5. Arheologia preventivă în România - cIMeC

5. Arheologia preventiv în România
5.1. Cadrul legal
De la începuturile sale i pân în ianuarie 2000, arheologia din România nu a
beneficiat de o legisla ie specific, ceea ce a avut nenumrate repercusiuni negative:
- nu s-a finalizat nici o ini iativ legislativ privind arheologia (pentru c nu a
existat nici o structur administrativ specializat care s sprijine ini iativele
pe circuitul avizrii);
- s-au perpetuat normele vechi, cutumiare, cu aplicare relativ în spturile
arheologice (tocmai pentru c nu a existat un set de reguli minimale);
- a rmas loc pentru o total relativitate în interpretarea criteriilor i calit ii
profesionale (pentru c nu a existat un sistem unic de certificare
profesional);
- nu a existat nici o obligativitate juridic de raportare a rezultatelor
spturilor (în afara normelor impuse în interiorul unor institu ii);
- nu a existat un înv mânt superior de specialitate (datorit lipsei de
ini iativ privind recunoaterea juridic a meseriei de arheolog).
Serviciul Arheologie (1999-2001), devenit Direc ia Arheologie (2001-2003) i
mai apoi Direc ia Monumente Istorice i Muzee (din 2003), a fost ini iatorul
proiectelor legislative (pe care le-a elaborat în to i aceti ani), al ordinelor minitrilor
culturii i al metodologiilor care constituie astzi cadrul juridic al arheologiei din
România. În perioada 2000-2004 nu numai c a elaborat textele ordonan elor, legilor
i ordinelor ministeriale, dar a asigurat i sus inerea lor la nivel parlamentar, de la
fazele dezbaterilor în Comisiile de cultur ale Camerei Deputa ilor i Senatului, pân
la discu iile i aprobrile în plenul celor dou Camere. A asigurat corelarea tuturor
acestor norme juridice cu cele ce reglementeaz patrimoniul mobil i imobil. De
asemenea, a creat un mecanism administrativ pentru punerea în aplicare a acestor
msuri, astfel încât avem astzi un veritabil sistem legislativ coerent i unitar,
construit în ultimii cinci ani 1 .
1 În tot acest timp, personalul Ministerului Culturii (i Cultelor) care s-a ocupat de acest
domeniu a fost format doar din dou persoane: Emilian Gamureac i Mircea Victor Angelescu.
- 53 -

Multe dintre aceste realizri au fost i sunt sus inute de Institutul de Memorie
Cultural 2 (cIMeC) care a oferit, cu competen a i druirea binecunoscut, suportul
informatic indispensabil unei astfel de activit i. Toate acestea nu ar fi fost posibile
fr colaborarea permanent a membrilor Comisiei Na ionale de Arheologie care au
sprijinit aceste eforturi, în elegând importan a misiunii acestui for, într-o perioad
plin de schimbri radicale ale arheologiei din România. Cadrul juridic este
perfec ionat permanent, în acord cu legisla ia european din acest domeniu.
Dup cum am artat deja, principala norm juridic interna ional este
Conven ia european privitoare la protec ia patrimoniului arheologic, semnat la La
Valetta (16 ianuarie 1992). Cu toate c România a aderat înc din 1997 la aceast
Conven ie 3 , abia în ianuarie 2000 a fost elaborat i a intrat în vigoare primul act
normativ cu valoare de lege privitor la protec ia patrimoniului arheologic 4 , care
ulterior a fost modificat de alte dou legi 5 , ajungând la forma de astzi.
Legea nr. 378/2001 a aprobat OG 43/2000. Odat cu elaborarea ei, au fost
introduse câteva modificri privind încercarea de a crea un cadru juridic pentru plata
muncitorilor zilieri i a altor specialiti care contribuie la cercetarea arheologic.
Legea nr. 462/2003 a adus modificri i mai importante. În primul rând a
definit din punct de vedere juridic tipurile de cercetare arheologic i a obiectul lor
(cercetri sistematice, preventive i de salvare). Dac prima no iune reprezint ceea
ce în accep iunea european este denumit “cercetare fundamental” sau
“academic”, ultimele dou categorii aduc precizri privind modul de aplicare a art. 6
din Conven ia La Valetta. Totodat a fost men inut referirea la principiul „polluter
must pay”. Alte modificri importante au vizat regimul utilizrii detectoarelor de
metal i cel al contraven iilor i sanc iunilor (al cror cuantum a fost mrit foarte
mult) în încercarea de limita efectele unui fenomen tot mai rspândit – braconajul
arheologic.
2 www.cimec.ro
3 Legea nr. 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Conven iei europene pentru protec ia patrimoniului
arheologic (revizuit), adoptat la La Valetta la 16 ianuarie 1992.
4 Ordonan a Guvernului nr. 43/2000 din 31 ianuarie 2000 privind protec ia patrimoniului arheologic i
declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ional.
5 Legea nr. 378/2001 i Legea nr. 462/2003.
- 54 -

Realizat i perfec ionat pe baza prevederilor Conven iei La Valetta
(revizuit), Ordonan a Guvernului nr. 43/2000 aprobat i modificat prin Legea
378/2001 i Legea nr. 462/2003 prevede la art. 2 lit. c 3 ):
„prin cercetri arheologice preventive se în eleg cercetrile arheologice care
sunt determinate de lucrrile de construire, modificare, extindere sau reparare
privind ci de comunica ie, dotri tehnico-edilitare, inclusiv subterane i subacvatice,
excavri, exploatri de cariere, construc ia de re ele magistrale, amenajri pentru
îmbunt iri funciare, re ele de telecomunica ii, amplasarea de relee i antene de
telecomunica ii, lucrri de cercetare i de prospectare a terenurilor – foraje i
excavri –, necesare în vederea efecturii studiilor geotehnice, amplasarea
balastierelor i a sondelor de gaze i petrol, precum i alte lucrri care afecteaz
suprafa a solului în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dac se
execut în intravilanul sau extravilanul localit ilor i indiferent de forma de
proprietate a terenului;”
Art. 6 prevede, de asemenea:
“În cazul lucrrilor prevzute la art. 2 lit. c3), persoanele fizice sau juridice, de
drept public sau privat, precum i ordonatorii principali de credite ai autorit ilor i
institu iilor publice au obliga ia s finan eze:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investi iei i prin proiectul tehnic, a
msurilor ce urmeaz s fie detaliate i a necesarului de fonduri pentru cercetarea
preventiv sau de salvare, dup caz, i protejarea patrimoniului arheologic sau, dup
caz, descrcarea de sarcin arheologic a zonei afectate de lucrri i aplicarea
acestor msuri;
b) activitatea de supraveghere arheologic, pe întreaga durat a lucrrilor,
având drept scop protejarea patrimoniului arheologic i a descoperirilor arheologice
întâmpltoare;
c) orice modificri ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor
arheologice.”
Cu alte cuvinte, avem de-a face cu ansamblul lucrrilor pe care le presupune
cercetarea arheologic, lucrri executate înainte sau în timpul punerii în practic a
unui proiect investi ional, susceptibil de a aduce atingere iremediabil patrimoniului
arheologic. Din aceste reglementri rezult c arheologia preventiv are drept scop:
- 55 -

cunoaterea i înregistrarea pe loc a unei cât mai mari pr i a
patrimoniului mobil i/sau imobil înainte de posibila distrugere a sa i
luarea deciziei asupra metodelor, tehnicilor i modalit ilor celor mai
adecvate care permit conservarea i/sau studierea unei pr i sau a
totalit ii vestigiilor descoperite.
i/sau
stabilirea condi iilor ce trebuie impuse în vederea modificrii
proiectului (traseu, modalit i de implantare, tehnici de construc ie
etc) în scopul asigurrii conservrii, atât cât este posibil, a
patrimoniului arheologic .
Dup cum am precizat, Conven ia La Valetta nu este doar o
manifestare a interesului forurilor europene pentru protec ia patrimoniului arheologic,
ci este în aceeai msur o reglementare care statueaz principiul „le casseur doit
payer” sau “the polluter must pay” 6 . Acest principiu a fost preluat i de legisla ia
româneasc în domeniu, la fel ca în toate rile europene. În acest mod se
reglementeaz i pentru arheologia preventiv româneasc principiul compromisului
care guverneaz orice sptur arheologic preventiv sau de salvare din Europa.
Cutarea celor mai bune solu ii pentru a satisface necesit ile ambelor pr i
(investitorul i arheologul) a atras dup sine compromisul, în spiritul articolului 5 al
Conven iei La Valetta. Acesta vorbete despre nevoia de a “concilia i combina
nevoile arheologiei i cele ale proiectelor de dezvoltare”.
Concordan ele dintre textul legii româneti i cel al Conven iei La Valetta pot fi
urmrite în tabelul de mai jos :
Subiect Convenia La Legea 462/2003
Valetta
Defini ia patrimoniului
art. 1
art. 2 lit. b).
arheologic
Protec ia patrimoniului
art. 2 lit. art. 10 lit. g), art. 15.
arheologic
(i)
Rezerva ii arheologice art. 2 lit. art. 2 lit. h) i lit. i).
6 Conven ia La Valetta, art. 6.
- 56 -

