Citeste articolul - Academia de Studii Economice

Nemulţumirile de la locul de muncă pot duce la deteriorarea sănătăţii, creşterea
absenteismului şi chiar moartea prematură.
În Japonia a fost chiar identificat un sindrom care este consecinţa solicitărilor prea
mari de la locul de muncă şi a concurenţei prea mari denumit karoshi. În 1988, Ikemi şi
Kubota au introdus un program care să îmbunătăţească comunicarea la locul de muncă care a
avut ca rezultat scăderea stress-ului, a îmbolnăvirilor şi absenteismului. Inteligenţa emoţională
reduce stress-ul şi absenteismul.
Programul folosit de Ikemi şi Kubota se referă la îmbunătăţirea ascultării în procesul
de comunicare. Acest program stabileşte 5 reguli în comunicarea interpersonală:
1. contactul vizual cu interlocutorul;
2. nu întrerupeţi interlocutorul;
3. răspundeţi sincer;
4. înţelegeţi procesul, nu doar concluziile;
5. nu vă impuneţi propriul punct de vedere, ascultaţi şi prin răspunsuri ghidaţi
concluziile proprii ale interlocutorului.
Inteligenţa emoţională nu înseamnă ca noi să ne folosim emoţiile la locul de muncă,
aşa cum izbucnesc ele, frica, nemulţumirea, lăcomia, ci doar să folosim sentimentele astfel
încât să putem să articulam mai clar observaţiile noastre în comunicarea cu alte persoane. Nu
exprimarea sentimentelor ne ajută în relaţiile interumane, ci descifrarea şi folosirea lor
corectă, fie că este vorba de sentimentele şi reacţiile proprii, fie că este vorba de sentimentele
interlocutorilor. Comunicarea devine mai bună atunci când poţi să urmăreşti gândurile celui
din faţa ta, dincolo de cuvinte sau de reacţiile manifestate în acel moment, să înţelegi care este
de fapt cauza acelei reacţii, temerile, preocupările şi nevoile acestei persoane, astfel încât să
poţi să-i răspunzi chiar daca acesta nu a formulat aceste întrebări şi nu le va formula poate
niciodată. Este foarte posibil ca interlocutorul să nici nu conştientizeze cauza reacţiilor,
sentimentelor şi atitudinilor proprii. De câte ori nu se întâmplă ca un angajat să se plângă de
salariul prea mic, când de fapt cauza reală a nemulţumirii să fie programul de lucru, climatul
de la locul de muncă sau modul în care se fac promovările. A discuta despre salariu este o
pistă greşită care nu va duce la rezolvarea nemulţumirii, ci va oferi cel mult o compensare
pentru acceptarea situaţiei cu care angajatul rămâne de fapt în continuare nemulţumit. Dar
dacă cauza este înţeleasă corect, atunci se poate modifica programul de lucru în aşa fel încât
angajatul să poată face faţă cerinţelor de la locul de muncă, dar şi a celor din viaţa personală,
poate să vadă că există posibilităţi de promovare şi pentru el şi prin aceasta să fie stimulat sau
pur şi simplu se poate interveni asupra climatului de la locul de muncă pentru a înlătura
elementele care nu sunt agreate de către angajaţi.
Sentimentele noastre nu sunt uşor de cuantificat şi controlat, uneori ele pot să ne
domine, de aceea există frica de a permite prezenţa sentimentelor la locul de muncă.
Inteligenţa emoţională ne ajută să folosim benefic sentimentele şi recunoaşterea acestora.
Acest lucru duce la o comunicare mult mai profundă şi care poate să răspundă cauzelor
problemelor, o comunicare dincolo de cuvinte, de ceea ce se exprimă în mod deschis.
Inteligenţa emoţională este cea care permite utilizarea acestui mod de comunicare, făcând
posibilă această abordare. Inteligenţa emoţională ne permite să înţelegem sentimentele
ascunse care determină atitudinile oamenilor la locul de muncă, dar şi să ne controlăm
propriile sentimente şi să căpătăm disciplina interioară de a înţelege ceea ce ni se comunică şi
80
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 1/2003