. Satisfaca colar 71<br />

are i, în general, faia colar 75<br />

Capitolul 4. Concluzii 79<br />

are, rezultatele obinute i evaluarea lor 79<br />

4.1.1. Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor i, în general, a 79<br />

resurselor<br />

i autonomia elevului în 80<br />

are<br />

4


ii i stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul 81<br />

acordat elevilor<br />

4.1.4. Nivelul de informare privind activitatea colii 82<br />

4.2. Motivai participarea 83<br />

83<br />

4.2.2. Participarea la viaa colar i la procesul decizional 83<br />

4.2.3. Comunicarea cu personalul colii i sprijinul primit pentru rezolvarea 84<br />

problemelor<br />

4.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal 86<br />

4.3.1. Sigurana elevilor în incinta colii enia în 86<br />

spaiile colare<br />

4.3.2. Tratamentul egal i echitabil în coal 86<br />

4.3.3. Satisfaca colar 87<br />

are ia colar 88<br />

Capitolul 5. Anexe 89<br />

5.1. Anexa 1. 89<br />

5.1.1. Chestionarul pentru elevi 89<br />

i 101<br />

5.2. Anexa 2. Ei 111<br />

5.2.1. Eantionul de coli 111<br />

5.2.2. Date suplimentare despre elevi i prini 115<br />

5.3. – date suplimentare 122<br />

are, rezultatele obinute i evaluarea lor 122<br />

5.3.2 Motivai participarea 166<br />

5.3.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal 183<br />

5


Sumarul concluziilor i al recomandrilor<br />

Studiul realizat de World Vision România, în perioada martie-august 2014, a testat percepia<br />

beneficiarilor direci i indireci ai sistemului public de educaie, respectiv copii i prini, cu privire la<br />

calitatea educaiei în coala româneasc, î <br />

i prini din 157 de uniti colare din ase judee (Cluj, Dolj,<br />

Vâlcea, Ialomia, Vaslui i Suceava) – majoritatea covâritoare funcionând în comuniti dezavantajate –<br />

grupurile int fiind prinii copiilor din învmântul primar i gimnazial, precum i elevii de gimnaziu.<br />

Motivele care au determinat iniierea acestui studiu sunt multiple. Pe de o parte, dezbaterile<br />

recente arat îngrijorarea opiniei publice fa de scderea calitii educaiei, exemplificat, prin<br />

prezentarea rezultatelor din ce în ce mai slabe pe care elevii români le înregistreaz la testrile naionale,<br />

la examenul de Bacalaureat sau la evalurile internaionale. Pe de alt parte, România, ca membru al<br />

te obiectivele Strategiei EU2020 i ale noului cadru strategic ”Educaie i<br />

formare 2020”. Ca urmare, majoritatea reprezentanilor opiniei publice, ai clasei politice, ai mediului de<br />

ii civile consider c sunt necesare aciuni energice i imediate pentru a stopa declinul<br />

calitii educaiei.<br />

Creterea calitii educaiei înseamn, în esen, un efort de îmbuntire a rezultatelor, a<br />

gradului de relevan al colii pentru piaa muncii, dar i a capacitii de a dezvolta abiliti sociale, care<br />

s fie transferabile i utile copiilor în viaa de zi cu zi. Cei mai puin vizibili în dezbaterile publice<br />

par s fie tocmai elevii i prin<br />

eecului în educa ia privind evaluarea calitii educaiei impune colilor s<br />

consulte beneficiarii de educaie.<br />

, Fundaia World Vision România, în cadrul creat prin<br />

iniiativa (demarat în 2013) „Vocea i aciunea cetenilor”, de cretere a participrii cetenilor la<br />

îmbuntirea serviciilor publice, a iniiat acest studiu, care are ca scop tocmai evidenierea modului în<br />

care prinii i elevii percep calitatea educaiei, în vederea identificrii, prin dialog direct cu beneficiarii, a<br />

unor soluii viabile i sustenabile pentru îmbuntirea acesteia.<br />

Pornind de la standardele în vigoare privind calitatea educaiei, aspectele analizate au fost<br />

grupate î<br />

ile de învinute i evaluarea lor;<br />

motiva i participarea beneficiarilor la viaa colii;<br />

nivelul satisfaciei beneficiarilor i „starea de bine” a elevilor la coal.<br />

Înainte de a prezenta ionm faptul c colile investigate funci<br />

în medii dezavantajate. Menionm aici doar faptul c, în conformitate cu oferite de i,<br />

acetia nu au absolvit coala <br />

i , ponderea acestora devine de 60%. <br />

confirmarea acestei structuri la nivel naional, avem de-a face cu o situaie special – concluziile<br />

putând fi extinse la colile care funcioneaz î<br />

vedere educaâ i susinere<br />

suplimentar.<br />

6


Principalele concluzii i recomandri, rezultate din cercetare, referitoare la aceste aspecte<br />

sunt prezentate mai jos.<br />

ile de învinute i evaluarea acestora:<br />

Marea majoritatea a colectivelor de elevi înva în sli proprii de clas, care pot fi personalizate,<br />

fiind dotate cu mobilier mobil, care permite lucrul în grup.<br />

Peste 90% dintre elevi au menionat prezena în coal a cel puin unui laborator sau<br />

cabinet colar – disciplina colar cea mai favorizat în acest sens fiind Informatica (72% dintre<br />

elevi menionând cabinetul de profil), urmat de Biologie, Fizic i Chimie, cu peste 30% dintre<br />

opiuni).<br />

<br />

i 13% o folosire lunar).<br />

Dei exist, în marea majoritate a colilor, cabinetele i mai ales laboratoarele nu sunt<br />

folosite nici mcar la 10% din capacitate.<br />

Fa de alte cercetri similare, se remarc ,<br />

surprinzând, totui, situarea în josul clasamentului a artelor, a disciplinelor tehnologice i a celor<br />

opionale.<br />

foarte slaba utilizare a mijloacelor audio i videoin<br />

folosirea sptmânal a acestora (cumulat, la toate disciplinele).<br />

Situaia este similar privind in peste<br />

jumtate dintre elevi <br />

disciplinele (marea majoritate, cum era de atepta, la InformaticÎn plus, numrul elevilor<br />

care declar c au acces la Internet este foarte mic – doar 38%.<br />

Egrad redus de cunoaîn rândul prinilor, a infrastructurii colare i, mai<br />

ales, a modului în care aceasta este folosit.<br />

ilor apreciaz orarul copiilor ca adecvat<br />

elev are, cu regularitate, teme scrise, la cel puin trei discipline în fiecare zi.<br />

Peste 80% dintre elevi susin c mai mult de jumtate din timpul unei ore obinuite<br />

de curs ascult explicaiile profesorilor.<br />

Dintre situaiile considerate, de cercetarea î<br />

rii, elevii raporteaz cele mai mici scoruri (61%) la aplicarea cunotinelor<br />

în situaii reale de via i la posibilitatea în rezolvarea sarcinilor de<br />

are.<br />

În privina caracterului transdisciplinar coal exist cel puin un<br />

profesor care face astfel de corelaii.<br />

iona faptul c <br />

-back i sprijin elevilor.<br />

a ii evalurii i not ând<br />

i rezultatele acesteia, fapt confirmat atât de elevi, cât i<br />

de prini. Totui sistematic i<br />

circa 7% consider c exist elevi pedepsii sistematic.<br />

7


coal i în profesori - ii sau care nu<br />

îneleg rezultatele evalurii se adreseaz colii, în special profesorului respectiv, dar i dirigintelui<br />

sau directorului (cu un total de circa 80%).<br />

În privina , comportamentele indicate cel mai frecvent sunt<br />

cele referitoare la coninutul procesului de înv elilor, explicaii<br />

suplimentare, teme în plus etc. Pe de alt parte, comportamentele care in de motivaia<br />

pentru învare i privind identi e slabe sunt mai<br />

puin reprezentate.<br />

În general elevii sunt mult mai bine informai în privina activitii colii decât prinii lor, lipsa de<br />

informare a acestora din urm fiind îngrijortoare. Nivelul de inf <br />

puternic cu nivelul de educaie a prinilor. În colile cercetate, mai puin de jumtate<br />

dintre prin indice cel puin un eveniment desfurat în coal în ultima<br />

lun. În schimb, to indice cel puin un eveniment urat în<br />

coal, în ultima lun <br />

Concluzii generale:<br />

Spaiile colare existîns infrastructura nu este întotdeauna folosit pentru a asigura<br />

condiiile necesare unei învri de calitate.<br />

<br />

i mai puare.<br />

are este înc redus.<br />

Educaînc ca transmitere de informaie.<br />

rii este centrat mai mult pe aspectele i coninuturile<br />

cognitive ale învrii i mai puin pe cele comportamentale i atitudinale.<br />

ii nu sunt întotdeauna suficient de bine informai în privina activitii colii.<br />

<br />

- <br />

ii fiind diferite de la o coal<br />

la alta. Pe aceast baz necesar adoptarea unor programe personalizate de<br />

remediere a situaîn funcie de rezultatele investigaiei.<br />

<br />

utilizarea bazei logistice a colii precum i caracterul aplicativ i cel inter/trans<br />

disciplinar al predrii.<br />

i<br />

interdisciplinaritatea predrii; aspectele care in de motivaia elevilor pentru învare;<br />

evaluarea dimensiunilor comportamental i atitudinal ale învrii.<br />

iile în care<br />

ie între cantitatea acestora i rezultatele obinute.<br />

Creterea nivelului de informare a elevilor rin în legtur cu<br />

activitatea ându-se pe rezultatele obi pe rolul<br />

<br />

8


B. Motiva i participarea beneficiarilor la viaa colii:<br />

Posibilitatea alegerii colii este puternic influenat de nivelul economic al familiilor:<br />

i materiale suficiente.<br />

Procente semnificative dintre elevii (o treime) i prinii (un sfert) care au rspuns la chestionar,<br />

au declarat c fac parte din organismele reprezentative coal.<br />

i) declar c nu tiu când se<br />

întrunete respectivul organism consultativ, ceea ce poate denota <br />

mai susinut a comitetului de prinîn raport cu cel al elevilor.<br />

i aproape 30% dintre prini declar c nu sunt<br />

consultai în stabilirea disciplinelor opionale - confirmându-se practica deciziei la nivelul colii,<br />

în funcie de resurse i de nevoia de a completa catedrele cadrelor didactice existente.<br />

ii sunt mai puin implicai în planificarea activitii de la nivelul colii,<br />

precum i în managementul financiar al colii.<br />

Referitor la contribuia financiar a prinilor, ilor nu numai c<br />

i cîn<br />

utile la clas.<br />

Comunicarea cu personalul colii este considerat, în general, bun i, la fel, sprijinul primit<br />

pentru rezolvarea problemelor personale.<br />

Circa 20% dintre elevi i circa 15% dintre prini au semnalat aspecte negative legate de<br />

funcionarea colii.<br />

Atât elevii, cât i prinii prefer s semnaleze aspectul negativ constatat în primul rând<br />

dirigintelui sau unui alt profesor i în foarte mic msur, autoritilor locale sau comitetului<br />

de prini. iunea individual i nu cea colectiv.<br />

i<br />

siguran – situa<br />

i consider c semnalarea problemei a<br />

irea situaiei.<br />

colar, pentru<br />

rezolvarea unor probleme din coal, este mic, totui, acolo unde exist, mediatorul colar<br />

poate fi o în acest sens.<br />

Marea majoritate a elevilor (peste 93%) i a prinilor (peste 88%), declar c nu au adresat<br />

colii propuneri de îmbuntire. Se poate observa aici o centrare a interesului<br />

beneficiarilor de educaie pe probleme i nu pe îmbunt î <br />

activitii din coal - deci o atitudine reactiv i nu una . Menionm, totui,<br />

ire (elevi sau prini), susin c<br />

propunerile respective au fost luate în considerare.<br />

coal i familieii sunt<br />

solicitai s vin la coal pentru a li se comunica rezultatele bune ale copiilor, comportamentele<br />

pozitive ale acestora, rezultatele deosebite ale colii etc.<br />

În plus, peste 64% dintre elevi i aproape 80% dintre prini colii i atunci<br />

când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale familiei (procentul<br />

colaritate). Considerm c un motiv al<br />

9


acestei situaii este lipsa ”persoanelor resurs din comunitate (de exemplu, asistentul social),<br />

est tip de probleme – un efect fiind i ”încrcarea” colii cu probleme care<br />

nu aparin misiunii acestei instituii – anume, educaia.<br />

Ca mijloace de comunicare iile i consultaiile<br />

individuale). Totui, aproape un sfert dintre elevi semnaleaz utilizarea telefonului sau a emailului.<br />

În privina periodicitii, peste 50% dintre elevi i prini comunic cel puin lunar cu coala<br />

pentru rezolvarea unor probleme personale.<br />

Referitor la comunicarea rezultatelor înv situaia este mult mai bun<br />

dintre prini menioneaz comunicarea acestora cel puin sptmânal.<br />

Concluzii generale:<br />

ilor i se<br />

reduce la „luarea la cunotin a celor decise la nivelul <br />

informrii deficitare a acestora i nivelului sczut de educaie la nivelul familiilor de<br />

provenien a elevilor.<br />

Comunicarea între coali elevi i prin <br />

e individuale ale<br />

elevilor i nu pe îmbunttere i dezvoltare.<br />

î <br />

fenomene interne ii din comunitate care ar<br />

putea contribui la rezolvarea problemelor i nu li se solicit ajutorul.<br />

i nu implic organismele consultative<br />

ale elevilor i ale prinilor.<br />

<br />

Realizarea unor ilor în privina educa <br />

abordâ rii la decizie i creterea nivelului de<br />

încredere în coal.<br />

irea activitii consiliilor de administraie ale unitilor i ale<br />

organismelor consultative ale prinilor în sensul creterii capacitii i<br />

autoritii de decizie în privina aspectelor eseniale care in de viaa colii – inclusiv<br />

bugetul de venituri i cheltuieli i proiectul de dezvoltare instituional.<br />

ii managementului unitii colare pentru a comunica sistematic<br />

cu elevii i cu prini pentru<br />

a utiliza comunicarea pentru prevenirea problemelor i pe îmbuntirea rezultatelor<br />

i a vieii colare.<br />

ii managementului unitii colare de a comunica sistematic cu<br />

instituiile ât pentru rezolvarea<br />

problemelor apât i pentru îmbuntirea rezultatelor i a vieii colare.<br />

10


C. Nivelul satisfaciei beneficiarilor i „starea de bine” a elevilor la coal:<br />

În aproape toate colile din eantion, marea majoritate a elevilor i a prinilor consider<br />

coala ca ”sigur (cu un procent semnificativ inferior în privina siguranei în vecintatea<br />

unitilor colare).<br />

Ordinea i curenia în coal ilor i a<br />

elevilor (cu procente de peste 70%).<br />

Procentul elevilor care s-au simit, într-un fel sau altul, discriminai este destul de mare – în<br />

medie peste 25%. ilor care afirm a discriminrii este, îns, mult mai<br />

mic (în medie 7,5%). Motivele de discriminare cel mai frecvent invocate de elevi sunt legate de<br />

evaluare i notare, mai ales de capacitatea profesorilor de a face o evaluare corect. Pe de alt<br />

parte, prinii semnaleaz mai multe situaii în care discriminarea perceput are motive sociale i<br />

etnice.<br />

ilor i a elevilor i de diferitele aspecte ale vieii<br />

colare, cel mai mare scor fiind obinut de respectul artat de personalul colii (78%), iar cel<br />

mai mic de progresul în dotarea cu echipamente i materiale (66%).<br />

De asemenea, majoritatea elevilor i a prinilor colar - inclusiv<br />

cel afectiv, precum i capacitatea colii de a rezolva problemele copiilor.<br />

un n<br />

de consiliere colar: circa trei s în ultimul semestru nu au stat<br />

colar.<br />

În privina atitudinii fa de coal i fa de învare, aproape 28% dintre elevi i 13% dintre<br />

i a absenelor nemotivate, cauzate, cel mai frecvent, de existena<br />

unor problemele personale i familiale (20% dintre elevi i 7% dintre prini). Al doilea motiv, în<br />

ordinea importanei îl reprezint, la prini, activit<br />

ce aproape 8% dintre elevi susin c lipsesc pentru c ”nu le place materia”.<br />

Peste 70% dintre elevi percep toate disciplinele colare ca fiind utile, cele mai mari<br />

<br />

moderne i geografia, cele mai puin utile fiind considerate artele i educaia tehnologic.<br />

Atitudinea fa coal este evaluat i prin inteniile de continuare a studiilor <br />

i peste 63% dintre prini afirm dorina<br />

continurii studiilor în liceu, ceea ce ar determina un <br />

colii de circa de media naional.<br />

Concluzii generale:<br />

Climatul î perceput ca pozitiv. Siguran i curenia<br />

sunt considerate la un nivel acceptabil i nu sunt înregistrate cazuri grave de<br />

discriminare pe alte criterii decât cele legate de ”merit”.<br />

i î este vizibil orientarea colii ctre rezolvarea problemelor<br />

i mai puin pe<br />

îmbunttere i dezvoltare.<br />

Aspectele care in de „bunstarea relaional <br />

decât cele legate de relaiile cu profesorii îcolii.<br />

Activitatea de orientare i consiliere este aproape absent.<br />

11


colii este influenat de centrarea acesteia pe acumularea i<br />

reproducerea informaiei: cele mai utile sunt considerate disciplinele de examen iar<br />

mai pu într-o mai mare msur <br />

exempluucaia tehnologic<br />

în favoarea<br />

disciplinelor „de examen”.<br />

<br />

<br />

i arie curriculara cum sunt definite în<br />

politicile naionale i europene.<br />

i a prin în privina<br />

educaiei de âcolar i<br />

de „bun in de dezvoltarea competenelor<br />

sociale.<br />

colar i al culturii<br />

organizaionale în vederea identificrii mecanismelor de îmbuntire a<br />

bunstrii copiilor.<br />

Prezenî asisten<br />

mediatori abordeze problemele familiei mediului economic i<br />

social în care triesc elevii i care s colaboreze permanent cu instituiile de<br />

învmânt.<br />

12


Capitolul 1. Introducere: scopul i <br />

În ultimii ani am fost martorii unor analize publice tot mai dramatice cu privire la <br />

ii educaiei, , inclusiv în mass-media, prin prezentarea rezultatelor din ce în ce mai<br />

ionale, la examenul de Bacalaureat sau la<br />

ionale.<br />

Ultimele rapoarte i internaionale i foarte mari<br />

între rezultatele pe care le au copiii, în funcie de mediul de provenien al acestora (rural sau urban),<br />

ie mai ridicat sau mai sczut, i <br />

români sunt pe ultimele locuri din Europa – locul 52 din 64 de ri participante. Printre cauzele cele mai<br />

des incriminate pentru acest eec se enumer<br />

- Subfinanarea sistemului de educaie<br />

- spaiilor educaionale<br />

- tirea i motivaia cadrelor didactice<br />

- Programele colare inadecvate<br />

- Rata abandonului colar<br />

- Slaba implicare a familiilor i ilor în procesul educaional etc.<br />

-i ai opiniei publice, clasei politice, mediului de<br />

afaceri ii civile este c trebuie s facem ceva pentru a stopa declinul. Creterea calitii<br />

educaiei este perceput ca un efort de îmbuntire a rezultatelor, a gradului de relevan al colii<br />

pentru piaa muncii, dar i a capacit i sociale care s fie transferabile i utile<br />

copiilor în viaa de zi cu zi. Cei mai puin vizibili în dezbaterile publice par s fie tocmai elevii i prinii<br />

lor, beneficiari ai succesului sau eecului în educaie.<br />

Dar pentru a crete calitatea unui serviciu – indiferent de natura lui – este esenial ca beneficiarii<br />

acestuia a, eficiena i eficacitatea<br />

serviciului respectiv. În cazul educaiei, ii i elevii înii. De<br />

aceea cercetarea de fa i-a propus s evalueze, pe de o parte, i<br />

implicarea beneficiarilor cu privire la calitatea educaiei i, , i<br />

concrete de implicare a acestora în procesul de evaluare a colii româneti.<br />

Conform legislaiei, <br />

mâLa nivelul<br />

colilor procesul a i<br />

implementarea unui plan comun de îmbuntire a situaiei acolo unde s-au identificat neajunsuri. Mai<br />

ii i nici elevii nu au fost instruii cu privire la importana demersului i, aa cum arat i<br />

cercetarea de fa, nu dein informaiile necesare pentru a aprecia gradul de realizare a standardelor de<br />

calitate pentru învmânt.<br />

Diversele analize realizate la nivel naional se refer cu prioritate la rezultatele învrii, la<br />

participarea colar, la accesul copiilor celor mai vulnerabili la coal sau chiar la gradul de finanare a<br />

13


educaiei. Sunt prea puine cu privire la procesul prin care -ul elevilor sau a<br />

ilor este încorporat în efortul de a crete calitatea educaiei. Întrebai despre ce ar trebui s<br />

includ o educaie de calitate, cei mai muli dintre prini i elevi se rezum la a meniona aspecte care<br />

in, mai curând, de infrastructura sistemului decât de aspecte care contribuie la creterea relevanei<br />

rii coal sau a motivaiei i participrii copiilor la procesul de<br />

educaie.<br />

i vorbim despre calitatea educaiei la modul<br />

general, serviciul educaional difer semnificativ de la o coal la alta, în funcie de particulariti dictate<br />

de un complex de factori, de la mediul în care funccoala (urban-rural), <br />

sau interesul i priceperea decidenilor locali. De aceea, ca, în analiza<br />

ii educaiei, s existe în fiecare coal ii i elevii i, mai ales,<br />

mecanisme de aciune pentru remedierea situaiilor semnalate ca problematice tia (planuri<br />

i programe de remediere ).<br />

De aceea, începând din anul 2013, Fundaia World Vision România a introdus o metod de<br />

consultare i dialog constructiv între beneficiari, personalul colilor i decidenii politici locali, numit<br />

„Vocea i aciunea cetenilor”. i propune s creeze un cadru de consultare deschis,<br />

ii i elevii sunt instruii cu privire la dreptul la educaie i la standardele de calitate în<br />

vigoare. Printr-un proces participativ, acetia <br />

în coala din comunitatea lor. În cadrul acestui proces am considerat esenial participarea beneficiarilor<br />

i i elevi), alturi de personalul colii i de reprezentanii autoritilor locale, la identificarea<br />

problemelor coala, precum i a posibilelor soluii. Ca rezultat, este dezvoltat un<br />

plan de aciune, în care fiecare dintre participani îi i i contribuie cu propriile<br />

resurse la efortul comun de ameliorare a ii educaiei în comunitatea sa.<br />

Utilizarea acestei metodologii iind derulat <br />

i, cu participarea a peste 700 de persoane, dar s-a remarcat deja o cretere a<br />

ilor în creterea calitii educaiei pentru copiii lor i în responsabilizarea<br />

decidenilor locali pentru susinerea educaiei (investiii locale în înlocuirea instalaiei de înclzire,<br />

înfiinarea unui serviciu de tip ”coal dup coal”, creterea siguranei copiilor în coal prin<br />

amenajarea curii colii concomitent cu asumarea de ctre elevi a reducerii violenei în coal etc).<br />

Programul implementat de World Vision România este finanat în cadrul unui proiect regional World<br />

Vision de cretere a participrii cetenilor la îmbuntirea serviciilor publice, numit Local Initiatives for<br />

National Change (”Iniiative Locale pentru Schimbri Naionale”), finanat de World Vision Australia i<br />

implementat în apte Albania, Armenia, Bosnia Heregovina, Georgia, Liban, România i<br />

<br />

În strategiile de dezvoltare inute de World Vision România, în parteneriat cu<br />

aile locale, ia ocup un loc prioritar i c o educaie de calitate este un<br />

drept esenial i succesul lor ca viitori aduli. Cadrul unei educaii de calitate,<br />

rii pe tot parcursul vieii se în primii ani de via în familie i apoi în<br />

coal. Similar standardelor promovate de World Vision la nivel internaional, c esenial ca<br />

toi tie i funcional vârsta de 11 ani istimulai<br />

14


ia decizii informate i corecte i , programele de educaie ale World Vision<br />

România irea ii vieii în<br />

comunitatea lor, iar ca adolesceni esc pentru i economice i via <br />

(-a270.html)<br />

În cei 25 de ani de activitate, World Vision România a derulat programe de dezvoltare <br />

i rurale din ar, în parteneriat cu ai locale, inspectorate colare, i de<br />

mânt, asociaii de i i consilii ale elevilor, irea calitii educaiei din<br />

comunitile rurale, promovând dreptul copilului la educaie i i de timp liber, responsabilizarea<br />

ilor pentru a susine participarea colar a copiilor.<br />

Prin cercetare, Fundaia World Vision România i- <br />

percepia beneficiarilor direci i indireci (elevi i i) asupra sistemului educaional, în special asupra<br />

calitii educaiei la care au acces elevii din mediul rural, exemplificat aici i din judeele<br />

Cluj, Dolj, Ialomia, Vaslui, Vâlcea i Suceava. <br />

îmirea sistemului de monitorizare a standardelor de calitate în educaie i mai ales a modului în<br />

care acestea sunt evaluate în dialog direct cu beneficiarii pentru aducerea problemelor i a soluiilor<br />

identificate la nivel local spre a fi analizate i supuse dezbaterii publice, în vederea irii ii<br />

serviciilor din educaie.<br />

Premisele de la care am pornit în acest demers sunt prevederile Constituiei i ale Legii Educaiei<br />

Naionale, privind garantarea accesului la educaie enilor din România i din<br />

. Participarea la educaie garanie a achiziiei competenelor <br />

(scris, citit, socotit) pentru fiecare dintre cei caeducaie este o obligaie<br />

<br />

educaional de calitate, evaluarea i monitorizarea acestora , uneori, doar în mod<br />

formal i ile locale.<br />

La nivelul ilor i copiilor, evaluarea standardelor educaionale este în<br />

lipsa unei cunoateri adecvate a acestora i <br />

achiziiilor educaionale ale copilului, dincolo de ile <br />

partea ilor i copiilor un anumit nivel de cunotine, ceea ce poate afecta calitatea acestei<br />

i capacitatea acestora de a contribui la un dialog constructiv cu factorii de decizie despre<br />

creterea ii actului educaional.<br />

România noul cadru<br />

strategic „Educaie i <br />

educaiei i Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele<br />

membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor obiective, precum i metode de lucru<br />

comune cu domenii prioritare. Principalul scop al cadrului este de a sprijini statele membre în ceea ce<br />

privete dezvoltarea în continuare a sistemelor lor de educaie i <br />

asigure tuturor enilor mijloacele necesare pentru a-i atinge potenialul, <br />

prosperitii economice durabile i a capacii <br />

15


educaie i formare<br />

-rii pe tot parcursul vieii, acoperind toate nivelurile i contextele<br />

(inclusiv mântul non-formal i informal). Astfel au fost formulate patru obiective strategice ale<br />

acestui cadru pentru a fi puse în aplicare de <br />

1. rii pe tot parcursul vieii i a ii – fiind<br />

necesare progrese semnificative privind punerea în aplicare a strategiilor de are pe tot<br />

parcursul vieii, dezvoltarea cadrelor naionale ( Cadrul<br />

) i stabilirea unor parcursuri educaionale mai flexibile. <br />

i e aplice ii pentru mobilitate.<br />

2. Îirea ii i a eficienei educaiei i – toi enii <br />

competene-cheie, iar toate nivelurile de educaie i <br />

i mai eficiente.<br />

3. Promovarea ii i a eniei active – educaia i<br />

enilor i i i<br />

competene i continuarea rii,<br />

enia i dialogul intercultural. Dezavantajul educaional <br />

apartenenei la o categorie social de, ar trebui remediat prin asigurarea unui<br />

mânt precolar .<br />

4. Stimularea ii i <br />

nivelurile de educaie i formare – toi enii a unor<br />

competene transversale i garantarea bunei funcionri a triunghiului cunoaterii (educaiecercetare-inovare).<br />

Ar trebui promovate parteneriatele dintre întreprinderi i instituiile de<br />

mânt, precum i ile mai largi de cursani reprezentani ai<br />

ii civile i alte ri interesate.<br />

România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie , la nivel naional, pentru<br />

realizarea obiectivelor strategice, precum i pentru a contribui la atingerea criteriilor de referin<br />

europene. World Vision România a îneles s sprijine demersul de ire a mecanismelor de<br />

consultare a beneficiarilor direci (elevi) i indireci (pi ai elevilor) în vederea irii calitii<br />

educaiei.<br />

În acest proces am fost onorai s colaborm cu profesionitii de top din domeniul caii<br />

educaiei din România.<br />

16


eantion<br />

<br />

Definiia ii educaiei, aa ii educaiei<br />

<br />

educaie, a ateptrilor <br />

, dar i a educaie, aa cum sunt ei definii<br />

de lege, în privina i educaie, dar, mai ales, în privina <br />

rezultatelor acestora din perspectiva revizuirii politicilor publice asociate.<br />

Dintre beneficiarii de educaie, cei mai importani sunt, desigur, elevii, numii de lege „beneficiari<br />

direci”. Având în vedere vârsta elevilor din mântul preuniversitar, la fel de importani sunt ii<br />

(respectiv tutorii i reprezentanii indireci<br />

de educaie”.<br />

Ca urmare, standardele de referin privind calitatea educaiei conin <br />

referitoare la aspectele în care este nevoie de consultarea i chiar participarea la decizie a beneficiarilor<br />

de educaie. În plus, Agenia ii în mântul Preuniversitar (ARACIP) a<br />

început procesul unei noi generaii de standarde privind<br />

asigurarea i evaluarea (intern i extern) a ii educaiei.<br />

nstrumentele propuse ,<br />

aspectele eseniale din perspectiva noului cadru conceptual i<br />

rii, progresul obinut i bunstarea copilului devin<br />

obiectivele eseniale ale activitii de evaluare a ii i, implicit, ale procesului de consultare a elevilor<br />

i prinilor.<br />

Trebuie subliniat i faptul c aspectele urmrite i evaluate prin cele dou chestionare sunt deja<br />

urmrite în procesul de evaluare instituional realizat de ARACIP i evaluate prin instrumente specifice<br />

(inclusiv printr-o aplicaie informatic).<br />

, care este, reamintim<br />

, vor fi puse la dispoziia ii civile i factorilor de decizie, în<br />

credibile i relevante cu privire la calitatea educaiei formale (de<br />

nivel precolar, primar i secundar-inferior) din România, aa cum este ea perceput la nivelul<br />

beneficiarilor sistemului de educaie colilor care<br />

funcioneaz în mediu rural, date utile pentru elaborarea politicilor educaionale specifice, mai ales din<br />

perspectiva fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020.<br />

Pornind, aa cum am menionat mai sus, de la conceptele i standardele în vigoare privind<br />

calitatea educaiei are,<br />

rezultatele obinute i evaluarea lor; b. motivaia i participarea beneficiarilor la<br />

viaa colii; c. nivelul satisfaciei beneficiarilor i „starea de bine” a elevilor la coal. În vederea<br />

17


construirii instrumentelor de cercetare (prezentate în Anexa 1), aceste trei dimensiuni au fost<br />

operaionalizate i 14 aspecte pe care le-<br />

a. Activitatea de areobinute i evaluarea lor. <br />

<br />

1.Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor i, în general a resurselor disponibile în<br />

procesele educaionale.<br />

are),<br />

auxiliarele curriculare folosite, caracterul aplicativ i trans- <br />

elevului în procesul de are.<br />

3. Nivelul de autonomie a educabilului i posibilitatea de a exprima puncte de vedere personale.<br />

rii i stilul evaluativ al profesorilor.<br />

5. Sprijinul primit în plan educaional.<br />

6. Nivelul de informare în privina ii colii.<br />

b. Motivaiai participarea. <br />

1. Motivele alegerii unei anumite coli.<br />

2. Participarea la viaa colar i i la procesul<br />

decizional, în general.<br />

3. Comunicarea cu personalul colii tor, conducerea colii, alte cadre didactice) i<br />

sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.<br />

c. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal. <br />

1. Sigurana elevilor în incinta colii i în spaiile adiacente.<br />

2. Ordinea i enia în spaiile colare.<br />

3. Tratamentul egal i echitabil în coal.<br />

4. Satisfacia de viaa colar i coal în privina irii<br />

ii vieii colare.<br />

5. Atitudinea de are i, în general, de instituia colar.<br />

(completat cu Anexa 5), precum i în cel<br />

de-al patrulea, privind concluziile i <br />

rezultate din operaionalizare, atât individual, cât i sintetic.<br />

consideraii generale<br />

investigaiei <br />

reeaua . Baza de eantionare, reeaua colar în<br />

care s-a urat investigarea, ile de mânt din ase judee cuprinse în reeaua<br />

de i colare în i în care World Vision România sau Fundaia FARA au intervenit pe<br />

parcursul ultimilor anianse de succes, cu<br />

18


cât încrederea pe care populaia <br />

administrarea chestionarelor s-a realizat la nivel local, operatorii de teren fiind persoane cunoscute i de<br />

încredere pentru ii i elevii investigai, activiti ai World Vision România i ai Fundaiei FARA.<br />

Reeaua cuprinde ile de mânt propriu-zise, cele 157 de i incluzând<br />

atât i i <br />

populaia int au constituit-o elevii de gimnaziu, selectai din 105 i, selecia ilor s-a realizat la<br />

i colare, 103 i fiind comune ambelor selecii (v. paragraful 2.4.<br />

referitor la populaia O consecin a acestor distribuii o constituie diferenele între<br />

populaii, generate de diferitele tipuri de i selectai din coli<br />

gimnaziale, coli ii au fost selectai din toate<br />

categoriile de imenionate, e i coli primare. Nu numai extinderea<br />

reelei investigate a generat acest efect, dar i structura pe niveluri de studiu, existând i organizate<br />

de la nivelul precolar<br />

observaie semnificaia termenului de “eantion” utilizat pe parcursul<br />

semnificaia <br />

populaii, ci trebuie interpretat în conotaia populaii, facilitând<br />

referirile la populaia noiunea de populaie <br />

elevi i i. Dintre cele 157 de i, marea majoritate sunt i din<br />

mediul rural, doar 2 i (din care au fost selectai 79 de elevi, respectiv 91 de i) funcionând în<br />

mediul urban.<br />

Dei reeaua ilor selectate cuprinde 103 i în care au fost investigate ambele categorii<br />

de subieci eantioane au fost selectate independent, ii nefiind selectai corelat cu<br />

elevii. Dei subiecii -i <br />

unitatea colar, ambele acelai mediu educaional, diferitele caracteristici ale<br />

eantionului de i putând fi considerate ca reprezentative pentru situaia elevilor din unitatea<br />

prezumie se face i cu referire la mediul familial, în ile gimnaziale din rural<br />

elevii provenind din i <br />

aceeai natur<br />

ii nu sunt cei ai elevilor investigai, rezultatele sunt semnificative<br />

pentru ambele grupuri ia investigat.<br />

meniune natura informaiilor colectate <br />

informaiilor subiecilor referitoare la serviciile educaionale oferite de coal,<br />

sunt cerute i informaii ii<br />

analizei va fi menionat i un al treilea eantion – cel al ilor colare. În cazurile în care este<br />

educaionale oferite de coal (aa cum rezult din investigarea opiniilor<br />

, elevii i ii), pentru a respecta condiiile impuse unui demers<br />

corect de comparare, ne vom referi la o aceeai , anume nivelul gimnazial de studii. Ca<br />

urmare, rezultatele obinute la nivelul eantionului de i vor fi prezentate atât la nivelul întregului<br />

eantion (incluzând, deci, i prini ai elevilor care înva la alte niveluri de învmânt), cât i la nivelul<br />

ilor elevilor care înva la nivelul gimnazial.<br />

19


În privina nivelului de raportare a rezultatelor în cazul indicatorilor afereni unor situaii<br />

factuale - ii), dei chestionarul este<br />

adresat elevului, informaiile colii. În cazul acestor indicatori (care<br />

colii) rezultatele vor fi prezentate i la nivelul ilor colare. Din punct<br />

de vedere metodologic, situaie a ii menionarea ei<br />

puin unul dintre elevii din coal.<br />

Metodologia de prelucrare i informaiilor i a<br />

variabilelor rezultate din investigare i s-a adaptat specificului i <br />

-a realizat pe baza tehnicilor clasice de prelucrare a datelor cantitative.<br />

utilizai în prelucrare au fost cei legai de distribuii<br />

i <br />

itemi de natura variabilelor ordinale. Variabilele ordinale fac parte din categoria variabilelor calitative,<br />

dar, spre deosebire de vadistribuii),<br />

variabilele ordinale pot oferi o diversitate mai mare de informaii, precum evidenierea tendinei<br />

generale a opiniilor exprimate, realizarea de comparaii i asocieri cu factori etc.<br />

