Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda - Revista ...

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda 1
Prof. dr. Ari SALMINEN,
Cercetator dr. Olli-Pekka VIINAMÄKI,
Cercetator dr. Rinna IKOLA-NORRBACKA,
Facultatea de Administratie Publica, Universitatea din Vaasa, Finlanda
1. Intelegerea procesului de control al coruptiei
Subiectul acestui articol il reprezinta controlul asupra coruptiei in Finlanda. Coruptia este
vazuta ca principala amenintare fata de o guvernare deschisa si transparenta, fata de dezvoltarea
economica sustinuta, de procesul democratic si mediul de afaceri. Coruptia este un fenomen foarte
complex, ce are de a face cu mai multe probleme, ca si abuzul de putere pentru castiguri in folos
propriu, integritate scazuta, luare si dare de mita, administrare ineficienta, frauda si nepotism.
Intrebarea care se pune este cum sa prevenim cresterea coruptiei administrative intr-o singura tara
Dar cum sa evidentiem controlul asupra coruptiei intr-un singur caz si cum sa identificam corect cele
mai importante implicatii ale coruptiei
1.1 Cauze si context
Studiile academice comparative s-au axat pe comportamentul neetic, administratia si
managementul ineficient din organizatiile din sectorul public. Guvernele din diferite tari ale lumii si
organizatiile internationale au pus la punct diferite strategii de combatere a coruptiei.
Unele studii sunt concentrate pe explicarea efectelor coruptiei (Mauro 1995; 1998;
Rose-Ackerman 1999), elaborarea implicatiilor, formelor si tipurilor de coruptie (Caiden 2001; Levin
& Satarov 2000; Stohs & Brannick 1999) si analiza mecanismelor anti-coruptie si moduri eficiente de
minimalizare a efectelor si de prevenire a coruptiei (Maor 2004; OECD 2000; Clark & Jos 2000;
Johnston 1999; United Nations 2004; OECD 2003a).
Diagnosticarea corecta a cauzelor si a logicii din spatele coruptiei joaca un rol important in
combaterea acesteia (Quah 1999; Maor 2004; Schwartz 2003). Huberts, Lasthuizen and Peeters (2006:
290) specifica in mod clar faptul ca cercetatorii nu vor reusi niciodata sa faca public intreg fenomenul
de coruptie din sistem. Acestia compara fenomenul coruptiei cu un iceberg, din care numai varful
poate fi observat si numai faptele explicite de coruptie pot fi luate in considerare.
Se poate spune, asadar, ca studierea fenomenul de coruptie intr-o tara relativ mica (Finlanda,
cu aproximativ 5,3 milioane de locuitori), in care coruptia este constant mentinuta la un nivel relativ
scazut, nu are nicio relevanta. Cu alte cuvinte, ce motive mai sunt pentru studierea coruptiei care, de
fapt, nu exista
Timp de cativa ani, Transparency International a situat Finlanda pe primul loc ca fiind tara cu
cel mai scazut nivel de coruptie i . In schimb, cotele ridicate din sondajele internationale indica anumite
particularitati din societatea finlandeza. In general, modelul bunastarii finlandeze se bazeaza pe
institutionalitate, intelegere si mentinerea unui nivel al taxelor accesibile tutoror cetatenilor. Cheltuiala
publica reprezinta o mare parte din bugetul public, aproximativ 49% din PIB.
Asa cum se arata si in Tabelul 1, tarile nordice se afla pe pozitii din ce in ce mai inalte in
fiecare an. Chiar toate lucrurile merg bine in tarile nordice si in administratiile lor Dupa cum vedem
in sondaje si clasificari, exista cativa factori specific „nordici” care pot explica situatia. Cele cinci state
1 Traducere si adaptare realizate de Maria Cristina Vasile
16
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
nordice sunt relativ reduse ca intindere, foarte bogate, stabil din punct de vedere politic si constituite
ca si societati omogene. Altfel spus, ele au in comun sistemul de valori din administratiile publice, ca
si deschiderea si increderea in institutiile din sectorul public, loialitatea dintre politicieni si functionarii
publici, precum si compasiunea ca o valoare a tolerantei si a securitatii sociale. Diferenta dintre cum
functioneaza statul si cum il percepe societatea civila nu reprezinta inca o mare problema. Suntem de
acord cu Huberts (2006) in privinta faptului ca este vorba aici si de reputatia tarii si ne punem
intrebarea daca o buna reputatie antreneaza si un nivel scazut de coruptie.
Cotele tarilor nordice in Indicii de Perceptie a Coruptiei
2000–2007
Tabelul 1
Cota
2007
Cota
Cota Cota
Cota 2001 Cota 2002 Cota 2003 Cota 2004
2000
2005 2006
Finlanda 1 1 1 1 1 2 1 1
Danemarca 2 2 2 3 3 4 2 1
Islanda 6 4 4 2 4 1 1 6
Norvegia 7 10 12 9 8 8 6 9
Suedia 4 6 6 6 6 6 3 4
(Sursa: Transparency International 2000–2007)
1.2 Concentrarea asupra fenomenului de control
Controlul este astfel definit pentru a se referi in acelasi timp la mecanismele directe si
indirecte de prevenire a coruptiei, dar si la cele stricte si mai putin stricte. Ca urmare, controlul este
folosit in mod formal si informal sau intentionat si neintentionat. In principiu, in studiul controlului
coruptiei se identifica doua interpretari de baza. Din punctul nostru de vedere, una din ele se
concentreaza pe „sistemul de control” in sine, ce poate constitui mai mult sau mai putin tinta noastra,
in timp ce cealalta se reduce la in ce fel sau cat de bine poate fi „controlata” coruptia.
Aceste abordari sunt interdependente si creeaza legaturi cu gradul de coruptie scazut (sau
ridicat), asa cum descrie si Figura 1.
Sistemul
de control al coruptiei
Coruptia este
controlata
Grad ridicat
de coruptie
Grad scazut
de coruptie
Figura 1. Studierea controlului asupra coruptiei
Noi am incercat sa gasim potentialele surse ale coruptiei scazute si interdependente cu
sistemul de control, iar ele sunt descrise ipotetic in urmatoarele capitole. Sursele sunt descrise printr-o
comparatie cu un singur caz, ceea ce inseamna ca „raspunsurile”, explicatiile vin din experienta locala,
mostenirea culturala si evenimentele istorice. Unele dintre surse sunt mai mult ideografice, in stransa
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
17

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
legatura cu natiunea si societatea decat altele (Salminen & Viinamäki 2006). In plus, se presupune ca
un grad scazut de coruptie atrage dupa sine o definire in sens larg a coruptiei administrative.
Dimpotriva, daca fenomenul coruptiei este de o amploare nemaiintalnita, studiile ar necesita o definire
mai exacta si mai concisa a coruptiei.
Noi adoptam ideea lui Langseth’s (2006: 14–20), potrivit careia este necesara elaborarea
diferitelor tipuri de metode de colectare a datelor si informatiilor despre coruptie. Analiza noastra
vizeaza, in principal, factorii care sunt asociati coruptiei, sau, mai bine spus, ce au legatura cu gradul
scazut de coruptie.
