Contextul european si tendinte ale locuirii in Romania - Revista ...

Contextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaContextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaCristina ALPOPIAcademia de Studii Economice din BucurestiIntroducereIn toate epocile autoritatile din diferite tari au urmarit o anumita politica de locuire ale careiobiective au evoluat in decursul timpului. Locuirea reprezinta o tematica aflata mereu in actualitate,atat pentru decidentii si administratorii responsabili cu gestionarea proceselor legate de acest subiect,cat si pentru profesionistii implicati in incercarea de rezolvare a problemelor specifice domeniului.De aceea, studiul permanent al diverselor aspecte ale locuirii apare ca fiind absolut necesar pentruintelegerea contextului general al dezvoltarii socio-economice, locuirea reprezentand o oglinda adinamicii unei societati.1. Context european1.1 Documente europene cu relevanta asupra problematicii locuiriiTendintele generale ale locuirii in Romania pot fi mai bine intelese in contextul intelegeriicontinentului european. Viziunile politice privind viitoarea evolutie economica si sociala a Europei aufost formulate in deplina corelatie cu o serie de strategii privind dezvoltarea spatiala a teritoriului.Premisele abordarii amenajarii teritoriului in spiritul obiectivelor Dezvoltarii Durabile seregasesc formulate intr-un document al Consiliului Europei din anul 1983. Carta Europeana aAmenajarii Teritoriului (Carta de la Torremolinos) este primul dintre demersurile care vizeazadimensiunea europeana a activitatilor orientate catre o organizare spatiala mai buna in Europa,militand pentru gasirea solutiilor problemelor care depasesc cadrul national si tinde astfel la creareasimtamantului de identitate comuna.In noul context european, amenajarea teritoriului necesita in acelasi timp actiune la nivel localsi gandire la nivel global.Un alt document semnificativ il constituie aparitia Schemei de Dezvoltare a SpatiuluiComunitar (SDEC) – spre o dezvoltare spatiala echilibrata si durabila a teritoriului Uniunii Europene,document realizat de catre Comisia Europeana, Postdam 1999.Acest document stabileste cu claritate raporturile complexe dintre politicile de dezvoltare sidimensiunea spatiala a acestora.Politicile de dezvoltare spatiala vizeaza asigurarea unei dezvoltari echilibrate si durabile ateritoriului Uniunii Europene. Aceste politici sunt abordate in contextul celor trei obiectivefundamentale ale politicii comunitare si anume:- coeziunea economica si sociala;- conservarea si gestionarea bazelor naturale ale vietii si ale patrimoniului cultural;- competitivitatea mai echilibrata a teritoriului european.Tot in acest document au fost identificate principalele directii de dezvoltare spatiala alecontinentului european: dezvoltarea unui sistem urban policentric si o noua relatie urban-rural,asigurarea accesului la informatie si cunoastere si dezvoltarea durabila, gestionarea atenta si protectia74ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/2007

Contextul european si tendinte ale locuirii in Romanianaturii si a mostenirii culturale. Problemele amenajarii teritoriului privind locuirea vor fi, prin urmare,subsumate acestor principale directii de dezvoltare spatiala.Tendintele pe termen lung ale dezvoltarii spatiale in UE sunt influentate in principal deurmatorii factori:- o integrare economica progresiva, care conduce la o mai buna cooperare intre statelemembre;- importanta crescanda a colectivitatilor locale si regionale si a rolului lor in dezvoltareaspatiala;- largirea previzibila a UE si evolutia relatiilor sale cu vecinii.Un al treilea document important in privinta precizarii unor obiective de perspectiva aleamenajarii teritoriului cu relevanta asupra problematicii locuirii il constituie Conferinta Europeana aMinistrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, organizata de catre Comitetul