Download PDF - asociatia macedonenilor din romania

Трета година
28 - 29 број
Anul 3, Numărul 28-29
25 Ноембри 2002
25
Декември
Noiembrie
2003
2002
Decembrie 2003
MACEDONEANUL—
МАКЕДОНЕЦОТ
Asociaţia Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија

Втора страница - Pagina 2
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Unirea celor trei provincii
româneşti, îndepărtate de trunchiul
ţării de vicisitudinile istoriei, reprezintă
nu doar un act de istorie încununat la 1
Decembrie, ci o stare de spirit, care a
însemnat racordarea României la valorile
democraţiei, ale unei Europe în
modernizare continuă. 1 Decembrie
1918 a fost împlinirea unor lupte şi
aspiraţii de-a lungul secolelor cărora
le-au căzut jertfă oamenii acestei ţări,
fie că au fost români, fie că au
aparţinut comunităţilor etnice stabilite
pe acest pământ.
Starea de graţie a poporului
român a fost creată de împrejurări
internaţionale propice ce au urmat
încleştării mondiale dintre 1914 şi
1918. Românii au ştiut să navigheze
prin labirintul intereselor de tot felul,
reuşind să demonstreze cu argumente
temeinice drepturile istorice consfinţite
în ţară prin aducerea la sânul patriei a
Basarabiei, Bucovinei şi la 1 Decembrie
- splendidă încununare a eforturilor
unor patrioţi cu adevărat dăruiţi
neamului - Unirea cea mare cu Transilvania.
Unirea s-a sprijinit pe umeri
de mare forţă politică şi pe o tradiţie
întreţinută de generaţii de intelectuali
patrioţi. La Alba Iulia, acolo unde în
anul 1600 împlinea Mihai Viteazul un
vis - fie el şi pentru o scurtă perioadă -
şi unde fuseseră frânte oasele lui
Horia, un neîmpăcat cu nedreptatea
adusă neamului său, se împlinea
idealul râvnit. Etnicii macedoneni stabiliţi
în arealul românesc au fost alături
de români atât în primul război mondial
cât şi de-a lungul procesului de unire,
ei îmbrăţişând întodeauna idealurile
pământurilor care le-au devenit casă
primitoare şi pământenilor care le-au
devenit vecini.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale
a tuturor românilor din Transilvania
prin care se hotărăşte unirea
"teritoriilor locuite de dânşii cu
România", ultimul act şi proces al
Unirii proclamă principiile fundamentale
menite a propăşi statul naţional
unitar roman şi consfinţeşte drepturi
democratice pentru cetăţenii români
aparţinând altor etnii. Iată prezentate
mai jos câteva dintre ele :
1. Deplină libertate naţională
pentru toate popoarele conlocuitoare.
Fiecare popor se va instrui, administra
şi judeca în limba sa proprie prin indivizi
din sânul său şi fiecare popor va
primi drept de reprezentare în corpurile
legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie
cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină
libertate autonomă confesională
pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a
unui regim curat democratic pe toate
tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc,
direct, egal, secret, pe comune, în mod
proporţional, pentru ambele sexe, în
vârstă de 21 de ani la reprezentarea în
comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de
presă, asociere şi întrunire, libera
propagandă a
tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va
face conscrierea tuturor proprietăţilor, în
special a proprietăţilor mari. În baza
acestei conscrieri, desfiinţând fideicomisele
şi în temeiul dreptului de a micşora
după trebuinţă latifundiile, i se va face
posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate
(arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât
o să poată munci el şi familia lui. Principiul
conducător al acestei politici agrare e pe
de o parte promovarea nivelării sociale, pe
de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se
asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care
sunt legiferate în cele mai avansate state
industriale din Apus.
Putem astfel să spunem că anul
acesta, pe data de 1 decembrie, pe lângă
85 de ani de la Unire, se împlinesc şi 85 de
ani de când România a pornit pe drumul
consfinţirii drepturilor democratice pentru
minorităţile naţionale, făcând-o astfel să
ajungă acum în primul eşalon european în
acest domeniu
Anul acesta, comunitatea macedoneană
din România a sărbătorit evenimentul
Unirii print-o manifestare dedicată
evenimentului şi prin depunerea de jerbe
de flori la monumentele eroilor căzuţi în
primul război mondial în toate localităţile
unde există filiale ale Asociaţiei Macedonenilor
din
România.
1 Decembrie 1918

Anul trei, Numărul 28 - 29
Pagina 3 - Трета страница
Miercuri 10
decembrie 2003, la Palatul
Parlamentului, în sala
Nicolae Iorga, a avut loc
Plenara festivă a Consiliului
Minorităţilor Naţionale
dedicată împlinirii a 10 ani de
la înfiinţarea Consiliului
Minorităţilor Naţionale. În
deschiderea lucrărilor - dl.
Cristian JURA, secretar de
stat la Departamentul pentru
Relaţii Interetnice, a luat
cuvântul mulţumind celor
prezenţi la acest moment
festiv şi prezentând viziunea domniei sale asupra noii imagini şi a noului rol pe care îl va avea Consiliul Minorităţilor Naţionale. În
continuare au luat cuvântul sau au transmis mesaje oficialităţile care au avut o contribuţie decisivă la dezvoltarea sistemului
de protecţie a minorităţilor naţionale, şi anume: dl. Ion ILIESCU, Preşedintele României; dl. Adrian NĂSTASE, Prim-ministru al
Guvernului României; dl. Viorel HREBENCIUC, liderul Grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor şi vicepreşedinte al
Camerei Deputaţilor, dl. Eugen BEJINARIU, ministru pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului; dl. Vasile DÎNCU,
preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, fost ministru la Ministerul Informaţiilor Publice. De asemenea la tribuna
oratorilor au mai luat cuvântul : d-na Mariana NIŢELEA, director al Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti şi a
fost transmis mesajul d-lui Jonathan SCHEELE, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti. În continuare au luat cuvântul
reprezentanţii organizaţiilor membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale (în ordinea alfabetică a organizaţiilor), luări de cuvânt
care s-au terminat cu urări de bine pentru noul an rostite în toate cele 19 limbi ale minorităţilor etnice prezente acolo. Din
partea Asociaţiei Macedonenilor din România la acest eveniment a luat cuvântul vicepreşedintele organizaţiei Liana
DUMITRESCU. Lucrările Plenarei terminate, participanţii au fost invitaţi la recepţia oferită de către dl. Cristian JURA, în
onoarea lor. Vă prezentăm în continuare discursul vicepreşedintei AMR şi pe cel al dl-ui Cristian JURA.