(ii)
Obligativitatea semnalrii art. 2 lit. art. 4, alin. (2) i alin. (3),
descoperirilor arheologice (iii)
art. 8 1
Autorizarea spturilor
art. 3 lit. art. 4.
(i) a)
Asigurarea caracterului tiin ific art. 3 lit. art. 2 lit. c).
al cercetrilor
(i) b)
Autorizarea personalului
art. 3 lit. art.5 alin (6), Art. 10 lit. d)
(ii)
i h).
Regimul detectoarelor
art. 3 lit. art. 5 alin. (6 1 ), (6 2 ), (6 3 ) i
(iii)
(7).
Achizi ionarea de situri
art. 4 lit. 14 k.
(i)
Conservarea patrimoniului art. 4 lit. art.5, alin. (3), (4), (8), (9),
arheologic
(ii)
(10); art. 17 b) i art. 18.
Depunerea descoperirilor
art. 4 lit. art. 17 b) i art. 18.
(iii)
Implicarea în politica de art. 5 lit. art. 2 alin. (2).
amenajare a teritoriului (i)
Posibilitatea modificrii art. 5 lit. art. 5 alin. (1).
proiectelor
(ii)
Conservarea in situ
art. 5 lit. art. 6.
(iii), (iv)
Spturi preventive
art. 6 lit. art. 17 lit. c) i d).
(i)
art. 6 lit. art. 6.
(ii)
Repertorierea patrimoniului
art. 7 lit.
(i)
art. 2 lit. a), c); art. 10 lit.
g) i art. 15.
Rapoarte arheologice
art. 7 lit. art. 2 lit. c).
(ii)
Cooperare tiin ific art. 8 art. 10, lit. b), art. 14 lit. o)
- 57 -

Utilizarea patrimoniului art. 9 art. 4
arheologic
Combaterea traficului ilicit art. 10 art. 5 alin. (6 1 ), art. 11 lit.
e), art. 25, lit. d).
Dei cea mai mare parte a prevederilor Conven iei La Valetta sunt reluate i
de textul legii din România, nu putem s nu adugm c mai exist numeroase
completri i perfec ionri de adus în legtur, mai ales, cu conservarea structurat.
Este îns nevoie de modificri legislative i la nivelul altor institu ii cu competen e în
domeniu (Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, Ministerul Transporturilor,
Construc iilor i Turismului, Ministerul Economiei i Comer ului etc).
Pe de alt parte, o component important a cadrului juridic al arheologiei a
fost instituit i printr-un set de norme juridice con inute de ordine ale ministrului
culturii (i cultelor), care au detaliat sau completat prevederile O.G. 43/2000:
- O.M.C. 2061/2000
privind aprobarea regulamentului de organizare i func ionare a
Comisiei Na ionale de Arheologie.
- O.M.C. 2071/2000
pentru instituirea regulamentului de organizare a spturilor
arheologice în România.
- O.M.C. 2072/2000
pentru instituirea Registrului arheologilor din România.
- O.M.C. 2392/2004
pentru instituirea de Standarde i Proceduri arheologice.
- O.M.C. 2432/2004
pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea Repertoriului
Arheologic Na ional.
Mai mult, 12 ordine au fost redactate i puse în practic din ra iuni
administrative i pentru a asigura corelarea cu alte departamente ale ministerului.
Din punct de vedere strict administrativ, acest sistem legislativ este pus în
practic la nivelul teritoriului na ional prin serviciile deconcentrate ale Ministerului
Culturii i Cultelor (acum numite Direc ii jude ene pentru cultur, culte i patrimoniu
- 58 -

cultural na ional). Din punct de vedere practic, acestora li se altur (acolo unde
orgoliile locale sunt mai mici decât interesul protejrii patrimoniului) muzeele
jude ene i locale.
- 59 -

5.2. Evoluie cantitativ
Dac imaginea de ansamblu privind evolu ia numrului de antiere arheologice din
România, realizat prin simpla contabilizarea a autoriza iilor de sptur emise, pare
s indice o cretere continu (fig.1)
524
550 576
293
334
2000 2001 2002 2003 2004
la o analiz mai atent vom constata c exist diferen e între numrul antierelor
arheologice sistematice (fig.2) i cele preventive (fig.3) aprobate în fiecare an.
Cercetri sistematice
311
301
286
268
261
- 60 -

În numai 5 ani (2000-2004) raportul dintre cercetrile sistematice i cele
preventive s-a modificat permanent în sensul multiplicrii cercetrilor
determinate de diverse proiecte de dezvoltarea (indiferent de scara lor) i al
scderii continue a numrului de antiere de cercetare sistematic.
Cercetri preventive
315
249
213
25
48
O simpl compara ie a acestor cifre, pe ani, pune în eviden dou tendin e la fel de
importante (fig. 4):
350
300
286
311
301
315
250
268
249
261
200
213
Nr.
150
100
50
48
25
0
2000 2001 2002 2003 2004
Preventive
Sistematice
- 61 -

În primul rând, exist o tendin clar de scdere în ultimii doi ani a numrului
de cercetri sistematice. Printre cauzele cele mai importante se afl sub- finan area
cercetrilor arheologice de ctre sistemul universitar i de ctre cel academic precum
i condi iile bugetare vitrege din aceast perioad. În acest condi ii, este greu de
crezut c fondurile publice venite dintr-o singur surs (MCC) vor mai putea sus ine
un numr atât de mare de antiere.
O statistic pe regiuni istorice a spturilor preventive se prezint în felul urmtor:
Regiune 2000 2001 2002 2003 2004* Total
Banat 0 3 19 2 12 36
Criana 1 1 1 0 9 12
Dobrogea 4 4 31 69 64 182
Maramure 3 3 2 13 12 33
Moldova 5 2 13 15 15 50
Muntenia 5 5 16 16 27 69
Oltenia 0 7 31 41 61 140
Transilvania 7 3 100 93 115 328
* date colectate pân$ la 01.10.2004
Dup cum se vede, în toate cele opt regiuni numrul spturilor este în cretere
permanent. Cele mai numeroase cercetri de acest tip se înregistreaz în
Transilvania i Dobrogea. Dar i în acest caz o analiz mai detaliat ne va demonstra
existen a unor disparit i frapante:
Jude 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL
AB 2 2 51 60 71 186
AG 0 0 1 4 4 9
AR 0 0 0 0 0 0
BUCUREHTI 0 0 4 1 4 9
BC 0 0 0 1 1 2
BH 1 0 1 0 7 9
BN 0 0 1 0 1 2
BR 0 0 0 0 0 0
BT 0 1 2 3 3 9
BV 0 1 0 3 3 7
BZ 0 0 4 6 0 10
CJ 0 0 6 2 17 25
CL 0 1 0 0 0 1
CS 0 3 18 2 8 31
CT 3 3 30 66 39 141
CV 1 1 7 6 6 21
DB 2 0 4 2 3 11
DJ 0 4 0 0 2 6
GJ 0 0 0 1 0 1
- 62 -