-a procedat la asimilarea scalei ordinale a unei scale cantitative,<br />

<br />

e echivalare i <br />

distane obiective între nivelurile de evaluare, scorul fiind atribuit pe baza opiniei i experienei<br />

rea scalei cantitative permite determinarea, ca indicator sintetic, a unui nivel mediu<br />

situaii, dar i<br />

obinuit <br />

determinat i un al doilea indicator sintetic, reprezentând ponderea scorului mediu în maximum posibil<br />

-5 este o<br />

i procentajul de 57% rezultat<br />

din raportarea valorii medii la maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz).<br />

<br />

nivel de jude, pentru a nu se utiliza pentru fiecare<br />

jude Relevana analizei la nivel de jude, ca unul<br />

eviden judee. Forma<br />

i acestui scop, compararea între judee variaie a<br />

judee va fi însoit de prezentarea valorii minime i maxime,<br />

precum i amplitudinea intervalului de variaie a indicatorului pe judee, rezultatele pe judee putând fi<br />

raportate la acest interval.<br />

Rezultatele sunt prezentate atât la nivelul întregului eantion, cât i jude<br />

<br />

distribuiilor<br />

informaieiafice se va putea investiga în detaliu rezultatul cantitativ aferent.<br />

20


informaii legate de disciplinele de studiu sau<br />

referiri la populaii <br />

notaii <br />

notaii specifice <br />

a) Disciplinele de studiu<br />

1 11 MUZ <br />

2 FIZ 12 INF <br />

3 CHI Chimie 13 TIC<br />

4 BIO Biologie 14 Ed. <br />

5 LRO 15 EDS Ed. ptate<br />

6 LMO Limbi 16 EDA Ed. <br />

7 GEO Geografie 17 REL Religie<br />

8 Istorie 18 DRG Dirigenie<br />

9 CIV c 19 Opionale<br />

10 DES Desen 20 EDF Educaie <br />

situaia opionalelor i se apropie mai mult de<br />

-().<br />

b) Nivelurile de mânt<br />

1 K mânt precolar ()<br />

2 Z – ei, fie în cadrul colii<br />

3 P mânt primar – clasele I-IV<br />

4 G mânt gimnazial<br />

5 L mânt liceal<br />

subeantioane cuprinse în eantionul ilor (familiilor)<br />

1 FG i (familii) care au copii cuprini în gimnaziu (1049 subieci)<br />

2 FA i (familii) ale copiilor cuprini subieci)<br />

d) Judeele cuprinse în investigaie <br />

1 CJ Cluj<br />

2 DJ Dolj<br />

3 IL Ialomia<br />

4 SV Suceava<br />

5 VL Vâlcea<br />

6 VS Vaslui<br />

21


Evaluarea s-a realizat pe baza informaiilor <br />

populaii int de beneficiari (respectiv elevii i ii). Au fost solicitate opiniile beneficiarilor<br />

sistemului de serviciile educaionale <br />

subieci, respectiv elevi i i ai participanilor<br />

la educaiemenionate mai sus (v. Parag<br />

ponderea diferitelor aspecte în instrumentele investigaiei .<br />

Astfel, activitatea de areobinute i evaluarea lor este o dimensiune<br />

ilor. Elevii au fost solicitai <br />

informaii detaliate despre toate aspectele menionate mai sus utilizarea bazei logistice, a<br />

echipamentelor, materialelor i, în general, a resurselor disponibile în procesul educaional, procesul<br />

are), auxiliarele<br />

curriculare folosite, caracterul aplicativ i trans <br />

procesul de are; nivelul de autonomie a educabilului i posibilitatea de a exprima puncte de vedere<br />

rii i stilul evaluativ al profesorilor; sprijinul<br />

primit în plan educaional i nivelul de informare în privina ii colii. ii au fost solicitai <br />

exprime opinii despre orarul colii, utilizarea ilor oferite de coal, contribuia la achiziionarea <br />

confecionarea de echipamente i materiale i nivelul de informare în privina ii colii. Dintre<br />

aspectele subsumate acestei dimensiuni, doar cele legate de evaluare i de stilul evaluativ al profesorilor<br />

au avut o pondere <br />

Cea de-a doua dimensiune, motivaia i participarea, a avut o<br />

oint.<br />

colii; participarea la viaa colar i<br />

activitatea organismelor consultative (ale elevilor, respectiv ale ilor) i la procesul decizional, în<br />

general; comunicarea cu personalul colii tor, conducerea colii, alte cadre didactice) i<br />

sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.<br />

În sfârit-a treia dimensiuni, nivelul satisfaciei i „starea de<br />

bine” la coal au fost adaptai intsigurana<br />

elevilor în incinta colii i în spaiile adiacente, ordinea i enia în spaiile colare, tratamentul egal i<br />

echitabil în coal, atitudinea de are i, în general, fa de instituia colar, dar cu itemi adaptai<br />

privind satisfacia fa de viaa colar i coal în privina irii<br />

ii vieii olare.<br />

2.4. Populaia <br />

Distribuia pe judee a eantionului (i, elevi i i) este 1 <br />

1 V. i Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i - Graficul Nr. 5<br />

22


Tabelul Nr. 1. Distribuia pe judee a eantionului<br />

I<br />

ELEVI<br />

I<br />

CJ 22 29 <br />

DJ 18 29 <br />

IL 9 11 <br />

SV 7 7 <br />

VL 27 30 <br />

VS 22 49 <br />

105 155 <br />

SUBIECI<br />

ELEVI<br />

I<br />

CJ 298 308 <br />

DJ 328 365 <br />

IL 263 184 <br />

SV 196 217 <br />

VL 304 362 <br />

VS 372 389 <br />

1761 1825 <br />

Aa cum am mai menionat, cea mai mare parte a eantionului aparine mediului rural (95,5%<br />

dintre elevi i 95% dintre prini) – deci concluziile pot fi considerate ca relevante pentru colile care<br />

funcioneaz în mediul rural, în judeele investigate, dar nu i pentru cele care funcioneaz în mediul<br />

urban 2 . a mediul rural, avându-se în vedere, în plus, i<br />

caracteristicile speciale (care vor fi dezvoltate mai jos). Studiul este adresat unei reele de mânt din<br />

6 judee, cu un total de 181 de i, cuprinzând atât coli gimnaziale, cât i coli primare. În studiu au<br />

fost abordai subieci din 157 de i.<br />

Dei în raport cu studiul se poate vorbi de trei categorii de populaii statistice int – i,<br />

elevi i i, pentru analiza ii eantionului – elevii -,<br />

ei sunt beneficiarii finali ai studiului. În mod concret validarea se va referi la elevii de<br />

gimnaziu cuprini într-un total de 105 i colare cu nivel gimnazial din cele 6 judee. Din analiza<br />

populaiei int la nivel de jude <br />

eantionare, erorile de selecie fiind cuprinse între ±4,3% (VS) i ±6,2%(SV) 3 <br />

maxime de selecie recomandate pentru sociologice sun în<br />

cinci judee (excepia fiind judeul Suceava) eantionul de elevi poate fi considerat ca reprezentativ<br />

pentru populaia la nivel naional.<br />

Despre cel de-al doilea eantion de subieci, cel al ilor, dat fiind modul lor de selecie, ar<br />

trebui analizat din perspectiva ilor tuturor elevilor din mântul precolar, primar i gimnazial<br />

2 V. i Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i prini – Tabelul Nr. 78<br />

3 Situaia detaliat a eantionului, în privina erorii de selecie este prezentat în Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i<br />

prini – Tabelul Nr. 79 i explicaiile suplimentare ataate.<br />

23


din ile int. Dei rezultatele vor fi asociate cu rezultatele obinute pe eantionul de elevi, este de<br />

menionat eantion judeean individual, doar patru din cele ase judee au întrunit condiia<br />

de reprezentativitate cu eroare de selecie judeelor SV i IL erorile<br />

sunt mai ridicate, de ±6,3%, respectiv 7,1%. Totui, i în cazul ilor este de tierea<br />

mare a ilor de eantionare.<br />

2.4.1. Caracteristicile populaiei investigate<br />

Dei subiecii -i acelai mediu<br />

educaional i ii nu sunt cei ai elevilor investigai,<br />

eantionul populaia ilor elevilor din unitate, astfel încât diferite caracteristici ale<br />

eantionului de i pot fi considerate ca reprezentative pentru situaia elevilor din unitatea<br />

condiii aceeai<br />

i unele opinii exn<br />

comparaii se va ine seama de componena eantionului de i, în care din totalul de 1825 subieci,<br />

doar 1049 sunt i ai unor elevi de gimnaziu, nivel reprezentat de eantionul elevilor.<br />

Prima nivelul de educaie al familiei. În cazul<br />

ilor va fi luat în calcul nivelul declarat de persoana care a completat chestionarul (88,1% fiind<br />

unul dintre i, restul fiind persoane de care este crescut elevul – deci tot mediu familial). În cazul<br />

elevilori, s-a determinat un<br />

nivel educaional situaia muli ani de coal<br />

este cea care influeneaz cel mai mult parcursul colar al elevului, nivelul de educaie al familiei este<br />

considerat ca cel mai ridicat dintre cei doi i i a<br />

variantei „Nu tiu situaia pentru care s- <br />

varianta 5 - „nu tiu” - sau <br />

coala coala i tiu”, nivelul educaional al familiei<br />

este considerat de nivel „coala coala Distribuia eantionului de elevi în<br />

funcie de nivelurile de educaie ale ilor 4 <br />

Tabelul Nr. 2. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor<br />

Nivelul de<br />

educaie a mamei<br />

Nivelul de<br />

educaie <br />

Nivelul de<br />

educaie a familiei<br />

1 <br />

mânt<br />

35 44 30 <br />

2 coala 704 627 569 <br />

3 Liceu sau coal 477 564 686 <br />

4 Universitate sau colegiu 116 102 166 <br />

5 Nu tiu ultima coal 331 343 310 <br />

6 NonR 98 81 <br />

7 1761 100% 1761 100% 1761 100%<br />

4 V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i prini, Tabelele Nr. 80 – 82, Graficele Nr. 6-8 i explicaiile suplimentare.<br />

24


eantion provin din aceeai<br />

populaie i anume cea a ii Pentru ile<br />

evaluate în eantion <br />

Distribuia eantioane (de elevi i, de data aceasta, i de prini) în<br />

funcie de nivelurile de educaie ale familiei, pe medii de provenien i pe judee, <br />

Tabelul Nr. 3. Distribuia eantioane în funcie de nivelurile de educaie ale<br />

familiei, pe medii de provenien i pe judee<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Eantion elevi<br />

<br />

mânt<br />

1,7% 1,8% 0,4% 5,6% 1,0% 1,1% <br />

coala 35,6% 39,0% 24,7% 32,1% 24,3% 35,8% <br />

Liceu sau coal 33,6% 38,1% 41,4% 50,0% 39,5% 36,0% <br />

Universitate sau colegiu 10,4% 7,9% 11,4% 5,6% 9,5% 10,5% <br />

Nu tiu NonR 18,8% 13,1% 22,1% 6,6% 25,7% 16,7% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

Eantion i<br />

<br />

mânt<br />

39,9% 65,8% 63,0% 53,5% 52,2% 60,2% <br />

coala coala<br />

<br />

17,9% 3,0% 1,1% 11,1% 1,7% 3,9% <br />

Liceu sau coal 18,2% 2,7% 6,5% 3,2% 6,4% 4,4% <br />

Universitate sau colegiu 17,2% 24,7% 25,0% 32,3% 34,8% 28,5% <br />

NonR 6,8% 3,8% 4,3% 0,0% 5,0% 3,1% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

Eantionul ilor <br />

<br />

mânt<br />

36,5% 67,5% 63,4% 55,3% 53,1% 62,0% <br />

coala 16,7% 2,1% 1,0% 9,2% 1,0% 2,6% <br />

Liceu sau coal 22,9% 3,1% 5,0% 3,5% 6,3% 5,2% <br />

Universitate sau colegiu 17,2% 21,6% 25,7% 31,9% 34,9% 27,5% <br />

NonR 6,8% 5,7% 5,0% 0,0% 4,7% 2,6% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

educaie al familiilor elevilor din<br />

ile investigate. i, <br />

acetia sunt persoane care nu au absolvit coala <br />

i <br />

confirmarea acestei structuri la nivel naional, avem de-a face cu o situaie special – concluziile<br />

putând fi extinse la colile care funcioneaz î<br />

25


vedere educaâ i susinere<br />

suplimentar.<br />

dei majoritatea ilor <br />

aceleai i de mânt situaia familiei.<br />

-, acestea nu se apropie de<br />

nivelul rezultat din procentajul ilor situaia ilor cu copii de<br />

educaie <br />

eantionului. coal <br />

determinat de procentajul de 95% al subiecilor din rural, însoit de procentajul de peste 75%<br />

al mamelor – ca subieci care au completat chestionarul, în timp ce în cazul elevilor indicatorul s-a<br />

calculat pe baza informaiilor referitoare la ambii i absena<br />

informaiei pentru unul dintre ei.<br />

antionului, luat în considerare, este genul. Distribuia eantionului<br />

de elevi în funcie de gen i pe judee <br />

ind-o uor pe cea a ilor).<br />

Tabelul Nr. 4. Distribuia eantionului de elevi în funcie de gen i pe judee<br />

Masculin Feminin NonR Masculin Feminin NonR <br />

CJ 130 166 2 298 100%<br />

DJ 158 167 3 328 100%<br />

IL 111 118 34 263 100%<br />

SV 75 105 16 196 100%<br />

VL 146 147 11 304 100%<br />

VS 183 187 2 372 100%<br />

803 890 68 1761 100%<br />

În ceea ce privete distribuia eantionului pe clase<br />

clase de gimnaziu, fiecare cuprinzând aproximativ câte un sfert din eantionul investigat. La nivelul<br />

judeelor investigate uoare diferene în selecia elevilor, dintre care amintim procentajul<br />

mai ridicat al elevilor de clasa a VIII-a selectat în judeul Suceava (30,6%) sau procentajul mai ridicat al<br />

elevilor de clasa a VI-a din Cluj (28,9%). Distribuia eantionului de elevi pe clase i pe<br />

judee (numeric i procentual) 5 <br />

5 V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i prini, Graficul Nr. 9<br />

26


Tabelul Nr. 5. Distribuia eantionului de elevi în funcie de clasa în care înva i pe judee<br />

V VI VII VIII NonR <br />

CJ 70 86 74 64 4 298<br />

DJ 89 76 83 77 3 328<br />

IL 60 68 66 66 3 263<br />

SV 41 52 43 60 0 196<br />

VL 67 82 70 82 3 304<br />

VS 89 82 102 97 2 372<br />

416 446 438 446 15 1761<br />

V VI VII VIII NonR <br />

CJ 23,5% 28,9% 24,8% 21,5% 1,3% 100%<br />

DJ 27,1% 23,2% 25,3% 23,5% 0,9% 100%<br />

IL 22,8% 25,9% 25,1% 25,1% 1,1% 100%<br />

SV 20,9% 26,5% 21,9% 30,6% 0,0% 100%<br />

VL 22,0% 27,0% 23,0% 27,0% 1,0% 100%<br />

VS 23,9% 22,0% 27,4% 26,1% 0,5% 100%<br />

100%<br />

În privina eantionului de i i a ii respondentului (persoanei investigate) în<br />

raport cu copilul, spreponderena mamei (peste 75% dintre respondeni) 6 <br />

Tabelul Nr. 6. Distribuia eantionului de prini în privina calitii respondentului<br />

1 Mama unui copil din coal 1390 <br />

2 coal 218 <br />

3 62 <br />

4 23 <br />

5 situaie 40 <br />

6 NonR 92 <br />

7 1825 <br />

i ai elevilor, peste trei sferturi<br />

fiind mame ale copiilor din coal. În categoria “Alte situaii” au fost menionai bunici i <br />

asisteni maternali.<br />

Distribuia eantionului de i în funcie de nivelurile de mânt în<br />

care sunt cuprini copii în coal i pe judee i<br />

apartenenele duble sau multiple) 7 <br />

6<br />

V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i prini, Tabelul Nr. 83.<br />

27


Graficul Nr. 1 Structura eantionului de i în funcie de nivelurile de mânt în care sunt<br />

cuprini copii în coal i pe judee<br />

feed-ul beneficiarilor sistemului de<br />

serviciile educaionale <br />

categorii de subiecii ai participanilor la educaiearul elevului a fost<br />

aplicat elevilor de gimnaziu, clasele V-VIII fiind reprezentate în proporii <br />

în eantion, în cazul ilor ,<br />

începând cu nivelul precolar.<br />

În funcie de localitatea de domiciliu, distribuia eantionului de i este cea de mai<br />

jos. Astfel, familia locuiete<br />

Tabelul Nr. 7. Distribuia eantionului de i în funcie de localitatea de domiciliu<br />

1 În aceeai localitate cu coala 1516 <br />

2 Într- 209 <br />

3 Într-ora) 11 <br />

4 NonR 89 <br />

5 1825 <br />

Locul în care locuiete copilul în raport cu familia <br />

eantionului de i <br />

7<br />

V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi i prini, Tabelul Nr. 84.<br />

28


Tabelul Nr. 8. Distribuia eantionului de i în funcie de locul în care locuiete copilul, în raport cu<br />

familia<br />

1 ii 1397 <br />

2 Într- 230 <br />

3 Într-ora) 202 <br />

4 La bunici sau alte rude 224 <br />

5 204 <br />

6 La internat 202 <br />

7 situaie 191 <br />

8 2650 <br />

urarea investigaiei la nivelul ilor din mediul rural (cu excepia <br />

i din 155), este distribuia eantionului de i în raport cu localitatea de domiciliu.<br />

observaie <br />

subieci (iar elevii de liceu sunt foarte puini!). Investigarea vizând, cu foarte mici excepii,<br />

i din mediul rural, este puin . Marea<br />

majoritate (83,1%) au menionat aceeai localitate i este posibil ca dintre cei 11,5% care au menionat<br />

-a menionat un sat din aceeai .<br />

În privina timpului de deplasare la coal i , situaia <br />

i<br />

Tabelul Nr. 9. Distribuia eantionului de i în funcie de timpului de deplasare la coal i <br />

menionat – referitor la copii<br />

1 Sub 30 de minute 1408 <br />

2 Între 30 i 60 de minute 275 <br />

3 Peste 60 de minute 51 <br />

4 NonR 91 <br />

5 1825 <br />

i coal <br />

sferturi dintre ei (77,2%) estimând-o la populaiei<br />

investigate, condiiile de deplasare sau distana mare între domiciliu i coal nu pot fi considerai drept<br />

factori majori de risc în privina abandonului colar sau a absenteismului.<br />

29


Aa cum am menionat funcie de<br />

dimensiunile i aspectele menionate. Ca urmare, acest capitol va fi it în trei subcapitole, fiecare<br />

dintre ele divizat în mai multe seciuni, în funcie de aspectele analizate.<br />

3.1. Activitatea de areobinute i evaluarea lor<br />

i a resurselor<br />

În privina spaiilor de mânt cu destinaia marea majoritate a<br />

colectivelor de elevi înva puin <br />

ând într-<br />

Tabelul Nr. 10. Situaia spaiilor de învmânt<br />

1 1177 <br />

2 557 <br />

spaiul disponibil la<br />

3 momentul respectiv<br />

27 <br />

4 1761 <br />

Menionm i faptul cjudee (Suceava – aici, toi înva în<br />

– i Vâlcea) toi înva ite cu alt clas (pe<br />

schimburi). Procentul cel mai mare de elevi care înva în ”clase zburtoare” este în colile din judeul<br />

Cluj (aproape 7% - deci nu un procent ). De asemenea, în funcie de clas, cei mai favorizai<br />

elevi, din acest punct de vedere sunt, conform ateptrilor, cei din clasele a VII-a i a VIII-a 8 .<br />

Referitor la prezena în coal a laboratoarelor i cabinetelor colare situaia nu este<br />

la fel de bun. Totui, peste 90% dintre elevi au menionat cel puin unul, situaia <br />

Suceava i cea mai puin Ialomia i <br />

Tabelul Nr. 11. Prezena în coal a laboratoarelor i cabinetelor<br />

ilor în care cel puin un<br />

elev a declarat prezena laboratorului<br />

menionat<br />

prezena laboratoarelor sau<br />

cabinetelor colare<br />

CJ 20 272 <br />

DJ 17 263 <br />

IL 8 229 <br />

SV 7 196 <br />

VL 24 268 <br />

VS 21 251 <br />

97 1479 <br />

8<br />

V– date suplimentare, Tabelele Nr. 85-86 i Graficul Nr. 10.<br />

30


Disciplinele pentru care este menionat a în coal a laboratoarelor i cabinetelor<br />

colare 9 <br />

Graficul Nr. 2. Disciplinele pentru care este menionat a în coal a laboratoarelor i<br />

cabinetelor<br />

În privina gradului de utilizare situaia este 10 , pe discipline de studiu.<br />

Bazându-ne pe afirmaia a cel puin unui elev din coal privind prezena <br />

de dotare a ilor între 88,9% (IL, VL) i <br />

ateptrilor <br />

Situaia mântuluiile<br />

au fost dotate cu cel puin - i PIR (Programul pentru<br />

mântul Rural) care a avut între obiective i dotarea cu calculatoare. Cu toate acestea, doar judeul<br />

Suceava prezena judeele I i<br />

Vâlcea, cu procentaje de peste 80%. Totui, în ce privete dotarea de ansamblu, ile din I i<br />

Vâlcea i prezena de laboratoare pentru alte discipline, în timp ce în judeul Suceava <br />

judeul Vaslui.<br />

9<br />

V– date suplimentare, Tabelul Nr. 87<br />

10<br />

V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 12<br />

31


Tabelul Nr. 12. Gradul de utilizare a laboratoarelor i cabinetelor, pe discipline de studiu<br />

Sptmânal Lunar Deloc<br />

1 INF 13,2% 3,9%<br />

2 FIZ 4,9% 2,2%<br />

3 CHI 5,6% 3,3%<br />

4 BIO 5,3% 2,6%<br />

5 LMO 0,2% 0,4%<br />

6 <br />

7 LRO <br />

8 GEO 0,3%<br />

9 REL 0,3%<br />

Din tabelul de mai sus 11 , coroborând i datele referitoare la numrul de ore pe sptmân<br />

alocate diferitelor discipline, i dei colilor cabinetele i<br />

De asemenea, mai<br />

a laboratoarelor de tiine <br />

judeele din Moldova, în schimb o în colile<br />

din judeul Cluj. Cauzele acestei situaii nu sunt clare – lipsa unor auxiliare curriculare (cum ar fi trusele<br />

substanele i reactivii pentru chimie sau biologie, echipamentele<br />

<br />

inclusiv în rândul cadrelor didactice.<br />

i analiza <br />

pli cabinetele)toi elevii (95%) au<br />

acces la cabinete i laboratoare cel puin i doar 68% mcar o or ptmân - ceea ce ni<br />

se pare insuficient, cu diferene în plus în judeele Cluj, Vâlcea i Ialomia i în minus în judeele Dolj,<br />

Vaslui i Suceava.<br />

Tabelul Nr. 13 i<br />

cabinetele<br />

Judeul Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761<br />

Total elevi<br />

cumulat (utilizare<br />

<br />

401 210 278 167 373 241 1670<br />

<br />

Procent elevi<br />

cumulat (utilizare<br />

<br />

<br />

135% 64% 106% 85% 123% 65% 95%<br />

11 – date suplimentare, Tabelul Nr. 88 i explicaiile suplimentare<br />

32


n instrumentul aplicat elevilor au fost completai cu un item din<br />

instrumentul aplicat ilori a bazei sportive se va aborda la nivelul<br />

întregului eantion i elevii din clasele primare sunt utilizatori ai acestora),<br />

laboratoarele i cabinetele colare se vor raporta numai la ii elevilor de gimnaziu. Distribuia<br />

eantionului de i în funcie de opinia lor privind utilizarea sau neutilizarea spaiilor din coal este<br />

<br />

Tabelul Nr. 14. Utilizarea spaiilor colare – ilor<br />

Da Nu Nu tiu NonR<br />

subieci<br />

în coal<br />

Biblioteca 1825 1053 275 121 244 132<br />

Sala sau terenul de sport 1825 1282 142 59 215 127<br />

<br />

chimie sau biologie<br />

1049 427 140 118 234 130<br />

Distribuia procentual:<br />

Da Nu Nu tiu NonR<br />

subieci<br />

în coal<br />

Biblioteca 1825 <br />

Sala sau terenul de sport 1825 <br />

<br />

chimie sau biologie<br />

1049 <br />

inclusiv prin vocile ilor sub-utilizarea laboratoarelor de tiine. Circa o treime<br />

dintre i fie susin tiu de existena <br />

procent destul de mare de ) 12 . La nivelul judeelor din eantion (pe fondul unor diferene<br />

mari între acestea 13 ) situaia ilor (în raport cu opiniile exprimat <br />

situaia tiu”, „nu<br />

i a ) înregistrându-se în Ialomiai Dolj, iar situaia cea mai<br />

<br />

În privina (materialului didactic) situaia <br />

a utilizrii<br />

materialului didactic) numeric sintetic (scorul mediu al<br />

-4). Suplimentar se va determina i un al doilea indicator reprezentând<br />

ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în acest caz 14 . Rezultatele<br />

obinute la nivel de jude <br />

12<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 89.<br />

13<br />

V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 13.<br />

14 V i explicaiile de la 2.2. Metodologia cercetii generale, p. 17-18<br />

33


Tabelul Nr. 15 ioneaz folosirea materialelor didactice (pe discipline) i<br />

frecvena utilizrii acestora<br />

La toate<br />

orele<br />

La<br />

majoritatea<br />

orelor<br />

La unele<br />

ore<br />

(Aproape)<br />

<br />

NonR<br />

LRO 749 473 309 167 63<br />

Limbi moderne LMO 382 369 497 397 116<br />

943 363 233 158 64<br />

tiine <br />

chimie, biologie)<br />

461 374 502 323 101<br />

Istorie i educaie 396 292 465 521 87<br />

Geografie GEO 590 310 455 319 87<br />

i desen) 420 280 319 512 230<br />

i educaie <br />

<br />

390 254 400 586 131<br />

Educaie EDF 816 224 207 366 148<br />

alocarea punctajului i sumarizarea , ierarhia disciplinelor în funcie<br />

<br />

Tabelul Nr. 16. Frecvena utilizrii materialelor didactice (pe discipline)<br />

La toate<br />

orele<br />

La<br />

majoritate<br />

a orelor<br />

La unele<br />

ore<br />

(Aproape)<br />

<br />

NonR Medie Procent<br />

medie<br />

din 4p<br />

4p 3p 2p 1p 0p<br />

53,5% 20,6% 13,2% 9,0% 3,6% 3,115 77,9%<br />

LRO 42,5% 26,9% 17,5% 9,5% 3,6% 2,953 73,8%<br />

EDF 46,3% 12,7% 11,8% 20,8% 8,4% 2,678 67,0%<br />

GEO 33,5% 17,6% 25,8% 18,1% 4,9% 2,566 64,2%<br />

26,2% 21,2% 28,5% 18,3% 5,7% 2,438 61,0%<br />

LMO 21,7% 21,0% 28,2% 22,5% 6,6% 2,286 57,2%<br />

22,5% 16,6% 26,4% 29,6% 4,9% 2,221 55,5%<br />

22,1% 14,4% 22,7% 33,3% 7,4% 2,106 52,7%<br />

23,9% 15,9% 18,1% 29,1% 13,1% 2,084 52,1%<br />

diferenele nu sunt foarte mari între diferitele discipline. Surprinde,<br />

, situarea în josul clasamentului a artelor i a disciplinelor tehnologice. i variaia<br />

rezultatelor între judee pe discipline. Se p atenia cea mai mare<br />

i Educaie i<br />

34


Arte, colile din Dolj stau cel mai bine, iar la tiine, Istorie, Geografie i Educaie t<br />

Vâlcea 15 .<br />

În afara disciplinelor fundamentale, mai puin de 1/3 dintre<br />

ei auxiliarelor curriculare didactice la disciplinele opionale 16 i doar circa 2%<br />

acestora la alte discipline decât cele deja menionate 17 .<br />

În privina multimedia (mijloacelor audio i video), se poate constata, în general, slaba lor<br />

utilizare:<br />

Tabelul Nr. 17. Utilizarea multimedia<br />

Lunar Deloc<br />

LMO 11,9% 0,7%<br />

MUZ 5,5%<br />

INF 4,1% 0,3%<br />

GEO 5,0% 0,5%<br />

6,6% 0,5%<br />

BIO 5,6% 0,5%<br />

FIZ 3,1% 0,4%<br />

LRO 8,2% 1,5%<br />

CHI 0,9% 0,3%<br />

REL 2,0%<br />

1,0%<br />

0,3%<br />

1,0% 3,0%<br />

DRG 0,7%<br />

DES 0,9% 0,4%<br />

CIV 0,4%<br />

Graficul Nr. 3. Utilizarea multimedia<br />

15<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 90 i Graficul Nr. 14<br />

16<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 91.<br />

17<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr.92<br />

35


Am mai constatat 18 mai puin a<br />

multimedia (cumulat situaie fiind din nou în Vâlcea i <br />

în Suceava. Mai ni s- 19 doar 87% dintre elevi<br />

puin , cumulat la toate disciplinele, situaia fiind mai<br />

i Vâlcea i colile din Dolj. În completare, aproape 9% dintre elevii<br />

chestionai .<br />

Situaia . Pe discipline, situaia<br />

20 <br />

Tabelul Nr. 18. Folosirea <br />

Lunar Deloc<br />

1 INF 3,9% 2,3%<br />

2 <br />

3 LMO 2,3% 5,6%<br />

4 LRO 1,7% 1,4%<br />

5 0,3% 0,3%<br />

6 1,1% 0,6%<br />

7 FIZ 1,0% 0,3%<br />

8 GEO 1,0% 0,5%<br />

9 0,4% 1,9%<br />

10 BIO 1,5% 0,3%<br />

11 MUZ 0,4% 0,2%<br />

12 REL <br />

13 0,2% 2,4%<br />

14 CHI 0,9% 0,3%<br />

15 DRG <br />

16 DES 1,6%<br />

teptat, computerul se folosete în general la Informatic , cu cel mai<br />

21 dintre disciplinele menionate (dei nu la fiecare or!). Pe de alt<br />

parte, la celelalte discipline de studiu ele Ialomia i<br />

Suceava exist cel puin un elev în fiecare coal din eantion <br />

ul Cluj la 87% în judeul Suceava 22 .<br />

Cumulat doar puin <br />

pentru toate disciplinele (marea majoritate, cum era de ateptat, i 71% o utilizare<br />

18<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 93<br />

19<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 94<br />

20<br />

V. i Anexa 3., – date suplimentare, Graficul Nr. 15<br />

21<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 95<br />

22<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 96 i Graficul Nr. 16<br />

36


cel puin lunar 23 . În completarea analizei de mai sus, circa 10% dintre elevii chestionai nu<br />

folosesc deloc calculatorul.<br />

i în acest caz, opiniile elevilor sunt completate cu opiniile ilor (privind <br />

copil a computerului, în procesul didactic) doar sub 10% dintre i <br />

<br />

coal informaii <br />

situaie 24 .<br />

Comparând elevilor i ale ilor <br />

i ale ilor sunt în Cluj i ce Dei peste<br />

investigai calculatorul (în<br />

procente diferite pe judee), iar ponderea ilor din jude gradul<br />

de informare a ilor referitor la utilizarea computerului în coal <br />

dintre ii elevilor de gimnaziu au cunotin nu au<br />

informaii (60,2%), fie inexistena computerelor (9%). Referitor la utilizarea computerelor în coal,<br />

i din partea ilor cuprini în ansamblul eantionului,<br />

mântul primar este i <br />

educaionale ale mediului familial al elevilor din ile<br />

investigate, marea majoritate a respondenilor <br />

mânt general.<br />

Referitor la accesul la Internet situaia <br />

la Internet este foarte mic – doar 38%, situaia toi elevii) i cea<br />

judeele Dolj i Vaslui (unul din cinci sau mai puin) 25 .<br />

Tabelul Nr. 19. Accesul la Internet<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Procent elevi 42% 15% 35% 86% 47% 22% 38%<br />

Referitor la utilizarea Internetului - coal i la lecii - distribuia<br />

eantionului de elevi 26 <br />

Tabelul Nr. 19. Utilizarea Internetului<br />

1 La orele obinuite de curs 665 <br />

2 Îleciilor 153 <br />

3 În afara orelor de curs, pentru obinerea de informaii noi 159 <br />

4 În afara orelor de curs, în scop de recreere 124 <br />

23<br />

V. i Anexa 3., – date suplimentare, Tabelul Nr. 97<br />

24<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 98 i Graficul Nr. 17<br />

25<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 99<br />

26<br />

V. i Anexa 3., Rezult– date suplimentare, Graficul Nr. 18<br />

37


Se poate constata o mai sl decât a calculatorului – <br />

utilizare pentru oala (la orele de curs i pentru pregtirea leciilor) fiind în judeul Suceava (aproape<br />

87% dintre elevi) i cea mai slab în judeul Dolj (aproape 20% dintre elevi) – cu o medie, la nivelul<br />

eantionului, de aproape 47% 27 . Ca i în cazul utilizrii computerului, conform atept<br />

TIC folosesc cel mai frecvent Internetul, celelalte discipline folosindu-l sporadic 28 .<br />

informaiilor referitoare la utilizarea calculatorului, i în privina Internetului s-au<br />

înregistrat diferene semnificative între afirmaiile elevilor i cele ale ilor. În timp ce<br />

%) menioneaz utilizarea Internetului în coal (o treime referindu-se la<br />

utilizarea în cadrul orelor de curs), doar unul din zece i (9,6%) cunosc acest lucru 29 <br />

educaie a ilor selectai<br />

în eantion.<br />

3.1.2. Procesul didaci autonomia elevului în procesul de are<br />

Primul aspect avut în vedere, printr- doar ilor, a fost modul de<br />

percepie a orarului ii investigai consider, în proporie de 78% c orarul copiilor este<br />

adecvat, 4% c este ”lejer” i 15% c este ”prea încrcat” (restul fiind <br />

tiu”) 30 . totui c procentul prinilor care consider orarul prea încrcat este mai mare la<br />

prinii elevilor de gimnaziu, fa de ceilali 31 .<br />

Tot în privina i dificultii procesului de învare, semnificativ este statutul<br />

, percepia elevilor este . Astfel, temele sunt<br />

în opinia i de dificile” (deci, neridicând<br />

probleme deosebite), aproape o treime considerându-le ”multe i dificile” 32 .<br />