Почитувани Дами и Господа
ЗАЕДНО
Формирањето на Советот на
Националните Малцинства во 1993 година, како
преставничко тело на националните
малцинства и не помалку како советничко тело
на собранието на Романија отвори една нова
страница во историјата на малцинствата од
Романија, една нова страница во историјата на
Романија.
За своето 10 годишно постоење
Советот на Националните Малцинства, основа
за сите нас, малцинства или мнозинства, една
беспорност, еден белег на меѓуетничкиот живот
во Романија, станува гласот на 19 етнички
припадности членки на романското општество.
Советот на Националните Малцинства
преку целта, преку начинот на функционирање,
преку 10 годишната мегуетничка стабилност,
преку добрата соработка со институциите на
романската држава, преставува еден модел кој
може да бидепренесено и во други земји,
преставува модел на разбирањето, на
толеранцијата, на мудроста и на умеењето.
Не е едноставно тие 19 етнички групи
толку различни да соживуваат заедно, да
донесуват одлуки заено, но постоењето на
Vicereşedintele AMR,
Liana DUMITRESCU luând
cuvântul la Plenara festivă a CMN
Discursul Lianei Dumitrescu cu ocazia zilei de 10 Decembrie
ÎMPREUNĂ
Doamnelor şi domnilor.
Înfiinţarea, în 1993, a
Consiliului Minorităţilor Naţionale, ca
organism reprezentativ al minorităţilor
naţionale şi nu în ultimul rând ca organ
consultativ al Guvernului României a
deschis o pagină nouă în istoria
minorităţilor din România, o pagină
nouă în istoria României.
În cei 10 ani parcurşi de
Consiliu Minorităţilor Naţionale acesta
a constituit pentru noi toţi, minoritari
sau majoritari, o certitudine, un reper al
vieţii interetnice româneşti, a devenit
glasul celor 19 etnii membre în
societatea românească.
Consiliul Minorităţilor
Naţionale prin scopul, prin modul său
de funcţionare, prin climatul de
stabilitate interetnică asigurat de 10
ani, prin buna sa colaborare cu
instituţiile statutului român, reprezintă
un model care poate fi transpus şi în
alte ţări, reprezintă modelul înţelegerii,
al toleranţei, al înţelepciunii şi al
chibzuinţei.

Четврта страница - Pagina 4
Советот на Националните Малцинства покажа дека
оваа работа е можна, дека оваа работе е неопходна и
преставува единствениот пат за да можеме да живееме
сите ние во хармониа.
Гледајки го минатото не можам отколку да се
надевам и да бидам убедена дека иднината на Советот
на Националните Малцинства, иднината на
националните малцинства од Романија ке продолжи во
ист стил, дека ке имаме сила да поминеме заедно преку
било која пречка што ке се појави, а пак пријателството
што не здружува сите ќе трае вечно.
За многу години!
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Nu este simplu ca 19 etnii atât de diferite să
convieţuiască împreună, să ia decizii împreună, dar
existenţa Consiliului Minorităţilor Naţionale a demonstrat că
acest lucru este posibil, că acest lucru este necesar şi
reprezintă singura cale pentru a putea trăi noi toţi în
armonie.
Privind trecutul nu pot decât să am speranţa şi
convingerea că viitorul Consiliului Minorităţilor Naţionale,
viitorul minorităţilor naţionale din România, va evolua în
acelaşi spirit, că vom avea puterea să trecem, împreună,
peste orice obstacol ce se va ivi, iar prietenia ce ne uneşte
pe toţi va dura veşnic.
La mulţi ani!
Consiliul Minorităţilor Naţionale - Un nou rol
Doamnelor şi domnilor,
România este o ţară
excepţională prin diversitatea ei.
Minorităţile naţionale şi-au găsit
întotdeauna spaţiu de manifestare
şi afirmare iar cadrul instituţional şi
cel normativ au constituit ce cele
mai multe ori premiere în plan
european sau internaţional. Poate
această deschidere vizibilă şi această
preocupare pentru existenta împreună
au determinat aprecieri cu privire ia
modelul de convieţuire interetnică
"Marca România''.
Sunt foarte bucuros că mă
aflu în faţa reprezentanţilor minorităţilor
naţionale şi că putem dialoga într-un
forum, special destinat comunicării şi
conlucrării între minoritate şi
majoritate. Sunt cu atât mai
interesat de ceea ce voi afla de
la dumneavoastră, cu cât m-am
ocupat în ultimii ani de acest
domeniu, pe palierul
teoretic. Pentru mine,
ieşirea din statistici şi
cuplarea la realitate va
constitui un câmp de analiză şi
acţiune foarte important. Din
această perspectivă pot să vă
spun că principala mea
preocupare ca şi coordonator
al Departamentului de Relaţii
Interetnice va fi aceea de a
transforma o relaţie
impersonală, generică, între
minoritate şi majoritate, într-un
dialog direct, nominal, cu
fiecare în parte. Doresc să
comunicăm „prin viu grai" şi dacă
îmi permiteţi, „pe limba fiecăruia",
aceasta însemnând raportarea la
problemele specifice ale diferitelor
comunităţi, însă tratarea şi
soluţionarea acestora împreună,
responsabil şi democratic.
Consiliul Minorităţilor
Naţionale, a cărui existenţă de
zece ani o serbăm astăzi, este un
instrument european care trebuie să
îşi amplifice valenţele în
următoarea perioadă. Pentru
aceasta, împreună cu
dumneavoastră, în cadrul întâlnirilor
viitoare, doresc să găsim o formulă
mai flexibilă şi mai eficientă de
colaborare cu organizaţiile
minorităţilor naţionale din întreaga
ţară. Consider că trebuie acordată o
atenţie mai mare programelor
culturale şi de afirmare a identităţii
unor comunităţi. Nu doresc acum, cu
acest prilej festiv, să detaliez, dar
astfel de comunităţi trebuie
stimulate şi încurajate să se
manifeste pe zona lor specifică.
Prin urmare, intenţiile mele sunt
legate de promovarea unui nou rol
al Consiliului, redimensionarea
unora dintre comisiile componente
şi completarea atribuţiilor altora,
cum ar fi cea care se ocupă de
problemele tineretului. Tinerii sunt
primii care aderă la noile principii ale
dezvoltării europene şi de acea
trebuie să fie cât mai repede
familiarizaţi cu normele occidentale
ale tolerantei şi nediscriminării.