Jude 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL
GL 0 0 1 1 1 3
GR 1 2 0 0 0 3
HD 2 1 19 7 6 35
HR 1 0 5 4 1 11
IF 0 0 1 2 6 9
IL 1 1 0 1 2 5
IS 0 0 1 3 3 7
MH 0 0 0 0 0 0
MM 0 1 1 1 1 4
MS 0 0 5 0 1 6
NT 2 0 2 3 0 7
OT 0 0 1 0 0 1
PH 0 0 1 0 1 2
SB 0 2 4 5 9 20
SJ 1 0 2 6 0 9
SM 3 1 1 12 11 28
SV 0 0 5 1 2 8
TL 0 0 1 3 16 20
TM 0 0 1 0 4 5
TR 0 0 1 0 1 2
VL 0 3 30 40 56 129
VN 1 0 2 1 3 7
Pentru a compara numrul cercetrilor sistematice cu cel al cercetrilor
preventive, în fiecare regiune este util urmtorul tabel:
Regiune Cercet Cercet
Tot
sistem. prev.
Banat 168 36 204
Criana 31 9 40
Dobrogea 163 161 324
Maramure 65 32 97
Moldova 246 47 293
Muntenia 234 62 296
Oltenia 85 137 222
Transilvania 446 322 768
Neprecizat 6 2 8
Analizând jude ele din cadrul fiecrei regiuni 7 vom constata urmtoarele:
- în Transilvania: din totalul de 328 antiere numai jude ul Alba are 186
(adic 57%) i Hunedoara 35 (adic 11%). Deci numai 2 din cele 10 jude e
ale acestei provincii au cca. 70% din totalul spturilor preventive.
7 Banat: AR,CS,TM ; Criana: BH ; Dobrogea : CT, TL ; Maramure : MM,SM; Moldova:
BC,BR,BT, GL, IS,NT,SV, VS, VN; Muntenia: B,AG,BZ,CL,DB,GR,IL,IF,PH; Oltenia: DJ,GJ,OT, MH,VL;
Transilvania: AB, BN,BV,CJ,CV,HR,HD,SJ,SB,MS.
- 63 -

- în Oltenia: din totalul de 140 antiere numai jude ul Vâlcea are 129
antiere, adic 92%.
- în Dobrogea: din totalul de 182 antiere numai jude ul Constan a are 141
(adic 78%).
- în Banat: din cele 36 de antiere numai jude ul Cara-Severin are 31 (adic
87%).
Practic, 522 antiere reprezentând 65% din totalul spturilor preventive la
nivel na ional sunt efectuate în numai 5 din cele 42 de jude e.
Altfel spus 2/3 din totalul spturilor preventive s-au desfurat pe numai
11% din teritoriul rii, restul de 1/3 fiind distribuite pe 89% din suprafa a României.
Prin contrast fa de situa ia de mai sus, 10 jude e au avut în cinci ani mai
pu in de cinci antiere, deci mai pu in de unul pe an.
În acelai timp, 2 jude e nu au avut nici un antier preventiv (MH i AR).
Numrul cercetrilor sistematice/jude variaz între 2 (GL) i 93 (HD i CT) iar
ale celor preventive între 0 (AR) i 141 (CT) sau 186 (AB).
În privin a reparti iei pe epoci istorice situa ia se prezint astfel:
Epoca
Cercet Cercet Tot
sistem. prev.
Paleolitic/Mezolitic 49 3 52
Neolitic/Eneolitic 292 96 388
Epoca bronzului 286 86 372
Hallstatt 202 112 314
Latene 245 48 293
Epoca greac 21 59 80
Epoca roman 295 218 513
Epoca romano-bizantin 63 52 115
Epoca postroman 43 35 78
Epoca migra iilor 102 26 128
Epoca medieval 415 237 652
Epoca modern 16 28 44
Preistorie 7 18 25
Epoc neprecizat 5 44 49
Se observ predominan a evident a antierelor sistematice preistorice: 1074
fa de 113 pentru epoca greco-roman i 517 pentru evul mediu. În privin a
antierelor preventive, s-au efectuat 345 cercetri în situri preistorice, 329 în situri
greco-romane i 858 în situri medievale. Aceste cifre reflect o preocupare mai
accentuat a cercetrilor sistematice pentru preistorie, în timp ce majoritatea
cercetrilor preventive au ca obiect situri medievale. Situa ia din urm este
- 64 -

explicabil prin activitatea sus inut de construc ii din centrele istorice ale oraelor.
Problema care rezult este aceea c în condi iile în care numrul cercetrilor
sistematice dominate de preistorie este în descretere, numrul cercetrilor
preventive predominant medievale este în cretere. Cu alte cuvinte este previzibil
apari ia unei crize între solicitrile tot mai mari pentru arheologi medieviti i
preocuparea academic predominant pentru preistorie.
Or, este vizibil c peste tot în ar activitatea de construc ii a cunoscut în
ultimii cinci ani o dezvoltare spectaculoas. Se construiete masiv în toate col urile
rii. Pe de alt parte cea mai mare parte a oraelor României suprapune cel pu in
par ial aezri mai vechi i toate oraele mari au centre istorice. În aceste condi ii
este normal s tragem urmtoarele concluzii:
- cea mai mare parte a muzeelor jude ene nu asigur într-o msur
corespunztoare supravegherea teritoriului lor de competen astfel încât
este posibil ca în orae în care s-au ridicat sute sau mii de noi construc ii
spturile preventive s fie inexistente.
- în marile orae cu centre istorice constatm o situa ie cel pu in alarmant:
Arad 0 antiere
Oradea doar 2 antiere în 4 ani
Bistri a doar 2 antiere în 5 ani
Braov doar 7 antiere în 5 ani
Cluj Napoca 9 antiere în 5 ani
Târgovite 11 antiere în 5 ani
Iai 6 antiere în 5 ani
Suceava 3 antiere în 5 ani
Timioara 1 antier în 4 ani
- Singurele orae care au centre istorice care se afl într-o situa ie mai bun
sunt Alba Iulia, Constan a i Mangalia. Din pcate, în acestea dou din
urm exist înc numeroase cazuri în care autorit ile locale comit abuzuri
de putere soldate cu distrugeri de patrimoniu arheologic.
- Exist înc numeroase autorit i locale (departamente de urbanism ale
consiliilor jude ene i ale primriilor) care emit certificate de urbanism fr
a men iona obliga ia legal de a efectua cercetri arheologice (spturi sau
supravegheri).
- 65 -

Practic, singura solu ie a acestei situa ii este aceea a unei implicri mai
puternice (dei condi iile locale nu sunt de obicei prielnice acestor demersuri) a
Direc iilor jude ene de cultur, culte i patrimoniu cultural na ional dar mai ales a
muzeelor locale în supravegherea teritoriului i în depunerea de demersuri pe lâng
autorit ile competente pentru respectarea prevederilor legale privind arheologia.
5.3. Evoluie calitativ
5.3.1. Certificarea profesional
Prin punerea în practic a art.5 alin (6) i art. 10 lit. d) i h) din OG 43/2000 a
fost instituit Registrul Arheologilor din România prin Ordinul ministrului culturii nr.
2072/2000. Aceast reglementare permite, pe baza unui punctaj orientativ,
aprecierea experien ei arheologice i a activit ii tiin ifice i publicistice a unui
arheolog.
Astzi sunt înscrii în Registrul Arheologilor 531 persoane (527 arheologi), din
care numai cca. 300 sunt „activi”, aprând în autoriza iile de cercetare arheologic.
Restul nu mai particip la spturi arheologice.
5.3.1.1. Distribu ie geografic (regional):
Regiuni (524 8 ):
Regiune
Nr.
Banat 41
Criana 6
Dobrogea 45
Maramure 7
Moldova 91
Muntenia 167
Oltenia 20
Transilvania 147
Transilvania
28%
Oltenia
4%
Muntenia
32%
Banat
8%
Cri#ana
1% Dobrogea
9%
Maramure
1%
Moldova
17%
Banat Cri#ana Dobrogea Maramure#
Moldova Muntenia Oltenia Transilvania
8 Cifrele din paranteze reprezint numrul persoanelor pentru care exist respectivul tip de
date.
- 66 -