In acest scop, datele, majoritatea din anii 2000-2005(7) au fost stranse printr-o analiza
amanuntita intr-o singura tara. Pentru a descrie sistemul de control al fenomenului coruptiei din
Finlanda, au fost folosite anchete deja existente, cercetari anterioare, documente, statistici si rapoarte
anuale ale diferitelor institutii. Procesarea datelor este descrisa succint in contextul fiecarui tabel si
statistica. Cum observa si Galtung (2006: 101), este dificil sa descoperi indicatori pentru un asemenea
fenomen ca si coruptia, care sa fie condamnabili din punct de vedere legal si moral. Acest lucru devine
si mai dificil cand se incearca o comparare a informatiilor stranse din diferite sisteme administrative si
legislative sau din diferite perioade de timp.
1.3 Planul articolului
Fie ca se descrie sistemul de control sau ca se prezinta in ce mod este controlata coruptia,
urmatoarele cinci capitole tind sa fie cele mai importante. Primul capitol prezinta administratia
eficienta, ce face legatura dintre control si valorile, codurile si principiile existente pentru a preveni
aparitia unui comportament corupt. Integritatea functionarilor publici este a doua legatura dintre
control si gradul scazut de coruptie. In al treilea rand, luam in considerare cadrul legal concentrat in
Actul de Procedura Administrativa si in Codul Penal. Cel de-al patrulea capitol este reprezentat de
investigatiile Ombudsmanului si ale Cancelarului, ambele reprezentand statistici asupra formelor de
coruptie si asupra metodelor de control al acesteia. Subiectul de pe locul cinci este auditul, ce
ilustreaza controlul prin prisma unei structuri a sistemelor de audit, a obtinerii unei performante
financiare in vederea combaterii coruptiei. Ultima parte preia in discutie incercarile noastre de a
intelege controlul coruptiei, formuleaza concluzii pentru problemele discutate si prezinta cateva
particularitati ale sistemului administrativ din Finlanda.
2. Beneficiile unei administratii eficiente
2.1 Valorile etice ale guvernului finlandez si ale municipalitatii
Este unanim recunoscut faptul ca daca nu se stabileste clar si corect un cod unanim de
comportament etic pe care functionarii publici sa il respecte intocmai, atunci vom avea de a face cu o
crestere a coruptiei. O guvernare si o administratie eficienta presupun valori si principii etice cum ar fi
transparenta, responsabilitatea, operativitatea si participarea activa. Aceste valori sunt opuse coruptiei
si mai precis, opusele unui comportament neadecvat, ale unui management si ale unei administratii
ineficiente.
Cum influenteaza aceste valori etice procesul controlarii coruptiei si care este impactul pe care
aceste valori le au asupra sectorului public si al guvernarii Nu este posibil sa se poata da raspunsuri
clare pentru aceste intrebari. Totusi, noi presupunem ca aceste valori si coduri etice ale unei
administratii eficiente joaca un rol esential in combaterea coruptiei si sunt folosite pentru a micsora
gradul de coruptie din diferite state ale lumii. Codurile si valorile reprezinta cel putin o schita folosita
in prevenirea coruptiei, un model de comportament ideal in sectorul public, chiar daca in caz de
nerespectare a prevederilor acestora, constituie foarte rar un criteriu direct de pedeapsa si condamnare.
18
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Printre valorile mentionate, increderea este si a fost intotdeauna o parte esentiala a unui guvern
responsabil si a unei administratii eficiente in toate tarile scandinave. Gradul de incredere in institutiile
si autoritatile publice este foarte ridicat, increderea fiind considerata fundatia societatii civice.
Increderea publica in impartialitatea, obiectivitatea si legalitatea guvernului si institutiilor sale a ramas
foarte accentuata in Finalnda. Dar modul cum guvernul a ajuns sa beneficieze de aceasta incredere din
partea populatiei constituie o problema foarte delicata. Pentru a sustine aceasta idee, daca populatia nu
are incredere in guvern, incercarea de a controla coruptia va esua.
Harisalo si Stenvall (2001) au studiat increderea cetatenilor in autoritatile centrale ale
guvernului, printr-un sondaj asupra a 2000 de cetateni finlandezi. Cercetarea nu a evidentiat direct
legatura dintre incredere si coruptia administrativa. Totusi, cetatenii au criticat etica profesionala a
functionarilor publici, ceea ce poate scadea nivelul ridicat de incredere acordata. Dupa cum indica si
lista de mai jos, cetatenii au situat armata si politia ca fiind organizatiile ce prezinta cel mai mare grad
de incredere din partea populatiei ii . Aceasta lista evidentiaza primele zece locuri din top ocupate de:
• Politie 75 %
• Armata 64 %
• Mass-media electronica 55 %
• Universitati si licee 55 %
• Biserica 41 %
• Presa 39 %
• Sistemul judiciar 37 %
• Sindicate 34 %
• Guvern 34 %
• Parlament 32 %
Vorbind la modul general, principiile si codurile guvernarii eficiente sunt mentionate in scris
in Constitutia finlandeza. Instructiunile formale ale unei guvernari locale eficiente au fost redactate la
inceputul anilor ‘90 (Hyvä kunnallinen hallintotapa 1993). Rolul codurilor si valorilor municipalitatii
este esential datorita faptului ca pentru doua treimi din serviciile publice (aproximativ patru cincimi
din numarul angajatilor municipali lucreaza in sistemele sanitar, educational si servicii sociale) sunt
angajati 422.000 de oameni in 416 localitati. Ocazional, Asociatia Autoritatilor Locale si Regionale
Finlandeze emite circulare catre municipalitati cu privire la principiile unei bune guvernari locale. De
exemplu, in 2005, au fost mentionate si clarificate intr-o circulara principiile despre cum ar trebui sa
procedeze oficialii municipalitatii pentru a dezvolta parteneriate cu actori din sectorul privat si pentru
implementarea de proiecte co-finantate.
Ancheta noastra s-a desfasurat in cinci dintre cele mai mari orase din Finlanda (un sfert din
populatia tarii) si a evidentiat faptul ca valorile si codurile etice au devenit mult mai importante decat
erau cu zece ani in urma. A fost constituita o echipa de control intern ce se ocupa cu rezolvarea
situatiilor din care reiese incalcarea codurilor si valorilor etice si are ca responsabilitati auditul
municipal si evaluarea performantelor. Municipalitatile au dreptul de a rezolva incalcarile codurilor
etice fara a fi necesara constituirea unui comitet etic la nivel national.
2.2 Mijloace de informare pentru cetateni
Studiile comparative demonstreaza faptul ca atunci cand violarea principiilor unei bune
administratii este evidenta, oficialii politici si guvernantii iau masuri pentru stabilirea unor mecanisme
anti-coruptie care sa dezvaluie un asemenea comportament. Acestia reprezinta comisiile etice,
procurorii specializati, consiliile independente si autoritati judecatoresti investigative, investiti cu
puteri coercitive extinse (Maor, 2004). Studiile recente asupra politicilor publice anti-coruptie indica
cresteri globale in domeniul legislatiei, regulilor si regulamentelor, precum si controlului intern intr-un
mare numar de state (OECD 2000; Clark & Jos 2000). Exista sisteme variate de raportare si unele state
si-au infiintat organisme proprii ce se ocupa cu rezolvarea situatiilor ce incalca valorile eticii. Protectia
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
19

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
organizata a celor care dau in vileag cazurile de coruptie se aplica in cateva tari si totodata, exista si
un consilier de integritate ce opereaza in sase dintre statele membre UE (Moilanen & Salminen 2007:
43). In Finlanda nu exista niciun organism care sa investigheze eventualele incalcari ale integritatii sau
denaturarea administratiei eficiente. Aceste cazuri sunt anchetate de catre curtea administrativa, de
Ombudsman sau de mass-media.