În privina disciplinelor t cu regularitate, teme scrise i dincolo de<br />

ierarhia (ateptat<br />

în frunte), (cu excepia judeului Suceava), un elev are cu<br />

regularitate teme scrise zilnic la cel puin trei discipline (având în vedere i frecvena<br />

disciplinelor cu cele mai multe opiuni).<br />

centrarea demersului didactic pe profesor – deci<br />

pe activitatea i explicaiile date de profesor, <br />

, mai ales, în grup). Astfel, peste 80% dintre elevi susin <br />

obinuite explicaiile profesorilor, iar puin peste 50% susin<br />

c ile de are în grup sunt predominante. in peste 5% dintre elevi susin <br />

27<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 100<br />

28<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 101<br />

29<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 102 i Graficul Nr. 19<br />

30<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 103 - 104 i Graficul Nr. 20<br />

31<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 105<br />

32<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 106 -109 i Graficele Nr.21-23, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

38


explicaiile profesorului foarte puin din timpul unei ore, în timp ce aproape 20% susin înva în grup<br />

foarte puin din timpul orei 33 <br />

Tabelul Nr. 20. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup)<br />

explicaiilor<br />

profesorului<br />

<br />

ilor de grup<br />

Majoritatea timpului 950 512 <br />

469 421 <br />

Mai puin 187 436 <br />

Foarte puin din timpul unei ore 94 323 <br />

Nu tiu 61 69 <br />

1761 100% 1761 100%<br />

Pentru a analiza mai în profunzime procesul didactic, elevii au fost solicitai <br />

privind nite situaii considerate de cercetarea în domeniu ca dezirabile din perspectiva<br />

rii. i <br />

ut punsurilor oferite pe scala 1-4. Suplimentar, se va<br />

determina i un al doilea indicator, reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4<br />

puncte posibile de realizat în acest caz. Rezultatele obinute la nivel de jude sunt exprimate sub forma<br />

i rezultatele privind alt<br />

item, la care s-Situaiile menionate<br />

i distribuia 34 <br />

Tabelul Nr. 21. Percepia, de ctre elevi, a situaiilor dezirabile din perspectiva maximizrii rezultatelor<br />

rii<br />

1 ate la situaii de via obinuite <br />

2 Profesorii ne dau sarcini individuale de lucru <br />

ere asupra subiectului<br />

3 discutat<br />

<br />

i proprii de rezolvare a anumitor<br />

4 exerciii situaii<br />

<br />

5 înelegem unele subiecte cu exemple din viaa noastr <br />

re asupra<br />

6 subiectelor discutate<br />

<br />

învee acetia i ce se<br />

7 ateapt de la ei<br />

<br />

8 Profesori <br />

9 discipline <br />

33<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 110 - 111 i Graficele Nr. 25 - 26<br />

34<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 112 - 114<br />

39


situaia explicarea <br />

a cerinelor i a rezultatelor ateptate ale învrii (situaie confirmat i de alte rspunsuri – v.<br />

mai jos), iar cele mai puin frecvent întâlnite fiind cele referitoare la <br />

(ate la situaii de via obinuite”) i la colaborarea dintre elevi<br />

(”p– <br />

fiind confirmat i de rspunsurile elevilor referitoare la timpul ilor de grup. De asemenea,<br />

procent rii (”profesorii ne dau sarcini individuale de lucru”) i<br />

interdisciplinaritatea predrii 35 <br />

putem observa c în 4 din cele 6 judee (excepie fiind<br />

Suceava i Ialomia) cel puin un profesor care face corelaii interdisciplinare. Din<br />

acest punct de vedere disciplinele ii de acest tip sunt 36 <br />

Tabelul Nr. 22. Situaia disciplinelor colare în funcie de nivelul de interdisciplinaritate a predrii<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

24,8% 21,0% 19,4% 30,6% 39,1% 23,4% <br />

FIZ 17,1% 10,7% 23,2% 2,0% 31,6% 21,8% <br />

LMO 20,1% 16,2% 8,4% 0,0% 14,1% 14,8% <br />

GEO 11,4% 14,0% 10,3% 3,1% 25,0% 11,0% <br />

9,1% 6,7% 17,9% 6,6% 15,1% 9,7% <br />

LRO 9,7% 11,0% 9,5% 3,6% 11,5% 9,1% <br />

BIO 5,7% 4,0% 6,1% 0,0% 12,5% 6,7% <br />

CHI 5,4% 2,7% 5,7% 1,5% 8,9% 9,1% <br />

DES 0,7% 0,0% 0,4% 7,1% 0,0% 0,5% <br />

CIV 1,3% 0,9% 0,0% 0,0% 1,0% 1,3% <br />

INF 0,0% 0,3% 0,0% 0,0% 2,0% 1,6% <br />

0,3% 0,3% 1,5% 0,0% 0,7% 1,3% <br />

REL 1,0% 1,8% 0,4% 0,0% 0,0% 0,3% <br />

Surprind diferenele mari între „tiine” – fizica, cu un procent de trei ori mai mare decât<br />

biologia i chimia, precum i – i<br />

matematica.<br />

În ansamblusituaia privind cele 9 aspecte „dezirabile” menionate mai sus (inclusiv<br />

trans disciplinar) este 37 <br />

35<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 115 – 116 i Graficul Nr. 27<br />

36<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 117 i Graficul Nr. 28<br />

37<br />

V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 29<br />

40


Tabelul Nr. 23. Situaia sintetic a aspectelor ”dezirabile”<br />

1 2 3 4 5 6 7 8 9<br />

CJ 58,0% 60,3% 64,3% 63,2% 64,6% 62,7% 65,1% 56,7% 66,4%<br />

DJ 62,7% 71,0% 74,8% 79,0% 77,1% 79,3% 82,5% 61,0% 63,4%<br />

IL 53,7% 52,0% 56,1% 60,5% 57,1% 59,8% 65,8% 48,6% 58,6%<br />

SV 62,2% 61,4% 66,5% 61,9% 71,4% 66,8% 75,5% 84,9% 57,1%<br />

VL 66,4% 68,4% 75,2% 78,0% 75,2% 77,6% 84,5% 66,9% 83,9%<br />

VS 60,2% 65,9% 69,4% 70,7% 69,4% 73,6% 79,2% 53,4% 62,1%<br />

Minim <br />

Maxim <br />

Amplit <br />

<br />

În concluzie, profesorii <br />

e acetia i ce se ateapt de la ei”, iar cel mai puin frecvent<br />

„profesorii cer ca elevii e cele ate la situaii de via obinuite” i „profesorii îi pe elevi <br />

discute între ei, atunci când au i cea mai mare<br />

judeemenionate i în<br />

alte rapoarte de cercetare – ii i rii, precum i<br />

centrarea pe predare susinut i menionate mai sus,<br />

privind alocarea timpului în cadrul unei ore obinuite de curs). Ca un corolar, putem afirma a<br />

unei areiniiat<br />

„alimentat” i aa cum vom vedea i <br />

Centrarea educaiei pe are i posibilitatea de a<br />

utiliza auxiliare curriculare (inclusiv audio-vizuale i TIC) sunt semnalate i de modul de folosire a<br />

laboratoarelor, cabinetelor, auxiliarelor curriculare, multimedia i calculatorului (deja analizate mai sus).<br />

Astfel, în cazul colilor din eantionmai puin de ¾ dintre elevi folosesc laboratorul de<br />

– - i mai puin de 40% dintre elevi<br />

folosesc i biologie – din care 10% sau mai puin -<br />

colilor respective de a furniza o educaie via – deci, cu caracter<br />

aplicativ – i educaional pe predare, în spe pe transmiterea de<br />

informaie profesorii nu utiliz aceste cabinete i i<br />

posibilitatea lor de a folosi eficient auxiliarele curriculare <br />

i situarea disciplinelor tehnologice în josul clasamentului de utilizare<br />

caracterul teoretic i lipsa caracterului<br />

cunotine, nu pe are i<br />

de deficitele constatate în utilizarea multimedia i a calculatoarelor în procesul didactic. La fel, lipsa<br />

conexiunii la Internet un handicap în privina accesului, în timp real, la informaie, materiale i<br />

auxiliare curriculare.<br />

41


3.1.3. Evaluarea rezultatelor rii i stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul acordat<br />

elevilor.<br />

Primul aspect pe care l-<br />

solicitai indice cât de<br />

informaii suplimentare.<br />

acelai model prezentat anterior) s- <br />

conotaiei pozitive a mesajului. Astfel, situaia <br />

-au atribuit 4 puncte, iar situaia <br />

„P 38 <br />

Tabelul Nr. 24. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile elevilor (procentual)<br />

(Aproape)<br />

<br />

La unele ore<br />

La<br />

majoritatea<br />

orelor<br />

Toate orele NonR Medie Procent<br />

medie din<br />

4<br />

4 3 2 1 0<br />

CJ <br />

DJ <br />

IL <br />

SV <br />

VL <br />

VS <br />

<br />

dispui <br />

feedback i sprijin elevilor. Totui, circa 1 din 10 profesori nu reacioneaz pozitiv în astfel de<br />

situaii.<br />

, atunci când elevii cer acest lucru, la acest<br />

punct având i opiniile ilor Referitor la proporia profesorilor care<br />

cererilor de ajutor ale elevilor, situaia existând<br />

concordan respondeni toi<br />

profesorii”, în rândul ilor, este explicat de proporia mai m <br />

solicitat ajutor). Între judeele care fac parte din eantion, la ambele populaii, cei mai „binevoitori”<br />

profesori sunt în Suceava i cei mai puin „binevoitori” în Ialomia, cea mai mare diferen <br />

Cluj, unde ii sunt mult mai critici decât elevii în privina acestui aspect 39 .<br />

38<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 118 i Graficul Nr. 30<br />

39<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 119 i Graficul Nr. 31-33<br />

42


Tabelul Nr. 25. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile de ajutor ale elevilor (procentual)<br />

Opinii elevi<br />

Opinii i<br />

Toi profesorii 916 692 <br />

Majoritatea profesorilor 412 509 <br />

Unii profesori 329 328 <br />

Niciun profesor 21 19 <br />

<br />

nevoie de ajutor<br />

44 223 <br />

Nu tiu 39 54 <br />

1761 100% 1825 <br />

În privina percepiei ,<br />

judee) 40 <br />

<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

<br />

pe toi<br />

65,8% 61,0% 66,2% 81,1% 60,9% 67,5% <br />

Profesorii au anumii elevi<br />

preferai<br />

23,5% 30,8% 12,9% 8,7% 32,9% 22,3% <br />

Profesorii au anumii elevi<br />

pe care îi sancioneaz 6,7% 5,8% 8,4% 10,2% 5,6% 9,7% <br />

când prind ocazia<br />

Nu tiu 4,0% 2,4% 12,5% 0,0% 0,7% 0,5% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

percepia <br />

profesorilor în Suceava i i Dolj, iar în toate judeele, peste 60% dintre<br />

elevi apreciind Totui<br />

favorizai sistematic (fapt confirmat i os, la întrebarea privind existena<br />

i peste pedepsii sistematic (deci, cumulat, circa o treime dintre<br />

respondeni).<br />

<br />

explicarea criteriilor de evaluare i . În privina primului aspect, al<br />

, situaia ul de mai jos 41 . Marea majoritate a<br />

uare înainte de fiecare evaluaresituaie<br />

având-o judeul Cluj i cea mai puin judeele Suceava i Ialomia<br />

40<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 120 i Graficul Nr. 34<br />

41<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 121<br />

43


Tabelul Nr. 27. Explicarea criteriilor de evaluare (date procentuale)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Înainte de fiecare evaluare <br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

<br />

<br />

Nu tiu <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

- <br />

proporii similare<br />

ilor). La nivel de jude <br />

situaie este în Suceava i cea mai puin Ialomia (la elevi) i Cluj (la i) 42 <br />

Tabelul Nr. 28. Motivarea notelor<br />

Opinii elevi<br />

Opinii i<br />

1072 1013 <br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

504 630 <br />

131 88 <br />

Nu tiu <br />

<br />

54 94 <br />

1761 100% 1825 100%<br />

În momentul în care apar neînelegeri sau nemulumiri ,<br />

comportamentul elevilor, aa cum chestionare, este descris în tabelul de mai<br />

jos 43 <br />

Tabelul Nr. 29. Comportamentul elevilor atunci când apar neînelegeri sau nemulumiri fa de<br />

<br />

1 Vorbesc cu ii 283 <br />

2 1101 <br />

3 Vorbesc cu dirigintele i 260 <br />

4 Vorbesc cu directorul colii i 52 <br />

5 Acionez altfel 61 <br />

6 Nu fac nimic 217 <br />

42<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 122 i Graficul Nr. 35<br />

43<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 123 i Graficelel Nr. 36 - 37 i explicaiile suplimentare<br />

44


Îii sau care nu îneleg <br />

colii, în special profesorului respectiv, dar i dirigintelui sau directorului (cu un total de circa 80%).<br />

Circa 16% dintre elevi ilor, 12% nu fac nimic i 3,5% acioneaz altfel.<br />

Elevii din Suceava au o situaie aparte – ei lii -o proporie <br />

ori mai mare decât de medie).<br />

Un element esenial valorificarea rezultatelor<br />

aciunilor corective. Opiniile elevilor i ale ilor, privind atitudinea i<br />

comportamentul profesorului de elevii cu rezultate slabe la tur, sunt sintetizate în tabelul de<br />

mai jos 44 <br />

<br />

ELEVI<br />

P<br />

Continu s <br />

1 corijeni<br />

234 139 <br />

Dau mai mult de lucru pentru a putea<br />

2 a mai bine<br />

543 471 <br />

3 lecia 697 604 <br />

<br />

4 obin note slabe<br />

414 480 <br />

greete i învee la<br />

5 <br />

710 557 <br />

<br />

6 bune obinute<br />

429 400 <br />

omportamentele indicate cel mai frecvent sunt <br />

referitoare la coninutul i rezultatele cognitive ale procesului de are greelilor,<br />

explicaii comportamentele care in de motivaia<br />

pentru are i privind identificarea cauzelor unor e puin<br />

reprezentate.<br />

-a pi ponderea ilor înva bine i nu<br />

are nevoie de ajutor din partea profesorului (aproape 15% dintre respondeni<br />

ilor care consider c proprii copii nu au nevoie de ajutor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

42 40 32 31 47 72 264<br />

<br />

44 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 124 i Graficele Nr. 38 - 40, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

45


3.1.4. Nivelul de informare în privina ii colii<br />

Din a cum ne i ateptam) c, în general elevii sunt mult mai bine informai<br />

în privina ii colii decât ii menionat.<br />

Ca itemi specifici , atât elevii cât i ii au fost solicitai <br />

menioneze câte trei evenimente sau i derulate în coal. Asupra acestui aspect analiza<br />

i , corelând nivelul de participare la decizie cu dorina de a fi<br />

informat i cu accesul la informaia Pentru prelucrarea acestei am considerat<br />

inut <br />

În plus, elevii au fost solicitai s enumere cel puin trei i <br />

concrete derulate în coal, <br />

sau nu.<br />

Referitor la primul item (enumerarea a trei evenimente sau i derulate în coal<br />

situaia ele opiuni înregistrate,<br />

raportate la întregul eantion i pe judee (inclusiv <br />

opiuni)<br />

Tabelul Nr. 32. i menionate<br />

Judeul Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761<br />

Total opiuni exprimate 483 452 400 579 620 615 3149<br />

Nr. mediu de opiuni<br />

/ respondent 1.62 1.38 1.52 2.95 2.04 1.65 1.79<br />

Din care, opiunea 1 240 265 193 195 289 283 1465<br />

Din care, opiunea 2 151 133 129 193 199 197 1002<br />

Din care, opiunea 3 92 54 78 191 132 135 682<br />

toi respondenii puin un<br />

eveniment urat în coal<br />

opiuni judeul Dolj, iar cel mai mare în Suceava.<br />

În privina tipurilor de i indicate, situaia 45 <br />

45<br />

V . i – date suplimentare, Tabelul Nr. 125 i Graficele Nr. 41 - 45<br />

46


i menionate<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

i extra curriculare,<br />

total<br />

Evenimente care in de<br />

programul de studiu i de<br />

viaa colar (cu excepia<br />

ilor extra<br />

curriculare), total<br />

Aspecte pozitive legate de<br />

coal i de activitatea<br />

colar, total<br />

Aspecte negative legate de<br />

coal i de activitatea<br />

colar, total<br />

i non<br />

<br />

- <br />

exemplu, "i<br />

interesante")<br />

- Nu tiu -a întâmplat<br />

nimic"<br />

357 370 268 403 437 261 2096<br />

65 34 86 143 79 137 544<br />

3 2 5 0 20 27 57<br />

23 41 21 9 64 112 270<br />

35 5 20 24 20 78 182<br />

31 5 16 24 15 62 153<br />

4 0 4 0 5 16 29<br />

Se poate vedea, la nivel general (din motive de reprezentativitate, la nivel judeean, nu vom<br />

compara rezultatele între judee), ile extra curriculare de diferite tipuri sunt preferatele<br />

elevilor, ca evenimente memorabile, urmate de evenimentele care in de programul de studiu i<br />

viaa colar.<br />

Întrucât itemul se referea i emoional a evenimentelor respective, am întreprins<br />

i i ale ilor, de altfel, au fost<br />

<br />

-am plictisisituaiei la tur”;<br />

„serbare”). În privina acestui aspect, situaia judee i pe total eantion<br />

Tabelul Nr. 34. emoional a evenimentelor trite în coal<br />

emoional: Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

47 10 25 0 39 76 197<br />

- <br />

"pozitive"<br />

9.73 2.21 6.25 0.00 6.29 12.36 6.26<br />

41 47 30 17 73 140 348<br />

- <br />

"negative"<br />

8.49 10.40 7.50 2.94 11.77 22.76 11.05<br />

395 395 345 562 508 399 2604<br />

- <br />

"neutre"<br />

81.78 87.38 75.12 97.06 81.93 64.88 82.69<br />

opiuni 483 452 400 579 620 615 3149<br />

47


Se , <br />

judee, cel mai<br />

emoional Vaslui i Ialomia. Vaslui este judeul cu<br />

procentele cele , cât i negative. Judeul cu procentul cel mai mic<br />

<br />

cel puin trei i / evenimente concrete<br />

derulate în coalu participat<br />

sau nu. La nivelul eantionului, situaia ul de mai jos 46 .<br />

Tabelui menionate<br />

Judeul Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761<br />

Total opiuni exprimate 472 486 425 572 601 741 3297<br />

Nr. mediu de<br />

opiuni/respondent<br />

1.58 1.48 1.62 2.92 1.98 1.99 1.87<br />

Din care, opiunea 1 224 251 198 196 276 307 1452<br />

Din care, opiunea 2 144 144 132 180 204 255 1059<br />

Din care, opiunea 3 104 91 95 196 121 179 786<br />

toi <br />

evenimente solicitate, urate în coal<br />

opiuni judeul Dolj (sub 1,5).<br />

În privina categoriilor de i menacestea sunt similare celor indicate la itemul<br />

anterior, i, în general, ile<br />

extra curriculare „tradiionale”. Menionm respondenilor privind<br />

ile derulate i în general coal <br />

menioneze în medie 2 astfel de i <br />

La nivelul eantionului i (reamintim, acetia au fost solicitai menioneze câte<br />

trei evenimente sau i derulate în coal situaia ele de mai jos 47 .<br />

opiuni înregistrate, raportate la întregul eantion i pe judee<br />

(inclusiv opiuni)<br />

46<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 126 i Graficul Nr. 46<br />

47<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 127 i Graficele Nr. 47 - 51<br />

48


i menionate – prini<br />

Judeul Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Total i 308 365 184 217 362 389 1825<br />

Total opiuni exprimate 283 410 201 618 577 326 2415<br />

Nr. mediu de<br />

opiuni/respondent 0.92 1.12 1.09 2.85 1.59 0.84 1.32<br />

Din care, opiunea 1 152 233 89 220 263 195 1152<br />

Din care, opiunea 2 84 121 66 200 194 82 747<br />

Din care, opiunea 3 47 56 46 198 120 49 516<br />

Se poate observa puin respondeni <br />

indice cel puin un eveniment urat în coal i numai puin peste 20%<br />

au putut indica trei astfel de evenimente (media fiind de 1,3 opiuni pe respondent). Cel mai mic<br />

opiuni judeul Vaslui, iar cel mai mare în Suceava. În privina<br />

tipurilor de i indicate, situaia ii indicând<br />

categorii de aci <br />

i menionate – prini<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

i extra curriculare,<br />

total<br />

Evenimente care in de<br />

programul de studiu i de viaa<br />

colar (cu excepia<br />

ilor extra curriculare),<br />

total<br />

Aspecte pozitive legate de<br />

coal i de activitatea colar,<br />

total<br />

Aspecte negative legate de<br />

coal i de activitatea colar,<br />

total<br />

i non<br />

<br />

- Nu tiu -a întâmplat<br />

nimic"<br />

- <br />

exemplu, "i<br />

interesante")<br />

181 237 110 379 361 159 1427<br />

42 77 56 208 130 45 558<br />

9 12 10 20 26 3 80<br />

24 58 20 11 34 43 190<br />

27 26 5 0 26 76 160<br />

14 23 0 0 9 56 102<br />

13 3 5 0 17 20 58<br />

Se poate vedea, la nivel general (din motive de reprezentativitate, la nivel judeean, nu vom<br />

compara rezultatele între judeeile extra curriculare de diferite tipuri sunt preferatele<br />

ilor, ca evenimente memorabile, urmate de alte evenimente care in de viaa colar<br />

ca i în cazul elevilor, prinii au folosit acest prilej pentru a semnala aspecte pozitive i<br />

49


iri ale situaiei evidenieze aspecte negativeau<br />

legate de evenimente anume.<br />

Întrucât itemul se referea i emoional a evenimentelor respective, am întreprins<br />

i în cazul rspunsurilor prinilor <br />

<br />

luat note mici”; „m-situaiei la tur”; „serbare”).<br />

Tabelul Nr. 38. emoional a evenimentelor trite în coal – prini<br />

emoional: Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

15 6 26 5 29 32 113<br />

- <br />

"pozitive"<br />

5.30 1.46 12.94 0.81 5.03 9.82 4.68<br />

27 42 24 9 28 50 180<br />

- <br />

"negative"<br />

9.54 10.24 11.94 1.46 4.85 15.34 7.45<br />

251 362 151 604 520 244 2132<br />

- <br />

"neutre"<br />

88.69 88.29 75.12 97.73 90.12 74.85 88.28<br />

opiuni 283 410 201 618 577 326 2415<br />

, <br />

(ca i la elevi) <br />

judeeemoional Vaslui i Ialomia. Judeul cu<br />

Ialomia, iar judeul cu procentul cel mai mare de<br />

<br />

3.2 Motivaiai participarea<br />

3.2.1. Motivele alegerii unei coli<br />

Implicarea i participarea la viaa colar pornesc de la motivele alegerii unei coli. Având în<br />

vedere tipologia colilor din eantionilor (i implicit a elevilor) nu<br />

au fost pui în situaia de a alege coala, ei fiind, practic, obligai coala – din<br />

motive financiare, de apropiere de domiciliu etc. Totui<br />

la acest aspect pentru a releva, pe de o parte, a unei motivaii complementare i<br />

voina prealabile în privina colii respective, chiar în condiiile<br />

în care nu exista posibilitatea unei alegeri reale. Situaia pe grupuri int (elevi i i), pe judee,<br />

procentual 48 <br />

48 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 128 i Graficul Nr. 52, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

50


Tabelul Nr. 39. Motivele alegerii colii<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEV<br />

Apropierea de domiciliu <br />

A fost decizia ilor <br />

A fost decizia copilului <br />

Nu tiu un motiv anume <br />

I<br />

Apropierea de domiciliu <br />

A fost decizia ilor <br />

A fost decizia copilului <br />

Nu tiu un motiv anume <br />

Dei, aa cum ne ateptam, elevii i prinii consider apropierea de domiciliu drept criteriul cel<br />

mai important în alegerea colii, apar diferene mari atât între elevi i prini, cât i între judee.<br />

3.2.2. Participarea la viaa colar i la procesul decizional<br />

De un mare interes este percepia celor int, elevii i ii, privind<br />

participarea la viaa colar în general i<br />

organismelor consultative (ale elevilor, respectiv ale ilor). Opiniile înregistrate sunt sintetizate<br />

în tabelele de mai jos 49 <br />

Tabelul Nr. 40. Participarea la activitatea organismelor consultative<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Da, din consiliul <br />

Din consiliul consultativ al elevilor<br />

<br />

pe coal<br />

<br />

Nu <br />

Nu tiu <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

I<br />

Da, din comitetul de i pe<br />

<br />

<br />

<br />

Da, din comitetul de i pe<br />

<br />

coal<br />

<br />

Nu <br />

Nu tiu <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

ilor i al elevilor care fac parte din organismele<br />

consultative este consistent cu cel prescris în documentele normative i evideniat <br />

(cel puin 10% din numrinilor). Cel mai mare procent dintre respondeni care fac parte<br />

49<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 129<br />

51


din astfel de organisme consultative se poate constata în judeele Vâlcea i Suceava la elevi, i Cluj i<br />

Vâlcea la iIalomia, atât în privina elevilor, cât i a<br />

ilor.<br />

Opiniile respondenilor în privina frecvenei întrunirii acestor organisme consultative<br />

sunt prezentate în tabelul <br />

Tabelul Nr. 41. Frecvena întrunirii organismelor consultative<br />

ELEVI<br />

coal<br />

I<br />

i coal<br />

1 Regulat, lunar sau mai des 37 132 <br />

2 Regulat la 2-3 luni 27 61 <br />

3<br />

<br />

pe semestru<br />

16 106 <br />

4<br />

<br />

periodicitate anume<br />

49 145 <br />

5 Nu se întrunete 3 22 <br />

6 Nu tiu 35 7 <br />

7 NonR 7 16 <br />

8 174 489 <br />

Sub acest aspect, se poate constata în rândul elevilor un procent mult mai mare de respondeni<br />

( de i tiu când se întrunete respectivul organism consultativ, ceea ce<br />

susinut a comitetului de i, în raport cu cel al elevilor.<br />

implicarea în selectarea disciplinelor<br />

opionale (elevi i i) i prin participarea ilor în proiectarea, realizarea i evaluarea<br />

ilor derulate la nivelul ii colare.<br />

i ilor în selectarea disciplinelor<br />

opionale este prezentat în tabelul de mai jos 50 <br />

Tabelul Nr. 42. Consultarea elevilor i ilor în selectarea disciplinelor opionale<br />

ELEVI<br />

I<br />

1 DA 861 1179 <br />

2 NU 838 530 <br />

3 0 % 42 <br />

4 NonR 62 74 <br />

5 1761 1825 <br />

50<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 130 i Graficele Nr. 53 - 54<br />

52


Dei legea spune altfel, dintre respondeni, dintre elevi i aproape o<br />

treime dintre i consultai în stabilirea opionalelor - confirmându-se<br />

practica deciziei la nivelul colii, în funcie de resurse i de nevoia de a completa catedrele cadrelor<br />

puine<br />

i de alegere, determinate i de procentul mai redus de cadre titulare i calificate. <br />

cons ilor colare în care cel puin un elev a declarat participarea la stabilirea<br />

opionalelor consultai, pe judee, se poate<br />

ile colare elevii sunt consultai în selectarea<br />

opionalelor (întrucât cel puin <br />

nici la nivel judeean, nici la nivelul colii (existând diferene mari de poziii rhii). Doar<br />

în Suceava, se pare, <br />

poziia 1 în ambele ierarhii). În celelalte judee <br />

nivelul colilor participante la cercetare – unii dintre profesori practicând-o, alii nu.<br />

În privina ilor, vom prezenta comparativ opiniile privind nivelul de implicare în<br />

vom include i opiniile acestora privind disciplinele<br />

opionale, pentru a compara nivelul de participare la stabilirea acestora, cu nivelurile de participare la<br />

celelalte decizii importante de la nivelul colii – anume elaborarea bugetului colii <br />

efectuate de coal ii colii ilor<br />

planificate 51 .<br />

ilor în procesul decizional<br />

Alegerea<br />

opionalului<br />

Elaborarea<br />

bugetului<br />

colii<br />

Cheltuielile<br />

efectuate de<br />

coal<br />

Planificarea<br />

ii<br />

colii<br />

Realizarea<br />

ilor<br />

planificate<br />

1 DA 1179 607 788 906 1113 <br />

2 NU 530 1046 872 740 579 <br />

<br />

interes 42 90 97 94 60 <br />

3 ea<br />

4 NonR 74 82 68 85 73 <br />

5 1825 1825 1825 1825 1825 <br />

ateptrilor, în alegerea<br />

opionalului i cel mai mic în elaborarea bugetului coliiii sunt<br />

mai puin implicai i în<br />

managementul financiar al colii (planificare i execuie Din nou, ca i la alte<br />

diferene în privina colilor din judeul Suceava, de celelalte coliparticiparea<br />

la planificarea ii i supra-participarea în privina alegerii opionalelor, elaborarea i<br />

executarea bugetului.<br />

ilor la viaa colii este contribuia lor .<br />

Fiind solicitai menioneze <br />

51<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 131 – 132 i Graficul Nr. 55<br />

53


majoritate a ilor , dar i <br />

52 <br />

Tabelul Nr. 44. Contribuia financiar a prinilor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Am fost solicitat, le- t<br />

sunt utile i <br />

<br />

Am fost solicitat, le- ,<br />

dar nu sunt utile sau nu sunt <br />

<br />

Am fost solicitat, dar nu le-am<br />

<br />

<br />

Nu am fost solicitat <br />

NonR <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

3.2.3. Comunicarea cu personalul colii i sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor<br />

personale<br />

Acest domeniu a fost reprezentat pe larg în instrumentele de cercetare. În primul rând am dorit<br />

percepia grupurilor int privind modul în care coala ine <br />

opiniile i educaie reacia colii la<br />

semnalarea unui aspect negativ sau de o propunere de ire.<br />

Astfel 53 , doar circa 20% dintre elevi i circa 15% dintre i au semnalat astfel de aspecte<br />

negative, în Suceava întâlnim procentul cel mai mic (12,8%, respectiv 6,5%), iar în Dolj procentul cel mai<br />

mare (28,4%, respectiv 18,1%) de elevi i i <br />

i reacioneaz elevii i ii atunci când <br />

negativ în coal 54 . Astfel, atât elevii, cât i ii <br />

dirigintelui sau unui alt profesor, urmând, ca persoane preferate, (ali) i, directorul colii i, în<br />

ile locale sau comitetul de i. Deci, aciunea <br />

i <br />

în cazul ilor<br />

colar pentru rezolvarea<br />

unor probleme din coal este mic i l-au menionat)m, totui<br />

colar <br />

52<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 133 i Graficul Nr. 56<br />

53<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 134<br />

54<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 135-136 i Graficele Nr. 57 - 58, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

54


Ca probleme opiuni 55 <br />

Tabelul Nr. 45. Categorii de probleme semnalate<br />

Aspecte negative semnalate<br />

1 Paza i sigurana din coal i în jurul colii<br />

2 Ordinea i enia din coal<br />

3 Comportamentul unor elevi<br />

4 Comportamentul unor profesori<br />

Tabelul Nr. 46. Distribuia rspunsurilor în funcie de categoriile de probleme menionate<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

ELEVI<br />

1 24,2% 26,2% 22,4% 21,9% 16,1% 21,5% <br />

2 23,8% 38,4% 31,6% 31,6% 24,3% 34,4% <br />

3 41,3% 32,6% 20,2% 27,0% 32,2% 39,5% <br />

4 6,7% 4,3% 4,2% 7,1% 4,6% 8,9% <br />

I<br />

1 13,6% 13,2% 6,0% 5,1% 10,5% 7,5% <br />

2 10,4% 9,9% 12,0% 0,5% 10,5% 12,3% <br />

3 9,7% 5,8% 5,4% 1,8% 6,6% 6,4% <br />

4 3,6% 1,4% 0,0% 0,0% 4,1% 2,6% <br />

Se poate constata, în cazul elevilor, aceeai persisten a problemelor individuale (mai ales<br />

comportamentul altor elevi), semnalate i cu alte prilejuri, urmate de aspecte negative legate de <br />

eniei siguran – situaie Aceasta cu atât<br />

mai mult cu cât aspectele menionate legate de enie i siguran) sunt cele mai<br />

importante i în opinia ilor. <br />

probleme care in de profesori (circa 6% dintre elevi i 2% dintre i semnalându-le).<br />

În privina tipologiei problemei semnalate legate de comportamentul elevilor, situaia<br />

uelevi (din totalul de 1761 de respondeni, deci aproape 22%) i 71<br />

i (din totalul de 1825 de respondeni, deci circa 3,9%) au bifat varianta „Comportamentul unor<br />

elevi, <br />

- cumini<br />

- Cazuri de violen <br />

- violen <br />

- Fumatul (5)<br />

- <br />

- Absenele elevilor (4)<br />

- îi e<br />

- „Nu-i face temele” (2)<br />

- <br />

55<br />

V. i – date suplimentare, Graficele Nr. 59 - 60<br />

55


- <br />

- <br />

- <br />

- („nu fac nimic”) (1)<br />

La i, <br />

- Limbajul, modul de adresare i va <br />

- Acte de <br />

- enie (1)<br />

- Nu este cazul (2)<br />

- ali copii”) sau (restul)<br />

87 elevi (din totalul de 1761 de respondeni, deci aproape 5%) i 27 i (din<br />

totalul de 1825 de respondeni<br />

modul în care ...”. La elevi<br />

- Cazuri de ip<br />

- <br />

- Modul î<br />

- Modul de predare (9)<br />

- Cazuri de <br />

- anumii elevi” (4)<br />

- „Eu am dreptate!” (2)<br />

La i<br />

- <br />

- Absena de la ore (6)<br />

- <br />

- <br />

- Agresivitatea (2)<br />

- Lipsa de supraveghere a copiilor în pauze (1)<br />

- Incapacitatea de a menine disciplina (1)<br />

- (restul)<br />

În privina “altor probleme” (decât cele patru categorii indicate), un nu<br />

de 1761 de respondeni, deci circa 1,8%) i 16 i (din totalul de 1825 de respondeni, deci sub 1%)<br />

elevi<br />

- Nu sunt astfel de cazuri (16)<br />

- „E frig în coal” (3)<br />

- <br />

- “Certuri sau neînelegeri între noi sau între noi i <br />

- Cazuri de <br />

- Cazuri de <br />

- <br />

- Cazuri de discriminare (1)<br />

56


- <br />

- „Copiii care au nevoie de ajutor” (1)<br />

- <br />

La i<br />

- Lipsa transportului colar (2)<br />

- atenie în momentul în care copiii au probleme medicale” (2)<br />

- Indiferena de copii i de problemele lor (2)<br />

- Diverse acte de a copiilor (2)<br />

- Tratarea copiilor cu CES (1)<br />

- „Deranjarea unor persoane din afara colii” (1)<br />

- „Problemele copiilor la tur” (1)<br />

- (restul)<br />

În privina opiniilor asupra , respondenii<br />

(elevi i i<br />

<br />

1 Aproape întotdeauna am observat o ire a aspectului semnalat<br />

2 ire a aspectului semnalat<br />

3 ire a aspectului semnalat<br />

4 Foarte rar sau am observat o ire a aspectului semnalat<br />

Situaia int i pe judeeîn continuare 56 <br />

Tabelul Nr. 48. Distribuia rspunsurilor în privin<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