În medie exist 12,5 arheologi în fiecare jude . Cei mai numeroi arheologi sunt în
Bucureti (cât în toat Transilvania care este pe locul 2), apoi în Moldova. Cele dou
jude e din Maramure au de nou ori mai pu ini arheologi decât în cele dou jude e
dobrogene. Foarte pu ini arheologi sunt i în Oltenia.
Cei mai mul i debutan i sunt în Bucureti(24), i Alba Iulia (11). Cei mai mul i
specialiti avem în Bucureti (27), Cluj (13), Hunedoara (13), Timioara (12), Alba
Iulia (11), i Constan a (11). Jude ele cu cei mai mul i exper i sunt Bucureti (61),
Cluj (31), Iai (16) i Constan a (11).
5.3.1.2. Apartenen$ instituional$:
Tip institu ii (496):
2%3% 4%
15%
Tip instituie Nr. arh.
MCC i dir.jud. 9
Licee i coli 14
Alte institu ii 19
Institute 77 57%
Universit i 95
Muzee 283
19%
MCC #i dir.jud.
Licee #i #coli
Alte institu*ii
Institute
Universit-*i
Muzee
Arheologii angaja i în muzee reprezint cel mai numeros contingent, urma i de
cei din Universit i i de cei din Institutele Academiei. Arheologii din muzee
reprezint de patru ori numrul celor din Institutele Academiei i de trei ori numrul
celor din Universit i.
Analiza distribu iei celor trei categorii de arheologi pe tipuri de institu ii
ne indic câteva elemente importante:
Tip instituie Deb Spc Exp Tot
Institute 16 10 47 73
Muzee 63 122 97 282
Universit i 27 31 37 95
MCC i dir.jud. 4 2 3 9
Licee i coli 4 7 3 14
Alte institu ii 8 7 4 19
Neprecizat 25 8 2 35
97
37
47
122
31
10
16
63
27
1 2 3
Debutanti Specialisti Experti
- 67 -

În Institutele Academiei (col. 1) predomin net exper ii, în muzee sunt mai
numeroi specialitii, iar în Universit i cele trei categorii sunt echilibrat reprezentate.
5.3.1.3. Calificare profesional$:
Calificri (527)
Calificare Nr. arheologi 37%
28%
Debutant 147
Specialist 187
Expert 193
Debutant
Specialist
Expert
35%
Exist o distribu ie relativ echilibrat între cele trei categorii ale Registrului
Arheologic, dei teoretic ar fi fost de preferat ca debutan ii s fie cei mai numeroi,
urma i de specialiti i de exper i. Situa ia este îns echilibrat de faptul c o parte
dintre cei care figureaz ca specialiti i o mai mare parte a exper ilor nu mai sunt
activi.
O analiz mai atent merit îns distribu ia arheologilor, în func ie de
calificarea lor, pe regiuni:
Calific$ri – regiuni (527)
Regiune Deb Spc Exp TOT
Banat 12 17 12 41
Criana 1 5 0 6
Dobrogea 13 15 17 45
Maramure 0 5 2 7
Moldova 27 31 33 91
Muntenia 42 48 74 164
Oltenia 4 10 6 20
Transilvania 45 52 49 146
Neprecizat 3 4 0 7
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Banat Dobrogea Moldova Muntenia Transilvania
Deb Spc Exp
- 68 -

Este uor de observat preponderen a exper ilor în Muntenia (includerea aici
Bucuretiului constituie explica ia) dar i în Dobrogea, În restul zonelor distribu ia
este relativ echilibrat.
5.3.1.4. Grupe de vârst$:
Prima observa ie este aceea c grupa de vârst cea mai slab reprezentat
este cea 40-49 de ani. Apoi trebuie s notm c arheologii cu vârste cuprinse între
50-70 de ani sunt la fel de numeroi ca cei din grupa 30-39 de ani. Pe de alt parte,
între 20 i 40 de ani sunt 272 arheologi i între 40 i 70 de ani sunt 223 arheologi.
Exist deci o tendin de îmbtrânire a celor ce fac arheologie, având în vedere c
exist doar un numr relativ mic al celor ce se afl la începutul cariere (20-29 ani) i
trebuie avut în vedere i fenomenul de abandon care face ca de obicei numrul celor
care trec de 30 de ani i rmân în meserie s fie mai mic.
Grupe de vârst$ (495):
Grupa Nr. arh
20-29 106
30-39 166
40-49 66
50-59 92
60-69 47
70+ 18
18=4%
47=9%
106=21%
92=19%
66=13%
166=34%
20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70+
În privin a raportului grupe de vârst – calificri avem urmtoarele date:
Calificare 20- 30- 40- 50- 60- 70+ tot
29 39 49 59 69
Debutant 92 34 0 2 1 1 130
Specialist 14 115 22 25 4 0 180
Expert 0 16 43 65 41 17 182
În privin a distribu iei grupelor de vârst la nivel na ional situa ia se prezint astfel:
Regiune 20-
29
30-
39
40-
49
50-
59
60-
69
70+ tot
- 69 -

Banat 10 14 7 7 2 0 40
Criana 1 3 0 1 1 0 6
Dobrogea 7 15 3 10 5 1 41
Maramure 1 4 0 0 2 0 7
Moldova 16 22 17 11 10 6 82
Muntenia 33 48 21 32 17 9 160
Oltenia 1 8 1 7 0 1 18
Transilvania 37 52 17 24 10 1 141
Regiune 20-35 35-50 50- tot
70+
Banat 18 13 9 40
Criana 2 2 2 6
Dobrogea 17 8 16 41
Maramure 4 1 2 7
Moldova 32 23 27 82
Muntenia 64 38 58 160
Oltenia 7 3 8 18
Transilvania 68 38 35 141
Dac împr im persoanele asupra crora avem date în doar trei grupe de vârst
ob inem urmtoarea imagine:
16
27
58
35
8
23
38
38
17
32
64
68
Dobrogea Moldova Muntenia Transilvania
20-35 35-50 50-70+
Cea mai echilibrat în termeni de evolu ie este situa ia din Transilvania, apoi
cea din Moldova. Dobrogea, dar mai ales Muntenia (inclusiv Bucureti) au o
„popula ie arheologic” îmbtrânit.
Dar este important s vedem cum aceleai grupe de vârst sunt repartizate în
principalele tipuri de institu ii:
- 70 -

26
91
27
26
17
71
115
19
43
1 2 3
20-35 35-50 50-70+
Tip
20- 35- 50- tot
instituie
35 50 70+
Institute 17 26 26 69
Muzee 115 71 91 277
Universit i 43 19 27 91
MCC i Dir.jud. 4 1 4 9
Licee i coli 7 4 2 13
Alte institu ii 7 5 4 16
neprecizat 19 0 3 22
Muzeele (coloana 2) au reparti ia pe grupe de vârste cea mai bun
(baza=debutan ii fiind cei mai numeroi). Universit ile (coloana 3) se afl în aceeai
situa ie. Nu acelai lucru se poate spune despre Institute unde grupa de vârst 20-35
de ani este cel mai slab reprezentat, ceea ce confirm tendin a de îmbtrânire
observat i mai sus. Observa ia ce trebuie fcut este aceea c numrul mare de
arheologi de la Institutul de Arheologie din Bucureti este cel care determin aceste
tendin e i în cazul precedent (al reparti iei teritoriale) i în acesta.
vârst:
În sfârit, s analizm datele referitoare la reparti ia sexelor pentru grupele de
Sex 20- 30- 40- 50- 60-
29 39 49 59 69
M 74 108 48 65 37
F 32 58 18 27 10
Dar mai interesant pare aceast reparti ie pe alte grupe de vârst:
69
39
39
Sex 20- 35- 50-70+ total
35 50
M 143 87 118 348
F 69 39 39 147
143
1
M F
87 118
2
- 71 -3