Pe langa organismele ce investigheaza cazurile de incalcare a eticii, acestea sunt sesizate si de
catre cetateni. „Demascarea” publica nu este principalul mijloc de lupta impotriva coruptiei.
Bineinteles, este chiar printre ultimele. De exemplu, pentru a verifica faptele ce au dus la demascarea
publica este necesar sa existe un guvern transparent si deschis. Din mai multe motive (reputatie,
evitarea conflictelor de interese) ar fi de dorit protejarea atat a acuzatorului, cat si a acuzatului.
Demascarea publica ofera cetatenilor posibilitatea de a lua atitudine fata de eventualele cazuri de
coruptie, in afara de a apela la Ombudsman, la investigatii sau chiar la presa.
Pe de alta parte, participarea activa a cetatenilor sub diferite forme, mass-media independenta
si autonoma, un nivel ridicat de educatie, accesul public la documentele oficiale, rolul bine definit al
institutiilor juridice si posibilitatea de a face apel la ajutor legal profesional vor conduce intotdeauna la
scaderea nivelului coruptiei.
Pe masura ce cetatenii devin tot mai responsabili, devine mai usor sa se depuna plangeri.
Cumva se pare ca cetatenii au mai mult curaj sa contacteze autoritatea de contencios administrativ
pentru a pune la indoiala deciziile luate de autoritati. Acest lucru se aplica si intr-un context mai larg,
in care cetatenii nu sunt doar supusi ai administratiei, ci sunt cetateni suverani care pot influenta
lucrurile care ii privesc in mod direct. In plus, exista o mare diferenta intre controlul propriu-zis al
coruptiei si de exemplu, plangerile facute de cetateni. Numai un numar limitat de plangeri vor duce la
o investigatie amanuntita a organizatiei. Totusi, sistemul de control utilizat de catre cetateni poate
crea un mecanism de avertizare pentru ca serviciile publice sa respecte regulile.
3. Integritatea functionarilor publici
Discutia de mai sus cu privire la administratia eficienta creeaza un anume cadru etic pentru
sectorul public. Se clarifica principiile dupa care controlul poate fi divizat. Pe langa acest cadru mai
mult sau mai putin general al codurilor si regulilor, fundatia sistemului de control al coruptiei este
integritatea functionarilor publici. Integritatea la locul de munca este o parte esentiala in combaterea
coruptiei. Presupunem aici faptul ca daca functionarii publici ca indivizi 1) nu respecta regulile la
locul de munca, 2) pierd capacitatea de a distinge interesul personal fata de cel public, 3) dovedesc
lipsa de respect, 4) nu sunt remunerati corespunzator si 5) conducerea nu sustine integritatea, ca si
valoare morala, atunci gradul scazut de coruptie din sectorul public este supus amenintarilor (Dobel
1999).
Nivelul scazut al coruptiei isi are originea in cultura administrativa finlandeza, ce se bazeaza
pe traditii scandinave si rusesti. Sectorul public si sistemul politic finlandez sunt dominate de traditii
legislative si meserii din domeniul legislativ. Traditiile legislative au influentat infrastructura
legislativa si combat administratia si managementul ineficient. (Tiihonen 2003: 107; Konttinen 1991:
220–227; Salminen & Temmes 1994; Torke 1989: 41.). Dupa traditia scandinava, odata cu
imbunatatirea nivelului de trai, se pune accentul pe statul extins, ce include valori comune, cum ar fi
compasiunea si uniformitatea.
Sectorul public este relativ extins in Finlanda si controlul integritatii publice este, in
consecinta, obligatoriu de indeplinit. Cheltuiala publica reprezinta mai mult de 40% din PNB; numarul
de functionari publici ce lucreaza in guvern este de 120 000, iar in municipalitati sunt 422 000.
Dezvoltarea unei cariere de functionar public este accesibila oricarui cetatean finlandez. Din punct de
vedere formal, functionarii publici sunt bine educati. Prin educatie, toti cetatenii au sansa de a accede
la o cariera in sectorul public. Totusi, organizatiile din sectorul public au dreptul de a stabili in mod
20
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
detaliat principiile pe baza carora se face recrutarea si sa-si plateasca singuri salariile iii . Limitele sunt
stabilite doar prin acordurile colective cu privire la Statutul functionarilor publici.
3.1 Reguli formale si informale
Constitutia finlandeza reglementeaza expres ca serviciul public, precum si orice exercitare a
puterii publice sa se bazeze pe lege. De exemplu, in Constitutie este specificat faptul ca ministrii
trebuie sa faca publice posibilele trasaturi de caracter care ar putea dauna statutului lor din consiliul
statului. In Actul Serviciului Civil al Statului unt mentionate reguli corespunzatoare pentru inaltii
functionari publici si pentru executivi.
Normele legale finlandeze impotriva coruptiei administrative au ramas neschimbate de cateva
decade incoace. Traditia legislativa impune ca functionarii publici sa aiba obligatia de a oferi
argumentare publica pentru deciziile luate, pentru sistemul corectional, precum si metode specifice
pentru investigatiile criminalistice.
Serviciul civil este strict reglementat in termeni de sanctiuni aplicate si conflicte de interese ce
caracterizeaza controlul direct asupra infaptuirii sarcinilor publice. Pentru a preveni coruptia si
administratia defectuoasa, principalele obligatii ale inaltilor functionari publici sunt strict definite.
Oficialii din sectorul public sunt obligati sa isi informeze superiorii despre eventualele relatii pe care
le dobandesc in exercitarea unor ocupatii din afara serviciului. Functionarii publici trebuie sa isi
declare interesele personale inainte de numirea in functie. Eventualele descalificari si retrogradari din
functia publica sunt strict reglementate. Aceste reguli sunt menite sa previna nepotismul, „pilele” sau
relatiile, toate acestea fiind forme de coruptie. Conform cu cele mentionate mai sus, toate aceste norme
precum si intreaga idee de guvernare corecta sunt adanc inradacinate in cultura judiciara finlandeza.
Vechiul pilon al serviciilor civile finlandeze este sistemul de rapoarte, in care oficialul care
raporteaza (functionar public) cerceteaza problema, fiind indrumat, prezinta propuneri alternative si le
sugereaza o propunere finala celor responsabili sa ia deciziile. Acest sistem demult stabilit contribuie
la prevenirea comportamentului abuziv si corupt (Tiihonen 2003: 109–110). Ne putem imagina ca
potentialul functionar corupt trebuie sa realizeze o munca dubla pentru a-si duce planurile la
indeplinire: trebuie sa isi demonstreze nevinovatia si in fata celui care ia decizia si in fata celui care il
raporteaza. Si mai evident este faptul ca obligatia de a aduce o argumentatie publica pentru o decizie
mareste gradul de transparenta si incredere publica in cei de la guvernare si previne luarea unor decizii
partinitoare fata de cineva anume.