Tinerii comunică mai uşor şi dorinţa
lor de afirmare face ca ei să
răspundă mai repede, mai firesc la
standardele pe care le va impune
convieţuirea într-o Europă fără
graniţe, dar cu diversitate etnică şi
culturală.
Intenţiile mele sunt articulate
în jurul unui sistem instituţional pe
care trebuie să îl facem funcţiona! şi din
care nu pot lipsi organisme cu vocaţie
democratică şi europeană ca cele ce
se ocupă de protecţia copilului ; de
protecţia persoanelor cu handicap sau
Consiliu! Naţional pentru Combaterea
Discriminării. În secolul XXI mi se pare
foarte important să nu acţionezi de unul
singur, ci într-un sistem eficient bazat pe
comunicare şi profesionalism. Acesta este
resortul pe care am intenţia să îl activez
în cadrul Departametului pe care îl
coordonez. Pentru aceasta trebuie să ne
propunem soluţii locale pentru
probleme naţionale sau regionale.
De la stânga - alături de vicepreşedintele AMR, Secretarul de Stat, dl. Cristian JURA
transparenţă instituţională, programe
funcţionale, monitorizare şi evaluare
permanentă pentru optimizarea
rezultatelor obţinute.
Trebuie să fim conştienţi că
România are în acest moment unui dintre
cele mai avansate şi integrate sisteme
de protecţie a minorităţilor din Europa.
La aniversarea a 10 ani de ia înfiinţare,
sărbătoriţi azi cu ocazia Zilei
Internaţionale a Drepturilor Omului şi la
cea de-a treizecea Plenară, urez
Consiliului Minorităţilor Naţionale să
Consiliul Minorităţilor Naţionale - 10 ani

Anul trei, Numărul 28 - 28
devină o marca a „unităţii în
diversitate" şi un etalon european ai
conlucrării minorităţilor între ele şi a
minorităţilor cu majoritatea. Sunt
convins că „împreună" este cuvântul
şi spiritul care ne va aduce
Pagina 5 - Петта страница
rezultatele pe care ni le dorim.
Vă mulţumesc !
EVOLUŢIA SISTEMULUI DE
PROTECŢIE A
MINORITĂŢILOR
NAŢIONALE 1993-2003
Legislaţie
1993: Consiliul pentru Minorităţi Naţionale (denumirea
iniţiala) a fost înfiinţat prin HG nr. 137 din 6 aprilie
1993, ca organism consultativ al Guvernului menit sa
asigure un cadru adecvat, modern, de participare
democratică a reprezentanţilor minorităţilor naţionale la
luarea deciziilor de ordin legislativ, administrativ şi
financiar care le privesc;
1995: semnarea şi ratificarea Convenţiei - cadru
pentru protecţia minorităţilor naţionale, instrument
juridic al Consiliului Europei;
1995: semnarea Cartei europene a limbilor regionale sau
minoritare din sistemul Consiliului Europei;
1995: adoptarea Legii învăţământului, nr. 84, republ. cu
modificări în 1999;
1996: semnarea şi ratificarea tratatului bilateral cu Ungaria;
1997: semnarea şi ratificarea tratatului bilateral cu Ucraina;
2001:semnarea şi ratificarea tratatului bilateral cu Macedonia
1998: ratificarea Cartei europene a autonomiei locale;
1999: ratificarea Convenţiei - cadru pentru cooperarea
transfrontalieră;
O.U.G nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din
România;
O.U.G. nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile
care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România;
O.G. nr.111/1998 pentru modificarea O.U.G nr. 21/1997
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au
aparţinut comunităţilor evreieşti din România;
O.G. nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri imobile
care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte
religioase) minorităţilor naţionale din România;
O.U.G nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri
imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale din România;
O.U.G. nr. 101/2000 pentru modificarea şi completarea
anexei la O.U.G nr. 21/1997 privind retrocedarea
unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor
evreieşti din România, respectiv a anexei la O.U.G
nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile
care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România.
H.G. nr. 378/1998 privind constituirea Comisiei de Evaluare
în vederea înfiinţării Universităţii de Stat cu Limba de
Predare Maghiară;
H.G. nr. 459/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Comitetului Interministerial pentru
minorităţi naţionale;
H.G. nr. 569/1998 privind alocarea unei sume Ministerului
Educaţiei Naţionale din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia Guvernului;
H.G. nr. 687/1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a
universităţii de stat multiculturale cu limbile de
predare maghiară şi germană "Petofi-Schiller";
H.G nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie
"Ziua minorităţilor din România"; H.G. nr. 313/1999
privind acordarea de la bugetul de stat a unor
ajutoare financiare pentru construirea unor noi lăcaşuri de
cult, întreţinerea şi funcţionarea unor unităţi de cult cu
venituri reduse;
O.G. nr. 105/1999 privind modificarea şi completarea
Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite
în prizonieri (aprobată şi modificată prin Legea nr.
189/2000);
O.U.G. nr. 165/2000 pentru completarea art. 5 din Legea
nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului;
O.G nr. 242/2000 pentru modificarea O.G. 105/1999 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de
către regimurile instaurate în România cu începere de
la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive
etnice;
Ordonanţa Guvernului nr. 119/2000 pentru modificarea
Decretului - Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri;
Ordonanţă Guvernului nr 121/2000 privind înfiinţarea
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor
Naţionale;
Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare (aprobată
prin Legea 48/2002);
H.G. nr. 589/2001 privind înfiinţarea Consiliului Minorităţilor
Naţionale;
Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală,
O.U.G nr. 31/2002 privind interzicerea activităţii organizaţiilor
şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate
de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii;
H.G. nr. 223/2002 pentru modificarea şi completarea H.G. nr.
1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind
arborarea drapelului României, intonarea imnului
naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României
O.U.G. nr. 36/2002, privind reglementarea dreptului de
proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din
România asupra lăcaşurilor de cult, cimitirelor şi altor
bunuri destinate activităţilor Cultului Mozaic
Legea nr. 501 / 2002 privind restituirea imobilelor ce au
aparţinut cultelor religioase.