Prima observa ie este aceea c numai jumtate de persoanele de sex feminin care
fac arheologie pân în jur de 30 de ani continu i dup aceea, aceasta constituind
una dintre cauzele statistice ale abandonului de care am vorbit mai sus. O a doua
observa ie este aceea c dac în categoria 20-35 ani (coloana 1) raportul este de 2
la1 în favoarea brba ilor acesta se modific la 3 la 1 pentru categoria de peste 50
ani (coloana 3).
5.3.1.5. Distribuie în funcie de sex:
Din acest punct de vedere datele avute la dispozi ie ne arat c avem în
Registrul Arheologilor 147 de femei i 348 de brba i.
Din perspectiva institu iilor avem urmtoarea situa ie:
Cei mai „echilibrat” raport exist în Institutele Academiei; în muzee situa ia
este mai „conservatoare”, pentru ca în Universit i s constatm cel mai mare
dezechilibru.
Tip
instituie
Din punctul de vedere al distribu iei pe zone:
M F tot Rap.aprox.
Institute 44 25 69 2:1
Muzee 196 81 277 2,5:1
Universit i 66 23 91 3:1
MCC i
8 1 9
Dir.jud.
Licee i
8 5 13
coli
Alte
11 5 16
institu ii
neprecizat 15 7 22
Regiune M F total
Banat 31 9 40
Criana 5 1 6
Dobrogea 31 10 41
Maramure 7 0 7
Moldova 55 27 82
Muntenia 99 61 160
Oltenia 15 3 18
- 72 -

Transilvania 105 36 141
10
27
61
31
55
99
Dobrogea Moldova Muntenia Tran
M F
S observm, de exemplu, c în Bucureti lucreaz de trei ori mai multe femei
decât în Moldova i de dou ori mai multe decât în Transilvania. Banatul i Dobrogea
par s fie zonele în care femeile sunt cel mai pu in numeroase în arheologie, în timp
ce în Maramure nu exist nici o femeie arheolog.
În sfârit, s vedem cum arat distribu ia pe niveluri de calificare:
Calificare M F tot
Debutant 78 52 130
Specialist 124 56 180
Expert 143 39 182
Neprecizat 3 0 3
143
124
39
78
56
52
M
F
Expert
Specialist
Debutant
Hi în func ie de acest criteriu pot fi fcute câteva observa ii interesante. Prima
dintre ele este aceea c pe msura creterii nivelului de calificare, numrul femeilor
din arheologie scade. În al doilea rând, primele trei orae din ar ca numr de femei
angajate în arheologie sunt Bucureti (45), Cluj (14) i Deva (11). Exist 10 jude e
(un sfert din numrul total) în care nu lucreaz nici o femeie.
Din perspectiv statistic, putem trage urmtoarele concluzii referitoare la
apartenen a institu ional i administrativ:
- în Institutele Academiei lucreaz cei mai mul i exper i, exist cel mai bun
raport între sexe, dar se constat o îmbtrânire, fr ca tineri debutan i s
fie angaja i. Pe termen lung, aceast politic de resurse umane risc s
aib efecte negative.
- 73 -

- Universit ile au propor ii echilibrate de categorii de calificare, dar au un
raport foarte dezechilibrat în ceea ce privete numrul femeilor angajate. Hi
în acest caz, ar trebui fcut mai mult pentru atragerea tinerilor arheologi.
- În muzee, avem situa ia ce mai favorabil pe termen lung i în perspectiv:
nu numai c au cei mai mul i arheologi angaja i, dar exist mai mul i tineri
decât în cazurile precedente - dei brba ii sunt prefera i în continuare la
angajare.
- Din punct de vedere al distribu iei la nivel de teritoriu s remarcm c
exist dezechilibre majore – exist multe jude e în care nu lucreaz mai
mult de doi-trei arheologi. Avem 15 jude e (45% din teritoriul rii) în care
lucreaz mai pu in de 5 arheologi.
- Pe de alt parte trebuie remarcat dinamica unor centre ca Deva i Alba
Iulia unde exist un numr de debutan i i specialiti comparabil cu al
Clujului (unde îns func ioneaz i Universitatea i Institutul Academiei). Pe
termen lung aceste dou orae pot deveni centre foarte puternice ale
arheologiei dac vor continua în a atrage tineri arheologi.
- Bucuretiul i Transilvania sunt astzi, la nivel statistic, cel mai bine
„acoperite” din punct de vedere profesional i al nivelelor de vârst.
Concluzia este c, în general, arheologii reprezint o structur aproximativ
echilibrat, conform cu tendin ele generale, care presupune o evolu ie linear, fr
sincope din punctul de vedere al asigurrii continuit ii în aceast meserie (dei nu
toate institu iile duc o politic a resurselor umane de perspectiv).
“Portretul robot” al arheologului român, stabilit pe baza mediilor din statisticile
prezentate, este în acest moment urmtorul:
- vârsta medie 36 de ani
- are 72,5% anse s fie brbat
- lucreaz într-un muzeu
- a mai fost pe cel pu in 2 antiere arheologice
- este masterand sau proaspt doctorand
- nu are un email personal
- 74 -

5.3.2. Asigurarea calit ii muncii
Conven ia La Valetta precizeaz înc din preambul: „... it is important to
institute, where they do not yet exist, appropriate administrative and scientific
supervision procedures...” 9 . Din pcate, în România arheologia nu i-a dezvoltat un
sistem de auto-reglare profesional (spre deosebire de multe alte ri europene în
care aceast preocupare este veche). Din punctul de vedere al normelor legale,
asigurarea calit ii i monitorizrii cercetrilor arheologice este îns foarte de dificil,
datorit criteriilor tiin ifice care primeaz i care sunt dificil de codificat juridic.
Solu ia gsit este aceea a stabilirii unui set de performan e minimale (standarde) ce
trebuie atinse în anumite condi ii (proceduri) de toate antierele arheologice, pentru
a evita astfel imposibilitatea juridic grav de a sanc iona nerespectarea unor reguli.
Pe de alt parte, acesta este un instrument de msurare a calit ii muncii, stabilind
criterii de performan ce se cer atinse.
Standardele i procedurile extind regulile stabilite ini ial prin Regulamentul
Spturilor Arheologice din România i principiile con inute de Codul deontologic al
arheologilor din România. Ele contribuie la creterea prestigiului acestei meserii i a
calit ii cercetrii. Fiecare standard (i procedurile sale) cuprinde toate etapele ce
trebuiesc parcurse pentru fiecare dintre aceste activit i, de la ini ierea proiectului de
cercetare arheologic pân la publicarea i depozitarea arhivei proiectului.
S nu se cread c standardele i procedurile încearc s dicteze arheologilor
mijloacele prin care s fie conduse proiectele. Ele trebuie doar s specifice mijloacele
prin care se poate atinge un obiectiv cu un rezultat cuantificabil, deci msurabil ca
performan profesional. Sunt doar linii directoare, criterii generale i specifice
pentru monitorizarea performan ei profesionale a unui arheolog (sau a unei echipe),
lsându-i acestuia libertatea de a face o selec ie a tehnicilor i practicilor pe care le
consider a fi cele mai potrivite, cu posibilitatea de a dezvolta noi tehnici i metode.
Nimic din standarde i proceduri nu prejudiciaz caracterul tiin ific al
cercetrii; nu sunt reguli care s se aplice exclusiv arheologiei contractuale sau
cercetrilor sistematice. Concep ia strategiei tiin ifice de aplicat într-o astfel de
cercetare este tot a arheologului. Avantajele sunt c cei care întreprind spturi
9 Preambulul Conven iei la Valetta, Anexa 1.
- 75 -