Presiunea din partea colegilor de serviciu dar si concurenta dintre acestia afecteaza nivelul
coruptiei si al integritatii din sectorul public (Holmes 1993: 165). Deoarece comunitatea functionarilor
publici este atat de redusa in Finlanda, amenintarea unei reputatii distruse duce, de obicei, la demisia
din functia publica. In sectorul public finlandez este esential sa nu te faci de rusine. Atunci cand
cineva este prins in flagrant primind sau dand mita, cade automat in dizgratie. Cetatenii isi vor aminti
de el sau de ea numai pentru faradelegile pe care le-a comis, uitand complet de faptul ca poate a fost
candva eficient. De asemenea, i se vor anula toate oportunitatile pentru alte slujbe mai bune. In plus,
deoarece cazurile de coruptie sunt atat de rare, vinovatii vor beneficia de toata atentia mass-mediei si,
ca urmare, deciziile judecatoresti vor fi si mai dure.
3.2 Managementul bazat pe valoare
In serviciul public finlandez, loialitatea isi are temeiul in asa-numitul obiectiv al loialitatii fata
de pozitia formala si ierarhie. Loialitatea este impartita in doua: forma subiectiva sau personalizata, in
special loialitatea politica si forma obiectiva, ce ramane dominanta in sectorul public, indiferent de
schimbarile ce se fac in guvern sau cele privitoare la inaltii functionari publici. Majoritatea
functionarilor publici isi pastreaza posturile si dupa alegerile parlamentare sau locale sau dupa
schimbarile la nivel de conducere in agentiile guvernamentale. Loialitatea este evidentiata prin
caracteristicile formale si prin independenta de care beneficiaza sectorul public si statuturile ierarhice.
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
21

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Managementul bazat pe valoare a inceput sa fie aplicat in guvern din ultimul deceniu incoace.
Doua studii facute in Finlanda sustin afirmatiile in acest sens. Valorile ce insotesc munca zilnica
depusa in ministerele si agentiile guvernamentale finlandeze (180 de unitati constituite la nivel central)
au fost evidentiate si masurate in 1999 (n=647) si 2007 (n=642). Datele empirice au fost colectate prin
sondaje prin posta (Ministerul de Finante 2000; Ministerul de Finante 2007: 39-40,56).
Ambele studii au evidentiat ca cele mai apreciate valori sunt increderea, experienta,
deschiderea si independenta. Comparativ cu studiul anterior, eficienta si eficacitatea sunt valori a caror
importanta a scazut iv . In plus, sondajul din 2007 dezvaluie ca functionarii publici au intalnit probleme
legate de coruptie. Acestia au declarat ca au intalnit in mod regulat exemple de comportament neetic la
locul de munca:
• Lipsa de publicitate si aparitia de comunicate mincinoase (71%)
• Folosirea frecventa a limbajului „de lemn” (60%)
• Rezolvarea intarziata a problemelor (53%)
• Primordialitatea intereselor personale fata de interesul public (49%)
• Luarea deciziilor fara o calificare corespunzatoare si fara recomandari avizate (47%)
In ciuda faptului ca functionarii publici din ministere trebuie sa faca fata unor probleme legate
de coruptie, studiul evidentiaza ca formele grave de coruptie, cum ar fi luarea de mita sau obtinerea de
beneficii financiare ilicite in urma exercitarii functiei publice reprezinta cazuri foarte rare deocamdata.
4. Acte anti-coruptie
Statutul codurilor si regulamentelor anti-coruptie, la fel ca si sistemul de control este
interpretat conform traditiei administrative si legislative din Finlanda. La fel ca si celelalte state
nordice, Finlanda face parte din randul tarilor (traditia sistemului de Drept roman si a statului unitar)
care au sisteme diferite de drept public (dreptul administrativ) si de drept civil (dreptul penal). Dreptul
administrativ reglementeaza aspecte de drept civil. Normele de drept referitoare la coruptia din
sectorul public fac parte dintr-o sectiune speciala a dreptului penal.
4.1 Actul Administrativ de Procedura
Problemele administrative sunt reglementate de Actul Administrativ de Procedura care a intrat
in vigoare de la inceputul anului 2004. Ideea legislativa de baza pentru acest Act a fost sa uneasca
toate principiile administrative, administratia eficenta, incluzand serviciile publice intr-o singura lege.
Aria aplicarii este destul de mare: de la autoritatile municipale si ale statului pana la intreprinderile
private. In plus, Statutul Functionarului Public (1994) intareste aceste principii.
In afara de combaterea directa a coruptiei, principalul scop al acestui Act este promovarea
comportamentului etic in organizatiile publice, imbunatatirea relatiilor dintre cetateni si administratie
si prevenirea administratiei defectuoase in practica.
In ciuda scopurilor administrative in general, Actul isi propune sa minimalizeze efectele
coruptiei in mai multe feluri. Principiile legislative din acest act subliniaza faptul ca autoritatile trebuie
sa trateze cetatenii in mod egal, ca pe niste clienti ai administratiei si ca trebuie sa isi exercite
competentele numai in temeiul legii. Actiunile autoritatilor trebuie sa fie impartiale si in concordanta
cu obiectivele formulate. Autoritatile trebuie sa actioneze numai in virtutea legii. Aceste principii
evidentiaza ca serviciile trebuie adaptate nevoilor, organizarea lor trebuie sa fie corespunzatoare si
faptul ca autoritatile trebuie sa isi indeplineasca sarcinile in mod productiv. Principiul avizului arata ca
autoritatile sunt obligate sa ofere avizele necesare in mod gratuit si in limitele lor de competenta,
trebuie sa rezolve problemele administrative, raspunzand intrebarilor si interpelarilor cu privire la
serviciile oferite.
In final, o administratie eficienta cere si folosirea unui limbaj corect, clar si inteligibil.
22
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Functionarii publici se afla sub controlul sistemului administrativ disciplinar. Sistemul
finlandez este in concordanta cu cele ale statelor membre UE. Sanctiunile disciplinare variaza de la
avertismente scrise pana la destituirea din functie in timp ce sanctiunile penale includ masurile
punitive listate in Codul Penal.
4.2 Codul Penal
In Finlanda, functionarii publici sunt subiecti de drept penal si sunt mentionati cu un statut
special in Codul Penal finlandez. In ceea ce ii priveste doar pe functionarii publici, exista un grup de
acte ce se refera la administratia sau la managementul defectuos, pot acuza malpraxisul, eroarea in
exercitarea atributiilor de serviciu si care mentioneaza pedepse severe, ca si demiterea din functie sau
admonestarea (Koskinen 2001: 137–138.).
Codul Penal finlandez contine un capitol dedicat infractiunilor in serviciu. Faradelegile
explicitate in Codul Penal sunt urmatoarele: 1) acceptarea de mita si luarea de mita cu circumstante
agravante; 2) incalcarea regulilor privind luarea sau darea de mita; 3) luarea de mita in cazul unui
membru al Parlamentului; 4) divulgarea neglijenta de secrete de stat; 5) abuzul de putere publica si
abuzul grav de putere publica si 6) neindeplinirea indatoririlor oficiale si incalcarea neglijenta a
acestora. Cum este pusa in aplicare aceasta legislatie
Unele dintre datele statistice sunt evidentiate in tabelul 2. Acestea au fost colectate de
Institutul National de Cercetare in Domeniul Legislatiei. Pe baza incalcarii legilor privind luarea sau
darea de mita, partile economice ale mitei si acceptarea de mita, datele empirice au fost grupate in
celule diferite. In tabelul 2, cazurile reale ce presupun infractiuni sunt masurate dupa trei categorii:
acuzati de o anume infractiune, condamnati conform acesteia sau nu este o infractiune propriu-zisa.