Instituţii
după alegerile din 1992, minorităţile naţionale au fost
reprezentate de cele două grupuri parlamentare ale
UDMR din Senat şi Camera Deputaţilor şi de 14
deputaţi reprezentând organizaţii ale cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale;
1993: admiterea României în Consiliul Europei;
după alegerile din 1996, Grupul Parlamentar al Minorităţilor
a crescut la 15 membri, iar după alegerile din 2000 la 18
membri;
1997: înfiinţarea Departamentului pentru Protecţia
Minorităţilor Naţionale (DPMN) în cadrul Guvernului
României; numirea unui ministru delegat pe lângă
primul ministru pentru minorităţi naţionale; crearea
birourilor teritoriale ale DPMN: Constanţa, Suceava,
Evoluţia sistemului de protecţie a minorităţilor naţionale

Шеста страница - Pagina 6
Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad;
1997: reorganizarea Consiliului pentru Minorităţi Naţionale
ca alianţă a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale sub denumirea de Consiliul
Minorităţilor Naţionale, organism consultativ al DPMN;
1998: înfiinţarea Avocatului Poporului, instituţie care
includea o direcţie pentru probleme ale minorităţilor
naţionale;
1998: transformarea Direcţiei pentru Minorităţi din cadrul
Ministerului Educaţiei Naţionale în direcţie generală,
condusă de un secretar de stat;
1999: înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru
Minorităţi Naţionale, ca organism consultativ al DPMN;
structura includea o subcomisie pentru romi;
2000: reorganizarea DPMN ca structură în cadrul
Ministerului Informaţiilor Publice, cu denumirea de
Departament pentru Relaţii Interetnice;
2002: înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării, organism specializat creat în baza
Ordonanţei 1377 2000 privind prevenirea şi combaterea
tuturor formelor de discriminare;
2003: reorganizarea Departamentului pentru Relaţii
Interetnice, ca structură fără personalitate juridică
subordonată primului ministru şi aflată în coordonarea
Secretariatului General al Guvernului.
Politici şi programe
alocarea în fiecare an, începând din 1994, a unui buget
pentru organizaţiile membre ale Consiliului pentru
Minorităţi Naţionale în vederea susţinerii parţiale a
cheltuielilor acestora pentru administrarea sediilor,
presă şi activităţi proprii;
alocarea, din 1995, a unei linii bugetare distincte pentru
programe desfăşurate în cadrul Campaniei europene
împotriva rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi
intoleranţei;
din 1999, alocarea unei linii bugetare distincte pentru
sprijinirea programelor comune/ programelor interetnice
desfăşurate de departament independent sau în
parteneriat cu alte instituţii sau cu societatea civilă;
2001: adoptarea Strategiei guvernamentale pentru
îmbunătăţirea situaţiei romilor, prin HG 430/2001;
1999 - 2003: organizarea unor programe speciale pentru
elevii olimpici la limbile materne şi pentru cadre
didactice care predau în reţeaua pentru minorităţi (Ib.
română, Ib. germană, Ib. romani);
după adoptarea noii Legi privind administraţia publică
locală, în 2001, DRI a sprijinit punerea acesteia în
aplicare, transmiţând Ministerului Administraţiei Publice
o serie de documente/ liste;
1999 - 2003: susţinerea unor evenimente culturale
interetnice relevante pentru patrimoniul cultural al
României;
2002 - 2003: editarea şi tipărirea unor manuale de liceu în
limbi materne;
începând cu anul 2001, DRI şi-a adus contribuţia la
negocierea capitolului de aderare nr. 13 - "Politici
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
sociale şi de ocupare a forţei de munca", domeniu
în care un punct important este lupta împotriva
discriminării.
Cooperare cu instituţii internaţionale
asistenţă acordată de OSCE, înaltul Comisar pentru
Minorităţi Naţionale, primelor activităţi ale Consiliului
pentru Minorităţi Naţionale; asistenţă acordată
Secretariatului Executiv al Consiliului pentru Minorităţi
Naţionale de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană
în cadrul Joint Program şi în cadrul activităţilor bilaterale
de cooperare;
asistenţă acordată DPMN de Foundation for Inter - Ethnic
Relations de pe lângă înaltul Comisar OSCE pentru
Minorităţi;
1998: promovarea primului program Phare pentru
îmbunătăţirea situaţiei romilor din România, cu două
componente: elaborarea unei strategii
guvernamentale în sprijinul romilor şi utilizarea unui
fond de parteneriat pentru proiecte - pilot ale
organizaţiilor romilor, în valoare de 900 000 Euro; 1999:
cooperare a DPMN cu Consiliul Europei în cadrul Joint
Program;
2001 - 2003: cooperare cu Consiliul Europei în cadrul
activităţilor bilaterale pe mai multe teme: pregătirea
ratificării Cartei limbilor, rezultatele primei
monitorizări a modului în care România respectă
Convenţia - cadru, antidiscriminare în zona Pactului de
Stabilitate;
2001: participare la campania Anul European al Limbilor,
desfăşurată de Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană;
2001 — 2002: participare la Campania Link Diversity,
desfăşurată de Consiliul Europei în cadrul Pactului de
Stabilitate;
2002: colaborare cu filialele din România ale Fundaţiilor
Hanns Seidel şi Friedrich Eberth, Germania, pentru
pregătirea ratificării Cartei europene a limbilor;
2002: promovarea celui de-al doilea program Phare
pentru romi, axat pe dezvoltarea unor puncte din
Strategia guvernamentală pentru îmbunătăţirea situaţiei
romilor;
2002: efectuarea demersurilor pentru participarea
României la Programul comunitar de acţiune pentru
combaterea discriminării (2001 - 2006), gestionat de
Comisia Europeană;
2003: desfăşurarea primului proiect în România în cadrul
Programului comunitar de acţiune pentru combaterea
discriminării (mai, Bucureşti), în colaborare cu Direcţia
Muncă şi Afaceri Sociale a Comisiei Europene;
2003: desfăşurarea seminarului Minorităţile şi mass media
în două module succesive (iunie - Mangalia şi
Timişoara), în cooperare cu Consiliul Europei, Direcţia
Generală a Drepturilor Omului;
2003: deplasarea unui grup de experţi români la sediul
Consiliului Europei pentru asistenţă în vederea
definitivării proiectului de lege pentru ratificarea Cartei
europene a limbilor regionale sau minoritare
Evoluţia sistemului de protecţie a minorităţilor naţionale

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S
1 2 3 4 1 1 2 3 4 5 6 7
5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 13 14
12 13 14 15 16 17 18 9 10 11 12 13 14 15 15 16 17 18 19 20 21
19 20 21 22 23 24 25 16 17 18 19 20 21 22 22 23 24 25 26 27 28
26 27 28 29 30 31 23 24 25 26 27 28 29 29 30 31
APRILIE MAI IUNIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S
1 2 3 4 1 2 1 2 3 4 5 6
5 6 7 8 9 10 11 3 4 5 6 7 8 9 7 8 9 10 11 12 13
12 13 14 15 16 17 18 10 11 12 13 14 15 16 14 15 16 17 18 19 20
19 20 21 22 23 24 25 17 18 19 20 21 22 23 21 22 23 24 25 26 27
26 27 28 29 30
24
31 25 26 27 28 29 30 28 29 30
A M R - Д М Р
IULIE AUGUST SEPTEMBRIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S
1 2 3 4 1 1 2 3 4 5
5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12
12 13 14 15 16 17 18 9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19
19 20 21 22 23 24 25 16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26
D
D
D
26 27 28 29 30 31
23
30
24
31 25 26 27 28 29 27 28 29 30
OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
L M Mi J V S D L M Mi J V S D L M Mi J V S D
1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5
4 5 6 7 8 9 10 8 9 10 11 12 13 14 6 7 8 9 10 11 12
11 12 13 14 15 16 17 15 16 17 18 19 20 21 13 14 15 16 17 18 19
18 19 20 21 22 23 24 22 23 24 25 26 27 28 20 21 22 23 24 25 26
25 26 27 28 29 30 31 29 30 27 28 29 30 31

Осма страница - Pagina 8
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
Calendar bisericesc - Православен календар

Anul trei, Numărul 28 - 29
(septembrie Strasbourg);
2003: vizita în România a unui grup de experţi internaţionali,
cu sprijinul Consiliului Europei, pentru a participa la o
Pagina 9 - Деветта страница
întâlnire cu reprezentanţii minorităţilor şi ai ministerelor
pe tema ratificării şi ulterioarei implementări a Cartei
europene a limbilor regionale sau minoritare.