sistematice îi vor îmbunt i metodele de înregistrare a datelor, iar cei afla i sub
inciden a unui contract vor folosi standardele pentru controlul propriul lor
management al calit ii activit ilor (monitorizare intern).
Standardele i procedurile formeaz un sistem deschis i perfectibil care se va
îmbunt i ca urmare a observa iilor i sugestiilor celor care îl folosesc, la fel cum se
întâmpl i cu Regulamentului spturilor arheologice din România. Pe de alt parte,
Codul deontologic al arheologilor (aflat în deplin acord cu Codul deontologic
european), ofer un cadru moral care nu poate lipsi profesiunii i care îi confer
dimensiunea etic necesar.
Pe de alt parte, toat lumea percepe astzi înscrierea în Registrul
Arheologilor ca pe o modalitate de a dobândi o certificare profesional. Sistemul
mai are înc numeroase imperfec iuni care se cer corectate (aplicarea riguroas a
criteriilor, necesitatea unei verificri periodice a punctajelor calculate doar
matematic, consecven în aplicarea criteriilor care permit trecerea de la o
categorie la alta etc). În viitor metodologia de înscriere în Registrul Arheologilor va
trebui supus unui sistem mai riguros de validare a competen elor arheologilor cu
drept de sptur. Dorin a Comisiei Na ionale de Arheologie de reglementare pe
acest plan, va avea i în acest caz un rol hotrâtor.
5.3.3. Rapoarte arheologice
Standardele i procedurile arheologice 10 prevd obligativitatea redactrii unui
raport la sfâritul fiecrei etape majore a cercetrii:
Diagnosticul arheologic – Raport de diagnostic documentare i/sau raport
de diagnostic de teren
Sptur arheologic - Raport de sptur arheologic
Supraveghere arheologic - Raport de supraveghere arheologic
Interven ii asupra materialului arheologic - Raport de înregistrare a datelor
arheologice i/sau raport de prelucrare a materialului arheologic
Aceste obliga ii (con inute i de Regulamentului spturilor arheologice din
România 11 ) permit asigurarea conservrii principalelor informa ii rezultate în urma
cercetrilor, permi ând studierea lor i mai târziu. Pe de alt parte, publicarea datelor
10 Aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii i Cultelor nr. 2392/2004.
11 Aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2071/2000.
- 76 -

eprezint o obliga ie moral pe care to i arheologii o au fa de contribuabili i
societate.
Aceste lucruri se impun tot mai mult, datorit creterii interesului public
pentru arheologie i a rolului de decizie pe care acesta îl va avea, potrivit sistemului
european de aplicare a politicilor de implicare a membrilor comunit ilor în procesele
decizionale care au ca obiect proiectele de dezvoltare economic. Interesul public
poate îmbrca multe forme, iar dac solicitan ilor nu li se pun la dispozi ie datele
cerute, se poate ajunge chiar în fa a instan ei. Având în vedere toate aceste lucruri,
Ministrul Culturii i Cultelor a dezvoltat un sistem de raportare a rezultatelor
cercetrilor arheologice (evaluri, diferite tipuri de spturi, supravegheri) care s
garanteze salvarea oricrei informa ii (chiar minimale) despre fiecare cercetare în
parte i la care accesul public este garantat, conform legii.
5.3.4. Inventarierea patrimoniului arheologic
Activitatea de inventariere/repertoriere a siturilor i ansamblurilor arheologice
devenit obligatorie pentru rile semnatare ale Conven iei La Valetta 12 , este
considerat foarte important i ca mijloc de asigurare a protec iei patrimoniului
arheologic. De aceea, conform prevederilor art. 10 lit. g) precum i art. 15 i art. 16
din OG 43/2000, a fost instituit Repertoriul Arheologic Na ional, înso it de
Regulamentul de administrare al Repertoriului Arheologic Na ional 13 . Ca ilustrare a
importan ei acordate inventarierii, C.I.D.O.C. (International Council of Museums
Documentation Committee) a produs un document intitulat Draft International Core
Data Standard for Archaeological Sites and Monuments. Acesta a fost adoptat de
Consiliul Europei în anul 2000, ca parte a Planului European pentru Arheologie. Exist
de asemenea Core Data Index to Historic Buildings and Monuments of the
Architectural Heritage, o publica ie emis de Consiliul Europei, care prezint trei
standarde acceptate pe plan interna ional pentru documenta ia patrimoniului
cultural: Core Data Index to Historic Buildings and Monuments of the Architectural
Heritage, International Core Data Standard for Archaeological Sites and Monuments
12 Art. 2 alin. (i) prevede: “asigurarea inventarierii patrimoniului su arheologic i clasarea unor
monumente sau zone protejate;” Art. 7 alin. (i) precizeaz c toate statele semnatare trebuie “s
realizeze i s actualizeze anchetele, inventarele i cartografia siturilor arheologice din spa iile
supuse jurisdic iei sale;”
13 Aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii i Cultelor nr. 2432/2004.
- 77 -

i recent acceptatele date standard core pentru identificarea obiectelor culturale –
ID-ul obiectului. Acestea au fost introduse într-o singur publica ie, un ghid pentru
uzul celor cu responsabilit i în documentarea i inventarierea arheologic,
arhitectural i a patrimoniului. Publica ia explic formarea standardelor individuale,
prezint exemple de compatibilitate a acestora i demonstreaz posibilitatea corelrii
inventarierii acestor domenii. Rolul inventarierii în managementul cultural este de
mult vreme recunoscut ca instrument absolut necesar identificrii, protec iei,
interpretrii i pstrrii fizice a obiectelor mobile, a cldirilor istorice, a siturilor
arheologice i peisajelor culturale. Din aceast cauz inventarierea ocup un loc
semnificativ în toate conven iile interna ionale legate de protec ia patrimoniului
cultural.
Conven ia UNESCO din 1972 14 privind Protec ia Patrimoniului Cultural i
Natural din lumea întreag a avut ca prevedere constituirea unui World Heritage
Committee cruia fiecare stat din lume s-i predea un inventar cu patrimoniul su
cultural. De asemenea, art. 2 al Conven iei europene pentru Protec ia Patrimoniului
Arhitectural din Europa (Granada, 1985 15 ) prevede: “În scopul identificrii cu precizie
a monumentelor, ansamblurilor arhitecturale i a siturilor susceptibile de a fi
protejate, fiecare parte se angajeaz s continue inventarierea acestora (…)”.
La noi, Repertoriul Arheologic Na ional (RAN) este conceput a fi principalul
mijloc de realizare a inventarierii siturilor i ansamblurilor arheologice de pe întreg
teritoriul rii. Conform legii, Ministerul Culturii i Cultelor administreaz baza de date
care alctuiete Repertoriul Arheologic Na ional, prin direc ia sa de specialitate.
Aceast activitate este finan at de Ministerul Culturii i Cultelor i este conceput ca
un program multi-anual de gestiune tiin ific ce permite realizarea unei inventarieri
generale, precum i vizualizarea geografic i cartografic a informa iilor colectate.
Toate acestea sunt etape în gestionarea, protec ia i punerea în valoare a
patrimoniului arheologic.
Scopul Repertoriului Arheologic Na ional este de a localiza i de a evalua cât
mai precis patrimoniul arheologic cunoscut, zonele în care acesta este amenin at de
factori de risc i de a repera noi situri arheologice. Dup cum am precizat deja,
Repertoriul Arheologic Na ional cuprinde un sistem de baze de date al cror con inut
14 Vezi Anexa 4.
15 Vezi Anexa 3.
- 78 -