Chiar daca unele din cazuri nu mai apar deloc de la an la an, se pare ca numarul total de cazuri
este in crestere. Anii 1997 si 2005 sunt ani exceptionali, in special in termeni de investigatii legate de
mita. Cresterea anuala a numarului de cazuri nu inseamna o crestere in termeni reali deoarece
rezolvarea cazurilor poate duce la procese de lunga durata, ce se intind uneori pe mai multi ani. Acest
aspect poate fi considerat varful icebergului. De exemplu, Kaufmann (2004) afirma ca acolo unde s-au
specificat corect „regulile jocului”, manifestarile frecvent ignorate a asa-numitei „coruptii legale” pot
fi mult mai raspandite decat formele ilegale de coruptie, ca de exemplu cazurile clasice de luare sau
dare de mita, ce se afla de obicei in centrul atentiei.
Nu exista garantia ca reglementarile legislative adoptate in masa vor duce la scaderea nivelului
coruptiei. Observarea unui grad ridicat al coruptiei poate reflecta, totodata, un inalt standard de etica si
o aplicare stricta a regulilor mai degraba decat sa potenteze un grad ridicat de comportament neadecvat
(van Hulten 2007).
Persoane acuzate de luare de mita si condamnate in Finlanda intre anii 1996–2005
Tabelul 2
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
a/c a/c a/c a/c a/c a/c a/c a/c a/c a/c
Darea/luarea de mita 6/3 8/4 2/2 1/1 4/1 1/1 – 1/1 3/3 21/17
Cazuri grave de
dare/luare de mita
1/1 – 1/0 3/3 – – – – – –
Dare/luare de mita in
afaceri
1/0 3/0 – – – – – – 1/1 1/0
Acceptarea de mita
in afaceri
– 1/1 – – – – – – 1/1 –
Acceptarea de mita 3/2 7/5 1/2 – 1/0 – – – – 1/1
Acceptarea grava de 2/2 – – – – – 1/0 – – 1/1
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
23

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
mita
Incalcarea legislatiei
privind darea/luarea
de mita
3/0 1/1 1/0 – 4/2 3/3 1/1 – – 2/2
Total 16/8 20/11 6/3 4/4 9/3 4/4 2/1 1/1 5/5 26/21
Note: a = acuzati de un anumit delict ; c = condamnati pentru un anumit delict; – = nu constituie
cazuri
(Sursa: Institutul National de Cercetare in Domeniul Legislatiei )
5. Investigatiile Ombudsmanului si ale Cancelarului
Institutia Ombudsmanului este unanim recunoscuta international. Aceasta protejeaza cetatenii
impotriva puterii arbitrare si vegheaza la respectarea legii in favoarea cetatenilor (Rowat 1965). In
sistemul finlandez, Ombudsmanul si Cancelarul beneficiaza de un respect extraordinar din partea
cetatenilor, fiind institutii ce au dainuit in timp. Rolul acestora este diferit fata de curtile de contencios
administrativ, in care functionarii publici sunt acuzati si condamnati.
Institutiile finlandeze ale Ombudsmanului Parlamentar si Biroul Cancelarului Justitiei
vegheaza la respectarea legalitatii si a regulamentelor. Cu alte cuvinte, aceste institutii adopta masuri
legale de control al coruptiei si integritatii din serviciile publice.
Pentru a actiona in judecata, cetatenii pot sa adreseze o plangere fie catre Ombudsmanul
Parlamentar, fie catre Cancelarul Justitiei. Obiectivul principal al acestor institutii este vegherea la
respectarea drepturilor cetatenilor. 60 de persoane lucreaza in biroul Ombudsmanului si 40 de
persoane lucreaza in biroul Cancelarului. Dar care este, de fapt, rolul lor in combaterea coruptiei
Indatoririle formale (rolul de supraveghere) ale Ombudsmanului si Cancelarului Justitiei sunt,
in multe aspecte, paralele. Diferenta este urmatoarea: Cancelarul Justitiei analizeaza plangerile ce
privesc actiunile avocatilor si a consilierilor juridici. Cancelarul are datoria de a supraveghea
legalitatea actiunilor intreprinse de catre guvern. Cancelarul ia parte la sesiunile Consiliului de Stat si
revizuieste documentele cabinetului inainte de sesiunile saptamanale de lucru.
In schimb, datoria Ombudsmanului este de a se asigura ca oficialii si autoritatile publice
cunosc si aplica legile, Constitutia si drepturile omului si ca functionarii publici isi indeplinesc
atributiile dupa principiile administratiei eficiente. Ombudsmanul investigheaza performantele
oficialilor si ale autoritatilor in baza reclamatiilor cetatenilor. In anchetele Ombudsmanului numele
reclamantilor nu sunt publicate de regula, ceea ce mareste probabilitatea de denunturi. Numarul de
cazuri ce acuza lipsa legalitatii a crescut cu 47% din 2003 pana in 2006.
Ambele institutii investigheaza cazuri legate de coruptie, dar in ce consta, mai precis,
controlul Cazurile tipice din 2000 pana in 2005 care se refera la controlul coruptiei, anchetate de
Ombudsman sunt listate in tabelul 3. Similar, investigatiile Cancelarului sunt prezentate in tabelul 4.
Informatiile despre cazurile legate de coruptie au fost colectate, regrupate si adunate din rapoartele
anuale ale Ombudsmanului si ale Cancelarului.
Intarziere in rezolvarea
problemelor
Incalcarea principiului
egalitatii
Investigatiile Ombudsmanului: Cazurile legate de coruptie 2000–2005
Tabelul 3
2000 2001 2002 2003 2004 2005
19 27 4 22 24 33
15 15 6 10 16 12
24
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Neglijenta in serviciu 7 8 2 15 8 22
Justificare incorecta a
deciziilor
12 14 7 6 4 10
Lipsa de publicitate 7 10 10 8 7 7
Neacordarea dreptului
la replica
7 15 4 6 3 8
Discriminare 8 7 7 9 4 7
Dezinformarea opiniei
publice
Neacordare de asistenta
suficienta
6 5 4 3 10 4
5 7 2 4 5 6
Favoritism 4 13 1 2 1 4
(Sursa: Rapoartele anuale ale Biroului Ombudsmanului 2000–2005)
In termeni de anchete anti-coruptie, am gasit 10 tipuri de cazuri in institutia Ombudsmanului
si 9 in cea a Cancelarului. Ambele institutii se ocupa de cazuri asemanatoare, ca si de intarzieri in
rezolvarea problemelor, neacordarea dreptului la replica, lipsa de publicitate. Daca reevaluam
relevanta cifrelor, acest tip de probleme apartine categoriei administratiei defectuoase, mai degraba
decat strict categoriei coruptiei.
Exista, de asemenea, diferente intre institutii. Violarea principiului egalitatii, neglijenta si
favoritismul apartin cazurilor tipice cu care se confrunta Ombudsmanul. Comparat cu Ombudsmanul,
Cancelarul este responsabil pentru cazurile de descalificare, abuzul de putere publica si de
desfasurarea de actiuni publice indoielnice, fapte care se apropie mai mult de etica functionarilor
publici.