InaltilorFunctionari din Consiliul Europei (CEMAT, Hanovra, 2000), unde au fost formulate principiiledirectoare pentru dezvoltarea teritoriala durabila a continentului european. Acest document identificacele mai importante obiective din domeniul dezvoltarii spatiale, contribuind la elaborarea unei strategiide coeziune sociala. Obiectivul central al aplicarii acestor principii il reprezinta identificarea masurilorde amenajare a teritoriului prin care locuitorii tuturor Statelor membre ale Consiliului Europei potajunge la un nivel de viata acceptabil. Aceasta este o conditie prealabila fundamentala pentrustabilizarea structurilor democratice in localitatile si regiunile Europei.Cele zece principii sunt urmatoarele:- Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economiceechilibrate si de imbunatatire a competitivitatii;- Promovarea incurajarii dezvoltarii generate de functiunile urbane si de imbunatatirearelatiilor dintre orase si sate;- Promovarea unor conditii de accesibilitate mai echilibrate;- Facilitarea accesului la informatie si cunoastere;- Reducerea degradarii mediului ;- Valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural;- Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;- Dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii;- Promovarea unui turism de calitate si durabil;- Limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale. (Conferinta Europeana a MinistrilorResponsabili cu Amenajarea Teritoriului, C.E.M.A.T., Hanovra, 7-8 septembrie 2000,Traducere C.D.C.A.S., 10)Aceste principii strategice reprezinta suportul flexibil si orientat spre viitor prin care se vaactiona pana la nivelul autoritatilor locale pe baza suportului spatial oferit de amenajarea teritoriuluipentru dezvoltarea durabila a continentului. Aceste principii se vor concretiza intr-o serie de masuri deamenajare a teritoriului continentului care sa tina cont de potentialul imens de dezvoltare pe care ilreprezinta diversitatea naturala si culturala a acestui spatiu geografic.1.2 Probleme ale locuirii pe continentul europeanObiectivul „tehnic” al atingerii coeziunii sociale pe continentul European este reprezentat deun parametru sintetic ce caracterizeaza calitatea vietii din Europa, fiind denumit Indicele DezvoltariiADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/200775

Contextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaUmane (IDU, Human Development Index) elaborat pentru toate tarile membre ale Natiunilor Uniteprin Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite. Acest indice este o masura comparativa a speranteide viata, a standardelor de educatie si a venitului pe cap de locuitor (nivelul de trai).Indicele Dezvoltarii Umane calculat pentru Romania indica nivelul obiectiv pentru tara, darmai importanta in contextul problematicii locuirii este stabilirea unui indice sintetic al locuirii bazat peanalize din cadrul unor studii sectoriale.Locuirea este cel mai important element in necesitatile vietii umane si in dezvoltarea sociala.Are un rol radical in aspectul social si economic al evolutiei. Importanta sectorului locuirii pentrudezvoltarea teritoriala este evidentiata de o serie de considerente care se regasesc in documentul susamintit. Functia sectorului locuirii in cadrul societatii este subliniata si de importanta cantitativa si deimpactul major pe care il are asupra economiei si fortei de munca. (Conferinta Europeana a MinistrilorResponsabili cu Amenajarea Teritoriului, C.E.M.A.T., Hanovra, 7-8 septembrie 2000, TraducereC.D.C.A.S., 9)Efectele insumate dintre cresterea economica si evolutia demografica pe de o parte simodificarea cererii de locuinte pe de alta parte, din punct de vedere calitativ, cantitativ si deamplasare, implica un proces de dinamizare a constructiilor de locuinte dar si dezvoltarea tuturorcomponentelor legate de actul locuirii.Realizarea locuintelor presupune mobilizarea unor resurse insemnate de capital, in special