poate fi reprezentat i cartografic; completarea i actualizarea sa se face permanent
de administra ia central cu atribu ii în domeniul patrimoniului arheologic, cu sprijinul
institu iilor publice (i al altora care fac cercetri arheologice) i al colectivit ilor
teritoriale. Repertoriul Arheologic Na ional cuprinde date tiin ifice, cartografice,
topografice, imagini i planuri, precum i orice alte informa ii privitoare la
patrimoniul arheologic, indiferent de sursa de finan are a cercetrii.
Gestionarea i actualizarea permanent a datelor RAN, precum i
compatibilitatea cu celelalte baze de date cu informa ii despre patrimoniul cultural
na ional sunt asigurate de Institutul de Memorie Cultural (cIMeC 16 ). Aceeai
institu ie asigur conversia i migrarea datelor în cazul schimbrilor majore de
platforme software, în vederea asigurrii accesului permanent la resursele
informa ionale ale patrimoniului arheologic. Institutului de Memorie Cultural îi revine
i obliga ia diseminrii informa iilor cu caracter public cuprinse de Repertoriul
Arheologic Na ional, precum i a cerin elor de ordin tehnic menite s asigure
compatibilitatea i inter-operabilitatea.
Accesul publicului la datele RAN este permis în anumite condi ii care s
asigure protec ia patrimoniului arheologic, respectarea drepturilor intelectuale ale
cercettorilor i institu iilor, accesul public la informa iile tiin ifice.
Pe scurt, Repertoriul Arheologic Na ional cuprinde date tiin ifice, cartografice,
topografice, imagini i planuri, precum i orice alte informa ii privitoare la:
a. zonele cu poten ial arheologic cunoscut i cercetat,
b. zonele cu poten ial arheologic cunoscut i necercetat,
c. zonele al cror poten ial arheologic devine cunoscut întâmpltor,
d. zonele al cror poten ial arheologic devine cunoscut ca urmare a
cercetrilor arheologice preventive,
e. zonele al cror poten ial arheologic devine cunoscut ca urmare a
cercetrilor arheologice de salvare,
f. monumentele, ansamblurile i siturile istorice în care s-au fcut sau
sunt în curs de desfurare cercetri arheologice;
De asemenea, cuprinde informa ii tiin ifice privind bunurile mobile
descoperite în toate zonele în care se întreprind cercetri arheologice, indiferent de
16 Mul umim Institutului de Memorie Cultural pentru datele puse la dispozi ie.
- 79 -

tipul sau extinderea acestora. Practic, Repertoriul Arheologic Na ional se actualizeaz
permanent prin adugarea tuturor datelor tiin ifice con inute de:
a. Cererile de autoriza ii de cercetare sistematic
b. Cererile de autoriza ii de cercetare preventiv
c. Cererile de autoriza ii de cercetare de salvare
d. Fiele tehnice de evaluare, cercetare, supraveghere
e. Rapoartele de diagnostic documentar
f. Rapoartele de diagnostic de teren
g. Rapoartele de cercetare arheologic (de sptur)
h. Rapoartele de supraveghere arheologic
i. Rapoartele de înregistrare a datelor arheologice
j. Rapoartele de prelucrare a materialelor arheologice
k. Orice alte surse disponibile
În paralel, RAN va fi actualizat periodic i prin adugarea informa iilor extrase
din repertoriile arheologice publicate deja, precum i
din arhivele institu iilor
de intoare de date privind patrimoniul arheologic. De altfel, RAN asigur i
identificarea primar a siturilor arheologice, realizat prin atribuirea unui cod unic de
înregistrare de ctre Institutul de Memorie Cultural (cod RAN). Sistemul de baze de
date este corelat cu aplica ii ArcGIS i ArcView, standardul cel mai rspândit pentru
managementul datelor de tip GIS, ob inându-se astfel un suport cartografic digital,
compatibil pe plan european.
De asemenea, a fost constituit o re ea na ional informatic (printr-un
împrumut al Bncii Mondiale finan at de Ministerul Culturii i Cultelor), ce asigur
managementul tuturor datelor privitoare la patrimoniul cultural din România i
corelarea tuturor bazelor de date existente la nivel local i na ional, printr-o aplica ie
dedicat.
Pe scurt, din informa iile colectate pân în acest moment, rezult urmtoarea
reparti ie geografic a siturilor, în func ie de datarea pe epoci:
1. Paleolitic/Mezolitic 8. Epoca romano-bizantin
2. Neolitic/Eneolitic 9. Epoca postroman
3. Epoca bronzului 10. Epoca migra iilor
4. Hallstatt 11. Epoca medieval
5. Latene 12. Epoca modern
6. Epoca greac 13. Preistorie
7. Epoca roman 14. Epoc neprecizat
- 80 -

Regiune 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Banat 13 94 69 45 24 0 106 1 3 18 160 0 8 3
Criana 2 131 43 10 13 0 7 3 2 2 76 0 6 0
Dobrogea 4 38 22 50 111 35 280 81 0 5 142 0 6 6
Maramure 14 96 122 25 35 0 13 0 32 45 0 12 2
Moldova 26 316 192 104 225 0 133 5 0 128 403 0 0 0
Muntenia 14 485 508 140 410 0 206 0 1 335 531 0 22 3
Oltenia 9 70 119 69 108 0 141 6 1 9 66 0 0 1
Transilvania 45 1440 856 311 530 2 750 8 74 195 498 0 264 14
Tot din punct de vedere numeric, siturile i ansamblurile aflate în RAN sunt
distribuite geografic în felul urmtor:
Regiune Situri Ansamb.
Banat 315 558
Criana 220 303
Dobrogea 566 856
Maramure 231 401
Moldova 798 1671
Muntenia 1432 2741
Oltenia 356 609
Transilvania 3268 5002
Din punct de vedere numeric, cele 14 epoci în care au fost împr ite siturile i
ansamblurile sunt reprezentate astfel:
Epoca
Nr.
situri
Paleolitic/Mezolitic 127
Neolitic/Eneolitic 2669
Epoca bronzului 1931
Hallstatt 753
Latene 1456
Epoca greac 37
Epoca roman 1636
Epoca romano-bizantin 104
Epoca postroman 81
Epoca migra iilor 784
Epoca medieval 1921
Epoca modern 0
Preistorie 318
Epoc neprecizat 533
Cercetrile arheologice înregistrate (un total de 2251) sunt împr ite pe
regiuni i epoci, aa cum se poate vedea în tabelul urmtor.
- 81 -

Epoca
Cercet. Cercet. Tot
sistem. prev.
Paleolitic/Mezolitic 49 3 52
Neolitic/Eneolitic 292 96 388
Epoca bronzului 286 86 372
Hallstatt 202 112 314
Latene 245 48 293
Epoca greac/elenistic 21 59 80
Epoca roman 295 218 513
Epoca romano-bizantin 63 52 115
Epoca postroman 43 35 78
Epoca migra iilor 102 26 128
Epoca medieval 415 237 652
Epoca modern 16 28 44
Preistorie 7 18 25
Epoc neprecizat 5 44 49
Pe de alt parte, corelarea RAN cu Registrul Arheologilor ne poate oferi i alte
tipuri de date:
Tip cercetare 2000 2001 2002 2003 2004 Nr. participri
arheologi - total
Preventiv 131 152 592 814 989 2678
Sistematic 391 459 1020 980 1131 3981
Total 522 611 1612 1794 2120 6659
Prin compara ie cu datele privind evolu ia numrului fiecrui tip de cercetare
arheologic (vezi cap. 5.2), observm c în ciuda creterii numrului de cercetri
preventive, este în continuare mai mare participarea arheologilor la spturile
sistematice. Pornind de la tipurile de institu ii, participarea arheologilor la cercetri se
prezint astfel:
Tip instituie Preventive Sistematice total
A- armat 0 16 16
D- direc ii jude ene 28 25 53
I – institute Academie 42 306 348
M – muzee jude ene 359 832 1191
N – muzee na ionale 182 313 495
O – muzee oreneti 60 37 97
- 82 -

R – muzee regionale 105 131 236
S – institu ii din strintate 6 88 94
U – universit i 41 361 402
V – alte institu ii 61 46 107
TOTAL 884 2155 3039
Ca tendin decelabil statistic, observm c muzeele (de toate tipurile) au
avut 706 participri la cercetrile preventive i 1313 la cercetrile sistematice, ceea
ce corespunde unui raport de 1:2. În acelai timp, institutele de arheologie au un
raport al participrilor de 1:7,3, în timp ce universit ile, 1:8,8. Deci în cazul
muzeelor, orientarea este de câteva ori mai puternic ctre cercetrile preventive.
Acestea pot fi observate i în tabelul urmtor, din punctul de vedere al evolu iei lor
pe ani:
Tip instituie 2000 2001 2002 2003 2004
A- armat 4 9 2 0 1
D- direc ii jude ene 1 4 22 11 15
I – institute 34 34 91 98 91
M – muzee jude ene 112 89 377 360 253
N – muzee na ionale 50 58 109 144 134
O – muzee oreneti 2 8 13 17 57
R – muzee regionale 10 21 39 32 134
S – institu ii din strintate 13 15 18 22 26
U – universit i 35 47 104 98 118
V – alte institu ii 5 16 26 38 22
TOTAL 266 301 801 820 851
Separat, iat cifrele pentru cercetrile sistematice:
Tip instituie 2000 2001 2002 2003 2004
A- armat 4 9 2 0 1
D- direc ii jude ene 1 4 1 7 12
I – institute 31 33 83 83 76
M – muzee jude ene 102 83 267 240 140
N – muzee na ionale 41 47 70 90 65
O – muzee oreneti 2 6 0 0 29
R – muzee regionale 5 14 12 15 85
S – institu ii din strintate 13 11 18 20 26
- 83 -

