analele universitÄÅ£ii âovidiusâ constanÅ£a - AUOCSI

More documents

Recommendations

Info

Maria Cătălina Moisescu / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 6/ 2009 deciziile promulgate de împărat” 8 aşa cum semnalează Giovanni Sartori. În epoca modernă termenul defineşte „o structură a societăţii politice, organizată prin intermediul şi pe baza legii pentru a limita exercitarea arbitrară a puterii şi pentru a impune legea.” 9 Pentru a obţine o imagine clară a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat în constituţionalismului românesc şi cu precădere în Constituţia din 1991, este necesară o scurtă incursiune în vederea identificării Constituţiilor adoptate în România începând cu 1866 şi a modului în care se reflectă principiul separaţiei şi a echilibrului puterilor în stat în aceste legi fundamentale. Constituţia este „un element esenţial în ordinea desemnării unui contur al democraţiei liberale (...); dar şi un ansamblu de reguli ce organizează jocul politic, articulând un sistem în care rolul principal îl au instituţiile şi actorii politici.” 10 În acest mod, rolul Constituţiei se reclamă ca unul deosebit de important în orice societate. Constituţia este, în acelaşi timp şi garantul unităţii şi a patriotismului „purtătoarea unui potenţial simbolic prin intermediul căruia se produce legătura, atât de delicată, pe care o putem recunoaşte şi defini ca patriotism.” 11 Explicând-o în acest mod, Constituţia devine un element definitoriu al societăţii moderne. Între 1866 şi 2008 România a cunoscut şapte legi fundamentale. „Dintro perspectivă cronologică mai amplă, România ca şi mare parte din ţările din estul Europei, se distinge printr-o adoptare tardivă a principiului separării puterilor în stat (...) Din punct de vedere istoric, originea acestui principiu este legată de textul Regulamentelor Organice”. 12 Constituţia de la 1866 a fost fabricată după modelul celei belgiene din 1831, model atractiv pentru România din motive simbolice, juridice şi constituţionale având în vedere că Belgia din acele timpuri se bucura de prestigiu pe plan european. Textul consacra principiul bicameralismului inegalitar; puterea legislativă era reprezentată atât de Parlament cât şi de rege (art. 32) iar cea executivă îi aparţinea tot monarhului (art. 35). Interpretarea coroborată a acestor articole conduce la schiţarea poziţiei speciale deţinute de Domn/Rege în eşafodajul constituţional. 13 „ Deşi precizat de 8 PREDA, Cristian, Sorina Soare, Regimul, Partidele şi Sistemul politic din România, Nemira, Bucureşti, 2008, p. 18 9 SARTORI, Giovanni, Elementi di politica, Il Mulino, Bologna, 1995, pp.13-14, 23 în PREDA, Cristian, Sorina Soare, Regimul, Partidele şi Sistemul politic din România, Nemira, Bucureşti, 2008, p. 18 10 Raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România- Pentru consolidarea statului de drept, p. 11, accesibil pe site-ul http://www.ziare.com/Stanomir_a_prezentat_Raportul_Comisiei_prezidentiale_de_analiza_a _Constitutiei-612955.html, consultat pe data de 17 ianuarie 2008 11 STANOMIR, Ioan, În jurul Constituţiei, practică politică şi arhitectură legală, colecţia „ Timpul Prezent”, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006 12 PREDA, Cristian, Sorina Soare, Regimul, Partidele şi Sistemul politic din România, Nemira, Bucureşti, 2008, p.46 13 STANOMIR, Ioan, Libertate, Lege şi Drept. O istorie a constituţionalismului românesc, Polirom, Iaşi, 2005, p.69 ISSN -1841-138X 158 © 2009 Ovidius University Press
Separaţie/Echilibru de puteri în actuala Constituţie a României Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 6/ 2009 articolele 35, 36 şi 37, principiul separaţiei puterilor în stat era anulat de preeminenţa puterii executive încarnate de rege.” 14 Constituţiei de la 1866 i-a urmat constituţia de la 1923 în care rolul monarhului în cadrul puterii executive rămâne deosebit de important. În schimb, Constituţia carlistă de la 1938, prezintă o perturbare semnificativă a ceea ce însemna separarea puterilor în stat: „Graţie invovaţiei consacrate de articolul 30- regele devenea facorul decisiv al vieţii constituţionale (...) guvernarea efectivă fiind încredinţată suveranului care înceta să se mai limiteze doar la exercitarea unor funcţiuni ceremoniale - întreg echilibrul puterilor statului este afectat prin introducerea unui factor constituţional perturbator, incompatibil cu separaţia vizată la 1866 şi 1923.” 