Judeţul Timiş şi-a ales
preşedintele
Pe malul râului Bega, în Municipiul Timişoara au avut loc în perioada 5-7
decembrie 2003, alegerile pentru desemnarea preşedintelui filialei judeţene a Asociaţiei
Macedonenilor din România. Timişul se alătură astfel celorlalte judeţe care si-au ales
preşedinţi ai filialelor AMR.
Desmnarea preşedintelui s-a făcut prin alegerea persoanei celei mai destoinice şi dedicate dintre toţi membrii
Asociaţiei Macedonenilor din România care locuiesc în judeţul Timiş şi care de-a lungul timpului s-a demonstrat a fi dedicată
cauzelor şi credoul-ui etnicilor macedoneni din România.
Proaspătul preşedinte, domnul Victor GHENEA, este în viaţa de zi cu zi un familist dedicat, un soţ iubitor şi un tată
care se străduieşte şi se preocupă ca prin acţiunile sale prezente să creeze un viitor mai bun pentru noua generaţie.
Surplusul de energie şi talent l-a direcţionat şi către domeniul artistic. În acest moment domnul Victor Ghenea
este fondatorul şi îndrumătorul unui grup vocal instrumental format din trei persoane, toate de origine macedoneană,
locuind în Timişoara şi Arad şi care se numeşte “Raze macedonene — Македонске Зраци”. De
asemenea el este preocupat de cultivarea talentelor artistice de care şi fiul său Alexandru Mădălin dă
dovadă.
Dorinţa sa este ca filiala judeţeană Timiş a Asociaţiei Macedonenilor din România să ajungă
cea mai puternică filială a organizaţiei, ea urmând să cuprindă şi să-i implice pe toţi etnicii
macedoneni din zonă în manifestări cultural-artistice şi sociale care să consolideze identitatea
şi moştenirea culturală a strămoşilor veniţi din Macedonia pe aceste meleaguri, pentru a oferi
generaţiilor viitoare o viaţă mai bună şi mai bogată.
Ce altceva mai doreşte noul preşedinte de filială judeţeană Doreşte
înfiinţarea unei şcoli de duminică pentru învăţarea limbii macedonene şi la
Timişoara, crearea unui cenaclu artistic, editarea la nivel naţional de manuale în
limba macedoneană, reeditarea dicţionarelor bilingve român-macedonean şi
macedonean-român, realizarea unei tabere de creaţie pentru tinerii etnici
macedoneni, realizarea unor casete şi CD-uri cu muzică macedoneană.
Victor GHENEA
La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al
României, Asociaţia Macedonenilor din România a participat,
prin reprezentanţii săi, joi 11 decembrie 2003, în cadrul
„Zilelor Bibliotecii Naţionale a României – Ediţia a VI-a” la
inaugurarea „Sălii românilor de pretutindeni” – dedicate
creaţiei literare şi ştiinţifice româneşti din afara graniţelor ţării
şi la vernisajul expoziţiei „Creaţia românilor de pretutindeni în
colecţiile Bibliotecii Naţionale a României”. Aceste manifestări
au adus laolaltă prin grija Ministerului Afacerilor Externe şi a
Bibliotecii Naţionale a României toate cărţile editate de către
autori de origine română pe toate cele cinci continente. La
inaugurarea „Sălii românilor de pretutindeni” au participat
INVITAŢIE
Ministrul Afacerilor Externe Mircea GEOANĂ, ambasadori şi
reprezentanţi culturali ai ambasadelor ţărilor în care
comunităţile româneşti au avut manifestări literare sau
ştiinţifice concretizate prin editarea de carte, consilieri
prezidenţiali, conducerea Bibliotecii Naţionale a României,
reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România. La aceste
manifestaţii a participat din partea A. M. R. vicepreşedintele
organizaţiei Liana DUMITRESCU şi Laura ROGOBETE –
redactor la “Macedoneanul”.
Eveniment în
comuna Urzicuţa
În comuna Urzicuţa, a avut loc
pe data de 15 noiembrie 2003
inaugurarea unui nou sediu al
Jandarmeriei şi al Consiliului Local. La
eveniment au participat numeroase
personalităţi administrative, politice,
culturale şi un sobor de preoţi. Deoarece
în această localitate convieţuiesc alături
de români şi un număr mare de etnici
macedoneni, la acest eveniment a fost
invitată să participe şi conducerea
Asociaţiei Macedonenilor din România.
Vă prezentăm în continuare discursul
ţinut de vicepreşedintele AMR,
domnişoara Liana DUMITRESCU cu
ocazia acestui eveniment.