U – universit i 34 43 94 92 98
V – alte institu ii 4 15 2 16 9
TOTAL 237 265 549 563 541
Repertoriul Arheologic Na ional cuprinde toate informa iile arheologice
relevante din punctul de vedere al managementului administrativ cultural. Acesta
trebuie s fie organizat, între inut i dezvoltat la nivel central, având ca baz noua
re ea informatic na ional. Iat de ce este absolut necesar ca toate datele
înregistrate pe antierele arheologice s devin compatibile cu cerin ele RAN.
Practica celorlalte ri europene este similar i demonstreaz c numai astfel se
poate asigura un sistem func ional în care s poat fi colectat toat informa ia
necesar. Pe de alt parte, toate aceste cifre ne arat c pe msur ce datele
con inute de RAN se vor înmul i i diversifica, arheologii (i publicul în aceeai
msur) vor avea la dispozi ie o resurs de informa ii din ce în ce mai bogat i mai
util.
5.3.5. Combaterea traficului ilicit
Inventarele sunt de asemenea recunoscute ca arme vitale în lupta împotriva
traficului ilicit cu obiecte culturale. Articolul 5 din Conven ia UNESCO (1970) privind
Mijloacele Prohibi iei i Prevenirii Importului Ilicit, Exportului, Transferului Propriet ii
i Propriet ii Culturale cere înfiin area, stabilirea i între inerea inventarelor na ionale
care cuprind patrimoniul cultural. În 1993 Consiliul Europei, îngrijorat de „situa ia
patrimoniului mobil din Europa central i estic”, a organizat o întâlnire
interguvernamental la Praga. Atunci s-a stabilit c protec ia i conservarea
patrimoniului cultural mobil este o mare problem a rilor est-central europene; s-a
czut de acord c astfel de chestiuni pot fi rezolvate numai prin cooperare efectiv
interna ional (în întreaga Europ), ele fiind o preocupare important a Consiliului
Europei; s-a cerut o permanent cooperare cu alte institu ii interna ionale, în special
cu UNESCO, UE, EUROPOL i INTERPOL.
Cea mai important ini iativ interna ional care a avut în vedere combaterea
comer ului ilicit cu obiecte culturale este Conven ia din 1995 UNIDROIT asupra
Returnrii Obiectelor Culturale Furate i Exportate Ilegal (International Return of
- 84 -

Stolen or Illegally Exported Cultural Objects 17 ). Aceast conven ie “vrea s creeze un
cod unic al rilor reclamante (care sunt pr i ale conven iilor) ce pot ac iona în
judecat alte ri semnatare pentru returnarea obiectelor culturale exportate ilegal”.
Articolul 4 precizeaz importan a inventarelor i prevede totodat c posesorul unui
obiect cultural furat i cerut spre returnare, trebuie s fie recompensat numai dac
dovedete c a fost de bun credin atunci când a achizi ionat obiectul. Pentru a se
stabili acest lucru, trebuie precizate circumstan ele în care a fost achizi ionat obiectul,
caracterul pr ilor, pre ul pltit, dac posesorul a consultat un catalog al obiectelor
culturale furate, precum i orice alt informa ie i documenta ie care pot fi ob inute.
În România, Ministerul Culturii i Cultelor a ini iat i semnat un Protocol de
colaborare cu Ministerul Administra iei i Internelor (care a înfiin at în cadrul
Inspectoratului General al Poli iei o structur specializat în prevenirea i combaterea
infrac iunilor privind patrimoniul cultural). Acestei structuri din Ministerul Internelor îi
sunt oferite în permanen date privind cercetrile arheologice, lucrrile care se fac
la monumentele istorice, precum i informa ii despre patrimoniul mobil. Cea mai
recent ini iativ a Secretariatului de Stat pentru Patrimoniul Cultural Na ional din
Ministerul Culturii i Cultelor a fost aceea a organizrii unei conferin e Interpol
(Sinaia, 6-9 septembrie 2004), în care s-au discutat toate aceste probleme.
Succesele favorizate de existen a acestui protocol au determinat declanarea
demersurilor pentru semnarea unor conven ii asemntoare cu Poli ia de frontier i
cu Direc ia general a vmilor.
5.4 Concluzii
Comunitatea arheologic din România nu trebuie s scape din vedere
chestiunea costurilor necesare efecturii spturilor, s îi pun mai atent problema
calit ii muncii i a modernizrii, astfel încât rezultatul s fie un management mai
eficient al patrimoniului arheologic la nivel local, regional i na ional. Costurile
trebuiesc privite i din perspectiva interesului publicului, a calit ii cercetrii i din
nevoia de recunoatere social. Modernizarea trebuie în eleas nu numai la nivel
tehnic, ci i al modului de a atinge obiectivele cercetrii arheologice. Pe de alt parte,
17 Vezi Anexa 7.
- 85 -

trebuie spus c asigurarea calit ii spturilor preventive rmâne, înc, o problem
de rezolvat i la nivel european 18 .
Impunerea i respectarea consecvent a normelor europene de reglementare
a propriet ii, de declarare i raportare a descoperirilor, de autorizare, monitorizare i
asigurarea calit ii cercetrilor, de respectare a criteriilor stabilite pentru inventariere,
de constituire a arhivelor de date, de certificare profesional i de cretere a
interesului public pentru arheologie, toate acestea vor contribui decisiv la
recunoaterea prestigiului nostru ca specialiti, un lucru pe care, cu siguran , ni-l
dorim cu to ii.
Patrimoniul arheologic i cercetarea lui nu sunt decât o dimensiune a
investigrii trecutului. Sunt necesare schimbri, c trebuie acordat aten ie
interdisciplinarit ii : geografia istoric, istoria arhitecturii, urbanismul, mediul etc.
Avenit momentul s legm istoria cultural de dezvoltarea spa ial (amenajarea
teritoriului, urbanism, peisaje culturale, mediu natural etc), ceea ce va provoca o
schimbare de atitudine a tuturor pr ilor implicate – public, guvern, investitori i mai
ales arheologi.
Sunt necesare i schimbri de concep ie, de metod, administrative, de tehnici
de comunicare public, dar mai ales este o mare nevoie de modificare a mentalit ii
privitoare la obiectivele i scopurile pe care i le propune domeniul nostru de
cercetare. Apari ia preocuprilor pentru arheologie industrial i ac iunile tot mai
numeroase întreprinse pentru salvarea, protejarea i popularizarea acestei categorii
de patrimoniu, participarea unor muzee româneti (în prestigiosul cadru european
oferit de programul Cultura2000) la programe europene cu aceast tem, dovedesc
c nu numai arheologii, ci i percep ia lor asupra acestei discipline, este în plin
evolu ie.
Legisla ia i sistemul administrativ construite (perfectibile în continuare), sunt
pe deplin compatibile cu normele Uniunii Europene i ofer acum cadrul în care
poate fi gândit proiectul de construc ie al arheologiei moderne. Un proiect care nu
poate fi gândit i pus în practic decât de arheologi.
18 C.G. Cumberpatch, Some problems in contemporary English archaeology,
Archaeologia Polona 38: 2000, pp. 225-238; M. Carver, The future of field archaeology, [in:]
Quo vadis archaeologia Whither European archaeology in the 21 st century, Z. KobyliWski
(ed.), Warsaw 2001, pp. 118-132.
- 86 -