acelui privat, ceea ce inseamna in cele din urma dinamizarea economiei. In acest sens, de o deosebitaimportanta in studiul evolutiei locuirii il are identificarea tendintelor de finantare si subventionare aacestei activitati.Investitiile private fac parte din fortele motrice ale dezvoltarii sociale si in mod egal aledezvoltarii teritoriale. Una dintre sarcinile amenajarii teritoriului consta in a furniza investitorilorprivati o perspectiva de dezvoltare prospectiva si o securitate in termeni de amenajare. In plus,politica amenajarii teritoriului va trebui sa contribuie impreuna cu politicile sectoriale adecvate, lacresterea atractivitatii municipalitatilor si regiunilor pentru investitii private la nivel local si regional.Principiile unei politici de amenajare durabila se refera la structurarea retelei de asezariumane. La acest nivel de abordare a locuirii in teritoriu, cel mai important principiu il constituiepromovarea incurajarii dezvoltarii generate de functiunile urbane si de imbunatatire a relatiilor dintreorase si sate. Acest lucru se realizeaza prin structurarea sistemelor si functiunilor urbane, o atentiespeciala acordandu-se dezvoltarii centrelor urbane de marime mica si mijlocie din regiunile rurale carevor facilita accesul acestor regiuni la functiunile urbane. Complementaritatea intre asezarile umane descara diferita se va face prin constituirea unei structuri echilibrate a armaturii urbane in conditiile unorparteneriate intre colectivitatile teritoriale.Preocuparile europene privind atingerea obiectivelor amintite mai sus pe baza principiilorenuntate sunt sustinute de o serie de masuri specifice pentru diferite regiuni ale Europei.Astfel, problemele specifice ale tarilor noi membre privind locuintele sunt legate de finantareaconstructiei de locuinte, intretinerea stocului imobiliar, precum si de problemele generate depotentialul diferit de accesibilitate la proprietatea rezidentiala, care pot fi atenuate prin cresterea oferteide terenuri pentru construirea de locuinte.Problemele locuirii in zonele rurale sunt legate de accesul populatiei la servicii furnizate deorase mici si mijlocii din teritoriu, cresterea accesibilitatii si cresterea atractivitatii pentru locuire inspatiu rural.1.3 Caracteristici ale dinamicii urbanizarii in spatiul european si in RomaniaLa nivelul continentului european exista o structura densa de asezari umane care acopera parteacentrala a Europei, incepand cu Marea Britanie, continuand cu Olanda, Belgia si Vestul Germaniei, panala Estul si Vestul Alpilor si anume Italia, Cehia, Sudul Poloniei si Slovacia spre Ungaria.Tarile de la Nord si Sud fata de aceste zone sunt mai putin populate si au un sistem urban maiputin dens. Acest lucru este adevarat pentru Irlanda, zonele nordice ale Marii Britanii, Norvegia,76ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/2007

Contextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaSuedia, Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania, dar si portiuni din Spania, Portugalia, Grecia, Bulgariasi Romania. (ESPON 1.1.1. Potentials for polycentric development in Europe, March 2005).Una dintre caracteristicile dinamicii urbanizarii in spatiul european o constituie dinamicilediferite din zonele vestice, in raport cu estul Europei. Dupa cresteri mari in anii ´80, aceste tari cunosco temperare a dinamicii. O caracteristica a spatiului Est-European o constituie ,,ruralitatea” unei mariparti a acestuia. Analiza densitatilor populatiei urbane ilustreaza o densitate scazuta a locuitorilor dinmediul urban. Aceste caracteristici sunt completate si de faptul ca zona estica a Europei este grevata deo serie de disparitati in ceea ce priveste raportul urban/rural, situatie care este agravata si de scaderearitmului gradului de urbanizare.Analizele corelative dintre accesibilitatea sau PIB-ul oraselor din Romania si numarulrespectiv marimea acestora, conduc la concluzia ca majoritatea