Intarziere in rezolvarea
problemelor
Investigatiile Cancelarului: Cazurile legate de coruptie 2000–2005
Tabelul 4
2000 2001 2002 2003 2004 2005
5 23 16 9 13 7
Descalificari 9 3 7 5 5 5
Nerespectarea
dreptului la replica
2 1 3 5 7 2
Neacordare de
asistenta suficienta
4 1 2 1 2 5
Abuz de putere publica 7 - 1 2 3 -
Lipsa de publicitate 5 - - 3 1 3
Justificare incorecta a
deciziilor
Desfasurarea de actiuni
publice indoielnice
1 - 3 3 1 -
- - - 7 - -
Discriminare - - 3 2 - 1
(Sursa: Rapoartele anuale ale Biroului Cancelarului 2000–2005)
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
25

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Analizand informatiile din tabelele de mai sus, ambele confirma reputatia Finlandei ca tara cu
un grad scazut de coruptie. Pentru o tara cu 550 000 de angajati din sectorul public, numarul de cazuri
prezentate mai sus este aproape insignifiant. Observand imaginea de ansamblu a Finlandei – tara cu un
grad scazut de coruptie si cu mecanisme de control bine dezvoltate, aceste statistici sprijina ipoteza
accidentalului si a fenomenului izolat.
6. Auditul financiar bazat pe performanta
In capitolele anterioare s-a discutat despre coduri, integritate si fundamentele legale ale
controlului coruptiei. Experiente comparative arata ca pentru a reduce potentialul nivel de crestere a
coruptiei trebuie stabilite mecanisme transparente de control dar si masuri precise de imbunatatire a
performantelor, precum si cele de ordin financiar ale institutiilor de control. Se poate afirma ca nivelul
coruptiei va creste si in cazul in care lipsesc mecanismele administrative de control si audit sau
controlul nu este extensiv (Maor 2004; Caiden 2001).
In cazul administratiei de stat din Finlanda, controlul este exercitat descentralizat, iar scaderea
nivelului coruptiei reprezinta obiectivul principal al catorva institutii. O trasatura distinctiva reprezinta
faptul ca numai o parte din indatoririle institutiei se refera la combaterea coruptiei. Guvernul nu a luat
masuri de infiintare a unei agentii, comisii sau institutii speciale anti-coruptie.
Auditul intern detine un rol important in prevenirea coruptiei datorita statutului sau semiautonom
si functiilor de supraveghere a exercitarii mecanismelor de control intern. In general, auditul
intern poate fi mai eficient in acoperirea unei arii mai extinse de operatiuni decat alta institutie de
control, dar devine dependent de interventiile politice sau cele la nivel de conducere. (Schwartz 2003).
In ce mod este organizata partea financiara a controlului coruptiei in Finlanda Toate
ministerele si agentiile guvernamentale detin o unitate de control intern. Totusi, aceste unitati se ocupa
in principal de auditul financiar. Problemele legate de coruptie pot fi dezvaluite in baza denunturilor,
dar si a auditului performantei. Daca unitatile interne descopera abuzuri sau alte fapte legate de
coruptie, ele sesizeaza intotdeauna autoritatile politienesti. Indraznim sa afirmam ca investigatiile
politiei, dar si cele interne sunt desfasurate intr-un ritm alert datorita presiunii exercitate de mediul
extern: cazurile de coruptie au reprezentat intotdeauna subiecte interesante pentru mass-media.
In varful ierarhiei, Parlamentul finlandez controleaza si auditeaza si finantele Guvernului, pe
langa atributiile sale legislative. Cinci auditori de finante publice sunt selectati dintre membrii
Parlamentului. Acesti auditori au ca responsabilitate principala supravegherea legalitatii si
corectitudinii sistemului financiar din sectorul public. Auditorii se ocupa cu inspectarea si
monitorizarea actiunilor. Acestia observa in ce mod se realizeaza executia bugetului, monitorizeaza
subventiile de stat si imprumuturile acordate din fonduri bugetare si din finante atrase din afara
bugetului, precum si respectarea de catre stat a garantiilor promise. Auditorii supervizeaza deducerea
de impozite, concesiunile si amanari ale taxelor, plati sau oricare alte datorii ale statului.
In raporturile anuale ale Parlamentului din ultimii cinci ani, auditorii au rezolvat cazuri legate
de administrarea defectuoasa, ca si potentialele probleme ivite din cauza economiei subterane si din
cauza folosirii frauduloase a finantarilor externe din organizatiile publice.
Biroul National de Audit indeplineste auditari financiare si de performanta, ca si organizatie
independenta si de sine statatoare, cu 145 de angajati. In termeni de control financiar, oficiul asigura
respectarea concordantei dintre bugetul de stat si previziunile legate de bilanturile (rapoartele) anuale
corecte si adecvate facute de catre stat si de catre agentii. In 2006, au fost efectuate 115 auditari
financiare. Auditarile pentru performanta constau in evaluarea eficacitatii administratiei, in
concordanta cu regulile si cu principiile administratiei eficiente. Auditul de Performanta se
subordoneaza nevoilor de informare ale Parlamentului, administratiei si cetatenilor, folosind ca
metoda evaluarea. Anual, sunt indeplinite 30 de auditari a performantei. Numai 1-2 dintre ele necesita
26
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
investigatii suplimentare. Totusi, majoritatea auditarilor constau in recomandari privind imbunatatirea
performantelor si a conduitei.
Auditul formal nu reprezinta intregul proces. Urmatoarele date au fost colectate din rapoartele
anuale al Biroului National de Audit. Indivizii si organizatiile pot adresa Biroului plangeri cu privire la
managementul financiar al statului, economia publica sau in legatura cu suspectarea de abuzuri sau
deturnare de fonduri publice. Reclamatiile cetatenilor se concentreaza in special pe unele dintre
ramurile administratiei, cum ar fi agricultura si silvicultura, educatia, transporturile si comunicatiile.
Reclamatiile sunt in numar de:
• 43 in 2001
• 53 in 2002
• 31 in 2003
• 43 in 2004
• 45 in 2005
• 37 in 2006.
Functiile auditului prezentate aici ofera o imagine de ansamblu asupra controlului, dar nu
ofera prea multe detalii cu privire la tendinta actuala de incalcare a legii. Ar trebui sa fim de acord cu
Huberts (et al 2006:278), ca ar putea exista o „statistica neagra” privind incalcarea regulilor si privind
anumite acte de coruptie ce raman nedescoperite inca. O alta problema apare: cu cat suntem mai
vigilenti in privinta eventualelor actelor de coruptie, cu atat exista riscul de aparitie a altor cazuri noi si
exista posibilitatea ca acestea sa nu fie cele reale.
7. Se poate controla coruptia
Coruptia administrativa a constituit subiectul a numeroase studii si cercetari academice. Acest
articol vizeaza in principal sistemul controlului coruptiei in Finlanda. Cel mai important fapt este ca
articolul dezbate potentialele interdependente dintre sistemul de control si gradul scazut de coruptie,
care sunt relevante pentru administratia publica din Finlanda in anii 2000.
Cum apreciem noi descoperirile studiului nostru In analizele noastre empirice, exista
posibilitatea ca legaturile sa ramana mai mult formale decat sa evidentieze factorii cauzali. Explicatiile
importante ale interdependentelor sunt evidentiate mai jos. Pentru o analiza ulterioara, trebuie sa luam
in considerare unele caracteristici si particularitati ale sistemului de control finlandez.
Interdependentele sunt evidentiate prin folosirea unui limbaj specific, ca de exemplu „promovare”,
„prevenire” sau „paza”. Principalele observatii sunt condensate in tabelul 5.