ELEVI<br />

1 31,5% 28,7% 23,2% 58,2% 17,8% 22,8% <br />

2 23,5% 17,7% 27,8% 35,2% 16,8% 26,3% <br />

3 19,1% 19,8% 7,6% 3,6% 21,4% 19,1% <br />

4 17,4% 29,0% 17,5% 3,1% 23,4% 23,1% <br />

PRINI<br />

1 18,5% 28,8% 25,5% 29,5% 25,1% 24,9% <br />

2 22,7% 23,8% 22,3% 53,0% 26,0% 19,3% <br />

3 22,7% 15,1% 13,0% 16,6% 12,4% 15,2% <br />

4 13,0% 11,0% 8,2% 0,9% 16,3% 19,0% <br />

-o proporie mult mai mare decât ii<br />

irea situaiei, dar în ansamblu respondeni semnalarea<br />

56<br />

V. i – date suplimentare, Graficele Nr. 61 - 62<br />

57


prob la irea<br />

situaiei.<br />

O situaie i i în privina<br />

propunerilor de ire i 57 <br />

Tabelul Nr. 49. Distribuia rspunsurilor în privina propunerilor de ire<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA <br />

NU <br />

NonR <br />

<br />

I<br />

DA <br />

NU <br />

NonR <br />

<br />

Marea majoritate a respondenilor nu au adresat colii propuneri de ire<br />

(elevii peste 93%, ii peste 88%). Se poate observa aici o centrare a interesului beneficiarilor<br />

de educaie pe probleme i nu pe ireaii din coal- deci o<br />

i nu pro .<br />

Elevii au fost solicitai privina propunerii de ire<br />

elevi (din totalul de 1761 de respondeni, deci aproape 14% au dat astfel de exemple<br />

jos, propunerile care au întrunit 5 sau mai multe opiuni)<br />

- irea întreinerea bazei materiale pentru educaie <br />

de sport etc.) (51)<br />

- i extra curriculare <br />

- Ordine i enie în coal <br />

- Modificarea orarului (ore mai puine <br />

- i (16)<br />

- i sportive (8)<br />

- Introducerea unui opional (5)<br />

- Acces la calculatoare (5)<br />

- Alte opiuni (31)<br />

- (14)<br />

ii au fost solicitai i 58 <br />

57<br />

V. i Anexa 3., – date suplimentare, Tabelul Nr. 137<br />

58<br />

V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 63<br />

58


ii propunerile de îmbuntire<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

87 88 48 21 113 114 471<br />

Altor i, <br />

<br />

<br />

Dirigintelui sau unui alt<br />

profesor<br />

<br />

Directorului colii <br />

ilor <br />

consiliu local etc.)<br />

<br />

Comitetului i din<br />

coal<br />

<br />

Altor persoane sau instituii <br />

i (din totalul de 1825 de respondeni<br />

menioneaz <br />

<br />

i în acest caz, se poate observa “ora le sunt adresate propuneri<br />

colii i nu instituii sau organizaii <br />

ire, atât în rândul elevilor, cât i al<br />

ilor, susin . Totui, aproape un<br />

sfert dintre elevi i circa 13% dintre i susin -a întâmplat nimic cu propunerea<br />

59 <br />

ire<br />

Propunerea<br />

1 i <br />

Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, ali profesori etc.) i<br />

2<br />

parial<br />

3 Am discutat despre propunere cu alte persoane, dar propunerea nu <br />

4 Nu s-a întâmplat nimic<br />

59<br />

V. i – date suplimentare, Graficel3 Nr. 64 - 65<br />

59


Tabelul Nr. 52. Distribuire<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

1 25,0% 32,2% 45,7% 23,1% 16,0% 28,0% <br />

2 45,5% 40,7% 31,4% 23,1% 30,0% 45,3% <br />

3 13,6% 1,7% 0,0% 15,4% 8,0% 5,3% <br />

4 13,6% 22,0% 14,3% 30,8% 42,0% 20,0% <br />

NonR 2,3% 3,4% 8,6% 7,7% 4,0% 1,3% <br />

<br />

I<br />

1 26,4% 23,9% 22,9% 57,1% 17,7% 31,6% <br />

2 43,7% 55,7% 60,4% 14,3% 40,7% 50,0% <br />

3 9,2% 8,0% 2,1% 19,0% 11,5% 7,0% <br />

4 14,9% 10,2% 12,5% 0,0% 23,0% 9,6% <br />

NonR 5,7% 2,3% 2,1% 9,5% 7,1% 1,8% <br />

<br />

Un aspect important care stabilete, în fapt, atitudinea ilor fa de coal <br />

motivele pentru care coala dorete ii, respectiv motivele pentru care<br />

coal<br />

Tabelul Nr. 53. Motivele pentru care coala dorete ii<br />

1 -mi comunice notele i rezultatele bune ale copilului meu<br />

2 -mi comunice notele i rezultatele slabe ale copilului meu<br />

3 prezena la ore a copilului meu<br />

4 absenele de la ore ale copilului meu<br />

5 <br />

6 <br />

7 colii<br />

8 colii<br />

9 colii<br />

-mi solicite contribuia <br />

10 resurse pentru coal<br />

În privina frecvenei u i pentru fiecare jude, situaia se<br />

60 <br />

60<br />

V. i Anexa 3., Rezultatele cerc– date suplimentare, Tabelul Nr. 138 i Graficul Nr. 66<br />

60


Tabelul Nr. 54. Distribuia opiniilor privind motivele pentru care coala dorete ii<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

1 53,9% 73,7% 72,8% 24,0% 59,1% 72,5% <br />

2 35,4% 40,3% 34,2% 16,6% 34,5% 35,5% <br />

3 24,7% 35,6% 28,8% 0,0% 20,7% 25,4% <br />

4 12,7% 19,5% 9,8% 7,4% 8,6% 10,5% <br />

5 21,1% 31,0% 32,6% 0,0% 30,7% 34,4% <br />

6 14,3% 11,5% 9,8% 3,7% 9,4% 8,2% <br />

7 4,2% 8,8% 4,3% 9,7% 8,8% 9,5% <br />

8 13,0% 17,0% 10,3% 35,5% 22,1% 16,2% <br />

9 14,6% 4,9% 2,7% 0,5% 6,6% 3,1% <br />

10 9,7% 4,4% 3,8% 2,8% 6,6% 2,3% <br />

Se poate constata predominana dimensiunii „pozitive” ii sunt<br />

solicitai coal pentru a li se comunica rezultatele bune ale copiilor, comportamentele pozitive<br />

ale acestora, rezultatele deosebite ale colii etc.<br />

Legat de motivele iniierii coal-familie, un alt aspect pe care l-am avut în vedere a<br />

fost reacia colii la problemele persoanele ale elevilor i , cu alte<br />

coala te evoluia ii copilului iinstan,<br />

i aproape 80% dintre<br />

i colii i atunci când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale<br />

familiei 61 ii este i lipsa unei alte persoan în comunitate<br />

(cum ar fi de exemplu un asistent social) i, ca urmare este ”încrca” coala cu probleme care nu in<br />

de misiunea acestei instituii. De asemenea, am constatat (aa cum era de ateptat) i faptul c<br />

colaritate. <br />

în funcie de nivelul de educaie a ilor elevii cu ii având un nivel<br />

redus de educaie aduc în coal problemele lor personale într-o proporie <br />

alte categorii.<br />

Problemele personale sunt discutate de elevi în coal mai ales cu colegii, urmând, în<br />

ordinea preferinelor, dirigintele 62 <br />

61<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 139 - 141<br />

62<br />

V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 67, cu explicaiile suplimentare<br />

61


Tabelul Nr. 55. Distribuia rspunsurilor privind persoanele preferate de elevi pentru discutarea<br />

problemelor personale<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

<br />

coal<br />

136 143 70 37 129 137 653<br />

Cu dirigintele 69 92 65 10 82 101 419<br />

Cu anumii profesori 26 16 16 11 36 33 138<br />

Cu directorul colii 5 8 13 8 7 15 56<br />

<br />

coal<br />

18 3 8 0 4 4 37<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

CJ DJ IL SV VL VS Total<br />

<br />

coal<br />

<br />

Cu dirigintele <br />

Cu anumii profesori <br />

Cu directorul colii <br />

<br />

coal<br />

<br />

Ca i preferate de comunicarediscuiile i consultaiile<br />

apariia, între preferine, a mijloacelor electronice, chiar i în acest mediu<br />

defavorizat – aproape un sfert dintre elevi raportând utilizarea telefonului sau a email-ului 63 <br />

ile de comunicare preferate de elevi<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Simple discuii, atunci când<br />

<br />

161 171 105 65 145 192 841<br />

Consultaii individuale 32 52 37 8 35 48 212<br />

Telefon (inclusiv SMS) 58 62 30 41 50 75 317<br />

Email 24 14 13 8 22 19 100<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Simple discuii, atunci când<br />

<br />

<br />

<br />

Consultaii individuale <br />

Telefon (inclusiv SMS) <br />

Email <br />

În privina iloracetia <br />

torulali profesori, dar mai puin cu ali i 64 <br />

63 V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 68, cu explicaiile suplimentare<br />

64 V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 69<br />

62


ile de comunicare preferate de prini<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Cu ali i <br />

sau din coal<br />

22 42 26 0 47 50 187<br />

Cu dirigintele 178 228 122 101 237 261 1127<br />

Cu anumii profesori 24 76 18 64 79 47 308<br />

Cu directorul colii 12 64 15 38 50 35 214<br />

<br />

coal<br />

14 3 5 0 10 5 37<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Cu ali i <br />

sau din coal<br />

<br />

Cu dirigintele <br />

Cu anumii profesori <br />

Cu directorul colii <br />

<br />

coal<br />

<br />

În privina frecvenei <br />

în tabelele de mai jos 65 <br />

Tabelul Nr. 58. Frecvena comunicrii elevilor ilor cu coala<br />

ELEVI<br />

I<br />

1 490 124 <br />

2 340 388 <br />

3 Lunar 142 583 <br />

4 De 1-3 ori pe semestru 107 289 <br />

5 108 67 <br />

6 NonR 574 374 <br />

7 1761 1825 <br />

Se poate constata o frecven ilor. În<br />

funcie de a cea mai<br />

mare a comunicrii între coal i este la nivelul clasei a V-foarte mult la nivelul clasei a<br />

VI-a, urcând apoi încet -a, -a 66 .<br />

Suceava din nou este un jude cu coli atipice ( de celelalte coli din eantion) <br />

foarte mare de la elevi, cât i prin frecvena privete pe i.<br />

Comunicarea rezultatelor rii este o parte esenial a sistemului de comunicare a<br />

colii ca instituie de educaie. În acest sens sunt semnificative, în primul rând, frecvena i<br />

65 V. i – date suplimentare, Graficul Nr. 70<br />

66 V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 142 - 143 i Graficele Nr. 71 - 72<br />

63


ile de comunicare, aspecte abordate într-o serie de itemi speciali adresai ilor. În privina<br />

frecvenei colareilor sunt prezentate în tabelul de<br />

mai jos 67 <br />

Tabelul Nr. 59. Frecvena comunicrii rezultatelor învrii<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

<br />

Cel puin <br />

<br />

<br />

Cel puin <br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

Nu tiu<br />

<br />

<br />

NonR <br />

<br />

între o treime i 80% dintre i colare<br />

sunt comunicate lunar sau mai rar. Pot fi observate, de asemenea, diferene destul de mari între judee<br />

în Suceava peste 80% dintre i colare lunar sau mai rar, în<br />

timp ce în Vaslui, mai mult de un sfert dintre i <br />

zilnic.<br />

Ca i de comunicare a rezultatelor colare comunicarea individu<br />

în scris) este de departe menionat i), dar cu<br />

diferene notabile între judeei ul<br />

individual scris ca preferat, sau Suceava unde majoritatea ilor menioneaz feedul public verbal<br />

68 .<br />

Tabelul Nr. 60. i de comunicare a rezultatelor colare<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Individual, în scris <br />

Individual, verbal <br />

Public, în scris <br />

Public, verbal <br />

NonR <br />

<br />

67 V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 144 - 145<br />

68 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 146 i Graficul Nr. 73<br />

64


3.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal<br />

3.3.1. Sigurana elevilor în incinta colii i <br />

Starea de bine începe, nu numai la copii ci i la aduli, cu sentimentul de siguran – în cazul<br />

de , sigurana în coal i în spaiile adiacente. Acest aspect a fost abordat în ambele instrumente de<br />

cercetare, deci putem avea i Indiferent de categoria de populaie <br />

ilor siguran a elevilor în coal (i -a<br />

procedat la combinarea variantelor „foarte mare” i „mare” privind sigurana, într- <br />

interpretare – anume „ siguranjudee, situaia <br />

Tabelul Nr. 61. Sentimentul de siguran - numrul ilor în care cel puin un elev a confirmat<br />

sigurana coal i ponderea elevilor care au confirmat sigurana oferit de coal<br />

ilor în care cel puin un<br />

elev a confirmat sigurana coal<br />

<br />

sigurana coal<br />

CJ 22 246 <br />

DJ 18 262 <br />

IL 8 193 <br />

SV 7 195 <br />

VL 27 257 <br />

VS 22 310 <br />

104 1463 <br />

colile din eantion, marea majoritate a elevilor<br />

se simt în siguran, existând, totui, o diferen de peste 15 puncte procentuale între judee – cea mai<br />

siguran resimit judeului Ialomia, iar cea mai mare în Suceava 69 .<br />

ii au fost solicitai suplimentar estimeze nivelul de siguran i <br />

colii, inclusiv pe drumul la i de la coal, nu numai în incinta acestei pe<br />

<br />

scala 1-4). Suplimentar, se va determina i un al doilea indicator, reprezentând ponderea scorului mediu<br />

realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în acest caz.<br />

Tabelul Nr. 62. Sentimentul de siguran în coal i în vecintatea colii (prini)<br />

Foarte<br />

Foarte<br />

Mare Mediu Mic<br />

NonR Medie<br />

Procent<br />

mare<br />

mic<br />

medie<br />

5 4 3 2 1 0<br />

din 4<br />

În coal <br />

În<br />

<br />

<br />

69 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 147 i Graficele Nr. 74 - 75<br />

65


Am putut siguran colii fa de incinta<br />

acesteia, dar i diferene mari între judee – în Vâlcea ii apreciind cel mai ridicat nivel de siguran<br />

al copiilor atât în coal, cât i 70 . Mai menionm <br />

doar într-un singur jude, Vâlcea, majoritatea ilor siguran atât în coal,<br />

cât i <br />

Tabelul Nr. 63. Sentimentul de siguran - numrul ilor în care cel puin <br />

sigurana coal i ponderea prinilor care au confirmat sigurana oferit de coal pentru<br />

elevi<br />

ilor <br />

ilorsiguran în coal i în<br />

<br />

<br />

ilor de siguran în<br />

coal i <br />

CJ 27 104 <br />

DJ 24 137 <br />

IL 9 50 <br />

SV 2 20 <br />

VL 29 188 <br />

VS 35 125 <br />

126 624 <br />

70 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 148 i Graficele Nr. 76-77<br />

66


3.3.2. Ordinea i enia în spaiile colare<br />

Ordinea i, mai ales, enia în spaiile colare media.<br />

Ca urmare, acest subiect a fost analizat în cercetarea de i a fost inclus în seciunea <br />

i ale ilor sunt prezentate mai jos 71 .<br />

enie în coli<br />

Aprecierea nivelului de CJ DJ IL SV VL VS <br />

enie<br />

ELEVI<br />

<br />

coala<br />

26,5% 28,4% 27,4% 54,6% 31,3% 23,1% <br />

În general, coala 55,7% 50,6% 46,8% 44,4% 56,9% 66,1% <br />

coala <br />

<br />

12,8% 14,6% 11,0% 0,0% 9,2% 9,1% <br />

<br />

coala<br />

4,0% 5,8% 2,7% 0,0% 1,3% 1,3% <br />

Nu tiu 1,0% 0,6% 12,2% 1,0% 1,3% 0,3% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

I<br />

<br />

coala<br />

23,1% 20,8% 19,0% 0,0% 26,8% 22,4% <br />

În general, coala 69,2% 67,4% 52,7% 100,0% 64,1% 70,7% <br />

coala <br />

<br />

1,9% 7,9% 6,0% 0,0% 4,7% 5,1% <br />

<br />

coala<br />

0,3% 2,2% 1,1% 0,0% 2,8% 1,0% <br />

Nu tiu 5,5% 1,6% 21,2% 0,0% 1,7% 0,8% <br />

<br />

<br />

ilor i a elevilor (cu procente de peste 70%)<br />

colile ca fiind curate – cu diferene între judee, cele mai curate coli fiind în Suceava i cele<br />

mai puin curate în Ialomia (atât în ceea ce îi privete pe elevi, cât i pe i).<br />

3.3.3. egal i echitabil în coal<br />

Un aspect mult abordat în ultimul timp, dar i controversat, îl constituie tratamentul echitabil al<br />

elevilor i, în primul rând, a coal. Instrumentele de cercetare<br />

au vizat i acest aspect, atât elevii, cât i ii fiind solicitai acest<br />

aspect. Elevii au fost întrebai dac s-au simit tratai altfel în coal, de ctre profesori, în comparaie cu<br />

ali copii i, dac au resimit acest lucru, care cred c . Similar, ii au fost întrebai<br />

acelai lucru, dar referitor la copiii lor. i ale ilor sunt prezentate mai jos 72 <br />

71 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 149 i Graficele Nr. 78 - 79<br />

72 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 150<br />

67


Tabelul Nr. 65. Percepia discriminrii (elevi i prini)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA <br />

NU <br />

Nu tiu <br />

<br />

I<br />

DA <br />

NU <br />

Nu tiu <br />

<br />

Procentul elevilor care s-au simit, într-un fel sau altul, discriminai este destul de mare – în<br />

medie peste 25%, dar cu variaii mari între judee (între circa 6% în Suceava i aproape o treime în<br />

Vâlcea). Procentul ilor a <br />

situaie ne-, i strict în<br />

cazul colilor din eantion, cauzele nu sunt exterioare colii <br />

, ci interioare. Acest lucru este confirmat i de motivele percepute de elevi i i<br />

elevirespondeni, deci<br />

aproape 25%) au <br />

68


– opiniile elevilor<br />

Motive<br />

<br />

389<br />

Lipsa de rezultate i de motivaie pentru are m", "alii înva mai bine,<br />

alii mai prost"<br />

96<br />

Existenta unor elevi favorizai preferai 78<br />

("nu pot explica motivul") 58<br />

Semnalarea ii în notare 32<br />

a unor elevi antipatizai<br />

dintre noi")<br />

27<br />

alii 20<br />

Motive legate de statutul social, profesional, economic al ilor <br />

<br />

15<br />

10<br />

ceilali sunt mai detepi ca mine" 8<br />

"Alii aduc cadouri" 5<br />

"Am copiat la test" 4<br />

mai retras" 4<br />

3<br />

ali profesori" 3<br />

-, iar ei nu au fost de acord" 3<br />

diferene" 3<br />

ii" 2<br />

"Din cauza ilor" 2<br />

2<br />

"Alii fac meditaii" 2<br />

"Linguesc 2<br />

2<br />

"Pentru a-mi micora 1<br />

1<br />

"Pdiferii între ei" 1<br />

1<br />

1<br />

"Nu ne cunosc" 1<br />

1<br />

"Nu au încredere în noi" 1<br />

<br />

19<br />

"Sunt cuminte, " 15<br />

"Sunt mai activi la ore" 4<br />

- nu e cazul 28<br />

436<br />

69


Se poate constata predominana i notare, mai ales de<br />

<br />

seciunea dedfesorului (v. mai sus, p. 36-39).<br />

ilor sunt mai nuanate semnificaia<br />

ii percepia <br />

frecven i sunt chiar unice. Situaia<br />

<br />

– ilor<br />

<br />

<br />

opiuni<br />

32<br />

Copilul propriu nu înva alii înva mai bine 18<br />

Menionarea existenei unor elevi favorizai preferai 10<br />

i se plictisete <br />

atenie"<br />

7<br />

"Din cauza situaiei 6<br />

"Din hainelor, tunsorii, aspectului fizic" 6<br />

"Sunt favorizai copiii mai ateni, mai receptivi" 4<br />

igan" 4<br />

4<br />

Copilul este timid 3<br />

Copilul este violent 2<br />

dispoziia profesorilor" 2<br />

2<br />

ceilali copii" 1<br />

1<br />

"Copilul meu nu este linguitor" 1<br />

"Unul dintre copiii mei are certificat de handicap i dosar CES" 1<br />

"Copilul meu este stângaci i doamna îl tot jignete 1<br />

"Are autism" 1<br />

"Am cerut explicaii 1<br />

Comparaia cu foti elevi, acum i 1<br />

Cultul din care face parte familia elevului 1<br />

"Din cauza culorii politice a ilor" 1<br />

"Nu are i" 1<br />

11<br />

122<br />

Dincolo de recunoaterea diferenelor i a punctelor slabe ale propriilor copii, ii<br />

i mai multe situaii i<br />

etnice, precum i preferina cadrelor didactice pentru anumii copii, din diverse motive. De asemenea,<br />

sunt semnalate i cazuri în care problemele i conflictele dintre i i coal sunt percepute ca<br />

ducând la discriminarea copiilor.<br />

70


3.3.4. Satisfacia de viaa colar<br />

Acest subiect a fost abordat pe larg în instrument, întrucât, indiferent de definiia ii<br />

educaiei satisfacia beneficiarilor este un criteriu fundamental al unei coli de calitate.<br />

Într-instan vieii colare, fa de care ii au<br />

fost solicitai -i <br />

Tabelul Nr. 68. Aspecte ale vieii colare - inte pentru msurarea satisfaciei prinilor<br />

1 Progresul realizat în ultimul an colar <br />

2 i ile i teren de sport, ateliere etc.)<br />

Progresul în dotarea cu echipamente i materiale (inclusiv calculatoare) în acest an colar fa<br />

3 de cel precedent<br />

4 colii fa de i <br />

5 i obinute sunt cele meritate)<br />

6 Informaia privina ilor urate în coal<br />

7 Informaia coal în privina <br />

8 Modul în care coala <br />

<br />

-5. Suplimentar se va determina i un al doilea indicator,<br />

reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz.<br />

Rezultatele obinute la nivel de jude <br />

ilor satisfacie în privina tuturor<br />

aspectelor menionate, între 66% - progresul în dotarea cu echipamente i materiale - i 78% - respectul<br />

colii. Distribuia opiniilor ilor ul de mai jos 73 <br />

Tabelul Nr. 69. Satisfacia prinilor fa de aspectele vieii colare menionate<br />

Foarte<br />

cut<br />

cut<br />

Nici<br />

<br />

nici nesatis-<br />

<br />

Nesatis<br />

Foarte<br />

nesatis<br />

NonR Medie<br />

Pondere<br />

medie în<br />

5<br />

5 4 3 2 1 0<br />

1 <br />

2 <br />

3 <br />

4 <br />

5 <br />

6 <br />

7 <br />

8 <br />

73 V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 151 i Graficul Nr. 80<br />

71


satisfacie cât i ii au fost solicitai <br />

îi exprime acordul în privina unor aspecte care in de climatul colar <br />

profil, influeneaz atât participarea cât i rezultatele obinute<br />

Tabelul Nr. 70. Aspecte ale climatului colar - inte pentru msurarea satisfaciei elevilor<br />

Variante elevi<br />

1 i coal<br />

2 coal<br />

3 întotdeauna cineva, în coal<br />

4 coal toi elevii<br />

5 întotdeauna cineva în coal i <br />

6 coal i <br />

Am în coal i <br />

7 când dau de greu<br />

Tabelul Nr. 71. Aspecte ale climatului colar - inte pentru msurarea satisfaciei prinilor<br />

Variante i<br />

1 i coal<br />

2 înva coal<br />

3 întotdeauna cineva, în coal<br />

4 coal toi elevii<br />

întotdeauna cineva în coal i ii lor pentru rezultatele colare i<br />

5 îi <br />

lipsete de la coal i <br />

6 ce lipsete<br />

Copilul meu are în coal <br />

7 greu<br />

<br />

-5. Suplimentar se va determina i un al doilea indicator,<br />

reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz.<br />

Rezultatele obinute la nivel de jude <br />

Distribuia opiniilor ilor ul 74 <br />

74<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 152 i Graficele Nr. 81 - 83<br />

72


Tabelul Nr. 72. Satisfacia elevilor i a prinilor fa de aspectele climatului colar menionate<br />

Aspect<br />

Acord<br />

perfect<br />

Acord<br />

Nici<br />

acord,<br />

nici dezicord<br />

Dezacord<br />

Dezacord<br />

total<br />

NonR Medie Pondere<br />

medie în<br />

5<br />

5 4 3 2 1 0<br />

ELEVI<br />

1 31,6% 42,2% 16,8% 4,9% 3,2% 1,2% 3,904 78,1%<br />

2 41,1% 34,4% 13,3% 4,8% 4,5% 2,0% 3,968 79,4%<br />

3 30,2% 35,3% 15,8% 8,6% 7,7% 2,4% 3,643 72,9%<br />

4 28,8% 32,7% 18,4% 11,5% 6,2% 2,4% 3,592 71,8%<br />

5 27,1% 34,0% 18,5% 9,9% 7,8% 2,7% 3,546 70,9%<br />

6 34,2% 33,7% 15,0% 8,2% 6,9% 2,0% 3,739 74,8%<br />

7 48,9% 28,3% 10,1% 5,2% 5,9% 1,6% 4,043 80,9%<br />

I<br />

1 20,2% 51,9% 18,7% 3,8% 1,2% 4,2% 3,735 74,7%<br />

2 28,4% 51,3% 11,5% 3,6% 1,4% 3,8% 3,905 78,1%<br />

3 27,1% 51,1% 10,0% 4,1% 2,5% 5,2% 3,805 76,1%<br />

4 24,3% 49,6% 14,3% 4,8% 2,2% 4,9% 3,744 74,9%<br />

5 24,5% 47,8% 15,5% 5,4% 2,0% 4,9% 3,728 74,6%<br />

6 29,5% 50,1% 7,4% 4,5% 2,8% 5,6% 3,821 76,4%<br />

7 25,2% 45,2% 14,9% 6,8% 2,8% 5,2% 3,675 73,5%<br />

În general, i ilor <br />

privina aspectelor mai sus menionate privind climatul colar. Totui, aici apar cele mai mari diferene<br />

între opiniile elevilor i cele ale ilor. cel mai mult a în<br />

colile în care înva a apropierii afective de colegi i <br />

colii, în ansamblul ei, pentru i capacitatea colii<br />

(de exemplu, semnalarea absenelor sau capacitatea de<br />

a recepta problemele). R , cât i al ilor,<br />

existând între judee diferene mai mici decât la ali , tratarea<br />

menionate.<br />

În sfârit, ca ultim aspect legat de satisfacia copilului, menionm opiniile elevilor privind<br />

activitatea consilierilor colari acetia fiind solicitai u<br />

colarmenionate în tabelul de mai jos 75 <br />

75<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 153 - 154 i Graficul Nr. 84<br />

73


Tabelul Nr. 73. Frecvena interaciunii elevilor cu consilierii colari<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Mai mult de trei ori <br />

<br />

<br />

<br />

NonR <br />

<br />

Se poate constata serviciilor consilierilor<br />

colari cel puin la nivelul colilor din eantion, un procent de circa trei sferturi dintre elevi declarând<br />

colar (cu procente de la 48% la<br />

100% la nivel judeean). ilor în care cel puin un elev a<br />

declarat comunicarea cu consilierul colar i i ponderea elevilor care au<br />

menionat comunicarea cu consilierul colar, % dintre scoli, cel puin<br />

puin <br />

procente între 0% - Suceava – i 91% - Vaslui), în timp ce ponderea elevilor care au beneficiat de astfel<br />

de servicii variaz– din nou, Suceava -, la 41% - Cluj).<br />

74


3.3.5. Atitudinea de are i de instituia colar<br />

Atitudinea de coal i fa de are este evideniat, în primul rând, de participarea<br />

colar, în special de a sau nu a absenelor i<br />

circa 13% dintre i existena absenelor nemotivate 76 . Menionm i faptul c e<br />

diferene semnificative între judee în privina acestui aspect. Astfel, dintre cei din Suceava sunt cei<br />

care susin puin (aproape 14%), cei din Dolj absentând cel mai mult<br />

(peste 41%). ii din colile din Ialomia în procentul cel mai mic (6.5%) absene nemotivate<br />

jude existând i cea mai mare<br />

apropiere între opiniile elevilor i ilor.<br />

În privina cauzelor absenelor nemotivate, situaia 77 <br />

Graficul Nr. 4. Cauzele absenelor nemotivate<br />

Un procent de aproape 17% dintre elevi i aproape 6% dintre prini au indicat „alt motiv” decât<br />

cele prezentate mai susin teoretic,<br />

absenele de acest tip ar fi trebuit s fie motivate). <br />

situaii care in de limitele i problemele copilului, aa <br />

coal. Se mai poate constata i predominana motivelor externe colii de<br />

cele interne, cauzate de coal. Totui, procentul de circa 11% dintre elevi i aproape 7% dintre i<br />

in de coal ca ducând la absene nemotivate, este destul de mare.<br />

Atitudinea de coal i de modul în care elevii percep utilitatea celor<br />

ate. i <br />

-4. Suplimentar a fost determinat i un al doilea<br />

indicator, reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în<br />

acest caz. Rezultatele obinute la nivel de jude <br />

76<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 155<br />

77<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 156 - 158<br />

75


Opiniile elevilor referitoare la utilitatea celor ate la diferite discipline sunt prezentate<br />

mai jos 78 <br />

Tabelul Nr. 74. Percepia utilitii colii<br />

Disciplina<br />

Foarte<br />

utile<br />

În<br />

general<br />

utile<br />

Nici<br />

utile, nici<br />

inutile<br />

În<br />

general<br />

inutile<br />

Complet<br />

inutile<br />

NonR Medie Procent<br />

medie<br />

5 4 3 2 1 0 din 4<br />

LRO 68,3% 18,2% 4,6% 2,2% 3,9% 2,8% <br />

LMO 46,1% 33,4% 7,0% 2,9% 5,5% 5,0% <br />

59,2% 22,3% 6,3% 3,4% 4,6% 4,1% <br />

33,6% 39,6% 14,2% 6,4% 3,7% 2,5% <br />

33,6% 38,4% 16,0% 5,9% 4,1% 2,0% <br />

GEO 40,4% 35,7% 12,5% 4,7% 3,9% 2,8% <br />

23,6% 36,9% 22,9% 8,1% 5,5% 3,1% <br />

28,5% 36,3% 20,4% 7,6% 4,6% 2,7% <br />

EDF 40,4% 31,6% 15,4% 5,1% 3,8% 3,7% <br />

Se poate constata <br />

tradiional ca fiind cele mai importante i <br />

limbile moderne i geografia(!), cele mai puin utile fiind considerate artele i educaia <br />

include i TIC). S-au constatat diferene destul de mari între judee, chiar de peste 20 de puncte<br />

<br />

face în fiecare coal în parte i mai puin de diferenele regionale.<br />

În sfârit, atitudinea de coal se poate evalua i prin inteniile elevilor i ale ilor<br />

acestora de a continua studiile la acest item<br />

am luat în considerare numai opiunile ilor cu elevi în gimnaziu. Datele sunt cum<br />

79 <br />

78<br />

V. i – date suplimentare, Tabelele Nr. 159 - 161 i Graficul Nr. 85, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

79<br />

V. i – date suplimentare, Tabelul Nr. 162- 163 i Graficul Nr. 86, precum i explicaiile<br />

suplimentare<br />

76


Tabelul Nr. 75. Inteniile de continuare a studiilor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

i studiile în liceu <br />

<br />

mânt <br />

o meserie<br />

<br />

voi continua i studiile, când <br />

voi putea<br />

Nu m- <br />

Nu voi continua studiile <br />

NonR <br />

<br />

<br />

I AI ELEVILOR DE GIMNAZIU<br />

studiile în liceu <br />

e <br />

mânt <br />

o meserie<br />

e <br />

dar va continua i studiile,<br />

când va putea<br />

<br />

Nu m- <br />

Nu va continua studiile <br />

NonR <br />

<br />

<br />

L i aproape 80% dintre i<br />

coala <br />

VIII-a – colii mai mare decât media<br />

naional (17-18%) – , dar cu diferene mari între judee, judeele <br />

intenie de continuare a studiilor fiind Suceava i Ialomia, atât din punctul de vedere al elevilor, cât i al<br />

ilorudiilor au fost menionate<br />

Tabelul Nr. 76. Motive posibile de necontinuare a studiilor<br />

1 Condiiile materiale de care dispune familia nu-mi permit continuarea studiilor<br />

2 de familie<br />

3 <br />

4 <br />

5 Nu e cazul, pentru ca vreau sa îmi continui studiile la liceu<br />

i financiare<br />

77


CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

1 <br />

2 <br />

3 <br />

4 <br />

5 <br />

I AI ELEVILOR DE GIMNAZIU<br />

1 <br />

2 <br />

3 <br />

4 <br />

5 <br />

78


i recomandri<br />

În acest capitol vom sintetiza principalele concluzii i vom prezenta câteva<br />

privind dezvoltarea instituional a ilor din eantion i, cu precauiile de<br />

rigoare menionate ii, privind politicile publice în domeniu, mai<br />

ales cele privind dezvoltarea colar i cu un nivel redus de educaie în rândul<br />

populaiei.<br />

educaie al familiilor elevilor din<br />

ile investigate. i, <br />

acetia sunt persoane care nu au absolvit coala <br />

i <br />

confirmarea acestei structuri la nivel naional, avem de-a face cu o situaie special – concluziile<br />

putând fi extinse la colile care funcioneaz î<br />

vedere educa aceste coli i susinere<br />

suplimentar.<br />

4.1. Activitatea de areobinute i evaluarea lor<br />

i a resurselor<br />

Spaiile de mânt cu destinaia colile<br />

<br />

ini elevi susin înva funcie<br />

de spaiul disponibil), colile din judeul Cluj având situaia cea mai (cu<br />

aproape 7% dintre elevi), în celelalte judee elevii în astfel de situaii fiind sub 1% dintre elevi (niciunul în<br />

Suceava i în Vâlcea). La fel, în privina laboratoarelor i cabinetelor colare aproape 90% dintre coli au<br />

astfel de ii cu destinaie menionate <br />

n privina acestui aspect, colile dispun, în marea lor majoritate, de spaiile<br />

necesare urrii în bune condiii a procesului de are.<br />

cabinetele i laboratoarele sunt sub- <br />

inclusiv la tiine aproape toi elevii au acces la cabinete i<br />

laboratoare cel puin i Ialomia i la mai puin<br />

de o discii Suceava. În plus, circa o treime dintre i fie susin tiu<br />

de existena non<br />

).<br />

Auxiliarele curriculare sunt utilizate la majoritatea orelor, la disciplinele de examen (limba<br />

i matematica) i la un procent din ce în ce mai mic de ore la educaie fgeografie, tiine,<br />

limbi moderne, istorie, educaie i <br />

(mijloacele audio i mai puin <br />

<br />

79


folosirea lor cel puin , cumulat la toate disciplinele. Aproape 9% dintre elevii chestionai<br />

<br />

O situaie doar 71% dintre elevi<br />

puin <br />

<br />

la 1-, circa 10% dintre elevii chestionai nu folosesc deloc<br />

situaie i, sub 10% dintre acetia <br />

<br />

coal informaii <br />

situaie. Situaia es i <br />

acces în timpul orelor de curs. i diferene semnificative între afirmaiile elevilor<br />

i cele ale ilor.<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

spaiile colare <br />

condiiile necesare unei ri de calitatei laboratoarele, auxiliarele curriculare,<br />

mijloacele audio i video, precum i calculatorul sunt insuficient folosite;<br />

ca urmare, putem prezuma persistena unui model tradiional de educaie, centrat pe<br />

informaia – deci pe predare.<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

o investigare - <br />

(inclusiv multimedia i calculatorul). <br />

bazei logistice pot fi diferite de la o coal la alta – de la lipsa auxiliarelor curriculare i lipsa de<br />

deficiene în monitorizarea i evaluare ii cadrelor didactice;<br />

adoptarea unor programe personalizate de remediere a situaiei, în<br />

funcie de rezultatele investigaiei;<br />

evaluarea profesorilor <br />

colii – de la cabinete i laboratoare i multimedia.<br />

4.1.2. i autonomia elevului în procesul de are<br />

Beneficiarii de educaie din colile care fac parte din eantionul <br />

colar ca adecvat, mai puin <br />

i . <br />

deducem, dincolo de ierarhia (ateptat <br />

- cel puin<br />

trei discipli (având în vedere i frecvena disciplinelor cu cele mai multe opiuni).<br />