Doamnelor şi Domnilor,
Îmi face deosebită plăcere să
mă aflu astăzi alături de dumneavoastră
pentru a inaugura o nouă etapă în
dezvoltarea Comunei Urzicuţa –
inaugurarea Postului de Jandarmi şi a
unui nou sediu al Consiliului Local.
Doresc să salut prezenţa în
rândul urzicenilor a tuturor oficialităţilor
care astăzi sunt aici pentru a participa la
acest evenimente.
Inaugurarea sediului Postului
de Jandarmi din Urzicuţa nu reprezintă
doar o deschidere a unui centru
oarecare a Jandarmeriei Române, ci o
reconfirmare a importanţei urzicenilor în
viaţa Câmpiei Oltene.
Aş vrea să subliniez o stare de
fapt – Urzicuţa este o zonă simbol
pentru hărnicia oamenilor săi, pentru
toleranţa sa interetnică, este o zonă
simbol pentru întreaga comunitate
macedoneană.
Iată de ce putem vorbi de
„Modelul Urzicuţa”, model care ar trebui
să devină un exemplu pentru toate
celelalte comunităţi locale din România.
Nu am să mai insist asupra
motivelor care au condus la
deschiderea acestui sediu de Jandarmi
la Urzicuţa, pentru că sunt convinsă că
acesta va constitui un instrument
privilegiat pentru asigurarea climatului
de linişte şi de încredere atât de
necesar pentru evoluţia României.
Aş vrea însă să vă spun :
comunitatea macedoneană din zonă a
contribuit şi va contribui la redresarea
scopului acestei instituţii la a cărei
inaugurare participăm astăzi.
Suntem mândrii de rezultatele
obţinute, de munca şi de eforturile
depuse de toţi cei implicaţi.
Vă mulţumesc tuturor pentru
ceea ce aţi făcut, pentru eforturile
depuse astfel încât astăzi Urzicuţa să
inaugureze acest nou Post de Jandarmi.
Sper ca acesta să fie primul
pas într-un şir lung de realizări pentru
urziceni, indiferent de etnia de unde
provin – realizări la care noi
macedonenii vom contribui cu toate
forţele noastre.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Preşedintele filialei Timiş - Invitaţie - Eveniment la Urzicuţa

Десетта страница - Pagina 10
► Sfărşitul lunii octombrie şi respectiv
începutul lunii noiembrie, mai precis
zilele de 30, 1 şi 2 au fost alese de
către Asociaţia Macedonenilor din
România pentru desfăşurarea acţiunii
„Geneza miturilor macedonene” la
Constanţa. Istoria devenită legendă,
leganda devenită mit, mituri care
vorbesc despre credinţele poporului
macedonean despre originea
universului, despre originea poporului
macedonean, despre originea
fenomenelor naturii, a elementelor de
relief sau geografice, a toponimiei
locurilor, au fost dezbătute de către
participanţii la această manifestaţie
culturală atât în contextul delimitării
stricte la arealul geografic unde au
apărut cât şi al curentelor generale
prezente. O mare parte a lucrărilor au
fost dedicate prezentării modului în
care miturile etniei macedonene
prezente în spaţiul geografic românesc
au suferit influenţe datorate
interferenţelor culturale la care au fost
supuse.
► La sfârşitul primei săptămâni a lunii
noiembrie s-a desfăşurat la Craiova, la
iniţiativa Asociaţiei Macedonenilor din
România, acţiunea „Cultura
pan slavică şi
manifestările ei în
România”. Dedicată
în exclusivitate
discuţiilor legate
de modul în care
cultura şi limba
macedoneană
s-au dezvoltat, au
evoluat şi au ajuns să se manifeste şi
pe teritoriile unde s-au stabilit
elementele migratoare ale populaţiei,
vectori temporali şi fizici ai săi;
acţiunea desfăşurată la Craiova a dorit
să sublinieze factorii de continuitate şi
transformare ale acestora. O concluzie
a discuţiilor purtate a fost că limba şi
cultura macedoneană, provenind din
familia culturilor şi limbilor slavice, deşi
diferită în caracter şi structură de limba
şi cultura românească, şi-a adus
contribuţia sa la modelarea acesteia
din urmă, formele cele mai vizibile la
ora actuală fiind anumite regionalisme.
O altă concluzie a acestei manifestări
a fost necesitatea demarării unui vast
şi laborios proces de urmărire a
influenţelor suferite de limba română în
urma interferenţei sale cu limbile
slavice, în special limba macedoneană
în vederea editării unei culegeri de
regionalisme rezultate în urma acestor
interferenţe lingvistice şi culturale. Se
speră ca odată demarat acest proces
să se facă şi o cartografiere a
influenţelor lingvistice suferite în ultimii
două sute de ani de către limba
română.
► În perioada 14-16 noiembrie 2003,
tot la Craiova, la iniţiativa
vicepreşedintelui Asociaţiei Macedonenilor
din România, domnişoara Liana
DUMITRESCU, s-a desfăşurat „Cenalul
tinerelor talente macedonene”.
Acţiunea a dorit să adune laolaltă toţii
tinerii talentaţi aparţinând etniei
macedonene din România şi să le dea
o şansă acestora de a se face
cunoscuţi şi apreciaţi. Dintre toate
secţiunile, cele de creaţie literară,
pictură şi jurnalistică s-au arătat a fi
cele mai populate cu talente. Discuţiile
purtate atât în cadrul secţiunilor cât şi
în cadru deschis au subliniat existenţa
unor curente artistice în sânul agorei
artistice a etniei macedonene din
România generate atât de apartenenţa
comună la o cultură cât şi de
influenţele trăite laolaltă. Participanţii la
acţiune şi-au manifestat dorinţa ca în
anul 2004 acest cenaclu să aibă
întâlniri trimestriale, urmând ca din
2005 să se încerce formula unor
întâlniri lunare.
► Bucureştiul a fost în perioada 21-23
noiembrie 2003 gazda manifestării
„Ortodoxia, element de legătură între
etnicii macedoneni şi majoritatea
română”. Manifestare iniţiată de către
conducerea centrală a Asociaţiei
Macedonenilor din România, acţiunea
a dorit să aducă în discuţie unul dintre
principalii factori de legătură dintre
cele două culturi cea macedoneană şi
cea română. Credinţa în Dumnezeu,
perceptele comune ortodoxe au făcut
de multe ori ca stabilirea etnicilor
macedoneni pe teritoriul românesc să
se facă uşor, fără neajunsuri majore.