oraselor, in general de rang II si maimic (orasele de grad II fiind municipiile de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibruin reteaua de localitati) au o forta economica redusa, ceea ce in conditii actuale sugereaza cresterearolului oraselor de categoria I (municipiile de importanta nationala cu influenta potentiala la niveluleuropean).Aceasta tendinta poate deveni contrara evolutiei spre coeziune economica si sociala, inconditiile in care orasele mici si chiar mijlocii traverseaza o perioada de stagnare. De asemenea,accesibilitatea mult mai redusa a oraselor mici, reduce si mai mult sansele acestora de a-si dezvoltarolul teritorial.Analizele efectuate in ultimul timp reflecta disparitati in ceea ce priveste dezvoltarea spatialaechilibrata a retelei de orase, dintre spatiul central European si Romania si arata distanta dintreelementele care definesc locuirea la nivelul teritoriului dintre cele doua spatii. In plus, fata de teritoriulcontinetului, Romania apare, in cea mai mare parte, ca o regiune cu un puternic declin demografic, cuexceptia Moldovei. Aceste elemente, accentueaza decalajul in ceea ce priveste potentialul destructurare in tara noastra a unui sistem policentric puternic.In acest context, se poate afirma ca Romania nu dispune in prezent de mai multe AriiMetropolitane de crestere (MEGAS – Metropolitan Growth Areas), in afara de Bucuresti si Timisoara.Aceasta inseamna ca una dintre prioritati o reprezinta identificarea celor mai favorabile aglomerariurbane capabile sa sustina in viitor o astfel de dezvoltare. Integrarea in relatiile spatiale cu centrulEuropei se poate obtine prin intalnirea policentrismului la toate nivelele de agregare spatiala in cadrulteritoriului national si prin deschiderea catre estul continentului, atunci cand conditiile o vor permite.2. Tendinte ale locuirii in Romania2.1 Aspecte demograficeNumarul locuitorilor din Romania a inregistrat in ultimii ani o scadere. Migratia masiva spremarile orase de la inceputul anilor ’90, a fost urmata de o tendinta inversa. Explozia demografica dinanii 1967 si 1980 are drept consecinta in prezent parcurgerea unei perioade de criza a locuintelor,generata de ajungerea generatiilor respectivelor boom-uri demografice la varsta formarii cuplurilorfamiliale.Analiza structurii populatiei active arata o puternica deplasare a populatiei catre mediul urban,si o dramatica scadere a celei active din mediul rural (inca din 1992, la sate mai lucra doar 67% dinpopulatia din 1966). Acest fapt ne conduce la concluzia ca in urmatorii ani va creste cererea pentrulocuintele urbane. In realitate, distributia spatiala a realizarii de locuinte confirma dinamica populatiei:astfel, in perioada 1992-2002 cele mai multe locuinte s-au construit in Moldova. Alte judete cu odinamica pozitiva importanta sunt: Ilfov, Dambovita, Gorj, Ialomita, Constanta, Bistita-Nasaud.Aceasta tendinta trebuie corelata cu alte elemente care definesc calitatea locuintei si actullocuirii (materiale de constructie, dotari), precum si cu mediul in care s-au realizat (urban/rural).Calitatea locuirii este definita si de accesul populatiei la utilitatile edilitare (tabelul 1). Celemai multe deficiente exista in mediul rural, dar se constata ca exista si un segment al populatieiurbane care nu are acces la utilitati.ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/200777

Contextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaProcentul persoanelor care au acces la utilitatiTabelul 1Utilitati% din populatia %din populatia % din populatiatotalaurbanaruralaalimentare cu apa 54.29% 88.04% 17.51%canalizare 53.23% 87.15% 16.26%energie electrica 97.97% 99.40% 96.42%gaze 42.86% 74.65% 8.21%incalzire centrala 38.55% 71.83% 2.27%Sursa: Statistica teritoriala 2003Cererea mare de locuinte, corelata cu fenomenele de polarizare sociala si economica, precumsi cu tendinte de marginalizare si excluziune, ridica problema respectarii proprietatii.Un studiu efectuat pentru 58 de orase din Europa releva procentul ridicat al locuintelor socialesi al celor ocupate cu chirie (figura 1).Procentul locuintelor proprietate particulara din figura de mai jos este 46.5% +31.9% =78.4%Figura 1O comparatie cu situatia proprietatii asupra locuintelor din alte tari europene arata diferentecategorice fata de situatia din Romania in ceea ce priveste proprietatea asupra locuintelor, procentelefiind mult mai mici decat in tara noastra, unde procentul este in jur de 97% (tabelul 2).RegiuniFondul de locuinte pe forme de proprietate si pe regiuni de dezvoltareTotallocuinte(nr)Proprietatemajoritarade stat (nr)Proprietatemajoritaraprivata(nr)RegiuniProprietateamajoritarade stat (%)Tabelul 2Proprietateamajoritaraprivata (%)ROMANIA 8152374 202027 7950395 ROMANIA 2.48 97.521. Nord-Est 1309293 22998 1286295 1. Nord-Est 1.76 98.242. Sud-Est 1030782 29187 1001595 2. Sud-Est 2.83 97.173. Sud 1263357 20787 1242570 3. Sud 1.65 98.354. Sud-Vest 913373 15038 898335 4. Sud-Vest 1.65 98.355. Vest 770203 38265 731938 5. Vest 4.97 95.036. Nord-Vest 1027073 18537 1008716 6. Nord-Vest 1.8 98.217. Centru 956349 31520 924829 7. Centru 3.3 96.778ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/2007

Contextul european si tendinte ale locuirii in Romania8. Bucuresti 881946 25875 856071 8. Bucuresti 2.93 97.7Mun. Bucuresti 781121 23896 757225 Mun. Bucuresti 3.06 96.94Sursa: Statistica teritoriala 20042.2 Probleme ale extinderii zonelor de locuit in RomaniaCresterea cererii pentru locuinte trebuie verificata in corelare cu cererile de teren pentruspatiile de locuinte individuale, atat in mediul urban, cat si rural. Cresterea suprafetelor intravilane nureflecta intotdeauna o presiune pentru construirea de locuinte a populatiei localnice tinere, ci maidegraba cererea pentru a doua resedinta sau una principala a unor segmente ale populatiei din marilecentre urbane.Dincolo de limitele oraselor si ale comunelor, dupa 1990, s-au construit in ritm rapid si cufonduri private, in zone diferite si cu motivatii diferite, locuinte individuale.Este vorba despre o categorie de proprietari care doresc sa-si schimbe modul de viata dinlocuintele colective cu unul adecvat standardelor de confort si noii situatii economice. Zonele tintasunt cele cu potential peisagistic, dar in dinamica raspandirii acestora, rolul principal il are distanta sicalitatea cailor de acces dintre locuinta si orasul unde exista locurile de munca. Realizarea acestorzone de locuinte se face prin parcelarea terenurilor, de folosinta agricola, iar asigurarea cu utilitatiedilitare reprezinta rodul demersurilor individuale.Consecinta o constituie marele impact negativ asupra factorilor de mediu, in special asupraapelor de suprafata, padurilor si chiar a straturilor de apa freatica.Extinderea zonelor de locuinte cu standard de confort urban se realizeaza prin construirea deloturi libere (cel mai frecvent terenuri agricole supuse parcelarii) sau pe loturi in vatra satului care seelibereaza, in zone cu locuinte rurale traditionale, dar in cautarea avantajului unui amplasamentfavorabil, in acest caz fiind vorba in special de locuinte de vacanta ocupate fie la sfarsit de saptamana,fie in perioada vacantelor. Asadar casele individuale de retragere, desi la noi prezente inca in micamasura, vor constitui o prezenta semnificativa a locuintelor din perimetrul marilor orase sau dinspatiul rural.Cresterea gradului de concentrare urbana, distribuirea neuniforma a cresterii demografice,schimbarile legislative, depasirea perioadei de serviciu pentru un numar mare de imobile de locuinte,uzura morala specifica unei parti a fondului de locuinte, scaderea importanta a ritmului de constructiea noilor locuinte colective, ne conduc la concluzia ca strabatem o puternica criza de locuinte, care seva accentua in urmatorii ani (Sarbu Catalin, 1998).Cresterea gradului de concentrare urbana in Romania determina, impreuna