În privina ii colare pe predare, peste 80% dintre elevi susin <br />

obinuite explicaiile profesorilor. <br />

80


parte, puin peste 50% dintre elevi susin ile de are în grup sunt predominante, elevii fiind<br />

descurajai ilor de are<br />

procesul de are, nivelul autonomiei elevilor fiind redus.<br />

Mai putem meniona, ca puncte slabe ale modului în care sunt organizate situaiile de are,<br />

caracterul aplicativ al cunotinelor i, mai ales, inter/trans disciplinaritatea, elevii beneficiind, în<br />

medie, de un singur profesor (dintre toi corelaii interdisciplinare.<br />

profesorii de istorie i sunt cei mai înclinai spre<br />

ieirea din spaiul strict <br />

mai puin – din care<br />

- i mai puin de 40% dintre elevi folosesc laboratoarele de<br />

i biologie – din care 10% sau mai puin - <br />

colilor respective de a furniza o educaie via – deci, cu caracter aplicativ – i <br />

centrare a procesului educaional pe predare, în spe pe transmiterea de informaie. La fel, utilizarea<br />

auxiliarelor curriculare i, mai ales, situarea disciplinelor tehnologice în josul clasamentului privind<br />

utilizarea i lipsa<br />

caracterului aplicativ.<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

a unei are<br />

fiind iniiat i <br />

i - i<br />

privind stilul evaluativ al profesorului;<br />

educaia informaie.<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

profesorilor via, i a<br />

disciplinare ale educaiei;<br />

evaluarea profesorilor i cel<br />

inte<br />

aii reducerii n general<br />

prezumia c elevul va înva i acas (ceea ce nu a reuit la coal duce la creterea diferenelor<br />

între elevii care pot fi ajutai de prini acas i cei care nu au nici un fel de resurse pentru a continua<br />

acas procesul de învare<br />

care provin din familii cu nivel educaional sczut.<br />

4.1.3. Evaluarea rezultatelor rii i stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul acordat<br />

elevilor<br />

colilor care fac parte din eantion, <br />

dispui back i sprijin elevilor, cel puin la unele ore (chiar<br />

81


eacioneaz pozitiv în astfel de situaii<br />

chiar toi i <br />

tare evaluarea i notarea ca fiind obiective.<br />

Tot în privina <br />

i, apoi, situaie<br />

atrage coal i <br />

ii sau care nu îneleg colii, în special profesorului<br />

respectiv, dar i dirigintelui sau directorului (cu un total cumulat de circa 80% dintre elevi).<br />

În privina aciunilor corective obinerea rii i comunicarea<br />

lor), situaia este mai nuanat(dei într-o proporie <br />

privina criteriilor de evaluare i a rezultatelor acesteia), comportamente corective<br />

referitoare la coninutul i rezultatele cognitive ale procesului de are (de exemplu, indicarea<br />

greelilor, explicaii comportamentele care in de<br />

motivaia pentru are i privind identificarea cauzelor unor perfoe slabe sunt<br />

mai puin reprezentate.<br />

Concluzii generale:<br />

ca i evaluarea rezultatelor rii <br />

i coninuturilor cognitive ale rii i mai puin pe cele comportamentale i atitudinale; chiar<br />

i i, apoi, <br />

ct cognitive.<br />

<br />

privind aspectele care in de motivaia elevilor pentru<br />

are i i <br />

rii.<br />

4.1.4. Nivelul de informare privind activitatea colii<br />

În general, elevii sunt mult mai bine informai în privina ii colii decât ii lor, lipsa de<br />

evideniat aparinând mai multor<br />

seciuni ale instrumentelor de cercetare, dar i prin proporia <br />

tip „nu tiu ilor nu a putut indica mai mult de o<br />

activitate urat în coal i indicate se<br />

apropie de .<br />

Un aspect colateral, dar relevant pentru cultura organizaional dominana<br />

ilor urate în coal ( ii, <br />

ii), fa de ile ieirea în comunitate. De departe, cel mai des invocate, atât de<br />

i, cât i de elevi, sunt sfârit de an colar, 1 martie<br />

i alte i etc. Foarte puine sunt<br />

82


ile legate de cunoaterea „lumii reale” – mai ales vizite la diferite instituii, ageni economici sau<br />

alte organizaii din comunitate.<br />

Un alt aspect legat de modul de informare a beneficiarilor de educaie este perceperea pozitiv<br />

sau negativ a activitii colii. Chita ilor <br />

ilor i i ii au<br />

fo cercetare pentru a aprecia pozitiv sau negativ viaa colii. În acest sens,<br />

faptul atât la elevi, cât i la i ”negativ” este<br />

aproape dublu fa <br />

Concluzii generale:<br />

ii informai în privina ii colii.<br />

<br />

creterea nivelului de informare a elevilor iilor<br />

colii, in sistându-se pe rezultatele obinute, pe aspectele pozitive i pe rolul colii ca factor de<br />

<br />

4.2. Motivaiai participarea<br />

4.2.1. Motivele alegerii unei coli<br />

Implicarea i participarea la viaa colar pornesc de la motivele alegerii unei coli. Având în<br />

vedere tipologia colilor din eantionilor (i, implicit, a elevilor) nu<br />

au fost pui în situaia de a alege, fiind, practic, obligai coala – din motive<br />

i peste<br />

77% dintre i au menionat aproprierea de domiciliu ca principal motiv de alegere a colii<br />

respective.<br />

4.2.2. Participarea la viaa colar i la procesul decizional<br />

Procentul ilor i al elevilor care fac parte din organismele consultative este consistent cu<br />

cel prescris în documentele normative i evideniat i un<br />

sfert dintre i <br />

de coalfrecvena întrunirii acestor organisme consultative (doar<br />

circa o treime dintre respondeni, din ambele grupuri intacestea se întrunesc periodic) i<br />

privind aspectele discutate sunt mai nuanate.<br />

De exemplu, i i consultai<br />

în privina alegerii disciplinelor opionale – legislaia în vigoare prevede obligativitatea acestei<br />

doar o treime dintre i sunt consultai în procesul de elaborare a bugetului colii,<br />

ii din coal i peste 60% sunt informai<br />

privind realizarea acestor i planificate. Pilor au declarat<br />

83


ii sunt utile<br />

<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

participarea ilor i i se reduce la „luarea<br />

la cunotin” a celor decise la nivelul colii;<br />

i educaie la<br />

nivelul familiilor de provenien instituia colar.<br />

<br />

<br />

<br />

realizarea unor programe de educare a ilor în privina educaiei de calitate, abordând, printre<br />

i creterea nivelului de încredere în coal;<br />

irea ii consiliilor de administraie ale ilor colare, precum i ale organismelor<br />

consultative ale ilor i elevilor, în sensul creterii ii i ii de decizie în privina<br />

aspectelor eseniale care in de viaa colii – inclusiv bugetul de venituri i cheltuieli i proiectul de<br />

dezvoltare instituional.<br />

4.2.3. Comunicarea cu personalul colii i sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor<br />

i a ilor cu personalul colii întregete<br />

viaa colii. Astfel, în privina <br />

unor probleme din coal, circa 20% dintre elevi i circa 15% dintre i au semnalat colii diferite<br />

aspecte negative. Majoritatea elevilor i ilor dirigintelui sau<br />

unui alt profesor, urmând, ca persoane preferate, (ali) i, directorul colii i <br />

ile locale sau comitetul de i. Deci, aciunea i nu cea<br />

<br />

ul<br />

altor elevi), urmate de aspecte negative legate de eniei siguransituaie pe<br />

aceasta cu atât mai mult cu cât aspectele menionate (legate de<br />

ordine, eniei siguran) ilor. <br />

ia se îmbuntete (respondeni afirmând acest lucru).<br />

O situaie apare în privina propunerilor de ire <br />

respectiv de i: marea majoritate a respondenilor nu au adresat colii propuneri de ire<br />

(elevii peste 93%, ii peste 88%). Se poate observa aici o centrare a interesului beneficiarilor<br />

de educaie pe probleme i nu pe ireaii din coal - deci o<br />

i nu privind participarea la viaa colar. i în acest caz, se poate<br />

observa “ o <br />

interiorul colii i nu instituii sau organizaii <br />

ire, atât în rândul elevilor, cât i al ilor, susin <br />

84


considerare. Totui, aproape un sfert dintre elevi i circa 13% dintre i susin -a<br />

întâmplat nimic <br />

n motivele pentru care coala<br />

dorete ii, respectcoal,<br />

ii sunt solicitai coal pentru<br />

comunicarea rezultatelor bune ale copiilor, a comportamentelor pozitive ale acestora, a rezultatelor<br />

deosebite ale colii etc.<br />

Legat de motivele iniierii coal-familie este i reacia colii la problemele<br />

persoanele ale elevilor i, în generalcoala te evoluia<br />

ii copilului iinstan<br />

peste 64% dintre elevi i aproape 80% dintre i colii i atunci când este vorba de<br />

problemele personale ale copilului sau ale familiei. <br />

ii, apelul la coal poate fi datorat i absenei persoanelor resurs din<br />

comunitate (asistenii sociali etc.), coala fiind nevoit s preia probleme care nu sunt neaprat de<br />

competena ei.<br />

Comunicarea rezultatelor rii este o parte esenial a sistemului de comunicare a<br />

colii ca instituie de educaie. Aici i 80% dintre i<br />

colare sunt comunicate lunar sau mai rar.<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

<br />

comunicarea între coal, pe de o parte, i elevi i i <br />

semnalarea unor probleme (aspecte negative sau probleme individuale ale elevilor i ale familiei) i,<br />

într-o msur mai mare sau mai mic, pe rezolvarea problemelor, dar mai puin pe irea<br />

rezultatelor, pe cretere i dezvoltare;<br />

comunicarea, în general, i colii,<br />

care nu trebuie aduse în atenia ii; ca urmare, o serie de instituii din comunitate, care ar<br />

putea contribui la rezolvarea acestor probleme, nu sunt implicate i nici mcar informate;<br />

individual i i<br />

ilor.<br />

<br />

<br />

<br />

realizarea unor programe de educare a ilor educaie de calitate,<br />

abordând, printre altele, i i creterea nivelului de încredere în<br />

coal;<br />

irea ii consiliilor de administraie ale ilor colare, precum i a organismelor<br />

consultative ale ilor i elevilor, în sensul creterii ii i ii de decizie în privina<br />

aspectelor eseniale care in de viaa colii – inclusiv bugetul de venituri i cheltuieli i proiectul de<br />

dezvoltare instituional;<br />

85


dezvoltarea ii managementului ii colare de a iniia comunicarea cu elevii i cu ii,<br />

prin intermediul organismelor lor consultative icentra comunicarea pe prevenirea<br />

problemelor i pe irea rezultatelor colare i a vieii colare, în general;<br />

dezvoltarea ii managementului ii colare de a iniia i de a optimiza comunicarea cu<br />

instituiile, organizaiile i persoanele de la nivelul ii, atât pentru rezolvarea problemelor<br />

i pentru irea rezultatelor colare i a vieii colare, în general.<br />

4.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal<br />

4.3.1. Sigurana elevilor în incinta colii i i enia în spaiile<br />

colare<br />

În general, în aproape toate colile din eantion, marea majoritate a elevilor i a ilor se simt<br />

în siguran în incinta colii i (într-, nefiind probleme legate de<br />

siguran. Aceleai privina ordinii i eniei din coalilor i a<br />

elevilor (cu procente de peste 70%) apreciazcolile ca fiind curate.<br />

Nivelul satisfaciei privind sigurana, ordinea i enia din coal trebuie, totui <br />

coala, atât ii, cât i elevii, au semnalat<br />

aspectele negative legate de ordine, eniei siguran ca fiind importante.<br />

4.3.2i echitabil în coal<br />

Procentul elevilor care s-au simit, într-un fel sau altul, discriminai este destul de mare – în<br />

medie peste 25%, dar cu variaii mari între judee. Procentul ilor a <br />

situaie ne-a<br />

condus la conclusituaiile de discriminare, cauzele nu sunt (în general, i strict în cazul colilor<br />

din eantion), exterioare colii , inând mai<br />

mult de ile i ile elevilor. Acest lucru este confirmat i de motivele percepute de<br />

elevi i i motivaie pentru are i a rezultatelor,<br />

capacitate i competene insuficiente etc.<br />

R i notare, mai ales de capacitatea profesorilor de a face o<br />

sunt dominante (situaie confirmat de rspunsurile de la seciunea <br />

evaluativ al profesorului). Dincolo de recunoaterea diferenelor i a punctelor slabe ale propriilor copii,<br />

ii , <br />

i etnice, precum i preferina cadrelor didactice pentru anumii copii (din diferite motive). De<br />

asemenea, sunt semnalate i cazuri în care problemele i conflictele dintre i i coal sunt<br />

percepute ca ducând la discriminarea copiilor. <br />

în -a face cu nevoia de educare a ilor i elevilor cu privire la<br />

discriminare, în general.<br />

86


4.3.3. Satisfacia de viaa colar<br />

Pe fondul unei satisfacii generale de activitatea colii<br />

ridicat nivel de satisfacie în rândul ilor colii” i<br />

i opiuni), iar cel mai redus în privina<br />

„progresului în dotarea cu echipamente i materiale”.<br />

Acelai lucru este valabil i pentru aspectele care in de climatul colardiferene<br />

mai mari între opiniile elevilor i cele ale ilor a în<br />

colile în care înva a apropierii afective fa de colegi i profesoriaprecierea<br />

colii, în ansamblu. Pentru i, colii de a rezolva<br />

problemele, atunci când apar – aspecte care au mai fost evideniate i <br />

mai mici, în privina elevilor, aspectele care in de ceea ce se numete „<br />

relaionala în coal a unor prieteni de aceeai susin o motivaie <br />

încurajare i recunoaterea cu absenaii de<br />

consiliere - <br />

cu un consilier colar (cu procente de la 48% la 100% la nivel judeean).<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

climatul colar, aa <br />

sigurana, ordinea i enia sunt la un nivel considerat ca acceptabil i nu sunt înregistrate cazuri<br />

grave de discriminare pe alte criterii decât cele legate de ”merit”;<br />

i în aprivin colii <br />

sau probleme individuale ale elevilor i ale familiei) i mai puin pe irea rezultatelor,<br />

cretere i dezvoltare;<br />

i individual;<br />

aspectele care in relaional” la nivel de egali, au scoruri mai mici decât cele legate<br />

de relaiile cu profesorii i, în general, cu personalul colii;<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

realizarea unor programe de educare a profesorilor i a ilor în privina educaiei de calitate,<br />

abordând, printre altele, problemele de climat colar e a<br />

i aspectele relaionale;<br />

ethosului i climatului colar, precum i în domeniul culturii<br />

organizaionale colare, în general, în vederea identificire <br />

copiilor, mai ales din perspectiva relaiilor din cadrul grupului de egali.<br />

87


4.3.4. Atitudinea fa de are ifa de instituia colar<br />

Un indicator important al atitudinii elevilor i ilor de coal existena sau<br />

nu a absenelor i circa 13% dintre<br />

i existenta absenelor nemotivate. Dintre cauzele amintite pentru absenele<br />

nemotivate, marea lor <br />

. <br />

care in de coal, mai ales de caracterul neatraii profesorului sau neînelegerii<br />

celor predate. Menionmcolile din eantion au situaii foarte diferite<br />

în privina absene, motivate sau nemotivate (de la sub 5 absenn la peste 60<br />

absenecondiiile în care abandonul colar raportat este i el variabil – <br />

1%.<br />

Atitudinea de coal i de modul în care elevii percep utilitatea celor<br />

ate. Cea mai mare , tradiional, ca<br />

i nd limbile moderne i<br />

geografia, cele mai puin utile fiind considerate artele i educaia ti TIC).<br />

În sfârit, atitudinea fa de coal se poate evalua i prin inteniile elevilor i ale ilor<br />

acestora de a continua studiile La nivel mediu, doar circa 75%<br />

dintre elevi i aproape 80% dintre i <br />

liceu sau coal -a – <br />

timpurie a colii mai mare decât media naional (circa 17%), Între cauzele<br />

i financiare sunt predominante.<br />

Concluzii generale:<br />

<br />

<br />

toate aspectele menionate – de la slaba utilizare a infrastructurii, echipamentelor i auxiliarelor<br />

curriculare, trecând prin caracterul rupt de realitate, al educaiei, i terminând cu o comunicare i<br />

relaionare între coal i i <br />

interiorul colii – fa de are i fa de coal; astfel, cele mai utile<br />

sunt considerate disciplinele de examen iar, între cele mai puin utile, sunt unele care ar putea<br />

asigura, într-din domeniul educaiei<br />

tehnologice);<br />

competenelor cheie, în favoarea disciplinelor „de<br />

examen”;<br />

<br />

<br />

i <br />

competenelor cheie, aa cum sunt definite în politicile naionale i europene.<br />

88


Capitolul 5. Anexe:<br />

5.1.<br />

5.1.1. Chestionarul pentru elevi<br />

: În sunt trecute aspectele rezultate din operaionalizarea<br />

menionat în Capitolul 2.<br />

World Vision Româ<br />

sunt foarte importante pentru noi i i activitatea colii.<br />

iale – i<br />

mulumim pentru participare .<br />

a 1<br />

a 1<br />

a 1<br />

a 2<br />

a 1<br />

a 2<br />

<br />

înva numai clasa mea<br />

înva clasa mea, dar în schimb înva <br />

-<br />

coala ta laboratoare i cabinetesituaiile care se potrivesc i<br />

<br />

<br />

Chimie<br />

Biologie<br />

<br />

<br />

i anume .......................................<br />

Nu tiu ca în coala i cabinete<br />

3. coala i <br />

pentru a face experimente sau alte i care au directa cu ceea ce<br />

situaiile care se potrivesc i <br />

i cabinetele de...................................................<br />

Folosim la unele ore (cel puin i cabinetele<br />

de...................................................<br />

Nu folosim deloc laboratoarele i cabinetele de ......................................................<br />

colare i cât de des profesorii folosesc<br />

situaia care se potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

Exemple de material didactic: <br />

de exerciii i plase, ri, modele, truse pentru<br />

experimente, culori, hârtie i carton pentru desen, mingi sau cercuri pentru educaie <br />

diferite unelte pentru educaie <br />

89


4.2. Limbi moderne<br />

<br />

4.4. tiine <br />

biologie)<br />

4.5. Istorie i educaie <br />

4.6. Geografie<br />

i desen)<br />

4.8. i educaie <br />

4.9. Educaie <br />

4.10. Discipline opionale<br />

.............................<br />

<br />

........................<br />

La toate<br />

orele<br />

La<br />

majoritatea<br />

orelor<br />

La<br />

unele<br />

ore<br />

(Aproape)<br />

<br />

a 1<br />

a 2<br />

a 1<br />

a 2<br />

a 1<br />

a 2<br />

5. La care dintre disciplinele colare menionate mai sus profesorii folosesc<br />

mijloace audio i <br />

– <br />

conversaiiexplicaii situaiile care se potrivesc i <br />

este cazul)<br />

Folosim mijloacele audio i<br />

Folosim mijloacele audio ipuin <br />

Nu folosim deloc mijloacele audio ila disciplinele........................<br />

6. La care dintre disciplinele colare menionate mai sus foloseti tu calculatorul<br />

(situaiile care se potrivesc i <br />

<br />

Folosesc calculatorul, cel puin <br />

Nu folosesc deloc calculatorul la disciplinele........................<br />

7. Ai acces la Internet în coal situaiile care se potrivesc i ,<br />

<br />

Da, la orele obinuite de curs, la disciplinele ........................................<br />

leciilor<br />

Da, în afara orelor de curs, pentru obinerea de informaii noi<br />

Da, în afara orelor de curs, în scop de recreere (comunicare, jocuri etc)<br />

Nu am acces la Internet în coal<br />

90


a 2<br />

a 2<br />

a 2<br />

a 4<br />

- asculi explicaiile<br />

profesorului <br />

Majoritatea timpului<br />

<br />

Mai puin <br />

Foarte puin din timpul unei ore<br />

-<br />

împreuna cu ali <br />

Majoritatea timpului<br />

<br />

Mai puin <br />

Foarte puin din timpul unei ore<br />

10. Îi informaiile <br />

i <br />

cunotine <br />

sunt utilizate cunotine cunotinele de<br />

i practice” sunt folosite cunotine <br />

sau biologie etc.<br />

Da, i anume profesorii de..............................................<br />

Nu, niciunul dintre profesori<br />

Nu îmi dau seama<br />

11. Când de obicei<br />

toi<br />

Profesorii au anumii elevi preferai<br />

Profesorii au anumii elevi pe care îi sancioneaz când prind ocazia<br />

91


a 3<br />

situaii situaia care se<br />

potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

ate<br />

la situaii de via obinuite<br />

11.2. Profesorii ne dau sarcini individuale de<br />

lucru<br />

<br />

punctul de vedere asupra subiectului discutat<br />

<br />

i proprii de rezolvare a anumitor<br />

exerciii situaii<br />

înelegem unele<br />

subiecte cu exemple din viaa noastr<br />

<br />

punctul nostru de vedere asupra subiectelor<br />

discutate<br />

claritate elevilor ce<br />

învee acetia i ce se ateapt de la<br />

ei<br />

<br />

<br />

<br />

informaii suplimentare<br />

Toate<br />

orele<br />

La<br />

majoritatea<br />

orelor<br />

La<br />

unele<br />

ore<br />

(Aproape)<br />

n<br />

a 5 13. Câi profesori rspund la cererile tale de ajutor pentru înelegerea /<br />

<br />

Toi profesorii<br />

Majoritatea profesorilor<br />

Unii profesori<br />

Niciun profesor<br />

<br />

a 4<br />

14. Cât de des i <br />

i <br />

<br />

Înainte de fiecare evaluare<br />

Doar în momentele importante - cum ar fi înainte de teze<br />

<br />

92


a 4<br />

a 5<br />

a 5<br />

a 3<br />

b 2<br />

a 2<br />

15. Cât de des i obinut (alege<br />

<br />

i notat<br />

Doar în momentele importante, de exemplu atunci când ne sunt prezentate rezultatele la<br />

teze<br />

<br />

avei rezultate slabe la<br />

tur situaiile care se potrivesc i<br />

<br />

Continu s corijeni<br />

Dau mai mult de lucru pentru a putea a mai bine<br />

lecia <br />

obin note slabe<br />

greim i m <br />

obinute<br />

Altfel, anume ................<br />

17. Cum procedezi când nu înelegi <br />

situaiile care se potrivesc i<br />

<br />

Vorbesc cu ii<br />

<br />

Vorbesc cu dirigintele i <br />

Vorbesc cu directorul colii i <br />

Acionez <br />

Nu fac nimic<br />

privina alegerii disciplinelor opionale din<br />

acest an colar <br />

Da<br />

Nu<br />

19. Cum i - obinuit de<br />

coal <br />

Prea multe i prea dificile;<br />

<br />

Puine i uoare;<br />

Foarte uoare;<br />

situaie, anume ........................<br />

93


a 2<br />

b 1<br />

a 6<br />

b 2<br />

b 2<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

20. Care sunt disciplinele la care ai de <br />

spaiul de mai jos)<br />

.....................................<br />

.....................................<br />

.....................................<br />

.....................................<br />

coalsituaiile care se potrivesc)<br />

Este singura din localitate - <br />

A fost decizia ilor<br />

A fost decizia mea<br />

Nu tiu <br />

Alt motiv, anume .....................<br />

<br />

Da (doar din consiliul elevilor pe <br />

Da (din consiliul consultativ al elevilor pe coal)<br />

Nu<br />

coal ât de des se<br />

întrunete <br />

Regulat, lunar sau mai des<br />

Regulat la 2-3 luni<br />

<br />

<br />

Nu se întrunete<br />

Nu tiu<br />

colii (alege o<br />

<br />

Da<br />

Nu<br />

25. Atunci când observi un aspect negativ în coal <br />

situaiile care se potrivesc i <br />

ilortiu <br />

situaii<br />

Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau unui alt profesor<br />

Semnalez aspectul respectiv directorului colii<br />

coal)<br />

Procedez altfel, anume .......................<br />

Nu fac nimic<br />

94


2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 3<br />

a 6<br />

b 3<br />

a 6<br />

-a referit problema<br />

situaiile care se potrivesc i <br />

Paza i sigurana din coal i în jurul colii<br />

Ordinea i enia din coal<br />

<br />

<br />

<br />

27. Ce s-a (alege<br />

<br />

Aproape întotdeauna am observat o ire a aspectului semnalat<br />

ire a aspectului semnalat<br />

ire a aspectului semnalat<br />

Foarte rar sau am observat o ire a aspectului semnalat<br />

colar ire a ii din<br />

coal <br />

Da, de exemplu .........................................................................................................................................<br />

Nu<br />

-a întâmplat cu cea mai<br />

<br />

i <br />

Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, ali profesori etc.) i<br />

apoi parial<br />

Am discutat despre propunere cu alte persoane, dar propun<br />

Nu s-a întâmplat nimic<br />

puin i-au sau lucruri<br />

care nu i-au -au întâmplat în coal <br />

spaiul de mai jos).<br />

1........................................................<br />

2........................................................<br />

3.......................................................<br />

puin 3 i derulate în coal <br />

spaiul de mai<br />

jos).<br />

Exempleinstituii, excursii, întâlniri cu diverse<br />

i, discuii pe diferite teme – reguli de circulaie, viaa <br />

1........................................................<br />

2........................................................<br />

3........................................................<br />

95


3<br />

b 3<br />

b 3<br />

b 3<br />

c 1<br />

32. Obinuieti vorbeti despre problemele tale personale cu cineva din coal<br />

situaiile care se potrivesc i <br />

coal<br />

Da, cu dirigintele<br />

Da, cu anumii profesori<br />

Da, cu directorul colii<br />

coal<br />

<br />

Nu, nu vorbesc cu nimeni din coal despre problemele mele personale<br />

<br />

<br />

situaiile care se potrivesc i <br />

Simple discuii<br />

Consultaii individuale<br />

Telefon (inclusiv SMS)<br />

Email<br />

<br />

<br />

<br />

(alege o s<br />

<br />

<br />

Lunar<br />

De 1-3 ori pe semestru<br />

<br />

colar (alege o<br />

<br />

Mai mult de trei ori<br />

<br />

<br />

<br />

simi în siguran în incinta colii <br />

siguran<br />

siguran<br />

siguran<br />

siguran<br />

96


c 2<br />

c 3<br />

c 3<br />

c 4<br />

c 5<br />

c 4<br />

c 5<br />

37. Cum apreciezi nivelul de enie din coal <br />

coala<br />

În general, coala <br />

coala <br />

coala<br />

- -ai simit discriminai <br />

purtau diferit cu voi în raport cu ceilali <br />

Da<br />

Nu<br />

<br />

- spaiul de mai jos)<br />

........................................................................................................................................<br />

........................................................................................................................................<br />

40. Ai absene <br />

Da<br />

Nu<br />

absenelor<br />

situaiile care se potrivesc i <br />

nu îmi place materia<br />

nu îneleg <br />

profesorul este sever<br />

alt motiv, anume ...................<br />

97


c 5<br />

eti de acord cu afirmaiile situaia care se<br />

potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

<br />

profesorii i <br />

coal<br />

în<br />

coal<br />

42.3. întotdeauna cineva, în<br />

coal<br />

când am probleme<br />

coal<br />

toi elevii<br />

42.5. întotdeauna cineva în<br />

coal <br />

i <br />

<br />

care vede când lipsesc de la<br />

coal i <br />

lipsesc<br />

42.7. Am în coal prieteni de<br />

<br />

care vorbesc i <br />

atunci când dau de greu<br />

Acord<br />

perfect<br />

Acord<br />

Nici<br />

acord,<br />

nici<br />

dezacord<br />

Dezacord<br />

Dezacord<br />

total<br />

98


c 6<br />

43. Cât de utile i se par cele ate în coal situaia<br />

care se potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

<br />

43.2. Limbi moderne<br />

43<br />

43.4. tiine <br />

biologie)<br />

43.5. Istorie i educaie <br />

43.6. Geografie<br />

43i desen)<br />

43.8. i educaie<br />

<br />

43.9. Educaie <br />

43.10. Discipline opionale<br />

.............................<br />

43.11. Alte discipline de studiu,<br />

<br />

Foarte<br />

utile<br />

În<br />

general<br />

utile<br />

Nici<br />

utile,<br />

nici<br />

inutile<br />

În<br />

general<br />

inutile<br />

Complet<br />

inutile<br />

c 6<br />

44. Ce i-<br />

<br />

mânt o meserie<br />

i studiile, când voi putea<br />

Nu m-<br />

Nu voi continua studiile<br />

c 6<br />

intenionezi <br />

<br />

Condiiile materiale de care dispune familia nu-mi permit continuarea studiilor<br />

de familie<br />

<br />

<br />

Alt motiv, anume .................................<br />

Nu e cazul, pentru ca vreau sa îmi continui studiile la liceu<br />

99


La sfârit:<br />

a. Numele colii tale spaiul : ...................................<br />

b. Clasa spaiul : ......................<br />

împliniispaiul : .....................<br />

d. Localitatea Ora (cospaiul de mai jos<br />

.........................................................<br />

e. Gen :<br />

Masculin<br />

Feminin<br />

f. Nivelul de educaie al ilor a <br />

coli <br />

f.1. Mama :<br />

coala coala <br />

Liceu sau coal <br />

Universitate sau colegiu<br />

mânt<br />

Nu tiu care este ultima coal <br />

:<br />

coala coala <br />

Liceu sau coal <br />

Universitate sau colegiu<br />

mânt<br />

Nu tiu care este ultima coal <br />

Îi mulumim pentru participare i te invitm s te implici în întâlnirile viitoare prin<br />

care s îmbuntim împreun condiiile din coala ta!<br />

100


5.1.2. Chestionarul pentru i<br />

În coloana din dreapta sunt trecute aspectele rezultate din operaionalizarea<br />

menionat în Capitolul 2<br />

instituiile de mânt au obligaia de a informa i consulta<br />

ii privina ii educaiei coal. World Vision Româ<br />

educaia coala <br />

i i i i coala <br />

s-i easc confideniale –<br />

mulumim pentru participare i <br />

i <br />

a 2<br />

a 5<br />

a 4<br />

a 5<br />

1. Cum vi se pare orarul colar (alegei <br />

<br />

<br />

Este prea lejer<br />

Este adecvat<br />

<br />

îneleag cele (alegei <br />

<br />

Toate cadrele didactice<br />

Majoritatea cadrelor didactice<br />

Unele cadre didactice<br />

Niciun cadru didactic<br />

Nu am solicitat – nu am avut nevoie de ajutor<br />

obinut<br />

(alegei <br />

<br />

Doar în momentele importante, de exemplu atunci când sunt prezentate rezultatele la teze<br />

<br />

Nu tiu<br />

tur<br />

cum acioneaz (bifai toate situaiile care se potrivesc i completai, <br />

este cazul)<br />

s corijeni<br />

Dau mai mult de lucru pentru a putea a mai bine<br />

lecia <br />

obin note slabe<br />

greete i învee <br />

obinute<br />

101


Altfel, anume ................<br />

Nu este cazul, copilul meu are numai rezultate bune la tur<br />

Nu tiu<br />

a 4<br />

a 4<br />

a 1<br />

a 2<br />

b 2<br />

a 3<br />

b 2<br />

colare ale copilului <br />

(alegei <br />

<br />

Cel puin <br />

Cel puin <br />

<br />

Nu tiu<br />

6. Care este modalitatea obinuit de comunicare a rezultatelor colare ale<br />

(alegei <br />

Individual, în scris (de exemplu, prin carnetul de note sau scrisori)<br />

Individual, verbal (de exemplu, prin consultaii sau discuii individuale)<br />

Public, în scris (de exemplu prin afiare la avizier)<br />

Public, verbal (de exemplu, în edine)<br />

7. Folosete ile oferite de coal(bifai situaia care<br />

se potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

Da Nu Nu tiu <br />

în coal<br />

8.1. Biblioteca<br />

8.2. Sala sau terenul de sport<br />

<br />

biologie<br />

8.4. Calculatorul<br />

8.5. Internetul<br />

8. Ai coal i <br />

i practice i alte materiale necesare<br />

urrii procesului de mânt (alegei <br />

<br />

Am fost solicitat, le-am t, sunt utile i <br />

Am fost solicitat, le-, <br />

Am fost solicitat, dar nu le-<br />

Nu am fost solicitat<br />

9. Ai privina alegerii disciplinelor opionale din<br />

acest an colar (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

<br />

102


2<br />

b 2<br />

b 2<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 1<br />

a 6<br />

b 2<br />

b 2<br />

10. Ai fost consultat în elaborarea bugetului colii din anul colar (alegei o<br />

<br />

Da<br />

Nu<br />

subiectul<br />

11. Ai afiareedinele cu ii <br />

colii (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

<br />

12. Ai fost consultat în planificarea ii din coal<br />

ii (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

<br />

13. Ai afiareedinele cu ii <br />

ile (alegei <br />

<br />

Da<br />

Nu<br />

<br />

14. De ce ai coal (bifai<br />

toate situaiile care se potrivesc)<br />

Este singura din localitate sau este cea mai aproape de domiciliu<br />

A fost decizia mea în calitate de <br />

A fost decizia copilului meu<br />

Nu tiu <br />

15. Facei parte din Comitetului de i (bifai situaia care se potrivete)<br />

Da, din comitetul de i <br />

Da, din comitetul de i pe coal<br />

Nu<br />

ai întrunete<br />

Comitetul de i (alegei <br />

Regulat, lunar sau mai des<br />

Regulat la 2-3 luni<br />

<br />

<br />

Nu se întrunete<br />

Nu tiu când se întrunete<br />

103


2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

b 2<br />

b 3<br />

17. Atunci când constatai un aspect negativ în coal sau avei o nemulumire<br />

cum procedai (bifai toate situaiile care se potrivesc)<br />

i<br />

Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau unui alt profesor<br />

Semnalez aspectul respectiv directorului colii<br />

ii <br />

i din coal<br />

Procedez altfel, anume .......................<br />

Nu fac nimic<br />

18. Ai colii (alegei o<br />

<br />

Da<br />

Nu<br />

ai -a referit problema<br />

(bifai toate situaiile care se potrivesc i completai<br />

Paza i sigurana din coal i în jurul colii<br />

Ordinea i enia din coal<br />

<br />

<br />

<br />

20. Ce s- ai comunicat un aspect negativ<br />

(bifai toate situaiile care se potrivesc)<br />

Aproape întotdeauna am putut constata o ire a aspectului semnalat<br />

ire a aspectului semnalat<br />

ire a aspectului semnalat<br />

ire a aspectului semnalat<br />

21. Ai colar ire a ii din<br />

coal (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

ai ai <br />

(bifai toate situaiile care se potrivesc i completai<br />

Altor ilor<br />

Dirigintelui sau unui alt profesor<br />

Directorului colii<br />

ilor <br />

i din coal<br />

Altor persoane sau instituii, anume .......................<br />

104


2<br />

b 3<br />

b 3<br />

a 6<br />

b 2<br />

a 6<br />

b 3<br />

b 3<br />

ai -a întâmplat cu cea mai<br />

(alegei <br />

i <br />

Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, alte cadre didactice<br />

etc.) i, parial<br />

<br />

Nu s-a întâmplat nimic<br />

coalvenii<br />

la coal (Putei bifa maximum 3 opiuni)<br />

-mi comunice notele i rezultatele bune ale copilului meu<br />

-mi comunice notele rezultatele slabe ale copilului meu<br />

prezena la ore a copilului meu<br />

absenele de la ore ale copilului meu<br />

<br />

<br />

colii<br />

colii<br />

colii<br />

-mi solicite contribuia <br />

resurse pentru coal<br />

25. Enumerai cel puin -au<br />

întâmplat în coal (completai în spaiile de mai jos)<br />

1........................................................<br />

2........................................................<br />

3.......................................................<br />

26. Obinuii vorbii <br />

cu cineva din coal (bifai toate situaiile care se potrivesc i completai<br />

Da, cu ali i coal<br />

Da, cu dirigintele<br />

Da, cu anumii profesori<br />

Da, cu directorul colii<br />

coal<br />

<br />

Nu, nu vorbesc cu nimeni din coal despre problemele personale ale copilului meu<br />

ai comunicai <br />

<br />

(alegei <br />

<br />

<br />

Lunar<br />

105


De 1-3 ori pe semestru<br />

<br />

c 1<br />

c 1<br />

c 2<br />

c 3<br />

c 3<br />

c 4<br />

c 5<br />

28. Care este nivelul de siguran pentru copii în incinta ii colare (alegei o<br />

<br />

Foarte mare<br />

Mare<br />

Mediu<br />

Mic<br />

Foarte mic<br />

colii coal i <br />

(alegei <br />

Foarte mare<br />

Mare<br />

Mediu<br />

Mic<br />

Foarte mic<br />

30. Cum apreciai nivelul de enie din coal (alegei <br />

coala<br />

În general, coala <br />

coala <br />

coala<br />

<br />

diferit cu el în raport cu ceilali (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

ai credei <br />

s- (completai în spaiile de mai jos)<br />

.....................................................................................................................<br />