15 Regatul României nu va avea o constituţie între septembrie 1940 şi 23 august 1944 ci va fi condus de un set de decrete regale. Decretul regal 3072 „oferă regimului o bază constituţională (...) anulând de jure şi de facto separaţia puterilor în stat şi instituind un nou organ, cel al Conducătorului de Stat” 16 cu puteri depline. Odată cu adoptarea Constituţiei din 1948, care prevede schimbarea radicală de regim, principiul separării puterilor în stat nu-şi mai găseşte justificarea. Marea Adunarea Naţională devine organul suprem al puterii în Republica Populară Română, iar guvernul este doar o emanaţie a acestei Adunări. Atât Constituţia de la 1952 cât şi cea de la 1965 vor legitima regimul comunist, un regim care se „întemeiază pe puterea poporului şi care va face irelevantă referirea la separaţia puterilor în stat.” 17 Redescoperirea constituţionalismului în perioada post-comunistă este un proces complicat dar fundamental care „se construieşte într-un ritm alert, după primele alegeri din 1990.” 18 Constituţia României va fi adoptată de către Adunarea Constituantă în noiembrie 1991 şi va intra în vigoare în urma referendumului organizat pe data de 8 decembrie 1991. Conform noii Constituţii, Parlamentul este bicameral. Este vorba de bicameralism egalitar, Camera Deputaţilor şi Senat, fiind alese în acelaşi mod şi având aceleaşi funcţii şi prerogative. Puterea executivă este reprezentată pe de o parte de Guvern, care este învestit de Camerele reunite ale Parlamentului şi responsabil în faţa acestuia iar pe de altă parte de Preşedinte care este ales prin vot direct iar printre atribuţiile sale se numără cea de mediator între societate şi stat şi între autorităţile publice dar şi cel de garant al independenţei naţionale şi a unităţii şi 14 PREDA, Cristian, Sorina Soare, Regimul, Partidele şi Sistemul politic din România, Nemira, Bucureşti, 2008, p.20 15 STANOMIR, Ioan, Libertate, Lege şi Drept. O istorie a constituţionalismului românesc, Polirom, Iaşi, 2005, pp. 125-126 16 Idem, p.162 17 STANOMIR, Ioan, Libertate, Lege şi Drept. O istorie a constituţionalismului românesc, Polirom, Iaşi, 2005, p.227 18 PREDA, Cristian, Sorina Soare, Regimul, Partidele şi Sistemul politic din România, Nemira, Bucureşti, 2008, p.26 ISSN -1841-138X 159 © 2009 Ovidius University Press
Page 3 and 4:
Universitatea “Ovidius” Constan
Page 5 and 6:
“Ovidius” University of Constan
Page 7 and 8:
Analele Universităţii „OVIDIUS
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
The Legal Basis of the Danube-Black
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Civilizations and Russia: Ongoing D
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Activitatea de RP în situaţii de
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Perspective asupra dezbaterii „mo
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Euroscepticismul în Uniunea Europe
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Confronting the Future. The Balkans
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Modernizarea justiţiei în Ţăril
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110: Analele Universităţii „OVIDIUS
Page 111 and 112: Evoluţia legislaţiei electorale r
Page 121 and 122: Sistemul electoral din România în
Page 137 and 138: Elitele politice şi „excepţiona
Page 149 and 150: „Votul uninominal”, alegerea re
Page 159: Separaţie/Echilibru de puteri în
Page 163 and 164: Separaţie/Echilibru de puteri în
Page 171 and 172: Antreprenoriatul - vector al noii e
Page 173 and 174: Antreprenoriatul - vector al noii e
Page 177 and 178: A fi sau a nu fi “genocid” Dram
Page 201 and 202: Politica Europeană de Securitate
Page 211 and 212:
Nicolae Iorga’s Opinion on Early
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
show all

analele universitÄÅ£ii âovidiusâ constanÅ£a - AUOCSI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

analele universitÄÅ£ii âovidiusâ constanÅ£a - AUOCSI