Discuţiile din cadrul manifestării s-au
Evenimentele lunii noiembrie - Evenimentele lunii decembrie
MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТ
EVENIMENTELE LUNII NOIEMBRIE
concentrat în special asupra elementelor
comune de ritualistică, asupra panopliei
comune de sfinţi veneraţi, asupra
elemntelor comune privind ritmul şi forma
de prezentare a rugăciunilor în cele două
limbi, macedoneană şi română. Discuţiile
începute cu această ocazie vor continua în
anul următor ele urmând să scoată în
evidenţă şi diferenţele, atâtea câte sunt
ele, care există între practicile aceleaşi
credinţe la etnicii macedoneni şi la români.
► În peioada 28-30 noiembrie 2003, etnia
macedoneană din România a desfăşurat o
serie de acţiuni dedicate momentului Unirii
şi intregirii naţionale. Despre importanţa
acestui eveniment pentru toate etniile care
trăiau în Ţările Române, dar în special
pentru cea macedoneană, s-a discuta la
Bucureşti, unde Asociaţia Macedonenilor
din România, sub conducerea
preşedintelui, doamna Constantina
DUMITRESCU, a realizat manifestarea
„Importanţa lui 1 decembrie 1918 pentru
etniile din România”. Lucrările prezentate
au constatat faptul că statul nou constituit,
România, le garanta poparelor
conlocuitoare libera exprimare a credinţei,
culturii şi drepturilor cetăţeneşti, într-un
moment istoric când puţine state chiar şi
din cele considerate avansate pe scara
democraţiei o făceau. În contextul noilor
realităţi politice ale anului 1918, toate
etniile puteau să-şi exprime liber
identitatea culturală şi de cult, deschizând
astfel drumul pe care România avea să-l
parcurgă – cu întreruperile inerente
datorate regimului comunist – până la
momentul actual când ea se află printre
naţiunile cu cele mai multe drepturi pentru
minorităţile naţionale.
EVENIMENTELE LUNII DECEMBRIE
► Alegerea noului
preşedinte al filialei
judeţene Timiş a Asociaţiei
Macedonenilor din
România, a avut loc la
Timişoara în perioada 5-7
decembrie 2003. Noul
preşedinte este domnul
Victor GHENEA, care a
reuşit prin munca şi
dedicaţia sa să
consolideze poziţia
acestei filiale în sânul
organizaţiei
reprezentative a macedonenilor din
România. Acţiunile desfăşurate în şi pentru
folosul comunităţii macedonene care l-au
avut ca motor şi susţinător, au demonstrat
calităţile de lider şi de bun organizator ale
noului preşedinte de filială judeţeană. Îi
urăm domnului Victor GHENEA mult

Anul trei, Numărul 28 - 29
Pagina 11 - Единаесетта страница
succes în desfăşurarea planurilor şi
acţiunilor de viitor care privesc
comunitatea macedoneană din acea
zonă!
► Aociaţia Macedonenilor din
România a organizat la Craiova în cel
de al doilea week-end al lunii
decembrie seminarul intitulat
„Drepturile omului – Drepturile
minorităţilor”, care a avut drept temă,
aşa cum o sugerează şi titlul, analiza
principiilor care au derivat din
Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului adoptată şi proclamată de
către Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite pe data de 10 decembrie 1948 şi
au stat la baza legislaţiei în vigoare a
României, legislaţie care consfiinţeşte
drepturile democratice ale minorităţilor
naţionale. Analiza textelor de lege a
fost făcută cu ajutorul vicepreşedintei
organizaţiei, domnişoara Liana
DUMITRESCU care a fost şi
iniţiatoarea acestei acţiuni.
► În ziua de 23 decembrie 2003,
comuna Urzicuţa a fost gazdă
primitoare pentru Moş Crăciun. Deda
Mraz, aşa cum i se spune
în sânul comunităţii
macedonene care trăieşte
în România, odată sosit la
sediul din localitate al
AMR, i-a lăsat pe micuţi
muţi de uimire la apariţia
sa. Odată uimirea trecută,
copii curioşi din fire au
început să-l bombardeze
cu întrebări pe Moşul,
pentru ca ca el să le
spună cum a ajuns în
Urzicuţa, cât de repede
merge săniuţa sa, unde
anume locuieşte, cum
anume ajung scrisorile la
el. Moşul răbdător a
răspuns la toate
întrebările. Deda Mraz i-a felicitat pe
copii cuminţi şi ascultători, iar pe cei
mai nebunatici i-a pus să promită că
pe viitor se vor îndrepta. Toată lumea
prezentă a fost tratată cu prăjituri, nuci
şi mere, aşa cum este obiceiul. Spiritul
sărbătorii s-a păstrat şi a doua zi când
au fost evocate tradiţiile etnicilor
macedoneni specifice acestei peroade
a anului.
► La sfârşitul ultimei săptămâni a
anului 2003, Asociaţia Macedonenilor din
România doreşte să organizeze la Craiova
acţiunea „Obiceiuri de iarnă la etnicii
macedoneni”, acţiune care se va prezenta
sub forma unor spectacole de colinde şi
urături ţinute în faţa publicului craiovean şi
a reprezentanţilor unor instituţii de stat şi a
unor organizaţii non guvernamentale a
căror activitate este în domeniul relaţiilor
interetnice, drepturilor minorităţilor,
drepturilor copiilor şi împotriva
discriminării. Spectacolele vor fi gratuite şi
vor fi găzduite de sediile instituţiilor mai
sus menţionate precum şi de proaspătul
renovat sediu din localitate al Asociaţiei
Macedonenilor din România. Ora începerii
spectacolelor va fi transmisă prin
intermediul posturilor locale de radio.
Asociaţia Macedonenilor din România
urează tuturor românilor şi tuturor membrilor minorităţilor etnice din România:
La mulţi ani ! ; Среќна Нова Година ! ; Froehliche Weihnachten ! ; Честита
Коледа ! ; Kala Christouyenna ! ; Për Shumë Vjet Gëzuar! ; Kellemes Karacsonyi
unnepeket ! ; Aves Bahtolo ! ; Mo‘adim Lesimkha. Chena tova ! ; Buon Natale ! ;
Prejme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok ! ; Hazirli Bayramlar ! ; Srečna
Nova Godina i Srecan Bozic ! ; С Новым Годом ! ; Shenoraavor Nor Dari yev Pari
Gaghand ! ; Sto Lat ! ; Сречна нова година ! ; Na Nobaя Лит !