.....................................................................................................................<br />

absene (alegei <br />

Da<br />

Nu<br />

c 4<br />

c 5<br />

ai absenelor<br />

(bifai toate situaiile care se potrivesc)<br />

Nu îi place materia<br />

106


Nu înelege <br />

Profesorul este sever<br />

Alt motiv, anume .......................<br />

c 4<br />

suntei vieii colare (bifai<br />

situaia care se potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

35.1. Progresul realizat în ultimul an<br />

colar <br />

i ile <br />

i teren de<br />

sport, ateliere etc.)<br />

35.3. Progresul în dotarea cu<br />

echipamente i materiale (inclusiv<br />

calculatoare) în acest an colar de<br />

cel precedent<br />

<br />

colii de i de<br />

<br />

i <br />

obinute sunt cele<br />

meritate)<br />

35.6. Informaia privina<br />

ilor urate în coal<br />

35.7. Informaia coal în<br />

privina <br />

absolvire<br />

35.8. Modul în care coala <br />

<br />

Foarte<br />

cut<br />

cut<br />

Nici<br />

cut,<br />

nici<br />

nesatis-<br />

<br />

Nesatis-<br />

<br />

Foarte<br />

nesatis-<br />

<br />

107


c 4<br />

suntei de acord cu afirmaiile (bifai situaia care se<br />

potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

i<br />

coal<br />

înva<br />

coal<br />

36.3. întotdeauna cineva, în coal,<br />

<br />

despre copilul meu<br />

coal îi<br />

toi elevii<br />

36.5. întotdeauna cineva în coal,<br />

i ii lor pentru<br />

rezultatele colare i îi <br />

<br />

când copilul meu lipsete de la coal i<br />

lipsete<br />

36.5. Copilul meu are în coal prieteni<br />

<br />

<br />

Acord<br />

perfect<br />

Acord<br />

Nici<br />

acord,<br />

nici<br />

dezacord<br />

Dezacord<br />

Dezacord<br />

total<br />

c 5<br />

c 5<br />

37. Ce va (alegei <br />

Va continua studiile în liceu<br />

mânt a o meserie<br />

<br />

Nu ne-am <br />

Nu va continua studiile<br />

credei <br />

(bifai toate situaiile care se potrivesc i completai<br />

Condiiile materiale de care dispune familia nu permit ca acesta sa continue studiile<br />

de familie<br />

<br />

<br />

Alt motiv, anume ..............................<br />

Nu e cazul<br />

108


La sfâriti copilul<br />

<br />

a. coala (completai în spaiul : ....................<br />

b. Clasa / clasele în care înva (completai în spaiul<br />

...........<br />

c. Vârsta lor (completai în spaiul : .......................................<br />

Ora (completai în spaiul de mai jos<br />

.................................<br />

e. Suntei (alegei :<br />

Mama unui copil din coal<br />

coal<br />

<br />

<br />

situaie, anume............................<br />

f. Nivelul de educaie coal (bifai<br />

situaia care se potrivete<br />

Ultima<br />

coal<br />

<br />

Universitate<br />

sau colegiu<br />

Altele (nu am<br />

absolvit nicio<br />

coal)<br />

coal<br />

<br />

<br />

<br />

Liceu, <br />

<br />

coal<br />

<br />

g. Locuii (alegei :<br />

În aceeai localitate cu coala<br />

Într-<br />

Într-ora)<br />

h. În timpul coliilocuiete (bifai situaia care se potrivete,<br />

<br />

Da Nu<br />

ii<br />

Într- rural<br />

Într-ora)<br />

La bunici sau alte rude<br />

<br />

La internat<br />

situaie, anume............................<br />

109


coal i <br />

drumul dus- (alegei <br />

Sub 30 de minute<br />

Între 30 i 60 de minute<br />

Peste 60 de minute<br />

coal (bifai toate situaiile care se<br />

potrivesc)<br />

Pe jos<br />

Cu a sau cu bicicleta<br />

Cu mijloacele de transport în comun (tren, autobuz sau microbuz)<br />

Cu mijloacele de transport colar (microbuz, autobuz special)<br />

<br />

arele situaii (bifai<br />

situaia care se potrivete, pentru fiecare rând din tabel)<br />

coal, din cauza<br />

lipsei mijloacelor de transport<br />

coal, la începutul<br />

programului<br />

<br />

coal, din lipsa mijloacelor de<br />

transport<br />

<br />

Cel puin<br />

mânal<br />

Cel puin<br />

lunar<br />

Mai rar<br />

sau deloc<br />

mulumim pentru participare i v invitm s v implicai în întâlnirile viitoare<br />

im împreun condiiile din coala copilului dvs!<br />

110


5.2. Anexa 2. Eantionul de colii i<br />

5.2.1. Eantionul de coli<br />

Jude Nr.<br />

ELEVI<br />

111<br />

Nr.<br />

PRINI<br />

1. LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN PASCU" APAHIDA CJ 34 45<br />

2. LICEUL TEHNOLOGIC RASCRUCI CJ 10 8<br />

3. LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU CJ 29 25<br />

4. CJ 22 22<br />

5. COALA -FABRICI CJ 3 7<br />

6. COALA CJ 6 13<br />

7. COALA CJ 10 6<br />

8. COALA CJ 8 3<br />

9. COALA CJ 12 14<br />

10. COALA CJ 4 18<br />

11. COALA CJ 32 14<br />

12. COALA CJ 7 5<br />

13. COALA CJ 15 10<br />

14. CJ 11 14<br />

15. CJ 12 17<br />

16. SUCEAGU CJ 2<br />

17. -GHERLII CJ 2<br />

18. -GHERLII NICULA CJ 2<br />

19. CJ 20 14<br />

20. CJ 1<br />

21. CJ 3<br />

22. CJ 12 12<br />

23. COALA CJ 13 6<br />

24. CJ 15 16<br />

25. CJ 2 7<br />

26. CJ 14 10<br />

27. CJ 7 9<br />

28. CJ 2<br />

29. -GHERLII SACALIA CJ 1<br />

30. DJ 13 13<br />

31. <br />

CERNATESTI<br />

DJ<br />

15 1<br />

32. DJ 11<br />

33. DJ 23 28


Jude Nr.<br />

ELEVI<br />

Nr.<br />

PRINI<br />

34. DJ 38 32<br />

35. DJ 14 17<br />

36. DJ 8 6<br />

37. DJ 11 9<br />

38. DJ 10 11<br />

39. DJ 3<br />

40. DJ 5<br />

41. DJ 13 29<br />

42. DJ 8<br />

43. DJ 16 15<br />

44. DJ 15 34<br />

45. DJ 5 7<br />

46. DJ 22 8<br />

47. DJ 13 13<br />

48. DJ 2<br />

49. DJ 19 18<br />

50. DJ 14<br />

51. J 29 23<br />

52. PRIMARA ARGETOAIA LEURDOASA J 3<br />

53. PRIMARA BRALOSTITA RACOVITA DJ 1<br />

54. PRIMARA BREASTA OBEDIN DJ 6<br />

55. PRIMARA CERNATESTI TIU DJ 2<br />

56. PRIMARA SOPOT PIETROAIA DJ 2<br />

57. PRIMARA VALEA LUNGULUI DJ 5<br />

58. PROFESIONALA "CONSTANTIN ARGETOIANU"<br />

ARGETOAIA<br />

DJ 56 42<br />

59. DJ 5<br />

60. IL 23 6<br />

61. LICEUL TEHNOLOGIC FIERBINTI-TARG IL 31 35<br />

62. <br />

ROSIORI<br />

IL 37 24<br />

63. IL 25 13<br />

64. -ROSU IL 6<br />

65. IL 30 29<br />

66. IL 48 21<br />

67. IL 20 12<br />

68. IL 40 22<br />

112


Jude Nr.<br />

ELEVI<br />

Nr.<br />

PRINI<br />

69. IL 9 10<br />

70. PRIMARA DRIDU MOLDOVENI IL 6<br />

71. SV 25 30<br />

72. SV 19<br />

73. SV 12 11<br />

74. SV 22 24<br />

75. SV 53 62<br />

76. SV 31 38<br />

77. SV 34 48<br />

78. PRIMARA BUNESTI UNCESTI SV 4<br />

79. -STOILESTI VL 3 6<br />

80. -POPESTI VL 13 14<br />

81. VL 10 12<br />

82. VL 9 15<br />

83. VL 3 1<br />

84. VL 8 14<br />

85. VL 14 16<br />

86. VL 22 27<br />

87. -DEAL VL 7 8<br />

88. VL 19 23<br />

89. VL 10 10<br />

90. VL 6 6<br />

91. VL 7 11<br />

92. VL 3 15<br />

93. VL 21 20<br />

94. VL 16 10<br />

95. VL 15 14<br />

96. VL 7 12<br />

97. VL 18 17<br />

98. VL 11 12<br />

99. VL 20 24<br />

100. VL 7 9<br />

101. -RECE VL 6 6<br />

102. VL 10 8<br />

103. VL 11 11<br />

104. VL 11 14<br />

105. VL 17 15<br />

113


Jude Nr.<br />

ELEVI<br />

Nr.<br />

PRINI<br />

106. PRIMARA OLANU CASA VECHE VL 4<br />

107. PRIMARA OLANU CIOBOTI VL 4<br />

108. PRIMARA OLANU DRAGIOIU VL 4<br />

109. <br />

RAFAILA<br />

VS 19 24<br />

110. <br />

TODIRESTI<br />

VS 25 17<br />

111. <br />

BUDA<br />

VS 14 20<br />

112. <br />

<br />

VS 11 12<br />

113. VS 48 56<br />

114. VS 17 20<br />

115. VS 12<br />

116. VS 28 11<br />

117. VS 26 10<br />

118. VS 15 6<br />

119. VS 21 16<br />

120. VS 13 15<br />

121. VS 7 11<br />

122. VS 23 10<br />

123. VS 9 7<br />

124. -MARE VS 10 10<br />

125. VS 9 9<br />

126. VS 18 13<br />

127. -VALE VS 1<br />

128. VS 21 17<br />

129. VS 13 13<br />

130. VS 7 6<br />

131. VS 13 9<br />

132. PRIMARA BALTENI BALTENI-DEAL VS 1<br />

133. PRIMARA DELESTI FUNDATURA VS 2<br />

134. PRIMARA IVANESTI HARSOVENI VS 1<br />

135. VS 1<br />

136. VS 2<br />

137. VS 3<br />

138. PRIMARA NEGRESTI CIOATELE VS 3<br />

114


Jude Nr.<br />

ELEVI<br />

Nr.<br />

PRINI<br />

139. PRIMARA NEGRESTI GLODENI VS 2<br />

140. PRIMARA NEGRESTI POIANA VS 1<br />

141. PRIMARA PUNGESTI ARMASOAIA VS 3<br />

142. PRIMARA PUNGESTI CURSESTI-DEAL VS 2<br />

143. PRIMARA PUNGESTI SILISTEA VS 2<br />

144. PRIMARA PUNGESTI TOPORASTI VS 3<br />

145. PRIMARA REBRICEA RATESUL- VS 4<br />

146. PRIMARA REBRICEA SASOVA VS 1<br />

147. PRIMARA REBRICEA TATOMIRESTI VS 1<br />

148. PRIMARA TODIRESTI COTIC VS 3<br />

149. PRIMARA TODIRESTI DRAGESTI VS 3<br />

150. PRIMARA TODIRESTI HUC VS 4<br />

151. PRIMARA TODIRESTI PLOPOASA VS 2<br />

152. PRIMARA TODIRESTI SOFRONESTI VS 2<br />

153. PRIMARA VALEA MARE (NR. 2 DUMESTI) VS 5 9<br />

154. PRIMARA VULTURESTI BUHAIESTI VS 2<br />

155. VS 3<br />

156. VS 2<br />

157. VS 2<br />

coli 1761 1825<br />

5.2.2. Date suplimentare despre elevi i prini<br />

Graficul Nr. 5. Distribuia pe judee a eantionului<br />

115


Tabelul Nr. 78. Distribuia eantionului urban) i pe judee<br />

ELEVI<br />

RINI<br />

Rural Urban Rural Urban <br />

CJ 298 298 308 308<br />

DJ 328 328 365 365<br />

IL 232 31 263 149 35 184<br />

SV 196 196 217 217<br />

VL 304 304 362 362<br />

VS 324 48 372 333 56 389<br />

1682 79 1761 1734 91 1825<br />

Tabelul Nr. 79. Date suplimentare privind eroarea de selecie<br />

Baza de eantionare (reea int) Populaia eantion) Eroarea de<br />

<br />

i<br />

<br />

V – VIII<br />

<br />

i<br />

<br />

V - VIII<br />

selecie în<br />

eantionul elevilor<br />

CJ 60 2084 22 298 <br />

DJ 43 1492 18 328 <br />

IL 18 2156 9 263 <br />

SV 15 943 7 196 <br />

VL 16 1708 27 304 <br />

VS 29 1275 22 372 <br />

181 9658 105 1761<br />

În aceste condiii, se poate afirma obinute ca urmare a<br />

investigaiei la nivel de jude sunt reprezentative la nivelul judeului. În ce privete cel de-al aselea jude<br />

(Suceava), eroarea de e de ±6,2% este consecina investigai, acesta fiind<br />

doar cu puin eantion reprezentativ pentru cei 943 elevi.<br />

ase eantioane judeene nu<br />

conduce la un eantion general reprezentativ, confirmarea aceste situaii s-i pe baza testului Hi-<br />

distribuiei eantionului cu distribuia populaiei, în funcie de judeul reprezentat.<br />

Abordând întregul eantion -<br />

-tab=11,07),<br />

eantionul general nu este reprezentativ pentru elevii de gimnaziu i <br />

jude.<br />

eantion o constituie tierea mare a elementelor componente, în<br />

scopul de a surprinde multiplele caracteristici ale populaiei investigate. Acest aspect se poate afirma<br />

referitor la eantionul elevilor de gimnaziu, subiecii fiind selectai din 105 i colare – reprezentând<br />

în cazul studiului medii educaionale diferite.<br />

116


Tabelul Nr. 80. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor<br />

nivelurile de educaie ale mamei i <br />

Nivelul de educaie <br />

Nivelul de educaie 1 2 3 4 5 NonR <br />

a mamei<br />

1 12 11 4 1 5 2 35<br />

2 17 443 174 19 39 12 704<br />

3 2 114 287 28 38 8 477<br />

4 2 12 40 52 8 2 116<br />

5 6 26 45 2 248 4 331<br />

NonR 5 21 14 5 53 98<br />

44 627 564 102 343 81 1761<br />

Tabelul Nr. 81. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor<br />

distribuia în funcie de nivelul de educaie i în funcie de coala – FG – sau<br />

alte forme de mânt – FA)<br />

Gimnaziu (FG) Alte (FA) <br />

1 <br />

de mânt<br />

587 431 1018 <br />

2 coala coala<br />

<br />

58 55 113 <br />

3 Liceu sau coal 84 41 125 <br />

4 Universitate sau colegiu 276 220 496 <br />

5 Nu tiu 44 29 73 <br />

6 1049 776 1825 <br />

Compararea informaiilor oferite de elevi referitoare la nivelul de educaie al familiei cu<br />

informaiile furnizate de i s-a realizat la nivelul unei populaii similare, respectiv cu subeantionul<br />

ilor elevilor de gimnaziu, ca echivalent al acestora. Analiza celor dousubeantioane ale ilor<br />

rezultate din gruparea copiilor în funcie de nivelul de studii a condus la structuri similare pe niveluri de<br />

educaie, atât între ele, cât i la nivelul întregului eantion. Valoarea coeficientului de comparare Hi-<br />

eantionului ilor elevilor de gimnaziu (FG) cu cel al<br />

ilor unor copii înscrii -tab=7,82 pentru 3<br />

grade deantioane provin din aceeai populaie.<br />

Cu atât mai mult, valoarea Hi-eantionului FG cu structura pe niveluri<br />

de educaie a întregului eantion a condus la aceeai concluzie, <br />

<br />

117


Tabelul Nr. 82. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor<br />

distribuia eantionului de elevi i de i, în funcie de nivelurile de educaie ale familiei,<br />

pe medii de provenien i pe judee<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Eantion elevi<br />

<br />

mânt<br />

5 6 1 11 3 4 30<br />

coala coala<br />

<br />

106 128 65 63 74 133 569<br />

Liceu sau coal 100 125 109 98 120 134 686<br />

Universitate sau colegiu 31 26 30 11 29 39 166<br />

Nu tiu 56 43 58 13 78 62 310<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Eantion i<br />

<br />

mânt<br />

123 240 116 116 189 234 1018<br />

coala coala<br />

<br />

55 11 2 24 6 15 113<br />

Liceu sau coal 56 10 12 7 23 17 125<br />

Universitate sau colegiu 53 90 46 70 126 111 496<br />

NonR 21 14 8 18 12 73<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Eantionul ilor <br />

<br />

mânt<br />

70 131 64 78 102 142 587<br />

coala coala<br />

<br />

32 4 1 13 2 6 58<br />

Liceu sau coal 44 6 5 5 12 12 84<br />

Universitate sau colegiu 33 42 26 45 67 63 276<br />

NonR 13 11 5 9 6 44<br />

192 194 101 141 192 229 1049<br />

118


Graficul Nr. 6. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor – <br />

afirmaiile elevilor i afirmaiile prinilor<br />

Graficul Nr. 7. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor – pe<br />

judee<br />

Graficul Nr. 8. Distribuia eantionului de elevi în funcie de nivelurile de educaie ale ilor – ii<br />

elevilor de gimnaziu, pe judee<br />

119


Graficul Nr.9. Distribuia eantionului de elevi în funcie de clasa în care înva<br />

Tabelul Nr. 83. Distribuia eantionului de prini în privina calitii respondentului, pe judee<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Mama unui copil din coal 254 265 129 186 255 301 1390<br />

coal 30 55 10 5 68 50 218<br />

<br />

<br />

4 14 2 23 10 9 62<br />

1 4 1 8 9 23<br />

ie 6 15 2 8 9 40<br />

NonR 13 12 40 3 13 11 92<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Mama unui copil din coal <br />

coal <br />

<br />

<br />

<br />

<br />

ie <br />

NonR <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

120


Tabelul Nr. 84. Distribuia e i în func mânt în care sunt<br />

cuprini copiii în coal i pe judee<br />

Nivel CJ DJ IL SV VL VS <br />

G 149 144 56 97 171 183 800<br />

P 112 144 83 67 145 143 694<br />

P-G 36 40 32 30 17 39 194<br />

Z 16 7 24 11 58<br />

G-L 4 3 8 2 1 18<br />

Z-G 1 1 12 2 1 17<br />

Z-P 1 5 2 3 11<br />

KP 2 5 1 1 9<br />

P-G-L 2 1 2 1 6<br />

K-G 1 1 2 4<br />

K 1 1 1 3<br />

K-P-G 2 1 3<br />

Z-P-G 1 2 3<br />

P-L 2 2<br />

K-Z-G 1 1<br />

K-Z-P 1 1<br />

K-Z-P-G 1 1<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

G 153 147 64 97 173 184 818<br />

G&Alte 39 47 37 44 19 45 231<br />

Alte 116 171 83 76 170 160 776<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Nivel CJ DJ IL SV VL VS <br />

KZ 1 17 0 7 24 12 61<br />

P 115 154 83 69 146 148 715<br />

G&Alte 43 50 45 44 21 46 249<br />

G 149 144 56 97 171 183 800<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

KZ <br />

P <br />

G&Alte <br />

G <br />

<br />

Pentru <br />

121


– date suplimentare<br />

inute i evaluarea lor<br />

Tabelul Nr. 85. Situaia spaiilor de învmânt, pe judee<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

1 230 228 194 0 266 259 1177<br />

2 48 98 67 196 38 110 557<br />

3 20 2 2 0 0 3 27<br />

4 298 328 263 196 304 372 1761<br />

1 <br />

2 <br />

3 <br />

4 <br />

Graficul Nr. 10. Situaia spaiilor de învmânt<br />

Tabelul Nr. 86. Situaia spaiilor de învmânt, pe clase<br />

V VI VII VIII V VI VII VIII <br />

1 263 287 307 308 1177 <br />

2 145 154 123 132 557 <br />

3 8 5 8 6 27 <br />

416 446 438 446 1761 <br />

122


Graficul Nr. 11. Prezenta în coal a laboratoarelor i cabinetelor<br />

Tabelul Nr. 87. Disciplinele pentru care este menionat existenta în coal a laboratoarelor i<br />

cabinetelor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 67,8% 63,1% 80,2% 100,0% 80,3% 58,6% <br />

BIO 63,4% 43,0% 28,1% 0,0% 58,6% 23,9% <br />

FIZ 62,8% 27,1% 44,1% 0,5% 56,6% 19,4% <br />

CHI 58,4% 22,6% 38,4% 0,0% 60,2% 23,4% <br />

LMO 13,4% 6,7% 0,8% 0,0% 9,5% 2,4% <br />

GEO 2,7% 0,3% 0,8% 0,0% 4,9% 0,3% <br />

0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 6,6% 0,8% <br />

REL 5,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 0,3% <br />

LRO 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 2,3% 0,8% <br />

Graficul Nr. 12. Gradul de utilizare a laboratoarelor i cabinetelor, pe discipline de studiu<br />

123


Tabelul Nr. 88. Frecvena utilizrii a laboratoarelor i cabinetelor, pe judee<br />

Discipline cu utilizare <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 22,8% 34,5% 48,7% 36,2% 46,1% 28,8% <br />

FIZ 20,5% 4,3% 15,2% 0,0% 19,1% 1,3% <br />

CHI 18,1% 3,0% 8,0% 0,0% 16,8% 1,9% <br />

BIO 16,8% 7,3% 7,6% 0,5% 13,8% 1,6% <br />

LMO 5,0% 4,0% 0,0% 0,0% 1,3% 0,3% <br />

2,3% 0,0% 0,0% 2,6% 5,3% 0,0% <br />

LRO 2,7% 0,6% 0,0% 2,0% 1,0% 0,5% <br />

GEO 2,3% 0,0% 0,0% 0,5% 2,0% 0,0% <br />

REL 4,0% 0,0% 0,0% 0,5% 0,0% 0,0% <br />

Discipline cu utilizare (cel puin) <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF <br />

CHI <br />

BIO <br />

FIZ <br />

GEO <br />

LMO <br />

Discipline care <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 6,7% 5,8% 1,1% 0,0% 1,6% 5,6% <br />

CHI 4,7% 3,0% 1,5% 0,0% 2,3% 6,2% <br />

BIO 1,0% 4,0% 1,1% 0,0% 3,3% 4,3% <br />

FIZ 2,0% 2,1% 1,5% 0,0% 2,6% 3,5% <br />

LMO 0,3% 1,2% 0,8% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

REL 0,3% 0,0% 1,5% 0,0% 0,0% 0,3% <br />

elevi (din totalul de 1761 de respondeni, deci aproape 9%) au bifat varianta „Alt tip de<br />

<br />

- Varia, <br />

- Geografie (27)<br />

- (25)<br />

- <br />

- Religie (10)<br />

- Istorie (3)<br />

- <br />

- Desen (1)<br />

ionarea altor spatii <br />

- Sala de sport (15)<br />

- <br />

- Medical (11)<br />

- <br />

În plus, au fost identificate i spaii utilitare (cancelarie, cabinetul directorului) (11) <br />

„nu tiu”).<br />

124


Tabelul Nr. 89. Utilizarea spaiilor colare – opiniile prinilor (situaia pe judee)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

<br />

<br />

subieci 308 365 184 217 362 389 1825<br />

DA 19,5% 5,8% 2,7% 45,6% 3,9% 11,6% <br />

NU 13,3% 3,6% 2,7% 15,7% 3,6% 3,9% <br />

Nu tiu 13,3% 16,4% 14,7% 7,4% 16,3% 18,5% <br />

42,5% 65,5% 69,0% 31,3% 70,2% 60,2% <br />

NonR 11,4% 8,8% 10,9% 0,0% 6,1% 5,9% <br />

Sala sau terenul de sport<br />

<br />

subieci 308 365 184 217 362 389 1825<br />

DA 34,4% 6,8% 2,2% 12,0% 5,0% 9,3% <br />

NU 3,9% 3,3% 1,6% 9,2% 1,9% 1,3% <br />

Nu tiu 6,8% 12,3% 4,3% 0,0% 8,3% 9,8% <br />

46,8% 71,5% 79,9% 78,8% 75,1% 73,8% <br />

NonR 8,1% 6,0% 12,0% 0,0% 9,7% 5,9% <br />

<br />

<br />

subieci 192 194 101 141 192 229 1049<br />

DA 32,3% 8,8% 6,9% 52,5% 8,9% 24,9% <br />

NU 13,5% 9,3% 5,9% 14,2% 6,8% 15,3% <br />

Nu tiu 9,9% 15,5% 21,8% 5,7% 8,3% 19,7% <br />

29,7% 51,0% 43,6% 27,7% 64,1% 28,4% <br />

NonR 14,6% 15,5% 21,8% 0,0% 12,0% 11,8% <br />

Graficul Nr. 13. Utilizarea spaiilor colare – opiniile prinilor (situaia pe judee)<br />

125


Tabelul Nr. 90. Diferene, între judee, în utilizarea materialului didactic<br />

LRO LMO GEO EDF<br />

CJ 60,2% 52,2% 65,0% 51,9% 54,5% 59,8% 52,3% 50,9% 55,8%<br />

DJ 78,0% 62,8% 79,1% 61,8% 56,9% 65,0% 58,8% 57,3% 67,0%<br />

IL 78,8% 57,3% 81,0% 63,0% 52,7% 63,8% 55,3% 50,5% 56,3%<br />

SV 81,5% 55,1% 86,4% 63,8% 51,3% 54,1% 20,0% 45,3% 99,8%<br />

VL 77,4% 59,5% 80,9% 67,4% 63,3% 72,9% 57,8% 60,0% 67,4%<br />

VS 72,8% 55,3% 77,9% 59,2% 54,5% 65,3% 56,1% 49,4% 65,7%<br />

Minim 60,2% 52,2% 65,0% 51,9% 51,3% 54,1% 20,0% 45,3% 55,8%<br />

Maxim 81,5% 62,8% 86,4% 67,4% 63,3% 72,9% 58,8% 60,0% 99,8%<br />

Amplit <br />

Medie <br />

Graficul Nr. 14. Diferene, între judee, în utilizarea materialului didactic<br />

126


Tabelul Nr. 91. Utilizarea materialelor didactice la disciplinele opionale<br />

Jude/Domeniul de Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

"opional"<br />

TIC 20 59 21 119 32 251<br />

16 14 29 10 20 89<br />

Educa 11 10 1 6 8 36<br />

Geografie 3 1 1 18 23<br />

3 3 2 1 10 19<br />

Istorie i educa 7 1 1 2 8 19<br />

Limbi moderne 3 2 3 6 14<br />

Religie 12 1 13<br />

11 11<br />

Dirigenie 1 1 6 3 11<br />

i desen) 1 3 5 9<br />

tiine ale naturii - biologie 5 2 1 8<br />

Educa 3 3 1 7<br />

tiine ale naturii - 2 1 3 6<br />

Educa 5 5<br />

Consiliere 3 3<br />

i <br />

educa<br />

1 1 1 3<br />

Educa 2 2<br />

tiine ale naturii - chimie 1 1<br />

Educa 1 1<br />

Micul gospodar 1 1<br />

87 95 62 0 171 117 532<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

-<br />

"opional";"nu avem";<br />

3 4 6 13<br />

Tabelul Nr. 92. Utilizarea materialelor didactice la „alte discipline de studiu”<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Religie 5 2 3 4 14<br />

4 2 2 4 12<br />

3 2 1 6<br />

Dirigenie 1 1 2 4<br />

Total 0 10 7 0 8 11 36<br />

Nu 3 2 5<br />

Discipline din trunchiul comun 3 9 8 20 40<br />

Discipline opionale 11 4 1 16<br />

127


arianta „Altele” („Opionale sau alte discipline”) <br />

situarea acesteprin enumerarea doar a celorlalte discipline de studiu la<br />

care este folosit material didactic.<br />

Tabelul Nr. 93. Utilizarea multimedia, pe judee<br />

Discipline cu utilizare frecvent<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

LMO 4,0% 3,0% 6,5% 0,0% 17,4% 4,0% <br />

MUZ 3,7% 7,6% 3,8% 0,0% 5,6% 5,9% <br />

INF 0,7% 3,0% 7,6% 0,0% 6,6% 5,9% <br />

GEO 11,1% 1,8% 0,0% 0,0% 5,9% 0,8% <br />

3,7% 2,4% 1,1% 0,0% 5,3% 2,7% <br />

BIO 2,0% 1,5% 0,4% 0,0% 5,6% 4,3% <br />

FIZ 3,0% 0,3% 1,1% 0,0% 3,6% 0,3% <br />

LRO 0,3% 0,0% 3,4% 0,0% 1,6% 1,1% <br />

CHI 1,0% 0,0% 0,4% 0,0% 3,3% 0,8% <br />

REL 0,7% 0,3% 0,8% 0,0% 1,3% 2,2% <br />

3,4% 0,0% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

0,0% 0,6% 1,9% 0,0% 0,3% 0,0% <br />

0,3% 0,3% 0,0% 0,0% 0,3% 0,8% <br />

DRG 0,0% 0,0% 0,4% 0,0% 1,3% 0,0% <br />

Discipline cu utilizare <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

LMO 12,8% 7,6% 8,4% 16,8% 19,1% 9,1% <br />

LRO 6,4% 1,8% 8,7% 14,3% 11,8% 8,9% <br />

9,4% 5,5% 3,8% 17,9% 2,6% 4,8% <br />

BIO 5,4% 2,4% 1,9% 12,2% 1,0% 11,3% <br />

MUZ 3,7% 5,5% 6,1% 9,7% 3,9% 5,6% <br />

GEO 16,1% 2,4% 4,2% 0,0% 4,6% 1,9% <br />

INF 1,3% 7,3% 6,8% 0,0% 5,6% 2,7% <br />

FIZ 4,4% 0,6% 3,8% 2,6% 2,3% 4,8% <br />

REL 1,0% 0,9% 0,8% 0,0% 2,3% 5,4% <br />

2,0% 0,0% 0,4% 1,0% 0,7% 1,9% <br />

2,7% 1,2% 1,9% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

CHI 2,0% 0,0% 0,8% 0,5% 1,3% 0,5% <br />

DES 0,0% 0,0% 0,0% 5,6% 0,0% 1,1% <br />

DRG 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,2% <br />

CIV 0,7% 0,9% 0,0% 0,0% 0,7% 0,0% <br />

1,3% 0,0% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

Discipline care i/sau video:<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

5,7% 0,9% 1,9% 0,0% 2,6% 5,1% <br />

LRO 2,0% 1,2% 0,4% 0,0% 1,3% 3,0% <br />

LMO 1,7% 0,3% 0,4% 0,0% 1,3% 0,5% <br />

0,7% 0,0% 0,4% 0,0% 1,3% 0,3% <br />

BIO 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 1,1% <br />

GEO 2,0% 0,0% 0,4% 0,0% 0,3% 0,3% <br />

FIZ 0,0% 0,0% 1,1% 0,0% 0,3% 0,8% <br />

128


DES 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,3% <br />

CHI 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 1,1% <br />

INF 0,3% 0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 0,8% <br />

Tabelul Nr. 94. Utilizarea multimedia – cumulat (frecvena sptmânal i frecven lunar)<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Procent elevi<br />

<br />

mijloace audiovideo<br />

33% 20% 28% 0% 58% 31% 30%<br />

<br />

cel puin o<br />

<br />

Procent elevi<br />

<br />

mijloace audiovideo<br />

cel puin o<br />

<br />

cel puin o<br />

<br />

72% 37% 47% 79% 52% 61% 57%<br />

<br />

129


Tabelul Nr. 95. Disciplinele <br />

Disciplinele <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 9,4% 36,9% 49,4% 87,2% 50,0% 29,6% <br />

5,7% 6,4% 1,9% 0,0% 1,0% 4,6% <br />

LMO 2,3% 0,9% 3,0% 0,0% 1,3% 1,6% <br />

LRO 1,3% 0,3% 1,5% 0,0% 2,0% 2,7% <br />

8,1% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

0,3% 0,6% 0,0% 0,0% 2,6% 2,4% <br />

FIZ 1,3% 0,3% 0,8% 0,0% 1,0% 1,9% <br />

GEO 0,7% 0,6% 0,0% 0,0% 2,3% 1,1% <br />

0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,3% 1,6% <br />

BIO 0,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,7% 1,1% <br />

MUZ 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,6% 0,3% <br />

REL 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,8% <br />

1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

CHI 0,7% 0,3% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

DRG 0,7% 0,0% 0,8% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

Disciplinele <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 2,0% 2,1% 6,1% 0,0% 8,2% 3,8% <br />