Potentiale legaturi si controlul coruptiei: rezumat
Tabelul 5
Legaturi Particularitati ale controlului Caracteristici ale controlului
Beneficiile
administratiei eficiente
Integritatea
functionarilor publici
Increderea in institutiile publice;
posibilitatea cetatenilor de a lua atitudine
Legalitate si loialitate fata de organizatie;
amenintarea cu „demascarea” publica
‘Promovare’
‘Prevenire’/ ‘Promovare’
Actele oficiale anticoruptie
Comportament etic si sanctiuni extensive in
cazuri clare de coruptie
‘Prevenire’
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
27

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Investigatiile
Ombudsmanului si ale
Cancelarului
Auditul financiar si cel
al performantei
Mentinerea unei culturi administrative
clare si corecte
Monitorizare descentralizata; auditari
financiare corecte
‘Paza’
‘Paza’
Se poate specula o eventuala scadere a nivelului coruptiei care se poate evita prin adoptarea
acestor mecanisme. Unele dintre argumente detaliaza implicatiile pe care le au amenintarile coruptiei
scazute. In loc sa tragem concluzii radicale despre coruptie (daca se aplica de fapt controlul coruptiei),
aceasta analiza calitativa descrie elementele esentiale ale sistemului de control al coruptiei. Este dificil
de stiut cum se intersecteaza aceste surse de coruptie scazuta, prin urmare pentru viitor, este necesara
elaborarea unui studiu stiintific mai amanuntit.
Prin descrierea sistemului de control, ceea ce noi am incercat sa realizam aici, nu se poate
concluziona ca in realitate, coruptia este bine controlata sau cat de eficient este de fapt sistemul de
control. Totuti, din discutiile anterioare putem trage trei concluzii aditionale.
In primul rand, suntem convinsi ca primele doua elemente – mai mult decat celelalte – fac din
Finlanda o tara atat de speciala. La cel mai inalt nivel de eficienta, coruptia administrativa este
controlata prin increderea pe care o au cetatenii in institutiile publice, administratia publica eficienta si
comportamentul etic si constiincios al functionarilor publici. Influenta cetatenilor si increderea publica
apartin unui mod mai putin strict de combatere a coruptiei, in timp ce constiinta functionarilor publici
se bazeaza in acelasi timp si pe regulamente dar si pe traditia culturii administrative. Ca si cercetatori
care fac studii comparative, noi observam ca experienta finlandeza, cu obiceiuri si proceduri etice,
poate fi transmisa si celorlalte state vecine.
In al doilea rand, cadrul legislativ descentralizat, monitorizarea financiara stricta si controlul
profesionalizat al personalului facliliteaza functionarea eficienta a mediului de control. Absenta
practicilor anti-coruptie (corpuri de investigatie, comisii independente etc.) indica un nivel scazut de
coruptie in cazul Finlandei. In multe state, aceste organisme sunt puse in functiune ca raspuns la
reclamatiile cetatenilor sau la presiunile din partea clasei politice sau mass-media (Maor 2004; OECD
2000). Pe de alta parte, acest lucru evidentiaza posibilitatea redusa de a face fata cazurilor minore de
coruptie din Finlanda. Avantajele controlului financiar pot deveni problematice in combaterea
coruptiei pentru ca de obicei subestimeaza controlul deciziilor politice si al furnizarii de servicii
publice.
In al treilea rand, traditia legislativa este de un real ajutor in combaterea coruptiei
administrative. Ultimii zece ani au reprezentat o perioada infloritoare pentru elaborarea noilor ghiduri
si coduri etice de comportament la orice nivel al guvernului finlandez. Sectorului municipal ii lipsesc
deocamdata coduri inteligibile. Traditia statului finlandez a fost reinnoita, iar cultura administratiei
publice nu mai este valabila pentru judecarea actiunilor si reprezentarea procedurilor etice. Guvernul a
ajuns sa fie dirijat de catre piata si au fost realizate privatizari extinse v . Pentru a mentine un nivel
scazut al coruptiei administrative, sectorul public trebuie sa ofere locuri de munca adecvate si un
mediu de lucru competitiv pentru viitorii profesionisti si experti. Pregatirea etica pentru functionarii
publici va fi foarte importanta in viitor. Pana in 2015, doua treimi din personalul guvernului se va
schimba, de exemplu, din cauza imbatranirii fortei de munca si a pensionarilor. Ca urmare, mentinerea
si transferul prezentelor cunostinte si proceduri, precum si investitiile in cultivarea comportamentului
anti-coruptiv vor deveni extrem de importante. Corpul reinnoit al functionarilor publici trebuie sa
beneficieze de o pregatire prealabila in domeniul eticii pentru a se clarifica valorile comune si pentru
ca functionarii sa inteleaga importanta reala a meseriei pe care o desfasoara. Este mult mai eficient sa
instruiesti decat sa pedepsesti!
28
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
Bibliografie
1. CAIDEN, GERALD E. (2001). Dealing with Administrative Corruption. In Cooper, Terry L. (ed).
Handbook of Administrative Ethics. New York, Basel: Marcel Dekker.
2. CLARK, WILLIAM A. & JOS, PHILIP H. (2000). “Comparative Anti-Corruption Policy: The
American, Soviet and Russian Cases”, International Journal of Public Administration 23:1,
101–148.
3. DOBEL, PATRICK J. (1999). Public Integrity. Baltimore and London: The Johns Hopkins
University Press.
4. GALTUNG, FREDRIK (2006). Measuring the Immeasurable: Boundaries and Functions of
(Macro) Corruption Indices. In Sampford, Charles & Shacklock, Arthur & Connors, Carmel &
Galtung, Fredrik (eds). Measuring Corruption. Great Britain: Ashgate Publishing Limited:
101–130.
5. HARISALO, RISTO & STENVALL, JARI (2001). Luottamus kansalaisyhteiskunnan
peruskivenä: Kansalaisten luottamus ministeriöihin. [Trust as Cornerstone of Civic Society:
Citizens trust to ministries]. Helsinki: Edita.
6. HOLMES, LESLIE (1993). The End of Communist Power. Anti-Corruption Campaign and
Legitimation Crisis. New York: Oxford University Press.
7. HUBERTS, LEO & LASTHUIZEN, KARIN & PEETERS, CAREL (2006). Measuring
Corruption: Exploring the Iceberg. In Sampford, Charles & Shacklock, Arthur & Connors, Carmel
& Galtung, Fredrik (eds). Measuring Corruption. Great Britain: Ashgate Publishing Limited:
265–293.
8. VAN HULTEN, MICHEL (2007). Ten years of Corruption (Perceptions) Indices. Methods –
Results – What Next An analysis.
9. Hyvä kunnallinen hallintotapa (1993). Helsinki: The Association of Finnish Local and Regional
Authorities. [Good Local Governance: Ethical Principles in Action].
10. JOHNSTON, MICHAEL (1999). A Brief History of anticorruption Mechanisms. In Schedler,
Andreas & Diamond, Larry & Plattner, Marc F. (eds). The Self-Restraining State: Power and
Accountability in New Democracies. Boulder:Lynne Rienner Publishers: 217–226.
11. KAUFMANN, DANIEL (2004). Corruption, Governance and Security: Challenges for the Rich
Countries and the World. In The Global Competitiveness Report 2004/2005. The World Bank: 83–
102.
12. KONTTINEN, E. (1991). Perinteisesti moderniin: Professioiden yhteiskunnallinen synty
Suomessa. [Traditionally to Modern: The Birth of Professions in Finland.] Tampere, Finland:
Vastapaino.