Според датите зачувани од традицијата, Свети Никола бил син на едни родители
Христијани од Патара, во Сикиа, и уште како мало дете давал знаци да одбира и да биде Свети Никола
одбран по патот на познавањето господово, почитувајки ѓи со светост деновите на пост,
држејки се настрана од игрите и зборовите непристојни, поминувајки голем дел од времето во молитва и покажувајки
една ангелска добрина кон сите. Свети Никола бил епископ во градот Мира од провинцијата Ликија провинција на југо -
западот на Мала Азија, добрината на Свети Никола не е една легенда или мит, така како што некои веруваат, туку е тоа
што го дефинира, тоа што го направи да биде сакан од целиот свет, уште во времето на неговиот живот, IV век, па до ден
денес. Живеел во еден од најразбранетите историски периоди на Христијанството - во времето на империјата на
најголемите прогонувачи: императорот Диоклецијан и Максимилијан (284 – 305). Тој е заштитник на многу групи на луѓе,
од стотици години постанувајки светец милуван од Црквата Христијанска, Католичка и Православна, почитуван како
голем чудотворец. Тој е заштитник на морнарите, на банкарите, лихварите, научниците на крадците и на децата! За
децата кои припаѓаат на етничките македонци од Романија, зато што само тие примаат подароци во оваа прилика,
празникот Свети Никола значи подароци примени во предвечерјето на празникот, во обувките убаво исчистени па и во
чорапите поставени на влезот на секој дом. На почетокот на XX век, децата на етничките македонци кои живеат во
Evenimentele lunii decembrie - Urări de an nou - Свети Никола

Asociaţia Macedonenilor din România
Asociaţia Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија
Adresa este : Bucureşti,
strada Thomas Masarik, nr.
29A, sector 2
Telefon : 212.09.22
Telefon/Fax : 212.09.23
Email :
asmacedonenilor@hotmail.com
În curând AMR va avea
propria sa pagină WEB
Publicaţie editată de Asociaţia
Macedonenilor din România, cu
sprijinul Guvernului României -
Departamentul pentru Relaţii
Interetnice din cadrul Secretariatului
General al Guvernului
României
ISSN : 1582-831x
Directorul ziarului
Liana Dumitrescu
Redactor Şef
Constantina Dumitrescu
Redactor
Laura Rogobete
Tehnoredactare computerizată
Laura Rogobete
Traducere
Mariјan Mihajlov
A.M.R. - Д.М.Р.
Друштвото на Македонците од Романија
Романија за празникот Свети Никола примаа
поклони со значење и порака – мали објекти од
домаќинството – кои би сториле да се исправат
грешките направени преку текот на годината
или стекнатите карактерни мани или спротивно
натоа да ги фалат квалитетите и резултатите
постигнати, и се разбира и тогаш
задолжителното стапче. Целата фамилија
учествува во пронаогањето на поклоните и на
откривањето на пораките кои ги криеле. Во
денешни денови Свети Никола донесува
сезонски овошја, слатки и благи работи како и
неизбежното стапче убаво накитено за да ги
присети сите, големи и мали, дека трбе да
бидат паметни и послушни.
Sfântul Nicolae Conform datelor păstrate de tradiţie,
Sfântul Nicolae a fost fiul unor părinţi creştini
din Patara, în Sichia, şi de mic copil a dat semne de a alege şi de a fi ales pe
drumul cunoaşterii lui Dumnezeu; respectând cu sfinţenie zilele de post,
ţinându-se departe de jocuri şi vorbe necuviincioase, petrecând în rugăciune o
mare parte din timpul său şi arătând o bunătate îngerească faţă de toţi.
Sfântul Nicolae a fost episcop în oraşul Mira din provincia Lichia, provincie în
sud-vestul Asiei Mici, Bunătatea Sfântului Nicolae nu este o legendă sau un
mit, aşa cum cred unii, ci este ceea ce–l defineşte, ceea ce l-a făcut atât de
iubit de întreaga lume, încă din timpul vieţii sale, secolul al IV lea, şi până în
zilele noastre. A trăit într-una din cele mai zbuciumate perioade istorice pentru
întreaga creştinătate - în timpul împărăţiei celor mai mari persecutori: împăraţii
Diocleţian şi Maximilian (284 –305). El este patronul multor grupuri de
oameni, de sute de ani fiind un sfânt îndrăgit în cadrul Bisericii Creştine atât
catolice cât şi ortodoxe, şi venerat ca mare făcător de minuni. El este patronul
marinarilor, al bancherilor, al cămătarilor, al savanţilor, al hoţilor şi al copiilor!
Pentru copii aparţinând etniei macedonene din România, căci numai ei copii
primesc cadouri cu această ocazie, sărbătoarea Sfântului Nicolae înseamnă
daruri primite în ajunul sărbătorii în încălţămintea frumos curăţată şi chiar în
ciorapii aranjaţi la intrare în fiecare gospodărie. La începutul secolului XX,
copii etnicilor macedoneni stabiliţi pe teritoriul României de sărbătoarea
Sfântului Nicolae primeau daruri cu tâlc – mici obiecte casnice- care să-i facă
să-şi îndrepte greşelile făcute peste an sau metehnele de caracter dobândite,
sau din contră să laude calităţile şi rezultatele obţinute, nelipsit fiind şi atunci
băţul. Întreaga familie participa la găsirea darurilor şi la descoperirea
înţelesurilor care le ascundeau. În zilele nostre, Sfântul Nicolae (Sveti Nicola)
aduce fructe de sezon, prăjituri şi dulciuri precum şi nelipsitul băţ, frumos
împodobit care să aducă aminte tuturor, mari şi mici, de faptul că trebuie să
fie cuminţi şi ascultători.
CONŢINUT :
S-au împlinit 85 ani 2
CMN aniversează 10 ani 3
Împreună 3-4
CMN-un nou rol 4-5
Evoluţia sistemului de protecţie
a minorităţilor naţionale
Calendar ortodox 8
Preşedintele filialei Timiş 9
Invitaţie 9
Eveniment în Urzicuţa 9
5-6
Evenimentele lunii 10-11
СОДРЖИНА
Се навршија 85 години 2
КНМ - прославува 10 години 3
Заедно 3-4
КНМ - една нова улога 4-5
Развојот на системот на
одбрана на националните
малцинства
Православен календар 8
Претседателот на филијалата Тимиш
9
Покана 9
Настан во Урзикуца 9
5-6
Настани на месецот 10-11
Eroii României 11
Sfântul Nicolae 11-12
Романските херои 11
Свети Никола 11-12
Sfântul Nicolae—Свети Никола