LMO 2,3% 1,2% 1,1% 0,0% 4,6% 3,2% <br />

LRO 1,0% 1,2% 0,8% 0,0% 4,9% 1,6% <br />

BIO 3,7% 0,9% 0,8% 0,0% 0,0% 2,7% <br />

2,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,3% 2,7% <br />

FIZ 1,0% 0,0% 1,9% 0,0% 0,7% 2,2% <br />

GEO 3,0% 0,3% 0,0% 0,0% 1,3% 1,1% <br />

CHI 1,7% 0,3% 0,0% 0,0% 1,0% 1,6% <br />

1,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 0,5% <br />

MUZ 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,5% <br />

2,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% <br />

Disciplinele <br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

LMO 2,3% 0,3% 0,0% 44,4% 0,7% 0,3% <br />

0,0% 0,0% 0,0% 21,9% 0,0% 0,0% <br />

INF 0,0% 6,4% 1,1% 0,0% 3,0% 2,2% <br />

2,0% 0,3% 1,1% 0,5% 0,3% 5,9% <br />

DES 0,0% 0,0% 0,0% 14,3% 0,0% 0,3% <br />

LRO 1,7% 0,9% 1,5% 0,0% 0,7% 2,7% <br />

1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,3% 0,5% <br />

GEO 1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,0% 0,5% <br />

CHI 0,7% 0,0% 0,0% 0,5% 0,0% 0,8% <br />

BIO 0,3% 0,0% 0,0% 0,5% 0,7% 0,5% <br />

FIZ 0,3% 0,0% 0,4% 0,5% 0,0% 0,5% <br />

0,3% 0,0% 0,4% 1,0% 0,3% 0,0% <br />

MUZ 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,8% <br />

130


Tabelul Nr. 96. Distribuia eantionului de elevi în funcie de utilizarea calculatorului în procesul didactic<br />

ilor în care cel puin un<br />

elev a declarat utilizarea calculatorului<br />

ionat<br />

utilizarea calculatorului în coal<br />

CJ 18 134 <br />

DJ 15 165 <br />

IL 9 170 <br />

SV 7 171 <br />

VL 21 208 <br />

VS 21 195 <br />

91 1043 <br />

Graficul Nr. 16. Distribuia eantionului de elevi în funcie de utilizarea calculatorului în procesul didactic<br />

i cumulat (sptmânal i lunar) calculatorul,<br />

la toate disciplinele de studiu<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Procent elevi care<br />

raporteaz<br />

folosirea<br />

<br />

calculatorului<br />

Procent elevi<br />

cumulat (utilizare<br />

<br />

<br />

40% 46% 58% 87% 62% 49% 55%<br />

64% 53% 69% 87% 87% 70% 71%<br />

131


Tabelul ilor despre folosirea computerului în procesul didactic<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

antion<br />

DA 21,8% 10,7% 1,6% 0,0% 4,4% 8,7% <br />

NU 9,7% 9,9% 3,3% 16,6% 5,8% 7,7% <br />

Nu tiu 18,5% 27,7% 19,6% 5,5% 22,1% 24,4% <br />

Nu 33,1% 41,9% 54,3% 77,9% 51,4% 50,9% <br />

NonR 16,9% 9,9% 21,2% 0,0% 16,3% 8,2% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

Eilor cu copii de gimnaziu<br />

DA 29,2% 7,2% 0,0% 0,0% 2,1% 7,0% <br />

NU 7,8% 12,9% 2,0% 14,9% 6,3% 8,3% <br />

Nu tiu 13,0% 16,0% 11,9% 5,7% 12,5% 13,1% <br />

37,5% 51,0% 72,3% 79,4% 65,1% 65,5% <br />

NonR 12,5% 12,9% 13,9% 0,0% 14,1% 6,1% <br />

<br />

Graficul Nr. 17. Opiniile elevilor i ale prinilor despre folosirea computerului în procesul didactic<br />

Tabelul Nr. 99. Distribuia subiecilor în funcie de opinia privind utilizarea Internetului în coal<br />

Elevi<br />

i<br />

Total utilizatori Internet La orele de curs antion Eantion FG<br />

CJ 202 126 51 37 <br />

DJ 79 50 44 16 <br />

IL 131 93 7 4 <br />

SV 170 170 0 0 <br />

VL 182 143 24 9 <br />

VS 160 83 49 26 <br />

927 665 175 92 <br />

132


Graficul Nr. 18. Utilizarea Internetului<br />

Tabelul Nr. 100. Situaia accesului la Internet, pe judee i în funcile enumerate<br />

Jude CJ DJ IL SV VL VS <br />

La orele obinuite de curs 126 50 93 170 143 83 665<br />

<br />

leciilor<br />

34 14 21 0 33 51 153<br />

În afara orelor de curs, pentru obinerea de<br />

informaii noi<br />

42 19 17 0 30 48 159<br />

În afara orelor de curs, în scop de recreere 29 9 19 0 23 44 124<br />

Situaia procentual:<br />

Jude CJ DJ IL SV VL VS <br />

La orele obinuite de curs<br />

42,3% 15,2% 35,4% 86,7% 47,0% 22,3% <br />

<br />

leciilor<br />

11,4% 4,3% 8,0% 0,0% 10,9% 13,7% <br />

În afara orelor de curs, pentru obinerea de<br />

informaii noi<br />

14,1% 5,8% 6,5% 0,0% 9,9% 12,9% <br />

În afara orelor de curs, în scop de recreere 9,7% 2,7% 7,2% 0,0% 7,6% 11,8% <br />

133


Internetul la orele de curs - opiniile elevilor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

INF 9,4% 10,1% 28,5% 56,1% 41,4% 11,0% <br />

2,3% 0,0% 0,0% 48,0% 0,0% 0,3% <br />

2,3% 0,0% 3,4% 0,0% 1,0% 2,7% <br />

FIZ 1,3% 2,7% 0,8% 0,0% 0,0% 1,1% <br />

LMO 1,3% 2,4% 0,0% 1,5% 0,0% 1,1% <br />

5,4% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,0% <br />

BIO 1,7% 0,3% 0,4% 0,0% 0,3% 2,2% <br />

CHI 2,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,3% 0,3% <br />

GEO 0,7% 0,3% 0,0% 0,0% 1,3% 0,3% <br />

MUZ 0,7% 0,0% 0,4% 0,0% 1,0% 0,3% <br />

LRO 0,3% 0,0% 0,8% 0,0% 0,0% 0,5% <br />

Tabelul Nr.102. Utilizarea Internetului la orele de curs - ilor<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

DA <br />

NU <br />

Nu tiu <br />

<br />

NonR <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

Graficul Nr. 19. Utilizarea Internetului la orele de curs - opiniile elevilor i ale prinilor, pe judee<br />

134


ilor despre orarul copiilor – distribu<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Este prea<br />

<br />

71 38 16 47 69 42 283<br />

Este prea lejer 6 23 8 0 16 20 73<br />

Este adecvat 230 302 123 170 273 325 1423<br />

Nu tiu 1 2 37 0 4 2 46<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

ilor despre orarul copiilor – distribuia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Ampl Medie<br />

Este prea<br />

<br />

23,1% 10,4% 8,7% 21,7% 19,1% 10,8% 8,7% 21,7% 13,0% <br />

Este prea lejer 1,9% 6,3% 4,3% 0,0% 4,4% 5,1% 0,0% 6,3% 6,3% <br />

Este adecvat 74,7% 82,7% 66,8% 78,3% 75,4% 83,5% 66,8% 83,5% 16,7% <br />

Nu tiuNonR 0,3% 0,5% 20,1% 0,0% 1,1% 0,5%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

ilor despre orarul copiilor<br />

135


ilor a între opiniile prinilor elevilor de<br />

gimnaziu, fi<br />

Eantionul FG<br />

Eantionul FA<br />

186 97 <br />

Este prea lejer 37 36 <br />

Este adecvat 800 623 <br />

Nu tiu 26 20 <br />

1049 776 <br />

Tabelul Nr. 106. Opiniile elevilor despre temele pentru - numeric<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Prea multe i prea<br />

dificile 89 98 56 78 116 85 522<br />

i de<br />

dificile 135 147 123 110 126 184 825<br />

Puine i uoare 43 53 41 4 42 70 253<br />

Foarte uoare 26 26 9 0 12 27 100<br />

Nu tiu 5 4 34 4 8 6 61<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Tabelul Nr. 107. Opiniile elevilor despre t- procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Am Medie<br />

Prea multe i 29,9 29,9 21,3 39,8 38,2% 22,8% <br />

prea dificile % % % %<br />

Potrivit de 45,3 44,8 46,8 56,1 41,4% 49,5% <br />

multe i de<br />

dificile<br />

% % % %<br />

Puine i 14,4 16,2 15,6 2,0% 13,8% 18,8% <br />

uoare % % %<br />

Foarte 8,7% 7,9% 3,4% 0,0% 3,9% 7,3% <br />

uoare<br />

Nu<br />

1,7% 1,2% 12,9 2,0% 2,6% 1,6% <br />

tiuNonR<br />

%<br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

136


– situaia pe judee<br />

<br />

situa<br />

- Nu fac temele (14)<br />

- „Potrivit de multe i uoare” (9)<br />

- Multe i uoare (6)<br />

- Puine, dar grele (5)<br />

- Grele (4)<br />

- Multe (2)<br />

- Foarte multe (2)<br />

- <br />

- Puine (1)<br />

- „Majoritatea nu le rezolv <br />

- „Urâte” (1)<br />

- general, nerelevant („am probleme”) (1)<br />

137


laritate, teme scrise - numeric<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

<br />

<br />

275 302 232 92 297 343 1541<br />

280 309 213 32 287 328 1449<br />

Limbi moderne 212 148 152 62 215 204 993<br />

tiine ale naturii – 51 82 82 32 77 82 406<br />

tiine ale naturii - chimie 38 41 38 7 42 46 212<br />

tiine ale naturii - biologie 28 45 23 17 47 160<br />

Istorie i educa 19 37 18 36 41 151<br />

Geografie 22 13 13 20 42 110<br />

ie<br />

<br />

3 5 7 8 15 38<br />

Religie 6 3 1 18 28<br />

1 4 1 3 2 11<br />

i desen) 1 1 2 1 3 8<br />

Dirigenie 2 1 1 4<br />

2 2 4<br />

Educa 3 3<br />

Opionale 1 2 3<br />

Total 930 997 786 225 1007 1176 5121<br />

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761<br />

Procent elevi 312% 283% 299% 115% 331% 316% 291%<br />

Nu--<br />

<br />

7 2 1 7 17<br />

"Toate" 3 1 4<br />

itate, teme scrise – procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

47,7% 56,7% 54,4% 15,3% 64,1% 62,4% <br />

LMO 60,4% 45,4% 53,6% 0,0% 70,4% 55,9% <br />

LRO 38,9% 33,2% 30,4% 3,6% 35,2% 30,4% <br />

FIZ 16,4% 23,8% 22,8% 4,1% 24,7% 20,7% <br />

CHI 12,8% 11,9% 11,8% 4,1% 13,5% 12,1% <br />

BIO 6,0% 13,7% 6,8% 0,0% 4,9% 11,6% <br />

4,7% 7,9% 7,2% 0,0% 10,9% 9,1% <br />

GEO 6,7% 4,0% 7,6% 0,0% 6,3% 8,6% <br />

1,0% 1,5% 1,1% 0,0% 2,3% 3,5% <br />

REL 0,0% 1,5% 1,1% 0,0% 0,3% 4,8% <br />

CIV 1,3% 2,4% 0,8% 0,0% 0,7% 1,3% <br />

INF 0,7% 1,5% 0,4% 0,0% 1,0% 0,3% <br />

138


Graficul Nr. 24. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup)<br />

139


Tabelul Nr. 110. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup) – situaia<br />

pe judee (numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

explicaiilor profesorului<br />

Majoritatea timpului 168 189 137 81 158 217 950<br />

<br />

orei<br />

82 77 63 49 99 99 469<br />

Mai pu <br />

orei<br />

32 31 24 39 28 33 187<br />

Foarte puin din timpul unei ore 9 24 5 27 13 16 94<br />

Nu tiu 7 7 34 0 6 7 61<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

ilor de grup<br />

Majoritatea timpului 105 131 90 6 83 97 512<br />

<br />

orei<br />

73 65 42 69 80 92 421<br />

Mai pu <br />

orei<br />

77 50 59 64 81 105 436<br />

Foarte puin din timpul unei ore 37 79 39 34 58 76 323<br />

Nu tiu 6 3 33 23 2 2 69<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Tabelul Nr. 111. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup) – situaia<br />

pe judee (procentual)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

iilor profesorului<br />

Majoritatea timpului 56,4% 57,6% 52,1% 41,3% 52,0% 58,3% <br />

<br />

orei<br />

27,5% 23,5% 24,0% 25,0% 32,6% 26,6% <br />

Mai pu timpul<br />

orei<br />

10,7% 9,5% 9,1% 19,9% 9,2% 8,9% <br />

Foarte puin din timpul unei ore 3,0% 7,3% 1,9% 13,8% 4,3% 4,3% <br />

Nu tiu 2,3% 2,1% 12,9% 0,0% 2,0% 1,9% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

ilor de grup<br />

Majoritatea timpului 35,2% 39,9% 34,2% 3,1% 27,3% 26,1% <br />

<br />

orei<br />

24,5% 19,8% 16,0% 35,2% 26,3% 24,7% <br />

Mai pu <br />

orei<br />

25,8% 15,2% 22,4% 32,7% 26,6% 28,2% <br />

Foarte puin din timpul unei ore 12,4% 24,1% 14,8% 17,3% 19,1% 20,4% <br />

Nu tiu 2,0% 0,9% 12,5% 11,7% 0,7% 0,5% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

140


Graficul Nr. 25. Centrarea demersului didactic pe profesor– situaia pe judee<br />

Graficul Nr. 26. Centrarea demersului didactic pe elev (pe activitatea în grup) – situaia pe judee<br />

Tabelul Nr. 112. Situaiile dezirabile din perspectiva maximizrii<br />

1 ate la situaii de via obinuite<br />

2 Profesorii ne dau sarcini individuale de lucru<br />

3 ctului discutat<br />

<br />

4 exerciii<br />

5 elegem unele subiecte cu exemple din viaa noastr<br />

6 re asupra subiectelor discutate<br />

7 e acetia i ce se ateapt de la ei<br />

8 <br />

141


Tabelul Nr. 113. Percepia, de ctre elevi, a situaiilor dezirabile din perspectiva maximizrii rezultatelor<br />

rii (numeric)<br />

Toate orele La majoritatea La unele ore (Aproape) NonR<br />

orelor<br />

<br />

1 281 533 699 206 42<br />

2 318 628 625 139 51<br />

3 482 615 483 119 62<br />

4 571 504 515 130 41<br />

5 491 629 488 110 43<br />

6 525 632 463 87 54<br />

7 793 481 345 89 53<br />

8 452 361 549 344 55<br />

Tabelul Nr. 114. Percepia, de ctre elevi, a situaiilor dezirabile din perspectiva maximizrii rezultatelor<br />

rii (procentual)<br />

Toate<br />

orele<br />

La majoritatea<br />

orelor<br />

La unele ore (Aproape)<br />

<br />

NonR Medie Procent<br />

medie din<br />

4<br />

4 3 2 1 0<br />

1 16,0% 30,3% 39,7% 11,7% 2,4% <br />

2 18,1% 35,7% 35,5% 7,9% 2,9% <br />

3 27,4% 34,9% 27,4% 6,8% 3,5% <br />

4 32,4% 28,6% 29,2% 7,4% 2,3% <br />

5 27,9% 35,7% 27,7% 6,2% 2,4% <br />

6 29,8% 35,9% 26,3% 4,9% 3,1% <br />

7 45,0% 27,3% 19,6% 5,1% 3,0% <br />

8 25,7% 20,5% 31,2% 19,5% 3,1% <br />

<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

1. Da, la unele discipline 198 208 154 112 255 231 1158<br />

2. Niciunul dintre profesori 45 56 42 47 22 79 291<br />

3. Nu îmi dau seama 47 58 33 31 25 59 253<br />

4. Nu tiu 8 6 34 6 2 3 59<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

1. Da, la unele discipline 66,4% 63,4% 58,6% 57,1% 83,9% 62,1% <br />

2. Niciunul dintre profesori 15,1% 17,1% 16,0% 24,0% 7,2% 21,2% <br />

3. Nu îmi dau seama 15,8% 17,7% 12,5% 15,8% 8,2% 15,9% <br />

4. Nu tiu 2,7% 1,8% 12,9% 3,1% 0,7% 0,8% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

142


Tabelul Nr. 117. Situaia diferitelor discipline în privin<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

Istorie i educa 73 75 51 60 108 94 461<br />

tiine ale naturii - 51 35 63 4 83 82 318<br />

Limbi moderne 56 53 28 48 67 252<br />

Geografie 37 47 33 6 78 31 232<br />

33 23 51 13 51 40 211<br />

35 26 26 7 35 36 165<br />

tiine ale naturii - chimie 17 9 18 3 42 42 131<br />

tiine ale naturii - biologie 20 12 16 36 28 112<br />

1 1 15 6 23<br />

i desen) 4 1 13 3 2 23<br />

ie<br />

<br />

3 1 4 2 5 15<br />

Religie 3 6 1 2 1 13<br />

Educa 1 3 4<br />

Educa 3 3<br />

Total 334 288 292 106 506 437 1963<br />

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761<br />

Procent elevi 112% 88% 84% 54% 166% 117% 111%<br />

"Toi" 11 2 2 1 16<br />

Non-<br />

)<br />

1 1 2<br />

143


Graficul Nr. 28. Situaia diferitelor discipline în privin<br />

Graficul Nr. 29. Situaia sintetic a aspectelor ”dezirabile”<br />

Tabelul Nr. 118. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile elevilor (numr de elevi)<br />

(Aproape) La unele ore La majoritatea Toate orele NonR <br />

<br />

orelor<br />

CJ 119 62 35 72 10 298<br />

DJ 202 51 36 31 8 328<br />

IL 142 64 20 22 15 263<br />

SV 189 7 196<br />

VL 185 54 31 19 15 304<br />

VS 249 64 23 30 6 372<br />

1086 295 145 174 61 1761<br />

144


Graficul Nr. 30. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile elevilor<br />

Graficul Nr. 31. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile de ajutor ale elevilor<br />

Tabelul Nr. 119. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile de ajutor ale elevilor (numeric i procentual,<br />

pe judee)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Toi profesorii 151 177 122 129 159 178 916<br />

Majoritatea profesorilor 69 79 53 37 75 99 412<br />

Unii profesori 71 63 51 10 64 70 329<br />

Niciun profesor 1 1 2 14 0 3 21<br />

<br />

nevoie de ajutor<br />

2 7 4 6 6 19 44<br />

Nu tiu 4 1 31 0 0 3 39<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

PRINI<br />

Toate cadrele didactice 77 151 42 164 125 133 692<br />

Majoritatea cadrelor<br />

didactice<br />

93 118 50 52 106 90 509<br />

Unele cadre didactice 91 45 31 0 84 77 328<br />

Niciun cadru didactic 6 7 1 0 3 2 19<br />

<br />

nevoie de ajutor<br />

37 41 21 0 43 81 223<br />

Nu 4 3 39 1 1 6 54<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

145


Situaia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Toi profesorii 50,7% 54,0% 46,4% 65,8% 52,3% 47,8% <br />

Majoritatea profesorilor 23,2% 24,1% 20,2% 18,9% 24,7% 26,6% <br />

Unii profesori 23,8% 19,2% 19,4% 5,1% 21,1% 18,8% <br />

Niciun profesor 0,3% 0,3% 0,8% 7,1% 0,0% 0,8% <br />

<br />

nevoie de ajutor<br />

0,7% 2,1% 1,5% 3,1% 2,0% 5,1% <br />

Nu tiu 1,3% 0,3% 11,8% 0,0% 0,0% 0,8% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

PRINI<br />

Toate cadrele didactice 25,0% 41,4% 22,8% 75,6% 34,5% 34,2% <br />

Majoritatea cadrelor<br />

didactice<br />

30,2% 32,3% 27,2% 24,0% 29,3% 23,1% <br />

Unele cadre didactice 29,5% 12,3% 16,8% 0,0% 23,2% 19,8% <br />

Niciun cadru didactic 1,9% 1,9% 0,5% 0,0% 0,8% 0,5% <br />

<br />

nevoie de ajutor<br />

12,0% 11,2% 11,4% 0,0% 11,9% 20,8% <br />

Nu tiu 1,3% 0,8% 21,2% 0,5% 0,3% 1,5% <br />

<br />

Graficul Nr. 32. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile de ajutor ale elevilor (pe judee) – opinii elevi<br />

146


Graficul Nr. 33. Atitudinea profesorilor fa de solicitrile de ajutor ale elevilor (pe judee) – opinii<br />

prini<br />

<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

la<br />

fel pe toi<br />

196 200 174 159 185 251 1165<br />

Profesorii au anumii elevi<br />

preferai<br />

70 101 34 17 100 83 405<br />

Profesorii au anumii elevi<br />

pe care îi sancioneaz 20 19 22 20 17 36 134<br />

când prind ocazia<br />

Nu tiu 12 8 33 0 2 2 57<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

<br />

147


Tabelul Nr. 121. Explicarea criteriilor de evaluare (date numerice)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Înainte de fiecare evaluare 221 230 174 128 211 264 1228<br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

60 83 47 68 83 99 440<br />

9 14 8 0 8 6 45<br />

Nu tiuNonR 8 1 34 0 2 3 48<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Graficul Nr. 35. Motivarea notelor<br />

Tabelul Nr. 122. Motivarea notelor (situaia pe judee)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

fiecare evaluare 174 211 141 131 189 226 1072<br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

104 79 63 63 76 119 504<br />

13 34 24 2 33 25 131<br />

Nu tiuNonR 7 4 35 0 6 2 54<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

120 221 90 169 184 229 1013<br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

140 126 54 35 147 128 630<br />

36 13 1 0 17 21 88<br />

Nu tiuNonR 12 5 39 13 14 11 94<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

148


Distribu<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

58,4% 64,3% 53,6% 66,8% 62,2% 60,8% <br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

34,9% 24,1% 24,0% 32,1% 25,0% 32,0% <br />

4,4% 10,4% 9,1% 1,0% 10,9% 6,7% <br />

Nu tiuNonR 2,3% 1,2% 13,3% 0,0% 2,0% 0,5% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

I<br />

39,0% 60,5% 48,9% 77,9% 50,8% 58,9% <br />

Doar în momentele<br />

importante<br />

45,5% 34,5% 29,3% 16,1% 40,6% 32,9% <br />

11,7% 3,6% 0,5% 0,0% 4,7% 5,4% <br />

Nu tiuNonR 3,9% 1,4% 21,2% 6,0% 3,9% 2,8% <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

- cum ar fi când ne sunt prezentate rezultatele la teze<br />

Graficul Nr. 36. Comportamentul elevilor atunci când apar neînelegeri sau nemulumiri <br />

<br />

Tabelul Nr.123. Comportamentul elevilor atunci când apar neînelegeri sau nemulumiri <br />

ia pe judee, numeric i procentual)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

1 55 33 30 71 45 46 283<br />

2 201 222 167 27 210 274 1101<br />

3 36 42 25 40 62 55 260<br />

4 8 7 8 6 12 11 52<br />

5 6 7 7 22 5 14 61<br />

6 35 55 20 20 37 50 217<br />

149


Distribuia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

1 18,5% 10,1% 11,4% 36,2% 14,8% 12,4% <br />

2 67,4% 67,7% 63,5% 13,8% 69,1% 73,7% <br />

3 12,1% 12,8% 9,5% 20,4% 20,4% 14,8% <br />

4 2,7% 2,1% 3,0% 3,1% 3,9% 3,0% <br />

5 2,0% 2,1% 2,7% 11,2% 1,6% 3,8% <br />

6 11,7% 16,8% 7,6% 10,2% 12,2% 13,4% <br />

ase situaii enumerate <br />

Graficul Nr. 37. Comportamentul elevilor atunci când apar neînelegeri sau nemulumiri <br />

ia pe judee)<br />

Circa 3% (54 dintre elevi) ioneaz <br />

<br />

- Repetarea unei opiuni deja existente (solicitarea de explicaii profesorului) (20)<br />

- „Sunt <br />

- mai bine” (7)<br />

- „În mai puin” (2)<br />

- „Vorbesc cu colegii” (2)<br />

- „Nu spun nim<br />

- -<br />

- „Îmi spun punctul de vedere asupra notei” (2)<br />

- „Calculez eu punctajul i nu îl întreb” (1)<br />

- i <br />

- uri („nu mi s-a întâmplat”) (3)<br />

150


i pe judee)<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

ELEVI<br />

1 22,1% 14,0% 11,8% 0,0% 15,1% 11,3% <br />

2 35,2% 30,8% 25,5% 17,3% 36,8% 33,3% <br />

3 33,9% 35,4% 36,5% 18,9% 53,6% 49,5% <br />

4 24,5% 18,6% 19,0% 40,8% 20,7% 23,4% <br />

5 41,3% 42,4% 34,2% 12,8% 50,3% 48,4% <br />

6 23,8% 25,6% 16,0% 10,2% 32,9% 30,1% <br />

I<br />

1 14,3% 9,3% 3,3% 0,0% 5,2% 9,3% <br />

2 28,9% 28,5% 28,3% 26,3% 24,6% 20,6% <br />

3 28,6% 41,1% 37,5% 15,2% 35,6% 34,7% <br />

4 19,8% 30,7% 25,0% 16,1% 33,1% 27,2% <br />

5 27,6% 36,7% 33,7% 10,1% 34,8% 32,9% <br />

6 18,5% 23,8% 29,9% 12,4% 20,7% 25,4% <br />

151


i pe judee) – opiniile elevilor<br />

i pe judee) – ilor<br />

i, deci aproape 2%) au bifat varianta<br />

- <br />

<br />

- ) (12)<br />

- Rep<br />

- Repetarea unei opiuni deja existente (3)<br />

- Dezinteres („pun note i predau lecia <br />

152


- <br />

- "De obicei lu<br />

Situa tia (din totalul de 1825 de<br />

responden-se indicarea<br />

<br />

- a de a- poate<br />

copilul"; " e greu") (4)<br />

- Semnalarea situaiilor ilor, pentru a-i ajuta ei pe copii (3)<br />

- Exprimarea unei nemulumiri <br />

plicaii") (3)<br />

- Repetarea unor variante deja menii diverse”) sau<br />

<br />

i menionate<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

i extra<br />

357 370 268 403 437 261 2096<br />

care:<br />

i (cu<br />

<br />

martie, ziua colii,<br />

42 172 23 111 165 52 565<br />

<br />

i extra<br />

curriculare realizate în<br />

afara colii (excursii,<br />

ie<br />

vizite la muzee,<br />

56 42 46 51 50 66 311<br />

vizionarea de spectacole<br />

de teatru i circ etc.)<br />

etc.<br />

<br />

flori i de 40 56 61 36 33 47 273<br />

<br />

i extra<br />

curriculare i jocuri cu 56 11 37 37 57 27 225<br />

specific sportiv<br />

Diferite concursuri i<br />

olimpiade legate de 32 26 26 76 49 13 222<br />

diferite discipline colare<br />

i extra<br />

<br />

realizate la nivelul colii 33 25 30 56 21 25 190<br />

(inclusiv cu specific ISU<br />

sau de <br />

"<br />

altfel"<br />

63 10 30 0 6 11 120<br />

153


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

<br />

(de exemplu, "coala lui<br />

Andrei"), inclusiv<br />

16 3 0 27 31 5 82<br />

i de voluntariat<br />

i extra<br />

curriculare cu specific 8 7 6 9 14 7 51<br />

muzical coregrafic<br />

J 6 13 9 0 5 6 39<br />

Vizite în alte coli i<br />

schimburi de experien 5 5 0 0 0 2 12<br />

cu elevi din alte coli<br />

0 0 0 0 6 0 6<br />

Evenimente care in<br />

de programul de<br />

studiu i de viaa<br />

colar ia 65 34 86 143 79 137 544<br />

ilor extra<br />

<br />

din care:<br />

Evenimente legate de<br />

evaluare i notare (note<br />

<br />

19 7 27 41 15 32 141<br />

etc.)<br />

Menionarea unor ore<br />

de curs i a altor<br />

i colare (de<br />

exemplu, meditaii) sau 21 3 22 0 16 47 109<br />

care in de viaa colar<br />

(orarul colii "careu"<br />

etc.)<br />

Confecionarea de<br />

ioare,<br />

<br />

2 20 16 0 24 5 67<br />

activitate aparte<br />

Inspecii i "lecii<br />

deschise"<br />

0 3 8 0 2 30 43<br />

Întâlniri cu copiii din<br />

coal (pentru<br />

rezolvarea unor<br />

1 1 0 26 0 4 32<br />

probleme)<br />

"edine" 0 0 0 26 5 1 32<br />

edine i<br />

ii<br />

0 0 3 25 3 0 31<br />

i de orientare i<br />

consiliere<br />

3 0 0 21 0 0 24<br />

i de sprijinire a<br />

i<br />

(strângere de fonduri)<br />

0 0 2 0 10 0 12<br />

154


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

toarei<br />

<br />

0 0 0 0 0 12 12<br />

<br />

10 0 0 0 0 0 10<br />

i cu coninut<br />

religios (vizitarea<br />

<br />

1 0 0 0 4 1 6<br />

<br />

Am luat a 3 0 1 0 0 1 5<br />

0 0 4 0 0 0 4<br />

<br />

plecai<br />

0 0 3 0 0 1 4<br />

Convorbiri la dirigenie 0 0 0 4 0 0 4<br />

Montarea camerelor<br />

video<br />

4 0 0 0 0 0 4<br />

"Ne-am mutat cu clasa" 0 0 0 0 0 2 2<br />

at o zi" 0 0 0 0 0 1 1<br />

"Lucru pe echipe" 1 0 0 0 0 0 1<br />

Aspecte pozitive<br />

legate de coal i de<br />

activitatea colar<br />

3 2 5 0 20 27 57<br />

<br />

i cu<br />

calculatoarele<br />

3 2 3 0 12 6 26<br />

Reparaii<br />

noi ("s-au pus por<br />

gard la coal", "s-a 0 0 2 0 6 11 19<br />

asfaltat curtea") <br />

materiale noi<br />

<br />

0 0 0 0 2 0 2<br />

unei familii<br />

<br />

comportament<br />

0 0 0 0 0 9 9<br />

ameliorat al profesorilor<br />

0 0 0 0 0 1 1<br />

Aspecte negative<br />

legate de coal i de<br />

activitatea colar<br />

23 41 21 9 64 112 270<br />

<br />

<br />

plângeri legate de<br />

absenteism, indisciplina<br />

i alte comportamente<br />

<br />

elevilor (inclusiv a<br />

<br />

13 34 17 9 47 75 195<br />

155


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

<br />

plângeri legate de<br />

e, lipsa<br />

a<br />

<br />

etc 3 4 0 0 9 15 31<br />

Probleme legate de<br />

i sigurana<br />

copilului (accidente, lipsa 4 0 0 0 3 10 17<br />

pazei i a supravegherii,<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

<br />

0 3 3 0 5 4 15<br />

curente etc.), lipsa<br />

eniei<br />

Lipsa accesului la sala de<br />

sport<br />

0 0 0 0 0 2 2<br />

"Nu avem voie cu<br />

mobil"<br />

1 0 0 0 0 1 2<br />

0 0 0 0 0 2 2<br />

Discriminarea copiilor 1 0 0 0 0 0 1<br />

Lipsa transportului<br />

colar<br />

1 0 0 0 0 0 1<br />

Lipsa cabinetului medical 0 0 0 0 0 1 1<br />

Lipsa laboratoarelor 0 0 0 0 0 1 1<br />

"Control la telefoane" 0 0 1 0 0 0 1<br />

"Nu putem intra pe<br />

Internet"<br />

0 0 0 0 0 1 1<br />

<br />

35 5 20 24 20 78 182<br />

<br />

<br />

i 31 5 16 24 15 62 153<br />

interesante")<br />

Nu tiu -a<br />

întâmplat nimic"<br />

4 0 4 0 5 16 29<br />

156


i menionate<br />

i menionate - i extra curriculare<br />

Graficul Nr. 43. Categorii de i menionate - i colare<br />

157


i menionate - elemente pozitive din viaa colii<br />

i menionate - elemente negative<br />

158


i menionate<br />

Judeul / Activitatea Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

<br />

prilejuri (1 i 8 martie 78 147 77 115 186 150 753<br />

etc.)<br />

Excursii, ieiri în parc, la<br />

<br />

103 55 65 50 61 86 420<br />

Spectacole de teatru, circ<br />

etc.<br />

74 41 59 1 57 103 335<br />

Educa 23 57 34 54 18 34 220<br />

i de educaie<br />

<br />

13 16 16 81 13 71 210<br />

Concursuri i olimpiade<br />

<br />

14 8 9 64 49 18 162<br />

i i concursuri<br />

sportive<br />

25 11 20 7 64 31 158<br />

Discuii pe diferite teme 19 21 25 13 24 54 156<br />

Vizite la muzee 20 12 31 19 9 18 109<br />

<br />

foti profesori<br />

12 15 15 30 6 25 103<br />

Evenimente cu coninut<br />

muzical ("fanfara", "cor") 19 5 6 1 39 3 73<br />

i de dans<br />

<br />

colii"<br />

0 0 1 56 0 0 57<br />

i extra<br />

curriculare de club<br />

2 7 5 18 7 11 50<br />

<br />

i anti-a 0 12 2 18 0 6 38<br />

i enie,<br />

ecologizare<br />

7 1 11 6 4 8 37<br />

Ore de curs la diferite<br />

i<br />

4 1 4 0 9 16 34<br />

colare<br />

Confecionarea de<br />

ioare, 0 9 1 0 10 8 28<br />

<br />

"Jocuri" 2 16 4 0 1 4 27<br />

i cu specific ISU<br />

(PSI, prim ajutor etc.)<br />

5 4 7 0 1 8 25<br />

Schimb de experien cu<br />

elevi din alte coli<br />

2 3 0 16 0 0 21<br />

Vizionarea de filme 5 4 4 0 5 3 21<br />

i de voluntariat 2 0 0 16 0 0 18<br />

Pro<br />

(ex. "ara lui Andrei")<br />

6 0 0 0 8 2 16<br />

159


Judeul / Activitatea Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

altfel 12 0 1 0 1 1 15<br />

Inspecie 2 1 0 0 0 9 12<br />

<br />

- <br />

0 5 3 0 4 0 12<br />

Vizite în ferme i instituii 0 0 0 0 0 11 11<br />

i privind<br />

drepturile copilului<br />

0 11 0 0 0 0 11<br />

"Întâlnire cu World<br />

Vision"<br />

0 6 4 0 0 0 10<br />

1 2 0 0 4 3 10<br />

i cu specific<br />

<br />

0 0 7 1 1 0 9<br />

2 1 0 0 1 4 8<br />

"Simpozion" 3 3 0 0 0 0 6<br />

Schimbarea unui profesor<br />

<br />

0 0 0 0 0 6 6<br />

i de consiliere i<br />

orientare<br />

4 0 0 1 0 0 5<br />

"A venit ii<br />

cu ia<br />

0 0 0 0 3 2 5<br />

"edine" 0 0 1 1 0 1 3<br />

Simularea examenelor 0 0 3 0 0 0 3<br />

i de strângere de<br />

fonduri<br />

2 0 0 0 1 0 3<br />

<br />

teme<br />

0 2 1 0 0 0 3<br />

0 2 0 0 0 0 2<br />

<br />

<br />

0 0 1 0 0 1 2<br />

edinii 0 0 0 0 2 0 2<br />

Recuperarea orelor<br />

<br />

0 0 1 0 0 0 1<br />

0 0 0 0 1 0 1<br />

"Am luat a" 0 0 0 0 1 0 1<br />

0 0 0 0 0 1 1<br />

0 0 0 0 0 1 1<br />

i caritabile 0 0 0 0 0 1 1<br />

Consiliul elevilor 0 0 0 0 0 1 1<br />

3 0 2 0 9 17 31<br />

<br />

"nu îmi place"<br />

8 8 5 4 2 23 50<br />

472 486 425 572 601 741 3297<br />

160


Graficul Nr. i menionate<br />

i menionate - prini<br />

Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

i extra<br />

<br />

i (cu diferite<br />

<br />

<br />

Diferite concursuri i<br />

olimpiade legate de diferite<br />

discipline colare<br />

i extra curriculare<br />

realizate în afara colii<br />

181 237 110 379 361 159 1427<br />

44 108 18 147 185 59 561<br />

18 30 37 23 59 45 212<br />

28 38 13 62 51 15 207<br />

161


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

(excursii, ieiri în parc, la<br />

<br />

vizionarea de spectacole de<br />

teatru i circ etc.) etc.<br />

i<br />

9 27 13 60 19 4 132<br />

ecologizare<br />

i extra curriculare<br />

<br />

colii (inclusiv cu specific ISU<br />

22 15 3 56 7 14 117<br />

<br />

i extra curriculare i<br />

jocuri cu specific sportiv<br />

11 9 23 0 30 7 80<br />

"altfel" 41 3 2 0 2 3 51<br />

<br />

exemplu, "coala lui Andrei"), 6 0 0 24 1 2 33<br />

i de voluntariat<br />

i extra curriculare cu<br />

specific muzical i coregrafic<br />

2 7 1 0 7 10 27<br />

Vizite în alte coli i schimburi<br />

de experien cu elevi din alte 0 0 0 7 0 0 7<br />

coli<br />

Evenimente care in de<br />

programul de studiu i de<br />

viaa colar ia<br />

ilor extra<br />

42 77 56 208 130 45 558<br />

<br />

care:<br />

edine i cu<br />

ii<br />

8 29 6 118 48 13 222<br />

Evenimente legate de evaluare<br />

19 2 19 36 10 15 101<br />

<br />

Confecionarea de obiecte<br />

i 2 24 21 0 39 0 86<br />

activitate aparte<br />

Menionarea unor ore de curs<br />

i colare (de<br />

exemplu, meditaii), sau care 5 2 6 9 7 10 39<br />

in de viaa colar (orarul<br />

colii, "careu" etc.)<br />

i de orientare i<br />

consiliere<br />

2 0 0 30 0 0 32<br />

Introducerea uniformei 0 0 0 0 24 0 24<br />

Inspecii i "lecii deschise" 1 10 3 0 0 6 20<br />

162


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

i de sprijinire a colii<br />

i (strângere de<br />

fonduri, participarea la<br />

repararea materialului didactic<br />

etc.)<br />

i cu coninut religios<br />

<br />

<br />

Schimbarea <br />

<br />

Aspecte pozitive legate de<br />

coal i de activitatea<br />

colar<br />

Reparaii noi ("sau<br />

pus porcoal",<br />

"s-a asfaltat curtea") <br />

materiale noi<br />

<br />

<br />

Primirea de burse, ajutoare,<br />

daruri pentru copii<br />

<br />

comportament ameliorat al<br />

elevilor (inclusiv frecven mai<br />

<br />

<br />

comportament ameliorat al<br />

profesorilor<br />

Aspecte negative legate de<br />

coal i de activitatea<br />

colar<br />

<br />

legate de absenteism,<br />

indisciplina i alte<br />

comportamente<br />

<br />

(inclusiv i<br />

<br />

<br />

e,<br />

a<br />

<br />

<br />

i sigurana copilului<br />

(accidente, lipsa pazei i a<br />

supravegherii, mâncare<br />

<br />

0 0 0 15 1 1 17<br />

1 7 1 0 0 0 9<br />

4 3 0 0 1 0 8<br />

9 12 10 20 26 3 80<br />

5 2 0 0 25 0 32<br />

1 2 0 20 1 0 24<br />

2 8 1 0 0 3 14<br />

1 0 6 0 0 0 7<br />

0 0 3 0 0 0 3<br />

24 58 20 11 34 43 190<br />

12 18 19 11 14 20 94<br />

6 13 0 0 8 10 37<br />

4 17 1 0 3 10 35<br />

163


Jude Cluj Dolj Ialomia Suceava Vâlcea Vaslui <br />

<br />

<br />

<br />

0 9 0 0 3 3 15<br />

eniei<br />

"Ne-<br />

desfiineaz coala"<br />

0 0 0 0 4 0 4<br />

"Nu am mai primit cornul i<br />

laptele"<br />

0 0 0 0 2 0 2<br />

Discriminarea copiilor 2 0 0 0 0 0 2<br />

Lipsa transportului colar 0 1 0 0 0 0 1<br />

i non<br />

<br />

27 26 5 0 26 76 160<br />

Nu -a întâmplat<br />

nimic"<br />

14 23 0 0 9 56 102<br />

<br />

i<br />

interesante")<br />

13 3 5 0 17 20 58<br />

Graficul Nr. 47. Categorii de i menionate – prini<br />

i menionate – prini, activiti extra curriculare<br />

164


i menionate – prini, activiti colare<br />

i menionate – prini, aspecte pozitive<br />

i menionate – prini, aspecte negative<br />

165


5.3.2 Motivai participarea<br />

Tabelul Nr. 128. Motivele alegerii colii (situaia numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Apropierea de domiciliu 185 201 149 152 163 196 1047<br />

