Contextul european si tendinte ale locuirii in Romania - Revista ...

Contextul european si tendinte ale locuirii in RomaniaSuedia, Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania, dar si portiuni din Spania, Portugalia, Grecia, Bulgariasi Romania. (ESPON 1.1.1. Potentials for polycentric development in Europe, March 2005).Una dintre caracteristicile dinamicii urbanizarii in spatiul european o constituie dinamicilediferite din zonele vestice, in raport cu estul Europei. Dupa cresteri mari in anii ´80, aceste tari cunosco temperare a dinamicii. O caracteristica a spatiului Est-European o constituie ,,ruralitatea” unei mariparti a acestuia. Analiza densitatilor populatiei urbane ilustreaza o densitate scazuta a locuitorilor dinmediul urban. Aceste caracteristici sunt completate si de faptul ca zona estica a Europei este grevata deo serie de disparitati in ceea ce priveste raportul urban/rural, situatie care este agravata si de scaderearitmului gradului de urbanizare.Analizele corelative dintre accesibilitatea sau PIB-ul oraselor din Romania si numarulrespectiv marimea acestora, conduc la concluzia ca majoritatea oraselor, in general de rang II si maimic (orasele de grad II fiind municipiile de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibruin reteaua de localitati) au o forta economica redusa, ceea ce in conditii actuale sugereaza cresterearolului oraselor de categoria I (municipiile de importanta nationala cu influenta potentiala la niveluleuropean).Aceasta tendinta poate deveni contrara evolutiei spre coeziune economica si sociala, inconditiile in care orasele mici si chiar mijlocii traverseaza o perioada de stagnare. De asemenea,accesibilitatea mult mai redusa a oraselor mici, reduce si mai mult sansele acestora de a-si dezvoltarolul teritorial.Analizele efectuate in ultimul timp reflecta disparitati in ceea ce priveste dezvoltarea spatialaechilibrata a retelei de orase, dintre spatiul central European si Romania si arata distanta dintreelementele care definesc locuirea la nivelul teritoriului dintre cele doua spatii. In plus, fata de teritoriulcontinetului, Romania apare, in cea mai mare parte, ca o regiune cu un puternic declin demografic, cuexceptia Moldovei. Aceste elemente, accentueaza decalajul in ceea ce priveste potentialul destructurare in tara noastra a unui sistem policentric puternic.In acest context, se poate afirma ca Romania nu dispune in prezent de mai multe AriiMetropolitane de crestere (MEGAS – Metropolitan Growth Areas), in afara de Bucuresti si Timisoara.Aceasta inseamna ca una dintre prioritati o reprezinta identificarea celor mai favorabile aglomerariurbane capabile sa sustina in viitor o astfel de dezvoltare. Integrarea in relatiile spatiale cu centrulEuropei se poate obtine prin intalnirea policentrismului la toate nivelele de agregare spatiala in cadrulteritoriului national si prin deschiderea catre estul continentului, atunci cand conditiile o vor permite.2. Tendinte ale locuirii in Romania2.1 Aspecte demograficeNumarul locuitorilor din Romania a inregistrat in ultimii ani o scadere. Migratia masiva spremarile orase de la inceputul anilor ’90, a fost urmata de o tendinta inversa. Explozia demografica dinanii 1967 si 1980 are drept consecinta in prezent parcurgerea unei perioade de criza a locuintelor,generata de ajungerea generatiilor respectivelor boom-uri demografice la varsta formarii cuplurilorfamiliale.Analiza structurii populatiei active arata o puternica deplasare a populatiei catre mediul urban,si o dramatica scadere a celei active din mediul rural (inca din 1992, la sate mai lucra doar 67% dinpopulatia din 1966). Acest fapt ne conduce la concluzia ca in urmatorii ani va creste cererea pentrulocuintele urbane. In realitate, distributia spatiala a realizarii de locuinte confirma dinamica populatiei:astfel, in perioada 1992-2002 cele mai multe locuinte s-au construit in Moldova. Alte judete cu odinamica pozitiva importanta sunt: Ilfov, Dambovita, Gorj, Ialomita, Constanta, Bistita-Nasaud.Aceasta tendinta trebuie corelata cu alte elemente care definesc calitatea locuintei si actullocuirii (materiale de constructie, dotari), precum si cu mediul in care s-au realizat (urban/rural).Calitatea locuirii este definita si de accesul populatiei la utilitatile edilitare (tabelul 1). Celemai multe deficiente exista in mediul rural, dar se constata ca exista si un segment al populatieiurbane care nu are acces la utilitati.ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC 8/200777