13. KOSKINEN, PEKKA (2001). Johdatus rikosoikeuteen. [Introduction to Criminal Law.]
Helsinki: University of Helsinki.
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
29

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
14. LANGSETH, PETTER (2006). Measuring Corruption. In Sampford, Charles & Shacklock,
Arthur & Connors, Carmel & Galtung, Fredrik (eds). Measuring Corruption. Great Britain:
Ashgate Publishing Limited: 7–44.
15. LEVIN, MARK & SATAROV, GEORGY (2000). Corruption and Institutions in Russia,
European Journal of Political Economy, vol. 16, no. 1: 113-132.
16. MAOR, MOSHE (2004). Feeling the Heat Anticorruption Mechanisms in Comparative
Perspective, Governance, vol. 17, no. 1: 1–28.
17. MAURO, PAOLO (1995). Corruption and Growth, Quarterly Journal of Economics 110: 681–
711.
18. MAURO, PAOLO (1998). Corruption: Causes, Consequences, and Agenda for Further Research,
Finance & Development, nro 3, World Bank Publications: 11–14.
19. QUAH, JON S.T. (1999). Comparing Anti-Corruption Measures in Asian Countries: Lessons to
be Learnt, Asian Review of Public Administration vol. 11, no. 2: 71–90.
20. VAN RIJCKEGHEM, CAROLINE & WEDER, BEATRICE (1997). Corruption and the Rate
of Temptation: Do Low Wages in the Civil Service Cause Corruption IMF Working Paper 97/73.
Washington: International Monetary Fund.
21. ROSE-ACKERMAN, SUSAN (1999). Corruption and Government: Causes, Consequences, and
Reform. Cambridge University Press.
22. ROWAT, DONALD C. (1965). The Ombudsman: Citizen’s Defender. London: George Allen &
Unwin ltd.
23. SALMINEN, ARI & TEMMES, MARKKU (1994). The Evolution of Public Administration and
Administrative Research in Finland: A Historical Overview. In Modeen T. (ed). Public
Administration in Finland. Helsinki: Ministry of Finance.
24. SALMINEN, ARI & VIINAMÄKI, OLLI-PEKKA (2006). Comparative Administrative Ethics:
Three Methodological Approaches. Paper presented at European Group of Public Administration
(EGPA) Conference in Milan, Italy 6–9.2006.
25. SCHWARTZ, ROBERT (2003). Breaches of Integrity and Accountability Institutions: Auditors,
Anti-Corruption Agencies and Commissions of Inquiry. Paper presented in EGPA conference,
Oieras, September 2003.
26. STOHS, JOANNE & BRANNICK, TERESA (1999). Codes of Conduct: Predictors of Irish
Managers’ Ethical Reasoning, Journal of Business Ethics, vol. 22, no. 4: 311–326.
27. TIIHONEN, SEPPO (2003). Central Government Corruption in Historical Perspective. In
(Tiihonen, Seppo (ed). The History of Corruption in Central Government. Amsterdam: IOS Press.
28. TORKE, H-J. (1989). Administration and Bureaucracy in 19 th -Century Russia: The Empire and
the Finnish Case. In Tiihonen, Seppo (ed). Institutions and Bureaucrats: Institutions and
Bureaucrats in the History of Administration. Helsinki: Commission on the History of Central
Administration in Finland.
30
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
29. United Nations (2004). The Global Programme Against Corruption: UN Anti-Corruption Toolkit.
3rd Edition. Vienna.
30. Ministry for Foreign Affairs of Finland (2005). Combating Corruption: The Finnish Experience.
Helsinki: Ministry for Foreign Affairs of Finland.
31. Ministry of Finance (2000). Civil Service Ethics. Helsinki: Ministry of Finance.
32. Ministry of Finance (2007). Values in the Daily Work of the Civil Servant – Analysis of Current
Status of Civil Service Ethics. Research and Studies 4/2007. Helsinki.
33. Ministry of Justice (2007). Kansalaisvaikuttamisen politiikkaohjelman loppuraportti. [Policy
program of Citizen Influence: A Final Report.] Helsinki: Ministry of Justice.
34. Moilanen, Timo & Salminen, Ari (2007). Comparative Study on the Public-Service Ethics on the
EU Member States. Helsinki: Ministry of Finance.
35. National Youth Barometer (2006). Ed. Terhi-Anna Wilska, Terhi-Anna. The Department of
Education, The National Advisory Council for Youth Affairs. Helsinki.
36. OECD (2000). Trust in Government: Ethics Measures in OECD Countries. Paris: OECD.
37. OECD (2003a). Fighting Corruption: What Role for Civil Society The Experience of the OECD.
Paris.
38. OECD (2003b). Learning for Tomorrow’s World: First Results from PISA 2003. Paris: OECD.
i
Finlanda a ocupat locul al II-lea in rapoartele Forumului Economic Mondial din 2006 si 2005.
ii In conformitate cu Barometrul National al Tineretului din anul 2006, finlandezii intre 15-29 de ani
(n=1900) au raspuns ca au cea mai mare incredere in Politie (91%), apoi in Justitie (88%) si Armata
(81%). Institutiile politice si politicienii nu se afla pe un loc fruntas in topul incredererii populatiei,
ceea ce indica spiritul critic fata de clasa politica.
iii
Van Rijckeghem and Weder (1997) afirma ca salariile mici din sistemul administrativ cauzeaza
coruptie sau cel putin maresc probabilitatea acesteia. Se presupune ca, daca salariile din sectorul
public ar fi corelate cu cele din sectorul privat, iar veniturile functionarilor publici ar fi intocmai
cele declarate, nu ar mai exista cadrul de dezvoltare a coruptiei. In Finlanda nivelul de salarizare
este in medie, foarte ridicat si pentru femei si pentru barbati si, ca urmare a acestui lucru, un nivel
de salarizare comparabil poate determina un nivel scazut al coruptiei. Exista totusi o diferenta intre
sectorul public si cel privat, dar nivelul salariilor din administratia centrala si municipala poate fi
comparat cu nivelul celor din sectorul privat. Salariile barbatilor sunt de obicei mai mari decat ale
femeilor, dar cele ale femeilor sunt moderate. Cresterea anuala in indexul salarial al femeilor a fost
mai accentuata in ultimii ani fata de cresterea veniturilor barbatilor. Exista semnale ca se adanceste
diferenta dintre patura saraca si cea bogata a populatiei.
iv In acelasi timp cu adoptarea si introducerea codurilor moderne de integritate si de control, principiile
nobile traditionale inca sunt prezente in sectorul public. O afirmatie in acest sens este facuta de
Ministerul Afacerilor Externe (2005: 15-16). Potrivit raportului ministerului, modestia este vazuta
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007
31

Exercitarea controlului asupra coruptiei in Finlanda
ca o calitate a functionarilor publici. Acestia nu ar trebui sa faca abuz de putere si pozitie. Ei ar
trebui sa ramana prudenti si sa se familiarizeze cu problemele omului simplu. Functionarii publici
trebuie sa constituie ei insisi un model pentru cetateni, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o viata
sanatoasa si stabila, bazata pe valorile crestine si patriotism.
v Numai cateva cazuri au devenit problematice. Printre cele mai grave este cel in care acum cativa ani,
trei inalti functionari publici de conducere din Administratia Maritima Finlandeza au fost destituiti,
condamnati la inchisoare si obligati sa restituie statului toate beneficiile financiare obtinute ilegal.
32
ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 9/2007