ilor 99 96 71 7 103 116 493<br />

A fost decizia copilului 30 39 21 2 44 53 190<br />

Nu tiu un motiv anume 22 24 11 134 32 56 279<br />

I<br />

Apropierea de domiciliu 283 314 141 65 286 324 1413<br />

ilor 38 64 53 107 129 85 476<br />

A fost decizia copilului 2 11 10 3 24 21 71<br />

Nu tiu un motiv anume 1 7 4 37 4 6 59<br />

Graficul Nr. 52. Motivele alegerii colii<br />

i, deci circa 1,6%) au bifat varianta „Alt<br />

<br />

- “M-am mutat cu domiciliul” (5)<br />

- “Am fost mutat de fosta mea coal” (5)<br />

- coal” (4)<br />

- “S-a desfiinat vechea coal” (4)<br />

- “Am fost luat în plasament familial” (2)<br />

- coal” (2)<br />

- <br />

- coal” (1)<br />

- ara” (1)<br />

- “Am fost nevoit” (1)<br />

- coal” (1)<br />

- “Este o coal mai mare” (1)<br />

- ii au ales”) (1)<br />

166


Tabelul Nr. 129. Participarea la activitatea organismelor consultative (numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

60 103 76 28 32 101 400<br />

Din consiliul consultativ al elevilor pe coal 30 17 31 15 40 41 174<br />

Nu 198 206 121 139 224 225 1113<br />

Nu tiu 10 2 35 14 8 5 74<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

44 74 43 69 76 124 430<br />

i pe coal 6 15 7 7 7 17 59<br />

Nu 252 268 97 139 268 241 1265<br />

Nu tiu 6 8 37 2 11 7 71<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Graficul Nr. 53. Consultarea elevilor ilor în selectarea disciplinelor opionale<br />

ilor în care cel puin un elev a declarat participarea la<br />

stabilirea opi ponderea elevilor care i, pe judee<br />

ilor în<br />

care cel puin un elev a declarat<br />

participarea la stabilirea opionalelor<br />

<br />

menionat participarea la stabilirea<br />

opionalelor<br />

CJ 18 134 <br />

DJ 16 165 <br />

IL 7 170 <br />

SV 7 171 <br />

VL 18 208 <br />

VS 21 195 <br />

87 1043 <br />

167


ilor în care cel puin un elev a declarat participarea la stabilirea<br />

opi, pe judee<br />

ilor în procesul decizional - pe judee, numeric i procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Alegerea opionalelor<br />

DA 211 206 107 207 206 242 1179<br />

NU 83 143 33 0 132 139 530<br />

4 11 2 10 9 6 42<br />

NonR 10 5 42 0 15 2 74<br />

Elaborare buget<br />

DA 92 113 38 163 111 90 607<br />

NU 193 233 99 40 210 271 1046<br />

14 13 7 13 23 20 90<br />

NonR 9 6 40 1 18 8 82<br />

Cheltuieli<br />

DA 146 135 53 170 162 122 788<br />

NU 142 207 80 41 164 238 872<br />

13 21 13 6 23 21 97<br />

NonR 7 2 38 0 13 8 68<br />

ii<br />

DA 167 193 81 46 191 228 906<br />

NU 116 155 59 126 138 146 740<br />

7 11 5 41 19 11 94<br />

NonR 18 6 39 4 14 4 85<br />

i<br />

DA 204 216 88 144 223 238 1113<br />

NU 92 138 50 62 103 134 579<br />

6 6 7 8 23 10 60<br />

NonR 6 5 39 3 13 7 17<br />

168


ilor în procesul decizional - pe judee, procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Alegerea opionalelor<br />

DA <br />

NU <br />

<br />

NonR <br />

Elaborarea bugetului<br />

DA <br />

NU <br />

<br />

NonR <br />

Cheltuieli<br />

DA <br />

NU <br />

<br />

NonR <br />

ii<br />

DA <br />

NU <br />

<br />

NonR <br />

i<br />

DA <br />

NU <br />

<br />

NonR <br />

ilor în procesul decizional - pe judee<br />

169


Tabelul Nr. 133. Contribuia financiar a prinilor (numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Am fost solicitat, le- t<br />

sunt utile <br />

236 284 115 183 248 279 1345<br />

Am fost solicitat, le- ,<br />

dar nu sunt utile sau nu sunt 3 8 2 0 8 8 29<br />

<br />

Am fost solicitat, dar nu le-am<br />

<br />

23 15 8 31 35 22 134<br />

Nu am fost solicitat 37 55 19 0 66 78 255<br />

NonR 9 3 40 3 5 2 62<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Graficul Nr. 56. Contribuia financiar a prinilor<br />

Tabelul Nr. 134. Situaia numeric i procentual a elevilor i prinilor care au semnalat aspecte<br />

negative<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Da 55 93 49 25 46 74 342<br />

Nu 239 233 176 169 255 296 1368<br />

NonR 4 2 38 2 3 2 51<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

Da 50 66 23 14 65 51 269<br />

Nu 251 291 123 201 278 333 1477<br />

NonR 7 8 38 2 19 5 79<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

170


Situaia procentual:<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

Da <br />

Nu <br />

NonR <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

I<br />

Da <br />

Nu <br />

NonR <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

ie la constatarea unui aspect negativ<br />

i<br />

1<br />

tiu <br />

<br />

<br />

<br />

2<br />

<br />

situaii<br />

Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau<br />

unui alt profesor<br />

Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau Semnalez aspectul respectiv directorului colii<br />

3 unui alt profesor<br />

Semnalez aspectul respectiv directorului colii <br />

4<br />

local etc.)<br />

i din coal<br />

5 pe coal)<br />

6 Nu fac nimic Nu fac nimic<br />

Tabelul Nr. 136. Reacia elevilor i a prinilor la constatarea unui aspect negativ<br />

CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie<br />

ELEVI<br />

1 30,9% 20,4% 19,8% 23,0% 24,3% 27,7% <br />

2 28,9% 9,8% 19,4% 39,3% 27,3% 29,0% <br />

3 46,0% 48,5% 41,1% 32,1% 57,6% 50,5% <br />

4 13,4% 23,8% 14,4% 5,1% 28,0% 19,6% <br />

5 6,0% 4,3% 8,4% 1,0% 8,9% 8,9% <br />

6 9,7% 16,2% 12,2% 0,0% 16,1% 14,2% <br />

I<br />

1 21,4% 20,5% 27,7% 23,5% 19,1% 21,1% <br />

2 63,0% 68,5% 62,5% 49,3% 70,7% 68,4% <br />

3 20,5% 29,6% 28,8% 16,6% 33,7% 19,3% <br />

4 1,3% 2,5% 2,7% 0,0% 1,9% 3,1% <br />

5 2,6% 4,9% 6,0% 5,5% 6,4% 5,9% <br />

6 8,1% 5,5% 6,5% 7,4% 3,9% 6,7% <br />

171


Graficul Nr. 57. Reacia elevilor la constatarea unui aspect negativ<br />

Graficul Nr. 58. Reacia prinilor la constatarea unui aspect negativ<br />

172


elevi (din totalul de 1761 de respondeni, deci circa 1,6%) au bifat varianta<br />

<br />

- <br />

- "<br />

- i îi despart" (3)<br />

- ("fac pe Rambo", "îi bat") (2)<br />

- “Expl<br />

- “Îi spun fratelui meu” (1)<br />

- “Nu a fost cazul” (3)<br />

- )<br />

În cazul ilortia (din totalul de 1825 de respondeni, deci circa<br />

<br />

- Discuia cu mediatorul colar (4)<br />

- Adresarea unei reclamaii scrise (2)<br />

- <br />

- Repetarea unor variante deja menii diverse”) sau<br />

tul)<br />

Graficul Nr. 59. Distribuia rspunsurilor în funcie de categoriile de probleme menionate – elevi<br />

173


Graficul Nr. 60. Distribuia rspunsurilor în funcie de categoriile de probleme menionate<br />

Graficul Nr. 61. Distribuia rspunsurilor în privina urmrilor semnalrii unei probleme - elevi<br />

Graficul Nr. 62. Distribu în privina urmrilor semnalrii unei probleme – prini<br />

174


Tabelul Nr. 137. Distribuia rspunsurilor în privina propunerilor de îmbuntire (numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 44 59 35 13 50 75 276<br />

NU 249 263 195 183 251 293 1434<br />

NonR 5 6 33 0 3 4 51<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

DA 87 88 48 21 113 114 471<br />

NU 211 268 96 192 229 267 1263<br />

NonR 10 9 40 4 20 8 91<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

ire<br />

Graficul Nr. 64. Distribuia opiniilor privind urmrile propunerilor de îmbuntire - elevi<br />

175


Graficul Nr. 65. Distribuia opiniilor privind urmrile propunerilor de îmbuntire – prini<br />

Tabelul Nr. 138. Distribuia opiniilor privind motivele pentru care coala doreii<br />

(numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

1 166 269 134 52 214 282 1117<br />

2 109 147 63 36 125 138 618<br />

3 76 130 53 0 75 99 433<br />

4 39 71 18 16 31 41 216<br />

5 65 113 60 0 111 134 483<br />

6 44 42 18 8 34 32 178<br />

7 13 32 8 21 32 37 143<br />

8 40 62 19 77 80 63 341<br />

9 45 18 5 1 24 12 105<br />

10 30 16 7 6 24 9 92<br />

Graficul Nr. 66. Distribuia opiniilor privind motivele pentru care coala doreii<br />

(numeric)<br />

176


Tabelul Nr. 139. Distribuia rspunsurilor privind apelul prinilor i elevilor la coal pentru rezolvarea<br />

problemelor personale<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 215 255 152 65 192 250 1129<br />

NU 74 69 77 110 112 121 563<br />

NonR 9 4 34 21 0 1 69<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

DA 217 281 136 203 308 313 1458<br />

NU 80 80 41 14 43 74 332<br />

NonR 11 4 7 0 11 2 35<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Distribuia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 72,1% 77,7% 57,8% 33,2% 63,2% 67,2% <br />

NU 24,8% 21,0% 29,3% 56,1% 36,8% 32,5% <br />

NonR 3,0% 1,2% 12,9% 10,7% 0,0% 0,3% <br />

<br />

I<br />

DA 70,5% 77,0% 73,9% 93,5% 85,1% 80,5% <br />

NU 26,0% 21,9% 22,3% 6,5% 11,9% 19,0% <br />

NonR 3,6% 1,1% 3,8% 0,0% 3,0% 0,5% <br />

<br />

Tabelul Nr. 140. Distribuia rspunsurilor privind apelul prinilor i elevilor la coal pentru rezolvarea<br />

problemelor personale – elevi, în func<br />

V VI VII VIII <br />

DA 238 253 253 223 974<br />

NU 125 149 124 168 572<br />

NonR 53 44 61 55 215<br />

416 446 438 446 1761<br />

V VI VII VIII <br />

DA 57,2% 56,7% 57,8% 50,0% <br />

NU 30,0% 33,4% 28,3% 37,7% <br />

NonR 12,7% 9,9% 13,9% 12,3% <br />

<br />

177


Tabelul Nr. 141. Distribuia rspunsurilor privind apelul prinilor i elevilor la coal pentru rezolvarea<br />

problemelor personale – elevi, în funcie de nivelul de educaie a prinilor<br />

Nu a absolvit nicio Liceu sau Universitate <br />

mânt coal sau colegiu<br />

DA 16 316 404 92 974<br />

NU 12 188 211 59 572<br />

NonR 2 65 71 15 215<br />

30 569 686 166 1761<br />

Distribuia procentual<br />

Nu a absolvit nicio Liceu sau Universitate <br />

mânt coal sau colegiu<br />

DA 53,3% 55,5% 58,9% 55,4% <br />

NU 40,0% 33,0% 30,8% 35,5% <br />

NonR 6,7% 11,4% 10,3% 9,0% <br />

<br />

Graficul Nr. 67. Distribuia rspunsurilor privind persoanele preferate de elevi pentru discutarea<br />

problemelor personale<br />

i, deci circa11%) au bifat varianta „Da, cu<br />

<br />

persoane din afara colii<br />

- Prieteni (98)<br />

- i (39)<br />

- Colegi (26)<br />

- Frai <br />

- Bunici (7)<br />

- Alte rude (veri) (4)<br />

178


- Anumii profesori (2)<br />

- <br />

ile de comunicare preferate de elevi<br />

<br />

<br />

- (33)<br />

- Reele <br />

- <br />

- "Nu (9)<br />

ile de comunicare preferate de prini<br />

179


Graficul Nr. 70. Frecvena comunicrii elevilor i prinilor cu coala<br />

Tabelul Nr. 142. Frecvena comunicrii între prini i coal în funcie de clas i de nivelul de<br />

învmânt<br />

Distribuia pe ani de studiu a<br />

elevilor<br />

Distribuilor în<br />

funcie de nivelul de<br />

mânt al copilului<br />

Alte<br />

e<br />

V VI VII VIII G (gim.) G&Alt<br />

131 108 123 126 32 9 77<br />

76 99 89 70 134 53 190<br />

Lunar 31 40 40 31 274 72 224<br />

De 1-3 ori pe semestru 30 24 25 26 150 37 91<br />

28 37 26 16 33 5 24<br />

NonR 120 138 135 177 158 58 153<br />

416 446 438 446 781 234 759<br />

<br />

<br />

Lunar <br />

De 1-3 ori pe semestru <br />

<br />

NonR <br />

<br />

180


Tabelul Nr.143. Frecvena comunicrii cu coala în funcie de jude<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

<br />

<br />

Lunar <br />

De 1-3 ori pe semestru <br />

rar <br />

NonR <br />

<br />

I CARE AU DOAR COPII DE GIMNAZIU<br />

<br />

<br />

Lunar <br />

De 1-3 ori pe semestru <br />

<br />

NonR <br />

<br />

Graficul Nr. 71. Frecvena comunicrii cu coala în funcie de jude - elevi<br />

Graficul Nr. 72. Frecvena comunicrii cu coala în funcie de jude – i<br />

181


Tabelul Nr. 144. Frecvena comunicrii (numeric)<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

38 69 23 0 67 104 301<br />

Cel pu 75 137 42 11 105 107 477<br />

Cel pu 136 129 73 174 161 138 811<br />

54 26 7 20 25 34 166<br />

Nu 2 2 1 6 1 1 13<br />

NonR 3 2 38 6 3 5 57<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Tabelul Nr. 145. Frecvena comunicrii rezultatelor învri – difereniat, pe niveluri de învmânt<br />

Gim. Gim & Alte Gim. Gim. & Alte<br />

Alte<br />

Alte<br />

109 33 148 <br />

Cel pu 191 53 218 <br />

Cel pu 362 112 320 <br />

95 21 45 <br />

Nu 4 2 6 <br />

NonR 20 13 22 <br />

781 234 759 <br />

i de comunicare a rezultatelor colare - numeric<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Individual, în scris 144 113 62 65 183 126 693<br />

Individual, verbal 69 136 42 42 106 123 518<br />

Public, în scris 2 2 0 0 2 4 10<br />

Public, verbal 79 111 43 109 67 131 540<br />

NonR 14 3 37 1 4 5 64<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

a comunicrii rezultatelor colare i modaliti preferate<br />

182


5.3.3. Nivelul satisfaciei i „starea de bine” la coal<br />

Tabelul Nr. 147. Nivelul siguranei din coal – elevi<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

142 211 134 144 182 200 1013<br />

<br />

siguran<br />

104 51 59 51 75 110 450<br />

<br />

în siguran<br />

22 41 24 0 19 36 142<br />

23 24 11 0 22 24 104<br />

Nu tiu 7 1 35 1 6 2 52<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Distribuia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

<br />

<br />

siguran<br />

<br />

<br />

în siguran<br />

<br />

<br />

Nu tiu <br />

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%<br />

Graficul Nr. 74. Nivelul siguranei din coal – elevi<br />

Graficul Nr. 75. Nivelul siguranei din coal – elevi, distribuia pe judee<br />

183


Tabelul Nr. 148. Sentimentul de siguran în coal i în vecintatea colii (prini) – distribuie numeric<br />

Foarte mare Mare Mediu Mic Foarte mic NonR<br />

5 4 3 2 1 0<br />

În coal 326 733 558 95 60 53<br />

În 212 492 814 151 89 67<br />

Graficul Nr. 76. Sentimentul de siguran în coal i în vecintatea colii (prini)<br />

Graficul Nr. 77. Sentimentul de siguran - numilor în care cel pu<br />

sigurancoal i ponderea prinilor care au confirmat sigurana oferit de coal pentru<br />

elevi<br />

184


enie în coli (distribuia numeric)<br />

Aprecierea nivelului de<br />

enie CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

coala 79 93 72 107 95 86 532<br />

În general, 166 166 123 87 173 246 961<br />

38 48 29 0 28 34 177<br />

coala 12 19 7 0 4 5 47<br />

Nu tiu 3 2 32 2 4 1 44<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

coala 71 76 35 0 97 87 366<br />

În general, 213 246 97 217 232 275 1280<br />

6 29 11 0 17 20 83<br />

coala 1 8 2 0 10 4 25<br />

Nu tiu 17 6 39 0 6 3 71<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

enie în coli<br />

enie în coli – elevi, pe judee<br />

185


Tabelul Nr. 150. Percepia discriminrii (elevi i prini) – distribuia numeric<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 83 93 58 12 99 111 456<br />

NU 211 230 173 183 202 259 1258<br />

Nu tiu 4 5 32 1 3 2 47<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

DA 26 28 9 0 21 53 137<br />

NU 272 331 137 217 324 332 1613<br />

Nu tiu 10 6 38 0 17 4 75<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Tabelul Nr. 151. Satisfacia prinilor fa de aspectele vieii colare menionate<br />

1 2 3 4 5 6 7 8<br />

CJ 65,7% 61,2% 59,4% 61,8% 62,1% 59,2% 56,6% 59,3%<br />

DJ 79,5% 75,1% 71,6% 83,5% 80,6% 77,9% 76,5% 78,8%<br />

IL 76,6% 71,7% 62,8% 79,3% 76,2% 72,5% 67,4% 72,9%<br />

SV 65,3% 73,1% 68,9% 80,8% 80,4% 80,0% 80,0% 76,5%<br />

VL 79,7% 75,7% 67,1% 81,5% 79,1% 74,5% 72,4% 76,6%<br />

VS 79,5% 70,9% 66,5% 80,1% 79,4% 74,8% 70,7% 74,9%<br />

Minim <br />

Maxim <br />

Amplit <br />

Medie <br />

Graficul Nr. 80. Satisfacia prinilor fa de aspectele vieii colare menionate<br />

186


Graficul Nr. 81. Satisfacia elevilor i a prinilor fa de aspectele climatului colar menionate<br />

Tabelul Nr. 152. Satisfacia elevilor i a prinilor fa de aspectele climatului colar menionate –<br />

distribuia pe judee<br />

1 2 3 4 5 6 7<br />

ELEVI<br />

CJ 66,4% 67,4% 64,0% 61,1% 61,7% 64,3% 69,1%<br />

DJ 80,8% 83,2% 75,3% 74,6% 74,5% 79,9% 87,0%<br />

IL 71,5% 71,3% 64,4% 65,8% 61,4% 69,7% 75,3%<br />

SV 78,9% 78,0% 77,1% 74,2% 74,7% 68,0% 69,1%<br />

VL 82,1% 85,5% 75,9% 71,8% 70,7% 78,4% 85,5%<br />

VS 79,6% 83,9% 72,7% 75,3% 74,3% 76,9% 84,2%<br />

Minim <br />

Maxim <br />

Amplit <br />

Medie <br />

I<br />

CJ 62,5% 61,6% 59,3% 60,2% 61,3% 59,7% 59,4%<br />

DJ 80,9% 82,4% 81,5% 80,9% 81,7% 82,2% 80,7%<br />

IL 72,6% 80,3% 76,0% 75,4% 74,0% 73,6% 74,5%<br />

SV 75,7% 79,3% 84,9% 75,9% 72,2% 84,4% 67,9%<br />

VL 77,6% 82,2% 78,2% 77,7% 78,4% 80,1% 77,3%<br />

VS 76,4% 81,6% 77,5% 77,4% 76,4% 78,1% 79,1%<br />

Minim <br />

Maxim <br />

Amplit <br />

Medie <br />

187


Graficul Nr. 82. Satisfacia elevilor fa de aspectele climatului colar menionate<br />

Graficul Nr. 83. Satisfacia prinilor fa de aspectele climatului colar menionate<br />

188


Tabelul Nr. 153. Frecvena interaciunii elevilor cu consilierii colari – distribu<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

Mai mult de trei ori 43 17 37 0 9 25 131<br />

<br />

ori<br />

33 10 36 0 9 32 120<br />

46 22 22 0 21 50 161<br />

162 274 127 196 262 258 1279<br />

NonR 14 5 41 0 3 7 70<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

Tabelul Nr. 154. Frecvena interaciunii elevilor cu consilierii colari - numilor în care cel puin<br />

un elev a confirmat interaciunea cu consilierul colar i ponderea elevilor care au confirmat<br />

interaciunea cu consilierul colar<br />

ilor în care cel puin un<br />

elev a declarat comunicarea cu<br />

consilierul colar<br />

ionat<br />

comunicarea cu consilierul colar<br />

CJ 19 122 <br />

DJ 12 49 <br />

IL 8 95 <br />

SV 0 <br />

VL 13 39 <br />

VS 20 107 <br />

72 412 <br />

Graficul Nr. 84. Acordul (Consilier - colar). Frecvena interaciunii elevilor cu consilierii colari -<br />

numrul unit confirmat interaciunea cu consilierul colar i ponderea<br />

colar<br />

189


Tabelul Nr. 155. Existena absenelor nemotivate – distribuia numeric i procentual, pe judee<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 84 135 57 27 83 100 486<br />

NU 208 188 170 169 214 266 1215<br />

Nu tiu 6 5 36 0 7 6 60<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I<br />

DA 52 42 12 38 27 63 234<br />

NU 248 317 134 179 315 323 1516<br />

Nu tiu 8 6 38 0 20 3 75<br />

308 365 184 217 362 389 1825<br />

Distribuia procentual<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

DA 28,2% 41,2% 21,7% 13,8% 27,3% 26,9% <br />

NU 69,8% 57,3% 64,6% 86,2% 70,4% 71,5% <br />

Nu tiu 2,0% 1,5% 13,7% 0,0% 2,3% 1,6% <br />

<br />

I<br />

DA 16,9% 11,5% 6,5% 17,5% 7,5% 16,2% <br />

NU 80,5% 86,8% 72,8% 82,5% 87,0% 83,0% <br />

Nu tiu 2,6% 1,6% 20,7% 0,0% 5,5% 0,8% <br />

<br />

190


Tabelul Nr. 156. Cauzele absenelor nemotivate – elevi i prini, procentual, pe judee<br />

Cauze ale<br />

absenelor<br />

nemotivate<br />

Nu îmi place<br />

materia<br />

Nu îneleg ce<br />

mi se <br />

Profesorul<br />

este sever<br />

Probleme<br />

personale<br />

Chiul,întârzieri<br />

la ore<br />

Probleme de<br />

<br />

i în<br />

<br />

Nu îmi place<br />

materia<br />

Nu îneleg ce<br />

<br />

Profesorul<br />

este sever<br />

Probleme<br />

personale<br />

Chiul,<br />

întârzieri la<br />

ore<br />

Probleme de<br />

<br />

i în<br />

<br />

CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Amp Med<br />

10,1<br />

%<br />

ELEVI<br />

10,7% 3,8% 5,1% 8,2% 6,2% <br />

<br />

%<br />

<br />

<br />

4,0% 4,3% 2,3% 4,6% 2,6% 3,0% <br />

4,0% 7,3% 2,3% 1,0% 2,0% 6,2% <br />

16,8<br />

%<br />

26,2% 17,9% 5,1%<br />

19,1<br />

%<br />

27,4% <br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

3,0% 5,2% 3,4% 0,0% 3,3% 6,2% <br />

3,7% 3,4% 3,0% 3,1% 4,3% 1,9% <br />

8,1% 12,2% 11,8% 1,0%<br />

10,9<br />

%<br />

I<br />

13,2% <br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

4,9% 3,8% 0,5% 9,2% 3,3% 3,6% <br />

2,6% 2,2% 1,1% 5,1% 1,7% 2,1% <br />

0,3% 1,6% 0,0% 0,0% 0,3% 2,3% <br />

7,5% 6,0% 8,7% 2,8% 3,3% 13,1% <br />

<br />

%<br />

<br />

%<br />

<br />

3,2% 1,4% 1,6% 3,2% 0,8% 1,3% <br />

1,6% 3,0% 3,3% 0,0% 1,1% 6,9% <br />

0,3% 1,1% 0,5% 0,0% 0,0% 3,1% <br />

191


Tabelul Nr. 157. Cauzele absenelor nemotivate (altele decât cele indicate) – elevi<br />

Motiv<br />

142<br />

64<br />

Am întârziat 15<br />

13<br />

"S-a întâmplat ceva în familie" 10<br />

"Mi-am ajutat 8<br />

"Am chiulit din când în când" 7<br />

5<br />

"Am fost sa-mi fac buletinul" 4<br />

colar 4<br />

3<br />

"Joc fotbal" 3<br />

- din 3<br />

2<br />

"Unii profesori pun absenti învoit" 1<br />

"Am mers la spectacol" 1<br />

1<br />

coal" 1<br />

"Am emoii" 1<br />

"E greu la coal" 1<br />

"Nu are rost" 1<br />

1<br />

"Nu eleg cu colegii" 1<br />

292<br />

"Nu am absene" 11<br />

192


Tabelul Nr. 158. Cauzele absenelor nemotivate (altele decât cele indicate) – prini<br />

<br />

53<br />

7<br />

îi place" 7<br />

4<br />

Distancoal a mijlocului de transport 2<br />

"Haine insuficiente" 2<br />

"Este discriminat de colegi" 1<br />

-i pun în pachet" 1<br />

"Se plictisete" 1<br />

3<br />

"Este lene" 1<br />

"L- 1<br />

1<br />

elesul lui" 1<br />

"O amenin ul 1<br />

"A întârziat" 1<br />

"Face sport de performanta" 1<br />

Nu are absene 1<br />

Nu 18<br />

107<br />

Tabelul Nr. 159. Percepia utilitii colii – distribuia numeric<br />

Foarte<br />

utile<br />

În<br />

general<br />

utile<br />

Nici<br />

utile,<br />

nici<br />

inutile<br />

În<br />

general<br />

inutile<br />

Complet<br />

inutile<br />

NonR<br />

<br />

<br />

LRO 1202 321 81 39 69 49<br />

Limbi moderne LMO 812 589 124 51 97 88<br />

1043 393 111 60 81 73<br />

tiin<br />

chimie, biologie)<br />

592 697 250 113 65 44<br />

Istorie i educa 591 676 282 104 73 35<br />

Geografie GEO 712 629 220 82 68 50<br />

i desen) 415 650 403 142 97 54<br />

<br />

educa<br />

502 639 359 133 81 47<br />

Educa EDF 711 556 271 90 67 66<br />

193


Tabelul Nr. 160. Percepia utilitii colii – distribuia pe judee<br />

LRO LMO GEO EDF<br />

CJ 72,0% 64,4% 69,6% 65,3% 67,8% 67,7% 67,5% 67,3% 66,3%<br />

DJ 88,6% 80,8% 84,9% 83,9% 83,8% 86,8% 74,4% 76,2% 85,3%<br />

IL 82,6% 73,8% 78,8% 69,0% 66,3% 68,1% 61,3% 66,2% 68,0%<br />

SV 80,0% 77,0% 79,1% 74,7% 73,6% 72,2% 75,4% 75,0% 70,1%<br />

VL 93,6% 86,2% 85,5% 79,2% 82,5% 81,9% 70,0% 74,1% 81,8%<br />

VS 92,4% 82,7% 88,4% 79,6% 80,5% 83,9% 71,8% 74,8% 81,0%<br />

Minim <br />

Maxim <br />

Amplit <br />

Medie 85,6% 77,9% 81,6% 75,8% 76,4% 77,7% 70,1% 72,4% 76,3%<br />

Graficul Nr. 85. Percepia utilitii colii<br />

194


Tabelul Nr. 161. Percepia utilitii colii – disciplinele opionale<br />

Discipline opionale<br />

293<br />

Op 93<br />

Educa 40<br />

Opi desen) 29<br />

Op 28<br />

Opionale de istorie i educa 23<br />

Opionale de geografie 20<br />

Opionale de limbi moderne 19<br />

Opionale de educa 17<br />

Op 10<br />

"Op 9<br />

Educa 9<br />

- biologie 7<br />

7<br />

Religie 6<br />

Dirigenie 6<br />

Educa 4<br />

"Meditaii" 3<br />

Educa 3<br />

Educaie intercultural 2<br />

tiine ale naturii – chimie 1<br />

ah 1<br />

630<br />

9<br />

Alte discipline de studiu menionate i -<br />

- Religie (32)<br />

- Dirigenie (31)<br />

- <br />

- Meditaii (3)<br />

- Orientare i consiliere (1)<br />

- Opiuni prezente deja în tabel (discipline din trunchiul comun sau opionale) (127)<br />

- - nu ionale") (17)<br />

195


Tabelul Nr. 162. Inteniile de continuare a studiilor – distribuie numeric<br />

Inten CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

în liceu 203 236 154 77 221 253 1144<br />

mânt profesional<br />

o meserie<br />

37 22 24 51 21 35 190<br />

i<br />

studiile, când voi putea<br />

15 11 14 12 11 6 69<br />

Nu m- 35 45 29 44 35 66 254<br />

Nu voi continua studiile 3 8 2 12 3 9 37<br />

NonR 5 6 40 0 13 3 67<br />

298 328 263 196 304 372 1761<br />

I AI ELEVILOR DE GIMNAZIU<br />

121 123 63 49 151 137 644<br />

mânt<br />

o meserie<br />

26 26 6 44 27 24 153<br />

i<br />

studiile, când va putea<br />

1 6 16 2 25<br />

Nu ne- 30 25 7 17 8 40 127<br />

Nu va continua studiile 1 4 1 13 1 5 25<br />

NonR 2 22 2 3 12 41<br />

181 184 99 141 190 220 1015<br />

Graficul Nr. 86. Inteniile de continuare a studiilor<br />

196


– distribuia numeric<br />

CJ DJ IL SV VL VS <br />

ELEVI<br />

1 13 28 15 0 13 35 104<br />

2 34 29 25 0 21 31 140<br />

3 6 11 8 1 5 4 36<br />

4 9 11 8 4 13 25 70<br />

5 5 2 1 2 2 9 21<br />

I<br />

1 56 87 20 15 20 98 296<br />

2 13 13 8 1 17 24 76<br />

3 8 9 0 3 3 5 28<br />

4 11 11 4 4 4 14 48<br />

5 4 6 3 16 1 10 40<br />

i, deci sub 1%) au bifat varianta „Alt motiv,<br />

<br />

- „Nu m-” (5)<br />

- „Banii” (1)<br />

- „Nu tiu” (1)<br />

- „” (1)<br />

- „Nu vreau” (1)<br />

- „Plec <br />

- <br />

197

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!