cu alti factorisocio-economici, cresterea complexitatii sistemului oras-teritoriu periurban. Astfel, se poate formulaconcluzia ca incepand cu anii ’90, asistam la faze succesive ale expansiunii locuirii urbane in teritoriulperiurban, situatie in care zonele situate la periferia marilor orase devin puncte sensibile in ceea cepriveste actul locuirii.Problematica locuirii si a locuintei reprezinta un element cheie in strategia dezvoltarii socialeconomice,atat la nivel national cat si la nivel local. Ea trebuie corelata cu toate aspectelecomplementare si necesare locuirii in ceea ce privesc politicile de dezvoltare a retelelor de servicii sitehnico-edilitare, precum si a infrastructurilor de transport si comunicatii din intreg teritoriul national.ConcluziiIn urma tuturor celor afirmate anterior, se poate aprecia ca locuirea este considerata din punctde vedere analitic ca fiind un domeniu al evaluarii calitatii vietii, participand prin componentele sale ladefinirea unor elemente de evaluare a calitatii asezarilor umane.Aspectele relevate mai sus pot fi analizate si rezolvate doar in corelatie cu situatia asezarilorumane din teritoriu; extinderea teritoriala a oraselor mari in Romania, consecinta a cresterii populatieiurbane dar si a tendintei de realizare a locuintelor individuale, devenita posibila din punct de vedereADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/200779

Contextul european si tendinte ale locuirii in Romanialegal, nu reprezinta inca o solutie pentru rezolvarea crizei locuintei la noi in tara, dat fiind faptul carealizarea unei locuinte individuale in conditii bune de calitate (conceptie, materiale, executie), esteaccesibila sub aspect financiar unui segment redus al populatiei.Eventuala eliberare a spatiului locativ din mediul rural, ca urmare a tendintelor de depopularea satelor, nu constituie o rezerva pentru rezolvarea acestei probleme, atat timp cat vechimea si stareatehnica a unei insemnate parti a locuintelor rurale nu mai pot asigura conditiile pentru o locuireeficienta, chiar si in conditii minimale.Aceste considerente, precum si unele dintre aspectele enuntate mai sus, ne conduc catreaprecierea ca problematica locuirii si a locuintei reprezinta un element cheie in strategia de dezvoltaresocial-economica, atat la nivel national cat si local. Ea trebuie corelata cu toate aspectelecomplementare si necesare locuirii in privinta politicilor de dezvoltare a retelelor de servicii si tehnicoedilitare,precum si a infrastructurilor de transport si comunicatii din intreg teritoriul national.Bibliografie:1. DAN ADRIAN, Accesul la locuire in Romania, astazi, Calitatea Vietii, XIV, nr. 3-4, 2003,Editura Academiei Romane.2. GHETAU VASILE, Situatia demografica a Romaniei: stadiul actual, factori de influenta siperspective, Populatie si societate, numar special, decembrie 2003, Centrul de CercetariDemografice Vladimir Trebici, din cadrul Institutului National de Cercetari Economice alAcademiei Romane.3. IANOS IOAN, Sisteme teritoriale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000.4. MIHAILESCU VINTILA M., Evolutia geografica a unui oras – Bucuresti, Editura Paideia,Bucuresti, 2003.5. SARBU CATALIN, Habitatul urban in expansiune periurbana, Editura Universitara ”IonMincu”, 2005.6. SARBU CATALIN, Din nou despre criza de locuinte, Arhitect-Design, nr. 7/19987. * * * Conferinta europeana a Ministrilor responsabili cu amenajarea Teritoriului (CEMAT):Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european, Hanovra,7-8 septembrie 2000, Traducere C.D.C.A.S.8. * * * Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005: Guvernare locala si dezvoltare umana,PNUD Romania.9. * * * European sustainable cities, Expert Group on the Urban Environment, EuropeanCommision, Brussels, March, 1996.10. * * * Comisia Nationala de Statistica – Anuarul statistic al Romaniei, 2003, 2004.80ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/2007